ANEXE din 31 august 2004

1. 2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi in raport cu numărul de ore de studiu săptămânal . Diferenţierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ ( micşorând / mărind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru )

   şi nu calitativ (micşorând/ mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).

2. 3. Textele necunoscute folosite pentru cele două probe de examen nu exclud sau nu trebuie să neglijeze , sub nici o formă, studierea textelor din manual, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:

   să se exprime mai corect şi să comunice mai bine oral şi în scris;

   să-şi însuşească structuri gramaticale noi , să şi le consolideze pe cele vechi;

   să înveţe cuvinte şi expresii noi şi să _înveţe sensuri vari te ale aceluiaşi cuvânt în

   •• contexte diferite; să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri şi registre;

   să înveţe a considera şi a aborda orice text nou din manual ca pe un text necunoscut; să înveţe să analizeze şi să comenteze un text, exprimând opinii şi judecăţi de valoare personale;

   să înveţe cum să găsească anumite detalii / exemple pentru susţinerea opiniilor personale;

   să-şi îmbogăţească cunoştinţele legate de cultura şi civilizaţia franceză.

   MINISTERUL EDUCATIEI ŞI CERCETĂRII BACALAUREAT 2005

   PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA ITALIANĂ

   I. STATUTUL DISCIPLINEI

   În conformitate cu prevederile actualei Legi a învăţământului, absolvenţii tuturor claselor de liceu vor susţine, ca probă obligatorie, un examen oral la una din limbile moderne studiate. De asemenea, pot alege o limbă străină la probele opţionale.

   Examenul de limba italiană va păstra aceeaşi structură în ceea ce priveşte:

   • • probele (orală, ca probă obligatorie, sau scrisă, ca probă la alegere);

   • • repartizarea în funcţie de numărul de ore de studiu săptămânal :1-2 ore, 3-4 ore (indiferent de nivel , L1 sau L2), bilingv şi Minorităţi/L3, pentru ambele probe (oral şi scris);

   • • competenţele de evaluat, şi, în general, conţinuturile şi tipurile de itemi (subiecte).

   Atât pentru proba orală, ca probă obligatorie, cât şi pentru proba scrisă, candidaţii tuturor profilurilor, inclusiv Minorităţi, vor fi evaluaţi pe baza unor texte nescunoscute I nestudiate la clasă. Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilităţi de comunicare orală sau în scris.

   li. COMPETENŢE DE EVALUAT

   1. 1. PROBA ORALĂ

      Pentru a evalua competenţa de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi, indiferent de numărul de ore săptămânal de studiu:

      • • să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut I nestudiat la clasă .

      • • să demonstreze capacitatea de a înţelege un text prin :

        • – identificarea sensului cuvintelor şi a relaţiilor semantice ;

        • – recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate;

        • – traducere ;

        • – rezumarea informaţiei pertinente (desprinderea ideilor principale) / reformularea textului prin contragere/ reducere.

          Candidaţii pot face trimiteri la / asociaţii cu alte texte cunoscute sau cu propria experienţă de viată.

      • • să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin :

        • – folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale ;

        • – răspuns la întrebări;

        • – rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru ;

        • – relatarea unui eveniment/ unui fapt divers / unei întâmplări / unei experienţe personale, descriere, prezentarea/ comentarea unui subiect, dovedind capacitatea de a construi un discurs (monolog) convingător, logic şi coerent, integrând exemple sau argumente interesante, relevante şi un punct de vedere personal.

        • – emiterea unor judecăţi de valoare, comentarea unui paragraf/ unei idei/ ideilor textului , exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile / continutul textului respectiv.

        • – transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă şi invers, pornind de la un text.

          Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experienţă.

      • • să demonstreze capacitatea de a participa activ la conversaţie (interacţiune orală) în situaţie de examen.

   2. 2. PROBA SCRISĂ

      Pentru evaluarea competenţei de comunicare în scris, candidaţii vor fi solicitaţi :

      • • să dovedească capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut I nestudiat la clasă prin:

        • – identificarea informaţiilor semnificative din text prin : exerciţii (cu alegere duală/

          multiplă/ răspuns la întrebări/ text lacunar ,etc.)/ rezumarea textului (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante);

        • – comentarea unui paragraf/ a unei idei / a ideilor textului ; exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile I conţinutul textului respectiv ;

        • – identificarea sensului unor cuvinte şi a relaţiilor semantice ;

        • – recunoaşterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate.

      • • să dovedească capacitatea de a analiza şi interpreta textul dat prin construirea unui discurs scris logic, coerent şi convingător.

      • • să dovedească capacitatea de exprimare în scris prin :

        • – folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate;

        • – rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru ;

        • – desprinderea ideilor semnificative dintr-un texVarticol qe ziar;

        • – redactarea unui C.V. I unei scrisori personale I unui articol de presă, integrând argumente, comentarii, un punct de vedere personal ;

        • – descrierea unor locuri (cunoscute/ imaginare) I activităţi ; descrierea I

          caracterizarea unui personaj / unei persoane/ unei personalităţi marcante;

        • – relatarea unui eveniment şi a unei experienţe personale

        • – continuarea unui text, unei idei / construirea unui text pe un subiect /o temă dată;

        • – redactarea unui eseu structurat/ comentarea unui subiect / exprimarea şi / sau argumentarea unei opinii personale/ unui punct de vedere , pe baza unui text/ unei teme date, susţinută de exemple sau argumente interesante şi relevante .

        • – rezumarea unui text

        • – transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă şi invers.

      • • să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat prin traducerea în/din limba italiană a unui text literar (bilingv) / neliterar (1-2 ore, 3-4 ore şi minorităţi) .

1. III. CONŢINUTURI

   1. 1. LIMBA ITALIANĂ: 1-2 ore, 3-4 ore şi bilingv

      1. 1.1. TEMATICA

         Temele pentru monologuri sau redactări sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general:

         • • Viaţa personală şi socială: problemele adolescenţei (alegerea unei meserii, somajul, droguri, tutun, alcool, SIDA; conflict între generaţii, … ); valori şi non-valori umane, drepturile omului; angajarea socială; tinerii şi idolii lor, pasiuni şi sentimente (prietenia, solidaritatea,… ), petrecerea timpului liber (lectura, muzică, sport,… )

         • • Viaţa cotidiană:: relaţii şi convenienţe sociale (în familie, în magazin, pe stradă, corespondenţă,… ); viaţa cultural-artistică (spectacole, muzică…),mass-media, publicitate; turism, mediul înconjurător (flora, fauna, protecţia mediului); marile probleme şi conflicte ale epocii contemporane la început de mileniu III.

         • • Spaţiul cultural italian: patrimoniul turistic, artistic şi cultural italian şi european; evenimente marcante istorico-culturale italiene, personalităţi; artă, cultură şi civilizaţie (mituri ale culturii italiene, cinematografia italiană reprezentativă);

         • • Comunitatea europeană: spirit comunitar, interculturalitate.

      2. 1.2. ACTE DE VORBIRE.

         Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elemente şi structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programa de limba italiană pentru ciclul liceal *:

         • – a angaja, a continua, a încheia o conversaţie

         • – a prezenta / a face o expunere pe o temă dată

         • – a realiza descrieri / prezentări de locuri, obiecte, persoane, oraşe

         • – a exprima o opinie, o judecată/ a argumenta

         • – a exprima gusturi şi preferinţe

         • – a relata (o discuţie, un eveniment, o suită de evenimente)

         • – a rezuma o discuţie

         • – a-şi exprima acordul /dezacordul

         • – a exprima îndoiala, satisfacţia, regretul

         • – a exprima posibilitatea / imposibilitatea

         • – a exprima intenţia de a face / a nu face ceva

         • – a exprima necesitatea /obligaţia

         • – a exprima admiraţia / dezaprobarea

         • – a exprima stări emoţionale

      3. 1.3. COMUNICARE IN SCRIS

         – a rezuma un text

         a caracteriza o persoană, personaj a redacta o scrisoare, un CV

         a redacta o povestire, o descriere (obiecte, persoane, personaje) a redacta un eseu

      4. 1.4. CONTINUTURI LINGVISTICE.

         Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform programei de limba italiană pentru ciclul liceal*.

         Lexic: Articolul: Substantivul: Adjectivul:

         Numeralul: Pronumele:

         relaţii semantice (sinonime, antonime, omonime, familii de cuvinte) hotărât, nehotărât, partitiv ;

         gen, număr ; exprimarea cazurilor; nominalizarea.

         acordul adj. calificativ; gradele de comparaţie (forme sintetice) ; sensul şi comportamentul unor adjective în funcţie de poziţia faţă de substantiv (buono, grande, alto, bravo, semplice, vecchio, certo, qualunque, qualsiasi, diverso); adjective pronominale (posesive, demonstrative, interogative şi nehotărâte).

         cardinal, ordinal, distributiv; exprimarea secolelor, a procentelor; a operaţiilor aritmetice.

         personal (de politeţe, N., D., Ac., forme combinate), poziţia proclitică şi enclitică a pronumelui personal faţă de verb, pronumele pos sivă demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât (forme frecvente); locul pronumelor personale (C.O.D. şi C.0.1) în propoziţii afirmative, negative şi imperative; pronumele ne şi ci (vi).

         Verbul:

         Adverbul: Prepoziţia:

         Conjuncţia: Sintaxa:

         modul indicativ (timpuri simple şi compuse), condiţional (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut), imperativ, infinitiv (prezent, trecut), gerunziu (prezent, trecut) , participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut; diateză activă , reflexivă şi pasivă.

         tipuri, gradele de comparaţie ;

         prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionale, prepoziţiile articulate şi folosirea prepoziţiilor.

         conjuncţiile şi locuţiunile conjuncţionale, coordonatoare, subordonatoare.

         concordanţa la indicativ; folosirea conjunctivului: după verbe de voinţă, îndoială, sentimente , după conjuncţii , locuţiuni conjuncţionale , expresii impersonale; concordanţa la conjunctiv; exprimarea: cauzei, consecinţei, scopului, ipotezei (se ipotetico);

         • • conţinuturi comune, L1 şi L2, conform Programei şcolare de Limba italiană, seria liceu , voi. 3, Aria curnculară Limbă ŞI Comunicare, Tipogrup press , Buc. 2001: Programa şcolară de Limba italiană pentru clasa a X-a, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5128 / 21.12.1999 şi modificată prin Ordinul ministrului educaţiei şI cercetării nr. 3915/ 31.05.2001; Programa şcolară de Limba italiană pentru clasele a XI-a – a XII-a au fost aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4805/05.10.2000 şI modificate prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3915/31.05.2001.

   2. 2. LIMBA ITALIANĂ: MINORITĂŢI

      1. 2.1. TEMATICĂ

         • • Universul personal: identitate; adolescenţa, vârsta aspiraţiilor; relaţiile cu familia, relaţiile dintre tineri, preocupări specifice tinerilor (vestimentaţie, spectacol, sport, muzică, excursii, formarea culturală, Internet. ..), C.V.; gustul aventurii cunoaşterii.

         • • Viaţa cotidiană: poştă; mijloace de transport; strada: automobilul şi semnele de circulaţie; călătoria, mijloc de cunoaştere, (la mare, la munte, la ţară); corespondenţa personală; fenomene sociale negative (violenţă, rasism, droguri, alcool, tutun); mediul înconjurător (flora, fauna, protecţia mediului).

         • • Spaţiul cultural italian: obiective turistice şi culturale (monumente, oraşe); sărbători tradiţionale; bucătăria italiană; muzica şi cinematografia italiană, personalităţi ale spaţiului cultural italian.

      2. 2.2. ACTE DE VORBIRE

         a se prezenta

         a angaja, a continua, a termina o conversaţie

         a cere I a da informaţii (de orientare, de timp, oră, întâlnire, program de lucru,...) a exprima o opinie personală

         stări sufleteşti, evenimente a exprima o stare fizică

         a exprima gusturi şi preferinţe

         a exprima o dorinţă, un sentiment (satisfacţie, bucurie, teamă...) a propune/ a invita, a accepta/ a refuza

         a cere cuiva ceva / a comanda a exprima acordul / dezacordul

         a se scuza , a răspunde la scuze a face o urare, a felicita

         a sfătui, a recomanda

         a exprima posibilitate, imposibilitatea

      3. 2.3. COMUNICARE ÎN SCRIS

         a redacta un dialog scurt, un comentariu

         a redacta o descriere (peisaje, obiecte, persoane) a redacta un text pe .o temă familiară

         a redacta scrisori personale a rezuma un text

      4. 2.4. CONŢINUTURI LINGVISTICE

   Articolul: Substantivul: Adjectivul:

   Pronumele:

   Numeralul: Verbul:

   Adverbul: Prepoziţia: Conjuncţia :

   hotărât, nehotărât, partitiv, folosirea articolului gen, număr, substantive cu plural neregulat

   adjective calificative, grade de comparaţie şi comportamentul adjectivelor „bello” şi „quello”.

   personal (subiect, C.O.D. şi C.0.1.), interogativ, relativ, demonstrativ, nehotărât ; forme combinate de pronume.

   cardinal, ordinal, exprimarea procentelor şi a secolelor.

   modul indicativ, modul conjunctiv (prezent, trecut, imperfect, mai mult ca perfect), modul condiţional (prezent şi trecut), modurile nepersonale ; folosirea modului conjunctiv ; concordanţa timpurilor la modul indicativ şi conjunctiv ; periodo ipotetico ; diateza pasivă.

   de mod, de timp şi de loc ; adverbele relative ; particulele ne şi ci (v1)

   prepoziţii simple şi articulate.

   conjuncţii coordonatoare şi subordonatoare

   •• conţinuturi Minorităţi, conform programei şcolare de limba italiană, seria liceu , voi. 3, Aria curriculară Limbă şi Comunicare, Tipogrup press , Buc. 2001: Programa şcolară de Limba italiană pentru clasa a X-a, aprobată prin Ordinull ministrului educaţiei naţionale nr. 5128 / 21.12.1999 şi modificată prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3915/ 31.05.2001; Programa şcolară de Limba italiană pentru clasele a XI-a – a XII-a au fost aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4805/05.10.2000 şi modificate prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3915/ 31.05.2001.

   1.4. I 2.4. TEXTE.

   Textele de examen vor diferi ca grad de dificultate, descrescând de la bilingv la Minorităţi. Aceste texte vor fi selectate din cărţi , ziare, reviste în limba italiană.

2. IV. PRECIZĂIU

1. 1. Timpul de lucru este :

   1. a) proba orală : 15 minute ;

   2. b) proba scrisă : 3 ore.

2. 2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi in raport cu numărul de ore de studiu săptămânal.

NOTĂ:

Conform "Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat

2005", pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajută la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.

Pentru 111formatii teoreticesuplimentare, se poate consulta capilolul Consideraţii generale din Programa de L11nba Engleză pentru bacalaureatul 2003

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

BACALAUREAT 2005

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA SPANIOLĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI

în conformitate cu prevederile actualei Legi a învăţământului, absolvenţii tuturor claselor de liceu vor susţine ca probă obligatorie un examen oral la una din limbile moderne studiate. De asemenea, pot alege o limbă străină şi la una din probele opţionale.

11. COMPETENŢE DE EVALUARE

1. 1. PROBA ORALĂ

   Pentru a evalua competenţa de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi, indiferent de numărul de ore săptămânal de studiu:

   • • să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut I nestudiat la clasă .

   • • să demonstreze capacitatea de a înţelege un text prin :

     • – identificarea sensului cuvintelor şi a relaţiilor semantice ;

     • – recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate;

     • – traducere ;

     • – rezumarea informaţiei pertinente (desprinderea ideilor principale) / reformularea textului prin contragere I reducere.

       Candidaţii pot face trimiteri la / asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienţă de viată.

   • • să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin :

     • – folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale ;

     • – răspuns la întrebări; .

     • – rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru ;

     • – relatarea unui eveniment/ unui fapt divers / unei întâmplări / unei experienţe personale, descriere, prezentarea/ comentarea unui subiect, dovedind capacitatea de a construi un discurs (monolog) convingător, logic şi coerent, integrând exemple sau argumente interesante, relevante şi un punct de vedere personal.

     • – emiterea unor judecăţi de valoare, comentarea unui paragraf/ unei idei/ ideilor textului , exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile / conţinutul textului respectiv.

     • – transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă şi invers, pornind de la un text. Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experienţă.

   • • să demonstreze capacitatea de a participa activ la conversaţie (interacţiune orală) în situaţie de examen.

2. 2. PROBA SCRISĂ

   Pentru evaluarea competenţei de comunicare în'scris, candidaţii vor fi solicitaţi :

   • • să dovedească capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut I

     nestudiat la clasă prin:

     • – identificarea informaţiilor semnificative din text prin : exerciţii (cu alegere duală/ multiplă/ răspuns la întrebări I text lacunar ,etc.)/ rezumarea textului (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante);

     • – comentarea unui paragraf/ a unei idei / a ideilor textului ; exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile / conţinutul textului respectiv ;

     • – identificarea sensului unor cuvinte şi a relaţiilor semantice ;

     • – recunoaşterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate.

• • să dovedească capacitatea de a analiza şi interpreta textul dat prin construirea unui discurs scris logic, coerent şi convingător.

• • să dovedească capacitatea de exprimare în scris prin :

  • – folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate;

  • – rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru ;

  • – desprinderea ideilor semnificative dintr-un text/articol de ziar;

  • – redactarea unui C.V. / unei scrisori personale/ unui articol de presă, integrând argumente, comentarii, un punct de vedere personal;

  • – descrierea unor locuri (cunoscute/ imaginare)/ activităţi ; descrierea I

    caracterizarea unui personaj / unei persoane / unei personalităţi marcante;

  • – relatarea unui eveniment şi a unei experienţe personale

  • – continuarea unui text, unei idei / construirea unui text pe un subiect /o temă dată;

  • – redactarea unui eseu structurat/ comentarea unui subiect / exprimarea şi / sau argumentarea unei opinii personale / unui punct de vedere , pe baza unui text / unei teme date, susţinută de exemple sau argumente interesante şi relevante .

  • – rezumarea unui text

  • – transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă şi invers.

• • să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat prin traducerea în/din limba spaniolă a unui text literar (bilingv)/ neliterar (1-2 ore, 3-4 ore şi minorităţi).

NOTĂ: Atât la oral, cât şi la scris, se vor elabora următoarele tipuri de bilete:

• • 1-2 ore • 3-4 ore • bilingv • Minorităţi / L3

Biletele vor conţine texte necunoscute. Selecţia acestora, în ce priveşte gradul de dificultate, se va face în funcţie de numărul de ore alocate pe săptămână. Din punctul de vedere al tematicii, conţinutul textelor se va axa pe:

1. 1. Universul personal şi social/profesional

2. 2. Universul cotidian

3. 3. Oameni şi locuri

4. 4. Timpul liber

5. 5. Pasiuni

6. 6. Societatea şi civilizaţia contemporană

7. 7. Mijloace de comunicare în societatea modernă

8. 8. Mediul înconjurător

9. 9. Obiceiuri şi tradiţii (hispanice şi româneşti)

10. 10. Elemente de cultură şi civilizaţie hispanică

11. 11. Comunitatea europeană

    III. CONTINUTURI ELEMENTE DE LEXIC SI DE SEMANTICĂ

    Elementele de lexic şi de semantică se învaţă, se dezvoltă şi se folosesc pe măsură ce se

    achiziţionează şi celelalte competenţe lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat , evaluarea acestor elemente vizează varietatea , adecvarea şi gradul de stăpânire al vocabularului (inclusiv pronunţia şi ortografierea corectă).

    TEXTE şi TEME

    pentru comunicarea orală şi scrisă.

    Textele şi temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:

    1. a) Sursa: pasaje din cărţi , articole de presă (din ziare, reviste) în limba spaniolă;

    2. b) Tipul de text : text autentic literar / neliterar;

    3. c) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil (150 – 350 de cuvinte)

    4. d) Dificultate : în funcţie de profil.

Textele de examen nu vor depăşi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba spaniolă, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescând de la bilingv la Minorităţi/ L3.

BILINGV

GRAMATICA

1. 1. Articolul

   • – hotărât şi nehotărât

   • – modificări eufonice

   • – omiterea articolului

   • – valorile neutrului Io

2. 2. Substantivul

   • – genul şi numărul substantivelor

   • – substantive defective de număr

   • – cazuri speciale de schimbare a sensului în functie de gen

   • – funcţiile dativului • •

3. 3. Adjectivul

   • – grade de comparaţie (inclusiv forme neregulate)

   • – apocopare şi modificări de sens în funcţie de situarea faţă de substantiv

   • – adjectivul posesiv

   • – adjectivul demonstrativ

   • – adjective nehotărâte

4. 4. Pronumele

   • – pronumele personal (forme accentuate/neaccentuate)

   • – pronumele posesiv

   • – pronumele reflexiv

   • – pronumele relativ

   • – pronumele interogativ

   • – interogaţia directă/indirectă

   • – pronumele nehotărîte

   • – valorile lui se

5. 5. Verbul

   • – formele şi folosirea timpurilor şi modurilor

   • – clase de verbe neregulate

   • – timpurile naraţiunii şi ale descrierii

   • – folosirea verbelor ser şi estar cu valoare predicativă

   • – folosirea verbelor ser/estar cu valoare copulativă

   • – perifraze verbale (estar,ir, llevar,  andar,venir,  seguir+ gerunziul; perifraze incoative şi terminative cu infinitivul; perifraze verbale obligative)

   • – diateza pasivă ser-estar

     • – substantivizarea infinitivu.lui

     • – exprimarea probabilităţii

6. 6. Adverbul

   • – de timp, de loc, de mod

   • – interogativ/relativ

   • – negativ

   • – adverbul de probabilitate

7. 7. Prepoziţia

   • – prepoziţii simple şi compuse

   • – contrast de-desde, QQL-para, _f!-en

8. 8. Conjuncţia

   • – conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale

9. 9. Sintaxa

   • – subordonata temporală, condiţională, finală, relativă, cauzală, consecutivă, concesivă

   • – concordanţa timpurilor

   • – stil direct/ indirect 1Q; Lexicologia

   • – familia de cuvinte

   • – derivare şi compunere

   • – sinonime, antonime, omonime, paronime, câmp semantic

   • – accentul – rol de distingere între paronime

ACTE DE VORBIRE

• – a caracteriza persoane / personaje

• – a exprima opinia

  a exprima o judecată / dorinţă

• – a comunica prin telefon

• – a relata o intrigă

• – a r.elata un eveniment posibil

• – a justifica/ a argumenta

• – a descrie un peisaj

• – a exprima un sentiment

• – a interzice

• – a trage concluzii

• – a da / a cere informaţii practice•

• – a convinge

• – a exprima o ipoteză

  COMUNICARE SCRISĂ

• – a comunica prin scrisori / a redacta o scrisoare de răspuns

• – a redacta o caracterizare a unei persoane/ personaj

• – a descrie un peisaj

• – a rezuma o intrigă

• – a redacta un eseu

• – a redacta o naraţiune, respectând anumite cerinţe

• – a redacta o scrisoare oficială / CV

1-2 ore, 3-4 ore

1. 1. Articolul

   • – hotărât şi nehotărât

   • – modificări eufonice

     GRAMATICA

     – valorile articolului neutru Io

2. 2. Substantivul

   • – substantive defective de număr

   • – formarea prin derivare şi compunere

   • – genul şi numărul substantivelor

3. 3. Adjectivul

   • – apocopare

   • – modificarea de sens în funcţie de poziţia faţă de substantiv

   • – grade de comparaţie (forme regulate/ neregulate)

   • – adjectivul posesiv

   • – adjective nehotărâte şi distributive

4. 4. Pronumele

   • – personal – forme neaccentuate (dativ, acuzativ)

   • – reflexiv

   • – posesiv

   • – nehotărât şi negativ

   • – interogativ

   • – relativ

   • – valorile lui se

5. 5. Verbul

   • – formele şi folosirea timpurilor şi modurilor

   • – folosirea verbelor ser şi estar cu valoare predicativă

   • – folosirea verbelor ser/ estar cu valoare copulativă

   • – perifraze verbale (estar, sequir,lr + gerunziul; perifraze incoative şi terminative)

   • – diateza pasivă cu ser – estar

6. 6. Adverbul

   • – de timp, de loc, de mod

   • – negativ

   • – relativ

   • – interogativ

7. 7. Prepoziţia

   • – sensuri de bază ale prepoziţiilor E!, con, de, en,QQr, para…

   • – opoziţiile E!fen, por/para

   • – corelaţiile de/-9, desde/hasta

   • – prepoziţii grupate

8. 8. Sintaxa

   -coordonarea

   • – subordonarea temporală, cauzală, condiţională, concesivă, consecutivă, relativă

   • – si condiţional

   • – stil direct/indirect – corespondenţa timpurilor

9. 9. Lexicologie

   • – familia de cuvinte

   • – sinonime

   • – antonime

   • – omonime

   • – câmpuri semantice

ACTE DE VORBIRE

• – a relata activităţi la trecut, prezent şi viitor

• – a exprima o dorinţă / un sentiment / o judecată

• – a comunica prin telefon •

• – a exprima opinia

• – a formula o invitaţie

• – a accepta /a refuza

• – a descrie persoane I locuri

  a caracteriza persoane / personaje

• – a exprima visuri / speranţe

  a cere / a da informaţii practice

• – a convinge

• – a exprima o ipoteză

  COMUNICAREA SCRISĂ

• – a comunica prin scrisori / a redacta o scrisoare de răspuns / a redacta o scrisoare oficială /CV

• – a redacta o invitaţie / a răspunde în scris la o invitaţie

• – a caracteriza persoane / personaje

• – a rezuma un text

• – a redacta un text narativ a redacta un eseu

Minorităţi / L3

GRAMATICA

1. 1. Articolul

   – hotărât şi nehotărât

2. 2. Substantivul

   – gen şi număr (cazuri particulare)

3. 3. Numeralul

   • – cardinal şi ordinal

4. 4. Adjectivul

   • – gradele de comparaţie

5. 5. Pronumele

   • – personal (forme accentuate şi neaccentuate)

   • – demonstrativ

   • – posesiv

   • – relativ

   • – interogativ

6. 6. Verbul

   • – forma şi folosirea timpurilor şi a modurilor

     perifraze verbale uzuale (estar+ gerunziu, ir a + infinitiv, perifraze obligative, incoative şi terminative)

   • – folosirea verbelor ser şi estar

   • – exprimarea probabilităţii

7. 7. Adverbul

   • – de timp, de loc, de mod

8. 8. Prepoziţia

   • – principalele prepoziţii:.§, de, con, sobre...

9. 9. Conjuncţia

   • – conjuncţii coordonatoare

   • – conjuncţii subordonatoare 10.Sintaxa

   • – coordonarea

   • – subordonarea temporală, cauzală, condiţională, concesivă, consecutivă şi relativă

   • – şl_condiţional

   • – stil direct / indirect

11. Semantică

• – familia de cuvinte

• – sinonime antonime

• – câmpuri semantice

ACTE DE VORBIRE

a se prezenta I a prezenta pe cineva a cere I a oferi informaţii

a relata o întâmplare

a exprima o părere personală

a exprima preferinţe / dorinţe / sentimente a comunica prin telefon

a recomanda

a exprima o îndoială a exprima obligaţia

a descrie un personaj

– a exprima visuri / speranţe a exprima cantitatea

COMUNICARE SCRISĂ

a redacta scrisori personale

a redacta un text pe o temă familiară

– a caracteriza persoane I personaje a rezuma un text

a redacta o povestire

a redacta mesaje formale (CV, scrisori) a completa formulare tipizate

IV. PRECIZĂRI

1. 1. Proba orală :

   • – timpul de lucru: 15 minute

   • – prezentarea : 1O minute.

     Proba scrisă :

   • – timpul de lucru: 3 ore.

2. 2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi in raport cu numărul de ore de studiu săptămânal . Diferenţierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ ( micşorând I mărind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru )

şi nu cantitativ (micşorând I mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).

NOTĂ:

Conform "Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat

2005", pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajută la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII BACALAUREAT 2005

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA PORTUGHEZĂ

1. I. STATUTUL DISCIPLINEI

   În conformitate cu prevederile Legii învăţământului în vigoare, toţi absolvenţii învăţământului liceal vor susţine un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca probă obligatorie (proba b). De asemenea, pot alege o limbă modernă pentru examenul scris, ca probă opţională (proba e sauj).

   Luând în considerare noul Plan-cadru pentru învăţământul liceal şi Programele şcolare, examenul de bacalaureat 2005 menţine aceeaşi structură în ceea ce priveşte:

   probele (orală, ca probă obligatorie, sau scrisă, ca probă la alegere);

   competenţele de evaluat, şi, în general, conţinuturile şi tipurile de itemi (subiecte); repartizarea pe categorii de teste, pentru ambele probe (oral şi scris), în funcţie de numărul de ore de studiu săptămânal:

   • • 3-4 ore

   • • bilingv

   Atât pentru proba orală, cât şi pentru proba scrisă, candidaţii tuturor profilurilor, vor fi evaluaţi pe baza unor texte necunoscute I nestudiate la clasă.

   Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilităţi de comunicare orală sau în scris şi nu pe conţinutul textelor din manuale.

2. II. COMPETENŢE DE EVALUAT

   Competenţele generale şi specifice sunt aceleaşi pentru toate profilurile (3-4 ore ş1 clase bilingve), în foncţie de probă (oral/scris).

   1. 1. LIMBA PORTUGHEZĂ: 3-4 ore şi clase bilingve

      1. 1.1. PROBA ORALĂ

         Pentru a evalua competenţa de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi, indiferent de numărul de ore săptămânal de studiu:

         • • să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut I nestudiat la clasă.

         • • să demonstreze capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut prin: identificarea sensului cuvintelor şi a relaţiilor semantice;

           recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate; răspuns la întrebări (chestionar);

           traducere/ retroversiune;

           rezumarea informaţiei pertinente (desprinderea ideilor principale) / reformularea textului prin contragere/ reducere;

           exprimarea propriilor păreri în legătură cu o afirmaţie / ideile / conţinutul textului dat, comentarea unui paragraf/ unei idei/ ideilor textului respectiv.

           Candidaţii pot face trimiteri la / asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienţă de viaţă.

           • • să demonstreze capacitatea de exprimare p1in:

             folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot, parcursul comunicării orale;

             rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru;

             relatarea unui eveniment / fapt divers / unei întâmplări / unei experienţe personale; prezentarea unui film / unei cărţi; descrierea unui obiect, unei persoane I unui personaj, unei activităţi, unor locuri cunoscute / imaginare; prezentarea / comentarea unui subiect, printr-un discurs (monolog) convingător, logic şi coerent pe o temă dată, integrând exemple relevante şi un punct de vedere personal.

             Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experienţă.

           • • să demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversaţie (interacţiune orală) în situaţie de examen.

      2. 1.2. PROBĂ SCRISĂ

         Pentru evaluarea competenţei de comunicare în scris, candidaţii vor fi solicitaţi:

         • • să dovedească capaciatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut I nestudiat la clasă prin:

           identificarea sensului unor cuvinte şi a relaţiilor semantice;

           recunoaşterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate; identificarea informaţiilor semnificative din text: exerciţii (cu alegere duală / multiplă / răspuns la întrebări / text lacunar etc.) / rezumarea textului (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante);

           exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile / conţinutului textului; comentarea unui paragraf/ unei idei/ ideilor textului.

         • • să dovedească capacitatea de exprimare în scris prin:

           valorificarea adecvată a competenţelor lingvistice dobândite (lexicale, semantice, gramaticale, de ortografiere corectă);

           rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru;

           relatarea unui eveniment / unui fapt divers / unor întâmplări / unei experienţe personale;

           descrierea unor obiecte/ locuri (cunoscute I imaginare) / activităţi; descrierea/ caracterizarea unui personaj/ unei persoane/ unei personalităţi marcante; construirea unui interviu / dialog situaţional (pornind sau nu de la reperele oferite de text);

           redactarea unui C.V. I unei cărţi poştale / felicitări / scrisori (personale / administrative) intesrând argumente, comentarii, un punct de vedere personal;

           construirea unui discurs logic şi coerent, pe baza unei teme, pornind de Ia o afirmaţie / un text dat: continuarea unui text / unei idei, comentarea unui subiect

           / exprimarea şi / sau argumentarea unei opinii personale / unui punct de vedere; redactarea unui eseu structurat I liber.

           • • să dovedească capacitatea de a realiza un tran fer lingvistic adecvat: p1in traducerea în/ din limba portugheză a unui text literar (clase bilingve)/ neliterar (3-4 ore).

3. III. CONŢINUTUIU

   1. 1. LIMBA PORTUGHEZĂ: 3-4 ore şi bilingv

      1. 1.1 ELEMENTE DE LEXIC ŞI DE SEMANTICĂ

         Elementele de lexic şi de semantică se învaţă, se dezvoltă şi se folosesc pe măsură ce se achiziţionează şi celelalte competenţe lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea şi gradul de stăpânire a vocabularului (inclusiv pronunţia şi ortografierea corectă).

      2. 1.2 ACTE DE VORBIRE

         Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod co ·ect şi adecvat elemente şi structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programa de limba portugheză pentru ciclul liceal:

         a se prezenta, a prezenta pe cineva

         a se prezenta într-un interviu de angajare/ C.V. a vorbi despre sine

         a vorbi despre starea fizică

         a face o expunere pe o temă dată

         a exprima un raţionament/ o judecată

         a exprima o opinie personală / stări / sentimente a argumenta o opinie personală

         a relata evenimente

         a descrie locuri, persoane, obiecte

         a da, a cere informaţii practice cuiva a exprima gusturi şi preferinţe

         a sfătui pe cineva/ a cere cuiva să facă ceva/ a interzice a situa în spaţiu şi timp

         a exprima cantitatea/ calitatea; a compara a propune/ a invita, a accepta/ a refuza

         a-şi exprima acordul / dezacordul a face o urare a felicita

         a rezuma un text (idei esenţiale)

         a participa la o conversaţie/ interacţiune orală (în situaţie de examen)

      3. 1.3 CONŢINUTURI LINGVISTICE

         Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform Programei de limba portugheză pentru ciclul liceal.

         Lexic: relaţii semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime, familii de cuvinte), câmp lexical/ semantic, conotaţie/ denotaţie.

         Articolul: hotărât, nehotărât; contragerea.

         Substantivul: gen, număr; exprimarea cazurilor; nominalizarea (formarea substantivelor pornind de la un verb).

         Adjectivul: adjectivul calificativ, acord; gradele de comparaţie; adjectivul posesiv; demonstrativ.

         Numeralul: cardinal şi ordinal.

         Pronumele: personal, forme, pronumele personal cu funcţie de subiect, complement direct, complement indirect; Formas de tratamento; pronumele posesiv, demonstrativ, relativ şi nehotărât.

         Verbul: modul indicativ (timpuri simple şi compuse), condiţional (prezent, perfect), conjunctiv (prezent, imperfect, perfect, mai mult ca perfect, viitor), imperativ (afirmativ şi negativ); forme nominale (infinitivul impersonal şi personal, gerunziu simplu şi compus, participiu);

         perifraze verbale uzuale: estar a, ter de, ter que, haver de + inf, ir +

         inf, ir a + inf, vira + inf, acabar de, precisq,r de.

         verbe auxiliare: ter, haver, ser, estar.

         folosirea verbelor ser şi estar.

         diateza pasivă; conjugarea pronominală, cu pronume personale (o, a,

         os, as), conjugarea pronominală reflexivă.

