+
Anexa nr. 1NORME TEHNICE DE SIGURANȚĂ PENTRU NAVELEMARITIME DE PASAGERI CARE EFECTUEAZĂ VOIAJE INTERNE +
CONȚINUT +
Capitolul I – PREVEDERI GENERALE +
Capitolul II-1 – CONSTRUCȚIE – COMPARTIMENTARE ȘI STABILITATE, MAȘINI ȘI INSTALAȚII ELECTRICE +
Partea A – GENERALITĂȚI1 Definirea termenilor utilizați în partea B (R2)2 Definirea termenilor utilizați în părțile C, D și E (R 3) +
Partea A-1 – STRUCTURA NAVELOR1 Nouă instalare de materiale care conțin azbest (R 3-5)2 Desene de construcție păstrate la bord și la țărm (R 3-7)3 Echipamente de remorcare și de ancorare (R 3-8) +
Partea B – STABILITATEA INTACTĂ, COMPARTIMENTAREA ȘI STABILITATEA NAVEI ÎN CONDIȚII DE AVARIE +
Partea B-1 – NAVELE CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2009 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ – OPȚIUNEA DE A APLICA REZOLUȚIA MSC.216(82) +
Partea B-2 – NAVELE CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 20091 Stabilitatea intact – Rezoluția A. 749 (18)2 Compartimentarea etanșă3 Lungimea inundabilă (R 4)4 Lungimea admisibilă a compartimentelor (R 6)5 Permeabilitatea (R 5)6 Factorul de compartimentare7 Cerințe speciale referitoare la compartimentarea navei (R 7)8 Stabilitatea navelor în condiții de avarie (R 8)8-1 Stabilitatea navelor Ro-Ro pasager în condiții de avarie (R 8-1)8-2 Cerințe speciale pentru navele Ro-Ro pasager care transportă 400 de persoane sau mai mult (R 8-2)8-3 Cerințe speciale pentru navele de pasageri, altele decât navele Ro-Ro pasager, care transportă 400 de persoane sau mai mult9 Pereți de la extremități și pereți care limitează încăperea de mașini (R 10)10 Dublu-fund (R 12)11 Atribuirea, marcarea și înregistrarea liniilor de încărcare de compartimentare (R 13)12 Construcția și proba inițială a pereților etanși, etc. (R 14)13 Deschideri în pereți etanși (R 15)14 Nave care transportă autovehicule de marfă și personalul care le însoțește (R 16)15 Deschideri în bordajul exterior sub linia de supraimersiune (R 17)16 Etanșeitatea navelor de pasageri deasupra liniei de supraimersiune (R 20)17 Închiderea ușilor de încărcare marfă (R 20-1)17-1 Etanșeitatea de la puntea Ro-Ro (puntea pereților etanși) la încăperile situate dedesubt (R 20-2)17-2 Accesul la punțile Ro-Ro (R 20-3)17-3 Închiderea pereților de pe puntea Ro-Ro (R 20-4)18 Informația asupra stabilității (R 22)19 Planuri pentru controlul avariei (R 23)20 Integritatea corpului și a suprastructurii, prevenirea și controlul avariilor (R 23-2)21 Marcarea, manevrarea periodică și inspectarea ușilor etanșe, etc. (R 24)22 Mențiuni în jurnalul de bord (R 25)23 Platforme mobile pentru autovehicule și rampe24 Balustrade +
Partea C – MAȘINI1 Generalități (R26)2 Motoare cu combustie internă (R 27)3 Instalații de santină (R 21)4 Numărul și tipul pompelor de santină (R 21)5 Mersul înapoi (R 28)6 Instalația de guvernare (R 29)7 Cerințele suplimentare pentru instalația de guvernare electrică și electrohidraulică (R 30)8 Instalații de ventilație în încăperile de mașini (R 35)9 Comunicarea dintre puntea de navigație și încăperea de mașini (R 37)10 Alarma mecanicilor (R 38)11 Amplasarea instalațiilor de avarie (R 39)12 Comenzile mașinilor (R 31)13 Tubulatura de abur (R 33)14 Instalații de aer comprimat (R 34)15 Protecția împotriva zgomotului (R 36)16 Lifturi +
Partea D – INSTALAȚII ELECTRICE1 Generalități (R 40)2 Sursa principală de energie electrică și instalații de iluminat (R 41)3 Sursa de energie electrică de avarie (R 42)4 Iluminatul suplimentar în caz de avarie pentru navele Ro-Ro (R 42-1)5 Măsuri împotriva electrocutării, incendiului și altor accidente de origine electrică (R 45) +
Partea E – CERINȚE SUPLIMENTARE PENTRU ÎNCĂPERILE DE MAȘINI PERIODIC NESUPRAVEGHEATEConsiderații speciale (R 54)1 Generalități (R 46)2 Măsuri de protecție împotriva incendiului (R 47)3 Protecția împotriva inundării (R 48)4 Comanda mașinii de propulsie de pe puntea de navigație (R 49)5 Comunicații (R 50)6 Instalația de alarmă (R 51)7 Sisteme de siguranță (R 52)8 Cerințe speciale pentru instalațiile de mașini, de căldări și electrice (R 53)9 Comanda automată și instalația de alarmă (R 53.4) +
Capitolul II-2 – PROTECȚIA CONTRA INCENDIULUI, DETECTAREA INCENDIULUI ȘI STINGEREA INCENDIULUI +
Partea A – GENERALITĂȚI1 Principii de bază (R 2)2 Definiții (R 3)3 Pompe de incendiu, tubulatura de incendiu, hidranți, furtunuri și țevi de refulare (R 4)4 Instalații fixe de stingere a incendiului (R 5+8+9+10)5 Stingătoare de incendiu portabile (R 6)6 Instalații de stingere a incendiului în încăperile de mașini (R 7)7 Amenajări speciale în încăperile de mașini (R 11)8 Instalații automate de stingere a incendiului cu sprinklere, de detectare a incendiului și de alarmă de incendiu (R 12)9 Instalații fixe de detectare a incendiului și de alarmă de incendiu (R 13)10 Instalații pentru combustibil, ulei de ungere și alte hidrocarburi inflamabile (R 15)11 Echipament pentru pompieri (R 17)12 Diverse (R 18)13 Planuri pentru combaterea incendiului (R 20)14 Pregătirea pentru funcționare și întreținerea15 Instrucțiuni, pregătirea la bord și exerciții16 Exploatarea +
Partea B – MĂSURI DE PROTECȚIE CONTRA INCENDIULUI1 Structura (R23)2 Zone verticale principale și zone orizontale (R 24)3 Pereți în interiorul unei zone verticale principale (R 25)4 Rezistența la foc a pereților și punților la navele noi care transportă mai mult de 36 de pasageri (R 26)5 Rezistența la foc a pereților și punților la navele care nu transportă mai mult de 36 de pasageri și la navele existente din Clasa B care transportă mai mult de 36 de pasageri (R 27)6 Căi de evacuare (R 28)6-1 Căi de evacuare la navele Ro-Ro pasager (R 28-1)7 Străpungeri și deschideri în construcțiile de tip "A" și "B" (R 30, 31)8 Protecția scărilor și ascensoarelor în încăperile de locuit și de serviciu (R 29)9 Instalații de ventilație (R 32)10 Ferestre și hublouri (R 33)11 Restricții de utilizare a materialelor combustibile (R 34)12 Detalii de construcție (R 35)13 Instalații fixe de detectare a incendiului și de alarmă de incendiu și instalații automate de stingere a incendiului cu sprinklere, instalații de detectare a incendiului și de alarmă de incendiu (R 14) (R 36)14 Protecția încăperilor de categorie specială (R 17)15 Serviciul de rond de incendiu, instalații de detectare, de alarmă și de comunicare cu publicul (R 40)16 Modernizarea navelor existente din clasa B care transportă mai mult de 36 de pasageri (R 41-1)17 Cerințe speciale pentru navele care transportă mărfuri periculoase (R 41)18 Cerințe speciale pentru facilități pentru elicoptere +
Capitolul III – MIJLOACE DE SALVARE1 Definiții (R3)2 Comunicații, ambarcațiuni de salvare și bărci de urgență, mijloace individuale de salvare (R 6+7+18+21+22)3 Alarma de urgență, instalația de comunicare cu publicul, rolul de apel și instrucțiuni pentru cazuri de urgență, personalul responsabil cu radiocomunicațiile, instrucțiuni de exploatare, manual de instruire și instrucțiuni pentru întreținere (R 6+8+9+19+20)4 Echipajul ambarcațiunilor de salvare și personalul de supraveghere (R 10)5 Dispoziții referitoare la apelul și îmbarcarea în ambarcațiunile de salvare (R 11+23+25)5-1 Cerințe pentru navele Ro-Ro pasager (R 26)5-2 Suprafețe pentru apuntare și de legare a elicopterului (R 28)5-3 Sistemul suport de decizie pentru comandanți (R 29)6 Posturi de lansare la apă (R 12)7 Arimarea ambarcațiunilor de salvare (R 13+14)8 Arimarea bărcilor de urgență (R 14)8a Arimarea instalațiilor de evacuare la apă (R 15)9 Dispozitive de lansare la apă și de recuperare a ambarcațiunilor de salvare (R 16)10 Dispozitive de îmbarcare în barca de urgență, de lansare la apă și de recuperare (R 17)11 Instrucțiuni pentru situații de urgență (R 19)12 Pregătirea pentru funcționare, întreținerea și inspecții (R 20)13 Instruire și exerciții pentru cazul de abandonare a navei (R 19+R 30) +
Capitolul IV – RADIOCOMUNICAȚII1 Echipamente de radiocomunicații +
