Notă …
Conținute de ORDINUL nr. 941/4.362/2019, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 622 din 26 iulie 2019.

ANEXA Nr. 1

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

CHIRURGIE STOMATOLOGICĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ

Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

CHIRURGIE STOMATOLOGICĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ

Proiect elaborat în conformitate cu recomandările UEMS menţionate în

Contractul "Twinning Light" RO 2002/IB/OT-03 TL RO 2002/000-586.03.01

Elaborat sub coordonarea:

Prof.Univ.Dr. Alexandru BUCUR, U.M.F. "Carol Davila" Bucureşti Prof.Univ.Dr.Mihaela BĂCIUŢ, U.M.F. "Iuliu Haţieganu" Cluj-Napoca Prof.Univ.Dr.Grigore BĂCIUŢ, U.M.F. "Iuliu Haţieganu" Cluj-Napoca

2019

1. 1. Definiţie

   Specialitatea de Chirurgie Stomatologică şi Maxilo-Facială cuprinde tratamentul chirurgical al părţilor moi cervico-faciale, al oaselor craniului visceral, al glandelor salivare, articulaţiei temporo- mandibulare, diformităţilor şi malformaţiilor cranio-faciale, plastia reconstructivă în sfera orală şi maxilo-facială şi tratamentul chirurgical al afecţiunilor dento-parodontale (incluzând şi specialitatea de chirurgie dento-alveolară).

   Specialitatea de Chirurgie Stomatologică şi Maxilo-Facială se ocupă cu:

   •  studiul, prevenirea şi tratamentul chirurgical al afecţiunilor dento-parodontale şi ale complicaţiilor acestora, incluzând şi chirurgia dento-alveolară: chirurgia endodontică, chirurgia parodontală, chirurgia preprotetică, inserarea implanturilor dentare şi mărirea ofertei osoase, accidentele de erupţie ale dinţilor, traumatismele dento-parodontale

   •  tratamentul traumatismelor maxilo-mandibulare şi ale părţilor moi ale cavităţii orale şi cervico- faciale

   •  tratamentul infecţiilor cavităţii orale şi cervico-maxilo-faciale

   •  tratamentul tumorilor benigne ale părţilor moi şi osoase cervico-maxilo-faciale

   •  tratamentul tumorilor maligne ale părţilor moi şi osoase ale cavităţii orale şi regiunii cervico- maxilo-faciale

   •  tratamentul afecţiunilor glandelor salivare şi ale articulaţiei temporo-mandibulare,

   •  tratamentul diformităţilor şi malformaţiilor congenitale ale feţei şi maxilalelor,

   •  tratamentul durerii în teritoriul cavităţii orale şi regiunii cervico-maxilo-facială,

   •  plastia reconstructivă după defecte ale cavităţii orale şi regiunii cervico-maxilo-faciale,

   •  patologia sinusului maxilar de cauză dentară,

   •  procedee de terapie estetică cervico-facială,

   •  patologia chirurgicală a ATM etc.

     Stagiul de bază se va desfăşura doar în Secţiile Clinice Universitare de Chirurgie Orală şi Maxilo-Facială, iar comisia de examen pentru obţinerea titlului de medic specialist va fi formată din cadre didactice ce sunt şi medici primari/specialişti în Chirurgie Oro-Maxilo-Facială.

     Înscrierea la rezidenţiat se face pe grupa de specialităţi medico-dentare, pentru absolvenţii care deţin licenţa în Medicina dentară (Stomatologie), fiind similară cu specialitatea de Chirurgie Orală şi Maxilo-Facială.

2. 2. Durata: 5 ani

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20 – 30%, restul de 70 – 80% fiind dedicată activităţilor şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o data pe an), are loc o evaluare de etapă.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log – book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi educaţie medicală continuă în specialitate

3A. Structura stagiilor de pregătire în rezidenţiat

3A.1. Etapa de angajare: luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spital şi clinica repartizată, fixarea planului de activitate

3A.2. Stagiul de Chirurgie generală: 12 luni 3A.3. Stagiul de O.R.L.: 1 lună

3A.4. Stagiul de Chirurgie Plastică, Estetică şi Microchirurgie Reconstructivă: 4 luni 3A.5. Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună

3A.6. Stagiul de Bioetică: ½ lună

3A.7. Stagiul de Chirurgie Stomatologică şi Maxilo-Facială*: 3 ani 5 luni şi 1 săptămână (anii II, III, IV, V)

3A.8 Modulul de Elemente Juridice Medicale şi Malpraxis Medical: o săptămână

*În secţiile clinice de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială, acreditate de Ministerul Sănătăţii, sub îndrumarea medicilor şefi secţie/clinică, medicii rezidenţi se vor familiariza cu activităţile practice de chirurgie Stomatologică şi Maxilo-Facială, completându-şi în acelaşi timp şi cunoştinţele teoretice, pentru a se alinia standardelor internaţionale ale patologiei specifice.

3B. Ordinea de rotaţie a stagiilor de rezidenţiat:

Anul I: Chirurgie Generală: 12 luni Anul II: 1) O.R.L.: 1 lună

1. 2) Chirurgie Plastică, Estetică şi Microchirurgie Reconstructivă: 4 luni

2. 3) Neurochirurgie: 1 lună

3. 4) Bioetică: ½ lună

4. 5) Chirurgie Stomatologică şi Maxilo-Facială: 5 ½ luni

Anul III: Modul Elemente Juridice Medicale şi Malpraxis Medical: 1 săptămână Chirurgie Stomatologică şi Maxilo-Facială: 11 luni şi 3 săptămâni

Anul IV: Chirurgie Stomatologică şi Maxilo-Facială: 12 luni Anul V: Chirurgie Stomatologică şi Maxilo-Facială: 12 luni

1. 4. Programul de activitate teoretică şi practică pe ani de pregătire

   1. 4.1. Anul I

      1. 4.1.1. Cuprinde stagiu clinic de Chirurgie Generală: 12 luni

         1. 4.1.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:

            1. 4.1.1.1.1. Cursuri:

               1. 1. Tehnici de asepsie şi antisepsie în chirurgia generală

               2. 2. Instrumentarul de chirurgie generală şi folosirea lui

               3. 3. Tehnici de drenaj

               4. 4. Tehnici de sutură

               5. 5. Tehnica pansamentului

               6. 6. Tratamentul plăgilor. Profilaxia infecţiei tetanice

               7. 7. Tratamentul infecţiei acute localizate (abces cald, furuncul)

               8. 8. Tehnici de anestezie loco-regională

               9. 9. Resuscitarea cardiorespiratorie

               10. 10. Tehnici de hemostază medicală şi chirurgicală

               11. 11. Arsurile, degerăturile (criterii de evaluare, diagnostic, conduită terapeutică în urgenţe)

               12. 12. Examenul unui bolnav politraumatizat

               13. 13. Şocul (criterii de diagnostic, principii de tratament)

               14. 14. Principii de tratament în politraumatisme

               15. 15. Traumatisme toracice (diagnostic, conduită terapeutică)

               16. 16. Patologia esofagului (corp străin, stenoze)

               17. 17. Urgenţe în chirurgia abdomenului (diagnostic, conduită terapeutică)

               18. 18. Patologia chirurgicală a glandei tiroide

         2. 4.1.1.2. Pregătire practică:

            1. 1. Participare la:

               1. a) Tiroidoctemii subtotale

               2. b) Tiroidectomii totale

               3. c) Chirurgia endoscopică

            2. 2. Asistare la intervenţii sau manopere chirurgicale:

               1. a) Chirurgia reconstructivă vasculară

               2. b) Urgenţe (camera de gardă)

               3. c) Politraumatizaţi

               4. d) Traumatisme toracice

               5. e) Traumatisme abdominale

            3. 3. Manopere:

               1. a) Abord venos periferic

               2. b) Aspiraţii şi spălături gastrice

               3. c) Cateterism venos (humerală, subclavie, jugulară, safenă)

   2. 4.2. Anul II

      1. 4.2.1. Cuprinde stagii de:

         1. 4.2.1.1. O.R.L.: 1 lună

         2. 4.2.1.2. Chirurgie Plastică, Estetică şi Microchirurgie Reconstructivă: 4 luni

         3. 4.2.1.3. Neurochirurgie: 1 lună

         4. 4.2.1.4. Bioetică ½ lună

         5. 4.2.1.5. Chirurgie Stomatologică şi Maxilo-Facială: 5 ½ luni

            1. 4.2.1.1. Stagiul de O.R.L.: 1 lună

               1. 4.2.1.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/ seminarii:

                  1. 1. Metode de explorare rino-sinuzală

                  2. 2. Traumatismele nazo-sinuso-faciale

                  3. 3. Epistaxisul

                  4. 4. Sinuzite acute şi cronice rinogene

                  5. 5. Complicaţiile sinuzitelor

                  6. 6. Alergia rino-sinuzală

                  7. 7. Amigdalita şi adenoidita acută

                  8. 8. Tumorile benigne şi maligne ale faringelui

                  9. 9. Tumorile benigne şi maligne laringiene

                  10. 10. Tumorile parafaringiene

                  11. 11. Insuficienţa respiratorie acută de cauză laringiană

                  12. 12. Copii străini traheo-bronşici

                  13. 13. Metode de explorare traheo-bronşică

               2. 4.2.1.1.2. Pregătire practică (participare):

                  1. 1. Tamponament nazal anterior

                  2. 2. Tamponament nazal posterior

                  3. 3. Puncţii sinuzale maxilare

                  4. 4. Reducere fracturi piramidă nazală

                  5. 5. Incizie flegmon periamigdalian

                  6. 6. Chirurgia sinuzitei maxilare clasic şi endoscopic

                  7. 7. Chirugia sinuzitei etmoidale clasic şi endoscopic

                  8. 8. Traheotomia. Traheopuncţia

                  9. 9. Traheotomii în condiţii dificile

            2. 4.2.1.2. Stagiul de Chirurgie Plastică, Estetică şi microchirurgie reconstructivă: 4 luni

               1. 4.2.1.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/ seminarii:

                  1. 1. Arsurile (fiziopatologie, clinică, tratament)

                  2. 2. Chirurgia arsului

                  3. 3. Arsuri asociate cu traumatisme

                  4. 4. Metode ale chirurgiei plastice (grefe, lambouri, tehnici microchirurgicale)

               2. 4.2.1.2.2. Pregătire practică (participare):

                  1. 1. Excizia primară a arsurilor profunde şi limitate

                  2. 2. Grefarea plăgilor granulare

                  3. 3. Tratamentul bridelor cicatriciale, placardelor cicatriciale

                  4. 4. Acoperirea defectelor tegumentare cu grefe de piele

                  5. 5. Plastii pediculare cu lambouri locale/ loco-regionale

                  6. 6. Neurorafii

                  7. 7. Plastia cu lambouri de la distanţă – lambou liber vascularizat şi anastomozat microchirurgical

                  8. 8. Plastia de transpozitie de la nivelul scalpului

            3. 4.2.1.3. Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună

               1. 4.2.1.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:

                  1. 1. Examen clinic neurochirurgical

                  2. 2. Traumatisme craniocerebrale

                  3. 3. Diagnosticul şi tratamentul comelor

                  4. 4. Politraumatisme cu interesare cranio-cerebrală şi vertebro-medulară

               2. 4.2.1.3.2. Pregătire practică

                  1. 1. Examene clinice neurochirurgicale

                  2. 2. Neurorafie (participare)

            4. 4.2.1.4. Stagiul de Bioetică: ½ lună

               1. 4.2.1.4.1. Pregătire teoretică prin cursuri/ seminarii

                  Tematică cursuri:

                  1. I. Introducere în Bioetică

                     1. 1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu

                     2. 2. Contextul apariţiei bioeticii

                     3. 3. Definirea bioeticii

                     4. 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

                     5. 5. Teorii şi metode în bioetică

                  2. II. Concepte de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii

                     1. 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă

                     2. 2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicii şi ştiinţelor vieţii

                     3. 3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie etc.)

