CARTA DE LA PARIS din 21 noiembrie 1990

pentru o noua Europa



O NOUA ERA DE DEMOCRATIE, PACE ŞI UNITATENoi, şefii de stat sau de guvern ai statelor participante la Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa, ne-am reunit la Paris într-o epoca de profunde schimbări şi de sperante istorice. Era de confruntare şi divizare a Europei a luat sfîrşit. Noi declaram ca relaţiile noastre se vor întemeia, de acum înainte, pe respect şi cooperare.Europa se eliberează de moştenirea trecutului. Curajul bărbaţilor şi femeilor, puterea voinţei popoarelor şi forta ideilor Actului final de la Helsinki au deschis o era noua de democratie, pace şi unitate în Europa.În prezent ne revine sa infaptuim sperantele şi asteptarile pe care popoarele noastre le-au nutrit timp de decenii: o angajare nestramutata în favoarea democraţiei întemeiate pe drepturile omului şi libertăţile fundamentale; prosperitatea prin libertate economică şi echitate socială; o securitate egala pentru toate ţările noastre.Cele zece principii ale Actului final ne vor calauzi spre acest viitor ambitios, asa cum ne-au luminat calea spre relaţii mai bune în decursul ultimilor cincisprezece ani. Înfăptuirea deplina a tuturor angajamentelor C.S.C.E. trebuie să constituie temelia iniţiativelor pe care le adoptam astăzi pentru ca ratiunile noastre sa traiasca conform aspiratiilor lor.Drepturile omului, democraţia şi statul de dreptNe angajăm sa edificam, sa consolidam şi sa intarim democraţia ca unic sistem de guvernămînt al naţiunilor noastre, urmărind sa ne ghidam după următoarele:Drepturile omului şi libertăţile fundamentale sînt inerente tuturor fiintelor umane, inalienabile şi garantate prin lege. Protecţia şi promovarea lor constituie prima îndatorire a guvernului. Respectarea lor reprezintă o garanţie esenţială în faţa unui stat cu puteri excesive. Înfăptuirea şi exercitarea lor deplina constituie baza libertăţii, dreptatii şi păcii.Guvernul democratic se întemeiază pe voinţa poporului, exprimată periodic prin alegeri libere şi corecte. Democraţia are ca fundament respectarea persoanei umane şi a statului de drept. Democraţia reprezintă cea mai buna garanţie a libertăţii de expresie, a tolerantei faţă de orice grupuri ale societăţii şi a egalităţii sanselor pentru fiecare persoana.Democraţia, prin caracterul sau reprezentativ şi pluralist, presupune responsabilitate faţă de electorat, obligaţia autorităţilor de a se conformă legii şi exercitarea impartiala a justiţiei. Nimeni nu este deasupra legii.Afirmam ca orice individ, fără discriminare, are dreptul la:– libertatea de gindire, constiinta şi religie sau de convingere;– libertatea de expresie;– libertatea de asociere şi de întrunire paşnică;– libertatea de mişcare;nimeni nu va fi supus:– unei arestari sau detineri arbitrare;– unei torturi sau oricărui alt tratament sau pedepse aspre, inumane sau degradante;fiecare are, în plus, dreptul:– de a-şi cunoaşte şi de a-şi face respectate drepturile;– de a participa la alegeri libere şi corecte;– de a fi judecat în mod echitabil şi public dacă este acuzat de comiterea unui delict;– de a avea individual sau în asociere o proprietate şi de a exercita activităţi individuale;– de a se bucura de drepturi economice, sociale şi culturale.Afirmam ca identitatea etnică, culturală, lingvistica şi religioasă a minorităţilor naţionale va fi protejata, iar persoanele aparţinînd acestor minorităţi au dreptul de a exprima liber, prezerva şi dezvolta aceasta identitate, fără nici o discriminare şi în condiţiile unei depline egalitati în faţa legii.Vom asigura ca fiecare să se bucure de apărare efectivă, pe plan naţional şi internaţional, împotriva oricărei violari a drepturilor sale.Respectarea deplina a acestor principii constituie baza pe care ne vom strădui sa edificam noua Europa.Statele noastre vor coopera şi îşi vor acorda sprijin reciproc pentru a face ireversibile cuceririle democratice.Libertatea economică şi responsabilitateaLibertatea economică, justiţia socială şi atitudinea responsabilă faţă de mediul înconjurător sînt indispensabile prosperitatii.Libertatea de voinţa a individului, exercitată în democratie şi protejata de statul de drept, constituie condiţia necesară unei dezvoltări economice şi sociale fructuoase. Vom favoriza o activitate economică desfăşurată cu respectarea şi afirmarea demnităţii umane.Libertatea şi pluralismul politic sînt elemente necesare în realizarea obiectivului nostru comun de dezvoltare