Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii Document

Emitent: MINISTERUL SANATATIIMINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 131 bis din 19 februarie 2020

Actiuni Suferite

Actiuni Induse

Refera pe

Referit de

Nu exista actiuni suferite de acest act

Nu exista actiuni induse de acest act

Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACT	REFERA PE	ACT NORMATIV
Actul	REFERIRE LA	ORDIN 4 08/01/2020
Actul	REFERIRE LA	ORDIN 1141 28/06/2007
Actul	REFERIRE LA	ANEXA 28/06/2007

Nu exista acte care fac referire la acest act

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ

Definiţia specialităţii:

Expertiza medicală a capacităţii de muncă este o specialitate medicală care evaluează prin metode şi tehnici specifice, capacitatea de muncă a persoanelor cu diferite tulburări morfologice şi funcţionale în vederea acordării unor beneficii de asigurări sociale (medicina de asigurări sociale). Demersurile specifice acestei activităţi vizează şi recuperarea capacităţii de muncă, cu finalitate în reinserţia socio- profesională a persoanelor cu condiții de sănătate variate.

Expertiza medicală a capacității de muncă este o disciplină clinică orientată pe interacțiunea dinamică între starea de sănătate și munca profesională.

În termeni medicali, expertizarea capacității de muncă se definește ca activitatea de evaluare clinico-paraclinică a unei condiții de sănătate (boală, afecțiune) în scopul identificării unor afectări / deficiențe funcționale și cuantificării impactului asupra capacității de muncă. Evaluarea vizează funcțiile fizice, mentale și intelectuale și stabilește în ce măsură acestea permit persoanei să desfășoare (sau nu) activități profesionale coordonate sau orice alte activități legate de muncă. Expertiza medicală a capacităţii de muncă presupune, pe lângă cunoştinţe medicale extinse şi cunoaşterea aprofundată a unor metodologii proprii şi a legislaţiei aferente, fiind îndeplinite cerințele științifice și practice formulate de UEMAS (Uniunea Europeană a Medicinei de Asigurări Sociale).

.Obiectivele generale ale expertizării capacității de muncă :

Evaluarea persoanelor care prezintă limitări în realizarea unei activități profesionale coordonate sau a unor activități legate de profesie
Evaluarea comprehensivă a nivelului funcțional al persoanei în relație cu condițiile reale din mediul de muncă
Măsurarea, prin metode specifice a efectelor unei anumite stări patologice asupra participării individului la viaţa comunităţii (socială, profesională)
Stabilirea gradului de reducere a capacităţii de muncă
Identificarea beneficiilor de asigurări sociale adecvate prevăzute de lege
Stabilirea eligibilității pentru beneficiile de asigurări sociale, conform legii (concediu medical prelungit, pensie de invaliditate, alte beneficii)

Durata programului de pregătire în expertiza medicală a capacității de muncă

4 ani

Organizarea programului de pregătire

Disciplină/modul specialitate	Durata modul	Locul recomandat pentru parcurgerea modulului	Coordonatori
Anul I
Explorări funcționale și imagistică medicală (microcursuri și stagiu practic)	6 luni	Serviciile de explorări funcționale și imagistică medicală din cadrul INEMRCM	Cadrele didactice din cadrul Disciplinei de expertiză medical a capacității de muncă, UMF"Carol Davila", medici primari
Medicină internă	6 luni	Clinici de specialitate acreditate de MS	Cadre didactice sau medici primari medicină internă
Anul II
Neurologie	4 luni	Clinici de specialitate acreditate de MS	Cadre didactice sau medici primari neurologie
Psihiatrie	4 luni	Clinici de specialitate acreditate de MS	Cadre didactice sau medici primari psihiatrie
Medicină fizică și recuperare medicală	4 luni	Clinici de specialitate acreditate de MS	Cadre didactice sau medici primari de specialitate

Anul III
Expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă	12 luni	INEMRCM	Cadrele didactice din cadrul Disciplinei de expertiză medical a capacității de muncă, UMF"Carol Davila", medici primari
Anul IV
Expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă (Stagiu practice în cadrul serviciilor teritoriale de expertiză medical a capacității de muncă)	6 luni	Serviciile și cabinetele teritoriale de expertiză medicală a capacității de muncă	Medici primari expertiza medical a capacității de muncă
Diabetologie și boli de nutriție	2,5 luni	Clinici de specialitate acreditate de MS	Cadre didactice sau medici primari de specialitate
Medicina muncii	1 lună	Clinici de specialitate acreditate de MS	Cadre didactice sau medici primari de specialitate
Oncologie	2 luni	Clinici de specialitate acreditate de MS	Cadre didactice sau medici primari de specialitate
Etică medicală	2 săptămâni
Total ore pregătire teoretică
Total ore pregătire practică

Curriculumul prevede lunar un număr de 20 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri), pentru tematica teoretică prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi un număr de 50 de ore lunar pentru activităţile practice, abilităţi, atitudini şi studiul individual.

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70- 80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.

Repartiția și durata modulelor pe ani de rezidențiat

Anul I
- Modul 1. Explorări funcţionale și imagistică medicală 6 luni
- Modul 2. Medicina internă 6 luni
  
  Anul II
- Modul 3. Neurologie 4 luni
- Modul 4. Psihiatrie 4 luni
- Modul 5. Medicină fizică și de reabilitare 4 luni
  
  Anul III
- Modul 6. Expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă 12 luni

Anul IV

Modul 7. Expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă

Stagiu practic în cadrul serviciilor teritoriale de expertiză medicală a capacității de muncă 6 luni
Modul 8. Diabetologie și boli de nutriție 2,5 luni
Modul 9. Medicina muncii 1 lună
Modul 10. Oncologie 2 luni
Modul 11. Bioetică 2

săptămâni

Modul 1, anul I : EXPLORĂRI FUNCȚIONALE ȘI IMAGISTICĂ MEDICALĂ

Nr. ore curs : 120 Nr. ore practică: 240

Tematică adaptată obiectivelor specifice

Electrocardiografie – efectuare, interpretare
Testele de efort – tipuri, indicaţii, contraindicaţii, interpretare, capacitatea de efort, integrarea rezultatelor testului de toleranţă la efort în evaluarea şi recuperarea capacităţii de muncă
Interpretarea și efectuarea indicelui gleznă-braț
Ecocardiografie
Explorarea funcțională pulmonară (spirometrie, determinarea gazelor sanguine, testele de efort) –efectuare, interpretare
Examen radiologic toraco-pulmonar clasic
Interpretarea analizelor de sânge periferic pentru principalele afecțiuni hematologice invalidante (anemii, leucemii, sindroame mieloproliferative, sindroame hemoragipare)
Explorarea tubului digestiv, funcţională şi imagistică (ecografia abdominală)
Explorarea aparatului renal, funcţională şi imagistică (ecografie)
Explorarea sistemului endocrin, biologic, hormonal, imagistic
Explorarea aparatului locomotor – testarea mobilităţii articulare, explorare imagistică (radiologică, ecografică)

Electroencefalografia- noţiuni privind interpretarea de rutină
Examenul oftalmologic: acuităţi vizuale,cîmp vizual,examenul fundului de ochi
Examenul ORL: audiograma, probele vestibulare
Audiogramei şi a probelor vestibulare
Examenului psihologic privind ineligenţa, personalitatea, aptitudinile psihomotorii

NOTĂ: Stagiul de explorări funcţionale se va desfăşura în INEMRCM sub îndrumarea cadrelor didactice din cadrul Disciplinei de Expertiza medicală a capacităţii de muncă din cadrul UMF „Carol Davila” şi a medicilor primari care coordonează activitatea cabinetelor de evaluare funcţională. Stagiul de explorări funcţionale conţine microcursuri şi demonstraţii practice.

Barem de activități practice

Interpretarea examenului radiologic clasic în afecțiunile invalidante, pe aparate și sisteme
Efectuare spirometrie
Interpretarea rezultatelor explorărilor funcționale pulmonare (spirometrie, gazometrie)
Efectuare electrocardiograme
Interpretare electrocardiograme
Asistare și interpretare ecografie abdominală
Asistare și interpretare ecocardiografie
Asistare și interpretare ecocardiografie vasculară periferică
Interpretare probe biologice și hematologice
Asistare și interpretare explorări funcționale oftalmologice
Asistare și interpertare audiometrie, probe vestibulare
Efectuare și interpretare examene aparat locomotor- testări articulare
Asistare examen psihologic

Obiective educaționale. Cunoașterea principalelor tehnicilor de investigare funcțională și de laborator a afecțiunilor cronice – indicații, principii, metodologie, parametrii măsurați (valori normale, semnificația devierilor patologice).

Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de explorări funcționale, medicul rezident va trebui să poată interpreta investigațiile biologice, funcționale și imagistice privind afecțiunile invalidante și să înțeleagă rolul acestora în cadrul algoritmului de evaluare a capacității de muncă.

Modul 2, anul I : MEDICINA INTERNĂ

Nr. ore curs : 120 Nr. ore practică: 240

Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice

Bronhopneumopatia obstructivă cronică
Astmul bronşic
Pneumopatii interstiţiale fibrozante difuze netuberculoase şi neprofesionale
Supuraţii bronhopulmonare
Pleurezia purulentă
Cancerul bronho-pulmonar
Tuberculoza pulmonară
Cordul pulmonar cronic
Insuficiența respiratorie cronică
Valvulopatii mitrale și aortice
Tulburările de ritm ale inimii
Tulburările de conducere ale inimii
Cardiopatia ischemică
Miocardite, cardiomiopatii
Hipertensiunea arterială esenţială și secundară
Bolile aortei și arterelor periferice
Bolile venelor– trombofeblite, insuficienţa venoasă cronică
Boala cronică de rinichi
Sindromul nefrotic
Glomerulonefrite cronice
Nefropatii interstiţiale cronice
Ulcerul gastric şi duodenal; esofagita de reflux
Cancerul gastric
Rectocolita ulcero-hemoragică
Cancerul colo-rectal
Hepatitele cronice
Ciroza hepatică
Pancreatita cronică
Anemii(clasificare, diagnostic, principii terapeutice, evoluție)
Sindroame mieloproliferative (clasificare, diagnostic, principii terapeutice, evoluție)
Sindroame hemoragipare (clasificare, diagnostic, principii terapeutice, evoluție)
Colagenoze
Spondiloartropatii
Poliartrita reumatoidă

NOTA: În general, se recomandă evidențierea aspectelor legate de patologia cronică (elemente de diagnostic clinic, plan de investigare, evoluţie, complicaţii, sechele), planul de monitorizare de lungă durată, posibilități de recuperare.

Baremul de activităţi practice
1. Examinarea pacienților, întocmirea foilor de observaţie, plan de investigații
2. Interpretarea rezultatelor investigațiilor în vederea stabilirii diagnosticului afecțunilor cuprinse în tematica de curs
3. Planul de monitorizare de lungă durată și posibilitățile de recuperare adaptate la cazurile examinate

Obiective educaționale. Cunoașterea diagnosticului și tratamentului bolilor interne cu impact de lungă durată asupra funcționării pacientului în mediul curent. Recunoașterea bolilor care necesită consulturi și investigații de specialitate .

Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de medicină internă, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient medical, să stabilească diagnosticul, planul de investigare și de monitorizare de lungă durată în afecțiunile cuprinse în tematică. De asemenea, trebuie să poată interpreta și integra corect în formularea diagnosticului, examenele biologice, imagistice și de explorări funcționale, în cazurile examinate.

Modul 3, anul II : NEUROLOGIE

Nr. ore curs : 80 Nr. ore practică: 160

Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice

Traumatisme cranio-cerebrale
Boli vasculare cerebrale
Boli demielinizante. Scleroza multiplă
Discopatii. Hernia de disc operată
Leziuni ale nervilor periferici
Polineuropatii
Boli extrapiramidale şi cerebeloase
Miopatii
Epilepsia
Tumori cerebrale şi cu alte localizări

NOTA: În general, se recomandă evidențierea aspectelor legate de patologia cronică (elemente de diagnostic clinic, plan de investigare, evoluţie, complicaţii, sechele), planul de monitorizare de lungă durată, posibilități de recuperare.

Baremul de activităţi practice
1. Examinarea pacienților, întocmirea foilor de observaţie, plan de investigații
2. Interpretarea rezultatelor investigațiilor în vederea stabilirii diagnosticului afecțunilor cuprinse în tematica de curs
3. Planul de monitorizare de lungă durată și posibilitățile de recuperare adaptate pentru cazurile examinate

Obiective educaționale. Cunoașterea diagnosticului și tratamentului bolilor neurologice cu impact de lungă durată asupra funcționării pacientului în mediul curent. Recunoașterea bolilor care necesită consulturi și investigații de specialitate .

Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de neurologie, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient neurologic, să stabilească diagnosticul, planul de investigare și de monitorizare de lungă durată în afecțiunile cuprinse în tematică. De asemenea, trebuie să poată înțelege și integra corect în formularea diagnosticului, examenele biologice, imagistice (examen radiologic clasic, CT, RMN ) și de explorări funcționale, în cazurile examinate.

Modul 4, anul II : PSIHIATRIE

Nr. ore curs : 80 Nr. ore practică: 160

Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice

Tulburări mentale organice (demenţa, delirium, sindromul amnestic organic, alte tulburări mentale organice)
Tulburări mentale şi de comportament determinate de consumul de alcool sau alte substanţe psihoactive
Tulburări afective
Tulburări depresive
Tulburări anxioase
Tulburări de personalitate (psihopatii)
Tulburări disociative (de conversie)
Tulburări somatoforme
Schizofrenia
Retardare mentală

NOTA: În general, se recomandă evidențierea aspectelor legate de patologia cronică (elemente de diagnostic clinic, plan de investigare, evoluţie, complicaţii, sechele), planul de monitorizare de lungă durată, posibilități de recuperare.

Baremul de activităţi practice

Examinarea pacienților din perspectiva psihopatologică (observarea expresivității și comportamentului, relaționare)
Anamneza psihiatrică, întocmirea foilor de observație
Aplicarea tehnicilor specifice de investigații în stabilirea diagnosticului afecțiunilor psihice cuprinse în tematica de curs.
Formularea planului terapeutic şi de reintegrare socială și profesională pentru cazurile studiate.

Obiective educaționale. Cunoașterea diagnosticului și tratamentului afecțiunilor psihice cu impact de lungă durată asupra funcționării pacientului în mediul curent. Recunoașterea afecțiunilor care necesită consulturi și investigații de specialitate .

Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de psihiatrie, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient cu afecțiune psihică, să stabilească diagnosticul, planul de investigare și de monitorizare de lungă durată în afecțiunile cuprinse în tematică. De asemenea, trebuie să poată utiliza scale de evaluare/chestionare pentru depresie, anxietate, alcoholism, MMSE, etc. și să fie în măsură să formuleze obiectivele şi interpretarea unei investigaţii sociale în contextul clinic al cazului.

Modul 5, anul II : MEDICINĂ FIZICĂ ȘI DE REABILITARE (MFR)

Nr. ore curs : 80 Nr. ore practică: 160

Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice
1. Diagnosticul în MFR
2. Orteze și proteze
3. Scaune rulante si tehnologia de asistare.
4. Dispozitive augmentative pentru persoane cu dizabilităţi
5. MFR în afecţiunile sistemului nervos (accident vascular cerebral, traumatismele coloanei vertebrale,scleroza multiplă, boala Parkinson)
6. MFR în afecţiunile ortopedice şi musculoscheletale (dorso- lombo- sacralgie, afecțiuni degenerative musculo-scheletale, după intervenții chirurgicale ortopedice reconstructive, amputații, afecțiuni musculo- scheletale de cauză profesională)
7. MFR în afecţiuni specifice (boli cardiovasculare, boli repiratorii, cancere, durerea cronică)
8. Reabilitarea medicală şi OMS-CIF (Clasificarea Internatională a Functionalităţii, Dizabilităţii şi Sănătăţii-OMS), Raportul Mondial OMS privind dizabilitatea, alte documente europene şi internaţionale

Baremul de activităţi practice

Evaluarea în medicina fizică și de reabilitare
Principalele intervenții pentru sănătate în MFR- proceduri specifice, totalitatea agenților fizici cu efecte terapeutice
Evaluarea rezultatelor în MFR

Obiective educaționale. Cunoașterea metodelor specifice de evaluare și diagnostic în MFR. Capacitatea de a stabili programe de MFR adaptate cazurilor studiate.

Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de medicină fizică și de reabilitare medicul rezident va înțelege rolul recuperării medicale în cadrul programului complex de recuperare a capacității de muncă și re/integrare profesională. Va dobândi, de asemenea abilitatea de a lucra în cadrul echipelor pluridisciplinare.

Modul 6, anul III : EXPERTIZA MEDICALĂ ȘI RECUPERAREA

CAPACITĂȚII DE MUNCĂ

Nr. ore curs : 240 Nr. ore practică: 480

Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice

Intoducere în domeniul expertizei medicale a capacității de muncă(definții, cadru conceptual, principii, obiective, metode și tehnici specifice)
Caracterul pluridisciplinar al activității de expertizare a capacității de muncă. Confluențe științifice și practice.
Legislaţia privind asigurările sociale şi pensiile. Incapacitatea temporară de muncă prelungită.
Legislaţia privind persoanele cu dizabilități
Organizarea,funcţionarea şi atribuțiile sistemului național de expertiză medicală a capacităţii de muncă
Înregistrarea şi raportarea cazurilor – statistica invalidităţii
Conceptele de capacitate de muncă și capacitate profesională. Relația dizabilitate/invaliditate- capacitate de muncă
Metodologia stabilirii diagnosticului funcţional, a incapacităţii adaptative şi de evaluare a capacităţi de muncă în bolile şi sechelele invalidante
Modele tradiționale de conceptualizare a capacității de muncă versus modelul bio- psiho-social. Aplicarea conceptelor ICF în domeniul expertizei medicale a capacității de muncă.
Clasificarea profesiunilor
Pregătirea profesională. Deprinderile profesionale. Exerciţiu. Antrenament.
Condiţii ambientale şi psiho-sociale ale locului de muncă
Psihologia muncii
Sociologia muncii. Implicaţiile sociale ale bolii şi invalidităţii
Particularităţile muncii în funcţie de vîrstă şi gen
Biotipologia profesională
Factorii de adaptare în munca profesională
Oboseala în muncă . Metode de testare a oboselii. Particularităţile oboselii la persoanele cu deficienţe
Complexul de dezadaptare în muncă . Factorii limitativi şi stimulativi ai capacităţii de muncă
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecţiunile aparatului respirator
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecţiunile cardio – vasculare
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în bolile digestive şi bolile de nutriţie
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecţiunile renale
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecţiunile aparatului locomotor
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile neurologice
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile psihice
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecţiunile endocrine
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile oftalmologice
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecţiunile ORL
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecţiuni neoplazice
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecţiunile dermatologice
Recuperarea capacității de muncă și reintegrarea profesională (delimitarea domeniului, principii, obiective, metode și tehnici specifice )
Întoarcerea la muncă din perspectiva științifică și practică la nivel european.
Prognosticul de recuperabilitate – criterii medico-socio-profesionale . Posibilităţi de cuantificare
Prevederile legale privind atribuțiile medicului specializat în expertiza medicală a capacității de muncă în domeniul recuperării capacităţii de muncă
Adaptarea la muncă a persoanelor cu deficiențe fucnționale. Particularităţi , posibilităţi compensatorii şi dezvoltarea acestora .Crierii de urmărire a adaptării la muncă .
Noţiuni de ergonomie (concepţia ergonomiei, organizarea activităţii de ergonomie –ergonomie de proiectare şi ergonomie de corecţie)
Îndrumarea ,orientarea şi reorientarea profesională a persoanelor cu deficienţe funcționale
Acţiuni formativ – profesionale de recuperare a capacității de muncă
Integrarea/ reintegrarea socială și profesională a persoanelor cu deficiențe funcționale de diferite cauze
- reglementările existente şi posibilităţi de intervenţie;
- întocmirea programului de recuperare, soluţii preconizate;
- conjunctura socio-economică şi posibilitatea de a transpune în practică soluţiile adoptate;
- motivaţia psihologică şi socială pentru inserţia sau reinserţia socială;
- posibilităţile tehnice şi practice de realizare a programului de recuperare sub aspectul inserţiei sociale;
- acţiuni sociale în vederea facilitării integrării sociale:
  - cu caracter general;
  - cu caracter particular – personal;
Informaţia şi comunicarea în acţiunea de inserţie sau reinserţie socială;
- la nivelul persoanelor cu deficiențe funcționale/ dizabilități;
- la nivelul angajatorului;
- la nivelul fatorului de decizie;
- la nivelul opiniei publice;
Rolul asistentului social în recuperare:
- investigaţia socială;
- intervenţia socială;
Practica integrării sau reintegrării socio-familiale:
1. adaptări ergonomice necesare ale accesului în locuinţe şi dotarea locuinţei;
2. servicii şi facilităţi în sprijinul persoanelor cu dizabilități;
3. intervenţii la organele competente pentru soluţionarea cazului;
Practica integrării sau rein/serţiei socio-profesionale:
- catagrafierea locurilor de muncă accesibile persoanelor cu deficiențe funcționale/diazbilități;
- indicaţii şi contraindicaţii de muncă în raport de potenţialul biopsihic restant şi problemele de securitatea muncii;
- orientare, reorientare şi îndrumare profesională;
- organizarea şi reorganizarea muncii în condiţiile unor persoane cu dizabilități;
- relaţiile funcţionale între unităţile EMRCM, Agenţia de Ocupare şi Formare a Forţei de Muncă şi cu Agenţii Economici teritoriali pentru care s-a realizat catagrafierea locului de muncă accesibil persoanelor cu deficienţe funcționale
  
  /dizabilități;
Calitatea vieţii persoanelor cu deficienţe funcționale/dizabilități.

Baremul de activităţi practice

Examinarea bolnavilor internaţi în INEMRCM
Interpretarea rezultatelor explorărilor funcţionale generale şi cu caracter specific pentru cazurile examinate
Participarea la comisiile consultative din INEMRCM , prezentarea cazurilor .Finalizarea cazurilor expertizate şi întocmirea rapoartelor de expertiză medicală a capacității de muncă
Efectuarea corespondenţei cu unităţile din reţeaua de expertiză medicală a capacităţii de muncă teritoriale şi cu diferite agenţii (naţionale,comunitare ) în funcţie de specificul cazului
Efectuarea unei analize de loc de muncă şi întocmirea profesiogramei
Efectuarea unei analize de ergonomice a locului de muncă – stabilirea corecţiei ergonomice
Întocmirea unui plan complex de recuperare pentru un caz dat (acţiuni medicale, sociale și profesionale)
Orientarea, reorientarea profesională a unui caz dat
Aprecierea gradului de recuperabilitate al unui caz concret (studiu de caz).
Întocmirea unui program individual de recuperare.
Stabilirea obiectivelor și interpretarea rezultatelor unei anchete sociale
1. obiective: confirmare de diagnostic, de stabilire a diagnosticului funcţional sau de verificare a aplicării programului de recuperare;
2. surse de informare;
3. posibilităţi de realizare:
4. investigaţia prin corespondenţă;
5. ancheta socială de teren.
Formularea scopului, obiectivelor acţiunilor sociale (diagnoza problematicii socio- profesionale a cazului).
Concretizarea acţiunilor sociale în programul de inserţie sau reinserţie socio- profesională şi a modalităţilor de realizare.
Intervenţia activă în soluţionarea cazurilor.
Urmărirea modului de adaptare a deficientului (handicapat sau invalid) ca urmare a aplicării soluţiei preconizate (anchete de supraveghere).

Obiective educaționale. Însușirea și aplicarea principiilor și metodologiei de evaluare a capacității de muncă în cazul deficiențelor funcționale de diferite cause. Perspectiva globală asupra persoanei în relația dinamică cu mediul curent și în special cu mediul de muncă.

Rezultate așteptate. 1. În practica evaluării capacității de muncă, abilitățile achiziționate în cadrul acestui modul sunt necesare în situațiile: ca profesioniști în sistemul de asigurări sociale. Evaluarea medico-psiho-socială urmată de consiliere vocaţională a pacienţilor cu afecţiuni cronice – orientarea lor către locuri de muncă şi ocupaţii compatibile cu tipul şi gradul lor de dizabilitate, ținându-se seama și de profilul psihologic.

2. În practica intervențiilor, abilitățile achiziționate în cadrul acestui modul sunt necesare în situațiile: Intervenţii multi/interdisciplinare pentru sprijinirea recuperării capacităţii de muncă şi a (re)integrării profesionale a pacienţilor cu afecţiuni cronice invalidante.Strategii active combinate – medico-psiho- sociale privind: modificarea percepţiei asupra bolii/invalidităţii, creşterea motivaţiei pentru muncă, consiliere şi orientare vocaţională.

Modul 7, anul IV: EXPERTIZA MEDICALĂ ȘI RECUPERAREA CAPACITĂȚII DE MUNCĂ STAGIU PRACTIC ÎN CADRUL SERVICIILOR TERITORIALE DE EXPERTIZĂ MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ (EMCM)

Nr. ore curs : 0 Nr. ore practică: 240

Baremul de activităţi practice
1. Evaluarea capacității de muncă în vederea stabilirii gradului de invaliditate;
2. Documente medicale necesare la încadrarea în grad de invaliditate;
3. Examen clinic, analizarea documentelor medicale, completarea raportului de expertiză medicală, completarea deciziei medicale, completarea programului de recuperare la încadrarea în grad de invaliditate;
4. Expertiza medicală a capacității de muncă la revizuirea medicală: examen clinic, analizarea documentelor medicale, verificarea parcurgerii programului de recuperare, completarea planului de recuperare pentru perioada ulterioară, prognostic de recuperare a capacității de muncă- stabilirea termenului de revizuire, completarea deciziei medicale;
5. Revizuirea medicală la cerere;
6. Expertiza medicală a capacității de muncă la solicitarea structurilor de medicină legală;
7. Expertiza medicală a capacității de muncă în cazul pensiilor comunitare; completarea formularului E213;
8. Expertiza medicală a capacității de muncă pentru prestații și servicii pentru reabilitare medicală și recuperarea capacității de muncă conferite de Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale;
9. Expertiza medicală a capacității de muncă în vederea avizării prelungirii concediului medical peste 90, 183, 365 zile, reducerii timpului de muncă: legislația aferentă, principii de avizare a perioadelor prin prisma prognosticului de recuperare a capacității de muncă;
10. Programul de recuperare pentru tratament balnear și de recuperare medicală-condiții de avizare.
  
  NOTĂ. Acest stagiu se va desfăşura la nivelul unităţilor teritoriale de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, sub îndrumarea medicilor primari şi cu acordul conducerii Caselor de Pensii teritorale.
  
  Obiective educaționale. Însușirea și aplicarea principiilor și metodelor de lucru la nivelul cabinetelor teritoriale de expertiză medical a capacității de muncă.
  
  Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării acestui modul medicul rezidenttrebuie să dobândească cunoștințele și abilitățile necesare desfășurării activității specifice cabinetelor de EMCM .
  
  Modul 8, anul IV : DIABETOLOGIE ȘI BOLI DE NUTRIȚIE
  
  Nr. ore curs : 50 Nr. ore practică: 100
  
  Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice
  1. Evaluarea stării de nutriție,antropometrie, perimetrie
  2. Elaborarea planurilor de intervenție nutrițională (în diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, hiperricemii)
  3. Diabetul zaharat – diagnostic, clasificare, patogenie, aspecte clinice,factori de risc, investigații paraclinice, principii de tratament, tipuri de insulină, tipuri de ADO, complicații, evoluție, prognostic, dispensarizare, ghiduri de practică
  4. Diabet zaharat rezistent la insulină
  5. Obezitatea- diagnostic, clasificare,epidemiologie, aspecte clinice, complicații, management
  6. Sindromul hipoanabolic
  7. Dislipidemiile
  8. Hiperuricemiile

Baremul de activităţi practice

Examinarea pacienților, întocmirea foilor de observaţie, plan de investigații
Interpretarea rezultatelor investigațiilor în vederea stabilirii diagnosticului afecțunilor cuprinse în tematica de curs
Planul de monitorizare de lungă durată și posibilitățile de recuperare adaptate la cazurile examinate

Obiective educaționale. Cunoașterea diagnosticului și tratamentului diabetului zaharat tip 2, diagnosticul celorlalte forme de diabet, diagnosticul bolilor metabolice comune.

Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de medicină internă, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient diabetic, să stabilească diagnosticul, planul de investigare și de monitorizare de lungă durată în afecțiunile cuprinse în tematică, să evalueze impactul de lungă durată asupra funcționării pacientului în mediul current.

Modul 9, anul IV : MEDICINA MUNCII

Nr. ore curs : 20 Nr. ore practică: 40

Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice

Evaluarea globală a riscului profesional la un loc de muncă
Amenajarea postului de muncă din punct de vedere ergonomic: modalităţi de analiză, recomandări conform legislaţiei în vigoare de medicina muncii
Consilierea privind planificarea şi organizarea muncii cu referire la persoanele cu dizabilităţi
Aptitudinea în muncă.Definiţie. Metode şi tehnici.Legislaţie
Bolile profesionale:prezentare generală, definiţie, etiologie, diagnostic tratament,profilaxie, complicaţii , prognostic, expertiza capacităţii de muncă. NB.Prezentarea se va face pe grupe etiologice mari
Accidentele de muncă; definiţie, clasificare , declarare, anchetare, indicatori statistici, evaluare post-accident de muncă

Baremul de activităţi practice
1. Efectuarea anamnezei profesionale
2. Anchetarea cazurilor de boli profesionale
3. Evaluarea accidentelor de muncă în vederea stabilirii costurilor şi compensaţiilor conform legislaţiei în vigoare
  
  Obiective educaționale. Cunoașterea etiologiei, diagnosticului și tratamentului celor mai frecvente boli profesionale
  
  Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de medicină internă, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient diabetic, să stabilească diagnosticul, planul de investigare și de monitorizare de lungă durată în afecțiunile cuprinse în tematică, să evalueze impactul de lungă durată asupra funcționării pacientului în mediul current.
  
  Modul 10, anul IV : ONCOLOGIE
  
  Nr. ore curs : 40 Nr. ore practică: 80
  
  Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice
  1. Criteriile de diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial și evoluția principalelor localizări maligne.
  2. Principii și metode de diagnostic în cancer : diagnosticul clinic , diagnostic biologic, diagnostic imagistic
  3. Evoluția naturală a cancerului. Complicații frecvente.
  4. Incidentele și complicațiile radioterapiei în oncologie
  5. Principiile tratamentului hormonal în oncologie : clasificare, obiective, agenți terapeutici, efecte
  6. Monitorizarea pacientului oncologic
  7. Durerea în cancer
  8. Tratamente oncologice paleative
  9. Aspecte psiho-oncologice

Baremul de activităţi practice

Anamneza și examenul clinic al pacientului oncologic
Interpretarea explorărilor biologice și imagistice și integrarea lor în contextul clinic
Monitorizarea evoluției, identificarea complicațiilor

Obiective educaționale. Cunoașterea diagnosticului și tratamentului afecțiunilor oncologice.

Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de oncologie, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient oncologic, planul de investigare și de monitorizare de lungă durată în afecțiunile cuprinse în tematică. De asemenea, trebuie să poată interpreta și integra corect în formularea diagnosticului, examenele biologice, imagistice și de explorări funcționale, în cazurile examinate.

Modul 11, anul IV : BIOETICĂ

Nr. ore curs : 10 Nr. ore practică: 20

Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice

Introducere în Bioetică: morala, etică, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu, contextul apariţiei bioeticii, definirea bioeticii, delimitarea domeniului de studiu al bioeticii, teorii şi metode în bioetică
Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii: definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă, conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii, rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)
Relaţia medic-pacient: valori ale relaţiei medic-pacient, paternalism versus autonomie, modele ale relaţiei medic-pacient, dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate, consimţământul informat, confidenţialitatea în relaţia medic-pacient, relaţia medic-pacient minor, acte normative care reglementează relaţia medic – pacient
Greşeli şi erori în practica medicală: definirea noţiunilor de greşeală şi eroare, culpa medicală – definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice, managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
Probleme etice la începutul vieţii: libertatea procreaţiei, dileme etice în avort, etica reproducerii umane asistate medical, probleme etice în clonarea reproductivă
Probleme etice la finalul vieţii: definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină, probleme etice în stările terminale, tratamente inutile în practica medicală, eutanasia şi suicidul asistat, îngrijirile paliative
Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane: donarea de organe de la cadavru, donarea de organe de la persoană vie, etica alocării de resurse în transplant
Probleme etice în genetică şi genomică: eugenia şi discriminarea pe baza geneticii, proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman, etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală, statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni, terapia genică, posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
Etica cercetării pe subiecţi umani: principii etice în cercetarea pe subiecţi umani

Obiective educaţionale. Cunoasterea principiilor eticii medicale, implicatiile lor legale.

Rezultate aşteptate. În urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire,rezidentul va cunoaște principiile eticii medicale și implicațiile lor.

Scopul și obiectivele educaționale generale

Capacitatea preluării unei anamneze coerente cu date medicale și date legate de activitatea profesională
Capacitatea de a efectua un examen fizic complet
Capaciatatea de a solicita, eventual efectua și interpreta investigațiile necesare
Capacitatea de a stabili un plan de investigații în scopul evaluării medicale a capacității de muncă
Recunoașterea situațiilor care necesită investigații de specialitate
Cunoașterea și recomandarea măsurilor profilactice și de regim de viață
Cunoașterea și recomandarea măsurilor de recuperare medicală

Scopul și obiectivele educaționale specifice

Cunoașterea evoluției și complicațiilor afecțiunilor potential generatoare de deficiență funcțională
Capacitatea de a integra datele medicale în tabloul funcționării/dizabilității generale și adaptat la caz
Cunoașterea și identificarea beneficiilor de asigurări sociale adecvate, individualizate conform legislației curente
Capacitatea de a stabili un plan de intervenție eficient pentru recuperarea capacității de muncă și a reintegrării sociale și profesionale

Rezultate așteptate (standard profesional curent ) la finalizarea pregătirii

La finalul pregătirii prin rezidențiat în expertiza medicală a capacității de muncă, medicii rezidenți trebuie să dobândească o perspectivă complexă asupra condițiilor de sănătate, atât din punct de vedere fizic (ca deficiențe funcționale însoțite sau nu de limitări de activitate ) dar și în relația dinamică cu mediul curent, în special cu mediul de muncă.

Competențe profesionale .

Proiectarea și realizarea unui demers de cercetare privind relația dinamică între starea de sănătate și munca profesională.
Evaluarea critică a situațiilor problematice și a soluțiilor posibile în cazurile în care afectările cronice perturbă funcționarea optima a persoanei în domeniile muncă și societate.
Evaluarea complexă a individului, grupului și organizației în situația alterării capacității profesionale cauzate de anumite condiții de sănătate cu impact asupra persoanei și a relațiilor complexe din mediul de muncă.
Proiectarea și realizarea intervențiilor în vederea recuperării capacității de muncă și a reintegrării profesionale.
Relaționarea și comunicarea interpersonală specifică domeniului reabilitării și consilierii vocaționale adaptată profilului individual
Exercitarea sarcinilor profesionale conform principiilor deontologice specifice profesiei.
Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară pe diverse paliere ierarhice.
Autoevaluarea nevoilor de formare continuă în vederea adaptării competențelor profesionale la dinamica contextului social.

Examenul de medic specialist

Probe de evaluare specifice programului
- Proba scrisă DA
- Examen clinic DA
- Proba de abilități / manualități NU
- Proba pe casetă video NU
- Proba operatorie NU
- Dizertație NU

Tematica de examen

Conceptele de capacitate de muncă și capacitate profesională (definiții, componenete).
Relația deficiență funcțională- incapacitate adaptativă- dizabilitate/invaliditate- capacitate de muncă.
Factori intrinseci de solicitare în muncă
Factori extrinseci de solicitare în muncă. Factori de ambianță fizică și psihosocială
Analiza locului de muncă- metode, utilitate practică
Gestualitatea profesională
Postura în muncă
Formarea profesională. Deprinderile profesionale
Orientareași selecția profesională. Particularități ale orientării profesionale ale deficienților
Antrenamentul professional. Efectele antrenamentului asupra capacității de muncă. Compensarea prin antrenament a deficiențelor funcționale.capa
Oboseala și surmenajul professional
Factori limitativi ai capacității de muncă
Principiile generale și metodologia expertizării medicale a capacității de muncă
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecţiunile aparatului respirator
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecţiunile cardio – vasculare
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în bolile digestive şi bolile de nutriţie
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecţiunile renale
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecţiunile aparatului locomotor
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile neurologice
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile psihice
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecţiunile endocrine
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile oftalmologice
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecţiunile ORL
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecţiunile dermatologice
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecţiunile neoplazice
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în bolile profesionale
Recuperarea capacității de muncă și reintegrarea profesională (delimitarea domeniului, principii, obiective, metode și tehnici specifice )
Recuperarea medicală a capacității de muncă
Acțiuni educative-formative de recuperare a capcității de muncă
Întoarcerea la muncă din perspectiva științifică și practică la nivel european.
Prognosticul de recuperabilitate – criterii medico-socio-profesionale . Posibilităţi de cuantificare
Prevederile legale privind atribuțiile medicului specializat în expertiza medicală a capacității de muncă în domeniul recuperării capacităţii de muncă
Adaptarea la muncă a persoanelor cu deficiențe funcționale. Particularităţi , posibilităţi compensatorii şi dezvoltarea acestora .Crierii de urmărire a adaptării la muncă .
Acțiuni sociale de recuperare a capacității de muncă. Serviciile sociale.
Legislaţia de asigurări sociale şi pensii . Incapacitatea temporară de muncă prelungită . Legislaţia privind persoanele cu dizabilități
Organizarea, funcţionarea şi atribuțiile sistemului național de expertiză medicală a capacităţii de muncă

Baremul de manevre, tehnici și activități practice
1. Examen clinic complet , completat cu examen neurologic standard
2. Interpretarea probelor biologice
3. Interpretarea electrocardiogramei
4. Interpretarea spirometriei
5. Interpretarea examenului radiologic clasic pe aparate și sisteme
6. Interpretarea ecografiei abdominale
7. Interpretarea ecocardiogarfiei
8. Interpretarea testelor de efort
  
  DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ
  
  Competenţa profesională intrinsecă specialităţii
  
  Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional):
  - Este singurul medic abilitat în expertizarea medicală a capacității de muncă, conform legislaței în vigoare în România
  - Va putea practica specialitatea de expertiză medicală a capacității de muncă în cadrul sistemului national de EMCM
  - Va aborda cazurile din dublă perspectivă, medicală și socială, vizând posibilitatea obținerii unui beneficiu de asigurări sociale și aspectele de integrare socială și profesională
    
    Drepturi
  - Să practice specialitatea în regim public în cadrul sistemului national de EMCM
  - Să solicite opinii profesionale și să colaboreze cu medici din alte specialități și din clinici universitare
  - Să recomande proteze, orteze, scaune rulante și alte dispozitive de asistare
  - Să participe la stagii de perfecționare în clinici universitare
  - Să participe la proiecte de cercetare științifică, studii clinice, etc
  - Poate obține o a doua specialitate medicală, în condițiile legii și regulamentelor în vigoare
    
    Obligaţii
  - Să respecte principiile de etică în activitatea de expertizare medicală a capacității de muncă
  - Să fie un factor de mediere și imparțialitate între persoana aflată în situația de risc social și instituțiile care acordă beneficiile de asigurări sociale
  - Să dea un aviz medical obiectiv, fără a fi influențat de niciunul dintre partenerii contractului de asigurare socială
  - Să se perfecționeze pe toată durata practicării specialității
  - Să obțină acordul informat al pacientului

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

MEDICINĂ DE LABORATOR

Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

2019

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINA DE LABORATOR (BIOCHIMIE, MICROBIOLOGIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE)

Definiţia specialităţii:

Specializarea în specialitatea Medicină de Laborator se realizează prin studiul următoarelor discipline medicale: Biochimie, Microbiologie, Hematologie, Genetică, Biologie Moleculară, Imunologie la care se adaugă studiul într-o serie de domenii necesare pentru o formare profesională completă (management, biosiguranţă, calitate, etc.).

Activitatea se desfasoara in laboratoare sau compartimente de microbiologie, biochimie/hematologie si de imunologie/diagnostic molecular, altele decât cele dedicate diagnosticului bolilor infecțioase.

ORGANIZAREA PROGRAMULUI

Durata programului

NUMARUL TOTAL DE ANI	4 ani
NUMARUL TOTAL DE MODULE	10 module
MODULUL 1	Organizarea si Managementul Laboratorului de Biochimie, Microbiologie, Hematologie, Imunologie
NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL	2.5 luni/ 6 saptamani
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA	48h/luna, 15h/saptamana
MODULUL 2	Biochimie
NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL	5 luni/ 20 saptamani
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA	72h/luna, 18h/saptamana
MODULUL 3	Biologie Moleculară si Genetica
NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL	3 luni/12 saptamani

ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA	40h/ luna, 10h/ saptamana
MODULUL 4	Imunologie
NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL	6 luni/24 saptamani
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA	40h/ luna, 10h/ saptamana
MODULUL 5	Hematologie
NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL	12 luni/48 saptamani
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA	40h/ luna, 10h/saptamana
MODULUL 6	Microbiologie – 10 luni / 40 saptamani si cuprinde:
NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA
MODULUL 7	Epidemiologie
NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL	1 luna/4 saptamani
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA	60h/ luna, 15h/saptamana
MODULUL 8	Biostatistica medicala
NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL	1 luna/ 4 saptamani
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA	40h/ luna, 10h/ saptamana
MODULUL 9	Bioetica medicala
NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL	0.5 luni/2 saptamani
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA	10h/saptamana
MODULUL 10	Perfecţionare aplicativă într-un domeniu curricular opţional (biochimie, microbiologie, hematologie sau imunologie) cu acordul coordonatorului de program

Bacteriologie – 7 luni/28 saptamani
Parazitologie – 1 luna/4 saptamani
Virusologie – 2 luni/8 saptamani

Bacteriologie –13h/ luna, 3h/ saptamana
Parazitologie – 20h/ luna, 5h/ saptamana
Virusologie – 10h/ luna, 2.5h/saptamana

NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL	7 luni/ 28 saptamani
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA
Total ore pregătire teoretică	activitatea didactică acoperă 20- 30% din totalul timpului alocat
Total ore pregătire practică	activități de pregătire practică conform contractului de muncă individual, reprezentând 70-80% din timpul alocat pregătirii

Structura programului

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

STAGIUL

Modulul 1 si 2

Modulul 3, 4, si 5

Modulul 5,

6.1, 6.2, 6.3

Modulul

7, 8, 9 si 10

MODULUL I – ORGANIZAREA ȘI MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE ANALIZE MEDICALE de BIOCHIMIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE – 120 ore

Organizarea unui laborator de analize medicale (2 conferinţe)
- planificarea activităţilor;
- amenajarea şi organizarea spaţiului laboratorului, utilităţi, mobilier şi echipamente;
- managementul personalului, evaluarea personalului;
- aprovizionarea cu reactivi, materiale, echipamente şi servicii (ex. întreţinere, service, etalonări, eliminare deşeuri etc), gestiunea stocurilor, etc;
- întocmirea bugetului laboratorului. Finanţarea serviciilor laboratorului;
Normele de funcţionare a laboratoarelor de analize medicale (1 conferinţă).
Biosiguranţa şi biosecuritatea laboratorului de analize medicale. (1 conferinţă).
Sistemul de management al calităţii:
- Noţiuni fundamentale şi vocabular (1 conferinţă)
- Cerinţe de management (2 conferinţe)
- Cerinţe tehnice (1 conferinţă)
- Auditul intern (1 conferinţă)
- Asigurarea calităţii rezultatelor. Controlul intern al calităţii. Scheme de comparare interlaboratoare. (2 conferinţe)
- Controlul echipamentelor de analiză (1 conferinţă)
- Trasabilitatea măsurării. Materiale de referinţă. (1 conferinţă)
- Procedura de acreditare a unui laborator de analize medicale. (1 conferinţă)
Managementul datelor. Sistemul informatic al laboratorului medical. Etica şi confidenţialitatea în laboratorul de analize medicale. (1 conferinţă)

Baremul activităţilor practice

Întocmirea unui proiect de amenajare a unui laborator 1 d Evaluarea riscului microbiologic. 1 lp

Fişa de siguranţă (substanţe chimice, agenţi infecţioşi) 1 d Întocmirea unei organigrame şi a unei fişe de post 1 lp Întocmirea bugetului laboratorului 1 lp

Elaborarea documentaţiei sistemului de management. Manualul de management. Proceduri şi înregistrări. 2 lp

Efectuarea auditului intern. Elaborarea unui chestionar de audit şi a raportului de audit. 1 lp Construirea graficelor de control Levey Jennings. Regulile Westgard. 1 lp

Validarea metodelor de analiză. Estimarea incertitudinii de măsurare. 2 lp Raportarea rezultatelor analizelor. Întocmirea unui raport de analiză. 1 lp

Obiective educaționale și abilități așteptate

Obiective educaționale

Abilități

Organizarea unui laborator de analize medicale Normele de funcţionare a laboratoarelor de analize medicale

Biosiguranţa şi biosecuritatea laboratorului de analize medicale

Sistemul de management al calităţii Managementul datelor

Evaluarea riscului microbiologic Fişa de siguranţă

Întocmirea unei organigrame şi a unei fişe de post

Elaborarea documentaţiei sistemului de management

Efectuarea auditului intern Validarea metodelor de analiză Raportarea rezultatelor analizelor

Întocmirea unui raport de analiză

MODULUL II – STAGIUL DE BIOCHIMIE – 360 de ore

METABOLISMUL PROTEIC
- Peptide biologic active.
- Nivele de organizare a macromoloculelor proteice (structura primară, secundară, suprasecundară, terţiară, supraterţiară şi quaternară a proteinelor).
- Biosinteza proteică
  - Degradarea aminoacizilor: reacţiile de transaminare şi reacţia de dezaminare oxidativă, degradarea scheletului de atomi de carbon.
  - Biosinteza ureei.
ENZIME
- Structura şi caracterele generale ale enzimelor, tipuri de situsuri specifice.
- Izoenzime.
- Noţiuni de cinetică enzimatică.
METABOLISMUL GLUCIDIC
- Glicoliza.
- Gluconeogeneza.
- Ciclul acizilor carboxilici.
METABOLISMUL LIPIDIC
- Biosinteza acizilor graşi.
- Degradarea acizilor graşi.
- Formarea corpilor cetonici; acetoacetatul ca sursă de energie.
- Derivaţi ai acizilor graşi: prostaglandine, tromboxani, leukotriene.
- Biosinteza colesterolului.
- Acizii biliari.
- Lipoproteinele serice (structură, hiperlipoproteinemiile primare şi secundare).
VITAMINE şi HORMONI
APA şi ELECTROLIŢI
MODIFICĂRI BIOCHIMICE ÎN:
- Patologia renală.
- Patologia hepatică.
- Patologia cardiacă şi vasculară.
- Maladii metabolice şi endocrine.
MARKERI TUMORALI
BIOCHIMIE ONCOLOGICĂ
BIOCHIMIA INFLAMAŢIEI
BIOCHIMIE GERIATRICĂ
BIOCHIMIE PEDIATRICĂ
TESTE BIOCHIMICE în TRANSPLANT
ORGANIZAREA şi MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE BIOCHIMIE, CONTROLUL CALITĂŢII ANALIZELOR
METODOLOGIA CERCETĂRII CLINICE

Stagiul practic

În cadrul acestui stagiul se vor desfăşura 2 tipuri principale de activităţi:
- prezentarea bazei teoretice a testelor efectuate;
- efectuarea practică a testului respectiv.

Cunoaşterea principalelor tehnici, metode şi aparate cu aplicaţii în Laboratorul Clinic de Biochimie.
- metode de măsură (spectrometrice, optice, etc)
- tehnici de separare (cromatografice, electroforetice)
- tehnici chimice, enzimatice şi imunologice de recunoaştere şi dozare
- sisteme analitice automatizate, mono şi multiparametrice
- tehnici de bază în Biologia Moleculară : extracţie de acizi nucleici, PCR, Microarray
Principalele teste de laborator. Principii, metode şi tehnici de determinare şi interpretarea rezultatelor; baremul activităţilor practice

EXAMENUL DE URINĂ

Examenul calitativ al urinii: determinarea pH-ului, densităţii, glucozei, al

albuminei, urobilinogenului, sărurilor biliare şi pigmenţilor biliari. – barem 100 determinări
Examenul cantitativ al urinii: dozarea de glucoză, uree, acid uric, creatinină, amoniac, amilaza. – barem 50 determinări
Examenul microscopic al sedimentului urinar –barem 100 determinări
Examenul chimic al calculilor urinari –barem 25 determinări

B. EXAMENUL BIOCHIMIC AL SÂNGELUI

Substanţele minerale: clor, calciu, fier, sodiu, magneziu, potasiu – barem 100 determinări
Electroforeza proteinelor – metode ; variaţii fiziopatologice – barem 100 determinări
Compuşi azotati non-proteici: ureea, amoniacul, acidul uric, creatinina, bilirubina; metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 100 determinări
Glucoza: metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 100 determinări
Hiperglicemia provocată, insulinemia, hemoglobina glicozilată; metode de dozare şi interpretarea rezultatelor; dg. de laborator al diabetului zaharat şi parametri de monitorizare a pacientului diabetic; parametri biochimici de clasificare a diabetului zaharat. – barem 50 determinări.
Corpii cetonici: metode de dozare; variaţii fiziopatologice; explorarea biochimică a comelor diabetice – barem 100 determinări.
Lipidelor totale, colesterolului total şi trigliceridelor: metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 100 determinări.
Lipoproteinele plasmatice, fracţiunile apo: metode de dozare; variaţii fiziopatologice – 50 determinări.
Enzimele serice: metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 100 determinări
- transaminazele (TGP, TGO),
- creatinkinaza (CK), izoenzime;
- lactat dehidrogenza (LDH), izoenzime;
- fosfataza acidă şi alcalină;
- gamma glutamil transpeptidaza (GGT)
- amilaza;
- lipaza.

C. EXAMENUL BIOCHIMIC L.C.R. metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 25 determinări.

D. EXAMENUL BIOCHIMIC AL SUCULUI GASTRIC metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 50 determinări.

Obiective educaționale și abilități așteptate

Obiective educaționale

Abilități

Medicii rezidenti trebuie sa aibe notiunile

predate legate de:

Cunoaşterea principalelor tehnici de lucru

si metode.

Metabolismul proteic Enzime

Metabolismul glucidic Metabolismul lipidic Vitamine şi hormoni Apa şi electroliţi Modificări biochimice Markeri tumorali Biochimie oncologică Biochimia inflamaţiei Biochimie geriatrică Biochimie pediatrică

Teste biochimice în transplant

Organizarea şi managementul laboratorului de biochimie

Controlul calităţii analizelor Metodologia cercetării clinice

Cunoasterea aparatelor cu aplicaţii în Laboratorul Clinic de Biochimie.

Principalele teste de laborator si principiile metodele şi tehnicile de determinare precum şi interpretarea rezultatelor.

Sa fie capabili sa integreze in contextul clinic al pacientului rezultatele de biochimie ale acestuia.

Sa fie capabil sa elaboreze comentarii legate de rezultatele de biochimie obtinute.

MODULUL III – BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI GENETICĂ – 120 de ore

OBIECTIVE ÎN CURSUL STAGIULUI DE BIOLOGIE MOLECULARĂ

Conferirea unor baze de înţelegere a tehnicilor şi aplicaţiilor de biologie moleculară în diagnosticul unor boli în cadrul laboratoarelor specializate din sistemul medical.
Medicii rezidenţi trebuie să cunoască şi să aplice condiţiile de prelevare/pregătire a probelor biologice garantând securitatea pacienţilor şi calitatea probelor biologice de analizat, precum şi conservarea acestora; cunoaşterea condiţiilor de utilizare a diferitelor medii biologice, a precauţiilor legate de contaminarea probelor biologice şi a laboratorului.
Înţelegerea unor probleme legate de structura laboratoarelor de biologie moleculară, a rezultatelor fals pozitive, fals negative în cadrul analizelor de biologie moleculară care stau la baza diagnosticului (şi urmăririi evoluţiei) unor boli.
În cursul stagiului de biologie moleculară, medicii rezidenţi trebuie să-şi însuşească aspectele teoretice şi practice legate de tehnicile de biologie moleculară (inclusiv a principiilor de funcţionare a aparaturii utilizate în mod curent în laboratoarele de biologie moleculară); să poată exprima o abordare critică asupra coerenţei rezultatelor biologice în raport cu anumite aspecte nosologice. Acţiunile lor trebuie să ţină cont de aspectele medico-legale ale profesiei cu înscrierea în cadrul legilor bioeticii.
De asemenea, medicii rezidenţi trebuie să ţină cont de respectarea controlului de calitate intern şi extern conforme cu legislaţia în vigoare.

PARTEA TEORETICĂ
1. Dogma centrală a biologiei moleculare şi aplicaţii medicale. Formularea dogmei centrale a biologiei moleculare. Materialul genetic şi esenţa replicării ADN-ului.
  
  Implicaţii şi aplicaţii medicale din studiul replicării ADN-ului. Esenţa transcrierii şi aplicaţii medicale.
  
  Esenţa traducerii şi aplicaţii medicale.
  
  Amendamente la dogma centrală a biologiei moleculare.
2. Tehnici de analiză a acizilor nucleici. Extracţia ADN-ului.
  
  Extracţia ARN-ului.
  
  Bazele tehnologiei ADN-ului şi importanţa clonării ADN-ului.
  
  Reacţia de amplificare a ADN-ului (PCR, “polymerase chain reaction”). Variante ale PCR, avantaje şi dezavantaje. Aplicaţii clinice în diagnosticul molecular al bolilor genetice şi al predispoziţiei ereditare la bolile comune, detectarea infecţiilor criptice virale şi bacteriene, depistarea mutaţiilor răspunzătoare de apariţia cancerelor.
  
  Hibridizarea acizilor nucleici. Definiţie şi principii. Variante de hibridizare: tehnicile “dot-blot”, “Southern–blot”, “Northern-blot”, hibridizarea în situ cromosomială şi tisulară, hibridizarea cu ADN clonat, tehnologia “microarray” (“DNA chips”).
  
  Aplicaţii clinice ale hibridizării:
  1. în diagnosticul prenatal al unor afecţiuni produse de mutaţii punctiforme (ex. anemia drepanocitară, etc);
  2. tehnicile FISH (“fluorescence în situ hybridization”) – cu detectarea microdeleţiilor cromosomiale şi stabilirea diagnosticului unor boli genetice (ex. sindromul Prader-Willi, sindromul Angelman, sindromul velo-cardio-facial, etc) sau a unor neoplazii;
  3. detectarea anomaliilor cromosomiale numerice şi structurale în celulele interfazice, evidenţierea prezenţei în celule a genomurilor virale, etc.
    
    Enzimele modificatoare ale ADN-ului şi digestia ADN-ului cu enzime de restricţie. Analiza polimorfismului lungimii fragmentelor de restricţie (RFLP; “restriction fragment length polymorphism”) cu aplicaţii medicale în diagnosticul ADN indirect. Astfel, în medicina clinică se utilizează analiza polimorfismului RFLP ca markeri în analiza înlănţuirii genetice; importanţa înlănţuirii dezechilibrate în distribuţia haplotipurilor HLA şi asocierea lor cu o serie de boli (în special cu cele autoimune: diabetul zaharat insulino-dependent, miastenia gravis, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă, psoriazis-ul, spondilita anchilozantă, ş.a.). Analiza înlănţuirii genetice în diagnosticul purtătorilor heterozigoţi ai unor gene recesive autosomale sau situate pe cromosomul X (distrofia musculară Duchenne), sau în diagnosticul presimptomatic al bolilor autosomal dominante cu debut tardiv (boala Huntington, polipoza adenomatoasă familială, polichistoza renală, ş.a.).
    
    Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză şi în gel de poliacrilamidă.
    
    Analiza heteroduplexurilor, analiza polimorfismului conformaţiei ADN monocatenar (SSCP, “single strand conformation polymorphysm”), analiza ADN-ului în gel cu gradient denaturant (DGGE, “denaturing gradient gel electrophoresis”) cu aplicaţii medicale în diagnosticul molecular al unor boli monogenice (fibroza chistică, fenilcetonuria, ş.a.).
    
    Secvenţierea ADN-ului cu diferite aplicatii clinice in Imunologia Transplantului, Virusologie, Oncologie. Studiul structurii, expresiei şi funcţiei genelor: analiza diferenţială a ARN mesager, analiza serială a expresiei genice (SAGE “serial analysis of gene expression“), tehnologia “microarray” (“DNA chips”) aplicată la studiul expresiei genelor şi în diagnosticul cancerului, bolilor cardiovasculare, dermatologice, inflamatorii, neurologice şi genetice.
PARTEA PRACTICĂ
1. Extractia ADN, ARN din diferite probe biologice (sange, tesut, urina, LCR, etc.)
2. Tehnica PCR aplicată pentru detectarea mutaţiilor in diferite patologii medicale.
3. Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză.
4. Tehnica hibridizarii
5. Tehnica real time PCR
6. Tehnica de secventiere
7. Secventierea de generatie noua

Test scris din tematica teoretică.

EXAMEN
Proba practică (tehnicile de laborator utilizate în biologia moleculară).

GENETICĂ MEDICALĂ
1. PARTEA TEORETICĂ
  1. Rolul factorilor genetici în producerea bolilor.
    1. Interacţiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor.
    2. Ecogenetica, nutrigenetica şi farmacogenetica.
    3. Mutaţiile: cauza majoră de boală.
    4. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact şi consecinţe).
    5. Abordarea genetică în relaţia medic-pacient.
  2. Bolile cromozomiale.
  3. Bolile monogenice.
  4. Bolile multifactoriale.
    1. Anomaliile congenitale; tulburările de sexualizare.
    2. Bolile comune ale adultului: boala coronariană, HTA, DZ, astmul bronşic, boli neurodegenerative, psihozele, obezitatea.
  5. Retardul mental.
  6. Patologia genetică a sistemului imun.
  7. Genetica bolii canceroase.
  8. Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme şi aparate.
  9. Profilaxia şi tratamentul bolilor genetice.
  10. Probleme şi dileme etice în genetica medicală.
2. PARTEA PRACTICĂ
  1. Consultul genetic.
  2. Explorarile genetice.
    - Cromozomiale.
    - Moleculare.
  3. Sfatul genetic.
  4. Screeningul genetic (prenatal, neonatal, familial, populaţional).
  5. Diagnosticul prenatal.

EXAMEN

Test scris din tematica teoretică.
Proba practică (indicaţiile consultului genetic, indicaţiile, interpretarea şi valoarea diagnostică a testării genetice prenatale şi postnatale, indicaţiile şi utilitatea sfatului genetic, programe de screening genetic).

Obiective educaționale și abilități așteptate

Obiective educaționale

Abilități

Medicul rezident trebuie sa cunoasca notiunile de biologie moleculara si genetica predate, sa fie capabil sa cunoasca domeniile in care diagnosticul molecular este important si sa poata interpreta corect semnificatia rezultatelor de biologie moleculara si genetica pentru pacientii pentru care efectueaza aceasta evaluare.

Medicul rezident, ca urmare a pregatirii din timpul stagiului va fi capabil sa inteleaga semnificatia rezultatelor astfel incat acestea sa contribuie la medicina de precizie, personalizata.

Extractia ADN, ARN din diferite probe biologice.

Tehnica PCR.

Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză. Tehnica hibridizarii.

Tehnica real time PCR. Tehnica de secventiere. Consultul genetic.

Explorarile genetice. Sfatul genetic.

Screeningul genetic. Diagnosticul prenatal.

MODULUL IV – IMUNOLOGIE – 240 de ore

Anatomia şi elementele celulare ale sistemului imunitar
1. Organele limfoide: anatomie şi funcţie.
2. Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecţia pozitivă şi negativă în cursul ontogenezei.
Mecanismele imunologice
1. Imunitatea înnăscută şi dobândită.
2. Complexul major de histocompatibilitate – structura moleculară şi funcţia.
3. Antigenele – structură, clasificare, procesare şi prezentare.
4. Alergenele – structură, epitopi.
5. Imunogenetica.
6. Imunitatea mediată prin celulele T.
  1. Activarea celulelor T – receptorii celulelor T, recunoaşterea epitopilor şi moleculele accesorii în transducţia semnalului.
  2. Citokinele şi moleculele costimulatorii în activarea celulelor T.
  3. Răspunsul imun mediat prin celulele T – celule participante.
7. Imunitatea mediată prin celule B.
  1. Activarea celulelor B – interacţiunea cu celulele T şi transducţia semnalului.
  2. Producţia de imunoglobuline şi recunoaşterea epitopilor.
  3. Izotipuri de anticorpi şi maturarea răspunsului umoral.
  4. Procese biologice iniţiate de anticorpi – mediate prin IgM, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp – dependentă.
  5. IgE – structură, funcţie, sinteză, reglare, receptori.
  6. Reacţia IgE – mediată imediată şi de fază tardivă.
  7. Complexele imune – proprietăţi fizice, imunologice şi mecanisme de clearance.
8. Alte mecanisme imunologice, care implică:
  1. Celulele "natural killer".
  2. Celulele killer activate de limfokine.
  3. Bazofile activate.
9. Interacţiuni receptor – ligand în funcţionarea imună – molecule de adeziune, receptori pentru complement, receptori pentru IgE. Transducţia semnalului ca rezultat al interacţiunii receptori – ligand. Polimorfismul genetic. Memoria imunologică.
Modularea răspunsului imun.
1. Citokine, chemokine, molecule de adeziune şi factori de creştere.
2. Inflamaţia şi modularea ei.
  1. Mediatori – preformaţi şi neoformaţi.
  2. Celule efectoare în inflamaţie (alergică şi altele).
  3. Mastocitele şi bazofilele – structură, activare, mediatori preformaţi, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF.
  4. Eozinofilele – structură, activare, mediatori.
Imunitatea mucoaselor.
1. Non-imunologică – enzime, acizi glicosali, flora normală.
2. Imunologică – ţesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producţia celulară şi de anticorpi, traficul celular şi procesul de "homing".
3. Imunosupresia post transplant
Imunologia transplantului.
1. Histocompatibilitatea pentru diferite tipuri de transplant de organ solid, sau celule. Semnificatia clinica a tiparii alelelor HLA, interpretare si lucru in diferite tehnici in functie de gradul de rezolutie. Rezolvarea ambiguitatilor alelice HLA.
2. Mecanismele de rejet.
3. Reacţia grefă contra gazdă şi gazdă contra grefă. Metodologia de lucru in imunologia de transplant, diagnosticul imunologic de rejet acut, hiper acut si cronic.
4. Imunosupresie- tehnici de dozare a medicamentelor imunosupresoare.
5. Controlul de calitate intern si extern in imunologia transplantului.
Imunologia tumorală.
1. Antigenele celulelor tumorale – antigene specifice tumorale unice şi antigene tumorale asociate.
2. Markeri tumorali. Implicare in diagnostic si monitorizarea terapeutica. Metodologia de lucru.
3. Oncogene, gene tumorale supresoare, translocaţii cromozomiale.Metodologia de lucru.
4. Mecanismele imunosupravegherii.
Mecanisme imunoreglatoare.
1. Mecanismele de toleranţă.
2. Reţele idiotipice.

II. Tematica activităţilor practice

Programul de pregătire are la bază programa propusă de Comisia de Imunologie a Secţiunii de Biopatologie Medicală a Uniunii Europene ce cuprinde următoarele tematici:

Estimarea cantitativă a imunoglobulinelor (Ig) din ser şi alte produse biologice.
Tehnici şi metode de imunochimie: fracţionare şi purificare de proteine serice.
Identificarea şi caracterizarea crioglobulinelor.
Detectarea calitativă şi cantitativă a paraproteinelor.
Cuantificarea subclaselor de imunoglobuline.
Măsurarea proteinelor de fază acută.
Cuantificarea componentelor complementului, incluzând calea clasică şi alternativă.
Analize funcţionale ale activităţii hemolitice a complementului.
Evidenţierea autoanticorpilor (ANA, ANCA, anticorpi anti-dsDNA, etc).
Măsurarea IgE total şi specific.
Evaluarea statusului imun în boli neoplazice.
Detectarea markerilor de suprafaţă şi citoplasmatici în imunodeficienţe (cuantificarea subseturilor limfocitare şi ale altor celule, imunofenotipare în boli limfoproliferative, analiza ciclului celular ADN, citotoxicitate).
Teste de funcţionalitate ale limfocitelor determinate prin testul de proliferare după stimulare cu mitogene şi antigene.
Testarea funcţionalităţii neutrofilelor şi macrofagelor (chemotaxie, fagocitoză, eliberare radicali liberi de oxigen).
Măsurarea producţiei de citokine şi cuantificarea în vitro, analiza profilelor Th1/Th2.
PCR (Reactia de amplificare genica)
Tipizarea HLA prin metode moleculare
Tehnici de izolare şi purificare a populaţiilor celulare, cultivare şi crioprezervare.
Citometrie în flux.

Dobândirea cunoştinţelor necesare asigurării controlului unei practici de laborator corespunzătoare (Good Laboratory Practice).

IV. Demonstrarea abilităţilor de comunicare şi cercetare

Referate generale – cel putin 1 prezentare.
Referat specific de validare a importanţei şi valorii unei anume metode de investigaţie imunologică în diagnosticul clinic – 1 prezentare.

Participarea la o temă de cercetare în domeniul Imunologiei – la latidudinea îndrumătorului de stagiu.

Obiective educaționale și abilități așteptate

Obiective educaționale	Abilități
Medicul rezident trebuie sa inteleaga semnificatia raspunsului imun normal si in	Estimarea cantitativă a imunoglobulinelor (Ig) din ser şi alte produse biologice.

diferite afectiuni care implica modificari in raspunsul imun celular sau umoral.

Trebuie sa cunoasca semnificatia rezultatelor testelor de imunologie efectuate, sa fie capabil sa efectueze comentarii in vederea integrarii clinice a rezultatelor obtinute.

Sa cunoasca si sa interpreteze testele care se efectueaza pentru diagnosticul alergiilor.

Sa cunoasca si sa interpreteze testele de autoimunitate necesare diagnosticului de laborator in bolile autoimune.

Sa aiba cunostinte de imunogenetica, sa puna diagnosticul de imunocompetenta si imunodepresie.

Sa cunoasca semnificatia clinica si rolul markerilor tumorali in diferite tipuri de cancere.

Sa aiba cunostinte legate de genele HLA si de modul in care acestea controleaza raspunsul imun.

Sa aiba cunostinte legate de imunosupresoare- dozarea lor si semnificatia clinica a rezultatelor.

Identificarea şi caracterizarea crioglobulinelor.

Detectarea calitativă şi cantitativă a paraproteinelor.

Cuantificarea subclaselor de imunoglobuline.

Măsurarea proteinelor de fază acută. Cuantificarea componentelor complementului, incluzând calea clasică şi alternativă.

Analize funcţionale ale activităţii hemolitice a complementului.

Evidenţierea autoanticorpilor (ANA, ANCA, anticorpi anti-dsDNA, etc). Măsurarea IgE total şi specific.

Evaluarea statusului imun în boli neoplazice.

Detectarea markerilor de suprafaţă şi citoplasmatici în imunodeficienţe (cuantificarea subseturilor limfocitare şi ale altor celule, imunofenotipare în boli limfoproliferative, analiza ciclului celular ADN, citotoxicitate).

Teste de funcţionalitate ale limfocitelor determinate prin testul de proliferare după stimulare cu mitogene şi antigene.

Testarea funcţionalităţii neutrofilelor şi macrofagelor (chemotaxie, fagocitoză, eliberare radicali liberi de oxigen).

Măsurarea producţiei de citokine şi cuantificarea în vitro, analiza profilelor Th1/Th2.

PCR (Reactia de amplificare genica)

Tipizarea HLA prin metode moleculare

Tehnici de izolare şi purificare a populaţiilor celulare, cultivare şi

crioprezervare.

Modulul V – HEMATOLOGIE – 480 de ore

Hematopoeza
- generalităţi
- celula stem
Structura măduvei osoase – (noţiuni de embriologie)
Seria eritrocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)
Seria granulocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)
Seria megacariocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)
Seria monocit – (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)
Seria limfatică: organe limfatice centrale; populaţii limfocitare (funcţia imună; citochimia; genetica)
Algoritmul unei anemii; clasificări; anemii hipocrome.
Metabolismul Fe. Metabolismul acidului folic şi vitamina B12.
Anemii macrocitare şi megaloblastice (diagnostic de laborator)
Anemii hemolitice – generalităţi, clasificare
Anemii hemolitice dobândite (schema de investigaţii în laborator).
Imunoserologia unei anemii hemolitice.
Anemii hemolitice congenitale. Anemii cu defect de membrană, enzimopatii, hemoglobinopatii.
Exploatarea unor anemii hemolitice congenitale.
Leucemii acute (citogenetică, clasificare, citochimie, morfologie, fenotipare cromozomiale).
Sindromul mielodisplazic.
Sindromul mieloproliferativ cronic.
Sindromul limfoproliferativ cronic.
- Leucemie limfatică cronică.
- Boli proliferative limfatice de graniţă.
- Generalităţi limfoame.
Limfoame non-Hodgkiniene ( citogenetică, diagnostic laborator, clasificare).
Boala Hodgkin – (fenotipare, clasificare, diagnostic de laborator).
Gamopatii monoclonale maligne.
Gamopatii monoclonale benigne.
Hemostaza (generalităţi).
Exploatarea unui sindrom hemoragipar.
Purpura trombocitopenică.
Coagulare intravasculară diseminată.
Boala tromboembolică şi fibrinoliza.
Porfirii – clasificare, diagnostic.

1.5.2. Baremul activităţilor practice

Recoltare: 20
Colonare: 20
V.S.H.; Hematocrit: 20
Indici eritrocitari: 20
Reticulocite: 30
Citochimie – F.A.L.; P.A.S.; Sideroblaşti; peroxidaze: 20
Test Hamm: 10
Test Coombs – anti Ig G, -anti C: 10
Celule lupice: 10
Determinări F.A.N.: 10
Imunograma: 10
Determinări complement seric, proteina C reactivă: 10
Test sucroza, aglutinina la rece, anticorpi bifazici: 10
Grupe sanguine şi RH: 10
Electroforeza – imunoelectroforeza: 10
Timpii de hemostază: materiale, tehnica de lucru, interpretare: 25
Examinare frotiu sânge periferic cu formulă leucocitară: 100
Examinare frotiu medular: 50
Imunofenotipare

Obiective educaționale și abilități așteptate

Obiective educaționale

Abilități

Medicul rezident care incheie stagiul de pregatire in hematologie trebuie sa fie capabil

Recoltare Colonare

V.S.H.; Hematocrit

sa interpreteze hemograma si sa se orienteze pe frotiul de sange periferic.

Medicul rezident trebuie sa aiba notiunile si informatiile necesare pentru a fi capabil de a pune un diagnostic al afectiunii hematologice pe frotiu de sange periferiv, respectiv pe aspiratul de maduva osoasa.

Sa aiba notiunile necesare pentru diagnosticul corect si complet in hematologie- imunofenotipare, citogenetica, biologie moleculara.

Indici eritrocitari Reticulocite

Citochimie – F.A.L.; P.A.S. Sideroblaşti; peroxidaze Test Hamm

Test Coombs – anti Ig G, -anti C Celule lupice

Determinări F.A.N. Imunograma

Determinări complement seric, proteina C reactivă

Test sucroza, aglutinina la rece, anticorpi bifazici

Grupe sanguine şi RH Electroforeza – imunoelectroforeza

Timpii de hemostază: materiale, tehnica de lucru, interpretare

Examinare frotiu sânge periferic cu formulă leucocitară

Examinare frotiu medular Imunofenotipare

MODULUL VI – MICROBIOLOGIE – 120 de ore

BACTERIOLOGIE – 80 de ore

Bacteriologie generală

Microbiologia medicala – importanta in diagnosticul, tratamentul si prevenirea bolilor infectioase. Clasificarea si nomenclatura bacteriilor in grupa bacteriene cu importanta in patologia umana Morfologia celulei bacteriene

Comportamentul bacteriilor fata de agenti fizici, chimici si biologici Antibiotice : clasificare, mecanisme de actiune

Rezistenta la actiunea antibioticelor Interactiunea bacterie-gazda Bacteriologie speciala

*Bacterii cu importanta in patologia umana
- Coci gram pozitivi – Genurile Staphylococcus, Streptococcus
- Coci gram negativi – Genul Neisseria
- Enterobacteriaceae – Genurile Escherichia, Klebsiella, Proteus, Salmonella, Shigella, Yersinia
- Bacili gram negativi non-fermentativi – Genurile Pseudomonas, Acinetobacter
- Bacterii Gram negative incurbate – Genurile Vibrio, Campylobacter
- Bacili gram negativi aerobi – Genurile Bordetella, Haemophilus, Brucella
- Bacterii spiralate – Genurile Treponema, Borellia, Leptospira
- Bacterii sporulate – Genurile Clostridium, Bacillus
- Bacili gram pozitivi – Genul Corynebacterium
- Bacterii simbiotice/cu peretele celular deficient – Genurile Rickettsia Chlamydia, Mycoplasma, Ureaplasma,
- Mycobacterium tuberculosis
* Vor fi prezentate notiuni de baza privind caracterele generale, patogenitatea si diagnosticul de laborator al genurilor bacteriene mentionate

Activităţi practice (lp – lucrare practică, d = demonstraţie)
1. Microscopia
  
  -optica: directă, contrast de faza (lp)
  
  – în imunofluorescenţă (d )
2. Coloranţii în microbiologie
  
  -gram (lp)
  
  -albastru de metilen (lp)
  
  -Ziehl-Neelsen (lp)
  
  – Giemsa(lp)
3. Medii de cultură
  
  -nutritive, de conservare şi transport (lp)
  
  -de izolare – îmbogatire, selective (lp)
4. Izolarea bacteriilor din:
  - Materii fecale – Coprocultura (lp)
  - Sânge – Hemocultura (d)
  - Urină – Urocultura (lp)
  - L.c.r. (d)
  - Exsudate (lp)
  - Secretii (lp)
  - Spută (lp)
5. Metode de laborator pentru cercetarea morfologiei şi fiziologiei fungilor
PARAZITOLOGIE – 20 DE ORE
1. Diagnosticul infecţiilor parazitare cu localizare digestivă
  1. Infecţii determinate de protozoare patogene: amoebioza, giardioza, criptosporidioza,
  2. Infecţii determinate de helminţi: cestodoze (tenioze, himenolepidoza, botriocefaloza), trematodoze (fascioloza, schistosomioza intestinală), nematodoze ( ascaridioza, trichocefaloza, oxiuroza, strongiloidoza, hoockworms)
2. Examenul parazitologic al sângelui
  
  Diagnosticul hematologic al malariei.
  
  Tehnici de diagnostic:
  1. Tehnica frotiului.
  2. Tehnica picăturii groase.
  Tehnici de diagnostic:
  1. Coloraţia Giemsa.
  2. Coloraţia cu albastru de toluidină.
  3. Tehnici de depistare a antigenelor parazitare.
3. Diagnosticul parazitozelor cu localizare tisulară :
  1. Diagnosticul cisticercozei.
  2. Diagnosticul hidatidozei.
  3. Diagnosticul trichinelozei.
4. Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia sarcinii:
  
  Diagnosticul toxoplasmozei congenitale.
5. Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia tractului urogenital:
Diagnosticul trichomonozei urogenitale,

Tehnici de diagnostic: Examenul secreţiei vaginale, uretrale, prostatice
VIRUSOLOGIE – 20 de ore

Algoritmul diagnosticului virusologic. Metode de diagnostic virusologic.
Patogenia infectiei virale. Infectii acute. Infectii persistente.
Principalele sindroame de etiologie virală. Infectii respiratorii. Gastroenterite virale. Neuroviroze. Infectii virale cu transmitere sexuala. Infectii virale cu transmitere materno-fetala. TORCH. Infectii virale cutanate, Infectii oculare. Miocardite, vasculite de etiologie virala. Arboviroze. Zoonoze.
Vaccinuri antivirale. Modalitati de obtinere. Avantaje si dezavantaje vaccinuri inactivate vs vaccinuri vii atenuate. Alternative moderne de obtinere a vaccinurilor

Terapie antivirală. Rezistenţa la antivirale

Obiective educaționale și abilități așteptate

Obiective educaționale

Abilități

Medicul rezident la terminarea acestui stagiu, trebuie sa aiba urmatoarele cunostinte: Bacteriologie generală

Bacteriologie speciala

Diagnosticul infecţiilor parazitare cu localizare digestivă

Examenul parazitologic al sângelui Tehnici de diagnostic

Tehnici de diagnostic

Diagnosticul parazitozelor cu localizare tisulară

Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia sarcinii

Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia tractului urogenital

Tehnici de diagnostic: Examenul secreţiei

Medicul rezident la terminarea acestui stagiu, trebuie sa aiba urmatoarele abilitati: Microscopia

Coloranţii în microbiologie Medii de cultură

Izolarea bacteriilor

Metode de laborator pentru cercetarea morfologiei şi fiziologiei fungilor Tehnici de diagnostic in bacteriologie, parazitologie, virusologie.

vaginale, uretrale, prostatice Algoritmul diagnosticului virusologic Patogenia infectiei virale

Principalele sindroame de etiologie virală Vaccinuri antivirale

Terapie antivirală

MODULUL VII – EPIDEMIOLOGIE – 60 de ore

Cursuri

Epidemiologia – definiţie, scopuri, utilizare, metode şi domenii de aplicare.
Proces epidemiologic. Cunoaşterea structurii şi condiţionării fenomenelor de sănătate – transmisibile şi netransmisibile – (factori determinanţi, factori condiţionanţi primari şi secundari), a regulilor care guvernează apariţia şi manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel individual şi populaţional
Supravegherea stării de sănătate a populaţiei la nivel local, naţional, regional şi internaţional
Investigarea epidemiologică in bolile transmisibile si netransmisibile
Caracteristici epidemiologice ale principalelor patologii: boli cardiovasculare, neoplazii, diabet
Interventii in controlul si reducerea bolilor netransmisibile
Profilaxia primara, secundara si tertiara in bolile netransmisibile
Comunicarea in boala netransmisibila

Aplicatii practice:
1. Indicatori epidemiologici (definiţii, prelucrare statistică, reprezentare grafică, interpretare, utilitate).
  1. Definirea şi caracterizarea evenimentelor legate de starea de sănătate – factori de risc, expuneri, tipuri de efecte (boală, deces, handicap etc). Datele (variabilele) utilizate în analiza epidemiologică a stării dc sănătate – tipuri de variabile, sursele de informaţie pentru culegerea datelor şi înregistrarea lor. Identificarea şi culegerea datelor pentru analiza epidemiologică a stării de sănătate privind patologia bolilor netransmisibile.
  2. Măsurători pe baza variabilelor calitative – rate, rapoarte, proporţii, indici –
    1. Rate (brute, specifice) de morbiditate: incidenţă, prevalentă, relaţiile dintre ele. Analiza prin indicatori de morbiditate.
    2. Rate (brute, .specifice) de mortalitate. Analiza prin indicatori dc mortalitate. iii.Comparaţii pe baza ratelor brute.
  3. Măsurarea stării de sănătate pe baza variabilelor cantitative: tendinţă centrală şi dispersie etc. Analiza pentru patologia netransmisibila.
2. Studii epidemiologice.
  1. Tipurile de studii epidemiologice, alcătuirea protocolului (design) de studiu şi aplicarea lor în funcţie dc efectul măsurat. Exerciţii de alegere a studiului adecvat problemei şi obiectivului enunţat. .
  2. Studii epidemiologice descriptive – tipuri de studii, culegerea datelor, eşantionare, avantaje, limite şi utilitatea fiecărui tip de studiu. Elaborarea unor proiecte de studiu.
  3. Studii epidemiologice analitice (caz-martor, cohortă) – selectarea subiecţilor, culegerea datelor, măsurarea asocierii prin riscuri relative şi absolute. Măsurarea impactului pentru sănătatea publică – riscurile populaţionale. Elaborarea unor proiecte de studiu.
  4. Studii intervenţionale (experimentale) – măsurarea rezultatelor intervenţiei. Elaborarea unor proiecte dc studiu
3. Definiţia de caz în investigarea epidemiologică – importanţă, limitele şi alegerea definiţiei de caz funcţie de obiective, Aplicare în boli netransmisibile.
4. Elaborarea unui sistem de supraveghere pentru o boala netransmisibila
5. Metode de screening. Definiţie, tipuri dc screening, criterii de implementare a unui program de screening. Performanţa testelor de screening şi aplicabilitatea populaţională. Evaluarea programelor de screening. Măsurarea practică a performanţelor testelor screening.
6. Analiza critică a literaturii medicale. Motivaţia şi criterii de selecţie a literaturii medicale de consultat permanent. Elemente de evaluare a rezultatelor din articol, judecate funcţie de design-ul studiului, limitele şi validitatea studiului prezentat. Aplicabilitatea practică a datelor prezentate. Analiza unor articole medicale

Obiective educaționale și abilități așteptate

Obiective educaționale	Abilități
Medicul rezident la terminarea acestui stagiu,	Sa cunoasca Indicatori epidemiologici.
trebuie sa aiba cunostinte teoretice si practice	Sa fie capabili sa efectueze un studiu
de epidemiologie.	epidemiologic.

Sa cunoasca care sunt etapele efectuarii une supravegheri pentru o boala netransmisibila. Sa cunoasca metodele de screening epidemiologic.

Sa fie capabil sa efectueze o analiza critică a

literaturii medicale de specialitate.

MODULUL VIII – INFORMATICA SI BIOSTATISTICĂ MEDICALĂ – 40 de ore

Calculatoare si evoluţia lor. Utilizarea calculatoarelor in medicina.
Calculatoare personale, generalităţi despre componentele fizice: placa de baza, procesorul, memoria, unitatile de discuri, tastatura, monitorul, mouseul, imprimantele, scanerul, discurile compacte
Startarea unui calculator personal. Sisteme de operare.Volume de date, cataloage si fisiere pe discuri. Administrarea cataloagelor si fisierelor.
Notiuni generale despre retelele de calculatoare. Controlul retelelor locale cu NetWare si Windows NT. 5.Aplicatii de word processing. Aplicatia Word. Meniul aplicatiei Word.

6.Aplicatia Word. Controlul paginarii, coloanelor paragrafelor, chenarelor. 7.Aplicatia Word. Utilizarea macrourilor, stilurilor si machetelor.

Aplicatia Word. Formatarea la nivel de document, pagina si paragraf. Formatarea unui document complex, de mari dimensiuni (carte, teza de doctorat…)
Servicii Internet (navigarea in World Wide Web, E-mail, Ftp). Aplicatia Internet Explorer.
Documente hipertext. Crearea unei pagini de Web.
Educaţie computerizată. Multimedia. Utilizarea aplicaţiei Bodyworks. Documentare
computerizată. Accesul în MEDLINE. Crearea unei interogări şi transferul datelor
selectate.
Foi de calcul si aplicatii de calcul tabelar. Principalele operatii matematice si statistice intr-o foaie de calcul.
Aplicatia Excel. Meniul aplicatiei Excel
Aplicatia Excel. Formatarea unei foi de calcul
Aplicatia Excel. Realizarea de grafice si diagrame.
Realizarea de lucrari stiintifice medicale utilizand aplicatia Excel.
Prezentări de date cu aplicaţia Powerpoint.
Meniul aplicatiei Powerpoint.
Aplicatia PowerPoint. Crearea si formatarea unei prezentari.
Tabele si baze de date. Structura unui tabel, câmpuri si inregistrări.
Tipuri de date. Introducerea si selectarea datelor. Introducerea si selectarea datelor
Aplicatiile Visual FoxPro si Microsoft Access.
Aplicatiia Visual FoxPro. Ordonarea, indexarea si sortarea inregistrarilor.
Aplicatiia Visual FoxPro . Crearea unui raport.
Aplicatiia Visual FoxPro. Crearea unei interogari.
Fisa pacientului. Sisteme informatice de spital. Folosirea calculatoarelor in introducerea datelor referitoare la bolnav in spital si in cabinetele particulare.
Elemente de biostatistică. Programul EpiInfo si SPSS. Realizarea de lucrari stiintifice medicale utilizand aplicatia SPSS
(Opţional) Semnale fiziologice/imagistice şi prelucrarea imaginilor. Analizarea semnalelor biologice cu aplicaţia AcqKnowledge.

Obiective educaționale și abilități așteptate

Obiective educaționale	Abilități
Medicul rezident la terminarea acestui stagiu, trebuie sa aiba cunostinte teoretice si practice conform curriculei.	Sa fie capabili sa opereze cu PC-ul si cu sistemele informatice existente in institutiile medicale in care lucreaza.

MODULUL IX -BIOETICĂ MEDICALA – 20 de ore

Introducere în Bioetică – 2 ore
1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu.
2. Contextul apariţiei bioeticii.
3. Definirea bioeticii.
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5. Teorii şi metode în bioetică.
Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii – 2 ore
1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.
2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.
3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.).
Relaţia medic-pacient I – 2 ore
1. Valori ale relaţiei medic-pacient.
2. Paternalism versus autonomie.
3. Modele ale relaţiei medic-pacient.
4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.
Relaţia medic-pacient II – 2 ore
1. Consimţământul informat.
2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient.
3. Relaţia medic-pacient minor.
4. Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient.
Greşeli şi erori în practica medicală – 2 ore
1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.
2. Culpa medicală – definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.
3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.
Probleme etice la începutul vieţii – 2 ore
1. Libertatea procreaţiei.
2. Dileme etice în avort.
3. Etica reproducerii umane asistate medical.
4. Probleme etice în clonarea reproductivă.
Probleme etice la finalul vieţii – 2 ore
1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.
2. Probleme etice în stările terminale.
3. Tratamente inutile în practica medicală.
4. Eutanasia şi suicidul asistat.
5. Îngrijirile paliative.
Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane – 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru.
2. Donarea de organe de la persoana vie.
3. Etica alocării de resurse în transplant.
Probleme etice în genetică şi genomică – 2 ore
1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.
2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.
3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5. Terapia genică.
6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.
Etica cercetării pe subiecţi umani – 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.
2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.
3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.
4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.
5. Comitetele de etică a cercetării.
6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.

Tematica seminariilor:

Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică – 2 ore
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore
1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.
2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.
Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore
1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.
2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.
3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.
Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri.
2. Drepturile pacienţilor – reglementare legislativă.
3. Rolul comitetelor de etică din spitale.
Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore
1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.
2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale.
Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete – 2 ore
Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete – 2 ore
Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete

– 2 ore
Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 ore
Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete

– 2 ore

Obiective educaționale și abilități așteptate

Obiective educaționale	Abilități
Sa aiba notiunile predate de bioetica.	Sa puna in aplicare notiunile de bioetica conform curriculei.

MODULUL X – PERFECŢIONAREA APLICATIVĂ ÎNTR-UN DOMENIU OPŢIONAL BIOCHIMIE, MICROBIOLOGIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE/BIOLOGIE MOLECULARĂ

Stagiile de pregătire în specialitatea Medicină de Laborator (biochimie, hematologie, imunologie), durata 4 ani (48 luni)

Stagiul opțional* poate fi ales, dintre următoarele discipline:

Biochimie, Microbiologie, Hematologie, Imunologie/Biologie Moleculară, cu acordul coordonatorului de pregătire în rezidențiat.

*Se desfasoara in centrul de pregatire ales de rezident

Obiective educaționale și abilități așteptate

Obiective educaționale	Abilități
Sa indeplineasca obiectivele specifice domeniului optional ales.	Sa indeplineasca abilitatile practice specifice domeniului optional ales.

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE GENERALE:

Specialistul în Medicina de Laborator trebuie sa aibe pregătire profesională vasta, având cunoștințele teoretice și capacitatea practică de a efectua analize de laborator din toate domeniile specialitatii și de a asigura precizia si calitatea acestor analize.

Prin parcurgerea tuturor stagiilor de pregătire teoretică și practică, această specializare formează specialisti cu abilitati practice si teoretice care fac posibilă implicarea activă în practica medicală moderna. În colaborare cu clinicienii din diferite specialitati medicale, medicul specialist de medicina de laborator,va putea oferi un sfat competent pentru alegerea corectă a analizelor efectuate atât în scopul diagnosticului, cât și în scopul urmăririi tratamentului, dar si o interpretare adecvata a rezultatelor analizelor in contextul clinic al pacientilor investigati.

Dezvoltarea tehnologiei în ultimii ani în cadrul medicinii de laborator, impune necesitatea unor specialisti cu cunostinte actualizate care sa faca fata tuturor problemelor legate de diagnostic si monitorizari specifice de tratament.

Specialiștii în Medicina de Laborator vor putea utiliza și aplica cunoștințele dobândite în cadrul programului de rezidentiat atât pentru utilizarea unor tehnologii noi, cât și pentru a asigura calitatea analizelor de laborator efectuate. Aceștia vor putea aplica cunoștințele de interpretare a rezultatelor pentru a asigura o cât mai bună integrare clinica a acestora.

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE SPECIFICE:

aprofundarea bazelor medicinei de laborator prin cunoștințe de microbiologie, biochimie, hematologie, imunologie si biologie moleculara.
acumularea cunoștințelor și abilităților necesare pentru efectuarea de analize din toate domeniile mentionate in curricula de pregatire.
acumularea cunoștințelor și abilităților pentru efectuarea tuturor tehnicilor de lucru dobandite in timpul pregatirii.
capacitatea de a evalua, interpreta și comunica rezultatele analizelor efectuate.

REZULTATE AŞTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea

pregătirii:

cunoștințele teoretice și capacitatea practică de a efectua analize de laborator din toate domeniile specialitatii
abilitati practice si teoretice care fac posibilă implicarea activă în practica medicală moderna. interpretare adecvata a rezultatelor analizelor in contextul clinic al pacientilor
cunostinte actualizate legate de diagnostic si monitorizari specifice de tratament.
interpretare a rezultatelor pentru a asigura o cât mai bună integrare clinica a acestora.

FIŞA POSTULUI – medici rezidenti medicina de laborator

FIŞA POSTULUI

Denumirea instituţiei publice:

Compartimentul:

Denumirea postului: Medic Rezident anul………

Obiectivul specific al postului

Gradul profesional al ocupantului: – Medic rezident specialitatea ………………

Nivelul postului – de execuţie

Poziţia postului în cadrul structurii

Postul imediat superior – Medicul specialist

Postul imediat inferior – Medic

Subordonări
- are în subordine: –
- este înlocuit de: – un alt medic cu acelaşi grad profesional,
- înlocuieşte pe: – un alt medic cu acelaşi grad profesional,
  
  Relaţii:
  
  Ierarhice – şeful secţiei, directorul medical, manager
  
  Funcţionale – medici rezidenţi şi specialişti, de specialitate
  
  … sau alte discipline
  
  medicale, din cadrul secţiei şi / sau spitalului;
  
  DE REPREZENTARE
  
  Competenţele postului de muncă: – cunoştinţe şi deprinderi de medic rezident
  
  …………………………………………..;
  - cunoaşterea legislaţiei în domeniul medical;
    
    Standardul de performanţă asociat: – alegerea de soluţii corecte;
  - desfăşurarea unui act medical de calitate;
  - utilizarea eficientă a resurselor umane si materiale;
  - capacitatea de a actiona în echipă;
    
    DESCRIEREA POSTULUI
    
    pregătirea profesională: – studii medicale superioare de lungă durată;
  - educaţie medicală continuă conform legislaţiei în vigoare;.
    
    experienţa necesară: medic rezident specialitatea medicină de laborator;
    
    dificultatea operaţiunilor specifice:
    
    responsabilitatea implicată – desfăşurarea în bune condiţii a actului medical;
  - confidenţialitatea actului medical;

sfera de relaţii – medici de aceeaşi specialitate sau alte specialitati, din spital şi alte instituţii similare, mediul universitar, etc;

DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR CORESPUNZĂTOARE POSTULUI

Drepturile şi obligaţiile rezidenţilor

Responsabilităţi specifice / principale
1. Rezidenţii au obligaţia să consemneze în caietul de monitorizare a pregătirii următoarele aspecte
  
  :
2. Acurateţea datelor consemnate în caietul de monitorizare a pregătirii rezidenţiatului este certificată prin semnătură şi parafă de către îndrumătorul sau responsabilul de formare în rezidenţiat. Rezidenţii au obligaţia de a parcurge toate modulele, în conformitate cu curiculumul de pregătire. Rezidenţii efectuează concediul legal de odihnă conform programării coordonatorului de program, astfel încât să nu fie afectată pregătirea (de exemplu în cadrul unor module a căror durată depăşeşte cel puţin dublul duratei concediului).
  
  După fiecare modul de pregătire ,rezidenţii au obligaţia să-şi informeze coordonatorul sau directorul de program asupra etapei pregătirii.
  
  La finalul fiecărui modul de pregătire, rezidenţii susţin un examen cu probă teoretică şi practică , din tematica prevăzută în baremul de activităţi.Prezentarea la examenul de modul este condiţionată de parcurgerea baremului curricular, confirmată de îndrumătorul de rezidenţiat ,prin caietul de monitorizare a pregătirii.
  
  Rezidenţii efectuează gărzi pe tot parcursul pregătirii lor, participând la întreaga activitate din unitatea sanitară în care îşi desfăşoară instruirea ,în limita programului legal de muncă.
  
  Rezidenţii au dreptul să utilizeze, pentru informarea de specialitate, bibliotecile universitare şi ale spitalelor în care efectuează stagiile de rezidenţiat, bibliotecile electronice cu profil medical şi de cercetare, din instituţiile sau unităţile sanitare acreditate.
  
  Rezidenţii pot participa la diverse forme de pregătire – cursuri, stagii, şi altele-conferinţe şi congrese în domeniul specialităţii, organizate pe plan naţional sau internaţional, după informarea coordonatorului sau directorului de program şi cu respectarea prevederilor Legii nr. 53 /2003-Codul muncii
Responsabilităţi generale: sa cunoasca si sa respecte:
- prevederile Regulamentului de Organizare şi Funcţionare şi a Regulamentului de Ordine Interioară;
- confidenţialitatea tuturor aspectelor legate de locul de muncă, indiferent de natura acestora;
- normele PSI şi de securitate a muncii;
- programul de muncă;
- codul de etică şi deontologie profesională;
Criteriile de evaluare a performanţelor profesionale individuale

Criteriile de evaluare a performantelor individuale au fost stabilite de conducerea spitalului si in functie de acestea se face evaluarea performantelor profesionale.

Performantele profesioale individuale ale persoalului sunt evaluate prin acordarea calificativelor notate de la 1 la 5 pentru fiecare componenta a criteriilor de evaluare si anume:

1. Rezultatele obtinute cu o pondere de 55%
- gradul de realizare a atributiilor de serviciu prevazute in fisa postului promptitudine si operativitate
- calitatea lucrarilor executate si activitatilor desfasurate
- sumarea responsabilitatii cu o pondere de 20%
- receptivitate, disponibilitate la efort suplimentar, perseverenta, obiectivitate, disciplina.
- intensitatea implicarii in realizarea atributiilor de serviciu.
  
  Adaptarea la complexitatea muncii, initiativa si creativitate cu o pondere de 15% executarea de lucrari complexe, propuneri de solutii noi, schimbari, motivarea acestora si evaluarea consecintelor.
  
  Activitatea de rutina
- capacitatea relationala si disciplina muncii cu o pondere de 10%
- capacitatea de a evita stari conflictuale, capacitatea de dialog, respectare a regulilor – stabilite de conducerea structurii din care face parte.
- adaptarea la situatii nepravazute, prezenta de spirit, spontaneitate
Calificativul final al evaluarii se stabileste pe baza notei finale dupa cum urmeaza: intre 1,00 – 2,00 – nesatisfacator

intre 2,01 – 3,50 – satisfacator

intre 3,51- 4,50 – bine

intre 4,51 – 5,00 – foarte bine
RESPONSABILITĂŢI PRIVIND SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ:
1. Aplică şi respectă toate instrucţiunile proprii,procedurile şi regulamentele interne în materie de securitate şi sănătate în muncă şi prevenirea şi stingerea incendiilor cu care este instruit.
2. Participă la instructajele periodice pe probleme de securitate şi sănătate în muncă semnând fişa de instruire.
3. Respectă cel mai scurt traseu de acasă la şi către locul de muncă comunicat în fişa de securitate şi sănătate în muncă.Accidentele survenite în afara traseului comunicat şi în afara timpului normal de deplasare de la şi către locul de muncă nu vor fi considerate accidente de muncă.
4. Face toate examenele medicale programate de conducerea societăţii conform prevederilor legale cu privire la normele de Medicina Muncii.
5. Are obligaţia să utilizeze corect utilajele, maşinile ,aparatura, uneltele,substanţele periculoase,echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie.
6. Utilizează corect echipamentul individual de protacţie acordat şi , după utilizare să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare.
7. Îşi însuşeşte şi respectă procedurile normale, instrucţiunile specifice sistemului de management al calităţii şi sistemului de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţională aplicabile postului.
8. Utilizează corect dotările postului fără să îşi pună în pericol propria existenţă sau a celorlalţi angajaţi.
9. Nu procedează la scoaterea din funcţiune la modificarea ,schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor proprii, în special ale maşinilor ,aparaturii uneltelor, instalaţiilor tehnice, clădirilor şi utilizează corect aceste dispozitive.
10. Are obligaţia de a comunica imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă despre care are motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie.
11. Are obligaţia să aducă imediat la cunoştinţa conducătorului locului de muncă şi / sau angajatorului accidentele suferite de propria persoană.
12. Cooperează cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi ,atât timp cât este necesar pentru a face posibilă realizarea orcăror măsuri sau cerinţedispuse de către inspectorii de muncă inspectorii sanitari ,pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor .
13. Cooperează, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi pentru a permite angajatorului să se asigure ca mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri de securitate şi sănătate în domeniul său de activitate.
14. Are obligaţia să îşi însuşească si să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora.
  
  Condiţii materiale ale muncii – aparatura, materiale sanitare
  - materiale birotică;
  - acces la sistemul informatizat al instituţiei;

Luat la cunoştinţă de ocupantul postului:

NUMELE ŞI PRENUMELE: Dr._medic resident anul

SEMNĂTURA:

DATA:

Examenul de medic specialist:

Probe de evaluare, specifice programului:

probă scrisă x Da/Nu
examen clinic x
probă de abilităţi/manualităţi
probă pe casetă video
probă operatorie
dizertaţie

TEMATICA DE EXAMEN

Microbiologie medicala, Gabriela Loredana Popa, Mircea Ioan Popa, Renaissance, 2007

Tratat de microbiologie clinica. Editia a III-a, Dumitru Buiuc, Marian Negut, Editura Medicala, 2017

Fields Virology, editia 6, David M. Knipe, Peter Howley, Lippicott Williams Wilki, 2013

Virusologie medicala, Costin Cernescu, Editura Medicala 2017

Parazitologie medicala, Simona Radulescu, Editura: All Educational, 2000

Parazitologie medicala, Anca Ungureanu, Editura Sitech, 2017

Tratat de Medicina Interna, Hematologie, sub redactia lui Radu Paun, coordonator Prof. Dan Colita, partea II, Editura Medicala, 1999

Wintrobe's Clinical Hematology, John P. Greer , Daniel A. Arber , Bertil E. Glader , Alan F. List , Robert T. Means , George M. Rodgers, Lippincott Williams and Wilkins, dec. 2018

Hematologie clinica, Note de curs, Delia Mut Popescu, Editura Medicala, editia II, anul, 2003

Hoffbrand's Essential Haematology, Hoffbrand A. Victor, Wiley-Blackwell, 2015

Imunologia transplantului, Ileana Constantinescu, Editura Universitara Carol Davila, 2009

Imunologie si imunopatologie, Grigore Mihaescu, Carmen Chifiriuc, Editura Medicala, 2015

Roitt's Essential Immunology, 13th Edition, Peter J. Delves, Seamus J. Martin, Dennis R. Burton, Ivan

M. Roitt, Wiley-Blackwell, 2017

Clinical Immunology, Principles and Practice, Robert Rich Thomas Fleisher William Shearer Harry Schroeder Anthony Frew Cornelia Weyand, editia 5, Elsevier, 2019

Baremul de manevre, tehnici şi activităţi practice (maxim 2000 caractere)

Tematica pentru examenul de medic specialist in specialitatea Medicina de Laborator

I PROBA SCRISA

II – IV TREI PROBE PRACTICE

I. PROBA SCRISA

BIOCHIMIE

METABOLISMUL PROTEIC
- Peptide biologic active.
- Nivele de organizare a macromoloculelor proteice (structura primară, secundară, suprasecundară, terţiară, supraterţiară şi quaternară a proteinelor).
- Biosinteza proteică
- Degradarea aminoacizilor: reacţiile de transaminare şi reacţia de dezaminare oxidativă, degradarea scheletului de atomi de carbon.
- Biosinteza ureei.
ENZIME
- Structura şi caracterele generale ale enzimelor, tipuri de situsuri specifice.
- Izoenzime.
- Noţiuni de cinetică enzimatică.
METABOLISMUL GLUCIDIC
- Glicoliza.
- Gluconeogeneza.
- Ciclul acizilor carboxilici.
METABOLISMUL LIPIDIC
- Biosinteza acizilor graşi.
- Degradarea acizilor graşi.
- Formarea corpilor cetonici; acetoacetatul ca sursă de energie.
- Derivaţi ai acizilor graşi: prostaglandine, tromboxani, leukotriene.
- Biosinteza colesterolului.
- Acizii biliari.
- Lipoproteinele serice (structură, hiperlipoproteinemiile primare şi secundare).
VITAMINE şi HORMONI
APA şi ELECTROLIŢI
MODIFICĂRI BIOCHIMICE ÎN:
- Patologia renală.
- Patologia hepatică.
- Patologia cardiacă şi vasculară.
- Maladii metabolice şi endocrine.
MARKERI TUMORALI
BIOCHIMIE ONCOLOGICĂ
BIOCHIMIA INFLAMAŢIEI
BIOCHIMIE GERIATRICĂ
BIOCHIMIE PEDIATRICĂ
TESTE BIOCHIMICE în TRANSPLANT

HEMATOLOGIE

Hematopoeza
- generalităţi
- celula stem
Structura măduvei osoase – (noţiuni de embriologie)
Seria eritrocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)
Seria granulocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)
Seria megacariocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)
Seria monocit – (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)
Seria limfatică: organe limfatice centrale; populaţii limfocitare (funcţia imună; citochimia;genetica)
Algoritmul unei anemii; clasificări; anemii hipocrome.
Metabolismul Fe. Metabolismul acidului folic şi vitamina B12.
Anemii macrocitare şi megaloblastice (diagnostic de laborator)
Anemii hemolitice – generalităţi, clasificare
Anemii hemolitice dobândite (schema de investigaţii în laborator).
Imunoserologia unei anemii hemolitice.
Anemii hemolitice congenitale. Anemii cu defect de membrană, enzimopatii, hemoglobinopatii.
Exploatarea unor anemii hemolitice congenitale.
Leucemii acute (citogenetică, clasificare, citochimie, morfologie, fenotipare

cromozomiale).
Sindromul mielodisplazic.
Sindromul mieloproliferativ cronic.
Sindromul limfoproliferativ cronic.
- Leucemie limfatică cronică.
- Boli proliferative limfatice de graniţă.
- Generalităţi limfoame.
Limfoame non-Hodgkiniene ( citogenetică, diagnostic laborator, clasificare).
Boala Hodgkin – (fenotipare, clasificare, diagnostic de laborator).
Gamopatii monoclonale maligne.
Gamopatii monoclonale benigne.
Hemostaza (generalităţi).
Exploatarea unui sindrom hemoragipar.
Purpura trombocitopenică.
Coagulare intravasculară diseminată.
Boala tromboembolică şi fibrinoliza.
Porfirii – clasificare, diagnostic.

IMUNOLOGIE

Anatomia şi elementele celulare ale sistemului imunitar

Organele limfoide: anatomie şi funcţie.
Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecţia pozitivă şi negativă în cursul ontogenezei.

Mecanismele imunologice

Imunitatea înnăscută şi dobândită.
Complexul major de histocompatibilitate – structura moleculară şi funcţia.
Antigenele – structură, clasificare, procesare şi prezentare.
Alergenele – structură, epitopi.
Imunogenetica.
Imunitatea mediată prin celulele T.
1. Activarea celulelor T – receptorii celulelor T, recunoaşterea epitopilor şi moleculele accesorii în transducţia semnalului.
2. Citokinele şi moleculele costimulatorii în activarea celulelor T.
3. Răspunsul imun mediat prin celulele T – celule participante.
Imunitatea mediată prin celule B.
1. Activarea celulelor B – interacţiunea cu celulele T şi transducţia semnalului.
2. Producţia de imunoglobuline şi recunoaşterea epitopilor.
3. Izotipuri de anticorpi şi maturarea răspunsului umoral.
4. Procese biologice iniţiate de anticorpi – mediate prin IgM, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp – dependentă.
5. IgE – structură, funcţie, sinteză, reglare, receptori.
6. Reacţia IgE – mediată imediată şi de fază tardivă.
7. Complexele imune – proprietăţi fizice, imunologice şi mecanisme de clearance.
Alte mecanisme imunologice, care implică:
1. Celulele "natural killer".
2. Celulele killer activate de limfokine.
3. Bazofile activate.
Interacţiuni receptor – ligand în funcţionarea imună – molecule de adeziune, receptori pentru complement, receptori pentru IgE. Transducţia semnalului ca rezultat al interacţiunii receptori – ligand. Polimorfismul genetic. Memoria imunologică.

Modularea răspunsului imun.

Citokine, chemokine, molecule de adeziune şi factori de creştere.
Inflamaţia şi modularea ei.
1. Mediatori – preformaţi şi neoformaţi.
2. Celule efectoare în inflamaţie (alergică şi altele).
3. Mastocitele şi bazofilele – structură, activare, mediatori preformaţi, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF.
4. Eozinofilele – structură, activare, mediatori.

Imunitatea mucoaselor.

Non-imunologică – enzime, acizi glicosali, flora normală.
Imunologică – ţesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producţia celulară şi de anticorpi, traficul celular şi procesul de "homing".
Imunosupresia post transplant

Imunologia transplantului.

Histocompatibilitatea pentru diferite tipuri de transplant de organ solid, sau celule.
Mecanismele de rejet.
Imunosupresie- tehnici de dozare a medicamentelor imunosupresoare.

Imunologia tumorală.

Antigenele celulelor tumorale – antigene specifice tumorale unice şi antigene tumorale asociate.
Markeri tumorali. Implicare in diagnostic si monitorizarea terapeutica. Metodologia de lucru.
Oncogene, gene tumorale supresoare, translocaţii cromozomiale.Metodologia de lucru.
Mecanismele imunosupravegherii.

BIOLOGIE MOLECULARA

Dogma centrală a biologiei moleculare şi aplicaţii medicale.
Reacţia de amplificare a ADN-ului (PCR, “polymerase chain reaction”). Variante ale PCR, avantaje şi dezavantaje.
Secvenţierea ADN-ului cu diferite aplicatii clinice in Imunologia Transplantului, Virusologie, Oncologie.

BACTERIOLOGIE

Microbiologia medicala – importanta in diagnosticul, tratamentul si prevenirea bolilor infectioase.
Clasificarea si nomenclatura bacteriilor in grupa bacteriene cu importanta in patologia umana
Morfologia celulei bacteriene
Comportamentul bacteriilor fata de agenti fizici, chimici si biologici
Antibiotice : clasificare, mecanisme de actiune
Rezistenta la actiunea antibioticelor
Interactiunea bacterie-gazda
Bacterii cu importanta in patologia umana. Diagnosticul de laborator in urmatoarele infectii bacteriene:
- Coci gram pozitivi – Genurile Staphylococcus, Streptococcus
- Coci gram negativi – Genul Neisseria
- Enterobacteriaceae – Genurile Escherichia, Klebsiella, Proteus, Salmonella, Shigella, Yersinia
- Bacili gram negativi non-fermentativi – Genurile Pseudomonas, Acinetobacter
- Bacterii Gram negative incurbate – Genurile Vibrio, Campylobacter
- Bacili gram negativi aerobi – Genurile Bordetella, Haemophilus, Brucella
- Bacterii spiralate – Genurile Treponema, Borellia, Leptospira
- Bacterii sporulate – Genurile Clostridium, Bacillus
- Bacili gram pozitivi – Genul Corynebacterium
- Bacterii simbiotice/cu peretele celular deficient – Genurile Rickettsia Chlamydia, Mycoplasma, Ureaplasma,
- Mycobacterium tuberculosis

PARAZITOLOGIE

Diagnosticul infecţiilor parazitare cu localizare digestivă

Infecţii determinate de protozoare patogene: amoebioza, giardioza, criptosporidioza,
Infecţii determinate de helminţi: cestodoze (tenioze, himenolepidoza, botriocefaloza), trematodoze (fascioloza, schistosomioza intestinală), nematodoze ( ascaridioza, trichocefaloza, oxiuroza, strongiloidoza, hoockworms)
Diagnosticul malariei.

Diagnosticul parazitozelor cu localizare tisulară

D. Diagnosticul cisticercozei.

E. Diagnosticul hidatidozei.

F. Diagnosticul trichinelozei. Diagnosticul toxoplasmozei Diagnosticul trichomonozei

VIRUSOLOGIE

Algoritmul diagnosticului virusologic. Metode de diagnostic virusologic.
Patogenia infectiei virale. Infectii acute. Infectii persistente.
Principalele sindroame de etiologie virală. Infectii respiratorii. Gastroenterite virale. Neuroviroze. Infectii virale cu transmitere sexuala. Infectii virale cu transmitere materno-fetala. TORCH. Infectii virale cutanate, Infectii oculare. Miocardite, vasculite de etiologie virala. Arboviroze. Zoonoze.
Vaccinuri antivirale. Modalitati de obtinere. Avantaje si dezavantaje vaccinuri inactivate vs vaccinuri vii atenuate. Alternative moderne de obtinere a vaccinurilor
Terapie antivirală. Rezistenţa la antivirale

II – IV TREI PROBE PRACTICE

II – BIOCHIMIE – PROBA PRACTICA (BAREM)

Cunoaşterea principalelor tehnici, metode şi aparate cu aplicaţii în biochimia clinica
- metode de măsură (spectrometrice, optice, etc):20p
- tehnici de separare (cromatografice, electroforetice): 30p
- tehnici chimice, enzimatice şi imunologice de recunoaştere şi dozare: 30p
- sisteme analitice automatizate, mono şi multiparametrice: 20p
Principalele teste de laborator. Principii, metode şi tehnici de determinare şi interpretarea rezultatelor; baremul activităţilor practice

EXAMENUL DE URINĂ

Examenul calitativ al urinii: determinarea pH-ului, densităţii, glucozei, al albuminei, urobilinogenului, sărurilor biliare şi pigmenţilor biliari. : 20p
Examenul cantitativ al urinii: dozarea de glucoză, uree, acid uric, creatinină, amoniac, amilaza. : 20p
Examenul microscopic al sedimentului urinar : 20p
Examenul chimic al calculilor urinari : 20p

EXAMENUL BIOCHIMIC AL SÂNGELUI

Substanţele minerale: clor, calciu, fier, sodiu, magneziu, potasiu.: 20p
Electroforeza proteinelor – metode ; variaţii fiziopatologice : 20p
Compuşi azotati non-proteici: ureea, amoniacul, acidul uric, creatinina, bilirubina; metode de dozare; variaţii fiziopatologice : 20p
Glucoza: metode de dozare; variaţii fiziopatologice : 20p
Hiperglicemia provocată, insulinemia, hemoglobina glicozilată; metode de dozare şi interpretarea rezultatelor; dg. de laborator al diabetului zaharat şi parametri de monitorizare a pacientului diabetic; parametri biochimici de clasificare a diabetului zaharat. : 50p
Corpii cetonici: metode de dozare; variaţii fiziopatologice; explorarea biochimică a comelor diabetice:20p
Lipidelor totale, colesterolului total şi trigliceridelor: metode de dozare; variaţii fiziopatologice : 20p
Lipoproteinele plasmatice, fracţiunile apo: metode de dozare; variaţii fiziopatologice : 20p
Enzimele serice: metode de dozare; variaţii fiziopatologice : 100p
- transaminazele (TGP, TGO),
- creatinkinaza (CK), izoenzime;
- lactat dehidrogenza (LDH), izoenzime;
- fosfataza acidă şi alcalină;
- gamma glutamil transpeptidaza (GGT)
- amilaza;
- lipaza.

EXAMENUL BIOCHIMIC al L.C.R. metode de dozare; variaţii fiziopatologice : 50p

III – HEMATOLOGIE – PROBA PRACTICA (BAREM)

Recoltarea sangelui pentru hemograma. Coloratiile uzuale. Picatura groasa.: 20p
Interpretarea hemogramei: 20p
Determinarea reticulocitelor: 30p
Determinarea indicilor eritrocitari: 20p
Determinarea V.S.H.: 20p
Citochimie – FAL, peroxidaze, esteraze, PAS, fosfataza acida TRAP, coloratia Pearls: 20p
Determinări FAN: 10p
Timpii de hemostază: materiale, tehnica de lucru, interpretare: 25p
Examinare frotiu sânge periferic cu formulă leucocitară: 100p
Examinare frotiu medular: 50p
Imunofenotipare : 50p
Examenul citogenetic in bolile hematologice (FISH, genetica moleculara)

IV – IMUNOLOGIE – PROBA PRACTICA (BAREM)

Imunograma. Interpretare.: 20p
Cuantificarea subclaselor de imunoglobuline.: 20p
Identificarea şi caracterizarea crioglobulinelor.: 20p
Detectarea calitativă şi cantitativă a paraproteinelor.: 20p
Determinarea proteinelor de fază acută. :20p
Cuantificarea componentelor complementului, incluzând calea clasică şi alternativă.: 20p
Analize funcţionale ale activităţii hemolitice a complementului.: 20p
Evidenţierea autoanticorpilor (ANA, ANCA, anticorpi anti-dsDNA, etc).: 20p
Determinarea IgE total şi specific.: 10p
Evaluarea statusului imun în boli neoplazice.: 20p
Interpretarea markerilor tumorali in diferite tipuri de neoplazii.: 30p
Detectarea markerilor de suprafaţă şi citoplasmatici în imunodeficienţe (cuantificarea subseturilor limfocitare şi ale altor celule, imunofenotipare în boli limfoproliferative).: 30p
Testarea funcţionalităţii neutrofilelor şi macrofagelor.: 20p
Evaluarea raspunsului imun in infectia bacteriana, parazitara si virala.: 20p
Tehnici imunoenzimatice utilizate in imunologie.: 30p
Măsurarea producţiei de citokine şi cuantificarea în vitro, analiza profilelor Th1/Th2.: 10p
PCR (Reactia de amplificare genica) – aplicatii practice: 20p
Tipizarea HLA prin metode moleculare : 20p
Citometrie în flux.: 20p
1. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN MEDICINA DE LABORATOR (BIOCHIMIE, MICROBIOLOGIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE)

De a exercita activitati medicale in domeniul medicinii de laborator in unitati sanitare publice sau private. De a exercita abilitatile insusite cu respectarea normelor in vigoare.

– Medicul specialist medicina de laborator obtine prin rezidentiat competenta in medicina de laborator.
– Medicul specialist medicina de laborator poate obtine in conditiile legii si regulamentelor in vigoare orice specialitate medicala.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

NEONATOLOGIE

Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

2019

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEONATOLOGIE

Definiţia specialităţii:

NEONATOLOGIA este o specialitate medicală și de terapie intensivă, cu tradiție neîntreruptă în România, care se ocupă cu îngrijirea în Maternitate a nou-născutului sănătos și a prematurului începând din primul moment al tranziției de la viața intrauterină la cea extrauterină, dar și cu îngrijirea nou-născutului cu risc și cu patologie specifică perioadei neonatale (primele 28 de zile de viață). În cazul nou-născutului prematur și al nou-născutului cu risc, perioada de follow-up se extinde până la șase luni postnatal în colaborare cu specialitățile pediatrice conexe.

Pregătirea teoretică și practică pe durata celor 5 ani de rezidențiat permite medicului specialist neonatolog să exercite abilități de resuscitare și terapie intensivă neonatală, să utilizeze tehnici de imagistică pentru diagnosticul rapid la patul pacientului, să realizeze transportul neonatal, să asigure urmărirea competentă a nou-născutului prematur și a celui cu risc.

Introducere

Curriculumul prevede un număr de 240 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu individual. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.

Pe toată durata pregătirii în specialitatea Neonatologie, medicii rezidenți vor fi incluși obligatoriu în liniile de gardă, pe durata stagiilor de Neonatologie, activitatea lor pe durata gărzii fiind sub directa supraveghere și îndrumare a medicului primar de gardă de pe linia

I. Începând cu anul V de pregătire în specialitate, medicii rezidenţi pot fi incluşi în linia I de gardă, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competență, cu acordul Coordonatorului de rezidențiat.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute, de asemenea, evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă.

Coordonatorul de rezidențiat trebuie să urmărească continuu log-book-ul fiecărui rezident pe care îl are în coordonare.

ORGANIZAREA PROGRAMULUI

Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI	5 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE	21 module
MODULUL 1	NEONATOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL	3 LUNI
ORE DE CURS/ LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ	60 de ore curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice
MODULUL 2	ECOGRAFIE NEONATALĂ (abdomen și șold)
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL	1 LUNĂ
ORE DE CURS/ LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ	20 ore curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice
MODULUL 3	PEDIATRIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL	8 LUNI
ORE DE CURS/ LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ	160 ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice
MODULUL 4	PATOLOGIE FETALĂ NOU-NĂSCUT CU RISC
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL	3 LUNI
ORE DE CURS/ LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ	60 ore curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice
MODULUL 5	OBSTETRICĂ- GINECOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL	1 LUNĂ
ORE DE CURS/ LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ	20 ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice
MODULUL 6	GENETICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL	1 LUNĂ
ORE DE CURS/ LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ	20 de ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice
MODULUL 7	PEDIATRIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL	3 LUNI
ORE DE CURS/ LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ	60 de ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice
MODULUL 8	URGENȚE PEDIATRICE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL	2 LUNI

ORE DE CURS/ LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ	40 de ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice
MODULUL 9	NEUROLOGIE PEDIATRICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL	2 LUNI
ORE DE CURS/ LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ	40 de ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice
MODULUL 10	BOLI INFECȚIOASE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL	2 LUNI
ORE DE CURS/ LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ	40 de ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice
MODULUL 11	CHIRURGIE PEDIATRICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL	2 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	30 ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice
MODULUL 12	ORTOPEDIE PEDIATRICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL	1 LUNĂ
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	20 ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice
MODULUL 13	TERAPIE INTENSIVĂ NEONATALĂ (an 3)
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL	6 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	120 ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice
MODULUL 14	ECOGRAFIE NEONATALĂ (Transfontanelară)
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL	1 LUNĂ
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	20 ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice
MODULUL 15	BIOETICĂ MEDICALĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL	2 SĂPTĂMÂNI
ORE DE CURS/ SĂPTĂMÂNĂ	20 ore de curs
MODULUL 16	ELEMENTE JURIDICE MEDICALE ȘI MALPRAXIS
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL	2 SĂPTĂMÂNI
ORE DE CURS/ SĂPTĂMÂNĂ	16 ore de curs
MODULUL 17	TERAPIE INTENSIVĂ NEONATALĂ (an 4)

NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL	8 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	160 ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice
MODULUL 18	FOLLOW UP PREMATUR
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL	2 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	40 ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice
MODULUL 19	ECOGRAFIE NEONATALĂ (cardiacă și pulmonară)
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL	1 LUNĂ
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	20 ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice
MODULUL 20	TRANSPORT NEONATAL
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL	3 LUNI
ORE DE CURS/ LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ	60 ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice
MODULUL 21	TERAPIE INTENSIVĂ NOU- NĂSCUT (an 5)
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL	9 LUNI
ORE DE CURS/ LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ	180 ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice
Total ore pregătire teoretică	1200 ore
Total ore pregătire practică	2400 ore

Structura programului

ANUL I

MODUL 1

NEONATOLOGIE

Nou-născut sănătos

(3 LUNI)

MODUL 2

ECOGRAFIE NEONATALĂ (1 LUNĂ)

MODUL 3

PEDIATRIE

(8 LUNI)

ANUL II

MODUL 4 NEONATOLOGIE

Nou-născut cu risc

(3 LUNI)

MODUL 5

OBSTETRICĂ

(1 LUNĂ)

MODUL 6

GENETICĂ

(1 LUNĂ)

MODUL 7

PEDIATRIE

(3 LUNI)

MODUL 8

URGENȚE PEDIATRICE

(2 LUNI)

MODUL 9

NEUROLOGIE PEDIATRICĂ (2 LUNI)

ANUL III

MODUL 10

BOLI INFECȚIOASE (2 LUNI)

MODUL 11

CHIRURGIE PEDIATRICĂ (2 LUNI)

MODUL 12

ORTOPEDIE PEDIATRICĂ (1 LUNĂ)

MODUL 13

TERAPIE INTENSIVĂ NOU NĂSCUT

(an 4)

(6 LUNI)

MODUL 14

ECOGRAFIE NEONATALA (1 LUNĂ)

ANUL IV

MODUL 15

BIOETICĂ MEDICALĂ

(2 SĂPTĂMÂNI)

MODUL 16

ELEMENTE JURIDICE MEDICALE ȘI MALPRAXIS

(2 SĂPTĂMÂNI)

MODUL 17

TERAPIE INTENSIVĂ NOU- NĂSCUT

(an 3)

(8 LUNI)

MODUL 18

FOLLOW UP PREMATUR (2 LUNI)

MODUL 19

ECOGRAFIE NEONATALĂ (1 LUNĂ)

ANUL V

MODUL 20 TRANSPORT NOU-NĂSCUT

(3 LUNI)

MODUL 21

TERAPIE INTENSIVĂ NOU-NĂSCUT (an 5)

(9 LUNI)

PARCURS REZIDENȚI – 5 ANI
ANUL I		ANUL II		ANUL III		ANUL IV		ANUL V
Modul 1 Neonatologie (nou-născut sănătos)	3 L	Modul 4 Neonatologie (nou-născut cu risc)	3 L	Modul 10 Boli infecțioase	2 L	Modul 15 Bioetică medicală	1/2 L	Modul 20 Transport neonatal	3 L
Modul 2 Ecografie Neonatală*	1 L	Modul 5 Obstetrică	1 L	Modul 11 Chirurgie pediatrică	2 L	Modul 16 Elemente juridice medicale și malpraxis	1/2 L	Modul 21 Terapie intensivă neonatală (an5)	9 L
Modul 3 Pediatrie	8 L	Modul 6 Genetică	1 L	Modul 12 Ortopedie pediatrică	1 L	Modul 17 Terapie intensivă neonatală (an4)	8 L
		Modul 7 Pediatrie	3 L	Modul 13 Terapie intensivă neonatală (an3)	6 L	Modul 18 Follow up prematur	2 L
		Modul 8	2 L	Modul 14	1 L	Modul 19	1 L

Urgențe Pediatrice

Ecografie Neonatală

Modul 9

Neurologie pediatrică

2 L

TOTAL

12 L

TOTAL

12 L

TOTAL

12 L

TOTAL

12 L

TOTAL

12 L

*Modulul de ecografie neonatală se va efectua numai în cadrul Clinicilor de Neonatologie în care Coordonatorul de rezidențiat deține atestat în Ultrasonografie generală. Predarea cunoștințelor teoretice și practice în cadrul acestor stagii se va realiza de cadre didactice care dețin atestat în Ecografie generală.

Se desfășoară pe parcursul a trei module, Modulele 13, 17 și 21, în anii 3, 4 și 5 cu o tematică comună, listată la anul 3 în întregime; dar abordarea noțiunilor teoretice și practice de către rezident se face în mod gradat, de la noțiuni de bază de diagnostic și tratament la etape avansate de management al cazurilor în anul 5. Pregatirea în etape va corespunde cu nivelul de pregatire din cadrul logbook-ului în acești 3 ani terminali.

Anul I – Modulul 1: Neonatologie -Nou-născutul sănătos și la termen – 3 luni

Nr. ore curs: 60 de ore

Nr. ore lucrări practice: 30 de ore/săptămână

Tematică de curs:

Noțiuni de creștere și dezvoltare fetală
Consultul perinatal din punct de vedere al neonatologului și consimțământul informat la naștere
Resuscitarea neonatală la sala de nașteri – noțiuni de bază
Clasificarea nou-născutului, definiții, particularități
Tranziția fiziologică a nou-născutului de la viața intrauterină la viața extrauterină
Evaluarea istoricului și examenul fizic al nou-născutului
Îngrijirea nou-născutului sănătos
Alimentația nou-născutului sănătos – alăptarea, medicația maternă
Hiperbilirubinemia neonatală fiziologică
Boala hemoragică a nou-născutului – profilaxie
Criterii de externare a nou-născutului sănătos
Planul de urmărire al nou-născutului sănătos externat din maternitate

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale	Abilități
Noțiuni de creștere și dezvoltare fetală Consultul perinatal din punct de vedere al neonatologului și consimțământul informat la naștere Să cunoască modificările fiziologice pe durata tranziției la viața extrauterină. Să cunoască creșterea și dezvoltarea fetală normală – curbele de creștere intrauterină. Să cunoască anomaliile de creștere fetală. Să cunoască maturitatea pulmonară fetală.	Să efectueze anamneza sarcinii (istoricul matern și intrapartum). Să informeze familia cu privire la îngrijirea nou-născutului în maternitate, precum și să ofere indicații de profilaxie, imunoprofilaxie și screening neonatal.
Resuscitarea neonatală – noțiuni de bază Să cunoască ghidurile de resuscitare neonatală naționale și internaționale. Să cunoască obiectivele resuscitării la sala de nașteri. Să cunoască indicațiile și contraindicațiile clampării întarziate a cordonului ombilical. Să cunoască factorii de risc perinatali și să anticipeze nevoia de resuscitare neonatală. Să cunoască scorul Apgar și să-l poată atribui în funcție de starea clinică a nou- născutului.	Să pregătească echipamentul necesar resuscitării la sala de nașteri. Să aplice principiile de bază din algoritmul resuscitării: stimulare tactilă, ștergerea, poziționarea capului nou născutului, dezobstrucția căilor aeriene, administrarea oxigenului suplimentar. Să utilizeze metodele adecvate de evaluarea a frecvenței cardiace la nou-născut la sala de nașteri. Să ofere suport respirator la sala de nașteri folosind ventilația pe mască și balon.
Clasificarea nou-născutului, definiții, particularități Să cunoască și să discute despre parametrii de creștere (greutate, lungime, perimetrul cranian, toracic și abdominal), valorile normale și particularitățile în funcție de vârsta de gestație. Să cunoască curbele de creștere intrauterină și factorii care o pot influența.	Să interpreteze graficele de creștere pentru diferiți parametrii antropometrici. Să evalueze nou-născutul cu afectarea creșterii intrauterine.
Tranziția fiziologică a nou-născutului de la viața intrauterină la viața extrauterină Să înțeleagă tranziția fiziologică a sistemului cardio-respirator la naștere. Să cunoască factorii de risc care afectează tranziția fiziologică. Să cunoască mecanismele de pierdere a căldurii, riscurile asociate hipotermiei și să prevină apariția acesteia.	Să cunoască importanța primei respirații, fiziologia resorbției lichidului pulmonar, închiderea șunturilor cardiovasculare și importanța surfactantului. Să asigure confortul termic.

Evaluarea istoricului și examenul fizic al nou-născutului Să cunoască istoricul matern. Să recunoască semnele vitale și valorile normale la nou-născut. Să monitorizeze nou-născutul postnatal – termic, cardiorespirator, tranzitul intestinal, diureza, tonusul și reactivitate.	Să efectueze anamneza și examenul clinic pe aparate și sisteme a nou- născutului sănătos. Să întocmească foia de observație. Să evalueze semnele vitale ale nou- născutului, pe durata internării în maternitate. Să identifice trăsăturile dismorfice, fără semnificație clinică și fără impact asupra nou-născutului.
Îngrijirea nou-născutului sănătos Să cunoască medicația de rutină administrată în maternitate (vitamina K, vaccinul AHB, vaccinul BCG). Să cunoască profilaxiile și imunoprofilaxiile care se efectuează în maternitate: profilaxia bolii hemoragice, profilaxia oftalmiei gonococice, vaccinarea anti-hepatită B, vaccinarea anti-tuberculoză. Să cunoască testele prenatale de screening, materne (grup, Rh, hemoglobină, hematocrit, HIV, VHB, TORCH, culturi din colul uterin și uroculturi, toleranța la glucoză). Să cunoască testele de screening neonatale: screeningul metabolic (fenilcetonurie și hipotiroidism), screeningul auditiv, screeningul cardiac.	Să efectueze managementul nou- născutului cu teste de screening pozitive. Să ofere recomandări părinților cu privire la Programele Naționale de Imunizare.
Alimentația nou-născutului sănătos – alăptarea, medicația maternă Să cunoască recomandările și principiile generale despre alăptare. Să cunoască beneficiile, indicațiile și contraindicațiile alăptării. Să ofere recomandări cu privire la păstrarea laptelui muls. Să cunoască efectele medicației materne asupra nou-născutului în timpul alăptării și să ofere recomandări adecvate. Să cunoască necesarul nutrițional la nou- născutul la termen. Să cunoască compoziția nutrițională a laptelui matern precum și a formulelor de lapte.	Să evalueze scăderea fiziologică în greutate. Să evalueze statusul nutrițional al nou-născutului prin monitorizarea curbei ponderale. Să promoveze alăptarea precoce. Să recunoască situațiile când este necesară alimentația artificială – contraindicațiile alăptării sau necesitatea completării alimentației naturale. Să efectueze managementul problemelor de alăptare.
Hiperbilirubinemia neonatală fiziologică Să cunoască fiziopatologia hiperbilirubinemiei fiziologice.	Să recunoască clinic icterul fiziologic.

Să cunoască factorii de risc pentru hiperbilirubinemia neonatală.
Să evalueze clinic și paraclinic hiperbilirubinemia fiziologică.
Să cunoască criteriile de externare.

Să identifice factorii de risc care accentuează apariția hiperbilirubinemiei fiziologice.
Să cunoască și să indice analizele care stabilesc diagnosticul pozitiv al hiperbilirubinemiei fiziologice.
Să cunoască indicațiile fototerapiei, tehnicile și modalitățile de efectuare, reacțiile adverse și prevenirea acestora.
Să cunoască valorile cu risc crescut ale bilirubinei serice la externare.
Să efectueze consiliere parentală și să ofere recomandări la externare.

Boala hemoragică a nou-născutului – profilaxie
1. Să cunoască mecanismele fiziopatologice din boala hemoragică a nou-născutului.
2. Să cunoască formele de manifestare.
3. Să cunoască și să efectueze profilaxia bolii hemoragice neonatale.

Să cunoască și să aplice măsuri de profilaxie specifice.
Să recunoască nou născutul cu boală hemoragică și să inițieze managementul terapeutic.

Criterii de externare a nou-născutului sănătos
Planul de urmărire al nou-născutului sănătos externat din maternitate
1. Să cunoască condițiile de externare a nou- născutului sănătos și îngrijirea lui acasă.
2. Să cunoască și să explice familiei îngrijirea de rutină a nou-născutului sănătos la domiciliu.
3. Să revizuiască starea nou-născutului la externare (semnele vitale, greutatea, menținerea temperaturii optime, îngrijirea tegumentelor și a bontului ombilical, screeningul bilirubinemiei (măsurarea serică sau transcutanată și evaluarea factorilor de risc), toleranța digestivă,

tonusul și reactivitatea.

Să cunoască indicațiile pentru dozarea bilirubinei serice.
Să efectueze screeningul cardiologic, auditiv și metabolic.
Să recomande efectuarea screeningului de șold.
Să informeze și să îndrume familia cu privire la îngrijirea de rutină a nou-născutului sănătos.
Să cunoască rolul vizitelor de reevaluare a nou-născutului și să furnizeze recomandări cu privire la îngrijirea la domiciliu.

Anul I – Modul 2: Ecografie Neonatală (abdomen și șold) – 1 lună

Nr. ore curs: 20 de ore

Nr. ore lucrări practice: 30 ore/ săptămână

Tematică de curs:

Condiții de examinare ecografică
Principii de bază în ultrasonografie
Tipuri de transductor
Moduri de examinare ecografică
Ecografia șoldului
Ecografia abdominală

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale	Abilități
1. Condiții de examinare ecografică	Să pornească și să efectueze setările aparatului. Să cunoască butoanele interfeței ecografului. Să pregătească camera de examinare a pacientului. Să cunoască criteriile de pregătire a pacientului pentru examinare. Să cunoască și să respecte măsurile de prevenție a infecțiilor.
2. Principii de bază în ultrasonografie	Să înțeleagă fenomenul de propagare a undei acustice. Să cunoască efectul Doppler.
3. Tipuri de transductor	Să cunoască indicațiile utilizării fiecărui tip de transductor.
4. Moduri de examinare ecografică	Să cunoască modurile de examinare ecografică. Să cunoască secțiunile standard ecografice. Să recunoască artefactele.
Ecografia șoldului Indicații – screening Dezvoltarea anatomică a șoldului. Factorii de risc pentru displazia congenitală de șold. Reperele obligatorii pentru recunoașterea imaginii standard. Tehnica efectuării ecografiei. Stadializarea Graf.	Să identifice factorii de risc la pacient. Să identifice reperele și să obțină imaginile standard. Să poziționeze corect pacientul, în timpul examinării ecografice. Să știe să aleagă transductorul adecvat.
Ecografie abdominală Noțiuni de anatomie normală a organelor abdominale D.1. Ficat și căi biliare Considerații anatomice Tehnica de examinare Aspectul ecografic normal	Să știe să aleagă transductorul adecvat. Să achiziționeze și să descrie imaginea ecografică. Să cunoască noțiuni de anatomie descriptivă. Să recunoască reperele vasculare la nivel hepatic. Să identifice vezicula biliară.

D.2. Splină

Considerații anatomice Tehnica de examinare Aspectul ecografic normal

Să achiziționeze și să descrie imaginea ecografică.
Să cunoască noțiuni de anatomie descriptivă.

D.3. Aparat reno-urinar

Considerații anatomice Tehnica de examinare Aspectul ecografic normal

Să achiziționeze și să descrie imaginea ecografică.
Să cunoască noțiuni de anatomie descriptivă.

Anul I – Modul 3: Pediatrie – 8 luni

Nr. ore curs: 160 de ore

Nr. ore lucrări practice: 30 ore/ săptămână

Tematică de curs:

Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare. Indicatori ai stării de sănătate a copilului.
Alimentația sugarului și a copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.
Rahitismul carențial și anemiile carențiale.
Febra la copil.
Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Otita medie acută. Mastoidita.
Bronșiolita acută.
Bronhopneumonia. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele.Puncția pleurală – indicații.
Diareea acută bacteriană și virală.
Constipația cronică și encoprezisul.
Malformațiile congenitale de cord necianogene.
Malformațiile congenitale de cord cianogene.
Anemiile hemolitice genetice.
Anemiile hemolitice dobândite.
Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată).
Tratamentul substitutiv cu produse de sânge.
Infecția de tract urinar.
Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar.
Glomerulonefritele acute și cronice.
Sindromul nefrotic.

Hipertensiunea arterială la copil.

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale	Abilități
1. Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme.
2. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător.
3. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale.
4. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător.
5. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	baremul de activități practice.
6. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.

Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet.
Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz.

Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații:
- Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător.
- Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical.
- Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.

Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor:
- Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător.
- Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG).
- Interpretarea, împreună cu medicul – îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG.
- Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.

Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului.
În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic.
Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente în schema terapeutică.

Este capabil să descrie tehnica manoperelor din
Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului – îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.

Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție.
Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător.


7. Asistă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției.	consultului interdisciplinar.
8. Redactează biletul de ieșire/ scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător.
9. Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător.

Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.

Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar.
Este capabil să propună medicului îndrumător modificările managementului de caz (investigații, tratament) rezultate în urma

Poate enumera capitolele scrisorii medicale/ biletului de ieșire din spital.
Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător.
Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv.

În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii.
Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutate anterior cu medicul îndrumător.