                  3. III. Relaţia medic – pacient I

                     1. 1. Valori ale relaţiei medic – pacient

                     2. 2. Paternalism versus autonomie

                     3. 3. Modele ale relaţiei medic-pacient

                     4. 4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

                  4. IV. Etica cercetării pe subiecţi umani

                     1. 1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani

                     2. 2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală – discutarea principiilor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani

                     3. 3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani

                     4. 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale

                     5. 5. Comitetele de etică a cercetării

                     6. 6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică

                  Tematica seminariilor:

                  1. I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică

                  2. II. Reglementarea praticii medicale prin coduri de etică

                     1. 1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei initiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale

                     2. 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

                     3. 3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent

                  3. III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic – pacient prin cazuri practice

                     1. 1. Rolul comunicării în relaţia medic – pacient

                     2. 2. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri

                     3. 3. Drepturile pacienţilor – reglementare legislativă

                  4. IV. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete

                     1. 1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis

                     2. 2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

                     3. 3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

            5. 4.2.1.5. Stagiul de Chirurgie Stomatologică şi Maxilo-Facială:5 ½ luni

               1. 4.2.1.5.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii

                  Tematica cursuri:

                  1. 1. Anestezia în chirurgia Stomatologică şi Maxilo-Facială

                  2. 2. Extracţia dentară: indicaţii, tehnici, accidente, complicaţii

                  3. 3. Traumatisme dento-parodontale: aspecte clinice şi teraputice

                  4. 4. Chirurgie endodontică

                  5. 5. Tratamentul chirurgical în parodontopatiile marginile cronice

                  6. 6. Chirurgia preprotetică şi modelarea/mărirea ofertei osoase în implantologie (inclusiv sinus-lift, transpoziţia de nerv alveolar inferior, recoltarea de blocuri osoase de la nivelul cavităţii orale sau de la distanţă)

                  7. 7. Incluzia dentară şi patologia erupţiei dentare

                  8. 8. Infecţiile părţilor moi periosoase

                  9. 9. Tehnici curente de inserare a diverselor tipuri de implanturi endoosoase, inclusiv zigomatice, (grefe etc.)

                  10. 10. Antibioterapia în leziunile traumatice şi supurative periosoase

               2. 4.2.1.5.2. Pregătire practică:

                  Intervenţii de mică dificultate

                  1. 1. Efectuarea de anestezii locale şi loco-regionale

                  2. 2. Extracţii dentare

                  3. 3. Decapuşonări în tratamentul accidentelor de erupţie

                  4. 4. Odontectomii

                  5. 5. Rezecţii apicale

                  6. 6. Gingivectomie

                  7. 7. Intervenţii chirurgicale preprotetice în:

                     1. a. Mucoasa subţire

                     2. b. Creasta gingivală balantă

                     3. c. Fibromatoză tuberozitară

                     4. d. Hiperplazie epitelio-conjunctivă

                     5. e. Deficienţe ale frenurilor labiale sau linguale

                     6. f. Bride vestibulare şi paralinguale

                     7. g. Îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de şanţuri vestibulare sau paralinguale)

                     8. h. Regularizări de creastă

                  8. 8. Tratamentul infecţiilor nespecifice periosoase

                  9. 9. Tehnici chirurgicale de inserare a diverselor tipuri de implanturi endoosoase, inclusiv zigomatice, (grefe etc.)

                  10. 10. Modelarea/mărirea ofertei osoase în implantologie (inclusiv sinus lift şi transpoziţia nervului alveolar inferior)

            Barem de promovare stagiu:

            1. 1. Participare la cursuri şi seminarii

            2. 2. Participare la activitatea practică

            3. 3. Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice

            4. 4. Promovarea examenului scris

   3. 4.3. Anul III

      1. 4.3.1. Cuprinde:

         •  modulul de Elemente Juridice Medicale şi Malpraxis Medical: 1 săptămînă

         •  stagiul de Chirurgie Stomatologică şi Maxilo-Facială: 11 luni şi 3 săptămâni

         1. 4.3.1.1. Modulul Elemente Juridice Medicale şi Malpraxis Medical:

            1. 4.3.1.1.1 Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii

               1. 1. Tipuri de răspundere juridică a medicului dentist

               2. 2. Conformitatea practicii medicale cu cerinţele legale aplicabile. Tehnici de prevenire a acuzaţiilor de malpraxis.

               3. 3. Gestionarea eficientă a acuzaţiei de malpraxis medical – aspecte procedurale

               4. 4. Vulnerabilităţile practicii în medicina dentară. Asigurările de răspundere civilă profesională

               5. 5. Malpraxis între răspunderea individuală şi răspunderea instituţională.

         2. 4.3.1.2. Stagiul de Chirurgie Stomatologică şi Maxilo-Facială:5 ½ luni

            1. 4.3.1.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii

               Tematica cursuri:

               1. 1. Traumatologie Stomatologică şi Maxilo-Facială

                  1. a. Plăgile părţilor moi ale cavităţii orale şi cervico-faciale; particularităţi anatomo-clinice, tratament de urgenţă şi definitiv

                  2. b. şocul şi reanimarea în traumatismele cavităţii orale şi cervico-maxilo-faciale

                  3. c. fracturile mandibulei

                  4. d. fracturile maxilarului

                  5. e. fracturile orbito-zigomatice

                  6. f. fracturi asociate

               2. 2. Infecţii ale cavităţii orale şi cervico-maxilo-faciale

                  1. a. Supuraţiile spaţiilor fasciale primare şi secundare

                  2. b. Supuraţiile cervcio-faciale difuze

                  3. c. Particularităţile proceselor infecţioase orale şi maxilo-faciale la copii

                  4. d. Osteita şi ostemielita maxilarului şi mandibulei

                  5. e. Osteonecroza maxilarelor

                  6. f. Infecţiile specifice (luesul, TBC-ul, actinomicoza)

                  7. g. Limfadenite acute şi cronice

               3. 3. Afecţiuni de cauză dentară ale sinusurilor maxilare

               4. 4. Chisturi şi tumori benigne ale părţilor moi ale cavităţii orale şi cervico-faciale

               5. 5. Chisturi, tumori benigne şi osteopatii ale oaselor maxilare

               6. 6. Patologia glandelor salivare

               7. 7. Patologia articulaţiei temporo-mandibulare

               8. 8. Durerea în teritoriul maxilo-facial

            2. 4.3.1.2.2. Pregătire practică:

Intervenţii de mică dificultate:

1. 1. Rezecţii apicale

2. 2. Tratamentul infecţiilor nespecifice periosoase

3. 3. Imobilizarea de urgenţă a fracturilor dentare

4. 4. Imobilizarea de urgenţă şi definitivă în fracturile de mandibulă

5. 5. Imobilizarea de urgenţă şi definitivă a fracturilor etajului mijlociu al feţei cu extensie în regiunile învecinate dar fără interesarea endocraniului

6. 6. Prelevare de biopsii în tumorile localizate la nivelul cavităţii orale şi regiunii cervico-maxilo- faciale

7. 7. Cura radicală a chisturilor de maxilar

8. 8. Extirparea tumorilor benigne limitate ale mucoasei bucale, limbii, planşeului oral şi ale gingiei

9. 9. Sialolitotomia

10. 10. Reducerea nechirurgicală a luxaţiei temporo-mandibulare

Intervenţii de dificultate medie:

1. 1. Tratamentul chirurgical al infecţiilor nespecifice ale feţei şi a gâtului

2. 2. Tratamentul fistulelor cronice perimaxilare

3. 3. Tratamentul supuraţiilor cronice perimaxilare (actinomicoză, TBC)

4. 4. Cura radicală în sinuzita maxilară de cauză dentară

5. 5. Plastia comunicării oro-sinuzale

6. 6. Sechestrectomia în osteomielita sau radionecroza maxilalelor

7. 7. Corticotomia în osteomielita maxilalelor

8. 8. Tratamentul primar şi secundar al plăgilor cavităţii orale şi cervico-faciale

9. 9. Reducerea fracturilor orbito-sinuzale şi ale arcadei temporo-zigomatice

10. 10. Osteosinteza în fracturi de mandibulă, etaj mijlociu sau orbito-sinuzale

11. 11. Ligatura arterei carotide externe

12. 12. Traheotomie

13. 13. Submaxilectomie

14. 14. Tratamentul chirurgical al chisturilor, tumorilor benigne ale cavităţii orale şi cervico-faciale

15. 15. Tratamentul chirurgical al chisturilor, tumorilor benigne şi osteopatiilor maxilo-mandibulare

    Barem de promovare stagiu:

    1. 1. Participare la cursuri şi seminarii

    2. 2. Participare la activitatea practică

    3. 3. Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice

    4. 4. Promovarea examenului scris

1. 4.4. Anul IV

   1. 4.4.1. Stagiul de Chirurgie Stomatologică şi maxilo-facială: 12 luni

      1. 4.4.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri / seminarii

         Tematica cursuri:

         Tumori maligne ale cavităţii orale şi ale regiunii cervico-maxilo-faciale

         1. a. Noţiuni de biologie a procesului neoplazic

         2. b. Etiopatogenia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale

         3. c. Forme anatomo-clinice ale tumorilor maligne oro-maxilo-faciale

         4. d. Adenopatia metastatică cervicală

         5. e. Diagnosticul tumorilor maligne ale cavităţii orale şi ale regiunii cervico-maxilo-faciale

         6. f. Principii de tratament mulimodal în tumorile maligne ale cavităţii orale şi ale regiunii cervico- maxilo-faciale

         7. g. Tumorile maligne ale buzelor

         8. h. Tumorile maligne ale limbii şi planşeului bucal

         9. i. Tumorile maligne ale mucoasei jugale, comisurii intermaxilare, fibromucoasei palatului dur şi vălului palatin

         10. j. Tumorile maligne ale maxilarului şi mandibulei

         11. k. Tumorile maligne tegumentelor cervico-faiale

         12. l. Melanomul malign în regiunea oro-maxilo-facială

         13. m. Tumorile maligne ale glandelor salivare

         14. n. Accidente şi complicaţii ale tratamentului multimodal (RT + CT)

      2. 4.4.1.2. Pregătire practică

         Intervenţii de dificultate medie/mare:

         1. 1. Rezecţie de platou palato-alveolar

         2. 2. Hemirezecţii de maxilar cu amprentare şi aplicare de obturator (participare)

         3. 3. Hemirezecţii de mandibulă (participare)

         4. 4. Extirpare de tumoră de buză inferioară cu plasie imediată

         5. 5. Hemiglosectomie (participare)

         6. 6. Hemipelvectomie (participare)

         7. 7. Hemiglosopelvectomie (participare)

         8. 8. Evidare cervicală radicală (participare)

         9. 9. Evidare cervicală radicală modificată tip I, II, III (participare)

         10. 10. Evidare cervicală supramohioidiană

         11. 11. Extirparea tumorilor laterocervicale

         Barem de promovare stagiu:

         1. 1. Participare la cursuri şi seminarii

         2. 2. Participare la activitatea practică

         3. 3. Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice

         4. 4. Promovarea examenului scris

2. 4.5. Anul V

   1. 4.5.1. Stagiul de Chirurgie Stomatologică şi Maxilo-Facială: 12 luni

      1. 4.5.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii

         Tematica cursuri

         1. 1. Plastia reconstructivă în Chirurgia Stomatologică şi Maxilo-Facială

            1. a) Fiziopatologia lambourilor

            2. b) Clasificarea metodelor de plastie reconstructivă

            3. c) Tipuri de închidere primară

            4. d) Grefe de piele

            5. e) Lambouri locale

            6. f) Lambouri loco-regionale pediculate

            7. g) Lambouri liber vascularizate

            8. h) Grefe osoase nevascularizate

            9. i) Tratamentul chirurgical al parezei faciale de tip periferic

         2. 2. Anomalii dento-faciale şi tratamentul complex ortodontic – chirurgical al acestora:

