ANEXE din 6 iunie 2019

Notă …

Conținute de REGULAMENTUL nr. 5 din 6 iunie 2019, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 496 din 19 iunie 2019. + 
Anexa nr. 1
DECLARAȚIE*I)*I) Se completează în cazul înființării unui sediu secundar de tip sucursală.Subsemnatul ……………., cu domiciliul în ……………, posesor al actului de identitate tip ……….*1) seria ……… nr. …….., eliberat de ………. la data de ………., valabil până la data de ………., CNP ………….., în calitate de reprezentant legal al societății de servicii de investiții financiare …………..*2), declar prin prezenta că sediul secundar (sucursală) din………. îndeplinește cerințele menționate la art. 17 alin. ………*3) din Regulamentul A.S.F. nr. 5/2019 privind reglementarea unor dispoziții referitoare la prestarea serviciilor și activităților de investiții conform Legii nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare.*1) Se completează BI pentru buletin de identitate, CI pentru carte de identitate sau PAS pentru pașaport, în cazul persoanelor fizice străine.*2) Se completează denumirea societății de servicii de investiții financiare.*3) Se completează alin. (2) sau alin. (2) lit. b) – e) și alin. (3).Totodată, menționez următoarele date cu privire la sediul secundar pentru care solicităm autorizarea:Nr. telefon:Nr. fax:Adresa de poștă electronică:Persoane care îndeplinesc funcția de conformitate:

(la 02-05-2022,
Primul tabel din Anexa nr. 1 a fost modificat de Punctul 80, Articolul I din REGULAMENT nr. 8 din 20 aprilie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 423 din 02 mai 2022
)

Persoane care prestează serviciul de investiții prevăzut la pct. 5 din secțiunea A, anexa nr. 1 a Legii nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare:

Persoane care oferă informații privind instrumentele financiare, serviciile de investiții sau serviciile auxiliare în numele S.S.I.F. în conformitate cu art. 87 alin. (1) din Legea nr. 126/2018:

Dată și semnată astăzi, pe propria răspundere, cunoscând că falsul în declarații se pedepsește conform legii.Data ……….Semnătura ……….
DECLARAȚIE*II)*II) Se completează în cazul înființării unui sediu secundar, altul decât sucursală.Subsemnatul ……………., cu domiciliul în ……………, posesor al actului de identitate tip ……….*1) seria ……… nr. …….., eliberat de ………. la data de ………., valabil până la data de ………., CNP ………….., în calitate de reprezentant legal al societății de servicii de investiții financiare …………..*2), declar prin prezenta că sediul secundar (altul decât sucursală) de tipul ……….*3) din ………….. îndeplinește cerințele menționate la art. 17 alin. (5) din Regulamentul A.S.F. nr. 5/2019 privind reglementarea unor dispoziții referitoare la prestarea serviciilor și activităților de investiții conform Legii nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare.*1) Se completează BI pentru buletin de identitate, CI pentru carte de identitate sau PAS pentru pașaport, în cazul persoanelor fizice străine.*2) Se completează denumirea societății de servicii de investiții financiare.*3) Se completează în clar tipul sediului secundar, altul decât sucursalăTotodată, menționez următoarele date cu privire la sediul secundar pentru care solicităm autorizarea:Nr. telefon:Nr. fax:Adresa de poștă electronică:Adresa sucursalei căreia i se subordonează:Persoane care prestează serviciul de investiții prevăzut la pct. 5 din secțiunea A, anexa nr. 1 a Legii nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare:

Persoane care oferă informații privind instrumentele financiare, serviciile de investiții sau serviciile auxiliare în numele S.S.I.F. în conformitate cu art. 87 alin. (1) din Legea nr. 126/2018:

Dată și semnată astăzi, pe propria răspundere, cunoscând că falsul în declarații se pedepsește conform legii.Data ……….Semnătura ………. + 

DECLARAȚIE^IIISubsemnatul, ………………………………………………, cu domiciliul în ……………………………………….., posesor al actului de identitate tip .….^1 seria ….. nr. ………., eliberat de ………………….. la data de …………………., valabil până la data de ………………., CNP ………………………………., în calitate de reprezentant legal al societății de servicii de investiții financiare …………………………….^2, declar prin prezenta că:^1 Se completează BI pentru buletin de identitate, CI pentru carte de identitate sau PAS pentru pașaport, în cazul persoanelor fizice străine.^2 Se completează denumirea societății de servicii de investiții financiare.– sediul secundar din ……………………, autorizat prin actul individual A.S.F. de tip …………… nr. ………, a încetat activitatea începând cu data de ………………..; … – documentele, evidențele, arhiva societății sediului secundar au fost transferate la ………………………………; … – situația persoanelor care îndeplinesc funcția de conformitate care și-au desfășurat activitatea la sediul secundar este următoarea^3:

^3 Se completează în cazul sucursalelor. … – situația persoanelor care au prestat serviciul de investiții prevăzut la pct. 5 din secțiunea A, anexa nr. 1 la Legea nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare, cu modificările și completările ulterioare, în numele societății la sediul secundar este următoarea:

 … – situația persoanelor care oferă informații privind instrumentele financiare, serviciile de investiții sau serviciile auxiliare în numele S.S.I.F. în conformitate cu art. 87 alin. (1) din Legea nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare, cu modificările și completările ulterioare:

 … Dată și semnată astăzi, pe propria răspundere, cunoscând că falsul în declarații se pedepsește conform legii.Data ………………Semnătura ………………..^III Se completează în cazul desființării sediilor secundare.(la 02-05-2022,
Declarația^III din Anexa nr. 1 a fost modificată de Punctul 81, Articolul I din REGULAMENT nr. 8 din 20 aprilie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 423 din 02 mai 2022
)

DECLARAȚIE*IV)*IV) Se completează pentru sediul social.Subsemnatul …………., cu domiciliul în …………., posesor al actului de identitate tip ……..*1) seria ………. nr………., eliberat de …………. la data de ………., valabil până la data de ………., CNP …………., în calitate de …………*2) al societății de servicii de investiții financiare ………….*3), declar prin prezenta că sediul social din………. îndeplinește cerințele menționate la art. 6 lit. f) din Regulamentul A.S.F. nr. 5/2019 privind reglementarea unor dispoziții referitoare la prestarea serviciilor și activităților de investiții conform Legii nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare.*1) Se completează BI pentru buletin de identitate, CI pentru carte de identitate sau PAS pentru pașaport, în cazul persoanelor fizice străine.*2) Se completează "reprezentant legal" la momentul autorizării S.S.I.F. sau director pentru modificări ulterioare ale sediului social.*3) Se completează denumirea societății de servicii de investiții financiare.Totodată, menționez următoarele date cu privire la acest sediu:Nr. telefon:Nr. fax:Adresa de poștă electronică:Dată și semnată astăzi, pe propria răspundere, cunoscând că falsul în declarații se pedepsește conform legii.Data ……….Semnătura ………. + 
Anexa nr. 2

(la 02-05-2022,
Titlul tabelului din Anexa nr. 2 a fost modificat de Punctul 82, Articolul I din REGULAMENT nr. 8 din 20 aprilie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 423 din 02 mai 2022
)
^1 Se va completa denumirea solicitantului.*2) În cazul în care răspunsul este afirmativ, se va anexa o listă cu denumirea/numele și datele de identificare ale creditorilor, sumele datorate și modul de stingere a datoriilor. Lista va fi semnată de reprezentantul legal.*3) În cazul în care răspunsul este afirmativ, se vor da detalii pe o pagină separată, cu semnătura reprezentantului legal.NOTĂ:Dacă spațiul din formular nu este suficient pentru detalierea răspunsurilor, completările se vor face pe o pagină separată, cu semnătura reprezentantului legal. + 
Anexa nr. 3

*1) Se va completa denumirea solicitantuluiNOTĂ:Dacă spațiul din formular nu este suficient pentru detalierea răspunsurilor, completările se vor face pe o pagină separată, cu semnătura reprezentantului legal. + 
Anexa nr. 4

*1) În cazul în care care majorarea sau reducerea capitalului social are loc ca urmare a operațiunilor de fuziune/divizare, cererea va fi întocmită conform anexei nr. 1NOTĂ:Dacă spațiul din formular nu este suficient pentru detalierea răspunsurilor, completările se vor face pe o pagină separată, cu semnătura reprezentantului legal. + 
Anexa nr. 5

NOTE:Pentru modificări în componența organului de conducere al S.S.I.F. se vor transmite documentele prevăzute în Regulamentul Autorității de Supraveghere Financiară nr. 1/2019 privind evaluarea și aprobarea membrilor structurii de conducere și a persoanelor care dețin funcții-cheie în cadrul entităților reglementate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția celor cerute deja prin Regulamentul delegat (UE) 2017/1.943 al Comisiei din 14 iulie 2016 de completare a Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare privind informațiile și cerințele de autorizare a firmelor de investiții.Dacă spațiul din formular nu este suficient pentru detalierea răspunsurilor, completările se vor face pe o pagină separată, cu semnătura reprezentantului legal.(la 02-05-2022,
Anexa nr. 5 a fost modificată de Punctul 83, Articolul I din REGULAMENT nr. 8 din 20 aprilie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 423 din 02 mai 2022
)

 + 
Anexa nr. 6

*1) Se va completa denumirea societății ce va fi absorbităNOTĂ:Dacă spațiul din formular nu este suficient pentru detalierea răspunsurilor, completările se vor face pe o pagină separată, cu semnătura reprezentantului legal. + 
Anexa nr. 7

*1) Se va completa denumirea solicitantuluiNOTĂ:Dacă spațiul din formular nu este suficient pentru detalierea răspunsurilor, completările se vor face pe o pagină separată, cu semnătura reprezentantului legal. + 
Anexa nr. 8Abrogată.(la 03-11-2023,
Anexa nr. 8 a fost abrogată de Punctul 29., Articolul I din REGULAMENTUL nr. 12 din 20 octombrie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 999 din 3 noiembrie 2023
)
 + 
Anexa nr. 9

NOTĂ:Dacă spațiul din formular nu este suficient pentru detalierea răspunsurilor, completările se vor face pe o pagină separată, cu semnătura reprezentantului legal.

ACTIVITĂȚI AUTORIZATE

NOTĂ:Dacă spațiul din formular nu este suficient pentru detalierea răspunsurilor, completările se vor face pe o pagină separată, cu semnătura reprezentantului legal.

NOTĂ:Dacă o pagină nu este suficientă, completările se vor face pe o pagină separată, cu semnătura reprezentantului legal și ștampila societății.(la 02-05-2022,
Pagina 3/4 din Anexa nr. 9 a fost modificată de Punctul 84, Articolul I din REGULAMENT nr. 8 din 20 aprilie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 423 din 02 mai 2022
)

