CELEX:32024R2903: Regulamentul (UE) 2024/2903 al Consiliului din 18 noiembrie 2024 de stabilire, pentru anul 2025, a posibilităților de pescuit pentru anumite stocuri de pește și grupuri de stocuri de pește aplicabile în Marea Baltică și de modificare a Regulamentului (UE) 2024/257 în ceea ce privește anumite posibilități de pescuit în alte ape

(1)

Consiliul urmează să adopte măsuri privind stabilirea și alocarea posibilităților de pescuit, inclusiv privind anumite condiții legate funcțional de respectivele posibilități de pescuit, după caz. În temeiul articolului 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1), posibilitățile de pescuit sunt stabilite în conformitate cu obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) prevăzute la articolul 2 alineatul (2) din regulamentul respectiv. Conform articolului 16 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, posibilitățile de pescuit sunt alocate statelor membre în așa fel încât să se asigure o relativă stabilitate a activităților de pescuit desfășurate de fiecare stat membru pentru fiecare stoc sau activitate de pescuit.

(2)

Prin urmare, capturile totale admisibile (TAC) ar trebui să fie stabilite, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, pe baza avizelor științifice disponibile, ținându-se seama de implicațiile biologice și socioeconomice și asigurându-se totodată un tratament echitabil pentru toate sectoarele de pescuit și luându-se în considerare opiniile exprimate cu ocazia consultărilor cu părțile interesate.

(3)

Regulamentul (UE) 2016/1139 al Parlamentului European și al Consiliului (2) stabilește un plan multianual pentru stocurile de cod, hering și șprot din Marea Baltică și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective. În conformitate cu articolul 3 alineatul (1) din regulamentul menționat, acest plan urmărește să contribuie la îndeplinirea obiectivelor PCP enumerate la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. În special, planul urmărește să garanteze că exploatarea resurselor biologice marine vii reface și menține populațiile de specii exploatate peste nivelurile care permit obținerea capturii maxime durabile (MSY). De asemenea, planul urmărește să contribuie la garantarea faptului că activitățile de pescuit și de acvacultură sunt sustenabile pe termen lung din punctul de vedere al mediului și sunt gestionate într-un mod care este coerent cu obiectivul de a realiza beneficii economice, sociale și de ocupare a forței de muncă și cu obiectivul de a contribui la disponibilitatea aprovizionării cu alimente. Respectivele obiective, astfel cum se specifică la articolul 2 alineatul (5) literele (c) și (f) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, vizează, printre altele, crearea condițiilor pentru o industrie a capturii și prelucrării resurselor piscicole și activități legate de pescuit desfășurate pe uscat viabile și competitive, precum și contribuirea la un nivel de trai echitabil pentru persoanele care depind de activitățile de pescuit, ținând seama de pescuitul costier și de aspectele socioeconomice.

(4)

La 31 mai 2024, Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) și-a publicat avizul anual privind stocurile din Marea Baltică pentru 2025. Potrivit ICES, marea majoritate a activităților de pescuit din Marea Baltică sunt caracterizate, cel puțin într-o anumită măsură, de o amestecare a stocurilor. Această amestecare se referă atât la stocuri care sunt gestionate prin TAC, cât și la stocuri care nu sunt gestionate prin TAC. Gradul cel mai important de amestecare are loc între speciile pelagice și speciile demersale.

(5)

Pentru 2025, ICES recomandă capturi zero de hering din vestul Mării Baltice, de cod din estul Mării Baltice și de somon în subdiviziunile ICES 22-31. În plus, ICES recomandă niveluri scăzute ale capturilor de cod din vestul Mării Baltice pentru 2025. Prin urmare, dacă TAC-urile pentru aceste stocuri ar fi stabilite la nivelurile recomandate de ICES, obligația de a debarca integral capturile, inclusiv capturile accidentale din stocurile respective în cadrul activităților de pescuit mixt, ar conduce la fenomenul „speciilor de blocaj”. Codul este capturat în mod accidental în cadrul tuturor activităților de pescuit, heringul din vestul Mării Baltice este capturat în mod accidental în cadrul activităților de pescuit direcționat de șprot, iar somonul poate fi capturat în mod accidental în cadrul a numeroase activități de pescuit. O situație de blocaj ar afecta în special navele care pescuiesc pești plați și șprot, ceea ce le-ar putea obliga să înceteze operațiunile de pescuit în 2025 și ar duce la o încheiere prematură a acestor activități de pescuit. Pe baza datelor furnizate de Observatorul pieței europene pentru produse provenite din pescuit și din acvacultură, valoarea la prima vânzare a capturilor de cambulă de Baltica și de șprot permise în limitele TAC și care ar urma să fie realizate în zona respectivă este estimată la 19 900 000 EUR și, respectiv, la 400 000 EUR. Numeroase activități de pescuit, în special cele de pescuit costier la scară mică de specii care nu sunt gestionate prin TAC, ar fi nevoite, de asemenea, să înceteze în 2025. Pentru a se asigura un echilibru între menținerea activităților de pescuit, având în vedere potențialele implicații socioeconomice grave în cazul încetării acestora, și necesitatea de a atinge o stare biologică bună pentru aceste stocuri și luând în considerare dificultatea de a pescui toate stocurile din cadrul unei activități de pescuit mixt la nivelul MSY, este oportun să se mențină TAC exclusiv pentru capturile accidentale inevitabile de hering din vestul Mării Baltice, de cod din estul Mării Baltice, de cod din vestul Mării Baltice și de somon din bazinul principal.

(6)

În ceea ce privește stocul de cod din estul Mării Baltice, ICES recomandă capturi zero pentru stocul respectiv în 2025 pentru al șaselea an consecutiv. În plus, ICES și-a retrogradat evaluarea la o evaluare de precauție pentru stocuri din categoria 3, din cauza datelor limitate și a inconsecvențelor anumitor modele de estimări. Cu toate acestea, ICES își menține încrederea cu privire la tendințele biomasei stocului de cod din estul Mării Baltice, care a înregistrat o ușoară creștere. Biomasa stocului de reproducere rămâne însă cu mult sub nivelul de referință pentru conservare (Blim), sub care ar putea exista o capacitate de reproducere redusă. Prin urmare, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1139 și cu articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, este oportun să se mențină suspendarea activităților de pescuit direcționat, precum și măsurile de remediere legate funcțional de acestea, și să se extindă interzicerea pescuitului recreativ la întreaga zonă de gestionare, cu o excepție pentru capturile accidentale din subdiviziunile ICES 27-32. În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) și cu articolul 2 alineatul (5) literele (c) și (f) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, posibilitățile de pescuit pentru capturile accidentale inevitabile ar trebui, de asemenea, să fie stabilite la un nivel scăzut, pentru a se evita consecințele socioeconomice care ar rezulta din stabilirea unor posibilități zero de pescuit.

(7)

În ceea ce privește stocul de cod din vestul Mării Baltice, ICES și-a retrogradat avizul anul trecut la un aviz de precauție din cauza incertitudinilor persistente din aviz și a recomandat niveluri de captură extrem de scăzute pentru anii 2024 și 2025. În plus, ICES a estimat în 2021 că stocul a scăzut sub nivelul Blim în urmă cu 15 ani și că, de atunci, s-a menținut sub nivelul Blim, atingând un nivel minim istoric în 2022. Prin urmare, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1139 și cu articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, este oportun să se mențină suspendarea activităților de pescuit direcționat, precum și măsurile de remediere legate funcțional de acestea. În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) și cu articolul 2 alineatul (5) literele (c) și (f) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, posibilitățile de pescuit pentru capturile accidentale inevitabile ar trebui, de asemenea, să fie stabilite la un nivel scăzut, pentru a se evita consecințele socioeconomice care ar rezulta din stabilirea unor posibilități zero de pescuit.

(8)

În ceea ce privește somonul din subdiviziunile ICES 22-31, ICES și-a menținut avizul de zero capturi, luând în considerare, în același timp, pentru 2025, posibilitatea continuării pe timpul perioadei de vară a activităților de pescuit costier comercial și recreativ direcționat și în zona situată la nord de latitudinea 59o 30′ N (subdiviziunile ICES 29 Nord-31), comparativ cu subdiviziunea ICES 31 în 2024. Cu toate acestea, ICES și-a redus avizul privind capturile, deoarece rata de supraviețuire a somonului tânăr după adaptarea la apă sărată a scăzut la un nivel minim istoric în 2021 și este incertă pentru 2022, ceea ce a dus la o sporire a incertitudinii previziunilor privind evoluția stocurilor. În plus, migrația în amonte s-a redus în mod substanțial începând din 2021, iar în 2023 a înregistrat de departe cel mai redus nivel din seria cronologică pentru cel mai productiv râu cu somon. Totodată, se înregistrează și o mortalitate după eliberare a somonului sălbatic în cadrul pescuitului recreativ de somon cu înotătoarea adipoasă tăiată. Prin urmare, în conformitate cu articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, este oportun să se ajusteze zona de pescuit și nivelul posibilităților de pescuit în comparație cu 2024, în conformitate cu avizul ICES, și să se mențină măsurile de remediere legate funcțional de acestea.

(9)

La 10 octombrie 2024, ICES și-a retras avizul pentru somonul din Golful Finlandei și a declarat că avizul său emis în 2023 pentru anul de pescuit 2024 este, prin urmare, cel mai bun aviz științific disponibil. Așadar, posibilitățile de pescuit sunt stabilite în consecință.

(10)

Pentru a asigura utilizarea deplină a posibilităților de pescuit costier de somon în subdiviziunea ICES 32, este oportun să se mențină flexibilitatea interzonală limitată pentru somon între subdiviziunile ICES 22-31 și ICES 32, care a fost introdusă în 2019.

(11)

Interzicerea pescuitului de păstrăv de mare dincolo de patru mile marine măsurate de la liniile de bază și limitarea capturilor accidentale de păstrăv de mare la 3 % din captura combinată de păstrăv de mare și de somon au contribuit la o reducere substanțială a nivelurilor anterioare ridicate de raportare eronată a capturilor din cadrul pescuitului de somon, în special în ceea ce privește capturile de păstrăv de mare. Prin urmare, este oportun să se mențină restricțiile existente pentru a asigura în continuare niveluri scăzute de raportare eronată.

(12)

Măsurile privind pescuitul recreativ de cod și somon și măsurile de conservare a stocurilor de păstrăv de mare și de somon nu ar trebui să aducă atingere măsurilor naționale mai stricte adoptate în temeiul articolelor 19 și 20 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(13)

În ceea ce privește heringul din Golful Botnic, ICES estimează că biomasa a crescut, dar se menține sub nivelul de referință pentru conservare (Btrigger), nivel sub care trebuie luate măsuri de remediere adecvate pentru a asigura revenirea rapidă a stocului la niveluri peste cele care pot asigura MSY. În plus, ICES constată că este puțin probabil să se înregistreze o creștere a numărului și a dimensiunii exemplarelor mature din cadrul populației dacă posibilitățile de pescuit ar fi stabilite la valoarea FMSY. În cele din urmă, ICES observă că este probabil ca stocul să fie vulnerabil la pierderea diversității genetice. În conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1139, este oportun să se stabilească posibilitățile de pescuit în consecință.

(14)

În ceea ce privește heringul din vestul Mării Baltice, ICES recomandă capturi zero pentru stocul respectiv pentru al șaptelea an consecutiv. ICES a revizuit, de asemenea, estimările privind biomasa stocului de reproducere în sens descrescător pentru anii precedenți și estimează că biomasa este în continuare de doar 60 % din Blim în 2024, chiar dacă a crescut continuu din 2020. În plus, refacerea stocurilor de adulți rămâne la un nivel minim istoric și nu se preconizează o refacere a biomasei peste nivelul Blim în 2026. În aceste circumstanțe, este oportun, în temeiul Regulamentului (UE) 2016/1139, să se mențină suspendarea activităților de pescuit direcționat. În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) și cu articolul 2 alineatul (5) literele (c) și (f) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, posibilitățile de pescuit pentru capturile accidentale inevitabile ar trebui, de asemenea, să fie stabilite la un nivel scăzut, pentru a se evita consecințele socioeconomice care ar rezulta din stabilirea unor posibilități zero de pescuit.

(15)

În ceea ce privește heringul din zona centrală a Mării Baltice, ICES estimează că, în cea mai mare parte a ultimilor 30 de ani, stocul s-a situat sub nivelul Blim. Pentru 2024, ICES estimează că, în urma creșterii greutății preconizate în funcție de vârstă și a gradului puternic de refacere a stocului de adulți în 2022, stocul a crescut peste nivelul Blim, dar că acesta este încă mult sub nivelul Btrigger. Avizul privind capturile vizează o creștere în comparație cu 2024, dar ICES subliniază că estimările privind refacerea stocurilor de adulți pentru 2023 și 2024 sunt incerte. În plus, probabilitatea ca stocul să se mențină sub nivelul Btrigger în 2026 este în continuare de 55 %, chiar și în absența totală a pescuitului și în pofida previziunilor pozitive estimate. Prin urmare, în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1139, este oportun să se stabilească posibilitățile de pescuit în consecință.

(16)

În ceea ce privește heringul din Golful Riga, ICES estimează că biomasa se situează peste nivelul Btrigger, iar presiunea exercitată de pescuit se află la nivelul FMSY. Prin urmare, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/1139, este oportun să se stabilească posibilitățile de pescuit în consecință.

(17)

În ceea ce privește cambula de Baltica, potrivit ICES, codul este capturat accidental în cadrul activităților de pescuit de cambulă de Baltica. În plus, rata de aruncare înapoi în mare a capturilor de cambulă de Baltica a crescut substanțial în ultimii ani. Prin urmare, în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2016/1139, este oportun să se țină seama de factorii respectivi și să se stabilească în consecință posibilitățile de pescuit pentru cambula de Baltica.

(18)

În ceea ce privește șprotul, ICES estimează că, deși biomasa se situează în continuare peste nivelul Btrigger, aceasta a scăzut în mod substanțial din 2021, din cauza nivelului minim istoric al refacerii stocurilor de adulți. În plus, ICES subliniază faptul că previziunile se bazează pe o estimare optimistă și incertă a gradului de refacere a stocurilor de adulți. De asemenea, niciunul dintre scenariile de captură care se încadrează în intervalele FMSY nu garantează o probabilitate mai mică de 5 % ca biomasa stocului să scadă sub nivelul Blim în 2026. În aceste circumstanțe este oportun ca, în temeiul Regulamentului (UE) 2016/1139, să se stabilească posibilitățile de pescuit în intervalul inferior FMSY și să se stabilească închiderea zonei de reproducere pentru activitățile de pescuit care utilizează unelte de pescuit activ, ca măsură de remediere suplimentară legată funcțional de posibilitățile de pescuit.

(19)

Utilizarea posibilităților de pescuit prevăzute în prezentul regulament este reglementată de Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului (3), în special de articolul 33, cu privire la înregistrarea capturilor și a efortului de pescuit, și de articolul 34, cu privire la transmiterea datelor privind epuizarea posibilităților de pescuit către Comisie. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să precizeze codurile legate de debarcarea stocurilor reglementate de prezentul regulament pe care statele membre trebuie să le utilizeze atunci când transmit date Comisiei.

(20)

Articolele 3 și 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 al Consiliului (4) prevăd o flexibilitate de la an la an în ceea ce privește cotele pentru stocurile care fac obiectul unor TAC de precauție și analitice. În temeiul articolului 2 din regulamentul respectiv, la stabilirea TAC, Consiliul decide cu privire la stocurile cărora nu li se aplică articolele 3 și 4, în special în funcție de starea lor biologică. În plus, la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 se prevede o flexibilitate de la an la an suplimentară pentru toate stocurile care fac obiectul obligației de debarcare. Pentru a se evita o flexibilitate excesivă care ar submina realizarea obiectivelor PCP, flexibilitatea de la an la an în ceea ce privește cotele în temeiul articolelor 3 și 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 și al articolului 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 nu ar trebui să se aplice cumulativ. În plus, flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 ar trebui, dacă este cazul, să fie exclusă în funcție de starea biologică a stocurilor.

(21)

Biomasa stocurilor de cod din estul Mării Baltice, de cod din vestul Mării Baltice și de hering din vestul Mării Baltice se situează sub nivelul Blim. Pentru toate aceste stocuri, în 2025 sunt permise numai capturile accidentale și pescuitul în scop științific. Prin urmare, având în vedere reziliența relativ scăzută a ecosistemului Mării Baltice, statele membre care au o cotă din TAC relevante s-au angajat să nu aplice flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru stocurile respective în 2025, astfel încât capturile din 2025 să nu depășească TAC relevante. În plus, la sud de latitudinea 59o 30′ N, biomasa a aproape tuturor stocurilor de somon din râuri se situează sub nivelul-limită de referință pentru producția de somon tânăr (Rlim) și numai capturile accidentale și pescuitul în scop științific sunt permise în 2025. Prin urmare, statele membre în cauză și-au asumat un angajament similar privind flexibilitatea de la an la an în ceea ce privește capturile de somon din bazinul principal în 2025.

(22)

Uniunea și Regatul Unit au organizat, la 16 și 17 octombrie 2024, consultări bilaterale cu privire la TAC pentru merluciu norvegian în diviziunea ICES 3a (Skagerrak-Kattegat), în apele Regatului Unit și în apele Uniunii din subzona ICES 4 și în apele Regatului Unit din diviziunea ICES 2a (Marea Nordului) pentru perioada 1 noiembrie 2024-31 octombrie 2025. Consultările respective au avut loc în temeiul articolului 498 alineatul (2) din Acordul comercial și de cooperare între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte (5). Uniunea a participat la consultările respective pe baza specificării poziției Uniunii care a fost aprobată de Consiliu la 15 octombrie 2024, în temeiul articolului 2 din Decizia (UE) 2021/1875 a Consiliului (6). Uniunea și Regatul Unit au convenit asupra unei TAC pe baza avizului ICES pentru merluciul norvegian din subzona ICES 4 și din diviziunea ICES 3a pentru perioada respectivă, publicat la 11 octombrie 2024. Rezultatul consultărilor a fost consemnat într-un proces-verbal care a fost semnat de șeful delegației Uniunii și de șeful delegației Regatului Unit la 21 octombrie 2024. Prin urmare, TAC pentru perioada 1 noiembrie 2024-31 octombrie 2025 ar trebui stabilită la nivelul indicat în respectivul proces-verbal.

(23)

Prin urmare, Regulamentul (UE) 2024/257 ar trebui modificat în consecință.

(24)

Pentru a se evita întreruperea activităților de pescuit, dispozițiile prezentului regulament referitoare la Marea Baltică ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2025. Cu toate acestea, din motive de claritate, prezentul regulament ar trebui să se aplice merluciului norvegian din Skagerrak-Kattegat și din Marea Nordului de la 1 noiembrie 2024 până la 31 octombrie 2025, deoarece acesta este sezonul de pescuit pentru merluciul norvegian. Din motive de urgență, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare imediat după publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,