            1. a) Prognatismul şi retrognatismul mandibular

            2. b) Prognatismul şi retrognatismul maxilar

            3. c) Proalveolia şi proalveolodontia

            4. d) Ocluzia deschisă

            5. e) Laterodeviaţiile mandibulare

            6. f) Anomalii asociate

         3. 3. Malformaţiile congenitale ale cavităţii orale şi cervico-maxilo-faciale

            1. a. Despicăturile labio-maxilo-palatine

            2. b. Malformaţii cranio-faciale

         4. 4. Noţiuni de estetică a reginii cervico-faciale: rejuvenalizarea cervico-facială

         Pregătire individuală pentru examenul de medic specialist

      2. 4.5.1.2. Pregătire practică

Intervenţii de dificultate mare:

1. 1. Hemiglosopelvimandibulectomie (participare)

2. 2. Extirpare de tumori superficiale ale feţei şi gîtului cu plastie imediată cu lambouri locale

3. 3. Evidare cervicală radicală (participare)

4. 4. Evidare cervicală radicală modificată tip I, II, III

5. 5. Parotidectomia totală sau segmentară

6. 6. Artroplastie în anchiloza temporo-mandibulară (participare)

7. 7. Plastii de boltă, văl moale şi luetă, în despicături congenitale ale maxilarelor (participare)

8. 8. Plastii labio-narinare în despicături congenitale (participare)

9. 9. Faringoplastii în insuficienţe velare (participare)

10. 10. Osteotomii ale mandibulei şi maxilarului, în anomalii de dezvoltare sau asimetrii

11. 11. Osteoplastii în defectele osoase congenitale posttraumatice sau postrezecţie (participare)

12. 12. Tratamentul chirugical al tumorilor de mezostructură şi suprastructură (fără invazie endocraniană) cu sau fără invazia orbitei sau piramidei nazale (exenteratia de orbită şi rezecţia piramidei nazale) (participare)

13. 13. Plastia reconstructivă a defectelor cavităţii orale şi cervico-maxilo-faciale cu ajutorul diferitelor tipuri de lambouri osteo-mio/fascio-cutanate, pediculate sau liber vascularizate şi anastomozate microchirurgical (participare)

14. 14. Managementul estetic al regiunii orale şi cervico-faciale (participare)

    1. a) Rinoplastie

    2. b) Intervenţii chirurgicale asupra pavilionului urechii (extirpare tumori, corecţii estetice, reconstrucţie)

    3. c) Ritidectomie (face lift)

    4. d) Blefaroplastie

    5. e) Liftingul tegumentelor feţei

    6. f) Liftingul tegumentelor cervicale

    7. g) Tratamentul prin fillere, toxină botulinică sau alte metode de rejuvenalizare a feţei şi gîtului

Barem de promovare stagiu:

1. 1. Participare la cursuri şi seminarii

2. 2. Participare la activitatea practică

3. 3. Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice

4. 4. Promovarea examenului scris

Prof. Dr. Alexandru BUCUR

Şef Clinică Chirurgie Oro-Maxilo-Facială UMF "Carol Davila" Bucureşti

Membru al Academiei de Ştiinţe Medicale

ANEXA Nr. 2

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

NEFROLOGIE

Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEFROLOGIE

DEFINIŢIA ŞI IMPORTANŢA SPECIALITĂŢII:

INTRODUCERE:

Curriculumul de pregătire în specialitatea nefrologie prevede un număr total de 1000 ore de pregătire teoretică pentru tematica prezentată (cursuri, seminarii, prezentări de cazuri, referate, pregătire comunicări manifestări ştiinţifice, articole, capitole de carte / tratate etc.). Restul numărului de ore din cadrul pregătirii, conform contractului individual de muncă, va fi alocat activităţilor practice. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire.

Pe toată durata pregătirii în specialitatea Nefrologie, medicii rezidenţii vor fi obligatoriu incluşi în linia a II-a şi/sau a III-a de gardă, activitatea lor pe durata gărzii fiind sub directa supraveghere şi îndrumare a medicului de gardă de linia I. Începând cu anul V de pregătire în

specialitate, medicii rezidenţi pot fi incluşi în linia I de gardă, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competenţă, cu acordul Coordonatorului de Rezidenţiat.

Privind stagiile din trunchiul comun de pregătire în rezidenţiat, medicul rezident va decide împreună cu Coordonatorul de Rezidenţiat clinica în care se vor desfăşura acestea.

Este recomandat ca fiecare medic rezident să participe, în cursul pregătirii în specialitatea Nefrologie, la realizarea a minimum unui articol de specialitate publicat în reviste naţionale / internaţionale indexate BDI / ISI Web of Knowledge.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute, de asemenea, evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie medicală continuă.

Concediul de odihnă se va acorda conform prevederilor legale în vigoare, cu acordul Coordonatorului de Rezidenţiat şi al Coordonatorului stagiului respectiv.

Fiecare modul / stagiu din pregătirea în rezidenţiat va fi absolvit numai după susţinerea unui examen scris şi practic în Clinica respectivă, nota minimă de promovare fiind 7,00 (şapte). În stagiile cu o durată de peste 3 luni, se va organiza minimum un colocviu pe parcursul fiecăruia dintre acestea.

La sfârşitul pregătirii în rezidenţiat, se va susţine examenul de obţinere a titlului de medic specialist în Nefrologie. Accesul la acest examen este condiţionat de promovarea tuturor examenelor de sfârşit de stagiu.

Examenul constă în patru probe:

• • probă scrisă (3 subiecte din tematica de Trunchi comun şi 7 subiecte de Nefrologie);

• • două probe clinice (1 caz din tematica de Trunchi comun / Nefrologie şi 1 caz de Nefrologie);

• • probă practică de interpretare a unor investigaţii / de efectuare a unor manevre cuprinse în tematică.

  Tematica de examen este cea din ANEXA 1.

  La examenul de medic specialist, organizat bianual:

• • toate probele sunt eliminatorii; nota minimă este 7 pentru fiecare probă;

• • pentru fiecare probă se va acorda o notă de la 1 la 10, iar în final se va face media aritmetică a acestora care va fi nota de absolvire;

• • media minimă de promovare este 7,00 (şapte). Examenul de medic specialist poate fi repetat doar de 2 ori.

  N.B.: Tematica pentru examenul de medic primar este cea din ANEXA 2.

  DURATA ŞI STRUCTURA REZIDENŢIATULUI ÎN NEFROLOGIE:

  Rezidenţiatul în specialitatea nefrologie are o durată de 5 ani, având următoarea structură:

  TRUNCHI COMUN – 16,5 luni, din care:

• • Medicină internă – 9 luni

• • Cardiologie – 3 luni

• • Diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice – 2 luni

• • Anestezie şi terapie intensivă – 2 luni

• • Bioetică – 0,5 luni

  NEFROLOGIE – 43,5 luni, din care:

• • Nefrologie – 23 luni

• • Nefrologie pediatrică – 1,5 luni

• • Transplant renal – 2 luni

• • Dializă – 9 luni

• • Terapie acută nefrologică – 6 luni

• • Ultrasonografie a aparatului urinar la adult – 2 luni

Referitor la stagiul de Ultrasonografie a Aparatului Urinar la Adult, acesta se va efectua numai în cadrul Clinicilor de Nefrologie în care Coordonatorul de Rezidenţiat deţine atestat în Ultrasonografie a Aparatului Urinar la Adult sau Ultrasonografie Generală. Predarea cunoştinţelor teoretice şi practice în cadrul acestor stagii se va realiza de către cadre didactice care deţin atestat în Ultrasonografie a Aparatului Urinar la Adult sau Ultrasonografie Generală.

PARCURS REZIDENŢI

Parcursul rezidenţilor în specialitatea nefrologie este organizat conform tabelului de mai jos:

Legendă: Nefrologie = N; Medicină internă = MI; Cardiologie = C; Diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice

= DZ; Anestezie şi terapie intensivă = ATI; Nefrologie pediatrică = NP; Bioetică = B; Dializă = D; Transplant renal = TR; Ultrasonografie a aparatului urinar la adult = UAU; Terapie acută nefrologică = TAN.

ORGANIZAREA PROGRAMULUI:

OBIECTIVELE PREGĂTIRII ÎN SPECIALITATEA NEFROLOGIE:

1. 1. Obiectivele generale constau în dobândirea următoarelor aptitudini şi abilităţi:

   • – Capacitatea de comunicare cu pacienţii şi aparţinătorii în funcţie de nivelul socio- economic şi cultural al acestora; folosirea de mijloace adecvate în informarea pacientului şi familiei acestuia despre beneficiile şi potenţialele efecte adverse ale actului medical; cunoaşterea şi respectarea legislaţiei referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidenţialităţii şi adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, orientare sexuală, origine etnică şi dizabilităţi.

   • – Capacitatea de a comunica şi colabora cu alte persoane din cadrul echipei medicale în care îşi desfăşoară activitatea sau din alte specialităţi medicale sau chirurgicale atunci când sunt necesare consulturi interdisciplinare; capacitatea de colaborare cu personalul didactic; recunoaşterea şi respectarea rolului, responsabilităţilor şi competenţei altor membri ai echipei medicale.

   • – Capacitatea de a prezenta succint informaţiile medicale în discuţiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz etc.; utilizarea raţională a timpului; prioritizarea activităţilor şi sarcinilor.

   • – Redactarea documentelor medicale (raport medical, bilet de externare, raportări, documente legale etc.) într-un mod inteligibil, lizibil şi la timp.

   • – Oferirea unei asistenţe medicale de înalt nivel profesional prin educaţie medicală continuă; participarea la manifestări ştiinţifice, studierea datelor noi din literatura medicală pe internet, din reviste de specialitate etc.

   • – Învăţarea modului de efectuare a unei cercetări clinice.

   • – Cunoaşterea şi respectarea Regulamentelor şi Normelor interne ale spitalului unde îşi desfăşoară activitatea; cunoaşterea structurii administrative a spitalului şi a raporturilor de muncă dintre angajaţi.

   • – Cunoaşterea şi aplicarea principiilor de etică medicală în activitatea clinică şi de cercetare.

2. 2. Obiectivele specifice specialităţii Nefrologie constau în dobândirea de cunoştinţe şi abilităţi specifice domeniului de activitate:

   • – Evaluarea clinică a pacienţilor cu afecţiuni ale aparatului reno-urinar, formularea unui diagnostic pozitiv şi diferenţial, întocmirea planului de investigaţii şi a celui terapeutic; monitorizarea evoluţiei clinice şi paraclinice; modificarea planurilor în funcţie de acestea.

   • – Cunoaşterea şi aplicarea măsurilor de prevenire a afecţiunilor aparatului reno-urinar şi/sau a progresiei acestora.

   • – Recunoaşterea, profilaxia şi tratarea complicaţiilor afecţiunilor aparatului reno-urinar prin acţiuni prompte şi eficiente şi, la nevoie, prin colaborare cu medici din alte specialităţi medicale şi chirurgicale.

   • – Cunoaşterea, recomandarea şi aplicarea metodelor de supleere a funcţiei renale în mod adecvat şi individualizat în funcţie de tipul de afecţiune renală, dar şi de complicaţiile şi comorbidităţile pacientului.

   • – Monitorizarea pacienţilor cu afecţiuni renale cronice, precum şi a celor aflaţi în TSFR.

   • – Cunoaşterea şi aplicarea normelor de bună practică în vigoare în specialitatea Nefrologie.

STRUCTURA DETALIATĂ A PROGRAMULUI:

(tematica teoretică, tematica activităţii practice, abilităţi dobândite)

MODULUL 1 – NEFROLOGIE – 23 luni MODULUL 8 – DIALIZĂ – 9 luni

MODULUL 9 – TRANSPLANT RENAL – 2 luni

MODULUL 11 – TERAPIE ACUTĂ NEFROLOGICĂ – 6 luni

1. a. TEMATICA TEORETICĂ (comună pentru modulele de nefrologie, dializă, transplant renal, terapie acută nefrologică)

   1. 1. Anatomia, embriologia şi fiziologia rinichiului

   2. 2. Semiologia aparatului urinar

   3. 3. Explorările paraclinice în nefrologie

   4. 4. Tulburările hidrice şi electrolitice

   5. 5. Tulburările echilibrului acido-bazic

   6. 6. Mecanismele imunologice ale bolilor renale

   7. 7. Bolile glomerulare

   8. 8. Afectarea renală în disproteinemii

   9. 9. Microangiopatiile trombotice

   10. 10. Nefropatia diabetică

   11. 11. Infecţiile de tract urinar

   12. 12. Bolile renale în sarcină

   13. 13. Bolile chistice renale

   14. 14. Nefropatiile ereditare

   15. 15. Nefrolitiaza şi nefrocalcinoza

   16. 16. Nefropatiile tubulointerstiţiale acute şi cronice

   17. 17. Nefropatiile vasculare

   18. 18. Rinichiul senil

   19. 19. Injuria renală acuta (inclusiv sindromul hepatorenal)

   20. 20. Boala cronică de rinichi

   21. 21. Principiile de administrare a medicamentelor la pacientul cu boală cronică de rinichi

   22. 22. Metodele de epurare extrarenală (hemodializa, hemofiltrarea, hemodiafiltrarea, hemoperfuzia, ultrafiltrarea izolată, dializa peritoneală, plasmafereza)

   23. 23. Transplantul renal:

       • – Imunologia transplantului renal. Metode de evaluare a compatibilităţii

       • – Alegerea donatorului. Noţiuni de tehnică a prelevării rinichiului. Conservarea rinichiului prelevat

       • – Alegerea primitorului. Pregătirea pentru transplant a primitorului. Noţiuni de tehnică chirurgicală a transplantării

       • – Evoluţia rinichiului transplantat. Mijloace şi metode de evaluare a grefei renale

       • – Terapia imunosupresivă: mijloace, metode, scheme, monitorizare

       • – Complicaţiile transplantului renal, diagnostic şi tratament

       • – Indicaţiile, contraindicaţiile; avantaje, dezavantaje ale transplantării renale

   24. 24. Nutriţia la bolnavul renal

   25. 25. Abordul vascular pentru dializă: tipuri, complicaţii şi tratament

   26. 26. Patologia prostatei

   27. 27. Tumorile aparatului urinar

2. b. TEMATICA DE ACTIVITĂŢI PRACTICE – manevre, interpretare investigaţii (comună pentru modulele de nefrologie, dializă, transplant renal, terapie acută nefrologică) Manevre:

   • – Inserţia, extragerea unui cateter de hemodializă. Îngrijirea, evaluarea şi monitorizarea accesului vascular

   • – Electrocardiograma (ECG)

   • – Evaluarea stării de nutriţie (antropometrie, SGA – Subjective Global Assessment – evaluarea subiectivă globală)

   • – Utilizarea sistemelor automate de administrare a medicamentelor (injectomate, infuzomate)

   • – Puncţia biopsie renală

   • – Stabilirea parametrilor de efectuare a şedinţei de hemodializă în funcţie de statusul clinic şi bioumoral al pacientului (acut sau cronic); conectarea / restituirea pacientului la aparatul de hemodializă

   • – Stabilirea parametrilor şedinţelor de dializă peritoneală

   • – Stabilirea parametrilor de efectuare a şedinţei de hemofiltrare / hemodiafiltrare în funcţie de statusul clinic şi bioumoral al pacientului (acut sau cronic)

   • – Stabilirea parametrilor de efectuare a şedinţei de plasmafereză în funcţie de statusul clinic şi bioumoral al pacientului

   • – Desfăşurarea schimburilor la pacienţii dializaţi peritoneal

   • – Efectuarea practică a unui test de echilibrare peritoneală; interpretarea rezultatelor testului

   • – Montarea sondei uretro-vezicale

     Interpretare analize:

   • – Gazometria sanguină

   • – Electrocardiograma

   • – Hemocultura

   • – Fundul de ochi

   • – Markeri ai infecţiilor cu virusuri hepatice şi HIV

   • – Hemoleucograma

   • – Ionograma sanguină şi urinară

   • – Parametrii echilibrului acido-bazic

   • – Electroforeza şi imunoelectroforeza proteinelor serice şi urinare

   • – Lipidograma

   • – Ureea, creatinina, acidul uric, cistatina C, NGAL (neutrophil gelatinase-associated lipocalin) – serice şi urinare

   • – Investigaţiile imunologice: imunoglobuline, complement seric, complexe imune circulante, proteină C reactivă, anticorpi anti-membrană bazală glomerulară, factor antinuclear, factor reumatoid, celule lupice, ASLO (antistreptolizina O), test Coombs, ANCA (anticorpi anti- citoplasmă neutrofile), anticorpi anti-receptor fosfolipaza A2

   • – Dozările hormonale: tiroidiene, parathormon, renină, ARP (activitatea reninei plasmatice), angiotensină, aldosteron

   • – Investigaţiile imagistice (radiografie cord-pulmon, abdominală pe gol, a scheletului osos). Explorările imagistice renale (radiografia renală simplă, radiourografia cu/fără compresie,

     cu/fără cistografie, pielografia ascendentă, arteriografia renală, nefrograma izotopică, nefroscintigrama, ultrasonografia aparatului urinar, tomografia computerizată, uro-CT, RMN)

   • – Testele genetice specifice afecţiunilor nefrologice

   • – Examenul sumar de urină, examenul urinei pe 24 ore

   • – Examenul bacteriologic al urinei

   • – Probele funcţionale glomerulare

   • – Probele funcţionale tubulare

   • – Puncţia biopsie renală – interpretarea rezultatelor anatomo-patologice

   • – Lichidul de dializă peritoneală

   • – Kt/V în hemodializă şi dializă peritoneală, precum şi modificarea parametrilor de dializă în funcţie de aceste valori

3. c. ABILITĂŢI DOBÂNDITE (comune pentru modulele de nefrologie, dializă, transplant renal, terapie acută nefrologică)

La sfârşitul pregătirii în rezidenţiat, rezidentul va fi capabil:

• – să examineze un pacient cu patologie reno-urinară.

• – să întocmească foaia de observaţie.

• – să stabilească un diagnostic pozitiv şi diferenţial, planul de investigaţii şi de tratament a afecţiunilor din tematică; să modifice planurile în funcţie de evoluţia clinică şi de rezultatele paraclinice; să întocmească epicriza.

• – să poată interpreta examenele paraclinice din patologia din tematică.

• – să ştie singur să stabilească indicaţiile şi contraindicaţiile TSFR, momentul iniţierii acesteia în boala cronică de rinichi (BCR), injuria renală acută (IRA) sau alte afecţiuni care necesită epurare extrarenală (intoxicaţii, insuficienţă cardiacă etc.) şi să stabilească tipul de TSFR adecvat fiecărui pacient, precum şi parametrii specifici în funcţie de datele clinice şi paraclinice ale pacientului.

• – să cunoască criteriile de adecvanţă ale dializei.

• – să ştie să monteze / să îngrijească / să extragă un cateter venos central (CVC) de dializă; să ştie să supravegheze / să îngrijească pacientul cu cateter de dializă peritoneală (cateter Tenckhoff).

• – să ştie modalitatea practică de efectuare a unei şedinţe de hemodializă, hemoperfuzie, hemodiafiltrare, ultrafiltrare izolată, dializă peritoneală, plasmafereză; să cunoască şi să recomande tratament pentru complicaţiile acute ale şedinţei respective.

• – să cunoască patologia, modul de urmărire şi tratamentul cronic ale unui bolnav dializat cronic şi ale unui pacient transplantat renal.

• – să ştie să efectueze o puncţie biopsie renală, să supravegheze pacientul după efectuarea puncţiei şi să aplice sau să recomande un tratament în caz de complicaţii după puncţie.

• – să cunoască investigaţiile necesare înaintea unui transplant renal; să poată aprecia compatibilitatea între donator şi primitor.

• – să cunoască indicaţiile şi contraindicaţiile unui transplant renal de la donator viu sau de la donator în moarte cerebrală.

• – să cunoască complicaţiile postoperatorii ale transplantului renal.

• – să ştie să examineze un pacient care urmează a fi transplantat, să stabilească un diagnostic pozitiv şi diferenţial, planul de investigaţii şi de tratament al afecţiunilor din tematică.

• – să ştie să monitorizeze evoluţia clinică şi paraclinică a pacientului transplantat renal.

• – să ştie să stabilească schema de tratament imunosupresiv la pacientul transplantat renal; să cunoască efectele adverse ale medicaţiei imunosupresive.

• – să cunoască indicaţiile puncţiei biopsie a grefei renale şi să poată să o efectueze.

• – să stabilească diagnosticul pozitiv şi indicaţia de supraveghere tip terapie acută nefrologică; să obţină o anamneză minimală coerentă de la pacientul în urgenţă sau de la aparţinători, să poată efectua un examen fizic corect al pacientului critic; să recomande investigaţiile adecvate fiecărei situaţii de urgenţă.

• – să stabilească indicaţia şi să monteze aparatul de monitorizare a parametrilor cardio-respiratori, injectomatul şi oxigenoterapia.

• – să ştie indicaţiile intubării oro-traheale (IOT).

• – să ştie să instaleze o linie venoasă periferică sau centrală.

• – să stabilească schemă de tratament la pacientul critic cu afecţiunile din tematică.

MODULUL 2 – MEDICINĂ INTERNĂ – 9 luni

1. a. TEMATICA TEORETICĂ

   1. 1. Bronhopneumopatia obstructivă cronică şi obstructivă – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii, tratament

   2. 2. Astmul bronşic – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii, tratamentul crizei de astm

   3. 3. Pneumoniile – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii, tratament

   4. 4. TBC pulmonar – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii

   5. 5. Cancerul bronhopulmonar – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii

   6. 6. Pleureziile – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii

   7. 7. Ulcerul gastro-duodenal – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii, tratament

   8. 8. Colita ulceroasă şi boala Crohn – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii

   9. 9. Hepatitele cronice – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii, profilaxie

   10. 10. Cirozele hepatice – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii, principii de tratament

   11. 11. Litiaza biliară – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii

   12. 12. Pancreatitele acute şi cronice – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii, tratament

   13. 13. Reumatismul articular acut – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii, principii de tratament

   14. 14. Poliartrita reumatoidă – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii

   15. 15. Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, dermatomiozita) – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii

   16. 16. Vasculitele sistemice – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii

   17. 17. Guta – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii, principii de tratament

   18. 18. Anemiile feriprive, megaloblastice, hemolitice – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii

   19. 19. Sindroamele mieloproliferative cronice (leucemia mieloidă cronică, policitemia vera, trombocitemia esenţială, metaplazia mieloidă cu mielofibroză) – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii

   20. 20. Sindroamele limfoproliferative cronice (limfoamele maligne, leucemia limfatică cronică)

       – diagnostic pozitiv, complicaţii

   21. 21. Mielomul multiplu – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii

   22. 22. Patologia glandei tiroide (hipertiroidia, hipotiroidia) – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii

   23. 23. Diabetul insipid – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial

2. b. TEMATICA DE ACTIVITĂŢI PRACTICE

   • – Interpretarea testelor bioumorale ale afecţiunilor din tematică

   • – Indicaţiile şi interpretarea investigaţiilor imagistice: ultrasonografie abdominală, endoscopie digestivă superioară, rectocolonoscopie, radiografie abdominală pe gol, radiografie cord-pulmon, CT şi RMN toracice, abdominale şi pelvine, scintigrafie osoasă

   • – Indicaţiile şi interpretarea spirometriei; indicaţiile şi interpretarea gazelor sanguine

   • – Indicaţiile şi modul de efectuare a biopsiei medulare / osoase, interpretarea buletinului

   • – Toracocenteza şi paracenteza: indicaţii, mod de efectuare, complicaţii posibile; interpretarea rezultatelor analizei biochimice şi bacteriologice a lichidului pleural sau a lichidului de ascită

   • – Electrocardiograma: mod de efectuare, interpretare

   • – Interpretarea rezultatelor analizelor recoltate din sânge periferic pentru principalele afecţiuni hematologice prevăzute în tematică

   • – Indicaţiile şi interpretarea examenului coprologic, a coproculturii şi a examenului coproparazitologic

   • – Indicaţiile şi modul de montare a unei sonde nazogastrice

3. c. ABILITĂŢI DOBÂNDITE

La sfârşitul modulului, rezidentul va fi capabil:

• – să examineze un pacient.

• – să stabilească un diagnostic prezumtiv/de etapă, planul de investigaţii şi principiile de tratament ale afecţiunilor din tematică.

• – să poată interpreta examenele paraclinice din patologia din tematică.

• – să efectueze fără supraveghere electrocardiogramă, toracocenteză şi paracenteză.

MODULUL 3 – CARDIOLOGIE – 3 luni

1. a. TEMATICA TEORETICĂ

   1. 1. Endocardita bacteriană subacută – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii

   2. 2. Valvulopatiile mitrale şi aortice – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii

   3. 3. Pericarditele – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii, principii de tratament

   4. 4. Tulburările de ritm şi de conducere – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii, principii de tratament

   5. 5. Boala coronariană ischemică – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii

   6. 6. Hipertensiunea arterială esenţială şi secundară. Urgenţele hipertensive – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii, profilaxie, tratament

   7. 7. Insuficienţa cardiacă – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii, profilaxie, tratament

   8. 8. Embolia pulmonară. Tromboflebita – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii

   9. 9. Boala arterială ocluzivă – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii

2. b. TEMATICA DE ACTIVITĂŢI PRACTICE

   • – Electrocardiograma de repaus şi efort – mod de efectuare, interpretare

   • – Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale (TA) şi ECG – mod de efectuare, interpretare

   • – Ecocardiografia – mod de efectuare, interpretare rezultate

   • – Coronarografia, angiografia – indicaţii, contraindicaţii, mod de efectuare, interpretare rezultate

   • – Oxigenoterapia – mod de efectuare, monitorizarea pacientului

   • – Monitorizarea semnelor vitale – saturaţie oxigen, ritm cardiac, TA

   • – Resuscitarea cardio-respiratorie

   • – Cardio-conversia – indicaţii

   • – Stimulatorul cardiac – indicaţii, monitorizarea pacientului

   • – Puncţia pericardică – indicaţii, contraindicaţii, monitorizarea pacientului

3. c. ABILITĂŢI DOBÂNDITE

La sfârşitul modulului, rezidentul va fi capabil:

• – să examineze un pacient, să stabilească un diagnostic prezumtiv/de etapă, planul de investigaţii şi să enunţe principiile de tratament a afecţiunilor din tematică.

• – să poată interpreta examenele paraclinice din patologia din tematică.

• – să cunoască potenţialele efecte adverse renale ale administrării substanţei de contrast în timpul coronarografiei sau angiografiei şi să cunoască şi să recomande măsuri de prevenţie a acestei complicaţii.

• – să ştie indicaţiile şi modul de efectuare a unei ECG.

• – să măsoare tensiunea arterială.

• – să efectueze resuscitarea cardio-respiratorie.

• – să recomande tratamentul adecvat în urgenţele hipertensive.

• – să utilizeze sistemele de monitorizare a semnelor vitale.

MODULUL 4 – DIABET, NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE – 2 luni

1. a. TEMATICA TEORETICĂ

   1. 1. Diabetul zaharat – factori de risc, diagnostic pozitiv, complicaţii cronice, principii de tratament

   2. 2. Malnutriţia protein-calorică – factori de risc, diagnostic pozitiv, complicaţii, principii de tratament

   3. 3. Obezitatea – factori de risc, diagnostic pozitiv, complicaţii, profilaxie

   4. 4. Principii de dieto-terapie

2. b. TEMATICA DE ACTIVITĂŢI PRACTICE

   • – Stabilirea schemei de monitorizare a glicemiilor

   • – Stabilirea schemei de antidiabetice orale

   • – Stabilirea schemei de terapie insulinică

   • – Tratamentul urgenţelor hipo-şi hiperglicemice

   • – Prescrierea unui regim alimentar adecvat

3. c. ABILITĂŢI DOBÂNDITE

La sfârşitul modulului, rezidentul va fi capabil:

• – să examineze un pacient diabetic, să stabilească diagnosticul prezumtiv/de etapă şi elemente de diagnostic diferenţial, planul de investigaţie şi să enunţe principiile de tratament pentru pacientul cu diabet zaharat tip 2.

• – să poată interpreta examenele paraclinice privind afecţiunile din tematică.

• – să enunţe principiile de dietă pentru afecţiunile din tematică.

• – să stabilească diagnostic pozitiv şi tratament în urgenţă pentru hipo- şi hiperglicemii.

MODULUL 5 – ATI – 2 luni

1. a. TEMATICA TEORETICĂ

   1. 1. Intoxicaţiile acute

   2. 2. Îngrijirea pacientului cu MODS (sindromul de disfuncţie multiplă de organe)

   3. 3. Îngrijirea pacientului cu şoc septic

   4. 4. Îngrijirea pacientului instabil hemodinamic

   5. 5. Anestezia şi tratamentul perioperator la pacientul renal

   6. 6. Abordul vascular pentru dializa în urgenţă

2. b. TEMATICA DE ACTIVITĂŢI PRACTICE

   • – Monitorizarea pacientului critic

   • – Manevre de resuscitare cardio-respiratorie

   • – Tehnici de asistare respiratorie

   • – Tehnica montării unui abord venos central

   • – Tehnica puncţionării arteriale

   • – Tehnica de hemofiltrare / hemodiafiltrare veno-venoasă continuă / hemodiafiltrare arterio- venoasă continuă / plasmafereză

3. c. ABILITĂŢI DOBÂNDITE

La sfârşitul modulului, rezidentul va fi capabil:

• – să obţină o anamneză minimală coerentă de la pacientul în urgenţă sau de la aparţinători, să poată efectua un examen fizic corect al pacientului critic.

• – să recomande investigaţiile adecvate fiecărei situaţii de urgenţă.

• – să ştie indicaţiile IOT.

• – să instaleze o linie venoasă periferică sau centrală.

• – să enunţe principiile de tratament la pacientul cu afecţiunile din tematică.

• – să recomande şi să efectueze practic o şedinţă de hemofiltrare / hemodiafiltrare continuă / plasmafereză; să recunoască complicaţiile acute ale şedinţei de hemofiltrare / hemodiafiltrare continuă / plasmafereză şi să recomande un tratament în urgenţă.

MODULUL 6 – NEFROLOGIE PEDIATRICĂ – 1,5 luni

1. a. TEMATICA TEORETICĂ

   1. 1. Particularităţile anatomo-funcţionale ale aparatului reno-urinar al copilului

   2. 2. Particularităţile epidemiologice, clinice şi terapeutice ale bolilor renale la populaţia pediatrică

   3. 3. Particularităţile terapiei de supleere renală la populaţia pediatrică

2. b. TEMATICA DE ACTIVITĂŢI PRACTICE

   • – Indicaţiile explorărilor imagistice ale aparatului reno-urinar la copii: cateterismul vezical, uretro-cistografia micţională, urografia intravenoasă, cistomanometria, puncţia biopsie renală, ultrasonografia aparatului urinar, scintigrafia renală

   • – Indicaţiile şi contraindicaţiile TSFR la copil; abordul vascular şi peritoneal la copil

3. c. ABILITĂŢI DOBÂNDITE

La sfârşitul modulului, rezidentul va fi capabil:

• – să examineze un pacient, să stabilească un diagnostic prezumtiv/de etapă, planul de investigaţii şi să enunţe principiile de tratament al afecţiunilor din tematică.

• – să cunoască particularităţile transferului de la nefrologie pediatrică la nefrologie adulţi a persoanelor cu afecţiuni renale cronice debutate în copilărie.

MODULUL 7 – BIOETICĂ – 0,5 luni

1. a. TEMATICA TEORETICĂ

   1. I. Introducere în Bioetică – 2 ore

      Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu Contextul apariţiei bioeticii

      Definirea bioeticii

      Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii Teorii şi metode în bioetică

   2. II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii – 2 ore Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă

      Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare în funcţie de credinţă religioasă, etnie etc)

   3. III. Relaţia medic-pacient I – 2 ore Valori ale relaţiei medic-pacient Paternalism versus autonomie

      Modele ale relaţiei medic-pacient

      Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

   4. IV. Relaţia medic-pacient II – 2 ore Consimţământul informat Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient Relaţia medic-pacient minor

      Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient

   5. V. Greşeli şi erori în practica medicală – 2 ore Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare

      Culpa medicală – definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală

   6. VI. Probleme etice la începutul vieţii – 2 ore Libertatea procreaţiei

      Dileme etice în avort

      Etica reproducerii umane asistate medical Probleme etice în clonarea reproductivă

   7. VII. Probleme etice la finalul vieţii – 2 ore Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină Probleme etice în stările terminale

      Tratamente inutile în practica medicală Eutanasia şi suicidul asistat

      Îngrijirile paliative

   8. VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane – 2 ore Donarea de organe de la cadavru

      Donarea de organe de la persoana vie Etica alocării de resurse în transplant

   9. IX. Probleme etice în genetică şi genomică – 2 ore Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii

      Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman

      Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni Terapia genică

      Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice

   10. X. Etica cercetării pe subiecţi umani – 2 ore Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani

       Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani

       Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale Comitetele de etică a cercetării

       Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică

2. b. TEMATICA DE ACTIVITĂŢI PRACTICE

   1. I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică – 2 ore

   2. II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore

      Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale

      Alternative ale jurământului lui Hipocrate

      Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent

   3. III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă

      Rolul comunicării în relaţia medic-pacient

   4. IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri

      Drepturile pacienţilor – reglementare legislativă Rolul comitetelor de etică din spitale

   5. V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis

      Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

   6. VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete – 2 ore

   7. VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete – 2 ore VIII.Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete – 2 ore

      1. IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 ore

      2. X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore

3. c. ABILITĂŢI DOBÂNDITE

La sfârşitul modulului, rezidentul va fi capabil să cunoască şi să aplice principiile de etică medicală în activitatea clinică şi de cercetare.