*1) Dacă societatea are mai mult de 20 de acționari se vor înscrie numai acționarii societății cu dețineri de minim 5% din capitalul social, ultima linie fiind completată cu,,alți acționari persoane fizice și juridice cu dețineri sub 5%" și, respectiv, totalul deținerilor acestora.*2) Coloana "Acționari" se va completa începând cu structura acționariatului societății care solicită autorizarea. Pentru fiecare acționar care deține în societate o participație calificată, persoană juridică, se va completa o nouă pagină precizându-se structura acționariatului acestuia până la nivel de acționar persoană fizică inclusiv. Nu se completează în cazul societăților admise la tranzacționare pe o piață reglementată și al celor la care statul sau o autoritate a administrației publice este acționar sau asociat, precizându-se această situație.*3) Se completează numai pentru persoanele juridice denumirea autorității de supraveghere din statul de origine împreună cu datele necesare contactării acesteia (adresa completă, nr. telefon, fax, e-mail).*4) Pentru persoanele fizice și juridice străine se va completa, după caz, seria și numărul pașaportului sau numărul de înregistrare la instituția similară Oficiului Registrului Comerțului din statul de origine.NOTĂ:Dacă o pagină nu este suficientă, completările se vor face pe o pagină separată, cu semnătura reprezentantului legal. + 
Anexa nr. 10
GHID
cu privire la anumite aspecte ale cerințelor MiFID II privind funcția de asigurare a conformitățiiI.Domeniu de aplicareCui i se aplică?1.Prezentul ghid se aplică autorităților competente și următorilor participanți la piața financiară:(i)firmele de investiții, atunci când acestea furnizează servicii de investiții sau activități de investiții sau când le vând clienților depozite structurate sau le furnizează consultanță cu privire la acestea; … (ii)instituțiile de credit, atunci când acestea furnizează servicii de investiții sau activități de investiții sau când le vând clienților depozite structurate sau le furnizează consultanță cu privire la acestea; … (iii)societățile de administrare a organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), atunci când acestea furnizează serviciile menționate la art. 6 alin. (3) din Directiva OPCVM, în conformitate cu art. 6 alin. (4) din directiva respectivă; precum și … (iv)administratorii de fonduri de investiții alternative (AFIA), atunci când aceștia furnizează serviciile menționate la art. 6 alin. (4) din DAFIA, în conformitate cu art. 6 alin. (6) din directiva respectivă. …  … Ce se aplică?2.Prezentul ghid se aplică în raport cu art. 16 alin. (2) din MiFID II și cu art. 22 din Regulamentul delegat MiFID II. … Când se aplică?3.Prezentul ghid se aplică după două luni de la data publicării sale pe site-ul ESMA în toate limbile oficiale ale UE. … 4.Documentul intitulat «Orientări cu privire la anumite aspecte ale cerințelor MiFID privind funcția de asigurare a conformității»^1 elaborat în temeiul MiFIDI încetează să mai fie valabil la aceeași dată.^1 ESMA/2012/388. …  + 
Referințe legislative, abrevieri și definiții + 
Referințe legislativeDAFIA – Directiva 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2011 privind administratorii fondurilor de investiții alternative și de modificare a Directivelor 2003/41/CE și 2009/65/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 și (UE) nr. 1095/2010^2^2 JO L 174, 1.7.2011, p. 1.CRD – Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE^3^3 JO L 176, 27.6.2013, p. 338-436.CRR – Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012^4^4 JO L 176, 27.6.2013, p. 1.Regulamentul ESMA – Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei^5^5 JO L 331, 15.12.2010, p. 84.MiFID I – Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind piețele instrumentelor financiare, de modificare a Directivelor 85/611/CEE și 93/6/CEE ale Consiliului și a Directivei 2000/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 93/22/CEE a Consiliului^6^6 JO L 145, 30.4.2004, p. 1.MiFID II – Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE^7^7 JO L 173, 12.6.2014, p. 349.Regulamentul delegat MiFID II – Regulamentul delegat (UE) 2017/565 al Comisiei din 25 aprilie 2016 de completare a Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele organizatorice și condițiile de funcționare aplicabile firmelor de investiții și termenii definiți în sensul directivei menționate^8^8 JO L 87, 31.3.2017, p. 1.Directiva delegată MiFID II – Directiva delegată (UE) 2017/593 a Comisiei din 7 aprilie 2016 de completare a Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește protejarea instrumentelor financiare și a fondurilor care aparțin clienților, obligațiile de guvernanță a produsului și normele aplicabile la acordarea sau primirea de onorarii, comisioane sau alte tipuri de beneficii pecuniare sau nepecuniare^9^9 JO L 87, 31.3.2017, p. 500.Directiva OPCVM – Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM)^10^10 JO L302, 17.11.2009, p. 32.DAFIA – Directiva 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2011 privind administratorii fondurilor de investiții alternative și de modificare a Directivelor 2003/41/CE și 2009/65/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 1.060/2009 și (UE) nr. 1.095/2010^11^11 JO L 174, 1.7.2011, p. 1. + 
AbrevieriESMA – Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe + 
Definițiifirme – Firmele de investiții [astfel cum sunt definite la art. 4 alin. (1) pct. (1) din MiFID II], atunci când acestea furnizează servicii de investiții sau activități de investiții sau când vând depozite structurate sau le furnizează clienților consiliere cu privire la depozite structurate; instituțiile de credit [astfel cum sunt definite la art. 4 alin. (1) pct. (1) din CRR], atunci când acestea furnizează servicii de investiții sau activități de investiții sau când le vând clienților depozite structurate sau le furnizează consiliere cu privire la acestea; societățile de administrare a OPCVM [astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) lit. (b) din Directiva OPCVM], atunci când acestea furnizează serviciile menționate la art. 6 alin. (3) din Directiva OPCVM, în conformitate cu art. 6 alin. (4) din directiva respectivă; și AFIA [astfel cum sunt definite la art. 4 alin. (1) lit. (b) din DAFIA] care sunt AFIA externe atunci când acestea furnizează serviciile menționate la art. 6 alin. (4) din DAFIA, în conformitate cu art. 6 alin. (6) din directiva respectivă. … II.Scop5.Prezentul ghid este elaborat în temeiul art. 16 alin. (1) din Regulamentul ESMA. Obiectivele prezentului ghid sunt de a stabili practici de supraveghere consecvente, eficiente și eficace în cadrul SESF și de a asigura aplicarea comună, uniformă și consecventă a anumitor aspecte ale funcției de asigurare a conformității prevăzute în MiFID II în raport cu cerințele menționate la pct. 2. … 6.ESMA se așteaptă, de asemenea, ca prezentul ghid să promoveze o mai mare convergență în ceea ce privește interpretarea și abordările în materie de supraveghere ale cerințelor MiFID II privind funcția de asigurare a conformității, axându-se pe o serie de aspecte importante și sporind astfel valoarea standardelor existente. Contribuind la garantarea respectării de către firme a standardelor uniforme de reglementare, ESMA anticipează o consolidare corespunzătoare a protecției investitorilor. …  … III.Obligații de conformare și raportare + 
Statutul ghidului7.În conformitate cu art. 16 alin. (3) din Regulamentul ESMA, autoritățile competente și firmele trebuie să depună toate eforturile necesare pentru a respecta prezentul ghid. … 8.Autoritățile competente cărora li se aplică prezentul ghid trebuie să se conformeze prin includerea acestuia în cadrele lor juridice și/sau de supraveghere naționale, după caz, inclusiv în cazul în care anumite orientări specifice vizează, în principal, firmele. În acest caz, autoritățile competente trebuie să asigure, prin activități de supraveghere, respectarea ghidului de către firme. …  + 
Cerințe de raportare9.În decurs de două luni de la data publicării ghidului pe siteul ESMA în toate limbile oficiale ale UE, autoritățile competente cărora li se aplică prezentul ghid trebuie să informeze ESMA dacă: (i) respectă, (ii) nu respectă, dar intenționează să respecte sau dacă (iii) nu respectă și nu intenționează să respecte ghidul. … 10.În caz de neconformitate, autoritățile competente trebuie, de asemenea, să informeze ESMA, în decurs de două luni de la data publicării ghidului pe site-ul ESMA în toate limbile oficiale ale UE, cu privire la motivele de neconformare cu prezentul ghid. … 11.Pe site-ul ESMA este disponibil un model de notificare. Odată ce a fost completat, modelul va fi transmis către ESMA. … 12.Firmele nu sunt obligate să raporteze dacă respectă sau nu prezentul ghid. …  … IV.Ghid cu privire la anumite aspecte ale cerințelor MiFID II privind funcția de asigurare a conformității13.Ca parte a responsabilității lor de a asigura respectarea de către firmă a obligațiilor care le revin în temeiul MiFID II, cadrele de conducere de nivel superior trebuie să se asigure că funcția de asigurare a conformității îndeplinește cerințele prevăzute la art. 22 din Regulamentul delegat MiFID II. … 1.Responsabilitățile funcției de asigurare a conformității + 
Orientări cu privire la evaluarea riscului de conformitate[art. 22 alin. (1) și alin. (2) al doilea paragraf din Regulamentul delegat MiFID II] + 
Orientarea 114.În temeiul art. 22 alin. (2) din Regulamentul delegat MiFID II, funcția de asigurare a conformității, în cadrul sarcinilor sale, efectuează o evaluare a riscului pentru a se asigura că riscurile de conformitate sunt monitorizate global. Funcția de asigurare a conformității stabilește un program de monitorizare bazat pe riscuri, pornind de la această evaluare a riscului de conformitate, pentru a stabili prioritățile sale și obiectivul activităților de monitorizare, de consultanță și de asistență. … 15.Constatările formulate pe baza evaluării riscului de conformitate trebuie utilizate pentru a stabili programul de lucru al funcției de asigurare a conformității, precum și pentru a aloca în mod eficient resursele aferente funcției. Evaluarea riscului de conformitate trebuie revizuită periodic și, după caz, actualizată în vederea asigurării faptului că obiectivele, scopul și domeniul de aplicare a activităților de monitorizare a conformității și de consiliere rămân valabile. … 16.În ceea ce privește demersurile de identificare a nivelului de risc de conformitate cu care se confruntă firma, art. 22 alin. (1) al doilea paragraf din Regulamentul delegat MiFID II prevede obligația ca funcția de asigurare a conformității să țină seama de toate domeniile serviciilor și activităților de investiții, precum și ale serviciilor auxiliare furnizate de firmă. Aceasta trebuie să includă tipurile de instrumente financiare tranzacționate și distribuite, categoriile clienților firmei, canalele de distribuție și, după caz, organizarea internă a grupului. … 17.Evaluarea riscului de conformitate trebuie să ia în considerare obligațiile aplicabile în temeiul MiFID II, normele naționale de punere în aplicare, precum și politicile, procedurile, sistemele și controalele puse în aplicare în cadrul firmei în materie de servicii și de activități de investiții. Evaluarea trebuie să țină seama, de asemenea, de rezultatele unor eventuale activități de monitorizare, precum și de unele posibile constatări relevante ale auditurilor interne sau externe. … 18.Riscurile identificate trebuie revizuite periodic și, după caz, în regim ad-hoc, pentru a se asigura că eventualele riscuri emergente sunt luate în considerare (de exemplu, riscurile generate de noile domenii de activitate, alte modificări relevante ale structurii firmei sau ale cadrului de reglementare aplicabil). …  + 
Orientări cu privire la obligațiile de monitorizare ale funcției de asigurare a conformității[art. 22 alin. (2) lit. (a) și al doilea paragraf din Regulamentul delegat MiFID II] + 
Orientarea 219.Obiectivul programului de monitorizare bazat pe riscuri trebuie să fie acela de a aprecia dacă activitatea firmei se desfășoară sau nu cu respectarea obligațiilor care îi revin acesteia în temeiul MiFID II, precum și dacă politicile și procedurile sale interne și măsurile de organizare și de control continuă să fie eficace și adecvate, în vederea asigurării faptului că riscul de conformitate este monitorizat global. … 20.În cazul în care firma face parte dintr-un grup, responsabilitatea pentru funcția de asigurare a conformității îi revine fiecărei firme din cadrul grupului respectiv. Prin urmare, firma trebuie să se asigure că funcția sa de asigurare a conformității continuă să fie responsabilă de monitorizarea propriului risc de conformitate. Acesta include cazurile în care o firmă externalizează sarcinile de conformitate către o altă firmă din cadrul grupului. Cu toate acestea, funcția de asigurare a conformității din cadrul fiecărei firme trebuie să țină seama de grupul din care aceasta face parte, de exemplu colaborând îndeaproape cu personalul departamentelor de audit, juridic, de reglementare și de asigurare a conformității din cadrul altor părți ale grupului. … 21.Abordarea bazată pe riscuri în ceea ce privește asigurarea conformității trebuie să reprezinte baza stabilirii instrumentelor și a metodologiilor corespunzătoare utilizate de funcția de asigurare a conformității, precum și a amplorii programului de monitorizare și a frecvenței activităților de monitorizare efectuate de funcția de asigurare a conformității (care poate fi recurentă, ad-hoc și/sau continuă). Funcția de asigurare a conformității trebuie, de asemenea, să garanteze faptul că activitățile sale de monitorizare nu sunt doar documentare, ci că se verifică, de asemenea, modul în care politicile și procedurile sunt puse în aplicare în practică, de exemplu prin inspecții la fața locului la unitățile de activitate operative. Funcția de asigurare a conformității trebuie, de asemenea, să ia în considerare domeniul de aplicare a revizuirilor care trebuie efectuate. … 22.Exemple de instrumente și metodologii adecvate pentru activitățile de monitorizare care ar putea fi utilizate de funcția de asigurare a conformității includ (dar nu se limitează la) următoarele:a)utilizarea unor măsurători ale riscurilor agregate (de exemplu, indicatori de risc); … b)utilizarea unor rapoarte (suplimentare) care impun atenția conducerii, în care sunt prezentate abateri semnificative între evenimentele care au survenit în fapt și preconizări (raport privind excepțiile) sau situații care necesită soluționarea (jurnal de probleme); … c)supravegherea țintită a activității de tranzacționare, verificarea respectării procedurilor, verificările documentare, intervievarea personalului relevant și/sau, după caz, și la latitudinea funcției de asigurare a conformității, intervievarea unui eșantion relevant de clienți ai firmei. …  … 23.Programul de monitorizare trebuie să reflecte modificările profilului de risc al firmei, care pot surveni, de exemplu, în urma unor evenimente importante, cum ar fi achiziții la nivel de firmă, schimbări ale sistemului informatic sau reorganizare. Aceasta trebuie să cuprindă, de asemenea, punerea în aplicare și eficacitatea oricăror măsuri de remediere adoptate de firmă ca răspuns la încălcări ale MiFID II, actelor delegate sau de punere în aplicare aferente și/sau dispozițiilor naționale de transpunere din documentele menționate anterior. … 24.Activitățile de monitorizare desfășurate de funcția de asigurare a conformității trebuie, de asemenea, să ia în considerare:a)obligația firmei de a respecta cerințele de reglementare ale domeniului de activitate; … b)controalele de nivelul I în domeniile de activitate ale firmei (și anume, controalele unităților operative, spre deosebire de controalele de nivelul II efectuate pentru respectarea conformității); și … c)revizuiri realizate de funcția de gestionare a riscurilor, de funcția de audit intern sau de alte funcții de control din domeniul serviciilor și activităților de investiții. …  … 25.Revizuirile realizate de funcțiile de control trebuie coordonate cu activitățile de monitorizare desfășurate de funcția de asigurare a conformității, respectând totodată independența și mandatul diverselor funcții. … 26.Funcția de asigurare a conformității trebuie să aibă rolul de a supraveghea funcționarea procesului de reclamații și trebuie să considere reclamațiile drept sursă de informații relevante în contextul responsabilităților sale generale de monitorizare. Aceasta nu impune ca funcția de asigurare a conformității să aibă un rol în stabilirea rezultatului reclamațiilor. În această privință, firmele trebuie să acorde funcției de asigurare a conformității acces la toate reclamațiile clienților primite de firmă. …  + 
Orientări cu privire la obligațiile de raportare ale funcției de asigurare a conformității[art. 16 alin. (2) din MiFID II, art. 21 alin. (1) lit. (e), alin. (2) lit. (c) și alin. (3) lit. (b), art. 25 alin. (2) și (3) și art. 26 alin. (3) și (7) din Regulamentul delegat MiFID II, art. 9 alin. (6) și (7) și art. 10 alin. (6) și (8) din Directiva delegată MiFID II] + 
Orientarea 327.În temeiul art. 22 alin. (2) lit. (c) și alin. (3) lit. (c) și al art. 25 alin. (2) și (3) din Regulamentul delegat MiFID II, rapoartele obligatorii privind conformitatea constituie instrumente adecvate care impun neapărat atenția conducerii. Rapoartele obligatorii privind conformitatea trebuie să cuprindă toate unitățile de activitate implicate în furnizarea de servicii și activități de investiții și de servicii auxiliare prestate de o firmă.În cazul în care raportul nu acoperă toate aceste activități și servicii ale firmei, trebuie să se precizeze clar care sunt motivele. … 28.Rapoartele obligatorii privind conformitatea trebuie, printre altele, să conțină informații cu privire la următoarele aspecte, în funcție de relevanța acestora:a)informații generale:– informații cu privire la caracterul adecvat și la eficacitatea politicilor și procedurilor firmei menite să asigure faptul că firma și personalul acesteia respectă obligațiile care le revin în temeiul MiFID II; … – modificările și evoluțiile relevante ale cerințelor aplicabile în decursul perioadei cuprinse în raport; … – un rezumat al structurii funcției de asigurare a conformității, inclusiv numărul total al membrilor personalului angajați, calificările acestora și liniile de raportare, iar în rapoartele ulterioare, eventuale modificări ale aspectelor menționate; …  … b)modul de realizare a monitorizării și a revizuirii:– modul în care funcția de asigurare a conformității monitorizează elaborarea și revizuirea obligațiilor în temeiul MiFID II și modul în care eventualele riscuri de nerespectare de către firmă sau de personalul acesteia a obligațiilor care le revin sunt identificate într-o etapă timpurie; … – un rezumat al inspecțiilor la fața locului sau al verificărilor documentare desfășurate de funcția de asigurare a conformității; … – un rezumat al activităților de monitorizare planificate pentru revizuirea ulterioară; …  … c)constatări:– un rezumat al principalelor constatări formulate în urma revizuirii politicilor și procedurii, inclusiv riscurile identificate în ceea ce privește domeniul de aplicare a activităților de monitorizare ale funcției de asigurare a conformității; … – încălcările și deficiențele în ceea ce privește organizarea firmei și procesul de conformitate al acesteia; … – numărul de reclamații primite în decursul perioadei supuse revizuirii, în cazul în care acestea nu au fost deja raportate prin alte surse. În cazul în care, ca urmare a revizuirii reclamațiilor clienților, sunt identificate anumite aspecte specifice referitoare la asigurarea conformității sau la risc în ceea ce privește politicile sau procedurile adoptate de firmă în vederea furnizării de servicii și activități de investiții, aceste aspecte trebuie raportate în mod specific; …  … d)acțiuni întreprinse:– un rezumat care cuprinde acțiunile întreprinse în vederea abordării riscurilor semnificative de nerespectare de către firmă sau de personalul acesteia a obligațiilor ce le revin în temeiul MiFID II; … – măsurile luate și măsurile care trebuie luate în vederea asigurării conformității cu cerințele aplicabile modificate; … – reacția la reclamațiile primite și orice plăți efectuate în baza reclamației, în cazul în care acestea nu au fost deja raportate prin alte surse. Acțiunile care vizează anumite aspecte specifice referitoare la asigurarea conformității sau la risc identificate în ceea ce privește politicile sau procedurile adoptate de firmă în vederea furnizării de servicii și activități de investiții, ca urmare a revizuirii reclamațiilor clienților; …  … e)altele:– alte aspecte semnificative în materie de asigurare a conformității care au survenit de la efectuarea ultimului raport; … – o trecere în revistă a corespondenței materiale cu autoritățile competente; și … – informații cu privire la orice abatere a cadrelor de conducere de nivel superior de la recomandările sau evaluările importante emise de funcția de asigurare a conformității; … – informații cu privire la orice abatere de la principiul conform căruia celelalte unități de activitate nu trebuie să emită instrucțiuni sau să influențeze în alt mod personalul care se ocupă de asigurarea conformității și activitățile desfășurate de acesta; și … – în cazul în care o firmă face uz de derogare pentru a evita numirea unui responsabil cu asigurarea conformității a cărui răspundere exclusivă în cadrul firmei să fie funcția de asigurare a conformității, evaluarea faptului dacă măsurile menite să reducă la minim conflictele de interese sunt în continuare adecvate. …  …  … 29.În secțiunea raportului care vizează mecanismele de guvernanță a produsului stabilite de firmă, funcția de asigurare a conformității trebuie, de asemenea, să abordeze, acolo unde acest lucru este relevant pentru situația firmei (de exemplu, ținând seama de rolul său în calitate de fabricant și/sau distribuitor de produse), cel puțin următoarele aspecte:a)rolul funcției de asigurare a conformității în ceea ce privește participarea la elaborarea, monitorizarea și revizuirea politicilor și procedurilor firmei în materie de guvernanță a produsului; … b)toate subiectele impuse în temeiul art. 22 alin. (2) din Regulamentul delegat MiFID II, cu privire la monitorizarea guvernanței produsului în cadrul firmei de către funcția de asigurare a conformității (de exemplu, constatările funcției de asigurare a conformității în ceea ce privește politicile și procedurile firmei în materie de guvernanță a produsului, încălcările și deficiențele, acțiunile întreprinse sau care trebuie întreprinse pentru remedierea celor din urmă); … c)în mod sistematic, informațiile cu privire la instrumentele financiare produse/distribuite de firmă, inclusiv informații cu privire la strategia de distribuție în conformitate cu art. 9 alin. (6) și art. 10 alin. (8) din Directiva delegată MiFID II, și anume cel puțin:– numărul și natura produselor fabricate sau distribuite (după caz), inclusiv piețele-țintă respective și alte informații din cadrul procesului respectiv de aprobare a produsului necesare pentru a evalua riscul de conformitate al produsului, în special în ceea ce privește politica firmei de guvernanță a produsului (de exemplu, complexitatea produsului, conflictele de interese aferente produsului, îndeosebi date relevante din analiza pe bază de scenarii, ponderea cost-randament), concentrându-se în mod specific asupra noilor tipuri de produse fabricate sau distribuite în decursul perioadei de raportare, precum și asupra celor ale căror caracteristici au fost modificate în proporție semnificativă în cursul perioadei respective; … – (în cazul firmelor producătoare) drept parte din informațiile privind strategia de distribuție respectivă: firmele distribuitoare respective, cu accent specific pe noile firme distribuitoare; … – dacă produsele sunt sau nu sunt distribuite în afara piețeițintă (pozitive) și în ce măsură, obiectivul fiind acela de a evalua dacă mecanismele de guvernanță a produsului stabilite de firmă funcționează în modul prevăzut. Pentru a realiza acest demers, funcția de asigurare a conformității poate analiza critic activitatea, rapoartele sau metodele funcției sau ale personalului firmei care se ocupă de mecanismele de guvernanță a produsului. Conform principiului proporționalității, în timpul raportării, de exemplu, cu privire la mecanismele de guvernanță a produsului stabilite de firmă, informațiile referitoare la produsele mai simple și mai obișnuite pot fi prezentate cu mai puține amănunte, în timp ce produsele caracterizate prin complexitate sau cele cu caracteristici de risc sau alte caracteristici relevante (cum ar fi, de exemplu, lipsa de lichiditate și inovarea) trebuie descrise mai în amănunt. …  …  … 30.Sub rezerva principiului proporționalității, firmele trebuie să prefere o organizare în cadrul căreia funcția de asigurare a conformității și funcția de gestionare a reclamațiilor sunt separate în mod corespunzător. În cazul în care funcția firmei de asigurare a conformității are, de asemenea, rolul de funcție de gestionare a reclamațiilor, raportul privind conformitatea trebuie să abordeze orice probleme care decurg din punerea în aplicare a măsurilor pe care le-a instituit firma pentru a evalua, a reduce la minim și a gestiona orice conflicte de interese care apar între cele două funcții, inclusiv, în special, nerespectarea de către firmă a obligațiilor care îi revin în ceea ce privește tratarea reclamațiilor. … 31.Funcția de asigurare a conformității trebuie să țină seama de necesitatea unor linii de raportare suplimentare către orice funcție de asigurare a conformității din cadrul grupului. … 32.Autoritățile competente pot adopta diverse abordări în ceea ce privește supravegherea obligațiilor de raportare ale funcției de asigurare a conformității. De exemplu, unele autorități competente le solicită firmelor să le furnizeze rapoarte privind funcția de asigurare a conformității în regim periodic sau ad-hoc, în timp ce altele le solicită, de asemenea, cadrelor de conducere de nivel superior să furnizeze o versiune adnotată a raportului, în care să figureze explicații referitoare la constatările funcției de asigurare a conformității. Aceste practici le furnizează autorităților competente informații directe cu privire la activitățile de asigurare a conformității desfășurate de o firmă, precum și cu privire la orice încălcări ale prevederilor aplicabile. …  + 
Orientări cu privire la obligațiile de acordare de consultanță și de asistență ale funcției de asigurare a conformității[art. 22 alin. (2) lit. (b) și art. 27 alin. (3) din Regulamentul delegat MiFID II] + 
Orientarea 433.Firmele trebuie să garanteze că funcția de asigurare a conformității își îndeplinește responsabilitățile privind acordarea de consultanță și de asistență, inclusiv oferirea de sprijin pentru instruirea personalului și a conducerii; furnizarea de asistență zilnică pentru personal și pentru conducere și participarea la stabilirea politicilor și procedurilor din cadrul firmei (de exemplu, politica de remunerare a firmei sau politicile și procedurile firmei în materie de guvernanță a produsului). … 34.Firmele trebuie să promoveze și să consolideze o «cultură a conformității» la nivelul întregii firme, demers care trebuie sprijinit de cadrele de conducere de nivel superior. Scopul culturii conformității este nu doar de a stabili mediul general în care sunt tratate aspectele privind conformitatea, ci și de a insufla personalului principiul îmbunătățirii protecției investitorilor, precum și de a contribui la stabilitatea sistemului financiar. … 35.Firma trebuie să se asigure că personalul său este instruit corespunzător^12. Funcția de asigurare a conformității trebuie să sprijine unitățile de activitate implicate în domeniul de furnizare a serviciilor și activităților de investiții (și anume, întregul personal implicat direct sau indirect în furnizarea de servicii și activități de investiții) în desfășurarea oricărui tip de instruire relevant. Instruirea și alte tipuri de sprijin trebuie să se concentreze în special, dar nu exclusiv, pe:a)politicile și procedurile interne ale firmei și pe structura sa organizatorică în domeniul serviciilor și activităților de investiții; și … b)MiFID II, actele sale delegate și de punere în aplicare, legislația națională de punere în aplicare, standardele aplicabile, ghidurile și alte orientări elaborate de ESMA și de autoritățile competente, orice alte cerințe de supraveghere și de reglementare care ar putea fi relevante, precum și orice modificări ale acestora. …  … 36.Instruirea trebuie desfășurată periodic, iar o instruire bazată pe nevoile de formare trebuie desfășurată atunci când este necesar. Instruirea trebuie furnizată după caz – de exemplu, întregului personal al firmei în ansamblu, unor unități de activitate specifice sau unei anumite persoane. … 37.Instruirea trebuie elaborată permanent, astfel încât să ia în considerare toate modificările relevante (de exemplu, noua legislație, standardele sau ghidurile emise de ESMA și de autoritățile competente, precum și modificările modelului de afaceri al firmei). … 38.Prin cooperare cu echipa de conducere, care deține responsabilitatea executivă în ultimă instanță, funcția de asigurare a conformității trebuie să monitorizeze măsura în care personalul din domeniul serviciilor și activităților de investiții deține nivelul necesar de conștientizare și aplică în mod corect politicile și procedurile firmei. … 39.Personalul responsabil pentru asigurarea conformității trebuie, de asemenea, să ofere asistență personalului din unitățile de activitate în activitatea economică zilnică a acestuia și să fie disponibil să răspundă la întrebările care decurg din activitatea economică de zi cu zi. … 40.Firmele trebuie să asigure faptul că funcția de asigurare a conformității este implicată în elaborarea politicilor și procedurilor relevante din cadrul firmei în domeniul serviciilor și activităților de investiții și al serviciilor auxiliare (de exemplu, politica de remunerare a firmei sau politicile și procedurile firmei în materie de guvernanță a produsului). În acest context, funcția de asigurare a conformității trebuie să aibă capacitatea, de exemplu, de a oferi expertiză și consiliere în materie de conformitate unităților de activitate, cu privire la toate deciziile strategice sau la noile modele de afaceri sau cu privire la lansarea unei noi strategii de publicitate în domeniul serviciilor și activităților de investiții. În cazul în care recomandarea funcției de asigurare a conformității nu este respectată, funcția de asigurare a conformității trebuie să documenteze situația în consecință și să o prezinte în rapoartele sale de evaluare a conformității (eventual în rapoartele ad-hoc, după caz). … 41.Firmele trebuie să se asigure că funcția de asigurare a conformității este implicată în toate modificările semnificative ale organizării firmei în domeniul serviciilor și activităților de investiții și al serviciilor auxiliare. Aceasta include procesul decizional, atunci când sunt aprobate noi ramuri de activitate sau noi produse financiare, precum și definirea politicilor de remunerare a personalului. În acest context, funcției de asigurare a conformității trebuie să i se acorde dreptul de a participa la procesul de aprobare a produselor în cazul firmelor producătoare și distribuitoare, după caz. Prin urmare, cadrele de conducere de nivel superior trebuie să încurajeze unitățile de activitate să se consulte cu funcția de asigurare a conformității în ceea ce privește operațiunile pe care le desfășoară, atunci când este cazul. … 42.Firmele trebuie să asigure faptul că funcția de asigurare a conformității este implicată în întreaga corespondență semnificativă necurentă cu autoritățile competente în domeniul serviciilor și activităților de investiții. …  … 2.Orientări cu privire la cerințele organizatorice ale funcției de asigurare a conformității + 
Orientări cu privire la eficacitatea funcției de asigurare a conformității[art. 21 alin. (1) lit. (d) și art. 22 alin. (3) lit. (a) din Regulamentul delegat MiFID II] + 
Orientarea 543.Atunci când asigură alocarea unor resurse umane și de altă natură corespunzătoare pentru funcția de asigurare a conformității, firmele trebuie să ia în considerare amploarea și tipurile de servicii și activități de investiții și de servicii auxiliare furnizate de firma respectivă.^12 A se consulta Ghidul cu privire la evaluarea cunoștințelor și a competențelor; ESMA71-1154262120-153 EN (rev). … 44.Numărul de membri ai personalului necesar pentru sarcinile funcției de asigurare a conformității depinde în mare măsură de natura serviciilor și activităților de investiții și a serviciilor auxiliare, precum și de natura altor servicii furnizate de firmă. În cazul în care activitățile unei firme de investiții sunt extinse considerabil, firma trebuie să asigure faptul că funcția de asigurare a conformității este extinsă în egală măsură, în cazul în care este necesar, având în vedere modificările riscului de conformitate al firmei. Cadrele de conducere de nivel superior trebuie să monitorizeze periodic, cel puțin în regim anual, dacă numărul de membri ai personalului și expertiza acestora corespund în continuare în vederea îndeplinirii atribuțiilor funcției de asigurare a conformității. … 45.În afară de resursele umane, pentru funcția de asigurare a conformității trebuie alocate suficiente resurse informatice. … 46.În cazul în care firma stabilește bugete pentru anumite funcții sau unități de activitate, funcției de asigurare a conformității trebuie să i se aloce un buget care să corespundă nivelului de risc de conformitate la care este expusă firma. Responsabilul cu funcția de asigurare a conformității trebuie consultat înainte de stabilirea bugetului. Toate deciziile privind reduceri bugetare semnificative trebuie documentate în scris și trebuie să conțină explicații detaliate. … 47.Pentru asigurarea accesului personalului responsabil de asigurarea conformității la informațiile relevante pentru îndeplinirea sarcinilor acestora în orice moment, firmele trebuie să permită accesul la toate bazele de date și evidențele relevante (cum ar fi înregistrările convorbirilor telefonice și ale comunicațiilor electronice menționate la art. 76 din Regulamentul delegat MiFID II). Pentru a avea în permanent o imagine de ansamblu asupra domeniilor firmei în care ar putea apărea informații sensibile sau relevante, responsabilul cu funcția de asigurare a conformității trebuie să aibă acces la toate sistemele de informații relevante din cadrul firmei, precum și la orice rapoarte de audit intern sau extern sau la alte raportări către cadrele de conducere de nivel superior sau către funcția de supraveghere, dacă acestea există. Acolo unde este cazul, responsabilul cu funcția de asigurare a conformității trebuie, de asemenea, să aibă posibilitatea de a participa la reuniunile cadrelor de conducere de nivel superior sau ale funcției de supraveghere. În cazul (care ar trebui să se rezume la situații excepționale) în care acest drept nu se acordă, situația trebuie documentată și explicată în scris. Responsabilul cu funcția de asigurare a conformității trebuie să dețină cunoștințe aprofundate cu privire la organizarea firmei, la cultura corporativă și la procesele decizionale, pentru a fi în măsură să identifice reuniunile la care este important să participe. … 48.În special, este important ca firma să instituie măsurile necesare pentru a asigura un schimb eficace de informații între funcția de asigurare a conformității și alte funcții de control (de exemplu, auditul intern și gestionarea riscurilor), precum și cu alți auditori interni sau externi. …  + 
Orientări cu privire la aptitudinile, cunoștințele, experiența și autoritatea funcției de asigurare a conformității[art. 21 alin. (1) lit. (d) și art. 22 alin. (3) lit. (a) și (b) din Regulamentul delegat MiFID II] + 
Orientarea 649.Personalul din cadrul firmei responsabil cu asigurarea conformității dispune de aptitudinile, cunoștințele și experiența necesare pentru a-și îndeplini responsabilitățile, în temeiul art. 21 alin. (1) lit. (d) din Regulamentul delegat MiFID II. În plus, funcția de asigurare a conformității dispune de autoritatea necesară în temeiul art. 22 alin. (3) lit. (a) din Regulamentul delegat MiFID II. În special, aceste cerințe trebuie luate în considerare de către firme atunci când acestea numesc responsabilul cu asigurarea conformității. Având în vedere funcția și sarcinile atribuite responsabilului cu asigurarea conformității, acesta trebuie să facă dovada unor standarde înalte de etică profesională și de integritate personală. … 50.Pentru a garanta faptul că funcția de asigurare a conformității dispune de autoritatea care se impune în vederea exercitării sarcinilor care îi revin, cadrele de conducere de nivel superior ale firmei trebuie să îi ofere sprijin în exercitarea sarcinilor respective. Autoritatea presupune deținerea unor competențe adecvate și a unor aptitudini personale relevante (cum ar fi, de exemplu, judecata persoanei respective), putând fi consolidată prin recunoașterea în mod explicit a autorității specifice a funcției de asigurare a conformității prin politica firmei de asigurare a conformității. … 51.În cadrul funcției de asigurare a conformității trebuie să existe cunoștințe cel puțin cu privire la MiFID II și la toate actele delegate și de punere în aplicare aferente, la legislația de punere în aplicare și reglementările naționale, precum și la toate standardele, ghidurile și alte orientări aplicabile emise de ESMA și de autoritățile competente, în măsura în care acestea sunt relevante pentru îndeplinirea sarcinilor de conformitate. Personalul responsabil cu asigurarea conformității trebuie să beneficieze de formare periodică pentru a-și menține nivelul de cunoștințe. Pentru responsabilul cu funcția de asigurare a conformității desemnat este necesar un nivel mai ridicat de competență. … 52.Responsabilul cu funcția de asigurare a conformității trebuie să posede cunoștințe și o experiență suficient de vastă, precum și un nivel suficient de ridicat de competență pentru ași putea asuma responsabilitatea pentru funcția de asigurare a conformității în ansamblu și pentru a asigura eficacitatea acesteia. Pentru a demonstra nivelul necesar de cunoștințe și/sau de competență pot fi prevăzute diverse opțiuni la nivel național în statul membru în cauză. De exemplu, unele autorități competente autorizează sau aprobă responsabilul cu funcția de asigurare a conformității desemnat în urma evaluării calificărilor acestuia. Această evaluare poate include o analiză a CV-ului responsabilului cu funcția de asigurare a conformității, precum și un interviu cu persoana desemnată și/sau un examen care trebuie promovat. Acest tip de proces de autorizare poate contribui la consolidarea poziției funcției de asigurare a conformității în cadrul firmei și în raport cu terții. Alte abordări de reglementare încadrează obligatoriu evaluarea calificărilor responsabilului cu funcția de asigurare a conformității exclusiv în sfera de responsabilitate a cadrelor de conducere de nivel superior ale firmei. Cadrele de conducere de nivel superior evaluează calificările potențialului responsabil cu funcția de asigurare a conformității anterior numirii. Conformitatea firmei în mod corespunzător cu cerințele de la art. 21 alin. (1) lit. (d) și art. 22 alin. (3) lit. (a) și (b) este analizată ulterior în cadrul evaluării generale a conformității firmei cu cerințele relevante ale MiFID II. … 53.Responsabilul cu funcția de asigurare a conformității trebuie să facă dovada unei experiențe profesionale suficiente, întrucât aceasta este necesară pentru a putea evalua riscurile de conformitate și conflictele de interese inerente activităților economice ale firmei. Experiența profesională necesară poate să fi fost dobândită, printre altele, în funcții operaționale, în alte funcții de control sau în funcții de reglementare. În unele jurisdicții, experiența profesională este luată în considerare doar dacă a fost dobândită în decursul unei perioade minime de timp și cu condiția să nu fie perimată. … 54.Responsabilul cu funcția de asigurare a conformității trebuie să aibă cunoștințe specifice cu privire la diferitele activități furnizate de firmă. Competențele relevante impuse ar putea să fie diferite de la o firmă la alta, întrucât caracterul principalelor riscuri de conformitate cu care se confruntă firmele ar putea să difere la rândul său. Prin urmare, un responsabil cu funcția de asigurare a conformității recent angajat poate necesita cunoștințe de specialitate suplimentare axate pe modelul de afaceri specific al firmei, chiar dacă acesta a fost responsabil anterior cu funcția de asigurare a conformității în cadrul unei alte firme. …  + 
Orientări cu privire la caracterul permanent al funcției de asigurare a conformității[art. 22 alin. (2) primul paragraf din Regulamentul delegat MiFID II] + 
Orientarea 755.Art. 22 alin. (2) primul paragraf din Regulamentul delegat MiFID II le impune firmelor să garanteze faptul că funcția de asigurare a conformității își îndeplinește sarcinile și responsabilitățile în permanență. Prin urmare, firmele trebuie să stabilească măsuri adecvate pentru a se asigura că responsabilitățile care îi revin responsabilului cu funcția de asigurare a conformității sunt îndeplinite inclusiv în absența acestuia, precum și măsuri adecvate pentru a se asigura că responsabilitățile funcției de asigurare a conformității sunt îndeplinite în mod continuu. Aceste măsuri trebuie stabilite în scris. … 56.Firma trebuie să se asigure, de exemplu, prin proceduri interne și măsuri temporare, că responsabilitățile funcției de asigurare a conformității sunt îndeplinite în mod adecvat în cursul absenței responsabilului cu funcția de asigurare a conformității. … 57.Responsabilitățile și competențele, precum și autoritatea funcției de asigurare a conformității trebuie stabilite într-o «politică de conformitate» sau în alte politici generale sau norme interne care iau în considerare domeniul de aplicare și natura serviciilor și activităților de investiții ale firmei. Aceasta trebuie să includă informații cu privire la programul de monitorizare și la obligațiile de raportare ale funcției de asigurare a conformității, precum și informații cu privire la abordarea bazată pe risc a funcției de asigurare a conformității în ceea ce privește activitățile de monitorizare. Modificările relevante ale cerințelor aplicabile trebuie să se reflecte imediat în adaptarea acestor politici/norme. … 58.Funcția de asigurare a conformității trebuie să își desfășoare activitățile în permanență și nu doar în anumite situații speciale. Aceasta necesită monitorizare periodică pe baza unui program de monitorizare. Activitățile de monitorizare trebuie să vizeze în mod regulat toate domeniile-cheie de servicii și activități de investiții furnizate de firmă, luând în considerare riscul de conformitate asociat domeniilor de activitate economică. Funcția de asigurare a conformității trebuie să poată răspunde rapid la evenimente neprevăzute, schimbând astfel accentul activităților sale într-un interval scurt de timp, dacă acest lucru este necesar. …  + 
Orientări cu privire la caracterul independent al funcției de asigurare a conformității[art. 22 alin. (3) lit. (b), (d) și (e) din Regulamentul delegat MiFID II] + 
Orientarea 859.Firmele trebuie să garanteze faptul că funcția de asigurare a conformității deține în structura organizatorică o poziție care asigură faptul că responsabilul cu funcția de asigurare a conformității și alți membri ai personalului responsabil pentru asigurarea conformității acționează independent atunci când își îndeplinesc sarcinile care le revin. … 60.În timp ce cadrele de conducere de nivel superior sunt responsabile pentru stabilirea unei organizări corespunzătoare a conformității și pentru monitorizarea eficienței organizării implementate, sarcinile îndeplinite de funcția de asigurare a conformității trebuie să fie desfășurate în mod independent față de personalul de conducere de nivel superior și de alte unități de activitate ale firmei. În special, organizarea firmei trebuie să asigure faptul că alte unități de activitate nu pot emite instrucțiuni sau influența în alt mod personalul responsabil pentru asigurarea conformității și activitățile acestuia și trebuie implementat, de asemenea, un proces adecvat de escaladare de la funcția de asigurare a conformității către cadrele de conducere de nivel superior. … 61.În cazul în care cadrele de conducere de nivel superior se abat de la recomandări sau evaluări importante emise de funcția de asigurare a conformității, responsabilul cu funcția de asigurare a conformității trebuie să documenteze situația în consecință și să o prezinte în rapoartele de conformitate. …  + 
Orientări referitoare la proporționalitate în ceea ce privește eficacitatea funcției de asigurare a conformității[art. 22 alin. (4) din Regulamentul delegat MiFID II] + 
Orientarea 962.Firmele trebuie să decidă asupra celor mai potrivite măsuri, inclusiv măsuri de ordin organizatoric, precum și asupra nivelului resurselor, pentru a asigura eficacitatea funcției de asigurare a conformității în situația specifică în care se găsește firma. … 63.Atunci când decid dacă cerințele de la art. 22 alin. (3) lit. (d) și (e) din Regulamentul delegat MiFID II sunt sau nu proporționale, precum și dacă funcția acestora de asigurare a conformității continuă să fie eficace, firmele trebuie să ia în considerare cel puțin următoarele criterii:a)tipurile de servicii și activități de investiții și de servicii auxiliare, precum și alte activități comerciale furnizate de firmă (inclusiv cele care nu au legătură cu serviciile și activitățile de investiții și cu serviciile auxiliare); … b)interacțiunea între serviciile și activitățile de investiții și serviciile auxiliare și alte activități comerciale desfășurate de firmă; … c)domeniul de aplicare și volumul serviciilor și activităților de investiții și al serviciilor auxiliare desfășurate (valori absolute și relative față de alte activități comerciale), totalul bilanțului și veniturile firmei din comisioane și tarife și alte venituri, în contextul furnizării de servicii și activități de investiții și de servicii auxiliare; … d)tipurile de instrumente financiare oferite clienților; … e)tipurile de clienți vizați de firmă (profesionali, de retail, contrapărți eligibile); … f)numărul de angajați; … g)dacă firma face sau nu parte dintr-un grup economic în sensul art. 2 pct. 11 din CRD; … h)serviciile furnizate prin intermediul unei rețele comerciale, cum ar fi agenții delegați sau sucursalele; … i)activități transfrontaliere furnizate de firmă; și … j)organizarea și complexitatea sistemelor informatice. …  … 64.Autoritățile competente pot considera aceste criterii utile, de asemenea, pentru a stabili tipurile de firme care pot beneficia de derogarea în baza principiului proporționalității, în conformitate cu art. 22 alin. (4) din Regulamentul delegat MiFID II. … 65.De exemplu, o firmă poate fi eligibilă pentru derogarea în baza principiului proporționalității în cazul în care îndeplinirea sarcinilor de conformitate necesare nu necesită o funcție cu normă întreagă, având în vedere natura, amploarea și complexitatea activității economice a firmei, precum și natura și gama de servicii și activități de investiții și de servicii auxiliare furnizate. … 66.Deși responsabilul cu funcția de asigurare a conformității trebuie întotdeauna numit, în cazul unor firme, în funcție de context (de exemplu, firmele mici cu activități restrânse și noncomplexe și/sau cu volume limitate), poate fi disproporționată numirea unui responsabil distinct cu funcția de asigurare a conformității care să nu efectueze nicio altă funcție. În cazul în care o firmă face uz de derogare (care trebuie evaluată și motivată de la caz la caz), conflictele de interese între sarcinile îndeplinite de persoanele relevante trebuie reduse cât mai mult posibil. … 67.O firmă care nu este obligată să îndeplinească toate cerințele prevăzute la art. 22 alin. (3) din Regulamentul delegat MiFID II în baza principiului proporționalității poate combina funcția juridică și funcția de asigurare a conformității. Cu toate acestea, o firmă cu activități mai complexe sau de dimensiuni mai mari trebuie să evite o astfel de combinație, dacă aceasta ar putea submina eficacitatea funcției de asigurare a conformității. … 68.În cazul în care o firmă face uz de derogarea în baza principiului proporționalității, aceasta trebuie să consemneze justificarea acestui fapt, astfel încât autoritatea competentă să o poată evalua. …  + 
Orientări privind combinarea funcției de asigurare a conformității cu alte funcții de control intern[art. 22 alin. (3) lit. (d) din Regulamentul delegat MiFID II] + 
Orientarea 1069.O firmă trebuie să prefere o organizare în cadrul căreia funcțiile de control sunt separate în mod corespunzător. Combinarea funcției de asigurare a conformității cu alte funcții de control poate fi acceptabilă în cazul în care aceasta nu compromite eficiența și independența funcției de asigurare a conformității. Orice astfel de combinație trebuie documentată, inclusiv cu motivarea acesteia, astfel încât autoritățile competente să poată fi în măsură să evalueze caracterul adecvat al combinării funcțiilor în contextele respective. Cu toate acestea, în cazul în care a fost instituită o funcție de audit intern, iar aceasta este menținută în cadrul firmei de investiții în temeiul art. 24 din Regulamentul delegat MiFID II, o astfel de funcție nu poate fi combinată cu alte funcții de control, precum funcția de asigurare a conformității, în temeiul art. 24. … 70.Personalul responsabil cu asigurarea conformității nu trebuie, în general, să se implice în activitățile pe care le monitorizează. Cu toate acestea, se poate accepta o combinație între funcția de asigurare a conformității și alte atribuții de control de la același nivel (cum ar fi prevenirea spălării de bani) în cazul în care aceasta nu generează conflicte de interese sau nu compromite eficacitatea funcției de asigurare a conformității. … 71.Faptul că personalul din alte funcții de control îndeplinește inclusiv sarcini de asigurare a conformității trebuie, de asemenea, să reprezinte un considerent relevant în stabilirea numărului de membri ai personalului relevant pentru funcția de asigurare a conformității. … 72.Indiferent dacă funcția de asigurare a conformității este sau nu combinată cu alte funcții de control, funcția de asigurare a conformității trebuie să își coordoneze activitățile cu activitățile de control de nivelul II desfășurate de alte departamente responsabile de alte funcții de control. … 73.În cazul în care responsabilul cu funcția de asigurare a conformității nu este numit în calitate de responsabil unic menționat la art. 7 din Directiva delegată MiFID II, atât responsabilul menționat la art. 7 din Directiva delegată MiFID II, cât și responsabilul cu funcția de asigurare a conformității trebuie să acționeze independent, iar responsabilul cu funcția de asigurare a conformității nu trebuie să îl supravegheze și/sau să îi dea instrucțiuni responsabilului unic menționat la art. 7 din Directiva delegată MiFID II. … 74.În cazul în care funcția de asigurare a conformității este combinată cu alte funcții de control, astfel cum este precizat la pct. 69 sau în cazul în care aceasta este responsabilă și de alte sarcini (de exemplu, în scopul combaterii spălării de bani), firma trebuie să se asigure că alocă întotdeauna suficiente resurse în vederea asigurării respectării MiFID. …  + 
Orientări cu privire la externalizarea funcției de asigurare a conformității[art. 22 și 31 din Regulamentul delegat MiFID II] + 
Orientarea 1175.Firmele trebuie să asigure îndeplinirea în continuare a tuturor cerințelor aplicabile privind funcția de asigurare a conformității în cazul în care funcția de asigurare a conformității este externalizată integral sau parțial. … 76.Cerințele privind externalizarea funcțiilor critice sau importante prevăzute la art. 16 alin. (5) din MiFID II și la art. 31 din Regulamentul delegat al Comisiei privind MiFID II se aplică integral în cazul externalizării funcției de asigurare a conformității. … 77.Firmele pot externaliza doar sarcini, nu și responsabilități: firmele care doresc să practice externalizarea rămân pe deplin responsabile de sarcinile externalizate. Cu alte cuvinte, astfel cum se prevede la art. 31 alin. (2) lit. (e) din Regulamentul delegat MiFID II, capacitatea de a controla sarcinile externalizate și de a gestiona riscurile asociate externalizării trebuie să îi revină mereu firmei care inițiază externalizarea. … 78.Firma trebuie să efectueze o evaluare în temeiul obligației de diligență înainte de a alege un furnizor de servicii, pentru a se asigura că sunt îndeplinite cerințele prevăzute la art. 22 și 31 din Regulamentul delegat MiFID II. Firma trebuie să se asigure că furnizorul de servicii are autoritatea, resursele și experiența necesară, precum și acces la toate informațiile relevante pentru îndeplinirea în mod efectiv a sarcinilor externalizate aferente funcției de asigurare a conformității. Nivelul evaluării în temeiul obligației de diligență depinde de natura, amploarea, complexitatea și riscul sarcinilor și proceselor aferente funcției de asigurare a conformității care sunt externalizate. … 79.Firmele trebuie să se asigure, de asemenea, că funcția de asigurare a conformității își păstrează caracterul permanent atunci când este externalizată parțial sau integral, și anume furnizorul de servicii trebuie să poată îndeplini funcția în mod continuu și nu doar în anumite situații specifice. … 80.Firmele trebuie să monitorizeze dacă furnizorul de servicii își îndeplinește sarcinile în mod adecvat, ceea ce include monitorizarea calității și a cantității serviciilor furnizate. Cadrele de conducere de nivel superior sunt responsabile în permanență de supravegherea și monitorizarea sarcinilor externalizate și trebuie să dispună de resursele și competența necesare pentru a putea îndeplini această responsabilitate. Cadrele de conducere de nivel superior pot desemna o anumită persoană pentru supravegherea și monitorizarea funcției externalizate în numele lor. … 81.Externalizarea sarcinilor aferente funcției de asigurare a conformității în cadrul unui grup nu conduce la o scădere a nivelului de responsabilitate al cadrelor de conducere de nivel superior ale fiecăreia dintre firmele din cadrul grupului. Cu toate acestea, o funcție de asigurare a conformității centralizată la nivelul grupului poate oferi, în unele cazuri, un acces mai bun la informații responsabilului cu funcția de asigurare a conformității, conducând la creșterea eficienței funcției, în special în cazul în care entitățile au același sediu. … 82.În conformitate cu principiul proporționalității prevăzut la art. 22 alin. (4) din Regulamentul delegat MiFID, în cazul în care o firmă, din cauza caracterului, a domeniului de aplicare și a complexității activităților sale economice și a caracterului și gamei serviciilor și activităților de investiții, nu respectă art. 22 alin. (3) lit. (d) din Regulamentul delegat MiFID II (și anume personalul său responsabil de asigurarea conformității este implicat, de asemenea, în desfășurarea serviciilor sau a activităților pe care le monitorizează), atunci respectiva firmă poate avea în vedere faptul că externalizarea sarcinilor aferente funcției de asigurare a conformității este probabil să constituie o abordare adecvată. … 83.În toate cazurile, externalizarea funcției de asigurare a conformității nu trebuie să: (i) îi submineze calitatea și independența, (ii) creeze riscuri operaționale suplimentare nejustificate, (iii) afecteze activitățile desfășurate de controalele interne sau (iv) afecteze capacitatea firmei și a autorității competente relevante de a supraveghea respectarea cerințelor aplicabile. … 84.Externalizarea tuturor sarcinilor aferente funcției de asigurare a conformității sau a unor părți ale acestora către entități din afara UE ar putea îngreuna suplimentar monitorizarea și supravegherea funcției de asigurare a conformității, prin urmare, aceasta trebuie să facă obiectul unei monitorizări mai îndeaproape. … 85.În cazul în care acordul de externalizare aferent funcției de asigurare a conformității încetează, firmele trebuie să garanteze continuitatea funcției de asigurare a conformității fie prin transferarea acesteia înapoi către firmă, fie prin externalizarea sa către un alt furnizor. …  … 3.Evaluarea funcției de asigurare a conformității de către autoritatea competentă + 
Orientări cu privire la evaluarea funcției de asigurare a conformității de către autoritățile competente[art. 7 din MiFID II și art. 22 din Regulamentul delegat MiFID II] + 
Orientarea 1286.Autoritățile competente trebuie să evalueze modul în care firmele intenționează să îndeplinească, să pună în aplicare și să mențină cerințele aplicabile privind funcția de asigurare a conformității. Acest lucru trebuie să se aplice în cadrul procesului de autorizare, precum și, în urma unei abordări bazate pe risc, în decursul supravegherii continue. … 87.Art. 7 din MiFID II prevede că «autoritatea competentă nu acordă autorizația (unei firme) înainte de a se asigura pe deplin că solicitantul îndeplinește toate cerințele prevăzute de dispozițiile adoptate în temeiul prezentei directive (MiFID II)». În consecință, autoritatea competentă trebuie să evalueze dacă funcția de asigurare a conformității a unei firme dispune sau nu de resursele corespunzătoare și dacă aceasta este sau nu organizată în mod adecvat, precum și dacă au fost stabilite liniile de raportare corespunzătoare. Drept condiție pentru autorizare, aceasta trebuie să solicite realizarea modificărilor necesare ale funcției de asigurare a conformității. … 88.În plus, în cadrul procesului de supraveghere continuă, o autoritate competentă trebuie să evalueze – în urma unei abordări bazate pe risc – dacă măsurile puse în aplicare de către firmă pentru funcția de asigurare a conformității sunt adecvate sau nu, precum și dacă funcția de asigurare a conformității își îndeplinește în mod corespunzător responsabilitățile. Firmele au responsabilitatea de a stabili dacă sunt necesare modificări ale resurselor și organizării funcției de asigurare a conformității ca urmare a modificării modelului de afaceri al firmei. De asemenea, autoritățile competente trebuie să evalueze și să monitorizeze, după caz, în cadrul supravegherii continue pe care o desfășoară și în urma unei abordări bazate pe risc, măsura în care astfel de modificări sunt necesare și au fost puse în aplicare. Autoritatea competentă trebuie să ofere firmei un termen rezonabil pentru realizarea modificărilor. Cu toate acestea, modificările în cadrul firmelor nu fac neapărat obiectul aprobării autorităților competente. … 89.De exemplu, astfel cum se precizează la pct. 52, unele autorități competente autorizează sau aprobă responsabilul cu funcția de asigurare a conformității desemnat în urma evaluării calificărilor acestuia. … 90.Alte abordări de reglementare încadrează obligatoriu evaluarea calificărilor responsabilului cu funcția de asigurare a conformității exclusiv în sfera de responsabilitate a cadrelor de conducere de nivel superior ale firmei. Unele state membre solicită firmelor să informeze autoritățile competente cu privire la numirea și înlocuirea responsabilului cu funcția de asigurare a conformității. În unele jurisdicții, notificarea respectivă trebuie, de asemenea, să fie însoțită de o declarație detaliată privind motivele înlocuirii. Aceasta poate ajuta autoritățile competente să obțină informații despre posibile tensiuni între responsabilul cu funcția de asigurare a conformității și cadrele de conducere de nivel superior, fapt ce ar putea indica deficiențe în ceea ce privește independența funcției de asigurare a conformității. … 91.Unele state membre solicită responsabilului cu funcția de asigurare a conformității să completeze un chestionar anual pentru a colecta informații cu privire la conformitatea firmei. Chestionarul constă într-o grilă de evaluare cu privire la modul în care firma intenționează să își desfășoare și să își monitorizeze activitatea economică. Grila de evaluare respectivă include întrebări privind toate serviciile de investiții pe care firma este autorizată să le desfășoare. Unele întrebări se referă, de asemenea, la monitorizarea și controlul activității care urmează a fi desfășurată de firmă (de exemplu, modul în care sunt organizate funcțiile de control, cui îi raportează acestea, dacă unele funcții sunt sau nu externalizate etc., precum și o serie de câmpuri deschise în care firmei i se solicită să descrie orice modificări și evoluții relevante în raport cu anii trecuți). Răspunsurile ar putea fi validate de cadrele de conducere de nivel superior ale firmei, apoi trimise autorității competente. Acest chestionar ar putea constitui un raport standardizat într-un format prelucrabil automat pentru a permite extragerea datelor, incluzând indicatori calitativi și semnalând anomaliile într-o manieră eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. Chestionarul ar putea fi utilizat de autoritățile competente pentru a monitoriza firma și a-i impune adoptarea unui plan de acțiune menit să remedieze problemele, precum și pentru a stabili prioritățile supravegherii autorității competente și pentru a-și calibra abordarea bazată pe riscuri. … 92.Practicile menționate mai sus ar putea fi utile pentru alte autorități competente. …  …  … V.Tabel de corespondență între ghidul din 2020 și ghidul din 2012

 … (la 02-05-2022,
Anexa nr. 10 a fost modificată de Punctul 85, Articolul I din REGULAMENT nr. 8 din 20 aprilie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 423 din 02 mai 2022
)
 + 
Anexa nr. 11
Ghid ESMA privind practicile de vânzare încrucișată1.Scop1.Prezentul ghid are drept scop principal stabilirea unei abordări coerente și eficace a supravegherii firmelor de către autoritățile competente, care să contribuie la îmbunătățirea gradului de protecție a investitorilor în statele membre. Prin urmare, ghidul va contribui la clarificarea așteptărilor privind standardele de conduită și măsurile organizatorice pentru firmele implicate în practici de vânzare încrucișată, în vederea reducerii efectelor nocive asociate asupra investitorilor. …  … 2.Domeniu de aplicare2.Ghidul se aplică în ceea ce privește practicile de vânzare încrucișată în sensul prevăzut la art. 4 alin. (1) pct. 42 din Directiva MiFID II. În special, ghidul se aplică în ceea ce privește oferirea unui serviciu de investiții împreună cu un alt serviciu sau produs ca parte a unui pachet sau pentru a condiționa o înțelegere sau un pachet. … 3.Având în vedere definiția de mai sus, ESMA ar dori să reamintească faptul că fiecăruia dintre produsele sau serviciile ce fac obiectul vânzării încrucișate de către o anumită firmă sau pachetului ce rezultă din practici de vânzare încrucișată i se pot aplica alte standarde privind conduita în afaceri (astfel cum sunt prevăzute în alte acte legislative sectoriale ale UE decât MiFID II). Niciuna dintre dispozițiile prezentului ghid nu afectează obligația firmelor de a respecta astfel de cerințe aplicabile. … 4.Ghidul se aplică în cazul pachetelor legate și grupate, cu excepția cazului în care acestea sunt interzise în baza oricărei legislații aplicabile produselor sau serviciilor incluse în pachet. …  … 3.Destinatari5.Ghidul se adresează autorităților cu competențe de supraveghere a firmelor ce fac obiectul următoarelor directive:a.Directiva privind piețele instrumentelor financiare (reformare) (Directiva nr. 2014/65/UE – MiFID II); … b.Directiva de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (Directiva nr. 2009/65/CE – Directiva OPCVM); … c.Directiva privind administratorii fondurilor de investiții alternative (Directiva nr. 2011/61/UE – AIFMD). …  …  … 4.Conformitatea, obligațiile de raportare și data aplicării + 
Statutul ghidului6.Prezentul ghid este elaborat în temeiul art. 16 din Regulamentul ESMA. În conformitate cu alin. (3) al acestui articol, autoritățile competente trebuie să depună toate eforturile pentru a se conforma ghidului. Autoritățile competente cărora li se aplică ghidul trebuie să se conformeze prin încorporarea acestora în practicile lor de supraveghere, după caz (de exemplu, prin modificarea cadrului lor de reglementare sau prin procesele proprii de supraveghere). … 7.În conformitate cu art. 24 alin. (11) din MiFID II, ESMA a cooperat cu ABE și cu EIOPA în elaborarea acestui ghid. … 8.Prezentul ghid se aplică începând cu 3 ianuarie 2018. …  + 
Cerințe de raportare9.În termen de două luni de la data publicării versiunilor traduse de către ESMA, autoritățile competente cărora le este adresat prezentul ghid trebuie să notifice ESMA dacă respectă sau intenționează să respecte ghidul, precizând motivele în cazul nerespectării, la adresacross-selling1861@esma.europa.eu. În absența unui răspuns trimis în acest termen, se va considera că autoritățile competente nu respectă ghidul. Pe site-ul ESMA este disponibil un model de notificare. … 10.Acolo unde se consideră util, orientările din următoarele paragrafe vor fi urmate de unul sau mai multe exemple. Exemplele detaliază în ce fel ar putea pune firmele în practică fiecare orientare (implementată de către autoritățile competente). Cu toate acestea, o firmă poate alege să pună în practică acest ghid și în alte moduri. …  … 5.Definiții11.Cu excepția cazului în care se precizează altfel, termenii utilizați în MiFID II au același înțeles în prezentul ghid. În plus, în sensul prezentului ghid, se aplică următoarele definiții:

 …  … 6.Ghidul privind practicile de vânzare încrucișată + 
Dezvăluirea completă a informațiilor privind prețul și costul + 
Orientarea 112.Autoritățile competente de supraveghere a firmelor care distribuie un pachet legat sau grupat trebuie să solicite firmelor să se asigure că li se furnizează clienților informații privind prețul pachetului și al componentelor acestuia. … 13.Autoritățile competente de supraveghere a firmelor care distribuie un pachet legat sau grupat trebuie să solicite firmelor să se asigure că li se furnizează clienților o defalcare și o agregare clară a tuturor costurilor cunoscute relevante asociate achiziționării pachetului și componentelor acestuia, precum taxele de administrare, costurile de tranzacționare și penalitățile de retragere sau de rambursare anticipată. Atunci când costurile nu pot fi calculate cu exactitate în prealabil, însă, cu toate acestea, ele vor fi suportate de clienți după achiziționarea unui pachet, autoritatea competentă trebuie să solicite firmei să furnizeze o estimare a acestor costuri, pe baza unor prezumții rezonabile. … Exemplu: La vânzarea încrucișată a unui swap pe rata dobânzii, împreună cu un credit cu rată variabilă, pentru a permite unui client să își acopere riscul ratei dobânzii (și anume, clientul își schimbă plata cu dobândă variabilă pentru o plată cu o rată fixă a dobânzii), firma furnizează clientului informații-cheie privind toate aspectele contractului swap ce vor afecta semnificativ costul suportat în final de client, precum eventualele obligații de plată ale clientului atunci când se modifică rata dobânzii și taxele pentru retragerea din contractul swap.Afișarea vizibilă și comunicarea la timp a informațiilor privind prețul și costurile. + 
Orientarea 214.Autoritățile competente de supraveghere a firmelor care distribuie un pachet legat sau grupat trebuie să solicite firmelor să se asigure că informațiile referitoare la preț și la toate costurile relevante ale pachetului, precum și cu privire la toate componentele acestuia, sunt puse la dispoziție în timp util înainte de semnarea acordului de către client, astfel încât acesta să poată lua o decizie informată. …  + 
Orientarea 315.Autoritățile competente de supraveghere a firmelor care distribuie un pachet legat sau grupat trebuie să solicite firmelor să se asigure că informațiile privind prețul și costurile pachetului și ale componentelor acestuia sunt comunicate clienților în mod vizibil, exact și într-un limbaj accesibil (cu explicarea eventualilor termeni tehnici). … 16.Autoritățile competente de supraveghere a firmelor care distribuie un pachet legat sau grupat trebuie să solicite firmelor să se asigure că, atunci când promovează oricare dintre componentele ce formează un pachet grupat sau legat, informațiile privind prețurile și costurile acestor componente sunt la fel de vizibile, astfel încât un client să poată stabili în mod corespunzător și rapid ce costuri va suporta ca urmare a achiziționării componentelor în cadrul pachetului. … Exemple:1)În orice comunicări de marketing folosite de firmă, fontul utilizat pentru a comunica informațiile relevante privind prețul și costurile fiecărei componente ce urmează a fi vândută în cadrul pachetului este identic. Informațiile relevante referitoare la una dintre componente nu sunt evidențiate mai mult, folosind fonturi mai mari sau mai îngroșate. … 2)Atunci când vânzarea se realizează pe internet sau printr-un alt canal, fără implicarea directă a unui vânzător, informațiile privind prețul și costurile ambelor produse care vor forma pachetul apar la începutul paginilor web corespunzătoare și pot fi găsite ușor de către clienți, și anume informațiile privind prețul și costurile oricărui produs ce va face parte din pachetul grupat nu sunt amplasate sau "ascunse" în partea inferioară a formularului de vânzări online al firmei. …  + 
Orientarea 417.Autoritățile competente de supraveghere a firmelor care distribuie un pachet legat sau grupat trebuie să solicite firmelor să se asigure că informațiile privind prețul și costurile le sunt prezentate clienților într-o manieră care nu este înșelătoare și care nu distorsionează sau ascunde costul real pentru client sau care nu îngreunează comparațiile semnificative cu produse alternative. … Dezvăluirea completă a informațiilor-cheie privind caracteristicile și riscurile ce nu sunt legate de prețuri, după caz. + 
Orientarea 518.Autoritățile competente de supraveghere a firmelor care distribuie un pachet legat sau grupat trebuie să solicite firmelor să se asigure că li se furnizează clienților informații-cheie privind caracteristicile și riscurile ce nu sunt legate de prețuri, după caz, cu privire la fiecare componentă și la pachet, inclusiv, în special, informații privind modificarea riscurilor ca urmare a achiziționării pachetului grupat, în locul achiziționării fiecărei componente separat. … Exemplu: O firmă oferă un cont de economii cu rată preferențială doar atunci când produsul este achiziționat împreună cu o obligațiune structurată. În acest caz, nivelul de risc al întregului pachet este diferit de riscurile aferente contului de economii în mod independent: se garantează capitalul inițial dintr-un cont de economii, iar singura variabilă este dobânda plătită. Însă capitalul inițial investit într-un produs structurat de investiții este posibil să nu fie garantat, deci se poate pierde parțial sau integral. În acest exemplu, profilurile de risc ale componentelor sunt în mod clar foarte diferite, iar atunci când se combină, nivelul de risc asociat componentei produsului structurat ar putea anula siguranța componentei produsului de economii în asemenea măsură încât profilul global de risc al pachetului crește semnificativ. Firma informează în mod clar clientul cu privire la modificarea riscului ca urmare a achiziționării pachetului grupat, în locul fiecăreia dintre componente separat.Afișarea vizibilă și comunicarea la timp a informațiilor-cheie privind caracteristicile și riscurile ce nu sunt legate de prețuri, după caz. + 
Orientarea 619.Autoritățile competente de supraveghere a firmelor care distribuie un pachet legat sau grupat trebuie să solicite firmelor să se asigure că factorii-cheie care nu sunt legați de prețuri și riscurile relevante sunt promovați clienților cu o vizibilitate și amploare similare informațiilor privind prețul și costurile componentelor sau ale pachetului grupat/legat, iar aceste informații trebuie să le fie aduse la cunoștință clienților într-un limbaj clar (cu explicarea eventualilor termeni tehnici), în timp util înainte de semnarea acordului de către client. … 20.Autoritățile competente de supraveghere a firmelor care distribuie un pachet legat sau grupat trebuie să solicite firmelor să se asigure că informațiile referitoare la caracteristicile și riscurile pachetului care nu sunt legate de preț le sunt prezentate clienților într-o manieră care nu este înșelătoare sau care nu distorsionează impactul acestor factori asupra clientului. … Exemple:1)Firma atrage atenția clientului asupra limitărilor și riscurilor (după caz) pachetului legat sau grupat și asupra componentelor și acordă asistență clientului în ceea ce privește informațiile relevante care stabilesc principalele beneficii, limitări și riscuri (după caz) ale pachetului și ale componentelor. Vânzătorul explică în mod corespunzător și în timp util (înainte de semnarea contractului de către client) în ce fel se modifică semnificativ acești factori care nu au legătură cu prețul, în funcție de (i) achiziționarea de componente și de (ii) componenta selectată. Firma atrage atenția clientului pachetului legat cu privire la beneficiile, limitările și riscurile globale (după caz) ale pachetului. … 2)Firma nu se va baza exclusiv pe o trimitere generală la termenii și condițiile sale pentru a atrage atenția clienților asupra informațiilor-cheie care nu sunt legate de prețuri sau pentru a dezvălui astfel de informații. Din contră, firma trebuie să explice clientului într-un limbaj clar riscurile (după caz) și informațiile care nu sunt legate de prețuri. … Afișarea vizibilă și comunicarea "opțiunii de a achiziționa". + 
Orientarea 721.Autoritățile competente de supraveghere a firmelor care distribuie pachete legate sau grupate trebuie să solicite firmelor să se asigure că clienții sunt informați în mod corespunzător cu privire la posibilitatea de a achiziționa componentele separat, respectiv dacă au libertatea de alegere cu privire la produsele pe care le cumpără sau, în măsura permisă conform legislației sectoriale, dacă trebuie achiziționată una dintre componente astfel încât clientul să fie eligibil să achiziționeze unul dintre celelalte produse de la firmă. … 22.Autoritățile competente de supraveghere a firmelor care distribuie pachete grupate trebuie să solicite firmelor să se asigure că își concep opțiunile de achiziție într-o manieră ce permite clienților să selecteze în mod activ o achiziție și, prin urmare, să ia o decizie conștientă de a achiziționa componenta sau pachetul grupat. Prin urmare, autoritățile competente trebuie să le solicite firmelor să se asigure că acestea nu folosesc casete bifate în prealabil (online sau în orice alt document de vânzări) atunci când vând produse sau servicii în mod încrucișat. … 23.Autoritățile competente de supraveghere a firmelor care distribuie pachete grupate trebuie să solicite firmelor să se asigure că își prezintă opțiunile de achiziție astfel încât să se evite crearea impresiei false că achiziția pachetului grupat este obligatorie, când, de fapt, achiziția este una opțională. … Exemple:1)O firmă oferă o gamă de produse de investiții. Firma prezintă clar opțiunile clientului. De exemplu, este clară opțiunea clientului de a achiziționa un serviciu exclusiv de execuție, fără produse suplimentare, precum date de piață și analiză financiară. În mod similar, este clar dacă libertatea de alegere a clientului este limitată la anumite grupări de componente sau dacă are posibilitatea de a le alege pe cele pe care le poate combina. … 2)Pe pagina de vânzări online a firmei, opțiunea de a achiziționa un pachet grupat care conține serviciul exclusiv de execuție și cercetările de piață este lăsată necompletată. Clientul trebuie să opteze pentru achiziție bifând afirmativ o întrebare simplă privind dorința sa de a achiziționa produsul suplimentar (în acest caz cercetarea de piață) (și, prin urmare, pachetul grupat), pe lângă produsul "de bază". … Formarea corespunzătoare a personalului competent. + 
Orientarea 824.Autoritățile competente de supraveghere a firmelor care distribuie pachete legate sau grupate trebuie să solicite firmelor să se asigure că personalul responsabil de distribuția fiecăruia dintre produsele vândute în cadrul unui pachet beneficiază de formare corespunzătoare, inclusiv de formare transsectorială, după caz. Formarea personalului trebuie să asigure familiarizarea acestuia cu riscurile asociate componentelor și pachetului grupat sau legat, după caz, și capacitatea personalului de a comunica aceste aspecte clienților într-un limbaj clar (fără termeni tehnici). … Conflictele de interes în structurile de remunerare a personalului de vânzări. + 
Orientarea 925.Autoritățile competente de supraveghere a firmelor care distribuie pachete legate sau grupate trebuie să solicite firmelor să se asigure că sunt puse în aplicare modele de remunerare și stimulente de vânzări adecvate, care încurajează un comportament profesional responsabil, un tratament egal al clienților și evitarea conflictelor de interese pentru personalul care vinde pachete legate sau grupate și că acestea sunt monitorizate de conducerea de nivel superior. … Exemple:1)Firma nu pune în aplicare politici de remunerare, practici și concursuri pe bază de performanță care încurajează personalul de vânzări ce ar putea fi remunerat pe baza unui comision să "forțeze" vânzarea pachetului grupat și care ar putea încuraja, prin urmare, vânzarea inutilă/necorespunzătoare a unei componente a pachetului sau a pachetului în sine. De exemplu, dacă personalul de vânzări ar fi stimulat să vândă în mod încrucișat un împrumut împreună cu un cont de brokeraj, ca urmare a acestei structuri de remunerare, ar exista riscul stimulării unei potențiale vânzări necorespunzătoare a împrumutului și, astfel, și a pachetului. … 2)Firma evită politicile și practicile de remunerare ce reduc substanțial salariul de bază al personalului de vânzări dacă nu este atins un anumit obiectiv de vânzări în ceea ce privește pachetul grupat/legat, reducând, astfel, riscul ca vânzătorul să efectueze vânzări necorespunzătoare ale pachetului grupat cu scopul de a evita acest rezultat. … 3)Firma evită reducerea bonusurilor sau a stimulentelor câștigate de personalul de vânzări ca urmare a neatingerii unui obiectiv sau a unui prag de vânzări pentru pachetul grupat. … Drepturile de anulare post-vânzare. + 
Orientarea 1026.Autoritățile competente de supraveghere a firmelor care distribuie pachete legate sau grupate trebuie să solicite firmelor să se asigure că atunci când uneia sau mai multor componente ale unui pachet (dacă aceste componente ar fi vândute individual) li se aplică "perioade de așteptare" sau drepturi de anulare post-vânzare, aceste drepturi se aplică în continuare componentelor din cadrul pachetului. … 27.Autoritățile competente de supraveghere a firmelor care distribuie pachete legate sau grupate trebuie să solicite firmelor să se asigure că clienților li se permite ulterior să divizeze produsele grupate într-o ofertă cu vânzare încrucișată fără penalități disproporționate, cu excepția cazului în care există motive justificate pentru care acest lucru nu este posibil. … 7.Exemple de practici dăunătoare de vânzare încrucișată … 28.Exemplele de mai jos prezintă, în conformitate cu art. 24 alin. (11) din MiFID II, o listă neexhaustivă a situațiilor în care practicile de vânzare încrucișată nu corespund obligațiilor prevăzute la art. 24 alin. (1) din MiFID II. …  + 
Exemple de situații dăunătoare din punct de vedere monetarExemplul 1Oferirea într-un pachet a două produse în condițiile în care prețul acestei oferte este mai ridicat decât prețul fiecărei componente oferite separat de către aceeași firmă (atât timp cât produsele au exact aceleași caracteristici în ambele cazuri).Exemplul 2Îndemnarea unui client să achiziționeze o ofertă cu vânzare încrucișată anunțând/promovând faptul că, la data vânzării, valoarea totală a costurilor și taxelor pe care le va plăti clientul este mai mică decât prețul cumulat al fiecărei componente comercializate separat, deși, în realitate, această valoare a costurilor și a taxelor este deja programată să fie majorată în timp, de exemplu din cauza acumulării de costuri/taxe de operare.Exemplul 3Nereturnarea unei porțiuni din partea proporțională a primei plătite în prealabil pentru o componentă de asigurare a pachetului după încetarea unui serviciu de investiții vândut împreună cu aceasta, atunci când produsul de asigurare nu rămâne în vigoare. + 
Exemplu de situație dăunătoare din punctul de vedere al mobilitățiiExemplul 4Impunerea unor taxe de reziliere înainte de termen neproporționale pentru un produs auxiliar de asigurare, dacă un client dorește să înlocuiască acoperirea oferită de un furnizor alternativ sau amenințarea cu încetarea relației contractuale cu privire la un alt produs inclus în pachet. + 
Exemplu de achiziție a unor produse nedorite sau inutileExemplul 5Oferirea unui produs grupat cu alt produs care nu a fost solicitat de client, atunci când firma știe sau trebuie să știe că produsul dublează în mod inutil alt produs pe care clientul îl are deja și de care nu poate beneficia (inclusiv fiindcă clientul nu este eligibil). …  + 
Anexa nr. 12
Ghid ESMA privind titlurile de creanță și depozitele structurate complexeI.Domeniu de aplicareCui i se aplică?1.Prezentul ghid se aplică:a.autorităților competente și … b.firmelor. …  … Ce se aplică?2.Prezentul ghid se aplică în legătură cu art. 25 alin. (4) din Directiva nr. 2014/65/UE (MiFID II). … Când se aplică?3.Prezentul ghid se aplică începând de la 3 ianuarie 2017 …  … II.Referințe, abrevieri și definiții + 
Referințe legislative

 + 
Abrevieri

 + 
Definiții4.Cu excepția cazului în care se precizează altfel, termenii utilizați în MiFID au același înțeles în prezentul ghid. În plus, se aplică următoarele definiții:

 …  … III.Scop5.Scopul prezentului ghid este de a defini criteriile pentru evaluarea (i) titlurilor de creanță care încorporează o structură care face dificilă înțelegerea de către client a riscurilor implicate și (ii) a depozitelor structurate care încorporează o structură care face dificilă înțelegerea de către client a riscului legat de rentabilitate sau a costurilor renunțării la produs înainte de scadență. … 6.Prezentul ghid clarifică totodată conceptul de "instrumente derivate încorporate" pentru a asigura un cadru general în scopul aplicării art. 25 alin. (4) din MiFID II în legătură cu titlurile de creanță. … 7.ESMA se așteaptă ca prezentul ghid să sporească protecția investitorilor și să promoveze o convergență mai mare în sensul clasificării instrumentelor financiare în instrumente "complexe" sau "care nu sunt complexe" sau depozite structurate în sensul testului privind caracterul adecvat/activității unice de executare în conformitate cu art. 25 alin. (3) și (4) din MiFID II. …  … IV.Conformitate și obligații de raportare + 
Statutul ghidului8.Prezentul document cuprinde orientări emise în temeiul art. 16 din Regulamentul ESMA. În conformitate cu art. 16 alin. (3) din Regulamentul ESMA, autoritățile competente și participanții pe piețele financiare trebuie să depună toate eforturile pentru a respecta ghidul. … 9.Autoritățile competente cărora li se aplică ghidurile trebuie să le respecte prin introducerea acestora în practicile lor de supraveghere, inclusiv în cazul în care anumite orientări dintr-un document se adresează în principal participanților la piața financiară. …  + 
Cerințe de raportare10.În termen de două luni de la data publicării de către ESMA, autoritățile competente cărora le este adresat prezentul ghid trebuie să notifice ESMA dacă respectă sau intenționează să respecte ghidul, precizând motivele în cazul nerespectării, la adresa complexproducts1787@esma.europa.eu. În absența unui răspuns până la acest termen, se va considera că autoritățile competente nu se conformează. Un model pentru notificări este disponibil pe site-ul ESMA. … 11.Firmele cărora li se aplică prezentul ghid nu au obligația de a raporta dacă respectă prezentele orientări. …  … V.GhidulV.ITitlurile de creanță care încorporează un instrument derivat12.În sensul punctelor (ii) și (iii) din art. 25 alin. (4) litera (a) din MiFID II, un instrument derivat încorporat ar trebui să fie interpretat drept o componentă a unui titlu de creanță care determină modificarea parțială sau totală, în funcție de una sau mai multe variabile definite, a fluxurilor de numerar care, în alte situații, ar decurge din instrument. …  … V.IITitlurile de creanță care încorporează o structură care face dificilă înțelegerea de către client a riscurilor implicate13.În sensul pct. (ii) și (iii) din art. 25 alin. (4) lit. (a) din MiFID, titlurile de creanță care încorporează o structură care face dificilă înțelegerea de către client a riscurilor implicate ar trebui să includă, printre altele, oricare dintre următoarele:a)Titlurile de creanță a căror rentabilitate depinde de performanța unui anumit portofoliu de active. Această categorie include titlurile de creanță a căror rentabilitate sau performanță depinde de creanțele fixe sau fluctuante generate de activele din portofoliul aferent. … b)Titlurile de creanță a căror rentabilitate este subordonată rambursării datoriei deținute de alții. Această categorie include titlurile de creanță structurate astfel încât, în eventualitatea unei nerambursări de către emitent, deținătorii datoriilor cu rang prioritar au acces prioritar la activele emitentului față de deținătorii subordonați. … c)Titlurile de creanță în cazul cărora emitentul are libertatea de a modifica fluxurile de numerar ale instrumentului. Această categorie include titluri de creanță structurate astfel încât fluxurile de venituri anticipate sau rambursarea anticipată a sumei principale depinde de variabile stabilite de către emitent după bunul plac. … d)Titlurile de creanță pentru care nu s-a specificat o dată a răscumpărării sau o scadență. Această categorie include titluri de creanță structurate astfel încât nu există o scadență stabilită și, prin urmare, nu există de regulă nicio rambursare a sumei principale investite. … e)Titlurile de creanță care au un suport neobișnuit sau necunoscut. Această categorie include titluri de creanță structurate astfel încât fluxurile de venituri anticipate sau rambursarea anticipată a sumei principale depinde de variabile care sunt neobișnuite sau necunoscute de către investitorul cu amănuntul obișnuit. … f)Titlurile de creanță cu mecanisme complexe pentru stabilirea sau calcularea rentabilității. Această categorie include titlurile de creanță structurate astfel încât fluxurile de venituri anticipate pot fluctua în mod frecvent și/sau în mod evident în diferite momente pe durata instrumentului, fie pentru că se respectă anumite condiții de prag prestabilite, fie pentru că se ajunge la anumite termene. … g)Titlurile de creanță structurate astfel încât nu pot asigura rambursarea integrală a sumei principale. Această categorie include titluri de creanță care prezintă o structură sau sunt supuse unui mecanism care, în anumite împrejurări, determină rambursarea parțială (sau zero) a sumei principale. … h)Titlurile de creanțe emise printr-un vehicul investițional special (VIS) în împrejurări în care denumirea titlului de creanță sau denumirea juridică a VIS poate induce în eroare investitorii în ceea ce privește identitatea emitentului sau a garantului. … i)Titlurile de creanță cu mecanisme complexe de garantare. Această categorie include titlurile de creanță garantate de către un terț și structurate astfel încât devine complicat pentru un investitor să evalueze cu precizie modul în care mecanismul de garantare afectează expunerea la risc a investiției. … j)Titlurile de creanță cu particularități legate de efectul de levier. Această categorie include titluri de creanță structurate astfel încât rentabilitatea sau pierderile pentru investitor pot ajunge la valori multiplicate ale investiției inițiale. …  …  … 

V.IIIDepozitele structurate care încorporează o structură care face dificilă înțelegerea de către client a riscurilor legate de rentabilitate14.În sensul pct. (v) din art. 25 alin. (4) lit. (a) din MiFID II, o structură care face dificilă înțelegerea de către client a riscurilor legate de rentabilitate există în cazul în care:a)mai mult de o variabilă afectează rentabilitatea asigurată; sau … b)relația dintre rentabilitate și variabila în cauză sau mecanismul de stabilire sau calculare a rentabilității este complexă; sau … c)variabila implicată în calcularea rentabilității este neobișnuită sau necunoscută de către investitorul cu amănuntul obișnuit; sau … d)contractul acordă instituției de credit dreptul unilateral de a rezilia acordul înainte de scadență. …  …  … V.IVDepozitele structurate care încorporează o structură care face dificilă înțelegerea de către client a costurilor renunțării la produs înainte de scadență15.În sensul pct. (v) din art. 25 alin. (4) lit. (a) din MiFID II, o structură care face dificilă înțelegerea de către client a costurilor renunțării la produs înainte de scadență există în cazul în care costul renunțării:a)nu este o sumă fixă; … b)nu este o sumă fixă pentru fiecare lună (sau o parte din lună) rămasă până la sfârșitul termenului convenit; … c)nu este un procent fix din suma depusă. …  …  … V.VExemple16.Tabelul de la alin. VI include o listă incompletă de exemple de titluri de creanță care încorporează un instrument derivat sau o structură care face dificilă înțelegerea de către client a riscurilor implicate, precum și de depozite structurate complexe în sensul art. 25 alin. (4) lit. (a) pct. (ii), (iii) și (v) din MiFID II. …  …  … VI.Tabel – Listă incompletă de exempleListă incompletă de exemple de titluri de creanță care încorporează un instrument derivat sau o structură care face dificilă înțelegerea de către client a riscurilor implicate, precum și de depozite structurate complexe în sensul art. 25 alin. (4) lit. (a) pct. (ii), (iii) și (v) din MiFID II*1)*1) În unele cazuri au fost identificate "tipuri" specifice de titluri de creanță, iar în alte cazuri, s-a oferit o descriere specifică. În unele cazuri, un instrument financiar ar putea fi încadrat în mai multe categorii.

 …  + 
Anexa nr. 13
Ghid cu privire la anumite aspecte ale cerințelor MiFID II privind adecvarea
(ESMA35-43-3172) + 
Domeniu de aplicareCui i se aplică?1.Prezentul ghid se aplică:a)autorităților competente; și … b)firmelor. …  … Ce se aplică?2.Prezentul ghid se aplică în legătură cu art. 25 alin. (2) din MiFID II și cu art. 54 și 55 din Regulamentul delegat MiFID II și se aplică furnizării următoarelor servicii de investiții enumerate în secțiunea A din anexa I la MiFID II:– consultanță de investiții; … – administrarea de portofolii. …  … 3.Prezentul ghid se referă în principal la situațiile în care serviciile sunt furnizate clienților de retail. De asemenea, ghidul se aplică, în măsura în care este relevant, atunci când serviciile sunt furnizate clienților profesionali, luând în considerare dispozițiile de la articolul 54 alineatul (3) din Regulamentul delegat MiFID II și din anexa II la MiFID II. … Când se aplică?4.Prezentul ghid se aplică după șase luni de la data publicării sale pe site-ul ESMA în toate limbile oficiale ale UE.Ghidul anterior al ESMA emis în conformitate cu MiFID II^1 va înceta să se aplice începând cu aceeași dată. …  + 
Referințe legislative, abrevieri și definiții + 
Referințe legislative