a economiilor de piaţa pentru o creştere economică susţinută, prosperitate, justiţie socială, utilizare mai deplina a forţei de muncă şi folosirea eficienta a resurselor economice. Succesul tranzitiei la economia de piaţa de către tari care fac eforturi în aceasta direcţie este important şi în interesul tuturor. El ne va permite sa atingem un nivel mai înalt de prosperitate, ceea ce reprezintă obiectivul nostru comun. Vom coopera în acest scop.Protecţia mediului înconjurător este o responsabilitate comuna a tuturor naţiunilor noastre. Sprijinind eforturile naţionale şi regionale în acest domeniu, trebuie să tinem seama şi de necesitatea stringenta a unei acţiuni comune pe scara mai larga.Relaţiile de prietenie între statele participanteAcum, cînd se deschide o noua era în Europa, suntem hotariti sa dezvoltam şi sa intarim relaţiile de prietenie şi de cooperare între statele Europei, S.U.A. şi Canada, şi sa promovam prietenia între popoarele noastre.Pentru menţinerea şi întărirea democraţiei, păcii şi unităţii în Europa, reafirmam solemn angajamentul nostru de a respecta pe deplin cele zece principii ale Actului final de la Helsinki.Reinnoim valabilitatea constanta a celor zece principii şi hotărîrea noastră de a le infaptui în practica. Toate principiile se aplică în mod egal şi fără rezerve, fiecare dintre ele fiind interpretat ţinînd seama de celelalte. Ele constituie baza relaţiilor noastre.Conform obligaţiilor decurgind din Carta O.N.U. şi angajamentelor asumate privind Actul final de la Helsinki, reafirmam hotărîrea noastră de a ne abţine de la ameninţarea sau folosirea forţei împotriva integrităţii teritoriale sau independentei politice a oricărui stat, sau de la acţiuni de orice alt mod incompatibil cu principiile sau scopurile acestor documente.Reinnoim angajamentul nostru de a reglementa diferendele prin mijloace paşnice. Hotarim crearea unor mecanisme de prevenire şi reglementare a conflictelor între statele participante.O dată cu sfîrşitul divizării Europei, ne vom strădui sa conferim o noua calitate relaţiilor noastre în domeniul securităţii, cu respectarea deplina a libertăţii de alegere a fiecăruia în acest domeniu. Securitatea este indivizibilă, iar securitatea fiecărui stat participant este legată în mod indisolubil de cea a tuturor celorlalţi. În consecinţa, ne angajăm sa cooperam pentru întărirea încrederii şi securităţii între noi şi sa promovam controlul asupra inarmarilor şi dezarmarii.Salutam Declaraţia comuna a celor 22 de state privind îmbunătăţirea relaţiilor lor.Ne vom întemeia relaţiile pe adeziunea noastră comuna la valorile democratice, la drepturile omului şi libertăţile fundamentale. Suntem convinsi ca progresele democraţiei, precum şi respectarea şi exercitarea efectivă a drepturilor omului sînt indispensabile intaririi păcii şi securităţii între statele noastre. Reafirmam egalitatea în drepturi a popoarelor şi dreptul lor la autodeterminare, conform Cartei O.N.U. şi normelor pertinente ale dreptului internaţional în acest domeniu, inclusiv a celor referitoare la integritatea teritorială a statelor.Suntem hotariti sa intensificam consultarile politice şi sa lărgim cooperarea pentru rezolvarea problemelor economice, sociale, ale mediului înconjurător, culturale şi umanitare. Aceasta voinţa comuna şi interdependenta noastră tot mai mare vor contribui la depăşirea neincrederii datind de mai multe decenii, la întărirea stabilitatii şi edificarea unei Europe unite.Dorim ca Europa să fie o sursa a păcii, deschisă dialogului şi cooperării cu celelalte state, favorabilă schimburilor şi angajata în căutarea unor raspunsuri comune la provocarile viitorului.SecuritateaConsolidarea democraţiei şi întărirea securităţii vor influenţa favorabil relaţiile noastre de prietenie. Salutam semnarea de către cele 22 de state participante a Tratatului privind forţele armate convenţionale în Europa care va duce la reducerea nivelurilor forţelor armate. Aprobam adoptarea unei noi serii substanţiale de măsuri de încredere şi de securitate care vor conduce la o mai mare transparenta şi încredere între statele participante. Aceasta reprezintă pasi importanti spre întărirea stabilitatii şi securităţii în Europa.Reducerea fără precedent a forţelor armate, ca rezultat al Tratatului privind forţele armate convenţionale în Europa, împreună cu noile abordari ale securităţii şi cooperării în cadrul procesului C.S.C.E., vor conduce la o noua înţelegere a securităţii în Europa şi o noua dimensiune a relaţiilor noastre. În acest context, recunoastem pe deplin libertatea statelor de a-şi alege aranjamentele proprii în domeniul securităţii.UnitateaEuropa libera, formind un singur tot, reclama o noua relansare. Chemam popoarele noastre să se asocieze la aceasta mareata opera.Luam act cu mare satisfactie de Tratatul privind reglementarea definitivă cu privire la Germania, semnat la Moscova, la 12 septembrie 1990, şi salutam sincer faptul ca poporul german s-a reunit într-un singur stat, conform principiilor Actului final al Conferintei pentru securitate şi cooperare în Europa şi în deplin acord cu vecinii săi. Realizarea unităţii naţionale a Germaniei este o contribuţie importanţa la instaurarea unei ordini de pace justa şi durabila în Europa unita, democratica şi conştienţă de responsabilitatea sa în domeniul stabilitatii, păcii şi cooperării.Participarea în comun a statelor din America de Nord şi a celor din Europa este o caracteristica fundamentală a C.S.C.E., aceasta se afla la baza rezultatelor înregistrate pînă în prezent şi este esenţială pentru viitorul procesului C.S.C.E. Adeziunea noastră constanta la valori pe care le impartasim în comun, precum şi moştenirea noastră comuna constituie legături care ne unesc.Cu toată diversitatea naţiunilor noastre, suntem uniti în angajamentul de a largi cooperarea în toate domeniile. Problemele complexe cu care ne confruntam vor putea fi soluţionate numai printr-o acţiune comuna, cooperare şi solidaritate.C.S.C.E şi lumeaDestinul naţiunilor noastre este legat de cel al tuturor celorlalte natiuni. Sprijinim pe deplin O.N.U. şi întărirea rolului sau în promovarea păcii, securităţii şi dreptatii internaţionale. Reafirmam angajamentul nostru faţă de principiile şi obiectivele O.N.U., asa cum sînt enunţate în carta, şi condamnam orice încălcare a acestor principii. Notam cu satisfactie rolul tot mai important al O.N.U. în viaţa internationala şi eficienta sa în creştere, ca urmare a îmbunătăţirii relaţiilor dintre statele noastre.Constienti de urgenta nevoilor unei mari părţi a omenirii, ne angajăm sa fim solidari cu toate celelalte tari. Adresam, deci, astăzi, de la Paris, un apel tuturor naţiunilor lumii. Suntem gata sa ne alaturam ansamblului statelor şi fiecăruia dintre ele în efortul comun de a apara şi promova comunitatea valorilor umane fundamentale.ORIENTĂRI PENTRU VIITORPornind de la angajamentul nostru ferm de a aplica pe deplin toate principiile şi prevederile C.S.C.E., suntem decisi sa dăm acum un nou impuls dezvoltării echilibrate, atotcuprinzatoare a cooperării noastre pentru a răspunde nevoilor şi aspiratiilor popoarelor noastre.Dimensiunea umanăDeclaram ca hotărîrea noastră de a respecta drepturile omului şi libertăţile fundamentale este irevocabilă. Vom aplica pe deplin şi vom dezvolta prevederile C.S.C.E. în domeniul dimensiunii umane.Pornind de la Documentul Reuniunii de la Copenhaga a Conferintei asupra dimensiunii umane, vom coopera pentru întărirea instituţiilor democratice şi promovarea aplicării principiului statului de drept. În acest sens, hotarim convocarea unui seminar de experţi, la Oslo, în perioada 4-15 noiembrie 1991.Hotariti sa incurajam pretioasa contribuţie a minorităţilor naţionale în viaţa societăţilor noastre, ne angajăm sa imbunatatim în continuare situaţia acestora. Reafirmam profunda convingere ca relaţiile amicale între popoarele noastre, precum şi pacea, dreptatea, stabilitatea şi democraţia reclama protejarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a minorităţilor naţionale şi crearea condiţiilor pentru promovarea acestei identităţi. Declaram ca problemele referitoare la minorităţile naţionale pot fi soluţionate în mod satisfăcător numai într-un cadru politic democratic. Totodată, recunoastem ca drepturile persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale trebuie respectate pe deplin, ca parte a drepturilor universale ale omului. Constienti de faptul ca extinderea cooperării privind minorităţile naţionale şi îmbunătăţirea protecţiei lor sînt necesare şi urgente, hotarim convocarea unei reuniuni de experţi asupra minorităţilor naţionale, care va avea loc la Geneva, în perioada 1-19 iulie 1991.Ne exprimam hotărîrea de a lupta împotriva tuturor formelor de ura rasială sau etnică, de antisemitism, xenofobie şi discriminare faţă de orice persoană, precum şi de persecutie pentru motive religioase sau ideologice.Conform angajamentelor asumate în cadrul C.S.C.E., subliniem ca libertatea de mişcare şi de contacte între cetăţenii nostri, precum şi libera circulaţie a informatiei şi ideilor sînt esenţiale pentru menţinerea şi dezvoltarea societăţilor libere şi a unor culturi infloritoare. Salutam intensificarea turismului şi a călătoriilor între ţările noastre.Mecanismul dimensiunii umane şi-a dovedit utilitatea şi, ca urmare, suntem hotariti sa-l dezvoltam prin includerea de noi proceduri, cuprinzînd, între altele, serviciile unor experţi sau ale unui colegiu de personalităţi eminente, avînd experienta în problemele drepturilor omului care s-ar putea ridica în cadrul mecanismului, participarea persoanelor private la protecţia drepturilor lor.În consecinţa, ne angajăm sa extindem, în continuare, angajamentele noastre în aceasta privinta, îndeosebi cu prilejul Reuniunii de la Moscova a Conferintei asupra dimensiunii umane, fără a prejudicia obligaţiile asumate în cadrul instrumentelor internaţionale existente la care statele noastre pot fi părţi.Recunoastem importanţa Contribuţie a Consiliului Europei la promovarea drepturilor omului, principiilor democraţiei şi statului de drept, precum şi la dezvoltarea cooperării culturale. Salutam pasii intreprinsi de mai multe state participante în legătură cu aderarea lor la Consiliul Europei şi la Convenţia europeană a drepturilor omului. Salutam, de asemenea, faptul ca Consiliul Europei este gata sa pună experienta sa în folosul C.S.C.E.SecuritateaSchimbarea situaţiei politico-militare din Europa deschide noi posibilităţi pentru eforturi comune în domeniul securităţii militare. Acţiunea noastră se va sprijini pe rezultatele importante obţinute prin Tratatul asupra forţelor armate convenţionale în Europa şi în cadrul Negocierilor asupra măsurilor de încredere şi securitate (C.S.B.M.). Ne angajăm sa continuam Negocierile C.S.B.M. pe baza aceluiaşi mandat şi sa ne straduim să le incheiem cel mai tirziu pînă la reuniunea care va avea loc la Helsinki, în 1992, în cadrul "urmărilor" C.S.C.E. Salutam, totodată, hotărîrea statelor participante implicate de a continua Negocierile asupra forţelor armate convenţionale în Europa, pe baza aceluiaşi mandat, şi de a se strădui să le încheie cel tirziu pînă la Reuniunea de la Helsinki din cadrul "urmărilor" C.S.C.E. După o perioadă de pregatiri pe plan naţional, speram sa trecem la o cooperare mai structurată între toate statele participante în problemele securităţii şi la discuţii şi consultări între cele 34 de state participante pentru stabilirea, începînd cu 1992, o dată cu încheierea reuniunii de la Helsinki din cadrul "urmărilor" C.S.C.E., de noi negocieri privind dezarmarea şi întărirea încrederii şi securităţii, deschise tuturor statelor participante la C.S.C.E.Chemam la încheierea, cît mai grabnica, a Convenţiei asupra interzicerii generale şi globale, sub control efectiv a armelor chimice şi avem intenţia de a fi printre primii semnatari ai acestui document.Reafirmam importanţa iniţiativei privind "Cerul deschis" şi chemam la finalizarea cu succes a negocierilor în aceasta problema cît mai curînd posibil.Deşi riscul unui conflict în Europa s-a diminuat, alte pericole ameninta stabilitatea societăţilor noastre. Suntem hotariti sa conlucram pentru apărarea instituţiilor democratice împotriva activităţilor care încalcă independenta, egalitatea suverana sau integritatea teritorială a statelor participante. Este vorba, îndeosebi, de activităţi ilegale, incluzind presiunea exercitată din afară, constringerea şi subversiunea.Condamnam fără rezerva, drept criminale orice acţiuni, metoda sau practici teroriste şi ne exprimam hotărîrea de a acţiona pentru eradicarea acestora, atît pe plan bilateral, cît şi printr-o cooperare multilaterala. Ne vom uni, de asemenea, forţele pentru combaterea traficului ilicit de droguri.Fiind constienti de faptul ca reglementarea pe cale paşnică a diferendelor este un corolar esenţial al obligaţiei statelor de a se abţine de la ameninţarea sau folosirea forţei, factori determinanţi ai menţinerii şi consolidării păcii şi securităţii internaţionale, noi vom cauta atît cai eficiente de prevenire, prin mijloace politice, a conflictelor care ar putea izbucni, cît şi definirea, în conformitate cu dreptul internaţional, de mecanisme corespunzătoare pentru reglementarea paşnică a diferendelor care ar putea aparea. În consecinţa, ne angajăm sa cautam noi forme de cooperare în acest domeniu, îndeosebi o gama de