Capitolul IPREVEDERI GENERALE1.Unde este prevăzut expres, cerințele acestor norme tehnice sunt aplicabile navelor noi și existente de pasageri din Clasele A, B, C și D care efectuează voiaje interne ținând cont de domeniul de aplicare al acestui ordin așa cum este prevăzut la art. 3. ... 2.Navele noi din clasele B, C și D care au o lungime mai mică de 24 metri trebuie să respecte cerințele din regulile II-1/B/2 – II-1/B/8 și II-1/B/10 prevăzute de prezenta anexă, în afară de cazul când administrația statului pavilionului, al cărui pavilion astfel de nave îl arborează, asigură că acestea corespund regulilor naționale ale statului respectiv și că aceste reguli garantează un nivel echivalent de siguranță. … 3.Acolo unde cerințele acestor norme tehnice nu se aplică navelor noi cu lungimea mai mică de 24 metri, administrația statului pavilionului trebuie să asigure ca un nivel echivalent de siguranță pentru astfel de nave, să fie realizat prin conformitatea cu regulile naționale. ... 4.Navele existente din Clasele C și D nu este necesar să îndeplinească cerințele regulilor din capitolele II-1 și II-2 din această anexă, cu condiția ca administrația statului pavilionului, al cărui pavilion astfel de nave îl arborează, să asigure că acestea corespund regulilor naționale ale statului respectiv și că aceste reguli garantează un nivel echivalent de siguranță. … 5.În plus, dacă se consideră că este imposibil și/sau irațional de realizat, navele din clasele B, C și i D cu o lungime mai mică de 24 de metri nu trebuie să respecte următoarele reguli de la capitolul II-1: în partea B, regula 10, în partea C, regulile 4, 9 și 10 și în partea E, regulile 1-9. Administrația statului pavilionului trebuie să asigure ca un nivel echivalent de siguranță pentru astfel de nave, să fie realizat prin conformitatea cu regulile naționale. ... 6.Indiferent de dispozițiile art. 6 alin. (1) lit. (b), navele din clasa D care nu î și extind voiajele în afara zonei maritime A 1, conform celor definite în regula IV/2.12 din SOLAS 1974, nu trebuie să respecte cerințele referitoare la transport din capitolul IV al SOLAS 1974, însă acestea trebuie să respecte cel puțin dispozițiile capitolului IV din prezenta anexă. … 7.Dispozițiile referitoare la vizibilitatea la nivelul punții de navigație care figurează în regula V/22 din SOLAS 1974 trebuie să se aplice, în măsura în care acest lucru este practicabil și rezonabil, și navelor cu o lungime sub 55 de metri, unde "lungime" definită în regula V/2 din SOLAS 1974. 8. Dacă, în temeiul prezentei anexe, se impune aplicarea unei rezolușii OMI pentru navele existente, navele construite în termen de până la doi ani după data adoptării respectivei rezoluții de către OMI nu sunt obligate să respecte rezoluția, dacă respectă, în schimb, eventuala (eventualele) rezoluție (rezoluții) anterioară (anterioare) aplicabilă (aplicabile). ... 9.Prin reparații, transformări și modificări "de importanță majoră" se înțelege, de exemplu: următoarele cazuri:– orice schimbare care modifică substanțial dimensiunile navei, de exemplu: lungirea navei, prin adăugarea unei noi părți în zona de mijloc a navei, … – orice schimbare care modifică substanțial capacitatea de transport de pasageri a unei nave, de exemplu: convertirea punții pentru vehicule în cabine pentru pasageri, … – orice schimbare care modifică substanțial durata de exploatare a unei nave, de exemplu: reînnoirea facilităților de cazare a pasagerilor pe o întreagă punte. … … 10.Indicativul "(R...)" care urmează după unele titluri ale regulilor din prezenta anexă se referă la regulile SOLAS 1974, pe care se bazează regulile prevăzute din prezenta anexă, de exemplu: ... .1 capitolul II-1: partea A-1, se fac trimiteri la SOLAS, inclusiv amendamentele acesteia din 2006;.2 capitolul II-1: partea A și partea B, se fac trimiteri la SOLAS, inclusiv amendamentele acesteia din 96/98;.3 capitolul II-2: partea A, regulile 1 și 2, se fac trimiteri la SOLAS, inclusiv amendamentele acesteia din 1999/2000. regula 1.3, se face trimitere la partea F (Concepte și amenajări alternative) din capitolul II-2 revizuit (Amendamentele din 2000) al SOLAS 1974, pentru navele noi construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată. Capitolul II-2: partea A, regulile 3-16 și partea B, regulile 1-18, se fac trimiteri la SOLAS, inclusiv amendamentele acesteia din 96/98;.4 capitolul III: Se fac trimiteri la amendamentele din 96/98 și la amendamentele din 2001-2003 ale SOLAS.11.Dispozițiile aplicabile NAVELOR DIN CLASA A se regăsesc în: … capitolul II-1 /A-1, regula 1;capitolul II-1 /B, regulile 1, 23 și 24;capitolul II-1 /C, regulile 1, 3 și 16;capitolul II-2 /A, regulile 4, 9 și 12; șicapitolul II-2 /B, regula 6.12.Dispozițiile aplicabile NAVELOR RO-RO PASAGER DIN CLASA A: capitolul II-1/B, regulile 17-2 și 20. … +
Capitolul II – 1CONSTRUCȚIE – COMPARTIMENTARE ȘI STABILITATE, MAȘINI ȘI INSTALAȚII ELECTRICE +
Partea AGENERALITĂȚI1.Definirea termenilor utilizați în Partea B (R 2): ... NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:.1 .1 Linia de încărcare de compartimentare este linia de plutire utilizată la determinarea compartimentării navei..2 Linia de încărcare maximă de compartimentare este linia de plutire care corespunde pescajului maxim admis de cerințele de compartimentare aplicabile..2 Lungimea navei este lungimea măsurată între perpendicularele duse la extremitățile liniei de încărcare maximă de compartimentare..3 Lățimea navei este lățimea maximă în afara coastelor, măsurată la sau sub linia de încărcare maximă de compartimentare..4 Pescajul este distanța verticală de la linia convențională de bază, măsurată la mijlocul navei, la linia de încărcare de compartimentare considerată..5 Deadweight este diferența în tone dintre deplasamentul navei în apă cu greutatea specifică de 1,025 la linia de încărcare corespunzătoare bordului liber de vară atribuit și greutatea navei goale..6 Greutatea navei goale este deplasamentul navei în tone, exclusiv marfa, combustibilul, uleiul lubrifiant, apa de balast, apa dulce, apa de alimentare din tancuri, materialele combustibile, pasagerii și echipajul și bagajele lor..7 Puntea pereților etanși este puntea cea mai de sus până la care se extind pereții transversali etanși..8 Linia de supraimersiune este o linie trasată pe bordaj la cel puțin 76 mm sub fața superioară a punții pereților etanși..9 Permeabilitatea unui spațiu se exprimă prin procentul din volumul acelui spațiu care poate fi ocupat de apă. Volumul unui spațiu care se extinde deasupra liniei de supraimersiune trebuie măsurat numai până la înălțimea acelei linii..10 Încăperea de mașini se consideră că se extinde de la linia convențională de bază până la linia de supraimersiune și între pereții transversali etanși principali extremi, care delimitează spațiile ocupate de mașinile principale și auxiliare de propulsie și de căldările servind pentru propulsie..11 Încăperi pentru pasageri sunt acele spații care sunt prevăzute pentru adăpostirea și folosința pasagerilor, excluzând încăperile de bagaje, magaziile, încăperile pentru provizii și colete poștale..12 Etanșeitatea structurii este capabilitatea de a nu permite trecerea apei prin acea structură, în orice direcție sub presiunea unei coloane de apă care ar putea să apară în condiții în stare intactă sau de avarie..13 Etanșeitate la intemperii înseamnă că în orice condiții pe mare apa nu va pătrunde în navă..14 Nava Ro-Ro pasager este nava de pasageri cu încăperi de marfă Ro-Ro sau încăperi de categorie specială așa cum sunt definite în regula II-2/A/2.2.Definirea termenilor utilizați în Părțile C, D, și E (R 3) … NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D Și NAVE EXISTENTE din CLASA B:.1 .1 Sistemul de comandă a instalației de guvernare este echipamentul prin care sunt transmise comenzile de la puntea de navigație la agregatele de putere ale instalației de guvernare. Sistemul de comandă al instalației de guvernare cuprinde traductoare, receptoare, pompe hidraulice de comandă și motoarele lor asociate, comenzile motoarelor, tubulaturi și cabluri..2 Instalația principală de guvernare cuprinde mașina, acționările cârmei, agregatele de putere ale instalației de guvernare, dacă există, echipamentul auxiliar și mijloacele de aplicare a momentului de rotație la axul cârmei (de exemplu, eche sau sector de cârmă) necesare pentru a mișca cârma în scopul guvernării navei în condiții normale de exploatare..2 Agregatul de putere al instalației de guvernare este:.1 în cazul instalației de guvernare electrice, un motor electric și echipamentul său electric aferent;.2 în cazul instalației de guvernare electro-hidraulice, un motor electric și echipamentul său electric aferent și pompa conectată;.3 în cazul altei instalații hidraulice de guvernare, un motor de acționare și pompa conectată..3 Instalația de guvernare auxiliară este echipamentul, altul decât orice altă parte a instalației principale de guvernare, necesar să guverneze nava în cazul unei avarii la instalația principală de guvernare care însă nu include echea, sectorul de cârmă sau componente servind în același scop..4 Condiție normală de funcționare și locuit este condiția conform căreia nava în întregime, mașinile, instalațiile, mijloacele și dispozitivele care asigură propulsia, abilitatea de manevră, siguranța în navigație, siguranța în caz de incendiu și inundare, comunicațiile și semnalele interne și externe, mijloacele de evacuare și vinciurile bărcilor de urgență, precum și condițiile confortabile de locuit, sunt în stare bună de lucru și funcționează normal..5 Condiția de avarie este o condiție în care orice instalații necesare pentru condițiile normale de funcționare și locuit nu sunt în stare bună de exploatare datorită avarierii sursei principale de energie electrică..6 Sursa principală de energie electrică este o sursă destinată alimentării cu energie electrică a tabloului principal de distribuție în vederea distribuirii la toate instalațiile necesare pentru menținerea navei în condiții normale de funcționare și locuit..7 Navă lipsită de energie este starea navei în care instalația principală de propulsie, căldările și auxiliarele nu sunt disponibile pentru exploatare datorită lipsei energiei electrice..8 Stația principală de energie este spațiul în care este situată sursa principală de energie..9 Tabloul principal de distribuție este un tablou de distribuție alimentat direct de la sursa principală de energie electrică și destinat distribuirii energiei electrice la instalațiile navei..10 Tabloul de distribuție de avarie este un tablou de distribuție care, în caz de avarie a instalației principale de alimentare cu energie electrică, este alimentat direct de la sursa de energie electrică de avarie sau de la sursa de avarie de tranziție și este destinat distribuirii energiei electrice la instalațiile de avarie..11 Sursa de energie electrică de avarie este sursa de energie electrică destinată alimentării tabloului de distribuție de avarie în cazul unei avarii a alimentării de la sursa principală de energie electrică..12 Viteza maximă de serviciu înainte este cea mai mare viteză pe care nava este destinată să o mențină în serviciu pe mare la cel mai mare pescaj..13 Viteza maximă înapoi este viteza estimată pe care nava o poate realiza la puterea maximă înapoi la cel mai mare pescaj..14 (a) Încăperi de mașini sunt toate încăperile de mașini de categoria A și toate celelalte încăperi în care se află mașini de propulsie, căldări, agregate de combustibil lichid, motoare cu abur și motoare cu combustie internă, generatoare și mașini electrice importante, stații de alimentare cu combustibil, mașini frigorifice, de stabilizare, ventilație și aer condiționat și încăperi similare, precum și accesul la astfel de încăperi..14 (b) Încăperi de mașini de categoria A sunt acele încăperi și accesele la astfel de încăperi în care se află:.1 mașini cu combustie internă folosite pentru propulsia principală; sau.2 mașini cu combustie internă folosite în alte scopuri decât propulsia principală, unde astfel de mașini au în total o putere de cel puțin 375 kW; sau.3 orice căldare cu combustibil lichid sau agregate de combustibil lichid..15 Sistem de acționare de forță este echipamentul hidraulic prevăzut pentru alimentarea cu energie în vederea rotirii axului cârmei și care cuprinde agregatul sau agregatele de putere ale instalației de guvernare, împreună cu tubulatura și armăturile aferente și elementul de acționare a cârmei. Sistemele de acționare de forță pot acționa componente mecanice comune, ca de exemplu echea, sectorul și axul cârmei sau componente destinate aceluiași scop..16 Posturi de comandă sunt acele spații în care sunt amplasate stația de radio a navei, sau echipamentul principal de navigație sau sursa de forță de avarie sau în care este centralizat echipamentul pentru înregistrarea sau controlul incendiului. +
Partea A-1STRUCTURA NAVELOR1.Noua instalare de materiale care conțin azbest (R 3-5) ... TOATE NAVELE.1 Prezenta regulă se aplică materialelor utilizate la construcția structurii, a mașinilor, a instalațiilor electrice și a echipamentelor care fac obiectul regulilor din prezenta anexă..2 În cazul tuturor navelor, este interzisă noua instalare de materiale care conțin azbest.2.Desene de construcție păstrate la bord și la țărm (R 3-7) ... NAVE DIN CLASELE B, C ȘI D CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2012 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ.1 La bordul navelor construite la 1 ianuarie 2012 sau după această dată trebuie păstrat un set de planuri de execuție și alte planuri care să indice toate modificările ulterioare de structură..2 Compania trebuie să păstreze la țărm un set suplimentar de astfel de planuri, conform definiției care figurează la regula IX/1.2 din SOLAS 1974..3 Trimiterea se face la circulara MSC/Circ.1135 a OMI privind "Planurile de construcție de execuție care trebuie păstrate la bordul navei sau la țărm".3.Echipamente de remorcare și de ancorare (R 3-8) … NAVE DIN CLASELE B, C ȘI D CU O LUNGIME DE 24 DE METRI CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2012 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ.1 Navele trebuie să fie prevăzute cu dispozitive, echipamente și accesorii având o sarcină utilă maximă suficientă pentru a permite efectuarea în condiții de siguranță a tuturor operațiunilor de remorcare și tractare aferente operării normale a navei..2 Dispozitivele, echipamentele și accesoriile prevăzute la alin. (1) trebuie să respecte standardele specificate în vederea clasificării în conformitate cu regulile unui organism recunoscut, sau cu regulile echivalente utilizate de o administrație conform art. 11 alin. (2) din Directiva 2009/15/CE ..3 Trimiterea se face la circulara MSC/Circ.1175 a OMI privind "Orientările referitoare la echipamentele de remorcare și de ancorare"..4 Fiecare accesoriu sau piesă de echipament prevăzută în temeiul prezentei reglementări trebuie să fie clar marcat cu toate restricțiile impuse pentru exploatarea sa în condiții de siguranță, ținând seama de rezistența îmbinării sale de structura navei. +
Partea BSTABILITATEA INTACTĂ, COMPARTIMENTAREA ȘI STABILITATEA NAVEI ÎN CONDIȚII DE AVARIEPartea B-1Navele construite la 1 ianuarie 2009 sau după această dată - opțiunea de a aplica Rezoluția MSC.216(82)Pentru navele din clasele B, C și D a căror chilă a fost montată la 1 ianuarie 2009 sau după această dată, sau care se aflau într-o etapă similară de construcție la respectiva dată, se aplică cerințele din partea B-2 sau, alternativ, dispozițiile corespunzătoare ale capitolului II-I, partea B din SOLAS 1974, astfel cum sunt menționate în anexa 2 la Rezoluția MSC 216(82).Partea B-2Navele construite înainte de 1 ianuarie 20091.Rezoluția A. 749(18) privind stabilitatea în stare intactă, astfel cum a fost amendată de Rezoluția MSC.75(69) … NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C ȘI D CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE:Toate clasele de nave noi cu o lungime mai mare sau egală cu 24 de metri trebuie să respecte dispozițiile relevante pentru navele de pasageri din Codul privind stabilitatea în stare intactă adoptat de OMI prin Rezoluția A.749 (18), în versiunea sa actualizată, denumit în continuare Codul IS.Atunci când administrația statului pavilionului consideră că aplicarea "Criteriului de vânt puternic și ruliu" din Codul IS, este neadecvată sau insuficientă, poate aplica măsuri corespunzătoare, care să asigure o stabilitate satisfăcătoare.Aceste măsuri trebuie să fie notificate Comisiei spre confirmare că se asigură un nivel de siguranță echivalent.NAVE EXISTENTE DIN CLASELE A ȘI B CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE:Toate navele existente din clasele A și B trebuie să îndeplinească, în toate condițiile de încărcare, următoarele criterii de stabilitate, după corecțiile necesare pentru efectul de suprafață liberă a lichidelor în tancuri, în conformitate cu ipotezele din punctul 3.3 din Codul IS, sau echivalent.(a) Suprafața de sub curba brațului de redresare (curba GZ) nu trebuie să fie mai mică de:(i) 0,055 metri radiani până la un unghi de înclinare de 30°;(îi) 0,09 metri radiani până la un unghi de înclinare de 40° ori până la unghiul de inundare, spre exemplu unghiul de înclinare la care marginile inferioare ale oricărei deschideri din corp, suprastructuri sau rufuri, care nu poate fi închisă etanș la intemperii, sunt imersate, dacă acest unghi este mai mic de 40°;(iii) 0,03 metri radiani între unghiurile de înclinare de 30° și 40° sau între 30° și unghiul de inundare dacă acesta este mai mic de 40°;(b) Brațul de redresare GZ trebuie să fie de cel puțin 0,20 metri la un unghi de înclinare egal sau mai mare de 30°.(c) Brațul maxim de redresare GZ trebuie să fie la un unghi de înclinare preferabil peste 30°, dar nu mai mic de 25°.(d) Înălțimea metacentrică transversală inițială nu trebuie să fie mai mică de 0,15 metri.Condițiile de încărcare luate în considerare pentru verificarea conformității cu criteriile de stabilitate de mai sus trebuie să includă cel puțin pe cele menționate la punctul 3.5.1.1 din Codul IS.Toate navele existente din clasele A și B, cu lungimea de 24 metri sau mai mare, trebuie să corespundă de asemenea criteriilor suplimentare din Codul IS, la punctul 3.1.2.6 (criterii suplimentare pentru nave de pasageri), și la punctul 3.2 (Criteriul de vânt puternic și ruliu).Atunci când administrația statului pavilionului consideră că aplicarea "Criteriului de vânt puternic și ruliu" din Codul IS este neadecvată sau insuficientă, poate aplica măsuri corespunzătoare care să asigure o stabilitate satisfăcătoare.Acesta trebuie să se bazeze pe justificări notificate Comisiei care să confirme că este asigurat un nivel de siguranță echivalent.2.Compartimentarea etanșă la apă … NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:Fiecare navă trebuie compartimentată prin pereți despărțitori, care trebuie să etanși până la puntea pereților etanși, în compartimente etanșe a căror lungime maximă trebuie calculată în conformitate cu cerințele specifice descrise mai jos.În locul acestor cerințe, pot fi utilizate reguli privind compartimentarea și stabilitatea navelor de pasageri, considerate a fi echivalente regulilor Capitolului II, Partea B din Convenția internațională din 1960 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, așa cum au fost date în Rezoluția A.265 (VIII) a OMI, cu condiția aplicării lor integrale.Orice altă porțiune a structurii interne care afectează eficiența compartimentării navei trebuie să fie etanșă la apă.3.Lungimea inundabilă (R 4) ... NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:.1 Lungimea inundabilă într-un punct dat este porțiunea maximă din lungimea navei, având centrul în punctul considerat, care poate fi inundată în ipoteza permeabilității mai jos menționate, fără ca nava să fie imersată peste linia de supraimersiune..2 În cazul unei nave care nu are puntea pereților etanși continuă, lungimea inundabilă în orice punct se poate determina considerând o linie de supraimersiune continuă, care nu este în nici un punct la mai puțin de 76 mm sub față superioară a punții (în borduri) până la care pereții respectivi și bordajul sunt etanși..3 Dacă o parte din linia de supraimersiune considerată este mult sub puntea până la care se extind pereții, administrația statului pavilionului poate acorda derogări limitate cu privire la etanșeitatea acelor părți din pereții care se află deasupra liniei de supraimersiune și imediat sub puntea superioară.4.Lungimea admisibilă a compartimentelor (R 6) … NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:Lungimea maximă admisibilă a unui compartiment, având centrul său într-un punct oarecare pe lungimea navei, se obține din lungimea inundabilă, prin înmulțirea acesteia cu un factor corespunzător denumit factor de compartimentare.5.Permeabilitatea (R 5) ... NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:Ipotezele avute în vedere la regula 3 se referă la permeabilitatea spațiilor aflate sub linia de supraimersiune.La determinarea lungimii inundabile, permeabilitatea medie ipotetică a spațiilor aflate sub linia de supraimersiune trebuie să fie cea indicată în tabelul de la regula 8.3.6.Factorul de compartimentare ... NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE RO-RO PASAGER EXISTENTE DIN CLASA B:Factorul de compartimentare trebuie să fie următorul:1,0, dacă nava este autorizată să transporte mai puțin de 400 de persoane; și1,0, dacă o navă cu o lungime mai mică de 55 de metri este autorizată să transporte cel puțin 400 de persoane; și0,5, dacă nava este autorizată să transporte cel puțin 400 de persoane.Navele Ro-Ro pasager din clasa B existente trebuie să satisfacă această cerință nu mai târziu de data de punere în aplicare prevăzută în regula II-1/B/8-2, punctul 2.NAVE EXISTENTE CARE NU SUNT NAVE RO-RO PASAGER DIN CLASA BFactorul de compartimentare trebuie să fie următorul: 1,07.Cerințe speciale referitoare la compartimentarea navei (R 7) … NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:.1 Când în una sau în mai multe porțiuni ale navei, pereții etanși se extind până la o punte mai ridicată decât în restul navei și se dorește a se beneficia de această extindere pe înălțime a pereților în calculul lungimii inundabile, se poate face folosind linii separate de supraimersiune pentru fiecare din aceste porțiuni ale navei, cu condiția ca:.1 bordajul navei să se extindă pe toată lungimea navei până la puntea corespunzătoare liniei de supraimersiune celei mai înalte și toate deschiderile în bordaj, aflate dedesubtul acestei punți, pe toată lungimea navei, să fie considerate conform regulii 15, sub linia de supraimersiune; și.2 cele două compartimente adiacente "în baionetă" ale punții pereților etanși să se găsească fiecare în limitele lungimii admisibile corespunzătoare liniei de supraimersiune respective și, suplimentar, lungimea totală a acestor compartimente să nu depășească dublul lungimii admisibile, calculate cu linia de supraimersiune inferioară..2 Lungimea unui compartiment poate depăși lungimea admisibilă determinată prin prevederile regulii 4, cu condiția ca lungimea combinată a fiecărei perechi de compartimente adiacente, cuprinzând compartimentul în cauză, să nu depășească cea mai mică valoare dintre lungimea inundabilă sau dublul lungimii admisibile..3 Un perete transversal principal poate avea o nișă cu condiția ca toate punctele acesteia să se afle între două suprafețe verticale, duse în fiecare bord, la o distanță de bordaj egală cu 1/5 din lățimea navei, această distanță fiind măsurată perpendicular pe planul diametral al navei, la nivelul liniei de încărcare maximă de compartimentare. Orice parte a unei nișe ce depășește aceste limite, trebuie considerată ca o baionetă în conformitate cu prevederile punctului 6..4 Dacă un perete transversal principal are o nișă sau o baionetă, la determinarea compartimentării trebuie să se utilizeze un perete plan echivalent..5 Dacă un compartiment principal etanș transversal este el însuși compartimentat și, dacă administrația statului pavilionului este satisfăcută de faptul că în ipoteza unei avarii care se întinde pe o lungime de 3,0 metri plus 3% din lungimea navei sau de 11,0 metri, sau 10% din lungimea navei, care din acestea este mai mică, compartimentul principal nu va fi inundat în totalitate, se poate face o reducere proporțională a lungimii admisibile în raport cu cea cerută pentru acest compartiment. În acest caz volumul flotabilității efective considerat în bordul neavariat nu trebuie să fie superior celui presupus în partea avariată.Excepții de la prevederile acestui alineat trebuie să se facă numai dacă aceste excepții nu încalcă cerințele din regula 8.NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:.6 Un perete transversal principal poate fi în baionetă cu condiția respectării uneia dintre următoarele condiții:.1 suma lungimilor celor două compartimente, separate de peretele etanș în cauză, nu depășește 90% din lungimea inundabilă sau de două ori lungimea admisibilă, cu rezerva totuși că pentru navele care au un factor de compartimentare egal cu 1, lungimea totală a celor două compartimente în cauză să nu depășească lungimea admisibilă..2 în dreptul baionetei este prevăzută o compartimentare suplimentară pentru a menține același grad de siguranță ca și când peretele ar fi plan..3 compartimentul deasupra căruia se extinde baioneta nu depășește lungimea admisibilă corespunzătoare unei linii de supraimersiune considerată la 76 mm sub baionetă..7 La navele cu lungimea mai mare sau egală cu 100 metri, unul dintre pereții principali aflați spre pupa față de peretele de coliziune, trebuie dispus la o distanță față de perpendiculara prova care să nu depășească lungimea admisibilă..8 Dacă distanța dintre doi pereți transversali principali adiacenți sau între pereții plani echivalenți lor, sau distanța între două plane transversale ce trec prin cele mai apropiate puncte ale baionetelor din pereți, este inferioară celei mai mici valori dintre: 3,0 metri plus 3 % din lungimea navei sau 11,0 metri sau 10% din lungimea navei, atunci numai unul din acești pereți se va considera ca făcând parte din compartimentarea navei..9 Când factorul de compartimentare cerut este 0,50, suma lungimilor oricăror două compartimente adiacente nu va depăși lungimea inundabilă.8.Stabilitatea navelor în condiții de avarie … NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:.1.1 În toate situațiile de exploatare va trebui să se prevadă o stabilitate suficientă a navei intacte, astfel încât nava să reziste stadiului final de inundare a oricărui compartiment principal care este cerut în limitele lungimii inundabile..1.2 Dacă două compartimente principale adiacente sunt separate printr-un perete în baionetă, conform prevederilor regulii 7.6.1, stabilitatea în stare intactă trebuie să fie astfel încât nava să reziste în situația inundării acestor două compartimente adiacente..1.3 Dacă factorul de compartimentare cerut este de 0,50, stabilitatea în starea intactă trebuie să fie astfel încât nava să reziste în situația inundării a oricărei perechi de compartimente adiacente..2.1 Cerințele de la punctul 1 trebuie determinate prin calcule, în conformitate cu alin. .3, .4 și .6, ținându-se seama de proporțiile și caracteristicile de bază ale navei, precum și de amplasarea și configurația compartimentelor avariate. Pentru aceste calcule trebuie considerată nava în cele mai defavorabile condiții de exploatare sub aspectul stabilității..2.2 Când se intenționează să se instaleze punți, bordaje duble sau pereți longitudinali suficient de etanși pentru a limita pătrunderea apei, trebuie să se acorde în calcule o atenție corespunzătoare acestor restricții.NAVE NOI DIN CLASELE B, C, ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE RO-RO PASAGER DIN CLASA B ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B CARE NU SUNT RO-RO PASAGER CONSTRUITE LA 29 APRILIE 1990 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:.2.3 Stabilitate cerută în condiții finale după avarie și după redresare, dacă este prevăzută, trebuie determinată după cum urmează:.2.3.1 Diagrama brațelor de redresare reziduale pozitive trebuie să se întindă pe un interval de minimum 15° de la de unghiul de echilibru. Acest interval poate fi redusă la minimum 10°, în cazul în care aria de sub brațele de redresare reziduale este aceea specificată la subparagraful .2.3.2 înmulțită cu factorul 15/ interval, dacă intervalul respectiv este exprimat în grade..2.3.2 Aria de sub diagrama brațelor de redresare trebuie să fie de cel puțin 0,015 metri-radiani măsurat de la unghiul de echilibru până la cel mai mic dintre următoarele unghiuri:.1 unghiul la care se produce inundarea progresivă;.2 22° (măsurat de la poziția cu nava dreaptă) în cazul unui singur compartiment inundat, sau 27° (măsurat de la poziția cu nava dreaptă) în cazul inundării simultane a două compartimente adiacente..2.3.3 Brațul de redresare reziduală se obține în limitele intervalului cu stabilitate pozitivă, ținându-se seama de cel mai mare din următoarele momente de înclinare datorate:.1 aglomerării tuturor pasagerilor într-un bord;.2 lansării într-un bord a tuturor ambarcațiunilor de salvare prevăzute cu instalații de lansare, complet încărcate;.3 presiunii vântului:calculându-se cu formula:GZ (metri) = (momentul de înclinare/deplasament + 0,04Totuși, în nici un caz, acest braț de redresare nu trebuie să fie mai mic de 0,10 metri..2.3.4 Pentru calculul momentelor de înclinare din punctul .2.3.3 trebuie să se face următoarele ipoteze:.1 Momentul datorat aglomerării pasagerilor:.1.1 4 persoane pe metru pătrat;.1.2 o masă de 75 kg pentru fiecare pasager;.1.3 pasagerii trebuie distribuiți în zonele de punte disponibile, într-unul din bordurile navei, pe punțile în care se află locurile de apel și în așa fel încât ei să producă cel mai defavorabil moment de înclinare..2 Momentul datorat lansării tuturor ambarcațiunilor de salvare care sunt prevăzute cu instalații de lansare, complet încărcate, dintr-un bord:.2.1 toate bărcile de salvare și bărcile de urgență amplasate în bordul în care s-a înclinat nava după ce a avut loc avaria, se consideră că trebuie să fie rabătute în afara bordului complet încărcate și pregătite pentru coborâre..2.2 pentru bărcile de salvare care sunt prevăzute a fi lansate complet încărcate de pe poziția de amplasare a lor, trebuie luate în considerare momentul de înclinare maxim din timpul lansării..2.3 o plută de salvare prevăzută cu instalație de lansare, complet încărcată, atașată la fiecare gruie din bordul în care s-a înclinat nava după ce a avut loc avaria, se consideră rabătută în afara bordului și pregătită pentru coborâre;.2.4 se consideră că persoanele care nu se află în mijloacele de salvare care sunt rabătute în afara bordului nu creează nici un moment suplimentar de înclinare sau de redresare..2.5 mijloacele de salvare situate în bordul opus bordului în care s-a înclinat nava, trebuie să se considere pe poziția de amplasare..3 Momente datorate presiunii vântului:.3.1 clasa B: trebuie să se aplice o presiune a vântului de 120 N/mý; clasele C și D: trebuie să se aplice o presiune a vântului de 80 N/mý;.3.2 aria aplicabilă trebuie să fie proiecția ariei laterale a navei deasupra liniei de plutire care corespunde condiției intacte;.3.3. brațul momentului trebuie să fie distanța verticală de la un punct situat la jumătatea pescajului corespunzător condiției intacte la centrul de greutate al ariei laterale..2.4 Când apar situații de inundare progresivă majore, adică în momentul în care se produce o reducere rapidă a brațului de redresare de 0,04 metri sau mai mult, curba brațului de redresare trebuie să fie considerată ca terminată la unghiul la care se produce inundarea progresivă, iar extinderea și suprafața la care se face referire la punctele .2.3.1. și .2.3.2. trebuie să fie măsurate până la acest unghi..2.5. În cazul în care inundarea progresivă este limitată astfel încât nu se amplifică și produce o reducere lentă, acceptabilă, a brațului de redresare cu mai puțin de 0,04 metri, restul curbei trebuie să fie parțial trunchiat, presupunându-se că spațiul inundat progresiv este inundat de la început..2.6. În stadiile intermediare de inundare, brațul maxim de redresare trebuie să fie de cel puțin 0,05 metri și intervalul porțiunii pozitive a brațelor de redresare trebuie să fie de cel puțin 7o. În toate cazurile, numai o singură spărtură în corp și o singură suprafață liberă sunt necesare să fie luate în considerare în calcul.NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:.3 Pentru calculul stabilității navei avariate, se vor adopta în general, următoarele permeabilități de volum și suprafață: ┌────────────────────────────────┬─────────────────┐ │ Spații │ Permeabilitate │ ├────────────────────────────────┼─────────────────┤ │Destinate mărfii sau proviziilor│ 60% │ ├────────────────────────────────┼─────────────────┤ │Ocupate de cabine │ 95% │ ├────────────────────────────────┼─────────────────┤ │Ocupate de mașini │ 85% │ ├────────────────────────────────┼─────────────────┤ │Destinate lichidelor │ 0 sau 95% (*) │ └────────────────────────────────┴─────────────────┘–––(*) Se adoptă valoarea care corespunde celor mai severe condiții.Trebuie să fie adoptate valori mai mari pentru permeabilitățile de suprafață ale spațiilor care, fiind în apropierea plutirii de avarie, nu conțin un număr mare de încăperi de locuit sau de mașini, precum și ale spațiilor care nu sunt în general ocupate de o cantitate considerabilă de marfă sau de provizii..4 Dimensiunile avariei ipotetice trebuie să fie următoarele :.1 extinderea pe lungime: 3,0 metri plus 3% din lungimea navei, sau 11,0 metri sau 10% din lungimea navei, adoptându-se valoarea care este mai mică;.2 extinderea transversală (măsurată de la suprafața interioară a bordajului exterior, perpendicular pe planul diametral al navei la nivelul liniei de încărcare maximă de compartimentare): o cincime din lățimea navei; și.3 extinderea pe verticală: de la linia de bază în sus, nelimitat;.4 dacă o avarie de dimensiuni mai mici decât cele indicate în paragrafele .4.1, .4.2 și .4.3, ar conduce la consecințe mai grave în ceea ce privește înclinarea transversală sau reducerea înălțimii metacentrice, aceasta avarie trebuie adoptată în calcule..5 Inundarea asimetrică trebuie redusă la minimum, cu ajutorul unor mijloace eficiente. Când este necesar să se corecteze unghiuri mari de înclinare transversală, mijloacele adoptate pentru echilibrare trebuie să fie, pe cât posibil, automate, dar în toate cazurile în care se prevăd comenzi pentru dispozitivele de echilibrare transversală, manevra acestora trebuie să se poată face dintr-un punct situat deasupra punții pereților etanși. Pentru navele noi din clasele B, C și D, unghiul maxim de înclinare după inundare dar înainte de echilibrare, nu trebuie să depășească 150. Dacă sunt cerute dispozitive de echilibrare transversală, timpul de echilibrare nu trebuie să depășească 15 minute. Comandantul navei trebuie să dețină informațiile necesare privind folosirea dispozitivelor de echilibrare..6 Nava, în situația finală de după avarie, iar în cazul inundării asimetrice, după echilibrare, trebuie să îndeplinească următoarelor condiții :.1 în caz de inundare simetrică înălțimea metacentrică reziduală pozitivă, calculată prin metoda deplasamentului constant, trebuie să fie de cel puțin 50 mm;.2 a dacă nu se prevede altfel la paragraful 6.2b, în caz de inundare asimetrică, unghiul de înclinare transversală în cazul inundării unui compartiment nu trebuie să depășească 7° pentru navele noi și existente din clasa B și 12° pentru navele noi din clasele C și D.Pentru inundarea simultană a două compartimente adiacente, se poate permite o înclinare de 12° pentru navele noi și existente din clasa B, cu condiția ca factorul de compartimentare să nu fie mai mare de 0,50, în partea inundată a navei;.2 b pentru navele existente din clasa B care nu sunt nave Ro-Ro/pasager, construite înainte de 29 aprilie 1990, în cazul unei inundări asimetrice, unghiul nu trebuie să depășească 7°, cu excepția acelor cazuri excepționale în care administrația poate permite o înclinare suplimentară datorată unui moment de asimetrie, dar în nici un caz unghiul de înclinare nu trebuie să depășească 15°..3 în nici un caz linia de supraimersiune nu trebuie să fie imersată în stadiul final de inundare. Dacă se consideră că linia de supraimersiune ar putea să fie imersată într-un stadiu intermediar al inundării, administrația statului pavilionului poate cere orice investigații și măsuri pe care le consideră necesare pentru siguranța navei..7 Comandantul navei trebuie să primească toate datele necesare pentru a menține, în condiții de exploatare, o stabilitate a navei în stare intactă suficientă pentru a-i permite acesteia să reziste în orice situație critică de avarie. În cazul navelor care necesită inundare transversală pentru echilibrare, comandantul navei trebuie să fie informat asupra condițiilor de stabilitate pe care se bazează calculele de înclinare transversală și trebuie să fie avertizat că nava avariată s-ar putea înclina excesiv de mult, dacă se află în condiții mai puțin favorabile..8 Pentru ca datele menționate la punctul .7 să poată permite comandantului menținerea unei stabilități a navei în stare intactă suficientă, acestea trebuie să includă informații ce indică cota maximă admisă a centrului de greutate al navei deasupra chilei (KG), sau, alternativ, înălțimea metacentrică minimă admisă (GM) pentru un domeniu de pescaje sau deplasamente suficient pentru a include toate condițiile de exploatare. Informațiile trebuie să indice influența diverselor asiete luând în considerare limitele operaționale..9 Fiecare navă trebuie să aibă scări de pescaj marcate clar la prova și la pupa. În cazul în care scările de pescaj nu sunt amplasate într-un loc unde pot fi citite cu ușurință, sau restricțiile operaționale pentru o anumită activitate fac dificilă citirea mărcilor de pescaj, atunci nava trebuie dotată cu un sistem de indicare a pescajului fiabil cu ajutorul căruia pot fi determinate pescajele la prova și la pupa..10 La terminarea încărcării navei și înainte de plecarea acesteia, comandantul trebuie să determine asieta și stabilitatea navei și, de asemenea, trebuie să verifice și să înregistreze dacă nava îndeplinește criteriile de stabilitate din regulile relevante. Determinarea stabilității navei trebuie să se facă întotdeauna prin calcul. Se poate folosi în acest scop un computer electronic pentru încărcare și stabilitate sau un mijloc echivalent..11 Administrația statului pavilionului nu poate acorda nici un fel de derogare de la cerințele pentru stabilitate în caz de avarie, dacă nu este demonstrat că în orice condiții de exploatare, înălțimea metacentrică a navei în stare intactă, necesară pentru a face față acestor cerințe, este excesiv de mare pentru respectivele condiții..12 Derogări de la cerințele pentru stabilitate în condiții de avarie trebuie să fie acordate numai în cazuri excepționale și numai în condițiile în care administrația statului pavilionului apreciază că proporțiile, amenajările și alte caracteristici ale navei, care pot a fi practic și rațional adoptate în condiții particulare de exploatare specifice navei, sunt cele mai favorabile posibil pentru stabilitatea după avarie.8 – 1 Stabilitatea navelor Ro-Ro pasager în condiții de avarie (R 8-1)NAVE RO-RO PASAGER DIN CLASA B EXISTENTE:.1 Navele Ro-Ro pasager din clasa B existente trebuie să corespundă regulii 8, nu mai târziu de data primei inspecții periodice efectuate după data de aplicare descrisă mai jos, conform valorii A/Amax, așa cum este definită în "Anexa la metoda de calcul pentru evaluarea caracteristicilor de supraviețuire a navelor existente Ro-Ro pasager, cu ajutorul unei metode simplificate bazate pe rezoluția A.265 (VIII)", elaborată de Comitetul Securității Maritime la cea de a 59-a sesiune a sa din iunie 1991 (MSC/Circ.574). ┌───────────────────────────────┬────────────────┐ │Valorile lui A/Amax: │Data de aplicare│ ├───────────────────────────────┼────────────────┤ │ mai puțin de 85% │1 octombrie 1998│ ├───────────────────────────────┼────────────────┤ │85% sau mai mult, dar sub 90% │1 octombrie 2000│ ├───────────────────────────────┼────────────────┤ │90% sau mai mult, dar sub 95% │1 octombrie 2002│ ├───────────────────────────────┼────────────────┤ │95% sau mai mult, dar sub 97,5%│1 octombrie 2004│ ├───────────────────────────────┼────────────────┤ │97,5% sau mai mult │1 octombrie 2005│ └───────────────────────────────┴────────────────┘8 - 2 Cerințe speciale pentru navele Ro-Ro pasager care transportă 400 de persoane sau mai mult (R 8-2)NAVE NOI RO-RO PASAGER DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE RO-RO PASAGER EXISTENTE DIN CLASA B:Fără a ține seama de prevederile regulilor II-1/B/8 și II-1/B/8-1:.1 Navele Ro-Ro pasager noi autorizate să transporte 400 de persoane sau mai mult, trebuie să corespundă prevederilor punctului .2.3 a regulii II-1/B/8, considerând că avaria se produce oriunde pe lungimea L a navei; și.2 Navele Ro-Ro pasager existente autorizate să transporte 400 de persoane sau mai mult, trebuie să corespundă cerințelor sub-punctului .1, nu mai târziu de data primei inspecții periodice efectuate după data de aplicare prevăzută în aliniatele .2.1, .2.2 sau .2.3, alegând data care este cea mai îndepărtată:.2.1 ┌───────────────────────────────┬────────────────┐ │Valorile lui A/Amax: │Data de aplicare│ ├───────────────────────────────┼────────────────┤ │mai puțin de 85% │1 octombrie 1998│ ├───────────────────────────────┼────────────────┤ │85% sau mai mult dar sub 90% │1 octombrie 2000│ ├───────────────────────────────┼────────────────┤ │90% sau mai mult dar sub 95% │1 octombrie 2002│ ├───────────────────────────────┼────────────────┤ │95% sau mai mult dar sub 97,5% │1 octombrie 2004│ ├───────────────────────────────┼────────────────┤ │97,5% sau mai mult │1 octombrie 2010│ └───────────────────────────────┴────────────────┘.2.2 Numărul de persoane pe care nava este autorizată să le transporte ┌────────────────────────────────┬────────────────┐ │1.500 sau mai mult │1 octombrie 2002│ ├────────────────────────────────┼────────────────┤ │1.000 sau mai mult dar sub 1.500│1 octombrie 2006│ ├────────────────────────────────┼────────────────┤ │600 sau mai mult dar sub 1.000 │1 octombrie 2008│ ├────────────────────────────────┼────────────────┤ │400 sau mai mult dar sub 600 │1 octombrie 2010│ └────────────────────────────────┴────────────────┘.2.3 Vârsta navei egală sau mai mare de 20 de ani:unde vârsta navei înseamnă timpul socotit de la data la care a fost pusă chila sau de la data la care nava s-a aflat într-un stadiu similar de construcție sau de la data la care nava a fost transformată într-o navă Ro-Ro pasager.8 – 3 Cerințe speciale pentru navele de pasageri, altele decât navele Ro-Ro pasager, care transportă 400 de persoane sau mai mult (R 8-2)NAVE DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ, ALTELE DECÂT NAVELE RO-RO PASAGER:Fără a ține seama de prevederile regulilor II-1/B/8 navele de pasageri, altele decât navele Ro-Ro pasager, autorizate să transporte mai mult de 400 de persoane trebuie să îndeplinească cerințele din alin. 2.3 și 2.6 ale regulii II-1/B/8, considerând avaria aplicată oriunde de-a lungul lungimii L a navei.9.Pereți de la extremități și pereți care limitează încăperea de mașini (R 10) … NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:.1 Trebuie să se prevadă un perete al picului prova sau perete de coliziune care va fi etanș până la puntea pereților etanși. Acest perete trebuie situat la o distanță față de perpendiculara prova de cel puțin 5 % din lungimea navei și de cel mult 3 metri plus 5% din lungimea navei..2 Dacă orice parte a navei situată sub linia de plutire se extinde în prova perpendicularei prova, spre exemplu bulbul, distanța prevăzută la punctul .1 trebuie măsurată de la unul din punctele:.1 de la jumătatea lungimii acestei extinderi; sau.2 la o distanță de 1,5 % din lungimea navei în prova perpendicularei prova; sau.3 la o distanță de 3 metri în prova perpendicularei prova, care din ele dau distanța cea mai mică..3 Dacă este prevăzută o suprastructură lungă la prova, peretele picului prova sau peretele de coliziune trebuie să fie etanș la intemperii până la puntea completă următoare situată deasupra punții pereților etanși. Prelungirea trebuie să fie astfel dispusă încât să se excludă posibilitatea ca poarta prova să determine deteriorarea ei în cazul avarierii sau desprinderii porții prova..4 Prelungirea prevăzută la punctul 3 nu este necesar să fie situată direct deasupra peretelui aflat dedesubt, cu condiția ca toate părțile prelungirii să nu fie amplasate în prova limitei prova specificate la punctul 1 sau 2.Totuși, la navele existente din clasa B:.1 dacă o rampă înclinată de încărcare constituie parte din prelungirea peretelui de coliziune de deasupra punții pereților etanși, partea din rampă care se află la mai mult de 2,3 metri deasupra punții pereților etanși se poate extinde cu cel mult 1 metru în prova limitelor prova specificate la punctele .1 și .2;.2 dacă rampa existentă nu corespunde cerințelor de acceptare ca extensie a peretelui de coliziune și poziția rampei împiedică amplasarea acestei prelungiri în limitele specificate la punctul .1 sau .2, prelungirea poate fi amplasată la o distanță limitată în pupa limitei pupa specificată la punctul .1 sau .2. Distanța limitată pupa nu trebuie să fie mai mare decât este necesar pentru a nu stânjeni funcționarea rampei. Prelungirea peretelui de coliziune trebuie să fie deschisă spre prova și să corespundă cerințelor punctului .3 și trebuie dispusă astfel încât să se excludă posibilitatea ca rampa să determine deteriorarea ei în cazul avarierii sau desprinderii rampei..5 Rampele care nu respectă cerințele de mai sus nu trebuie considerate ca extensie a peretelui de coliziune..6 Se vor prevedea un perete la picul pupa, precum și pereți care separă compartimentul mașini de spațiul pentru marfă și pasageri spre prova și spre pupa; acești pereți trebuie să fie etanși până la puntea pereților etanși. Totuși peretele picului pupa poate să fie în baionetă sub puntea pereților etanși, cu condiția ca gradul de siguranță al navei, în ceea ce privește compartimentarea, să nu fie diminuat din aceasta cauză..7 În toate cazurile, tuburile etambou trebuie incluse în spații etanșe. Presetupa pupa trebuie situată într-un tunel etanș al liniei de arbori sau într-un alt spațiu etanș, separat de compartimentul tubului etambou și având un volum determinat astfel încât, dacă este inundat prin scăpările presetupei, linia de supraimersiune să nu fie imersată.10.Dublu-fund (R-12) ... NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B.1 Navele cu lungimea mai mică de 50 metri, trebuie să fie prevăzut un dublu-fund între peretele de coliziune și peretele picului pupa, în măsura în care acest lucru este posibil și compatibil cu caracteristicile și condițiile de exploatare proprii ale navei..2 Navele cu lungimea mai mare sau egală cu 50 metri dar sub 61 metri, trebuie să fie prevăzute cu un dublu-fund care se extinde cel puțin de la compartimentul mașini la peretele picului prova, sau cât mai aproape posibil de acesta..3 Navele cu lungimea de 61 metri sau mai mare dar sub 76 metri, trebuie să fie prevăzute cu dublu-fund cel puțin în afara compartimentului mașini, care se va extinde până la pereții picurilor prova și pupa sau cât mai aproape posibil de aceștia..4 Navele cu lungimea de 76 metri sau mai mare trebuie să fie prevăzute la mijloc cu un dublufund, care trebuie să se extindă până la pereții picurilor prova și pupa sau cât mai aproape posibil de aceștia..5 Acolo unde se cere să fie prevăzut un dublu-fund, înălțimea lui trebuie să corespundă regulilor unei organizații recunoscute, iar fundul interior trebuie să fie prelungit lateral spre bordaje astfel încât să protejeze eficace curbura gurnei. Aceasta protecție este considerată satisfăcătoare dacă nici un punct al liniei de intersecție dintre muchia exterioară a tablei marginale și tabla gurnei nu se află nicăieri sub un plan orizontal care trece prin punctul de intersecție dintre conturul mijlocului navei și o dreaptă înclinată la 250 față de planul de bază pe care respectiva dreaptă îl intersectează într-un punct aflat față de planul diametral la o distanță egală cu jumătate din lățimea de calcul a navei..6 Puțurile mici construite în dublu-fund în vederea drenării magaziilor, etc., nu se vor extinde în jos mai mult decât este necesar. Adâncimea puțului nu va fi în nici un caz mai mare decât înălțimea dublului-fund în planul diametral minus 460 mm și nici nu se va extinde sub planul orizontal amintit la punctul 2. Totuși, la extremitatea pupa a tunelului liniei de arbori se admit puțuri care se extind până la fund. Administrația statului pavilionului poate admite și alte puțuri (de ex. tancuri pentru uleiul de ungere sub mașinile principale) dacă apreciază că amenajările asigură o protecție echivalentă cu cea pe care o asigură dublul-fund, conform prescripțiilor din prezenta regulă..7 În dreptul compartimentelor etanșe de dimensiuni mijlocii, utilizate exclusiv pentru transportul lichidelor, dublul-fund poate să lipsească numai dacă administrația statului pavilionului consideră că siguranța navei, în cazul unei avarii a fundului sau bordajului, nu este periclitată..8 Prin derogare de la cerințele punctului .1 din această regulă 10, administrația statului pavilionului poate admite ca dublu-fund să lipsească în orice porțiune a navei în care compartimentarea are un factor ce nu depășește 0,50, numai dacă se dovedește că prevederea unui dublu-fund în respectiva porțiune nu ar fi compatibilă cu caracteristicile de bază și de exploatare specifice navei.11.Atribuirea, marcarea și înregistrarea liniilor de încărcare de compartimentare (R-13) ... NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:.1 Pentru asigurarea menținerii gradului de compartimentare cerut, trebuie atribuită și marcată pe bordurile navei la mijlocul navei o linie de încărcare corespunzătoare pescajului de compartimentare aprobat. O navă având spații adaptate special pentru a transporta alternativ pasageri și marfă poate să aibă, dacă armatorul o cere, una sau mai multe linii de încărcare adiționale atribuite și marcate astfel încât să corespundă pescajelor de compartimentare respective pe care administrația statului pavilionului le poate aproba pentru condițiile de exploatare alternative considerate..2 Linia de încărcare de compartimentare atribuită și marcată trebuie menționată în "Certificatul de siguranță pentru navă de pasageri", și trebuie identificată prin notația C.1 (dacă există numai o singură linie de încărcare de compartimentare).Dacă există mai multe linii de încărcare de compartimentare, condițiile alternative trebuie identificate cu notațiile C.2, C.3, C.4, etc. Cifrele arabe ce urmează după litera "C" din notația linilor de încărcare de compartimentare pot fi înlocuite cu numere române sau litere dacă administrația statului pavilionului consideră acest lucru necesar pentru a face distincția dintre acestea și cele ale liniilor de încărcare de compartimentare internaționale..3 Bordul liber corespunzător fiecăreia din aceste linii de încărcare trebuie să fie măsurat în același loc și de la aceeași linie de punte ca și bordurile libere determinate în conformitate cu Convenția LL, în vigoare..4 Bordul liber, corespunzător fiecărei linii de încărcare de compartimentare aprobată și condițiile de exploatare pentru care acesta este aprobat trebuie clar indicate în "Certificatul de siguranță pentru navă de pasageri"..5 În nici un caz o marcă a liniei de încărcare de compartimentare nu trebuie să fie amplasată deasupra liniei de încărcare maximă în apă sărată determinată fie de rezistența navei, fie de Convenția LL, în vigoare..6 Oricare ar fi poziția însemnelor liniilor de încărcare de compartimentare, o navă nu trebuie niciodată încărcată astfel încât să fie imersată linia de încărcare corespunzătoare anotimpului și regiunii de pe glob, determinată conform Convenției LL, în vigoare..7 O navă nu trebuie încărcată în nici un caz astfel încât marca liniei de încărcare de compartimentare corespunzătoare voiajului și condițiilor de serviciu respective să fie imersată.12.Construcția și proba inițială a pereților etanși, etc. (R 14) ... NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:.1 Fiecare perete etanș de compartimentare, transversal sau longitudinal, trebuie să fie construit astfel încât să poată suporta, cu un coeficient de siguranță convenabil, presiunea exercitată de coloana maximă de apă ce ar trebui s-o suporte în caz de avarie a navei și cel puțin presiunea exercitată de o coloană de apă care se ridică până la linia de supraimersiune. Construcția acestor pereți trebuie să fie în conformitate cu regulile unei organizații recunoscute..2.1 Baionetele și nișele practicate în pereți trebuie să fie etanșe și să prezinte aceiași rezistență ca și peretele în care se află..2.2 Când coastele sau traversele trec printr-un perete etanș sau o punte etanșă, puntea sau peretele respectiv trebuie să fie realizate etanșe prin construcția lor, fără întrebuințarea lemnului sau cimentului..3 Testarea etanșeității compartimentelor principale prin umplerea lor cu apă nu este obligatorie.Dacă nu se face proba prin umplere cu apă, trebuie efectuată încercarea cu jet de apă, acolo unde aceasta este posibilă. Această probă trebuie să fie făcută în stadiul cel mai avansat posibil al amenajării navei. Acolo unde încercarea cu jet de apă nu este posibilă datorită deteriorării mașinilor, izolației echipamentului electric sau obiectelor de dotare, aceasta poate fi înlocuită de o examinare vizuală atentă a îmbinărilor sudate, însoțite unde se consideră necesar de metode cum sunt verificarea cu lichide penetrante sau testul ultrasonic de etanșeitate sau de o altă verificare echivalentă. În orice caz, trebuie efectuat un examen amănunțit al pereților etanși..4 Picul prova, dublu-fundurile (inclusiv chilele tunel) și bordajul dublu trebuie încercate cu apă la presiunea prescrisă la punctul .1..5 Tancurile destinate să conțină lichide și care formează o parte din compartimentele navei trebuie să fie probate la etanșeitate cu o coloană de apă corespunzătoare liniei de încărcare maximă de compartimentare sau la 2/3 din înălțimea măsurată între marginea superioară a chilei și linia de supraimersiune în dreptul tancurilor, luându-se cea mai mare din aceste valori; totuși în nici un caz înălțimea coloanei de apă deasupra plafonului tancurilor nu trebuie să fie mai mică de 0,9 metri.; dacă proba cu apă este impracticabilă, poate fi acceptată proba cu aer sub presiune atunci când tancurile sunt supuse unei presiuni de cel mult de 0,14 bar..6 Încercările menționate la punctele .4 și .5 au ca scop să verifice dacă elementele structurale de compartimentare sunt etanșe la apă și nu trebuie considerate drept încercări pentru a se confirma că vreun compartiment este sau nu apt pentru depozitarea combustibilului lichid sau pentru alte întrebuințări speciale, pentru care ar putea fi cerută o încercare cu caracter mai sever, ținându-se seama de înălțimea pe care lichidul o poate atinge în tancul considerat sau în tubulaturile care îl deservesc.13.Deschideri în pereți etanși (R 15) ... NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:.1 Numărul deschiderilor practicate în pereții etanși trebuie redus la minimum compatibil cu proiectul și buna exploatare a navei; aceste deschideri trebuie prevăzute cu mijloace de închidere eficace..2.1 Dacă pereții etanși de compartimentare sunt traversați de tubulaturi, scurgeri, cabluri electrice, etc., se vor lua măsuri care să asigure menținerea integrității etanșeității acestor pereți..2.2 Pe pereții etanși de compartimentare nu se permit valvule, dacă acestea nu fac parte dintr-o instalație cu tubulaturi..2.3 Plumbul sau alte materiale sensibile la căldură nu trebuie utilizate pentru instalațiile care traversează pereții etanși de compartimentare, dacă deteriorarea acestor instalații ar compromite, în caz de incendiu, menținerea integrității etanșeității pereților..3.1 Nu se admit nici un fel de uși, guri de vizitare sau deschideri de acces:.1 în peretele de coliziune, sub linia de supraimersiune;.2 în pereții transversali etanși ce separă o magazie de marfă de o altă magazie de marfă cu excepția celor prevăzute la punctul 10.1 și în regula 14..3.2 Exceptând cazurile prevăzute la punctul .3.3 peretele de coliziune poate fi traversat sub linia de supraimersiune de cel mult un tub pentru scurgerea lichidului în picul prova, cu condiția ca acest tub să fie prevăzut cu o valvulă de închidere cu șurub, comandată dintr-un punct situat deasupra punții pereților etanși și având corpul fixat pe peretele de coliziune în interiorul picului prova. Totuși, se poate permite montarea acestei valvule în partea din pupa a peretelui de coliziune, cu condiția ca valvula să fie ușor accesibilă în orice condiții de exploatare și ca spațiul în care se află să nu fie o încăpere de marfă..3.3 Dacă picul prova este împărțit pentru a prelua două feluri de lichide, peretele de coliziune poate să fie traversat sub linia de supraimersiune de două tuburi, fiecare din ele satisfăcând condițiile din punctul .3.1 numai dacă nu există altă alternativă pentru instalarea celui de al doilea tub și că, ținând seama de compartimentarea suplimentară prevăzută în picul prova, se menține siguranța navei..4 În spațiile care conțin mașinile principale și auxiliare de propulsie, inclusiv căldările care servesc necesităților de propulsie, în fiecare perete transversal principal etanș se poate monta nu mai mult de o ușă, în afară de ușile de la tunelurile liniilor de arbori. Dacă există două sau mai multe linii de arbori, tunelurile trebuie legate prin intermediul unei pasaj de comunicație. Va fi numai o singură ușă între compartimentul mașinilor și tunelul arborilor în care sunt doi arbori sau numai două uși acolo unde există mai mult de doi arbori. Toate aceste uși trebuie să fie de tipul glisant și trebuie astfel dispuse încât pragurile să fie cât mai înălțate posibil. Mecanismul manual pentru acționarea acestor uși de deasupra punții pereților etanși trebuie să fie situat în afara spațiului compartimentului de mașini..5.1 NAVE EXISTENTE DIN CLASELE B ȘI NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D CU LUNGIMEA MAI MICĂ DE 24 METRI:Ușile etanșe trebuie să fie de tipul glisant sau pivotante sau de tipuri echivalente. Ușile plate asigurate prin bolțuri și ușile cu închidere prin cădere liberă sau acționate cu contragreutate nu sunt permise.NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE:Ușile etanșe, cu excepția celor prevăzute la punctul 10.1 sau regula 14, trebuie să fie de tipul glisant acționate de o sursă de energie în conformitate cu cerințele de la punctul 7, capabile să fie închise simultan de la consola centrală de acționare situată pe puntea de navigație, în cel mult 60 de secunde cu nava în poziție neînclinată..5.2 NAVE EXISTENTE DIN CLASELE B ȘI NAVE NOI DIN CLASA B, C ȘI D CU LUNGIMEA MAI MICĂ DE 24 METRI:Ușile glisante pot fi:– fie numai acționate manual, sau ... – acționate de o sursă de energie și manual. ... NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE:La navele la care numărul total de uși etanșe nu este mai mare de două și aceste uși sunt situate în spațiul compartimentului mașini sau în pereți etanși care delimitează acest spațiu, administrația statului pavilionului poate permite ca aceste două uși să fie numai cu acțiune manuală. Dacă sunt montate uși glisante cu acționare manuală, acestea trebuie închise înainte ca nava să părăsească cheiul transportând pasageri la bord și trebuie păstrate închise pe tot timpul navigației.NAVE EXISTENTE DIN CLASA B ȘI NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:.5.3 Mijloacele de acționare, mecanică sau manuală, a oricărei uși glisante etanșe cu sau fără acționare mecanică, trebuie să fie capabile să închidă ușa în cazul în care nava este înclinată transversal cu 150 în orice direcție. Trebuie luate în considerare și forțele care pot acționa asupra ambelor părții ale ușii, așa cum se întâmplă când apa curge prin deschizătură, aplicându-se o presiune statică echivalentă cu o înălțime a apei de cel puțin un metru deasupra liniei mediane a ușii.NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE:.5.4 Comenzile ușilor etanșe, inclusiv tubulatura hidraulică și cablurile electrice, trebuie instalate cât mai aproape posibil de peretele despărțitor în care sunt montate ușile, pentru a minimaliza posibilitatea ca acestea să fie implicate în vreo avarie pe care o poate suferi nava. Pozițiile ușilor etanșe și ale comenzile lor trebuie să fie astfel încât dacă nava suferă o avarie pe o cincime din lățimea sa, această distanță fiind măsurată perpendicular pe planul diametral la nivelul liniei de încărcare maximă de compartimentare, acționarea ușilor etanșe să nu fie afectată indiferent de porțiunea avariată..5.5 Toate ușile etanșe acționate mecanic sau manual trebuie prevăzute cu mijloace de indicare ce trebuie să arate, în toate pozițiile de acționare de la distanță, dacă ușile sunt deschise sau închise. Pozițiile de acționare de la distanță trebuie să se afle numai pe puntea de navigație, după cum se stipulează la punctul 7.1.5, și pe amplasamentul unde se cere acționarea manuală deasupra punții pereților etanși, conform punctului 7.1.4.NAVE EXISTENTE DIN CLASA B ȘI NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D CU LUNGIMEA MAI MICĂ DE 24 METRI:.5.6 Ușile etanșe care nu corespund cerințelor punctelor de la .5.1 până la .5.5 trebuie închise înaintea începerii voiajului, și trebuie să rămână închise în timpul navigației; ora deschiderii unor astfel de uși la sosirea în port și închiderii lor înainte de plecarea navei din port trebuie înscrise în jurnalul de bord.NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D CU LUNGIMEA MAI MICĂ DE 24 METRI ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:.6.1 Ușile glisante acționate manual pot avea o mișcare orizontală sau verticală. Trebuie să fie posibil să se manevreze mecanismul propriu ușii de pe orice parte și dintr-o poziție accesibilă deasupra punții pereților etanși, cu o mișcare completă de rotație, sau cu orice altă mișcare care oferă aceeași garanție de siguranță și de un tip aprobat. Când se acționează mecanismul manual, timpul necesar pentru o închidere completă a ușii, cu nava în poziție neînclinată, nu trebuie să depășească 90 de secunde.