         Adverbul: de afirmaţie, negaţie; adverbe de timp, de loc, de mod; locuţiuni adverbiale; gradele de comparaţie; adverbele ca şi la – utilizare emfatică.

         Prepoziţia: folosirea prepoziţiilor: a, de, em, com, por, para, ate, desele;

         contragerea cu articol sau pronume; locuţiuni prepoziţionale.

         Sintaxa propoziţiei: subiectul, predicatul, atributul, complementul (direct, indirect), complementele circumstanţiale.

         Sintaxa frazei: concordanţa la indicativ; concordanţa la conjunctiv; folosirea conjunctivului: după verbe de voinţă, îndoială, sentimente, verbe de opinie, după conjuncţii, locuţiuni conjuncţionale, expresii impersonale, în propoziţii relative;

         exprimarea cauzei, scopului, ipotezei, consecinţei, concesiei, condiţiei, comparaţiei.

         Tipuri şi forme de fraze: activă, pasivă, negativă, impersonală;

         imperativă, exclamativă, interogativă, emfaza

      4. 1.4 TEXTE ŞI TEME

         pentru comunicarea orală şi scrisă

         Textele şi temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:

         1. a) Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă (din ziare, reviste) în limba portugheză;

         2. b) Tipul de test: test autentic literar/ neliterar;

         3. c) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil (150-350 de cuvinte);

         4. d) Dificultate: în funcţie de profil.

            Textele de examen nu vor depăşi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba portugheză, dar vor diferi ca grad de dificultate, în funcţie de profil.

            • ♦ TEXTE

              Tipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, poetic, argumentativ (pliant turistic, ghid, expunere, eseu).

              + TEME

              Temele pentru monologuri sau redactări sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general:

              • • Viaţa personală şi socială: identitate (C.V.); relaţii între tineri, idealuri şi proiecte, tinerii şi comunitatea, tinerii şi idolii lor; familia: n::iembrii, ocupaţii; sănătate (droguri/ SIDA/ tabagismul/ alcoolul … ) etc.;

              • • Viaţa cotidiană: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transp01t; restaurant, hotel, camping, aeroport, gară, poştă, bancă, meteo etc.;

              • • Timp liber: :fim-de-semana I vacanţă; călătorii, activităţi (lectură, sport, muzică, dans) etc.;

              • • Societate: educaţie; cultură (cinema, teatru, muzee, festivaluri … ); mass-media; modă; conflicte între generaţii; muncă/ şomaj; violenţă/ non-violenţă etc.;

              • • Mediul înconjurător: oraş/ sat; poluarea şi ocrotirea mediului înconjurător etc.;

              • • Spaţiul lusofon: Portugalia contemporană (evenimente marcante); oraşe şi provincii; obiceiuri, tradiţii, sărbători; personalităţi culturale şi ştiinţifice; lusofonia şi ţările lusofone;

              • • Comunitatea europeană: locuri şi monumente europene (inclusiv din România); patrimoniul cultural, ştiinţific şi telmic european (inclusiv contribuiţii şi personalităţi româneşti); ecouri ale culturii româneşti în plan european; instituţii europene.

4. IV. PRECIZĂRI

1. 1. Proba orală:

   timpul de lucru: 15 minute prezentarea: IO minute

   Proba scrisă:

   timp de lucru: 3 ore.

2. 2. Structura şi dificultatea subic;ctelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiu săptămânal. Diferenţierile (de probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ

   (micşorând / mărind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) şi nu

   cantitativ (micşorând/ mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).

3. 3. Textele necunoscute folosite pentru cele două probe de examen nu exclud sau nu trebuie să neglijeze, sub nici o formă, studierea textelor din manual, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:

   să se exprime mai corect şi să comunice mai bine oral şi în scris;

   să-şi însuşească structuri gramaticale noi şi să şi le consolideze pe cele vechi; să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri şi registre;

   să înveţe a considera şi a aborda orice text nou din manual ca pe un text necunoscut; să înveţe cuvinte şi expresii noi şi să înveţe sensuri variate ale aceluiaşi cuvânt în contexte diferite;

   să înveţe să analizeze şi să comenteze un text, exprimând opinii şi judecăţi de valoare personale;

   să înveţe cum să găsească anumite detalii / exemple pentru susţinerea opiniilor personale;

   să-şi îmbogăţească cunoştinţele legate de cultura şi civilizaţia portugheză.

   MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII BACALAUREAT 2005

   PROGRAMA OE EXAMEN PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MODERNĂ

   1. I. STATUTUL DISCIPLINEI ÎN CADRUL EXAMENULUI DE BACALAUREAT

      În cadrul examenului de bacalaureat absolvenţii de liceu, învăţământ de zi, seral şi fără frecvenţă, au dreptul de a susţine examenul de bacalaureat la limba germană ca limbă modernă într-una din situaţiile următoare:

      • • Limba germană ca limbă modernă – probă orală obligatorie comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările (proba b);

      • • Limba germană ca limbă modernă – probă scrisă la alegere din aria curri-culară corespunzătoare specializării, pentru filiera teoretică – specializarea filologie (proba e);

      • • Limba germană ca limbă modernă – probă scrisă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susţinute anterior – pentru toate fi-lierele, profilurile şi specializările nefilologice ( proba f).

        li. OBIECTIVELE EXAMENULUI OE BACALAUREAT LA LIMBA GERMANĂ

        Respectând tipologia generală a structurii planului de învăţământ privind stu-diul limbilor moderne în liceu, examenul de bacalaureat la limba germană ca lim-bă modernă este construit pe programele şcolare în vigoare, publicate în colecţia "Curriculum Naţional. Seria liceu. Programe şcolare”.

      • • Programa 1A, Limba germană – prima limbă modernă: licee teoretice (specializarea Filologie, inclusiv programele intensiv şi bilingv de studiere a limbilor de circulaţie internaţională) şi licee militare MApN (specializarea matematică-informatică).

      • • Programa 1A, Limba germană – prima limbă modernă: licee teoretice, celelalte specializări.

      • • Programa 1B, Limba germană – prima limbă modernă: licee tehnologice şi vocaţionale (cu excepţia liceelor militare MapN, specializarea matematică­ informatică).

      • • Programa 2, Limba germană – a doua limbă modernă: toate filierele şi specializările care au prevăzute două limbi moderne în trunchiul comun.

      • • Programa 3, Limba germană – a treia:limbă modernă: pentru minorităţi şi pentru absolvenţii de liceu care au început studiul limbii germane în clasa a IX-a.

      • • Pentru profilul bilingv, subiectele vor fi elaborate în concordanţă cu programa şcolară pentru L1 şi vor avea un grad de dificultate corespunzător numărului de ore de studiu săptămânal. •

        1. 1. Competenţele generale:

           • • Receptarea mesajelor transmise în scris în diferite situaţii de comunicare;

           • • Producerea de mesaje scrise, adecvate unor anumite contexte;

           • • Realizarea de interacţiuni în comunicarea scrisă;

           • • Transferul şi medierea mesajelor scrise în situaţii variate de comunicare.

        2. 2. Competenţele specifice, corelate cu tipuri de conţinuturi.

        3. 3. Ariile tematice, actele de vorbire şi elementele de construcţie a comunicării.

        4. 4. Valori şi atitudini, comune tuturor programelor:

           • • Conştientizarea contribuţiei limbii germane la îmbogăţirea patrimoniului culturii universale;

           • • Raportarea critică la civilizaţia germană, acceptarea diferenţelor şi manifestarea toleranţei;

           • • Conştientizarea stereotipurilor culturale şi combaterea acestora;

           • • Dezvoltarea gândirii autonome, critice şi reflexive prin receptarea unei varietăţi de texte în limba germană;

           • • Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei în diferite situaţii de comunicare;

      Candidaţii la examenul de bacalaureat pentru limba germană ca limbă modernă vor trebui să stăpânească sistemele fonologic, lexical, gramatical şi stilistic ale limbii germane, precum şi elemente de cultură şi civilizaţie germană, pentru a fi capabili să. recepteze, să producă mesaje scrise şi să interacţioneze în limba germană, în situaţii date de comunicare.

      Examenul de Bacalaureat la limba germană modernă 2005 îşi propune să evalueze, după modelul Cadrului comun european de referinţă În învăţarea, predarea şi evaluarea cunoştinţelor lingvistice, document al Consiliului Europei :

      • – nivelul competenţelor generale ale candidatului;

      • – însuşirea conţinuturilor ;

      • – valorile şi atitudinile formate prin însuşirea limbii germane;

      competenţele funcţionale esenţiale pentru reuşita socială a candidaţilor într-un nou context european: prelucrarea şi utilizarea contextuală de informaţii complexe, gândirea critică, luarea deciziilor şi comunicarea în contexte specifice;

      Totodată, programa de bacalaureat pentru limba·germană modernă doreşte să ofere o orientare sistemică atât pentru cadreie didactice cât şi pentru candidaţi.

      III. EVALUAREA NIVELULUI DE CUNOAŞTERE A LIMBII

      În cadrul probelor orale şi scrise, se evaluează nivelul de cunoaştere a limbii germane ca limbă modernă, modul în care candidatul foloseşte limba în comunicare. Acest lucru presupune evaluarea competenţelor lingvistice şi a conţinuturilor pe care candidatul şi le-a însuşit pe parcursul anilor de studiu, în conformitate cu programa şcolară.

      111.1. COMPETENŢE EVALUATE

      III. 1:1.Competenţa de comunicare orală

      Pentru a evalua competenţa de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi:

      • • să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasă.

      • • să demonstreze capacitaţea de înţelegere a textului prin exprimarea unui punct de vedere personal în legătură cu textul respectiv, să emită judecăţi de valoare, să facă referiri la alte texte cunoscute sau la propria experienţă de viaţă pentru bilingv şi 3 – 4 ore săptămânal şi să redea conţinutul textului, să răspundă la întrebări pentru 1 – 2 ore săptămânal şi minorităţi /L3.

      • • identificarea sensului cuvintelor şi a relaţiilor semantice;

      • • recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate;

      • • traducere;

      • • să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin:

      • • folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale;

      • • rezolvarea unor itemi care au drept ţintă acest lucru;

      • • realizarea unui discurs oral convingător, logic şi coerent pe o temă dată:

      • – relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întîmplări/unei experienţe personale;

      • – prezentarea unui film/unei cărţi;

      • – descrierea unui obiect, unei persoane/unui personaj, unei activităţi, unor locuri cunoscute/imaginare;

      • – să exprime şi/sau să argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de la un text/o temă dată, susţinut/ă de exemple relevante, să facă asociaţii şi comparaţii cu texte cunoscute, situaţii şi experienţe personale sau experienţele altor persoane.

      • – să demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversaţie (interacţiune orală) În situaţie de examen, utilizÎnd Jimba germană potrivit contextului comunicaţional.

      111.1.2. Competenţa de comunicare scrisă

      Pentru a evalua competenţa de comunicare scrisă, candidaţilor li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidaţii vor fi capabili:

      • • să înţelegă sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasă;

      • • să identifice informaţiile semnificative din text;

      • • să rezume textul;

      • • să comenteze un aspect din text;

      • • să exprime propriile păreri în legătură cu ideile/conţinutul textului respectiv;

      • • să recunoască şi să utilizeze elemente şi structuri gramaticale studiate;

      • • să analizeze şi să interpreteze un aspect/idee din textul dat;

      • • să folosească corect structurile lexicale studiate;

      • • să descrie locuri cunoscute/imaginare, activităţi;

      • • să descrie/caracterizeze o persoană;

      • • să relateze un eveniment/un fapt divers/o întâmplare/o experienţă personală.

      • • să continue un text, o idee, folosindu-se de propria fantezie;

      • • să construiască un text pe baza unei teme date;

      • • să redacteze un eseu;

      • • să comenteze un subiect;

      • • să exprime şi/sau să argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de la un text/o temă dată, susţinut/ă de exemple relevante, să facă asociaţii şi comparaţii cu texte cunoscute, situaţii şi experienţe personale sau experienţele altor persoane;

      1. III. 2. CONŢINUTURI EVALUATE

         Conţinuturile evaluate pentru toate profilurile, corespund trunchiului comun din programele şcolare în vigoare.

         În consecinţă, diferenţierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micşorând/mărind gradul de dificultate al unui item sau sarcini de lucru) şi nu cantitativ, (micşorând/mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).

         1. 111.2.1. Conţinuturi lexicale şi tematice

            Se vor evalua cunoştinţele de vocabular specific temelor cuprinse în Programa şcolară de limba germană modernă, teme inspirate din realitatea înconjurătoare, din viaţa de zi cu zi, din experienţa elevilor şi experienţa umană în general. (vezi Anexa 2)

            Temele de examen se vor regăsi în texte autentice de diverse tipuri.

            1. a) Tip de text: autentic: literar, non-literar (vezi Anexa 1);

            2. b) Sursa: articole din ziare şi reviste, cărţi din spaţiul germanofon, literatură cultă şi populară, broşuri, internet.

            3. c) Lungimea: în funcţie de profil: 125 – 350 cuvinte

            4. d) Dificultate: în funcţie de profil, dar fără să depăşească gradul de dificultate al textelor din manuale; .

            5. e) Domenii: domenii tematice cuprinse în programa şcolară ( Anexa 2) :

               1. 1. Domeniul privat (viaţa personală): identitate, idealuri şi proiecte, sentimente, modă, stil de viaţă, activităţi în timpul liber;

               2. 2. Domeniul social (societate): tinerii, familia şi comunitatea, tinerii şi idolii lor, relaţii/conflicte între tineri/generaţii, toleranţa, sănătate, comunicare pe diverse canale, în diverse situaţii (cumpărături, turism, servicii), mass-media, mediul înconjurător;

               3. 3. Domeniul educaţie şi profesie: şcoală, ocupaţii, profesii, piaţa muncii;

               4. 4. Domeniul ştiinţă şi cultură: patrimoniul naţional şi germanofon în cadrul european – personalităţi, opere, obiceiuri, tradiţii, sărbători, evenimente;

         2. 111.2.2. Elemente structurale funcţionale

            1. 111.2.2.1. Acte de vorbire

               Candidaţii vor fi capabili să folosească actele de vorbire în diverse situaţii de comunicare prevăzute de Programa de limba germană pentru ciclul liceal.

            2. 111.2.2.2. Forme de comunicare în scris

               Candidaţii vor fi capabili de:

               • – a completa un formular, tabel, schemă cu ajutorul unor indicaţii orale/scrise ;

               • – a redacta un text funcţional: bilet, telegramă, felicitare, CV, scrisoare personală sau oficială, anunţ, text publicitar, reclamaţie;

               • – a redacta o povestire, descriere, caracterizare;

         a redacta un eseu structurat/nestructurat, aducând argumente în sprijinul opiniei formulate.

         1. 111.3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

            1. 111.3.1. Vocabular – Lexicul specific temelor propuse (Anexa 2);

            2. 111.3.2. Elemente de gramatică cuprinse în Programa de limba germană modernă pentru ciclul liceal.

         clase: articol, substantiv, adjectiv, numeral, pronume, verb, adverb, prepoziţii, conjuncţii

         categorii: număr, caz, timp, aspect, diateză

         structuri: propoziţii, fraze

         procese şi relaţii: acord, topică, transformare, etc.

         noua ortografie a limbii germane,

         formarea cuvintelor ( substantive, adjective, verbe)

      2. IV. PRECIZĂRI

         1. IV.1. Timpul de lucru:

            1. a) Proba orală : timp de lucru: 15 minute

               : timp de prezentare: 1O minute

            2. b) Proba scrisă: timp de lucru: 3 ore

         2. IV.2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore studiate pe săptămână. '

      La alcătuirea itemilor se va ţine cont de trunchiul comun tuturor profilurilor, iar diferenţierea se va face din punct de vedere calitativ.

      TOATE SUBIECTELE SUNT ELABORATE ÎN CONCORDANTĂ CU PROGRAMA ŞCOLARĂ, FĂRĂ A REFLECTA ÎN MOD SPECIAL VIZIUNEA UNUI MANUAL ANUME!

      Conform "Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2005'', pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajută la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.

      Textele necunoscute/nestudiate la clasă folosite pentru cele două probe de examen nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:

      • – să înveţe a aborda un text necunoscut;

      • – să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri şi registre ale limbii;

      • – să înveţe cuvinte şi expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor în diferite contexte;

      • – să-şi însuşească structuri gramaticale noi şi să le consolideze pe cele vechi;

      • – să înveţe să analizeze şi să comenteze un text, exprimând opinii şi judecăţi de valoare personale;

      • – să înveţe cum să găsească anumite detalii sau exemple pentru susţinerea opiinilor personale;

      • – să se exprime mai corect şi să comunice mai bine oral şi în scris.

      ANEXA Nr. 1

      la Programa de examen pentru limba și literatura germană modernă

      

      ANEXA Nr. 2

      la Programa de examen pentru limba și literatura germană modernă

      

      MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII BACALAUREAT 2005

      PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA RUSĂ STATUTUL DISCIPLIN_EI

      În temeiul Legii învătământului nr. 84/1995, republicată cu modificările şi completările ulterioare, şi al Legii nr. 26.8/ 2003 pentru modificarea Legii Învăţământului nr. 84/ 1995, precum şi în conformitate cu Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat – 2005, absolvenţii de liceu, învăţământ de zi, seral şi fără frecvenţă (promoţia 2005 şi promoţiile anterioare), au dreptul de a susţine examenul de bacalaureat la Limba rusă ca limbă modernă într-una din situaţiile următoare:

      • • Limba rusă ca limbă modernă – probă orală comună pentru toate filierele şi specializările;

      • • Limba rusă ca limbă modernă – probă scrisă la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării, pentru filiera teoretică – specializarea filologie;

      • • Limba rusă ca limbă modernă – probă scrisă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susţinute anterior – pentru toate filierele, profilurile şi specializările, cu excepţia specializării filologie din cadrul filierei teoretice.

        Programa pentru examenul de bacalaureat 2005 la disciplina Limba rusă (ca limbă modernă) este întocmită pe baza Curriculumului National, publicat în colecţia „Curriculum Naţional. Seria liceu. Programe şcolare” şi aplicat în sistemul de învăţământ începând.cu anul şcolar 1999-2000.

        Parte a Curriculumului naţional, Programele şcolare de Limba rusă pentru clasele a IX-a – a XII-a, aprobate prin Ordin al ministrului nr.3371/02.03.1999, 5128/21.12.1999 şi 5364/15.12.2000 şi modificate prin Ordin al ministrului nr. 3915/31.05.2001, stabilesc:

        1. 1. Competenţe generale:

           • • Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare

           • • Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte

           • • Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă

           • • Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare

        2. 2. Competenţe specifice – corelate cu tipuri de conţinuturi – pentru fiecare an de studiu

        3. 3. Arii tematice, acte de vorbire şi elemente de construcţie a comunicării.

        4. 4. Valori şi atitudini, comune tuturor programelor:

           • • Conştientizarea contribuţiei limbii ruse la îmbogăţirea patrimoniului culturii universale

           • • Raportarea critică la civilizaţia rusă, acceptarea diferenţelor şi manifestarea toleranţei

           • • Conştientizarea stereotipurilor culturale şi combaterea acestora

           • • Dezvoltarea gândirii autonome, critice şi reflexive prin receptarea unei varietăţi de texte în limba rusă

           • • Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei în diferite situaţii de comunicare

        TIPOLOGIA PROGRAMELOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT

        Respectând tipologia generală a structurii planului de învăţământ privind studiul limbilor moderne în liceu, examenul de bacalaureat 2005 la disciplina Limba rusă (ca limbă modernă) se va desfăşura după următoarele tipuri de programe:

      • • Programa 1A, Limba rusă – prima limbă modernă (3 ore săptămânal): licee teoretice, specializarea filologie şi licee militare MApN (specializarea matematică-informatică);

      • • Programa 1A, Limba rusă – prima limbă modernă (2 ore săptămânal): licee teoretice, celelalte specializări;

      • • Programa 1B, Limba rusă – prima limbă modernă (2-3 ore săptămânal): licee tehnologice şi vocaţionale (cu excepţia liceelor militare MApN, specializarea matematică-informatică);

      • • Programa 2, Limba rusă – a doua limbă modernă (1-2 ore săptămânal): toate filierele, profilurile şi specializările care au prevăzute două limbi moderne în trunchiul comun;

      • • Programa 3, Limba rusă – a treia limbă modernă (1-2 ore săptămânal): pentru minorităţi şi

      pentru absolvenţii de liceu care au început studiul limbii ruse în clasa a IX-a.

      Prezenta programă de bacalaureat selectează acele competenţe specifice care vor fi evaluate prin probele de examen şi care vor arăta în ce măsură cunoştinţele achiziţionate de absolvenţii de liceu sunt valorificate sau aplicate practic în comunicare.

      Atât la proba orală, cât şi la proba scrisă, candidaţii care au studiat limba rusă ca limbă modernă 3 ore săptămânal vor fi solicitaţi să demonstreze capacitatea de înţelegere a unui text necunoscut, să formuleze aprecieri unanim acceptate sau personale, să facă referiri la elemente de cultură şi civilizaţie rusă sau universală.

      Pentru elevii care au studiat limba rusă în regim de 1 – 2 ore săptămânal şi pentru minorităţi,

      la baza probelor de examinare şi evaluare vor sta texte din manualele şcolare în vigoare.

      COMPETENŢE EVALUATE

      PROGRAMA1A

      1. 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare.

         • • Identificarea ideilor principale dintr-un text de informare generală/ de specialitate/ narativ/ descriptiv

         • • Selectarea unor informaţii din texte diferite, pentru a îndeplini o sarcină de lucru

         • • Desprinderea esenţialului din texte literare/ narative/ descriptive/ discursuri/ interviuri/ articole şi identificarea atitudinii vorbitorului

      2. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte

         • • Relatarea coerentă a unui eveniment real sau imaginar, sub forma unor descrieri/ povestiri orale sau scrise

         • • Redactarea unor texte funcţionale (scrisori, chestionare, CV, interviu)

         • • Redactarea unui eseu structurat/ nestructurat pe o temă de interes, cu prezentarea argumentată a propriei opinii

         • • Completarea unor texte lacunare legate, valorificând informaţii achiziţionate pe o temă dată

      3. 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă

         • • Comentarea succintă a unor opinii sau afirmaţii exprimate în formă orală sau scrisă şi formularea de argumente pro sau contra

         • • Formularea de răspunsuri la un chestionar/ interviu, cu motivarea opţiunii

         • • Exprimarea de sentimente/atitudini faţă de fapte, evenimente, idei vehiculate într-un text dat

         • • Redactarea unor scrisori de răspuns, pe o temă dată, adresate diverşilor destinatari, vizând diferite scopuri de comunicare (pentru a obţine, a informa, a convinge, a invita)

      4. 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare

         • • Reformularea unor replici (într-un dialog) sau a unor scurte texte

         • • Rezumarea, într-un număr determinat de cuvinte sau rânduri, a unui text autentic (publicistic, literar, de specialitate)

         • • Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă

         • • Traducerea în/ din limba rusă, cu ajutorul dictionarului, a unui text autentic de dimensiune şi dificultate medie

         • • Parafrazarea unui citat prin raportare la propria experienţă

      COMPETENŢE EVALUATE

      PROGRAMA1B

      1. 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare

         • • Selectarea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj formulat în limba standard, pe un subiect cunoscut/ din domeniul vocaţional

         • • Desprinderea ideilor principale dintr-un text de informare generală/ publicistic/ literar

      2. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte

         • • Rezumarea conţinutului unui text, într-un număr dat de cuvinte sau rânduri

         • • Motivarea atitudinii adoptate faţă de diferite aspecte prezentate într-un mesaj

         • • Redactarea unor povestiri/ descrieri/ rezumate/ compuneri/ eseuri/ caracterizări pe subiecte de interes general

      3. 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă

         • • Completarea unui chestionar în care se solicită şi exprimarea unui punct de vedere personal faţă de o anumită problemă

         • • Formularea de răspunsuri la întrebări .pornind de la un text de informare generală sau din domeniul specialităţii

         • • Redactarea unor texte funcţionale, ca răspuns la o ofertă/ la o scrisoare personală

      4. 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sa4 scrise în situaţii variate de comunicare

         • • Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă

         • • Traducerea din limba rusă, cu ajutorul dictionarului, a unor texte de lungime şi dificultate medie

         • • Transpunerea unor informaţii din limbajul de specialitate în limbaj comun

      PROGRAMA2

      COMPETENŢE EVALUATE

      1. 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare

         • • Selectarea detaliilor dintr-un mesaj exprimat în limba standard

         • • Desprinderea ideilor principale dintr-un text de informare generală/ publicistic/ literar pe o temă cunoscută

         • • Selectarea informaţiilor relevante din mai multe texte, pentru a realiza o sarcină de lucru

      2. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte

         • • Relatarea coerentă a unui eveniment real sau imaginar, utilizânq descrieri, comparaţii

         • • Prezentarea de fapte, argumente şi informaţii pentru a susţine o idee sau o apreciere

         • • Redactarea unor scrisori în care se prezintă fapte, întâmplări, evenimente, experienţe personale

      3. 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă

         • • Formularea de răspunsuri la un chestionar simplu, cu întrebări deschise sau închise

         • • Redactarea unei scrisori de răspuns, cu exprimarea unor gânduri şi sentimente

         • • Comentarea succintă a unui punct de vedere exprimat într-un citat, proverb, aforism

      4. 4. , Transferul şi medierea IŢlesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare

         • • Reformularea unui paragraf prin reducerea la una-două idei

         • • Traducerea din limba rusă, cu ajutorul dictionarului, a unor texte de informare generală, de lungime şi dificultate medie

      COMPETENŢE EVALUATE

      PROGRAMA3

      1. 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare

         • • Extragerea informaţiei esenţiale dintr-un mesaj exprimat în limba standard

         • • Sesizarea ordinii logice/ cronologice a unor fapte sau evenimente prezentate într-un text pe o temă de interes general

      2. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte

         • • Susţinerea unui dialog situaţional prin oferirea şi solicitarea de informaţii pe teme familiare

         • • Formularea de întrebări şi răspunsuri pe o temă dată

         • • Descrierea unor persoane/ locuri; relatarea succintă a unor evenimente din universul familiar

         • • Redactarea unui text scurt pe teme generale, într-un număr limitat de cuvinte/ rânduri/ enunţuri

      3. 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă

         • • Formularea de răspunsuri la. un chestionar simplu pe teme de interes

         • • Comentarea pe scurt a unei informaţii, opinii pe o temă familiară

         • • Redactarea unei scurte scrisori personale de răspuns, în care se oferă/ se solicită informaţii din domenii cunoscute

      CONŢINUTURI

      Candidaţii la examenul de bacalaureat vor trebui să stăpânească sistemele fonologic, lexical, gramatical şi stilistic al limbii ruse specificate în programele şcolare în vigoare, pentru a demonstra capacitatea de a recepta şi produce mesaje orale/ scrise, precum şi de a interacţiona în situaţii de comunicare enunţate, corespunzător următoarelor arii tematice:

      ARII TEMATICE

      Programa 1A {2-3 ore), Programa 1B, Programa 2

      Adolescentul despre sine: portret fizic şi moral, aptitudini, interese, pasiuni, aspiraţii, planuri de viitor (locuri de muncă şi profesii), CV, timp de studiu şi timp liber.

      Adolescentul în interacţiune socială: relaţii interumane (în familie, în şcoală, în cercul de prieteni, dialogul generaţiilor"), oraşul/ satul natal, universul citadin (transport, servicii, instituţii socio–culturale şi de loisir, tradiţie şi modernitate*, mass-mediaj.

      Adolescentul şi natura: spaţiul geografic, timp-natură-anotimpuri, protecţia mediului înconjurător, rezervaţii naturale*.

      Adolescentul şi spaţiul de cultură şi civilizaţie rusă:

      • – Istorie-geografie: locuri istorice, evenimente şi personalităţi istorice (Petru I)*, zone geografice (Baikal, Siberia, Volga*).

      • – Mari oraşe (Moscova, Sankt-Petersburg): obiective turistice, muzee, itinerare turistice şi spirituale*.

      • – Literatura: scriitori (A.S.Puşkin, M./. LermontoV", I.S. Turgheniev*, F.M.Dostoievski, A.P.CehoV", L.N.Tolstoi, S.A.Esenin, B.L.Pasternak*), curente literare (romantismul şi realismul rus în context european, curente moderniste)*.

      • – Arta: muzica (P.I. Ceaikovski), pictura (1.E. Repin, I.I. Levitan).

      • – Specific naţional: obiceiuri şi tradiţii, manifestări culturale*, artizanat*

      Programa 3

      Adolescentul despre sine: naţionalitate, domiciliu, starea sănătăţii, însuşiri fizice şi morale, activităţi curente, timp ocupat şi timp liber (excursii, vizite la muzee, practicarea sportului), pasiuni, opţiuni profesionale.

      Adolescentul şi mediul social: familia, cercul de prieteni, şcoala, oraşul/ satul natal, instituţii şi servicii (la magazin, la gară, la aeroport).

      Adolescentul şi natura: lumea vie, protecţia mediului înconjurător, timp–natură-anotimpuri, rezervaţii naturale (Delta Dunării).

      Adolescentul şi spaţiul de cultură şi civilizaţie rusă: Rusia (prezentare generală), mari oraşe (Moscova, Sankt–Petersburg), personalităţi şi domeniile lor de activitate (A.S.Puşkin, L.N.Tolstoi, S.A.Esenin, V.M.Şukşin).

      ACTELE DE VORBIRE şi STRUCTURILE LEXICO-GRAMATICALE necesare construirii comunicării în cadrul ariilor tematice menţionate mai sus sunt cele prevăzute de programele şcolare în vigoare, aprobate prin Ordin al Ministrului nr.3371/02.03.1999, 5128/21.12.1999 şi 5364/15.12.2000 şi modificate prin Ordin al Ministrului nr. 3915/31.05.2001, care au fost publicate în seria „Curriculum Naţional”.

      

      • • Temele marcate cu asterisc şi scrise cu italice sunt obligatorii numai pentru specializările cu 3 ore săptămânal.

      STRUCTURA PROBELOR DE EXAMEN

      A. PROBA ORALĂ (PROBĂ OBLIGATORIE)

      Examinarea candidaţilor la proba orală se va face pe baza unui bilet de examen care va conţine – pentru toate tipurile de programă (1A, 1B, 2, 3) – trei subiecte, fiecare dintre acestea evaluând competenţe diferite.

      Subiectul 1: va consta dintr-o autoprezentare şi din susţinerea unui scurt dialog situaţional (cu profesorul examinator) pornind de la o temă indicată pe bilet.

      Subiectul 2:va consta din lectura expresivă a unui text şi din rezolvarea unor exerciţii pe baza acestuia.

      Pentru absolvenţii care vor susţine examenul de bacalaureat după programa 1A (3 ore săptămânal), se va propune lectura unui text necunoscut.

      Pentru absolvenţii care vor susţine examenul de bacalaureat după programele 1A (2 ore săptămânal), 1B, 2 şi 3 se va propune lectura unui text cunoscut.

      Subiectul 3:va consta din prezentarea monologată a unei teme date, referitor la textul citit.

      B. PROBA SCRISĂ

      Verificarea candidaţilor la proba scrisă va consta din rezolvarea a patru subiecte.

      Pentru absolvenţii care vor susţine examenul de bacalaureat după programele 1A, 1B şi 2, subiectele vor fi structurate corespunzător celor patru tipuri de competenţe generale (de receptare, de producere, de interacţiune, de transfer şi mediere).

      Subiectul 1 va consta din redactarea unui eseu structurat/ nestrjcturat, a unei compuneri, relatarea unei întâmplări sau a unui eveniment etc., susţinerea şi argumentarea opiniei personale referitoare la o temă dată, pornind de la un stimul (citat, proverb, aforism, imagini etc.). Aceste sarcini de lucru vor evalua competentele de producere a mesajului scris.

      Subiectul 2. Rezolvc1rea unor sarcini de lucru pornind de la un text dat (răspunsuri 1'3 întrebări, completarea unui text lacunar, ordonarea logică/ cronologică a unor enunţuri, desprinderea ideilor principale, extragerea unor detalii dintr-un text etc.) urmăreşte evaluarea competentelor  dereceptare a mesajului scris.

      Subiectul 3 va consta din redactarea unor texte funcţionale (scrisoare de intenţie, scrisoare personală de răspuns, formularea de răspunsuri la un chestionar, CV), completarea unor replici în dialoguri. Aceste sarcini de lucru vor evalua competentele de interactiune în comunicare.

      Subiectul 4 va solicita candidaţilor să rezume un text, să parafrazeze un citat, să reformuleze idei incluzând un punct de vedere propriu, să traducă un text etc. Aceste sarcini de lucru urmăresc evaluarea competentelor de transfer şi mediere a mesajului scris.

      Pentru absolvenţii care vor susţine examenul de bacalaureat după Programa 3, cele patru subiecte vor fi structurate corespunzător competenţelor generale de receptare, de producere şi de interacţiune.

      Cerinţele exerciţiilor privind sarcinile de lucru vor fi formulate în limba rusă, clar, concis şi la obiect, fără a se da modele de rezolvare.

      Enunţurile exerciţiilor vor fi însoţite şi de stimuli (texte, citate, aforisme, elemente grafice etc.) pe baza cărora urmează să fie redactată lucrarea, indicându-se, după caz, numărul de cuvinte sau de rânduri.

      C. MODUL DE NOTARE

      Punctajul maxim pentru rezolvarea corectă a tuturor subiectelor înscrise în proba de examen este de 100 puncte, distribuite după cum urmează:

      

      MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRI.I BACALAUREAT 2005

      PROGRAMA PENTRU LIMBA JAPONEZA

      T. Statutul disciplinei in cadrul examenului de bacalaureat

      In baza Legii Invatamantului nr. 84 / 1995, republicata cu modificaiile si completaiile ulterioare, si in conformitate cu metodologia de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2004, aprobata prin Ordin al Ministrului Educatiei si Cercetaiii, absolventii de liceu, invatamant de zi, au dreptul de a sustine examenul de bacalaureat la limba japoneza 'in regim de:

      • – Limbajaponeza ca limba moderna – proba orala, pentru filiera teoretica – (proba B)

      • – Limba japoneza ca limba moderna – proba scrisa, la alegere, din aiia curriculara corespunzatoarc specializarii, pentru filiera teoretica – specializarea filologie (proba E)

   2. II. Obiectivele examenului de bacalaureat la limba japoneza

      Respectand tipologia generala a structurii planului de invatamant plivind studiul limbilor moderne in liceu, examenul de bacalaureat la limba japoneza este construit pe programele scalare in vigoare aprobate prin Ordinul Ministrului nr. 5201 / 24. 12. 2002.

      Candidatii la examenul de bacalaureat la limba japoneza vor trebui sa stapaneasca sistemele fonologic, lexical, gramatical si stilistic al limbii japone'za, precum si elemente de cultura si civilizatie nipona, pentru a fi capabili sa recepteze si sa produca mesaje orale sau scrise.

      Baremele de notare sunt:

      • • analitice, fora a exagera in detaliere

      • • construite in favoarea candidatului, pentru a reflecta mai bine ‘ceea ce stie’ / ‘ceea ce poate sa foca’ candidatul

   3. III. COMPETENTE EVALUATE

      Pentru a se evalua competenta de comunicare orala sau sclisa, candidatilor li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru.

      PROBA ORALA

      1. 1. Receptarea mesajelor transmise oral in diferite situatii de comunicare

         • • identificarea sensului unor cuvinte

         • • recunoasterea si folosirea unor elemente si structuri gramaticale studiate

         • • selectarea unor informatii din texte diferite, pentru a îndeplini o sarcina de lucru

         • • raspuns la intrebari (chestionar)

      2. 2. Producerea de mesaje orale, adecvate unor anumite contexte

         • • folosirea corecta si adecvata a structmilor gramaticale si lexicale studiate, pe tot parcursul comunicarii orale

         • • rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru

         • • relatarea coerenta a unui eveniment/ fapt divers/ unei experiente personale

         • • descrierea unor obiecte / locuri / persoane conoscute

      3. 3. Realizarea de interactiuni in comunicare orala

         • • realizarea unui chestionar pe baza unei teme date de catre examinator, respectand regulile gramaticale invatate

         • • formularea de opinii personale in legatura cu un text dat

         • • redactarea de intrebari potrivite/ corecte pentru raspunsuri date

      4. 4. Transferul si medierea mesajelor orale în situatii diverse de comunicare

         • • adaptarea cunostiintelor lexicale si gramaticale in ţxercitii de role-play

         • • transformarea vorbi1ii directe in vorbire indirecta

         • • traducerea unui text in / din limba japoneza (avand cuvintele dificile explicate)

      PROBA SCRISA

      1. 1. Receptarea mesajelor transmise in scris in diferite situatii de comunicare

         • • identificarea ideiilor principale dintr-un text de informare generala / narativ / descriptiv

         • • recunoasterea si folosirea unor elemente si structuri gramaticale studiate

         • • selectarea unor informatii din texte diferite, pentru a îndeplini o sarcina de lucru

         • • utilizarea informatiilor dintr-un text nestudiat la clasa in diverse exercitii : cu alegere duala/ multipla/ text lacunar/ raspuns la intrebari etc

      2. 2. Producerea de mesaje scrise, adecvate unor anumite contexte

         • • valmificarea adecvata a competentelor lingvistice dobandite (lexicale, semantice, gramaticale)

         • • rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru (exercitii de particule, texte lacunare, completarea unor formule gramaticale, construirea unor propozitii pe o formula gramaticala data)

         • • relatarea coerenta a unui eveniment real sau imaginar

         • • descrierea unor obiecte sau locuri

      3. 3. Realizarea de interactiuni in comunicare scrisa

         • • formularea de raspunsuri la un chestionar/ interviu dat

         • • fmmularea de opinii personale in legatura cu un text dat

         • • redactarea de intrebaii potrivite/ corecte pentru raspunsuri date

      4. 4. Transferul si medierea mesajelor orale sau scrise in situatii diverse de comunicare

         • • reformularea unor replici intr-un dialog

         • • transformarea vorbirii directe in vorbire indirecta

         • • traducerea unui text in / din limba japoneza (avand cuvintele dificile explicate)

   4. IV. CONTINUTURI

      1. 1. LEXIC si SEMANTICA

         Elementele de lexic si semantica se invata si se insusesc in paralel cu celelalte competente lingvistice, fiind in interdependenta permanenta cu ele.

         Din perspectiva bacalaureatului, evaluarea acestor elemente vizeaza controlul vocabularului: varietatea, adecvarea, ortografia in raport cu textul sau retroversiunea data, si se regasesc in schemele de notare.

         NOTA

         Elementele de vocabular care vor fi evaluate nu vor depasi nivelul de 3 kyu si se regasesc in manualele studiate la clasa.

         Clasa a IX – a E de masta Nigongo (Bunkei 85) (Ll – 25) Clasa a X – a Minna no Nihongo, vol. 1, (Ll – Ll4) Clasa a XI – a Minna no Nihongo, vol. 2, (L15 – L25) Clasa a XII – a Minna no Nihongo, vol. 2, (L26 -L40)

         Pentru evaluarea kanji-lor insusiti se va tine seama de:

         • – lista ceruta pentru Noryoku Shiken / Atestatul Intemational de Limba Japoneza (nivelul 4 kyu)

         • – manualul studiat la clasa: Basic Kanji Book 500, vol. 1, Bojinsha, Japan, (Ll – L25)

      2. 2. ACTE DE VORBIRE

         Se va urmari capacitatea candidatilor de a folosi in mod corect si adecvat elemente si structuri lexicale corespunzatoare actelor de vorbire din Programa de limba japoneza pentru ciclul liceal

         • – a se prezenta, a prezenta pe cineva

         • – a vorbi despre sine

         • – a descrie locuri, persoane, obiecte pe baza unor imagini date

         • – a relata evenimente

         • – a da si a cere informatii practice cuiva

         • – a propune / a invita / a refuza

         • – a-si exprima acordul / dezacordul

         • – a vorbi despre sine

         • – a participa la o conversatie orala

         • – a exprima o opinie personala

         • – a relata spusele unei alte persoane folosind vorbirea indirecta

         • – a cere permisiunea / a interzice

      3. 3. GRAMATICA

         Elementele de gramatica cuprinse in Programa de limba japoneza pentru ciclul liceal (MEC – CNC 2002) organizate pe:

         clase: substantiv, adjectiv, pronume, numeral, verb, adverb, conjunctii, particule

         categorii : timp, aspect

         structuri : propozitii si fraze, subordonate procese si relatii : topica, transformare, etc.

         Pentru structurile gramaticale ce vor fi evaluate in cadrul examenului de bacalaureat se va tine cont de programa de Noryoku Shiken (nivelul 3).

      4. 4. TEXTE

      Tipul de text: autentic (literar)

      Sursa: manualele studiate, carti din spatiul nipon

      Lungimea: 50-125 de cuvinte

      Dificulatate: nu vor depasi gradul de dificultate al textelor din manual

      Nota

      In cazul textelor studiate la clasa candidatul va trebui sa demonstreze cunoasterea integrala atat a lexicului, cat si a stucturilor gramaticale studiate.

      In cazul textelor nestudiate, acestea vor fi selectate pe teme familiare, fara sa depaseasca ca dificultate gramaticala nivelul de 4 kyu (Noryoku Shiken / Atestatul de LimbaJaponeza) si se vor explica elementele de vocabular necunoscute.

   5. V. PRECIZARI

Timpul de lucru: 3 ore

Subiectele: vor fi elaborate in concordanta cu programa scalara si cu manualele studiate.

Textele la prima vedere / nestudiate la clasa folosite pentru examen nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece aceste sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:

• – sa invete a aborda un text necunoscut

• – sa se familiarizeze cu diverse teme si stiluri ale limbii

• – sa invete cuvinte si expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor in diferite contexte

• – sa-si insuseasca structuri gramaticale noi si sa le consolideze pe cele vechi

• – sa invete cum sa gaseasca anumite detalii sau exemple pentru sustinerea opiniilor personale

NOTĂ:

Conform "Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat

2005 ", pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC.

Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajută la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

Bacalaureat 2005

Programe de examen pentru Limba Greaca moderna

1. I. STATUTUL DISCIPLINEI

   1n conformitate cu prevederile actualei Legi a invatamantului, absolventii claselor de liceu care studiaza limba greaca moderna vor sustine examene de bacalaureat cu urmatoarea structura:

   Proba orala

   Proba scrisa, ca proba la alegere

   Competentele de evaluat, continuturile si tipurile de itemi (subiecte) vor respecta noile programe de limba greaca moderna clasa a-IX-a – a-XII-a, aprobate prin Ordin al ministrului educatiei si cercetarii nr. 5201 / din 24 decembrie 2003.

   Categoriile de itemi se repartizeaza in functie de numarul ele ore saptamanal, clin trunchiul comun.

   1. a) 2 ore/ saptamanal – pentru liceele teoretice, profil filologie clasele IX-XII, ca limba a treia

   2. b) 4 ore/ sapatamanal la clasele a IX-a si 5 ore/ saptamanal la clasele X-XII, pentru profilul filologie, ca limba a treia •

      Candidatii care au studiat limba g1·eaca moderna, ca limba a treia de studiu, pentru limba I sau a­ II-a trunchi comun vor fi evaluati pe baza unor texte necunoscute, ne.studiate la clasa.

2. II. COMPETENTE DE EVALUAT

   1. 1.1 Desprinderea ideilor generale dintr-un text dat si reformularea lor cu propriile cuvinte

   2. 1.2 Desprinderea ideilor principale dintr-un raport/ prezentare orala din domeniu profesional

   3. 1.3 Recunoasterea argumentelor si identificarea concluziilor dintr-un text argumentativ pe teme cunoscute

   1. 2.1 Prezentarea unor evenimente/ activitati pe baza unui plan dat

   2. 2.2 Redactarea unei pagini de jurnal in propozitii scurte care redau esenta intamplarilor

   3. 2.3 Argumentarea unui punct de vedere

   1. 3.1 Comentarea pe scurt a unei informatii / pareri vehiculate de interlocutor

   2. 3.2 Reformularea unor instructiuni la cererea interlocutorului

   1. 4.1 Transferarea informatiilor din scheme, tabele într-un text simplu

   2. 4.2 Traducerea dintr-o limba in alta a unor texte literare simple

   3. 4.3 Reformularea unor texte scurte pentru a fi adaptate unui alt scop al comunicarii ( informare neutra, persuasiune etc. )

3. III. CONTINUTURI

1. I. 1. Fonetica Morfologie

   Sintaxa propozitiei ( integral )

   1. 2. Sintata frazei : propozitii principale, subordonate : completiva directa si indirecta, interogativa indirecta, atributiva, conditionala, finala, concesiva, consecutiva, cauzala, temporala.

   2. 3. Vocabular – lexicul specific temelor propuse

   – familia de cuvinte

   -sinonime, antonime, omonime si paronime

2. II. Teme propuse :

   • • Viata cotidiana ( aniversari, prietenie, familie, locuinta, lumea satului si a orasului, mancaruri / bauturi, mediu ambiant )

   • • Hobby ( muzica, turism si calatorie, orase, sport, reviste )

   • • Viata profesionala ( profesii, meserii )

1. IV. PRECIZARI

   1. 1. Subiectele vor avea urmatoarea structura :

      Partea I : un text de tradus din limba greaca de 5-6 randuri pentru proba orala si un text de 15-20 randuri pentru proba scrisa.

      Partea a-II-a: a) Retroversiune 2 fraze formate din maximum 4 propozitii pentru proba orala si 5 fraze ( 7-8 randuri ) pentru proba scrisa.

      b) De completat un text lacunar Partea a-III-a : ( numai pentru proba scrisa)

      Un subiect la alegere clin doua propuse conform temelor studiate.

   2. 2. Gradul de dificultate in rezolvarea subiectelor va fi in functie de m1marul de ore de studie saptamanal.

   3. 3. Vor fi consultate culegerile de exercitii Tora 1 si Tora 2 ( Trupa 1 1m1 Tcopo: 2 ).

   4. 4. Timp de lucru – 3 ore. ( Pentru proba scrisa ). Toate subiectele sunt obligatorii.

      MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII BACALAUREAT 2005

      PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA LATINĂ

      1. 1. STATUTUL DISCIPLINEI

         In conformitate cu prevederile actualei Legi a învăţământului, absolvenţii claselor de liceu vor susţine examenul de limba latină, cu următoarea structură:

         -proba scrisă, ca probă la alegere;

         -competenţele de evaluat, conţinuturile şi tipurile de itemi (subiecte) vor respecta noile programe care descongestionează conţinuturile lingvistice în favoarea studiului literaturii latine.

         Categoriile de teste se repartizează în funcţie de numărul de ore săptămânal, din trunchiul comun:

         1. a) 2 ore/săptămână – pentru liceele teoretice, la clasele a XI-a şi a XII-a;

         2. b) 1 oră/săptămână – pentru liceele/seininariile teologice ortodoxe, la clasele a XI-a şi a XII-a;

         3. c) l ora/(2 ore)/săptămână, la clasa a IX-a şi 1 oră/săptămână, la clasa a X-a – pentru liceele militare, specializarea ştiinţe sociale şi liceele teologice.

         Candidaţii, care st1idiază limba latfoă în clasele IX – Xll vor fi evaluaţi pe baza unor texte necunoscute – nestudiate la clasă –, din opera Bellum Gallicum, a autorului latin Caius Iulius Caesar, pentru a se verifica achiziţiile lingvistice, abilităţile de traducere a unui text din limba latină în limba română (maximum o frază formată din 5 propoziţii).

         In partea a doua a probei elevii vor redacta un eseu şi vor rezolva un test grilă. ln felul acesta, candidaţii vor valorifica, corect şi pertinent, informaţiile istorice şi literare din operele reprezentative ale celor mai importanţi scriitori latini.

      2. 2. COMPETENŢE DE EVALUAT ŞI CONŢINUTURI

         1. 2.1 Pentru a se evalua nivelul de receptare şi analiză a unei varietăţi de fenomene lingvistice prezente în opera Bellum Gallicum, elevilor din primele două categorii a) şi b) li se vor solieita:

            • – să descopere, prin raportare la context şi cu ajutorul dicţionarului, semnificaţia unităţilor lexicale din sfera istoriei;

            • – să analizeze părţile de vorbire;

            • – să identifice valoarea sintactică a părţilor de propoziţie, a relaţiilor sintactice de tip complex la nivelul frazei.

         2. 2.2 Elevii vor aborda textul literar, în primul rând, din punct de vedere ideatic, (avându-se în vedere fragmentele, în original, studiate la clasă şi operele în traducere, conform bibliografiei) şi vor demonstra că sunt capabili :

            • – să sesizeze unele aspecte socio-politice caracteristice perioadei cuprinse între secolul I a. Chr. şi secolul I p. Christum şi să identifice rolul personalităţilor politice şi militare (Caesar, Cicero, Titus Livius, Tacitus);

              • – să identifice modelele antice ale unor genuri şi specii;

              • – să recunoască mărcile estetice ale unor genuri şi specii: discursul/oratio (Cicero);

                minitratatul moral (Cicero);

                analele şi istoria naţională (Titus Livius, Tacitus); epopeea (Vergilius);

                satira (Horatius);

                elegia (Catullus, Horatius, Ovidius);

                *oda (Horatius);

                poemul mitologic (Ovidius); romanul (Petronius).

                • – să identifice elementele definitorii pentru arta discursului ŞI. a portretului (Cicero,T. Livius, Tacitus);

                • – să delimiteze realitatea de ficţiune în romanul latin (Petronius);

                • – să demonstreze valoarea de model a capodoperelor poeziei latine (Vergilius, Horatius, Ovidius, * *poeţii creştini);

                • – să identifice influenţele de doctrină literară asupra evoluţiei literaturii universale (Horntius-Boileali);

              • • -să identifice trăsăturile specifice unui univers poetic singular în lirica latină (Catullus);

                • – să recunoască teme şi motive poetice din poezia clasică latină (Vergilius, Horatius, Ovidius);

                • – să identifice şi să compare unele elemente de mentalitate şi de morală practică, specifice Romei antice, în poezia satiricij latină (Horatius); •

              -* *să identifice elementele de continuitate şi de specific ale prozei şi poeziei creştine ca etapă distinctă în istoria literaturii latine (Sfântul Augustin, Prudentius Clemens).

              *pentru 2 ore /săptămână

              **pentru liceele/seminariilţ teologice

         3. 2.3 CONŢINUTURI

            1. A. Morfosintaxă

               Substantivul

               • – gen, număr, caz

               • – declinările I-V Adjectivul

               • – clasificare

               • – gradele de comparaţie

                 Pronumele

                 • – pronumele personal, reflexiv, posesiv, relativ-interogativ, demonstrativ,

                   *nehotărât Numeralul

                 • – cardinal, ordinal Verbul

                 • – verbe regulate, diateza activă şi pasivă;

                 – verbe neregulate: esse şi *compuşii; ire şi *compuşii; ferre şi *compuşii; fieri, velle.

                 Noţiuni de sintaxă a propoziţiei şi a frazei Valorile fundamentale ale cazmilor.

                 Propoziţii principale/secundare, regente/subordonate

                 Subordonatele relative, participiale relative şi absolute, completive, circumstanţiale.

                 Consecutio temporum Gerunzialele şi gerundivalele Stil direct şi indirect.

                 * pentru 2 ore/săptămână

            2. B. Reprezentanţi ai prozei şi poeziei latine din secolul I a.Chr. până în secolul I p. Chr. şi operele acestora:

               I.Marcus TulJius Cicero – Catilinare (In Catilinam, I), Despre prietenie (De amicitia);

               2.Titus Livius – De la întemeierea Romei (Ab Urbe condita), XXI – XXII; 3.Catullus- Poezii (Carmina)**;

               1. 4. Publius Vergilius Maro– Eneida (Aeneis);

               2. 5. Quintus Horatius Flaccus – Ode (Carmina), Satire (Sermones) Arta poetică (Epistulae ad Pisones)**;

               3. 6. Publius Ovidius Naso- Metamorfoze (Metamorphoses), Tristele (Tristia), Ponticele (Epistulae ex Ponto)**; •

               4. 7. Titus Petronius Niger – Satyricon;

               5. 8. Publius Cornelius Tacitus – Anale (Annales)**.

               

               **Textele din cele trei manuale aprobate

               Testul grilă evaluează cunoştinţe fundamentale de cultură greco-latină, cu referire la operele autorilor studiaţi şi contextul socio-politic.

               Textele în original, însoţite de traducerea literară, vor fi valorificate într-un eseu semistructurat; în acest mod candidaţii vor identifica teme, motive din literatura greco-latină şi trăsăturile specifice stilurilor diferiţilor scriitori şi poeţi latini.

         4. 2.4 BIBLIOGRAFIE

            CICERO, M.T.-Opere alese, vol. I, III, Editura Univers, Bucureşti, 1973;

            LIVIUS, Titus – Ab Urbe condita (De la întemeierea Romei), vol. I-II, Editura Minerva, Bucureşti, 1976, traducere de Paul Popescu Găleşanu;

            CATULLUS, C.V. – Poezii, Editura pentru Literatură Universală, Bucureşti, 1969; VERGILIUS, P. M.- Eneida, Editura Univers, Bucureşti, 1980, traducere de O.Coşbuc; Eneida, Editura Tineretului, Lyceum, Bucureşti, 1964, traducere E. Lovinescu;

            HORATIUS, Q.F – Opera omnia, vol. I-II, Editura Univers, Bucureşti, 1980 (ediţie bilingvă);

            OVIDIUS, P. N. – Metamorfoze, Cluj, 1972, traducere de David Popescu; Tristele şi Ponticele, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1966; Scrisori din exil (Tristele şi Ponticele), ediţia a II-a, Editura Univers, 1972;

            PETRONIUS, T. N.- Satyricon în volumul Seneca-Petronius,Editura pentru Literatură,1967, traducere de E. Cizek(şi alte ediţii);

            TACITUS, P.C.- Anale, Editura Humanitas, Bucureşti, 1995, traducere Oh. Guţu.

         5. 2.5 Pentru evaluarea candidaţilor care studiază limba latină 1 oră(2 ore)/săptămână, în clasa a IX-a, respectiv 1 oră/săptămână, la clasa a X-a, categoria c) vor fi vizate următoarele competenţe specifice:

            descoperirea, prin raportare la context şi cu ajutorul dicţionarului, latin-român, a semnificaţiei unităţilor lexicale din sfera istoriei;

            recunoaştem pe texte în proză a elementelor de morfologie achiziţionate anterior şi completate cu: adjectivul-comparaţia neregulată, pronumele demonstrativ, numeralul cardinal – miile, verbul: verbe regulate, diateza pasivă, moduri şi timpuri din tema supinului.

            recunoaşterea şi exersarea pe texte în proză a valorilor fundamentele ale cazurilor; recunoaşterea în context a raporturilor de coordonare la nivelul frazei: propoziţii p1incipale / secundare, subordonatele relative, subordonatele participiale relative şi absolute, subordonatele infinitivale (Ac. + Inf., Nom. + Inf.)

            Elevii vor demonstra competenţele de traducere în limba română a unui text din opera Bellurn Gallicurn (C. Iulius Caesar) de maximum 3-4 propoziţii.

            În vederea utilizării unor elemente de analiză şi interpretare, elevii vor redacta un eseu, având ca suport un text bilingv din opera lui Caesar (Bellum Gallicum) sau din opera lui Sallustius (De coniuratione Catilinae, De bello Iugurthino), în care vor demonstra că sunt capabili:

            să identifice elemente specifice instituţiei militare antice a războiului, a organizării militare romane (Caesar Sallustius); •.

            să identifice sursele antice ale .textelor de frontieră care îmbină conţinuturi diverse: rep01taj de război, document istoric, informaţie geografică şi etnografică (Caesar);

            să sesizeze aspecte socio-politice caracteristice epocilor de tranziţie(Caesar, Sallustius);

            să identifice rolul marilor personalităţi politice şi militare (Caesar, Sallustius).

            Pentru rezolvarea testului grilă, elevii vor răspunde unor întrebări referitoare la opera lui C.I. Caesar, "Războiul galic", respectiv operele lui Sallustius, "Despre conjuraţia lui Catilina" şi "Războiul cu Iugurtha".

      3. 3. PRECIZĂRI

         1. 3.1 Timp de lucru – 3 ore; se permite utilizarea dicţionarului latin-român.

         2. 3.2 Gradul de· dificultate în rezolvarea subiectelor va fi în ft.mcţie de numărul de ore ele studiu săptămânal.

         3. 3.3 Prezenta programă pentru bacalaureat a fost elaborată pe baza O.M.E.C. 3540 din

            02. 04. 1999, clasa a IX-a. Programele pentru clasele a X-a – XII-a au fost aprobate prin OMEC, nr.5086 din 15.12.1999 şi modificate prin ordinul nr. 3915 din 31. 05. 2001.

         4. 3.4 Manuale – Limba latină, clasa a IX-a, autori:

Daniela Văduva, EdituraAll Educaţional, Bucureşti, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003. E.Giurgiu, M.Morogan, M.Nasta. Editura Didactică şi Pedagogică, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003.

Ştefana Pîrvu, Monica Dună, Editura Humanitas Educaţional, 1999, 2000, 20001, 2002; 2003.

Cornelia Frişan, Editura Sigma, Bucureşti, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003.

Manuale – Limba latină, clasa a X-a, autori:

Lidia Tudorache, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000, 2001, 2002, 2003. Şt. Pîrvu, M. Dună, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2000, 2001, 2002, 2003.

1. C. Jumară, E. Muşetescu, Editura lnstitutul European, laşi, 2000, 2001, 2002, 2003.

Manuale – Limba latină, clasa a XI-a, autori:

Şt. Pîrvu, M. Dună, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2001, 2002, 2003. Lidia Tudorache, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2001, 2002, 2003. Cristiana Isopescu, Editura All Educaţional, Bucureşti, 2001, 2002, 2003.

Manuale – Limba latină, clasa a XII-a, autori:

Lidia Tudorache, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002, 2003. Cristiana Isopescu, Editura All Educaţional, Bucureşti, 2002, 2003.

Şt. Pîrvu, M. Dună, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2002, 2003.

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII BACALAUREAT 2005

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA GREACĂ VECHE

1. 1. Obiective/Competente de evaluare

   Elevii care susţin proba scrisă la limba şi literatura greacă trebuie:

   Să demonstreze competenţe de traducere din şi în limba greacă cu ajutorul dicţionarului;

   Să interiorizeze modelele şi regulile care structurează sub sistemele limbii greceşti (lexical, morfologic şi sintactic);

   Să identifice cuvintele moştenite şi împrumutate din limba greacă în limba română, fie direct, fie prin împrumut prin intermediul limbii latine;

   Să transforme enunţul conform regulilor gramaticale;

   Să utilizeze elementele lexico-gramaticale în contexte noi;

   Să utilizeze curent şi pettinent informaţii literare, istorice, ştiinţe din cultura greacă;

   Să stăpâneasca tehnici specifice muncii intelectuale: tehnica traducerii, a analizei gramaticale, stilistice şi a interpretării.

2. 2. Continuturi:

   1. A. Fonetica, morfologia, sintaxa propoziţiei şi a frazei, studiate în clasele !X­

      XIII, integral.

   2. B. Traducerea şi comentariul (ideatic şi stilistic) a textelor studiate, conform programelor în vigoare, aprobate prin Ordin al ministrului educaţiei naţionale nr.5086 din 15.12.1999 şi modificate prin Ordin al ministrului educaţiei şi cercetării nr.391Sdin 31.05.2001, după cum urmează:

      1. 1. Aisopos.

      2. 2. Lukianos.

      3. 3. Xenophon.

      4. 4. Homeros („Iliada” şi „Odiseea”).

      5. 5. Hesiodos („Munci şi zile”)

      6. 6. Herodotos.

      7. 7. Demosthenes.

      8. 8. Platon.

      9. 9. Aristoteles.

      10. 10. Apollonios.

      11. 11. Thukydides.

      12. 12. Aischylos.

      13. 13. Sofocles.

      14. 14. Euripides

      15. 15. „Noul Testament” şi „Sfinţii părinţi”

          MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

          Programa de bacalaureat -2005

          Ml- specializarea matematică-informatică

          1. I. Statutul disciplinei

             Matematica este disciplină obligatorie de examen – proba d şi disciplină la alegere din profilul opus – proba f.

          2. II. Competenţe de evaluat

             1. 1. Folosirea corectă a terminologiei specifice matematicii în contexte variate de aplicare

             2. 2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri matematice

             3. 3. Utilizarea corectă a algoritmilor matematici şi a raţionamentelor în rezolvarea de probleme cu diferite grade de dificultate

             4. 4. Exprimarea şi redactarea corectă şi coerentă în limbaj formal sau în limbaj cotidian, a rezolvării sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme

             5. 5. Analiza unei situaţii problematice şi determinarea ipotezelor necesare pentru obţinerea concluziei

             6. 6. Generalizarea unor proprietăţi prin modificarea contextului iniţial de definire a problemei sau prin îmbunătăţirea sau generalizarea algoritmilor

                În plus, se vor avea în vedere şi competenţele specifice din programa şcolară.

          3. III. Conţinuturi

          Algebră.

          Geometrie şi trigonometrie .

          Clasa a IX-a

          Clasa a X-a

          Algebră: Progresii. Funcţii. Polinoame. Elemente de combinatorică. Medii; dispersia. Operaţii cu evenimente. Probabilitatea unui eveniment.

          Elemente de geometrie în plan şi în spaţiu: Numere complexe sub formă algebrică, conjugatul, operaţii cu numere complexe. Interpretarea geometrică a adunării, a scăderii numerelor complexe şi a înmulţirii acestora cu un număr real. Numere complexe sub formă trigonometrică; produsul; puterea (formula lui Moivre); rădăcinile de ordinul n ale unităţii; interpretarea geometrică a înmulţirii numerelor complexe sub formă trigonometrică; aplicaţii ale numerelor complexe în geometrie .

          Produsul scalar a doi vectori în plan şi în spaţiu-condiţii de perpendicularitate. Determinarea distanţelor, ariilor sau a volumelor folosind calculul sintetic sau vectorial.

          Clasa a XI-a

          Elemente de algebră liniară şi geometrie analitică . (Nu se cer elemente de programare liniară) .

          Elemente de analiză matematică: (Nu se cer marginile unei mulţimi şi diferenţiala) .

          Clasa a XII-a

          Elemente de algebră . (Nu se cer relaţii de echivalenţă, partiţii şi subinele).

          Elemente.de analiză matematică. Notă.

          Conţinuturile programei de bacalaureat sunt incluse în conţinuturile programei şcolare din curriculumul nucleu şi curriculumul nucleu aprofundat al profilului. ( Se cer şi capitolele marcate cu steluţă în programa şcolară).

          Toate subiectele vor fi elaborate in concordanţă cu programa şcolară , fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.

          Conform "Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2005", pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMEN:UL DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajută la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.

          Programa de bacalaureat -2005

          Ml-specializările: ştiinţe ale naturii, electronică şi automatizări, electrotehnic, telecomunicaţii, mecanic, lucrăd publice-construcţii, textile, piclă ·ic

          1. I. Statutul disciplinei

             Matematica este disciplină obligatorie de examen – proba d şi disciplină la alegere din profilul opus – proba f.

          2. II. Competenţe de evaluat

             1. 1. Folosirea corectă a terminologiei specifice matematicii în contexte vaiiate de aplicare

             2. 2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cup1inse în enunţuri matematice

             3. 3. Utilizarea corectă a algoritmilor matematici şi a raţionamentelor în rezolvarea de probleme cu dife1ite grade de dificultate

             4. 4. Exprimarea şi redactarea corectă şi coerentă în limbaj formal sau în limbaj cotidian, a rezolvării sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme

             5. 5. Analiza unei situaţii problematice şi determinarea ipotezelor necesare pentru obţinerea concluziei

             6. 6. Generalizarea unor proprietăţi prin modificarea contextului iniţial de definire a problemei sau prin îmbunătăţirea sau generalizarea algoritmilor

                În plus, se vor avea în vedere şi competenţele specifice din programa şcolară.

          3. III. Conţinuturi

          Algebră.

          Geometrie şi trigonometrie.

          Clasa a IX-a

          Clasa a X-a

          Algebră: Progresii. Funcţii. Polinoame. Elemente de combinatorică. Medii; dispersia. Operaţii cu evenimente. Probabilitatea unui eveniment.

          Elemente de geometrie în plan şi în spaţiu: Numere complexe sub formă algebrică, conjugatul, operaţii cu numere complexe. Interpretarea geometrică a adunării, a scăderii numerelor complexe şi a înmulţirii acestora cu un număr real. Numere complexe sub formă trigonometrică; produsul; puterea (formula lui Moivre); rădăcinile de ordinul n ale unităţii. Produsul scalar a doi vectori în plan şi în spaţiu-condiţii de perpendicularitate. Determinarea distanţelor, ariilor sau a volumelor folo,sind calculul sintetic sau vectorial.

          Clasa a XI-a

          Elemente de algebră liniară şi geometrie analitică . (Nu se cer elemente de programare liniară) .

          Elemente de analiză matematică: (Nu se cer marginile unei mulţimi şi diferenţiala) .

          Clasa a XII-a Elemente de algebră: (Nu se cer relaţii de echivalenţă, partiţii). Elemente de analiză matematică.

          Notă.

          Conţinuturile programei de bacalaureat sunt incluse în conţinuturile programei şcolare din curriculunml nucleu al profilului (Nu se cer capitolele marcate cu steluţă în programa şcolară). Toate subiectele vor fi elaborate in concordanţă cu programa şcolară , fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.

          Conform "Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2005", pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajută la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.

          Programa de bacalaureat -2005

          M2- specializările: ştiinţe sociale, chimic industrială, protecţia mediului, silvic şi prelucrarea lemnului, agricol, veterinar, agrnmontan, industrie alimentară, turism şi alimentaţie publică, economic, administrativ, poştă, arhitectură, arte ambientale şi design, ştiinţe sociale

          1. I. Statutul disciplinei .

             Matematica este disciplină obligatorie de examen – proba d şi disciplină la alegere din profilul opus – proba f.

          2. II. Competenţe de evaluat

             1. 1. Identificarea corectă a unor date matematice şi interpretarea în funcţie de contextul în care au fost definite.

             2. 2. Descoperirea (alegerea) algoritmilor optimi care permit prelucrarea datelor matematice.

             3. 3. Utilizarea algoritmilor şi a raţionamentelor pentru rezolvarea unor probleme teoretice şi practice.

             4. 4. Exprimarea cu ajutorul datelor matematice a unor situaţii concrete şi a algoritmilor de prelucrare a acestora

             5. 5. Interpretarea rezultatelor unor acţiuni concrete exprimabile matematic

                În plus, se vor avea în vedere şi competenţele specifice din programa şcolară.

          3. III. Conţinuturi

          Algebră. Geometrie.

          Clasa a IX-a

          Clasa a X-a

          Calcul numeric şi elemente de matematici financiare. Progresii.

          Funcţii.

          Metode de numărare.

          Elemente de probabilităţi şi statistică.

          Clasa a XI-a Elemente de calcul matriceal şi sisteme liniare.

          Elemente de analiză matematică.

          Clasa a XII-a

          Elemente de algebră .

          Elemente de analiză matematică.

          Notă.

          Conţinuttirile programei de bacalaureat sunt incluse în conţinuturile programei şcolare din curriculumul nucleu al profilului. (Nu se cer capitolele marcate cu steluţă În programa şcolară). Toate subiectele vor fi elaborate in concordanţă cu programa şcolară , fără a reflecta În mod special viziunea unui manual anume.

          Conform "Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2005", pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează În conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajută la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.

          Programa de bacalaureat -2005

          M3-toate specializările

          1. I. Statutul disciplinei .

             Matematica este disciplină obligatorie de examen – proba d şi disciplină la alegere din profilul opus – proba f.

          2. II. Competenţe de evaluat

             1. 1. Identificarea relaţiilor între noţiunile matematice studiate

             2. 2. Interpretarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural sau contextual cup1inse în enunţuri matematice

             3. 3. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei situaţii concrete

             4. 4. Explimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii concrete

             5. 5. Analiza de unei situaţii-problemă în scopul descope1irii de strategii pentru optimizarea soluţiilor În plus, se vor avea în vedere şi competenţele specifice din programa şcolară.·

          3. III. Conţinuturi

          Clasa a IX-a

          Algebră.

          Elemente de geometrie.

          Clasa a X-a

          Calcul numeric aplicat . Elemente de combinatorică . Funcţii, ecuaţii şi inecuaţii .

          Notă.

          Conţinuturile programei de bacalaureat sunt incluse în conţinuturile programei şcolare din curriculunml nucleu şi curriculumul nucleu aprofundat al profilului ( Se cer şi capitolele marcate cu steluţă în programa şcolară).

          Toate subiectele vor fi elaborate in concordanţă cu programa şcolară , fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.

          Conform "Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacal(lureat 2005", pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajută la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.

          MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

          PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU FIZICĂ BACALAUREAT 2005

          I. STATUTUL DISCIPLINEI

          FIZICA are, în cadrul Examenului de Bacalaureat pentru anul şcolar 2004 – 2005, statutul de disciplină opţională, putând fi aleasă ca probă "e" sau” f " în funcţie de filiera din profilul liceului absolvit.

          Programa de examen conţine patru variante ( ,F2, F3, F4) în funcţie de profiluri şi specializări.

          în intenţia de a veni în întâmpinarea candidaţilor care se pregătesc pentru continuarea

          studiilor în diferite filiere din învăţământul superior, elevii vor putea opta, în variantele Fi şi F2,

          pentru două dintre modulele din aria tematică ( I MECANICĂ, li ELEMENTE DE TERMODiNAMICĂ ŞI FIZICĂ MOLECULARĂ, III ELECTRICITATE ŞI MAGNETISM şi

          IV OPTICĂ pentru F1sau I MECANICĂ, li ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ ŞI FIZICĂ

          MOLECULARĂ, III ELECTROCINETICĂ pentru F2). Astfel vor exista candidati care vor trata în cadrul probei de examen numai itemii referitori la I MECANICĂ şi III ELECTRICITATE, ori numai III ELECTRICITATE ŞI MAGNETISM ŞI IV OPTICĂ etc.

          Conform "Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat· 2005", pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă ' cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajută la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.

          Conţinutul programei de examen a fost stabilit ţinându-se seama de programa de fizică aprobată cu nr.

          3371 din 2.03.1999, nr. 5086 din 15.12.1999, nr. 4923 din 18.10.2000 modificate prin Ordinul

          nr. 3915 din 31.05.2001. Au fost respectate câteva principii:

          1. 1. Volumul programei de examen, redus faţă de cel din curriculum, se limitează la unele capitole ale Fizicii, care permit în cadrul examenului o evaluare a atingerii competenţelor de mai jos;

          2. 2. Cunoştinţele de matematică necesare examenului de Fizică cuprind, în afara celor de aritmetică, algebră şi geometrie elementară, operaţii cu puteri raţionale, operaţii fundamentale cu funcţii trigonometrice, logaritmi, progresii, determinarea extremului unei funcţii cu metodele analizei matematice, folosirea integralei definite şi a geometriei analitice (dreapta şi curbele plane);

          3. 3. Numerotarea capitolelor şi a temelor nu coincide cu cele din curriculum, dar formularea

             conţinutului respectă întocmai programa şcolară a fiecărei clase;

          4. 4. Lista de termeni conţine explicit cunoştinţele care ar putea inteNeni în itemii subiectului de examen.

          PROGRAMA F1 pentru:

          filiera teoretică, specializarea: mate – info, ştiinţe ale naturii (proba "e")

          filiera tehnologică, profil tehnic, toate specialităţile (proba "f");

          filiera vocaţională, profil militar (MAPN, Ml), specializarea: mate – info (proba "e")

          li COMPETENŢE DE EVALUAT

          1. 1. Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii:

             1. 1.1. definirea sau recunoaşterea unor concepte specifice fizicii menţionate în lista de termeni conţinută în acest material;

             2. 1.2. formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice;

             3. 1.3. exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor şi teoremelor fizicii, a definiţiilor mărimilor fizice şi a unităţilor de măsură ale acestora;

             4. 1.4. descrierea semnificaţiilor termenilor sau simbolurilor folosite în legi sau relaţii.

          2. 2. Utilizarea noţiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic şi aplicativ:

             1. 2.1 selectarea informaţiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrul problemelor;

             2. 2.2 aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor;

             3. 2.3 utilizarea adecvată a unor algoritmi şi a aparatului matematic în rezolvarea de probleme;

             4. 2.4 utilizarea reprezentărilor schematice şi grafice ajutătoare pentru înţelegerea şi rezolvarea unei probleme;

             5. 2.5 interpretarea din punct de vedere fizic a rezultatelor obţinute în rezolvarea unor probleme.

          3. 3. Interpretarea fenomenelor din viaţa cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoştinţelor şi a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii:

          1. 3.1 identificarea fenomenelor fizice în situaţiile din viaţa cotidiană ;

          2. 3.2 realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii în scopul explicării principiilor de funcţionare ale unor aparate şi montaje simple;

3. 3. 3 selectarea informaţiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice;

3. 4 anticiparea evoluţiei fenomenelor fizice, pornind de la date prezentate;

1. 3. 5 descrierea şi explicarea unor fenomene din viaţa cotidiană folosind cunoştinţe integrate din diferite domenii ale fizicii.

2. 4. Identificarea unor relaţii între informaţii rezultate din explorarea şi experimentarea dirijată a unor fenomene fizice, pentru interpretarea acestora:

   1. 4.1 decodificarea informaţiilor conţinute în reprezentări grafice sau tabele;

   2. 4.2 selectarea informaţiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice.

III ARII TEMATICE

I MECANICA CONTINUTURI

' 1.Principiile mecanicii newtoniene şi tipuri de forţe:

1.1 Principiile I, li şi 111

1. 1.2. Forţa de frecare

2. 1.3. Forţa de tensiune

1. 1.4 Forţa elastică. Modelul corpului elastic

2. 1.5 Forţa centripetă

1. 2. Cinematica punctului material:

   1. 2.1 Mişcarea rectilinie uniformă a punctului material

   2. 2.2 Mişcarea rectilinie uniform variată a punctului material

   3. 2.3 Mişcarea uniform circulară a punctului material

2. 3. Teoreme de variaţie şi legi de conservare în mecanică:

1. 3.1 Lucrul mecanic (mărime de proces). Putere mecanică

2. 3.2 Energia mecanică (mărime de stare)

3. 3.3 Teorema variaţiei energiei cinetice a punctului material

4. 3.4 Energia potenţială gravitaţională

5. 3.5 Energia potenţială elastică

6. 3.6 Conservarea energiei mecanice

7. 3.7 Lucrul mecanic efectuat de forţele conservative

8. 3.8 Teorema variaţiei impulsului mecanic şi legea conservării impulsului

LISTA DE TERMENI

1. 1. Principiile mecanicii newtoniene şi tipuri de forţe:

   principiul inerţiei;

   • – sisteme de referinţă inerţiale; principiul fundamental al dinamicii; unitatea de măsură a forţei; principiul acţiunii şi reacţiunii;

   • – forţele de contact dintre corpuri; legile frecării la alunecare;

   • – coeficientului de frecare la alunecare;

   • – forţa de tensiune;

   • – forţa centripetă;

   • – forţa elastică.

2. 2. Cinematica punctului material:

   legea de mişcare;

   • – viteza, vectorul viteză;

   • – acceleraţia, vectorul acceleraţie;

     mărimi fizice caracteristice mişcării uniform circulare (perioadă, frecvenţă, viteză unghiulară, acceleraţie centripetă);

     legea mişcării rectilinii uniforme;

     legea mişcării rectilinii uniform variate;

     legea de mişcare pentru mişcarea uniform circulară.

3. 3. Teoreme de variaţie şi legi de conservare în mecanică:

lucrul mecanic – mărime de proces; unitatea de măsură a lucrului mecanic;

interpretarea geometrică a lucrului mecanic;

expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de greutate în câmp gravitaţional uniform; expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forţa elastică;

lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare la alunecare; puterea dezvoltată de o forţă constantă;

unitatea de măsură a puterii; energia mecanică – mărime de stare;

energia cinetică a unui punct material;

teorema de variaţie a energiei cinetice a punctului material; forţa conservativă;

energia potenţială;

relaţia de definiţie a energiei potenţiale;

variaţia energiei potenţiale gravitaţionale a sistemului format din corpul de masă m şi Pământ;

variaţia energiei potenţiale de tip elastic a sistemului corp – resort elastic; legea conservării energiei mecanice;

impulsul punctului material;

teorema de variaţie a impulsului unui punct material; legea conservării impulsului punctului material;

teoremei de variaţie a impulsului total al unui sistem format din două puncte materiale;

ciocniri perfect elastice; ciocniri plastice;

legea conservării impulsului total._

11 ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ ŞI FIZICĂ MOLECULARĂ CONŢINUTURI

1. 1. Echilibrul termic. Temperatura

2. 2. Modelul gazului ideal.Teoria cinetico-moleculară a gazului ideal

3. 3. Transformări simple ale gazului ideal

4. 4. Căldura şi lucrul mecanic în termodinamică

5. 5. Coeficienţii calorici

6. 6. Energia internă. Primul principiu al termodinamicii

7. 7. Aplicaţii ale primului principiu al termodinamicii

8. 8. Al doilea principiu al termodinamicii

9. 9. Motoare termice. Randamentul motoarelor termice. Ciclul Carnat.

LISTA DE TERMENI

unitatea de masă atomică; masa moleculară ; cantitatea de substanţă; masa molară;

volumul molar; numărul lui Avogadro; echilibrul termic;

corespondenţa între valoarea numerică a temperaturii în scara Celsius şi valoarea numerică a acesteia în scara Kelvin;

formula fundamentală a t.c.m. (numai formula şi semnificaţia fiecăreia dintre mărimile care intervin);

energia cinetică medie a moleculelor unui gaz ideal; viteza termică a moleculelor unui gaz ideal;

ecuaţia termică de stare a Linui gaz ideal; ecuaţia calorică de stare a gazului ideal;

procesele izoterm, izobar şi izocor ale gazului ideal şi legile acestora;

regula lui Lenz;

t.e.m. indusă într-un conductor liniar deplasat uniform într-un câmp magnetic; legea autoinducţiei;

inductanţa unui solenoid.

IV OPTICA CONŢINUTURI

1. 1. Elemente de optica geometrică şi ondulatorie

   1. 1.1 Reflexia şi refracţia luminii

   2. 1.2 Oglinzi sferice şi plane

   3. 1.3 Lentilele şi asociaţii de lentile

2. 2. Elemente de optica ondulatorie

   1. 2.1 Interferenţa luminii.

   2. 2.2 Difracţia luminii.

   3. 2.3 Reţele de difracţie

LISTA DE TERMENI

1. 1. Elemente de optica geometrică şi ondulatorie:

   lungimea de undă; reflexia luminii; refracţia luminii; legile reflexiei;

   legile refracţiei; reflexia totală; indicele de refracţie; unghiul limită; punctele conjugate; fasciculele paraxiale; dioptrul sferic/plan;

   imaginile reale/virtuale; sisteme de dioptri;

   oglinda sferică (concavă, convexă); elementele caracteristice ale oglinzilor sferice; formulele oglinzilor sferice;

   oglinda plană;

   formulele oglinzilor plane; lentila optică;

   elementele caracteristice ale unei lentile subţiri (axe, centru optic, focare); convergenţa unei lentile subţiri;

   formulele lentilelor subţiri;

   imaginile obiectelor reale/virtuale în oglinzi şi lentile subţiri.

2. 2. Elemente de optică ondulatorie:

principiul Huygens – Fresnel;

fenomenul de interferenţă şi interferenţa vizibilă; coerenţa;

dispozitivul Young;

condiţiile de maxim şi minim de interferenţă în dispozitivul Young; interfranja;

fenomenul de difracţie; reţeaua de difracţie; constanta reţelei de difracţie; condiţia de maxim de difracţie;

PROGRAMA F2 pentru:

filiera tehnologică, profil resurse naturale şi protecţia mediului, toate specializările

(proba "f");

filiera vocaţională, profil artistic, specializarea arhitectură (proba "f");

filiera vocaţională, profil militat (M.I.), specializarea ştiinţe sociale (proba "f");

filiera vocaţională, profil teologic, specializările penticostal,baptist,unitarian şi reformat

(proba "f");

li COMPETENŢE DE EVALUAT

1. 1. Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii:

   1. 1.1 definirea sau recunoaşterea unor concepte specifice fizicii menţionate în lista de termeni de mai jos;

   2. 1.2 formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice;

   3. 1.3 exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor şi teoremelor fizicii, a definiţiilor mărimilor fizice şi a unităţilor de măsură ale acestora;

2. 2. Utilizarea noţiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic şi aplicativ:

   1. 2.1 selectarea informaţiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrul problemelor;

   2. 2.2 aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor;

   3. 2.3 utilizarea adecvată a unor algoritmi şi a aparatului matematic în rezolvarea de probleme;

   4. 2.4 utilizarea reprezentărilor schematice şi grafice ajutătoare pentru înţelegerea şi rezolvarea unei probleme;

3. 3. Interpretarea fenomenelor din viaţa cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoştinţelor şi a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii:

   1. 3.1 identificarea fenomenelor fizice în situaţiile din viaţa cotidiană ;

   2. 3.2 realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii în scopul explicării principiilor de funcţionare ale unor aparate şi montaje simple;

4. 4. Identificarea unor relaţii între informaţii rezultate din explorarea şi experimentarea dirijată a unor fenomene fizice, pentru interpretarea acestora:

   1. 4.1 decodificarea informaţiilor conţinute în reprezentări grafice sau tabele;

   2. 4.2 selectarea informaţiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice.

      III ARII TEMATICE

      I MECANICĂ CONŢINUTURI

      1. 1. Principiile mecanicii newtoniene şi tipuri de forţe

         1. 1.1 Principiile I, li si III

         2. 1.2 Tipuri de forţe

      2. 2. Cinematica punctului material

         1. 2.1 Mişcarea rectilinie uniform variată a punctului material

      3. 3. Teoreme de variaţie şi legi de conservare în mecanică

         1. 3.1 Lucrul mecanic

         2. 3.2 Energia cinetică, potenţială şi totală 3,3 Legea conservării energiei

LISTA DE TERMENI

1. 1. Principiile mecanicii newtoniene şi tipuri de forţe

   principiul inerţiei;

   principiul fundamental al dinamicii; unitatea de măsură a forţei; principiul acţiunii şi reacţiunii; forţele de contact dintre corpuri; legile frecării la alunecare;

   coeficientului de frecare la alunecare; forţa de tensiune;

   forţa elastică.

2. 2. Cinematica punctului material:

   legea de mişcare; viteza, vectorul viteză;

   acceleraţia, vectorul acceleraţie; legea mişcării rectilinii uniform variate;

3. 3. Teoreme de variaţie şi legi de conservare în mecanică:

lucrul mecanic – mărime de proces; unitatea de măsură a lucrului mecanic; interpretarea geometrică a lucrului mecanic;

expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de greutate în câmp gravitaţional uniform;

expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forţa elastică; lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare la alunecare;

energia mecanică – mărime de stare; energia cinetică a unui punct material;

teorema de variaţie a energiei cinetice a punctului material; forţa conservativă;

energia potenţială;

relaţia de definiţie a energiei potenţiale; legea conservării energiei mecanice.

li. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ ŞI FIZICĂ MOLECULARĂ CONŢINUTURI

1. 1. Echilibrul termic. Temperatura

2. 2. Transformări simple ale gazului ideal

3. 3. Transferul căldurii. Coeficienţi calorici

4. 4. Calorimetrie

LISTA DE TERMENI

unitatea de masă atomică; masa moleculară ; cantitatea de substanţă; masa molară;

volumul molar; numărul lui Avogadro; echilibrul termic;

corespondenţa între valoarea numerică a temperaturii în scara Celsius şi valoarea numerică a acesteia în scara Kelvin;

procesele izoterm, izobar şi izocor ale gazului ideal şi legile acestora;

reprezentări grafice ale transformărilor simple ale gazului ideal în sisteme având parametri de stare ai gazului ideal (p,V,T} drept coordonate;

coeficienţi calorici

III. ELECTROCINETICĂ CONŢINUTURI

1. 1. Curentul electric

2. 2. Legea lui Ohm

3. 3. Legile lui Kirchhoff pentru reţele electrice

4. 4. Conectarea rezistoarelor

5. 5. Energia şi puterea electrică

LISTA DE TERMENI

curentul electric;

intensitatea curentului electric;

unitatea de măsură a intensităţii curentului electric; efectele curentului electric;

rezistenţa electrică a unui conductor liniar;

unitatea de măsură a rezistenţei electrice; dependenţa rezistivităţii electrice de temperatură; legea lui Ohm ;

elementele unei reţele electrice; legile lui Kirchhoff;

expresiile matematice ale legilor lui Kirchhoff precizând convenţiile de semn pentru mărimile implicate;

rezistenţa echivalentă la gruparea în serie/paralel a n rezistoare; legea lui Joule;

puterea electrică.

PROGRAMA F3 pentru:

filiera teoretică, specializările filologie şi ştiinţe sociale (proba "f"); filiera tehnologică, profil servicii, toate specializările (proba "f"); filiera vocaţională, profil sportiv (proba "f");

filiera vocaţională, profil artistic, toate specializările -excepţie specializările arhitectură şi coregrafie (proba "f");

filiera vocaţională, profil teologic, toate specialităţile – excepţie specializările baptist, penticostal, unitarian şi reformat (proba "f");

filiera vocaţională profil militar (M.Ap.N.), specializarea muzici militare (proba "f"). li COMPETENŢE DE EVALUAT

1. 1. Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii:

   1. 1.1. definirea sau recunoaşterea unor concepte specifice fizicii menţionate în lista de termeni de mai jos;

   2. 1.2. formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice; .

   3. 1.3. exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor şi teoremelor fizicii, a definiţiilor mărimilor fizice şi a unităţilor de măsură ale acestora;

2. 2. Utilizarea noţiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic şi aplicativ:

   1. 2.1 selectarea informaţiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrul problemelor;

   2. 2.2 aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor;

   3. 2.3 utilizarea adecvată a unor algoritmi şi a a·paratului matematic în rezolvarea de probleme;

   4. 2.4 utilizarea reprezentărilor schematice şi grafice ajutătoare pentru înţelegerea şi rezolvarea unei probleme; •

3. 3. Interpretarea fenomenelor din viaţa cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoştinţelor şi a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii:

1. 3.1 identificarea fenomenelor fizice în situaţiile din viaţa cotidiană ;

2. 3.2 realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii în scopul explicării principiilor de funcţionare ale unor aparate şi montaje simple;

III ARII TEMATICE I MECANICĂ CONŢINUTURI

1. 1. Principiile mecanicii newtoniene şi tipuri de forţe:

   1. 1.1 Principiile I, 11 si 111

   2. 1.2 Tipuri de forţe

2. 2. Cinematica punctului material:

   1. 2.1 Mişcarea rectilinie uniform variată a punctului material

3. 3. Teoreme de variaţie şi legi de conservare în mecanică:

   1. 3.1 Lucrul mecanic

   2. 3.2 Energia cinetică, potenţială şi totală

   3. 3.3 Legea conservării energiei

      LISTA DE TERMENI

      1. 1. Principiile mecanicii newtoniene şi tipuri de forţe:

         principiul inerţiei;

         principiul fundamental al dinamicii; unitatea de măsură a forţei; principiul acţiunii şi reacţiunii; forţele de contact dintre corpuri; legile frecării la alunecare;

         coeficientului de frecare la alunecare ; forţa de tensiune;

         forţa elastică.

      2. 2. Cinematica punctului material:

         legea de mişcare; viteza, vectorul viteză;

         acceleraţia, vectorul acceleraţie; legea mişcării rectilinii uniform variate.

      3. 3. Teoreme de variaţie şi legi de conservare în mecanică:

lucrul mecanic – mărime de proces; unitatea de măsură a lucrului mecanic;

interpretarea geometrică a lucrului mecanic;

expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de greutate în câmp gravitaţional uniform;

expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forţa elastică; lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare la alunecare;

energia mecanică – mărime de stare; energia cinetică a unui punct material;

teorema de variaţie a energiei cinetice a punctului material; forţa conservativă;

energia potenţială;

legea conservării energiei mecanice.

li. ELECTROCINETICĂ CONŢINUTURI

1. 1. Curentul electric

2. 2. Legea lui Ohm

3. 3. Legile lui Kirchhoff pentru reţele electrice

4. 4. Conectarea rezistoarelor

LISTA DE TERMENI

curentul electric;

intensitatea curentului electric;

unitatea de măsură a intensităţii curentului electric; efectele curentului electric;

rezistenţa electrică a unui conductor liniar; unitatea de măsură a rezistenţei electrice; dependenţa rezistivităţii electrice de temperatură; legea lui Ohm ;

elementele unei reţele electrice; legile lui Kirchhoff;

expresiile matematice ale legilor lui Kirchhoff precizând convenţiile de semn pentru mărimile implicate;

rezistenţa echivalentă la gruparea în serie/paralel a n rezistoare;

PROGRAMA F4 pentru:

filiera vocaţională, profil pedagogic,

filiera vocaţională, profil artistic, specializarea coregrafie (proba "f").

li COMPETENŢE DE EVALUAT

1. 1. Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii:

   1. 1.1. definirea sau recunoaşterea unor concepte specifice fizicii menţionate în lista de termeni de mai jos;

   2. 1.2. formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice;

   3. 1.3. exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor şi teoremelor fizicii, a definiţiilor mărimilor fizice şi a unităţilor de măsură ale acestora;

2. 2. Utilizarea noţiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic şi

   aplicativ:

   1. 2.1 selectarea informaţiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrul problemelor;

   2. 2.2 aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor;

   3. 2.3 utilizarea adecvată a unor algoritmi şi a aparatului matematic în rezolvarea de probleme;

   4. 2.4 utilizarea reprezentărilor schematice şi grafice ajutătoare pentru înţefegerea şi rezolvarea unei probleme;

3. 3. Interpretarea fenomenelor din viaţa cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoştinţelor şi a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii:

1. 3.1 identificarea fenomenelor fizice în situaţiile din viaţa cotidiană ;

2. 3.2 realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii în scopul explicării principiilor de funcţionare ale unor aparate şi montaje simple;

111 ARII TEMATICE I MECANICĂ CONŢINUTURI

1. 1. Principiile mecanicii newtoniene şi tipuri de forţe:

   1. 1.1 Principiile I, li si III

   2. 1.2 Tipuri de forţe

2. 2. Cinematica punctului material:

   1. 2.1 Mişcarea rectilinie uniform variată a punctului material

3. 3. Teoreme de variaţie şi legi de conservare.în mecanică:

   1. 3.1 Lucrul mecanic

   2. 3.2 Energia cinetică, potenţială şi totală

   3. 3.3 Legea conseNării energiei

LISTA DE TERMENI

1. 1. Principiile mecanicii newtoniene şi tipuri de forţe:

   principiul inerţiei;

   principiul fundamental al dinamicii; unitatea de măsură a forţei; principiul acţiunii şi reacţiunii; forţele de contact dintre corpuri; legile frecării la alunecare;

   coeficientului de frecare la alunecare ; forţa de tensiune;

   forţa elastică.

2. 2. Cinematica punctului material:

   legea de mişcare; viteza, vectorul viteză;

   acceleraţia, vectorul acceleraţie;

   legea mişcării rectilinii uniform variate.

3. 3. Teoreme de variaţie şi legi de conservare în mecanică:

   lucrul mecanic – mărime de proces; unitatea de măsură a lucrului mecanic;

   interpretarea geometrică a lucrului mecanic;

   expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de greutate în câmp gravitaţional uniform;

   expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forţa elastică; lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare la alunecare;

   energia mecanică – mărime de stare; energia cinetică a unui punct material;

   teorema de variaţie a energiei cinetice a punctului material; forţa conservativă;

   energia potenţială;

   legea conservării energiei mecanice.

   li. ELECTROMAGNETISM CONŢINUTURI

   1. 1. Inducţia câmpului magnetic

   2. 2. Forţa electromagnetică

   3. 3. Inducţia electromagnetică.

   4. 4. Legea lui Faraday

LISTA DE TERMENI

câmpul magnetic;

forţa electromagnetică;

inducţia câmpului magnetic generat de curentul electric (conductor liniar, spiră, solenoid); unitatea de măsură a inducţiei magnetice ;

inducţia electromagnetică;

legea inducţiei electromagnetice; regula lui Lenz.

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU CHIMIE BACALAUREAT-2005

STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN

Chimia are, în contextul examenului de bacalaureat pentru anul şcolar 2004- 2005,statutul de disciplină opţională, putând fi aleasă ca probă e sau f ,în funcţie de filiera din profilul liceului absolvit.

Elevii care susţin bacalaureatul la chimie pot opta pentru chimia generală şi anorganică sau pentru chimia organică, ca probă scrisă pe durata de 3 ore.

Conţinutul programei de examen a fost stabilit pe baza PROGRAMELOR DE CHIMIE aprobate prin Ordin al ministrului educaţiei naţionale:programele şcolare de Chimie pentru clasa IX-a cu nr. 3371 din 02. 03. 1999, programele şcolare de Chimie pentru clasa X-a cu nr. 5086 din15. 12. 1999 şi modificate prin Ordin al ministrului educaţiei şi cercetării cu nr. 3915 din 31. 05. 2001.

Programele şcolare de Chimie pentru clasele a XI-a, XII-a au fost aprobate prin Ordin al ministrului educaţiei naţionale cu nr. 4805 din 18.10.2000 şi modificate prin Ordin al ministrului educaţiei şi cercetării cu nr. 3915 din 31.05.2001.

NOTĂ:

Conform "Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2005", pregătirea examenului şi elaborarea suqiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Manualul şcolar este doar unul dintre supurturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajută la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.

CHIMIE ORGANICĂ I

Filiera teoretică, specializările: Matematică- informatică, Ştiinţe ale naturii. Filiera tehnologică, profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, specializările: Chimie industrială, Veterinar, Agricol, Agromontan, Industrie alimentară.

COMPETENŢE DE EVALUAT

1. 1. Caracterizarea sistemelor chimice şi clasificarea acestora după diferite criterii.

   1. 1.1. Caracterizarea structurii compuşilor organici studiaţi.

   2. 1.2. Clasificarea compuşilor organici după diferite criterii.

   3. 1.3. Descrierea comportării compuşilor organici studiaţi în funcţie de clasa de apartenenţă.

   4. 1.4. Anticiparea comportării compuşilor organici studiaţi în funcţie de clasa de apartenenţă.

   5. 1.5. Folosirea corectă a nomenclaturii compuşilor organici.

2. 2. Explorarea şi investigarea comportării chimice a unor substanţe.

   1. 2.1. Reprezentarea unor date rezultate din activitatea experimentală sub formă de tabele; interpretarea rezultatelor.

   2. 2.2. Formularea unor concluzii în urma investigării comportării substanţelor organice.

   3. 2.3. Stabilirea unor corelaţii între proprietăţile unor substanţe organice şi utilizările acestora.

3. 3. Utilizarea unor algoritmi specifici în rezolvarea de situaţii-problemă ,

   probleme şi interpretarea rezultatelor.

   1. 3.1. Interpretarea proprietăţilor, relaţiilor, modelelor în scopul rezolvării situaţiilor problemă.

   2. 3.2. Aplicarea algoritmilor specifici în rezolvarea unor probleme cantitative.

4. 4. Explicarea schimburilor energetice implicate în reacţii chimice.

   1. 4.1. Explicarea schimburilor energetice care însoţesc o reacţie chimică.

5. 5. Realizarea unor conexiuni între cunoştinţele dobândite prin studiul ştiinţelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate.

1. 5.1 Corelarea proprietăţilor compuşilor organici studiaţi cu rolul fiziologic al acestora.

   CONŢINUTURI

   1. 1. Structura si compoziţia substanţelor organice.Elemente organogene.Legături chimice în compuşii organici; catene de atomi de carbon. Formule brute,moleculare,structurale ale claselor de compuşi organici studiaţi.Nomenclatura compuşilor organici studiaţi.Izomeria de catenă, de poziţie, geometrică,de funcţiune.pentru compuşii organici studiaţi.

   2. 2. Alcani.Proprietăţi fizice.Proprietăţi chimice: reacţii de ardere,cracare,izomerizare, dehidrogenare,halogenare. Combustibili. Putere calorică.Utilizări.

   3. 3. Alchene. Proprietăţi fizice.Proprietăţi chimice: reacţii de adiţie (hidrogen,halogen,hidracizi,apă), polimerizare.oxidare blândă şi energică,ardere. Utilizări.

   4. 4. Alchine. Metode de obţinere a acetilenei. Proprietăţi fizice.Proprietăţi chimice:reacţii de adiţie ( hidrogen,halogeni,apă,acizi,dimerizare), reacţii de substituţie, reacţii de ardere. Utilizări. Polimerizarea monomerilor vinilici.

   5. 5. Arene: Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: reacţii de substituţie la nucleu (nitrare,halogenare,alchilare);orientarea substituienţilor în nucleul benzenic;

      reacţii de adiţie la nucleu ( hidrogen şi halogeni); reacţii la catena laterală: halogenare şi oxidare. Utilizări.

   6. 6. Derivaţi halogenaţi. Proprietăţi chimice: reacţii de hidroliză, cu cianuri alcaline, cu amoniac, de dehidrohalogenare.

?.Alcooli. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: reacţii cu metale alcaline, reacţii de eterificare,esterificare,deshidratare, oxidare blândă şi energică.reacţia de ardere.fermentaţia acetică. Utilizări.

8. Fenoli. Proprietăţi fizice.Proprietăţi chimice:evidenţierea caracterului acid.

9. Amine. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: evidenţierea caracterului bazic, reacţii de alchilare.acilare. Utilizări.

1O. Compuşi carboxilici. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: reacţii comune cu acizii anorganici.reacţia de esterificare – proces la echilibru. Utilizări.

î î .Grăsimi. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: reacţia de saponificare.

Săpunuri şi detergenţi.Utilizări.

12. Aminoacizi. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice : caracter amfoter, ,reacţii de condensare şi policondensare – formarea de peptide ; importanţa fiziologică.

î 3.Monozaharide- glucoza şi fructoza. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice : oxidarea monozaharidelor, fermentaţia alcoolică.

Dizaharide-zaharoza. Proprietăţi fizice.Proprietăţi chimice:reacţia de hidroliză,carbonizarea zahărului. Importanţa fiziologică.

14.Compuşi macromoleculari naturali. Proteine. Amidon. Celuloză. Stare naturală, proprietăţi fizico-chimice.Identificarea proteinelor şi amidonului. Importanţa.

Rezolvarea de exerciţii şi probleme cu calcul stoechiometric; interpretarea rezultatelor din activitatea experimentală.

CHIMIE ORGANICĂ li

Filiera teoretică, specializările: Filologie, Ştiinţe sociale.

Filiera tehnologică, specializările: Electronică şi automatizări, Electrotehnic, Telecomunicaţii, Mecanică, Lucrări publice-construcţii, Textile, Pielărie.

Profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, specializările: Protecţia mediului , Silvic şi prelucrarea lemnului; profilul Servicii, specializările: Turism şi alimentaţie publică, Poştă, Economic, Administrativ.

Filiera vocatională profilul militar, M.Ap.N., specializarea Matematică- informatică, Muzici militare.

Profilul Militar Ml, specializările: Matematică-informatică, Ştiinţe sociale, Profilul Sportiv.

Profilul Arte vizuale, specializările: Arte plastice şi decorative,Arhitectură,Arte ambientale şi design, Muzică,Teatru.

ProfilulTeologic,specializările:Penticostal,Reformat,Unitarian,Ortodox,Catolic, Adventist, Baptist, Evanghelica luterană S:P.-C.A., Musulman,1 Patrimoniu cultural.

COMPETENŢE DE EVALUAT

1. 1. Caracterizarea sistemelor chimice şi clasificarea acestora după diferite criterii.

   1. 1.1. Caracterizarea structurii compuşilor organici studiaţi. 1.2.Clasificarea compuşilor organici după diferite criterii.

      1. 1.3. Descrierea comportării compuşilor organici studiaţi în funcţie de clasa de apartenenţă.

      2. 1.4. Folosirea corectă a nomenclaturii compuşilor organici.

2. 2. Explorarea şi investigarea comportării chimice a unor substanţe.

   1. 2.1. Reprezentarea unor date rezultate din experienţe sub formă de tabele şi interpretarea rezultatelor.

3. 3. Utilizarea unor algoritmi specifici în rezolvarea de situaţii-problemă ,

   probleme şi interpretarea rezultatelor.

   1. 3.1. lnterpretarea proprietăţilor, relaţiilor, modelelor în scopul rezolvării situaţiilor problemă.

      3.2 Aplicarea algoritmilor specifici în rezolvarea unor probleme cantitative.

4. 4. Explicarea schimburilor energetice implicate în reacţii chimice.

   4.1 Explicarea schimburilor energetice care însoţesc o reacţie chimică.

5. 5. Realizarea unor conexiuni între cunoştinţele dobândite prin studiul ştiinţelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate.

CONŢINUTURI

1. 1. Structura şi compoziţia substanţelor organice. Elemente organogene. Formule brute,moleculare,structurale ale compuşilor organici studiaţi; catene de atomi de carbon.

   Nomenclatura compuşilor organici studiaţi. Izomeria de catenă şi de poziţie, pentru compuşii organici studiaţi.

2. 2. Alcani.Metan.Proprietăţi fizice.Proprietăţi chimice:piroliza metanului, reacţii de halogenare, ardere.Utilizări.

3. 3. Alchene.Etena. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: reacţii de hidrogenare,hidratare, halogenare,polimerizare. Utilizări.

4. 4. Alchine.Acetilena. Metode de obţinere a acetilenei. Proprietăţi fizice.Proprietăţi chimice:reacţii de adiţie ( hidrogen,halogeni,apă,acizi), reacţia de ardere. Utilizări.

   Polimerizarea monomerilor vinilici.Materiale plastice – polietena şi policlorura de vinil. Importanţa produşilor de polimerizare.

5. 5. Arene.Benzen.Proprietăţi chimice: reacţii de clorurare. Utilizări.

6. 6. Alcooli. Metanol, etanol, glicerina. Proprietăti fizice.Proprietăţi chimice- etanol: reacţii de oxidare,reacţia de ardere,fermentaţia acetică. Utilizări.

7. 7. Compuşi carboxilici. Acidul acetic, acizi graşi.

   Proprietăţi fizice.Proprietăţi chimice: reacţii comune cu acizii anorganici;reacţia de esterificare. Utilizări.

8. 8. Grăsimi. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice- reacţia de saponificare. Săpunuri şi detergenţi. Utilizări.

9. 9. Aminoacizi-glicina, alanina.Proteine. Recunoaşterea şi denaturarea proteinelor; importanţa fiziologică.

1O.Zaharide.Glucoza, fermentaţia alcoolică. Zaharoza – comportarea zahărului la încălzire.

Amidonul. Celuloza. Utilizări.

Rezolvarea de exerciţii şi probleme cu calcul stoechiometric;interpretarea rezultatelor din activitatea experimentală.

CHIMIE ANORGANICĂ

Filiera teoretică, specializările: Matematică- informatică, Ştiinţe ale naturii. Filiera tehnologică

Profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, specializările: Chimie industrială, Protecţia mediului,Silvic şi prelucrarea lemnului, Veterinar, Agricol, Agromontan, Industrie alimentară.

Profilul Tehnic, specializările: Electronică şi automatizări, Electrotehnic, Telecomunicaţii, Mecanică, Textile, Pielărie.

Profilul Servicii, specializările: Turism şi alimentaţie publică, Poştă, Economic, Administrativ.

COMPETENŢE DE EVALUAT

1. 1. Caracterizarea sistemelor chimice şi clasificarea acestora după diferite criterii.

   1. 1.1. Efectuarea unor clasificări ale elementelor, compuşilor şi sistemelor chimice după diferite criterii

   2. 1.2. Anticiparea comportamentului unor substanţe şi al unor sisteme chimice. 1.3.Stabilirea de corelaţii între proprietăţile substanţelor anorganice şi utilizările lor.

      1.4. Folosirea corectă a nomenclaturii compuşilor anorganici.

2. 2. Explorarea şi investigarea comportării chimice a. unor substanţe. 2.1.Corelarea datelor rezultate din experimentele efectuate, prezentarea rezultatelor sub formă de tabele, grafice şi interpretarea rezultatelor.

3. 3. Utilizarea unor algoritmi specifici în rezolvarea de situaţii-problemă ,

   probleme şi interpretarea rezultatelor.

   1. 3.1. Interpretarea fenomenelor, proprietăţilor, mărimilor, relaţiilor, modelelor în scopul rezolvării unor situaţii-problemă.

   2. 3.2. Aplicarea algoritmilor specifici în rezolvarea unor probleme cantitative.

4. 4. Explicarea schimburilor energetice implicate în reacţii chimice.

5. 5. Realizarea unor conexiuni între cunoştinţele dobândite prin studiul ştiinţelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate.