__________Notă …
*) Carta Naţiunilor Unite a fost semnată la San Francisco la 26 iunie 1945, la încheierea Conferintei Naţiunilor Unite pentru Organizaţia Internationala şi a intrat în vigoare la 24 octombrie 1945. Statutul Curţii Internaţionale de Justiţie face parte integrată din Carta.Amendamentele la Articolele 23, 27 şi 61 ale Cartei au fost adoptate de Adunarea Generală la 17 decembrie 1963 şi au intrat în vigoare la 31 august 1965. Un alt amendament la Articolul 61 a fost adoptat de Adunarea Generală la 20 decembrie 1971 şi a intrat în vigoare la 24 septembrie 1973. Amendamentul la Articolul 109 adoptat de Adunarea Generală la 20 decembrie 1965, a intrat în vigoare la 12 iunie 1968.Amendamentul la Articolul 23 sporeşte de la unsprezece la cincisprezece numărul membrilor Consiliului de Securitate. Amendamentul la Articolul 27 dispune ca hotărîrile Consiliului de Securitate în probleme de procedura să fie luate cu votut afirmativ a noua membri (anterior şapte), iar hotărîrile sale asupra oricăror alte chestiuni să fie luate cu votul afirmativ a noua membri (anterior şapte), cuprinzînd şi voturile concordante ale celor cinci membri permanenţi ai Consiliului.Amendamentul la Articolul 61, care a intrat în vigoare la 31 august 1965, sporeşte de la optsprezece la douăzeci şi şapte numărul membrilor Consiliului Economic şi Social. Următorul amendament la acest articol, care a intrat în vigoare la 24 septembrie 1973, sporeşte de la douăzeci şi şapte la cincizeci şi patru numărul membrilor Consiliului.Amendamentul la Articolul 109, care priveşte paragraful 1 al articolului, prevede că o conferinţa generală a Membrilor Naţiunilor Unite avînd drept scop revizuirea Cartei va putea fi reunita la locul şi data care vor fi fixate prin votul a două treimi din membrii Adunării Generale şi prin votul oricăror noua (anterior şapte) membri ai Consiliului de Securitate. Paragraful 3 al Articolului 109, potrivit căruia Adunarea Generală trebuia, la cea de a zecea sesiune ordinară, sa examineze chestiunea convocării unei conferinţe de revizuire a Cartei, a fost păstrat în forma sa originara, deşi menţionează (r)un vot al oricăror şapte membri ai Consiliului de SecuritatetZ, întrucît Adunarea Generală şi Consiliul de Securitate au dat urmare dispoziţiei acestui paragraf la cea de a zecea sesiune ordinară a Adunării Generale, în 1955.NOI POPOARELE NAŢIUNILOR UNITE,hotărîtesa izbavim generatiile viitoare de flagelul războiului care, de doua ori în cursul unei vieţi de om, a provocat omenirii suferinţe de nespus, sa ne reafirmam credinţa în drepturile fundamentale ale omului, în demnitatea şi valoarea persaanei umane, în egalitatea în drepturi a bărbaţilor şi a femeilor, precum şi a naţiunilor mari şi mici, sa cream condiţiile necesare menţinerii justiţiei şi respectării obligaţiilor decurgind din tratate şi alte izvoare ale dreptului internaţional, sa promovam progresul social şi condiţii mai bune de trai într-o mai mare libertate,ŞI ÎN ACESTE SCOPURIsa practicam toleranta şi sa traim în pace unul cu celălalt, ca buni vecini, sa ne unim forţele pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, sa acceptam principii şi sa instituim metode care să garanteze ca forta armata nu va fi folosită decît în interesul comun, sa folosim instituţiile internaţionale pentru promovarea progresului economic şi social al tuturor popoarelor,AM HOTĂRÎT SA NE UNIM EFORTURILE PENTRU ÎNFĂPTUIREA ACESTOR OBIECTIVEDrept urmare, guvernele noastre, prin reprezentanţii lor, reuniti în oraşul San Francisco şi avînd depline puteri, recunoscute ca valabile şi date în forma cuvenită, au adoptat prezenta Carta a Naţiunilor Unite şi înfiinţează prin aceasta o organizaţie internationala care se va numi Natiunile Unite. +
Capitolul 1SCOPURI ŞI PRINCIPII +
Articolul 1Scopurile Naţiunilor Unite sînt următoarele:1. Sa menţină pacea şi securitatea internationala şi, în acest scop: sa ia măsuri colective eficace pentru prevenirea şi înlăturarea amenintarilor împotriva păcii şi pentru reprimarea oricăror acte de agresiune sau altor încălcări ale păcii şi sa infaptuiasca, prin mijloace paşnice şi în conformitate cu principiile justiţiei şi dreptului internaţional, aplanarea ori rezolvarea diferendelor sau situaţiilor cu caracter internaţional care ar putea duce la o încălcare a păcii;2. Sa dezvolte relaţii prieteneşti între natiuni, întemeiate pe respectarea principiului egalităţii în drepturi a popoarelor şi dreptului lor de a dispune de ele însele, şi sa ia oricare alte măsuri potrivite pentru consolidarea păcii mondiale;3. Sa realizeze cooperarea internationala în rezolvarea problemelor internaţionale cu caracter economic, social, cultural sau umanitar, în promovarea şi încurajarea respectării drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale pentru toţi, fără deosebire de rasa, sex, limba sau religie;4. Sa fie un centru în care să se armonizeze eforturile naţiunilor către atingerea acestor scopuri comune. +
Articolul 2În urmărirea scopurilor enunţate în Articolul 1 Organizaţia Naţiunilor Unite şi Membrii săi trebuie să acţioneze în conformitate cu următoarele Principii:1. Organizaţia este intemeiata pe principiul egalităţii suverane a tuturor Membrilor ei.2. Toţi Membrii Organizaţiei spre a asigura tuturor drepturile şi avantajele ce decurg din calitatea lor de Membru, trebuie să-şi îndeplinească cu buna-credinţa obligaţiile asumate potrivit prezentei Carte.3. Toţi Membrii Organizaţiei vor rezolva diferendele lor internaţionale prin mijloace paşnice, în asa fel încît pacea şi securitatea internationala, precum şi justiţia sa nu fie puse în primejdie.4. Toţi Membrii Organizaţiei se vor abţine, în relaţiile lor internaţionale de a recurge la ameninţarea cu forta sau la folosirea ei fie împotriva integrităţii teritoriale ori independentei politice a vreunui stat fie în orice alt mod incompatibil cu scopurile Naţiunilor Unite.5. Toţi Membrii Naţiunilor Unite vor da acesteia întreg ajutorul în orice acţiune întreprinsă de ea în conformitate cu prevederile prezentei Carte şi se vor abţine de a da ajutor vreunui stat împotriva căruia Organizaţia întreprinde o acţiune preventivă sau de constringere.6. Organizaţia va asigura ca Statele care nu sînt Membre ale Naţiunilor Unite sa acţioneze în conformitate cu aceste principii în măsura necesară menţinerii păcii şi securitati internaţionale.7. Nici o dispoziţie din prezenta Carta nu va autoriza Natiunile Unite sa intervină în, chestiuni care aparţin esenţial competentei interne a unui Stat şi nici nu va obliga pe Membrii săi sa supună asemenea chestiuni spre rezolvare pe baza prevederilor prezentei Carte; acest principiu nu va aduce însă întru nimic atingere aplicării măsurilor de constringere prevăzute în Capitolul VII. +
Capitolul 2MEMBRI +
Articolul 3Sînt Membri originari ai Organizaţiei Naţiunilor Unite Statele care, participind la Conferinţa Naţiunilor Unite de la San Francisco pentru Organizaţia Internationala sau semnînd mai înainte Declaraţia Naţiunilor Unite din 1 ianuarie 1942, semnează prezenta Carta şi o ratifica în conformitate cu Articolul 110. +
Articolul 41. Pot deveni Membri ai Naţiunilor Unite toate celelalte State iubitoare de pace care accepta obligaţiile din prezenta Carta şi care, după aprecierea Organizaţiei, sînt capabile şi dispuse să le îndeplinească.2. Admiterea ca Membru al Naţiunilor Unite a oricărui Stat care îndeplineşte aceste condiţii se va face printr-o hotărîre a Adunării Generale, la recomandarea Consiliului de Securitate. +