MODULUL 10 – ULTRASONOGRAFIA APARATULUI URINAR LA ADULT – 2 luni

1. a. TEMATICA TEORETICĂ

   1. 1. Noţiuni introductive de Ultrasonografie Generală şi particularităţi ale ultrasonografiei aparatului urinar

   2. 2. Anatomia ultrasonografică a aparatului urinar

   3. 3. Ultrasonografia rinichiului în bolile glomerulare

   4. 4. Ultrasonografia rinichiului în nefropatia diabetică

   5. 5. Ultrasonografia rinichiului în afecţiunile vasculare

   6. 6. Ultrasonografia rinichiului în bolile chistice

   7. 7. Ultrasonografia rinichiului în bolile ereditare

   8. 8. Ultrasonografia aparatului urinar în infecţiile de tract urinar

   9. 9. Ultrasonografia renala în afecţiuni urologice

   10. 10. Ultrasonografia rinichiului în injuria renală acută

   11. 11. Ultrasonografia rinichiului în boala cronică de rinichi

   12. 12. Ultrasonografia rinichiului la pacientul dializat

   13. 13. Ultrasonografia rinichiului transplantat

   14. 14. Ultrasonografia tumorilor renale

   15. 15. Ultrasonografia patologiei vezicii urinare

   16. 16. Ultrasonografia patologiei prostatei

   17. 17. Ultrasonografia aparatului urinar – anomalii congenitale

   18. 18. Elastografia aparatului urinar. Noţiuni introductive

2. b. TEMATICA DE ACTIVITĂŢI PRACTICE

   1. 1. Pregătirea pacientului pentru examenul ultrasonografic

   2. 2. Metodologia de examinare a aparatului urinar (modalităţi specifice de examinare, planuri de secţiune), anatomia ultrasonografică normală

   3. 3. Evaluarea pacientului cu boli glomerulare; aspecte ultrasonografice în nefropatia diabetică

   4. 4. Evaluarea pacientului cu boli chistice; diagnosticul diferenţial al bolilor renale chistice

   5. 5. Evaluarea pacientului cu litiază reno-ureterală; hidronefroza

   6. 6. Evaluarea pacientului cu infecţii renale

   7. 7. Evaluarea pacientului cu malformaţii reno-uretero-vezicale

   8. 8. Evaluarea pacientului cu tumori renale – diagnostic ultrasonografic diferenţial al tumorilor renale

   9. 9. Evaluarea pacientului cu boală cronică de rinichi

   10. 10. Evaluarea ultrasonografică a rinichiului în circumstanţe speciale: sarcină, vârstnici, rinichiul operat

   11. 11. Evaluarea pacientului cu afecţiuni vasculare (importanţa examenului Doppler):

       • – arteriale

       • – venoase

       • – altele (nefroangioscleroza, necroza corticală etc.)

   12. 12. Aspecte ultrasonografice particulare ale rinichiului la pacientul dializat

   13. 13. Evaluarea ultrasonografică în urgenţele nefrologice:

       • – colica renală

       • – injuria renală acută (diagnosticul diferenţial cu boala cronică de rinichi)

       • – traumatismele renale

   14. 14. Evaluarea ultrasonografică a vezicii urinare (pre- şi postmicţional):

       • – malformaţii

       • – retenţie acută de urină

       • – retenţie cronică de urină (sindromul stazei vezicale)

       • – inflamaţia

       • – formaţiuni intravezicale (cheaguri, calculi, tumori)

       • – afectarea secundară în cadrul unor procese patologice de vecinătate

   15. 15. Evaluarea ultrasonografică a prostatei (suprapubiană):

       • – inflamaţii

       • – chisturi

       • – hipertrofia benignă de prostată

       • – adenocarcinomul de prostată

3. c. ABILITĂŢI DOBÂNDITE

La sfârşitul modulului, rezidentul va fi capabil:

• – să ştie să identifice ultrasonografic elementele anatomice ale aparatului urinar şi diferenţierea faţă de structurile de vecinătate.

• – să ştie să diferenţieze între aspectul ultrasonografic normal şi patologic al elementelor aparatului urinar.

• – să ştie să recunoască ultrasonografic elementele de patologie, anomaliile de structură de la nivelul aparatului urinar.

• – să efectueze un minimum de 30 de examinări ultrasonografice ale aparatului urinar.

COMISIA DE NEFROLOGIE, PREŞEDINTE,

Prof. Univ. Dr. Ionel Alexandru CHECHERIŢĂ

ANEXA 1

TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST SPECIALITATEA NEFROLOGIE

I. PROBA SCRISĂ (3 subiecte din tematica de trunchi comun şi 7 subiecte din tematica de nefrologie)

II – III. DOUĂ PROBE CLINICE (1 caz din tematica de trunchi comun / nefrologie şi 1 caz din tematica de nefrologie)

IV. PROBA PRACTICĂ (din întreaga tematică)

1. I. PROBA SCRISĂ

1. A) TRUNCHI COMUN

   1. 1. Bronhopneumopatia obstructivă cronică şi obstructivă – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii, tratament

   2. 2. Astmul bronşic – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii, tratamentul crizei de astm

   3. 3. Pneumoniile – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii, tratament

   4. 4. TBC pulmonar – diagnostic pozitiv, diferenţial, complicaţii

   5. 5. Cancerul bronhopulmonar – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii

   6. 6. Pleureziile – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii

   7. 7. Ulcerul gastro-duodenal – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii, tratament

   8. 8. Colita ulceroasă şi boala Crohn – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii

   9. 9. Hepatitele cronice – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii, profilaxie

   10. 10. Cirozele hepatice – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii, principii de tratament

   11. 11. Litiaza biliară – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii

   12. 12. Pancreatitele acute şi cronice – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii, tratament

   13. 13. Reumatismul articular acut – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii, principii de tratament

   14. 14. Poliartrita reumatoidă – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii

   15. 15. Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, dermatomiozita) – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii

   16. 16. Vasculitele sistemice – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii

   17. 17. Anemiile feriprive, megaloblastice, hemolitice – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii

   18. 18. Sindroamele mieloproliferative cronice (leucemia mieloidă cronică, policitemia vera, trombocitemia esenţială, metaplazia mieloidă cu mielofibroză) – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii

       23

   19. 19. Sindroamele limfoproliferative cronice (limfoamele maligne, leucemia limfatică cronică) – diagnostic pozitiv, complicaţii

   20. 20. Mielomul multiplu – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii

   21. 21. Endocardita bacteriană subacută – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii

   22. 22. Valvulopatiile mitrale şi aortice – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii

   23. 23. Pericarditele – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii, principii de tratament

   24. 24. Tulburările de ritm şi de conducere – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii, principii de tratament

   25. 25. Boala coronariană ischemică – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii

   26. 26. Hipertensiunea arterială esenţială şi secundară. Urgenţele hipertensive – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii, profilaxie, tratament

   27. 27. Insuficienţa cardiacă – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii, profilaxie, tratament

   28. 28. Embolia pulmonară. Tromboflebita – diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii

   29. 29. Diabetul zaharat – factori de risc, diagnostic pozitiv, complicaţii cronice, principii de tratament

2. B) NEFROLOGIE

   1. 1. Anatomia şi fiziologia rinichiului

   2. 2. Semiologia şi explorarea aparatului urinar

   3. 3. Tulburările hidrice şi electrolitice

   4. 4. Tulburările echilibrului acido-bazic

   5. 5. Bolile glomerulare

   6. 6. Boala renală datorată disproteinemiilor

   7. 7. Microangiopatiile trombotice

   8. 8. Nefropatia diabetică

   9. 9. Infecţiile de tract urinar

   10. 10. Bolile renale în sarcină

   11. 11. Bolile chistice renale

   12. 12. Nefropatiile ereditare

   13. 13. Nefrolitiaza şi nefrocalcinoza

   14. 14. Nefropatiile tubulointerstiţiale acute şi cronice

   15. 15. Nefropatiile vasculare

   16. 16. Injuria renală acută

   17. 17. Boala cronică de rinichi

   18. 18. Metodele de epurare extrarenală

   19. 19. Afectarea renală în sindromul de disfuncţie multiplă de organe

   20. 20. Transplantul renal

II – III. DOUĂ PROBE CLINICE

1. 1. Un caz din tematica de trunchi comun / nefrologie.

2. 2. Un caz din tematica de nefrologie.

IV. PROBA PRACTICĂ

Interpretarea uneia din următoarele investigaţii:

1. 1. Hemoleucograma

2. 2. Ionograma sanguină şi urinară

3. 3. Electroforeza şi imunoelectroforeza proteinelor serice şi urinare

4. 4. Lipidograma

5. 5. Ureea, acidul uric, creatinina, cistatina C, NGAL (neutrophil gelatinase-associated lipocalin) – serice şi urinar

6. 6. Investigaţiile imunologice: imunoglobuline, complement seric, complexe imune circulante, proteină C reactivă, anticorpi anti-membrană bazală glomerulară, factor antinuclear, factor reumatoid, celule lupice, ASLO (antistreptolizina O), test Coombs, ANCA (anticorpi anti-citoplasmă neutrofile), anticorpi anti-receptor fosfolipaza A-2.

7. 7. Testele de citoliză hepatică

8. 8. Testele de colestază hepatică

9. 9. Markeri imunologici ai infecţiilor cu virusuri hepatice

10. 10. Testele pentru HIV

11. 11. Echilibrul acido-bazic

12. 12. Dozările hormonale: tiroidiene, parathormon, activitatea reninei plasmatice, renină, aldosteron

13. 13. Examenul sumar de urină, examenul urinei pe 24 ore

14. 14. Examenul bacteriologic al urinei

15. 15. Probele funcţionale glomerulare

16. 16. Probele funcţionale tubulare

17. 17. Explorările imagistice renale:

    • – radiografia renală simplă

    • – radiourografia cu/fără compresie, cu/fără cistografie

    • – pielografia ascendentă

    • – arteriografia renală

    • – nefrograma izotopică

    • – nefroscintigrama

    • – ultrasonografia aparatului urinar

    • – tomografia computerizată, uro-CT

    • – RMN

18. 18. Radiografia toracică.

19. 19. Radiografia tubului digestiv

20. 20. Radiografia scheletului osos

21. 21. Electrocardiograma

22. 22. Fundul de ochi

23. 23. Exsudatul faringian

24. 24. Hemocultura, coprocultura

25. 25. Puncţia biopsie renală

26. 26. Testele genetice specifice afecţiunilor nefrologice

27. 27. Lichidul de dializă peritoneală

Manevre / prescripţii / indicaţii:

1. 1. Puncţia biopsie renală

2. 2. Tehnica inserţiei unui cateter de hemodializă

3. 3. Stabilirea parametrilor de efectuare a unei şedinţe de hemodializă în funcţie de statusul clinic şi bioumoral al pacientului (acut sau cronic); conectarea / restituirea unui pacient la aparatul de hemodializă

4. 4. Stabilirea parametrilor de efectuare a unei şedinţe de hemofiltrare / hemodiafiltrare în funcţie de statusul clinic şi bioumoral al pacientului (acut sau cronic)

5. 5. Stabilirea parametrilor de efectuare a unei şedinţe de plasmafereză în funcţie de statusul clinic şi bioumoral al pacientului

6. 6. Desfăşurarea unui schimb la pacienţii dializaţi peritoneal – metodă

7. 7. Iniţierea dializei peritoneale – parametrii

8. 8. Conduita terapeutică în funcţie de analizele lichidului peritoneal

9. 9. Efectuarea practică a unui test de echilibrare peritoneală; interpretarea rezultatelor testului

10. 10. Interpretarea Kt/V în hemodializă şi dializă peritoneală, şi modificarea parametrilor de dializă în funcţie de aceste valori

11. 11. Efectuarea şi interpretarea unei ultrasonografii a aparatului urinar

    BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

    •  Beers MH, Porter RS. Manualul Merck de diagnostic şi tratament. Ed. a 18-a. Bucureşti: Editura ALL, 2009.

    •  Checheriţă IA. Explorarea aparatului urinar. Bucureşti: Editura Academiei Române, 2018.

    •  Checheriţă IA, Ciocâlteu A, David C, Ferechide D. Esenţialul în insuficienţa renală cronică. Bucureşti: Editura Universitară „Carol Davila”, 2013.

    •  Covic A (sub redacţia). Nefrologie. Principii teoretice şi practice. Iaşi: Demiurg, 2011.

    •  Daugirdas JT, Blake PG, Ing TS. Handbook of Dialysis. Ed. a 5-a. Philadelphia, SUA: Wolters Kluwer, 2015.

    •  Gilbert SJ, Weiner DE, Gipson DS, Perazella MA, Tonelli M. National Kidney Foundation’s Primer on Kidney Diseases. Ed. a 6-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2014.

    •  Johnson RJ, Feehally J, Floege J. Comprehensive Clinical Nephrology. Ed. a 5-a. Philadelphia, SUA:

      Saunders Elsevier, 2015.

    •  KDIGO Clinical Practice Guideline; http://kdigo.org/home/guidelines/

    •  Longo DL. Harrison. Manual de Medicină. Ed. a 18-a. Bucureşti: Editura ALL, 2014.

    •  Mircescu G, Mandache E, Stancu S, Ismail G, Checheriţă IA, et al. Glomerulopatiile. Bucureşti: Editura Medicală, 2016

    •  NKF KDOQI Guidelines; https://www.kidney.org/professionals/guidelines.

    •  Schrier RW. Manual of Nephrology. Ed. a 8-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2014.

    •  Taal MW, Chertow GM, Marsden PA, Skorecki K, Yu ASL; Brenner BM. Brenner Rector’s The Kidney. Ed. a 9-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2012.

    •  www.uptodate.com.

ANEXA 2

TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE MEDIC PRIMAR SPECIALITATEA NEFROLOGIE

I – II. DOUĂ PROBE CLINICE

III. PROBA PRACTICĂ

I – II. DOUĂ PROBE CLINICE

1. 1. Anatomia şi fiziologia rinichiului

2. 2. Semiologia şi explorarea aparatului urinar

3. 3. Tulburările hidrice şi electrolitice

4. 4. Tulburările echilibrului acido-bazic

5. 5. Bolile glomerulare

6. 6. Boala renală datorată disproteinemiilor

7. 7. Microangiopatiile trombotice

8. 8. Nefropatia diabetică

9. 9. Infecţiile de tract urinar

10. 10. Bolile renale în sarcină

11. 11. Bolile chistice renale

12. 12. Nefropatiile ereditare

13. 13. Nefrolitiaza şi nefrocalcinoza

14. 14. Nefropatiile tubulointerstiţiale acute şi cronice

15. 15. Nefropatiile vasculare

16. 16. Injuria renală acută

17. 17. Boala cronică de rinichi

18. 18. Metodele de epurare extrarenală

19. 19. Afectarea renală în sindromul de disfuncţie multiplă de organe

20. 20. Transplantul renal

III. PROBA PRACTICĂ

Interpretarea uneia din următoarele investigaţii:

1. 1. Hemoleucograma

2. 2. Ionograma sanguină şi urinară

3. 3. Electroforeza şi imunoelectroforeza proteinelor serice şi urinare

4. 4. Lipidograma

5. 5. Ureea, acidul uric, creatinina, cistatina C, NGAL (neutrophil gelatinase-associated lipocalin) –

   28

   serice şi urinare

6. 6. Investigaţiile imunologice: imunoglobuline, complement seric, complexe imune circulante, proteină C reactivă, anticorpi anti-membrană bazală glomerulară, factor antinuclear, factor reumatoid, celule lupice, ASLO (antistreptolizina O), test Coombs, ANCA (anticorpi anti-citoplasmă neutrofile), anticorpi anti-receptor fosfolipaza A-2

7. 7. Testele de citoliză hepatică

8. 8. Testele de colestază hepatică

9. 9. Markeri imunologici ai infecţiilor cu virusuri hepatice

10. 10. Testele pentru HIV

11. 11. Echilibrul acido-bazic

12. 12. Dozările hormonale: tiroidiene, parathormon, activitatea reninei plasmatice, renină, aldosteron

13. 13. Examenul sumar de urină, examenul urinei pe 24 ore

14. 14. Examenul bacteriologic al urinei

15. 15. Probele funcţionale glomerulare

16. 16. Probele funcţionale tubulare

17. 17. Explorările imagistice renale:

    • – radiografia renală simplă

    • – radiourografia cu/fără compresie, cu/fără cistografie

    • – pielografia ascendentă

    • – arteriografia renală

    • – nefrograma izotopică

    • – nefroscintigrama

    • – ultrasonografia aparatului urinar

    • – tomografia computerizată, uro-CT

    • – RMN

18. 18. Radiografia toracică

19. 19. Radiografia tubului digestiv

20. 20. Radiografia scheletului osos

21. 21. Electrocardiograma

22. 22. Fundul de ochi

23. 23. Exsudatul faringian

24. 24. Hemocultura, coprocultura

25. 25. Puncţia biopsie renală

26. 26. Testele genetice specifice afecţiunilor nefrologice

27. 27. Lichidul de dializă peritoneală

Manevre / prescripţii / indicaţii:

1. 1. Puncţia biopsie renală

2. 2. Tehnica inserţiei unui cateter de hemodializă

3. 3. Stabilirea parametrilor de efectuare a unei şedinţe de hemodializă în funcţie de statusul clinic şi bioumoral al pacientului (acut sau cronic); conectarea / restituirea unui pacient la aparatul de hemodializă

4. 4. Stabilirea parametrilor de efectuare a unei şedinţe de hemofiltrare / hemodiafiltrare în funcţie de statusul clinic şi bioumoral al pacientului (acut sau cronic)

5. 5. Stabilirea parametrilor de efectuare a unei şedinţe de plasmafereză în funcţie de statusul clinic şi bioumoral al pacientului

6. 6. Desfăşurarea unui schimb la pacienţii dializaţi peritoneal – metodă

7. 7. Iniţierea dializei peritoneale – parametrii

8. 8. Conduita terapeutică în funcţie de analizele lichidului peritoneal

9. 9. Efectuarea practică a unui test de echilibrare peritoneală; interpretarea rezultatelor testului

10. 10. Interpretarea Kt/V în hemodializă şi dializă peritoneală, şi modificarea parametrilor de dializă în funcţie de aceste valori

11. 11. Efectuarea şi interpretarea unei ultrasonografii a aparatului urinar

    BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

    •  Checheriţă IA. Explorarea aparatului urinar. Bucureşti: Editura Academiei Române, 2018.

    •  Checheriţă IA, Ciocâlteu A, David C, Ferechide D. Esenţialul în insuficienţa renală cronică. Bucureşti: Editura Universitară „Carol Davila”, 2013.

    •  Covic A (sub redacţia). Nefrologie. Principii teoretice şi practice. Iaşi: Demiurg, 2011.

    •  Daugirdas JT, Blake PG, Ing TS. Handbook of Dialysis. Ed. a 5-a. Philadelphia, SUA: Wolters Kluwer, 2015.

    •  Gilbert SJ, Weiner DE, Gipson DS, Perazella MA, Tonelli M. National Kidney Foundation’s Primer on Kidney Diseases. Ed. a 6-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2014.

    •  Johnson RJ, Feehally J, Floege J. Comprehensive Clinical Nephrology. Ed. a 5-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2015.

    •  KDIGO Clinical Practice Guideline; http://kdigo.org/home/guidelines.

    •  Mircescu G, Mandache E, Stancu S, Ismail G, Checheriţă IA, et al. Glomerulopatiile. Bucureşti: Editura Medicală, 2016

    •  NKF KDOQI Guidelines; https://www.kidney.org/professionals/guidelines/guidelines_commentaries.

    •  Schrier RW. Manual of Nephrology. Ed. a 8-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2014.

    •  Taal MW, Chertow GM, Marsden PA, Skorecki K, Yu ASL; Brenner BM. Brenner Rector’s The Kidney. Ed. a 9-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2012.

    •  www.uptodate.com.

ANEXA Nr. 3

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ

Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ

Proiect elaborat în conformitate cu recomandările UEMS menţionate în

Contractul "Twinning Light" RO 2002/IB/OT-03 TL RO 2002/000-586.03.01

Elaborat sub coordonarea:

Prof.Univ.Dr. Alexandru BUCUR, U.M.F. "Carol Davila" Bucureşti Prof.Univ.Dr.Mihaela BĂCIUŢ, U.M.F. "Iuliu Haţieganu" Cluj-Napoca Prof.Univ.Dr.Grigore BĂCIUŢ, U.M.F. "Iuliu Haţieganu" Cluj-Napoca

2019

1. 1. Definiţie

   Chirurgia Dento-alveolară este o specialitate a medicinei dentare ce se practică în cadrul asistenţei medicale ambulatorii şi care se ocupă cu studiul, prevenirea şi tratamentul – inclusiv chirurgical – al afecţiunilor dento-parodontale.

   Metodele chirurgicale ce pot fi efectuate în cadrul asistenţei medicale ambulatorii se referă la:

   1. 1. Chirurgia endodontică

   2. 2. Chirurgia preprotetică

   3. 3. Chirurgia parodontală

   4. 4. Accidentele de erupţie ale dinţilor

   5. 5. Incluziile dentare

   6. 6. Traumatisme dento-parodontale

   7. 7. Tratamntul edentaţiilor prin implanturi dentare

2. 2. Durata rezidenţiatului: 3 ani

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de rezidenţiat din specialitatea de bază.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log – book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi educaţie medicală continuă în specialitate.

Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară se va desfăşura în Secţiile Clinice de Chirurgie Oro- maxilo-facială. Examenul de medic specialist în Chirurgie Dento-alveolară se va desfăşura în cadrul Clinicilor de Chirurgie Oro-maxilo-facială, comisia fiind formată din cadrele didactice ale Clinicilor de Chirurgie Oro-maxilo-facială.

3A. Structura stagiilor de pregătire în rezidenţiat

3A.1. Etapa de angajare şi luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la Spitalul sau Clinicile unde a fost repartizat

3A.2. Stagiul de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 6 luni

3A.3. Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară: 17 luni şi 3 săptămâni 3A.4. Stagiul de Parodontologie: 3 luni

3A.5. Stagiul de Endodonţie: 3 luni 3A.6. Stagiul de Bioetică: ½ lună

3A.7. Stagiul de Ortodonţie şi Ortopedie dento-facială: 2 şi ½ luni 3A.8. Stagiul de Protetică Dentară şi Implantologie: 3 luni

3A.9. Modulul de Elemente Juridice Medicale şi Malpraxis Medical: o săptămână

3B. Ordinea de rotaţie a stagiilor în rezidenţiat Anul I: Chirurgie oro-maxilo-facială: 6 luni

Chirurgie Dento-alveolară: 6 luni

Anul II: Chirurgie Dento-alveolară: 11 luni şi 3 săptămâni

Modulul de Elemente Juridice Medicale şi Malpraxis Medical: o săptămână

Anul III: Parodontologie: 2 luni

Endodonţie: 1 lună Bioetică: ½ lună

Ortodonţie şi Ortopedie dento-facială: 2 ½ luni Protetică dentară şi Implantologie: 3 luni

1. 4. Programul de activitate teoretică şi prcatică pe ani de pregătire

   1. 4.1. Anul I

      1. 4.1.1. Stagiul de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială: 6 luni

         1. 4.1.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii

            Tematica cursuri

            1. 1. Anestezia în medicina dentară

            2. 2. Traumatologie oro-maxilo-facială

            3. 3. Infecţii nespecifice periosoase

            4. 4. Infecţii ale lojilor superficiale, profunde şi supuraţii difuze

            5. 5. Adenitele specifice şi nespecifice

            6. 6. Sinuzita maxilară de cauză dentară

            7. 7. Tumori benigne ale părţilor moi orale şi cervico-faciale

            8. 8. Tumori benigne ale oaselor maxilare

            9. 9. Depistarea precoce a tumorilor maligne oro-maxilo-faciale

            10. 10. Forme clinice de debut în perioada de stare a tumorilor maligne de părţi moi orale şi cervico- faciale

            11. 11. Forme clinice de debur în perioada de stare a tumorilor maligne ale oaselor maxilare

            12. 12. Principii de tratament complex în tumorile maligne oro-maxilo-faciale

            13. 13. Patologia glandelor salivare

            14. 14. Patologia articulaţiei temporo-mandibulare

            15. 15. Anomalii cranio-maxilo-faciale

            16. 16. Despicături labio-maxilo-palatine

         2. 4.1.1.2. Pregătire practică

            1. 1. Întocmirea foii de observaţie

            2. 2. Participarea/asistare la intervenţii chirurgicale

            3. 3. Îngrijire postoperatorie

            4. 4. Întocmirea documentaţiei medicale pentru transfer, externare etc

               Barem de promovare stagiu:

               1. 1. Participare la cursuri şi seminarii

               2. 2. Participare la activitatea practică

               3. 3. Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice

               4. 4. Promovarea examenului scris

      2. 4.1.2. Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară: 6 luni

         1. 4.1.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii

            Tematica cursuri

            1. 1. Anestezia loco-regională în corelaţie cu afecţiunile generale ale pacientului

            2. 2. Extracţia dentară

            3. 3. Metode chirurgicale ajutătoare tratamentului endodontic

            4. 4. Metode chirurgicale protetice

            5. 5. Tratamentul chirurgical al incluziei dentare

         2. 4.1.2.2. Pregătire practică

            1. 1. Efectuarea de anestezii loco-regionale

            2. 2. Extracţii dentare

            3. 3. Extracţii alveoplastice

            4. 4. Decapuşonări în tratamentul accidentelor de erupţie

            5. 5. Odontectomii ale molarilor de minte inferiori

            6. 6. Odontectomii ale caninilor superiori

            7. 7. Odontocmii ale dinţilor incluşi cu excepţia ectopiilor

            8. 8. Evidenţierea caninilor incluşi cu aplicarea de dispozitive de redresare chirurgical-ortodontică în colaborare cu medicul ortodont

            9. 9. Rezecţia apicală, amputaţia radiculară,

               Barem de promovare stagiu:

               1. 1. Participare la cursuri şi seminarii

               2. 2. Participare la activitatea practică

               3. 3. Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice

               4. 4. Promovarea examenului scris

   2. 4.2. Anul II

      1. 4.2.1. Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară: 11 luni şi 3 săptămâni

         1. 4.2.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii

            Tematica cursuri:

            1. 1. Accidente ale erupţiei dentare şi tratamentul lor chirurgical

            2. 2. Inserţia implanturilor dentare

            3. 3. Refacerea chirurgicală a defectelor osoase de la nivelul osului alveolar

            4. 4. Antibioterapia în leziunile traumatice şi inflamatorii ale cavităţii orale

            5. 5. Urgenţe şi afecţiuni medicale în cabinetul stomatologic

         2. 4.2.1.2. Pregătire practică:

            1. 1. Gingivectomie

            2. 2. Gingivoplastie

            3. 3. Intervenţii chirurgicale preprotetice în deficienţe ale părţilor moi şi osoaose

               1. a) Mucoasa subţire

               2. b) Creasta gingivală balantă

               3. c) Fibromatoză tuberozitară

               4. d) Hiperplazie epitelio-conjunctivă

               5. e) Deficienţe ale frenurilor labiale sau linguale

               6. f) Bride vestibulare şi paralinguale

               7. g) Îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de şanţuri vestibulare sau paralinguale)

               8. h) Regularizări de creastă

               9. i) Intervenţii chirurgicale efectuate în vederea măririi ofertei osoase la nivelul crestelor alveolare cu materiale osteoinductoare sau grefe osoase recoltate de la nivelul cavităţii orale

            4. 4. Replantări de dinţi (post-traumatic sau intenţional)

            5. 5. Tratamenul infecţiilor nespecifice periosoase

            6. 6. Inserţia de implante dentare

               Barem de promovare stagiu:

               1. 1. Participare la cursuri şi seminarii

               2. 2. Participare la activitatea practică

               3. 3. Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice

               4. 4. Promovarea examenului scris

      2. 4.2.2. Modulul de Elemente Juridice Medicale şi Malpraxis Medical: o săptămână

         1. 4.2.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii

            Tematica cursuri:

            1. 1. Tipuri de răspundere juridică a medicului dentist

            2. 2. Conformitatea practicii medicale cu cerinţele legale aplicabile. Tehnici de prevenire a acuzaţiilor de malpraxis.

            3. 3. Gestionarea eficientă a acuzaţiei de malpraxis medical – aspecte procedurale

            4. 4. Vulnerabilităţile practicii în medicina dentară. Asigurările de răspundere civilă profesională

            5. 5. Malpraxis între răspunderea individuală şi răspunderea instituţională

   3. 4.3. Anul III

      1. 4.3.1. Stagiul de Paradontologie: 2 luni

         1. 4.3.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii

            Tematica cursuri:

            1. 1. Etiopatogenia bolilor parodontale

            2. 2. Metode de investigaţie în bolile parodontale

            3. 3. Forme clinice ale bolii parodontale

            4. 4. Tratamentul complex al bolilor parodontale

            5. 5. Rolul şi locul profilaxiei în bolile parodontale

         2. 4.3.1.2. Pregătire practică

      2. 4.3.2. Stagiul de Endodonţie: 1 lună

         1. 4.3.2.1 Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii

            Tematica cursuri:

            1. 1. Metode de tratament în pulpita acută şi cronică

            2. 2. Metode de tratament în gangrena pulpară

            3. 3. Extirparea vitală cu obturaţie de canal

            4. 4. Obturaţia de canal – metode şi tehnici moderne

            5. 5. Tratamentul parodontitelor apicale acute şi cronice

         4.3.2.2. Pregătire practică

      3. 4.3.3. Stagiul de Bioetică – 2 săptămâni

         4.3.3.1 Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii

         Tematică cursuri

         1. I. Introducere în Bioetică

            1. 1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu

            2. 2. Contextul apariţiei bioeticii

            3. 3. Definirea bioeticii

            4. 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

            5. 5. Teorii şi metode în bioetică

         2. II. Concepte de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii

            1. 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă

            2. 2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicii şi ştiinţelor vieţii

            3. 3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie etc.)

         3. III. Relaţia medic – pacient

            1. 1. Valori ale relaţiei medic – pacient

            2. 2. Paternalism versus autonomie

            3. 3. Modele ale relaţiei medic-pacient

            4. 4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

         4. IV. Etica cercetării pe subiecţi umani

            1. 1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani

            2. 2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală – discutarea principiilor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani

            3. 3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani

            4. 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale

            5. 5. Comitetele de etică a cercetării

            6. 6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică

         Tematica seminariilor:

         1. I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică

         2. II. Reglementarea praticii medicale prin coduri de etică

            1. 1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei initiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale

            2. 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

            3. 3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent

         3. III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic – pacient prin cazuri practice

            1. 1. Rolul comunicării în relaţia medic – pacient

            2. 2. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri

            3. 3. Drepturile pacienţilor – reglementare legislativă

         4. IV. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete

            1. 1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis

            2. 2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

            3. 3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

      4. 4.3.4. Stagiul de Ortodonţie şi ODF: 2 ½ luni

         1. 4.3.4.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii

            Tematica cursuri:

            1. 1. Epidemiologia anomaliilor dento-maxilare

            2. 2. Formarea, creşterea şi dezvoltarea masivului facial

            3. 3. Dezvoltarea oculziei

            4. 4. Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare

            5. 5. Principii şi metode de clasificare a anomaliilor dento-maxilare

            6. 6. Diagnosticul în ortodonţie

            7. 7. Principii de bază în tratamentul ortodontic

            8. 8. Examinarea pacientului cpoil şi adolescent. Foaia de observaţie. Cronologia formării dinţilor

            9. 9. Particularităţi morfologice şi de structură ale dinţilor temporari şi implicaţiile în patologia odontală. Particualrităţi morfologice şi de structură ale dinţilor permanenţi tineri şi implicaţiile în patologia odontală

            10. 10. Caria precoce severă a dinţilor temporari: tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgenţă

            11. 11. Caria complicată la dinţii permanenţi tineri – tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgenţă

            12. 12. Patologia molarului de şase ani – atitudinea terapeutică în caria simplă profundă şi în destrucţia mare coronară

            13. 13. Traumatismele la dinţii temporai şi permanenţi tineri – forme clinice, diagnostice, tratament de urgenţă

            14. 14. Periodontia juvenilă – diagnostic, principii de tratament

         2. 4.3.4.2. Pregătire practică

      5. 4.3.5. Stagiul de protetică dentară şi implantologie: 3 luni

         1. 4.3.5.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii

            Tematica cursuri Protetică Dentară

            1. 1. Diagnosticul şi tratamentul tulburărilor cranio-mandibulare

            2. 2. Sisteme protetice fixe alternative (integral ceramice, adezive etc)

            3. 3. Particularităţi clinico-tehnice în protezarea fixă metalo-ceramică

            4. 4. Restaurări protetice fixe în cazuri complexe, cu patologie multidisciplinară

            5. 5. Tratamentul protetic al edentaţiei unidentare

            6. 6. Tratamentul protetic în terapia complexă a parodontitelor marginale cronice

            7. 7. Tratamentul protetic combinat fix-mobilizabil

            8. 8. Variante de protezare a edentaţiilor terminale

            9. 9. Metode şi tehnici de amprentare pentru protezarea fixă/mobilizabilă/a edentaţiei totale

            10. 10. Metode şi tehnici de înregistrare şi transfer al rapoartelor de ocluzie

                Tematica cursuri Implantologie

                1. 1. Rolul şi locul terapiei Implanto-protetice în medicina dentară modernă; interrelaţia dintre implantologia orală şi celelalte discipline dentare

                2. 2. Clasificarea edentaţiilor în terapia implanto-protetică şi modalităţi de soluţionare a acestora

                3. 3. Evaluarea câmpului protetic şi a statusului biologic general al pacientului în perspectiva inserării implanturilor dentare – diagnostic preoperator, bilanţ preprotetic, analiza şi planificarea secvenţială a cazului, indicaţii şi contraindicaţii

                4. 4. Biomateriale utilizate în practica implantologică – titanul, masele ceramice, materiale şi membrane biologice utilizate în tehnicile de mărire a ofertei osoase

                5. 5. Protezarea preimplantară fiziologică, autoechilibrată – etapă de bază a terapiei implanto- protetice

                6. 6. Sisteme şi tipuri de implanturi utilizate în terapia implanto-protetică

                7. 7. Inserţia imediat postextracţională a implanturilor orale

                8. 8. Inserţia implanturilor în crestele alveolare ce nu necesită mărirea ofertei osoase

                9. 9. Restaurări protetice pe implanturi. Tehnici de amprentare şi realizare a lucrărilor protetice

                10. 10. Preimplantita: etiopatogenie, semne clinice, diagnostic, tratament

                11. 11. Dispensarizrea pacienţilor purtători de implanturi

         2. 4.3.5.2. Pregătire practică

Prof. Dr. Alexandru BUCUR

Şef Clinică Chirurgie Oro-Maxilo-Facială UMF "Carol Davila" Bucureşti

Membru al Academiei de Ştiinţe Medicale

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește