Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii Document

Emitent: MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 67 bis din 26 ianuarie 2011

Actiuni Suferite

Actiuni Induse

Refera pe

Referit de

Nu exista actiuni suferite de acest act

Nu exista actiuni induse de acest act

Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:

SECTIUNE ACT	REFERA PE	ACT NORMATIV
Actul	REFERIRE LA	ORDIN 4800 31/08/2010
ANEXA 0	REFERIRE LA	LEGE (R) 84 24/07/1995
ANEXA 2	REFERIRE LA	LEGE (R) 84 24/07/1995

Acte care fac referire la acest act:

Alegeti sectiunea:

SECTIUNE ACT	REFERIT DE	ACT NORMATIV
Actul	CONTINUT DE	ORDIN 4800 31/08/2010
Actul	REFERIT DE	ORDIN 4800 31/08/2010
ANEXA 1	APROBAT DE	ORDIN 4800 31/08/2010
ANEXA 1	REFERIT DE	ORDIN 4800 31/08/2010
ANEXA 2	APROBAT DE	ORDIN 4800 31/08/2010
ANEXA 2	REFERIT DE	ORDIN 4800 31/08/2010

Notă …
Aprobate prin ORDINUL nr. 4.800 din 31 august 2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din 26 ianuarie 2011.

Anexa Nr. 1

LISTA DISCIPLINELOR

la care se sustine examenul de bacalaureat 2011

1. Probele de evaluare a competentelor lingvistice şi digitale

Filiera, profilul, specializarea	Proba
Filiera, profilul, specializarea	A: probă orală	B: probă orală	C: (probă orală, scrisă şi practică)	D: probă scrisă/practică
Toate		Probă de evaluare
		a competentelor
		de comunicare
		orală în limba
	Probă de evaluare a competentelor de comunicare orală în limba română	maternă – pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă	Probă de evaluare a competentei lingvistice într-o limbă de circulatie internatională studiată în liceu	Probă de evaluare a competentelor digitale
		a minorităţilor
		naţionale

2. Probele scrise

2.1. Probele comune:

Filiera, profilul, specializarea

Proba E

a) probă scrisă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările

b) probă scrisă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale

Toate

Limba şi literatura română

Limba şi literatura maternă

2.2. Probele diferentiate:

A. Filiera teoretică:

Profilul	Specializarea	Proba E
Profilul	Specializarea	c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare	d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare
Umanist	Filologie	Istorie	Geografie, Logică şi argumentare, Psihologie, Economie, Sociologie, Filosofie
	Ştiinţe sociale	Istorie	Geografie, Logică şi argumentare, Psihologie, Economie, Sociologie, Filosofie
Real	Matematică-informatică	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie, Informatică
	Ştiinţe ale naturii	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie, Informatică

B. Filiera tehnologică

Profilul	Specializarea	Proba E
Profilul	Specializarea	c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare	d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare
Servicii	Tehnician în turism	Matematică	Geografie, Logică şi argumentare, Psihologie, Economie
	Tehnician în administraţie	Matematică	Geografie, Logică şi argumentare, Psihologie, Economie
	Tehnician în activităţi economice	Matematică	Geografie, Logică şi argumentare, Psihologie, Economie
	Tehnician în activităţi de poştă	Matematică	Geografie, Logică şi argumentare, Psihologie, Economie
	Tehnician în achiziţii şi contractări	Matematică	Geografie, Logică şi argumentare, Psihologie, Economie
	Tehnician în hotelărie	Matematică	Geografie, Logică şi argumentare, Psihologie, Economie
	Tehnician în activităţi de comerţ	Matematică	Geografie, Logică şi argumentare, Psihologie, Economie
	Tehnician în gastronomie	Matematică	Geografie, Logică şi argumentare, Psihologie, Economie
	Organizator banqueting	Matematică	Geografie, Logică şi argumentare, Psihologie, Economie
	Coafor stilist	Matematică	Geografie, Logică şi argumentare, Psihologie, Economie
Resurse naturale şi protectia mediului	Tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician hidro-meteorolog	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician chimist de laborator	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician analize produse alimentare	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician veterinar pentru animale de companie	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician în prelucrarea lemnului	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician în agricultură	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician agro-montan	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician veterinar	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician în industria alimentară	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician în agroturism	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician agronom	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician horticultor	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician zootehnist	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician în agricultură ecologică	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie

	Tehnician în prelucrarea produselor de origine animală	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician în morărit, panificaţie şi produse făinoase	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician în industria alimentară fermentativă şi în prelucrarea legumelor şi fructelor	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician în industria alimentară extractivă	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician pentru animale de companie	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician proiectant produse finite din lemn	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician designer mobilă şi amenajări interioare	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
Tehnic	Tehnician de telecomunicaţii	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician electronist	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician electrotehnist	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician operator tehnică de calcul	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician în automatizări	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician în instalaţii electrice	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician electromecanic	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician operator telematică	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician operatori roboţi industriali	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician mecatronist	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician proiectant CAD	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician prelucrări mecanice	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician transporturi	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician prelucrări la cald	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician metrolog	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician aviaţie	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician instalaţii de bord (avion)	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician în industria materialelor de construcţii	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician în industria sticlei şi ceramicii	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician instalator pentru construcţii	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician în construcţii şi lucrări publice	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
	Tehnician audio-video	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie

Tehnician producţie film şi televiziune	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
Tehnician multimedia	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
Tehnician operator procesare text imagine	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
Tehnician poligraf	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
Tehnician producţie poligrafică	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
Tehnician în chimie industrială	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
Tehnician designer vestimentar	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
Tehnician în industria textilă	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
Tehnician în industria pielăriei	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
Tehnician electrician electronist auto	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
Tehnician energetician	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
Tehnician prelucrări pe maşini cu comandă numerică	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie
Tehnician construcţii navale	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie

NOTĂ: Candidaţii pot alege pentru probele scrise E ) d), din lista de mai sus, una dintre disciplinele studiate în liceu. Această prevedere se aplică şi candidaţilor proveniţi din învăţământul liceal – filiera tehnologică, ruta progresivă de calificare profesională, care pot opta, din lista de mai sus, pentru una din disciplinele care au fost studiate în şcoala de arte şi meserii, în anul de completare sau în ciclul superior al liceului.

C. Filiera vocatională

Profilul	Specializarea	Proba E
Profilul	Specializarea	c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare	d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare
Artistic	Arhitectură, arte ambientale şi design	Istorie	Geografie, Logică şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie
	Arte plastice şi decorative	Istorie	Geografie, Logică şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie
	Coregrafie	Istorie	Geografie, Logică şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie
	Muzică	Istorie	Geografie, Logică şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie
	Arta actorului	Istorie	Geografie, Logică şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie
Pedagogic	Învăţător – educatoare	Matematică	Geografie, Logică şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie
	Bibliotecar-documentarist	Istorie	Geografie, Logică şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie
	Instructor-animator	Istorie	Geografie, Logică şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie

	Instructor pentru activităţi extraşcolare	Istorie	Geografie, Logică şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie
	Pedagog şcolar	Istorie	Geografie, Logică şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie
Educatie fizică şi sport	Liceu cu program sportiv	Istorie	Geografie, Logică şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie
Militar	Matematică-informatică	Matematică	Fizică, Chimie, Biologie, Informatică
Teologic	Teologie Ortodoxă	Istorie	Geografie, Logică şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie
	Patrimoniu cultural	Istorie	Geografie, Logică şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie
	Teologie Romano – Catolică	Istorie	Geografie, Logică şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie
	Teologie Greco – Catolică	Istorie	Geografie, Logică şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie
	Teologie Baptistă	Istorie	Geografie, Logică şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie
	Teologie Penticostală	Istorie	Geografie, Logică şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie
	Teologie Adventistă	Istorie	Geografie, Logică şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie
	Teologie Unitariană	Istorie	Geografie, Logică şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie
	Teologie Reformată	Istorie	Geografie, Logică şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie
	Teologie Musulmană	Istorie	Geografie, Logică şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie

Anexa Nr. 2

C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA CROATĂ MATERNĂ

BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA CROATĂ MATERNĂ

1. O usmenoj i pisanoj književnosti ( uopce). Književni rodovi ; Lirika ( pojam opcenito). Petar Preradovic – Rodu o jeziku ( oda – opci prikaz); S.S.Kranjcevic – Iseljenik ( elegija – opci prikaz); Hasanaginica ( narodna balada – književni komentar). Epika ( pojam opcenito). Smrt Senjanina Ive ( epska pjesma- književni komentar); Ivana Brlic Mazuranic – Regoc ( bajka – opci prikaz); Slavko Kolar – Breza ( pripovijest – opci prikaz). Drama ( pojam opcenito). Marin Držic – Novela od Stanca ( komedija – opci prikaz).
2. Diskurzivni književni oblici ( pojam opcenito). Antun Gustav Matoš ( život i književni rad). Oko lobora ( putopis – opci prikaz).
3. Srednjovekovna književnost ( najstariji hrvatski pisani spomenici). Bašcanska ploca ( opci prikaz).
4. Renesansa ( Hrvatska renesansa i njezina središta: Dubrovnik, Split, Hvar, Zadar – glavni pisci i djela). Marko Marulic ( život i rad). Judita ( književni komentar). Hanibal Lucic, Robinja (opci prikaz).Marin Držic ( život i književni rad). Dundo Maroje ( opci prikaz).
5. Barok ( Hrvatski barok – katolicka obnova, književni oblici i znacajke). Ivan Gundulic ( život i književni rad). Osman ( opci prikaz).
6. Klasicizam i prosvetiteljstvo ( Pojam, trajanje i znacenje). Matija Antun Reljkovic,Satir (opci prikaz).Andrija Kacic Miocic, Razgovor ugodni ( opci prikaz).
7. Romantizam i ilirizam ( Hrvatski romantizam, hrvatski narodni preporod, ilirski pokret, ilirizam, glavni osnivaci ilirskog pokreta). Stanko Vraz, Otkud modre oci ( opci prikaz). Petar Preradovic ( život i književni rad). Smrt smail – age Cengica ( književni komentar).
8. Protorealizam ( Šenoino doba). August Šenoa ( život i književni rad). Zlatarovo zlato( opci prikaz).
9. Realizam ( pojam opcenito). Ante Kovacic ( život i književni rad), U registraturi ( književni komentar). Josip Kozarac ( život i književni rad), Mrtvi kapitali ( književni komentar).
10. Moderna ( opcenito). A.G.Matoš, 1909, Utjeha kose ( opci prikaz). Vladimir Nazor ( život i književni rad), Šuma spava ( opci prikaz).
11. Ekspresionizam ( opcenito). Miroslav Krleža ( život i književni rad), Bitka kod Bistrice Lesne ( književni komentar), Cežnja ( opci prikaz), Ivo Andric, Ex ponto ( opci prikaz). Tin Ujevic ( život i književni rad), Svakidašnja jadikovka ( opci prikaz). Ivan Goran Kovacic ( život i književni rad.) Jama ( književni komentar). Dobriša Cesaric ( život i književni rad). Oblak; Vocka poslije kiše ( opci prikaz). Ranko Marinkovic ( život i književni rad). Ruke; U znaku vage ( pripovijetka – opci prikaz).

Literatura: udžbenici koji se koriste u školama s nastavnim hrvatskim jezikom.

Opaske : nastavni program je namjenjen apsolventima gimnazije s nastavnim hrvatskim. jezikom Ispit je pismeni i usmeni, u skladu s programom. Pismeni radovi se ocenjuju od 10 do 100 bodova a ispit traje 3 sata.

C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
1. I. STATUTUL DISCIPLINEI
  
  Limba şi literatura română ocupă un statut important în structura examenului de bacalaureat, prin ponderea sa reflectată în prezenţa celor două forme obligatorii de evaluare a performanţelor: în competenţele lingvistice de comunicare orală în limba română şi în competenţele generale şi specifice formate pe durata învăţământului secundar superior, liceal (proba scrisă), probă comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările.
  
  Curriculumul liceal, care stabileşte principiul studierii limbii şi literaturii române din perspectivă comunicativ-funcţională, pune accent pe latura formativă a învăţării, fiind centrat pe achiziţionarea de competenţe, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limbă şi comunicare.
  
  Proba scrisă vizează competenţele de receptare şi de producere a mesajelor scrise (inclusiv a unor mesaje care transpun în scris strategii şi reguli de exprimare orală). Structura subiectelor permite rezolvarea acestora în 3 ore de examen şi este în conformitate cu prezenta programă de bacalaureat 2010 – 2011.
  
  Evaluarea performanţei în competenţele lingvistice de comunicare orală în limba română se aplică în receptarea mesajelor orale şi scrise şi în producerea unor tipuri de discurs (descriptiv, informativ, narativ, argumentativ) exersate în cadrul învăţământului liceal. Subiectele cuprind texte literare şi nonliterare, la prima vedere, precum şi itemii corespunzători evaluării competenţelor specifice şi a conţinuturilor asociate din prezenta programă. Subiectele vor avea un grad de complexitate care să permită tratarea integrală a acestora în maximum 10 – 15 minute.
2. II. COMPETENŢE DE EVALUAT
  
  Prin susţinerea examenului de bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor competenţe dobândite în ciclul inferior şi în cel superior de liceu (clasele a IX-a – a XII-a), corelate cu anumite conţinuturi parcurse în cele două cicluri liceale:
  1. 1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare Competenţe specifice Conţinuturi asociate
    1. 1.1. Utilizarea adecvată a strategiilor şi a regulilor de exprimare orală în monolog şi în dialog, în vederea realizării unei comunicări corecte, eficiente şi personalizate, adaptate unor situaţii de comunicare diverse
      - – reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea la reacţiile auditoriului (şi) în condiţii de examinare), tehnici de construire a monologului; tipuri de monolog: povestire/ relatare orală, descriere orală, monolog informativ, monolog argumentativ, exprimarea orală a reacţiilor şi a opiniilor privind texte literare şi nonliterare, filme artistice şi documentare, spectacole de teatru, expoziţii de pictură etc.; adecvarea la situaţia de comunicare (auditoriu, context) şi la scopul comunicării (informare, argumentare/ persuasiune etc.)
      - – reguli şi tehnici de construire a dialogului (atenţia acordată partenerului, preluarea/ cedarea cuvântului la momentul oportun, dozarea participării la dialog etc.); tipuri:
    2. 1.2. Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare şi a formelor exprimării scrise compatibile cu situaţia de comunicare în elaborarea unor texte diverse
    3. 1.3. Identificarea particularităţilor şi a funcţiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de mesaje/ texte
    4. 1.4. Receptarea adecvată a sensului/ sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de mesaje orale sau scrise
    5. 1.5. Utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în producerea şi în receptarea diverselor texte orale şi scrise, cu explicarea rolului acestora în construirea mesajului
      
      conversaţia, discuţia argumentativă, interviul (interviul publicistic, interviul de angajare); adecvarea la situaţia de comunicare (partener, context etc.) şi la scopul comunicării (informare, argumentare/ persuasiune etc.); argumentare şi contraargumentare în dialog
      - – stilurile funcţionale adecvate situaţiei de comunicare
      - – rolul elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale în comunicarea orală: privire, gestică, mimică, spaţiul dintre persoanele care comunică, tonalitate, ritmul vorbirii etc.
      - – reguli generale în redactare (structurarea textului, adecvarea la cerinţa de redactare, adecvare stilistică, aşezare în pagină, lizibilitate)
      - – relatarea unei experienţe personale, descriere, povestire, argumentare, ştiri, anunţuri publicitare, corespondenţă privată şi oficială; cerere, proces-verbal, curriculum vitae, scrisoare de intenţie, scrisoarea în format electronic (e-mail)
      - – exprimarea reacţiilor şi a opiniilor faţă de texte literare (studiate sau la prima vedere) şi nonliterare, argumentare, rezumat, caracterizare de personaj, analiză, comentariu, sinteză, paralelă, eseu structurat, eseu liber/ nestructurat
      - – modalităţi de indicare a bibliografiei, normele citării
      - – normele limbii literare la nivelurile: ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual
        
        –limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon
      - – expresivitatea în limbajul comun şi în limbajul poetic
      - – texte literare (proză, poezie, dramaturgie); texte nonliterare, memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative, ştiinţifice, argumentative, mesaje din domeniul audio- vizualului
      - – sens denotativ şi sensuri conotative
      - – elemente care înlesnesc sau perturbă receptarea: canalul, codul, contextul
      - – ficţiune, imaginaţie, invenţie; realitate, adevăr
      - – scopul comunicării: informare, delectare, divertisment etc.
      - – reacţiile receptorului: cititor, ascultător
      - – componentele şi funcţiile actului de comunicare
      - – niveluri ale receptării şi producerii textelor orale şi scrise: fonetic, ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico- semantic, stilistico-textual, nonverbal şi paraverbal
      - – normele limbii literare la toate nivelurile: fonetic, ortoepic, ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual
      - – tipuri textuale şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ
      - – discursul politic, discursul publicistic
      - – rolul verbelor în naraţiune; rolul adjectivelor în descriere
      - – rolul formulelor de adresare, de iniţiere, de menţinere şi de închidere a contactului verbal în monolog şi în dialog
  2. 2. Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune şi de interpretare, a modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea textelor literare şi nonliterare
    
    Competenţe specifice Conţinuturi asociate
    1. 2.1. Identificarea temei şi a modului de reflectare a acesteia în textele studiate sau în texte la prima vedere
    2. 2.2. Identificarea şi analiza principalelor componente de structură, de compoziţie şi de limbaj specifice textului narativ
    3. 2.3. Identificarea şi analiza principalelor componente de structură şi de limbaj specifice textului dramatic
    4. 2.4. Identificarea şi analiza elementelor de compoziţie şi de limbaj în textul poetic
    5. 2.5. Compararea unor viziuni despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte
    6. 2.6. Interpretarea textelor studiate sau la prima vedere prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură
      - – temă, motiv/ motive identificat(e) în texte, viziune despre lume a autorului/ a personajelor operei literare
      - – modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multe opere literare, aparţinând unor genuri sau epoci diferite sau unor arii culturale diferite
      - – particularităţi ale construcţiei subiectului în textele narative; particularităţi ale compoziţiei în textele narative: incipit, final, episoade/ secvenţe narative, tehnici narative; construcţia personajelor; modalităţi de caracterizare a personajului; tipuri de personaje; instanţele comunicării în textul narativ; tipuri de perspectivă narativă; literalitatea; specii epice: basm cult, nuvelă, povestire, roman; registre stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului; stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber
      - – particularităţi ale construcţiei subiectului în textul dramatic
      - – particularităţi ale compoziţiei textului dramatic
      - – modalităţi de caracterizare a personajelor; registre stilistice, limbajul personajelor, notaţiile autorului
      - – specii dramatice – comedia; o operă dramatică postbelică
      - – creaţie dramatică şi spectacol
      - – cronica de spectacol, discutată în relaţie cu textul dramatic
        
        şi punerea în scenă a acestuia (pentru proba orală)
      - – titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă: motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetică
      - – sugestie şi ambiguitate
      - – imaginar poetic, figuri semantice (tropi); elemente de prozodie
      - – poezie epică, poezie lirică
      - – instanţele comunicării în textul poetic
      - – viziune despre lume, teme şi motive, concepţii despre artă, sensuri multiple ale textelor literare
      - – limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii; limbajul muzicii (pentru proba orală)
      - – lectură critică: elevii evaluează ceea ce au citit; lectură creativă: elevii extrapolează, caută interpretări personale, prin raportări la propria sensibilitate, experienţă de viaţă şi de lectură
  3. 3. Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/ literare
    
    Competenţe specifice Conţinuturi asociate
    1. 3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opere literare şi contextul cultural în care au apărut acestea
    2. 3.2. Construirea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului
      - – trăsături ale curentelor culturale/ literare reflectate în textele literare studiate sau în texte la prima vedere
      - – fundamente ale culturii române (originile şi evoluţia limbii române)
        
        cultural românesc, prin integrarea şi relaţionarea cunoştinţelor asimilate
      - – perioada veche (formarea conştiinţei istorice)
      - – curente culturale/ literare în secolele XVII-XVIII: umanismul
        
        şi iluminismul
      - – perioada modernă: a. secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea (perioada paşoptistă; România, între Occident şi Orient; criticismul junimist); b. curente culturale/ literare în secolul XIX – începutul secolului XX (romantismul, realismul, simbolismul, prelungiri ale romantismului şi clasicismului); c. perioada interbelică (orientări tematice în romanul interbelic, tipuri de roman: psihologic şi al experienţei; poezia interbelică, diversitate tematică, stilistică şi de viziune; curente culturale/ literare în perioada interbelică: modernism, tradiţionalism, orientări avangardiste; identitate culturală în context european); perioada postbelică (tipuri de roman în perioada postbelică, poezia în perioada postbelică, teatrul în perioada postbelică; curente culturale/ literare: postmodernismul)
      - – curente culturale/ literare româneşti în context european
  4. 4. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare Competenţe specifice Conţinuturi asociate
    1. 4.1. Identificarea structurilor argumentative în texte literare şi nonliterare studiate sau la prima vedere
    2. 4.2. Argumentarea unui punct de vedere privind textele literare şi nonliterare studiate sau la prima vedere
    3. 4.3. Compararea şi evaluarea unor argumente diferite, pentru formularea unor judecăţi proprii
      - – construcţia textului argumentativ; rolul conectorilor în argumentare, structuri şi tehnici argumentative în texte literare şi nonliterare, scrise sau orale
      - – logica şi coerenţa mesajului argumentativ
      - – verbe evaluative, adverbe de mod/ predicative ca mărci ale subiectivităţii evaluative, cuvinte cu rol argumentativ, structuri sintactice în argumentare
      - – construcţia discursului argumentativ: structuri specifice, conectori, tehnici argumentative
      - – eseul argumentativ
      - – textul critic (recenzia, cronica literară, eseul, studiul critic) în raport cu textul discutat
      - – interpretări şi judecăţi de valoare exprimate în critica şi în istoria literară
      - – eseul structurat, eseul liber
3. III. PRECIZĂRI PRIVIND CONŢINUTURILE PROGRAMEI

a. LITERATURĂ

Autori canonici:
-  Mihai Eminescu
-  Ion Creangă
-  I.L. Caragiale
-  Titu Maiorescu
-  Ioan Slavici
-  G. Bacovia
-  Lucian Blaga
-  Tudor Arghezi
-  Ion Barbu
-  Mihail Sadoveanu
-  Liviu Rebreanu
-  Camil Petrescu
-  G. Călinescu
-  E. Lovinescu
-  Marin Preda
-  Nichita Stănescu
-  Marin Sorescu.
  
  Notă. Conform programei şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică studiul monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel puţin unui text din opera acestora. Textele literare la prima vedere pot aparţine atât autorilor canonici, cât şi altor autori studiaţi.
  
  Pentru proba scrisă, elevii trebuie să studieze în mod aprofundat cel puţin numărul minim de texte prevăzute în programa şcolară, aparţinând autorilor canonici sau prozei narative, poeziei sau dramaturgiei româneşti despre care să poată redacta un eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ, în care să aplice conceptele de istorie şi teorie literară (perioade, curente literare/ culturale, elemente de analiză tematică, structurală şi stilistică) menţionate în tabelul de mai sus şi în lista ce urmează:
  -  proză scurtă: basm cult, nuvelă; texte reprezentative pentru aspectele esenţiale ale speciei narative pe care o ilustrează;
  -  roman: texte reprezentative pentru aspectele esenţiale ale genului şi ale evoluţiei acestuia;
  -  poezie: texte poetice care să ilustreze aspecte esenţiale ale genului şi ale evoluţiei acestuia;
  -  dramaturgie: comedia; texte dramatice care să ilustreze aspecte specifice şi diferite ale genului şi ale evoluţiei acestuia.
    
    Tematica studiilor de caz şi dezbaterile menţionate în tabel pot fi valorificate în cadrul probelor orale şi scrise, prin solicitarea argumentării unor opinii sau judecăţi de valoare (reproduse) pe marginea acestora.
b. LIMBĂ ŞI COMUNICARE

Niveluri de constituire a mesajului Notă. Conţinuturile de mai jos vizează:

– aplicarea, în diverse situaţii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice;
– aplicarea cunoştinţelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă şi în receptarea textelor studiate sau la prima vedere.

Nivelul fonetic
– pronunţii corecte/ incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul;
– cacofonia; hipercorectitudinea;
– pronunţare/ lectura nuanţată a enunţurilor (ton, pauză, intonaţie).

Nivelul lexico-semantic
– variante lexicale; câmpuri semantice;
– erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică;
– derivate şi compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale;
– relaţii semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie);
– sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor);
– unităţi frazeologice (locuţiuni şi expresii);
– interpretarea sensului cuvintelor în context;
– câmpuri semantice şi rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise şi orale;
– etimologia populară, hipercorectitudinea;
– sensul cuvintelor în context; sens denotativ şi sens conotativ.

Nivelul morfosintactic
– forme flexionare ale părţilor de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului; adjective fără grade de comparaţie; numerale etc.); valori expresive ale părţilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivităţii vorbitorului;
– elemente de acord gramatical; (între predicat şi subiect – acordul logic, acordul prin atracţie; acordul atributului cu partea de vorbire determinată);
– elemente de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume/ adjective pronominale relative, adverbe relative);
– valori stilistice ale coordonării şi subordonării în frază;
– anacolutul.

Nivelul ortografic şi de punctuaţie
– norme ortografice şi de punctuaţie în constituirea mesajului scris (scrierea corectă a cuvintelor, scrierea cu majusculă, despărţirea cuvintelor în silabe, folosirea corectă a semnelor de ortografie şi de punctuaţie);
– rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scrise.

Nivelul stilistico-textual
– registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adecvate situaţiei de comunicare;
– coerenţă şi coeziune în exprimarea orală şi scrisă;
– tipuri de texte şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ;
– stiluri funcţionale adecvate situaţiei de comunicare;
– limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon;
– stil direct, stil indirect, stil indirect liber;
– rolul figurilor de stil şi al procedeelor artistice în constituirea sensului;
– rolul elementelor arhaice şi regionale în receptarea mesajelor.

NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe. Conform Adreselor M.Ed.C. nr. 48.871/ 23 noiembrie 2005 şi nr. 31.641/ 3 mai 2006, începând cu anul şcolar 2006-2007, „respectarea normelor prevăzute în ediţia a II-a a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM2) este obligatorie […] la examenele de bacalaureat, în cadrul cărora elevii vor face dovada cunoaşterii acestora, fiind evaluaţi ca atare“.

C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA PORTUGHEZĂ BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA PORTUGHEZĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În conformitate cu prevederile Legii Învăţământului nr. 84 /1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, absolvenţii de liceu, toate profilurile şi specializările, au dreptul să susţină examenul de bacalaureat la limba portugheză în cadrul Probei C, de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal.

Această probă se susţine în conformitate cu Ordinul Ministrului privind aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2011, după cum urmează:
1. a. proba de înţelegere a unui text audiat;
2. b. proba scrisă;
3. c. proba orală.
  
  Limba modernă 2, Limba modernă 3 cu regim bilingv de studiu:
  - – Filiera teoretică, toate profilurile şi specializările
  - – Filiera vocaţională, toate profilurile şi specializările
II. COMPETENŢE DE EVALUAT

COMPETENŢELE GENERALE:

Competenţele generale sunt aceleaşi pentru toate filierele/ profilurile/ specializările:
- – Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare.
- – Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare/ sarcini de lucru variate.
- – Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă.
- – Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare.
COMPETENŢE SPECIFICE:

Competenţele specifice (şi conţinuturile) se diferenţiază pe cele două nivele: L2 şi L3, astfel:

LIMBA MODERNĂ 2
1. 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare
  1. 1.1. Desprinderea sensului global/ ideilor esenţiale dintr-un text dat.
  2. 1.2. Identificarea şi selectarea, din mesaje variate, de informaţii şi opinii relevante/ de informaţii punctuale/ de informaţii specifice.
  3. 1.3. Deducerea înţelesului unor elemente lexicale necunoscute, cu ajutorul contextului.
  4. 1.4. * Identificarea, prin citire rapidă de informaţii/ detalii specifice dintr-un text, mai lung în vederea rezolvării unei sarcini de lucru.
  5. 1.5. * Corelarea de informaţii din diverse părţi ale unui text / din texte literare diferite pentru a rezolva o sarcină de lucru.
2. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare
  1. 2.1. Prezentarea/ Relatarea unui fapt divers/ film/ întâmplări/ eveniment socio-cultural sau profesional, subliniind elementele semnificative.
  2. 2.2. Completarea de documente (formulare, chestionare etc.) de uz curent şi specifice domeniului de specializare.
  3. 2.3. Redactarea de texte funcţionale variate (instrucţiuni, anunţuri de mică publicitate, pagini de jurnal etc.), aducând argumente şi exemple în sprijinul opiniilor exprimate.
  4. 2.4. Elaborarea de descrieri pe subiecte legate de domenii de interes personal (evenimente, experienţe personale)/ profesional.
  5. 2.5. Elaborarea unui text structurat pe subiecte cunoscute, cu folosirea unui limbaj adecvat.
  6. 2.6. Emiterea de ipoteze şi susţinerea lor cu câteva argumente.
3. 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă
  1. 3.1. Solicitarea opiniilor interlocutorului şi comentarea succintă a părerilor exprimate de parteneri/ exprimarea poziţiei (acord/ dezacord); solicitarea şi oferirea de clarificări, explicaţii.
  2. 3.2. Oferirea de răspunsuri concrete şi de ordin personal la un chestionar/ sondaj/ interviu.
  3. 3.3. Exprimarea unor sentimente şi reacţii (surpriză, bucurie, neplăcere, interes, indiferenţă, regret, uimire) referitoare la evenimente/ situaţii/ experienţe trăite sau aflate.
  4. 3.4. Realizarea unui interviu structurat pe baza unui chestionar elaborat.
  5. 3.5. Redactarea unor mesaje de răspuns în care sunt exprimate mulţumiri sau scuze.
  6. 3.6. Redactarea de texte funcţionale pe diferite teme, adresate anumitor destinatari în diferite scopuri de comunicare (pentru a exprima intenţii, a obţine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.).
  7. 3.7. Adecvarea formatului/ limbajului la subiect/ interlocutor/ cititorul intenţionat, cu utilizarea convenţiilor/ normelor sociale şi culturale folosite în comunicarea formală şi informală.
4. 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
  1. 4.1. Luarea de notiţe dintr-o lectură, în vederea realizării unui raport/ unei informări.
  2. 4.2. Redarea, prin cuvinte proprii, a unor mesaje/ texte simple din domenii cunoscute. 4.3.Traducerea din limba portugheză în limba maternă/ din limba maternă în limba portugheză, a
unui mesaj/ text de mică dificultate.
III. CONŢINUTURI

Limba modernă 2 şi Limba modernă 3 cu regim bilingv de studiu

1.1 ELEMENTE DE LEXIC ŞI DE SEMANTICĂ

Elementele de lexic şi de semantică se învaţă, se dezvoltă şi se folosesc pe măsură ce se achiziţionează şi celelalte competenţe lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea şi gradul de stăpânire a vocabularului (inclusiv pronunţia şi ortografierea corectă).
1.2 FUNCŢII COMUNICATIVE

Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elemente şi structuri lexicale corespunzătoare funcţiilor comunicative prevăzute de Programa de limba portugheză pentru ciclul liceal:
- – a se prezenta, a prezenta pe cineva
- – a se prezenta într-un interviu de angajare/ C.V.
- – a vorbi despre sine
- – a vorbi despre starea fizică
- – a face o expunere pe o temă dată
- – a exprima un raţionament/ o judecată
- – a exprima o opinie personală/ stări/ sentimente
- – a argumenta o opinie personală
- – a relata evenimente
- – a descrie locuri, persoane, obiecte
- – a da, a cere informaţii practice cuiva
- – a exprima gusturi şi preferinţe
- – a sfătui pe cineva/ a cere cuiva să facă ceva/ a interzice
- – a situa în spaţiu şi timp
- – a exprima cantitatea/ calitatea; a compara
- – a propune/ a invita, a accepta/ a refuza
- – a-şi exprima acordul/ dezacordul
- – a face o urare a felicita
- – a rezuma un text (idei esenţiale)
- – a participa la o conversaţie / interacţiune orală (în situaţie de examen)
1.3 CONŢINUTURI LINGVISTICE

Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform Programei de limba portugheză pentru ciclul liceal.

Lexic: relaţii semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime, familii de cuvinte), câmp lexical/ semantic, conotaţie/ denotaţie.

Articolul: hotărât, nehotărât; contragerea.

Substantivul: gen, număr; exprimarea cazurilor; nominalizarea (formarea substantivelor pornind de la un verb).

Adjectivul: adjectivul calificativ, acord; gradele de comparaţie; adjectivul posesiv; demonstrativ.

Numeralul: cardinal şi ordinal.

Pronumele: personal, forme, pronumele personal cu funcţie de subiect, complement direct, complement indirect; Formas de tratamento; pronumele posesiv, demonstrativ, relativ şi nehotărât.

Verbul: modul indicativ (timpuri simple şi compuse), condiţional (prezent, perfect), conjunctiv (prezent, imperfect, perfect, mai mult ca perfect, viitor), imperativ (afirmativ şi negativ); forme nominale (infinitivul impersonal şi personal, gerunziu simplu şi compus, participiu);

perifraze verbale uzuale: estar a, ter de, ter que, haver de + inf., ir + inf., ir a + inf., vir a + inf., acabar de, precisar de.

verbe auxiliare: ter, haver, ser, estar.

folosirea verbelor ser şi estar.

diateza pasivă; conjugarea pronominală, cu pronume personale (o, a, os, as), conjugarea pronominală reflexivă.

Adverbul: de afirmaţie, negaţie; adverbe de timp, de loc, de mod; locuţiuni adverbiale; gradele de comparaţie; adverbele cá şi lá – utilizare emfatică.

Prepoziţia: folosirea prepoziţiilor: a, de, em, com, por, para, até, desde; contragerea cu articol sau pronume; locuţiuni prepoziţionale.

Sintaxa propoziţiei: subiectul, predicatul, atributul, complementul (direct, indirect), complementele circumstanţiale.

Sintaxa frazei: concordanţa la indicativ; concordanţa la conjunctiv; folosirea conjunctivului: după verbe de voinţă, îndoială, sentimente, verbe de opinie, după conjuncţii, locuţiuni conjuncţionale, expresii impersonale, în propoziţii relative;

exprimarea cauzei, scopului, ipotezei, consecinţei, concesiei, condiţiei, comparaţiei.

Tipuri şi forme de fraze: activă, pasivă, negativă, impersonală;

imperativă, exclamativă, interogativă, emfaza
1.4 DOMENII TEMATICE, TEXTE ŞI TEME pentru comunicarea orală şi scrisă DOMENII TEMATICE

DOMENIUL PERSONAL

 Viaţa personală (educaţie, stil de viaţă, comportament social, strategii de studiu, opţiuni pentru carieră, hobby-uri);
 Relaţii interpersonale/ inter-umane/ profesionale, viaţa de echipă;
 Universul adolescenţei (cultură, sport, timp liber).

DOMENIUL PUBLIC
 Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice, ştiinţifice, tehnice, ecologice, strategii de utilizare a resurselor);
 Tinerii şi viaţa comunitară;
 Democraţie, civism şi drepturile omului;
 Mass-media.

DOMENIUL OCUPAŢIONAL
 Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional;
 Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii;
 Locuri de muncă, echipamente, activităţi, operaţiuni, comportament profesional, deontologie profesională;
 Produse şi servicii, calitatea serviciilor/ produselor. DOMENIUL EDUCAŢIONAL
 Descoperiri ştiinţifice şi tehnice;
 Viaţa culturală şi lumea artelor;
 Patrimoniul socio-cultural european;
 Obiceiuri şi tradiţii (lusofone şi româneşti)
 Repere culturale ale spaţiului lingvistic european şi lusofon – trecut şi prezent.

Textele şi temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:

a) Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă (din ziare, reviste) în limba portugheză;
b) Tipul de text: text autentic literar/ neliterar;
c) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil (150-350 de cuvinte);
d) Dificultate: în funcţie de profil.

Textele de examen nu vor depăşi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba portugheză, dar vor diferi ca grad de dificultate, în funcţie de profil.
-  TEXTE
  
  Tipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, poetic, argumentativ (pliant turistic, ghid, expunere, eseu).
-  TEME
  
  Temele pentru monologuri sau redactări sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general:
  -  Viaţa personală şi socială: identitate (C.V.); relaţii între tineri, idealuri şi proiecte, tinerii şi comunitatea, tinerii şi idolii lor; familia: membrii, ocupaţii; sănătate (droguri/ SIDA/ tabagismul / alcoolul …) etc.;
  -  Viaţa cotidiană: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping, aeroport, gară, poştă, bancă, meteo etc.;
  -  Timp liber: fim-de-semana/ vacanţă; călătorii, activităţi (lectură, sport, muzică, dans) etc.;
  -  Societate: educaţie; cultură (cinema, teatru, muzee, festivaluri …); mass-media; modă; conflicte între generaţii; muncă / şomaj; violenţă/ non-violenţă etc.;
  -  Mediul înconjurător: oraş/ sat; poluarea şi ocrotirea mediului înconjurător etc.;
  -  Spaţiul lusofon: Portugalia contemporană (evenimente marcante); oraşe şi provincii; obiceiuri, tradiţii, sărbători; personalităţi culturale şi ştiinţifice; lusofonia şi ţările lusofone;
  -  Comunitatea europeană: locuri şi monumente europene (inclusiv din România); patrimoniul cultural, ştiinţific şi tehnic european (inclusiv contribuiţii şi personalităţi româneşti); ecouri ale culturii româneşti în plan european; instituţii europene.
NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume.

C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA JAPONEZĂ BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA JAPONEZĂ
1. I. STATUTUL DISCIPLINEI
  
  În conformitate cu prevederile Legii Învăţământului nr. 84 /1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, absolvenţii de liceu, toate profilurile şi specializările, au dreptul să susţină examenul de bacalaureat la limba japoneză în cadrul Probei C, de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal.
  
  Această probă se susţine în conformitate cu Ordinul Ministrului privind aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2011, după cum urmează:
  1. a. proba de înţelegere a unui text audiat;
  2. b. proba scrisă;
  3. c. proba orală.
2. II. COMPETENŢE DE EVALUAT
  
  Pentru a se evalua competenţa de comunicare orală sau scrisă, candidaţilor li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru.
  1. 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare
    1. 1.1 Desprinderea semnificaţiei globale dintr-o discuţie intre vorbitori nativi pe subiecte cunoscute
    2. 1.2 Recunoaşterea argumentelor şi identificarea concluziilor dintr-un text argumentativ pe teme cunoscute, auzit sau citit
    3. 1.3 Selectarea informaţiilor relevante din diferite texte citite în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru
    4. 1.4 * Desprinderea semnificaţiei globale şi a unor informaţii de detaliu din înregistrări radio pe subiecte de interes, când mesajul este clar articulat
    5. 1.5 * Extragerea ideilor esenţiale dintr-un text de informare generală, articol de presă sau text specializat
  2. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte
    1. 2.1 Prezentarea orală/ în scris a unei activităţi desfăşurate în grup pe baza unui plan de idei
    2. 2.2 Relatarea oral/ în scris a unui eveniment/ unei experienţe, pe baza unui plan simplu de idei
    3. 2.3 Elaborarea unor texte funcţionale simple după model
    4. 2.4 * Redactarea unei pagini de jurnal în fraze scurte care redau esenţa întâmplărilor
    5. 2.5 * Emiterea de ipoteze în cadrul unei discuţii/ dezbateri
    6. 2.6 * Prezentarea oral/ în scris a unui film/ a unei cărţi prin raportare la experienţa personală
  3. 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală şi scrisă
    1. 3.1 Preluarea şi transmiterea unui mesaj audiat când este permisa cererea pentru repetarea unor cuvinte în scopul clarificării
    2. 3.2 Comentarea pe scurt a unei informaţii vehiculate de interlocutori
    3. 3.3 Redactarea unei scrisori de răspuns la anunţuri din mass-media
    4. 3.4 * Formularea de răspunsuri coerente la un chestionar simplu cu întrebări deschise
    5. 3.5 * Susţinerea unui punct de vedere în cadrul unei dezbateri folosind câteva argumente
  4. 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
    1. 4.1 * Reformularea unui text scurt cunoscut prin contragere/ reducere
    2. 4.2 * Traducerea unor texte funcţionale din limba japoneză în limba română (şi invers)
    3. 4.3 * Schimbarea punctului de vedere într-o relatare scurtă
  *Competenţa generală 4 şi toate competenţele specifice de sub ea, precum şi toate celelalte competenţe specifice scrise cu italice şi marcate cu asterisc (*) se recomandă numai pentru studiul limbii japoneze în regim intensiv (patru ore pe săptămână).
3. III. CONŢINUTURI

1. LEXIC şi SEMANTICĂ

Elementele de lexic şi semantică se învaţă şi se însuşesc în paralel cu celelalte competenţe lingvistice, fiind în interdependenţă permanentă cu ele.

Din perspectiva bacalaureatului, evaluarea acestor elemente vizează controlul vocabularului: varietatea, adecvarea, ortografia în raport cu textul sau retroversiunea dată, şi se regăsesc în schemele de notare.

NOTĂ:

Elementele de vocabular care vor fi evaluate nu vor depăşi nivelul 4 al Atestatului Internaţional de Limbă Japoneză şi se regăsesc în manualele studiate la clasă.

Clasa a IX-a E de masta Nigongo (Bunkei 85) (L1 – 25) Clasa a X-a Minna no Nihongo, vol. 1, (L1 – L14) Clasa a XI-a Minna no Nihongo, vol. 2, (L15 – L25) Clasa a XII-a Minna no Nihongo, vol. 2, (L26 –L40)

Pentru evaluarea kanji-lor însuşiţi se va ţine seama de:
- – lista cerută pentru Noryoku Shiken/Atestatul Internaţional de Limbă Japoneză (nivelul 5, 4)
- – manualul studiat la clasă: Basic Kanji Book 500, vol. 1, Bojinsha, Japan (L1 – L25)
2. ACTE DE VORBIRE

Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elemente şi structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire din programa de limbă japoneză pentru ciclul liceal:
- – a se prezenta, a prezenta pe cineva;
- – a vorbi despre sine;
- – a descrie locuri, persoane, obiecte pe baza unor imagini date;
- – a relata evenimente;
- – a da şi a cere informaţii practice cuiva;
- – a propune/ a invita/ a refuza;
- – a-şi exprima acordul/ dezacordul;
- – a vorbi despre sine;
- – a participa la o conversaţie orală;
- – a exprima o opinie personală;
- – a relata spusele unei alte persoane folosind vorbirea indirectă;
- – a cere permisiunea/ a interzice.
3. GRAMATICĂ

Elementele de gramatică cuprinse în Programa de limbă japoneză pentru ciclul liceal (MEC CNC 2002) organizate pe:
- – clase: substantiv, adjectiv, pronume, numeral, verb, adverb, conjuncţii, particule;
- – categorii: timp, aspect;
- – structuri: propoziţii şi fraze, subordonate;
- – procese şi relaţii: topica, transformare etc..

Pentru structurile gramaticale ce vor fi evaluate în cadrul examenului de bacalaureat se va

ţine cont de programa de Noryoku Shiken (nivelul 5 şi 4).

3. TEXTE SCRISE ŞI AUDIATE
1. a) Tipul de text: autentic (literar);
2. b) Sursa: manualele studiate, cărţi din spaţiul nipon;
3. c) Lungimea: 50-125 de cuvinte;
4. d) Dificultate: nu vor depăşi gradul de dificultate al textelor din manual.

NOTĂ:

În cazul textelor studiate la clasă candidatul va trebui să demonstreze cunoaşterea integrală atât a lexicului, cât şi a structurilor gramaticale studiate.

În cazul textelor nestudiate, acestea vor fi selectate pe teme familiare, fără să depăşească ca dificultate gramaticala nivelul 4 (Noryoku Shiken/ Atestatul de Limbă Japoneză) şi se vor explica elementele de vocabular necunoscute.

În cazul textelor audiate, vor fi dialoguri, conversaţii, interviuri, texte/ fragmente de informare generală cu exerciţii de confirmare a înţelegerii (de tipul “bifează”, “încercuieşte”, “subliniază” etc.); exerciţii cu alegere multiplă, răspunsuri la întrebări de tipul "adevărat"/ "fals"; exerciţii de ordonare a propoziţiilor dintr-un set, conform textului audiat.

C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ITALIANĂ BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ITALIANĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În conformitate cu prevederile Legii Învăţământului nr. 84 /1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, absolvenţii de liceu, toate profilurile şi specializările, au dreptul să susţină examenul de bacalaureat la limba italiană în cadrul Probei C, de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal.

Această probă se susţine în conformitate cu Ordinul Ministrului privind aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2011, după cum urmează:
1. a. proba de înţelegere a unui text audiat;
2. b. proba scrisă;
3. c. proba orală.
II. COMPETENŢE DE EVALUAT

COMPETENŢE GENERALE

L1, L2, L3 – FILIERA TEORETICĂ, TOATE PROFILURILE ŞI SPECIALIZĂRILE

– FILIERA VOCAŢIONALĂ, TOATE PROFILURILE ŞI SPECIALIZĂRILE

Competenţele generale sunt aceleaşi pentru toate filierele/ profilurile/ specializările (cu excepţia filierei tehnologice):
-  Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare.
-  Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare/ sarcini de lucru variate.
-  Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă.
-  Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare.
COMPETENŢE SPECIFICE

Competenţele specifice (şi conţinuturile) se diferenţiază pe cele trei nivele: L1, L2 şi L3,

astfel:

LIMBA MODERNĂ 1 (normal, intensiv, bilingv)
1. 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare
  1. 1.1. Identificarea sensului global al unui mesaj.
  2. 1.2. Identificarea ideilor principale/ de informaţii cheie/ de detalii specifice/ extragerea esenţialului din texte autentice.
  3. 1.3. Selectarea şi corelarea de informaţii din diverse părţi ale unui text/ din texte diferite în scopul îndeplinirii unei sarcini de lucru.
  4. 1.4. Identificarea, în mesaje diverse, a atitudinilor, sentimentelor, punctelor de vedere exprimate (pentru a le compara cu punctul de vedere personal).
  5. 1.5. Analizarea unor situaţii descrise în texte în scopul unui studiu aprofundat/ al luării unor decizii.
  6. 1.6. *Identificarea elementelor structurale ale textului literar (temă, subiect, mesaj, personaj, cadrul acţiunii).
  7. 1.7. *Identificarea elementelor structurale ale textului literar (vocea auctorială, naraţiune la pers. I
    
    şi a III-a, personaj), a simbolurilor, a metaforelor, a altor mijloace de expresie artistică.
2. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare
  1. 2.1. Descrierea unor activităţi cotidiene, obiceiuri; prezentarea de descrieri clare şi detaliate, pe subiecte legate de domenii de interes propriu şi de domeniul de specializare.
  2. 2.2. Relatarea conţinutului unui film/ prezentarea de cărţi, evenimente, experienţe, cu exprimarea sentimentelor/ reacţiilor personale în legătură cu acestea.
  3. 2.3. Redactarea de paragrafe/ texte pe o temă de interes.
  4. 2.4. Expunerea unor idei, opinii şi puncte de vedere proprii şi susţinerea lor cu argumente şi exemple.
  5. 2.5. Elaborarea unui raport (a desfăşurării unei activităţi de grup/ proiect individual/ activităţi cotidiene etc.)/ referat/ eseu*/ prezentare, argumentate logic şi susţinute de exemple pertinente din experienţa personală sau din alte surse.
  6. 2.6. Completarea de formulare şi redactarea de texte funcţionale variate, cu respectarea convenţiilor specifice şi cu folosirea de conectori.
  7. 2.7. Utilizarea convenţiilor folosite în comunicarea orală şi în scris, formală şi informală, adecvând formatul şi limbajul la context şi la tipul de text.
  8. 2.8. *Argumentarea, oral/ în scris, a modului personal de interpretare a unui text literar.
3. 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă
  1. 3.1. Solicitarea adecvată a ideilor, opiniilor, părerilor interlocutorului şi răspunsuri/ comentarii adecvate la acestea; solicitarea/ oferirea de clarificări/ explicaţii.
  2. 3.2. Oferirea de răspunsuri la un chestionar pe teme de interes, în care sunt motivate opţiunile.
  3. 3.3. Formularea de idei/ păreri pe teme de interes în cadrul unei discuţii/ în mesaje de răspuns.
  4. 3.4. Susţinerea unui punct de vedere în cadrul unei conversaţii, unui schimb de mesaje scrise, pe teme de interes.
  5. 3.5. Avansarea unor ipoteze şi formularea de răspunsuri adecvate la ipotezele emise de ceilalţi.
  6. 3.6. Redactarea de scrisori/ alte texte funcţionale pe diferite teme, către diverşi destinatari, în diferite scopuri de comunicare (a obţine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.), cu adecvarea formatului şi a limbajului la subiect şi la cititorul intenţionat.
  7. 3.7. Adaptarea formei mesajului la context/ la situaţia de comunicare în funcţie de stil (formal/ informal), respectând normele socio-culturale uzuale.
  8. 3.8. *Susţinerea cu argumente relevante a unui punct de vedere în cadrul unei discuţii/ al unui schimb de mesaje scrise, pe teme culturale/ literare.
Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
*Competenţele specifice marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc sunt obligatorii numai pentru specializările filologie (filiera teoretică, profil umanist) şi ştiinţe sociale (filiera vocaţională, profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/ săpt. de limba modernă 1 în curriculumul diferenţiat (CD).

LIMBA MODERNĂ 2
1. 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare
  1. 1.1. Desprinderea sensului global/ ideilor esenţiale dintr-un text dat.
  2. 1.2. Identificarea şi selectarea, din mesaje variate, de informaţii şi opinii relevante/ de informaţii punctuale/ de informaţii specifice.
  3. 1.3. Deducerea înţelesului unor elemente lexicale necunoscute, cu ajutorul contextului.
  4. 1.4. *Identificarea, prin citire rapidă de informaţii/ detalii specifice dintr-un text mai lung, în vederea rezolvării unei sarcini de lucru.
  5. 1.5. *Corelarea de informaţii din diverse părţi ale unui text/ din texte literare diferite pentru a rezolva o sarcină de lucru.
2. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare
  1. 2.1. Prezentarea/ Relatarea unui fapt divers/ film/ întâmplări/ eveniment socio-cultural sau profesional, subliniind elementele semnificative.
  2. 2.2. Completarea de documente (formulare, chestionare etc.) de uz curent şi specifice domeniului de specializare.
  3. 2.3. Redactarea de texte funcţionale variate (instrucţiuni, anunţuri de mică publicitate, pagini de jurnal etc.), aducând argumente şi exemple în sprijinul opiniilor exprimate.
  4. 2.4. Elaborarea de descrieri pe subiecte legate de domenii de interes personal (evenimente, experienţe personale)/ profesional.
  5. 2.5. Elaborarea unui text structurat pe subiecte cunoscute, cu folosirea unui limbaj adecvat.
  6. 2.6. Emiterea de ipoteze şi susţinerea lor cu câteva argumente.
3. 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă
  1. 3.1. Solicitarea opiniilor interlocutorului şi comentarea succintă a părerilor exprimate de parteneri/ exprimarea poziţiei (acord/ dezacord); solicitarea şi oferirea de clarificări, explicaţii.
  2. 3.2. Oferirea de răspunsuri concrete şi de ordin personal la un chestionar/ sondaj/ interviu.
  3. 3.3. Exprimarea unor sentimente şi reacţii (surpriză, bucurie, neplăcere, interes, indiferenţă, regret, uimire) referitoare la evenimente/ situaţii/ experienţe trăite sau aflate.
  4. 3.4. Realizarea unui interviu structurat pe baza unui chestionar elaborat.
  5. 3.5. Redactarea unor mesaje de răspuns în care sunt exprimate mulţumiri sau scuze.
  6. 3.6. Redactarea de texte funcţionale pe diferite teme, adresate anumitor destinatari în diferite scopuri de comunicare (pentru a exprima intenţii, a obţine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.).
  7. 3.7. Adecvarea formatului/ limbajului la subiect/ interlocutor/ cititorul intenţionat, cu utilizarea convenţiilor/ normelor sociale şi culturale folosite în comunicarea formală şi informală.
4. 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
  1. 4.1. Luarea de notiţe dintr-o lectură, în vederea realizării unui raport/ unei informări.
  2. 4.2. Redarea, prin cuvinte proprii, a unor mesaje/ texte simple din domenii cunoscute.
  3. 4.3. Traducerea din limba italiană în limba maternă/ din limba maternă în limba italiană, a unui mesaj/ text de mică dificultate.
  4. 4.4. Reducerea unui paragraf la o idee esenţială/ rezumarea conţinutului unui mesaj/ text.
  5. 4.5. Transferul informaţiilor factuale din texte de informare generală în diverse forme de prezentare.
  6. 4.6. *Transferul şi adaptarea semnificaţiei unui text literar la contexte neliterare.
*Competenţele specifice marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc sunt obligatorii numai pentru specializarea filologie (filiera teoretică, profil umanist) care are prevăzută 1 oră/ săpt. de limba modernă 2 în curriculumul diferenţiat (CD).

LIMBA MODERNĂ 3
1. 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare
  1. 1.1. Desprinderea semnificaţiei globale; identificarea şi selectarea informaţiei relevante/ ideilor principale şi a unor detalii din mesaje/ documente simple/ fragmente/ texte autentice simple pentru îndeplinirea unor sarcini de lucru.
  2. 1.2. Sesizarea ordinii evenimentelor relatate într-un text scurt şi simplu.
  3. 1.3. Recunoaşterea argumentelor şi identificarea concluziilor dintr-un text argumentativ, pe teme cunoscute.
2. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare
  1. 2.1. Povestirea/ Relatarea unei activităţi, unui fapt divers/ eveniment/ film, a unor experienţe/ întâmplări personale.
  2. 2.2. Formularea de întrebări şi răspunsuri/ de opinii argumentate despre ceea ce îi place/ nu îi place, pe o temă dată.
  3. 2.3. Redactarea unei scrisori personale simple.
  4. 2.4. Explicarea folosirii unui produs/ aplicării unei proceduri şi răspunsul la întrebări de clarificare.
  5. 2.5. Completarea de formulare de uz curent (CV, vize).
3. 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă
  1. 3.1. Redactarea de mesaje scurte pe teme familiare.
  2. 3.2. Formularea de opinii/ sugestii, solicitarea şi formularea de instrucţiuni.
  3. 3.3. Oferirea de răspunsuri şi informaţii la întrebări simple (interviu/ chestionar).
  4. 3.4. Redactarea unei scurte scrisori de răspuns la o scrisoare personală/ oficială sau la anunţuri din mass-media.
4. 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
  1. 4.1. Redactarea unui text simplu, explicativ, prin transferarea informaţiilor dintr-o schemă/ diagramă/ tabel/ desen.
  2. 4.2. Transformarea din vorbire directă în vorbire indirectă a unor mesaje simple pe teme de viaţă cotidiană.
  3. 4.3. Rezumarea unui text simplu.
  4. 4.4. Traducerea unor mesaje simple, din limba italiană în limba maternă/ din limba maternă în limba italiană.
FILIERA TEHNOLOGICĂ

Clasa a XI-a si a XII-a, filiera tehnologică – ruta directă şi ruta progresivă de calificare profesională (toate calificările profesionale)

COMPETENŢE GENERALE
- – Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris, identificarea şi selectarea de informaţii în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru.
- – Producerea de mesaje orale sau scrise în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate.
- – Realizarea de interacţiuni, în comunicarea orală (în situaţie de examen) sau scrisă, pe teme cotidiene şi pe teme profesionale.
COMPETENŢE SPECIFICE
1. 1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru
  1. 1.1. Identificarea punctelor de vedere/ a opiniilor, atitudinilor exprimate de interlocutor (în situaţie de examen).
  2. 1.2. Identificarea de informaţii-cheie, necesare şi suficiente pentru a rezolva o sarcină de lucru.
2. 2. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru
  1. 2.1. Identificarea de informaţii, idei şi opinii relevante – necesare pentru a îndeplini o sarcină de lucru – în texte de informare generală/ în texte referitoare la domeniul de activitate.
  2. 2.2. Scanarea unui text mai lung pentru identificarea rapidă de informaţii/ detalii specifice pentru rezolvarea unei sarcini de lucru.
  3. 2.3. Corelarea în mod coerent a mai multor informaţii din diverse părţi ale unui text/ din texte diferite pentru rezolvarea unei sarcini de lucru.
  4. 2.4. Transferul informaţiilor din texte referitoare la domeniul ocupaţional în diverse forme de prezentare.
  5. 2.5. Identificarea sensului cu ajutorul contextului, în texte pe teme legate de specialitate.
3. 3. Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variat
  1. 3.1. Solicitarea opiniilor interlocutorului şi răspunsul adecvat la acestea; solicitarea şi oferirea de informaţii, clarificări şi explicaţii.
  2. 3.2. Formularea clară, precisă şi în mod politicos a informaţiilor/ instrucţiunilor şi a întrebărilor/ solicitărilor, folosind un limbaj adecvat la context şi respectând convenţiile uzuale.
  3. 3.3. Prezentarea de descrieri:
    -  pe subiecte legate de domenii de interes propriu şi/ sau profesional.
    -  *de activităţi, stări şi experienţe personale legate de viaţa cotidiană şi de domeniul de activitate.
    -  *de produse şi servicii specifice domeniului ocupaţional.
4. 4. Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate
  1. 4.1. Transmiterea de informaţii corecte vizând aspecte din domeniul de activitate.
  2. 4.2. Completarea de documente şi formulare profesionale, specifice domeniului ocupaţional.
  3. 4.3. Redactarea unor texte funcţionale variate, structurate, şi cu folosirea de conectori.
  4. 4.4. Adecvarea formatului şi limbajului la context, la tipul de text, la subiect şi la cititorul intenţionat; utilizarea convenţiilor folosite în comunicarea scrisă, formală şi informală.
*Competenţele specifice marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc sunt obligatorii numai pentru

Limba 2.
III. CONŢINUTURI

LIMBA MODERNĂ 1 (normal, intensiv, bilingv)

1. DOMENII TEMATICE

Temele pentru expuneri/ redactări sunt alese din tematica prevăzută de Programele şcolare de limba italiană pentru ciclul liceal (L1) şi sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general.

DOMENIUL PERSONAL
-  Viaţa personală (stil de viaţă, alimentaţie, sănătate, educaţie; activităţi în timpul liber, călătorii, etc.);
-  Relaţii interpersonale în familie şi în societate, bunele maniere, relaţii între tineri (munca în echipă/ participarea la proiecte de cooperare educativă etc.);
-  Pregătirea tinerilor pentru viaţa activă (civism, proiecte de dezvoltare personală şi de inserţie socială);
-  Universul adolescenţei (viaţa cotidiană, cultură, sport, probleme ale vieţii cotidiene: droguri/ alcool/ fumat/ SIDA etc.); universul afectiv al tinerilor.
  
  DOMENIUL PUBLIC
-  Ţări, oraşe, călătorii – obiective/ situri culturale şi turistice;
-  Aspecte semnificative din viaţa contemporană (sociale/ economice/ tehnice/ culturale/ ecologice);
-  Serviciile în societatea contemporană (servicii medicale/ hoteliere/ instituţii de spectacole etc.);
-  Locuri şi instituţii publice (administrative/ culturale); relaţia cu instituţiile şi serviciile publice;
-  Mijloace moderne de comunicare în masă;
-  Mediu urban/ mediu rural;
-  Mediul înconjurător; ocrotirea mediului şi dezvoltarea durabilă.
  
  DOMENIUL OCUPAŢIONAL
-  Universul profesiilor şi al meseriilor – aspecte relevante; cunoaşterea unor aspecte semnificative din viaţa profesională (activităţi şi profesiuni);
-  Preocupări, proiecte de formare individuală/ profesională.
  
  DOMENIUL EDUCAŢIONAL, CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE
-  Aspecte de cultură şi civilizaţie în societatea italiană;
-  Repere de cultură şi civilizaţie ale spaţiului cultural italian; viaţa culturală (muzee/ festivaluri/ evenimente culturale etc.); obiceiuri, tradiţii, sărbători tradiţionale; personalităţi din sfera culturală/ ştiinţifică/ sportivă/ religiei/ muzicii/ literaturii;
-  Condiţia şi rolul femeii în societatea contemporană;
-  Progresul tehnologic în societatea avansată universul mass-media;
-  Instituţii europene şi procesul de integrare europeană; *construcţia europeană, aportul Italiei la acest proces;
-  Generaţia tânără şi comunicarea în mediul electronic.
2. FUNCŢII COMUNICATIVE

Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat, oral şi în scris, în contexte relevante (registru formal/ informal) elemente şi structuri lexicale corespunzătoare următoarelor funcţii comunicative, prevăzute de Programele şcolare de limba italiană pentru ciclul liceal (L1):
-  a exprima acordul/ dezacordul;
-  a da/ a cere informaţii practice;
-  a exprima posibilitatea sau imposibilitatea;
-  a a-şi exprima admiraţia, interesul;
-  a exprima gusturi, preferinţe;
-  a exprima îndoiala/ regretul;
-  a solicita repetarea/ reformularea unui mesaj;
-  a confirma/ infirma o informaţie;
-  a solicita confirmare/ infirmarea unei informaţii;
-  a formula un raţionament relaţionând cauze, efecte, ipoteze;
-  a exprima sentimente, stări emoţionale şi fizice;
-  a solicita/ a oferi informaţii despre obiecte, locuri, acţiuni, persoane (identitate, pregătire, preocupări, profesie, proiecte, realizări);
-  a descrie persoane, fapte, atitudini;
-  a descrie obiecte, locuri, fenomene.
-  a realiza descrieri/ prezentări de oraşe, personalităţi/ aspecte culturale şi sociale;
-  a relata o întâmplare/ eveniment/ o suită de acţiuni/ o discuţie;
-  a explica un fenomen, o stare;
-  a argumenta un punct de vedere personal;
-  a face o expunere pe o temă dată;
-  a exprima interese, intenţii şi preferinţe legate de dezvoltarea profesională;
-  a situa un eveniment în timp;
-  a da instrucţiuni, indicaţii;
-  *a exprima aprecieri asupra unei acţiuni/a unui produs concret sau abstract.

3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform Programelor şcolare de limba italiană pentru ciclul liceal (L1).

Elemente de fonetică, lexic şi semantică

Elemente de morfologie
Articolul
Substantivul
Adjectivul (calificativ şi pronominal)	funcţie de poziţia faţă de substantiv (buono, grande, alto, santo,

 cuvinte, sintagme corespunzând domeniilor tematice şi funcţiilor comunicative specificate mai sus;
 relaţii semantice (sinonime, antonime, omonime, familii de cuvinte);
 câmp lexical • limbaje specializate • figuri de stil, *registre ale limbii;
 denotaţie/conotaţie.

 hotărât, nehotărât, partitiv;
 folosirea şi omiterea articolului;
 prepoziţia articulată.

 gen, număr (inclusiv cazuri particulare: substantive cu plural neregulat şi substantive “sovrabbondanti”) • exprimarea cazurilor.

 acordul adj. calificativ, gradele de comparaţie (forme regulate şi forme sintetice), sensul şi comportamentul unor adjective în

	semplice, vecchio, certo);
Numeralul
Pronumele
Verbul
Adverbul
Prepoziţia, conjuncţia
Elemente de sintaxă
Sintaxa propoziţiei
Sintaxa frazei
Elemente de organizare a discursului, tipuri de texte

 adjective pronominale (posesive, demonstrative, interogative şi nehotărâte).

 cardinal şi ordinal, exprimarea secolelor, procentelor; numerale distributive, colective şi colective cu valoare substantivală (paio, coppia, decina, dozzina, centinaio, migliaio).

 pronumele personale cu funcţie de subiect/ de politeţe;
 pronumele personale complemente (locul lor în fraza afirmativă, interogativă, negativă şi imperativă);
 pronumele personale complemente combinate (locul lor în fraza afirmativă, negativă şi imperativă);
 pronumele reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât • pronumele ne şi ci/vi.

 modul indicativ (timpuri simple şi compuse);
 modul condiţional (prezent, trecut);
 modul conjunctiv (prezent, trecut, imperfect, mai mult ca perfect);
 modul imperativ (forma afirmativă şi negativă);
 moduri nepersonale (infinitiv, gerunziu, participiu): prezent şi trecut;
 acordul participiului trecut;
 diateză activă, reflexivă şi pasivă.

 adverbul de mod, de timp, de loc, de afirmaţie şi de negaţie;
 grade de comparaţie; adverbe cu grade de comparaţie neregulată.

 prepoziţiilor şi locuţiuni prepoziţionale;
 conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale, coordonatoare şi subordonatoare.

 subiectul şi predicatul, acordul subiectului cu predicatul;
 atributul;
 complementul (direct, indirect), complementele circumstanţiale.

 concordanţa timpurilor la indicativ;
 cazurile de folosire a conjunctivului şi concordanţa la conjunctiv;
 exprimarea: cauzei, concesiei, scopului, condiţiei (periodo ipotetico), necesităţii/ posibilităţii, consecinţei;
 subordonata implicită şi explicită.

 fraza activă, fraza pasivă;
 fraza afirmativă şi negativă;
 fraza interogativă (directă şi indirectă);
 fraza impersonală, imperativă, exclamativă.

 indicatori temporali şi spaţiali, articulatori logici; discurs direct şi indirect;
 textul descriptiv, narativ, poetic, argumentativ (structura şi orientarea argumentativă, idei, argumente, exemple; analiză, producere şi ordonare de paragrafe; diverse tipuri de articulatori); rezumatul de text; scrisoare;
 documentul iconic: lectura imaginii – imaginea publicitară, interpretarea imaginii fixe.

4. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ

Textele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:

a) Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă, broşuri, pliante etc. în limba italiană;
b) Tipul de text: text autentic literar/ neliterar;
c) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil şi tipul de probă (oral/scris);

d) Dificultate: în funcţie de nivel şi forma de studiu.

L1: Tipuri de texte:

 texte autentice de informare generală, pagini Internet;
 articole de presă, texte publicitare;
 articole de enciclopedie/ lucrări de popularizare;
 opinii, comentarii/ dialoguri/ interviuri/ rapoarte/ referate/ eseuri/ povestiri etc.;
 texte funcţionale (proces-verbal, reclame, anunţuri, cereri, chestionare, fişe, prospecte, diagrame, grafice, tabele, formulare, C.V.); corespondenţă personală (scrisoare, felicitări, invitaţii etc.) şi oficială/ administrativă;
 texte literare autentice; texte de tip reflexiv/ eseul reflectiv; fragmente de critică literară.

Notă: În plus, pentru clasele de bilingv, se vor include:

1. Dante Alighieri: La Divina Commedia (l’Inferno, il Purgatorio, il Paradiso; presentazione generale, il titolo, la struttura, le fonti di ispirazione, l’argomento,la topografia, i numeri e la simmetria, il rapporto pena-peccato, il mondo antico ed il mondo contemporaneo al poeta, la lingua, i quattro sensi del poema); l’Inferno – canti V, XXVI (il tema, le fonti di ispirazione, i protagonisti, il rapporto pena-peccato, la modernità dei due protagonisti nei relativi canti; Dante, giudice ed uomo durante l’incontro con Francesca ed Ulisse);
2. Francesco Petrarca: Il Canzoniere (il titolo, la struttura, i temi, la lingua e lo stile, la novità dell’opera); i sonetti Solo e pensoso, Erano i capei d’oro a l’aura sparsi;
3. Giovanni Boccaccio: Il Decamerone (il titolo, le fonti di ispirazione, la struttura, la cornice, i temi,il realismo dell’opera, la lingua e lo stile, la fortuna); Frate Cipolla (il tema, i personaggi, la caratterizzazione di fra’ Cipolla, la costruzione del suo discorso, la società contadina del Trecento, il realismo boccaccesco);
4. Carlo Goldoni: La riforma teatrale (il rifiuto dell’improvvisazione e del canovaccio e la stesura scritta dell’opera, la scelta dei caratteri, l’abbandono della maschera, la ricerca della verità e della semplicità nell’azione e nei dialoghi, la lingua, la critica garbata di cose e persone); La locandiera (il contesto storico, i personaggi, la caratterizzazione di Mirandolina, la modernità della protagonista, i personaggi, la critica sociale);
5. Giacomo Leopardi: L’Infinito (il tema ed i precursori, la struttura della poesia, la lingua e lo stile);
6. Alessandro Manzoni: I promessi sposi: il primo grande romanzo della letteratura italiana (il genere e la corrente letterari, le fonti di ispirazione ed i modelli, la composizione del romanzo, il vero storico e la Provvidenza, la struttura del romanzo, l’epoca storica, i personaggi, i fini del romanzo, la lingua e lo stile, l’importanza dell’opera);
7. Giovanni Verga: La roba (il genere letterario, il contesto storico-sociale, il carattere veristico dell’opera, il tema, la caratterizzazione del protagonista, la critica sociale, il tipo di narrazione, la lingua e lo stile);
8. Italo Svevo: La coscienza di Zeno (il contesto culturale, la struttura, i temi, i personaggi, le tecniche narrative, la lingua e lo stile, l’originalità del romanzo);
9. Luigi Pirandello: Il treno ha fischiato (il tema, la caratterizzazione del protagonista, i personaggi e le situazioni, il contrasto vita/forma, il tipo di narratore);
10. Giovanni Pascoli: La mia sera (il titolo, la struttura della poesia, i temi pascoliani, elementi del decadentismo in Pascoli la lingua, lo stile e le innovazioni);
11. Giuseppe Ungaretti: San Martino del Carso, Fratelli (l’ermetismo e la poetica ungarettiana, il tema, la novità del linguaggio poetico);
12. Eugenio Montale: Meriggiare pallido e assorto, Spesso il mal di vivere ho incontrato, Felicità raggiunta (il tema esistenziale, i motivi ricorrenti ed i simboli, la struttura delle poesie, la lingua e lo stile);
13. Dino Buzzati: Il mostro colombre (Sessanta racconti).
14. Gabriele D’Annunzio: La pioggia nel pineto;

15. Italo Calvino: Il barone rampante.

*Temele, funcţiile comunicative, elementele de construcţie a comunicării şi tipurile de texte marcate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv, sunt obligatorii numai la specializările filologie (din cadrul filierei teoretice, profil umanist) şi ştiinţe sociale (din cadrul filierei vocaţionale, profil militar M.A.I.), au prevăzută în curriculumul diferenţiat 1 oră/ săpt. la limba modernă 1.

LIMBA MODERNĂ 2

1. DOMENII TEMATICE

Temele pentru expuneri/ redactări sunt alese din tematica prevăzută de Programele şcolare de limba italiană pentru ciclul liceal (L2) şi sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general.

DOMENIUL PERSONAL
-  Viaţa personală:
  - – familia (membrii familiei; relaţii interpersonale în familie);
  - – alimentaţie, sănătate etc.;
  - – relaţii între tineri (viaţa şcolară, comportamentul în societate, munca în echipă, activităţi de timp liber: sport, turism, hobby).
-  Universul adolescenţei:
  - – viaţa cotidiană, stiluri de viaţă;
  - – universul afectiv al tinerilor; raportul între generaţii;
  - – tinerii şi provocări ale societăţii contemporane.
    
    DOMENIUL PUBLIC
-  Ţări, regiuni, oraşe – obiective turistice şi culturale;
-  Lumea contemporană (aspecte sociale, economice, politice, istorice, tehnice);
-  Mediul înconjurător; aspecte semnificative din mediul urban/ rural;
-  Telecomunicaţii, transporturi moderne, mijloacele moderne de comunicare în masă.
  
  DOMENIUL OCUPAŢIONAL
-  Universul profesiilor şi al meseriilor:
  - – meserii, profesii, ocupaţii, activităţi, meserii de viitor;
  - – cunoaşterea unor aspecte semnificative din viaţa profesională;
  - – preocupări, proiecte legate de viitorul profesional.
  DOMENIUL EDUCAŢIONAL. CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE
-  Tipuri de habitat şi stiluri de viaţă;
-  Universul cultural italian/ trecut şi prezent;
-  Tradiţii, obiceiuri, sărbători;
-  Personalităţi din sfera artistică, ştiinţifică, sportivă;
-  *Italia în procesul de integrare europeană;
-  *Relaţiile italo-române/ integrare europeană.
2. FUNCŢII COMUNICATIVE

Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat, oral şi în scris, în contexte relevante (registru formal/ informal) elemente şi structuri lexicale corespunzătoare următoarelor funcţii comunicative, prevăzute de Programele şcolare de limba italiană pentru ciclul liceal (L2):
-  a solicita şi a oferi informaţii generale despre obiecte, locuri, acţiuni persoane;
-  a solicita şi a da informaţii de ordin personal/ general;
-  a solicita şi a oferi informaţii despre locuri de interes cultural/ turistic;
-  a cere confirmare/ infirmare unor informaţii despre produse, servicii/ experienţe şi/ sau activităţi profesionale;
-  a solicita repetarea şi reformularea unui mesaj;
-  a cere şi a da clarificări pentru înţelegerea unui mesaj;
-  a descrie obiecte, locuri, fenomene;
-  a caracteriza persoane, fapte, atitudini;
-  a povesti o întâmplare, un eveniment;
-  a explica un fenomen, o stare;
-  a exprima sentimente şi stări sufleteşti;
-  a exprima certitudinea, îndoiala.
-  a cere şi a exprima o părere/ o dorinţă/ o preferinţă;
-  a exprima acordul/ dezacordul, satisfacţia sau regretul;
-  a da/ cere lămuriri, sfaturi;
-  a formula o interdicţie;
-  a situa un eveniment în timp;
-  a face o expunere pe o temă dată;
-  a exprima obligaţia, necesitatea şi posibilitatea de a face ceva;
-  *a susţine cu argumente o opinie personală.

3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

Elemente fonetice şi lexicale

Elemente de morfologie şi sintaxă
Articolul şi substantivul
Adjectivul
Numeralul	cardinal	şi	ordinal,	exprimarea	secolelor	şi	a	procentelor,

 cuvinte, sintagme corespunzând domeniilor tematice şi funcţiilor comunicative specificate mai sus;
 câmpuri lexicale; registre ale limbii italiene;
 relaţii semantice: antonimie, sinonimie, omonimie; familii de cuvinte.

 articolul hotărât şi nehotărât, folosirea şi omiterea articolului;
 articolul partitiv;
 prepoziţii articulate;
 substantivul – gen, număr (formarea pluralului regulat şi neregulat).

 adjectivul calificativ: acordul şi gradele de comparaţie (formele regulate şi sintetice);
 adjective pronominale (posesive, demonstrative şi nehotărâte).

 numeralul

	numeralul distributiv
Pronumele
Verbul
Adverbul	adverbul, gradele de comparaţie.
Prepoziţia, conjuncţia
Elemente de sintaxă
Sintaxa propoziţiei
Sintaxa frazei
Tipuri şi forme de fraze
Elemente de organizare a discursului, tipuri de texte
	(recunoaştere, caracteristici/ elemente structurale de bază);

 pronumele personal subiect (forme accentuate şi neaccentuate);
 pronumele personal complement direct şi indirect (locul lor în fraza afirmativă, negativă şi imperativă); formele combinate;
 pronumele posesiv;
 pronumele demonstrativ;
 pronumele relativ;
 pronumele nehotărât (forme frecvente);
 pronumele adverbiale ne şi ci/ vi.

 modul indicativ;
 modul imperativ, cu folosirea pronumelui personal;
 modul condiţional (prezent şi trecut);
 modul conjunctiv;
 modurile nepersonale: infinitiv, participiu, gerunziu (prezent, perfect).

 prepoziţii şi conjuncţii cu mare frecvenţă în comunicare.

 subiectul, predicatul, acordul subiectului cu predicatul; atributul; complementul (direct, indirect), complementele circumstanţiale

 concordanţa timpurilor la modul indicativ;
 concordanţa timpurilor la modul conjunctiv;
 folosirea conjunctivului;
 exprimarea cauzei, scopului, condiţiei (periodo ipotetico), consecinţei, concesiei.

 asertivă (afirmativă şi negativă), interogativă, imperativă.

 textul narativ, descriptiv, publicitar, poetic, *argumentativ.

4. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ

Textele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:

e) Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă, broşuri, pliante etc., în limba italiană;
f) Tipul de text: text autentic literar/ neliterar;
g) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil şi tipul de probă (oral/ scris);
h) Dificultate: în funcţie de nivel şi forma de studiu.

L2: Tipuri de texte:

 texte/ fragmente autentice de informare generală, pagini Internet;
 texte de popularizare/ texte din mass-media (presă scrisă, anunţuri, publicitate);
 texte/ paragrafe descriptive şi narative; interviu, sondaj de opinii;
 eseuri şi texte funcţionale (corespondenţă – scrisoare, mesaj email, telegramă, felicitare, invitaţie; cereri, formulare,procese verbale, rapoarte, prospecte, cereri, reclamaţii);
 *scurte povestiri, comentarii, texte literare autentice; critică literară; eseu de opinie, eseu argumentativ etc..

*Temele, funcţiile comunicative, elementele de construcţie a comunicării şi tipurile de texte, marcate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv, sunt obligatorii numai la specializarea filologie (din cadrul filierei teoretice, profil umanist) care are prevăzută în curriculumul diferenţiat 1 oră/ săpt. La limba modernă 2.

LIMBA MODERNĂ 3

1. DOMENII TEMATICE

Temele pentru expuneri/ redactări sunt alese din tematica prevăzută de Programele şcolare de limba italiană pentru ciclul liceal (L3) şi sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general.

DOMENIUL PERSONAL
-  Persoane (însuşiri fizice, naţionalitate, starea sănătăţii);
-  Familia: membrii familiei, relaţii interpersonale;
-  Petrecerea timpului liber: aniversări, activităţi sportive/ artistice, emisiuni de radio/ televiziune/ excursii/ vacanţe etc.;
-  Universul adolescenţei (viaţă cotidiană, preocupări, idoli, vestimentaţie, modă etc.); relaţii între tineri (în activitatea şcolară, în timpul liber, corespondenţă); universul afectiv al tinerilor.
  
  DOMENIUL PUBLIC
-  Orientarea în spaţiu, situarea geografică, călătorii, mijloace de transport;
-  Mediul urban/ mediul rural;
-  Lumea înconjurătoare: plante şi animale;
-  Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice, tehnologice, ecologice/ educaţie etc.);
-  Alimentaţie, cumpărături, magazine, preţuri.
  
  DOMENIUL OCUPAŢIONAL
-  Universul profesiilor şi al meseriilor: aspecte relevante; proiecte de continuare a studiilor şi/ sau de formare profesională.
  
  DOMENIUL EDUCAŢIONAL
-  Şcoala (relaţii cu colegii, orar, materii);
-  Mass-media pentru tineret;
-  Cultură şi civilizaţie italiană: regiuni, oraşe, obiective turistice, culturale;
-  Obiceiuri, tradiţii: sărbători tradiţionale, bucătăria italiană;
-  Personalităţi din sfera culturală, ştiinţifică, sportivă;
-  *Italia în procesul de integrare europeană.
2. FUNCŢII COMUNICATIVE

Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat, oral şi în scris, în contexte relevante (registru formal / informal) elemente şi structuri lexicale corespunzătoare următoarelor funcţii comunicative, prevăzute de Programele şcolare de limba italiană pentru ciclul liceal (L3):
-  a prezenta/ a se prezenta/ a răspunde la prezentare; a vorbi despre sine;
-  a iniţia, a continua, a încheia un schimb
-  a exprima gusturi, preferinţe;
-  a exprima o apreciere/ o judecată;
-  a caracteriza acţiuni sau persoane;
  
  verbal;
-  a solicita şi a oferi informaţii de ordin personal;
-  a solicita/ a da informaţii diverse (despre persoane/ obiecte/ activităţi/ timp/ oră, program de lucru);
-  a descrie un obiect, o persoană;
-  a relata o acţiune, o suită de acţiuni;
-  a invita, a accepta, a refuza o invitaţie/ ceva;
-  a cere repetarea, explicitarea mesajului;
-  a se scuza/ a răspunde la scuze.
  -  a exprima o opinie personală;
  -  a exprima acordul, dezacordul;
  -  a exprima stări emoţionale (mulţumire/ satisfacţie, teamă), sentimente;
  -  a invita, a sfătui, a recomanda;
  -  a exprima regretul;
  -  a exprima motivul, cauza;
  -  a formula o sugestie, o recomandare;
  -  *a exprima certitudine, îndoială.

3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

Elemente fonetice şi lexicale

Elemente de morfologie şi sintaxă
Articolul
Substantivul
Adjectivul
Numeralul
Pronumele
Verbul
Adverbul
Prepoziţia şi conjuncţia

 cuvinte, sintagme corespunzând domeniilor tematice şi actelor de vorbire specificate mai sus;
 relaţii semantice: sinonime, antonime, familii de cuvinte;
 câmpuri lexicale.

 folosirea articolului hotărât şi nehotărât, prepoziţii articulate;
 articolul partitiv.

 gen, număr, pluralul substantivelor, substantive cu plural neregulat.

 adjectivul calificativ: gradele de comparaţie;
 adjectivul demonstrativ, posesiv.

 cardinal şi ordinal, exprimarea secolelor, cele patru operaţii aritmetice.

 pronumele personale subiect, complement direct şi indirect, pronumele de politeţe;
 pronumele combinate;
 pronumele demonstrativ şi posesiv;
 pronumele relative şi interogative;
 pronumele nehotărâte.

 modul indicativ (prezent, imperfect, perfect compus, mai mult ca perfect, viitorul simplu şi viitorul anterior);
 modul condiţional (prezent şi trecut);
 modul conjunctiv şi cazurile de folosire a acestuia;
 modul imperativ;
 moduri nepersonale;
 modul participiu, acordul participiului trecut cu subiectul.

 adverbul de mod, de timp, de loc, de cantitate, de afirmaţie şi de negaţie.

 prepoziţii şi conjuncţii frecvente în comunicare.

4. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ

Textele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:

i) Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă, broşuri, pliante etc., în limba italiană;
j) Tipul de text: text autentic literar/ neliterar;
k) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil şi tipul de probă (oral/scris);
l) Dificultate: în funcţie de nivel şi forma de studiu.

L3: Tipuri de texte:

 fragmente/ texte de informare generală (descriptive, narative);
 articole de presă, publicitate.

FILIERA TEHNOLOGICĂ

LIMBA MODERNĂ 1, LIMBA MODERNĂ 2

Clasele a XI-a şi a XII-a, ruta directă de calificare profesională Clasele a XII-a şi a XIII-a, ruta progresivă de calificare profesională

1. DOMENII TEMATICE

Se recomandă următoarele teme:

DOMENIUL PERSONAL
-  Viaţa personală: educaţie, stil de viaţă, comportament social, strategii de studiu, opţiuni pentru carieră, hobby-uri;
-  Relaţii interpersonale/ profesionale, viaţa de echipă;
-  Universul adolescenţei (cultură, sport, timp liber).
  
  DOMENIUL PUBLIC
-  Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice/ ştiinţifice/ tehnice/ ecologice/ strategii de utilizare a resurselor);
-  Tinerii şi viaţa comunitară;
-  Democraţie, civism şi drepturile omului;
-  Mass-media.
  
  DOMENIUL OCUPAŢIONAL
-  Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional;
-  Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii;
-  Organizarea locului de muncă (instituţiei, companiei), comportament profesional, deontologie profesională;
-  Echipamente, activităţi, operaţii şi procese de producţie (în funcţie de specializare);
-  Produse şi servicii, calitatea serviciilor/ produselor.
  
  DOMENIUL EDUCAŢIONAL
-  Descoperiri ştiinţifice şi tehnice;
-  Viaţa culturală şi lumea artelor;
-  Patrimoniul socio-cultural european;
-  Repere culturale ale spaţiului italian – trecut şi prezent.
2. FUNCŢII COMUNICATIVE

Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat, oral şi în scris, în contexte relevante (registru formal/ informal) elemente şi structuri lexicale corespunzătoare următoarelor funcţii comunicative, prevăzute de Programele şcolare de limba italiană pentru filiera tehnologică.
-  a solicita şi a oferi informaţii generale şi de ordin personal;
-  a solicita şi a oferi informaţii legate de completare a unui formular;
-  a solicita şi a oferi informaţii cu caracter de orientare;
-  a solicita şi a oferi informaţii despre produse şi servicii (inclusiv despre costuri, preţuri etc.);
-  a solicita şi a oferi informaţii despre fenomene, evenimente, experienţe, acţiuni şi activităţi profesionale;
-  a solicita şi a oferi informaţii despre programul zilnic / săptămânal;
-  a descrie persoane, obiecte, locuri, fenomene, activităţi, evenimente, procese;
-  a formula comparaţii între persoane, obiecte, locuri, fenomene, evenimente, procese, stări, acţiuni şi fapte prezente cu cele trecute;
-  a formula oferte/ invitaţii;
-  a accepta şi a refuza o ofertă/ invitaţie;
-  a exprima şi a argumenta refuzul de a face o acţiune;
-  a solicita şi acorda/ refuza permisiunea de face ceva;
-  a oferi un obiect în mod politicos;
-  a exprima mulţumiri;
-  a cere scuze;
-  a utiliza formule adecvate contextual de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii (inclusiv telefonice);
-  a cere permisiunea de a întrerupe o conversaţie (faţă în faţă, la telefon).
  -  a solicita şi a da instrucţiuni/ indicaţii;
  -  a solicita şi a da sfaturi;
  -  a solicita şi a formula propuneri, sugestii;
  -  a solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul;
  -  a corecta/ încuraja/ avertiza pe cineva;
  -  a exprima obligaţia/ necesitatea/ interdicţia de a face ceva;
  -  a exprima diverse grade de certitudine;
  -  a exprima presupuneri;
  -  a exprima probabilitatea;
  -  a exprima acţiuni/ stări posibile;
  -  a exprima condiţii;
  -  a exprima cauze şi consecinţe;
  -  a exprima intenţii, dorinţe, preferinţe;
  -  a exprima atitudini emoţionale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temere;
  -  a exprima o hotărâre sau o promisiune;
  -  a formula concluzii;
  -  a formula decizii;
  -  a solicita/ a exprima opinii, puncte de vedere personale;
  -  a argumenta/ justifica opinii/ puncte de vedere personale;
  -  a exprima satisfacţia/ insatisfacţia faţă de un punct de vedere;
  -  a exprima şi a motiva acordul/ dezacordul;
  -  a contrazice opiniile altora;
  -  a cere şi a da clarificări pentru înţelegerea unui mesaj;
  -  a cere şi a da detalii şi explicaţii;
  -  a solicita repetarea şi reformularea.
3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform programelor şcolare pentru filiera tehnologică (O.M. Nr. 3488/ 23.03.2006 )

Articolul: cazuri de folosire a articolului cu nume proprii, cu nume de rudenie, precedate de adjectivul posesiv; alte situaţii de folosire şi omitere;

Substantivul: substantive cu forma speciale de plural, pluralul substantivelor compuse;

Adjectivul: calificativ, cu formele speciale de comparativ şi superlativ, cu superlative neregulate; adjective determinative;

Pronumele: pronumele personal, poziţia formelor neaccentuate, pronumele combinate, pronumele ne,ci/vi, pronumele quanto, pronumele nehotărâte, pronumele relative, pronumele interogative;

Numeralul: numerale cardinale şi ordinale (fracţionare); procente;

Verbul: diateza activă, pasivă şi reflexivă; verbe neregulate, folosirea modurilor şi timpurilor: moduri personale şi nepersonale;

Adverbul: grade de comparaţie ale adverbelor, locul adverbelor în propoziţie; Cuvinte de legătură: conjuncţii şi prepoziţii;

Sintaxă: fraza condiţională; concordanţa timpurilor la indicativ şi conjunctiv; vorbirea directă şi indirectă.
4. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ

Filiera tehnologică: Tipuri de texte:
-  Text informativ, explicativ, descriptiv, incitativ (reţete, instrucţiuni de folosire), publicitar, argumentativ

C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA GREACĂ MODERNĂ

BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA GREACĂ MODERNĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În conformitate cu prevederile Legii Învăţământului nr. 84/ 1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, absolvenţii de liceu, toate profilurile şi specializările, au dreptul să susţină examenul de bacalaureat la limba greacă modernă în cadrul Probei C, de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal.

Această probă se susţine în conformitate cu Ordinul Ministrului privind aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2011, după cum urmează:
1. a. proba de înţelegere a unui text audiat;
2. b. proba scrisă;
3. c. proba orală.
Limba greacă modernă este studiată în învăţământul liceal după cum urmează:
1. a) 2 ore/ săptămânal – pentru liceele teoretice, profil filologie clasele IX-XII, ca limba a treia
2. b) 4 ore/ săptămânal la clasele a IX-a şi 5 ore/ săptămânal la clasele X-XII, pentru profilul filologie, ca limba a treia
Competenţele de evaluat, conţinuturile şi tipurile de itemi (subiecte) vor respecta programele de limba greacă modernă clasa a IX-a – a XII-a, aprobate prin OM nr. 5201/ 24 decembrie 2003.
II. COMPETENŢE DE EVALUAT

Competenţele generale:
- • Receptarea mesajelor transmise în scris în diferite situaţii de comunicare.
- • Producerea de mesaje scrise, adecvate unor anumite contexte.
- • Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală.
- • Transferul şi medierea mesajelor scrise în situaţii variate de comunicare.
- • Receptarea informaţiilor dintr-un text audiat. Competenţele specifice, corelate cu tipuri de conţinuturi.
  
  Candidaţii la examenul de bacalaureat pentru limba greacă ca limbă modernă trebuie să cunoască sistemul fonologic, lexical şi gramatical al limbii greceşti precum şi elemente de cultură şi civilizaţie greacă, pentru a fi capabili să recepteze, să producă mesaje scrise, să interacţioneze în limba greacă şi să înţeleagă un text audiat, în situaţii date de comunicare.
  
  Examenul de Bacalaureat la limba greacă modernă 2010-2011 îşi propune crearea unui tip de evaluare, după modelul Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi, document al Consiliului Europei, care să cuprindă:
- • nivelul competenţelor generale ale candidatului;
- • însuşirea conţinuturilor;
- • valorile şi atitudinile formate prin însuşirea limbii greceşti;
- • competenţele funcţionale esenţiale pentru reuşita socială a candidaţilor într-un nou context european: prelucrarea şi utilizarea contextuală de informaţii complexe şi comunicarea în contexte specifice.
Totodată, programa de bacalaureat pentru limba greacă modernă doreşte să ofere o orientare sistemică atât pentru cadrele didactice cât şi pentru candidaţi.

EVALUAREA NIVELULUI DE CUNOAŞTERE A LIMBII

În cadrul probelor orale, scrise şi de înţelegere a unui text audiat se evaluează nivelul de cunoaştere a limbii greceşti ca limbă modernă, modul în care candidatul foloseşte limba în comunicare. Acest lucru presupune evaluarea competenţelor lingvistice şi a conţinuturilor pe care candidatul şi le-a însuşit pe parcursul anilor de studiu, în conformitate cu programa şcolară.
III. CONŢINUTURI

Conţinuturile evaluate pentru toate profilurile, corespund trunchiului comun din programele şcolare în vigoare.
1. III.1. Conţinuturi lexicale şi tematice
  
  Se vor evalua cunoştinţele de vocabular specific temelor cuprinse în Programa şcolară de limba greacă modernă, teme inspirate din realitatea înconjurătoare, din viaţa de zi cu zi, din experienţa elevilor şi din experienţa umană în general.
  
  Temele de examen se vor regăsi în texte autentice de diverse tipuri.
  1. a) Tip de text – autentic: literar, non-literar;
  2. b) Sursa: articole din ziare şi reviste, cărţi din spaţiul de limbă greacă modernă, internet;
  3. c) Lungimea: 125 – 350 cuvinte, în funcţie de nivelul A1-B2;
  4. d) Dificultate: în conformitate cu programele şcolare şi cu Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi – CECRL (nivelurile A1-B2), dar fără să depăşească gradul de dificultate al textelor din manuale.

III.2 Fonetică
III.3 Morfologie
III.4 Sintaxa propoziţiei (integral)
III.5 Sintaxa frazei: propoziţii principale, subordonate: completivă directă şi indirectă, interogativă indirectă, atributivă, condiţională, finală, concesivă, consecutivă, cauzală, temporală.
III.6 Vocabular – lexicul specific temelor propuse;
- – familii de cuvinte;
- – sinonime, antonime, omonime şi paronime.
III.7 Teme propuse:

 Viaţa cotidiană (aniversări, prietenie, familie, locuinţă, lumea satului şi a oraşului, alimentaţia mediteraneeană, mediu înconjurător);
 Hobby- uri (muzică, turism şi călătorii, oraşe, sport, reviste);
 Viaţa profesională (alegerea unei profesii, completarea unui CV).

C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA GERMANĂ MODERNĂ

BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA GERMANĂ MODERNĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În conformitate cu prevederile Legii Învăţământului nr. 84 /1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, absolvenţii de liceu, toate profilurile şi specializările, au dreptul să susţină examenul de bacalaureat la limba germană modernă în cadrul Probei C, de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal.

Această probă se susţine în conformitate cu Ordinul Ministrului privind aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2011, după cum urmează:
1. a. proba de înţelegere a unui text audiat.
2. b. proba scrisă.
3. c. proba orală.
Ruta directă şi ruta progresivă (ambele rute de calificare, toate calificările profesionale).

LIMBA MODERNĂ 2

Ruta directă de calificare (toate calificările profesionale) şi ruta progresivă (calificările profesionale: tehnician în activităţi de comerţ, tehnician în gastronomie, organizator banqueting, tehnician în hotelărie)

Categoriile menţionate corespund nivelurilor de competenţă A2, B1 si B2 prevăzute de Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi Străine.

Respectând tipologia generală a structurii planului de învăţământ privind studiul limbilor moderne în liceu, examenul de bacalaureat la limba germană ca limbă modernă este alcătuit pornind de la programele şcolare în vigoare.

Programa şcolară pentru clasa a-IX-a, Ciclul inferior al liceului, aprobată prin Ordin al Ministrului Educaţiei şi Tineretului nr. 3458/09.03.2004; Programa şcolară pentru clasa a-X-a, Ciclul inferior al liceului, aprobată prin Ordin al Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 4598/31.08.2004; Programa şcolară cls. a XII-a, filiera teoretică, toate profilurile şi specializările, Filiera vocaţională, toate profilurile şi specializările, aprobată prin ordin al Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 5959/22.12.06; Programa şcolară pentru ciclul superior al liceului, Filiera tehnologică, Clasele a XI-a şi a XII-a, ruta directă de calificare profesională, Clasele a XII-a şi a XIII-a, ruta progresivă de calificare profesională, aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 3488/23.03.2006.
II. COMPETENŢE DE EVALUAT

Competenţele generale:
- • Receptarea mesajelor transmise în scris în diferite situaţii de comunicare.
- • Producerea de mesaje scrise, adecvate unor anumite contexte.
- • Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală.
- • Transferul şi medierea mesajelor scrise în situaţii variate de comunicare.
- • Receptarea informaţiilor dintr-un text audiat.
Competenţele specifice, corelate cu tipuri de conţinuturi.

Candidaţii la examenul de bacalaureat pentru limba germană ca limbă modernă trebuie să cunoască sistemul fonologic, lexical, gramatical şi stilistic al limbii germane, precum şi elemente de cultură şi civilizaţie germană, pentru a fi capabili să recepteze, să producă mesaje scrise, să interacţioneze în limba germană şi să înţeleagă un text audiat, în situaţii date de comunicare.

Examenul de bacalaureat la limba germană modernă 2011 îşi propune crearea unui tip de evaluare după modelul Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi, document al Consiliului Europei, care să cuprindă:
- – nivelul competenţelor generale ale candidatului;
- – însuşirea conţinuturilor;
- – valorile şi atitudinile formate prin însuşirea limbii germane;
- – competenţele funcţionale esenţiale pentru reuşita socială a candidaţilor într-un nou context european: prelucrarea şi utilizarea contextuală de informaţii complexe, gândirea critică, luarea deciziilor şi comunicarea în contexte specifice.
Totodată, programa de bacalaureat pentru limba germană modernă doreşte să ofere o orientare sistemică atât pentru cadrele didactice cât şi pentru candidaţi.

În cadrul probelor orale, scrise şi de înţelegere a unui text audiat se evaluează nivelul de cunoaştere a limbii germane ca limbă modernă, modul de utilizare a acesteia în comunicare. Acest lucru presupune evaluarea competenţelor lingvistice şi a conţinuturilor pe care candidatul şi le-a însuşit pe parcursul anilor de studiu, în conformitate cu programa şcolară.
III. CONŢINUTURI

Conţinuturile evaluate pentru toate profilurile, corespund trunchiului comun din programele

şcolare în vigoare.
1. III.1. Conţinuturi lexicale şi tematice
  
  Se vor evalua cunoştinţele de vocabular specific temelor cuprinse în Programa şcolară de limba germană modernă, teme inspirate din realitatea înconjurătoare, din viaţa de zi cu zi, din experienţa elevilor şi experienţa umană în general. (vezi Anexa 2)
  
  Temele de examen se vor regăsi în texte autentice de diverse tipuri.
  1. a) Tip de text – autentic: literar, non-literar (vezi Anexa 1);
  2. b) Sursa: articole din ziare şi reviste, cărţi din spaţiul germanofon, literatură cultă şi populară, broşuri, internet.
  3. c) Lungimea: 125 – 350 cuvinte, în funcţie de nivelul A1-B2.
    
    Dificultate: în conformitate cu programele şcolare şi cu Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi – CECRL( nivelurile A1-B2 ), dar fără să depăşească gradul de dificultate al textelor din manuale;
  4. d) Domenii: domenii tematice cuprinse în programa şcolară (Anexa 2):
  1. 1. DOMENIUL PERSONAL
    - – Viaţa personală (educaţie, stil de viaţă, comportament social, strategii de studiu, opţiuni pentru carieră, hobby-uri);
    - – Relaţii interpersonale/inter-umane/profesionale, lucrul în echipă;
    - – Universul adolescenţei (cultură, sport, timp liber).
  2. 2. DOMENIUL PUBLIC
    - – Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice, ştiinţifice, tehnice, ecologice, strategii de utilizare a resurselor);
    - – Tinerii şi viaţa comunitară;
    - – Democraţie, civism şi drepturile omului. Egalitatea în drepturi.
    - – Mass-media, comunicare.
  3. 3. DOMENIUL OCUPAŢIONAL
    - – Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional; Organizarea locului de muncă (a instituţiei, a companiei), comportament profesional, deontologie profesională;
    - – Produse şi servicii, calitatea serviciilor/produselor.
  4. 4. DOMENIUL EDUCAŢIONAL
    - – Descoperiri ştiinţifice şi tehnice;
    - – Viaţa culturală şi lumea artelor;
    - – Patrimoniul socio-cultural european – trecut şi prezent;
    - – Repere culturale ale spaţiului lingvistic germanofon.
2. III.2. FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII:
  1. III.2.1. Actele de vorbire
    
    Candidaţii vor fi capabili să folosească actele de vorbire în diverse situaţii de comunicare prevăzute de Programa de limba germană pentru ciclul liceal.
  2. III.2.2. Forme de comunicare în scris
    
    Candidaţii vor demonstra următoarele competenţe:
    - – completarea unui formular, tabel, schemă cu ajutorul unor indicaţii orale/scrise;
    - – redactarea unui text funcţional: bilet, telegramă, felicitare, CV, scrisoare personală sau oficială, anunţ, text publicitar, reclamaţie;
    - – redactarea unei povestiri, descrieri, caracterizări;
    - – redactarea unui eseu structurat/nestructurat, aducând argumente în sprijinul opiniei formulate.
3. III.3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII
  1. III.3.1. Vocabular – Lexicul specific temelor propuse (Anexa 2);
  2. III.3.2. Elemente de gramatică cuprinse în Programa de limba germană modernă pentru ciclul liceal.

clase: articol, substantiv, adjectiv, numeral, pronume, verb, adverb, prepoziţii, conjuncţii

categorii: număr, caz, timp, aspect, diateză

structuri: propoziţii, fraze

procese şi relaţii: acord, topică, transformare, etc. noua ortografie a limbii germane,

formarea cuvintelor (substantive, adjective, verbe)

Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu programele şcolare în vigoare şi cu Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi – CECRL( nivelurile A1-B2) Textele necunoscute/nestudiate la clasă nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece acestea sunt surse pentru ca elevii să dovedească următoarele competenţe:

– capacitatea de a aborda un text necunoscut;
– capacitatea de a se familiariza cu diferite genuri, stiluri şi registre ale limbii;
– însuşirea unor cuvinte şi expresii noi, a unor sensuri variate ale cuvintelor în diferite contexte;
– însuşirea unor structuri gramaticale noi şi consolidarea celor vechi;
– analizarea şi comentarea unui text, exprimând opinii şi judecăţi de valoare personale;
– identificarea anumitor detalii sau exemple pentru susţinerea opiniilor personale;

Anexa 1 Textsorten

Rezepte	Teletext
Briefe	Anleitungen
Durchsagen	Literarische Texte (Auszüge)
Graffiti	Handzettel
Fuhrungen	Fahrscheine
Videotext	Computerbildschirmtext
Plakate	Zeitungsartikel
Vorschriften	Anschlage
Lieder	Speisekarten
Bericht	Geschäftsbrief
Bedienungsanleitungen	Mitteilung
Etiketten und Aufschriften	Werbeschriften
Visitenkarten	Schilder
Artikel	Präsentation
Zusammenfassungen
Resourcen:
Lehrbücher	Reader
Literaturbücher	Prospekte
Wörterbücher	Zeitungen
Zeitschriften	Plakate
Alben	Fahrpläne
Landkarten	Stadtpläne

Anexa 2

Beschreibungskategorien zum Wortschatz

Bereich

Orte

Instituti- tutionen

Personen

Objekte

Ereignisse

Handlungen

Privat

Haus, Zimmer Garten (eigenes/r, der Familie, von Freunden, von Bekannten)

-eigener Platz im Heim, Hotel usw.

-auf dem Land

am See, Meer

-im Gebirge

-Familie Freundes- und Bekannten- netzwerke

-Verwandte

-Freunde

-Bekannte

– Einrich- tungen und Möbel;

-Kleidung

-Hausgeräte

-Spiel –und Werkzeug

-Körper pflege

-Freizeit-, Reise- und Sportaus- rüstung

-Familien- feiern

-Krankheit

-Zwischen- fälle

-Unfälle

-natürliche Phänomene

-Feste

-Besuche

Lebensroutinen z.B.:

anziehen, ausziehen, essen, waschen, basteln, u.s.w. Gartenarbeit

-Hobbys Unterhaltung

Sozial

-öffentliche Räume:

Straße, Platz,

-Behörden

-Vereine

-Gesellschaf-

-Mitglieder der Offent-

lichkeit

-Geld, Formulare

-Programme

-Zwischen- fälle

-Unfälle

-Einkaufen und öffentliche

Dienste (in

Park usw. öffentliche Verkehrs- mittel

-Geschäfte

-Märkte

-Kranken- häuser

-Arztpraxen

-Stadien

-Sportplätze

-Sporthallen

-Restaurant, Kneipe, Hotel

ten

-politische Parteien

-Kirchen

-Beamte

-Verkäufer

-Lehrer

-Arzt

-Polizisten

-Sicher- heitskräfte

-Fahrer

-Schaffner

-Passagiere

-Kellner

-Kunden

-Empfangs- personal

-Priester, Pfarrer

-Mahlzeiten

-Getränke

-Snacks

-Personal- ausweis, Pässe, Führer- scheine

-Versamm- lungen

-Geldstrafen

-Spiele, Wett- bewerbe

Anspruch nehmen)

-medizinische Dienste (in Anspruch nehmen)

– fahren, wandern, reisen

-öffentliche Unterhaltung und Freizeit- aktivitäten

-Sport, Spiele

Schule Und Beruf

-Schulen, Aula, Klassen- raum, Schul- hof, Hoch- schule, Universität, Seminar-

räume, Schul- vertretung

-Wohnheime Laboratorien

-Mensa

-Büros Werkstätten

-Bauernhöfe

-Läden,

-Geschäfte

-Hotels usw.

-Schule, Berufsschule, Universität

-Wissen- schafts- und Forschungs- Institute

-Firmen

-Staats- und multinationale Unternehmen

-Gewerk- schaften

-Lehrende, Lehrkörper

-Eltern

-Klassen- kameraden, Sudierende

-Arbeitgeber, Arbeit- nehmer Kollegen

-verschiede- ne Berufsbene- nungen

-Schuluniform

-Schreib-, Mal- und Bastelmate- rial Schulaus- rüstung und –kleidung

-audio- visuelle Geräte

-Tafel und Kreide

-Computer

-Büroaus- stattungen

-Tiere, Pflanzen

-erster und letzter Schultag, Schüler- austausch

-Spiele, Pause

-Seminare und Übungen

-Disku- ssionen

-Beratungs- gespräche Ausverkäufe

-Messen

Routinen in:

-Schulver- sammlungen, Lehrerkon- ferenzen, Unterricht, Spielen, Pausen, Laborarbeit, Hausaufgaben, Team-

arbeit Verwaltung, Management, Produktion- vorgängen, Bürovorgän- gen, Transport, Verkaufen

-Computer- arbeit

-Reinigung

Bildung

-Museen Theatersäle

-Kinosäle Konzertsäle Bibliotheken

-Ausstel- lungs- räume

-Veranstal- tungsräume

Wissen- schafts- und Kulturinstitu- tionen

Beamten, Schauspieler, Künstler, Publikum, Kritiker

Kunstge- genstände

-Alben Musikinstru- mente Eintrittskarte Prospekte, Pläne, Pro- gramme, Mal-

, Spiel- und Bastel-

material

-Veranstal- tungen

-Auf- und Vorführun- gen

-Festivale

-Bespre- chungen

-Empfänge

-Konferen zen

Routinen in

-Veranstal- tungen

-Auf- und Vorfüh-rungen

-Festivale Besprechungen

-Empfängen

-Konferen- zen

usw.

C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA FRANCEZĂ BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA FRANCEZĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În conformitate cu prevederile Legii Învăţământului nr. 84/ 1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, absolvenţii de liceu, toate profilurile şi specializările, au dreptul să susţină examenul de bacalaureat la limba franceză în cadrul Probei C, de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal.

Această probă se susţine în conformitate cu Ordinul Ministrului privind aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2011, după cum urmează:
1. a. proba de înţelegere a unui text audiat;
2. b. proba scrisă;
3. c. proba orală.
II. COMPETENŢE DE EVALUAT

COMPETENŢE GENERALE

L1, L2, L3 – Filiera teoretică, toate profilurile şi specializările

– Filiera vocaţională, toate profilurile şi specializările

Competenţele generale sunt aceleaşi pentru toate filierele/ profilurile/ specializările (cu excepţia filierei tehnologice), în funcţie de probă (oral/ scris):
- – Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare;
- – Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare/ sarcini de lucru variate;
- – Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă;
- – Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare.
COMPETENŢE SPECIFICE

Competenţele specifice (şi conţinuturile) se diferenţiază pe cele trei nivele: L1, L2 si L3, astfel:

LIMBA MODERNĂ 1
1. 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare
  1. 1.1. Identificarea sensului global al unui mesaj.
  2. 1.2. Identificarea ideilor principale/ informaţiilor cheie/ detaliilor specifice/ extragerea esenţialului din texte autentice.
  3. 1.3. Selectarea şi corelarea de informaţii din diverse părţi ale unui text/ din texte diferite în scopul îndeplinirii unei sarcini de lucru.
  4. 1.4. Identificarea, în mesaje diverse, a atitudinilor, sentimentelor, punctelor de vedere exprimate (pentru a le compara cu punctul de vedere personal).
  5. 1.5. Analizarea unor situaţii descrise în texte în scopul unui studiu aprofundat/ al luării unor decizii.
  6. 1.6. *Identificarea elementelor structurale ale textului literar (temă, subiect, mesaj, personaj, cadrul acţiunii).
  7. 1.7. *Identificarea elementelor structurale ale textului literar (vocea auctorială, naraţiune la pers I şi a III-a, personaj), a simbolurilor, a metaforelor, a altor mijloace de expresie artistică.
2. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare
  1. 2.1. Descrierea unor activităţi cotidiene, obiceiuri; prezentarea de descrieri clare şi detaliate, pe subiecte legate de domenii de interes personal şi de domeniul de specializare.
  2. 2.2. Relatarea conţinutului unui film/ prezentarea de cărţi, evenimente, experienţe, cu exprimarea sentimentelor/ reacţiilor personale în legătură cu acestea.
  3. 2.3. Redactarea de paragrafe/ texte pe o temă de interes.
  4. 2.4. Expunerea unor idei, opinii şi puncte de vedere proprii şi susţinerea lor cu argumente şi exemple.
  5. 2.5. Elaborarea unui raport (a desfăşurării unei activităţi de grup/ proiect individual/ activităţi cotidiene etc.)/ referat/ eseu/ prezentare, argumentate logic şi susţinute de exemple pertinente din experienţa personală sau din alte surse.
  6. 2.6. Completarea de formulare şi redactarea de texte funcţionale variate, complexe, cu respectarea convenţiilor specifice şi cu folosirea de conectori.
  7. 2.7. Utilizarea convenţiilor folosite în comunicarea formală şi informală, adecvând formatul şi limbajul la context şi la tipul de text.
  8. 2.8. *Argumentarea, oral/ în scris, a modului personal de interpretare a unui text literar.
3. 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă
  1. 3.1. Solicitarea adecvată a ideilor, opiniilor, părerilor interlocutorului şi răspunsuri/ comentarii adecvate la acestea; solicitarea/ oferirea de clarificări/ explicaţii.
  2. 3.2. Oferirea de răspunsuri la un chestionar pe teme de interes, în care sunt motivate opţiunile.
  3. 3.3. Formularea de idei/ păreri pe teme de interes în cadrul unei discuţii/în mesaje de răspuns.
  4. 3.4. Susţinerea unui punct de vedere în cadrul unui schimb de mesaje scrise, pe teme de interes.
  5. 3.5. Avansarea unor ipoteze şi formularea de răspunsuri adecvate la ipotezele emise de ceilalţi.
  6. 3.6. Redactarea de scrisori/ alte texte funcţionale pe diferite teme, către diverşi destinatari, în diferite scopuri de comunicare (a obţine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.), cu adecvarea formatului şi a limbajului la subiect şi la cititorul intenţionat.
  7. 3.7. Adaptarea formei mesajului la context/ la situaţia de comunicare în funcţie de stil (formal/ informal), respectând normele socio-culturale uzuale.
  8. 3.8. *Susţinerea cu argumente relevante a unui punct de vedere în cadrul unei discuţii/al unui schimb de mesaje scrise, pe teme culturale/ literare.
4. 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
  1. 4.1. Transformarea unor mesaje din vorbire directă în vorbire indirectă.
  2. 4.2. Sintetizarea sub formă de schemă/ notiţe a conţinutului unui text; rezumarea în scris, într- un număr de cuvinte dat, a unui text citit.
  3. 4.3. Transferul informaţiilor din texte în diverse forme de prezentare.
  4. 4.4. Traducerea din limba franceză în limba maternă/ din limba maternă în limba franceză a unor texte/ mesaje de dificultate medie, din domenii de interes/ din domeniul de specializare.
  5. 4.5. *Rezumarea orală şi/sau în scris a esenţialului dintr-un text literar într-un număr determinat de cuvinte.
  6. 4.6. *Parafrazarea unui citat folosind exemple personale/ prin raportare la experienţa personală.
  7. 4.7. *Raportarea mesajului literar la experienţe personale.
* Competenţele specifice marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc sunt obligatorii numai pentru specializările filologie (filiera teoretică, profil umanist) şi ştiinţe sociale (filiera vocaţională, profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/ săpt. de limba modernă 1 în curriculumul diferenţiat (CD).

LIMBA MODERNĂ 2
1. 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare
  1. 1.1. Desprinderea sensului global/ ideilor esenţiale dintr-un text dat.
  2. 1.2. Identificarea şi selectarea, din mesaje variate, de informaţii şi opinii relevante/ de informaţii punctuale/ de informaţii specifice.
  3. 1.3. Discriminarea între informaţii factuale şi opinii, în mesaje diverse.
  4. 1.4. Deducerea înţelesului unor elemente lexicale necunoscute, cu ajutorul contextului.
  5. 1.5. *Identificarea, prin citire rapidă, de informaţii/ detalii specifice dintr-un text mai lung, în vederea rezolvării unei sarcini de lucru.
  6. 1.6. *Identificarea avantajelor şi a dezavantajelor unor situaţii descrise în texte, în scopul luării unor decizii/ formulării unor soluţii.
  7. 1.7. *Corelarea de informaţii din diverse părţi ale unui text/din texte literare diferite pentru a rezolva o sarcină de lucru.
2. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare
  1. 2.1. Prezentarea unui monolog pe o temă dată, structurat, susţinut de exemple din viaţa personală/ din alte surse.
  2. 2.2. Prezentarea/ Relatarea unui fapt divers/film/întâmplări/eveniment socio-cultural sau profesional, subliniind elementele semnificative.
  3. 2.3. Completarea de documente (formulare, chestionare etc.) de uz curent şi specifice domeniului de specializare.
  4. 2.4. Redactarea de texte funcţionale variate (instrucţiuni, anunţuri de mică publicitate, pagini de jurnal etc.), aducând argumente şi exemple în sprijinul opiniilor exprimate.
  5. 2.5. Elaborarea de descrieri pe subiecte legate de domenii de interes personal (evenimente, experienţe personale)/ profesional.
  6. 2.6. Elaborarea unui text structurat pe subiecte cunoscute, cu folosirea unui limbaj adecvat.
  7. 2.7. Emiterea de ipoteze şi susţinerea lor cu câteva argumente.
  8. 2.8. *Prezentarea şi comentarea unui film/a unei cărţi prin raportare la experienţa personală, cu exprimarea gândurilor şi/ sau sentimentelor despre acestea.
3. 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă
  1. 3.1. Solicitarea opiniilor interlocutorului şi comentarea succintă a părerilor exprimate de parteneri/ exprimarea poziţiei (acord/ dezacord); solicitarea şi oferirea de clarificări, explicaţii.
  2. 3.2. Oferirea de răspunsuri concrete şi de ordin personal la un chestionar/ sondaj/ interviu.
  3. 3.3. Exprimarea unor sentimente şi reacţii (surpriză, bucurie, neplăcere, interes, indiferenţă, regret, uimire) referitoare la evenimente/ situaţii/ experienţe trăite sau aflate.
  4. 3.4. Realizarea unui interviu structurat pe baza unui chestionar elaborat.
  5. 3.5. Redactarea unor mesaje de răspuns în care sunt exprimate mulţumiri sau scuze.
  6. 3.6. Redactarea de texte funcţionale pe diferite teme, adresate anumitor destinatari în diferite scopuri de comunicare (pentru a exprima intenţii, a obţine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.).
  7. 3.7. Adecvarea formatului/ limbajului la subiect/ interlocutor/ cititorul intenţionat, cu utilizarea convenţiilor/ normelor sociale şi culturale folosite in comunicarea formală şi informală.
4. 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
  1. 4.1. Luarea de notiţe dintr-o lectură, în vederea realizării unui raport/ unei informări.
  2. 4.2. Redarea, prin cuvinte proprii, a unor mesaje/ texte simple din domenii cunoscute.
  3. 4.3. Traducerea din limba franceză în limba maternă/ din limba maternă în limba franceză, a unui mesaj/ text de dificultate redusă.
  4. 4.4. Reducerea unui paragraf la o idee esenţială/ rezumarea conţinutului unui mesaj/ text.
  5. 4.5. Transferul informaţiilor factuale din texte de informare generală în diverse forme de prezentare.
  6. 4.6. *Transferul şi adaptarea semnificaţiei unui text literar la contexte neliterare.
*Competenţele specifice marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc sunt obligatorii numai pentru specializarea filologie (filiera teoretică, profil umanist) care are prevăzută 1 oră/ săpt. de limba modernă 2 în curriculumul diferenţiat (CD).

LIMBA MODERNĂ 3
1. 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare
  1. 1.1. Desprinderea semnificaţiei globale; identificarea şi selectarea informaţiei relevante/ ideilor principale şi a unor detalii din mesaje/ documente simple/ fragmente/ texte autentice simple pentru îndeplinirea unor sarcini de lucru.
  2. 1.2. Sesizarea ordinii evenimentelor relatate într-un text scurt şi simplu.
  3. 1.3. Recunoaşterea argumentelor şi identificarea concluziilor dintr-un text argumentativ, pe teme cunoscute.
2. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare
  1. 2.1. Povestirea/ Relatarea unei activităţi, unui fapt divers/ eveniment/ film, unor experienţe/ întâmplări personale.
  2. 2.2. Formularea de întrebări şi răspunsuri/ de opinii argumentate despre ceea ce îi place/ nu îi place, pe o temă dată.
  3. 2.3. Redactarea unei scrisori personale simple.
  4. 2.4. Explicarea folosirii unui produs/ aplicării unei proceduri şi răspunsul la întrebări de clarificare.
  5. 2.5. Completarea de formulare de uz curent (CV, vize).
3. 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă
  1. 3.1. Redactarea de mesaje scurte pe teme familiare.
  2. 3.2. Formularea de opinii/ sugestii, solicitarea şi formularea de instrucţiuni.
  3. 3.3. Oferirea de răspunsuri şi informaţii la întrebări simple (interviu/ chestionar).
  4. 3.4. Reformularea unui mesaj/ unor instrucţiuni.
  5. 3.5. Redactarea unei scurte scrisori de răspuns la o scrisoare personală/ oficială sau la anunţuri din mass-media.
4. 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
  1. 4.1. Redactarea unui text simplu, explicativ, prin transferarea informaţiilor dintr-o schemă/ diagramă/ tabel/ desen.
  2. 4.2. Transformarea din vorbire directă în vorbire indirectă a unor mesaje simple pe teme de viaţă cotidiană.
  3. 4.3. Rezumarea unui text simplu.
  4. 4.4. Traducerea unor mesaje simple, din limba franceză în limba maternă/ din limba maternă în limba franceză.
FILIERA TEHNOLOGICĂ

Clasa a XI-a si a XII-a, filiera tehnologică – ruta directă şi ruta progresivă de calificare profesională (toate calificările profesionale)

COMPETENŢE GENERALE
- – Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris, identificarea şi selectarea de informaţii în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru.
- – Producerea de mesaje orale sau scrise în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate.
- – Realizarea de interacţiuni, în comunicarea orală (în situaţie de examen) sau scrisă, pe teme cotidiene şi pe teme profesionale.
COMPETENŢE SPECIFICE
1. 1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru
  1. 1.1. Identificarea punctelor de vedere/ a opiniilor, atitudinilor exprimate de interlocutor (în situaţie de examen).
  2. 1.2. Identificarea de informaţii-cheie, necesare şi suficiente pentru a rezolva o sarcină de lucru.
2. 2. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru
  1. 2.1. Identificarea de informaţii, idei şi opinii relevante – necesare pentru a îndeplini o sarcină de lucru – în texte de informare generală/ în texte referitoare la domeniul de activitate.
  2. 2.2. Scanarea unui text mai lung pentru identificarea rapidă de informaţii/ detalii specifice pentru rezolvarea unei sarcini de lucru.
  3. 2.3. Corelarea în mod coerent a mai multor informaţii din diverse părţi ale unui text/ din texte diferite pentru rezolvarea unei sarcini de lucru.
  4. 2.4. Transferul informaţiilor din texte referitoare la domeniul ocupaţional în diverse forme de prezentare.
  5. 2.5. Identificarea sensului cu ajutorul contextului, în texte pe teme legate de specialitate.
3. 3. Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate
  1. 3.1. Solicitarea opiniilor interlocutorului şi răspunsul adecvat la acestea; solicitarea şi oferirea de informaţii, clarificări şi explicaţii.
  2. 3.2. Exprimarea propriilor opinii şi puncte de vedere – şi susţinerea lor cu argumente – pe teme diverse de interes/ din domeniul de activitate.
  3. 3.3. Formularea clară, precisă şi în mod politicos a informaţiilor/ instrucţiunilor şi a întrebărilor/ solicitărilor, folosind un limbaj adecvat la context şi respectând convenţiile uzuale.
  4. 3.4. Prezentarea de descrieri:
    - – pe subiecte legate de domenii de interes propriu şi/ sau profesional.
    - – *de activităţi, stări şi experienţe personale legate de viaţa cotidiană şi de domeniul de activitate.
    - – *de produse şi servicii specifice domeniului ocupaţional.
4. 4. Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate
  1. 4.1. Transmiterea de informaţii corecte vizând aspecte din domeniul de activitate.
  2. 4.2. Completarea de documente şi formulare profesionale, specifice domeniului ocupaţional.
  3. 4.3. Redactarea unor texte funcţionale variate, structurate, cu folosirea de conectori.
  4. 4.4. Adecvarea formatului şi limbajului la context, la tipul de text, la subiect şi la cititorul intenţionat; utilizarea convenţiilor folosite în comunicarea scrisă, formală şi informală.
* Competenţele specifice marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc sunt obligatorii numai pentru

Limba 2.
III. CONŢINUTURI

LIMBA MODERNĂ 1

1. DOMENII TEMATICE

Temele pentru expuneri/ redactări sunt alese din tematica prevăzută de Programele şcolare de limba franceză pentru ciclul liceal (L1) şi sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general.

DOMENIUL PERSONAL
-  Viaţa personală (stil de viaţă, locuinţă, alimentaţie, sănătate; activităţi în timpul liber, călătorii; factori de risc etc.).
-  Relaţii interpersonale în familie şi în societate, bunele maniere; relaţii între tineri (munca în echipă/ participarea la proiecte de cooperare educativă etc.).
-  Pregătirea tinerilor pentru viaţa activă (civism, proiecte de dezvoltare personală şi de inserţie socială).
-  Universul adolescenţei (viaţa cotidiană, cultură, sport, probleme ale vieţii cotidiene: droguri/ alcool/ fumat/ SIDA etc.); universul afectiv al tinerilor.
  
  DOMENIUL PUBLIC
-  Ţări, regiuni, oraşe – obiective/ situri culturale şi turistice (din Franţa metropolitană/ DOM – TOM/ spaţiul francofon).
-  Aspecte semnificative din viaţa contemporană (sociale/ economice/ tehnice/ culturale/ ecologice).
-  Serviciile în societatea contemporană (servicii medicale/ hoteliere/ instituţii organizatoare de spectacole etc.).
-  Locuri şi instituţii publice (administrative/ culturale); relaţia cu instituţiile şi serviciile publice.
-  Mijloace moderne de comunicare în masă.
-  Mediu urban/ mediu rural.
-  Mediul înconjurător; ocrotirea mediului şi dezvoltarea durabilă.
  
  DOMENIUL OCUPAŢIONAL
-  Universul profesiilor şi al meseriilor – aspecte relevante; cunoaşterea unor aspecte semnificative din viaţa profesională (activităţi şi profesii).
-  Preocupări, proiecte de formare individuală/ profesională.
  
  DOMENIUL EDUCAŢIONAL, CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE
-  Aspecte/ evoluţii/ tendinţe marcante în societatea franceză contemporană (viaţa socială, educaţie etc.); date importante din viaţa contemporană a Franţei; condiţia şi rolul femeii în societatea contemporană; *dezbateri importante în Franţa contemporană.
-  Repere de cultură şi civilizaţie ale spaţiului cultural francez; viaţa culturală (muzee/ festivaluri/ evenimente culturale etc.); obiceiuri, tradiţii, sărbători tradiţionale; personalităţi din sfera culturală/ ştiinţifică/ sportivă; *mari scriitori francezi din literatura modernă şi contemporană.
-  Progresul tehnologic în societatea avansată; realizări tehnologice marcante în spaţiul francofon; universul mass-media.
-  Instituţii europene şi procesul de integrare europeană; *construcţia europeană, aportul Franţei la acest proces.
2. FUNCŢII COMUNICATIVE

Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat, oral şi în scris, în contexte relevante (registru formal/ informal) elemente şi structuri lexicale corespunzătoare următoarelor funcţii comunicative, prevăzute de Programele şcolare de limba franceză pentru ciclul liceal (L1):
-  a se prezenta/ a-şi prezenta colegii/ mediul
  
  şi modul de lucru;
-  a vorbi despre sine/ a se prezenta în cadrul unui interviu de angajare;
-  a exprima intenţii şi obiective legate de dezvoltarea personală;
-  a angaja/ a continua/ a încheia un schimb verbal;
-  a da/ a cere informaţii practice despre persoane, obiecte, locuri, evenimente, experienţe personale;
-  a solicita/ a oferi ceva (un obiect/ un sprijin/ un serviciu etc.) în mod politicos;
-  a solicita, a da explicaţii/ lămuriri/ instrucţiuni, indicaţii; *a explica un fenomen/ o stare/ un proces;
-  a solicita repetarea şi reformularea unui mesaj;
-  a reda în vorbire indirectă spusele cuiva;
-  a identifica/ a descrie persoane, obiecte, locuri, activităţi, experienţe personale;
-  a compara stări/ acţiuni/ fapte;
-  a exprima cantitatea;
-  a relata activităţi/ evenimente/ o suită de acţiuni/ evenimente etc.;
-  a situa un eveniment în timp;
-  a face propuneri.
  -  a încuraja pe cineva;
  -  a cere/ a da/ a refuza permisiunea;
  -  a exprima o interdicţie;
  -  a da sfaturi;
  -  a face o urare/ a felicita;
  -  a exprima acordul, dezacordul (faţă de o acţiune/ un proiect/ un punct de vedere etc.);
  -  a exprima necesitatea/ obligaţia;
  -  a face o expunere pe o temă dată;
  -  a reda pe scurt (a rezuma) o naraţiune, o conversaţie;
  -  a exprima stări şi atitudini emoţionale (nerăbdarea, regretul, neliniştea; *admiraţia, interesul, mulţumirea);
  -  a solicita şi a exprima puncte de vedere, opinii personale;
  -  a susţine cu argumente un punct de vedere;
  -  a formula un raţionament relaţionând cauze-efecte/ ipoteze-concluzii;
  -  *a exprima aprecieri asupra unei acţiuni/ a unui produs concret sau abstract;
  -  *a justifica o opţiune/ o acţiune/ o atitudine;
  -  *a pune în valoare un element al mesajului.

3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform Programelor şcolare de limba franceză pentru ciclul liceal (L1).

Elemente de fonetică, lexic şi semantică
Elemente de morfologie
Articolul
Substantivul

 cuvinte, sintagme corespunzând domeniilor tematice şi funcţiilor comunicative specificate mai sus;
 relaţii semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime, familii de cuvinte);
 câmp lexical;
 conotaţie/ denotaţie;
 particularităţi ortografice ale verbelor *registre ale limbii.

 hotărât, nehotărât, partitiv (forme, înlocuirea articolului partitiv cu prepoziţia de);

 gen, număr (inclusiv cazuri particulare);


Adjectivul (calificativ şi pronominal)
Numeralul
Pronumele
Verbul	– recunoaştere în texte);
Adverbul
Prepoziţia, conjuncţia
Elemente de sintaxă
Elemente de sintaxă
Elemente de organizare

 exprimarea cazurilor.

 acordul adj. calificativ;
 gradele de comparaţie (regulate şi neregulate);
 adjective pronominale (posesive, demonstrative şi nehotărâte).

 cardinal şi ordinal;
 exprimarea procentelor; numerale fracţionare şi multiplicative.

 pronumele personale cu funcţie de subiect;
 pronumele on;
 pronumele personale complemente (locul lor în fraza asertivă, interogativă şi imperativă), pronumele personale complemente combinate (locul lor în fraza asertivă şi imperativă);
 pronumele reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât;
 pronumele neutru le;
 pronumele en şi y.

 modul indicativ (timpuri simple şi compuse);
 modul condiţional (prezent, trecut);
 modul conjunctiv (prezent, trecut, imperfect, *mai mult ca perfect
 modul imperativ;
 modul infinitiv (forme şi contexte de utilizare: infinitivul prezent şi trecut, forma afirmativă şi negativă; V + Inf., V + à+ Inf., V + de+ Inf.);
 modul gerunziu;
 modul participiu (prezent, trecut); acordul participiului trecut;
 diateză activă, reflexivă şi pasivă;
 folosirea formelor perifrastice (aller, venir de, …);
 construcţii impersonale.

 adverbul de mod, de timp, de loc, de afirmaţie şi de negaţie;
 grade de comparaţie; adverbe cu grade de comparaţie neregulată.

 folosirea prepoziţiilor şi a conjuncţiilor;
 conjuncţia si de interogaţie indirectă.

 subiectul, inversiunea subiectului;
 predicatul, acordul subiectului cu predicatul;
 atributul;
 complementul (direct, indirect), complementele circumstanţiale.

 concordanţa timpurilor la indicativ;
 concordanţa timpurilor la condiţional (si condiţional: I, II, III);
 concordanţa timpurilor la conjunctiv (limba vorbită);
 folosirea conjunctivului: în propoziţiile completivă şi relativă; după verbe de dorinţă, voinţă, îndoială, sentimente, verbe de opinie la forma interogativă/ negativă; după conjuncţii, locuţiuni conjuncţionale, expresii impersonale;
 exprimarea: cauzei, scopului, condiţiei, consecinţei, concesiei, necesităţii/ posibilităţii;
 *comparaţia progresivă;
 *propoziţia participială.

 fraza activă, fraza pasivă;

a discursului, tipuri de texte	pronume, prezentative, alte procedee de punere punere în evidenţă)

 fraza asertivă (afirmativă şi negativă);
 fraza interogativă (directă şi indirectă);
 fraza impersonală, imperativă, exclamativă; *fraza emfatică (detaşarea unui constituent, reluarea unui constituent prin

 indicatori temporali şi spaţiali, articulatori logici; discurs direct şi indirect;
 textul descriptiv, narativ, incitativ/ injonctiv, poetic, *dramatic, argumentativ (structura şi orientarea argumentativă, idei, argumente, exemple; analiză, producere şi ordonare de paragrafe; diverse tipuri de articulatori); rezumatul de text; scrisoare;
 documentul iconic: lectura imaginii – imaginea publicitară, interpretarea imaginii fixe.

4. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ

Textele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune, precum:

a) Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă, broşuri, pliante etc., în limba franceză;
b) Tipul de text: text autentic literar/ neliterar;
c) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil şi tipul de probă (oral/ scris);
d) Dificultate: în funcţie de nivel şi forma de studiu.

L1: Tipuri de texte:

 texte autentice de informare generală, pagini Internet;
 articole de presă, texte publicitare;
 articole de enciclopedie/ lucrări de popularizare;
 opinii, comentarii/ dialoguri/ interviuri/ rapoarte/ referate/ eseuri/ povestiri etc.;
 texte funcţionale (proces-verbal, reclame, anunţuri, cereri, chestionare, fişe, prospecte, diagrame, grafice, tabele, formulare, C.V.); corespondenţă personală (scrisoare, felicitări, invitaţii etc.) şi oficială/ administrativă;
 *texte literare autentice; texte de tip reflexiv/ eseul reflectiv; fragmente de critică literară; dezbatere/ proces literar.

*Temele, funcţiile comunicative, elementele de construcţie a comunicării şi tipurile de texte marcate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv, sunt obligatorii numai la specializările filologie (din cadrul filierei teoretice, profil umanist) şi ştiinţe sociale (din cadrul filierei vocaţionale, profil militar M.A.I.) care au prevăzută în curriculumul diferenţiat 1 oră/ săpt. la limba modernă 1.

LIMBA MODERNĂ 2

1. DOMENII TEMATICE

Temele pentru expuneri/ redactări sunt alese din tematica prevăzută de Programele şcolare de limba franceză pentru ciclul liceal (L2) şi sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general.

DOMENIUL PERSONAL
-  Viaţa personală:
  - – familia (membrii familiei; relaţii interpersonale în familie);
  - – locuinţă, alimentaţie, cumpărături, sănătate etc.;
  - – relaţii între tineri (viaţa şcolară, comportamentul in societate, munca în echipă, participarea la proiecte de cooperare educativă, activităţi de timp liber: sport, hobby etc.).
-  Universul adolescenţei:
  - – viaţa cotidiană, stiluri de viaţă;
  - – universul afectiv al tinerilor; raportul între generaţii;
  - – pregătirea tinerilor pentru viaţa activă (civism, proiecte de dezvoltare personală şi de inserţie socială).
-  Corespondenţă şi proiecte şcolare.
  
  DOMENIUL PUBLIC
-  Ţări, regiuni, oraşe – obiective turistice şi culturale (din Franţa metropolitana/ spaţiul francofon);
-  Aspecte din viaţa socială contemporană (locuri şi servicii publice; relaţia cu instituţiile şi serviciile publice);
-  Mediul înconjurător; aspecte semnificative din mediul urban/ rural;
-  Telecomunicaţii, transporturi moderne, mijloacele moderne de comunicare în masă; generaţia tânără şi tehnologia informaţiei.
  
  DOMENIUL OCUPAŢIONAL
-  Universul profesiilor şi al meseriilor:
  - – meserii, profesii, ocupaţii, activităţi, meserii de viitor;
  - – cunoaşterea unor aspecte semnificative din viaţa profesională;
  - – preocupări, proiecte legate de viitorul profesional.
-  Demersuri administrative (completare de formulare, C.V. etc.).
  
  DOMENIUL EDUCAŢIONAL, CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE
-  Orientarea către diverse trasee de formare (învăţământ superior/ meserii);
-  Tipuri de habitat şi stiluri de viaţă;
-  Situri de interes turistic şi cultural din Franţa/ festivaluri/ evenimente culturale;
-  Elemente importante din universul cultural francez (trecut şi prezent) şi francofon (datini, obiceiuri, sărbători tradiţionale, mâncăruri specifice etc.);
-  Personalităţi din sfera artistică, ştiinţifică sau sportivă, realizări tehnologice marcante în spaţiul francofon. *Personalităţi din sfera literară;
-  Relaţiile franco-române/ integrarea europeană;
-  *Cooperare francofonă: programe/ instituţii/ actori.
2. FUNCŢII COMUNICATIVE

Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat, oral şi în scris, în contexte relevante (registru formal/ informal) elemente şi structuri lexicale corespunzătoare următoarelor funcţii comunicative, prevăzute de Programele şcolare de limba franceză pentru ciclul liceal (L2):
- – a se prezenta/ a-şi prezenta colegii/ mediul de lucru;
- – a vorbi despre sine/ la se prezenta într-un interviu de angajare;
- – a solicita şi a oferi informaţii de ordin personal;
- – a situa în spaţiu persoane/ obiecte/ acţiuni;
- – a da informaţii cu caracter de orientare în spaţiu;
- – a descrie persoane/ obiecte/ locuri/ fenomene/ procese;
- – a caracteriza persoane/ fapte/ atitudini;
- – a situa un eveniment în timp;
- – a relata o acţiune/ o întâmplare/ un eveniment, o suită de acţiuni;
- – a solicita şi a oferi informaţii:
  -  cu caracter general, informaţii practice despre persoane, obiecte, locuri, acţiuni/ persoane (identitate, pregătire, preocupări, profesie, proiecte, realizări);
  -  despre locuri de interes turistic;
  -  despre evenimente, experienţe şi activităţi.
- – a solicita, a da explicaţii/ instrucţiuni/ lămuriri.
- – a invita/ a face o propunere; a accepta/ a refuza o invitaţie/ propunere;
- – a cere cuiva să facă ceva/ a interzice cuiva să facă ceva;
- – a exprima cantitatea;
- – a exprima o dorinţă, gusturi, preferinţe;
- – a exprima interese, intenţii şi preferinţe legate de dezvoltarea personală;
- – a exprima acordul/ dezacordul;
- – a exprima obligaţia, necesitatea, posibilitatea;
- – exprima certitudinea si îndoiala;
- – a exprima sentimente şi stări emoţionale;
- – a mulţumi, a răspunde la mulţumiri;
- – a se scuza;
- – a solicita şi a exprima o opinie personală;
- – a susţine cu argumente un punct de vedere;
- – a justifica o opţiune/ o acţiune/ o atitudine;
- – a reda în vorbire indirectă spusele cuiva;
- – *a pune în valoare un element al mesajului;
- – *a explica un fenomen/ o acţiune/ un proces, relaţionând cauze şi efecte;
- – *a exprima aprecieri asupra unei acţiuni/a unui produs concret sau abstract.

3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

Elemente fonetice şi lexicale

Elemente de morfologie şi sintaxă
Articolul şi substantivul
Adjectivul
Numeralul	– numeralul cardinal şi ordinal.

– cuvinte, sintagme corespunzând domeniilor tematice şi funcţiilor comunicative specificate mai sus;
– *câmpuri lexicale; *conotaţie/ denotaţie; *registre ale limbii franceze;
– relaţii semantice: antonimie, sinonimie, omonimie; familii de cuvinte;
– particularităţi ortografice ale verbelor.

– articolul hotărât şi nehotărât;
– articolul partitiv; cazuri de substituire;
– substantivul – gen, număr (inclusiv cazuri particulare).

– adjectivul calificativ: acordul şi gradele de comparaţie;
– adjective pronominale (posesive, demonstrative şi nehotărâte).

Pronumele
Verbul
Adverbul
Prepoziţia, conjuncţia	– prepoziţii şi conjuncţii cu mare frecvenţă în comunicare.
Sintaxa propoziţiei	– subiectul, inversiunea subiectului; predicatul, acordul subiectului cu predicatul; atributul; complementul (direct, indirect), complementele circumstanţiale.
Sintaxa frazei	*concesiei (bien que…., quoique…, malgré…, en dépit de…).
Tipuri şi forme de fraze	– asertivă (afirmativă şi negativă), interogativă, imperativă, emfatică (principalele procedee ale emfazei).
Elemente de organizare a discursului, tipuri de texte (recunoaştere, caracteristici/ elemente structurale de bază); – textul narativ, descriptiv, injonctiv, *poetic, argumentativ.

– pronumele personal subiect (forme accentuate şi neaccentuate);
– pronumele personal complement direct şi indirect (locul lor în fraza asertivă şi imperativă);
– pronumele posesiv;
– pronumele demonstrativ;
– pronumele relativ simplu şi compus;
– pronumele nehotărât (forme frecvente);
– pronumele adverbiale en şi y.

– modul indicativ: prezent, imperfect, perfect compus, perfectul simplu (recunoaştere), mai mult ca perfect, viitor;
– modul imperativ;
– modul condiţional (prezent şi trecut);
– modul subjonctiv: subjonctivul prezent: formare (verbe regulate şi neregulate frecvente); subjonctivul trecut (recunoaştere); contexte de utilizare de mare frecvenţă;
– modul participiu (prezent, trecut); acordul participiului trecut; cazuri de non- acord al participiului trecut la verbele conjugate cu auxiliarul être;
– modul infinitiv (prezent, trecut); construcţiile V + Inf., V + à+ Inf., V + de+Inf;
– modul gerunziu;
– forme verbale perifrastice (aller,…. venir de,… être en train de + infinitiv);
– construcţii impersonale;
– discurs direct şi indirect.

– adverbe de mod, de cantitate, de timp, de loc, de afirmaţie şi de negaţie;
– adverbe cu grade comparaţie neregulate (bien, mal).

– concordanţa timpurilor la modul indicativ;
– concordanţa timpurilor la modul subjonctiv (limba vorbită);
– folosirea subjonctivului după verbe care exprimă voinţa, ordinul, îndoiala, sentimente şi stări emoţionale;
– exprimarea cauzei, scopului, ipotezei (si condiţional: I, II, III), consecinţei,

4. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ

(caracteristici comune cu cele de la punctul 4, pagina 10)

L2: Tipuri de texte:

– texte/ fragmente autentice de informare generală, pagini Internet;
– texte de popularizare/ texte din mass-media (presă scrisă, anunţuri, publicitate);
– texte/ paragrafe descriptive şi narative; interviu, chestionar, sondaj de opinii;
– eseuri şi texte funcţionale (corespondenţă – scrisoare, mesaj email, telegramă, felicitare, invitaţie; cereri, formulare, CV, procese verbale, rapoarte, prospecte, cereri, reclamaţii);
– scurte povestiri, comentarii, texte literare autentice; critică literară; eseu de opinie, eseu argumentativ etc..

LIMBA MODERNĂ 3

1. DOMENII TEMATICE

Temele pentru expuneri/ redactări sunt alese din tematica prevăzută de Programele şcolare de limba franceză pentru ciclul liceal (L3) şi sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general.

DOMENIUL PERSONAL
-  Persoane (însuşiri fizice, naţionalitate, starea sănătăţii);
-  Familia: membrii familiei, relaţii interpersonale;
-  Petrecerea timpului liber: aniversări, activităţi sportive/ artistice, emisiuni de radio/ televiziune/ excursii/ vacanţe etc.;
-  Universul adolescenţei (viaţă cotidiană, preocupări, idoli, vestimentaţie, modă etc.); relaţii între tineri (în activitatea şcolară, în timpul liber, corespondenţă); universul afectiv al tinerilor.
  
  DOMENIUL PUBLIC
-  Orientarea în spaţiu, situarea geografică, călătorii, mijloace de transport;
-  Mediul urban/ mediul rural;
-  Lumea înconjurătoare: plante şi animale;
-  Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice, tehnologice, ecologice/ educaţie etc.); alimentaţie, cumpărături, magazine, preţuri.
  
  DOMENIUL OCUPAŢIONAL
-  Universul profesiilor şi al meseriilor: aspecte relevante; proiecte de continuare a studiilor şi/ sau de formare profesională;
-  Demersuri administrative (completare de formulare, Curriculum Vitae).
  
  DOMENIUL EDUCAŢIONAL
-  Şcoala (relaţii cu colegii, orar, materii);
-  Mass-media pentru tineret;
-  Universul francez:
  - – oraşe şi situri de interes cultural din Franţa;
  - – date de referinţă din istoria Franţei;
  - – obiceiuri şi tradiţii, sărbători tradiţionale.
-  Francofonia şi universul francofon: repere geografice şi culturale (ţări, regiuni, oraşe, obiective turistice şi culturale, instituţii culturale);
-  Personalităţi marcante din sfera culturală/ ştiinţifică/ sportivă.
2. FUNCŢII COMUNICATIVE

Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat, oral şi în scris, în contexte relevante (registru formal/ informal) elemente şi structuri lexicale corespunzătoare următoarelor funcţii comunicative, prevăzute de Programele şcolare de limba franceză pentru ciclul liceal (L3):
-  a prezenta/a se prezenta/ a răspunde la prezentare; a vorbi despre sine;
-  a iniţia, a continua, a încheia un schimb verbal (faţă în faţă/ convorbire telefonică);
-  a solicita şi a oferi informaţii de ordin
-  a mulţumi/ a răspunde la mulţumiri;
-  a se scuza/ a răspunde la scuze;
-  a exprima gusturi, preferinţe;
-  a exprima o apreciere/ o judecată;
-  a exprima ipoteze;
  
  personal;
-  a solicita/ a da informaţii diverse (despre persoane/ obiecte/ activităţi/ timp/ oră, program de lucru);
-  a solicita şi a oferi informaţii cu caracter de orientare;
-  a identifica/ a localiza persoane şi obiecte;
-  a descrie un obiect, o persoană, sărbători/ obiceiuri;
-  a povesti o întâmplare/ un eveniment;
-  a situa un eveniment în timp;
-  a invita; a accepta, a refuza o invitaţie/ o ofertă.
  -  a face comparaţii;
  -  a exprima intenţia, obligaţia;
  -  a exprima o dorinţă, un sentiment;
  -  a exprima ceea ce îţi place/ nu îţi place;
  -  a cere cuiva să facă ceva;
  -  a solicita şi a da permisiunea de a face ceva;
  -  a exprima acordul, dezacordul;
  -  a exprima stări emoţionale (mulţumire/ satisfacţie, surpriză, mirare), sentimente;
  -  a solicita şi a oferi o părere personală.

3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

Elemente fonetice şi lexicale

Elemente de morfologie şi sintaxă
Articolul
Substantivul	– gen, număr ; exprimarea cazurilor (construcţii cu prepoziţiile à şi de); nume de ţări (masculin, feminin).
Adjectivul
Numeralul	– cardinal şi ordinal.
Pronumele
Verbul

– cuvinte, sintagme corespunzând domeniilor tematice şi actelor de vorbire specificate mai sus;
– relaţii semantice: sinonime, antonime, omonime, familii de cuvinte.

– articolul hotărât şi nehotărât;
– articolul partitiv (forme; înlocuirea articolului partitiv cu prepoziţia de).

– adjectivul calificativ, acordul adjectivului, gradele de comparaţie regulată şi neregulate (bon);
– adjectivul posesiv;
– adjective nehotărâte – forme frecvente.

– pronumele personale subiecte (forme neaccentuate şi accentuate);
– pronumele personal cu funcţie de complement direct şi indirect; locul lor în fraza asertivă şi imperativă;
– pronumele demonstrativ simplu şi compus;
– pronumele interogativ (qui, que, où) şi pronumele relative simple (qui, que, quoi,où, dont);
– pronume demonstrative neutre: ceci, cela, ça;
– pronumele nehotărâte – forme frecvente;
– pronumele adverbial enşi y;
– pronumele on.

– modul indicativ (prezent, imperfect, perfect compus, mai mult ca perfect, viitorul simplu şi viitorul apropiat);
– modul condiţional (prezent si trecut);
– modul subjonctiv prezent: cazuri frecvente de utilizare;
– modul imperativ prezent;
– modul participiu, acordul participiului trecut cu subiectul;
– infinitivul (prezent şi trecut);


Adverbul	– adverbul de mod (formare); gradele de comparaţie.
Prepoziţia	– prepoziţii şi conjuncţii frecvente în comunicare.
Sintaxa frazei

Tipuri şi forme de fraze

– locuţiuni verbale cu verbul avoir (avoir faim, avoir soif, avoir mal) şi être(êtrebien, être mal, être content);
– diateza pasivă.

– concordanţa timpurilor la indicativ în subordonata completivă directă;
– subordonata circumstanţială introdusă prin si condiţional (I, II, III).

– fraza asertivă (afirmativă şi negativă);
– fraza interogativă (intonaţia melodică, construcţia perifrastică, inversiunea subiectului);
– fraza exclamativă.

4. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ

(caracteristici comune cu cele de la punctul 4, pagina 10)

L3: Tipuri de texte:

– fragmente/ texte de informare generală (descriptive, narative) şi de specialitate;
– articole de presă, publicitate;
– dialoguri, povestiri, descrieri, interviuri, rezumat, texte argumentative;
– texte funcţionale (cereri, reclame, anunţuri; chestionare, rapoarte , scheme, diagrame, desene, tabele; broşuri de informare, instrucţiuni; scrisori personale: carte poştală, felicitare, invitaţie, telegramă/ scrisori oficiale de diverse tipuri).

FILIERA TEHNOLOGICĂ

LIMBA MODERNĂ 1, LIMBA MODERNĂ 2

Clasele a XI-a şi a XII-a, ruta directă de calificare profesională Clasele a XII-a şi a XIII-a, ruta progresivă de calificare profesională

1. DOMENII TEMATICE

DOMENIUL PERSONAL
-  Viaţa personală: educaţie, stil de viaţă, comportament social, strategii de studiu, opţiuni pentru carieră, hobby-uri;
-  Relaţii interpersonale/ profesionale, viaţa de echipă;
-  Universul adolescenţei (cultură, sport, timp liber).
  
  DOMENIUL PUBLIC
-  Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice/ ştiinţifice/ tehnice/ ecologice/ strategii de utilizare a resurselor);
-  Tinerii şi viaţa comunitară;
-  Democraţie, civism şi drepturile omului;
-  Mass-media.
  
  DOMENIUL OCUPAŢIONAL
-  Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional;
-  Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii;
-  Organizarea locului de muncă (instituţiei, companiei), comportament profesional, deontologie profesională;
-  Echipamente, activităţi, operaţii şi procese de producţie (în funcţie de specializare);
-  Produse şi servicii, calitatea serviciilor/ produselor.
  
  DOMENIUL EDUCAŢIONAL
-  Descoperiri ştiinţifice şi tehnice;
-  Viaţa culturală şi lumea artelor;
-  Patrimoniul socio-cultural european;
-  Repere culturale ale spaţiului lingvistic francofon – trecut şi prezent.
2. FUNCŢII COMUNICATIVE

Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat, oral şi în scris, în contexte relevante (registru formal/ informal) elemente şi structuri lexicale corespunzătoare următoarelor funcţii comunicative, prevăzute de Programele şcolare de limba franceză pentru filiera tehnologică.
-  a solicita şi a oferi informaţii generale şi de ordin personal;
-  a solicita şi a oferi informaţii legate de completarea unui formular;
-  a solicita şi a oferi informaţii cu caracter de orientare;
-  a solicita şi a oferi informaţii despre produse şi servicii (inclusiv despre costuri, preţuri etc.);
-  a solicita şi a oferi informaţii despre fenomene, evenimente, experienţe, acţiuni şi activităţi profesionale;
-  a solicita şi a oferi informaţii despre programul zilnic/ săptămânal;
-  a descrie persoane, obiecte, locuri, fenomene, activităţi, evenimente, procese;
-  a formula comparaţii între persoane, obiecte, locuri, fenomene, evenimente, procese, stări, acţiuni şi fapte prezente cu cele trecute;
-  a formula oferte/ invitaţii;
-  a accepta şi a refuza o ofertă/ invitaţie;
-  a exprima şi a argumenta refuzul de a face o acţiune;
-  a solicita şi acorda/ refuza permisiunea de face ceva;
-  a oferi un obiect în mod politicos;
-  a exprima mulţumiri;
-  a cere scuze;
-  a utiliza formule adecvate contextual de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei
-  a solicita şi a da instrucţiuni/ indicaţii;
-  a solicita şi a da sfaturi;
-  a solicita şi a formula propuneri, sugestii;
-  a solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul;
-  a corecta/ încuraja/ avertiza pe cineva;
-  a exprima obligaţia/ necesitatea/ interdicţia de a face ceva;
-  a exprima diverse grade de certitudine;
-  a exprima presupuneri;
-  a exprima probabilitatea;
-  a exprima acţiuni/ stări posibile;
-  a exprima condiţii;
-  a exprima cauze şi consecinţe;
-  a exprima intenţii, dorinţe, preferinţe;
-  a exprima atitudini emoţionale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temere;
-  a exprima o hotărâre sau o promisiune;
-  a formula concluzii;
-  a formula decizii;
-  a solicita/ a exprima opinii, puncte de vedere personale;
-  a argumenta/ justifica opinii/ puncte de vedere personale;
-  a exprima satisfacţia/ insatisfacţia faţă de un punct de vedere;
-  a exprima şi a motiva acordul/ dezacordul;
-  a contrazice opiniile altora;
-  a cere şi a da clarificări pentru înţelegerea
  unui mesaj;
  -  a cere şi a da detalii şi explicaţii;
  -  a solicita repetarea şi reformularea.

conversaţii (inclusiv telefonice);

 a cere permisiunea de a întrerupe o conversaţie (faţă în faţă, la telefon).

3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform programelor şcolare pentru filiera tehnologică.

Articolul: cazuri speciale de utilizare a articolului, omisiunea articolului;

Substantivul: substantive cu plural neregulat, substantive defective de număr, substantive colective;

Adjectivul: comparaţia neregulată; Pronumele: neutru „le”;

Numeralul: numerale ordinale (fracţionare, multiplicative); procente;

Verbul: diateza pasivă; construcţii cu infinitivul şi cu participiul, acordul participiului trecut; Adverbul: de mod, de loc, de timp, de cantitate, mărime şi aproximare; grade de comparaţie; Cuvinte de legătură: prepoziţii de loc, de timp, de mod; conjuncţii; locuţiuni;

Sintaxă: fraza condiţională; corespondenţa timpurilor; vorbirea directă şi indirectă.
4. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ

Filiera tehnologică: Tipuri de texte:
-  prezentări de produse/ interviuri/ eseuri;
-  texte/fragmente autentice de informare generala, pagini Internet; texte de popularizare; articole de presă, texte publicitare;
-  texte specifice domeniului ocupaţional: texte de lege şi reglementări, manuale, rapoarte, note, fişe tehnice, diagrame, grafice, tabele sinoptice;
-  texte funcţionale: (corespondenţă: scrisori, fax, note, circulare, mesaje e-mail, faxuri, cereri, reclamaţii; procese verbale, rapoarte, formulare, instrucţiuni, broşuri de informare, prospecte;
  
  C.V. etc.);
-  formulare şi alte documente specifice domeniului ocupaţional (facturi, fişe tehnice, fişe de evidenţă, fişe de producţie, comenzi etc.).

C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ENGLEZĂ BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ENGLEZĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În conformitate cu prevederile Legii Învăţământului nr. 84 /1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, absolvenţii de liceu, toate profilurile şi specializările, au dreptul să susţină examenul de bacalaureat la limba engleză în cadrul Probei C, de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal.

Această probă se susţine în conformitate cu Ordinul Ministrului privind aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2011, după cum urmează:
1. a. proba de înţelegere a unui text audiat;
2. b. proba scrisă;
3. c. proba orală.
  
  PRECIZĂRI METODOLOGICE
  
  Conform principiilor fundamentale ale Curriculum-ului Naţional, examenul de bacalaureat la Limba engleză se organizează pe baza unei programe de examen construită strict pe baza programelor şcolare de trunchi comun aflate în uz1.
  
  Conform programelor şcolare de trunchi comun aflate în uz, pentru finele claselor a XII-a licee teoretice şi vocaţionale, nivelurile ţintă vor fi echivalente cu următoarele niveluri din Cadrul european comun de referinţă al limbilor:
  
  LIMBA MODERNĂ 1: nivelul B 2 pentru toate competenţele.
  
  LIMBA MODERNĂ 2: nivelul B 2 pentru competenţele de receptare; nivelul B 1 pentru competenţele de producere.
  
  LIMBA MODERNĂ 3: nivelul A 2 pentru toate competenţele.
  
  Pentru finele clasei a XII-a licee tehnologice, ruta directă de calificare, respectiv pentru finele clasei a XIII-a, ruta progresivă de calificare prin S.A.M. + anul de completare, nivelurile ţintă specificate prin raportare la Cadrul european comun de referinţă al limbilor vor fi următoarele:
  
  LIMBA MODERNĂ 1 (ambele rute de calificare, toate calificările profesionale): nivelul B 2
  
  pentru toate competenţele.
  
  LIMBA MODERNĂ 2 (ruta directă de calificare, toate calificările profesionale şi ruta progresivă de calificare, calificările profesionale Tehnician în activităţi de comerţ, Tehnician în gastronomie, Organizator banqueting,Tehnician în hotelărie): nivelul B 2 pentru competenţele de receptare; nivelul B 1 pentru competenţele de producere.
  
  LIMBA MODERNĂ 2 (ruta progresivă de calificare, toate celelalte calificări profesionale)
  
  nivelul A 2 pentru toate competenţele.
  
  1 1 Prezenta Programă de bacalaureat a fost elaborată în conformitate cu Programele şcolare pentru ciclul superior al liceului, Limba engleză: filiera teoretică, toate profilurile şi specializările; filiera vocaţională, toate profilurile şi specializările: clasele a XI-a şi a XII-a: O.M. 3410 / 07.03.2006; filiera tehnologică clasele a XI-a şi a XII-a, ruta directă de calificare profesională; clasele a XII-a şi a XIII-a, ruta progresivă de calificare profesională: O.M. 3488 / 23.03.2006.
II. COMPETENŢE DE EVALUAT

LICEE TEORETICE ŞI VOCAŢIONALE

(toate profilurile şi specializările) LIMBA MODERNĂ 1
1. 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare
  1. 1.1 Identificarea ideilor principale, a informaţiilor / detaliilor specifice, extragerea esenţialului din texte audiate/ citite referitoare la probleme de actualitate, pentru a rezolva o sarcină de lucru.
  2. 1.2 Selectarea şi corelarea mai multor informaţii din diverse părţi ale unui text/ din texte diferite în scopul îndeplinirii unei sarcini de lucru.
  3. 1.3 Identificarea, în mesaje orale / scrise diverse, a atitudinilor, sentimentelor, punctelor de vedere exprimate, pentru a le compara cu punctul de vedere personal.
  4. 1.4 Analizarea unor situaţii descrise în texte audiate/citite în scopul unui studiu aprofundat/ al luării unor decizii.
  5. 1.5 * Identificarea elementelor structurale ale textului literar (temă, subiect, mesaj, personaj, fundalul acţiunii, vocea auctorială, naraţiune la pers. I şi a III-a), a simbolurilor, metaforelor, a altor mijloace de expresie artistică.
2. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte
  1. 2.1 Prezentarea, oral/ în scris, de filme, cărţi, evenimente, experienţe, cu exprimarea sentimentelor, reacţiilor personale legate de acestea.
  2. 2.2 Prezentarea, oral/ în scris, de descrieri clare şi detaliate, pe subiecte legate de domenii de interes propriu şi de domeniul de specializare.
  3. 2.3 Expunerea, oral/ în scris, a unor idei, opinii şi puncte de vedere proprii şi susţinerea lor cu argumente
    
    şi exemple.
  4. 2.4 Elaborarea, oral/ în scris, a unui raport/ referat/ eseu / prezentare, argumentate logic şi susţinute de exemple pertinente din experienţa personală sau din alte surse.
  5. 2.5 Completarea de formulare şi redactarea de texte funcţionale variate mai complexe, structurate şi cu folosirea de conectori.
  6. 2.6 Utilizarea convenţiilor folosite în comunicarea formală şi informală, adecvând formatul şi limbajul la context şi la tipul de text.
    
    *2.7 Redactarea de eseuri de opinie, eficiente/convingătoare.
    
    *2.8 Argumentarea, oral/ în scris, a modului personal de interpretare a unui text literar.
3. 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă
  1. 3.1 Solicitarea adecvată, oral/ în scris, a ideilor, opiniilor, părerilor interlocutorului şi oferirea de răspunsuri / comentarii adecvate la acestea; solicitarea / oferirea de clarificări / explicaţii.
  2. 3.2 Susţinerea unui punct de vedere în cadrul unei discuţii / al unui schimb de mesaje scrise, pe teme de interes.
  3. 3.3 Avansarea, oral/ în scris, a unor ipoteze şi formularea de răspunsuri adecvate la ipotezele emise de ceilalţi.
  4. 3.4 Oferirea de răspunsuri, oral/ în scris, la un chestionar pe teme de interes, în care sunt motivate opţiunile.
  5. 3.5 Formularea de idei/ păreri pe teme de interes în mesaje de răspuns.
  6. 3.6 Redactarea de scrisori / alte texte funcţionale pe diferite teme, către diverşi destinatari, în diferite scopuri de comunicare (a obţine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.), cu adecvarea formatului şi a limbajului la subiect şi la cititorul intenţionat.
  7. 3.7 Adaptarea formei mesajului la situaţia de comunicare în funcţie de stil (formal/ informal).
    
    *3.8 Susţinerea cu argumente şi contra-argumente relevante a unui punct de vedere în cadrul unei discuţii /unui schimb de mesaje scrise, pe teme culturale /literare.
    
    *3.9 Utilizarea limbajului adecvat în negocierea sensului într-o interacţiune orală/scrisă.
4. 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
4.1. Redarea, oral/ în scris, cu cuvinte proprii, a spuselor altor persoane / a conţinutului unui text.
*4.5 Raportarea mesajului literar la experienţa personală.

*4.6 Rezumarea, oral/ în scris, a esenţialului dintr-un text din mass-media / literar într-un număr determinat de cuvinte.

*4.7 Parafrazarea, oral/ în scris, a unui citat folosind exemple personale /prin raportare la experienţa personală.

Competenţele specifice marcate prin asterisc şi corp de literă cursiv sunt obligatorii numai pentru specializările filologie (filiera teoretică, profil umanist) şi ştiinţe sociale (filiera vocaţională, profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/ săpt. de limba modernă 1 în curriculumul diferenţiat (CD).

LIMBA MODERNĂ 2
1. 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare
  1. 1.1 Identificarea ideilor principale în mesaje orale / scrise, referitoare la subiecte despre viaţa cotidiană şi despre domeniul de specializare.
  2. 1.2 Identificarea, în mesaje orale / scrise, de informaţii punctuale relevante pentru a rezolva o sarcină de lucru.
  3. 1.3 Decodarea semnificaţiei unor elemente de vocabular nefamiliare, din context, prin asocieri / conexiuni.
  4. 1.4 Selectarea, din texte orale / scrise referitoare la domeniul de specializare, de informaţii şi opinii relevante pentru a rezolva o sarcină de lucru.
  5. 1.5 Discriminarea între informaţii factuale şi opinii, în mesaje orale şi/sau scrise.
    
    *1.6 Identificarea prin citire rapidă de informaţii / detalii specifice dintr-un text mai lung, în vederea rezolvării unei sarcini de lucru.
    
    *1.7 Corelarea de informaţii din diverse părţi ale unui text /din texte literare diferite pentru a rezolva o sarcină de lucru.
    
    *1.8 Identificarea avantajelor şi a dezavantajelor unor situaţii descrise în texte, în scopul luării unor decizii, al formulării unor soluţii.
2. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte
  1. 2.1 Elaborarea, oral/ în scris, de descrieri clare şi detaliate pe subiecte din domenii de interes personal şi / sau profesional.
  2. 2.2 Prezentarea orală / relatarea în scris a unui fapt divers / film / întâmplări / eveniment socio-cultural sau profesional, subliniind elementele semnificative.
  3. 2.3 Completarea de documente (formular, chestionar etc.) de uz curent şi specifice domeniului de specializare.
  4. 2.4 Elaborarea unui text structurat pe subiecte cunoscute, pe baza unei scheme date, cu folosirea unui limbaj adecvat.
  5. 2.5 Redactarea de texte funcţionale variate, structurate, după model, aducând argumente şi exemple în sprijinul opiniilor exprimate.
  6. 2.6 Prezentarea unui monolog pe temă dată, structurat, susţinut de exemple din viaţa personală sau din alte surse.
  7. 2.7 Transmiterea, în limbaj clar şi precis, oral / în scris, de informaţii corecte vizând aspecte din domeniul de specializare.
  8. 2.8 Emiterea, oral/ în scris, de ipoteze şi susţinerea lor cu câteva argumente.
    
    *2.9 Prezentarea şi comentarea unui film / a unei cărţi prin raportare la experienţa personală, cu exprimarea gândurilor şi / sau a sentimentelor despre acestea.
3. 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă
  1. 3.1 Solicitarea în mod adecvat a opiniilor interlocutorului şi comentarea succintă a părerilor exprimate de interlocutor / exprimarea poziţiei (acord/dezacord); solicitarea şi oferirea de clarificări/ explicaţii.
  2. 3.2 Verificarea înţelegerii şi solicitarea / oferirea de clarificări / explicaţii, atunci când informaţia nu este clar înţeleasă.
  3. 3.3 Oferirea de răspunsuri concrete şi de ordin personal la un chestionar / sondaj sau în cadrul unui interviu.
  4. 3.4 Exprimarea unor sentimente şi reacţii (surpriză, bucurie, neplăcere, interes, indiferenţă, regret, uimire) referitoare la evenimente/ situaţii/ experienţe trăite sau aflate.
  5. 3.5 Realizarea unui interviu structurat pe baza unui chestionar deja elaborat, adăugând câteva întrebări.
  6. 3.6 Redactarea unor mesaje de răspuns în care sunt exprimate mulţumiri sau scuze.
  7. 3.7 Redactarea de texte funcţionale pe diferite teme, adresate anumitor destinatari în diferite scopuri de comunicare (pentru a exprima intenţii, a obţine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.).
  8. 3.8 Adecvarea formatului / limbajului la subiect / la interlocutor /cititorul intenţionat, cu utilizarea convenţiilor folosite în comunicarea formală şi informală şi a normelor sociale şi culturale.
4. 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
  1. 4.1 Redarea, oral/ în scris, prin cuvinte proprii, a unor mesaje / texte simple din domenii cunoscute.
  2. 4.2 Luarea de notiţe dintr-o lectură pe o temă de interes, în vederea realizării unui raport/unei informări.
  3. 4.3 Traducerea din limba engleză în limba maternă / din limba maternă în limba engleză, oral / în scris, a unui mesaj funcţional / text simplu din domeniul de specializare.
  4. 4.4 Rezumarea, oral/ în scris, a unui paragraf la o idee esenţială / rezumarea conţinutului unui mesaj.
  5. 4.5 Transferul informaţiilor factuale din texte de informare generală în diverse forme de prezentare.
*4.6 Reformularea unei idei emise în cadrul unui dialog pe teme culturale / literare, printr-un enunţ explicativ mai amplu, la solicitarea interlocutorului.

*4.7 Transferul şi adaptarea semnificaţiei unui text literar la contexte neliterare.

* Competenţele specifice marcate prin asterisc şi corp de literă cursiv sunt obligatorii numai pentru specializările filologie (filiera teoretică, profil umanist) şi ştiinţe sociale (filiera vocaţională, profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/ săpt. de limba modernă 2 în curriculumul diferenţiat (CD).

LIMBA MODERNĂ 3
1. 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare
  1. 1.1 Identificarea şi selectarea informaţiei esenţiale, relevante, a ideilor principale şi a unor detalii din mesaje
    
    / documente simple / fragmente / texte pentru îndeplinirea unor sarcini de lucru.
  2. 1.2 Desprinderea semnificaţiei generale a unui mesaj rostit cu viteză normală în limba standard.
  3. 1.3 Sesizarea ordinii evenimentelor relatate într-un text scurt şi simplu, audiat sau citit.
  4. 1.4 Extragerea ideilor principale şi a unor detalii din texte de informare, în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru.
  5. 1.5 Recunoaşterea argumentelor şi identificarea concluziilor dintr-un text argumentativ pe teme cunoscute.
2. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte
  1. 2.1 Relatarea, oral / în scris, a unei activităţi / unui fapt divers / eveniment / film / a unor experienţe / întâmplări personale pe baza unui plan dat.
  2. 2.2 Formularea de întrebări şi răspunsuri şi de opinii argumentate despre ceea ce îi place / nu îi place, pe o temă dată.
  3. 2.3 Redactarea unei scrisori personale simple.
  4. 2.4 Explicarea folosirii unui produs / aplicării unei proceduri şi răspunsul la întrebări de clarificare.
  5. 2.5 Completarea de formulare de uz curent (CV, vize).
3. 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă
  1. 3.1 Formularea de opinii / sugestii, solicitarea şi formularea de instrucţiuni.
  2. 3.2 Oferirea de răspunsuri şi informaţii la întrebări simple în cadrul unui interviu.
  3. 3.3 Reformularea unui mesaj / unor instrucţiuni la cererea interlocutorului.
  4. 3.4 Elaborarea unui răspuns oral / scris la o scrisoare personală.
  5. 3.5 Redactarea unei scurte scrisori de răspuns la anunţuri din mass-media / la o scrisoare oficială.
4. 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
  1. 4.1 Explicarea unei scheme / diagrame / a unui desen / tabel, folosind un limbaj comun.
  2. 4.2 Redactarea unui text simplu explicativ prin transferarea informaţiilor dintr-o schemă / diagramă / tabel / desen.
  3. 4.3 Transferarea informaţiilor dintr-un text în scheme, tabele, diagrame.
  4. 4.4 Transformarea din vorbire directă în vorbire indirectă a unor mesaje foarte simple pe teme din viaţa cotidiană.
III. CONŢINUTURI RECOMANDATE (pentru toate specializările)

TEXTE

Surse şi tipuri de mesaje orale / scrise

Texte de lungime variabilă care conţin şi elemente de vocabular nefamiliare, la viteză normală, în diverse registre, de dificultate medie:

Limba modernă 1

■ texte autentice de informare generală, pagini Internet;
■ articole de enciclopedie / lucrări de popularizare;
■ articole de presă scrisă, ştiri, texte publicitare;
■ texte specifice domeniilor de specializare;
■ texte funcţionale cu conţinut operaţional: formulare, corespondenţă, prospecte;
■ formulare cu utilizare curentă;
■ corespondenţă oficială / administrativă, anunţuri, reclame, cereri, chestionare, procese verbale, C.V.;
■ corespondenţă personală, invitaţii, felicitări;
■ diagrame, grafice, tabele;
■ conferinţe, prezentări, interviuri;
■ transmisiuni radio şi TV, talk-show-uri;
■ *fragmente de critică literară;
■ *texte literare autentice neadaptate de dimensiuni reduse/ medii;
■ *texte de tip reflexiv;
■ *înregistrări preluate din mass-media;
- * Tipurile de texte marcate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv se adaugă celor din trunchiul comun şi sunt obligatorii numai pentru specializările filologie (filiera teoretică, profil umanist) şi ştiinţe sociale (profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/ săpt. de limba modernă 1 în curriculumul diferenţiat (CD).
  
  Tipuri de texte care trebuie produse
■ descrieri / comparări de obiecte, persoane, situaţii, activităţi, evenimente;
■ povestire / prezentare orală / scrisă;
■ raport / referat / eseu / expunere / povestire / prezentare;
■ corespondenţă personală şi oficială / administrativă;
■ formulare, chestionare şi alte documente specifice domeniului de specializare;
■ paragrafe /texte scurte pe diverse arii tematice, inclusiv de specialitate;
■ plan de idei, schemă de prezentare;
■ eseuri şi texte funcţionale structurate.
- – *eseul reflectiv;
- – *eseu cu structură dată
  - * Tipurile de texte marcate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv se adaugă celor din trunchiul comun şi sunt obligatorii numai pentru specializările filologie (filiera teoretică, profil umanist) şi ştiinţe sociale (profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/ săpt. de limba modernă 1 în curriculumul diferenţiat (CD).
  Limba modernă 2
  
  Surse şi tipuri de mesaje orale / scrise
  
  Texte de lungime variabilă care conţin şi elemente de vocabular nefamiliare:
■ texte / fragmente orale/ scrise autentice de informare generală, pagini Internet;
■ texte /paragrafe descriptive şi narative;
■ texte cu conţinut operaţional: cereri, corespondenţă, formulare, prospecte.
■ texte din mass-media: presă scrisă / audio-vizuală, anunţuri, publicitate;
■ povestiri/ rapoarte/ prezentări orale/ scrise, interviuri, conversaţii;
■ mesaje scrise, cereri, reclamaţii;
■ fragmente / texte de specialitate;
■ tabele, grafice;
■ *articole de presă;
■ *texte literare;
■ *recenzii;
■ * dialoguri pe teme cotidiene;
■ *dialoguri pe teme culturale;
■ *materiale de referinţă: antologii, istorii literare, Internet;
■ *presă specializată;
■ *critică literară;
■ *eseu de opinie, eseu argumentativ.

Tipuri de texte care trebuie produse
■ formulare, chestionare şi alte documente specifice domeniului de specializare;
■ paragrafe/ texte scurte pe diverse arii tematice, inclusiv de specialitate;
■ descrieri/ comparări de obiecte, persoane, situaţii, activităţi, evenimente;
■ povestire/ prezentare orală / scrisă;
■ plan de idei, schemă de prezentare;
■ eseuri şi texte funcţionale structurate (corespondenţă, procese verbale, rapoarte, C.V., documente specifice domeniului de specializare).

Limba modernă 3

Surse şi tipuri de mesaje orale / scrise
■ documente simple: instrucţiuni, formulare, carte poştală, broşuri de informare, scrisoare personală şi texte scurte;
■ texte funcţionale: scrisori oficiale de diverse tipuri/ reclamă/ anunţ/ invitaţie;
■ rapoarte/ prezentări orale/ scrise de dificultate medie;
■ fragmente/ texte de informare generală/ de specialitate, descriptive, narative şi argumentative;
■ dialoguri, conversaţii, interviuri, chestionare;
■ articole de presă, publicitate;
■ povestire/ descriere/ comparare de obiecte, persoane;
■ scheme, diagrame, desene, tabele.

Tipuri de texte care trebuie produse
■ texte funcţionale simple: scrisoare informală;
■ dialoguri simple;
■ povestire/ prezentare orală/ scrisă simplă;
■ descrieri/ comparări simple de obiecte, persoane;
■ paragrafe/ texte scurte pe diverse arii tematice.

Competenţele specifice marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc sunt obligatorii numai pentru specializările filologie (filiera teoretică, profil umanist) şi ştiinţe sociale (filiera vocaţională, profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/săpt. de limba modernă 2 în curriculumul diferenţiat (CD).

DOMENII TEMATICE DOMENIUL PERSONAL

Viaţa personală (educaţie, stil de viaţă, comportament social, strategii de studiu, opţiuni pentru carieră, hobby-uri);

Relaţii interpersonale/ inter-umane / profesionale, viaţa de echipă; Universul adolescenţei (cultură, sport, timp liber).

DOMENIUL PUBLIC

Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice, ştiinţifice, tehnice, ecologice, strategii de utilizare a resurselor);

Tinerii şi viaţa comunitară;

Democraţie, civism şi drepturile omului; Mass-media.

DOMENIUL OCUPAŢIONAL

Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional; Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii;

Locuri de muncă, echipamente, activităţi, operaţiuni, comportament profesional, deontologie profesională;

Produse şi servicii, calitatea serviciilor / produselor. DOMENIUL EDUCAŢIONAL

Descoperiri ştiinţifice şi tehnice;

Viaţa culturală şi lumea artelor; Patrimoniul socio-cultural european;

Repere culturale ale spaţiului lingvistic respectiv – trecut şi prezent.

FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII

– A solicita şi a oferi informaţii legate de completarea unui formular
– A solicita şi a oferi informaţii despre produse şi servicii (inclusiv despre costuri, preţuri, etc.)
– A solicita şi a oferi informaţii despre fenomene, evenimente, experienţe, acţiuni şi activităţi profesionale
– A formula comparaţii între caracteristici ale unor persoane, obiecte, locuri, fenomene, activităţi, evenimente, procese
– A exprima şi a argumenta refuzul de a face o acţiune
– A solicita şi acorda/ refuza permisiunea de face ceva
– A utiliza formule adecvate contextual de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii (inclusiv telefonice)
– A întrerupe în mod politicos
– A solicita şi a da instrucţiuni
– A solicita şi a da sfaturi
– A solicita şi a formula propuneri, sugestii
– A solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul
– A corecta/ încuraja/ avertiza pe cineva
– A convinge, a determina cursul unei acţiuni
– A exprima acordul/ dezacordul cu un curs de acţiune
– A caracteriza persoane, fapte, acţiuni
– A compara stări, acţiuni şi fapte prezente cu cele trecute
– A formula concluzii
– A exprima obligaţia / necesitatea / interdicţia de a face ceva
– A exprima diverse grade de certitudine/ incertitudine
– A exprima condiţii
– A exprima cauze şi consecinţe
– A exprima intenţii, dorinţe, preferinţe
– A exprima atitudini emoţionale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temere
– A exprima o hotărâre sau o promisiune
– A exprima opinii / puncte de vedere personale
– A argumenta / justifica opinii / puncte de vedere personale
– A solicita opinii / puncte de vedere personale
– A exprima satisfacţia / insatisfacţia faţă de un punct de vedere
– A exprima şi a motiva acordul / dezacordul faţă de opiniile altora
– A contrazice opiniile altora
– A cere şi a da clarificări pentru înţelegerea unui mesaj
– A cere şi a da detalii şi explicaţii
– A solicita repetarea şi reformularea

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII:
- – Limba modernă 1 şi Limba modernă 2
- – Substantivul: substantive cu plural neregulat, substantive defective de număr, substantive colective
- – Adjectivul: comparaţia intensivă, structuri care utilizează comparativul
- – Articolul: articolul zero, omiterea articolului, cazuri speciale de utilizare a articolului
- – Numeralul: numerale ordinale, numerale fracţionare, numerale multiplicative
- – Verbul: timpuri verbale perfecte; diateza pasivă directă şi indirectă; verbe modale; construcţii cu infinitivul şi cu participiul, funcţii sintactice ale participiul trecut
- – Adverbul: de mod, de loc, de timp, de cantitate, mărime şi aproximare; grade de comparaţie
- – Cuvinte de legătură: prepoziţii de loc, de timp, de poziţie, de mişcare; conjuncţii; locuţiuni
- – Sintaxă: ordinea cuvintelor; fraza condiţională; corespondenţa timpurilor; vorbirea directă / indirectă
- – Limba modernă 3
- – Substantivul: plurale neregulate, substantive defective de număr
- – Articolul: hotărât, nehotărât, posesiv, omiterea articolului
- – Adjectivul şi adverbul: grade de comparaţie neregulate
- – Verbul: aspectul continuu, diateza activă / pasivă
- – Cuvinte de legătură: prepoziţia
- – Sintaxă: fraza condiţională; corespondenţa timpurilor

FILIERA TEHNOLOGICĂ

LIMBA MODERNĂ 1 şi LIMBA MODERNĂ 2

CLASA A XII-A, ruta directă de calificare prin liceul tehnologic (toate calificările profesionale)

1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru
1. 1.1 Identificarea informaţiilor necesare şi suficiente pentru decodarea sensului global al mesajelor orale.
2. 1.2 Identificarea punctelor de vedere şi a sentimentelor exprimate.
2. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru
1. 2.1 Identificarea de informaţii şi opinii relevante, în texte de informare generală / în texte referitoare la domeniul ocupaţional, necesare pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru.
2. 2.2 Scanarea unui text mai lung pentru identificarea de detalii specifice pentru rezolvarea unei sarcini.
3. 2.3 Corelarea în mod coerent a mai multor informaţii din diverse părţi ale unui text / din texte diferite pentru rezolvarea unei sarcini de lucru.
4. 2.4 Transferul informaţiilor din texte referitoare la domeniul ocupaţional în diverse forme de prezentare.
5. 2.5 Analizarea avantajelor şi dezavantajelor unor situaţii descrise în texte, în scopul luării unor decizii.
6. 2.6 Identificarea sensului cu ajutorul contextului, în texte pe teme legate de specialitate.
3. Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate
1. 3.1 Solicitarea opiniilor interlocutorului şi răspunsul adecvat la acestea; solicitarea şi oferirea de informaţii, clarificări şi explicaţii.
2. 3.2 Exprimarea propriilor opinii şi puncte de vedere legate de domeniul de activitate.
3. 3.3 Formularea clară, precisă şi în mod politicos a informaţiilor/ instrucţiunilor şi a întrebărilor/ solicitărilor.
4. 3.4 Descrierea de activităţi, stări şi experienţe personale legate viaţa cotidiană şi de domeniul de activitate
5. 3.5 Prezentarea de produse şi servicii specifice domeniului ocupaţional
  - * de activităţi, stări şi experienţe personale legate de viaţa cotidiană şi de domeniul de activitate.
  - * de produse şi servicii specifice domeniului ocupaţional.
4. Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate
1. 4.1 Transmiterea, în limbaj clar şi precis, de informaţii corecte vizând aspecte din domeniul de activitate.
2. 4.2 Completarea de documente şi formulare profesionale specifice domeniului ocupaţional.
3. 4.3 Redactarea unor texte funcţionale structurate variate, mai complexe şi cu folosirea de conectori.
4. 4.4 Adecvarea formatului şi limbajului la context şi la tipul de text / la subiect şi la cititorul intenţionat.
5. 4.5 Utilizarea convenţiilor folosite în comunicarea scrisă, formală şi informală.
  - * Competenţele specifice marcate prin asterisc şi corp de literă cursiv sunt obligatorii numai pentru Limba modernă 2

CONŢINUTURI RECOMANDATE (pentru toate specializările) Limba modernă 1 şi Limba modernă 2

TEXTE

Texte, care conţin şi elemente de vocabular nefamiliare, în diverse registre, de lungime variabilă:

 texte specifice domeniului ocupaţional: texte de lege şi reglementări, manuale, rapoarte, note, fişe tehnice, diagrame, grafice, tabele sinoptice;
 texte cu conţinut operaţional: contracte, corespondenţă, faxuri, formulare, standarde, instrucţiuni, broşuri de informare, prospecte;
 texte / fragmente autentice de informare generală, pagini Internet;
 texte de popularizare: ştiri / articole de presă, texte publicitare scrise;
 texte funcţionale: instrucţiuni, corespondenţă, formulare, prospecte.

DOMENII TEMATICE
 DOMENIUL PERSONAL

Viaţa personală (educaţie, stil de viaţă, comportament social, strategii de studiu, opţiuni pentru carieră, hobby-uri);

Relaţii interpersonale/ inter-umane/ profesionale, viaţa de echipă; Universul adolescenţei (cultura, sport, timp liber).
 DOMENIUL PUBLIC

Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice, ştiinţifice, tehnice, ecologice, strategii de utilizare a resurselor);

Tinerii şi viaţa comunitară;

Democraţie, civism şi drepturile omului; Mass-media.
 DOMENIUL OCUPAŢIONAL

Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional; Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii;

Organizarea locului de muncă (instituţiei, companiei), comportament profesional, deontologie profesională;

Echipamente, activităţi, operaţii şi procese de producţie (în funcţie de specializare); Produse şi servicii, calitatea serviciilor/ produselor.
 DOMENIUL EDUCAŢIONAL

Descoperiri ştiinţifice şi tehnice; Viaţa culturală şi lumea artelor; Patrimoniul socio-cultural european;

Repere culturale ale spaţiului lingvistic anglo-saxon – trecut şi prezent.

FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII

A solicita şi a oferi informaţii generale şi de ordin personal

A solicita şi a oferi informaţii legate de completarea unui formular A solicita şi a oferi informaţii cu caracter de orientare

A solicita şi a oferi informaţii despre produse şi servicii (inclusiv despre costuri, preţuri etc.)

A solicita şi a oferi informaţii despre fenomene, evenimente, experienţe, acţiuni şi activităţi profesionale

A solicita şi a oferi informaţii despre programul zilnic/ săptămânal

A descrie persoane, obiecte, locuri, fenomene, activităţi, evenimente, procese

A formula comparaţii între persoane, obiecte, locuri, fenomene, evenimente, procese, stări, acţiuni şi fapte prezente cu cele trecute

A formula oferte / invitaţii

A accepta şi a refuza o ofertă / invitaţie

A exprima şi a argumenta refuzul de a face o acţiune A solicita şi acorda / refuza permisiunea de face ceva A oferi un obiect în mod politicos

A exprima mulţumiri A cere scuze

A utiliza formule adecvate contextual de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii (inclusiv telefonice)

A cere permisiunea de a întrerupe o conversaţie (faţă în faţă, la telefon) A solicita şi a da instrucţiuni / indicaţii

A solicita şi a da sfaturi

A solicita şi a formula propuneri, sugestii

A solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul A corecta/ încuraja/ avertiza pe cineva.

A exprima obligaţia/ necesitatea/ interdicţia de a face ceva A exprima diverse grade de certitudine

A exprima presupuneri A exprima probabilitatea

A exprima acţiuni/ stări posibile A exprima condiţii

A exprima cauze şi consecinţe

A exprima intenţii, dorinţe, preferinţe

A exprima atitudini emoţionale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temere A exprima o hotărâre sau o promisiune

A formula concluzii A formula decizii

A exprima opinii/ puncte de vedere personale

A argumenta / justifica opinii/ puncte de vedere personale A solicita opinii/ puncte de vedere personale

A exprima satisfacţia/ insatisfacţia faţă de un punct de vedere

A exprima şi a motiva acordul/ dezacordul cu un curs de acţiune/ faţă de opiniile altora A contrazice opiniile altora

A cere şi a da clarificări pentru înţelegerea unui mesaj A cere şi a da detalii şi explicaţii

A solicita repetarea şi reformularea

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

Limba modernă 1 şi Limba modernă 2:

Substantivul: substantive cu plural neregulat, substantive defective de număr, substantive colective

Adjectivul: comparaţia intensivă, structuri care utilizează comparativul

Articolul: articolul zero, omisiunea articolului, cazuri speciale de utilizare a articolului Numeralul: numerale ordinale, numerale fracţionare, numerale multiplicative

Verbul: diateza pasivă; verbe modale; construcţii cu infinitivul şi cu participiul, funcţii sintactice ale participiul trecut

Adverbul: de mod, de loc, de timp, de cantitate, mărime şi aproximare; grade de comparaţie

Cuvinte de legătură: prepoziţii de loc, de timp, de poziţie, de mişcare; conjuncţii; locuţiuni

Sintaxă: ordinea cuvintelor; fraza condiţională; corespondenţa timpurilor; vorbirea directă / indirectă

Tipuri de texte: informativ, explicativ, descriptiv, incitativ (reţete, instrucţiuni de folosire), publicitar, argumentativ.

C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ

BACALAUREAT 2011

TIP PROGRAMĂ: PROFIL REAL ŞI PEDAGOGIC

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA

LIMBA ŞI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ

I. IITEPATYPA – LITERATURA
1. 1. I.TT.KoTJ15peBcbK11ti – noeMa EHe”Aa i n’eca HaTaJ1Ka TToJ1TaBKa
2. 2. r.KBiTKa–OcHoB’5HeHKo–npeAcTaBH11K ceHT11MeHTaJ1 i 3Myion11coBoro peaJ1i3My–noBicTb Mapyc5
3. 3. Po3B11ToK 6atiK11 B I-ti noJ1oB11Hi 19cT.: €BreH r pe6iHKa i TT.ryJ1aK– ApTeMoBcbK11ti–BeAMe)K11ti cyA, TTaH Ta Co6aKa
4. 4. T.r.illeB4eHKo – I.PaHH5 TBop4icTb
  - – 6aJ1aA11
  - – noeMa KaTep11Ha
  - – icTop114Ha noeMa ratiAaMaK11 i icTop114Hi Bipwi
  - – J1ip114Hi Bipwi–,ll; yMKa, TTepe6eHA5, Ha Bi4Hy naM’5Tb KoTJ15peBcbKoMy, ,ll; o OcHoB’5HeHKa.
  - – II-tinepioA TBop4ocTi illeB4eHKa:
    - – TTocJ1aHH5 I MepTB11M, i)K11B11M…,KaBKa3, CoH, noeM11
      
      HatiM114Ka, CoBa, Bipw 3anoBiT
  - – III-ti nepioA TBop4ocTi illeB4eHKa:
    - – HeBiJ1bH114a noe3i5. 33axaJ15BHi KH11)KK11.MoT11B11 noe3iti TTepioAy 3acJ1aHH5
    - – IV-ti nepioA TBop4ocTi illeB4eHKa:
      - – noeM11 Mapi5, HeocfiT11
      - – ncaJ1M11
      - – J1ip114Hi Bipwi.
5. 5. TBop4icTb TT. M11pHoro, poMaH Xi6a peByTb BoJ111, 5K 5cJ1a noBHi?
6. 6. TBop4icTb M. BoB4Ka: IHcT11TyTKa, Ko3a4Ka, KapMeJ1-oK
7. 7. TBop4icTb Jl. rJ1i6oBa: 6atiK11i J1ip114Hi Bipwi
8. 8. I. He4yti–JleB11u,bK11ti: M11KoJ1a ,ll; )Kep5, KatiAaweBa ciM’5
9. 9. I.51.paHKo – noeT114HaTBop4icTb
  - – npo3oBi TBop11: Boa KoHcTpiKTop, Bop11cJ1aB cMieTbc5,
10. 10. Jl.YKpa”HKa – noeT114HaTBop4icTb
  - – ApaMaJlicoBanicH5
11. 11. M.Kou,-o611HcbK11ti, TBop4icTb: IHTepMeu,u,o
12. 12. B.CTecfaH11K, TBop4icTb: HoB11Ha
13. 13. O.Ko611J15HcbKa, TBop11: 3eMJ15, Y HeAiJ1-o paHo 3iJ1J15 KonaJ1a
14. 14. O.OJ1ecb, TBop4icTb – J1ip11Ka
15. 15. M.BopoH11ti, TBop4icTb – J1ip11Ka
16. 16. TT.T11411Ha, 36ipKa CoH54Hi KJ1apHeT11
17. 17. B.Coc-opa, iHT11MHa J1ip11Ka
18. 18. OJ1.,ll; oB)KeHKo, TBop4icTb – 3a4apoBaHa ,ll; ecHa
19. 19. OJ1ecb roH4ap, poMaH Co6op
20. 20. ,ll; M11Tpo TTaBJ1114Ko, J1ip11Ka
21. 21. JliHa KocTeHKo, J1ip11Ka
22. 22. IBaH ,Dpa4, J1ip11Ka
23. 23. Bop11c OJ1itiH11K, J1ip11Ka
24. 24. YKpa”HcbKa J1iTepaTypa B PyMyHi” – noe3i5 i npo3a
25. 25. Teopi5 J1iTepaTyp11:
  - – cTpyKTypa J1iTepaTypHoro TBopy
  - – cT11J1icT114Hi 3BopoT11
  - – J1iTepaTypHi B11A11 i )KaHp11
26. 26. PeAaryBaHH5 J111cTa
27. 27. PeAaryBaHH5 3anpoweHH5
II. rPAMATlfKA – GRAMATICA
1. 1. oHeT11Ka:
  - – YKpa”HcbK11ti aJ1cfaBiT
  - – roJ1ocHi
  - – TTp11roJ1ocHi
  - – CKJ1aA, HaroJ1oc
  - – AnocTpocf
  - – TToABoeHH5 np11roJ1ocH11x
  - – TToM’5KweHH5 np11roJ1ocH11x
  - – HeHaroJ1oweHi e/11
2. 2. JleKc11Ka:
  - – OcHoBH11ti cJ1oBH11KoB11ti cfoHA
  - – OMoHiM11
  - – C11HoHiM11
  - – AHToHiM11
  - – TTapoHiM11
3. 3. ByAoBa cJ1oBa: KopiHb, npecfiKc, cycfiKc, 3aKiH4eHH5, ocHoBa cJ1oBa
4. 4. MopcfoJ1ori5:
  - – qacT11H11 MoB11:
    - – iMeHH11K i tioro KaTeropi”
    - – np11KMeTH11K i tioro KaTeropi”
    - – 411cJ1iBH11K i tioro KaTeropi”
    - – 3atiMeHH11K i tioro KaTeropi”
    - – AiecJ1oBo i tioro KaTeropi”
  - – opM11 AiecJ1oBa:
    - – Aienp11KMeTH11K
    - – Aienp11cJ1iBH11K
5. 5. TTp11cJ1iBH11K
6. 6. TTp11tiMeHH11K
7. 7. qacTKa
8. 8. CnoJ1y4H11K
9. 9. B11ryK
10. 10. C11HTaKc11c npocToro pe4eHH5
11. 11. C11HTaKc11c cKJ1aAHoro pe4eHH5
III. )]lfT5JqA IITEPATYPA – LITERATURĂ PENTRU COPII

– PROFIL PEDAGOGIC –

1. T.illeB4eHKo: OtiAi6poBo, TeMH11tira-o! CaAoK B11wHeB11ti KoJ1o xaT11, I3oJ1oTo”, i Aoporo”
2. Jl.rJ1i6oB: 6atiK11, 3araAK11, BiAraAK11
3. M.BoB4oK: ,DBa c11H11, ropn11Ha
4. I.paHKo: OJ1iBeu,b, KpacHe n11caHH5, Jl11c M11K11Ta, KoJ111 w,e 3Bipi roBop11J111, ,DpiMa-oTb ceJ1a, ,D11ByBaJ1acb 311Ma
5. M.Kou,-o611HcbK11ti: 51J111HKa, MaJ1eHbK11ti rpiwH11K, Xap11TT5
6. Jl.YKpa”HKa: u,11KJ1 Y A11T54oMy Kpy3i (MaMo, iAe B)Ke 311Ma), T11wa MopcbKa
7. M.P11J1bcbK11ti: TTicH5 npo wKoJ1y
8. TT. rpa6oBcbK11ti: BecH5HKa
9. M.BopoH11ti: CHi)K11HK11
10. TT.T11411Ha: A 5 y rati xoA11J1a, Xop J1icoB11x A3BiHo4KiB
11. B.Coc-opa: 311Ma,Jl-o6J1-o BecHy
12. B.rpiH4eHKo: onoBiAaHH5
13. M.CTeJ1bMax: Bipwi AJ15 AiTeti

14. O.OJ1ecb: Ha pi3ABo rop11Tb 5J111HKa

C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA EBRAICĂ BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA EBRAICĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În conformitate cu prevederile Legii Învăţământului nr. 84/ 1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, absolvenţii de liceu, toate profilurile şi specializările, au dreptul să susţină examenul de bacalaureat la limba ebraică în cadrul Probei C, de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal.

Această probă se susţine în conformitate cu Ordinul Ministrului privind aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2011, după cum urmează:
1. a. proba de înţelegere a unui text audiat;
2. b. proba scrisă;
3. c. proba orală.

II. COMPETENŢE DE EVALUAT

1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare

Competenţe specifice

Texte sursă

Anticiparea elementelor de conţinut ale unui text pe baza titlului/ unei imagini

Deducerea sensului unor elemente de vocabular necunoscute, din context

Identificarea ideilor principale în mesaje orale/ scrise pe teme cotidiene

Identificarea sensului global al unui mesaj scurt oral/ scris (autentic)

Identificarea, în mesaje orale/ scrise, de informaţii punctuale relevante pentru a rezolva o sarcină de lucru

Selectarea, din mesaje orale/ scrise, de informaţii generale şi/ sau punctuale relevante pentru a rezolva o sarcină de lucru

 Grafice şi tabele
 Texte orale/ scrise de informare generală, descriptive şi narative, autentice sau adaptate

2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare

Competenţe specifice

Texte produse

Elaborarea de texte orale/ scrise de lungime medie cu caracter descriptiv, narativ, argumentativ, de opinie

Prezentarea orală/ relatarea în scris a unui fapt divers/ film/ întâmplări/ eveniment socio-cultural sau profesional, subliniind elementele semnificative

Redactarea de texte funcţionale simple şi scurte

 Descrieri de obiecte, persoane, situaţii
 Naraţiune orală/ scrisă
 Texte argumentative
 Texte de opinie
 Texte funcţionale scurte (scrisoare informală, mesaj e-mail)

3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă

Competenţe specifice

Texte produse

Adecvarea limbajului la subiect şi la interlocutor, cu utilizarea convenţiilor folosite în comunicarea orală şi scrisă

Exprimarea, oral şi/ sau în scris, a unor sentimente şi reacţii în cadrul unor interacţiuni orale şi/ sau scrise referitoare la evenimente/ situaţii/ experienţe trăite sau aflate

Formularea de idei/ păreri în cadrul unei discuţii/ în mesaje de răspuns

 Dialog
 Mesaje/ scrisori personale

4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare

Competenţe specifice

Texte utilizate

Redarea (oral şi/ sau în scris), prin cuvinte proprii, a unor mesaje/ texte simple din domenii cunoscute

Reducerea unui paragraf la o idee esenţială

Sintetizarea sub formă de schemă/ notiţe a conţinutului unui text scris/ mesaj oral

Traducerea din limba ebraică în limba română/ din limba română în limba ebraică, oral şi/ sau în scris, a unui mesaj/ text simplu cu ajutorul dicţionarului

Transformarea unor mesaje din vorbire directă în vorbire indirectă

 Prospecte, instrucţiuni,
 Texte de informare generală
 Texte de informare generală
 Tabele, diagrame

III. CONŢINUTURI

TEME

Activităţi din viaţa cotidiană

Aspecte din viaţa contemporană (sociale, ecologice) Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional Cultura, sport, timp liber

Descoperiri ştiinţifice şi tehnice

Educaţie, stil de viaţă, comportament social, opţiuni pentru carieră Hobby-uri

Mass-media Obiceiuri evreieşti

Obiective turistice în Israel Relaţii interumane

Tinerii şi viaţa comunitară

Universul adolescenţei (cultura, sport) Viaţa contemporană

Viaţa culturală şi lumea artelor (film, muzică, expoziţii)

Viaţa personală (alimentaţie, sănătate, educaţie, activităţi de timp liber)

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

Literele alfabetului şi silabele

– literele ebraice cu silabele corespunzătoare (litere de mână şi litere de tipar)

Substantivul
– „ieshi”, „ein” „im” , „bli” ” mutar” „asur”
– acordul intre substantiv, gen şi numerale
– contracţia de substantiv la masculin şi feminin
– contracţia de substantive cu adjective
– declinarea cu prepoziţii
– schimbarea de la singular la plural feminin
– schimbarea de la singular la plural masculin
– scrierea substantivului la singular si plural
– structura „col ” + substantiv la plural
– substantivul cu prepoziţie şi adjectiv
– utilizarea substantivului cu ” kinur havur” (substituent de diminutiv)
– structuri cu genitivul – “shel”, “al”
– structuri cu acuzativul – ,,et’’

Adjectivul
– acordul între substantiv şi adjectiv

Pronumele
– „ata”, „at”, „anahnu” ,”atem”, „aten” „hem” si „hen”
– însemnarea pronumelor în propoziţii

Numeralul
– numeralul cardinal de la 10-1000
– numerale feminine şi masculine

Structuri homofonice, polisemantice etc Prepoziţii:
– „shel” şi „al”, „et”, „bishvil”, „el” şi „etzell”, „al iad”, „be”, „me”, „al”, „le”, „shel”, „aharei” şi „iml”, ‘’lifnei she”, “aharei she”, “bli”
– declinarea prepoziţiilor: „me” , „biglali”, „bishvil”, ” kmo”, „etzem”, „ben”, „el”, „le” ,” shel” şi „at”, „le” ,” shel” si „at”

Prepoziţii şi conjuncţii: : "im"," le", "be", "al", "le iad", "aval", ‘im”

Adverbul
– „ahi”, „el”, „kidai le’’, „mutar”, „asur”,

Expresii specifice si neregulate:
– utilizarea cuvintelor stamim cu „shem hapoal”: „efshar”, „asur”, „mutar”, „lo tzarih”
– „(lo) kedai”, „naim”, „kasha”, „tov”
– „kegon”

Sructuri specifice: " kidai le", " lifnei she" "aharei she"

Verbul
– “ieshi”, “ein”
– ” be gizrat lamed iud zman avar”
– „be binian” ” nifal” „zman ove”(afirmativ, negativ, interogativ)
– „be binian” „hitpael”, „zman avar”(afirmativ, negativ, interogativ)
– „be binian” „ifil” „zman ove”(afirmativ, negativ, interogativ)
– „be binian” „piel” „zman atid”: „siper”, „diber” si „kibel”(afirmativ, negativ, interogativ)
– „beinoni paul binian paal gizrat ashlemim”
– „beinoni paul binian paal gizrat lamed iud”
– „binian ifil gizrat ashlemim zman atid”
– „binian ifil gizrat hashlemim zman avar”
– „binian itpael gizrat ashlemim zman atid”
– „binian itpael gizrat hashlemim zman avar”
– „binian paal gizrat ain iud tzivui zman atid”
– „binian paal gizrat ain vav zman atid”
– „binian pall gizrat lamed hei zman atid”
– „binian pall gizrat pei iud zman atid”
– „binian piel gizrat ashlemim zman atid”
– „binian piel gizrat hashlemim zman avar”
– „diber”, „binian piel” ” zman avar” (afirmativ, negativ, interogativ)
– „gur”, lamad” „rutz”, „catav” ,”cara”, „ahal”, „diber” „,sihek”,”binian paal” , „zman hove” (negativ ,interogativ ,afirmativ)
– „iahol” cu „shem hapoal”
– „laasot”
– „lihtov” , la timpul trecut
– „ratza” „binian paal” , timpul prezent ” tzarich” , „iahol”
– “binian paal”, “gizrat”, “haslemim”, “zman hove”, “rabim”, “rabot”
– “binjan paal”, “gizrat haslemim”, “shem hapoal”
– “gizrat”, “hashlemim”, “zman”, “hove”
– biniam pie gizrat hashlemim si shem hapoal
– binian hitpael gizrat hashlemim zman ove si sem hapoal
– binian ifi gizrat hashlemim zman ove si sem hapoal
– binian ifil gizrat ain vav zman avar
– binian paal gizrat „ain vav” şi „sem hapoal
– binian paal gizrat pei iud zman ove si sem hapoal
– binian paal, gizrat ashlemim zman avar
– binian paal, gizrat lamed iud zman ove, shem hapoal
– structurile „shem hapoal” „be binian” „paal”

Sintaxa
– propoziţia afirmativă
– propoziţia completivă cu pronumele interogativ
– propoziţia concesiva
– propoziţia interogativa cu „ma?” „im mi?”
– propoziţia interogativă: De ce? Când? Unde?
– propoziţia nominală în trecut
– propoziţii cu „lean?”, „eifo?”
– propoziţii interogaticve cu : De unde? Unde? Cine? Ce fel?
– propoziţiile cu ,,mishpatim stamiim” la timpul trecut, prezent şi viitor
– propoziţiile cu cuvinte de legătură „siba”: „mishum she”, „mekevan she”, „mipnei she”
– propoziţiile de tipul „mishpatei tahlit ve teur tahlit”
– propoziţiile de tipul „mishpatei tnai be hol hazmanim”
– propoziţiile formate cu prepoziţia „at”
– propoziţiile interogative cu „eizo?” „eize?” „elu?”
– propoziţiile formate cu ajutorul cuvântului interogativ. Exemple: „mi ata?” ,”meain at?”
– propoziţiile nominale formate prin intermediul negativului şi afirmativului. Exemple: „iesi” , „ein””
– structura ” mishpatei siba”
– concordanţa propoziţiei nominale de gen şi număr
– folosirea complementului
– concordanţa timpurilor
– vorbirea directă si vorbirea indirectă

FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII

a accepta şi a refuza o ofertă/ invitaţie

a argumenta/ justifica opinii/ puncte de vedere personale a caracteriza persoane, fapte, acţiuni

a cere permisiunea de a întrerupe o conversaţie a cere scuze

a cere şi a da clarificări pentru înţelegerea unui mesaj a cere şi a da detalii şi explicaţii

a cere şi a oferi informaţii de orientare în spaţiu. a comenta păreri

a compara acţiunile prezente cu cele trecute

a compara stări, acţiuni şi fapte prezente cu cele trecute a comunica în societate

a contrazice opiniile altora a convinge

a da instrucţiuni a da sfaturi

a da şi a solicita informaţii

a descoperi şi a exprima emoţii a descoperi şi exprima atitudini

a descrie persoane, locuri, evenimente;

a exprima atitudini emoţionale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temere a exprima cauze şi consecinţe

a exprima compasiunea a exprima decizii

a exprima intenţii, dorinţe, preferinţe a exprima interdicţia de a face ceva

a exprima o hotărâre sau o promisiune a exprima obligaţia de a face ceva

a exprima opinii/ puncte de vedere personale a exprima preferinţe

a exprima propuneri

a exprima puncte de vedere personale. a exprima refuzul, a argumenta refuzul

a exprima satisfacţia/ insatisfacţia faţă de un punct de vedere a exprima surpriza, curiozitatea, teama, îndoiala

a exprima şi a argumenta refuzul de a face o acţiune a exprima şi a solicita o opinie

a face prezentări

a face urări cu o anumită ocazie a formula concluzii

a încuraja, a avertiza pe cineva a întrerupe în mod politicos

a oferi informaţii despre programul zilnic/ săptămânal (orar şcolar, materii şcolare etc.); a oferi şi a solicita informaţii de ordin personal;

a oferi şi a solicita informaţii despre preţuri, alimente etc.

a oferi şi a solicita informaţii legate de completarea unui formular a oferi un obiect în mod politicos

a raporta a saluta

a solicita/ oferi informaţii despre diverse evenimente;

a solicita informaţii despre ce fac diverse persoane (în prezent, în trecut) a solicita opinii/ puncte de vedere personale

a solicita repetarea şi reformularea

a solicita şi a formula propuneri, sugestii a solicita şi a oferi informaţii generale;

a solicita şi acorda/ refuza permisiunea de face ceva a solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul

a trage concluzii

a utiliza formule adecvate contextual de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii (inclusiv telefonice)

a- şi exprima acordul/ dezacordul

NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume.

C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA TURCĂ MATERNĂ

BACALAUREAT 2011

TIP PROGRAMĂ: PROFIL TEOLOGIC ŞI PEDAGOGIC

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA TURCĂ MATERNĂ (PROFIL TEOLOGIC ŞI PEDAGOGIC)
1. I – OKUMA – ANLAMA
  
  -Bir olay yaz1s1n1 anlaml1 bir şekilde okuyabilme,
  
  -Hikâye türünün özeliklerini kavrayabilme,
  
  -Metin içinde cümleyi tan1yabilme,
  
  -Bir manzumeyi özeliklerine göre okuyabilme,
  
  -Manzume ile düzyaz1 aras1ndaki fark1 kavrayabilme,
  
  -Paragraf ve paragraftaki düşünceyi kavrayabilme,
  
  -Bir şiiri vurgu ve tonlamaya dikkat ederek okuyabilmek,
  
  -Bir şiirin şekil ve anlam özelliklerini kavrayabilme,
  
  -Olay yaz1lar1nda sebep-sonuç ilişkisini kavrayabilmek,
  
  -Olay yaz1lar1n1 meydana getiren unsurlar1 kavrayabilme(yer,zaman,olay ve kişiler)
  
  -Sevilen bir şiiri ezberlemeyebilme,
  
  -Olay yaz1lar1 ile fikir yaz1lar1 aras1ndaki fark1 kavrayabilme,
  
  -Bir metnin yard1mc1 fikirlerini ve ana fikrini bulabilme,
  
  -Plân ve plân1n yararlar1n1 kavrayabilmek,
  
  -Bir metindeki olaylar1 karş1laşt1rarak benzer ve farkl1 yanlar1 kavrayabilme,
  
  -Anlama etkinliklerini kavrayabilme (dinleme,okuma,gözlem…)
  
  -Okunan bir yaz1daki sebep-sonuç ilişkilerini kavrayabilme,
  
  -Bir metnin dil ve anlat1m(üslüp) özelliklerini kavrayabilme,
  
  -Bir manzumenin ana temas1n1 kavrayabilme,
  
  -Sözlü ve yaz1l1 ifade aras1ndaki benzer ve farkl1l1klar1 kavrayabilme.
2. II – ANLATIM
  1. A) SÖZLÜ ANLATIM B) YAZILI ANLATIM
    
    -Dogru ve düzgün konuşabilmek,
    
    -Türkçe derslerindeki her türlü faaliyetlere kat1labilmek ve var1lan sonuçlar1 anlatabilmek ve aç1klayabilmek, yazabilmek, yazabilmek,
    
    -Bir tart1şmaya kat1labilmek,
    
    -Görülen veya yaşanan olaylarla ilgili duygu ve düşüncelerini anlat1p,yazabilmek,
    
    -Atasözlerini,özdeyişleri ve deyimleri aç1klayabilmek,
    
    -Çevrenin dogal, toplumsal ve ekonomik olaylar1n1 anlat1p yazabilmek,
    
    -Özel mektup,iş mektubu,dilekçe ve telegraf yazabilmek,
    
    -Paragraflardaki düşünceleri aç1klayabilmek,
    
    -Olay veya kişi tasvirleri yapabilmek (sözlü ve yaz1l1),
    
    -Topluluk karş1s1nda aç1ş konuşmas1, kapan1ş konuşmas1 yapabilmek,
    
    -Yaz1lar1n1 uygun bir plâna göre geliştirebilmek,
    
    -Okuduklar1ndan notlar alabilmek,
    
    -Konuşmalar1n1 uygun bir plâna göre geliştirebilmek,
    
    -Kompozisyon çeşitlerini (yaz1l1 ve sözlü kompozisyon) kavrayabilmek,
    
    -Bir fikir yaz1s1 yazabilmek.
3. III – DiL BiLGiSi(GRAMER) KONULARI
  1. A) SES BiLGiSi
    
    -Türkçe’deki sesli ve sessiz harfleri tan1yabilmek,
    
    -Büyük ünlü uyumu kural1n1 kavrayabilmek,
    
    -Küçük ünlü uyumu kural1n1 kavrayabilmek,
    
    -Ünsüzlerin benzeşmesi kural1n1 kavrayabilmek,
    
    -Ünlü düşmesi kural1n1 kavrayabilmek,
    
    -Süreksiz sert ünsüzlerin yumuşamas1 kural1n1 kavrayabilmek,
    
    -Türkçe’de başta ve sonda bulunmayan ünsüzleri tan1yabilmek,
    
    -Seslerin birleşmesini,hece ve hece çeşitlerini kavrayabilmek.
  2. B) KELiME BiLGiSi
    
    -Türkçe’deki kelime türlerini kavrayabilmek isimler ve isimlerin yap1lar1,
    
    isim tamlamalar1, isimlerin çeşitleri
    
    s1fatlar ve s1fatlar1n yap1lar1, s1fatlar1n çeşitleri
    
    s1fat tamlamalar1,
    
    zamirler ve zamirlerin yap1lar1, zamirlerin çeşitleri,
    
    zarflar ve zarflar1n yap1lar1, zarflar1n çeşitleri,
    
    fiiller ve fiillerin yap1lar1, fiillerde kip,zaman ve kişi, yap1lar1na göre fiiler, edatlar
    
    baglaçlar, ünlemler.
  3. C) CÜMLE BiLGiSi
    
    -Anlamlar1na göre cümle çeşitlerini kavrayabilmek olumlu cümleler,
    
    olumsuz cümleler, soru cümleleri, ünlem cümleleri, şart cümleleri.
    
    -Yap1lar1na göre cümle türlerini kavrayabilmek basit cümle,
    
    bileşik cümle,
    
    s1ral1 cümle, bagl1 cümle,
    
    s1ral1-bagl1 cümle.
    
    Cümlenin ögelerini kavrayabilmek. özne
    
    yüklem zarf tümleci
    
    dolayl1 tümleç belirtili nesne belirtisiz nesne
  4. D) ANLAM BiLGiSi
    
    -Türkçe kelimelerin anlam özelliklerini kavrayabilmek Kelimelerin gerçek anlam1,
    
    Kelimelerin mecaz anlam1, Kelimelerin terim anlam1, Kelimelerin deyim anlam1, Z1t anlaml1 kelimeler,
    
    Eş anlaml1 kelimeler.
  5. E) YAPI BiLGiSi EKLER
    
    Yap1m ekleri
    
    Çekim ekleri(isim ve fiil çekim ekleri) Basit kelime
    
    Türemiş kelime Bileşik kelime
  6. F) EDEBÎ BiLGiLER
    
    -Yaz1 türlerini kavrayabilmek. Roman ve roman çeşitleri Hikâye
    
    Masal
    
    Tiyatro ve çeşitleri, Destan,
    
    Şiir ve şiir çeşitleri, Gezi yaz1lar1, Nutuk
    
    Makale F1kra, Sohbet
    
    -Edebiyat1n1n tan1m1 ve konusu
    
    -Türk edebiyat1’n1n devirleri
    
    -Edebiyatta ifade tarzlar1(Sözlü ifade-Yaz1l1 ifade)
    
    -Şiirle ilgili bilgiler,
    
    Söz sanatlar1(Benzetme,mübalaga,Tenâsüb…)
    
    -Halk edebiyat1 ve özellikleri,
    
    -Halk edebiyat1 naz1m şekilleri
    
    -Klâsik Türk edebiyat1 ve özellikleri
  7. G) iMLA VE NOKTALAMA

-Büyük harflerin imlas1

-Özel isimlerin imlas1,

-Eklerin imlas1,

-Yabanc1 kelimelerin imlâs1, Nokta

Virgül Noktal1 virgül T1rnak işareti iki nokta Soru işareti Ünlem işareti

NOT: 1. Mecidiye Kemal Atatürk ilahiyat ve Pedagoji Lisesi’nde Türkiye Cumhuriyeti Millî Egitim Bakanl1g1 taraf1ndan oluşturulan komisyon taraf1ndan yaz1lan ders kitaplar1 okutulmaktad1r.

2. Okulumuzda teoloji ve pedagoji bölümlerde ayn1 müfredat program1 uygulanmaktad1r.

C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ

BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ

SLOVENSKÝ JAZYK A LITERATÚRA

Pre reálny a humanitný smer lýceí s vyucovacím jazykom slovenským:

I. Slovenská literatúra
1. 1. Text. Všeobecnosti
  - – prvky komunikacnej situácie (vysielatel’, prijímatel’, správa, kód, kontext);
  - – funkcie komunikácie
  - – literárny / neliterárny text
  - – text a kontext
  - – témy a literárne motívy
  - – literatúra a iné druhy umenia
2. 2. Próza
  1. a) epická próza
    
    vysvetlenie pojmov; vývoj a typológia (romantická, realistická a fantastická próza)
  2. b) epické žánre (umelá rozprávka, povest’, novela, historická, fantastická; psychologická; román klasický, súcasný; román do druhej svetovej vojny).
  3. c) štruktúra epického textu
    - – zložky epického textu (autor, rozprávac, postavy, citatel’)
    - – druhy rozprávaca v epickom texte (vševedúci rozprávac, postava – rozprávac, oko kamery; rozprávanie v 1. a 3. osobe
    - – kompozícia epického diela; dej, konflikt, fázy deja, rámcové rozprávanie,
    - – postavy
    - – druhy postáv (hlavné, vedl’ajšie, epizodické; charaktery, postavy typ; spôsoby charakterizovania postavy).
  4. d) jazyk epického diela
    - – spôsoby rozprávania: rozprávanie, dialóg, opis
    - – rec postáv, priama a nepriama rec, polopriama rec.
3. 3. Poézia
  1. a) vysvetlenie termínu; rozvoj (baroková, klasicistická, romantická, realistická; symbolizmus, modernizmus), typológia (lyrická a epická poézia)
  2. b) štruktúra lyrického diela
    
    – komunikácia v básnickom texte (lyrický subjekt; vzt'ah autor – lyrický subjekt)
  3. c) jazyk lyrického diela
    - – charakteristiky umeleckého jazyka (sugestívnost’, expresívnost’,at’.)
    - – básnická obrazotvornost’
    - – umelecké prostriedky (enumerácia, antitéza, synkretizmus, opakovanie, refrénovitost’, recnícka otázka, recnícke zvolanie, epiteton, metafora)
    - – verš, sloha, vol’ný verš, metrický rozmer, rým, rytmus.
4. 4. Dráma
  1. a) vysvetlenie pojmu
  2. b) žánre (komédia, tragédia, cinohra)
  3. c) štruktúra dramatického textu
    - – kompozícia dramatického textu: výstup, scéna, obraz, replika, scénické poznámky, dramatická postava, spôsoby charakterizovania
  4. d) jazyk drámy; expresívnost’ v dramatickom texte, osobitosti, výstavby dialógu v dramatickom texte; monológ.
    - – jazyk postáv ako spôsob charakterizovania dramatického diela
5. 5. Literárne obdobie
  - – klasicizmus
  - – romantizmus
  - – realizmus
  - – medzivojnové obdobie
6. 6. Kanonickí autori:
  
  Ján Kollár (Slávy dcéra), Ján Hollý (Svätopluk), Andrej Sládkovic (Marína, Detvan), Samo Chalupka (Mor ho!), Janko Král’ (Zakliata panna vo Váhu a divný Janko), Ján Chalupka (Kocúrkovo), Ján Botto (Smrt' Jánošíkova), J. M. Hurban (Olejkár), P. O. Hviezdoslav (Hájnikova žena), M. Kukucín (Neprebudený, Dom v stráni), B. Slancíkova Timrava (Tapákovci, Skúsenost'), J. Gregor Tajovský (Do konca, Maco Mliec, Statky – zmätky), I. Krasko (Otcova rol'a), J. Jesenský (Strach, Vyhnali ma), L. N. Jége (Adam Šangala), Hronský (Jozef Mak). M. Urban (Živý bic). Fr. Švantner (Malka), Dobroslav Chrobák (Drak sa vracia), M. Figuli (Tri gaštanové kone), I. Stodola (Jožko Púcik a jeho kariéra), J. Kostra, (Peniažtek), P. Jaroš (Tisícrocná vcela), M. Rúfus (Modlitbicky), Rudolf Jašík (Mftve oci), František Hecko (Cervené víno), V. Šikula (S Rozárkou), Slovenská literatúra v Rumunsku (Adam Suchánsky, Ondrej Štefanko, Dagmar Mária Anoca, Pavol Bujtár).
II. Jazyk a komunikácia
- – uplatnenie pravopisných, ortoepických, interpunkcných, morfologicko-syntaktických noriem
- – vhodné používanie lexikálno-sématických jednotiek
- – hláskoslovie
  - – rytmický zákon hlásky
  - – delenie hlások
  - – znelostná asimilácia
III. Lexikológia
- – náuka, tvorenie slov, slovo, synonymá, antonymá, homonymá
- – triedenie slovnej zásoby
- – frazeológia a význam slov
IV. Štylistika
- – štýly
- – funkcné texty
C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ

BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ

Sadržaj programa srpskog jezika i književnosti
1. 1. Narodna književnost :( Narodne pesme, pripovetke, krace narodne umotvorine). Lirske pesme. Podela ( poslenicke, mitološke, obredne, prigodne, ljubavne, šaljive). Lirsko – epske pesme. ( Hasanaginica).
  
  Epske pesme. ( Zidanje Skadra, Car Lazar i carica Milica, Marko pije uz ramazan vino, Starina Novak i knez Bogosav; Pocetak bune protiv dahija).
  
  Pripovetke. ( U cara Trojana kozje uši, Ero i Turcin).
2. 2. Strednjovekovna književnost: Sveti Sava: Život i prosvetiteljsko delo; Dositej Obradovic: Život i prosvetiteljsko delo.
3. 3. Književnost doba romantizma: Vuk Stefanovic Karadžic. Rad na reformi književnog jezika i pravopisa. Rad na sakupljanju narodnih umotvorina; Petar Petrovic Njegoš. Život i pesnicko delo ( Gorski vijenac – opšti prikaz); Branko Radicevic ( Dacki rastanak, Kad mlidijah umreti – književni komentar); Dura Jakšic ( Na Liparu – književni komentar); Jovan Jovanovic Zmaj ( Dulici, Dulici uveoci – opšti prikaz); Laza Kostic ( Santa Maria della Salute – književni komentar).
4. 4. Realizam: Laza Lazarevic ( Sve ce to narod pozlatiti – književni komentar); Vojislav Ilic ( U poznu jesen, Grm – književni komentar); Radoje Domanovic ( Danga – književni komentar): Aleksa Šantic ( Mi znamo sudbu – književni komentar).
5. 5. Novi realizam: Borisav Stankovic ( Necista krv – opšti prikaz); Petar Kocic ( Jazavac pred sudom – opšti prikaz ); Branislav Nušic ( Gospoda ministarka – književni komentar).
6. 6. Moderna poezija: Jovan Ducic ( Morska vrba – književni komentar); Milan Rakic (Dolap, Na Gazi Mestanu – književni komentar).
7. 7. Književnost XX – og veka: Ivo Andric ( Most na Žepi – književni komentar, Na Drini cuprija – opšti prikaz ); Miloš Crnjanski ( Seobe – opšti prikaz); Desanka Maksimovic ( Strepnja, Krvava bajka – književni komentar); Veljko Petrovic ( Ratar – književni komentar); Branko Copic ( Bašta sljezove boje – književni komentar); Dobrica Cosic ( Koreni – opšti prikaz); Stevan Raickovic ( Kamena uspavanka – književni komentar); Vasko Popa ( Patka – književni komentar).

Napomene: Kandidati Filoloskog smera ce naknadno spremiti sledeca poglavlja iz udžbenika za VIII razred : Recnik. Sintaksa. Morfološka analiza.

Glavni ciljevi i zadaci nastave srpskog jezika i književnosti:

 raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava;
 primenjivanje teorijskih stecenih znanja na casovima teorije književnosti;
 raspoznavanje osobenosti književnih pravaca;
 raspoznavanje i obrazloženje stilskih razlika u pismenom izražavanju;
 poznavanje imena književnih likova, njihovog mesta i uloge u književnim delima;
 poštovanje normi književnog jezika prilikom pismenog izražavanja;
 elaboracija književnog komentara, karakterizacije književnih likova, komparativno prikazivanje dva književna dela, dva pisca ili dva književna perioda, sintezu književne delatnosti pojedinih pisaca;
 argumentovanje poznavanja osnovnih književnoteorijskih pojmova.

Literatura:

Srpski jezik i književnost, IX razred, 2006. Srpski jezik i književnost, X razred, 2006. Srpska književnost, XI razred, 1997.

Srpska književnost, XII razred, 1995.

C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ

BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ

1. A követelmények a képességekre, a kompetenciákra, az alkalmazott ismeretekre irányulnak az érvényes tantervben megjelölt képességterületeken.

I. Kommunikációs képességek
- • Tudatos nyelvi viselkedés
- • Helyes anyanyelvhasználat szóban és írásban
- • Véleménynyilvánítás szóban és írásban
  
  II-III. A szövegolvasás és a történeti látás képességei
- • Az irodalmi szövegnek mint nyelvi alkotásnak a megragadása;
- • A szöveggel való viszony megteremtése, értelmezési szempontok megfogalmazása, háttérismeretek mozgósítása, saját olvasat létrehozása;
- • Az értéklátás képessége;
- • A nyelvi kulturális hagyományok felismerése az írásban és az olvasásban;
- • Kulturális tájékozottság: kapcsolatteremtés az olvasott muvek között korszak, stílusirányzat alapján;
2. Részletezett kimeneti követelmények

I. Kommunikációs képességek

Kompetenciák, képességek

Tartalmak

1. Közlési helyzetek, nyelvváltozatok, nyelvi regiszterek felismerése és használata. Stiláris követelmények felismerése és alkalmazása a nyelvhasználatban.

1.1 A nyelvi közlés tényez6i (adó, vev6, csatorna, kód, üzenet, kontextus), funkciói (ismeretközl6, érzelemkifejez6, felhívó, kapcsolatteremt6, metanyelvi, stilisztikai).
1.2 Mindennapi kommunikáció (párbeszéd, monológ); nyilvános kommunikáció; tömegkommunikáció.
1.3 Rétegzettség és norma a nyelvhasználatban (köznyelv, irodalmi nyelv; csoportnyelvek; tájnyelvi változatok); a nyelvváltozatok eltér6 kifejezési formái.
1.4 Stílusrétegek, stílusárnyalatok (társalgási, tudományos- szakmai, publicisztikai, hivatalos, szépirodalmi).
1.5 Stíluselem, stílushatás; állandó és alkalmi stílusérték; denotatív és konnotatív jelentés.

2. A szövegértés képessége.

A szövegszeriiség felismerése és alkalmazása a szövegalkotásban.

2.1 A szöveg. Szövegszervez6 eljárások. Szövegszerkezet, szövegösszefüggés, grammatikai kapcsolóelemek, szövegjelentés (tételmondat, kulcsszó, témahálózat).
2.2 Szövegtípusok, szövegmufajok (elbeszél6, leíró, érvel6; hivatalos írásmuvek: hivatalos levél, szakmai önéletrajz; levél).

Kompetenciák, képességek	Tartalmak
3. Az érvelo-meggyozo, értekezo szövegek felismerése; érvelés szóban és írásban.	3.1 Érvel6-meggy6z6, értekez6 szövegek (szónoklat, értekezés). 3.2 Az érvel6-meggy6z6, értekez6 szöveg jellemz6i: szókincs, terminológia, az érvelés technikája (érvek, ellenérvek; deduktív, induktív érvelés; bizonyítás, cáfolat).
4. Tudatos nyelvi magatartás: helyes beszéd és a helyesírási készség miiködtetése; a nyelvhelyességi vétségek és stílustalanságok, stílustörések felismerése és javítása.	4.1 Szóbeli és írott szövegek jellemz6i. 4.2 A kommunikációs helyzethez és a tárgyhoz igazodó megnyilatkozás. 4.3 A magyar helyesírás alapelvei (a kiejtés, a szóelemzés, a hagyomány és az egyszerusítés elve); az egybeírás és különírás szabályai; a tulajdonnevek írásának szabályai; az idegen szavak helyesírása; a központozás szabályai.
5. Véleményalkotás különbözo kommunikációs helyzetekben és adott szöveggel kapcsolatosan; a vélemény kifejtése összefüggo szövegben (szóban és írásban).	5.1 Vélemény, magyarázat; információk kiemelése, összefüggések megragadása, elfogadás, elutasítás megfogalmazása.
6. Bibliográfia használata a tájékozódásban, az önálló szövegalkotásban.	6.1 Könyv- és könyvtárhasználat; a forráshasználat etikai normái és formai kötöttségei; idézés, hivatkozás.

II-III. A szövegolvasás és a történeti látás képességei

Kompetenciák, képességek	Tartalmak
1. Az értéklátás képessége, saját olvasat létrehozása.	1.1 Esztétikai tapasztalat, esztétikai érték, megjelenített értékek, értékrend, értékszerkezet.
	1.2 Esztétikai min6ségek: fenséges, alantas, tragikus, elégikus, idilli, komikus, ironikus, szatirikus, abszurd, groteszk, tragikomikus.
	1.3 Hangnemek: ünnepélyes, patetikus, humoros, szatirikus, nosztalgikus, elégikus, tárgyilagos.
2. A nyelvi, kulturális hagyományok felismerése szépirodalmi szövegekben, tájékozódás az irodalmi korszakokban és stílusokban.	2.1 Irodalmi kánon, korstílus, stílusjegyek.

Kompetenciák, képességek	Tartalmak
3. Irodalmi formák és kódok felismerése és értelmezése.	3.1 Szóképek: metafora, megszemélyesítés, szinesztézia, allegória, metonímia, szimbólum. Hasonlat. Vándormotívum, archetípus. Alakzatok: ismétlés, ellentét, kihagyás, felcserélés, gondolatpárhuzam. 3.2 Verstani fogalmak: ritmus, hangsúlyos ritmus, id6mértékes ritmus, rím és rímfajták. Balassi-strófa, szonett. 3.3 Tér- és id6szerkezet az epikai, lírai, drámai alkotásokban. 3.4 Epikai mufajok: eposz, ballada, legenda, novella, regény, napló, irodalmi levél. 3.5 Lírai mufajok: dal, epigramma, óda, himnusz, költ6i levél, életkép, elégia, leíró költemény. 3.6 Drámai mufajok: tragédia, tragikomédia, drámai költemény.
4. Narrációs eljárások felismerése és értelmezése epikus miivekben (történetalakítás: metaforikus, metonimikus; részletezés, siirítés, jelenetezés; a folytonosság és megszakítottság alakzatai; tér- idoszerkezet, idokezelés; hosteremtés; elbeszéloi nézopontok, elbeszéloi és szereploi szólamok, nézopontváltás).	4.1 Elbeszélés és tanítás a legendában és a tézisregényben. 4.2 H6steremtés a történeti tárgyú epikában (barokk eposz, történeti tárgyú muballada, történelmi regény). 4.3 Az énelbeszélés változatai (levél, napló, irodalmi levél, szentimentalista énregény). Az elbeszél6i ént létrehozó narrációs eljárások. 4.4 Történetalakítás és id6kezelés a romantikus, realista, klasszikus modern epikus alkotásokban. 4.5 Romantikus, realista, naturalista, modern emberkép az epikus alkotásokban.
5. Elbeszéloi formák játékának felismerése és értelmezése.	5.1 Elbeszél6i formák játéka: elbeszél6i modalitás, intertextualitás. 5.2 Imitáció a barokk eposzban.
6. A lírai én változatainak felismerése és értelmezése.	6.1 A közösségi én megnyilatkozásformái; a himnusz változatai (keresztény, közösségi), az óda történeti változatai (klasszicista, romantikus, modern). 6.2 Lírai én a romantikában (teremt6 zseni, látnok, hasonmás), a klasszikus modernségben (az én felnövesztése, az én megsokszorozódása), a kés6 modernségben (az én megsokszorozódása, az én háttérbe húzódása, önértelmezés).
7. A lírai beszéd változatainak felismerése és értelmezése.	7.1 Személyesség, személytelenség; közvetlenség, közvetettség. 7.2 Egyszólamúság, többszólamúság, önmegszólítás. 7.3 Allegorikusság, szimbolikusság, tárgyiasság.

Kompetenciák, képességek	Tartalmak
8. Az imitációelv miiködésének, a költoszerep és imitáció összefüggéseinek felismerése a lírai alkotásokban.	8.1 Imitáció, antik minta, imitáció és versszerkezet (piktúra, szentencia), imitáció és verselés (klasszikus id6mértékes verselés: hexameter, pentameter, disztichon), imitáció és mufajok (óda, elégia, epigramma). 8.2 Imitáció a humanista és klasszicista lírában.
9. Intertextuális viszonyok felismerése és értelmezése lírai szövegekben.	9.1 Az intertextualitás eljárásai: idézés, rájátszás, utalás.
10. A drámai mii jellemzoinek a felismerése és értelmezése.	10.1 Cselekmény, konfliktus, szerepl6k rendszere, drámai h6s, szerkezet, beszédfajták.
11. A drámaváltozatok kulturális összefüggéseinek felismerése és értelmezése.	11.1 A romantikus dráma. 11.2 Eszmetörténeti összefüggések a drámai költeményben. 11.3 A cselekmény, konfliktus, h6s átértelmez6dése a 20. századi drámában.

Ajánlott szerzok listája:

Ady Endre, Áprily Lajos, Arany János, Babits Mihály, Balassi Bálint, Berzsenyi Dániel, Csokonai Vitéz Mihály, Dsida Jen6, Esterházy Péter, Jókai Mór, József Attila, Kányádi Sándor, Kármán József, Katona József, Kazinczy Ferenc, Kós Károly, Kosztolányi Dezs6, Kovács András Ferenc, Kölcsey Ferenc, Krúdy Gyula, Kuncz Aladár, Madách Imre, Mikes Kelemen, Mikszáth Kálmán, Móricz Zsigmond, Németh László, Ottlik Géza, Örkény István, Janus Pannonius, Pet6fi Sándor, Pilinszky János, Radnóti Mikós, Szabó L6rinc, Tamási Áron, Tóth Árpád, Székely János, Szilágyi Domokos, Szilágyi István, Vajda János, Vörösmarty Mihály, Zrínyi Miklós, Weöres Sándor

C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ

BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ

Richtlinien für die Abiturprüfung 2011 Deutsche Sprache und Literatur

Die Absolventen der Lyzeen mit deutscher Unterrichtssprache haben im Fach Deutsch eine schriftliche und eine mündliche Prüfung abzulegen.

Anforderungen

Die Prüflinge sollen Fähigkeiten und Kenntnisse in den folgenden Anforderungsbereichen nachweisen können:

 Wissen, selbständiges Denken, Urteilsfähigkeit und Darstellungsvermögen;
 Wiedergabe von Wissen und Sachverhalten aus einem abgegrenzten Gebiet im gelernten Zusammenhang, Beschreibung und Verwendung gelernter und geübter Arbeitstechniken und Verfahrensweisen in einem wiederholenden Zusammenhang;
 Selbständiges Erklären, Bearbeiten und Darstellen bekannter Sachverhalte, selbständiges Anwenden und Übertragen des Gelernten auf vergleichbare neue Situationen und Sachverhalte;
 Verarbeiten komplexer Gegebenheiten mit dem Ziel, zu selbständigen Lösungen, Begründungen, Folgerungen, Deutungen und Wertungen zu gelangen;
 Lebensgefühl der literarischen Epochen und Verständnis für die Kunstauffassung der jeweiligen Epochen in literarischen oder freien Erörterungen miteinzubeziehen;
 Fähigkeit poetische und nicht poetische Texte zu analysieren sowie Sachverhalte und Probleme zu erörtern;
 Fähigkeit zu aktuellen Themen der Gesellschaft sowie zum kulturellen Leben Stellung zu beziehen;
 Fähigkeit in literarischen Texten und Sachtexten Vergleiche zum Lebensgefühl der Moderne anzustellen;
 Fähigkeit einige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen (z.B.Gesuch, Anzeige, Lebenslauf) zu verfassen;
 Fähigkeit gattungsspezifische Merkmalen zu identifizieren und darüber hinaus Einblick in die Theorie der Gattungen (Novelle, Roman, Drama usw.) zu beweisen;

Inhalte:

a. Literatur:
-  Aufklärung: Wesenszüge und Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.
  
  G.E.Lessing als Vertreter der Aufklä7rung. G.E.Lessing: Nathan der Weise.
-  Sturm und Drang: Lebensgefühl und Kunstauffassung anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.
-  Klassik: Lebensgefühl, Kunstauffassung, Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten. J.W. Goethe: Faust I, II (Auszüge).
-  Romantik: Lebensgefühl, Kunstauffassung und Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.
-  Realismus: Wesenszüge und Problematik anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.
-  Modernes Drama: Problematik und Gestaltungselemente. G. Büchner, B.Brecht, Fr. Dürrenmatt
-  Roman, Novelle und Kurzprosa des 20. Jahrhunderts: Problematik und Gestaltungselemente anhand von literarischen Texten.
-  Lyrik: Strukturen, Themen und Motive von der Aufklärung bis zur Gegenwart.
b. Grammatik/Sprachbetrachtung:

Gesicherte Kenntnisse zur Rechtschreibung, Zeichensetzung, und zum Wortschatz.

3. Die schriftliche Prüfung

Die schriftliche Prüfung dauert drei Stunden, nachdem die Themen verteilt worden sind. Es werden drei Aufgaben mit Unterpunkten gestellt. Alle sind verbindlich. Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener Prüfung bekannt gegeben.

Bewertet wird:
-  angemessene Behandlung des Themas;
-  strukturierte und differenzierte Argumentation;
-  Transfervermögen;
-  zweckmäßige Gliederung der Arbeit;
-  Beachtung der sprachlichen Normen;
Die Bewertung erfolgt in der Punkteskala von 10 bis 100, die der Notenskala von 1 bis 10 entspricht. Die Ausgangsbenotung beträgt 10 Punkte. Die Punkteanzahl pro Thema wird angegeben.
4. Die mündliche Prüfung

Die mündliche Prüfung im Fach Deutsch unterzieht sich vom organisatorischen Standpunkt aus den Bestimmungen der Prüfungsordnung.

Anforderungen:
-  zusammenhängende Äußerung zu einem gegebenen Thema;
-  Prüfungsgespräch über größere fachliche Zusammenhänge;
-  Textinterpretation;
  
  Bewertet wird:
-  inhaltliche Qualität des Prüfungsgespräches;
-  Transfervermögen;
-  sprachliche Bewältigung der gestellten Aufgaben;

Die Abiturprüfung in den beiden Spezialabteilungen am „Colegiul German Goethe“ in Bukarest und am „Liceul Teoretic Nikolaus Lenau“ wird in allen Prüfungsfächern (außer dem Fach Rumänisch für welches die Bestimmungen der rumänischen Prüfungsordnung gelten) gemäß der von beiden Seiten genehmigten Prüfungsordnung durchgeführt.

C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA RUSĂ BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA RUSĂ

STATUTUL DISCIPLINEI

În conformitate cu prevederile Legii Învăţământului nr. 84 /1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, absolvenţii de liceu, toate profilurile şi specializările, au dreptul să susţină examenul de bacalaureat la limba rusă în cadrul Probei C, de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal.

Această probă se susţine în conformitate cu Ordinul Ministrului privind aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2011, după cum urmează:

a. proba de înţelegere a unui text audiat;
b. proba scrisă;
c. proba orală.

Tipuri de programă

Luând în considerare specificitatea programelor şcolare de limba rusă ca limbă modernă pentru învăţământul liceal, în funcţie de statutul disciplinei şi de alocările orare aferente din planurile-cadru ale diferitelor filiere/ profiluri/ specializări sau calificări profesionale (în cazul liceului tehnologic), la disciplina limba rusă ca limbă modernă 1 ca limba modernă 2 sau ca limba modernă 3 examenul de bacalaureat 2011 se va desfăşura după următoarele tipuri de programe:

Programe pentru LIMBA MODERNĂ 1

• Programa 1A, valabilă pentru:
- ✓ absolvenţii de liceu, filierele teoretică şi vocaţională, toate profilurile şi specializările.
• Programa 1B, valabilă pentru:
- ✓ absolvenţii de liceu, filiera tehnologică, ruta directă şi ruta progresivă, toate calificările profesionale.
  
  Programe pentru LIMBA MODERNĂ 2
• Programa 2A, valabilă pentru:
- ✓ absolvenţii de liceu, filierele teoretică şi vocaţională, toate profilurile şi specializările.
• Programa 2B, valabilă pentru:
- ✓ absolvenţii de liceu, filiera tehnologică, ruta directă, toate calificările profesionale;
- ✓ absolvenţii de liceu, filiera tehnologică, ruta progresivă, calificările profesionale tehnician în activităţi de comerţ, tehnician în gastronomie, organizator banqueting, tehnician în hotelărie.
  
  Programe pentru LIMBA MODERNĂ 3 (care înlocuieşte, după caz, limba modernă 2 sau limba modernă 1)
• Programa 3, valabilă pentru:
- ✓ absolvenţii de liceu (toate filierele, profilurile, specializările/ calificările profesionale) care au început studiul limbii ruse în clasa a IX-a;

absolvenţii de liceu, filiera tehnologică, ruta progresivă – toate calificările profesionale care în

şcoala de arte şi meserii şi în anul de completare nu au studiat limba modernă 2.

LIMBA MODERNĂ 1

PROGRAMA 1A – LIMBA MODERNĂ 1, FILIERELE TEORETICĂ ŞI VOCAŢIONALĂ

I. COMPETENŢE DE EVALUAT

Competenţele de evaluat sunt specificate prin raportare la competenţele generale şi specifice prevăzute de programele şcolare de limba rusă ca limba modernă 1 pentru clasele a IX-a – a XII-a de liceu, corespunzătoare diferitelor profiluri şi specializări din cadrul filierelor teoretică şi vocaţională, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004, 3252/ 13.02.2006 şi 5959/ 22.12.2006, după cum urmează:

Competenţe generale
1. 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare
2. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte variate de comunicare
3. 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă
4. 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
  
  Competenţe specifice
  
  NOTĂ: Filierele teoretică şi vocaţională prezintă un corp comun de competenţe specifice, neevidenţiate prin tehnoredactare. Pentru specializarea filologie – din cadrul filierei teoretice, profil umanist – corpului comun de competenţe i se adaugă şi competenţele marcate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv, prezentate în tabel sub linia punctată.
  1. 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare
    1. 1.1. Identificarea sensului global al unui mesaj audiat sau citit
      *1.7 Identificarea elementelor structurale ale textului literar (temă, subiect, mesaj, personaj, fundalul acţiunii, voce auctorială, naraţiune la pers. I şi a III-a)/ a unor mijloace de expresie artistică (simboluri, metafore etc.)
  2. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte variate de comunicare
    2.4. Redactarea de texte funcţionale variate (scrisoare personală, scrisoare de intenţie, invitaţie, felicitare, C.V. etc.), cu folosirea de conectori, respectând convenţiile specifice
    *2.8 Redactarea de eseuri de opinie, eficiente/ convingătoare
    
    *2.9 Argumentarea, oral/ în scris, a modului personal de interpretare a unui text literar
  3. 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă
    *3.9 Susţinerea cu argumente şi contraargumente relevante a unui punct de vedere în cadrul unei discuţii/ al unui schimb de mesaje scrise pe teme culturale/ literare
  4. 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
  *4.5 Rezumarea, oral/ în scris, – într-un număr determinat de cuvinte/ enunţuri – a esenţialului dintr-un text citit (literar/ nonliterar)
  
  *4.6 Parafrazarea unui citat, folosind exemple personale/prin raportare la propria experienţă
  
  *4.7 Raportarea unui mesaj literar la propria persoană/ la experienţa personală
II. CONŢINUTURI( 1)

DOMENIILE TEMATICE/ TEMELE specificate în continuare pentru demonstrarea, după caz, a competenţelor de receptare/ de producere/ de mediere/ de transfer a(al) mesajelor, precum şi a competenţelor de interacţiune în comunicare – în registrul oral/ scris – sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general. Selecţia temelor este alcătuită pe baza programelor şcolare pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a şi a XII-a de liceu, corespunzătoare diferitelor filiere/ profiluri/ specializări, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004 şi 3488/ 23.03.2006, după cum urmează:

Domeniul personal

– Viaţa personală (date personale, familie, sănătate, stil de viaţă, factori de risc, comportament social, timp liber/ timp ocupat, hobby-uri)
– Relaţii interpersonale / interumane / profesionale, viaţa de echipă
– Universul adolescenţei (cultură, sport, activităţi de timp liber etc.)
– Pregătirea pentru viaţa activă (proiecte de dezvoltare personală şi de inserţie socială)

Domeniul public
– Ţări şi oraşe – România în context european
– Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice, culturale, ştiinţifice, tehnice, ecologice etc.)
– Tinerii în viaţa comunitară: roluri, drepturi, îndatoriri
– Mass-media. Mijloace moderne de comunicare în masă
– Generaţia tânără şi tehnologia informaţiei

Domeniul ocupaţional
– Universul profesiilor. Aspecte legate de viitorul profesional şi de profesiuni: activităţi principale, locuri de muncă
– Produse şi servicii (paşapoarte, viză, declaraţie vamală, poştă, transport, cazare, asistenţă medicală, cumpărături). Calitatea serviciilor şi a produselor

Domeniul educaţional. Cultură şi civilizaţie rusă
– Oferte educaţionale în domeniul de specializare. Instituţii de învăţământ superior de profil din Rusia
– Descoperiri ştiinţifice şi tehnice
– Itinerare turistice şi spirituale în spaţiul de cultură şi civilizaţie rusă
– Patrimoniu cultural rus şi universal (în funcţie de specializare). Repere ale spaţiului de cultură şi civilizaţie rusă – trecut şi prezent.
– Viaţa culturală şi lumea artelor. Figuri reprezentative ale muzicii şi artelor plastice din Rusia (sec. XIX)
– Mari scriitori ruşi – viaţa şi universul creaţiei (prezentare generală): A.S. Puşkin, M.Iu. Lermontov,

N.V. Gogol, I.S. Turgheniev, F.M. Dostoievski, L.N. Tolstoi, A.P. Cehov, S.A. Esenin,

*B.L. Pasternak sau M.A. Bulgakov, *A.A. Ahmatova sau *M.I. Ţvetaeva.

A.C. TTywK11H («EBreH11ti OHer11H», *llupuKa – oâ1o cmuxom6ope1ue no 6b6opy); M.JO. JlepMoHToB («,DeMoH» 11J111 «repoti Hawero BpeMeH11», *llupuKa – oâ1o cmuxom6ope1ue no 6b6opy); *H.B.I'ozollb (oâ1o npou36eâe1ue no 6b6opy); H.C. TypreHeB (oAHo npo113BeAeH11e no Bh6opy); A.TT. qexoB (oA11H paccKa3 no Bh6opy, oAHa nbeca no Bh6opy); Jl.H. ToJ1cToti («BotiHa 11 M11p», *«A11a Kape1u1a»); .M. ,DocToeBcK11ti (oAHo npo113BeAeH11e no Bh6opy), C.A. EceH11H (*llupuKa, oAHo cT11xoTBopeH11e no Bh6opy);

*A.A. AxMamo6a (llupuKa – oâ1o cmuxom6ope1ue no 6h6opy) 11J111 *M.M. �6emae6a (llupuKa – oâ1o cmuxom6ope1ue no 6h6opy); *E.Jl. Tlacmep1aK («/(oKmop )Ku6azo») 11J111 *M.A. EyllzaKo6 («Macmep u Mapzapuma»).
– *Curente literare (romantism, realism, modernism) – prezentare generală, reprezentanţi.
– *Tipuri umane în literatura rusă: eroul romantic, omul de prisos, omul mărunt, personajul feminin.
– *Dialogul culturilor. Interferenţe culturale româno-ruse

(1) Elementele de conţinut evidenţiate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv sunt numai pentru absolvenţii specializării filologie din cadrul filierei teoretice, profil umanist.

ACTELE DE VORBIRE şi STRUCTURILE LEXICO-GRAMATICALE necesare

construirii comunicării în cadrul domeniilor tematice/ temelor menţionate mai sus sunt cele prevăzute de programele şcolare de limba rusă ca limba modernă 1, în vigoare pentru ciclurile inferior şi superior ale liceului, corespunzătoare diferitelor profiluri şi specializări din cadrul filierelor teoretică şi vocaţională, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004, 3252/ 13.02.2006 şi 5959/ 22.12.2006.

TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ

Textele în limba rusă vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:
- ✓ Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă, broşuri, pliante etc.;
- ✓ Tipul de text: text autentic *literar/ neliterar;
- ✓ Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil şi tipul de probă (oral/scris);
- ✓ Dificultate: în funcţie de specializare şi de nivel (corelat cu nivelul vizat din CECRL).
  
  Tipuri de texte
- ✓ texte autentice de informare generală, pagini Internet;
- ✓ articole de presă, texte publicitare;
- ✓ articole de enciclopedie/ lucrări de popularizare;
- ✓ opinii, comentarii/ dialoguri/ interviuri/ rapoarte/ referate/ eseuri/ povestiri etc.;
- ✓ texte funcţionale (proces-verbal, reclame, anunţuri, cereri, chestionare, fişe, prospecte, diagrame, grafice, tabele, formulare, C.V.); corespondenţă personală (scrisoare, felicitare, invitaţie etc.) şi oficială/ administrativă;
- ✓ *texte literare autentice; texte de tip reflexiv/eseul reflectiv; fragmente de critică literară; dezbatere/ proces literar.

PROGRAMA 1B – LIMBA MODERNĂ1, FILIERA TEHNOLOGICĂ, TOATE CALIFICĂRILE PROFESIONALE

I. COMPETENŢE DE EVALUAT

Competenţele de evaluat sunt specificate prin raportare la competenţele prevăzute de programele şcolare de limba rusă ca limba modernă 1 pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a şi a XII-a/ a XIII-a de liceu, filiera tehnologică, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004 şi 3488/ 23.03.2006, după cum urmează:

Competenţe generale
1. 1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru
2. 2. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru
3. 3. Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate
4. 4. Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate
5. 5. Participă la interacţiuni verbale, orale şi scrise, pe teme cotidiene şi pe teme profesionale
  
  Competenţe specifice
  1. 1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru
    1. 1.1 Identificarea de informaţii-cheie, necesare şi suficiente pentru decodarea sensului global al unui mesaj audiat
    2. 1.2 Obţinerea – dintr-un mesaj oral, referitor la domenii de interes general sau la domeniul de specializare, – a unor detalii relevante pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru
    3. 1.3 Decodarea sensului unor elemente lexicale nefamiliare, din context sau prin asocieri/ conexiuni
    4. 1.4 Identificarea unor opinii, atitudini, sentimente exprimate într-un mesaj oral
  2. 2. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru
    1. 2.1 Identificarea – în texte de informare generală sau din domeniul ocupaţional – de informaţii şi opinii relevante, necesare pentru a îndeplini o sarcină de lucru
    2. 2.2 Scanarea unui text de specialitate sau de informare generală, în scopul identificării de informaţii/ detalii specifice pentru rezolvarea unei sarcini de lucru
    3. 2.3 Corelarea în mod coerent a mai multor informaţii din diverse părţi ale unui text/ din texte diferite, pentru a rezolva o sarcină de lucru
    4. 2.4 Analizarea avantajelor şi dezavantajelor unor situaţii descrise în texte, în scopul identificării de soluţii şi al luării unor decizii
    5. 2.5 Transferul de informaţii din texte referitoare la domeniul ocupaţional, în diverse forme de prezentare
    6. 2.6 Identificarea, prin raportare la context sau prin asocieri/ conexiuni, a sensului unor aspecte de conţinut nefamiliare/ necunoscute
    7. 2.7 Traducerea din limba rusă în limba română a unor mesaje scrise, referitoare la domenii de interes general sau la domeniul de specializare
  3. 3. Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate
    1. 3.1 Oferirea şi solicitarea de informaţii/ instrucţiuni necesare pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru
    2. 3.2 Formularea clară, precisă şi politicoasă a unor întrebări şi răspunsuri, folosind un limbaj adecvat la context şi respectând convenţiile uzuale
    3. 3.3 Prezentarea de descrieri clare şi detaliate, pe teme din domenii de interes propriu şi/sau profesional
    4. 3.4 Comunicarea – într-o manieră clară, precisă şi politicoasă – a unor informaţii sau instrucţiuni, în scopul îndeplinirii unei sarcini de lucru privind domenii de interes general şi domeniul de specializare
    5. 3.5 Utilizarea adecvată a termenilor de specialitate comuni/ familiari, relevanţi pentru sarcina de lucru
  4. 4. Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate
    1. 4.1 Completarea de documente şi formulare de lucru specifice domeniului ocupaţional
    2. 4.2 Redactarea de texte funcţionale diverse, structurate folosind adecvat conectorii specifici
    3. 4.3 Transmiterea clară şi precisă a unor informaţii sau instrucţiuni vizând aspecte din domenii de interes general sau domeniul de specializare
    4. 4.4 Utilizarea convenţiilor specifice folosite în comunicarea scrisă formală şi informală, adecvând formatul şi limbajul la tipul de text, la subiect şi la cititorul intenţionat
  5. 5. Participă la interacţiuni verbale, orale şi scrise, pe teme cotidiene şi pe teme profesionale
    1. 5.1 Avansarea şi susţinerea cu argumente a unor opinii/ opţiuni, în cadrul unor conversaţii/ discuţii/ corespondenţă pe teme diverse de interes general sau din domeniul de specializare
    2. 5.2 Solicitarea în mod adecvat a opiniilor interlocutorului şi răspunsul adecvat la acestea
    3. 5.3 Iniţierea de acţiuni adecvate pentru confirmarea sau clarificarea sensului unui mesaj
    4. 5.4 Oferirea, la cerere, a unor clarificări/ explicaţii – atunci când informaţia nu este înţeleasă imediat – în conversaţii/ discuţii/ corespondenţă pe teme de interes
    5. 5.5 Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă, în situaţii de interacţiune orală sau scrisă
    6. 5.6 Participarea la conversaţii folosind un limbaj adecvat la context şi respectând convenţiile folosite în comunicarea orală, precum şi normele sociale şi culturale, în funcţie de rol şi de relaţiile cu interlocutorul/ interlocutorii
II. CONŢINUTURI

DOMENIILE TEMATICE/ TEMELE specificate în continuare pentru demonstrarea, după caz, a competenţelor de receptare/ de producere a mesajelor orale şi scrise, precum şi a competenţelor de interacţiune în comunicarea orală sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, activitatea profesională, experienţa personală şi experienţa umană în general. Selecţia temelor este alcătuită pe baza programelor şcolare de limba rusă ca limba modernă 1 pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a şi a XII-a/ a XIII-a de liceu, filiera tehnologică, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004 şi 3488/ 23.03.2006, astfel:

Domeniul personal

– Viaţa personală: date personale, educaţie, strategii de studiu, opţiuni pentru carieră, stil de viaţă, timp liber/ timp ocupat, hobby-uri
– Relaţii interpersonale / profesionale, viaţa de echipă, comportament social
– Universul adolescenţei (cultură, sport, activităţi de timp liber etc.).

Domeniul public
– Ţări şi oraşe – România în context european
– Aspecte din viaţa contemporană (istorice, culturale, socio-economice/ ştiinţifice/ tehnice/ ecologice/ strategii de utilizare a resurselor)
– Tinerii şi viaţa comunitară
– Democraţie, civism şi drepturile omului
– Mass-media.

Domeniul ocupaţional
– Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional
– Aspecte teoretice şi practice ale specializării
– Locul de muncă (instituţie, companie): organizare, comportament şi deontologie profesională
– Echipamente, activităţi, operaţii şi procese de producţie (în funcţie de domeniul de specializare)
– Produse şi servicii (paşapoarte, viză, declaraţie vamală, poştă, transport, cazare, asistenţă medicală, cumpărături etc.); calitatea serviciilor şi a produselor.

Domeniul educaţional. Cultură şi civilizaţie rusă
– Descoperiri ştiinţifice şi tehnice
– Viaţa culturală şi lumea artelor; patrimoniul socio-cultural european
– Repere culturale ale spaţiului etnolingvistic rus – trecut şi prezent. Figuri reprezentative ale literaturii, muzicii, artelor plastice etc. – prezentare generală.

ACTELE DE VORBIRE şi STRUCTURILE LEXICO-GRAMATICALE necesare construirii comunicării în cadrul domeniilor tematice/ temelor menţionate mai sus sunt cele prevăzute de programele şcolare de limba rusă ca limba modernă 1 pentru a IX-a, a X-a, a XI-a şi a XII-a/ a XIII-a de liceu, filiera tehnologică, toate profilurile/ calificările profesionale, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004 şi 3488/ 23.03.2006.

TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ

Textele în limba rusă pentru limba modernă 1, filiera tehnologică, vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:
- ✓ Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă, broşuri, pliante, cărţi tehnice ale unor produse etc.;
- ✓ Tipul de text: text autentic/ adaptat neliterar;
- ✓ Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de tipul de probă (oral/ scris);
- ✓ Dificultate: în funcţie de nivel (corespunzător nivelului vizat din CECRL).
  
  Tipuri de texte
- ✓ texte/fragmente de texte de informare generală, pagini Internet; texte de popularizare; articole de presă, texte publicitare; prezentări de produse/interviuri/eseuri;
- ✓ texte normative din domeniul ocupaţional, manuale, rapoarte, note, fişe tehnice, diagrame, grafice,
  
  tabele sinoptice;
- ✓ texte funcţionale: (corespondenţă: scrisori, fax, note, circulare, mesaje e-mail, faxuri, cereri, reclamaţii ; procese verbale, rapoarte, formulare, instrucţiuni, broşuri de informare, prospecte;
  
  C.V. etc.);
- ✓ formulare şi alte documente specifice domeniului ocupaţional (facturi, fişe tehnice, fişe de evidenţă, fişe de producţie, comenzi etc.).

LIMBA MODERNĂ 2

PROGRAMA 2A – LIMBA MODERNĂ 2, FILIERELE TEORETICĂ ŞI VOCAŢIONALĂ

I. COMPETENŢE DE EVALUAT

Competenţele de evaluat sunt specificate prin raportare la competenţele prevăzute de programele şcolare de limba rusă ca limba modernă 2 pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a şi a XII-a de liceu, corespunzătoare diferitelor profiluri şi specializări din cadrul filierelor teoretică şi vocaţională, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004, 3252/ 13.02.2006 şi 5959/ 22.12.2006, după cum urmează:

Competenţe generale
1. 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare
2. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte variate de comunicare
3. 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă
4. 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
  
  Competenţe specifice
  
  NOTĂ: Filierele teoretică şi vocaţională prezintă un corp comun de competenţe specifice, neevidenţiate prin tehnoredactare. Pentru specializarea filologie – din cadrul filierei teoretice, profil umanist – corpului comun de competenţe i se adaugă şi competenţele marcate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv, prezentate în tabel sub linia punctată.
  1. 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare
    1. 1.1 Identificarea ideilor principale în mesaje orale şi/ sau scrise, referitoare la aspecte din viaţa cotidiană şi din domeniul de specializare
    2. 1.2 Selectarea – din texte orale şi/ sau scrise din domeniul de specializare – a unor informaţii punctuale/ a unor opinii relevante, pentru a rezolva o sarcină de lucru
    3. 1.3 Discriminarea între informaţii factuale şi opinii, în mesaje orale şi/sau scrise
    4. 1.4 Decodarea semnificaţiei unor elemente lexicale nefamiliare, din context sau prin asocieri/ conexiuni
      
      *1.5 Identificarea de avantaje şi dezavantaje ale unor situaţii descrise în texte, pentru a formula soluţii
      
      *1.6 Corelarea unor informaţii din diverse părţi ale unui text literar/ din texte literare diferite, pentru a rezolva o sarcină de lucru
  2. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte
    1. 2.1 Elaborarea, oral/în scris, de descrieri clare şi detaliate pe subiecte din domenii de interes general şi/ sau profesional
    2. 2.2 Prezentarea orală/ relatarea în scris a unui fapt divers/ film/ a unei întâmplări/ a unui eveniment socio-cultural sau profesional, subliniind elementele semnificative
    3. 2.3 Elaborarea unui text structurat pe subiecte de interes general, cu prezentarea unor opinii/ ipoteze şi susţinerea acestora cu argumente şi exemple
    4. 2.4 Prezentarea unui monolog structurat pe o temă dată, susţinut de exemple din viaţa personală sau din alte surse
    5. 2.5 Elaborarea de texte funcţionale variate, redactate conform convenţiilor specifice folosite în comunicarea scrisă
    6. 2.6 Completarea unor documente (formular, chestionar etc.) de uz curent şi specifice domeniului de specializare
      
      *2.7 Prezentarea şi comentarea unui film/ a unei cărţi, prin raportare la experienţa personală, cu exprimarea de opinii sau de impresii despre acestea
  3. 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă
    1. 3.1 Participarea la conversaţii folosind un limbaj adecvat la context şi respectând convenţiile folosite în comunicarea orală şi normele sociale şi culturale
    2. 3.2 Exprimarea unor sentimente şi reacţii (surpriză, bucurie, neplăcere, interes, indiferenţă, regret, uimire etc.) în cadrul unor interacţiuni orale şi/ sau scrise, referitoare la evenimente/ situaţii/ experienţe trăite sau aflate
    3. 3.3 Solicitarea în mod adecvat a opiniei interlocutorului sau comentarea succintă a unui punct de vedere/ a unor păreri exprimate de partener în cadrul unui schimb de mesaje orale sau scrise
    4. 3.4 Redactarea de texte funcţionale pe diverse teme, adresate anumitor destinatari în diferite scopuri de comunicare (pentru a exprima intenţii, a obţine ceva, a informa, a convinge, a felicita, a invita, a refuza etc.)
    5. 3.5 Adecvarea formatului şi a limbajului la subiect şi la interlocutor/ la cititorul intenţionat, cu utilizarea convenţiilor folosite în comunicarea orală şi scrisă, formală şi informală
    6. 3.6 Solicitarea/ oferirea de răspunsuri concrete şi de ordin personal în cadrul unui interviu
      
      *3.7 Solicitarea/ oferirea de clarificări/ explicaţii, în cadrul unui schimb de mesaje orale sau scrise pe teme culturale sau din domeniul de specializare
  4. 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
    1. 4.1 Redarea succintă (oral şi/ sau în scris), prin cuvinte proprii, a conţinutului unui mesaj/ text simplu din domenii de interes general
    2. 4.2 Traducerea în scris, din limba rusă în limba română/*din limba română în limba rusă, a unui mesaj pe teme din universul familiar/ din domeniul de specializare
    3. 4.3 Transformarea din vorbire directă în vorbire indirectă a unor mesaje orale sau scrise, pe teme din viaţa cotidiană
    4. 4.4 Rezumarea, oral/ în scris, a conţinutului unui mesaj liber sau funcţional, într-un număr limitat de cuvinte/ enunţuri
    5. 4.5 Transferul de informaţii factuale din texte de informare generală în diverse forme de prezentare
  *4.6 Reformularea unei idei emise în cadrul unui dialog pe teme culturale/ literare, printr-un enunţ explicativ mai amplu, la solicitarea interlocutorului
  
  *4.7 Transferul şi adaptarea semnificaţiei unui text literar la contexte neliterare
II. CONŢINUTURI (2)

DOMENIILE TEMATICE/ TEMELE specificate în continuare pentru demonstrarea, după caz, a competenţelor de receptare/ de producere/ de mediere/ de transfer a(al) mesajelor, precum şi a competenţelor de interacţiune în comunicare – în registrul oral/ scris – sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general. Selecţia temelor este alcătuită pe baza programelor şcolare pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a şi a XII-a de liceu, corespunzătoare diferitelor filiere/ profiluri/ specializări din cadrul filierelor teoretică şi vocaţională, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004, 3252/ 13.02.2006 şi 5959/ 22.12.2006, după cum urmează:

Domeniul personal

– Viaţa personală (date personale, familie, sănătate, stil de viaţă, factori de risc, comportament social, timp liber/ timp ocupat, hobby-uri)

(2)Elementele de conţinut evidenţiate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv sunt numai pentru absolvenţii specializării filologie din cadrul filierei teoretice, profil umanist.
– Relaţii interpersonale / interumane / profesionale, viaţa de echipă
– Universul adolescenţei (cultură, sport, activităţi de timp liber etc.)
– Pregătirea pentru viaţa activă (proiecte de dezvoltare personală şi de inserţie socială)

Domeniul public
– Ţări şi oraşe – România în context european
– Aspecte semnificative din viaţa contemporană: socio-economice, culturale, ştiinţifice, tehnice, ecologice
– Tinerii în viaţa comunitară: roluri, drepturi, îndatoriri
– Mass-media. Mijloace moderne de comunicare în masă
– Generaţia tânără şi tehnologia informaţiei

Domeniul ocupaţional
– Universul profesiilor. Aspecte legate de viitorul profesional şi de profesiuni: activităţi principale, locuri de muncă
– Produse şi servicii (paşapoarte, viză, declaraţie vamală, poştă, transport, cazare, asistenţă medicală, cumpărături etc.). Calitatea serviciilor şi a produselor

Domeniul educaţional. Cultură şi civilizaţie
– Oferte educaţionale în domeniul de specializare. Instituţii de învăţământ superior de profil din Rusia
– Descoperiri ştiinţifice şi tehnice
– Itinerare turistice şi spirituale în spaţiul de cultură şi civilizaţie rusă
– Patrimoniul cultural rus şi universal (în funcţie de specializare). Repere ale spaţiului de cultură şi civilizaţie rusă – trecut şi prezent
– Viaţa culturală şi lumea artelor. Figuri reprezentative ale muzicii şi artelor plastice din Rusia (sec. XIX)
– Mari scriitori ruşi – viaţa şi universul creaţiei (prezentare generală): A.S. Puşkin, M. Iu. Lermontov,

*N.V. Gogol, I.S. Turgheniev, F.M. Dostoievski, L.N. Tolstoi, A.P. Cehov, S.A. Esenin,

*B.L. Pasternak sau *M.A. Bulgakov, *A.A. Ahmatova sau *M.I. Ţvetaeva

A.C. TTywK11H («EBreH11ti OHer11H», *llupuKa – oâ1o cmuxom6ope1ue no 6b6opy); M.JO. JlepMoHToB («,DeMoH» 11J111 «repoti Hawero BpeMeH11», *llupuKa – oâ1o cmuxom6ope1ue no 6b6opy); *H.B. I'ozollb (oâ1o npou36eâe1ue no 6b6opy); H.C. TypreHeB (oAHo npo113BeAeH11e no Bh6opy); A.TT. qexoB (oA11H paccKa3 no Bh6opy, oAHa nbeca no Bh6opy); Jl.H. ToJ1cToti («BotiHa 11 M11p», *«A11a Kape1u1a»); .M. ,DocToeBcK11ti (oAHo npo113BeAeH11e no Bh6opy), C.A. EceH11H (*llupuKa, oAHo cT11xoTBopeH11e no Bh6opy); *A.A. AxMamo6a (llupuKa – oâ1o cmuxom6ope1ue no 6b6opy) 11J111 *M.M. �6emae6a (llupuKa – oâ1o cmuxom6ope1ue no 6b6opy); *E.Jl. Tlacmep1aK («/(oKmop )Ku6azo») 11J111 *M.A. EyllzaKo6 («Macmep u Mapzapuma»).
– *Curente literare (romantism, realism, modernism) – prezentare generală, reprezentanţi.
– *Tipuri umane în literatura rusă: eroul romantic, omul de prisos, omul mărunt, personajul feminin.
– * Dialogul culturilor. Interferenţe culturale româno-ruse

ACTELE DE VORBIRE şi STRUCTURILE LEXICO-GRAMATICALE necesare

construirii comunicării în cadrul ariilor tematice menţionate mai sus sunt cele prevăzute de programele şcolare de limba rusă ca limba modernă 2 pentru ciclurile inferior şi superior ale liceului, corespunzătoare diferitelor profiluri şi specializări din cadrul filierelor teoretică şi vocaţională, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004, 3252/ 13.02.2006 şi 5959/ 22.12.2006.

TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ

Textele în limba rusă pentru limba modernă 2, filierele teoretică şi vocaţională, vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:
- ✓ Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă, broşuri, pliante etc.;
- ✓ Tipul de text: text autentic *literar/ neliterar;
- ✓ Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil şi tipul de probă (oral/scris);
- ✓ Dificultate: în funcţie de specializare şi de nivel (corelat cu nivelul vizat din CECRL).
  
  Tipuri de texte
- ✓ texte autentice de informare generală, pagini Internet;
- ✓ texte de popularizare/texte din mass-media (presă scrisă, anunţuri, publicitate);
- ✓ texte/paragrafe descriptive şi narative; interviu, chestionar, sondaje de opinii;
- ✓ eseuri şi texte funcţionale (corespondenţă – scrisoare, mesaj email, telegramă, felicitare, invitaţie; cereri, formulare, C.V., procese verbale, rapoarte, prospecte, cereri, reclamaţii);
- ✓ *scurte povestiri, comentarii, texte literare autentice; critică literară; eseu de opinie, eseu argumentativ etc.

PROGRAMA 2B – LIMBA MODERNĂ 2, FILIERA TEHNOLOGICĂ, TOATE CALIFICĂRILE PROFESIONALE

I. COMPETENŢE DE EVALUAT

Competenţele de evaluat sunt specificate prin raportare la competenţele prevăzute de programele şcolare de limba rusă ca limba modernă 2 pentru clasele a IX-a – a XII-a/ a XIII-a de liceu, valabile pentru filiera tehnologică, calificările profesionale tehnician în activităţi de comerţ, tehnician în gastronomie, organizator banqueting, tehnician în hotelărie, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004 şi 3488/ 23.03.2006, astfel:

Competenţe generale
1. 1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru
2. 2. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru
3. 3. Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate
4. 4. Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate
5. 5. Participă la interacţiuni verbale, orale şi scrise, pe teme cotidiene şi pe teme profesionale
  
  Competenţe specifice
  1. 1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru
    1. 1.1 Identificarea informaţiilor-cheie pentru desprinderea sensului global al unui mesaj oral
    2. 1.2 Obţinerea – din mesaje orale, referitoare la domenii de interes general sau la domeniul de specializare, – a unor informaţii specifice/ a unor detalii relevante pentru rezolvarea unei sarcini de lucru
    3. 1.3 Decodarea sensului unor elemente lexicale nefamiliare, din context sau prin asocieri/ conexiuni
  2. 2. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru
    1. 2.1 Identificarea – în texte pe teme din domenii de interes general sau din domeniul de specializare – a unor informaţii factuale, a unor idei sau opinii necesare pentru rezolvarea unor sarcini de lucru
    2. 2.2 Scanarea unui text, pentru identificarea unor detalii specifice, în scopul rezolvării unei sarcini de lucru
    3. 2.3 Decodarea sensului unor elemente de conţinut – cu ajutorul contextului sau prin asocieri/ conexiuni – în texte pe teme din domenii de interes general sau din domeniul de specializare
    4. 2.4 Corelarea de informaţii din diverse părţi ale unui text/ din texte diferite, pentru rezolvarea unei sarcini de lucru
    5. 2.5 Transferul de informaţii factuale din texte referitoare la domeniul ocupaţional, în diverse forme de prezentare
    6. 2.6 Formularea unor opinii/ puncte de vedere legate de domeniul de activitate
    7. 2.7 Traducerea din limba rusă în limba română a unor mesaje scrise, referitoare la domenii de interes general şi la domeniul de specializare
  3. 3. Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate
    1. 3.1 Oferirea şi solicitarea de informaţii necesare pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru
    2. 3.2 Comunicarea de informaţii sau de instrucţiuni/ formularea de întrebări, într-o manieră clară şi politicoasă
    3. 3.3 Descrierea de activităţi, stări şi experienţe personale legate de viaţa cotidiană/ de domeniul de specializare
    4. 3.4 Prezentarea de produse şi servicii specifice domeniului ocupaţional
    5. 3.5 Realizarea de prezentări simple pentru promovarea de produse şi servicii specifice domeniului ocupaţional
    6. 3.6 Utilizarea unor termeni de specialitate comuni, relevanţi pentru sarcina de lucru
  4. 4. Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate
    1. 4.1 Completarea de documente şi formulare de lucru specifice domeniului ocupaţional
    2. 4.2 Redactarea de texte funcţionale structurate, folosind adecvat conectorii specifici
    3. 4.3 Transmiterea clară şi precisă, oral şi în scris, a unor informaţii sau instrucţiuni vizând aspecte din domenii de interes general sau domeniul de specializare
    4. 4.4 Utilizarea adecvată a convenţiilor specifice folosite în comunicarea scrisă formală şi informală
    5. 4.5 Redactarea de texte funcţionale diverse, structurate şi folosind conectori specifici
  5. 5. Participă la interacţiuni verbale, orale şi scrise, pe teme cotidiene şi pe teme profesionale
    1. 5.1 Oferirea de opinii proprii şi susţinerea lor cu argumente în conversaţii pe teme diverse de interes general sau din domeniul ocupaţional
    2. 5.2 Solicitarea în mod adecvat a opiniilor interlocutorului/ destinatarului şi răspunsul adecvat la acestea
    3. 5.3 Iniţierea de acţiuni adecvate pentru a confirma sau a clarifica aspecte conţinute într-un mesaj oral sau scris pe teme de interes de interes general şi din domeniul de specializare, atunci când informaţia nu este înţeleasă imediat
    4. 5.4 Oferirea, la cerere, a unor clarificări/ explicaţii – atunci când informaţia nu este înţeleasă imediat – în conversaţii/ discuţii/ corespondenţă pe teme din domenii de interes de interes general şi din domeniul de specializare
    5. 5.5 Participarea la conversaţii, folosind un limbaj adecvat la context şi respectând convenţiile folosite în conversaţie, precum şi normele sociale şi culturale, în funcţie de rol şi de relaţiile cu interlocutorul
  5.6. Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă
II. CONŢINUTURI

DOMENIILE TEMATICE/ TEMELE specificate în continuare pentru demonstrarea, după caz, a competenţelor de receptare/ de producere a mesajelor orale şi scrise, precum şi a competenţelor de interacţiune în comunicarea orală sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, activitatea profesională, experienţa personală şi experienţa umană în general. Selecţia temelor este alcătuită pe baza programelor şcolare pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a şi a XII-a/ a XIII-a de liceu, valabile pentru filiera tehnologică, calificările profesionale tehnician în activităţi de comerţ, tehnician în gastronomie, organizator banqueting, tehnician în hotelărie, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004 şi 3488/ 23.03.2006, astfel:

Domeniul personal

– Viaţa personală: date personale, educaţie, strategii de studiu, opţiuni pentru carieră, stil de viaţă, timp liber/ timp ocupat, hobby-uri
– Relaţii interpersonale / profesionale, viaţa de echipă, comportament social
– Universul adolescenţei (cultură, sport, activităţi de timp liber etc.).

Domeniul public
– Ţări şi oraşe – România în context european
– Aspecte din viaţa contemporană (istorice, culturale, socio-economice/ ştiinţifice/ tehnice/ ecologice/ strategii de utilizare a resurselor)
– Tinerii şi viaţa comunitară
– Democraţie, civism şi drepturile omului
– Mass-media.

Domeniul ocupaţional
– Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional
– Aspecte teoretice şi practice ale specializării
– Locul de muncă (instituţie, companie): organizare, comportament profesional
– Echipamente, activităţi, operaţii şi procese de producţie (în funcţie de domeniul de specializare)
– Produse şi servicii (paşapoarte, viză, declaraţie vamală, poştă, transport, cazare, asistenţă medicală, cumpărături etc.). Calitatea serviciilor şi a produselor

Domeniul educaţional. Cultură şi civilizaţie
– Descoperiri ştiinţifice şi tehnice
– Viaţa culturală şi lumea artelor
– Patrimoniul socio-cultural european
– Repere culturale ale spaţiului etnolingvistic rus – trecut şi prezent. Figuri reprezentative ale literaturii, muzicii, artelor plastice etc.

ACTELE DE VORBIRE şi STRUCTURILE LEXICO-GRAMATICALE necesare

construirii comunicării în cadrul domeniilor tematice/ temelor menţionate sunt cele prevăzute de programele şcolare de limba rusă ca limba modernă 2 pentru clasele a IX-a. a X-a, a XI-a şi a XII-a/ a XIII-a de liceu, valabile pentru filiera tehnologică, calificările profesionale tehnician în activităţi de comerţ, tehnician în gastronomie, organizator banqueting, tehnician în hotelărie, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004 şi 3488/ 23.03.2006.

TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ

Textele în limba rusă pentru limba modernă 1, filiera tehnologică, vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:
- ✓ Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă, broşuri, pliante, cărţi tehnice ale unor produse etc.;
- ✓ Tipul de text: text autentic/ adaptat neliterar;
- ✓ Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de tipul de probă (oral/ scris);
- ✓ Dificultate: în funcţie de nivel (corespunzător nivelului vizat din CECRL).
  
  Tipuri de texte
- ✓ texte/fragmente de texte de informare generală, pagini Internet; texte de popularizare; articole de presă, texte publicitare; prezentări de produse/interviuri/eseuri;
- ✓ texte normative din domeniul ocupaţional, manuale, rapoarte, note, fişe tehnice, diagrame, grafice,
  
  tabele sinoptice;
- ✓ texte funcţionale: (corespondenţă: scrisori, fax, note, circulare, mesaje e-mail, faxuri, cereri, reclamaţii ; procese verbale, rapoarte, formulare, instrucţiuni, broşuri de informare, prospecte;
  
  C.V. etc.);
- ✓ formulare şi alte documente specifice domeniului ocupaţional (facturi, fişe tehnice, fişe de evidenţă, fişe de producţie, comenzi etc.).

LIMBA MODERNĂ 3

PROGRAMA 3 – LIMBA MODERNĂ 3, TOATE FILIERELE, PROFILURILE

ŞI SPECIALIZĂRILE/ CALIFICĂRILE PROFESIONALE

I. COMPETENŢE DE EVALUAT

Competenţele de evaluat sunt specificate prin raportare la programele şcolare de limba rusă ca limba modernă 3 pentru clasele a IX-a – a XII-a de liceu, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004, 3252/ 13.02.2006 şi 5959/ 22.12.2006, după cum urmează:

Competenţe generale
1. 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare
2. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte variate de comunicare
3. 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă
4. 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
  
  Competenţe specifice
  1. 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare
    1. 1.1 Identificarea şi selectarea informaţiei esenţiale / a ideilor principale dintr-un text de informare
    2. 1.2 Identificarea şi selectarea de informaţii factuale din mesaje orale / din documente simple / din texte pe subiecte de interes, pentru îndeplinirea unor sarcini de lucru
    3. 1.3 Extragerea ideilor principale şi a unor detalii din texte de informare, în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru
    4. 1.4 Selectarea informaţiilor relevante din diferite texte / fragmente de texte descriptive sau narative, în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru
    5. 1.5 Recunoaşterea argumentelor şi identificarea concluziilor, într-un text argumentativ pe teme cunoscute
  2. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte variate de comunicare
    1. 2.1 Povestirea/ relatarea, oral şi/sau în scris, a unor experienţe sau întâmplări personale, a unui fapt divers, a unui eveniment/ descrierea unor persoane, obiecte, locuri din universul familiar
    2. 2.2 Formularea de întrebări şi răspunsuri şi de opinii argumentate despre ceea ce îi place / nu îi place, pe o temă dată
    3. 2.3 Redactarea unei scrisori personale simple, cu respectarea convenţiilor specifice stilului epistolar
    4. 2.4 Explicarea folosirii unui produs/ a aplicării unei proceduri şi răspunsul la întrebări de clarificare
    5. 2.5 Completarea unor formulare de uz curent (CV, viză etc.)
  3. 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă
    1. 3.1 Solicitarea şi formularea de opinii/ de sugestii/ de instrucţiuni în vederea desfăşurării unei activităţi/ a îndeplinirii unei sarcini de lucru
    2. 3.2 Oferirea de răspunsuri şi informaţii la întrebări simple în cadrul unui interviu / chestionar
    3. 3.3 Exprimarea acordului sau a dezacordului într-o interacţiune orală sau scrisă, formală sau informală, pe teme cunoscute
      
      3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă
    4. 3.4 Elaborarea unui răspuns la o scrisoare personală/ oficială, la un anunţ din mass-media
    5. 3.5 Reformularea unui mesaj/ oferirea de clarificări sau explicaţii, la cererea interlocutorului
  4. 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
    1. 4.1 Rezumarea, oral sau în scris, într-un număr limitat de cuvinte/ enunţuri, a unui text pe teme din domenii de interes general
    2. 4.2 Redactarea unui scurt text explicativ, prin transferarea informaţiilor dintr-o schemă/ diagramă/ dintr-un tabel/ desen, folosind un limbaj comun
    3. 4.3 Transformarea – din vorbire directă în vorbire indirectă – a unor mesaje pe teme din viaţa cotidiană
    4. 4.4 Traducerea din limba rusă în limba română a unor mesaje simple pe teme de interes general
II. CONŢINUTURI

DOMENIILE TEMATICE/ TEMELE specificate în continuare pentru demonstrarea, după caz, a competenţelor de receptare/ de producere/ de mediere/ de transfer a(al) mesajelor, precum şi a competenţelor de interacţiune în comunicare – în registrul oral/ scris – sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general. Selecţia temelor este alcătuită pe baza programelor şcolare de limba rusă ca limba modernă 3 pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a şi a XII-a de liceu, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004, 3252/ 13.02.2006 şi 5959/ 22.12.2006, după cum urmează:

Domeniul personal
- – Viaţa personală: date personale, familie, sănătate, programul zilei (timp liber/ timp ocupat), relaţii interpersonale
- – Petrecerea timpului liber: ocupaţii, activităţi sportive, hobby-uri, televiziune etc.
- – Universul adolescenţei: viaţa cotidiană, vestimentaţie/ modă etc.
- – Relaţii între tineri (în activitatea şcolară, în timpul liber, corespondenţă)
- – Universul afectiv al tinerilor
  
  Domeniul public
- – Călătorii, mijloace de transport, orientarea în spaţiu
- – Mediul urban / mediul rural
- – Aspecte din viaţa contemporană: educaţionale, socio-economice, tehnologice, ecologice etc.
- – Lumea înconjurătoare: om – natură – anotimpuri, natura şi viaţa
- – Mass-media
  
  Domeniul ocupaţional
- – Universul profesiilor: profesiuni, aspecte relevante legate de profesiuni şi de viitorul profesional, proiecte de formare profesională
- – Demersuri administrative (completare de formulare, C.V.)
- – Servicii (paşapoarte, viză, vamă, transport, cazare, asistenţă medicală, cumpărături şi magazine).
  
  Domeniul educaţional. Cultură şi civilizaţie rusă
- – Şcoala: discipline de învăţământ, orar, activităţi specifice
- – Repere ştiinţifice şi culturale: cucerirea cosmosului, tehnologii informatice, muzică, literatură, arte plastice etc.
- – Cultură şi civilizaţie rusă: oraşe, locuri şi obiective de interes turistic şi cultural din Rusia
- – Instituţii de învăţământ superior din Rusia şi oferte educaţionale (în funcţie de specializare)
- – Repere culturale ale spaţiului etnolingvistic rus – trecut şi prezent. Figuri reprezentative ale literaturii, muzicii, artelor plastice etc.
  
  ACTELE DE VORBIRE şi STRUCTURILE LEXICO-GRAMATICALE necesare
  
  construirii comunicării în cadrul ariilor tematice menţionate mai sus sunt cele prevăzute de programele şcolare de limba rusă ca limba modernă 3 pentru clasele a IX-a, a X-a, a XII-a şi a XII-a de liceu, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004, 3252/ 13.02.2006 şi 5959/ 22.12.2006.
  
  TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ
  
  Textele în limba rusă pentru limba modernă 3 vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:
  - ✓ Sursa: pasaje din cărţi, broşuri, pliante etc.;
  - ✓ Tipul de text: text autentic/ adaptat neliterar;
  - ✓ Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de tipul de probă (oral/scris);
  - ✓ Dificultate: în funcţie de nivel (corelat cu nivelul vizat din CECRL).
    
    Tipuri de texte
  - ✓ fragmente de texte de informare generală (descriptive, narative) şi de specialitate, pagini Internet;
  - ✓ articole de presă, texte publicitare;
  - ✓ dialoguri, povestiri, descrieri, interviuri, rezumat, texte argumentative;
  - ✓ texte funcţionale (cereri, reclame, anunţuri; chestionare, rapoarte, scheme, diagrame, desene, tabele; broşuri de informare, instrucţiuni; scrisori personale: carte poştală, felicitare, invitaţie, telegramă/scrisori oficiale de diverse tipuri)
NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume.

C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA SPANIOLĂ BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA SPANIOLĂ
1. I. STATUTUL DISCIPLINEI
  
  În conformitate cu prevederile Legii Învăţământului nr. 84 /1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, absolvenţii de liceu, toate profilurile şi specializările, au dreptul să susţină examenul de bacalaureat la limba spaniolă în cadrul Probei C, de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal.
  
  Această probă se susţine în conformitate cu Ordinul Ministrului privind aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2011, după cum urmează:
  1. a. proba de înţelegere a unui text audiat;
  2. b. proba scrisă;
  3. c. proba orală.
    1. 1. Filiera teoretică si vocaţională (toate profilurile şi specializările) LIMBA MODERNĂ 1 (normal, intensiv, bilingv)
      
      LIMBA MODERNĂ 2
      
      LIMBA MODERNĂ 3
    2. 2. Filiera tehnologică

LIMBA MODERNĂ 1

Ruta directă şi ruta progresivă (ambele rute de calificare, toate calificările profesionale).

LIMBA MODERNĂ 2

Ruta directă de calificare (toate calificările profesionale) şi ruta progresivă (calificările profesionale: tehnician în activităţi de comerţ, tehnician în gastronomie, organizator banqueting, tehnician în hotelărie)

Categoriile menţionate corespund nivelurilor de competenţă A2, B1 şi B2 prevăzute de

Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi Străine.

II. COMPETENŢE DE EVALUAT

COMPETENŢE GENERALE

L1, L2, L3 – Filiera teoretică, toate profilurile şi specializările

– Filiera vocaţională, toate profilurile şi specializările

Competenţele generale sunt aceleaşi pentru toate filierele/ profilurile/ specializările (cu excepţia filierei tehnologice), în funcţie de probă (oral/ scris):
- – Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare.
- – Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare/ sarcini de lucru variate.
- – Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă.
- – Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare.
COMPETENŢE SPECIFICE

Competenţele specifice (şi conţinuturile) se diferenţiază pe cele trei nivele: L1, L2 şi L3, astfel:

LIMBA MODERNĂ 1 (normal, intensiv, bilingv)
1. 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare
  1. 1.1. Identificarea sensului global al unui mesaj.
  2. 1.2. Identificarea ideilor principale/ de informaţii cheie/ de detalii specifice/ extragerea esenţialului din texte autentice.
  3. 1.3. Selectarea şi corelarea de informaţii din diverse părţi ale unui text/ din texte diferite în scopul îndeplinirii unei sarcini de lucru.
  4. 1.4. Identificarea, în mesaje diverse, a atitudinilor, sentimentelor, punctelor de vedere exprimate (pentru a le compara cu punctul de vedere personal).
  5. 1.5. Analizarea unor situaţii descrise în texte în scopul unui studiu aprofundat/ al luării unor decizii.
  6. 1.6. * Identificarea elementelor structurale ale textului literar (temă, subiect, mesaj, personaj, cadrul acţiunii).
  7. 1.7. * Identificarea elementelor structurale ale textului literar (vocea auctorială, naraţiune la pers. I şi a III-a, personaj), a simbolurilor, a metaforelor, a altor mijloace de expresie artistică.
2. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare
  1. 2.1. Descrierea unor activităţi cotidiene, obiceiuri; prezentarea de descrieri clare şi detaliate, pe subiecte legate de domenii de interes propriu şi de domeniul de specializare.
  2. 2.2. Relatarea conţinutului unui film/ prezentarea de cărţi, evenimente, experienţe, cu exprimarea sentimentelor/ reacţiilor personale în legătură cu acestea.
  3. 2.3. Redactarea de paragrafe/ texte pe o temă de interes.
  4. 2.4. Expunerea unor idei, opinii şi puncte de vedere proprii şi susţinerea lor cu argumente şi exemple.
  5. 2.5. Elaborarea unui raport (a desfăşurării unei activităţi de grup/ proiect individual/ activităţi cotidiene etc.)/ referat/ eseu */ prezentare, argumentate logic şi susţinute de exemple pertinente din experienţa personală sau din alte surse.
  6. 2.6. Completarea de formulare şi redactarea de texte funcţionale variate, cu respectarea convenţiilor specifice şi cu folosirea de conectori.
  7. 2.7. Utilizarea convenţiilor folosite în comunicarea orală şi în scris, formală şi informală, adecvând formatul şi limbajul la context şi la tipul de text.
  8. 2.8. * Argumentarea oral/ în scris a modului personal de interpretare a unui text literar.
    - * Competenţele specifice marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc sunt obligatorii numai pentru specializările filologie (filiera teoretică, profil umanist) şi ştiinţe sociale (filiera vocaţională, profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/ săpt. de limba modernă 1 în curriculumul diferenţiat (CD).
3. 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă
  1. 3.1. Solicitarea adecvată a ideilor, opiniilor, părerilor interlocutorului şi răspunsuri/ comentarii adecvate la acestea; solicitarea/ oferirea de clarificări/ explicaţii.
  2. 3.2. Oferirea de răspunsuri la un chestionar pe teme de interes, în care sunt motivate opţiunile.
  3. 3.3. Formularea de idei/ păreri pe teme de interes în cadrul unei discuţii/ în mesaje de răspuns.
  4. 3.4. Susţinerea unui punct de vedere în cadrul unei conversaţii, unui schimb de mesaje scrise, pe teme de interes.
  5. 3.5. Avansarea unor ipoteze şi formularea de răspunsuri adecvate la ipotezele emise de ceilalţi.
  6. 3.6. Redactarea de scrisori/ alte texte funcţionale pe diferite teme, către diverşi destinatari, în diferite scopuri de comunicare (a obţine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.), cu adecvarea formatului şi a limbajului la subiect şi la cititorul intenţionat.
  7. 3.7. Adaptarea formei mesajului la context/ la situaţia de comunicare în funcţie de stil (formal/ informal), respectând normele socio-culturale uzuale.
  8. 3.8. * Susţinerea cu argumente relevante a unui punct de vedere în cadrul unei discuţii/ al unui schimb de mesaje scrise, pe teme culturale / literare.
4. 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
  1. 4.1. Transformarea unor mesaje din vorbire directă în vorbire indirectă.
  2. 4.2. Sintetizarea sub formă de schemă/ notiţe a conţinutului unui text; rezumarea în scris a unui text citit.
  3. 4.3. Transferul informaţiilor din texte referitoare la domeniul de specializare în diverse forme de prezentare.
  4. 4.4. Traducerea din limba spaniolă în limba maternă/ din limba maternă în limba spaniolă a unor texte/ mesaje de dificultate medie, din domenii de interes/ din domeniul de specializare.
  5. 4.5. * Rezumarea orală şi/ sau în scris a esenţialului dintr-un text literar.
  6. 4.6. * Parafrazarea unui citat folosind exemple personale/ prin raportare la experienţă personală.
  7. 4.7. * Raportarea mesajului literar la experienţe personale.
    - * Competenţele specifice marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc sunt obligatorii numai pentru specializările filologie (filiera teoretică, profil umanist) şi ştiinţe sociale (filiera vocaţională, profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/ săpt. de limba modernă 1 în curriculumul diferenţiat (CD).
LIMBA MODERNĂ 2
1. 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare
  1. 1.1. Desprinderea sensului global/ ideilor esenţiale dintr-un text dat.
  2. 1.2. Identificarea şi selectarea, din mesaje variate, de informaţii şi opinii relevante/ de informaţii punctuale/ de informaţii specifice.
  3. 1.3. Deducerea înţelesului unor elemente lexicale necunoscute, cu ajutorul contextului.
  4. 1.4. * Identificarea, prin citire rapidă de informaţii/ detalii specifice dintr-un text mai lung, în vederea rezolvării unei sarcini de lucru.
  5. 1.5. * Corelarea de informaţii din diverse părţi ale unui text / din texte literare diferite pentru a rezolva o sarcină de lucru.
2. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare
  1. 2.1. Prezentarea/ Relatarea unui fapt divers/ film/ întâmplări/ eveniment socio-cultural sau profesional, subliniind elementele semnificative.
  2. 2.2. Completarea de documente (formulare, chestionare etc.) de uz curent şi specifice domeniului de specializare.
  3. 2.3. Redactarea de texte funcţionale variate (instrucţiuni, anunţuri de mică publicitate, pagini de jurnal etc.), aducând argumente şi exemple în sprijinul opiniilor exprimate.
  4. 2.4. Elaborarea de descrieri pe subiecte legate de domenii de interes personal (evenimente, experienţe personale)/ profesional.
  5. 2.5. Elaborarea unui text structurat pe subiecte cunoscute, cu folosirea unui limbaj adecvat.
  6. 2.6. Emiterea de ipoteze şi susţinerea lor cu câteva argumente.
3. 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă
  1. 3.1. Solicitarea opiniilor interlocutorului şi comentarea succintă a părerilor exprimate de parteneri/ exprimarea poziţiei (acord/ dezacord); solicitarea şi oferirea de clarificări, explicaţii.
  2. 3.2. Oferirea de răspunsuri concrete şi de ordin personal la un chestionar/ sondaj/ interviu.
  3. 3.3. Exprimarea unor sentimente şi reacţii (surpriză, bucurie, neplăcere, interes, indiferenţă, regret, uimire) referitoare la evenimente/ situaţii/ experienţe trăite sau aflate.
  4. 3.4. Realizarea unui interviu structurat pe baza unui chestionar elaborat.
  5. 3.5. Redactarea unor mesaje de răspuns în care sunt exprimate mulţumiri sau scuze.
  6. 3.6. Redactarea de texte funcţionale pe diferite teme, adresate anumitor destinatari în diferite scopuri de comunicare (pentru a exprima intenţii, a obţine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.).
  7. 3.7. Adecvarea formatului/ limbajului la subiect/ interlocutor/ cititorul intenţionat, cu utilizarea convenţiilor/ normelor sociale şi culturale folosite în comunicarea formală şi informală.
4. 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
  1. 4.1. Luarea de notiţe dintr-o lectură, în vederea realizării unui raport/ unei informări.
  2. 4.2. Redarea, prin cuvinte proprii, a unor mesaje/ texte simple din domenii cunoscute.
  3. 4.3. Traducerea din limba spaniolă în limba maternă/ din limba maternă în limba spaniolă, a unui mesaj/ text de mică dificultate.
  4. 4.4. Reducerea unui paragraf la o idee esenţială/ rezumarea conţinutului unui mesaj/ text.
  5. 4.5. Transferul informaţiilor factuale din texte de informare generală în diverse forme de prezentare.
  6. 4.6. * Transferul şi adaptarea semnificaţiei unui text literar la contexte neliterare.
    
    * Competenţele specifice marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc sunt obligatorii numai pentru specializarea filologie (filiera teoretică, profil umanist) care are prevăzută 1 oră/ săpt. de limba modernă 2 în curriculumul diferenţiat (CD).
    
    LIMBA MODERNĂ 3
    1. 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare
      1. 1.1. Desprinderea semnificaţiei globale; identificarea şi selectarea informaţiei relevante/ ideilor principale şi a unor detalii din mesaje/ documente simple/ fragmente/ texte autentice simple pentru îndeplinirea unor sarcini de lucru.
      2. 1.2. Sesizarea ordinii evenimentelor relatate într-un text scurt şi simplu.
      3. 1.3. Recunoaşterea argumentelor şi identificarea concluziilor dintr-un text argumentativ, pe teme cunoscute.
    2. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare
      1. 2.1. Povestirea/ Relatarea unei activităţi, unui fapt divers/ eveniment/ film, unor experienţe/ întâmplări personale.
      2. 2.2. Formularea de întrebări şi răspunsuri/ de opinii argumentate despre ceea ce îi place/ nu îi place, pe o temă dată.
      3. 2.3. Redactarea unei scrisori personale simple.
      4. 2.4. Explicarea folosirii unui produs/ aplicării unei proceduri şi răspunsul la întrebări de clarificare.
      5. 2.5. Completarea de formulare de uz curent (CV, vize).
    3. 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă
      1. 3.1. Redactarea de mesaje scurte pe teme familiare.
      2. 3.2. Formularea de opinii/ sugestii, solicitarea şi formularea de instrucţiuni.
      3. 3.3. Oferirea de răspunsuri şi informaţii la întrebări simple (interviu/ chestionar).
      4. 3.4. Redactarea unei scurte scrisori de răspuns la o scrisoare personală/ oficială sau la anunţuri din mass-media.
    4. 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
      1. 4.1. Redactarea unui text simplu, explicativ, prin transferarea informaţiilor dintr-o schemă/ diagramă/ tabel/ desen.
      2. 4.2. Transformarea din vorbire directă în vorbire indirectă a unor mesaje simple pe teme de viaţă cotidiană.
      3. 4.3. Rezumarea unui text simplu.
      4. 4.4. Traducerea unor mesaje simple, din limba spaniolă în limba maternă/ din limba maternă în limba spaniolă.
III. CONŢINUTURI

ELEMENTE DE LEXIC ŞI DE SEMANTICĂ

Elementele de lexic şi de semantică se învaţă, se dezvoltă şi se folosesc pe măsură ce se achiziţionează şi celelalte competenţe lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea şi gradul de stăpânire al vocabularului (inclusiv pronunţia şi ortografierea corectă).

TEXTE şi TEME (pentru comunicarea orală şi scrisă)

Textele şi temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:

a) Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă (din ziare, reviste) în limba spaniolă;
b) Tipul de text: text autentic literar/ neliterar;
c) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil (150 – 350 de cuvinte);
d) Dificultate: în funcţie de profil.

Textele de examen nu vor depăşi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba spaniolă, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescând de la Bilingv la Minorităţi/ L3.

DOMENII TEMATICE

DOMENIUL PERSONAL

Viaţa personală (educaţie, stil de viaţă, comportament social, strategii de studiu, opţiuni pentru carieră, hobby-uri);

Relaţii interpersonale/ inter-umane/ profesionale, viaţa de echipă; Universul adolescenţei (cultură, sport, timp liber).

DOMENIUL PUBLIC

Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice, ştiinţifice, tehnice, ecologice, strategii de utilizare a resurselor);

Tinerii şi viaţa comunitară;

Democraţie, civism şi drepturile omului; Mass-media.

DOMENIUL OCUPAŢIONAL

Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional; Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii;

Locuri de muncă, echipamente, activităţi, operaţiuni, comportament profesional, deontologie profesională;

Produse şi servicii, calitatea serviciilor / produselor. DOMENIUL EDUCAŢIONAL

Descoperiri ştiinţifice şi tehnice;

Viaţa culturală şi lumea artelor; Patrimoniul socio-cultural european; Obiceiuri şi tradiţii (hispanice şi româneşti)

Repere culturale ale spaţiului lingvistic european şi hispanic – trecut şi prezent.

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII:

BILINGV

1. Articolul
- – hotărât şi nehotărât
- – modificări eufonice
- – omiterea articolului
- – valorile neutrului lo
2. Substantivul
- – genul şi numărul substantivelor
- – substantive defective de număr
- – cazuri speciale de schimbare a sensului în funcţie de gen
- – funcţiile dativului
3. Adjectivul
- – grade de comparaţie (inclusiv forme neregulate)
- – apocopare şi modificări de sens în funcţie de situarea faţă de substantiv
- – adjectivul posesiv
- – adjectivul demonstrativ
- – adjective nehotărâte
4. Pronumele
- – pronumele personal (forme accentuate/ neaccentuate)
- – pronumele posesiv
- – pronumele reflexiv
- – pronumele relativ
- – pronumele interogativ
- – interogaţia directă/ indirectă
- – pronumele nehotărîte
- – valorile lui se
5. Verbul
- – formele şi folosirea timpurilor şi modurilor
- – clase de verbe neregulate
- – timpurile naraţiunii şi ale descrierii
- – folosirea verbelor ser şi estar cu valoare predicativă
- – folosirea verbelor ser/ estar cu valoare copulativă
- – perifraze verbale (estar, ir, llevar, andar, venir, seguir + gerunziul; perifraze incoative şi terminative cu infinitivul; perifraze verbale obligative)
- – diateza pasivă ser–estar
- – substantivizarea infinitivului
- – exprimarea probabilităţii
6. Adverbul
- – de timp, de loc, de mod
- – interogativ/ relativ
- – negativ
- – adverbul de probabilitate
7. Prepoziţia
- – prepoziţii simple şi compuse
- – contrast de-desde, por-para, a-en
8. Conjuncţia
- – conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale
9. Sintaxa
- – subordonata temporală, condiţională, finală, relativă, cauzală, consecutivă, concesivă
- – concordanţa timpurilor
- – stil direct/ indirect
10. Lexicologia
- – familia de cuvinte
- – derivare şi compunere
- – sinonime, antonime, omonime, paronime, câmp semantic
- – accentul – rol de distingere între paronime
  
  FUNCŢII COMUNICATIVE
- – a caracteriza persoane/ personaje
- – a exprima opinia
- – a exprima o judecată/ dorinţă
- – a comunica prin telefon
- – a relata o intrigă
- – a relata un eveniment posibil
- – a justifica/ a argumenta
- – a descrie un peisaj
- – a exprima un sentiment
- – a interzice
- – a trage concluzii
- – a da/ a cere informaţii practice
- – a convinge
- – a exprima o ipoteză
  
  COMUNICARE SCRISĂ
- – a comunica prin scrisori/ a redacta o scrisoare de răspuns
- – a redacta o caracterizare a unei persoane/ personaj
- – a descrie un peisaj
- – a rezuma o intrigă
- – a redacta un eseu
- – a redacta o naraţiune, respectând anumite cerinţe
- – a redacta o scrisoare oficială/ CV

1. Articolul
- – hotărât şi nehotărât
- – modificări eufonice
- – valorile articolului neutru lo
2. Substantivul
- – substantive defective de număr
- – formarea prin derivare şi compunere
- – genul şi numărul substantivelor
3. Adjectivul
- – apocopare
  
  1-2 ore, 3-4 ore
- – modificarea de sens în funcţie de poziţia faţă de substantiv
- – grade de comparaţie (forme regulate/ neregulate)
- – adjectivul posesiv
- – adjective nehotărâte şi distributive
4. Pronumele
- – personal – forme neaccentuate (dativ, acuzativ)
- – reflexiv
- – posesiv
- – nehotărât şi negativ
- – interogativ
- – relativ
- – valorile lui se
5. Verbul
- – formele şi folosirea timpurilor şi modurilor
- – folosirea verbelor ser şi estar cu valoare predicativă
- – folosirea verbelor ser/ estar cu valoare copulativă
- – perifraze verbale (estar, seguir, ir + gerunziul; perifraze incoative şi terminative)
- – diateza pasivă cu ser – estar
6. Adverbul
- – de timp, de loc, de mod
- – negativ
- – relativ
- – interogativ
7. Prepoziţia
- – sensuri de bază ale prepoziţiilor a, con, de, en, por, para…
- – opoziţiile a/ en, por/ para
- – corelaţiile de/ a, desde/ hasta
- – prepoziţii grupate
8. Sintaxa

-coordonarea
- – subordonarea temporală, cauzală, condiţională, concesivă, consecutivă, relativă
- – si condiţional
- – stil direct/indirect – corespondenţa timpurilor
9. Lexicologie
- – familia de cuvinte
- – sinonime
- – antonime
- – omonime
- – câmpuri semantice
  
  FUNCŢII COMUNICATIVE
- – a relata activităţi la trecut, prezent şi viitor
- – a exprima o dorinţă/ un sentiment/ o judecată
- – a comunica prin telefon
- – a exprima opinia
- – a formula o invitaţie
- – a accepta/a refuza
- – a descrie persoane/ locuri
- – a caracteriza persoane/ personaje
- – a exprima visuri/ speranţe
- – a cere/ a da informaţii practice
- – a convinge
- – a exprima o ipoteză
  
  COMUNICAREA SCRISĂ
- – a comunica prin scrisori/ a redacta o scrisoare de răspuns/ a redacta o scrisoare oficială/ CV
- – a redacta o invitaţie/ a răspunde în scris la o invitaţie
- – a caracteriza persoane/ personaje
- – a rezuma un text
- – a redacta un text narativ
- – a redacta un eseu

Minorităţi/ L3

1. Articolul
- – hotărât şi nehotărât
2. Substantivul
- – gen şi număr (cazuri particulare)
3. Numeralul
- – cardinal şi ordinal
4. Adjectivul
- – gradele de comparaţie
5. Pronumele
- – personal (forme accentuate şi neaccentuate)
- – demonstrativ
- – posesiv
- – relativ
- – interogativ
6. Verbul
- – forma şi folosirea timpurilor şi a modurilor
- – perifraze verbale uzuale (estar + gerunziu, ir a + infinitiv, perifraze obligative, incoative şi terminative)
- – folosirea verbelor ser şi estar
- – exprimarea probabilităţii
7. Adverbul
- – de timp, de loc, de mod
8. Prepoziţia
- – principalele prepoziţii: a, de, con, sobre…
9. Conjuncţia
- – conjuncţii coordonatoare
- – conjuncţii subordonatoare
10. Sintaxa
- – coordonarea
- – subordonarea temporală, cauzală, condiţională, concesivă, consecutivă şi relativă
- – si condiţional
- – stil direct/ indirect
11. Semantică
- – familia de cuvinte
- – sinonime
- – antonime
- – câmpuri semantice
  
  FUNCŢII COMUNICATIVE
- – a se prezenta/ a prezenta pe cineva
- – a cere/ a oferi informaţii
- – a relata o întâmplare
- – a exprima o părere personală
- – a exprima preferinţe/ dorinţe/ sentimente
- – a comunica prin telefon
- – a recomanda
- – a exprima o îndoială
- – a exprima obligaţia
- – a descrie un personaj
- – a exprima visuri/ speranţe
- – a exprima cantitatea
  
  COMUNICARE SCRISĂ
- – a redacta scrisori personale
- – a redacta un text pe o temă familiară
- – a caracteriza persoane/ personaje
- – a rezuma un text
- – a redacta o povestire
- – a redacta mesaje formale (CV, scrisori)
- – a completa formulare tipizate

TIPURI DE TEXTE L1:

 texte autentice de informare generală, pagini Internet;
 articole de presă, texte publicitare;
 articole de enciclopedie/ lucrări de popularizare;
 opinii, comentarii/ dialoguri/ interviuri/ rapoarte/ referate/ eseuri/ povestiri etc.;
 texte funcţionale (proces-verbal, reclame, anunţuri, cereri, chestionare, fişe, prospecte, diagrame, grafice, tabele, formulare, C.V.); corespondenţă personală (scrisoare, felicitări, invitaţii etc.) şi oficială/ administrativă;
 texte literare autentice; texte de tip reflexiv/ eseul reflectiv; fragmente de critică literară;

L2:
 texte/ fragmente autentice de informare generală, pagini Internet
 texte de popularizare/ texte din mass-media (presă scrisă, anunţuri, publicitate)
 texte/ paragrafe descriptive şi narative; interviu, sondaj de opinii
 eseuri şi texte funcţionale (corespondenţă – scrisoare, mesaj email, telegramă, felicitare, invitaţie; cereri, formulare,procese verbale, rapoarte, prospecte, cereri, reclamaţii;)

* scurte povestiri , comentarii, texte literare autentice; critică literară; eseu de opinie, eseu argumentativ etc.

L3:

• fragmente/ texte de informare generală (descriptive, narative)

■ articole de presă, publicitate

FILIERA TEHNOLOGICĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI

Clasa a XI-a si a XII-a, filiera tehnologica – ruta directă şi ruta progresivă de calificare profesională (toate calificările profesionale)
II. COMPETENŢE DE EVALUAT

COMPETENŢE GENERALE
-  Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris, identificarea şi selectarea de informaţii în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru.
-  Producerea de mesaje orale sau scrise în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate.
-  Realizarea de interacţiuni, în comunicarea orală (în situaţie de examen) sau scrisă, pe teme cotidiene şi pe teme profesionale.
  
  COMPETENŢE SPECIFICE
  1. 1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru
    1. 1.1. Identificarea punctelor de vedere/ a opiniilor, atitudinilor exprimate de interlocutor (în situaţie de examen).
    2. 1.2. Identificarea de informaţii-cheie, necesare şi suficiente pentru a rezolva o sarcină de lucru.
  2. 2. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru
    1. 2.1. Identificarea de informaţii, idei şi opinii relevante – necesare pentru a îndeplini o sarcină de lucru – în texte de informare generală/ în texte referitoare la domeniul de activitate.
    2. 2.2. Scanarea unui text mai lung pentru identificarea rapidă de informaţii/ detalii specifice pentru rezolvarea unei sarcini de lucru.
    3. 2.3. Corelarea în mod coerent a mai multor informaţii din diverse părţi ale unui text/ din texte diferite pentru rezolvarea unei sarcini de lucru.
    4. 2.4. Transferul informaţiilor din texte referitoare la domeniul ocupaţional în diverse forme de prezentare.
    5. 2.5. Identificarea sensului cu ajutorul contextului, în texte pe teme legate de specialitate.
  3. 3. Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate
    1. 3.1. Solicitarea opiniilor interlocutorului şi răspunsul adecvat la acestea; solicitarea şi oferirea de informaţii, clarificări şi explicaţii.
    2. 3.2. Formularea clară, precisă şi în mod politicos a informaţiilor/ instrucţiunilor şi a întrebărilor/ solicitărilor, folosind un limbaj adecvat la context şi respectând convenţiile uzuale.
    3. 3.3. Prezentarea de descrieri:
      -  pe subiecte legate de domenii de interes propriu şi/ sau profesional.
      -  * de activităţi, stări şi experienţe personale legate de viaţa cotidiană şi de domeniul de activitate.
      -  * de produse şi servicii specifice domeniului ocupaţional.
  4. 4. Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate
    1. 4.1. Transmiterea de informaţii corecte vizând aspecte din domeniul de activitate.
    2. 4.2. Completarea de documente şi formulare profesionale, specifice domeniului ocupaţional.
    3. 4.3. Redactarea unor texte funcţionale variate, structurate, şi cu folosirea de conectori.
    4. 4.4. Adecvarea formatului şi limbajului la context, la tipul de text, la subiect şi la cititorul intenţionat; utilizarea convenţiilor folosite în comunicarea scrisă, formală şi informală.
  * Competenţele specifice marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc sunt obligatorii numai pentru
  
  Limba 2.
III. CONŢINUTURI

RECOMANDATE (pentru toate calificările profesionale) ELEMENTE DE LEXIC ŞI DE SEMANTICĂ

DOMENII TEMATICE:

DOMENIUL PERSONAL

Viaţa personală (educaţie, stil de viaţă, comportament social, opţiuni pentru carieră, hobby-uri); Relaţii interpersonale/ inter-umane / profesionale;

Universul adolescenţei (cultura, sport, timp liber).

DOMENIUL PUBLIC

Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice, ştiinţifice, tehnice, ecologice, strategii de utilizare a resurselor);

Tinerii şi viaţa comunitară;

Democraţie, civism şi drepturile omului; Mass-media.

DOMENIUL OCUPAŢIONAL

Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional; Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii;

Organizarea locului de muncă (instituţiei, companiei), comportament profesional, deontologie profesională;

Echipamente, activităţi, operaţii şi procese de producţie (în funcţie de specializare); Produse şi servicii, calitatea serviciilor / produselor.

DOMENIUL EDUCAŢIONAL

Descoperiri ştiinţifice şi tehnice; Patrimoniul socio-cultural european;

Repere culturale ale spaţiului lingvistic hispanic – trecut şi prezent

FUNCŢII COMUNICATIVE:

A solicita şi a oferi informaţii generale şi de ordin personal

A solicita şi a oferi informaţii despre produse şi servicii (inclusiv despre costuri, preţuri, etc.) A solicita şi a oferi informaţii despre evenimente, experienţe, acţiuni şi activităţi profesionale

A solicita şi a oferi informaţii despre programul zilnic / săptămânal A confirma / infirma informaţii

A descrie persoane, obiecte, locuri, fenomene, activităţi, evenimente, procese A formula oferte / invitaţii

A accepta şi a refuza o ofertă / invitaţie

A exprima şi a argumenta refuzul de a face o acţiune A exprima mulţumiri

A cere scuze

A utiliza formule adecvate contextual de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii (inclusiv telefonice)

A cere permisiunea de a întrerupe o conversaţie

A cere şi a da clarificări pentru înţelegerea unui mesaj A solicita şi a da instrucţiuni

A solicita şi a formula propuneri, sugestii

A solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul

A exprima acordul / dezacordul cu un curs de acţiune A caracteriza persoane, fapte, acţiuni

A exprima obligaţia / necesitatea / interdicţia de a face ceva A exprima probabilitatea

A exprima condiţii

A exprima cauze şi consecinţe

A exprima intenţii, dorinţe, preferinţe

A exprima atitudini emoţionale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temere A exprima opinii / puncte de vedere personale

A argumenta / justifica opinii / puncte de vedere personale A solicita opinii / puncte de vedere personale

A exprima satisfacţia / insatisfacţia faţă de un punct de vedere

A exprima şi a motiva acordul / dezacordul faţă de opiniile altora A face prezentări

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII:

Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform programelor şcolare pentru filiera tehnologica*.

* O.M. Nr. 3488 / 23.03.2006) MORFOLOGIE

Articolul: folosirea şi omiterea articolului cu nume proprii.

Substantivul: substantive cu forme speciale de plural, pluralul substantivelor compuse. Adjectivul: adjective calificative – adjective cu forme speciale de comparativ şi superlativ, adjective cu superlative neregulate; adjective determinative (posesive, demonstrative, nehotărâte).

Pronumele: pronume personale, poziţia formelor neaccentuate (atone), combinaţii de pronume neaccentuate; pronumele posesive, pronumele demonstrative, pronumele nehotărâte, pronumele relative, pronumele interogative.

Verbul: folosirea modului indicativ şi a modului conjunctiv; modul imperativ; moduri nepersonale.

Adverbul: grade de comparaţie ale adverbelor.

Prepoziţia: sistematizarea si actualizarea principalelor prepoziţii. Conjuncţia: conjuncţiile coordonatoare şi subordonate.

SINTAXĂ

Concordanţa timpurilor la modul indicativ şi la modul conjunctiv. Vorbirea directă şi indirectă.

Exprimarea cauzei, a consecinţei, a scopului şi a condiţiei.

TIPURI DE TEXTE

Informativ, explicativ, descriptiv, incitativ (reţete, instrucţiuni de folosire), publicitar, argumentativ.

C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU EVALUAREA COMPETENŢELOR DIGITALE

BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU EVALUAREA COMPETENŢELOR DIGITALE

I. STATUTUL PROBEI DE EVALUARE A COMPETENŢELOR DIGITALE

Proba D, pentru evaluarea competenţelor digitale, are statutul de probă obligatorie în cadrul examenului de bacalaureat, pentru candidaţii de la toate filierele, profilurile şi specializările.

Proba se desfăşoară în laboratoarele de informatică din unităţile şcolare, pe parcursul perioadei menţionate în Calendarul examenului de bacalaureat – 2011.
II. COMPETENŢE DE EVALUAT

Sunt propuse şapte domenii de competenţă:
1. 1. Utilizarea computerului şi organizarea fişierelor
  -  Operarea corectă la nivel elementar
  -  Descrierea interfeţei sistemului de operare
  -  Descrierea organizării informaţiilor pe suport extern
  -  Dobândirea deprinderilor de lucru cu discuri logice, directoare, fişiere
  -  Utilizarea unor accesorii ale sistemului de operare Windows
  -  Aplicarea modalităţii de tipărire a unui fişier
  -  Realizarea unor aplicaţii practice
  -  Cunoaşterea tastaturii ca dispozitiv de introducere a datelor şi în special de editare. Funcţiile mouse-ului
  -  Dobândirea deprinderilor de utilizare a tastaturii în procesul de procesare text sau grafică
  -  Operarea ergonomică şi eficientă cu tastatura
  -  Realizarea unor deprinderi practice de lucru rapid
2. 2. Editoare de texte
  -  Enumerarea şi aplicarea operaţiilor de bază necesare prelucrării unui text
  -  Utilizarea operaţiilor de bază în procesarea textului
  -  Aplicarea diferitelor modalităţi de formatare a textului
  -  Utilizarea avansată a editorului de texte
  -  Formatarea finală a unui document
  -  Descrierea şi aplicarea corectă a modului de tipărire a unui document
  -  Descrierea facilităţilor de utilizare a poştei electronice, faxului şi prezentării oferite de editor
  -  Realizarea unor aplicaţii practice
  -  Deprinderea redactării corecte şi rapide a unor documente
3. 3. Informaţie şi comunicare
  -  Definirea noţiunilor legate de „arhitectura” Internetului
  -  Enumerarea serviciilor oferite în Internet şi descrierea acestora
  -  Enumerarea componentelor necesare accesului la Internet
  -  Clasificarea şi folosirea modului de adresare în Internet
  -  Utilizarea posibilităţilor de căutare a informaţiilor
  -  Aplicarea modalităţilor de folosire a serviciului de e-mail
  -  Descrierea şi aplicarea măsurilor de securitate în utilizarea Internetului
  -  Utilizarea serviciului de conversaţie
  -  Utilizarea corectă a regulilor de comportare în reţeaua Internet
  -  Realizarea unor aplicaţii practice
  -  Utilizarea operaţiilor de bază necesare realizării unei pagini HTML
  -  Folosirea elementelor de bază pentru inserarea în pagină a elementelor: text, imagine
  -  Aplicarea operaţiilor de bază necesare pentru realizarea unei pagini – copiere, mutare,
    
    ştergere
  -  Enumerarea şi aplicarea modalităţilor de a realiza o hiper-legătură
  -  Utilizarea tabelelor într-o pagină web
  -  Realizarea unor aplicaţii practice
  -  Transformarea documentelor text obişnuite sau a prezentărilor PPT în pagini web
4. 4. Concepte de bază ale Tehnologiei Informaţiei (IT)
  -  Identificarea componentelor hard şi soft ale unui calculator personal
  -  Descrierea funcţionării unui calculator personal
  -  Descrierea performanţelor unui computer
  -  Definirea conceptului de reţea de calculatoare şi enumerarea avantajelor lucrului în reţea
  -  Descrierea situaţiilor în care poate fi utilizat un calculator în activitatea zilnică
  -  Argumentarea necesităţii securizării computerelor şi a reţelelor
  -  Descrierea implicaţiilor utilizării calculatorului, din punct de vedere al sănătăţii
  -  Descrierea aspectelor de bază legale privind utilizarea soft-ului
5. 5. Editoare de calcul tabelar
  -  Aplicarea operaţiilor elementare şi a conceptelor de bază ale aplicaţiei Excel
  -  Utilizarea opţiunilor de formatare şi gestionare a datelor din foile de calcul
  -  Utilizarea formulelor şi a funcţiilor
  -  Utilizarea corectă a opţiunilor de tipărire a unei foi de calcul
  -  Utilizarea unor tehnici şi procedee de realizare de grafice şi diagrame
  -  Realizarea de import obiecte
  -  Realizarea unor aplicaţii practice
6. 6. Baze de date
  -  Aplicarea operaţiilor elementare şi a conceptelor de bază ale aplicaţiei Access
  -  Operarea cu baze de date
  -  Crearea şi utilizarea formularelor
  -  Utilizarea informaţiilor dintr-o bază de date
  -  Crearea şi utilizarea rapoartelor
  -  Realizarea unor aplicaţii practice
7. 7. Prezentări
  -  Aplicarea operaţiilor de bază necesare realizării unei prezentări – PowerPoint
  -  Aplicarea elementelor de bază în procesarea textului
  -  Utilizarea operaţiilor de bază necesare pentru realizarea unei prezentări – copiere, mutare, ştergere
  -  Aplicarea modalităţilor de formatare a unei prezentări
  -  Utilizarea elementelor grafice în prezentare
  -  Utilizarea diagramelor
  -  Inserarea imaginilor şi altor obiecte într-o prezentare
  -  Realizarea animaţiei într-o prezentare
  -  Realizarea unei prezentări
  -  Identificarea modalităţilor de a realiza tipărirea prezentării
  -  Realizarea unor aplicaţii practice
III. CONŢINUTURI

Conţinuturile corespunzătoare celor şapte domenii de competenţă sunt:
1. 1. Utilizarea computerului şi organizarea fişierelor
  -  Pornirea/oprirea corectă/repornirea calculatorului. Închiderea unei aplicaţii care nu răspunde.
  -  Vizualizarea informaţiilor referitoare la resursele hardware şi software ale calculatorului (versiune sistem de operare, tipul procesorului, memorie instalată, etc.)
  -  Desktop: data şi ora, volumul, opţiuni desktop de afişare (de exemplu: opţiuni pentru fundal, screen saver, diverse opţiuni de setare). Utilizarea opţiunii Print Screen
  -  Pictograme
  -  Ferestre: descriere, operaţii cu ferestre
  -  Disc logic, director, fişier: identificare, proprietăţi, vizualizare conţinut
  -  Operaţii cu directoare şi fişiere: creare, copiere, mutare, ştergere, căutare, redenumire, sortare după nume, tip, data modificării, realizarea unei copii de siguranţă pe dischetă, pe CD, sau pe un alt suport extern, vizualizarea conţinutului, determinarea dimensiunii, schimbarea stării fişierului (numai citire etc.)
  -  Schimbarea discului de lucru curent
  -  Schimbarea directorului de lucru curent
  -  Notepad
  -  Paint
  -  Calculator
  -  Imprimantă. Printarea unui document. Vizualizarea stadiului în care se află procesul de tipărire, restartarea, renunţarea la un proces de tipărire.
  -  Instalarea în sistem a unei imprimante
  -  Organizarea aplicaţiilor realizate într-o structură de directoare proprie
  -  Descrierea diverselor tipuri de tastaturi. Setarea tastaturii şi a opţiunilor specifice.
  -  Funcţiile tastelor
  -  Taste speciale Windows. Deplasarea cursorului şi click-uri obţinute cu tastatura
  -  Tastele de editare
  -  Tastele funcţionale, rol
  -  Shortcuturi – combinaţii de taste
  -  Poziţia corpului în timpul lucrului
  -  Utilizarea corectă a mâinilor (degetelor) în timpul lucrului (introducerii sau editării)
  -  Arhivarea fişierelor
  -  Viruşi informatici şi antiviruşi
2. 2. Editoare de texte
  -  Lansarea unei aplicaţii de procesare de text
  -  Deschiderea unui document existent – modificarea şi salvarea lui
  -  Crearea unui document nou
  -  Închiderea unui document. Salvarea unui document sub un alt nume sau alt format (de exemplu text, rich text format, HTML, etc)
  -  Utilizarea „Ajutor”-ului
  -  Închiderea aplicaţiei de procesare de text
  -  Iniţializarea paginii de lucru
  -  Introducerea informaţiilor în text, funcţia „Anulare”
  -  Selectarea informaţiilor – caracter, cuvânt, paragraf, întregul document
  -  Copierea, mutarea, ştergerea – folosirea comenzilor „ Copiere”, „Lipire”, „Decupare”
  -  Căutarea şi înlocuirea – utilizarea comenzilor „Găsire” şi „Înlocuire”
  -  Schimbarea dimensiunii şi tipului caracterelor
  -  Folosirea stilului: bold (caractere aldine), italice (caractere cursive) şi subliniere.
  -  Marcare vizuală (neprintabil) paragraf, text
  -  Utilizarea culorilor în text
  -  Alinierea textului în cadrul documentului
  -  Spaţierea rândurilor
  -  Copierea formatului unui text selectat
  -  Folosirea şi setarea tabulatorilor: aliniere stânga, dreapta, centru, pe punctul zecimal, poziţionarea tabulatorilor
  -  Folosirea listelor (numerotare, marcatori)
  -  Utilizarea instrumentelor de pe bara de desenare
  -  Inserarea şi formatarea tabelelor într-un document, operaţii în tabele
  -  Inserarea şi formatarea graficelor şi imaginilor
  -  Importarea obiectelor, tabelelor, graficelor, fişierelor
  -  Inserarea bordurilor de pagină (culoare, lăţime, model, etc.)
  -  Stiluri şi paginare – aplicarea stilurilor existente unui document, numerotarea paginilor
  -  Antet şi subsol, introducerea datei, autorului, numărului paginii
  -  Nota de subsol sau de sfârşit de text
  -  Corectarea greşelilor de ortografie şi a celor gramaticale – folosirea funcţiei de corectare ortografică şi gramaticală
  -  Trecerea în revistă a documentului – examinare înaintea imprimării
  -  Folosirea opţiunilor de bază pentru tipărire – fereastra Imprimare
  -  Tipărirea documentului utilizând una din imprimantele instalate sau într-un fişier
  -  Opţiunea „Trimite către..”
  -  Opţiunea „Scrisori şi corespondenţe”
  -  Opţiunea trimitere la fax
  -  Opţiunea trimitere într-o prezentare
  -  Sugestii: întocmirea unei cereri, realizarea unei diplome complexe, realizarea unei pagini pentru fax, realizarea unui raport, realizarea unei scrisori oficiale, întocmirea unui referat la o disciplină studiată
  -  Organizarea aplicaţiilor realizate într-o structură de directoare proprie
  -  Reguli generale de tehnoredactare şi estetica paginii tipărite
  -  Reguli de redactare a textelor oficiale sau de altă natură
  -  Utilizarea shortcutului pentru funcţii mai des utilizate ale editorului
3. 3. Informaţie şi comunicare
  -  Istoria Internetului
  -  Protocolul de transmisie TCP/IP
  -  DHCP într-o reţea locală
  -  Adresa IP, DNS
  -  Browser- protocolul http
  -  host şi client
  -  proxi
  -  WWW (World Wide Web)
  -  E-mail
  -  Chat
  -  Chat, exemplificare pe NETMEETING
  -  Newsgroup
  -  FTP
  -  PORTAL
  -  e-commerce
  -  Formulare în Internet
  -  Baze de date on-line
  -  Operaţii bancare prin Internet
  -  Tipuri de comunicaţii
  -  Modemul
  -  Calculatorul
  -  Browser
  -  Provider
  -  Configurarea sistemului de operare pentru stabilirea legăturii cu un provider
  -  Adresarea de Internet – adrese de pagini
  -  Adrese de e-mail
  -  Browsere (elemente generale de interfaţă şi utilizarea acestora)
  -  Motoare de căutare
  -  Programe de poştă: Outlook Express, Netscape Messenger, Eudora, Pegasus etc.
  -  Citirea, întocmirea, trimiterea, redirecţionarea unui mesaj
  -  Folosirea facilităţii „ataşare fişiere”
  -  Folosirea agendei de adrese
  -  Administrarea e-mail-urilor (directoare, filtre)
  -  Căutarea adreselor de e-mail
  -  Pachete complete de birotică şi secretariat cuprinzând fax/email/telefonie, agende de adrese şi planificare
  -  Criptarea transmisiei
  -  Semnătura digitală
  -  Apărarea împotriva viruşilor
  -  Firewall
  -  Netmeeting
  -  Video şi audio conferinţă
  -  Telefonie IP
  -  Utilizarea corectă a serviciilor IRC
  -  Particularităţi ale comunicaţiei chat: smileys, acronime (emoticons)
  -  Adresarea politicoasă.
  -  Respectarea legislaţiei privind folosirea facilităţilor oferite de Internet
  -  Sugestii: căutarea şi extragerea unor informaţii pentru una dintre disciplinele studiate folosind motoarele de căutare; utilizarea acestora într-un referat
  -  Lansarea editorului HTML
  -  Interfaţa editorului
  -  Inserarea şi formatarea unui text: corp de literă, mărime, stil, culoare – obţinerea culorii – legătura cu aplicaţia Paint (Edit colors) şi cu aplicaţia Calculator (Dec-Hex)
  -  Inserarea unei imagini – modificarea proprietăţilor imaginii: poziţionare, dimensiuni, încadrare în text
  -  Formatarea unui fundal sau a unei teme
  -  Folosirea instrumentelor Copiere, Decupare, Lipire pentru a copia text, imagine
  -  Realizarea unei legături pe un text
  -  Realizarea unei legături pe o imagine
  -  Maparea unei imagini
  -  Inserarea unui tabel
  -  Formatarea tabelului
  -  Modalităţi de depozitare a paginilor
  -  Aplicaţii practice
4. 4. Concepte de bază ale Tehnologiei Informaţiei (IT)
  -  Unitatea centrală (CPU)
  -  Dispozitive de intrare; mouse, tastatura, trackball, scanner, touchpad, light pens, joysticks, camera video, microfon, etc.
  -  Dispozitive de ieşire; unităţi de afişare video, ecran sau monitor , cele mai uzuale, imprimante, plotter, difuzoare, sintetizatoare de voce, etc
  -  Dispozitive de intrare – ieşire; modem, touch screen
  -  Memorii RAM, ROM, unităţi de măsură. Compararea principalelor tipuri de dispozitive de stocare a datelor în funcţie de viteză, cost, capacitate, de exemplu hard disk intern/extern, cartuşuri, dischete, disc zip, CDROM, etc.
  -  Conceptul de sistem de operare; Funcţiile principale ale unui sistem de operare
  -  Tipuri de software
  -  Rolul şi funcţiile componentelor unui calculator personal
  -  Factori ce influenţează performanţele unui computer: viteza CPU (unităţi de măsură), dimensiunea memoriei RAM, aplicaţiile
  -  Tipuri de reţele (LAN, MAN, WAN, Internet, Intranet, Extranet);
  -  Partajare resurse, comunicaţii în reţea; World Wide Web
  -  Drepturi de acces
  -  Utilizarea aplicaţiilor în activităţi din diferite domenii
  -  Viruşi informatici şi antiviruşi
  -  Ergonomia postului de lucru
  -  Măsuri de sănătate şi siguranţă în utilizarea calculatorului
  -  Afecţiuni provocate de un mediu de lucru inadecvat
  -  Legislaţia referitoare la drepturile de autor privind produsele software
  -  Aspecte economice ale nerespectării legislaţiei (pentru producător, pentru utilizator)
5. 5. Editoare de calcul tabelar
  -  Deschiderea aplicaţiei
  -  Deschiderea, salvarea unei foi/registru de calcul
  -  Folosirea funcţiei „ajutor”
  -  Închiderea aplicaţiei
  -  Moduri de vizualizare
  -  Formatarea documentului: stabilirea dimensiunilor şi marginilor paginii, orientarea acesteia, adăugare antet şi subsol, introducere numere pagină, etc.
  -  Formatarea celulelor în conformitate cu tipul datelor ce le vor conţine
  -  Introducerea de informaţii într-o celulă: numere, text, simboluri
  -  Formatarea textului: font, dimensiune, stil, culoare, orientare
  -  Selectarea unei celule sau a unui grup de celule adiacente sau neadiacente, a unei linii, a unui rând
  -  Copierea/mutarea conţinutului unei celule într-o altă celulă a aceleiaşi foi de calcul sau a altei foi de calcul active sau între registre
  -  Ştergerea unei celule sau a unui grup de celule adiacente, a unei linii, a unui rând
  -  Căutarea/înlocuirea conţinutului unei celule
  -  Inserarea de rânduri/coloane
  -  Modificarea dimensiunilor liniilor şi coloanelor
  -  Unirea celulelor şi stabilirea tipului de aliniere
  -  Stabilirea tipurilor de margini utilizate pentru o celulă sau un grup de celule
  -  Sortarea datelor după unul sau mai multe criterii
  -  Introducerea unei formule simple într-o celulă
  -  Formule aritmetice şi logice pentru adunări, scăderi, înmulţiri şi împărţiri
  -  Completarea automată a unei serii de date (autofill)
  -  Folosirea funcţiilor: min, max, count, sum, average
  -  Funcţia if
  -  Folosirea referinţei relative, absolută sau mixtă a unei celule în formule sau funcţii
  -  Fixarea opţiunilor pentru tipărire
  -  Tipărirea unei secţiuni a foii de calcul, a unui grup de celule adiacente, a foii de calcul active sau a unui registru de calcul
  -  Diagrame şi grafice realizate cu ajutorul datelor din registru de calcul
  -  Editarea şi modificarea unei diagrame sau a unui grafic
  -  Schimbarea tipului diagramei
  -  Mutarea/copierea, ştergerea diagramelor sau a graficelor
  -  Importul de fişiere imagine, grafice, etc. într-un registru de calcul
  -  Copierea, mutarea şi redimensionarea obiectului importat
  -  Elaborarea unor tabele pentru diferite activităţi
6. 6. Baze de date
  -  Deschiderea aplicaţiei ACCESS
  -  Deschiderea, modificarea, salvarea şi închiderea unei baze de date existente
  -  Folosirea funcţiei „ajutor”
  -  Închiderea aplicaţiei
  -  Moduri de vizualizare
  -  Proiectarea unei baze de date
  -  Crearea unei tabele
  -  Definirea unei chei primare
  -  Stabilirea unui index
  -  Modificarea proprietăţilor unui câmp
  -  Introducerea de date în tabelă
  -  Vizualizarea informaţiilor dintr-o tabelă
  -  Modificarea datelor într-o tabelă
  -  Adăugarea de înregistrări într-o bază de date
  -  Ştergerea de înregistrări într-o bază de date
  -  Crearea unui formular simplu
  -  Introducerea datelor în baza de date folosind formulare simple
  -  Formatarea textului
  -  Schimbarea culorii fondului într-un formular
  -  Importul unei imagini sau fişier text într-un formular
  -  Modificarea modului de aranjare a obiectelor în formular
  -  Conectarea la o bază de date existentă
  -  Căutarea unei înregistrări
  -  Crearea unei interogări simple
  -  Crearea unei interogări multiple
  -  Salvarea unei interogări
  -  Filtre: adăugare, eliminare
  -  Adăugarea, eliminarea de câmpuri într-o interogare
  -  Selecţia şi sortarea datelor după criterii sau în baza operatorilor logici uzuali
  -  Crearea unui raport
  -  Modificarea unui raport
  -  Crearea, modificarea unui antet şi subsol
  -  Gruparea datelor într-un raport, total-raport, subtotal-raport
  -  Realizarea unei baze de date şi interogarea ei
7. 7. Prezentări
  -  Pornirea aplicaţiei Power Point
  -  Deschiderea unei prezentări existente – modificarea şi salvarea prezentării
  -  Închiderea prezentării
  -  Folosirea „Ajutor” – ului
  -  Crearea unei noi prezentări
  -  Alegerea caracteristicilor pentru diapozitiv (slide) – modificarea acestora
  -  Inserarea unui text
  -  Inserarea unei imagini
  -  Folosirea instrumentelor Copiere, Decupare, Lipire pentru a copia text, imagine, diapozitive în cadrul unei prezentări sau între mai multe prezentări active
  -  Ştergerea obiectului selectat
  -  Reordonarea diapozitivelor într-o prezentare
  -  Ştergerea unei/unor folii dintr-o prezentare
  -  Formatarea textului – corp de literă, stil, mărime, culori, centrare, aliniere
  -  Redimensionarea şi mutarea casetelor text într-un diapozitiv
  -  Setarea grosimii liniei, stilului şi culorilor unei casete text
  -  Inserarea obiectelor grafice în prezentare: linii, casete, cercuri
  -  Modificarea poziţiei şi aspectului unui obiect grafic – mutarea, mărime, culoare, umbriri
  -  Crearea unei diagrame
  -  Modificarea structurii unei diagrame
  -  Crearea de diferite tipuri de diagrame: bar chart, pie chart, etc.
  -  Inserarea unei imagini – modificarea proprietăţilor imaginii, mutarea ei în alt diapozitiv, adăugarea de efecte de contur pentru obiect
  -  Importarea altor obiecte în prezentare: text, foi de calcul, tabele, diagrame, fişiere grafice
  -  Adăugarea de efecte de animaţie
  -  Schimbarea efectelor de animaţie preselectate
  -  Adăugarea de efecte de tranziţie a diapozitivelor
  -  Selectarea formatului de ieşire optim pentru prezentare: overhead, handout, diapozitive de 35 mm (35 mm slides), prezentare pe ecran (on-screen show)
  -  Schimbarea orientării diapozitivelor – orizontal, vertical
  -  Adăugarea diapozitivelor de note pentru prezentator
  -  Începerea unui slide-show de la orice folie
  -  Folosirea instrumentelor de navigare pe ecran
  -  Ascunderea unui /unor diapozitive
  -  Tipărirea diapozitivelor în diferite formate

C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA MATEMATICĂ

BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA

MATEMATICĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de bacalaureat 2011 Matematica are statut de disciplină obligatorie. Este susţinută la proba E. c) în funcţie de filieră, profil şi specializare.
II. COMPETENŢE DE EVALUAT ŞI CONŢINUTURI

Filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică. Filiera vocaţională, profilul militar, specializarea matematică-informatică.

CLASA a IX-a – 4 ore / săpt. (TC+CD)

Competenţe specifice

Conţinuturi

1. Identificarea în limbaj cotidian sau în probleme a unor noţiuni specifice logicii matematice şi teoriei mulţimilor
2. Utilizarea proprietăţilor algebrice ale numerelor, a estimărilor şi aproximărilor în contexte variate
3. Alegerea formei de reprezentare a unui număr real şi utilizarea de algoritmi pentru optimizarea calcului cu numere reale
4. Caracterizarea unor mulţimi de numere şi a relaţiilor dintre acestea utilizând limbajul logicii matematice şi teoria mulţimilor
5. Analiza unor contexte uzuale şi matematice (de exemplu: redactarea soluţiei unei probleme) utilizând limbajul logicii matematice şi teoria mulţimilor
6. Transpunerea unei situaţii problemă în limbaj matematic, rezolvarea problemei şi interpretarea rezultatului

Mulţimi şi elemente de logică matematică

 Mulţimea numerelor reale: operaţii algebrice cu numere reale, ordonarea numerelor reale, modulul unui număr real, aproximări prin lipsă sau prin adaos , partea întreagă, partea fracţionară a unui număr real; operaţii cu intervale de numere reale.
 Propoziţie, predicat, cuantificatori.
 Operaţii logice elementare (negaţie, conjuncţie, disjuncţie, implicaţie, echivalenţă), corelate cu operaţiile şi cu relaţiile dintre mulţimi (complementară, intersecţie, reuniune, incluziune, egalitate, regulile lui De Morgan).
 Tipuri de raţionamente logice: inducţia matematică. Probleme de numărare.

1. Recunoaşterea unor corespondenţe care sunt

şiruri, progresii, funcţii
2. Utilizarea unor modalităţi variate de descriere a funcţiilor în scopul caracterizării acestora
3. Descrierea unor şiruri/funcţii utilizând reprezentarea geometrică a unor cazuri particulare şi raţionament inductiv
4. Caracterizarea unor şiruri folosind

reprezentarea grafică sau proprietăţi algebrice
5. Analiza unor valori particulare în vederea determinării formei analitice a unei funcţii

definite pe prin raţionament de tip inductiv

Funcţii

Funcţii definite pe mulţimea numerelor naturale (şir)

 Modalităţi de a defini un şir, şiruri mărginite, şiruri

monotone; exemple simple
 Tipuri de şiruri: progresii aritmetice, progresii geometrice, formula termenului general în funcţie de un termen dat şi raţie, suma primilor n termeni ai unei progresii
 Condiţia ca n numere să fie în progresie aritmetică sau geometrică pentru n ≥ 3.

6. Transpunerea unor situaţii-problemă în limbaj

matematic utilizând funcţii definite pe

1. Identificarea valorilor unei funcţii folosind reprezentarea grafică
2. Caracterizarea egalităţii a două funcţii prin utilizarea unor modalităţi variate de descriere a funcţiilor
3. Operarea cu funcţii reprezentate în diferite moduri şi caracterizarea calitativă a acestor reprezentări
4. Caracterizarea unor funcţii prin utilizarea graficului funcţiei şi a ecuaţiei asociate
5. Analiza unor situaţii practice şi descrierea lor cu ajutorul funcţiilor
6. Deducerea unor proprietăţi ale funcţiilor numerice prin lectură grafică

Funcţii; lecturi grafice

 Reper cartezian, produs cartezian; reprezentarea prin puncte a unui produs cartezian de mulţimi numerice; condiţii algebrice pentru puncte aflate în cadrane. Drepte în plan de forma x = m, sau y = m, m .
 Funcţia: definiţie, exemple, exemple de corespondenţe care nu sunt funcţii, modalităţi de a descrie o funcţie, lecturi grafice. Egalitatea a două funcţii, imaginea şi preimaginea unei mulţimi printr-o funcţie, graficul unei funcţii, restricţii ale unei funcţii.
 Funcţii numerice, F = {f : D→ , D �}; proprietăţi ale funcţiilor numerice introduse prin lecturi grafice: reprezentarea geometrică a graficului, intersecţia cu axele de coordonate, rezolvări grafice de ecuaţii şi inecuaţii de forma f(x) = g(x) (≤, ,≥ ), mărginire, paritate, imparitate (simetria graficului faţă de axa Oy sau faţă de origine), simetria graficului faţă de drepte de forma x = m, m sau faţă de puncte oarecare din plan, periodicitate, monotonie.
 Compunerea funcţiilor; exemple cu funcţii numerice.

1. Recunoaşterea funcţiei de gradul I descrisă în

moduri diferite
2. Utilizarea unor metode algebrice şi grafice pentru rezolvarea ecuaţiilor, inecuaţiilor, sistemelor
3. Descrierea unor proprietăţi desprinse din rezolvarea ecuaţiilor, inecuaţiilor, sistemelor şi reprezentarea grafică a funcţiei de gradul I
4. Exprimarea legăturii între funcţia de gradul I şi reprezentarea ei geometrică
5. Interpretarea graficului funcţiei de gradul I

utilizând proprietăţile algebrice ale funcţiei
6. Modelarea unor situaţii concrete prin utilizarea ecuaţiilor şi a inecuaţiilor

Funcţia de gradul I

 Definiţie, intersecţia graficului cu axele de coordonate, ecuaţia f(x) = 0, reprezentarea grafică a funcţiei

f: ➔ , f(x) = ax+b, a,b
 Interpretarea grafică a proprietăţilor algebrice ale funcţiei: monotonia şi semnul funcţiei. Studiul monotoniei prin semnul diferenţei f(x1) – f(x2) (sau studierea raportului f x1 f x2 , x , x  )

x1 x2 1 2 2
 Inecuaţii de forma ax + b  0 (, ) studiate pe sau pe intervale de numere reale.
 Poziţia relativă a două drepte, sisteme de tipul

ax by c

�mx ny p , a, b, c, m, n, p 


 Sisteme de inecuaţii de gradul I

1 2

, x :;t:

1. Diferenţierea variaţiei liniare/pătratice prin

exemple
2. Completarea unor tabele de valori necesare pentru trasarea graficului
3. Aplicarea unor algoritmi pentru trasarea graficului (trasarea prin puncte semnificative)
4. Exprimarea proprietăţilor unei funcţii prin condiţii algebrice sau geometrice
5. Utilizarea relaţiilor lui Viète pentru caracterizarea soluţiilor şi rezolvarea unor sisteme
6. Utilizarea funcţiilor în rezolvarea unor

probleme

Funcţia de gradul al II-lea

 Reprezentarea grafică a funcţiei

f : ➔ , f xax2bx c, a  0, a,b,c ,

intersecţia graficului cu axele de coordonate, ecuaţia f(x)

= 0, simetria faţă de drepte de forma x = m, m .
 Relaţiile lui Viète, rezolvarea sistemelor de forma

x y s s, p

�xy p



1. Identificarea unor moduri de variaţie a datelor
2. Determinarea unor funcţii care satisfac anumite condiţii precizate
3. Utilizarea unor algoritmi pentru rezolvarea ecuaţiilor şi inecuaţiilor şi pentru reprezentarea grafică a soluţiilor
4. Exprimarea prin reprezentări grafice a unor condiţii algebrice; exprimarea prin condiţii algebrice a unor reprezentări grafice
5. Utilizarea unor metode algebrice sau grafice pentru determinarea sau aproximarea soluţiilor ecuaţiei asociate
6. Interpretarea informaţiilor conţinute în reprezentări grafice prin utilizarea de estimări, aproximări şi strategii de optimizare

Interpretarea geometrică a proprietăţilor algebrice ale funcţiei de gradul al II-lea

 Monotonie. Studiul monotoniei prin semnul diferenţei

f(x1) – f(x2), rata creşterii (descreşterii):

f x1 f x2 , x , x , punct de extrem,

x1 x2 1 2 2

(vârful parabolei).
 Poziţionarea parabolei faţă de axa Ox, semnul

funcţiei, inecuaţii de forma ax2bx c  0 (,,) studiate pe sau pe intervale de numere reale, interpretare geometrică: imagini şi preimagini ale unor intervale (proiecţiile unor porţiuni de parabolă pe axe).
 Poziţia relativă a unei drepte faţă de o parabolă:

mxn y

rezolvarea sistemelor de forma �2 a, b,

ax bx c y

c, m, n

a1x2b1x c1 y
 Rezolvarea sistemelor de forma �,

a2 x2b2 x c2 y

a1, a2, b1, b2, c1, c2 , interpretare geometrică

1. Identificarea elementelor de geometrie

vectorială în diferite contexte
2. Transpunerea unor operaţii cu vectori în

contexte geometrice date
3. Utilizarea operaţiilor cu vectori pentru a descrie o problemă practică
4. Utilizarea limbajului calculului vectorial pentru

a descrie configuraţii geometrice
5. Identificarea condiţiilor necesare pentru ca o configuraţie geometrică să satisfacă cerinţe date
6. Aplicarea calculului vectorial în rezolvarea

unor probleme

Vectori în plan

 Segment orientat, relaţia de echipolenţă, vectori, vectori

coliniari.
 Operaţii cu vectori: adunarea (regula triunghiului, regula paralelogramului), proprietăţi ale operaţiei de adunare, înmulţirea cu scalari, proprietăţi ale înmulţirii cu scalari, condiţia de coliniaritate, descompunerea după doi vectori daţi, necoliniari şi nenuli.

1. Descrierea sintetică sau vectorială a proprietăţilor unor configuraţii geometrice
2. Caracterizarea sintetică sau/şi vectorială a unei configuraţii geometrice date

Coliniaritate, concurenţă, paralelism – calcul vectorial în geometria plană

 Vectorul de poziţie al unui punct.
 Vectorul de poziţie al punctului care împarte un segment într-un raport dat, teorema lui Thales (condiţii de

1 2

, x :;t:

3. Alegerea metodei adecvate de rezolvare a problemelor de coliniaritate, concurenţă sau de paralelism
4. Trecerea de la caracterizarea sintetică la cea vectorială (şi invers) a unei configuraţii geometrice date
5. Interpretarea coliniarităţii, concurenţei sau paralelismului în relaţie cu proprietăţile sintetice sau vectoriale ale unor configuraţii geometrice

paralelism).

 Vectorul de poziţie al centrului de greutate al unui triunghi (concurenţa medianelor unui triunghi).
 Teorema bisectoarei, vectorul de poziţie al centrului cercului înscris într-un triunghi; ortocentrul unui triunghi; relaţia lui Sylvester, concurenţa înălţimilor.
 Teorema lui Menelau, teorema lui Ceva.

1. Identificarea legăturilor între coordonate unghiulare, coordonate metrice şi coordonate carteziene pe cercul trigonometric
2. Calculul unor măsuri de unghiuri şi arce utilizând relaţii trigonometrice
3. Determinarea măsurii unor unghiuri şi a lungimii unor segmente utilizând relaţii metrice
4. Caracterizarea unor configuraţii geometrice plane utilizând calculul trigonometric
5. Determinarea unor proprietăţi ale funcţiilor

prin lecturi grafice
6. Optimizarea calculului trigonometric prin

alegerea adecvată a formulelor

Elemente de trigonometrie

 Cercul trigonometric, definirea funcţiilor trigonometrice

sin, cos: 0, 2➔1,1, tg: [0; π ] → ;

2 


 Definirea funcţiilor trigonometrice:

sin: 1,1, cos: 1,1

tg: D→ , unde D =  2kk 

2 



ctg: D→ unde D=kk 
 Formulele de reducere la primul cadran, formule trigonometrice: sin a b, sin a b, cos a b, cos a b, sin2a, cos2a, sina+sinb, sina sinb, cosa + cosb, cosa cosb (transformarea sumei în

produs).

1. Identificarea unor metode posibile în

rezolvarea problemelor
2. Aplicarea unor metode diverse pentru optimizarea calculelor de distanţe, unghiuri şi arii
3. Prelucrarea informaţiilor oferite de o configuraţie geometrică pentru deducerea unor proprietăţi ale acesteia
4. Analiza unor configuraţii geometrice pentru

optimizarea algoritmilor de rezolvare
5. Aplicarea unor metode variate pentru

optimizarea calculelor de distanţe, unghiuri şi

arii

Aplicaţii ale trigonometriei şi ale produsului

scalar a doi vectori în geometria plană

 Produsul scalar a doi vectori: definiţie, proprietăţi. Aplicaţii: teorema cosinusului, condiţii de perpendicularitate, rezolvarea triunghiului dreptunghic.
 Aplicaţii vectoriale şi trigonometrice în geometrie:

teorema sinusurilor, rezolvarea triunghiurilor oarecare.
 Calculul razei cercului înscris şi a cercului circumscris în triunghi, calculul lungimilor unor segmente importante din triunghi, calcul de arii.

–

➔

[

–

➔

[

}

CLASA a X-a – 4 ore / săpt. (TC+CD)

Competenţe specifice

Conţinuturi

1. Identificarea caracteristicilor tipurilor de numere utilizate în algebră şi a formei de scriere a unui număr real sau complex în contexte specifice.
2. Determinarea echivalenţei între forme diferite de scriere a unui număr, compararea şi ordonarea numerelor reale.
3. Aplicarea unor algoritmi specifici calculului cu numere reale sau complexe pentru optimizarea

unor calcule şi rezolvarea de ecuaţii.

Mulţimi de numere

 Numere reale: proprietăţi ale puterilor cu exponent raţional, iraţional şi real ale unui număr pozitiv, aproximări raţionale pentru numere iraţionale sau reale.
 Radical dintr-un număr raţional, proprietăţi ale radicalilor.
 Noţiunea de logaritm, proprietăţi ale logaritmilor, calcule cu logaritmi, operaţia de logaritmare.
 Mulţimea C. Numere complexe sub formă algebrică, conjugatul unui număr complex, operaţii cu numere

4. Alegerea formei de reprezentare a unui număr real sau complex funcţie de contexte în vederea optimizării calculelor.
5. Determinarea unor analogii între proprietăţile operaţiilor cu numere reale sau complexe scrise în forme variate şi utilizarea acestora în rezolvarea unor ecuaţii.

complexe. Interpretarea geometrică a operaţiilor de adunare şi de scădere a numerelor complexe şi a înmulţirii acestora cu un număr real.

 Rezolvarea în C a ecuaţiei de gradul al doilea cu coeficienţi reali. Ecuaţii bipătrate.
 Numere complexe sub formă trigonometrică (coordonate polare în plan), înmulţirea numerelor complexe şi interpretare geometrică, ridicarea la putere (formula lui Moivre).
 Rădăcinile de ordinul n ale unui număr complex. Ecuaţii

binome.

1. Trasarea prin puncte a graficelor unor funcţii.
2. Prelucrarea informaţiilor ilustrate prin graficul unei funcţii în scopul deducerii unor proprietăţi ale acesteia (monotonie, semn, bijectivitate, inversabilitate, continuitate, convexitate).
3. Utilizarea de proprietăţi ale funcţiilor în trasarea graficelor şi rezolvarea de ecuaţii.
4. Interpretarea, pe baza lecturii grafice, a

proprietăţilor algebrice ale funcţiilor.
5. Utilizarea echivalenţei dintre bijectivitate şi inversabilitate în trasarea unor grafice şi în rezolvarea unor ecuaţii algebrice şi trigonometrice.

Funcţii şi ecuaţii

 Funcţia putere: f : xxn, n şi n 2 ;
 Funcţia radical: f 😀 ➔n, 2 , unde D = [0, ∞) pentru n par şi D = pentru n impar;
 Funcţia exponenţială

f : , f xax, a 0,, a  1

şi funcţia logaritmică

f : 0,➔ logax, a 0,, a  1 ,

creştere exponenţială, creştere logaritmică;
 Funcţii trigonometrice directe şi inverse.
 Injectivitate, surjectivitate, bijectivitate; funcţii inversabile: definiţie, proprietăţi grafice, condiţia necesară şi suficientă ca o funcţie să fie inversabilă.
 Rezolvări de ecuaţii folosind proprietăţile funcţiilor:
1. 1. Ecuaţii iraţionale care conţin radicali de ordinul 2 sau 3;
2. 2. Ecuaţii exponenţiale, ecuaţii logaritmice;
3. 3. Ecuaţii trigonometrice:

sin x a, cos x a, a 1,1, tg x a, ctg x a, a ,

sin f xsin g x, cos f xcos g x,

tg f xtg g x, ctg f xctg g x,

asin x bcos x c unde a,b,c nu sunt simultan nule. Notă: Pentru toate tipurile de funcţii se vor studia: intersecţia cu axele de coordonate, ecuaţia f(x)=0, reprezentarea grafică prin

puncte, simetrie, lectura grafică a proprietăţilor algebrice ale

funcţiilor: monotonie, bijectivitate, inversabilitate, semn, concavitate/convexitate.

➔D,

??2

x, n E, n

, f

(

)

0,oo

➔

(

, f

(

)

1. Diferenţierea problemelor în funcţie de numărul de soluţii admise
2. Identificarea tipului de formulă de numărare adecvată unei situaţii problemă date
3. Utilizarea unor formule combinatoriale în raţionamente de tip inductiv
4. Exprimarea, în moduri variate, a caracteristicilor unor probleme în scopul simplificării modului de numărare
5. Interpretarea unor situaţii problemă cu conţinut practic cu ajutorul funcţiilor şi a elementelor de combinatorică.
6. Alegerea strategiilor de rezolvare a unor situaţii practice în scopul optimizării rezultatelor

Metode de numărare

 Mulţimi finite ordonate. Numărul funcţiilor f : A ➔B

unde A şi B sunt mulţimi finite.
 Permutări
- – numărul de mulţimi ordonate cu n elemente care se obţin
  
  prin ordonarea unei mulţimi finite cu n elemente;
- – numărul funcţiilor bijective f : A ➔B unde A şi B sunt
  
  mulţimi finite.
 Aranjamente
- – numărul submulţimilor ordonate cu câte m elemente fiecare, m ≤ n care se pot forma cu cele n elemente ale unei mulţimi finite;
- – numărul funcţiilor injective f : A ➔B unde A şi B
  
  sunt mulţimi finite.
 Combinări – numărul submulţimilor cu câte k elemente, unde

0 k n ale unei mulţimi finite cu n elemente.

Proprietăţi: formula combinărilor complementare, numărul tuturor submulţimilor unei mulţimi cu n elemente.

 Binomul lui Newton.

1. Interpretarea primară a datelor statistice sau probabilistice cu ajutorul calculului financiar, a graficelor şi a diagramelor.
2. Utilizarea unor algoritmi specifici calculului financiar, statisticii sau probabilităţilor pentru analiza de caz.
3. Transpunerea în limbaj matematic prin mijloace statistice sau probabilistice a unor probleme practice.
4. Analiza şi interpretarea unor situaţii practice cu

ajutorul conceptelor statistice sau probabilistice.
5. Corelarea datelor statistice sau probabilistice în scopul predicţiei comportării unui sistem prin analogie cu modul de comportare în situaţii

studiate.

Matematici financiare

 Elemente de calcul financiar: procente, dobânzi, TVA.
 Culegerea, clasificarea şi prelucrarea datelor statistice: date statistice, reprezentarea grafică a datelor statistice.
 Interpretarea datelor statistice prin parametri de poziţie:

medii, dispersia, abateri de la medie.
 Evenimente aleatoare egal probabile, operaţii cu evenimente, probabilitatea unui eveniment compus din evenimente egal probabile.

Notă: Aplicaţiile vor fi din domeniul financiar: profit, preţ de cost al unui produs, amortizări de investiţii, tipuri de credite, metode de finanţare, buget personal, buget familial.

1. Descrierea unor configuraţii geometrice analitic sau utilizând vectori.
2. Descrierea analitică, sintetică sau vectorială a relaţiilor de paralelism şi de perpendicularitate.
3. Utilizarea informaţiilor oferite de o configuraţie geometrică pentru deducerea unor proprietăţi ale acesteia şi calcul de distanţe şi de arii.
4. Exprimarea analitică, sintetică sau vectorială a caracteristicilor matematice ale unei configuraţii geometrice.
5. Interpretarea perpendicularităţii în relaţie cu

paralelismul şi minimul distanţei.
6. Modelarea unor configuraţii geometrice

analitic, sintetic sau vectorial.

Geometrie

 Reper cartezian în plan, coordonate carteziene în plan, distanţa dintre două puncte în plan.
 Coordonatele unui vector în plan, coordonatele sumei vectoriale, coordonatele produsului dintre un vector şi un număr real.
 Ecuaţii ale dreptei în plan determinate de un punct şi de o direcţie dată şi ale dreptei determinate de două puncte distincte
 Condiţii de paralelism, condiţii de perpendicularitate a două drepte din plan, calcule de distanţe şi de arii.

CLASA a XI-a – 4 ore / săpt. (TC+CD)

Competenţe specifice

Conţinuturi

1. Identificarea unor situaţii practice concrete, care necesită asocierea unui tabel de date cu reprezentarea matriceală a unui proces specific domeniului economic sau tehnic
2. Asocierea unui tabel de date cu reprezentarea

matriceală a unui proces
3. Aplicarea algoritmilor de calcul în situaţii

practice
4. Rezolvarea unor ecuaţii şi sisteme utilizând

algoritmi specifici
5. Stabilirea unor condiţii de existenţă şi/sau compatibilitate a unor sisteme şi identificarea unor metode adecvate de rezolvare a acestora
6. Optimizarea rezolvării unor probleme sau situaţii problemă prin alegerea unor strategii şi metode adecvate (de tip algebric, vectorial, analitic, sintetic)

Elemente de calcul matriceal şi sisteme de ecuaţii liniare Permutări

■ Noţiunea de permutare, operaţii, proprietăţi.
■ Inversiuni, semnul unei permutări.

Matrice
■ Tabel de tip matricial. Matrice, mulţimi de matrice.
■ Operaţii cu matrice: adunarea, înmulţirea, înmulţirea unei matrice cu scalar, proprietăţi.

Determinanţi
■ Determinant de ordin n, proprietăţi.
■ Aplicaţii: ecuaţia unei drepte determinate de două puncte distincte, aria unui triunghi şi coliniaritatea a trei puncte în plan.

Sisteme de ecuaţii liniare
■ Matrice inversabile din Mn(C), n ≤ 4.
■ Ecuaţii matriceale.
■ Sisteme liniare cu cel mult 4 necunoscute, sisteme de tip Cramer, rangul unei matrice.
■ Studiul compatibilităţii şi rezolvarea sistemelor: proprietatea Kroneker-Capelli, proprietatea Rouche, metoda Gauss.

1. Caracterizarea unor şiruri şi funcţii utilizând reprezentarea geometrică a unor cazuri particulare
2. Interpretarea unor proprietăţi ale şirurilor şi ale altor funcţii cu ajutorul reprezentărilor grafice.
3. Aplicarea unor algoritmi specifici calculului diferenţial în rezolvarea unor probleme şi modelarea unor procese
4. Exprimarea cu ajutorul noţiunilor de limită, continuitate, derivabilitate, monotonie, a unor proprietăţi cantitative şi calitative ale unei funcţii
5. Studierea unor funcţii din punct de vedere cantitativ şi calitativ utilizând diverse procedee: majorări, minorări pe un interval dat, proprietăţile algebrice şi de ordine ale mulţimii numerelor reale în studiul calitativ local, utilizarea reprezentării grafice a unei funcţii pentru verificarea unor rezultate şi pentru identificarea unor proprietăţi
6. Explorarea unor proprietăţi cu caracter local şi/ sau global ale unor funcţii utilizând continuitatea, derivabilitatea sau reprezentarea grafică

Elemente de analiză matematică

Limite de funcţii

■ Noţiuni elementare despre mulţimi de puncte pe dreapta reală: intervale, mărginire, vecinătăţi, dreapta încheiată, simbolurile + ∞ şi  ∞.
■ Funcţii reale de variabilă reală: funcţia polinomială, funcţia raţională, funcţia putere, funcţia radical, funcţia logaritm, funcţia exponenţială, funcţii trigonometrice directe şi inverse.
■ Limita unui şir utilizând vecinătăţi, proprietăţi.
■ Şiruri convergente: intuitiv, comportarea valorilor unei funcţii cu grafic continuu când argumentul se apropie de o valoare dată, şiruri convergente: exemple semnificative:

n a 1 n

a ; n ; 1 (fără demonstraţie), operaţii

n n n 

n

cu şiruri convergente, convergenţa şirurilor utilizând proprietatea Weierstrass. Numărul e; limita şirului

 1 

1un un , un ➔ 0 .

n
■ Limite de funcţii: interpretarea grafică a limitei unei funcţii într-un punct utilizând vecinătăţi, calculul limitelor laterale.
■ Calculul limitelor pentru funcţiile studiate; cazuri exceptate la calculul limitelor de funcţii: 0/0, ∞/∞, ∞  ∞, 0  , 1∞, ∞0, 00.
■ Asimptotele graficului funcţiilor studiate: asimptote

verticale, oblice.

Continuitate
■ Interpretarea grafică a continuităţii unei funcţii, studiul

NOTE:

■ În introducerea noţiunilor de limită a unui şir într-un punct şi de şir convergent nu se vor introduce definiţiile cu ε şi nici teorema de convergenţă cu ε.

Se utilizează exprimarea „ proprietatea lui. ”, „regula

lui…”, pentru a sublinia faptul că se face referire la un rezultat matematic utilizat în aplicaţii, dar a cărui demonstraţie este în afara programei.

continuităţii în puncte de pe dreapta reală pentru funcţiile studiate, operaţii cu funcţii continue.

■ Semnul unei funcţii continue pe un interval de numere

reale
■ proprietatea lui Darboux, studiul existenţei soluţiilor unor ecuaţii în

Derivabilitate
■ Tangenta la o curbă, derivata unei funcţii într-un punct, funcţii derivabile, operaţii cu funcţii care admit derivată, calculul derivatelor de ordin I şi al II-lea pentru funcţiile studiate.
■ Funcţii derivabile pe un interval: puncte de extrem ale unei funcţii, teorema lui Fermat, teorema Rolle, teorema Lagrange şi interpretarea lor geometrică, consecinţe ale teoremei lui Lagrange: derivata unei funcţii într-un punct.
■ Regulile lui l’Hospital.
■ Rolul derivatei I în studiul funcţiilor: puncte de extrem, monotonia funcţiilor.
■ Rolul derivatei a II-a în studiul funcţiilor: concavitate, convexitate, puncte de inflexiune.

Reprezentarea grafică a funcţiilor
■ Rezolvarea grafică a ecuaţiilor, utilizarea reprezentării grafice a funcţiilor în determinarea numărului de soluţii ale unei ecuaţii.
■ Reprezentarea grafică a funcţiilor.
■ Reprezentarea grafică a conicelor (cerc, elipsă, hiperbolă, parabolă).

)

, , ),

CLASA a XII-a – 4 ore / săpt. (TC+CD)

Competenţe specifice

Conţinuturi

1. Identificarea proprietăţilor operaţiilor cu care este

înzestrată o mulţime
2. Evidenţierea asemănărilor şi a deosebirilor dintre proprietăţile unor operaţii definite pe mulţimi diferite şi dintre calculul polinomial şi cel cu numere

3.1 Determinarea şi verificarea proprietăţilor structurilor algebrice, inclusiv verificarea faptului că o funcţie dată este morfism sau izomorfism
3.2 Folosirea descompunerii în factori a polinomelor, în probleme de divizibilitate şi în rezolvări de ecuaţii

4. Utilizarea proprietăţilor operaţiilor în calcule specifice unei structuri algebrice

5.1. Utilizarea structurilor algebrice în rezolvarea unor

probleme de aritmetică
5.2. Determinarea unor polinoame, funcţii polinomiale sau ecuaţii algebrice care verifică condiţii date

6.1. Transferarea, între structuri izomorfe, a datelor iniţiale şi a rezultatelor, pe baza proprietăţilor operaţiilor

6.2 Modelarea unor situaţii practice, utilizând noţiunea de polinom sau de ecuaţie algebrică

Elemente de algebră

Grupuri

 Lege de compoziţie internă (operaţie algebrică), tabla operaţiei, parte stabilă.
 Grup, exemple: grupuri numerice, grupuri de matrice, grupuri de permutări, .
 Morfism, izomorfism de grupuri.
 Subgrup.
 Grup finit, tabla operaţiei, ordinul unui element.

Inele si corpuri
 Inel, exemple: inele numerice , , , , , inele de

matrice, inele de funcţii reale.
 Corp, exemple: corpuri numerice p, p prim, corpuri de matrice.
 Morfisme de inele şi de corpuri.

Inele de polinoame cu coeficienţi intr-un corp comutativ

( , , , p , p prim)
 Forma algebrică a unui polinom, funcţia polinomială, operaţii (adunarea, înmulţirea, înmulţirea cu un scalar).
 Teorema împărţirii cu rest; împărţirea polinoamelor, împărţirea cu

X – a, schema lui Horner.

 Divizibilitatea polinoamelor, teorema lui Bézout;

c.m.m.d.c. şi c.m.m.m.c. al unor polinoame,

descompunerea unor polinoame în factori ireductibili.

 Rădăcini ale polinoamelor, relaţiile lui Viète.
 Rezolvarea ecuaţiilor algebrice cu coeficienţi în

, , , , ecuaţii binome, ecuaţii reciproce, ecuaţii

bipătrate.

1. Identificarea legăturilor dintre o funcţie continuă şi derivata sau primitiva acesteia
2. Identificarea unor metode de calcul ale integralelor, prin realizarea de legături cu reguli de derivare
3. Utilizarea algoritmilor pentru calcularea unor integrale definite
4. Explicarea opţiunilor de calcul al integralelor

definite, în scopul optimizării soluţiilor
5. Folosirea proprietăţilor unei funcţii continue, pentru calcularea integralei acesteia pe un interval

6.1 Utilizarea proprietăţilor de monotonie a integralei în estimarea valorii unei integrale definite şi în probleme cu conţinut practic

6.2. Modelarea comportării unei funcţii prin

utilizarea primitivelor sale

Elemente de analiză matematică

 Probleme care conduc la noţiunea de integrală.

Primitive (antiderivate).
 Primitivele unei funcţii. Integrala nedefinită a unei funcţii, proprietăţi ale integralei nedefinite: liniaritate. Primitive uzuale.

Integrala definită
 Diviziuni ale unui interval [a, b], norma unei diviziuni, sistem de puncte intermediare. Sume Riemann, interpretare geometrică. Definiţia integrabilităţii unei funcţii pe un interval [a, b].
 Proprietăţi ale integralei definite: liniaritate, monotonie, aditivitate în raport cu intervalul de integrare. Integrabilitatea funcţiilor continue.
 Teorema de medie, interpretare geometrică, teorema de

existenţă a primitivelor unei funcţii continue.
 Formula Leibniz – Newton.
 Metode de calcul al integralelor definite: integrarea prin

părţi, integrarea prin schimbare de variabilă. Calculul

b P(x)

integralelor de forma Q(x)dx , grad Q  4 prin metoda

a

descompunerii în fracţii simple.

Aplicaţii ale integralei definite
 Aria unei suprafeţe plane.
 Volumului unui corp de rotaţie.
 Calculul unor limite de şiruri folosind integrala definită.

Notă: Se utilizează exprimarea „ proprietate” sau „regulă”, pentru a sublinia faptul că se face referire la un rezultat matematic utilizat în

aplicaţii, dar a cărui demonstraţie este în afara programei.

Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii.

Filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse, toate calificările profesionale; profilul tehnic, toate calificările profesionale.

CLASA a IX-a – 2 ore / săpt. (TC)

Competenţe specifice

Conţinuturi

1.1. Identificarea în limbaj cotidian sau în probleme a unor noţiuni specifice logicii matematice şi teoriei mulţimilor

2.1. Reprezentarea adecvată a mulţimilor şi a operaţiilor logice şi identificarea de proprietăţi

3.1. Alegerea şi utilizarea de algoritmi pentru efectuarea de

operaţii cu mulţimi, cu numere reale, cu predicate

4.1. Redactarea soluţiei unei probleme utilizând corelarea între limbajul logicii matematice şi limbajul teoriei mulţimilor

5.1. Analiza unor contexte uzuale şi matematice (de exemplu: redactarea soluţiei unei probleme) utilizând limbajul logicii matematice şi al teoriei mulţimilor

6.1. Transpunerea unei situaţii problemă în limbaj matematic, rezolvarea problemei şi interpretarea rezultatului

Mulţimi şi elemente de logică matematică

 Mulţimea numerelor reale: operaţii algebrice cu numere reale, ordonarea numerelor reale, modulul unui număr real, aproximări prin lipsă sau prin adaos; operaţii cu intervale de numere reale (reuniune şi intersecţie);
 Predicat, cuantificatori;
 Operaţii logice elementare (negaţie, conjuncţie, disjuncţie, implicaţie, echivalenţă), corelate cu operaţiile şi cu relaţiile dintre mulţimi (complementară, intersecţie, reuniune, incluziune, egalitate).

1.1. Recunoaşterea unor corespondenţe care sunt şiruri, progresii, funcţii

2.1. Calculul valorilor unor funcţii care modelează situaţii practice în scopul caracterizării acestora

3.1. Alegerea şi utilizarea unei modalităţi adecvate de calcul

4.1. Interpretarea grafică a unor relaţii provenite din

probleme practice

5.1. Analiza datelor în vederea aplicării unor formule de recurenţă sau a raţionamentului de tip inductiv în rezolvarea problemelor

6.1. Analiza şi adaptarea scrierii termenilor unui şir în funcţie

de context

Funcţii

Şiruri

 Modalităţi de a descrie un şir; exemple de şiruri: progresii aritmetice, progresii geometrice, aflarea termenului general al unei progresii; suma primilor n termeni ai unei progresii.

1.1. Identificarea valorilor unei funcţii folosind reprezentarea grafică a unei funcţii

2.1. Determinarea soluţiilor unor ecuaţii, inecuaţii utilizând

reprezentările grafice

3.1. Alegerea şi utilizarea unei modalităţi adecvate de reprezentare grafică în vederea evidenţierii unor proprietăţi

4.1. Exprimarea monotoniei unei funcţii prin condiţii

algebrice sau geometrice

5.1. Reprezentarea graficului prin puncte şi aproximarea acestuia printr-o curbă continuă

6.1. Deducerea unor proprietăţi ale funcţiilor numerice prin lectură grafică

Funcţii; lecturi grafice

 Reper cartezian, produs cartezian, reprezentarea prin puncte a unui produs cartezian de mulţimi numerice;
 Funcţia: definiţie, exemple, exemple de corespondenţe care nu sunt funcţii, modalităţi de a descrie o funcţie, lecturi grafice; egalitatea a două funcţii, graficul unei funcţii;
 Funcţii numerice f :I→ , I interval de numere reale; proprietăţi ale funcţiilor numerice prin lecturi grafice: reprezentarea geometrică a

graficului, intersecţia graficului cu axele de coordonate, monotonie.

1.1. Recunoaşterea funcţiei de gradul I descrisă în moduri

diferite

2.1. Utilizarea unor metode algebrice sau grafice pentru

rezolvarea ecuaţiilor, inecuaţiilor, sistemelor

3.1. Descrierea unor proprietăţi desprinse din rezolvarea ecuaţiilor, inecuaţiilor, sistemelor şi reprezentarea grafică a funcţiei de gradul I

4.1. Exprimarea legăturii între funcţia de gradul I şi reprezentarea ei geometrică

5.1. Interpretarea graficului funcţiei de gradul I utilizând proprietăţile algebrice ale funcţiei

6.1. Rezolvarea cu ajutorul funcţiilor a unei situaţii problemă şi interpretarea rezultatului

III. Funcţia de gradul I

 Definiţie;
 Reprezentarea grafică a funcţiei f : ,

f xax b, a,b , intersecţia graficului cu axele de coordonate, ecuaţia f(x) = 0;
 Interpretarea grafică a proprietăţilor algebrice ale

funcţiei: monotonie, semnul funcţiei;
 Inecuaţii de forma ax + b  0 (�, ), a,b 

studiate pe
 Poziţia relativă a două drepte; sisteme de tipul

ax by c

mx ny p , a, b, c, m, n, p numere reale.



1.1. Diferenţierea variaţiei liniare/pătratice prin exemple

2.1. Completarea unor tabele de valori necesare pentru trasarea graficului

3.1. Aplicarea unor algoritmi pentru trasarea graficului (trasarea prin puncte semnificative)

4.1. Exprimarea proprietăţilor unei funcţii prin condiţii

algebrice sau geometrice

5.1. Utilizarea relaţiilor lui Viète pentru caracterizarea soluţiilor şi rezolvarea unor sisteme

6.1. Identificarea unor metode grafice de rezolvare a

ecuaţiilor sau sistemelor de ecuaţii

Funcţia de gradul al II-lea

 Reprezentarea grafică a funcţiei f : ,

f xax2bx c, a,b,c 0 , intersecţia graficului cu axele de coordonate, ecuaţia f(x) = 0;
 Relaţiile lui Viète, rezolvarea sistemelor de

forma x y s s,p.

xy p



1.1. Identificarea unor moduri de variaţie a datelor

2.1. Compararea variaţiei unor date diverse prin intermediul ratei creşterii

3.1. Aplicarea formulelor de calcul şi a lecturii grafice pentru

rezolvarea de ecuaţii, inecuaţii şi sisteme

4.1. Exprimarea prin reprezentări grafice a unor condiţii algebrice; exprimarea prin condiţii algebrice a unor reprezentări grafice

5.1. Determinarea relaţiei între condiţii algebrice date şi graficul funcţiei de gradul al II-lea

6.1. Utilizarea monotoniei şi a punctelor de extrem în

optimizarea rezultatelor unor probleme practice

Interpretarea geometrică a proprietăţilor algebrice ale funcţiei de gradul al II-lea

 Monotonie; punct de extrem (vârful parabolei),

interpretare geometrică;
 Semnul funcţiei, inecuaţii de forma

ax2+ bx + c  0 (�, , ), a,b,c 0 ,

interpretare geometrică;
 Rezolvarea sistemelor de forma

mxn y

2 , a, b, c, m, n numere reale,

ax bx c y

interpretare geometrică.

1.1. Identificarea elementelor de geometrie vectorială în

diferite contexte

2.1. Aplicarea regulilor de calcul pentru determinarea

caracteristicilor unor segmente orientate pe configuraţii date

3.1. Utilizarea operaţiilor cu vectori pentru a descrie configuraţii geometrice date

4.1. Utilizarea limbajului calculului vectorial pentru a descrie

anumite configuraţii geometrice

5.1. Identificarea condiţiilor necesare pentru ca o configuraţie geometrică să satisfacă cerinţe date

6.1. Aplicarea calculului vectorial în rezolvarea unor probleme

Vectori în plan

 Segment orientat, vectori, vectori coliniari;
 Operaţii cu vectori: adunarea (regula triunghiului, regula paralelogramului), înmulţirea cu scalari, condiţia de coliniaritate,

descompunerea după doi vectori daţi, necoliniari

nenuli.

➔

;

➔

:;t:0

, a

-::j

, a

1.1. Identificarea elementelor necesare pentru calculul unor

lungimi de segmente şi măsuri de unghiuri

2.1. Utilizarea unor formule pentru calcule în trigonometrie şi în geometrie

3.1. Determinarea măsurii unor unghiuri şi a lungimii unor segmente utilizând relaţii metrice

4.1. Transpunerea într-un limbaj specific trigonometriei şi

geometriei a unor probleme practice

5.1. Utilizarea unor elemente de trigonometrie în rezolvarea

triunghiului oarecare

6.1. Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute prin

rezolvarea unor probleme practice

Aplicaţii ale trigonometriei în geometrie

 Rezolvarea triunghiului dreptunghic.
 Formulele sin 180  sin x ;

cos180 cos x (fără demonstraţie).
 Modalităţi de calcul a lungimii unui segment şi a măsurii unui unghi: teorema sinusurilor şi teorema cosinusului.

)

CLASA a X-a – 3 ore / săpt. (TC+CD)

Competenţe specifice

Conţinuturi

1. Identificarea caracteristicilor tipurilor de numere utilizate

în algebră şi a formei de scriere a unui număr real.
2. Compararea şi ordonarea numerelor reale.
3. Aplicarea unor algoritmi specifici calculului cu puteri, radicali, logaritmi.
4. Alegerea formei de reprezentare a unui număr real în vederea optimizării calculelor.
5. Alegerea strategiilor de rezolvare în vederea optimizării

calculelor.
6. Determinarea unor analogii între proprietăţile operaţiilor cu numere reale scrise în forme variate şi utilizarea acestora în

rezolvarea unor ecuaţii.

 Numere reale: proprietăţi ale puterilor cu exponent întreg ale unui număr real, aproximări raţionale pentru numere reale;
 Media aritmetică, media ponderată, media geometrică, media armonică;
 Radical dintr-un număr raţional (ordin 2 sau 3), proprietăţi ale radicalilor;
 Noţiunea de logaritm, proprietăţi ale logaritmilor, calcule cu logaritmi, operaţia de logaritmare.

	Funcţii şi ecuaţii
1. Trasarea prin puncte a graficelor unor funcţii. 2. Prelucrarea informaţiilor ilustrate prin graficul unei funcţii în scopul deducerii unor proprietăţi algebrice ale acesteia (monotonie, semn, bijectivitate, inversabilitate, continuitate, convexitate). 3. Utilizarea de proprietăţi ale funcţiilor în trasarea graficelor şi rezolvarea de ecuaţii 4. Exprimarea în limbaj matematic a unor situaţii concrete şi reprezentarea prin grafice a unor funcţii care descriu situaţii practice 5. Interpretarea, pe baza lecturii grafice, a proprietăţilor algebrice ale funcţiilor 6. Utilizarea echivalenţei dintre bijectivitate şi inversabilitate în trasarea unor grafice şi în rezolvarea unor ecuaţii algebrice	 Funcţia putere: f : f xn, n  , n  2  Funcţia radical: f : D ➔nx, n  2,3 , unde D = [0, ∞) pentru n par şi D = pentru n impar;  Funcţia exponenţială f : , f xax, a 0,, a 1 şi funcţia logaritmică f : 0,➔ logax, a 0,, a  1 , creştere exponenţială, creştere logaritmică;  Injectivitate, surjectivitate, bijectivitate; Funcţii inversabile:definiţie, proprietăţi grafice, condiţia necesară şi suficientă ca o funcţie să fie inversabilă;  Rezolvări de ecuaţii folosind proprietăţile funcţiilor: -Ecuaţii iraţionale care conţin radicali de ordinul 2 sau 3; -Ecuaţii exponenţiale, ecuaţii logaritmice de forma:
	a fxagx, loga f xb, a 0, a 1, a,b ,
Notă: Pentru toate tipurile de funcţii se vor studia: intersecţia cu axele de coordonate, ecuaţia f(x)=0, reprezentarea grafică prin puncte, simetrie, lectura grafică a proprietăţilor algebrice ale funcţiilor: monotonie, bijectivitate, inversabilitate, semn, concavitate/convexitate.	utilizarea unor substituţii care conduc la rezolvarea de ecuaţii algebrice;  Rezolvarea unor probleme care pot fi modelate cu ajutorul ecuaţiilor.
1. Diferenţierea problemelor în funcţie de numărul de soluţii admise. 2. Identificarea tipului de formulă de numărare adecvată unei situaţii problemă date. 3. Exprimarea caracteristicilor unor probleme în scopul simplificării modului de numărare. 4. Interpretarea unor situaţii problemă cu conţinut practic cu ajutorul elementelor de combinatorică. 5. Alegerea strategiilor de rezolvare a unor probleme în scopul optimizării rezultatelor.	Probleme de numărare  Mulţimi finite ordonate  Permutări – numărul de mulţimi ordonate cu n elemente care se obţin prin ordonarea unei mulţimi finite cu n elemente  Aranjamente – numărul submulţimilor ordonate cu câte m elemente fiecare, m≤n care se pot forma cu cele n elemente ale unei mulţimi finite  Combinări – numărul submulţimilor cu câte k elemente, unde 0 ≤k ≤ n ale unei mulţimi finite cu n elemente, proprietăţi: formula combinărilor complementare, numărul tuturor submulţimilor unei mulţimi cu n elemente.

(

)

➔,

, f

(

)

0,oo

➔

(

, f

(

)

1. Recunoaşterea unor date de tip probabilistic sau statistic în situaţii concrete.
2. Interpretarea primară a datelor statistice sau

probabilistice, a graficelor şi a diagramelor.
3. Transpunerea în limbaj matematic prin mijloace

statistice, probabilistice a unor probleme practice.
4. Analiza şi interpretarea unor situaţii practice cu ajutorul conceptelor statistice sau probabilistice.
5. Corelarea datelor statistice sau probabilistice în scopul

predicţiei comportării unui sistem prin analogie cu modul de comportare în situaţii studiate.

Elemente de combinatorică, statistică şi probabilităţi

 Elemente de calcul financiar: procente, dobânzi.
 Culegerea, clasificarea şi prelucrarea datelor statistice: date statistice, reprezentarea grafică a datelor statistice.
 Interpretarea datelor statistice prin lectura

reprezentărilor grafice.
 Evenimente aleatoare egal probabile; probabilitatea unui eveniment.

1. Descrierea unor configuraţii geometrice analitic sau utilizând vectori.
2. Descrierea analitică, sintetică sau vectorială a relaţiilor de

paralelism.
3. Utilizarea informaţiilor oferite de o configuraţie geometrică pentru deducerea unor proprietăţi ale acesteia şi calcul de distanţe şi de arii.
4. Exprimarea analitică, sintetică sau vectorială a caracteristicilor matematice ale unei configuraţii geometrice.
5. Modelarea unor configuraţii geometrice analitic, sintetic sau vectorial.

Geometrie

 Reper cartezian în plan, coordonate carteziene în plan, distanţa dintre două puncte în plan.
 Coordonatele unui vector în plan, coordonatele sumei vectoriale, coordonatele produsului dintre un vector şi un număr real.
 Ecuaţii ale dreptei în plan determinată de un punct şi de o direcţie dată şi ale dreptei determinată de două puncte distincte, calcule de distanţe şi de arii.
 Condiţii de paralelism, condiţii de coliniaritate; linii importante în triunghi.

CLASA a XI-a – 3 ore / săpt. (TC+CD)

Competenţe specifice

Conţinuturi

1. Identificarea unor situaţii practice concrete, care necesită asocierea unui tabel de date cu reprezentarea matriceală a unui proces specific domeniului economic sau tehnic
2. Asocierea unui tabel de date cu reprezentarea matricială a

unui proces
3. Aplicarea algoritmilor de calcul cu matrice în situaţii

practice
4. Rezolvarea unor sisteme utilizând algoritmi specifici
5. Stabilirea unor condiţii de existenţă şi/sau compatibilitate a unor sisteme şi identificarea unor metode adecvate de rezolvare a acestora
6. Optimizarea rezolvării unor probleme prin alegerea unor strategii şi metode adecvate (de tip algebric, vectorial, analitic, sintetic)

Elemente de calcul matriceal şi sisteme de ecuaţii

liniare Matrice

■ Tabel de tip matriceal. Matrice, mulţimi de

matrice
■ Operaţii cu matrice: adunarea, înmulţirea, înmulţirea unei matrice cu un scalar, proprietăţi.

Determinanţi
■ Determinantul unei matrice pătratice de ordin cel mult 3, proprietăţi.
■ Aplicaţii: ecuaţia unei drepte determinate de două puncte distincte, aria unui triunghi şi coliniaritatea a trei puncte în plan.

Sisteme de ecuaţii liniare
■ Matrice inversabile din Mn( ), n = 2,3.
■ Ecuaţii matriceale.
■ Sisteme liniare cu cel mult 3 necunoscute; forma matriceală a unui sistem liniar.
■ Metode de rezolvare a sistemelor liniare: metoda Cramer, metoda Gauss.

1. Caracterizarea unor funcţii utilizând reprezentarea geometrică a unor cazuri particulare
2. Interpretarea unor proprietăţi ale funcţii cu ajutorul reprezentărilor grafice
3. Aplicarea unor algoritmi specifici calculului diferenţial în rezolvarea unor probleme
4. Exprimarea cu ajutorul noţiunilor de limită, continuitate, derivabilitate, monotonie, a unor proprietăţi cantitative şi calitative ale unei funcţii
5. Utilizarea reprezentării grafice a unei funcţii pentru verificarea unor rezultate şi pentru identificarea unor proprietăţi
6. Determinarea unor optimuri situaţionale prin aplicarea calculului diferenţial în probleme practice

NOTĂ:
- ► În introducerea noţiunilor de limită a unui şir într-un punct nu se va introduce definiţia cu ε .

Se utilizează exprimarea “ proprietatea lui.. “ , “regula lui…”, pentru a sublinia faptul că se face referire la un rezultat matematic utilizat în aplicaţii, dar a cărui demonstraţie este în afara programei.

Elemente de analiză matematică

Limite de funcţii

■ Noţiuni elementare despre mulţimi de puncte pe dreapta reală: intervale, mărginire, vecinătăţi, dreapta încheiată, simbolurile +∞ şi  ∞.
■ Limite de funcţii: interpretarea grafică a limitei într- un punct utilizând vecinătăţi, limite laterale pentru: funcţia de gradul I, funcţia de gradul al II-lea, funcţia logaritmică, exponenţială, funcţia putere (n

= 2, 3), funcţia radical (n = 2, 3), funcţia raport de două funcţii cu grad cel mult 2.
■ Calculul limitelor pentru funcţia de gradul I, funcţia de gradul al II-lea, funcţia logaritmică, funcţia exponenţială, funcţia putere (n = 2, 3), funcţia radical (n = 2, 3), funcţia raport de două funcţii cu grad cel mult 2, cazuri exceptate la calculul limitelor de funcţii: 0/0, ∞/∞, 0  ∞
■ Asimptotele graficului funcţiilor studiate: verticale, orizontale şi oblice.

Funcţii continue
■ Interpretarea grafică a continuităţii unei funcţii, operaţii cu funcţii continue.
■ Semnul unei funcţii continue pe un interval de numere reale utilizând consecinţa proprietăţii lui Darboux.

Funcţii derivabile
■ Tangenta la o curbă. Derivata unei funcţii într-un punct, funcţii derivabile.
■ Operaţii cu funcţii care admit derivată, calculul derivatelor de ordin I şi II pentru funcţiile studiate.
■ Regulile lui l’Hospital pentru cazurile: 0/0, ∞/∞.

Studiul funcţiilor cu ajutorul derivatelor
■ Rolul derivatelor de ordinul I şi al II-lea în studiul funcţiilor: monotonie, puncte de extrem, concavitate, convexitate.
■ Reprezentarea grafică a funcţiilor.

)

CLASA a XII-a – 3 ore / săpt. (TC+CD)

Competenţe specifice

Conţinuturi

1. Recunoaşterea structurilor algebrice, a mulţimilor de numere,

de polinoame şi de matrice

2.1. Identificarea unei structuri algebrice, prin verificarea

proprietăţilor acesteia
2.2. Determinarea şi verificarea proprietăţilor unei structuri

3.1. Verificarea faptului că o funcţie dată este morfism sau

izomorfism
3.2. Aplicarea unor algoritmi în calculul polinomial sau în rezolvarea ecuaţiilor algebrice

4. Explicarea modului în care sunt utilizate, în calcule specifice, proprietăţile operaţiilor unei structuri algebrice

5. 1. Utilizarea structurilor algebrice în rezolvarea de probleme

Elemente de algebră

Grupuri

 Lege de compoziţie internă, tabla operaţiei.
 Grup, exemple: grupuri numerice, grupuri de matrice, grupuri de permutări, .
 Morfism şi izomorfism de grupuri.

Inele si corpuri
 Inel, exemple: inele numerice , , ,

inele de matrice, inele de funcţii reale.
 Corp, exemple: corpuri numerice , , p, p

prim,

Inele de polinoame cu coeficienţi într-un corp

practice

5.2. Determinarea unor polinoame sau ecuaţii algebrice care îndeplinesc condiţii date

6.1. Exprimarea unor probleme practice, folosind structuri algebrice sau calcul polinomial
6.2. Aplicarea, prin analogie, în calcule cu polinoame, a metodelor de lucru din aritmetica numerelor

comutativ ( p , p prim)

 Forma algebrică a unui polinom, operaţii (adunarea, înmulţirea, înmulţirea cu un scalar).
 Teorema împărţirii cu rest; împărţirea polinoamelor, împărţirea cu X – a, schema lui Horner.
 Divizibilitatea polinoamelor, teorema lui Bézout,

c.m.m.d.c. şi c.m.m.m.c. al unor polinoame, descompunerea unui polinom în factori ireductibili.

 Rădăcini ale polinoamelor; relaţiile lui Viète

pentru polinoame de grad cel mult 4.
 Rezolvarea ecuaţiilor algebrice cu coeficienţi în

, , , ecuaţii binome, ecuaţii reciproce, ecuaţii

bipătrate.

1. Identificarea legăturilor dintre o funcţie continuă şi

derivata sau primitiva acesteia
2. Stabilirea unor proprietăţi ale calculului integral, prin analogie cu proprietăţi ale calculului diferenţial
3. Utilizarea algoritmilor pentru calcularea unor integrale definite
4. Explicarea opţiunilor de calcul al integralelor definite, în scopul optimizării soluţiilor
5. Determinarea ariei unei suprafeţe plane şi a volumului unui corp, folosind calculul integral, şi compararea rezultatelor cu cele obţinute prin aplicarea unor formule cunoscute din geometrie
6. Aplicarea calculului diferenţial sau integral în probleme

practice

Notă: Se utilizează exprimarea „ proprietate” sau „regulă”, pentru a sublinia faptul că se face referire la un rezultat matematic utilizat în aplicaţii, dar a cărui demonstraţie este în afara programei.

Elemente de analiză matematică

 Probleme care conduc la noţiunea de integrală.

Primitive (antiderivate)
 Primitivele unei funcţii. Integrala nedefinită a unei funcţii continue, proprietatea de liniaritate a integralei nedefinite. Primitive uzuale.

Integrala definită
 Definirea integralei Riemann a unei funcţii

continue prin formula Leibniz – Newton.
 Proprietăţi ale integralei definite: liniaritate, monotonie, aditivitate în raport cu intervalul de integrare.
 Metode de calcul ale integralelor definite: integrarea prin părţi, integrarea prin schimbarea de variabilă. Calculul integralelor de forma

b P(x)

Q(x)dx , grad Q 4 prin metoda

a

descompunerii în fracţii simple.

Aplicaţii ale integralei definite
 Aria unei suprafeţe plane.
 Volumul unui corp de rotaţie.

, ,

Filiera vocaţională, profilul pedagogic, specializarea învăţător-educatoare.

CLASA a IX-a – 2 ore / săpt. (TC)

Competenţe specifice

Conţinuturi

1. Identificarea în limbaj cotidian sau în probleme a unor noţiuni specifice logicii matematice şi teoriei mulţimilor
2. Transcrierea unui enunţ în limbajul logicii matematice sau al teoriei mulţimilor
3. Utilizarea reprezentărilor grafice (diagrame, reprezentări pe axă), a tabelelor de adevăr, pentru efectuarea unor operaţii
4. Explicitarea caracteristicilor unor mulţimi folosind

limbajul logicii matematice
5. Analiza unor contexte uzuale şi matematice (de exemplu: redactarea soluţiei unei probleme) utilizând limbajul logicii matematice şi al teoriei mulţimilor
6. Transpunerea unei probleme în limbaj matematic, rezolvarea problemei şi interpretarea rezultatului

Mulţimi şi elemente de logică matematică

 Mulţimea numerelor reale: operaţii algebrice cu numere reale, ordonarea numerelor reale, modulul unui număr real, aproximări prin lipsă sau prin adaos; operaţii cu intervale de numere reale;
 Propoziţie, predicat, cuantificatori;
 Operaţii logice elementare (negaţie, conjuncţie, disjuncţie, implicaţie, echivalenţă), corelate cu operaţiile şi cu relaţiile dintre mulţimi (complementară, intersecţie, reuniune, incluziune, egalitate).

1. Recunoaşterea unor corespondenţe care sunt şiruri, progresii, funcţii
2. Reprezentarea în diverse moduri a unor corespondenţe, funcţii, şiruri în scopul caracterizării acestora 3.Identificarea unor formule de recurenţă pe bază de raţionamente de tip inductiv

4. Exprimarea caracteristicilor unor funcţii folosind reprezentări (diagrame, grafice)
5. Deducerea unor proprietăţi ale unor şiruri folosind reprezentările grafice sau raţionamente de tip inductiv
6. Asocierea unei situaţii problemă cu un model matematic de tip funcţie, şir, progresie

Funcţii

Şiruri

 Modalităţi de a descrie un şir; exemple de şiruri: progresii aritmetice, progresii geometrice, aflarea termenului general al unei progresii; suma primilor n termeni ai unei progresii.

1. Identificarea valorilor unei funcţii folosind reprezentarea grafică a unei funcţii
2. Identificarea unor puncte semnificative de pe graficul

unei funcţii
3. Folosirea proprietăţilor unei funcţii pentru completarea graficului unei funcţii pare, impare sau periodice
4. Exprimarea proprietăţilor unor funcţii pe baza lecturii

grafice
5. Reprezentarea graficului prin puncte şi aproximarea

acestuia printr-o curbă continuă
6. Deducerea unor proprietăţi ale funcţiilor numerice prin lectură grafică

Funcţii; lecturi grafice

 Reper cartezian, produs cartezian, reprezentarea prin puncte a unui produs cartezian de mulţimi numerice; condiţii algebrice pentru puncte aflate în cadrane.

Drepte în plan de forma x m , sau de forma

y m, m ;
 Funcţia: definiţie, exemple, exemple de corespondenţe care nu sunt funcţii, exemple de corespondenţe care nu sunt funcţii, modalităţi de a descrie o funcţie, lecturi grafice; egalitatea a două funcţii, imaginea unei funcţii, graficul unei funcţii;
 Funcţii numerice f :I ➔ , I interval de numere reale; proprietăţi ale funcţiilor numerice prin lecturi grafice: reprezentarea geometrică a graficului,

intersecţia graficului cu axele de coordonate,

rezolvarea grafică a ecuaţiilor de forma

f xg x, mărginire, paritate, imparitate (simetria graficului faţă de axa Oy sau faţă de

origine), periodicitate, monotonie.

1. Recunoaşterea funcţiei de gradul I descrisă în moduri

diferite
2. Identificarea unor metode grafice pentru rezolvarea

ecuaţiilor, inecuaţiilor, sistemelor
3. Descrierea unor proprietăţi desprinse din rezolvarea ecuaţiilor, inecuaţiilor, sistemelor şi reprezentarea grafică a funcţiei de gradul I
4. Exprimarea în limbaj matematic a unor situaţii concrete ce se pot descrie prin funcţii de o variabilă, inecuaţii sau sisteme
5. Interpretarea cu ajutorul proporţionalităţii a condiţiilor pentru ca diverse date să fie caracterizate cu ajutorul unei funcţii de gradul I
6. Rezolvarea cu ajutorul funcţiilor a unei situaţii problemă şi interpretarea rezultatului

Funcţia de gradul I

 Definiţie;
 Reprezentarea grafică a funcţiei

f : b , intersecţia

graficului cu axele de coordonate, ecuaţia

f x0 ;
 Interpretarea grafică a proprietăţilor algebrice ale funcţiei: monotonie, semnul funcţiei.
 Inecuaţii de forma ax + b  0 (, ) , a,b  , studiate pe ;
 Poziţia relativă a două drepte; sisteme de tipul

ax by c

mx ny p , a, b, c, m, n, p numere reale.



1. Diferenţierea variaţiei liniare/pătratice prin exemple
2. Completarea unor tabele de valori necesare pentru trasarea graficului
3. Aplicarea unor algoritmi pentru trasarea graficului (trasarea prin puncte semnificative)
4. Exprimarea proprietăţilor unei funcţii prin condiţii

algebrice sau geometrice
5. Utilizarea relaţiilor lui Viète pentru caracterizarea soluţiilor şi rezolvarea unor sisteme
6. Identificarea unor metode grafice de rezolvare a

ecuaţiilor sau a sistemelor de ecuaţii

Funcţia de gradul al II-lea

 Reprezentarea grafică a funcţiei f : ➔ ,

f xax2bx c, a  0, a,b,c , intersecţia graficului cu axele de coordonate, ecuaţia

f x0 , simetria faţă de drepte de forma x m ,

m ;
 Relaţiile lui Viète, rezolvarea sistemelor de forma

x y s

xy p s,p.



1. Identificarea unor moduri de variaţie a datelor
2. Reprezentarea grafică a unor date diverse în vederea comparării variaţiei lor
3. Utilizarea lecturii grafice pentru rezolvarea de ecuaţii, inecuaţii şi sisteme
4. Exprimarea prin reprezentări grafice a unor condiţii algebrice; exprimarea prin condiţii algebrice a unor reprezentări grafice
5. Interpretarea unei configuraţii din perspectiva poziţiei relative a unei drepte faţă de o parabolă
6. Utilizarea lecturilor grafice în vederea optimizării

rezultatelor unor probleme practice

Interpretarea geometrică a proprietăţilor algebrice ale funcţiei de gradul al II-lea

 Monotonie; punct de extrem (vârful parabolei), interpretare geometrică;
 Poziţionarea parabolei faţă de axa Ox, semnul funcţiei, inecuaţii de forma ax2+ bx + c  0 (,, ), a,b,c  , a  0 interpretare geometrică;
 Poziţia relativă a unei drepte faţă de o parabolă:

mxn y

rezolvarea sistemelor de forma 2 ,

ax bx c y

a,b,c,m,n  , interpretare geometrică.

1. Identificarea elementelor de geometrie vectorială
2. Utilizarea reţelelor de pătrate pentru determinarea caracteristicilor unor segmente orientate pe configuraţii date
3. Efectuarea de operaţii cu vectori pe configuraţii

geometrice date
4. Utilizarea limbajului calculului vectorial pentru a

descrie anumite configuraţii geometrice
5. Identificarea condiţiilor necesare pentru efectuare operaţiilor cu vectori
6. Aplicarea calculului vectorial în descrierea proprietăţilor unor funcţii

Vectori în plan

 Segment orientat, vectori, vectori coliniari;
 Operaţii cu vectori: adunarea (regula triunghiului, regula paralelogramului), proprietăţi ale operaţiei de adunare, înmulţirea cu scalari, proprietăţi ale înmulţirii cu scalari, condiţia de coliniaritate, descompunerea după doi vectori daţi, necoliniari şi nenuli.

=ax +b, a,

➔, f

(

)

1. Descrierea sintetică sau vectorială a proprietăţilor unor configuraţii geometrice
2. Reprezentarea prin intermediul vectorilor a unei

configuraţii geometrice date
3. Utilizarea calcului vectorial sau a metodelor sintetice

în rezolvarea unor probleme de geometrie metrică
4. Trecerea de la caracterizarea sintetică la cea vectorială (şi invers) a unei configuraţii geometrice date
5. Determinarea condiţiilor necesare pentru coliniaritate, concurenţă sau paralelism
6. Analiza comparativă a rezolvărilor vectorială şi sintetică ale aceleiaşi probleme

Coliniaritate, concurenţă, paralelism – calcul

vectorial în geometria plană

 Vectorul de poziţie al unui punct;
 Vectorul de poziţie al punctului care împarte un segment într-un raport dat, teorema lui Thales (condiţii de paralelism);
 Vectorul de poziţie al centrului de greutate al unui

triunghi (concurenţa medianelor unui triunghi).

1. Identificarea elementelor necesare pentru calculul unor

lungimi de segmente şi măsuri de unghiuri
2. Utilizarea unor formule pentru calcule în trigonometrie

şi în geometrie
3. Aplicarea teoremelor şi formulelor pentru determinarea unor măsuri (lungimi sau unghiuri)
4. Transpunerea într-un limbaj specific trigonometriei şi

geometriei a unor probleme practice
5. Utilizarea unor elemente de trigonometrie în rezolvarea

triunghiului oarecare
6. Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute prin

rezolvarea unor probleme practice

Aplicaţii ale trigonometriei în geometrie

 Rezolvarea triunghiului dreptunghic.
 Formulele sin 180  sin x ;

cos180 cos x (fără demonstraţie).
 Modalităţi de calcul a lungimii unui segment şi a măsurii unui unghi: teorema sinusurilor şi teorema cosinusului.

)

CLASA a X-a – 2 ore / săpt. (TC)

Competenţe specifice

Conţinuturi

7. Identificarea caracteristicilor tipurilor de numere utilizate în algebră şi a formei de scriere a unui număr real
8. Compararea şi ordonarea numerelor reale utilizând

metode variate
9. Aplicarea unor algoritmi specifici calculului cu

puteri, radicali şi logaritmi
10. Alegerea formei de reprezentare a unui număr real

pentru optimizarea calculelor
11. Alegerea strategiilor de rezolvare în vederea optimizării calculelor
12. Analiza validităţii unor afirmaţii prin utilizarea aproximărilor, a proprietăţilor sau a regulilor de

calcul

Numere reale

■ Numere reale: proprietăţi ale puterilor cu exponent raţional, iraţional şi real, aproximări raţionale pentru numere iraţionale.
■ Puteri cu exponent iraţional şi real a unui număr

pozitiv.
■ Radical dintr-un număr raţional (ordin 2 sau 3), proprietăţi ale radicalilor.
■ Noţiunea de logaritm, proprietăţi ale logaritmilor, calcule cu logaritmi, operaţia de logaritmare.

Funcţii şi ecuaţii

1. Exprimarea relaţiilor de tip funcţional în diverse

moduri
2. Prelucrarea informaţiilor ilustrate prin graficul unei funcţii în scopul deducerii unor proprietăţi algebrice ale acesteia (monotonie, bijectivitate, semn, continuitate, convexitate)
3. Utilizarea de proprietăţi ale funcţiilor în calcule şi aproximări, prin metode diverse
4. Exprimarea în limbaj matematic a unor situaţii concrete ce se pot descrie printr-o funcţie de o variabilă
5. Interpretarea unor probleme de calcul în vederea optimizării rezultatului
6. Utilizarea echivalenţei dintre bijectivitate şi inversabilitate în trasarea unor grafice şi în rezolvarea unor ecuaţii

Notă: Pentru toate tipurile de funcţii se vor studia: intersecţia cu axele de coordonate, ecuaţia f(x)=0, reprezentarea grafică prin puncte, simetrie, lectura grafică a proprietăţilor algebrice ale funcţiilor:

monotonie, bijectivitate, inversabilitate, semn, concavitate/convexitate.

 Funcţia putere: f : f xn, n 2 ;
 Funcţia radical f : D ➔nx, n  2,3 , unde

D = [0, ∞) pentru n par şi D = pentru n impar;
 Funcţia exponenţială

f : , f xax, a 0,, a 1

şi funcţia logaritmică

f : 0,➔ logax, a 0,, a  1 ,

creştere exponenţială, creştere logaritmică;
 Rezolvări de ecuaţii folosind proprietăţile funcţiilor:

-Ecuaţii iraţionale ce conţin radicali de ordinul 2 sau 3;

-Ecuaţii exponenţiale, ecuaţii logaritmice de forma:

a fxagx, loga f xb, a 0, a 1, a,b , utilizarea unor substituţii care conduc la rezolvarea de ecuaţii algebrice;
 Rezolvarea unor probleme care pot fi modelate cu

ajutorul ecuaţiilor.

1. Recunoaşterea unor date de tip probabilistic sau

statistic în situaţii concrete
2. Interpretarea primară a datelor statistice sau probabilistice cu ajutorul calculului financiar, a graficelor şi diagramelor
3. Utilizarea unor algoritmi specifici calculului financiar, statisticii sau probabilităţilor pentru analiza de caz
4. Transpunerea în limbaj matematic prin mijloace

statistice sau probabilistice a unor probleme practice
5. Analiza şi interpretarea unor situaţii practice cu ajutorul conceptelor statistice sau probabilistice
6. Corelarea datelor statistice sau probabilistice în scopul predicţiei comportării unui sistem prin analogie cu modul de comportare în situaţii studiate

Matematici financiare

 Probleme de numărare : permutări, aranjamente, combinări
 Elemente de calcul financiar: procente, dobânzi,

TVA
 Culegerea, clasificarea şi prelucrarea datelor statistice: date statistice, reprezentarea grafică a datelor statistice. Interpretarea datelor statistice.
 Evenimente aleatoare egal probabile, operaţii cu evenimente, probabilitatea unui eveniment compus din evenimente egal probabile.

Notă: Aplicaţiile vor fi din domeniul financiar: profit, calcularea preţului de cost al unui produs, amortizări de investiţii, tipuri de credite, metode de finanţare, buget personal, buget familial

(

)

➔,

, n ?? 2

, f

(

)

0,oo

➔

(

, f

(

)

1. Descrierea unor configuraţii geometrice analitic sau utilizând vectori
2. Descrierea analitică, sintetică sau vectorială a relaţiilor de paralelism şi de perpendicularitate
3. Utilizarea informaţiilor oferite de o configuraţie geometrică pentru deducerea unor proprietăţi ale acesteia şi calcul de distanţe şi de arii
4. Exprimarea analitică, sintetică sau vectorială a caracteristicilor matematice ale unei configuraţii geometrice
5. Interpretarea perpendicularităţii în relaţie cu paralelismul şi minimul distanţei
6. Modelarea unor configuraţii geometrice analitic, sintetic

sau vectorial

Geometrie

 Reper cartezian în plan, coordonate carteziene în plan, distanţa dintre două puncte în plan.
 Coordonatele unui vector în plan; coordonatele sumei vectoriale, coordonatele produsului dintre un vector şi un număr real.
 Ecuaţii ale dreptei în plan determinată de un punct şi de o direcţie dată, ale dreptei determinată de două puncte distincte.
 Condiţii de paralelism, condiţii de perpendicularitate a două drepte din plan, calcule de distanţe şi de arii.

CLASA a XI-a –1 oră / săpt. (TC)

Competenţe specifice

Conţinuturi

1. Recunoaşterea şi diferenţierea mulţimilor de numere

şi a structurilor algebrice
2. Identificarea unei structuri algebrice prin verificarea

proprietăţilor acesteia
3. Compararea proprietăţilor algebrice sau aritmetice ale operaţiilor definite pe diverse mulţimi în scopul identificării unor algoritmi
4. Exprimarea proprietăţilor mulţimilor înzestrate cu operaţii prin identificarea organizării structurale a acestora
5. Utilizarea similarităţii operaţiilor definite pe mulţimi diferite în deducerea unor proprietăţi algebrice

Structuri algebrice

■ Legi de compoziţie, proprietăţi
■ Structuri algebrice: monoid, grup, inel, corp.

Exemple: mulţimile , , , , .

CLASA a XII-a – 1 oră / săpt. (TC)

Competenţe specifice

Conţinuturi

1. Identificarea unor situaţii practice concrete, care necesită asocierea unui tabel de date cu reprezentarea sa matricială
2. Asocierea unui tabel de date cu reprezentarea

matricială a unui proces
3. Aplicarea, în situaţii practice, a algoritmilor de calcul

cu matrice
4. Rezolvarea unor sisteme, utilizând metode diferite de rezolvare, şi compararea acestor metode
5. Stabilirea compatibilităţii unor sisteme liniare şi identificarea unor metode adecvate de rezolvare a acestora

Elemente de calcul matricial şi sisteme de ecuaţii

liniare Matrice

■ Tabel de tip matricial. Matrice, mulţimi de matrice.
■ Operaţii cu matrice: adunarea a două matrice, înmulţirea unei matrice cu un scalar, produsul a două matrice, proprietăţi.

Determinanţi
■ Determinantul unei matrice pătratice de ordin cel mult 3, proprietăţi.

Sisteme de ecuaţii liniare

 Matrice inversabile din Mn ( ), n = 2, 3. Ecuaţii

matriciale.
 Sisteme de ecuaţii liniare cu cel mult 3 necunoscute,

forma matricială a unui sistem liniar.
 Metode de rezolvare a sistemelor liniare: metoda

Cramer, metoda Gauss.

 Aplicaţii: ecuaţia unei drepte determinate de două

puncte distincte, aria unui triunghi şi caracterizarea coliniarităţii a trei puncte în plan.

C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA ISTORIE BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA ISTORIE

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de bacalaureat 2011, Istoria are statutul de disciplină obligatorie, fiind susţinută la proba E. c) în funcţie de filieră, profil şi specializare.
II. COMPETENŢE DE EVALUAT
1. 1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate
  -  1.1. Formularea de argumente referitoare la un subiect istoric
  -  1.2. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări scrise
  -  1.3. Evidenţierea relaţiei cauză – efect într-o succesiune de evenimente sau procese istorice
  -  1.4. Formularea, în scris, a unor opinii referitoare la o temă de istorie
2. 2. Exersarea demersurilor şi acţiunilor civice democratice
  -  2.1. Extragerea informaţiei esenţiale dintr-un mesaj
  -  2.2. Descoperirea constantelor în desfăşurarea fenomenelor istorice studiate
3. 3. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice
  -  3.1. Selectarea şi comentarea surselor istorice pentru a susţine/ combate un punct de vedere
  -  3.2. Descoperirea în sursele de informare a perspectivelor multiple asupra evenimentelor şi proceselor istorice
  -  3.3. Analiza diversităţii sociale, culturale şi de civilizaţie în istorie pornind de la sursele istorice
4. 4. Utilizarea surselor istorice, a metodelor şi a tehnicilor adecvate istoriei pentru rezolvarea de probleme
  -  4.1. Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale şi spaţiale relative la un subiect istoric
  -  4.2. Construirea de sinteze tematice
III. DOMENII DE CONŢINUT / CONŢINUTURI (clasa a XII-a)

A. POPOARE ŞI SPAŢII ISTORICE

1. Romanitatea românilor în viziunea istoricilor.
B. OAMENII, SOCIETATEA ŞI LUMEA IDEILOR
1. 1. Secolul XX – între democraţie şi totalitarism. Ideologii şi practici politice în România şi în Europa.
2. 2. Constituţiile din România.
C. STATUL ŞI POLITICA
1. 1. Autonomii locale şi instituţii centrale şi în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII).
2. 2. Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari. (secolele XVIII-XX)
3. 3. România postbelică. Stalinism, naţional-comunism şi disidenţă anticomunistă. Construcţia democraţiei postdecembriste.
D. RELAŢIILE INTERNAŢIONALE

1. Spaţiul românesc între diplomaţie şi conflict în Evul Mediu şi la începuturile modernităţii.
2. România şi concertul european; de la „criza orientală” la marile alianţe ale secolului XX.
3. România în perioada „Războiului rece”.

NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 evaluează competenţele dezvoltate pe parcursul învăţământului liceal şi se elaborează în baza prezentei programe.

C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA FIZICĂ BACALAUREAT 2011
1. I. STATUTUL DISCIPLINEI
  
  În cadrul examenului de bacalaureat 2011 fizica are statutul de disciplină opţională, fiind susţinută la proba E. d) în funcţie de filieră, profil şi specializare.
  
  În intenţia de a veni în întâmpinarea candidaţilor care se pregătesc pentru continuarea studiilor în diferite filiere din învăţământul superior, elevii vor opta în timpul probei de examen pentru două dintre cele patru modulele (A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU,
  
  D. OPTICĂ).
  
  În elaborarea programei de examen au fost respectate următoarele principii:
  1. 1. Volumul programei de examen, redus faţă de cel din curriculum, se limitează la unele capitole ale Fizicii care permit, în cadrul examenului de bacalaureat, o evaluare a atingerii competenţelor de mai jos;
  2. 2. Cunoştinţele de matematică necesare examenului de Fizică cuprind, în afara celor de aritmetică, algebră şi geometrie elementară, operaţii cu puteri raţionale, operaţii fundamentale cu funcţii trigonometrice, logaritmi, progresii, determinarea extremului unei funcţii cu metodele analizei matematice, folosirea integralei definite;
  3. 3. Numerotarea capitolelor şi a temelor nu coincide cu cea din curriculum, dar formularea conţinutului respectă întocmai programa şcolară a fiecărei clase;
  4. 4. Lista de termeni conţine cunoştinţele care ar putea interveni in itemii subiectului de examen;
  5. 5. Pornind de la competenţele generale şi specifice ale învăţării fizicii s-a optat pentru un conţinut unic al programei de examen, atât pentru filiera teoretică, cât şi pentru cea tehnologică.
2. II. COMPETENŢE DE EVALUAT
  1. 1. Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii:
    1. 1.1. definirea sau recunoaşterea unor concepte specifice fizicii menţionate în lista de termeni conţinută în acest material;
    2. 1.2. formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice;
    3. 1.3. exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor şi teoremelor fizicii, a definiţiilor mărimilor fizice şi a unităţilor de măsură ale acestora;
    4. 1.4. descrierea semnificaţiilor termenilor sau simbolurilor folosite în legi sau relaţii.
  2. 2. Utilizarea noţiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic şi aplicativ:
    1. 2.1. selectarea informaţiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrul problemelor;
    2. 2.2. aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor;
    3. 2.3. utilizarea adecvată a unor algoritmi şi a aparatului matematic în rezolvarea de probleme;
    4. 2.4. utilizarea reprezentărilor schematice şi grafice ajutătoare pentru înţelegerea şi rezolvarea unor probleme;
    5. 2.5. interpretarea din punct de vedere fizic a rezultatelor obţinute în rezolvarea unor probleme.
  3. 3. Interpretarea fenomenelor din viaţa cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoştinţelor şi a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii:
    1. 3.1. identificarea fenomenelor fizice în situaţii din viaţa cotidiană;
    2. 3.2. realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii, în scopul explicării principiilor de funcţionare ale unor aparate şi montaje simple;
    3. 3.3. selectarea informaţiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice;
    4. 3.4. anticiparea evoluţiei fenomenelor fizice, pornind de la date prezentate;
    5. 3.5. descrierea şi explicarea unor fenomene din viata cotidiană folosind cunoştinţe integrate din diferite domenii ale fizicii.
  4. 4. Identificarea unor relaţii între informaţii rezultate din explorarea şi experimentarea dirijată a unor fenomene fizice, pentru interpretarea acestora:
    1. 4.1. decodificarea informaţiilor conţinute în reprezentări grafice sau tabele;
    2. 4.2. selectarea informaţiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice.
3. III. CONŢINUTURI

ARII TEMATICE

A. MECANICA

CONŢINUTURI
1. 1. PRINCIPII ŞI LEGI ÎN MECANICA CLASICĂ
  1. 1.1. Mişcare şi repaus
  2. 1.2. Principiul I
  3. 1.3. Principiul al II-lea
  4. 1.4. Principiul al III-lea
  5. 1.5. Legea lui Hooke. Tensiunea în fir
  6. 1.6. Legile frecării la alunecare
2. 2. TEOREME DE VARIAŢIE ŞI LEGI DE CONSERVARE ÎN MECANICĂ
  1. 2.1. Lucrul mecanic. Puterea mecanică
  2. 2.2. Teorema variaţiei energiei cinetice a punctului material
  3. 2.3. Energia potenţială gravitaţională
  4. 2.4. Legea conservării energiei mecanice
LISTA DE TERMENI
1. 1. PRINCIPII ŞI LEGI ÎN MECANICA CLASICĂ
  - ■ viteză, vectorul viteză
  - ■ acceleraţie, vectorul acceleraţie
  - ■ modelul punctului material
  - ■ principiul inerţiei
  - ■ principiul fundamental al mecanicii clasice
  - ■ unitatea de măsură a forţei
  - ■ principiul acţiunilor reciproce
  - ■ forţe de contact între corpuri
  - ■ legile frecării la alunecare
  - ■ legea lui Hooke, forţa elastică
  - ■ forţa de tensiune
2. 2. TEOREME DE VARIAŢIE ŞI LEGI DE CONSERVARE ÎN MECANICĂ
  - ■ lucrul mecanic, mărime de proces
  - ■ unitatea de măsură a lucrului mecanic
  - ■ interpretarea geometrică a lucrului mecanic
  - ■ expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forţa de greutate în câmp gravitaţional uniform
  - ■ lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare la alunecare
  - ■ puterea mecanică
  - ■ unitatea de măsură a puterii în S.I.
  - ■ randamentul planului înclinat
  - ■ energia cinetică a punctului material
  - ■ teorema variaţiei energiei cinetice a punctului material
  - ■ energia potenţială
  - ■ variaţia energiei potenţiale gravitaţionale a sistemului corp – Pământ
  - ■ energia mecanică, mărime de stare
  - ■ legea conservării energiei mecanice
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

CONŢINUTURI
1. 1. NOŢIUNI TERMODINAMICE DE BAZĂ
2. 2. PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII
3. 3. APLICAREA PRINCIPIULUI I AL TERMODINAMICII LA TRANSFORMĂRILE GAZULUI IDEAL
4. 4. MOTOARE TERMICE
LISTA DE TERMENI
1. 1. NOŢIUNI TERMODINAMICE DE BAZĂ
  - ■ masă moleculară
  - ■ masă moleculară relativă
  - ■ cantitate de substanţă
  - ■ masă molară
  - ■ volum molar
  - ■ numărul lui Avogadro
  - ■ echilibru termic
  - ■ corespondenţa între valoarea numerică a temperaturii în scara Celsius şi valoarea numerică a acesteia în scara Kelvin
2. 2. PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII
  - ■ lucrul mecanic în termodinamică, mărime de proces
  - ■ interpretarea geometrică a lucrului mecanic în termodinamică
  - ■ energia internă a unui sistem termodinamic, mărime de stare
  - ■ căldura, mărime de proces
  - ■ înveliş adiabatic
  - ■ principiul I al termodinamicii
  - ■ coeficienţi calorici (relaţii de definiţie, unităţi de măsură în SI)
  - ■ relaţia Robert – Mayer
3. 3. APLICAREA PRINCIPIULUI I AL TERMODINAMICII LA TRANSFORMĂRILE GAZULUI IDEAL
  - ■ energia internă a gazului ideal ( monoatomic, diatomic, poliatomic)
  - ■ variaţia energiei interne, lucrul mecanic şi cantitatea de căldură pentru transformările simple ale gazului ideal ( izobară, izocoră, izotermă, adiabatică)
4. 4. MOTOARE TERMICE
  - ■ explicarea funcţionării unui motor termic
  - ■ descrierea principalelor cicluri termodinamice – Otto, Diesel – pe baza cărora funcţionează motoarele termice
C. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

CONŢINUTURI
1. 1. CURENTUL ELECTRIC
2. 2. LEGEA LUI OHM
3. 3. LEGILE LUI KIRCHHOFF
4. 4. GRUPAREA REZISTOARELOR ŞI GENERATOARELOR ELECTRICE
5. 5. ENERGIA ŞI PUTEREA ELECTRICĂ
LISTA DE TERMENI
1. 1. CURENTUL ELECTRIC
  - ■ curentul electric
  - ■ intensitatea curentului electric
  - ■ unitatea de măsură a intensităţii curentului electric
  - ■ circuit electric simplu
  - ■ tensiune electromotoare a unui generator electric, tensiunea la bornele generatorului, căderea de tensiune în interiorul generatorului
2. 2. LEGEA LUI OHM
  - ■ rezistenţa electrică
  - ■ legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit şi pentru întreg circuitul
  - ■ unitatea de măsură pentru rezistenţa electrică
  - ■ rezistenţa electrică a unui conductor liniar
  - ■ rezistivitatea electrică, dependenţa rezistivităţii electrice de temperatură
3. 3. LEGILE LUI KIRCHHOFF
  - ■ reţeaua electrică
  - ■ nodul de reţea
  - ■ ochiul de reţea
  - ■ legile lui Kirchhoff
4. 4. GRUPAREA REZISTOARELOR ŞI GENERATOARELOR ELECTRICE
  - ■ rezistenţa electrică echivalentă a grupării serie, paralel sau mixtă a mai multor rezistori
  - ■ rezistenţa electrică echivalentă şi t.e.m. echivalentă corespunzătoare grupării serie / paralel a mai multor generatoare electrice
5. 5. ENERGIA ŞI PUTEREA ELECTRICĂ
  - ■ expresia energiei transmise de generator consumatorului într-un interval de timp
  - ■ expresia energiei disipate în interiorul generatorului
  - ■ randamentul unui circuit electric simplu
  - ■ puterea electrică; relaţii ce caracterizează puterea electrică
D. OPTICA

CONŢINUTURI

1. OPTICA GEOMETRICĂ
1. 1.1. Reflexia şi refracţia luminii
2. 1.2. Lentile subţiri. Sisteme de lentile
2. OPTICA ONDULATORIE
1. 2.1. Interferenţa
3. ELEMENTE DE FIZICĂ CUANTICĂ
1. 3.1. Efect fotoelectric extern

LISTA DE TERMENI

1. OPTICA GEOMETRICĂ
- ■ reflexia luminii
- ■ refracţia luminii
- ■ legile reflexiei
- ■ legile refracţiei
- ■ indicele de refracţie
- ■ punctele conjugate
- ■ fasciculele paraxiale
- ■ imaginile reale/virtuale
- ■ lentila optică
- ■ elementele caracteristice ale unei lentile subţiri (axe, centru optic, focare);
- ■ convergenţa unei lentile subţiri
- ■ formulele lentilelor subţiri
- ■ imaginile obiectelor reale/virtuale în lentile subţiri
- ■ sisteme de lentile
2. OPTICA ONDULATORIE
- ■ condiţii de obţinere a interferenţei staţionare
- ■ dispozitive de interferenţă localizată
3. ELEMENTE DE FIZICĂ CUANTICĂ
- ■ legile efectului fotoelectric extern
- ■ ipoteza lui Planck. Ipoteza lui Einstein. Ecuaţia lui Einstein
- ■ interpretarea legilor efectului fotoelectric extern

NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în conformitate cu prezenta programă şi nu vizează conţinutul unui manual anume.

C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA CHIMIE BACALAUREAT 2011

PROGRAMA 1 – CHIMIE ORGANICĂ

 Filiere, specializări (calificări profesionale) care susţin proba numai din conţinuturi TC (NIVEL I)
 Filiere, specializări (calificări profesionale) care susţin proba din conţinuturi TC şi CD (NIVEL II)

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de bacalaureat 2011 chimia are statutul de disciplină opţională, fiind susţinută la proba E. d) în funcţie de filieră, profil şi specializare.

Elevii care susţin bacalaureatul la chimie pot opta pentru programa 1 – chimie organică sau programa 2 – chimie generală şi anorganică.
II. COMPETENŢE DE EVALUAT
1. 1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi.
  1. 1.1. Clasificarea compuşilor organici în funcţie de natura grupei funcţionale.
  2. 1.2. Diferenţierea compuşilor organici în funcţie de structura acestora.
  3. 1.3. Descrierea comportării compuşilor organici studiaţi în funcţie de clasa de apartenenţă.
2. 2. Investigarea comportării unor substanţe chimice sau sisteme chimice.
  1. 2.1. Efectuarea de investigaţii pentru evidenţierea unor caracteristici, proprietăţi, relaţii.
  2. 2.2. Formularea de concluzii care să demonstreze relaţii de tip cauză-efect.
  3. 2.3. Evaluarea măsurii în care concluziile investigaţiei susţin predicţiile iniţiale.
3. 3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrând raţionamente deductive şi inductive.
  1. 3.1. Rezolvarea problemelor cantitative/ calitative.
  2. 3.2. Conceperea sau adaptarea unei strategii de rezolvare pentru a analiza o situaţie.
  3. 3.3. Justificarea explicaţiilor şi soluţiilor la probleme.
4. 4. Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor şi în raportarea de rezultate.
  1. 4.1. Utilizarea, în mod sistematic, a terminologiei specifice într-o varietate de contexte de comunicare.
  2. 4.2. Procesarea unui volum important de informaţii şi realizarea distincţiei dintre informaţii relevante/ irelevante şi subiective/ obiective.
  3. 4.3. Decodificarea şi interpretarea limbajului simbolic şi înţelegerea relaţiei acestuia cu limbajul comun.
5. 5. Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra mediului.
  1. 5.1. Analizarea consecinţelor dezechilibrelor generate de procesele chimice poluante şi folosirea necorespunzătoare a produselor chimice.
  2. 5.2. Justificarea importanţei compuşilor organici.
III. CONŢINUTURI

CONŢINUTURI NIVEL I
1. 1. Structura şi compoziţia substanţelor organice. Elemente organogene. Legături chimice în compuşii organici; tipuri de catene de atomi de carbon, serie omoloagă; formule brute, moleculare şi de structură ale claselor de compuşi organici studiaţi. Izomeria de catenă, de poziţie, de funcţiune pentru compuşii organici studiaţi.
2. 2. Clasificarea compuşilor organici: hidrocarburi şi compuşi cu funcţiuni:
  - ■ Compuşi cu grupe funcţionale monovalente: compuşi halogenaţi, compuşi hidroxilici, amine.
  - ■ Compuşi cu grupe funcţionale divalente şi trivalente: compuşi carbonilici, compuşi carboxilici.
  - ■ Compuşi cu funcţiuni mixte: aminoacizi, zaharide.
3. 3. Alcani – serie omoloagă, denumire, formule de structură; izomerie de catenă; proprietăţi fizice, proprietăţi chimice: clorurarea metanului, monohalogenarea propanului, izomerizarea butanului, cracarea şi dehidrogenarea butanului; arderea; benzine, cifra octanică; putere calorică.
4. 4. Alchene – serie omoloagă, denumire, formule de structură; izomerie de catenă şi de poziţie, dehidrohalogenarea 2-bromobutanului, proprietăţi fizice, proprietăţi chimice: adiţia H2, X2, HX, H2O; regula lui Markovnicov; polimerizarea.
5. 5. Alchine – serie omoloagă, denumire, formule de structură; structura acetilenei, izomerie de catenă şi de poziţie; proprietăţi fizice, proprietăţi chimice: adiţia H2, X2, HX, H2O, regula lui Markovnicov; arderea. Polimerizarea clorurii de vinil, acrilonitrilului, acetatului de vinil. Importanţa polimerilor.
6. 6. Arene: benzen, toluen, naftalină – formule de structură, proprietăţi fizice, proprietăţi chimice – benzen: halogenarea catalitică, nitrarea, alchilarea cu propenă, toluen: halogenarea catalitică, nitrarea, naftalină: halogenarea, nitrarea. Utilizări.
7. 7. Alcooli: metanol, etanol, glicerină – formule de structură, denumire, proprietăţi fizice (stare de agregare, solubilitate în apă, punct de fierbere). Proprietăţi chimice: fermentaţia acetică, arderea metanolului, obţinerea trinitratului de glicerină, deshidratarea 2-butanolului. Oxidarea etanolului (KMnO4, K2Cr2O7). Importanţa practică şi acţiunea biologică a etanolului.
8. 8. Acizi carboxilici: formule de structură, proprietăţi fizice; proprietăţi chimice: reacţii cu metale reactive, oxizi metalici, hidroxizi alcalini, carbonaţi, reacţia cu alcooli. Importanţa practică. Esterificarea acidului salicilic; hidroliza acidului acetilsalicilic.
9. 9. Grăsimi – hidrogenarea grăsimilor lichide. Agenţi tensioactivi: săpunuri şi detergenţi – acţiunea de spălare.
10. 10. Zaharide (glucoza, zaharoza, amidonul, celuloza) – stare naturală, proprietăţi fizice, importanţă.
  - ■ Monozaharide: glucoza şi fructoza (formule plane); oxidarea glucozei cu reactiv Tollens
    
    şi Fehling.
  - ■ Polizaharide: hidroliza enzimatică a amidonului; identificarea amidonului. Fibre naturale
  şi artificiale.
11. 11. Aminoacizi (glicina, alanina, valina, serina, cisteina, acidul glutamic, lisina): denumire, clasificare, proprietăţi fizice; caracter amfoter.
  - ■ Proteine – condensarea aminoacizilor; hidroliza enzimatică a proteinelor. Importanţa reacţiei de hidroliză.
12. 12. Cauciucul natural şi cauciucul sintetic: proprietăţi fizice şi importanţă.
13. 13. Calcul stoechiometric, randament. Utilizări ale substanţelor studiate. Interpretarea rezultatelor din activitatea experimentală.

CONŢINUTURI NIVEL II

1. Structura alchenelor. Izomeria geometrică, izomeria optică: carbon asimetric, enantiomeri, amestec racemic.
2. Arene: proprietăţi chimice – adiţia H2, Cl2 la benzen; adiţia H2 la naftalină; halogenarea toluenului la catena laterală.
3. Amine: denumire, clasificare, caracter bazic, alchilarea aminelor, diazotarea anilinei. Sinteza metiloranjului.
4. Fenoli: denumire, clasificare, caracter acid, nitrarea fenolului.
5. Conversie utilă, conversie totală.

NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume.

PROGRAMA 2 – CHIMIE ANORGANICĂ ŞI GENERALĂ
-  Filiere, specializări (calificări profesionale) care susţin proba numai din conţinuturi TC (NIVEL I)
-  Filiere, specializări (calificări profesionale) care susţin proba din conţinuturi TC şi CD (NIVEL II)

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de bacalaureat 2011 chimia are statutul de disciplină opţională, fiind susţinută la proba E. d) în funcţie de filieră, profil şi specializare.

Elevii care susţin bacalaureatul la chimie pot opta pentru programa 1 – chimie organică sau programa 2 – chimie generală şi anorganică.
II. COMPETENŢE DE EVALUAT
1. 1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi.
  1. 1.1. Clasificarea sistemelor chimice studiate după diferite criterii.
  2. 1.2. Descrierea comportării speciilor chimice studiate într-un context dat.
  3. 1.3. Diferenţierea substanţelor chimice după natura interacţiunilor dintre atomi, ioni, molecule.
  4. 1.4. Structurarea cunoştinţelor anterioare, în scopul explicării proprietăţilor unui sistem chimic.
  5. 1.5. Interpretarea caracteristicilor fenomenelor sistemelor studiate, în scopul identificării aplicaţiilor acestora.
2. 2. Investigarea comportării unor substanţe chimice sau sisteme chimice.
  1. 2.1. Efectuarea de investigaţii pentru evidenţierea unor caracteristici, proprietăţi, relaţii.
  2. 2.2. Formularea de concluzii folosind informaţiile din surse de documentare, grafice, scheme, date experimentale care să răspundă ipotezelor formulate.
  3. 2.3. Utilizarea investigaţiilor în vederea obţinerii unor explicaţii de natură ştiinţifică.
3. 3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrând raţionamente deductive şi inductive.
  1. 3.1. Analizarea problemelor pentru a stabili contextul, relaţiile relevante, etapele rezolvării.
  2. 3.2. Aplicarea algoritmilor de rezolvare de probleme, în scopul aplicării lor în situaţii din cotidian.
  3. 3.3. Evaluarea strategiilor de rezolvare a problemelor pentru a lua decizii asupra materialelor/ condiţiilor analizate.
4. 4. Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor şi în raportarea de rezultate.
  1. 4.1. Aplicarea corespunzătoare a terminologiei ştiinţifice în descrierea sau explicarea fenomenelor şi proceselor.
  2. 4.2. Folosirea corectă a terminologiei specifice chimiei.
5. 5. Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra mediului.
  1. 5.1. Compararea acţiunii unor produse, procese chimice asupra propriei persoane sau asupra mediului.
  2. 5.2. Anticiparea efectelor unor acţiuni specifice asupra mediului înconjurător.
III. CONŢINUTURI

CONŢINUTURI NIVEL I

I. Structura atomului. Tabelul periodic al elementelor chimice.
1. 1. Atom. Element chimic. Izotopi. Straturi. Substraturi. Orbitali. Clasificarea elementelor în blocuri de elemente: s, p, d, f. Structura învelişului electronic pentru elementele din perioadele 1, 2, 3.
2. 2. Corelaţii între structura învelişului electronic, poziţia în tabelul periodic şi proprietăţi ale elementelor: caracter metalic, caracter nemetalic. Variaţia caracterului metalic şi nemetalic al elementelor în grupele principale şi în perioadele 1, 2, 3.
3. 3. Proprietăţi chimice ale sodiului: reacţii cu O2, Cl2, H2O. Proprietăţi chimice ale clorului: reacţii cu H2, Fe, H2O, Cu, NaOH, NaBr, KI.
II. Legături chimice. Interacţii între atomi, ioni, molecule.
1. 1. Legătura ionică. Cristalul de NaCl. Importanţa practică a NaCl.
2. 2. Legătura covalentă polară; molecule polare: H2O şi HCl. Legătura covalentă nepolară; molecule nepolare: H2, N2, Cl2; mol, volum molar, numărul lui Avogadro, ecuaţia de stare a gazelor perfecte. Legătura coordinativă (NH4+şi H3O+). Proprietăţi fizice ale apei. Importanţa practică a Cl2 şi HCl.
3. 3. Legătura de hidrogen.
III. Soluţii apoase.
1. 1. Soluţii. Concentraţia soluţiilor: concentraţia procentuală masică, concentraţia molară. Solubilitatea substanţelor. Dizolvarea substanţelor ionice şi a substanţelor cu molecule polare în apă; factorii care influenţează dizolvarea.
2. 2. Soluţii apoase de acizi (tari şi slabi) şi baze (tari şi slabe): HCl, HCN, NaOH, NH3; cupluri acid-bază conjugate.
IV. Echilibrul chimic.
1. 1. Echilibre acido-bazice. pH-ul soluţiilor apoase de acizi monoprotici tari şi baze monoprotice tari. Indicatori de pH: turnesol, fenolftaleina (virajul culorii).
2. 2. Reacţii acido-bazice. Reacţia de neutralizare; titrarea acid tare-bază tare.
V. Noţiuni de electrochimie.
1. 1. Reacţii de oxido-reducere. Număr de oxidare. Stabilirea coeficienţilor reacţiilor redox. Caracter oxidant şi reducător.
2. 2. Aplicaţii ale reacţiilor redox: pila Daniell, acumulatorul cu plumb (construcţie şi funcţionare). Coroziunea şi protecţia anticorosivă.
3. 3. Electroliza soluţiei şi topiturii de NaCl.
VI. Noţiuni de termochimie.
1. 1. Reacţii exoterme, reacţii endoterme.
2. 2. Entalpie de reacţie. Căldura de combustie-arderea hidrocarburilor. Legea Hess.
VII. Noţiuni de cinetică chimică.

Reacţii lente, reacţii rapide. Catalizatori. Inhibitori.
VIII. Calcule chimice

Rezolvarea de exerciţii şi probleme de calcul stoechiometric; exerciţii de stabilire a coeficienţilor stoechiometrici ai ecuaţiilor redox, exerciţii de calcul a concentraţiei procentuale de masă şi a concentraţiei molare; calcularea pH-ului soluţiilor de acizi tari şi de baze tari.

CONŢINUTURI NIVEL II
1. 1. Elemente din blocul d; structura învelişului electronic pentru elemente din perioada a 4-a.
2. 2. Legătura coordinativă (combinaţii complexe: reactiv Tollens, reactiv Schweizer, tetrahidroxoaluminatul de sodiu).
3. 3. Echilibrul chimic. Legea acţiunii maselor; Kc, Ka, Kb, Kw. Principiul lui Le Châtelier şi factorii care influenţează echilibrul chimic.
4. 4. Viteza de reacţie, constanta de viteză, legea vitezei.
5. 5. Seria potenţialelor standard de reducere.
  
  NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume.
  
  C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE
  
  PROGRAMA DE EXAMEN
  
  PENTRU DISCIPLINA BIOLOGIE BACALAUREAT 2011
  
  PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA BIOLOGIE
  1. I. STATUTUL DISCIPLINEI
    
    În cadrul examenului de bacalaureat 2011, biologia are statutul de disciplină opţională, fiind susţinută la proba E. d) în funcţie de filieră, profil şi specializare.
    
    Proba de examen este scrisă.
  2. II. COMPETENŢE DE EVALUAT
    
    B1. BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ
    - ■ Ierarhizarea unităţilor sistematice ale lumii vii, evidenţiind evoluţia de la simplu la complex.
    - ■ Recunoaşterea, definirea, dovedirea înţelegerii unor termeni, concepte, legi şi principii specifice ştiinţelor biologice.
    - ■ Descrierea particularităţilor structurale şi funcţionale ale celulelor, ţesuturilor, organelor, sistemelor de organe la plante, animale şi om, utilizând limbajul ştiinţific adecvat; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic.
    - ■ Caracterizarea unor taxoni, structuri, funcţii ale organismelor, a unor fenomene, procese biologice, a unor boli care afectează organe, sisteme de organe etc.
    - ■ Explicarea unor procese şi fenomene biologice şi a interrelaţiilor dintre ele; explicarea structurii şi funcţiilor materialului genetic, utilizând terminologia ştiinţifică adecvată.
    - ■ Explicarea unor adaptări structurale şi funcţionale ale organismelor la variaţiile de mediu, pe baza conceptelor biologice fundamentale.
    - ■ Compararea modurilor de realizare a funcţiilor fundamentale ale organismelor (asemănări, deosebiri), evidenţiind unitatea şi diversitatea lumii vii, evoluţia lumii vii etc.
    - ■ Identificarea şi interpretarea variaţiilor cantitative şi calitative ale unor funcţii fundamentale ale organismelor, ale materialului genetic; aprecierea şi interpretarea unor efecte ale variaţiilor condiţiilor de mediu asupra eredităţii, a funcţiilor organismelor.
    - ■ Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice etc.
    - ■ Aplicarea cunoştinţelor de biologie în:
      - – realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme etc.;
      - – elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici;
      - – rezolvarea unor probleme, situaţii-problemă date etc.;
      - – alcătuirea unor probleme şi rezolvarea lor, imaginarea unor situaţii – problemă şi rezolvarea lor;
      - – proiectarea etapelor unor activităţi experimentale cu scop de investigare, verificare certificare etc. a unor date, afirmaţii, procese, legi biologice etc.;
      - – explicarea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;
      - – prevenirea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;
      - – prevenirea unor boli care afectează organe, sisteme de organe;
      - – explicarea consecinţelor propriului comportament asupra sănătăţii organismului.
    - ■ Argumentarea propriilor observaţii, investigaţii, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structură-funcţie; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evoluţia de la simplu la complex.
      
      B2. ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ŞI ECOLOGIE UMANĂ
    - ■ Recunoaşterea, definirea, dovedirea înţelegerii unor termeni, concepte, legi şi principii specifice ştiinţelor biologice.
    - ■ Identificarea principalelor componente structurale ale sistemelor de organe la om, precum şi a funcţiilor acestora.
    - ■ Descrierea particularităţilor funcţionale ale sistemelor de organe la om; stabilirea corelaţiei structură-funcţie; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic.
    - ■ Descrierea particularităţilor biotopului şi ale biocenozei.
    - ■ Caracterizarea unor fenomene, procese biologice, a unor boli care afectează organe, sisteme de organe etc.
    - ■ Compararea funcţiilor fundamentale şi evidenţierea interdependenţei lor pentru menţinerea integralităţii organismului uman.
    - ■ Explicarea structurii şi funcţiilor materialului genetic, utilizând terminologia ştiinţifică
      
      adecvată.
    - ■ Explicarea unor adaptări funcţionale ale organismului uman la variaţiile mediului (stimuli interni, stimuli externi).
    - ■ Identificarea şi interpretarea variaţiilor cantitative şi calitative ale unor funcţii fundamentale ale organismului uman, ale materialului genetic; aprecierea şi interpretarea unor efecte ale variaţiilor condiţiilor de mediu asupra funcţiilor organismului uman.
    - ■ Identificarea şi interpretarea unor relaţii interspecifice în ecosistemele antropizate.
    - ■ Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice etc.
    - ■ Aplicarea cunoştinţelor de biologie în:
      - – realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme etc.;
      - – elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici;
      - – rezolvarea unor probleme, situaţii-problemă date etc.;
      - – alcătuirea unor probleme şi rezolvarea lor, imaginarea unor situaţii – problemă şi rezolvarea lor;
      - – proiectarea etapelor unor activităţi experimentale cu scop de investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmaţii, procese, legi biologice etc.;
      - – recunoaşterea, prevenirea unor boli care afectează organe, sisteme de organe;
      - – explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;
      - – explicarea consecinţelor propriului comportament asupra sănătăţii organismului, a impactului antropic asupra ecosistemelor naturale.
    - ■ Argumentarea propriilor observaţii, investigaţii, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structură-funcţie; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evoluţia de la simplu la complex.
  3. III. CONŢINUTURI

Proba scrisă la biologie pentru care elevul poate opta, în conformitate cu filiera, profilul şi specializarea urmate, se poate susţine în una dintre cele două variante, dacă biologia a fost studiată în clasele de liceu cuprinse în varianta aleasă:

B1. BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ – clasele a IX-a şi a X-a.

B2. ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ŞI ECOLOGIE UMANĂ –

clasele a XI-a şi a XII-a.

B1. BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ CONŢINUTURI – CLASA A IX-A

1. DIVERSITATEA LUMII VII
1. 1.1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE: taxoni (regn, încrengătură, clasă, ordin, familie, gen, specie) nomenclatură binară, procariot, eucariot;
  
  VIRUSURI: caractere generale, clasificare: adenovirusuri, ribovirusuri, exemple la om; REGNURI: clasificare, caracterizare generală: la fiecare grup se prezintă caractere de regn, încrengătură, clasă, legate de mediul şi modul de viaţă, morfologie, tipul de locomoţie, de nutriţie, de respiraţie, de reproducere (fără cicluri evolutive), importanţă şi exemple reprezentative;
  - – Monera: – Bacterii: eubacterii;
  - – Protiste: – Sporozoare;
    - – Alge unicelulare, euglene;
  - – Fungi: – Ascomicete;
    - – Bazidiomicete;
  - – Plante: – Alge pluricelulare;
    - – Briofite: briate;
    - – Pteridofite: filicate;
      - – Gimnosperme: conifere;
      - – Angiosperme: dicotiledonate, monocotiledonate;
  - – Animale: – Celenterate: hidrozoare, scifozoare;
    - – Platelminţi (trematode, cestode), nematelminţi (nematode), anelide (oligochete, hirudinee);
      
      Moluşte: lamelibranhiate, gasteropode, cefalopode; Artropode: arahnide, crustacei, insecte;
      
      Cordate: – Vertebrate: peşti osoşi, amfibieni (anure, urodele), reptile, păsări, mamifere placentare.
2. 1.2. CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII ÎN ROMÂNIA: specii ocrotite, rezervaţii naturale, parcuri naţionale.
2. CELULA – UNITATEA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A VIEŢII
1. 2.1. STRUCTURA, ULTRASTRUCTURA ŞI ROLUL COMPONENTELOR CELULEI
  
  (enunţarea funcţiei fără descrierea mecanismelor):
  - – procariote: structură;
  - – eucariote:
    - – învelişul celulei:
      - – membrană celulară (model mozaic fluid);
      - – perete celular;
    - – citoplasmă:
      - – fundamentală;
      - – structurată – organite celulare: reticul endoplasmatic, ribozomi, mitocondrii, aparat Golgi, lizozomi, centrozom, plastide, vacuole;
    - – nucleu – membrană nucleară, nucleoli, carioplasmă-cromatină (acizii nucleici – tipuri şi rol).
2. 2.2. DIVIZIUNE CELULARĂ: – importanţă, clasificare:
  - – ciclul celular;
  - – indirectă (cariochinetică);
  - – cromozomi şi fus de diviziune – alcătuire şi rol;
  - – mitoză (faze, importanţă);
  - – meioză (etape, faze, importanţă).
3. EREDITATEA ŞI VARIABILITATEA LUMII VII
1. 3.1. CONCEPTE: ereditate, variabilitate.
2. 3.2. MECANISMELE TRANSMITERII CARACTERELOR EREDITARE
  - – Legile mendeliene ale eredităţii:
    - – legea purităţii gameţilor;
    - – legea segregării independente a perechilor de caractere;
    - – abateri de la segregarea mendeliană: codominanţa.
3. 3.3. RECOMBINARE GENETICĂ PRIN SCHIMB RECIPROC DE GENE
4. 3.4. DETERMINISM CROMOZOMAL AL SEXELOR (fără subtipuri);
5. 3.5. INFLUENŢA MEDIULUI ASUPRA EREDITĂŢII (mutaţii, clasificare, factori mutageni);
6. 3.6. GENETICĂ UMANĂ: boli ereditare – clasificare şi exemple.

CONŢINUTURI – CLASA A X-A

1. ŢESUTURI VEGETALE ŞI ANIMALE: clasificare, structură, rol.
1. 1.1. ŢESUTURI VEGETALE
  - – embrionare primare – apicale, intercalare;
  - – definitive: de apărare – epidermă; fundamentale – asimilatoare, de depozitare; conducătoare, secretoare.
2. 1.2. ŢESUTURI ANIMALE
  - – epiteliale: de acoperire, secretoare – tipuri de glande; senzoriale;
  - – conjunctive: moi, semidure, dure (osos compact, osos spongios); sângele;
  - – muscular: striat, neted;
  - – nervos: neuronul, celula glială.
2. STRUCTURA ŞI FUNCŢIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMELOR VII
1. 2.1. FUNCŢII DE NUTRIŢIE
  -  NUTRIŢIA AUTOTROFĂ
    - – fotosinteza: ecuaţie chimică, etape (fără mecanismul intim al fotosintezei), evidenţiere (după CO2 absorbit, după substanţă organică produsă, după O2 produs), importanţă; rolul pigmenţilor asimilatori (clorofila a şi clorofila b).
  -  NUTRIŢIA HETEROTROFĂ
    - – heterotrofia la fungi: saprofită, parazită, exemple, importanţă;
    - – heterotrofia la plante: parazită;
    - – nutriţia simbiontă (licheni);
    - – digestia la animale: tipuri de digestie (intracelulară, extracelulară);
    - – sistem digestiv la mamifere: tub digestiv (componente – localizare, morfologie, fără structura peretelui) şi glande anexe (glande salivare, ficat, pancreas exocrin) – localizare, rolul lor în digestia chimică a alimentelor;
    - – boli ale sistemului digestiv la om (gastrită, ulcer gastroduodenal, toxiinfecţii alimentare, hepatită virală acută) – manifestări, cauze şi prevenire.
  -  RESPIRAŢIA
    - – respiraţia aerobă: ecuaţie chimică, localizare (fără mecanismul respiraţiei celulare);
    - – respiraţia anaerobă: ecuaţie chimică, localizare, exemple; fermentaţii (exemple de fermentaţie – alcoolică, lactică, acetică, importanţă);
    - – respiraţia la plante: evidenţiere (după consumul de substanţă organică, după consumul de O2 şi după CO2 produs);
    - – respiraţia la animale:
    - – sistem respirator la mamifere: căi respiratorii, plămâni – localizare, structură, mecanismul ventilaţiei pulmonare – inspiraţie, expiraţie;
    - – boli ale sistemului respirator la om (bronşită, laringită, astm bronşic, pneumonie,TBC ) – manifestări, cauze şi prevenire.
  -  CIRCULAŢIA
    
    Circulaţia la plante:
    - – absorbţia apei şi a sărurilor minerale: localizare, mecanismele absorbţiei;
    - – circulaţia sevelor: forţe care contribuie la circulaţia sevelor.
      
      Circulaţia la animale:
    - – mediul intern la mamifere (sângele – compoziţie, rol);
    - – sistem circulator la mamifere: inimă (localizare, structura macroscopică, rol), vase de sânge (artere, vene, capilare, rol);
    - – boli ale sistemului circulator la om (varice, ateroscleroză, hipertensiune arterială, infarct miocardic, accident vascular cerebral) – manifestări, cauze şi prevenire.
  -  EXCREŢIA
    
    Excreţia la plante:
    - – transpiraţia – prezentare generală, localizare; Excreţia la animale:
    - – sistem excretor la mamifere: căi urinare şi rinichi (localizare, structură şi rol – fără mecanismul formării urinei);
    - – boli ale sistemului excretor la om (litiază urinară, insuficienţă renală cronică) – manifestări, cauze şi prevenire.
2. 2.2. FUNCŢII DE RELAŢIE
  -  SENSIBILITATEA
    
    Sensibilitatea şi mişcarea la plante Sensibilitatea la animale:
    - – organe de simţ la mamifere (ochiul, urechea, nasul, limba, pielea) – structură şi rol;
    - – deficienţe senzoriale la om: (miopie, hipermetropie, strabism, astigmatism, surditate) – manifestări, cauze şi remedii;
    - – sistem nervos la mamifere – SNC (măduva spinării, encefal -localizare, componente, rol);
    - – boli ale SNC la om (boala Parkinson, paralizie, epilepsie, scleroză în plăci) – manifestări, cauze, prevenire şi factori de risc (consum de droguri, alcool, cafea, tutun).
  -  LOCOMOŢIA LA ANIMALE
  Sistem locomotor la mamifere (scheletul şi musculatura membrelor).
3. 2.3. FUNCŢIA DE REPRODUCERE

 REPRODUCEREA LA PLANTE

Reproducerea asexuată la plante: specializată şi vegetativă;

Reproducerea sexuată la angiosperme: floare – structură; fecundaţie; sămânţă – alcătuire; fruct – tipuri reprezentative de fructe.
 REPRODUCEREA LA OM

Sistemul reproducător femel şi sistemul reproducător mascul (localizare, structură şi rol);

Boli cu transmitere sexuală (sifilis, gonoree, candidoză, SIDA) – manifestări, cauze şi prevenire.

B2. ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ŞI ECOLOGIE UMANĂ CONŢINUTURI – CLASA A XI-A

1. ALCĂTUIREA CORPULUI UMAN

– topografia organelor şi a sistemelor de organe – planuri şi raporturi anatomice;
2. FUNCŢIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN
1. 2.1. FUNCŢIILE DE RELAŢIE
  -  SISTEMUL NERVOS
    - – clasificarea sistemului nervos din punct de vedere topografic şi funcţional;
    - – sistemul nervos somatic: funcţia reflexă – actul reflex, funcţia de conducere – clasificarea căilor de conducere si rolul acestora;
    - – sistemul nervos vegetativ – clasificare, efecte ale stimulării simpaticului şi parasimpaticului;
    - – noţiuni elementare de igienă şi de patologie: meningită, comă, hemoragii cerebrale.
  -  ANALIZATORII
    - – segmentele unui analizator;
    - – fiziologia analizatorilor: vizual, auditiv, vestibular, cutanat;
    - – noţiuni elementare de igienă şi patologie: herpes, cataractă, glaucom, conjunctivită, otită.
  -  GLANDELE ENDOCRINE
    - – topografie, hormoni – efecte definitorii: hipofiză, tiroidă, pancreas, suprarenale, gonade;
    - – disfuncţii (nanism hipofizar, gigantism, acromegalie, diabet insipid, boala Basedow- Graves, mixedem, nanism tiroidian, guşă endemică, diabet zaharat).
  -  SISTEMUL OSOS
    - – scheletul – alcătuire, rol, creşterea în lungime şi în grosime a oaselor;
    - – noţiuni elementare de igienă şi patologie: deformări, fracturi, entorse, luxaţii.
  -  SISTEMUL MUSCULAR
    - – muşchi scheletici: principalele grupe, tipuri de contracţii;
    - – noţiuni elementare de igienă şi de patologie: oboseală musculară, întinderi şi rupturi musculare.
2. 2.2. FUNCŢIILE DE NUTRIŢIE
  -  DIGESTIA ŞI ABSORBŢIA
    - – transformări fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv;
    - – absorbţia intestinală;
    - – fiziologia intestinului gros;
    - – noţiuni elementare de igienă şi patologie: carii dentare, stomatită, enterocolite, ciroză hepatică, litiază biliară, pancreatită.
  -  CIRCULAŢIA
    - – grupe sanguine, imunitate;
    - – activitatea cardiacă, parametri funcţionali – frecvenţă cardiacă, debit cardiac, tensiune arterială, puls arterial;
    - – circulaţia mare şi mică;
    - – noţiuni elementare de igienă şi patologie: cardiopatie ischemică, hemoragii interne şi externe, leucemii, anemii.
  -  RESPIRAŢIA
    - – ventilaţia pulmonară, transportul gazelor, schimbul de gaze, volume şi capacităţi respiratorii;
    - – noţiuni elementare de igienă şi patologie: gripă, fibroză pulmonară, emfizem.
  -  EXCREŢIA
    - – formarea şi eliminarea urinei;
    - – noţiuni elementare de igienă şi de patologie: cistită, nefrită, glomerulonefrită.
3. 2.3. FUNCŢIA DE REPRODUCERE

– sistemul reproducător: componente, fiziologie;
– sănătatea reproducerii: planificare familială, concepţie şi contracepţie, sarcina şi naşterea;
– noţiuni elementare de igienă şi de patologie: anexită, adenom de prostată.

CONŢINUTURI CLASA A XII-A

1. GENETICĂ
1. 1.1. GENETICĂ MOLECULARĂ
  -  ACIZII NUCLEICI – compoziţia chimică;
    - – structura primară şi secundară a ADN;
    - – tipuri de ARN, structură şi funcţii;
    - – funcţia autocatalitică şi heterocatalitică.
  -  ORGANIZAREA MATERIALULUI GENETIC: virusuri, procariote şi eucariote;
2. 1.2. GENETICĂ UMANĂ
  -  GENOMUL UMAN – complementul cromozomial.
  -  MUTAGENEZA ŞI TERATOGENEZA – anomalii cromozomiale asociate cancerului uman (fenotipul cancerului, agenţi carcinogeni).
  -  DOMENII DE APLICABILITATE ŞI CONSIDERAŢII BIOETICE ÎN GENETICA UMANĂ
    - – sfaturile genetice;
    - – diagnosticul prenatal;
    - – fertilizarea in vitro;
    - – clonarea terapeutică;
    - – terapia genică.
2. ECOLOGIE UMANĂ

 CARACTERISTICILE ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE ŞI MODALITĂŢI DE

INVESTIGARE; particularităţi ale biotopului şi biocenozei; relaţii interspecifice în ecosistemele antropizate.

IMPACTUL ANTROPIC ASUPRA ECOSISTEMELOR NATURALE: degradarea habitatelor, introducerea de specii noi, supraexploatarea resurselor biologice (defrişare, păşunat, pescuit, vânătoare), urbanizare şi industrializare, deteriorarea mediului prin poluare chimică, fizică, biologică.

C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAME DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA INFORMATICĂ BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA INFORMATICĂ

Specializările matematică-informatică şi matematică-informatică, intensiv informatică

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de bacalaureat 2011 INFORMATICA are statutul de disciplină opţională, fiind susţinută la proba E. d) în funcţie de filieră, profil şi specializare.
II. COMPETENŢE DE EVALUAT
- – construirea algoritmilor corespunzători unor prelucrări elementare şi reprezentarea lor prin intermediul programelor pseudocod şi programelor scrise în limbaj de programare (Pascal sau C/C++, la alegere);
- – analiza rezolvării unei probleme prin urmărirea evoluţiei valorilor variabilelor prelucrate de algoritmul corespunzător;
- – abstractizarea rezolvării prin construirea unor algoritmi echivalenţi;
- – identificarea şi utilizarea tipurilor de date predefinite specifice unui limbaj de programare;
- – definirea şi utilizarea unor tipuri de date proprii;
- – identificarea şi utilizarea operatorilor predefiniţi elementari;
- – identificarea şi utilizarea subprogramelor predefinite elementare;
- – identificarea şi utilizarea regulilor sintactice specifice limbajului de programare studiat;
- – definirea şi apelul unor subprograme proprii cu înţelegerea mecanismelor de transfer prin intermediul parametrilor;
- – identificarea proprietăţilor unor structuri de date necesare în rezolvarea problemelor cu ajutorul calculatorului şi utilizarea unor modele de memorare a acestora;
- – organizarea datelor ce intervin în rezolvarea unei probleme utilizând structuri de date adecvate;
- – organizarea etapelor de prelucrare ce formează un algoritm utilizând structuri de control şi module de program;
- – folosirea unor metode sistematice de rezolvare pentru probleme de generare;
- – analiza unor algoritmi echivalenţi de rezolvare a unei probleme în vederea alegerii algoritmului optim.
III. CONŢINUTURI

1. Algoritmi
1. 1.1. Noţiunea de algoritm, caracteristici
2. 1.2. Date, variabile, expresii, operaţii
3. 1.3. Structuri de bază (liniară, alternativă şi repetitivă)
4. 1.4. Descrierea algoritmilor (programe pseudocod)
2. Elementele de bază ale unui limbaj de programare (Pascal sau C, la alegere)
1. 2.1. Vocabularul limbajului
2. 2.2. Constante. Identificatori
3. 2.3. Noţiunea de tip de dată. Operatori aritmetici, logici, relaţionali
4. 2.4. Definirea tipurilor de date
5. 2.5. Variabile. Declararea variabilelor
6. 2.6. Definirea constantelor
7. 2.7. Structura programelor. Comentarii
8. 2.8. Expresii. Instrucţiunea de atribuire
9. 2.9. Citirea/scrierea datelor
10. 2.10. Structuri de control (instrucţiunea compusă, structuri alternative şi repetitive)
3. Subprograme predefinite
1. 3.1. Subprograme. Mecanisme de transfer prin intermediul parametrilor
2. 3.2. Proceduri şi funcţii predefinite
4. Tipuri structurate de date
1. 4.1. Tipul tablou
2. 4.2. Tipul şir de caractere
  - – operatori, proceduri şi funcţii predefinite pentru: citire, afişare, concatenare, căutare, extragere, inserare, eliminare şi conversii (şir  valoare numerică)
3. 4.3. Tipul înregistrare
5. Fişiere text
1. 5.1. Fişiere text. Tipuri de acces
2. 5.2. Proceduri şi funcţii predefinite pentru fişiere text
6. Algoritmi elementari
1. 6.1. Probleme care operează asupra cifrelor unui număr
2. 6.2. Divizibilitate. Numere prime. Algoritmul lui Euclid
3. 6.3. Şirul lui Fibonacci. Calculul unor sume cu termenul general dat
4. 6.4. Determinare minim/maxim
5. 6.5. Metode de ordonare (metoda bulelor, inserţiei, selecţiei, numărării)
6. 6.6. Interclasare
7. 6.7. Metode de căutare (secvenţială, binară)
8. 6.8. Analiza complexităţii unui algoritm (considerând criteriile de eficienţă durata de executare şi spaţiu de memorie utilizat)
7. Subprograme definite de utilizator
1. 7.1. Proceduri şi funcţii
  - – declarare şi apel
  - – parametri formali şi parametri efectivi
  - – parametri transmişi prin valoare, parametri transmişi prin referinţă
  - – variabile globale şi variabile locale, domeniu de vizibilitate
2. 7.2. Proiectarea modulară a rezolvării unei probleme
8. Recursivitate
1. 8.1. Prezentare generală
2. 8.2. Proceduri şi funcţii recursive
9. Metoda backtracking (iterativă sau recursivă)
1. 9.1. Prezentare generală
2. 9.2. Probleme de generare. Oportunitatea utilizării metodei backtracking
10. Generarea elementelor combinatoriale
1. 10.1. Permutări, aranjamente, combinări
2. 10.2. Produs cartezian, submulţimi
11. Grafuri
1. 11.1. Grafuri neorientate
  - – terminologie (nod/vârf, muchie, adiacenţă, incidenţă, grad, lanţ, lanţ elementar, ciclu, ciclu elementar, lungime, subgraf, graf parţial)
  - – proprietăţi (conex, componentă conexă, graf complet, hamiltonian, eulerian)
  - – metode de reprezentare (matrice de adiacenţă, liste de adiacenţă)
2. 11.2. Grafuri orientate
  - – terminologie (nod/vârf, arc, adiacenţă, incidenţă, grad intern şi extern, drum, drum elementar, circuit, circuit elementar, lungime, subgraf, graf parţial)
  - – proprietăţi (tare conexitate, componentă tare conexă)
  - – metode de reprezentare (matrice de adiacenţă, liste de adiacenţă)
3. 11.3. Arbori
  - – terminologie (nod, muchie, rădăcină, descendent, descendent direct/fiu, ascendent, ascendent direct/părinte, fraţi, nod terminal, frunză)
  - – metode de reprezentare în memorie (matrice de adiacenţă, liste ”de descendenţi”, vector ”de taţi”)

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA INFORMATICĂ

Specializarea ştiinţe ale naturii

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de bacalaureat 2011 INFORMATICA are statutul de disciplină opţională, fiind susţinută la proba E. d) în funcţie de filieră, profil şi specializare.
II. COMPETENŢE DE EVALUAT
- – construirea algoritmilor corespunzători unor prelucrări elementare şi reprezentarea lor prin intermediul programelor pseudocod şi programelor scrise în limbaj de programare (Pascal sau C/C++, la alegere);
- – analiza rezolvării unei probleme prin urmărirea evoluţiei valorilor variabilelor prelucrate de algoritmul corespunzător;
- – abstractizarea rezolvării prin construirea unor algoritmi echivalenţi;
- – identificarea şi utilizarea tipurilor de date predefinite specifice unui limbaj de programare;
- – definirea şi utilizarea unor tipuri de date proprii;
- – identificarea şi utilizarea operatorilor predefiniţi elementari;
- – identificarea şi utilizarea subprogramelor predefinite elementare;
- – identificarea şi utilizarea regulilor sintactice specifice limbajului de programare studiat;
- – identificarea proprietăţilor unor structuri de date necesare în rezolvarea problemelor cu ajutorul calculatorului şi utilizarea unor modele de memorare a acestora;
- – organizarea datelor ce intervin în rezolvarea unei probleme utilizând structuri de date adecvate;
- – organizarea etapelor de prelucrare ce formează un algoritm utilizând structuri de control;
- – analiza unor algoritmi echivalenţi de rezolvare a unei probleme în vederea alegerii algoritmului optim.
III. CONŢINUTURI
1. 1. Algoritmi
  1. 1.1. Noţiunea de algoritm, caracteristici
  2. 1.2. Date, variabile, expresii, operaţii
  3. 1.3. Structuri de bază (liniară, alternativă şi repetitivă)
  4. 1.4. Descrierea algoritmilor (programe pseudocod)
2. 2. Elementele de bază ale unui limbaj de programare (Pascal sau C, la alegere)
  1. 2.1. Vocabularul limbajului
  2. 2.2. Constante. Identificatori
  3. 2.3. Noţiunea de tip de dată. Operatori aritmetici, logici, relaţionali
  4. 2.4. Definirea tipurilor de date
  5. 2.5. Variabile. Declararea variabilelor
  6. 2.6. Definirea constantelor
  7. 2.7. Structura programelor. Comentarii
  8. 2.8. Expresii. Instrucţiunea de atribuire
  9. 2.9. Citirea/scrierea datelor
  10. 2.10. Structuri de control (instrucţiunea compusă, structuri alternative şi repetitive)
3. 3. Subprograme predefinite
  1. 3.1. Subprograme. Mecanisme de transfer prin intermediul parametrilor
  2. 3.2. Proceduri şi funcţii predefinite
4. 4. Tipuri structurate de date
  1. 4.1. Tipul tablou – tablouri unidimensionale
5. 5. Fişiere text
  1. 5.1. Fişiere text. Tipuri de acces
  2. 5.2. Proceduri şi funcţii predefinite pentru fişiere text
6. 6. Algoritmi elementari
  1. 6.1. Probleme care operează asupra cifrelor unui număr
  2. 6.2. Divizibilitate. Numere prime. Algoritmul lui Euclid
  3. 6.3. Şirul lui Fibonacci. Calculul unor sume cu termenul general dat
  4. 6.4. Determinare minim/ maxim
  5. 6.5. Metode de ordonare (metoda bulelor, inserţiei, selecţiei, numărării)
  6. 6.6. Interclasare
  7. 6.7. Metode de căutare (secvenţială, binară)
  8. 6.8. Analiza complexităţii unui algoritm (considerând criteriile de eficienţă durata de executare şi spaţiu de memorie utilizat)

NOTĂ: Programele de examen sunt realizate în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentelor programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume.

C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA GEOGRAFIE BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA GEOGRAFIE

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de bacalaureat 2011, Geografia are statutul de disciplină opţională, fiind susţinută la proba E. d) în funcţie de filieră, profil şi specializare.

Proba de examen este scrisă.

Programa pentru examen vizează Geografia pentru clasa a XII-a: Europa – România – Uniunea Europeană.
II. COMPETENŢE DE EVALUAT
1. 1. Utilizarea corectă şi coerentă a terminologiei specifice domeniului pentru prezentarea aspectelor definitorii ale spaţiului european şi naţional
2. 2. Identificarea poziţiei elementelor de geografie fizică şi umană ale Europei, ale României şi ale Uniunii Europene, reprezentate pe hărţi
3. 3. Explicarea unor succesiuni de fenomene şi procese naturale din mediul înconjurător (geografic), la nivelul continentului şi al ţării noastre
4. 4. Utilizarea reprezentărilor grafice şi cartografice, a datelor statistice pentru interpretarea realităţii geografice a Europei, a Uniunii Europene şi a unor ţări
5. 5. Analiza geografică a componentelor naturale şi sociale ale unui teritoriu la nivelul continentului şi al ţării noastre
6. 6. Prezentarea caracteristicilor de geografie fizică şi umană ale unui teritoriu
7. 7. Prezentarea comparativă a elementelor de geografie fizică şi umană din Europa şi din România
8. 8. Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale şi umane ale mediului geografic, dintre ştiinţe, tehnologie şi mediul înconjurător la nivelul continentului, al Uniunii Europene şi al României, prin analizarea unor sisteme şi structuri teritoriale şi funcţionale sau prin utilizarea datelor statistice şi a reprezentărilor grafice şi cartografice
9. 9. Prelucrarea informaţiei: transformarea (transferul) informaţiei dintr-un limbaj în altul, de exemplu din informaţii cantitative (date statistice) în reprezentări grafice, din reprezentări grafice în text sau în tabel etc.
10. 10. Realizarea de corelaţii între informaţiile oferite de diverse surse (texte geografice, tabele, reprezentări grafice şi cartografice, imagini etc.).
11. 11. Rezolvarea de probleme
III. CONŢINUTURI

Geografie. Europa – România – Uniunea Europeană (clasa a XII-a)

A. EUROPA ŞI ROMÂNIA – ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZĂ
1. 1. Spaţiul românesc şi spaţiul european
2. 2. Elemente fizico-geografice definitorii ale Europei şi ale României:
  - – relieful major (trepte, tipuri şi unităţi majore de relief)
  - – clima (factorii genetici, elementele climatice, regionarea climatică)
  - – hidrografia – aspecte generale; Dunărea şi Marea Neagră
  - – învelişul biopedogeografic
  - – resursele naturale
3. 3. Elemente de geografie umană ale Europei şi ale României
  - – harta politică a Europei; România ca stat al Europei
  - – populaţia şi caracteristicile ei geodemografice
  - – sistemul de oraşe al Europei
  - – activităţile economice – caracteristici generale
  - – sisteme de transport
4. 4. Mediu înconjurător şi peisaje
5. 5. Regiuni geografice în Europa şi în România:
  - – caracteristici ale unor regiuni geografice din Europa şi din România
  - – studiu de caz al unei regiuni geografice – Carpaţii
6. 6. Ţările vecine României
B. ROMÂNIA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ
1. 1. Formarea Uniunii Europene şi evoluţia integrării europene
2. 2. Caracteristici geografice, politice şi economice actuale ale Uniunii Europene
3. 3. Statele Uniunii Europene:
  - – privire generală şi sintetică
  - – Franţa, Germania, Regatul Unit, Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Austria
4. 4. România ca parte a Uniunii Europene:
  - – oportunităţi geografice ale României cu semnificaţie pentru Uniunea Europeană
  - – România şi ţările Uniunii Europene – interdependenţe geografice, economice şi culturale
5. 5. Problema energiei în Uniunea Europeană şi în România
C. EUROPA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ
1. 1. Problemele fundamentale ale lumii contemporane
2. 2. Rolul Europei în construirea lumii contemporane
3. 3. Uniunea Europeană şi ansamblurile economice şi geopolitice ale lumii contemporane
4. 4. Mondializare, internaţionalizare şi globalizare din perspectivă europeană
5. 5. Europa, Uniunea Europeană şi România în procesul de evoluţie a lumii contemporane în următoarele decenii

C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LOGICĂ ŞI ARGUMENTARE

BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LOGICĂ ŞI ARGUMENTARE

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2011, disciplina Logică şi argumentare are statutul de disciplină opţională fiind susţinută la proba E. d), în funcţie de filieră, profil şi specializare.
II. COMPETENŢE DE EVALUAT
-  Transpunerea unui enunţ din limbaj natural în limbaj formal şi din limbaj formal în limbaj natural
-  Utilizarea adecvată a conceptelor, operaţiilor şi instrumentelor specifice logicii în argumentare
-  Analizarea structurii şi/sau corectitudinii formelor şi operaţiilor logice
III. CONŢINUTURI

1. Introducere în Logică şi argumentare

Argumentarea şi structura argumentării
2. Analiza logică a argumentelor

Termenii: caracterizare generală (definire, tipuri de termeni); raporturi între termeni

Propoziţii: caracterizare generală (definire, structură); tipuri de propoziţii categorice şi compuse; raporturi între propoziţii

Raţionamente: caracterizare generală (definire, structură); tipuri de raţionamente

Definirea şi clasificarea: caracterizare generală; corectitudine în definire şi clasificare
3. Tipuri de argumentare

Deductivă: argumente/raţionamente imediate cu propoziţii categorice (conversiunea şi obversiunea); silogismul (caracterizare generală, figuri şi moduri silogistice, verificarea validităţii prin metoda diagramelor Venn); argumente/raţionamente cu propoziţii compuse; demonstraţia

Nedeductivă: inducţia completă; inducţia incompletă
4. Argumentare şi contraargumentare
- ■ Evaluarea argumentelor (validitatea argumentelor)
- ■ Erori de argumentare

C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA PSIHOLOGIE BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA PSIHOLOGIE

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2011, Psihologia are statutul de disciplină opţională fiind susţinută la proba E. d), în funcţie de filieră, profil şi specializare.
II. COMPETENŢE DE EVALUAT
-  Utilizarea adecvată a conceptelor specifice psihologiei
-  Analizarea şi exemplificarea proceselor psihice, a componentelor personalităţii, precum şi a corelaţiilor dintre ele
-  Explicarea specificului şi a rolului/importanţei diferitelor categorii de procese psihice şi componente ale personalităţii pornind de la elemente date (situaţii de viaţă, texte, concepte)
-  Argumentarea unui punct de vedere personal referitor la o anumită problematică psihologică
III. CONŢINUTURI

1. Procesele psihice şi rolul lor în evoluţia personalităţii
- ■ Procese cognitive senzoriale: caracterizare generală
- ■ Procese cognitive superioare: gândirea; memoria; imaginaţia
- ■ Activităţi şi procese reglatorii: limbajul, motivaţia; voinţa; afectivitatea; atenţia
2. Structura şi dezvoltarea personalităţii
- ■ Caracterizarea generală a personalităţii
- ■ Temperamentul
- ■ Aptitudinile; inteligenţa, ca aptitudine generală
- ■ Caracterul
- ■ Creativitatea

C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA ECONOMIE BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA ECONOMIE

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2011, Economia are statutul de disciplină opţională fiind susţinută la proba E. d), în funcţie de filieră, profil şi specializare.
II. COMPETENŢE DE EVALUAT
-  Utilizarea adecvată a conceptelor specifice disciplinei Economie
-  Analizarea, evaluarea şi exemplificarea comportamentului raţional al agenţilor economici în economia de piaţă
-  Analizarea, explicarea şi compararea unor procese şi fenomene specifice vieţii economice
-  Evaluarea unor fenomene economice
III. CONŢINUTURI

1. Consumatorul şi comportamentul său raţional
- ■ Nevoi şi resurse
- ■ Cererea
- ■ Consumatorul şi comportamentul său (costul de oportunitate, utilitatea economică)
2. Producătorul/întreprinzătorul şi comportamentul său raţional
- ■ Proprietatea şi libera iniţiativă
- ■ Oferta
- ■ Factorii de producţie şi combinarea acestora
- ■ Costuri, productivitate, profit, eficienţă economică
3. Piaţa –întâlnire a agenţilor economici
- ■ Relaţia cerere-ofertă-preţ în economia de piaţă
- ■ Mecanismul concurenţial
- ■ Forme ale pieţei: Piaţa monetară, Piaţa capitalurilor, Piaţa muncii
4. Economia deschisă.
- ■ U.E. – mecanisme de integrare economică

C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA SOCIOLOGIE BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA SOCIOLOGIE

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2011, Sociologia are statutul de disciplină opţională fiind susţinută la proba E. d), în funcţie de filieră, profil şi specializare.
II. COMPETENŢE DE EVALUAT
-  Utilizarea adecvată a metodelor, tehnicilor şi instrumentelor de investigare sociologică în analizarea unor fenomene şi procese sociale
-  Analizarea rolului şi stadiilor socializării
-  Identificarea şi analizarea unor comportamente şi probleme sociale
-  Argumentarea unui punct de vedere personal referitor la o anumită problematică sociologică
III. CONŢINUTURI

1. Perspectiva sociologică asupra societăţii. Metodologia cercetării sociologice
- ■ Specificul cunoaşterii sociologice. Metode, tehnici, procedee, instrumente ale investigaţiei sociologice
2. Societatea şi viaţa socială
- ■ Structura socială: status şi rol; relaţii sociale; grupuri sociale; grupuri mici
- ■ Instituţii şi organizaţii sociale: familia, şcoala, biserica, statul; partidele politice, ONG- urile
- ■ Socializarea: rol, stadii
- ■ Probleme sociale (discriminarea, infracţionalitatea, conflictele sociale, corupţia, sărăcia)

C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA FILOSOFIE BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA FILOSOFIE

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2011, Filosofia are statutul de disciplină opţională fiind susţinută la proba E. d), în funcţie de filieră, profil şi specializare.
II. COMPETENŢE DE EVALUAT
-  Precizarea semnificaţiei filosofice a unor concepte
-  Analizarea unui text filosofic din perspectiva temei, problemei, soluţiei propuse şi argumentelor cu care este susţinută soluţia
-  Analizarea comparativă şi critică a structurii argumentative a unor puncte de vedere filosofice, a premiselor şi a consecinţelor acestora
-  Argumentarea unui punct de vedere personal referitor la o problemă filosofică
III. CONŢINUTURI

1. Omul
- ■ Problematica naturii umane
- ■ Sensul vieţii
2. Morala
- ■ Teorii morale
- ■ Probleme de etică aplicată
3. Politica
- ■ Libertate şi responsabilitate social-politică
- ■ Egalitate şi dreptate
- ■ Teorii politice moderne şi contemporane
- ■ Drepturile omului
4. Cunoaşterea
- ■ Forme de cunoaştere şi tipuri de adevăr
- ■ Adevăr şi eroare
5. Filosofia
- ■ Filosofie şi viaţă

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

	Redacția Lex24
	Publicat in Repertoriu legislativ, 17/12/2024

Informatii Document

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA CROATĂ MATERNĂ

BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA CROATĂ MATERNĂ

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI

II. COMPETENŢE DE EVALUAT

III. PRECIZĂRI PRIVIND CONŢINUTURILE PROGRAMEI

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA PORTUGHEZĂ BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA PORTUGHEZĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI

II. COMPETENŢE DE EVALUAT

III. CONŢINUTURI

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA JAPONEZĂ BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA JAPONEZĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI

II. COMPETENŢE DE EVALUAT

III. CONŢINUTURI

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ITALIANĂ BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ITALIANĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI

II. COMPETENŢE DE EVALUAT

III. CONŢINUTURI

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA GREACĂ MODERNĂ

BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA GREACĂ MODERNĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI

II. COMPETENŢE DE EVALUAT

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA GERMANĂ MODERNĂ

BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA GERMANĂ MODERNĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI

II. COMPETENŢE DE EVALUAT

III. CONŢINUTURI

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA FRANCEZĂ BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA FRANCEZĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI

II. COMPETENŢE DE EVALUAT

III. CONŢINUTURI

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ENGLEZĂ BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ENGLEZĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI

II. COMPETENŢE DE EVALUAT

III. CONŢINUTURI RECOMANDATE (pentru toate specializările)

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ

BACALAUREAT 2011

TIP PROGRAMĂ: PROFIL REAL ŞI PEDAGOGIC

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA

I. IITEPATYPA – LITERATURA

II. rPAMATlfKA – GRAMATICA

III. )]lfT5JqA IITEPATYPA – LITERATURĂ PENTRU COPII

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA EBRAICĂ BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA EBRAICĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI

II. COMPETENŢE DE EVALUAT

III. CONŢINUTURI

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA TURCĂ MATERNĂ

BACALAUREAT 2011

TIP PROGRAMĂ: PROFIL TEOLOGIC ŞI PEDAGOGIC

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA TURCĂ MATERNĂ (PROFIL TEOLOGIC ŞI PEDAGOGIC)

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ

BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