Anul II – Modulul 4: Neonatologie – Nou-născutul cu risc. – 3 luni

Nr. ore curs: 60 de ore

Nr. ore lucrări practice: 30 ore/ săptămână

Tematică de curs:

Monitorizarea și evaluarea stării și dezvoltării fetale
Patologia maternă frecventă în timpul sarcinii și influențele asupra fătului
Medicația maternă și efectele asupra fătului
Infecțiile intrauterine și influențele asupra fătului – TORCH’S
Anomaliile fetale frecvente
Hidropsul fetal
Nou-născutul cu risc crescut – anticipare, evaluare, management, prognostic
Traumatismele la naștere
Nou-născutul din naștere multiplă
Sindromul de abstinență fetală
Resuscitarea neonatală avansată
Decizii și dileme etice neonatale

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale	Abilități
Monitorizarea și evaluarea stării și dezvoltării fetale Să cunoască metodele de evaluare a vârstei de gestație. Să cunoască metodele de determinare a stării de bine fetale antenatal și intrapartum. Să cunoască screeningul antenatal al anomaliilor fetale. Să cunoască testele de evaluare fetală efectuate antepartum și intrapartum. Să cunoască parametrii de monitorizare fetală și semnificația acestora.	Să descrie și să interpreteze testele de screening pentru anomaliile fetale. Să informeze și să asigure consiliere parentală cu privire la rezultate, precum și riscurile asociate.
Patologia maternă frecventă în timpul sarcinii și influențele asupra fătului Să cunoască caracteristicile materne demografice (vârsta, fumatul, consumul de alcool și droguri ilicite) și riscul asupra nou-născutului. Să cunoască fiziopatologia diabetului gestațional și implicațiile asupra stării fetale și neonatale. Să cunoască fiziopatologia hipertensiunii arteriale materne induse de sarcină și efectele asupra fătului și nou născutului. Să cunoască anomaliile funcției placentare asupra dezvoltării fetale și riscurile asociate perinatal. Să cunoască patologiile tiroidiene materne și efectele asupra fătului.	Să recunoască și să identifice factorii de risc materni care influențează adaptarea neonatală și particularitățile efectelor acestora asupra nou-născutului. Să identifice nou-născutul din mamă cu diabet gestațional, precum și să recunoască complicațiile perinatale asociate și managamentul acestora. Să identifice nou-născutii din mame cu hipertensiune arterială, precum și să recunoască complicațiile perinatale asociate și managamentul. Să recunoască și să identifice anomaliile de creștere neonatală asociate patologiei placentare, precum și să identifice complicațiile asociate și managementul corespunzător. Să recunoască și să identifice anomaliile de creștere neonatală asociate afecțiunilor tiroidiene materne, precum și să identifice complicațiile și să efectueze managementul corespunzator. Să informeze și să consilieze familia cu privire la patologiile materne frecvente.
Medicația maternă și efectele asupra fătului Să obțină informații despre utilizarea substanțelor ilicite pe durata sarcinii. Să cunoască medicația maternă care crește riscul apariției sevrajului. Să cunoască semnele clinice ale sindromului de sevraj neonatal.	Să recunoască și să identifice semnele clinice ale sevrajului neonatal. Să evalueze scorul de abstinență neonatală. Să efectueze managementul sindromului de abstinență neonatală.

Să cunoască medicația maternă care contraindică alăptarea. Să cunoască medicația cu efect teratogen asupra fătului.	Să consilieze părinții asupra riscurilor asociate și asupra evoluției.
Infecțiile intrauterine și influențele asupra fătului Să cunoască infecțiile cronice intrauterine cu risc de transmitere materno-fetală. Sa interpreteze rezultatele imunologice specifice infecțiilor cronice intrauterine – analizele specifice din sarcină care identifică infecția acută sau cronică. Să cunoască modul de transmitere a infecțiilor intrauterine. Să cunoască efectele infecțiilor intrauterine asupra dezvoltării fetale. Să cunoască metodele de prevenție a transmiterii agenților infecțioși în sarcină.	Să recunoască și să identifice semnele clinice în cazul nou născuților infectați intrauterin. Să recomande investigațiile paraclinice și să efectueze managementul terapeutic corespunzător. Să identifice posibilele complicații neonatale induse de agenții infecțiosi materni și să efectueze managementul și prevenția acestora. Să consilieze părinții asupra riscurilor asociate și asupra evoluției.
Anomaliile fetale frecvente Să cunoască anomaliile și microdelețiile cromozomiale frecvente din perioada neonatală. Să cunoască evoluția și prognosticul acestora.	Să identifice nou-născuții cu anomalii congenitale. Să recomande investigațiile paraclinice și de laborator. Să recomande managementul terapeutic. Să identifice complicațiile și prognosticul anomaliilor congenitale. Să consilieze părinții asupra riscurilor asociate și asupra evoluției.
Hidropsul fetal Să cunoască definiția hidropsului fetal. Să cunoască etiologia și fiziopatologia hidropsului fetal. Să cunoascăși să elaboreze algoritmul pentru diagnosticul diferențial și managementul terapeutic al hidropsului fetal. Să cunoască patologia maternă asociată cu hidropsul fetal și impactul acesteia asupra dezvoltării fetale.	Să evalueze nou-născutul cu hidrops fetal. Să efectueze anamneza și consultul prenatal al sarcinilor cu hidrops fetal. Să realizeze managementul la sala de naștere și în secția de terapie intensivă neonatală. Să pregătească echipamentul necesar managementului nou-născuților cu hidrops fetal. Să asigure consilierea parentală cu privire la riscurile asociate, complicațiile și prognosticul imediat și pe termen lung al nou-născuților cu hidrops fetal.

5.2. Nou-născutul cu risc crescut– anticipare, evaluare, management, prognostic

Să cunoască factorii de risc materni și fetali care determină risc neonatal crescut.
Să cunoască factorii de risc din timpul travaliului și efectele lor asupra tranziției neonatale fiziologice.
Să cunoască criteriile de internare și externare din terapia intensivă neonatală.
Să cunoască categoriile de nou-născuți cu risc.

5.2.1. Nou-născutul prematur – condiții generale

Să cunoască clasificarea prematurului.
Să cunoască factorii de risc pentru prematuritate.
Să cunoască complicațiile prematurității și prognosticul pe termen lung.

5.2.2. Nou-născutul – LGA, SGA, cu RCIU și postmaturul

Să cunoască definiția nou născutului LGA, SGA, cu RCIU și a

postmaturului.
Să cunoască factorii de risc.
Să cunoască adaptarea la naștere și în perioada neonatală.
Să cunoască managementul terapeutic, complicațiile și prognosticul.

Să cunoască clasificarea nou- născutului în funcție de vârsta de gestație și de greutatea la naștere.
Să identifice și să evalueze clinic nou- născutul prematur.
Să cunoască și să aplice scorul Ballard pentru evaluarea vârstei de gestație la nou-născuții prematuri.
Să îngrijească prematurul în maternitate.
Să ofere recomandări privind managementul imediat al prematurului precum și în terapie intensivă neonatală.
Să cunoască resuscitarea prematurului la sala de nașteri și în cadrul secției de terapie intensivă neonatală.
Să identifice și să evalueze clinic nou- născuții LGA, SGA, cu RCIU și postmaturul.
Să recomande investigațiile paraclinice.
Să realizeze managementul terapeutic.
Să recunoască complicațiile asociate și prognosticul pe termen lung.
Să asigure consilierea parentală asupra riscurilor asociate și asupra evoluției.

5.3. Traumatismele la naștere

Să cunoască factorii de risc asociați cu traumatismele neonatale.
Să cunoască cele mai frecvente tipuri de traumatisme la naștere.
Să cunoască fracturile care apar la nou-născut.
Să cunoască hemoragiile extracraniene care apar la nou-născut (cefalhematom, caput succedaneum).
Să cunoască leziunile de nervi periferici.

Să recunoască și să identifice traumatismele neonatale.
Să recomande investigațiile și managementul terapeutic.
Să recunoască complicațiile și prognosticul pe termen lung.
Să asigure consilierea parentală asupra riscurilor asociate și asupra evoluției.

5.4. Nou-născutul din naștere multiplă

Să cunoască și să descrie tipurile de sarcină multiplă.
Să cunoască complicațiile și

Să recunoască clinic nou-născuții cu suspiciune de sindrom transfuzor- transfuzat.

prognosticul feților și nou-născuților din sarcină multiplă.

Să recomande investigațiile paraclinice în sindromul transfuzor-transfuzat.
Să recomande managementul în sindromul transfuzor-transfuzat.
Să cunoască complicațiile neurologice pe termen scurt și pe termen lung.

5.5. Sindromul de abstinență neonatală

Să identifice și să cunoască substanțele ilicite utilizate de mama pe durata sarcinii.
Să cunoască efectele substanțelor ilicite asupra dezvoltării fetale și asupra nou-născutului.
Să cunoască semnele clinice neonatale ale sindromului de abstinență neonatală.
Să cunoască indicațiile și contraindicațiile alăptării.

Să identifice și să evalueze clinic nou- născuții cu sindrom de abstinență neonatală.
Să monitorizeze nou-născuții cu sindrom de abstinență neonatală.
Să recomande investigațiile și managementul terapeutic.
Să cunoască și să evalueze nou- născuții prin scorul Finnegan.
Să cunoască și să recomande modalitatea de alimentare a nou- născutului cu sindrom de abstinență neonatală.

5.6. Resuscitarea neonatala avansată

Să anticipeze situațiile care necesită resuscitare avansată.
Să identifice factorii de risc asociați cu nevoia de resuscitare avansată.
Să cunoască valorile saturației de oxigen în primele 10 minute.
Să cunoască necesarul de oxigen folosit pe durata resuscitării în funcție de vârsta de gestație.
Să cunoască medicația administrată în resuscitarea neonatală (adrenalina, atropina, naloxona) precum și indicațiile de administrare și efectele adverse.
Să cunoască situațiile care necesită și impun întreruperea eforturilor de resuscitare.
Să cunoască medicația analgezică: indicații, doze, mod de administrare, reacții adverse.
Să cunoască procedurile invazive și non invazive asociate cu durerea și stresul neonatal.
Să cunoască măsurile terapeutice farmacologice și non farmacologice de prevenție a durerii la nou-născut.
Să cunoască scala de evaluare a durerii și stresului la nou-născut.

Să identifice un lider de echipă pentru resuscitarea neonatală.
Să verifice și să pregătească echipamentul de resuscitare la sala de nașteri.
Să evalueze nou-născutul la naștere și să stabilească pașii resuscitării conform protocolului actual (revizuit) de resuscitare neonatală.
Să cunoască valorile saturației maxime a oxigenului preductal în primele 10 minute de viață.
Să evalueze eficiența ventilației prin monitorizarea frecvenței cardiace.
Să descrie și să efectueze intubația oro- traheală.
Să descrie și să efectueze compresiile cardiace.
Să cunoască și să administreze medicația de resuscitare.
Să asigure consilierea parentală asupra riscurilor asociate și asupra evoluției cazului resuscitat.
Să consilieze părinții în situația necesității întreruperii efortului de resuscitare la 10 minute de viață.
Să evalueze și să examineze nou- născutul admis în TINN.

Să asigure procedurile terapeutice farmacologice și non farmacologice de prevenire a durerii.
Să evalueze durerea și stresul la nou- născut.
Să monitorizeze efectele adverse ale medicației analgezice.
Să comunice părinților informații privind managementul stresului și

durerii asociate procedurilor invazive efectuate în TINN.

5.7. Deciziile și dilemele etice neonatale

Să cunoască problemele etice cu privire la:

− limita viabilității fetale,

− malformațiile congenitale,

− întreruperea suportului vital,

− neînceperea resuscitării.
Să cunoască indicațiile și situațiile pentru înlocuirea tratamentului de susținere a vieții cu tratamentul paleativ.
Să discute urmatoarelor probleme cu privire la:

− afectarea emoțională și comportamentală a părinților;

− problemele medico-legale;

− îngrijirea paleativă;

− rolul și importanța autopsiei;

Să asigure managementul nou- născuților care necesită îngrijire paleativă, precum și să ofere suportul familiei.
Să solicite autopsia.
Să explice, să solicite, să informeze părinții și să obțină consimțământul informat.

Anul II – Modulul 5: Obstetrică- Ginecologie – 1 lună

Nr. ore curs: 20 de ore

Nr. ore lucrări practice: 30 ore/ săptămână

Tematică de curs:

Fiziologia maternă. Calcularea vârstei sarcinii. Monitorizarea fetală și maternă în trimestrul 3.
Complicațiile medicale și chirurgicale în sarcină.
Fiziologia travaliului. Mecanismul dilatației.
Nașterea în prezentația craniană. Partograma. Analgezia obstetricală.
Prezentațiile distocice – craniene, pelviană, transversă.
Nașterea vaginală operatorie.
Operația cezariană.
Hemoragiile peripartum.
Monitorizarea fetală ante-și intrapartum, cardiotocografia.
Suferința fetală, moartea fetală.
Restricția de creștere intrauterină.
Preeclampsia/Eclampsia.
Nașterea înainte de termen.
Sarcina prelungită.
Sarcina multiplă.
Noțiuni de medicină materno-fetală.

Obiective educaționale și abilități așteptate

Obiective educaționale

Abilități

Creșterea și dezvoltarea fetală normală și anomalii de creștere
Evaluarea stării de bine a fătului, antenatal și intrapartum – metode folosite pentru identificarea sarcinii cu risc
1. Gestionarea datelor medicale obținute prin anamneză.
2. Cunoașterea posibilelor efecte adverse ale medicației materne asupra fătului.
3. Cunoașterea implicațiilor clinice ale afecțiunilor materne medicale și chirurgicale asupra fătului.
4. Însușirea managementului nou- născutului cu semne de suferință fetală cronică sau acută.
5. Cunoașterea indicațiilor nașterii prin operație cezariană, respectiv a nașterii vaginale operatorii.
6. Cunoașterea pasajului în laptele matern a medicamentelor.

Evaluarea vârstei de gestație, a greutății estimate și interpretarea ritmului de creștere/curbe de creștere.
Interpretare testelor antenatale și din timpul travaliului și consilierea parentală – prognostic, complicații.

Anul II – Modul 6: Genetică medicală – 1 lună

Nr. ore curs: 20 de ore

Nr. ore lucrări practice: 3-5 ore/săptămână

Tematică de curs:

NOȚIUNI DE BAZĂ
1. Cromozomii umani
2. Anomalii cromozomiale – clasificare, exemple
3. Mozaicism cromozomial – clasificare și management
4. Acizi nucleici – ADN și ARN
5. Replicarea ADN
6. Sinteza proteică – transcripția și translația
7. Gena – structurăși funcție
8. Mutații genetice – mecanisme și efecte
9. Heritabilitatea și susceptibilitatea genetică
10. Legile lui Mendel și transmiterea ereditară în afecțiunile monogenice – ereditatea mendeliană
11. Heterogenitatea genetică (locus, alelă)
12. Expresia genică, expresivitatea și penetranță
13. Transmiterea multifactorială (interacțiuni intergenice, interacțiuni genă-mediu înconjurător, polimorfisme/variante genetice)
14. Ereditatea mitocondrială
15. Noțiuni de epigenetică – metilare ADN
BOLI CROMOZOMIALE

− Clasificare – tipuri de anomalii cromozomiale
1. Anomalii cromozomiale numerice
  1. Aneuploidii
    1. autozomale
      - Recunoașterea tabloului clinic și a pattern-ului cromozomial în trisomiile 13, 18 si 21
    2. gonozomale
      - Recunoașterea tabloului clinic și a pattern-ului cromozomial în aneuploidiile cromozomilor sexuali
  2. Poliploidii
  3. Mozaicismul cromozomial
2. Anomalii cromozomiale structurale
  1. Deleții / duplicații cromozomiale – sindroame de (micro)deleție / (micro)duplicație
    1. Recunoașterea tabloului clinic și a metodelor genetice de diagnostic pentru anumite sindroame de deleție cu frecvență crescută
    2. Recunoașterea tabloului clinic și a metodelor genetice de diagnostic pentru sindroamele de microdeleție si microduplicație
    3. Recunoașterea tabloului clinic și a metodelor genetice de diagnostic pentru sindroame de gene contigue
  2. Translocații cromozomiale
    1. Cunoașterea diferențelor dintre translocațiile echilibrate și cele neechilibrate
    2. Cunoașterea diagnosticului genetic pentru identificarea translocațiilor
BOLI MONOGENICE

− Clasificare – tipuri de boli monogenice

− Recunoașterea diferenței între statusul homozigot și heterozigot
1. Afecțiuni cu transmitere autozomala – dominantă / recesivă
  1. Înțelegerea modului de transmitere și a riscului de recurență în cazul bolilor autozomal dominante și recesive
  2. Înțelegerea statusului de purtător (carrier) pentru o afecțiune autozomal recesivă
2. Afecțiuni cu transmitere dominantă / recesivă legată de cromozomul X
  1. Înțelegerea modului de transmitere și a riscului de recurență în cazul bolilor dominante și recesive legate de cromozomul X
  2. Înțelegerea statusului de purtător (carrier) pentru o afecțiune recesivă legată de cromozomul X
  3. Înțelegerea statusului de hemizigot
BOLI MITOCONDRIALE
- Transmiterea ereditară a bolilor mitocondriale
- Recunoașterea trăsăturilor clinice asociate cu bolile mitocondriale
BOLI DETERMINATE DE AFECTAREA AMPRENTĂRII GENOMICE
- Amprentarea genomică și originea parentală
- Cunoașterea etiologiei și tabloului clinic al bolilor asociate cu defecte de amprentare
- Înțelegerea procesului de disomie uniparentală
BOLI MULTIFACTORIALE
- Înțelegerea diferențelor dintre afecțiunile multifactoriale și cele mendeliene
- Cunoașterea factorilor de risc pentru bolile multifactoriale
CAUZE NON-GENETICE PENTRU MALFORMAȚIILE CONGENITALE
- Clasificare anomaliilor congenitale – malformații, deformații, disrupții
- Factori de mediu
- Afecțiuni materne
- Genetica dezvoltării şi defectele de dezvoltare.
- Categorii de gene implicate în controlul dezvoltării.
- Procese majore în cadrul dezvoltării embrionare.
- Anomalii congenitale cu determinism multifactorial.
CELE MAI FRECVENTE BOLI GENETICE PE SISTEME ŞI APARATE
TEHNICI DE TESTARE GENETICĂ ÎN DIAGNOSTICUL AFECȚIUNILOR NEONATOLOGICE / PEDIATRICE
1. Tehnici citogenetice
  1. Cariotipul constituțional
  2. Testul FISH (Fluorescence in Situ Hybridization)
2. Tehnici de citogenetică moleculară
  
  a. Cariotipul molecular – hibridizarea genomica comparativă (analiza aCGH)
3. Tehnici de genetică moleculară
  1. Reacția de polimerizare în lant (PCR)
  2. Analiza MLPA (Multiplex Ligation-Dependent Proba Amplification)
  3. Secvențiere ADN
  4. Tipuri – secvențierea clasică (secventierea Sanger) și secvențierea de nouă generație (Next Generation Sequencing, NGS)
4. Screening-ul neonatal pentru bolile enzimatice

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale	Abilități
Abilitatea de a recunoaște o afecțiune geneticăși evaluarea nou- născutului cu suspiciune de boală genetică. Capacitatea de a diferenția clinic sindroamele genetice. Capacitatea de diagnostica și de a diferenția translocațiile echilibrate de cele neechilibrate.	Va putea obține o anamneză completă cuprinzând inclusiv factorii de risc. Va putea recunoaște tabloul clinic și pattern- ul cromozomial: în trisomiile 13, 18 si 21 în aneuploidiile cromozomilor sexuali în bolile mitocondriale în bolile asociate cu defecte de amprentare genomică. Va cunoaște metodele genetice de diagnostic pentru: Anumite sindroame de deleție cu frecvență crescută sindroamele de microdeleție și microduplicație sindroame de gene contigue.
Capacitatea de a diferenția între: statusul de homozigot, heterozigot, respectiv purtător (carrier) afecțiunile multifactoriale și cele mendeliene	Va înțelege modul de transmitere al bolilor genetice și riscul de recurență în cazul bolilor autozomal dominante și recesive. Va cunoaște factorii de risc pentru bolile multifactoriale.
5. Cunoașterea indicațiilor de testare genetică în practica clinică.	Va putea indica, în funcție de particularitatea cazului, testarea diagnostică, testarea predictivă și evaluarea statusului de purtător. Va cunoaște beneficiile și limitele testelor genetice: Cariotipul constitutional Testul FISH Cariotipul molecular – hibridizarea genomica comparativă (analiza aCGH) Reacția de polimerizare în lanț Analiza MLPA Secvențierea ADN.

Anul II – Modul 7: Pediatrie – 3 luni

Nr. ore curs: 60 de ore

Nr. ore practică: 30 ore/ săptămână

Tematică de curs:

Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și calorică.
Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia).
Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil.
Hematuria.
Proteinuria.
Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică.
Insuficiența renală acută. Mijloace de epurare extrarenală – dializa.
Bolile genetice de metabolism.
Hipoglicemiile sugarului și copilului.
Diabetul zaharat la copil.
Cetoacidoza și coma diabetică.

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale	Abilități
1. Efectuează evaluarea clinică a pacientului.	Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să ia masuri imediate. Are abilitățile de recunoaștere a copilului agresat/abuzat pe care il sesizează medicului îndrumător. Cunoaște managementul medico- legal al acestor cazuri.
2. Stabilește diagnosticul clinic inițial. Ia decizia de internare sau tratament ambulator.	Cunoaște criteriile de internare. Are capacitatea de a ține cont de comorbidități în decizia de internare. Cunoaște principalele diagnostice diferențiale. Stabilește diagnosticul pozitiv inițial.
3. Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului.	Este capabil să explice aparținătorilor și copilului datele medicale. Comunică direct pacientului și aparținătorilor diagnosticul și managementul ulterior al cazului. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduri. Este capabil să gestioneze comunicarea veștilor proaste.
4. Cunoaște semnificația investigațiilor paraclinice. Elaborează planul inițial de investigații. Propune planul complet de investigatii.	Este capabil să elaboreze singur un plan inițial de investigații. Cunoaște semnificația rezultatelor investigațiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapă. Este capabil de a propune medicului îndrumator un plan complet de investigații. Solicită supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă performanță.

5. Elaborează un plan inițial de tratament. Propune planul complet de tratament.	Este capabil să elaboreze singur planul inițial de tratament folosind medicație de primă intenție, cu respectarea algoritmilor și protocoalelor specifice. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de tratament, luând în considerare comorbiditățile.
6. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
7. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.	Este capabil să ajusteze planul de investigații și tratament în funcție de evoluția pacientului. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic în cazul transferului unui pacient către o altă secție.
8. Participă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției.	Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului îndrumător. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. Este capabil să integreze recomandările consultului interdisciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
9. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală.	Este capabil să redacteze singur biletul de ieșire/scrisoarea medicală pe care ulterior le supune avizării medicului îndrumător. Este capabil să întocmească un plan de monitorizare și tratament post- externare în cazul afecțiunilor acute.

Anul II – Modul 8: Urgențe pediatrice – 2 luni

Nr. ore curs: 40 de ore

Nr. ore lucrări practice: 30 de ore/ săptămână

Tematică de curs:

Evaluarea și tratamentul imediat al copilului grav bolnav.
Insuficiența respiratorie acută.
Aspirația și ingestia corpilor străini. Pneumonia de inhalație.
Șocul. Sindromul de deshidratare.
Anafilaxia.
Intoxicațiile acute.
Hemoragia acută.
Insuficiența cardiacă.
Insuficiența hepatică.
Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut.
Coma și convulsiile.
Traumatismul cranio-cerebral și vertebro-medular.
Abordarea pacientului politraumatizat.
Resuscitarea cardio-pulmonară. Manopere de resuscitare.

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale	Abilități
1. Recunoașterea copilului în stop respirator și cardio- respirator și cunoașterea manoperelor de resuscitare.	Recunoaște pacientul cu stop respirator sau stop cardio-respirator. Asigură suportul vital de bază. Preia rolul de conducător al echipei până la sosirea medicului specialist/primar. Face parte, ca și membru al echipei, din echipa de suport vital de bază și avansat. Este capabil să țină evidența scrisă a manoperelor și medicației administrate în timpul resuscitării. Este capabil să comunice părinților evenimentele desfășurate în timpul resuscitării.
2. Recunoașterea copilului critic și inițierea măsurilor imediate.	Este capabil să recunoască pacientul critic. Cunoaște situațiile și momentul în care trebuie să anunțe medicul specialist/primar. Inițiază măsurile de resuscitare până la sosirea medicului specialist/primar.
3. Evaluarea semnelor de boală gravă sau cu potențial de agravare.	Cunoaște semnele și simptomele sugestive pentru boala severă. Cunoaște situațiile clinice cu potențial de evoluție spre boală severă.
4. Cunoașterea criteriilor de internare în spital. Alegerea secției unde va fi internat copilul.	Cunoaște criteriile de internare în cazul principalelor boli respiratorii, cardiace, digestive, renale, neurologice, sistemice. Este capabil să propună medicului îndrumător secția unde va fi internat copilul. Cunoaște și pregătește documentele necesare internării pacientului.
5. Recomandări de tratament și urmărire la domiciliu.	Este capabil să recunoască pacientul ce poate fi tratat în siguranță la domiciliu. Este capabil să propună medicului îndrumător un plan de tratament la domiciliu, semnele de alarmă la apariția cărora copilul trebuie reevaluat de către medic, necesitatea reevaluării și momentul acesteia.

Anul II – Modul 9: Neurologie pediatrică – 2 luni

Nr. ore curs: 40 de ore

Nr. ore practică: 30 ore/ săptămână

Tematică de curs:

Examenul clinic neurologic al nou-născutului, sugarului și copilului.
Noțiuni de dezvoltare neuro-cognitivă la copil (motorie, cognitivă, prehensiune, vorbire).
Afecțiuni neurologice în perioada de nou-născut.
Cefaleea și migrena.
Sindromul hipoton la sugar și copil.
Convulsiile provocate (inclusiv convulsiile febrile).
Fenomene paroxistice neepileptice.
Epilepsia.
Malformațiile SNC.
Sindroamele ataxice.
Sindroame neurocutanate (neurofibromatozele, complexul scleroza tuberoasă, boala Sturge – Weber).
Paraliziile cerebrale.
Boli neuro-musculare.
Boli degenerative ale SNC.
Afecțiuni cerebro-vasculare

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale

Abilități

Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen neurologic la copil.
Screeningul și identificarea precoce a principalelor probleme de dezvoltare motorie și cognitivă la copil.
Diferențierea între afecțiuni neurologice care pot/trebuie să fie manageriate de pediatru și afecțiuni neurologice obligatoriu de trimis la neurologul pediatru.
Identificarea semnelor de urgență în neurologia pediatrică.

Efectuează singur anamneza completă și examenul neurologic screening.
Recunoaște semnele principale ale unei afecțiuni neurologice la copil.
Recunoaște urgențele neurologice și știe să le îndrume spre serviciile specializate.
Recunoaște afecțiunile neurologice care pot fi manageriate de medicul pediatru și le investighează/tratează corect.
Identifică și accesează corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului neurologic și intervenție de specialitate.

Anul III – Modul 10: Boli infecțioase – 2 luni

Nr. ore curs: 40 de ore

Nr. ore lucrări practice:30 ore/săptămână

Tematică de curs:

Imunizări active și pasive.
Antibioticele în infecțiile la copii: noțiuni de farmacocinetică și farmacodinamică, rezistența, principalele clase de substanțe antibacteriene, antivirale, antifungice.
Infecții respiratorii transmisibile (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): tuse convulsivă, gripa.
Infecții cu exantem (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): rujeola, rubeola, boala mână-picior-gură,varicela, herpes-zoster, scarlatina, erizipel, celulita, fasceita necrozantă, șocul toxico-septic streptococic/stafilococic, eritem migrator.
Infecții digestive (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): infecția urliană, diareea de cauză virală.
Diareea de cauza bacteriană (Campylobacter, Salmonella, Shigella, Yersinia, sindromul hemoliticuremic, Clostridium difficile).
Hepatite acute virale (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): virus hepatitic A, B.
Infecții ale sistemului nervos central (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): meningite virale, meningite bacteriene, encefalite, tetanos, rabia (tratament profilactic).
Infecții cu sindrom ganglionar (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): HIV, mononucleoza infecțioasă, difteria.

Obiective educaționale și abilități așteptate

Obiective educaționale	Abilități
1. Efectuează corect anamneza și examenul obiectiv ținând cont de specificul epidemiologic al bolilor infecto- contagioase.	Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet.
2. Cunoaște noțiunile specifice de triaj și izolare în principalele boli infecțioase ale copilului.	Este capabil să indice corect cazurile care necesită izolare și criteriile după care se efectuează aceasta.
3. Cunoaște măsurile de profilaxie a transmiterii bolilor infecțioase.	Este capabil să enumere măsurile specifice de profilaxie a transmiterii principalelor boli infecțioase în funcție de mecanismul de transmitere (respiratorii, digestive).
4. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător.	Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător.

	Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
5. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale.	Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
6. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător.	Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. Poate preciza oportunitatea și tratamentul antibiotic/antiviral de primă intenție în principalele boli infecțioase ale copilului.
7. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
8. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.	Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. Poate preciza criteriile de continuare/modificare a antibioticoterapiei în funcție de

evoluția clinică și rezultatele investigațiilor.

Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.

9. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător.

Este capabil să redacteze biletul de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul

îndrumător.

Anul III -Modul 11: Chirurgie Pediatrică – 2 luni

Nr. ore curs: 30 de ore

Nr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămână

Tematică de curs:

Traumatismele majore și politraumatismul.
Arsurile.
Hemoragiile digestive superioare și inferioare la nou-născut, sugar și copil.
Obstrucțiile tractului digestiv la sugar și copil.
Stenoza hipertrofică de pilor.
Hernia ombilicală.
Apendicita acută și patologia diverticulului Meckel.
Megacolonul congenital aganglionar și secundar.
Malformațiile anorectale.
Hernia inghinală și hidrocelul.
Invaginația intestinală.
Enterocolita ulcero-necrotică.
Herniile diafragmatice.
Peritonitele primitive și secundare.
Tratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomului, osteosarcomului și tumorilor părțilormoi.
Malformațiile tractului urinar (uretero-hidronefroza și boala de reflux).
Litiaza urinară la copil.
Varicocelul.
Fimoza și hipospadiasul.
Criptorhidia. Scrotul acut (torsiunea, traumatismul, orhiepididimita). Hidrocelul.
Coalescența labială și imperforația himenală.
Torsiunea anexială la copil.
Tumori ovariene.
Tratamentul chirurgical al pleuropneumoniilor complicate

Obiective educaționale și abilități așteptate

Obiective educaționale

Abilități

1. Recunoașterea marilor sindroame

asociate politraumei (hemoragic, sindromul de iritație peritoneală).

Să efectueze singur anamneza și examenul obiectiv.
Să participe la planul de investigații.

	Să asiste la munca în echipă (urgentist, imagist, chirurg).
2. Cunoașterea tipurilor de arsuri și a tratamentului de bază al acestora.	Să poată evalua gradul unei arsuri și să prezinte modalitățile evolutive (inclusiv potențialele complicații). Să fie capabil să efectueze tratamentul în urgență al unei arsuri de grad I/II.
3. Cunoașterea cauzelor hemoragiei digestive pe grupe de vârstă.	Să participe la efectuarea unui plan de investigații. Să propună un plan terapeutic.
4. Cunoașterea cauzelor obstrucțiilor digestive pe grupe de vârstă.	Să poată enumera principalele mecanisme de producere a obstrucțiilor digestive. Să recunoască tulburările hidoelectrolitice și acido-bazice asociate. Să enunțe principii de tratament.
5. Cunoașterea simptomatologiei clinice și a metodelor diagnostice utilizate în stenoza hipertrofică de pilor.	Să poată prezenta pricipalele elemente de pregătire preoperatorie a pacientului (inclusiv reechilibrarea hidroelectrolitică și acido-bazică). Să fie capabil să efectueze diagnosticul diferențial al vărsăturilor la vârsta de sugar (diagnostic diferențial al stenozei hipertrofice de pilor).
6. Cunoașterea elementelor de diagnostic clinic al herniei ombilicale și metodele terapeutice utilizate.	Să fie capabil să enumere indicațiile operatorii ale herniei ombilicale și să argumenteze necesitatea intervenției.
7. Recunoașterea abdomenului acut (sindromul de iritație peritoneală).	Să poată enumera complicațiile diverticulului Meckel și posibilitățile evolutive. Să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar în abdomenul dureros acut. Să fie capabil să evalueze clinic și să interpreteze rezultatele imagistice în cazul unui abdomen acut. Să poată enumera alte cauze de abdomen nechirurgical la copil.
8. Recunoașterea tipului de malformație anorectală (joasă sau înaltă) și descrierea principiilor de tratament.	Participă la elaborarea unui plan de investigații paraclinice pentru evaluarea patologiei malformative. Este capabil să poată prezenta aparținătorilor rezultatele pe termen lung și scurt ale tratamentului.
9. Cunoaște tabloul clinic și modalitățile diagnostice ale megacolonului congenital aganglionar, precum și principiile de tratament chirurgical în boala Hirschprung.	Este capabil să diferențieze megacolonul congenital de cel secundar la copil. Poate elabora un plan de nutriție pentru acești pacienți. Cunoaște patologia asociată unei stome digestive și îngrijirea acesteia.
10. Cunoaște simptomatologia clinică a tipurilor de persistență a canalului	Recunoaște hernia ștrangulată și complicațiile acesteia.

peritoneo-vaginal (hernie, hidrocel, chist de cordon).	Este capabil să prezinte teoretic și să efectueze practic manevra de taxis pentru reducerea herniei. Poate explica părinților necesitatea tratamentului chirurgical și momentul acestuia.
11. Recunoașterea sindromului ocluziv la sugar sau copil și a cauzelor invaginației intestinale la această vârstă.	Este capabil să enumere cauzele mai frecvente de invaginație pe grupe de vârstă. Poate prezenta algoritmul de diagnostic paraclinic în invaginația intestinală. 3. Este capabil să descrie tehnica efectuării unei clisme cu efect terapeutic.
12. Recunoașterea simptomatologiei clinice și a diagnosticului imagistic al enterocolitei ulcero-necrotice.	Este capabil să redea clasificarea evolutivă a enterocolitei ulcero-necrotice (Bell). Poate prezenta principalele elemente ale unui plan terapeutic al pacientului cu enterocolita ulcero-necrotică. Este capabil să urmărească evoluția clinică și paraclinică a pacientului cu enterocolită ulcero-necrotică.
13. Înțelegerea modificărilor anatomopatologice din herniile diafragmatice congenitale și a consecințelor acestora.	Este capabil să interpreteze radiografia toracoabdominală într-un caz de hernie diafragmatică. Poate prezenta succint patologia asociată herniilor diafragmatice congenitale, precum și prognosticul acestei afecțiuni (evoluție, morbiditate, complicații).
14. Recunoaște abdomenul acut (sindromul de iritație peritoneală) și cauzele acestuia.	Este capabil să enumere cauzele cele mai frecvente de peritonită secundară la copil. Este capabil să prezinte semnificația investigațiilor paraclinice (imagistice și de laborator). Este capabil să efectueze un pansament simplu la pacientul operat, sub îndrumare.
15. Cunoaște principiile de tratament chirurgical al celor mai frecvente tumori ale copilăriei.	Poate interpreta corect rezultatele investigațiilor de bază efectuate într-un caz de patologie tumorală. Poate prezenta principalele elemente ale unui plan de îngrijiri postoperatorii. Participă la sedințe interdisciplinare cu privire la evoluția pacientului.
16. Cunoașterea fiziopatologiei ureterohidronefrozei și a refluxului vezico-ureteral și a consecințelor acestora asupra aparatului renourinar.	Poate descrie modificările investigațiilor de laborator și imagistice în diagnosticul ureterohidronefrozei și a refluxului vezico- ureteral. Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru îngrijirea pacienților cu ureterohidronefroză și reflux vezico- ureteral.

17. Cunoașterea simptomatologiei și a complicațiilor litiazei urinare la copil	Este capabil să interpreteze investigațiile de laborator și imagistice în diagnosticul litiazei urinare. Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru îngrijirea pacienților cu litiază urinară.
18. Recunoașterea simptomatologiei clinice a varicocelului.	Poate prezenta evaluarea clinică a gradului varicocelului (clasificare).Este capabil să enumere principalele metode terapeutice chirurgicale în varicocel.
19. Recunoașterea fimozei. Diagnosticul clinic al hipospadiasului.	Este capabil să diferențieze fimoza congenitală de fimoza dobândită/aderențele balano-prepuțiale. Poate descrie clasificarea anatomică a hipospadiasului și asocierea cu alte malformații. Este capabil să descrie etapele tratamentului chirurgical al hipospadiasului.
20. Recunoașterea criptorhidiei (testiculul necoborât) și semnificația acesteia.	Este capabil să diferențieze testiculul ectopic de testiculul necoborât și de testiculul retractil. Este capabil să propună investigații suplimentare pentru evaluarea copilului cu testicul nepalpabil (ecografie, imagistică prin rezonanță magnetică, laparoscopie). Înțelege și poate descrie metodele terapeutice utilizate în tratament (hormonal, chirurgical).
21. Recunoașterea simptomatologiei acute în sindromul de scrot acut și a gravității acesteia.	Poate enumera cauzele de scrot acut (torsiune de testicul, hidatida, trauma). Este capabil să argumenteze importanța investigațiilor imagistice și valoarea acestora (ecografia în diagnosticul torsiunii testiculare). Poate prezenta principiile de tratament chirurgical în scrotul acut.
22. Recunoașterea coalescenței labiale și a simptomatologiei imperforației himenale.	Este capabil să stabilească diagnosticul și să prezinte îngrijirea fetiței cu coalescența labiilor. Participă la interpretarea rezultatelor ecografice abdominale și importanța în diagnosticul hematocolposului și hematometriei în imperforația himenală.
23. Recunoașterea abdomenului acut – (torsiunea anexială) la copil.	Este capabil să indice investigațiile imagistice utile în evaluarea pacientei cu torsiune anexială. Este capabil să enumere principalele complicații ale torsiunii anexiale.
24. Cunoașterea principalelor formațiuni	Este capabil să indice investigațiile

ovariene prezente la vârsta copilăriei (benigne sau maligne).

paraclinice (laborator și imagistice) utile în evaluarea unei paciente cu formațiune ovariană.

Este capabil să prezinte modalitățile evolutive în funcție de tipul formațiunii tumorale.

25. Cunoașterea patologiei pleuropulmonare infecțioase la copil (inclusiv modalitățile evolutive și indicațiile tratamentului chirurgical: drenaj pleural pasiv/activ, decorticare, pleurectomie).

Poate descrie principalele manevre minim invazive în patologia supurațiilor pleuro- pulmonare la copil (toracocenteza, toracotomie minimă cu instituirea unui drenaj pleural, tehnica Seldinger).
Este capabil să interpreteze investigațiile paraclinice (laborator + imagistice) la un caz cu patologie pleuropulmonară ce necesită manopere chirurgicale.

Anul III – Modul 12: Ortopedie Pediatrică – 1 lună

Nr. ore curs: 20 de ore

Nr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămână

Tematică de curs:

Piciorul stramb congenital.
Deformările membrelor inferioare.
Patologia genunchiului.
Osteocondritele.
Displazia luxantă de șold.
Pronația dureroasă a cotului.
Anomalii congenitale ale coloanei vertebrale.
Scoliozele și cifozele idiopatice ale adolescentului.
Torticolisul congenital.
Traumatismele musculo-scheletale.
Luxații, entorse, fracturi.
Osteomielita și osteocondrita septică.

Obiective educaționale și abilități așteptate

Obiective educaționale	Abilități
Însușirea noțiunilor de anatomie și embriologie ale sistemului musculo- scheletal. Abilitatea de a recunoaște malformațiile congenitale. Însușirea managementului unui caz de malformație congenitală. Cunoașterea noțiunilor și a principiilor radiografiei și a ecografiei de șold. Cunoașterea medicației necesare în ortopedia pediatrică.	Întocmirea foii de observație, a biletului de externare și a scrisorii medicale. Efectuarea examenului local și a examenului clinic general în cazul copiilor cu afecțiuni traumatice și ortopedice. Interpretarea radiografiilor în scop diagnostic. Interpretarea ecografiilor de șold în scop diagnostic.

Cunoașterea tehnicilor de sutură.
Însușirea tehnicilor de imobilizare provizorie a fracturilor, luxațiilor, entorselor.
Însușirea tehnicilor de puncție articulară.
Însușirea tehnicilor de incizie – drenaj în cazurile cu osteomielită.

Efectuarea pansamentelor într-un mod steril.
Indicarea tratamentelor antibiotice, analgezice, anticoagulante în funcție de particularitatea cazului.
Reducerea ortopedică a fracturilor de oase lungi și imobilizarea într-un aparat gipsat.

Modulele 13, 17, 21 (Anul III, IV, V) –Neonatologie – Terapie intensivă neonatală

Nr. ore curs: 460 de ore

Nr. ore lucrări practice: 30 ore/ săptămână

Patologia aparatului respirator
Patologia aparatului cardiovascular
Afecțiuni neurologice
Afecțiuni hematologice
Afecțiuni metabolice și endocrinologice
Nutriția neonatală
Patologia renală și tulburări hidroelectrolitice
Afecțiuni gastro-intestinale și hepato-biliare
Patologie infecțioasă
Afecțiuni dermatologice
Afecțiuni oftalmologice
Afecțiuni ORL

Patologia aparatului respirator Tematică de curs:
1. Detresa respiratorie la nou-născutul la termen și la nou-născutul prematur
2. Tahipneea tranzitorie neonatală
3. Sindromul aspirației de meconiu
4. Hipertensiunea pulmonară persistentă a nou-născutului
5. Hemoragia pulmonară
6. Sindromul de pierdere pulmonară de aer (pneumotorax, pneumomediastin)
7. Apneea la nou-născutul la termen și la nou-născutul prematur
8. Boala pulmonară cronică (displazia bronho-pulmonară)
9. Oxigenoterapia, suportul ventilator, monitorizarea gazelor sanguine și a funcției pulmonare
  
  Obiective educaționale și abilități așteptate:
  
  Obiective educaționale
  
  Abilități
  1. Să cunoască și să descrie fiziologia respiratorie la nou născutul prematur și la cel la termen.
  2. Să cunoască etapele maturării morfofuncționale a plămânului – in utero și în perioada neonatală.
  3. Să cunoască mecanismele fiziopatologice întalnite în patologia respiratorie neonatală.
  4. Să cunoască importanța corticoprofilaxiei antenatale la nou născutul prematur.
  5. Să cunoască rolul surfactantului, indicațiile administrării (profilactic/curativ), precum și efectele adverse ale acestuia.
  6. Să cunoască factorii de risc pentru patologia respiratorie.
  7. Sa identifice manifestările clinice ale afecțiunilor respiratorii ale nou născutului.
  8. Să descrie și să recunoască modificarilor imagistice din patologia respiratorie la prematur – radiografia pulmonară și ecografia pulmonară.
  9. Să cunoască, să monitorizeze și săinterpreteze modificările gazelor sanguine, în patologia respiratorie neonatală.
  10. Să cunoască diagnosticul diferențial al patologiei respiratorii.
  11. Să cunoască tipurile de suport ventilator- non invaziv, convențional și cu frecvență înaltă, (avantajele și dezavantajele) precum și indicațiile acestora în funcție de patologia respiratorie.
  12. Să cunoască complicațiile acute ale suportului ventilator.
  13. Să cunoască managementul, complicațiile și prognosticul pe termen lung al bolilor respiratorii.
  14. Să cunoască indicațiile și reacțiile adverse ale oxigenoterapiei, inclusiv administrarea la domiciliu.
  - Să examineze și să evalueze nou născutul cu detresă respiratorie.
  - Să asigure suportul respirator în funcție de patologia respiratorie.
  - Să administreze surfactant (profilactic/curativ).
  - Săfoloseasca modalități diferite de suport respirator: non-invaziv (NeoPuff, CPAP, Infant Flow) și invaziv (ventilație convențională, ventilație cu frecvență înaltă).
  - Să foloseasca interpretarea gazelor sanguine în monitorizarea și managementul suportului respirator și al oxigenoterapiei.
  - Să interpreteze mecanica pulmonară (curbele de ventilație) și să le utilizeze în managementul suportului respirator.
  - Să cunoască și să interpreteze aspectele imagistice (radiografia, ecografia pulmonară) normale și patologice în bolile respiratorii.
  - Să investigheze, să evalueze și să efectueze managementul apneei neonatale.
  - Să cunoascaă și să efectueze resuscitarea neonatală avansată.
  - Să cunoască și să efectueze managementul căilor respiratorii (atrezie coanală, pierre robin etc).
  - Să cunoască și să efectueze puncția și drenajul pleural în sindroamele de pierdere de aer.
  - Să evalueze și să realizeze managementul bolii pulmonare cronice neonatale.
  - Să consilieze părinții cu privire la complicațiile și prognosticul bolilor respiratorii neonatale.
Patologii ale aparatului circulator Tematică de curs:
1. Cianoza neonatală
2. Insuficiența cardiacă a nou născutului
3. Șocul neonatal
4. Aritmiile neonatale
5. Bolile cardiace congenitale
6. Persistența de canal arterial
7. Patologiile cardiace neonatale dobândite
  
  Obiective educaționale și abilități așteptate:
  
  Obiective educaționale
  
  Abilități
  1. Să cunoască dezvoltarea sistemului cardiovascular, fiziologia și fiziopatologia la făt și nou născut.
  2. Să cunoască anatomia și modificările funcționale ale anomaliilor cardiace congenitale, să recomande managementul terapeutic și săasigure consiliereparentalăantenatală.
  3. Să cunoască modificările adaptative ale sistemului cardiovascular la tranziția de la viața intrauterină la cea extrauterină.
  4. Să cunoască factorii de risc, etiologia și diagnosticul diferențial al cianozei neonatale.
  5. Să cunoască factorii de risc, etiologia, fiziopatologia, simptomatologia, investigațiile paraclinice și să realizeze diagnosticul pozitiv precum și să recomande managementul terapeutic al patologiilor cardiace din perioada neonatală.
  6. Să cunoască indicațiile și rolul ECMO.
  7. Să cunoască indicațiile chirurgicale pentru patologiile cardiace.
  8. Să cunoască indicațiile de transfer al pacientului cu boală cardiacă.
  9. Să cunoască, să evalueze și să asigure resuscitarea în stopul cardiac neonatal.
  10. Să cunoască și să utilizeze și să administreze medicația specifică.
  - Să efectueze examenul clinic și să evalueze nou născutul cu cianoză centrală de tip cardiac (cu predilecție istoricul și examinarea clinică a sistemului cardiovascular).
  - Să monitorizeze saturația oxigenului pre și postductal, să efectueze și să interpreteze testul de hiperoxie.
  - Să evalueze adecvat sistemul circulator neonatal.
  - Să cunoască, să monitorizeze și să interpreteze valorile tesiunii arteriale la nou născut.
  - Sărealizeze managementul terapeutic al hipotensiunii sau hipertensiunii neonatale.
  - Să indice și să interpreteze rezultatele imagistice (radiografice si ecocardiografice) în afecțiunile cardiace.
  - Să indice și să interpreteze traseul EKG.
  - Să cunoască și să realizeze managementul terapeutic al bolilor cardiace duct-dependente.
  - Să evalueze, să examineze și să asigure managementul terapeutic al nou născutului cu:
    - tulburări de ritm;
    - insuficiență cardiacă;
    - șoc neonatal;
    - boli cardiace dobândite;
    - malformații cardiace cianogene.
  - Să evalueze, examineze și să asigure managementul nou născutului
  prematur cu persistența canalului arterial.
  - Să cunoască, să indice și săadministreze medicația specifică: volum expanderi, inotrop pozitivă, vasopresoare, antiaritmică, prostaglandine, vasodilatatoare pulmonare, anti-hipertensivă, simpatomimetice.
  - Să cunoască medicația de resuscitare neonatală.
  - Să asigure consilierea parentală pentru nou născutul cu boală cardiaca congenitală sau dobândită.
Afecțiuni neurologice Tematică de curs:
1. Leziuni perinatale hipoxic-ischemice
2. Encefalopatia hipoxic-ischemică
3. Convulsiile neonatale
4. Hipotermia indusă
5. Hemoragia intracraniană– intraparenchimatoasă
6. Hemoragia intracraniană – subdurală, epidurală și subarahnoidiană
7. Hemoragia intraventriculară
8. Leziunile de substanță albă
9. Leucomalacia periventriculară
10. Defectele de tub neural
  
  Obiective educaționale și abilități așteptate:
  
  Obiective educaționale
  
  Abilități
  1. Să cunoască dezvoltarea și fiziopatologia sistemului nervos central la făt și nou născut.
  2. Să cunoască impactul nașterii premature asupra dezvoltării SNC și strategii de management.
  3. Să cunoască fiziopatologia și prognosticul pentru:
    1. hipotonia neonatală
    2. boli neuromusculare
    3. encefalopatia neonatală
    4. accidentul vascular ischemic neonatal
    5. hemoragia periventriculară
  - Să realizeze anamneza și examenul clinic neurologic neonatal în funcție de vârsta de gestație și vârsta cronologică (Scorul Ballard).
  - Să examineze și să evalueze neurologic nou născutul hipoton.
  - Să examineze și să evalueze nou născutul cu semne neurologice.
  - Să recunoasca și să asigure managementul corespunzător al nou născutului cu:
    - hipotonie neonatală
    - encefalopatie neonatală
    - accident vascular ischemic neonatal
  1. convulsii neonatale
  2. leziuni ale substanței albe.
  1. Să cunoască și să indice modalități de investigație și diagnostic în mod structurat a patologiei neurologice (EEG, ETF, RMN, CT, teste genetice etc).
  2. Să cunoască, să indice și să aplice strategii de neuroprotecție – hipotermia indusă.
  3. Să cunoască, să indice consultul neurologic/consultul neuro-chirurgical.
  4. Să cunoască și să folosească scoruri de evaluare neurologică.
  5. Să cunoască implicațiile medico-legale ale inițierii/noninițierii resuscitării nou născutului cu asfixie severă perinatală și depresie cardiorespiratorie și neurologică la naștere, obiectivate prin valoarea gazelor sanguine din cordonul ombilical;
  6. Întreruperea efortului de resuscitare la 10 minute de la naștere, dacă semnele vitale sunt absente.
  7. Informarea parentală asupra prognosticului și complicațiilor pe termen lung în condițiile continuării resucitării unui astfel de caz peste durata de 10 minute de la momentul nașterii.
  8. Să cunoască, să indice, să utilizeze și să monitorizeze nou născutul pe durata hipotermiei induse.
  9. Să cunoască indicațiile, contraindicațiile, complicațiile hipotermiei terapeutice induse.
  10. Să cunoască și să utilizeze medicația anticonvulsivantă.
  11. Să cunoască și să asigure managementul terapeutic al nou născutului cu:
    1. hipotonie neonatală
    2. encefalopatie neonatală
    3. accident vascular ischemic neonatal
    4. hemoragie periventriculară
    5. convulsii neonatale
    6. leziuni ale substanței albe.
  12. Să cunoască, să recomande follow-up-ul nou născutului cu anomalii/leziuni
  - hemoragie periventriculară
  - convulsii neonatale
  - leziuni ale substanței albe
  - defecte de tub neural
  - Să cunoască, să indice și să efectueze puncția lombară și să intepreteze aspectul macroscopic al LCR-ului și buletinul de analiză.
  - Să cunoască, să evalueze și să realizeze managementul nou născutului cu asfixie severă la naștere.
  - Să cunoască, sș indice, sș interpreteze valorile gazelor sanguine recoltate din cordonul ombilical la nou născutul cu asfixie perinatală severă și aparent semne vitale absente.
  - Să cunoască, să indice și să efectueze resuscitarea în cazul nou născutului cu asfixie severă perinatală, cu depresie cardiorespiratorie și neurologică la naștere.
  - Să cunoască și să decidă întreruperea efortului de resuscitare la 10 minute de viață dacă semnele vitale sunt absente.
  - Să cunoască, să descrie și săinformeze părinții asupra complicațiilor și prognosticului neurologic în cazul solicitării prelungirii eforturilor de resuscitare peste 10 minute de la momentul nașterii.
  neurologice.
Afecțiuni hematologice Tematică de curs:
1. Bolile hemoragice la nou născut
2. Anemia neonatală
3. Policitemia
4. Trombocitopenia
5. Coagulopatii congenitale și dobândite
6. Tromboza neonatală
7. Terapia cu produse de sânge
  
  Obiective educaționale și abilități așteptate:
  
  Obiective educaționale
  
  Abilități
  1. Să cunoască etiologia și fiziopatologia afecțiunilor hematologice neonatale:
    1. boli hemoragice ale nou-născutului
    2. anemia
    3. boli trombocitare
    4. coagulare intravasculară diseminată
  2. Să cunoască fiziopatologiei bolii hemolitice neonatale prin izoimunizarea în sistem Rh și ABO.
  3. Să efecueze diagnosticul pozitiv și diferențial și managementul:
    1. bolilor hemoragice ale nou-născutului
    2. anemiei neonatale
    3. bolilor trombocitare neonatale
    4. coagulării intravasculare diseminate
    5. bolilor hemolitice neonatale
    6. policitemiei neonatale
  4. Să cunoască caracteristicile, particularitățile și indicațiile de utilizare a produșilor de sânge la nou născuți.
  5. Să cunoască indicațiile și riscurileasociate exsanguinotransfuziei.
  6. Să efectueze proflaxia anemiei de prematuritate.
  7. Să cunoască beneficiile, indicațiile și contraindicațiile clampării întarziate a cordonului ombilical.
  - Să evalueze și săexamineze nou născutul cu semne clinice de anemie.
  - Să recomande investigațiile paraclinice pentru stabilirea etiologiei și managementulafecțiunilor hematologice neonatale:
    - boli hemoragice ale nou-născutului
    - anemia neonatală
    - boli trombocitare neonatale
    - coagulare intravasculară diseminată
    - boală hemolitică neonatală
    - policitemia neonatală
    - tulburările de coagulare
  - Să asigure consilierea parentală cu privire la administrarea profilactică a vitaminei K.
  - Să indice și să cunoasca beneficiile și riscurile administrării produșilor de sânge.
  - Să cunoască indicațiile și să practice clamparea întarziata a cordonului.
  - Să indice și să practice exsanguinotransfuzia.
  - Să asigure consilierea parentală și să obțină acordul parental cu privire la transfuziile sanguine neonatale.
Afecțiuni metabolice și endocrinologice Tematică de curs:
1. Hipoglicemia și hiperglicemia neonatală
2. Anomalii ale calciului și magneziului seric
3. Hiperinsulism la nou născuții proveniți din mame cu diabet
4. Afecțiuni tiroidiene
5. Tulburări congenitale de metabolism
6. Tulburări de dezvoltare sexuală
7. Osteopenia de prematuritate
  
  Obiective educaționale și abilități așteptate:
  
  Obiective educaționale
  
  Abilități
  
  implicațiile psiho-sociale determinate de tulburările de ambiguitate sexuală.
  1. Să cunoască fiziopatologiatulburărilor metabolice și endocrine neonatale:
    1. hipo/hiperglicemia neonatală
    2. hipo/hipertirodisim neonatal
    3. insuficiența adrenală
  2. Să cunoască fiziopatologia erorilor înascute de metabolism și importanța screeningului metabolic.
  3. Să identifice nou născutii cu risc și să efectueze managementul în tulburările metabolice și endocrine neonatale.
  4. Să cunoască și să efectueze managementul nou născutului cu ambiguitate sexuală.
  5. Să cunoască și să efectueze profilaxia șimanagementul corespunzator în osteopenia de prematuritate.
  - Să evalueze și să efectueze managementul nou-născutului cu tulburări metabolice și endocrine.
  - Să interpreteze investigațiile paraclinice și imagistice în tulburările metabolice și endocrine neonatale.
  - Să cunoască algoritmul de evaluare și să realizeze managementul nou- născutului cu tulburări de dezvoltare sexuală.
  - Să recomande efectuarea screeningului metabolic neonatal.
  - Să inițieze terapia de urgență în erorile înascute de metabolism.
  - Să cunoască importanța și să aplice profilaxia osteopeniei de prematuritate.
  - Să asigure consilierea familiei cu privire la efectele pe termen lung ale tulburărilor de metabolismși
Nutriția neonatală Tematică de curs:
1. Principii de nutriție în perioada neonatală
2. Alăptarea nou născutului și medicația maternă
3. Nutriție enterală
4. Nutriție parenterală
  
  Obiective educaționale și abilități așteptate:
  
  Obiective educaționale
  
  Abilități
  1. Să cunoască necesarul nutrițional pentru promovarea creșterii neonatale.
  2. Să cunoască beneficiile și să promoveze alăptarea neonatală.
  3. Să cunoască contraindicațiile alăptării.
  4. Să cunoască și să recomande alimentația artificială la nou născuții cu contraindicație de alăptare.
  5. Să cunoască metodele de alimentație enterală.
  6. Să cunoască particularitățile formulelor de lapte utilizate în alimentația prematurilor și a nou născuților cu patologie cardiacă, renală, cu intoleranță la lactoză, la proteina laptelui de vacă, galactozemie, comparativ cu formulele pentru nou născuții la termen, sănătoși.
  7. Să cunoască beneficiile nutriției enterale precoce la prematuri și la nou născuții cu risc.
  8. Să cunoască și să aplice principiile nutriției parenterale:
    1. indicații
    2. compoziție
    3. mod de administrare
    4. monitorizare
    5. complicații
  - Să cunoască și să stabilească necesarul caloric și lichidian pentru promovarea creșterii neonatale în funcție de vârsta de gestație și vârsta cronologică.
  - Să recomande alăptarea și săefectuezemanagementul problemelor de alăptare.
  - Să cunoască și să identifice afecțiunile materne și neonatale care contraindică alăptarea.
  - Să cunoască și să identifice formula de lapte adecvată pentru categoria de nou născuți cu risc: prematuri, cu falimentul creșterii, cu alte afecțiuni (boli cardiace, renale, malabsorbție, metabolice etc).
  - Să cunoască și să aplice metodele de alimentație enterală.
  - Să cunoască indicațiile și sămonitorizeze alimentația parenterală.
  - Să asigure consilierea parentală cu privire la beneficiile și reacțiile adverse pe termen scurt și lung ale nutriției parenterale.

Patologii renale și tulburări hidroelectrolitice neonatale Tematică de curs:

Anomaliile hidro-electrolitice ale nou născutului
Anomalii congenitale ale sistemului reno-urinar
Insuficiența renală acută și cronică
Hipertensiunea arterială de cauza renală
Tromboza venoasă renală

Infecțiile de tract urinar

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale	Abilități
1. Să cunoască dezvoltarea embriologică a sistemului urinar și modificările fiziologice apărute după naștere, la nou născuții la termen și la prematuri.

Să identifice tulburările hidroelectrolitice neonatale și să stabilescă algoritmul de diagnostic și management.

Să cunoască, să evalueze statusul hidroelectrolitic la nou născutul la termen și cu risc.
Să identifice și să efectueze managementultulburarilor hidroelectrolitice (deshidratare, hipo/hipernatremie, hipo/hiperpotasemie).
Să cunoască metodele de evaluare clinică și paraclinicș a funcției renale.
Să cunoască anatomia și modificările funcționale ale anomaliilor congenitale ale sistemului reno-urinar (hidronefroza, rinichiul polichistic, tumori renale, megaureter congenital etc)și să recomande managementul terapeutic precum și să efectueze consiliere parentală antenatală.
Să cunoască fiziopatologia și managementul insuficienței renale, acută și cronică.
Să identifice și să efectueze managementul hipertensiunii arteriale de cauză renală.
Să cunoască factorii de risc, profilaxia și managementul trombozei vasculare renale.
Să cunoască profilaxia și managementul infecțiilor de tract urinar.

Săidentifice elementele antenatale sugestive pentru patologia renală congenitală(oligoamnios).
Să asigure consilerea parentală în cazul anomaliilor congenitale renale diagnosticate antenatal.
Să efectueze evaluarea clinică a nou născutului cu suspiciune de afectare renală și să recomande investigațiile pentru confirmarea diagnosticului.
Să cunoască și să aplice tratamentul insuficienței renale acute și cronice, inclusiv indicațiile pentru dializă.
Să monitorizeze funcția renalăși să interpreteze buletinele de analiză specifice.
Să recunoascași să aplice agloritmul de diagnostic și tratament pentru hipertensiunea arterială de cauză renală.
Să identifice factorii de risc asociați cateterismului ombilical și să asigure prevenția trombozei vasculare renale.
Să cunoască patologia renală care crește riscul apariției pe termen lung a infecției urinare recurente și să realizeze managementul adecvat.

Afecțiuni gastro-intestinaleși hepato-biliare Tematică de curs:
1. Hiperbilirubinemia neonatală
2. Enterocolita ulcero-necrotică
3. Afecțiuni gastro-intestinale congenitale
4. Managementul pretransport al nou născuților cu afecțiuni de tract digestiv
  
  Obiective educaționale și abilități așteptate:
  
  Obiective educaționale
  
  Abilități
  1. Să cunoască dezvoltarea normalăa sistemului gastro-intestinal și hepato- biliar, inclusiv metabolismul acizilor biliari și bilirubinei.
  2. Să cunoască fiziopatologia icterului fiziologic și non-fiziologic.
  3. Să cunoască factorii de risc și etiologia hiperbilirubinemiei neonatale.
  - Să identifice și să evalueze nou- născuții cu icter non-fiziologic.
  - Să indice și să interpreteze investigațiile de laborator și imagistice necesare stabilirii etiologiei icterului non-fiziologic.
  - Să cunoască și să aplice principiile fototerapiei și exsanguinotransfuziei.
  1. Să cunoască algoritmul de diagnostic pentru hiperbilirubinemia neonatală.
  2. Să cunoască indicațiile, contraindicațiile și să monitorizeze nou născutul care primește fototerapiei.
  3. Să cunoască indicațiile, contraindicații și complicațiile exsanguinotransfuziei.
  4. Să cunoască algoritmul de diagnostic și managementul sindromului de colestază neonatală.
  5. Să cunoască factorii de risc și de prevenție ai encefalopatiei hiperbilirubinemice.
  6. Să cunoască semnele clinice sugestive pentru icterul nuclear și să recomande follow-up-ul pentru dezvoltarea neurologică a acestora.
  7. Să cunoască factorii de risc și fiziopatologia enterocolitei ulcero- necrotice.
  8. Să cunoască măsurile de prevenție și management pentru enterocolita ulcero- necrotică.
  9. Sa identifice elementele antenatale sugestive pentru patologia de tub digestiv congenitală (polihidramnios) și să recomande investigațiile necesare pentru stabilirea diagnosticului postnatal.
  - Să asigure consilierea parentală și să obțina acordul parental cu privire la efectuarea exsanguinotransfuziei.
  - Să previna creșterea nivelului seric al bilirubinei la valori de risc pentru apariția encefalopatiei hiperbilirubinemice.
  - Să realizeze diagnosticul și managementul enterocolitei necrozante, inclusiv îngriirea pre și post-operatorie.
  - Să realizeze managementul pretransport al nou născuților cu afecțiuni gastro-intestinale congenitale care determină obstrucție intestinală.
  - Să realizeze managementul pretransport al defectelor de perete intestinal (omfalocel, gastroschizis).
  - Să asigure consilierea parentală cu privire la management interdisciplinar și preoperator al nou născuților cu patologii chirurgicale de tub digestiv.
Patologie infecțioasă Tematică de curs:
1. Infecțiile virale cu transmitere intrauterină
2. Toxoplasmoza congenitală
3. Sifilisul congenital
4. Tuberculoza congenitală
5. Infecții bacteriene și fungice
  
  Obiective educaționale și abilități așteptate:
  
  Obiective educaționale
  
  Abilități
  1. Să cunoască etiologia și fiziopatologia infecțieineonatale cu debut precoce și respectivdebut tardiv.
  2. Să cunoască profilaxia infecției materno- fetale cu streptococ de grup B.
  3. Să cunoască semnele clinice sugestive pentru infecția neonatală.
  4. Să cunoască algoritmul de diagnostic paraclinic pentru infecția neonatală.
  5. Să cunoască principiile antibioterapieila nou născut.
  6. Să cunoască recomandările și săutilizeze terapia antimicrobiană specifică, conform antibiogramei.
  7. Să cunoască testele diagnostice specifice pentru infecțiile cronice intrauterine.
  8. Să cunoască contraindicațiile alăptării la nou născuții proveniți din mame cu infecții transmisibile (HIV, TBC activ).
  9. Să cunoască potențialul teratogen al infecțiilor congenitale și săefectueze managementul și follow-up-ul nou născutilor din această categorie.
  10. Să cunoască profilaxiași tratamentul oftalmiei neonatale.
  11. Să cunoască metodele de prevenție si tratament în infecțiile nosocomiale.
  - Să interpreteze rezultatele analizelor materne în vederea diagnosticării infecțiilor cu transmitere perinatală.
  - Să evalueze și săidentifice la nou- născut manifestările clinice precoce și tardive din cadrul infecției neonatale.
  - Să aleagă și să interpreteze investigațiile specifice pentru diagnosticul pozitiv al infecției neonatale.
  - Să aleagă și să administreze antibioterapia la nou-născutul cu infecție neonatală.
  - Să monitorizeze și să aplice terapia de susținere.
  - Să cunoască și să aplice algoritmul de diagnostic și tratament al nou născuților proveniți din mame cu risc pentru infecția cu Streptococ de grup B.
  - Să cunoască și să aplice profilaxia și tratamentul oftalmiei neonatale.
  - Să aplice măsurile de prevenție a infecțiilor cu debut tardiv în secția de terapie intensivă neonatală.
Afecțiuni dermatologice Tematică de curs:
1. Leziuni tegumentare frecvente în perioada neonatală.
2. Anomalii vasculare și pigmentare.
  
  Obiective educaționale și abilități așteptate:
  
  Obiective educationale
  
  Abilități
  1. Să cunoască anatomia tegumentului și diferențele la acest nivel în funcție de vârsta de gestație.
  2. Să cunoască caracteristicile și managementul leziunilor tegumentare frecvent întalnite în perioada neonatală.
  3. Să cunoască și să efectueze managementul anomaliilor vasculare și anomaliilor pigmentare frecvent întalnite în perioada neonatală.
  - Să evalueze nou născutul și să recunoască leziunile tegumentare.
  - Să cunoască și să aplice procedurile de îngrijire a tegumentului în perioada neonatala.
  - Să recunoascăși să realizeze managementul leziunilor tegumentare congenitale severe și amenințătoare de viață (epidermoliza buloasă).
  - Să asigure consilierea parentală cu privire la etiologia și managementul leziunilor tegumentare.
Afecțiuni Oftalmologice Tematică de curs:
1. Retinopatia de prematuritate.
  
  Obiective educaționale și abilități așteptate:
  
  Obiective educationale
  
  Abilități
  1. Să cunoască definiția retinopatiei de prematuritate.
  2. Să cunoască etiologia și fiziopatologia retinopatiei de prematuritate.
  3. Să cunoască clasificarea retinopatiei de prematuritate.
  4. Să cunoască criteriile și să indicescreeningul pentru retinopatia de prematuritate.
  5. Să cunoască managementul, complicațiile și prognosticul pe termen lung al retinopatiei de prematuritate.
  6. Să cunoască metodele de prevenție pentru apariția retinopatiei de prematuritate.
  - Să evalueze nou născutulcu risc pentru retinopatie de prematuritate.
  - Să aplice metodele de prevenție a retinopatiei de prematuritate în cadrul managementului nou născuților prematuri.
  - Să recomande screeningul retinopatiei de prematuritate în cazul nou născuților prematuri cu factori de risc asociați, conform protocolului actualizat.
  - Să asigure consilierea parentală cu privire la evoluția și riscurile pe termen lung asociate retinopatiei de prematuritate.
Afectiuni ORL Tematică de curs:
1. Pierderea auzului în perioada neonatală
2. Teste de screening auditivși follow-up

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educationale

Abilități

Să cunoască definiția, etiologia și factorii de risc care determină pierderea auzului la nou născut.
Să cunoascămetodele screening auditiv utilizate la nou născutul prematur și la termen.
Să recomande follow-up-ul nou născutului cu rezultate modificate la testele de screening auditiv.
Să cunoască complicațiile și prognosticul nou născutului diagnosticat

cu surditate.

Să evalueze și să efectuezescreeningul auditiv neonatal și să interpreteze rezultatele.
Să recomande follow-up-ul nou născuților cu teste de screening auditiv modificate.
Să asigure consilierea parentală cu privire la riscurile asociate și evoluția pe termen lung a nou născuților cu pierderea auzului.

Anul III – Modul 14: Ecografie Neonatala – Ecografie Transfontanelara – 1 lună

Nr. ore curs: 20 de ore

Nr. ore lucrări practice: 30 ore/ săptămână

Tematică de curs:

1. Ecografia transfontanelară

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale

Abilități

Ecografie transfontanelară

Noțiuni de anatomie a SNC la nou născut.
Tehnica examinării și ferestrele acustice utilizate.
Secțiunile standard – coronare și sagitale
Ecogenitatea normală a structurilor cerebrale
Aspectul ecografic normal la prematur

Să știe să aleagă transductorul adecvat.
Să cunoască reperele și să achiziționeze și să descrie imaginea ecografică.

Anul IV: Modul 15: Bioetică medicală – 2 săptămâni

Nr. ore curs: 20 de ore

Tematică de curs:

Introducere in Bioetică – 2 ore
1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariției bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii și metode în bioetică
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore
1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală șisuferință (percepții particulare în funcție de credință religioasă, etnie etc)
Relația medic-pacient I – 2 ore
1. Valori ale relației medic-pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relației medic-pacient
4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
Relația medic-pacient II – 2 ore
1. Consimțământul informat
2. Confidențialitatea în relația medic-pacient
3. Relația medic-pacient minor
4. Acte normative care reglementează relația medic-pacient
Greșeli și erori in practica medicală – 2 ore
1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice
3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
Probleme etice la inceputul vieții – 2 ore
1. Libertatea procreației
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivă
Probleme etice la finalul vieții – 2 ore
1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
2. Probleme etice în stările terminale
3. Tratamente inutile în practica medicală
4. Eutanasia și suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative
Probleme etice in transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocării de resurse în transplant
Probleme etice in genetică și genomică – 2 ore
1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașteriigenomului uman
3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genică
6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică șiconvenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecțiumani
3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
5. Comitetele de etică a cercetării
6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică

Tematica seminarilor

Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor in bioetică – 2 ore
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore
1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore
1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
3. Rolul comunicării în relația medic-pacient
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri
2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă
3. Rolul comitetelor de etică din spitale
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare in medicină prin cazuri concrete – 2 ore
1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
Discutarea problemelor etice la inceputului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 ore
Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 ore
Discutarea problemelor etice in transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuriconcrete – 2 ore
Discutarea problemelor etice in genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 ore
Discutarea problemelor etice in cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete– 2 ore

Anul IV: Modul 16: Elemente juridice medicale și malpraxis – 2 săptămâni

Nr. ore curs:16 ore

Tematică de curs:

Răspunderea profesională în practica medicală – 2 ore
1. Relaționare și responsabilitate în practica medicală
2. Răspunderea juridică a medicului. Considerații generale
3. Tipuri de răspundere juridică a medicului
Raspunderea civilă – 3 ore
1. Importanța respectării legislației medicale în contextul unei acuzații de malpraxis
2. Apariția legislației medicale moderne în România
3. Legislația medicală – necesitate educațională recunoscută
4. Domenii de aplicare a legislației medicale:
  1. Malpraxis individual
  2. Malpraxis instituțional
5. Drepturile pacientului – de la reglementări legale la cerințe calitative impuse actului medical
Utilizarea corectă a formularelor legale în practica medicală – 2 ore
1. Acordul pacientului informat și raportul privind asistența medicală în situațiile de urgență
2. Acordul pentru participarea la învățământul medical clinic
3. Acordul pentru comunicarea datelor medicale
4. Solicitare privind comunicarea documentelor medicale
5. Declarație privind comunicarea documentelor medicale
6. Acordul pentru filmare/fotografiere în instituția medicală
7. Notificare privind încetarea acordării asistenței medicale
Răspunderea penală și răspunderea disciplinară a personalului medical – 3 ore
1. Etapele procesului penal
2. Drepturile și obligațiile martorului, persoanei cercetate și persoanei vătămate
3. Statutul de funcționar public al medicului
4. Cadrul legal actual al răspunderii disciplinare a medicului
5. Comisiile de disciplină ale Colegiului Medicilor
Vulnerabilitățile practicii medicale în fața acuzațiilor de malpraxis – 2 ore
1. Locul şi relevanţa prevederilor legale în contextul practicii medicale din România
2. Reacția imediată în cazul formulării acuzației de malpraxis medical
Practica judiciară relevantă – 2 ore
1. Soluționarea cauzelor penale
2. Procesul civil
3. Procedura civilă extrajudiciară
4. Medierea
5. Procedura cercetării disciplinare
Protecția practicii medicale – 2 ore
1. Asigurarea de răspundere juridică profesională decurgând din practica medicală
  1. rolul legal
  2. limite
  3. tipuri de daune
  4. retroactivitatea
2. Forme alternative de protecție a practicii medicale

Anul IV – Modulul 17: Neonatologie – Terapie intensivă neonatală – vezi anul III – Modulul 13

Anul IV – Modulul 18: Neonatologie – Follow-up-ul nou-născutului prematur – 2 luni

Nr. ore curs: 40 de ore

Nr. ore lucrări practice: 30 ore/ săptămână

Tematică de curs:

Imunizările recomandate prematurului
Afecțiunile cronice respiratorii ale prematurului
Follow-up-ul oftalmologic al prematurului
Follow-up-ul audiologic al prematurului
Follow-up-ul neurologic al prematurului
Follow-up-ul creșterii și dezvoltării

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale

Abilități

recomandările specifice.
1. Să cunoască complicațiile pe termen lung ale prematurității și nevoia de urmărire prelungită a acestor pacienți.
2. Să cunoască particularitățile imunizărilor la nou-născutul prematur.
3. Să cunoască patologiile respiratorii cronice caracteristice prematurului, precum și măsurile de prevenție și management ale acestora.
4. Să cunoască grupa de nou-născuți care asociază retinopatie de prematuritate și să recomandescreeningul de retinopatie.
5. Să cunoască riscul pierderii auzului în cazul nou născuților prematuri, să efectueze management și follow up corespunzător, inclusiv screening auditiv.
6. Să cunoască complicațiile pe termen lung ale prematurilor cu afectare neurologică și managementul acestora.
7. Să cunoască problemele de creștere și dezvoltare întalnite în cazul nou născuților prematuri și să efectueze management corespunzator.
- Să identifice și să evalueze corespunzător nou-născuții prematuri cu risc de complicații pe termen lung.
- Să ofere recomandări specifice cu privire la Programul Național de Imunizare și să cunoască și să aplice particularitățile vaccinării la prematur.
- Să ofere recomandări cu privire la profilaxia și tratamentul pe termen lung al nou născuților cu afecțiuni respiratorii cronice, care necesită oxigenoterapie la domiciliu.
- Să evalueze neurodezvoltarea la fostul prematur și să realizeze managementul adecvatprecum și să ofere recomandarile corespunzatoare.
- Să identifice nou-născuții cu retinopatie de prematuritate și să îi includa în programele naționale de screening.
- Să identifice prematurii cu probleme auditive și teste de screening modificate și să realizeze managementul corespunzator al acestora.
- Să evalueze și să urmărească nou- născuții prematuri cu probleme de creștere și dezvoltare și să realizeze managementul adecvat și să ofere
Anul IV – Modul 19: Ecografie Neonatală – Ecografie cardiacă și pulmonară – 1 lună

Nr. ore curs: 20 de ore

Nr. ore lucrări practice: 30 ore/ săptămână

Tematică de curs:
1. Ecografie cardiacă
2. Ecografie pulmonară

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale	Abilități
1. Ecografie cardiacă	Să știe să aleagă transductorul adecvat.

Noțiuni de anatomie a cordului și vaselor mari. Tehnica examinării în modul 2D. Secțiunile standard ecocardiografice și recunoașterea elementelor anatomice. Identificarea vaselor mari prin Doppler.	Să cunoască ferestrele standard ecografice. Să cunoască reperele și să achiziționeze și să descrie imaginea ecografică.
Ecografie pulmonară Noțiuni de anatomie a plămânului. Tehnica examinării. Ferestrele standard ecografice. Aspect ecografic normal.	Să știe să aleagă transductorul adecvat. Să cunoască ferestrele standard ecografice. Sa achiziționeze și să descrie imaginea ecografică.

Anul V – Modulul 20: Transport neonatal – 3 luni

Nr. ore curs: 60 de ore

Nr. ore lucrări practice: 30 ore/ săptămână

Tematică de curs:

Transferul și transportul neonatal
Managementul pretransport
Organizarea echipei de transport
Condiții special – management

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale

Abilități

Să cunoască ierarhizarea secțiilor de îngrijire neonatală.
Să cunoască patologiile care necesită transfer neonatal.
Să evalueze, să stabilizeze nou- născutul și să asigure managementul medical pretransport.
Să cunoască și să exercite responsabilitățile echipei de transport.
Să cunoască echipamentul și medicația necesare pe durata transportului.
Să cunoască tipurile de transport neonatal.

Să identifice și să evalueze nou- născuții care necesită transfer interspitalicesc.
Să stabilizeze parametrii vitali ai nou- născutului și să asigure managementul medical pretransport.
Să verifice, să pregătească și săutilizeze adecvat echipamentul și medicația necesare.
Să exercite toate procedurile de terapie intensivă care se impun pe durata transportului.
Să realizeze managementul medical pe durata transportului, în funcție de patologia neonatală.
Să completeze fișa medicală a nou- născutului transportat.
Să informeze părinții, să explice și să obțină consimțământul informat al acestora.

Anul V – Modulul 21: Neonatologie – Terapie intensivă neonatală – vezi anul III – Modul 13

Proceduri neonatale comune obligatorii în rezidențiat (unele pot fi efectuate pe simulator). Un număr de 5-20 sunt considerate optim.

1. Plasarea sondei nazo-gastrice / nazo-jejunale.

2. Cateterismul arterei și venei ombilicale. Recoltarea probe de sânge de pe cateterul ombilical venos sau arterial.

3. Puncția arterială periferică.

4. Puncția capilară.

5. Aspirarea căilor respiratorii superioare.

6. Ventilația pe mască și balon.

7. Masajul cardiac extern.

8. Intubația oro-traheală și fixarea sondei endo-traheale.

9. Administrarea surfactantului.

10. Exsanguinotransfuzie partială și totală.

11. Puncția pleurală și drenajul pleural în sistem închis.

12. Paracenteza.

13. Pericardiocenteza.

14. Puncția ventriculară.

15. Montarea și fixarea sondei urinare.

16. Screeningul auditiv.

17. Tehnica spălării mâinilor.

18. Transiluminarea.

Anexa 1. Tematica pentru examenul de specialitate Neonatologie Tematica pentru concursul de ocupare de post în specialitatea Neonatologie

A. PROBA SCRISĂ

B. PROBA CLINICĂ – Nou-născutul la termen

C. PROBA CLINICĂ – Nou-născutul prematur

D. PROBA PRACTICĂ

A. PROBA SCRISĂ

Evaluare și diagnostic prenatal al patologiilor fetale. Fiziologia tranziției neonatale.
Nou-născutul cu risc – clasificare, anticipare, evaluare, management și prognostic.
Nou-născutul cu greutate extrem de mică, probleme specifice și management.
Traumatismul mecanic la naștere.
Nutriția enterală a nou-născutului la termen și prematur; lapte matern și formule de lapte specifice.
Nutriție parenterală.
Anomalii genetice în perioada neonatală.
Nou-născutul din sarcina multiplă.
Sindrom de abstinență neonatală.
Hidropsul fetal.
Sindromul de detresă respiratorie al nou-născutului.
Displazie bronhopulmonară.
Sindrom de aspiratie de meconium.
Tahipneea tranzitorie a nou-născutului.
Sindrom de pierdere de aer.
Hemoragia pulmonară neonatală.
Hipertensiunea pulmonară persistentă neonatală.
Apneea neonatală.
Suport respirator neonatal. Oxigenoterapie. Ventilație invazivă și noninvazivă.
Șocul neonatal
Boli cardiace în perioada neonatală.
Bolile hemoragice ale nou-născutului.
Anomalii trombocitare neonatale (trombocitopenii, trombocitopatii, tromboza)
Anemie neonatală.
Policitemia și sindromul de hipervâscozitate sanguină.
Hipo- și hiperglicemia neonatală.
Diabetul gestațional. Nou-născutul din mamă cu diabet.
Anomalii ale calciului și magneziului seric.
Managementul apei și electroliților.
Erori metabolice înnăscute.
Anomalii tiroidiene în perioada neonatală.
Hiperbilirubinemia neonatală.
Enterocolita ulceronecrotică neonatală.
Hemoragiile intracraniene. Leucomalacia periventriculară.
Asfixia perinatală și encefalopatia hipoxic-ischemică.
Convulsiile neonatale.
Defecte de tub neural.
Probleme ortopedice neonatale.
Osteopenia de prematuritate.
Urgențe chirurgicale neonatale.
Infecțiile cronice intrauterine.
Infecții bacteriene și fungice neonatale.
Infecții virale în perioada neonatală.
Retinopatia de prematuritate.
Patologia auditivă la nou-născut.
Durerea și stresul neonatal.
Patologie renală neonatală
Anomalii vasculare în perioada neonatală.

Bibliografie:

Cloherty și Stark Ghid Practic de Neonatologie, ediția 8-a, Editura Hipocrate 2019
Williams Obstetrică, editia 24-a, Editura Hipocrate 2017 – capitolele 32, 33, 34, 35
Oxford Ghid Practic de Neonatologie, ediția 2-a, Editura Hipocrate 2018

PROBA PRACTICĂ
1. Tehnica de spălare corectă a mâinilor
2. Proceduri – indicații, complicații, descrierea tehnicii, efectuarea:
  - Cateterismul venei și arterelor ombilicale
  - Ventilația cu presiune pozitivă cu balon pe mască
  - Intubația traheală
  - Masajul cardiac extern
  - Puncția lombară
  - Puncția pleurală; drenajul pleural în sistem închis; toracocenteza
  - Montarea sondei urinare
  - Paracenteza (pentru extragerea lichidului de ascită)
  - Puncția evacuatorie ventriculară
3. Managementul termoreglării la nou-născutul prematur
4. Fototerapia: indicații, complicații.
5. Exsangvinotransfuzia: indicații, complicații, descrierea și tehnica de execuție.
6. Interpretarea rezultatelor investigațiilor paraclinice:
  - Examen radiologic
  - Examen ecografic
  - Electrocardiograma
  - Buletin analize sangvine
  - Examen LCR
7. Ventilație asistată non-invazivă și invazivă: indicații, algoritmul de modificare a parametrilor de ventilație în funcție de patologie.
8. Modificarea parametrilor de ventilație în vederea corectării anomaliilor gazelor sangvine și ale echilibrului acido-bazic.
9. Interpretarea curbelor de ventilație.
10. Administrarea surfactantului: tehnica, doza, indicații, complicații.
11. Nutriția parenterală – periferică versus centrală: indicații, complicații, compoziție, concentrație soluții folosite.
12. Corectarea hipoglicemiei
13. Corectarea hipotensiunii arteriale (șocul neonatal)
14. Corectarea acidozei metabolice
15. Tratamentul insuficienței cardiace
16. Persistența de canal arterial – indicatii si tratament terapeutic.
17. Managementul terapeutic al malformațiilor congenitale cardiace duct-dependente
18. Managementul terapeutic al celor mai frecvente aritmii neonatale.
19. Utilizarea medicației indicate în resuscitarea neonatală (adrenalina, noradrenalina, volum-expanderi: SF, sânge total).
20. Terapia convulsiilor neonatale: ierarhizarea anticonvulsivantelor, dozele și modul de administrare

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

	Redacția Lex24
	Publicat in Repertoriu legislativ, 11/12/2024

Informatii Document

MEDICINĂ DE LABORATOR

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

FIŞA POSTULUI – medici rezidenti medicina de laborator

FIŞA POSTULUI

NEONATOLOGIE