CELEX:32025D0222: Decizia (UE) 2025/222 a Băncii Centrale Europene din 27 ianuarie 2025 privind accesul prestatorilor de servicii de plată nebancari la sistemele de plăți operate de băncile centrale și la conturile băncilor centrale din Eurosistem (BCE/2025/2)

(1)

Eurosistemul operează sisteme de plăți în temeiul mandatului și atribuțiilor care i-au fost conferite prin Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (denumit în continuare „Statutul SEBC”) – în special articolul 3.1 a patra liniuță, articolul 12.1 și articolul 22 coroborate cu articolul 17 – și în conformitate cu principiile generale ale dreptului Uniunii. În acest sens Eurosistemul are în vedere Articolul 2 litera (b) din Directiva 98/26/CE a Parlamentului European și a Consiliului (1), astfel cum a fost modificată prin articolul 4 din Regulamentul (UE) 2024/886 al Parlamentului European și al Consiliului (2), care include instituțiile de plată și instituțiile emitente de monedă electronică (denumite în mod colectiv „prestatori de servicii de plată nebancari”) în lista instituțiilor eligibile, sub rezerva anumitor condiții, pentru a deveni participanți la sistemele de plăți desemnate în temeiul directivei respective. Articolul 35a din Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului (3), astfel cum a fost introdus prin articolul 3 din Regulamentul (UE) 2024/886, impune condiții suplimentare – în comparație cu alte instituții – pe care astfel de prestatori de servicii de plată nebancari trebuie să le îndeplinească înainte de a solicita participarea la sistemele desemnate în temeiul Directivei 98/26/CE. În cele din urmă, articolul 10 alineatul (1) din Directiva (UE) 2015/2366, astfel cum a fost modificată prin articolul 3 din Regulamentul (UE) 2024/886, permite prestatorilor de servicii de plată nebancari să depună fondurile clienților lor pentru protecție într-un cont separat deschis la o instituție de credit sau la o bancă centrală și aflat la discreția băncii centrale respective.

(2)

Eligibilitatea prestatorilor de servicii de plată nebancari pentru a accesa sistemele de plăți operate de băncile centrale din Eurosistem vizează creșterea eficienței și buna funcționare a sectorului plăților de mică valoare, inclusiv, dar fără a se limita la facilitarea furnizării de plăți instant în întreaga zonă euro.

(3)

În interesul siguranței juridice și pentru a evita discriminarea între prestatorii de servicii de plată nebancari pe motive legate de locul unde sunt stabiliți, băncile centrale din Eurosistem ar trebui să adopte o abordare uniformă în ceea ce privește accesul prestatorilor de servicii de plată nebancari la toate sistemele de plăți operate de băncile centrale și la conturile băncilor centrale din Eurosistem. Băncile centrale din Eurosistem ar trebui, prin urmare, să aplice un set de criterii bazate pe riscuri, obiective și nediscriminatorii pentru a permite accesul direct al prestatorilor de servicii de plată nebancari la astfel de sisteme de plăți operate de băncile centrale din Eurosistem. Acest lucru ar asigura faptul că accesul direct al prestatorilor de servicii de plată nebancari promovează integritatea pieței și susține concurența și inovarea în ecosistemul serviciilor de plată, fără a prezenta riscuri pentru reziliența, integritatea și securitatea sistemelor de plăți și, prin urmare, fără a deveni o sursă de risc sistemic.

(4)

Articolul 35a alineatul (1) din Directiva 2015/2366 stabilește condiții specifice aplicabile prestatorilor de servicii de plată nebancari care doresc să participe la sistemele de plăți desemnate în temeiul Directivei 98/26/CE. Statele membre trebuie să definească procedura prin care se evaluează respectarea acestor condiții de către prestatorii de servicii de plată nebancari. Fără a aduce atingere acestor proceduri, este important să se stabilească un set comun de cerințe minime la nivelul Eurosistemului care ar trebui să fie îndeplinite de către prestatorii de servicii de plată nebancari care doresc să obțină acces la sistemele de plăți operate de băncile centrale. Aceste cerințe minime ar trebui să se reflecte în mod corespunzător în termenii și condițiile acordurilor dintre băncile centrale din Eurosistem și prestatorii de servicii de plată nebancari și ar trebui să includă respectarea anumitor cerințe de securitate și transmiterea către banca centrală relevantă din Eurosistem, printre altele, a unor declarații de către prestatorii de servicii de plată nebancari sau autoritatea națională relevantă care să confirme conformitatea inițială și, ulterior, continuă a acestora cu condițiile prevăzute în legislația națională de implementare a articolului 35a alineatul (1) din Directiva 2015/2366, și furnizarea de documente justificative suplimentare, la cererea băncilor centrale din Eurosistem.

(5)

Directiva 98/26/CE și Directiva (UE) 2015/2366 nu acordă prestatorilor de servicii de plată nebancari acces automat la sistemele de plăți ale Eurosistemului care sunt operate în temeiul articolului 3.1 a patra liniuță și al articolelor 17, 18 și 22 din Statutul SEBC, precum sistemul transeuropean automat de transfer rapid cu decontare pe bază brută în timp real (TARGET) de nouă generație. TARGET este structurat ca o multitudine de sisteme de plăți și oferă conturi pentru decontare în euro în banii băncii centrale și, prin urmare, joacă un rol esențial în îndeplinirea anumitor misiuni de bază ale Eurosistemului, inclusiv promovarea bunei funcționări a sistemelor de plăți. Criteriile de acces și regulile de participare la TARGET sunt stabilite în Orientarea (UE) 2022/912 a Băncii Centrale Europene (BCE/2022/8) (4).

(6)

Eurosistemul urmărește să ofere acces direct la TARGET tuturor participanților eligibili. Prin urmare, prestatorii de servicii de plată nebancari care sunt eligibili să participe la TARGET ar trebui să înceteze să mai fie înregistrați ca titulari de BIC adresabili sau ca entități adresabile în contul propriu al băncilor centrale din Eurosistem, cu excepția contului tehnic al unui sistem de plăți operat de o bancă centrală în sistemul de decontare a plăților instant prin intermediul TARGET (TARGET Instant Payment Settlement) (TIPS).

(7)

Pentru a minimiza orice potențială perturbare sau orice impact negativ asupra procesării plăților care ar afecta utilizatorii finali odată ce anumiți prestatori de servicii de plată nebancari nu mai sunt înregistrați ca titulari de BIC adresabili sau ca entități adresabile în contul propriu al băncilor centrale din Eurosistem, este necesară o perioadă de tranziție pentru a permite migrarea unor astfel de prestatori de servicii de plată nebancari care sunt eligibili și doresc să devină participanți direcți la TARGET. Prestatorii de servicii de plată nebancari cărora li s-ar aplica această perioadă de tranziție sunt cei înregistrați ca titulari de BIC adresabili sau ca entități adresabile în contul propriu al băncilor centrale din Eurosistem. Durata perioadei de tranziție ar trebui să fie suficientă pentru a facilita finalizarea implementării administrative și tehnice necesare, inclusiv a activităților de testare desfășurate de prestatorii de servicii de plată nebancari împreună cu băncile centrale relevante din Eurosistem, și pentru a permite migrarea mai multor entități la un nou model de conectare, fără a supraîncărca în mod nejustificat vreo bancă centrală individuală din Eurosistem. O perioadă de tranziție până la 31 decembrie 2025 este considerată rezonabilă și adecvată pentru o astfel de implementare și pentru eliminarea treptată a conexiunii existente de către anumiți prestatori de servicii de plată nebancari pentru procesarea plăților.

(8)

Deținerea de către prestatorii de servicii de plată nebancari de conturi într-un sistem de plăți operat de o bancă centrală din Eurosistem, inclusiv TARGET, deși este permisă, ar trebui să aibă ca scop numai plasarea de fonduri pentru îndeplinirea obligațiilor de decontare. Prin urmare, soldul sau deținerile din astfel de conturi nu ar trebui să depășească ceea ce este necesar pentru îndeplinirea acestor obligații. Plasarea de fonduri care depășesc această valoare în conturi deținute într-un sistem de plăți operat de o bancă centrală din Eurosistem ar fi în contradicție cu scopul acestuia. Din perspectiva prețurilor și a stabilității financiare, este important ca astfel de conturi să fie utilizate în scopuri de plată și nu în scopul necorespunzător de protecție. În consecință, ar trebui să se aplice o limită a valorii maxime a deținerilor, iar această cerință, precum și dispozițiile privind calcularea acesteia ar trebui să se reflecte în mod corespunzător în termenii și condițiile acordurilor dintre băncile centrale din Eurosistem și prestatorii de servicii de plată nebancari.

(9)

În ceea ce privește conturile din TARGET, calcularea valorilor maxime ale deținerilor ar trebui să aibă în vedere în general obligațiile de decontare generate de participarea directă a prestatorului de servicii de plată nebancar la sistemele de plăți auxiliare care decontează în TARGET, iar limita maximă a valorii deținerilor ar trebui în general să se aplice și deținerilor unui prestator de servicii de plată nebancar în conturile tehnice din TARGET ale unor astfel de sisteme auxiliare. Totuși, lipsa de date fiabile privind soldurile deținute de un prestator de servicii de plată nebancar în conturile TARGET în scopul unor proceduri specifice ale sistemelor auxiliare ar împiedica monitorizarea zilnică efectivă pe care băncile centrale din Eurosistem ar trebui să o desfășoare pentru a identifica utilizarea necorespunzătoare de către prestatorii de servicii de plată nebancari a unor astfel de conturi prin deținerea de lichiditate în exces. Mai specific, băncile centrale din Eurosistem nu au vizibilitate asupra soldurilor deținute de prestatorii de servicii de plată nebancari în: (a) conturi TARGET în scopul procedurii de decontare D a sistemului auxiliar pe bază brută în timp real (denumită în continuare „procedura de decontare D RTGS AS”) prevăzută în anexa I, partea VI, articolul 6 la Orientarea (UE) 2022/912 (BCE/2022/8); și (b) conturi TARGET în scopul procedurilor de decontare a sistemului auxiliar aferentă serviciului de decontare a plăților instant în TARGET (TIPS) (proceduri de decontare TIPS AS) prevăzute în anexa I partea VII la acea orientare. Prin urmare, pentru scopurile actuale, orice fonduri deținute de un prestator de servicii de plată nebancar în conturi TARGET pentru procedura de decontare D RTGS AS sau pentru proceduri de decontare TIPS AS nu ar trebui incluse în calculul limitei valorii maxime a deținerilor, și nicio astfel de limită nu ar trebui să se aplice acelor fonduri. În schimb, pentru prestatorii de servicii de plată nebancari ar trebui instituit, după caz, un regim de raportare pe bază de autocertificare lunară pentru a permite băncilor centrale relevante din Eurosistem să monitorizeze dacă fondurile deținute de prestatorii de servicii de plată nebancari în acest scop în conturile TARGET sunt, în fapt, utilizate pentru îndeplinirea obligațiilor de decontare. Un astfel de regim de raportare pe bază de autocertificare ar trebui să includă rapoarte pe bază lunară ale valorilor zilnice medii și de vârf ale deținerilor overnight ale unui prestator de servicii de plată nebancar în astfel de conturi, precum și ale valorilor zilnice medii și de vârf ale obligațiilor de decontare ale unui prestator de servicii de plată nebancar procesate în sistemul auxiliar corespunzător.

(10)

Eurosistemul ar trebui să revizuiască metoda de calcul a valorilor maxime ale deținerilor la intervale stabilite după stabilizarea modelului operațional și pentru a reduce tendința ascendentă persistentă a acestor valori.

(11)

Pentru a promova o cultură a conformității cu cerințele privind limitele valorilor maxime ale deținerilor, banca centrală relevantă din Eurosistem ar trebui să impună o penalitate unui prestator de servicii de plată nebancar care deține sume care depășesc valoarea maximă relevantă a deținerilor în astfel de conturi. Pentru a descuraja încălcările repetate sau sistematice, orice incidente de încălcare care implică sume semnificative care depășesc valorile maxime relevante ale deținerilor sau nereducerea acestor sume excedentare deținute în conturile prestatorului de servicii de plată nebancar imediat după primire ar trebui să se numere printre evenimentele considerate a fi o neconformitate semnificativă cu cerințele aplicabile. În astfel de cazuri, ar trebui să i se permită băncii centrale relevante din Eurosistem să pună capăt participării prestatorului de servicii de plată nebancar la sistemul relevant de plăți operat de banca centrală și să impună o penalitate suplimentară în legătură cu orice cont care este închis în consecință.

(12)

Deși Directiva (UE) 2015/2366 prevede obligația prestatorilor de servicii de plată nebancari de a proteja fondurile clienților lor prin deschiderea de conturi de protecție sau prin alte mijloace, nu este funcția principală a băncilor centrale să înlocuiască instituțiile de credit în furnizarea de servicii de protecție. Oferirea de conturi de protecție de către băncile centrale poate avea un impact asupra siguranței și solidității globale ale mecanismului de transmisiune a politicii monetare și a sistemului financiar în general și riscuri semnificative pentru realizarea obiectivelor Eurosistemului, specifice băncilor centrale, ar putea apărea. Printre aceste riscuri se numără ieșirile de depozite de la instituțiile de credit, de exemplu într-un scenariu în care depozitele ar fi deținute la banca centrală, ceea ce ar conduce la o dezintermediere progresivă a sectorului bancar comercial care ar avea un impact negativ asupra disponibilității lichidităților și ar împiedica astfel transmisiunea efectivă a politicii monetare. În mod similar, o monedă digitală sintetică emisă de banca centrală, de exemplu, moneda electronică emisă de un prestator de servicii de plată nebancar și garantată integral de banii băncii centrale, ar putea estompa distincția dintre banii băncii centrale, un activ de decontare fără risc de credit și de lichiditate, și banii băncii comerciale. Păstrarea fondurilor clienților în depozite la băncile centrale ar putea risca să combine în percepția publicului moneda electronică cu alte forme de bani, inclusiv banii băncii centrale, denaturând astfel percepția asupra riscurilor.

(13)

Regulamentul (UE) 2023/1114 al Parlamentului European și al Consiliului, (5) care se aplică de la 30 decembrie 2024, obligă furnizorii de servicii de criptoactive să protejeze fondurile clienților lor la o instituție de credit sau, în cazul în care un astfel de cont este disponibil, la o bancă centrală. În acest din urmă caz, orice decizie de a oferi conturi pentru protecție rămâne la latitudinea băncilor centrale din Eurosistem. Nu ar trebui să li se ofere furnizorilor de servicii de criptoactive o opțiune de protecție la băncile centrale din Eurosistem pentru aceleași motive pentru care nu ar trebui să fie oferită prestatorilor de servicii de plată nebancari, precum și pentru a menține condiții de concurență echitabile între diferitele instituții care participă la piața serviciilor de plată.

(14)

Furnizarea de conturi de protecție în afara TARGET, respectiv în sistemele naționale de plăți sau direct în registrele unei bănci centrale din Eurosistem este relevantă pentru misiunile de bază de punere în aplicare a politicii monetare și de asigurare a bunei funcționări a sistemelor de plăți și astfel intră în sfera de aplicare a articolelor 17 și 22 din Statutul SEBC. Prin urmare, și din acest motiv, băncile centrale individuale din Eurosistem nu ar trebui să ofere sau să pună conturi de protecție la dispoziția prestatorilor de servicii de plată nebancari și a furnizorilor de servicii de criptoactive. Pentru a evita orice îndoială, conturile tehnice din sistemele auxiliare pentru procedura de decontare D RTGS AS sau pentru conturile tehnice TIPS AS, deși sunt conturi de fonduri garantate, nu sunt conturi de protecție în sensul articolului 10 alineatul (1) litera (a) din Directiva (UE) 2015/2366 sau al articolului 70 din Regulamentul (UE) 2023/1114 al Parlamentului European și al Consiliului.

(15)

Prestatorii de servicii de plată nebancari care au acces la sistemele de plăți operate de băncile centrale ar trebui să aibă posibilitatea de a deschide multiple conturi de decontare, în funcție de oferta operatorului de sistem de plăți. Întrucât astfel de conturi multiple nu ar asigura separarea fondurilor clienților, astfel de conturi nu ar fi protejate împotriva insolvenței.

(16)

Orientarea (UE) 2022/912 (BCE/2022/8) urmează să fie modificată și, prin urmare, aplicarea dispozițiilor prezentei decizii care se referă la cererile de acces la TARGET formulate de prestatorii de servicii de plată nebancari ar trebui amânată până la 16 iunie 2025, care este data de la care, din motive tehnice, vor trebui să se aplice modificările aduse Orientării (UE) 2022/912 (BCE/2022/8).

(17)

Din motive de siguranță juridică și pentru a facilita alinierea termenilor și condițiilor băncilor centrale din Eurosistem, în calitate de operatori de sisteme de plăți sau bănci centrale deținătoare de conturi, cu modificările legislative recente relevante din Uniune, data de aplicare a prezentei decizii ar trebui să fie aliniată cu data până la care statele membre au obligația de a transpune modificările aduse Directivei 98/26/CE și Directivei (UE) 2015/2366 prin Regulamentul (UE) 2024/886, respectiv 9 aprilie 2025,

1.

„bancă centrală din Eurosistem” înseamnă Banca Centrală Europeană sau o bancă centrală națională a unui stat membru a cărui monedă este euro;

2.

„sistem de plăți operat de banca centrală” înseamnă un sistem de plăți operat de o bancă centrală din Eurosistem care include un sistem component al TARGET;

3.

„prestator de servicii de plată nebancar” înseamnă oricare dintre următoarele:

4.

„cont de protecție” înseamnă un cont separat fie la o instituție de credit, fie, la latitudinea unei bănci centrale din Eurosistem, la banca centrală respectivă, care este deschis de:

5.

„furnizor de servicii de criptoactive” înseamnă un furnizor de servicii de criptoactive astfel cum este definit la articolul 3 alineatul (1) punctul 15 din Regulamentul (UE) 2023/1114;

6.

„ordin de transfer de fonduri” înseamnă ordin de transfer de fonduri astfel cum este definit în anexa III punctul 16 la Orientarea (UE) 2022/912 (BCE/2022/8);

7.

„închiderea zilei de operare” înseamnă ora-limită, astfel cum este prevăzută în regulile sistemului relevant de plăți operat de banca centrală, pentru decontarea ordinelor de transfer de fonduri pentru ziua de operare respectivă.