^1 ESMA35-43-1163 – Ghid cu privire la anumite aspecte ale cerințelor MiFID II privind adecvarea.^2 JO L 331, 15.12.2010, p. 84.^3 JO L 173, 12.6.2014, p. 349.^4 JO L 277, 2.8.2021, p. 1.^5 JO L 87, 31.3.2017, p. 1.^6 Directiva 2009/65/CE.^7 Directiva 2011/61/UE. + 
Obiect5.Scopul prezentului ghid este de a clarifica aplicarea anumitor aspecte ale cerințelor MiFID II privind adecvarea în vederea asigurării aplicării comune, uniforme și consecvente a art. 25 alin. (2) din MiFID II și a art. 54 și 55 din Regulamentul delegat MiFID II. … 6.ESMA se așteaptă ca prezentul ghid să promoveze o mai mare convergență în ceea ce privește interpretarea și abordările în materie de supraveghere ale cerințelor MiFID II privind adecvarea, subliniind o serie de aspecte importante și sporind astfel valoarea standardelor existente. Prin contribuția sa la garantarea respectării standardelor de reglementare de către firme, ESMA anticipează sporirea corespunzătoare a protecției investitorilor. …  + 
Obligații de conformare și raportare + 
Statutul ghidului7.Prezentul document conține orientări emise în temeiul art. 16 din Regulamentul ESMA^8. În conformitate cu art. 16 alin. (3) din Regulamentul ESMA, autoritățile competente și participanții la piețele financiare depun toate eforturile necesare pentru a respecta ghidul.^8 Regulamentul (UE) nr. 1.095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei. … 8.Autoritățile competente cărora li se aplică prezentul ghid trebuie să se conformeze prin includerea acestuia în cadrele lor juridice și/sau de supraveghere naționale, după caz, inclusiv în cazul în care orientări specifice vizează, în principal, participanții la piețele financiare. În acest caz, autoritățile competente trebuie să asigure, prin activități de supraveghere, respectarea ghidului de către participanții la piețele financiare. …  + 
Cerințe de raportare9.Autoritățile competente cărora li se aplică prezentul ghid trebuie să notifice ESMA dacă respectă sau intenționează să respecte ghidul, după caz, precizând motivele nerespectării în cazul în care nu se conformează sau nu intenționează să se conformeze, în termen de două luni de la data publicării ghidului pe site-ul ESMA în toate limbile oficiale ale UE. … 10.Firmele nu sunt obligate să raporteze dacă respectă sau nu prezentul ghid. …  + 
Ghid cu privire la anumite aspecte ale cerințelor MiFID privind adecvareaI.I.INFORMAREA CLIENȚILOR DESPRE MOTIVUL EVALUĂRII ADECVĂRII ȘI DOMENIUL DE APLICARE AL ACESTEIALegislație relevantă: art. 24 alin. (1), (4) și (5) din MiFID II; art. 54 alin. (1) din Regulamentul delegat MiFID II + 
Orientarea generală 111.Firmele trebuie să își informeze clienții, în mod clar și simplu, cu privire la evaluarea adecvării și motivul acesteia, care este acela de a permite firmei să acționeze în cel mai bun interes al clientului. Aceasta trebuie să includă o explicație clară a faptului că efectuarea evaluării este responsabilitatea firmei, astfel încât clienții să înțeleagă motivul pentru care li se cere să furnizeze anumite informații și importanța faptului ca aceste informații să fie actualizate, exacte și complete. Aceste informații pot fi furnizate în format standardizat. …  + 
Orientări specifice12.Informațiile despre evaluarea adecvării trebuie să ajute clienții să înțeleagă scopul cerințelor. Trebuie să îi încurajeze să furnizeze informații actualizate, corecte și suficiente cu privire la cunoștințele, experiența, situația financiară (inclusiv capacitatea de a suporta pierderi) și obiectivele de investiții (inclusiv toleranța la risc) ale acestora. Firmele trebuie să evidențieze clienților că este important să se colecteze informații complete și corecte, astfel încât firma să poată recomanda clientului produse sau servicii adecvate. Fără aceste informații, firmele nu pot oferi clienților servicii de consultanță de investiții și de administrare de portofolii. … 13.Este la latitudinea firmelor să decidă modul în care își vor informa clienții cu privire la evaluarea adecvării. Formatul utilizat trebuie, cu toate acestea, să permită controale pentru a verifica dacă au fost furnizate informațiile. … 14.Firmele trebuie să evite să precizeze sau să dea impresia că clientul este cel care decide asupra adecvării investiției sau cel care stabilește instrumentele financiare care corespund propriului profil de risc. De exemplu, firmele trebuie să evite să indice clientului că un anumit instrument financiar ales de client este cel adecvat sau să solicite clientului să confirme că un instrument sau serviciu este adecvat. … 15.Orice declarație de declinare a responsabilității (sau alte tipuri similare de declarații) care vizează limitarea responsabilității firmei privind evaluarea adecvării nu ar influența în niciun fel caracterizarea serviciului furnizat în practică pentru clienți, nici evaluarea conformității firmei cu cerințele corespunzătoare. De exemplu, când colectează informațiile clienților care sunt necesare pentru a efectua evaluarea adecvării (cum ar fi orizontul lor de investiții/perioada de deținere sau informațiile referitoare la toleranța la risc), firmele nu trebuie să pretindă că nu evaluează adecvarea. … 16.Pentru a ajuta clienții să înțeleagă noțiunea de «preferințe în materie de durabilitate» introdusă la art. 2 pct. 7 din Regulamentul delegat MiFID II și alegerea care trebuie făcută în acest context, firmele trebuie să explice în mod clar termenii și distincțiile dintre diferitele elemente ale definiției preferințelor în materie de durabilitate enunțate la art. 2 pct. 7 lit. (a)-(c) și, de asemenea, dintre aceste produse și produsele fără astfel de caracteristici de durabilitate, evitând limbajul tehnic. Firmele trebuie, de asemenea, să explice termenii și noțiunile utilizate atunci când se referă la aspecte sociale, de mediu și de guvernanță. … 17.Pentru a remedia eventualele lacune în înțelegerea de către clienți a serviciilor furnizate prin consultanță automatizată, firmele trebuie să informeze clienții, pe lângă alte informații solicitate, despre următoarele:– o explicație foarte clară a gradului și măsurii exacte a implicării umane și dacă și în ce fel clientul poate solicita interacțiunea umană; … – o explicație conform căreia răspunsurile oferite de clienți vor avea un impact direct în determinarea adecvării deciziilor de investiții recomandate sau întreprinse în numele lor; … – descrierea surselor de informații utilizate pentru a genera consultanță de investiții sau pentru a furniza serviciul de administrare a portofoliului (de exemplu, dacă se utilizează un chestionar online, firmele trebuie să explice că răspunsurile la chestionar pot constitui singura bază pentru consultanța automatizată sau dacă firma are acces la alte informații sau conturi ale clienților); … – o explicație a modului și momentului în care datele clientului vor fi actualizate în ceea ce privește situația sa, circumstanțele personale etc. …  … 18.Cu condiția ca toate informațiile și rapoartele furnizate clienților să respecte dispozițiile relevante (inclusiv obligațiile privind furnizarea de informații pe suport durabil), firmele trebuie, de asemenea, să analizeze cu atenție dacă informațiile divulgate în scris sunt eficiente (de exemplu, informațiile divulgate sunt puse în mod direct la dispoziția clienților și nu sunt ascunse sau de neînțeles). Pentru firmele care furnizează consultanță automatizată, acest lucru poate include, în special:– evidențierea informațiilor relevante (de exemplu, prin utilizarea unor caracteristici de proiectare, cum ar fi casetele pop-up); … – posibilitatea ca anumite informații să fie însoțite de text interactiv (de exemplu, prin utilizarea unor caracteristici de proiectare, cum ar fi sugestiile) sau alte mijloace pentru a oferi mai multe detalii clienților care caută informații suplimentare (de exemplu, printr-o secțiune de «Întrebări frecvente»). …  …  … I.II.CUNOAȘTE-ȚI CLIENTUL ȘI CUNOAȘTE-ȚI PRODUSUL + 
Măsuri necesare pentru a înțelege cliențiiLegislație relevantă: art. 16 alin. (2) și art. 25 alin. (2) din MiFID II; art. 54 alin. (2)-(5) și art. 55 din Regulamentul delegat MiFID II + 
Orientarea generală 219.Firmele trebuie să stabilească, să pună în aplicare și să mențină politici și proceduri adecvate (inclusiv instrumente adecvate) care să le permită să înțeleagă datele și caracteristicile esențiale ale clienților lor. Firmele trebuie să se asigure că evaluarea informațiilor colectate despre clienții lor se face într-o manieră adecvată, indiferent de mijloacele utilizate pentru colectarea acestor informații. …  + 
Orientări specifice20.Politicile și procedurile firmelor le permit acestora să colecteze și să evalueze toate informațiile necesare pentru a efectua o evaluare a adecvării pentru fiecare client, ținând cont de elementele prevăzute în orientarea 3. … 21.De exemplu, firmele pot utiliza chestionare (inclusiv în format digital) completate de clienții lor sau informațiile colectate în timpul discuțiilor cu aceștia. Firmele trebuie să se asigure că întrebările pe care le adresează clienților sunt suficient de specifice și pot fi înțelese corect și că orice altă metodă utilizată pentru a colecta informații este concepută pentru a obține informațiile necesare pentru evaluarea adecvării. … 22.La elaborarea chestionarelor cu scopul de a colecta informații despre clienții lor în scopul unei evaluări a adecvării, firmele trebuie să cunoască și să ia în considerare cele mai frecvente motive pentru care investitorii ar putea să nu răspundă corect la chestionare. În special:– trebuie să se acorde atenție clarității, exhaustivității și inteligibilității chestionarului, evitând limbajul înșelător, confuz, imprecis și excesiv de tehnic; … – formatul trebuie elaborat cu atenție și trebuie să evite orientarea opțiunilor investitorilor (font, spațiere …); … – prezentarea întrebărilor în baterii (colectarea informațiilor privind o serie de elemente printr-o singură întrebare, în special atunci când se evaluează cunoștințele și experiența și toleranța la risc) trebuie evitată; … – firmele trebuie să analizeze cu atenție ordinea în care pun întrebările pentru a colecta informații în mod eficient; … – pentru a putea asigura colectarea informațiilor necesare, opțiunea de a nu răspunde nu ar trebui, în general, să fie disponibilă în chestionare (în special atunci când se colectează informații privind situația financiară a investitorului). …  … 23.Firmele trebuie, de asemenea, să ia măsuri rezonabile pentru a evalua înțelegerea clientului cu privire la riscul de investiție, precum și relația dintre risc și rentabilitatea investițiilor, deoarece acest lucru este esențial pentru a permite firmelor să acționeze într-un mod care să corespundă cel mai bine intereselor clientului atunci când efectuează evaluarea adecvării. Atunci când prezintă întrebări în acest sens, firmele trebuie să explice clar și simplu că scopul răspunsurilor la acestea este de a ajuta la evaluarea atitudinii clienților față de risc (profilul de risc) și, prin urmare, tipurile de instrumente financiare (și riscurile asociate acestora) adecvate. … 24.Informațiile necesare pentru efectuarea unei evaluări a adecvării includ diferite elemente care pot afecta, de exemplu, analiza situației financiare a clientului (inclusiv capacitatea acestuia de a suporta pierderi) sau a obiectivelor de investiții (inclusiv toleranța acestuia la risc). Exemple de astfel de elemente referitoare la client sunt:– starea civilă (în special capacitatea juridică a clientului de a angaja active care pot aparține și partenerului său); … – situația familială (schimbările privind situația familială a unui client pot avea impact asupra situației sale financiare, de exemplu, un copil nou-născut sau un copil aflat la vârsta la care începe studiile universitare); … – vârsta (care este foarte importantă pentru a asigura o evaluare corectă a obiectivelor de investiții și, în special, a nivelului riscului financiar pe care investitorul este dispus să și-l asume, precum și perioada de deținere/orizontul de investiții care indică dorința de a deține o investiție pentru o anumită perioadă de timp); … – situația profesională (gradul de securitate a locului de muncă sau apropierea clientului de vârsta de pensionare poate avea un impact asupra situației sale financiare sau a obiectivelor de investiții); … – nevoia de lichidități în anumite investiții relevante sau necesitatea de a finanța un angajament financiar viitor (de exemplu, achiziția de bunuri, taxele de educație). …  … 25.Atunci când stabilesc informațiile care sunt necesare, firmele trebuie să țină cont de impactul pe care orice modificare semnificativă a acestor informații îl poate avea în ceea ce privește evaluarea adecvării. … 26.Informațiile privind preferințele în materie de durabilitate ale clientului trebuie să includă toate aspectele menționate în definiția «preferințelor în materie de durabilitate», în conformitate cu art. 2 pct. 7 din Regulamentul delegat MiFID II, și trebuie să fie suficient de detaliate pentru a permite corelarea preferințelor în materie de durabilitate ale clientului cu caracteristicile legate de durabilitate ale instrumentelor financiare. Firmele trebuie să colecteze următoarele informații de la clienți:– dacă clientul are preferințe în materie de durabilitate (da/nu); … – dacă clientul răspunde „da“ la întrebarea anterioară, dacă clientul are preferințe în materie de durabilitate în ceea ce privește una sau mai multe dintre lit. (a), (b) sau (c) ale definiției, în conformitate cu art. 2 pct. 7 din Regulamentul delegat MiFID II; … – pentru aspectele de la lit. (a) și (b), proporția minimă; … – pentru aspectul de la lit. (c), care sunt principalele efecte negative care trebuie luate în considerare, inclusiv criteriile cantitative sau calitative care demonstrează luarea în considerare a acestor efecte. … Pe parcursul întregului proces, firmele trebuie să adopte o abordare neutră și imparțială pentru a nu influența răspunsurile clienților. … 27.Pentru a realiza acest lucru, firmele pot alege următoarea abordare:– firmele pot colecta informații privind preferințele în materie de durabilitate ale clientului, care fac referire la unul sau mai multe dintre aspectele exprimate la art. 2 pct. 7 lit. (a)-(c) din Regulamentul delegat MiFID II. Acest aspect poate fi evaluat prin întrebări închise cu răspuns de tip «da/nu»; … – firmele pot, de asemenea, să colecteze informații din care să reiasă dacă preferințele în materie de durabilitate ale clientului în ceea ce privește lit. (b) și (c), în cazul în care există astfel de preferințe, pun accentul pe factori de durabilitate sociali, de mediu sau de guvernanță ori pe o combinație a acestora sau dacă clientul nu pune accentul pe aceștia; … – în cazul în care clientul își exprimă preferințele în ceea ce privește «proporția minimă» menționată la lit. (a) și (b), firmele pot colecta aceste informații nu sub forma unui procent exact, ci a unor procente minime. Aceste procente trebuie prezentate clientului într-un mod neutru și trebuie să fie suficient de detaliate. Firmele pot, de exemplu, să ajute clientul să identifice proporția minimă aproximând proporția minimă prin proporții minime standardizate, cum ar fi «minimum 20%, minimum 25%, minimum 30% etc.»; … – în cazul în care clientul dorește să includă un instrument financiar care ia în considerare principalele efecte negative, informațiile colectate trebuie să vizeze elementele calitative sau cantitative ale principalelor efecte negative menționate la lit. (c). Firmele pot testa preferințele și apetitul clientului pentru integrarea principalelor efecte negative cu privire la familiile de indicatori ai principalelor efecte negative în ansamblu, pe baza eventualei concentrări a clientului asupra aspectelor sociale, de mediu sau de guvernanță, utilizând categoriile prezentate în standardele tehnice de reglementare^9 în temeiul Regulamentului privind publicarea de informații privind finanțarea durabilă (în locul unei abordări bazate pe fiecare indicator al principalelor efecte negative), cum ar fi emisiile, performanța energetică, apa și deșeurile etc.^9 Regulamentul delegat (UE) 2022/1.288 al Comisiei. … Ulterior, se poate iniția o evaluare pentru fiecare categorie care este sau nu este importantă/esențială pentru client. Această evaluare calitativă se poate baza pe abordările în care produsele iau în considerare principalele efecte negative (de exemplu, strategii de excludere/politici aplicabile controverselor/politici de vot și de implicare).În cazul în care clientul dorește să includă un instrument financiar care ia în considerare principalele efecte negative, firmele pot, de asemenea, să întrebe clientul dacă există activități economice specifice pe care, pe baza principalelor efecte negative relevante, dorește să le excludă din investițiile sale (de exemplu, activități economice specifice care sunt considerate ca fiind dăunătoare în mod semnificativ potrivit cadrului taxonomiei UE și/sau care se opun opiniilor etice și privind mediul ale clientului și care sunt legate de anumite efecte negative principale asupra factorilor de durabilitate). … 28.Firmele trebuie să dispună de politici și instrucțiuni pentru personalul lor care interacționează cu clienții pentru situațiile în care clienții răspund că au preferințe în materie de durabilitate, dar nu își exprimă preferința cu privire la niciunul dintre aspectele specifice menționate la art. 2 pct. 7 lit. (a)-(c) din Regulamentul delegat MiFID II sau cu privire la o proporție minimă. De exemplu, firma poate lua în considerare oricare dintre aspectele menționate la art. 2 pct. 7 lit. (a)-(c) din regulamentul delegat. În cazul în care utilizează această abordare, firmele trebuie să o explice și să informeze clientul cu privire la caracteristicile de durabilitate ale produsului (produselor) de investiții recomandat(e) sau în care firma va investi în numele clientului și să documenteze în raportul de adecvare^10 alegerea clientului de a nu specifica mai în detaliu preferințele în materie de durabilitate. Firmele trebuie să se asigure că există mecanisme similare atunci când firmele furnizează servicii de consultanță automatizată, având în vedere interacțiunea umană limitată.^10 «Raportul de adecvare» este «declarația privind caracterul adecvat» menționată la articolul 25 din MiFID II. … 29.Atunci când furnizează servicii de administrare a portofoliului sau de consultanță de investiții cu o abordare bazată pe portofoliu, firmele trebuie să colecteze informații cu privire la preferințele în materie de durabilitate ale clientului cu același grad de detaliere ca în cazul informațiilor prevăzute la pct. 26 și 27 de mai sus. Firmele trebuie, de asemenea, să solicite clientului să specifice partea/procentul din portofoliu (dacă este cazul) pe care dorește să o/îl investească în produse care respectă preferințele în materie de durabilitate ale clientului. În cazul în care firmele lucrează cu modele de portofoliu care combină unele sau toate criteriile enumerate la pct. 26 de mai sus, aceste modele de portofoliu trebuie să permită o evaluare detaliată a preferințelor clientului și nu trebuie transpuse într-un chestionar care îl determină pe client să aleagă o combinație de criterii care nu ar îndeplini preferințele în materie de durabilitate ale clientului.^11^11 Acest punct trebuie interpretat în coroborare cu pct. 87 din ghid. … 30.Firmele trebuie să ia toate măsurile rezonabile pentru a evalua în mod corespunzător înțelegerea de către clienții lor a principalelor caracteristici și a riscurilor legate de tipurile de produse din oferta firmei. Adoptarea de către firme a mecanismelor de evitare a autoevaluării și asigurarea coerenței răspunsurilor furnizate de client^12 este deosebit de importantă pentru evaluarea corectă a cunoștințelor și experienței clientului. Informațiile colectate de firme cu privire la cunoștințele și experiența unui client trebuie luate în considerare împreună pentru evaluarea generală a înțelegerii acestuia a produselor și a riscurilor implicate în tranzacțiile recomandate sau în administrarea portofoliului său.^12 Vezi orientarea 4. … 31.De asemenea, este important ca firmele să evalueze înțelegerea de către client a noțiunilor financiare de bază, cum ar fi riscul de investiție (inclusiv riscul de concentrare) și analiza comparativă risc/randament. În acest scop, firmele trebuie să ia în considerare utilizarea unor exemple relevante, inteligibile privind nivelurile de pierderi/randament care pot apărea în funcție de nivelul de risc asumat și trebuie să evalueze răspunsul clientului la astfel de scenarii. … 32.Firmele trebuie să își elaboreze chestionarele în așa fel încât să poată colecta informațiile necesare despre clientul lor. Acest lucru poate fi relevant în special pentru firmele care oferă servicii de consultanță automatizată, având în vedere interacțiunea umană limitată. Pentru a asigura conformitatea acestora cu cerințele referitoare la această evaluare, firmele trebuie să țină seama de factori precum:– dacă informațiile colectate prin intermediul chestionarului online permit firmei să stabilească dacă sfaturile furnizate sunt adecvate pentru clienții lor în funcție de cunoștințele și experiența acestora, situația financiară și obiectivele și nevoile de investiții; … – dacă întrebările din chestionar sunt suficient de clare și/sau dacă scopul chestionarului este să furnizeze clarificări suplimentare sau exemple clienților, atunci când este necesar (de exemplu, prin utilizarea unor caracteristici de proiectare, cum ar fi sugestii sau casete pop-up); … – dacă vreo formă de interacțiune umană (inclusiv interacțiunea de la distanță prin e-mail sau telefon mobil) este disponibilă clienților atunci când răspund la chestionarul online; … – dacă au fost luate măsuri pentru a soluționa răspunsurile inconsecvente ale clienților (cum ar fi încorporarea în elaborarea chestionarului a unor caracteristici de avertizare a clienților atunci când răspunsurile lor par inconsecvente la nivel intern și care le sugerează să revizuiască aceste răspunsuri; sau implementarea unor sisteme de semnalare automată a informațiilor aparent inconsecvente furnizate de client, pentru revizuirea sau monitorizarea de către firmă). …  …  + 
Volumul de informații care trebuie colectate de la clienți (proporționalitate)Legislație relevantă: art. 25 alin. (2) din MiFID II; art. 54 alin. (2)-(5) și art. 55 din Regulamentul delegat MiFID II + 
Orientarea generală 333.Înainte de a furniza servicii de consultanță de investiții sau de administrare a portofoliului, firmele trebuie să obțină toate «informațiile necesare»^13 cu privire la cunoștințele și experiența clientului, situația sa financiară și obiectivele sale de investiții. Volumul de informații «necesare» poate varia și trebuie să țină cont de caracteristicile serviciilor de consultanță de investiții sau de administrare a portofoliului care trebuie furnizate, de tipul și caracteristicile produselor de investiții care trebuie luate în considerare și de caracteristicile clienților.^13 «Informații necesare» înseamnă informațiile pe care firmele trebuie să le colecteze pentru a se conforma cerințelor de adecvare prevăzute de MiFID II. …  + 
Orientări specifice34.Pentru a stabili ce informații sunt «necesare», firmele trebuie să ia în considerare, în ceea ce privește cunoștințele și experiența unui client, situația sa financiară și obiectivele sale de investiții:– tipul de instrument financiar sau de tranzacție pe care firma îl/o poate recomanda sau încheia (inclusiv complexitatea și nivelul de risc); … – natura și amploarea serviciului pe care firma îl poate furniza; … – nevoile și situația clientului; … – tipul de client. …  … 35.Deși volumul de informații care trebuie colectate poate varia, standardul care asigură că o recomandare sau o investiție făcută în contul clientului este adecvată acestuia va rămâne întotdeauna același. MiFID permite firmelor să colecteze nivelul de informații proporțional pentru produsele și serviciile pe care le furnizează sau cu privire la care clientul solicită servicii specifice de consultanță de investiții sau de administrare a portofoliului. Directiva nu permite firmelor să reducă nivelul de protecție datorat clienților. … 36.De exemplu, atunci când oferă accesul la instrumente financiare complexe^14 sau riscante^15, firmele trebuie să analizeze cu atenție dacă este necesar să colecteze mai multe informații detaliate despre client decât ar colecta în cazul unor instrumente mai puțin complexe sau mai puțin riscante. Acest lucru este necesar pentru ca firmele să poată evalua capacitatea clientului de a înțelege și suporta financiar riscurile asociate unor astfel de instrumente^16. Pentru astfel de produse complexe, ESMA se așteaptă ca firmele să realizeze o evaluare solidă, printre altele, a cunoștințelor și experienței clientului, inclusiv, de exemplu, capacitatea acestuia de a înțelege mecanismele care fac produsul investițional «complex», dacă clientul a făcut deja tranzacții cu astfel de produse (de exemplu, produse derivate sau produse de îndatorare), perioada de timp în care le-a tranzacționat etc.^14 Astfel cum se definește în MiFID II și ținând seama de criteriile identificate în orientarea 7.^15 Este la latitudinea fiecărei firme să definească a priori nivelul de risc al instrumentelor financiare incluse în oferta sa pentru investitori, luând în considerare posibile orientări, acolo unde sunt disponibile, emise de autoritățile competente care supraveghează firma.^16 În orice caz, pentru a se asigura că clienții înțeleg riscul investiției și potențialele pierderi pe care este posibil să le suporte, firma trebuie să prezinte, în măsura posibilului, aceste riscuri într-o manieră clară și ușor de înțeles, utilizând eventual exemple ilustrative ale amplorii pierderilor în cazul unei investiții care evoluează nesatisfăcător. … 37.Pentru instrumentele financiare nelichide^17, «informațiile necesare» care trebuie colectate vor include informații cu privire la intervalul de timp în care clientul este pregătit să rețină investiția. Pentru că informațiile despre situația financiară a clientului vor trebui întotdeauna colectate, volumul de informații care trebuie colectate poate depinde de tipul de instrumente financiare care urmează a fi recomandate sau tranzacțiilor care urmează a fi încheiate. De exemplu, pentru instrumente financiare nelichide sau riscante, «informațiile necesare» care trebuie colectate pot include toate elementele următoare, după cum este necesar, pentru a se asigura că situația financiară a clientului îi permite să investească sau să se investească în contul său în astfel de instrumente:^17 Este la latitudinea fiecărei firme să stabilească a priori pe care dintre instrumentele financiare incluse în oferta sa pentru investitori le consideră ca fiind nelichide, luând în considerare posibile orientări, acolo unde sunt disponibile, emise de autoritățile competente care supraveghează firma.– cuantumul venitului regulat și al venitului total al clientului, indiferent dacă venitul este realizat în mod permanent sau temporar, și sursa acestor venituri (de exemplu, de la locul de muncă, venituri din pensii, venituri din investiții, profituri din închiriere etc.); … – activele clientului, inclusiv activele lichide, investițiile și proprietățile imobiliare, care ar include investițiile financiare, proprietățile personale și de investiții, fondurile de pensii și depozitele de numerar etc. pe care le poate avea clientul. De asemenea, firma trebuie, dacă este relevant, să colecteze informații despre condițiile, termenii, accesul, împrumuturile, garanțiile și alte restricții, dacă este cazul, care pot exista pentru activele de mai sus; … – angajamentele financiare regulate ale clientului, care ar include angajamentele financiare asumate de client sau pe care acesta intenționează să și le asume (debitele clientului, gradul total de îndatorare și alte angajamente periodice etc.). …  … 38.La stabilirea informațiilor care trebuie colectate, firmele trebuie, de asemenea, să țină seama de natura serviciului care urmează a fi furnizat. Practic, aceasta înseamnă că:– atunci când se furnizează servicii de consultanță de investiții, firmele trebuie să colecteze informații suficiente pentru a putea evalua capacitatea clientului de a înțelege riscurile și natura fiecăruia dintre instrumentele financiare pe care aceasta preconizează să le recomande clientului respectiv; … – atunci când se furnizează servicii de administrare a portofoliului, deoarece deciziile de investiții sunt luate de firmă în contul clientului, nivelul necesar de cunoștințe și experiență a clientului cu privire la toate instrumentele financiare care pot alcătui portofoliul poate fi mai puțin detaliat decât nivelul pe care trebuie să îl dețină acesta atunci când se furnizează un serviciu de consultanță de investiții. Cu toate acestea, chiar și în astfel de situații, clientul trebuie să înțeleagă cel puțin riscurile globale ale portofoliului și să aibă o înțelegere generală a riscurilor asociate fiecărui tip de instrument financiar care poate fi inclus în portofoliu. Firmele trebuie să ajungă să înțeleagă și să cunoască foarte bine profilul de investiții al clientului. …  … 39.În mod similar, amploarea serviciului solicitat de client poate avea impact și asupra gradului de detaliere a informațiilor colectate cu privire la client. De exemplu, firmele trebuie să colecteze mai multe informații despre clienții care solicită consultanță de investiții care să acopere întregul lor portofoliu financiar decât despre clienții care solicită consultanță specifică privind modul de a investi o anumită sumă de bani care reprezintă o parte relativ mică din portofoliul lor total. … 40.Firmele trebuie să țină seama și de natura clientului atunci când stabilesc informațiile care trebuie colectate. De exemplu, informații mai detaliate trebuie, de regulă, colectate pentru clienții potențial vulnerabili (așa cum pot fi clienții mai în vârstă) sau pentru cei lipsiți de experiență care solicită servicii de consultanță de investiții sau de administrare a portofoliului pentru prima dată. În cazul în care o firmă furnizează servicii de consultanță de investiții sau de administrare a portofoliului unui client profesional (care a fost corect clasificat ca atare), aceasta are dreptul de a presupune că clientul deține nivelul necesar de experiență și cunoștințe și, prin urmare, nu este obligată să obțină informații cu privire la aceste aspecte. … 41.În mod similar, atunci când serviciul de investiții constă în furnizarea de consultanță de investiții unui «client profesional per se»^18, firma are dreptul să presupună că clientul este în măsură să suporte financiar riscurile de investiții asociate în concordanță cu obiectivele de investiții ale clientului respectiv și, prin urmare, nu este, în general, obligată să obțină informații cu privire la situația financiară a clientului. Aceste informații trebuie obținute, totuși, în cazul în care obiectivele de investiții ale clientului impun acest lucru. De exemplu, atunci când clientul dorește să acopere un risc, firma va trebui să dețină informații detaliate cu privire la acest risc pentru a putea propune un instrument eficient de acoperire a riscului.^18 Astfel cum se stabilește în secțiunea I din anexa II la MiFID II («Categorii de clienți considerați clienți profesionali»). … 42.Informațiile care trebuie colectate vor depinde, de asemenea, de nevoile și situația clientului. De exemplu, este posibil ca o firmă să aibă nevoie de informații mai detaliate despre situația financiară a clientului atunci când obiectivele de investiții ale acestuia sunt multiple și/sau pe termen lung decât atunci când clientul dorește o investiție sigură pe termen scurt.^19^19 Pot exista situații în care clientul nu dorește să își dezvăluie situația financiară completă. Pentru acest caz specific, consultați documentul de «Întrebări și răspunsuri» privind subiectele referitoare la protecția investitorilor din MiFID II (ESMA35-43-349). … 43.Informațiile despre situația financiară a unui client includ informații despre investițiile acestuia. Aceasta presupune că firmele trebuie să dețină informații cu privire la investițiile financiare ale clientului pe care acesta le deține prin intermediul firmei în funcție de fiecare instrument. În funcție de domeniul consultanței furnizate, firmele trebuie, de asemenea, să încurajeze clienții să dezvăluie detalii privind investițiile financiare pe care le dețin prin intermediul altor firme, dacă este posibil, de asemenea, în funcție de fiecare instrument. …  + 
Fiabilitatea informațiilor privind cliențiiLegislație relevantă: art. 25 alin. (2) din MiFID II; art. 54 alin. (7) primul paragraf din Regulamentul delegat MiFID II + 
Orientarea generală 444.Firmele trebuie să adopte măsuri rezonabile și să dispună de instrumentele adecvate pentru a se asigura că informațiile colectate cu privire la clienții lor sunt de încredere și coerente, fără a se baza în mod excesiv pe autoevaluarea clienților. …  + 
Orientări specifice45.Se preconizează că clienții vor furniza informații corecte, actualizate și complete pentru evaluarea adecvării. Cu toate acestea, firmele trebuie să adopte măsuri rezonabile pentru a verifica fiabilitatea, exactitatea și coerența informațiilor colectate cu privire la clienți^20. Firmele rămân responsabile pentru asigurarea faptului că dețin informațiile necesare pentru efectuarea unei evaluări a adecvării. În acest sens, orice acord semnat de client sau divulgare făcută de firmă, care ar viza limitarea responsabilității firmei în ceea ce privește evaluarea adecvării, nu ar fi considerat conform cu cerințele relevante din MiFID II și Regulamentul delegat asociat.^20 În relațiile cu clienții profesionali, firmele trebuie să țină seama de principiile proporționalității menționate în orientarea 3, în conformitate cu art. 54 alin. (3) din Regulamentul delegat MiFID II. … 46.Autoevaluarea trebuie să se bazeze pe criterii obiective. De exemplu:– în loc să întrebe un client dacă înțelege noțiunile de analiză comparativă risc/randament și diversificarea riscurilor, firma trebuie să prezinte câteva exemple practice de situații care pot apărea în practică, de exemplu prin intermediul unor grafice sau prin scenarii pozitive și negative care se bazează pe ipoteze rezonabile; … – în loc să întrebe dacă un client are suficiente cunoștințe despre principalele caracteristici și riscuri ale anumitor tipuri de produse de investiții, firma trebuie, de exemplu, să adreseze întrebări menite să evalueze cunoștințele reale ale clientului cu privire la tipurile specifice de produse de investiții, de exemplu adresând clientului întrebări cu variante multiple de răspuns, la care clientul trebuie să ofere răspunsul corect; … – în loc să întrebe un client dacă se consideră suficient de experimentat pentru a investi în anumite produse, firma trebuie să întrebe clientul cu ce tipuri de produse este familiarizat și cât de recentă și frecventă este experiența sa de tranzacționare cu acestea; … – în loc să întrebe dacă clienții consideră că dispun de fonduri suficiente pentru a investi, firma trebuie să solicite clienților să furnizeze informații concrete cu privire la situația lor financiară, de exemplu, sursa regulată de venit și dacă există datorii restante (cum ar fi împrumuturile bancare sau alte datorii care pot avea un impact semnificativ asupra aprecierii capacității clientului de a suporta financiar riscurile și pierderile aferente investiției); … – în loc să întrebe clientul dacă e dispus să își asume riscuri, firma trebuie să întrebe ce nivel al pierderilor pentru o anumită perioadă de timp ar fi dispus clientul să accepte, fie referitor la investiția individuală, fie referitor la portofoliul total. …  … 47.Atunci când evaluează cunoștințele și experiența unui client, o firmă trebuie, de asemenea, să evite să utilizeze întrebări prea generale cu tip de răspuns da/nu sau o abordare foarte largă în materie de autoevaluare la care răspunsurile trebuie date prin bifarea căsuței (de exemplu, firmele trebuie să evite să transmită clientului o listă de produse de investiții și să îi solicite să indice care sunt produsele despre care are cunoștință). În cazul în care firmele completează în prealabil răspunsuri bazate pe istoricul tranzacțiilor clientului cu firma respectivă (de exemplu, prin alt serviciu de investiții), acestea trebuie să se asigure că se utilizează numai informații pe deplin obiective, pertinente și fiabile și că se dă clientului posibilitatea de a revizui și, dacă este necesar, de a corecta și/sau completa fiecare dintre răspunsurile completate în prealabil pentru a asigura exactitatea informațiilor precompletate. De asemenea, firmele trebuie să se abțină de la anticiparea experienței clienților pe bază de ipoteze. … 48.Atunci când evaluează toleranța la risc a clienților prin intermediul unui chestionar, firmele trebuie să investigheze nu doar caracteristicile raportului risc/randament ale investițiilor viitoare, ci și să țină seama de percepția clientului asupra riscului. În acest scop, deși autoevaluarea toleranței la risc trebuie evitată, pot fi prezentate întrebări explicite privind alegerile personale ale clienților în caz de incertitudine în ceea ce privește riscurile. Mai mult, firmele pot, de exemplu, să utilizeze grafice, procente specifice sau cifre concrete atunci când întreabă clientul despre cum ar reacționa când valoarea portofoliului său ar scădea. … 49.În cazul în care firmele se bazează pe instrumente care urmează a fi utilizate de clienți ca parte a procesului de adecvare (cum ar fi chestionare sau software de stabilire a profilului de risc), acestea trebuie să se asigure că au sisteme și controale adecvate pentru a se asigura că instrumentele sunt potrivite scopului și produc rezultate satisfăcătoare. De exemplu, software-ul de stabilire a profilului de risc poate include o serie de controale ale coerenței răspunsurilor oferite de clienți pentru a evidenția contradicțiile între diferitele informații colectate. … 50.De asemenea, firmele trebuie să adopte măsuri rezonabile pentru a reduce riscurile potențiale asociate utilizării unor astfel de instrumente. De exemplu, riscurile potențiale pot apărea în cazul în care clienții ar fi încurajați să ofere anumite răspunsuri pentru a obține accesul la instrumente financiare care pot să nu fie potrivite pentru aceștia (fără a reflecta în mod corect situațiile și nevoile reale ale clienților)^21.^21 În acest sens, consultați, de asemenea, pct. 54 din orientarea 5, care se referă la riscul ca clienții să fie influențați de firme pentru a-și schimba răspunsurile oferite anterior, fără să existe nicio modificare reală a situației lor. … 51.Pentru a asigura coerența informațiilor clienților, firmele trebuie să analizeze informațiile colectate în ansamblu. Firmele trebuie să fie atente la contradicțiile relevante între diferitele informații colectate și să contacteze clientul pentru a remedia eventualele neconcordanțe semnificative sau inexactități. Exemple de astfel de contradicții apar în cazul clienților care posedă cunoștințe sau experiență reduse și o atitudine agresivă la risc sau care prezintă un profil de risc prudent și obiective de investiții ambițioase. … 52.Firmele trebuie să adopte mecanisme în vederea evitării tendinței clienților de a-și supraestima cunoștințele și experiența, de exemplu prin includerea unor întrebări care ar ajuta firmele să evalueze înțelegerea generală a clienților cu privire la caracteristicile și riscurile diferitelor tipuri de instrumente financiare. Astfel de măsuri pot fi deosebit de importante în cazul consultanței automatizate, deoarece riscul de supraestimare de către clienți poate fi mai mare atunci când aceștia furnizează informații printr-un sistem automatizat (sau semiautomatizat), în special în situații în care se preconizează o interacțiune umană foarte limitată sau inexistentă între clienții și angajații firmei. …  + 
Actualizarea informațiilor privind cliențiiLegislație relevantă: art. 25 alin. (2) din MiFID II; art. 54 alin. (7) al doilea paragraf și art. 55 alin. (3) din Regulamentul delegat MiFID II + 
Orientarea generală 553.În cazul în care o firmă are o relație continuă cu clientul (cum ar fi furnizarea de servicii continue de consultanță sau de administrare a portofoliului), pentru a putea efectua evaluarea adecvării, aceasta trebuie să adopte proceduri care să definească:a)ce parte a informațiilor colectate despre clienți trebuie supuse actualizării și cu ce frecvență; … b)modul în care trebuie realizată actualizarea și măsurile care trebuie întreprinse de firmă atunci când se primesc informații suplimentare sau actualizate sau când clientul nu reușește să furnizeze informațiile solicitate. …  …  + 
Orientări specifice54.Firmele trebuie să revadă periodic informațiile despre clienți pentru a se asigura că nu devin în mod evident depășite, inexacte sau incomplete. În acest scop, firmele trebuie să implementeze proceduri pentru a încuraja clienții să actualizeze informațiile furnizate inițial în cazul în care apar modificări semnificative. … 55.Frecvența actualizării poate varia în funcție de profilurile de risc ale clienților, de exemplu, și luând în considerare tipul de instrument financiar recomandat. Pe baza informațiilor colectate cu privire la un client în conformitate cu cerințele de adecvare, o firmă va stabili profilul de risc de investiții al clientului, și anume tipul de servicii de investiții sau instrumentele financiare care pot fi, în general, adecvate pentru acesta, luând în considerare cunoștințele și experiența clientului, situația sa financiară (inclusiv capacitatea sa de a suporta pierderi) și obiectivele sale de investiții (inclusiv toleranța sa la risc). De exemplu, un profil de risc care oferă clientului acces la o gamă mai largă de produse mai riscante este un element care probabil va necesita o actualizare mai frecventă. De asemenea, anumite evenimente pot declanșa un proces de actualizare; acest lucru poate fi valabil, de exemplu, în cazul clienților care ajung la vârsta de pensionare. … 56.Actualizarea, de exemplu, poate fi realizată în timpul întâlnirilor periodice cu clienții sau prin trimiterea unui chestionar de actualizare către clienți. Măsurile relevante pot include modificarea profilului clientului pe baza noilor informații actualizate colectate. … 57.În ceea ce privește preferințele în materie de durabilitate ale unui client, aceste informații trebuie actualizate – pentru relațiile continue – cel târziu prin următoarea actualizare periodică a informațiilor referitoare la clienți, ca urmare a intrării în vigoare a Regulamentului delegat (UE) 2021/1.253 al Comisiei. Clienților trebuie să li se ofere posibilitatea de a-și actualiza imediat profilul, dacă doresc acest lucru. În cazul în care clientul nu solicită actualizarea imediată a profilului său și, în perioada premergătoare obținerii de către firmă, a informațiilor privind preferințele în materie de durabilitate ale clientului, clientul va fi considerat «neutru în ceea ce privește aspectul durabilității» și, prin urmare, în conformitate cu pct. 85, clientului i se pot recomanda produse cu și fără caracteristici legate de durabilitate. … 58.De asemenea, este important ca firmele să adopte măsuri pentru a diminua riscul de a determina clientul să își actualizeze propriul profil pentru a face să pară adecvat un anumit produs de investiții care altfel ar fi nepotrivit pentru el, fără a exista o reală modificare a situației clientului^22. Ca exemplu de bună practică în vederea eliminării acestui tip de risc, firmele pot adopta proceduri pentru a verifica, înainte sau după efectuarea tranzacțiilor, dacă profilul unui client a fost actualizat prea des sau numai după o scurtă perioadă de la ultima modificare (mai ales dacă schimbarea a avut loc în zilele imediat precedente unei investiții recomandate). Astfel de situații ar fi semnalate sau raportate funcției de control relevante. Aceste politici și proceduri sunt deosebit de importante în situațiile în care există un risc sporit ca interesul firmei să intre în conflict cu interesele clienților săi, de exemplu, în situații de autoplasamente sau în cazul în care firma primește stimulente pentru distribuirea unui produs. Un alt factor relevant de luat în considerare în acest context este, de asemenea, tipul de interacțiune cu clientul (de exemplu, față în față spre deosebire de un sistem automatizat)^23.^22 De asemenea, relevante în acest context sunt măsurile adoptate pentru a asigura autenticitatea informațiilor clienților, după cum este detaliat în orientarea 4, pct. 44.^23 În acest sens, consultați, de asemenea, clarificările furnizate deja de ESMA în documentul cu «Întrebări și răspunsuri» privind subiectele referitoare la protecția investitorilor din MiFID II (Ref.: ESMA35-43-349 – Întrebarea privind «Tranzacțiile de produse neadecvate»). … 59.Firmele trebuie să informeze clientul atunci când informațiile suplimentare furnizate duc la o schimbare a profilului acestuia, indiferent dacă profilul devine mai riscant (și, prin urmare, poate rezulta o gamă mai largă de produse mai riscante și mai complexe, cu potențialul de a suferi pierderi mai mari) sau viceversa, mai conservatoare (și, prin urmare, o gamă mai restrânsă de produse pot fi, în consecință, potrivite pentru el). …  + 