metode de reglementare paşnică a diferendelor care va avea loc la Valetta, la începutul anului 1991. Consiliul ministrilor afacerilor externe va lua în considerare raportul reuniunii de la Valetta.Cooperarea economicăSubliniem faptul ca o cooperare economică, bazată pe economia de piaţa constituie un element esenţial al relaţiilor noastre şi va contribui la construcţia unei Europe prospere şi unite. Instituţiile democratice şi libertatea economică favorizează procesul economic şi social, asa cum este recunoscut în Documentul Conferintei de la Bonn privind cooperarea economică, ale carei rezultate le sprijinim cu hotărîre.Subliniem, totodată, ca cooperarea în domeniul economic, al ştiinţei şi tehnologiei constituie, în prezent, unul din pilotii importanti ai C.S.C.E. Statele participante vor trebui sa examineze periodic progresele realizate în aceste domenii şi să le imprime noi impulsuri.Suntem convinsi de necesitatea extinderii cooperării noastre economice, de ansamblu, incurajarii iniţiativei libere, largirii şi diversificării comerţului în conformitate cu regulile G.A.T.T. Vom incuraja echitatea socială, progresul, precum şi creşterea bunastarii popoarelor noastre. În acest context, recunoastem importanţa unei politici eficiente pentru soluţionarea problemei somajului.Reafirmam necesitatea continuării sprijinului acordat ţărilor democratice în tranzitie spre economia de piaţa şi crearea bazelor unei cresteri economice şi sociale pe forte proprii, asa cum s-a angajat sa procedeze Grupul celor 24. Subliniem, de asemenea, necesitatea integrării mai profunde în sistemul economic şi financiar internaţional, ceea ce implica acceptarea atît a obligaţiilor, cît şi a avantajelor.Consideram ca, o dată cu acordarea unei atenţii sporite cooperării economice în cadrul procesului C.S.C.E., trebuie avute în vedere interesele statelor participante în curs de dezvoltare.Reamintim legătură dintre respectarea şi promovarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi progresul ştiinţific.Cooperarea în domeniul ştiinţei şi tehnologiei va juca un rol fundamental în dezvoltarea economico-socială. În consecinţa, ea va trebui orientata către o distribuire mai larga a informaţiilor şi cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice pertinente, în scopul depăşirii decalajelor tehnologice existente între statele participante. Incurajam, de asemenea, statele participante sa conlucreze pentru dezvoltarea potenţialului uman şi a spiritului de libera iniţiativă.Suntem hotariti sa imprimam impulsul necesar cooperării între statele noastre în domeniul energiei, transporturilor şi turismului pentru dezvoltarea economico-socială. Salutam, în special, acţiunile practice menite sa creeze condiţii optime pentru o dezvoltare economică şi raţională a resurselor energetice, ţinînd seama de considerentele privind protejarea mediului înconjurător.Recunoastem rolul important al Comunităţii Europene în dezvoltarea politico-economică a Europei. Organizaţiilor economice internaţionale, cum sînt Comisia Economică a O.N.U. pentru Europa (C.E.E./O.N.U.), instituţiile de la Bretton Woods, Organizaţia pentru cooperare şi dezvoltare economică (O.C.D.E.), Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (A.E.L.S.) şi Camera Internationala de Comerţ (C.I.C.) le revine, de asemenea, o sarcina importanţa în promovarea cooperării economice, care să fie intarita prin crearea Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.E.R.D.). Pentru urmărirea realizării obiectivelor noastre, subliniem necesitatea coordonării eficiente a activităţilor acestor organizaţii şi accentuam asupra cerinței de a găsi metode pentru participarea tuturor statelor noastre la aceste activităţi.Mediul înconjurătorRecunoastem necesitatea urgenta a examinării problemelor mediului şi importanţa eforturilor individuale sau în cooperare în acest domeniu. Ne angajăm sa intensificam eforturile noastre pentru protejarea şi ameliorarea mediului în scopul restabilirii şi menţinerii unui echilibru ecologic sanatos al aerului, apei şi solului. Suntem, în consecinţa, decisi sa utilizam pe deplin cadrul C.S.C.E. pentru formularea de obiective şi angajamente comune în domeniul mediului şi sa continuam astfel rezultatele muncii consacrate în Raportul Reuniunii de la Sofia privind protecţia mediului înconjurător.Subliniem rolul important al unei societăţi bine informate care permite publicului şi indivizilor sa ia iniţiative în ceea ce