CELEX:22003A1114(01): Protocol privind Aranjamentul de la Madrid referitor la înregistrarea internațională a mărcilor, adoptat la Madrid, la 27 iunie 1989

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii

Data documentului: 27/06/1989; data semnării
Data intrării în vigoare: 01/12/1995; intrare în vigoare a se vedea articolul 14
Data încetării: No end date
Emitent: Austria, Belgia, Comunitatea Europeană, Coreea de Nord, Danemarca, Egipt, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Liechtenstein, Luxemburg, Maroc, Monaco, Mongolia, Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale, Portugalia, Regatul Unit, România, Rusia, Senegal, Serbia, Spania, Suedia, Ungaria, Ţările de Jos
Formă: Repertoriu EUR-Lex

17/Volumul 02

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

22003A1114(01)

L 296/22

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

PROTOCOL

privind Aranjamentul de la Madrid referitor la înregistrarea internațională a mărcilor, adoptat la Madrid, la 27 iunie 1989

Articolul 1

Apartenența la Uniunea de la Madrid

Statele care sunt părți la prezentul protocol (denumite în continuare „statele contractante”), chiar dacă nu sunt părți la Aranjamentul de la Madrid privind înregistrarea internațională a mărcilor, revizuit la Stockholm în 1967 și modificat în 1979 [denumit în continuare „Aranjamentul de la Madrid (Stockholm)”], și organizațiile menționate la articolul 14 alineatul (1) litera (b) care sunt părți la prezentul protocol (denumite în continuare „organizațiile contractante”), sunt membre ale aceleiași uniuni la care sunt membre țările care sunt părți la Aranjamentul de la Madrid (Stockholm). În prezentul protocol, expresia „părți contractante” desemnează atât statele contractante, cât și organizațiile contractante.

Articolul 2

Obținerea protecției prin înregistrare internațională

(1) Atunci când o cerere de înregistrare a unei mărci a fost depusă la oficiul unei părți contractante sau atunci când o marcă a fost înregistrată în registrul oficiului unei părți contractante, persoana care este solicitantul acestei cereri (denumită în continuare „cerere de bază”) sau titularul acestei înregistrări (denumită în continuare „înregistrare de bază”) poate, sub rezerva dispozițiilor prezentului protocol, să asigure protecția mărcii sale pe teritoriul părților contractante, obținând înregistrarea acestei mărci în registrul Oficiului Internațional al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (denumite în continuare „înregistrare internațională”, „registrul internațional”, „Oficiul Internațional” și, respectiv, „Organizația”), sub rezerva ca:

(i)

atunci când cererea de bază a fost depusă la oficiul dintr-un stat contractant sau atunci când înregistrarea de bază a fost efectuată de către un astfel de oficiu, persoana care este solicitantul acestei cereri sau titularul acestei înregistrări să fie resortisant al acelui stat contractant sau să fie domiciliată ori să aibă o unitate industrială sau comercială efectivă și serioasă în respectivul stat contractant;

(ii)

atunci când cererea de bază a fost depusă la oficiul unei organizații contractante sau atunci când înregistrarea de bază a fost efectuată de către un astfel de oficiu, persoana care este solicitantul acestei cereri sau titularul acestei înregistrări să fie resortisantul unui stat membru al acestei organizații contractante sau să fie domiciliată ori să aibă o unitate industrială sau comercială efectivă și serioasă pe teritoriul respectivei organizații contractante.

(2) Cererea de înregistrare internațională (denumită în continuare „cerere internațională”) trebuie să fie depusă la Oficiul Internațional prin intermediul oficiului la care s-a depus cererea de bază sau prin care s-a efectuat înregistrarea de bază (denumit în continuare „oficiul de origine”), după caz.

(3) În prezentul protocol, termenul „oficiu” sau „oficiu al unei părți contractante” desemnează oficiul care este însărcinat, în numele unei părți contractante, cu înregistrarea mărcilor, iar termenul „mărci” desemnează atât mărcile de comerț, cât și mărcile de servicii.

(4) În prezentul protocol, prin „teritoriu al unei părți contractante” se înțelege, în cazul în care partea contractantă este un stat, teritoriul acestui stat, iar în cazul în care partea contractantă este o organizație interguvernamentală, teritoriul pe care se aplică tratatul constitutiv al acestei organizații interguvernamentale.

Articolul 3

Cererea internațională

(1) Orice cerere internațională introdusă în temeiul prezentului protocol trebuie să fie prezentată pe formularul prevăzut de regulamentul de aplicare. Oficiul de origine certifică că indicațiile care apar în cererea internațională corespund celor ce apar, la data certificării, în cererea de bază sau în înregistrarea de bază, după caz. De asemenea, oficiul respectiv indică:

(i)	în cazul unei cereri de bază, data și numărul acestei cereri;

(ii)	în cazul unei înregistrări de bază, data și numărul acestei înregistrări, precum și data și numărul cererii din care provine înregistrarea de bază. Oficiul de origine indică, de asemenea, data cererii internaționale.

(2) Solicitantul trebuie să indice produsele și serviciile pentru care este solicitată protecția mărcii și, dacă este posibil, clasa sau clasele corespunzătoare conform clasificării stabilite de Aranjamentul de la Nisa privind clasificarea internațională a produselor și serviciilor în scopul înregistrării mărcilor. În cazul în care solicitantul nu oferă această indicație, Oficiul Internațional clasifică produsele și serviciile în clasele corespunzătoare respectivei clasificări. Indicarea claselor oferită de către solicitant este supusă unui control al Oficiului Internațional, control exercitat în colaborare cu oficiul de origine. În caz de dezacord între oficiul de origine și Oficiul Internațional, avizul acestuia din urmă este hotărâtor.

(3) În cazul în care solicitantul revendică culoarea ca element distinctiv al mărcii sale, este obligat:

(i)	să declare acest lucru și să însoțească cererea sa internațională cu o mențiune indicând culoarea sau combinația de culori revendicată;

(ii)	să atașeze la cererea sa internațională exemplare color ale respectivei mărci, care se anexează la notificările făcute de către Oficiul Internațional; numărul acestor exemplare este stabilit prin regulamentul de aplicare.

(4) Oficiul Internațional înregistrează imediat mărcile depuse în conformitate cu articolul 2. Înregistrarea internațională poartă data la care cererea internațională a fost primită de către oficiul de origine, cu condiția ca cererea internațională să fi fost primită de către Oficiul Internațional în termen de două luni de la acea dată. În cazul în care cererea internațională nu a fost primită în acest termen, înregistrarea internațională poartă data la care cererea internațională respectivă a fost primită de către Oficiul Internațional. Oficiul Internațional notifică, fără întârziere, înregistrarea internațională oficiilor interesate. Mărcile înregistrate în registrul internațional sunt publicate într-o publicație periodică editată de Oficiul Internațional, pe baza indicațiilor conținute în cererea internațională.

(5) În vederea publicității mărcilor înregistrate în registrul internațional, fiecare oficiu primește din partea Oficiului Internațional un număr de exemplare gratuite și un număr de exemplare cu preț redus ale publicației menționate anterior, în condițiile stabilite de Adunarea menționată la articolul 10 (denumită în continuare „Adunarea”). Această publicitate este considerată suficientă pentru toate părțile contractante și nici o altă publicitate nu poate fi solicitată de către titularul înregistrării internaționale.

Articolul 3a

Teritorialitatea

Protecția care rezultă din înregistrarea internațională se extinde la o parte contractantă numai la solicitarea persoanei care depune cererea internațională sau care este titularul înregistrării internaționale. Cu toate acestea, o astfel de solicitare nu poate fi făcută față de o parte contractantă al cărei oficiu este oficiul de origine.

Articolul 3b

Cererea de „extindere teritorială”

(1) Orice cerere de extindere teritorială, la o parte contractantă, a protecției care rezultă din înregistrarea internațională trebuie să facă obiectul unei mențiuni speciale în cererea internațională.

(2) Cererea de extindere teritorială poate fi făcută și ulterior înregistrării internaționale. O astfel de cerere trebuie prezentată pe formularul prevăzut de regulamentul de aplicare. Ea este înscrisă imediat de Oficiul Internațional, care notifică, fără întârziere, această înscriere oficiului sau oficiilor interesate. Această înscriere este publicată în publicația periodică a Oficiului Internațional. Extinderea teritorială își produce efectele de la data la care este înscrisă în registrul internațional; aceasta încetează să fie valabilă la data scadentă a înregistrării internaționale la care se referă.

Articolul 4

Efectele înregistrării internaționale

(1)

(a)

De la data înregistrării sau a înscrierii efectuate în conformitate cu dispozițiile articolelor 3 și 3b, protecția mărcii în fiecare dintre părțile contractante interesate este aceeași ca și în cazul în care aceeași marcă ar fi fost depusă direct la oficiul acelei părți contractante. În cazul în care nici un refuz nu s-a notificat Oficiului Internațional în conformitate cu articolul 5 alineatele (1) și (2) sau dacă un refuz notificat în conformitate cu articolul menționat anterior a fost retras ulterior, protecția mărcii în partea contractantă interesată este, de la data menționată, aceeași ca și în cazul în care acea marcă ar fi fost înregistrată de oficiul respectivei părți contractante.

(b)

Indicarea claselor de produse și servicii prevăzută la articolul 3 nu obligă părțile contractante în ceea ce privește aprecierea întinderii protecției mărcii.

(2) Orice înregistrare internațională beneficiază de dreptul de prioritate stabilit la articolul 4 din Convenția de la Paris privind protecția proprietății industriale, fără a fi necesară îndeplinirea formalităților prevăzute la litera (D) a respectivului articol.

Articolul 4a

Înlocuirea unei înregistrări naționale sau regionale printr-o înregistrare internațională

(1) Atunci când o marcă ce face obiectul unei înregistrări naționale sau regionale la oficiul unei părți contractante face, de asemenea, obiectul unei înregistrări internaționale și în cazul în care cele două înregistrări sunt înscrise pe numele aceleiași persoane, se consideră că înregistrarea internațională înlocuiește înregistrarea națională sau regională, fără a aduce atingere drepturilor dobândite prin acest din urmă fapt, sub rezerva ca:

(i)	protecția ce rezultă din înregistrarea internațională să se extindă asupra respectivei părți contractante în conformitate cu articolul 3b alineatul (1) sau (2);

(ii)	toate produsele și serviciile enumerate în înregistrarea națională sau regională să fie enumerate, de asemenea, în înregistrarea internațională în ceea ce privește respectiva parte contractantă;

(iii)

extinderea respectivă să producă efecte după data înregistrării naționale sau regionale.

(2) Oficiul menționat la alineatul (1) este, la cerere, obligat să ia notă, în registrul său, de înregistrarea internațională.

Articolul 5

Refuzul și invalidarea efectelor înregistrării internaționale față de anumite părți contractante

(1) Atunci când legislația aplicabilă permite acest lucru, oficiul unei părți contractante căruia Oficiul Internațional i-a notificat o extindere la acea parte contractantă a protecției rezultând dintr-o înregistrare internațională, în conformitate cu articolul 3b alineatul (1) sau (2), are posibilitatea de a declara într-o notificare de refuz că nu se poate acorda, în respectiva parte contractantă, protecția mărcii care face obiectul acelei extinderi. Un astfel de refuz se poate întemeia numai pe motivele care s-ar aplica, în temeiul Convenției de la Paris privind protecția proprietății industriale, în cazul unei mărci depuse direct la oficiul care notifică refuzul. Cu toate acestea, protecția nu se poate refuza, nici măcar parțial, pentru singurul motiv că legislația aplicabilă autorizează înregistrarea numai într-un număr limitat de clase sau pentru un număr limitat de produse sau servicii.

(2)

(a)

Orice oficiu care dorește să își exercite acest drept trebuie să notifice refuzul său Oficiului Internațional, cu indicarea tuturor motivelor, în termenul prevăzut de legea aplicabilă acelui oficiu și, sub rezerva dispozițiilor literelor (b) și (c), înainte de încetarea unui an de la data la care notificarea extinderii menționate la alineatul (1) a fost trimisă acelui oficiu de către Oficiul Internațional.

(b)

Sub rezerva dispozițiilor literei (a), orice parte contractantă poate declara că, pentru înregistrările internaționale efectuate în temeiul prezentului protocol, termenul de un an menționat la litera (a) se înlocuiește cu cel de 18 luni.

(c)

O astfel de declarație poate preciza, în plus, că, atunci când un refuz de protecție poate rezulta dintr-o opoziție la acordarea protecției, acest refuz poate fi notificat Oficiului Internațional de către oficiul respectivei părți contractante după expirarea termenului de optsprezece luni. Un astfel de oficiu poate, în ceea ce privește o înregistrare internațională dată, să notifice un refuz de protecție după expirarea termenului de optsprezece luni, dar numai dacă:

(i)	înaintea expirării termenului de optsprezece luni, a informat Oficiul Internațional cu privire la posibilitatea ca opozițiile să fie depuse după expirarea termenului de optsprezece luni și dacă

(ii)

notificarea refuzului întemeiat pe o opoziție este efectuată într-un termen de cel mult șapte luni de la data la care începe să curgă termenul de opoziție; în cazul în care termenul de opoziție expiră înaintea celor șapte luni, notificarea trebuie efectuată în termen de o lună de la expirarea respectivului termen de opoziție.

(d)

Orice declarație în conformitate cu dispozițiile de la litera (b) sau (c) poate fi făcută în instrumentele prevăzute la articolul 14 alineatul (2) și data la care declarația produce efecte este aceeași cu data intrării în vigoare a prezentului protocol pentru statul sau organizația interguvernamentală care a făcut declarația. O astfel de declarație poate fi făcută, de asemenea, ulterior, caz în care declarația produce efecte la trei luni de la primirea sa de către directorul general al Organizației (denumit în continuare „directorul general”) sau la orice altă dată ulterioară indicată în declarație, cu privire la înregistrările internaționale a căror dată este aceeași cu data la care declarația produce efecte sau este ulterioară acestei date.

(e)

La încetarea unei perioade de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului protocol, Adunarea procedează la o verificare a funcționării sistemului prevăzut la literele (a)-(d). După această verificare, dispozițiile respective pot fi modificate printr-o decizie unanimă a Adunării.

(3) Oficiul Internațional transmite, fără întârziere, titularului înregistrării internaționale unul dintre exemplarele notificării de refuz. Respectivul titular are aceleași căi de atac ca și în cazul în care marca ar fi fost depusă direct de către el la oficiul care a notificat refuzul. Atunci când Oficiul Internațional primește o informație în conformitate cu alineatul (2) litera (c) punctul (i), acesta transmite, fără întârziere, respectiva informație titularului înregistrării internaționale.

(4) Motivele de refuz al unei mărci sunt comunicate de către Oficiul Internațional persoanelor interesate care solicită aceasta.

(5) Orice oficiu care nu a notificat Oficiului Internațional, în ceea ce privește o înregistrare internațională dată, un refuz provizoriu sau definitiv, în conformitate cu alineatele (1) și (2), pierde, în ceea ce privește acea înregistrare internațională, beneficiul dreptului prevăzut la alineatul (1).

(6) Invalidarea, de către autoritățile competente ale unei părți contractante, a efectelor unei înregistrări internaționale pe teritoriul respectivei părți contractante nu poate fi pronunțată fără ca titularul acelei înregistrări internaționale să fi fost în măsură de a-și invoca drepturile în timp util. Invalidarea se notifică Oficiului Internațional.

Articolul 5a

Documentele justificative privind legitimitatea folosirii anumitor elemente ale mărcii

Documentele justificative privind legitimitatea folosirii anumitor elemente conținute în mărci, cum ar fi emblemele, ecusoanele, portretele, distincțiile onorifice, titlurile, denumirile comerciale sau numele de persoane, altele decât cel al solicitantului sau alte inscripții analoage care ar putea fi cerute de către oficiile părților contractante, sunt scutite de orice legalizare, precum și de orice altă certificare, în afară de cea a oficiului de origine.

Articolul 5b

Copia mențiunilor ce apar în registrul internațional; cercetări de anterioritate; extrase din registrul internațional

(1) Oficiul Internațional eliberează oricărei persoane care solicită acest lucru, în schimbul achitării unei taxe stabilite prin regulamentul de aplicare, o copie a mențiunilor înscrise în registrul internațional cu privire la o anumită marcă.

(2) Oficiul Internațional poate, de asemenea, contra cost, să se ocupe cu efectuarea de cercetări de anterioritate printre mărcile care fac obiectul unor înregistrări internaționale.

(3) Extrasele din registrul internațional solicitate în vederea producerii lor într-una din părțile contractante sunt scutite de legalizare.

Articolul 6

Durata validității înregistrării internaționale; dependența și independența înregistrării internaționale

(1) Înregistrarea unei mărci la Oficiul Internațional se efectuează pentru o perioadă de 10 ani, cu posibilitatea reînnoirii acesteia în condițiile stabilite la articolul 7.

(2) La expirarea unui termen de cinci ani de la data înregistrării internaționale, aceasta devine independentă de cererea de bază sau de înregistrarea care provine din aceasta ori de înregistrarea de bază, după caz, sub rezerva dispozițiilor următoare.

(3) Protecția care rezultă din înregistrarea internațională, fie că face sau nu obiectul unei transmiteri, nu mai poate fi invocată dacă, înaintea expirării termenului de cinci ani de la data înregistrării internaționale, cererea de bază sau înregistrarea care provine din aceasta sau înregistrarea de bază, după caz, a făcut obiectul unei retrageri, a expirat sau a făcut obiectul unei renunțări ori al unei decizii finale de respingere, revocare, radiere sau invalidare în ceea ce privește totalitatea sau unele dintre produsele și serviciile enumerate în înregistrarea internațională. Situația este aceeași și în cazul în care:

(i)	o cale de atac împotriva unei decizii de refuzare a efectelor cererii de bază;

(ii)	o acțiune privind retragerea cererii de bază sau revocarea, radierea ori invalidarea înregistrării care provine din cererea de bază sau din înregistrarea de bază sau

(iii)

o opoziție la cererea de bază,

are ca rezultat, după încetarea perioadei de cinci ani, o decizie finală de respingere, de revocare, de radiere sau de invalidare, sau impune retragerea cererii de bază sau a înregistrării care provine din aceasta sau a înregistrării de bază, după caz, cu condiția ca recursul, acțiunea sau opoziția să fi început înaintea încetării perioadei respective. Situația este aceeași și în cazul în care cererea de bază este retrasă sau dacă înregistrarea care provine din cererea de bază sau din înregistrarea de bază face obiectul unei renunțări după încetarea perioadei de cinci ani, cu condiția ca, la data retragerii sau a renunțării, respectiva cerere sau respectiva înregistrare să facă obiectul unei proceduri menționate la punctul (i), (ii) sau (iii) și ca această procedură să fi început înaintea încetării perioadei menționate.

(4) Oficiul de origine notifică Oficiului Internațional, astfel cum se prevede în regulamentul de aplicare, faptele și deciziile pertinente în temeiul alineatului (3), iar acesta informează părțile interesate și începe publicarea corespunzătoare, astfel cum se prevede în regulamentul de aplicare. Dacă este cazul, oficiul de origine solicită Oficiului Internațional radierea, în măsura posibilului, a înregistrării internaționale, iar Oficiul Internațional dă curs acestei cereri.

Articolul 7

Reînnoirea înregistrării internaționale

(1) Orice înregistrare internațională poate fi reînnoită pentru o perioadă de 10 ani de la expirarea perioadei precedente, prin simpla plată a unei taxe de bază și, sub rezerva articolului 8 alineatul (7), a taxelor suplimentare și suprataxelor prevăzute la articolul 8 alineatul (2).

(2) Reînnoirea nu poate aduce nici o modificare înregistrării internaționale în ultimul său stadiu.

(3) Cu șase luni înaintea expirării termenului de protecție, Oficiul Internațional reamintește titularului înregistrării internaționale și, dacă este cazul, mandatarului său, prin trimiterea unui aviz neoficial, data exactă a acestei expirări.

(4) În schimbul achitării unei suprataxe, stabilită prin regulamentul de aplicare, se acordă un termen de grație de 6 luni pentru reînnoirea înregistrării internaționale.

Articolul 8

Taxele pentru cerere internațională și pentru înregistrare internațională

(1) Oficiul de origine are dreptul de a stabili, după cum consideră de cuviință, și de a percepe, în propriul beneficiu, o taxă pe care o cere solicitantului sau titularului înregistrării internaționale la data de depunere a cererii internaționale sau de reînnoire a înregistrării internaționale.

(2) Înregistrarea unei mărci la Oficiul Internațional face obiectul achitării în avans a unei taxe internaționale care cuprinde, sub rezerva dispozițiilor alineatului (7) litera (a):

(i)	o taxă de bază;

(ii)	o taxă suplimentară pentru orice clasă cuprinsă în clasificarea internațională dincolo de a treia în care vor fi încadrate produsele sau serviciile pentru care se aplică marca;

(iii)

o suprataxă pentru orice cerere de extindere a protecției în conformitate cu articolul 3b.

(3) Cu toate acestea, taxa suplimentară prevăzută la alineatul (2) punctul (ii) poate fi achitată în termenul stabilit de regulamentul de aplicare, în cazul în care numărul claselor de produse sau de servicii a fost stabilit sau contestat de Oficiul Internațional și fără a se aduce atingere datei de înregistrare internațională. În cazul în care, la expirarea termenului menționat, taxa suplimentară nu a fost achitată sau dacă lista produselor sau a serviciilor nu a fost limitată de către solicitant, atât cât era necesar, cererea internațională se consideră abandonată.

(4) Produsul anual al diversele încasări ale înregistrării internaționale, cu excepția veniturilor ce provin din taxele menționate la alineatul (2) punctele (ii) și (iii), se împarte, în mod egal, între părțile contractante, prin grija Oficiului Internațional, după deducerea cheltuielilor și a taxelor aferente aplicării prezentului protocol.

(5) Sumele care provin din taxele suplimentare menționate la alineatul (2) punctul (ii) sunt repartizate, la expirarea fiecărui an, între părțile contractante interesate, proporțional cu numărul de mărci pentru care s-a solicitat protecția în fiecare dintre ele în timpul anului încheiat, acest număr fiind ponderat, în ceea ce privește părțile contractante care efectuează o examinare, cu un coeficient ce va fi stabilit de regulamentul de aplicare.

(6) Sumele care provin din suprataxele prevăzute la alineatul (2) punctul (iii) sunt repartizate în conformitate cu aceleași norme ca și cele prevăzute la alineatul (5).

(7)

(a)

Orice parte contractantă poate declara că, în ceea ce privește fiecare înregistrare internațională în care ea este menționată în conformitate cu articolul 3b, precum și în ceea ce privește reînnoirea unei astfel de înregistrări internaționale, dorește să primească, în locul unei părți din venitul provenit din taxele suplimentare și din suprataxe, o taxă (denumită în continuare „taxă individuală”), al cărei cuantum este indicat în declarație și care poate fi modificat în declarații ulterioare, dar care nu poate fi superior unui cuantum echivalent cuantumului pe care, după scăderea economiilor care rezultă din procedura internațională, oficiul respectivei părți contractante ar avea dreptul să-l primească de la un solicitant pentru o înregistrare pe termen de zece ani sau de la titularul unei înregistrări pentru o reînnoire de zece ani a acelei înregistrări a mărcii în registrul respectivului oficiu. Atunci când trebuie plătită o astfel de taxă individuală:

(i)	nu este datorată nici o taxă suplimentară menționată la alineatul (2) punctul (ii), în cazul în care sunt menționate în conformitate cu articolul 3b numai părțile contractante care au făcut o declarație în temeiul prezentului punct și

(ii)	nu este datorată nici o suprataxă menționată la alineatul (2) punctul (iii) nici unei părți contractante care a făcut o declarație în conformitate cu prezentul punct.

(b)

Orice declarație în conformitate cu dispozițiile literei (a) poate fi făcută în instrumentele menționate la articolul 14 alineatul (2), iar data la care declarația produce efecte este aceeași cu data intrării în vigoare a prezentului protocol în ceea ce privește statul sau organizația interguvernamentală care a făcut declarația. O astfel de declarație poate fi făcută, de asemenea, ulterior, caz în care declarația produce efecte în termen de trei luni de la primirea acesteia de către directorul general sau la orice dată ulterioară indicată în declarație, în ceea ce privește înregistrările internaționale a căror dată este aceeași cu cea la care declarația produce efecte sau este ulterioară acestei date.

Articolul 9

Înscrierea schimbării titularului înregistrării internaționale

La solicitarea persoanei pe numele căreia este înscrisă înregistrarea internațională sau la solicitarea unui oficiu interesat, din oficiu sau la cererea unei persoane interesate, Oficiul Internațional înscrie în registrul internațional orice schimbare de titular al acelei înregistrări, în ceea ce privește toate sau anumite părți contractante pe teritoriul cărora respectiva înregistrare are efecte și în ceea ce privește totalitatea sau o parte a produselor și serviciilor enumerate în înregistrare, sub rezerva ca noul titular să fie o persoană care, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1), este abilitată să depună cereri internaționale.

Articolul 9a

Anumite mențiuni privind o înregistrare internațională

Oficiul Internațional înscrie în registrul internațional:

(i)	orice modificare privind numele sau adresa titularului înregistrării internaționale;

(ii)	desemnarea unui mandatar al titularului înregistrării internaționale sau orice altă informație pertinentă privind un astfel de mandatar;

(iii)

orice limitare a produselor și serviciilor enumerate în înregistrarea internațională, în ceea ce privește toate părțile contractante sau numai unele dintre acestea;

(iv)	orice renunțare, radiere sau invalidare a înregistrării internaționale, în ceea ce privește toate părțile contractante sau numai unele dintre acestea;

(v)	orice altă informație pertinentă, identificată în regulamentul de aplicare, privind drepturile asupra unei mărci care face obiectul unei înregistrări internaționale.

Articolul 9b

Taxele pentru anumite înscrieri

Orice înscriere făcută în conformitate cu articolul 9 sau 9a poate fi condiționată de achitarea unei taxe.

Articolul 9c

Oficiul comun al mai multor state contractante

(1) În cazul în care mai multe state contractante convin să realizeze unificarea legislațiilor lor interne în materie de mărci, acestea pot notifica directorului general că:

(i)	oficiul național al fiecăreia dintre ele este înlocuit de către un oficiu comun și

(ii)	totalitatea teritoriilor lor respective trebuie considerată ca un singur stat pentru aplicarea tuturor sau a unei părți a dispozițiilor care preced prezentul articol, precum și a dispozițiilor articolelor 9d și 9e.

(2) Această notificare produce efecte numai în termen de trei luni de la data comunicării ei de către directorul general celorlaltor părți contractante.

Articolul 9d

Transformarea unei înregistrări internaționale în cerere națională sau regională

Atunci când, în cazul în care înregistrarea internațională este radiată la solicitarea oficiului de origine în temeiul articolului 6 alineatul (4), în ceea ce privește totalitatea sau o parte a produselor și serviciile enumerate în respectiva înregistrare, persoana, care era titularul înregistrării internaționale, depune o cerere de înregistrare a aceleiași mărci la oficiul uneia dintre părțile contractante pe teritoriul cărora înregistrarea internațională producea efecte, această cerere este considerată ca fiind depusă la data înregistrării internaționale în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) sau la data înscrierii extinderii teritoriale în conformitate cu articolul 3b alineatul (2) și, în cazul în care înregistrarea internațională beneficia de o prioritate, respectiva cerere beneficiază de aceeași prioritate, sub rezerva ca:

(i)	cererea respectivă să fie depusă în termen de trei luni de la data la care înregistrarea internațională a fost radiată;

(ii)	produsele și serviciile enumerate în cerere să fie acoperite în fapt de lista produselor și serviciilor care apar în înregistrarea internațională cu privire la partea contractantă interesată și

(iii)

cererea respectivă să fie în conformitate cu toate cerințele legislației aplicabile, inclusiv cu acelea care se referă la taxe.

Articolul 9e

Protecția Aranjamentului de la Madrid (Stockholm)

(1) Atunci când, în ceea ce privește o anumită cerere internațională sau înregistrare internațională, oficiul de origine este oficiul unui stat care este parte, în același timp, la prezentul protocol și la Aranjamentul de la Madrid (Stockholm), dispozițiile prezentului protocol nu produc efecte pe teritoriul nici unui alt stat care este, de asemenea, parte, în același timp, la prezentul protocol și la Aranjamentul de la Madrid (Stockholm).

(2) Adunarea poate, cu majoritatea de trei pătrimi, să abroge alineatul (1) sau să restrângă domeniul de aplicare a acestuia la expirarea unui termen de zece ani de la intrarea în vigoare a prezentului protocol, dar nu înainte de expirarea unui termen de cinci ani de la data la care majoritatea țărilor părți la Aranjamentul de la Madrid (Stockholm) au devenit părți la prezentul protocol. Numai statele care sunt părți la aranjamentul menționat și la prezentul protocol au dreptul să ia parte la votul Adunării.

Articolul 10

Adunarea

(1)

(a)	Părțile contractante sunt membre ale aceleiași Adunări ca și țările părți la Aranjamentul de la Madrid (Stockholm).
(b)	Fiecare parte contractantă este reprezentată în această Adunare de un delegat, care poate fi asistat de supleanți, de consilieri și de experți.
(c)	Cheltuielile fiecărei delegații sunt suportate de partea contractantă care a desemnat-o, cu excepția cheltuielilor de deplasare și a diurnelor pentru un delegat al fiecărei părți contractante, care sunt în sarcina Uniunii Europene.

(2) Adunarea, în afara funcțiilor care îi revin în temeiul Aranjamentului de la Madrid (Stockholm):

(i)	se ocupă de toate chestiunile privind aplicarea prezentului protocol;

(ii)	dă Oficiului Internațional indicații privind pregătirea conferințelor de revizuire a prezentului protocol, ținându-se seama, în mod just, de observațiile țărilor Uniunii Europene care nu sunt părți la prezentul protocol;

(iii)

adoptă și modifică dispozițiile regulamentului de aplicare care privesc aplicarea prezentului protocol;

(iv)	îndeplinește orice alte funcții pe care le implică prezentul protocol.

(3)

(a)	Fiecare parte contractantă dispune de un vot în cadrul Adunării. Asupra problemelor care privesc numai țările care sunt părți la Aranjamentul de la Madrid (Stockholm), părțile contractante care nu sunt părți la respectivul aranjament nu au drept de vot, în timp ce, asupra problemelor care privesc doar părțile contractante, numai acestea din urmă au drept de vot.
(b)	Jumătate dintre membrii Adunării care au drept de vot în ceea ce privește o problemă dată constituie cvorumul necesar votului privind respectiva problemă.
(c)	Fără a aduce atingere dispozițiilor de la litera (b), în cazul în care, în cadrul unei sesiuni, numărul membrilor Adunării care au drept de vot cu privire la o anumită problemă și care sunt reprezentați, este mai mic de jumătate, dar egal sau mai mare de o treime din numărul membrilor Adunării care au drept de vot cu privire la acea problemă, Adunarea poate lua decizii; cu toate acestea, deciziile Adunării, cu excepția celor care privesc procedura acesteia, devin executorii numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile enunțate mai jos. Oficiul Internațional comunică respectivele decizii membrilor Adunării care au drept de vot cu privire la respectiva problemă și care nu au fost reprezentați, invitându-i să-și exprime în scris, în termen de trei luni de la data respectivei comunicări, votul sau abținerea lor. În cazul în care, la expirarea acestui termen, numărul membrilor care și-au exprimat astfel votul sau abținerea este cel puțin egal cu numărul membrilor care lipseau pentru atingerea cvorumului în cadrul sesiunii, respectivele decizii devin executorii, cu condiția ca, în același timp, să fie întrunită majoritatea necesară.
(d)	Sub rezerva dispozițiilor articolului 5 alineatul (2) litera (e), ale articolului 9e alineatul (2), ale articolului 12 și ale articolului 13 alineatul (2), deciziile adunării se iau cu majoritatea de două treimi din numărul voturilor exprimate.
(e)	Abținerea nu se consideră vot.
(f)	Un delegat poate reprezenta numai un singur membru al Adunării și poate vota numai în numele acestuia.

(4) În plus față de reuniunile sale în cadrul sesiunilor ordinare și extraordinare în conformitate cu Aranjamentul de la Madrid (Stockholm), Adunarea se reunește în sesiune extraordinară la convocarea adresată de către directorul general la cererea unei pătrimi din numărul membrilor Adunării care au drept de vot cu privire la chestiunile ce i se propun directorului general în vederea includerii lor pe ordinea de zi a sesiunii. Ordinea de zi a unei astfel de sesiuni se pregătește de către directorul general.

Articolul 11

Oficiul Internațional

(1) Sarcinile legate de înregistrarea internațională în conformitate cu prezentul protocol, precum și alte sarcini administrative privind prezentul protocol sunt îndeplinite de către Oficiul Internațional.

(2)

(a)	Oficiul Internațional, în conformitate cu indicațiile Adunării, pregătește conferințele de revizuire a prezentului protocol.
(b)	Oficiul Internațional poate consulta organizații interguvernamentale și internaționale neguvernamentale cu privire la pregătirea respectivelor conferințe de revizuire.
(c)	Directorul general și persoanele desemnate de către acesta iau parte, fără drept de vot, la deliberările din cadrul respectivelor conferințe de revizuire.

(3) Oficiul Internațional îndeplinește orice alte sarcini care îi sunt atribuite cu privire la prezentul protocol.

Articolul 12

Finanțarea

În ceea ce privește părțile contractante, finanțele Uniunii sunt reglementate în conformitate cu aceleași dispoziții ca și cele de la articolul 12 din Aranjamentul de la Madrid (Stockholm), înțelegându-se că orice trimitere la articolul 8 din respectivul aranjament se consideră o trimitere la articolul 8 din prezentul protocol. De asemenea, în sensul articolului 12 alineatul (6) litera (b) din respectivul aranjament, organizațiile contractante sunt considerate, sub rezerva unei decizii unanime contrare a Adunării, ca aparținând clasei de contribuție 1 (unu), în conformitate cu Convenția de la Paris privind protecția proprietății industriale.

Articolul 13

Modificarea unor articole ale protocolului

(1) Se pot prezenta propuneri de modificare a articolelor 10, 11, 12 și a prezentului articol de către orice parte contractantă sau de către directorul general. Aceste propuneri se comunică de către directorul general părților contractante cu cel puțin șase luni înainte de a fi supuse examinării lor de către Adunare.

(2) Orice modificare a articolelor menționate la alineatul (1) se adoptă de către Adunare. Adoptarea necesită trei pătrimi din numărul voturilor exprimate. Cu toate acestea, orice modificare a articolului 10 și a prezentului alineat necesită patru cincimi din numărul voturilor exprimate.

(3) Orice modificare a articolelor menționate la alineatul (1) intră în vigoare în termen de o lună de la primirea de către directorul general a notificărilor scrise de acceptare, efectuată în conformitate cu normele lor constituționale respective, din partea a trei pătrimi din numărul statelor și al organizațiilor interguvernamentale care erau membre ale Adunării la data adoptării modificării și care aveau drept de vot în ceea ce privește modificarea. Orice modificare a articolelor menționate astfel acceptată obligă toate statele și organizațiile interguvernamentale care sunt părți contractante la data la care intră în vigoare modificarea sau care devin părți contractante la o dată ulterioară.

Articolul 14

Modalitatea de a deveni parte la protocol; intrarea în vigoare

(1)

(a)

Orice stat care este parte la Convenția de la Paris privind protecția proprietății industriale poate deveni parte la prezentul protocol.

(b)

În afară de aceasta, orice organizație interguvernamentală poate, de asemenea, deveni parte la prezentul protocol, în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

(i)	cel puțin unul dintre statele membre ale acestei organizații este parte la Convenția de la Paris privind protecția proprietății industriale;

(ii)	respectiva organizație are un oficiu regional destinat înregistrării mărcilor având efecte pe teritoriul organizației, sub rezerva ca un astfel de oficiu să nu facă obiectul unei notificări în temeiul articolului 9c.

(2) Orice stat sau organizație menționată la alineatul (1) poate semna prezentul protocol. Orice stat sau organizație menționată la alineatul (1) poate, în cazul în care a semnat prezentul protocol, să depună un instrument de ratificare, de acceptare sau de aprobare a prezentului protocol sau, în cazul în care nu a semnat prezentul protocol, să depună un instrument de aderare la acesta.

(3) Instrumentele menționate la alineatul (2) se depun la directorul general.

(4)

(a)

Prezentul protocol intră în vigoare în termen de trei luni de la depunerea a patru instrumente de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, sub rezerva ca cel puțin unul dintre aceste instrumente să fi fost depus de către o țară care este parte la Aranjamentul de la Madrid (Stockholm) și ca cel puțin unul dintre aceste instrumente să fi fost depus de către un stat care nu este parte la Aranjamentul de la Madrid (Stockholm) sau de către una dintre organizațiile menționate la alineatul (1) litera (b).

(b)

În ceea ce privește orice alt stat sau altă organizație menționată la alineatul (1), prezentul protocol intră în vigoare în termen de trei luni de la data la care ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea sa a fost notificată de către directorul general.

(5) Orice stat sau organizație menționată la alineatul (1) poate, la data depunerii instrumentului său de ratificare, de acceptare sau de aprobare a prezentului protocol sau a instrumentului său de aderare la respectivul protocol, să declare că protecția care rezultă dintr-o înregistrare internațională efectuată în temeiul prezentului protocol înaintea intrării în vigoare a respectivului protocol în ceea ce le privește nu poate face obiectul unei extinderi în ceea ce le privește.

Articolul 15

Denunțarea

(1) Prezentul protocol rămâne în vigoare pe termen nelimitat.

(2) Orice parte contractantă poate denunța prezentul protocol printr-o notificare adresată directorului general.

(3) Denunțarea produce efecte în termen de un an de la data la care directorul general a primit notificarea.

(4) Posibilitatea de denunțare prevăzută de prezentul articol nu poate fi exercitată de către o parte contractantă înaintea expirării unui termen de cinci ani de la data la care prezentul protocol a intrat în vigoare în ceea ce privește respectiva parte contractantă.

(5)

(a)

Atunci când o marcă face obiectul unei înregistrări internaționale care produce efecte în statul sau în organizația interguvernamentală care denunță prezentul protocol, la data la care denunțarea devine efectivă, titularul respectivei înregistrări poate depune, la oficiul respectivului stat sau al respectivei organizații, o cerere de înregistrare a aceleiași mărci, care este considerată ca fiind depusă la data de înregistrare internațională în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) sau la data înscrierii extinderii teritoriale în conformitate cu articolul 3b alineatul (2) și, dacă înregistrarea beneficia de prioritate, beneficiază de aceeași prioritate, sub rezerva:

(i)	ca respectiva cerere să fie depusă în termen de doi ani de la data la care denunțarea a devenit efectivă;

(ii)	ca produsele și serviciile enumerate în cerere să fie acoperite în fapt de lista produselor și a serviciilor care apar în înregistrarea internațională în ceea ce privește statul sau organizația interguvernamentală care a denunțat prezentul protocol și

(iii)

ca respectiva cerere să fie în conformitate cu toate cerințele legislației aplicabile, inclusiv cu cele referitoare la taxe.

(b)

Dispozițiile literei (a) se aplică, de asemenea, cu privire la orice marcă ce face obiectul unei înregistrări internaționale care produce efecte în cadrul altor părți contractante decât statul sau organizația interguvernamentală care denunță prezentul protocol la data la care denunțarea devine efectivă și al cărei titular, având în vedere denunțarea, nu mai are dreptul să depună cereri internaționale în conformitate cu articolul 2 alineatul (1).

Articolul 16

Semnarea, limbile oficiale și funcțiile de depozitar

(1)

(a)	Prezentul protocol se semnează într-un singur exemplar în limbile franceză, engleză și spaniolă și se depune la directorul general atunci când nu mai este deschis spre semnare la Madrid. Textele în cele trei limbi au aceeași autenticitate.
(b)	După consultarea guvernelor și organizațiilor interesate, directorul general stabilește textele oficiale ale prezentului protocol în limbile arabă, chineză, germană, italiană, japoneză, portugheză și rusă, precum și în celelalte limbi pe care le poate indica adunarea.

(2) Prezentul protocol rămâne deschis spre semnare, la Madrid, până la 31 decembrie 1989.

(3) Directorul general transmite două copii certificate de către guvernul Spaniei ale textelor semnate ale prezentului protocol tuturor statelor și organizațiilor interguvernamentale care pot deveni părți la prezentul protocol.

(4) Directorul general înregistrează prezentul protocol la Secretariatul Organizației Națiunilor Unite.

(5) Directorul general notifică tuturor statelor și organizațiilor internaționale care pot deveni parte sau care sunt parte la prezentul protocol semnăturile, depunerile de instrumente de ratificare, de acceptare, de aprobare și de aderare, precum și intrarea în vigoare a prezentului protocol și a oricărei modificări a acestuia, orice notificare de denunțare și orice declarație prevăzută de prezentul protocol.

DECLARAȚIE

privind sistemul taxei individuale

La data depunerii prezentului instrument de aderare la directorul general al OMPI, președintele Consiliului anexează instrumentului menționat următoarea declarație:

„Comunitatea Europeană declară că, în ceea ce privește fiecare înregistrare internațională în care Comunitatea Europeană este menționată în conformitate cu articolul 3b alineatul (1) sau (2) din Protocolul de la Madrid, precum și în ceea ce privește reînnoirea unei astfel de înregistrări internaționale, dorește să primească, în loc de o parte din venitul provenit din taxele suplimentare și din suprataxe,

pentru o marcă individuală:

—	o taxă de denumire de 1 875 EUR, majorată, după caz, cu 400 EUR pentru fiecare clasă de produse sau servicii dincolo de a treia sau, dacă este cazul,

—	o taxă de reînnoire de 2 300 EUR, majorată, după caz, cu 500 EUR pentru fiecare clasă de produse sau servicii dincolo de a treia;

pentru o marcă colectivă:

—	o taxă de denumire de 3 675 EUR, majorată, după caz, cu 800 EUR pentru fiecare clasă de produse sau servicii dincolo de a treia sau, dacă este cazul,

—	o taxă de reînnoire de 4 800 EUR, majorată, după caz, cu 1 000 EUR pentru fiecare clasă de produse sau servicii dincolo de a treia.”

NOTIFICARE

privind transformarea unei denumiri a Comunității Europene în denumiri ale statelor sale membre

La data depunerii prezentului instrument de aderare la directorul general al OMPI, președintele Consiliului anexează instrumentului menționat următoarea notificare:

„Comunitatea Europeană declară că, în cazul în care o denumire a Comunității Europene a fost înregistrată în registrul internațional, această denumire poate, în cazul în care a fost refuzată sau a încetat să producă efecte, să fie transformată în denumire pentru toate sau o parte a statelor membre, dacă sunt respectate condițiile enunțate la articolul 154 din regulamentul privind marca comunitară, astfel cum a fost modificat ultima dată, precum și dispozițiile pertinente din Aranjamentul de la Madrid și din protocol.”

DECLARAȚIE

a Comunității Europene către Oficiul Internațional privind termenul de notificare a refuzului de protecție pe teritoriul unei părți contractante (1)

Comunitatea Europeană declară că, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) litera (b) din Protocolul privind Aranjamentul de la Madrid privind înregistrarea internațională a mărcilor (1989), termenul de un an prevăzut la articolul 5 alineatul (2) litera (a) pentru exercitarea dreptului de notificare a refuzului de protecție este înlocuit cu un termen de optsprezece luni.

(1) Comunitatea Europeană precizează că înțelege să acorde prezentei declarații doar un caracter temporar. Aceasta va fi retrasă atunci când vor dispărea elementele care o justifică.

Top

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

	Redacția Lex24
	Publicat in Repertoriu EUR-Lex, 11/04/2025