Informațiile referitoare la clienți pentru entitățile sau grupurile juridiceLegislație relevantă: art. 25 alin. (2) din MiFID II; art. 54 alin. (6) din Regulamentul delegat MiFID II + 
Orientarea generală 660.Firmele trebuie să aibă o politică care să definească ex ante modalitatea de efectuare a evaluării adecvării în situațiile în care un client este o persoană juridică sau un grup de două sau mai multe persoane fizice sau în cazul în care una sau mai multe persoane fizice sunt reprezentate de altă persoană fizică. Această politică trebuie să precizeze, pentru fiecare dintre aceste situații, procedura și criteriile care trebuie urmate pentru a se conforma cerințelor de adecvare ale MiFID II. Firma trebuie, în mod clar, să informeze ex ante pe aceia dintre clienții săi care sunt persoane juridice, grupuri de persoane sau persoane fizice reprezentate de altă persoană fizică despre cine trebuie să fie supus evaluării adecvării, modul în care va fi efectuată evaluarea adecvării în practică și impactul posibil pe care îl poate avea asupra clienților relevanți, în conformitate cu politica existentă. …  + 
Orientări specifice61.Firmele trebuie să analizeze dacă există indicații specifice în cadrul legislativ național aplicabil care trebuie luate în considerare în scopul efectuării evaluării adecvării (acest lucru poate fi valabil, de exemplu, în situația când numirea unui reprezentant legal este prevăzută prin lege: de exemplu, pentru persoane minore sau aflate în incapacitate sau pentru o persoană juridică). … 62.Politica trebuie să facă o distincție clară între situațiile în care este prevăzut un reprezentant în legislația națională aplicabilă, cum ar fi, de exemplu, cazul persoanelor juridice, și situațiile în care nu este prevăzut niciun reprezentant, și trebuie să se concentreze asupra acestor situații. În cazul în care politica prevede acorduri între clienți, aceștia trebuie să fie informați în mod clar și în scris despre efectele pe care astfel de acorduri le pot avea în ceea ce privește protejarea intereselor fiecăruia dintre ei. Măsurile luate de firmă în conformitate cu politica sa trebuie documentate corespunzător pentru a permite controalele ex post. …  + 
Situațiile în care este prevăzut un reprezentant în legislația națională aplicabilă63.Art. 54 alin. (6) al doilea paragraf din Regulamentul delegat MiFID II definește modul în care trebuie efectuată evaluarea adecvării în situațiile în care clientul este o persoană fizică reprezentată de altă persoană fizică sau este o persoană juridică ce a solicitat tratament ca client profesional. Pare rezonabil ca aceeași abordare să se poată aplica tuturor persoanelor juridice, indiferent dacă acestea ar fi solicitat să fie tratate ca clienți profesionali sau nu. … 64.Firmele trebuie să se asigure că procedurile lor încorporează în mod corespunzător acest articol în organizația lor, ceea ce implică, printre altele, verificarea faptului că reprezentantul este într-adevăr – în conformitate cu legislația națională relevantă – autorizat să efectueze tranzacții în numele clientului de bază. …  + 
Situațiile în care nu este prevăzut un reprezentant în legislația națională aplicabilă65.În cazul în care clientul este un grup de două sau mai multe persoane fizice și nu există un reprezentant prevăzut în legislația națională aplicabilă, politica firmei trebuie să identifice de la cine vor fi colectate informațiile necesare și cum va fi efectuată evaluarea adecvării. Clienții trebuie să fie informați corespunzător cu privire la abordarea firmei (astfel cum s-a hotărât în politica firmei) și la impactul acestei abordări asupra modului în care evaluarea adecvării se face în practică. … 66.Abordări cum ar fi următoarele pot fi luate în considerare de către firme:a)firmele pot alege să invite grupul de două sau mai multe persoane fizice să desemneze un reprezentant; sau … b)firmele pot lua în considerare colectarea de informații despre fiecare client individual și efectuarea evaluării adecvării pentru fiecare client individual. …  …  + 
Invitarea grupului de două sau mai multe persoane fizice să desemneze un reprezentant67.Dacă grupul de două sau mai multe persoane fizice acceptă să desemneze un reprezentant, se poate urma aceeași abordare ca cea descrisă la art. 54 alin. (6) al doilea paragraf din Regulamentul delegat MiFID II: cunoștințele și experiența sunt cele ale reprezentantului, iar situația financiară și obiectivele de investiții ar fi cele ale clientului (clienților) de bază. Această desemnare trebuie făcută în scris, precum și în conformitate cu respectarea legislației naționale aplicabile și trebuie înregistrată de firma în cauză. Clienții – parte a grupului – trebuie să fie clar informați, în scris, despre impactul pe care un acord între clienți îl poate avea asupra protejării intereselor fiecăruia dintre ei. … 68.Politica firmei poate totuși să impună clientului (clienților) de bază să se pună de acord asupra obiectivelor lor de investiții. … 69.În cazul în care părțile implicate întâmpină dificultăți în a decide persoana/persoanele de la care trebuie colectate informațiile privind cunoștințele și experiența, baza pe care trebuie stabilită situația financiară în scopul evaluării adecvării sau cu privire la definirea obiectivelor lor de investiții, firma trebuie să adopte cea mai prudentă abordare, luând în considerare, în consecință, informațiile privind persoana cu cel mai scăzut nivel de cunoaștere și experiență, cea mai slabă situație financiară sau cele mai conservatoare obiective de investiții. Ca alternativă, politica firmei poate specifica, de asemenea, că aceasta nu va putea oferi consultanță de investiții sau servicii de administrare a portofoliului într-o astfel de situație. Firmele trebuie să fie cel puțin prudente ori de câte ori există o diferență semnificativă în ceea ce privește nivelul de cunoștințe și experiență sau situația financiară a diferiților clienți care fac parte din grup sau atunci când serviciile de consultanță de investiții sau de administrare a portofoliului pot include instrumente financiare cu efect de levier sau tranzacții cu angajamente condiționale care prezintă un risc de pierderi semnificative care pot depăși investiția inițială a grupului de clienți și trebuie să documenteze în mod clar abordarea aleasă. …  + 
Colectarea de informații despre fiecare client individual și efectuarea evaluării adecvării pentru fiecare client individual70.Atunci când o firmă decide să colecteze informații și să efectueze evaluarea adecvării pentru fiecare client individual care face parte din grup, dacă există diferențe semnificative între caracteristicile acelor clienți individuali (de exemplu, dacă firma i-ar clasifica pe diferite profiluri de investiții), se pune problema modului de asigurare a coerenței serviciilor de consultanță de investiții sau de administrare a portofoliului furnizate cu privire la activele sau portofoliul acelui grup de clienți. Într-o astfel de situație, un instrument financiar poate fi adecvat pentru un client care face parte din grup, dar nu și pentru alt client. Politica firmei trebuie să precizeze clar modul în care firma se va ocupa de astfel de situații. În acest caz, din nou, firma trebuie să adopte cea mai prudentă abordare, luând în considerare informațiile despre clientul care face parte din grup cu cele mai puține cunoștințe și experiență, cea mai slabă situație financiară sau cele mai conservatoare obiective de investiții. Ca alternativă, politica firmei poate specifica, de asemenea, că aceasta nu va putea oferi consultanță de investiții sau servicii de administrare a portofoliului într-o astfel de situație. În acest context, trebuie remarcat că colectarea de informații despre toți clienții care fac parte din grup și luarea în considerare, în scopul evaluării, a unui profil mediu al nivelului cunoștințelor și al competenței tuturor acestora este puțin probabil să fie conforme cu principiul general al MiFID II de a servi cât mai bine interesele clienților. …  + 
Măsuri necesare pentru a înțelege produsele de investițiiLegislație relevantă: art. 16 alin. (2) și art. 25 alin. (2) din MiFID II; art. 54 alin. (9) din Regulamentul delegat MiFID II + 
Orientarea generală 771.Firmele trebuie să se asigure că politicile și procedurile implementate pentru a înțelege caracteristicile, natura și funcțiile (inclusiv costurile și riscurile) produselor de investiții le permit să recomande investiții adecvate sau să investească în produse adecvate pentru clienții lor. …  + 
Orientări specifice72.Firmele trebuie să adopte proceduri, metodologii și instrumente solide și obiective care să le permită să analizeze în mod corespunzător diferitele caracteristici, inclusiv factorii de durabilitate și factorii de risc relevanți (cum sunt riscul de credit, riscul de piață, riscul de lichiditate^24, …) privind fiecare produs de investiții pe care îl pot recomanda sau în care pot investi în numele clienților. Aceasta trebuie să includă luarea în considerare a analizei firmei efectuate în scopul obligațiilor de guvernanță a produselor^25. În acest context, firmele trebuie să evalueze cu atenție modul în care anumite produse se pot comporta în anumite circumstanțe (de exemplu, obligațiuni convertibile sau alte titluri de creanță supuse Directivei privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare^26, care pot, de exemplu, să își schimbe natura în acțiuni). Luarea în considerare a nivelului de «complexitate» a produselor este deosebit de importantă și trebuie însoțită de informații privind clienții (în special în ceea ce privește cunoștințele și experiența acestora). Deși complexitatea este un termen relativ, care depinde de mai mulți factori, firmele trebuie, de asemenea, să țină seama de criteriile și principiile identificate în MiFID II, atunci când definesc și gradează în mod corespunzător nivelul de complexitate care trebuie atribuit produselor în scopul evaluării adecvării.^24 Este deosebit de important ca riscul de lichiditate identificat să nu fie echilibrat cu alți indicatori de risc (cum sunt, de exemplu, cei adoptați pentru evaluarea riscului de credit/de contraparte și a riscului de piață). Acest lucru se explică prin faptul că trebuie comparate caracteristicile de lichiditate ale produselor cu informații despre dorința clientului de a menține investiția pentru o anumită perioadă de timp, adică așa-numita «perioadă de deținere».^25 În special, MiFID II impune firmelor [în temeiul art. 24 alin. (2) al doilea paragraf] să «înțeleagă instrumentele financiare pe care le oferă sau le recomandă» pentru a-și putea respecta obligația de a asigura compatibilitatea dintre produsele oferite sau recomandate și piața-țintă aferentă a clienților finali.^26 Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și de modificare a Directivei 82/891/CEE a Consiliului și a Directivelor 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE, 2011/35/UE, 2012/30/UE și 2013/36/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Regulamentelor (UE) nr. 1.093/2010 și (UE) nr. 648/2012 (JO L 173, 12.6.2014, p. 190-348). … 73.Atunci când analizează factorii de durabilitate ai produselor în vederea corelării ulterioare cu preferințele în materie de durabilitate ale clientului, firmele pot, de exemplu, să clasifice și să grupeze instrumentele financiare incluse în gama de produse pe care le oferă în funcție de: (i) proporția investită în activități economice care se califică drept durabile din punctul de vedere al mediului (astfel cum sunt definite la art. 2 pct. 1 din Regulamentul privind taxonomia); (ii) proporția investițiilor durabile (astfel cum sunt definite la art. 2 pct. 17 din Regulamentul privind publicarea de informații privind finanțarea durabilă); (iii) luarea în considerare a principalelor efecte negative și a altor caracteristici de durabilitate de mediu, sociale și de guvernanță. O astfel de grupare trebuie, de asemenea, să fie în concordanță cu analiza firmei efectuată în scopul obligațiilor de guvernanță a produselor. Se reamintește firmelor că gruparea instrumentelor financiare în scopul evaluării adecvării nu poate înlocui colectarea de informații de la clienți, astfel cum se descrie la pct. 26 și 27. … 74.Firmele trebuie să adopte proceduri pentru a se asigura că informațiile utilizate pentru a înțelege și a clasifica corect produsele de investiții incluse în oferta lor de produse sunt fiabile, exacte, coerente și actualizate. Atunci când adoptă astfel de proceduri, firmele trebuie să țină seama de caracteristicile și natura diferitelor produse avute în vedere (de exemplu, produsele mai complexe, cu caracteristici particulare, pot necesita prelucrări de date mai detaliate și firmele nu trebuie să se bazeze exclusiv pe un singur furnizor de date pentru a înțelege și clasifica produsele de investiții, ci trebuie să verifice și să pună sub semnul întrebării astfel de date sau să compare datele furnizate de mai multe surse de informații). … 75.În plus, firmele trebuie să revizuiască informațiile utilizate pentru a putea reflecta orice schimbări relevante care pot influența clasificarea produsului. Acest lucru este deosebit de important, ținând seama de evoluția continuă și de viteza crescândă a piețelor financiare. …  … I.IIIFURNIZAREA DE PRODUSE ADECVATE FIECĂRUI CLIENT + 
Măsuri necesare asigurării caracterului adecvat al unei investițiiLegislație relevantă: art. 16 alin. (2) și art. 25 alin. (2) din MiFID II; art. 21 din Regulamentul delegat MiFID II + 
Orientarea generală 876.Pentru a putea oferi clienților investiții adecvate, firmele trebuie să stabilească politici și proceduri pentru a se asigura că în mod constant țin seama de:– toate informațiile disponibile privind clientul care sunt necesare pentru evaluarea adecvării unei investiții, inclusiv portofoliul actual de investiții al clientului (și alocarea activelor în cadrul acestui portofoliu); … – toate caracteristicile semnificative ale investițiilor luate în considerare în evaluarea adecvării, inclusiv toate riscurile relevante și orice costuri directe sau indirecte pentru client.^27^27 Vezi art. 50 și 51 din Regulamentul delegat MiFID II în ceea ce privește obligația de informare a clienților în privința costurilor. …  …  + 
Orientări specifice77.Li se reamintește firmelor că evaluarea adecvării nu se limitează la recomandări privind cumpărarea unui instrument financiar. Fiecare recomandare trebuie să fie adecvată, fie că este vorba de o recomandare de a cumpăra, de a deține sau de a vinde un instrument sau de a nu face acest lucru^28.^28 Vezi considerentul 87 din Regulamentul delegat MiFID II, precum și pct. 31 din secțiunea IV din CESR, Înțelegerea definiției consultanței în temeiul MiFID, întrebare și răspunsuri, 19 aprilie 2010, CESR/10-293. … 78.Firmele care se bazează pe instrumente în procesul de evaluare a adecvării (cum ar fi modele de portofoliu, software de alocare a activelor sau un instrument de realizare a profilului de risc pentru investiții potențiale) trebuie să dispună de sisteme și controale adecvate pentru a se asigura că instrumentele sunt potrivite scopului și obțin rezultate satisfăcătoare. … 79.În acest sens, instrumentele trebuie concepute astfel încât să țină seama de toate caracteristicile relevante ale fiecărui client sau produs de investiții. De exemplu, instrumentele care clasifică clienții sau produsele de investiții într-o manieră generală nu ar corespunde acestui scop. … 80.O firmă trebuie să instituie politici și proceduri care să îi permită să asigure, printre altele, că:– serviciile de consultanță și de administrare a portofoliului furnizate clientului țin seama de un grad adecvat de diversificare a riscurilor; … – clientul înțelege în mod corect relația între risc și randament, spre exemplu, a remunerației inevitabil scăzute a activelor fără risc, a incidenței orizontului de timp cu privire la această relație și a impactului costurilor asupra investițiilor sale; … – situația financiară a clientului îi permite finanțarea investițiilor și clientul poate suporta eventualele pierderi rezultate din investiții; … – orice recomandare personală sau tranzacție încheiată în cursul furnizării unui serviciu de consultanță de investiții sau de administrare a portofoliului, în cazul în care este implicat un instrument financiar nelichid, ia în considerare durata de timp în care clientul este pregătit să rețină investiția; și … – orice conflicte de interese nu afectează negativ calitatea evaluării adecvării. …  … 81.Preferințele în materie de durabilitate trebuie abordate numai după ce adecvarea a fost evaluată în conformitate cu criteriile privind cunoștințele și experiența, situația financiară și alte obiective de investiții. Odată ce gama de produse adecvate a fost identificată în urma acestei evaluări, într-o a doua etapă, trebuie identificat produsul sau, în ceea ce privește administrarea portofoliului sau consultanța de investiții cu o abordare bazată pe portofoliu, o strategie de investiții care să îndeplinească preferințele clientului în materie de durabilitate. … 82.În cazul în care o firmă intenționează să recomande un produs care nu respectă preferințele inițiale în materie de durabilitate ale clientului în contextul consultanței de investiții menționate în considerentul 8 al Regulamentului delegat (UE) 2021/1.253 al Comisiei, poate face acest lucru numai după ce clientul își adaptează preferințele în materie de durabilitate. Explicația firmei cu privire la motivul recurgerii la această posibilitate, precum și decizia clientului trebuie să fie documentate în raportul de adecvare. Se reamintește firmelor că această posibilitate se referă numai la preferințele în materie de durabilitate și că, în ceea ce privește celelalte criterii ale evaluării adecvării, produsul trebuie să corespundă profilului clientului, nefiind recomandat în caz contrar, astfel cum se prevede la art. 54 alin. (10) din Regulamentul delegat MiFID II. … 83.În cazul în care un client își adaptează preferințele în materie de durabilitate, această adaptare trebuie să se refere numai la consultanța de investiții în cauză, și nu la profilul clientului în general. În cazul consultanței de investiții, adaptarea trebuie, de asemenea, să fie documentată în raportul de adecvare și să facă obiectul procedurilor periodice de monitorizare. Numai după ce clientul și-a exprimat intenția de a-și adapta preferințele, iar nu înainte, firma poate prezenta clientului informații cu privire la oferta sa de produse cu caracteristici de durabilitate. … 84.În cazul administrării portofoliului, preferințele în materie de durabilitate ale clientului, inclusiv proporția minimă care trebuie plasată în investiții cu caracteristici de durabilitate, trebuie colectate și evaluate atunci când se convine asupra mandatului și a strategiei de investiții. Dacă firma nu poate respecta aceste preferințe, trebuie să discute acest lucru cu clientul atunci când convine asupra mandatului în care este definită strategia de investiții și să îl întrebe dacă dorește să își adapteze preferințele. Decizia clientului trebuie consemnată în mandat.Atunci când oferă consultanță de investiții cu o abordare bazată pe portofoliu, firmele trebuie să evalueze preferințele în materie de durabilitate ale clientului, inclusiv proporția minimă, atunci când efectuează evaluarea inițială a adecvării. Ulterior, firma trebuie să monitorizeze dacă preferințele respective sunt sau nu respectate în continuare la nivel de portofoliu și să emită recomandări adecvate, după caz.În ceea ce privește administrarea portofoliului sau consultanța de investiții cu o abordare bazată pe portofoliu, în cazul în care clientul își adaptează preferințele în materie de durabilitate după evaluarea inițială a adecvării, firmele trebuie să evalueze impactul acestei modificări și dacă acest lucru determină o reechilibrare a portofoliului. … 85.În cazul în care un client nu răspunde la întrebarea dacă are preferințe în materie de durabilitate sau dacă răspunde «nu», firma poate considera acest client ca fiind «neutru în ceea ce privește aspectul durabilității» și îi poate recomanda produse cu și fără caracteristici legate de durabilitate. … 86.Atunci când se ia o decizie cu privire la metodologia ce urmează a fi adoptată pentru a efectua evaluarea adecvării, firma trebuie să țină seama și de tipul și caracteristicile serviciilor furnizate și, în general, de modelul său de afaceri. De exemplu, în cazul în care o firmă administrează un portofoliu sau oferă consultanță unui client în legătură cu portofoliul acestuia, trebuie să adopte o metodologie care să îi permită să efectueze o evaluare a adecvării bazată pe analizarea portofoliului clientului în ansamblu. … 87.Atunci când efectuează o evaluare a adecvării, o firmă care furnizează serviciul de administrare a portofoliului trebuie, pe de o parte, să evalueze – în conformitate cu pct. 38 a doua liniuță din prezentul ghid – cunoștințele și experiența clientului cu privire la fiecare tip de instrument financiar care poate fi inclus în portofoliul său și tipurile de riscuri implicate în administrarea portofoliului său. În funcție de gradul de complexitate al instrumentelor financiare implicate, firma trebuie să evalueze cunoștințele și experiența clientului mai detaliat decât numai pe baza categoriei căreia îi aparține instrumentul (de exemplu, creanțele subordonate în locul obligațiunilor în general). Pe de altă parte, în ceea ce privește situația financiară a clientului și obiectivele de investiții, evaluarea adecvării impactului instrumentului (instrumentelor) și tranzacției (tranzacțiilor) poate fi făcută la nivelul întregului portofoliu al clientului. În practică, dacă acordul de administrare a portofoliului definește suficient de detaliat strategia de investiții adecvată pentru client în ceea ce privește criteriile de adecvare definite de MiFID II și care va fi urmată de firmă, evaluarea adecvării deciziilor de investiții se poate face în raport cu strategia de investiții, așa cum este definită în contractul de administrare a portofoliului, iar portofoliul clientului în ansamblul său trebuie să reflecte această strategie de investiții convenită.Atunci când o firmă efectuează o evaluare a adecvării bazată pe analizarea întregului portofoliu al clientului în cadrul serviciului de consultanță de investiții, aceasta înseamnă că, pe de o parte, nivelul cunoștințelor și experienței clientului trebuie evaluat pentru fiecare produs de investiții și riscurile implicate în tranzacția aferentă. Pe de altă parte, în ceea ce privește situația financiară a clientului și obiectivele de investiții, evaluarea adecvării impactului produsului și tranzacției poate fi făcută la nivelul portofoliului clientului. … 88.Atunci când efectuează o evaluare a adecvării bazată pe analizarea portofoliului clientului în ansamblu, o firmă poate evalua adecvarea în ceea ce privește preferințele în materie de durabilitate, de exemplu, prin aplicarea preferințelor respective (inclusiv proporția minimă care trebuie plasată în investiții cu caracteristici de durabilitate^29) în medie la nivelul portofoliului în ansamblu sau la nivelul părții/procentului din portofoliu pe care clientul dorește să o/îl investească în produse cu caracteristici de durabilitate^30.^29 Vezi pct. 26 din ghid.^30 Vezi pct. 29 din ghid. … 89.Atunci când o firmă efectuează o evaluare a adecvării bazată pe analizarea portofoliului clientului în ansamblu, trebuie să asigure un grad adecvat de diversificare în portofoliul clientului, ținând seama de expunerea portofoliului clientului la diferitele riscuri financiare (expunerea geografică, expunerea la riscul valutar, expunerea la clasa de active etc.). În cazurile în care, de exemplu, mărimea portofoliului unui client este prea mică, din perspectiva firmei, pentru a permite o diversificare eficientă în ceea ce privește riscul de credit, societatea poate lua în considerare orientarea acelor clienți către tipuri de investiții «garantate» sau diversificate per se (cum ar fi, de exemplu, un fond de investiții diversificat).Firmele trebuie să fie în mod deosebit prudente în ceea ce privește riscul de credit: expunerea portofoliului clientului la un singur emitent sau la emitenții care fac parte din același grup trebuie analizată în mod special. Acest lucru se întâmplă deoarece, dacă portofoliul unui client este concentrat în produse emise de o singură entitate (sau entități din același grup), în cazul falimentului acelei entități, clientul poate pierde până la întreaga sa investiție. Atunci când operează prin așa-numitele modele de autoplasament, firmelor li se reamintește Declarația ESMA din 2016 privind BRRD^31, potrivit căreia «acestea trebuie să evite o concentrare excesivă a investițiilor în instrumente financiare supuse regimului de rezoluție emis de firma în sine sau de entități din același grup». Prin urmare, pe lângă metodologiile care trebuie aplicate pentru evaluarea riscului de credit al produselor (vezi orientarea 7), firmele trebuie, de asemenea, să adopte măsuri și proceduri ad-hoc pentru a asigura identificarea, controlul și diminuarea efectivă a concentrării riscului de credit (de exemplu, identificarea pragurilor ex ante poate fi inclusă)^32.^31 Vezi «Practicile MiFID pentru firmele care vând instrumente financiare care fac obiectul regimului de rezoluție prevăzut de BRRD» (ESMA/2016/902).^32 În acest scop, în conformitate cu Declarația ESMA menționată, firmele trebuie, de asemenea, să ia în considerare caracteristicile specifice ale valorilor mobiliare oferite (inclusiv caracteristicile lor de risc și situația emitentului), precum și situația financiară a clienților, inclusiv capacitatea acestora de a suporta pierderile și obiectivele lor de investiții, inclusiv profilul lor de risc. … 90.Pentru a asigura coerența evaluării adecvării efectuate prin intermediul instrumentelor automate (chiar dacă interacțiunea cu clienții nu are loc prin sisteme automate), firmele trebuie să monitorizeze și să testeze în mod regulat algoritmii care stau la baza adecvării tranzacțiilor recomandate sau efectuate în numele clienților. La definirea unor astfel de algoritmi, firmele trebuie să țină seama de natura și caracteristicile produselor incluse în oferta lor către clienți. În special, firmele trebuie cel puțin:– să stabilească o documentație adecvată privind proiectarea sistemului care să stabilească în mod clar scopul, domeniul de aplicare și modul de proiectare a algoritmilor. Schemele decizionale ramificate sau regulile decizionale trebuie să facă parte din această documentație, dacă este cazul; … – să aibă o strategie de testare documentată, care să explice domeniul de aplicare a testării algoritmilor. Trebuie să includă planuri de testare, cazuri de testare, rezultate ale testelor, remedierea defecțiunilor (dacă este cazul) și rezultatele finale ale testelor; … – să dispună de politici și proceduri adecvate pentru gestionarea modificărilor aduse unui algoritm, inclusiv monitorizarea și păstrarea evidențelor privind astfel de modificări. Aceasta include implementarea unor măsuri de securitate pentru a monitoriza și a împiedica accesul neautorizat la algoritm; … – să revizuiască și să actualizeze algoritmii pentru a se asigura că aceștia reflectă orice schimbări relevante (de exemplu, modificările de pe piață și modificările aduse legislației aplicabile) care le pot afecta eficacitatea; … – să dispună de politici și proceduri care să permită detectarea oricărei erori în cadrul algoritmului și soluționarea acesteia în mod adecvat, inclusiv, de exemplu, suspendarea furnizării de consultanță în cazul în care această eroare poate conduce la o consultanță necorespunzătoare și/sau la o încălcare a legislației/regulamentului relevant(e); … – să dispună de resurse adecvate, inclusiv resurse umane și tehnologice, pentru a monitoriza și a supraveghea performanța algoritmilor printr-o revizuire adecvată și în timp util a consultanței furnizate; și … – să dispună de un proces adecvat de aprobare internă, pentru a se asigura că pașii de mai sus au fost respectați. …  …  + 
Costurile și complexitatea produselor echivalenteLegislație relevantă: art. 25 alin. (2) din MiFID II; art. 54 alin. (9) din Regulamentul delegat MiFID II + 
Orientarea generală 991.Politicile și procedurile de adecvare trebuie să garanteze că, înainte ca o firmă să ia o decizie cu privire la produsul (produsele) de investiții care va (vor) fi recomandat(e) sau investit(e) în portofoliul administrat în numele clientului, se va întreprinde o evaluare aprofundată a posibilelor alternative de investiții, ținând seama de costul și complexitatea produselor. …  + 
Orientări specifice92.Ținând cont de natura serviciului, modelul de afacere și tipul de produse furnizate, firmele trebuie să dispună de un proces de evaluare a produselor disponibile care sunt «echivalente» unul cu celălalt în ceea ce privește capacitatea de a satisface nevoile și circumstanțele clientului, cum ar fi instrumentele financiare cu piețe-țintă similare și profiluri similare de risc/randament. … 93.Atunci când se ia în considerare factorul de cost, firmele trebuie să țină seama de toate costurile și taxele care fac obiectul dispozițiilor relevante de la art. 24 alin. (4) din MiFID II și al dispozițiilor aferente din Regulamentul delegat MiFID II. În ceea ce privește complexitatea, firmele trebuie să se bazeze pe criteriile identificate în orientarea 7 de mai sus. În ceea ce privește firmele cu o gamă restrânsă de produse sau cele care recomandă un singur tip de produs, în cazul în care evaluarea produselor «echivalente» poate fi limitată, este important ca clienții să fie pe deplin conștienți cu privire la astfel de circumstanțe. În acest context, este deosebit de important să li se furnizeze clienților informații adecvate cu privire la modul în care este limitată gama de produse oferite, în conformitate cu art. 24 alin. (4) lit. (a) pct. (ii) din MiFID II^33.^33 În conformitate cu MiFID II, nu se așteaptă, prin urmare, ca firmele să ia în considerare întregul univers de posibile opțiuni de investiții existente pe piață pentru a se conforma cerinței prevăzute la art. 54 alin. (9) din Regulamentul delegat MiFID II. … 94.În cazul în care o firmă utilizează strategii comune de portofoliu sau modele de propuneri de investiții care se aplică unor clienți diferiți cu același profil de investiție (stabilit de către firmă), evaluarea costurilor și a complexității produselor «echivalente» se poate face la un nivel superior, central (de exemplu, în cadrul unui comitet pentru investiții sau al oricărui alt comitet care definește strategii comune de portofoliu sau modele de propuneri de investiții), deși o firmă va trebui să se asigure în continuare că produsele de investiții selectate sunt adecvate și corespund profilului individualizat al clienților lor. … 95.Firmele trebuie să poată justifica acele situații în care un produs mai costisitor sau mai complex este ales sau recomandat în detrimentul unui produs echivalent, ținând seama de faptul că, pentru procesul de selecție a produselor în contextul consultanței de investiții sau al administrării portofoliului, pot fi luate în considerare și alte criterii (de exemplu: diversificarea portofoliului, lichiditatea sau nivelul de risc). Firmele trebuie să documenteze și să țină evidența acestor decizii, deoarece acestea trebuie să merite o atenție deosebită din partea funcțiilor de control din cadrul firmei. Documentația respectivă trebuie să facă obiectul unor revizuiri interne. Atunci când oferă consultanță de investiții, firmele pot, de asemenea, din anumite motive bine definite, să decidă să informeze clientul cu privire la decizia de a alege instrumentul financiar mai costisitor și mai complex. …  + 
Costurile și beneficiile reorientării investițiilorLegislație relevantă: art. 16 alin. (2) și art. 25 alin. (2) din MiFID II; art. 54 alin. (11) și (12) din Regulamentul delegat MiFID II + 
Orientarea generală 1096.Firmele trebuie să dispună de politici și proceduri adecvate pentru a se asigura că se efectuează o analiză a costurilor și beneficiilor unei reorientări, astfel încât firmele să poată demonstra în mod rezonabil că beneficiile preconizate ale reorientării sunt mai mari decât costurile. De asemenea, firmele trebuie să instituie controale adecvate pentru a evita eludarea cerințelor relevante ale MiFID II. …  + 
Orientări specifice97.În sensul prezentului ghid, deciziile de investiții cum ar fi reechilibrarea unui portofoliu aflat în administrare, în cazul unei «strategii pasive» de reproducere a unui indice (așa cum s-a convenit cu clientul), nu ar fi în mod normal considerate ca fiind o reorientare. Pentru evitarea oricărei îndoieli, orice tranzacție efectuată fără menținerea acestor praguri ar fi considerată ca fiind o reorientare. Pentru clienții profesionali per se, analiza cost/beneficiu poate fi efectuată la nivelul strategiei de investiții. … 98.Firmele trebuie să țină seama de toate informațiile necesare, astfel încât să poată efectua o analiză cost/beneficiu a reorientării, adică o evaluare a avantajelor și dezavantajelor noii (noilor) investiții avute în vedere. Atunci când se iau în considerare aspectele legate de costuri, firmele trebuie să țină seama de toate costurile și taxele care fac obiectul dispozițiilor relevante de la art. 24 alin. (4) din MiFID II și al dispozițiilor aferente din Regulamentul delegat MiFID II. În acest context, factorii pecuniari și nepecuniari referitori la costuri și beneficii pot fi relevanți. Printre aceștia se pot număra, de exemplu:– randamentul net anticipat al tranzacției alternative propuse [care ia în considerare, de asemenea, orice cost inițial care poate fi plătit de client (clienți)] față de randamentul net anticipat al investiției existente (care trebuie să ia în considerare și orice cost de ieșire care poate fi suportat de client pentru cesionarea produsului aflat în portofoliul său); … – o schimbare a situației și nevoilor clientului, care poate fi motivul pentru care se ia în calcul reorientarea, de exemplu, nevoia de lichidități pe termen scurt ca urmare a unui eveniment familial neașteptat și neplanificat; … – o schimbare a caracteristicilor produselor și/sau a circumstanțelor pieței, care poate fi un motiv pentru a lua în calcul o reorientare în portofoliul (portofoliile) clientului (clienților), de exemplu, dacă un produs mai poate fi transformat în lichidități din cauza tendințelor pieței; … – beneficii privind portofoliul clientului care decurg din reorientare, cum ar fi: (i) o creștere a diversificării portofoliului (în funcție de aria geografică, tipul de instrument, tipul de emitent etc.); (ii) o armonizare sporită a profilului de risc al portofoliului cu obiectivele de risc ale clientului; (iii) o creștere a lichidității portofoliului; sau (iv) o scădere a riscului global de credit al portofoliului. …  … 99.Atunci când oferă consultanță de investiții, o explicație clară a faptului dacă beneficiile reorientării recomandate sunt sau nu sunt mai mari decât costurile acesteia trebuie să fie inclusă în raportul de adecvare pe care firma trebuie să îl furnizeze clientului înainte de efectuarea tranzacției. … 100.Firmele trebuie, de asemenea, să adopte sisteme și controale pentru a monitoriza riscul de eludare a obligației de a evalua costurile și beneficiile reorientării recomandate, de exemplu, în situațiile în care o recomandare de a vinde un produs este urmată de o recomandare de a cumpăra un alt produs într-o etapă ulterioară (de exemplu, câteva zile mai târziu), însă cele două tranzacții erau de fapt strict legate între ele de la început. … 101.În cazul în care o firmă utilizează strategii comune de portofoliu sau modele de propuneri de investiții care se aplică unor clienți diferiți cu același profil de investiție (stabilit de către firmă), analiza costuri/beneficii a unei reorientări poate fi efectuată la un nivel mai ridicat decât nivelul fiecărui client individual sau al fiecărei tranzacții individuale. Mai precis, atunci când o reorientare este decisă la nivel central, de exemplu, în cadrul unui comitet pentru investiții sau al oricărui alt comitet care definește strategii comune de portofoliu sau modele de propuneri de investiții, analiza costuri/beneficii poate fi efectuată la nivelul acelui comitet. Dacă o asemenea reorientare este decisă la nivel central, analiza costuri/beneficii efectuată la acest nivel ar fi, de obicei, aplicabilă tuturor portofoliilor de clienți comparabile, fără a face o evaluare pentru fiecare client individual. Într-o astfel de situație, de asemenea, firma poate stabili, la nivelul comitetului competent, motivul pentru care o reorientare decisă nu va fi efectuată pentru anumiți clienți. Deși analiza costuri/beneficii poate fi efectuată la un nivel mai înalt în astfel de situații, firma trebuie totuși să dispună de controale adecvate pentru a verifica dacă nu există caracteristici particulare ale anumitor clienți care pot necesita o analiză la un nivel inferior. … 102.Atunci când un administrator de portofoliu a convenit asupra unui mandat și a unei strategii de investiții mai personalizate cu un client ca urmare a necesităților de investiții specifice ale clientului, o analiză cost/beneficiu a reorientării la nivel de client trebuie să fie mai potrivită, spre deosebire de cele de mai sus^34.^34 Pentru relațiile cu clienții profesionali, vezi pct. 89. … 103.Fără a aduce atingere celor de mai sus, dacă un administrator de portofoliu consideră că structura sau parametrii unui portofoliu trebuie modificați într-un mod care nu este permis de mandatul convenit cu clientul (de exemplu, dintr-o strategie axată pe acțiuni într-o strategie fixă pe venit), administratorul de portofoliu trebuie să discute acest lucru cu clientul și să revizuiască sau să realizeze o nouă evaluare a adecvării pentru a conveni asupra unui nou mandat. …  … I.IV.ALTE CERINȚE CONEXE + 
Calificările personalului firmeiLegislație relevantă: art. 16 alin. (2) și art. 25 alin. (1) și (9) din MiFID II; art. 21 alin. (1) lit. (d) din Regulamentul delegat MiFID II + 
Orientarea generală 11104.Firmele sunt obligate să se asigure că personalul implicat în aspectele esențiale ale procesului de adecvare posedă un nivel adecvat de aptitudini, cunoștințe și competență. …  + 
Orientări specifice105.Personalul trebuie să înțeleagă rolul pe care îl joacă în procesul de evaluare a adecvării și să posede aptitudinile, cunoștințele și competența necesară, inclusiv cunoștințe suficiente cu privire la cerințele și procedurile de reglementare relevante, în vederea îndeplinirii responsabilităților care îi revin. … 106.Personalul trebuie să dețină cunoștințele și competențele necesare prevăzute la art. 25 alin. (1) din MiFID II (și specificate mai detaliat în Ghidul ESMA cu privire la evaluarea cunoștințelor și a competențelor^35), inclusiv în ceea ce privește evaluarea adecvării. Personalul trebuie, de asemenea, să dispună de cunoștințele și competențele necesare în ceea ce privește criteriile preferințelor în materie de durabilitate, astfel cum sunt prevăzute la art. 2 pct. 7 din Regulamentul delegat MiFID II, și să poată explica clienților diferitele aspecte într-un limbaj nontehnic. În acest scop, firmele trebuie să asigure formarea corespunzătoare a personalului.^35 Ref.: ESMA71-1154262120-153 EN (rev). … 107.Alți membri ai personalului care nu tratează în mod direct cu clienții, dar care sunt implicați în evaluarea adecvării în orice alt mod trebuie, de asemenea, să posede aptitudinile, cunoștințele și competențele necesare, în funcție de rolul lor specific în procesul de adecvare^36. Acest lucru poate însemna, de exemplu, stabilirea chestionarelor, definirea algoritmilor care să guverneze evaluarea adecvării sau alte aspecte necesare pentru a efectua evaluarea adecvării și a controla conformitatea cu cerințele de adecvare.^36 ESMA remarcă faptul că unele state membre solicită certificarea personalului care oferă servicii de consultanță de investiții și/sau de administrare a portofoliului sau sisteme echivalente, pentru a asigura un nivel adecvat de cunoștințe și competențe ale personalului implicat în aspectele esențiale ale procesului de adecvare. … 108.Dacă este cazul, atunci când folosesc instrumente automatizate (inclusiv instrumente hibride), firmele de investiții trebuie să se asigure că angajații implicați în activitățile legate de definirea acestor instrumente:– înțeleg corect tehnologia și algoritmii folosiți pentru a oferi consultanță digitală (în special, sunt capabili să înțeleagă raționamentul, riscurile și regulile din spatele algoritmilor care stau la baza consultanței digitale); și … – sunt capabili să înțeleagă și să revizuiască consultanța digitală/automatizată generată de algoritmi. …  …  + 
Păstrarea evidenței și înregistrărilorLegislație relevantă: art. 16 alin. (6) și art. 25 alin. (5) și (6) din MiFID II; art. 72, 73, 74 și 75 din Regulamentul delegat MiFID II + 
Orientarea generală 12109.Firmele trebuie, cel puțin:a)să mențină măsuri adecvate de înregistrare și de păstrare pentru a asigura păstrarea unei evidențe sistematice și transparente în ceea ce privește evaluarea adecvării, inclusiv colectarea de informații de la client, orice consultanță de investiții furnizată și toate investițiile (și dezinvestițiile) realizate în urma evaluării adecvării și a rapoartelor de adecvare aferente furnizate clientului; … b)să se asigure că măsurile de păstrare a evidenței și a înregistrărilor sunt proiectate pentru a permite detectarea erorilor în ceea ce privește evaluarea adecvării (cum ar fi vânzarea abuzivă); … c)să se asigure că evidențele și înregistrările păstrate, inclusiv rapoartele de adecvare furnizate clienților, sunt accesibile pentru persoanele relevante din cadrul firmei și pentru autoritățile competente; … d)să dispună de procese adecvate pentru a diminua orice deficiențe sau limitări ale măsurilor de păstrare a evidenței și înregistrărilor. …  …  + 
Orientări specifice110.Măsurile de păstrare a evidenței și înregistrărilor adoptate de firme trebuie să fie astfel concepute încât să permită firmelor să urmărească ex post motivul pentru care o (dez)investiție a fost efectuată și de ce a fost oferită consultanță de investiții chiar și atunci când consultanța nu a avut ca rezultat o (dez)investiție reală. Acest lucru poate fi important în cazul unui litigiu între un client și firmă. De asemenea, este important în scopul controlului – de exemplu, orice erori de păstrare a evidenței și înregistrărilor pot împiedica o autoritate competentă să aprecieze calitatea procesului de evaluare a adecvării al unei firme și pot slăbi capacitatea conducerii firmei de a identifica riscurile de vânzare abuzivă. … 111.Prin urmare, o firmă este obligată să înregistreze toate informațiile relevante cu privire la evaluarea adecvării, cum ar fi informațiile despre client (inclusiv modul în care informațiile respective sunt utilizate și interpretate pentru a stabili profilul de risc al clientului), și informații cu privire la instrumentele financiare recomandate clientului sau achiziționate în numele clientului, precum și raportul de adecvare furnizat clienților. Aceste înregistrări trebuie să includă:– modificările aduse de firmă în ceea ce privește evaluarea adecvării, în special, modificarea profilului de risc de investiții al clientului; … – tipurile de instrumente financiare care corespund profilului și raționamentul unei astfel de evaluări, precum și orice modificări și motivarea acestora; … – situațiile în care preferințele în materie de durabilitate ale unui client sunt adaptate în conformitate cu art. 54 alin. (10) din Regulamentul delegat MiFID II, inclusiv o explicație clară a motivelor unei astfel de adaptări. …  … 112.Firmele trebuie să înțeleagă riscurile suplimentare care pot afecta furnizarea de servicii de investiții prin intermediul instrumentelor online/digitale, cum ar fi activitatea cibernetică ostilă, și trebuie să dispună de măsuri capabile să diminueze aceste riscuri^37.^37 Firmele trebuie să ia în considerare astfel de riscuri nu numai în ceea ce privește dispozițiile formulate în ghid, ci și în cadrul obligațiilor mai extinse ale unei firme în temeiul art. 16 alin. (4) din MiFID II de a lua măsuri rezonabile pentru a asigura continuitatea și regularitatea în prestarea serviciilor și activităților în domeniul investițiilor, precum și cerințele actului delegat corespunzător legate de acest ghid. …  … (la 03-11-2023,
Anexa nr. 13 a fost modificată de Punctul 30, Articolul I din REGULAMENTUL nr. 12 din 20 octombrie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 999 din 3 noiembrie 2023.
)
 + 
Anexa nr. 13^1
Ghid cu privire la anumite aspecte ale cerințelor MiFID II privind caracterul corespunzător și legate exclusiv de executare
(ESMA35-43-3006)I.Domeniu de aplicareCui i se aplică?1.Prezentul ghid se aplică:a)autorităților competente; și … b)firmelor. …  … Ce se aplică?2.Prezentul ghid se aplică în raport cu art. 25 alin. (3) și (4) din MiFID II și cu art. 55-57 din Regulamentul delegat. Prezentul ghid se aplică, de asemenea, în ceea ce privește cerințele organizatorice prevăzute la art. 16 alin. (2), (5)-(7) din MiFID II și la art. 21, 72 și 76 din Regulamentul delegat, precum și la art. 24 alin. (1), (4) și (5) și la art. 25 alin. (1), (5) și (6) din MiFID II, în măsura în care acestea se referă la evaluarea caracterului corespunzător. … Când se aplică?3.Prezentul ghid se aplică după șase luni de la data publicării sale pe site-ul ESMA în toate limbile oficiale ale UE. …  … II.Referințe legislative și definiții + 
Referințe legislative

^1 JO L 331, 15.12.2010, p. 84.^2 JO L 173, 12.6.2014, p. 349.^3 JO L 87, 31.3.2017, p. 1.^4 Directiva 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2011 privind administratorii fondurilor de investiții alternative și de modificare a Directivelor 2003/41/CE și 2009/65/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 1.060/2009 și (UE) nr. 1.095/2010 (JO L 174, 1.7.2011, p. 1). … III.Scop4.Ghidul este elaborat în temeiul art. 16 alin. (1) din Regulamentul ESMA. Scopul prezentului ghid este de a clarifica aplicarea anumitor aspecte ale cerințelor MiFID II privind caracterul corespunzător și legate exclusiv de executare, pentru a asigura aplicarea comună, uniformă și consecventă a art. 25 alin. (3) din MiFID II și, respectiv, a art. 55 și 56 din Regulamentul delegat MiFID II, precum și a art. 25 alin. (4) din MiFID II și a art. 57 din Regulamentul delegat MiFID II. … 5.ESMA se așteaptă ca prezentul ghid să promoveze o mai mare convergență în ceea ce privește aplicarea și abordările în materie de supraveghere ale cerințelor MiFID II privind caracterul corespunzător și legate exclusiv de executare, subliniind o serie de aspecte importante și sporind, astfel, valoarea standardelor existente. Prin contribuția sa la garantarea respectării standardelor de reglementare de către firme, ESMA anticipează sporirea corespunzătoare a protecției investitorilor. …  … IV.Obligații de conformare și de raportare + 
Statutul ghidului6.În conformitate cu art. 16 alin. (3) din Regulamentul ESMA, autoritățile competente și participanții la piețele financiare trebuie să depună toate eforturile pentru a respecta prezentul ghid. … 7.Autoritățile competente cărora li se aplică prezentul ghid trebuie să se conformeze prin includerea lui în cadrele lor juridice și/sau de supraveghere naționale, după caz, inclusiv în cazul în care ghiduri specifice vizează, în principal, participanții la piețele financiare. În acest caz, autoritățile competente trebuie să asigure, prin activități de supraveghere, respectarea ghidului de către firme. …  + 
Cerințe de raportare8.În decurs de două luni de la data publicării ghidului pe site-ul ESMA în toate limbile oficiale ale UE, autoritățile competente cărora li se aplică prezentul ghid trebuie să notifice ESMA dacă (i) respectă, (ii) nu respectă, dar intenționează să respecte, sau (iii) nu respectă și nu intenționează să respecte ghidul. … 9.În caz de neconformitate, autoritățile competente trebuie, de asemenea, să informeze ESMA în decurs de două luni de la data publicării ghidului pe site-ul ESMA în toate limbile oficiale ale UE cu privire la motivele de neconformare cu ghidul. … 10.Pe site-ul ESMA este disponibil un model de notificare. După completare, modelul va fi transmis la ESMA. … 11.Firmele nu sunt obligate să raporteze dacă respectă sau nu prezentul ghid. …  … V.Ghid cu privire la anumite aspecte ale cerințelor MiFID II privind caracterul corespunzător și legate exclusiv de executareINFORMAREA CLIENȚILOR CU PRIVIRE LA SCOPUL EVALUĂRII CARACTERULUI CORESPUNZĂTOR ȘI CU PRIVIRE LA CARACTERUL EXCLUSIV DE EXECUTARE[art. 24 alin. (1), (4) și (5) și art. 25 alin. (3) și (4) din MiFID II] + 
Orientarea 112.Înainte de furnizarea serviciilor fără consultanță, firmele trebuie să își informeze clienții, utilizând un limbaj clar și simplu, cu privire la evaluarea caracterului corespunzător și la scopul acesteia, care este de a permite firmei să acționeze în interesul clientului. … 13.ESMA consideră că aceasta trebuie să cuprindă următoarele:– o explicație clară a faptului că efectuarea evaluării este responsabilitatea firmei, astfel încât clienții să înțeleagă motivul pentru care li se cere să furnizeze anumite informații și importanța furnizării de informații actualizate, exacte și complete; … – o reamintire a faptului că este în interesul clientului să ofere răspunsuri exacte și complete la întrebările adresate de firmă în scopul evaluării caracterului corespunzător; … – informații privind situațiile în care nu se va efectua nicio evaluare (și anume, în cazul în care clientul nu furnizează informațiile solicitate sau astfel de informații nu sunt suficiente pentru a efectua evaluarea caracterului corespunzător sau în cazul în care serviciile sunt furnizate în baza scutirii în cazul exclusiv al executării^5) și consecințele ce decurg din aceasta. Cu toate acestea, astfel de informații nu trebuie să dea impresia că, drept opțiune standard, clientul ar putea evita transmiterea informațiilor sale^6;^5 Servicii de investiții care cuprind doar executarea sau primirea și transmiterea ordinelor clienților referitoare la produsele de investiții definite în MiFID II ca fiind «necomplexe».^6 Vezi și pct. 28. … – o scurtă explicație a principalelor diferențe dintre serviciile de investiții cu consultanță și cele fără consultanță, ținând seama de cerințele aplicabile, pentru a evita orice confuzie între cele două. …  … 14.În cazul unei relații continue cu clientul, firmele nu trebuie să transmită informațiile menționate mai sus înainte de furnizarea fiecărui serviciu fără consultanță. Într-un astfel de caz, aceste informații ar putea fi transmise înainte de furnizarea serviciului inițial fără consultanță și, în ceea ce privește informațiile menționate la primele două liniuțe de la pct. 13, ori de câte ori i se solicită clientului să actualizeze informațiile privind nivelul său de cunoștințe și experiență. … 15.Este la latitudinea firmelor să decidă modul în care își vor informa clienții cu privire la evaluarea caracterului corespunzător. Cu toate acestea, formatul utilizat pentru informarea clienților trebuie să permită firmelor să țină evidența informațiilor furnizate^7. … ^7 Ținând seama de orientarea 11.16.Firmele trebuie să evite să afirme sau să dea impresia că clientul este cel care decide cu privire la caracterul corespunzător al serviciului sau produsului de investiții sau cel care stabilește care serviciu sau produs corespunde propriilor cunoștințe și experiențe. În general, firmele nu trebuie să prezinte clienților declarații înșelătoare în legătură cu obligația firmelor de a efectua evaluarea caracterului corespunzător. … 17.Cu condiția ca toate informațiile furnizate clienților să respecte dispozițiile relevante (inclusiv obligațiile privind furnizarea de informații pe suport durabil), firmele trebuie, de asemenea, să analizeze cu atenție dacă informațiile divulgate în scris sunt concepute astfel încât să fie eficace (de exemplu, informațiile divulgate sunt puse în mod direct la dispoziția clienților și nu sunt ascunse sau de neînțeles). Pentru firmele care furnizează în special servicii online, acestea pot include:– evidențierea informațiilor relevante (de exemplu, prin utilizarea unor caracteristici de proiectare cum ar fi casetele pop-up); … – posibilitatea ca anumite informații să fie însoțite de text interactiv (de exemplu, prin utilizarea unor caracteristici de proiectare cum ar fi sugestiile) sau alte mijloace pentru a oferi mai multe detalii clienților care caută informații suplimentare (de exemplu, printr-o secțiune de «Întrebări frecvente»). …  …  + 
CUNOAȘTE-ȚI CLIENTUL ȘI CUNOAȘTE-ȚI PRODUSUL + 
Măsuri necesare pentru a înțelege clienții[art. 16 alin. (2) și art. 25 alin. (3) din MiFID II și art. 55 din Regulamentul delegat] + 
Orientarea 218.Politicile și procedurile firmelor trebuie să urmărească să le permită să colecteze toate informațiile necesare pentru a efectua evaluarea caracterului corespunzător în ceea ce privește tipurile de produse specifice oferite sau solicitate^8. … ^8 Ținând seama de orientarea 3.19.Firmele stabilesc, pun în aplicare și mențin politici și proceduri adecvate (inclusiv instrumente adecvate) pentru a solicita clientului sau clientului potențial să furnizeze informații cu privire la cunoștințele și experiența persoanei respective în domeniul investițiilor relevante pentru tipul specific de serviciu sau produs de investiții oferit sau solicitat și incluzând, după caz, elementele enumerate la art. 55 alin. (1) din Regulamentul delegat. … 20.În acest scop, politicile și procedurile firmelor trebuie să garanteze că acestea nu se abțin de la solicitarea de informații și nu descurajează în niciun fel clienții sau clienții potențiali să furnizeze informații cu privire la cunoștințele și experiența lor. … 21.Este la latitudinea firmelor să stabilească mijloacele prin care se solicită clientului să furnizeze informații cu privire la cunoștințele și experiența sa. Pot folosi chestionare (inclusiv în format digital) completate de clienții lor sau informații colectate în timpul discuțiilor cu aceștia pentru a realiza evaluarea caracterului corespunzător. În aceste cazuri, firmele trebuie să se asigure că întrebările pe care le adresează clienților lor sunt suficient de specifice și pot fi înțelese corect și că orice altă metodă utilizată pentru colectarea de informații, cum ar fi utilizarea datelor de tranzacționare privind anumite tipuri de produse de la un client existent pentru a evalua experiența acestuia, este concepută pentru a obține informațiile necesare cu privire la nivelul de cunoștințe și experiență al clientului. Acest lucru este deosebit de important atunci când firmele colectează informațiile printr-un canal online, fără interacțiune umană. … 22.La elaborarea chestionarelor pentru colectarea de informații despre clienții lor în scopul unei evaluări a caracterului corespunzător, firmele trebuie să cunoască și să ia în considerare cele mai frecvente motive pentru care investitorii ar putea să nu răspundă corect la chestionare. În special:– trebuie să se acorde atenție clarității, exhaustivității și inteligibilității chestionarului, evitând limbajul înșelător, confuz, imprecis și excesiv de tehnic (de exemplu, abrevieri); … – firmele trebuie să acorde o atenție deosebită modelului și formatului chestionarelor și să evite orientarea alegerilor investitorilor (de exemplu, font, spațiere …); … – trebuie să se evite colectarea de informații cu privire la o serie de elemente printr-o singură întrebare; … – firmele trebuie să analizeze cu atenție ordinea în care pun întrebările pentru a colecta informații într-un mod eficace; … – pentru a împiedica un client să ghicească și, prin urmare, să furnizeze informații nefiabile, clientul trebuie să poată răspunde că nu știe răspunsul la o întrebare. …  … 23.Firmele trebuie să dispună de proceduri și mecanisme pentru a limita riscul de eludare a cerințelor, asigurându-se că informațiile colectate reflectă în mod adecvat nivelul de cunoștințe și experiență al clientului. De exemplu, firmele ar putea: să ia în considerare limitarea numărului de cazuri în care clienții pot răspunde la chestionar (chestionare) într-o anumită perioadă de timp, să lucreze cu seturi diferite de chestionare atunci când un client solicită din nou completarea chestionarului și/sau să utilizeze o perioadă de reflecție. În cazul în care se impun astfel de măsuri, clientului i se poate permite în continuare să efectueze tranzacția, cu condiția să se emită o avertizare în cazul tranzacțiilor în legătură cu care clientul nu are suficiente cunoștințe și experiență^9. De asemenea, firmele ar putea aplica alte controale pentru a se asigura că un client nu poate repeta chestionarul de mai multe ori pentru a «testa» ce tip de răspunsuri sunt necesare pentru a obține rezultatul dorit.^9 Vezi orientarea 9. … 24.Întrucât este responsabilitatea firmei să urmărească colectarea informațiilor relevante de la clienți, firmele trebuie să ia toate măsurile rezonabile pentru a evalua în mod suficient înțelegerea de către clienții lor a principalelor caracteristici și a riscurilor legate de tipurile specifice de produse de investiții oferite de firmă sau cel puțin de tipurile de produse în care clientul are un interes. Aceasta include o înțelegere a relației dintre risc și randamentul investițiilor, de exemplu prin utilizarea chestionarelor cu întrebări cu variante multiple de răspuns, menite să evalueze cunoștințele reale ale clientului cu privire la tipurile specifice de produse de investiții. … 25.Atunci când evaluează cunoștințele clientului, firmele trebuie să instituie mecanisme pentru a se asigura că nu se solicită clienților să realizeze o autoevaluare. Abordarea tendinței clienților de a-și supraestima cunoștințele și asigurarea coerenței răspunsurilor furnizate de client^10 sunt deosebit de importante pentru evaluarea corectă a cunoștințelor clientului. În special, firmele trebuie să evite să utilizeze întrebări de tip «da» sau «nu» și/sau o abordare de autoevaluare de tip «bifare» atunci când întreabă clientul dacă are suficiente cunoștințe despre principalele caracteristici și riscuri ale anumitor tipuri de produse de investiții (de exemplu, firmele trebuie să evite să transmită clientului o listă de produse de investiții și să îi solicite să indice produsele pe care le înțelege). Autoevaluarea trebuie să fie contrabalansată de criterii obiective.^10 Vezi orientarea 4.De exemplu:– în loc să întrebe dacă un client înțelege noțiunile de analiză comparativă risc/randament al anumitor tipuri de produse de investiții, firma trebuie, de pildă, să adreseze întrebări clienților cu privire la unele exemple practice de situații care ar putea apărea în realitate, de exemplu prin grafice sau scenarii pozitive și negative care se bazează pe ipoteze rezonabile; … – în loc să întrebe un client dacă are suficiente cunoștințe despre principalele caracteristici și riscuri ale anumitor tipuri de produse de investiții, firma trebuie, de exemplu, să adreseze întrebări menite să evalueze cunoștințele reale ale clientului cu privire la tipurile specifice de produse de investiții, cum ar fi adresând clientului întrebări cu variante multiple de răspuns, la care clientul trebuie să ofere răspunsul corect. …  … 26.Atunci când evaluează experiența unui client, o firmă trebuie, de asemenea, să evite utilizarea unor întrebări excesiv de generale cu un tip de răspuns «da/nu» și cu o abordare foarte largă de tip «bifare». În loc să întrebe un client dacă se consideră suficient de experimentat pentru a investi în anumite produse, firma trebuie, de exemplu, să întrebe clientul cu ce tipuri specifice de produse este familiarizat și cât de recentă și frecventă este experiența sa de tranzacționare cu acestea. … 27.În cazul serviciilor online, firmele trebuie să își elaboreze chestionarele ținând seama de factori precum:– dacă întrebările sunt suficient de clare și/sau dacă scopul chestionarului este să furnizeze clienților clarificări suplimentare sau exemple, atunci când este necesar (de exemplu, prin utilizarea unor caracteristici de proiectare, cum ar fi sugestii sau casete pop-up); … – dacă un anumit tip de interacțiune/sprijin uman (inclusiv interacțiunea de la distanță prin e-mail sau telefon mobil) este disponibil clienților atunci când răspund la chestionarul online; … – dacă au fost luate măsuri pentru a trata răspunsurile inconsecvente ale clienților (cum ar fi încorporarea în elaborarea chestionarului a unor caracteristici de avertizare a clienților atunci când răspunsurile lor par inconsecvente la nivel intern și sugerarea revizuirii unor astfel de răspunsuri; sau implementarea unor sisteme de semnalare automată a informațiilor aparent inconsecvente furnizate de client, pentru examinarea sau monitorizarea de către firmă). …  … 28.Firmele trebuie să se abțină de la a transmite clientului o avertizare cu privire la faptul că nu sunt în măsură să stabilească dacă serviciul sau produsul de investiții avut în vedere este corespunzător pentru ei, fără a solicita în prealabil clientului informații cu privire la cunoștințele și experiența sa. De asemenea, firmele trebuie să se abțină de la a sublinia faptul că un client ar putea acționa fără o astfel de evaluare. În aceste situații, o asemenea avertizare trebuie emisă numai dacă rezultatul evaluării caracterului corespunzător nu poate fi determinat deoarece clientul nu a răspuns la toate întrebările sau la o parte din întrebări^11.^11 Ținând seama de orientarea 9. … 29.În cazul în care firmele completează în prealabil răspunsuri bazate pe istoricul tranzacțiilor clientului cu firma respectivă (de exemplu, prin alt serviciu de investiții), acestea trebuie să se asigure că se utilizează numai informații pe deplin obiective, pertinente și fiabile și că se dă clientului posibilitatea de a revizui și, dacă este necesar, de a corecta și/sau completa fiecare dintre răspunsurile completate în prealabil pentru a asigura exactitatea informațiilor precompletate. De asemenea, firmele trebuie să se abțină de la anticiparea experienței clienților pe bază de ipoteze. … 30.În scopul evaluării caracterului corespunzător, firmele trebuie să ia în considerare numai informațiile privind cunoștințele și experiența clientului. Firmele trebuie să evite să dea clienților impresia că informațiile colectate, altele decât cele care se referă la cunoștințele și experiența unui client, în special în ceea ce privește situația financiară și obiectivele de investiții ale clientului, care pot fi colectate în alte scopuri (de exemplu, în contextul guvernanței produsului sau în contextul serviciilor cu consultanță pentru același client), sunt luate în considerare la efectuarea evaluării caracterului corespunzător. …  + 
Volumul de informații care trebuie colectate de la clienți (proporționalitate)[art. 25 alin. (3) din MiFID II și art. 55 din Regulamentul delegat] + 
Orientarea 331.Pentru a determina amploarea informațiilor care trebuie solicitate cu privire la cunoștințele și experiența clientului sau ale clientului potențial, firmele trebuie să ia în considerare tipul și caracteristicile produselor sau serviciilor de investiții care urmează să fie luate în considerare (și anume nivelul de complexitate și de risc al produselor sau serviciilor de investiții) și natura clientului. … 32.În conformitate cu art. 25 alin. (3) din MiFID II, înainte de a furniza servicii fără consultanță pentru care este necesară o evaluare a caracterului corespunzător, firmele solicită clientului sau potențialului client să furnizeze informații cu privire la cunoștințele și experiența lor în domeniul investițiilor relevante pentru tipul specific de servicii de investiții sau de produse de investiții oferite sau solicitate, ca să permită firmei să evalueze dacă serviciul sau produsul de investiții avut în vedere îi este potrivit clientului. … 33.Firmele trebuie să se asigure că solicită informații care țin seama de tipul și caracteristicile produselor sau serviciilor de investiții avute în vedere (și anume nivelul de complexitate și riscul produselor sau serviciilor de investiții) și de natura clientului. … 34.În special, pentru a se asigura că sunt în măsură să efectueze evaluarea caracterului corespunzător la același standard, indiferent de produsul de investiții sau de serviciul de investiții avut în vedere, atunci când oferă acces la produse de investiții mai complexe sau mai riscante, firmele trebuie să analizeze cu atenție dacă trebuie să solicite informații mai detaliate cu privire la cunoștințele și experiența clientului decât ar solicita când este vorba despre produse de investiții mai puțin complexe sau mai puțin riscante. Acest lucru trebuie să permită firmelor să evalueze, pe baza răspunsurilor furnizate, capacitatea clientului de a înțelege riscurile asociate acestor instrumente. Pentru astfel de produse de investiții cu grad mare de complexitate sau de risc (de exemplu, instrumente derivate sau produse cu efect de levier), firmele trebuie să efectueze, pe baza răspunsurilor furnizate, o evaluare fiabilă a cunoștințelor și experienței clientului, inclusiv, de exemplu, a capacității sale de a înțelege mecanismele care fac produsul de investiții «mai complex sau mai riscant», dacă respectivul client a făcut deja tranzacții cu astfel de produse, perioada de timp în care le-a tranzacționat etc. … 35.În funcție de gradul de complexitate al produselor de investiții implicate, firma trebuie să evalueze cunoștințele și experiența clientului mai detaliat decât numai pe baza tipului căruia îi aparține produsul (de exemplu, creanțele subordonate în locul obligațiunilor în general). … 36.În cazul în care firma intenționează să furnizeze un serviciu fără consultanță care are caracteristici specifice, firma trebuie, de asemenea, înainte de furnizarea unui astfel de serviciu, să efectueze o evaluare a caracterului corespunzător în raport cu astfel de caracteristici specifice. Acest lucru ar fi relevant, de exemplu, în cazul în care se are în vedere un pachet de servicii sau produse pentru care, conform art. 25 alin. (3) din MiFID II, firma analizează dacă pachetul combinat în ansamblul său este corespunzător. De exemplu, dacă o firmă intenționează să furnizeze atât servicii de executare, cât și servicii auxiliare de acordare de împrumuturi care îi permit clientului să efectueze tranzacția, un astfel de pachet de servicii va avea riscuri diferite față de fiecare dintre componentele luate în considerare separat. Pentru a ține seama de aceste diferențe când se efectuează evaluarea caracterului corespunzător, aceasta trebuie să se refere nu numai la produsele de investiții avute în vedere, ci și la serviciul auxiliar de acordare a împrumuturilor și la riscurile care rezultă din combinarea celor două. Alt exemplu ar fi o firmă care le permite clienților să deschidă o poziție scurtă prin vânzarea unui produs de investiții. În acest context, firma trebuie să evalueze în mod specific dacă respectivul client deține cunoștințele și experiența necesară pentru a înțelege riscurile asociate pozițiilor scurte. … 37.Se reamintește că, în conformitate cu art. 56 alin. (1) al doilea paragraf din Regulamentul delegat MiFID II, o firmă are dreptul de a presupune că un client profesional are experiența și cunoștințele necesare pentru a înțelege riscurile implicate în legătură cu respectivele servicii sau tranzacții de investiții sau tipuri de tranzacții sau produse de investiții pentru care clientul este clasificat drept client profesional. …  + 
Fiabilitatea informațiilor privind clienții[art. 25 alin. (3) din MiFID II și art. 55 alin. (3) din Regulamentul delegat] + 
Orientarea 438.Firmele trebuie să adopte măsuri rezonabile și să dispună de instrumentele adecvate pentru a se asigura că informațiile furnizate de clienții lor sunt de încredere și coerente, fără a se baza în mod excesiv pe autoevaluarea clienților. … 39.Dacă informațiile colectate nu sunt suficient de fiabile și de coerente, ar însemna că nu s-au primit suficiente informații pentru a efectua evaluarea caracterului corespunzător, iar firmele vor emite o avertizare clientului în conformitate cu art. 25 alin. (3) al treilea paragraf din MiFID II. … 40.Firmele trebuie să adopte măsuri rezonabile pentru a verifica fiabilitatea, exactitatea și coerența informațiilor colectate cu privire la clienți și nu doar să se bazeze pe preconizarea faptului că clienții vor furniza informații corecte, actualizate și complete, după cum este necesar pentru evaluarea caracterului corespunzător. Astfel de măsuri ar putea include, de exemplu, solicitarea de clarificări suplimentare clientului, în cazul în care informațiile colectate cu privire la cunoștințele și experiența sa arată că are mai multe cunoștințe despre obligațiuni complexe decât despre obligațiuni clasice («plain vanilla»). … 41.Politicile și procedurile firmelor trebuie să vizeze evaluarea calității și a eficacității mijloacelor utilizate pentru colectarea de informații privind cunoștințele și experiența clienților sau ale clienților potențiali. Dacă firmele se bazează pe instrumente care urmează să fie utilizate de clienți ca parte a procedurii de evaluare a caracterului corespunzător (cum ar fi chestionare online sau software care evaluează dacă un produs de investiții este corespunzător sau dacă, în schimb, trebuie emisă o avertizare, și anume «software de stabilire de profiluri»), acestea trebuie să se asigure că dispun de sisteme și controale adecvate pentru a se asigura că instrumentele sunt adecvate scopului și produc rezultate satisfăcătoare. Firmele trebuie să includă controale privind coerența răspunsurilor furnizate de clienți în chestionare, pentru a evidenția contradicțiile dintre diferitele informații colectate. … 42.Pentru a asigura coerența informațiilor clienților, firmele trebuie să analizeze informațiile colectate în ansamblu. Firmele trebuie să fie atente la orice contradicții relevante între diferitele informații colectate pentru a remedia eventualele neconcordanțe sau inexactități relevante. Firmele trebuie să se asigure că evaluarea informațiilor colectate despre clienții lor se face într-o manieră adecvată, indiferent de mijloacele utilizate pentru colectarea acestor informații. …  + 
Prevalarea de informații actualizate privind clienții[art. 16 alin. (2) și art. 25 alin. (3) din MiFID II și art. 55 alin. (3) din Regulamentul delegat MiFID II] + 
Orientarea 543.Atunci când se bazează pe informațiile colectate anterior cu privire la cunoștințele și experiența clienților, firmele trebuie să stabilească proceduri care să definească frecvența actualizării acestor informații pentru a se asigura că informațiile rămân actualizate și sunt exacte și complete în scopul evaluării caracterului corespunzător. … 44.În scopul evaluării caracterului corespunzător, firmele ar putea fie să colecteze informații privind cunoștințele și experiența unui client de fiecare dată înainte ca un produs de investiții să fie oferit sau solicitat (în cazul tranzacțiilor unice), fie să se bazeze pe informațiile colectate anterior, cu condiția ca acestea să fie actualizate. … 45.ESMA recunoaște că problema actualizării informațiilor în contextul evaluării caracterului corespunzător are o natură diferită de cea a evaluării caracterului adecvat, deoarece informațiile privind cunoștințele și experiența unui client vor avea tendința de a fi mai puțin volatile decât alte elemente ale evaluării caracterului adecvat, iar cunoștințele și experiența cresc, în general, în timp. Prin urmare, frecvența actualizării informațiilor privind clienții ar putea fi mai mică în regimul de caracter corespunzător decât în regimul de caracter adecvat. Firmele trebuie să elaboreze o politică de evaluare mai regulată a cunoștințelor și a experienței în ceea ce privește categoriile de clienți considerați mai vulnerabili. … 46.Evaluarea caracterului corespunzător trebuie efectuată pe bază de informații fiabile cu privire la cunoștințele și experiența clientului. Firmele trebuie să aplice proceduri concepute pentru a avea la dispoziție informații actualizate cu privire la cunoștințele și experiența clientului ori de câte ori un produs este oferit sau solicitat, de exemplu solicitând clienților cu care firma are o relație permanentă să o informeze periodic cu privire la orice modificare sau actualizare a informațiilor furnizate inițial. Firmele trebuie, de asemenea, să dispună de proceduri adecvate pentru a face față situațiilor în care clientul nu răspunde la întrebările lor privind modificările sau actualizările informațiilor furnizate inițial. … 47.Informațiile pot fi actualizate, de exemplu, printr-un chestionar trimis clienților sau furnizând clienților informațiile despre client aflate la dispoziția firmei și solicitând confirmarea faptului că rămân exacte, complete și actualizate. Dacă într-un asemenea chestionar firmele utilizează răspunsuri completate în prealabil pe baza istoricului tranzacțiilor clientului cu firma respectivă, acestea trebuie să se asigure că se folosesc numai informații pe deplin obiective, pertinente și fiabile pentru completarea prealabilă a răspunsurilor respective și că clientul are posibilitatea de a revizui și, dacă este necesar, de a corecta fiecare dintre răspunsurile completate în prealabil și de a le completa. Acțiunile relevante în urma actualizării ar putea include modificarea nivelului de cunoștințe și experiență al clientului pe baza informațiilor actualizate colectate. … 48.Pentru a evita să se bazeze pe informații incomplete, inexacte sau depășite ale clienților, firmele trebuie să dispună de mecanisme pentru a se asigura că solicită clientului să actualizeze informațiile privind cunoștințele și/sau experiența sa când iau cunoștință de o schimbare relevantă care i-ar putea afecta nivelul de cunoștințe și/sau experiență. … 49.Firmele trebuie să adopte măsuri de atenuare a riscului de a-l determina pe client să își actualizeze nivelul de cunoștințe sau experiență astfel încât un anumit produs de investiții care altfel ar fi necorespunzător pentru acesta să pară corespunzător, fără să existe o modificare reală a nivelului de cunoștințe și experiență al clientului. Un exemplu de bună practică pentru eliminarea acestui tip de risc este adoptarea de proceduri pentru a verifica, înainte sau după efectuarea tranzacțiilor, dacă profilul unui client a fost actualizat prea frecvent sau numai după o scurtă perioadă de la ultima modificare. Astfel de situații ar fi semnalate în consecință sau ar fi raportate funcției de control relevante. Aceste politici și proceduri sunt deosebit de importante în situații în care există un risc mărit de conflict de interese, de exemplu în situații de autoplasamente sau dacă firma primește stimulente pentru distribuirea unui produs de investiții. Un alt factor relevant de luat în considerare în acest context este tipul de interacțiune cu clientul (de exemplu, față în față sau prin evaluare automatizată). …  + 
Informațiile referitoare la clienți pentru entitățile sau grupurile juridice[art. 16 alin. (2) și art. 25 alin. (3) din MiFID II] + 
Orientarea 650.Firmele trebuie să aibă o politică care să definească ex ante modalitatea de efectuare a evaluării caracterului corespunzător în situațiile în care un client este o persoană juridică sau un grup de două sau mai multe persoane fizice sau în cazul în care una sau mai multe persoane fizice sunt reprezentate de altă persoană fizică. O astfel de politică trebuie să fie elaborată în conformitate cu orientarea generală 6 și cu orientările aferente consacrate în Ghidul ESMA cu privire la anumite aspecte ale cerințelor MiFID privind adecvarea^12.^12 Ghid ESMA cu privire la anumite aspecte ale cerințelor MiFID privind adecvarea (Ref: ESMA35-43-1163). … 51.Aceasta implică, printre altele, că o astfel de politică trebuie să facă o distincție clară între situațiile în care este prevăzut un reprezentant în legislația națională aplicabilă, cum ar fi, de exemplu, cazul persoanelor juridice și situațiile în care nu este prevăzut niciun reprezentant, și trebuie să se concentreze asupra celei din urmă situații. În cazul în care politica le permite clienților să convină asupra desemnării unui reprezentant, aceștia trebuie informați în mod clar și în scris despre efectele pe care astfel de acorduri le-ar putea avea în ceea ce privește protejarea intereselor fiecăruia dintre ei. Măsurile luate de firmă în conformitate cu politica sa trebuie documentate corespunzător pentru a permite controalele ex post. … 52.În cazul în care un reprezentant este prevăzut de legislația națională aplicabilă sau este desemnat, informațiile privind cunoștințele și experiența trebuie colectate de la reprezentantul respectiv, iar evaluarea caracterului corespunzător trebuie efectuată cu privire la reprezentantul respectiv. … 53.Dacă grupul de două sau mai multe persoane fizice implicate întâmpină dificultăți în a decide referitor la persoana (persoanele) cu privire la care trebuie evaluate informațiile privind cunoștințele și experiența, firma trebuie să adopte cea mai prudentă abordare, luând în considerare informațiile privind persoana cu cel mai scăzut nivel de cunoștințe și de experiență. În aceste cazuri, firmele trebuie cel puțin să fie prudente ori de câte ori există o diferență semnificativă în ceea ce privește nivelul de cunoștințe și experiență al diferiților clienți care fac parte din grup sau atunci când tranzacția preconizată poate include produse de investiții cu efect de levier sau tranzacții cu angajamente condiționale care prezintă un risc de pierderi semnificative care pot depăși investiția inițială a grupului de clienți și trebuie să documenteze în mod clar abordarea aleasă. … 54.În cazul în care o firmă decide să solicite informații pentru a evalua caracterul corespunzător pentru fiecare client individual care face parte din grup, politica firmei trebuie să specifice clar cum va trata situațiile în care există diferențe semnificative între nivelul de cunoștințe și/sau de experiență al respectivilor clienți individuali. În acest caz, de asemenea, firma trebuie să adopte abordarea cea mai prudentă, luând în considerare informațiile despre clientul parte din grup care are cele mai puține cunoștințe și cea mai puțină experiență. Ca alternativă, politica firmei poate specifica, de asemenea, că în această situație nu va putea evalua caracterul corespunzător. În acest context, trebuie remarcat că colectarea de informații despre toți clienții care fac parte din grup și luarea în considerare, în scopul evaluării, a unui profil mediu al nivelului de cunoștințe și de experiență al tuturor este puțin probabil să fie în conformitate cu principiul general al MiFID II de a servi cât mai bine interesele clienților. …  + 
Măsuri necesare pentru a înțelege produsele de investiții[art. 16 alin. (2) și art. 25 alin. (3) din MiFID II] + 
Orientarea 755.Firmele trebuie să se asigure că sunt puse în aplicare politici și proceduri pentru a înțelege caracteristicile, natura și funcțiile produselor de investiții, în scopul de a le permite să evalueze dacă aceste produse sunt corespunzătoare pentru clienții lor. … 56.În acest scop, firmele trebuie să adopte proceduri și instrumente fiabile și obiective care să le permită să analizeze în mod corespunzător și proporțional diferitele caracteristici și diferiții factori de risc relevanți (cum ar fi riscul de credit, riscul de piață, riscul de lichiditate) privind produsele de investiții oferite sau solicitate. Aceasta trebuie să includă luarea în considerare a analizei firmei efectuate în scopul obligațiilor de guvernanță a produselor^13. În acest context, firmele trebuie să evalueze cu atenție modul în care anumite produse de investiții s-ar putea comporta în diferite circumstanțe (de exemplu, obligațiuni convertibile care pot să își schimbe natura în acțiuni).^13 În special, MiFID II impune firmelor [în temeiul art. 24 alin. (2) al doilea paragraf] să «înțeleagă instrumentele financiare pe care le oferă sau le recomandă» pentru a-și putea respecta obligația de a asigura compatibilitatea dintre produsele oferite sau recomandate și piața-țintă aferentă a clienților finali. … 57.Luarea în considerare a nivelului de «complexitate» a produselor este deosebit de importantă și trebuie să fie însoțită de informațiile clienților privind cunoștințele și experiența. Deși complexitatea este un termen relativ, care depinde de mai mulți factori, firmele trebuie – în urma evaluării produselor ca fiind complexe sau necomplexe, după cum se prevede pentru a face distincția între serviciile care necesită o evaluare a caracterului corespunzător și cele care nu necesită – să țină seama, de asemenea, de criteriile și principiile identificate în MiFID II, când definesc și perfecționează în mod corespunzător nivelul de complexitate care trebuie atribuit produselor de investiții în scopul evaluării caracterului corespunzător. … 58.Firmele trebuie să adopte proceduri pentru a se asigura că informațiile utilizate pentru a clasifica corect produsele de investiții incluse în oferta lor de produse sunt suficient de fiabile, exacte, coerente și actualizate. Aceste proceduri trebuie să țină seama de caracteristicile și natura produselor de investiții avute în vedere. În plus, firmele trebuie să revizuiască informațiile utilizate pentru a putea reflecta orice schimbări relevante care ar putea influența clasificarea produsului de investiții. Acest lucru este deosebit de important având în vedere evoluția continuă și viteza crescândă a piețelor financiare. … 59.Atunci când clasifică produsele de investiții în scopul evaluării caracterului corespunzător, firmele trebuie să utilizeze un nivel suficient de granularitate pentru a se asigura că sunt grupate numai produsele de investiții cu caracteristici și funcții de risc suficient de comparabile și că experiența și cunoștințele clientului sunt evaluate cu privire la astfel de caracteristici și riscuri. Firmele trebuie să ia în considerare mai mulți factori-cheie pentru clasificare [cum ar fi, de exemplu, elementele de opționalitate (în cazul instrumentelor derivate sau al produselor cu instrumente derivate încorporate); efectul de levier financiar; eligibilitatea pentru recapitalizarea internă; clauzele de subordonare; observabilitatea instrumentului-suport (de exemplu, utilizarea unor indici nefamiliari sau opaci); garanții de rambursare a principalului sau clauze de protecție a capitalului; lichiditatea produsului (și anume tranzacționabilitatea în locurile de tranzacționare, marja de licitație, restricțiile de vânzare, comisioanele de răscumpărare); și moneda în care este denominat produsul de investiții]. …  + 
FURNIZAREA DE PRODUSE CORESPUNZĂTOARE FIECĂRUI CLIENT + 
Măsuri necesare pentru a asigura o evaluare consecventă a caracterului corespunzător[art. 16 alin. (2) și art. 25 alin. (3) din MiFID II și art. 21 și art. 56 alin. (1) din Regulamentul delegat] + 
Orientarea 860.Pentru a evalua dacă un serviciu sau un produs de investiții avut în vedere este corespunzător pentru client, firmele trebuie să stabilească politici și proceduri pentru a se asigura că iau în considerare în mod consecvent:– toate informațiile obținute cu privire la cunoștințele și experiența clientului necesare pentru a evalua dacă un produs de investiții este corespunzător; … – toate caracteristicile și riscurile relevante ale produselor de investiții luate în considerare în evaluarea caracterului corespunzător. … Firmele trebuie să stabilească politici și proceduri care să le permită să emită o avertizare clară și neînșelătoare în cazul în care consideră că serviciul sau produsul de investiții nu este corespunzător pentru client sau pentru clientul potențial. … 61.Vânzarea unui produs de investiții care echivalează cu o dezinvestiție a clientului nu trebuie să atragă necesitatea ca firmele să efectueze o evaluare a caracterului corespunzător. … 62.Firmele care se bazează pe instrumente automatizate când efectuează o evaluare a caracterului corespunzător trebuie să dispună de sisteme și controale adecvate pentru a se asigura că instrumentele sunt adecvate scopului și obțin rezultate satisfăcătoare când corelează caracteristicile clientului cu cele ale produsului de investiții. … 63.În acest sens, instrumentele trebuie concepute astfel încât să țină seama de toate caracteristicile relevante ale fiecărui client sau produs de investiții. De exemplu, instrumentele care clasifică clienții (în funcție de nivelul lor de cunoștințe și de experiență) sau produsele de investiții într-o manieră generală nu ar fi adecvate scopului. … 64.Firmele trebuie să definească și să documenteze în mod clar metodologia aplicabilă utilizată pentru a determina rezultatul evaluării caracterului corespunzător. În cazul în care o firmă utilizează un sistem de notare definit pentru a clasifica și a evalua caracterul corespunzător, metodologia, indicatorii și formula utilizate trebuie să fie clare, lipsite de ambiguitate și documentate. … 65.Atunci când evaluează – în cursul efectuării unei evaluări a caracterului corespunzător – înțelegerea de către un client a principalelor caracteristici și riscuri ale tipurilor specifice de produse de investiții oferite sau solicitate, o firmă trebuie să ia în considerare informațiile pe care le-a colectat cu privire la cunoștințele și experiența clientului pentru evaluarea generală a înțelegerii produselor de investiții și a riscurilor implicate de tranzacțiile avute în vedere. … 66.Personalul relevant trebuie să dispună de orientări suficiente și lipsite de ambiguitate cu privire la modul de efectuare a evaluării caracterului corespunzător, pentru a se asigura că nu dispune de puteri discreționare nejustificate când efectuează această evaluare și pentru a fi în măsură să își justifice decizia ex post. Firmele trebuie să se asigure că instrumentele și procedurile adoptate pentru evaluarea caracterului corespunzător sunt concepute astfel încât unui client să nu i se ofere tipurile de produse de investiții pentru care nu au fost evaluate experiența și/sau cunoștințele clientului sau pentru care clientul nu a demonstrat un nivel suficient de cunoștințe și/sau de experiență și că se emite o avertizare corespunzătoare în consecință. … 67.Pentru a asigura coerența evaluării caracterului corespunzător efectuate prin instrumente automatizate (chiar dacă interacțiunea cu clienții nu are loc prin sisteme automate), algoritmii care determină caracterul corespunzător al produselor de investiții oferite sau solicitate trebuie să fie documentați în mod corespunzător și să fie monitorizați și testați periodic. La definirea acestor algoritmi, firmele trebuie să țină seama de natura și caracteristicile produselor de investiții incluse în oferta lor către clienți. În special, firmele trebuie cel puțin:– să stabilească o documentație adecvată privind proiectarea sistemului care să stabilească în mod clar scopul, domeniul de aplicare și modul de proiectare a algoritmilor. Schemele decizionale ramificate sau regulile decizionale trebuie să facă parte din această documentație, dacă este cazul; … – să aibă o strategie de testare documentată, care să explice domeniul de aplicare a testării algoritmilor. Aceasta trebuie să includă planuri de testare, cazuri de testare, rezultate ale testelor, remedierea defecțiunilor (dacă este cazul) și rezultatele finale ale testelor; … – să dispună de politici și proceduri adecvate pentru gestionarea modificărilor aduse unui algoritm, inclusiv monitorizarea și păstrarea evidențelor privind astfel de modificări. Aceasta include implementarea unor măsuri de securitate pentru a monitoriza și a împiedica accesul neautorizat la algoritm; … – să revizuiască și să actualizeze algoritmii pentru a se asigura că aceștia reflectă orice schimbări relevante (de exemplu, modificările de pe piață și modificările aduse legislației aplicabile) care le-ar putea afecta eficacitatea; … – să dispună de politici și proceduri care să permită detectarea oricărei erori în cadrul algoritmului și soluționarea ei în mod adecvat, inclusiv, de exemplu, suspendarea furnizării de servicii dacă eroarea poate duce la o tranzacție necorespunzătoare și/sau la o încălcare a legislației/regulamentului relevant(e); … – să dispună de resurse adecvate, inclusiv resurse umane și tehnologice, pentru a monitoriza și a supraveghea performanța algoritmilor prin revizuirea la timp și adecvată a serviciilor furnizate; și … – să dispună de un proces adecvat de aprobare internă, pentru a se asigura că pașii de mai sus au fost respectați. …  …  + 
Eficacitatea avertizărilor[art. 25 alin. (3) din MiFID II și art. 56 alin. (2) din Regulamentul delegat] + 
Orientarea 968.Pentru a asigura eficacitatea acesteia, avertizarea emisă de firme, în cazul în care clientul nu furnizează informații sau furnizează informații insuficiente cu privire la cunoștințele sau experiența sa sau în cazul în care evaluarea acestor informații arată că serviciul de investiții sau produsul oferit sau solicitat nu este corespunzător pentru client, trebuie să fie bine evidențiată, clară și neînșelătoare. … 69.Firmele trebuie să ia măsuri rezonabile pentru a se asigura că avertizările pe care le emit clienților sunt primite corect și înțelese ca atare. În acest scop, avertizările trebuie să fie bine evidențiate. Acest lucru ar putea fi realizat, de exemplu, folosind o culoare diferită pentru mesajul de avertizare față de restul informațiilor furnizate sau, în cazul în care ordinul este transmis la telefon, explicând avertizarea și impactul său clientului, răspunzând la orice întrebare din partea clientului pentru a se asigura că a primit și a înțeles corect avertizarea. … 70.Avertizările emise de firme trebuie să indice clar motivul pentru care clientul este avertizat: fie că nu au fost furnizate informații de către client, fie că informațiile colectate sunt insuficiente și că, prin urmare, firma nu este în măsură să stabilească caracterul corespunzător al tranzacției avute în vedere, fie că evaluarea informațiilor furnizate de client demonstrează că tranzacția avută în vedere este necorespunzătoare pentru client. De exemplu, trebuie evitate mesajele ambigue care afirmă că produsul este necorespunzător pentru «clienții de bază/intermediari/experți». În mod similar, firmele trebuie să evite emiterea de avertizări care conțin un limbaj imprecis (de exemplu, afirmând că produsul sau serviciul «s-ar putea să nu fie corespunzător» pentru client), deoarece este puțin probabil ca acestea să informeze suficient clientul cu privire la riscurile de a continua tranzacția. De asemenea, firmele trebuie să evite avertizările excesiv de lungi care ascund mesajul-cheie conform căruia clientul nu deține sau nu a demonstrat că deține cunoștințele și experiența necesare pentru serviciul sau produsul de investiții. … 71.Firmele nu trebuie să minimizeze importanța avertizărilor și nu trebuie să încurajeze clientul să le ignore (de exemplu, în convorbiri telefonice sau prin limbajul utilizat în avertizare). … 72.Firmele trebuie să evite utilizarea în avertizări a mesajelor care ar putea încuraja clientul să efectueze tranzacția, să efectueze din nou evaluarea caracterului corespunzător sau să solicite o actualizare clientului profesional. De exemplu, firmele ar putea aplica un proces conform căruia clientul trebuie să confirme că are cunoștință de informațiile furnizate în avertizare înainte să poată efectua tranzacția. … 73.Dacă unui client care nu are cunoștințele și experiența necesare i se oferă instrumente educaționale, webinare sau platforme de tranzacționare «demo» cu scopul de a-și îmbunătăți cunoștințele, firma trebuie, ulterior, să stabilească dacă respectivul client are cunoștințele necesare cu privire la serviciul sau produsul de investiții avut în vedere, prin efectuarea unei alte evaluări a caracterului corespunzător axate pe nivelul său de cunoștințe. Aceste instrumente educaționale nu trebuie structurate astfel încât să vizeze în mod specific îmbunătățirea capacității clientului de a da răspunsuri corecte la un set predefinit de întrebări, deoarece acest lucru poate duce la eludarea obligației firmei de a evalua cunoștințele și experiența clientului cu privire la produsele de investiții oferite sau solicitate. … 74.Dacă politicile și procedurile firmelor prevăd posibilitatea de a accepta cererile clienților lor de a continua tranzacția după emiterea unei avertizări, firmele trebuie să evalueze eficacitatea globală a avertizărilor emise ex post, de exemplu evaluând raportul dintre avertizările care au fost urmate de o tranzacție și numărul total de avertizări emise și trebuie să își adapteze politicile și procedurile relevante, dacă este necesar. … 75.În plus, prin intermediul bunelor practici, firmele ar putea dispune de politici și proceduri care să identifice orice condiții și criterii pe baza cărora ar putea fi acceptată sau neacceptată cererea unui client de a efectua o tranzacție după ce a primit o avertizare. De exemplu, o firmă ar putea lua în considerare situațiile în care există un risc mărit de conflicte de interese deoarece firma își vinde propriile produse de investiții (sau produse de investiții emise de entități din același grup) sau comercializează în mod activ produse de investiții din gama firmei. Alt factor care ar putea fi luat în considerare este un grad mare de complexitate sau de risc al produselor oferite sau solicitate. …  + 
ALTE CERINȚE CONEXE + 
Calificările personalului firmei[art. 16 alin. (2) și art. 25 alin. (3) din MiFID II și art. 21 alin. (1) lit. (d) din Regulamentul delegat] + 
Orientarea 1076.Personalul implicat în evaluarea caracterului corespunzător trebuie să înțeleagă rolul pe care îl joacă în această evaluare și să aibă un nivel adecvat de competențe, cunoștințe și expertiză, inclusiv cunoștințe suficiente cu privire la cerințele și procedurile de reglementare relevante în vederea îndeplinirii responsabilităților care îi revin. În acest scop, firmele trebuie să își instruiască în mod regulat personalul. … 77.ESMA subliniază că personalul care furnizează clienților informații cu privire la produsele de investiții, serviciile de investiții sau serviciile auxiliare în numele firmei trebuie să dețină cunoștințele și competențele necesare prevăzute la art. 25 alin. (1) din MiFID II (și specificate în continuare în Ghidul ESMA cu privire la evaluarea cunoștințelor și a competențelor^14), inclusiv în ceea ce privește evaluarea caracterului corespunzător.^14 Ghid ESMA cu privire la evaluarea cunoștințelor și a competențelor [Ref: ESMA71-1154262120-153 EN (rev)]. … 78.Firmele trebuie, de asemenea, să se asigure că alți membri ai personalului care nu tratează direct cu clienții, dar sunt implicați în evaluarea caracterului corespunzător în alt mod trebuie să posede, de asemenea, aptitudinile, cunoștințele și competențele necesare, în funcție de rolul lor specific în procesul de evaluare a caracterului corespunzător. Acesta poate viza, de exemplu, stabilirea chestionarelor, definirea algoritmilor care să guverneze evaluarea sau alte aspecte necesare pentru a efectua evaluarea caracterului corespunzător și a controla conformitatea cu cerințele în materie de caracter corespunzător. … 79.Dacă este cazul, când folosesc instrumente automatizate (inclusiv instrumente hibride), firmele trebuie să se asigure că angajații implicați în activitățile legate de dezvoltarea acestor instrumente:– înțeleg corect tehnologia și algoritmii utilizați pentru a efectua o evaluare automatizată (în special, angajații trebuie să fie capabili să înțeleagă raționamentul, riscurile și regulile din spatele algoritmilor care stau la baza evaluării automatizate); și … – sunt capabili să înțeleagă și să revizuiască evaluarea automatizată generată de algoritmi. …  …  + 
Păstrarea evidenței și înregistrărilor[art. 16 alin. (6) și (7) și art. 25 alin. (5) și (6) din MiFID II și art. 56 alin. (2) și art. 72 și 76 din Regulamentul delegat] + 
Orientarea 1180.Ca parte a obligației de a păstra evidențele și înregistrările evaluării caracterului corespunzător menționate la art. 56 alin. (2) din Regulamentul delegat MiFID II, firmele trebuie cel puțin:– să mențină măsuri adecvate de înregistrare și de păstrare pentru a asigura păstrarea unei evidențe sistematice și transparente în ceea ce privește evaluarea caracterului corespunzător, inclusiv colectarea de informații de la client și serviciul fără consultanță furnizat; … – să se asigure că măsurile de păstrare a evidenței și înregistrărilor sunt proiectate pentru a permite detectarea erorilor în ceea ce privește evaluarea caracterului corespunzător; … – să se asigure că evidențele și înregistrările păstrate sunt accesibile pentru persoanele relevante din cadrul firmei și pentru autoritățile competente; … – să dispună de procese adecvate pentru a diminua orice deficiențe sau limitări ale măsurilor de păstrare a evidenței și înregistrărilor. …  … 81.Măsurile de păstrare a evidenței și înregistrărilor adoptate de firme trebuie să fie astfel concepute încât să permită firmelor să urmărească ex post:– rezultatul evaluării caracterului corespunzător, inclusiv justificarea acesteia, și anume o legătură clară și directă între informațiile colectate și evaluate referitoare la client și la rezultatul evaluării; … – orice avertizare emisă de firmă în cazul în care serviciul sau produsul de investiții a fost evaluat ca potențial necorespunzător pentru client sau în cazul în care clientul nu a furnizat suficiente informații pentru a permite firmei să efectueze o evaluare a caracterului corespunzător (indiferent dacă clientul a solicitat sau nu să efectueze tranzacția); … – dacă clientul a solicitat să continue tranzacția în pofida avertizării; și … – dacă firma a acceptat cererea clientului de a continua tranzacția în conformitate cu procedurile aferente adoptate. …  … 82.Prin urmare, o firmă trebuie să înregistreze toate informațiile relevante cu privire la evaluarea caracterului corespunzător, cum ar fi informațiile despre client (inclusiv modul în care aceste informații sunt utilizate și interpretate pentru a defini profilul de cunoștințe și experiență al clientului), precum și informații despre produsele de investiții oferite clientului. Aceste înregistrări trebuie să includă:– orice actualizare a informațiilor furnizate în contextul evaluării caracterului corespunzător, în special orice modificare a profilului de cunoștințe și experiență al clientului; … – tipurile de produse de investiții care corespund profilului și raționamentul unei astfel de evaluări, precum și orice modificări și motivarea acestora. …  … 83.Firmele trebuie să dispună de mecanisme care să le permită să înțeleagă și să atenueze riscurile suplimentare care ar putea afecta furnizarea de servicii de investiții prin instrumente online sau digitale, de exemplu activități cibernetice ostile^15.^15 Firmele trebuie să ia în considerare aceste riscuri nu numai în ceea ce privește dispozițiile formulate în ghid, ci și în cadrul obligațiilor mai extinse ale unei firme în temeiul art. 16 alin. (4) din MiFID II de a lua măsuri rezonabile pentru a asigura continuitatea și regularitatea în prestarea serviciilor și activităților de investiții, precum și cerințele actului delegat corespunzător legate de acest ghid. … 84.Sistemele de păstrare a evidenței și înregistrărilor adoptate de firme pot varia în funcție de canalul de distribuție utilizat pentru furnizarea de servicii fără consultanță. De exemplu, firmele trebuie:– în cazul în care serviciile sunt furnizate online, să dezvolte instrumente informatice pentru a urmări și a stoca informațiile; … – în cazul în care serviciile sunt furnizate prin telefon, să adopte măsurile adecvate pentru a se asigura că firma poate să coreleze orice avertizare emisă de aceasta cu o posibilă tranzacție efectuată de clientul care decide să procedeze în pofida avertizării respective; … – în cazul în care serviciile sunt furnizate față în față, să colecteze și să înregistreze toate formularele și documentele relevante utilizate în procesul de evaluare a caracterului corespunzător, în special cele semnate de client și/sau de personalul firmei. …  …  + 
Stabilirea situațiilor în care este necesară evaluarea caracterului corespunzător[art. 16 alin. (2) și art. 25 alin. (3) și (4) din MiFID II și art. 57 din Regulamentul delegat] + 
Orientarea 1285.Firmele trebuie să adopte măsuri adecvate pentru a se asigura că sunt în măsură să determine situațiile în care trebuie efectuată o evaluare a caracterului corespunzător și să evite efectuarea ei în situații în care trebuie efectuată o evaluare a caracterului adecvat. … 86.Firmele trebuie să dispună de proceduri și controale în ceea ce privește interacțiunea dintre personalul responsabil de vânzări și clienți pentru a orienta și a înregistra^16 interacțiunea și pentru a se asigura că există o distincție clară între, pe de o parte, tranzacțiile cu consultanță și cele fără consultanță și, pe de altă parte, între tranzacțiile care fac obiectul scutirii în cazul exclusiv de executare și alte tranzacții fără consultanță.^16 Ținând seama de orientarea 11. … 87.Firmele trebuie să dispună de politici și proceduri pentru a se asigura că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 25 alin. (4) din MiFID II pentru furnizarea unui «serviciu exclusiv de executare» în cazul în care nu se efectuează o evaluare a caracterului corespunzător^17.^17 Acest lucru nu împiedică firmele să efectueze o evaluare a caracterului corespunzător pentru toate tipurile de produse, complexe și necomplexe. … 88.Firmele trebuie să conceapă, să pună în aplicare și să actualizeze politici și procese pentru a identifica care dintre produsele lor de investiții pot fi considerate «complexe» și «necomplexe» în sensul cerințelor caracterului corespunzător. Cu excepția cazului în care au fost evaluate în raport cu toate criteriile prevăzute la art. 57 din Regulamentul delegat MiFID II și au îndeplinit toate aceste criterii, «alte instrumente financiare care nu sunt complexe», astfel cum sunt menționate la art. 25 alin. (4) lit. (a) pct. (vi) din MiFID II, trebuie clasificate drept complexe. … 89.Politicile și procesele firmelor trebuie să garanteze că produsele de investiții excluse în mod expres din lista instrumentelor necomplexe de la art. 25 alin. (4) lit. (a) pct. (i)-(v) din MiFID II nu sunt, în orice caz, evaluate pe baza criteriilor prevăzute la art. 57 din Regulamentul delegat MiFID II pentru a putea fi clasificate ca produse de investiții necomplexe în scopul evaluării caracterului corespunzător. … 90.Firmele trebuie să poată stabili dacă un client și-a transmis ordinul ca răspuns la o comunicare personalizată din partea firmei sau în numele acesteia. În aceste cazuri, firma trebuie să excludă tranzacția de la scutirea prevăzută pentru cazul exclusiv «de executare». …  + 
Controale[art. 16 alin. (2), art. 16 alin. (5) al doilea paragraf și art. 25 alin. (3) din MiFID II și art. 76 din Regulamentul delegat] + 
Orientarea 1391.Firmele trebuie să dispună de mecanisme de monitorizare și de controale adecvate pentru a asigura respectarea cerințelor caracterului corespunzător. … 92.Atunci când firmele se bazează pe sisteme sau instrumente automatizate în procesul de evaluare a caracterului corespunzător (de exemplu, instrumente de stabilire a profilului clienților bazate pe cunoștințe și experiență, avertizări automate sau controale privind complexitatea produselor de investiții), aceste sisteme sau instrumente trebuie să fie adecvate scopului și trebuie monitorizate periodic. Firmele trebuie să țină evidența acestei monitorizări^18.^18 Vezi și orientarea 11. … 93.Atunci când recurg la controale automatizate în contextul evaluării caracterului corespunzător, firmele trebuie să se asigure că aceste controale automatizate nu pot fi eludate^19 și trebuie să monitorizeze periodic funcționarea corectă a respectivelor controale automatizate. Firmele trebuie să dispună de politici și proceduri adecvate pentru a detecta problemele informatice într-un stadiu incipient.^19 Excepțiile trebuie să fie rezervate circumstanțelor specifice stabilite în procedurile firmei și cu o autorizare ierarhică specifică. … 94.În contextul evaluării caracterului corespunzător, firmele trebuie să acorde o atenție deosebită complexității produselor de investiții. De exemplu, bazele de date cu coduri de complexitate utilizate pentru instrumentele de evaluare a caracterului corespunzător trebuie să fie revizuite în mod regulat și să fie actualizate. … 95.Atunci când evaluarea caracterului corespunzător se efectuează prin reuniuni față în față sau prin telefon, caz în care există o intervenție umană, firmele trebuie să includă evidențe scrise ale reuniunilor față în față sau înregistrări telefonice în procesele lor periodice de control pentru a monitoriza dacă personalul de vânzări își respectă sarcinile în contextul evaluării caracterului corespunzător. Firmele trebuie să monitorizeze aceste înregistrări scrise sau înregistrări telefonice în cadrul procedurilor lor de control. … 96.Firmele trebuie să monitorizeze aspecte precum raportul dintre avertizările care au fost urmate de o tranzacție și numărul total de avertizări emise, pentru a evalua eficacitatea globală a avertizărilor emise. …  … (la 03-11-2023,
Actul a fost completat de Punctul 31., Articolul I din REGULAMENTUL nr. 12 din 20 octombrie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 999 din 3 noiembrie 2023
)
 + 
Anexa nr. 13^2
Ghid cu privire la anumite aspecte ale cerințelor MiFID II privind remunerarea
(ESMA35-43-3565)I.Domeniu de aplicareCui i se aplică?1.Prezentul ghid se aplică autorităților competente și firmelor. … Ce se aplică?2.Prezentul ghid se aplică în ceea ce privește cerințele de remunerare prevăzute la art. 27 din Regulamentul delegat MiFID II, precum și, pe de o parte, cerințele privind conflictele de interese prevăzute la art. 16 alin. (3) și art. 23 din MiFID II și la art. 34 din Regulamentul delegat MiFID II în materie de remunerare și, pe de altă parte, normele de conduită profesională prevăzute la art. 24 alin. (1) și (10) din MiFID II. În plus, prezentul ghid clarifică aplicarea cerințelor de guvernanță în domeniul remunerării în temeiul art. 9 alin. (3) din MiFID II. … Când se aplică?3.Prezentul ghid se aplică după șase luni de la data publicării sale pe site-ul ESMA în toate limbile oficiale ale UE. … 4.Ghidul cu privire la politicile și practicile de remunerare (MiFID)^1 elaborat în temeiul MiFID I va înceta să se aplice de la aceeași dată. …  … II.Referințe legislative, abrevieri și definiții + 
Referințe legislative

