ANEXE din 29 decembrie 2021
![]() |
Redacția Lex24 |
Publicat in Repertoriu legislativ, 15/12/2024 |
|
Informatii Document
Emitent: MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALEPublicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 3 bis din 3 ianuarie 2022
Nu exista actiuni suferite de acest act |
Nu exista actiuni induse de acest act |
Acte referite de acest act: |
Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACT | REFERA PE | ACT NORMATIV |
Actul | REFERIRE LA | ORDIN 362 29/12/2021 |
ART. 13 | REFERIRE LA | ORDIN 362 29/12/2021 ART. 7 |
ANEXA 5 | REFERIRE LA | ORDIN 756 03/11/1997 |
ANEXA 5 | REFERIRE LA | REGLEMENTARI 03/11/1997 |
Acte care fac referire la acest act: |
Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACT | REFERIT DE | ACT NORMATIV |
Actul | APROBAT DE | ORDIN 362 29/12/2021 |
Actul | CONTINUT DE | ORDIN 362 29/12/2021 |
Actul | REFERIT DE | ORDIN 362 29/12/2021 |
ANEXA 1 | REFERIT DE | ORDIN 362 29/12/2021 |
ANEXA 2 | REFERIT DE | ORDIN 362 29/12/2021 |
ANEXA 3 | REFERIT DE | ORDIN 41 23/02/2022 |
ANEXA 3 | REFERIT DE | ORDIN 362 29/12/2021 |
ANEXA 4 | REFERIT DE | ORDIN 362 29/12/2021 |
ANEXA 5 | REFERIT DE | ORDIN 362 29/12/2021 |
ANEXA 6 | REFERIT DE | ORDIN 362 29/12/2021 |
ANEXA 7 | REFERIT DE | ORDIN 362 29/12/2021 |
Notă
Conţinute de ORDINUL nr. 362 din 29 decembrie 2021, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 3 din 3 ianuarie 2022.
ANEXA Nr. 1
PROGRAM*)
privind elaborarea de studii pedologice şi agrochimice prin oficiile de studii pedologice şi agrochimice (OSPA) pentru perioada 2022-2031
Nr. crt. |
Judeţul |
Suprafaţa agricolă a judeţului* (ha) |
Suprafaţa agricolă cuprinsă în Program pentru elaborarea studiilor pedologice şi agrochimice, în perioada 2022-2031 (ha) |
Valoarea estimativă (mii lei) |
||
Total suprafaţă |
Anual |
Total |
Anual |
|||
1 |
ALBA |
323.131 |
296.708 |
29.671 |
21.363 |
2.136 |
2 |
ARAD |
494.647 |
417.931 |
41.793 |
30.091 |
3.009 |
3 |
ARGEŞ |
342.347 |
258.438 |
25.844 |
18.608 |
1.861 |
4 |
BAC U |
320.756 |
269.183 |
26.918 |
19.381 |
1.938 |
5 |
BIHOR |
487.072 |
425.571 |
42.557 |
30.641 |
3.064 |
6 |
BISTRIŢA N S UD |
297.600 |
228.939 |
22.894 |
16.484 |
1.648 |
7 |
BOTOŞANI |
392.761 |
358.493 |
35.849 |
25.811 |
2.581 |
8 |
BR ILA |
388.783 |
235.882 |
23.588 |
16.984 |
1.698 |
9 |
BRAŞOV |
281.251 |
264.140 |
26.414 |
19.018 |
1.902 |
10 |
BUZ U |
402.346 |
288.724 |
28.872 |
20.788 |
2.079 |
11 |
C L RAŞI |
425.798 |
253.222 |
25.322 |
18.232 |
1.823 |
12 |
CARAŞ SEVERIN |
396.915 |
355.714 |
35.571 |
25.611 |
2.561 |
13 |
CLUJ |
432.835 |
352.893 |
35.289 |
25.408 |
2.541 |
14 |
CONSTANŢA |
558.153 |
411.999 |
41.200 |
29.664 |
2.966 |
15 |
COVASNA |
185.939 |
172.594 |
17.259 |
12.427 |
1.243 |
16 |
DÂMBOVIŢA |
247.915 |
124.952 |
12.495 |
8.997 |
900 |
17 |
DOLJ |
585.135 |
415.326 |
41.533 |
29.903 |
2.990 |
18 |
GALAŢI |
358.311 |
292.290 |
29.229 |
21.045 |
2.104 |
19 |
GIURGIU |
275.611 |
128.184 |
12.818 |
9.229 |
923 |
20 |
GORJ |
238.800 |
174.368 |
17.437 |
12.554 |
1.255 |
21 |
HARGHITA |
395.393 |
353.131 |
35.313 |
25.425 |
2.543 |
22 |
HUNEDOARA |
281.235 |
250.566 |
25.057 |
18.041 |
1.804 |
23 |
IALOMIŢA |
374.495 |
212.743 |
21.274 |
15.317 |
1.532 |
24 |
IAŞI |
381.256 |
304.730 |
30.473 |
21.941 |
2.194 |
25 |
ILFOV |
101.453 |
66.662 |
6.666 |
4.800 |
480 |
26 |
MARAMUREŞ |
305.528 |
260.891 |
26.089 |
18.784 |
1.878 |
27 |
MEHEDINŢI |
293.328 |
181.434 |
18.143 |
13.063 |
1.306 |
28 |
MUREŞ |
411.131 |
340.166 |
34.017 |
24.492 |
2.449 |
29 |
NEAMŢ |
281.649 |
242.164 |
24.216 |
17.436 |
1.744 |
30 |
OLT |
436.515 |
266.100 |
26.610 |
19.159 |
1.916 |
31 |
PRAHOVA |
269.449 |
186.856 |
18.686 |
13.454 |
1.345 |
32 |
SĂLAJ |
238.950 |
203.365 |
20.337 |
14.642 |
1.464 |
33 |
SATU MARE |
317.515 |
240.638 |
24.064 |
17.326 |
1.733 |
34 |
SIBIU |
303.619 |
257.964 |
25.796 |
18.573 |
1.857 |
35 |
SUCEAVA |
347.632 |
309.481 |
30.948 |
22.283 |
2.228 |
36 |
TELEORMAN |
497.919 |
365.220 |
36.522 |
26.296 |
2.630 |
37 |
TIMIŞ |
691.299 |
663.673 |
66.367 |
47.784 |
4.778 |
38 |
TULCEA |
363.941 |
218.834 |
21.883 |
15.756 |
1.576 |
39 |
VÂLCEA |
242.856 |
209.868 |
20.987 |
15.110 |
1.511 |
40 |
VASLUI |
400.721 |
282.310 |
28.231 |
20.326 |
2.033 |
41 |
VRANCEA |
255.030 |
111.105 |
11.111 |
8.000 |
800 |
Total |
14.627.020 |
11.253.45 |
1.125.345 |
810.249 |
81.025 |
*) Suprafete agricole conform Institutului Naţional de Statistică – până la finalizarea actiunii de cadastrare a tării de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, seriile de date sunt blocate la nivelul anului 2014
**) Sumele se indexează anual în funcţie de indicele de inflaţie.
-
Valoarea totală şi anuală a programului s-a stabilit pe baza valorii unitare a orei medii convenţionale (OMC) de 24,60 lei/oră.
-
Valoarea unitară de calcul a OMC se indexează anual în funcţie de indicele de inflaţie.
5
-
Scara de lucru se propune de OSPA pentru fiecare teritoriu, în funcţie de prevederile Normelor de timp şi elemente de calculaţie pentru studii şi cercetări de sol SCS, 1982, pct. B, 1.2.1, la elaborarea notei de fundamentare pentru programul anual de studii şi se aprobă de comun acord cu contractorul, direcţia pentru agricultură judeţeană şi a municipiului Bucureşti, la semnarea contractelor de execuţie a studiilor.
ANEXA Nr. 2
PROGRAM
de repartiţie a fondurilor pentru realizarea/reactualizarea Sistemului judeţean de monitorizare sol- teren pentru agricultură, a Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8×8 km, precum şi a bazelor de date aferente,
în perioada 2022- 2031
Nr. crt.
Activităţile
Executantul
Suma (mii lei)
Anuală
Totală
1
Sistemul judeţean de monitorizare sol- teren pentru agricultură şi completarea bazei de date la nivel judeţean
Oficiile de studii pedologice şi agrochimice (OSPA)
81.025
810.249
2
Sistemul naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8×8 km şi baza de date aferentă, din care:
Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului, (INCDPAPM-ICPA BUCUREŞTI)
2.000
20.000
– raportul anual privind starea de calitate a solului
15
150
3
Lucrări de încărcare-actualizare a bazei de date naţionale a unităţilor de sol- teren (BDUST) prin integrarea bazelor de date judeţene (BDJUST), întreţinerea software-ului de gestiune a BDUST/BDJUST şi de expertiză pentru elaborarea studiilor pedologice, precum şi difuzarea versiunilor actualizate ale software-lui şi acordarea de consultanţă şi asistenţă tehnică OSPA pentru utilizarea acestuia
INCDPAPM-ICPA BUCUREŞTI
150
1500
4
Organizarea/compatibilizarea datelor din BDUST precum şi a informaţiilor din studiile pedologice şi de bonitare în vederea transpunerii acestora în sisteme informatice geografice.
Oficiile de studii pedologice şi agrochimice (OSPA)
6.000
60.000
INCPDAPM-ICPA BUCUREŞTI
220
2.200
Total:
OSPA
87.025
87.0249
INCDPAPM-ICPA BUCUREŞTI
2.385
23.850
General
89.410
894.099
*) Sumele se indexează anual în funcţie de indicele de inflaţie.
ANEXA Nr. 3
NORME DE CON,INUT
pentru studiile pedologice şi agrochimice elaborate în vederea realizării şi reactualizării periodice a Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi a realizării Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8×8 km şi bazelor de date aferente
Art. 1. (1) Prezentele norme de conţinut pentru studiile pedologice şi agrochimice elaborate în vederea realizării/reactualizării periodice a Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură stabilesc etapele ce trebuie parcurse în ceea ce priveşte execuţia, avizarea, recepţia şi decontarea în cadrul unei metodologii unice. Prin aceasta se urmăreşte obţinerea unui material documentar unitar cu un fond de date care vor fi constituite într-o bancă de date pedologice integrate în sistemul de monitorizare la nivel de judeţ şi ţară şi în Sistemul de monitorizare integrată a mediului.
-
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului-ICPA Bucureşti – denumit în continuare INCDPAPM-ICPA Bucureşti, realizează, reactualizează şi gestionează Sistemul naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultură, respectiv banca de date pedologice, constituită din baza de date pedologice a siturilor de sol-teren (BDSit) şi baza de date a unităţilor de sol- teren (BDUST).
-
Oficiile judeţene de studii pedologice şi agrochimice, denumite in continuare OSPA, realizează/reactualizează studiile pedologice şi agrochimice şi Sistemul de monitorizare sol-teren pentru agricultură la nivel de judeţ, respectiv baza de date judeţeană a unităţilor de sol-teren, în subordonarea tehnică şi metodologică a INCDPAPM-ICPA Bucureşti şi colaborează cu autorităţile locale de mediu.
-
Studiile se vor elabora la nivel de unitate administrative teritorială, indiferent de forma de proprietate sau exploatare a terenului.
-
Art. 2. Interpretarea datelor şi elaborarea studiului se vor face în conformitate cu MESP, 1987.
Art. 3. Conţinutul bazelor de date judeţene şi naţionale ale unităţilor de sol-teren este conform cu Metodologia de realizare şi interpretare a bazelor de date ale unităţilor de sol-teren agricol (BDUST) la nivel naţional şi judeţean (Bază de date a unităţilor de sol-teren agricol din România şi Sistemul de Expertiză pedologică, Vlad şi colab., 2021, denumit în continuare BDUSTAR-SEP, 2021).
Art. 4. (1) Studiile pedologice şi agrochimice elaborate în vederea realizării şi reactualizării Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultură se vor elabora la scara de lucru 1:10.000 pentru zonele de câmpie, cu grad de complexitate mai redus şi 1:5.000 pentru zonele colinare şi de luncă, cu grad de complexitate ridicat datorită variaţiei mari a elementelor de sol şi teren pe unitatea de suprafaţă.
-
În situaţii exprese, degradări, poluări, dacă realitatea din teren o impune, scara de lucru poate fi mai mare (1:2.000, 1:1.000 etc.).
Art. 5. Studiile pedologice necesare elaborării Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură se actualizează cu o periodicitate de 10 ani, iar cele agrochimice cu o periodicitate de 4 ani şi de 1-2 ani în cazul terenurilor poluate, în limita sumelor alocate de la bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Art. 6. Studiile pedologice şi agrochimice întocmite în vederea realizării şi reactualizării Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultură sunt elaborate în etape, faze de execuţie şi în întregul lor, în conformitate cu MESP, 1987.
-
Faza de teren, cartarea, cuprinzând totalitatea observaţiilor, studiilor şi cercetărilor în teren în vederea caracterizării aprofundate a solului se va executa cu respectarea MESP, 1987 (vol. I, cap. 1 şi cap. 2, pag. 51-93).
În cadrul fazei de teren se vor recolta probe în structură nederanjată respectiv cilindri metalici pe orizonturi pedogenetice, conform STAS 7184/1-84, pentru solurile din zona de câmpie, deal şi podiş. Pentru solurile din zona montană nu se recoltează cilindri.
Datele culese în teren, fişe cu descrierea profilelor de sol, date analitice etc., nu vor fi incluse în totalitate în raportul final, respective faza de birou, ele constituind materiale primare absolut necesare pentru redactarea hărţilor şi a raportului final, vor fi ordonate în exemplarul de autor şi păstrate obligatoriu în arhiva OSPA.
Identificarea, delimitarea şi caracterizarea unităţilor de sol şi teren se va face conform MESP, 1987, numărul profilelor principale şi secundare, precum şi numărul de profile din care se vor recolta probe pentru analize de sol se vor stabili conform Normelor de timp şi elemente de calculaţie ale tarifelor pentru studii şi cercetări de sol, SCS, 1982, subcap. 1.2.1.4.2 1.2.1.4.3. Pentru asigurarea preciziei corespunzătoare fiecărei scări de lucru la cele cinci categorii de complexitate este necesară executarea numărului de profile, principale şi secundare, la 100 ha, dat în tabelul 3.1.
Tabelul 3.1
Categoria de complexitate
1:100.0
00
1:50.000
1:25.000
1:20.000
1:10.000
1:5.000
1:2.000
I
0,2
0,7
1,33
1,75
4,66
7,25
18,31
Scara hărţii de lucru:
II
0,3
0,8
1,60
2,12
5,61
8,70
22,00
III
0,4
0,9
2,00
2,62
6,99
10,75
27,50
IV
0,5
1,1
2,64
3,42
9,35
14,25
36,76
V
0,6
2,0
4,34
5,26
14,05
21,10
55,50
Numărul de profile principale din care se recoltează probele de sol pentru analiză la 100 ha este dat în tabelul 3.2.
Tabelul 3.2
Categoria de complexitate
1:100.0
00
1:50.000
1:25.000
1:20.000
1:10.000
1:5.000
1:2.000
I
0,02
0,05
0,100
0,150
0,300
0,600
1,800
II
0,03
0,07
0,150
0,225
0,450
0,900
2,700
III
0,05
0,10
0,200
0,300
0,600
1,200
3,600
IV
0,07
0,15
0,300
0,375
0,750
1,500
4,500
V
0,10
0,20
0,400
0,500
1,000
2,000
6,000
Scara hărţii de lucru:
-
Faza de laborator, cuprinzând pregătirea, păstrarea şi analiza probelor de sol, se va executa conform MESP, 1987 (vol. I, cap. 3, pag. 94-134), după Metodologia de analiză a solurilor (vol. I, partea 1), editată de ICPA, 1981.
Buletinele de analiză vor fi utilizate, alături de informaţiile culese în teren şi birou, la redactarea memoriului pedologic, urmând a fi păstrate în arhiva OSPA, în exemplarul de autor.
-
Faza de birou constă în prelucrarea, interpretarea tuturor informaţiilor şi datelor, elaborarea studiului pedologic şi agrochimic al teritoriului cartat.
Art. 7. Conţinutul studiului pedologic executat în vederea realizării şi reactualizării Sistemului de monitorizare sol-teren pentru agricultura este cel din MESP, 1987 (vol. I, pag. 155-165), cu completările din prezentele norme de conţinut şi cuprinde următoarele:
-
Memoriul pedologic, partea scrisă.
-
Introducerea va cuprinde:
-
obiectul şi scopul studiului;
-
denumirea teritoriului studiat;
-
numărul contractului în baza căruia s-a făcut studiul şi denumirea beneficiarului;
-
scara de lucru;
-
tipul şi categoria de complexitate în care se înscrie teritoriul;
-
suprafaţa teritoriului;
-
localizarea geografică şi administrativă a teritoriului;
-
studii anterioare consultate.
-
-
Condiţii fizico-geografice respective natural şi de mediu)
-
Relieful
În acest capitol se fac consideraţii generale despre relieful regiunii, prezentându-se formele principale de relief şi elementele acestora, formele de mezo- şi microrelief, conform indicatorilor 2, 31 şi 32, volum III din MESP, 1987.
Elementele prin care se descrie relieful trebuie să aibă relaţie cu învelişul de sol, iar multe dintre acestea trebuie să se regăsească în indicatorii de bonitare naturală la nivel de TEO sau UT. Este necesar să rezulte relaţia dintre forma de mezo- şi microrelief şi anumite particularităţi ale solurilor: drenaj (de gradul de gleizare, sărăturare etc.), gradul de eroziune etc.
-
Litologia depozitelor de suprafaţa, respective geologia
Se vor evidenţia acele elemente care au o relaţie strânsă cu alcătuirea învelişului de sol actual şi repartiţia lui în teritoriu:
-
natura materialelor parentale (indicatorii 21, 22 categorii de materiale parentale);
-
textura etc.
Aceste însuşiri se vor menţiona pe adâncimea profilului de sol, până la materialul parental sau apa freatică, fiind în măsură să explice şi aspectele legate de drenajul global, local, grosimea (profunzimea) solurilor sau comportamentul lor în cazul executării unor lucrări de îmbunătăţiri funciare, conform cerinţelor ameliorative ale solurilor (terenurilor).
-
-
Hidrografia şi hidrogeologia
Capitolul va cuprinde scurte referiri asupra cursurilor de apa (văi) şi caracterului lor, din teritoriu sau limitrofe acestuia, efectului asupra stării de drenaj global sau local, asupra regimului de adâncime a apei freatice. Adâncimea apei freatice se va corela cu formele de mezo- şi microrelief, explicând astfel gradul de influenţare a profilului de sol (gleizarea, sărăturarea). De asemenea, se vor face referiri la arealele cu exces de apă de suprafaţă (stagnant) temporar sau permanent (bălţi, mlaştini, lacuri) şi influenţa lor asupra stării de drenaj a solurilor. Acolo unde este cazul, se vor face referiri şi la frecvenţa şi durata inundaţiilor pentru zonele afectate.
-
Clima
Datele despre climă vor evidenţia principalele elemente climatice, cu influenţa asupra solurilor şi producţiei vegetale (temperatura medie anuală, precipitaţii anuale, valori ale evapotranspiraţiei potenţiale etc.).
În funcţie de specificul zonei şi al categoriei de folosinţă (plantaţii de pomi, viţă de vie) sau culturi specifice (tutun, orez etc.), se pot menţiona temperaturile minime şi maxime din zonă, suma temperaturilor mai mare de 5°C, 10°C, în perioada de vegetaţie. Datele climatice se vor actualiza anual, numai pentru teritoriul cartat (obligatoriu). Datele climatice se dau la nivelul unui areal climatic omogen (ACO) – o zonă determinată spaţial pe hartă, considerată omogenă din punctul de vedere al caracteristicilor climatice utilizate pentru bonitarea şi evaluarea pretabilităţii terenurilor. Se identifică printr-un număr de ordine de la 1 la 99 în cadrul judeţului. ACO este un miniareal şi se cuprinde în întregime într-un areal de microzonă pedogeoclimatică. Nu se definesc ACO complex. Datele climatice se definesc prin valori medii multianuale (minimum 30 de ani).
-
Folosinţă terenului
Se va specifică, la nivelul suprafeţei totale a teritoriului cartat, modul de folosinţă: arabil, livadă, vie, păşune, fâneaţă etc.
-
Influenţa antropica
În acest capitol se va evidenţia influenţa antropică indusă în teren (sol) de lucrările agrotehnice, amendare, spălarea sărurilor, lucrările de desecare-drenaj, irigare, CES etc. De asemenea, se va avea în vedere poluarea solului sub aspectul tipului şi gradului de poluare. Dacă în teritoriu sau în apropierea lui se află o sursă de poluare, aceasta se va menţiona sub aspectul modului de poluare a mediului şi efectului în teritoriu asupra elementelor de mediu şi producţie vegetală.
-
-
Solurile
-
Repartiţia teritorială a solurilor în raport cu condiţiile naturale, evidenţiindu-se solul (solurile) dominant (dominante) într-un sector sau altul, după tipul de teren dominant. În acest context se vor menţiona procesele pedogenetice cu rol în starea de fertilitate a solurilor, care se vor încadra în rândul factorilor limitativi ai producţiei agricole în teritoriu.
-
Lista unităţilor de sol (US) echivalentă cu legenda hărţii de soluri (suprafaţa în ha şi %, culoarea, denumirea unităţii, textura în Ap, roca-mamă, relieful, adâncimea apei freatice, profile din care s-au recoltat probe).
-
Caracterizarea unităţilor de sol
Unităţile de sol se caracterizează succint, sub aspectul condiţiilor de sol, relief şi drenaj. În caracterizarea solurilor se vor avea în vedere mai ales acei indicatori morfologici, fizici, hidrofizici şi chimici care se constituie în indicatori pentru bonitarea naturală a terenurilor agricole sau pentru pretabilitatea lor la diferite folosinţe, cum ar fi: textura, volumul edafic, densitatea aparentă, porozitatea totală, gradul de gleizare, gradul de stagnogleizare, intensitatea sărăturării, conţinutul de CaCO3, CaCO3 activ (pentru pomi), pH, gradul de saturaţie în baze, conţinutul (rezerva) de humus în Ap şi până la 50 cm etc.
Se va realiza descrierea completă a profilelor de sol reprezentative din fiecare unitate de sol (US) (în cazul caracterizării fizico-chimice se vor completa date concrete pentru fiecare orizont pedogenetic, şi nu clase de interpretare a parametrilor fizico-chimici analizaţi), inclusiv formula US-urilor.
Pentru monitorizarea procesului de eroziune (MESP, 1987), metodologia se completează cu indicatorii de stare şi risc pentru suprafaţa afectată dintr-un anumit areal, după cum urmează:
-
Indicatori de stare:
-
eroziune în suprafaţă (Es):
-
eroziune neapreciabilă sau slabă;
-
eroziune moderată, orizontul de acumulare a humusului este parţial erodat, apare orizontul de tranziţie sau B pe mai puţin de 20% din suprafaţă;
-
eroziune puternică, orizontul de acumulare a humusului este total erodat, iar orizontul de tranziţie sau B apare pe cel puţin 80% din suprafaţă;
-
eroziune foarte puternică sau excesivă, apar la zi orizonturile inferioare sau roca, condiţii nefavorabile dezvoltării vegetaţiei;
-
-
eroziune în adâncime (Ead):
-
ogaşe rare la distanţe mai mici de 100 m;
-
ogaşe dese la distanţe mai mici de 100 m;
-
ravene sau torenţi;
-
-
alunecări (Al):
-
alunecări stabilizate;
-
alunecări semistabilizate;
-
curgeri noroioase;
-
-
indicator global de stare pentru eroziune şi alunecări:
-
terenuri neafectate Es1;
-
terenuri moderat afectate Es2, Es3;
-
terenuri puternic afectate Es4, Es2, 3 + Ead1;
-
terenuri foarte puternic afectate Es2, 3, 4 + Ead2, Al2;
-
terenuri excesiv afectate Ead3, Al3.
-
-
-
Indicatori de risc:
Se stabilesc numai pentru eroziunea în suprafaţă, riscul se calculează cu ajutorul metodei recomandate de Moţoc şi colab., 1978 sau MESP, 1987 (ind. 187, anexa 1).
Clase de risc pentru eroziunea în suprafaţă
Clasa de risc
Pierderi (t/ha/an)
Eroziune neapreciabilă
<3
Eroziune slabă
3 – 10
Eroziune moderată
10 – 20
Eroziune puternică
20 – 40
Eroziune foarte puternică
> 40
-
Bonitarea terenurilor
Pentru terenurile agricole bonitarea are ca obiectiv stabilirea notelor şi claselor de favorabilitate pentru diferite culturi şi a claselor de calitate a terenurilor pentru folosinţe agricole: arabil, vii, livezi, păşuni şi fâneţe.
-
Bonitarea naturală se efectuează pe baza unor parametri biofizici sintetici, convertiţi în indicatori de caracterizare ecologică a solurilor şi terenurilor sau indicatori ecopedologici (MESP, 1987, vol. III). Bonitarea terenurilor agricole se efectuează în conformitate cu MESP, 1987 (vol. II, cap. 3, pag. 30-54).
-
Indicatorii de caracterizare ecologică vor fi prelucraţi aşa cum au fost înscrişi în tabelele-legendă de caracterizare fizico-geografică sau pedologică. Aceşti indicatori se referă la sol, relief, apa freatică, litologie, climă, hidrologie, poluare. Toţi indicatorii utilizaţi (direct sau indirect) pentru bonitarea naturală, pentru analiza factorilor limitativi şi/sau restrictivi şi pentru stabilirea cerinţelor şi măsurilor ameliorative se vor trece în tabele de coduri.
-
Nota de bonitare naturală se exprimă în puncte de la 1 la 100 şi se stabileşte pentru teritoriul cartat pe unităţi de teritoriu ecologic omogene (TEO) pentru folosinţe/culturi (arabil, vii, livezi, păşuni şi fâneţe;
Clasele de favorabilitate vor fi cele din MESP, 1987 (vol. II, pag. 67) de la 1 la 10. Pentru arabil, favorabilitatea se calculează după nota de bonitare obţinută pentru principalele opt culturi.
Pentru folosinţe (arabil, păşune, fâneţe, vii şi livezi) se va stabili şi clasa de calitate de la 1 la 5. Gruparea terenurilor în 5 clase de calitate se va face după cum urmează:
clasa I – 81-100 de puncte de bonitare; clasa a II-a – 61- 80 de puncte de bonitare; clasa a III-a – 41- 60 de puncte de bonitare; clasa a IV-a – 21- 40 de puncte de bonitare; clasa a V-a – 1- 20 de puncte de bonitare.
Încadrarea terenului agricol la nivel de comună în clase de calitate se realizează după nota de bonitare medie pe cele patru categorii principale de folosinţă agricolă, inclusiv pe total comună şi pe total agricol.
-
Pentru terenurile echipate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare cu caracter permanent (îndiguire, drenaj, CES etc.) se calculează nota de bonitare potenţată. Pentru toate situaţiile se folosesc coeficienţii de potenţare, în funcţie de lucrarea ameliorativă existentă, specifică pentru fiecare cultură şi folosinţă, obţinându-se în final o notă de bonitare potenţată (MESP, 1987, vol. II, pag. 54-63). În situaţia parcelelor cu una sau mai multe sisteme de echipare (desecări, drenaj, CES, terasare) se va aplica potenţarea cumulată, dar numai în cazul funcţionării sistemelor la parametri normali.
-
-
Factorii limitativi ai producţiei agricole, cerinţele şi măsurile ameliorative ale solurilor-terenurilor Reprezintă o sinteză a celor enunţate la pct. 2, 3 şi 4 şi constă din enumerarea factorilor limitativi, localizarea lor şi modul de influenţare a însuşirilor solurilor (terenurilor) şi prin ele a producţiei agricole şi a modului de folosinţă.
Din această sinteză rezultă şi cerinţele şi măsurile ameliorative ale solurilor afectate, specificându-se cerinţa (măsura) ameliorativă şi suprafaţa (ha şi %).
-
Gruparea terenurilor în clase de pretabilitate la arabil, vii, livezi, păşuni şi fâneţe.
Încadrarea TEO/TEOC-urilor în clase de pretabilitate, cu specificarea cerinţelor orientative de lucrări de îmbunătăţiri funciare şi agropedoameliorative pentru arabil, vii, livezi, păşuni şi fâneţe, elaborarea formulelor unităţilor de pretabilitate pentru cele patru categorii principale de folosinţă agricolă, precum şi decodificarea acestora.
-
Studiul privind poluarea/degradarea solului se constituie în capitol distinct şi cuprinde aspecte legate de tipul-gradul de poluare, suprafaţă (ha, %), sursa poluării, măsuri operative. Indicatorii de poluare utilizaţi, precum şi cei ceruţi în sistemul de monitorizare sunt cei din MESP, 1987 (partea a III-a, pag. 77-78), cu excepţia indicatorului 29, care se defineşte conform tabelului următor:
Cod clasă/ simbol/ hărţi
Clasa de poluare/degradare/deficienţe
(PDD)
Reducerea producţiei [%]
Coeficienţi de penalizare
Coeficientul de potenţare prin lucrări de combatere a
PDD
0
Nepoluat/nedegradat/fără deficienţe
(0-5)
1
1
1
Foarte slab poluat/degradat/cu deficienţe
(6-15)
0,9
1,1
2
Slab poluat/degradat/cu deficienţe
(16-25)
0,8
1,2
3
Slab/moderat poluat/degradat/cu deficienţe
(26-35)
0,7
1,4
4
Moderat poluat/degradat/cu deficienţe
(36-45)
0,6
1,6
5
Moderat/puternic poluat/degradat/cu
deficienţe
(46-55)
0,5
2,0
6
Puternic poluat/degradat/cu deficienţe
(56-65)
0,4
2,5
7
Foarte puternic poluat/degradat/cu
deficienţe
(66-75)
0,3
3,0
8
Excesiv poluat/degradat/cu deficienţe
(76-85)
0,2
4,25
9
Total poluat/degradat/cu deficienţe
(86-100)
0,05
16
-
-
Caracterizare agrochimică
Pentru caracterizarea solurilor din punct de vedere al reacţiei (pH) şi al stării de asigurare a solurilor cu elemente nutritive (humus, azot-IN, fosfor mobil, potasiu mobil), se vor recolta probe medii agrochimice, pe unităţi de sol. Proba medie agrochimică se recoltează din situri reprezentative (suprafaţa sitului 2-5 ha) din punct de vedere agrochimic, o probă medie revenind la 20-25 ha.
-
Concluzii
În acest capitol vor fi punctate aspectele esenţiale ale lucrării, atât cele din partea generală, cât şi cele din partea interpretativă, în fapt, un rezumat necesar al elementelor ce trebuie reţinute de beneficiar. La sfârşitul raportului sau la început trebuie să figureze cuprinsul lucrării, cu capitolele, subcapitolele şi paginaţia respectivă, lista anexelor şi ilustraţiilor (hărţi, cartograme etc.).
-
-
-
-
Partea desenată Hărţi/cartograme
-
Harta unităţilor cartografice de sol (colorată conform MESP, 1987, vol. I, tabel 4.1, coloana 3), cu amplasarea profilelor şi a unităţilor cartografice de sol-teren pentru poluări (poluările sunt identificate prin contur roşu sau puncte de identificare şi sunt însoţite de o legendă care indică natura şi gradul poluării).
-
Harta unităţilor cartografice de teren (TEO)/cu suprafaţa TEO şi numărul trupului de planimetrare.
-
Harta claselor de calitate realizată în baza notei de bonitare pe folosinţe.
-
Cartograme privind: relieful, textura, eroziunea, apa freatică, favorabilitatea pentru culture, respective 3 culturi cu cea mai mare notă de bonitare + folosinţă şi pretabilitatea pentru folosinţă din momentul cartării.
-
-
Tabele
-
-
În vederea prezentării sintetice la nivel de teritoriu administrativ a informaţiilor din Sistemul de monitorizare sol-teren pentru agricultură se vor utiliza următoarele tabele (3.3-3.264).
Evidenţa terenurilor agricole pe folosinţe*) (ha; %)
Tabelul nr. 3.3
Suprafaţa totală |
Suprafaţa cartată |
din care: |
||||
arabil |
păşuni |
fâneţe |
vii |
livezi |
||
*) După situaţia statistică a terenurilor la data de 31.12.
Fişa de planimetrare US – TEO
Tabelul nr. 3.4
Nr. US |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
||||||||||||||||||
Nr. TEO |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
|||||||||||||
Nr. trup planimetrare |
F |
S |
F |
S |
F |
S |
F |
S |
F |
S |
F |
S |
F |
S |
F |
S |
F |
S |
F |
S |
F |
S |
|
1 |
|||||||||||||||||||||||
2 |
|||||||||||||||||||||||
3 |
|||||||||||||||||||||||
4 etc. |
|||||||||||||||||||||||
Total ha/TEO |
|||||||||||||||||||||||
Total ha/US |
Subtip |
||||||||||||||||||||||
Tip |
|||||||||||||||||||||||
Clasă |
12
Tipuri de soluri
Tabelul nr. 3.5
Nr. crt. |
Suprafaţa (ha; %) |
din care, pe tipuri de soluri: |
||||||||||||||||||||||||||||||
Totală |
Cartată |
LS |
RS |
PS |
AS |
KZ |
CZ |
FZ |
RZ |
NS |
HS |
EC |
DC |
EL |
LV |
PL |
AL |
EP |
PD |
PE |
VS |
AN |
SG |
GS |
LM |
SC |
SN |
TB |
FB |
AT |
TT |
|
Încadrarea terenurilor agricole pe folosinţe în clase de calitate după nota de bonitare naturală (medie ponderată)
Tabelul nr. 3.6
Nr. crt. |
Categoria de folosinţă |
Clasa de calitate |
||||||||||||
I |
II |
III |
IV |
V |
încadrarea medie |
|||||||||
ha |
nota |
ha |
nota |
ha |
nota |
ha |
nota |
ha |
nota |
ha |
clasa |
nota |
||
Arabil |
||||||||||||||
Păşuni |
||||||||||||||
Fâneţe |
||||||||||||||
Vii |
||||||||||||||
Livezi |
||||||||||||||
Total agricol |
*) |
*) |
*) |
*) |
*) |
*) |
*) |
*) Se calculează cu nota de bonitare pentru arabil.
Note de bonitare pentru culturi şi folosinţe agricole (regim natural)
Tabelul nr. 3.7
Nr. TEO |
PS |
FN |
MR |
PR |
PN |
CV |
CS |
PC |
LV |
VV |
VM |
VN |
GR |
OR |
PB |
FS |
CT |
SZ |
SO |
MF |
IU |
IF |
CN |
LU |
TR |
LG |
A |
1 |
|||||||||||||||||||||||||||
2 |
|||||||||||||||||||||||||||
3 |
|||||||||||||||||||||||||||
Tabel privind încadrarea terenurilor agricole în clase de calitate după nota de bonitare în regim natural
Tabelul nr. 3.8
Nr. US |
Nr. TEO |
Suprafaţa totală pe TEO |
||||||||||
I |
II |
III |
IV |
V |
||||||||
ha |
nota |
ha |
nota |
ha |
ha |
nota |
ha |
nota |
ha |
|||
1 |
1 |
|||||||||||
2 |
||||||||||||
3 |
||||||||||||
2 |
4 |
|||||||||||
5 |
||||||||||||
etc. |
etc. |
|||||||||||
Total arabil |
||||||||||||
Clasa şi nota medie ponderată |
Clasa de calitate
(a: arabil, b: păşune, c: fâneţe, d: vii, e: livezi)
14
Note de bonitare şi clase de favorabilitate pe culturi în regim natural pentru:
-
ARABIL*)
Tabelul nr. 3.9
Nr. TEO
GR
OR
PB
FS
CT
SZ
SO
MF
Arabil
nota
clasa
nota
clasa
nota
clasa
nota
clasa
nota
clasa
nota
clasa
nota
clasa
nota
clasa
nota
clasa
1
2
3
4 etc.
*) Tabelul se completează cu TEO-urile specifice fiecărei categorii de folosinţă, conform registrului cadastral.
-
LIVADĂ, VII, PĂŞUNE, FÂNEŢE*)
Tabelul nr. 3.10
Nr. TEO |
MR |
PR |
PN |
CV/CS/PC |
Livadă |
VV |
VM |
Vie |
PS |
FN |
||||||||||
nota |
clasa |
nota |
clasa |
nota |
clasa |
nota |
clasa |
nota |
clasa |
nota |
clasa |
nota |
clasa |
nota |
clasa |
nota |
clasa |
nota |
clasa |
|
1 |
||||||||||||||||||||
2 |
||||||||||||||||||||
3 |
||||||||||||||||||||
4 etc. |
*) Tabelul se completează cu TEO-urile specifice fiecărei categorii de folosinţă, conform registrului cadastral.
Tabel privind gruparea terenurilor în clase de pretabilitate*)
Tabelul nr. 3.11
Nr. TEO |
Suprafaţa pe clase de pretabilitate (ha) |
Formula unităţii de pretabilitate. Recomandări ameliorative |
|||||
I |
II |
III |
IV |
V |
VI |
||
1 |
|||||||
2 |
|||||||
3 etc. |
|||||||
Total |
*) Tabelul se întocmeşte pentru fiecare folosinţă agricolă (a: arabil, b: păşune-fâneţe, c: vii, d: livezi).
Forme de macro şi mezorelief (ha; %)
Tabelul nr. 3.12
Suprafaţa |
Suprafaţa |
din care, pe forme de macro-relief/cod: |
|||||
munte |
deal, podiş fragmentat |
platou, podiş nefragmentat |
câmpie |
terasă |
luncă |
||
Zone naturale protejate (ha; %)
Tabelul nr. 3.13
Suprafaţa totală |
Suprafaţa cartată |
din care: |
||
Microzone pedogeoclimatice*) (ha; %)
Tabelul nr. 3.14
Suprafaţa totală |
Suprafaţa cartată |
din care, pe microzone: |
|||
*) După N. Florea şi colaboratorii, 1999.
Terenuri cu soluri pseudogleizate (ha; %)
Tabelul nr. 3.15
Suprafaţa totală |
Suprafaţa cartată |
Suprafaţa afectată de pseudogleizare |
din care: |
||||
slab |
moderat |
puternic |
foarte puternic |
excesiv |
|||
Terenuri cu soluri gleizate (ha; %)
Tabelul nr. 3.16
Suprafaţa totală |
Suprafaţa cartată |
Suprafaţa afectată de pseudogleizare |
din care: |
||||
slab |
moderat |
puternic |
foarte puternic |
excesiv |
|||
Alunecări de teren (ha; %)
Tabelul nr. 3.17
Suprafaţa totală |
Suprafaţa cartată |
Suprafaţa cu alunecări |
din care, pe microzone: |
|||||
în brazde |
în valuri |
în trepte |
cu movile |
curgătoare |
prăbuşire |
|||
Terenuri inundabile (ha; %)
Tabelul nr. 3.18
Suprafaţa totală |
Suprafaţa cartată |
din care terenuri inundabile: |
||
rar |
frecvent |
foarte frecvent |
||
Terenuri cu soluri erodate, colmatate, acoperite (ha; %)
Tabelul nr. 3.19
Suprafaţa totală |
Suprafaţa cartată |
din care erodate*): |
||||
slab |
moderat |
puternic |
foarte puternic |
excesiv |
||
*) Se va menţiona agentul care a produs eroziunea, colmatarea sau acoperirea prin apă, eolian şi decopertat (a: erodate prin apă, b: erodate eolian, c: decopertate, d: colmatate prin apă, e: colmatate eolian, f: acoperite).
Terenuri afectate de eroziune în adâncime (ha; %)
Tabelul nr. 3.20
Suprafaţa totală |
Suprafaţa cartată |
din care, pe forme de eroziune: |
||
şiroiri, rigole |
ogaşe |
ravene |
||
Terenuri cu soluri poluate (ha; %)
Tabelul nr. 3.21
Suprafaţa totală |
Suprafaţa cartată |
din care poluate cu:*) |
||
*) Se va menţiona tipul poluării/degradării.
Reacţia solurilor (pH în Ap sau 0-20 cm)
Tabelul nr. 3.22
Suprafaţa totală |
Suprafaţa cartată |
Reacţie (pH) în suspensie apoasă |
||||||||||||||
puternic acidă sub 5,0 |
moderat acidă 5,01- 5,80 |
slab acidă 5,81-6,80 |
neutră 6,81-7,20 |
slab alcalină 7,21-8,40 |
moderat alcalină 8,41-9,00 |
puternic alcalină peste 9,00 |
||||||||||
ha |
ha |
% |
ha |
% |
ha |
% |
ha |
% |
ha |
% |
ha |
% |
ha |
% |
ha |
% |
Asigurarea solurilor cu humus (% H în Ap sau 0-20 cm)
Tabelul nr. 3.23
Suprafaţa totală |
Suprafaţa cartată |
din care (în funcţie de textură) |
||||||||||||
extrem de mică |
foarte mică |
mică |
mijlocie |
mare |
foarte mare |
|||||||||
ha |
ha |
% |
ha |
% |
ha |
% |
ha |
% |
ha |
% |
ha |
% |
ha |
% |
Asigurarea solurilor cu azot (după valoarea IN în Ap sau 0-20 cm)
Tabelul nr. 3.24
Suprafaţa totală |
Suprafaţa cartată |
din care: |
||||||||||
foarte slabă sub 1,0 |
slabă 1,1-2,0 |
mijlocie 2,1-4,0 |
mare 4,1-6,0 |
foarte mare peste 6,0 |
||||||||
ha |
ha |
% |
ha |
% |
ha |
% |
ha |
% |
ha |
% |
ha |
% |
Asigurarea solurilor cu fosfor mobil (Pppm în Ap sau 0-20 cm)
Tabelul nr. 3.25
din care: |
||||||||||||
Suprafaţa totală |
Suprafaţa cartată |
extrem de mică, foarte mică sub 8,0 |
mică 8,1-18,0 |
mijlocie 18,1-36,0 |
mare 36,1-72,0 |
foarte mare peste 72,0 |
||||||
ha |
ha |
% |
ha |
% |
ha |
% |
ha |
% |
ha |
% |
ha |
% |
Asigurarea solurilor cu potasiu mobil (Kppm în Ap sau 0-20 cm)
Tabelul nr. 3.26
din care: |
||||||||||||
Suprafaţa totală |
Suprafaţa cartată |
extrem de mică, foarte mică sub 65,0 |
mică 65,1-130,0 |
mijlocie 130,1-200,0 |
mare 200,1-300,0 |
foarte mare peste 300,0 |
||||||
ha |
ha |
% |
ha |
% |
ha |
% |
ha |
% |
ha |
% |
ha |
% |
Art. 8 (1) Se consideră bune pentru recepţie studiile avizate favorabil de către membrii comisiilor de avizare, numiţi prin decizie a Direcţiilor pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti.
(2) Copiile de pe situaţia de plată şi de pe procesul-verbal de recepţie se păstrează ataşate la studiu.
(3) Membrii comisiei de avizare răspund de exactitatea datelor şi informaţiilor conţinute în studiul pedologic şi agrochimic şi decid refacerea acestora, atunci când este cazul, de către specialistul care a executat studiul/analizele, cu titlu gratuit.
Art. 9. (1) Recepţia şi decontarea studiilor se face integral sau în două faze (teren, birou), analizele de laborator urmând a fi ataşate, după caz, la una dintre cele două faze.
(2) Procesul-verbal de recepţie se va semna şi se va transmite spre decontare numai după avizarea favorabilă a studiului şi a situaţiei de plată de către comisia constituită în acest sens.
Art. 10. (1) Datele din sistemele judeţene de monitorizare se vor elabora în trei exemplare pe hârtie, dintre care un exemplar se va preda Direcţiilor pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti, unul INCDPAPM-ICPA Bucureşti şi un exemplar în arhiva OSPA.
-
Datele studiilor pedologice şi agrochimice se predau INCDPAPM-ICPA Bucureşti şi în format electronic pe CD-ROM, conform Metodologiei de realizare şi interpretare a bazelor de date ale unităţilor de sol-teren agricol (BDUST) la nivel naţional şi judeţean (BDUSTAR-SEP, 2021).
-
Datele studiilor pedologice şi agrochimice în format electronic se predau la INCDPAPM-ICPA Bucureşti odată cu avizarea acestora.
-
INCDPAPM-ICPA Bucureşti verifică dacă datele sunt coerente şi complete cu ajutorul software-ului de gestiune a bazelor de date ale unităţilor de sol-teren şi de expertiză pentru elaborarea studiilor pedologice (BDUSTAR-SEP, 2021).
ANEXA Nr. 4
METODOLOGIA
privind realizarea şi reactualizarea Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi a Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului
în reţeaua de profile 8×8 km şi a bazelor de date aferente
Art. 1.Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului-ICPA Bucureşti, realizează, reactualizează şi gestionează Sistemul naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8×8 km şi baza de date aferentă reţelei de 8×8 km, precum şi baza de date la nivel naţional aferentă Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură.
Art. 2. Datele şi informaţiile din Baza de date la nivel naţional aferentă Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură sunt puse la dispoziţie, anual sau la cerere, fără plată:
-
Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru fundamentarea programelor specifice şi supravegherea calităţii solului-terenului;
-
Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, pentru integrarea acestora în Sistemul naţional de monitorizare integrată a mediului şi pentru elaborarea Raportului privind starea mediului, prin INCDPAPM-ICPA Bucureşti;
-
Institutului Naţional de Statistică, în vederea actualizării datelor pedologice specifice.
-
Art. 3. Sistemul naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8×8 km are în structură Baza de date aferentă reţelei de profile 8×8 km, care cuprinde datele/informaţiile pedologice specifice profilelor de sol din siturile de monitoring din reţeaua de profile 8×8 km.
Art. 4. (1) Sistemul judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură are în structură Baza de date a unităţilor de sol-teren (BDUST), care cuprinde datele/informaţiile rezultate din centralizarea sistemelor judeţene de monitorizare.
-
Oficiile de studii pedologice şi agrochimice (OSPA) pun la dispoziţia INCDPAPM-ICPA Bucureşti un exemplar din studiile pedologice şi agrochimice efectuate, în vederea realizării bazei de studii pedologice şi agrochimice la nivel naţional, cu respectarea dreptului de autor, precum şi datele în format electronic aferente acestor studii, conform Metodologiei de realizare şi interpretare a bazelor de date ale unităţilor de sol-teren agricol (BDUST) la nivel naţional şi judeţean (BDUSTAR-SEP, 2021).
Art. 5. Sistemele judeţene de monitorizare sol-teren pentru agricultură se realizează prin integrarea datelor şi informaţiilor din studiile pedologice şi agrochimice la nivel de teritoriu administrativ.
Art. 6. Bazele de date judeţene şi baza de date naţională ale unităţilor de sol-teren (BDJUST şi BDUST) se realizează de către OSPA, respectiv INCDPAPM-ICPA Bucureşti, conform Metodologiei de realizare şi interpretare a bazelor de date ale unităţilor de sol-teren agricol (BDUST) la nivel naţional şi judeţean (BDUSTAR-SEP, 2021).
Art. 7. Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin, OSPA elaborează şi înaintează note anuale de fundamentare privind realizarea/reactualizarea şi finanţarea sistemului judeţean de monitorizare sol- teren pentru agricultură şi a altor activităţi solicitate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. La elaborarea notelor anuale de fundamentare se va respecta următoarea ordine:
-
UAT-urile în care nu au fost efectuate studii de monitorizare sol-teren; b)UAT-urile în care există studii efectuate înainte de anul 2000;
-
c)UAT-urile în care există studii efectuate după anul 2000.
Art. 8. După aprobarea notelor anuale de fundamentare de către conducerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti încheie cu OSPA contracte privind elaborarea studiilor pedologice şi agrochimice şi a bazelor de date judeţene ale unităţilor de sol-teren (BDJUST) aferente Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură precum şi pentru alte programe solicitate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în limita sumelor alocate.
Art. 9. Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin, INCDPAPM-ICPA Bucureşti elaborează şi înaintează Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nota de fundamentare privind realizarea Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8×8 km.
Art. 10. După aprobarea notei de fundamentare de către conducerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe bază de contract începe derularea activităţilor specifice de către INCDPAPM-ICPA Bucureşti.
Art. 11. (1) Recepţia lucrărilor efectuate (coordonate) de INCDPAPM-ICPA Bucureşti se face de comisia de recepţie.
-
Comisia de recepţie a lucrărilor efectuate de INCDPAPM-ICPA Bucureşti în cadrul Contractului pentru realizarea/reactualizarea Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8×8 km şi a bazelor de date aferente are următoarea componenţă:
-
un preşedinte – reprezentant al direcţiei cu atribuţii în domeniul fondului funciar din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
-
un membru – propus de direcţia cu atribuţii în domeniul fondului funciar din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
-
un secretar – propus de direcţia cu atribuţii în domeniul fondului funciar din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
-
un membru – specialist pedolog de la OSPA nominalizată de direcţia cu atribuţii în domeniul fondului funciar din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
-
un membru – specialist agrochimist de la OSPA nominalizată de direcţia cu atribuţii în domeniul fondului funciar din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
-
Art. 12. (1) INCDPAPM-ICPA Bucureşti elaborează şi pune la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale raportul anual privind starea de calitate a solului.
(2) OSPA elaborează Raportul anual privind starea de calitate a solului la nivel judeţean şi îl pune la dispoziţiea INCDPAPM-ICPA Bucureşti şi Direcţiilor pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti. Art. 13. Sistemul judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi Sistemul naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8×8 km se realizează/reactualizează anual în limita sumelor alocate de la bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru această activitate, avându-se în vedere necesitatea acoperirii întregului teritoriu în 10 ani.
ANEXA Nr. 5
NORME DE CON,INUT
privind realizarea Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8×8 km şi a bazei de date aferente reţelei de profile 8×8 km, precum şi realizarea bazei de date la nivel naţional aferente Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului-ICPA Bucureşti realizează Sistemul naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8×8 km, baza de date aferentă şi baza de date la nivel naţional aferentă Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură.
Obiectivele principale ale Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8×8 km sunt: urmărirea sistematică a caracteristicilor calitative şi cantitative ale solurilor, elaborarea prognozelor cu privire la evoluţia calităţii solurilor, avertizarea organismelor interesate asupra problemelor negative privitoare la soluri, completarea bazelor de date cu profile de sol complete.
Sistemul naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8×8 km se va realiza pe o reţea fixă de situri cu densitatea de 8×8 km, folosind ca bază de amplasare a siturilor coordonatele geografice. La nivel de ţară reţeaua de profile 8×8 km cuprinde 2.914 la nivelul I, din care în perioada 2012-2021 au fost realizate 1038 de situri pentru faza teren şi 866 situri pentru faza de laborator şi birou, iar pentru perioada 2022-2031 au rămas de realizat 1.876 situri pentru faza de teren şi 2048 situri faza de de laborator şi birou. Pentru finalizarea Sistemul naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8×8 km şi a bazei de date aferente, anual se realizeză un număr de 208 situri/an pentru faza de teren şi 228 situri/an pentru faza de laborator şi birou. Acestea vor fi planificate în execuţie în 9 ani. În anul 2031 se va realiza raportul de sinteză a datelor colectate în cadrul Sistemul naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8×8 km pentru perioada 2012-2030.
Categoriile de lucrări specifice care se vor executa de către INCDPAPM-ICPA Bucureşti sunt:
-
lucrări de teren care constau din amplasarea profilelor de sol, descrierea lor şi recoltarea probelor de sol pe orizonturi pedogenetice din siturile de monitoring amplasate pe reţeaua de profile 8×8 km;
-
lucrări de laborator şi birou care constau în analizarea probelor de sol, prelucrarea şi interpretarea datelor.
Datele culese în teren (fişe cu descrierea profilelor de sol, date analitice etc.) nu vor fi incluse în totalitate în raportul final (faza de birou), ele constituind materiale primare absolut necesare pentru redactarea raportului final, vor fi ordonate în exemplarul de autor şi păstrate obligatoriu în arhiva INCDPAPM-ICPA Bucureşti.
Buletinele de analiză vor fi utilizate, alături de informaţiile culese în teren şi birou, la redactarea raportului ştiinţific, urmând a fi păstrate în arhiva INCDPAPM-ICPA Bucureşti, în exemplarul de autor.
Având în vedere posibila neuniformitate a locului de amplasare a profilului de sol din fiecare sit se va recolta şi o probă agrochimică. Proba medie agrochimică se recoltează din parcele de referinţă (20×20 m) pentru fiecare sit. Analizele de caracterizare agrochimică a sitului cuprind: reacţia solului, conţinutul de humus total, azot total, fosfor mobil, potasiu mobil, gradul de saturaţie în baze, analiza granulometrică şi încărcarea cu elemente şi substanţe potenţial poluante (metale grele).
Lucrările de teren se vor executa în acord cu Metodologia de elaborarea studiilor metodologice (MESP, 1987 şi Ghid de teren, 2009).
Analizele de laborator care se vor executa pentru Sistemul naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8×8 km sunt prezentate în tabelul nr. 5.1.
Datele obţinute din teren şi laborator vor fi prelucrate în acord cu MESP, 1987 şi a Ordinului ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului, cu modificările şi completările ulterioare. Datele vor fi sintetizate în rapoarte ce vor fi predate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în acord cu termenele contractuale.
INCDPAPM-ICPA Bucureşti gestionează baza de studii pedologice la nivel naţional, constituită din exemplarele studiilor pedologice efectuate de către oficiile de studii pedologice şi agrochimice (OSPA) în cadrul Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi predate de către acestea la INCDPAPM-ICPA Bucureşti la recepţia studiilor.
INCDPAPM-ICPA Bucureşti gestionează baza de date naţională a unităţilor de sol-teren (BDUST), constituită prin integrarea bazelor de date judeţene ale unităţilor de sol-teren (BDJUST), ale căror copii electronice sunt predate de către OSPA la INCDPAPM-ICPA Bucureşti la recepţia studiilor pedologice şi agrochimice aferente.
Conţinutul bazei de date naţionale a unităţilor de sol-teren (BDUST) este stabilit prin Metodologia de realizare şi interpretare a bazelor de date ale unităţilor de sol-teren agricol (BDUST) la nivel naţional şi judeţean (BDUSTAR-SEP, 2021).
INCDPAPM-ICPA Bucureşti asigură anual:
-
întreţinerea (actualizarea) software-ului de gestiune a bazelor de date ale unităţilor de sol-teren şi de expertiză pentru elaborarea studiilor pedologice, conform cu cerinţele Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi ale OSPA;
-
furnizarea către OSPA a software-lui de gestiune a bazelor de date şi de expertiză;
-
acordarea de consultanţă şi asistenţă tehnică de utilizare a software-lui de gestiune a bazelor de date şi de expertiză pentru OSPA;
-
încărcarea-actualizarea bazei de date naţionale a unităţilor de sol-teren (BDUST) prin verificarea şi integrarea bazelor de date judeţene ale unităţilor de sol-teren (BDUST), respectiv a copiilor electronice predate de către OSPA la INCDPAPM-ICPA Bucureşti la recepţia studiilor pedologice şi agrochimice aferente.
-
INCDPAPM-ICPA Bucureşti se va preocupa de organizarea/compatibilizarea datelor din BDUST precum şi a informaţiilor din studiile pedologice şi de bonitare în vederea transpunerii acestora în sisteme informatice geografice.
INCDPAPM-ICPA Bucureşti completează baza de date naţională a unităţilor de sol-teren (BDUST) cu informaţii sintetice privind toate teritoriile administrative din ţară, pe baza datelor primite de la OSPA.
INCDPAPM-ICPA Bucureşti elaborează şi înaintează Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Raportul anual privind starea de calitate a solului, actualizat pe baza datelor obţinute în cadrul Programului de monitoring al calităţii solului.
ÎN CADRUL LUCRĂRILOR DE TEREN SE VOR RESPECTA PRECIZĂRILE METODOLOGICE PREZENTATE ÎN CONTINUARE
Amplasarea siturilor de monitoring de nivel I (8×8 km) pe teren se va face pe baza coordonatelor geografice prestabilite, folosindu-se hărţi la scara 1:25.000, hărţi şi schiţe la scări mai mari şi echipamente adecvate (rulete, busolă, sistem de poziţionare globală – G.P.S. etc.).
În mod excepţional, în cazul în care, pe baza noilor determinări, mai precise, rezultă o deplasare mai mare de 400 m faţă de coordonatele geografice, se reamplasează noul sit.
Metodologia amplasării siturilor trebuie să asigure reprezentativitatea sitului faţă de ponderea unităţilor de sol din zona analizată, iar fixarea lui în teritoriu să respecte regula de mutare, în cazul în care este necesar, şi anume: 100, 200, 300, 400 m faţă de punctual normal, în ordinea nord, sud, est sau vest. Se vor nota noile coordonate geografice.
Constituirea parcelelor de referinţă (siturilor) în punctele materializate. Acestea vor avea suprafaţa de 400 mp (20×20 m), amplasate în condiţii omogene, reprezentative. Pe fişa profilului de sol (anexa 5.1 – fişa Profisol tip M), în câmpul liber din pagina 1 sau pe o filă ataşată se înscriu schiţa amplasării sitului şi noile coordonate geografice, iar la terminarea lucrării se dă o planşă cu schiţe, la scara 1:25.000 sau mai mare, cuprinzând poziţia tuturor siturilor din cadrul fiecărui judeţ.
Analize necesare pentru Sistemul naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8×8 km
Tabelul nr. 5.1
Tipuri de analize |
Adâncime (cm)/felul probei |
Metodă |
A. Analize comune tuturor solurilor |
||
I. Probe în structură deranjată |
Cernere uscată şi umedă, sedimentare şi pipetare |
|
Analiza granulometrică (minimum 7 fracţiuni) |
Tot profilul |
Tratarea chimică cu diferiţi dispersanţi (H2O2, HCl, Na4P2O7 x 10H2O), în funcţie de conţinutul de materie organică şi carbonaţi |
Coeficientul de higroscopicitate |
Tot profilul |
Metoda Mitscherlich |
Hidrostabilitate structurală |
Tot profilul |
Cernere umedă, sedimentare şi pipetare |
Indice de instabilitate structurală |
Tot profilul |
Calcul |
Reacţia solului (pH) |
Tot profilul |
Potenţiometric, în suspensie apoasă (1: 2,5) |
Humus total (Ht) |
0-50 |
Oxidare umedă, metoda Walkley-Black modificată Gogoaşă |
Azot total (N) |
0-50 |
Metoda Kjeldahl |
Fosfor mobil (PAL) |
0-50 |
Metoda Egner-Riehm-Domingo |
Potasiu mobil (KAL) |
0-50 |
Metoda Egner-Riehm-Domingo |
II. Probe în structură nederanjată |
||
Umiditate momentană |
Tot profilul |
Determinări pe probe recoltate în structură nederanjată (cilindri metalici) |
Densitate aparentă |
Tot profilul (maximum 100 cm) |
Determinări pe probe recoltate în structură nederanjată (cilindri metalici) |
Conductivitate hidraulică saturată |
Tot profilul |
Determinări pe probe recoltate în structură nederanjată (cilindri metalici) |
Umiditate la pF=0 |
Tot profilul |
Determinări pe probe recoltate în structură nederanjată (cilindri metalici) |
Porozitate totală |
Tot profilul |
Determinări pe probe recoltate în structură nederanjată (cilindri metalici) |
Indicele de contracţie |
Tot profilul |
Determinări pe probe recoltate în structură nederanjată (cilindri metalici) |
Porozitate de aeraţie |
Tot profilul |
Calcul |
Rezistenţa la penetrare |
Tot profilul |
Determinări pe probe recoltate în cilindri |
Grad de tasare |
Tot profilul |
Calcul |
B. Analize specifice |
||
I. Soluri nesaturate cu cationi bazici |
||
Sumă cationi de schimb (SB) |
Tot profilul |
Metoda Kappen (0,1n HCI) |
Aciditate hidrolitică (Ah) şi aciditate totală la pH = 8,3 (A8.3) |
Tot profilul |
Percolare cu acetat de K sau Na 1n |
Aluminiu schimbabil (la probe cu pH < 5,8) |
Tot profilul |
Metoda Socolov |
Capacitate de schimb cationic (TAh şi Tgj) |
Tot profilul |
Calcul |
Grad de saturaţie în baze (VAh şi VSH) |
Tot profilul |
Calcul |
II. Soluri saturate cu cationi bazici (V = 100%, pH = 7,4-8,5), cu carbonaţi alcalino- pământoşi, fără săruri solubile |
||
Conţinut total de carbonaţi (CaCO) |
Tot profilul |
Metoda Scheibler |
Capacitate de schimb cationic (TNH4) |
Tot profilul |
Metoda Scholenberg-Cernescu |
III. Soluri cu săruri solubile şi care conţin frecvent carbonaţi alcalino-pământoşi şi/sau gips (V = 100%) |
||
Reziduu conductometric |
Tot profilul |
Extract apos 1:5 şi dozare conductometrică |
Sodiu schimbabil (Nasch) |
Probele alcalizate |
Metoda Bower |
Tipuri de analize |
Adâncime (cm)/felul probei |
Metodă |
Capacitatea totală de schimb cationic (TNa) |
Probele alcalizate |
Metoda Bower |
Grad de saturaţie (VNa) |
Probele alcalizate |
Calcul |
Compoziţia sărurilor |
Probele cu reziduuri peste 0,09-0,17 g/100 g |
Extract apos 1:5 şi dozare conductometrică |
IV. Elemente şi substanţe potenţial poluante |
||
Conţinuturi de metale grele (Cu, Zn, Pb, Co, Ni, Mn, Cd – forme totale) |
0-20 |
Mineralizare în amestec de acizi tari (azotic, percloric, sulfuric, 2:1; 0,2) şi dozare prin spectrofotometrie cu absorbţie atomică |
Conţinuturi de metale grele (Cu, Zn, Pb, Co, Ni, Mn, Cr, Cd – forme solubile) |
0-20 |
Extracţie în Na2 EDTA, DTPA etc. şi dozare prin spectrofotometrie cu absorbţie atomică |
Conţinut de hidrocarburi policiclice aromatice (PAH) |
0-20 |
Extracţie cu clorură de metilen; dozare prin metoda cromatografică lichidă de presiune înaltă |
Conţinut total de hidrocarburi din petrol (THP) |
0-20 |
Extracţie cu clorură de metilen/sau cloroform; metodă spectrometrică în IR |
Aceasta va permite regăsirea siturilor în teren la determinările ulterioare şi compararea noilor determinări fizico-chimice cu datele anterioare.
Amplasarea şi executarea unui profil principal de sol se face într-un loc reprezentativ din cadrul sitului până la materialul parental/roca parentală sau apa freatică.
Descrierea profilului de sol se va efectua conform MESP, 1987, completându-se rubricile din fişa de tip M
„Condiţii de teren şi date morfologice” (anexa 5.1), ţinându-se seama de instrucţiunile Profisol şi Ghid de teren, 2009. Se va acorda o atenţie sporită delimitării orizonturilor şi grosimii suborizonturilor. În cazul orizonturilor cu grosime mai mare de 50 cm, acestea se vor împărţi în suborizonturi; pentru stratul 0-50 cm este necesar să se delimiteze 2-3 suborizonturi, iar pentru terenurile arabile se va delimita şi orizontul cu talpa plugului.
Pe fişa de tip M se vor nota toate caracteristicile obligatorii şi, pe cât posibil, şi cele opţionale, inclusiv cele referitoare la modificări antropice, la efectul şi starea lucrărilor ameliorative etc.
În spaţiul „Observaţii” din fişa de tip M sau în fişe suplimentare se înscriu date privind: poziţia unor surse de poluare apropiate şi felul poluanţilor, vânturi dominante etc. Fişa de tip M se întocmeşte în trei exemplare, dintre care unul rămâne la executant.
Recoltarea probelor de sol pentru analize chimice şi fizice se execută din profil pe orizonturi şi suborizonturi pedogenetice, în stare deranjată şi nederanjată şi din suprafaţa sitului (proba agrochimică) în stare deranjată.
Ca regulă generală, atât pentru analize chimice, cât şi pentru unele analize fizice pe probe deranjate recoltate în pungi din plastic se respectă următoarele reguli:
-
lama ustensilei de recoltare se curăţă de fiecare dată de solul cu care vine în contact. La ambalare se evită contactul etichetei cu solul.
Probele nu se mojarează. Eticheta se scrie citeţ cu pixul;
-
probele pentru analize chimice din profilele de sol vor avea 1,5 – 2,0 kg pentru fiecare orizont sau suborizont.
-
Probele agrochimice se recoltează în cantitate de 1,5 – 2,0 kg din suprafaţa de 400 m2 din jurul profilului de sol. Adâncimea de recoltare este de 0 – 20 cm în cazul solurilor arabile din siturile de nivel I şi de 0
– 10 şi 10 – 20 cm în siturile înţelenite de nivel I, precum şi în siturile poluate din toate folosinţele; în cazul siturilor forestiere se recoltează probe şi din orizonturile organice (Ol, Of, Oh).
-
probele din profilul de sol pentru analize fizice vor avea 0,5 kg. Manipularea probelor pentru analize fizice se va face cu grijă pentru evitarea deteriorării agregatelor structurale, acordându-se atenţie deosebită la umiditatea foarte mare sau foarte mică;
-
la fiecare profil se recoltează un micromonolit, din probe pe cât posibil cu agregate structurale întregi, având notate datele de identificare atât pe capac, cât şi pe cutia propriu-zisă, precum şi denumirea şi grosimea orizonturilor. După ultimul suborizont se adaugă un eşantion de material parental şi/sau rocă subiacentă.
Probele în cilindri se recoltează numai din profilul proaspăt deschis (1 – 3 ore) şi nu se admit cele din profile reîmprospătate. Se recoltează 4 cilindri de 100 cm3 sau 2 – 3 cilindri de 200 cm3 din fiecare orizont sau suborizont, până la 1,5 m adâncime. În cazul solurilor arabile se va recolta neapărat şi suborizontul având
talpa plugului. În solurile cu apa freatică la adâncime mică recoltarea probelor se va face până la nivelul respectiv.
Atenţie! La recoltare nu se va sări peste orizonturile de tranziţie, în special în primii 50 cm.
ANEXA Nr. 6
Definiţiile termenilor utilizaţi în elaborarea
Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi a
Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8×8 km
În sensul prezentelor norme, prin termenii şi definiţiile de mai jos se înţelege:
Sistem de monitorizare – identificarea, supravegherea, evaluarea, prognoza şi avertizarea cu privire la starea calităţii solurilor-terenurilor agricole, cu asigurarea de bănci de date la nivelul ţării şi al judeţelor, propuneri de măsuri necesare pentru protecţia şi ameliorarea terenurilor agricole, în scopul menţinerii şi creşterii capacităţii de producţie, precum şi al utilizării eficiente şi durabile a acestora.
Sistemul de monitorizare se desfăşoară pe 3 niveluri:
-
nivel de bază – studii pedologice aferente Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură (SJMA) şi completarea bazei de date la nivel judeţean elaborate de către OSPA; studiile pedologice şi de bonitare sunt suportate financiar din bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Baza de date la nivel naţional va fi realizată de către INCDPAPM-ICPA Bucureşti, care asigură şi coordonarea ştiinţifică a acestor lucrări. Cheltuielile aferente coordonării ştiinţifice şi avizării studiilor pedologice şi de bonitare vor fi asigurate de către OSPA, iar valoarea tarifului de avizare, va fi în cunatum de 2% din deviz. Pentru realizarea bazei naţionale de date de către INCDPAPM-ICPA Bucureşti cheltuielile vor fi suportate de către bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
-
nivelul I – reţeaua de profile, 8×8 km, a Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului (SNM) şi baza de date aferentă reţelei de 8×8 km vor fi efectuate de către INCDPAPM-ICPA Bucureşti, acestea fiind suportate financiar din bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
-
nivelul II – pe terenurile identificate de către OSPA şi INCDPAPM-ICPA Bucureşti ca fiind poluate/degradate se vor efectua studii pedologice complexe detaliate pentru delimitarea suprafeţelor poluate şi/sau degradate şi stabilirea gradului de poluare şi a măsurilor de combatere a poluării/degradării. Pentru terenurile identificate ca poluate/degradate vor fi întocmite note de fundamentare a studiilor de delimitare a suprafeţelor afectate, stabilirea gradului de poluare şi elaborarea măsurilor de combatere a poluării/degradării, acestea fiind transmise către MADR care va lua decizia de efectuare a acestor studii. Studiile vor fi suportate financiar de către MADR, poluator sau de către proprietarul/utilizatorul terenului, conform legislaţiei in vigoare privind protecţia mediului şi a solului.
Studiul pedologic – constituie materialul ştiinţific prin care se concretizează o cartare pedologică sau o activitate de prelucrare, completare şi actualizare a unor date pedologice deja existente (reambulare). El cuprinde un text cu caracterizarea solurilor şi a condiţiilor în care se desfăşoară activitatea de producţie agricolă, silvică sau altă activitate economică care afectează solul, explicarea materialelor cartografice, o prognoză asupra evoluţiei solurilor, recomandări privind gospodărirea raţională, protecţia şi ameliorarea resurselor de sol, precum şi hărţi de soluri, hărţi corelative, cartograme, hărţi interpretative, diagrame.
Cartarea pedologică este o activitate ştiinţifică, desfăşurată în primul rând pe teren, care se ocupă cu cercetarea, identificarea şi delimitarea spaţială pe hartă, plan sau aerofotogramă a unor unităţi de teritoriu cu soluri similare, în condiţii de mediu similare. Ea cuprinde totalitatea observaţiilor şi studiilor în teren, laborator şi birou în vederea caracterizării solului.
Dosarul care conţine datele culese în teren conform MESP, 1987, elaborată de INCDPAPM-ICPA Bucureşti (partea I, cap. 1 şi 2) şi Ghidul de teren, 2009, în forma de prezentare adecvată, constituie faza de teren a studiului.
Probele de sol recoltate în faza de teren, prelucrate, analizate şi prezentate potrivit instrucţiunilor şi metodelor impuse prin MESP, 1987 constituie faza de laborator a studiului.
Rezultatele analizelor fizice şi chimice sunt prezentate în tabele şi constituie alături de memoriul pedologic, hărţi şi tabele parte componentă a studiului pedologic al terenurilor agricole, faza de birou. Prelucrarea datelor şi informaţiilor de teren şi de laborator în vederea elaborării studiului pedologic se întocmeşte potrivit reglementărilor prevăzute în MESP, 1987 şi cuprinde memoriul pedologic ce însoţeşte şi completează harta de soluri şi terenuri, hărţile interpretative şi tabelele din studiu. Memoriul pedologic descrie condiţiile fizico-geografice din teritoriul studiat, solurile şi aspectele de ordin practic legate de utilizarea resurselor de sol-teren.
Bonitarea terenurilor agricole reprezintă operaţiunea complexă de cunoaştere aprofundată a condiţiilor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi de determinare a gradului de favorabilitate a acestor condiţii pentru diferite folosinţe şi culturi prin intermediul unui sistem de indici tehnici şi note de bonitare.
Condiţiile de creştere şi rodire a plantelor, gradul de favorabilitate a acestor condiţii pentru fiecare folosinţă şi cultură sunt interpretate prin intermediul unui sistem de indici tehnici, permiţând cuantificarea acestora în note de bonitare.
Obiectul bonitării îl constituie unităţile de teritoriu ecologic omogene (TEO) identificate şi delimitate pe hărţi. Pentru constituirea şi caracterizarea acestora este folosită o serie de caracteristici şi indicatori de divizare, distincţi, prin care se cuantifică fiecare factor sau condiţie de mediu. În urma bonitării, fiecare TEO este evaluat în note (puncte) de bonitare, permiţând astfel clasificarea terenurilor agricole în clase de favorabilitate, respectiv de calitate, şi estimarea producţiei potenţiale pentru condiţii naturale şi/sau potenţate.
În studiile pedologice întocmite în vederea realizării şi reactualizării Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură, terenurile sunt grupate după numărul punctelor de bonitare în clase de favorabilitate şi clase de calitate. Bonitarea terenurilor agricole la nivel de TEO pentru teritoriul studiat, pe folosinţe, este parte componentă a studiului pedologic.
Favorabilitatea – stabilită pe baza notei de bonitare, reprezintă măsura în care un teren satisface cerinţele de viaţă ale unei plante de cultură date, în condiţii climatice normale şi în cadrul folosirii raţionale.
Pentru categoria de folosinţă arabil nota de bonitare naturală reprezintă media aritmetică a notelor de bonitare pentru opt culturi cu aria de răspândire cea mai mare, şi anume: grâu, orz, porumb, floarea- soarelui, sfeclă de zahăr, cartof, soia şi mazăre/fasole, iar pentru livezi este media aritmetică a notelor pentru speciile măr, păr, prun, la care se adaugă, după caz, nota speciei cireş-vişin ori piersic sau cais. Pentru viţa de vie nota de bonitare naturală este media aritmetică a celor două categorii. Clasele de favorabilitate de la 1 la 10 vor fi cele din MESP, 1987 (vol. II, pag. 67).
Pentru folosinţe (arabil, păşune, fâneţe, vii şi livezi) se va stabili şi clasa de calitate de la 1 la 5. Fertilitatea – (naturală) este însuşirea globală a solului de a furniza elementele nutritive în cantităţi şi proporţii corespunzătoare pentru creşterea acelor categorii de culturi pentru care temperatura şi ceilalţi factori ai mediului sunt favorabili.
Calitatea solurilor – cuprinde totalitatea însuşirilor solului care îi asigură acestuia un anumit grad de fertilitate naturală.
Calitatea terenurilor – cuprinde atât fertilitatea solului, cât şi modul de manifestare faţă de plante a celorlalţi factori de mediu, cum sunt cei cosmicoatmosferici (lumină, căldură, precipitaţii etc.), continuând cu cei geomorfologici şi hidrologici. Toate acestea au ca efect productivitatea diferenţiată a muncii omeneşti în raport cu modul de satisfacere a cerinţelor fiziologice ale plantelor. Din acest punct de vedere calitatea terenurilor este reprezentată de favorabilitatea, respectiv nota de bonitare pentru condiţii naturale, privind o anumită folosinţă.
Unitatea de pretabilitate a terenului – reprezintă arealul rezultat prin gruparea unităţilor de teren conform unui anumit set de caracteristici specifice, în vederea stabilirii categoriilor de folosinţă. Studiul pedologic cuprinde gruparea terenurilor agricole productive în clase de pretabilitate după folosinţă (arabil, vii, livezi, păşuni, fâneţe). Din acest punct de vedere terenurile variază de la cele mai bune şi uşor utilizabile în agricultură până la cele fără valoare agricolă, dar care pot fi folosite în alte scopuri. Gruparea terenurilor după unitatea de pretabilitate cuprinde şase clase de teren.
Aceste clase sunt definite ţinându-se seama de intensitatea limitărilor şi restricţiilor la folosinţe agricole şi se exprimă succint în formula unităţii de pretabilitate.
Capacitatea de producţie a terenului – este expresia calitativă a modului de manifestare conjugată a tuturor factorilor de vegetaţie care acţionează independent faţă de plante şi determină nivelul de satisfacere a cerinţelor fiziologice ale acestora, într-un anumit loc şi într-un anumit interval de timp. Capacitatea de producţie a terenului (potenţialul de producţie al acestuia) reprezintă calitatea terenului măsurată în kg/ha.
Studiul pedologic elaborat în vederea realizării şi reactualizării Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură – definit prin prezenta metodologie – este un studiu special pentru delimitarea, inventarierea şi evaluarea resurselor de sol, pentru delimitarea şi inventarierea factorilor limitativi sau restrictivi ai utilizării terenurilor pentru producţia agricolă, pentru delimitarea şi inventarierea zonelor poluate, precum şi pentru estimarea nivelurilor de producţie pentru terenurile agricole, exprimate în baza notelor (punctelor) de bonitare pentru condiţii naturale.
Alţi termeni de specialitate şi noţiuni utilizate în studiile pedologice în scopul amintit sunt cei definiţi în MESP, 1987 sau acceptaţi ulterior şi însuşiţi de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, după cum urmează:
Profil de sol – secţiune în teren (obţinută prin săparea unei gropi sau pe peretele unei deschideri naturale) pe care se examinează alcătuirea verticală a învelişului de sol. Profilul de sol (sau pedonul, dacă este considerat în suprafaţă) constituie unitatea elementară de bază în cercetarea şi cartarea solului, care permite studierea orizonturilor şi a caracteristicilor morfologice, fizice şi chimice ale solului, precum şi interpretări genetico-evolutive, geografice, agrosilvoproductive sau ameliorative. Pedonul reprezentativ al unei unităţi elementare (areal) de sol constituie obiectul care este studiat, clasificat şi grupat în diferite moduri.
Unitatea taxonomică (tipologică) de sol – un concept care se referă atât la clasificarea, cât şi la denumirea solului, cuprinzând soluri caracterizate prin proprietăţi şi însuşiri morfologice, fizice, chimice, mineralogice, hidrologice etc. egale sau foarte apropiate, care variază în limite precis definite prin SRTS, 2012, în acord cu rangul unităţii de sol, adaptat conform scării de lucru (tip, subtip, varietate).
Unitatea teritorială de sol – arealele de sol în care este răspândită o unitate taxonomică de sol în natură, într-o anumită regiune.
Unitatea cartografică de sol (US) – reprezentarea grafică pe hartă a unei unităţi teritoriale de sol sau a unui grup (asociaţii) de unităţi teritoriale de sol (US complex). Ea este redată pe hartă prin unul sau mai multe areale. Unitatea cartografică de sol simplă poate cuprinde până la 10-15% din suprafaţa ei incluziuni de alte soluri care nu se pot evidenţia cartografic la scara de referinţă.
Unitatea de teren (pedotopul) – o porţiune de teren omogenă sub aspectul însuşirilor solului, climei, reliefului şi condiţiilor hidrogeologice, conform scării cartografice. Unitatea teritorială de teren care se ia în considerare în studii de detaliu este denumită şi teritoriu ecologic omogen (TEO) sau unitate elementară de teren.
Unitatea cartografică de teren sau de pedotop (UT) – reprezentarea pe hartă a unei unităţi teritoriale de teren omogene (caz în care se numeşte UT simplu) sau a unui grup (asociaţii) de astfel de unităţi (caz în care se numeşte UT complex), respectiv a unui TEO (TEO simplu) sau asociaţii de TEO-uri (TEO complex). O unitate cartografică de teren poate fi constituită din unul sau mai multe areale, aceasta putând cuprinde până la 10-15% incluziuni de alte terenuri.
Hartă pedologică – lucrare cartografică ce prezintă grafic distribuţia geografică a tipurilor, asociaţiilor, complexelor sau a altor unităţi de sol şi/sau teren, înscrise în legenda hărţii, definite şi numite conform nomenclaturii stabilite prin sistemul de taxonomie adoptat (SRTS, 2012).
Cartogramă – reprezentarea pe o hartă (prin culori, haşuri, coduri sau simboluri) a unor suprafeţe ce indică răspândirea, intensitatea unor fenomene, procese etc. În studiul solurilor se întocmesc cartograme cu valori ale stării de aprovizionare cu nutrienţi, pentru anumite însuşiri fizice, hidrofizice sau chimice, pentru anumite pretabilităţi, diferite favorabilităţi etc.
Reambularea – acţiunea prin care se actualizează informaţia pedologică şi agrochimică din studiu. Proporţia în care va fi efectuată actualizarea datelor (procentul de reambulare) într-un studiu pedologic este prevăzută în SCS, 1982 „Norme de timp şi elemente de calculaţie ale tarifelor pentru studii şi cercetări de sol”, cap. 1.2.4 (Norme de timp pentru reambularea studiilor pedologice).
Studiu agrochimic al terenurilor agricole – constă în ansamblul de lucrări de delimitare a unor parcele omogene în raport cu tipul de sol, cultura şi tratamentele de fertilizare, de recoltare a probelor medii agrochimice din fiecare parcelă astfel delimitată, de efectuarea în laborator a analizelor agrochimice şi de reprezentare în funcţie de acestea pe cartograme a suprafeţelor de teren cu însuşiri agrochimice asemănătoare, în vederea aplicării diferenţiate a îngrăşămintelor şi amendamentelor.
Sistem Informatic Geografic (GIS) – sistem utilizat pentru crearea, stocarea, analizarea şi prelucrarea informaţiilor distribuite spaţial printr-un proces computerizat.
ANEXA Nr. 7
MODUL DE FINAN,ARE
a Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură,
a Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8×8 km, precum şi a bazelor de date aferente
Art. 1. Sistemul judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură precum şi baza de date aferentă la nivel judeţean se vor executa de către oficiile de studii pedologice şi agrochimice, denumite în continuare OSPA, sub coordonarea ştiinţifică a INCDPAPM-ICPA Bucureşti, în baza contractelor încheiate cu Direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti.
Art. 2.Sistemul naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8×8 km şi baza de date aferentă vor fi realizate de către INCDPAPM-ICPA Bucureşti, în baza contractului şi a anexelor aferente contractului, încheiat cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
-
Modelul contractului si anexelor aferente acestuia sunt prevăzute în anexele nr. 7.1-7.9.
-
Se recepţionează şi se admit la decontare numai lucrările avizate favorabil de comisia de avizare internă constituită la nivel de INCDPAPM-ICPA Bucureşti. Procesul verbal de avizare internă a rezultatelor obţinute de INCDPAPM-ICPA Bucureşti este prevăzut în anexa nr. 7.10.
-
Devizul postcalcul, Situaţia de plată şi Lista analizelor de sol şi preţurile acestora necesare pentru decontarea Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8×8 km şi a bazei de date aferentă sunt prevăzute în anexa nr. 7.11-7.13.
-
Procesul verbal de recepţie a rezultatelor obţinute de INCDPAPM-ICPA Bucureşti este prevăzut în anexa nr. 7.14.
Art. 3. Baza de date la nivel naţional a Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură va fi realizată, întreţinută şi exploatată de către INCDPAPM-ICPA Bucureşti.
Art. 4. (1) Pe terenurile identificate de către OSPA şi INCDPAPM-ICPA Bucureşti ca fiind poluate/degradate se vor efectua studii pedologice complexe pentru delimitarea suprafeţelor degradate şi/sau poluate şi stabilirea gradului de poluare şi a măsurilor de combatere a poluării.
(2) Studiile vor fi suportate financiar de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, poluator sau de către proprietarul/ utilizatorul terenului, conform legislaţiei în vigoare privind protecţia mediului şi a solului.
Art. 5. Raportul anual privind starea de calitate a solului va fi realizat de către INCDPAPM-ICPA Bucureşti, în baza contractului pentru realizarea/reactualizarea şi gestionarea Sistemului naţional de monitorizare sol- teren pentru agricultură, încheiat cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Art. 6. (1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale direct sau prin instituţiile delegate finanţează trecerea în sistem informatic geografic a datelor cuprinse în studiile pedologice şi de bonitare. Pe baza fondurilor alocate, INCDPAPM-ICPA Bucureşti şi OSPA se vor dota cu echipamentele necesare trecerii în sistem informatic geografic a informaţiilor din studiile pedologice şi de bonitare (hărţi de sol şi de bonitare). La nivelul INCDPAPM-ICPA Bucureşti se va crea un grup de lucru, iar la nivelul OSPA se va desemna specialistul implicat în această activitate.
-
Se vor aloca financiar sumele prin care INCDPAPM-ICPA va face ca informaţiile din BDUST să fie armonizate/compatibilizate pentru a fi transpuse în sisteme informatice geografice.
Art. 7. Finanţarea cheltuielilor anuale se suportă din alocaţii bugetare, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, astfel:
-
capitolul cheltuieli de capital:
-
elaborarea studiilor pedologice şi agrochimice necesare realizării/reactualizării Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură;
-
-
capitolul cheltuieli materiale:
-
-
realizarea/reactualizarea Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi a Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8×8 km;
-
participarea la organismele internaţionale de specialitate.
Art. 8. Anual, după aprobarea legii bugetului de stat, Direcţia generală buget, finanţe şi fonduri europene din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va comunica direcţiei cu atribuţii în domeniul fondului funciar suma totală alocată pentru elaborarea de studii pedologice şi agrochimice şi realizarea/reactualizarea Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură din programul naţional şi a Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8×8 km. Art. 9.Defalcarea pe judeţe a fondurilor alocate pentru aceste activităţi se face de către direcţia cu atribuţii în domeniul fondului funciar din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe baza notelor de fundamentare întocmite de către INCDPAPM-ICPA Bucureşti şi OSPA. INCDPAPM-ICPA Bucureşti transmite nota de fundamentare a Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8×8 km către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi se aprobă de către Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Notele de fundamentare întocmite de către OSPA judeţene şi avizate de Direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti se transmit spre aprobare Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Art. 10.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Direcţia generală buget, finanţe şi fonduri europene, va transmite către INCDPAPM-ICPA Bucureşti sumele în vederea realizării Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8×8 km şi prin intermediul direcţiilor pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti către OSPA sumele alocate în vederea elaborării studiilor pedologice şi realizării şi/sau reactualizării Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură.
Art. 11. (1) Pe baza listei de lucrări din nota de fundamentare şi a fondurilor comunicate, direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti vor încheia contracte cu OSPA.
-
Contractul-cadru pentru întocmirea şi finanţarea studiilor pedologice şi agrochimice necesare realizării şi reactualizării Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultură este prevăzut în anexa nr. 7.15.
-
Devizul estimativ la încheierea contractului este prevăzut în anexa nr. 7.16.
Art. 12. Suma alocată realizării şi reactualizării Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8×8 km se stabileşte în baza notei de fundamentare întocmite de INCDPAPM-ICPA Bucureşti şi se aprobă de către ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.
Art. 13. Preţurile şi tarifele pentru decontarea studiilor pedologice şi agrochimice, precum şi pentru realizarea/reactualizarea Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură se calculează în baza Normelor de timp şi a elementelor de calculaţie pentru studii şi cercetări de sol SCS, 1982, cu aplicarea dispoziţiilor prevăzute la art. 7 din ordin.
Art. 14. Normele de timp şi elementele de calculaţie ale tarifelor pentru studii şi cercetări de sol, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 94/PT – 1980/1982, rămân valabile.
Art. 15. Situaţia de plată pentru decontarea studiilor pedologice şi agrochimice, precum şi pentru realizarea/reactualizarea Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură este prevăzută anexa nr. 7.17.
Art. 16. (1) Studiile pedologice şi agrochimice elaborate în vederea realizării/reactualizării Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură vor fi avizate de comisia de avizare constituită la nivel judeţean.
-
Nominalizarea membrilor comisiei judeţene de avizare se face prin decizie a directorului direcţiei pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti.
-
Comisia judeţeană de avizare a studiilor pedologice şi agrochimice necesare pentru realizarea şi reactualizarea Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultură este alcătuită din:
-
doi reprezentanţi cu pregătire agronomică ai direcţiilor pentru agricultură judeţene sau a municipiului Bucureşti, dintre care unul va fi preşedintele comisiei;
-
un reprezentant de specialitate economică al direcţiei pentru agricultură judeţene sau a municipiului Bucureşti – membru;
-
un specialist al INCDPAPM-ICPA Bucureşti – membru;
-
directorul OSPA – secretar.
-
Art. 17. (1) Se recepţionează şi se admit la decontare numai lucrările avizate favorabil de către comisia de avizare constituită la nivel judeţean, stabilită prin decizia directorului direcţiei pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti.
(2) Procesul-verbal de avizare este prevăzut în anexa nr. 7.18.
Art. 18. Procesul-verbal de recepţie prevăzut în formularul nr. 19 se trimite în copie de către direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti la direcţia cu atribuţii în domeniul fondului funciar din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în scopul urmăririi realizării programului aprobat privind executarea studiilor pedologice şi agrochimice şi a Sistemului de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi decontării contravalorii acestora.
Art. 19. Lista lunară a sumelor decontate se va înainta de către direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti la Direcţia generală buget, finanţe şi fonduri europene din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Art. 20. Anexele nr. 7.1-7.18 fac parte integrantă din prezenta anexă.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
Nr.
Anexa nr. 7.1 la Anexa nr. 7
Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti
Nr.
CONTRACT
Realizarea/reactualizarea Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8×8 km şi a bazelor de date aferente – etapa
-
Părţile contractante:
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, denumit în continuare MADR, cu sediul în Bucureşti, B-dul. Carol I, nr. 2-4, sect. 3, tel. , fax. , cont , deschis la
, reprezentat legal prin domnul , Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în calitate de BENEFICIAR,
şi
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului-ICPA Bucureşti, denumit în continuare INCDPAPM-ICPA Bucureşti, cu sediul în Bucureşti, Bd. Mărăşti nr. 61, cod poştal 011464, sect. 1, tel. fax. , e-mail: office@icpa.ro, cod fiscal
, cont – Bucureşti, prin domnul , Director General, în calitate de EXECUTANT,
au convenit la încheierea prezentului contract.
-
Obiectul prezentului contract este: …………
-
Durata contractului: ………..
-
Valoarea contractului ………..
-
Drepturile şi obligaţiile părţilor
-
Executantul are următoarele drepturi:
Să solicite plata lucrărilor efectuate la termenele stabilite din prezentul contract.
-
Executantul are următoarele obligaţii:
-
să realizeze lucrările prevăzute în contract.
-
să execute lucrările conform cerinţelor impuse prin normele metodologice în vigoare (Ordinul MADR nr.
……).
-
să prezinte la recepţie Procesul verbal de avizare emis de INCDPAPM-ICPA Bucureşti.
-
să respecte termenele stabilite pentru executarea lucrării contractate.
-
să respecte cu bună-credinţă prevederile prezentului contract.
-
-
Beneficiarul are următoarele drepturi:
-
să desemneze membrii comisiei de recepţie a lucrărilor prevăzute în contract şi să comunice executantului în timp util componenţa comisiei.
-
să urmărească executarea contractului şi să colaboreze cu executantul pentru soluţionarea operativă a tuturor problemelor apărute în legătură cu prezentul contract.
-
să solicite, dacă este cazul, refacerea lucrării în concordanţă cu propunerile membrilor comisiei de recepţie a rezultatelor.
-
să utilizeze lucrările care rezultă din prezentul contract, în scopul pentru care au fost efectuate şi în conformitate cu legislaţia în vigoare
-
să solicite executantului transmiterea datelor, a informaţiilor şi a rezultatelor, conform prevederilor legale.
-
-
Beneficiarul are următoarele obligaţii:
Să achite factura reprezentând contravaloarea lucrărilor efectuate.
-
-
Recepţia lucrărilor efectuate de executant.
-
pe baza acţiunilor prevăzute în contract, executate pe faze, se întocmeşte Procesul-verbal de recepţie semnat de membrii comisiei de recepţie constituită conform art. 11 din Anexa nr. 4, precum şi de reprezentanţii executantului – în 3 (trei) exemplare, din care 2 (două) exemplare pentru beneficiar şi 1 (unul) pentru executant.
-
documentele realizate de executant, împreună cu Procesul-verbal de avizare emis de INCDPAPM-ICPA Bucureşti şi Procesul-verbal de recepţie, se vor prezenta la Direcţia Îmbunătăţiri Funciare şi Fond Funciar.
-
-
Plata
7.1 Decontarea lucrărilor se face la fiecare fază, pe baza facturii care va avea anexat devizul post-calcul şi procesul verbal de recepţie, în termen de 20 zile de la recepţia lucrării.
-
Certificarea facturii se face de către Direcţia Îmbunătăţiri Funciare şi Fond Funciar, pe baza Procesului- verbal de recepţie încheiat.
-
Valoarea decontării pe faze poate fi diferită faţă de cea prevăzută în devizul estimativ general, cu respectarea condiţiei ca la încheierea duratei contractului valoarea totală decontată să nu fie mai mare decât valoarea prevăzută în devizul estimativ general, iar obiectivele prevăzute în contract să fie realizate integral.
-
Valorile categoriilor de cheltuieli pentru diferite operaţiuni în cadrul fiecărei acţiuni se pot compensa între ele, în funcţie de condiţiile reale de realizare a obiectivelor, astfel încât suma lor să nu depăşească valoarea totală a acţiunii prevăzută în devizul estimativ.
-
Plata cheltuielilor se va face în limita sumelor alocate anual de la bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, conform art. 13 din Anexa nr. 4.
-
-
Dispoziţii finale
-
Anexele fac parte integrantă din prezentul contract.
-
-
Forţa majoră
-
Forţa majoră este constatată de o autoritate competentă.
-
Forţa majoră exonerează părţile contractante de îndeplinirea obligaţiilor asumate prin prezentul contract, pe toată perioada în care aceasta acţionează.
-
Îndeplinirea contractului va fi suspendată în perioada de acţiune a forţei majore, dar fără a prejudicia drepturile care li se cuveneau părţilor până la apariţia acesteia.
-
Partea contractantă care invocă forţa majoră are obligaţia de a notifica celeilalte părţi, imediat şi în mod complet, producerea acesteia şi de a lua orice măsuri care îi stau la dispoziţie în vederea limitării consecinţelor.
-
Dacă forţa majoră acţionează sau se estimează că va acţiona o perioadă mai mare de şase luni, fiecare parte va avea dreptul să notifice celeilalte părţi încetarea de plin drept a prezentului contract, fără ca vreuna dintre părţi să poată pretinde celeilalte daune/interese.
-
-
Soluţionarea litigiilor
În situaţia în care apar neînţelegeri între părţi, acestea vor încerca să le rezolve pe cale amiabilă, iar dacă în termen de 15 zile nu se înţeleg, vor apela la instanţa judecătorească competentă.
Prezentul contract de cercetare s-a întocmit în 3 (trei) exemplare, dintre care 1 (unul) pentru executant şi 2 (două) pentru beneficiar.
Întocmit în Bucureşti, la data de
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti
Ministru,
………………………..
Director General,
………………………..
Anexa nr. 7.2 la Anexa nr. 7
Localizarea siturilor din reţeaua de monitoring 8×8 km din judeţul ……….
Nr. sit |
Coordonate stereo |
Coordonate geografice |
||
X_STEREO_F |
Y_STEREO_F |
X_GEO |
Y_GEO |
|
Director General,
………………………..
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului-ICPA Bucureşti
Coordonator general,
………………………..
Anexa nr. 7.3 la Anexa nr. 7
Acţiunile şi valorile necesare pe faze pentru realizarea lucrărilor întreprinse în cadrul contractului nr.
………
privind realizarea/reactualizarea Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8×8 km, precum şi a bazelor de date aferente
Nr. crt. |
Activităţi |
Acţiuni |
Faza 1 |
Faza n |
Total pe acţiuni, (fără TVA) (lei) |
Total general (fără TVA) |
Director General,
………………………..
Director economic,
………………………..
Coordonator general,
………………………..
30
Anexa nr. 7.4 la Anexa nr. 7
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti
Realizarea Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8×8 km şi a bazelor de date aferente – etapa …..
-
Calculul valorilor pentru ora fizică medie pe formaţia de lucru – personal de cercetare, Activităţile 1, 2,3,4
Funcţii
Cota de participare
Salariu de bază, lei
Spor vechime
Spor doctorat,
lei
Salariu lunar (2+4+5), lei
Cote buget (2.25%), lei
Total (6+7), lei
Cota în formaţie, lei
%
lei
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
CS 1
CS 2
CS 3
CS
ASC
Total luna (170 ore)
Salariu mediu/oră
-
Calculul valorilor pentru ora fizică medie pe formaţia de lucru pentru tehnicieni şi muncitori, Activităţile 1, 2, 3,4
Funcţii |
Salariu de bază, lei |
Spor de vechime |
Spor laborator, lei |
Salariu lunar (1+3+4), lei |
Cote buget (2.25%), lei |
Total (5+6), lei |
Salariu orar, lei |
|
% |
lei |
|||||||
0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
|
Tehnicieni |
||||||||
Muncitori |
Director General,
………………………..
Director economic,
………………………..
Coordonator general,
………………………..
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti
Anexa nr. 7.5 la Anexa nr. 7
DEVIZ ESTIMATIV GENERAL
al acţiunilor întreprinse în cadrul contractului nr. privind realizarea/reactualizarea Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8x 8 km, precum şi a bazelor de date aferente
lei
Specificare |
Activitatea 1 |
Activitatea 2 |
Activitatea 3 |
Activitatea 4 |
Total activităţi |
|
A |
Cheltuieli directe (1+2) |
|||||
1 |
Cheltuieli de personal (1.1+1.2) |
|||||
1.1 |
Cheltuieli salariale, din care: |
|||||
1.1a |
Salarii |
|||||
1.1b |
Contribuţie asiguratorie în muncă |
|||||
1.2 |
Alte cheltuieli de personal (deplasări): |
|||||
1.2.1 |
Cazare |
|||||
1.2.2 |
Diurnă |
|||||
1.2.3 |
Transport |
|||||
2 |
Cheltuieli materiale |
|||||
B |
Cheltuieli indirecte |
|||||
C |
Total INCDPAPM-ICPABucureşti (A+B) |
|||||
D |
Terţi |
|||||
E |
Valoare totală (C+D) (făra TVA) |
|||||
F |
Valoare TVA |
|||||
Valoare totală contract (E+F) |
Director General,
31
………………………..
Director economic,
………………………..
Coordonator general,
………………………..
Anexa nr. 7.6 la Anexa nr. 7
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului-ICPA Bucureşti
DEVIZ ESTIMATIV
Realizarea Sistemului Naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8×8 km şi a bazelor de date aferente – etapa …..
Activitatea 1. Realizarea Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8×8 km şi a bazei de date aferente
Faza …
Lucrări de teren
Nr. |
Operaţiunea |
UM/ Ore fizice |
Preţ unitar, lei |
Valoare, lei |
1.1 |
Manoperă specialişti |
|||
1.2 |
Manoperă asistenţi |
|||
1.3 |
Manoperă muncitori |
|||
1.4 |
Total manoperă |
|||
1.5 |
Materiale |
|||
1.6 |
Deplasări |
|||
1.7 |
Total cheltuieli directe |
|||
1.8 |
Cheltuieli indirecte |
|||
1.9 |
Total cheltuieli INCDPAPM-ICPA Bucureşti |
|||
1.10 |
Terţi |
|||
1.11 |
Total teren |
Lucrări de birou
Nr. |
Operaţiunea |
UM/ Ore fizice |
Preţ unitar, lei |
Valoare, lei |
2 |
Lucrări de laborator |
|||
2.1 |
Manoperă specialişti |
|||
2.2 |
Manoperă muncitori |
|||
2.3 |
Total manoperă |
|||
2.4 |
Materiale |
|||
2.5 |
Total cheltuieli directe |
|||
2.6 |
Cheltuieli indirecte |
|||
2.7 |
Total lucrari de laborator |
|||
3 |
Lucrări de prelucrare şi interpretare a datelor |
|||
3.1 |
Determinări indirecte ale caracteristicilor fizice, hidrofice şi chimice ale solurilor |
|||
3.1.1 |
Manoperă specialişti |
|||
3.1.2 |
Manoperă asistenţi |
|||
3.2 |
Elaborare memoriu tehnico-ştiinţific |
|||
3.2.1 |
Manoperă specialişti |
|||
3.2.2 |
Manoperă asistenţi |
|||
3.3 |
Manoperă total (3.1.1+3.1.2+3.2.1+3.2.2) |
|||
3.4 |
Materiale |
|||
3.5 |
Total cheltuieli directe |
|||
3.6 |
Cheltuieli indirecte |
|||
3.7 |
Total lucrari de prelucrare si interpretare a datelor, elaborarea memoriu stiintific |
|||
Total General (=1.11+2.7+3.7) |
Activitatea 2. Întocmirea raportului privind starea solurilor din România pentru anul ….
Nr. |
Operaţiunea |
UM/ Ore fizice |
Preţ unitar, lei |
Valoare, lei |
Solul. Fond funciar al României. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor |
||||
1 |
Manoperă specialişti |
|||
2 |
Materiale |
|||
3 |
Total cheltuieli directe |
|||
4 |
Cheltuieli indirecte |
|||
5 |
Total cheltuieli |
Activitatea 3. Lucrări de încărcare-actualizare a bazei de date naţionale a unitatilor de sol-teren (BDUST) prin integrarea bazelor de date judeţene (BDJUST) realizate de către Oficiile judeţene de studii pedologice şi agrochimice (OSPA), precum şi acordarea de asistenţă tehnică OSPA pentru utilizarea software-ului de gestiune a BDUST/BDJUST, în anul ….
Faza …
Nr. |
Operaţiunea |
UM/ Ore fizice |
Preţ unitar, lei |
Valoare, lei |
1 |
Manoperă specialişti |
|||
2 |
Materiale |
|||
3 |
Total cheltuieli directe |
|||
4 |
Cheltuieli indirecte |
|||
5 |
Total cheltuieli |
Activitatea 4. Organizarea/compatibilizarea datelor din BDUST precum şi a informaţiilor din studiile pedologice şi de bonitare în vederea transpunerii acestora în sisteme informatice geografice.
Faza …
Nr. |
Operaţiunea |
UM/ Ore fizice |
Preţ unitar, lei |
Valoare, lei |
1 |
Manoperă specialişti |
|||
2 |
Materiale |
|||
3 |
Total cheltuieli directe |
|||
4 |
Cheltuieli indirecte |
|||
5 |
Total cheltuieli |
Director General,
………………………..
Director economic,
………………………..
Coordonator general,
………………………..
Anexa nr. 7.7 la Anexa nr. 7
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului-ICPA Bucureşti
Lista completă a preţurilor analizelor de sol
utilizate de INCDPAPM-ICPA Bucureşti şi OSPA judeţene*
Denumirea analizei |
Preţ (lei) |
Pregătirea probelor |
|
Condiţionare probe (uscare şi mojarare) |
12 |
Analize fizice de sol |
|
Analiza granulometrică (minimum 7 fracţiuni) |
|
– fără oxidarea materiei organice |
64 |
– cu oxidarea materiei organice |
80 |
O fracţiune suplimentară prin pipetare sau cernere |
8 |
Coeficientul de higroscopicitate |
16 |
Echivalentul umidităţii |
27 |
Carbonaţi |
27 |
Conţinutul de apă al solului uscat la aer = Umiditatea |
16 |
Conţinut de apă gravimetric (determinat la umiditatea din câmp) |
24 |
Determinări de cilindri |
115 |
– densitate aparentă |
32 |
– conductivitatea hidraulică saturată |
58 |
– rezistenţa la penetrare |
66 |
Densitatea aparentă (probă recoltată în pungă) |
32 |
Hidrostabilitate structurală (Agregate hidrostabile, dispersie, indice de instabilitate structurală) |
32 |
Rezistenţă la penetrare în camp (penetometrul cu arc + conţinut de apă) |
129 |
Capacitate de câmp (platformă, conţinut de apă, densitate aparentă) |
482 |
Analize chimice de sol |
|
Forme totale |
|
Humus |
39 |
Azot total |
66 |
Fosfor total |
58 |
Sulf total |
115 |
Materie organică prin calcinare |
19 |
Microelemente (Zn, Cu, Fe, Mn, Co, Cr, Ni, Cd, Pb, forme totale) |
|
Mineralizare |
216 |
Dozare, fiecare element |
19 |
Forme mobile |
|
pH |
12 |
Fosfor solubil în AL |
23 |
Potasiu solubil în AL |
19 |
Mangan activ |
29 |
Extracţie Zn, Cu, Fe, Mn, Pb, Cd |
31 |
Extracţie Cr, Ni, Co |
31 |
Extracţie Zn, Cu, FE, Mn, Pb, Cd (concentrare pentru probe de apă) |
38 |
Suspensii (în probe de apă) |
9 |
Dozare AA, fiecare element |
19 |
Fe Olson |
27 |
N-NO3 |
35 |
S-SO4 |
35 |
N-NH4 |
35 |
Calcar activ |
39 |
Forme schimbabile |
|
Aciditate hidrolitică (Ah) |
27 |
Aciditate totală (SH) |
39 |
Suma bazelor (SB) |
35 |
Aluminiu schimbabil |
35 |
Capacitatea totală de schimb cationic (T-NH4) |
47 |
Capacitatea totală de schimb cationic (TNa) |
62 |
Baze cu carbonaţi |
125 |
Denumirea analizei |
Preţ (lei) |
Baze fără carbonaţi |
74 |
Na schimbabil |
39 |
Calcar activ |
39 |
Fe Jouste – Pouget |
27 |
Săruri solubile |
|
Săruri solubile (extract, conţinut de anioni şi cationi) |
115 |
Conţinut total de săruri, determinat conductometric |
23 |
Na solubil |
12 |
Cloruri |
15 |
Sulfaţi |
15 |
Determinarea reziduurilor de pesticide |
|
Insecticide organo-clorurate = pesticide |
390 |
Erbicide |
390 |
PCB (compuşi bifenili-policloruraţi) |
461 |
Reziduu petrolier |
|
Total hidrocarburi =THP |
145 |
Fracţiuni petroliere |
655 |
Strat de produs petrolier |
9 |
AOX (hidrocarburi alfatice halogenate) = compuşi organici halogenaţi |
277 |
PAH (hidrocarburi aromatice polinuclare), 11 compuşi |
655 |
Fenoli |
193 |
Detergenţi |
193 |
Analize microbiologice |
|
Indice de colonizare (ciuperci) |
84 |
Determinări cantitative de bacterii |
99 |
Determinari calitative (taxonomice) de bacterii |
109 |
Determinări cantitative de fungi |
87 |
Determinari calitative (taxonomice) de fungi |
96 |
Respiraţia solului |
51 |
Biomasă bacteriană |
42 |
Biomasă fungică |
43 |
Biomasă microbiană totală |
39 |
Rata de mineralizare a azotului organic |
55 |
Indicele de diversitate microbiană |
121 |
Determinări de fitopatogeni |
135 |
Analize chimice de plante |
|
Mineralizare uscată |
88 |
Dozări fosfor |
19 |
Dozare Zn, Cu, Fe, Mn, Ca, Mg, fiecare element |
19 |
Azot total |
66 |
Azot nitric (N-NO3) |
31 |
Pigmenţi clorofilieni |
58 |
Activitate nitratreductazică |
62 |
Analize speciale |
|
PNA (putere de neutralizare amendament) |
40 |
*) Preţurile analizelor de laborator sunt valabile pentru anul 2021 şi se vor actualiza în funcţie de indicele de inflaţie şi de preţurile reactivilor.
Director General,
………………………………
Director economic,
…………………………………..
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului-ICPA Bucureşti
Anexa nr. 7.8 la Anexa nr. 7
Lista estimativă a analizelor de sol şi preturile acestora- Activitatea 1 Etapa …..
Denumirea analizei |
Preţ (lei) |
Nr. probe |
Total (lei) |
Pregătirea probelor |
Uscare şi mojarare |
|||
Analize fizice de sol |
|||
Analiza granulometrică (minimum 7 fracţiuni) |
|||
Umiditatea + coeficientul de higroscopicitate |
|||
Carbonaţi |
|||
Determinări pe cilindri |
|||
Hidrostabilitate structurala |
|||
Analize chimice de sol |
|||
Forme totale |
|||
Humus |
|||
Azot total |
|||
Microelemente (Zn, Cu, Mn, Co, Ni, Cd, Pb, forme totale) |
|||
Mineralizare |
|||
Dozare fiecare element |
|||
Forme mobile |
|||
pH |
|||
Fosfor solubil în AL |
|||
Potasiu solubil în AL |
|||
Forme schimbabile |
|||
Aciditate hidrolitică (Ah) |
|||
Aciditate totală (SH) |
|||
Suma bazelor (SB) |
|||
Capacitatea totală de schimb cationic (T-NH4) |
|||
Capacitatea totală de schimb cationic (TNa) |
|||
Na schimbabil |
|||
Săruri solubile |
|||
Săruri solubile (extract, conţinut de anioni şi cationi) |
|||
Conţinut total de săruri, determinat conductometric |
|||
Na solubil |
|||
Cloruri |
|||
Sulfaţi |
|||
Total |
Director General,
………………………..
Director economic,
………………………..
Coordonator general,
………………………..
Anexa nr. 7.9 la Anexa nr. 7
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului-ICPA Bucureşti
LISTA SPECIALIŞTILOR
implicaţi în realizarea “Realizarea/reactualizarea Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8×8 km şi a bazelor de date aferente – etapa ….” 1)
Nr. crt.
Funcţia în
Numele şi prenumele INCDPAPM-ICPA
Funcţia în cadrul proiectului
Bucureşti
1)La această listă se adaugă un număr de (tehnicieni, laboranţi, muncitori) cu diverse specializări.
Director General,
………………………..
Director economic,
………………………..
Coordonator general,
………………………..
Institutul National de Cercetare- Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protectia Mediului- ICPA Bucureşti
Anexa nr. 7.10 la Anexa nr. 7
Se solicită decontarea de către
M.A.D.R a sumei de ……………….
lei conform devizului postcalcul
SE APROBĂ, DIRECTOR GENERAL
AVIZAT, DIRECTOR ECONOMIC
LS
Nr.
PROCES VERBAL DE AVIZARE INTERNĂ
Comisia de avizare constituită prin Decizia nr. luând în examinare lucrările efectuate de
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului-ICPA Bucureşti la contractul nr. încheiat cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Direcţia
Generala Buget, Finanţe şi Fonduri Europene, Direcţia Îmbunătăţiri Funciare şi Fond Funciar, privind Realizarea Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8×8 km şi a bazelor de date aferente – etapa ….., Faza cuprinzând urmatoarele activităţi:
a constatat următoarele:
-
Lucrările executate corespund clauzelor contractuale;
-
Existenţa situaţiei de plată şi a devizului postcalcul pentru lucrările executate;
-
Concluziile lucrării şi principalele rezultate obţinute, inclusiv datele tehnice, ştiinţifice etc. care să le susţină sunt prezentate în lucrările anexate.
Comisia AVIZEAZĂ FAVORABIL lucrările şi consideră că pot fi prezentate comisiei de recepţie a rezultatelor obţinute.
COMISIA DE AVIZARE:
Preşedinte Membri
Secretar
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti
Anexa nr. 7.11 la Anexa nr. 7
DEVIZ POSTCALCUL
al acţiunilor întreprinse în cadrul contractului nr. privind
realizarea/reactualizarea Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8x 8 km, precum şi a bazelor de date aferente
lei
Specificare
Activitatea 1
Activitatea 2
Activitatea 3
Activitatea 4
Total activităţi
A
Cheltuieli directe (1+2)
1
Cheltuieli de personal (1.1+1.2)
1.1
Cheltuieli salariale, din care:
1.1a
Salarii
1.1b
Contribuţie asiguratorie în muncă
1.2
Alte cheltuieli de personal (deplasări):
1.2.1
Cazare
1.2.2
Diurnă
1.2.3
Transport
2
Cheltuieli materiale
B
Cheltuieli indirecte
C
Total INCDPAPM-ICPABucureşti (A+B)
D
Terţi
E
Valoare totală (C+D) (fără TVA)
F
Valoare TVA
Valoare totală contract (E+F)
Director General,
………………………..
Director economic,
………………………..
Coordonator general,
………………………..
38
Anexa nr. 7.12 la Anexa nr. 7
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului-ICPA Bucureşti
SITUA,IE DE PLATĂ
Realizarea Sistemului Naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8×8 km şi a bazelor de date aferente – etapa ….
Activitatea 1. Realizarea Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8×8 km şi a bazei de date aferente
Faza …
Lucrări de teren
Nr.
Operaţiunea
UM/ Ore fizice
Preţ unitar, lei
Valoare, lei
1.1
Manoperă specialişti
1.2
Manoperă asistenţi
1.3
Manoperă muncitori
1.4
Total manoperă
1.5
Materiale
1.6
Deplasări
1.7
Total cheltuieli directe
1.8
Cheltuieli indirecte
1.9
Total cheltuieli INCDPAPM-ICPA Bucureşti
1.10
Terţi
1.11
Total teren
Lucrări de birou
Nr.
Operaţiunea
UM/ Ore fizice
Preţ unitar, lei
Valoare, lei
2
Lucrări de laborator
2.1
Manoperă specialişti
2.2
Manoperă muncitori
2.3
Total manoperă
2.4
Materiale
2.5
Total cheltuieli directe
2.6
Cheltuieli indirecte
2.7
Total lucrari de laborator
3
Lucrări de prelucrare şi interpretare a datelor
3.1
Determinări indirecte ale caracteristicilor fizice,
hidrofice şi chimice ale solurilor
3.1.1
Manoperă specialişti
3.1.2
Manoperă asistenţi
3.2
Elaborare memoriu tehnico-ştiinţific
3.2.1
Manoperă specialişti
3.2.2
Manoperă asistenţi
3.3
Manoperă total (3.1.1+3.1.2+3.2.1+3.2.2)
3.4
Materiale
3.5
Total cheltuieli directe
3.6
Cheltuieli indirecte
3.7
Total lucrari de prelucrare si interpretare a
datelor, elaborarea memoriu stiintific
Total General (=1.11+2.7+3.7)
Activitatea 2. Întocmirea raportului privind starea solurilor din România pentru anul ….
Nr.
Operaţiunea
UM/ Ore fizice
Preţ unitar, lei
Valoare, lei
Solul. Fond funciar al României. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor
1
Manoperă specialişti
2
Materiale
3
Total cheltuieli directe
4
Cheltuieli indirecte
5
Total cheltuieli
Activitatea 3. Lucrări de încărcare-actualizare a bazei de date naţionale a unitatilor de sol-teren (BDUST) prin integrarea bazelor de date judeţene (BDJUST) realizate de către Oficiile judeţene de studii pedologice şi agrochimice (OSPA), precum şi acordarea de asistenţă tehnică OSPA pentru utilizarea software-ului de gestiune a BDUST/BDJUST, în anul ….
Faza …
Nr.
Operaţiunea
UM/ Ore fizice
Preţ unitar, lei
Valoare, lei
1
Manoperă specialişti
2
Materiale
3
Total cheltuieli directe
4
Cheltuieli indirecte
5
Total cheltuieli
Activitatea 4. Organizarea/compatibilizarea datelor din BDUST precum şi a informaţiilor din studiile pedologice şi de bonitare în vederea transpunerii acestora în sisteme informatice geografice.
Faza …
Nr.
Operaţiunea
UM/ Ore fizice
Preţ unitar, lei
Valoare, lei
1
Manoperă specialişti
2
Materiale
3
Total cheltuieli directe
4
Cheltuieli indirecte
5
Total cheltuieli
Director General,
………………………..
Director economic,
………………………..
Coordonator general,
………………………..
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului-ICPA Bucureşti
Anexa nr. 7.13 la Anexa nr. 7
Lista analizelor de sol şi preţurile acestora – Activitatea 1 Etapa ….
Denumirea analizei
Preţ (lei)
Nr. probe
Total (lei)
Pregătirea probelor
Uscare şi mojarare
Analize fizice de sol
Analiza granulometrică (minimum 7 fracţiuni)
Umiditatea + coeficientul de higroscopicitate
Carbonaţi
Determinări pe cilindri
Hidrostabilitate structurala
Analize chimice de sol
Forme totale
Humus
Azot total
Microelemente (Zn, Cu, Mn, Co, Ni, Cd, Pb, forme
totale)
Mineralizare
Dozare fiecare element
Forme mobile
pH
Fosfor solubil în AL
Potasiu solubil în AL
Forme schimbabile
Aciditate hidrolitică (Ah)
Aciditate totală (SH)
Suma bazelor (SB)
Capacitatea totală de schimb cationic (T-NH4)
Capacitatea totală de schimb cationic (TNa)
Na schimbabil
Săruri solubile
Săruri solubile (extract, conţinut de anioni şi
cationi)
Conţinut total de săruri, determinat conductometric
Na solubil
Cloruri
Sulfaţi
Total
Director General,
………………………..
Director economic,
………………………..
Coordonator general,
………………………..
MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE
Nr. contract: ……. Faza …..
Valoarea: lei
Anexa nr. 7.14 la Anexa nr. 7
PROCES VERBAL DE RECEPŢIE A REZULTATELOR
Nr. / Data
Comisia constituită în temeiul prevederilor art. … din Ordinul …… şi formată din membrii nominalizaţi de instituţiile prevăzute în acelaşi ordin s-a întrunit pentru recepţia lucrărilor efectuate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului -ICPA Bucureşti în cadrul contractului nr. …… privind Realizarea/reactualizarea Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8×8 km şi a bazelor de date aferente – etapa …., Faza
….. cuprinzând următoarele activităţi:
Comisia de avizare a constatat următoarele:
-
Lucrările au fost avizate de comisia de avizare internă a unităţii executante conform procesului verbal de avizare internă nr. ……
-
Lucrările executate corespund din punct de vedere ştiinţific, tehnic – cantitativ şi calitativ cu obiectivele din contract, se confirmă pe răspunderea noastră şi SE RECEPŢIONEAZĂ.
-
Suma de plată reprezentând valoarea lucrărilor este de ……… conform devizului postcalcul şi PROPUNE DECONTAREA în contul nr. ………………………………………….
-
Prezentul proces-verbal s-a încheiat în 3 (trei) exemplare, toate cu valoare de original, din care 2 (două) exemplare se predau la MADR şi 1 (un) exemplar executantului.
COMISIA DE RECEPŢIE
Preşedinte
Membri
Secretar Executant
Nr. ……… din …………………
CONTRACT-CADRU
Anexa nr. 7.15 la Anexa nr. 7
pentru întocmirea şi finanţarea studiilor pedologice şi agrochimice necesare realizării şi reactualizării Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultură
Părţile contractante
Între Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice
…………………………………………………………………, denumit în continuare executant, cu
sediul în …………………………………, str. ……………………………. nr. …….., cod poştal
………………., judeţul ………………………………., având cont de virament nr.
……………………….. deschis la ……………………., cod fiscal nr. , reprezentat
prin …………………………………., director, şi ……………………………………….., contabil-şef,
pe de o parte, şi
Direcţia Generală pentru Agricultură a Judeţului , denumită în
continuare beneficiar, cu sediul în …………………………………………, str.
………………………………. nr. ……., cod poştal , cod fiscal
nr. …………………………………….., reprezentat prin ,
director, şi …………………………………, contabil-şef, pe de altă parte, se încheie prezentul contract.
-
Obiectul contractului
Obiectul prezentului contract îl reprezintă
……………………………………………………………………………………………………………….
……………………….
……………………………………………………………………………………………………………….
……………………….
Fazele, termenele de execuţie, predare şi recepţionare a studiului, precum şi condiţiile de realizare sunt prevăzute în prezentul contract.
-
Durata contractului
Contractul se încheie pe perioada de realizare a lucrării contractate de către părţi, după cum urmează:
-
faza de teren, cu termen de realizare ;
-
faza de birou în care sunt incluse: faza de laborator, redactarea memoriului tehnic şi cartografia, cu termen de realizare ;
-
termenul final de prezentare la recepţie ……………………………………
Înainte cu 5 zile de termenele stabilite va fi anunţat secretarul comisiei de avizare, care va contacta beneficiarul şi membrii comisiei de avizare în vederea stabilirii de comun acord a termenului în cadrul căruia se face recepţia lucrărilor prezentate, termen care nu va depăşi 3 zile de la prezentarea lucrărilor pentru recepţie.
Beneficiarul are următoarele drepturi:
-
să solicite ca lucrările prezentate la recepţie să corespundă standardelor impuse prin normele metodologice în vigoare;
-
să utilizeze documentaţia ce rezultă din executarea prezentului contract, după recepţionarea şi achitarea integrală în scopul pentru care a fost întocmită;
-
să solicite executantului să desemneze un responsabil de lucrare care să colaboreze la soluţionarea operativă a tuturor problemelor apărute în legătură cu prezentul contract.
-
-
Valoarea contractului
Valoarea estimată a contractului este de lei, conform devizului estimativ întocmit de
executant şi anexat la prezentul contract.
Decontarea studiului pe faze de execuţie (teren, birou) sau în totalitate cu valoarea înscrisă în procesul- verbal de recepţie se va face în proporţie de 100%, în termen de două zile de la virarea sumei de către ordonatorul principal de credit.
-
Obligaţiile şi drepturile părţilor contractante Executantul are următoarele obligaţii:
-
să respecte termenele stabilite pentru executarea lucrării contractate;
-
să aducă la cunoştinţa beneficiarului colectivul de specialişti desemnat să execute lucrările contractate;
-
să execute lucrările conform cerinţelor impuse prin normele metodologice în vigoare;
-
să avizeze intern lucrările executate;
-
să pună la dispoziţia beneficiarului toate datele solicitate de acesta în scopul pentru care s-a executat lucrarea;
-
să prezinte lucrarea pe faze sau în totalitate în forma de prezentare prevăzută de normele de conţinut aprobate prin legislaţia în vigoare;
-
să respecte cu bună-credinţă prevederile prezentului contract. Beneficiarul are următoarele obligaţii:
-
să respecte termenele stabilite pentru recepţia şi achitarea lucrărilor;
-
să împuternicească, prin act intern specific, un responsabil pentru buna derulare a contractului, care să urmărească executarea acestuia şi să colaboreze cu executantul pentru soluţionarea operativă a tuturor problemelor apărute în legătură cu prezentul contract;
-
să respecte cu bună-credinţă prevederile prezentului contract. Executantul are următoarele drepturi:
-
să prezinte responsabilului beneficiarului problemele tehnice şi de altă natură apărute în cursul derulării prezentului contract şi să îi solicite sprijinul, în limitele competenţelor;
-
să solicite plata studiilor efectuate în termenele stabilite în prezentul contract.
-
-
Procedura de recepţie a lucrărilor
La înştiinţarea beneficiarului despre intenţia de înaintare spre recepţie a lucrării, pe faze sau în totalitate, executantul este obligat:
-
să deţină lucrarea pe faze sau în totalitate, în forma prevăzută în normele metodologice aprobate prin legislaţia în vigoare;
-
să convoace responsabilul de lucrare şi să ia toate măsurile ca acesta să fie prezent la data şi locul stabilite pentru recepţie;
-
să asigure toate condiţiile pentru recepţia lucrării.
La primirea înştiinţării despre intenţia de recepţionare a lucrării contractate, pe faze sau în totalitate, beneficiarul este obligat:
-
să convoace responsabilul de lucrare desemnat şi membrii comisiei de avizare şi să ia toate măsurile pentru ca aceştia să fie prezenţi la data şi locul prevăzute pentru recepţie;
-
să asigure toate condiţiile pentru recepţia lucrării;
-
să comunice executantului data şi ora concretă la care va avea loc recepţia lucrării, cu respectarea termenelor prevăzute în prezentul contract.
Avizarea lucrării se face conform normelor metodologice de întocmire şi în ceea ce priveşte respectarea normelor tehnice de încadrare în tip de studiu şi categorie de complexitate.
Lucrarea avizată se recepţionează şi se întocmeşte proces-verbal de recepţie, pe baza căruia se efectuează decontarea contravalorii înscrise în procesul-verbal de recepţie.
-
-
Dispoziţii finale
Contractul se încheie individual pentru fiecare studiu pe total (teren şi birou). Pe faze, acesta se poate derula ca execuţie, predare şi decontare în termen de 2 ani calendaristici, în condiţiile prevăzute prin prezentul contract. Pe parcursul derulării contractului, în funcţie de cerinţele beneficiarului sau de alte cauze obiective, pot apărea modificări printr-un act adiţional la prezentul contract.
Valoarea contractului, prevăzută la pct. IV, s-a calculat pe baza devizului estimativ şi urmează să fie actualizată la recepţia lucrării, conform situaţiei de plată. Valoarea finală ce se va achita este cea fixată în procesul-verbal de recepţie. Nerespectarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale atrage răspunderea părţii în culpă, în conformitate cu legea. Eventualele litigii sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti.
În cazul în care finalizarea lucrărilor, pe etape sau în totalitate, devansează termenele din contract, executantul va anunţa beneficiarul şi membrii comisiei judeţene de avizare cu 5 zile înainte despre prezentarea pentru recepţia lucrărilor executate.
Director executiv DAJ,
…………………………..
Contabil-şef,
………………..
Director OSPA,
……………………..
Contabil-şef,
…………………………………..
Anexa nr. 7.16 la Anexa nr. 7
DEVIZ
estimativ la încheierea contractului Executant ……………………………….
Beneficiar ……………………………….
Denumirea lucrării: Studiu pedologie şi agrochimic necesar realizării şi reactualizării Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură
Teritoriul administrativ: ……………………………….
Suprafaţa ha: ……………………………….
Scara: ……………………………….
Complexitatea …………………………….. ha ……………… ha ……………… Contract nr. ………………………………
Valoarea devizului estimativ (mii lei): Teren ……………………………………….
Birou ……………………………………….
Total ………………………………………..
Specificare |
Cod |
U/M |
Cantitatea (nr. ) |
Preţul unitar |
Valoarea (mii lei) |
|
1. Manoperă specialist |
teren |
1 |
O.M.C. |
|||
birou |
2 |
O.M.C. |
||||
2. Manoperă tehnician |
teren |
3 |
O.M.C. |
|||
birou |
4 |
|||||
3. Manoperă |
muncitor |
5 |
O.F.m. |
|||
cartograf |
6 |
O.F.c. |
||||
4. Total manoperă |
teren |
7 |
* |
* |
* |
|
birou |
8 |
* |
* |
|||
5. Cote cheltuieli indirecte |
Teren 60% x cod 7 |
9 |
* |
* |
||
Birou 50% x cod 8 |
10 |
* |
* |
* |
||
6. Transport teren |
64% x cod 1 |
11 |
* |
* |
* |
|
7. Total |
Faza teren |
12 |
* |
* |
* |
|
Faza birou |
13 |
* |
* |
* |
||
8. Laborator |
14 |
probe |
||||
9. Total teren |
15 |
* |
* |
* |
||
10. Total birou |
16 |
* |
* |
* |
||
11. Tarif avizare (2%) |
17 |
* |
* |
|||
12. TOTAL STUDIU: |
18 |
* |
* |
* |
||
14. TOTAL GENERAL: |
Director OSPA,
…………………………
Contabil OSPA,
…………………………
Anexa nr. 7.17 la Anexa nr. 7
SITUAŢIA DE PLATĂ
pentru decontarea studiilor pedologice şi agrochimice, precum şi pentru realizarea/reactualizarea Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură
Beneficiar: Direcţia pentru Agricultură a Judeţului ………………………………..
Lucrarea: Studiu pedologie şi agrochimie elaborat în vederea realizării şi reactualizării Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură
Teritoriul administrativ: ………………………….. judeţul ……………………………. Faza ………………….
Scara …………………
Categoria de complexitate ……………. Suprafaţa ………………………….
Nr. crt. |
Operaţiunea |
U/M |
Cantitatea |
Preţul unitar |
Valoarea (lei) |
|||
Denumire |
Simbol |
|||||||
A. |
Faza teren |
|||||||
1. |
Manoperă specialist la faza de teren-pedologie |
Tabelul 5 |
OMC |
|||||
Astupat profilul de sol |
1.2.2.1.1. |
|||||||
2. |
Deplasare OSPA-TC |
1.2.2.1.1. d |
OMC |
|||||
3. |
Control tehnic |
1.2.2.1.1. c |
OMC |
|||||
4. |
Manoperă recoltat probe de sol (probe agrochimice maximum o probă/25 ha, plus probe recoltate în cilindri) |
0,25 OMC/probă în structură deranjată şi 0,5 OMC în structură nederanjată |
OMC |
|||||
5. |
Alte sporuri şi reduceri |
1.2.2.1.1. |
OMC |
|||||
Total specialist |
♦ |
OMC |
||||||
6. |
Manoperă executat profiluri de sol – faza teren |
Tabelul 3 bis |
Ofm |
|||||
7. |
Astupat profile de sol |
1.2.2.1.1. f |
Ofm |
|||||
Total manopera (muncitor) |
executant |
Ofm |
||||||
Total manoperă |
* |
|||||||
8. |
Cotă cheltuieli de transport (64% din manopera specialist pedologie) |
5.d |
* |
|||||
9. |
Cotă cheltuieli indirecte (60% din valoarea manoperei)* |
2.6.1.f |
* |
|||||
Total cheltuieli |
* |
* |
||||||
TOTAL TEREN |
* |
* |
||||||
B. |
Faza birou |
|||||||
10. |
Manoperă specialist pedologie |
Tabelul 10. 11 |
OMC |
|||||
11. |
– pct. 1. 3: |
1.2.2.2.1. a |
OMC |
|||||
– pct. 2, 4; reducere) |
(coeficient |
1.2.2.2.1 b |
OMC |
|||||
12. |
Alte sporuri şi reduceri |
1.2.2.1.1 |
OMC |
|||||
13. |
Manoperă specialist bonitare (jumătate din suprafaţă) |
Tabelul pct. 3, 4 |
10. |
11 |
OMC |
|||
14. |
Manoperă lucrari tehnice birou |
0,15OMC/probă |
OMC |
|||||
Total manoperă specialist |
||||||||
15. |
Manoperă cartografie studiu pedologie |
Tabelul 13 |
Ofc |
|||||
16. |
Manoperă cartograf pentru bonitare |
Tabelul 13 |
OFc |
|||||
Total cartografie |
* |
Total manoperă faza birou |
* |
|||||
17. |
Cotă cheltuieli indirecte (50% din valoarea manoperei) |
2.6.1l.f |
* |
|||
Total cheltuieli |
* |
|||||
Total faza birou |
* |
* |
Nr. crt. |
Specificare |
SCS II A, B |
U/M |
Nr. probă |
Lei/probă |
Valoarea *(lei) |
A. Analize laborator |
||||||
1. |
Pregătit probe |
|||||
2. |
pH (în apă) |
|||||
3. |
Săruri solubile |
|||||
4. |
Reziduu fix |
|||||
5. |
Sodiu schimbabil |
|||||
6. |
Suma bazelor |
|||||
7. |
Aciditatea hidrolitică |
|||||
8. |
Aciditatea totală |
|||||
9. |
Carbonaţi |
|||||
10. |
Humus |
|||||
11. |
Azot – total |
|||||
12. |
Materie organică |
|||||
13. |
Fosfor solubil AL |
|||||
14. |
Potasiu solubil AL |
|||||
15. |
Aluminiu mobil |
|||||
16. |
Analiza granulometrică |
|||||
17. |
Umiditatea la 105°C |
|||||
18. |
Coeficient higroscopicitate |
|||||
19. |
Greutate volumetrică |
|||||
20. |
Echivalent umiditate |
|||||
21. |
Conductivitate hidraulică |
|||||
22. |
Rezistenţa la penetrare |
|||||
23. |
Mineralizare |
|||||
24. |
Calciu |
|||||
25. |
Magneziu |
|||||
26. |
Sodiu |
|||||
27. |
Potasiu |
|||||
28. |
Cloruri |
|||||
29. |
Sulfaţi |
|||||
30. |
Bicarbonaţi |
|||||
31. |
Alte analize |
|||||
32. |
Calcul buletine şi indici |
22,07 |
||||
B. |
TOTAL LABORATOR |
|||||
B. |
TOTAL BIROU |
|||||
A. |
Faza teren |
|||||
B. |
Faza birou |
|||||
C. |
Tarif avizare (2% din deviz) |
|||||
TOTAL GENERAL: |
Cheltuielile indirecte sunt cote procentuale. Acestea includ materiale, deplasări, diurna, alte chletuieli, conform SCS/1982.
*Se utilizează tarifele analizelor de laborator prevăzute în Anexa nr. 7.7 la Anexa nr. 7.
Aprobat
Director OSPA,
…………………………
Verificat Contabil,
…………………………
Anexa nr. 7.18 la Anexa nr. 7
PROCES-VERBAL DE AVIZARE
Nr. ………. din …………………………………..
Comisia constituită conform Deciziei nr. ………………………. din
. , în vederea avizării lucrării
. ,
……………………………………………………………………………………………………………….
……………………….
având următoarea componenţă:
. ,
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………. în urma verificării lucrării a constatat următoarele:
-
Condiţiile de cantitate şi calitate au fost/nu au fost îndeplinite.
-
Preţurile şi tarifele din situaţia de plată au fost/nu au fost corect stabilite.
-
Termenul de predare a fost/nu a fost respectat.
-
Propuneri:
……………………………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………….
În urma celor constatate comisia avizează/nu avizează lucrarea.
Membrii comisiei de avizare: (numele şi prenumele) Secretar,
……………………
Semnătura
Preşedinte,
……………………
:
Direcţia pentru Agricultură a Judeţului
…………………………………………………………………….. Nr. ……………….din ……………………
Anexa nr. 7.19 la Anexa nr. 7
Oficiul de Studii Pedologice al Judeţului
……………………….
Nr. din
……………………………
PROCES-VERBAL DE RECEP,IE
Subsemnaţii: …………………………………….., director OSPA,
…………………………………………., contabil OSPA, judeţul ,
executant, şi ………………………………., director executiv DAJ, ,
contabil-şef DAJ, judeţul , beneficiar.
În Contractul nr. ……………………. din am procedat primul la predarea
şi secundul la primirea lucrării: Studiu pedologic şi agrochimic întocmit în vederea realizării şi reactualizării Sistemului de monitorizare sol-teren pentru agricultură, pentru teritoriul administrativ
………………………………., în suprafaţă de …………………… ha, categoria de complexitate
…………………….. ha …………… şi …………….. ha …………………… la scara de lucru:
………………. ha şi ha.
-
predat şi recepţionat faza în totalitate.
Din verificări se constată:
-
Condiţiile de cantitate şi calitate au fost îndeplinite, lucrarea şi, respectiv, situaţia de plată au fost avizate de către comisia de avizare.
-
Termenul de predare a fost respectat.
-
Alte prevederi contractuale au fost respectate în totalitate.
-
Concluzii
Lucrarea ce face obiectul predării-preluării se declară recepţionată şi urmează să fie decontată 100% contravaloarea acesteia de lei, conform situaţiei de plată anexate.
Plata se face din contul beneficiarului nr. …………………………………….., deschis la Trezoreria
……………………………………………., în baza procesului-verbal de recepţie şi a facturii-talon emise de executant.
Drept care s-a încheiat prezentul proces-verbal în ………………. exemplare, dintre care ………… pentru executant.
Data ………………………
Am predat
Director,
………………
Contabil,
……………………..
Am primit
Director executiv,
………………………..
Contabil-şef,
…………………..