Articolul 5Un Membru al Naţiunilor Unite împotriva căruia Consiliul de Securitate a întreprins o acţiune preventivă sau de constringere poate fi suspendat de către Adunarea Generală, la recomandarea Consiliului de Securitate, din exerciţiul drepturilor şi privilegiilor decurgind din calitatea de Membru. Exerciţiul acestor drepturi şi privilegii poate fi restabilit de Consiliul de Securitate. +
Articolul 6Un Membru al Naţiunilor Unite care încalcă în mod persistent principiile cuprinse în prezenta Carta poate fi exclus din Organizaţie de Adunarea Generală, la recomandarea Consiliului de Securitate. +
Capitolul 3ORGANE +
Articolul 71. Se înfiinţează ca organe principale ale Organizaţiei Naţiunilor Unite: o Adunare Generală, un Consiliu de Securitate un Consiliu Economic şi Social, un Consiliu de Tutela, o Curte Internationala de Justiţie şi un Secretariat.2. Organele subsidiare care s-ar invedera necesare vor putea fi înfiinţate în conformitate cu prezenta Carta. +
Articolul 8Natiunile Unite nu vor impune nici o restrictie participării, în condiţii egale a bărbaţilor şi femeilor la orice funcţie din cadrul organelor ei principale şi subsidiare. +
Capitolul 4ADUNAREA GENERALĂComponenta +
Articolul 91. Adunarea Generală va fi alcătuită din toţi Membrii Naţiunilor Unite.2. Fiecare Membru va avea cel mult cinci reprezentanţi în Adunarea Generală.Funcţii şi puteri +
Articolul 10Adunarea Generală poate discuta orice chestiuni sau cauze care intră în cadrul prezentei Carte sau care se referă la puterile şi funcţiile vreunuia din organele prevăzute în prezenta Carta şi sub rezerva dispoziţiilor Articolului 12, poate face recomandări Membrilor Naţiunilor Unite sau Consiliului de Securitate, ori Membrilor Organizaţiei şi Consiliului de Securitate în oricare asemenea chestiuni sau cauze. +
Articolul 111. Adunarea Generală poate examina principiile generale de cooperare pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, inclusiv principiile care guvernează dezarmarea şi reglementarea inarmarilor, şi poate face recomandări cu privire la asemenea principii fie Membrilor Organizaţiei Naţiunilor Unite fie Consiliului de Securitate, fie Membrilor Organizaţiei şi Consiliului de Securitate.2. Adunarea Generală poate discuta orice probleme privitoare la menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, care îi vor fi fost supuse de către oricare Membru al Naţiunilor Unite sau de către Consiliul de Securitate ori, în conformitate cu Articolul 35, paragraful 2, de către un Stat care nu este Membru al Naţiunilor Unite şi, sub rezerva dispoziţiilor Articolului 12 poate face recomandări în privinta oricărei asemenea probleme, fie Statului ori Statelor interesate fie Consiliului de Securitate, fie Statelor şi Consiliului de Securitate. Orice asemenea problema care reclama să se întreprindă o acţiune va fi deferita de Adunarea Generală Consiliului de Securitate înainte sau după discutarea ei.3. Adunarea Generală poate atrage atenţia Consiliului de Securitate asupra situaţiilor care ar putea pune în primejdie pacea şi securitatea internationala.4. Puterile Adunării Generale, prevăzute în acest Articol, nu limitează domeniul general de aplicare al Articolului 10. +
Articolul 121. Cît timp Consiliul de Securitate exercita, în privinta unui diferend sau a unei situaţii, funcţiile care îi sînt atribuite prin prezenta Carta, Adunarea Generală nu va face nici o recomandare cu privire la acel diferend sau situaţie, decît dacă Consiliul de Securitate îi cere aceasta.2. Secretarul general, cu asentimentul Consiliului de Securitate, va aduce la cunoştinţa Adunării Generale, la fiecare sesiune, toate problemele referitoare la menţinerea păcii şi securităţii internaţionale de care se ocupa Consiliul de Securitate; de asemenea, el va înştiinţa Adunarea Generală, iar dacă Adunarea Generală nu este în sesiune, pe Membrii Naţiunilor Unite, de îndată ce Consiliul de Securitate încetează de a se mai ocupa de acele probleme. +
Articolul 131. Adunarea Generală va iniţia studii şi va face recomandări în scopul:a. de a promova cooperarea internationala în domeniul politic şi de a incuraja dezvoltarea progresiva a dreptului internaţional şi codificarea lui;b. de a promova cooperarea internationala în domeniile economic, social, cultural, al învăţămîntului şi sănătăţii şi de a sprijini înfăptuirea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale pentru toţi, fără deosebire de rasa, sex, limba sau religie.2. Celelalte raspunderi, funcţii şi puteri ale Adunării Generale, referitoare la problemele menţionate în paragraful 1 b de mai sus, sînt enunţate în Capitolele IX şi X. +
Articolul 14Sub rezerva dispoziţiilor Articolului 12, Adunarea Generală poate recomanda măsuri pentru aplanarea paşnică a oricărei situaţii, indiferent de origine, pe care o considera de natura a dăuna bunastarii generale sau relaţiilor prieteneşti între natiuni, inclusiv a situaţiilor rezultind dintr-o încălcare a dispoziţiilor prezentei Carte, care enunta Scopurile şi Principiile Naţiunilor Unite. +
Articolul 151. Adunarea Generală va primi şi examina rapoarte anuale şi speciale ale Consiliului de Securitate; aceste rapoarte vor cuprinde o dare de seama asupra măsurilor pe care Consiliul de Securitate le-a hotărît sau le-a luat pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale.2. Adunarea Generală va primi şi examina rapoartele celorlalte organe ale Naţiunilor Unite. +
Articolul 16Adunarea Generală va îndeplini în privinta sistemului internaţional de tutela funcţiile care-i sînt atribuite prin Capitolele XII şi XIII, inclusiv aprobarea acordurilor de tutela referitoare la teritoriile care nu sînt desemnate drept zone strategice. +
Articolul 171. Adunarea Generală va examina şi aproba bugetul Organizaţiei.2. Cheltuielile Organizaţiei sînt suportate de Membri, potrivit repartizării stabilite de Adunarea Generală.3. Adunarea Generală va examina şi aproba orice acorduri financiare şi bugetare încheiate cu instituţiile specializate la care se referă Articolul 57 şi va examina bugetele administrative ale acestor instituţii, spre a le face recomandări.Votare +
Articolul 181. Fiecare membru al Adunării Generale dispune de un vot.2. Hotărîrile Adunării Generale în probleme importante vor fi adoptate cu majoritatea de două treimi a membrilor prezenţi şi votanti. Vor fi considerate probleme importante: recomandările cu privire la menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, alegerea membrilor nepermanenti ai Consiliului de Securitate, alegerea membrilor Consiliului Economic şi Social, alegerea membrilor Consiliului de Tutela, în conformitate cu paragraful 1 c al Articolului 86, admiterea de noi Membri în Organizaţie, suspendarea drepturilor şi privilegiilor Membrilor, excluderea de Membri, problemele referitoare la funcţionarea sistemului de tutela şi problemele bugetare.3. Hotărîrile privind alte probleme, inclusiv stabilirea unor noi categorii de probleme asupra cărora să se decidă cu o majoritate de două treimi, se vor adopta cu majoritatea membrilor prezenţi şi votanti. +
Articolul 19Un Membru al Naţiunilor Unite care este în întîrziere cu plata contribuţiilor sale financiare către Organizaţie nu va putea participa la vot în Adunarea Generală dacă totalul arieratelor egaleaza sau depăşeşte contribuţia datorată de el pentru ultimii doi ani împliniţi. Adunarea Generală poate totuşi permite acestui Membru sa ia parte la vot în cazul în care constata ca neplata se datorează unor împrejurări independente de voinţa lui.Procedura +
Articolul 20Adunarea Generală se va întruni în sesiuni anuale ordinare şi, cînd împrejurările o cer, în sesiuni extraordinare. Sesiunile extraordinare vor fi convocate de Secretarul General la cererea Consiliului de Securitate sau a majorităţii Membrilor Naţiunilor Unite. +
Articolul 21Adunarea Generală va stabili propriile sale reguli de procedura. Ea îşi va desemna Preşedintele pentru fiecare sesiune. +
Articolul 22Adunarea Generală poate înfiinţa organele subsidiare pe care le socoteşte necesare pentru îndeplinirea funcţiilor sale. +
Capitolul 5CONSILIUL DE SECURITATEComponenta +
Articolul 231. Consiliul de Securitate va fi alcătuit din cincisprezece membri ai Naţiunilor Unite. Republica China, Franţa, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord şi Statele Unite ale Americii vor fi membri permanenţi al Consiliului de Securitate. Adunarea Generală va alege alţi zece Membri ai Organizaţiei ca membri nepermanenti ai Consiliului de Securitate, ţinînd în special seama în primul rind de contribuţia Membrilor Naţiunilor Unite la menţinerea păcii şi securităţii internaţionale şi la înfăptuirea celorlalte scopuri ale Organizaţiei şi, de asemenea, de o repartiţie geografică echitabila.2. Membrii nepermanenti ai Consiliului de Securitate vor fi aleşi pe o perioadă de doi ani. La prima alegere de membri nepermanenti, după sporirea numărului de membri ai Consiliului de Securitate de la unsprezece la cincisprezece, doi dintre cei patru membri adaugaji vor fi aleşi pe o perioadă de un an. Membrii al căror mandat expira nu vor putea fi realeşi imediat.3. Fiecare membru al Consiliului de Securitate va avea un reprezentant în Consiliu.Funcţii şi puteri +
Articolul 241. Spre a asigura acţiunea rapida şi eficace a Organizaţiei, Membrii săi conferă Consiliului de Securitate răspunderea principala pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale şi recunosc ca, indeplinindu-şi îndatoririle impuse dc aceasta răspundere, Consiliul de Securitate acţionează în numele lor.2. În îndeplinirea acestor îndatoriri, Consiliul de Securitate va acţiona în conformitate cu Scopurile şi Principiile Naţiunilor Unite. Puterile specifice acordate Consiliului de Securitate pentru îndeplinirea acestor îndatoriri sînt definite în Capitolele VI, VII, VIII şi XII.3. Consiliul de Securitate va supune spre examinare Adunării Generale rapoarte anuale şi, cînd va fi necesar, rapoarte speciale. +
Articolul 25Membrii Naţiunilor Unite sînt de acord sa accepte şi să execute hotărîrile Consiliului de Securitate, în conformitate cu prezenta Carta. +
Articolul 26În scopul de a promova stabilirea şi menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, fără a folosi pentru inarmari decît un minimum din resursele umane şi economice ale lumii, Consiliul de Securitate are sarcina de a elabora, cu ajutorul Comitetului de Stat-Major, prevăzut în Articolul 47, planuri care vor fi supuse Membrilor Naţiunilor Unite în vederea stabilirii unui sistem de reglementare a inarmarilor.Votare +
Articolul 271. Fiecare membru al Consiliului de Securitate va dispune de un vot.2. Hotărîrile Consiliului de Securitate în probleme de procedura vor fi adoptate cu votul afirmativ a noua membri.3. Hotărîrile Consiliului de Securitate în toate celelalte probleme vor fi adoptate cu votul afirmativ a noua membri, cuprinzînd şi voturile concordante ale tuturor membrilor permanenţi, cu condiţia ca, în cazul hotărîrilor care se adoptă în temeiul Capitolului VI şi al Articolului 52 paragraful 3, o parte la un diferend să se abţină de la votare.Procedura +
Articolul 281. Consiliul de Securitate va fi astfel organizat încît să-şi poată exercita funcţiile fără întrerupere. În acest scop, fiecare membru al Consiliului de Securitate trebuie să aibă oricînd un reprezentant la Sediul Organizaţiei.2. Consiliul de Securitate va tine şedinţe periodice, la care fiecare dintre membrii săi poate, dacă doreşte, să fie reprezentat de un membru al guvernului sau ori de un alt reprezentant special desemnat.3. Consiliul de Securitate poate tine şedinţe în alte locuri decît Sediul Organizaţiei, pe care le socoteşte cele mai indicate pentru a-i înlesni lucrările. +
Articolul 29Consiliul de Securitate poate înfiinţa organele subsidiare pe care le considera necesare pentru îndeplinirea funcţiilor sale. +
Articolul 30Consiliul de Securitate va stabili propriile sale reguli de procedura, inclusiv modul de desemnare a Preşedintelui sau. +
Articolul 31Orice Membru al Naţiunilor Unite care nu este membru al Consiliului de Securitate poate participa, fără drept de vot, la discutarea oricărei probleme supuse Consiliului de Securitate, ori de cîte ori acesta considera ca interesele acelui Membru sînt afectate în mod special. +
Articolul 32Orice Membru al Naţiunilor Unite care nu este membru al Consiliului de Securitate sau orice Stat care nu este Membru al Naţiunilor Unite, dacă este parte într-un diferend examinat de Consiliul de Securitate, va fi invitat sa participe, fără drept de vot, la discutiile cu privire la acel diferend. Consiliul de Securitate va determina condiţiile pe care le considera juste pentru participarea unui Stat care nu este Membru al Naţiunilor Unite. +
Capitolul 6REZOLVAREA PAŞNICĂ A DIFERENDELOR +
Articolul 331. Părţile la orice diferend a cărui prelungire ar putea pune în primejdie menţinerea păcii şi securităţii internaţionale trebuie să caute sa-l rezolve, înainte de toate, prin tratative, ancheta, mediatie, conciliere, arbitraj, pe cale judiciară, recurgere la organizaţii sau acorduri regionale sau prin alte mijloace paşnice, la alegerea lor.2. Consiliul de Securitate, cînd socoteşte necesar, invita părţile să-şi rezolve diferendul prin asemenea mijloace. +
Articolul 34Consiliul de Securitate poate ancheta orice diferend sau orice situaţie care ar putea duce la frictiuni internaţionale sau ar putea da naştere unui diferend, în scopul de a stabili dacă prelungirea diferendului sau situaţiei ar putea pune în primejdie menţinerea păcii şi securităţii internaţionale. +
Articolul 351. Orice Membru al Naţiunilor Unite poate atrage atenţia Consiliului de Securitate sau Adunării Generale asupra oricărui diferend sau situaţii de natura celor menţionate în Articolul 34.2. Un Stat care nu este Membru al Naţiunilor Unite poate atrage atenţia Consiliului de Securitate sau Adunării Generale asupra oricărui diferend la care este parte dacă accepta în prealabil, în privinta acelui diferend, obligaţiile de rezolvare paşnică prevăzute în prezenta Carta.3. Acţiunile întreprinse de Adunarea Generală în chestiunile asupra cărora i se atrage atenţia în temeiul Articolului de faţa vor fi supuse dispoziţiilor Articolelor 11 şi 12. +
Articolul 361. Consiliul de Securitate poate, în orice stadiu al unui diferend de natura celor menţionate în Articolul 33 ori al unei situaţii similare, sa recomande procedurile sau metodele de aplanare corespunzătoare.2. Consiliul de Securitate va lua în considerare orice proceduri de rezolvare a diferendului deja adoptate de părţi.3. Făcînd recomandări în temeiul prezentului Articol, Consiliul de Securitate va tine seama şi de faptul ca, în regula generală, diferendele de ordin juridic trebuie să fie supuse de părţi Curţii Internaţionale de Justiţie, în conformitate cu dispoziţiile Statutului Curţii. +
Articolul 371. În cazul în care părţile la un diferend de natura celor menţionate în Articolul 33 nu reuşesc sa-l rezolve prin mijloacele indicate în acel Articol, ele îl vor supune Consiliului de Securitate.2. În cazul în care Consiliul de Securitate socoteşte ca prelungirea diferendului ar putea, în fapt, sa pună în primejdie menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, el va hotărî dacă trebuie să acţioneze în temeiul Articolului 36 sau sa recomande condiţiile de rezolvare pe care le va considera potrivite. +
Articolul 38Fără a se aduce atingere dispoziţiilor Articolelor 33-37, Consiliul de Securitate poate, dacă toate părţile la un diferend cer aceasta, să facă recomandări părţilor în scopul rezolvarii paşnice a diferendului. +
Capitolul 7ACŢIUNEA ÎN CAZ DE AMENINŢĂRI IMPOTRIVA PĂCII, DE ÎNCĂLCĂRI ALE PĂCII ŞI DE ACTE DE AGRESIUNE +
Articolul 39Consiliul de Securitate va constata existenta unei ameninţări împotriva păcii, a unei încălcări a păcii sau a unui act de agresiune şi va face recomandări ori va hotărî ce măsuri vor fi luate, în conformitate cu Articolele 41 şi 42, pentru menţinerea sau restabilirea păcii şi securităţii internaţionale. +
Articolul 40Pentru a preintimpina o agravare a situaţiei, Consiliul de Securitate poate ca, înainte de a face recomandări sau a hotărî asupra măsurilor care trebuie luate în conformitate cu Articolul 39, sa invite părţile interesate să se conformeze măsurilor provizorii pe care le considera necesare sau de dorit. Asemenea măsuri provizorii nu vor prejudicia întru nimic drepturile, pretenţiile sau poziţia părţilor interesate. Consiliul de Securitate va tine seama în modul cuvenit de neexecutarea acestor măsuri provizorii. +
Articolul 41Consiliul de Securitate poate hotărî ce măsuri, care nu implica folosirea forţei armate, trebuie luate spre a se da urmare hotărîrilor sale şi poate cere Membrilor Naţiunilor Unite să aplice aceste măsuri. Ele pot sa cuprindă întreruperea totală sau parţială a relaţiilor economice şi a comunicaţiilor feroviare, maritime, aeriene, poştale, telegrafice, prin radio şi a altor mijloace de comunicaţie, precum şi ruperea relaţiilor diplomatice. +
Articolul 42În cazul în care Consiliul de Securitate va socoti ca măsurile prevăzute în Articolul 41 nu ar fi adecvate ori ca s-au dovedit a nu fi adecvate, el poate întreprinde, cu forte aeriene, navale sau terestre, orice acţiune pe care o considera necesară pentru menţinerea sau restabilirea păcii şi securităţii internaţionale. Aceasta acţiune poate cuprinde demonstratii măsuri de blocada şi alte operaţiuni executate de forte aeriene, maritime sau terestre ale Membrilor Naţiunilor Unite. +
Articolul 431. Toţi Membrii Naţiunilor Unite spre a contribui la menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, se obliga sa pună la dispoziţia Consiliului de Securitate, la cererea sa şi în conformitate cu un acord sau acorduri speciale, forţele armate, asistenţa şi înlesnirile, inclusiv dreptul de trecere, necesare pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale.2. Acordul sau acordurile menţionate mai sus vor stabili efectivele şi natura acestor forte, gradul lor de pregătire şi amplasarea lor generală precum şi natura înlesnirilor şi asistenţei care urmează să fie acordate.3. Acordul sau acordurile vor fi negociate cît mai curînd posibil, la iniţiativa Consiliului de Securitate. Ele se vor încheia între Consiliul de Securitate şi Membri ai Organizaţiei, sau între Consiliul de Securitate şi grupuri de Membri ai Organizaţiei şi vor fi supuse ratificării statelor semnatare, în conformitate cu procedura lor constituţională. +
Articolul 44Atunci cînd Consiliul de Securitate a hotărît sa recurgă la forta, el trebuie, înainte de a cere unui Membru nereprezentat în Consiliu sa pună la dispoziţie forte armate, în executarea obligaţiilor asumate de acesta în temeiul Articolului 43, sa invite pe acel Membru ca, dacă doreşte, sa participe la luarea hotărîrilor Consiliului de Securitate privind folosirea contingentelor de forte armate ale acelui Membru. +
Articolul 45Spre a permite Organizaţiei sa ia măsuri urgente de ordin militar, Membrii Naţiunilor Unite vor menţine contingente naţionale de forte aeriene imediat utilizabile pentru o acţiune combinata de constringere internationala. Efectivele şi gradul de pregătire ale acestor contingente precum şi planurile pentru acţiunea lor combinata vor fi stabilite de către Consiliul de Securitate, cu ajutorul Comitetului de Stat-Major, în limitele indicate prin acordul sau acordurile speciale, menţionate în Articolul 43. +
Articolul 46Planurile pentru folosirea forţelor armate vor fi stabilite de Consiliul de Securitate cu ajutorul Comitetului de Stat-Major. +
Articolul 471. Se va înfiinţa un Comitet de Stat-Major pentru a sfatui şi asista Consiliul de Securitate în toate problemele referitoare la mijloacele de ordin militar necesare Consiliului de Securitate pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, la folosirea şi comanda forţelor puse la dispoziţia sa, la reglementarea inarmarilor şi la eventuala dezarmare.2. Comitetul de Stat-Major va fi alcătuit din Şefii Statelor-Majore ale membrilor permanenţi ai Consiliului de Securitate sau din reprezentanţii lor. Orice Membru al Naţiunilor Unite care nu este reprezentant permanent în Comitet va fi invitat de către Comitet sa i se asocieze cînd participarea acelui Membru la lucrările lui este necesară pentru buna îndeplinire a îndatoririlor Comitetului.3. Comitetul de Stat-Major va răspunde, sub autoritatea Consiliului de Securitate, de conducerea strategica a oricăror forte armate puse la dispoziţia Consiliului de Securitate. Problemele privind comanda unor asemenea forte vor fi reglementate ulterior.4. Cu autorizaţia Consiliului de Securitate şi după consultarea cu organizaţiile regionale corespunzătoare, Comitetul de Stat-Major poate înfiinţa subcomitete regionale. +
Articolul 481. Măsurile necesare executării hotărîrilor Consiliului de Securitate în scopul menţinerii păcii şi securităţii internaţionale vor fi luate de toţi Membrii Naţiunilor Unite sau de unii dintre ei, după cum va stabili Consiliul de Securitate.2. Aceste hotărîri vor fi executate de Membrii Naţiunilor Unite atît direct cît şi prin acţiunea lor în cadrul organismelor internaţionale corespunzătoare din care fac parte. +
Articolul 49Membrii Naţiunilor Unite se vor asocia spre a-şi acorda reciproc asistenţa în executarea măsurilor hotărîte de Consiliul de Securitate. +
Articolul 50Dacă Consiliul de Securitate ia măsuri preventive sau de constringere împotriva unui Stat, orice alt Stat, indiferent dacă este sau nu Membru al Naţiunilor Unite, care intimpina dificultăţi economice deosebite, ivite ca urmare a executării acelor măsuri, va avea dreptul sa consulte Consiliul de Securitate cu privire la rezolvarea acelor dificultăţi. +
Articolul 51Nici o dispoziţie din prezenta Carta nu va aduce atingere dreptului inerent de autoaparare individuală sau colectivă în cazul în care se produce un atac armat împotriva unui Membru al Naţiunilor Unite, pînă cînd Consiliul de Securitate va fi luat măsurile necesare pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale. Măsurile luate de Membri în exercitarea acestui drept de autoaparare vor fi aduse imediat la cunoştinţa Consiliului de Securitate şi nu vor afecta în nici un fel puterea şi îndatorirea Consiliului de Securitate, în temeiul prezentei Carte, de a întreprinde oricînd acţiunile pe care le va socoti necesare pentru menţinerea sau restabilirea păcii şi securităţii internaţionale. +
Capitolul 8ACORDURI REGIONALE +
Articolul 521. Nici o dispoziţie din prezenta Carta nu se opune existenţei unor acorduri sau unor organisme regionale destinate a se ocupa cu problemele privind menţinerea păcii şi securităţii internaţionale care sînt susceptibile de acţiuni cu caracter regional, cu condiţia ca asemenea acorduri sau organisme, precum şi activitatea lor, să fie compatibile cu Scopurile şi Principiile Organizaţiei.2. Membrii Naţiunilor Unite care încheie asemenea acorduri sau constituie asemenea organisme trebuie să depună toate eforturile pentru rezolvarea paşnică a diferendelor locale prin intermediul unor astfel de acorduri sau organisme regionale înainte de a le supune Consiliului de Securitate.3. Consiliul de Securitate va incuraja dezvoltarea rezolvarii paşnice a diferendelor locale prin intermediul acestor acorduri sau organisme regionale, fie din iniţiativa Statelor interesate, fie din propria sa iniţiativa.4. Articolul de faţa nu aduce întru nimic atingere aplicării Articolelor 34 şi 35. +
Articolul 531. Consiliul de Securitate va folosi, dacă este cazul, asemenea acorduri sau organisme regionale pentru aplicarea acţiunilor de constringere sub autoritatea sa. Nici o acţiune de constringere nu va fi însă întreprinsă, în temeiul acestor acorduri regionale sau de către organismele regionale, fără autorizaţia Consiliului de Securitate; sînt exceptate măsurile împotriva oricărui Stat inamic, în sensul definitiei paragrafului 2 din Articolul de faţa, prevăzute în Articolul 107 sau în acordurile regionale, îndreptate împotriva reluării unei politici agresive de către un asemenea Stat, pînă cînd se va putea incredinta Organizaţiei, la cererea guvernelor interesate, sarcina de a preintimpina orice noua agresiune din partea unui asemenea Stat.2. Termenul de (r)Stat inamicZ, asa cum este folosit în paragraful 1 din Articolul de faţa, se aplică oricărui Stat care, în timpul celui de-al doilea război mondial, a fost inamicul oricăruia dintre semnatarii prezentei Carte. +
Articolul 54Consiliul de Securitate trebuie să fie în permanenta deplin informat asupra acţiunilor întreprinse sau preconizate în temeiul acordurilor regionale sau de către organismele regionale în scopul menţinerii păcii şi securităţii internaţionale. +
Capitolul 9COOPERAREA ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ INTERNATIONALA +
Articolul 55În scopul de a crea condiţiile de stabilitate şi bunastare necesare unor relaţii paşnice şi prieteneşti între natiuni, întemeiate pe respectarea principiului egalităţii în drepturi a popoarelor şi al dreptului lor de a dispune de ele însele, Natiunile Unite vor promova:a. ridicarea nivelului de trai, deplina folosire a forţei de muncă şi condiţii de progres şi dezvoltare economică şi socială;b. rezolvarea problemelor internaţionale în domeniile economic, social, al sănătăţii şi al altor probleme conexe; cooperarea internationala în domeniile culturii şi învăţămîntului;c. respectarea universala şi efectivă a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale pentru toţi, fără deosebire de rasa, sex, limba sau religie. +
Articolul 56Toţi Membrii se obliga sa întreprindă acţiuni în comun şi separat, în cooperare cu Organizaţia, pentru realizarea scopurilor enunţate în Articolul 55. +
Articolul 571. Diferitele instituţii specializate, înfiinţate prin acorduri interguvernamentale şi avînd, potrivit statutelor lor, largi atribuţii internaţionale în domeniile economic, social, cultural, al învăţămîntului, sănătăţii şi alte domenii conexe, vor fi puse în legătură cu Natiunile Unite în conformitate cu dispoziţiile Articolului 63.2. Instituţiile astfel puse în legătură cu Natiunile Unite sînt desemnate mai jos prin expresia instituţii specializate. +
Articolul 58Organizaţia va face recomandări pentru coordonarea programelor şi activităţilor instituţiilor specializate. +
Articolul 59Organizaţia va iniţia, cînd este cazul, tratative între statele interesate în vederea infiintarii oricăror noi instituţii specializate necesare pentru îndeplinirea scopurilor enunţate în Articolul 55. +
Articolul 60Răspunderea pentru îndeplinirea funcţiilor Organizaţiei, enunţate în Capitolul de faţa, va reveni Adunării Generale şi, sub autoritatea Adunării Generale, Consiliului Economic şi Social care va avea în acest scop puterile stabilite în Capitolul X. +
Capitolul 10CONSILIUL ECONOMIC ŞI SOCIALComponenta +
Articolul 611. Consiliul Economic şi Social va fi alcătuit din cincizeci şi patru de Membri ai Naţiunilor Unite aleşi de Adunarea Generală.2. Sub rezerva dispoziţiilor paragrafului 3, optsprezece membri ai Consiliului Economic şi Social vor fi aleşi în fiecare an pentru o perioadă de trei ani. Un membru al cărui mandat expira va putea fi reales imediat.3. La prima alegere după sporirea numărului de membri ai Consiliului Economic şi Social de la douăzeci şi şapte la cincizeci şi patru, pe lîngă membrii aleşi în locul celor noua membri ale căror mandate expira la sfîrşitul acelui an, vor fi aleşi încă douăzeci şi şapte membri. Mandatul a noua dintre aceşti douăzeci şi şapte membri adaugati va expira după un an, iar al altor noua membri după doi ani, potrivit dispoziţiilor Adunării Generale.4. Fiecare membru al Consiliului Economic şi Social va avea un reprezentant în Consiliu.Funcţii şi puteri +
Articolul 621. Consiliul Economic şi Social poate efectua sau iniţia studii şi rapoarte privind probleme internaţionale în domeniile economic social, cultural, al învăţămîntului, al sănătăţii şi în alte domenii conexe şi poate face recomandări în privinta tuturor acestor probleme Adunării Generale, Membrilor Naţiunilor Unite şi instituţiilor specializate interesate.2. El poate face recomandări în scopul de a promova respectarea efectivă a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale pentru toţi.3. El poate pregati, spre a fi supuse Adunării Generale, proiecte de convenţii în probleme de competenţa sa.4. El poate convoca în conformitate cu regulile fixate de Natiunile Unite conferinţe internaţionale în probleme de competenţa sa. +
Articolul 631. Consiliul Economic şi Social poate încheia cu oricare dintre instituţiile la care se referă Articolul 57 acorduri stabilind condiţiile în care instituţia respeetiva va fi pusă în legătură cu Natiunile Unite. Aceste acorduri vor fi supuse aprobării Adunării Generale.2. El poate coordona activitatea instituţiilor specializate prin consultări cu ele şi prin recomandări adresate acestor instituţii, precum şi prin recomandări adresate Adunării Generale şi Membrilor Naţiunilor Unite. +
Articolul 641. Consiliul Economic şi Social poate lua măsurile potrivite spre a obţine rapoarte periodice din partea instituţiilor specializate. El poate conveni cu Membri Naţiunilor Unite şi cu instituţiile specializate spre a obţine rapoarte privind măsurile luate în executarea propriilor sale recomandări şi a recomandărilor Adunării Generale în probleme de competenţa Consiliului.2. El poate comunică Adunării Generale observaţiile sale asupra acestor rapoarte. +
Articolul 65Consiliul Economic şi Social poate da informaţii Consiliului de Securitate şi îi va da asistenţa, la cererea acestuia. +
Articolul 661. Consiliul Economic şi Social va îndeplini, în executarea recomandărilor Adunării Generale, funcţiile care intră în competenţa sa.2. El poate, cu aprobarea Adunării Generale, sa îndeplinească serviciile pe care i le-ar cere Membri ai Naţiunilor Unite sau instituţii specializate.3. El va îndeplini celelalte funcţii specificate în alte părţi din prezenta Carta sau care îi pot fi atribuite de Adunarea Generală.Votare +
Articolul 671. Fiecare membru al Consiliului Economic şi Social dispune de un vot.2. Hotărîrile Consiliului Economic şi Social se vor adopta cu majoritatea de voturi a membrilor prezenţi şi votanti.Procedura +
Articolul 68Consiliul Economic şi Social va înfiinţa comisii pentru problemele economice şi sociale şi pentru promovarea drepturilor omului precum şi orice alte comisii necesare pentru îndeplinirea funcţiilor sale. +
Articolul 69Consiliul Economic şi Social va invita orice Membru al Naţiunilor Unite sa participe fără drept de vot, la dezbaterile sale asupra oricăror probleme care prezintă un interes special pentru acel Membru. +
Articolul 70Consiliul Economic şi Social poate lua măsuri pentru participarea, fără drept de vot, a reprezentanţilor instituţiilor specializate la dezbaterile sale sau ale comisiilor înfiinţate de el, precum şi pentru participarea propriilor săi reprezentanţi la dezbaterile instituţiilor specializate. +
Articolul 71Consiliul Economic şi Social va putea lua orice măsuri potrivite pentru consultarea organizaţiilor neguvernamentale care se ocupa cu probleme de competenţa sa. Aceste măsuri se pot aplica unor organizaţii internaţionale şi, dacă este cazul unor organizaţii naţionale, după consultare cu Membrul Naţiunilor Unite interesat în aceasta. +
Articolul 721. Consiliul Economic şi Social va stabili propriile sale reguli de procedura inclusiv modul de desemnare a Preşedintelui sau.2. Consiliul Economic şi Social se va întruni după necesitaţi, potrivit cu regulile sale de procedura care vor cuprinde dispoziţii pentru convocarea Consiliului la cererea majorităţii membrilor săi. +
Capitolul 11DECLARAŢIE PRIVIND TERITORIILE CARE NU SE AUTOGUVERNEAZA +
Articolul 73Membrii Naţiunilor Unite care au sau care îşi asuma răspunderea pentru administrarea unor teritorii ale căror popoare nu au atins încă un grad deplin de autoguvernare recunosc principiul ca interesele locuitorilor acestor teritorii au intiietate. Ei accepta ca o misiune sacră obligaţia de a promova la maximum bunăstarea locuitorilor acestor teritorii, în cadrul sistemului de pace şi securitate internationala stabilit prin prezenta Carta, şi în acest scop:a. de a asigura, cu respectarea cuvenită a culturii popoarelor în cauza progresul lor politic, economic, social şi în domeniul educaţiei, tratamentul lor echitabil şi protecţia lor împotriva abuzurilor;b. de a dezvolta capacitatea lor de a se autoguverna, de a tine seama în modul cuvenit de nazuintele politice ale acestor popoare şi de a le ajuta în dezvoltarea progresiva a instituţiilor lor politice libere, potrivit cu condiţiile specifice fiecărui teritoriu şi ale poporului sau şi cu gradul lor diferit de dezvoltare;c. de a întări pacea şi securitatea internationala;d. de a promova măsuri constructive de dezvoltare, de a incuraja lucrări de cercetare de a coopera unul cu altul şi, în cazurile potrivite, cu organisme internaţionale specializate spre a realiza efectiv scopurile sociale, economice şi ştiinţifice enunţate în prezentul Articol;e. de a transmite regulat spre informare Secretarului general, sub rezerva limitarilor pe care le-ar putea impune exigente de securitate şi considerente de ordin constituţional, informaţii statistice şi altele de natura tehnica privind condiţiile economice, sociale şi de învăţămînt din teritoriile de care răspund, altele decît teritoriile cărora li se aplică Capitolele XII şi XIII. +
Articolul 74Membrii Naţiunilor Unite recunosc, de asemenea, ca politica lor faţă de teritoriile cărora li se aplică acest Capitol, ca şi faţă de teritoriile lor metropolitane trebuie să se întemeieze pe principiul general al bunei vecinitati în domeniile social economic şi comercial, ţinînd seama în mod cuvenit, de interesele şi bunăstarea restului lumii. +
Capitolul 12SISTEMUL INTERNAŢIONAL DE TUTELA +
Articolul 75Organizaţia Naţiunilor Unite va stabili, sub autoritatea sa, un sistem internaţional de tutela pentru administrarea şi supravegherea teritoriilor care vor putea fi supuse acestui sistem prin acorduri individuale ulterioare. Aceste teritorii sînt desemnate în cele de mai jos prin expresia (r)teritorii sub tutelaZ. +
Articolul 76Obiectivele fundamentale ale sistemului de tutela, în conformitate cu scopurile Naţiunilor Unite enunţate în Articolul 1 din prezenta Carta vor fi următoarele:a. de a întări pacea şi securitatea internationala;b. de a promova progresul politic, economic şi social al locuitorilor din teritoriile sub tutela precum şi dezvoltarea educaţiei lor; de a favoriza, de asemenea evoluţia lor progresiva spre autoguvernare sau independenta, ţinînd seama de condiţiile specifice fiecărui teritoriu şi popoarelor sale şi de nazuintele liber exprimate ale popoarelor interesate şi de dispoziţiile care vor putea fi prevăzute prin fiecare acord de tutela;c. de a incuraja respectarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale pentru toţi, fără deosebire de rasa, sex, limba sau religie, şi de a dezvolta sentimentul de interdependenta a popoarelor lumii;d. de a asigura egalitatea de tratament în domeniile social, economic şi comercial tuturor Membrilor Naţiunilor Unite şi cetăţenilor lor, de a asigura, de asemenea, acestora din urma egalitate de tratament în administrarea justiţiei, fără a se aduce atingere realizării obiectivelor menţionate mai sus şi sub rezerva dispoziţiilor Articolului 80. +
Articolul 771. Sistemul de tutela se va aplica teritoriilor din categoriile enumerate mai jos şi care vor fi supuse acestui sistem prin acorduri de tutela:a. teritorii în prezent sub mandat;b. teritorii care pot fi desprinse din statele inamice, ca urmare a celui de-al doilea război mondial;c. teritorii supuse în mod voluntar acestui sistem de către statele care răspund de administrarea lor.2. Printr-un acord ulterior se va stabili care teritorii din categoriile menţionate mai sus vor fi supuse sistemului de tutela şi în ce condiţii. +
Articolul 78Sistemul de tutela nu se va aplica ţărilor care au devenit Membri ai Naţiunilor Unite, relaţiile dintre ele trebuind să se întemeieze pe respectarea principiului egalităţii suverane. +
Articolul 79Condiţiile sistemului de tutela pentru fiecare teritoriu care urmează să fie supus acestui sistem, precum şi orice modificări sau amendamente, vor face obiectul unui acord între statele direct interesate, inclusiv puterea mandatara în cazul teritoriilor sub mandatul unui Membru al Naţiunilor Unite, şi vor fi aprobate în conformitate cu prevederile Articolelor 83 şi 85. +
Articolul 801. Cu excepţia celor ce s-ar putea conveni prin acordurile individuale de tutela, încheiate în conformitate cu Articolele 77, 79 şi 81, prin care fiecare teritoriu este supus sistemului de tutela, şi pînă la încheierea unor asemenea acorduri, nici o dispoziţie din prezentul Capitol nu trebuie să fie interpretată ca modificind în vreun fel, direct sau indirect, orice drepturi ale oricăror state sau popoare, ori dispoziţiile unor acte internaţionale în vigoare la care pot fi părţi Membri ai Naţiunilor Unite.2. Paragraful 1 din prezentul Articol nu trebuie interpretat ca dînd temeiuri pentru intirzierea sau amînarea negocierii şi încheierii de acorduri destinate sa supună sistemului de tutela teritorii sub mandat sau alte teritorii, potrivit prevederilor Articolului 77. +
Articolul 81Acordul de tutela va cuprinde, în fiecare caz, condiţiile în care va fi administrat teritoriul sub tutela şi va desemna autoritatea care va exercita administrarea teritoriului sub tutela. O asemenea autoritate, denumita mai jos (r)autoritate administrantaZ, poate fi unul sau mai multe state sau însăşi Organizaţia. +
Articolul 82În orice acord de tutela pot fi stabilite una sau mai multe zone strategice, care pot cuprinde o parte sau întreg teritoriul sub tutela căruia i se aplică acordul, fără a se aduce atingere oricărui acord sau oricăror acorduri speciale, încheiate în temeiul Articolului 43. +
Articolul 831. Toate funcţiile Naţiunilor Unite privind zonele strategice, inclusiv aprobarea dispoziţiilor din acordurile de tutela şi a modificării sau amendării lor, vor fi exercitate de Consiliul de Securitate.2. Obiectivele fundamentale enunţate în Articolul 76 sînt valabile pentru popoarele din fiecare zona strategica.3. Consiliul de Securitate, ţinînd seama de dispoziţiile acordurilor de tutela şi fără a se aduce atingere exigenţelor de securitate, va recurge la sprijinul Consiliului de Tutela pentru îndeplinirea funcţiilor asumate de Natiunile Unite, în cadrul sistemului de tutela, în domeniile politic, economic, social şi al învăţămîntului în zonele strategice. +
Articolul 84Autoritatea administranta va avea datoria de a veghea ca teritoriul sub tutela să-şi aducă contribuţia la menţinerea păcii şi securitalii internaţionale. În acest scop, autoritatea administranta poate folosi contingente de voluntari, înlesnirile şi sprijinul teritoriului sub tutela pentru a îndeplini obligaţiile asumate în aceasta privinta faţă de Consiliul de Securitate, precum şi pentru apărarea locală şi menţinerea legalităţii şi a ordinii în teritoriul sub tutela. +
Articolul 851. Funcţiile Naţiunilor Unite privind acordurile de tutela pentru toate zonele care nu sînt desemnate ca zone strategice, inclusiv aprobarea dispoziţiilor acordurilor de tutela şi a modificării sau amendării lor, vor fi exercitate de Adunarea Generală.2. Consiliul de Tutela, actionind sub autoritatea Adunării Generale, o va ajuta la îndeplinirea acestor funcţii. +
Capitolul 13CONSILIUL DE TUTELAComponenta +
Articolul 861. Consiliul de Tutela se va compune din următorii Membri ai Naţiunilor Unite:a. Membrii care administrează teritorii sub tutela;b. acei Membri desemnaţi nominal în Articolul 23 care nu administrează teritorii sub tutela;c. atitia alţi Membri aleşi de Adunarea Generală pe o perioadă de trei ani, citi vor fi necesari pentru ca numărul total al membrilor Consiliului de Tutela să fie egal repartizat între Membrii Naţiunilor Unite care administrează şi cei care nu administrează teritorii sub tutela.2. Fiecare membru al Consiliului de Tutela va desemna o persoană cu o calificare specială care să-l reprezinte în Consiliu.Funcţii şi puteri +
Articolul 87Adunarea Generală şi, sub autoritatea ei, Consiliul de Tutela pot, în îndeplinirea funcţiilor lor:a. sa examineze rapoartele supuse de autoritatea administranta;b. sa primească petiţii şi să le examineze, în consultare cu autoritatea administranta;c. sa organizeze vizite periodice în teritoriile respective sub tutela, la date fixate de acord cu autoritatea administranta, şid. sa întreprindă aceste acţiuni şi altele în conformitate cu dispoziţiile acordurilor de tutela. +
Articolul 88Consiliul de Tutela va elabora un chestionar privitor la progresul locuitorilor din fiecare teritoriu sub tutela în domeniile politic, economic, social şi al educaţiei; autoritatea administranta a fiecărui teritoriu sub tutela care intră în competenţa Adunării Generale va inainta acesteia un raport anual pe baza chestionarului menţionat. +
Articolul 891. Fiecare membru al Consiliului de Tutela dispune de un vot.2. Hotărîrile Consiliului de Tutela vor fi adoptate cu majoritatea membrilor prezenţi şi votanti.Procedura +
Articolul 901. Consiliul de Tutela va stabili propriile sale reguli de procedura, inclusiv modul de desemnare a Preşedintelui sau.2. Consiliul de Tutela se va întruni după necesitaţi, potrivit cu regulile sale de procedura care vor prevedea convocarea Consiliului la cererea majorităţii membrilor săi; +
Articolul 91Consiliul de Tutela va recurge, cînd este cazul, la asistenţa Consiliului Economic şi Social şi a instituţiilor specializate în problemele care intră în respectivele lor competente. +
Capitolul 14CURTEA INTERNATIONALA DE JUSTIŢIE +
Articolul 92Curtea Internationala de Justiţie va fi organul judiciar principal al Natiunilar Unite. Ea va funcţiona în conformitate cu Statutul anexat, care este stabilit pe baza statutului Curţii Permanente de Justiţie Internationala, şi face parte integrantă din prezenta Carta. +
Articolul 931. Toţi Membrii Naţiunilor Unite sînt IPSO FACTO părţi la Statutul Curţii Internaţionale de Justiţie.2. Un Stat care nu este Membru al Naţiunilor Unite poate deveni parte la statutul Curţii Internaţionale de Justiţie în condiţii care urmează a fi determinate, pentru fiecare caz în parte, de către Adunarea Generală, la recomandarea Consiliului de Securitate. +
Articolul 941. Fiecare Membru al Naţiunilor Unite se obliga să se conformeze hotărîrii Curţii Internaţionale de Justiţie în orice cauza la care este parte.2. Dacă oricare dintre părţile la o cauza nu va executa obligaţiile ce-i revin în temeiul unei hotărîri a Curţii, cealaltă parte se va putea adresa Consiliului de Securitate care poate, în caz ca socoteşte necesar, să facă recomandări sau sa hotărască măsurile de luat pentru aducerea la îndeplinire a hotărîrii. +
Articolul 95Nici o dispoziţie din prezenta Carta nu va împiedica pe membrii Naţiunilor Unite sa încredinţeze rezolvarea diferendelor lor altor tribunale, în temeiul unor acorduri deja în vigoare sau care ar putea fi încheiate în viitor. +
Articolul 961. Adunarea Generală sau Consiliul de Securitate pot cere Curţii Internaţionale de Justiţie un aviz consultativ în orice problema juridică.2. Alte organe ale Naţiunilor Unite şi instituţiilor specializate, cărora Adunarea Generală le poate da oricînd o autorizaţie în acest scop, au, de asemenea, dreptul de a cere avize consultative Curţii în problemele juridice care se ivesc în sfera lor de activitate. +
Capitolul 15SECRETARIATUL +
Articolul 97Secretariatul va cuprinde un Secretar General şi personalul de care Organizaţia va avea nevoie. Secretarul General va fi numit de Adunarea Generală la recomandarea Consiliului de Securitate. El va fi cel mai înalt funcţionar administrativ al Organizaţiei. +
Articolul 98Secretarul General va acţiona în aceasta calitate la toate şedinţele Adunării Generale, ale Consiliului de Securitate, ale Consiliului Economic şi Social şi ale Consiliului de Tutela. El va îndeplini orice alte funcţii ce-i sînt încredinţate de aceste organe. Secretarul General va prezenta Adunării Generale un raport anual asupra activităţii Organizaţiei. +
Articolul 99Secretarul General poate atrage atenţia Consiliului de Securitate asupra oricărei probleme care după părerea sa, ar putea pune în primejdie menţinerea păcii şi securităţii internaţionale. +
Articolul 1001. În îndeplinirea îndatoririlor lor, Secretarul General şi personalul nu vor solicita şi nici nu vor primi instrucţiuni de la vreun guvern sau de la vreo autoritate exterioară Organizaţiei. Ei se vor abţine de la orice act incompatibil cu situaţia lor de funcţionari internatianali, răspunzători numai faţă de Organizaţie.2. Fiecare Membru al Natiunilar Unite se obliga să respecte caracterul exclusiv internaţional al funcţiilor Secretarului General şi ale personalului şi sa nu caute să-i influenteze în executarea sarcinilor. +
Articolul 1011. Personalul va fi numit de Secretarul General, potrivit regulilor stabilite de Adunarea Generală.2. Un personal corespunzător va fi afectat în mod permanent Consiliului Economic şi Social, Consiliului de Tutela, şi, dacă este cazul, altor organe ale Naţiunilor Unite. Acest personal va face parte din Secretariat.3. Considerentul precumpanitor la recrutarea şi stabilirea condiţiilor de serviciu ale personalului trebuie să fie necesitatea de a se asigura Organizaţiei serviciile unui personal care să posede cele mai înalte calităţi de muncă, de competenţa şi de integritate. Se va tine seama în modul cuvenit de importanţa recrutarii personalului pe cea mai larga baza geografică posibila. +
Capitolul 16DISPOZIŢII DIVERSE +
Articolul 1021. Orice tratat sau acord internaţional încheiat de orice Membru al Naţiunilor Unite, după intrarea în vigoare a prezentei Carte, va fi cît mai curînd posibil înregistrat la Secretariat şi publicat de acesta.2. Nici o parte la un tratat sau acord internaţional care nu a fost înregistrat în conformitate cu dispoziţiile paragrafului 1 din prezentul Articol nu va putea invoca acel tratat sau acord în faţa vreunui organ al Naţiunilor Unite. +
Articolul 103În caz de conflict între obligaţiile Membrilor Naţiunilor Unite decurgind din prezenta Carta şi obligaţiile lor decurgind din orice alt acord internatianal vor prevala obligaţiile decurgind din prezenta Carta. +
Articolul 104Organizaţia se va bucura pe teritoriul fiecăruia dintre Membrii săi de capacitatea juridică necesară pentru îndeplinirea funcţiilor şi realizarea scopurilor sale. +
Articolul 1051. Organizaţia se va bucura pe teritoriul fiecăruia dintre Membrii săi de privilegiile şi imunităţile necesare pentru realizarea scopurilor sale.2. Reprezentanţii Membrilor Naţiunilor Unite şi funcţionarii Organizaţiei se vor bucura, de asemenea, de privilegiile şi imunităţile necesare pentru îndeplinirea, în mod cu totul independent, a funcţiilor lor legate de Organizaţie.3. Adunarea Generală poate face recomandări în scopul de a stabili detaliile aplicării paragrafelor 1 şi 2 din acest Articol sau poate propune Membrilor Naţiunilor Unite convenţii în acest scop. +
Capitolul 17DISPOZIŢII TRANZITORII DE SECURITATE +
Articolul 106Pînă la intrarea în vigoare a acordurilor speciale menţionate în Articolul 43 care, după părerea Consiliului de Securitate, îi vor permite sa înceapă a-şi asuma răspunderile ce îi incumba potrivit Articolului 42, părţile la Declaraţia celor Patru Natiuni semnată la Moscova la 30 octombrie 1943 şi Franţa se vor consulta între ele şi, la nevoie, cu alţi Membri ai Naţiunilor Unite în conformitate cu dispoziţiile paragrafului 5 din acea Declaraţie, spre a întreprinde, în numele Organizaţiei, orice acţiuni comune care ar putea fi necesare pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale. +
Articolul 107Nici o dispoziţie din prezenta Carta nu va afecta sau interzice, faţă de un Stat care în cursul celui de-al doilea război mondial a fost inamicul vreunuia dintre semnatarii prezentei Carte, o acţiune întreprinsă sau autorizata, ca urmare a acestui război, de către guvernele care poarta răspunderea acestei acţiuni. +
Capitolul 18AMENDAMENTE +
Articolul 108Amendamentele la prezenta Carta vor intră în vigoare pentru toţi Membrii Naţiunilor Unite cînd vor fi fost adoptate cu o majoritate de două treimi din membrii Adunării Generale şi ratificate, în conformitate cu respectiva lor procedura constituţională, de două treimi din Membrii Naţiunilor Unite, inclusiv toţi membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate. +
Articolul 1091. O Conferinţa Generală a Membrilor Naţiunilor Unite cu scopul revizuirii prezentei Carte va putea fi ţinuta la data şi la locul care vor fi stabilite cu votul unei majorităţi de două treimi din membrii Adunării Generale şi cu voturile oricăror noua membri ai Consiliului de Securitate. Fiecare Membru al Organizaţiei va dispune la conferinţa de un vot.2. Orice modificare a prezentei Carte, recomandată de conferinţa prin votul majorităţii de două treimi, va intră în vigoare la ratificarea ei, în conformitate cu respectiva lor procedura constituţională, de către două treimi din Membrii Naţiunilor Unite, inclusiv toţi membri permanenţi ai Consiliului de Securitate.3. Dacă o asemenea conferinţa nu va fi fost ţinuta pînă la cea de-a zecea sesiune anuală a Adunării Generale următoare intrării în vigoare a prezentei Carte, propunerea de a se convoca o asemenea conferinţa va fi înscrisă pe ordinea de zi a acelei sesiuni a Adunării Generale iar conferinţa se va reuni dacă aceasta se va decide prin votul majorităţii membrilor Adunării Generale şi cu voturile oricăror şapte membri ai Consiliului de Securitate. +
Capitolul 19RATIFICARE ŞI SEMNARE +
Articolul 1101. Prezenta Carta va fi ratificaia de statele semnatare în conformitate cu respectiva lor procedura constituţională.2. Instrumentele de ratificare vor fi depuse Guvernului Statelor Unite ale Americii, care va notifica fiecare depunere tuturor Statelor semnatare precum şi Secretarului Genenal al Organizaţiei, după ce acesta va fi fost numit.3. Prezenta Carta va intră în vigoare după depunerea instrumentelor de ratificare de către Republica China, Franţa, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi Statele Unite ale Americii şi de către majoritatea celorlalte state semnatare. Guvernul Statelor Unite ale Americii va întocmi apoi un proces-verbal privind depunerea instrumentelor de ratificare, pe care îl va trimite în copie tuturor statelor semnatare.4. Statele semnatare ale prezentei Carte care o ratifica după intrarea ei în vigoare, vor deveni Membri originari ai Naţiunilor Unite la data depunerii instrumentelor de ratificare respective. +
Articolul 111Prezenta Carta, ale carei texte în limbile chineza, franceza, rusa, engleza şi spaniola sînt în mod egal autentice, va fi depusa în arhivele Guvernului Statelor Unite ale Americii. Acest Guvern va trimite copii certificate în modul cuvenit Guvernelor celorlalte state semnatare.DREPT CARE reprezentanţii Guvernelor Naţiunilor Unite au semnat prezenta Carta.ÎNTOCMITĂ în oraşul San Francisco, la douăzeci şi şase iunie una mie noua sute patruzeci şi cinci.STATUT 26/06/1945