^1 ESMA/2023/606.^2 JO L176, 27.6.2013, p.1-337.^3 JO L 174, 1.7.2011, p. 1-73.^4 JO L 173, 12.6.2014, p. 349.^5 JO L 331, 15.12.2010, p. 84. … III.Scop7.Ghidul este elaborat în temeiul art. 16 alin. (1) din Regulamentul ESMA. Scopul prezentului ghid este de a asigura punerea în aplicare, în mod comun, unitar și consecvent, a cerințelor MiFID II privind remunerarea prevăzute la art. 27 din Regulamentul delegat MiFID II, precum și, pe de o parte, a cerințelor privind conflictele de interese prevăzute la art. 16 alin. (3) și art. 23 din MiFID II și la art. 34 din Regulamentul delegat MiFID II în materie de remunerare și, pe de altă parte, a normelor de conduită profesională prevăzute la art. 24 alin. (1) și (10) din MiFID II. În plus, prezentul ghid clarifică aplicarea cerințelor de guvernanță în domeniul remunerării în temeiul art. 9 alin. (3) din MiFID II. … 8.ESMA se așteaptă ca prezentul ghid să promoveze o mai bună convergență în interpretarea și în abordarea sub aspectul supravegherii a cerințelor de remunerare prevăzute de MiFID II, precum și a cerințelor MiFID II privind conflictele de interese și conduita profesională în materie de remunerare, prin evidențierea mai multor aspecte importante și, astfel, prin sporirea valorii standardelor existente. Prin contribuția sa la garantarea respectării standardelor de reglementare de către firme, ESMA anticipează sporirea corespunzătoare a protecției investitorilor. … 9.Ghidul nu reflectă obligații absolute. Din acest motiv, se utilizează deseori verbul «ar trebui». Cu toate acestea, atunci când se descrie o cerință a MiFID II sau a Regulamentului delegat MiFID II, se utilizează «trebuie» sau „are obligația să». …  … IV.Obligații de conformare și de raportare + 
Statutul ghidului10.În conformitate cu art. 16 alin. (3) din Regulamentul ESMA, autoritățile competente și participanții la piețele financiare trebuie să depună toate eforturile pentru a respecta prezentul ghid. … 11.Autoritățile competente cărora li se aplică prezentul ghid trebuie să se conformeze prin includerea acestuia în cadrele lor juridice și/sau de supraveghere naționale, după caz, inclusiv în cazul în care există ghiduri specifice care vizează în principal participanții la piețele financiare. În acest caz, autoritățile competente trebuie să asigure, prin activitățile lor de supraveghere, respectarea ghidului de către participanții la piețele financiare. …  + 
Cerințe de raportare12.În decurs de două luni de la data publicării ghidului pe site-ul ESMA în toate limbile oficiale ale UE, autoritățile competente cărora li se aplică prezentul ghid trebuie să informeze ESMA (i) dacă se conformează, (ii) dacă nu se conformează, dar intenționează să se conformeze, sau (iii) dacă nu se conformează și nu intenționează să se conformeze prezentului ghid. … 13.În caz de neconformare, autoritățile competente trebuie, de asemenea, să informeze ESMA, în decurs de două luni de la data publicării ghidului pe site-ul ESMA în toate limbile oficiale ale UE, cu privire la motivele de neconformare. … 14.Pe site-ul ESMA este disponibil un model de notificare. Modelul se completează și se transmite ESMA. … 15.Participanții la piața financiară nu sunt obligați să raporteze dacă se conformează sau nu prezentului ghid. …  … V.Orientări cu privire la anumite aspecte ale cerințelor MiFID II privind remunerareaV.I.ELABORAREA POLITICILOR ȘI PRACTICILOR DE REMUNERARE + 
Legislație relevantă: art. 16 alin. (3), art. 23 și art. 24 alin. (10) din MiFID II, precum și art. 27 și 34 din Regulamentul delegat MiFID II + 
Orientarea 116.La elaborarea politicilor și practicilor de remunerare în conformitate cu cerințele prevăzute la art. 27 din Regulamentul delegat MiFID II și, în special, în cazul în care remunerația cuprinde componente variabile, firmele ar trebui să definească criterii adecvate pentru a alinia interesele persoanelor relevante și ale firmelor cu cele ale clienților. Astfel de criterii care aliniază interesele persoanelor relevante și ale firmelor cu cele ale clienților ar trebui să permită firmelor să evalueze performanța persoanelor relevante. … 17.În acest scop și în conformitate cu art. 27 alin. (4) din Regulamentul delegat MiFID II, firmele iau în considerare criterii calitative care încurajează persoanele relevante să acționeze în interesul clientului. Printre exemplele de criterii calitative adecvate se numără respectarea cerințelor de reglementare, cum ar fi normele de conduită profesională (în special, examinarea caracterului adecvat al instrumentelor vândute de persoanele relevante clienților, dacă este cazul) și procedurile interne, tratamentul echitabil al clienților și satisfacția clienților. … 18.Criteriile calitative utilizate de firme în politicile și practicile lor de remunerare ar trebui să fie definite în mod suficient și clar și documentate pentru a se asigura că nu sunt utilizate pentru a reintroduce indirect criterii comerciale cantitative care pot genera conflicte de interese sau stimulente care ar putea determina persoanele relevante să favorizeze propriile interese sau interesele firmei lor în eventualul detriment al oricărui client. De exemplu, dacă o firmă utilizează satisfacția clienților drept criteriu calitativ pentru stabilirea remunerației variabile a persoanelor relevante, ar trebui să reiasă în mod clar din politica de remunerare modul în care firma va măsura performanța personalului în această privință, politica de remunerare indicând datele care vor fi utilizate, eventualele praguri aplicabile etc., astfel încât să se evite crearea unui criteriu vag care poate fi utilizat de firmă pentru a recompensa, în schimb, vânzările sau pentru a exercita presiuni asupra personalului de vânzări pentru a vinde anumite produse (deși politica de remunerare nu ar indica astfel de criterii comerciale cantitative ca indicatori de performanță). … 19.În ceea ce privește criteriile cantitative, firmele ar trebui să se asigure că iau în considerare criterii care nu generează conflicte de interese sau stimulente care ar putea determina persoanele relevante să favorizeze propriile interese sau interesele firmei lor în eventualul detriment al oricărui client. De exemplu, firmele pot atribui obiective de vânzare personalului, cu condiția ca astfel de obiective comerciale să nu creeze un stimulent pentru ca personalul de vânzări să recomande numai anumite produse în detrimentul interesului clienților (de exemplu, produsele grupului sau produse care sunt mai profitabile pentru firmă sau grup) și ca orice conflict de interese rămas să fie atenuat în mod corespunzător prin utilizarea altor criterii cu pondere egală, cum ar fi performanța personalului în ceea ce privește cerințele de adecvare sau satisfacția clienților. … 20.Ponderile atribuite criteriilor utilizate pentru stabilirea remunerației nu ar trebui să influențeze negativ unele criterii, în special cele calitative, făcându-le nesemnificative, și nici să acorde o importanță prea mare altor criterii, în special celor comerciale cantitative. … 21.La elaborarea politicilor și practicilor de remunerare în conformitate cu cerințele prevăzute la art. 27 din Regulamentul delegat MiFID II, firmele ar trebui să ia în considerare toți factorii relevanți, cum ar fi rolul îndeplinit de persoanele relevante, tipul de produse oferite și metodele de distribuție (de exemplu, recomandat sau nerecomandat, «față în față» sau prin intermediul mijloacelor de telecomunicație/comunicație electronică), dar fără a se limita la acestea, pentru a preveni ca riscurile potențiale asociate cu conduita profesională și conflictele de interese să afecteze în mod negativ interesele clienților lor și pentru a asigura că firma gestionează în mod adecvat riscurile reziduale aferente. … 22.Fără a aduce atingere cerinței de la art. 27 alin. (4) al doilea paragraf din Regulamentul delegat MiFID II, politicile și practicile de remunerare instituite ar trebui să permită aplicarea unei politici flexibile privind remunerația variabilă, incluzând, după caz, posibilitatea de a nu mai plăti nicio remunerație variabilă.^6^6 La stabilirea remunerației pentru agenții delegați, firmele pot lua în considerare statutul special al acestora (de obicei, agenți comerciali independenți) și specificul național respectiv. … 23.În ceea ce privește remunerația variabilă, firmele ar trebui să evite stabilirea unor obiective de performanță care ar putea stimula persoanele relevante să adopte comportamente axate pe câștiguri pe termen scurt pentru a atinge pragurile relevante, cum ar fi obiectivele bazate pe principiul «totul sau nimic», atunci când ar putea genera un conflict de interese sau ar putea afecta interesele clienților. Firmele ar trebui să favorizeze politicile și practicile de remunerare în care partea variabilă a remunerației plătite se calculează și se acordă în mod liniar sau în care partea variabilă depinde de mai multe obiective de performanță care sunt stabilite la niveluri diferite și care conferă drepturi la plata unor sume diferite sau, de preferință, la plata unor rate diferite ale remunerației variabile. … 24.La elaborarea și punerea în aplicare a politicilor lor de remunerare, firmele ar trebui să ia în considerare posibilele conflicte de interese sau riscurile de prejudiciere a intereselor clienților care decurg din obiectivele de vânzare combinată impuse persoanelor relevante. De exemplu, ar trebui să se acorde o atenție deosebită situațiilor în care persoanele relevante ar fi încurajate să condiționeze acordarea unor condiții mai bune în cadrul unui credit ipotecar unui client de cumpărarea de către respectivul client a unui anumit instrument financiar care face parte din obiectivele de vânzare ale persoanelor relevante. … 25.Având în vedere definiția largă a remunerației prevăzută în Regulamentul delegat MiFID II, politicile și practicile de remunerare ale firmelor ar trebui, de asemenea, să asigure conformitatea criteriilor utilizate pentru evaluarea creșterilor salariale și a promovărilor cu cerințele de remunerare prevăzute în MiFID II. De exemplu, sistemele de gestionare a evoluției în carieră ale firmelor nu ar trebui utilizate pentru a reintroduce criterii comerciale cantitative de care poate depinde avansarea în carieră a persoanelor relevante și care au un impact asupra remunerației acestora (fixe și/sau variabile), dacă acest lucru poate genera conflicte de interese care pot încuraja aceste persoane relevante să acționeze împotriva intereselor clienților firmelor lor. … 26.Fără a aduce atingere principiilor generale ale dreptului național al contractelor sau al muncii, firmele ar trebui să aibă în vedere includerea unor criterii de ajustare ex post a remunerației variabile în politicile și practicile lor de remunerare, pentru a descuraja și mai mult persoanele relevante să ignore interesele clienților sau să favorizeze propriile interese (de exemplu, investind în produse cu rentabilitate mai mare pe termen scurt, dar care prezintă mai multe riscuri pe termen lung sau care nu sunt adecvate pentru orizontul de investiții al clientului) în vederea atingerii obiectivelor de performanță pe termen scurt. Criteriile de ajustare ex post ar trebui să permită firmelor să continue alinierea intereselor firmei și ale persoanelor relevante cu cele ale clienților prin ajustarea remunerației variabile în cazul în care apare un caz de abatere după acordarea sau plata remunerației. Pentru ca aceste criterii să fie eficace, firmele ar trebui să aibă în vedere, în funcție de natura, amploarea și complexitatea activităților lor, inclusiv în politicile și practicile lor de remunerare, mecanisme de ajustare ex post adecvate, cum ar fi aplicarea unui acord de tip «malus» (și anume reducerea valorii întregii remunerații variabile amânate sau a unei părți a acesteia pe baza ajustărilor ex post în funcție de riscuri înainte ca aceasta să fi fost dobândită) și a unor mecanisme de recuperare de tip «clawback» (și anume restituirea către instituție a dreptului de proprietate asupra unei sume din remunerația variabilă plătită în trecut sau care a fost deja dobândită, în anumite condiții). … 27.Mecanismele de ajustare ex post menționate la alineatul anterior ar trebui să fie declanșate de evenimente relevante care afectează respectarea de către firmă sau de către persoanele relevante a dispozițiilor aplicabile în temeiul MiFID II și al actelor sale delegate, care vizează tratamentul echitabil al clienților și calitatea serviciilor furnizate clienților. Evenimentele relevante care afectează respectarea de către firmă și de către persoanele relevante a regulamentelor aplicabile nu ar trebui să se limiteze la cele care determină măsuri de supraveghere, amenzi sau sancțiuni, ci ar trebui să ia în considerare și deficiențele sau încălcările confirmate. Mecanismele de ajustare ex post ar trebui aplicate persoanelor relevante implicate direct în abateri, dar firmele ar trebui să analizeze, de asemenea, dacă ar fi oportun ca acestea să fie aplicate și unui grup mai mare, cum ar fi persoanelor relevante cu responsabilități în domeniile în care s-au declanșat evenimentele relevante. … 28.Aplicarea mecanismelor de ajustare ex post ar trebui să țină seama de gravitatea deficiențelor sau abaterilor care prejudiciază interesele clienților. … 29.Pentru ca mecanismele de ajustare ex post să fie semnificative, firmele ar trebui să aibă în vedere plata remunerației variabile parțial în avans și parțial amânată, într-un echilibru adecvat între partea plătită în avans și cea amânată și în conformitate cu un calendar de amânare adecvat, care să permită alinierea intereselor persoanelor relevante și ale firmelor la interesele clienților. … 30.În plus, firmele ar trebui să adopte și să mențină măsuri care să le permită să identifice în mod eficace cazurile în care o persoană relevantă nu acționează în interesul clientului și să ia măsuri de remediere. … 31.Persoanele relevante ar trebui să fie informate în mod clar, de la bun început, cu privire la criteriile care vor fi utilizate pentru a stabili cuantumul remunerației lor, ponderea atribuită fiecăruia, consecințele nerespectării unuia sau altuia dintre acestea, precum și la etapele și calendarul evaluărilor performanțelor lor. Criteriile utilizate de firme pentru a evalua performanța persoanelor relevante ar trebui să fie accesibile, ușor de înțeles și înregistrate. … 32.Firmele ar trebui să evite crearea unor politici și practici inutil de complexe (cum ar fi combinații de politici și practici diferite sau scheme multidimensionale sau multistratificate, care sporesc riscul ca persoanele relevante să nu acționeze în interesul clienților și ca eventualele controale instituite să nu fie prea eficace în identificarea riscului de prejudiciere a clientului). Acest lucru ar putea duce la abordări inconsecvente și ar putea împiedica cunoașterea adecvată sau controlul politicilor de către funcția de conformitate. Anexa la prezentul ghid prezintă exemple grăitoare de politici și practici de remunerare care generează riscuri care pot fi dificil de gestionat din cauza complexității lor și care oferă stimulente puternice pentru vânzarea anumitor produse. … 33.Firmele ar trebui să se asigure că măsurile organizatorice pe care le adoptă cu privire la lansarea de noi produse sau servicii țin seama în mod corespunzător de politicile și practicile lor de remunerare și de riscurile pe care le pot prezenta aceste produse sau servicii. În special, înainte de a lansa un nou produs, firmele ar trebui să evalueze dacă caracteristicile de remunerare legate de distribuția produsului respectiv sunt conforme cu politicile și practicile de remunerare ale firmei și, prin urmare, nu prezintă riscuri asociate cu conduita profesională și conflictele de interese. Firmele ar trebui să documenteze acest proces în mod corespunzător. … 34.Pentru a evita conflictele de interese în ceea ce privește rolul lor în elaborarea și/sau supravegherea politicilor și practicilor de remunerare ale firmei, precum și în elaborarea politicilor și practicilor de remunerare aplicabile funcțiilor de control (funcțiile de gestionare a riscurilor și de audit intern, dacă există)^7, organul de conducere și conducerea superioară a firmei nu ar trebui să își compromită obiectivitatea și independența.^7 În ceea ce privește funcția de conformitate, se aplică art. 22 alin. (3) lit. (e) din Regulamentul delegat MiFID II. … 35.Ca atare, remunerarea personalului funcțiilor de control ar trebui să se bazeze pe obiective specifice funcției. În plus, partea variabilă a remunerației personalului cu funcții de control (dacă există), care este responsabil cu elaborarea și/sau controlul remunerației persoanelor relevante, nu ar trebui să fie legată de performanța comercială cantitativă a acestor persoane. În cazul în care remunerarea personalului funcțiilor de control include o componentă bazată pe performanța comercială a firmei (de exemplu, volumul vânzărilor), riscul de conflicte de interese poate crește și ar trebui abordat în mod corespunzător prin utilizarea unor criterii calitative adecvate de performanță sau de ajustare. … 36.În cazul în care firmelor li se permite să îmbine funcții de control intern cu funcții operaționale, acestea rămân totuși supuse obligațiilor privind conflictele de interese și conduita profesională prevăzute de MiFID II. Ca atare, politicile și practicile de remunerare aplicabile acestor firme ar trebui totuși să permită ca aceste funcții de control intern să rămână eficace [astfel cum se prevede la art. 22 alin. (4) din Regulamentul delegat MiFID II pentru funcția de conformitate]. … 37.Firmele ar trebui, de asemenea, să se asigure că structura de remunerare a membrilor organului de conducere și ai conducerii superioare a firmei, precum și criteriile utilizate pentru evaluarea performanței nu generează conflicte de interese sau stimulente care ar putea determina membrii organului de conducere sau ai conducerii superioare a firmei sau persoanele relevante din cadrul firmei să favorizeze propriile interese sau interesele firmei în detrimentul potențial al unui client. … 38.Politicile și practicile de remunerare aplicabile persoanelor relevante (inclusiv așa-numiții «copy-traders», după caz) care nu sunt angajați ai firmei, dar care, totuși, intră sub incidența cerințelor de remunerare prevăzute de MiFID II, deoarece sunt:(i)o persoană fizică ale cărei servicii sunt puse la dispoziția și sub controlul firmei sau al unui agent delegat al firmei și care este implicată în furnizarea de servicii și activități de investiții de către aceasta^8; sau^8 Art. 2 alin. (1) lit. (c) din Regulamentul delegat MiFID II. … (ii)o persoană fizică care, în baza unui acord de externalizare, este direct implicată în furnizarea de servicii către firmă sau agentul delegat al acesteia în scopul furnizării de servicii și activități de investiții de către firmă^9, ar trebui, de asemenea, să respecte cerințele de remunerare prevăzute de MiFID II și prezentul ghid.^9 Art. 2 alin. (1) lit. (d) din Regulamentul delegat MiFID II. …  … 39.Exemple de bune practici:a)Referințele utilizate la calcularea remunerației variabile a persoanelor relevante sunt comune pentru toate produsele vândute. … b)În cazul unei investiții cu capital variabil fără termen de investire, remunerația este amânată pentru un număr de ani prestabilit sau până la încasarea produsului. …  … 40.Exemple de practici neadecvate:a)O firmă a început să ofere consultanților o remunerație suplimentară specifică pentru a încuraja clienții să solicite noi produse de investiții în care firma are o anumită cotă de participație. Acest lucru presupune adesea ca persoana relevantă să sugereze clienților săi să vândă produse pe care, altfel, le-ar recomanda să le păstreze, pentru ca aceștia să poată investi în produsele noi respective. … b)Personalul de conducere și angajații primesc o bonificație substanțială legată de un anumit produs. În consecință, consilierii firmei recomandă acest produs, indiferent dacă are sau nu un caracter adecvat pentru clienții cărora li se adresează^10. Avertismentele emise de responsabilul cu gestionarea riscurilor sunt ignorate, deoarece produsele de investiții generează câștiguri mari pentru firmă. Atunci când apar riscurile care fuseseră identificate, produsele vor fi fost deja vândute, iar bonificațiile deja plătite.^10 În acest caz, firma ar încălca, de asemenea, cerințele aplicabile privind caracterul adecvat. … c)Componenta variabilă a remunerației totale se bazează numai pe volumele vândute și sporește concentrarea persoanei relevante asupra câștigurilor pe termen scurt, și nu asupra interesului clientului. … d)Persoanele relevante se implică frecvent în cumpărarea și vânzarea de instrumente financiare din portofoliul unui client, cu scopul de a câștiga o remunerație suplimentară, fără a analiza caracterul adecvat al acestei activități pentru client. De asemenea, în loc să aibă în vedere caracterul adecvat al unui produs pentru un client, persoanele relevante se concentrează asupra vânzării de produse care au un termen scurt de investire, pentru a obține o remunerație din reinvestirea produsului după expirarea termenului scurt. … e)Autoritatea competentă care supraveghează firma identifică încălcări ale legislației în temeiul MiFID II și al actelor sale delegate, încălcări care prejudiciază interesele clienților, dar nu impune sancțiuni financiare firmei deoarece neconformitatea a fost remediată între timp. Firma decide să aloce membrilor consiliului său de administrație remunerația maximă, fixă și variabilă, pentru anul respectiv, pe baza faptului că celelalte criterii au fost îndeplinite, fără a stabili astfel consecințele nerespectării de către firmă a obligațiilor sale de reglementare și ale rolului membrilor consiliului său de administrație în cadrul acesteia. …  …  … V.II.GUVERNANȚA + 
Legislație relevantă: art. 9 alin. (3) din MiFID II și art. 27 alin. (3) din Regulamentul delegat MiFID II + 
Orientarea 241.Pe lângă revizuirea periodică a politicii lor scrise de remunerare^11, firmele ar trebui, de asemenea, să o revizuiască după orice modificare relevantă și semnificativă a activităților sau a structurii lor comerciale. În cazul în care analiza arată că politica de remunerare nu funcționează în mod corespunzător sau că există un risc rezidual de prejudiciere a clienților firmei, care decurge din aceasta (cristalizat sau nu), politica de remunerare ar trebui modificată în timp util și în mod eficient.^11 În conformitate cu art. 9 alin. (3) din MiFID II și art. 27 alin. (3) din Regulamentul delegat MiFID II. … 42.Documentația adecvată privind politica de remunerare, precum și procesul de luare a deciziilor și procedurile care au dus la aprobarea sau modificarea acesteia ar trebui menținute în mod clar și transparent și puse la dispoziția organului de conducere și a conducerii superioare, precum și a altor funcții de control implicate în elaborarea, monitorizarea și/sau revizuirea politicii și procedurilor de remunerare. … 43.Firmele ar trebui să se asigure că funcția de conformitate are acces la toate documentele și informațiile relevante care îi permit să își îndeplinească responsabilitățile, în conformitate cu art. 22 alin. (3) lit. (a), în ceea ce privește politicile și practicile de remunerare referitoare la persoanele relevante, inclusiv la membrii organului de conducere și ai conducerii superioare, în mod corespunzător și independent. … 44.De asemenea, firmele ar trebui să se asigure că organul lor de conducere, în urma consultării cu funcția de conformitate, aprobă orice modificare semnificativă adusă politicii de remunerare a firmei. … 45.În funcție de mărimea firmei și de complexitatea modelului său de afaceri și a serviciilor și activităților de investiții furnizate, revizuirea politicii de remunerare poate necesita, de asemenea, implicarea altor funcții de control (cum ar fi funcțiile de gestionare a riscurilor și/sau de audit intern) pentru a se asigura că sunt utilizate criterii adecvate de performanță și de ajustare la riscuri. … 46.Conducerea superioară este responsabilă și ar trebui să își asume responsabilitatea finală pentru punerea în aplicare cotidiană a politicii de remunerare și pentru monitorizarea riscurilor de conformitate legate de această politică. … 47.Firmele ar trebui să se asigure că dispun de linii de raportare adecvate și transparente, instituite la nivelul întregii firme sau al grupului, pentru a contribui la raportarea la un nivel mai înalt a problemelor care implică riscuri de neconformitate cu cerințele MiFID II privind remunerarea, conflictele de interese și conduita profesională. …  … V.III.CONTROLUL RISCURILOR LEGATE DE POLITICILE ȘI PRACTICILE DE REMUNERARE + 
Legislație relevantă: art. 9 alin. (3) din MiFID II și art. 27 alin. (3) din Regulamentul delegat MiFID II + 
Orientarea 348.Firmele ar trebui să instituie măsuri de control adecvate pentru a evalua conformitatea cu politicile și practicile lor de remunerare și pentru a se asigura că acestea produc rezultatele scontate. Măsurile de control ar trebui să fie puse în aplicare în cadrul întregii firme și să facă obiectul unei revizuiri periodice. Aceste măsuri de control ar trebui să includă evaluarea calității serviciului furnizat clientului – de exemplu, monitorizarea apelurilor pentru vânzările prin telefon, eșantionarea recomandărilor și a portofoliilor clienților oferite pentru verificarea caracterului adecvat sau examinarea periodică a altor documente ale clienților. … 49.Pentru a aplica aceste măsuri de control în mod eficace și bazat pe riscuri, firmele ar trebui să utilizeze o gamă largă de informații despre monitorizarea calității activității desfășurate și tiparele de vânzări, incluzând analiza tendințelor și a cauzelor principale, pentru a identifica zonele cu risc crescut și pentru a sprijini o abordare bazată pe riscuri a monitorizării vânzărilor, cu accent deosebit pe persoanele relevante cu performanțe ridicate (în ceea ce privește vânzările, de exemplu). … 50.Firmele ar trebui să se asigure că rezultatele acestor analize și controale sunt documentate în mod clar și raportate conducerii superioare, împreună cu propuneri de acțiuni corective, dacă este necesar. De asemenea, funcția de conformitate ar trebui să sprijine conducerea superioară în monitorizarea eficace a riscurilor de conformitate legate de politica de remunerare a firmei (și pe baza verificărilor ex post efectuate în conformitate cu prezenta orientare). În cazul în care, ca urmare a particularităților specifice din politicile și practicile de remunerare, ar putea apărea un prejudiciu potențial sau real pentru client, firmele ar trebui să ia măsuri adecvate pentru a gestiona eventualele riscuri asociate cu conduita profesională și conflictele de interese, prin revizuirea și/sau modificarea acestor particularități specifice, și să instituie măsuri de control și mecanisme de raportare adecvate pentru inițierea unor acțiuni corespunzătoare de diminuare a potențialelor riscuri asociate cu conduita profesională și conflictele de interese. … 51.Atunci când externalizează furnizarea serviciilor de investiții, firmele ar trebui să țină seama de interesul clientului. În cazul în care o firmă dorește să apeleze la o altă firmă pentru furnizarea serviciilor, aceasta ar trebui să verifice dacă politicile și practicile de remunerare ale celeilalte firme urmează o abordare conformă cu prezentul ghid. În plus, firmele ar trebui să evite crearea unor structuri de externalizare sau de distribuție extrem de complicate (inclusiv prin recurgerea la agenți delegați) în cazul în care politicile sau practicile de remunerare aplicabile acestor structuri îngreunează monitorizarea de către firmă a riscurilor de conformitate cu prezentul ghid, precum și cu politicile și procedurile privind conflictele de interese și conduita profesională în materie de remunerare sau sporesc riscul de prejudiciere a intereselor clienților. … 52.Firmele ar trebui să se asigure că evaluează periodic dacă instrumentele de gestionare a informațiilor pe care le utilizează reflectă în mod adecvat datele calitative necesare pentru a stabili remunerația variabilă pe care o plătesc persoanelor relevante. … 53.Exemple de bune practici:a)Pentru a evalua dacă sistemul său de stimulente este adecvat, o firmă inițiază un program de contactare a unui eșantion de clienți la scurt timp după încheierea unei vânzări ce presupune un proces de vânzare «față în față», în care nu poate monitoriza conversațiile telefonice de vânzări înregistrate, astfel încât să testeze dacă reprezentantul de vânzări a acționat cu onestitate, corectitudine și profesionalism, conform interesului clientului. … b)Persoanele care au obținut cele mai mari câștiguri și cele mai bune performanțe sunt recunoscute ca reprezentând un risc potențial mai mare și, în consecință, li se acordă o atenție suplimentară, iar informații precum rezultatele de conformitate anterioare, reclamațiile sau datele referitoare la anulări sunt utilizate pentru a dirija verificarea conformității. Rezultatele acestei verificări au un impact asupra elaborării/revizuirii politicii și practicilor de remunerare. …  … 54.Exemplu de practică neadecvată:a)O firmă se bazează, în principal, pe date comerciale cantitative drept criterii de evaluare a remunerației variabile. … b)Conducerea superioară a stabilit diferite obiective strategice pe care firma trebuie să le atingă într-un anumit an. Toate obiectivele par a se axa exclusiv pe aspecte financiare sau comerciale, fără a ține seama de potențialele prejudicii pentru clienții firmei. Politica de remunerare va fi în concordanță cu aceste obiective strategice și, prin urmare, va pune un accent puternic pe rezultatele financiare și comerciale pe termen scurt. … c)În pofida atenției acordate elaborării și evaluării politicilor și practicilor de remunerare, unele dintre acestea încă sunt în detrimentul clientului, generând riscuri care trebuie identificate și diminuate. … d)Pentru a-și distribui produsele, o firmă se bazează pe o rețea de vânzări structurată pe mai multe niveluri și formată exclusiv din personal sau din distribuitori terți care sunt remunerați în funcție de volumul tranzacțiilor clienților atrași direct de ei înșiși și în funcție de poziția lor în structura de vânzări a firmei, cu un efect de pârghie în funcție de numărul nivelurilor de distribuție inferioare și de numărul distribuitorilor de la fiecare nivel^12. Aceste structuri de vânzări, combinate cu politicile și practicile de remunerare descrise mai sus, pot îngreuna monitorizarea de către firmă a riscurilor de conformitate cu prezentul ghid pentru fiecare nivel (în special, pentru cel mai îndepărtat) și pentru întreaga structură.^12 În aceste structuri de vânzări, grupurile de persoane organizate pe mai multe niveluri sunt coordonate de altă persoană numită «coordonator» sau «manager», care este responsabilă de sprijinul, formarea, coordonarea și supravegherea structurii. Acești coordonatori sau manageri au, de asemenea, sarcina de a recruta alte persoane. …  … 55.Anexa la prezentul ghid include exemple grăitoare de politici și practici de remunerare care ar genera stimulente puternice de a vinde anumite produse și a căror conformitate cu cerințele MiFID ar fi dificil de demonstrat de către firme. Firmele ar trebui să țină seama de riscurile asociate cu conduita profesională și conflictele de interese din aceste exemple atunci când își elaborează și își pun în aplicare politicile și practicile de remunerare. …  …  … VI.Anexă – Exemple grăitoare de politici și practici de remunerare care generează conflicte ce pot fi dificil de gestionat1.Anumite particularități ale remunerării (de exemplu, baza salarială, desfășurarea unor concursuri bazate pe performanță pentru persoanele relevante) implică un risc mai mare decât altele de a crea potențiale prejudicii clienților (mai precis, cele care includ caracteristici ce ar fi putut fi concepute să afecteze comportamentul persoanelor relevante, în special al personalului de vânzări). Printre exemplele de politici și practici de remunerare cu risc crescut, care vor fi, în general, dificil de gestionat și a căror conformitate cu MiFID II ar fi dificil de demonstrat de către firmă, se numără: … 2.Stimulentele care ar putea influența persoanele relevante să vândă sau să promoveze un anumit produs sau o anumită categorie de produse, și nu altul/alta, sau să efectueze achiziții sau vânzări inutile/neadecvate pentru investitor: în special situațiile în care o firmă lansează un nou produs sau promovează un anumit produs (de exemplu, produsul lunii sau «produsele interne») și stimulează persoanele relevante să vândă respectivul produs. În cazul în care stimulentul este diferit pentru diferite tipuri de produse, există un risc ridicat ca persoanele relevante să favorizeze vânzarea produsului care le aduce o remunerație mai mare în locul unui alt produs, fără a ține seama în mod corespunzător de interesul clientului.a)Exemplu: O firmă are politici și practici de remunerare legate de vânzările de produse individuale, în care persoana relevantă primește diferite niveluri de stimulente în funcție de produsul sau de categoria de produse specifică pe care o vinde. … b)Exemplu: O firmă are politici și practici de remunerare legate de vânzările de produse individuale, în care persoana relevantă primește același nivel de stimulent pentru o gamă întreagă de produse. Cu toate acestea, în anumite perioade limitate, pentru a se alinia activității promoționale sau de marketing, firma majorează stimulentul plătit la vânzarea anumitor produse. … c)Exemplu: Stimulente ce ar putea influența persoanele relevante (care pot fi remunerate exclusiv prin comision, de exemplu) să vândă titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare, și nu titluri de participare emise de alte organisme de plasament colectiv – în cazul în care ambele produse pot fi la fel de adecvate pentru client -, deoarece comisioanele pot fi considerabil mai mari. …  … 3.Cerințele neadecvate care afectează plata sau neplata stimulentelor: politicile și practicile de remunerare care includ, de exemplu, cerința de a realiza o cotă de vânzări minimă la o gamă de produse pentru a câștiga orice bonificație sunt de natură să fie incompatibile cu obligația de a acționa în interesul clientului. Condițiile care trebuie îndeplinite înainte de plata unui stimulent pot influența persoanele relevante să vândă într-o manieră inadecvată. De exemplu, în situația în care nu se poate câștiga nicio bonificație din vânzări dacă nu se realizează o țintă minimă pentru fiecare dintre mai multe tipuri de produse diferite, recomandarea produselor adecvate ar putea fi afectată. Un alt exemplu ilustrează cazul în care se aplică o reducere la plata bonificației sau a stimulentului câștigat, pentru că nu s-a atins o țintă sau un prag secundar.a)Exemplu: O firmă are persoane relevante care vând o gamă de produse ce satisfac diferite nevoi ale clienților, iar gama de produse este împărțită în trei «pachete» în funcție de tipul de nevoi ale clienților. Persoanele relevante pot acumula stimulente pentru fiecare produs vândut, însă la sfârșitul fiecărei luni nu se plătește niciun stimulent dacă nu s-a atins cel puțin 50% din ținta de vânzări stabilită pentru fiecare «pachet». … b)Exemplu: O firmă vinde produse cu o gamă de opțiuni «suplimentare». Persoana relevantă primește stimulente pentru toate vânzările, cu o plată suplimentară în cazul în care clientul achiziționează o opțiune suplimentară. Cu toate acestea, la sfârșitul fiecărei luni, nu se plătește niciun stimulent dacă nu s-a realizat o rată de penetrare de cel puțin 50% din produsele vândute cu o opțiune suplimentară. …  … 4.Salariile variabile, în care salariul de bază variază în funcție de acorduri (mai mare sau mai mic) pentru persoanele relevante, pe baza performanțelor obținute în raport cu țintele de vânzări: în aceste cazuri, întregul salariu al persoanei relevante poate deveni – de fapt – o remunerație variabilă.a)Exemplu: O firmă va micșora substanțial salariul de bază al unei persoane relevante dacă aceasta nu atinge anumite ținte de vânzări. Prin urmare, există riscul ca persoana relevantă să efectueze vânzări neadecvate pentru a evita această consecință. În mod similar, persoanele relevante pot fi puternic motivate să vândă de perspectiva creșterii salariului de bază și a beneficiilor asociate. …  … 5.Politicile și practicile de remunerare care creează un câștig disproporționat față de vânzări marginale: în cazul în care persoanele relevante trebuie să realizeze o cotă minimă de vânzări înainte de a putea câștiga stimulente sau înainte ca aceste stimulente să fie majorate, riscul este crescut. Un alt exemplu îl constituie schemele care includ „acceleratori“ în care depășirea unui prag mărește proporția bonificației câștigate. În unele cazuri, stimulentele se plătesc retroactiv, pe baza vânzărilor totale, și nu doar a celor care depășesc plafonul, ceea ce ar putea crea stimulente semnificative pentru ca persoanele relevante să vândă anumite produse în anumite condiții.a)Exemplu: O firmă efectuează plăți de stimulente accelerate către persoanele relevante pentru fiecare produs vândut în timpul unui trimestru, după cum urmează:

Acest exemplu se poate aplica și în situația în care persoana relevantă primește o proporție tot mai mare din comisionul sau venitul generat. … b)Exemplu: O firmă are aceeași scală accelerată ca firma din exemplul de mai sus, însă majorarea plăților pentru fiecare vânzare se aplică retroactiv tuturor vânzărilor din trimestru, de exemplu, la depășirea a 91% din țintă, stimulentele acumulate până în acel moment la rata de 50 EUR per vânzare sunt majorate la 75 EUR per vânzare. Această metodă creează o serie de puncte «excesive», în care o vânzare suplimentară, necesară pentru a atinge o țintă dintr-o categorie mai înaltă, cauzează o creștere disproporționată a stimulentelor. … 

 …  … VII.Tabel de corespondență între «noul» proiect de ghid și ghidul din 2013

 … (la 03-11-2023,
Actul a fost completat de Punctul 31., Articolul I din REGULAMENTUL nr. 12 din 20 octombrie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 999 din 3 noiembrie 2023
)

 + 
Anexa nr. 14

(la 02-05-2022,
Anexa nr. 14 a fost completată de Punctul 86, Articolul I din REGULAMENT nr. 8 din 20 aprilie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 423 din 02 mai 2022
)
 + 
Anexa nr. 15
DECLARAȚIESubsemnatul …………., cu domiciliul în …………, posesor al actului de identitate tip ………*1), seria …….. nr. ………, eliberat de ………. la data de ………., valabil până la data de ………., CNP …………., declar prin prezenta că îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 128 alin. (1) din Regulamentul A.S.F. nr. 5/2019 privind reglementarea unor dispoziții referitoare la prestarea serviciilor și activităților de investiții conform Legii nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare pentru autorizarea în calitate de consultant de investiții și mă angajez să respect prevederile Legii nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare și ale reglementărilor emise în aplicarea acesteia.Dată și semnată astăzi, pe propria răspundere, cunoscând că falsul în declarații se pedepsește conform legii.Data ……….Semnătura ……….*1) Se completează BI pentru buletin de identitate sau CI pentru carte de identitate. + 
Anexa nr. 16

NOTĂ:Dacă spațiul din formular nu este suficient pentru detalierea răspunsurilor, completările se vor face pe o pagină separată, cu semnătura reprezentantului legal. + 
Anexa nr. 17
DECLARAȚIESubsemnatul …………., cu domiciliul în ………….., posesor al actului de identitate tip ………*1) seria …….. nr. ………, eliberat de ………… la data de ………., valabil până la data de ……….., CNP …………, în calitate de reprezentant legal al consultantului de investiții ………….*2), declar prin prezenta că societatea îndeplinește condițiile prevăzute la art. 129 lit. g) din Regulamentul A.S.F. nr. 5/2019 privind reglementarea unor dispoziții referitoare la prestarea serviciilor și activităților de investiții conform Legii nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare.Dată și semnată astăzi, pe propria răspundere, cunoscând că falsul în declarații se pedepsește conform legii.Data ……….Semnătura ……….*1) Se completează BI pentru buletin de identitate sau CI pentru carte de identitate.*2) Se completează denumirea societății. + 
Anexa nr. 18

(la 02-05-2022,
Anexa nr. 18 a fost completată de Punctul 87, Articolul I din REGULAMENT nr. 8 din 20 aprilie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 423 din 02 mai 2022
)
 + 
Anexa nr. 19
DECLARAȚIESubsemnatul ………….., cu domiciliul în ………….., posesor al actului de identitate tip ……..*1) seria ………. nr. ………, eliberat de …………. la data de ………., valabil până la data de ………., CNP ………….., declar prin prezenta că îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 132 alin. (1) din Regulamentul A.S.F. nr. 5/2019 privind reglementarea unor dispoziții referitoare la prestarea serviciilor și activităților de investiții conform Legii nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare.Dată și semnată astăzi, pe propria răspundere, cunoscând că falsul în declarații se pedepsește conform legii.Data …………….Semnătura ………..*1) Se completează BI pentru buletin de identitate sau CI pentru carte de identitate. + 
Anexa nr. 20

NOTĂ:Dacă spațiul din formular nu este suficient pentru detalierea răspunsurilor, completările se vor face pe o pagină separată, cu semnătura reprezentantului legal.

 + 
Anexa nr. 21

NOTĂ:Dacă spațiul din formular nu este suficient pentru detalierea răspunsurilor, completările se vor face pe o pagină separată, cu semnătura reprezentantului legal. + 
Anexa nr. 22A
DECLARAȚIESubsemnatul …………., cu domiciliul în ………….., posesor al actului de identitate tip ………*1) seria …….. nr. ………, eliberat de …………. la data de ………., valabil până la data de ………., CNP ………….., în calitate de reprezentant legal al societății …………..*2), declar prin prezenta că societatea îndeplinește condițiile prevăzute la art. art. 7 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare.Dată și semnată astăzi, pe propria răspundere, cunoscând că falsul în declarații se pedepsește conform legii.Data …………..Semnătura ………….*1) Se completează BI pentru buletin de identitate sau CI pentru carte de identitate.*2) Se completează denumirea societății. + 
Anexa nr. 22B
DECLARAȚIESubsemnatul …………., cu domiciliul în ………….., posesor al actului de identitate tip ……*1) seria ………. nr. ………, eliberat de …………. la data de ………., valabil până la data de ………., CNP ………….., în calitate de reprezentant legal al societății ………….*2), declar prin prezenta că societatea îndeplinește condițiile prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare.Dată și semnată astăzi, pe propria răspundere, cunoscând că falsul în declarații se pedepsește conform legii.Data ………….Semnătura ……….*1) Se completează BI pentru buletin de identitate sau CI pentru carte de identitate.*2) Se completează denumirea societății. + 
Anexa nr. 22C
DECLARAȚIESubsemnatul …………., cu domiciliul în …………., posesor al actului de identitate tip ……..*1) seria …….. nr. ………, eliberat de …………. la data de ………., valabil până la data de ………., CNP …………., în calitate de reprezentant legal al societății …………..*2), declar prin prezenta că clienții societății îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 137 alin. (2) lit. f) pct. (i) din Regulamentul A.S.F. nr. 5/2019 privind reglementarea unor dispoziții referitoare la prestarea serviciilor și activităților de investiții conform Legii nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare.Dată și semnată astăzi, pe propria răspundere, cunoscând că falsul în declarații se pedepsește conform legii.Data ………….Semnătura ……….*1) Se completează BI pentru buletin de identitate sau CI pentru carte de identitate.*2) Se completează denumirea societății. + 
Anexa nr. 22D
DECLARAȚIESubsemnatul …………., cu domiciliul în …………., posesor al actului de identitate tip ……*1) seria ……. nr. ………, eliberat de …………. la data de ………., valabil până la data de ………., CNP …………., în calitate de reprezentant legal al societății ………….*2), declar prin prezenta că clienții societății îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 137 alin. (2) lit. f) pct. (ii) din Regulamentul A.S.F. nr. 5/2019 privind reglementarea unor dispoziții referitoare la prestarea serviciilor și activităților de investiții conform Legii nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare.Dată și semnată astăzi, pe propria răspundere, cunoscând că falsul în declarații se pedepsește conform legii.Data …………..Semnătura …………*1) Se completează BI pentru buletin de identitate sau CI pentru carte de identitate.*2) Se completează denumirea societății. + 
Anexa nr. 23

NOTĂ:Dacă spațiul din formular nu este suficient pentru detalierea răspunsurilor, completările se vor face pe o pagină separată, cu semnătura reprezentantului legal.

 + 
Anexa nr. 24
CERERE PENTRU AUTORIZAREA ÎNFIINȚĂRII SUCURSALEI
UNEI SOCIETĂȚI DINTR-O ȚARĂ TERȚĂ

NOTĂ:Dacă spațiul din formular nu este suficient pentru detalierea răspunsurilor, completările se vor face pe o pagină separată, cu semnătura reprezentantului legal.

OPIS DOCUMENTE

NOTĂ:Dacă spațiul din formular nu este suficient pentru detalierea răspunsurilor, completările se vor face pe o pagină separată, cu semnătura reprezentantului legal.

ACTIVITĂȚI CE SE AUTORIZEAZĂ

NOTĂ:Dacă spațiul din formular nu este suficient pentru detalierea răspunsurilor, completările se vor face pe o pagină separată, cu semnătura reprezentantului legal.

NOTĂ:Dacă o pagină nu este suficientă, completările se vor face pe o pagină separată, cu semnătura reprezentantului legal.

DATE DESPRE ACȚIONARII SOCIETĂȚII

*1) Dacă societatea are mai mult de 20 de acționari se vor înscrie numai acționarii societății cu dețineri de minim 5% din capitalul social, ultima linie fiind completată cu "alți acționari persoane fizice și juridice cu dețineri sub 5%" și, respectiv, totalul deținerilor acestora.*2) Coloana "Acționari" se va completa începând cu structura acționariatului societății care solicită autorizarea. Pentru fiecare acționar care deține în societate o participație calificată, persoană juridică, se va completa o nouă pagină precizându-se structura acționariatului acestuia până la nivel de acționar persoană fizică inclusiv. Nu se completează în cazul societăților admise la tranzacționare pe o piață reglementată și al celor la care statul sau o autoritate a administrației publice este acționar sau asociat, precizându-se această situație.*3) Se completează numai pentru persoanele juridice denumirea autorității de supraveghere din statul de origine împreună cu datele necesare contactării acesteia (adresa completă, nr. telefon, fax, e-mail).*4) Pentru persoanele fizice și juridice străine se va completa, după caz, seria și numărul pașaportului sau numărul de înregistrare la instituția similară Oficiului Registrului Comerțului din statul de origine.NOTĂ:Dacă o pagină nu este suficientă, completările se vor face pe o pagină separată, cu semnătura reprezentantului legal.

 + 
Anexa nr. 25Abrogată.(la 03-11-2023,
Anexa nr. 25 a fost abrogată de Punctul 32., Articolul I din REGULAMENTUL nr. 12 din 20 octombrie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 999 din 3 noiembrie 2023
)
 + 
Anexa nr. 26
Tabel de corespondență între prevederile privind serviciile și
activitățile de investiții și serviciile auxiliare prevăzute în
Legea nr. 297/2004 și Legea nr. 126/2018

––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește