CELEX:32024R3172: Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/3172 al Comisiei din 29 noiembrie 2024 de stabilire a standardelor tehnice de punere în aplicare pentru aplicarea Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește publicarea de către instituții a informațiilor menționate în partea a opta titlurile II și III din regulamentul respectiv și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/637 al Comisiei

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/637 al Comisiei (2) a stabilit formate uniforme de publicare pentru a asigura aplicarea uniformă a Regulamentului (UE) nr. 575/2013. Regulamentul (UE) 2024/1623 al Parlamentului European și al Consiliului (3) a modificat Regulamentul (UE) nr. 575/2013 pentru a încorpora în regulamentul respectiv standardele convenite la nivel internațional de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară în cel de al treilea cadru de reglementare internațional aplicabil băncilor (denumit în continuare „Basel III”). Aceste standarde internaționale conțin standarde de publicare prudențială menite să îmbunătățească transparența și coerența în domeniul cerințelor prudențiale aplicabile instituțiilor de credit. Prin urmare, este necesar să se modifice normele privind formatele uniforme de publicare pentru a reflecta aceste modificări în specificațiile referitoare la obligațiile de publicare.

(2)

Publicarea de către instituții de informații referitoare la principalii lor indicatori de reglementare ar trebui să includă publicarea de informații privind capitalul disponibil al unei instituții, activele ponderate în funcție de risc ale acesteia și indicatorul efectului de levier, precum și privind cei mai relevanți indicatori de lichiditate.

(3)

Pentru a putea absorbi pierderile în condiții de desfășurare normală a activității sau într-o situație de încetare a activității, instituțiile au nevoie de fonduri proprii suficiente din punct de vedere cantitativ și calitativ, astfel cum se prevede la articolul 92 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Instituțiile ar trebui să publice informații privind compoziția, cantitatea și calitatea fondurilor lor proprii, pentru a permite părților interesate să evalueze capacitatea băncilor de a absorbi pierderile.

(4)

Prin publicarea de informații privind respectarea cerinței privind amortizorul anticiclic de capital ar trebui să se reflecte faptul că prin amortizorul anticiclic de capital menționat în titlul VII capitolul 4 din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului (4) se urmărește să se asigure faptul că cerințele de capital din sectorul bancar țin seama de mediul macrofinanciar în care își desfășoară activitatea instituțiile de credit.

(5)

Este esențial ca piața să aibă acces la informații din care să rezulte dacă o instituție ar trebui sau nu clasificată drept instituție de importanță sistemică globală (G-SII). Din acest motiv, instituțiile ar trebui să publice informații cu privire la îndeplinirea sau nu a indicatorilor de importanță menționați la articolul 131 din Directiva 2013/36/UE.

(6)

Ar trebui stabilite modele uniforme, astfel încât instituțiile să publice într-un mod uniform și comparabil informații cu privire la respectarea cerințelor de lichiditate, inclusiv a indicatorului de acoperire a necesarului de lichiditate și a indicatorului de finanțare stabilă netă.

(7)

Este necesar să se asigure coerența și consecvența între obligațiile de raportare prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și alte acte legislative ale Uniunii în domeniul riscurilor MSG, în special Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului (5). Prin urmare, normele referitoare la publicarea de informații privind riscurile MSG ar trebui să țină seama de criteriile, clasificările și definițiile prevăzute la articolele 2 și 3 din Regulamentul (UE) 2020/852. Aceste norme ar trebui să țină seama în special de criteriile de identificare și clasificare a activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2020/852 și în Regulamentul delegat (UE) 2020/1818 al Comisiei (6). Din același motiv, atunci când publică informații privind performanța energetică a portofoliului lor imobiliar, instituțiile ar trebui să furnizeze informațiile respective sub forma unui certificat de performanță energetică, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 12 din Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului (7).

(8)

Articolele 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (8) prevăd că anumite întreprinderi mari care sunt entități de interes public sau anumite entități de interes public care sunt întreprinderi-mamă ale unui grup mare trebuie să includă în raportul lor de gestiune sau, respectiv, în raportul lor de gestiune consolidat informații privind impactul activității lor asupra aspectelor de mediu, sociale și de personal, a respectării drepturilor omului, a combaterii corupției și a dării de mită. Această obligație nu se aplică însă și altor întreprinderi. Ca urmare, întreprinderile care nu fac obiectul articolelor 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE nu sunt obligate să publice astfel de informații și este posibil să nu fie în măsură să furnizeze astfel de informații instituțiilor. În consecință, este de așteptat ca întreprinderile respective care sunt contrapărți ale instituțiilor să furnizeze informațiile și datele respective numai în mod voluntar.

(9)

Pentru a pune în aplicare standardele Basel III, Regulamentul (UE) 2024/1623 a introdus la articolul 92 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 o limită mai joasă a cerințelor de capital bazate pe risc calculate utilizând modelele interne („pragul minim privind cerințele de capital”), egală cu un procent din cerințele de capital care s-ar aplica în cazul în care s-ar utiliza abordări standardizate. Prin urmare, este oportun ca modificările respective să fie reflectate în modelele relevante de publicare a informațiilor. În plus, pentru a putea compara indicatorii de adecvare a capitalului la risc calculați în conformitate cu abordările standardizate și cei calculați utilizând modelele interne, la nivel de risc și, pentru riscul de credit, la nivelul claselor de expuneri, ar trebui introduse două noi modele de publicare a informațiilor.

(10)

În ceea ce privește utilizarea abordării standardizate („SA”) pentru riscul de credit, Regulamentul (UE) 2024/1623 a introdus în titlul II capitolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 un tratament mai detaliat al ponderării la risc a diferitelor expuneri, inclusiv a expunerilor față de instituții, a expunerilor față de societăți, a expunerilor provenind din finanțări specializate, a expunerilor de tip retail, a expunerilor garantate cu bunuri imobile, a expunerilor din datorii subordonate, a expunerilor din titluri de capital și a expunerilor aflate în stare de nerambursare. Este necesar să se reflecte aceste modificări în modelele de publicare a informațiilor și să se alinieze numerotarea rândurilor din aceste modele de publicare la cea utilizată în modelele corespunzătoare ale BCBS.

(11)

Regulamentul (UE) 2024/1623 a introdus în titlul II capitolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, în ceea ce privește utilizarea abordării bazate pe modele interne de rating („IRB”) pentru expunerile la riscul de credit, dispoziții care limitează clasele de expuneri în cazul cărora se poate aplica abordarea IRB avansată (A-IRB) pentru a calcula cerințele de fonduri proprii pentru riscul de credit. În mod specific, pentru expunerile față de instituții, în prezent poate fi utilizată numai abordarea IRB de bază (F-IRB), iar pentru expunerile din titluri de capital este permisă numai utilizarea abordării standardizate, mai puțin în timpul unei perioade de tranziție. În plus, au fost create noi clase de expuneri pentru „Administrații regionale sau autorități locale” și „Entități din sectorul public” pentru a se asigura un tratament consecvent al expunerilor respective și pentru a se evita variabilitatea nedorită a cerințelor de fonduri proprii aferente. Modificările respective ar trebui să fie reflectate în modelele de publicare a informațiilor privind utilizarea abordării IRB. De asemenea, este necesar să se alinieze structura modelului referitor la efectul instrumentelor financiare derivate de credit utilizate ca tehnici de diminuare a riscului de credit (CRM) asupra valorii ponderate la risc a expunerilor (RWEA) la numerotarea rândurilor utilizată în modelul corespunzător utilizat de BCBS.

(12)

Regulamentul (UE) 2024/1623 a introdus în titlul IV din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 un nou cadru pentru calcularea cerințelor de fonduri proprii pentru riscul de piață, bazat pe revizuirea fundamentală a portofoliului de tranzacționare (FRTB) de către BCBS. Modificarea respectivă a fost necesară pentru a aborda deficiențele identificate în cadrul actual privind cerințele de capital pentru riscul de piață pentru pozițiile din portofoliul de tranzacționare. Conform noului cadru, instituțiile trebuie să aplice o abordare standardizată simplificată, o abordare standardizată alternativă sau o abordare alternativă bazată pe modele interne pentru a calcula cerințele de fonduri proprii pentru riscul de piață. Modificările respective ar trebui să fie reflectate în modelele de publicare a informațiilor prin introducerea unui set cuprinzător de tabele și modele de publicare a informațiilor. Acest nou set de tabele și modele de publicare de informații ar trebui să intre în vigoare atunci când va începe să se aplice în Uniune cadrul de reglementare pentru riscul de piață bazat pe standardele FRTB ale BCBS. Între timp, ar trebui să continue să se aplice cerințele în materie de publicare aplicabile în prezent. Pentru a avea o înțelegere cuprinzătoare a utilizării acestei noi abordări, instituțiile care utilizează abordarea alternativă bazată pe modele interne ar trebui, la data la care va intra în aplicare noul cadru privind publicarea de informații, să publice informațiile cantitative cerute în același timp cu informațiile calitative.

(13)

Ar trebui stabilite formate uniforme de publicare a informațiilor astfel încât informațiile privind riscurile de ajustare a evaluării creditului („CVA”) să fie publicate într-o manieră uniformă și comparabilă. Prin urmare, este necesar să se introducă în acest sens noi modele și tabele de publicare care să cuprindă informații cantitative și calitative privind riscul CVA. Modelele respective ar trebui să țină seama de faptul că instituțiile care fac obiectul cerințelor de fonduri proprii pentru CVA pot aplica abordarea standardizată, abordarea de bază sau abordarea simplificată ori o combinație a acestor abordări și că riscul CVA ar trebui să reflecte atât riscul de marjă de credit al contrapărții unei instituții, cât și riscul de piață al portofoliului de tranzacții tranzacționate de instituție cu contrapartea respectivă.

(14)

Regulamentul (UE) 2024/1623 a introdus în titlul III capitolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, pentru calcularea cerințelor de fonduri proprii pentru riscul operațional, o nouă abordare unică care nu se bazează pe modele interne, cu scopul de a remedia problema lipsei de sensibilitate la risc și de comparabilitate a abordărilor existente. Ca urmare a marjei de apreciere prevăzute de standardele Basel III, cerințele minime de fonduri proprii ale Uniunii se bazează exclusiv pe calcularea componentei indicatorului de activitate (BIC), în timp ce istoricul pierderilor este luat în considerare numai în scopul publicării de informații. Modificările respective ar trebui să fie reflectate în modelele de publicare a informațiilor, printre altele prin stabilirea de noi modele pentru furnizarea de informații privind pierderile operaționale anuale suferite în ultimii 10 ani, privind calcularea indicatorului de activitate și a componentelor și subcomponentelor sale, precum și privind cerințele de fonduri proprii și valorile ponderate la risc aferente ale expunerilor.

(15)

Articolul 501d alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 prevede modul în care instituțiile trebuie să își calculeze cerințele de fonduri proprii pentru expunerile la criptoactive până la data intrării în aplicare a actului legislativ menționat la articolul 501d alineatul (1) din regulamentul respectiv. Prin urmare, este necesar să se stabilească modul în care instituțiile trebuie să publice informații privind expunerile la criptoactive în cursul perioadei de tranziție respective.

(16)

Regulamentul (UE) 2024/1623 a modificat articolul 434a alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și a introdus cerința ca ABE să elaboreze soluții informatice, inclusiv instrucțiuni, care să fie utilizate de instituții pentru publicarea informațiilor prevăzute în titlurile II și III din regulamentul respectiv. În consecință, modelele de publicare a informațiilor ar trebui să indice cu suficientă claritate punctele de date și informațiile pe care trebuie să le publice instituțiile astfel încât utilizatorii să aibă acces la suficiente informații cuprinzătoare și comparabile și să se mențină coerența cu standardele internaționale în materie de publicare de informații. Pentru a permite ABE să elaboreze soluții informatice adecvate, structura și reprezentarea acestor formate uniforme de publicare a informațiilor nu ar trebui să fie obligatorii. În special, ABE ar trebui să se poată abate de la reprezentarea grafică și de la structura tabelară a modelelor de publicare cu condiția ca în soluția informatică elaborată să fie incluse toate punctele de date și informațiile necesare.

(17)

Pentru a oferi instituțiilor un ansamblu integrat cuprinzător de formate uniforme de publicare a informațiilor și pentru a asigura publicarea de informații de înaltă calitate, reflectând totodată abordarea prevăzută la articolul 434a alineatul (1) revizuit din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, este necesar să se abroge Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/637, iar acesta să fie înlocuit cu prezentul regulament.

(18)

Pentru a se asigura faptul că instituțiile publică informații de calitate în timp util, acestora ar trebui să li se acorde suficient timp pentru a-și adapta sistemele interne în lumina modificărilor aduse cadrului existent de publicare reflectate/încorporate în prezentul regulament.

(19)

Prezentul regulament se bazează pe proiectul de standarde tehnice de punere în aplicare transmis Comisiei de Autoritatea Bancară Europeană.

(20)

Autoritatea Bancară Europeană a efectuat consultări publice deschise cu privire la proiectul de standarde tehnice de punere în aplicare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat opinia Grupului părților interesate din domeniul bancar, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (9),

(a)

informațiile menționate la articolul 444 literele (a)-(e) și informațiile menționate la articolul 453 literele (g), (h) și (i) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 astfel cum se specifică în secțiunea 10 – „Publicarea de informații privind abordarea standardizată a riscului de credit” din anexa I;

(b)

informațiile privind valorile expunerilor deduse din fondurile proprii menționate la articolul 444 litera (e) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 astfel cum se specifică în secțiunea 4 – „Publicarea de informații privind fondurile proprii” din anexa I.