priveşte ameliorarea mediului. În acest scop, ne angajăm sa promovam sensibilizarea şi educarea publicului în domeniul mediului, ca şi al informării acestuia asupra impactului politicilor, proiectelor şi programelor asupra mediului înconjurător.Acordam prioritate introducerii de tehnologii curate şi nepoluante, fiind constienti de nevoia de a sprijini ţările care nu au încă propriile mijloace pentru măsuri corespunzătoare.Subliniem ca politicile privind protecţia mediului ar trebui însoţite de măsurile legislative potrivite şi de structurile administrative care să asigure implementarea lor efectivă.Insistam asupra nevoii unor noi măsuri de evaluare sistematica a respectării angajamentelor existente, mai mult, pentru dezvoltarea unor angajamente mai ambitioase în ceea ce priveşte notificarea şi schimbul de informaţii asupra stării mediului şi riscurilor potenţiale pentru mediu. Salutam, de asemenea, crearea Agenţiei europene pentru mediu (A.E.M.). Salutam activităţile operationale, studiile pe probleme şi analizele politicilor efectuate în cadrul diverselor organizaţii internaţionale angajate în protecţia mediului, ca: Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (P.N.U.M.), Comisia economică a O.N.U. pentru Europa (C.E.E./O.N.U.) şi Organizaţia pentru cooperare şi Dezvoltare economică (O.C.D.E.). Subliniem necesitatea intaririi cooperării şi unei eficiente coordonari între ele.CulturaRecunoastem faptul ca cultura noastră comuna europeană şi valorile noastre comune au contribuit în mod esenţial la depăşirea divizării continentului. În consecinţa, subliniem atasamentul nostru la libertatea de creaţie şi la protejarea şi promovarea patrimoniului nostru cultural şi spiritual, în toată bogatia şi diversitatea sa.Ca urmare a schimbărilor recent intervenite în Europa, subliniem importanţa sporită a Simpozionului de la Cracovia şi ne asteptam ca acesta sa examineze orientările pentru intensificarea cooperării în domeniul culturii. Invităm Consiliul Europei să-şi aducă contribuţia la acest simpozion.Pentru promovarea unei mai bune cunoaşteri reciproce între popoarele noastre, vom favoriza crearea de centre culturale în oraşele altor state participante, ca şi o cooperare sporită în domeniul tehnicilor audiovizuale şi schimburilor mai largi în domeniul muzicii, teatrului, literaturii şi artelor.Suntem hotariti sa facem eforturi deosebite în cadrul politicilor noastre pe plan naţional pentru a promova o mai buna înţelegere, îndeosebi între tineri, prin schimburi culturale, cooperare în toate domeniile educaţiei şi, mai ales, prin predarea şi pregătirea în limbile altor state participante. Intentionam sa examinam primele rezultate ale acestei acţiuni la Reuniunea de la Helsinki din cadrul "urmărilor" C.S.C.E., care va avea loc în 1992.Muncitori migrantiRecunoastem ca problemele muncitorilor migranti şi ale familiilor lor rezidente legal în ţara de primire comporta aspecte economice, culturale şi sociale ca şi propria lor dimensiune umană. Reafirmam ca protecţia şi promovarea drepturilor, ca şi respectul obligaţiilor internaţionale pertinente sînt preocuparea noastră comuna.MediteranaConsideram ca schimbările politice fundamentale intervenite în Europa au o semnificaţie pozitiva pentru regiunea Mediteranei.Vom continua, în consecinţa, eforturile noastre pentru întărirea securităţii şi cooperării în Mediterana, ca factor important pentru stabilitatea în Europa. Salutam raportul Reuniunii privind Mediterana de la Palma de Mallorca, ale carei rezultate le sustinem în întregime.Suntem preocupati de tensiunile persistente în regiune şi reiteram hotărîrea noastră de a intensifica eforturile pentru a găsi, prin mijloace paşnice, soluţii juste, viabile şi durabile, fondate pe respectul principiilor din Actul final, la problemele cruciale nerezolvate. Dorim sa promovam condiţii favorabile dezvoltării armonioase şi diversificării relaţiilor cu statele mediteraneene neparticipante.Intensificarea cooperării cu aceste state va fi continuată în scopul promovării dezvoltării economice şi sociale şi, în consecinţa, al creşterii stabilitatii în regiune. De aceea, ne vom strădui, împreună cu aceste tari, sa reducem substanţial decalajul între Europa şi vecinii săi mediteraneeni în ceea ce priveşte nivelul prosperitatii.Organizaţii neguvernamentaleNe reamintim rolul important jucat de organizaţiile neguvernamentale, grupurile religioase şi altele şi indivizi în realizarea obiectivelor C.S.C.E. şi vom continua sa facilitam activităţile lor pentru punerea în practica a angajamentelor C.S.C.E. de către statele participante. Pentru a realiza sarcinile lor importante, organizaţiile, grupurile şi indivizii trebuie implicaţi de o maniera corespunzătoare în activităţile şi noile structuri ale C.S.C.E.NOI STRUCTURI ŞI INSTITUŢII ALE PROCESULUI C.S.C.E.Eforturile noastre comune pentru consolidarea respectării drepturilor omului, democraţiei şi statului de drept, întărirea păcii şi promovării unităţii în Europa reclama o noua calitate a dialogului politic şi cooperării şi, în consecinţa, o dezvoltare a structurilor C.S.C.E.Intensificarea consultărilor noastre la toate nivelurile este de o importanţa primordială pentru modelarea relaţiilor noastre viitoare. În acest scop, decidem ceea ce urmează:Noi, şefii de stat sau guvern, vom tine reuniunea noastră viitoare la Helsinki cu ocazia reuniunii organizate în cadrul "urmărilor" C.S.C.E., care va avea loc în 1992. Ulterior, ne vom intilni cu ocazia următoarelor reuniuni din cadrul "urmărilor" C.S.C.E.Miniştrii nostri de externe se vor intilni ca un consiliu, în mod regulat şi cel puţin o dată pe an. Aceste reuniuni vor constitui forumul central al consultărilor politice în cadrul procesului C.S.C.E. Consiliul va examina problemele relevante ale Conferintei pentru securitate şi cooperare în Europa şi va lua deciziile corespunzătoare.Prima reuniune a consiliului va avea loc la Berlin.Un comitet al inaltilor funcţionari va pregati reuniunile consiliului şi va executa deciziile sale. Comitetul va analiza problemele curente şi va putea sa ia decizii corespunzătoare, inclusiv sub forma recomandărilor către consiliu. Reuniuni suplimentare ale reprezentanţilor statelor participante vor putea fi convenite pentru dezbaterea problemelor ce prezintă un caracter urgent.Consiliul va examina elaborarea de prevederi privind convocarea de reuniuni ale Comitetului inaltilor funcţionari în situaţii de urgenta.Statele participante pot conveni, de asemenea, convocarea de reuniuni ale altor miniştri.Pentru a asigura sprijinul administrativ al acestor consultări, stabilim crearea unui secretariat la Praga.Reuniunile statelor participante din cadrul "urmărilor" C.S.C.E, vor avea loc, de regula, a data la doi ani, pentru a permite statelor participante sa evalueze situaţia, sa examineze realizarea angajamentelor lor şi sa analizeze pasii următori în cadrul procesului C.S.C.E.Decidem crearea, la Viena, a unui Centru pentru prevenirea conflictelor, pentru a ajuta consiliul sa reducă riscul unui conflict. Decidem stabilirea unui birou pentru alegeri libere la Varsovia, pentru a facilita contactele şi schimbul de informaţii asupra alegerilor în statele participante.Recunoscind rolul important pe care parlamentarii îl pot juca în procesul C.S.C.E., facem apel la o implicare sporită a parlamentelor în cadrul C.S.C.E., îndeosebi prin crearea unei Adunări parlamentare a C.S.C.E., reunind membri ai parlamentelor din toate ţările participante. În acest scop, insistam să se continue contactele la nivel parlamentar pentru a examina domeniul de activitate, metodele de lucru şi regulile de procedura ale unei asemenea structuri parlamentare a C.S.C.E., pe baza experienţei şi activităţilor întreprinse în acest domeniu.Cerem ministrilor nostri de externe sa examineze din nou aceasta problema cu ocazia primei lor reuniuni în calitate de consiliu.Modalităţile de procedura şi organizare relative la unele prevederi din Carta de la Paris pentru o noua Europa figurează în Documentul suplimentar care este adoptat împreună cu Carta de la Paris.Insarcinam consiliul sa ia, în continuare, măsurile care vor fi necesare pentru asigurarea aplicării deciziilor conţinute în prezentul document, ca şi în documentul suplimentar şi sa examineze eforturile de viitor pentru întărirea securităţii şi cooperării în Europa. Consiliul va putea adopta orice amendament la documentul suplimentar pe care-l va considera potrivit.Originalul Cartei de la Paris pentru o noua Europa, redactat în germană, engleza, spaniola, franceza, italiana şi rusa, va fi remis Guvernului Republicii Franceze, care îl va păstra în arhivele sale. Fiecare din statele participante va primi de la Guvernul Republicii Franceze o copie conformă a Cartei de la Paris.Textul Cartei de la Paris va fi publicat de fiecare stat participant, care îl va difuza şi-l va face cunoscut cît mai larg posibil.Guvernul Republicii Franceze este rugat sa transmită secretarului general al Naţiunilor Unite textul Cartei de la Paris pentru o noua Europa care nu este supus înregistrării în temeiul articolului 102 din Carta Naţiunilor Unite, în vederea difuzării sale către toţi membrii Organizaţiei ca document oficial al O.N.U.Guvernul Republicii Franceze este rugat, de asemenea, sa transmită textul Cartei de la Paris la toate celelalte organizaţii internaţionale menţionate în text.Drept pentru care, noi, subsemnaţii, înalţi reprezentanţi ai statelor participante, constienti de înaltă semnificaţie politica pe care o acordam rezultatelor reuniunii la nivel înalt şi declarind hotărîrea noastră de a acţiona în conformitate cu prevederile adoptate, ne-am pus semnăturile după cum urmează:Paris, 21 noiembrie 1990.                              În numele:                              –––-    Republicii Austria Regatului Belgiei     Franz Vranitzky Wilfried Martens     Cancelar federal Prim-ministru    Republicii Bulgaria Marelui Ducat al Luxemburgului      Jeliu Jelev Jacques Santer Preşedintele Republicii Bulgaria Prim-ministru            Canadei Maltei     Martin Brian Mulroney Edward Fenech Adami         Prim-ministru Prim-ministru   Republicii Federative Cehe Regatului Unit al Marii Britanii          şi Slovace şi al Irlandei de Nord         Vaclav Havel Margaret Thatcher  Preşedintele Republicii Federative Prim-ministru,        Cehe şi Slovace prim-lord al trezoreriei şi                                       ministrul serviciilor publice       Republicii Cipru Principatului Monaco        George Vassilou Jean Ausseil         Preşedinte Ministru de stat al                                                Principatului    Regatului Danemarcei         Poul Schluter        Prim-ministru Regatului Norvegiei                                             Gro Harlem Brundtland      Confederatiei Elvetiene Prim-ministru           Arnold Koller    Preşedintele Confederatiei, Regatului Ţărilor de Jos Şeful Departamentului federal al Ruud F. M. Lubbers       justiţiei şi poliţiei Prim-ministru        Republicii Finlanda Republicii Polone          Mauno Koivisto Tadeusz Mazowiecki      Preşedintele Republicii Preşedintele Consiliului                                                    de Miniştri       Republicii Franceze Republicii Portugalia       Francois Mitterrand Anibal Cavaco Silva  Preşedintele Republicii Franceze Prim-ministru     Republicii Federale Germania României              Helmut Kohl Ion Iliescu           Cancelar federal Preşedintele României         Republicii Elene Republicii San Marino      Constantin Mitsotakis Gabriele Gatti         Prim-ministru Secretar de stat pentru afacerile                                                externe şi politice            Irlandei     Charles J. Haughey, T.D. Sfantului Scaun    Taoiseach (Prim-ministru) Eminenta Sa Cardinalul                                                Agostino Casaroli                                               Secretar de stat al                                                 Sanctitatii Sale       Republicii Islanda    Steingrimur Hermannsson Regatului Spaniei          Prim-ministru Felipe Gonzalez Marquez                                              Preşedintele Guvernului       Republicii Italiene         Giulio Andreotti Statelor Unite ale Americii Preşedintele Consiliului de Miniştri George Bush al Republicii Italiene şi în calitate Preşedintele Statelor Unite    de preşedinte în exerciţiu al ale Americii   Consiliului Comunităţilor Europene                                                Regatului Suediei                                                 Ingvar Carlsson      Comunităţilor Europene Prim-ministru          Jacques Delors  Preşedintele Comisiei Comunităţilor Republicii Turcia              Europene Turgut Ozal                                                Preşedintele Republicii   Republicii Socialiste Federative              Iugoslavia Republicii Ungare            Borislav Jovic Jozsef Antall       Preşedintele Prezidiului Prim-ministru   Republicii Socialiste Federative              Iugoslavia                                         Uniunii Republicilor Socialiste                                                    Sovietice     Principatului Liechtenstein Mihail Gorbaciov            Hans Brunhart Preşedintele Uniunii          Şeful Guvernului Republicilor Socialiste Sovietice–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește