ANEXE din 23 aprilie 2015

Notă …

*) Aprobate de ORDINUL nr. 708 din 23 aprilie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 292 din 29 aprilie 2015. + 
Anexa 1Planul sectorial pentru cercetare-dezvoltaredin domeniul agricol și de dezvoltare ruralăal Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale,pe anii 2015-2018, "Agricultură șiDezvoltare Rurală – ADER 2020"ScopulPlanul sectorial ADER 2020 își propune să găsească rezolvări și să ofere soluții adaptate condițiilor agro-eco-climatice regionale specifice, care să corespundă stadiului actual de dezvoltare rurală a României. În contextul schimbărilor climatice vor trebui găsite soluțiile inovative de adaptare a tehnicilor și tehnologiilor de cultură și de creștere a animalelor, astfel ca exploatațiile agricole să poată contribui la creșterea ponderii agriculturii în valoarea produsului intern brut.De asemenea, este imperios necesar să se găsească soluții viabile de conservare și de exploatare durabilă a resurselor agricole ale României (sol, apă, resurse genetice vegetale, resurse genetice animale, forță de muncă, resurse financiare).Mobilizarea eforturilor cercetării agricole în sensul orientării acesteia înspre rezolvarea provocărilor la care este supusă societatea românească de fenomenul de globalizare al economiei mondiale pe de-o parte, dar și de consecințele schimbărilor climatice, impun o abordare fundamental nouă a tematicilor de cercetare din cadrul proiectelor de tip sectorial.Este necesar ca acestea să fie concordante cu obiectivele Strategiei pentru cercetare-dezvoltare – inovare în domeniul agroalimentar pe termen mediu și lung 2014-2020-2030 și să asigure consolidarea legăturilor dintre agricultură, cercetare și inovare.DurataPlanul sectorial ADER 2020 se va derula pe o perioadă de 4 ani, în perioada 2015-2018.Bugetul estimat al planului sectorial ADER 2020 este de 83.098.692 lei, din care:– în anul 2015 – 17.426.192 lei; … – în anul 2016 – 20.932.500 lei; … – în anul 2017 – 22.095.000 lei; … – în anul 2018 – 22.645.000 lei … (la 08-06-2017,
Secțiunea Bugetul din Anexa 1 a fost modificată de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 177 din 30 mai 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 08 iunie 2017
)
Atribuirea contractelor de finanțareAtribuirea contractelor de finanțare se face în sistem competițional, pe baza termenilor de referință prin procedura de selectare de licitație restrânsă, în conformitate cu prevederile lit. a), alin. (1) a art. 5, din Normele metodologice privind contractarea, finanțarea, monitorizarea și evaluarea proiectelor din planurile sectoriale de cercetare-dezvoltare aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1266/2004, cu modificările ulterioare.Obiective generalea)îmbunătățirea rezultatelor economice ale fermelor, prin creșterea eficienței de utilizare a resurselor naturale și a inputurilor tehnologice, pentru o agricultură durabilă, în contextul schimbărilor climatice – număr proiecte – 9, cu valoare totală de 8.345.650 lei; … b)dezvoltarea cercetărilor de ameliorare genetică la cartof prin noi abordări genomice și biotehnologice; Dezvoltarea unor tehnologii de producere a materialului pentru plantat și semănat prin aplicarea unor metodologii inovative și obținerea de produse care să acopere întreg lanțul alimentar la cartof, sfeclă de zahăr și plante medicinale – număr proiecte – 5, cu o valoare totală de 4.864.250 lei; … c)dezvoltarea de noi produse, practici, procese și tehnologii integrate producției horticole – număr proiecte – 22, cu o valoare totală de 19.982.700 lei; … d)îmbunătățirea managementului integrat al culturilor de câmp și horticole pentru prevenirea și combaterea buruienilor, bolilor și dăunătorilor, prietenoase cu mediul și sănătatea consumatorilor – număr proiecte – 5, cu o valoare totală de 4.651.400 lei;(la 21-04-2017,
Litera d) din secțiunea Obiective generale din Anexa 1 a fost modificată de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 97 din 14 aprilie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 280 din 21 aprilie 2017
)
 … e)managementul durabil al resurselor genetice animale – număr proiecte – 18, cu o valoare totală de 15.408.450 lei;(la 21-04-2017,
Litera e) din secțiunea Obiective generale din Anexa 1 a fost modificată de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 97 din 14 aprilie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 280 din 21 aprilie 2017
)
 … f)îmbunătățirea nutriției și alimentației animalelor în vederea creșterii competitivității sectorului de creșterea animalelor, a siguranței și calității produselor, scăderea impactului asupra mediului – număr proiecte – 4, cu o valoare totală de 3.551.400 lei; … g)eficientizarea sistemelor de exploatare a animalelor de fermă – număr proiecte – 2, cu o valoare totală de 1.655.700 lei; … h)asigurarea bunăstării și sănătății animalelor – număr proiecte – 2, cu o valoare totală de 1.167.850 lei;(la 21-04-2017,
Litera h) din secțiunea Obiective generale din Anexa 1 a fost modificată de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 97 din 14 aprilie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 280 din 21 aprilie 2017
)
 … i)dezvoltarea cercetărilor de apicultură – număr proiecte – 1, cu o valoare totală de 762.850 lei; … j)dezvoltarea și diversificarea sistemelor și tehnologiilor de acvacultură și asigurarea sănătății viețuitoarelor acvatice – număr proiecte – 3, cu o valoare totală de 2.488.550 lei; … k)punerea în valoare a patrimoniului pastoral al României prin sporirea producției totale de furaje și a calității acestora, cu o conversie optimă în produse animaliere, în concordanță cu o bună practică agricolă caracterizată prin armonizarea dintre dezvoltarea economico-socială, conservarea biodiversității și protecția mediului – număr proiecte – 3, cu o valoare totală de 3.188.550 lei;(la 29-03-2016,
Lit. k) din secțiunea Obiective generale din Anexa 1 a fost modificată de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 360 din 23 martie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 29 martie 2016
)
 … l)integrarea problemelor legate de resursele de sol în politicile europene și globale agricole și de protecție a mediului. Furnizarea de servicii în domeniul resurselor pedologice – număr proiecte – 6, cu o valoare totală de 5.877.100 lei; … m)economie, organizare și marketing în agricultură- număr proiecte – 3, cu o valoare totală de 2.738.550 lei; … n)îmbunătățirea nutriției și sănătății oamenilor – număr proiecte – 5, cu o valoare totală de 3.651.400 lei;(la 21-04-2017,
Litera n) din secțiunea Obiective generale din Anexa 1 a fost modificată de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 97 din 14 aprilie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 280 din 21 aprilie 2017
)
 … o)creșterea durabilă a producției interne alimentare – număr proiecte – 1, cu o valoare totală de 1.062.850 lei; … p)mecanizarea și automatizarea proceselor în agricultură și industria alimentară – număr proiecte – 4, cu o valoare totală de 3.701.442 lei. … Principalele rezultate scontate:– introducerea în sistemul oficial de testare și înregistrare a soiurilor de grâu, hibrizilor de porumb, corespunzător obiectivelor proiectelor din Plan; … – asigurarea nucleelor de sămânța amelioratorului din noile soiuri de grâu, hibrizi de porumb, pentru asigurarea multiplicării și extinderii rapide în fermele de producție. … – crearea unei germoplasme noi care să permită continuarea progresului genetic pentru obținerea de rezultate superioare în cultura grâului, chiar în condițiile schimbărilor climatic; … – ameliorarea germoplasmei de porumb în vederea accelerării progresului genetic în condițiile schimbărilor climatice și al dinamicii active a pieței; … – crearea unor genotipuri de floarea-soarelui cu foarte bună rezistență la secetă și arșiță, adaptate noilor condiții de cultură, datorate schimbărilor climatice. … – obținerea liniilor consangvinizate de floarea soarelui, atât linii cu androsterilitate citoplasmatică, precum și linii restauratoare de fertilitate, cu rezistență la secetă și arșiță; … – crearea a două linii noi de orez cu adaptabilitate crescută la schimbările climatice și caracteristici biologice îmbunătățite; … – omologarea și introducerea în cultură a noului cultivar de cânepă monoică succesiv; … – stabilirea tehnologiilor pentru soiurile monoice pretabile în sistemul de culturi succesive după cereale, rapiță, etc.; … – crearea unei germoplasme noi care să permită continuarea progresului genetic pentru obținerea de rezultate superioare la culturile leguminoase pentru boabe și furajere, chiar în condițiile schimbărilor climatice; … – creșterea perenității leguminoaselor perene (trifoi roșu și lucernă) prin crearea și identificarea de genotipuri rezistente la ger, secetă și arșiță; … – elaborarea de tehnologii inovative de producere de sămânță ecologică la culturile de câmp. … – obținerea de soiuri noi de cartof pretabile schimbărilor climatice și utilizării superioare a resurselor biologice și tehnologice (2-3 soiuri); … – asigurarea verigilor de sămânță, nucleu și stoc din soiurile noi pentru multiplicarea rapidă și propagarea la fermieri (minituberculi și miniplantule 1.000/genotip/an); … – dezvoltarea durabilă și eficientă a fermelor de subzistență viticole și pomicole, conservarea și dezvoltarea biodiversității prin promovarea practicilor eco-eficiente, prietenoase mediului; … – creșterea durabilă a producției, în condițiile reducerii daunelor provocate de boli, dăunători și buruieni concomitent cu reducerea dependenței culturii față de resursele energetice; … – concentrarea și refacerea fondului de germoplasmă la unele specii de pomi și arbuști fructiferi; … – determinarea performanțelor bioproductive și calitative ale soiurilor studiate în cadrul colecțiilor ampelografice în vederea utilizării acestora în procesul de ameliorare a viței-de-vie; … – reintroducerea în sortimentul viticol a unor soiuri vechi, autohtone importante, cu calități agrobiologice și tehnologice deosebite care au fost neglijate odată cu trecerea anilor; … – crearea de soiuri de legume românești și străine identificate ca rezistente/toleranțe la atacul agenților patogeni și dăunătorilor, cu importanță economică; … – implementarea tehnologiei de obținere a răsadurilor altoite de ardei, tomate, cucurbitaceae, vinete; … – înscrierea a 3 portaltoi în vederea omologării de noi creații biologice (câte unul pentru tomate, pătlăgele vinete și ardei) cu însușiri morfo-fiziologice superioare, rezistență sau toleranță genetică la bolile de sol și nematozi, compatibilitate cu o gamă cât mai extinsă de cultivare; … – recomandări cu privire la introducerea sustenabilă a sistemului ecologic de cultivare a viței de vie în raport cu factorii perturbatori specifici fiecărui areal viticol luat în studiu; … – recomandări privind stabilirea momentului maturității fenolice și a plafonului fenolic al strugurilor materie primă pentru vinuri roșii. … – evaluarea căilor de circulație a materialului săditor utilizat la înființarea plantațiilor noi de vița de vie în programul de reconversie; … – hărți de răspândire a simptomelor produse de bolile sistemice la vița de vie din plantațiile tinere și stabilirea focarelor de boală; … – obținerea de metiși F1 și R1 din rasele de tip Merinos prin încrucișarea cu rase de carne din U.E. (Ile de France, Suffolk, Rasa de Carne-Palas și Charollais); … – atestarea identității animalelor ce va servi crescătorilor de ovine pentru demonstrarea trasabilității animalelor și a producțiilor obținute de la acestea; … – ameliorarea generală a trăsăturilor de producție, a indicilor de reproducție și a profilului metabolico-fiziologic și a stării generale de sănătate ale ovinelor; … – îmbunătățirea structurii genetice și consolidarea unui efectiv de vaci de rasă Bălțată Românească de tip Fleckvieh care să asigure un material biologic de înaltă valoare genetică, ameliorat în direcția capacității de sinteză a laptelui, grăsimii și proteinei din lapte; … – consolidarea și menținerea patrimoniului genetic la cele două rase de suine autohtone Bazna și Mangalița pentru evitarea riscului de consangvinizare, în vederea încrucișării cu alte rase de suine; … – menținerea unui nucleu distinct din rasa Sura de stepă, cât mai apropiat sau chiar identic cu Sura de Stepă originară din zona Moldovei, care să asigure stabilitatea genetică a exemplarelor și un număr suficient de mare pentru a evita driftul genetic; … – formarea unui nucleu de taurine din rasa de taurine Pinzgau de Transilvania, aflată în stare critică respectiv pe cale de dispariție, și menținerea acestui nucleu la standardul rasei și la un efectiv care să prevină driftul genetic; … – genotiparea animalelor de rasă Brună pentru genele de importanță economică implicate în sinteza proteinelor din lapte; … – selectarea genotipurilor valoroase și asigurarea sănătății genetice a efectivelor de bovine investigate … – elaborarea de sisteme și tehnologii de reproducere artificială a peștilor și de creștere în etapa de dezvoltare postembrionară; … – elaborarea unor tehnologii zonale de îmbunătățire a pajiștilor degradate prin măsuri minime. … – portal incluzând informații privind resursele de sol, inclusiv principalele presiuni asupra solului (compactare, eroziune, salinizare/alcalizare, scăderea conținutului de materie organică, deșertificare) cuplat cu portalul Institutului de Durabilitate a Mediului (IES) din cadrul JRC care servește la implementarea politicilor agricole în domeniul resurselor de sol la nivel european; … – analiza economică a soluțiilor de reabilitare/modernizare a sistemelor de irigații selectate, efortul financiar necesar; … – fundamentarea metodologiei pentru determinarea estimativă a tehnologiilor de producție a culturilor de câmp, legumicole, flori și plante medicinale în sistem de agricultură convențională și ecologică; … – fundamentarea metodologiei pentru determinarea estimativă a bugetelor de venituri și cheltuieli a culturilor de câmp, legumicole, flori și plante medicinale în sistem de agricultură convențională și ecologică; … – bază de date privind compoziția alimentelor – grupe și subgrupe de produse; … – baza de date privind compoziția suplimentelor alimentare pe grupe și subgrupe de produse; … – ghid risc/beneficiu privind utilizarea suplimentelor alimentare; … – studiu privind consumul alimentar și factorii socio-economici care îi influențează; … – studiu privind problemele de risipă alimentară care apar pe lanțul agroalimentar; … – studiu privind bune practici și modele și sisteme de ambalare care să prelungească termenul de valabilitate; … – stabilirea efectului diferitelor lucrări mecanice asupra caracteristicilor fizice și hidrofizice ale solului (porozitate, permeabilitate, densitate aparentă, grad de compactare, capacitatea de câmp pentru apă), fertilitate … Proiecte asociate obiectivelorLista proiectelor cuprinse în planul sectorial ADER 2020 este prevăzută în anexa nr. 2.Aceasta poate fi completată prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, pe parcursul derulării planului sectorial ADER 2020, în scopul realizării obiectivelor acestuia.Obiectivul general 1: Îmbunătățirea rezultatelor economice ale fermelor, prin creșterea eficienței de utilizare a resurselor naturale și a inputurilor tehnologice, pentru o agricultură durabilă, în contextul schimbărilor climaticeObiectivul specific 1.1.: Îmbunătățirea germoplasmei principalelor culturi privind potențialul genetic de a acumula componente de calitate esențiale, rezistență la secetă și temperaturi extreme, sporirea eficienței de utilizare a nutrienților și a toleranței la condițiile nefavorabile de solProiectul ADER 1.1.1.: Creșterea eficientei culturii grâului prin identificarea, crearea și promovarea de soiuri superioare ca productivitate, stabilitate și adaptabilitate la schimbările climatice, cu calitate corespunzătoare cerințelor diverse ale sectorului de prelucrare din cadrul industriei alimentarePerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 1.242.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 1.242.850 │ 282.850 │ 320.000│ 320.000│ 320.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Eficiența culturii grâului depinde în mare măsură de adaptabilitatea soiurilor cultivate la condițiile climatice variabile prezente și prognozate ca urmare a schimbărilor climatice. Toate prognozele actuale prevăd creșterea temperaturilor medii și maxime și reducerea cantităților de precipitații în toate zonele în care se cultivă grâul în țara noastră. În același timp se prognozează creșterea variabilității condițiilor climatice de la un an la altul și creșterea frecventei fenomenelor meteorologice extreme.Faptul că, în competiție cu soiuri importate din țări cu agricultură avansată, soiurile create în România se cultivă de mai mulți ani pe 60-70% din totalul suprafeței cultivate cu grâu, demonstrează importanța adaptabilității soiurilor de grâu la condițiile de mediu mai dificile, specifice țării noastre. Adaptabilitatea la condiții climatice dificile va deveni din ce în ce mai importantă în perspectiva schimbărilor climatice prognozate.Din aceste considerente cercetările propuse a se derula în cadrul acestui proiect vizează următoarele obiective:– îmbunătățirea reacției la temperaturi ridicate, îndeosebi în perioada de umplere a boabelor, atât prin ameliorarea de soiuri precoce, cât și prin creșterea toleranței genetice la arșiță; … – îmbunătățirea rezistenței la deficit hidric, prin utilizarea diferitelor mecanisme fiziologice de care depinde eficiența utilizării apei de către plante (reglarea osmotică, reducerea transpirației, ritm rapid de creștere în primăvara, reflectanța lanului etc.); … – ameliorarea unor caractere care pot influența comportarea grâului în condiții meteorologice extreme (rezistența la cădere, rezistența la boli, rezistența la încolțirea în spic, rezistența la temperaturi scăzute etc.) … Se prevede ca eșalonarea pe ani a realizării acestor obiective să fie următoarea:– în primul an se va realiza caracterizarea materialului de ameliorare existent prin folosirea de metode fiziologice moderne și a markerilor moleculari pentru identificarea genotipurilor celor mai valoroase pentru promovare în etape superioare de selecție și pentru folosire ca genitori în vederea realizării de progres genetic privind principalele caractere urmărite; … – în al doilea an se va efectua selecția genotipurilor care combină în cea mai mare măsură caracterele necesare pentru reducerea efectelor negative ale schimbărilor climatice, fără a neglija calitatea de panificație și potențialul de producție în condiții favorabile de mediu; … – în al treilea an se va efectua testarea celor mai bune linii în diferite zone ecologice pentru evidențierea adaptabilității lor la diferite condiții de mediu; … – în al patrulea an se vor introduce liniile de perspectivă evidențiate în etapele anterioare în testările oficiale ale ISTIS în vederea înregistrării. … Problemele propuse spre rezolvare prin acest proiect au un grad de noutate și complexitate ridicat, încadrându-se în tendințele ce se manifestă pe plan mondial și au o aplicabilitate practică deosebită pentru obținerea de producții stabile în perspectiva schimbărilor climatice.Implementarea rezultatelor cercetărilor obținute prin prezentul proiect se va realiza fără dificultate prin multiplicarea rapidă a soiurilor noi create în cadrul proiectului.Rezultate scontate:– crearea unor soiuri noi de grâu mai adaptate condițiilor noi ce vor decurge din schimbările climatice prognozate; … – asigurarea nucleelor de sămânța amelioratorului din noile soiuri superioare, pentru asigurarea multiplicării și extinderii rapide în fermele de producție; … – crearea unei germoplasme noi care să permită continuarea progresului genetic în privința obținerii de rezultate superioare în cultura grâului, chiar în condițiile schimbărilor climatice. … Modul de aplicare al rezultatelor:– promovarea noilor creații prin publicații în reviste agricole adresate fermierilor; … – popularizarea celor mai bune soiuri noi prin organizarea de loturi demonstrative în diferite zone de cultură a grâului; … – multiplicarea rapidă a celor mai bune soiuri noi, pentru extinderea lor pe suprafețe cât mai mari; … – postarea pe site-urile unităților de cercetare și MADR, a rezultatelor obținute. … Proiectul ADER 1.1.2.: Crearea de hibrizi de porumb cu potențial productiv ridicat, toleranți la secetă și arșiță, rezistenți la boli și dăunători, cu însușiri agronomice favorabile, capabili să valorifice eficient substanțele nutritive din solPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 962.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: dc. │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 962.850 │ 212.850│ 250.000│ 250.000│ 250.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:În ultimii ani, modul de exploatare a pământului a suferit modificări importante, datorită schimbărilor apărute în structura de proprietate, dar și modului de arendare a pământului au apărut ferme mari, moderne, cu potențial tehnologic sporit. Totuși, o treime din suprafața cultivată cu porumb (aproximativ 800-900 mii ha) este deținută de fermieri mici și mijlocii. În general, fermierii mici și mijlocii aplică o tehnologie cu inputuri reduse sau moderate care conduc la o productivitate mai redusă și expunerea la o serie de factori biotici și abiotici adverși pe care tehnologia minimală nu îi poate diminua, sau chiar controla.Proiectul își propune ca obiectiv major crearea de hibrizi de porumb cu potențial productiv ridicat și însușiri agronomice favorabile, care să ofere o protecție genetică cât mai eficientă împotriva factorilor biotici și abiotici nefavorabili și să fie capabili să valorifice eficient substanțele nutritive din sol, în segmentul cultivatorilor de porumb mici și mijlocii care alocă inputuri modeste.Proiectul urmărește creșterea eficienței lucrărilor de ameliorare prin optimizarea conlucrării între centrele de ameliorarea porumbului în ceea ce privește schimbul reciproc sistematic de material biologic și lărgirea capacității de testare în câmp și laborator, în vederea introducerii rapide pe piața vizată a unor hibrizi superiori, adaptați la principalele zone ecologice și agro-tehnologice ale României.Proiectul va cuprinde:– testarea multilocațională și în condiții ecologice și agro-tehnologice diferite, a unui sortiment divers de hibrizi de porumb în vederea identificării hibrizilor adaptați pentru principalele zone ecologice și agro-tehnologice din România; … – îmbunătățirea toleranței genetice la secetă și arșiță care să ofere cultivatorilor din toate aceste zone stabilitate sporită a producțiilor (lipsa irigațiilor); … – coordonarea eforturilor din centrele de cercetare în vederea ameliorării rezistenței la fuzarioza pe știulete; crearea de hibrizi cu rezistență genetică sporită la fuzarioza pe știulete și la atacul de Ostrinia nubilalis (sfredelitorul porumbului), care favorizează instalarea pe boabele de porumb a unor patogeni din genul Fusarium (F.verticilliodes, F.subglutinans, F. proliferatum, Fusarium graminearum), generatori de micotoxine în boabele de porumb extrem de periculoase pentru sănătatea animalelor și oamenilor este singura măsură eficientă pentru controlul efectelor negative cauzate de acest factor biotic advers; … – introducerea unor metodologii noi pentru ameliorarea vitezei de pierdere a apei din boabe în vederea evitării alterării calității producției prin apariția mucegaiurilor producătoare de aflatoxine periculoase în condițiile în care recolta nu se usucă artificial și se depozitează în fermă în depozite locale; … – creșterea calității boabelor prin sporirea conținutului de proteină, obiectiv important al proiectului, care vine în ajutorul fermierilor mici și mijlocii; fermele mici și mijlocii nu folosesc adaosuri proteice în hrana animalelor ci exclusiv porumbul, astfel încât orice creștere a conținutului de proteină din boabele de porumb este benefică pentru nutriția animalelor. Obiectivul este creșterea conținutului de proteină până la 10-12% fără ca producția să scadă față de 7-9% cât este în mod curent; … – crearea de hibrizi cu înrădăcinare puternică, capabili să valorifice eficient dozele reduse de azot și fertilitatea naturală a solului, specific tehnologiilor aplicate în fermele mici și mijlocii; … – coordonarea și perfecționarea metodelor de testare fiziologică pentru creșterea impactului acestora în eficiența selecției pentru obiectivele menționate mai sus; … – generalizarea obținerii de linii dublu haploid în vederea accelerării progresului genetic și a reducerii volumului de muncă în câmp. … Rezultate scontate:– stabilitatea producției de porumb față de condițiile climatice schimbătoare și imprevizibile, introducerea în rețeaua de testare pentru înregistrare a cel puțin 2 hibrizi noi; … – reducerea efectelor negative asupra calității producției cauzate de atacul de mucegaiuri fuzariene pe boabe și sfredelitorul porumbului (creșterea nivelului țintă de rezistență de la 4 la 5-6); … – eficiența superioară în nutriția animalelor a noilor hibrizi (creșterea conținutului de proteină, fără afectarea producției, de la 8-9% la 10-12%); … – prețuri avantajoase la valorificarea produselor lipsite de contaminanți fungici; … – generalizarea producerii de linii dihaploide de porumb va conduce la economii importante în volumul de lucru din câmpurile de ameliorare (reducerea volumului de polenizări controlate sub izolator cu 50-70%), precum și a duratei ciclului de selecție cu 2-3 ani). … Modul de aplicare al rezultatelor:– înaintarea spre testare la ISTIS în vederea înregistrării a cel puțin 2 hibrizi noi; … – multiplicarea rapidă a noilor hibrizi; … – organizarea de loturi demonstrative; … – diseminarea rezultatelor obținute prin instruiri, întâlniri de lucru, articole de popularizare; … – postarea pe site-urile unităților de cercetare și MADR, a rezultatelor obținute. … Proiectul: ADER 1.1.3.: Crearea de hibrizi de floarea-soarelui cu rezistență îmbunătățită la secetă și temperaturi extremePerioada de derulare: 2015-2018Bugetul estimat: 962.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: dc. │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 962.850 │ 212.850│ 250.000│ 250.000│ 250.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Schimbările climatice din ultimii ani au făcut ca, floarea soarelui care este în general o specie rezistentă la secetă, să sufere însemnate modificări în creștere, dezvoltare și activitate funcțională, astfel că producția de semințe scade foarte mult, în condițiile insuficienței apei în sol, cât și umidității atmosferice scăzute. Efectul negativ al secetei se manifestă foarte puternic și asupra acumulării uleiului în semințe și calității acestuia.Problemele propuse spre rezolvare prin acest proiect au un grad ridicat de complexitate și o aplicabilitate științifică și practică deosebită, pentru cultura florii soarelui.Modificările apărute în structura culturilor agricole în România, creșterea suprafeței cultivate cu floarea soarelui, modificările climatice, exigențele pieței europene, necesitatea asigurării dezvoltării agriculturii durabile, impun abordarea unor cercetări științifice menite să crească competitivitatea cultivarelor autohtone.Implementarea rezultatelor cercetărilor obținute în cadrul acestui proiect, care propune realizarea unor genotipuri de floarea soarelui performante, cu rezistență ridicată la secetă și arșiță, va veni în întâmpinarea problemelor generate de extinderea zonelor secetoase din aria de cultivare a florii soarelui în România, ducând la obținerea unor producții ridicate la această plantă de cultură, în fermele situate în astfel de zone și contribuind la rentabilitatea acestei culturi.Realizarea unor genotipuri de floarea soarelui cu rezistență genetică la secetă și arșiță va permite fermierilor care le vor cultiva, să obțină producții ridicate de semințe, chiar în condiții de secetă și de asemenea, să obțină o cultură profitabilă, în condițiile în care hibrizii cultivați vor realiza și o cantitate mare de ulei la unitatea de suprafață, dat fiind conținutul ridicat de ulei în semințe al acestor genotipuri.De asemenea, genotipurile realizate să aibă calitate ridicată a uleiului, astfel că unele din acestea vor avea conținut ridicat în acid linoleic iar altele, conținut ridicat în acid oleic, astfel că vor fi satisfăcute cerințele ambelor categorii, pe piața de semințe. Pentru că această plantă de cultură este atacată de unii agenți patogeni care produc boli foarte păgubitoare, prin acest proiect se propune ca genotipurile ce vor fi realizate să aibă rezistență complexă la boli, dar și la parazitul lupoaia care a devenit în ultimii ani principalul factor restrictiv al producției de floarea soarelui, în zonele infestate.Ameliorarea acestor genotipuri va fi făcută și pentru sporirea rezistenței la cădere și frângere, fiind evitate astfel pierderile de producție.Vor fi utilizate resurse genetice aflate în colecția de germoplasmă de floarea soarelui pentru transferul genelor de rezistență la secetă și arșiță dar și pentru rezistență la boli, la lupoaie, la frângere și cădere, o parte din aceste resurse, fiind create pe baza transferului de gene din specii sălbatice de floarea soarelui, care constituie cea mai bogată sursă de gene favorabile acestor caracteristici.Pentru accelerarea procesului de selecție, vor fi realizate 2-3 generații pe an, prin utilizarea serei și metodei embrionilor imaturi. Selecția pentru rezistență la secetă se va face prin testarea rezistenței în laborator iar hibrizii ce se vor realiza, vor fi testați și în câmp, în condiții de secetă.Pentru rezistență la boli și la parazitul lupoaia se vor efectua testări pentru rezistență, în câmp sau în laborator, în funcție de patogen, respectiv parazit. În câmp, va fi efectuată și selecția pentru rezistență la frângere și la cădere.Cercetările din cadrul proiectului vor fi orientate și în direcția obținerii unor hibrizi mai precoci, capabili să realizeze producții ridicate de semințe, în condiții de secetă, prin evitarea perioadelor foarte secetoase, datorită perioadei scurte de vegetație.Rezultate scontate:– obținerea de linii consangvinizate de floarea soarelui, linii cu androsterilitate citoplasmatică (analog steril și analog fertil), precum și linii restauratoare de fertilitate a polenului, cu rezistență genetică la secetă și arșiță dar și cu rezistență complexă la boli și la parazitul lupoaia, rezistente la frângere și cădere, toate aceste genotipuri fiind caracterizate prin conținut ridicat de ulei în semințe și prin calitate ridicată a uleiului; … – obținerea de linii consngvinizate ameliorate pentru realizarea de hibrizi de floarea soarelui cu perioadă mai scurtă de vegetație (hibrizi precoci); … – sămânță certificată din liniile parentale ale hibrizilor ce vor ajunge pe piața de semințe, hibrizi realizați cu liniile obținute în cadrul proiectului. … Modul de aplicare al rezultatelor:– organizare loturi demonstrative cu hibrizii obținuți, care să fie vizitate de fermieri; … – publicarea rezultatelor obținute, în diferite reviste agricole, de popularizare, pentru a fi făcute cunoscute fermierilor, ca viitori utilizatori ai acestora; … – publicarea rezultatelor în diferite lucrări științifice, în reviste de specialitate. … – postarea pe site-ul MADR, a rezultatelor obținute. … Proiectul: ADER 1.1.4.: Crearea de linii de orez cu adaptabilitate crescută la schimbările climaticePerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 862.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: dc. │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 862.850 │ 187.850│ 225.000│ 225.000│ 225.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:În prezent, activitatea agricolă se confruntă cu probleme deosebite privind modificările climatice actuale, impunându-se măsuri și în domeniul obținerii de genotipuri adaptate noilor condiții.Una din căile cele mai importante pentru obținerea de plante adaptate condițiilor dificile de mediu și pentru realizarea progresului în agricultură îl reprezintă ameliorarea plantelor agricole.Ameliorarea plantelor este știința agrobiologică aplicativă care studiază soiurile și hibrizii de plante agricole, elaborează metode de îmbunătățire a acestora în scopul obținerii unor genotipuri noi cu valoare agronomică superioară. Obiectivele activității de ameliorare vizează îmbunătățirea caracterelor și însușirilor pe care trebuie să le întrunească materialul biologic creat, soiuri sau hibrizi pentru a răspunde parametrilor de productivitate și calitate.Crearea de soiuri și hibrizi prezintă importanță pentru faptul că în economia unei culturi, soiul contribuie cu 30% la prețul produsului respectiv. Odată creat un material biologic, acesta își menține proprietățile, caracterele și însușirile o perioadă de 10-20 de ani timp în care se economisește 30% din prețul produsului respectiv. În multe cazuri sămânța diferitelor soiuri are același preț, astfel că, alegerea celui cu adaptabilitate și productivitate mai mare este o acțiune gratuită, dar efectul economic este important. Existența unor programe de ameliorare a culturilor crează premize pentru dezvoltarea rapidă și sigură a domeniului agricol.Programele de ameliorare se realizează pentru fiecare specie în parte, urmărindu-se studierea și sporirea variabilității într-o populație, urmate de alegerea și înmulțirea acelor plante care satisfac cerințele programului.Programele de ameliorare trebuie să fie bine întocmite, orientate și susținute financiar întrucât acestea precizează cadrul științific de desfășurare a lucrărilor, stabilește natura acestor lucrări, eșalonarea lor în timp și spațiu, metodologia de adoptat și estimează mijloacele materiale (utilaje, aparatură, suprafețe de teren, fonduri bănești etc.) și forțele umane necesare realizării acțiunilor respective.Existența unui program de ameliorare a culturii orezului contribuie la diversificarea structurii de culturi și la creșterea siguranței alimentare a oricărei țări.Orezul reprezintă și o cultură foarte răspândită, ce hrănește peste 66% din populația globului și este tolerantă la factorii extremi ce se manifestă în zona terenurilor ce dețin surse de apă.Scopul unui proiect de cercetare în domeniul ameliorării orezului îl reprezintă derularea unor activități care vizează combinarea însușirilor și caracteristicilor pozitive ale soiurilor care prezintă adaptabilitate, productivitate crescută și indici de calitate superioară, pentru crearea de noi linii cu adaptabilitate crescută la schimbările cadrului climatic. Existența fondului privind materialul genetic parental adaptat unei zone reprezintă o premiză pentru obținerea de noi creații în domeniul orizicol.Îmbunătățirea tehnologiilor de cultură, se face în principal prin alegerea soiurilor cele mai productive adaptate condițiilor extreme de mediu obținute prin ameliorare la care se adaugă stabilirea și optimizarea aplicării imput-urilor, evidențierea principalelor soluții de reducere a consumului de apă, identificarea rețetelor de protecție cele mai eficiente ș.a. .Extinderea oriziculturii și în alte zone cu pretabilitate pentru această activitate reprezintă o cerință importantă pentru agricultura țării noastre ce poate avea ca și consecință obținerea orezului alimentar la prețuri mai mici.Rezultate scontate:– impulsionarea extinderii culturii orezului în scopul valorificării terenurilor slab productive; … – obținerea unor linii de orez cu însușiri culinare care să răspundă unor cerințe largi privind conținutul și calitatea proteinei, conținutul de substanțe extractive neazotate, conținutul de vitamine, capacitatea de fierbere, lipsa de terciuire și gustul plăcut specific; … – obținerea unui randament ridicat de prelucrare și conținut scăzut de pleavă; … – obținerea unei perioade de vegetație mai mici pentru producții normale la o constantă termică mai redusă (2800 – 3000°C); … – obținerea de linii cu rezistențe la atacul bolilor și dăunătorilor. … Modul de aplicare al rezultatelor:– liniile nou create vor putea fi folosite de către producători agricoli, care pot să asigure condițiile tehnologice specifice de obținere și realizare a seminței de orez; … – rezultatele pot să fie folosite și de producători de orez pentru consum deținători ai unor amenajări orizicole, de către agenții economici interesați să înființeze orezării și de fermieri interesați în valorificarea terenurilor degradate prin sărăturare; … – aplicarea rezultatului proiectului se face și prin: recomandarea soiurilor de orez cu adaptabilitate ridicată la condițiile de stres termic și hidric; prezentarea informațiilor științifice și tehnologice prin organizarea de întâlniri cu fermierii, direcțiile agricole județene, etc.; … – elaborarea și editarea de materiale de informare tehnico-științifice; … – organizarea de loturi demonstrative, mese rotunde, cursuri de pregătire profesională, work-shop-uri etc. … Proiectul ADER 1.1.5.: Conservarea resurselor genetice, ameliorarea și crearea de noi genotipuri la plantele textile, in cânepă și bumbac, eficiente ca productivitate, stabilitate și adaptabilitate la schimbările climaticePerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 812.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: dc. │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 812.850 │ 175.350│ 212.500│ 212.500│ 212.500│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Situația pe plan național cuprinde noi orientări în cultivarea cânepei monoice, dioice și a inului pentru fibre, prin creșterea producției, adaptabilitate la condițiile de stres și la cerințele cultivatorilor. Dispunem în acest sens de resurse genetice vegetale cu variabilitate mare, specifice selecției de linii și familii, în vederea obținerii de noi cultivare. Cercetările în domeniu se axează de asemenea, pe dezvoltarea de noi tehnologii, funcție de condițiile de mediu, existența utilajelor și mașinilor de recoltare și procesare, precum și domeniului de utilizare a produselor obținute. Până în prezent nu s-au efectuat experiențe pentru identificarea de resurse capabile de a realiza o producție economică de sămânță în cultură succesivă. Pe lângă producția de sămânță atât de necesară unităților prelucrătoare capabile să prelucreze peste 1000 tone de sămânță anual pentru obținerea uleiului ce poate fi folosit în alimentație, cosmetică, dar și în industrie, pentru obținerea de biocombustibili sau a tulpinilor pentru obținerea de etanol, metan, (biogaz) sau simplu brichete pentru încălzirea locuințelor, economisindu-se astfel lemnul forestier. Recent s-au efectuat teste pentru obținerea fibrelor fără topire biologică ce a constituit un impediment în utilizarea textilă a inului și cânepei ceea ce a determinat și reducerea drastică a suprafețelor cultivate.Este cunoscut efectul benefic al cânepei asupra structurii solului, combaterea biologică a buruienilor și reducerea conținutului solului în metale grele și substanțe toxice, provenite din folosirea excesivă a îngrășămintelor și erbicidelor.Cultura inului are multiple dificultăți care derivă din:– variabilitatea din cultivare cu reacție față de mediu; … – coeficientul de înmulțire mic; … – existența unor creații românești cu potențial ridicat de producție mai puțin testate în condiții de stres. … România este situată din punct de vedere geografic pe cel mai fertil cordon european de favorabilitate a cânepei și inului de fibră.În spațiul românesc culturile textile s-au bucurat de tradiție și apreciere a calității fibrelor în marea majoritate a zonelor de cultură din partea sub-carpatică estică cu județele Suceava, Neamț, Bacău, zona de curbură Vrancea, Buzău, zona meridională, Prahova, Dâmbovița, Mehedinți, în Transilvania cu județele Maramureș, Bistrița, Mureș, Covasna, Harghita, Brașov, Sibiu, Cluj, Bihor, Sălaj, Satu-Marte și țărmul Mării Negre, asigurând necesarul de materie primă pentru industria textilă. Cânepa este o plantă termofilă ce crește spontan în zonele sudice ceea ce a sensibilizat producătorii agricoli spre promovarea acestei culturi.Deși suprafețele ocupate cu plante textile s-au redus, lucrările de cercetare au continuat prin crearea de noi resurse genetice elaborarea de tehnologii și metode de cultură total diferite de tehnologiile clasice, care concomitent cu extinderea suprafețelor este necesar a fi promovate către cultivatori în realizarea de sporuri de producție și venituri economice suplimentare. Sunt necesare studii asupra modului de cultivare a cânepei în sistem ecologic deoarece atât cultivatorii cât și procesatorii de ulei și alte produse alimentare solicită tot mai multe cercetări în acest domeniu.Fitoremedierea prin cultivarea cânepei este utilizată ca metodă ecologică de refacere a structurii solului, îmbunătățirea proprietăților biologice ale solului și menținerea fertilității naturale ale acestuia cu cheltuieli mult mai reduse.Rezultate scontate:– implementarea metodei de retezare a plantelor în timpul vegetației pentru reducerea taliei de la 3,5 – 4 m la maximum 2 m, îndesirea ramificațiilor, creșterea numărului de inflorescențe pe plantă și în mod direct a producției cu peste 50% față de metoda tradițională; … – extinderea recoltării cu combinele de cereale direct din lan, ce vor scuti cultivatorii de investiții pentru procurarea de mașini specifice; … – obținerea hibrizilor unisexuați, în vederea omologării, brevetării și implementarea în unitățile cultivatoare, ce vor determina un spor de producție de 15-20% la tulpini și 20-25% la sămânță; … – reducerea conținutului în THC (tetrahidrocannabinol) la valori sub 0,2% la genotipurile de cânepă monoică, dioică și hibrizii nou creați; … – producerea seminței din verigile superioare și pregătirea specialiștilor ca multiplicatori pentru obținerea seminței certificate; … – studiul, menținerea și conservarea germopasmei la plantele textile: in, cânepă și bumbac; … – stabilirea tehnologiilor pentru soiurile monoice pretabile în sistemul de culturi succesive după cereale, rapiță, etc. ce eliberează terenul până la data de 01 iulie. … Modul de aplicare al rezultatelor:– amplasarea în unitățile de cercetare a loturilor cu rezultatele experimentale cele mai evidente în producția de tulpini fibre și sămânță la soiurile de plante textile și hibrizii aflați în cultură și în perspectivă de omologare; … – vizite în câmp pe tot parcursul perioadei de vegetație; … – organizarea anuală a evenimentului "Ziua cânepei" ce constituie o manifestare deosebit de utilă prin cunoașterea reciprocă a cultivatorilor, procesatorilor, cercetători și cadre din învățământul superior; … – elaborarea tehnologiilor specifice și livrarea către cultivatori concomitent cu sămânța a soiurilor solicitate; … – întâlniri de lucru, mese rotunde, instruiri; … – popularizarea culturii bumbacului prin amplasarea de loturi demonstrative, articole în reviste de specialitate și vizite în câmp. … Proiectul ADER 1.1.6.: Utilizarea metodelor biotehnologice pentru creșterea variabilității genetice a materialului de ameliorare și accelerarea progresului genetic în privința nivelului și stabilității recoltelor la principalele culturi agricole, în contextul schimbărilor climaticePerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 862.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: dc. │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 862.850 │ 187.850│ 225.000│ 225.000│ 225.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Asigurarea securității și siguranței alimentare, dar și a competitivității agriculturii României, în condițiile schimbărilor climatice și a limitării inputurilor din motive economice și ecologice, impun utilizarea tuturor posibilităților de creștere nivelului și stabilității recoltelor și a eficienței utilizării resurselor naturale și tehnologice. Printre aceste posibilități, un loc important îl ocupă utilizarea metodelor moderne ale biotehnologiei, care pot deschide noi orizonturi de progres pentru agricultură.Din aceste considerente, acest proiect vizează optimizarea conlucrării între centrele de cercetare și universitare din țară pentru utilizarea cât mai eficientă a tuturor posibilităților de abordare a metodelor biotehnologice, spre a realiza cât mai rapid genotipuri care să deschidă noi perspective de progres genetic pentru nivelul și stabilitatea recoltelor, ca și pentru eficiența utilizării resurselor naturale și tehnologice, în condițiile schimbărilor climatice. În acest scop se propune ca cercetările să se concentreze pe următoarele direcții principale:– folosirea metodelor biotehnologice pentru realizarea de noi introgresii de gene de rezistență sau toleranță la boli și/sau la factori de mediu stresanți, la grâu, floarea soarelui etc.; … – folosirea metodelor biotehnologice pentru crearea de germoplasmă cu caracteristici calitative și sanogene superioare și/sau cu conținut ridicat de substanțe active particulare destinată filierelor de produse alimentare, furajere și medicinale de nișă sau pentru consumatori cu nevoi nutriționale speciale; … – perfecționarea metodelor de obținere a formelor dublu-haploide (DH) pentru creșterea eficienței acestei modalități de accelerare a procesului de creare a unor genotipuri superioare la grâu, porumb și orz; … – elaborarea și implementarea unor metode eficiente de selecție in vitro și in vivo prin metode biotehnologice, fiziologice și/sau moleculare la grâu, orz, lucernă etc., pentru accelerarea progresului genetic în crearea de genotipuri superioare; … – crearea de germoplasmă cu potențial superior de competiție cu buruienile, sau cu selectivitate specifică pentru diferite tipuri de erbicide. … Având în vedere diversitatea direcțiilor de cercetare preconizate și stadiul diferit în care se găsesc cercetările și materialul biologic deja obținut în cadrul fiecărei direcții în diferitele centre de cercetare din țară, eșalonarea pe ani a realizării acestor obiective va fi diversificată în funcție de culturile și obiectivele abordate.Problemele propuse spre rezolvare prin acest proiect au un grad de noutate și complexitate ridicat, încadrându-se în tendințele ce se manifestă pe plan mondial și au o aplicabilitate practică deosebită pentru deschiderea de noi perspective de progres în obținerea de producții ridicate și stabile.Rezultate scontate:– crearea a cel puțin 2-3 genotipuri cu introgresii noi superioare, care să deschidă noi perspective de progres genetic pentru nivelul și stabilitatea recoltelor în condițiile schimbărilor climatice; … – introducerea în sistemul oficial de testare și înregistrare a cel puțin 2 genotipuri create prin metoda biotehnologică DH și asigurarea nucleelor de sămânța amelioratorului pentru multiplicarea și extinderea rapidă în ferme; … – creșterea eficienței metodelor biotehnologice abordate, prin optimizarea parametrilor de lucru, în vederea obținerii de rezultate superioare în cercetările viitoare. … Modul de aplicare al rezultatelor:Aplicarea rezultatelor cercetărilor obținute prin prezentul proiect se va realiza pe de o parte prin utilizarea imediată a genotipurilor noi create prin metode biotehnologice ca material inițial în programele de ameliorare, iar pe de altă parte prin extinderea rapidă în ferme a genotipurilor finalizate create prin utilizarea rezultatelor proiectului.Se va urmări:– utilizarea intensivă ca genitori în cadrul programelor de ameliorare a genotipurilor noi create prin metode biotehnologice ca surse de gene pentru rezistență la boli și la factori de stres abiotic, pentru calitate și alte însușiri favorabile; … – introducerea imediată în procesul de testare din cadrul programelor de ameliorare a genotipurilor create prin metode biotehnologice, care au șanse de utilizare directă ca viitoare soiuri și introducerea în sistemul oficial de testare și înregistrare a celor mai bune; … – asigurarea nucleelor de sămânță amelioratorului pentru multiplicarea și extinderea rapidă în ferme a soiurilor create pe baza rezultatelor cercetărilor biotehnologice, ce vor fi înregistrate; … – promovarea noilor creații prin loturi demonstrative, publicații în reviste agricole adresate fermierilor și postarea pe site-urile unităților de cercetare, ASAS și MADR, a rezultatelor obținute. … Proiectul ADER 1.1.7.: Maximizarea producțiilor de proteină vegetală și creșterea contribuției fixării azotului atmosferic la optimizarea rotatiilor, prin crearea de soiuri de leguminoase pentru boabe și furajere mai productive, cu tolerantă îmbunătățită la stres termic și hidric și la boli, pretabile la recoltarea mecanizată și cu însușiri calitative superioare pentru diverse utilizăriPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 912.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: dc. │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 912.850 │ 200.350│ 237.500│ 237.500│ 237.500│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Leguminoasele pentru boabe și furajere reprezintă principalul pilon pentru maximizarea producțiilor de proteină vegetală, obiectiv ce se încadrează în preocuparea comunitară pentru asigurarea necesarului de proteină vegetală al Europei. Lucerna, trifoiul roșu, soia și mazărea pot contribui considerabil la creșterea producțiilor de proteine vegetale.Deși principala utilizare a proteinelor produse de culturile leguminoase este în furajarea animalelor (direct sau sub formă prelucrată), există numeroase posibilități de utilizare directă în alimentația umană, inclusiv prin valorificarea conținutului acestor culturi în substanțe sanogene, antioxidante, anticancerigene etc.În plus, leguminoasele pot juca un rol esențial în rotația culturilor, datorită azotului remanent ce este pus la dispoziția plantei post mergătoare. Cercetări efectuate atât la noi în țară, cât și pe plan mondial, au evidențiat faptul că există o proporționalitate directă între cantitatea de azot remanent și producția de masă verde, substanță uscată, sau boabe realizată de specia leguminoasă, iar azotul remanent reprezintă circa 25% din azotul total produs pe cale simbiotică. De aceea, culturile leguminoase pot contribui la reducerea necesarului de îngrășăminte cu azot la plantele post mergătoare, cu efect direct asupra reducerii cheltuielilor de producție și asupra protecției mediului. Azotul atmosferic fixat de culturile leguminoase este cu atât mai important în sistemul de agricultură ecologică, care interzice folosirea îngrășămintelor chimice.Culturile leguminoase pot fi foarte utile și ca îngrășământ verde, încadrându-se astfel în măsurile de " înverzire", aplicate în cadrul comunității europene.Cu toate aceste avantaje evidente, extinderea culturilor leguminoase este în prezent limitată de o serie de probleme care reduc nivelul și mai ales stabilitatea recoltelor, sau îngreunează realizarea unor culturi performante. Multe din aceste probleme pot fi rezolvate, cel puțin parțial prin crearea de noi soiuri superioare ca potențial de producție, mai rezistente la cădere și mai pretabile la recoltarea mecanizată, mai toleranțe la secetă și temperaturi ridicate.În ceea ce privește seceta și arșița, în contextul schimbărilor climatice prognozate, acestea s-au făcut tot mai mult simțite în ultimele decenii, manifestându-se prin alternanțe mari de temperatură și mai ales de precipitații ceea ce a condus la perturbarea principalelor mecanisme fiziologice din plantă și la facilitarea instalării unor boli, fapt ce a avut drept rezultat diminuarea recoltelor. Din aceste considerente, crearea unor soiuri de leguminoase pentru boabe și furajere (soia, mazăre de toamnă și primăvară, năut și lucernă) cu caracteristici genetice care să le confere o mai bună adaptabilitate, care să reducă diminuările de producție în astfel de condiții climatice, este deosebit de oportună, cunoscut fiind faptul că soiul reprezintă veriga tehnologică cea mai importantă în creșterea stabilității producției și care nu presupune costuri suplimentare. Crearea de soiuri de mazăre de toamnă cu rezistență suficientă la iernare reprezintă o modalitate de perspectivă pentru o utilizare mai eficientă a apei acumulate în sezonul rece și de evitare a stresului hidric și termic.Cercetările se vor desfășura în principal la 5 specii: la lucernă (Medicago sativa L.), principala leguminoasă perenă din România, specie care se cultivă pe o suprafață de circa 350.000 ha, căreia i se alătură trifoiul roșu (Trifolium pratense L.) cu peste 100.000 ha și mazăre (Pisum sativum L.), soia, leguminoasele anuale de bază din sudul României și năut (Cicer arietinum L).Crearea de genotipuri capabile să realizeze producții ridicate și stabile, în contextul schimbărilor climatice așteptate în diferitele zone pedoclimatice, și cu indici de calitate corespunzători diferitelor utilizări potențiale, reprezintă un element determinant al competitivității agriculturii, care va conduce nu numai la creșterea profitabilității culturii la leguminoase anuale și perene ci și a plantelor postmergătoare. În același timp, reducerea necesarului de azot la planta postmergătoare va conduce la reducerea consumurilor de energie, contribuind în același timp la eforturile ce se fac la nivel mondial și implicit european de reducere a poluării.Cercetările vor avea drept scop crearea a noi soiuri de leguminoase anuale (soia, mazăre de toamnă și primăvară, năut, etc.) și perene (lucernă) cu un grad ridicat de valorificare a apei în condiții de stres hidric, care să contribuie la creșterea stabilității recoltelor, paralel cu îmbunătățirea nivelului producției și calității acesteia.Principalele obiective ale proiectului sunt:– crearea unor noi soiuri de lucernă, trifoi roșu, mazăre și năut cu un grad ridicat de toleranță genetică la secetă și arșiță; … – îmbunătățirea rezistenței la temperaturi scăzute (lucernă trifoi roșu și mazărea de toamnă), la boli și a calității pentru creșterea valorii nutriționale/furajere; … – diversificarea modalităților de folosire a culturilor leguminoase (soia pentru consum uman, soia, mazăre și lucernă pentru utilizare ca îngrășământ verde pentru susținerea și creșterea profitabilității programului de "culturi verzi", producerea de substanțe sanogene etc.).; … – crearea de soiuri de lucernă și trifoi roșu cu o perenitate superioară față de actualele genotipuri, competitive în amestecuri cu leguminoase anuale și graminee anuale și perene și de mazăre competitive în amestec cu triticale pentru obținere de boabe, sau furaj (borceagul de toamnă), sau în amestec cu ovăzul pentru boabe sau furaj (borceagul de primăvară); … – selecția unor soiuri noi de lucernă și trifoi roșu pretabile pentru îngrășământ verde (încorporare în anul al II lea de vegetație, coasa a doua), pentru a înlocui fertilizarea cu azot la cultura de grâu). … Pentru identificarea de genotipuri toleranțe la secetă se vor face determinări privind volumul și lungimea rădăcinii, pe baza relației dintre sistemul vegetativ aerian și sistemul radicular, se vor selecta genotipuri cu un raport favorabil atât pentru toleranță la secetă, dar și care să permită realizarea unei producții ridicate de furaj la lucernă, trifoi roșu și mazăre, sau furaj și boabe la mazăre și năut. Se vor face determinări privind sistemul osteolar, precum și indicele suprafeței foliare, pentru stabilirea căruia se dispune de aparatură modernă. Acestea vor fi susținute permanent de activități de selecție pentru producție și calitate, urmărindu-se identificarea de genotipuri cu o concentrare maximă a alelelor favorabile implicate în controlul genetic al complexului de însușiri.Testarea ecologică are nivel de complexitate mediu, ca urmare a numeroaselor însușiri agronomice și de calitate ce se vor urmări în varietate condiții de mediu, utilizându-se indicatorii cei mai elocvenți.Cercetările au un grad de noutate ridicat, sunt în concordanță cu tendințele ce se manifestă pe plan mondial, au un grad ridicat de complexitate, se vor desfășura în laborator, seră, casă de vegetație și câmp utilizând cele mai adecvate metode și în diferite condiții ecologice. Multiplicarea rapidă a noilor creații va facilita transferul rezultatelor la beneficiari.Rezultate scontate:Proiectul se va finaliza cu înscrierea în vederea testării la Institutul de Stat pentruTestarea și Înregistrarea Soiurilor a cel puțin câte un soi nou la lucernă, trifoi roșu, mazăre, soia și năut, mai adaptate condițiilor ce decurg din schimbările climatice prognozate. Aceasta va contribui la:– creșterea rentabilității culturilor de leguminoase pentru boabe (soia,mazăre, năut) și pentru furaj (borceaguri de toamnă și primăvară, lucernă, trifoi roșu în cultură pură și în amestec); … – susținerea și creșterea profitabilității programului de "culturi verzi"; … – creșterea gradului de valorificare a apei la noile soiuri se va regăsi și în efectul postmergător mai mare pe care îl au în asolament, leguminoasele anuale și perene (azot simbiotic remanent) și care va conduce la mărirea semnificativă a ponderii acestora în rotația culturilor, cu efecte deosebite în special la cerealele de toamnă. … Modul de aplicare al rezultatelor:Transferul către fermieri a rezultatelor obținute prin:– organizarea de loturi demonstrative; … – editarea de publicații de popularizare; … – multiplicarea rapidă a noilor soiuri; … – postarea pe site-ul MADR a rezultatelor obținute. … Obiectivul general 1: Îmbunătățirea rezultatelor economice ale fermelor, prin creșterea eficienței de utilizare a resurselor naturale și a inputurilor tehnologice, pentru o agricultură durabilă, în contextul schimbărilor climaticeObiectiv specific 1.2. Sisteme de management al culturilor de câmp cu costuri reduse și cu eficiență ridicată de utilizare a inputurilor; îmbunătățirea practicilor de management al culturilor de câmp și al cultivarelor destinate agriculturii conservative și ecologiceProiectul ADER 1.2.1.: Elaborarea de sisteme culturale bazate pe agricultura conservativă, în vederea îmbunătățirii calității mediului și a rentabilității culturilorPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 662.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: dc. │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 662.850 │ 137.850│ 175.000│ 175.000│ 175.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Agricultura tradițională, practicată aproape în exclusivitate în România, prezintă dezavantaje privind costul ridicat și distribuția disproporționată a inputurilor din tehnologia culturilor în raport cu eficiența scontată, consum ridicat de energie și forță de muncă, productivitate scăzută, precum și riscuri majore privind degradarea solurilor și poluarea mediului.Realizarea obiectivelor economice în condiții de eficiență ridicată și a celor ecologice privind conservarea solului și protejarea mediului în agricultura conservativă (AC) se obțin prin:– reducerea drastică a lucrărilor solului; … – menținerea rațională a unei cantități suficiente de resturi vegetale pe suprafața solului ca mijloc de acumulare și de conservare a apei, refacerea structurii și evitarea eroziunii apei/vântului; … – folosirea unei rotații adecvate a culturilor, economic viabilă și diversificată pentru moderarea/diminuarea posibilelor probleme legate de buruieni, boli și dăunători. … Proiectul își propune elaborarea și perfecționarea tehnologică a sistemelor culturale bazate pe AC în vederea creșterii competitivității fermierilor din sudul României prin diminuarea cheltuielilor de producție și al impactului distructiv al producției culturale asupra mediului, prin reducerea perturbării solului și a unei exploatări mai bune a funcțiilor și biodiversității solului precum și printr-o folosire mai rațională a resurselor naturale.Obiectivele proiectului vizează elaborarea de soluții tehnologice noi pentru situația actuală din sudul României afectată de secetă, cât și pentru perspectiva accentuării acestui fenomen în deceniile următoare. Strâns legat de fenomenul de secetă și evoluția producției agricole obiectivele proiectului au în vedere procesele de conservare a solului prin semănat direct în teren nelucrat și protejarea cu resturi vegetale, acumularea materiei organice, structura, gradul de compactare, activitatea biologică și evitarea riscului de degradare prin eroziune.Cercetările vor fi efectuate în cadrul unei platforme tehnologice de lungă durată și vor aborda următoarele activități:– identificarea de culturi pretabile la AC în condițiile pedo-climatice din sudul României; … – elaborarea și perfecționarea unor sisteme culturale durabile bazate pe AC (rotația a cel puțin trei specii diferite) care să asigure o îmbunătățire a regimului apei, reducerea necesarului de îngrășăminte chimice, acumularea materiei organice și refacerea însușirilor fizice ale solului. … Fundamentarea științifică a realizării obiectivelor proiectului este asigurată de legitățile circuitului apei în sistemul sol-plantă-atmosferă și în circuitul hidrologic general care asigură bazele teoretice ale posibilităților de conservare a apei, de legitățile relațiilor dintre însușirile fizice, chimice și activitatea biologică din sol care guvernează evoluția solului și de relațiile complexe dintre factorii de vegetație (apă, elemente nutritive, radiație solară) care fundamentează optimizarea inputurilor tehnologice, productivitatea și eficiența economică.Elementul esențial în conservarea apei constă în creșterea albedoului solului care reduce cantitatea de radiație solară netă în solul protejat cu resturi vegetale.Efectele maxime sunt scontate în sezonul fără vegetație și la nivele de umiditate ridicate în orizonturile superficiale de sol, specifice sezonului rece.Conservarea și ameliorarea solurilor este asigurată prin reducerea intensității proceselor aerobe în condiții de neperturbare a solului ceea ce duce în timp la acumularea materiei organice, principal factor în ameliorarea însușirilor fizice și a activității biologice din sol.Studiul relației dintre nutriția cu azot și cantitatea de apa din precipitații poate explica cca. 90% din randamentul culturilor. Variabilitatea celor doi factori va fi determinată în funcție de nivelul și modul de reținere a resturilor vegetale pe suprafața solului precum și de nivelul de asigurare cu apă din precipitații.Experimentarea sistemului de semănat direct în teren nelucrat combinat cu reținerea rațională/managementul resturilor vegetale pe suprafața solului cu diferite tipuri de asolamente și rotații de culturi anuale și perene precum și abordarea multidisciplinară a principalilor factori implicați în elaborarea de tehnologii cu performanțe îmbunătățite în condiții de deficit hidric, conservarea solului și protecția mediului poate fi considerat un element de noutate pentru condițiile sudului României.Cercetările vor fi axate pe experiențe de câmp multifactoriale cuprinzând variante de "lucrare convențională" a solului și "semănat direct", managementul resturilor vegetale, principalele tipuri de rotații de culturi cu cereale, plante tehnice și leguminoase anuale și perene cu graduări ale fertilizării cu azot diferențiat în funcție de specia cultivată, pe fond moderat de asigurare cu fosfor.Pe variantele experimentale din câmp se vor efectua analize periodice asupra conținutului de umiditate a solului, conținutului în azot mineral, temperatura din sol la începutul vegetației, acumularea biomasei, formarea elementelor productivității, producția principală și secundară, gradul de îmburuienare în vegetație și la recoltarea culturilor, eventualul atac de patogeni și dăunători.Datele obținute vor fi prelucrate pentru obținerea unor indicatori sintetici care să permită explicarea fenomenelor constatate și posibilitatea de generalizare.Rezultate scontate:Rezultatele scontate constau în înlocuirea actualelor tehnologii de cultură la principalele specii bazate pe agricultura convențională cu tehnologii bazate pe semănatul direct cu managementul resturilor vegetale și a rotației culturilor, în zona de sud a României.Efectele pozitive ușor măsurabile ale tehnologiilor bazate pe AC constau în acumularea unei cantități suplimentare de apă de 50-150 mm care poate asigura un spor de producție de 1000-3000 kg/ha porumb boabe și reducerea consumului de motorină cu 30-40 l/ha care înseamnă un câștig de aprox. 400-750 lei/ha. Aceasta se diminuează cu contravaloarea a cca. 40 kg N s.a./ha care de regulă este necesar pentru completarea deficitului de mineralizare a azotului din sol și cu contravaloarea unui tratament în vegetație cu erbicide de contact antigramineice și antidicotiledoneice rezultând un profit de cca. 250-600 lei/ha. Creșterea veniturilor directe este completată de ameliorarea în timp a calității solurilor, reducerea eroziunii prin apa și vânt.Modul de aplicare al rezultatelor:Aplicarea rezultatelor este facilitată de interesul producătorilor agricoli de a folosi sisteme culturale noi, viabile, ușor de aplicat pentru evitarea și diminuarea efectelor încălzirii globale. Rezultatele vor fi valorificate prin:– elaborarea de tehnologii cadru de aplicare a principalelor sisteme culturale care au în vedere dezvoltarea durabilă a comunităților rurale prin promovarea agriculturii conservative, ca modalitate de creștere a standardului de viață; … – organizarea de vizite și instruiri ale fermierilor în cadrul platformei tehnologice. … Proiectul ADER 1.2.2: Elaborarea unui sistem integrat de producere de sămânță și materiale de plantat, certificate ecologic, la culturile de câmp: cereale, leguminoase pentru boabe, oleaginoase, plante tehnice și furajere, plante aromatice și medicinalePerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 1.062.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: dc. │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 1.062.850 │ 237.850│ 275.000│ 275.000│ 275.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Producerea de sămânță și de materiale de plantat este o activitate strict obligatorie în orice sistem agricol orientat spre profit. Fermele, societățile și gospodăriile agricole ecologice trebuie să utilizeze numai semințe și materiale de înmulțire produse în conformitate cu legislația privind producerea de semințe și material săditor, cât și conform regulamentelor Uniunii Europene și legislației naționale privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice.Elaborarea unui sistem integrat de producere de sămânță și materiale de plantat, certificate ecologic, la culturile de câmp este cel mai important factor de dezvoltare durabilă a producției vegetale ecologice.Problemele propuse spre rezolvare prin acest proiect au un grad de noutate și complexitate ridicat și o aplicabilitate științifică și practică imediată și conformă cu particularitățile agriculturii ecologice. Creșterea continuă și într-un ritm susținut a suprafeței cultivate în sistem ecologic cu cereale, leguminoase pentru boabe, oleaginoase și cu plante tehnice, furajere, aromatice și medicinale și a exigențelor pieței semințelor ecologice privind diversitatea, accesibilitatea, calitatea, cantitatea și stabilitatea, precum și necesitatea acută a îmbunătățirii fertilității solurilor și a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă, impun abordarea unor cercetări științifice interdisciplinare de tip "on-farm" care să conducă, în final, la identificarea unor soluții practice integrate și fezabile, menite să crească producția autohtonă de sămânță ecologică.Ca urmare, acest proiect își propune să colecteze în mod unitar toate datele științifice și tehnice privind producerea de sămânță și material de plantat, certificat ecologic la culturile de câmp și mai ales, să dezvolte și să perfecționeze, în cadrul unor nuclee de cercetători și fermieri, tehnologii inovatoare pentru întregul proces al producerii de sămânță ecologică – de la semănat și până la ambalare și livrare.Se va avea în vedere, cu prioritate, identificarea însușirilor fenotipice și calitative care oferă avantaje economice speciilor și varietăților de cereale, leguminoase pentru boabe, oleifere și de plante tehnice, furajere, aromatice și medicinale cultivate pentru sămânță certificată ecologic în interacțiunea cu factorii de climă și în competiția cu factorii biotici dăunători – buruieni, boli și insecte dăunătoare. De asemenea, se vor stabili cele mai performante tehnologii privind rotația, lucrările solului și fertilizarea cu efect asupra însușirilor fizice și chimice ale solului și a productivității speciilor cultivate.Rezultate scontate:– perfecționarea tehnologiilor de producere de sămânță ecologică la cereale, leguminoase pentru boabe, oleaginoase, plante tehnice și furajere, plante aromatice și medicinale; … – rezolvarea problemelor practice privind producerea de sămânță ecologică la culturile de câmp prin organizare de nuclee de cercetători și fermieri; … – inițierea și/sau susținerea unui program național pentru producerea de sămânță ecologică la culturile de câmp, incluzând toate verigile acestui proces, de la sămânța amelioratorului, până la sămânța comercială; … – susținerea cu informații științifice a bazei de date a MADR privind producerea de sămânță și materialul de plantat, certificate ecologic, la culturile de câmp; … – producerea de sămânță ecologică în colaborare cu ferme ecologice autorizate pentru producerea de sămânță. … Modul de aplicare al rezultatelor:– aplicarea tehnologiilor integrate de producere de sămânță și materiale de plantat, certificate ecologic, la culturile de câmp, în ferme și gospodării autorizate pentru producerea de sămânță, în condițiile maximizării performanțelor economice și de mediu; … – proiectarea sau/și completarea bazei de date a MADR privind sămânța și materialele de plantat, certificate ecologic; … – producerea de sămânță certificată ecologică din categorii superioare; … – organizarea de seminarii/workshopuri și de vizite demonstrative la unitățile de cercetare și fermele ecologice, producătoare de sămânță ecologică; … – participarea cu articole și comunicări științifice la conferințe, simpozioane, workshop-uri, și mese rotunde naționale și internaționale; … – elaborarea și difuzarea de materiale de popularizare – postere, pliante, broșuri, articole de presă etc.; … – participarea la expoziții locale, naționale (INDAGRA) și internaționale (BIOFACH). … Obiectivul general 2: Dezvoltarea cercetărilor de ameliorare genetică la cartof prin noi abordări genomice și biotehnologice; Dezvoltarea unor tehnologii de producere a materialului pentru plantat și semănat prin aplicarea unor metodologii inovative și obținerea de produse care să acopere întreg lanțul alimentar la cartof, sfeclă de zahăr și plante medicinaleObiectivul specific 2.1.: Îmbunătățirea calității producției de cartof, mărirea diversității și realizarea de genotipuri rezistente la stresul biotic și abiotic, cu însușiri speciale (antioxidanti, vitamine, aminoacizi esențiali, etc.), pretabile pentru diverse folosințe (inclusiv industrializare)Proiectul ADER 2.1.1.: Obținerea de noi soiuri de cartof adaptate modificărilor climatice și economice cu randament superior în gestionarea resurselor de apă și stabilirea pachetelor tehnologice specifice cerințelor actuale de piață și solicitării fermierilorPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 1.162.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: dc. │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 1.162.850 │ 262.850│ 300.000│ 300.000│ 300.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Cartoful se plasează ca importanță economică pe locul al doilea după cereale și a constituit o permanență în munca amelioratorilor.Ameliorarea genetică a cartofului este un proces continuu care se finalizează prin obținerea de soiuri noi, competitive, atât pe plan național cât și internațional.Pentru mărirea randamentului culturilor de cartof sunt necesare noi soiuri care să fie adaptate schimbărilor climatice și care să valorifice într-un mod superior resursele de apă, nutrienți și energie.Noile creații de ameliorare cu un conținut ridicat de principii bioactive se vor obține gestionând în mod superior resursele genetice și prin aplicarea unor scheme de selecție inovative atât in vitro cât și in vivo.Pentru valorificarea potențialului genetic al noilor soiuri vor fi elaborate pachete tehnologice specifice care să permită fermierilor obținerea de profit din culturile comerciale de cartof.În etapa actuală se pune accent pe valoarea materialului inițial de ameliorare, privit prin prisma transmiterii la descendenți a caracterelor urmărite și a calității materialului de plantat al liniilor românești de perspectivă și a soiurilor create.Activitățile desfășurate în cadrul proiectului:– studiul, catalogarea și inventarierea surselor de germoplasmă de combinare (an I-IV); … – analiza modului în care răspund combinațiile hibride la cerințele actuale (rezistența la boli combinată cu caracteristici agronomice) (an I – IV); … – introducerea genelor de rezistență de la genotipurile cu rezistență/toleranță în noile creații (an I – IV); … – păstrarea, descrierea și catalogarea surselor de germoplasmă (an I – IV); … – analiza descendențelor hibride privind rezistența la boli și dăunători completate de informațiile din culturile comparative (an I – IV); … – urmărirea materialului clonal privind rezistența la stres și identificarea genotipurilor pretabile pentru diverse folosințe (an I – IV); … – identificarea, extracția, purificarea și evaluarea bioeconomică a principiilor bioactive din noile soiuri și promovarea de tehnologii specifice inovative pentru menținerea calității la soiurile noi (an I – II); … – identificarea elementelor tehnologice cu importanță în stabilirea pachetelor specifice noilor creații (an I – II). … Rezultate scontate:– obținerea de soiuri noi de cartof pretabile schimbărilor climatice și utilizării superioare a resurselor biologice și tehnologice (2-3 soiuri); … – asigurarea verigilor de sămânță, nucleu și stoc din soiurile noi pentru multiplicarea rapidă și propagarea la fermieri (minituberculi și miniplantule 1.000/genotip/an); … – metodologie de diferențiere in vitro și in vivo a noilor soiuri în funcție de gestionarea resurselor de apă (2 metodologii); … – tehnologie specifică de cultivare cu consum redus de apă a soiurilor noi (1 tehnologie); … – metodă de identificare, extracție, purificare și evaluarea bioeconomică a principiilor bioactive din cartof (1 metodă); … – tehnologie specifică de cultivare a soiurilor noi cu conținut ridicat de componente bioactive (1 tehnologie). … Modul de aplicare al rezultatelor:Beneficiarii programelor de cercetare în acest domeniu sunt fermierii, prin utilizarea unor soiuri competitive cu un înalt grad de adaptabilitate.Conservarea biodiversității poate constitui bază de studiu pentru universitățile cu profile de agricultură și biologie.Rezultatele obținute vor fi diseminate prin întâlniri de lucru, mese rotunde, instruiri, articole de popularizare, promovarea pe pagina web a MADR.Obiectivul general 2: Dezvoltarea cercetărilor de ameliorare genetică la cartof prin noi abordări genomice și biotehnologice; Dezvoltarea unor tehnologii de producere a materialului pentru plantat și semănat prin aplicarea unor metodologii inovative și obținerea de produse care să acopere întreg lanțul alimentar la cartof, sfeclă de zahăr și plante medicinaleObiectivul specific 2.2.: Tehnologii inovative de producere a cartofului pentru sămânță în vederea optimizării sistemului național de producere și multiplicare; tehnologii de cultivare a cartofului dulce în contextul schimbărilor climaticeProiectul ADER 2.2.1.: Optimizarea și modernizarea sistemului de producere a cartofului pentru sămânță din categorii biologice superioare prin eliminarea riscului de contaminare cu organism dăunătoare de carantină și identificarea de soiuri/linii noi de cartof rezistente la nematozii cu chiști ai cartofului Globodera spp. (populații europene)Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 1.262.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 1.262.850 │ 287.850│ 325.000│ 325.000│ 325.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Cartoful a fost și rămâne un aliment important la nivel mondial pentru securitatea alimentară. De aceea este unanim recunoscut că randamentul și calitatea producției de cartof depind, în cea mai mare măsură (peste 70%) de soi și de calitatea materialului de plantat.Calitatea materialului de plantat este o noțiune complexă caracterizată de calitatea fitosanitară, calitatea biologică și calitatea fizică a tuberculilor.Calitatea fitosanitară a materialului de plantat prezintă o importanță deosebită, deoarece prin tuberculi și/sau prin solul aderent la tuberculi se transmite un număr de boli cauzate de virusuri, micoze, bacterii, micoplasme comune dar și organisme dăunătoare de carantină.Având în vedere complexitatea factorilor implicați în realizarea unui material pentru plantare la cartof cu caracteristici biologice, fizice și fitosanitare corespunzătoare și cantitățile de sămânță certificată foarte mici, se impune ca o necesitate modernizarea și optimizarea sistemului național de producere a cartofului pentru sămânță din categorii biologice superioare.Problematica propusă spre rezolvare prin acest proiect are un grad de noutate și complexitate ridicat, este adaptată condițiilor de cultură practicate de fermierii români și are aplicabilitate conform standardelor europene în ceea ce privește calitatea biologică și fitosanitară a materialului pentru plantat.Cercetarea agricolă în domeniul producerii cartofului pentru sămânță, necesită în permanență schimbarea metodologiilor de producere și multiplicare datorită apariției de noi tipuri de virusuri și organisme de carantină fitosanitară, ca urmare a schimbărilor climatice și a noilor sisteme de cultură practicate de fermieri.În prezent, asistăm la o schimbare rapidă, a conveierului de soiuri datorită modificărilor climatice, cerințelor pieței și procesatorilor de cartofi.Optimizarea producerii cartofului pentru sămânță în fermă are două laturi, una tehnică și una economică. Din punct de vedere tehnic, criteriul de optimizare constă în respectarea normelor tehnico-organizatorice ce vor fi elaborate potrivit legislației în vigoare prin realizarea acestui proiect.Din punct de vedere economic, pentru siguranța unei culturi de cartof pentru sămânță trebuie eliminate riscurile privind asigurarea valorificării și contaminarea cu organism dăunătoare de carantină.Eficientizarea și modernizarea spațiilor de sortare, condiționare, ambalare și depozitare se impune ca o necesitate pentru reducerea costurilor cu energia, forța de muncă în perspectiva creșterii cantităților de material certificat la nivel național pentru atingerea obiectivului de plantare a cel puțin 50% din suprafața cultivată cu material certificat.Realizarea proiectului presupune următoarele etape:– identificarea punctelor slabe din sistemul actual de producere și multiplicare a cartofului de sămânță, care au condus la scăderea drastică a suprafețelor certificate; … – reorganizarea și modernizarea producerii de material inițial liber de viroze și organisme dăunătoare de carantină în laboratoare autorizate și spații protejate; … – identificarea soiurilor cultivate de fermieri în ultima perioadă și soiurile de perspectivă ușor adaptabile modificărilor climatice; … – identificarea soiurilor/liniilor noi de cartof rezistente la nematozii cu chiști ai cartofului din genul Globodera pentru producerea de sămânță în vederea multiplicării; … – stabilirea soiurilor de cartof ce urmează a fi multiplicate; … – organizarea de loturi demonstrative cu soiurile propuse pentru multiplicare; … – elaborarea broșurii "Norme tehnico-organizatorice de producere și multiplicare a cartofului pentru sămânță"; … – stabilirea unui flux tehnologic utilizat pentru sortare, condiționare, ambalare și depozitare format din utilaje, echipamente și ambalaje performante, de dimensiuni mici, cu consum mic de energie, folosite numai pentru cartoful de sămânță; … – eliminarea riscurilor de contaminare cu organism dăunătoare prin comercializarea materialului pentru plantat neconform; … – ghid de bune practici agricole și de mediu privind dezinfectarea spațiilor de depozitare și gestionarea deșeurilor rezultate în urma activităților specifice. … Rezultate scontate:Implementarea rezultatelor cercetărilor obținute prin acest proiect vor conduce la:– modernizarea sistemului național de producere a cartofului pentru sămânță; … – promovarea materialului pentru plantat produs în țară din soiurile solicitate de fermieri; … – creșterea suprafețelor plantate cu material certificat și implicit creșterea producțiilor medii la ha; … – creșterea cantităților de cartof pentru sămânță; … – îmbunătățirea semnificativă a calității biologice și fitosanitare a materialului pentru plantat; … – reducerea semnificativă a costurilor de producție în fermă; … – eficientizarea fluxului tehnologic pentru pregătirea materialului pentru plantat certificat la cartof prin utilizarea unor utilaje moderne; … – modernizarea spațiilor de depozitare și a modului de prezentare a cartofului pentru sămânță; … – eliminarea riscului de contaminare cu organisme dăunătoare de carantină prin producerea de sămânță din soiuri rezistente la nematozii cu chiști ai cartofului (Globodera spp-populații europene). … Modul de aplicare al rezultatelor:– întâlniri de lucru pentru prezentarea soiurilor rezistente la nematozii cu chiști și a măsurilor agrotehnice de prevenire și combatere a nematozilor din genul Globodera; … – articole de popularizare; … – stadii de formare profesională, instruiri; … – publicarea "Ghidului de bune practici agricole și de mediu privind dezinfectarea spațiilor de depozitare și gestionarea deșeurilor". … Proiectul ADER 2.2.2: Elaborarea tehnologiilor de cultivare a cartofului dulce în contextul schimbărilor climatice și elaborarea unor măsuri de promovare a culturii în RomâniaPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 862.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 862.850 │ 187.850│ 225.000│ 225.000│ 225.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Studiul privind schimbările climatice în România și efectele asupra resurselor de apă în agricultură arată că în primul deceniu al secolului XXI, în România temperatura medie anuală a aerului a crescut cu 0.4 … 0.5°C față de fiecare deceniu, începând din 1961 și până în prezent (Ion Sandu, 2013). Accentuarea secetei din ultima perioadă a dus la cronicizarea fenomenului, în special în sudul României, cu urmări grave în practicarea unui sistem de agricultură durabilă în zonele cu psamosoluri, zone predispuse fenomenului de aridizare. Microclimatul creat în zona psamosolurilor din sudul Olteniei oferă condiții optime pentru creșterea și dezvoltarea plantei de cartof dulce (Ipomoea batatas), care este o plantă termofilă, specifică zonelor tropicale și subtropicale.Activitățile specifice ale proiectului sunt:– identificarea și promovarea în cultură a unor genotipuri de cartof dulce toleranțe la factorii de stres termohidric din zona psamosolurilor; … – elaborarea de soluții științifice și tehnologice pentru realizarea de progrese semnificative în cultivarea cartofului dulce într-un sistem de agricultură durabilă; … – promovarea culturii de cartof dulce pe piața din România. … Importanța economică a cartofului dulce este dată de tolerantă plantei la condițiile de secetă, ea rezistând perioade de timp mai lungi cu secetă în timpul verii, reluându-și creșterea când apar ploi suficiente. Planta poate crește cu succes într-o gamă largă de condiții climatice în care media sezonului rece să nu fie mai mare de 5 luni, iar din acest punct de România poate asigura condițiile climatice de parcurgere a ciclului de vegetație al plantei, de minim 120 zile. Calitatea tuberculilor, dată de conținutul ridicat în vitamine (A, B6, C și D), în Fe și Mg, o recomandă cu succes în alimentația populației. În acest sens, tuberculii de cartof dulce constituie o alternativă gustoasă la cartofii obișnuiți, oferind cu 50% mai multe fibre decât cartoful obișnuit, astfel încât, prin consumul zilnic al unui cartof dulce de mărime medie, cu tot cu coajă, se poate asigura o treime din necesarul nutritiv. Abundent în nutrienți și fibre (din care 40% fibre solubile, cele care ajută la scăderea zahărului din sânge și a colesterolului), cartoful dulce este alimentul ideal pentru diabetici, copii și femei gravide.Relevanța practică a problemei propuse spre rezolvare în cadrul proiectului constă în respectarea principiului agriculturii durabile în zonele predispuse fenomenului de stres termohidric din România, începând cu alegerea unei plante specifice acestor zone, respectiv cartoful dulce și promovarea ei în cultură, cu scopul asigurării profitabilității la nivel de fermă.Principalele activități care se vor derula în cadrul proiectului:– metode și tehnici privind obținerea materialului de plantat la cartoful dulce; … – studii privind comportarea fiziologică a unor soiuri de cartof dulce în zonele predispuse fenomenului de stres termohidric din România; … – cercetări privind stabilirea epocii de plantare în câmp la cartoful dulce cultivat în zonele predispuse fenomenului de stres termohidric din România; … – evaluarea riscurilor prezenței agenților de dăunare (boli, dăunători și buruieni) din cultura de cartof dulce și stabilirea unor metode de protecție fitosanitară a cartofului dulce cultivat în zonele predispuse fenomenului de stress termohidric din România; … – cercetări privind stabilirea regimului de nutriție al plantei de cartof dulce în funcție de densitatea folosită la plantare; … – studii asupra calității producției de cartof dulce obținută în zonele predispuse fenomenului de stres termohidric din România; … – diseminarea rezultatelor de cercetare obținute în cadrul proiectului. … Vor fi inițiate cercetări interdisciplinare de: morfologie, fiziologie, biochimie, fitotehnie, protecție și nutriție pentru o agricultură durabilă și o cunoaștere profundă a trasabilității și siguranței alimentare, în contextul schimbărilor climatice din România.Scopul cercetărilor este stabilirea celor mai reușite relații între factorii ecologici, tehnologici și exprimarea randamentului biologic al plantei. Caracterul inovativ al proiectului constă în consolidarea progresului științific și tehnic în conservarea și utilizarea durabilă a resurselor naturale din zonele afectate de secetă prin valorificarea potențialului biologic și economic al plantei de cartof dulce.Rezultate scontate:– elaborarea tehnologiilor de producere a materialului de plantare, de cultivare în câmp și păstrare în depozit a cartofului dulce; … – elaborarea unui ghid de bune practici agricole și de mediu în domeniul optimizării tehnologiei de cultivare a cartofului dulce; … – producerea de material de plantare certificat pentru înființarea culturii de cartof dulce (lăstari produși în seră și tuberculi pentru sămânță); … – reducerea cu 50% a impactului negativ al schimbărilor climatice, în condițiile păstrării biodiversității zonei. … Modul de aplicare al rezultatelor:– implementarea ghidului de Bune Practici Agricole (BPA); … – promovarea rezultatelor obținute prin organizarea de mese rotunde, simpozioane; … – extensia rezultatelor de cercetare prin organizarea de loturi demonstrative și demonstrații practice către fermieri, efectuarea de vizite și schimburi de experiențe; … – editarea de tehnologii cadru, pliante și publicații științifice și de popularizare, etc. … Obiectivul general 2: Dezvoltarea cercetărilor de ameliorare genetică la cartof prin noi abordări genomice și biotehnologice; Dezvoltarea unor tehnologii de producere a materialului pentru plantat și semănat prin aplicarea unor metodologii inovative și obținerea de produse care să acopere întreg lanțul alimentar la cartof, sfeclă de zahăr și plante medicinaleObiectivul specific 2.3.: Dezvoltarea de tehnologii alternative la cultura sfeclei de zahăr pentru obținerea produselor performante, ecologice și energetice (bioetanol)Proiectul ADER 2.3.1: Cercetări privind determinarea conținutului în zahăr și în substanțe melasigene a coletului remanent în urma înlocuirii decoletării sfeclei cu desfrunzirea (scalparea)Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 712.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: dc. │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 712.850 │ 150.350│ 187.500│ 187.500│ 187.500│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Cultura de sfeclă de zahăr este deosebit de importantă pentru România din punct de vedere economic, social și de mediu.În anul 2002 Guvernul a declarat sfecla de zahăr și zahărul produse de importanță națională. Sfecla de zahăr este singura plantă din zona temperată din care se poate extrage zahărul în mod industrial, dar ea poate fi utilizată cu succes și pentru producerea de bioetanol și biogaz.România dispune de un potențial pedoclimatic care permite extinderea culturii de sfeclă în viitor pe o suprafață de 250.000 ha anual, după eliminarea cotelor de zahăr în anul 2017.Pentru România o cerință absolut necesară a abordării acestei teme rezultă din faptul că procentul de impurități (pământ aderent și resturi vegetale) rezultate la recoltarea sfeclei și care sunt transportate în fabricile de zahăr depășește în unii ani 15% din cantitatea de sfeclă recoltată, provocând însemnate cheltuieli suplimentare fabricilor de zahăr, cheltuieli care ar putea fi mult dimninuate. Sfecla de zahăr și impuritățile aferente sunt transportate în fabrici exclusiv cu mijloace auto de la distanțe cuprinse între 10 km și peste 200 km.Prin reducerea procentului de impurități se vor face însemnate economii de mijloace de transport și carburanți atât la transportul sfeclei în fabrică cât și la evacuarea acestor impurități din fabrică.Proiectul își propune să determine cele mai eficiente metode de reducere a procentului de impurități la recoltarea sfeclei de zahăr.Se va studia înlocuirea decoletării sfeclei la recoltare cu diverse variante de desfrunzire, astfel că în procesul de extracție a zahărului în fabrică va fi utilizată sfecla întreagă (inclusiv coletul – care până în prezent era eliminat la recoltare).Se va studia optimizarea randamentului de extracție a zahărului din rădăcina întreagă în fabricile de zahăr, care va duce în final la creșterea cantității totale de zahăr extras din sfeclă comparativ cu situația actuală.Principalele obiective de cercetare vor viza:– identificarea de metode și soluții pentru înlocuirea decoletării sfeclei de zahăr cu desfrunzirea (scalparea); … – determinarea celor mai eficiente metode de reducere a procentului de impurități la recoltare; … – reducerea pierderilor de fertilitate a solului prin micșorarea cantității de sol fertil și resturi vegetale transportate împreună cu sfecla; … – îmbunătățirea sistemului de calcul a plății materiei prime în funcție și de zahărul extras din colet; … – optimizarea proceselor de recoltare și transport a sfeclei în fabrică; … – optimizarea randamentului de extracție din rădăcina întreagă în fabricile de zahăr. … Activități realizate în cadrul proiectului:– testarea unor dispozitive (metode) pentru înlocuirea decoletării sfeclei la recoltare cu diverse variante de desfrunzire sau scalpare (an I – II); … – testarea metodelor de desfrunzire în parcelele de sfeclă cu densități cuprinse între 60-100 mii plante/ha pentru a stabili cea mai eficientă metodă în funcție de densitatea și uniformitatea culturii (an II – IV); … – testarea în cultură a noilor hibrizi de sfeclă creați pentru a reduce cât mai mult cantitatea de pământ aderent și resturi vegetale la recoltare (an I – IV); … – determinarea comparativă a cantităților de pământ aderent la recoltare la fiecare hibrid testat în funcție și de condițiile pedoclimatice ale anului (an I – IV); … – determinarea comparativă a procentului de impurități transportate în fabrică în funcție de tipul de utilaj folosit la încărcarea sfeclei în mijloacele de transport (an I – IV); … – determinarea comparativă a conținutului în zahăr și substanțe melasigene a sfeclei decoletate clasic, a sfeclei desfrunzite și a coletului remanent (an I – IV); … – determinarea comparativă a cantității de zahăr extras din rădăcina decoletată clasic comparativ cu rădăcina întreagă (an I – IV); … – studiul unor variante de calcul pentru îmbunătățirea sistemului de plată a materiei prime (sfeclă nedecoletată) (an II – IV). … Rezultate scontate:– metodă nouă de înlocuire a decoletării cu desfrunzirea (scalparea) pentru reducerea pierderilor de recoltă prin decoletare (1 metodă); … – reducerea procentului de impurități (pământ și resturi vegetale) la recoltarea sfeclei (cu 50%); … – reducerea consumului de carburanți la recoltarea și transportul sfeclei de zahăr în fabrică (cu cca. 10%); … – reducerea pierderilor de fertilitate a solurilor prin micșorarea cu cca. 50% a cantității de sol fertil și resturi vegetale transportate împreună cu sfecla; … – reducerea cu 100% a cheltuielilor cu corectarea decoletării la probele de sfeclă analizate în laboratoarele agricole ale fabricilor de zahăr; … – creșterea cantității totale de zahăr extras în fabrică din sfecla întreagă prin extragerea zahărului și din colet (acest zahăr în prezent este pierdut, cca 7%); … – îmbunătățirea sistemului de calcul a plății materiei prime în funcție și de zahărul extras din colet. … Modul de aplicare al rezultatelor:– aplicarea practic în producție de fermierii cultivatori de sfeclă și de fabricile de zahăr; … – organizarea de loturi demonstrative cu noii hibrizi de sfeclă recomandați; … – organizarea de demonstrații practice de recoltare a sfeclei prin înlocuirea decoletării cu desfrunzirea; … – organizarea de demonstrații practice cu metode de reducere a procentului de impurități care sunt transportate în fabricile de zahăr; … – organizarea de întâlniri cu fermierii, mese rotunde, work-shopuri, etc.; … – elaborarea și difuzarea unui Ghid de bune practici cu noile metode de recoltare prin înlocuirea decoletării cu desfrunzirea și de reducere a procentului de impurități; … – promovarea rezultatelor pe pagina web a MADR. … Obiectivul general 2: Dezvoltarea cercetărilor de ameliorare genetică la cartof prin noi abordări genomice și biotehnologice; Dezvoltarea unor tehnologii de producere a materialului pentru plantat și semănat prin aplicarea unor metodologii inovative și obținerea de produse care să acopere întreg lanțul alimentar la cartof, sfeclă de zahăr și plante medicinaleObiectivul specific 2.4: Promovarea și dezvoltarea în cultură a plantelor medicinale și aromaticeProiectul ADER 2.4.1.: Menținerea biodiversității la plantele medicinale și aromatice prin conservarea și îmbogățirea colecției de resurse genetice și producerea de sămânță din categoriile biologice superioare pentru speciile reprezentative zonei de deal și de muntePerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 862.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: dc. │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 862.850 │ 187.850│ 225.000│ 225.000│ 225.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:La nivel mondial, odată cu mărirea semnificativă a numărului de afecțiuni datorate industrializării și modernizării, precum și apariția frecventă a efectelor adverse în urma tratamentelor cu xenobiotice, a crescut considerabil interesul față de remediile naturale.În România cererea depășește cu mult oferta în ceea ce privește necesarul de plante medicinale și aromatice, de aceea se apelează frecvent la produsul provenit din flora spontană sau import. În plus, în condițiile unei biodiversități intra și interspecifice acumularea metaboliților și nutrienților în plante variază de la an la an și chiar în cadrul aceluiași sezon de recoltare, mai ales dacă materia provine din flora spontană.Comparativ cu alte plante de cultură, plantele medicinale și aromatice se cultivă pe suprafețe reduse, acestea scăzând simțitor în ultimii ani, astfel de la 23,7 mii ha în anul 2006 la 6,2 mii ha în anul 2012.Necesitatea implementării proiectului pornește și de la faptul că, în țara noastră cercetările privind cultivarea plantelor medicinale s-au restrâns, singurele entități de cercetare care au acest obiectiv sunt puține.Proiectul își propune introducerea în cultură a unor specii valoroase de plante medicinale și aromatice din flora spontană străină și autohtonă în vederea stabilirii tehnologiei de cultivare și extinderea suprafețelor cultivate cu aceste specii. Se vor amplasa experiențe în câmpul experimental care vor avea ca scop stabilirea verigilor tehnologice la speciile cercetate. Se va stabili modul optim de înmulțire, norma de sămânță sau material de plantat, epoca optimă de semănat sau plantat, distanța optimă de semănat (plantat) precum și dozele optime de îngrășăminte. Se va stabili influența acestor verigi tehnologice asupra producției de materie primă vegetală dar și asupra conținutului în principii active.O preocupare importantă în cadrul proiectului o va constitui producerea materialului semincer din categorii biologice superioare la unele specii valoroase de plante medicinale și aromatice în vederea extinderii lor în marea producție. Se va multiplica sămânță din verigile superioare (SA, PBI, PBII). Se vor îmbunătăți tehnologiile de producere de sămânță la specii reprezentative zonei de deal și de munte.Rezultate scontate:– perfecționarea, întocmirea și brevetarea tehnologiilor de producere de sămânță la plante aromatice și medicinale; … – producerea de sămânță certificată din categorii superioare. … Se vor extinde în agricultura două specii din flora spontană ce vor în întâmpinarea prelucrătorilor de plante medicinale și aromatice.Tehnologiile de cultivare noi stabilite și cele îmbunătățite vor veni în sprijinul cultivatorilor de plante medicinale și aromatice.Modul de aplicare a rezultatelor:– susținerea cu informații științifice a bazei de date a MADR privind producerea de sămânță și materialul de plantat certificat, la plantele medicinale și aromatice; … – referate și comunicări științifice, articole în reviste de specialitate cu cotație ISI, iar pentru promovare și o mai bună cunoaștere a lor se vor tipări pliante de prezentare. … De asemenea, rezultatele cercetării vor fi utilizate pentru stagiile de perfecționare prin licențe și masterat a specialiștilor interesați de cultivarea plantelor medicinale, dar și a terapiilor alternative. Diseminarea tehnologiilor se va mai face prin elaborarea și difuzarea de materiale de popularizare – postere, pliante, broșuri, articole de presă etc. și participarea la expoziții locale, naționale și internaționale.Obiectivul general 3: Dezvoltarea de noi produse, practici, procese și tehnologii integrate producției horticoleObiectivul specific 3.1.: Conservarea și gestionarea biodiversității horticoleProiectul ADER 3.1.1.: Conservarea și gestionarea resurselor genetice și biodiversității agroecosistemelor viti-pomicole, prin elaborarea și promovarea practicilor și metodelor inovative eco-eficiente prietenoase mediuluiPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 1.062.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: dc. │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 1.062.850 │ 237.850│ 275.000│ 275.000│ 275.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Principalele componente vii ale ecosistemului viticol și pomicol flora și fauna, care determină starea diversității biologice, sunt supuse unei presiuni antropice permanente cu consecințe directe asupra stabilității și productivității ecosistemelor viticole. În această situație elaborarea și promovarea practicilor și metodelor inovative eco-eficiente prietenoase mediului bazate pe adoptarea măsurilor eco- agricole de autoreglare dedicate conservării biodiversității și reconstrucției ecologice, contribuie la eliminarea inconvenientelor monoculturii îndelungate asigurând eficientizarea și dezvoltarea sustenabilă și competitivă a fermelor viticole și pomicole degradate.Problemele propuse spre rezolvare prin acest proiect au un grad de noutate și complexitate ridicată și o aplicabilitate științifică și practică deosebită pentru dezvoltarea actuală și viitoare a viticulturii și pomiculturii din România.Importanța tematicii este evidențiată de faptul că se urmărește promovarea și evaluarea unor verigi tehnologice prietenoase mediului care asigură creșterea profitabilității culturii viței de vie și pomilor fructiferi, prin reducerea dependenței acesteia față de resursele energetice convenționale și obținerea unor producții rentabile, stabile și durabile, în contextul prevenirii deteriorării mediului prin activități antropice cu efecte poluante.Implementarea rezultatelor cercetărilor obținute prin prezentul proiect ar putea veni în întâmpinarea problemelor majore ale viticulturii și pomiculturii autohtone, în scopul obținerii unor producții curate și rentabile în cadrul fermelor mici și mijlocii, care să poată face față presiunii concurențiale a pieței europene.De asemenea, proiectul își propune:– implementarea sistemului de înverzire, a zonelor multifuncționale de protecție și a tehnologiilor prietenoase mediului în vederea reconstrucției ecologice a ecosistemelor viticole și pomicole degradate; … – stoparea declinului biodiversității ecosistemelor viticole și pomicole, refacerea dezechilibrelor biocenotice și conservarea genofondului de specii utile; … – crearea unei posibilități de diagnoză rapidă, în câmp prin implementarea unor programe eficiente de monitoring integrat (folosirea tehnicilor follow-up-uri și de analiză cartografică GIS, metoda RBA și drone pentru monitorizarea plantațiilor); … – studiul dinamicii biodiversității faunei utile și dăunătoare în raport cu factorii de risc biotici și abiotici; … – promovarea verigilor tehnologice prietenoase mediului care asigură optimizarea managementului pesticidelor și reducerea la maxim a aplicării produselor de sinteză organică; … – promovarea unor soiuri noi autohtone cu productivitate și rezistență genetică ridicată, cu pretabilitate pentru cultura ecologică, nepoluantă; … – evaluarea impactului pozitiv al sistemului de înverzire și a zonelor multifuncționale de protecție asupra biodiversității și a gradului de sustenabilitate economică a ecosistemelor viticole și pomicole studiate; … – obținerea unor producții de înaltă calitate prin îmbunătățirea sistemelor de producție, în acord cu conceptul de dezvoltare durabilă; constituirea unor ecosisteme viticole și pomicole stabile și durabile în condiții de eficiență economică. … Rezultate scontate:– promovarea sistemului de înverzire a practicilor și metodelor inovatoare tradiționale prietenoase mediului care asigură reducerea impactului negativ al tehnologiilor viticole convenționale asupra biodiversității ecosistemului viticol și pomicol; … – implementarea zonelor multifuncționale de protecție cu rol în refacerea, conservarea și consolidarea biodiversității ecosistemelor viticole și pomicole degradate; … – promovarea unor secvențe tehnologice și tehnologi de fitoprotecție în sistem integrat sub control ecologic și evitarea oricăror activități antropice cu efecte poluante; … – promovarea pesticidelor cu grad redus de toxicitate în paralel cu noi căi de acțiune; … – promovarea unor soiuri noi autohtone cu productivitate și rezistență genetică ridicată, cu pretabilitate pentru cultura ecologică nepoluantă; … – refacerea echilibrului ecologic și biologic prădător/dăunător; … – prevenirea eroziunii solului, ameliorarea gestionării solului și creșterea fertilității solului; … – restabilirea, menținerea sau reducerea declinului populațiilor speciilor din flora spontană; … – creșterea numărului de specii utile (paraziți și prădători), a insectelor polenizatoare, a insectelor prădătoare, precum și a altor organisme nețintă; … – reducerea nivelului de poluare a plantei și mediului înconjurător și gradului de influență asupra biodiversității; … – creșterea rentabilității culturii viței de vie și pomilor fructiferi prin reducerea dependenței acesteia față de resursele energetice convenționale prin reducerea input-urilor: reducerea cu 30% a cheltuielilor cu pesticide și fertilizanți chimici, reducerea cu 40% a consumului de motorină; … – creșterea durabilă a veniturilor și a valorii adăugate cu impact direct în creșterea ofertei locurilor de muncă în special al tinerilor. … Modul de aplicare al rezultatelor:– ghid practic pentru includerea celor mai bune practici agricole cu rol important în reconstrucția și conservarea biodiversității plantațiilor viticole și pomicole; … – programe de educație și conștientizare a importanței diversității ecosistemului viticol și pomicol și necesității conservării acestuia; … – consultanță privind implementarea unor programe eficiente de monitoring integrat al ecosistemelor viticole și pomicole ca suport de pregătire și educare pentru implicarea fermierilor în luarea deciziilor privitoare la mediu și la dezvoltarea durabilă a fermelor; … – rezultatele obținute vor fi diseminate prin prezentarea și demonstrarea funcționalității tehnologiilor elaborate, în condiții de loturi experimentale, mese rotunde, comunicări și articole de specialitate, consultanță, educație ecologică, instruiri, elaborarea unei pagini WEB dedicate proiectului, emisiuni de radio și televiziune; … – demonstrarea funcționalității tehnologiei de reconstrucție și conservare a biodiversității plantațiilor viticole și pomicole și racordarea ei la rețelele europene de acest tip. … Proiectul ADER 3.1.2.: Gestionarea resurselor genetice pomicole in situ și ex situPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 962.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 962.850 │ 212.850│ 250.000│ 250.000│ 250.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Resursele genetice pomicole constituie un izvor nesecat de forme și însușiri utile pentru realizarea unor obiective punctuale sau generale ale programelor de ameliorare, care se confruntă permanent cu cerințe de îmbunătățire a sortimentelor.În plus, lărgirea diversității genetice în cadrul speciei cultivate și identificarea unor genotipuri rezistente la factorii de stres (îndeosebi la atacul unor boli și insecte extrem de periculoase, care pot afecta specia în cultură) constituie o preocupare permanentă a amelioratorilor din întreaga lume.Conservarea in situ și ex situ a resurselor genetice existente în colecțiile din țara noastră, precum și folosirea acestora a constituit și constituie un obiectiv prioritar la nivel mondial, importanța acestora fiind recunoscută încă din anul 1992 cu ocazia Conferinței Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare (UNCED) desfășurată la Rio de Janeiro și a semnării Convenției asupra Diversității Biologice, unde s-a propus sporirea interesului și alocațiilor destinate creșterii activității de conservare in situ.Conservarea și folosirea resurselor genetice constituie una din prioritățile politicii agrare a fiecărei țări, care are ca scop creșterea valorii economice a acestora. În acest sens bogăția genetică existentă în specii, soiuri cultivate și plante sălbatice se colectează și se păstrează în bănci de gene care oferă în orice moment sursele de gene necesare ameliorării, respectiv obținerii de forme noi valoroase din punct de vedere comercial prin calitate, rezistență la boli sau dăunători sporită, etc. Păstrarea diversității și evaluarea însușirilor acesteia este practic motorul dezvoltării în lumea vegetală, deci și în domeniul pomiculturii.Conservarea in situ reprezintă activitatea de păstrare a populațiilor în ecosistemele naturale în care s-au format și dezvoltat pentru a asigura stabilitatea și menținerea variației în interiorul populației în mediul lor natural.În România există condiții pentru evaluarea întregului potențial de diversitate, dar activitățile trebuie continuate prin inventarierea, evaluarea și conservarea speciilor în funcție de priorități bine stabilite.Inventarierea diversității existente în ariile protejate și în colecții, necesită o evaluare completă, exhaustivă, de multe ori dificil de efectuat. La astfel de acțiuni trebuie să ia parte specialiști de nivel înalt, cu competențe în câteva domenii conexe, pentru a stabili cu precizie diversitatea totală și specifică existentă la nivel de țară și chiar la nivel de zonă. În funcție de datele și informațiile obținute, se stabilesc prioritățile de conservare și numărul de exemplare pe specii.Pentru speciile de pomi și arbuști fructiferi conservarea in situ, în habitatele naturale, este insuficientă și trebuie completată cu cea ex situ, care a apărut ca o necesitate obiectivă pentru diminuarea fenomenului de eroziune genetică, fiind susținută și de argumentul că înmulțirea acestor specii nu se poate face decât pe cale vegetativă.În prezent, în țara noastră, sunt conservate circa 5.700 accesii (soiuri locale, biotipuri, clone, specii și soiuri străine) la cele 25 de specii de pomi și arbuști fructiferi, adunate în colecții "ex situ" sau "in situ", situate în institute și stațiuni de cercetare pomicolă amplasate în zonele de favorabilitate maximă a speciei.În ultimul timp, la nivel național s-a constatat o cerere crescândă de reintroducere în cultură a unor soiuri tradiționale valoroase (în special la măr, prun și păr), care au fost treptat înlocuite de multitudinea de soiuri noi obținute în țară, sau introduse din străinătate.Principalele activități din acest proiect sunt:– asigurarea unor măsuri specifice de conservare, în ariile protejate, pentru speciile sălbatice înrudite cu cele din cultură, sau pentru plantele sălbatice care se pot utiliza în scopuri alimentare sau medicinale (ex. afinul, alunul, nucul, cornul, socul negru, cătina); … – explorarea florei spontane în vederea îmbogățirii fondului de germoplasmă cu forme autohtone; … – identificarea, înmulțirea și realizarea unui nucleu de soiuri vechi tradiționale, cerute pe piață de către consumatori; … – menținerea materialului genetic existent la nivelul potențialului biologic al speciilor; … – reorganizarea colecțiilor ex situ la unele specii de pomi și arbuști fructiferi; … – evaluarea caracterelor și însușirilor biologice în vederea identificării de noi genitori potențiali pentru viitoarele lucrări de creare de noi soiuri; … – extinderea în cultura comercială a soiurilor și speciilor valoroase; … – completarea permanentă a băncii de gene și a băncii de date. … Rezultate scontate:– conservarea ex situ a speciilor sălbatice înrudite cu cele din cultură; … – completarea permanentă a fondului de germoplasmă cu forme autohtone vechi, tradiționale și noi, dar și cu soiuri străine introduse; … – concentrarea și refacerea fondului de germoplasmă la unele specii de pomi și arbuști fructiferi; … – menținerea patrimoniului de resurse genetice actual din pomicultură (cca. 5.700 accesii de pomi și arbuști fructiferi, amplasate pe aproximativ 20 ha); … – metodologii de inventariere, monitorizare și evaluare a resurselor genetice pomicole pentru identificarea de genitori potențiali privind principalele caractere și însușiri necesare programelor de ameliorare; … – realizarea unei bănci de date, utile, atât cercetătorilor din țară, cât și celor din străinătate, în vederea efectuării unor schimburi de material biologic și bibliografic. … Modul de aplicare al rezultatelor:– elaborarea de liste cu genitorii potențiali utili programelor de ameliorare; … – vizite de lucru în colecțiile pomologice; … – prezentarea de lucrări și comunicări științifice; … – realizarea unei bănci de date utile atât cercetătorilor din țară, cât și celor din străinătate în vederea efectuării unor schimburi de material biologic; … – editarea unui catalog privind situația actuală a resurselor genetice pomicole din România; … – postarea pe site-ul MADR a rezultatelor obținute. … Proiectul ADER 3.1.3.: Dezvoltarea și modernizarea colecțiilor de germoplasmă viticolă în scopul conservării pe termen lung a materialului biologic de valoare naționalăPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 712.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 712.850 │ 150.350│ 187.500│ 187.500│ 187.500│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Proiectul implică activități complexe, multidisciplinare cu participarea unităților care dețin colecții de germoplasmă și material biologic viticol valoros.Salvarea unor soiuri și clone din patrimoniul genetic viticol național și internațional aflate în pericol datorită înstrăinării unor terenuri prin Legea nr. 18/1991 și nr. 1/2000, a celor aflate într-un stadiu avansat de degradare biologică din cauza vârstei înaintate și/sau infectării cu organisme dăunătoare, trebuie să constituie obiective permanente pentru specialiștii în viticultură.La nivel european se pune problema existenței în România a unor colecții ampelografice cu soiuri vechi, autohtone, pe cale de dispariție, dar și a obținerii unor genotipuri noi, valoroase, adaptate actualelor condiții climatice.Scopul principal al proiectului este acela de a dezvolta și moderniza colecțiile de material viticol existente și de a reînființa noi colecții în scopul păstrării și conservării cu precădere a diversității genetice a sortimentului național. Colecțiile de germoplasmă conforme cu standardele europene conțin un număr mic de plante aparținând unui număr cât mai mare de genotipuri ale genului Vitis, iar acest material biologic trebuie garantat din punct de vedere al autenticității și stării fitosanitare.Pentru o colecție de germoplasmă este esențial să cuprindă o diversitate cât mai mare de varietăți ale unei specii de interes în condițiile asigurării procedurilor de eliminare/diminuare a oricărui factor de risc care ar afecta constituția genetică a varietăților. Monitorizarea în timp a posibilelor schimbări genetice impune pe lângă o descriere completă a caracterelor morfologice utilizând forma actualizată a descriptorilor pentru vița de vie, utilizarea metodelor biochimice și a celor moleculare.Obiectivul final este promovarea unei scheme unitare la nivel național pentru conservarea pe termen lung a resurselor genetice viticole și utilizarea eficientă a materialului biologic în scopuri științifice și pentru ameliorare. Menținerea colecțiilor vechi, sau înființarea unora noi, implică existența unor suprafețe sigure, garantate legal și securizate. Unitățile viticole mandatate să găzduiască colecții de germoplasmă trebuie să aplice și să respecte politicile specifice pentru:– achiziția/colectarea germoplasmei viticole; … – documentarea materialului biologic existent/achiziționat/transferat în colecție (acte de proveniență, descriptori ampelografici și ampelometrici, caracterizare moleculară); … – asigurarea securității și integrității fitosanitare și genetice a materialului viticol; … – proceduri și practici culturale adecvate pentru menținerea viabilității plantelor și pentru mentenanța colecției. … Menirea colecțiilor de germoplasmă este nu numai să garanteze autenticitatea materialului existent, dar să și distribuie materialul biologic păstrat, împreună cu informațiile necesare utilizatorilor (cercetători, tehnologi, fermieri).Activități propuse:– testarea periodică a solului și materialului biologic din colecție, prin metode adecvate, pentru depistarea prezenței agenților patogeni și/sau diagnosticarea stării de sănătate a materialului biologic; … – multiplicarea și plantarea materialului genetic (soiuri autohtone, varietăți din sortimentul mondial, clone, soiuri nou-create, forme sălbatice); … – aplicarea tehnologiilor de întreținere adecvate fiecărei varietăți în colecțiile ex situ în câmp și/sau în sera izolator; … – caracterizarea unui număr de 50 varietăți (soiuri autohtone și de referință) din colecții prin aplicarea metodelor standardizate în Europa: evaluarea numerică a descriptorilor ampelografici (conform ediției a 2-a "OIV Vitis Descriptors list for grapevine varieties and Vitis species), determinări eno-carpologice, biochimice și moleculare; … – crearea unei baze de date centralizate și actualizate despre resursele genetice autohtone cu viță-de-vie la nivel național din colecțiile de germoplasmă și corelarea acesteia cu bazele de date existente la nivel internațional. … Rezultate scontate:– extinderea și modernizarea colecțiilor de germoplasmă viticole conform standardelor OIV, cu deosebită atenție pentru sortimentul autohton; … – evaluarea complexă, comparativă a variabilității genetice a celor mai valoroase soiuri vechi (autohtone și din sortimentul mondial), precum și a celor obținute în ultimii 10 ani, prezente în diferite colecții ampelografice din diferite areale viticole; … – determinarea performanțelor bioproductive și calitative ale soiurilor studiate în cadrul colecțiilor ampelografice în vederea utilizării acestora în procesul de ameliorare a viței-de-vie; … – caracterizarea completă a genotipurilor prin metode standardizate va fi utilă pentru identificarea varietăților purtătoare de gene candidat pentru rezistență la factori biotici și abiotici, precum și pentru îmbunătățirea parametrilor de calitate; … – înregistrarea și completarea formularelor pentru evidența varietăților din colecțiile de germoplasmă viticole; … – valorificarea materialului biologic din colecțiile de germoplasmă prin multiplicare și înființarea/extinderea colecțiilor viticole. … Modul de aplicare al rezultatelor:– vizite de lucru în colecțiile de germoplasmă existente și/sau înființate prin proiect; … – caracterele ampelografice, moleculare și particularitățile biochimice în diferite condiții climatice vor fi prezentate ca lucrări științifice la conferințe, mese rotunde și publicate în reviste de specialitate; … – publicarea unei cărți în care sunt prezentate cele mai importante soiuri autohtone de viță-de-vie pentru struguri de masă și vin: istoric, descriere completă, particularități de răspuns la factori biotici și abiotici, parametrii de cantitate și calitate a producției de struguri; … – publicarea unei cărți intitulate "Strategii și principii pentru conservarea resurselor genetice viticole în colecții in situ și ex situ"; … – elaborarea paginii WEB dedicată proiectului; … – completarea informațiilor despre colecțiile românești de viță-de-vie în baza de date europeană. … Proiectul ADER 3.1.4.: Regenerarea, multiplicarea și caracterizarea unor varietăți locale legumicole, cu caracter unicPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 662.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 662.850 │ 137.850│ 175.000│ 175.000│ 175.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Proiectul urmărește constituirea colecției naționale de resurse genetice vegetale cu material biologic unic, originar din România, de la specii cu importanță în agricultură și păstrarea în condiții de securitate.Activitățile propuse:– selectarea genotipurilor care răspund criteriilor de origine și unicitate; … – identificarea partenerilor și constituirea rețelei naționale de regenerare, multiplicare și caracterizare; … – elaborarea protocoalelor de multiplicare și regenerare; … – stabilirea descriptorilor de caracterizare; … – regenerarea, multiplicarea și caracterizarea materialului biologic, în acord cu metodologiile stabilite și acceptate la nivel internațional; … – procesarea, ambalarea, etichetarea, expedierea și includerea duplicatelor de siguranță în Colecția Mondială de la Svalbard, Norvegia; … – conservarea materialului rezultat în urma procesului de multiplicare sau regenerare în colecția strategică păstrată la -20°C, la Banca de Gene Suceava; … – evidențierea acelor genotipuri care s-au dovedit a fi purtătoare ale unor caracteristici de adaptabilitate și de rezistență la condițiile de mediu și la acțiunea diferiților agenți patogeni și promovarea utilizării lor în programele de ameliorare specifice, sau pentru conservarea on farm. … Rezultate scontate:– înființarea unei rețele naționale destinată activității de regenerare și caracterizare; … – standardizarea metodelor de regenerare și caracterizare; … – crearea unei baze de date naționale cuprinzând descriptori de caracterizare; … – creșterea numărului de probe din colecția strategică a României, păstrată în condiții controlate, la temperatura de -20°C; … – securizarea fondului genetic național prin duplicarea acestuia și depozitarea în condiții standard la Banca Mondială de Semințe de la Svalbard, Norvegia; … – creșterea gradului de utilizare a resurselor genetice prin introducerea lor în programele de ameliorare; … – facilitarea reintroducerii în cultură a resurselor genetice vegetale tradiționale, păstrate în colecții ex situ, prin distribuirea materialului caracterizat către micii cultivatori și promovarea conservării on farm. … Modul de aplicare al rezultatelor:– editarea unui catalog național cu resursele genetice vegetale din colecția strategică și cea duplicat, cuprinzând informații generale privind locul de origine, coordonatele geografice și alți descriptori de pașaport; … – crearea unui inventar al genotipurilor deținute în colecții și având potențial în crearea unor noi varietăți vegetale mai bine adaptate la condițiile climatice în schimbare; … – actualizarea și standardizarea bazelor de date pentru resursele genetice vegetale ale speciilor de interes, în acord cu sistemul european; … – publicarea pe site-urile unităților de cercetare și a MADR, a rezultatelor obținute. … Obiectivul general 3: Dezvoltarea de noi produse, practici, procese și tehnologii integrate producției horticoleObiectivul specific 3.2. Ameliorarea speciilor horticole în vederea creșterii siguranței și securității alimentareProiectul ADER 3.2.1.: Cercetări asupra structurii populațiilor hibride a eredității caracteristicilor și a determinismului genetic la speciile pomicolePerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 862.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 862.850 │ 187.850│ 225.000│ 225.000│ 225.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Ameliorarea genetică a soiurilor de pomi, căpșun, arbuști fructiferi și a portaltoilor reprezintă o tematică prioritară a cercetării pomicole din România, prin necesitatea introducerii permanente a unor soiuri noi, autohtone adaptate condițiilor de climă și de piață.Datorită heterozigotismului pronunțat, ca urmare a încrucișărilor repetate în cadrul numeroaselor specii pomicole, a dificultăților legate de procesul de dezvoltare ontogenetică îndelungată și a unor aspecte tehnice, insuficient studiate privind localizarea genelor în cromozomi, cunoașterea mecanismelor de transmitere la descendenți, a caracteristicilor de care dispun genitorii este absolut necesară.Având în vedere faptul că procesul de creare de noi soiuri și portaltoi este costisitor ca timp și bani, de la efectuarea combinațiilor hibride până la înregistrarea unui soi nou fiind necesari 15 – 20 de ani, cunoașterea eredității caracteristicilor ce se doresc ameliorate constituie o modalitate de scurtare a procesului de ameliorare.Astfel, numeroasele observații acumulate de amelioratori în procesul de creare de noi soiuri, privind valoarea unor combinații hibride, pot fi de mare utilitate practică, contribuind la creșterea eficienței programelor de ameliorare genetică.Principalele activități urmărite în acest proiect se referă la:– evaluarea amplitudinii variabilității genetice naturale și induse a unor caractere și însușiri; … – analiza eredității unor caracteristici, în vederea alegerii formelor parentale și calculul coeficientului de heritabilitate (H^2); … – analiza efectului factorului genetic și al factorului climatic asupra unor caractere și însușiri; … – studiul mecanismelor de transmitere în descendență a unor caractere și însușiri, calculul gradului de dominanță medie și a câștigului genetic. … Rezultate scontate:– bază de date privind variabilitatea genetică din colecțiile pomologice, precum și din câmpurile de selecție atât pe familii, cât și în interiorul familiilor; … – alegerea genitorilor adecvați pentru viitoarele lucrări de creare de noi soiuri și portaltoi; … – stabilirea celor mai bune combinații hibride și a celor mai bune descendențe hibride; … – testarea celor mai bune descendențe hibride în microculturi și culturi de concurs, în vederea înregistrării ca soiuri noi. … Modul de aplicare al rezultatelor:– bază de date privind variabilitatea genetică necesară amelioratorilor din țară; … – elaborarea de liste cu genitori potențiali, utili programelor de ameliorare; … – vizite de lucru în câmpurile de ameliorare; … – organizarea de noi câmpuri de selecție, microculturi de concurs pentru prezentarea noilor descendențe hibride; … – diseminarea rezultatelor prin lucrări științifice, articole, pliante, etc. … Proiectul ADER 3.2.2.: Ameliorarea speciilor pomicole în vederea creșterii siguranței și securității alimentarePerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 862.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 862.850 │ 187.850│ 225.000│ 225.000│ 225.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Unul dintre cele mai importante mijloace pentru rezolvarea cerințelor și dificultăților specifice pomiculturii moderne este sortimentul, respectiv soiurile care stau la dispoziția cultivatorului și a consumatorului.Problema cea mai dificilă în pomicultură este sensibilitatea soiurilor existente la atacul bolilor și dăunătorilor specifici și necesitatea efectuării unor tratamente fitosanitare costisitoare, cu repercusiuni negative asupra mediului și a sănătății umane.Ameliorarea genetică a plantelor pomicole este un mijloc de modificare conștientă a genotipurilor, în folosul cultivatorilor și al consumatorilor. În acest sens, identificarea, crearea și introducerea în practica pomicolă a unor genotipuri noi cu valoare biologică și nutrițională ridicată, adaptate la condițiile ecologice diverse, constituie principalul mijloc de îmbunătățire calitativă a fructelor, de diversificare a destinației acestora, și de creștere a eficienței economice a pomiculturii.Pe plan mondial, principala orientare este de a înlocui vechile soiuri de pomi și arbuști fructiferi de vigoare mare, sensibile la bolile și dăunătorii specifici, la stresul termic și hidric, cu fructe de calitate slabă, cu soiuri noi pretabile la sisteme tehnologice specifice agriculturii durabile, adaptate impactului nefavorabil al modificărilor climatice.Obținerea pe cale genetică a unor soiuri imune, rezistente sau cel puțin toleranțe la principalele boli și dăunători, a devenit principala direcție pentru toate țările producătoare de fructe și constituie un obiectiv prioritar în toate programele de ameliorare a soiurilor din țările respective.În țara noastră, obiectivele urmărite în programul de ameliorare se îndreaptă spre creșterea performanțelor agroproductive ale soiurilor și sporirea calității recoltei, precum și spre reducerea resurselor alocate protecției fitosanitare și diminuarea poluării fructelor de compușii chimici de sinteză și, în final, spre protecția mediului și a consumatorilor, toate acestea având ca efect creșterea siguranței și securității alimentare. Se are în vedere, în continuare, obținerea de soiuri cu rezistență sporită sau imunitate la bolile de maximă incidență economică, cum ar fi rapănul și făinarea la măr, arsura bacteriană la păr, plum pox-ul la prun, antracnoza și monilioza la cireș și vișin, etc.Deși există un număr mare de soiuri și fiecare țară tinde spre promovarea unui sortiment propriu, determinat, în principal, de gradul de favorabilitate al condițiilor climatice, de capacitatea soiurilor de a se adapta la acestea, dar și de concurența de pe piața mondială, există totuși un grup restrâns de soiuri cultivate cu tendințe de internaționalizare, impus de o serie de factori comerciali.Principalele activități urmărite în acest proiect partenerial de cercetare-dezvoltare se referă la:– crearea de populații hibride în vederea prevenirii eroziunii genetice; … – selecția unor forme pomicole noi cu rezistență la boli și dăunători și fructe de calitate, conform standardelor pieței europene, în vederea creșterii siguranței și securității alimentare; … – testarea capacității de producție și a valorii comerciale în culturi comparative, în vederea înregistrării unor soiuri noi, pretabile sistemelor tehnologice specifice agriculturii durabile. … Rezultate scontate:– efectuarea de noi combinații hibride și lărgirea bazei de selecție pentru obținerea de noi soiuri de pomi și arbuști fructiferi; … – îmbunătățirea sortimentului de pomi și arbuști fructiferi prin înregistrarea și brevetarea de noi soiuri și portaltoi; … – promovarea noilor soiuri și portaltoi și extinderea lor în plantațiile comerciale. … Modul de aplicare al rezultatelor:– promovarea noilor creații sortimentale prin publicarea unor articole în reviste agricole adresate fermierilor; … – popularizarea celor mai bune creații sortimentale prin organizarea de loturi demonstrative, mese rotunde și vizite de lucru, pentru identificarea de potențiali beneficiari; … – editarea de publicații științifice și de popularizare, broșuri/pliante. … – postarea pe site-ul MADR a rezultatelor obținute. … Proiectul ADER 3.2.3.: Crearea de soiuri și hibrizi F1 pentru principalele specii de legume cultivate în spatii protejate: tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, varză timpuriePerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 1.162.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 1.162.850 │ 262.850│ 300.000│ 300.000│ 300.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Proiectul își propune să obțină creații valoroase românești, stabilizate genetic, concretizate în soiuri și hibrizi F1 pentru spații protejate (sere, solarii).De asemenea, un accent deosebit în obținerea noilor creații se va pune pe imprimarea genetică în expresivitatea fenotipică a acestora a caracteristicilor tradiționale valoroase concretizate în special prin gust și aromă.În cadrul proiectului se urmărește obținerea de creații strict specializate în ceea ce privește mediul de cultură (spații protejate), eșalonarea producției, tehnologia de cultură și direcția de utilizare (pentru consum în stare proaspătă, industrializare etc.)Prețul de cost al semințelor de legume produse de la noile creații biologice va fi semnificativ mai mic comparativ cu prețul semințelor din import.Principalele activități propuse a fi derulate în cadrul proiectului sunt:– constituirea câmpurilor de germoplasmă de bază pentru fiecare specie luată în studiu; … – evaluarea câmpurilor de germoplasmă și promovarea genotipurilor valoroase din câmpul de bază în câmpul de lucru și supunerea acestora lucrărilor intensive de ameliorare; … – obținerea de linii stabilizate genetic (soiuri), pretabile pentru cultivarea în spații protejate; … – obținerea de genitori valoroși, stabilizați, care să posede caracteristicile impuse de programul de ameliorare; … – testarea capacității combinative generale prin folosirea genitorilor tester recunoscuți; … – selectarea genitorilor valoroși, care au manifestat în descendență fenomenul heterozis (reproductiv, somatic, adaptativ, metabolic) și studierea acestora în câmpul de testare a capacității combinative specifice, prin realizarea de încrucișări dialele între ei; … Rezultate scontate:– realizarea și consolidarea unor baze valoroase de germoplasmă la speciile implicate în proiect; … – inventarierea și evaluarea principalelor caracteristici la toate genotipurile luate în studiu din baza de germoplasmă (întocmirea fișelor cadru de observații pentru fiecare specie și genotip); … – obținerea de linii genitoare valoroase care să întrunească caracteristicile fenotipice impuse de programul de ameliorare; … – evaluarea disponibilității genetice pentru procesul de hibridare a fiecărui genotip selecționat prin testarea capacității combinative generale și specifice; … – obținerea de creații genetice stabilizate și hibride care să corespundă cerințelor cultivatorilor și consumatorilor; … – înscrierea la ISTIS în vederea omologării și brevetării a 3 hibrizi și 4 soiuri de legume destinate cultivării în spații protejate și producerea necesarului de semințe pentru derularea procesului de selecție conservativă și promovarea acestora în producție. … Modul de aplicare al rezultatelor:Rezultatele obținute se vor face cunoscute prin mai multe mijloace:– organizarea de câmpuri demonstrative de concurs în unitate și la fermieri folosind ca martori în experiențe creații biologice de top; … – participarea la simpozioane științifice de specialitate cu lucrări și referate care să reflecte expresiv rezultatele obținute; … – publicarea de articole de popularizare a rezultatelor în lucrările și revistele de specialitate, precum și participarea la emisiunile de radio și TV; … – organizarea de mese rotunde la care să participe cultivatori, procesatori, cadre didactice din unitățile de învățământ de profil și presa de specialitate; … – realizarea de broșuri și pliante de prezentare pentru fiecare creație obținută; … – distribuirea de material biologic (semințe și răsaduri) promoțional, la cultivatori și la unitățile de învățământ care dețin loturi didactice și de producție; … – baza de date în format electronic; … – prezentarea rezultatelor activității de cercetare și a noilor creații pe site-ul specializat al unității și pe site-ul MADR. … Proiectul ADER 3.2.4.: Diversificarea sortimentului legumicol prin crearea de soiuri și hibrizi F1, pentru cultura tradițională și ecologică în câmp pentru principalele specii de legumePerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 812.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 812.850 │ 175.350│ 212.500│ 212.500│ 212.500│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Proiectul răspunde rezolvării problemelor stringente solicitate de fermierii români, respectiv necesitatea cultivării soiurilor românești, adaptate condițiilor de mediu din țara noastră, precoce și productive, cu rezistență genetică, solicitate de consumatori.Activitățile principalele urmărite în acest proiect de cercetare-dezvoltare și inovare sunt diversificarea, evaluarea și valorificarea resurselor de germoplosmă prin:– crearea materialului inițial de ameliorare, selecționarea, testarea uniformității liniilor consangvine, testarea gradului de androsterilitate, autoincompatibilitate sporofitică, ginoicie, etc; … – selectarea liniilor consangvine valoroase pentru principalele caractere morfologice, productivitate, calitate și rezistență la agenți patogeni și dăunători; … – testarea capacității de multiplicare "in vitro" a liniilor valoroase. … Rezultatul final va consta în depunerea la I.S.T.I.S., a documentațiilor pentru omologarea și brevetarea unui hibrid comercial, șase soiuri noi de legume, precum și conservarea a patru linii avansat homozigote.Rezultate scontate:– îmbogățirea patrimoniului genetic legumicol prin obținerea genotipurilor noi autohtone valoroase (un hibrid comercial, șase soiuri și patru linii avansat homozigote); … – caracterizarea genotipurilor noi din punct de vedere al capacității de producție și calității, a rezistenței la agenți patogeni și dăunători, a adaptării la condițiile pedoclimatice diverse, precum și implementarea acestora în cultură. … Modul de aplicare al rezultatelor:– popularizarea în vederea promovării noilor cultivare prin publicații în reviste de specialitate adresate fermierilor; … – organizarea de loturi demonstrative, mese rotunde și vizite de lucru pentru identificarea de potențiali beneficiari; … – editarea de publicații științifice și de popularizare, broșuri/pliante, precum și a unui catalog cu noile creații; … – postarea pe site-ul MADR a rezultatelor obținute. … – oferirea de consultanță, materiale promoționale, în problematica implementării în cultură a noilor creații. … Proiectul ADER 3.2.5.: Diversificarea sortimentului viticol pentru struguri de masă și vinPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 1.062.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 1.062.850 │ 237.850│ 275.000│ 275.000│ 275.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Activitatea de cercetare în domeniul ameliorării soiurilor de viță-de-vie la nivel național are ca obiectiv prioritar obținerea de noi soiuri și selecții clonale pornind de la sortimentul varietal existent în colecțiile de germoplasmă. Cerința crescândă a consumatorilor de produse personalizate, struguri și vin autentic românești, constituie criteriul de bază pentru utilizarea materialul genetic existent în colecțiile de germoplasmă, ca sursă garantată de soiuri autohtone în activitatea de cercetare.Proiectul are ca obiectiv principal promovarea unor soiuri noi, obținute de cercetătorii români în ultimii ani dar, neintroduse pe piața viticolă, utilizarea varietăților locale, autohtone de viță-de-vie în ameliorarea sortimentului viticol pentru struguri de masă și vin prin aplicarea metodelor de ameliorare convenționale și neconvenționale.Alegerea genotipurilor valoroase rezultate din hibridări și selecții clonale se efectuează comparativ cu soiurile/varietățile parentale și a celor de referință (din sortimentul mondial) și au la bază: timpurietarea, aspectul comercial, rezistența la factori de stres biotici și abiotici, calitatea producției de struguri. Descrierea ampelografică prin metode clasice și moderne, precum și răspunsurile fiziologice ale soiurilor/hibrizilor/clonelor la condițiile diferite de areal și tehnologie aplicată, vor constitui indicatorii de caracterizare completă a noilor varietăți.Proiectul se finalizează prin:– crearea unei baze de date la nivel național cu descrierea completă a soiurilor vechi, precum și a celor mai valoroase creații ale amelioratorilor; … – deschide posibilitatea pentru teste de inter-comparare a varietăților vechi și a celor noi în areale/colecții diferite; … – consolidarea unei rețele la nivel național pentru schimb de între specialiști și de material biologic posedând anumite caractere de rezistență și calitate; … – creșterea numărului de varietăți genetice în colecțiile de germoplasmă națională; … – perfecționarea metodelor de ameliorare și selecție a noilor creații de viță-de-vie pentru struguri de masă și vin; … – materialul biologic valoros poate fi utilizat fie pentru extinderea suprafețelor cu soiuri valoroase, fie pentru testare în ferme viticole de stat și private. … Principalele rezultate preconizate:– realizarea unor loturi demonstrative în areale viticole diferite cu soiuri noi obținute în ultimii 10 ani de cercetătorii români; … – valorificarea materialului biologic sănătos existent în colecțiile de germoplasmă; … – caracterizarea completă a materialului biologic inițial și a celui rezultat prin aplicarea metodelor de ameliorare clasice și moderne; … – omologarea și brevetarea unui număr minim de 2 soiuri și/sau 2 selecții clonale pentru struguri de masă și vin; … – promovarea pe piața viticolă a unor soiuri noi; … – reintroducerea în sortiment a unor soiuri vechi, autohtone importante, cu calități agrobiologice și tehnologice deosebite care au fost neglijate odată cu trecerea anilor. … Modul de aplicare al rezultatelor:– promovarea soiurilor recent omologate și a unor selecții clonale pentru struguri de masă și vin prin întâlniri comune cu potențialii utilizatori, mese rotunde, articole în mass-media; … – valorificarea materialului inițial al amelioratorului prin furnizarea de coarde altoi pentru înființarea de loturi demonstrative în unități de cercetare și la producători privați; … – diseminarea rezultatelor obținute (conferințe, publicații în reviste de specialitate, catalog de descriere al genotipurilor obținute prin metode de ameliorare). … Proiectul ADER 3.2.6.: Menținerea integrității genetice a soiurilor și hibrizilor de legume, asigurarea de sămânță din verigi superioare (prebază și bază) și crearea de noi cultivarePerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 762.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 762.850 │ 162.850│ 200.000│ 200.000│ 200.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Cercetările se efectuează pe tot ciclul biologic al cultivarelor de legume: vărzoase, bulboase, rădăcinoase și păstioase propuse în proiect.Studiile se efectuează în cadrul selecției conservative pe materialul biologic din verigile de selecție superioare la cultivarele omologate și pe materialul biologic selectat pentru omologare. Scopul cercetărilor este de a realiza materialul biologic din categorii biologice superioare în cadrul selecției conservative necesar pentru producțiile de consum.Pentru asigurarea de semințe de legume în conformitate cu cerințele pieții, se impune producerea anuală a unor cantități mari de material semincer și săditor de bază, cu însușiri calitative la nivelul standardelor impuse prin legislația în vigoare.Ținând seama de caracteristicile biologice ale soiurilor, în procesul de producere a semințelor se urmărește menținerea neschimbată a echilibrului genetic care determină o anumită tipicitate și puritate biologică, reflectate în capacitatea de producție și calitate.Principalele verigi ale procesului de înmulțire și de menținere a valorii biologice a soiurilor sunt: asigurarea seminței de bază prin selecție conservativă, respectarea tehnologiilor de cultură și a măsurilor speciale de menținere a purității biologice a soiurilor.Asigurarea seminței de bază prin selecție conservativă, se execută de către personal calificat din cercetare și are drept scop conservarea de bază a soiurilor prin eliminarea tuturor descendențelor netipice acestora.Proiectul își propune efectuarea studiilor în cadrul selecției conservative pe material biologic din verigile de selecție superioară la speciile de legume omologate (ceapă, varză, păstârnac, gulie, ridichi și fasole).Rezultate scontate:– realizarea de material biologic din categorii superioare în cadrul selecției conservative la speciile de legume: ceapă, păstârnac, varză, gulie, ridichi și fasole. Acest material biologic valoros este utilizat în procesul de multiplicare a fiecărui soi ajungând în final la producătorii de legume pentru consum. … – menținerea colecției de germoplasmă la speciile de legume: vărzoase, bulboase, rădăcinoase și păstăioase; … – promovarea, diseminarea și transferul rezultatelor cercetării în domeniul legumiculturii; … – asigurarea seminței de bază din cultivarele ce fac obiectul acestui proiect, la nivelul cererii pe piață; … – omologări de soiuri. … Se elimină astfel riscul de a pierde anumite soiuri foarte valoroase de legume.Modul de aplicare al rezultatelor:– promovarea celor mai bune soiuri prin implementarea în fermele private și prin publicații în reviste de specialitate adresate fermierilor; … – studii, analize în ce privește calitatea soiurilor de legume cele mai valoroase omologate și în curs de omologare: ceapă – Roșie de Arieș, varză – Mocira, Poiana păstârnac – Alb lung, gulie – Albastru de Iernut, ridichi – Roșie de Iernut, fasole urcătoare – Mădărășeni, Alina, fasole pitică – Lechința; … – organizarea de câmpuri experimentale în unitate cât și la fermieri folosind material biologic din creațiile biologice selectate; … – conservarea fondului genetic legumicol pe specii și verigi de selecție; … – diseminarea rezultatelor prin lucrări științifice, simpozioane, organizarea de mese rotunde cu participarea fermierilor, cadrelor didactice din unitățile de învățământ de profil (workshop); … – realizarea de broșuri și pliante cu prezentarea rezultatelor obținute. … Obiectivul general 3: Dezvoltarea de noi produse, practici, procese și tehnologii integrate producției horticoleObiectivul specific 3.3. Modernizarea tehnologiilor de înmulțire și de cultură a plantelor horticole pentru utilizarea cu maximă eficiență a resurselor naturale și antropice, diminuarea impactului negativ al schimbărilor climatice și îmbunătățirea protecției mediului înconjurătorProiectul ADER 3.3.1.: Cercetări privind menținerea autenticității și sănătății materialului de înmulțire pentru plantare pomicol, categoriile biologice prebază, bază și certificat, prin metode biotehnologice și fitosanitarePerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 1.062.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 1.062.850 │ 237.850│ 275.000│ 275.000│ 275.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Conservarea și utilizarea materialului de înmulțire pomicol în procesul de producere pe scară largă a materialului pentru plantare pomicol, dar și obținerea de noi plante certificate din categorii biologice superioare reprezintă o necesitate obiectivă datorită importanței acordate acestui sector prin politicile agricole comune actuale. În prezent pe piața comună europeană are loc o circulație liberă a materialului pentru plantare pomicol și de aceea orientarea în domeniu este către stimularea producerii de material la standarde de înaltă calitate în special din punct de vedere fitosanitar.Proiectul propune desfășurarea unei activități de cercetare dezvoltare în direcția producerii și în special a menținerii materialului pentru înmulțire pomicol de înaltă calitate și îmbunătățirii activității sectorului de producere a materialului pentru plantare pomicol. Producerea materialului pentru înmulțire certificat la speciile pomicole impune în prealabil controlul biologic și fitosanitar conform legislației și normelor în vigoare. De aceea, este necesară implementarea standardelor din domeniul protecției plantelor și a legislației naționale privind producerea și menținerea materialului de înmulțire din categorii biologice superioare. Obținerea unui material pentru înmulțire de calitate constituie o preocupare permanentă care unește eforturile specialiștilor din mai multe domenii de cercetare pomicolă cum ar fi: virologia, biotehnologiile, protecția plantelor, înmulțire, genetica și ameliorarea de a combina strategiile biotehnologice și tradiționale pentru îmbunătățirea calității materialului pentru înmulțire pomicol în contextul european. În procesul de menținere a materialului de înmulțire este necesar un control riguros a stării fitosanitare și în acest caz crește volumul de lucrări tehnologice efectuate în plantații.Menținerea categoriei biologice inițiale presupune respectarea unor standarde europene transpuse în legislația națională, abordare care va reprezenta baza proiectului. Astfel, conservarea materialului nucleu, asistată de teste virotice, este esențială și obligatorie pentru menținerea statutului "virus free" sau "virus tested".Ca urmare se vor efectua activități de:– control periodic a stării fitosanitare prin aplicarea tehnicilor serologice și/sau moleculare, în conformitate cu standardele europene. Acestea prevăd, pe de o parte, combinarea tehnicilor serologice (DAS/TAS-ELISA) cu cele moleculare (IC/RT-PCR, etc) pentru creșterea sensibilității detecției unor virusuri, iar pe de altă parte, utilizarea cu predilecție a tehnicilor moleculare (Nested-PCR) pentru detecția cu fidelitate a fitoplasmelor. … – experimentări privind dezvoltarea activității de testare fitovirală prin extinderea metodelor de testare biologică la cât mai multe specii pomicole; … – introducerea în procesul de certificare a unor soiuri valoroase autohtone dar și a unor soiuri străine; … – experimentări privind îmbunătățirea protocoalelor de lucru pentru obținerea plantelor pomicole sănătoase-libere total de virusuri; … – studii referitoare la dezvoltarea unor proceduri moderne de verificare a autenticității și stabilității genetice a materialului biologic; … – cercetări privind perfecționarea metodelor de înmulțire pentru producerea de material necesar înființării de plantații mamă, inclusiv folosirea biotehnologiilor; … – dezvoltarea de noi proceduri cât și îmbunătățirea protocoalelor existente privind obținerea plantelor libere de virusuri; … – elaborarea materialelor privind diseminarea rezultatelor de cercetare. … Proiectul propune menținerea materialului de înmulțire existent respectând recomandările din standardele naționale și internaționale și obținerea a noi nuclee libere de patogeni virali la speciile pomicole care să garanteze obținerea ulterioară a unui material săditor sănătos și autentic competitiv pe piață. Măsurile propuse vizează creșterea eficienței economice a culturilor pomicole din țara noastră, prin asigurarea unui material săditor sănătos la plantare.Rezultate scontate:– asigurarea și menținerea nucleelor de plante material pentru înmulțire din categoriile biologice prebază, bază și certificată; … – implementarea standardelor din domeniul protecției plantelor și a legislației naționale privind producerea materialului pentru înmulțire din categorii biologice superioare; … – tehnologii/secvențe tehnologice de menținere și înmulțire a materialului săditor pomicol și de control a stării fitosanitare a stocurilor de plante mamă; … – protocoale eficiente standardizate privind testarea virală, eliberarea de virusuri a materialului biologic pomicol; … – metode/proceduri de verificare a autenticității materialului obținut cât și a stabilității genetice a plantelor regenerate; … – obținerea materialului pentru înmulțire și conservarea în biodepozitar unde este cazul pentru realizarea de noi plantații mamă de ramuri altoi; … – transferul rezultatelor, prin furnizarea de ramuri altoi către producătorii de material pentru plantare pomicol înregistrați oficial pentru producerea pe scară largă a materialului săditor "Certificat"; … – ghid/broșură privind organismele dăunătoare cu importanță economică pentru materialul săditor pomicol; … – catalog virtual de soiuri și producere de material săditor, care să faciliteze accesul rapid la informații și fără costuri pentru potențialii beneficiari. … Modul de aplicare al rezultatelor:– transferul rezultatelor către producătorii de material pentru plantare pomicol înregistrați oficial prin furnizarea de ramuri altoi și portaltoi liberi de virusuri; … – transfer de material pentru plantare "certificat" către fermieri pentru înființarea de plantații pomicole sănătoase; … – diseminarea rezultatelor prin prezentarea, în cadrul unor mese rotunde, conferințe sau simpozioane, de lucrări de specialitate, științifice și de popularizare și publicarea acestora în reviste de specialitate; întruniri cu producătorii de material pentru plantare pomicol înregistrați oficial, fermieri, reprezentanți MADR, ITCSMS, OFJ și alți potențiali beneficiari ai rezultatelor; … – editarea de publicații științifice, de popularizare, tehnologii-cadru, broșură cu informații cuprinse în 2-3 pagini/patogen privind aspecte biologice și caracterizare moleculară, metode recomandate de detectare cât și de eliminare; … – catalog virtual de soiuri și producere de material săditor, care să faciliteze accesul rapid la informații și fără costuri pentru potențialii beneficiari; … – postarea pe site-ul MADR a rezultatelor obținute. … Proiectul ADER 3.3.2.: Bioeconomia speciilor pomicole termofile și arbuștilor fructiferi în vederea maximizării eficienței utilizării resurselor naturale și antropicePerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 762.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 762.850 │ 162.850│ 200.000│ 200.000│ 200.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Principalele activități care se vor desfășura în cadrul proiectului:– înființarea unor câmpuri experimentale cu combinații soi-portaltoi utilizând portaltoi generativi și vegetativi și soiuri nou create și tehnici de fito-monitorizare pentru diagnosticarea multisenzorială timpurie a stării de stres a plantelor; … – testarea unor portaltoi recent introduși pentru speciile termofile și soiuri de arbuști fructiferi; … – evaluarea periodică a stării fitosanitare a soiurilor studiate; … – comportarea portaltoilor/soiurilor studiate la principalii factori de stres abiotic și biotic; … – studiul irigării și a altor secvențe tehnologice aplicate speciilor termofile și arbuștilor fructiferi, în vederea diminuării efectelor negative ale stresului hidric, termic și radiativ accentuat de schimbările climatice; … – determinări fizico-chimice și biologice privind fertilitatea solului în urma aplicării unor metode de optimizare nutrițională nepoluante a plantelor de cultură; … – demonstrarea eficienței economice superioare a secvențelor tehnologice și metodologiilor propuse, comparativ cu rezultatele obținute pe plan internațional. … Rezultate scontate:– stabilirea celor mai performante combinații soi-portaltoi în ceea ce privește comportarea lor în pepinieră și livadă; lansarea pe piață a celor mai adaptate genotipuri pretabile sistemului superintensiv de cultură, în vederea înființării de noi plantații cu maximă rentabilitate din punct de vedere economic; … – elaborarea de tehnologii privind: metodologii de determinare a gradului de rezistență/toleranță la stresul biotic și abiotic al speciilor termofile și al arbuștilor fructiferi; metodologii (protocoale de aplicare) de diagnosticare rapidă a apariției stresului hidric, termic și trofic prin monitorizarea stării de vegetație a culturilor cu ajutorul indicilor derivați satelitari (NDVI, CWSI, NDWI) și ai parametrilor sol- vegetație (LAI, fPAR, OJIP, NPQ); utilizarea unor metode nepoluante privind conservarea calității solului; folosirea diferitelor regimuri de irigare care să diminueze stresul hidric și termic timpuriu diagnosticat prin tehnici multisenzoriale, pentru evitarea irosirii resurselor naturale asigurate nearmonizat, în contextul schimbărilor climatice. … – stabilirea eficienței economice a secvențelor tehnologice/metodologiilor propuse. … Modul de aplicare al rezultatelor:– transferul rezultatelor către agenți economici care desfășoară activități de producere de material săditor și fructe de specii termofile și arbuști fructiferi; … – diseminarea rezultatelor prin lucrări științifice, participare la simpozioane, congrese, etc.; … – organizarea de întâlniri comune cu specialiști și utilizatori; … – realizarea unei pagini web, cu rezultate obținute, care să permită accesul rapid al potențialilor beneficiari la informații; … – broșuri cu soiuri și portaltoi de specii termofile și soiuri de arbuști fructiferi adaptate condițiilor pedoclimatice din România, precum și cu metodologii multisenzoriale de diagnosticare timpurie a stresului hidric și termic. … Proiectul ADER 3.3.3.: Soluții tehnologice modernizate privind obținerea materialului pentru plantare pomicol conform standardelor de calitate europenePerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 1.062.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 1.062.850 │ 237.850│ 275.000│ 275.000│ 275.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Principalele activități care se vor desfășura în cadrul proiectului:– înființarea unor câmpuri experimentale cu combinații soi-portaltoi, utilizând portaltoi generativi și vegetativi și soiuri nou create, precum și tehnici de fito-monitorizare pentru diagnosticarea multisenzorială timpurie a stării de stres a plantelor; … – testarea unor portaltoi recent introduși pentru speciile termofile și soiuri de arbuști fructiferi; … – evaluarea periodică a stării fitosanitare a soiurilor și portaltoilor studiați; … – comportarea portaltoilor/soiurilor studiate la principalii factori de stres abiotic și biotic; … – studiul irigării și a altor secvențe tehnologice aplicate speciilor termofile și arbuștilor fructiferi, în vederea diminuării efectelor negative ale stresului hidric, termic și radiativ accentuat de schimbările climatice; … – determinări fizico-chimice și biologice privind fertilitatea solului în urma aplicării unor metode de optimizare nutrițională nepoluante a plantelor de cultură; … – demonstrarea eficienței economice superioare a secvențelor tehnologice și metodologiilor propuse, comparativ cu rezultatele obținute pe plan internațional. … Rezultate scontate:– stabilirea celor mai performante combinații soi-portaltoi în ceea ce privește comportarea lor în pepinieră și livadă; lansarea pe piață a celor mai adaptate genotipuri, pretabile sistemului superintensiv de cultură, în vederea înființării de noi plantații cu maximă rentabilitate din punct de vedere economic; … – elaborarea de tehnologii privind: metodologii de determinare a gradului de rezistență/toleranță la stresul biotic și abiotic al speciilor termofile și al arbuștilor fructiferi; metodologii (protocoale de aplicare) de diagnosticare rapidă a apariției stresului hidric, termic și trofic prin monitorizarea stării de vegetație a culturilor cu ajutorul indicilor derivați satelitari (NDVI, CWSI, NDWI) și ai parametrilor sol– vegetație (LAI, FPAR, OJIP, NPQ); utilizarea unor metode nepoluante privind conservarea calității solului; folosirea diferitelor regimuri de irigare care să diminueze stresul hidric și termic timpuriu diagnosticat prin tehnici multisenzoriale, pentru evitarea irosirii resurselor naturale asigurate nearmonizat, în contextul schimbărilor climatice. … – stabilirea eficienței economice a secvențelor tehnologice/metodologiilor propuse. … Modul de aplicare al rezultatelor:– transferul rezultatelor către operatorii economici care desfășoară activități, atât de producere de material pentru plantare pomicol, cât și de producere de fructe de specii termofile și arbuști fructiferi; … – diseminarea rezultatelor prin lucrări științifice, participare la simpozioane, congrese, etc.; … – organizarea de întâlniri comune cu specialiști și utilizatori; … – realizarea unei pagini web, cu rezultatele obținute, care să permită accesul rapid al potențialilor beneficiari la informații; … – broșuri cu soiuri și portaltoi de specii termofile și soiuri de arbuști fructiferi adaptate condițiilor pedoclimatice din România, precum și cu metodologii multisenzoriale de diagnosticare timpurie a stresului hidric și termic. … Proiectul ADER 3.3.4.: Elaborarea tehnologiilor inovative de cultivare a două specii valoroase de ciuperci – Pleurotus eryngii și Lentinus edodes, pe substraturi obținute din deșeuri/subproduse agroforestiere regenerabilePerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 712.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 712.850 │ 150.350│ 187.500│ 187.500│ 187.500│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Interesul deosebit pe care-l prezintă ciupercile este generat de calitățile lor nutritive, gastronomice, chiar medicinale și, în egală măsură, de importanța economică, ecologică și socială a cultivării lor. În România, în pofida potențialului agricol impresionant, atât producția cât și consumul de ciuperci de cultură înregistrează valori extrem de modeste. Funcționează un număr de 80-100 ciupercării, majoritatea de capacitate mică, sezoniere și doar câteva intensive, totalizând anual o producție ce nu depășește 10.000 tone, foarte puțin comparativ cu statele vecine precum Ungaria (40.000 tone) sau Polonia (200.000 tone). Doar două specii de ciuperci se cultivă în România: Agaricus bisporus (champignon sau ciuperca de bălegar), care deține ponderea producției – cca 80% și Pleurotus ostreatus (buretele/păstrăvul de fag sau vânăt). Miceliul se importă aproape în totalitate, la fel și compostul pentru ciupercile "champignon", care se aduce gata însămânțat din Ungaria și Polonia. Proiectul își propune diversificarea sortimentului de ciuperci cultivate, având ca obiectiv principal introducerea în cultură controlată a două specii valoroase – Pleurotus eryngii și Lentinus edodes, prin valorificarea eco-eficientă a unor substraturi naturale din deșeuri/subproduse agro-forestiere regenerabile. Prin derularea proiectului se propun următoarele activități:– elaborarea modelului experimental privind identificarea, propagarea și caracterizarea in vitro a culturilor pure de miceliu din speciile P.eryngii și L. edodes; … – selecția tipului de suport adecvat creșterii optime a inoculului și miceliului de însămânțare; … – elaborarea modelului experimental privind stabilirea celor mai bune rețete de substrat de cultura obținut din materiale lignocelulozice regenerabile, câte 3-4 variante/specie și verificarea lor în condiții de laborator; … – studiul influenței exercitate de principalii factori de mediu (microclimat) în timpul incubării și fructificării; … – verificarea capacității de producție pentru sușele de P. eryngii și L. edodes, în culturi comparative organizate în ciupercărie; … – analiza datelor experimentale privind etapele/secvențele tehnologice caracteristice cultivării fiecărei specii în parte și integrarea lor într-un model-cadru tehnologic unitar și coerent, cu aplicabilitate în sisteme eco-tradiționale și intensive de cultură. … Rezultate scontate:– materialul biologic inițial, respectiv culturi pure de miceliu din speciile Pleurotus eryngii și Lentinus edodes; caracterizarea in vitro a materialului biologic inițial; … – inoculul și miceliul pentru însămânțare pe suportul optim de creștere; … – modelul experimental privind testarea în condiții de laborator a variantelor de substrat preparat din subproduse/deșeuri lignocelulozice; identificarea celor care asigură colonizarea cea mai rapidă a miceliului de P.eryngii și respectiv, L. edodes; … – optimizarea condițiilor de microclimat pe parcursul întregului ciclu de cultură; … – determinarea principalelor caracteristici la fructificare a sușelor experimentale, în culturi comparative realizate în ciupercărie; … – tehnologii inovative și eco-eficiente de cultivare pentru cele două specii de ciuperci, P. eryngii și L. edodes, utilizând ca substraturi de creștere materiale lignocelulozice regenerabile provenite din exploatații agricole și forestiere; … – materialul biologic inițial, respectiv culturi pure de miceliu din speciile Pleurotus eryngii și Lentinus edodes; … – caracterizarea in vitro a materialului biologic inițial; … – inoculul și miceliul pentru însămânțare pe suportul optim de creștere; … – modelul experimental privind testarea în condiții de laborator a variantelor de substrat preparat din subproduse/deșeuri lignocelulozice; … – identificarea celor care asigură colonizarea cea mai rapidă a miceliului de P.eryngii și respectiv, L. edodes; … – optimizarea condițiilor de microclimat pe parcursul întregului ciclu de cultură; … – determinarea principalelor caracteristici la fructificare a sușelor experimentale, în culturi comparative realizate în ciupercărie; … – tehnologii inovative și eco-eficiente de cultivare pentru cele două specii de ciuperci, P. eryngii și L. edodes, utilizând ca substraturi de creștere materiale lignocelulozice regenerabile provenite din exploatații agricole și forestiere. … Modul de aplicare al rezultatelor:– înființarea de culturi demonstrative în vederea introducerii în ciupercării a celor două specii noi; … – organizarea unor întâlniri de lucru, mese rotunde cu cultivatorii de ciuperci; … – publicarea rezultatelor în reviste de specialitate și de popularizare; … – participarea la sesiuni științifice, conferințe și simpozioane cu lucrări științifice și comunicări. … Proiectul ADER 3.3.5.: Elaborarea unui sistem integrat de control a organismelor dăunătoare la culturile de legume convenționale și ecologice, din spații protejate și câmpPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 912.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 912.850 │ 200.350│ 237.500│ 237.500│ 237.500│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Obținerea unor producții de legume în spații protejate și câmp, competitive din punct de vedere a calității și cantității, impune aplicarea unui complex de măsuri și mijloace de combatere a organismelor dăunătoare cu impact minim asupra mediului înconjurător. Modificările în structura proprietăților agricole cultivate cu legume, schimbările climatice din ultimii ani, necesitatea stringentă de protejare a mediului și asigurarea unei dezvoltări durabile impun abordarea unor cercetări care să conducă în final la elaborarea unor soluții integrate, cu profund caracter aplicativ, menite să ducă la creșterea producției și a competitivității acesteia. În acest sens, proiectul își propune:– identificarea de cultivaruri de legume românești și străine cu diferite niveluri de rezistență/toleranță la atacul organismelor dăunătoare, la speciile de tomate, ardei, vinete, castraveți și pepeni (în vederea reducerii numărului de tratamente din timpul perioadei de vegetație); … – evaluarea eficacității și selectivității unor produse chimice și bio cu impact redus asupra mediului; … – stabilirea eficienței altoirii pe diferite specii de portaltoi, în prevenirea contaminării plantelor cu diferite organisme dăunătoare ale solului; … – evaluarea posibilităților de utilizare în amestec a unor produse de protecție a plantelor noi pentru combaterea în complex a organismelor dăunătoare la speciile luate în studiu; … – elaborarea de verigi și tehnologii de combatere care vizează controlul organismelor dăunătoare la culturile de tomate, ardei, vinete, castraveți și pepeni din solarii și câmp, în sistem convențional și ecologic; … – implementarea unui sistem de management integrat a controlului organismelor dăunătoare în vederea creșterii siguranței alimentare. … Rezultate scontate:– cultivaruri de legume românești și străine identificate ca rezistente/toleranțe la atacul organismelor dăunătoare, cu importanță economică; … – metode și mijloace chimice și biologice noi pentru controlul organismelor dăunătoare; … – rolul portaltoiului în controlul organismelor dăunătoare din sol; … – amestecuri de produse de protecție a plantelor pentru controlul simultan a organismelor dăunătoare; … – produse bio identificate pentru controlul organismelor dăunătoare; … – momentele optime pentru aplicarea tratamentelor și a intervalelor dintre acestea, în funcție de presiunea de infecție sau infestare; … – verigi și tehnologii integrate cu impact minim asupra mediului înconjurător și consumatorilor, pentru culturi convenționale și ecologice. … Modul de aplicare al rezultatelor:– organizare mese rotunde cu producătorii de legume, asociați sau individuali, pentru informarea acestora cu privire la rezultatele obținute; … – elaborare, prezentare și publicare lucrări științifice și alte materiale informative (pliante, broșuri, articole în reviste de specialitate) cu tehnologiile integrate elaborate pentru transferul rezultatelor obținute la cât mai mulți cultivatori din diferite județe; … – implementarea în fermele legumicole a tehnologiilor de combatere convenționale și ecologice, prietenoase mediului, competitive și cu impact socio-economic major; … – elaborarea unei pagini WEB dedicată proiectului. … Proiectul ADER 3.3.6.: Evaluarea și conservarea surselor de germoplasmă legumicolă toleranțe la stresul termic și hidric în vederea utilizării acestora în programele de ameliorarePerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 912.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 912.850 │ 200.350│ 237.500│ 237.500│ 237.500│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Ca urmare a schimbărilor climatice din ultimii ani și a orientărilor de dezvoltare spre agricultura ecologică, cultivarurile utilizate vor trebui să prezinte o serie de însușiri de toleranță sau rezistență la factorii adverși de mediu (stres termic și hidric), precum și a celor biotici și să necesite un input antropic relativ redus. Temperaturile excesiv de ridicate, însoțite de seceta atmosferică, influențează puternic creșterea și dezvoltarea plantelor, iar efectul cel mai dăunător se manifestă în procesul de înflorire și polenizare a florilor.Creșterea toleranței cultivarurilor la secetă presupune identificarea în cadrul germoplasmei de bază a unor forme cu asemenea însușiri și transferul acestora prin metode specifice, la alte forme valoroase în vederea obținerii de noi genotipuri.Proiectul vizează evaluarea fondului de germoplasmă autohton sub aspectul comportării față de factorii biotici (boli și dăunători) și abiotici (vulnerabilitatea la stresul termic și hidric), în diferite condiții pedoclimatice și sisteme de cultură, precum și identificarea, colectarea și conservarea de noi surse.Prin derularea proiectului se propun următoarele activități:– organizarea de expediții în vederea identificării și colectării materialului biologic reprezentat de genotipuri (populații locale și soiuri autohtone) pretabile cultivării în condiții adverse de mediu, din diferite zone ale țării, unde se manifestă stresul termic și hidric și în care populațiile locale de legume au reușit să realizeze producții satisfăcătoare de-a lungul anilor; … – inventarierea surselor proprii de germoplasmă în vederea identificării celor toleranțe la stres (pe baza mecanismelor de adaptare); în acest sens se va face o triere a materialului biologic existent, reținând doar genotipurile capabile să realizeze satisfăcător procesele de gametogeneză și de polenizare în astfel de condiții de mediu; … – evaluarea materialului biologic selectat prin organizarea în câmpul experimental a unor variante tehnologice de cultură în condiții de stres hidric și termic; … – întocmirea fișelor de descriere a materialului biologic studiat (pe baza descriptorilor UPOV), în urma observațiilor fenologice și a determinărilor biometrice efectuate în câmpurile experimentale; … – înmulțirea materialului genetic selectat (în condiții de izolare în timp sau spațiu) în vederea obținerii de sămânță; … – conservarea surselor de germoplasmă selectate la parteneri, precum și constituirea de accesii. … Rezultate scontate:– surse de germoplasmă la diferite specii de legume (tomate, ardei, pătlăgele vinete, pepene verde, pepene galben, dovlecel, fasole, mazăre, ceapă, varză); … – fișe de descriere a materialului biologic studiat (pe baza descriptorilor UPOV) în vederea utilizării ca surse de germoplasmă pentru obținerea de noi cultivaruri; … – câmpuri de înmulțire (în condiții de izolare în timp sau spațiu) în vederea obținerii de sămânță; … – accesii din materialul genetic selectat în vederea conservării acestuia; … – probe de semințe în vederea conservării surselor de germoplasmă selectate la parteneri, în condiții de mediu controlat. … Modul de aplicare al rezultatelor:– organizarea de loturi demonstrative cu materialul genetic selectat; … – se vor elabora, prezenta și publica lucrări științifice și alte materiale informative (pliante, broșuri, articole în reviste de specialitate); … – participarea la sesiuni, conferințe, simpozioane și publicarea unor lucrări științifice de specialitate; … – organizarea de mese rotunde, participarea la expoziții și târguri agricole; … – elaborarea unei pagini web dedicată proiectului. … Proiectul ADER 3.3.7.: Optimizarea altoirii speciilor de legume cu pondere în cultură, pentru îmbunătățirea productivității și a calității fructelor, în condițiile accentuării factorilor de stres biotici și abioticiPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 962.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 962.850 │ 212.850│ 250.000│ 250.000│ 250.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Implementarea tehnologiei plantelor altoite în cultura ardeiului, tomatelor, cucurbitaceaelor și a vinetelor, se impune ca o necesitate care derivă atât din efectul negativ asupra randamentului culturilor de legume pe unitatea de suprafață cât și asupra calității comerciale a acestora, ca urmare a stresului termic, hidric și biotic determinate de schimbările climatice din ultimile decenii, cât și de implementarea anumitor reglementări internaționale privind protejarea mediului înconjurător care au condus la interzicerea unor compuși chimici foarte eficienți în prevenirea și combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor, dar care sunt incompatibili cu acest demers mondial de reducere semnificativă a factorilor poluanți ai mediului înconjurător.Problemele propuse spre rezolvare prin acest proiect au un grad de noutate și complexitate ridicat, sunt adaptate condițiilor pedoclimatice locale și au o aplicabilitate științifică și practică deosebită pentru dezvoltarea actuală și viitoare a legumiculturii atât în câmp cât și în spațiile protejate.Modificările apărute în structura de proprietate și mecanismele economiei, exigențele pieței europene, modificările climatice regionale, necesitatea acută a protejării mediului înconjurător și asigurării unei dezvoltări durabile, impun abordarea unor cercetări științifice interdisciplinare care să conducă, în final, la identificarea unor soluții integrate, fezabile, menite să crească competitivitatea producției autohtone de legume, în condițiile unor recolte crescute și de calitate.Ca urmare, implementarea rezultatelor cercetărilor obținute prin prezentul proiect, care privește implementarea tehnologiei plantelor altoite în cultura ardeiului, tomatelor, cucurbitaceelor și vinetelor, va veni în întâmpinarea problemelor majore ale producției de legume în spații protejate și în câmp din țară, în scopul obținerii unui nivel cantitativ și calitativ ridicat în cadrul fermelor mici și mijlocii, care să poată face față exigențelor pieței comune și cerințelor internaționale.Realizarea unor portaltoi indigeni pentru cultivarele de tomate, vinete, ardei, va conduce atât la reducerea efortului valutar, cât și la folosirea unor portaltoi cu caracteristici specifice care vor fi mai bine adaptați condițiilor locale de climă și sol, cu rezistențe sau toleranțe la bolile de sol și dăunătorii care afectează culturile de legume din România.Creșterea randamentelor în producția de legume din România și îmbunătățirea calității acestora prin implementarea unei tehnologii neconvenționale, dar care a cunoscut o concertată dezvoltare în ultimile decenii pe plan mondial cât și în țările membre ale Comunității Europene sunt măsuri absolut necesare pentru a face față presiunii concurențiale a pieței externe.Proiectul își propune implementarea tehnologiei de cultură a ardeiului (gras, lung și gogoșar) cu plante altoite precum și optimizarea tehnologiilor de cultură a tomatelor, cucurbitaceelor și vinetelor altoite, la nivelul realizărilor din Europa și pe plan mondial și implementarea acestor tehnologii la utilizatori.Tematica urmărește implementarea unei tehnologii biologice în vederea reducerii pierderilor de producție determinate de schimbările climatice.Tehnologia cultivării plantelor altoite conduce la:– diminuarea numărului de tratamente chimice înainte de înființarea culturii (eliminarea tratamentelor cu metam de sodiu, dazomet sau 1.3 diclor propen); … – reducerea unor costuri energetice (eliminarea consumului de curent electric și apă sau gaze naturale necesare la metodele pentru dezinfecția solului-fumigare și abur); … – îmbunătățirea vigorii și rezistenței la factorii climatici datorită rusticității portaltoiului; … – creșterea randamentului la hectar cu circa 10-20%, cu impact pozitiv asupra rezultatelor economice. … În acest sens se vor testa în vederea introducerii în tehnologiile recomandate noi portaltoi specifici diferitelor specii cultivate, care vor proveni atât din țări cu tradiție dar se vor introduce și unii portaltoi indigeni de solonacee, rezultați din activitatea de cercetare.Vor fi urmărite aspecte care se referă la influența portaltoiului asupra comportamentului plantelor altoite față de stresul produs de factorii climatici excesivi (temperatură, precipitații, secetă), cât și de sol (fenomene de sărăturare a solului), comportarea plantelor altoite față de atacul bolilor de sol și al nematozilor, productivitatea la ha a legumelor altoite, calitatea fructelor, valoarea nutrițională a acestora, capacitatea de menținere a calității,etc.În vederea diseminării rezultatelor înregistrate vor fi organizate loturi demonstrative la producătorii din zone cu tradiție în cultura legumelor (tomate, vinete, ardei, castraveți, pepeni), se vor realiza emisiuni la radio și se vor publica articole în revistele de profil din țară. Rezultate vor fi prezentate la manifestări interne și internaționale de prestigiu și vor fi cuprinse într-un un ghid de bune practici horticole în domeniul tehnologiilor legumelor altoite.Rezultate scontate:– implementarea tehnologiei semiautomatizate în vederea realizării răsadurilor altoite de ardei, tomate, cucurbitaceae, vinete; … – implementarea tehnologiei de cultură a plantelor altoite de ardei, tomate, cucurbitaceae, vinete cultivate în spații protejate și în câmp în vederea diminuării pierderilor de producție datorate stresului termic, hidric și biotic; … – înscrierea a 3 portaltoi în vederea omologării de noi creații biologice (câte unul pentru tomate, pătlăgele vinete și ardei) cu însușiri morfo-fiziologice superioare, rezistență sau toleranță genetică la bolile de sol și nematozi, compatibilitate cu o gamă cât mai extinsă de cultivare; … – obținerea unei cantități de 5 kg semințe din verigi biologice superioare, în vederea multiplicării noilor portaltoi creați; … – realizarea a 40.000 de răsaduri altoite de tomate, vinete, ardei și cucurbitaceae; … – ghid de bune practici horticole și de mediu privind optimizarea altoirii speciilor de legume cu pondere în cultură, pentru îmbunătățirea productivității și a calității fructelor, în condițiile accentuării factorilor de stress biotici și abiotici. … Modul de aplicare al rezultatelor:– punerea la dispoziția unor utilizatori atestați a unei cantități de semințe din verigi biologice superioare, în vederea multiplicării noilor portaltoi creați; … – diseminarea materialului biologic ameliorat în rândul cultivatorilor autohtoni; … – realizarea de broșuri și pliante de descriere și prezentare a noilor creații obținute în cadrul proiectului; … – prezentarea rezultatelor activității de cercetare și a noilor creații pe o pagină web dedicată proiectului; … – organizarea a opt loturi demonstrative; … – elaborarea unui ghid de bune practici horticole și de mediu privind optimizarea altoirii speciilor de legume cu pondere în cultura, pentru îmbunătățirea productivității și a calității fructelor, în condițiile accentuării factorilor de stres biotici și abiotici; … – rezultatele obținute vor fi disseminate prin organizarea de mese rotunde și întâlniri de lucru cu participarea producătorilor de legume, instruiri, articole de popularizare, activități de formare profesională; … – prezentarea și publicarea de referate și comunicări științifice la manifestări științifice interne și internaționale. … Proiectul ADER 3.3.8.: Adaptarea tehnologiilor de cultivare a viței de vie la sistemul ecologic, prin maximizarea utilizării resurselor biotice și abiotice ale ecosistemului viticol, în scopul conservării biodiversității acestuiaPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 1.162.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 1.162.850 │ 262.850│ 300.000│ 300.000│ 300.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Agricultura ecologică este sistemul de cultură cel mai apropiat de natură. Unul din pilonii pe care se bazează succesul ei este păstrarea valorii intrinsecă a biodiversității naturale.Proiectul are scopul de a oferi soluții viabile, adaptate specificului fiecărei zone viticole luată în studiu pentru introducerea cu succes a sistemului ecologic.Problemele propuse spre rezolvare prin acest proiect au un grad de noutate și complexitate ridicat și o aplicabilitate științifică și practică imediată și conformă cu cerințele sistemului de agricultură ecologică specificate în legislația internațională și națională. Pentru a promova un sistem viticol ecologic sustenabil, se impune abordarea unor cercetări științifice interdisciplinare care să conducă, în final, la identificarea unor soluții practice integrate și fezabile, menite să crească interesul și încrederea fermierilor români în introducerea acestui sistem în unele plantații viticole.Ca urmare, acest proiect își propune să colecteze în mod unitar toate datele științifice și tehnice privind ecosistemele viticole pretabile la agricultura ecologică, să dezvolte și să perfecționeze, în cadrul unor loturi demonstrative, tehnologii inovatoare pentru viticultura ecologică.Se va avea în vedere, cu prioritate, identificarea însușirilor fenotipice și calitative care oferă avantaje economice anumitor soiuri de viță de vie pentru cultivarea lor în sistem ecologic, interacțiunea cu factorii de climă și în competiția cu factorii biotici dăunători– buruieni și organisme dăunătoare. De asemenea, se vor stabili cele mai performante produse, tehnici și verigi tehnologice privind viticultura ecologică. … Vor fi realizate următoarele activități:– studii asupra biodiversității ecosistemelor viticole consacrate și evaluarea capacității de suport și regenerare a acestora în urma intervenției factorului antropic; … – analiza factorilor perturbatori în sistemul de cultivare ecologică a viței de vie; … – identificarea de soluții privind managementul buruienilor în plantațiile viticole ecologice; … – testarea de produse, tehnici, tehnologii destinate controlului organismelor dăunătoare în plantațiile viticole ecologice. … Rezultate scontate:– recomandări asupra modului de minimizare a intervenției antropice în ecosistemul viticol ecologic; … – recomandări cu privire la introducerea sustenabilă a sistemului ecologic de cultivare a viței de vie în raport cu factorii perturbatori specifici fiecărui areal viticol luat în studiu; … – soluții tehnologice privind managementul buruienilor în plantațiile viticole ecologice; … – produse, tehnici, tehnologii destinate controlului organismelor dăunătoare în plantațiile viticole ecologice; … – organizarea de loturi demonstrative în care să fie prezentate noile soluții, produse, tehnologii. … Modul de aplicare al rezultatelor:– elaborarea și consolidarea politicilor publice privind susținerea fermelor care practică cultivarea viței-de-vie în sistem ecologic; … – întâlniri de lucru, mese rotunde, instruiri, articole de popularizare, formare profesională; … – acordarea de consultanță în problematica păstrării biodiversității plantațiilor viticole ecologice; … – elaborarea unui ghid practic privind tehnologiile de cultivare a viței de vie în sistem ecologic (înființare și exploatare) fundamentate prin folosirea resurselor naturale în scopul conservării biodiversității ecosistemului viticol; … – articole științifice prezentate și publicate la simpozioane interne și internaționale; … – intervenții în mass-media (scrisă și audio-vizuală); … – organizarea de seminarii/workshop-uri și vizite demonstrative; … – elaborarea și difuzarea de materiale de popularizare – postere, pliante, articole de presă etc.; … – participarea la expoziții locale, naționale și internaționale de profil. … Proiectul ADER 3.3.9.: Menținerea materialului de înmulțire viticol – categoriile biologice material inițial de înmulțire, bază și certificatPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 962.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 962.850 │ 212.850│ 250.000│ 250.000│ 250.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Prin acest proiect se urmărește reabilitarea sectorului de producere a materialului săditor viticol prin dezvoltarea cadrului organizatoric aferent și aplicarea unor tehnici și metode moderne de producere și menținere a materialului pentru plantare din categorii biologice superioare (inițial/bază) în vederea conservării valorii biologice și creșterea calității acestuia.Se va verifica uniformitatea și stabilitatea genetică a soiurilor de viță de vie existente în colecțiile naționale de germoplasmă viticolă (materialul"inițial").Vor fi dezvoltate și aplicate metode de diagnosticare a stării de sănătate a plantelor, de devirozare și obținere de plante sănătoase prin tehnici moderne de multiplicare.Activitățile desfășurate vor viza eficientizarea verigilor tehnologice de obținere a materialului pentru plantare viticol "inițial" și "bază" în spații protejate și în câmp, în conformitate cu legislația actuală armonizată cu cea europeană.Se va urmări ca pe parcursul derulării proiectului să se producă cantități suficiente de material pentru plantare din categoria "bază" pentru înființarea de plantații mamă "certificat" în cadrul pepinierelor înregistrate oficial.Rezultate scontate:– producerea de material pentru plantare viticol "inițial" și "bază" pentru transferul către producătorii de material pentru plantare în vederea înființării plantațiilor mamă "Certificat"; … – completarea stocului de material inițial din sera nucleu izolator cu noile soiuri și clone realizate de cercetarea viticolă românească; … – catalog de soiuri și clone realizate de cercetarea viticolă românească; … – bază de date privind soiurile și clonele existente în cadrul fondului național de germoplasmă viticolă; … – tehnologii/secvențe tehnologice inovative de înmulțire a materialului săditor viticol. … Modul de aplicare al rezultatelor:– transferul rezultatelor către operatorii economici înregistrați oficial ca producători de material pentru plantare viticol dar și către instituțiile care coordonează activitatea de producere a materialului săditor viticol la nivel național (MADR, ITCSMS, OFJ, INSC); … – extensia rezultatelor prin realizarea de plantații mamă "bază" și organizarea de vizite demonstrative; … – diseminarea rezultatelor prin lucrări științifice susținute și publicate în reviste de specialitate; … – editarea unui "Catalog de soiuri și clone realizate de cercetarea viticolă românească". … Proiectul ADER 3.3.10.: Cercetări privind identificarea și definirea elementelor de tipicitate a vinurilor românești. Valorificarea potențialului sanogen al vinurilor prin creșterea conținutul fenolicPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 962.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 962.850 │ 212.850│ 250.000│ 250.000│ 250.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Dezvoltarea în perspectivă a cercetărilor din domeniul vinicol trebuie să țină cont de preferințele actuale ale consumatorilor pentru vinuri de calitate, tipice arealului viticol, bogate în compuși bioactivi, cu potențial de ameliorare a sănătății sau de reducere a riscului de boală. Obținerea unor vinuri de calitate a căror însușiri fizico-chimice și senzoriale să satisfacă exigențele și preferințele consumatorilor, este o condiție de bază, urmărită de toți producătorii consacrați.Prezentul proiect are ca scop identificarea pe de o parte a elementelor care definesc terroir-ul vinurilor românești, a capacității naturale de acumulare a polifenolilor, în funcție de specificitatea diferitelor areale viticole, iar pe de altă parte se urmărește modul în care sistemul de cultură și tehnicile de vinificație pot crește potențialul fenolic al strugurilor și vinurilor.Compușii fenolici sunt metaboliții secundari sintetizați în struguri, ce constituie categoria de compuși bioactivi naturali cărora li se atribuie însușiri sanogene remarcabile pentru organism, datorită acțiunii lor antioxidante. Strugurii și vinurile roșii conțin surse importante de compuși fenolici precum flavonoidele (flavonoli și antocianidine) care joacă un rol fundamental împotriva bolilor cardiovasculare și a cancerului. Aportul flavonolilor s-a dovedit a fi legat de reducerea riscului de a face cancer pulmonar iar antocianidinele pot preveni deteriorarea oxidativă a ADN-ului, proteinelor, lipidelor și a altor molecule, prezentând proprietăți chemopreventive și activitate antiinflamatorie. Ei se acumulează în părțile solide ale strugurilor, pielițe, semințe, ciorchini; conținutul lor fiind variabil, în funcție de soi, gradul de maturare al strugurilor, condițiile climatice ale arealului de cultură, practicile agricole utilizate și nu în ultimul rând de tehnologia de vinificare aplicată.Cercetările vor fi orientate către optimizarea și adaptarea practicilor viticole și a tehnicilor de vinificație în scopul creșterii potențialului fenolic al strugurilor din cele mai reprezentative soiuri de viță de vie cultivate în arealul viticol românesc și implicit al vinurilor obținute.Se vor realiza următoarele activități:– identificarea factorilor de mediu care definesc noțiunea de terroir al anumitor areale vioticole; … – analiza compușilor fizico-chimici existenți în vinurile de cazier, cu accent pe conținutul fenolic al acestora; … – stabilirea unor loturi cu soiuri de viță de vie pentru analiza și experimentarea creșterii potențialului fenolic al acestora; … – testarea celor mai bune practici agricole care îmbunătățesc calitatea fenolică a strugurilor; … – cercetarea momentului maturității fenolice și a plafonului fenolic al strugurilor materie primă pentru vinuri roșii; … – cercetarea influenței tehnologiei de prelucrare a strugurilor asupra gradului de extractibilitate a compușilor fenolici; … – analiza compoziției fenolice a produselor viti-vinicole rezultate (struguri și vinuri); … – efectuarea unor corelații între diferiți indici și compușii fenolici și efectul economic obținut prin valorificarea lor. … Rezultate scontate:– definirea noțiunii de terroir a principalelor vinuri obținute în arealele viticole selectate; … – elementele care definesc terroir-ul fiecărei regiuni: sol, microclimat, soiuri; … – compoziția fizico-chimică a vinurilor din arealele analizate; … – recomandări privind practici agricole care îmbunătățesc calitatea fenolică a strugurilor; … – recomandări privind stabilirea momentului maturității fenolice și a plafonului fenolic al strugurilor materie primă pentru vinuri roșii; … – tehnologie de prelucrare a strugurilor axată pe maximizarea gradului de extractibilitate a compușilor fenolici; … – compoziția fenolică a produselor viti-vinicole rezultate (struguri și vinuri). … Modul de aplicare al rezultatelor:– transferul rezultatelor către fermierii cultivatori de viță de vie și oenologi, către instituțiile care coordonează activitățile de producere a strugurilor și vinurilor la nivel regional și național; … – extensia rezultatelor prin realizarea de loturi demonstrative; … – diseminarea rezultatelor prin lucrări științifice susținute și publicate în reviste de specialitate, vizite tehnice, mese rotunde, prin publicații și prezentări la sesiuni științifice. … Proiectul ADER 3.3.11.: Metode inovative de obținere a nucului altoit pentru înființarea plantațiilor ecologice în perspectiva schimbărilor climatice majore pe plan mondialPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 762.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 762.850 │ 162.850│ 200.000│ 200.000│ 200.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:În urma modificărilor apărute în structura de proprietate și având în vedere că pe suprafețele relativ mici (2-5 ha teren) cultura nucului este profitabilă economic, pe lângă celelalte avantaje privind protecția mediului, ameliorarea solurilor și adaptarea la schimbările climatice actuale și de aceea acest proiect își găsește pe deplin necesitatea în vederea dezvoltării durabile.Proiectul propune realizarea următoarelor activități:– reconstrucția ecologică a agrobiodiversității și resurselor genetice autohtone, maximizarea factorilor naturali cu impact asupra mediului înconjurător; … – folosirea terenurilor improprii altor culturi pomicole; … – diminuarea fenomenului de eroziune a solului; … – plantarea livezilor de nuc pe versanți în vederea fixării solului și reducerea alunecărilor de teren în urma precipitațiilor excesive știind că sistemul radicular al nucului are această capacitate; … – obținerea de material săditor de nuc din biotipurile și soiurile cu rezistență atât la temperaturile minime din timpul iernii, cât și la temperaturile maxime din timpul verii; … – înființarea unui centru de obținere a nucului altoit care să asigure plantarea anuală a cca. 200 ha plantații de nuc. … Se va avea ca obiectiv redarea în circuitul pomicol a cca. 200 ha teren anual din zonele de deal și submontane având în vedere că nucul are zonă de favorabilitate de la malul mării până la altitudinea de 1000-1200 m. De asemenea, plantațiile de nuc au o eficiență economică mare pe unitatea de suprafață (cca 20 mii euro/ha).Rezultate scontate:– identificarea și multiplicarea biotipurilor locale vechi și a soiurilor noi cu rezistență sporită la variațiile mari de temperatură și umiditate; … – crearea unui biodepozitar pentru stocarea fondului de germoplasmă care să permită continuarea progresului genetic pentru obținerea de rezultate superioare în cultura nucului deficitară atât pe plan european cât și în România; … – folosirea rațională a suprafețelor de teren improprii altor specii pomicole, cât și reducerea fenomenului de eroziune a solului; … – posibilități de refacere a perdelelor de protecție a drumurilor și localităților afectate de secetă sau înzăpeziri; … – obținerea de venituri sigure pe termen lung (50-80 ani); … – obținerea de materie primă pentru industria farmaceutică (frunze), industria alimentară (miez de nucă, dulcețuri), industria lemnului (mobilier), crearea de zone verzi și împădurirea versanților; … – eliminarea produselor de protecție a plantelor cu impact în siguranța mediului înconjurător. … Modul de aplicare al rezultatelor:– extinderea biotipurilor și soiurilor locale de nuc pe suprafețe extinse în România și în alte țări ale Uniunii Europene; … – conservarea materialului genetic de nuc; … – creșterea eficienței economice cât și folosirea rațională a suprafețelor de teren improprii altor culturi; … – reducerea suprafețelor de teren în pericol de alunecare în perioadele ploioase; … – diminuarea efectului de eroziune a solului în zonele afectate; … – creșterea suprafețelor plantate cu nuc din România; … – realizarea de venituri economice pe perioade mari de timp (50-80 ani după realizarea investiției); … – organizarea de seminarii/workshop-uri și de vizite demonstrative la unitățile de cercetare și fermele ecologice partenere; … – participarea cu articole și comunicări științifice la conferințe, simpozioane și mese rotunde naționale și internaționale; … – elaborarea și difuzarea de materiale de popularizare – postere, pliante, broșuri, articole de presă etc. … – participarea la expoziții locale, naționale și internaționale. … Proiectul ADER 3.3.12.: Creșterea competitivității tehnico-economice în pomicultură prin tehnologii adaptate la condițiile pedoclimatice din România în vederea implementării Subprogramului tematic Pomicol în perioada 2015-2020Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Buget estimat: 812.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 812.850 │ 175.350│ 212.500│ 212.500│ 212.500│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Creșterea demografică la nivel mondial și necesitatea sporirii consumului de fructe în dieta zilnică implică realizarea unor producții mari de fructe de calitate superioară și profitabile în același timp pentru încurajarea cultivatorilor pomicoli din România.Proiectul de față își propune să cerceteze și să valideze tehnologiile inovative necesare pentru realizarea unor producții de fructe de calitate superioară, folosind soiuri și portaltoi de înaltă valoare biologică, avându-se în vedere în același timp utilizarea cât mai eficientă a resurselor naturale (sol, apă, lumină, etc.), protecția și conservarea mediului, realizând concomitent și condiții echilibrate de nutriție pentru pomi.În ultimii ani în cultura pomicolă europeană tinde să se generalizeze sistemul de cultură intensivă, pe plantații de mare densitate, cu controlul mai strict al tuturor factorilor de vegetație pentru realizarea de producții mari de fructe pe suprafețe mai mici. Pe plan mondial, introducerea în cultură a portaltoilor vegetativi de vigoare redusă pentru diferite specii pomicole (măr, păr, prun, cireș, etc.), face posibilă crearea de plantații de mare densitate și productivitate deosebită.În acest sens, cercetarea pomicolă din România a creat soiuri valoroase, adaptate climatului din țara noastră, și portaltoi vegetativi autohtoni care permit reducerea vigorii de creștere a diferitelor soiuri cultivate. Considerăm că este necesar ca aceste creații autohtone să fie experimentate tehnologic în loturi demonstrative, alături de alte soiuri și portaltoi străini valoroși în condițiile edafo-climatice date.În țările vest-europene, tendința de a aplica tehnologii de cultură care să protejeze mediul și să-l păstreze cât mai nepoluat, a căpătat conotații majore. Se acordă o atenție sporită nutriției controlate a plantelor prin administrarea unor doze, rețete și momente de aplicare corelate cu procesele fiziologice caracteristice speciei și chiar soiului cultivat, captării cât mai eficiente a luminii solare prin sisteme de tăieri – forme de coroană, aplicarea irigării localizate asociată cu fertirigarea, cu economie de apă, energie și forță de muncă.Schimbările climatice globale manifestate în ultimii ani, afectează în bună măsură culturile agricole anuale dar și speciile pomicole, în special prin frecvența crescută a înghețurilor târzii din primăvară, înflorirea timpurie a pomilor, cu risc de îngheț al organelor florale și polenizare defectuoasă a florilor, creșterea insolației și a frecvenței arșițelor în lunile iulie și august, urmată de furtuni și căderi frecvente de grindină, sporirea frecvenței anilor secetoși. Durabilitatea ecosistemelor pomicole intensive create, necesită unele elemente tehnologice inovative, care au drept scop esențial obținerea unor plantații sănătoase, rezistente la impactul climatic nefavorabil și care pot realiza producții de fructe profitabile și constante.În acest context proiectul își propune să realizeze următoarele activități și obiective:– monitorizarea unor factori fiziologici de creștere și fructificare în scopul fundamentării unor elemente specifice tehnologiilor de precizie; … – integrarea în tehnologiile inovative de noi soiuri și portaltoi autohtoni și străini adaptați condițiilor pedo-climatice din România; … – adaptarea celor mai moderne tehnologii pomicole aplicate în România și în țările cu agricultură avansată în vederea limitării efectelor negative ale schimbărilor climatice prognozate pentru următorii 50 de ani în România; … – creșterea performanțelor economice și a siguranței în exploatare a actualelor tehnologii pomicole, pentru ridicarea durabilă a nivelului de trai al producătorilor agricoli, stabilizarea forței de muncă în teritoriu și crearea condițiilor necesare pentru dezvoltarea unor activități colaterale aducătoare de venituri (industrie agro-alimentară și energetică, agro-turism, etc.). … Proiectul urmărește elaborarea de ghiduri tehnico-economice detaliate, individuale, pentru toate speciile pomicole incluse în Legea pomiculturii nr. 348/2003 în funcție de sistemul de cultură. Ghidurile vor conține informații tehnice detaliate cu privire la tehnologiile de înființare și întreținere pentru toate speciile pomicole autohtone incluse în lege precum și eficiența economică a fiecărei specii pe sisteme de cultură.Rezultate scontate:– integrarea în tehnologiile inovative de noi soiuri și portaltoi autohtoni și străini adaptați condițiilor pedo-climatice; … – elaborarea de elemente specifice tehnologiilor de precizie pe baza fitomonitorizării proceselor de creștere și fructificare; … – secvențe tehnologice îmbunătățite de identificare timpurie a sării de stres, de aplicare a fertilizării și irigării, de aplicare a tăierilor de formare și întreținere a noilor combinații soi-portaltoi, în plantațiile pomicole intensive și superintensive; … – elaborarea de ghiduri tehnico-economice privind tehnologiile de înființare și întreținere pentru toate speciile pomicole autohtone pomicole incluse în Legea pomiculturii nr. 348/2003. … Modul de aplicare a rezultatelor:– mese rotunde și vizite la loturile demonstrative cu participarea fermierilor privați, în cadrul cărora se vor prezenta rezultatele cercetărilor efectuate; … – elaborarea și publicarea unor lucrări științifice și de popularizare în revistele de specialitate; … – postarea pe site-ul MADR a rezultatelor obținute; … – ghidurile elaborate vor fi puse la dispoziția experților din cadrul MADR și a pomicultorilor, a operatorilor economici și altor potențiali utilizatori și beneficiari ai proiectelor din cadrul Subprogramului tematic Pomicol în perioada 2015-2020. … Obiectivul general 4: Îmbunătățirea managementului integrat al culturilor de câmp și horticole pentru prevenirea și combaterea buruienilor, bolilor și dăunătorilor, prietenoase cu mediul și sănătatea consumatorilorObiectiv specific 4.1. Utilizarea durabilă a resurselor vegetale și a mijloacelor de combatere a organismelor dăunătoare din culturile de câmp și cele horticoleProiectul ADER 4.1.1.: Identificarea de soluții de combatere integrată a organismelor dăunătoare în plantațiile pomicole care să conducă la reabilitarea mediului și obținerea unor produse sănătoase în sistem ecologicPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 862.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 862.850 │ 187.850│ 225.000│ 225.000│ 225.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Proiectul pornește de la necesitatea gestionării concrete a organismelor dăunătoare din agrosistemele create în plantațiile pomicole.Aceasta presupune dezvoltarea unor verigi tehnologice și modalități inovative prin care să se reducă atacul acestora în conformitate cu prevederile referitoare la utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor.Principalele activități vor viza:– perfecționarea metodelor de identificare a organismelor dăunătoare în pepiniere și plantații pomicole; … – studiul fenofazelor critice pentru atacul organismelor dăunătoare; … – analiza posibilităților de prevenire și combatere a organismelor dăunătoare prin măsuri agro-fitotehnice, biologice, etc., altele decât cele chimice; … – analize de risc fitosanitar prin testare virală cu utilizarea metodelor biologice, serologice (DAS/TAS-ELISA); … – elaborarea programelor fitosanitare realizate pe baza prognozei și avertizării cu recomandarea metodelor care nu implică poluare; … – trecerea în procesul de testare pentru optimizarea unor protocoale de înmulțire în vitro a elitelor care răspund la utilizarea în culturile ecologice, etc.; … – stabilirea celor mai rezistente soiuri din sortimentul actual și de perspectivă în vederea extinderii în cultură cu un număr redus de intervenții chimice; … – amplasarea în unități de cercetare și la pomicultori privați a unor loturi demonstrative. … Rezultate scontate:– identificarea prin metode sigure a organismelor dăunătoare de orice tip (virusuri, ciuperci, bacterii și insecte) cu rol dăunător asupra speciilor pomicole; … – stabilirea incidenței organismelor dăunătoare din plantațiile pomicole în funcție de factorii de influență; … – realizarea unui complex suport (tehnic) de prevenire și control a pierderilor produse de principalele boli virotice, micotice și bacteriene și a vectorilor acestora (ciuperci, fungi, insecte) în pepinierele și plantațiile pomicole; … – identificarea unor elite valoroase cu toleranță la principalele tipuri de boli și dăunători și cu pretabilitate la înmulțirea prin mijloace biotehnice (fără risc de poluare) – culturi in vitro, în vederea înființării unor culturi ecologice; … – soluții de combatere integrată a organismelor dăunătoare diferențiat pentru pepiniere, livezi tinere sau livezi pe rod în funcție de sensibilitatea soiurilor și pe baza unor produse performante, selective pentru mediul înconjurător. … Modul de aplicare al rezultatelor:– introducerea în practica pomicolă a măsurilor integrate de prevenire și combatere a organismelor dăunătoare virale, micotice și bacteriene, precum și a vectorilor de transmitere (afide, cicade) a infecțiilor, în scopul obținerii de material săditor certificat și implicit a plantațiilor ecologice producătoare de fructe competitive pe piață; … – creșterea eficienței economice a fermelor specializate și reducerea arealelor afectate; … – organizarea de loturi demonstrative și vizite pentru documentare a pomicultorilor, cercetătorilor, doctoranzilor, etc.; … – instruirea celor interesați privind principalele măsuri de prevenire și control a bolilor virale, micotice și bacteriene și a vectorilor acestora prin implementarea programelor fitosanitare fără risc de poluare; … – lucrări de popularizare și științifice, ghid practic de identificare a principalelor simptome produse de organismele dăunătoare și măsurile de prevenire și combatere. … Proiectul ADER 4.1.2.: Evaluarea impactului fitosanitar al materialului pentru plantare utilizat în programul de reconversie viticolă în România asupra plantațiilor tinere de viță de viePerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 962.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 962.850 │ 212.850│ 250.000│ 250.000│ 250.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Exploatațiile viticole din România sunt tot mai mult afectate de bolile sistemice cauzate de organisme dăunătoare din grupul bacteriilor și fitoplasmelor (fitoplasmoze și cancerul bacterian) răspândite prin insecte vectoare, dar și prin propagarea de către om a materialului săditor necertificat pe care îl folosește la înființarea de noi plantații viticole. Aceste boli sunt printre cele mai distructive ale viței de vie din întreaga lume, pentru care nu există tratamente chimice de combatere. Eforturile susținute pe care le depun specialiștii în acest domeniu, pentru găsirea de noi mijloace de control, sunt limitate de cunoașterea insuficientă a organismelor dăunătoare care produc aceste boli, și a factorilor care determină răspândirea lor pe scară largă.Prin acest proiect se dorește implementarea unui sistem integrat de detectare și identificare timpurie a focarelor de vectori asociați acestora, precum și a căilor de răspândire; evaluarea, dezvoltarea și recomandarea celor mai adecvate metode de limitare a răspândirii lor și de control a insectelor vectoare cu care sunt asociate. Pentru aceasta vor fi efectuate următoarele activități:– identificarea zonelor viticole cu plantații nou înființate cu material săditor autohton; … – evaluarea stării fitosanitare a plantațiilor identificate (simptomatologie, prezență, frecvență, intensitate, susceptibilitatea soiurilor; tipuri de boli); … – diagnoza exactă a organismelor dăunătoare, caracterizarea infecțiilor; … – evaluarea insectelor vectoare și a buruienilor gazdă asociate cu tipul de agent patogen; … – stabilirea impactului stării fitosanitare asupra cantității și calității recoltei (kilograme struguri, conținut de zahăr); … – evaluarea și promovarea unor măsuri noi de management a organismelor dăunătoare și a vectorilor asociați de răspândire; … – extrapolarea zonelor viticole de risc față de bolile sistemice pe baza evaluării factorilor care favorizează răspândirea lor (condițiile climatice, și de mediu, originea și circulația materialului săditor, factori antropici). … Rezultate scontate:– evaluarea căilor de circulație a materialului pentru plantare utilizat la înființarea plantațiilor noi de viță de vie în programul de reconversie; … – hărți de răspândire a simptomelor produse de bolile sistemice la vița de vie din plantațiile tinere și stabilirea focarelor de boală; … – metode specifice de diagnostic (microscopie, moleculare); … – identificarea, caracterizarea și epidemiologia organismelor dăunătoare; caracterizarea ciclului biologic, hărți de răspîndire a acestora; … – identificarea speciilor de vectori și a plantelor gazdă (altele decât vița de vie) asociate cu bolile sistemice, hărți de răspândire a acestora; … – evaluarea impactului fitosanitar și economic al materialului pentru plantare viticol folosit la înființarea noilor plantații viticole; … – evaluarea riscului de răspândire în România, a bolilor sistemice la vița de vie și a speciilor vectoare asociate; … – evaluarea factorilor care favorizează și care limitează pătrunderea și răspândirea bolilor sistemice (condițiile climatice și de mediu, circulația mărfurilor inclusiv a materialului săditor, factori antropici); … – strategii de management pentru prevenirea și limitarea impactului fitosanitar al bolilor sistemice (fitoplasmoze, cancer bacterian) atât în pepiniere cât și în podgorii; … – recomandări privind respectarea normelor legale de carantină fitosanitară pentru securitatea circulației materialului săditor viticol. … Modul de aplicare al rezultatelor:– transferul rezultatelor prin diseminarea de informații către utilizatorii finali și autoritățile din sectorul viticulturii, precum și pentru publicul larg, pentru a spori gradul de conștientizare a problemei propuse; … – întâlniri periodice cu viticultorii, mese rotunde, participări la manifestări științifice, publicații în reviste de popularizare și de specialitate (lucrări cotate ISI și alte baze de date recunoscute; … – materiale informative – buletine, pliante, flyere pentru conștientizarea opiniei publice asupra riscului reprezentat de bolile sistemice la vița de vie, parteneriate internaționale; … – platforma web interactivă pentru comunicarea rezultatelor obținute în proiect. … Proiectul ADER 4.1.3.: Studiul impactului prunului transgenic rezistent la Plum pox potyvirus asupra organismelor nevizate și evaluarea stabilității rezistenței și a performanțelor agronomice ale acestuia în contextul protejării mediului și a sănătății consumatorilorPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 762.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 762.850 │ 162.850│ 200.000│ 200.000│ 200.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Prunul reprezintă specia pomicolă dominantă în România care, însă, este grav afectată de infecțiile cu Plum pox potyvirus (PPV), țara noastră fiind cunoscută ca endemică pentru acest organism dăunător. Este aproape unanim acceptat că obținerea unor soiuri de prun cu adevărat rezistente la PPV și cultivarea lor pe scară largă rămâne principala strategie de luptă eficientă împotriva acestui organism dăunător.În timp ce eforturile ameliorării convenționale s-au concretizat cel mai adesea în obținerea unor soiuri de prun toleranțe la PPV care limitează impactul, dar nu stopează răspândirea virusului, utilizarea metodelor moderne de inginerie genetică pare să aibă potențialul de a revoluționa ameliorarea rezistenței la PPV a prunului.Cel mai notabil exemplu îl reprezintă obținerea unui soi de prun transgenic denumit "HoneySweet" în urma unei colaborări americano-franceze. România a participat activ la unele cercetări privind prunul transgenic, însă acestea trebuie extinse, mai ales în contextul în care există posibilitatea ca Uniunea Europeană să transmită în plan național decizia de cultură a speciilor modificate genetic, caz în care, decizia politică de cultivare trebuie să aibă o amplă informație științifică care să fie pusă la dispoziția consumatorilor. Scopul proiectului vizează realizarea unui astfel de deziderat prin studiul potențialului utilizării prunului transgenic în combaterea eficientă a Plum pox potyvirus, în contextul reducerii poluării mediului de abuzul utilizării produselor de protecție a plantelor și a efectului neutral asupra organismelor nevizate. Activitățile proiectului urmăresc:– dacă prezența transgenelor inserate în prunul modificat genetic afectează organismele nevizate, în speță populațiile indigene de afide vectoare; … – dacă există diferențe de preferință a albinelor pentru polenizarea prunilor convenționali și transgenici; … – cunoașterea potențialul productiv și calitativ al prunului transgenic în condițiile endemice de PPV din România; … – dacă mecanismul de rezistență este stabil și durabil în condiții de presiune de infecție naturală cu PPV; … – posibilitatea reducerii numărului de tratamente fitosanitare pentru combaterea vectorilor și, astfel, crearea premiselor producerii de prune libere de virus și cu mai puține reziduuri de produse de protecție a plantelor. … Rezultate scontate:– date privind potențialul impact al transgenelor inserate în prunul modificat genetic asupra populațiilor indigene de afide vectoare; … – analiza comparativă a preferinței albinelor pentru prunii transgenici și convenționali; … – date privind potențialul productiv și calitativ al prunului transgenic în condițiile endemice de Plum pox potyvirus din România; … – evaluarea stabilității și durabilității rezistenței prunului transgenic în condiții de presiune de infecție naturală cu PPV și obținerea de fructe libere de virus; … – evaluarea posibilității de reducere a numărului de tratamente fitosanitare necesare combaterii vectorilor în scopul producerii de prune cu mai puține reziduuri de produse de protecție a plantelor, cu consecințe pozitive asupra sănătății consumatorului; … – realizarea unei broșuri cu informații utile referitoare la prunul transgenic; … – recomandări pentru politica națională referitoare la OMG-urile cu insert similar prunului transgenic. … Modul de aplicare al rezultatelor:– prezentarea rezultatelor la întâlniri cu potențialii beneficiari (fermieri, DAJ, OFJ, ITCSMS, etc). … – publicarea rezultatelor atât la un nivel accesibil fermierilor în reviste de specialitate, cât și în reviste științifice de prestigiu; … – realizarea unei broșuri cu informații utile referitoare la prunul transgenic, care va fi distribuită gratuit potențialilor beneficiari; … – cumularea informațiilor referitoare la prunul transgenic vor permite elaborarea unor recomandări pentru MADR privind politica națională referitoare la OMG-urile cu insert similar prunului transgenic. … Proiectul ADER 4.1.4.: Tehnologii integrate de prevenire și combatere a organismelor dăunătoare la plantele agricole și horticole cu consum minim de resursePerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 862.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 862.850 │ 187.850│ 225.000│ 225.000│ 225.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Protecția plantelor este o activitate ce antrenează în fiecare an un consum ridicat de resurse pornind de la numărul de tratamente până la complexitatea de execuție a acestora. Deși apar în fiecare an amestecuri comerciale de combatere a organismelor dăunătoare, gestionarea stării fitosanitare a plantelor agricole și horticole devine tot mai dificilă. Necesitatea protecției plantelor apare atunci când planta întâlnește un competitor pentru resurse. Strategia actuală folosită în protecția plantelor se bazează pe suprimarea competitorului. Proiectul propus are ca strategie în mod principal favorizarea plantei în competiția pentru resurse. Această abordare aduce beneficii imediate consumatorului și pe termen lung solului. În vederea realizării acestor beneficii, ce pot fi considerate scopul proiectului, vor fi realizate două tipuri de tehnologii integrate. Prima tehnologie integrată va fi cea de prevenire a atacului organismelor dăunătoare, iar cea de-a doua de combatere directă și selectivă a organismelor dăunătoare. Pentru utilizarea corectă a tehnologiilor, acestea vor fi acordate la situația zonală a terenurilor din România, dar și la perioadele calendaristice și fenologice ale plantei. Extinderea intervalului de aplicare al tehnologiilor integrate propuse se va face prin realizarea unui scenariu meteo pe douăzeci de ani și prin extrapolarea la culturi asemănătoare.Proiectul își propune să realizeze două tipuri de tehnologii integrate, de prevenire și de combatere a organismelor dăunătoare, care să conducă la eficientizarea producției horticole și agricole la reducerea impactului negativ asupra mediului.În vederea aplicării acestor tehnologii sunt necesare:– definirea zonelor de utilizare a tehnologiilor propuse având la bază indexarea zonelor de favorabilitate și de risc fitosanitar din România; … – supravegherea și monitorizarea organismelor dăunătoare pentru stabilirea speciilor cu impact economic, estimarea rezervei biologice a organismelor dăunătoare; … – elaborarea modelelor de dezvoltare fenologică a organismelor dăunătoare pe baza temperaturii și a ofertei nutritive a plantei gazdă; … – elaborarea scenariului meteo pentru perioada 2015-2025 pentru prognoza de lungă durată a organismelor dăunătoare; … – elaborarea unui produs ecologic de protecție foliară cu proprietăți similare cuticulei frunzei; … – elaborarea unui produs biologic (specie de prădător polifag) și a tehnologiei de creștere și de lansare pentru controlul unor dăunători foliari; … – avertizarea și optimizarea momentelor de aplicare a segmentelor tehnologice de protecția plantelor; … – indexarea metodelor de protecție a plantelor pe baza eficacității, eficienței economice și a impactului asupra mediului în vederea introducerii în tehnologiile integrate. … Rezultate scontate:– bază de date cu hărțile zonelor de favorabilitate și de risc fitosanitar a culturilor; … – modele de prognoză a organismelor dăunătoare cu impact economic; … – platformă web de informare și suport tehnologic pentru protecția integrată a plantelor; … – produs ecologic de protecție foliară cu acțiune îndelungată pentru reducerea numărului de tratamente chimice; … – produs și tehnologie de creștere și de aplicare prădători; … – avertizarea și optimizarea momentelor de aplicare a măsurilor de protecție a plantelor; … – tehnologii integrate de prevenire a atacului organismelor dăunătoare; … – tehnologii integrate de combatere a organismelor dăunătoare. … Modul de aplicare al rezultatelor:– întâlniri cu fermierii în teritoriu, mese rotunde tematice; … – publicați în reviste de popularizare și de specialitate; … – materiale informative (postere, pliante, broșuri) difuzate la unitățile de profil județene; … – organizarea de standuri la târguri și expoziții (INDAGRA, Salonul Național al Cercetării și Inovării, Noaptea Cercetătorului); … – înscrisuri pe eticheta produsului care să informeze consumatorul despre tehnologia de protecție fitosanitară folosită; … – platformă web de informare și suport tehnologic pentru protecția integrată a plantelor. …  + 
Proiectul ADER 4.1.5: Realizarea unui sistem de monitorizare și cuantificare a efectelor tratamentului semințelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam) la culturile de porumb, floarea-soarelui și rapiță, asupra producției agricole și a populațiilor de Apis mellifera, în condițiile agropedoclimatice specifice țării noastre + 
(1)Perioada de derulare a planului sectorial: 2017-2018(2)Bugetul estimat: 1.200.000 lei ┌─────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────┐ │     Total lei: d.c.     │          2017           │          2018          │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │        1.200.000        │        300.000          │         900.000        │ └─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────┘(3)Rezumat:Proiectul este de tip partenerial și impune o implicare activă a partenerilor economici din filiera de produse apicole, respectiv fermierii cultivatori de plante melifere (rapiță, floarea soarelui) și porumb (nonmeliferă), în vederea determinării impactului utilizării tratamentelor la sămânță cu insecticide neonicotinoide asupra populațiilor de insecte polenizatoare, în principal cele de Apis mellifera.Din punct de vedere științific, activitatea de cercetare din cadrul proiectului va urmări rezolvarea următoarelor aspecte:– stabilirea pragurilor critice pentru apariția și dezvoltarea principalilor dăunători ai culturilor în principalele zone de cultură a porumbului, rapiței și florii-soarelui din România (Sudul României, Podișul Moldovei, dealurile subcarpatice), prin monitorizarea anuală în câmpurile experimentale dedicate și în terenurile fermierilor a frecvenței și intensității atacului speciilor de: Tanymecus dilaticollis, Agriotes sp., Phyllotreta sp., Psilliodes sp. și Athalia rosae; … – elaborarea modelelor experimentale și a procedurilor de lucru pentru determinarea influenței insecticidelor neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam) asupra culturilor luate în studiu (porumb, floarea-soarelui și rapiță) și a familiilor de albine în zonele: sudul României, Podișul Moldovei, dealurile subcarpatice; … – se vor realiza studiile de impact privind utilizarea neonicotinoidelor (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam) în combaterea dăunătorilor culturilor de porumb, floarea-soarelui și rapiță asupra mortalității și depopulării familiilor de albine (Apis mellifera), prin monitorizarea efectelor letale sau subletale asupra familiilor de albine în perioada culesului de polen, nectar, apa de gutație, dar și după cules, inclusiv pe perioada sezonului inactiv, prin utilizarea unor familii de albine experimentale, dar și a unor familii de albine din stupine private amplasate în areale cu risc; … – se vor elabora protocoalele de prelevare, procesare/ pregătire și de analiză pentru determinarea prezenței insecticidelor neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam) în probele de material biologic apicol, nectar, miere, polen și păstură și părți ale plantelor de cultură (în diferite stadii BBCH – scala de dezvoltare fenologică a plantelor, respectiv răsărire și înflorire); … – se vor realiza modelele experimentale și procedurile de lucru pentru stabilirea eficacității biologice a tratamentelor la sămânță cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam), precum și a influenței acestora asupra polenizatorilor, în culturile de porumb, floarea-soarelui și rapiță; … – se va demonstra funcționalitatea modelelor experimentale și a procedurilor de lucru pentru stabilirea eficacității biologice a tratamentelor la sămânța cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam) și prelevarea probelor vegetale și apicole (miere, polen, păstură) în vederea determinării nivelului de reziduuri de insecticide neonicotinoide. … (4)Rezultate scontate:– impactul tratamentului semințelor cu neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam) la culturile de porumb, floarea-soarelui și rapiță, asupra mortalității/depopulării familiilor de albine (Apis mellifera); … – detectarea și monitorizarea nivelului de reziduuri ale insecticidelor neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam) în plante (în diferite fenofaze) sau în produșii acestora (polen, nectar, apa de gutație) utilizați ca suport trofic de albine; … – eficacitatea biologică a tratamentelor la sămânța cu neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam) pentru combaterea insectelor dăunătoare importante din punct de vedere economic: Tanymecus dilaticollis, Agriotes sp. Phyllotreta sp. Psilliodes sp. și Athalia rosae. … (5)Modul de aplicare a rezultatelor:– elaborarea procedurilor de lucru pentru recoltare, conservare, transport și analiza de litigiu a probelor de produse agricole și apicole (propunere de ordin de ministru); … – dezvoltarea metodelor de prelevare, pregătire, detectare și monitorizare a nivelului de reziduuri de insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam) în plante, produse agricole, material biologic apicol și produsele apicole (propunere de ordin de ministru); … – elaborarea de ghiduri de bune practici; … – lucrări științifice – minimum 5; … – info-day, mese rotunde, simpozioane, conferințe tematice (minimum 2) pentru partenerii economici ai proiectului; … – postarea pe site-urile unităților de cercetare și MADR a rezultatelor obținute. … (la 08-06-2017,
Proiectul ADER 4.1.5., obiectivul specific 4.1, obiectivul general 4.1. din Anexa 1 a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 177 din 30 mai 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 08 iunie 2017
)
Obiectivul general 5: Managementul durabil al resurselor genetice animaleObiectiv specific 5.1. Ameliorarea genetică a populațiilor de animale, rase, linii, cu status normalProiectul ADER 5.1.1.: Creșterea competitivității și durabilității unor exploatații de ovine prin sporirea și îmbunătățirea cantitativă și calitativă a producției de carnePerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 1.062.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 1.062.850 │ 237.850│ 275.000│ 275.000│ 275.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Creșterea și exploatarea ovinelor este o activitate economică cu deosebite implicații sociale la nivel mondial. Mărimea efectivelor și răspândirea acestora, nivelul producțiilor realizate în diferite zone geografice sunt determinate de condițiile de creștere, cerințele economice, tradiția și obiceiurile alimentare ale unor popoare.Diversitatea producțiilor pe care le realizează, consumul redus de energie și în mod deosebit faptul că prin natura furajelor pe care le consumă nu concurează omul, conferă creșterii și exploatării ovinelor caracterul unei activități durabile și de mare perspectivă.Nivelul productiv și calitativ al activității de creștere și exploatare a ovinelor este influențat foarte mult de activitatea de ameliorare și se intercondiționează cu nivelul dezvoltării social economice a țărilor sau zonelor geografice în care conceptul de competitivitate devine un deziderat.Creșterea sau dezvoltarea competitivității se realizează prin acționarea cu competență și energie asupra unor factori determinanți, iar în cazul de față acești factori sunt:– factorii tehnici – program de ameliorare, de reproducție, de nutriție și sănătate; … – factorii financiari – susținerea prin subvenții, prețuri de valorificare, nivelul costurilor; … – factorii de desfacere – condiții de livrare, modalități de prezentare și de desfacere. … În România creșterea ovinelor se realizează în cea mai mare măsură în sistem extensiv, iar rasele românești de ovine sunt în general cu producții mixte și performanțe morfo-productive modeste.Deși România este clasată în primele 5 țări din UE ca mărime a efectivelor, acestea sunt fărâmițate în peste 400.000 de exploatații, ponderea cea mai mare fiind între 20-100 capete. Activitatea de creștere a ovinelor la nivel național și în special în fermele de tip familial este percepută la această dată ca fiind vulnerabilă din punct de vedere economic, vulnerabilitate accentuată și de nivelul calitativ al produselor și producțiilor realizate.În actuala conjunctură economică internă și internațională, creșterea și exploatarea ovinelor trebuie orientată în scopul realizării unor producții bazate pe cerințele pieței și în același timp să fie favorabilă mediului înconjurător.Este de asemenea necesară reevaluarea posibilităților rentabilizării exploatațiilor cele mai vulnerabile: ferme familiale, exploatații mici și mijlocii prin creșterea producției de carne, dar și în condiții de calitate. În acest context apare ca necesitate ameliorarea raselor autohtone de ovine și mărirea gradului de intensivizare al exploatării.Proiectul de cercetare vizează sporirea și îmbunătățirea producției de carne la rasele de tip Merinos din România prin utilizarea celei mai eficiente și rapide metode încrucișarea cu rase specializate pentru producția de carne din UE, cu scopul de a consolida și rentabiliza activitatea de creștere a ovinelor în fermele familiale.Rezultate scontate:– realizarea de miei metiși F1 și R1 prin încrucișarea oilor din rasele locale cu berbeci din rasele specializate (Ile de France, Rasa de Carne Palas, Charollais și Suffolk); … – realizarea la mieii metiși a unor sporuri medii zilnice de peste 300 g/cap; … – realizarea unei greutăți corporale de 35-38 kg la vârsta de 150 de zile; … – obținerea de carcase superioare calitativ și care să se încadreze în clasele E, U și R după grila de clasificare europeană SEUROP; … – realizarea unei bune eficiențe economice prin creșterea cu 30-40% a veniturilor provenite din valorificarea tineretului ovin; … – organizarea crescătorilor din fermele familiale, din cele mici și mijlocii în forme asociative de condiționare și îngrășare a tineretului ovin și valorificarea superioară în carcase sau tranșate; … – pătrunderea produselor românești de calitate superioară pe piața europeană, mai precis în țările mari consumatoare de carne de ovine. … Modul de aplicare al rezultatelor:– organizarea de întâlniri, consfătuiri, mese rotunde cu crescătorii din asociațiile de crescători cu prezentarea rezultatelor parțiale realizate; … – organizarea anuală a unei Conferințe Naționale a Crescătorilor și prezentarea unor expoziții de ovine care să ilustreze progresele realizate; … – vizite ale crescătorilor în unitățile participante la proiect; … – editarea de broșuri la finalizarea proiectului care să cuprindă: schemele de încrucișare, tehnologiile de creștere, propuneri de extindere a activităților specifice în marea masă a crescătorilor; … – participarea crescătorilor la expoziții și alte manifestări interne și internaționale. … Proiectul ADER 5.1.2.: Eficientizarea fermelor familiale cu ovine de tip merinos prin sporirea prolificității și creșterea calității produșilor conform cerințelor pieței UEPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 912.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 912.850 │ 200.350│ 237.500│ 237.500│ 237.500│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Proiectul urmărește eficientizarea fermelor familiale de ovine care cresc și exploatează ovine de tip merinos (foarte numeroase în zona de sud și de sud-est aRomâniei) prin creșterea numărului de miei înțărcați pe oaie matca și realizarea de carcase de tineret ovin îngrășat, de calitate, valorificate la prețuri superioare pe piață.Producția de carne la specia ovină depinde de prolificitate, mai exact de numărul de miei înțărcați pe oaie matcă, de viteza de creștere a mieilor (precocitate), de capacitatea de valorificare a hranei, de gradul de dezvoltare a musculaturii, în special în zona jigoului, spinării, șalelor și spetelor. De gradul de dezvoltare a musculaturii, depinde calitatea carcaselor și încadrarea acestora în clase de calitate după grila europeană EUROP. De clasa de calitate a carcaselor depinde prețul de livrare per kg carcasă și implicit veniturile crescătorilor.Rasa Merinos de Palas nu are conformație de carne, nu este precoce (vârsta primei fătări este de 20-24 luni) de asemenea, are precocitate modestă, aceasta încadrându-se în intervalul 115-125%.Referitor la rasele specializate pentru producția de carne se poate arăta faptul că acestea au o conformație bună, au viteză mare de creștere, cu carcase de calitate superioare (E, U, R) unele au o prolificitate bună (150-170%), dar nici o rasă de carne importată în România nu s-a adaptat la condițiile de mediu specific zonelor de creștere.Toate aceste motive impun folosirea încrucișării mai multor rase având caracteristici diferite care să ducă la atingerea obiectivului propus prin proiect.Un alt motiv care susține folosirea încrucișării este heterozisul care apare la anumite caractere cu importanță economică în realizarea producției de carne. Din cercetările efectuate a rezultat faptul că mieii hibrizi sunt mai viguroși și au o viteză de creștere mai mare comparativ cu mieii din rasele parentale. S-a constatat că mieii hibrizi depășesc indicii raselor parentale cu 3,2-9,8% pentru principalele însușiri de care depinde producția de carne. De asemenea, sunt mai rezistenți la îmbolnăviri. Oile hibride au fecunditatea și prolificitatea mai ridicate, capacitate de alăptare mai bună și înțarcă un număr semnificativ mai mare de miei și cu greutate corporală mai mare comparativ cu oile din rasele parentale. De asemenea, oile hibride se adaptează mai bine la condițiile de mediu din diferite zone de creștere.Toate aceste avantaje pe care le au oile hibride fac ca acestea să fie folosite cu preponderență în țările cu tradiție, pentru producerea mieilor de carne.În România, până în prezent, în puține crescătorii s-a practicat încrucișarea simplă pentru sporirea producției de carne la specia ovină, iar în afară de anumite experimente științifice efectuate de cercetarea de profil, nici o exploatație cu ovine nu a practicat încrucișarea în două trepte.În țările cu tradiție în creșterea ovinelor pentru carne (Marea Britanie, Franța, Noua Zeelandă) se practică pe scară largă încrucișarea simplă și în trepte pentru a produce eficient miei de carne cu carcase de calitate. Pentru realizarea acestei rase folosesc rase locale (de obicei tardive, dar bine adaptate la mediu), rase cu prolificitate ridicată și rase de carne cu prolificitate ridicată.Obiectivul general al proiectului este ameliorarea genetică a populațiilor de animale (rase, linii) cu status normal, iar obiectivul principal îl constituie sporirea numărului de miei înțărcați pe oaie matcă și realizarea de miei hibrizi trirasiali cu carcase de calitate din clasele E, U și R. Pentru realizarea lor este necesar să se elaboreze un studiu documentar amplu privind metodele de sporire a numărului de produși pe oaie matcă, cu însușiri pentru producția de carne, studiu ce va stabili care este cea mai bună rasă cu prolificitate ridicată compatibilă cu Merinosul de Palas și care sunt cele mai bune rase de carne care trebuie utilizate pentru producerea de miei hibrizi trirasiali de carne. Se vor produce oi hibride F1, cu prolificitate ridicată, prin încrucișarea unei rase cu prolificitate ridicată (berbeci) cu rasa Merinos de Palas (oi). Se vor produce miei hibrizi trirasilai, de carne, cu vitalitate ridicată, viteză mare de creștere, consum specific redus, randament mare la sacrificare și carcase de calitate din clasele E, U și R.Rezultate scontate:– crearea unei baze de date privind metodele de sporire a numărului de miei cu carcase de calitate din clasele E,U și R pe oaie matcă la nivel mondial, stabilindu-se cea mai bună rasă cu prolificitate ridicată compatibilă cu rasa Merinos și care sunt rasele de carne cele mai bune care să fie utilizate la realizarea acestui obiectiv; … – obținerea de oi hibride F1 prin încrucișarea unei rase prolifice cu rasa Merinos de Palas în trei unități crescătoare de ovine; … – obținerea de miei hibrizi trirasiali prin încrucișarea oilor hibride cu berbeci din rase de carne competitive pe piața UE; … – sporirea producției de carne pe oaie matcă cu 35-40%; … – elaborarea tehnologiei de obținere, creștere și exploatare a mieilor hibrizi trirasiali de carne în scopul creșterii ofertei de carcase de calitate din clasele E, U și R solicitate de piața UE; … – creșterea valorilor indicilor de reproducție, fecunditate și în special de prolificitate; … – pagina web a proiectului; … – broșură-ghid privind metodele de sporire a numărului de miei cu carcase de calitate din clasele E,U și R pe oaie matcă. … Modul de aplicare al rezultatelor:– rezultatele obținute vor fi prezentate și diseminate la consfătuiri și mese rotunde organizate de asociațiile de crescători de oi; … – rezultatele proiectului vor fi utilizate pe scară largă de crescătorii de ovine de tip Merinos care după anul 1990 și-au schimbat direcția de creștere a ovinelor din lână-lapte-carne în carne-lapte; … – expoziții de animale pentru a fi prezentați metișii obținuți; … – elaborare și publicare lucrări științifice cuprinzând schemele de încrucișare și performanțele hibrizilor obținuți; … – postarea pe site-ul MADR; … – realizarea unui număr de 140 de broșuri cu tehnologia rezultată din realizarea proiectului. … Proiectul ADER 5.1.3.: Cuantificarea statistico-informațională a biodiversității la rasele de ovine crescute în România cu ajutorul markerilor geneticiPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 712.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 712.850 │ 150.350│ 187.500│ 187.500│ 187.500│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Tematica proiectului își propune să perfecționeze, pe baze moderne, un management sustenabil al patrimoniului genetic și de conservare a biodiversității la specia ovină din România în deplină concordanță cu directivele politicilor europene în domeniul creșterii animalelor de fermă. Fenomenele lumii vii au beneficiat din plin și uzează în continuare de preceptele și instrumentele domeniului statistic. Ca regulă generală, prelucrarea statistică în domeniul științelor biologice pure și al ramurilor lor aplicative (agronomie, zootehnie, medicină umană și veterinară etc.) a folosit ca date primare variabilele aleatoare reprezentate de mărimi, caractere măsurabile concrete, acestea fiind câmpul de acțiune al statisticii clasice (matematice). Însă regnurile materiei vii suferă transformări și evoluții spectaculoase încât sunt necesare metode mult mai suple pentru a cunoaște complexitatea acestor fenomene. În acest sens, o evaluare complexă și completă a esenței și dinamicii evenimentelor biologice ce au loc în diferite populații (în anumite momente sau în evoluția lor) ar fi realizabilă prin utilizarea unor concepte provenite din statistica informațională care nu utilizează mărimi măsurabile, ci calități, frecvențe, variabile cu un înalt grad de abstractizare. În contextul menționat, principala preocupare a acestui proiect este elaborarea unei noi metodologii experimentale de cuantificare cât mai exactă a patrimoniului genetic al speciei ovină având ca suport investigațional unele structuri biologice cu forme moleculare multiple, cu variabilitate discontinuă: sistemele genetico-biochimice (hemoglobină, transferină, albumină, anhidrază carbonică, amilază, potasiu eritrocitar), imunogenetice (factorii de grupă sanguină) și genetico-moleculare (de tip Oar, OMHC, RM; TGLA, MAF, McM, HSC, Fec etc.); analiza acestor sisteme genetice, din perspectivă statistico-informațională, în manieră integraționistă poli și interfactorială și de maximă acuratețe, permite o caracterizare mai precisă a zestrei ereditare a diferitelor grupări de animale decât studiile bazate pe caracterele morfologice, osteologice și hibridologice.Metodologia are în vedere două obiective:– comensurarea gradului de similaritate și diferențiere genetică dintre rasele de ovine, precum și dintre diferite ecotipuri din cadrul acelorași rase cu ajutorul coeficientului [R(x,y)] de corelație informațională [C(x,y)]; acești parametri sunt mai eficienți în astfel de estimări decât distanța genetică (D), indicator folosit în statistica clasică; … – cuantificarea diversității sau a gradului de polimorfism (d) al diferitelor structuri genetice din cadrul fiecărei rase de ovine cu ajutorul energiei informaționale (e). … Indicatorul energiei informaționale vine să completeze o lacună informativă, nu numai a statisticii clasice, ci chiar a unui concept mai vechi al statisticii informaționale – entropia informațională (H).Noutatea proiectului constă în utilizarea markerilor genetici (biochimici și moleculari) în managementul resurselor genetice, cu implicații asupra efectului selecției raselor de ovine de interes economic și științific și în informatizarea metodologiei pentru cuantificarea și gestionarea diversității biologice în cadrul acestei specii.Redefinirea și redimensionarea relațiilor dintre rasele de ovine prin intermediul corelației informaționale ar putea elucida problematica originii lor filogenetice, cronologia formării raselor, vechimea acestora, gradul de consolidare genetică etc.Determinarea gradului de similaritate și de diferențiere genetică dintre diferitele rase de ovine, fie autohtone, fie importate, precum și semnificația relațiilor interrasiale sunt informații de bază în procesul încrucișării pentru crearea de noi rase, ecotipuri sau tipuri morfo-productive.Cuantificarea polimorfismului unor structuri genetice, utilizând energia informațională, va permite evaluarea resurselor genetice, a gradului de organizare sistemică și a evoluției diversității sistemelor genetice sub acțiunea factorilor ambientali, selectivi și tehnologici încât, prin selecție, să aibă loc o creștere a performanțelor productive și reproductive, a rezistenței la boli și a heterozisului. În același timp, inventarierea resurselor genetice este utilă pentru fundamentarea unor programe de conservare a potențialului genetic al unor entități biologice de interes economic când acest potențial tinde să scadă ca urmare a dispariției unor rase sau a omogenizării populațiilor de animale.Convenția ONU pentru diversitate biologică (1992) recunoaște importanța resurselor genetice ale animalelor domestice, instituționalizându-se legătura fermă a biodiversității cu alimentația, agricultura și mediul.Rezultate scontate:– atestarea identității animalelor ce va servi crescătorilor de ovine pentru demonstrarea trasabilității animalelor și a producțiilor obținute de la acestea; … – completarea pedigreelor și corectarea evidențelor zootehnice din fermele de creștere a ovinelor; … – ameliorarea generală a trăsăturilor de producție, a indicilor de reproducție și a profilului metabolico-fiziologic și a stării generale de sănătate ale ovinelor; … – îmbunătățirea criteriilor de selecție și ameliorare a ovinelor prin promovarea unor împerecheri alternative judicioase luând în considerare fenotipurile și genotipurile sanguine ale partenerilor din cupluri; … – îmbunătățirea structurii genetice la locii determinanți ai sistemelor genetico-biochimice, imunogenetice și genetico-moleculare ale raselor de ovine prin fixarea acelor genotipuri linkate cu o productivitate sporită și prin eliminarea acelor genotipuri asociate cu o productivitate scăzută; … – prezervarea populațiilor de animale (crearea de bănci de gene) sub formă de animale vii (în cazul în care animalele pot fi folosite direct la reproducție) sau prin crioprezervare și colecții ADN (în cazul ipotetic al pericolului dispariției unor rase, al dezastrelor naturale, al accidentelor sau al absenței resurselor financiare); … – stabilirea valorii economice a exemplarelor analizate ținând cont de asocierea markerilor moleculari cu loci care exprimă caractere cantitative (QTL); … – crearea unui centru de servicii pentru protecția și conservarea resurselor genetice ale ovinelor care să deservească țările sud-est europene; … – posibilitatea realizării trasabilității produselor, prin atestarea identității animalelor cu ajutorul markerilor genetici, va fi un nou pas în asigurarea lanțului alimentar integrat și a securității alimentare; … – realizarea unor programe naționale de conservare a potențialului genetic al raselor de ovine și apoi de ameliorare a acestui patrimoniu ereditar; … – realizarea unor nuclee de ovine, tipizate genetico-biochimic, imunogenetic și genetico-molecular, epurat de gene indezirabile, în vederea difuzării lui în diferite exploatații zootehnice din zonele de influență ale raselor crescute în ferme de elită; … – evaluarea resurselor genetice ale populațiilor de animale, sub aspect fenotipic și genotipic folosind tehnologii noi adecvate (mapare genică, cuantificare statistico-informațională etc.), precum și a tendințelor de evoluție a polimorfismului genetic în cadrul acestora; … – selectarea pentru conservare a unor rase ce prezintă risc de dispariție sau de scădere dramatică a variabilității genetice, având în vedere potențialul lor genetic, valoarea amelioratoare, tendința de reducere a diversității și, nu în ultimul rând, rațiunile culturale ale omului în zona respectivă de creștere a animalelor; … – promovarea criteriilor de profilaxie genetică în ferme de ovine în care măsurile sanitar-veterinare sunt mai dificil de aplicat; … – crearea condițiilor de identificare și trasabilitate a ovinelor și producțiilor acestora în toate tipurile de exploatații zootehnice, dar mai ales în fermele private, încât acestea să penetreze mai ușor și mai rapid pe piețele interne și internaționale; … – facilitarea controlului asupra biodiversității speciei ovină și conservarea patrimoniului genetic al unor rase de oi care riscă să-și restrângă variabilitatea cauzată de dispariția exemplarelor sensibile la unii agenți tehnologici, selectivi, patogeni și de mediu; … – realizarea unei pagini web care să facă cunoscute rezultatele obținute; … – publicarea și comunicarea de articole științifice originale în publicații naționale și internaționale cu mare impact științific (de tip ISI, pe cât mai mult posibil). … Modul de aplicare al rezultatelor:Primii beneficiari ai planurilor de gestionare a resurselor genetice animale devin agricultorii și consumatorii naționali, resurse care, utilizate rațional, duc la ameliorarea securității alimentare, protejarea mediului, întărirea economiei rurale și în general la satisfacerea cerințelor comunității. Recurgerea la materialul genetic calitativ conduce la câștigul de productivitate, păstrarea resurselor disponibile și minimalizarea efectelor pentru mediu și la furnizarea diferitelor tipuri și calități de produse căutate de comunitate. Beneficiile internaționale rezultate din gestionarea resurselor genetice pot fi, de asemenea, regăsite în afara frontierelor țării și în afara sectoarelor agricole (industria textilă, de pielărie, farmaceutică, alimentară etc.).Convenția ONU pentru diversitatea biologică se pronunță în favoarea unei creșteri a accesului global la resursele genetice, pe baza unor acorduri mutuale multilaterale.Impactul acestei susțineri este de a promova un partaj atât al resurselor genetice, cât și al beneficiilor rezultate din utilizarea lor.Rezolvarea acestei problematici ar veni în întâmpinarea unor lucrări de aplicație practică privind corelația markerilor genetici cu caracterele de producție, reproducție și de sănătate, cu scopul fixării în populații a acelor gene cu mare valoare selectivă și de eliminare a acelora care diminuează productivitatea animală și vigoarea biologică, prin folosirea polimorfismului sanguin. Pe de altă parte, diversitatea acestor valori selective poate servi la o mai bună înțelegere a necesității menținerii și accentuării polimorfismului genetic în populațiile de ovine. În acest fel, se pot indica rezervele existente de majorare a progresului genetic al speciei ovină.Rezultatele cercetării, atât cele intermediare, cât și cele finale, vor fi aplicate de către fermieri în exploatațiile zootehnice de stat și private de tip elită, producție, asociativ și individual, având drept consecință sporirea și însănătoșirea patrimoniului genetic al animalelor, mărirea capacităților productive ale fermelor lor, îmbunătățirea stării de sănătate a animalelor, creșterea cifrei de afaceri prin sporirea producțiilor și a rentabilității prin reducerea costurilor de producție. Alți potențiali beneficiari sunt reprezentați de stațiunile și institutele de cercetare pentru creșterea ovinelor, asociațiile profesionale ale crescătorilor de ovine, școlile medii cu profil agro-zootehnic care au ferme didactice, facultățile cu profil biologic, zootehnic, veterinar și informatic, agențiile guvernamentale cu responsabilități în sfera protecției și conservării resurselor genetice și cu competențe în domeniul ameliorării și creșterii ovinelor.Popularizarea rezultatelor acestui studiu se va face prin participarea la manifestări științifice interne și internaționale, consfătuiri de lucru cu crescătorii de animale sau seminarii, prin publicarea unor articole de analiză în reviste de specialitate, în presa scrisă locală și națională, prin emisiuni radio și televiziuni, editare de pliante, broșuri, CD-uri, cărți etc., precum și prin organizarea de mese rotunde, workshop-uri etc. pe problematica biodiversității genetice a raselor de ovine crescute în România. Se va crea o pagină web pentru difuzarea acestor rezultate.Proiectul ADER 5.1.4.: Contribuții la consolidarea genetică și sporirea numerică a ovinelor Karakul de Botoșani varietatea SUR în vederea omologării acestoraPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 912.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 912.850 │ 200.350│ 237.500│ 237.500│ 237.500│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘RezumatDiversificarea culorii și nuanței de culoare la rasa Karakul, reprezintă o nouă tendință pe plan internațional, cât și în țara noastră, motivată de dorința de rentabilizare a creșterii acestei rase – cerințele crescânde față de pielicelele colorate natural – maro, sur, roz și alb; prețul de valorificare de 2-3 ori mai ridicat față de cele negre, extinderea gamei de confecții posibile a se realiza.Prin aplicarea unor sisteme tehnologice de selecție, ameliorare și reproducție, s-a reușit obținerea a încă patru noi varietăți de culoare: maro, sur, roz și alb, răspândite în județele din N-E Moldovei. Aceste ovine sunt o creație românească, deoarece la baza lor de formare nu s-au folosit reproducători din import, substratul lor ereditar fiind constituit din ovinele Karakul negru și brumăriu heterozigote.Proiectul vizează analiza genetică a modului de formare a populației de ovine Karakul sur – cota de participare a raselor și varietăților la genofondul liniei, consangvinizarea aplicată, izolarea reproductivă, parametri genetici pentru însușirile de bază ale buclajului și progresul genetic estimat; ameliorarea principalilor însușiri morfologice ale buclajului, diversificarea nuanțelor de culoare și fixarea acestor trăsături zoo-economice valoroase în genofondul populației. Deasemenea se analizează șansa evolutivă, posibilitățile de înmulțire numerică și de extindere a arealului de creștere, pentru sporirea competitivității și rentabilizării rasei Karakul de Botoșani.Pentru stabilirea metodelor de selecție ulterioare și realizarea standardelor la ovinele din linia Karakul maro se vor defini parametri morfologici (caractere de rasă, constituție și interior), productivi, reproductivi și genetici. Concomitent, se va estima valoarea de ameliorare a reproducătorilor masculi (metoda BLUP) și se va testa capacitatea lor combinativă (calitatea pielicelelor) cu celelalte varietăți de culoare ale rasei și alte rase de ovine existente în zonă.Rezultate scontate:diversificarea și consolidarea genetică a gamei coloristice naturale și a celorlalte însușiri calitative ale pielicelelor Karakul în consonanță cu solicitările modei confecțiilor de blănuri;sporirea numerică a ovinelor Karakul colorate, extinderea creșterii lor în zona de N-E a Moldovei și schimbarea structurii coloristice în cadrul rasei Karakul;îmbunătățirea structurii genetice a rasei Karakul de Botoșani;creșterea veniturilor pentru crescătorii de ovine Karakul colorat prin prețul de valorificare superior al pielicelelor Karakul sur prin reducerea cheltuielilor materiale în industria confecțiilor ( prin renunțarea la vopsitul chimic);– sporirea producției de lapte deoarece ovinele Karakul sur au ascendența maternă genitori ai rasei Țurcană albă; … – îmbunătățirea prolificității oilor comparativ cu ovinele Karakul negru și brumăriu, întrucât aceasta este corelată direct cu varietatea de culoare; … – diminuarea efectului consangvinizării în fermele private ca urmare a numărului limitat de reproducători și a consecințelor negative a acestui fenomen genetic asupra însușirilor morfo-productive; … – documentație tehnică pentru omologarea liniei Karakul sur din rasa Karakul de Botoșani și pentru producerea acestor ovine (scheme de selecție și de potrivire a perechilor, tehnologia de ameliorare a oilor Karakul colorat, strategia creșteri rasei Karakul de Botoșani); … – alinierea la cerințele și practicile europene privitoare la creșterea și exploatarea ovinelor, la obținerea de produse animaliere ecologice și la protecția animalelor. … Modul de aplicare al rezultatelor:Rezultatele cercetărilor vor fi puse la dispoziția fermierilor crescători de ovine de tip Karakul, pentru producerea unor șorțuri valoroase de pielicele, corelate cu celelalte producții ovine (lapte, carne), potrivit cerințelor și standardelor U.E.Extensia rezultatelor cercetărilor prin organizarea de acțiuni de promovare (organizare/participare la conferințe, simpozioane, workshop-uri, organizarea de expoziții/târguri de animale, efectuarea de instruiri cu crescători de ovine), editarea de publicații de popularizare, ghiduri de bune practici agricole, de mediu și de asigurarea bunăstării.Rezultatele vor fi utilizate pentru elaborarea politicilor publice privind managementul schemelor de sprijin pentru creșterea ovinelor pentru pielicele din domeniu.Proiectul ADER 5.1.5.: Ameliorarea și consolidarea unui nucleu de vaci de rasă Bălțată Românească de tip Fleckvieh prin selecție și utilizarea la reproducție a celor mai performante structuri genetice în vederea creșterii eficienței economice a activităților fermeiPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 912.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 912.850 │ 200.350│ 237.500│ 237.500│ 237.500│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Ameliorarea structurilor genetice este primul pas spre rentabilizarea activității fermei de vaci de lapte prin creșterea producțiilor atât calitativ cât și cantitativ.În cadrul acestui studiu se vor analiza valorile a trei parametrii productivi și anume:– producția de lapte care este principala însușire de ameliorat la efectivele de bovine și rămâne în continuare principalul criteriu de selecție a efectivelor din categoria morfo productivă specifică; … – procentul de grăsime care urmează fidel dar invers proporțional curba de lactație, datorită gradului mare de corelație între cele două caractere. Se ia în calcul datorită influenței pe care o are asupra prețului de achiziție a laptelui, în România; … – procentul de proteină este caracterul care stabilește valoarea biologică a laptelui, stabilind de asemenea prețul laptelui în țările U.E. … În urma elaborării, implementării și adaptării programului de ameliorare la datele concrete privind valorile productive ale efectivului dorit a se ameliora, se va urmării obținerea unei producții minime de lapte de 6000 kg, cu un procent de grăsime de min. 4,3% (258 kg) și cu un procent de proteină de min. 3,5% (210 kg).Implementarea și definitivarea programului de ameliorare a structurilor genetice existente, presupune o serie de acțiuni specifice:– stabilirea nivelelor productive de realizat; … – identificarea inițială a exemplarelor luate în studiu; … – stabilirea nivelului productiv (producție de lapte, grăsime, proteină); … – calculul valorii de ameliorare a genitorilor masculi utilizați la însămânțarea artificială; … – calculul progresului genetic realizat în succesiunea generațiilor; … – calculul numărului de generații necesare atingerii valorilor productive propuse; … – stabilirea diferențelor productive și a semnificației lor statistice; … – calculația plusului productiv obținut și evaluarea gradului de rentabilizare a activității fermei. … Programul de ameliorare, va permite totodată, calculul progresului genetic obținut în succesiunea generațiilor. În vederea evaluării activității de ameliorare a efectivului, se vor calcula diferențele productive apărute, se vor testa statistic și se vor interpreta rezultatele.În urma activității de ameliorare a efectivelor se va urmării: creșterea producției de lapte parcursul generațiilor, creșterea cantității totale de grăsime din lapte și creșterea cantității totale de proteină din lapte.Activitățile specifice acestui proiect se vor derula și vor utiliza, în ceea ce privește valorile productive, date oficiale provenite în urma efectuării controlului oficial al producției de lapte. Privitor la valoarea de ameliorare a taurilor utilizați la obținerea unei noi generații, vor fi accesate datele oficiale, puse la dispoziție de către unitățile SEMTEST.Ameliorarea structurilor genetice privind nivelul cantitativ și calitativ a producției de lapte, va permite: rentabilizarea activității specifice a fermelor, creșterea competitivității fermierilor privați din zona de influență și nu numai, raportată la nivelul calității, cantității și a prețului produselor similare din import, creearea unui nucleu de elită, care difuzat în teritoriu să constituie, pentru fermierii privați, baza de pornire într-o activitate rentabilă, desfășurată pe baze științifice cu rezultate dovedite, penetrarea piețelor interne și externe, cu produse autohtone de înaltă valoarea biologică și crearea unui fond genetic autohton de mare productivitate, perfect adaptat condițiilor specifice ale arealului de creștere.Rezultate scontate:Îmbunătățirea structurii genetice și consolidarea unui efectiv de vaci de rasă Bălțată Românească de tip Fleckvieh care să asigure un material biologic de înaltă valoare genetică, ameliorat în direcția capacității de sinteză a laptelui, grăsimii și proteinei din lapte.Modul de aplicare al rezultatelor:– diseminarea de material biologic de înaltă valoare genetică în fermele private; … – publicarea unor lucrări de specialitate în cadrul simpozioanelor naționale sau internaționale organizate de instituțiile didactice de profil; … – organizarea de întâlniri cu crescătorii particulari interesați, în vederea informării acestora cu privire la etapele parcurse, modul de lucru, rezultatele preliminare și finale obținute. … Proiectul ADER 5.1.6.: Cercetări privind complementaritatea rasei Bazna și Mangalița cu alte rase de suinePerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 1.262.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 1.262.850 │ 287.850│ 325.000│ 325.000│ 325.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:În acest proiect, se urmărește creșterea competitivității tehnico-economice în obținerea unor metiși cu calități superioare în vederea îmbunătățirii carcasei, o cunoaștere mai aprofundată în domeniul creșterii suinelor, din rasele autohtone Mangalița și Bazna, precum și creșterea producției de carne atât calitativ cât și cantitativ la metișii obținuți prin diferite încrucișări.Obiectivele acestui proiect au un gradul de noutate accentuat, fiind adaptate cererii din piață și au o aplicabilitate științifică și practică deosebită pentru dezvoltarea actuală și viitoare a creșterii suinelor.În contextul modificărilor apărute în structura de proprietate, exigențele pieței europene, modificările climatice regionale, necesitatea acută a îmbunătățirii carcasei de carne și asigurării unei dezvoltări mai substanțiale ale zootehniei, se impune abordarea unor cercetări științifice serioase și susținute în domeniul creșterii suinelor, care să conducă, la identificarea unor soluții integrate, fezabile, menite să crească competitivitatea producției autohtone de carne. Creșterea randamentelor în producția de carne românească și îmbunătățirea calității cărnii prin modernizarea sortimentelor și implicit a tehnologiilor de creștere și exploatare sunt măsuri absolut necesare pentru a face față presiunii concurențiale a pieței europene.De asemenea, proiectul își propune introducerea de noi rase la suine cu rezistență la factorii de stres climatici precum și la principalele boli, superiori calitativ și cantitativ cu un bun randament de creștere pentru extinderea în fermele de creștere a suinelor din România.Proiectul se va finaliza cu obținerea unor metiși din încrucișarea celor două rase de suine (Bazna și Mangalița) cu carcasă având calități deosebite privind raportul carne/grăsime (în favoarea cărnii) utilizată în industria cărnii la prepararea de mezeluri cu calități superioare, precum și creșterea efectivelor de metiși obținuți în vederea abatorizării.Rezultate scontate:– obținerea metișilor cu un aport ridicat de aminoacizi esențiali nesaturați în carne și grăsime; … – consolidarea și menținerea patrimoniului genetic la cele două rase de suine autohtone (Bazna și Mangalița) pentru evitarea riscului de consangvinizare, în vederea încrucișării cu alte rase de suine; … – îmbunătățirea prolificității și performanțelor de producție a descendenților prin infuzia de gene de la rase genetic asemănătoare, dar cu o prolificitate sporită și cu performanțe productive superioare; … – menținerea rusticității descendenților prin retroîncrucișări cu rasele Mangalița și Bazna după una-două încrucișări cu rasa ameliorată; … – realizarea metișilor de suine comerciali la standardele solicitate de industria cărnii pentru realizarea de mezeluri de calitate superioară. … Modul de aplicare al rezultatelor:– furnizarea de carcase ale metișilor obținuți cu calități deosebite privind raportul carne/grăsime (înfavoarea cărnii) în industria cărnii la prepararea de mezeluri cu calități superioare; … – creșterea efectivelor de metiși obținuți în vederea abatorizării; … – rezultatele obținute vor fi diseminate prin articole de popularizare, mese rotunde, întâlniri de lucru privind această temă cu crescătorii de suine interesați în obținerea carcasei de calitate superioară. … Proiectul ADER 5.1.7.: Ameliorarea unei linii de vaci din rasa Holstein Friza în direcția îmbunătățirii concomitente a robusteței și calității lapteluiPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 962.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 962.850 │ 212.850│ 250.000│ 250.000│ 250.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Selecția focalizată pe creșterea producției de lapte are ca rezultat îmbunătățirea considerabilă a producției, dar în același timp face ca vacile de lapte să piardă cantități însemnate din rezervele energetice corporale, fiind astfel în diferite grade cu balanța energetică negativă (BEN) o bună parte din timpul unei lactații. Vacile de lapte cu BEN sunt considerate mai puțin robuste, având și serioase probleme de sănătate și fecunditate.Vaca robustă este vaca care se adaptează bine la o serie largă de condiții de mediu sau, în termeni genetici, exteriorizează o redusă interacțiune genotip x mediu. În condițiile economice actuale și viitoare robustețea are semnificație considerabilă, întrucât sistemele de producere a laptelui tind să se polarizeze în sisteme "high" și "low cost".Luând în considerare interesul public privind sistemele de producere dar si calitatea laptelui pentru consum, precum și impactul creșterii vacilor de lapte asupra mediului, considerăm că este necesar ca în lucrările de selecție să fie incluse și caractere legate de robustețea vacilor și calitatea laptelui pe care îl produc. Se crează astfel un avantaj competitiv atât producătorilor de lapte care vor să intensifice producția de lapte cât și a celor care utilizează nișa de piață.Scopul proiectului este îmbunătățirea concomitentă a robusteței vacilor de lapte și calitatea laptelui pe care îl produc.Obiectivul acestui proiect este realizarea unei tehnologii practice care să permită producătorilor de lapte să includă în lucrările de selecție caractere legate de robustețea vacilor și calitatea laptelui pe care îl produc și de a evalua consecințele selecției pentru aceste caractere în concordanță cu sistemul de producere a laptelui.Genetic vacile robuste sunt mai puțin sensibile în condiții de creștere sub-optime, au nevoie de puține medicamente sau alte produse chimice, își mențin sănătatea și eficiența economică și au o bună longevitate productivă. Au fost selectate pentru acest proiect doua priorități: balanța energetică și calitatea laptelui.Balanța energetică.Când energia produsă de un animal este mai mare decât energia consumată, termenul utilizat este balanța energetică negativă (BEN). Vacile de lapte selectate pentru producția mare de lapte, progresiv pierd din greutatea corporală mai ales la începutul fiecărei lactații (primele trei lactații) comparativ cu vacile cu producții medii.S-a observat că durata și intensitatea cu care au loc aceste pierderi au efect negativ asupra sănătății și fertilității animalului. Nivelurile BEN întâlnite la vacile moderne de lapte reprezintă o reducere a robusteței. De asemenea, a fost demonstrată variabilitatea genetică între animale, în privința balanței energetice și a componentelor ei, producția de lapte și greutatea corporală. Considerăm că, identificarea animalelor cu predispoziție genetică mai mare pentru BEN are mare însemnătate.Calitatea laptelui.În general calitatea laptelui vizează mai multe aspecte și anume: organoleptică, compozițională, tehnologică și igienică (siguranță).Acest proiect vizează aspecte legate de calitatea grăsimii din lapte, conținutul de celule somatice și de lactoferina a laptelui.Acizii grași din grăsimea laptelui provin:– direct din rația de furaje; … – din sinteza "de novo" în glanda mamară; … – formarea în rumen prin biohidrogenare ori degradare bacteriană; … – prin eliberarea din grăsimea corporală. … Schimbările compoziției grăsimii laptelui de-a lungul unei lactații reflectă modificări ale celor patru căi metabolice și corelări cu statusul energetic al vacii de lapte.Balanța energetică negativă la vacile de lapte determină o mai mare concentrație de acizi grași saturați și mai redusă de acizi grași nesaturați în lapte, cu implicații asupra sănătății umane.Nivelul conținutului de acizi grași liberi sau ai compoziției în acizi grași din lapte reflectă atât statusul energetic al vacii cât și calitatea laptelui produs.Numărul de celula somatice (NCS) din lapte indică atât statusul de sănătate al glandei mamare cât și calitatea laptelui. Vaca de lapte robustă menține un număr mic de celule somatice în lapte de-a lungul vieții sale productive.Lactoferina (LF) este o glicoproteină multifuncțională din lapte cu rol cheie în sănătatea glandei mamare. Nivelul natural al LF din lapte este un indicator al rezistenței la mamite. Fiind o moleculă bioactivă este benefică sănătății umane. Interacțiuni dintre robustețe și calitatea laptelui.Problema acestui proiect este selecția simultană pentru vaci robuste cu lapte îmbunătățit calitativ. Selecția simultană pentru vaci mai robuste cu lapte înalt calitativ poate să nu fie simplă din cauza unor interacțiuni între valoarea adăugată producției lactate și robustețea ca atare a animalelor. Aceasta înseamnă că este nevoie de evaluarea consecințelor acestei selecții.Mijloace practice necesare ameliorării robusteței vacilor de lapte.Desfășurarea programului de ameliorare propus în acest proiect presupune măsurători fenotipice noi, în completare cu cele înregistrate cu ocazia controlului oficial al producției de lapte la nivel național. La nivel european probele de lapte sunt analizate cu ajutorul spectrometriei în infraroșu (mid-infrared – MIR – spectrometry) metoda pe care vrem să o utilizăm în acest proiect.A fost demonstrat deja faptul că prin spectroscopia în infraroșu a laptelui se poate previziona compoziția în acizi grași și lactoferina, variabilitatea genetică și heritabilitatea valorilor previzionate. De asemenea, statusul energetic corporal al vacii poate fi previzionat direct din spectrul MIR al laptelui. Conținutul de celule somatice va fi determinat prin citometrie fluorescentă, iar metodologiile statistice vor fi utilizate pentru analiza datelor.Principalele activități:– analiza sistemului de producție; … – definirea obiectivelor ameliorării; … – înregistrarea datelor fenotipice; … – estimarea heritabilității și a asociațiilor genetice; … – estimarea valorilor de ameliorare; … – estimarea consecințelor selecției; … – selecția animalelor; … – reproducția animalelor selecționate; … – stabilirea efectelor, previziuni valorice ale câștigului genetic și costurile cu realizarea lui pe o perioadă relativă de timp. … Beneficii și oportunități:– spectrul MIR necesar predicției conținutului de acizi grași poate fi obținut din analiza probelor de lapte luate odată cu controlul oficial al producției de lapte. Întrucât există variație genetică privind conținutul de acizi grași, profilul acizilor grași din lapte poate fi îmbunătățit prin ameliorare genetică; … – statusul balanței energetice, de asemenea, poate fi previzionat de analiza spectrală MIR a probelor de lapte și având și această variație genetică poate fi îmbunătățit prin ameliorare genetică. … Rezultate scontate:Proiectul generează în primul rând cunoștințe mai ample, iar în al doilea rând prin aplicarea lor, printr-o strânsă colaborare cercetare-producție se crează efective de vaci cu robustețe îmbunătățită de la care se va obține un lapte mult mai sănătos, pe o perioadă mai mare de timp și cu impact diminuat asupra mediului înconjurător.Beneficiarii acestui proiect sunt fermierii și societatea. Proiectul realizează un avantaj competitiv pentru fermieri, iar pe piață se plasează un aliment mai sănătos.Modul de aplicare al rezultatelor:Proiectul generează în primul rând cunoștințe mai profunde privind ameliorarea vacilor de lapte iar prin aplicarea lor fermierii vor fi beneficiarii acestui proiect.Rezultatele vor fi diseminate la diferite seminarii și conferințe, întâlniri cu reprezentanți ai MADR, ASAS și ANARZ ai organizațiilor de inseminări artificiale sau cu grupuri de fermieri.Promovarea noilor creații se va face și prin publicarea rezultatelor în reviste destinate crescătorilor de vaci de lapte.Proiectul ADER 5.1.8.: Cercetări privind ameliorarea rasei Țurcană prin hibridare cu rase de ovine specializate pentru producția de lapte și carnePerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 1.062.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 1.062.850 │ 237.850│ 275.000│ 275.000│ 275.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:În cadrul statelor membre ale Uniunii Europene sunt exploatate în prezent un număr de 98 milioane ovine și caprine (85% ovine și 14% caprine), cu o producție totală anuală de carne de 985.000 tone, conform datelor furnizate de către EUROSTAT – 2014. În cadrul Uniunii Europene, țările membre produc cca. 84% din necesarul de carne de oaie, diferența de 16% (cca. 221.000 de tone anual) fiind acoperită prin importuri din țări terțe (preponderent Noua Zeelandă și Australia), conform rapoartelor DG-AGRI – 2014, http://ec.europa.eu/agriculture/sheep- goats/index_en.htm.Structura medie a veniturilor obținute din exploatarea ovinelor în țările UE este orientată preponderent spre producția de carne (circa 72%), urmând apoi laptele (23%) și, într-o măsură mai mică, lâna (5-6%), conform datelor publicate de FAO (2007).România deține un efectiv total de 9.508.293 ovine și 1.282.011 caprine – raport ANARZ, 2014, efectivul la nivel național situându-se pe un trend anual de creștere de 5-8% pentru ambele specii, reprezentând 10% din efectivul total de ovine și caprine exploatat în cadrul UE.Totodată, sectorul de creștere a ovinelor și caprinelor poate dispune în perioada actuală de o suprafață de pajiști de 4,9 milioane ha (Dragomir și colab. 2009 SPASB 41(1):283-287), care poate susține, prin aplicarea amenajamentelor pastorale, un efectiv estimat la cel puțin 16 milioane ovine și caprine. Peste 90% din ovinele și caprinele crescute în România sunt exploatate în sistem extensiv de tip low-input, și o structură de rasă în care predomină rasele indigene.La nivel național, conform datelor oficiale emise de către Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie București (ANARZ, 2011), rasa Țurcană reprezintă 79% din totalul al ovinelor crescute, evidențiindu-se ca cea mai importantă dintre rasele indigene (date rezultate pe baza structurii de rasă a efectivelor cuprinse în Controlul Oficial al Producțiilor). Se remarcă procentul extrem de ridicat al raselor locale din totalul structurii de rasă la nivel național, și în special al rasei Țurcană, urmată de rasele cu lână semifină și fină, iar rasele importate, specializate pentru producțiile de carne sau lapte reprezintă doar cca. 1% din total efectiv exploatat (Bratu I., 2012, Teză de doctorat, USAMVB Timișoara).România, în acest moment are un potențial ridicat de creștere și dezvoltare al sectorului ovin. Dar, aceasta dezvoltare este condiționată de ameliorarea raselor și populațiilor locale de ovine, ținând cont de nivelul productiv scăzut al acestora, comparativ cu rasele specializate exploatate în alte state membre UE (ex. Franța și Regatul Unit).Rasa Țurcană este cel mai bine adaptată la condițiile de creștere din zona de deal și munte, dar ocupă areale importante și în zonele de deal și șes. Are o rezistență remarcabilă la intemperii (lâna groasă și lungă ușurează scurgerea apei), frig, drumuri lungi (unghiile au consistență tare) și pneumopatii. În perioada de toamnă acumulează depozite interne de grăsime (5-10 kg) pe care o utilizează în stabulație ca rezervă de energie, prin urmare, costurile de întreținere în perioada de iarnă sunt de 2-3 ori mai mici comparativ cu oile cu lână fină.Nivelul productiv al rasei Țurcană este unul scăzut, cu producții de lapte de 70-110 kg per lactație, o prolificitate medie de 105-130%, și un spor mediu zilnic la miei de 120-150 g/zi la întreținerea în sistem extensiv, și de 230-250 g/zi la întreținerea acestora în sistem semiintensiv. Fapt ce duce la un grad ridicat de necompetitivitate a rasei, față de rasele specializate din alte țări UE.În țările cu efective mari de ovine din UE (Regatul Unit, Franța, Italia etc.) producția de lapte și carne se realizează, preponderent, prin exploatarea raselor specializate. În România, creșterea acestor rase specializate în exploatații mari nu a dat rezultate satisfăcătoare.Aceste rase s-au format și trăiesc într-un climat umed și blând cu vegetație abundentă și de calitate. În contrast, mediul ambiant general din România este mai secetos cu variații mari de temperatură de la zi la noapte, de la vară la iarnă și cu discontinuități severe în furajare, iarna, primăvara timpuriu și spre sfârșitul iernii (iulie, august).De regulă, se acceptă că organismul ovinelor hibride sintetizează enzime, hormoni și biostimulatori cu eficiență sporită. Prin urmare ei valorifică mai eficient furajele, cresc și se dezvoltă mai bine, se reproduc mai intens și au rezistență crescută la îmbolnăviri.În România, realizarea de hibrizi pentru producția de lapte sau carne între rasele de ovine autohtone și rasele de ovine specializate, cu înalt potențial genetic și testarea lor, care să fie mai performanți și mai bine adaptați la condițiile din arealul de creștere, constituie un obiectiv foarte important de cercetare și extensiv în producție.Rezultate scontate:– crearea unei noi linii de ovine specializată pentru producția de lapte, având la bază rasele Lacaune și Țurcană, cu o producție de lapte estimată de 150-180 kg în condiții de producție specifice zonelor de deal și munte; … – crearea unei noi linii de ovine specializată pentru producția de carne, având la bază rasele Dorper și Țurcană, cu rate de creștere la mieii supuși îngrășării de 270-320 g/zi; … – elaborarea unor studii de eficiență economică pentru exploatarea celor două linii nou create în condiții de producție; … – creșterea productivității și a eficienței economice în cadrul fermelor comerciale care exploatează rasa Țurcană, prin introducerea noilor creații biologice. … Modul de aplicare al rezultatelor:– crearea a două linii hibride specializate pentru producțiile de lapte și carne la ovine; … – promovarea noilor creații biologice prin publicații în reviste agricole adresate fermierilor și organizarea de loturi demonstrative în cadrul expozițiilor și târgurilor de profil; … – publicarea rezultatelor în cadrul unor articole științifice și participarea la conferințe naționale și internaționale; … – producerea și diseminarea de berbeci amelioratori din cadrul celor două linii către crescătorii privați, pentru sporirea performanțelor productive și economice din fermele de ovine care exploatează rasa Țurcană; … – crearea unei pagini web pentru difuzarea rezultatelor obținute, sub formă de rapoarte, prezentări power-point, articole de popularizare și articole științifice; … – organizarea de work-shopuri pentru crescătorii de ovine și asociațiile profesionale; … – participarea la expoziții regionale și naționale de profil. … Proiectul ADER 5.1.9.: Cercetări privind evaluarea stadiului actual al formării unei noi linii de ovine specializată pentru producția de lapte prin încrucișarea oilor Țigaie cu berbeci Awassi, adaptată zonei de podiș din partea de Nord-Est a RomânieiPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 802.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 802.850 │ 172.850│ 210.000│ 210.000│ 210.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘RezumatActivitatea de creșterea oilor pentru producția de lapte a reprezentat întotdeauna un deziderat important al creșterii animalelor în țara noastră. Obiectivul principal a vizat îmbunătățirea producției de lapte la rasele locale sau de formare ale unor populații de tip nou, cu performanțe productive superioare. Pe acest fond, în ultimul timp au fost finalizate lucrările de formare și ulterior omologate două noi rase respectiv: Oaia cu Cap negru de Teleorman și Rasa de lapte Palas. Ambele populații, deși se caracterizează prin producții mari de lapte, prezintă neajunsul că se adaptează mai greu altor condiții pedoclimatice față de zona de formare și îndeosebi celor specifice Podișului Central Moldovenesc.În vederea sprijinirii crescătorilor din Podișul Central Moldovenesc, s-a început încă din anul 1987 un amplu proces de formare al unei populații de ovine cu producții mai mari de lapte și foarte bine adaptată condițiilor pedoclimatice din zona respectivă.Acest amplu proces de formare s-a bazat pe încrucișări de ameliorare practicate între oi locale de rasă Țigaie și berbeci Awassi importați din Israel, însă după anul 1990 din lipsa resurselor financiare procesul de formare a evoluat extrem de lent. Pe acest fond, obiectivul principal al proiectului îl reprezintă evaluarea stadiului actual al formării unei populații noi de ovine rezultată din încrucișarea oilor Țigaie cu berbeci Awassi, adaptată condițiilor pedoclimatice din Podișul Moldovei.Din evaluarea situației actuale reiese faptul că producția de lapte realizată pe teritoriul României este una dinamică întrucât în ultimii ani aceasta a crescut constant, asigurând clasarea țării noastre pe locul doi în Uniunea Europeană după Grecia. Acest lucru a fost posibil doar prin sporirea efectivului crescut pentru producția de lapte și mai puțin datorită sporirii producției medii de lapte.Sub aceste auspicii se poate spune că a venit momentul în care cercetarea științifică din domeniu să fie canalizată îndeosebi pe obiective care stau la baza creșterii performanțelor și a randamentelor medii pe fiecare individ care compune un nucleu de producție aflat în creștere și exploatare în condiții pedoclimatice diferite.Rezultate scontatePentru a evalua stadiul actual al formării unei noi linii de ovine specializată pentru producția de lapte prin încrucișarea oilor Țigaie cu berbeci Awassi, adaptată zonei de podiș din partea de Nord-Est a României se impune:– determinarea gradului de asemănare genetică a populației actuale cu rasele parentale în vederea definirii tipului actual; … – evaluarea la populația metisă actuală a însușirilor și a caracterelor morfologice, de producție și de reproducție în vederea definirii unui program de selecție eficient; … – determinarea și caracterizarea intensității de creștere, a precocității și a rezistenței organice la populația metisă din R2, R3 și R4; … – testarea gradului de combinabilitatea genetică dintre rasele participante la formarea unui tip nou de ovine adaptat condițiilor specifice zonei de podiș din Moldova; … – analiza situațiilor reale de îmbunătățire a indicilor de reproducție în vederea eficientizării și a creșterii performanțelor la populația metisă de ovine; … – verificarea impactului și evaluarea interesului manifestat de către crescătorii din zona de formare față de noua populație de ovine; … – definirea unor sisteme tehnologice de creștere și exploatare a noii populații de ovine care să permită sporirea eficienței exploatațiilor de ovine; … – evaluarea performanțelor, definirea și aplicarea selecției în vederea obținerii unei producții de lapte marfă de 130-150 litri la oile metise; … – stabilirea celor mai bune tehnologii de creștere și exploatare în funcție dimensiunea efectivelor; … Proiectul vizează și analiza gradului de combinabilitate genetică dintre rasele genitoare și stabilirea criteriilor de selecție în scopul definirii tipului final în vederea omologării.Proiectul mai propune și implementarea unui management sustenabil în vederea valorificării superioare a tradiției creșterii oilor pentru lapte și îmbunătățirea patrimoniului genetic național cu noi populații de ovine. De asemenea, finalizarea cercetărilor va permite și definirea reală a criteriilor tehnice ce trebuie îndeplinite în vederea omologării.Modul de aplicare al rezultatelor:Potențialii beneficiari ai acestui proiect sunt exploatațiile agricole zootehnice aflate în zona de podiș a Moldovei, care au activități de bază creșterea oilor pentru lapte.Beneficiarii rezultatelor proiectului de cercetare vor fi și societățile economice care au în portofoliu fabricarea de produse din lapte de oaie și îndeosebi cele tradiționale sau alte sortimente solicitate pe piață.Recunoașterea internă și internațională a cercetării se va baza pe diseminarea rezultatelor în cadrul diferitelor manifestări științifice de profil organizate în țară și în străinătate.Transferul către fermieri a rezultatelor obținute în cercetarea aplicată se va realiza prin:– organizarea de loturi demonstrative; … – asigurarea de consultanță tehnică; … – editarea de publicații de popularizare; … – multiplicarea noilor hibrizi care dispun de producții mari de lapte; … – dezbateri tematice și workshop-uri. … – postarea pe site-ul MADR a rezultatelor obținute. … Proiectul ADER 5.1.10.: Cercetări privind compatibilitatea încrucișării raselor de taurine autohtone cu tauri din rase de carnePerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 862.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 862.850 │ 187.850│ 225.000│ 225.000│ 225.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘RezumatUniunea Europeană la care și România a aderat în ianuarie 2007, are o politică statornică pe termen lung în domeniul producerii cărnii de taurine în ferme. Piața europeană a cărnii de bovine a suferit un adevărat șoc odată cu declanșarea encefalitei spongiforme bovine (BSE) în 1996 și apoi în 2000/2001, precum și din cauza limitării producției de lapte, respectiv a cotei de lapte. Cu toate că s-au făcut eforturi pentru a susține acest sector, efectivele de bovine au continuat să scadă.Cele 12 țări, mai recent aderate (UE-12) la Uniunea Europeană (UE-27), contribuie cu doar 10% la producția totală de carne de vită a Uniunii și cu cca. 9% din consumul total de carne de vită. În acest context, se impune creșterea și diversificarea producției taurinelor, prin specializarea activităților de creștere a bovinelor și crearea unui potențial genetic superior pentru producția de carne.Perspectiva dezvoltării producției de carne de taurine este determinată și de situația actuală a consumului încă redus de carne de vită, respectiv 10,4 kg carne de vită pe locuitor pe an, apreciindu-se că valoarea optimă a acestui indicator este de 30 kg. La nivel mondial, consumul mediu de carne de vita este 12 kg/locuitor. Prin urmare, în România este o nevoie reală de creștere a vitelor de carne. Pentru realizarea acestui deziderat s-au elaborat programe specifice, sprijinite prin politici guvernamentale adecvate, care vizează în principal, următoarele obiective– creșterea producției de carne sub raport cantitativ (obiectiv urmărit mai ales în țările ce înregistrează un mare deficit alimentar) și calitativ (obiectiv urmărit mai cu seamă în țările dezvoltate din punct de vedere economic); … – optimizarea diferențiată a tehnologiilor de exploatare; … – intensivizarea și integrarea producției. … Pe viitor este oportună obținerea de hibrizi între rasele autohtone și cele de carne mai ales pentru crescătorii particulari care dețin un număr mic de animale și nu au posibilitatea să producă un lapte de calitate conform normelor impuse de UE. De asemenea, încrucișarea raselor noastre cu tauri din rasele de carne produc viței hibrizi, care, din punct de vedere al dezvoltării musculaturii, a vitezei de creștere și a calității carcaselor, sunt net superiori vițeilor din rasele autohtone.Dintre rasele de taurine de carne, care se pretează a fi utilizate în încrucișări cu vacile existente în România, amintim: Charolaise, Limousine, Alb Albastru Belgian, Piemontese și Aberdeen Angus. Toate acestea au o caracteristică comună: cresc repede, valorifică foarte bine furajele, au carcase de calitate superioară, iar proporția de carne în carcasă este evident mai ridicată decât la celelalte rase.Folosirea încrucișărilor, ca mijloc de sporire a producției de carne, prin mărirea și exploatarea fenomenului de heterozis, rămâne una din problemele de mare actualitate și de perspectivă ale creșterii taurinelor, pe plan mondial și național. Din studiul literaturii de specialitate, a rezultat că în România au fost întreprinse relativ puține cercetări pentru testarea capacității combinative a raselor autohtone cu rase specializate în producția de carne, în special cu rasele moderne. Astfel, prezentul proiect răspunde acestei cerințe și va avea în vedere încrucișări ale vacilor și vițelelor din rasele mixte sau de lapte, cu tauri din rasele de carne, cum ar fi: Charolaise, Limousine, Alb Albastru Belgian, Piemontese și Aberdeen Angus.Rezultate scontate:Se urmărește ca prin finalizarea proiectului să se implementeze în producție o tehnologie pentru producerea intensivă de carne. Această tehnologie constă în obținerea de viței hibrizi de carne între rasele autohtone românești și cele de carne, în procesul îngrășării urmărindu-se obținerea unui spor de creștere în condiții de eficiență nutrițională maximă.Beneficiile obținute în urma aplicării acestei tehnologii vor fi net superioare atât pentru consumatori cât și pentru beneficiarul direct al proiectului și potențialii beneficiari, ținând cont atât de calitățile superioare ale cărnii cât și de rentabilitatea financiară a acestei activități.Modul de aplicare al rezultatelor:Diseminarea rezultatelor va fi făcută prin: publicații științifice, workshop-uri, mese rotunde, publicații în reviste de specialitate și în cadrul diferitelor conferințe și întruniri. Rezultatele atât intermediare cât și finale vor fi difuzate prin intermediul revistelor științifice interne și internaționale, prin elaborare de lucrări științifice și participare la diferite sesiuni științifice atât în țară cât și în străinătate, prin asigurare de consultanță către fermieri, alte unități de creștere și ameliorare a animalelor, stațiuni de cercetare sau unități care solicită aceasta.Se vor organiza întâlniri cu crescătorii de animale, asociațiile sau firmele care au legătură cu tematica proiectului.Obiectivul general 5: Managementul durabil al resurselor genetice animaleObiectiv specific 5.2.: Conservarea și prezervarea populațiilor de animale (rase, linii) vulnerabile și în pericol de disparițieProiectul ADER 5.2.1.: Menținerea și consolidarea patrimoniului genetic la 3 rase grele de curcă (Meleagris gallopag, Albă mare, Bronzată, Diana), în vederea omologăriiPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 762.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 762.850 │ 162.850│ 200.000│ 200.000│ 200.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘RezumatPe măsura acumulării de noi cunoștințe privind alimentația omului, prin valoarea sa igieno-dietetică, carnea de curcă a câștigat o poziție foarte importantă pe plan mondial între alimentele de origine animală, în general și de origine avicolă, în special.Creșterea curcilor în țara noastră s-a dezvoltat după anul 1970, odată cu elaborarea unui program propriu de ameliorare a materialului existent și cu importurile efectuate.Programul de ameliorare la curci are ca obiective: crearea, perfecționarea și menținerea de linii de curci în vederea producerii de hibrizi cu performanțe de producție ridicate.După anul 1990 au dispărut marii crescători de curci, respectiv fermele specializate din unitățile avicole, iar efectivele de curci au fost diseminate către micii crescători, în microferme de sute sau mii de capete, ca anexă la creșterea puilor de carne, lipsite de matricea biologică performantă și de tehnologia adecvată.Această situație a impus ca obiectiv menținerea liniilor de curci, ameliorarea continuă a performanțelor de producție și reproducție a acestora și testarea combinabilității acestora în vederea găsirii celor mai avantajoase variante de hibrizi din punct de vedere economico-financiar.Beneficiile preconizate a se obține la aplicarea rezultatelor scontate: menținerea patrimoniului genetic național, la curci, la standardele UE, prin materialul genetic valoros, adaptat condițiilor din România și diseminat în cât mai multe ferme; generalizarea tehnologiei performante de creștere a curcilor la un număr cât mai mare de fermieri, fie prin Asociația Crescătorilor de Păsări, fie prin programe europene; mărirea bazei genetice la curci prin schimburi de material genetic valoros cu unități din țară sau similare din UE.Îmbunătățirea performanțelor la curci, obiectiv principal al întregului proiect, presupune acțiunea coordonată și constantă asupra elementelor care participă la exprimarea valorii fenotipice a unui caracter: baza ereditară și condițiile de mediu.Pentru îmbunătățirea bazei ereditare se utilizează selecția, ca bază a oricărui proces de ameliorare, modificând structura genetică a populației în sensul dorit.Obiectivul ameliorării la populațiile din cadrul prezentului proiect are în vedere complexitatea caracterelor propuse a fi îmbunătățite, eficiența modificării acestora fiind mai redusă pentru caracterele complexe, ca rezultat al interacțiunilor neaditive între genele implicate.Rezultate scontate:– menținerea raselor și populațiilor de curci în pericol de abandon; … – consolidarea patrimoniului genetic național la curci, la standardele UE, prin materialul genetic valoros, adaptat condițiilor din România și diseminat în cât mai multe ferme; … – ameliorarea continuă a performanțelor de producție și reproducție (creșterea gradului de conversie a furajelor, îmbunătățirea producției de ouă, a sporului în greutate, fertilității, ecloziunii, a calității cărnii) și testarea combinabilității acestora în vederea găsirii celor mai avantajoase variante de hibrizi din punct de vedere economico-financiar; … – elaborarea tehnologiilor specifice de creștere a curcilor în sistem tradițional pentru rasele țintă; … – generalizarea tehnologiilor performante de creștere a curcilor și stabilirea strategiei de creștere în sistem tradițional (ferme de tip familial) la un număr cât mai mare de fermieri. … Acțiuni/activități:– asigurarea efectivelor matcă a raselor țintă la standardele de sănătate și performanță biologică ridicată (an I – IV); … – selecția pozitivă continuă a materialului biologic pentru consolidarea parametrilor urmăriți și diseminarea în ferme de producție a produșilor rezultați (an I – IV); … – experimentarea și validarea secvențelor tehnologice specifice pentru realizarea performanțelor biologice și de producție a raselor țintă (an I – IV); … – acțiuni de diseminare a materialului biologic și a tehnologiilor specifice prin comunicări științifice, elaborarea de articole în revistele de specialitate, instruiri cu fermierii, mese rotunde. … Modul de aplicare a rezultatelor:– difuzarea de material biologic valoros (ouă de incubație, pui de o zi, pui zburați); fermierilor și gospodăriilor populației, care, prin adaptabilitate, rezistența la boli și la stress, ritm de creștere, vor face cea mai eficientă publicitate; … – elaborarea unui Ghid tehnologic cu prezentarea populațiilor și performanțelor; … – elaborarea de articole în revistele de specialitate, transfer de cunoștințe, instruiri cu fermierii, promovarea pe pagina web a ASAS și MADR. … Proiectul ADER 5.2.2.: Conservarea și prezervarea taurinelor pe cale de dispariție, respectiv rasa Sura de stepă în vederea asigurării biodiversității resurselor genetice a populațiilor de animalePerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 862.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 862.850 │ 187.850│ 225.000│ 225.000│ 225.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘RezumatProiectul are drept obiectiv specific conservarea și prezervarea populațiilor de animale (rase, linii) vulnerabile și în pericol de dispariție cu referire la rasa Sură de stepă în scop științific, economic, cultural și turistic.Se cunoaște faptul că biodiversitatea resurselor genetice este esențială pentru producția alimentelor de origine animală și conservarea diversității teritoriului, ca o sursă de venit pentru fermieri și ca parte importantă a moștenirii naturale și culturale a țării.În contextul fenomenului general de diminuare a diversității genetice, în special la bovine, ca urmare a încrucișărilor de absorbție și a regrupării în unități de creștere a numeroase populații mici, supraviețuirea speciilor amenințate cu dispariția joacă un rol primordial. Printre aceste rase de taurine cu risc de dispariție în țara noastră este și Sura de stepă, deoarece conform standardelor internaționale la vaci, care reglementează acest aspect, ea se găsește sub 150 de exemplare. Conservarea informației genetice ale acestei rase cu însușiri biologice deosebite de adaptabilitate și rezistență la boli și intemperii, precum și capacității combinative în încrucișările cu alte rase va putea fi utilizată în lucrări viitoare de genetică.Activitățile proiectului propus se vor desfășura etapizat pe o perioadă de patru ani, 2015-2018.În anul I de derulare a proiectului propus (2015) se va face un studiu documentar privind rasa Sura de stepă și importanța ei în programul de conservare a resurselor genetice a populațiilor de taurine. Se va evalua efectivul de taurine din rasa Sura de stepă existent în țară, din punct de vedere numeric și a însușirilor fenotipice și genotipice, în vederea stabilirii obiectivelor viitoare de conservare și prezervare de gene.În anul II de derulare a proiectului propus (2016) se vor desfășura activități de însămânțare artificială a vacilor Sura de stepă cu material seminal congelat provenit de la tauri din aceeași rasă, vor fi înregistrați și monitorizați produșii cu însușiri fenotipice caracteristice rasei, urmărindu-se indicatorii de creștere și dezvoltare.În anul III de derulare a proiectului propus (2017) se vor continua activitățile de însămânțare artificială a vacilor Sura de stepă cu material seminal congelat provenit de la tauri din aceeași rasă, precum și înregistrarea și monitorizarea produșilor. Se vor elabora referatele tehnice de fază și anuale cu principalele rezultate obținute și vor fi elaborate articole științifice în vederea comunicării la simpozioane și publicării în reviste de specialitate.În anul IV de derulare a proiectului propus (2018) se vor centraliza rezultatele obținute, în ceea ce privește menținerea și conservarea unei populații din rasa Sura de stepă la un nivel care să evite driftul genetic. Toate informațiile obținute vor fi prelucrate statistic. Se vor elabora referatele tehnice de fază, anuale și raportul final cu principalele rezultate obținute și vor fi elaborate articole științifice în vederea comunicării la simpozioane și publicării în reviste de specialitate.Rezultate scontate– menținerea unui nucleu distinct din rasa Sură de stepă, cât mai apropiat sau chiar identic cu Sura de Stepă originară din zona Moldovei, care să asigure stabilitatea genetică a exemplarelor și un număr suficient de mare pentru a evita driftul genetic. … Modul de aplicare al rezultatelor:– elaborarea unei tehnologii de creștere a rasei Sura de stepă; … – elaborarea de articole științifice care vor fi comunicate la simpozioanele naționale; … – elaborarea de articole științifice care vor fi publicate în reviste de specialitate; … – întâlniri de lucru, mese rotunde, instruiri, consultanță pentru fermieri; … – elaborare de articole de popularizare, broșuri; … – pagina web cu informații privind conservarea rasei Sura de stepă și posibilități de utilizare a ei în scop economic, cultural și turistic. … Proiectul ADER 5.2.3.: Conservarea fondului genetic la rasa de taurine Pinzgau de TransilvaniaPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 762.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 762.850 │ 162.850│ 200.000│ 200.000│ 200.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘RezumatDiversitatea biologică și genetică în agricultură constituie un factor indispensabil pentru dezvoltarea producției agricole și a zonelor rurale.Problema conservării și utilizării resurselor genetice animale este unul din principalele obiective ale Planului de acțiune mondială și ale Tratatului internațional privind resursele fitogenetice pentru alimentație și agricultură.Secolul XXI aparține industriei genetice animale care folosește un număr restrâns de rase cu performanțe economice ridicate, exploatate în ferme foarte mari, cu investiții ieftine, care pot invada piața U.E. cu produse la prețuri mici dar de calitate mediocră.Din punct de vedere economic U.E. poate fi competitivă doar cu produse de calitate, acest lucru înseamnă dezvoltarea fermelor organice. Trebuie să menționăm că pentru România există oportunitatea dezvoltării unor astfel de ferme, produsele românești au fost foarte apreciate în 2013 la târgul de produse bio de la Nurnberg.Pentru a obține produse de calitate este nevoie de materie primă, aici intervin rasele locale, care din punct de vedere economic sunt depășite de rasele ameliorate.Rasele locale au gene care le conferă calități pe care rasele ameliorate nu le au.Rasele locale trebuie păstrate în viu, trebuie păstrate în efective mici, ele sunt adaptate de condițiile de mediu și de exploatare din România, fără pretenții față de hrană și rezistente la boli.Prin dispariția raselor locale se pierde identitatea comunităților care le-au creat, pierderea unei rase nu înseamnă doar pierderea unei genetici ci și a unei civilizații.Păstrarea raselor locale este importantă pentru asigurarea securității alimentare a populației României, schimbările climatice din ultimul timp pot aduce mari provocări în viitor, din păcate specia taurine este cea mai expusă la aceste schimbări, rasele locale care azi nu sunt apreciate la adevărata lor valoare pot fi o alternativă eficientă.Rasa Pinzgau de Transilvania este o rasă locală mixtă, acomodată foarte bine la condițiile vitrege ale zonei montane, se caracterizează prin rusticitate, longevitate, rezistență deosebită la boli și intemperii, laptele produs are un conținut mare de grăsimi și o carne de calitate superioară cu calități culinare deosebite.Gradul de noutate și originalitate a proiectului propus constă în faptul că deși rasa Pinzgau de Transilvania este în pericol de dispariție, mai mult are însușiri deosebite din punct de vedere al însușirilor morfo-productive, ea nu este prinsă în nici un program de conservare chiar dacă statul român sprijină financiar astfel de programe.În prima etapă se va inventaria mărimea efectivului existent și se va stabili aria de răspândire a rasei. Totodată se va identifica și achiziționa tineret în vârstă de 16-18 luni care va constitui efectivul matcă pentru programul de conservare propus.Nucleul format se va reproduce folosind în prima fază monta naturală cu tauri autohtoni autorizați, urmând să se amenajeze un punct de recoltare și însămânțare artificială.Mărimea nucleului va fi la un nivel care să evite consangvinizarea și intrarea în derivă genetică, totodată se va menține efectivul în limitele standardului de rasă, pentru a menține intacte însușirile ei.După optimizarea mărimii nucleului de conservare a fondului genetic al rasei, tineretul femel și masculul disponibil va fi dirijat spre zona de creștere a rasei în vederea menținerii și conservării acesteia.Programul de conservare propus se va derula în cadrul fermei zootehnice a stațiunii care va asigura baza furajeră și condițiile de cazare și exploatare a efectivului aferent.Produșii obținuți în procesul de producție vor fi individualizați, se vor face studii cu privire la creșterea și dezvoltarea lor în perioada 0-18 luni. Totodată se vor stabili indicii de reproducție ai efectivului matcă respectiv: vârsta montei fecunde, greutatea corporală la montă, vârsta la prima fătare și consumul de material seminal congelat.În același timp se vor face studii privind producția de lapte și calitatea acestuia, însușirile privind producția de carne, se vor aborda aspectele privind furajarea, starea de sănătate a rasei și aspectele de comportament.După organizarea punctului de recoltarea a materialului seminal de la tauri de Pinzgau de Transilvania autohtoni și asigurarea condițiilor de păstrare prin congelare, pe lângă tineret de prăsilă se va putea difuza crescătorilor de Pinzgau de Transilvania și material seminal congelat.Rezultatele obținute în procesul de cercetare se vor prelucra și interpreta statistic și vor sta la baza elaborării tehnologiei de creștere și exploatare a rasei locale Pinzgau de Transilvania.Rezultatele scontate:Prin implementarea programului de conservare pentru rasa Pinzgau de Transilvania se va salva de la dispariție această rasă prin păstrarea nealterată a fondul ei genetic și asigurarea biodiversității genetice și biologice, factor indispensabil dezvoltării producției agricole și a zonei rurale și montane.Modul de aplicare al rezultatelor:– difuzarea de material biologic și material seminal congelat în arealul de creștere și exploatare a rasei; … – diseminarea rezultatelor obținute prin publicarea unor lucrări de specialitate în cadrul simpozioanelor organizate în perioada derulării proiectului. … – organizarea unui simpozion național pe tema păstrării raselor locale la speciile de animale crescute în țară; … – editarea unei broșuri cu referință la tehnologia de creștere și exploatare a rasei; … – organizarea de întâlniri cu crescătorii de taurine, în vederea informării acestora cu privire la importanța raselor locale și păstrarea acestora. … Proiectul ADER 5.2.4.: Obținerea, consolidarea și bioconservarea unui nucleu de vaci de rasă Brună provenit pe linie paternă din tauri genotipati pentru genele implicate în sinteza K-cazeinei din laptePerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 812.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 812.850 │ 175.350│ 212.500│ 212.500│ 212.500│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘RezumatProiectul are ca scop îmbunătățirea procesului de ameliorare în domeniul creșterii bovinelor și crearea de animale performante într-un efectiv de vaci de rasă Brună prin aplicarea în practică a selecției asistate de markeri moleculari pentru genele de importanță economică implicate în sinteza proteinelor din lapte.În țările cu zootehnie foarte dezvoltată, metodele de selecție asistată de markeri moleculari a taurinelor se găsesc în stadii foarte avansate de experimentare și multe dintre acestea sunt deja aplicate în producție cu scopul îmbunătățirii structurii genetice a efectivelor de animale. În România selecția taurinelor, asistată de markeri moleculari, se află doar la început și numai în stadiu experimental. Astfel, pentru ameliorarea rapidă a structurii genetice a caracterelor importante din punct de vedere economic, în cadrul efectivelor de animale din țara noastră, se impune utilizarea acestui nou sistem de metode aplicabile în selecția animal, numit selecția asistată de markeri moleculari.Importanța proiectului rezultă din utilizarea în practica zootehnică a selecției asistate de markeri moleculari, cu acțiuni benefice atât în rentabilizarea procesării laptelui, cât și în creșterea calității produsului finit. Ca urmare a potrivirii perechilor (vaci genotipate cu material seminal congelat provenit de la tauri genotipați) se va obține un nucleu de vaci de rasă Brună cu aptitudini superioare în direcția capacității de sinteză a proteinei și grăsimii din lapte.Markerii genetici utilizați în proiect, cu acțiune directă în sinteza laptelui, vor fi K-cazeina, beta-lactoglobulina și alfa-lactalbumina. Cercetările se vor realiza pe animale de rasa Brună. Probele biologice (sânge, material seminal congelat și foliculi piloși) vor fi prelevate de la animale incluse în Controlul Oficial al Producției de Lapte, cu ascendență cunoscută, la care se cunosc majoritatea parametrilor de producție.După obținerea genotipurilor pentru fiecare femelă de rasă Brună, se va aplica reproducția asistată profesional, prin utilizarea de material seminal provenit de la tauri cu genetică superioară, genotipați de asemenea în cadrul proiectului, astfel încât să se obțină o prevalență crescută a alelelor favorabile în locusul celor trei gene, în cadrul efectivului de animale de rasă Brună luat în studiu. Ca urmare a potrivirii perechilor se va putea obține un nucleu cu aptitudini superioare în direcția capacității de sinteză a laptelui, cantității de proteină si grăsime.Aplicarea în practica zootehnică a selecției asistate de markeri moleculari, reprezintă unica posibilitate de îmbunătățire genetică rapidă a efectivelor de animale adaptate condițiilor țării noastre pentru a le aduce la nivelul performanțelor obținute pe plan internațional. Astfel, prin tematica proiectului, ca urmare a implementării în practică a selecției asistată de markeri și aplicarea însămânțărilor artificiale cu material seminal genotipat, cu valoare genetică superioară, va fi influențat favorabil progresul genetic și se va permite realizarea unei puternice intensități de selecție asemănătoare țărilor din UE.Rezultate scontate:– utilizarea, în contextul bio-economic din România, a markerilor moleculari în managementul resurselor genetice, cu implicații în selecția vacilor în vederea îmbunătățirii calitative a producției de lapte; … – genotiparea animalelor de rasă Brună pentru genele de importanță economică implicate în sinteza proteinelor din lapte; … – crearea de animale performante prin aplicarea unui sistem de selecție asistată de markeri moleculari într-un efectiv de vaci de rasă Brună; … – crearea unei linii de vaci de Brună cu aptitudini superioare pentru calitatea laptelui: calitate superioară a proteinei, cu un conținut crescut de k-cazeină și raportul proteină-grăsime foarte strâns; … – îmbunătățirea genomului animalelor în cadrul unui efectiv de rasă Brună și obținerea unui material biologic de înaltă valoare genetică, ameliorat în direcția capacității de sinteză a proteinelor din lapte și creșterea capacității de conversie a laptelui în brânzeturi. … Modul de aplicare al rezultatelor:– difuzarea rezultatelor se va face prin publicarea de lucrări științifice în cadrul unor reviste, în cadrul unor simpozioane/conferințe naționale și internaționale, … – asigurare de consultanță către alte unități de creștere și ameliorare a bovinelor, stațiuni de cercetare sau laboratoare care solicită aceasta; … – participarea la diferite întruniri ale organizațiilor sau asociațiilor care au legătură cu tematica proiectului pentru a asigura în acest fel o transparență internă și internaționale a rezultatelor cercetării. … Obiectivul general 5: Managementul durabil al resurselor genetice animaleObiectiv specific 5.3.: Îmbunătățirea indicatorilor de reproducție la animalele de fermă prin utilizarea biotehnologiilor specificeProiectul ADER 5.3.1.: Maximizarea progresului genetic la rasa de capră Carpatină prin implementarea biotehnologiilor inovative de reproducție în cadrul fermelor familialePerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 712.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 712.850 │ 150.350│ 187.500│ 187.500│ 187.500│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘RezumatPrincipalele rase de capre crescute în România sunt rasa Carpatină cu varietăți în mai multe zone, cum are fi, zonele din Delta Dunării, Dobrogea sau Câmpia de Sud a Dunării și rasa Albă de Banat. Aceste rase reprezintă aproximativ 98% din efectivul de capre, restul sunt diferite populații de capre ameliorate cu rase importate (Saanen, Angora). Selecția și ameliorarea caprelor nu a constituit un obiectiv prioritar în zootehnia românească. De aceea, caprele locale prezintă o mare variabilitate sub aspectul caracteristicilor morfo-productive. Proiectul urmărește creșterea producției de lapte la rasa Carpatină utilizând biotehnologii moderne de reproducție (inducerea și sincronizarea estrului și inseminarea artificială a femelelor cu material seminal procesat de la masculi din rase specializate pentru lapte).În scopul ameliorării genetice a rasei autohtone de caprine, din rasa Carpatină, aflate în fermele familiale de caprine se va recurge la folosirea intensivă la reproducție a țapilor din rase specializate pentru producția de lapte (Alpină și Saanen). Recoltarea materialului seminal se va face cu ajutorul vaginei artificiale și a electroejaculatorului. Țapii vor fi testați din punct de vere al calității materialului seminal (volum, viabilitate, motilitate, activitatea mitocondrială, procent de anomalii), după care materialul seminal va fi prelucrat în laborator prin diferite metode de diluare și conservare (refrigerare și congelare). Ulterior se va efectua inseminarea artificială a caprelor în estru.Utilizarea însămânțărilor artificiale reprezintă o biotehnologie actuală și de perspectivă, datorită avantajelor majore pe care le oferă, fiind un mijloc rapid de difuzare a progresului genetic în populațiile de caprine. De asemenea, individualizarea, înregistrarea evidențelor zootehnice începând cu datele de montă și fătare, bonitarea, înregistrarea produșilor și nu în ultimul rând controlul individual al producției de lapte pot constitui o bază de plecare pentru demararea acțiunilor de ameliorare și selecție a caprelor.Obiectivele principale ale ameliorării speciei caprine sunt:– creșterea potențialului lactogen pe femelă lactantă; … – reducerea influenței sezonalității asupra reproducției prin aplicarea de metode biotehnologice în controlul reproducției caprinelor; … – dezvoltarea precocității la caprinele locale; … – îmbunătățirea calității laptelui în scopul măririi randamentului de transformare în brânzeturi; … – selecția femelelor în funcție de aptitudinile pentru mulsul mecanic; … – îmbunătățirea rezistenței la boli specifice caprinelor. … Principalele criterii de selecție, care pot fi luate în considerare sunt producția de lapte asociată cu controlul calitativ al acesteia și performanțele productive individuale.Aceste obiective pot fi realizate prin selecția materialului autohton, care prezintă adaptabilitate și rezistență la condițiile de mediu și aplicarea încrucișării prin infuzie cu material seminal importat de la rase cu caracteristici morfo-productive superioare.Inseminarea artificială permite sporirea eficienței economice prin intensificarea reproducției și obținerea de producții mai mari, difuzarea progresului genetic și garanția netransmiterii bolilor infecțioase, sperma provenind de la țapi controlați din punct de vedere sanitar – veterinar. De asemenea, prin utilizarea unui număr de spermatozoizi mai mic de 10-15 ori, decât în cazul montei naturale, crește numărul de descendenți obținuți de la un mascul ameliorator.La însămânțările artificiale a caprelor în estru se va folosi material seminal de foarte bună calitate (viabilitate și motilitate peste 90%), iar procentul de neîntoarceri va fi de peste 95%. Rezultatele finale ale procesului de reproducție se vor concretiza în o fecunditate de peste 95%.Rezultate scontate:– obținerea de metiși F1 din rasa Carpatină prin încrucișarea cu rase specializate de lapte din UE (Saanen și Alpina franceză); … – obținerea unei creșteri a producției medii de lapte de la 250-300 kg/lactație la 400-450 kg lapte/lactație la metișii Carpatină x Saanen și Carpatină x Alpină; … – obținerea de țapi metiși F1 și R1 și utilizarea lor la reproducție pentru difuzarea progresului genetic în fermele familiale de caprine. … Modul de aplicare al rezultatelor:Rezultatele cercetării vor putea fi aplicate de către instituțiile de profil, de potențialii beneficiari din teritoriu prin intermediul Asociației Naționale a Crescătorilor de Caprine din România.Vor fi organizate manifestări științifice demonstrative – simpozioane științifice; mese rotunde și cursuri de instruire cu proprietarii exploatațiilor de caprine.Rezultatele se vor difuza prin mijloace de difuzare multimedia și se vor edita, tipări și disemina următoarele materiale: broșuri, DVD-uri.Se va elabora o lucrare științifică cu rezultatele proiectului ce va fi publicată într-o revistă internațională cotată I.S.I. și în reviste de specialitate din România. Se vor realiza broșuri cu schemele de realizare pentru fiecare protocol de lucru.Se va efectua postarea pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a rezultatelor obținute.Proiectul ADER 5.3.2.: Cercetări privind intensivizarea procesului de reproducție la taurine prin biotehnologii de reproducțiePerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 862.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 862.850 │ 187.850│ 225.000│ 225.000│ 225.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘RezumatProiectul are drept obiectiv îmbunătățirea indicatorilor de reproducție la animale prin utilizarea biotehnologiilor specifice, cu referire la diferite biotehnici moderne de management al estrului, cum ar fi sincronizarea manifestării estrului și a momentului ovulației, cu impact pozitiv asupra ratei de concepție.Diferite studii au indicat că prin diferite metode biotehnice ciclul sexual la vacă poate fi controlat și dirijat, astfel încât, într-o perioadă dată să fie însămânțate artificial mai multe femele, avantajele constând în scurtarea intervalului de instalare a gestației, urmărirea mai ușoară a manifestării căldurilor, organizarea mai bună a reproducției în fermele de vaci și implicit efecte economice importante.Problemele propuse spre rezolvare prin acest proiect au un grad de noutate și complexitate ridicat, sunt adaptate cerințelor sectorului de creștere a vacilor, au o aplicabilitate științifică și practică deosebită pentru dezvoltarea actuală și viitoare a zootehniei. Vor fi abordate cercetări științifice interdisciplinare care să conducă, în final, la identificarea unor soluții integrate, fezabile, menite să îmbunătățească procesele de reproducție și producție la vaci, care să crească competitivitatea sectorului zootehnic.Prin acest proiect vor fi aplicate mai multe scheme de tratament în vederea inducerii estrului într-o anumită perioadă la un număr mai mare de vaci. Protocoalele de tratament au la bază diferite produse hormonale, administrate în formă unică, (gestageni tip Progesteron), Prostaglandina (PGF2alfa), în asociație (GnRH+PGF2alfa) sau combinații (gestageni+GnRH+PGF2alfa).În urma aplicării diferitelor protocoale de tratament se vor stabili variantele cele mai eficiente, cu privire la ratele de sincronizare a estrului în loturile de vaci tratate, ratele de concepție, indicele de gestație, intervalele: de la fătare la prima însămânțare artificială, (IA), de la fătare la IA fecundă și intervalul între fătări, precum și impactul economic rezultat.Activitățile proiectului propus se vor desfășura etapizat pe o perioadă de patru ani, 2015-2018.În anul I de derulare a proiectului propus (2015) se va face un studiu documentar privind biotehnicile de management al estrului la vaci, cu referire la metodele utilizate în controlul și dirijarea ciclului sexual, ratele de inducere a estrului, ratele de concepție și impactul economic. Se vor selecta vacile în perioada 60-100 zile postpartum, sănătoase (pe baza profilului metabolic) și scor corporal bun pentru lotul experimental E1, (20-30 capete/lot). Protocolul terapeutic aplicat constă în administrare de steroizi naturali, tip progesteron cu efect gestagen (progestine), (blocarea secreției hipofizare preovulatorii de LH cu efect de inhibare temporară a estrul și ovulației), sub forma unui dispozitiv intravaginal (metoda "PRID" – Progesteron -Releasing- Intravaginal- Divice) timp de 12 zile. După extragerea spiralei intravaginale se execută însămânțarea artificială (IA) a femelelor cu manifestarea estrului la 30-40 ore sau la 56 ore fără semne estrale, IA oarbă. Se vor elabora referatele tehnice de fază și anuale cu principalele rezultate obținute.În anul II de derulare a proiectului propus (2016) se vor selecta vacile în perioada 60-80 zile pe baza criteriilor de sănătate și scor corporal pentru lotul experimental E2, (20-30 capete/lot). Protocolul terapeutic aplicat constă în administrare de prostaglandină F2alfa (Proliz, Prosolvin, Dinolityc), cu efect luteolitic asupra corpului luteal funcțional, în doză unică sau cu repetare la 11-14 zile și însămânțarea femelelor la manifestarea căldurilor sau practicarea unei însămânțări oarbe (fără detectarea estrului) la 72 și 96 ore după tratament. Se vor elabora referatele tehnice de fază și anuale cu principalele rezultate obținute și vor fi elaborate articole științifice în vederea comunicării la simpozioane și publicării în reviste de specialitate.În anul III de derulare a proiectului propus (2017) se vor selecta vacile în perioada 60-80 zile pe baza criteriilor de sănătate și scor corporal pentru lotul experimental E3, (20-30 capete/lot). Protocolul terapeutic aplicat constă în administrare de gonadoreline (GnRH) și prostaglandină F2alfa, respectiv două doze de GnRH, tip Receptal 2,5 ml, separate de o doză de prostaglandină F2alfa la intervale de 7 zile și respectiv 2 zile și însămânțare artificială programată la 16-24 ore de la a doua doză de gonadorelină.De asemenea se va constitui lotul experimental E4, (20-30 capete/lot) pe baza acelorași criterii, protocolul terapeutic aplicat constând în administrare de gonadorelină (GnRH) și prostaglandină F2alfa, în doze și la intervale similare lotului anterior, dar cu însămânțare artificială în același timp cu administrarea celei de-a doua doze de GnRH. Se vor elabora referatele tehnice de fază și anuale cu principalele rezultate obținute și vor fi elaborate articole științifice în vederea comunicării la simpozioane și publicării în reviste de specialitate.În anul IV de derulare a proiectului propus (2018) se va constitui lotul experimental E5 (20-30 capete/lot), din vaci care vor fi tratate în perioada 60-80 zile după un protocol pe bază de gestageni + GnRH + PGF2alfa. Administrarea de gonadorelină se va face la momentul introducerii dispozitivului intravaginal "PRID" (Progesteron – Releasing- Intravaginal- Divice), care se va menține timp de 7 zile și se va administra o doză de PGF2alfa la îndepărtarea acestuia. După extragerea spiralei intravaginale se va executa însămânțarea artificială (IA) a femelelor programată la 16-18 ore fără semne estrale, IA oarbă.Se vor centraliza rezultatele obținute la fiecare protocol terapeutic aplicat, care vor fi prelucrate statistic, în vederea stabilirii eficienței din punct de vedere reproductiv și din punct de vedere economic.Se vor elabora referatele tehnice de fază, anuale și raportul final cu principalele rezultate obținute și vor fi elaborate articole științifice în vederea comunicării la simpozioane și publicării în reviste de specialitate.Rezultate scontate:– obținerea unui interval între fătări cât mai aproape de 365 zile, interval considerat optim pentru o exploatare eficientă a vacilor; … – producții mai mari de lapte prin creșterea numărului de lactații/vacă; … – un lot uniform de viței pentru creștere și hrănire prin sincronizarea fătărilor la un număr mai mare de vaci într-o perioadă dată; … – planificarea lactațiilor în efectiv în conformitate cu anumite cereri ale pieței (preț favorabil, produse sezoniere etc.); … – reducerea forței de muncă necesare detectării estrului prin inducerea și sincronizarea estrului pentru inseminare la timp programat. … Modul de diseminare și aplicare al rezultatelor:– elaborarea unei tehnologii de reproducție îmbunătățită pentru vacile întreținute liber în adăpost; … – elaborarea de articole științifice care vor fi comunicate la simpozioanele naționale; … – elaborarea de articole științifice care vor fi publicate în reviste de specialitate; … – întâlniri de lucru, mese rotunde, instruiri, consultanță pentru fermieri; … – elaborare de articole de popularizare, broșuri; … – pagina web cu informații privind biotehnologiile de reproducție cu impact pozitiv asupra proceselor de reproducție și producție la vaci. … Proiectul ADER 5.3.3.: Îmbunătățirea capacității reproductive și a sănătății genetice a efectivelor de taurine și bubaline prin aplicarea măsurilor de profilaxie a bolilor ereditarePerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 812.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 812.850 │ 175.350│ 212.500│ 212.500│ 212.500│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:În zootehnia modernă a ultimelor decenii, un deziderat major al creșterii animalelor de fermă este realizarea și menținerea sănătății genetice a efectivelor. Studiul genomului animal prin investigația citogenetică oferă cercetătorilor un câmp vast de dezvoltare a cunoașterii în domeniu și i se acordă o mare atenție datorită impactului său în asigurarea unui fond genetic sănătos, liber de boli ereditare și, implicit, în sporirea efectivelor. Controlul citogenetic sistematic este în măsură să scoată la lumină o serie de defecte ereditare sau neereditare care, odată cunoscute și eliminate, contribuie la îmbunătățirea eficienței reproductive în populația analizată. Dacă luăm în considerare doar efectele anomaliilor cromozomale structurale care, potrivit datelor din literatura de specialitate, pot provoca o reducere a fertilității cu 5-10%, iar pentru creșterea fertilității cu 1% este nevoie de 10 ani de selecție, interesul pentru acest domeniu este justificat.În această eră, dominată de cunoașterea genomului, în țările cu zootehnie avansată din lume, pentru speciile importante de fermă, politica de eradicare a bolilor ereditare cu substrat cromozomal se traduce prin obligativitatea efectuării controlului de cariotip. De menționat că, în contextul integrării europene, orice import și export de animale și material seminal este condiționat de calitatea materialului genetic.Obiectivul general: Dezvoltarea unei agriculturi performante și competitive prin realizarea și menținerea sănătății genetice a efectivelor de animale crescute în țara noastră. Utilizarea investigației citogenetice ca instrument de profilaxie a bolilor ereditare la bovine.Obiectivele specifice ale propunerii de proiect:– controlul citogenetic sistematic ca mijloc de evidențiere a defectelor ereditare sau neereditare care, odată cunoscute și eliminate, contribuie la îmbunătățirea eficienței reproductive și implicit a eficienței economice în creșterea și exploatarea populației active a raselor de taurine din țara noastră; … – conectarea cercetărilor naționale la cele mai noi cercetări internaționale de profil care vizează strategia de asigurare a sănătății genetice a animalelor de fermă. … Rezultate scontate:– investigarea citogenetică a populației active de taurine (masculi și femele de reproducție) de rasă Bălțată cu Negru Românească, Bălțată Românească, Brună, Sură de Stepă precum și rase importate crescute în diferite ferme din țară; … – investigarea citogenetică a populației active de bivol românesc; … – identificarea genotipurilor anormale în efectivele de taurine și bubaline investigate și evaluarea patogenezei diferitelor tipuri de infertilitate, mortalitate embrionară și fetală, dezvoltare anormală; … – identificarea și cuantificarea anomaliilor cromozomale la rasele de taurine si bubaline investigate, în raport cu cazuistica internațională; … – evaluarea efectelor anomaliilor cromozomale asupra capacității de reproducție a purtătorilor și măsura în care prin investigație citogenetică putem controla aspecte de eredopatologie animală cu efecte majore în creșterea și exploatarea animalelor de fermă; … Se vor stabili măsurile adecvate de profilaxie a bolilor ereditare identificate și se vor elibera buletinele de analiză citogenetică, care se vor transmite beneficiarilorModul de aplicare al rezultatelor:Elaborarea de propuneri privind monitorizarea bolilor ereditare prin investigație citogenetică în scopul asigurării sănătății genetice a efectivelor de taurine și bubaline investigate și evitării efectelor negative asupra performanțelor de reproducție și eficienței economice în creșterea și exploatarea acestora.Diseminarea rezultatelor va fi făcută prin intermediul revistelor științifice interne și internaționale, prin elaborare de lucrări științifice și participare la diferite sesiuni științifice atât în țară cât și în străinătate. Se vor organiza întâlniri cu crescătorii de animale, se vor difuza pliante și broșuri pentru popularizarea rezultatelor și pentru a atrage atenția asupra importanței asigurării sănătății genetice a efectivelor de bovine crescute în țara noastră. + 
Proiectul ADER 5.3.4: Cercetări și studii de genetică moleculară în vederea optimizării indicatorilor de reproducție pentru obținerea hibrizilor de găină pentru ouă și carne(1)Perioada de derulare a planului sectorial: 2017-2018(2)Bugetul estimat: 350.000 lei┌─────────────────┬────────────┬────────────┐│ Total lei: d.c. │ 2017 │ 2018 │├─────────────────┼────────────┼────────────┤│ 350.000 │ 175.000 │ 175.000 │└─────────────────┴────────────┴────────────┘(3)Rezumat:Apariția intersexului la galinacee, respectiv teza și antiteza creării raselor noi de păsări reprezintă două aplicații de interes pentru cercetarea științifică.Rezultatele obținute și prezentate în acest proiect atestă modificări și completări esențiale care privesc determinismul genic al culorii penajului și al sexului la păsări.Noua teorie este susținută în prezent de cinci aplicații practice. Dintre acestea, producerea puilor hibrizi de o zi sexabili după culoarea pufului și metoda propusă pentru stoparea decolorării penajului și îmbunătățirea acestui caracter la hibrizii comerciali de ouă vor prezenta interes pentru companiile producătoare de material biologic.Activitatea desfășurată în domeniul geneticii aviare permite semnalarea unor neconcordanțe în transmiterea culorii penajului. Din acest motiv au fost reluate experimentele efectuate în primele decenii ale secolului al XX-lea, experimente în care s-a urmărit determinismul genetic al culorii penajului și al sexului.Pornind de la neconcordanțele apărute în transmiterea culorii penajului de la masculul-părinte la femelele din generația F1, sau reluat experimental cercetările referitoare la perechile de caractere silver-gold și barat-gold. Rezultatele obținute au oferit unele noutăți care privesc ereditatea culorii penajului și a sexului la păsări.În urma încrucișării unui mascul homozigot dominant cu o femelă homozigot recesivă s-a observat modul de transmitere a culorii penajului și s-a constatat la un număr mic de femele din generația F1 că gena gold este prezentă în cromozomul W. Efectuând încrucișarea reciprocă (mascul homozigot recesiv x femelă homozigot dominantă) s-a observat la femelele hibride Roso SL-2000 prezența penelor de culoare albă în penajul preponderent roșu, iar la femelele hibride Robar SL-2001 s-a observat că penajul este negru pe corp și negru-roșiatic pe gât și cap.Spre deosebire de culoarea penajului femelelor hibride Roso SL-2000 și Robar SL-2001, genitorul mascul aparține rasei Rhode-Island roșu și este homozigot pentru gena gold.O a doua neconcordanță s-a observat în urma încrucișării între ei a masculilor și femelelor din generația F1. Astfel, în generația F2 s-au obținut trei categorii de genotipuri în care ambele sexe sunt egal reprezentate pentru fiecare categorie genotipică, cu rol în transmiterea culorii penajului.Comparativ cu încrucișarea directă în care s-au obținut trei categorii de fenotipuri și trei categorii de genotipuri, la încrucișarea reciprocă s-au obținut patru categorii de fenotipuri și trei categorii de genotipuri. În acest caz, genotipul heterozigot se realizează tot cu o frecvență de 50%, dar aceasta se obține prin însumarea a două categorii de fenotipuri care au culori diferite, sunt heterozigote și se obțin în proporții egale.Din punct de vedere științific, rezultatele cercetărilor scot în evidență următoarele descoperiri:– identificarea în cromozomul W a genelor care determină culoarea penajului și modul particular de acțiune al acestora; … – determinismul genic al sexului care se bazează pe identificarea genei dominante a sexului (SDW) în cromozomul W și a alelei sale recesive (sdw) în cromozomul Z; … – existența unui alt mecanism genetic care explică separarea pe sexe a puilor hibrizi de o zi, diferit de mecanismul hemizigotic. … Genele identificate sunt elemente constitutive ale teoriei genice a sexualității. Noua teorie se caracterizează prin aceea că, pentru prima dată, explică din punct de vedere genic determinismul sexului și obținerea unui raport egal între masculi și femele în descendență.De asemenea, cercetările efectuate au și o importanță practică concretizată prin obținerea noilor hibrizi românești pentru ouă Roso SL-2000, Robar SL-2001 și Robar SL-2002. Acești hibrizi sunt separați pe sexe la vârsta de o zi după culoarea pufului și realizează producții medii de peste 320 ouă/găină, într-un ciclu de producție până la vârsta de 77 de săptămâni.Atât rezultatele obținute în generația F2, cât și diferențele de culoare a pufului existente între femelele hibride Robar SL-2001 și Robar SL-2002 au scos în evidență universalitatea homozigoției și a heterozigoției în detrimentul mecanismului hemizigotic descris de către Thomas Morgan (1919) în lucrarea sa The Physical Basis of Heredity.Pe baza descoperirilor făcute se propune amendarea hărții heterosomilor prin simplificarea acesteia de la doi loci la un singur locus polialelic în teoria genică a sexualității și aplicațiile ei practice care sunt situate la genele silver, barat și gold, cu rol în determinismul culorii penajului.Totodată, se propune introducerea în harta heterosomilor a locusului pentru gena dominantă a sexului (SDW), identificată în cromozomul W, și a alelei sale recesive (sdw), în cromozomul Z.Acțiunile întreprinse în proiect în vederea realizării rezultatelor scontate:a)cercetări și studii de genetică moleculară în vederea evidențierii prezenței efectului epistatic diferențiat în plan fenotipic, în funcție de prezența genei dominante a culorii penajului sau a alelei sale recesive în cromozomul W; … b)efectuarea de teste de ADN, secvențieri, amplificări ADN, manipulări genetice în vederea validării prezenței genei dominante a sexului (SDW), poziționarea în cromozomul W; … c)efectuarea de teste de ADN, secvențieri, amplificări ADN, manipulări genetice în vederea validării prezenței genei recesive a sexului (sdw), poziționarea în cromozomul Z; … d)cercetări și studii de genetică moleculară, manipulări ale genelor pentru culoare, barat B, silver S, gold b, în vederea identificării și validării unui locus polialelic în cromozomul W la galinacee; … e)realizarea unor experimente practice la specia Gallus gallus prin încrucișări între masculi homozigoți recesivi cu femele homozigote dominante, masculi homozigoți dominanți cu femele homozigote recesiv, în vederea obținerii materialului biologic pe care se va studia transmiterea culorii penajului; … f)analize genetice, teste ADN, care să caracterizeze structura genetică a femelelor din F1 și F2 rezultate din experimentele menționate, la locii, genele pentru culoarea penajului; … g)verificarea prin teste ADN și validarea ipotezei referitoare la genele heterosomale, barat, silver, gold, care transmit culoarea penajului la specia Gallus gallus în cromozomul W. … (4)Rezultate scontate:– promovarea genotipurilor valoroase, respectiv a hibrizilor de găini pentru ouă proveniți din încrucișări de linii pure ce duc la creșterea productivității; … – elaborarea unui ghid de bune practici, în vederea optimizării indicatorilor de reproducție în cadrul tehnologiei de reproducție în avicultură pentru obținerea hibrizilor de ouă și carne. … (5)Modul de aplicare a rezultatelorRezultatele preconizate ale proiectului vor fi aplicate practic în producție de fermierii din avicultura industrială.Diseminarea rezultatelor obținute prin prezentarea de lucrări științifice, participarea la mese rotunde, elaborarea și prezentarea de pliante, broșuri și întâlniri cu crescătorii din industria avicolăPublicarea de articole de popularizare a rezultatelor în lucrările și revistele de specialitate, precum și participarea la emisiunile de radio și TVPrezentarea rezultatelor activității de cercetare și a noilor realizări pe site-ul MADR.(la 21-04-2017,
Anexa 1 a fost modificată de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 97 din 14 aprilie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 280 din 21 aprilie 2017
)
Obiectivul general 6.: Îmbunătățirea nutriției și alimentației animalelor în vederea creșterii competitivității sectorului de creșterea animalelor, a siguranței și calității produselor, scăderea impactului asupra mediuluiObiectivul specific 6.1.: Valorificarea eficientă în hrana animalelor de fermă a noi resurse furajere, generate de ameliorarea plantelor și evoluția diverselor industrii alimentare/non-alimentareProiectul ADER 6.1.1.: Tehnologii nutriționale inovative bazate pe utilizarea în hrana animalelor a unor materii prime furajere recent ameliorate, cu implicații asupra siguranței și calității produselor.Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Buget estimat: 962.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 962.850 │ 212.850│ 250.000│ 250.000│ 250.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘RezumatScopul și necesitatea proiectului: Două tendințe atrag atenția în mod deosebit în ultimii ani: populația lumii în creștere și schimbările climatice prin implicațiile acestora asupra apariției de noi varietăți de plante. Plantele furajere sunt caracterizate prin predominanța unor principii nutritivi (ex. plante energetice, proteice), prezența unor factori antinutriționali cu efecte negative pentru animale (acid erucic, glucozinolați, tanini), plante de mare sau mică producție etc. Ameliorarea conținutului acestora în anumiți nutrienți (ex. mazărea cu conținut mai ridicat proteic), sau crearea de varietăți mai bine adaptate unor zone specifice sau mai rezistente la secetă de ex., a dus la apariția de noi plante al căror potențial nutrițional nu este cunoscut.Scopul proiectului este de a crea o bază de date cu plantele al căror potențial este necunoscut/mai puțin cunoscut, de a le stabili valoarea nutritivă detaliată și de a găsi soluții de valorificare superioară a potențialului acestora în hrana animalelor de fermă.Obiectivele generale, specifice și conexe: Obiectivul general, ce poate fi atins în urma studiilor pe animale, constă în valorificarea plantelor care sunt potențial valoroase prin prisma producțiilor (sub aspect cantitativ și calitativ) și care nu intră în competiție cu consumatorul uman. Ca obiective specifice și conexe se pot enumera elaborarea de noi strategii nutriționale, estimarea efectelor prin prisma calității produselor animale, creșterea gradului de utilizare a surselor furajere studiate.Pentru atingerea obiectivului vizat se vor derula următoarele activități:– listarea plantelor furajere recent ameliorate; … – selecția celor cu potențial valoros pentru animale; stabilirea criteriilor de selecție; … – stabilirea valorii nutritive detaliate; … – creare baza de date; … – teste de digestibilitate; … – macroteste pe animale de fermă; … – stabilirea potențialului nutrițional; … – stabilirea unor secvențe tehnologice de cultivare a unor plante furajere care să ridice potențialul calitativ și cantitativ. … Ca domeniu de aplicare, proiectul se adresează sectorului de creșterea porcinelor sectorului vegetal, iar ca potențiali beneficiari au fost identificați fermierii crescători de porcine, producători de nutrețuri, tehnologii, etc.Eficiența economică rezultă din creșterea eficienței utilizării nutrețurilor studiate, scăderea costurilor cu materiile prime (prin diversificarea strategiilor de furajare alternative), creșterea performanțelor zootehniceRezultate scontate:– baza de date; … – tehnologii pe specii de animale; … – ghiduri practice; … – articole științifice. … Modul de aplicare al rezultatelor:Diseminare pe scară largă (publicare articole, ghiduri practice etc).Vizite la ferme.Transfer de tehnologii.Participare cu comunicări științifice la conferințe naționale/internaționaleProiectul ADER 6.1.2.: Eficientizarea valorificării subproduselor industriale prin dezvoltarea pentru animalele de fermă a unor strategii nutriționale inovative prietenoase față de animal, om și mediu, componentă a agriculturii durabilePerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Buget estimat: 862.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 862.850 │ 187.850│ 225.000│ 225.000│ 225.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Scopul și necesitatea proiectului: În societatea modernă, consumatorii preferă alimentele de origine animală provenite de la animale hrănite cu materii prime furajere care sunt, într-o măsură cât mai mare, naturale. Din această perspectivă, aditivii furajeri vegetali joacă un rol important în agricultura modernă. O bună parte din subprodusele industriei alimentare se pot încadra în categoria aditivilor furajeri vegetali și prin urmare pot fi valorificate în mod superior prin nutriția animală. Acest tip de aditivi, cu preț scăzut față de compușii de sinteză folosiți în mod convențional, în funcție de nutrienții și biofactorii conținuți, pot contribui la: îmbunătățirea caracteristicilor furajului, calitatea alimentelor de origine animală și protejarea mediului. Este de notat faptul că în industria alimentară din România există încă practica transformării subproduselor direct în deșeuri care pot afecta calitatea mediului prin depozitare improprie sau împrăștiere pe diferite terenuri. Nu se ține cont de faptul că parte din subprodusele de origine vegetală din industria alimentară pot reprezenta multe surse ieftine pentru diferiți nutrienți și biofactori (antioxidanți, vitamine, minerale, acizi grași polinesaturați, pigmenți naturali, etc.) importanți pentru calitatea furajelor. Nutriția animală poate ajuta sectorul alimentar să minimizeze aceste pierderi prin utilizarea subproduselor, materii vegetale low-cost, care nu sunt adresate în mod direct consumului uman, direcție strategică de implementare a practicilor proprii agriculturii durabile.Obiectivele generale, specifice și conexe: În acest context, proiectul propus are ca obiectiv general dezvoltarea unor noi strategii nutriționale pentru animalele de fermă (păsări, porci, vaca de lapte) în scopul eficientizării valorificării subproduselor industriale prin elaborarea unor rețete furajere inovative prietenoase față de animal, om și mediu, componenta a agriculturii durabile. Strategiile nutriționale elaborate pentru fiecare din speciile mai sus citate reprezintă soluții științifice inovative de valorificare a nutrienților din hrană deoarece animalele vii pot distribui mai eficient nutrienți către țesuturi. Astfel, calea naturală a nutriției este mai performantă în obținerea unor alimente care pot asigura cantitățile necesare de nutrienți, în forme tolerabile, pentru oameni. Metabolismul animal, spre deosebire de simpla adăugare de compuși de sinteză, joacă un rol important în eficientizarea folosirii nutrienților din hrană și îmbogățirea ulterioară a alimentelor în acești nutrienți. Prin implementarea proiectului se creează un cadru interdisciplinar care oferă soluții pentru valorificarea deșeurilor din industria alimentară – creșterea calității furajelor fără a afecta prețul de cost – alimente îmbogățite în nutrienți esențiali și biofactori – protejarea mediului prin reducerea prezenței substanțelor de sinteză în hrana animalelor de fermă.Noile rețete furajere inovative prietenoase față de animal, om și mediu vor fi studiate prin: identificare și caracterizarea subproduselor cu potențial nutrițional, înglobarea în rețete, calitatea furajelor fabricate conform noilor rețete; experiențe de digestibilitate; experiențe derulate în condiții de fermă pentru fiecare din speciile menționate; determinarea valorii nutriționale și a calității alimentelor (carne, ouă, lapte) obținute de la animalele aflate în experiență; evaluarea impactului folosirii noilor rețete asupra mediului.Rezultate scontate:– ghiduri de prezentare a strategiilor nutriționale/pe specii de animale și a rezultatelor obținute în urma folosirii lor; … – baza de date cu caracterizarea aditivilor vegetali low-cost, rezultați din industria alimentară, cu impact în prețul furajului; … – broșura de prezentare a alimentelor cu caracter funcțional care se pot obține prin folosirea noilor strategii; … – creșterea vizibilității capacității cercetării agricole din România prin publicarea de articole științifice în reviste din fluxul principal; … – creșterea experienței și expertizei tinerilor cercetători (doctoranzi și postdoctoral). … Modul de aplicare al rezultatelor:– pagina web a proiectului; … – organizarea de evenimente de diseminare (work-shopuri, open-days, etc.); … – articole științifice și de popularizare; … – editare și diseminare broșuri/ghiduri; … – materiale informative către organizațiile de protecție a consumatorilor; … – materiale informative de prezentare a rezultatelor la simpozioane și conferințe; … – pliante pentru târguri și expoziții naționale. … Obiectivul general 6.: Îmbunătățirea nutriției și alimentației animalelor în vederea creșterii competitivității sectorului de creșterea animalelor, a siguranței și calității produselor, scăderea impactului asupra mediuluiObiectivul specific 6.2.: Asigurarea calității nutritive a nutrețurilor și produselor animaliere primare; realizarea de alimente funcționaleProiectul ADER 6.2.1.: Studii privind efectul nutrienților/contaminanților din hrana suinelor asupra funcțiilor de absorbție/barieră imună a tractusului gastro-intestinal; dezvoltarea de noi strategii nutriționale în vederea îmbunătățirii statusului imunPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Buget estimat: 962.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 962.850 │ 212.850│ 250.000│ 250.000│ 250.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘RezumatScopul și necesitatea proiectului: Scăderea resurselor naturale și energetice în contextul creșterii demografice pe plan mondial, exigențele sporite ale consumatorilor pentru calitatea hranei (alimente funcționale și cu valoare nutritivă adăugată) și siguranța alimentară (hrană fără contaminanți) vor avea un impact semnificativ asupra producției animale viitoare și impune găsirea unor surse alternative de hrana.Deși aceste provocări pot crea temeri, extraordinara dezvoltare a cercetării și tehnologiilor a condus în ultima decadă la o exploatare și investigare fără precedent a soluțiilor pe care natura le poate oferi și a condus la obținerea de noi produse naturale și îmbunătățirea altora deja existente care pot fi folosite ca surse alternative de hrană pentru om și animale. În nutriția umană, utilizarea suplimentelor cu principii active naturale (vitamine, fibre solubile/insolubile, polifenoli, etc.) este în continuă creștere; multe din aceste suplimente sunt folosite ca parte a unui stil de viață sănătos, dar multe sunt utilizate în scopul reducerii sau modulării unor factori de risc specifici pentru boli cronice cum sunt maladiile coronariene, inflamatoare, cancer, diabet, etc. (Hatchcock, 2001). Aceste principii active posedă activități antioxidante, imunostimulatoare precum și alte caracteristici benefice care măresc valoarea nutritivă a hranei. De aceea, includerea lor în diete alimentare este în continuă creștere; interferențe cu absorbția anumitor microelemente din hrană sunt posibile și aceasta reprezintă încă în prezent o arie de incertitudine. În domeniul nutriției animale, se caută surse furajere noi, care trebuie testate în ceea ce privește efectul lor la nivel intestinal și a căror eficiență în modularea unor procese fiziologice importante atât la om cât și la animalele de fermă nu a fost încă demonstrată.Intestinul subțire prin epiteliul intestinal reprezintă prima barieră de apărare în calea pătrunderii agenților patogeni în organism. De asemenea la acest nivel au loc procesele fiziologice complexe de digestie și absorbție a nutrienților și contaminaților.Cunoașterea proceselor profunde care au loc la nivel intestinal, în urma acțiunii diferiților nutrienți sau contaminanți din hrană va permite cunoașterea exactă a eficienței de conversie a surselor noi furajere în performanțe de spor, o îmbunătățire a strategiilor nutriționale și crearea unor noi recepturi/formule alimentare cu impact mare asupra acestor performanțe. În plus principiile active administrate prin dietă vor contribui la o îmbunătățire a apărării antioxidante și a statusului imun al organismului animal cu efecte directe asupra performanțelor animale, asupra sănătății si bunăstării animale.Obiectivele generale, specifice și conexe: Proiectul propune ca noutate testarea unor noi surse furajere bogate în principii active atât prin studii in vitro prin utilizarea unui model celular de simulare in vitro a barierei intestinale, cât și prin studii in vivo prin experimente pe purcei după înțărcare. Aceste experimente vor avea ca obiectiv general o evaluare complexă a efectelor dietelor de hrană suplimentate cu noile surse furajere. Ca obiective specifice, vor fi identificate mecanismele de acțiune la nivel celular, molecular și sistemic. Întrucât aceste surse furajere au o puternică capacitate antioxidantă și sunt stimulatori ai răspunsului imunitar, proiectul va avea ca obiectiv conex testarea capacității lor de a contracara acțiunea a diferiți contaminanți furajeri (ex. micotoxine) fiind bine cunoscut faptul că nu există materii prime si furaje libere de contaminanți. Pe această bază se vor formula recepturi de nutrețuri combinate și se vor elabora recomandări nutriționale.Proiectul are ca domenii principale de aplicare creșterea porcinelor și industria de nutrețuri combinate și ca potențialii beneficiari fermieri (crescători de suine), veterinari, tehnologi, producători de nutrețuri.Eficiența economică rezultă, în urma aplicării rezultatelor proiectului, din reducerea îmbolnăvirilor, reducerea consumului de antibiotice, creșterea performanțelor zootehniceRezultate scontate:– evaluarea efectului unor nutrienți/contaminanți alimentari la nivelul intestinului, unde au loc procese fiziologice importante reprezentate de digestie și absorbție; … – noi recepturi de nutrețuri combinate si noi strategii nutriționale pentru animalele de fermă, cu impact economic asupra performanțelor fermelor ceea ce va contribui la asigurarea sănătății și bunăstării animale și a siguranței și securității alimentare; … – caracterizarea de noi surse furajere, din punct de vedere al impactului asupra statusului imun (noi date referitoare la efectul lor asupra sănătății intestinale); … – date despre posibilitatea de utilizare a noilor surse furajere în reducerea efectelor determinate de contaminanții furajeri. … Modul de aplicare al rezultatelor:– valorificarea către profesioniștii din sectorul de creșterea porcinelor: întâlniri cu fermierii, elaborarea și diseminarea gratuită a unei broșuri cu informații practice, pe baza rezultatelor proiectului, articole în reviste de popularizare, etc. … – valorificarea către mediul academic și științific: publicarea de articole științifice în reviste indexate ISI și/sau BDI, prin conferințe naționale si internaționale … Proiectul ADER 6.2.2.: Determinarea efectelor nutrețurilor procesate asupra mediului ruminal și performantelor productive ale rumegătoarelorPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Buget estimat: 762.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 762.850 │ 162.850│ 200.000│ 200.000│ 200.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘RezumatScopul și necesitatea proiectului: Evoluția continuă a industriilor care procesează plantele în scop alimentar sau non-alimentar conduce la generarea continuă de subproduse cu potențial de valorificare ca nutrețuri, ale căror parametri nutriționali sunt însă insuficient cunoscuți. În general, din cauza complexității mai mari a proceselor digestive, gradul de cunoaștere al acestora este mai scăzut la rumegătoare. Mai mult, unele din aceste subproduse pot conține substanțe active care pot influența semnificativ nu numai procesele ruminale și implicit eficiența furajării, dar și statusul imun al animalelor, calitatea nutrițională a produselor animaliere (ex. lapte) și sănătatea consumatorului. Noile cunoștințe tehnice generate pe acest subiect pot fi valorificate atât la nivel științific (acoperind goluri în cunoașterea la nivel internațional) cât la nivel practic, prin creșterea eficienței utilizării acestora în furajarea rumegătoarelor și obținerea unor produse animaliere cu calitate nutrițională ridicată.Obiective generale, specifice și conexe: Proiectul are ca obiectiv general estimarea efectelor unor nutrețuri procesate (conform tehnologiilor utilizate în România) administrate în hrana rumegătoarelor asupra mediului ruminal și a performanțelor productive ale animalelor (nivel de producție, eficiență, etc.). Pe această bază se vor realiza și obiectivele specifice ale proiectului: obținerea unui set de recomandări nutriționale, modele de rații pentru rumegătoare, identificarea mecanismelor de acțiune la nivel ruminal. De asemenea, proiectul va avea ca obiective conexe investigarea efectelor asupra statusul imun al animalelor și a calității nutriționale a produselor animaliere și estimarea potențialelor efecte benefice asupra consumatorilor respectivelor produse.Pentru aceasta, proiectul va cuprinde următoarele activități:– identificarea principalelor tipologii de procesare a nutrețurilor utilizate în România, relevante prin prisma obiectivelor proiectului; … – selectarea tipurilor de procesare (respectiv a nutrețurilor procesate) relevante prin prisma obiectivelor proiectului (ex. diverse tipuri de borhoturi, diverse reziduuri, etc.); … – determinarea efectelor la nivel ruminal, prin experimente pe animale fistulizate; … – testarea în condiții de fermă de vaci de lapte a nutrețurilor selectate în urma experimentelor pe animale fistulizate, în vederea identificării efectelor asupra producției de lapte (cantitate, eficiență, calitate nutrițională); … – estimarea efectelor asupra statusului imun al animalelor, respectiv asupra stării de sănătate a consumatorilor laptelui îmbunătățit nutrițional; … – diseminarea pe scară largă și prin mijloace variate a rezultatelor proiectului. … Ca domenii de aplicare pot fi enumerate creșterea rumegătoarelor, industria nutrețurilor combinate, industria alimentară, biocombustibili, etc. iar ca potențiali beneficiari: fermieri, nutriționiști, consultanți agricoli, producători de nutrețuri, procesatori, autorități, consumatori.Eficiența economică obținută prin aplicarea rezultatelor proiectului se bazează pe creșterea eficienței utilizării substanțelor nutritive din materiile prime studiate (proteine, energie, etc.), ceea ce conduce la scăderea semnificativă a costurilor cu furajarea. De asemenea, prin obținerea de produse animaliere Premium, cu un grad mai mare de vandabilitate sau care pot fi valorificate cu prețuri mai ridicate.Rezultate scontate:– noi strategii nutriționale pentru a corecta valorificarea resurselor furajere; … – structuri de nutrețuri combinate; … – recomandări nutriționale; … – valorificarea corectă a unor nutrețuri/subproduse. … Modul de aplicare a rezultatelor:a)Valorificare către mediul profesional (fermieri, asociații, producători de furaje. etc.):– elaborarea paginii web a proiectului; … – elaborarea și distribuirea gratuită a unor ghiduri practice de aplicare a rezultatelor proiectului; … – participarea la târguri si expoziții; … – transfer direct, cu titlu gratuit, către ferme/asociații profesionale; … – articole în reviste de popularizare. …  … b)Valorificare către mediul academic/științific:– comunicări științifice … – articole științifice. …  … Obiectivul general 7.: Eficientizarea sistemelor de exploatare a animalelor de fermăObiectivul specific 7.1.: Elaborarea și validarea de tehnologii de exploatare a animalelorProiectul ADER 7.1.1.: Elaborarea de tehnologii integrate pentru producerea laptelui de oaie în sistem organic, în zona colinară și de munte a pajiștilor permanentePerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Buget estimat: 862.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 862.850 │ 187.850│ 225.000│ 225.000│ 225.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘RezumatConform datelor oficiale raportate de către Comisia Europeană, în prezent, 2,82% (3.957.496 capete) din ovinele și caprinele crescute la nivelul UE sunt exploatate în sistem organic (EUROSTAT, 2013). Sectorul de creștere al ovinelor în sistem organic este dominat de țări precum Regatul Unit (1.161.717 capete), Italia (705.785 capete) și Spania (614.413 capete), reprezentând cumulat 62,7% din efectivul total de ovine exploatat în acest sistem. Între țările membre UE există diferențe marcante în ceea ce privește importanța sistemului de producție organică la ovine, astfel în Regatul Unit efectivul exploatat în sistem organic reprezintă 5,2% din total efectiv național, în timp ce în Italia, reprezintă 8,8%. Mai mult, în Italia și Grecia, sistemul de producție organic este orientat preponderent înspre producția de lapte de oaie (pentru producerea de brânzeturi, ex. brânza tip Feta în Grecia), în timp ce în Regatul Unit sistemul de producere este orientat numai pe producția de carne.La nivelul regiunii EU-27, s-a înregistrat o creștere anuală a numărului de ferme de ovine incluse în sistemul organic de 10%, în perioada 2005-2011 (comunicat DG-AGRI, 2013).Pe baza datelor raportate de către FAOSTAT (2011), rezultă că laptele de oaie reprezintă doar 1,3% din laptele total produs la nivel global. China este cel mai mare producător de lapte oaie (1.150.000 tone/an), urmată de Siria (706.000 tone/an) și România (600.400 tone/an), care însă se clasează pe locul I în Europa, dar ocupă un loc marginal în privința fermelor de ovine incluse în sistem organic de producție.Între anii 2000 și 2009, producția din sectorul ovin, precum și numărul efectivului total de ovine a scăzut cu 21% la nivelul UE. Scăderea efectivelor a variat de la un stat la altul, fiind de 15% în Marea Britanie, 24% în Franța, 34% în Irlanda și de 48% în Spania. Reducerea dimensiunii șeptelului a fost datorată în principal îmbătrânirii crescătorilor de oi și numărul mic al lucrătorilor din sectorul ovin, precum și lipsei măsurilor reale de încurajare a tinerilor pentru formarea și instalarea în sectorul ovin și caprin. În acest interval o situație radical opusă în România, unde efectivul la nivel național a crescut constant cu 5-8% per an, în ultimii 5 ani. Această creștere a fost susținută de politicile Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, dintre care subvenția pe cap de oaie a fost prioritară și de creșterea cererii de produse provenite de la ovine pe piața UE și a statelor arabe. Un alt avantaj al sectorului de ovine din România îl constituție suprafețele de pajiști (4,9 milioane hectare) și potențialul acestora pentru producția organică. În condițiile în care s-ar folosi numai 60% din suprafața de pajiști permanente, prin aplicarea unor măsuri tehnologice minime, acestea ar asigura necesarul de hrană pentru cel puțin 1,6 milioane taurine și 12 milioane ovine și caprine.În viitorul apropiat prin aplicarea unor politici corecte de dezvoltare a sectorului, precum si printr-o conjunctură favorabilă, România poate deveni lider incontestabil la nivel European în ceea ce privește producerea de lapte și produse lactate în sistem organic la ovine.În prezent, nu exista tehnologii pentru sistemul organic de producție al laptelui de oaie în țara noastră. Prin urmare, elaborarea de tehnologii de înființare și exploatare a pajiștilor din zona de deal și munte destinate exploatării cu ovinele în sistem organic, precum și elaborarea unor tehnologii de creștere a ovinelor în sistem de producție organic, care să țină cont de specificitatea condițiilor din țara noastră, sunt absolut necesare.Rezultate scontate:– elaborarea unor tehnologii de înființare și exploatare a pajiștilor din zona de deal și munte destinate exploatării cu ovinele în sistem organic; … – elaborarea unor tehnologii de creștere a ovinelor în sistem de producție organic; … – realizarea unui studiu tehnico-economic privind producerea laptelui de oaie în sistem organic. … Modul de aplicare al rezultatelor:– elaborarea și dezvoltarea de tehnologii de înființare și exploatare a pajiștilor ecologice, precum și a unor tehnologii de creștere a ovinelor pentru producția de lapte în sistem organic. Tehnologiile elaborate și testate urmează să fie aplicate în cadrul fermelor comerciale, de tip extensiv; … – organizarea de workshopuri pentru crescătorii de ovine și asociațiile profesionale; … – publicarea rezultatelor în cadrul unor articole științifice, reviste de specialitate și participarea la conferințe naționale și internaționale; … – crearea unei pagini Web pentru difuzarea acestor rezultate rezultatelor obținute, sub formă de rapoarte, prezentări power-point, articole de popularizare și articole științifice; … – participarea la expoziții regionale și naționale de profil. … Obiectivul general 7.: Eficientizarea sistemelor de exploatare a animalelor de fermăObiectivul specific 7.2.: Îmbunătățirea indicatorilor de reproducție la animalele de fermă prin utilizarea biotehnologiilor specificeProiectul ADER 7.2.1.: Îmbunătățirea potențialului productiv în fermele de vaci pentru lapte din N-E României prin producerea de embrioni "in vitro" folosind donatoare de ovocite înalt productive și material seminal (sexat și nesexat) provenit de la tauri testațiPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Buget estimat: 792.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 792.850 │ 170.350│ 207.500│ 207.500│ 207.500│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Proiectul are drept obiectiv îmbunătățirea indicatorilor de reproducție la animalele de fermă prin utilizarea biotehnologiilor specifice, cu referire la biotehnica de recoltare de ovocite de la vaci înalt productive în vederea obținerii de embrioni prin fertilizare "in vitro", utilizând material seminal sexat și nesexatSexarea materialului seminal bovin a prezentat un mare interes în ultimul deceniu.Izolarea spermatozoizilor ce prezintă cromozomul sexual x, prezintă efecte pozitive de creștere a randamentului economic în fermele de vaci pentru lapte datorită creșterii disponibilității vițelelor utilizate pentru loturile de înlocuire. La ora actuală materialul seminal sexat și congelat de taur se găsește pe piață la costuri mai mici în comparație cu anii precedenți și de aceea valorificarea acestui deziderat impune încadrarea lui în biotehnologiile moderne de reproducere la specia bovină.Costurile privind implementarea acestui proiect, producerea de embrioni in vitro utilizând material seminal sexat, pe scară largă sunt limitate. Totodată ratele de concepție apărute în urma implementării acestei biotehnologii sunt reduse valoric.Implementarea acestui proiect are drept scop îmbunătățirea ratelor de concepție și includerea acestei biotehnologii pe scară largă.În mod particular, numărul de spermatozoizi utilizați în programele de fertilizare in vitro este mult mai mic decât atunci când se realizează inseminarea artificială. Pentru a face eficientă această biotehnologie de reproducție, se propune prin acest proiect folosirea la recoltarea de ovocite pentru fertilizare in vitro femele cu antecedente productive foarte bune.Prin implementarea acestui proiect se va crea posibilitatea ca vacile cu potențial genetic ridicat să fie exploatate în continuare, chiar dacă activitatea productivă și reproductivă este compromisă, crescând numărul de produși femeli ce pot fi obținuți pe viață productivă.Obiectivul principal al acestui proiect este de a identifica potențialul utilizării de material seminal congelat (m.s.c.) sexat si nesexat, comparativ, pentru producerea de embrioni in vitro destinați formării unor loturi performante de juninci în fermele comerciale.Combinarea producerii de embrioni in vitro prin utilizarea de ovocite de la vaci înalt productive cu material seminal congelat sexat și nesexat ar permite dezvoltarea acestei biotehnici de reproducție moderne, care la ora actuală prezintă mici deficiențe.Prin obținerea de embrioni in vitro prin acest proiect se evidențiază faptul că, prin dezvoltarea acestei biotehnici de reproducție pot fi utilizați mai puțini spermatozoizi sexați decât ar fi necesari prin tehnica de inseminare artificială. De asemenea, se va înclina balanța sex-ratio (raportul sexelor la naștere) în favoarea femelelor, ceea ce ar duce la o creștere a eficienței economice în fermele de vaci pentru lapte.Scopul final este de implementare pe scară largă a acestei biotehnologii de reproducție eficiente din punct de vedere economic și care ar putea fi integrată în managementul de rutină al fermelor de vaci producătoare de lapte.Activitățile proiectului propus se vor desfășura etapizat pe o perioadă de patru ani, 2015-2018.În anul I de derulare, 2015 vor fi identificate fermele potențial beneficiare ale acestui proiect. Vor fi selectate vacile donatoare de ovocite, care au avut performanțe productive, dar au fost propuse pentru reformă din diferite cauze.În anul II de derulare 2016 se va cuantifica numărul de embrioni transferabili, care pot fi obținuți de la o vacă reformă, cu antecedente productive performante, utilizând m.s.c. sexat.În anul III de derulare 2017 se vor evalua ratele de concepție la vacile receptoare de embrioni din fermele selectate și vor fi înregistrați și monitorizați produșii obținuți. Se vor elabora referatele tehnice de fază și anuale cu principalele rezultate obținute și vor fi elaborate articole științifice în vederea comunicării la simpozioane și publicării în reviste de specialitateAnul IV de derulare 2018 se vor centraliza rezultatele cu privire la activitatea de reproducție a vacilor din loturile experimentale, în ceea ce privește rata de concepție, desfășurarea gestației și a parturiției, raportul sexelor produșilor obținuți. Se va evalua potențialul productiv al produșilor de sex femel obținut, comparativ cu cel al donatoarelor selectate. Se vor elabora referatele tehnice de fază, anuale și raportul final cu principalele rezultate obținute și vor fi elaborate articole științifice în vederea comunicării la simpozioane și publicării în reviste de specialitate.Rezultatele scontate:– obținerea unui număr mai mare de femele, vițele pentru lotul de înlocuire, din vaci cu producții mari de lapte și cu evenimente patologice incompatibile cu reproducția normală; … – valorificarea eficientă a vacilor reformate, comparativ cu abatorizarea; … – identificarea factorilor cheie de macro și microclimat implicați în succesul acestei biotehnologii; … – stabilirea costurilor pentru obținerea unei vițele dintr-o vacă cu potențial genetic superior; … – elaborarea unei tehnologii de reproducție pentru obținerea de embrioni in vitro de la vaci donatoare. … Modul de aplicare al rezultatelor:Elaborarea de articole științifice care vor fi comunicate la simpozioanele naționale, publicate în reviste de specialitate.Elaborarea de articole de popularizare, broșuri.Obiectivul general 8.: Asigurarea bunăstării și sănătății animalelorObiectivul specific 8.1.: Suport tehnico-științific pentru asigurarea bunăstării și sănătății animalelorProiectul ADER 8.1.1.: Implementarea măsurilor de bunăstare a bivolilor, în relație cu indicatorii de producție, reproducție și economici în diferite module de ferme, cu impact asupra dezvoltării durabile a specieiPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Buget estimat: 792.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 792.850 │ 170.350│ 207.500│ 207.500│ 207.500│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Oamenii de știință au devenit tot mai conștienți de faptul că funcțiile vitale majore (metabolismul, circulația sanguină, respirația, reproducerea etc.) sunt comune, se regăsesc atât la om, cât și la animale superioare. Mecanismele stresului, durerii, frustrării sunt aproape identice. Și la animale, ca și la om, mecanismele homeostazice sunt puternic influențate de informația receptată prin diferiți analizatori (vizual, auditiv, olfactiv, gustativ), care joacă un rol însemnat în procesul de reacție și de adaptare. Informația este cea care indică modul de folosire a substanțelor disponibile și a energiei de care dispun organismele.Sintagma bunăstarea animalelor a fost aleasă pentru a desemna calitatea vieții animalelor. Ea derivă din limba engleză, în care se utilizează termenul welfare, Universal Declaration for the Welfare of Animals, elaborată și susținută de către Societatea Mondială pentru Protecția Animalelor (World Society for the Protection of Animals, cu sediul la Boston, S.U.A.), definește bunăstarea prin: gradul (măsura) în care sunt întrunite cerințele fizice, comportamentale și psihologice ale animalului.În cadrul aceleiași declarații, se prezintă pentru animalele dependente de om, cele cinci libertăți care trebuie să fie asigurate concomitent:– freedom from hunger and thirst (în sensul de asigurare a accesului la apă proaspătă și la hrană specifică); … – freedom from disconfort (asigurarea mediului corespunzător, incluzând adăpostirea și odihna confortabilă); … – freedom from pain and disease (prevenirea durerii, rănirilor, diagnosticul rapid și tratamentul bolilor); … – freedom from fear and distress (eliberarea de frică și suferință mintală); … – freedom to express normal behaviour (asigurarea spațiului, a facilităților și a companiei pentru exprimarea comportamentului normal). … Obiectivele asociate ale proiectului sunt: conservarea speciei și stoparea declinului efectivului de bivoli; transformarea creșterii bivolilor dintr-o activitate tradițională bazată pe istorie de familie, într-o activitate rentabilă, modernă, care să atragă crescători tineri; rentabilizarea creșterii bivolilor concomitent dezvoltării durabile a speciei.În acest context, rezultatele științifice vor fi utilizate în fermele de dimensiuni medii (8-50 capete) în vederea modernizării tehnologiilor de creștere în scopul îmbunătățirii rezultatelor de producție, reproducție și economice, cu implicații asupra rentabilizării producției și dezvoltării durabile.Dezvoltarea proiectului se va realiza în vederea implementării măsurilor de bunăstare, materializate prin tehnologii moderne, hrănire rațională și completă, care să satisfacă necesarul de întreținere și producție pentru animale, urmărirea activității de reproducție, implementarea unor tehnici moderne de procesare a laptelui la nivel de atelier propriu, în vederea creșterii rentabilității.Activitățile ce se vor desfășura sunt următoarele:– implementarea măsurilor de bunăstare în fermele de bivolițe prin introducerea unei tehnologii moderne de creștere; … – inventarierea crescătorilor de bivolițe cu ferme de dimensiuni medii; … – elaborarea de studii individualizate pentru fiecare fermă de dimensiune medie, în vederea implementării de către acestea a tehnologiilor moderne, care să respecte condițiile de bunăstare; … – elaborarea unui raport științific privind măsurile de creștere a producției de lapte în fermele luate în studiu; … – elaborarea unui raport științific privind măsurile de rentabilizare a fermelor de dimensiuni medii; … – elaborarea ghidului de bunăstare în vederea dezvoltării durabile a speciei. … Rezultatele scontate:– elaborarea unei tehnologii moderne de creștere a bivolilor în ferme de dimensiuni medii și mari; … – elaborarea ghidului de bunăstare pentru fermele de bivoli de dimensiuni medii și mari, în vederea dezvoltării durabile a speciei; … – îmbunătățirea parametrilor de producție și creșterea cantității de materie primă pentru piața produselor obținute de la bivoli; … – îmbunătățirea parametrilor de reproducție în fermele de dimensiuni mijlocii, în vederea rentabilizării creșterii bivolilor. … Modul de aplicare al rezultatelor:Utilizarea în fermele luate în studiu a tehnologiilor moderne de hrănire, bazate pe rații întocmite științific; folosirea principiilor moderne de pășunat rațional dozat; folosirea mulsului mecanic; urmărirea activității de reproducție, depistarea și inseminarea bivolițelor la momentul optim, pentru a nu se pierde cicluri de reproducție; creșterea tineretului de reproducție după un plan de creștere întocmit științific pentru fiecare fermă; asigurarea spațiului optim pentru cazarea animalelor; controlarea parametrilor de microclimat din adăposturi.Elaborarea ghidului de bunăstare pentru fermele de bivoli de dimensiuni medii și mari, în vederea dezvoltării durabile a speciei.Elaborarea ghidului practic privind măsurile de rentabilizare a fermelor de dimensiuni medii.Elaborarea tehnologiei de creștere a bivolilor în ferme de dimensiuni medii și mari.Rezultatele obținute vor fi diseminate prin întâlniri de lucru, mese rotunde, instruiri, articole de popularizare. + 
Proiectul ADER 8.1.2: Creșterea bunăstării și sănătății tineretului animal în special porcin, prin utilizarea de aditivi furajeri (premixuri sau suplimente furajere) care să conțină anticorpi mono- și policlonali (IgY) obținuți din gălbenușul de ouă provenit de la găini imunizate specific(1)Perioada de derulare a planului sectorial: 2017-2018(2)Buget estimat: 375.000 lei┌─────────────────┬────────────┬────────────┐│ Total lei: d.c. │ 2017 │ 2018 │├─────────────────┼────────────┼────────────┤│ 375.000 │ 187.500 │ 187.500 │└─────────────────┴────────────┴────────────┘(3)RezumatImunoglobulinele (Ig) extrase din gălbenușul oului (Y) de găină sunt imunoglobuline specifice preparate față de un antigen dat (tulpini bacteriene, virale – inactivate), care au devenit o mare speranță în prevenirea și combaterea unor boli la animale, în creșterea bunăstării și sănătății tineretului animal.În prezent, interesul față de imunoglobulinele preparate pe găină este mare, datorită incidenței din ce în ce mai ridicate a tulpinilor rezistente la antibiotice.În oul de găină se găsesc imunoglobuline IgA și IgM, care ajung în albuș din oviduct, în timp ce IgG-ul, numit mai recent IgY, se transferă din sânge în ovar, iar cantitatea de anticorpi specifici produsă pe an de o găină este mare (20-40 g Ig în total).Scopul proiectului este îmbunătățirea bunăstării tineretului animal, în special porcin, prin realizarea și utilizarea unor mijloace alternative (produse conținând imunoglobuline IgY) în locul antibioticelor folosite deseori în exces.Activitățile principale ale proiectului se vor concretiza în:– cartarea principalilor agenți patogeni (tulpini bacteriene) care afectează sănătatea tineretului animal, în special porcin, în perioade critice de viață (înțărcare, transport, convalescență etc.); … – prepararea antigenelor specifice (tulpini bacteriene – inactivate), urmată de imunizarea găinilor ouătoare, recoltarea la momentul optim a ouălor care vor fi procesate în vederea obținerii imunoglobulinelor specifice de gălbenuș (IgY) monovalente sau polivalente. … După controlul cantitativ și calitativ al imunoglobulinelor specifice (IgY) mono- sau polivalente, folosind testul de inhibare a creșterii bacteriilor, testul ELISA «in house», se vor realiza preparate (aditivi furajeri, formule medicamentoase sau soluții dezinfectante); în funcție de antigenul dat (monovalent sau polivalent), condiționarea preparatelor (aditivi furajeri, formule medicamentoase) se va face sub formă lichidă (concentrat), pulbere (liofilizată).Controlul calitativ și cantitativ al preparatelor (aditivi furajeri, formule medicamentoase, dezinfectanți) în condiții de laborator (biobază) și în condiții de teren (ferme), pentru evaluarea eficacității lor.(4)Rezultate scontate:– obținerea unor imunoglobuline specifice (IgY) mono- sau polivalente extrase din gălbenușul ouălor de găină, acestea fiind apoi condiționate sub formă de pulberi concentrate (aditivi furajeri), sub formă lichidă (formule medicamentoase, dezinfectanți), pulberi liofilizate; … – elaborarea Ghidului de bune practici privind imunoglobulinele specifice (IgY), obținute în creșterea bunăstării și sănătății la animale. … (5)Modul de aplicare al rezultatelorMetodologiile, produsele cu imunoglobuline (IgY) (aditivi furajeri, formule medicamentoase, dezinfectanți) realizate vor fi puse la dispoziția fermelor de animale, în scopul creșterii bunăstării și sănătății tineretului animal, în special porcin; produsele cu imunoglobuline specifice (IgY) vor contribui la dezvoltarea unei alternative solide și specifice la utilizarea excesivă a antibioticelor în perioadele critice din creșterea tineretului animal, în special porcin; folosirea antibioticelor este din ce în ce mai restrictivă, datorită producerii antibiorezistenței la unii germeni patogeni, afectând bunăstarea și creșterea animalelor, având acțiune nefastă, inclusiv la om.Metodologiile, tehnicile și rezultatele obținute vor fi publicate online sau în reviste de specialitate.Instruirea fermierilor și promovarea informațiilor științifice privind imunoglobulinele specifice (IgY) mono- sau polivalente realizate ca produse (aditivi furajeri, formule medicamentoase, dezinfectanți)(la 21-04-2017,
Anexa 1 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 97 din 14 aprilie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 280 din 21 aprilie 2017
)
Obiectivul general 9.: Dezvoltarea cercetărilor de apiculturăObiectivul specific 9.1.: Diversificarea și eficientizarea producțiilor apicoleProiectul ADER 9.1.1.: Standardizarea metodelor de biometrie în studiul raselor, de creștere a reproducătorilor și de însămânțare instrumentală, utile în evaluarea familiilor de albine, cu aplicabilitate în conservarea și ameliorarea genofondului apicol naționalPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Buget estimat: 762.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 762.850 │ 162.850│ 200.000│ 200.000│ 200.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Producția apicolă depinde în mare măsură de tehnicile apicole utilizate, resursele florale existente dar și de calitatea materialului biologic utilizat. Cercetările de ultimă oră pe plan european arată că utilizarea materialului biologic local, selecționat, reprezintă cea mai bună soluție în managementul apicol durabil, în contextul utilizării populațiilor locale cu rezistență naturală sporită la boli și conservării diversității raselor, cunoscându-se problemele de depopulare masivă cu care se confruntă numeroase țări în ultimii ani.Evaluarea familiilor de albine în procesul de selecție și creștere de material biologic ameliorat în rasă curată reprezintă obiectivul principal al Programului național de ameliorare și conservare a albinei românești, dar și baza tehnologică în producerea de material biologic selecționat în stupinele autorizate ANARZ în acest scop.În acest context, scopul cercetărilor este de a optimiza și standardiza acele metode care să poată fi aplicate în stupinele de selecție autorizate pentru producerea de material biologic și care să poată fi integrate în programele de ameliorare la nivel european.Principalele activități vizate:– analiza metodelor și tehnicilor aplicate pe plan internațional privind biometria la albine, creșterea reproducătorilor și însămânțarea instrumentală; … – prelevarea de probe de albine din diverse populații locale și europene și realizarea unor studii de biometrie comparative; … – studiul principalelor metode de creștere a reproducătorilor la albina meliferă și de însămânțare instrumentală a mătcilor și stabilirea unor indici de calitate a mătcilor împerecheate natural/însămânțate instrumental; … – îmbunătățirea, optimizarea și standardizarea metodelor de evaluare și tehnologiilor de creștere a reproducătorilor și de însămânțare instrumentală ca metode de control a împerecherilor la albine și dezvoltarea unui laborator de analiză, de referință la nivel național; … Rezultate scontate:– metoda standardizată pentru evaluarea biometrică a rasei autohtone de albine (Apis mellifera carpatica) în conformitate cu metode aplicate si la alte rase europene; … – metode optimizate și standardizate de creștere a mătcilor și trântorilor în funcție de numărul de mătci crescute și împerecheate pe sezon aplicabile în stupinele autorizate de creștere a materialului biologic; … – tehnica optimizată de însămânțare instrumentală. … Modul de aplicare al rezultatelor:Realizarea unor publicații (cărți, ghiduri) cu metode optimizate, standardizate de evaluare biometrică și de creștere a reproducătorilor.Actualizarea programului de ameliorare și conservare a albinei românești și a legislației în domeniu.Diseminare rezultatelor prin publicarea de articole tehnice și științifice și prin participarea la manifestări științifice pe plan național și internațional precum și printr-o pagina web.Obiectivul general 10.: Dezvoltarea și diversificarea sistemelor și tehnologiilor de acvacultură și asigurarea sănătății viețuitoarelor acvaticeObiectivul specific 10.1.: Elaborarea și implementarea sistemelor și tehnologiilor competitive si performante, adaptate la contextul socio- economic actual, cu impact negativ redus asupra mediului și a componentelor saleProiectul ADER 10.1.1.: Sisteme și tehnologii moderne pentru reproducerea și creșterea peștilor și a altor organisme acvaticePerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Buget estimat: 762.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 762.850 │ 162.850│ 200.000│ 200.000│ 200.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Utilizarea materialului biologic piscicol de populare adaptat diferitelor tipuri de ferme piscicole și sisteme de creștere cu origine cunoscută și cu caracteristici productive superioare este condiția esențială pentru dezvoltarea acvaculturii.Deși România dispune de importante capacități de producție piscicolă, în acest moment, producerea materialului de populare se realizează în numai câteva ferme, care nu dispun de bază biologică corespunzătoare – loturi de genitori din speciile de pești de apă dulce, de dotările specifice, dar mai ales de suportul tehnic și științific necesar, care să garanteze calitatea materialului biologic piscicol obținut.Acesta este unul din principalii factori care afectează negativ cantitatea și calitatea producției din acvacultura românească. Este cunoscut faptul că, în acest moment, importante cantități de material piscicol de populare sunt aduse în România din țările vecine, cu efecte negative atât din punct de vedere al alterării genetice a raselor și liniilor autohtone și al apariției unor boli, cât și din punct de vedere economic.Plecând de la stadiul actual al sistemelor și tehnologiilor de reproducere utilizate în acvacultura europeană și a rezultatelor obținute de unitățile de cercetare în acest domeniu, s-au evidențiat o multitudine de aspecte care trebuie luate în considerare referitoare la: controlul factorilor de mediu, condiționarea reproducătorilor, tratamentele hormonale, adaptarea sistemelor de incubație, eficientizarea energetică a sistemelor, managementul operării tehnologiei de reproducere în funcție de particularitățile eco-fiziologice a peștilor, menținerea stării de sănătate și a condițiilor de biosecuritate pe întreaga durată a ciclului de reproducție.În contextul celor prezentate mai sus, ansamblul activităților de cercetare ce fac obiectul proiectului vizează realizarea unor sisteme și tehnologii de reproducere care să asigure promovarea unei acvaculturi intensive, profitabile, responsabilă față de mediu și componentele sale față de calitatea produsului rezultat.Gradul de noutate și de complexitate constă în corelarea particularităților biologiei de reproducere a diferitelor specii de pești, controlul factorilor de mediu, aplicarea metodelor și tehnicilor specifice pentru obținerea produselor seminale și asigurarea condițiilor de incubație și de creștere a descendențelor, pentru transpunerea acestora în tehnologii moderne de reproducere artificială.Proiectul își propune să elaboreze tehnologii moderne de reproducere atât pentru speciile de pești de cultură, dar și pentru speciile care, în acest moment, nu fac obiectul creșterii dirijate industriale, deși prezintă importanță economică și sunt solicitate pe piață, contribuind astfel la diversificarea producției piscicole.Proiectul își propune să sprijine fermierii din România, prin punerea la dispoziție a unor sisteme și tehnologii de reproducere artificială adaptate noilor condiții ecologice și tehnologice, care să asigurare obținerea unui material de populare cu caracteristici bioproductive superioare, obținut în condiții controlate, adaptat sistemelor tehnologice actuale.Rezultatele proiectului se vor concretiza în sisteme și tehnologii de reproducere artificială adaptate condițiilor ecologice și tehnologice actuale, care să susțină dezvoltarea acvaculturii prin:– producerea materialului biologic piscicol de populare, cu caracteristici bioproductive superioare; … – obținerea puietului necesar refacerii potențialului piscicol al ecosistemelor naturale și exploatarea complexă și durabilă a resurselor acvatice naturale; … – lărgirea paletei de specii și diversificarea sortimentală a producției piscicole prin introducerea și extinderea în cultură a unor specii autohtone valoroase; … – reintroducerea pe piață a unor specii apreciate, pentru care există tradiție în consum. … Modul de aplicare al rezultatelor:Tehnologiile elaborate vor fi diseminate și puse la dispoziția operatorilor economici specializați în reproducerea artificială și creșterea peștilor.Materialul piscicol de populare obținut va face obiectul acțiunilor de repopulare în ecosistemele acvatice naturale, în vederea refacerii potențialului piscicol al acestora și de asemenea, va fi diseminat în fermele piscicole pentru introducerea și extinderea acestora în cultură, contribuind la dezvoltarea sectorului privat prin creșterea și diversificarea producției.Rezultatele proiectului vor fi diseminate prin mijloace specifice: prezentarea și demonstrarea tehnologiilor, publicarea de articole de specialitate, organizarea și participarea la manifestări științifice.Proiectul ADER 10.1.2.: Elaborarea și implementarea unor tehnologii inovative și eco-eficiente pentru creșterea în sistem intensiv a unor specii de pești cu perspective bune de piațăPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Buget estimat: 862.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 862.850 │ 187.850│ 225.000│ 225.000│ 225.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Politica Comună în domeniul Pescăriei prin liniile sale directoare promovează dezvoltarea durabilă a acvaculturii, încurajând realizarea de produse de înaltă calitate și sănătoase precum și metode de producție care să nu dăuneze mediului înconjurător și bioprodusului.În aceste condiții, dezvoltarea acvaculturii a devenit una din orientările fundamentale datorită preocupărilor pentru sporirea calității și securității lanțului alimentar. Mare parte din modelele sistemelor și tehnologiilor intensive de creștere au început să fie corelate cu principiile ecologice urmărindu-se menținerea eficienței economice a acestora. În acest context una din prioritățile cercetării în domeniu acvaculturii o reprezintă, dezvoltarea de tehnologii eco-eficiente și a standardelor specifice acestora.În momentul de față, se fac eforturi mari de cercetare pentru integrarea practicilor specifice acvaculturii cu cele biologice în vederea promovării modelelor ecologice ce asigură securitatea și siguranța alimentară a produselor din acvacultură, echilibrul ecologic și conservarea biodiversității și nu în ultimul rând asigurarea eficienței economice .Gradul de noutate al proiectului constă în conversia și standardizarea acestor tehnologii de creștere, urmărind implementarea de tehnologii noi, "naturale" și curate, care pot avea impact direct asupra productivității și profitabilității și având ca rezultat menținerea unor ecosisteme acvatice viabile și durabile.Problemele propuse spre rezolvare prin acest proiect vizează elaborarea de tehnologii și metode moderne eco-eficiente de creștere a speciilor de pești cu perspective comerciale bune. Este un proiect interdisciplinar ce presupune o abordare complexă a relației biomediu acvatic – producție piscicolă – siguranță alimentară, urmând să asigure:– calitatea biomediului acvatic prin utilizarea metodelor ecologice; … – adaptarea sistemelor convenționale de creștere a viețuitoarelor acvatice la tehnologia ecologică; … – elaborarea tehnologiei eco – eficiente de creștere a speciilor de pești; … – standardizarea tehnologiei și crearea normativului specific. … Prin cercetările propuse se crează premizele dezvoltării de noi direcții de abordare în acvacultură, propunând noi studii ale relației apă-sol-producție piscicolă și mediu, validând o serie de indicatori utili în caracterizarea unor procese care se petrec în heleșteele piscicole cu scopul de a identifica și recomanda fermierilor acei parametri care să asigure realizarea unor producții profitabile.Rezultatele cercetărilor vor permite recomandarea celor mai bune soluții pentru amenajarea și managementul heleșteelor piscicole, în vederea obținerii unor producții superioare cantitativ și calitativ, cu o înaltă valoare nutritivă, cu respectarea implicită a normelor europene privind biomediul și bioprodusul.Rezultate scontate:– obținerea valorilor optime ale parametrilor biologici și fizico-chimici ai apei tehnologice prin utilizarea metodelor ecologice de filtrare; … – stabilirea sistemului de creștere a viețuitoarelor acvatice; … – stabilirea tehnologiei cadru și a normativului specific – specii de pești pretabile, formule de populare, densități de populare, hrană administrată, etc.; … – elaborarea standardului tehnologiei de creștere a viețuitoarelor acvatice. … Modul de aplicare al rezultatelor:Rezultatele cercetărilor vor fi diseminate și puse la dispoziția operatorilor economici din domeniul acvaculturii, autorității publice centrale ce răspunde de pescuit și acvacultură, precum și comunității științifice din domeniu, prin:– promovarea publică a informațiilor științifice și tehnologice prin organizarea de întâlniri cu agenți economici, autorități publice centrale, organizații patronale, direcții agricole județene; … – diseminarea pe scară largă a documentației tehnico-științifice de realizare a tehnologiei prin editarea de materiale de informare. … Prin realizarea acestei tehnologii cu aplicabilitate la agenții economici se previzionează dezvoltarea sectorului privat în două direcții care interferă și cu direcțiile prioritare ale strategiei sectorului național de acvacultură și pescuit, prin introducerea tehnologiilor de creștere a peștilor cu valoare economică ridicată și prin diversificarea producției piscicole.Obiectivul general 10.: Dezvoltarea și diversificarea sistemelor și tehnologiilor de acvacultură și asigurarea sănătății viețuitoarelor acvaticeObiectivul specific 10.2.: Studii și cercetări suport pentru asigurarea bunăstării și sănătății viețuitoarelor acvaticeProiectul ADER 10.2.1.: Elaborarea si implementarea unui program de monitorizare, pentru reducerea riscurilor patologice în acvacultură, diminuarea pierderilor și asigurarea sănătății și a bunăstării animalePerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Buget estimat: 862.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 862.850 │ 187.850│ 225.000│ 225.000│ 225.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘RezumatGrija pentru întreținerea stării de sănătate a peștilor și a altor organisme acvatice utile omului, constituie astăzi un obiectiv major al acvaculturii moderne. Starea de sănătate a acestor animale este o condiție obligatorie care, alături de celelalte măsuri din acvacultură, asigură succesul pentru obținerea unor producții mari.Tematica de cercetare propusă în acest proiect vizează elaborarea și implementare în acvacultura din România a unui program de monitorizare a stărilor patologice la pești având în vedere că acestea reprezintă din ce în ce mai frecvent factori limitativi ai producției piscicole, fie prin reducerea ritmului de creștere și deprecierea valorii alimentare și a aspectului comercial, fie prin mortalitatea de multe ori în masă a peștilor.Cunoașterea stărilor patologice, diagnosticul timpuriu al acestora și aplicarea corectă a măsurilor de combatere, în special a măsurilor de profilaxie, reprezintă condiții esențiale pentru asigurarea unei activități normale în unitățile piscicole, în vederea obținerii unor producții ridicate și asigurării sănătății și bunăstării animale.Direcțiile majore pe care se vor desfășura cercetările constau în:– studii epidemiologice privind distribuția agenților patogeni în efectivele piscicole în România; … – dezvoltarea instrumentelor de diagnostic prin crearea unor metodologii bazate pe utilizarea tehnicilor imunologice; … – dezvoltarea unor produse de intervenție utilizabile în profilaxia și tratamentul îmbolnăvirilor luate în studiu; … – dezvoltarea infrastructurii tehnice; … – creșterea și dezvoltarea capacităților și a expertizei naționale în domeniu. … Rezultate:– stabilirea tehnicilor și a metodologiei de diagnostic precoce privind agenții patologici luați în studiu; … – dezvoltarea tratamentelor profilactice și terapeutice; … – evaluarea distribuției agenților patogeni în efectivele piscicole în România; … – participări la rețele de epidemiosupraveghere naționale și internaționale specifice; … – publicarea unor articole în reviste de specialitate și on-line. … Modul de aplicare al rezultatelor:Rezultatele științifice ale cercetărilor vor fi puse la dispoziția comunității științifice din domeniu. Pentru tehnicile și metodologiile finalizate în cursul cercetărilor se va întocmi documentația tehnică în vederea testării și omologării de către organismele abilitate.Totodată, rezultatele cercetărilor vor fi puse la dispoziția operatorilor economici ce au ca domeniu de activitate acvacultura în vederea eficientizării activității și a creșterii competitivității.Obiectivul general 11.: Punerea în valoare a patrimoniului pastoral al României prin sporirea producției totale de furaje și a calității acestora, cu o conversie optimă în produse animaliere, în concordantă cu o bună practică agricolă caracterizată prin armonizarea dintre dezvoltarea economico- socială, conservarea biodiversității și protecția mediuluiObiectivul specific 11.1.: Elaborarea unor soluții tehnologice de îmbunătățire, întreținere și folosire a pajiștilor situate în diferite regiuni fizico-geografice (câmpie, deal, munte) în contextul relației climă – sol – plantă – animal – produs animalier – conservarea biodiversității și protecția mediului înconjurătorProiectul ADER 11.1.1.: Soluții tehnologice și mijloace tehnice de îmbunătățire cu inputuri minime a pajiștilor permanente degradate prin măsuri de suprafațăPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Buget estimat: 762.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 762.850 │ 162.850│ 200.000│ 200.000│ 200.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Integrarea țării noastre în Uniunea Europeană implică eforturi deosebite cu privire la protecția mediului. Un rol important revine repunerii în valoare și menținerii nealterate a celor peste 4,9 milioane de hectare de pajiști, care constituie un important patrimoniu național cu funcție productivă, la care se adaugă funcția ecoproductivă și peisagistică a mediului ambiant. În prezent o foarte mare parte din suprafața pajiștilor României sunt într-o avansată stare de degradare datorită unor factori naturali (aridizarea climatului, inundații catastrofale, excesul permanent sau temporar de umiditate, eroziunea solului, acidifiere, sărăturare, invazia vegetației ierboase și lemnoase nevaloroase etc.), cât și a unor factori antropici (abandonul și valorificarea necorespunzătoare, dezechilibru hidric, poluare etc.). Degradarea compoziției floristice a pajiștilor are loc atât cantitativ, prin micșorarea densității plantelor, cât și calitativ prin scăderea valorii nutritive a plantelor de nutreț ca urmare a dispariției speciilor valoroase (îndeosebi leguminoasele). Pe lângă faptul că producția și calitatea furajelor obținute de pe aceste suprafețe este foarte scăzută, aceste terenuri prezintă un grad ridicat de risc în ceea ce privește apariția fenomenelor de eroziune și alunecări.Stoparea procesului de degradare a pajiștilor permanente și menținerea producției și calității furajelor au o importanță deosebită pentru protecția mediului și păstrarea biodiversității. Astfel se crează premisele pentru a răspunde unei provocări a cercetării pratologice și pratotehnice, de promovare a unei agriculturi durabile. În acest sens se impune ca o necesitate îmbunătățirea și menținerea ca terenuri fertile a acestor suprafețe, prin utilizarea tehnologiilor de cultură corespunzătoare. Printre aceste tehnologii un rol însemnat îl au tehnologiile de îmbunătățire a pajiștilor prin măsuri de suprafață.Îmbunătățirea pajiștilor degradate prin măsuri de suprafață cuprinde următoarele tipuri de lucrări:– lucrări de igienă culturală a pajiștilor; … – îmbunătățirea regimului de nutriție a plantelor printr-o fertilizare corespunzătoare; … – supraînsămânțarea pajiștilor. … Scopul noilor tehnologii constă în crearea de condiții mai bune de creștere pentru plantele valoroase de pajiști, fără a distruge covorul vegetal existent. Ele cuprind lucrări pentru sporirea producției și calității pajiștilor; înlăturarea fenomenului de degradare a covorului vegetal; diminuarea și stoparea fenomenului de eroziune de pe pajiștile situate pe terenurile în pantă; conservarea și refacerea biodiversității pe pajiști din toate zonele naturale ale țării.În cadrul proiectului se vor elabora unele soluții tehnologice și se vor promova unele mijloace tehnice de îmbunătățire cu inputuri minime a pajiștilor permanente degradate prin măsuri de suprafață, luându-se în considerare cauzele degradării, condițiile pedoclimatice și echipamentele specifice folosite pentru executarea mecanizată a lucrărilor.Principalele activități care vor fi efectuate vor avea ca scop:– identificarea unor zone cu pajiști permanente degradate pretabile a fi îmbunătățite prin măsuri de suprafață; … – analiza cauzelor degradării, a condițiilor pedoclimatice și stabilirea soluțiilor tehnologice cu un grad mare de extrapolare zonală; … – promovarea unor mijloace tehnice pentru efectuarea mecanizată a verigilor tehnologice; … – alegerea amestecurilor de graminee și leguminoase perene de pajiști în funcție de condițiile pedoclimatice zonale și diferite moduri de folosire; … – verificarea tehnologiilor zonale de îmbunătățire a pajiștilor degradate prin măsuri de suprafață; … – promovarea tehnologiilor zonale prin diferite metode de diseminare. … De asemenea, se va urmări ca aceste noi tehnologii, să aibă un impact ecologic redus, pentru protecția mediului și păstrarea biodiversității.Rezultate scontate:– stabilirea, în funcție de condițiile pedoclimatice zonale și diferite moduri de folosire, a amestecurilor de semințe de plante furajere perene de pajiști folosite pentru îmbogățirea compoziției floristice prin supraînsămânțare; … – echipamente specifice mecanizării lucrărilor de îmbunătățire a pajiștilor prin măsuri de suprafață; … – elaborarea unor tehnologii zonale de îmbunătățire a pajiștilor degradate prin măsuri minime (în funcție de cauzele degradării, condițiile pedoclimatice, destinație etc); … Modul de aplicare al rezultatelor:Rezultatele cercetărilor vor fi prezentate sub forma unor referate științifice de specialitate susținute la manifestări științifice și publicate în revistele de specialitate.Diseminarea rezultatelor prin publicarea lor sub forma unor lucrări cuprinzând noile tehnologii și echipamente realizate: editarea de broșuri, pliante, CD-uri, filme etc. cu noile soluții tehnologice și mijloace tehnice. Înființarea unor loturi demonstrative în diferite condiții staționale, grade de degradare și moduri de folosire.Organizarea, pe timpul derulării proiectului, de workshop-uri cu fermierii din zona respectivă.Proiectul ADER 11.1.2: Soluții tehnologice și mijloace tehnice de îmbunătățire a pajiștilor permanente degradate prin renovare totalăPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Buget estimat: 1.712.850 lei ┌───────────────┬────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 1.712.850 │ 162.850│ 400.000│ 600.000│ 550.000│ └───────────────┴────────┴────────┴────────┴────────┘RezumatCondițiile ecologice foarte diferite în care sunt situate pajiștile, precum și schimbările socioeconomice din țara noastră, care au condus la un anumit stadiu de degradare, impun cercetării științifice din domeniul culturii pajiștilor o abordare integrată și interdisciplinară în vederea elaborării de noi soluții pentru gospodărirea rațională a patrimoniului pastoral.Clima Europei a înregistrat o încălzire de aproximativ 1° Celsius în ultimul secol, mai ridicată decât media globală. Cantitățile de precipitații au crescut considerabil în nordul Europei, în timp ce în sudul continentului perioadele de secetă au devenit din ce în ce mai frecvente. Temperaturile extreme înregistrate recent, cum ar fi valul de caniculă din vara anului 2003 și mai ales cel din 2007, au fost relaționate cu creșterea frecvenței fenomenelor extreme din ultimele decenii, ca o consecință a efectelor schimbărilor climatice.Activitatea de cercetare în domeniul ameliorării speciilor valoroase de graminee și leguminoase perene de pajiști are ca scop principal crearea de soiuri care să răspundă la cerințele unei agriculturi ecologice și obținerea unor producții vegetale stabile din punct de vedere calitativ și cantitativ pe toată perioada de vegetație, în condiții de temperaturi extreme și precipitații reduse, pe diferite nivele altitudinale.În ultimele două decenii s-a colectat un bogat material de sursă de germoplasmă la graminee și leguminoase perene de pajiști, inclusiv pentru specii cu însușiri corespunzătoare adaptării la condițiile climatice noi. În comparație cu tehnologiile aplicate la alte culturi agricole, prin tehnologii adecvate, în covorul vegetal peren se poate realiza cel mai rapid și mai complex echilibru ecologic pe lanțul trofic sol-plantă-animal-om. Ținând seama de aceste considerente, valoarea covorului vegetal format din graminee și leguminoase perene, ca resursă naturală cu utilitate practică pentru om, capătă un conținut nou, circumscris conceptului de dezvoltare durabilă.Obiectivul fundamental pentru punerea în valoare a pajiștilor este sporirea producției totale de furaje și a calității acestora, în concordanță cu o conversie optimă în produse animaliere, ca urmare a unei bune valorificări a acestor suprafețe.Principalele obiective generale și specifice ale ameliorării prevăd constituirea, evaluarea și identificarea genotipurilor valoroase la speciile de graminee și leguminoase perene de pajiști, rezistente la condițiile de stres abiotic, utilizarea lor la crearea de noi soiuri performante, care să asigure multifuncționalitatea soiurilor și implicit a pajiștilor, în condițiile practicării unei agriculturi durabile, ecologice.Cercetările și studiile efectuate în decursul unei lungi perioade de timp, în culturi comparative de orientare și concurs cu soiuri autohtone, omologate și de perspectivă, de graminee și leguminoase perene de pajiști și străine, au evidențiat superioritatea soiurilor românești privind capacitatea de producție, perenitatea, adaptabilitatea și rezistența la factorii de stres. Introducerea în cultură a unui număr mare de soiuri asigură o diversitate genetică sporită și posibilitatea alegerii soiurilor care se pretează cel mai bine condițiilor de cultivare și modurilor de folosire.Obiective specifice:– colectarea și valorificarea unor specii, populații, cu valoare pratologică ridicată, din flora spontană a principalelor agroecosisteme discriminate pe nivele altitudinale și latitudinale; … – selecția varietăților cultivate prin corelarea condițiilor locale de mediu cu gradul de rezistență al genotipurilor față de condițiile limitative de vegetație (secetă, excese de umiditate, temperaturi ridicate, frig/ger etc.); … – administrarea culturilor și utilizarea rațională a terenului – măsuri obligatorii pentru păstrarea potențialului producției, menținând în același timp un impact redus al practicilor agricole asupra mediului și climei; … – cultivarea unui număr cât mai mare de varietăți/genotipuri, respectiv soiuri/hibrizi, cu perioada de vegetație diferită, pentru o mai bună valorificare a condițiilor climatice, îndeosebi regimul de umiditate și eșalonarea lucrărilor agricole; … – alegerea de genotipuri rezistente la condițiile limitative de vegetație, cu o toleranță ridicată la «arșiță», secetă și exces de umiditate; … – selectarea unor varietăți cu rezistență naturală la boli specifice determinate de agenții patogeni. … Realizarea acestor obiective se va face prin:– caracterizarea materialului de ameliorare existent prin folosirea de metode fiziologice moderne și a markerilor moleculari pentru identificarea genotipurilor celor mai valoroase pentru promovarea în etapele superioare de selecție și pentru folosirea ca genitori în vederea realizării progresului genetic privind principalele caractere urmărite; … – selecția genotipurilor care combină în cea mai mare măsură caracterele necesare pentru reducerea efectelor negative ale schimbărilor climatice și potențialul de producție în condiții favorabile de mediu; … – testarea celor mai bune linii în diferite zone ecologice pentru evidențierea adaptabilității lor la diferite condiții de mediu; … – introducerea liniilor de perspectivă evidențiate în etapele anterioare în testările oficiale în vederea înregistrării. … Se vor face cercetări în vederea creării și omologării de noi soiuri performante din familiile de leguminoase și graminee perene de pajiști, adaptate la condiții meteorologice extreme, cel puțin a speciilor de Festuca pratensis, Festuca arundinacea, Festuca rubra, Dactylis glomerata, Lolium perenne, Poa pratensis, Bromus inermis, Phleum pratense, Phalaris arundinacea, Agropyron pectiniforme, Trifolium repens, Lotus corniculatus și Onobrychis viciifolia.Cercetările în vederea ameliorării soiurilor propuse a se derula în cadrul acestui proiect vizează:– plasticitate ecologică ridicată; … – adaptabilitate; … – rezistență la factorii de stres: boli, dăunători, secetă, îngheț etc.; … – productivitate vegetală cantitativă și calitativă, exprimată în substanță uscată, proteină, carbohidrați, care să asigure creșterea capacității de pășunat și a producției animaliere, fără hrănire suplimentară; … – producție de sămânță ridicată; … – pretabilitate la diverse moduri de folosire ca fâneață, conveier și pentru pășunat cu animale erbivore din speciile bovine/ovine/caprine; … – competitivitate sporită pentru alcătuirea amestecurilor simple sau complexe pe pajiști; … – randament ridicat de fixare simbiotică a azotului atmosferic și stabilirea proporției de leguminoase care asigură creșterea producției animaliere fără hrănire suplimentară. … Dintre obiectivele proiectului un loc important îl ocupă adaptarea tehnologiilor de reînsămânțare a pajiștilor permanente, specifice fiecărei condiții staționale, pentru realizarea unor sisteme agricole durabile, cu efecte minime cauzate de schimbările climatice, și optimizarea economică a secvențelor și verigilor tehnologice de obținere și valorificare a furajelor de pe pajiști.Prin măsuri radicale de îmbunătățire a pajiștilor degradate se înțelege un complex de lucrări de înlocuire totală a vegetației vechi cu specii și amestecuri valoroase de graminee și leguminoase perene de pajiști prin reînsămânțare.Reînsămânțarea (renovarea totală) pajiștilor permanente cu specii și amestecuri valoroase de graminee și leguminoase perene este principala măsură de îmbunătățire și intensivizare a producției pajiștilor degradate și a celor slab productive.Pe de altă parte, înierbarea cu amestecuri de plante furajere de pajiști a suprafețelor degradate constituie cea mai simplă și mai economică măsură de combatere a eroziunii solului și de ameliorare a însușirilor fizico-chimice ale acestuia.Scopul îmbunătățirii prin reînsămânțare a pajiștilor degradate constă în:– creșterea cantității și calității furajelor obținute; … – reîntregirea proprietăților ecopeisagistice prin diminuarea fenomenului de eroziune și reintroducerea în circuitul agropastoral a pajiștilor și suprafețelor degradate; … – creșterea eficienței economice prin obținerea unor producții ridicate cu cheltuieli reduse; … – crearea unor condiții favorabile mecanizării în continuare a lucrărilor de pe pajiști și în special a celor de recoltare a furajelor; … – promovarea unei agriculturi durabile prin introducerea în cultură a leguminoaselor perene fixatoare de azot. … Datorită diversității condițiilor staționale în care se găsesc suprafețele de pajiști ce urmează a fi reînsămânțate se pot întâlni mai multe cazuri, care influențează aplicarea diferitelor variante tehnologice de îmbunătățire a pajiștilor permanente.În cadrul proiectului se vor elabora unele soluții tehnologice și se vor promova unele mijloace tehnice de îmbunătățire a pajiștilor degradate prin renovare totală, avându-se în vedere cauzele degradării, diversitatea condițiilor staționale în care se găsesc aceste suprafețe, destinația (funcția economică, de protecție, peisagistică etc.) și echipamentele specifice folosite pentru executarea mecanizată a lucrărilor.Pentru obținerea rezultatelor scontate în cadrul proiectului, în acest sens, se vor desfășura activități în cadrul cărora se vor urmări:– identificarea unor zone cu pajiști permanente degradate pretabile a fi îmbunătățite prin renovare totală; … – analiza cauzelor degradării, a condițiilor pedoclimatice și stabilirea soluțiilor tehnologice cu un grad mare de extrapolare zonală; … – promovarea unor mijloace tehnice pentru efectuarea mecanizată a verigilor tehnologice; … – înființare de loturi semincere din categoriile biologice superioare; … – alegerea amestecurilor de graminee și leguminoase perene de pajiști în funcție de condițiile pedoclimatice zonale și diferite moduri de folosire; … – verificarea tehnologiilor zonale de îmbunătățire a pajiștilor degradate prin renovare totală; … – promovarea tehnologiilor zonale prin diferite metode de diseminare. … De asemenea, se va urmări ca verigile tehnologice propuse să elimine sau să limiteze efectul factorilor restrictivi externi, astfel încât să se asigure o producție de furaj ridicată și cu o înaltă valoare furajeră.Rezultate scontate:– elaborarea unor tehnologii zonale de îmbunătățire a pajiștilor permanente degradate prin renovare totală (în funcție de cauzele degradării, condițiile pedoclimatice, destinație etc.); … – omologarea de noi soiuri la speciile de graminee și leguminoase perene studiate; … – valorificarea superioară a soiurilor de graminee și leguminoase perene autohtone, mai rezistente la impactul factorilor de stres accentuați de modificările climatice globale; … – producerea de semințe din categoriile biologice superioare la soiurile românești de plante furajere perene de pajiști, prin înființarea de loturi semincere; … – soluții privind formarea amestecurilor de graminee și leguminoase perene de pajiști folosite pentru diferite condiții staționale și destinația pajiștilor îmbunătățite; … – echipamente specifice mecanizării lucrărilor de îmbunătățire a pajiștilor prin măsuri radicale; … – creșterea eficienței economice prin obținerea unor producții ridicate cu cheltuieli reduse; … – conservarea resurselor genetice in situ și ex-situ, ca materiale inițiale în procesul de ameliorare, în crearea noilor cultivare; … – crearea unor soiuri de graminee și leguminoase de pajiști adaptate condițiilor noi ce decurg din schimbările climatice prognozate; … – crearea unei germoplasme noi care să permită continuarea progresului genetic în privința obținerii de rezultate superioare în cultura de plante de graminee și leguminoase perene de pajiști, chiar în condițiile schimbărilor climatice; … – asigurarea nucleelor de sămânță din noile soiuri superioare, pentru asigurarea multiplicării și extinderii rapide în fermele de producție. … Pentru obținerea rezultatelor scontate se vor avea în vedere:– îmbunătățirea reacției la temperaturi ridicate a unor noi soiuri de graminee și leguminoase de pajiști, prin creșterea toleranței genetice la arșiță; … – îmbunătățirea rezistenței la deficitul hidric, prin utilizarea diferitelor mecanisme fiziologice de care depinde eficiența utilizării apei de către plante (reglarea osmotică, reducerea transpirației, ritm rapid de creștere în perioada de vegetație etc.); … – ameliorarea unor caractere care pot influența comportarea plantelor graminee și leguminoase de pajiști în condiții meteorologice extreme; … – introducerea în cultură a unor soiuri de plante graminee și leguminoase perene autohtone de pajiști care să asigure o diversitate genetică sporită și posibilitatea alegerii soiurilor care se pretează cel mai bine condițiilor de cultivare și a diferitelor moduri de folosire a acestora. … Modul de aplicare al rezultatelorRezultatele cercetărilor vor fi prezentate sub forma unor referate științifice de specialitate susținute la manifestări științifice și publicate în revistele de specialitate.Diseminarea rezultatelor prin publicarea lor sub forma unor lucrări cuprinzând noile tehnologii și echipamente realizate: editarea de broșuri, pliante cu noile soluții tehnologice și mijloace tehnice.Înființarea unor loturi demonstrative în diferite condiții staționale și grade de degradare.Producerea de semințe din categorii biologice superioare, în vederea multiplicării acestora. Se va produce și asigura sămânță din noile soiuri de graminee și leguminoase perene de pajiști, rezistente la condiții meteorologice extreme, și se vor elabora tehnologiile specifice privind creșterea valorii pastorale pe nivele de altitudine, pentru suprafețele semincere necesare însămânțării și supraînsămânțării pajiștilor cultivate, temporare și permanente.Organizarea, pe timpul derulării proiectului, de workshopuri cu fermierii din zona respectivă.Crearea unei pagini web pentru difuzarea acestor rezultate sub formă de rapoarte, prezentări power-point.Organizarea de vizite de lucru, mese rotunde, seminare.Participarea la unele conferințe naționale și internaționale.Publicarea tehnologiilor privind creșterea valorii pastorale a pajiștilor în noile condiții ale schimbărilor climatice, ale practicării unei agriculturi durabile și pentru reconstrucția ecologică a terenurilor supuse fenomenelor de degradare, prin utilizarea noilor genotipuri de graminee și leguminoase perene de pajiști.Implementarea rezultatelor cercetărilor obținute se va realiza prin:– omologarea de noi soiuri din speciile de graminee și leguminoase perene prevăzute a fi create; … – conservarea resurselor genetice in situ și ex-situ, ca materiale inițiale în procesul de ameliorare, în crearea noilor soiuri; … – valorificarea superioară a noilor soiuri de graminee și leguminoase perene autohtone, mai rezistente la factorii meteorologici extremi; … – producerea de sămânță din noile soiuri de plante de graminee și leguminoase perene de pajiști omologate, în vederea asigurării înmulțirii lor. … (la 29-03-2016,
Proiectul ADER 11.1.2 din Anexa 1 a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 360 din 23 martie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 29 martie 2016
)
Proiectul ADER 11.1.3.: Cercetarea sistemelor agro-pastorale în zona montană în contextul noilor schimbări climatice și al apariției fenomenelor extreme, monitorizarea și promovarea modelelor funcționalePerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Buget estimat: 712.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 712.850 │ 150.350 │ 187.500│ 187.500│ 187.500│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Zona montană a României reprezintă un teritoriu special, cu un imens potențial economic, social, cultural și de mediu. Ecosistemele agricole montane sunt situate la intersecția dintre acțiunea factorilor naturali externi (abiotici și biotici), a factorilor de origine internă (genotipurile care stau la baza agroecosistemului montan) și presiunea factorului antropic prin activitățile socio-economice, fapt ce generează un anumit mod de gospodărire, prin aplicarea unui management adecvat, care trebuie să se întemeieze pe efectele produse de ființa umană (constructoare, reglatoare și beneficiară a producției agroecosistemului) asupra ecosistemelor, prin mijlocirea factorilor socio-economici.Proiectul își propune aplicarea conceptului de sisteme de agricultură ecologică integrată în arealul montan, ca rezultat al sintezei principiilor de agricultură ecologică emanate de practicile tradiționale, dar și a sintezei principiilor de agricultură din diverse lucrări științifice.Cercetarea sistemelor agro-pastorale în zona montană în contextul noilor schimbări climatice și al apariției fenomenelor extreme, trebuie să țină cont și de efectele pe care le-a produs agricultura tradițională practicată de secole, cu toate meritele sale, dar care nu a fost ferită de eșecuri, care de fapt pe parcursul timpului au generat mutații conceptuale curente, idei și școli care au condus la elaborarea unor sisteme noi, tradiționale, intensive, biologice, organice, ecologice.În zona montană se află peste 2,5 milioane ha de pajiști permanente, cu înaltă valoare naturală, menținute în aceste condiții prin practicarea unei agriculturi tradiționale extensive, bazată pe folosirea îngrășămintelor naturale. Prin practicarea unor amenajamente pastorale, agro-pastorale sau agro-silvo-pastorale, aceste suprafețe pot fi întreținute și valorificate superior. Practicarea păstoritului extensiv favorizează biodiversitatea și valorificarea superioară, multilaterală a spațiilor naturale. Economia agro-pastorală a zonelor montane este un exemplu de echilibru ecologic, care nu trebuie neglijat. Sistemele agro-pastorale reprezintă modalități de valorificare superioară a pajiștilor prin pășunat cu rumegătoarele, în așa fel încât acestea să se susțină reciproc, cu beneficii multiple, care pot contribui la atenuarea schimbărilor climatice, printr-o mai bună administrare a terenurilor, care să aibă în vedere protejarea solului, a covorului vegetal, a resurselor de apă, etc.Experiența agriculturii tradiționale, înnobilată cu rezultatele cercetării științifice de profil, rămâne un bun câștigat, care ar putea fi o bază de pornire pentru sistemele de agricultură ale viitorului, coroborat cu schimbările climatice, prefigurându-se ca o agricultură montană ecologică, integrată.Proiectul vizează elementele fundamentale specifice muntelui, urgente pentru protejarea economiei agricole montane și stoparea depopulării, soluții pentru protecția și dezvoltarea durabilă în Carpații României, în context european și mondial.Obiectivele principale ale proiectului sunt de a identifica și promova acele sisteme de agricultură care se bazează pe adaptarea culturilor și sistemelor de creștere a animalelor la condițiile climatice și ecologice specifice zonei montane, de a promova cu precădere acele metode de cultivare a solului care să asigure regenerarea lui în primul rând prin recircularea elementelor nutritive, reintroducerea asolamentelor și a rotațiilor culturilor acolo unde este posibil, reconstituirea unității structurale și funcționale a ecosistemelor agricole prin refacerea legăturilor dintre lanțurile trofice, prin reinstaurarea legăturilor între producătorii primari și consumatorii primari, importanță acordându-se dimensionării optime a unităților de producție agricolă, identificarea factorilor de mediu și antropici care conduc la vulnerabilitatea agro-ecosistemului montan și inițierea de măsuri de diminuare a acestor efecte, conversia fermei țărănești la sistemul de agricultură ecologică, șansă istorică pentru agricultura țărănească românească.Rezultate scontate:– valorificarea superioară a potențialului zonei montane; … – conservarea resurselor zonei montane; … – reducerea poluării mediului prin agricultură; … – diminuarea presiunii asupra unor resurse; … – asigurarea câștigului fermierilor prin reducerea costurilor și o mai bună valorificare a produselor. … Modul de aplicare al rezultatelor:– cursuri de informare și formare profesională; … – module experimentale; … – ghid de bune practici; … – diseminarea rezultatelor prin organizarea de vizite de lucru, mese rotunde, seminarii, articole de popularizare, lucrări științifice. … Obiectivul general 12.: Integrarea problemelor legate de resursele de sol în politicile europene și globale agricole și de protecție a mediului. Furnizarea de e-servicii în domeniul resurselor pedologiceObiectivul specific 12.1.: Monitorizarea specifică (intersectorială și multi- media), inventarierea emisiilor și întocmirea documentelor de raportare în domeniul resurselor de sol pentru normative și directive cu referire la politicile agricole și de protecția mediuluiProiectul ADER 12.1.1.: Sistem informațional pentru agricultură și compatibilizarea acestuia cu Cadastrul General – Sistemul Informațional pentru Agricultură (S.I.A.)Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Buget estimat: 1.062.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 1.062.850 │ 237.850│ 275.000│ 275.000│ 275.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Prin acest proiect se intenționează ca structura de date și informații să se realizeze în conformitate cu reglementările Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene, care are în vedere instituirea unei infrastructuri pentru informații spațiale (INSPIRE/2007), care este obligatorie începând cu 01.01.2008. "Sistemul informațional pentru agricultură – S.I.A." va pune la dispoziție datele și informațiile implementate, putând fi accesat atât de organisme locale, cât și de organisme ale autorităților centrale pe diverse nivele de autorizare.Realizarea acestui proiect este posibilă, întrucât în anul 2008 s-au predat către MADR și ANIF rezultatele unei teme de cercetare pilot elaborată de I.N.C.D.I.F.- ISPIF în cadrul programelor de excelență, cu denumirea "Proiectarea și implementarea fondului național de date digitale al îmbunătățirilor funciare. Studiu de fundamentare și proiect pilot pentru zona județului Iași". La data respectivă, după ce s-a demonstrat viabilitatea și oportunitatea acestui program, s-a propus extinderea metodologiei la toate ramurile agricole și realizarea unui Sistem informatic național cu această destinație, organizat pe diferite paliere de accesare, în orice moment.În țările în care s-au dus la îndeplinire și s-au respectat reglementările Directivei 2007/2/CE, astfel de sisteme informatizate permit analize și vizualizarea în timp real a unor elemente diferite, cum ar fi nivelul de exploatare al suprafețelor agricole, starea terenurilor, tipul culturilor, prognoze asupra producțiilor, funcționarea sistemelor de îmbunătățiri funciare, producerea de calamități și implicit luarea în consecință a măsurilor de protecție a bunurilor materiale și a oamenilor.SIA se va realiza la nivel de sistem/amenajare de îmbunătățiri funciare și va cuprinde informații privind:– utilizarea terenurilor pe categorii de folosință; … – caracterizarea climatică a fiecărei amenajări de îmbunătățiri funciare; … – infrastructura amenajărilor de îmbunătățiri funciare: componente, starea actuală, funcționalitatea, gradul de utilizarea a acesteia; … – solurile predominante în amenajările de îmbunătățiri funciare; … – clasele de calitate ale solurilor după nota de bonitate și fertilitatea acestora; … – recomandări privind îmbunătățirea funcționalității amenajărilor de îmbunătățiri funciare; … – recomandări privind măsurile agropedoameliorative sau antierozionale necesare; … – terenurile degradate și intensitatea degradării. … Principalele activități preconizate a se realiza sunt următoarele:– documentare privind SIA realizate în țările UE; … – colectarea informațiilor; … – realizarea SIA; … – testarea SIA. … Obiectivele proiectului:– evidența utilizării terenurilor pe categorii de folosință și proprietari; … – evidența fermelor și exploatațiilor agricole și zootehnice; … – evidența zonelor montane; … – evidența amenajărilor de îmbunătățiri funciare; … – evidența terenurilor viticole și pomicole; … – evidența claselor de calitate după nota de bonitate pentru folosințele agricole; … – evidența recomandărilor privind prioritățile și măsurile agropedoameliorative sau antierozionale; … – evidența terenurilor forestiere; … – evidența stării de fertilitate a solurilor agricole; … – evidența terenurilor degradate și a intensității degradării. … Rezultate scontate:Sistemul informațional pentru agricultură se va actualiza periodic. Astfel, prin realizarea proiectului se vor pune, în timp real, la dispoziția factorilor de decizie, autorităților centrale și locale precum și lucrătorilor din domeniul agricol, date specifice domeniului evidențiat în obiectivele proiectului.Modul de aplicare al rezultatelor:Informațiile cuprinse în S.I.A. sunt publice și reprezintă bun proprietate publică a statului și sunt în administrarea M.A.D.R.Datele și informațiile implementate vor putea fi accesate atât de organisme locale cât și ale autorității centrale pe diverse nivele de autorizare.Obiectivul general 12.: Integrarea problemelor legate de resursele de sol în politicile europene și globale agricole și de protecție a mediului. Furnizarea de e-servicii în domeniul resurselor pedologiceObiectivul specific 12.2.: Conservarea și valorificarea în sisteme informatice a rezultatelor anterioare ale cercetărilor și cartărilor resurselor de solProiectul ADER 12.2.1.: Sistem informatic geografic al resurselor de sol armonizat cu sistemul informatic geografic al utilizării terenurilor (FAO-LCCS) și sistemul informatic geografic al blocurilor fizicePerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Buget estimat: 1.062.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 1.062.850 │ 237.850│ 275.000│ 275.000│ 275.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘RezumatÎn România au fost dezvoltate în decursul timpului straturi de informații (hărți pe suport hârtie și în sistem informatic geografic SIG) privind resursele de sol și teren.Multe din informațiile de sol (harta solurilor României la scara 1:200.000) au fost elaborate într-o epocă în care nu existau sisteme informatice geografice. Din acest motiv este necesară armonizarea lor cu straturile privind utilizarea terenului (FAO-LCCS) și cel al blocurilor fizice (IACS) gestionat de Agenția pentru Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA) pentru plata subvențiilor directe în agricultură (Pilon 1). Această armonizare este deosebit de actuală deoarece elaborarea și implementarea politicilor agricole în teritoriu (în mod deosebit cele de agromediu, inclusiv delimitarea zonelor cu constrângeri naturale pentru agricultură) se face prin delimitarea unor criterii stricte (valori de prag) privind parametrii de sol trasabile la nivel teritorial.În cadrul proiectului se dorește detalierea hărții de sol 1:200.000 prin analizarea caracteristicilor unităților cartografice (incluzând asociația de soluri) în funcție de informațiile privind utilizarea terenului (bazat pe interpretarea ortofotoplanurilor în sistemul FAO-LCCS). Stratul astfel rezultat se va cupla cu stratul blocurilor fizice (IACS) gestionat de APIA în scopul asocierii informațiilor de sol și climă cu unitățile cartografice (blocuri fizice) utilizate în implementarea politicilor agricole comunitare.Proiectul se va finaliza cu un sistem informatic geografic apelabil de autoritățile centrale și locale responsabile cu implementarea politicilor agricole.În cadrul Oficiilor de Studii Pedologice și Agrochimice (OSPA) județene există un bogat și valoros material cartografic privind resursele de sol pe terenurile agricole la nivel de unitate agricolă teritorială (UAT) elaborat în decursul timpului în cadrul Sistemului național de monitoring al solului.Acest material cartografic este în general pe suport de hârtie fiind din acest motiv practic de neutilizat pentru fundamentarea în teritoriu a politicilor agricole. În plus acest material este supus degradării fizice.În cadrul proiectului se va elabora o metodologie de transpunere a acestor hărți în straturi specifice SIG prin: scanarea+vectorizarea hărților (în funcție de calitatea acestora), sau digitizare. Hărțile actuale elaborate la nivel de UAT (comună) se vor geo-referenția în vederea includerii lor într-un sistem unitar la nivel național.Pe baza acestei metodologii hărțile privind resursele de sol elaborate de OSPA (la scara 1:10.000 sau 1:5000) vor fi incluse într-un sistem informatic unitar la nivelul întregii țări. Hărțile georeferențiate vor putea fi astfel utilizate în fundamentarea la nivel teritorial a policilor agricole privind resursele de sol și terenRezultate scontate:– sistem informatic geografic al resurselor de sol și teren asociat blocurilor fizice din sistemul IACS; … – îmbunătățirea acurateții hărților de sol 1:200.000 prin luarea în considerare a datelor privind utilizarea terenului; … – sistem informatic geografic al resurselor de sol și teren pe baza hărților la scara 1:10.000 (1:5.000) elaborate de OSPA județene; … – valorificarea cercetărilor anterioare în contextul noilor politici agricole comunitare; … – crearea unor baze de date georeferențiale pentru elaborarea, implementarea și gestionarea politicilor de dezvoltare a sectoarelor agriculturii românești și a dezvoltării rurale, în conformitate cu strategia europeană în domeniul PAC precum și cu cerințele impuse de modificările climatice. … Modul de aplicare al rezultatelor:Baza de date georeferențiată apelabilă de autoritățile publice centrale și locale suport pentru implementarea politicilor agricole și de agromediu.Obiectivul general 12.: Integrarea problemelor legate de resursele de sol în politicile europene și globale agricole și de protecție a mediului. Furnizarea de e-servicii în domeniul resurselor pedologiceObiectivul specific 12.3.: Armonizarea datelor și serviciilor bazate pe informații de sol provenite din România cu structurile similare dezvoltate la nivel europeanProiectul ADER 12.3.1.: Portal pentru informații de sol "în oglindă" cu cel realizat de Centrul Comun de Cercetare (JRC) la nivel europeanPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Buget estimat: 1.062.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 1.062.850 │ 237.850│ 275.000│ 275.000│ 275.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Centrul European de Știință (JRC) prin Institutul de Durabilitate a Mediului (IES) a realizat un portal privind resursele de sol care este utilizat de principalele instituții europene (Comisia Europeană, Agenția Europeană de Mediu, etc.) pentru fundamentarea politicilor de mediu și agricultură influențate de sol. Portalul include hărți (primare sau derivate utilizând funcții de pedotransfer sau sisteme expert) bazate pe Harta resurselor de sol ale Europei la scara 1:1.000.000.România are informații de sol la scări mai detaliate (1:200.000) care pot fi utilizate pentru o mai bună fundamentare a aplicării politicilor agricole în teritoriu.Scopul proiectului este de a utiliza bazele naționale de date pentru generarea unui portal cu date de sol și teren "în oglindă" cu portalul realizat de JRC.În acest mod va crește vizibilitatea națională și internațională a rezultatelor obținute în domeniul studiului resurselor de sol din România și se va crea un sistem trasabil pentru fundamentarea politicilor agricole în mod deosebit a celor privind agro-mediul și schimbările climatice.În realizarea aplicațiilor incluse în portal se vor respecta procedurile și protocoalele elaborate de JRC în acord cu specificațiile Directivei INSPIRE.Rezultate scontate:– portal cu informații de sol și teren pentru fundamentarea politicilor agricole și de mediu. … Modul de aplicare al rezultatelor:Portalul cu informații va fi utilizat de către de autoritățile publice pentru fundamentarea politicilor de mediu și agricultură influențate de sol.Obiectivul general 12.: Integrarea problemelor legate de resursele de sol în politicile europene și globale agricole și de protecție a mediului. Furnizarea de e-servicii în domeniul resurselor pedologiceObiectivul specific 12.4.: Metode de inventariere, monitorizare, protecție, ameliorare și utilizare durabilă a resurselor naturale ale agroecosistemelor (sol, apă, climă)Proiectul ADER 12.4.1.: Soluții de organizare a teritoriului agricol și de exploatare agricolă durabilă bazate pe inventarierea alunecărilor de teren și ravenelorPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Buget estimat: 712.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 712.850 │ 150.350│ 187.500│ 187.500│ 187.500│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Proiectul va furniza informații utile fermierilor și factorilor de decizie, care să asigure creșterea productivității agricole, a calității și stabilității producțiilor în cadrul sistemelor de agricultură convenționale sau organice, prin practici îmbunătățite de gospodărire a solului, inclusiv de rotație a culturilor, performanțe ridicate ale activităților agricole cu respectarea condițiilor de mediu, cu efecte adverse reduse (de exemplu alunecări de teren, ravene, eroziunea solului) asupra solurilor agricole, și prin aplicarea unor soluții de organizare/management a teritoriului (de exemplu practici optime de conservare a solului, propuneri de înființare a unor perdele forestiere de protecție, lucrări de îmbunătățiri funciare sau de împădurire acolo unde este necesar, etc.), în general vorbind, soluții pentru mai multă hrană cu impact minim asupra mediului, într-o zonă slab dezvoltată, pentru o agricultură durabilă.Principalele activități ale proiectului:– identificarea unor așa-numite zone fiziografice în bazine hidrografice reprezentative; … – inventarierea alunecărilor de teren și a ravenelor; … – realizarea Sistemului Informațional Geografic (SIG sau GIS) al bazinelor hidrografice selectate, prin realizarea hărților tematice digitale referitoare la tipurile de sol, pante, acoperire cu vegetație, utilizarea terenului, forme de degradare a terenului (eroziune în adâncime, alunecări), etc., cu ajutorul tehnicilor GIS și al măsurătorilor profesionale GPS; … – realizarea hărților de risc la alunecări de teren; … – furnizarea de soluții corecte, adaptate condițiilor locale din fiecare dintre zonele studiate, pentru conservarea solului și o agricultură durabilă, prezentate în mod clar și sugestiv sub forma unor hărți cu propuneri concrete de utilizare/amenajare/exploatare a terenului, însoțite de toate instrucțiunile necesare implementării (calcule de dimensionare a perdelelor forestiere de protecție, ghiduri de bune practici pentru exploatarea antierozionala a terenurilor agricole situate pe pante, etc.). … Rezultate scontate:– furnizarea unor soluții de organizare antierozională a teritoriului și de exploatare agricolă durabilă, ilustrate prin hărți realizate cu ajutorul tehnicilor GIS pe baza modelului numeric al terenului, al hărților tematice ale solurilor, pantelor, al hărților cadastrale și al hărților de risc la alunecări de teren în unele bazine hidrografice reprezentative; … – realizarea unor ghiduri îmbunătățite de bune practici agricole și de mediu privind exploatarea agricolă durabilă a terenurilor amplasate pe versanți, din bazinele hidrografice reprezentative selectate. … Modul de aplicare al rezultatelor:– punerea la dispoziția factorilor de decizie, a fermierilor din zonele studiate și a tuturor persoanelor interesate, a soluțiilor de organizare antierozională a teritoriului și de exploatare agricolă durabilă stabilite în cadrul proiectului; … – rezultatele obținute vor fi diseminate prin întâlniri de lucru, mese rotunde, instruiri, articole științifice, comunicări științifice, articole de popularizare. … Proiectul ADER 12.4.2.: Cercetări și studii privind reabilitarea infrastructurii principale de irigații aparținând domeniului public al statului din suprafața de 823.000 ha viabile economicPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Buget estimat: 1.262.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 1.262.850 │ 287.850│ 325.000│ 325.000│ 325.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Condițiile temperat continentale ale țării noastre, cu secete severe și periodice în sezonul cald al anului au impus dezvoltarea irigațiilor în vederea asigurării unor producții mari și stabile. Astfel, la nivelul anului 1989, România dispunea de o suprafață amenajată pentru irigații de aproximativ 3,1 milioane ha (30% din terenul arabil al țării), cuprinsă în 316 de sisteme administrative (375 scheme hidrotehnice) amplasate în 36 de județe ale țării. Fără lucrări de irigații sunt 5 județe: Bistrița-Năsăud, Caraș-Severin, Harghita, Maramureș și Sălaj unde, datorită condițiilor climatice aceste lucrări nu sunt necesare.Sursa principală de apă de irigații o constituie fluviul Dunărea pentru 85% din sistemele de irigații, restul sistemelor fiind alimentate din râurile interioare și acumulări antropice și/sau naturale.Amenajările de irigații au fost concepute fără restricții la consumurile de energie, astfel încât au fost amenajate pentru irigații și suprafețe amplasate pe terasele înalte, apa fiind pompată în unele amplasamente la o înălțime de peste 200 m față de sursă, prin multiple repompări prin stații de repompare. Ca urmare, aproximativ 40% din suprafețele amenajate pentru irigații au înălțimi de pompare de peste 75 m.După anul 1990, urmare a micșorării fondurilor alocate exploatării și întreținerii amenajărilor de irigații în condițiile transformării proprietății de stat și cooperatiste la noii proprietari, sistemele de irigații au suferit degradări, deteriorări și descompletări semnificative. Alt factor care a contribuit la întreruperea funcționarii sistemelor de irigație l-a constituit prețul energiei electrice care a cunoscut creșteri semnificative.Din studiile recente efectuate a rezultat foarte clar că sistemele de irigații din România sunt energofage și o bună parte din sistemele de irigații care acoperă aproximativ 1,5 milioane de hectare, chiar dacă ar fi reabilitate și modernizate ar fi ineficiente economic, în sensul că sporul de producție care s-ar obține prin irigare nu ar acoperi costurile cu activitatea de irigații.Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are un program de reabilitare/modernizare a infrastructurii principale de irigații aparținând domeniului public al statului din suprafața de 823.000 ha aparținând unui număr de 56 de sisteme de irigații considerate viabile din punct de vedere economic.Obiectivele proiectului:– evaluarea stării de funcționare a infrastructurii principale (prize/SPA, SRP, rețeaua de canale de transport și distribuție a apei; … – sinteza studiilor efectuate până în prezent; … – descrierea condițiilor naturale ale sistemelor (orografie, pedologie, hidrologie, hidrogeologie și condiții climatice); … – tendințe și evoluție; … – calculul și actualizarea necesarului de apă de irigație pentru sistemele de irigații care fac obiectul analizei; … – inventarierea componentelor infrastructurii infrastructurii principale de irigații aparținând domeniului public al statului și evaluarea stării de funcționare a acestora; … – elaborarea soluțiilor de reabilitare/modernizare a infrastructurii principale de irigații aparținând domeniului public al statului; … – evaluarea atitutidinii beneficiarilor în practicarea unei agricultură irigate. … Rezultate scontate:– evaluarea stării de funcționare a infrastructurii principale de irigații aparținând domeniului public al statului; … – necesarul de apă pentru irigații în funcție de evoluția condițiilor climatice; … – analiza economică a soluțiilor de reabilitare/modernizare a infrastructurii principale de irigații aparținând domeniului public al statului, evaluarea efortului financiar; … – evaluarea atitudinii beneficiarilor în practicarea unei agricultură irigate; … – proiecte tip și ghiduri pentru reabilitarea/modernizarea infrastructurii principale de irigații aparținând domeniului public al statului. … Modul de aplicare al rezultatelor:– rezultatele vor putea fi utilizate de către MADR pentru elaborarea de strategii privind sectorul de irigații; … – realizarea de proiecte tip și ghiduri care vor fi puse la dispoziția autorităților centrale și locale în sesiuni de informare de tipul workshop-uri. … Proiectul ADER 12.4.3.: Irigații din resurse alternative. Alimentare din pânza freatică și lacuriPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Buget estimat: 712.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 712.850 │ 150.350│ 187.500│ 187.500│ 187.500│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Sursa principală de apă de irigații o constituie fluviul Dunărea pentru 85% din sistemele de irigații, restul sistemelor fiind alimentate din râurile interioare și acumulări antropice și/sau naturale.Amenajările de irigații au fost concepute fără restricții la consumurile de energie, astfel încât au fost amenajate pentru irigații și suprafețe amplasate pe terasele înalte, apa fiind pompată în unele amplasamente la o înălțime de peste 200 m față de sursă, prin multiple repompări prin stații de repompare. Ca urmare, aproximativ 40% din suprafețele amenajate pentru irigații au înălțimi de pompare de peste 75 m.Utilizarea unor surse de apă pentru irigații alternative la cele utilizate în prezent (în special fluviul Dunărea și râurile interioare), aflate în interiorul sistemelor neviabile economic sau în cadrul unor terenuri neamenajate pentru irigații, situate în apropierea culturilor care urmează să fie irigate ar putea reprezenta o soluție pentru irigare cu costuri reduse.În climatul continental temperat, precipitațiile din perioada de vegetație sunt distribuite neuniform și, de la an la an, înregistrează variații largi.Umiditatea solului este, de regulă, în exces la sfârșitul iernii și scade treptat prin evapotranspirație, pe măsura avansării în perioada de vegetație, la valori mici specifice deficitului de apă.Valorificarea mai completă a precipitațiilor naturale se poate realiza prin acumularea apei din perioadele de exces și folosirea acesteia în perioadele deficitare, prin înmagazinarea în sol, în stratele acvifere și în lacuri.În condițiile țării noastre, acumularea apei în sol nu poate fi satisfăcătoare pentru că nu se poate înmagazina tot excesul de umiditate din iarnă și primăvară și nu se poate păstra apa în mod convenabil, pe perioade de 4-5 luni.Înmagazinarea în stratul acvifer a apei în exces este posibilă însă doar în condiții care se întâlnesc rar: acvifer cu capacitate mare de înmagazinare, acoperit cu un strat permeabil.Acumularea apei în lacuri mici – lacuri colinare – create prin bararea văilor, permite înmagazinarea întregului volum de apă în exces, în orice perioadă a anului și folosirea apei acumulate pentru orice folosință, în orice anotimp.Principalele activități preconizate a se realiza sunt următoarele:– inventarierea zonelor în care apa subterană, prin caracteristicile sale privind adâncimea, volumul și debitul de apă, pot fi utilizate pentru irigarea culturilor în condiții economice; … – inventarierea lacurilor colinare existente cu evidențierea funcționalității acestora și a potențialului de irigare; … – stabilirea de soluții pentru utilizarea apelor subterane la irigat; … – identificarea soluțiilor, zonelor geomorfologice și pedoclimatice pretabile amenajării de lacuri colinare cu folosință pentru irigații; … – studiu de caz: se va analiza în detaliu un amplasament pentru realizarea unei amenajări locale de irigații cu alimentare din apa subterană; … – studiu de caz: se va analiza în detaliu un amplasament pentru realizarea unui lac colinar cu folosințe multiple în cadrul Câmpiei Române. … Rezultate scontate:– zonarea suprafețelor pretabile a fi irigate din apa subterană; caracteristicile apei subterane din zonele identificate și potențial de amenajare pentru irigații; … – soluții de amenajare și eficiență economică, … – inventarierea principalelor lacuri colinare existente, folosințe, caracteristicile și starea acestora; … – identificarea unor zone pretabile amenajării cu lacuri colinare, definirea criteriilor pe baza cărora zonele respective sunt fezabile pentru asemenea amenajări, soluții de amenajare și eficiență economică. … În baza rezultatelor obținute, se vor elabora documentații cu caracter de îndrumător/ghid:– proiect tip pentru o amenajare de irigații alimentată din apa subterană; regulament tip de exploatare a amenajării; … – ghid cu etapele de parcurs pentru realizarea unei amenajări de irigații cu alimentare din apa subterană; … – proiect tip pentru un lac colinar și o amenajare locală de irigații alimentată dintr- un lac colinar; regulament tip de exploatare a unui lac colinar și a amenajării de irigație alimentate din acesta; … – ghid cu etapele de parcurs pentru realizarea unui lac colinar și a amenajării de irigație cu alimentare din acesta (avize, studii necesare, proiectare, etc.). … Modul de aplicare al rezultatelor:– rezultatele vor putea fi utilizate în stabilirea soluțiilor tehnice în lucrările de investiții pentru dezvoltare rurală; … – rezultatele studiilor și cercetărilor întreprinse, sintetizate în documentații sub forma de proiecte tip și ghiduri vor fi puse la dispoziția autorităților locale în sesiuni de informare de tipul work shop-ului. Pe baza lor, principalii beneficiari ai rezultatelor acestui proiect, comunitățile locale/comunale vor putea promova asemenea proiecte de investiții pentru dezvoltare zonală. … Obiectivul general 13.: Economie, organizare și marketing în agriculturăObiectivul specific 13.1.: Fundamentarea economică a tehnologiilor și costurilor de producție, a prețurilor de valorificare, a marjei brute și a gradului de profitabilitate a produselor agricole vegetale și animale, la nivel de fermăProiectul ADER 13.1.1.: Fundamentarea tehnico-economică a costurilor de producție și estimări privind preturile de valorificare pentru tomate de câmp și spații protejate, castraveți în câmp și spații protejate, cornichon, morcovi, ardei gras, varză, conopidă, flori de câmp și seră, plante medicinale pentru agricultura convențională și agricultura ecologicăPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Buget estimat: 962.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 962.850 │ 212.850│ 250.000│ 250.000│ 250.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Prin proiect se urmărește fundamentarea unor soluții viabile pentru creșterea eficienței economice a exploatațiilor agricole horticole în vederea obținerii de produse de calitate superioară, rentabile și competitive pe piață, corespunzătoare principiilor agriculturii convenționale și ecologice.În condițiile economiei de piață costurile de producție și prețurile produselor horticole se formează pe baza cererii și ofertei, evoluțiile actuale fiind de aliniere a prețurilor naționale la prețurile pieței mondiale, sub presiunea concurenței și a liberalizării piețelor. Prețurile produselor horticole sunt fluctuante în funcție de o serie de factori, cum ar fi perisabilitatea, posibilitățile de stocare, oferta insuficientă pentru un anumit sortiment, calitatea etc., acestea putând stimula sau reduce veniturile producătorilor agricoli.Proiectul își propune să fundamenteze din punct de vedere tehnico-economic un sistem de elaborare a costurilor de producție și estimare a prețurilor de valorificare, a gradului de rentabilitate la produsele horticole pe nivele de producție și de calculare a marjei brute pe unitatea de produs, astfel încât în condițiile optimizării structurilor de producție, a tehnologiilor aplicate și a sprijinului financiar acordat, să se ajungă la o eficiență economică ridicată, în concordanță cu performanțele Uniunii Europene (UE).Gradul de complexitate al proiectului derivă din utilizarea unei metodologii proprii de calcul, cu elemente noi prelucrate din tehnicile și procedurile folosite în UE.Metodologia folosită în cadrul proiectului va avea la bază fundamentarea tehnologiilor și bugetelor pe produs, a indicatorilor tehnico-economici specifici produselor horticole pentru agricultura convențională și ecologică. În fundamentarea tehnologiilor de producție se optează pentru utilizarea tehnologiilor cadru de la institutele tehnice de profil din țară iar structura culturilor horticole este în câmp și spații protejate, cu randamente medii posibil de realizat în condițiile respectării tehnologiilor proiectate.Proiectul propus va fi realizat la un nivel superior calitativ cu ajutorul unor metode și tehnici de analiză a tendinței pieței produselor agricole, a nivelurilor estimate pentru costurile și prețurile produselor horticole pentru anii 2015-2018, și va asigura informații utile pentru producători, procesatori, etc. Prin proiect se va realiza o fundamentare științifică a nivelurilor indicatorilor de profitabilitate pentru produsele horticole în sistem convențional și ecologic în contextul creșterii performanțelor de mediu.Rezultate scontate:– analiza și tendința de evoluție a eficienței economice a structurilor de producție horticole în sistem convențional și ecologic; situația cercetărilor fundamentale și aplicative în domeniu; … – fundamentarea metodologiei pentru determinarea estimativă a tehnologiilor de producție a culturilor legumicole, flori și plante medicinale în sistem de agricultură convențională și ecologică; … – fundamentarea metodologiei pentru determinarea estimativă a bugetelor de venituri și cheltuieli a culturilor legumicole, flori și plante medicinale în sistem de agricultură convențională și ecologică; … – estimări de costuri de producție, prețuri de valorificare, profitabilitate pe unitatea de produs a culturilor legumicole, flori și plante medicinale în sistem de agricultură convențională și ecologică; … – analiza comparativă privind eficiența economică a culturilor legumicole, flori și plante medicinale în sistem de agricultură convențională și ecologică; … – publicații privind costurile de producție, estimarea prețurilor de valorificare, a gradului de rentabilitate la culturile legumicole, flori și plante medicinale pe nivele de producție și de calculare a marjei brute pe unitatea de produs pentru agricultura convențională și ecologică. … Modul de aplicare al rezultatelor:– prin aplicarea rezultatelor scontate se urmărește valorificarea informațiilor în elaborarea și consolidarea politicilor publice privind managementul integrat al schemelor de sprijin pentru producătorii agricoli, fundamentarea procedurilor de negociere cu Comunitatea Europeană, dezvoltarea cunoștințelor și competențelor tehnico – economice a producătorilor agricoli și dezvoltarea consultanței în domeniu; … – ghiduri anuale practice care vor fi utilizate în elaborarea proiectelor de dezvoltare rurală din cadrul PNDR pentru perioada 2015-2018, pe măsurile ce vizează agricultura ecologică; … – buletine informative care vor fi utilizate în fundamentarea unor planuri de afaceri precum și în procesul de negociere între producători, angrosiști, procesatori și alți agenți economici ai pieței, precum și pentru factorii decizionali în procesul de susținere a producției horticole; … – rezultatele obținute vor fi diseminate prin: elaborarea unei pagini WEB a proiectului, organizarea unor mese rotunde, elaborarea și publicarea de articole în reviste de specialitate, participarea la conferințe simpozioane etc. … Proiectul ADER 13.1.2.: Fundamentarea tehnico-economică a costurilor de producție și estimări privind preturile de valorificare pentru grâu, orz, porumb, floarea soarelui, rapiță, soia, sfeclă de zahăr, orez, cânepă, hamei, tutun, cartof pentru agricultura convențională și agricultura ecologicăPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Buget estimat: 962.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 962.850 │ 212.850│ 250.000│ 250.000│ 250.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Proiectul urmărește găsirea de soluții inovative de gestiune a fermei agricole care să permită fermierilor accesul la informații și cunoaștere, calcularea costului produselor agricole vegetale pentru agricultura convențională și agricultura ecologică, determinarea rezultatelor analitice prin compararea costului produselor cu prețul lor de vânzare; previziunea cheltuielilor și veniturilor prin întocmirea BVC-urilor, etc.Calculația costurilor produselor agricole vegetale pentru agricultura convențională și agricultura ecologică și bugetarea activităților se pot înscrie în sprijinul pentru ferme în conversie la metodele de agricultură ecologică, conform art. 68 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 73/2009.În metodologia folosită în cadrul proiectului punctul de plecare îl va constitui întocmirea bugetelor de venituri și cheltuieli la nivel de culturi, diferențiate în funcție de tehnologiile aplicate în sistem convențional și ecologic, de nivelul de alocare al factorilor de producție, și implicit prin randamentele la unitatea de suprafață, corespunzătoare condițiilor economice de care dispune agrozona. Analiza și cuantificarea indicatorilor tehnico-economici și financiari vizează costul de producție, prețul de valorificare, productivitatea muncii, rentabilitatea, marja brută standard, pragul de rentabilitate, pentru agricultura convențională și agricultura ecologică.Prin proiect, se vor crea instrumente fundamentate științific de reglementare a funcționalității pieței produse agricole și un sistem de indicatori – de competitivitate, de rentabilitate, etc. – care să aibă un rol important în deciziile privind dezvoltarea viitoare a sectorului agricol. Acest sistem de indicatori, adaptat la sistemele deja existente la nivel internațional, poate să contribuie la dezvoltarea unei agriculturi inteligente, durabile și favorabilă incluziunii, să devină punct de plecare în viitoarele politici agricole, să permită studii comparative cu alte țări și, nu în ultimul rând, să îmbunătățească accesul la informație.Proiectul este corelat cu următoarele cerințe:– respectarea normelor de calitate impuse prin reglementările comunitare; … – protejarea mediului înconjurător; … – reducerea costurilor de producție, în contextul aplicării soluțiilor tehnologice noi. … Produsele la care vor fi estimați indicatorii tehnico-economici specifici sunt: grâu, orz, porumb, floarea soarelui, rapiță, soia, sfeclă de zahăr, orez, cânepă, hamei, tutun, cartof.Se optează pentru utilizarea de date și informații preluate de la institutele tehnice de profil, la nivelul sistemului de producție și al tipurilor de exploatații existente în cadrul agrozonelor, precum și al elementelor normative privind alocarea input-urilor.Prin proiect, se vor evalua și analiza, de asemenea, efectele tehnologiilor de producție vegetală ecologică asupra mediului, cu privire la menținerea și creșterea fertilității solurilor, pe termen lung, precum și conservarea parametrilor calitativi ai mediului (aer, apă, sol). Astfel, în contextul creșterii performanțelor de mediu prin practicarea tehnologiilor ecologice, este asigurată conservarea calității mediului și a resurselor naturale și, prin aceasta, sustenabilitatea fermelor comerciale.Finalitatea proiectului, respectiv elaborarea unui ghid practic cu soluții tehnico- economice va reprezenta un punct de plecare în ceea ce privește transformarea fermelor de subzistență în exploatații familiale ecologice, capabile să identifice noi oportunități de valorificare a producției. Din acest punct de vedere rezultatele estimate ale proiectului se înscriu în eforturile asigurării unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii. Rezultatele e obținute în cadrul proiectului, atât cele parțiale cât și cele finale vor fi larg diseminate în mediul rural.Rezultate scontate:– analiza SWOT a indicatorilor tehnico-economici pentru agricultura convențională și agricultura ecologică; … – informații privind costurile de producție și prețurile de valorificare pentru produsele vegetale în cele două sisteme, necesare în fundamentarea unor planuri de afaceri, precum și în procesul de negociere între producători, angrosiști, procesatori și alți agenți economici ai pieței, precum și pentru factorii decizionali în procesul de susținere a producției agricole prin măsuri similare aplicate în spațiul comunitar; … – analiza eficienței economice a produselor agricole vegetale pentru agricultura convențională și agricultura ecologică, … – elaborarea unui ghid practic cu soluții tehnico-economice, fundamentate științific, pentru sporirea parametrilor cantitativi și calitativi ai sistemelor convenționale și ecologice de producție vegetală, soluții utile și pentru elaborarea proiectelor de dezvoltare rurală, din cadrul PNDR, pe măsurile ce vizează agricultura ecologică. … Modul de aplicare al rezultatelor:– rezultatele cercetării se vor materializa în rapoarte de cercetare, pliante, broșură, pagină web, elaborarea de articole în reviste de specialitate cu profil agricol, simpozioane, precum și participarea la manifestări științifice în domeniu; … – furnizarea informațiilor către factorii decidenți, în scopul fundamentării măsurilor de sprijin pentru domeniul de agricultură ecologică; … – diseminarea rezultatelor cercetării unităților de cercetare-dezvoltare din domeniu, ferme agricole cu producție ecologică, asociațiilor agricole ecologice, firme de consultanță de specialitate ș.a.; … – informațiile privind costurile de producție și prețurile de valorificare pentru produsele vegetale în cele două sisteme vor fi utilizate de MADR în scopul fundamentării procedurilor de negociere cu CE. … Proiectul ADER 13.1.3: Calculații specifice de costuri standard pentru diferite tipuri de exploatații agricole și profile în contextul accesării sprijinului PNDR 2014-2020Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimate: 812.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei, │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ │din care: │ │ │ │ │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 812.850 │ 175.350│ 212.500│ 212.500│ 212.500│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘RezumatProiectul se constituie ca un studiu amplu, multianual și conține calculații de costuri standard pentru diferite tipuri de exploatații agricole și profile (zona de câmpie, deal, munte) în vederea diversificării producției agricole, a îmbunătățirii performanței economice și orientarea către piață, prin aplicarea facilităților politicilor publice la nivelul fermelor mici, fermelor de familie și a asociațiilor acestora.Exploatațiile mici sunt în general decapitalizate, nu pot asigura un grad ridicat de mecanizare a tehnologiilor, cultivatorii apelând la servicii pentru anumite lucrări mecanice, etapele de întreținere a culturilor efectuându-se, în cele mai multe cazuri, cu mijloace mecanice simple sau chiar manuale. Forța de muncă este reprezentată de regulă de membrii familiilor și uneori de personal angajat temporar pentru satisfacerea necesarului de lucrări în perioadele de vârf.Asociațiile familiale specializate în anumite domenii ale producției agricole, dispun de un nivel mult mai ridicat al mijloacelor tehnice.La exploatațiile agricole mici se disting două categorii specifice de activități agricole:– activități care ocupă aproximativ 0,25 ha, însumează un număr mare de culturi (legume, fructe, plante aromatice) repartizate pe suprafețe mici, care în general sunt amplasate în jurul gospodăriei și au ca destinație, în mod special, consumul propriu; … – activități ce pot avea destinație preponderent către piață, pe suprafețe de minim 0,3 ha, cu o structură variată de culturi (grâu, porumb, cartofi, pomi, vie, culturi perene). … Datorită nivelului tehnic scăzut și al lipsei cunoștințelor de specialitate, nu se asigură o valorificare eficientă a resurselor locale.Proiectul își propune să fundamenteze din punct de vedere tehnico-economic costuri standard pentru diferitele tipuri de exploatații agricole și profile (cultivarea cerealelor și plantelor tehnice, culturi legumicole, culturi perene și permanente, etc.) în funcție de potențialul zonelor de producție respectiv câmpie, deal, munte.Principalele elemente utilizate pentru calculațiile specifice de costuri standard pentru diferite tipuri de exploatații agricole și profile (ferme mici, ferme de familie, asociații familiale) și a dimensiunii economice a acestora vor fi determinate pe baza următoarelor criterii metodologice: sisteme și structuri de producție, tehnologii de producție, bugete de venituri și cheltuieli, standard output (SO).Costurile standard vor fi calculate pentru activitățile specifice fiecărei culturi, în funcție de zona de cultură: fertilizare, lucrările solului, semănat, lucrările de întreținere, etc.Gradul de complexitate al proiectului derivă din utilizarea unei metodologii proprii de calcul, cu elemente rezultate din tehnicile și procedurile folosite în UE.Aceste costuri standard vor putea fi incluse în PNDR 2014-2020 și utilizate (ca și costuri standard conform R 1305/2013 art. 62 (2)) începând cu anii următori.Rezultate scontate:– costuri standard pentru diferite tipuri de exploatații și profile, în funcție de zona de cultură prin metode de calcul echitabile și verificabile. … Modul de aplicare a rezultatelor:Prin aplicarea rezultatelor scontate se urmărește valorificarea informațiilor în elaborarea și fundamentarea politicilor publice și în managementul integrat al schemelor de sprijin pentru producătorii agricoli.Rezultatele vor fi aplicate în cadrul sesiunilor de depunere a proiectelor PNDR 2014-2020 și vizează simplificarea accesării sprijinului în cadrul măsurilor de investiții în domeniul agricol și eficientizarea utilizării fondurilor publice.Obiectivul general 14.: Îmbunătățirea nutriției și sănătății oamenilorObiectivul specific 14.1.: Diversificarea materiilor prime agricole cu proprietăți nutritive superioare în vederea obținerii de alimente sănătoase + 
Proiectul ADER 14.1.1: Cercetări și studii privind calitatea nutrițională a grupelor și subgrupelor de produse alimentare românești în vederea asigurării unei alimentații sănătoase.(1)Perioada de derulare a planului sectorial: 2017-2018;(2)Buget estimat: 600.000 lei┌─────────────────┬────────────┬────────────┐│ Total lei: d.c. │ 2017 │ 2018 │├─────────────────┼────────────┼────────────┤│ 600.000 │ 300.000 │ 300.000 │└─────────────────┴────────────┴────────────┘(3)RezumatAlimentele trebuie să răspundă la necesitatea consumatorului de a fi hrănit corespunzător, prin aportul de nutrienți, pentru ca acesta să fie sănătos, iar, în acest sens, trebuie să existe o mai mare transparență în ceea ce privește compoziția alimentelor, astfel încât consumatorul să poată cumpăra alimente după nevoile sale. Dezvoltarea unui program cu informații complete asupra compoziției nutriționale a alimentelor, cu diseminare largă în rândul consumatorilor, nutriționiștilor, producătorilor și procesatorilor din sectorul agroalimentar, cercetătorilor din domeniul alimentar și, nu în ultimul rând, al factorilor de decizie politică, va contribui la orientarea și formularea cerințelor privind calitatea și siguranța alimentelor, securitatea alimentară, nutriția, legislația și controlul.Calitatea și siguranța produselor alimentare au devenit un drept al consumatorilor, cu efecte directe asupra calității vieții, aflându-se în centrul atenției organismelor constituite pentru apărarea intereselor consumatorilor.Schimbările rapide care au loc în structura și autoritatea guvernamentală, în economia globală, în structura sectorului agricol și a industriei alimentare locale și globale, în comerț, precum și în globalizarea și liberalizarea comerțului conduc la schimbări rapide și în nevoile și cerințele consumatorilor privind calitatea și siguranța alimentelor, securitatea alimentară, nutriția, legislația și controlul. Dezvoltarea unor noi tehnologii, apariția unor noi cunoștințe despre aliment-alimentație vin să satisfacă aceste cerințe.Cerințele alimentare situează pe primul plan menținerea stării de sănătate a organismului uman și prevenirea apariției bolilor. În ceea ce privește alimentul se așteaptă ca acesta să fie din ce în ce mai complex și să fie conectat la toate aspectele care influențează organismul la trecerea lui prin viață.Dieta și stilul de viață sunt principalele cerințe pentru dezvoltarea și performanța fizică și mentală, ca și pentru reducerea riscului de apariție a bolilor cronice netransmisibile. Impactul acestora se extinde pe tot parcursul vieții de la viața prenatală până la bătrânețe. Adăugarea unor nutrienți în alimente în doze fiziologice sau în concentrații mai mari trebuie să conducă la obținerea unor alimente funcționale necesare pentru anumite cerințe nutriționale. Informarea corectă a consumatorilor privind beneficiile aduse de aceste alimente trebuie să aibă la bază dovezi științifice.Calitatea alimentelor și compoziția lor depind de: calitatea materiilor prime – influențată de: soi/rasă, calitatea solului, condiții climatice, tehnologia de cultură/creștere, condiții de recoltare/sacrificare/colectare, condiții de depozitare și transport, tehnologii de procesare (tratamente minimale, tratamente termice, conservare etc.), ambalare, condiții de distribuție și comercializare.Proiectul propus prezintă un grad mare de complexitate, care se reflectă în etapele ce trebuie parcurse pentru a atinge ținta dorită – baza de date informatizată pentru compoziția nutrițională a alimentelor de pe piața românească, în conformitate cu cerințele standardelor și ghidurilor internaționale referitoare la generarea datelor de compoziție nutrițională, compilarea și managementul datelor, software capabil să cuprindă asamblarea, arhivarea informațiilor și controlul calității datelor. Este pentru prima dată când, în țară, un proiect de o astfel de complexitate va constitui, prin rezultatele obținute, baza infrastructurii în dezvoltarea politicilor de sănătate și nutriție, securitate alimentară, producerea de alimente care să prevină și să mențină starea de sănătate a consumatorilor.Proiectul se va finaliza cu programul de întocmire a bazei de date privind compoziția alimentelor și cu realizarea bazei de date privind compoziția alimentelor. Programul inițiat trebuie să capete caracter permanent datorită dinamicii pieței alimentare. De asemenea, rezultatele proiectului vor sta la baza unor propuneri de elaborare a politicilor de securitate alimentară și de stimulare a producției interne de materii prime agroalimentare.(4)Rezultate scontate:– bază de date privind calitatea nutrițională a produselor alimentare pe bază de legume și fructe, minimal procesate și procesate; … – bază de date privind calitatea nutrițională a preparatelor și produselor din carne; … – bază de date privind calitatea nutrițională a produselor lactate; … – bază de date informatizată pentru compoziția nutrițională a alimentelor de pe piața românească, în baza de date EuroFIR, în conformitate cu cerințele standardelor și ghidurilor internaționale referitoare la generarea datelor de compoziție nutrițională, compilarea și managementul datelor, software capabil să cuprindă asamblarea, arhivarea informațiilor și controlul calității datelor. … (5)Modul de aplicare al rezultatelor:– proiectul va constitui, prin rezultatele obținute, baza infrastructurii în dezvoltarea politicilor de sănătate și nutriție, securitate alimentară și producerea de alimente care să prevină și să mențină starea de sănătate a consumatorilor; … – baza de date cu compoziția nutrițională va putea fi accesată de pe site-ul proiectului legat de site-ul MADR; … – deschiderea unui site public cu informații nutriționale despre alimentele existente pe piață în vederea diseminării rezultatelor; … – utilizarea informațiilor în alte aplicații IT viitoare (de exemplu: pentru managementul greutății corporale, date statistice privind consumul de nutrienți la nivel local, regional și național etc.); … – stimularea producției agroalimentare autohtone, de calitate; … – completarea bazei de date cu informații compoziționale privind alimentele. … (la 21-04-2017,
Anexa 1 a fost modificată de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 97 din 14 aprilie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 280 din 21 aprilie 2017
)
Proiectul ADER 14.1.2.: Studii și cercetări privind riscurile și beneficiile consumului de suplimente alimentare pe bază de plante medicinale și aromaticePerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Buget estimat: 862.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 862.850 │ 187.850│ 225.000│ 225.000│ 225.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:S-a demonstrat științific că multe suplimente alimentare (SA) au efecte benefice asupra stării de sănătate a populației, fiind în mod tradițional utilizate ca surse suplimentare de nutrienți, în prevenirea îmbolnăvirilor și chiar ca adjuvante în tratamentul curativ al acestora.Autoritățile se confruntă, însă, din ce în ce mai des cu un fenomen global care afectează consumatorii de SA, respectiv frauda alimentară, definită ca: substituția, adăugarea suplimentară sau lipsa unui ingredient ori prezentarea falsă, deliberată și intenționată a unui produs alimentar. Ceea ce este grav, e faptul că acest act săvârșit în scop economic, poate avea consecințe asupra stării de sănătate a populației.Organizația Mondială a Sănătății consideră că atât contrafacerea, calitatea necorespunzătoare sau introducerea de substanțe farmaceutice nedeclarate în compoziția suplimentelor alimentare reprezintă o amenințare reală pentru siguranța consumatorilor, care trebuie privită cu seriozitate și în legătură cu securitatea națională.De asemenea, frecvența ridicată a etichetării cu omisiuni (ingrediente nedeclarate), care se estimează a fi între 14-33%, este considerată tot o problemă de siguranță.Frauda începe cu ingredientele false, care se transformă în produs finit cu compoziția chimică denaturată, etichetat și promovat intenționat ca produs "100% natural" pentru a induce în eroare consumatorul.Primele testări pentru verificarea conformității calității și siguranței suplimentelor alimentare comercializate în țara noastră (aproape 200 produse analizate) au relevat că unul din șase produse verificate a fost neconforme.Dincolo de dezvoltarea economică a sectorului suplimentelor alimentare și creșterea cifrei de afaceri a operatorilor, globalizarea pieței a adus tuturor statelor aceleași provocări, cărora trebuie să le facă față atât consumatorii, cât și autoritățile. Motivele de îngrijorare care încep cu plantele medicinale și se transferă suplimentelor alimentare obținute din acestea se datorează:– speciilor vegetale, prin potențialul toxic intrinsec, a gamei largi de contaminanți cu care vin în contact, a variabilității nivelului de metaboliți secundari; … – numărului uriaș de combinații dintre speciile de plante medicinale și alte substanțe cu efect nutrițional și fiziologic (vitamine, minerale, extracte animale, produse ale stupului, probiotice, enzime, acizi grași etc.); … – interacțiunii, deloc neglijabile, dintre plante sigure pentru consumul uman și medicamente, care au ca rezultat efecte adverse severe (ex: gingseng; ginkgo, sunătoarea). … Pentru a evalua expunerea consumatorilor la diferite riscuri pentru sănătate și a lua măsurile care se impun în scopul protejării populației prin managementul corect al riscurilor și amenințărilor este necesară o cunoaștere exactă a situației și utilizarea unor instrumente operaționale eficiente.Conceptul de "profil de risc" este, în fapt, descrierea problemei de siguranță alimentară și înțelegerea contextului în care aceasta apare, unde percepția publică și impactul economic impun opțiunile de intervenție.Scopul proiectului este identificarea potențialelor riscuri pentru sănătate legate de consumul suplimentelor alimentare, stabilirea profilelor de risc ale diferitelor categorii de produse aflate pe piață, elaborarea unor metode eficiente de screening pentru determinarea rapidă a neconformităților.Rezultate scontate:– baze de date cu specii de plante care interacționează cu alimentele și anumite categorii de medicamente, având ca rezultat efecte secundare/adverse notabile; … – profilele de risc ale diferitelor categorii de suplimente alimentare comercializate pe piață; … – baza de date cu compoziția suplimentelor alimentare, pe grupe și subgrupe de produse; … – program informatic de integrare a bazelor de date privind calitatea și compoziția suplimentelor alimentare; … – ghid privind riscurile și beneficiile utilizării suplimentelor alimentare pe bază de plante medicinale și aromatice; … – metode de supraveghere și control a conformității produselor de pe piață cu specificațiile tehnice declarate de producători; … – acțiuni de comunicare către operatori și consumatori a rezultatelor obținute (profilele de risc identificate, ghidul privind beneficiile și riscurile consumului de suplimente alimentare, modul de supraveghere și control al conformității produselor de pe piață) cu ocazia desfășurării unor seminarii informative, work-shopuri, prin tipărirea de materiale promoționale, publicarea de articole în reviste de profil și de popularizare, afișarea on-line pe site-uri reprezentative a unor avertizări, etc; … – program eficient de supraveghere și control pentru asigurarea protecției consumatorilor. … Modul de aplicare al rezultatelor:– deschiderea unui site public cu informații de larg interes privind suplimentele alimentare pe bază de plante medicinale; … – utilizarea rezultatelor obținute în perfectarea cadrului legal existent (propuneri de proceduri îmbunătățite privind supravegherea și controlul); … – adaptarea unor metode analitice la specificul suplimentelor alimentare pe bază de plante medicinale pentru caracterizarea diferitelor grupe de produse finite aflate pe piață; … – includerea în programele de educație, instruire și promovare a informațiilor științifice privind grupele de suplimente alimentare de risc; … – extensia rezultatelor cercetărilor prin organizarea de acțiuni comune autorități/organizații profesionale și patronale/asociații de consumatori în scopul protejării intereselor consumatorilor și stării de sănătate a populației. … Obiectivul general 14.: Îmbunătățirea nutriției și sănătății oamenilorObiectivul specific 14.2.: Sisteme de calitate și management integrat – tehnologii și control pe flux, în vederea minimizării nivelului contaminanțilorProiectul ADER 14.2.1.: Sisteme integrate de trasabilitate pe lanțul agroalimentar pe baza conceptului "de la consumator la producător" pentru a asigura siguranța produsului și a garanta originea acestuiaPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Buget estimat: 762.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 762.850 │ 162.850│ 200.000│ 200.000│ 200.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Alimentul este înțeles ca o producție a naturalului și a laboratorului uman. Nu este de ajuns ca alimentele să fie alese de către consumator (carne, lapte, fructe, legume), ci este foarte important ca să se știe unde sunt produse alimentele, cum și cine este implicat în lanțul alimentar de producție astfel încât consumatorul să aibă încredere că alimentul ales este sigur.Este necesar să se identifice pericolele la care este supus organismul uman din cauza alimentelor noi patogeni, zoonoze, agenți toxici, iradiere, posibile efecte ale ingineriei genetice sau ale noilor tehnici de procesare.Economia națională și, în special, industria alimentară se confruntă cu câteva provocări și anume, să furnizeze alimente sigure, convenabile ca preț și în cantități suficiente, în contextul:– creșterii populației; … – creșterii cererilor specifice ale populației; … – creșterii competiției pe piață; … – cerințelor de durabilitate; … – creșterii conștientizării consumatorilor de importanța alimentului/alimentației în menținerea stării de sănătate a organismului. … Alimentul este azi mai sigur decât în trecut. Se așteaptă totuși, ca acesta să fie din ce în ce mai complex și să fie conectat la toate aspectele care influențează organismul la trecerea lui prin viață.Oricare ar fi piața, când cerințele consumatorilor sunt satisfăcute, competiția și evoluția spontană a nevoilor conduc la segmentarea pieții. Calitatea va domina cantitatea.Calitatea totală, pe întreg lanțul alimentar, poate fi asigurată pe 3 nivele intermediare:– asigurarea protecției mediului, legislației și controlului eficient; … – asigurarea și satisfacerea cerințelor consumatorilor; … – know-how-ul. … Calitatea alimentelor înseamnă atât calitatea materiilor prime și a ingredientelor, cât și a modului de operare și procesare pe întreg lanțul alimentar. În cadrul conceptului de calitate a alimentelor, calitatea igienică asigură că produsul alimentar nu conține microorganisme, contaminanți și reziduuri sau substanțe otrăvitoare care să cauzeze boli. Una din cerințele importante ale consumatorilor este diminuarea reziduurilor și contaminanților pe care cercetarea este obligată să o ia în considerare.Existența pe piața agroalimentară de produse sigure, "curate", fără contaminanți proveniți din lanțul agroalimentar reprezintă scopul prezentului proiect.Proiectul are ca obiectiv general inițierea și organizarea unui program de supraveghere și monitorizare a contaminanților cu potențial cancerigen în producția de materii prime vegetale și animale, precum și în procesarea acestora până la consumatori, prin continuarea investigării potențialului cancerigen al unor contaminanți chimici în zona București-Ilfov și stabilirea corelațiilor dintre aceștia și incidența cancerului. Acestea vor reprezenta un "pilot" cu posibilitate de extensie și la alte zone.Obiectivele specifice ale proiectului sunt:– investigarea tipurilor de contaminanți potențial cancerigeni din mediu (sol, apă) și a celor din produse alimentare de origine vegetală, în regiunea București-Ilfov; … – investigarea tipurilor de contaminanți potențial cancerigeni din mediu (sol, apă), furaje și a celor din produse alimentare de origine animală, în regiunea București-Ilfov; … – supravegherea și monitorizarea unor contaminanți cu potențial cancerigen în unele produse agroalimentare de origine vegetală și animală (ca atare si/sau procesate) de pe piața din regiunea București-Ilfov; … – inițierea și organizarea unui program de supraveghere și monitorizare a contaminanților cu potențial cancerigen în producția de materii prime vegetale și animale, precum și în procesarea acestora până la consumatori. Propunere de politici agroalimentare îmbunătățite. … Rezultatele proiectului vor sta la baza unor propuneri de elaborare a politicilor de siguranță alimentară, de educare și stimulare a producătorilor agricoli și a procesatorilor de produse agricole non-animale și animale pentru obținerea de alimente sănătoase și sigure pentru consumatori, condiție esențială pentru reducerea incidenței și prevenția riscului de a dezvolta o boală canceroasă.Rezultate scontate:– program de supraveghere și monitorizare a contaminanților cu potențial cancerigen în producția de materii prime vegetale și animale, produse alimentare de origine vegetală și animală; … – bază de date privind contaminanții materiilor prime vegetale și animale; … – bază de date privind contaminanții produselor alimentare vegetale și animale; … – creșterea gradului de conștientizare al consumatorilor privind legătura dintre starea de sănătate și alimentația sănătoasă; … – creșterea venitului procesatorilor de produse agricole non-animale și animale; … – alimente sănătoase pentru consumatori. … Modul de aplicare al rezultatelor:– propuneri de elaborare politici privind securitatea și siguranța alimentară; … – măsuri de prevenție pentru apariția cancerului; … – propuneri de elaborare politici privind nutriția și sănătatea populației; … – extensia rezultatelor cercetărilor prin organizarea de acțiuni de promovare, editarea de publicații de popularizare – mese rotunde, workshop-uri, articole publicate la nivel național și internațional. … Proiectul ADER 14.2.2.: Studii privind evaluarea și monitorizarea cantitativă a contaminanților pe lanțul viti-vinicol vizând minimizarea nivelului de pesticide și metale grele ca principali poluanțiPerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Buget estimat: 712.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 712.850 │ 150.350│ 187.500│ 187.500│ 187.500│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Piața produselor de protecție fitosanitară pentru culturile agricole în general și pentru plantațiile viticole în special cunoaște o creștere a producției, diversificării și promovării tot mai agresivă.Cuantificarea reziduurilor de pesticide și metale grele este foarte importanță pentru a garanta obținerea de produse curate, sanogene și nu generatoare de boli.Proiectul își propune:– să realizeze modele experimentale pentru protecția fitosanitară a viței de vie în vederea diminuării reziduurilor de pesticide și metale grele; … – să stabilească arealele viticole pe podgorii cu vulnerabilitate maximă la contaminare cu poluanți; … – să stabilească cele mai adecvate metode de încercări analitice de înaltă rezoluție pentru cuantificarea contaminanților prin utilizarea celor mai performante echipamente; … – să identifice și să cuantifice remanența pesticidelor și a metalelor grele remanente în sol și plantă în funcție de schemele de protecție fitosanitară aplicate în amonte în diferite podgorii; … – să identifice remanența de pesticide și metale grele în sol, plantă și vin în condiții ecologice de cultură și în condiții convenționale de protecție fitosanitară. … Rezultatele vor fi interpretate din punct de vedere biochimic, fizico-chimic, pedologic, oenologic, cu referire la concentrațiile maxime admise ale indicatorilor urmăriți: pesticide organoclorurate, organofosforice, carbamati, etc.Obținerea unor astfel de produse va conduce la creșterea gradului de încredere a consumatorilor în produsele autohtone, a creșterii exportului de vin și a rentabilizării acestuia.Proiectul se va finaliza cu un program de monitorizare a contaminanților pe filiera de la sol, plantă și vin cu soluții de minimizare cantitativă în scopul diminuării efectelor acestora. Se va crea posibilitatea alegerii arealelor celor mai potrivite pentru realizarea de vinuri obținute pe soluri cu o încărcătură minimă de metale grele și alți contaminanți prin expertizarea lor în prealabil precum și stabilirea optimului schemelor de protecție fitosanitară în vederea minimizării cantitative a contaminanților.Rezultate scontate:– baza de date cu profilul remanenței pesticidelor utilizate cel mai frecvent în protecția fitosanitară; … – bază de date cu metalele grele dar și alte microelemente dezirabile din sol, planta și vin din diverse areale viticole consacrate; … – areale optime de cultivarea viței de vie; … – vinuri de calitate, cu siguranță alimentară crescută cu conținut sub minima admisă de date compoziționale europene; … – conștientizarea consumatorului în alegerea unor produse alimentare sanogene; … – ghid de bune practici agricole. … Modul de aplicare al rezultatelor:– publicații de popularizare, mese rotunde, seminarii, materiale informative; … – participare la târguri, expoziții naționale cu impact asupra consumatorilor; … – elaborare ghid de bune practici agricole privind riscurile contaminanților și acțiuni de minimizare cantitativă a acestora; … – realizarea paginii web a proiectului; … – publicări în reviste de specialitate cotate ISI, cât și în reviste de specialitate indexate în baze de date internaționale. … Obiectivul general 14.: Îmbunătățirea nutriției și sănătății oamenilorObiectivul specific 14.3.: Elaborarea de tehnologii alimentare noi și evaluarea tehnologiilor deja existente în ceea ce privește impactul acestora asupra mediuluiProiectul ADER 14.3.1.: Valorificarea superioară a resurselor din zona montană (sol, apă, fond genetic vegetal și animal, energie, producție agricolă primară, produse alimentare, biodiversitate) în scopul salvgardării și dezvoltării durabile a eco-bioeconomiei agroalimentarePerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Buget estimat: 712.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 712.850 │ 150.350│ 187.500│ 187.500│ 187.500│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Zona montană asigură numeroase resurse natural (sol, apă, pajiști, fânețe, lemn, animale, biodiversitate, etc.) cu caracter economic, cultural și social, cu rol important în economia țării.În zona montană se află cea mai importantă resursă de apă, cca.80% și cea mai mare suprafață de păduri, cca 52%. Tot aici se regăsesc suprafețe mari de pășuni, fânețe și pajiști alpine valoroase, datorită cărora s-a dezvoltat păstoritul și transhumanța, veche tradiție a poporului român.Biodiversitatea agro-silvică din zona montană are caracteristici specifice, întâlnindu-se aici mai multe specii de animale de fermă (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, suine, etc) dar și de animale sălbatice (urs brun, lup, cerbi, etc), o mare parte a biodiversității fiind legată de utilizarea extensivă a terenurilor agricole și forestiere. În zona montană se regăsesc importante resurse energetic (lemn, forța apei, forța vântului, energia solară, etc.)., cât și importante resurse turistice naturale, legate de forme de relief, fond horticol, forestier și cinegetic, piscicol, etc.Managementul acestor resurse, reprezintă un obiectiv esențial în dezvoltarea durabilă a zonei montane. Valorificarea resurselor naturale disponibile trebuie să se facă în limitele potențialului biologic natural de regenerare a acestuia și să aibă în vedere impactul asupra mediului și a sănătății umane. Valorificarea resurselor zonei montane în scopul dezvoltării durabile, necesită studii interdisciplinare, consultanță și asistență tehnică, formularea de strategii și soluții eficiente, adaptate condițiilor locale și care să protejeze mediul și sănătatea omului.Proiectul vizează obținerea rezultatelor de cercetare care să fie capabile să difuzeze informații în forme inovative și durabile, privind resursele și gestionarea lor, practicile de recoltare a furajelor, de creștere a animalelor, promovarea dezvoltării ecologice durabile și implicarea populației în gestionarea resurselor.Proiectul își propune o inversare a logicii de asistență care a caracterizat de-a lungul timpului zona montană, prin intermediul promovării unui proces de dezvoltare prin cercetare și inovare împărtășit atât de sectorul public cât și de cel privat, care să nască idei de valorificare superioară a resurselor prin cooperarea și integrarea inclusiv a acțiunilor de voluntariat ale tuturor actorilor sociali și economici.Prin proiectul se va identifica, caracteriza și pune în valoare principalele resurse din zona montană, protecția diversității biologice specifice agrosistemelor prin aplicarea de tehnologii nepoluante, regenerări sau amenajări silvice, promovarea potențialului resurselor alternative de energie, aplicarea de măsuri tehnologice de valorificare superioară a potențialului pajiștilor, prin pășunat cu rumegătoare, urmărirea și evaluarea efectelor asupra productivității, calității și profitabilității, promovarea practicilor care încurajează biodiversitatea, urmărirea cu prioritate a produselor tradiționale obținute prin aplicarea unor practici agricole prietenoase cu mediul, în scopul ameliorării economice, sociale și de mediu a sectorului de creștere a animalelor, menținerea unui agro-eco-sistem care să stimuleze productivitatea, ridicarea nivelului de trai al producătorilor agricoli, evidențierea importanței acestor resurse pentru o agricultură durabilă și un mediu mai curat.Rezultate scontate:– conservarea, dezvoltarea și valorificarea resurselor genetice vegetale și animale în conformitate cu cerințele actuale; … – creșterea calității producțiilor și obținerea de indici de producție comparabili cu cei europeni; … – conservarea și îmbunătățirea stării resurselor naturale și a habitatelor prin încurajarea utilizării de tehnici și tehnologii compatibile cu protejarea mediului și conservarea biodiversității. … Proiectul își propune realizarea unor demonstrații pe loturi și în câmpuri experimentale cu specialiști în domeniu, direcțiile agricole, consultanța, învățământ superior, etc.Proiectul oferă soluții prin realizarea unui ghid privind bunele practici în zona montană, caiete de sarcini pe produs, difuzare de material semincer și de reproducție, de înaltă valoare biologică, etc.Modul de aplicare al rezultatelor:– baza de date cu procesatorii locali; … – cursuri de formare profesională: producție și procesare durabile; … – module experimentale; … – ghiduri de bune practici agricole și alimentare; … – organizare de vizite de lucru, mese rotunde, seminarii, articole de popularizare, lucrări științifice și alte materiale informative și de promovare. … Obiectivul general 15.: Creșterea durabilă a producției interneObiectivul specific 15.1.:Dezvoltarea domeniului "științele consumatorului"Proiectul ADER 15.1.1.: Impactul socio-economic al risipei alimentare la nivel național în contextul actual al crizelor legate de securitatea alimentară și schimbările climaticePerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Buget estimat: 1.062.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 1.062.850 │ 237.850│ 275.000│ 275.000│ 275.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Risipa alimentară, incluzând materiile organice agricole este prezentă în fiecare dintre etapele lanțului alimentar, respectiv:– în agricultură, în recoltele neculese, deteriorate din cauza unor condiții climatice neprielnice ori resturile de produse agricole; … – în timpul transportului și depozitării materiilor prime agricole unde pot apare deteriorări ale produselor agroalimentare din cauza depozitării necorespunzătoare sau de supraproducție rămasă nefolosită; … – în industria de producție a furajelor, din cauza depozitării necorespunzătoare a produselor agricole; … – în industria alimentară, în deșeuri alimentare cât și în ape reziduale (oase, carcase, melasă, ape de spălare etc.) rezultate. Pe lângă acestea, alte pierderi de alimente mai apar din alimentele nevândute în rețeaua de distribuție sau deteriorate din diferite alte cauze precum depozitare necorespunzătoare, deteriorarea ambalajelor, expirarea termenului de valabilitate etc.; … – la distribuție și vânzare, pierderile sunt cauzate de alimente expirate, depozitare necorespunzătoare sau probleme de funcționare a lanțului frigorific; … – la consumator, risipa de alimente provine din cauza planificării incorecte a necesarului de consum, deprecierii calității produselor alimentare înaintea termenului de valabilitate. … Pe lângă aceste pierderi de produse agroalimentare risipa alimentară este destul de mult întâlnită în sistemul de alimentație publică.Lipsa de conștientizare a populației și a procesatorilor de produse agroalimentare în ceea ce privește cantitățile de deșeuri alimentare, problemele de mediu pe care acestea le generează, la care se adaugă și problemele financiare corespunzătoare, reprezintă probleme care trebuie inventariate, minimizate și legiferate. Proiectul propune următoarele obiective specifice:– identificarea situației actuale și a cauzelor care conduc la risipa alimentară; … – identificarea informațiilor privind situația cantitativă a risipei alimentare în țara noastră; … – cuantificarea impactului asupra mediului – indicatori de cuantificare cantitativă și de impact; … – inventarierea bunelor practici de prevenție a risipei alimentare la nivel european și internațional cu planuri de implementare; … – scenarii și predicții privind generarea de deșeuri în următorii 15-20 ani; … – recomandări de acte normative pentru prevenția risipei alimentare și analiza periodică a impactului acesteia. … Rezultate scontate:– studiu privind nivelul risipei alimentare pe lanțul agroalimentar în România; … – studiu privind consumul alimentar și factorii socio-economici care influențează obiceiurile de consum; … – studiu privind valorificarea unor deșeuri alimentare din gospodărie și de pe alte verigi ale lanțului agroalimentar; … – studiu privind problemele de risipă alimentară care apar pe lanțul produselor agroalimentare; … – studiu privind bune practici, modele și sisteme de ambalare care să prelungească termenul de valabilitate; … – studiu privind strategii de micșorare a risipei alimentare în sistemul de alimentație publică; … – studiu privind îmbunătățirea managementului lanțului alimentar în vederea unei coordonări dintre angrosiști, retaileri, distribuitori și procesatori pentru a reduce risipa alimentară (managementul parametrilor de transport – lanțuri frigorifice, strategii de marketing, porționare, autoservire/servire, logistică). … Modul de aplicare al rezultatelor:– educația consumatorului și schimbarea comportamentului alimentar pe termen lung; … – atitudinea consumatorului vis-a-vis de alimente; … – elaborarea unei curricule pentru școli și facultăți; … – elaborarea unor curricule privind FPC în domeniul managementului deșeurilor în producția agricolă; … – elaborarea unor curricule privind FPC în domeniul managementului deșeurilor în producția alimentară și sistemul de alimentație publică; … – propuneri de programe comune MADR – Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor; MADR – Ministerul Educației și Cercetării Științifice; … – un concurs de idei și proiecte privind valorificarea deșeurilor alimentare cu obținerea de produse non-alimentare cu valoare adăugată; … – propunere de legislație în domeniu. … Obiectivul general 16.: Mecanizarea și automatizarea proceselor în agricultură și industria alimentarăObiectivul specific 16.1.: Dezvoltarea sistemelor locale, regionale și naționale de condiționare, depozitare, procesare și valorificare comercială în mod sustenabil a produselor agricole româneștiProiectul ADER 16.1.1.: Adaptarea unor tehnologii inovative aplicabile la nivelul unor centre locale (cooperative) de producție, condiționare și depozitare de scurtă și lungă durată a produselor horticole proaspete și prelucratePerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Buget estimat: 1.162.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 1.162.850 │ 262.850│ 300.000│ 300.000│ 300.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:În condițiile internaționalizării pieței consumatorii își orientează atenția spre acele produse care se diferențiază unele de celelalte prin calitate. Se poate spune că mărfurile alimentare actuale încorporează un volum din ce în ce mai mare de progres tehnico-științific și ca urmare tehnologia alimentară modernă se diferențiază net de cea clasică. În acest context aplicarea unor tehnologii inovative de condiționare, păstrare și prelucrare imediat după recoltare constituie un argument în livrarea către consumatori a unor produse horticole de calitate.Activități principalele prevăzute a se derula în proiect:– monitorizarea factorilor tehnologici și biologici responsabili de menținerea calității produselor horticole în fermele de producție; … – studierea unor tehnologii inovative aplicabile produselor horticole românești care utilizează: … – tehnici de menținerea calității a fructelor proaspete cu utilizarea frigului artificial- refrigerare cu aer răcit, refrigerare cu apă răcită, refrigerare în vacuum, refrigerare cu gheață hidrică; … – tehnici de răcire și depozitare în atmosferă modificată de gaze – depozitarea în atmosferă modificată, depozitarea în atmosferă cu conținut constant de gaze, depozitarea cu atmosferă modificată în condiții variabile dar reglate, maturarea în atmosferă îmbogățită în etilenă; … – tehnici de conservare a fructelor proaspete fără utilizarea frigului artificial – aeroionizarea artificială, utilizarea de antimicrobieni naturali, conservarea prin realizarea de filme edibile, conservarea prin uscare. … – experimentarea modalităților de păstrare și conservare în condițiile celor trei direcții preconizate: tehnici de menținerea calității a fructelor proaspete cu utilizarea frigului artificial; tehnici de răcire și depozitare în atmosferă modificată de gaze; tehnici de conservare a fructelor proaspete fără utilizarea frigului; … – analizarea datelor experimentale, conexiuni și interdependențe ale factorilor tehnologici și biologici, în menținerea calității fructelor și legumelor supuse tehnologiilor inovative considerate, constrângeri și soluții practice posibile; … – proiectarea unor module tehnologice utilizabile la nivelul centrelor locale (cooperative) de producție, condiționare și depozitare de scurtă și lungă durată; … – stabilirea parametrilor tehnologici și a rețetelor de fabricație pentru produse concentrate și sucuri naturale realizate din cultivare ce aparțin grupelor drupacee și pomacee; … – realizarea unor produse concentrate și sucuri naturale din fructe aparținând grupei pomaceelor (mere, pere, gutui) și drupaceelor (cireșe, vișine, caise, piersici, nectarine, prune). … Rezultate scontate:– determinarea factorilor de risc cu acțiune pre și post-recoltă pentru produsele horticole, care pot influența calitatea și durata de păstrare a fructelor și legumelor în vederea planificării managementului de risc pre-recoltă și post-recoltă; … – obținerea de date necesare determinării momentului și a modalității de intervenție în tehnologia de cultură a principalelor specii pomicole și legumicole, pentru obținerea de fructe și legume cu însușiri calitative corespunzătoare competitive; … – elaborarea tehnologiilor pentru păstrarea produselor horticole cu diferite grade de perisabilitate funcție de tehnicile inovative adoptate; … – elaborarea unor seturi de măsuri tehnice pentru optimizarea păstrării produselor horticole după recoltare; … – determinarea unui maxim al duratei de păstrare pentru principalele specii pomicole și legumicole, cu menținerea însușirilor calitativ în condițiile aplicării unor tehnologii inovative; … – stabilirea unor tehnologii sanogene și necostisitoare de obținere de produse concentrate și sucuri naturale; … – elaborarea unor rețete și norme de fabricație pentru sucuri și produse concentrate de fructe; … – stabilirea unor dotări minime necesare realizării produselor propuse la nivelul centrelor locale (cooperative) de producție; … – realizarea unei linii demonstrative de microproducție pentru obținerea de produse concentrate și sucuri naturale (în cazul unei finanțări care să permită achiziționarea de utilaje); … – ghid de bune practici privind aplicarea tehnologiilor inovative. … Modul de aplicare al rezultatelor:– elaborare de lucrări științifice cu rezultate ale cercetărilor pentru susținere și publicare la simpozioane și conferințe interne și internaționale; … – organizarea unor work-shopuri și mese rotunde; … – elaborarea de materiale documentare și/sau informații tehnice de tip "Ghid de bune practici"; … – postarea rezultatelor pe site-ul MADR. … Proiectul ADER 16.1.2.: Modele de dezvoltare a lanțurilor scurte de valorificare pe filiera producție primară – servicii – depozitare-procesare – piață de desfacerePerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 712.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 712.850 │ 150.350│ 187.500│ 187.500│ 187.500│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Prin realizarea proiectului se urmărește eficientizarea structurilor de piață agricole și agro-alimentare, oferind informațiile pentru organizarea performantă pe lanțul scurt, prin elaborarea de măsuri de reglementare a stocajului producției, depozitarea privată, procesarea și comercializarea legumelor și fructelor de către producătorii mici și mijlocii, în concordanță cu performanțele Uniunii Europene.Studiile realizate vor contribui la creșterea competitivității economice a producătorilor mici și mijlocii, prin transferul cunoștințelor obținute de la organizațiile de cercetare-dezvoltare-inovare către asociații. Nu în ultimul rând, va fi o sursă de informare și conștientizare a consumatorilor în ceea ce privește proveniența legumelor și fructelor de pe piață.Obiectivul proiectului îl reprezintă crearea de modele de dezvoltare a lanțurilor scurte de valorificare prin asocierea producătorilor agricoli.Proiectul studiază problemele de asociere a micilor producători în vederea colectării legumelor și fructelor pentru a le sorta, depozita, ambala în vederea desfacerii lor proaspete la piață sau a le prelucra pe cele care au fost eliminate la sortare.Proiectul va cuprinde:– realizarea unui studiu privind situația sectorului de legume-fructe pe plan național și comunitar; … – analiza lanțului scurt de valorificare a producției de legume și fructe; … – proiectarea și experimentarea de modele de dezvoltare a lanțurilor scurte de valorificare producției de legume; … – proiectarea și experimentarea de modele de dezvoltare a lanțurilor scurte de valorificare producției de fructe; … – demonstrarea funcționalității modelelor de lanțuri scurte de valorificare a producției de legume și fructe; … În vederea colectării, asociația micilor întreprinzători va achiziționa mijloace de transport care să le permită aducerea legumelor și fructelor de la producători la depozit fără ca aceștia să suporte cheltuieli de transport.Depozitul construit de micii întreprinzători trebuie dimensionat și organizat astfel încât să permită sortarea și păstrarea fructelor și legumelor selecționate pentru vânzarea în stare proaspătă. Pentru sortare trebuie amenajat un spațiu adecvat cu linii de sortare și personal calificat care să poată identifica și îndepărta fructele și legumele afectate de diferiți patogeni. Tot în cadrul depozitului, se va organiza un compartiment de prelucrare a legumelor și fructelor constând în trei linii de conservare.Studiul privind lanțurile scurte de aprovizionare cu alimente arată că etichetele sunt, de asemenea, utile pentru a semnaliza faptul că un produs a fost certificat. Acesta este un aspect important pentru a proteja produsele față de imitații: etichetele cu un conținut reglementat reprezintă un instrument de a combate informațiile înșelătoare sau chiar frauda.Acest proiect va conține toate informațiile privind costurile inputurilor și amortizarea investițiilor.Sistemul informațional creat prin proiect conferă o viziune de ansamblu asupra proceselor de producție, realizarea acestuia fiind de actualitate în condițiile în care consumatorii sunt tot mai exigenți în privința calității legumelor și fructelor consumate în stare proaspătă și/sau procesate.Prin înființarea de lanțuri scurte de valorificare a legumelor și fructelor se creează premisa apariției de noi locuri de muncă în spațiul rural.Rezultate scontate:– informații privind costurile investițiilor, costurile de depozitare, costurile de conservare, costurile de livrare; … – elaborarea unui ghid practic cu soluții tehnico-economice, fundamentate științific, pentru înființarea și dezvoltarea lanțurilor scurte de valorificare pe filiera servicii – depozitare-procesare-piață de desfacere încadrate în PNDR 2014-2020. … Modul de aplicare al rezultatelor:– rezultatele se vor materializa în pliante, broșuri, pagină web, elaborarea de articole în reviste de specialitate cu profil agricol, simpozion, precum și participarea la manifestări științifice în domeniu; … – furnizarea informațiilor către factorii decidenți, în scopul fundamentării măsurilor de sprijin din PNDR pentru investiții în procesarea și comercializarea produselor agricole; … – rezultatele obținute vor fi diserminate prin întâlniri de lucru, mese rotunde, articole de popularizare, formare profesională. … Obiectivul general 16.: Mecanizarea și automatizarea proceselor în agricultură și industria alimentarăObiectivul specific 16.2.: Dezvoltarea de lanțuri frigorifice regionale și naționale în vederea creșterii capacității de depozitare a unor materii prime agricole sau produse alimentareProiectul ADER 16.2.1.: Cercetări privind determinarea proprietăților termice, fizice, a coeficienților de căldură și de transfer de masă a produselor horticole pentru optimizarea tehnologiilor de congelare aplicabile pe lanțuri frigorificePerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Buget estimat: 862.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 862.850 │ 187.850│ 225.000│ 225.000│ 225.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:Congelarea este o metodă excelentă pentru conservarea alimentelor, bazată pe capacitatea acestora de a reține calitățile nutritive și senzoriale. Metoda este considerată ca fiind superioară conservării prin alte metode pe termen lung a legumelor și fructelor, comparativ cu conservarea clasică prin sterilizare sau deshidratare. Conversia apei în gheață crește concentrația substanțelor dizolvate în fracțiunile dezghețate de țesut rezultând reducerea apei în produse. În plus, temperatura scăzută inhibă creșterea microorganismelor și scade rata de reacții biochimice care au loc în mod normal în produsele necongelate la temperatură mare.La temperaturi mai joase de -10°C, doar câteva microorganisme se pot dezvolta, iar rata de reacție chimică este redusă în mod substanțial, iar reacțiile metabolice celulare sunt de asemenea scăzute.Activități principalele ale proiectului se vor concretiza în:– studierea și îmbunătățirea sistemului de congelare, care trebuie să fie suficient de rapid pentru a minimiza pierderile de calitate și suficient de lent pentru a evita problemele legate de fisurarea la congelarea foarte rapidă a produselor horticole; … – studierea ultrastructurii țesuturilor congelate și de a dezvoltării de tehnici pentru a monitoriza dimensiunea cristalelor de gheață și distribuția lor în produsele horticole; … – dezvoltarea, îmbunătățirea și validarea modelelor teoretice și experimentale, în scopul de a înțelege și optimiza procesele complexe de congelare; … – determinarea proprietăților termice, fizice, a coeficienților de căldura și de transfer de masă a produselor horticole (în special legume) pentru elaborarea tehnologiilor de congelare. … Rezultate scontate:– determinarea parametrilor tehnologici și a regimurilor termice de congelare pentru legume și fructe autohtone: cireșe și vișine; caise, piersici și nectarine, fructe de pădure, mazăre și fasole verde, conopidă, spanac; … – stabilirea dotărilor și investițiilor necesare dezvoltării de lanțuri frigorifice regionale pentru conservarea prin congelare a produselor horticole în scopul asigurării siguranței alimentare. … Modul de aplicare al rezultatelor:– elaborare de lucrări științifice cu rezultate ale cercetărilor pentru susținere și publicare la simpozioane și conferințe interne și internaționale; … – organizarea unor work-shopuri și mese rotunde pentru prezentarea rezultatelor proiectului; … – elaborarea de materiale documentare și/sau informații tehnice de tip "Ghid de bune practici". … Obiectivul general 16.: Mecanizarea și automatizarea proceselor în agricultură și industria alimentarăObiectivul specific 16.3.: Dezvoltarea tehnologiilor de mecanizare și a sistemelor tehnice inovative destinate lucrărilor solului, înființării, întreținerii și recoltării culturilor agricole, horticole, agrozootehnice și agrosilvice în condițiile conservării surselor de mediu, combaterii fenomenului de secetă și a deșertificăriiProiectul ADER 16.3.1.: Cercetări privind stabilirea influenței aplicării noilor sisteme și tehnologii conservative de lucrări agricole mecanizate pentru combaterea efectelor secetei, păstrarea fertilității solurilor și creșterea cantitativă și calitativă a producțiilor la principalele specii de plante cultivatePerioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018Bugetul estimat: 962.892 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 962.892 │ 212.892│ 250.000│ 250.000│ 250.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘Rezumat:În momentul de față, agricultură românească se confruntă cu probleme serioase legate de modificările climatice ce au loc în sensul extinderii aridizării unor zone agricole întinse. Aceste modificări se manifestă prin scăderea nivelului precipitațiilor anuale, printr-o repartiție neuniformă a acestora atât în timp cât și în spațiu și mai ales printr-o defazare a aportului de apă față de perioadele critice ale plantelor, printr-o creștere a temperaturilor diurne și o intensificare a vânturilor de primăvară.Intensificarea secetei prin efectele severe produse, constituie factorul principal ce determină și declanșarea proceselor de deșertificare. Deci, în mod firesc, soluțiile de combatere a secetei și deșertificării nu se pot separa. În acest sens, trebuie apelat și la aplicarea principiilor agriculturii de tip dry-farming (dry-land).Principalele direcții de acțiune (lucrări de tip dry-farming) în vederea contracarării efectelor secetei și valorificării cât mai eficiente a aportului natural de apă, trebuie asigurate prin:– efectuarea lucrărilor solului grupate cât mai multe în același timp, într-o perioadă cât mai scurtă și la momentul optim; … – practicarea cu precădere a sistemelor de lucru minim-till și a tehnologiilor simplificate, cu lucrări efectuate în perioade scurte, concentrate, în care calitatea acestora și disciplina tehnologică să fie riguros aplicată; … – fertilizarea optimă a culturilor în scopul grăbirii creșterii și dezvoltării plantelor și a îmbunătățirii rezistenței acestora la condițiile de stres; … – combaterea eficientă tehnic și economic a buruienilor, pentru eliminarea concurenței acestora față de rezervele de apă din sol; … – utilizarea soiurilor și hibrizilor cu perioade scurte de vegetație și folosirea lor adecvată în scopul evitării perioadelor de stres hidric maxim; … – utilizarea unor asolamente eficiente care să permită protecția și îmbunătățirea fertilității solului pentru cultură care urmează; … – utilizarea perdelelor forestiere de protecție și alte obstacole împotriva vântului ca mijloace de limitare a efectelor secetei și a altor influențe dăunătoare culturilor agricole și solurilor; … – folosirea irigației, acolo unde se poate aplica, că fiind elementul tehnologic cel mai important de creștere a producțiilor agricole în condiții de secetă, dar care trebuie efectuată în condiții de economisire a apei, prin reducerea la maxim a pierderilor de apă, prin aplicare la momentele optime dictate de bilanțul apei în sol și de fazele de consum maxim ale plantelor. … Mecanizarea lucrărilor agricole care se realizează în scopul creșterii producției de bunuri materiale, a productivității muncii, scăderii costurilor pe unitatea de produs și ușurării muncii oamenilor, este una din direcțiile principale de introducere a progresului tehnic în toate ramurile de producție materială. Extinderea mecanizării în agricultură este condiționată și de utilizarea factorilor care concură la creșterea producției agricole (îngrășăminte, erbicide, irigații etc.), pentru a mări eficiența economică a folosirii acesteia. Practicarea unei agriculturi moderne mai ales în condiții de excesivizare a factorilor climatici defavorabili presupune utilizarea unor culturi și elemente tehnologice care să fie mecanizabile 100%.În cadrul sistemelor de mecanizare, în ultima perioadă, o pondere însemnată o au sistemele de lucru complexe cu minim de lucrări, mai concret cele în care nu se regăsește lucrarea de arat, fapt ce situează acest mod de producție în cadrul metodelor de conservare a solului și apei în sol. Apariția unor utilaje noi, complexe care să răspundă acestor cerințe este importantă.La practicarea agriculturii la neirigat, principalele lucrări agricole mecanizate pot contribui în bună măsură la păstrarea apei în soluri, dar pot conduce și la secătuirea acestora printr-o aplicare greșită. În acest context în condiții de secetă, factorii limitativi pot fi chiar lucrările agricole executate neadecvat.O direcție de acțiune importantă în vederea combaterii secetei o reprezintă identificarea unui sortiment de culturi din specii, soiuri și hibrizi rezistenți la secetă și arșiță, ce prezintă un sistem radicular mai profund și mai bogat, pentru a explora o masă cât mai mare de sol și pentru a folosi cât mai eficient apa din sol și care prezintă în general o perioada scurtă de vegetație.Perdelele silvice se constituie de asemenea, ca soluții de diminuare a efectului nefavorabil al secetei și arșiței, de ameliorare a factorilor climatici din zona perimetrelor protejate și de dezvoltare a interesului ambiental și de protecția mediului, prin reținerea zăpezilor și a umidității pe terenurile agricole, diminuarea efectului negativ al vânturilor și îmbunătățirea condițiilor de creștere și dezvoltare a culturilor agricole, iar creșterea nivelului de mecanizare la înființarea acestora reprezintă o modalitate de încurajare a extinderii folosirii acestei soluții tehnice.Proiectul trebuie să evidențieze influența principalelor măsuri ce trebuie aplicate pentru combaterea efectelor secetei pentru creșterea gradului de profitabilitate a culturilor agricole în condiții de stres hidric și termic. De asemenea, trebuie să fie vizate cerințele pentru implementarea, verificarea și promovarea elementelor sistemului de agricultură dry-farming, specific condițiilor de secetă pentru păstrarea și conservarea fertilității terenurilor și a apei din sol și creșterea gradului de siguranță și de profitabilitate a culturilor agricole în condiții de secetă.Elementul principal al sistemului dry-farming îl reprezintă asigurarea procesării cât mai eficientă a solului pentru înmagazinarea, conservarea și cedarea apei la cerințele plantei. Acesta este completat de o serie de măsuri precum alegerea soiurilor și hibrizilor, stabilirea asolamentului, fertilizarea, mulcirea solului, semănatul, care concură la obținerea de producții agricole mai ridicate.Pentru sistemul dry-farming trebuie luată că bază de orientare și datele vechi din domeniu, cu experimentarea și actualizarea noilor informații cu referire la baza genetică, tehnică, tehnologică, materiale existente în momentul de față.Rezultate scontate:– stabilirea efectului sistemelor și elementelor tehnologice asupra dinamicii și conservării apei din sol; … – precizarea influenței aplicării unor variante de lucrări mecanice asupra comportării și randamentelor agricole ale plantelor cultivate; … – caracterizarea lucrărilor și mașinilor agricole din punct de vedere al conservării apei în sol; … – identificarea unui sortiment de culturi din specii, soiuri și hibrizi rezistenți la secetă și arșiță; … – precizarea lucrărilor solului care asigură conservarea apei în sol și economie de apă la culturile neirigate; … – evidențierea caracteristicilor utilajelor agricole care asigură promovarea conceptului dry-farming; … – stabilirea măsurilor fitotehnice specifice pentru condiții de secetă (densitatea și epocă optimă la semănat, sistemul de fertilizare, sistemul de combatere a buruienilor, mulcirea solului s.a.) și a influenței acestora; … – ameliorarea efectelor secetei pentru culturile de câmp, adaptarea și îmbunătățirea sistemei de mașini agricole pentru zonele secetoase și creșterea eficienței economice privind input-urile agricole; … – includerea în sistema de mașini destinată mecanizării lucrărilor agricole din cultura mare a unui utilaj complex nou care să răspundă mai bine la cerințele condițiilor de mediu cât și a celor agrotehnice de lucru (model funcțional); … – includerea în sistema de mașini destinată înființării perdelelor silvice de protecție a unui echipament tehnic specific de plantat (model funcțional). … Modul de aplicare al rezultatelor:– utilizarea rezultatelor obținute în elaborarea de tehnologii noi de mecanizare a principalelor culturi agricole cât și perfecționarea celor existente; … – activități specifice pentru implementarea în zonele secetoase a măsurilor și metodelor agrofitotehnice de conservare a apei în sol și de valorificare a ei în optim prin specii, soiuri și hibrizi adaptați acestor condiții, cultivați pe baza unor tehnologii specifice de secetă și prin utilizarea unor mașini și agregate adecvate; … – extensia rezultatelor cercetărilor prin publicarea de articole și a unei broșuri de prezentare a problematicii agriculturii în condiții de secetă cu evidențierea măsurilor și soluțiilor de limitare a efectelor negative, organizarea periodică de instruiri de lucru cu specialiști agronomi și cei din domeniul mediului înconjurător, extensioniști și fermieri; … – prezentarea rezultatelor experimentale în loturi demonstrative, publicarea în reviste de specialitate și organizarea unor manifestări științifice. …  + 
Anexa 2Proiectele componente ale Planului sectorialpentru cercetare – dezvoltare al MinisteruluiAgriculturii și Dezvoltării Rurale,pe anii 2015-2018, Agricultură șiDezvoltare Rurală – ADER 2020*Font 7*                                                                                               LEI┌─────────────────────────────┬────────────────────┬───────────────────┬───────────────────┬─────────────────────┬──────────────────────┐│ Număr proiecte │ Valoare totală │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 ││                             │    contractare     │                   │                   │                     │                      ││                             │   (lei), din care  │                   │                   │                     │                      │├─────────────────────────────┼────────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼─────────────────────┼──────────────────────┤│           93                │     83.098.692     │     17.426.192    │     20.932.500    │     22.295.000      │      22.445.000      │└─────────────────────────────┴────────────────────┴───────────────────┴───────────────────┴─────────────────────┴──────────────────────┘┌────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┐│Nr. │ Cod │ Denumirea obiectivului │Valoare │ Principalele rezultate │ Rezumatul proiectului │ Modul de ││crt.│proiect│ general/denumirea │totală │ preconizate │ │ aplicare/utilizare ││ │ ADER │ obiectivului │lei d.c. │ │ │ a rezultatelor ││ │ │ specific/denumirea │ 2015 │ │ │ ││ │ │ proiectului │ 2016 │ │ │ ││ │ │ │ 2017 │ │ │ ││ │ │ │ 2018 │ │ │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 1. │ 2. │ 3. │ 4. │ 5. │ 6. │ 7. │├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤│OBIECTIVUL GENERAL 1.: Îmbunătățirea rezultatelor economice ale fermelor, prin creșterea eficienței de utilizare a resurselor ││naturale și a inputurilor tehnologice, pentru o agricultură durabilă, în contextul schimbărilor climatice │├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Obiectivul specific 1.1.: Îmbunătățirea germoplasmei principalelor culturi privind potențialul genetic de a acumula componente ││de calitate esențiale, rezistență la secetă și temperaturi extreme, sporirea eficienței de utilizare a nutrienților și a ││toleranței la condițiile nefavorabile de sol │├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤│ 1.│ ADER │Creșterea eficienței culturii│1.242.850│Introducerea în sistemul │Proiectul vizează optimizarea │Utilizarea rezultatelor ││ │ 1.1.1.│grâului prin identificarea, │ │oficial de testare și │conlucrării între centrele de │proiectului se va face ││ │ │crearea și promovarea de │ 282.850 │înregistrare a cel puțin │ameliorarea grâului, prin │prin extinderea noilor ││ │ │soiuri superioare ca │ 320.000 │un soi corespunzător │îmbunătățirea schimbului │soiuri pe suprafețe ││ │ │productivitate, stabilitate │ 320.000 │obiectivelor proiectului.│reciproc de material biologic │semnificative în ferme. ││ │ │și adaptabilitate la │ 320.000 │Asigurarea nucleelor de │și utilizarea tuturor │Experiența anilor ││ │ │schimbările climatice, cu │ │sămânța amelioratorului │posibilităților de testare │precedenți, a arătat că ││ │ │calitate corespunzătoare │ │din noile soiuri │reciprocă în câmp și │extinderea soiurilor ││ │ │cerințelor diverse ale │ │superioare, pentru │laborator, pentru a pune cât │adaptate s-a făcut fără ││ │ │sectorului de prelucrare din │ │asigurarea multiplicării │mai rapid la dispoziția │dificultăți deosebite, ││ │ │cadrul industriei alimentare │ │și extinderii rapide în │fermelor soiuri de grâu │ceea ce a permis ││ │ │ │ │fermele de producție. │superioare, adaptate ofertei │fermelor să obțină, ││ │ │ │ │Crearea unei germoplasme │agro-ecologice regionale, │fără cheltuieli ││ │ │ │ │noi care să permită │prezente și prognozate. │suplimentare, producții ││ │ │ │ │continuarea progresului │Proiectul va cuprinde: │mai mari și mai stabile.││ │ │ │ │genetic pentru obținerea │- caracterizarea prin testare │În acest scop proiectul ││ │ │ │ │de rezultate superioare │multilocațională și în │va cuprinde: ││ │ │ │ │în cultura grâului, chiar│condiții tehnologice diferite, │- multiplicarea rapidă ││ │ │ │ │în condițiile │a unui sortiment divers de │a semințelor din noile ││ │ │ │ │schimbărilor climatice. │genotipuri de grâu în funcție │soiuri; ││ │ │ │ │ │de comportarea acestora din │- promovarea noilor ││ │ │ │ │ │punct de vedere al rezistenței │creații prin publicații ││ │ │ │ │ │la principalii factori │în reviste agricole ││ │ │ │ │ │limitativi ai recoltelor │adresate fermierilor; ││ │ │ │ │ │(stres termic și hidric, boli │- popularizarea celor ││ │ │ │ │ │foliare și ale spicului, │mai bune soiuri noi prin││ │ │ │ │ │condiții meteorologice │organizarea de loturi ││ │ │ │ │ │extreme), prin prisma │demonstrative în ││ │ │ │ │ │producției și a indicilor de │diferite zone de cultură││ │ │ │ │ │calitate obținuți; │a grâului; ││ │ │ │ │ │- caracterizarea materialului │- postarea pe site-urile││ │ │ │ │ │biologic de perspectivă și a │unităților de cercetare ││ │ │ │ │ │potențialului material inițial │și MADR, a rezultatelor ││ │ │ │ │ │cu ajutorul metodelor │obținute. ││ │ │ │ │ │fiziologice și al markerilor │ ││ │ │ │ │ │moleculari, pentru accelerarea │ ││ │ │ │ │ │progresului genetic pentru │ ││ │ │ │ │ │comportarea în condiții de │ ││ │ │ │ │ │stres hidric și termic; │ ││ │ │ │ │ │- perfecționarea metodelor de │ ││ │ │ │ │ │testare fiziologică și │ ││ │ │ │ │ │moleculară pentru creșterea │ ││ │ │ │ │ │impactului acestora în │ ││ │ │ │ │ │eficiența selecției; │ ││ │ │ │ │ │- valorificarea materialului │ ││ │ │ │ │ │biologic deja creat în │ ││ │ │ │ │ │centrele de ameliorare a │ ││ │ │ │ │ │grâului din țară pentru │ ││ │ │ │ │ │promovarea rapidă a unor noi │ ││ │ │ │ │ │soiuri superioare; │ ││ │ │ │ │ │- utilizarea intensivă a │ ││ │ │ │ │ │metodelor de accelerare a │ ││ │ │ │ │ │progresului genetic (obținerea │ ││ │ │ │ │ │de linii dublu haploide. │ ││ │ │ │ │ │Selecția asistată de markeri, │ ││ │ │ │ │ │diversificarea germoplasmei │ ││ │ │ │ │ │etc.), pentru obținerea mai │ ││ │ │ │ │ │rapidă a rezultatelor. │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 2.│ ADER │Crearea de hibrizi de porumb │ 962.850 │Introducerea în sistemul │Proiectul urmărește colaborarea │Crearea de hibrizi de ││ │ 1.1.2.│cu potențial productiv │ │oficial de testare și │eficientă între centrele de │porumb cu potențial ││ │ │ridicat, toleranți la secetă │ 212.850 │înregistrare a cel puțin │ameliorarea porumbului, prin │productiv ridicat, ││ │ │și arșiță, rezistenți la boli│ 250.000 │2 hibrizi noi FAO 300 și │schimb reciproc sistematic de │toleranți la secetă și ││ │ │și dăunători, cu însușiri │ 250.000 │FAO 400, care să │material biologic și lărgirea │arșiță, rezistenți la ││ │ │agronomice favorabile, │ 250.000 │satisfacă obiectivele │capacității de testare în câmp │boli și dăunători, cu ││ │ │capabili să valorifice │ │proiectului. │și laborator, în vederea │însușiri agronomice ││ │ │eficient substanțele │ │Asigurarea seminței │introducerii rapide pe piața │favorabile, capabili să ││ │ │nutritive din sol. │ │amelioratorului din │vizată a unor hibrizi adaptați │valorifice eficient ││ │ │ │ │liniile consangvinizate, │la principalele zone ecologice │substanțele nutritive ││ │ │ │ │forme parentale ale │și agro-tehnologice ale │din sol. ││ │ │ │ │noilor hibrizi, pentru │României. │În acest scop proiectul ││ │ │ │ │introducerea accelerată a│Proiectul va cuprinde: │va cuprinde: ││ │ │ │ │noilor creații pe piața │- crearea și testare │- multiplicarea rapidă ││ │ │ │ │de semințe. │multilocațională și în condiții │a semințelor din noile ││ │ │ │ │Ameliorarea germoplasmei │tehnologice diferite, a unui │genotipuri; ││ │ │ │ │de porumb în vederea │sortiment divers de hibrizi │- promovarea noilor ││ │ │ │ │accelerării progresului │de porumb în vederea │creații prin publicații ││ │ │ │ │genetic în condițiile │îmbunătățirii toleranței │în reviste agricole ││ │ │ │ │schimbărilor climatice și│genetice la secetă și arșiță; │adresate fermierilor; ││ │ │ │ │al dinamicii active a │- intensificarea eforturilor │- popularizarea celor ││ │ │ │ │pieței, cu atenție │de cercetare în vederea │mai bune soiuri noi prin││ │ │ │ │specială la segmentul de │ameliorării rezistenței la │organizarea de loturi ││ │ │ │ │piață al fermierilor mici│fuzarioza pe știulete și la │demonstrative în ││ │ │ │ │și mijlocii (1/3 din │sfredelitorul porumbului (care │diferite zone de cultură││ │ │ │ │suprafața ocupată cu │favorizează dezvoltarea │a grâului; ││ │ │ │ │porumb), care în general │mucegaiurilor fuzariene pe │- postarea pe site-urile││ │ │ │ │aplică o tehnologie cu │știulete) pentru protejarea │unităților de cercetare ││ │ │ │ │imputuri minime sau │împotriva acumulării în boabe a │și MADR, a rezultatelor ││ │ │ │ │moderate. │unor micotoxine dăunătoare │obținute. ││ │ │ │ │Noii hibrizi de porumb │pentru sănătatea animalelor și │ ││ │ │ │ │vor reduce semnificativ │a oamenilor; │ ││ │ │ │ │impactul negativ al │- introducerea unor metodologii │ ││ │ │ │ │factorilor biotici și │noi pentru ameliorarea vitezei │ ││ │ │ │ │abiotici adverși asupra │de pierdere a apei din boabe în │ ││ │ │ │ │cantității și calității │vederea evitării alterării │ ││ │ │ │ │producției. │calității producției prin │ ││ │ │ │ │ │apariția mucegaiurilor │ ││ │ │ │ │ │producătoare de aflatoxine │ ││ │ │ │ │ │periculoase în condițiile în │ ││ │ │ │ │ │care recolta nu se usucă │ ││ │ │ │ │ │artificial și se depozitează în │ ││ │ │ │ │ │fermă în depozite locale; │ ││ │ │ │ │ │- creșterea calității boabelor │ ││ │ │ │ │ │prin sporirea conținutului de │ ││ │ │ │ │ │proteină; deși porumbul nu este │ ││ │ │ │ │ │furaj proteic, fermele mici și │ ││ │ │ │ │ │mijlocii nu folosesc adausuri │ ││ │ │ │ │ │proteice în hrana animalelor, │ ││ │ │ │ │ │ci exclusiv porumbul, astfel │ ││ │ │ │ │ │încât orice creștere a │ ││ │ │ │ │ │conținutului de proteină din │ ││ │ │ │ │ │boabele de porumb este benefică │ ││ │ │ │ │ │pentru nutriția animalelor; │ ││ │ │ │ │ │- coordonarea și perfecționarea │ ││ │ │ │ │ │metodelor de testare │ ││ │ │ │ │ │fiziologică pentru creșterea │ ││ │ │ │ │ │impactului acestora în │ ││ │ │ │ │ │eficiența selecției; │ ││ │ │ │ │ │- generalizarea obținerii de │ ││ │ │ │ │ │linii dublu haploid în vederea │ ││ │ │ │ │ │accelerării progresului genetic │ ││ │ │ │ │ │și a reducerii volumului de │ ││ │ │ │ │ │muncă în câmp. │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 3.│ ADER │Crearea de hibrizi de │ 962.850 │Crearea unor genotipuri │Activitățile ce se vor derula │Organizarea de loturi ││ │ 1.1.3.│floarea-soarelui cu │ │de floarea-soarelui cu │în cadrul proiectului, vor │demonstrative cu ││ │ │rezistență îmbunătățită la │ 212.850 │foarte bună rezistență la│cuprinde: │hibrizii obținuți, în ││ │ │secetă și temperaturi extreme│ 250.000 │secetă și arșiță, │- îmbunătățirea comportamentului│diferite zone de cultură││ │ │ │ 250.000 │adaptate noilor condiții │genotipurilor de │ale florii-soarelui. ││ │ │ │ 250.000 │de cultură, datorate │floarea-soarelui la stresul │Popularizarea ││ │ │ │ │schimbărilor climatice. │hidric și temperaturi ridicate │rezultatelor obținute ││ │ │ │ │Noile genotipuri se vor │prin rezistență genetică la │prin publicații în ││ │ │ │ │evidenția prin progres │astfel de factori nefavorabili, │diferite reviste ││ │ │ │ │genetic pentru producție │dar și prin crearea de hibrizi │agricole care ajung la ││ │ │ │ │și calitate în condiții │mai precoci; │fermieri. ││ │ │ │ │de stres climatic. │- utilizarea resurselor genetice│Publicarea unor lucrări ││ │ │ │ │Se vor obține linii │existente (în special linii │științifice în reviste ││ │ │ │ │consangvinizate de │sursă, obținute prin │de specialitate. ││ │ │ │ │floarea soarelui, atât │încrucișarea florii-soarelui │Producerea de semințe ││ │ │ │ │linii cu androsterilitate│cultivată, cu unele specii │din formele parentale ││ │ │ │ │citoplasmatică, precum și│sălbatice de floarea soarelui) │ale noilor hibrizi, ││ │ │ │ │linii restauratoare de │pentru transferul genelor ce │în scopul extinderii ││ │ │ │ │fertilitate, cu │conferă rezistență sporită la │rapide în ferme. ││ │ │ │ │rezistență la secetă și │secetă și arșiță, în genotipuri │Postarea pe site-urile ││ │ │ │ │arșiță (cel puțin 3 linii│valoroase de floarea-soarelui │unităților de cercetare ││ │ │ │ │cu androsterilitate │(linii cu caractere agronomice │și MADR, a rezultatelor ││ │ │ │ │citoplasmatică – analog │superioare); │obținute. ││ │ │ │ │fertil plus analog steril│- realizarea a 2-3 generații de │ ││ │ │ │ │și 5 linii │selecție/an, prin utilizarea │ ││ │ │ │ │restauratoare), care vor │unor condiții de climat dirijat │ ││ │ │ │ │permite realizarea unor │și a metodei embrionilor │ ││ │ │ │ │hibrizi performanți, │imaturi; │ ││ │ │ │ │pretabili a fi cultivați │- testarea plantelor din fiecare│ ││ │ │ │ │în condițiile de stres, │generație de selecție, pentru │ ││ │ │ │ │menționate. │rezistență la secetă, în │ ││ │ │ │ │Accelerarea procesului de│condiții de laborator, prin │ ││ │ │ │ │ameliorare și producere │utilizarea unor metode moderne; │ ││ │ │ │ │de sămânță de bază, │- îmbunătățirea altor │ ││ │ │ │ │astfel ca noii hibrizi │caracteristici importante, │ ││ │ │ │ │creați să poată ajunge │pentru comportarea florii- │ ││ │ │ │ │cât mai repede în ferme. │soarelui în condiții climatice │ ││ │ │ │ │ │nefavorabile, ca rezistența la │ ││ │ │ │ │ │boli, rezistența la frângere și │ ││ │ │ │ │ │cădere, rezistența la lupoaie; │ ││ │ │ │ │ │- testarea fiecărei generații de│ ││ │ │ │ │ │selecție, pentru îmbunătățirea │ ││ │ │ │ │ │rezistenței la secetă și arșiță,│ ││ │ │ │ │ │pentru rezistență la boli, │ ││ │ │ │ │ │respectiv la parazitul lupoaia, │ ││ │ │ │ │ │în condiții de câmp sau în │ ││ │ │ │ │ │laborator, în funcție de │ ││ │ │ │ │ │patogen/parazit; │ ││ │ │ │ │ │- selecția de linii de floarea- │ ││ │ │ │ │ │soarelui, linii cu │ ││ │ │ │ │ │androsterilitate citoplasmatică │ ││ │ │ │ │ │și linii restauratoare de │ ││ │ │ │ │ │fertilitate, care să asigure │ ││ │ │ │ │ │realizarea unor hibrizi cu │ ││ │ │ │ │ │perioadă mai scurtă de │ ││ │ │ │ │ │vegetație. │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 4.│ ADER │Crearea de linii de orez, cu │ 862.850 │Crearea a două linii noi │În prezent, activitatea agricolă│Promovarea proiectului ││ │ 1.1.4.│adaptabilitate crescută la │ │de orez cu adaptabilitate│se confruntă cu probleme │vizează: ││ │ │schimbările climatice │ 187.850 │crescută la schimbările │deosebite privind modificările │- diseminarea publică a ││ │ │ │ 225.000 │climatice și │climatice actuale, motiv pentru │informațiilor ││ │ │ │ 225.000 │caracteristici biologice │care se impun măsuri și în │științifice și ││ │ │ │ 225.000 │îmbunătățite. │domeniul obținerii de genotipuri│tehnologice prin ││ │ │ │ │Perioada scurtă de │de orez adaptate noilor │organizarea de întâlniri││ │ │ │ │vegetație, de 112-120 │condiții. │cu fermierii, direcțiile││ │ │ │ │zile. │Existența unui fond de material │agricole județene etc.; ││ │ │ │ │Capacitate mare de │genetic parental adaptat zonelor│- elaborarea și editarea││ │ │ │ │producție, peste 7 t/ha. │orizicole reprezintă o premiză │de materiale de ││ │ │ │ │Rezistență crescută la │pentru obținerea de noi creații │informare tehnico- ││ │ │ │ │atacul bolilor și │în domeniul culturii orezului. │științifică; ││ │ │ │ │dăunătorilor. │Proiectul urmărește combinarea │- diseminarea pe scară ││ │ │ │ │Rezistență la cădere, la │însușirilor și caracteristicilor│largă către fermieri a ││ │ │ │ │condiții de frig și │pozitive ale soiurilor care │documentației privind ││ │ │ │ │toleranțe la salinitate; │prezintă adaptabilitate, │performanțele soiurilor ││ │ │ │ │- randament de prelucrare│productivitate crescută și │de orez, dar și a noilor││ │ │ │ │mai bun cu 10% (față de │indici de calitate superioară, │creații în curs de ││ │ │ │ │soiul Polizesti-28) și │pentru crearea de noi linii │implementare; ││ │ │ │ │conținut scăzut de │pretabile schimbărilor │- diseminarea ││ │ │ │ │pleavă. │climatice. │rezultatelor obținute ││ │ │ │ │Pentru cele două linii │Ca metodă de ameliorare se va │prin loturi ││ │ │ │ │nou create se vizează │folosi metoda hibridării directe│demonstrative, mese ││ │ │ │ │îmbunătățirea unor │și selecția. │rotunde, cursuri de ││ │ │ │ │însușiri culinare privind│Principalele activități ce se │perfecționare a ││ │ │ │ │conținutul și calitatea │vor desfășura în cadrul │pregătirii profesionale,││ │ │ │ │proteinei, conținutul de │proiectului reprezintă etapele │work-shop-uri etc. ││ │ │ │ │substanțe extractive │de ameliorare cuprinse în schema│Valorificarea ││ │ │ │ │neazotate, conținutul de │de ameliorare a orezului │rezultatelor se va face ││ │ │ │ │vitamine, capacitatea de │folosită pornind de la hibridare│prin activități de ││ │ │ │ │fierbere, lipsa de │și aplicând selecția individuală│diseminare specifice: ││ │ │ │ │terciuire și gustul │repetată cu studiul │- publicarea ││ │ │ │ │plăcut specific, pentru a│descendenților. Aceste │principalelor rezultate ││ │ │ │ │răspunde unor categorii │activități se derulează ciclic, │obținute în reviste de ││ │ │ │ │mai largi de consumatori.│pentru fiecare combinație │specialitate; ││ │ │ │ │Precizarea principalelor │hibridă și constau în │- comunicarea ││ │ │ │ │elemente de tehnologie │succesiunea lucrărilor de │rezultatelor ││ │ │ │ │care să pună în valoare │alegere și selecție pe parcursul│cercetărilor în cadrul ││ │ │ │ │noile creații de orez în │generațiilor până la atingerea │unor manifestări ││ │ │ │ │corelație cu cadrul │obiectivelor stabilite. Într-o │științifice, târguri ││ │ │ │ │pedoclimatic. │activitate de ameliorare în │și expoziții; ││ │ │ │ │Prezentarea unei linii │derulare, diferitele combinații │- realizarea unor fișe ││ │ │ │ │noi de orez, de │hibride se află la un moment dat│tehnice cu însușirile ││ │ │ │ │perspectivă, la │în etape diferite ale procedurii│și caracteristicile ││ │ │ │ │instituțiile abilitate în│care se aplică pentru obținerea │noilor creații și ││ │ │ │ │vederea omologării. │de noi creații biologice. │prezentarea lor în ││ │ │ │ │Extinderea culturii │Activitățile ce se vor desfășura│loturi demonstrative. ││ │ │ │ │orezului în scopul │în cadrul proiectului, sunt: │ ││ │ │ │ │valorificării terenurilor│- colecționarea materialului │ ││ │ │ │ │slab productive. │biologic și studierea │ ││ │ │ │ │Realizarea cadrului │variabilității acestuia, în │ ││ │ │ │ │tehnic pentru menținerea │vederea depistării de forme │ ││ │ │ │ │și conservarea │parentale care corespund cu │ ││ │ │ │ │materialului genetic │obiectivul urmărit; │ ││ │ │ │ │pentru reproducție, │- crearea de material biologic │ ││ │ │ │ │spații pentru lucrări de │nou prin hibridare, în scopul │ ││ │ │ │ │ameliorare, depozitare și│realizării de genotipuri noi, │ ││ │ │ │ │izolare a cantităților │care să răspundă la obiectivele │ ││ │ │ │ │mici de semințe ce │ameliorative propuse; │ ││ │ │ │ │rezultă din câmpurile de │- obținerea plantelor hibride, │ ││ │ │ │ │producere a seminței │din sămânță hibridă rezultată în│ ││ │ │ │ │inclusiv din categoriile │urma încrucișărilor controlate │ ││ │ │ │ │superioare SA și PB la │din câmpul de hibridare și │ ││ │ │ │ │soiurile omologate. │realizarea primei alegeri a │ ││ │ │ │ │ │indivizilor cu caracteristici ce│ ││ │ │ │ │ │răspund la obiectivele urmărite;│ ││ │ │ │ │ │- aplicarea selecției în │ ││ │ │ │ │ │populațiile cu variabilitate │ ││ │ │ │ │ │existentă sau creată, pentru │ ││ │ │ │ │ │obținerea stabilității │ ││ │ │ │ │ │caracteristicilor formelor │ ││ │ │ │ │ │hibride realizate; │ ││ │ │ │ │ │- selecția combinațiilor hibride│ ││ │ │ │ │ │valoroase în vederea │ ││ │ │ │ │ │stabilizării caracterelor vizate│ ││ │ │ │ │ │prin studierea atentă a unor │ ││ │ │ │ │ │plante hibride și reținerea │ ││ │ │ │ │ │pentru înmulțire a plantelor cu │ ││ │ │ │ │ │caractere fenotipice valoroase, │ ││ │ │ │ │ │numite linii. Liniile se │ ││ │ │ │ │ │înmulțesc, după care selecția │ ││ │ │ │ │ │continuă până la obținerea unei │ ││ │ │ │ │ │noi populații, distinctă, │ ││ │ │ │ │ │uniformă și stabilă, care în │ ││ │ │ │ │ │funcție de performanțe, poate fi│ ││ │ │ │ │ │atestată ca un nou soi sau │ ││ │ │ │ │ │cultivar; │ ││ │ │ │ │ │- studierea liniilor obținute și│ ││ │ │ │ │ │verificarea potențialului │ ││ │ │ │ │ │genetic, în culturi comparative,│ ││ │ │ │ │ │din punct de vedere al │ ││ │ │ │ │ │productivității, calității și │ ││ │ │ │ │ │însușirile lor; │ ││ │ │ │ │ │- obținerea și finalizarea │ ││ │ │ │ │ │populațiilor ce îndeplinesc │ ││ │ │ │ │ │condițiile de cultivar, prin │ ││ │ │ │ │ │precizarea liniilor care în │ ││ │ │ │ │ │experiențele de orientare au │ ││ │ │ │ │ │întrecut în producție soiul │ ││ │ │ │ │ │martor cu cel puțin 15% și care │ ││ │ │ │ │ │s-au remarcat prin calitate, se │ ││ │ │ │ │ │încearcă în culturi comparative │ ││ │ │ │ │ │de concurs; │ ││ │ │ │ │ │- înaintarea propunerii de │ ││ │ │ │ │ │valorificare a rezultatelor │ ││ │ │ │ │ │activității de ameliorare │ ││ │ │ │ │ │desfășurate, prin testarea și │ ││ │ │ │ │ │înregistrarea noului cultivar de│ ││ │ │ │ │ │către organismul specializat │ ││ │ │ │ │ │(Institutul de Stat pentru │ ││ │ │ │ │ │Testarea și Înregistrarea │ ││ │ │ │ │ │Soiurilor – ISTIS); │ ││ │ │ │ │ │- elaborarea tehnologiei de │ ││ │ │ │ │ │cultură pentru noua creație │ ││ │ │ │ │ │biologic; │ ││ │ │ │ │ │- îmbunătățirea amenajării │ ││ │ │ │ │ │spațiilor pentru lucrări de │ ││ │ │ │ │ │ameliorare, depozitare și │ ││ │ │ │ │ │izolare a cantităților mici de │ ││ │ │ │ │ │semințe și a dotării tehnice │ ││ │ │ │ │ │specifice. │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 5.│ ADER │Conservarea resurselor │ 812.850 │Omologarea și │Proiectul cuprinde: │Amplasarea loturilor cu ││ │ 1.1.5.│genetice, ameliorarea și │ │introducerea în cultură │- elaborarea de tehnologii, │rezultatele experimen- ││ │ │crearea de noi genotipuri la │ 175.350 │a noului cultivar de │amplasarea de loturi │tale cele mai evidente ││ │ │plantele textile, in cânepă │ 212.500 │cânepă monoică succesiv. │demonstrative în zone centrale │în producția de tulpini ││ │ │și bumbac, eficiente ca │ 212.500 │Stabilirea tehnologiilor │pentru anumite grupuri de │fibre și sămânță la ││ │ │productivitate, stabilitate │ 212.500 │pentru soiurile monoice │cultivatori; │soiurile de cânepă ││ │ │și adaptabilitate la │ │pretabile în sistemul de │- implementarea metodei de │dioică, monoică și ││ │ │schimbările climatice │ │culturi succesive după │retezare a plantelor în timpul │hibrizii aflați în ││ │ │ │ │cereale, rapiță, etc. │vegetației pentru reducerea │cultură și în ││ │ │ │ │ce eliberează terenul │taliei de la 3,5 – 4 m la │perspectivă de ││ │ │ │ │până la data de 01 iulie.│maximum 2 m, îndesirea │omologare. ││ │ │ │ │Extinderea culturilor de │ramificațiilor, creșterea │Prezentarea noilor ││ │ │ │ │cânepă dioică și monoică │numărului de inflorescențe pe │tehnologii care sunt ││ │ │ │ │pentru tulpini fibre și │plantă și în mod direct a │total diferite față de ││ │ │ │ │sămânță și verificarea │producției cu peste 50% față de │tehnologiile clasice în ││ │ │ │ │acestora în condițiile de│metoda tradițională; │cultivarea soiurilor ││ │ │ │ │stres hidric și arșiță │- posibilitatea recoltării │specifice pentru ││ │ │ │ │atmosferică în zonele │cu combinele de cereale direct │producția de sămânță și ││ │ │ │ │sudice și Câmpia de Vest.│din lan vor scuti cultivatorii │recoltarea mecanizată cu││ │ │ │ │Obținerea de rezultate │de investiții pentru procurarea │combina de cereale ││ │ │ │ │preliminare în utilizarea│de mașini specifice; │direct din lan. ││ │ │ │ │hibrizilor de cânepă │- studii asupra obținerii │Vizitele în câmp ││ │ │ │ │pentru sporirea │hibrizilor unisexuați, în │în grupuri mici sau mari││ │ │ │ │producției de sămânță. │vederea omologării și brevetării│cât și pentru persoanele││ │ │ │ │Verificarea unor verigi │acestora și implementarea în │fizice. ││ │ │ │ │tehnologice pentru │unitățile cultivatoare, ceea ce │Organizarea anuală a ││ │ │ │ │obținerea de producții │va determina un spor de │evenimentului "Ziua ││ │ │ │ │comparabile cu sistemul │producție de 15 – 20%. │cânepei" ce constituie o││ │ │ │ │clasic în sistemul de │Se vor realiza studii asupra │manifestare deosebit de ││ │ │ │ │cultură ecologică. │modului de cultivare a cânepei │utilă prin cunoașterea ││ │ │ │ │Soiurile de cânepă dioică│în sistem ecologic deoarece atât│reciprocă a cultivato- ││ │ │ │ │și monoică se │cultivatorii cât și procesatorii│rilor, procesatorilor, ││ │ │ │ │caracterizează prin: │de ulei și alte produse │cercetători și cadrelor ││ │ │ │ │- nivelul producției │alimentare solicită tot mai │din învățământul ││ │ │ │ │peste 16 t/ha tulpini │multe cercetări în acest │superior. ││ │ │ │ │uscate; │domeniu. │Elaborarea tehnologiilor││ │ │ │ │- peste 30% conținutul de│Fitoremedierea prin cultivarea │specifice și livrarea ││ │ │ │ │fibre, peste 30 – 35% │cânepei este utilizată ca metodă│către cultivatori ││ │ │ │ │conținutul de ulei în │ecologică de refacere a │concomitent cu sămânța ││ │ │ │ │semințe; │structurii solului și │din soiurile solicitate.││ │ │ │ │- conținut scăzut în THC,│îmbunătățirea proprietăților │Întâlniri de lucru, ││ │ │ │ │sub 0,2% și chiar sub │biologice ale solului și │mese rotunde, instruiri.││ │ │ │ │0,1%. │menținerea fertilității naturale│Ghid practic de ││ │ │ │ │Crearea de soiuri noi de │ale acestuia cu cheltuieli │utilizare, articole de ││ │ │ │ │in pentru fibră adaptate │mult mai reduse. │popularizare, ││ │ │ │ │noilor condiții de │Conservarea germoplasmei │multiplicarea rapidă a ││ │ │ │ │schimbări climatice │existente (1070 genotipuri în │noilor soiuri. ││ │ │ │ │prognozate. │colecție). │Popularizarea culturii ││ │ │ │ │Asigurarea necesarului de│Identificarea genotipurilor │bumbacului prin: ││ │ │ │ │sămânță din verigile │de in cu o bună plasticitate │- amplasarea de loturi ││ │ │ │ │superioare. │ecologică, condiționată de │demonstrative; ││ │ │ │ │Conservarea resurselor │modificarea substanțială a │- articole în reviste ││ │ │ │ │genetice existente – 100 │particularităților morfologice, │de specialitate; ││ │ │ │ │genotipuri în colecție și│fiziologice și biochimice ale │- vizite în câmp. ││ │ │ │ │diversificarea acesteia │actualelor soiuri pentru │ ││ │ │ │ │prin schimburi de │creșterea adaptabilității la │ ││ │ │ │ │material biologic. │schimbările climatice ce pot │ ││ │ │ │ │ │interveni. │ ││ │ │ │ │ │Identificarea unor genotipuri │ ││ │ │ │ │ │rezistente la stres hidric și │ ││ │ │ │ │ │termic, timpurii, cu producții │ ││ │ │ │ │ │stabile care să asigure o │ ││ │ │ │ │ │valorificare mai bună a rezervei│ ││ │ │ │ │ │de apă din straturile adânci ale│ ││ │ │ │ │ │solului, precum și efectul │ ││ │ │ │ │ │remanent al îngrășămintelor │ ││ │ │ │ │ │folosite la planta │ ││ │ │ │ │ │premergătoare. │ ││ │ │ │ │ │Evaluarea producției de bumbac │ ││ │ │ │ │ │brut obținută până la sfârșitul │ ││ │ │ │ │ │lunii septembrie, cu o lungime │ ││ │ │ │ │ │mare de fibră (30-32 mm) și │ ││ │ │ │ │ │conținut de fibră ridicat │ ││ │ │ │ │ │(38-40%). │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 6.│ ADER │Utilizarea metodelor │ 862.850 │Crearea a cel puțin 2-3 │Acest proiect de vizează │Utilizarea rezultatelor ││ │ 1.1.6.│biotehnologice pentru │ │genotipuri cu introgresii│optimizarea conlucrării între │proiectului se va face: ││ │ │creșterea variabilității │ 187.850 │noi superioare, care să │centrele de cercetare și │- prin utilizarea ││ │ │genetice a materialului de │ 225.000 │deschidă noi perspective │universitare din țară pentru │imediată a genotipurilor││ │ │ameliorare și accelerarea │ 225.000 │de progres genetic pentru│utilizarea eficientă a metodelor│noi create prin metode ││ │ │progresului genetic în │ 225.000 │nivelul și stabilitatea │biotehnologice, spre a realiza │biotehnologice ca ││ │ │privința nivelului și │ │recoltelor în condițiile │cât mai rapid genotipuri care să│material inițial în ││ │ │stabilității recoltelor la │ │schimbărilor climatice. │deschidă noi perspective de │programele de ││ │ │principalele culturi │ │Introducerea în sistemul │progres genetic pentru nivelul │ameliorare; ││ │ │agricole, în contextul │ │oficial de testare și │și stabilitatea recoltelor în │- prin extinderea rapidă││ │ │schimbărilor climatice │ │înregistrare a cel puțin │condițiile schimbărilor │în ferme a genotipurilor││ │ │ │ │2 genotipuri create prin │climatice. │finalizate, create prin ││ │ │ │ │metoda biotehnologică DH │Proiectul va cuprinde: │utilizarea rezultatelor ││ │ │ │ │și-asigurarea nucleelor │- folosirea metodelor │proiectului. În acest ││ │ │ │ │de sămânța ameliorato- │biotehnologice pentru realizarea│scop proiectul va ││ │ │ │ │rului pentru multiplica- │de noi introgresii de gene de │cuprinde măsuri pentru ││ │ │ │ │rea și extinderea rapidă │rezistență sau toleranță la boli│multiplicarea rapidă a ││ │ │ │ │în ferme. │și/sau factori de mediu │semințelor din soiurile ││ │ │ │ │Creșterea eficienței │stresanți, la grâu, floarea │ce vor fi înregistrate; ││ │ │ │ │metodelor biotehnologice │soarelui etc.; │promovarea noilor ││ │ │ │ │abordate, prin │- folosirea metodelor │creații prin loturi ││ │ │ │ │optimizarea parametrilor │biotehnologice pentru crearea de│demonstrative, ││ │ │ │ │de lucru, în vederea │germoplasmă cu caracteristici │publicații în reviste ││ │ │ │ │obținerii de rezultate │calitative și sanogene │agricole adresate ││ │ │ │ │superioare în cercetările│superioare și/sau cu conținut │fermierilor și postarea ││ │ │ │ │viitoare. │ridicat de substanțe active │pe site-urile unităților││ │ │ │ │ │particulare destinată filierelor│de cercetare și MADR, ││ │ │ │ │ │de produse alimentare, furajere │a unităților de profil ││ │ │ │ │ │și medicinale de nișă sau pentru│a rezultatelor obținute.││ │ │ │ │ │consumatori cu nevoi │ ││ │ │ │ │ │nutriționale speciale; │ ││ │ │ │ │ │- perfecționarea metodelor de │ ││ │ │ │ │ │obținere a formelor dublu- │ ││ │ │ │ │ │haploide (DH) pentru creșterea │ ││ │ │ │ │ │eficienței acestei modalități de│ ││ │ │ │ │ │accelerare a procesului de │ ││ │ │ │ │ │ameliorare la grâu, porumb și │ ││ │ │ │ │ │orz; │ ││ │ │ │ │ │- elaborarea și implementarea │ ││ │ │ │ │ │unor metode eficiente de │ ││ │ │ │ │ │selecție in vitro și in vivo │ ││ │ │ │ │ │prin metode biotehnologice, │ ││ │ │ │ │ │fiziologice și/sau moleculare la│ ││ │ │ │ │ │grâu, orz, lucernă etc, pentru │ ││ │ │ │ │ │accelerarea progresului genetic │ ││ │ │ │ │ │în crearea de genotipuri │ ││ │ │ │ │ │superioare. │ ││ │ │ │ │ │Crearea de germoplasmă cu │ ││ │ │ │ │ │potențial superior de competiție│ ││ │ │ │ │ │cu buruienile, sau cu │ ││ │ │ │ │ │selectivitate specifică pentru │ ││ │ │ │ │ │diferite tipuri de erbicide. │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 7.│ ADER │Maximizarea producțiilor de │ 912.850 │Introducerea în sistemul │Acest proiect vizează │Utilizarea rezultatelor ││ │ 1.1.7.│proteină vegetală și │ │oficial de testare și │optimizarea conlucrării între │proiectului se va face ││ │ │creșterea contribuției │ 200.350 │înregistrare a cel puțin │centrele de ameliorare a │prin extinderea ││ │ │fixării azotului atmosferic │ 237.500 │un soi corespunzător │leguminoaselor pentru boabe și │culturilor leguminoase ││ │ │la optimizarea rotațiilor, │ 237.500 │obiectivelor proiectului,│furajere și alte entități de │pentru boabe și ││ │ │prin crearea de soiuri de │ 237.500 │pentru lucernă, trifoi │cercetare-dezvoltare, prin │furajere, concomitent cu││ │ │leguminoase pentru boabe și │ │roșu, soia, mazăre și │utilizarea tuturor │extinderea noilor soiuri││ │ │furajere mai productive, cu │ │năut. │posibilităților de testare în │pe suprafețe ││ │ │toleranță îmbunătățită la │ │Asigurarea nucleelor de │câmp și laborator, pentru a pune│semnificative în ferme. ││ │ │stres termic și hidric și la │ │sămânța amelioratorului │cât mai rapid la dispoziția │În acest scop proiectul ││ │ │boli, pretabile la recoltarea│ │din noile soiuri │fermelor soiuri superioare, │va cuprinde: ││ │ │mecanizată și cu însușiri │ │superioare, pentru │diferite ca precocitate, │- multiplicarea rapidă a││ │ │calitative superioare pentru │ │asigurarea multiplicării │adaptate ofertei agro-ecologice │noilor soiuri; ││ │ │diverse utilizări │ │și extinderii rapide în │regionale, prezente și │- promovarea noilor ││ │ │ │ │fermele de producție. │prognozate. │creații prin publicații ││ │ │ │ │Crearea unei germoplasme │Proiectul va cuprinde: │în reviste agricole ││ │ │ │ │noi care să permită │- caracterizarea prin testare │adresate fermierilor; ││ │ │ │ │continuarea progresului │multilocațională și în condiții │- popularizarea celor ││ │ │ │ │genetic pentru obținerea │tehnologice diferite, a unui │mai bune soiuri noi ││ │ │ │ │de rezultate superioare │sortiment divers de genotipuri │prin organizarea de ││ │ │ │ │la culturile leguminoase │în privința comportării din │loturi demonstrative ││ │ │ │ │pentru boabe și furajere,│punct de vedere al rezistenței │în diferite zone ││ │ │ │ │chiar în condițiile │la principalii factori │pedoclimatice; ││ │ │ │ │schimbărilor climatice; │limitativi ai recoltelor (stres │- postarea pe site-urile││ │ │ │ │Creșterea perenității │termic și hidric, boli, condiții│unităților de profil ││ │ │ │ │leguminoaselor perene │meteorologice extreme), prin │și MADR, a rezultatelor ││ │ │ │ │(trifoi roșu și lucernă) │prisma producției și a indicilor│obținute. ││ │ │ │ │prin crearea și │de calitate obținuți; │ ││ │ │ │ │identificarea de │- caracterizarea complexă în │ ││ │ │ │ │genotipuri rezistente la │câmp, laborator, seră, casă │ ││ │ │ │ │ger, secetă și arșiță. │de vegetație a materialului │ ││ │ │ │ │Diversificarea │pentru accelerarea progresului │ ││ │ │ │ │modalităților de folosire│genetic în privința comportării │ ││ │ │ │ │a culturilor leguminoase │în condiții de stres hidric și │ ││ │ │ │ │(soia pentru consum uman,│termic; │ ││ │ │ │ │soia, mazăre și lucernă │- explorarea metodelor de │ ││ │ │ │ │pentru utilizare ca │testare fiziologică și │ ││ │ │ │ │îngrășământ verde pentru │moleculară pentru creșterea │ ││ │ │ │ │susținerea și creșterea │impactului acestora în eficiența│ ││ │ │ │ │profitabilității │selecției; │ ││ │ │ │ │programului de "culturi │- valorificarea materialului │ ││ │ │ │ │verzi", producerea de │biologic deja creat în centrele │ ││ │ │ │ │substanțe sanogene etc.).│de ameliorare din țară pentru │ ││ │ │ │ │ │promovarea rapidă a unor noi │ ││ │ │ │ │ │soiuri superioare. │ │├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤│Obiectivul specific 1.2.: Sisteme de management al culturilor de câmp cu costuri reduse și cu eficiență ridicată de utilizare a ││inputurilor; ││îmbunătățirea practicilor de management al culturilor de câmp și al cultivarelor destinate agriculturii conservative și ecologice │├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤│ 8.│ ADER │Elaborarea de sisteme │ 662.850 │Elaborarea de tehnologii │Atât sănătatea, biodiversitatea │Aplicarea rezultatelor ││ │ 1.2.1.│culturale bazate pe │ │și metode agrotehnice în │și fertilitatea solurilor cât și│este facilitată de ││ │ │agricultura conservativă, în │ 137.850 │conceptul de agricultură │capacitatea de reținere a apei │interesul fermierilor de││ │ │vederea îmbunătățirii │ 175.000 │conservativă, adaptate │nu pot fi îmbunătățite fără │a folosi sisteme ││ │ │calității mediului și a │ 175.000 │condițiilor naturale și │practicarea unor sisteme │culturale noi, viabile, ││ │ │rentabilității culturilor │ 175.000 │economice din sudul │culturale viabile de │ușor de aplicat pentru ││ │ │ │ │României, cu performanțe │amelioratoare a structurii │evitarea efectelor ││ │ │ │ │îmbunătățite în │solului, rotației culturilor și │încălzirii globale. ││ │ │ │ │asigurarea stabilității │reținerii resturilor vegetale │Rezultatele vor fi ││ │ │ │ │producțiilor ridicate și │pe suprafața solului. │valorificate prin ││ │ │ │ │eficiență economică │Proiectul își propune elaborarea│elaborarea de tehnologii││ │ │ │ │superioară tehnologiilor │și perfecționarea tehnologică a │cadru de aplicare a ││ │ │ │ │convenționale de │sistemelor culturale bazate pe │principalelor sisteme ││ │ │ │ │agricultură, cu precădere│agricultura conservativă în │culturale care au în ││ │ │ │ │în anii cu deficit de │vederea creșterii │vedere: dezvoltarea ││ │ │ │ │precipitații, prin: │competitivității fermierilor din│durabilă a comunităților││ │ │ │ │- realizarea de producții│sudul României prin diminuarea │rurale, ca modalitate de││ │ │ │ │apropiate (95-100%) de │cheltuielilor de producție și al│creștere a standardului ││ │ │ │ │cele obținute în │impactului distructiv al │de viață, prin ││ │ │ │ │tehnologia convențională │producției culturale asupra │promovarea agriculturii ││ │ │ │ │astfel încât diferențele │mediului, prin reducerea │conservative și prin ││ │ │ │ │maxime de producție să │perturbării solului și a unei │organizarea de vizite și││ │ │ │ │fie compensate prin │exploatări mai bune a funcțiilor│instruiri ale ││ │ │ │ │reducerea cheltuielilor; │și biodiversității solului │fermierilor în cadrul ││ │ │ │ │- reducerea costurilor de│precum și printr-o folosire mai │platformei tehnologice. ││ │ │ │ │producție cu minim 20% │rațională a resurselor naturale.│ ││ │ │ │ │prin reducerea consumului│Cercetările vor fi efectuate în │ ││ │ │ │ │de combustibil cu 30%; │cadrul unei platforme │ ││ │ │ │ │- reducerea consumului de│tehnologice de lungă durată și │ ││ │ │ │ │forță de muncă (ore │vor aborda următoarele │ ││ │ │ │ │mecanizator) cu 20% și │activități: │ ││ │ │ │ │creșterea productivității│- identificarea de culturi │ ││ │ │ │ │la efectuarea lucrărilor │pretabile la agricultura │ ││ │ │ │ │mecanice cu 50%, │conservativă în condițiile │ ││ │ │ │ │creșterea profitului cu │pedo-climatice din sudul │ ││ │ │ │ │min. 15% și a │României; │ ││ │ │ │ │stabilității producției │- elaborarea și perfecționarea │ ││ │ │ │ │cu 5 – 10%; │unor sisteme culturale durabile │ ││ │ │ │ │- creșterea │bazate pe agricultura │ ││ │ │ │ │coeficientului de │conservativă (rotația a cel │ ││ │ │ │ │înmagazinare a apei în │puțin 3 culturi), care să │ ││ │ │ │ │sol în sezonul rece la │asigure o îmbunătățire a │ ││ │ │ │ │peste 0,6, reducerea │regimului apei și al elementelor│ ││ │ │ │ │consumului de apă prin │nutritive din sol precum și │ ││ │ │ │ │evapotranspirație la sub │obținerea unor producții sporite│ ││ │ │ │ │40% din consumul total; │în condiții rentabile de piață. │ ││ │ │ │ │reducerea infestării cu │ │ ││ │ │ │ │buruieni, boli și │ │ ││ │ │ │ │dăunători precum și │ │ ││ │ │ │ │menținerea însușirilor │ │ ││ │ │ │ │fizice, chimice și │ │ ││ │ │ │ │biologice în limitele │ │ ││ │ │ │ │activității normale ale │ │ ││ │ │ │ │sistemului radicular al │ │ ││ │ │ │ │plantelor și al │ │ ││ │ │ │ │microorganismelor. │ │ ││ │ │ │ │Rezultatele proiectului │ │ ││ │ │ │ │vor fi completate prin │ │ ││ │ │ │ │cercetări cu demers │ │ ││ │ │ │ │experimental la nivel de │ │ ││ │ │ │ │fermă cu privire la: │ │ ││ │ │ │ │- obținerea de date noi │ │ ││ │ │ │ │legate de încadrarea în │ │ ││ │ │ │ │rotație a plantelor de │ │ ││ │ │ │ │cultură solicitate pe │ │ ││ │ │ │ │moment de sistemul de │ │ ││ │ │ │ │agricultură conservativă;│ │ ││ │ │ │ │- îmbunătățirea regimului│ │ ││ │ │ │ │de fertilizare cu azot în│ │ ││ │ │ │ │scopul valorificării │ │ ││ │ │ │ │superioare de către │ │ ││ │ │ │ │sistemul de agricultură │ │ ││ │ │ │ │conservativă a │ │ ││ │ │ │ │condițiilor pedoclimatice│ │ ││ │ │ │ │cu efecte asupra │ │ ││ │ │ │ │creșterii producției și │ │ ││ │ │ │ │menținerii echilibrului │ │ ││ │ │ │ │biologic în sudul țării; │ │ ││ │ │ │ │- îmbunătățirea │ │ ││ │ │ │ │însușirilor fizice, │ │ ││ │ │ │ │chimice și biologice ale │ │ ││ │ │ │ │solului în condițiile │ │ ││ │ │ │ │aplicării principiilor │ │ ││ │ │ │ │agriculturii conservative│ │ ││ │ │ │ │în diferite zone din │ │ ││ │ │ │ │sudul țării. │ │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 9.│ ADER │Elaborarea unui sistem │1.062.850│Identificarea însușirilor│Cercetările privind sistemul │Susținerea cu informații││ │ 1.2.2.│integrat de producere de │ │fenotipice și calitative │integrat de producere de sămânță│științifice și tehnice a││ │ │sămânță și materiale de │ 237.850 │care oferă avantaje │și materiale de plantat, │bazei de date a MADR ││ │ │plantat, certificate │ 275.000 │economice speciilor și │certificate ecologic vor │privind producerea de ││ │ │ecologic, la culturile de │ 275.000 │varietăților de cereale, │cuprinde: │sămânță și materialul de││ │ │câmp: cereale, leguminoase │ 275.000 │leguminoase pentru boabe │- îmbunătățirea tehnologiilor de│plantat, certificate ││ │ │pentru boabe, oleaginoase, │ │și de plante tehnice, │producere de sămânță ecologică │ecologic, la culturile ││ │ │plante tehnice și furajere, │ │furajere, aromatice și │la cereale, leguminoase pentru │de câmp. ││ │ │plante aromatice și │ │medicinale cultivate │boabe, oleaginoase, plante │Organizarea de nuclee ││ │ │medicinale │ │pentru sămânță │tehnice și furajere, plante │inovative de cercetători││ │ │ │ │certificată ecologic. │aromatice și medicinale, │și fermieri pentru ││ │ │ │ │Elaborarea de tehnologii │inclusiv stabilirea însușirilor │rezolvarea celor mai ││ │ │ │ │inovative de producere de│fenotipice și calitative ale │mari probleme privind ││ │ │ │ │sămânță ecologică la │acestor specii care oferă │producerea de sămânță ││ │ │ │ │culturile de câmp. │avantaje economice în sistemul │ecologică la ││ │ │ │ │Inițierea și/sau │de producere de sămânță; │principalele specii de ││ │ │ │ │susținerea programului │- soluționarea problemelor │cereale, leguminoase ││ │ │ │ │național pentru │practice privind producerea de │pentru boabe, plante ││ │ │ │ │producerea de sămânță │sămânță ecologică la culturile │tehnice, plante furajere││ │ │ │ │ecologică la culturile de│de câmp, corespunzătoare │și de plante aromatice ││ │ │ │ │câmp, incluzând toate │evoluției climei, însușirilor │și medicinale. ││ │ │ │ │verigile acestui proces, │solurilor și a factorilor │Organizarea de ││ │ │ │ │de la sămânța │biotici nefavorabili: buruieni, │seminarii/workshopuri ││ │ │ │ │amelioratorului, până la │agenți patogeni și dăunători în │și de vizite ││ │ │ │ │sămânța comercială. │contextul maximizării │demonstrative. ││ │ │ │ │Producere de sămânță │performanțelor de mediu; │Participarea cu articole││ │ │ │ │ecologică din toate │- inițierea și/sau susținerea │și comunicări ││ │ │ │ │verigile, în colaborare │programului național integrat │științifice la ││ │ │ │ │cu ferme ecologice │pentru producerea de sămânță │conferințe, simpozioane,││ │ │ │ │autorizate pentru │ecologică la culturile de câmp, │workshop-uri naționale ││ │ │ │ │producerea de sămânță. │incluzând toate verigile acestui│și internaționale. ││ │ │ │ │ │proces, de la sămânța │Promovarea noilor ││ │ │ │ │ │amelioratorului, până la sămânța│rezultate științifice și││ │ │ │ │ │comercială; │tehnice prin publicații ││ │ │ │ │ │- producerea de sămânță │în reviste adresate ││ │ │ │ │ │ecologică din toate verigile, în│fermierilor. ││ │ │ │ │ │colaborare cu ferme ecologice │Participarea la ││ │ │ │ │ │autorizate pentru producerea de │expoziții locale, ││ │ │ │ │ │sămânță. │naționale (INDAGRA) și ││ │ │ │ │ │ │internaționale ││ │ │ │ │ │ │(BIOFACH). │├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤│OBIECTIVUL GENERAL 2.: Dezvoltarea cercetărilor de ameliorare genetică la cartof prin noi abordări genomice și biotehnologice; ││Dezvoltarea unor tehnologii de producere a materialului pentru plantat și semănat prin aplicarea unor metodologii inovative și obținerea││de produse care să acopere întreg lanțul alimentar la cartof, sfeclă de zahăr și plante medicinale │├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Obiectivul specific 2.1.: Îmbunătățirea calității producției de cartof, mărirea diversității și realizarea de genotipuri rezistente la ││stresul biotic și abiotic, cu însușiri speciale (antioxidanti, vitamine, aminoacizi esențiali, etc.), pretabile pentru diverse folosințe││(inclusiv industrializare) │├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤│ 10.│ ADER │Obținerea de noi soiuri de │1.162.850│Obținerea de soiuri noi │Activitățile proiectului: │Beneficiarii programelor││ │ 2.1.1.│cartof adaptate modificărilor│ │de cartof pretabile │Studiul, catalogarea și │de cercetare în acest ││ │ │climatice și economice cu │ 262.850 │schimbărilor climatice și│inventarierea surselor de │domeniu sunt fermierii, ││ │ │randament superior în │ 300.000 │utilizării superioare a │germoplasmă de combinare │prin utilizarea unor ││ │ │gestionarea resurselor de apă│ 300.000 │resurselor biologice și │(an I – IV). │soiuri competitive cu un││ │ │și stabilirea pachetelor │ 300.000 │tehnologice │Analiza modului în care răspund │înalt grad de ││ │ │tehnologice specifice │ │(2 – 3 soiuri). │combinațiile hibride la │adaptabilitate. ││ │ │cerințelor actuale de piață │ │Asigurarea verigilor de │cerințele actuale (rezistența la│Conservarea ││ │ │și solicitării fermierilor. │ │sămânță, nucleu și stoc │boli combinată cu caracteristici│biodiversității poate ││ │ │ │ │din soiurile noi pentru │agronomice) în 3 – 5 locații │constitui bază de studiu││ │ │ │ │multiplicarea rapidă și │(an III – IV). │pentru universitățile cu││ │ │ │ │propagarea la fermieri │Introducerea genelor de │profil de agricultură și││ │ │ │ │(minituberculi și │rezistență de la genotipurile cu│biologie. ││ │ │ │ │miniplantule │rezistență/toleranță în noile │Rezultatele obținute vor││ │ │ │ │1.000/genotip/an). │creații (an I – IV); │fi diseminate prin ││ │ │ │ │Metodologie de │Păstrarea, descrierea și │întâlniri de lucru, ││ │ │ │ │diferențiere in vitro și │catalogarea surselor de │mese rotunde, instruiri,││ │ │ │ │in vivo a noilor soiuri │germoplasmă (an I – IV). │articole de ││ │ │ │ │în funcție de gestionarea│Analiza descendențelor hibride │popularizare. ││ │ │ │ │resurselor de apă (2 │privind rezistența la boli și │ ││ │ │ │ │metodologii). │dăunători completate de │ ││ │ │ │ │Tehnologie specifică de │informațiile din culturile │ ││ │ │ │ │cultivare cu consum redus│comparative (an I – IV). │ ││ │ │ │ │de apă a soiurilor noi (1│Urmărirea materialului clonal │ ││ │ │ │ │tehnologie). │privind rezistența la stres și │ ││ │ │ │ │Metodă de identificare, │identificarea genotipurilor │ ││ │ │ │ │extracție, purificare și │pretabile pentru diverse │ ││ │ │ │ │evaluarea bioeconomică a │folosințe (an I – IV). │ ││ │ │ │ │principiilor bioactive │Identificarea, extracția, │ ││ │ │ │ │din cartof (1 metodă). │purificarea și evaluarea │ ││ │ │ │ │Tehnologie specifică de │bioeconomică a principiilor │ ││ │ │ │ │cultivare a soiurilor noi│bioactive din noile soiuri și │ ││ │ │ │ │cu conținut ridicat de │promovarea de tehnologii │ ││ │ │ │ │componente bioactive (1 │specifice inovative pentru │ ││ │ │ │ │tehnologie). │menținerea calității la soiurile│ ││ │ │ │ │ │noi (an I – II). │ ││ │ │ │ │ │Identificarea elementelor │ ││ │ │ │ │ │tehnologice cu importanță în │ ││ │ │ │ │ │stabilirea pachetelor specifice │ ││ │ │ │ │ │noilor creații (an I – II). │ ││ │ │ │ │ │Înființarea de loturi │ ││ │ │ │ │ │demonstrative în câmp la │ ││ │ │ │ │ │fermieri – 5 locații (an III – │ ││ │ │ │ │ │IV). │ │├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤│Obiectivul specific 2.2.: Tehnologii inovative de producere a cartofului pentru sămânță în vederea optimizării sistemului național de ││producere și multiplicare; tehnologii de cultivare a cartofului dulce în contextul schimbărilor climatice │├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤│ 11.│ ADER │Optimizarea și modernizarea │1.262.850│Identificarea factorilor │Activitățile proiectului: │Organizarea unor ││ │ 2.2.1.│sistemului de producere a │ │de risc pe fluxul de │- măsuri pentru revizuirea │întâlniri pe tot fluxul ││ │ │cartofului pentru sămânță din│ 287.850 │producere, multiplicare, │normelor metodologice de │de producere și ││ │ │categorii biologice │ 325.000 │condiționare, ambalare și│producere, multiplicare, │multiplicare a ││ │ │superioare prin eliminarea │ 325.000 │păstrare a materialului │condiționare, ambalare și │cartofului pentru ││ │ │riscului de contaminare cu │ 325.000 │de plantat; │păstrare a cartofului pentru │sămânță în vederea ││ │ │organisme dăunătoare de │ │Stabilirea unor norme │sămânță; │creșterii încrederii ││ │ │carantină și identificarea de│ │metodologice care să │- creșterea suprafețelor de │fermierilor în produsele││ │ │soiuri/linii noi de cartof │ │asigure producerea, │cartof pentru sămânță; │românești. ││ │ │rezistente la nematozii cu │ │multiplicarea, ambalarea │- identificarea urgentă a │Implementarea ghidului ││ │ │chiști ai cartofului │ │și păstrarea cartofului │punctelor slabe și luarea unor │elaborat în rețeaua ││ │ │Globodera spp. (populații │ │pentru sămânță din │măsuri de redresare constituie │ITCSMS și Autorității ││ │ │europene) │ │categorii biologice │o necesitate absolută pentru │Naționale Fitosanitare. ││ │ │ │ │superioare în condiții de│producătorii de cartof pentru │Organizarea de loturi ││ │ │ │ │igienă fitosanitară. │sămânță din categorii biologice │demonstrative, întâlniri││ │ │ │ │Comportarea unor linii și│superioare cu riscuri minime; │pe tot fluxul de ││ │ │ │ │soiuri de cartof la │- adoptarea unui sistem de │producere a cartofului ││ │ │ │ │diferite tulpini virale │protecție adecvat și eficient și│în vederea cunoașterii ││ │ │ │ │responsabile de pătarea │prin utilizarea unor linii și │de către fermieri a ││ │ │ │ │inelară necrotică a │soiuri de cartof cu rezistență │simptomelor infecțiilor ││ │ │ │ │tuberculilor. │ridicată față de infecția cu │primare și secundare ││ │ │ │ │Eficientizarea și │tulpinile virale responsabile de│datorate patogenului ││ │ │ │ │modernizarea │apariția PINTC; │studiat, creșterea ││ │ │ │ │capacităților tehnice a │- optimizarea și modernizarea │încrederii fermierilor ││ │ │ │ │spațiilor de sortare, │spațiilor de depozitare se │în soiurile românești ││ │ │ │ │condiționare, ambalare și│impune ca o necesitate pentru │care se vor dovedi ││ │ │ │ │depozitare a materialului│reducerea cheltuielilor cu │rezistente la tulpinile ││ │ │ │ │pentru plantat │energia și forța de muncă; │necrotice PVY ││ │ │ │ │certificate. │- identificarea unor utilaje │responsabile de PINTC; ││ │ │ │ │Stabilirea unui flux │moderne pentru manipulare, │Workshop-uri, mese ││ │ │ │ │tehnologic eficient │calibrare și ambalare va conduce│rotunde, instruiri, ││ │ │ │ │pentru sortare, │la reducerea pierderilor cu o │articole de ││ │ │ │ │condiționare ambalare și │influență pozitivă și asupra │popularizare, formare ││ │ │ │ │depozitare, a │prezentării materialului pentru │profesională. ││ │ │ │ │materialului pentru │plantat și a calității acestuia;│Ghid practic – ││ │ │ │ │plantat prin reducerea │- promovarea diferitelor moduri │utilizabil în ││ │ │ │ │cheltuielilor cu forța de│de ambalare a materialului de │fundamentarea normelor ││ │ │ │ │muncă și energie. │plantat de la ambalaje mici │de aplicare a ││ │ │ │ │Elaborarea unor norme │10 kg până la ambalaje foarte │programelor din domeniul││ │ │ │ │tehnologice pentru │mari 1000 kg va conduce la │culturii cartofului ││ │ │ │ │gestionarea tuberculilor │creșterea vânzărilor și │aplicabile în România în││ │ │ │ │neconformi, corpuri │satisfacerea unui număr mai mare│perioada 2020-2025. ││ │ │ │ │străine și a ambalajelor │de consumatori; │Întâlniri și ││ │ │ │ │distruse rezultate în │- identificarea soiurilor/ │demonstrații în spațiile││ │ │ │ │urma sortării, calibrării│liniilor noi de cartof │de depozitare, ambalare,││ │ │ │ │și ambalării. │rezistente la nematozii cu │condiționare și ││ │ │ │ │Metodă de identificare a │chiști ai cartofului din genul │comercializare. ││ │ │ │ │soiurilor/liniilor noi de│Globodera pentru producerea de │Ghid de bune practici ││ │ │ │ │cartof rezistente la │sămânță în vederea │agricole și de mediu ││ │ │ │ │nematozii cu chiști ai │multiplicării. │privind dezinfectarea ││ │ │ │ │cartofului din genul │ │spațiilor de depozitare ││ │ │ │ │Globodera. │ │și gestionarea ││ │ │ │ │ │ │deșeurilor rezultate în ││ │ │ │ │ │ │urma activităților ││ │ │ │ │ │ │specifice. ││ │ │ │ │ │ │Rezultatele obținute vor││ │ │ │ │ │ │fi diseminate prin ││ │ │ │ │ │ │întâlniri de lucru ││ │ │ │ │ │ │pentru prezentarea ││ │ │ │ │ │ │soiurilor rezistente la ││ │ │ │ │ │ │nematozii cu chiști și a││ │ │ │ │ │ │măsurilor agrotehnice de││ │ │ │ │ │ │prevenire și combatere a││ │ │ │ │ │ │nematozilor din genul ││ │ │ │ │ │ │Globodera, mese rotunde,││ │ │ │ │ │ │instruiri, articole de ││ │ │ │ │ │ │popularizare. │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 12.│ ADER │Elaborarea tehnologiilor de │ 862.850 │Elaborarea tehnologiilor │Relevanța practică a proiectului│Introducerea pe piață a ││ │ 2.2.2.│cultivare a cartofului dulce │ │de producere a │constă în respectarea │cartofului dulce de ││ │ │în contextul schimbărilor │ 187.850 │lăstarilor, de cultivare │principiului agriculturii │către fermieri, ││ │ │climatice și elaborarea unor │ 225.000 │în câmp și păstrare în │durabile în zonele predispuse │operatori economici, ca ││ │ │măsuri de promovare a │ 225.000 │depozit a cartofului │fenomenului de stres termohidric│produs proaspăt și/sau ││ │ │culturii în România │ 225.000 │dulce în zonele afectate │din România, începând cu │sub formă procesată ││ │ │ │ │de secetă. │alegerea unei plante specifice │(făină). ││ │ │ │ │Elaborarea unui ghid de │acestor zone, respectiv cartoful│Implementarea ghidului ││ │ │ │ │bune practici agricole și│dulce și promovarea ei în │de Bune Practici ││ │ │ │ │de mediu în domeniul │cultură, cu scopul asigurării │Agricole (BPA). ││ │ │ │ │optimizării tehnologiei │profitabilității la nivel de │Promovarea rezultatelor ││ │ │ │ │de cultivare a cartofului│fermă. Principalele activități │obținute prin ││ │ │ │ │dulce. │care se vor derula în cadrul │organizarea de mese ││ │ │ │ │Producerea de material de│proiectului: │rotunde, simpozioane. ││ │ │ │ │plantare certificat │- metode și tehnici privind │Extensia rezultatelor ││ │ │ │ │pentru înființarea │obținerea materialului de │de cercetare prin ││ │ │ │ │culturii de cartof dulce │plantat la cartoful dulce; │organizarea de loturi ││ │ │ │ │(lăstari produși în seră │- studii privind comportarea │demonstrative și ││ │ │ │ │și tuberculi pentru │fiziologică a unor soiuri de │demonstrații practice ││ │ │ │ │sămânță). │cartof dulce în zonele │către fermieri, ││ │ │ │ │Reducerea cu 50% a │predispuse fenomenului de stres │efectuarea de vizite și ││ │ │ │ │impactului negativ al │termohidric din România; │schimburi de experiențe.││ │ │ │ │schimbărilor climatice, │- cercetări privind stabilirea │Editarea de tehnologii ││ │ │ │ │în condițiile păstrării │epocii de plantare în câmp la │cadru, pliante și ││ │ │ │ │biodiversității zonei. │cartoful dulce cultivat în │publicații științifice ││ │ │ │ │ │zonele predispuse fenomenului de│și de popularizare, etc.││ │ │ │ │ │stres termohidric din România; │ ││ │ │ │ │ │- evaluarea riscurilor prezenței│ ││ │ │ │ │ │agenților de dăunare (boli, │ ││ │ │ │ │ │dăunători și buruieni) din │ ││ │ │ │ │ │cultura de cartof dulce și │ ││ │ │ │ │ │stabilirea unor metode de │ ││ │ │ │ │ │protecție fitosanitară a │ ││ │ │ │ │ │cartofului dulce cultivat în │ ││ │ │ │ │ │zonele predispuse fenomenului de│ ││ │ │ │ │ │stres termohidric din România; │ ││ │ │ │ │ │- cercetări privind stabilirea │ ││ │ │ │ │ │regimul de nutriție al plantei │ ││ │ │ │ │ │de cartof dulce în funcție de │ ││ │ │ │ │ │densitatea folosită la plantare;│ ││ │ │ │ │ │- studii asupra calității │ ││ │ │ │ │ │producției de cartof dulce │ ││ │ │ │ │ │obținută în zonele predispuse │ ││ │ │ │ │ │fenomenului de stres termohidric│ ││ │ │ │ │ │din România. │ ││ │ │ │ │ │În acest sens vor fi inițiate │ ││ │ │ │ │ │cercetări interdisciplinare de: │ ││ │ │ │ │ │morfologie, fiziologie, │ ││ │ │ │ │ │biochimie, fitotehnie, protecție│ ││ │ │ │ │ │și nutriție pentru o agricultură│ ││ │ │ │ │ │durabilă și o cunoaștere │ ││ │ │ │ │ │profundă a trasabilității și │ ││ │ │ │ │ │siguranței alimentare, în │ ││ │ │ │ │ │contextul schimbărilor climatice│ ││ │ │ │ │ │din România. Caracterul inovativ│ ││ │ │ │ │ │al proiectului constă în │ ││ │ │ │ │ │consolidarea progresului │ ││ │ │ │ │ │științific și tehnic în │ ││ │ │ │ │ │conservarea și utilizarea │ ││ │ │ │ │ │durabilă a resurselor naturale │ ││ │ │ │ │ │din zonele afectate de secetă │ ││ │ │ │ │ │prin valorificarea potențialului│ ││ │ │ │ │ │biologic și economic al plantei │ ││ │ │ │ │ │de cartof dulce. │ │├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤│Obiectivul specific 2.3.: Dezvoltarea de tehnologii alternative la cultura sfeclei de zahăr pentru obținerea produselor performante, ││ecologice și energetice (bioetanol) │├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤│ 13.│ ADER │Cercetări privind │ 712.850 │Metodă nouă de înlocuirea│Activitățile proiectului: │Rezultatele preconizate ││ │ 2.3.1.│determinarea conținutului în │ │decoletării cu │- testarea unor dispozitive │ale proiectului vor fi ││ │ │zahăr și în substanțe │ 150.350 │desfrunzirea (scalparea) │(metode) pentru înlocuirea │aplicate practic în ││ │ │melasigene a coletului │ 187.500 │pentru reducerea │decoletării sfeclei la recoltare│producție de fermierii ││ │ │remanent în urma înlocuirii │ 187.500 │pierderilor de recoltă │cu diverse variante de │cultivatori de sfeclă și││ │ │decoletării sfeclei cu │ 187.500 │prin decoletare │desfrunzire sau scalpare │de fabricile de zahăr. ││ │ │desfrunzirea (scalparea) │ │(1 metodă). │(an I – II); │Se vor organiza loturi ││ │ │ │ │Reducerea procentului de │- testarea metodelor de │demonstrative cu noii ││ │ │ │ │impurități (pământ și │desfrunzire în parcelele de │hibrizi de sfeclă ││ │ │ │ │resturi vegetale) la │sfeclă cu densități cuprinse │recomandați. ││ │ │ │ │recoltarea sfeclei (cu │între 60 – 100 mii plante/ha │Se vor organiza ││ │ │ │ │50%). │pentru a stabili cea mai │demonstrații practice ││ │ │ │ │Reducerea consumului de │eficientă metodă în funcție de │de recoltarea sfeclei ││ │ │ │ │carburanți la recoltarea │densitatea și uniformitatea │prin înlocuirea ││ │ │ │ │și transportul sfeclei de│culturii (an II – IV); │decoletării cu ││ │ │ │ │zahăr în fabrică (cu cca.│- testarea în cultură a noilor │desfrunzirea. ││ │ │ │ │10%). │hibrizi de sfeclă creați pentru │Se vor organiza ││ │ │ │ │Reducerea pierderilor de │a reduce cât mai mult cantitatea│demonstrații practice cu││ │ │ │ │fertilitate a solurilor │de pământ aderent și resturi │metode de reducere a ││ │ │ │ │prin micșorarea cu cca. │vegetale la recoltare │procentului de ││ │ │ │ │50% a cantității de sol │(an I – IV); │impurități care sunt ││ │ │ │ │fertil și resturi │- determinarea comparativă a │transportate în ││ │ │ │ │vegetale transportate │cantităților de pământ aderent │fabricile de zahăr. ││ │ │ │ │împreună cu sfecla. │la recoltare la fiecare hibrid │Se vor organiza ││ │ │ │ │Reducerea cu 100% a │testat în funcție și de │întâlniri cu fermierii, ││ │ │ │ │cheltuielilor cu │condițiile pedoclimatice ale │mese rotunde, ││ │ │ │ │corectarea decoletării la│anului și zonele de cultură │Workshopuri, etc. ││ │ │ │ │probele de sfeclă │(an I – IV); │Se va elabora și difuza ││ │ │ │ │analizate în laboratoa- │- determinarea comparativă a │un Ghid de bune practici││ │ │ │ │rele agricole ale │procentului de impurități │cu noile metode de ││ │ │ │ │fabricilor de zahăr. │transportate în fabrică în │recoltare prin ││ │ │ │ │Creșterea cantității │funcție de tipul de sol și de │înlocuirea decoletării ││ │ │ │ │totale de zahăr extras în│utilaj folosit la încărcarea │cu desfrunzirea și de ││ │ │ │ │fabrică din sfecla │sfeclei în mijloacele de │reducere a procentului ││ │ │ │ │întreagă prin extragerea │transport (an I – IV); │de impurități. ││ │ │ │ │zahărului și din colet │- determinarea comparativă a │ ││ │ │ │ │(acest zahăr în prezent │conținutului în zahăr și │ ││ │ │ │ │este pierdut, cca 7%). │substanțe melasigene a sfeclei │ ││ │ │ │ │Îmbunătățirea sistemului │decoletate clasic, a sfeclei │ ││ │ │ │ │de calcul a plății │desfrunzite și a coletului │ ││ │ │ │ │materiei prime în funcție│remanent (an I – IV); │ ││ │ │ │ │și de zahărul extras din │- determinarea comparativă a │ ││ │ │ │ │colet. │cantității de zahăr extras din │ ││ │ │ │ │ │rădăcina decoletată clasic │ ││ │ │ │ │ │comparativ cu rădăcina întreagă │ ││ │ │ │ │ │(an I – IV); │ ││ │ │ │ │ │- studiul unor variante de │ ││ │ │ │ │ │calcul pentru îmbunătățirea │ ││ │ │ │ │ │sistemului de plată a materiei │ ││ │ │ │ │ │prime (sfeclă nedecoletată) │ ││ │ │ │ │ │(an II – IV); │ ││ │ │ │ │ │- organizarea de loturi │ ││ │ │ │ │ │demonstrative la fermieri pentru│ ││ │ │ │ │ │diseminarea și promovarea noilor│ ││ │ │ │ │ │tehnologii (an III – IV). │ │├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤│Obiectivul specific 2.4.: Promovarea și dezvoltarea în cultură a plantelor medicinale și aromatice │├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤│ 14.│ ADER │Menținerea biodiversității la│ 862.850 │Introducerea în cultură │La nivel mondial, odată cu │Se vor extinde în ││ │ 2.4.1.│plantele medicinale și │ │și elaborarea tehnologiei│mărirea semnificativă a │agricultură două specii ││ │ │aromatice prin conservarea și│ 187.850 │de cultivare a unor │numărului de afecțiuni datorate │din flora spontană ce ││ │ │îmbogățirea colecției de │ 225.000 │specii de plante │industrializării și │vor veni în întâmpinarea││ │ │resurse genetice și │ 225.000 │medicinale și aromatice │modernizării, precum și apariția│prelucrătorilor de ││ │ │producerea de sămânță din │ 225.000 │din flora spontană │frecventă a efectelor adverse în│plante medicinale și ││ │ │categoriile biologice │ │(Dracocephalum moldavicum│urma tratamentelor cu │aromatice. ││ │ │superioare pentru speciile │ │L. și Cassia angustifolia│xenobiotice, a crescut │Tehnologiile de ││ │ │reprezentative zonei de deal │ │Vahl.) │considerabil interesul față de │cultivare noi stabilite ││ │ │și de munte │ │Producerea de sămânță și │remediile naturale. │și cele îmbunătățite vor││ │ │ │ │material de plantat din │În România cererea depășește cu │veni în sprijinul ││ │ │ │ │categorii biologice │mult oferta în ceea ce privește │cultivatorilor de plante││ │ │ │ │superioare la câteva │necesarul de plante medicinale │medicinale și aromatice.││ │ │ │ │specii reprezentative │și aromatice, de aceea se │Rezultatele proiectului ││ │ │ │ │zonei de deal și de │apelează frecvent la produsul │vor fi diseminate prin ││ │ │ │ │munte. │provenit din flora spontană sau │referate și comunicări ││ │ │ │ │Promovarea plantelor │import. În plus, în condițiile │științifice, articole în││ │ │ │ │medicinale și extinderea │unei biodiversități intra- și │reviste de specialitate ││ │ │ │ │suprafețelor cultivate cu│interspecifice acumularea │cu cotație ISI, iar ││ │ │ │ │aceste specii. │metaboliților și nutrienților în│pentru promovare și o ││ │ │ │ │Întocmirea tehnologiilor │plante variază de la an la an și│mai bună cunoaștere a ││ │ │ │ │de cultivare la cele două│chiar în cadrul aceluiași sezon │lor, se vor tipări ││ │ │ │ │specii și brevetarea lor.│de recoltare, mai ales dacă │pliante de prezentare. ││ │ │ │ │ │materia provine din flora │De asemenea, rezultatele││ │ │ │ │ │spontană. │cercetării vor fi ││ │ │ │ │ │Comparativ cu alte plante de │utilizate pentru ││ │ │ │ │ │cultură, plantele medicinale și │stagiile de ││ │ │ │ │ │aromatice se cultivă pe │perfecționare prin ││ │ │ │ │ │suprafețe reduse, acestea │licențe și masterat a ││ │ │ │ │ │scăzând simțitor în ultimii ani,│specialiștilor ││ │ │ │ │ │astfel de la 23,7 mii ha în anul│interesați de cultivarea││ │ │ │ │ │2006 la 6,2 mii ha în anul 2012.│plantelor medicinale, ││ │ │ │ │ │Proiectul își propune │dar și a terapiilor ││ │ │ │ │ │introducerea în cultură a unor │alternative. ││ │ │ │ │ │specii valoroase de plante │Diseminarea ││ │ │ │ │ │medicinale și aromatice din │tehnologiilor se va face││ │ │ │ │ │flora spontană străină și │și prin broșuri în care ││ │ │ │ │ │autohtonă în vederea stabilirii │vor fi prezentate ││ │ │ │ │ │tehnologiei de cultivare și │tehnologiile de ││ │ │ │ │ │extinderea suprafețelor │cultivare a speciilor ││ │ │ │ │ │cultivate cu aceste specii. Se │studiate în cadrul ││ │ │ │ │ │vor amplasa experiențe în câmpul│acestui proiect și se ││ │ │ │ │ │experimental care vor avea ca │vor efectua vizite ││ │ │ │ │ │scop stabilirea verigilor │demonstrative în câmpul ││ │ │ │ │ │tehnologice la speciile │experimental. ││ │ │ │ │ │cercetate. Se va stabili modul │ ││ │ │ │ │ │optim de înmulțire, norma de │ ││ │ │ │ │ │sămânță sau material de plantat,│ ││ │ │ │ │ │epoca optimă de semănat sau │ ││ │ │ │ │ │plantat, distanța optimă de │ ││ │ │ │ │ │semănat (plantat) precum și │ ││ │ │ │ │ │dozele optime de îngrășăminte. │ ││ │ │ │ │ │Se va stabili influența acestor │ ││ │ │ │ │ │verigi tehnologice asupra │ ││ │ │ │ │ │producției de materie primă │ ││ │ │ │ │ │vegetală dar și asupra │ ││ │ │ │ │ │conținutului în principii │ ││ │ │ │ │ │active. │ ││ │ │ │ │ │O preocupare importantă în │ ││ │ │ │ │ │cadrul proiectului o va │ ││ │ │ │ │ │constitui producerea │ ││ │ │ │ │ │materialului semincer din │ ││ │ │ │ │ │categorii biologice superioare │ ││ │ │ │ │ │la unele specii valoroase de │ ││ │ │ │ │ │plante medicinale și aromatice │ ││ │ │ │ │ │în vederea extinderii lor în │ ││ │ │ │ │ │marea producție. Se va │ ││ │ │ │ │ │multiplica sămânță din verigile │ ││ │ │ │ │ │superioare (SA, PBI, PBII) a │ ││ │ │ │ │ │unor soiuri nou create. Se vor │ ││ │ │ │ │ │îmbunătăți tehnologiile de │ ││ │ │ │ │ │producere de sămânță la specii │ ││ │ │ │ │ │reprezentative zonei de deal și │ ││ │ │ │ │ │de munte. │ │├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤│OBIECTIVUL GENERAL 3.: Dezvoltarea de noi produse, practici, procese și tehnologii integrate producției horticole │├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Obiectivul specific 3.1.: Conservarea și gestionarea biodiversității horticole │├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤│ 15.│ ADER │Conservarea și gestionarea │1.062.850│Dezvoltarea durabilă și │Obiectivul principal: elaborarea│Tehnologiile elaborate ││ │ 3.1.1.│resurselor genetice și │ │eficientă a fermelor de │și promovarea unor soluții │vor fi puse la ││ │ │biodiversității │ 237.850 │subzistență viticole și │tehnologice eco-eficiente de │dispoziția, fermierilor ││ │ │agroecosistemelor viti- │ 275.000 │pomicole, conservarea și │conservare și gestionare │(viticultori și ││ │ │pomicole, prin elaborarea și │ 275.000 │dezvoltarea │durabilă a diversității │pomicultori) ││ │ │promovarea practicilor și │ 275.000 │biodiversității prin │biologice a agroecositemelor │operatorilor economici ││ │ │metodelor inovative eco- │ │promovarea practicilor │viticole și pomicole ca │specializați și ││ │ │eficiente prietenoase │ │eco-eficiente, │alternativă pentru diminuarea │potențialii utilizatori;││ │ │mediului │ │prietenoase mediului. │imputurilor externe (pesticide, │Rezultatele obținute se ││ │ │ │ │Conservarea și utilizarea│fertilizanți, motorină) și │vor disemina și ││ │ │ │ │resurselor genetice și │dezvoltarea durabilă a fermelor │implementa prin ││ │ │ │ │agrobiodiversității ca │viticole și pomicole de │organizarea de ││ │ │ │ │alternativă pentru │subzistență. │activități de promovare,││ │ │ │ │diminuarea inputurilor │Obiective strategice și │popularizare și extensie││ │ │ │ │externe (pesticide, │activități: │specifice: ││ │ │ │ │fertilizanți, motorină). │1. Stoparea declinului │- prezentarea și ││ │ │ │ │Creșterea durabilă a │biodiversității și reconstrucția│demonstrarea ││ │ │ │ │producției, în condițiile│ecologică a ecosistemelor │funcționalității ││ │ │ │ │reducerii daunelor │"zonale" viticole și pomicole │tehnologiilor elaborate,││ │ │ │ │provocate de boli, │degradate, refacerea │în condiții de loturi ││ │ │ │ │dăunători și buruieni │dezechilibrelor biocenotice și │demonstrative ││ │ │ │ │concomitent cu reducerea │conservarea resurselor genetice │experimentale; ││ │ │ │ │dependenței culturii față│autohtone. │- organizarea și ││ │ │ │ │de resursele energetice │Activități: │participarea la ││ │ │ │ │convenționale. │- diagnoza situației actuale; │manifestări științifice,││ │ │ │ │Metode și modalități de │stabilirea variantelor │conferințe simpozioane; ││ │ │ │ │prezervare și valorifi- │experimentale la nivel de fermă;│- publicarea unor ││ │ │ │ │care a bazei genetice │- evaluarea și monitorizarea │lucrări științifice ││ │ │ │ │horticole (viță de vie și│structurii faunistice a │și de popularizare; ││ │ │ │ │pomi fructiferi), cu │comunităților de artropode; │- publicarea ghidului ││ │ │ │ │soiuri rezistente │încadrarea speciilor de │de bune practici în ││ │ │ │ │stresului biotic și │artropode în dăunătoare și │problematica conservării││ │ │ │ │abiotic și cu un grad │utile; caracterizarea │biodiversității și a ││ │ │ │ │sporit de adaptabilitate.│comunităților de nevertebrate │optimizării inputurilor ││ │ │ │ │Metode și modalități │sub aspectul abundenței; │externe; ││ │ │ │ │(verigi tehnologice/ │- reconstrucția ecologică a │- organizarea unor mese ││ │ │ │ │metode inovative) de │componentelor │rotunde și seminarii ││ │ │ │ │reconstrucție ecologică, │agrobiodiversității și │tehnice; ││ │ │ │ │conservarea și │resurselor genetice autohtone, │- elaborarea unei pagini││ │ │ │ │consolidarea biodiversi- │maximizarea factorilor naturali │WEB dedicate ││ │ │ │ │tății ecosistemelor │de control cu rol în menținerea │proiectului; ││ │ │ │ │horticole studiate prin │faunei dăunătoare sub control │- oferirea de ││ │ │ │ │promovarea sistemului de │(PED); │consultanță în ││ │ │ │ │înverzire și implementa- │- reconstrucția ecologică a │problematica conservării││ │ │ │ │rea zonelor multifuncțio-│solurilor la nivel"zonal" │și ameliorării ││ │ │ │ │nale verzi. │reducerea eroziunii și creșterea│biodiversității ││ │ │ │ │Metode și modalități de │fertilității solului; │plantațiilor viticole și││ │ │ │ │reconstrucție ecologică a│- utilizarea optimă a │pomicole; ││ │ │ │ │solului: reducerea │input-urilor tehnologice și a │- educație ecologică și ││ │ │ │ │eroziunii solului pe │resurselor naturale; stabilirea │instruire privind ││ │ │ │ │terenurile în pantă │tipului de tratamente cu │reducerea presiunii ││ │ │ │ │îmbunătățirea │pesticide noi non-toxice │exercitate de ││ │ │ │ │fertilității solului; │acceptate pe piața UE din cadrul│tehnologiile ││ │ │ │ │Creșterea profitabilită- │tehnologiei optime "zonale" de │fitosanitare ││ │ │ │ │ții culturii viței de vie│combatere organismelor │convencționale; ││ │ │ │ │și pomilor fructiferi │antagonice și concurente. │- demonstrarea ││ │ │ │ │prin diminuarea │2. Conservarea biodiversității │funcționalității ││ │ │ │ │inputurilor externe: │planificate și a biodiversității│practicilor și metodelor││ │ │ │ │reducerea cu 30% a │existente, stabilirea verigilor │eco-eficiente ││ │ │ │ │cheltuielilor cu │tehnologice "zonale" │prietenoase mediului ││ │ │ │ │pesticide și fertilizanți│eco-eficiente în scopul │care încurajează ││ │ │ │ │chimici, reducerea cu 40%│conservării resurselor genetice │conservarea ││ │ │ │ │a consumului de motorină;│și exploatării durabile a │biodiversității ││ │ │ │ │Creșterea durabilă a │resurselor naturale. │ecosistemelor viticole ││ │ │ │ │veniturilor și a valorii │Activități: │și pomicole și ││ │ │ │ │adăugate cu impact direct│- consolidarea biodiversității │racordarea lor la ││ │ │ │ │în creșterea ofertei │planificate prin promovarea │rețelele europene de ││ │ │ │ │locurilor de muncă în │sistemului de înverzire a │acest tip. ││ │ │ │ │special al tinerilor (mai│practicilor și metodelor │ ││ │ │ │ │receptivi la introducerea│inovatoare tradiționale │ ││ │ │ │ │inovării). │prietenoase mediului care │ ││ │ │ │ │ │asigură reducerea impactului │ ││ │ │ │ │ │negativ al tehnologiilor │ ││ │ │ │ │ │convenționale asupra │ ││ │ │ │ │ │biodiversității ecosistemului │ ││ │ │ │ │ │viticol și pomicol; │ ││ │ │ │ │ │- consolidarea biodiversității │ ││ │ │ │ │ │existente prin protecția zonelor│ ││ │ │ │ │ │multifuncționale de protecție cu│ ││ │ │ │ │ │rol în refacerea, conservarea și│ ││ │ │ │ │ │consolidarea biodiversității │ ││ │ │ │ │ │ecosistemelor viticole și │ ││ │ │ │ │ │pomicole degradate; │ ││ │ │ │ │ │- promovarea unor secvențe │ ││ │ │ │ │ │tehnologice și tehnologice de │ ││ │ │ │ │ │fitoprotecție în sistem integrat│ ││ │ │ │ │ │sub control ecologic și evitarea│ ││ │ │ │ │ │oricăror activități antropice cu│ ││ │ │ │ │ │efecte poluante; │ ││ │ │ │ │ │- promovarea pesticidelor cu │ ││ │ │ │ │ │grad redus de toxicitate în │ ││ │ │ │ │ │paralel a celor cu noi căi de │ ││ │ │ │ │ │acțiune; │ ││ │ │ │ │ │- promovarea unor soiuri noi │ ││ │ │ │ │ │autohtone performante cu │ ││ │ │ │ │ │potențial de producție ridicat, │ ││ │ │ │ │ │rezistență/toleranță la factorii│ ││ │ │ │ │ │biotici și abiotici și cu un │ ││ │ │ │ │ │grad sporit de adaptabilitate. │ ││ │ │ │ │ │3. Evaluarea impactului │ ││ │ │ │ │ │factorilor de risc biotici și │ ││ │ │ │ │ │abiotici asupra biodiversității,│ ││ │ │ │ │ │cuantificarea factorilor de │ ││ │ │ │ │ │mediu și antropici care induc │ ││ │ │ │ │ │vulnerabilitatea cantitativă și │ ││ │ │ │ │ │calitativă a producțiilor în │ ││ │ │ │ │ │ecosistemele viticole și │ ││ │ │ │ │ │pomicole studiate. │ ││ │ │ │ │ │Activități: │ ││ │ │ │ │ │- studiul dinamicii │ ││ │ │ │ │ │biodiversității faunei utile și │ ││ │ │ │ │ │dăunătoare în raport cu factorii│ ││ │ │ │ │ │de risc biotici și abiotici; │ ││ │ │ │ │ │- stabilirea factorilor cheie ai│ ││ │ │ │ │ │faunei care reflectă modificări │ ││ │ │ │ │ │structurale semnificative în │ ││ │ │ │ │ │agrobiocenozele horticole │ ││ │ │ │ │ │studiate; │ ││ │ │ │ │ │- evaluarea impactului pozitiv │ ││ │ │ │ │ │al implementării sistemului de │ ││ │ │ │ │ │inverzire și a zonelor │ ││ │ │ │ │ │multifuncționale verzi, asupra │ ││ │ │ │ │ │biodiversității ecosistemelor │ ││ │ │ │ │ │studiate; │ ││ │ │ │ │ │- evaluarea susceptabilității │ ││ │ │ │ │ │noilor creații biologice din │ ││ │ │ │ │ │punct de vedere al │ ││ │ │ │ │ │adaptabilității și rezistenței/ │ ││ │ │ │ │ │toleranței la principalii agenți│ ││ │ │ │ │ │de dăunare; │ ││ │ │ │ │ │- evaluarea impactului noilor │ ││ │ │ │ │ │pesticide asupra biodiversității│ ││ │ │ │ │ │faunei utile și dăunătoare │ ││ │ │ │ │ │inclusiv a microorganismelor │ ││ │ │ │ │ │din zona superficială a solului.│ ││ │ │ │ │ │4. Diagnoza rapidă prin │ ││ │ │ │ │ │implementarea programelor de │ ││ │ │ │ │ │monitoring integrat. │ ││ │ │ │ │ │Activități: │ ││ │ │ │ │ │- folosirea tehnicilor │ ││ │ │ │ │ │follow-up-uri; │ ││ │ │ │ │ │- analiza cartografică GIS; │ ││ │ │ │ │ │- folosirea metodei de diagnoză │ ││ │ │ │ │ │rapidă RBA. │ ││ │ │ │ │ │5. Obținerea unor producții │ ││ │ │ │ │ │rentabile, stabile și durabile, │ ││ │ │ │ │ │creșterea profitabilității │ ││ │ │ │ │ │culturii viței de vie și pomilor│ ││ │ │ │ │ │fructiferi prin reducerea │ ││ │ │ │ │ │dependenței acestora față de │ ││ │ │ │ │ │resursele energetice │ ││ │ │ │ │ │convenționale în condițiile │ ││ │ │ │ │ │promovării unor soluții │ ││ │ │ │ │ │tehnologice eco-eficiente │ ││ │ │ │ │ │prietenoase mediului. │ ││ │ │ │ │ │Activități: │ ││ │ │ │ │ │- creșterea profitabilității │ ││ │ │ │ │ │culturii viței de vie și pomilor│ ││ │ │ │ │ │fructiferi prin diminuarea │ ││ │ │ │ │ │inputurilor externe: reducerea │ ││ │ │ │ │ │cu 30% a cheltuielilor cu │ ││ │ │ │ │ │pesticide și fertilizanți │ ││ │ │ │ │ │chimici, reducerea cu 40% a │ ││ │ │ │ │ │consumului de motorină; │ ││ │ │ │ │ │- creșterea durabilă a │ ││ │ │ │ │ │veniturilor și a valorii │ ││ │ │ │ │ │adăugate cu impact direct în │ ││ │ │ │ │ │creșterea ofertei locurilor de │ ││ │ │ │ │ │muncă în special al tinerilor. │ ││ │ │ │ │ │6. Elaborarea de secvențe │ ││ │ │ │ │ │tehnologice eco-eficiente, │ ││ │ │ │ │ │prietenoase mediului care să │ ││ │ │ │ │ │conducă la conservarea │ ││ │ │ │ │ │biodiversității și reconstrucția│ ││ │ │ │ │ │ecologică a agroecosistemelor │ ││ │ │ │ │ │viticole și pomicole degradate │ ││ │ │ │ │ │în conformitate cu conceptul de │ ││ │ │ │ │ │agricultură durabilă. │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 16.│ ADER │Gestionarea resurselor │ 962.850 │Conservarea ex situ a │Conservarea resurselor genetice │Elaborarea de liste cu ││ │ 3.1.2.│genetice pomicole in situ și │ │speciilor sălbatice │in situ și ex situ în fiecare │genitori potențiali ││ │ │ex situ │ 212.850 │înrudite cu cele din │țară și folosirea lor constituie│utili programelor de ││ │ │ │ 250.000 │cultură. │una din laturile politicii │ameliorare. ││ │ │ │ 250.000 │Completarea permanentă a │agricole care are ca scop │Vizite de lucru în ││ │ │ │ 250.000 │fondului de germoplasmă │creșterea valorii economice a │colecțiile pomologice. ││ │ │ │ │cu forme autohtone vechi,│acestora. Pentru speciile de │Prezentarea de lucrări ││ │ │ │ │tradiționale și noi, dar │pomi și arbuști fructiferi │și comunicări ││ │ │ │ │și cu soiuri străine │conservarea in situ, în │științifice. ││ │ │ │ │introduce. │habitatele naturale, este │Realizarea unei bănci de││ │ │ │ │Concentrarea și refacerea│insuficientă și trebuie │date utile atât ││ │ │ │ │fondului de germoplasmă │completată cu cea ex situ, care │cercetătorilor din țară,││ │ │ │ │la unele specii de pomi │a apărut ca o necesitate │cât și din străinătate ││ │ │ │ │și arbuști fructiferi. │obiectivă pentru diminuarea │în vederea efectuării de││ │ │ │ │Menținerea patrimoniului │fenomenului de eroziune │schimburi de material ││ │ │ │ │de resurse genetice │genetică. │biologic. ││ │ │ │ │actual din pomicultură. │În prezent, în țara noastră, │Editarea unui catalog ││ │ │ │ │Metodologii de │sunt conservate circa 5.700 │privind situația actuală││ │ │ │ │inventariere, │accesiuni la cele 25 de specii │a resurselor genetice ││ │ │ │ │monitorizare și evaluare │de pomi și arbuști fructiferi, │pomicole din România; ││ │ │ │ │a resurselor genetice │adunate în colecții "ex situ" │Postarea pe site-ul MADR││ │ │ │ │pomicole. │sau "in situ". │a rezultatelor obținute.││ │ │ │ │Identificarea de genitori│În ultimul timp, la nivel │ ││ │ │ │ │potențiali utili │național s-a constatat o cerere │ ││ │ │ │ │programelor de │crescândă de reintroducere în │ ││ │ │ │ │ameliorare. │cultură a unor soiuri │ ││ │ │ │ │Realizarea unei bănci de │tradiționale valoroase (în │ ││ │ │ │ │date utile atât │special la măr, prun și păr) │ ││ │ │ │ │cercetătorilor din țară, │care au fost treptat date la o │ ││ │ │ │ │cât și din străinătate. │parte de multitudinea de soiuri │ ││ │ │ │ │ │noi obținute în țară sau │ ││ │ │ │ │ │introduse din străinătate. │ ││ │ │ │ │ │Scopul acestui proiect de │ ││ │ │ │ │ │cercetare – dezvoltare, realizat│ ││ │ │ │ │ │în parteneriat cu stațiunile de │ ││ │ │ │ │ │cercetare din țară este acela de│ ││ │ │ │ │ │colectare de noi genotiopuri │ ││ │ │ │ │ │vechi – tradiționale și noi, │ ││ │ │ │ │ │menținere a materialului genetic│ ││ │ │ │ │ │existent la nivelul │ ││ │ │ │ │ │potențialului biologic al │ ││ │ │ │ │ │speciilor, evaluare a │ ││ │ │ │ │ │materialului genetic existent │ ││ │ │ │ │ │în vederea identificării de │ ││ │ │ │ │ │genitori potențiali de caracter.│ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 17.│ ADER │Dezvoltarea și modernizarea │ 712.850 │Extinderea și │Obiectivul principal al │Vizite de lucru în ││ │ 3.1.3.│colecțiilor de germoplasmă │ │modernizarea colecțiilor │proiectului este acela de a │colecțiile de ││ │ │viticolă în scopul │ 150.350 │de germoplasmă viticole │dezvolta și moderniza colecțiile│germoplasmă existente ││ │ │conservării pe termen lung a │ 187.500 │conform standardelor │de material viticol existente și│și/sau înființate prin ││ │ │materialului biologic de │ 187.500 │Organizației │de a reînființa noi colecții în │proiect. ││ │ │valoare națională │ 187.500 │Internaționale a Viei și │scopul păstrării și conservării │Caracterele ││ │ │ │ │Vinului (OIV). │cu precădere a diversității │ampelografice, ││ │ │ │ │Valorificarea │genetice a sortimentului │moleculare și ││ │ │ │ │materialului biologic din│național. Colecțiile de │particularitățile ││ │ │ │ │colecțiile de germoplasmă│germoplasmă conforme cu │biochimice în diferite ││ │ │ │ │prin multiplicare și │standardele europene conțin un │condiții climatice vor ││ │ │ │ │înființarea/extinderea │număr mic de plante aparținând │fi prezentate ca lucrări││ │ │ │ │colecțiilor viticole. │unui număr cât mai mare de │științifice la ││ │ │ │ │Evaluarea comparativă a │genotipuri ale genului Vitis, │conferințe, mese rotunde││ │ │ │ │unui număr de 50 │iar acest material biologic │și publicate în reviste ││ │ │ │ │varietăți (soiuri vechi, │trebuie garantat din punct de │de specialitate. ││ │ │ │ │autohtone și din │vedere al autenticității și │Publicarea unei cărți în││ │ │ │ │sortimentul mondial), │stării sanitare. │care sunt prezentate ││ │ │ │ │prezente în diferite │Promovarea unei scheme unitare │cele mai importante ││ │ │ │ │colecții ampelografice │la nivel național pentru │soiuri autohtone de ││ │ │ │ │din diferite areale │conservarea pe termen lung a │viță-de-vie pentru ││ │ │ │ │viticole. │resurselor genetice viticole va │struguri de masă și vin:││ │ │ │ │Determinarea │permite utilizarea eficientă │istoric, descriere ││ │ │ │ │performanțelor │a materialului biologic în │completă, particulari- ││ │ │ │ │bioproductive și │scopuri științifice și pentru │tăți de răspuns la ││ │ │ │ │calitative ale soiurilor │ameliorare. Pornind de la │factori biotici și ││ │ │ │ │studiate în cadrul │inventarul soiurilor și │abiotici, parametrii de ││ │ │ │ │colecțiilor ampelografice│varietăților existente în │cantitate și calitate ││ │ │ │ │în vederea utilizării │colecțiile de germoplasmă │a producției de ││ │ │ │ │acestora în procesul de │viticole, rămase după │struguri. ││ │ │ │ │ameliorare a │retrocedări, se propun │Publicarea unei cărți ││ │ │ │ │viței-de-vie. │următoarele activități: │intitulate "Strategii și││ │ │ │ │Caracterizarea completă a│- testarea periodică a solului │principii pentru ││ │ │ │ │genotipurilor prin metode│și materialului biologic din │conservarea resurselor ││ │ │ │ │standardizate pentru │colecție, prin metode adecvate, │genetice viticole în ││ │ │ │ │identificarea │pentru depistarea prezenței │colecții in situ și ex ││ │ │ │ │varietăților purtătoare │agenților patogeni și/sau │situ". ││ │ │ │ │de gene candidat pentru │diagnosticarea stării de │Elaborarea paginii WEB ││ │ │ │ │rezistență la factori │sănătate a materialului │dedicată proiectului. ││ │ │ │ │biotici și abiotici, │biologic; │Completarea ││ │ │ │ │precum și pentru │- multiplicarea și plantarea │informațiilor despre ││ │ │ │ │îmbunătățirea │materialului genetic (soiuri │colecțiile românești de ││ │ │ │ │parametrilor de calitate.│autohtone, varietăți din │viță-de-vie în baza de ││ │ │ │ │Înregistrarea și │sortimentul mondial, clone, │date europeană. ││ │ │ │ │completarea formularelor │soiuri nou-create, forme │ ││ │ │ │ │pentru evidența │sălbatice); │ ││ │ │ │ │varietăților din │- aplicarea tehnologiilor de │ ││ │ │ │ │colecțiile de germoplasmă│întreținere adecvate fiecărei │ ││ │ │ │ │viticole. │varietăți în colecțiile ex situ │ ││ │ │ │ │Valorificarea │in câmp și/sau în sera izolator;│ ││ │ │ │ │materialului biologic din│- caracterizarea unui număr de │ ││ │ │ │ │colecțiile de germoplasmă│50 varietăți (soiuri autohtone │ ││ │ │ │ │prin multiplicare și │și de referință) din colecții │ ││ │ │ │ │înființarea/extinderea │prin aplicarea metodelor │ ││ │ │ │ │colecțiilor viticole. │standardizate în Europa: │ ││ │ │ │ │ │evaluarea numerică a │ ││ │ │ │ │ │descriptorilor ampelografici │ ││ │ │ │ │ │(conform ediției a 2-a "OIV │ ││ │ │ │ │ │Vitis Descriptors list for │ ││ │ │ │ │ │grapevine varieties and Vitis │ ││ │ │ │ │ │species), determinări eno- │ ││ │ │ │ │ │carpologice, biochimice și │ ││ │ │ │ │ │moleculare; │ ││ │ │ │ │ │- crearea unei baze de date │ ││ │ │ │ │ │centralizate și actualizate │ ││ │ │ │ │ │despre resursele genetice │ ││ │ │ │ │ │autohtone cu viță-de-vie la │ ││ │ │ │ │ │nivel național din colecțiile de│ ││ │ │ │ │ │germoplasmă și corelarea │ ││ │ │ │ │ │acesteia cu bazele de date │ ││ │ │ │ │ │existente la nivel │ ││ │ │ │ │ │internațional. │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 18.│ ADER │Regenerarea, multiplicarea și│ 662.850 │Înființarea unei rețele │Proiectul urmărește constituirea│Editarea unui catalog ││ │ 3.1.4.│caracterizarea unor varietăți│ │naționale destinată │colecției naționale de resurse │național cu resursele ││ │ │locale legumicole, cu │ 137.850 │activității de regenerare│genetice vegetale cu material │genetice vegetale din ││ │ │caracter unic │ 175.000 │și caracterizare. │biologic unic, originar din │colecția strategică și ││ │ │ │ 175.000 │Standardizarea metodelor │România, de la specii cu │cea duplicat, cuprinzând││ │ │ │ 175.000 │de regenerare și │importanță în agricultură și │informații generale ││ │ │ │ │caracterizare. │păstrarea în condiții de │privind locul de ││ │ │ │ │Crearea unei baze de date│securitate. │origine, coordonatele ││ │ │ │ │naționale cuprinzând │Activitățile propuse: │geografice și alți ││ │ │ │ │descriptori de │- selectarea genotipurilor care │descriptori de pașaport.││ │ │ │ │caracterizare. │răspund criteriilor de origine │Crearea unui inventar al││ │ │ │ │Creșterea numărului de │și unicitate; │genotipurilor deținute ││ │ │ │ │probe din colecția │- identificarea partenerilor și │în colecții având ││ │ │ │ │strategică a României. │constituirea rețelei naționale │potențial în crearea ││ │ │ │ │Securizarea fondului │de regenerare, multiplicare și │unor noi varietăți mai ││ │ │ │ │genetic național prin │caracterizare; │bine adaptate la ││ │ │ │ │duplicarea acestuia. │- elaborarea protocoalelor de │condițiile climatice în ││ │ │ │ │Creșterea gradului de │multiplicare și regenerare; │schimbare. ││ │ │ │ │utilizare a resurselor │- stabilirea descriptorilor de │Actualizarea și ││ │ │ │ │genetice prin │caracterizare; │standardizarea bazelor ││ │ │ │ │introducerea lor în │- regenerarea, multiplicarea și │de date pentru resursele││ │ │ │ │programele de ameliorare.│caracterizarea materialului │genetice vegetale ale ││ │ │ │ │Facilitarea │biologic, în acord cu │speciilor de interes, în││ │ │ │ │reintroducerii în cultură│metodologiile stabilite și │acord cu sistemul ││ │ │ │ │a resurselor genetice │acceptate la nivel │european. ││ │ │ │ │vegetale tradiționale, │internațional; │Publicarea pe site-urile││ │ │ │ │păstrate în colecții ex │- conservarea materialului │unităților de cercetare ││ │ │ │ │situ, prin distribuirea │rezultat în urma procesului de │și a MADR, a ││ │ │ │ │materialului caracterizat│multiplicare sau regenerare. │rezultatelor obținute. ││ │ │ │ │către micii cultivatori │- evidențierea acelor genotipuri│ ││ │ │ │ │și promovarea conservării│care s-au dovedit a fi │ ││ │ │ │ │on farm. │purtătoare ale unor │ ││ │ │ │ │ │caracteristici de adaptabilitate│ ││ │ │ │ │ │și de rezistență la condițiile │ ││ │ │ │ │ │de mediu și la acțiunea │ ││ │ │ │ │ │diferiților agenți patogeni și │ ││ │ │ │ │ │promovarea utilizării lor în │ ││ │ │ │ │ │programele de ameliorare │ ││ │ │ │ │ │specifice sau pentru conservarea│ ││ │ │ │ │ │on farm. │ │├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤│Obiectivul specific 3.2.: Ameliorarea speciilor horticole în vederea creșterii siguranței și securității alimentare │├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤│ 19.│ ADER │Cercetări asupra structurii │ 862.850 │Bază de date privind │Datorită heterozigotismului │Bază de date privind ││ │ 3.2.1.│populațiilor hibride a │ │variabilitatea genetică │pronunțat, urmare a │variabilitatea genetică ││ │ │eredității caracteristicilor │ 187.850 │din colecțiile │încrucișărilor repetate în │necesară amelioratorilor││ │ │și a determinismului genetic │ 225.000 │pomologice, precum și din│cadrul numeroaselor specii │din țară. ││ │ │la speciile pomicole │ 225.000 │câmpurile de selecție │pomicole, a dificultăților │Elaborarea de liste cu ││ │ │ │ 225.000 │atât pe familii, cât și │legate de procesul de dezvoltare│genitori potențiali ││ │ │ │ │în interiorul familiilor.│ontogenetică îndelungată și a │utili programelor de ││ │ │ │ │Alegerea genitorilor │unor aspecte tehnice, │ameliorare. ││ │ │ │ │adecvați pentru │insuficient studiate privind │Vizite de lucru în ││ │ │ │ │viitoarele lucrări de │localizarea genelor în │câmpurile de ameliorare.││ │ │ │ │creare de noi soiuri și │cromozomi, cunoașterea │Organizarea de noi ││ │ │ │ │portaltoi. │mecanismelor de transmitere la │câmpuri de selecție, ││ │ │ │ │Stabilirea celor mai bune│descendenți a caracteristicilor │microculturi de concurs ││ │ │ │ │combinații hibride și a │de care dispun genitorii este │pentru prezentarea ││ │ │ │ │celor mai bune │absolut necesară. │noilor descendențe ││ │ │ │ │descendențe hibride. │Principalele activități urmărite│hibride. ││ │ │ │ │Extinderea celor mai bune│în acest proiect se referă la: │Diseminarea rezultatelor││ │ │ │ │descendențe hibride în │evaluarea amplitudinii │prin lucrări ││ │ │ │ │microculturi și culturi │variabilității genetice naturale│științifice, articole, ││ │ │ │ │de concurs în vederea │și induse a unor caractere și │pliante. ││ │ │ │ │înregistrării ca soiuri │însușiri; analiza eredității │ ││ │ │ │ │noi. │unor caracteristici și calculul │ ││ │ │ │ │ │coeficientului de heritabilitate│ ││ │ │ │ │ │(H2); studiul mecanismelor de │ ││ │ │ │ │ │transmitere în descendență a │ ││ │ │ │ │ │unor caractere și însușiri, │ ││ │ │ │ │ │calculul gradului de dominanță │ ││ │ │ │ │ │medie și a câștigului genetic. │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 20.│ ADER │Ameliorarea speciilor │ 862.850 │Efectuarea de noi │Ameliorarea genetică a plantelor│Promovarea noilor ││ │ 3.2.2.│pomicole în vederea creșterii│ │combinații hibride și │pomicole este un mijloc de │creații sortimentale ││ │ │siguranței și securității │ 187.850 │lărgirea bazei de │modificare conștientă a │prin publicații în ││ │ │alimentare │ 225.000 │selecție pentru obținerea│genotipurilor în folosul │reviste agricole ││ │ │ │ 225.000 │de noi soiuri de pomi și │cultivatorilor și al │adresate fermierilor. ││ │ │ │ 225.000 │arbuști fructiferi. │consumatorilor. În acest sens │Popularizarea celor mai ││ │ │ │ │Evaluarea materialului │identificarea, crearea și │bune creații ││ │ │ │ │biologic hibrid și │introducerea în practica │sortimentale prin ││ │ │ │ │studiul transmiterii în │pomicolă a unor genotipuri noi │organizarea de loturi ││ │ │ │ │descendență a unor │cu valoare biologică și │demonstrative, mese ││ │ │ │ │caractere și însușiri │nutrițională ridicată, adaptate │rotunde și vizite de ││ │ │ │ │utile programului de │la condițiile ecologice diverse │lucru pentru ││ │ │ │ │ameliorare. │constituie principalul mijloc de│identificarea de ││ │ │ │ │Îmbunătățirea │îmbunătățire calitativă a │potențiali beneficiari. ││ │ │ │ │sortimentului de pomi și │fructelor și diversificarea │Editarea de publicații ││ │ │ │ │arbuști fructiferi prin │destinației acestora, cât și de │științifice și de ││ │ │ │ │înregistrarea și │creștere a eficienței economice │popularizare, broșură/ ││ │ │ │ │brevetarea de noi soiuri │a pomiculturii. De asemenea, │pliante. ││ │ │ │ │și portaltoi. │proiectul se îndreaptă spre │Postarea pe site-ul MADR││ │ │ │ │Promovarea noilor soiuri │creșterea performanțelor │a rezultatelor obținute.││ │ │ │ │și portaltoi și │agroproductive ale soiurilor, │ ││ │ │ │ │extinderea lor în │sporirea calității recoltei, ca │ ││ │ │ │ │plantațiile comerciale. │și reducerea resurselor alocate │ ││ │ │ │ │ │protecției fitosanitare și │ ││ │ │ │ │ │diminuarea poluării fructelor, │ ││ │ │ │ │ │protecția mediului și a │ ││ │ │ │ │ │consumatorilor, toate acestea │ ││ │ │ │ │ │având ca efect creșterea │ ││ │ │ │ │ │siguranței și securității │ ││ │ │ │ │ │alimentare. │ ││ │ │ │ │ │Principalele activități urmărite│ ││ │ │ │ │ │în acest proiect partenerial de │ ││ │ │ │ │ │cercetare – dezvoltare se referă│ ││ │ │ │ │ │la: │ ││ │ │ │ │ │- crearea de populații hibride │ ││ │ │ │ │ │în vederea prevenirii eroziunii │ ││ │ │ │ │ │genetice; │ ││ │ │ │ │ │- selecția unor forme pomicole │ ││ │ │ │ │ │noi cu rezistență la boli și │ ││ │ │ │ │ │dăunători și fructe de calitate │ ││ │ │ │ │ │conform standardelor pieței │ ││ │ │ │ │ │europene în vederea creșterii │ ││ │ │ │ │ │siguranței și securității │ ││ │ │ │ │ │alimentare; │ ││ │ │ │ │ │- testarea capacității de │ ││ │ │ │ │ │producție și a valorii │ ││ │ │ │ │ │comerciale în culturi │ ││ │ │ │ │ │comparative în vederea │ ││ │ │ │ │ │înregistrării de soiuri noi │ ││ │ │ │ │ │pretabile sistemelor tehnologice│ ││ │ │ │ │ │specifice agriculturii durabile.│ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 21.│ ADER │Crearea de soiuri și hibrizi │1.162.850│Realizarea și │Creațiile legumicole românești │Rezultatele obținute se ││ │ 3.2.3.│F1 pentru principalele specii│ │consolidarea unor baze │destinate spațiilor protejate la│vor face cunoscute prin ││ │ │de legume cultivate în spații│ 262.850 │valoroase de germoplasmă │speciile propuse pentru studiu │mai multe mijloace: ││ │ │protejate: tomate, ardei, │ 300.000 │la speciile implicate │sunt aproape inexistente (peste │- organizarea de câmpuri││ │ │pătlăgele vinete, castraveți,│ 300.000 │în proiect. │95% sunt din import). │demonstrative de concurs││ │ │varză timpurie │ 300.000 │Inventarierea și │Semințele creațiilor hibride din│la fermieri folosind ca ││ │ │ │ │evaluarea principalelor │import se vând la prețuri │martori în experiențe ││ │ │ │ │caracteristici la toate │exagerat de mari (acestea se │creații biologice de ││ │ │ │ │genotipurile luate în │vând la gram, iar de cele mai │top; ││ │ │ │ │studiu din baza de │multe ori la bucată). │- participarea la ││ │ │ │ │germoplasmă (întocmirea │Foarte multe dintre creațiile │simpozioane științifice ││ │ │ │ │fișelor cadru de │străine comercializate la noi │de specialitate cu ││ │ │ │ │observații pentru fiecare│sunt necunoscute cultivatorilor │lucrări și referate care││ │ │ │ │specie și genotip). │și de cele mai multe ori nu aduc│să reflecte expresiv ││ │ │ │ │Obținerea de linii │rezultatele scontate. │rezultatele obținute; ││ │ │ │ │genitoare valoroase care │O parte dintre creațiile vândute│- publicarea de articole││ │ │ │ │să întrunească │sau oferite promoțional │de popularizare a ││ │ │ │ │caracteristicile │cultivatorilor noștri au nume de│rezultatelor în ││ │ │ │ │fenotipice impuse de │cod, transformând astfel într-un│lucrările și revistele ││ │ │ │ │programul de ameliorare. │mod subtil și tacit, │de specialitate, precum ││ │ │ │ │Evaluarea │exploatațiile cultivatorilor în │și participarea la ││ │ │ │ │disponibilității genetice│adevărate poligoane de încercare│emisiunile de radio și ││ │ │ │ │pentru procesul de │a creațiilor biologice străine. │TV; ││ │ │ │ │hibridare a fiecărui │Proiectul își propune să obțină │- organizarea de mese ││ │ │ │ │genotip selecționat prin │creații valoroase românești, │rotunde la care să ││ │ │ │ │testarea capacității │stabilizate genetic, │participe cultivatori, ││ │ │ │ │combinative generale și │concretizate în soiuri și │procesatori, cadre ││ │ │ │ │specifice. │hibrizi F1 pentru spații │didactice din unitățile ││ │ │ │ │Obținerea de creații │protejate (sere, solarii). │de învățământ de profil ││ │ │ │ │genetice stabilizate și │De asemenea, un accent deosebit │și presa de ││ │ │ │ │hibride care să │în obținerea noilor creații se │specialitate; ││ │ │ │ │corespundă cerințelor │va pune pe imprimarea genetică │- realizarea de broșuri ││ │ │ │ │cultivatorilor și │în expresivitatea fenotipică a │și pliante de prezentare││ │ │ │ │consumatorilor. │acestora, a caracteristicilor │pentru fiecare creație ││ │ │ │ │Înscrierea la ISTIS în │tradiționale valoroase │obținută; ││ │ │ │ │vederea omologării și │concretizate în special prin │- distribuirea de ││ │ │ │ │brevetării a 3 hibrizi și│gust și aromă. │material biologic ││ │ │ │ │4 soiuri de legume │Se urmărește obținerea de │(semințe și răsaduri) ││ │ │ │ │destinate cultivării în │creații strict specializate în │promoțional, la ││ │ │ │ │spații protejate și │ceea ce privește mediul de │cultivatori și la ││ │ │ │ │producerea necesarului de│cultură (spații protejate), │unitățile de învățământ ││ │ │ │ │semințe pentru derularea │eșalonarea producției, │care dețin loturi ││ │ │ │ │procesului de selecție │tehnologia de cultură și │didactice și de ││ │ │ │ │conservativă și │direcția de utilizare (pentru │producție; ││ │ │ │ │promovarea acestora în │consum în stare proaspătă, │- baza de date în format││ │ │ │ │producție. │industrializare etc.) │electronic; ││ │ │ │ │ │Prețul de cost al semințelor de │- prezentarea ││ │ │ │ │ │legume produse de la noile │rezultatelor activității││ │ │ │ │ │creații biologice va fi │de cercetare și a noilor││ │ │ │ │ │semnificativ mai mic comparativ │creații pe site-ul MADR.││ │ │ │ │ │cu prețul semințelor din import.│ ││ │ │ │ │ │Principalele activități propuse │ ││ │ │ │ │ │a fi derulate în cadrul │ ││ │ │ │ │ │proiectului sunt: │ ││ │ │ │ │ │- constituirea câmpurilor de │ ││ │ │ │ │ │germoplasmă de bază pentru │ ││ │ │ │ │ │fiecare specie luată în studiu; │ ││ │ │ │ │ │- evaluarea câmpurilor de │ ││ │ │ │ │ │germoplasmă și promovarea │ ││ │ │ │ │ │genotipurilor valoroase din │ ││ │ │ │ │ │câmpul de bază în câmpul de │ ││ │ │ │ │ │lucru și supunerea acestora │ ││ │ │ │ │ │lucrărilor intensive de │ ││ │ │ │ │ │ameliorare; │ ││ │ │ │ │ │- obținerea de linii stabilizate│ ││ │ │ │ │ │genetic (soiuri), pretabile │ ││ │ │ │ │ │pentru cultivarea în spații │ ││ │ │ │ │ │protejate; │ ││ │ │ │ │ │- obținerea de genitori │ ││ │ │ │ │ │valoroși, stabilizați, care să │ ││ │ │ │ │ │posede caracteristicile impuse │ ││ │ │ │ │ │de programul de ameliorare; │ ││ │ │ │ │ │- testarea capacității │ ││ │ │ │ │ │combinative generale prin │ ││ │ │ │ │ │folosirea genitorilor tester │ ││ │ │ │ │ │recunoscuți; │ ││ │ │ │ │ │- selectarea genitorilor │ ││ │ │ │ │ │valoroși, care au manifestat în │ ││ │ │ │ │ │descendență fenomenul heterozis │ ││ │ │ │ │ │(reproductiv, somatic, │ ││ │ │ │ │ │adaptativ, metabolic) și │ ││ │ │ │ │ │studierea acestora în câmpul de │ ││ │ │ │ │ │testare a capacității │ ││ │ │ │ │ │combinative specifice, prin │ ││ │ │ │ │ │realizarea de încrucișări │ ││ │ │ │ │ │dialele între ei; │ ││ │ │ │ │ │- înaintarea la ISTIS a 3 │ ││ │ │ │ │ │hibrizi valoroși și a 4 linii │ ││ │ │ │ │ │stabilizate genetic (soiuri), │ ││ │ │ │ │ │destinate cultivării în spații │ ││ │ │ │ │ │protejate, posedând │ ││ │ │ │ │ │caracteristicile cerute prin │ ││ │ │ │ │ │proiect, în vederea omologării. │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 22.│ ADER │Diversificarea sortimentului │ 812.850 │Rezultatul final va │Proiectul răspunde rezolvării │Popularizarea în vederea││ │ 3.2.4.│legumicol prin crearea de │ │consta în depunerea la │problemelor stringente │promovării noilor ││ │ │soiuri și hibrizi F1, pentru │ 175.350 │I.S.T.I.S., a │solicitate de fermierii români: │cultivare prin ││ │ │cultura tradițională și │ 212.500 │documentațiilor pentru │- necesitatea cultivării │publicații în reviste de││ │ │ecologică în câmp pentru │ 212.500 │omologarea și brevetarea │soiurilor românești, adaptate │specialitate adresate ││ │ │principalele specii de legume│ 212.500 │unui hibrid comercial, │condițiilor de mediu din țara │fermierilor. ││ │ │ │ │șase soiuri noi de │noastră, precoce și productive, │Organizarea de loturi ││ │ │ │ │legume, precum și │cu rezistență genetică, │demonstrative, mese ││ │ │ │ │conservarea a patru linii│solicitate de consumatori. │rotunde și vizite de ││ │ │ │ │avansat homozigote. │Prin lucrările de diversificare │lucru pentru ││ │ │ │ │Caracterizarea │a sortimentului legumicol, │identificarea de ││ │ │ │ │genotipurilor noi din │ameliorare și crearea de soiuri │potențiali beneficiari. ││ │ │ │ │punct de vedere al │și hibrizi proiectul are o │Editarea de publicații ││ │ │ │ │capacității de producție │contribuție inovativă la: │științifice și de ││ │ │ │ │și calității, a │- promovarea produselor │popularizare, broșuri/ ││ │ │ │ │rezistenței la agenți │românești (prin genotipurile nou│pliante, precum și a ││ │ │ │ │patogeni și dăunători, a │create); │unui catalog cu noile ││ │ │ │ │adaptării la condițiile │- reducerea dependenței de │creații. ││ │ │ │ │pedoclimatice diverse, │piețele externe (prin │Postarea pe site-ul MADR││ │ │ │ │precum și implementarea │competitivitatea genotipurilor │a rezultatelor obținute.││ │ │ │ │acestora în cultură. │nou create); │Oferirea de consultanță,││ │ │ │ │ │- eficientizarea exploatațiilor │materiale promoționale, ││ │ │ │ │ │agricole (prin pretabilitatea │în problematica ││ │ │ │ │ │genotipurilor create la sistemul│implementării în cultură││ │ │ │ │ │de cultură ecologică și │a noilor creații. ││ │ │ │ │ │convențională). │ ││ │ │ │ │ │Activitatea principală urmărită │ ││ │ │ │ │ │în acest proiect este │ ││ │ │ │ │ │Diversificarea, evaluarea și │ ││ │ │ │ │ │valorificarea resurselor de │ ││ │ │ │ │ │germoplosmă prin: │ ││ │ │ │ │ │- crearea materialului inițial │ ││ │ │ │ │ │de ameliorare, selecționarea, │ ││ │ │ │ │ │testarea uniformității liniilor │ ││ │ │ │ │ │consangvine, testarea gradului │ ││ │ │ │ │ │de androsterilitate, │ ││ │ │ │ │ │autoincompatibilitate │ ││ │ │ │ │ │sporofitică, ginoicie, etc; │ ││ │ │ │ │ │- selectarea liniilor │ ││ │ │ │ │ │consangvine valoroase pentru │ ││ │ │ │ │ │principalele caractere │ ││ │ │ │ │ │morfologice, productivitate, │ ││ │ │ │ │ │calitate și rezistență la agenți│ ││ │ │ │ │ │patogeni și dăunători; │ ││ │ │ │ │ │- testarea capacității de │ ││ │ │ │ │ │multiplicare "in vitro" a │ ││ │ │ │ │ │liniilor valoroase. │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 23.│ ADER │Diversificarea sortimentului │1.062.850│Omologarea și brevetarea │Cerința crescândă a │Prezentarea loturilor ││ │ 3.2.5.│viticol pentru struguri de │ │unui număr minim de 2 │consumatorilor de produse │demonstrative din cel ││ │ │masă și vin │ 237.850 │soiuri și/sau 2 selecții │personalizate, struguri și vin │puțin 3 areale viticole.││ │ │ │ 275.000 │clonale pentru struguri │autentic românești, constituie │Promovarea soiurilor ││ │ │ │ 275.000 │de masă și vin adaptate │criteriul de bază pentru │recent omologate, în ││ │ │ │ 275.000 │diferitelor condiții │utilizarea materialul genetic │curs de omologare și a ││ │ │ │ │pedoclimatice. │existent în colecțiile de │unor selecții clonale ││ │ │ │ │Reintroducerea în │germoplasmă ca sursă garantată │pentru struguri de masă ││ │ │ │ │sortiment a unor soiuri │de soiuri autohtone în │și vin prin întâlniri ││ │ │ │ │vechi, autohtone │activitatea de cercetare. │comune cu potențialii ││ │ │ │ │importante, cu calități │Proiectul are ca obiectiv │utilizatori, mese ││ │ │ │ │agrobiologice și │principal promovarea unor soiuri│rotunde, articole în ││ │ │ │ │tehnologice deosebite │noi, obținute de cercetătorii │mass-media. ││ │ │ │ │care au fost neglijate │români în ultimii ani dar, │Valorificarea ││ │ │ │ │odată cu trecerea anilor.│neintroduse pe piața viticolă, │materialului inițial al ││ │ │ │ │Valorificarea │utilizarea varietăților locale, │amelioratorului prin ││ │ │ │ │materialului biologic │autohtone de viță-de-vie în │furnizarea de coarde ││ │ │ │ │sănătos existent în │ameliorarea sortimentului │altoi pentru înființarea││ │ │ │ │colecțiile de │viticol pentru struguri de masă │de loturi demonstrative ││ │ │ │ │germoplasmă. │și vin prin aplicarea metodelor │în unități de cercetare ││ │ │ │ │Caracterizarea completă a│de ameliorare convenționale și │și la producători ││ │ │ │ │materialului biologic │neconvenționale. │privați. ││ │ │ │ │inițial și a celui │Alegerea genotipurilor valoroase│Diseminarea rezultatelor││ │ │ │ │rezultat prin aplicarea │rezultate din hibridări și │obținute (conferințe, ││ │ │ │ │metodelor de ameliorare │selecții clonale se efectuează │publicații în reviste de││ │ │ │ │(ampelografic și │comparativ cu soiurile/ │specialitate, catalog de││ │ │ │ │molecular). │varietățile parentale și a celor│descriere al ││ │ │ │ │Promovarea pe piața │de referință (din sortimentul │genotipurilor obținute ││ │ │ │ │viticolă a unor soiuri │mondial) și au la bază: │prin metode de ││ │ │ │ │noi, obținute de │timpurietatea, aspectul │ameliorare). ││ │ │ │ │cercetătorii români în │comercial, rezistența la factori│ ││ │ │ │ │ultimii ani. │de stres biotici și abiotici, │ ││ │ │ │ │ │calitatea producției de │ ││ │ │ │ │ │struguri. │ ││ │ │ │ │ │Descrierea ampelografică, cu │ ││ │ │ │ │ │markeri moleculari, precum și │ ││ │ │ │ │ │răspunsurile fiziologice ale │ ││ │ │ │ │ │soiurilor/hibrizilor/clonelor la│ ││ │ │ │ │ │condițiile diferite de areal și │ ││ │ │ │ │ │tehnologie aplicată, vor │ ││ │ │ │ │ │constitui indicatorii de │ ││ │ │ │ │ │caracterizare completă a noilor │ ││ │ │ │ │ │varietăți. │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 24.│ ADER │Menținerea integrității │ 762.850 │Realizarea de material │Cercetările se efectuează pe tot│Promovarea celor mai ││ │ 3.2.6.│genetice a soiurilor și │ │biologic din categorii │ciclul biologic al cultivarelor │bune soiuri prin ││ │ │hibrizilor de legume, │ 162.850 │superioare în cadrul │de legume: vărzoase, bulboase, │implementarea în fermele││ │ │asigurarea de sămânță din │ 200.000 │selecției conservative │rădăcinoase și păstăioase │private și prin ││ │ │verigi superioare (prebază și│ 200.000 │la speciile de legume, │propuse în proiect. │publicații în reviste de││ │ │bază) și crearea de noi │ 200.000 │ceapă, păstârnac, varză, │Studiile se efectuează în cadrul│specialitate adresate ││ │ │cultivare │ │gulie, ridichi și fasole.│selecției conservative pe │fermierilor. ││ │ │ │ │Menținerea colecției de │materialul biologic din verigile│Studii, analize în ce ││ │ │ │ │germoplasmă la speciile │de selecție superioare la │privește calitatea ││ │ │ │ │de legume, vărzoase, │cultivarele omologate și pe │soiurilor de legume cele││ │ │ │ │bulboase, rădăcinoase și │materialul biologic selectat │mai valoroase omologate ││ │ │ │ │păstăioase. │pentru omologare. Scopul │și în curs de omologare:││ │ │ │ │Asigurarea seminței de │cercetărilor este de a realiza │ceapă – Roșie de Arieș, ││ │ │ │ │bază din cultivarele ce │materialul biologic din │varză – Mocira, Poiana, ││ │ │ │ │fac obiectul acestui │categorii biologice superioare │păstârnac – Alb lung, ││ │ │ │ │proiect, la nivelul │în cadrul selecției conservative│gulie – Albastru de ││ │ │ │ │cererii pe piață. │necesar pentru producțiile de │Iernut, ridichi – Roșie ││ │ │ │ │Omologări de soiuri. │consum. │de Iernut, fasole ││ │ │ │ │ │Pentru asigurarea de semințe de │urcătoare – Mădărășeni, ││ │ │ │ │ │legume în conformitate cu │Alina, fasole pitică – ││ │ │ │ │ │cerințele pieții, se impune │Lechința. ││ │ │ │ │ │producerea anuală a unor │- organizarea de câmpuri││ │ │ │ │ │cantități mari de material │experimentale la ││ │ │ │ │ │semincer și săditor de bază, cu │fermieri folosind ││ │ │ │ │ │însușiri calitative la nivelul │material biologic din ││ │ │ │ │ │standardelor impuse prin │creațiile biologice ││ │ │ │ │ │legislația în vigoare. │selectate; ││ │ │ │ │ │Ținând seama de caracteristicile│- conservarea fondului ││ │ │ │ │ │biologice ale soiurilor, în │genetic legumicol pe ││ │ │ │ │ │procesul de producere a │specii și verigi de ││ │ │ │ │ │semințelor se urmărește │selecție; ││ │ │ │ │ │menținerea neschimbată a │- diseminarea ││ │ │ │ │ │echilibrului genetic care │rezultatelor prin ││ │ │ │ │ │determină o anumită tipicitate │lucrări științifice, ││ │ │ │ │ │și puritate biologică, │simpozioane, organizarea││ │ │ │ │ │reflectate în capacitatea de │de mese rotunde cu ││ │ │ │ │ │producție și calitate. │participarea ││ │ │ │ │ │Principalele verigi ale │fermierilor, cadrelor ││ │ │ │ │ │procesului de înmulțire și de │didactice din unitățile ││ │ │ │ │ │menținere a valorii biologice a │de învățământ de profil ││ │ │ │ │ │soiurilor sunt: asigurarea │(workshop), unități de ││ │ │ │ │ │seminței de bază prin selecție │cercetare de profil; ││ │ │ │ │ │conservativă, respectarea │- realizarea de broșuri ││ │ │ │ │ │tehnologiilor de cultură și a │și pliante cu ││ │ │ │ │ │măsurilor speciale de menținere │prezentarea rezultatelor││ │ │ │ │ │a purității biologice a │obținute. ││ │ │ │ │ │soiurilor. │ ││ │ │ │ │ │Asigurarea seminței de bază prin│ ││ │ │ │ │ │selecție conservativă și are │ ││ │ │ │ │ │drept scop conservarea de bază a│ ││ │ │ │ │ │soiurilor prin eliminarea │ ││ │ │ │ │ │tuturor descendențelor netipice │ ││ │ │ │ │ │acestora. │ ││ │ │ │ │ │Proiectul își propune efectuarea│ ││ │ │ │ │ │studiilor în cadrul selecției │ ││ │ │ │ │ │conservative pe material │ ││ │ │ │ │ │biologic din verigile de │ ││ │ │ │ │ │selecție superioară la speciile │ ││ │ │ │ │ │de legume omologate (ceapă, │ ││ │ │ │ │ │varză, păstârnac, gulie, ridichi│ ││ │ │ │ │ │și fasole). │ ││ │ │ │ │ │Acest material biologic valoros │ ││ │ │ │ │ │este utilizat în procesul de │ ││ │ │ │ │ │multiplicare a fiecărui soi │ ││ │ │ │ │ │ajungând în final la │ ││ │ │ │ │ │producătorii de legume pentru │ ││ │ │ │ │ │consum. │ ││ │ │ │ │ │Se elimină astfel riscul de a │ ││ │ │ │ │ │pierde anumite soiuri foarte │ ││ │ │ │ │ │valoroase de legume. │ │├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤│Obiectivul specific 3.3. Modernizarea tehnologiilor de înmulțire și de cultură a plantelor horticole pentru utilizarea cu maximă ││eficiență a resurselor naturale și antropice, diminuarea impactului negativ al schimbărilor climatice și îmbunătățirea protecției ││mediului înconjurător │├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤│ 25.│ ADER │Cercetări privind menținerea │1.062.850│Asigurarea și menținerea │Proiectul propune desfășurarea │Beneficiarii direcți ai ││ │ 3.3.1.│autenticității și sănătății │ │nucleelor de material │unei activități de cercetare │rezultatelor sunt atât ││ │ │materialului de înmulțire │ 237.850 │pentru plantare pomicol │dezvoltare în direcția │menținătorii oficiali ││ │ │pentru plantare pomicol, │ 275.000 │din categoriile biologice│producerii și în special a │cât și operatorii ││ │ │categoriile biologice │ 275.000 │Prebază, Bază și │menținerii materialului pentru │economici care ││ │ │prebază, bază și certificat, │ 275.000 │Certificat. │plantare pomicol de înaltă │utilizează materialul ││ │ │prin metode biotehnologice și│ │Implementarea │calitate și îmbunătățirii │pentru plantare. ││ │ │fitosanitare │ │standardelor din domeniul│activității sectorului de │Postarea pe site MADR a ││ │ │ │ │protecției plantelor și a│producere a materialului pentru │rezultatelor obținute. ││ │ │ │ │legislației naționale │plantare pomicol. Menținerea │Transferul rezultatelor ││ │ │ │ │privind producerea │categoriei biologice inițiale │către producătorii ││ │ │ │ │materialului pentru │presupune respectarea unor │înregistrați oficial ││ │ │ │ │plantare pomicol din │standarde europene transpuse în │prin furnizarea de ││ │ │ │ │categorii biologice │legislația națională, abordare │ramuri altoi și ││ │ │ │ │superioare. │care va reprezenta baza │portaltoi liberi de ││ │ │ │ │Protocoale eficiente │proiectului. Astfel, conservarea│virusuri. ││ │ │ │ │standardizate privind │materialului nucleu, asistată de│Transfer de material ││ │ │ │ │testarea virală, │teste virotice, este esențială │pentru plantare ││ │ │ │ │eliberarea de virusuri a │și obligatorie pentru menținerea│"certificat" către ││ │ │ │ │materialului biologic │statutului "virus free" sau │fermieri pentru ││ │ │ │ │pomicol; │"virus tested". │înființarea de plantații││ │ │ │ │Metode și proceduri de │Se vor efectua următoarele │pomicole sănătoase. ││ │ │ │ │verificare a autentici- │activități: │Diseminarea rezultatelor││ │ │ │ │tății materialului │- control periodic a stării │prin prezentarea, în ││ │ │ │ │obținut cât și a │fitosanitare prin aplicarea │cadrul unor mese ││ │ │ │ │stabilității genetice a │tehnicilor serologice și/sau │rotunde, conferințe sau ││ │ │ │ │plantelor regenerate prin│moleculare, în conformitate cu │simpozioane, de lucrări ││ │ │ │ │metode biotehnologice; │standardele europene. Acestea │de specialitate, ││ │ │ │ │Obținerea materialului de│prevăd, pe de o parte, │științifice și de ││ │ │ │ │înmulțire și conservarea │combinarea tehnicilor serologice│popularizare și ││ │ │ │ │în biodepozitar unde este│(DAS/TAS- ELISA) cu cele │publicarea acestora în ││ │ │ │ │cazul pentru realizarea │moleculare (IC/RT- PCR, etc) │reviste de specialitate;││ │ │ │ │de noi plantații mamă │pentru creșterea sensibilității │întruniri cu ││ │ │ │ │furnizoare de ramuri │detecției unor virusuri, iar pe │pepinieriști, fermieri, ││ │ │ │ │altoi; │de altă parte, utilizarea cu │reprezentanți MADR, ││ │ │ │ │Transferul rezultatelor, │predilecție a tehnicilor │ITCSMS, OFJ și alți ││ │ │ │ │prin furnizarea de ramuri│moleculare (Nested-PCR) pentru │potențiali beneficiari ││ │ │ │ │altoi către producătorii │detecția cu fidelitate a │ai rezultatelor. ││ │ │ │ │înregistrați oficial │fitoplasmelor; │Extensia rezultatelor ││ │ │ │ │pentru producerea pe │- experimentări privind │cercetărilor prin ││ │ │ │ │scară largă a │dezvoltarea activității de │editarea de publicații ││ │ │ │ │materialului pentru │testare fitovirală prin │științifice, de ││ │ │ │ │plantare "Certificat". │extinderea metodelor de testare │popularizare, ││ │ │ │ │Ghid/broșură privind │biologică la cât mai multe │tehnologii-cadru, ││ │ │ │ │organismele dăunătoare cu│specii pomicole; │broșură cu informații ││ │ │ │ │importanță economică │- introducerea în procesul de │cuprinse în 2-3 pagini/ ││ │ │ │ │pentru materialul pentru │certificare a unor soiuri │organism dăunător ││ │ │ │ │plantare pomicol; │valoroase autohtone dar și a │privind aspecte ││ │ │ │ │Catalog virtual de soiuri│unor soiuri străine; │biologice și ││ │ │ │ │și producere de material │- dezvoltarea unor proceduri │caracterizare ││ │ │ │ │pentru plantare pomicol, │moderne de verificare a │moleculară, metode ││ │ │ │ │care să faciliteze │autenticității și stabilității │recomandate de detectare││ │ │ │ │accesul rapid la │genetice a materialului │cât și de eliminare. ││ │ │ │ │informații și fără │biologic; │Catalog virtual de ││ │ │ │ │costuri pentru │- dezvoltarea de noi proceduri │soiuri și producere de ││ │ │ │ │potențialii beneficiari. │de obținere a plantelor libere │material pentru ││ │ │ │ │ │de virusuri. │plantare, care să ││ │ │ │ │ │- elaborarea materialelor │faciliteze accesul rapid││ │ │ │ │ │privind diseminarea rezultatelor│la informații și fără ││ │ │ │ │ │de cercetare. │costuri pentru ││ │ │ │ │ │Măsurile propuse vizează │potențialii beneficiari.││ │ │ │ │ │creșterea eficienței economice a│ ││ │ │ │ │ │culturilor pomicole din țara │ ││ │ │ │ │ │noastră, prin asigurarea unui │ ││ │ │ │ │ │material pentru plantare pomicol│ ││ │ │ │ │ │sănătos. │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 26.│ ADER │Bioeconomia speciilor │ 762.850 │Stabilirea celor mai │Principalele activități care se │Transferul rezultatelor ││ │ 3.3.2.│pomicole termofile și │ │performante combinații │vor desfășura în cadrul │către operatorii ││ │ │arbuștilor fructiferi în │ 162.850 │soi-portaltoi în ceea ce │proiectului sunt: │economici care ││ │ │vederea maximizării │ 200.000 │privește comportarea lor │- înființarea unor câmpuri │desfășoară activități de││ │ │eficienței utilizării │ 200.000 │în pepinieră și livadă; │experimentale cu combinații soi-│producere de material ││ │ │resurselor naturale și │ 200.000 │lansarea pe piață a celor│portaltoi utilizând portaltoi │săditor și fructe de ││ │ │antropice │ │mai adaptate genotipuri │generativi și vegetativi și │specii termofile și ││ │ │ │ │pretabile sistemului │soiuri nou create și tehnici de │arbuști fructiferi. ││ │ │ │ │superintensiv de cultură,│fito-monitorizare pentru │Diseminarea rezultatelor││ │ │ │ │în vederea înființării de│diagnosticarea multisenzorială │prin lucrări ││ │ │ │ │noi plantații cu maximă │timpurie a stării de stres a │științifice, participare││ │ │ │ │rentabilitate din punct │plantelor; │la simpozioane, ││ │ │ │ │de vedere economic. │- testarea unor portaltoi recent│congrese, etc. ││ │ │ │ │Elaborarea de tehnologii │introduși pentru speciile │Organizarea de întâlniri││ │ │ │ │privind: metodologii de │termofile și soiuri de arbuști │comune cu specialiști și││ │ │ │ │determinare a gradului de│fructiferi; │utilizatori. ││ │ │ │ │rezistență/toleranță la │- evaluarea periodică a stării │Realizarea unei pagini ││ │ │ │ │stresul biotic și abiotic│fitosanitare a soiurilor │web, cu rezultate ││ │ │ │ │al speciilor termofile și│studiate; │obținute, care să ││ │ │ │ │al arbuștilor fructiferi;│- comportarea portaltoilor/ │permită accesul rapid al││ │ │ │ │metodologii (protocoale │soiurilor studiate la │potențialilor ││ │ │ │ │de aplicare) de │principalii factori de stres │beneficiari la ││ │ │ │ │diagnosticare rapidă a │abiotic și biotic; │informații. ││ │ │ │ │apariției stresului │- studiul irigării și a altor │Broșuri cu soiuri și ││ │ │ │ │hidric, termic și trofic │secvențe tehnologice aplicate │portaltoi de specii ││ │ │ │ │prin monitorizarea stării│speciilor termofile și │termofile și soiuri de ││ │ │ │ │de vegetație a culturilor│arbuștilor fructiferi, în │arbuști fructiferi ││ │ │ │ │cu ajutorul indicilor │vederea diminuării efectelor │adaptate condițiilor ││ │ │ │ │derivați satelitari │negative ale stresului hidric, │pedoclimatice din ││ │ │ │ │(NDVI, CWSI, NDWI) și ai │termic și radiativ accentuat de │România, precum și cu ││ │ │ │ │parametrilor sol- │schimbările climatice; │metodologii ││ │ │ │ │vegetație (LAI, fPAR, │- determinări fizico-chimice și │multisenzoriale de ││ │ │ │ │OJIP, NPQ); utilizarea │biologice privind fertilitatea │diagnosticare timpurie ││ │ │ │ │unor metode nepoluante │solului în urma aplicării unor │a stresului hidric și ││ │ │ │ │privind conservarea │metode de optimizare │termic. ││ │ │ │ │calității solului; │nutrițională nepoluante a │ ││ │ │ │ │folosirea diferitelor │plantelor de cultură; │ ││ │ │ │ │regimuri de irigare care │- demonstrarea eficienței │ ││ │ │ │ │să diminueze stresul │economice superioare a │ ││ │ │ │ │hidric și termic timpuriu│secvențelor tehnologice și │ ││ │ │ │ │diagnosticat prin tehnici│metodologiilor propuse, │ ││ │ │ │ │multisenzoriale, pentru │comparativ cu rezultatele │ ││ │ │ │ │evitarea irosirii │obținute pe plan internațional. │ ││ │ │ │ │resurselor naturale │ │ ││ │ │ │ │asigurate nearmonizat, în│ │ ││ │ │ │ │contextul schimbărilor │ │ ││ │ │ │ │climatice. │ │ ││ │ │ │ │Stabilirea eficienței │ │ ││ │ │ │ │economice a secvențelor │ │ ││ │ │ │ │tehnologice/ │ │ ││ │ │ │ │metodologiilor propuse. │ │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 27.│ ADER │Soluții tehnologice │1.062.850│Secvențe tehnologice de │Ținând cont de faptul că │Mese rotunde și vizite ││ │ 3.3.3.│modernizate privind obținerea│ │producere a materialului │începând cu anul 2015 România va│în câmpurile ││ │ │materialului pentru plantare │ 237.850 │pentru plantare pomicol │intra în Subprogramul de │experimentale cu ││ │ │pomicol conform standardelor │ 275.000 │cu ramuri de rod │reconversie a pomiculturii din │participarea ││ │ │de calitate europene │ 275.000 │preformate încă din │cadrul PNDR 2015 – 2020, este │pepinieriștilor privați ││ │ │ │ 275.000 │pepinieră. │necesar să se producă un │unde se vor prezenta ││ │ │ │ │Metode eficiente și │material pentru plantare pomicol│rezultatele cercetărilor││ │ │ │ │economice de fertirigare.│de calitate superioară. Acesta │efectuate. ││ │ │ │ │Stabilirea unor secvențe │trebuie să prezinte coroana │Elaborarea și publicarea││ │ │ │ │tehnologice de combatere │formată încă din pepinieră, cu │lucrărilor științifice ││ │ │ │ │a buruienilor din │cel puțin 4-5 ramuri (purtătoare│și de popularizare în ││ │ │ │ │pepinieră prin │de muguri rod), sistem radicular│revistele de ││ │ │ │ │erbicidare. │bine dezvoltat, astfel încât în │specialitate. ││ │ │ │ │Metode de combatere │livadă să se poată obține │Implementarea în ││ │ │ │ │integrată a organismelor │producții economice încă din │pepinierele private a ││ │ │ │ │dăunătoare în pepinieră. │anul 2-3 de la plantare. │secvențelor tehnologice ││ │ │ │ │ │Astfel de material pentru │și metodologiilor ││ │ │ │ │ │plantare pomicol este destinat │elaborate. ││ │ │ │ │ │înființării livezilor de mare │Postarea pe site-ul MADR││ │ │ │ │ │densitate, de la 1.250 pomi/ha │a rezultatelor obținute.││ │ │ │ │ │până la 5.000 pomi/ha, în │ ││ │ │ │ │ │funcție de combinația soi – │ ││ │ │ │ │ │portaltoi. De asemenea, poate │ ││ │ │ │ │ │permite schimbarea rapidă a │ ││ │ │ │ │ │sortimentului prin înmulțirea │ ││ │ │ │ │ │unor soiuri valoroase recent │ ││ │ │ │ │ │omologate în țară, sau introduse│ ││ │ │ │ │ │din străinătate. │ ││ │ │ │ │ │În cadrul proiectului │ ││ │ │ │ │ │partenerial de tip CD se vor │ ││ │ │ │ │ │desfășura următoarele │ ││ │ │ │ │ │activități: │ ││ │ │ │ │ │- stabilirea celor mai bune │ ││ │ │ │ │ │asociații soi-portaltoi în │ ││ │ │ │ │ │funcție de specie privind: │ ││ │ │ │ │ │emiterea lăstarilor anticipați │ ││ │ │ │ │ │și formarea mugurilor de rod │ ││ │ │ │ │ │încă din pepinieră (în funcție │ ││ │ │ │ │ │de metoda de altoire și metoda │ ││ │ │ │ │ │de inducere a ramurilor │ ││ │ │ │ │ │anticipate), compatibilitatea la│ ││ │ │ │ │ │altoire și producții eficiente │ ││ │ │ │ │ │de pomi livrabili la ha; │ ││ │ │ │ │ │- cercetări privind stimularea │ ││ │ │ │ │ │emiterii de lăstari anticipați │ ││ │ │ │ │ │prin diferite metode (chimice │ ││ │ │ │ │ │sau tehnologice); │ ││ │ │ │ │ │- optimizarea secvenței │ ││ │ │ │ │ │tehnologice privind controlul │ ││ │ │ │ │ │buruienilor în pepiniere; │ ││ │ │ │ │ │- experimentări privind │ ││ │ │ │ │ │combaterea integrată a bolilor │ ││ │ │ │ │ │și dăunătorilor specifici │ ││ │ │ │ │ │fiecărei specii; │ ││ │ │ │ │ │- maximizarea utilizării │ ││ │ │ │ │ │eficiente a apei și a │ ││ │ │ │ │ │substanțelor nutritive prin │ ││ │ │ │ │ │metode moderne de fertirigare. │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 28.│ ADER │Elaborarea tehnologiilor │ 712.850 │Obținerea materialului │Proiectul își propune ca │Înființarea de culturi ││ │ 3.3.4.│inovative de cultivare a două│ │biologic inițial, │rezultat diversificarea │demonstrative. ││ │ │specii valoroase de ciuperci │ 150.350 │respectiv culturi pure de│sortimentului de ciuperci │Organizarea unor ││ │ │- Pleurotus eryngii și │ 187.500 │miceliu din speciile │cultivate, având ca obiectiv │întâlniri de lucru, mese││ │ │Lentinus edodes, pe │ 187.500 │Pleurotus eryngii și │principal introducerea în │rotunde. ││ │ │substraturi obținute din │ 187.500 │Lentinus edodes. │cultură controlată a două specii│Publicarea rezultatelor ││ │ │deșeuri/subproduse │ │Caracterizarea in vitro a│valoroase – Pleurotus eryngii │în reviste de ││ │ │agroforestiere regenerabile │ │materialului biologic │și Lentinus edodes, prin │specialitate și de ││ │ │ │ │inițial. │valorificarea eco-eficientă a │popularizare. ││ │ │ │ │Obținerea inoculului și a│unor substraturi naturale din │Participarea la sesiuni ││ │ │ │ │miceliului pentru │deșeuri/subproduse agro- │științifice, conferințe ││ │ │ │ │însămânțare pe suportul │forestiere regenerabile. │și simpozioane. ││ │ │ │ │optim de creștere. │Sunt prevăzute următoarele │ ││ │ │ │ │Elaborarea modelului │activități: │ ││ │ │ │ │experimental privind │- elaborarea modelului │ ││ │ │ │ │testarea în condiții de │experimental privind │ ││ │ │ │ │laborator a variantelor │identificarea, propagarea și │ ││ │ │ │ │de substrat preparat din │caracterizarea in vitro a │ ││ │ │ │ │subproduse/deșeuri │culturilor pure de miceliu din │ ││ │ │ │ │lignocelulozice. │speciile P.eryngii si L. edodes;│ ││ │ │ │ │Identificarea celor care │- selecția tipului de suport │ ││ │ │ │ │asigură colonizarea cea │adecvat creșterii optime a │ ││ │ │ │ │mai rapidă a miceliului │inoculului și miceliului de │ ││ │ │ │ │de P.eryngii și │însămânțare; │ ││ │ │ │ │respectiv, L. edodes. │- elaborarea modelului │ ││ │ │ │ │Optimizarea condițiilor │experimental privind stabilirea │ ││ │ │ │ │de microclimat pe │celor mai bune rețete de │ ││ │ │ │ │parcursul întregului │substrat de cultură obținut din │ ││ │ │ │ │ciclu de cultură. │materiale lignocelulozice │ ││ │ │ │ │Determinarea │regenerabile, câte 3-4 variante/│ ││ │ │ │ │principalelor │specie și verificarea lor în │ ││ │ │ │ │caracteristici la │condiții de laborator; │ ││ │ │ │ │fructificare a sușelor │- studiul influenței exercitate │ ││ │ │ │ │experimentale, în culturi│de principalii factori de mediu │ ││ │ │ │ │comparative realizate în │(microclimat) în timpul │ ││ │ │ │ │ciupercărie. │incubării și fructificării; │ ││ │ │ │ │Elaborarea tehnologiilor │- verificarea capacității de │ ││ │ │ │ │inovative și eco- │producție pentru sușele de P. │ ││ │ │ │ │eficiente de cultivare │eryngii si L. edodes, în culturi│ ││ │ │ │ │pentru cele două specii │comparative organizate în │ ││ │ │ │ │de ciuperci, P. eryngii │ciupercărie; │ ││ │ │ │ │și L. edodes, utilizând │- analiza datelor experimentale │ ││ │ │ │ │ca substraturi de │privind etapele/secvențele │ ││ │ │ │ │creștere materiale │tehnologice caracteristice │ ││ │ │ │ │lignocelulozice │cultivării fiecărei specii în │ ││ │ │ │ │regenerabile provenite │parte și integrarea lor într-un │ ││ │ │ │ │din exploatații agricole │model-cadru tehnologic unitar și│ ││ │ │ │ │și forestiere. │coerent, cu aplicabilitate în │ ││ │ │ │ │ │sisteme eco-tradiționale și │ ││ │ │ │ │ │intensive de cultură. │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 29.│ ADER │Elaborarea unui sistem │ 912.850 │Cultivare de legume │Obținerea unor producții de │Organizarea de mese ││ │ 3.3.5.│integrat de control a │ │românești și străine │legume în spații protejate și │rotunde cu producătorii ││ │ │organismelor dăunătoare la │ 200.350 │identificate ca │câmp, competitive din punct de │de legume, asociați sau ││ │ │culturile de legume │ 237.500 │rezistente/toleranțe la │vedere a calității și │individuali, pentru ││ │ │convenționale și ecologice, │ 237.500 │contaminarea cu organisme│cantității, impune aplicarea │informarea acestora cu ││ │ │din spații protejate și câmp │ 237.500 │dăunătoare, cu importanță│unui complex de măsuri și │privire la rezultatele ││ │ │ │ │economică. │mijloace de combatere a │obținute. ││ │ │ │ │Metode și mijloace │organismelor dăunătoare cu │Elaborarea, prezentarea ││ │ │ │ │chimice și biologice noi │impact minim asupra mediului │și publicarea de lucrări││ │ │ │ │pentru controlul │înconjurător. │științifice și alte ││ │ │ │ │organismelor dăunătoare. │În acest sens, proiectul își │materiale informative ││ │ │ │ │Obținerea de amestecuri │propune ca activități: │(pliante, broșuri, ││ │ │ │ │de produse de protecție a│- identificarea de cultivare de │articole în reviste de ││ │ │ │ │plantelor pentru │legume românești și străine cu │specialitate) cu ││ │ │ │ │controlul simultan al │diferite niveluri de rezistență/│tehnologiile integrate ││ │ │ │ │organismelor dăunătoare. │toleranță la contaminarea cu │elaborate pentru ││ │ │ │ │Identificarea produselor │organisme dăunătoare, la │transferul rezultatelor ││ │ │ │ │bio pentru controlul │speciile tomate, ardei, vinete, │obținute la cât mai ││ │ │ │ │organismelor dăunătoare. │castraveți și pepeni (în vederea│mulți cultivatori din ││ │ │ │ │Identificarea momentelor │reducerii numărului de │diferite județe. ││ │ │ │ │optime pentru aplicarea │tratamente din timpul perioadei │Implementarea în fermele││ │ │ │ │tratamentelor și a │de vegetație); │legumicole a ││ │ │ │ │intervalelor dintre │- evaluarea eficacității și │tehnologiilor de ││ │ │ │ │acestea, în funcție de │selectivității unor produse │combatere convenționale ││ │ │ │ │presiunea de infecție sau│chimice și bio cu impact redus │și ecologice, ││ │ │ │ │infestare. │asupra mediului; │prietenoase mediului, ││ │ │ │ │Verigi și tehnologii │- stabilirea eficienței altoirii│competitive și cu impact││ │ │ │ │integrate cu impact minim│pe diferite specii de portaltoi,│socio-economic major. ││ │ │ │ │asupra mediului │în prevenirea contaminării │Elaborarea unei pagini ││ │ │ │ │înconjurător și │plantelor cu diferite organisme │WEB dedicată ││ │ │ │ │consumatorilor pentru │dăunătoare de sol; │proiectului. ││ │ │ │ │culturi convenționale și │- evaluarea posibilităților de │ ││ │ │ │ │ecologice. │utilizare în amestec a unor │ ││ │ │ │ │ │produse de protecție a plantelor│ ││ │ │ │ │ │noi pentru combaterea în complex│ ││ │ │ │ │ │a organismelor dăunătoare la │ ││ │ │ │ │ │speciile luate în studiu; │ ││ │ │ │ │ │- elaborarea de verigi și │ ││ │ │ │ │ │tehnologii de combatere care │ ││ │ │ │ │ │vizează controlul organismelor │ ││ │ │ │ │ │dăunătoare la culturile de │ ││ │ │ │ │ │tomate, ardei, vinete, │ ││ │ │ │ │ │castraveți și pepeni din solarii│ ││ │ │ │ │ │și câmp în sistem convențional │ ││ │ │ │ │ │și ecologic; │ ││ │ │ │ │ │- implementarea unui sistem de │ ││ │ │ │ │ │management integrat al │ ││ │ │ │ │ │controlului organismelor │ ││ │ │ │ │ │dăunătoare în vederea creșterii │ ││ │ │ │ │ │siguranței alimentare. │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 30.│ ADER │Evaluarea și conservarea │ 912.850 │Surse de germoplasmă din │Proiectul vizează evaluarea │Organizarea de loturi ││ │ 3.3.6.│surselor de germoplasmă │ │diferite specii de legume│fondului de germoplasmă autohton│demonstrative cu ││ │ │legumicolă toleranțe la │ 200.350 │(tomate, ardei, pătlăgele│sub aspectul comportării față de│materialul genetic ││ │ │stresul termic și hidric în │ 237.500 │vinete, pepene verde, │factorii biotici (boli și │selectat. ││ │ │vederea utilizării acestora │ 237.500 │pepene galben, dovlecel, │dăunători) și abiotici │Se vor elabora, prezenta││ │ │în programele de ameliorare │ 237.500 │fasole, mazăre, ceapă, │(vulnerabilitatea la stresul │și publica lucrări ││ │ │ │ │varză). │termic și hidric), în diferite │științifice și alte ││ │ │ │ │Fișe de descriere a │condiții pedoclimatice și │materiale informative ││ │ │ │ │materialului biologic │sisteme de cultură precum și │(pliante, broșuri, ││ │ │ │ │studiat (pe baza │identificarea, colectarea și │articole în reviste de ││ │ │ │ │descriptorilor UPOV) în │conservarea de noi surse. │specialitate. ││ │ │ │ │vederea utilizării ca │Prin derularea proiectului se │Participarea la sesiuni,││ │ │ │ │sursă de germoplasmă │propun următoarele activități: │conferințe simpozioane ││ │ │ │ │pentru obținerea de noi │- identificarea și colectarea │și publicarea unor ││ │ │ │ │cultivare. │materialului biologic │lucrări științifice de ││ │ │ │ │Câmpuri de înmulțire (în │reprezentat de genotipuri │specialitate. ││ │ │ │ │condiții de izolare în │(populații locale și soiuri │Organizarea unor mese ││ │ │ │ │timp sau spațiu) în │autohtone) pretabile cultivării │rotunde; ││ │ │ │ │vederea obținerii de │în condiții adverse de mediu, │Participarea la ││ │ │ │ │sămânță. │din diferite zone ale țării, │expoziții și târguri ││ │ │ │ │Accesii cu materialul │în care se manifestă stresul │agricole. ││ │ │ │ │genetic selectat în │termic și hidric și în care │Elaborarea unei pagini ││ │ │ │ │vederea conservării │populațiile locale de legume au │WEB dedicată ││ │ │ │ │acestuia. │reușit să realizeze producții │proiectului. ││ │ │ │ │Probe de semințe în │satisfăcătoare dealungul anilor;│ ││ │ │ │ │vederea conservării │- inventarierea surselor proprii│ ││ │ │ │ │surselor de germoplasmă │de germoplasmă în vederea │ ││ │ │ │ │selectate la parteneri în│identificării celor toleranțe la│ ││ │ │ │ │condiții de mediu │stres (pe baza mecanismelor de │ ││ │ │ │ │controlat. │adaptare); în acest sens se va │ ││ │ │ │ │ │face o triere a materialului │ ││ │ │ │ │ │biologic existent, reținând doar│ ││ │ │ │ │ │genotipurile capabile să │ ││ │ │ │ │ │realizeze procesele de │ ││ │ │ │ │ │gametogeneză și de polenizare în│ ││ │ │ │ │ │mod satisfăcător în astfel de │ ││ │ │ │ │ │condiții de mediu; │ ││ │ │ │ │ │- evaluarea materialului │ ││ │ │ │ │ │biologic reținut prin │ ││ │ │ │ │ │organizarea în câmpul │ ││ │ │ │ │ │experimental a unor variante │ ││ │ │ │ │ │tehnologice de cultură în │ ││ │ │ │ │ │condiții de stres hidric și │ ││ │ │ │ │ │termic; │ ││ │ │ │ │ │- întocmirea fișelor de │ ││ │ │ │ │ │descriere a materialului │ ││ │ │ │ │ │biologic studiat (pe baza │ ││ │ │ │ │ │descriptorilor UPOV), în urma │ ││ │ │ │ │ │observațiilor fenologice și a │ ││ │ │ │ │ │determinărilor biometrice │ ││ │ │ │ │ │efectuate în câmpurile │ ││ │ │ │ │ │experimentale; │ ││ │ │ │ │ │- înmulțirea materialului │ ││ │ │ │ │ │genetic selectat (în condiții │ ││ │ │ │ │ │de izolare în timp sau spațiu) │ ││ │ │ │ │ │în vederea obținerii de sămânță;│ ││ │ │ │ │ │- conservarea surselor de │ ││ │ │ │ │ │germoplasmă selectate la │ ││ │ │ │ │ │parteneri, precum și │ ││ │ │ │ │ │constituirea de accesii. │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 31.│ ADER │Optimizarea altoirii │ 962.850 │Implementarea tehnologiei│Implementarea tehnologiei │Punerea la dispoziția ││ │ 3.3.7.│speciilor de legume cu │ │(semiautorizate) de │plantelor altoite în cultura │unor utilizatori ││ │ │pondere în cultură, pentru │ 212.850 │obținere a răsadurilor │ardeiului, tomatelor, │atestați a unei ││ │ │îmbunătățirea productivității│ 250.000 │altoite de ardei, tomate,│cucurbitaceaelor și a vinetelor,│cantități de semințe din││ │ │și a calității fructelor, în │ 250.000 │cucurbitaceae, vinete. │se impune ca o necesitate care │verigi biologice ││ │ │condițiile accentuării │ 250.000 │Implementarea tehnologiei│derivă atât din efectul negativ │superioare, în vederea ││ │ │factorilor de stres biotici │ │de cultură a plantelor │asupra randamentului culturilor │multiplicării noilor ││ │ │și abiotici │ │altoite de ardei, tomate,│de legume pe unitatea de │portaltoi creați. ││ │ │ │ │cucurbitaceae, vinete │suprafață cât și asupra │Diseminarea materialului││ │ │ │ │cultivate în spații │calității comerciale a acestora,│biologic ameliorat în ││ │ │ │ │protejate și în câmp în │ca urmare a stresului termic, │rândul cultivatorilor ││ │ │ │ │vederea diminuării │hidric și biotic determinate de │autohtoni. ││ │ │ │ │pierderilor de producție │schimbările climatice din │Realizarea de broșuri și││ │ │ │ │datorate stresului │ultimile decenii, cât și de │pliante de descriere și ││ │ │ │ │termic, hidric și biotic.│implementarea anumitor │prezentare a noilor ││ │ │ │ │Înscrierea a 3 portaltoi │reglementări internaționale │creații obținute în ││ │ │ │ │în vederea omologării de │privind protejarea mediului │cadrul proiectului. ││ │ │ │ │noi creații biologice │înconjurător care au condus la │Prezentarea rezultatelor││ │ │ │ │(câte unul pentru tomate,│interzicerea unor compuși │activității de cercetare││ │ │ │ │pătlăgele vinete și │chimici foarte eficienți în │și a noilor prin crearea││ │ │ │ │ardei) cu însușiri morfo-│prevenirea și combaterea │unei pagini web. ││ │ │ │ │fiziologice superioare, │bolilor, dăunătorilor și │Organizarea de loturi ││ │ │ │ │rezistență sau toleranță │buruienilor, dar care sunt │demonstrative la ││ │ │ │ │genetică la bolile de sol│incompatibili cu acest demers │producătorii din zone cu││ │ │ │ │și nematozi, │mondial de reducere │tradiție în cultura ││ │ │ │ │compatibilitate cu o gamă│semnificativă a factorilor │legumelor (tomate, ││ │ │ │ │cât mai extinsă de │poluanți ai mediului │vinete, ardei, ││ │ │ │ │cultivare. │înconjurător. │castraveți, pepeni). ││ │ │ │ │Obținerea unei cantități │Problemele propuse spre │Elaborarea unui ghid de ││ │ │ │ │de 5 kg semințe din │rezolvare prin acest proiect au │bune practici horticole ││ │ │ │ │verigi biologice │un grad de noutate și │și de mediu privind ││ │ │ │ │superioare, în vederea │complexitate ridicat, sunt │optimizarea altoirii ││ │ │ │ │multiplicării noilor │adaptate condițiilor │speciilor de legume cu ││ │ │ │ │portaltoi creați. │pedoclimatice locale și au o │pondere în cultură, ││ │ │ │ │Realizarea a 40.000 de │aplicabilitate științifică și │pentru îmbunătățirea ││ │ │ │ │răsaduri altoite de │practică deosebită pentru │productivității și a ││ │ │ │ │tomate, vinete, ardei și │dezvoltarea actuală și viitoare │calității fructelor, în ││ │ │ │ │cucurbitaceae. │a legumiculturii atât în câmp │condițiile accentuării ││ │ │ │ │Elaborarea unui ghid de │cât și în spațiile protejate. │factorilor de stres ││ │ │ │ │bune practici horticole │Modificările apărute în │biotici și abiotici. ││ │ │ │ │și de mediu privind │structura de proprietate și │Rezultatele obținute vor││ │ │ │ │optimizarea altoirii │mecanismele economiei, │fi diseminate prin ││ │ │ │ │speciilor de legume cu │exigențele pieței europene, │organizarea de mese ││ │ │ │ │pondere în cultură, │modificările climatice │rotunde și întâlniri de ││ │ │ │ │pentru îmbunătățirea │regionale, necesitatea acută a │lucru cu participarea ││ │ │ │ │productivității și a │protejării mediului înconjurător│producătorilor de ││ │ │ │ │calității fructelor, în │și asigurării unei dezvoltări │legume, instruiri, ││ │ │ │ │condițiile accentuării │durabile, impun abordarea unor │articole de ││ │ │ │ │factorilor de stress │cercetări științifice │popularizare, activități││ │ │ │ │biotici și abiotici. │interdisciplinare care să │de formare profesională.││ │ │ │ │ │conducă, în final, la │Prezentarea și ││ │ │ │ │ │identificarea unor soluții │publicarea de referate ││ │ │ │ │ │integrate, fezabile, menite să │și comunicări ││ │ │ │ │ │crească competitivitatea │științifice la ││ │ │ │ │ │producției autohtone de legume, │manifestări științifice ││ │ │ │ │ │în condițiile unor recolte │interne și ││ │ │ │ │ │crescute și de calitate. │internaționale. ││ │ │ │ │ │Ca urmare, implementarea │Se vor realiza emisiuni ││ │ │ │ │ │rezultatelor cercetărilor │la radio și se vor ││ │ │ │ │ │obținute prin prezentul proiect,│publica articole în ││ │ │ │ │ │care privește implementarea │revistele de profil din ││ │ │ │ │ │tehnologiei plantelor altoite în│țară. ││ │ │ │ │ │cultura ardeiului, tomatelor, │ ││ │ │ │ │ │cucurbitaceelor și vinetelor, va│ ││ │ │ │ │ │veni în întâmpinarea problemelor│ ││ │ │ │ │ │majore ale producției de legume │ ││ │ │ │ │ │în spații protejate și în câmp │ ││ │ │ │ │ │din țară, în scopul obținerii │ ││ │ │ │ │ │unui nivel cantitativ și │ ││ │ │ │ │ │calitativ ridicat în cadrul │ ││ │ │ │ │ │fermelor mici și mijlocii, care │ ││ │ │ │ │ │să poată face față exigențelor │ ││ │ │ │ │ │pieței comune și cerințelor │ ││ │ │ │ │ │internaționale. │ ││ │ │ │ │ │Realizarea unor portaltoi │ ││ │ │ │ │ │indigeni pentru cultivarele de │ ││ │ │ │ │ │tomate, vinete, ardei, va │ ││ │ │ │ │ │conduce atât la reducerea │ ││ │ │ │ │ │efortului valutar, cât și la │ ││ │ │ │ │ │folosirea unor portaltoi cu │ ││ │ │ │ │ │caracteristici specifice care │ ││ │ │ │ │ │vor fi mai bine adaptați │ ││ │ │ │ │ │condițiilor locale de climă și │ ││ │ │ │ │ │sol, cu rezistențe sau toleranțe│ ││ │ │ │ │ │la bolile de sol și dăunătorii │ ││ │ │ │ │ │care afectează culturile de │ ││ │ │ │ │ │legume din România. │ ││ │ │ │ │ │Creșterea randamentelor în │ ││ │ │ │ │ │producția de legume din România │ ││ │ │ │ │ │(în prezent având numai 50-60% │ ││ │ │ │ │ │din realizările țărilor avansate│ ││ │ │ │ │ │din U.E., conform datelor │ ││ │ │ │ │ │statistice) și îmbunătățirea │ ││ │ │ │ │ │calității acestora prin │ ││ │ │ │ │ │implementarea unei tehnologii │ ││ │ │ │ │ │neconvenționale, dar care a │ ││ │ │ │ │ │cunoscut o concertată dezvoltare│ ││ │ │ │ │ │în ultimile decenii pe plan │ ││ │ │ │ │ │mondial cât și în țările membre │ ││ │ │ │ │ │ale Comunității Europene sunt │ ││ │ │ │ │ │măsuri absolut necesare pentru a│ ││ │ │ │ │ │face față presiunii │ ││ │ │ │ │ │concurențiale a pieței externe. │ ││ │ │ │ │ │Proiectul își propune │ ││ │ │ │ │ │implementarea tehnologiei de │ ││ │ │ │ │ │cultură a ardeiului (gras, lung │ ││ │ │ │ │ │și gogoșar) cu plante altoite │ ││ │ │ │ │ │precum și optimizarea │ ││ │ │ │ │ │tehnologiilor de cultură a │ ││ │ │ │ │ │tomatelor, cucurbitaceelor și │ ││ │ │ │ │ │vinetelor altoite, la nivelul │ ││ │ │ │ │ │realizărilor din Europa și pe │ ││ │ │ │ │ │plan mondial și implementarea │ ││ │ │ │ │ │acestor tehnologii la │ ││ │ │ │ │ │utilizatori. │ ││ │ │ │ │ │Tematica urmărește implementarea│ ││ │ │ │ │ │unei tehnologii biologice în │ ││ │ │ │ │ │vederea reducerii pierderilor de│ ││ │ │ │ │ │producție determinate de │ ││ │ │ │ │ │schimbările climatice. │ ││ │ │ │ │ │Tehnologia cultivării plantelor │ ││ │ │ │ │ │altoite conduce la: │ ││ │ │ │ │ │- diminuarea numărului de │ ││ │ │ │ │ │tratamente chimice înainte de │ ││ │ │ │ │ │înființarea culturii (eliminarea│ ││ │ │ │ │ │tratamentelor cu metam de sodiu,│ ││ │ │ │ │ │dazomet sau 1.3 diclor propen); │ ││ │ │ │ │ │- reducerea unor costuri │ ││ │ │ │ │ │energetice (eliminarea │ ││ │ │ │ │ │consumului de curent electric și│ ││ │ │ │ │ │apă sau gaze naturale necesare │ ││ │ │ │ │ │la metodele pentru dezinfecția │ ││ │ │ │ │ │solului – fumigare și abur); │ ││ │ │ │ │ │- îmbunătățirea vigorii și │ ││ │ │ │ │ │rezistenței la factorii │ ││ │ │ │ │ │climatici datorită rusticității │ ││ │ │ │ │ │portaltoiului; │ ││ │ │ │ │ │- creșterea randamentului la │ ││ │ │ │ │ │hectar cu circa 10-20%, cu │ ││ │ │ │ │ │impact pozitiv asupra │ ││ │ │ │ │ │rezultatelor economice. │ ││ │ │ │ │ │În acest sens se vor testa în │ ││ │ │ │ │ │vederea introducerii în │ ││ │ │ │ │ │tehnologiile recomandate noi │ ││ │ │ │ │ │portaltoi specifici diferitelor │ ││ │ │ │ │ │specii cultivate, care vor │ ││ │ │ │ │ │proveni atât din țări cu │ ││ │ │ │ │ │tradiție dar se vor introduce și│ ││ │ │ │ │ │unii portaltoi indigeni de │ ││ │ │ │ │ │solonacee, rezultați din │ ││ │ │ │ │ │activitatea de cercetare. │ ││ │ │ │ │ │Vor fi urmărite aspecte care se │ ││ │ │ │ │ │referă la influența │ ││ │ │ │ │ │portaltoiului asupra │ ││ │ │ │ │ │comportamentului plantelor │ ││ │ │ │ │ │altoite față de stresul produs │ ││ │ │ │ │ │de factorii climatici excesivi │ ││ │ │ │ │ │(temperatură, precipitații, │ ││ │ │ │ │ │secetă), cât și de sol (fenomene│ ││ │ │ │ │ │de sărăturare a solului), │ ││ │ │ │ │ │comportarea plantelor altoite │ ││ │ │ │ │ │față de atacul bolilor de sol și│ ││ │ │ │ │ │al nematozilor, productivitatea │ ││ │ │ │ │ │la ha a legumelor altoite, │ ││ │ │ │ │ │calitatea fructelor, valoarea │ ││ │ │ │ │ │nutrițională a acestora, │ ││ │ │ │ │ │capacitatea de menținere a │ ││ │ │ │ │ │calității, etc. │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 32.│ ADER │Adaptarea tehnologiilor de │1.162.850│Recomandări asupra │Agricultura ecologică este │Rezultatele obținute se ││ │ 3.3.8.│cultivare a viței de vie la │ │modului de minimizare a │sistemul de cultură cel mai │vor folosi la elaborarea││ │ │sistemul ecologic, prin │ 262.850 │intervenției antropice în│apropiat de natură. Unul din │și consolidarea ││ │ │maximizarea utilizării │ 300.000 │ecosistemul viticol │pilonii pe care se bazează │politicilor publice ││ │ │resurselor biotice și a │ 300.000 │ecologic. │succesul ei este păstrarea │privind susținerea ││ │ │biotice ale ecosistemului │ 300.000 │Recomandări cu privire la│valorii intrinsecă a │fermelor care practică ││ │ │viticol, în scopul │ │introducerea sustenabilă │biodiversității naturale. │cultivarea viței-de-vie ││ │ │conservării biodiversității │ │a sistemului ecologic de │Proiectul are scopul de a oferi │în sistem ecologic. ││ │ │acestuia │ │cultivare a viței de vie │soluții viabile, adaptate │Diseminarea rezultatelor││ │ │ │ │în raport cu factorii │specificului fiecărei zone │obținute prin întâlniri ││ │ │ │ │perturbatori specifici │viticole luată în studiu pentru │de lucru, mese rotunde, ││ │ │ │ │fiecărui areal viticol │introducerea cu succes a │instruiri, articole de ││ │ │ │ │luat în studiu. │sistemului ecologic. │popularizare, formare ││ │ │ │ │Soluții tehnologice │Vor fi realizate următoarele │profesională. ││ │ │ │ │privind managementul │activități: │Acordarea de consultanță││ │ │ │ │buruienilor în │- studii asupra biodiversității │în problematica ││ │ │ │ │plantațiile viticole │ecosistemelor viticole │păstrării ││ │ │ │ │ecologice. │consacrate și evaluarea │biodiversității ││ │ │ │ │Produse, tehnici, │capacității de suport și │plantațiilor viticole ││ │ │ │ │tehnologii destinate │regenerare a acestora în urma │ecologice. ││ │ │ │ │controlului organismelor │intervenției factorului │Elaborarea unui ghid ││ │ │ │ │dăunătoare în plantațiile│antropic; │practic privind ││ │ │ │ │viticole ecologice. │- analiza factorilor │tehnologiile de ││ │ │ │ │Organizarea de loturi │perturbatori în sistemul de │cultivare a viței de vie││ │ │ │ │demonstrative în care să │cultivare ecologică a viței de │în sistem ecologic ││ │ │ │ │fie prezentate noile │vie; │(înființare și ││ │ │ │ │soluții, produse, │- identificarea de soluții │exploatare) fundamentate││ │ │ │ │tehnologii. │privind managementul buruienilor│prin folosirea ││ │ │ │ │ │în plantațiile viticole │resurselor naturale în ││ │ │ │ │ │ecologice; │scopul conservării ││ │ │ │ │ │- testarea de produse, tehnici, │biodiversității ││ │ │ │ │ │tehnologii destinate controlului│ecosistemului viticol. ││ │ │ │ │ │organismelor dăunătoare în │Articole științifice ││ │ │ │ │ │plantațiile viticole ecologice. │prezentate și publicate ││ │ │ │ │ │ │la simpozioane interne ││ │ │ │ │ │ │și internaționale. ││ │ │ │ │ │ │Intervenții în ││ │ │ │ │ │ │mass-media (scrisă și ││ │ │ │ │ │ │audio-vizuală). │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 33.│ ADER │Menținerea materialului de │ 962.850 │Completarea stocului de │Prin acest proiect se urmărește │Transferul rezultatelor ││ │ 3.3.9.│înmulțire viticol – │ │material inițial din sera│reabilitarea sectorului de │către operatorii ││ │ │categoriile biologice │ 212.850 │nucleu izolator cu noile │producere a materialului săditor│economici producători de││ │ │material inițial de │ 250.000 │soiuri și clone realizate│viticol prin dezvoltarea │material pentru plantare││ │ │înmulțire, bază și certificat│ 250.000 │de cercetarea viticolă │cadrului organizatoric aferent │viticol dar și către ││ │ │ │ 250.000 │românească; │și aplicarea unor tehnici și │instituțiile care ││ │ │ │ │Catalog de soiuri și │metode moderne de producere și │coordonează activitatea ││ │ │ │ │clone realizate de │menținere a materialului din │de producere a ││ │ │ │ │cercetarea viticolă │categorii biologice superioare │materialului pentru ││ │ │ │ │românească; │(Inițial/Bază) în vederea │plantare viticol la ││ │ │ │ │Producerea de material │conservării valorii biologice și│nivel național (MADR, ││ │ │ │ │săditor viticol"Inițial │creșterea calității acestuia. │ITCSMS, OFJ, INSC). ││ │ │ │ │și "Bază" pentru │Se va verifica uniformitatea și │Extensia rezultatelor ││ │ │ │ │transferul către │stabilitatea genetică a │prin înființarea de ││ │ │ │ │pepinieriști privați în │soiurilor de viță de vie │plantații mamă "Bază" și││ │ │ │ │vederea înființării │existente în colecțiile │organizarea de vizite ││ │ │ │ │plantațiilor mamă │naționale de germoplasmă │demonstrative. ││ │ │ │ │"Certificat"; │viticolă (materialul"Inițial") │Diseminarea rezultatelor││ │ │ │ │Catalogul cu soiurile și │Vor fi dezvoltate și aplicate │prin lucrări științifice││ │ │ │ │clonele existente în │metode de diagnosticare a stării│susținute și publicate ││ │ │ │ │cadrul fondului național │de sănătate a plantelor, de │în reviste de ││ │ │ │ │de germoplasmă viticolă; │devirozare și obținere de plante│specialitate. ││ │ │ │ │Tehnologii/secvențe │sănătoase prin tehnici moderne │Editarea unei noi ediții││ │ │ │ │tehnologice inovative de │de multiplicare. │a"Catalogului de soiuri ││ │ │ │ │înmulțire a materialului │Activitățile desfășurate vor │și clone realizate de ││ │ │ │ │săditor viticol │viza eficientizarea verigilor │cercetarea viticolă ││ │ │ │ │ │tehnologice de obținere a │românească". ││ │ │ │ │ │materialului viticol"Inițial" și│ ││ │ │ │ │ │"Bază" (o atenție deosebită │ ││ │ │ │ │ │acordându-se clonelor recent │ ││ │ │ │ │ │omologate și soiurilor │ ││ │ │ │ │ │românești) în spații protejate │ ││ │ │ │ │ │și în câmp, în conformitate cu │ ││ │ │ │ │ │legislația actuală armonizată cu│ ││ │ │ │ │ │cea europeană. │ ││ │ │ │ │ │Se va urmări ca pe parcursul │ ││ │ │ │ │ │derulării proiectului să se │ ││ │ │ │ │ │producă cantități suficiente de │ ││ │ │ │ │ │material pentru plantare viticol│ ││ │ │ │ │ │din categoria"Bază" pentru │ ││ │ │ │ │ │înființarea de plantații mamă │ ││ │ │ │ │ │"Certificat" în cadrul │ ││ │ │ │ │ │pepinierelor înregistrate │ ││ │ │ │ │ │oficial pentru producerea de │ ││ │ │ │ │ │material pentru plantare │ ││ │ │ │ │ │viticol. │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 34.│ ADER │Cercetări privind │ 962.850 │Definirea noțiunii de │Prezentul proiect are ca scop │Transferul rezultatelor ││ │3.3.10.│identificarea și definirea │ │terroir a principalelor │identificarea pe de o parte a │către fermierii ││ │ │elementelor de tipicitate a │ 212.850 │vinuri obținute în │elementelor care definesc │cultivatori de viță de ││ │ │vinurilor românești. │ 250.000 │arealele viticole │terroir-ul vinurilor românești, │vie și oenologi, către ││ │ │Valorificarea potențialului │ 250.000 │selectate. │a capacității naturale de │instituțiile care ││ │ │sanogen al vinurilor prin │ 250.000 │Elementele care definesc │acumulare a polifenolilor, │coordonează activitățile││ │ │creșterea conținutul fenolic │ │terroir-ul fiecărei │funcție de specificitatea │de producere a ││ │ │ │ │regiuni: sol, │diferitelor areale viticole iar │strugurilor și vinurilor││ │ │ │ │microclimat, soiuri. │pe de altă parte se urmărește │la nivel regional și ││ │ │ │ │Definirea noțiunii de │modul în care sistemul de │național (MADR, ONVPV, ││ │ │ │ │terroir a principalelor │cultură și tehnicile de │asociații profesionale. ││ │ │ │ │vinuri obținute în │vinificație pot crește │Extensia rezultatelor ││ │ │ │ │arealele viticole │potențialul fenolic al │prin realizarea de ││ │ │ │ │selectate. │strugurilor și vinurilor. │loturi demonstrative. ││ │ │ │ │Compoziția fizico-chimică│Se vor realiza următoarele │Diseminarea rezultatelor││ │ │ │ │a vinurilor din arealele │activități: │prin lucrări științifice││ │ │ │ │analizate. │- identificarea factorilor de │susținute și publicate ││ │ │ │ │Recomandări privind │mediu care definesc noțiunea de │în reviste de ││ │ │ │ │practici agricole care │terroir al anumitor areale │specialitate, vizite ││ │ │ │ │îmbunătățesc calitatea │viticole; │tehnice, mese rotunde, ││ │ │ │ │fenolică a strugurilor. │- analiza compușilor │prin publicații și ││ │ │ │ │Recomandări privind │fizico-chimici existenți în │prezentări la sesiuni ││ │ │ │ │stabilirea momentului │vinurile de cazier, cu accent pe│științifice. ││ │ │ │ │maturității fenolice și a│conținutul fenolic al acestora; │ ││ │ │ │ │plafonului fenolic al │- stabilirea unor loturi cu │ ││ │ │ │ │strugurilor materie primă│soiuri de viță de vie pentru │ ││ │ │ │ │pentru vinuri roșii. │analiza și experimentarea │ ││ │ │ │ │Tehnologie de prelucrare │creșterii potențialului fenolic │ ││ │ │ │ │a strugurilor axată pe │al acestora; │ ││ │ │ │ │maximizarea gradului de │- testarea celor mai bune │ ││ │ │ │ │extractibilitate a │practici agricole care │ ││ │ │ │ │compușilor fenolici. │îmbunătățesc calitatea fenolică │ ││ │ │ │ │Compoziția fenolică a │a strugurilor; │ ││ │ │ │ │produselor viti-vinicole │- cercetarea momentului │ ││ │ │ │ │rezultate (struguri și │maturității fenolice și a │ ││ │ │ │ │vinuri). │plafonului fenolic al │ ││ │ │ │ │ │strugurilor materie primă pentru│ ││ │ │ │ │ │vinuri roșii; │ ││ │ │ │ │ │- cercetarea influenței │ ││ │ │ │ │ │tehnologiei de prelucrare a │ ││ │ │ │ │ │strugurilor asupra gradului de │ ││ │ │ │ │ │extractibilitate a compușilor │ ││ │ │ │ │ │fenolici; │ ││ │ │ │ │ │- analiza compoziției fenolice a│ ││ │ │ │ │ │produselor viti-vinicole │ ││ │ │ │ │ │rezultate (struguri si vinuri); │ ││ │ │ │ │ │- efectuarea unor corelații │ ││ │ │ │ │ │între diferiți indici și │ ││ │ │ │ │ │compușii fenolici și efectul │ ││ │ │ │ │ │economic obținut prin │ ││ │ │ │ │ │valorificarea lor. │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 35.│ ADER │Metode inovative de obținere │ 762.850 │Identificarea și │Acest proiect, vizează: │Utilizarea rezultatelor ││ │3.3.11.│a nucului altoit pentru │ │multiplicarea │- reconstrucția ecologică a │proiectului se va face ││ │ │înființarea plantațiilor │ 162.850 │biotipurilor locale vechi│agrobiodiversității și │prin extinderea ││ │ │ecologice în perspectiva │ 200.000 │și a soiurilor noi cu │resurselor genetice autohtone, │biotipurilor și ││ │ │schimbărilor climatice majore│ 200.000 │rezistență sporită la │maximizarea factorilor naturali │soiurilor locale de nuc ││ │ │pe plan mondial │ 200.000 │variațiile mari de │cu impact asupra mediului │pe suprafețe extinse în ││ │ │ │ │temperatură și umiditate.│înconjurător; │România și în alte țări ││ │ │ │ │Crearea unui biodepozitar│- folosirea terenurilor │ale Uniunii Europene. ││ │ │ │ │pentru stocarea fondului │improprii altor culturi │ ││ │ │ │ │de germoplasmă care să │pomicole; │ ││ │ │ │ │permită continuarea │- diminuarea fenomenului de │ ││ │ │ │ │progresului genetic │eroziune a solului; │ ││ │ │ │ │pentru obținerea de │- plantarea livezilor de nuc pe │ ││ │ │ │ │rezultate superioare în │versanți în vederea fixării │ ││ │ │ │ │cultura nucului │solului și reducerea │ ││ │ │ │ │deficitară atât pe plan │alunecărilor de teren în urma │ ││ │ │ │ │european cât și în │precipitațiilor excesive știind │ ││ │ │ │ │România. │că sistemul radicular al nucului│ ││ │ │ │ │Folosirea rațională a │are această capacitate; │ ││ │ │ │ │suprafețelor de teren │- obținerea de material săditor │ ││ │ │ │ │improprii altor specii │de nuc din biotipurile și │ ││ │ │ │ │pomicole, cât și │soiurile cu rezistență atât la │ ││ │ │ │ │reducerea fenomenului de │temperaturile minime din timpul │ ││ │ │ │ │eroziune a solului. │iernii cât și la temperaturile │ ││ │ │ │ │Posibilități de refacere │maxime din timpul verii. │ ││ │ │ │ │a perdelelor de protecție│În urma modificărilor apărute în│ ││ │ │ │ │a drumurilor și │structura de proprietate și │ ││ │ │ │ │localităților afectate de│având în vedere că pe │ ││ │ │ │ │secetă sau înzăpeziri. │suprafețele relativ mici (2-5 ha│ ││ │ │ │ │Obținerea de venituri │teren) cultura nucului este │ ││ │ │ │ │sigure pe termen lung │profitabilă economic, pe lângă │ ││ │ │ │ │(50-80 ani). │celelalte avantaje privind │ ││ │ │ │ │Obținerea de materie │mediul, solul și schimbările │ ││ │ │ │ │primă pentru industria │climatice, acest proiect își │ ││ │ │ │ │farmaceutică (frunze), │găsește pe deplin necesitatea în│ ││ │ │ │ │industria alimentară │vederea dezvoltării durabile. │ ││ │ │ │ │(miez de nucă, │Prin acest proiect se va realiza│ ││ │ │ │ │dulcețuri), industria │un centru de obținere a nucului │ ││ │ │ │ │lemnului (mobilier), │altoit care să asigure plantarea│ ││ │ │ │ │crearea de zone verzi și │anuală a cca. 200 ha plantații │ ││ │ │ │ │împădurirea versanților. │de nuc. │ ││ │ │ │ │Eliminarea produselor │Redarea în circuitul pomicol a │ ││ │ │ │ │fitofarmaceutice │cca. 200 ha teren anual din │ ││ │ │ │ │(pesticidelor) cu impact │zonele de deal și submontane │ ││ │ │ │ │în siguranța mediului │știut fiind faptul că nucul are │ ││ │ │ │ │înconjurător. │zonă de favorabilitate de la │ ││ │ │ │ │ │malul mării până la altitudinea │ ││ │ │ │ │ │de 1000-1200 m. │ ││ │ │ │ │ │Eficiența economică mare pe │ ││ │ │ │ │ │unitatea de suprafață │ ││ │ │ │ │ │(cca 20 mii euro/ha). │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 36.│ ADER │Creșterea competitivității │ 812.850 │- integrarea în │Creșterea demografică la nivel │- mese rotunde și vizite││ │3.3.12.│tehnico-economice în │ │tehnologiile inovative de│mondial și necesitatea sporirii │la loturile ││ │ │pomicultură prin tehnologii │ 175.350 │noi soiuri și portaltoi │consumului de fructe în dieta │demonstrative cu ││ │ │adaptate la condițiile │ 212.500 │autohtoni și străini │zilnică implică realizarea unor │participarea fermierilor││ │ │pedoclimatice din România în │ 212.500 │adaptați condițiilor │producții mari de fructe de │privați, în cadrul ││ │ │vederea implementării │ 212.500 │pedo-climatice; │calitate superioară și │cărora se vor prezenta ││ │ │Subprogramului tematic │ │- elaborarea de elemente │profitabile în același timp │rezultatele cercetărilor││ │ │Pomicol în perioada 2015-2020│ │specifice tehnologiilor │pentru încurajarea │efectuate; ││ │ │ │ │de precizie pe baza │cultivatorilor pomicoli din │- elaborarea și ││ │ │ │ │fitomonitorizării │România. │publicarea unor lucrări ││ │ │ │ │proceselor de creștere și│În ultimii ani în cultura │științifice și de ││ │ │ │ │fructificare; │pomicolă europeană tinde să se │popularizare în ││ │ │ │ │- secvențe tehnologice │generalizeze sistemul de cultură│revistele de ││ │ │ │ │îmbunătățite de aplicare │superintensivă, pe plantații de │specialitate; ││ │ │ │ │a fertilizării și │mare densitate, cu controlul mai│- postarea pe site-ul ││ │ │ │ │irigării, de aplicare a │strict al tuturor factorilor de │MADR a rezultatelor ││ │ │ │ │tăierilor de formare și │vegetație pentru realizarea de │obținute; ││ │ │ │ │întreținere pentru noile │producții mari de fructe pe │- ghidurile elaborate ││ │ │ │ │combinații soi-portaltoi,│suprafețe mai mici. Pe plan │vor fi puse la ││ │ │ │ │în plantațiile pomicole │mondial, introducerea in cultură│dispoziția experților ││ │ │ │ │superintensive; │a portaltoilor vegetativi de │din cadrul MADR și a ││ │ │ │ │- elaborarea de ghiduri │vigoare redusă pentru diferite │pomicultorilor, ││ │ │ │ │tehnico-economice privind│specii pomicole (măr, păr, prun,│operatorilor economici ││ │ │ │ │tehnologiile de │cireș, etc.), face posibilă │și altor potențiali ││ │ │ │ │înființare și întreținere│crearea de culturi de mare │utilizatori și ││ │ │ │ │a plantațiilor, pentru │densitate și productivitate │beneficiari ai ││ │ │ │ │toate speciile pomicole │deosebită. │proiectelor din cadrul ││ │ │ │ │autohtone pomicole │În țările vest-europene, │Subprogramului tematic ││ │ │ │ │incluse în Legea │tendința de a aplica tehnologii │Pomicol în perioada ││ │ │ │ │pomiculturii nr. │de cultură care să protejeze │2015-2020. ││ │ │ │ │348/2003. │mediul și să-l păstreze cât mai │ ││ │ │ │ │ │nepoluat, a căpătat conotații │ ││ │ │ │ │ │majore. Se acordă o atenție │ ││ │ │ │ │ │sporită nutriției controlate a │ ││ │ │ │ │ │plantelor prin administrarea │ ││ │ │ │ │ │unor doze, rețete și momente de │ ││ │ │ │ │ │aplicare corelate cu procesele │ ││ │ │ │ │ │fiziologice caracteristice │ ││ │ │ │ │ │speciei și chiar soiului │ ││ │ │ │ │ │cultivat, captării cât mai │ ││ │ │ │ │ │eficiente a luminii solare prin │ ││ │ │ │ │ │sisteme de tăieri – forme de │ ││ │ │ │ │ │coroană, aplicarea irigării │ ││ │ │ │ │ │localizate asociată cu │ ││ │ │ │ │ │fertirigarea, cu economie de │ ││ │ │ │ │ │apă, energie și forță de muncă. │ ││ │ │ │ │ │În acest context proiectul își │ ││ │ │ │ │ │propune următoarele obiective: │ ││ │ │ │ │ │- monitorizarea unor factori │ ││ │ │ │ │ │fiziologici de creștere și │ ││ │ │ │ │ │fructificare în scopul │ ││ │ │ │ │ │diagnosticării multisenzoriale, │ ││ │ │ │ │ │timpurii a stării de stres în │ ││ │ │ │ │ │plantații și fundamentării unor │ ││ │ │ │ │ │elemente specifice tehnologiilor│ ││ │ │ │ │ │de precizie; │ ││ │ │ │ │ │- integrarea în tehnologiile │ ││ │ │ │ │ │inovative de noi soiuri și │ ││ │ │ │ │ │portaltoi autohtoni și străini │ ││ │ │ │ │ │adaptați condițiilor pedo- │ ││ │ │ │ │ │climatice; │ ││ │ │ │ │ │- adaptarea celor mai moderne │ ││ │ │ │ │ │tehnologii pomicole aplicate în │ ││ │ │ │ │ │România și în țările cu │ ││ │ │ │ │ │agricultură avansată în vederea │ ││ │ │ │ │ │limitării efectelor negative ale│ ││ │ │ │ │ │schimbărilor climatice │ ││ │ │ │ │ │prognozate pentru următorii 50 │ ││ │ │ │ │ │de ani în România; │ ││ │ │ │ │ │- creșterea performanțelor │ ││ │ │ │ │ │economice și a siguranței în │ ││ │ │ │ │ │exploatare a actualelor │ ││ │ │ │ │ │tehnologii pomicole, pentru │ ││ │ │ │ │ │ridicarea durabilă a nivelului │ ││ │ │ │ │ │de trai, stabilizarea forței de │ ││ │ │ │ │ │muncă în teritoriu și crearea │ ││ │ │ │ │ │condițiilor necesare pentru │ ││ │ │ │ │ │dezvoltarea unor activități │ ││ │ │ │ │ │colaterale aducătoare de │ ││ │ │ │ │ │venituri (industrie agro- │ ││ │ │ │ │ │alimentară și energetică, agro- │ ││ │ │ │ │ │turism, etc.). │ ││ │ │ │ │ │Proiectul urmărește elaborarea │ ││ │ │ │ │ │de ghiduri tehnico-economice │ ││ │ │ │ │ │detaliate pentru fiecare specie │ ││ │ │ │ │ │pomicolă inclusă în legea │ ││ │ │ │ │ │pomiculturii nr. 348/2003, în │ ││ │ │ │ │ │funcție de sistemul de cultură. │ ││ │ │ │ │ │Ghidurile vor conține informații│ ││ │ │ │ │ │tehnice detaliate cu privire la │ ││ │ │ │ │ │tehnologiile de înființare și │ ││ │ │ │ │ │întreținere pentru toate │ ││ │ │ │ │ │speciile pomicole autohtone, │ ││ │ │ │ │ │precum și eficiența economică a │ ││ │ │ │ │ │fiecărei specii pe sisteme de │ ││ │ │ │ │ │cultură. │ │├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤│OBIECTIVUL GENERAL 4.: Îmbunătățirea managementului integrat al culturilor de câmp și horticole pentru prevenirea și combaterea ││buruienilor, bolilor și dăunătorilor, prietenoase cu mediul și sănătatea consumatorilor │├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Obiectivul specific 4.1.: Utilizarea durabilă a resurselor vegetale și a mijloacelor de combatere a organismelor dăunătoare din ││culturile de câmp și horticole │├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤│ 37.│ ADER │Identificarea de soluții de │ 862.850 │Identificarea prin metode│Proiectul pornește de la │Introducerea în practica││ │ 4.1.1.│combatere integrată a │ │sigure a organismelor │necesitatea gestionării concrete│pomicolă a măsurilor ││ │ │organismelor dăunătoare în │ 187.850 │dăunătoare de orice tip │a organismelor dăunătoare din │integrate de prevenire ││ │ │plantațiile pomicole care să │ 225.000 │(virusuri, ciuperci, │agrosistemele create în │și combatere a ││ │ │conducă la reabilitarea │ 225.000 │bacterii, insecte) cu rol│plantațiile pomicole. │organismelor dăunătoare,││ │ │mediului și obținerea unor │ 225.000 │dăunător asupra speciilor│Aceasta presupune dezvoltarea │în scopul obținerii de ││ │ │produse sănătoase în sistem │ │pomicole. │unor verigi tehnologice și │material săditor ││ │ │ecologic │ │Stabilirea incidenței │modalități inovative prin care │certificat și implicit ││ │ │ │ │organismelor dăunătoare │să se reducă atacul acestora în │a plantațiilor ││ │ │ │ │din plantațiile pomicole │conformitate cu prevederile │producătoare de fructe ││ │ │ │ │în funcție de factorii de│referitoare la utilizarea │competitive pe piață. ││ │ │ │ │influență. │durabilă a produselor de │Creșterea eficienței ││ │ │ │ │Realizarea unui complex │protecție a plantelor. │economice a fermelor ││ │ │ │ │suport (tehnic) de │Principalele activități vor │specializate și ││ │ │ │ │prevenire și control a │viza: │reducerea arealelor ││ │ │ │ │pierderilor produse de │- perfecționarea metodelor de │afectate. ││ │ │ │ │principalele boli │identificare a organismelor │Extensia rezultatelor ││ │ │ │ │virotice, micotice și │dăunătoare în pepiniere și │cercetărilor prin ││ │ │ │ │bacteriene și a │plantații pomicole; │organizarea de loturi ││ │ │ │ │vectorilor acestora │- studiul fenofazelor critice │demonstrative și vizite ││ │ │ │ │(insecte) în pepinierele │pentru contaminarea cu organisme│pentru documentare a ││ │ │ │ │și plantațiile pomicole. │dăunătoare; │pomicultorilor, ││ │ │ │ │Identificarea unor elite │- analiza posibilităților de │cercetătorilor, cadrelor││ │ │ │ │valoroase cu toleranță la│prevenire și combatere a │didactice etc. ││ │ │ │ │principalele tipuri de │organismelor dăunătoare prin │Instruirea celor ││ │ │ │ │organisme dăunătoare și │măsuri agrofitotehnice, │interesați privind ││ │ │ │ │cu pretabilitate la │biologice, etc., altele decât │principalele măsuri de ││ │ │ │ │înmulțirea prin mijloace │cele chimice; │prevenire și control a ││ │ │ │ │biotehnice (fără risc de │- analize de risc fitosanitar │organismelor dăunătoare ││ │ │ │ │poluare) – culturi in │prin testare virală cu │prin implementarea ││ │ │ │ │vitro, în vederea │utilizarea metodelor biologice, │programelor fitosanitare││ │ │ │ │înființării unor culturi │serologice (DAS/TAS-ELISA); │fără risc de poluare. ││ │ │ │ │ecologice. │- elaborarea programelor │Diseminarea rezultatelor││ │ │ │ │Soluții de combatere │fitosanitare realizate pe baza │prin lucrări de ││ │ │ │ │integrată a organismelor │prognozei și avertizării cu │popularizare și ││ │ │ │ │dăunătoare diferențiat │recomandarea metodelor care nu │științifice, ghid ││ │ │ │ │pentru pepiniere, livezi │implică poluare; │practic de identificare ││ │ │ │ │tinere sau livezi pe rod │- trecerea în procesul de │a principalelor simptome││ │ │ │ │în funcție de │testare pentru optimizarea unor │produse de organismele ││ │ │ │ │sensibilitatea soiurilor │protocoale de înmulțire in vitro│dăunătoare și măsurile ││ │ │ │ │și pe baza unor produse │a elitelor care răspund la │de prevenire și ││ │ │ │ │performante, selective │utilizarea în culturile │combatere. ││ │ │ │ │pentru mediul │ecologice, etc.; │ ││ │ │ │ │înconjurător. │- stabilirea celor mai │ ││ │ │ │ │ │rezistente soiuri din │ ││ │ │ │ │ │sortimentul actual și de │ ││ │ │ │ │ │perspectivă în vederea │ ││ │ │ │ │ │extinderii în cultură cu un │ ││ │ │ │ │ │număr redus de intervenții │ ││ │ │ │ │ │chimice; │ ││ │ │ │ │ │- amplasarea în unități din │ ││ │ │ │ │ │rețeaua de cercetare și la │ ││ │ │ │ │ │pomicultori privați a unor │ ││ │ │ │ │ │loturi demonstrative. │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 38.│ ADER │Evaluarea impactului │ 962.850 │Evaluarea căilor de │Exploatațiile viticole din │Transferul rezultatelor ││ │ 4.1.2.│fitosanitar al materialului │ │circulație a materialului│România sunt tot mai mult │va fi făcut prin ││ │ │pentru plantare utilizat în │ 212.850 │pentru plantare viticol │afectate de bolile sistemice │diseminarea de ││ │ │programul de reconversie │ 250.000 │utilizat la înființarea │cauzate de organisme dăunătoare │informații către ││ │ │viticolă în România asupra │ 250.000 │plantațiilor noi de vița │din grupul bacteriilor și │utilizatorii finali și ││ │ │plantațiilor tinere de viță │ 250.000 │de vie în programul de │fitoplasmelor (fitoplasmoze și │autoritățile din ││ │ │de vie │ │reconversie. │cancerul bacterian) răspândite │sectorul viticulturii, ││ │ │ │ │Hărți de răspândire a │prin insecte vectoare, dar și │precum și pentru ││ │ │ │ │simptomelor produse de │prin propagarea de către om a │publicul larg, pentru a ││ │ │ │ │bolile sistemice la vița │materialului pentru plantare │spori gradul de ││ │ │ │ │de vie din plantațiile │infectat pe care îl folosește la│conștientizare a ││ │ │ │ │tinere și stabilirea │înființarea de noi plantații │problemei propuse. ││ │ │ │ │focarelor de boală. │viticole. Aceste boli sunt │Întâlniri periodice cu ││ │ │ │ │Metode specifice de │printre cele mai distructive ale│viticultorii, mese ││ │ │ │ │diagnostic (microscopie, │viței de vie din întreaga lume, │rotunde; participări la ││ │ │ │ │moleculare). │pentru care nu exista tratamente│manifestări științifice;││ │ │ │ │Identificarea, │chimice de combatere. Eforturile│publicații în reviste de││ │ │ │ │caracterizarea și │susținute pe care le depun │popularizare și de ││ │ │ │ │epidemiologia │specialiștii în acest domeniu, │specialitate (lucrări ││ │ │ │ │organismelor dăunătoare; │pentru găsirea de noi mijloace │cotate ISI și alte baze ││ │ │ │ │caracterizarea ciclului │de control, sunt limitate de │de date recunoscute. ││ │ │ │ │biologic; hărți de │cunoașterea insuficientă a │Materiale informative – ││ │ │ │ │răspîndire a acestora. │organismelor dăunătoare care │buletine, pliante, ││ │ │ │ │Identificarea speciilor │produc aceste boli, și a │flyere pentru ││ │ │ │ │de vectori și a plantelor│factorilor care determină │conștientizarea opiniei ││ │ │ │ │gazdă (altele decât vița │răspândirea lor pe scară largă. │publice asupra riscului ││ │ │ │ │de vie) asociate cu │Prin acest proiect se propune să│reprezentat de bolile ││ │ │ │ │bolile sistemice, hărți │se realizeze și să implementeze │sistemice la vița de ││ │ │ │ │de răspândire a acestora.│un sistem integrat de detectare │vie; parteneriate ││ │ │ │ │Evaluarea impactului │și identificare timpurie a │internaționale. ││ │ │ │ │fitosanitar și economic │focarelor organismelor │Platforma web ││ │ │ │ │al materialului pentru │dăunătoare, precum și a căilor │interactivă pentru ││ │ │ │ │plantare viticol folosit │de răspândire; evaluarea, │comunicarea rezultatelor││ │ │ │ │la înființarea noilor │dezvoltarea și recomandarea │obținute în proiect. ││ │ │ │ │plantații viticole. │celor mai adecvate metode de │ ││ │ │ │ │Evaluarea riscului de │control. │ ││ │ │ │ │răspândire în România, a │Pentru aceasta vor fi efectuate │ ││ │ │ │ │bolilor sistemice la vița│următoarele activități: │ ││ │ │ │ │de vie și a speciilor │- identificarea zonelor viticole│ ││ │ │ │ │vectoare asociate. │cu plantații nou înființate cu │ ││ │ │ │ │Evaluarea factorilor care│material pentru plantare │ ││ │ │ │ │favorizează și care │autohton și intracomunitar; │ ││ │ │ │ │limitează pătrunderea și │- evaluarea stării fitosanitare │ ││ │ │ │ │răspândirea bolilor │a plantațiilor viticole │ ││ │ │ │ │sistemice (condițiile │identificate (simptomatologie – │ ││ │ │ │ │climatice și de mediu, │prezență, frecvența, │ ││ │ │ │ │circulația mărfurilor, │intensitate, susceptibilitatea │ ││ │ │ │ │inclusiv a materialului │soiurilor; tipuri de boli;); │ ││ │ │ │ │pentru plantare, factori │- diagnoza exactă a organismelor│ ││ │ │ │ │antropici). │dăunătoare, prin descrierea │ ││ │ │ │ │Strategii de management │taxonomicăi, biologică și │ ││ │ │ │ │pentru prevenirea și │simptomatologică; │ ││ │ │ │ │limitarea impactului │- evaluarea insectelor vectoare │ ││ │ │ │ │fitosanitar al bolilor │și a buruienilor gazdă asociate │ ││ │ │ │ │sistemice (fitoplasmoze, │cu tipul de organism dăunător; │ ││ │ │ │ │cancer bacterian) atât în│- stabilirea impactului stării │ ││ │ │ │ │pepiniere cât și în │fitosanitare asupra cantității │ ││ │ │ │ │podgorii. │și calității recoltei (kg │ ││ │ │ │ │Propunerea de recomandări│struguri, conținut de zahăr); │ ││ │ │ │ │de carantină fitosanitară│- evaluarea și promovarea unor │ ││ │ │ │ │privind securitatea │măsuri noi de management a │ ││ │ │ │ │circulației materialului │organismelor dăunătoare și a │ ││ │ │ │ │săditor viticol, în │vectorilor asociați; │ ││ │ │ │ │conformitate cu │- extrapolarea zonelor viticole │ ││ │ │ │ │legislația în vigoare. │de risc față de bolile sistemice│ ││ │ │ │ │ │pe baza evaluării factorilor │ ││ │ │ │ │ │care favorizează răspândirea lor│ ││ │ │ │ │ │(condițiile climatice, și de │ ││ │ │ │ │ │mediu, originea și circulația │ ││ │ │ │ │ │materialului pentru plantare, │ ││ │ │ │ │ │factori antropici). │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 39.│ ADER │Studiul impactului prunului │ 762.850 │Rezultate privind │Prunul reprezintă încă specia │Popularizarea ││ │ 4.1.3.│ transgenic rezistent la Plum│ │potențialul impact al │pomicolă dominantă în România │rezultatelor, cu ocazia ││ │ │pox potyvirus asupra │ 162.850 │transgenelor inserate în │care, însă, este grav afectată │organizării de mese ││ │ │organismelor nevizate și │ 200.000 │prunul modificat genetic │de infecțiile cu Plum pox │rotunde și întâlniri la ││ │ │evaluarea stabilității │ 200.000 │asupra populațiilor │potyvirus (PPV), țara noastră │care participă ││ │ │rezistenței și a │ 200.000 │indigene de afide │fiind cunoscută ca endemică │potențialii beneficiari ││ │ │performanțelor agronomice ale│ │vectoare. │pentru acest periculos organism │(fermieri, DAJ, OFJ, ││ │ │acestuia în contextul │ │Analiza comparativă a │dăunător. Este aproape unanim │ITCSMS, etc). ││ │ │protejării mediului și a │ │preferinței albinelor │acceptat că obținerea unor │Publicarea rezultatelor ││ │ │sănătății consumatorilor │ │pentru prunii transgenici│soiuri de prun cu adevărat │atât la un nivel ││ │ │ │ │și convenționali. │rezistente la PPV și cultivarea │accesibil fermierilor în││ │ │ │ │Rezultate privind │lor pe scară largă rămâne │reviste de specialitate ││ │ │ │ │potențialul productiv și │principala strategie de luptă │cât și în reviste ││ │ │ │ │calitativ al prunului │eficientă împotriva acestui │științifice de ││ │ │ │ │transgenic "HoneySweet" │organism dăunător. În timp ce │prestigiu. ││ │ │ │ │în condițiile endemice de│eforturile ameliorării │Realizarea unei broșuri ││ │ │ │ │Plum pox potyvirus (PPV) │convenționale s-au concretizat │cu informații utile ││ │ │ │ │din România. │cel mai adesea în obținerea unor│referitoare la prunul ││ │ │ │ │Rezultate privind │soiuri de prun toleranțe la PPV │transgenic care va fi ││ │ │ │ │stabilitatea și │care limitează impactul dar nu │distribuită gratuit ││ │ │ │ │durabilitatea rezistenței│stopează răspândirea virusului, │potențialilor ││ │ │ │ │prunului transgenic în │utilizarea metodelor moderne de │beneficiari. ││ │ │ │ │condiții de presiune de │inginerie genetică pare să aibă │Broșura va include și o ││ │ │ │ │infecție naturală cu PPV │potențialul de a revoluționa │descriere a unor ││ │ │ │ │și obținerea de fructe │ameliorarea rezistenței la PPV a│Practici de management ││ │ │ │ │libere de virus. │prunului. Cel mai notabil │prietenoase mediului ││ │ │ │ │Analiza posibilității de │exemplu îl reprezintă obținerea │pentru prevenirea ││ │ │ │ │reducere a numărului de │unui soi de prun transgenic │răspândirii și limitarea││ │ │ │ │tratamente fitosanitare │denumit HoneySweet în urma unei │impactului Plum pox ││ │ │ │ │necesare combaterii │colaborări americano-franceze. │potyvirus prin ││ │ │ │ │vectorilor în scopul │Proiectul propus vizează │utilizarea prunului ││ │ │ │ │producerii de prune cu │realizarea acestui deziderat și │transgenic. ││ │ │ │ │mai puține reziduuri de │va fi construit pe trei piloni. │Cumularea informațiilor ││ │ │ │ │insecticide. │Astfel, un prim pilon al │referitoare la prunul ││ │ │ │ │Realizarea unei broșuri │proiectului este orientat spre │transgenic vor permite ││ │ │ │ │cu informații utile │studiul potențialului impact al │elaborarea unor ││ │ │ │ │referitoare la prunul │transgenelor inserate în prunul │recomandări privind ││ │ │ │ │transgenic. │modificat genetic asupra │politica națională ││ │ │ │ │Recomandări privind │organismelor nevizate, în speță │referitoare la OMG-urile││ │ │ │ │politica națională │asupra populațiilor indigene de │cu insert similar ││ │ │ │ │referitoare la OMG-urile │afide vectoare și albinelor, │prunului transgenic. ││ │ │ │ │cu insert similar │utilizând tehnici adoptate la │ ││ │ │ │ │prunului transgenic. │nivel internațional. Un al │ ││ │ │ │ │ │doilea pilon va fi construit de │ ││ │ │ │ │ │o manieră în care să permită o │ ││ │ │ │ │ │evaluare a potențialului │ ││ │ │ │ │ │productiv și calitativ al │ ││ │ │ │ │ │prunului transgenic "HoneySweet"│ ││ │ │ │ │ │în condițiile endemice de PPV │ ││ │ │ │ │ │din România. Organizarea │ ││ │ │ │ │ │experienței după un design │ ││ │ │ │ │ │statistic este cheia de plecare │ ││ │ │ │ │ │pentru obținerea unor rezultate │ ││ │ │ │ │ │științifice robuste. Un al │ ││ │ │ │ │ │treilea pilon se adresează unei │ ││ │ │ │ │ │experiențe privind stabilitatea │ ││ │ │ │ │ │și durabilitatea rezistenței │ ││ │ │ │ │ │prunului transgenic în condiții │ ││ │ │ │ │ │de presiune de infecție naturală│ ││ │ │ │ │ │cu PPV și reducerii numărului de│ ││ │ │ │ │ │tratamente fitosanitare pentru │ ││ │ │ │ │ │combaterea vectorilor. Astfel, │ ││ │ │ │ │ │se creează premisele producerii │ ││ │ │ │ │ │de prune libere de virus și cu │ ││ │ │ │ │ │mai puține reziduuri de │ ││ │ │ │ │ │insecticide cu consecințe │ ││ │ │ │ │ │pozitive asupra sănătății │ ││ │ │ │ │ │consumatorului. Proiectul │ ││ │ │ │ │ │vizează, în ansamblu, studiul │ ││ │ │ │ │ │potențialului utilizării │ ││ │ │ │ │ │prunului transgenic în │ ││ │ │ │ │ │combaterea eficientă a Plum pox │ ││ │ │ │ │ │potyvirus, în contextul │ ││ │ │ │ │ │reducerii poluării mediului de │ ││ │ │ │ │ │abuzul utilizării produselor de │ ││ │ │ │ │ │protecție a plantelor și a │ ││ │ │ │ │ │efectului neutral asupra │ ││ │ │ │ │ │organismelor nevizate. Proiectul│ ││ │ │ │ │ │este construit de o manieră care│ ││ │ │ │ │ │să răspundă cu fidelitate │ ││ │ │ │ │ │necesității argumentării │ ││ │ │ │ │ │științifice a conceptului de │ ││ │ │ │ │ │"practică prietenoasă mediului".│ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 40.│ ADER │Tehnologii integrate de │ 862.850 │Bază de date cu hărțile │Protecția plantelor este o │Tehnologiile obținute ││ │ 4.1.4.│prevenire și combatere a │ │zonelor de favorabilitate│activitate ce antrenează în │vor fi transferate la ││ │ │organismelor dăunătoare la │ 187.850 │și de risc fitosanitar a │fiecare an un consum ridicat de │fermieri, după testare ││ │ │plantele agricole și │ 225.000 │culturilor. │resurse pornind de la numărul de│în condiții de ││ │ │horticole cu consum minim de │ 225.000 │Modele de prognoză a │tratamente până la complexitatea│producție. ││ │ │resurse │ 225.000 │organismelor dăunătoare │de execuție a acestora. Deși, │Comunicarea și ││ │ │ │ │cu impact economic. │apar în fiecare an amestecuri │diseminarea pe scară ││ │ │ │ │Platformă WEB de │comerciale de combatere a │largă a rezultatelor se ││ │ │ │ │informare și suport │organismelor dăunătoare, │vor face prin: ││ │ │ │ │tehnologic pentru │gestionarea stării fitosanitare │- întâlniri cu ││ │ │ │ │protecția integrată a │a plantelor agricole și │fermierii, în teritoriu,││ │ │ │ │plantelor. │horticole devine tot mai │mese rotunde tematice; ││ │ │ │ │Produs ecologic de │dificilă. │- publicații în reviste ││ │ │ │ │protecție foliară cu │Necesitatea protecției plantelor│de popularizare și de ││ │ │ │ │acțiune îndelungată │apare atunci când planta │specialitate; ││ │ │ │ │pentru reducerea │întâlnește un competitor pentru │- materiale informative ││ │ │ │ │numărului de tratamente │resurse. │(postere, pliante, ││ │ │ │ │chimice. │Strategia actuală folosită în │broșuri) difuzate la ││ │ │ │ │Produs și tehnologie de │protecția plantelor agricole și │unitățile de profil ││ │ │ │ │creștere și de aplicare │horticole se bazează pe │județene; ││ │ │ │ │prădători. │suprimarea competitorului. │- organizarea de ││ │ │ │ │Avertizarea și │Proiectul propus are ca │standuri la târguri și ││ │ │ │ │optimizarea momentelor de│strategie în mod principal │expoziții (INDAGRA, ││ │ │ │ │aplicare a măsurilor de │favorizarea plantei în │Salonul Național al ││ │ │ │ │protecția plantelor. │competiția pentru resurse. │Cercetării și Inovării, ││ │ │ │ │Tehnologii integrate de │Această abordare aduce beneficii│Noaptea Cercetătorului);││ │ │ │ │prevenire a contaminării │imediate consumatorului și pe │- înscrisuri pe eticheta││ │ │ │ │cu organisme dăunătoare. │termen lung solului. În vederea │produsului care să ││ │ │ │ │Tehnologii integrate de │realizării acestor beneficii, │informeze consumatorul ││ │ │ │ │combatere a organismelor │ce pot fi considerate scopul │despre tehnologia de ││ │ │ │ │dăunătoare. │proiectului, vor fi realizate │protecție fitosanitară ││ │ │ │ │ │două tipuri de tehnologii │folosită; ││ │ │ │ │ │integrate. │- platformă WEB de ││ │ │ │ │ │Prima tehnologie integrată va fi│informare și suport ││ │ │ │ │ │cea de prevenire a contaminării │tehnologic pentru ││ │ │ │ │ │cu organisme dăunătoare, iar cea│protecția integrată a ││ │ │ │ │ │de-a doua de combatere directă │plantelor. ││ │ │ │ │ │și selectivă a organismelor │ ││ │ │ │ │ │dăunătoare. Pentru utilizarea │ ││ │ │ │ │ │corectă a tehnologiilor, acestea│ ││ │ │ │ │ │vor fi acordate la situația │ ││ │ │ │ │ │zonală a terenurilor din │ ││ │ │ │ │ │România, dar și la perioadele │ ││ │ │ │ │ │calendaristice și fenologice ale│ ││ │ │ │ │ │plantei. Extinderea intervalului│ ││ │ │ │ │ │de aplicare al tehnologiilor │ ││ │ │ │ │ │integrate propuse se va face │ ││ │ │ │ │ │prin realizarea unui scenariu │ ││ │ │ │ │ │meteo pe douăzeci de ani și prin│ ││ │ │ │ │ │extrapolarea la culturi │ ││ │ │ │ │ │asemănătoare. │ ││ │ │ │ │ │Proiectul își propune să │ ││ │ │ │ │ │realizeze două tipuri de │ ││ │ │ │ │ │tehnologii integrate, de │ ││ │ │ │ │ │prevenire și de combatere a │ ││ │ │ │ │ │organismelor dăunătoare, care să│ ││ │ │ │ │ │conducă la eficientizarea │ ││ │ │ │ │ │producției agricole și horticole│ ││ │ │ │ │ │și la reducerea impactului │ ││ │ │ │ │ │negativ asupra mediului. │ ││ │ │ │ │ │În vederea aplicării acestor │ ││ │ │ │ │ │tehnologii sunt necesare: │ ││ │ │ │ │ │- definirea zonelor de utilizare│ ││ │ │ │ │ │a tehnologiilor propuse având la│ ││ │ │ │ │ │bază indexarea zonelor de │ ││ │ │ │ │ │favorabilitate și de risc │ ││ │ │ │ │ │fitosanitar din România; │ ││ │ │ │ │ │- supravegherea și monitorizarea│ ││ │ │ │ │ │organismelor dăunătoare pentru │ ││ │ │ │ │ │stabilirea speciilor cu impact │ ││ │ │ │ │ │economic; estimarea rezervei │ ││ │ │ │ │ │biologice a organismelor │ ││ │ │ │ │ │dăunătoare; │ ││ │ │ │ │ │- elaborarea modelelor de │ ││ │ │ │ │ │dezvoltare fenologica a │ ││ │ │ │ │ │organismelor dăunătoare pe baza │ ││ │ │ │ │ │temperaturii și a ofertei │ ││ │ │ │ │ │nutritive a plantei gazdă; │ ││ │ │ │ │ │- elaborarea scenariului meteo │ ││ │ │ │ │ │pentru perioada 2015-2025 pentru│ ││ │ │ │ │ │prognoza de lungă durată a │ ││ │ │ │ │ │organismelor dăunătoare; │ ││ │ │ │ │ │- elaborarea unui produs │ ││ │ │ │ │ │ecologic de protecție foliară cu│ ││ │ │ │ │ │proprietăți similare cuticulei │ ││ │ │ │ │ │frunzei; │ ││ │ │ │ │ │- elaborarea unui produs │ ││ │ │ │ │ │biologic (specie de prădător │ ││ │ │ │ │ │polifag) și a tehnologiei de │ ││ │ │ │ │ │creștere și de lansare pentru │ ││ │ │ │ │ │controlul unor dăunători │ ││ │ │ │ │ │foliari; │ ││ │ │ │ │ │- avertizarea și optimizarea │ ││ │ │ │ │ │momentelor de aplicare a │ ││ │ │ │ │ │segmentelor tehnologice de │ ││ │ │ │ │ │protecția plantelor; │ ││ │ │ │ │ │- identificarea metodelor de │ ││ │ │ │ │ │protecție a plantelor pe baza │ ││ │ │ │ │ │eficacității, eficienței │ ││ │ │ │ │ │economice și a impactului asupra│ ││ │ │ │ │ │mediului în vederea introducerii│ ││ │ │ │ │ │în tehnologiile integrate. │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│40^1│4.1.5  │Realizarea unui sistem       │1.200.000│- impactul tratamentului │Proiectul este de tip           │- elaborarea            ││    │       │de monitorizare și           │        0│semințelor cu            │partenerial și impune o         │procedurilor de lucru   ││    │       │cuantificare a efectelor     │        0│neonicotinoide           │implicare activă a partenerilor │pentru recoltare,       ││    │       │tratamentului semințelor     │  300.000│(imidacloprid,           │economici din filiera de produse│conservare, transport și││    │       │cu insecticide               │  900.000│clotianidin și           │apicole, respectiv fermierii    │analiza de litigiu a    ││    │       │neonicotinoide               │         │tiametoxam) la culturile │cultivatori de plante melifere  │probelor de produse     ││    │       │(imidacloprid,               │         │de porumb floarea-       │(rapiță, floarea-soarelui) și   │agricole și apicole     ││    │       │clotianidin și               │         │soarelui și rapiță,      │porumb (nonmeliferă), în vederea│(propunere de ordin de  ││    │       │tiametoxam) la culturile     │         │asupra mortalității/     │determinării impactului         │ministru);              ││    │       │de porumb,                   │         │depopulării familiilor   │utilizării tratamentelor la     │- dezvoltarea metodelor ││    │       │floarea-soarelui și          │         │de albine (Apis          │sămânță cu insecticide          │de prelevare, pregătire,││    │       │rapiță asupra producției     │         │ mellifera);             │neonicotinoide asupra           │detectare și            ││    │       │agricole și a                │         │- detectarea și          │populațiilor de insecte         │monitorizare a nivelului││    │       │populațiilor de Apis         │         │monitorizarea nivelului  │polenizatoare, în principal cele│de reziduuri de         ││    │       │mellifera, în condițiile     │         │de reziduuri ale         │de Apis mellifera.              │insecticide             ││    │       │agropedoclimatice            │         │insecticidelor           │Din punct de vedere științific, │neonicotinoide          ││    │       │specifice țării noastre      │         │neonicotinoide           │activitatea de cercetare din    │(imidacloprid,          ││    │       │                             │         │(imidacloprid,           │cadrul proiectului va urmări    │clotianidin și          ││    │       │                             │         │clotianidin și           │rezolvarea următoarelor aspecte:│tiametoxam) în plante,  ││    │       │                             │         │tiametoxam) în plante    │- stabilirea pragurilor critice │produse agricole,       ││    │       │                             │         │(în diferite fenofaze)   │pentru apariția și dezvoltarea  │material biologic apicol││    │       │                             │         │sau în produșii acestora │principalilor dăunători ai      │și produsele apicole    ││    │       │                             │         │(polen, nectar, apa de   │culturilor în principalele zone │(propunere de ordin de  ││    │       │                             │         │gutație) utilizați ca    │de cultură a porumbului, rapiței│ministru);              ││    │       │                             │         │suport trofic de albine; │și florii-soarelui din România  │- elaborarea de ghiduri ││    │       │                             │         │- eficacitatea biologică │(sudul României, Podișul        │de bune practici;       ││    │       │                             │         │a tratamentelor la       │Moldovei, dealurile             │- lucrări științifice – ││    │       │                             │         │sămânța cu neonicotinoide│subcarpatice), prin             │minimum 5               ││    │       │                             │         │(imidacloprid,           │monitorizarea anuală în         │- info-day,             ││    │       │                             │         │clotianidin și           │câmpurile experimentale dedicate│mese rotunde,           ││    │       │                             │         │tiametoxam) pentru       │și în terenurile fermierilor a  │simpozioane, conferințe ││    │       │                             │         │combaterea insectelor    │frecvenței și intensității      │tematice (minimum 2)    ││    │       │                             │         │dăunătoare importante din│atacului speciilor de: Tanymecus│pentru partenerii       ││    │       │                             │         │punct de vedere economic:│dilaticollis, Agriotes sp.      │economici ai            ││    │       │                             │         │Tanymecus dilaticollis,  │Phyllotreta sp. Psilliodes sp.  │proiectului;            ││    │       │                             │         │Agriotes sp. Phyllotreta │și Athalia rosae;               │- postarea pe site-urile││    │       │                             │         │sp. Psilliodes sp. și    │- elaborarea modelelor          │unităților de cercetare ││    │       │                             │         │Athalia rosae.           │experimentale și a procedurilor │și MADR a rezultatelor  ││    │       │                             │         │                         │de lucru pentru determinarea    │obținute.               ││    │       │                             │         │                         │influenței insecticidelor       │                        ││    │       │                             │         │                         │neonicotinoide (imidacloprid,   │                        ││    │       │                             │         │                         │clotianidin și tiametoxam)      │                        ││    │       │                             │         │                         │asupra culturilor luate în      │                        ││    │       │                             │         │                         │studiu (porumb, floarea-soarelui│                        ││    │       │                             │         │                         │și rapiță) și a familiilor de   │                        ││    │       │                             │         │                         │albine în zonele: Sudul         │                        ││    │       │                             │         │                         │României, Podișul Moldovei,     │                        ││    │       │                             │         │                         │dealurile subcarpatice;         │                        ││    │       │                             │         │                         │- se vor realiza studiile de    │                        ││    │       │                             │         │                         │ impact privind utilizarea      │                        ││    │       │                             │         │                         │neonicotinoidelor (imidacloprid,│                        ││    │       │                             │         │                         │clotianidin și tiametoxam) în   │                        ││    │       │                             │         │                         │combaterea dăunătorilor         │                        ││    │       │                             │         │                         │culturilor de porumb,           │                        ││    │       │                             │         │                         │floarea-soarelui și rapiță      │                        ││    │       │                             │         │                         │asupra mortalității și          │                        ││    │       │                             │         │                         │depopulării familiilor de albine│                        ││    │       │                             │         │                         │(Apis mellifera), prin          │                        ││    │       │                             │         │                         │monitorizarea efectelor letale  │                        ││    │       │                             │         │                         │sau subletale asupra familiilor │                        ││    │       │                             │         │                         │de albine în perioada culesului │                        ││    │       │                             │         │                         │de polen, nectar, apa de        │                        ││    │       │                             │         │                         │gutație, dar și după cules,     │                        ││    │       │                             │         │                         │inclusiv pe perioada sezonului  │                        ││    │       │                             │         │                         │inactiv, prin utilizarea unor   │                        ││    │       │                             │         │                         │familii de albine experimentale,│                        ││    │       │                             │         │                         │dar și a unor familii de albine │                        ││    │       │                             │         │                         │din stupine private amplasate   │                        ││    │       │                             │         │                         │în areale cu risc;              │                        ││    │       │                             │         │                         │- se vor elabora protocoalele de│                        ││    │       │                             │         │                         │prelevare, procesare/pregătire  │                        ││    │       │                             │         │                         │și de analiză pentru            │                        ││    │       │                             │         │                         │determinarea prezenței          │                        ││    │       │                             │         │                         │insecticidelor neonicotinoide   │                        ││    │       │                             │         │                         │(imidacloprid, clotianidin și   │                        ││    │       │                             │         │                         │tiametoxam) în probele de       │                        ││    │       │                             │         │                         │material biologic apicol,       │                        ││    │       │                             │         │                         │nectar, miere, polen și  păstură│                        ││    │       │                             │         │                         │și părți ale plantelor de       │                        ││    │       │                             │         │                         │cultură (în diferite stadii BBCH│                        ││    │       │                             │         │                         │scala de dezvoltare fenologică a│                        ││    │       │                             │         │                         │plantelor, respectiv răsărire și│                        ││    │       │                             │         │                         │înflorire);                     │                        ││    │       │                             │         │                         │- se vor realiza modelele       │                        ││    │       │                             │         │                         │experimentale și procedurile de │                        ││    │       │                             │         │                         │lucru pentru stabilirea         │                        ││    │       │                             │         │                         │eficacității biologice a        │                        ││    │       │                             │         │                         │tratamentelor la sămânță cu     │                        ││    │       │                             │         │                         │insecticide neonicotinoide      │                        ││    │       │                             │         │                         │(imidacloprid, clotianidin și   │                        ││    │       │                             │         │                         │tiametoxam), precum și a        │                        ││    │       │                             │         │                         │influenței acestora asupra      │                        ││    │       │                             │         │                         │polenizatorilor, în culturile   │                        ││    │       │                             │         │                         │de porumb, floarea-soarelui     │                        ││    │       │                             │         │                         │și rapiță;                      │                        ││    │       │                             │         │                         │- se va demonstra               │                        ││    │       │                             │         │                         │funcționalitatea modelelor      │                        ││    │       │                             │         │                         │experimentale și a procedurilor │                        ││    │       │                             │         │                         │de lucru pentru stabilirea      │                        ││    │       │                             │         │                         │eficacității biologice a        │                        ││    │       │                             │         │                         │tratamentelor la sămânța cu     │                        ││    │       │                             │         │                         │insecticide neonicotinoide      │                        ││    │       │                             │         │                         │(imidacloprid, clotianidin și   │                        ││    │       │                             │         │                         │tiametoxam) și prelevarea       │                        ││    │       │                             │         │                         │probelor vegetale și apicole    │                        ││    │       │                             │         │                         │(miere, polen, păstură) în      │                        ││    │       │                             │         │                         │vederea determinării nivelului  │                        ││    │       │                             │         │                         │de reziduuri de insecticide     │                        ││    │       │                             │         │                         │neonicotinoide.                 │                        │├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤│OBIECTIVUL GENERAL 5.: Managementul durabil al resurselor genetice animale │├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Obiectivul specific 5.1.: Ameliorarea genetică a populațiilor de animale (rase, linii) cu status normal │├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤│ 41.│ ADER │Creșterea competitivității și│1.062.850│Obținerea de metiși F1 și│Proiectul își propune să │Rezultatele obținute vor││ │ 5.1.1.│durabilității unor │ │R1 din rasele de tip │realizeze sporirea și │fi prezentate la ││ │ │exploatații de ovine prin │ 237.850 │Merinos prin încrucișarea│îmbunătățirea producției de │consfătuiri și mese ││ │ │sporirea și îmbunătățirea │ 275.000 │cu rase de carne din U.E.│carne la rasele de tip Merinos │rotunde organizate cu ││ │ │cantitativă și calitativă a │ 275.000 │(Ile de France, Suffolk, │din România prin utilizarea │asociațiile de ││ │ │producției de carne │ 275.000 │Rasa de Carne-Palas și │celei mai eficiente și rapide │crescători de oi, se vor││ │ │ │ │Charollais). │metode, încrucișarea cu rase │prezenta activitățile ││ │ │ │ │Realizarea la mieii │performante de carne din U.E. │desfășurate și se vor ││ │ │ │ │metiși de carne a unor │cu scopul de a consolida și │organiza expoziții de ││ │ │ │ │sporuri medii zilnice de │rentabiliza activitatea de │animale pentru a ilustra││ │ │ │ │creștere de 300-400 │creștere a oilor în fermele │rezultatele. ││ │ │ │ │g/cap. │familiale. │Se vor elabora și ││ │ │ │ │Obținerea la tineretul │În anul I se va efectua un │publica 100 de broșuri ││ │ │ │ │metis îngrășat a unei │studiu documentar privind │care vor cuprinde ││ │ │ │ │greutăți corporale de │producția de carne de ovine în │schemele de realizare ││ │ │ │ │40 kg și peste, la vârsta│România și în UE urmărindu-se │pentru fiecare variantă ││ │ │ │ │de 150 zile și a unor │stabilirea celor mai bune rase │de încrucișare. ││ │ │ │ │carcase de 18-20 kg. │de carne amelioratoare cu │Se va realiza transferul││ │ │ │ │Obținerea de berbeci │prezentarea performanțelor │tehnologic în unitățile ││ │ │ │ │metiși F1 și utilizarea │acestora și elaborarea schemelor│partenere care au și ││ │ │ │ │la reproducție pentru │de încrucișare în funcție de │rolul de stații pilot. ││ │ │ │ │difuzarea progresului │rasă, zonă și exploatație; │Se va efectua un studiu ││ │ │ │ │genetic în exploatațiile │procurarea berbecilor din rasele│al eficienței economice ││ │ │ │ │crescătoare de ovine │de carne stabilite (Ile de │al rezultatelor ││ │ │ │ │pentru producția de │France, Suffolk, Rasa de │obținute. ││ │ │ │ │carne. │Carne-Palas și Charollais). │Rezultatele se vor ││ │ │ │ │Crearea în exploatațiile │Se vor elabora schemele de │prezenta la ││ │ │ │ │colaboratoare la proiect │încrucișare între oile de tip │simpozioanele de ││ │ │ │ │a precursorilor unor │Merinos și rasele de carne. │zootehnie realizate de ││ │ │ │ │linii de carne românești,│Declanșarea campaniei de montă │ASAS, USAMV și ││ │ │ │ │bine adaptate la │va urmări efectuarea montelor │institutele de cercetare││ │ │ │ │condițiile de mediu din │dirijate și estimarea indicilor │din domeniul zootehnic. ││ │ │ │ │zona de creștere. │de reproducție (procentul de │Se va efectua postarea ││ │ │ │ │ │fecunditate) pentru fiecare │pe site-urile unităților││ │ │ │ │ │turmă de oi după trecerea a trei│de cercetare și al MADR,││ │ │ │ │ │cicluri de călduri. │a rezultatelor obținute.││ │ │ │ │ │În anii II, III și IV după │ ││ │ │ │ │ │înțărcarea mieilor, se afluiesc │ ││ │ │ │ │ │pentru îngrășare loturile de │ ││ │ │ │ │ │miei metiși (miei F1 Ile de │ ││ │ │ │ │ │France x Merinos; miei F1 │ ││ │ │ │ │ │Suffolk x Merinos; miei Merinos;│ ││ │ │ │ │ │miei F1 Rasa de Carne Palas x │ ││ │ │ │ │ │Merinos; miei F1 Charollais x │ ││ │ │ │ │ │Merinos; miei Merinos de Palas) │ ││ │ │ │ │ │proprietatea unui crescător. │ ││ │ │ │ │ │Loturile de miei se supun │ ││ │ │ │ │ │îngrășării de control intensive │ ││ │ │ │ │ │cu nutreț combinat proteic timp │ ││ │ │ │ │ │de 60-80 zile, până la │ ││ │ │ │ │ │realizarea greutății medii de │ ││ │ │ │ │ │40 kg/cap. │ ││ │ │ │ │ │Se urmăresc pe loturi sporurile │ ││ │ │ │ │ │de creștere în greutate și │ ││ │ │ │ │ │consumurile specifice de furaje.│ ││ │ │ │ │ │După încheierea îngrășării se │ ││ │ │ │ │ │efectuează sacrificări │ ││ │ │ │ │ │experimentale a 3-5 indivizi din│ ││ │ │ │ │ │fiecare lot, (fiecare cu │ ││ │ │ │ │ │greutatea medie a lotului. Se │ ││ │ │ │ │ │stabilesc randamentul la │ ││ │ │ │ │ │sacrificare, structura tisulară │ ││ │ │ │ │ │a carcaselor și încadrarea │ ││ │ │ │ │ │acestora în clase de calitate │ ││ │ │ │ │ │după grila EUROP. │ ││ │ │ │ │ │Datele obținute vor fi │ ││ │ │ │ │ │prelucrate și interpretate │ ││ │ │ │ │ │statistic și se va întocmi │ ││ │ │ │ │ │raportul tehnic de recepție │ ││ │ │ │ │ │pentru fiecare etapă. │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 42.│ ADER │Eficientizarea fermelor │ 912.850 │Obținerea de oi hibride │Proiectul urmărește abordarea │Rezultatele obținute vor││ │ 5.1.2.│familiale cu ovine de tip │ │F1 prin încrucișarea unei│unui aspect important al │fi prezentate și ││ │ │merinos prin sporirea │ 200.350 │rase prolifice cu rasa │managementului programului de │diseminate la ││ │ │prolificității și creșterea │ 237.500 │Merinos de Palas în trei │sporire și îmbunătățire a │consfătuiri și mese ││ │ │calității produșilor conform │ 237.500 │unități crescătoare de │producției de carne de ovine în │rotunde organizate de ││ │ │cerințelor pieței UE │ 237.500 │ovine. │România și anume implementarea │asociațiile de ││ │ │ │ │Obținerea de miei hibrizi│în exploatațiile interesate a │crescători de oi. Se vor││ │ │ │ │trirasiali prin │tehnologiei de producere și │organiza expoziții de ││ │ │ │ │încrucișarea oilor │exploatare a mieilor hibrizi │animale pentru a fi ││ │ │ │ │hibride cu berbeci din │trirasiali de carne, în scopul │prezentați metișii ││ │ │ │ │rase de carne competitive│rentabilizării acestora, │obținuți. ││ │ │ │ │pe piața UE. Sporirea │respectiv creșterea numărului │Rezultatele proiectului ││ │ │ │ │producției de carne pe │de miei înțărcați pe oaie matcă │se vor aplica în ││ │ │ │ │oaie matcă cu 35-40%. │și realizarea de carcase de │unitățile partenere și ││ │ │ │ │Elaborarea tehnologiei de│tineret ovin de calitate, │alte crescătorii ││ │ │ │ │obținere, creștere și │valorificate la prețuri │interesate în producerea││ │ │ │ │exploatare a mieilor │superioare pe piața UE. │de miei de carne, ││ │ │ │ │hibrizi trirasiali de │În primul an se elaborează un │competitivi pe piața ││ │ │ │ │carne în scopul creșterii│studiu documentar privind │internă și externă. ││ │ │ │ │ofertei de carcase de │metodele de sporire a numărului │Se vor elabora și ││ │ │ │ │calitate din clasele E, U│de produși cu carcase de │publica lucrări ││ │ │ │ │și R solicitate de piața │calitate din clasele E,U și R pe│științifice cuprinzând ││ │ │ │ │UE. │oaie matcă la nivel mondial, │schemele de încrucișare ││ │ │ │ │Creșterea valorilor │stabilindu-se cea mai bună rasă │și performanțele ││ │ │ │ │indicilor de reproducție,│cu prolificitate ridicată │hibrizilor obținuți. ││ │ │ │ │fecunditate și în special│compatibilă cu rasa Merinos și │Popularizarea ││ │ │ │ │prolificitate. │rasele de carne cele mai bune │rezultatelor se va face ││ │ │ │ │ │care să fie utilizate la │și prin postarea pe ││ │ │ │ │ │realizarea proiectului. │site-urile unităților de││ │ │ │ │ │Se vor achiziționa în anul 2015 │cercetare și a MADR. ││ │ │ │ │ │câte 20-25 capete berbeci │Se vor realiza 140 de ││ │ │ │ │ │dintr-o rasă cu prolificitate │broșuri cu tehnologia ││ │ │ │ │ │ridicată compatibilă cu │rezultată din realizarea││ │ │ │ │ │condițiile de realizare a │proiectului. ││ │ │ │ │ │proiectului și vor fi stabilite │ ││ │ │ │ │ │crescătoriile unde se vor obține│ ││ │ │ │ │ │oile hibride F1 cu prolificitate│ ││ │ │ │ │ │ridicată. În aceste crescătorii │ ││ │ │ │ │ │se vor organiza loturi │ ││ │ │ │ │ │experimentale a câte 150-200 de │ ││ │ │ │ │ │oi merinos care în campania de │ ││ │ │ │ │ │montă se vor monta dirijat cu │ ││ │ │ │ │ │berbeci din rasa prolifică 3-4 │ ││ │ │ │ │ │crescătorii, 600 de oi merinos. │ ││ │ │ │ │ │În anii II, III și IV │ ││ │ │ │ │ │investigațiile efectuate în │ ││ │ │ │ │ │cadrul proiectului urmăresc: │ ││ │ │ │ │ │- realizarea primei trepte a │ ││ │ │ │ │ │tehnologiei de obținere a │ ││ │ │ │ │ │mieilor hibrizi trirasiali, │ ││ │ │ │ │ │anume obținerea oilor hibride F1│ ││ │ │ │ │ │prin încrucișarea rasei Merinos │ ││ │ │ │ │ │de Palas cu o rasă prolifică │ ││ │ │ │ │ │performantă; │ ││ │ │ │ │ │- caracterizarea oilor hibride │ ││ │ │ │ │ │F1 din punct de vedere al │ ││ │ │ │ │ │productivității comparativ cu oi│ ││ │ │ │ │ │contemporane din rasa Merinos; │ ││ │ │ │ │ │- realizarea de miei hibrizi │ ││ │ │ │ │ │trirasiali prin împerecherea │ ││ │ │ │ │ │oilor hibride F1 cu berbeci din │ ││ │ │ │ │ │rase performante de carne; │ ││ │ │ │ │ │- caracterizarea mieilor hibrizi│ ││ │ │ │ │ │prin testarea comparativă cu │ ││ │ │ │ │ │miei din rasa Merinos a │ ││ │ │ │ │ │performanțelor de creștere și │ ││ │ │ │ │ │îngrășare, conversie a furajelor│ ││ │ │ │ │ │în spor de creștere, a calității│ ││ │ │ │ │ │carcaselor și a cărnii; │ ││ │ │ │ │ │- elaborarea tehnologiei de │ ││ │ │ │ │ │producere a mieilor trirasiali │ ││ │ │ │ │ │în scopul implementării acesteia│ ││ │ │ │ │ │în exploatațiile de ovine │ ││ │ │ │ │ │interesate. │ ││ │ │ │ │ │Se vor estima valorile indicilor│ ││ │ │ │ │ │de reproducție-fecunditatea și │ ││ │ │ │ │ │prolificitatea – iar datele │ ││ │ │ │ │ │obținute se vor prelucra și │ ││ │ │ │ │ │interpreta. │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 43.│ ADER │Cuantificarea statistico- │ 712.850 │Atestarea identității │Proiectul propune realizarea, │Primii beneficiari ai ││ │ 5.1.3.│informațională a │ │animalelor ce va servi │unui management sustenabil al │planurilor de gestionare││ │ │biodiversității la rasele de │ 150.350 │crescătorilor de ovine │patrimoniului genetic și de │a resurselor genetice ││ │ │ovine crescute în România cu │ 187.500 │pentru demonstrarea │conservare a biodiversității la │animale devin ││ │ │ajutorul markerilor genetici │ 187.500 │trasabilității animalelor│specia ovină din România, │agricultorii și ││ │ │ │ 187.500 │și a producțiilor │utilizând concepte provenite din│consumatorii naționali, ││ │ │ │ │obținute de la acestea. │statistica informațională care │resurse care, utilizate ││ │ │ │ │Ameliorarea generală a │realizează o evaluare exactă, │rațional, duc la ││ │ │ │ │trăsăturilor de │complexă și completă a │ameliorarea securității ││ │ │ │ │producție, a indicilor de│patrimoniului genetic al speciei│alimentare, protejarea ││ │ │ │ │reproducție și a │ovină. │mediului, întărirea ││ │ │ │ │profilului metabolico- │Suportul investigațional al │economiei rurale și în ││ │ │ │ │fiziologic și a stării │acestei tehnologii este │general la satisfacerea ││ │ │ │ │generale de sănătate ale │reprezentat de unele sisteme │cerințelor comunității. ││ │ │ │ │ovinelor. │genetice. Această analiză │Popularizarea ││ │ │ │ │Îmbunătățirea structurii │genetică, din perspectivă │rezultatelor acestui ││ │ │ │ │genetice la locii │statistico-informațională, este │studiu se va face prin ││ │ │ │ │determinanți ai │de maximă acuratețe, comparativ │participarea la ││ │ │ │ │sistemelor genetice ale │cu studiile bazate pe │manifestări științifice ││ │ │ │ │raselor de ovine prin │caracterele morfologice, │interne și ││ │ │ │ │fixarea acelor genotipuri│osteologice și hibridologice. │internaționale, ││ │ │ │ │linkate cu o │Sunt urmărite două mari │consfătuiri de lucru cu ││ │ │ │ │productivitate sporită și│obiective: │crescătorii de animale ││ │ │ │ │prin eliminarea acelor │- comensurarea gradului de │sau seminare organizate ││ │ │ │ │genotipuri asociate cu o │similaritate și diferențiere │la nivel național, prin ││ │ │ │ │productivitate scăzută. │genetică dintre rasele de ovine,│publicarea unor articole││ │ │ │ │Prezervarea populațiilor │precum și dintre diferite │de analiză în reviste de││ │ │ │ │de animale, crearea de │ecotipuri din cadrul acelorași │specialitate, editare de││ │ │ │ │bănci de gene sub formă │rase cu ajutorul coeficientului │pliante, broșuri, ││ │ │ │ │de animale vii în cazul │[R(x,y)] de corelație │CD-uri, cărți etc., ││ │ │ │ │în care animalele pot fi │informațională [C(x,y)]; │precum și prin ││ │ │ │ │folosite direct la │- cuantificarea diversității sau│organizarea de mese ││ │ │ │ │reproducție sau prin │a gradului de polimorfism (d) al│rotunde, workshop-uri ││ │ │ │ │crioprezervare și │diferitelor structuri genetice │etc. pe problematica ││ │ │ │ │colecții ADN în cazul │din cadrul fiecărei rase de │biodiversității genetice││ │ │ │ │ipotetic al pericolului │ovine cu ajutorul energiei │a raselor de ovine ││ │ │ │ │dispariției unor rase, al│informaționale (e). │crescute în România. ││ │ │ │ │dezastrelor naturale, al │Realizarea obiectivelor majore │De asemenea, va fi ││ │ │ │ │accidentelor sau al │ale acestui proiect necesită │creată o pagină Web ││ │ │ │ │absenței resurselor │desfășurarea unor activități │pentru difuzarea acestor││ │ │ │ │financiare. │cuprinse în mai multe etape de │rezultate pe Internet, ││ │ │ │ │Promovarea criteriilor de│execuție pe parcursul celor │creându-se premise reale││ │ │ │ │profilaxie genetică în │patru ani de derulare a │pentru conectarea ││ │ │ │ │ferme de ovine în care │proiectului: │consorțiului la rețelele││ │ │ │ │măsurile sanitar- │- primul an are în vedere │de cercetare naționale ││ │ │ │ │veterinare sunt mai │elaborarea metodologiei │și internaționale. ││ │ │ │ │dificil de aplicat. │experimentale privind estimarea │ ││ │ │ │ │Crearea condițiilor de │resurselor genetice la specia │ ││ │ │ │ │identificare și │ovină cu ajutorul statisticii │ ││ │ │ │ │trasabilitate a ovinelor │informaționale, cuprinzând │ ││ │ │ │ │și producțiilor acestora │descrierea metodelor de │ ││ │ │ │ │în toate tipurile de │laborator pentru investigarea │ ││ │ │ │ │exploatații zootehnice, │markerilor genetico-biochimici, │ ││ │ │ │ │dar mai ales în fermele │imunogenetici și genetico- │ ││ │ │ │ │private, încât acestea să│moleculari la ovine, precum și a│ ││ │ │ │ │penetreze mai ușor și mai│modelului experimental de │ ││ │ │ │ │rapid pe piețele interne │utilizare a conceptelor de │ ││ │ │ │ │și internaționale. │statistică informațională în │ ││ │ │ │ │Dezvoltarea │genetica calitativă a animalelor│ ││ │ │ │ │parteneriatului între │pentru cuantificarea │ ││ │ │ │ │unități de cercetare- │biodiversității; │ ││ │ │ │ │dezvoltare, precum și │- în al doilea an se va realiza │ ││ │ │ │ │IMM-uri pentru programe │identificarea și analiza unor │ ││ │ │ │ │naționale și regionale de│markeri genetici cu relevanță în│ ││ │ │ │ │conservare a │biodiversitatea genetică la │ ││ │ │ │ │patrimoniului genetic al │rasele de ovine crescute în │ ││ │ │ │ │animalelor. │România prin tipizare genetico- │ ││ │ │ │ │ │biochimică (la locii │ ││ │ │ │ │ │hemoglobinei, transferinei, │ ││ │ │ │ │ │albuminei, anhidrazei carbonice,│ ││ │ │ │ │ │potasiului eritrocitar), │ ││ │ │ │ │ │imunogenetică (la locii │ ││ │ │ │ │ │factorilor de grupă sanguină) și│ ││ │ │ │ │ │genetico-moleculară (la locii │ ││ │ │ │ │ │OarCP20; MAF70; MAF65; McM42; │ ││ │ │ │ │ │HSC, Fec etc.). Astfel, se vor │ ││ │ │ │ │ │contura profiluri genetice │ ││ │ │ │ │ │complexe care să fie │ ││ │ │ │ │ │susceptibile de informații cât │ ││ │ │ │ │ │mai ample despre gradul de │ ││ │ │ │ │ │similaritate și de diferențiere │ ││ │ │ │ │ │genetică dintre rasele de ovine │ ││ │ │ │ │ │din România. │ ││ │ │ │ │ │- în anul al treilea vor fi │ ││ │ │ │ │ │abordate două aspecte majore: │ ││ │ │ │ │ │comensurarea relațiilor genetice│ ││ │ │ │ │ │dintre rasele de ovine din │ ││ │ │ │ │ │România pe baze genetico- │ ││ │ │ │ │ │biochimice, imunogenetice și │ ││ │ │ │ │ │genetico-moleculare cu ajutorul │ ││ │ │ │ │ │corelației informaționale prin │ ││ │ │ │ │ │determinarea distanțelor │ ││ │ │ │ │ │genetice, a timpilor de │ ││ │ │ │ │ │diferențiere genetică și a │ ││ │ │ │ │ │coeficienților de corelație │ ││ │ │ │ │ │informațională și cuantificarea │ ││ │ │ │ │ │diversității genetice la rasele │ ││ │ │ │ │ │de ovine din țara noastră pe │ ││ │ │ │ │ │baze genetico-biochimice, │ ││ │ │ │ │ │imunogenetice și genetico- │ ││ │ │ │ │ │moleculare cu ajutorul energiei │ ││ │ │ │ │ │informaționale și al entropiei │ ││ │ │ │ │ │informaționale prin evaluarea │ ││ │ │ │ │ │gradului de polimorfism al │ ││ │ │ │ │ │sistemelor genetice la aceste │ ││ │ │ │ │ │rase și prin modelare matematică│ ││ │ │ │ │ │a biodiversității la ovine prin │ ││ │ │ │ │ │analiză cluster, scalare │ ││ │ │ │ │ │multidimensională și analiză │ ││ │ │ │ │ │discriminatorie. │ ││ │ │ │ │ │- în ultimul an se va realiza │ ││ │ │ │ │ │fundamentarea, conceptualizarea │ ││ │ │ │ │ │metodologiei de cuantificare │ ││ │ │ │ │ │statistico-informațională a │ ││ │ │ │ │ │biodiversității la specia ovină │ ││ │ │ │ │ │utilizând markeri genetici și │ ││ │ │ │ │ │transpunerea ei în produs │ ││ │ │ │ │ │software prin mai multe │ ││ │ │ │ │ │activități, precum: integrarea │ ││ │ │ │ │ │informațiilor furnizate de │ ││ │ │ │ │ │studiile statistico- │ ││ │ │ │ │ │informaționale pentru │ ││ │ │ │ │ │cuantificarea biodiversității │ ││ │ │ │ │ │genetice la ovine, stabilirea │ ││ │ │ │ │ │algoritmilor de calcul, │ ││ │ │ │ │ │proiectarea, crearea bazelor de │ ││ │ │ │ │ │date și completarea lor, crearea│ ││ │ │ │ │ │produsului soft și testarea │ ││ │ │ │ │ │fezabilității lui, prezentarea, │ ││ │ │ │ │ │demonstrarea și testarea │ ││ │ │ │ │ │funcționalității și utilității │ ││ │ │ │ │ │metodologiei prin transfer │ ││ │ │ │ │ │tehnologic în unitățile │ ││ │ │ │ │ │partenere care au și rolul de │ ││ │ │ │ │ │stații pilot, elaborarea │ ││ │ │ │ │ │documentației tehnice a │ ││ │ │ │ │ │metodologiei de cuantificare │ ││ │ │ │ │ │statistico-informațională a │ ││ │ │ │ │ │biodiversității la specia ovină │ ││ │ │ │ │ │utilizând markeri genetici. │ ││ │ │ │ │ │În fiecare etapă se vor realiza │ ││ │ │ │ │ │rapoarte tehnico-științifice cu │ ││ │ │ │ │ │rezultatele, iar pentru │ ││ │ │ │ │ │diseminarea lor se vor elabora │ ││ │ │ │ │ │lucrări științifice pentru a fi │ ││ │ │ │ │ │comunicate la manifestări │ ││ │ │ │ │ │științifice și pentru a fi │ ││ │ │ │ │ │publicate în reviste de │ ││ │ │ │ │ │specialitate sau în cărți de │ ││ │ │ │ │ │editură științifică. │ ││ │ │ │ │ │Determinarea gradului de │ ││ │ │ │ │ │similaritate și de diferențiere │ ││ │ │ │ │ │genetică dintre diferitele rase │ ││ │ │ │ │ │de ovine, precum și │ ││ │ │ │ │ │cuantificarea polimorfismului │ ││ │ │ │ │ │unor structuri genetice sunt │ ││ │ │ │ │ │informații de bază în procesul │ ││ │ │ │ │ │încrucișării pentru crearea de │ ││ │ │ │ │ │noi rase, ecotipuri sau tipuri │ ││ │ │ │ │ │morfo-productive cu performanțe │ ││ │ │ │ │ │productive și reproductive mai │ ││ │ │ │ │ │înalte decât cele existente, dar│ ││ │ │ │ │ │și pentru fundamentarea unor │ ││ │ │ │ │ │programe de conservare a │ ││ │ │ │ │ │potențialului genetic al │ ││ │ │ │ │ │speciei. │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 44.│ ADER │Contribuții la consolidarea │ 912.850 │Diversificarea și │Diversificarea culorii și a │Diseminarea rezultatelor││ │ 5.1.4.│genetică și sporirea numerică│ │consolidarea genetică a │nuanței de culoare la rasa │obținute în vederea ││ │ │a ovinelor Karakul de │ 200.350 │gamei coloristice │Karakul, reprezintă o nouă │aplicării lor de către ││ │ │Botoșani varietatea SUR în │ 237.500 │naturale și a celorlalte │tendință pe plan internațional, │crescătorii de ovine ││ │ │vederea omologării acestora │ 237.500 │însușiri calitative ale │cât și în țara noastră, motivată│interesați. ││ │ │ │ 237.500 │pielicelelor Karakul. │de dorința de rentabilizare a │Promovarea rezultatelor ││ │ │ │ │Sporirea numerică a │creșterii acestei rase. │se va face și prin ││ │ │ │ │ovinelor Karakul de │Proiectul vizează analiza │publicarea rezultatelor ││ │ │ │ │Botoșani varietatea SUR; │genetică a modului de formare a │în reviste destinate ││ │ │ │ │extinderea creșterii lor │populației de ovine Karakul Sur │crescătorilor de ││ │ │ │ │în zona de N-E a Moldovei│(cota de participare a raselor │animale. ││ │ │ │ │și schimbarea structurii │și varietăților la genofondul │Popularizarea ││ │ │ │ │coloristice a rasei │liniei, consangvinizarea │rezultatelor se va face ││ │ │ │ │Karakul. │aplicată, izolarea reproductivă,│și prin postarea pe ││ │ │ │ │Îmbunătățirea structurii │parametri genetici pentru │site-ul MADR. ││ │ │ │ │genetice a rasei Karakul │însușirile de bază ale │ ││ │ │ │ │de Botoșani. │buclajului și progresul genetic │ ││ │ │ │ │Creșterea veniturilor │estimat); ameliorarea │ ││ │ │ │ │pentru crescătorii de │principalelor însușiri │ ││ │ │ │ │ovine Karakul Sur, │morfologice ale buclajului, │ ││ │ │ │ │respective preț de │diversificarea nuanțelor de │ ││ │ │ │ │valorificare superior al │culoare și fixarea acestor │ ││ │ │ │ │pielicelelor sure, │trăsături zoo-economice │ ││ │ │ │ │reducerea cheltuielilor │valoroase în genofondul │ ││ │ │ │ │materiale în industria │populației. Se analizează șansa │ ││ │ │ │ │confecțiilor prin │evolutivă, posibilitățile de │ ││ │ │ │ │renunțarea la vopsitul │înmulțire numerică și de │ ││ │ │ │ │chimic, sporirea │extindere a arealului de │ ││ │ │ │ │producției de lapte și │creștere, pentru sporirea │ ││ │ │ │ │creșterea prolificității │competitivității și │ ││ │ │ │ │comparativ cu ovinele │rentabilizării rasei Karakul de │ ││ │ │ │ │Karakul negru. │Botoșani. │ ││ │ │ │ │Diminuarea efectului │Pentru stabilirea metodelor de │ ││ │ │ │ │consangvinizării în │selecție ulterioare și │ ││ │ │ │ │fermele private datorită │realizarea standardelor la │ ││ │ │ │ │numărului limitat de │ovinele din linia Karakul maro │ ││ │ │ │ │reproducători Karakul │se vor defini parametri │ ││ │ │ │ │sur. │morfologici – caractere de rasă,│ ││ │ │ │ │Întocmire documentație │constituție și interior, │ ││ │ │ │ │tehnică pentru omologarea│productivi, reproductivi și │ ││ │ │ │ │liniei Karakul Sur din │genetici. │ ││ │ │ │ │rasa Karakul de Botoșani │ │ ││ │ │ │ │și pentru producerea │ │ ││ │ │ │ │acestor ovine, scheme de │ │ ││ │ │ │ │selecție și de potrivire │ │ ││ │ │ │ │a perechilor, tehnologia │ │ ││ │ │ │ │de ameliorare a oilor │ │ ││ │ │ │ │Karakul colorat și │ │ ││ │ │ │ │strategia creșteri rasei │ │ ││ │ │ │ │Karakul de Botoșani. │ │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 45.│ ADER │Ameliorarea și consolidarea │ 912.850 │Îmbunătățirea structurii │Acest proiect urmărește │Diseminarea de material ││ │ 5.1.5.│unui nucleu de vaci de rasă │ │genetice și consolidarea │obținerea unor producții │biologic de înaltă ││ │ │Bălțată Românească de tip │ 200.350 │unui efectiv de vaci de │superioare de lapte pe parcursul│valoare genetică în ││ │ │Fleckvieh prin selecție și │ 237.500 │rasă Bălțată Românească │generațiilor și a unor cantități│fermele private. ││ │ │utilizarea la reproducție a │ 237.500 │de tip Fleckvieh care să │totale superioare de grăsime și │Diseminarea rezultatelor││ │ │celor mai performante │ 237.500 │asigure un material │proteină. Etapele propuse prin │obținute se va face prin││ │ │structuri genetice în vederea│ │biologic de înaltă │proiect se vor desfășura după │publicarea unor lucrări ││ │ │creșterii eficienței │ │valoare genetică, │cum urmează: │de specialitate în ││ │ │economice a activităților │ │ameliorat în direcția │- în etapa I de derulare a │cadrul simpozioanelor ││ │ │fermei │ │capacității de sinteză a │proiectului se vor studia și │naționale sau ││ │ │ │ │laptelui, grăsimii și │stabili valorile productive │internaționale ││ │ │ │ │proteinei din lapte. │medii, la nivel național și ale │organizate de ││ │ │ │ │ │efectivului luat în studiu, │instituțiile didactice ││ │ │ │ │ │privind producția de lapte, │de profil. ││ │ │ │ │ │grăsime și proteină, în cazul │Organizarea de întâlniri││ │ │ │ │ │vacilor de rasă Bălțată │cu crescătorii ││ │ │ │ │ │Românească de tip Fleckvieh, pe │particulari interesați, ││ │ │ │ │ │baza datelor din Controlul │în vederea informării ││ │ │ │ │ │Oficial al Producției de Lapte │acestora cu privire la ││ │ │ │ │ │(C.O.P.), în vederea elaborării │etapele parcurse, modul ││ │ │ │ │ │unui program de ameliorare │de lucru, rezultatele ││ │ │ │ │ │adaptat valorilor productive │preliminare și finale ││ │ │ │ │ │concrete; │obținute. ││ │ │ │ │ │- în etapa II de derulare a │Popularizarea ││ │ │ │ │ │proiectului se va forma nucleul │rezultatelor se va face ││ │ │ │ │ │de ameliorat, se va face │și prin postarea pe ││ │ │ │ │ │corecția producțiilor la │site-ul MADR ││ │ │ │ │ │Echivalent Maturitate (E.M.) și │ ││ │ │ │ │ │se vor stabili taurii destinați │ ││ │ │ │ │ │însămânțărilor artificiale │ ││ │ │ │ │ │(I.A.) și se va realiza │ ││ │ │ │ │ │potrivirea perechilor. Se vor │ ││ │ │ │ │ │folosi tauri puternic │ ││ │ │ │ │ │amelioratori cu valori de │ ││ │ │ │ │ │ameliorare superioare; │ ││ │ │ │ │ │- în etapa III de derulare a │ ││ │ │ │ │ │proiectului se vor stabili │ ││ │ │ │ │ │valorile de ameliorare ale │ ││ │ │ │ │ │taurilor ce vor fi folosiți la │ ││ │ │ │ │ │I.A. pentru F2, în funcție de │ ││ │ │ │ │ │nivelul productiv al vacilor │ ││ │ │ │ │ │mame, se vor monitoriza și │ ││ │ │ │ │ │cuantifica producțiile de lapte.│ ││ │ │ │ │ │În etapa IV de derulare a │ ││ │ │ │ │ │proiectului se vor calcula │ ││ │ │ │ │ │diferențele productive apărute │ ││ │ │ │ │ │în succesiunea generațiilor │ ││ │ │ │ │ │comparativ cu efectivul inițial,│ ││ │ │ │ │ │se va realiza testarea │ ││ │ │ │ │ │statistică a acestora și se vor │ ││ │ │ │ │ │aprecia rezultatele activității │ ││ │ │ │ │ │de ameliorare a parametrilor │ ││ │ │ │ │ │productivi în urma cuantificării│ ││ │ │ │ │ │eficienței economice a │ ││ │ │ │ │ │producțiilor. │ ││ │ │ │ │ │Pe parcursul derulării │ ││ │ │ │ │ │proiectului se va face difuzarea│ ││ │ │ │ │ │materialului genetic obținut │ ││ │ │ │ │ │(juninci gestante) crescătorilor│ ││ │ │ │ │ │de taurine din România. Toate │ ││ │ │ │ │ │informațiile obținute vor fi │ ││ │ │ │ │ │prelucrate statistic, │ ││ │ │ │ │ │interpretate, publicate în │ ││ │ │ │ │ │diferite reviste de specialitate│ ││ │ │ │ │ │și diseminate la diversele │ ││ │ │ │ │ │simpozioane și conferințe. │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 46.│ ADER │Cercetări privind │1.262.850│Crearea metișilor cu un │Proiectul urmărește creșterea │Rezultatele obținute vor││ │ 5.1.6.│complementaritatea rasei │ │aport ridicat de │producției de carne atât │fi diseminate prin ││ │ │Bazna și Mangalița cu alte │ 287.850 │aminoacizi esențiali │calitativ cât și cantitativ la │articole de ││ │ │rase de suine │ 325.000 │nesaturați în carne și │metișii obținuți prin diferite │popularizare, mese ││ │ │ │ 325.000 │grăsime. │încrucișări. │rotunde, întâlniri de ││ │ │ │ 325.000 │Consolidarea și │Diversificarea sortimentului de │lucru privind această ││ │ │ │ │menținerea patrimoniului │metiși de suine, cu un aport │temă cu crescătorii de ││ │ │ │ │genetic la cele două rase│ridicat de aminoacizi esențiali │suine interesați în ││ │ │ │ │de suine autohtone Bazna │nesaturați în carne și grăsime, │obținerea carcasei de ││ │ │ │ │și Mangalița pentru │menținerea patrimoniului genetic│calitate superioară. ││ │ │ │ │evitarea riscului de │la cele două rase de suine │Elaborarea de articole ││ │ │ │ │consangvinizare, în │autohtone Bazna și Mangalița │științifice care vor fi ││ │ │ │ │vederea încrucișării cu │pentru evitarea riscului de │comunicate la ││ │ │ │ │alte rase de suine. │consangvinizare, în vederea │simpozioanele naționale ││ │ │ │ │Creșterea prolificității │încrucișării cu alte rase de │și publicate în reviste ││ │ │ │ │și performanțelor de │suine. │de specialitate. ││ │ │ │ │producție a │Se urmărește în acest proiect │Popularizarea ││ │ │ │ │descendenților prin │creșterea competitivității │rezultatelor se va face ││ │ │ │ │infuzia de gene de la │tehnico-economice în obținerea │și prin postarea pe ││ │ │ │ │rase genetic │unor metiși cu calități │site-ul MADR. ││ │ │ │ │asemănătoare, dar cu o │superioare în vederea │ ││ │ │ │ │prolificitate sporită și │îmbunătățirii carcasei de carne,│ ││ │ │ │ │cu performanțe productive│precum și o cunoaștere mai │ ││ │ │ │ │superioare. │aprofundată în domeniul │ ││ │ │ │ │Consolidarea rusticității│creșterii suinelor. │ ││ │ │ │ │descendenților prin │Creșterea randamentelor în │ ││ │ │ │ │retroîncrucișări cu │producția de carne românească și│ ││ │ │ │ │rasele Mangalița și Bazna│îmbunătățirea calității cărnii │ ││ │ │ │ │după una-două încrucișări│prin modernizarea sortimentelor │ ││ │ │ │ │cu rasa amelioratoare. │și implicit a tehnologiilor de │ ││ │ │ │ │Realizarea metișilor de │creștere și exploatare sunt │ ││ │ │ │ │suine comerciali la │măsuri absolut necesare pentru │ ││ │ │ │ │standardele solicitate de│a face față presiunii │ ││ │ │ │ │industria cărnii pentru │concurențiale a pieței europene.│ ││ │ │ │ │realizarea de mezeluri de│De asemenea proiectul își │ ││ │ │ │ │calitate superioară. │propune introducerea de noi rase│ ││ │ │ │ │Obținerea a două fătări │la suine cu rezistență la │ ││ │ │ │ │în intervalul considerat │factorii de stres climatici │ ││ │ │ │ │optim pentru o exploatare│precum și la principalele boli, │ ││ │ │ │ │eficientă a scroafelor. │superiori calitativ și │ ││ │ │ │ │Crearea unui lot uniform │cantitativ cu un bun randament │ ││ │ │ │ │de purcei pentru creștere│de creștere pentru extinderea în│ ││ │ │ │ │și hrănire prin │fermele de creștere a suinelor │ ││ │ │ │ │sincronizarea fătărilor │din România. │ ││ │ │ │ │la un număr mai mare de │Proiectul se va finaliza cu │ ││ │ │ │ │scroafe într-o perioadă │obținerea unor metiși din │ ││ │ │ │ │dată. │încrucișarea celor două rase de │ ││ │ │ │ │Reducerea forței de muncă│suine (Bazna și Mangalița) cu │ ││ │ │ │ │necesare detectării │carcasă având calități deosebite│ ││ │ │ │ │estrului prin inducerea │privind raportul carne/grăsime │ ││ │ │ │ │și sincronizarea estrului│în favoarea cărnii utilizată în │ ││ │ │ │ │pentru inseminare la timp│industria cărnii la prepararea │ ││ │ │ │ │programat. │de mezeluri cu calități │ ││ │ │ │ │ │superioare, precum și creșterea │ ││ │ │ │ │ │efectivelor de metiși obținuți │ ││ │ │ │ │ │în vederea abatorizării. │ ││ │ │ │ │ │În primul an se va elabora un │ ││ │ │ │ │ │studiu documentar amplu privind │ ││ │ │ │ │ │metodele de sporire a numărului │ ││ │ │ │ │ │de produși cu carcase de │ ││ │ │ │ │ │calitate. │ ││ │ │ │ │ │Studiul va stabili care este cea│ ││ │ │ │ │ │mai bună rasă cu prolificitate │ ││ │ │ │ │ │ridicată compatibilă cu rasa │ ││ │ │ │ │ │Mangalița și Bazna. │ ││ │ │ │ │ │Se vor achiziționa 3-5 capete │ ││ │ │ │ │ │vieri dintr-o rasă cu │ ││ │ │ │ │ │prolificitate ridicată stabilită│ ││ │ │ │ │ │prin studiul documentar. │ ││ │ │ │ │ │Se vor crea loturile de montă, │ ││ │ │ │ │ │iar datele obținute se vor │ ││ │ │ │ │ │prelucra și interpreta │ ││ │ │ │ │ │statistic. │ ││ │ │ │ │ │În al doilea an se obțin │ ││ │ │ │ │ │produșii hibrizi F1, se va │ ││ │ │ │ │ │înregistra individual greutatea │ ││ │ │ │ │ │la naștere, la vârsta de │ ││ │ │ │ │ │înțărcare și la 181 de zile. │ ││ │ │ │ │ │Se va urmări consumul specific │ ││ │ │ │ │ │de furaje, randamentul la │ ││ │ │ │ │ │sacrificare, indicii de calitate│ ││ │ │ │ │ │ai carcaselor, se va efectua │ ││ │ │ │ │ │înregistrarea datelor și se vor │ ││ │ │ │ │ │prelucra și interpreta │ ││ │ │ │ │ │statistic. │ ││ │ │ │ │ │În an treilea an se va urmări │ ││ │ │ │ │ │dinamica de creștere la hibrizii│ ││ │ │ │ │ │obținuți în paralel cu tineretul│ ││ │ │ │ │ │suin Mangalița și Bazna prin │ ││ │ │ │ │ │cântărire. │ ││ │ │ │ │ │Se va realiza monitorizarea din │ ││ │ │ │ │ │punct de vedere reproductiv a │ ││ │ │ │ │ │hibrizilor obținuți, întocmirea │ ││ │ │ │ │ │fișelor pentru reproducătorii │ ││ │ │ │ │ │selecționați și determinarea │ ││ │ │ │ │ │aminoacizilor esențiali │ ││ │ │ │ │ │nesaturați din carcasă (carne, │ ││ │ │ │ │ │grăsime). │ ││ │ │ │ │ │În ultimul an se realizează │ ││ │ │ │ │ │consolidarea rusticității │ ││ │ │ │ │ │descendenților prin │ ││ │ │ │ │ │retroîncrucișarea metișilor │ ││ │ │ │ │ │obținuți cu rasele Mangalița și │ ││ │ │ │ │ │Bazna după una-două încrucișări │ ││ │ │ │ │ │cu rasa amelioratoare și se │ ││ │ │ │ │ │sacrifică și prelucrează │ ││ │ │ │ │ │carcasele metișilor de suine │ ││ │ │ │ │ │comerciali obținuți la │ ││ │ │ │ │ │standardele solicitate de │ ││ │ │ │ │ │industria cărnii pentru │ ││ │ │ │ │ │realizarea de mezeluri de │ ││ │ │ │ │ │calitate superioară. │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 47.│ ADER │Ameliorarea unei linii de │ 962.850 │Realizarea unei │Selecția focalizată pe creșterea│Proiectul generează în ││ │ 5.1.7.│vaci din rasa Holstein Friza │ │tehnologii practice de │producției de lapte are ca │primul rând cunoștințe ││ │ │în direcția îmbunătățirii │ 212.850 │ameliorare care să │rezultat îmbunătățirea │mai profunde privind ││ │ │concomitente a robusteței și │ 250.000 │permită deținătorilor de │considerabilă a producției, dar │ameliorarea vacilor de ││ │ │calității laptelui │ 250.000 │vaci de lapte și a celor │în același timp determină ca │lapte iar prin aplicarea││ │ │ │ 250.000 │interesați includerea în │vacile de lapte să piardă │lor fermierii vor fi ││ │ │ │ │deciziile de selecție a │cantități însemnate din │beneficiarii acestui ││ │ │ │ │caracterelor legate de │rezervele corporale fiind astfel│proiect. ││ │ │ │ │robustețea vacilor și a │în diferite grade cu balanța │Rezultatele vor fi ││ │ │ │ │calității laptelui │energetică negativă o bună parte│diseminate la diferite ││ │ │ │ │acestora. │din timpul unei lactații. │seminarii și conferințe,││ │ │ │ │Crearea unor baze de date│În asemenea condiții vaca de │întâlniri cu ││ │ │ │ │cu înregistrarea unor │lapte este considerată mai puțin│reprezentanți ai MADR, ││ │ │ │ │caractere care să │robustă, având serioase probleme│ASAS și ANARZ ai ││ │ │ │ │definească robustețea │de sănătate și fertilitate. │organizațiilor de ││ │ │ │ │vacii și calitatea │Ca rezultat al interesului │inseminări artificiale ││ │ │ │ │laptelui. │public pentru sistemele viitoare│sau cu grupuri de ││ │ │ │ │Vor fi incluse aici: │de producție a laptelui și al │fermieri. ││ │ │ │ │consumul de furaje, │impactului lor asupra mediului, │Promovarea noilor ││ │ │ │ │aprecierea condiției │selecția vacilor de lapte în │creații se va face și ││ │ │ │ │corporale, starea │multe țări a fost orientată │prin publicarea ││ │ │ │ │detaliată a sănătății și │spre caractere neproductive │rezultatelor în reviste ││ │ │ │ │fertilității fiecărei │majoritatea din acestea fiind │destinate crescătorilor ││ │ │ │ │vaci. │cele asociate cu sănătatea │de vaci de lapte. ││ │ │ │ │Identificarea │vacii. │ ││ │ │ │ │instrumentarului necesar │Considerăm că este necesar ca în│ ││ │ │ │ │măsurării robusteței unei│lucrările de selecție să se │ ││ │ │ │ │vaci (balanța energetică)│asocieze atât caracterele │ ││ │ │ │ │și calitatea laptelui │privind robustețea vacilor de │ ││ │ │ │ │(conținutul de │lapte cât și caractere legate de│ ││ │ │ │ │lactoferină și compoziția│calitatea laptelui și sănătatea │ ││ │ │ │ │grăsimii laptelui în │umană, creându-se astfel un │ ││ │ │ │ │acizi grași). │avantaj competitiv pentru │ ││ │ │ │ │Folosirea spectometriei │producătorul de lapte. │ ││ │ │ │ │în infraroșu pentru │Unele studii preliminare arată │ ││ │ │ │ │determinarea conținutului│că pot fi elaborate ecuații cu │ ││ │ │ │ │de grăsime, proteină și │aceste determinări pentru │ ││ │ │ │ │lactoză. │predicția conținutului de acizi │ ││ │ │ │ │ │grași, obiectivul fiind │ ││ │ │ │ │ │evaluarea acestora și pentru │ ││ │ │ │ │ │predicția robusteții vacii de │ ││ │ │ │ │ │lapte. │ ││ │ │ │ │ │O vacă de lapte robustă trebuie │ ││ │ │ │ │ │să mențină un nivel scăzut de │ ││ │ │ │ │ │celule somatice în lapte în │ ││ │ │ │ │ │condiții de mediu diferite și pe│ ││ │ │ │ │ │toată viața productivă. │ ││ │ │ │ │ │Creșterea numărului de celule │ ││ │ │ │ │ │somatice din lapte este un │ ││ │ │ │ │ │indicator atât al compromiterii │ ││ │ │ │ │ │stării de sănătate a ugerului │ ││ │ │ │ │ │dar și al scăderii calității │ ││ │ │ │ │ │laptelui. Scăderea numărului de │ ││ │ │ │ │ │celule somatice din lapte este │ ││ │ │ │ │ │un alt obiectiv al lucrărilor de│ ││ │ │ │ │ │selecție. │ ││ │ │ │ │ │Tehnologiile genomice pot fi │ ││ │ │ │ │ │folosite în vederea │ ││ │ │ │ │ │identificării ADN-lui asociat cu│ ││ │ │ │ │ │laptele de calitate "bună" sau │ ││ │ │ │ │ │"rea" și robustețe "înaltă" sau │ ││ │ │ │ │ │"joasă". Identificarea │ ││ │ │ │ │ │markerilor specifici permite │ ││ │ │ │ │ │evaluarea genetică necesară │ ││ │ │ │ │ │luării deciziei de selecție. │ ││ │ │ │ │ │Cunoscând profilul genetic al │ ││ │ │ │ │ │unei vaci cu robustețe │ ││ │ │ │ │ │îmbunătățită care să producă un │ ││ │ │ │ │ │lapte mai sănătos crescătorul de│ ││ │ │ │ │ │vaci de lapte poate ameliora │ ││ │ │ │ │ │profitabilitatea efectivului său│ ││ │ │ │ │ │iar societatea va beneficia de │ ││ │ │ │ │ │pe urma produselor lactate mai │ ││ │ │ │ │ │sănătoase. │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 48.│ ADER │Cercetări privind ameliorarea│1.062.850│Crearea unei noi linii │Obiectivul proiectului este │Promovarea noilor ││ │ 5.1.8.│rasei Țurcană prin hibridare │ │de ovine specializată │crearea a două noi linii hibride│ creații biologice prin ││ │ │cu rase de ovine specializate│ 237.850 │pentru producția de │la ovine, specializate pentru │publicații în reviste ││ │ │pentru producția de lapte și │ 275.000 │lapte, având la bază │producțiile de lapte și carne, │agricole adresate ││ │ │carne │ 275.000 │rasele Lacaune și │cu un înalt potențial genetic, │fermierilor și ││ │ │ │ 275.000 │Țurcană, cu o producție │care să fie bine adaptate la │organizarea de loturi ││ │ │ │ │de lapte estimată de 150-│condițiile de creștere și │demonstrative în cadrul ││ │ │ │ │180 kg în condiții de │exploatare din România. Pe │expozițiilor și ││ │ │ │ │producție specifice │parcursul implementării │târgurilor de profil. ││ │ │ │ │zonelor de deal și munte.│proiectului, activitățile │Publicarea rezultatelor ││ │ │ │ │Crearea unei noi linii de│principale vor viza crearea, │în cadrul unor articole ││ │ │ │ │ovine specializată pentru│consolidarea genetică, testarea │științifice și ││ │ │ │ │producția de carne, având│performanțelor productive și │participarea la ││ │ │ │ │la bază rasele Dorper și │multiplicarea celor două linii. │conferințe naționale și ││ │ │ │ │Țurcană, cu rate de │Ca rase genitoare vor fi │internaționale. ││ │ │ │ │creștere la mieii supuși │utilizate rasa Țurcană (ca rasă │Producerea și ││ │ │ │ │îngrășării de 270-320 │maternă) și rasele specializate │diseminarea de berbeci ││ │ │ │ │g/zi. │Lacaune și Dorper, rase cu înalt│amelioratori din cadrul ││ │ │ │ │Elaborarea unor studii de│potențial genetic pentru │celor două linii către ││ │ │ │ │eficiență economică │producția de lapte, și │crescătorii privați, ││ │ │ │ │pentru exploatarea celor │respectiv, de carne. Pe baza │pentru sporirea ││ │ │ │ │două linii nou create în │producțiilor medii obținute de │performanțelor ││ │ │ │ │condiții de producție. │rasele genitoare, se poate │productive și economice ││ │ │ │ │Creșterea productivității│estima la linia specializată │din fermele de ovine ││ │ │ │ │și a eficienței economice│pentru lapte o producție medie │care exploatează rasa ││ │ │ │ │în cadrul fermelor │de 150-180 kg/lactație, iar la │Țurcană. ││ │ │ │ │comerciale care │linia de carne un spor mediu │Crearea unei pagini Web ││ │ │ │ │exploatează rasa Țurcană,│zilnic la mieii la îngrășat de │pentru difuzarea ││ │ │ │ │prin introducerea noilor │270-320 g. │rezultatelor obținute, ││ │ │ │ │creații biologice. │După producerea și consolidarea │sub formă de rapoarte, ││ │ │ │ │ │genetică a celor două linii │prezentări power-point, ││ │ │ │ │ │specializate, vor fi testate │articole de popularizare││ │ │ │ │ │performanțele productive în │și articole științifice.││ │ │ │ │ │condiții de producție. │Organizarea de ││ │ │ │ │ │Multiplicarea celor două │workshopuri pentru ││ │ │ │ │ │genotipuri și diseminarea lor în│crescătorii de ovine și ││ │ │ │ │ │cadrul fermelor comerciale fiind│asociațiile ││ │ │ │ │ │ultima etapă a proiectului. │profesionale. │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 49.│ ADER │Cercetări privind evaluarea │ 802.850 │Determinarea gradului de │Obiectivul principal al │Potențialii beneficiari ││ │ 5.1.9.│stadiului actual al formării │ │asemănare genetică cu │proiectului îl reprezintă │ale acestui proiect sunt││ │ │unei noi linii de ovine │ 172.850 │rasele parentale în │evaluarea stadiului actual al │exploatațiile agricole ││ │ │specializată pentru producția│ 210.000 │vederea definirii tipului│formării unei populații noi de │zootehnice aflate în ││ │ │de lapte prin încrucișarea │ 210.000 │actual. │ovine rezultată din încrucișarea│zona de podiș a ││ │ │oilor Țigaie cu berbeci │ 210.000 │Evaluarea însușirilor și │oilor Țigaie cu berbeci Awassi, │Moldovei, care au ││ │ │Awassi, adaptată zonei de │ │a caracterelor │adaptată condițiilor │activități de bază în ││ │ │podiș din partea de Nord-Est │ │morfologice, de producție│pedoclimatice din Podișul │creșterea oilor pentru ││ │ │a României │ │și de reproducție la │Moldovei. │lapte. ││ │ │ │ │populația metisă actuală │Proiectul vizează și analiza │Beneficiari ai ││ │ │ │ │în vederea dirijării │gradului de combinabilitate │rezultatelor proiectului││ │ │ │ │selecției. │genetică dintre rasele genitoare│de cercetare vor fi și ││ │ │ │ │Determinarea și │și stabilirea criteriilor de │societățile economice ││ │ │ │ │caracterizarea │selecție în scopul definirii │care au în portofoliu ││ │ │ │ │intensității de creștere,│tipului final în vederea │fabricarea de produse ││ │ │ │ │a precocității și a │omologării. │tradiționale din lapte ││ │ │ │ │rezistenței organice la │Proiectul mai propune și │de oaie sau alte ││ │ │ │ │populația metisă R(2), │implementarea unui management │sortimente solicitate pe││ │ │ │ │R(3) și R(4). │sustenabil în vederea │piață. ││ │ │ │ │Testarea gradului de │valorificării superioare a │Diseminarea rezultatelor││ │ │ │ │combinabilitate genetică │tradiției creșterii oilor pentru│se va realiza prin ││ │ │ │ │dintre rasele │lapte și îmbunătățirea │participarea la diferite││ │ │ │ │participante la formarea │patrimoniului genetic național │manifestări științifice ││ │ │ │ │unui tip nou de ovine │cu noi populații de ovine. │de profil din țară și ││ │ │ │ │adaptate condițiilor │De asemenea, finalizarea │străinătate. ││ │ │ │ │specifice zonei de podiș │cercetărilor va permite │Transferul către ││ │ │ │ │din Moldova. │definirea criteriilor tehnice în│fermieri a rezultatelor ││ │ │ │ │Sporirea indicilor de │vederea omologării. │obținute se realizează ││ │ │ │ │reproducție în vederea │Definirea unor sisteme │prin: ││ │ │ │ │eficientizării noii │tehnologice de creștere și │- organizarea de loturi ││ │ │ │ │populații de ovine. │exploatare a noii populații de │demonstrative; ││ │ │ │ │ │ovine care să permită sporirea │- asigurarea de ││ │ │ │ │ │eficienței exploatațiilor de │consultanță tehnică; ││ │ │ │ │ │ovine. │- editarea de publicații││ │ │ │ │ │Definirea și aplicarea selecției│de popularizare; ││ │ │ │ │ │în vederea obținerii unei │- multiplicarea rapidă a││ │ │ │ │ │producții de lapte marfă de │noilor hibrizi care ││ │ │ │ │ │130-150 litri la oile metise. │dispun de producții mari││ │ │ │ │ │Stabilirea celor mai bune │de lapte; ││ │ │ │ │ │tehnologii de creștere și │- dezbateri tematice și ││ │ │ │ │ │exploatare în funcție de │workshop-uri; ││ │ │ │ │ │dimensiunea efectivelor. │- postarea pe site-ul ││ │ │ │ │ │ │MADR și a unităților ││ │ │ │ │ │ │partenere a rezultatelor││ │ │ │ │ │ │obținute. │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 50.│ ADER │Cercetări privind │ 862.850 │Obținerea de produși prin│Proiectul își propune pe de o │Promovarea informațiilor││ │5.1.10.│compatibilitatea încrucișării│ │încrucișarea femelelor de│parte studiul privind │științifice și ││ │ │raselor de taurine autohtone │ 187.850 │rasă Bălțată cu Negru │compatibilitatea încrucișării │tehnologice rezultate ││ │ │cu tauri din rase de carne │ 225.000 │Românească, Bălțată │între rasele autohtone și rasele│din proiect se ││ │ │ │ 225.000 │Românească și Brună cu │de carne, pe de altă parte, │realizează prin: ││ │ │ │ 225.000 │tauri din rase de carne: │eficiența economică obținută din│- editarea de materiale ││ │ │ │ │Blanc Blue Belge, │încrucișările dintre mame – vaci│de informare ││ │ │ │ │Charolaise, Limousine, │de lapte în perioada de declin │(tehnologie, broșuri, ││ │ │ │ │Angus. │productiv și tați -tauri de │etc.). ││ │ │ │ │Realizarea unor sporuri │carne cu performanțe deosebite. │- organizarea de ││ │ │ │ │medii zilnice în greutate│Se vor stabili loturile │întâlniri cu crescătorii││ │ │ │ │superioare la produșii │experimentale și schemele de │de animale din diferite ││ │ │ │ │obținuți din încrucișări │încrucișare prin utilizarea de │zone ale țării; ││ │ │ │ │comparativ cu sporurile │MSC de la tauri din rase de │- postarea pe site-ul ││ │ │ │ │caracteristice raselor │carne. │MADR și a unităților ││ │ │ │ │românești. │Se vor urmări descendenții │partenere a rezultatelor││ │ │ │ │Îmbunătățirea calității │masculi de la fătare până la │obținute. ││ │ │ │ │carcasei la tineretul │valorificare în diferite faze │ ││ │ │ │ │mascul la sacrificare și │ale creșterii. │ ││ │ │ │ │eficiență economică │Se vor înregistra indicatorii │ ││ │ │ │ │superioară prin │productivi pe fiecare lot │ ││ │ │ │ │valorificarea acestora. │experimental și se va realiza │ ││ │ │ │ │Utilizarea femelelor │compararea rezultatelor atât din│ ││ │ │ │ │obținute din încrucișări │punct de vedere cantitativ cât │ ││ │ │ │ │cu tauri din rase de │și calitativ. │ ││ │ │ │ │carne pentru crearea unui│Pentru descendenții femele se │ ││ │ │ │ │nucleu cu caracteristici │vor stabili schemele de │ ││ │ │ │ │preponderent pentru │încrucișare pentru consolidarea │ ││ │ │ │ │producția de carne. │unui nucleu cu potențial │ ││ │ │ │ │Realizarea celui mai bun │superior pentru producția de │ ││ │ │ │ │model de încrucișare și │carne și creșterea eficienței │ ││ │ │ │ │recomandarea acestuia │economice în exploatarea │ ││ │ │ │ │crescătorilor de taurine │acestuia. │ ││ │ │ │ │din țara noastră. │Se va elabora tehnologia de │ ││ │ │ │ │ │creștere și îngrășare a │ ││ │ │ │ │ │produșilor obținuți din astfel │ ││ │ │ │ │ │de încrucișări. │ │├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤│Obiectivul specific 5.2: Conservarea și prezervarea populațiilor de animale (rase, linii) vulnerabile și în pericol de dispariție │├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤│ 51.│ ADER │Menținerea și consolidarea │ 762.850 │Menținerea raselor și │Asigurarea efectivelor matcă a │Gradul ridicat de ││ │ 5.2.1.│patrimoniului genetic la 3 │ │populațiilor de curci în │raselor țintă la standardele de │complexitate al ││ │ │rase grele de curcă │ 162.850 │pericol de abandon. │sănătate și performanță │proiectului va determina││ │ │(Meleagris gallopag, Albă │ 200.000 │Consolidarea │biologică ridicată (an I – IV). │ca rezultatele acestuia ││ │ │mare, Bronzată, Diana), în │ 200.000 │patrimoniului genetic │Selecția pozitivă continuă a │să genereze un puternic ││ │ │vederea omologării │ 200.000 │național la curci, la │materialului biologic pentru │impact de natură ││ │ │ │ │standardele UE, prin │consolidarea parametrilor │tehnică, economică și ││ │ │ │ │materialul genetic │urmăriți și diseminarea în ferme│socială. ││ │ │ │ │valoros, adaptat │de producție a produșilor │Prin extinderea și ││ │ │ │ │condițiilor din România │rezultați (an I – IV). │diseminarea materialului││ │ │ │ │și diseminat în cât mai │Experimentarea și validarea │genetic valoros creat și││ │ │ │ │multe ferme. │secvențelor tehnologice │perfecționat, precum și ││ │ │ │ │Ameliorarea continuă a │specifice pentru realizarea │a tehnologiei adecvate ││ │ │ │ │performanțelor de │performanțelor biologice și de │de creștere și ││ │ │ │ │producție și reproducție │producție a raselor țintă │exploatare, se va ││ │ │ │ │(creșterea gradului de │(an I – IV). │realiza la nivelul țării││ │ │ │ │conversie a furajelor, │Acțiuni de diseminare a │un pachet "genetică plus││ │ │ │ │îmbunătățirea producției │materialului biologic și a │tehnologie specifică ││ │ │ │ │de ouă, a sporului în │tehnologiilor specifice prin │inovatoare" la un nivel ││ │ │ │ │greutate, fertilității, │comunicări științifice, │similar cu cel din UE. ││ │ │ │ │ecloziunii, a calității │elaborarea de articole în │Diseminarea se va ││ │ │ │ │cărnii) și testarea │revistele de specialitate, │realiza prin: ││ │ │ │ │combinabilității acestora│instruiri cu fermierii, mese │- difuzarea de material ││ │ │ │ │în vederea găsirii celor │rotunde (an I – IV). │biologic valoros (ouă de││ │ │ │ │mai avantajoase variante │Elaborarea și depunerea │incubație, pui de o zi, ││ │ │ │ │de hibrizi din punct de │documentațiilor în vederea │pui zburați) fermierilor││ │ │ │ │vedere economico- │omologării raselor grele de │și gospodăriilor ││ │ │ │ │financiar. │curci (an IV). │populației, care, prin ││ │ │ │ │Elaborarea tehnologiilor │ │adaptabilitate, ││ │ │ │ │specifice de creștere a │ │rezistența la boli și la││ │ │ │ │curcilor în sistem │ │stress, ritm de ││ │ │ │ │tradițional pentru rasele│ │creștere, vor face cea ││ │ │ │ │țintă. │ │mai eficientă ││ │ │ │ │Generalizarea tehnologiei│ │publicitate; ││ │ │ │ │performante de creștere a│ │- elaborarea unui Ghid ││ │ │ │ │curcilor și stabilirea │ │tehnologic cu ││ │ │ │ │strategiei de creștere în│ │prezentarea populațiilor││ │ │ │ │sistem tradițional ferme │ │și performanțelor; ││ │ │ │ │de tip familial la un │ │- elaborarea de articole││ │ │ │ │număr cât mai mare de │ │în revistele de ││ │ │ │ │fermieri. │ │specialitate, transfer ││ │ │ │ │ │ │de cunoștințe, instruiri││ │ │ │ │ │ │cu fermierii; ││ │ │ │ │ │ │- postarea pe site-ul ││ │ │ │ │ │ │MADR și a rezultatelor ││ │ │ │ │ │ │obținute. │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 52.│ ADER │Conservarea și prezervarea │ 862.850 │Menținerea unui nucleu │În anul I de derulare a │Elaborarea de articole ││ │ 5.2.2.│taurinelor pe cale de │ │distinct din rasa Sura de│proiectului se va face un studiu│științifice care vor fi ││ │ │dispariție, respectiv rasa │ 187.850 │stepă, cât mai apropiat │documentar privind rasa Sura de │comunicate la ││ │ │Sura de stepă în vederea │ 225.000 │sau chiar identic cu Sura│stepă și importanța ei în │simpozioanele naționale ││ │ │asigurării biodiversității │ 225.000 │de Stepă originară din │programul de conservare a │și se vor publica în ││ │ │resurselor genetice a │ 225.000 │zona Moldovei, NT, BC, │resurselor genetice a │reviste de specialitate.││ │ │populațiilor de animale │ │VS, IS care să asigure │populațiilor de taurine. Se va │Întâlniri de lucru, mese││ │ │ │ │stabilitatea genetică a │evalua efectivul de taurine din │rotunde, instruiri, ││ │ │ │ │exemplarelor și un număr │rasa Sura de stepă existent în │consultanță pentru ││ │ │ │ │suficient de mare pentru │țară, din punct de vedere │fermieri. ││ │ │ │ │a evita driftul genetic. │numeric și a însușirilor │Elaborare de articole de││ │ │ │ │Elaborarea unei │fenotipice și genotipice, în │popularizare, broșuri. ││ │ │ │ │tehnologii de creștere a │vederea stabilirii obiectivelor │Creare pagina web cu ││ │ │ │ │rasei Sura de stepă. │viitoare de conservare și │informații privind ││ │ │ │ │ │prezervare de gene. │conservarea rasei Sura ││ │ │ │ │ │În anul II de derulare a │de stepă și posibilități││ │ │ │ │ │proiectului se vor desfășura │de utilizare a ei în ││ │ │ │ │ │activități de însămânțare │scop economic, cultural ││ │ │ │ │ │artificială a vacilor Sura de │și turistic. ││ │ │ │ │ │stepă cu material seminal │ ││ │ │ │ │ │congelat provenit de la tauri │ ││ │ │ │ │ │din aceeași rasă, vor fi │ ││ │ │ │ │ │înregistrați și monitorizați │ ││ │ │ │ │ │produșii cu însușiri fenotipice │ ││ │ │ │ │ │caracteristice rasei, │ ││ │ │ │ │ │urmărindu-se indicatorii de │ ││ │ │ │ │ │creștere și dezvoltare. Se vor │ ││ │ │ │ │ │elabora articole științifice în │ ││ │ │ │ │ │vederea comunicării la │ ││ │ │ │ │ │simpozioane și publicării în │ ││ │ │ │ │ │reviste de specialitate. │ ││ │ │ │ │ │În anul III de derulare a │ ││ │ │ │ │ │proiectului se vor continua │ ││ │ │ │ │ │activitățile de însămânțare │ ││ │ │ │ │ │artificială a vacilor Sura de │ ││ │ │ │ │ │stepă cu material seminal │ ││ │ │ │ │ │congelat provenit de la tauri │ ││ │ │ │ │ │din aceeași rasă, precum și │ ││ │ │ │ │ │înregistrarea și monitorizarea │ ││ │ │ │ │ │produșilor. Se vor elabora │ ││ │ │ │ │ │articole științifice în vederea │ ││ │ │ │ │ │comunicării la simpozioane și │ ││ │ │ │ │ │publicării în reviste de │ ││ │ │ │ │ │specialitate. │ ││ │ │ │ │ │În anul IV de derulare a │ ││ │ │ │ │ │proiectului se vor centraliza │ ││ │ │ │ │ │rezultatele obținute, în ceea ce│ ││ │ │ │ │ │privește menținerea și │ ││ │ │ │ │ │conservarea unei populații din │ ││ │ │ │ │ │rasa Sura de stepă la un nivel │ ││ │ │ │ │ │care să evite driftul genetic. │ ││ │ │ │ │ │Toate informațiile obținute vor │ ││ │ │ │ │ │fi prelucrate statistic. Se vor │ ││ │ │ │ │ │elabora articole științifice în │ ││ │ │ │ │ │vederea comunicării la │ ││ │ │ │ │ │simpozioane și publicării în │ ││ │ │ │ │ │reviste de specialitate. │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 53.│ ADER │Conservarea fondului genetic │ 762.850 │Formarea unui nucleu de │În faza I de derulare a │Se vor elabora articole ││ │ 5.2.3.│la rasa de taurine Pinzgau de│ │taurine din rasa de │proiectului se va face un studiu│științifice care vor fi ││ │ │Transilvania │ 162.850 │taurine Pinzgau de │privind rasa Pinzgau de │prezentate la ││ │ │ │ 200.000 │Transilvania, aflată în │Transilvania și importanța ei în│simpozioane naționale și││ │ │ │ 200.000 │stare critică respectiv │programul de conservare a │vor fi publicate în ││ │ │ │ 200.000 │pe cale de dispariție, și│resurselor genetice în cadrul │reviste de specialitate.││ │ │ │ │menținerea acestui nucleu│populațiilor de taurine. │Totodată se vor organiza││ │ │ │ │la standardul rasei și la│Se vor evalua efectivul existent│mese rotunde, instruiri ││ │ │ │ │un efectiv care să │în zona de creștere, din punct │de specialitate cu ││ │ │ │ │prevină driftul genetic. │de vedere numeric dar și │crescătorii acestei rase││ │ │ │ │După optimizarea mărimi │însușirile morfo-productive și │și se va asigura ││ │ │ │ │nucleului de conservare, │genetice în vederea elaborării │consultații tehnice ││ │ │ │ │tineretul femel și în │programului de conservare. │pentru fermierii ││ │ │ │ │special cel mascul │Tot în cursul acestei faze se va│interesați. ││ │ │ │ │disponibil va fi dirijat │identifica și achiziționa un │Se va elabora și publica││ │ │ │ │spre zona de creștere a │număr de 30 de capete tineret │o broșură de ││ │ │ │ │rasei în vederea │femel apt pentru reproducție și │specialitate privind ││ │ │ │ │menținerii și conservării│5 tăurași, efectiv care va sta │tehnologia de creștere ││ │ │ │ │acesteia. │la baza formării nucleului de │și exploatare a rasei ││ │ │ │ │Păstrarea raselor locale │conservare. │locale Pinzgau de ││ │ │ │ │asigură biodiversitatea │În faza II va începe activitatea│Transilvania. ││ │ │ │ │biologică, genetică și │de reproducție pentru care se va│Tineretul femel și ││ │ │ │ │securitatea alimentară a │folosi monta naturală cu tauri │mascul disponibil în ││ │ │ │ │țării, mai ales că specia│autohtoni de Pinzgau de │cadrul nucleului, odată ││ │ │ │ │taurina este cea mai │Transilvania, tauri care vor fi │format și consolidat va ││ │ │ │ │expusă schimbărilor │autorizați în acest sens, se va │fi dirijat spre arealul ││ │ │ │ │climatice din ultimul │un punct de recoltare și │de creștere a rasei în ││ │ │ │ │timp, iar rasele locale │însămânțare artificială. │vederea menținerii și ││ │ │ │ │pot fi o alternativă │Se vor înregistra și vor fi │conservării genetice a ││ │ │ │ │eficientă la rasele │monitorizați toți produșii │populațiilor actuale. ││ │ │ │ │ameliorate prin │obținuți în cadrul nucleului de │ ││ │ │ │ │utilizarea unor caracter │conservare, se vor urmări toate │ ││ │ │ │ │ale acestora. │însușirile fenotipice și cele │ ││ │ │ │ │În final se va elabora │privind creșterea și dezvoltarea│ ││ │ │ │ │tehnologia de creștere și│tineretului. │ ││ │ │ │ │exploatare a rasei locale│Se vor studia și aspectele, │ ││ │ │ │ │Pinzgau de Transilvania. │privind furajarea, indicii de │ ││ │ │ │ │ │reproducție, producția și │ ││ │ │ │ │ │calitatea laptelui, aspecte │ ││ │ │ │ │ │privind starea de sănătate și │ ││ │ │ │ │ │comportamentul rasei. │ ││ │ │ │ │ │Rezultatele preliminare se vor │ ││ │ │ │ │ │prelucra și interpreta │ ││ │ │ │ │ │statistic, pentru diseminarea │ ││ │ │ │ │ │acestora se vor organiza mese │ ││ │ │ │ │ │rotunde, simpozioane și se vor │ ││ │ │ │ │ │publica aceste rezultate în │ ││ │ │ │ │ │reviste de specialitate. │ ││ │ │ │ │ │În anul III de derulare a │ ││ │ │ │ │ │proiectului va continua │ ││ │ │ │ │ │activitatea de reproducție │ ││ │ │ │ │ │precum și monitorizare │ ││ │ │ │ │ │produșilor obținuți, vor │ ││ │ │ │ │ │continua observațiile cu privire│ ││ │ │ │ │ │la furajare, reproducție, │ ││ │ │ │ │ │producția și calitate laptelui, │ ││ │ │ │ │ │starea de sănătate și │ ││ │ │ │ │ │comportamentul rasei. │ ││ │ │ │ │ │Se vor elabora articole de │ ││ │ │ │ │ │specialitate care vor fi │ ││ │ │ │ │ │prezentate la diverse │ ││ │ │ │ │ │simpozioane și publicate în │ ││ │ │ │ │ │reviste de specialitate. │ ││ │ │ │ │ │În cursul fazei IV de finalizare│ ││ │ │ │ │ │a proiectului se vor centraliza │ ││ │ │ │ │ │datele obținute, în privința │ ││ │ │ │ │ │conservării rasei locale Pinzgau│ ││ │ │ │ │ │de Transilvania, la nivelul care│ ││ │ │ │ │ │să permită evitarea derivei │ ││ │ │ │ │ │genetice. │ ││ │ │ │ │ │Se vor prelucra statistic toate │ ││ │ │ │ │ │datele obținute, se vor publica │ ││ │ │ │ │ │articole de specialitate. │ ││ │ │ │ │ │În final se va elabora │ ││ │ │ │ │ │tehnologia de creștere și │ ││ │ │ │ │ │exploatare a rasei Pinzgau de │ ││ │ │ │ │ │Transilvania, sens în care se va│ ││ │ │ │ │ │edita o broșură de specialitate │ ││ │ │ │ │ │care va fi difuzată │ ││ │ │ │ │ │crescătorilor acestei rase. │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 54.│ ADER │Obținerea, consolidarea și │ 812.850 │Utilizarea, în contextul │Proiectul va investiga markeri │Difuzarea rezultatelor ││ │ 5.2.4.│bioconservarea unui nucleu de│ │bio-economic din România,│genetici care pot fi utilizați │se va face prin ││ │ │vaci de rasă Brună provenit │ 175.350 │a markerilor moleculari │în programele de ameliorare │publicarea de lucrări ││ │ │pe linie paternă din tauri │ 212.500 │în managementul │genetică pentru îmbunătățirea │științifice în cadrul ││ │ │genotipați pentru genele │ 212.500 │resurselor genetice, cu │calității laptelui, având ca │unor reviste de ││ │ │implicate în sinteza │ 212.500 │implicații în selecția │efect pe termen lung creșterea │specialitate în cadrul ││ │ │K-cazeinei din lapte │ │vacilor în vederea │durabilității și │unor simpozioane/ ││ │ │ │ │îmbunătățirii calitative │competitivității în activitatea │conferințe naționale și ││ │ │ │ │a producției de lapte. │de creștere a bovinelor. │internaționale. ││ │ │ │ │Genotiparea animalelor de│Importanța proiectului rezultă │Asigurare de consultanță││ │ │ │ │rasă Brună pentru genele │din utilizarea unor metode │către alte unități de ││ │ │ │ │de importanță economică │moderne care deja sunt aplicate │creștere și ameliorare ││ │ │ │ │implicate în sinteza │în țările UE, cu acțiuni │a bovinelor, stațiuni de││ │ │ │ │proteinelor din lapte. │benefice atât în rentabilizarea │cercetare sau ││ │ │ │ │Crearea de animale │procesării laptelui, cât și în │laboratoare care ││ │ │ │ │performante prin │creșterea calității produsului │solicită aceasta, precum││ │ │ │ │aplicarea unui sistem de │finit. │și unități SEMTEST și ││ │ │ │ │selecție asistată de │Etapele propuse prin proiect vor│ANARZ. ││ │ │ │ │markeri moleculari │consta în: │Participarea la diferite││ │ │ │ │într-un efectiv de vaci │Etapa I: analiza markerilor │întruniri ale ││ │ │ │ │de rasă Brună. │moleculari – se vor colecta │organizațiilor sau ││ │ │ │ │Crearea unei linii de │probe biologice (sânge și │asociațiilor care au ││ │ │ │ │vaci de Brună cu │bulbi de păr) și se va izola ADN│legătură cu tematica ││ │ │ │ │aptitudini superioare │de la întreg efectivul de │proiectului pentru a ││ │ │ │ │pentru calitatea │animale de rasă Brună luat în │asigura în acest fel o ││ │ │ │ │laptelui: calitate │studiu. Se va efectua analiza │transparență internă și ││ │ │ │ │superioară a proteinei, │markerilor moleculari pentru │internațională a ││ │ │ │ │cu un conținut crescut de│genele implicate în sinteza │rezultatelor cercetării.││ │ │ │ │k- cazeină și raportul │proteinelor din lapte (k-cazeină│Postarea pe site-ul MADR││ │ │ │ │proteină-grăsime foarte │și 1-lactoglobulină). │și a rezultatelor ││ │ │ │ │strâns. │Se vor analiza polimorfismele │obținute. ││ │ │ │ │Îmbunătățirea genomului │pentru markerii moleculari │ ││ │ │ │ │animalelor în cadrul unui│asociați cu calitatea laptelui │ ││ │ │ │ │efectiv de rasă Brună și │la rasa Brună. │ ││ │ │ │ │obținerea unui material │Etapa II: înregistrarea │ ││ │ │ │ │biologic de înaltă │performanțelor productive și │ ││ │ │ │ │valoare genetică, │determinarea compoziției chimice│ ││ │ │ │ │ameliorat în direcția │a laptelui – se vor înregistra │ ││ │ │ │ │capacității de sinteză a │performanțele productive și se │ ││ │ │ │ │proteinelor din lapte și │va determina și analiza │ ││ │ │ │ │creșterea capacității de │compoziția chimică a laptelui la│ ││ │ │ │ │conversie a laptelui în │nivel individual și pe întreg │ ││ │ │ │ │brânzeturi. │efectivul de vaci de rasă Brună │ ││ │ │ │ │ │luat în studiu. │ ││ │ │ │ │ │Etapa III: genotiparea │ ││ │ │ │ │ │materialului seminal – se va │ ││ │ │ │ │ │efectua genotiparea materialului│ ││ │ │ │ │ │seminal congelat (MSC) pentru │ ││ │ │ │ │ │genele implicate în sinteza │ ││ │ │ │ │ │proteinelor din lapte. Se va │ ││ │ │ │ │ │analiza MSC disponibil în │ ││ │ │ │ │ │centrele SEMTEST, provenit de la│ ││ │ │ │ │ │tauri de rasă Brună. │ ││ │ │ │ │ │Etapa IV: potrivirea perechilor │ ││ │ │ │ │ │- se va realiza potrivirea │ ││ │ │ │ │ │perechilor, vaci genotipate │ ││ │ │ │ │ │pentru k-cazeină și │ ││ │ │ │ │ │1-lactoglobulină cu material │ ││ │ │ │ │ │seminal congelat provenit de la │ ││ │ │ │ │ │tauri genotipați, cu scopul de a│ ││ │ │ │ │ │crește frecvența alelelor │ ││ │ │ │ │ │favorabile și a obține un nucleu│ ││ │ │ │ │ │cu aptitudini superioare în │ ││ │ │ │ │ │direcția capacității de sinteză │ ││ │ │ │ │ │a proteinei și grăsimii din │ ││ │ │ │ │ │lapte. │ ││ │ │ │ │ │Etapa V: analiza datelor, │ ││ │ │ │ │ │calculul coeficienților de │ ││ │ │ │ │ │corelație și diseminarea │ ││ │ │ │ │ │rezultatelor – se vor corela │ ││ │ │ │ │ │genotipurile cu producțiile și │ ││ │ │ │ │ │compoziția chimică a laptelui. │ ││ │ │ │ │ │Se va realiza interpretarea │ ││ │ │ │ │ │statistică a datele obținute și │ ││ │ │ │ │ │vor fi diseminate rezultatele │ ││ │ │ │ │ │generate prin proiect │ ││ │ │ │ │ │rezultatele generate prin │ ││ │ │ │ │ │proiect vor face disponibile │ ││ │ │ │ │ │date științifice de interes și │ ││ │ │ │ │ │vor completa datele din │ ││ │ │ │ │ │literatura de specialitate, cu │ ││ │ │ │ │ │impact atât pentru comunitatea │ ││ │ │ │ │ │științifică românească cât și │ ││ │ │ │ │ │pentru cea internațională. │ │├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤│Obiectivul specific 5.3.: Îmbunătățirea indicatorilor de reproducție la animalele de fermă prin utilizarea biotehnologiilor specifice │├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤│ 55.│ ADER │Maximizarea progresului │ 712.850 │Obținerea de metiși F1 │Proiectul urmărește creșterea │Rezultatele obținute vor││ │ 5.3.1.│genetic la rasa de capră │ │din rasa Carpatină prin │producției de lapte la rasa │fi prezentate la ││ │ │Carpatină prin implementarea │ 150.350 │încrucișarea cu rase │Carpatină utilizând │consfătuiri și mese ││ │ │biotehnologiilor inovative de│ 187.500 │specializate de lapte din│biotehnologii moderne de │rotunde, cursuri de ││ │ │reproducție în cadrul │ 187.500 │UE (Saanen și Alpina │reproducție (inducerea și │instruire cu ││ │ │fermelor familiale │ 187.500 │franceză). │sincronizarea estrului și │proprietarii ││ │ │ │ │Obținerea unei creșteri a│inseminarea artificială a │exploatațiilor de ││ │ │ │ │producției medie de lapte│femelelor cu material seminal │caprine organizate cu ││ │ │ │ │de la 250-300 kg/lactație│procesat de la masculi din rase │asociațiile de ││ │ │ │ │la 400-450 kg lapte/ │specializate pentru lapte). │crescători de capre. ││ │ │ │ │lactație la iezii metiși │Se vor elabora schemele de în- │Se va realiza transferul││ │ │ │ │Carpatină x Saanen și │crucișare a caprelor locale din │tehnologic în unitățile ││ │ │ │ │Carpatină x Alpină. │rasa Carpatină cu țapi din │partenere. ││ │ │ │ │Obținerea de țapi metiși │rasele de lapte importate. │Rezultatele cercetării ││ │ │ │ │F1 și R1 și utilizarea │Efectivul de femele din │vor putea fi aplicate de││ │ │ │ │lor la reproducție pentru│experiment vor fi înscrise în │către instituțiile de ││ │ │ │ │difuzarea progresului │controlul oficial al producției │profil, de potențialii ││ │ │ │ │genetic în fermele │de lapte. Se va stabili gradul │beneficiari din ││ │ │ │ │familiale de caprine. │de ameliorare genetică prin │teritoriu prin ││ │ │ │ │ │compararea producției de lapte │intermediul Asociației ││ │ │ │ │ │la femele de rasă Carpatină și │Crescătorilor de Caprine││ │ │ │ │ │metiși Carpatină x Saanen și │din România (CAPRIROM) -││ │ │ │ │ │Carpatină x Alpină aflate la │filialele județene, ││ │ │ │ │ │prima lactație. │fiind favorizate ││ │ │ │ │ │Anul I – Se va întocmi un studiu│exploatațiile mijlocii. ││ │ │ │ │ │documentar privind producția de │Se va elabora o lucrare ││ │ │ │ │ │lapte la rasa Carpatină și la │științifică cu ││ │ │ │ │ │rasele specializate pentru │rezultatele proiectului ││ │ │ │ │ │producția de lapte (Saanen și │ce va fi publicată ││ │ │ │ │ │Alpina franceză). │într-o revistă ││ │ │ │ │ │Se vor achiziționarea de țapi de│internațională cotată ││ │ │ │ │ │rasă Saanen și Alpină franceză │ISI și în reviste de ││ │ │ │ │ │pentru colectarea materialului │specialitate din ││ │ │ │ │ │seminal. Prelucrarea │România. Se vor realiza ││ │ │ │ │ │materialului seminal provenit de│150 de broșuri cu ││ │ │ │ │ │la masculi din rasele Saanen și │schemele de realizare ││ │ │ │ │ │Alpină franceză. │pentru fiecare protocol ││ │ │ │ │ │Se vor alcătui loturi │de lucru. ││ │ │ │ │ │experimentale de femele de rasă │Se va efectua postarea ││ │ │ │ │ │Carpatină care vor fi inseminate│pe site-urile unităților││ │ │ │ │ │artificial cu material seminal │partenere și MADR, a ││ │ │ │ │ │de la masculi din rasa Saanen, │rezultatelor obținute. ││ │ │ │ │ │Alpină franceză și Carpatină │ ││ │ │ │ │ │(lot martor). │ ││ │ │ │ │ │În anii II, III și IV se vor │ ││ │ │ │ │ │înregistra indicii de │ ││ │ │ │ │ │reproducție la loturile de │ ││ │ │ │ │ │capre, inseminate artificial, │ ││ │ │ │ │ │se va urmări dezvoltarea │ ││ │ │ │ │ │corporală a iezilor F1 și R1 │ ││ │ │ │ │ │rezultați la fătare, înțărcare, │ ││ │ │ │ │ │la 6, 9 și 12 luni. │ ││ │ │ │ │ │Se va efectua controlul │ ││ │ │ │ │ │producției de lapte prin │ ││ │ │ │ │ │cântărirea producției │ ││ │ │ │ │ │individuale de lapte, lunar, pe │ ││ │ │ │ │ │toată perioada de lactație la: │ ││ │ │ │ │ │femele metis F1 și la femele de │ ││ │ │ │ │ │rasă Carpatină aflate la prima │ ││ │ │ │ │ │lactație. │ ││ │ │ │ │ │Prelucrarea statistică a datelor│ ││ │ │ │ │ │obținute și studiu comparativ │ ││ │ │ │ │ │între loturi. │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 56.│ ADER │Cercetări privind │ 862.850 │Obținerea unui interval │Studii de specialitate au │Diseminarea rezultatelor││ │ 5.3.2.│intensivizarea procesului de │ │între fătări cât mai │indicat că prin diferite metode │proiectului se ││ │ │reproducție la taurine prin │ 187.850 │aproape de 365 zile, │biotehnice ciclul sexual la vacă│realizează prin: ││ │ │biotehnologii de reproducție │ 225.000 │interval considerat optim│poate fi controlat și dirijat, │- elaborarea de articole││ │ │ │ 225.000 │pentru o exploatare │astfel încât, într-o perioadă │științifice care vor fi ││ │ │ │ 225.000 │eficientă a vacilor. │dată să fie însămânțate │comunicate la ││ │ │ │ │Realizarea unei producții│artificial mai multe femele, │simpozioane naționale; ││ │ │ │ │mai mari de lapte prin │avantajele constând în scurtarea│- elaborarea de articole││ │ │ │ │creșterea numărului de │intervalului de instalare a │științifice care vor fi ││ │ │ │ │lactații/vacă. │gestație, urmărirea mai ușoară a│publicate în reviste de ││ │ │ │ │Folosirea unui lot │manifestării căldurilor, │specialitate; ││ │ │ │ │uniform de viței pentru │organizarea mai bună a │- întâlniri de lucru, ││ │ │ │ │creștere și hrănire prin │reproducției în fermele de vaci │mese rotunde, instruiri,││ │ │ │ │sincronizarea fătărilor │și implicit efecte economice │consultanță pentru ││ │ │ │ │la un număr mai mare de │importante. │fermieri, articole de ││ │ │ │ │vaci într-o perioadă │Sincronizarea estrului │popularizare, broșuri; ││ │ │ │ │dată. │reprezintă o metodă importantă │- postarea pe site-ul ││ │ │ │ │Planificarea lactațiilor │pentru îmbunătățirea │MADR, a rezultatelor ││ │ │ │ │în efectiv în │managementului reproductiv la │obținute. ││ │ │ │ │conformitate cu anumite │bovine. │ ││ │ │ │ │cereri ale pieței (preț │Se au în vedere diferite metode │ ││ │ │ │ │favorabil, produse │moderne de sincronizare a │ ││ │ │ │ │sezoniere etc.). │estrului la vaci în vederea │ ││ │ │ │ │Reducerea forței de muncă│îmbunătățirii indicilor de │ ││ │ │ │ │necesare detectării │reproducție la vacile │ ││ │ │ │ │estrului prin inducerea │întreținute în sistem liber. │ ││ │ │ │ │și sincronizarea estrului│Prin acest proiect vor fi │ ││ │ │ │ │pentru inseminare la │aplicate mai multe scheme de │ ││ │ │ │ │timp, programat. │tratament în vederea inducerii │ ││ │ │ │ │Elaborarea unei │estrului într-o anumită │ ││ │ │ │ │tehnologii de reproducție│perioadă, la un număr mai mare │ ││ │ │ │ │îmbunătățite pentru │de vaci. Protocoalele de │ ││ │ │ │ │vacile întreținute liber │tratament au la bază diferite │ ││ │ │ │ │în adăpost. │produse hormonale, administrate │ ││ │ │ │ │ │în formă unică, (gestageni tip │ ││ │ │ │ │ │Progesteron), Prostaglandina │ ││ │ │ │ │ │(PGF2alfa), în asociație │ ││ │ │ │ │ │(analogi GnRH + PGF2alfa) sau │ ││ │ │ │ │ │combinații (gestageni + GnRH + │ ││ │ │ │ │ │PGF2alfa) în vederea stabilirii │ ││ │ │ │ │ │celor mai eficiente biotehnici │ ││ │ │ │ │ │de management al estrului. │ ││ │ │ │ │ │Se vor alcătui 5 loturi │ ││ │ │ │ │ │experimentale, a câte 15-20 │ ││ │ │ │ │ │capete/lot, vaci cu o stare bună│ ││ │ │ │ │ │de sănătate (apreciată prin │ ││ │ │ │ │ │analize de profil metabolic) și │ ││ │ │ │ │ │de întreținere (apreciată prin │ ││ │ │ │ │ │scorul condiției corporale), în │ ││ │ │ │ │ │funcție de protocolul terapeutic│ ││ │ │ │ │ │aplicat. │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 57.│ ADER │Îmbunătățirea capacității │ 812.850 │Identificarea │Dată fiind importanța bolilor │Diseminarea rezultatelor││ │ 5.3.3.│reproductive și a sănătății │ │genotipurilor anormale și│ereditare în asigurarea unui │obținute prin lucrări ││ │ │genetice a efectivelor de │ 175.350 │eliminarea acestora din │fond genetic valoros, un │științifice, mese ││ │ │taurine și bubaline prin │ 212.500 │populația activă în │deziderat major al creșterii │rotunde, pliante, ││ │ │aplicarea măsurilor de │ 212.500 │scopul evitării │animalelor de fermă este │broșuri, întâlniri cu ││ │ │profilaxie a bolilor │ 212.500 │transmiterii în │identificarea purtătorilor de │crescătorii de animale ││ │ │ereditare │ │descendență a diferitelor│alterări ale materialului │și postarea pe site-ul ││ │ │ │ │boli ereditare cu impact │genetic și recomandarea │MADR, a rezultatelor ││ │ │ │ │mare asupra generațiilor │măsurilor ce se impun pentru a │obținute. ││ │ │ │ │viitoare. │împiedica diseminarea lor în │ ││ │ │ │ │Creșterea natalității la │populațiile de descendenți. Se │ ││ │ │ │ │nivel de fermă, prin: │vor identifica loturi de animale│ ││ │ │ │ │reducerea mortalității │din populația activă, utilizată │ ││ │ │ │ │embrionare și a nou- │la reproducție, masculi și │ ││ │ │ │ │născuților, asigurarea │femele, atât la taurine (Bălțată│ ││ │ │ │ │unui ritm normal al │cu Negru Românească, Bălțată │ ││ │ │ │ │însămânțărilor și │Românească și Brună) cât și la │ ││ │ │ │ │fătărilor, reducerea │bubaline (Bivol românesc). Se │ ││ │ │ │ │tratamentelor și │vor recolta probe de sânge, se │ ││ │ │ │ │intervențiilor sanitar- │vor monta culturi de leucocite, │ ││ │ │ │ │veterinare, evitarea │se vor prelucra prin metode │ ││ │ │ │ │pierderilor economice. │moderne de investigație, se va │ ││ │ │ │ │Selectarea genotipurilor │stabili diagnosticul │ ││ │ │ │ │valoroase și asigurarea │citogenetic, se vor stabili │ ││ │ │ │ │sănătății genetice a │măsurile adecvate de profilaxie │ ││ │ │ │ │efectivelor de bovine │a bolilor ereditare identificate│ ││ │ │ │ │investigate. │și se vor elibera buletinele │ ││ │ │ │ │ │de analiză citogenetică, care se│ ││ │ │ │ │ │vor transmite beneficiarilor. │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 58.│  ADER │Cercetări și studii de gene- │ 350.000 │Promovarea genotipurilor │Rezultatele obținute și prezen- │Rezultatele preconizate ││    │ 5.3.4 │tică moleculară în vederea   │    0    │valoroase, respectiv a   │tate în acest proiect atestă mo-│ale proiectului vor fi  ││    │       │optimizării indicatorilor de │    0    │hibrizilor de găini      │dificări și completări esențiale│aplicate practic în pro-││    │       │reproducție pentru obținerea │ 175.000 │pentru ouă proveniți din │care privesc determinismul genic│ducție de fermierii din ││    │       │hibrizilor de găini pentru   │ 175.000 │încrucișări de linii     │al culorii penajului și al sexu-│avicultura industrială  ││    │       │ouă și carne                 │         │pure ce duc la creșterea │lui la păsări. Noua teorie este │Diseminarea rezultatelor││    │       │                             │         │productivității și       │susținută în prezent de cinci a-│obținute prin prezenta- ││    │       │                             │         │obținerea pe această     │plicații practice. Dintre aces- │rea de lucrări științi- ││    │       │                             │         │bază a rezultatelor      │tea, producerea puilor hibrizi  │fice, participarea la   ││    │       │                             │         │economice superioare.    │de o zi, sexabili după culoarea │mese rotunde, elaborarea││    │       │                             │         │Elaborarea unui Ghid de  │pufului și metoda propusă pentru│și prezentarea de plian-││    │       │                             │         │bune practici, în        │stoparea decolorării penajului, │te, broșuri și întâlniri││    │       │                             │         │vederea optimizării      │și îmbunătățirea acestui carac- │cu crescătorii din in-  ││    │       │                             │         │indicatorilor de         │ter la hibrizii comerciali de   │dustria avicolă.        ││    │       │                             │         │reproducție în cadrul    │ouă vor prezenta interes pentru │Publicarea de articole  ││    │       │                             │         │tehnologiei de           │companiile producătoare de mate-│de popularizare a rezul-││    │       │                             │         │reproducție în           │rial biologic. Activitatea      │tatelor în lucrările și ││    │       │                             │         │avicultură pentru        │desfășurată în domeniul geneti- │revistele de specialita-││    │       │                             │         │obținerea hibrizilor de  │cii aviare permite semnalarea   │te, precum și participa-││    │       │                             │         │ouă și carne.            │unor neconcordanțe în transmite-│rea la emisiunile de ra-││    │       │                             │         │                         │rea culorii penajului. Din acest│dio și TV.              ││    │       │                             │         │                         │motiv au fost reluate experimen-│Prezentarea rezultatelor││    │       │                             │         │                         │tele efectuate în primele dece- │activității de cercetare││    │       │                             │         │                         │nii ale secolului al XX-lea, ex-│și a noilor realizări pe││    │       │                             │         │                         │perimente în care s-a urmărit   │site-ul MADR.           ││    │       │                             │         │                         │determinismul genetic al culorii│                        ││    │       │                             │         │                         │penajului și al sexului. În urma│                        ││    │       │                             │         │                         │încrucișării unui mascul homozi-│                        ││    │       │                             │         │                         │got dominant cu o femelă homozi-│                        ││    │       │                             │         │                         │got recesivă s-a observat modul │                        ││    │       │                             │         │                         │de transmitere a culorii penaju-│                        ││    │       │                             │         │                         │lui și s-a constatat la un număr│                        ││    │       │                             │         │                         │mic de femele din generația F1  │                        ││    │       │                             │         │                         │că gena gold este prezentă în   │                        ││    │       │                             │         │                         │cromozomul W. Efectuând încruci-│                        ││    │       │                             │         │                         │șarea reciprocă (mascul homozi- │                        ││    │       │                             │         │                         │got recesiv x femelă homozigot  │                        ││    │       │                             │         │                         │dominantă) s-a observat la feme-│                        ││    │       │                             │         │                         │lele hibride Roso SL2000 prezen-│                        ││    │       │                             │         │                         │ța penelor de culoare albă în   │                        ││    │       │                             │         │                         │penajul preponderent roșu, iar  │                        ││    │       │                             │         │                         │la femelele hibride Robar       │                        ││    │       │                             │         │                         │SL-2001 s-a observat că penajul │                        ││    │       │                             │         │                         │este negru pe corp și           │                        ││    │       │                             │         │                         │negru-roșiatic pe gât și cap.   │                        ││    │       │                             │         │                         │Spre deosebire de culoarea pena-│                        ││    │       │                             │         │                         │jului femelelor hibride         │                        ││    │       │                             │         │                         │Roso SL-2000 și Robar SL-2001,  │                        ││    │       │                             │         │                         │genitorul mascul aparține rasei │                        ││    │       │                             │         │                         │Rhode-Island roșu și este homo- │                        ││    │       │                             │         │                         │zigot pentru gena gold.         │                        ││    │       │                             │         │                         │O a doua neconcordanță s-a      │                        ││    │       │                             │         │                         │observat în urma încrucișării   │                        ││    │       │                             │         │                         │între ei a masculilor și femele-│                        ││    │       │                             │         │                         │lor din generația F1. Astfel, în│                        ││    │       │                             │         │                         │generația F2 s-au obținut trei  │                        ││    │       │                             │         │                         │categorii de genotipuri în care │                        ││    │       │                             │         │                         │ambele sexe sunt egal reprezen- │                        ││    │       │                             │         │                         │tate pentru fiecare categorie   │                        ││    │       │                             │         │                         │genotipică, cu rol în transmite-│                        ││    │       │                             │         │                         │rea culorii penajului.          │                        ││    │       │                             │         │                         │Comparativ cu încrucișarea      │                        ││    │       │                             │         │                         │directă în care s-au obținut    │                        ││    │       │                             │         │                         │trei categorii de fenotipuri și │                        ││    │       │                             │         │                         │trei categorii de genotipuri, la│                        ││    │       │                             │         │                         │încrucișarea reciprocă s-au     │                        ││    │       │                             │         │                         │obținut patru categorii de feno-│                        ││    │       │                             │         │                         │tipuri și trei categorii de ge- │                        ││    │       │                             │         │                         │notipuri. În acest caz,         │                        ││    │       │                             │         │                         │genotipul heterozigot se reali- │                        ││    │       │                             │         │                         │zează tot cu o frecvență de 50%,│                        ││    │       │                             │         │                         │dar aceasta se obține prin însu-│                        ││    │       │                             │         │                         │marea a două categorii de feno- │                        ││    │       │                             │         │                         │tipuri care au culori diferite, │                        ││    │       │                             │         │                         │sunt heterozigote și se obțin în│                        ││    │       │                             │         │                         │proporții egale. Din punct de   │                        ││    │       │                             │         │                         │vedere științific, rezultatele  │                        ││    │       │                             │         │                         │cercetărilor scot în evidență   │                        ││    │       │                             │         │                         │următoarele descoperiri:        │                        ││    │       │                             │         │                         │- identificarea în cromozomul W │                        ││    │       │                             │         │                         │a genelor care determină cu-    │                        ││    │       │                             │         │                         │loarea penajului și modul par-  │                        ││    │       │                             │         │                         │ticular de acțiune al acestora; │                        ││    │       │                             │         │                         │- determinismul genic al sexului│                        ││    │       │                             │         │                         │care se bazează pe identificarea│                        ││    │       │                             │         │                         │genei dominante a sexului (SDW) │                        ││    │       │                             │         │                         │în cromozomul W și a alelei sale│                        ││    │       │                             │         │                         │recesive (sdw) în cromozomul Z; │                        ││    │       │                             │         │                         │- existența unui alt mecanism   │                        ││    │       │                             │         │                         │genetic care explică separarea  │                        ││    │       │                             │         │                         │pe sexe a puilor hibrizi de o zi│                        ││    │       │                             │         │                         │diferit de mecanismul           │                        ││    │       │                             │         │                         │hemizigotic.                    │                        ││    │       │                             │         │                         │Genele identificate sunt ele-   │                        ││    │       │                             │         │                         │mente constitutive ale Teoriei  │                        ││    │       │                             │         │                         │genice a sexualității. Noua teo-│                        ││    │       │                             │         │                         │rie se caracterizează prin aceea│                        ││    │       │                             │         │                         │că, pentru prima dată, explică  │                        ││    │       │                             │         │                         │din punct de vedere genic deter-│                        ││    │       │                             │         │                         │minismul sexului și  obținerea  │                        ││    │       │                             │         │                         │unui raport egal între masculi  │                        ││    │       │                             │         │                         │și femele în descendență. De    │                        ││    │       │                             │         │                         │asemenea, cercetările efectuate │                        ││    │       │                             │         │                         │au și o importanță practică con-│                        ││    │       │                             │         │                         │cretizată prin obținerea noilor │                        ││    │       │                             │         │                         │hibrizi românești pentru ouă    │                        ││    │       │                             │         │                         │Roso SL-2000, Robar SL-2001 și  │                        ││    │       │                             │         │                         │Robar SL-2002. Acești hibrizi   │                        ││    │       │                             │         │                         │sunt separați pe sexe la vârsta │                        ││    │       │                             │         │                         │de o zi după culoarea pufului și│                        ││    │       │                             │         │                         │realizează producții medii de   │                        ││    │       │                             │         │                         │peste 320 ouă/găină, într-un    │                        ││    │       │                             │         │                         │ciclu de producție până la      │                        ││    │       │                             │         │                         │vârsta de 77 săptămâni. Atât    │                        ││    │       │                             │         │                         │rezultatele obținute în genera- │                        ││    │       │                             │         │                         │ția F2, cât și diferențele de   │                        ││    │       │                             │         │                         │culoare a pufului existente     │                        ││    │       │                             │         │                         │între femelele hibride Robar    │                        ││    │       │                             │         │                         │SL-2001 și Robar SL-2002 au scos│                        ││    │       │                             │         │                         │în evidență universalitatea     │                        ││    │       │                             │         │                         │homozigoției și a heterozigoției│                        ││    │       │                             │         │                         │în detrimentul mecanismului     │                        ││    │       │                             │         │                         │hemizigotic descris de către    │                        ││    │       │                             │         │                         │Thomas Morgan (1919) în lucrarea│                        ││    │       │                             │         │                         │sa The Physical Basis of        │                        ││    │       │                             │         │                         │Heredity. Pe baza descoperirilor│                        ││    │       │                             │         │                         │făcute se propune amendarea hăr-│                        ││    │       │                             │         │                         │ții heterosomilor prin simplifi-│                        ││    │       │                             │         │                         │carea acesteia de la doi loci la│                        ││    │       │                             │         │                         │un singur locus polialelic în   │                        ││    │       │                             │         │                         │teoria genică a sexualității și │                        ││    │       │                             │         │                         │aplicațiile ei practice care    │                        ││    │       │                             │         │                         │sunt situate la genele silver,  │                        ││    │       │                             │         │                         │barat și gold, cu rol în deter- │                        ││    │       │                             │         │                         │minismul culorii penajului.     │                        ││    │       │                             │         │                         │Totodată, se propune introduce- │                        ││    │       │                             │         │                         │rea în harta heterosomilor a    │                        ││    │       │                             │         │                         │locusului pentru gena dominantă │                        ││    │       │                             │         │                         │a sexului (SDW), identificată în│                        ││    │       │                             │         │                         │cromozomul W și a alelei sale   │                        ││    │       │                             │         │                         │recesive (sdw), în cromozomul Z.│                        ││    │       │                             │         │                         │Acțiunile întreprinse în proiect│                        ││    │       │                             │         │                         │în vederea realizării rezultate-│                        ││    │       │                             │         │                         │lor scontate:                   │                        ││    │       │                             │         │                         │a) cercetări și studii de gene- │                        ││    │       │                             │         │                         │tică moleculară în vederea evi- │                        ││    │       │                             │         │                         │dențierii prezenței efectului   │                        ││    │       │                             │         │                         │epistatic diferențiat în plan   │                        ││    │       │                             │         │                         │fenotipic, în funcție de prezen-│                        ││    │       │                             │         │                         │ța genei dominante a culorii pe-│                        ││    │       │                             │         │                         │najului sau a alelei sale       │                        ││    │       │                             │         │                         │recesive în cromozomul W;       │                        ││    │       │                             │         │                         │b) efectuarea de teste în ADN,  │                        ││    │       │                             │         │                         │secvențieri, amplificări ADN,   │                        ││    │       │                             │         │                         │manipulări genetice în vederea  │                        ││    │       │                             │         │                         │validării prezenței genei domi- │                        ││    │       │                             │         │                         │nante a sexului (SDW), pozițio- │                        ││    │       │                             │         │                         │narea în cromozomul W;          │                        ││    │       │                             │         │                         │c) efectuarea de teste în ADN,  │                        ││    │       │                             │         │                         │secvențieri, amplificări ADN,   │                        ││    │       │                             │         │                         │manipulări genetice în vederea  │                        ││    │       │                             │         │                         │validării prezenței genei rece- │                        ││    │       │                             │         │                         │sive a sexului (sdw), pozițio-  │                        ││    │       │                             │         │                         │narea în cromozomul Z;          │                        ││    │       │                             │         │                         │d) cercetări și studii de gene- │                        ││    │       │                             │         │                         │tică moleculară, manipulări ale │                        ││    │       │                             │         │                         │genelor pentru culoare, barat B,│                        ││    │       │                             │         │                         │silver S, gold b, în vederea    │                        ││    │       │                             │         │                         │identificării și validării unui │                        ││    │       │                             │         │                         │locus polialelic în  cromozomul │                        ││    │       │                             │         │                         │W la galinacee;                 │                        ││    │       │                             │         │                         │e) realizarea unor experimente  │                        ││    │       │                             │         │                         │practice la specia Gallus gallus│                        ││    │       │                             │         │                         │prin încrucișări între masculii │                        ││    │       │                             │         │                         │homozigoți recesivi cu femele   │                        ││    │       │                             │         │                         │homozigote dominante, masculi   │                        ││    │       │                             │         │                         │homozigoți dominanți cu femele  │                        ││    │       │                             │         │                         │homozigote recesiv, în vederea  │                        ││    │       │                             │         │                         │obținerii materialului biologic │                        ││    │       │                             │         │                         │pe care se va studia transmite- │                        ││    │       │                             │         │                         │rea culorii penajului;          │                        ││    │       │                             │         │                         │f) analize genetice, teste ADN, │                        ││    │       │                             │         │                         │care să caracterizeze structura │                        ││    │       │                             │         │                         │genetică a femelelor din F1 și  │                        ││    │       │                             │         │                         │F2 rezultate din experimentele  │                        ││    │       │                             │         │                         │menționate, la locii, genele    │                        ││    │       │                             │         │                         │pentru culoarea penajului;      │                        ││    │       │                             │         │                         │g) verificarea prin teste ADN și│                        ││    │       │                             │         │                         │validarea ipotezei referitoare  │                        ││    │       │                             │         │                         │la genele heterosomale, barat,  │                        ││    │       │                             │         │                         │silver, gold, care transmit cu- │                        ││    │       │                             │         │                         │loarea penajului la specia      │                        ││    │       │                             │         │                         │Gallus gallus în cromozomul W.  │                        │├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤│OBIECTIVUL GENERAL 6.: Îmbunătățirea nutriției și alimentației animalelor în vederea creșterii competitivității sectorului de creșterea ││animalelor, a siguranței și calității produselor, scăderea impactului asupra mediului │├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Obiectivul specific 6.1.: Valorificarea eficientă în hrana animalelor de fermă a noi resurse furajere, generate de ameliorarea plantelor││și evoluția diverselor industrii alimentare/non-alimentare │├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤│ 59.│ ADER │Tehnologii nutriționale │ 962.850 │Crearea unei baze de │Două tendințe atrag atenția în │Diseminare pe scara ││ │ 6.1.1.│inovative bazate pe │ │date, realizarea de │mod deosebit în ultimii ani, │largă (publicare ││ │ │utilizarea în hrana │ 212.850 │tehnologii nutriționale, │prin implicațiile acestora │articole, ghiduri ││ │ │animalelor a unor materii │ 250.000 │pe specii de animale, │asupra apariției de noi │practice etc); vizite la││ │ │prime furajere recent │ 250.000 │elaborarea de ghiduri │varietăți de plante: populația │ferme, transfer de ││ │ │ameliorate, cu implicații │ 250.000 │practice, publicarea de │lumii în creștere și schimbările│tehnologii. ││ │ │asupra siguranței și │ │articole și comunicări │climatice. Plantele furajere │Participare cu ││ │ │calității produselor │ │științifice. │sunt caracterizate prin │comunicări la conferințe││ │ │ │ │ │predominanța unor principii │naționale/ ││ │ │ │ │ │nutritive (ex. plante │internaționale. ││ │ │ │ │ │energetice, proteice), prezența │Prezentarea rezultatelor││ │ │ │ │ │unor factori antinutriționali cu│activității de cercetare││ │ │ │ │ │efecte negative pentru animale │pe site-ul MADR. ││ │ │ │ │ │(acid erucic, glucozinolati, │ ││ │ │ │ │ │tanini), plante de mare sau mică│ ││ │ │ │ │ │producție etc. │ ││ │ │ │ │ │Ameliorarea conținutului │ ││ │ │ │ │ │acestora în anumiți nutrienți │ ││ │ │ │ │ │(ex. mazărea cu conținut mai │ ││ │ │ │ │ │ridicat proteic), sau crearea de│ ││ │ │ │ │ │varietăți mai bine adaptate unor│ ││ │ │ │ │ │zone specifice sau mai │ ││ │ │ │ │ │rezistente la secetă de ex., a │ ││ │ │ │ │ │dus la apariția de noi plante al│ ││ │ │ │ │ │căror potențial nutrițional nu │ ││ │ │ │ │ │este cunoscut. Scopul │ ││ │ │ │ │ │proiectului este de a crea o │ ││ │ │ │ │ │bază de date cu plantele al │ ││ │ │ │ │ │căror potențial este necunoscut/│ ││ │ │ │ │ │mai puțin cunoscut, de a le │ ││ │ │ │ │ │stabili valoarea nutritivă │ ││ │ │ │ │ │detaliată și de a găsi soluții │ ││ │ │ │ │ │de valorificare superioară a │ ││ │ │ │ │ │potențialului acestora în hrana │ ││ │ │ │ │ │animalelor de fermă. │ ││ │ │ │ │ │Studiile pe animale vor fi axate│ ││ │ │ │ │ │predominant spre valorificarea │ ││ │ │ │ │ │plantelor care sunt potențial │ ││ │ │ │ │ │valoroase prin prisma │ ││ │ │ │ │ │producțiilor (sub aspect │ ││ │ │ │ │ │cantitativ și calitativ) și care│ ││ │ │ │ │ │nu intră în competiție cu │ ││ │ │ │ │ │consumatorul uman. Pentru │ ││ │ │ │ │ │atingerea obiectivului vizat se │ ││ │ │ │ │ │vor derula următoarele │ ││ │ │ │ │ │activități: │ ││ │ │ │ │ │- listarea plantelor furajere │ ││ │ │ │ │ │recent ameliorate; │ ││ │ │ │ │ │- selecția celor cu potențial │ ││ │ │ │ │ │valoros pentru animale; │ ││ │ │ │ │ │- stabilirea criteriilor de │ ││ │ │ │ │ │selecție; │ ││ │ │ │ │ │- stabilirea valorii nutritive │ ││ │ │ │ │ │detaliate; │ ││ │ │ │ │ │- crearea bazei de date; │ ││ │ │ │ │ │- teste de digestibilitate; │ ││ │ │ │ │ │- macroteste pe animale de │ ││ │ │ │ │ │fermă; │ ││ │ │ │ │ │- stabilirea potențialului │ ││ │ │ │ │ │nutrițional; │ ││ │ │ │ │ │- stabilirea unor secvențe │ ││ │ │ │ │ │tehnologice de cultivare a unor │ ││ │ │ │ │ │plante furajere care să ridice │ ││ │ │ │ │ │potențialul calitativ și │ ││ │ │ │ │ │cantitativ. │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 60.│ ADER │Eficientizarea valorificării │ 862.850 │Elaborarea de noi │În societatea modernă, │Pagina web a ││ │ 6.1.2.│subproduselor industriale │ │strategii nutriționale │consumatorii preferă alimentele │proiectului, modalitate ││ │ │prin dezvoltarea pentru │ 187.850 │alcătuite din rețete │de origine animală provenite de │de diseminare privind: ││ │ │animalele de fermă a unor │ 225.000 │furajere complexe cu │la animale hrănite cu │activitățile din cadrul ││ │ │strategii nutriționale │ 225.000 │caracter inovativ pentru │ingrediente care sunt, într-o │proiectului, rezultatele││ │ │inovative prietenoase față de│ 225.000 │animalele de fermă. │măsură cât mai mare, naturale. │obținute, evenimentele ││ │ │animal, om și mediu, │ │Valorificarea superioară │Din această perspectivă, │organizate ││ │ │componentă a agriculturii │ │a subproduselor rezultate│aditivii vegetali joacă un rol │(work-shopuri, open- ││ │ │durabile │ │din industria națională │important în agricultura │days), lucrările ││ │ │ │ │alimentară, mai exact │modernă. În același timp, │publicate. ││ │ │ │ │industria uleiurilor și │Comisia UE a elaborat în 2013 un│Editare broșuri/specie, ││ │ │ │ │aceea a prelucrării │document despre sustenabilitatea│privind noile strategii ││ │ │ │ │fructelor și legumelor. │alimentară, care include un │nutriționale, rezultate,││ │ │ │ │Crearea unei baze de date│capitol cu privire la reducerea │modalități de prelucrare││ │ │ │ │privind subprodusele de │deșeurilor alimentare, subiectul│a aditivilor și rata de ││ │ │ │ │interes nutrițional │devenind un obiectiv politic │includere în furaj, date││ │ │ │ │pentru animale. │cheie pentru UE (rezoluția │de contact cu ││ │ │ │ │Reducerea impactului │Parlamentului UE din 19 ianuarie│întreprinderi sau mici ││ │ │ │ │negativ asupra mediului. │2012). Și în industria │producători din ││ │ │ │ │Crearea unei pagini web a│alimentară din România există │industria alimentară. ││ │ │ │ │proiectului. │practica transformării │Publicarea rezultatelor ││ │ │ │ │Elaborare broșură/specie │subproduselor direct în deșeuri │obținute în reviste de ││ │ │ │ │privind know how-ul │care pot afecta calitatea │popularizare. ││ │ │ │ │folosirii noilor aditivi │mediului. Nutriția animală poate│Organizarea unui ││ │ │ │ │vegetali furajeri "low │ajuta sectorul alimentar să │workshop/an și o zi ││ │ │ │ │cost". │minimizeze aceste pierderi prin │open-day/specie. ││ │ │ │ │Creșterea încrederii │utilizarea acelei părți din │Publicarea rezultatelor ││ │ │ │ │consumatorilor în │producția alimentară care nu │în reviste din fluxul ││ │ │ │ │alimentele de origine │este adresată în mod direct │principal de informații ││ │ │ │ │animală datorită │consumului uman. În plus, │pentru a crește ││ │ │ │ │înlocuirii unora dintre │subprodusele de origine vegetală│vizibilitatea la nivelul││ │ │ │ │aditivii sintetici cu │din industria alimentară │internațional a ││ │ │ │ │aditivi furajeri │reprezintă de multe ori materii │cercetării românești. ││ │ │ │ │vegetali. │prime furajere ieftine, bogate │Materiale informative ││ │ │ │ │Creșterea vizibilității │în diferiți nutrienți │adresate organizațiilor ││ │ │ │ │capacității cercetării │(antioxidanți, vitamine, │de protecție a ││ │ │ │ │agricole din România prin│minerale, acizi grași │consumatorilor privind ││ │ │ │ │publicarea de articole │polinesaturați, pigmenți │obținerea de alimente de││ │ │ │ │științifice în reviste │naturali, etc). │la animale hrănite cu ││ │ │ │ │din fluxul principal. │Scopul acestui proiect este de a│rații bogate în materii ││ │ │ │ │Creșterea experienței și │dezvolta, prin activități │prime furajere de ││ │ │ │ │expertizei tinerilor │specifice de cercetare │origine vegetală. ││ │ │ │ │cercetători (doctoranzi │aplicativă, a unor strategii │Facilitarea relațiilor ││ │ │ │ │și post-doc); brevete; │nutriționale inovative bazate pe│profesionale între ││ │ │ │ │workshopuri și open days.│rețete furajere, testate și │specialiști/producători ││ │ │ │ │ │validate prin experimentări "in │din industria alimentară││ │ │ │ │ │vivo", care să asigure: │și fermierii interesați ││ │ │ │ │ │- valorificarea superioară a │de aditivii furajeri ││ │ │ │ │ │unor subproduse de origine │vegetali cu cost redus. ││ │ │ │ │ │vegetală din industria │Brevete/specie; ││ │ │ │ │ │alimentară; │prezentarea rezultatelor││ │ │ │ │ │- identificarea producătorilor │la simpozioane și ││ │ │ │ │ │și a subproduselor "low-cost" │conferințe. ││ │ │ │ │ │care pot fi valorificate │Editare materiale ││ │ │ │ │ │eficient în hrana animalelor de │informative (flyere, ││ │ │ │ │ │fermă; │postere) cu date tehnice││ │ │ │ │ │- minimizarea factorilor de risc│disponibile diseminării ││ │ │ │ │ │asupra mediului atât la nivelul │publice (după depunerea ││ │ │ │ │ │producătorilor din industria │cererilor de brevet) ││ │ │ │ │ │alimentară cât și la nivelul │pentru târguri și ││ │ │ │ │ │fermierilor prin diminuarea │expoziții naționale. ││ │ │ │ │ │cantităților de suproduse care │ ││ │ │ │ │ │nu își găsesc utilizarea cât și │ ││ │ │ │ │ │prin reducerea metaboliților │ ││ │ │ │ │ │proveniți de la aditivii │ ││ │ │ │ │ │furajeri anorganici regăsiți în │ ││ │ │ │ │ │excreta animalelor; │ ││ │ │ │ │ │- punerea la dispoziția │ ││ │ │ │ │ │fermierilor a unor aditivi │ ││ │ │ │ │ │vegetali low cost, cu impact în │ ││ │ │ │ │ │prețul furajului și calitatea │ ││ │ │ │ │ │produselor obținute; │ ││ │ │ │ │ │- asigurarea pe piață │ ││ │ │ │ │ │alimentelor de origine animală │ ││ │ │ │ │ │(carne, ouă, lapte) a unor │ ││ │ │ │ │ │produse obținute de la animale │ ││ │ │ │ │ │în hrana cărora se folosesc cu │ ││ │ │ │ │ │precădere materii prime furajere│ ││ │ │ │ │ │naturale. │ ││ │ │ │ │ │Principalele activități ale │ ││ │ │ │ │ │proiectului: │ ││ │ │ │ │ │- aceste rezultate vor fi │ ││ │ │ │ │ │obținute în primul rând, la │ ││ │ │ │ │ │nivel de pilot, prin realizarea │ ││ │ │ │ │ │unor experimente în hale/ferme │ ││ │ │ │ │ │experimentale, dotate │ ││ │ │ │ │ │corespunzător, și cu asigurarea │ ││ │ │ │ │ │colaborării unor unități din │ ││ │ │ │ │ │industria extracției uleiurilor │ ││ │ │ │ │ │și a prelucrării legumelor și │ ││ │ │ │ │ │fructelor; │ ││ │ │ │ │ │- rezultatele obținute în │ ││ │ │ │ │ │proiect vor fi diseminate în │ ││ │ │ │ │ │diferite modalități la diferite │ ││ │ │ │ │ │niveluri: public, academic, │ ││ │ │ │ │ │producători din industria │ ││ │ │ │ │ │alimentară, fermieri; │ ││ │ │ │ │ │- organizarea de work-shopuri și│ ││ │ │ │ │ │open days; │ ││ │ │ │ │ │- editarea unei broșuri/specie │ ││ │ │ │ │ │privind know how-ul │ ││ │ │ │ │ │(condiționare, rata de │ ││ │ │ │ │ │includere, etc.) pentru │ ││ │ │ │ │ │fermierii interesați în │ ││ │ │ │ │ │folosirea noilor aditivi │ ││ │ │ │ │ │vegetali furajeri "low cost"; │ ││ │ │ │ │ │- depunere cereri de brevet; │ ││ │ │ │ │ │- implicarea în toate │ ││ │ │ │ │ │activitățile de cercetare și │ ││ │ │ │ │ │diseminare tineri cercetători, │ ││ │ │ │ │ │doctoranzi, post-doc. │ │├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤│Obiectivul specific 6.2.: Asigurarea calității nutritive a nutrețurilor și produselor animaliere primare; realizarea de alimente ││funcționale │├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤│ 61.│ ADER │Studii privind efectul │ 962.850 │Evaluarea efectului unor │Proiectul propune ca noutate │Proiectul va contribui ││ │ 6.2.1.│nutrienților/contaminanților │ │nutrienți/contaminanți │testarea unor noi surse furajere│la aducerea pe piață ││ │ │din hrana suinelor asupra │ 212.850 │alimentari la nivelul │bogate în principii active │furajelor a noi surse ││ │ │funcțiilor de absorbție/ │ 250.000 │intestinului, unde au loc│(polifenoli, etc) atât in vitro │furajere, ││ │ │barieră imună a tractusului │ 250.000 │procese fiziologice │prin utilizarea unui model │neconvenționale a căror ││ │ │gastrointestinal; dezvoltarea│ 250.000 │importante reprezentate │celular de simulare in vitro a │rată de digestie și ││ │ │de noi strategii nutriționale│ │de digestie și absorbție.│barierei intestinale, cât și in │absorbție va fi ││ │ │în vederea îmbunătățirii │ │Stabilirea unor noi │vivo prin experimente pe purcei │cunoscută prin ││ │ │statusului imun │ │strategii nutriționale │după înțărcare. │investigații la nivel ││ │ │ │ │pentru animale de fermă. │Aceste experimente vor permite o│intestinal. ││ │ │ │ │Recepturi de nutreț │evaluare complexă a efectelor │Proiectul se va finaliza││ │ │ │ │combinat specifice unor │dietelor de hrană suplimentate │cu noi recepturi și ││ │ │ │ │strategii nutriționale │cu noile surse furajere la nivel│formularea de noi ││ │ │ │ │îndreptate spre │celular, molecular și sistemic. │strategii nutriționale ││ │ │ │ │asigurarea calității │Întrucât aceste surse furajere │pentru animalele de ││ │ │ │ │nutritive a produselor │au o puternică capacitate │fermă, cu impact ││ │ │ │ │animaliere. │antioxidantă și sunt stimulatori│economic asupra ││ │ │ │ │ │ai răspunsului imunitar, va fi │performanțelor fermelor ││ │ │ │ │ │testată și capacitatea lor de a │private și de stat ceea ││ │ │ │ │ │contracara acțiunea │ce va contribui la ││ │ │ │ │ │contaminanților furajeri fiind │asigurarea sănătății și ││ │ │ │ │ │bine cunoscut faptul că nu │bunăstării animale și a ││ │ │ │ │ │există materii prime și furaje │siguranței și ││ │ │ │ │ │libere de contaminanți. │securității alimentare. ││ │ │ │ │ │ │Proiectul va investiga ││ │ │ │ │ │ │și evalua noi surse ││ │ │ │ │ │ │furajere generând noi ││ │ │ │ │ │ │date referitoare la ││ │ │ │ │ │ │efectul lor asupra ││ │ │ │ │ │ │sănătății intestinale. ││ │ │ │ │ │ │În paralel vor fi ││ │ │ │ │ │ │obținute date despre ││ │ │ │ │ │ │posibilitatea de ││ │ │ │ │ │ │utilizare a noilor surse││ │ │ │ │ │ │furajere în reducerea ││ │ │ │ │ │ │efectelor determinate de││ │ │ │ │ │ │contaminanții furajeri. ││ │ │ │ │ │ │Diseminare prin ││ │ │ │ │ │ │comunicări la conferințe││ │ │ │ │ │ │naționale/ ││ │ │ │ │ │ │internaționale, transfer││ │ │ │ │ │ │de tehnologii. ││ │ │ │ │ │ │Prezentarea rezultatelor││ │ │ │ │ │ │activității de cercetare││ │ │ │ │ │ │pe site-ul MADR. │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 62.│ ADER │Determinarea efectelor │ 762.850 │Elaborarea de noi │Cercetări orientate spre │Valorificare către ││ │ 6.2.2.│nutrețurilor procesate asupra│ │strategii nutriționale │efectele procesării nutrețurilor│mediul profesional ││ │ │mediului ruminal și │ 162.850 │pentru a corecta │asupra rumenului și a │(fermieri, asociații, ││ │ │performanțelor productive ale│ 200.000 │valorificarea resurselor │performanțelor productive ale │producători de furaje, ││ │ │rumegătoarelor │ 200.000 │furajere. │rumegătoarelor nu au mai fost │etc.). ││ │ │ │ 200.000 │Stabilirea de structuri │abordate în ultimii ani, deși │Elaborarea paginii web a││ │ │ │ │de nutrețuri combinate. │diversele industrii procesatoare│proiectului. ││ │ │ │ │Elaborarea de recomandări│au evoluat continuu, generând │Elaborarea și ││ │ │ │ │nutriționale și │noi tipuri de nutrețuri. │distribuirea gratuită a ││ │ │ │ │valorificarea corectă a │Aceasta are efecte negative │unor ghiduri practice de││ │ │ │ │unor nutrețuri/ │asupra eficienței utilizării │aplicare a rezultatelor ││ │ │ │ │subproduse. │respectivelor nutrețuri din │proiectului. ││ │ │ │ │ │cauza insuficientei cunoașteri a│Participarea la târguri ││ │ │ │ │ │acestora. De asemenea, │și expoziții. ││ │ │ │ │ │insuficienta lor cunoaștere │Transfer direct, cu ││ │ │ │ │ │conduce la ignorarea unor │titlu gratuit, către ││ │ │ │ │ │potențiale strategii │ferme/asociații ││ │ │ │ │ │nutriționale care să conducă la │profesionale. ││ │ │ │ │ │obținerea unor produse │Publicarea de articole ││ │ │ │ │ │animaliere (ex. lapte) cu o │în reviste de ││ │ │ │ │ │calitate nutrițională │popularizare. ││ │ │ │ │ │superioară. │Valorificare către ││ │ │ │ │ │Activități principale: │mediul academic/ ││ │ │ │ │ │- identificarea principalelor │științific prin: ││ │ │ │ │ │tipologii de procesare a │- comunicări ││ │ │ │ │ │nutrețurilor utilizate în │științifice; ││ │ │ │ │ │România, relevante prin prisma │- articole științifice. ││ │ │ │ │ │obiectivelor proiectului; │ ││ │ │ │ │ │- selectarea tipurilor de │ ││ │ │ │ │ │procesare (respectiv a │ ││ │ │ │ │ │nutrețurilor procesate) │ ││ │ │ │ │ │relevante prin prisma │ ││ │ │ │ │ │obiectivelor proiectului (ex. │ ││ │ │ │ │ │diverse tipuri de borhoturi, │ ││ │ │ │ │ │diverse reziduuri, etc.); │ ││ │ │ │ │ │- determinarea efectelor la │ ││ │ │ │ │ │nivel ruminal, prin studii pe │ ││ │ │ │ │ │animale fistulizate; │ ││ │ │ │ │ │- testarea în condiții de fermă │ ││ │ │ │ │ │de vaci de lapte a nutrețurilor │ ││ │ │ │ │ │selectate în urma experimentelor│ ││ │ │ │ │ │pe animale fistulizate, în │ ││ │ │ │ │ │vederea identificării efectelor │ ││ │ │ │ │ │asupra producției de lapte │ ││ │ │ │ │ │(cantitate, eficiență, calitate │ ││ │ │ │ │ │nutrițională); │ ││ │ │ │ │ │- estimarea efectelor asupra │ ││ │ │ │ │ │statusului imun al animalelor, │ ││ │ │ │ │ │respectiv asupra stării de │ ││ │ │ │ │ │sănătate a consumatorilor │ ││ │ │ │ │ │laptelui îmbunătățit │ ││ │ │ │ │ │nutrițional; │ ││ │ │ │ │ │- diseminarea pe scară largă și │ ││ │ │ │ │ │prin mijloace variate a │ ││ │ │ │ │ │rezultatelor proiectului. │ │├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤│OBIECTIVUL GENERAL 7.: Eficientizarea sistemelor de exploatare a animalelor de fermă │├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Obiectivul specific 7.1.: Elaborarea și validarea de tehnologii de exploatare a animalelor │├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤│ 63.│ ADER │Elaborarea de tehnologii │ 862.850 │Elaborarea unor │Obiectivul proiectului este │În cadrul proiectului, ││ │ 7.1.1.│integrate pentru producerea │ │tehnologii de înființare │elaborarea pentru zona de deal │vor fi elaborate și ││ │ │laptelui de oaie în sistem │ 187.850 │și exploatare a │și munte a unor tehnologii │dezvoltate tehnologii de││ │ │organic, în zona colinară și │ 225.000 │pajiștilor din zona de │sustenabile integrate pentru │înființare și exploatare││ │ │de munte a pajiștilor │ 225.000 │deal și munte destinate │producerea laptelui de oaie în │a pajiștilor ecologice, ││ │ │permanente │ 225.000 │exploatării cu ovinele în│sisteme de producție organice │precum și a unor ││ │ │ │ │sistem organic. │cu costuri reduse. În │tehnologii de creștere a││ │ │ │ │Elaborarea unor │implementarea proiectului, │ovinelor pentru ││ │ │ │ │tehnologii de creștere a │activitățile vor viza punerea │producția de lapte în ││ │ │ │ │ovinelor în sistem de │în valoare a potențialului │sistem organic. ││ │ │ │ │producție organic. │patrimoniului pastoral al │Tehnologiile elaborate ││ │ │ │ │Realizarea unui studiu │României din zonele de deal și │și testate urmând să fie││ │ │ │ │tehnico-economic privind │munte, precum și studiul │aplicate în cadrul ││ │ │ │ │producerea laptelui de │relației sol – plantă – animal. │fermelor comerciale, de ││ │ │ │ │oaie în sistem organic. │ │tip extensiv. ││ │ │ │ │ │ │Organizarea de ││ │ │ │ │ │ │workshopuri pentru ││ │ │ │ │ │ │crescătorii de ovine și ││ │ │ │ │ │ │asociațiile ││ │ │ │ │ │ │profesionale. ││ │ │ │ │ │ │Prezentarea rezultatelor││ │ │ │ │ │ │activității de cercetare││ │ │ │ │ │ │pe site-ul MADR. │├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤│Obiectivul specific 7.2.: Îmbunătățirea indicatorilor de reproducție la animalele de fermă prin utilizarea biotehnologiilor specifice │├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤│ 64.│ ADER │Îmbunătățirea potențialului │ 792.850 │Obținerea unui număr mare│Activitățile proiectului │Elaborarea unei ││ │ 7.2.1.│productiv în fermele de vaci │ │de femele, vițele pentru │urmăresc: │tehnologii de ││ │ │pentru lapte din N-E României│ 170.350 │lotul de înlocuire, din │- în anul I de derulare vor fi │reproducție pentru ││ │ │prin producerea de embrioni │ 207.500 │vaci cu producții mari de│identificate fermele potențial │obținerea de embrioni ││ │ │"in vitro" folosind donatoare│ 207.500 │lapte și cu evenimente │beneficiare ale acestui proiect.│"in vitro" de la vaci ││ │ │de ovocite înalt productive │ 207.500 │patologice incompatibile │Vor fi selectate vacile │donatoare. ││ │ │și material seminal (sexat și│ │cu reproducția normală. │ donatoare de ovocite, care au │Elaborarea de articole ││ │ │nesexat) provenit de la tauri│ │Valorificarea eficientă a│avut performanțe productive, dar│științifice care vor fi ││ │ │testați │ │acestor vaci comparativ │fost propuse pentru reformă din │comunicate la ││ │ │ │ │cu abatorizarea. │diferite cauze; │simpozioane naționale. ││ │ │ │ │Identificarea factorilor │- în anul II de derulare se va │Elaborarea de articole ││ │ │ │ │cheie de macro și │cuantifica numărul de embrioni │științifice care vor fi ││ │ │ │ │microclimat implicați în │transferabili, care pot fi │publicate în reviste de ││ │ │ │ │succesul acestei │obținuți de la o vacă reformă, │specialitate. ││ │ │ │ │biotehnologii. │cu antecedente productive │Articole de ││ │ │ │ │Stabilirea costurilor │performante, utilizând m.s.c. │popularizare, broșuri. ││ │ │ │ │pentru obținerea unei │sexat; │Pagină web cu informații││ │ │ │ │vițele dintr-o vacă cu │- în anul III de derulare se vor│privind tehnologia de ││ │ │ │ │potențial genetic │evalua ratele de concepție la │reproducție pentru ││ │ │ │ │superior. │vacile receptoare de embrioni │valorificarea superioară││ │ │ │ │ │din fermele selectate și vor fi │a vacilor, care au avut ││ │ │ │ │ │înregistrați și monitorizați │anterior performanțe ││ │ │ │ │ │produșii obținuți. Se vor │productive superioare, ││ │ │ │ │ │elabora articole științifice în │dar au fost propuse ││ │ │ │ │ │vederea comunicării la │pentru reformă din ││ │ │ │ │ │simpozioane și publicării în │diferite cauze. ││ │ │ │ │ │reviste de specialitate. │ ││ │ │ │ │ │- în anul IV de derulare se vor │ ││ │ │ │ │ │centraliza rezultatele cu │ ││ │ │ │ │ │privire la activitatea de │ ││ │ │ │ │ │reproducție a vacilor din │ ││ │ │ │ │ │loturile experimentale, în ceea │ ││ │ │ │ │ │ce privește rata de concepție, │ ││ │ │ │ │ │desfășurarea gestației și a │ ││ │ │ │ │ │parturiției, raportul sexelor │ ││ │ │ │ │ │produșilor obținuți. Se va │ ││ │ │ │ │ │evalua potențialul productiv al │ ││ │ │ │ │ │produșilor de sex femel obținut,│ ││ │ │ │ │ │comparativ cu cel al │ ││ │ │ │ │ │donatoarelor selectate. Se vor │ ││ │ │ │ │ │elabora articole științifice în │ ││ │ │ │ │ │vederea comunicării la │ ││ │ │ │ │ │simpozioane și publicării în │ ││ │ │ │ │ │reviste de specialitate. │ │├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤│OBIECTIVUL GENERAL 8.: Asigurarea bunăstării și sănătății animalelor │├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Obiectivul specific 8.1.: Suport tehnico-științific pentru asigurarea bunăstării și sănătății animalelor │├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤│ 65.│ ADER │Implementarea măsurilor de │ 792.850 │Elaborarea unei │Inventarierea crescătorilor de │Utilizarea în fermele ││ │ 8.1.1.│bunăstare a bivolilor, în │ │tehnologii moderne de │bivolițe, cu ferme de dimensiuni│luate în studiu a: ││ │ │relație cu indicatorii de │ 170.350 │creștere a bivolilor în │medii, din zona Brașov și Sibiu,│- tehnologiilor moderne ││ │ │producție, reproducție și │ 207.500 │ferme de dimensiuni medii│prin conlucrare cu asociațiile │de hrănire, bazate pe ││ │ │economici în diferite module │ 207.500 │și mari. │de profil. │rații întocmite ││ │ │de ferme, cu impact asupra │ 207.500 │Elaborarea ghidului de │Elaborarea de studii │științific; ││ │ │dezvoltării durabile a │ │bunăstare pentru fermele │individualizate pentru fiecare │- folosirea principiilor││ │ │speciei │ │de bivoli de dimensiuni │fermă de dimensiune medie, în │moderne de pășunat ││ │ │ │ │medii și mari, în vederea│vederea implementării de către │rațional dozat; ││ │ │ │ │dezvoltării durabile a │acestea a tehnologiilor moderne,│- folosirea mulsului ││ │ │ │ │speciei. │care să respecte condițiile de │mecanic; ││ │ │ │ │Îmbunătățirea │bunăstare. │- urmărirea activității ││ │ │ │ │parametrilor de producție│Elaborarea unui raport │de reproducție, ││ │ │ │ │și creșterea cantității │științific privind măsurile de │depistarea și ││ │ │ │ │de materie primă pentru │creștere a producției de lapte │inseminarea bivolițelor ││ │ │ │ │piața produselor obținute│în fermele luate în studiu. │la momentul optim, ││ │ │ │ │de la bivoli. │Elaborarea unui raport │pentru a nu se pierde ││ │ │ │ │Îmbunătățirea │științific privind măsurile de │cicluri de reproducție; ││ │ │ │ │parametrilor de │rentabilizare a fermelor de │- creșterea tineretului ││ │ │ │ │reproducție în fermele de│dimensiuni medii. │de reproducție după un ││ │ │ │ │dimensiuni mijlocii, în │Elaborarea ghidului de bunăstare│plan de creștere ││ │ │ │ │vederea rentabilizării │în vederea dezvoltării durabile │întocmit științific ││ │ │ │ │creșterii bivolilor. │a speciei. │pentru fiecare fermă; ││ │ │ │ │ │ │- asigurarea spațiului ││ │ │ │ │ │ │optim pentru cazarea ││ │ │ │ │ │ │animalelor, ││ │ │ │ │ │ │- controlarea ││ │ │ │ │ │ │parametrilor de ││ │ │ │ │ │ │microclimat din ││ │ │ │ │ │ │adăposturi. ││ │ │ │ │ │ │Articole de ││ │ │ │ │ │ │popularizare, broșuri. ││ │ │ │ │ │ │Pagină web cu informații││ │ │ │ │ │ │privind tehnologiile ││ │ │ │ │ │ │moderne de hrănire. │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 66.│  ADER │Creșterea bunăstării și sănă-│ 375.000 │Obținerea unor           │Imunoglobulinele (Ig) extrase   │Metodologiile, produsele││    │ 8.1.2 │tății tineretului animal, în │    0    │imunoglobuline specifice │din gălbenușul oului (Y) de gă- │cu imunoglobuline (IgY) ││    │       │special porcin, prin utiliza-│    0    │(IgY) mono- sau          │ină sunt imunoglobuline specifi-│(aditivi furajeri, for- ││    │       │rea de aditivi furajeri (pre-│ 187.500 │polivalente extrase din  │ce preparate față de un antigen │mule medicamentoase,    ││    │       │mixuri sau suplimente furaje-│ 187.500 │gălbenușul ouălor de     │dat (tulpini bacteriene, virale-│dezinfectanți) realizate││    │       │re) care să conțină anticorpi│         │găină, acestea fiind     │inactivate), care au devenit o  │vor fi puse la dispozi- ││    │       │mono- și policlonali (IgY)   │         │apoi condiționate sub    │mare speranță în prevenirea și  │ția fermelor de animale,││    │       │obținuți din gălbenușul de   │         │formă de pulberi         │combaterea unor boli la animale,│în scopul creșterii bu- ││    │       │ouă provenit de la găini imu-│         │concentrate (aditivi     │în creșterea bunăstării și sănă-│năstării și sănătății   ││    │       │nizate specific              │         │furajeri), sub formă     │tății tineretului animal. În    │tineretului animal, în  ││    │       │                             │         │lichidă (formule         │prezent, interesul față de imu- │în special porcin;      ││    │       │                             │         │medicamentoase,          │noglobulinele preparate pe găină│produsele cu imunoglobu-││    │       │                             │         │dezinfectanți), pulberi  │este mare, datorită incidenței  │line specifice (IgY) vor││    │       │                             │         │liofilizate, spray,      │din ce în ce mai ridicate a tul-│contribui la dezvoltarea││    │       │                             │         │unguent. Elaborarea      │pinilor rezistente la antibioti-│unei alternative solide ││    │       │                             │         │Ghidului de bune         │ce. În oul de găină se găsesc   │și specifice, la utili- ││    │       │                             │         │practici, privind        │imunoglobuline IgA și IgM, care │zarea excesivă a antibi-││    │       │                             │         │imunoglobulinele         │ajung în albuș din oviduct, în  │oticelor, în perioadele ││    │       │                             │         │specifice (IgY),         │timp ce IgG-ul numit mai recent │critice din creșterea   ││    │       │                             │         │obținute în creșterea    │IgY se transferă din sânge în   │tineretului animal, în  ││    │       │                             │         │bunăstării și sănătății  │ovar, iar cantitatea de anti-   │special porcin;         ││    │       │                             │         │la animale.              │corpi specifici produsă pe an de│folosirea antibioticelor││    │       │                             │         │                         │o găină este mare (20-40 g Ig în│este din ce în ce mai   ││    │       │                             │         │                         │total). Scopul proiectului este │restrictivă, datorită   ││    │       │                             │         │                         │îmbunătățirea bunăstării tinere-│producerii antibio-     ││    │       │                             │         │                         │tului animal, în special        │rezistenței la unii ger-││    │       │                             │         │                         │porcin, prin realizarea și uti- │meni patogeni, afectând ││    │       │                             │         │                         │lizarea unor mijloace alternati-│bunăstarea și creșterea ││    │       │                             │         │                         │ve (produse conținând imunoglo- │animalelor, având acțiu-││    │       │                             │         │                         │buline IgY) în locul antibioti- │ne nefastă, inclusiv la ││    │       │                             │         │                         │celor folosite deseori,în exces.│om.                     ││    │       │                             │         │                         │Activitățile principale ale pro-│Metodologiile, tehnicile││    │       │                             │         │                         │iectului se vor concretiza în:  │și rezultatele obținute ││    │       │                             │         │                         │- cartarea principalilor agenți │vor fi publicate online ││    │       │                             │         │                         │patogeni (tulpini bacteriene)   │sau în reviste de spe-  ││    │       │                             │         │                         │care afectează sănătatea tinere-│cialitate.              ││    │       │                             │         │                         │tului animal, în special porcin,│Instruirea fermierilor  ││    │       │                             │         │                         │în perioade critice de viață    │și promovarea informa-  ││    │       │                             │         │                         │(înțărcare, transport,          │țiilor științifice pri- ││    │       │                             │         │                         │convalescență, etc.);           │vind imunoglobulinele   ││    │       │                             │         │                         │- prepararea antigenelor speci- │specifice (IgY) mono-   ││    │       │                             │         │                         │fice (tulpini bacteriene – inac-│sau polivalente realiza-││    │       │                             │         │                         │tivate), urmată de imunizarea   │te ca produse (aditivi  ││    │       │                             │         │                         │găinilor ouătoare, recoltarea la│furajeri, formule medi- ││    │       │                             │         │                         │momentul optim a ouălor care vor│camentoase,             ││    │       │                             │         │                         │fi procesate în vederea obține- │dezinfectanți).         ││    │       │                             │         │                         │rii imunoglobulinelor specifice │                        ││    │       │                             │         │                         │de gălbenuș (IgY) monovalente   │                        ││    │       │                             │         │                         │sau polivalente.                │                        ││    │       │                             │         │                         │După controlul cantitativ și ca-│                        ││    │       │                             │         │                         │litativ al imunoglobulinelor    │                        ││    │       │                             │         │                         │specifice (IgY) mono- sau poli- │                        ││    │       │                             │         │                         │valente, folosind testul de in- │                        ││    │       │                             │         │                         │hibare a creșterii bacteriilor, │                        ││    │       │                             │         │                         │testul ELISA «in house», se vor │                        ││    │       │                             │         │                         │realiza  preparate (aditivi     │                        ││    │       │                             │         │                         │furajeri, formule medicamentoase│                        ││    │       │                             │         │                         │sau soluții dezinfectante); în  │                        ││    │       │                             │         │                         │funcție de antigenul dat (mono- │                        ││    │       │                             │         │                         │valent sau polivalent), condi-  │                        ││    │       │                             │         │                         │ționarea preparatelor (aditivi  │                        ││    │       │                             │         │                         │furajeri, formule medicamentoa- │                        ││    │       │                             │         │                         │se) se va face sub formă lichidă│                        ││    │       │                             │         │                         │(concentrat), pulbere           │                        ││    │       │                             │         │                         │(liofilizată).                  │                        ││    │       │                             │         │                         │Controlul calitativ și cantita- │                        ││    │       │                             │         │                         │tiv al preparatelor (aditivi fu-│                        ││    │       │                             │         │                         │rajeri, formule medicamentoase, │                        ││    │       │                             │         │                         │dezinfectanți) în condiții de   │                        ││    │       │                             │         │                         │laborator (biobază) și în condi-│                        ││    │       │                             │         │                         │ții de teren (ferme), pentru    │                        ││    │       │                             │         │                         │evaluarea eficacității lor.     │                        │├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤│OBIECTIVUL GENERAL 9.: Dezvoltarea cercetărilor de apicultură │├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Obiectivul specific 9.1.: Diversificarea și eficientizarea producțiilor apicole │├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤│ 67.│ ADER │Standardizarea metodelor de │ 762.850 │Metoda standardizată │Producția apicolă depinde în │Realizarea unor ││ │ 9.1.1.│biometrie în studiul raselor,│ │pentru evaluarea │mare măsură de tehnicile apicole│publicații (cărți, ││ │ │de creștere a │ 162.850 │biometrică a rasei │utilizate, resursele florale │ghiduri) cu metode ││ │ │reproducătorilor și de │ 200.000 │autohtone de albine (A.m.│existente dar și de calitatea │optimizate, ││ │ │însămânțare instrumentală, │ 200.000 │carpatica) în │materialului biologic utilizat. │standardizate de ││ │ │utile în evaluarea familiilor│ 200.000 │conformitate cu metode │Cercetările de ultimă oră pe │evaluare biometrică și ││ │ │de albine, cu aplicabilitate │ │aplicate și la alte rase │plan european arată că │de creștere a ││ │ │în conservarea și ameliorarea│ │europene. │utilizarea materialului biologic│reproducătorilor. ││ │ │genofondului apicol național │ │Metode optimizate și │local, selecționat, reprezintă │Actualizarea programului││ │ │ │ │standardizate de creștere│cea mai bună soluție în │de ameliorare și ││ │ │ │ │a mătcilor și trântorilor│managementul apicol durabil, în │conservare a albinei ││ │ │ │ │în funcție de numărul de │contextul utilizării │românești și a ││ │ │ │ │matci crescute și │populațiilor locale cu │legislației în domeniu. ││ │ │ │ │împerecheate pe sezon │rezistență naturală sporită la │Diseminarea rezultatelor││ │ │ │ │aplicabile în stupinele │boli și conservării diversității│se realizează prin ││ │ │ │ │autorizate de creștere a │raselor, cunoscându-se │publicarea de articole ││ │ │ │ │materialului biologic. │problemele de depopulare masivă │tehnice și științifice ││ │ │ │ │Tehnică optimizată de │cu care se confruntă numeroase │și prin participarea la ││ │ │ │ │însămânțare │țări în ultimii ani. │manifestări științifice ││ │ │ │ │instrumentală. │Evaluarea familiilor de albine │pe plan național și ││ │ │ │ │ │în procesul de selecție și │internațional. ││ │ │ │ │ │creștere de material biologic │ ││ │ │ │ │ │ameliorat în rasa curată (A.m. │ ││ │ │ │ │ │carpatica) reprezintă obiectivul│ ││ │ │ │ │ │principal al Programului │ ││ │ │ │ │ │național de ameliorare și │ ││ │ │ │ │ │conservare a albinei românești, │ ││ │ │ │ │ │dar și baza tehnologică în │ ││ │ │ │ │ │producerea de material biologic │ ││ │ │ │ │ │selecționat în stupinele │ ││ │ │ │ │ │autorizate ANARZ în acest scop. │ ││ │ │ │ │ │Obiectul proiectului este de a │ ││ │ │ │ │ │optimiza și standardiza acele │ ││ │ │ │ │ │metode care să poată fi aplicate│ ││ │ │ │ │ │în stupinele de selecție │ ││ │ │ │ │ │autorizate pentru producerea de │ ││ │ │ │ │ │material biologic și care să │ ││ │ │ │ │ │poată fi integrate în programele│ ││ │ │ │ │ │de ameliorare la nivel european.│ ││ │ │ │ │ │Principalele activități sunt: │ ││ │ │ │ │ │- analiza metodelor și │ ││ │ │ │ │ │tehnicilor aplicate pe plan │ ││ │ │ │ │ │internațional privind biometria │ ││ │ │ │ │ │la albine, creșterea │ ││ │ │ │ │ │reproducătorilor și însămânțarea│ ││ │ │ │ │ │instrumentală; │ ││ │ │ │ │ │- prelevarea de probe de albine │ ││ │ │ │ │ │din diverse populații locale și │ ││ │ │ │ │ │europene și realizarea unor │ ││ │ │ │ │ │studii de biometrie comparative;│ ││ │ │ │ │ │- studiul principalelor metode │ ││ │ │ │ │ │de creștere a reproducătorilor │ ││ │ │ │ │ │la albina meliferă și de │ ││ │ │ │ │ │însămânțare instrumentală a │ ││ │ │ │ │ │mătcilor și stabilirea unor │ ││ │ │ │ │ │indici de calitate a mătcilor │ ││ │ │ │ │ │împerecheate natural/însămânțate│ ││ │ │ │ │ │instrumental; │ ││ │ │ │ │ │- îmbunătățirea, optimizarea și │ ││ │ │ │ │ │standardizarea metodelor de │ ││ │ │ │ │ │evaluare și tehnologiilor de │ ││ │ │ │ │ │creștere a reproducătorilor și │ ││ │ │ │ │ │de însămânțare instrumentală ca │ ││ │ │ │ │ │metode de control a │ ││ │ │ │ │ │împerecherilor la albine și │ ││ │ │ │ │ │dezvoltarea unui laborator de │ ││ │ │ │ │ │analiză, de referință la nivel │ ││ │ │ │ │ │național. │ │├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤│OBIECTIVUL GENERAL 10.: Dezvoltarea și diversificarea sistemelor și tehnologiilor de acvacultură și asigurarea sănătății viețuitoarelor ││acvatice │├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Obiectivul specific 10.1.: Elaborarea și implementarea sistemelor și tehnologiilor competitive și performanțe, adaptate la contextul ││socio – economic actual, cu impact negativ redus asupra mediului și a componentelor sale │├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤│ 68.│ ADER │Sisteme și tehnologii moderne│ 762.850 │Rezultatele proiectului │Utilizarea materialului biologic│Rezultatele cercetărilor││ │10.1.1.│pentru reproducerea și │ │se vor concretiza în │piscicol de populare adaptat │vor fi diseminate și ││ │ │creșterea peștilor și a altor│ 162.850 │sisteme și tehnologii de │diferitelor tipuri de ferme │puse la dispoziția ││ │ │organisme acvatice │ 200.000 │reproducere artificială │piscicole și sisteme de │agenților economici din ││ │ │ │ 200.000 │a peștilor și de creștere│creștere, cu origine cunoscută │domeniul acvaculturii, ││ │ │ │ 200.000 │în etapa de dezvoltare │și cu caracteristici productive │autorității publice ││ │ │ │ │postembrionară prin: │superioare este condiția │centrale ce răspunde de ││ │ │ │ │- evaluarea condițiilor │esențială pentru dezvoltarea │pescuit și acvacultură, ││ │ │ │ │de mediu corelat cu │acvaculturii. │precum și comunității ││ │ │ │ │particularitățile │Deși România dispune de │științifice din domeniu,││ │ │ │ │biologiei reproducerii │importante capacități de │prin: ││ │ │ │ │pentru speciile de pești │producție piscicolă, în acest │- promovarea publică a ││ │ │ │ │de apă dulce în vederea │moment, producerea materialului │informațiilor ││ │ │ │ │stabilirii modelului de │de populare se realizează în │științifice și ││ │ │ │ │control și monitorizare; │câteva ferme, care nu dispun de │tehnologice prin ││ │ │ │ │- metode de evaluare și │bază biologică corespunzătoare. │organizarea de întâlniri││ │ │ │ │de selecție a │Având în vedere stadiul actual │cu agenți economici, ││ │ │ │ │reproducătorilor; │al sistemelor și tehnologiilor │autorități publice ││ │ │ │ │- metode de stimulare │de reproducere utilizate în │centrale, organizații ││ │ │ │ │hormonală, de prelevare │acvacultura europeană și │patronale, direcții ││ │ │ │ │și de incubație a │rezultatele obținute de │agricole județene; ││ │ │ │ │produselor sexuale; │unitățile de cercetare în acest │- editarea de materiale ││ │ │ │ │- testarea comparativă a │domeniu, s-au evidențiat o │de informare; ││ │ │ │ │unor substanțe hormonale;│multitudine de aspecte care │- postarea pe site-ul ││ │ │ │ │- stabilirea parametrilor│trebuie luate în considerare │MADR a rezultatelor ││ │ │ │ │tehnici care │referitoare la: controlul │obținute. ││ │ │ │ │caracterizează │factorilor de mediu, │ ││ │ │ │ │reproducerea artificială │condiționarea reproducătorilor, │ ││ │ │ │ │a principalelor specii de│tratamentele hormonale, │ ││ │ │ │ │pești de apă dulce; │adaptarea sistemelor de │ ││ │ │ │ │- elaborarea, proiectarea│incubație, eficientizarea │ ││ │ │ │ │și realizarea │energetică a sistemelor, │ ││ │ │ │ │instalațiilor pilot │managementul operării │ ││ │ │ │ │pentru reproducerea │tehnologiei de reproducere în │ ││ │ │ │ │artificială a peștilor de│funcție de particularitățile │ ││ │ │ │ │cultură; │eco-fiziologice a peștilor, │ ││ │ │ │ │- elaborarea, proiectarea│menținerea stării de sănătate și│ ││ │ │ │ │și realizarea modelelor │a condițiilor de biosecuritate │ ││ │ │ │ │experimentale de creștere│pe întreaga durată a ciclului de│ ││ │ │ │ │în perioada de dezvoltare│reproducție. │ ││ │ │ │ │postembrionară; │Prezentul proiect are ca obiect:│ ││ │ │ │ │- stabilirea variantelor │- activități care vizează │ ││ │ │ │ │tehnologice cele mai │fundamentarea științifică și │ ││ │ │ │ │performante sub aspectul │tehnică a reproducerii │ ││ │ │ │ │calității și eficienței; │artificiale a peștilor prin │ ││ │ │ │ │- definitivarea │evaluarea condițiilor de mediu │ ││ │ │ │ │tehnologiilor și a │în corelație cu │ ││ │ │ │ │modelelor experimentale │particularitățile biologie de │ ││ │ │ │ │de creștere; │reproducere a peștilor, a │ ││ │ │ │ │- producerea materialului│metodelor de evaluare și de │ ││ │ │ │ │biologic piscicol de │selecție a reproducătorilor, │ ││ │ │ │ │populare, cu │a metodelor de stimulare │ ││ │ │ │ │caracteristici │hormonală, prelevare și │ ││ │ │ │ │bioproductive superioare;│incubație a produselor sexuale, │ ││ │ │ │ │- obținerea puietului │testarea unor substanțe │ ││ │ │ │ │necesar refacerii │hormonale, testarea aparatelor │ ││ │ │ │ │potențialului piscicol al│de incubație, a tehnicilor de │ ││ │ │ │ │ecosistemelor naturale și│prelevare și transport al │ ││ │ │ │ │exploatarea complexă și │larvelor; │ ││ │ │ │ │durabilă a resurselor │- activități care vizează │ ││ │ │ │ │acvatice naturale; │elaborarea, proiectarea și │ ││ │ │ │ │- lărgirea paletei de │realizarea sistemelor și │ ││ │ │ │ │specii și diversificarea │tehnologiilor de reproducere │ ││ │ │ │ │sortimentală a producției│adaptate cerințelor speciilor de│ ││ │ │ │ │piscicole prin │pești de apă dulce, │ ││ │ │ │ │introducerea și │experimentarea acestora, │ ││ │ │ │ │extinderea în cultură, a │determinarea parametrilor │ ││ │ │ │ │unor specii autohtone │tehnici care caracterizează │ ││ │ │ │ │valoroase; │tehnologia de reproducere │ ││ │ │ │ │- reintroducerea pe piață│artificială; │ ││ │ │ │ │a unor specii apreciate, │- proiectarea și realizarea │ ││ │ │ │ │pentru care există │modelelor tehnologice pentru │ ││ │ │ │ │tradiție în consum. │creșterea descendențelor în │ ││ │ │ │ │ │perioada de dezvoltare │ ││ │ │ │ │ │postembrionară; experimentarea │ ││ │ │ │ │ │pentru stabilirea densităților │ ││ │ │ │ │ │optime de creștere, a metodelor │ ││ │ │ │ │ │de hrănire, monitorizare și │ ││ │ │ │ │ │control al condițiilor de mediu │ ││ │ │ │ │ │pentru încadrarea în ecartul │ ││ │ │ │ │ │optim al fiecărei specii; │ ││ │ │ │ │ │- analiza rezultatelor, │ ││ │ │ │ │ │stabilirea variantelor │ ││ │ │ │ │ │tehnologice cele mai performante│ ││ │ │ │ │ │sub aspectul calității și │ ││ │ │ │ │ │eficienței; │ ││ │ │ │ │ │- definitivarea tehnologiilor și│ ││ │ │ │ │ │a modelelor experimentale de │ ││ │ │ │ │ │creștere. │ ││ │ │ │ │ │Proiectul își propune să │ ││ │ │ │ │ │elaboreze tehnologii moderne de │ ││ │ │ │ │ │reproducere atât pentru speciile│ ││ │ │ │ │ │de pești de cultură, dar și │ ││ │ │ │ │ │pentru speciile care, în acest │ ││ │ │ │ │ │moment, nu fac obiectul │ ││ │ │ │ │ │creșterii dirijate industriale, │ ││ │ │ │ │ │deși prezintă importanță │ ││ │ │ │ │ │economică și sunt solicitate pe │ ││ │ │ │ │ │piață, contribuind astfel la │ ││ │ │ │ │ │diversificarea producției │ ││ │ │ │ │ │piscicole. │ ││ │ │ │ │ │Proiectul vizează sprijinirea │ ││ │ │ │ │ │fermierilor prin punerea la │ ││ │ │ │ │ │dispoziție a unor sisteme și │ ││ │ │ │ │ │tehnologii de reproducere │ ││ │ │ │ │ │artificială adaptate noilor │ ││ │ │ │ │ │condiții ecologice și │ ││ │ │ │ │ │tehnologice, care să asigurare │ ││ │ │ │ │ │obținerea unui material de │ ││ │ │ │ │ │populare cu caracteristici │ ││ │ │ │ │ │productive superioare, obținut │ ││ │ │ │ │ │în condiții controlate, adaptat │ ││ │ │ │ │ │sistemelor tehnologice actuale. │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 69.│ ADER │Elaborarea și implementarea │ 862.850 │Obținerea valorilor │Politica Comună în domeniul │Rezultatele cercetărilor││ │10.1.2.│unor tehnologii inovative și │ │optime ale parametrilor │pescăriei prin liniile sale │vor fi diseminate și ││ │ │eco-eficiente pentru │ 187.850 │biologici și │directoare promovează │puse la dispoziția ││ │ │creșterea în sistem intensiv │ 225.000 │fizico-chimici ai apei │dezvoltarea durabilă a │agenților economici din ││ │ │a unor specii de pești cu │ 225.000 │tehnologice prin │acvaculturii, încurajând │domeniul acvaculturii, ││ │ │perspective bune de piață │ 225.000 │utilizarea metodelor │realizarea de produse de înaltă │autorității publice ││ │ │ │ │ecologice de filtrare. │calitate și sănătoase și metode │centrale ce răspunde de ││ │ │ │ │Stabilirea sistemului de │de producție care să nu dăuneze │pescuit și acvacultură, ││ │ │ │ │creștere a viețuitoarelor│mediului înconjurător și │precum și comunității ││ │ │ │ │acvatice. │bioprodusului. │științifice din domeniu,││ │ │ │ │Stabilirea tehnologiei │În aceste condiții, dezvoltarea │prin: ││ │ │ │ │cadru și a normativului │acvaculturii a devenit una din │- promovarea publică a ││ │ │ │ │specific pentru speciile │orientările fundamentale │informațiilor ││ │ │ │ │de pești pretabile, │datorită preocupărilor pentru │științifice și ││ │ │ │ │formule de populare, │sporirea calității și │tehnologice prin ││ │ │ │ │densități de populare, │securității lanțului alimentar. │organizarea de întâlniri││ │ │ │ │hrană administrată, etc. │Mare parte din modelele │cu agenți economici, ││ │ │ │ │Elaborarea standardului │sistemelor și tehnologiilor │autorități publice ││ │ │ │ │tehnologiei de creștere a│intensive de creștere au început│centrale, organizații ││ │ │ │ │viețuitoarelor acvatice. │să fie corelate cu principiile │patronale, direcții ││ │ │ │ │ │ecologice urmărindu-se │agricole județene; ││ │ │ │ │ │menținerea eficienței economice │- editarea de materiale ││ │ │ │ │ │a acestora. În acest context una│de informare; ││ │ │ │ │ │din prioritățile cercetării în │- postarea pe site-ul ││ │ │ │ │ │domeniu acvaculturii o │MADR a rezultatelor ││ │ │ │ │ │reprezintă, dezvoltarea de │obținute. ││ │ │ │ │ │tehnologii eco-eficiente și a │ ││ │ │ │ │ │standardelor specifice acestora.│ ││ │ │ │ │ │Gradul de noutate al proiectului│ ││ │ │ │ │ │constă în conversia și │ ││ │ │ │ │ │standardizarea acestor │ ││ │ │ │ │ │tehnologii de creștere, urmărind│ ││ │ │ │ │ │implementarea de tehnologii noi,│ ││ │ │ │ │ │"naturale" și curate, care pot │ ││ │ │ │ │ │avea impact direct asupra │ ││ │ │ │ │ │productivității și │ ││ │ │ │ │ │profitabilității și având ca │ ││ │ │ │ │ │rezultat menținerea unor │ ││ │ │ │ │ │ecosisteme acvatice viabile și │ ││ │ │ │ │ │durabile. │ ││ │ │ │ │ │Proiectul vizează elaborarea de │ ││ │ │ │ │ │tehnologii și metode moderne │ ││ │ │ │ │ │eco-eficiente de creștere a │ ││ │ │ │ │ │speciilor de pești cu │ ││ │ │ │ │ │perspective comerciale bune. │ ││ │ │ │ │ │Este un proiect interdisciplinar│ ││ │ │ │ │ │ce presupune o abordare complexă│ ││ │ │ │ │ │a relației biomediu acvatic – │ ││ │ │ │ │ │producție piscicolă – siguranță │ ││ │ │ │ │ │alimentară, urmând să asigure: │ ││ │ │ │ │ │- calitatea biomediului acvatic │ ││ │ │ │ │ │prin utilizarea metodelor │ ││ │ │ │ │ │ecologice; │ ││ │ │ │ │ │- adaptarea sistemelor │ ││ │ │ │ │ │convenționale de creștere a │ ││ │ │ │ │ │viețuitoarelor acvatice la │ ││ │ │ │ │ │tehnologia ecologică; │ ││ │ │ │ │ │- elaborarea tehnologiei eco- │ ││ │ │ │ │ │eficiente de creștere a │ ││ │ │ │ │ │speciilor de pești;. │ ││ │ │ │ │ │- standardizarea tehnologiei și │ ││ │ │ │ │ │crearea normativului specific. │ ││ │ │ │ │ │Principalele activități │ ││ │ │ │ │ │realizate în cadrul proiectului │ ││ │ │ │ │ │sunt: │ ││ │ │ │ │ │- evaluarea particularităților │ ││ │ │ │ │ │chimice și biologice ale │ ││ │ │ │ │ │mediului de cultură precum și │ ││ │ │ │ │ │ale speciilor de cultură în │ ││ │ │ │ │ │vederea stabilirii protocolului │ ││ │ │ │ │ │experimental și a cadrului │ ││ │ │ │ │ │tehnic de derulare a acestuia; │ ││ │ │ │ │ │- activități de dezvoltare │ ││ │ │ │ │ │experimentală cu etapele │ ││ │ │ │ │ │specifice: proiectarea │ ││ │ │ │ │ │tehnologiei adaptată pentru a │ ││ │ │ │ │ │răspunde criteriilor ecologice │ ││ │ │ │ │ │și a celor de eficiență │ ││ │ │ │ │ │economică; experimentarea │ ││ │ │ │ │ │tehnologiei prin testarea a 6 │ ││ │ │ │ │ │seturi de variante de creștere a│ ││ │ │ │ │ │materialului piscicol │ ││ │ │ │ │ │diferențiate prin formule de │ ││ │ │ │ │ │populare, densități de creștere,│ ││ │ │ │ │ │tipuri de intervenții │ ││ │ │ │ │ │tehnologice pentru asigurarea │ ││ │ │ │ │ │hranei specifice în directă │ ││ │ │ │ │ │corelație cu cerințele │ ││ │ │ │ │ │fiziologice ale fiecărei specii │ ││ │ │ │ │ │de cultură și cu păstrarea │ ││ │ │ │ │ │calității biomediului acvatic; │ ││ │ │ │ │ │stabilirea variantelor │ ││ │ │ │ │ │tehnologice cele mai performante│ ││ │ │ │ │ │sub aspectul calității și │ ││ │ │ │ │ │eficienței economice; │ ││ │ │ │ │ │întocmirea documentației │ ││ │ │ │ │ │tehnice; │ ││ │ │ │ │ │- demonstrarea rezultatelor │ ││ │ │ │ │ │tehnologice. │ │├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤│Obiectivul specific 10.2.: Studii și cercetări suport pentru asigurarea bunăstării și sănătății viețuitoarelor acvatice │├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤│ 70.│ ADER │Elaborarea și implementarea │ 862.850 │Rezultatele preconizate │Tematica de cercetare propusă în│Rezultatele științifice ││ │10.2.1.│unui program de monitorizare,│ │cuprind: │acest proiect vizează elaborarea│ale cercetărilor vor fi ││ │ │pentru reducerea riscurilor │ 187.850 │- stabilirea tehnicilor │și implementa în acvacultura │puse la dispoziția ││ │ │patologice în acvacultură, │ 225.000 │și a metodologiei de │din România a unui program de │comunității științifice ││ │ │diminuarea pierderilor și │ 225.000 │diagnostic precoce │monitorizare a stărilor │din domeniu. ││ │ │asigurarea sănătății și a │ 225.000 │privind agenții │patologice la pești având în │Pentru tehnicile și ││ │ │bunăstării animale │ │patologici luați în │vedere că acestea reprezintă din│metodologiile finalizate││ │ │ │ │studiu; │ce în ce mai frecvent factori │în cursul cercetărilor ││ │ │ │ │- dezvoltarea │limitativi ai producției │se va întocmi ││ │ │ │ │tratamentelor │piscicole, fie prin reducerea │documentația tehnică în ││ │ │ │ │profilactice și │ritmului de creștere și │vederea testării și ││ │ │ │ │terapeutice; │deprecierea valorii alimentare │omologării de către ││ │ │ │ │- evaluarea distribuției │și a aspectului comercial, fie │organismele abilitate. ││ │ │ │ │agenților patogeni în │prin mortalitatea de multe ori │Totodată, rezultatele ││ │ │ │ │efectivele piscicole în │în masă a peștilor. │cercetărilor vor fi puse││ │ │ │ │România; │Direcțiile majore pe care se vor│la dispoziția agenților ││ │ │ │ │- participări la rețele │desfășura cercetările constau │economici ce au ca ││ │ │ │ │de epidemiosupraveghere │în: │domeniu de activitate ││ │ │ │ │naționale și │- studii epidemiologice privind │acvacultura în vederea ││ │ │ │ │internaționale specifice.│distribuția agenților patogeni │eficientizării ││ │ │ │ │ │în efectivele piscicole în │activității și a ││ │ │ │ │ │România,; │creșterii ││ │ │ │ │ │- dezvoltarea instrumentelor de │competitivității, ││ │ │ │ │ │diagnostic prin crearea unor │publicarea unor articole││ │ │ │ │ │metodologii bazate pe utilizarea│în reviste de ││ │ │ │ │ │tehnicilor imunologice; │specialitate și on-line.││ │ │ │ │ │- dezvoltarea unor produse de │ ││ │ │ │ │ │intervenție utilizabile în │ ││ │ │ │ │ │profilaxia și tratamentul │ ││ │ │ │ │ │îmbolnăvirilor luate în studiu; │ ││ │ │ │ │ │- dezvoltarea infrastructurii │ ││ │ │ │ │ │tehnice; │ ││ │ │ │ │ │- creșterea și dezvoltarea │ ││ │ │ │ │ │capacităților și a expertizei │ ││ │ │ │ │ │naționale în domeniu. │ ││ │ │ │ │ │Principalele activități │ ││ │ │ │ │ │realizate în cadrul proiectului │ ││ │ │ │ │ │sunt: │ ││ │ │ │ │ │- cartarea agenților patogeni și│ ││ │ │ │ │ │a stării de sănătate a │ ││ │ │ │ │ │efectivelor piscicole și a altor│ ││ │ │ │ │ │organisme acvatice vii din │ ││ │ │ │ │ │fermele de acvacultură din │ ││ │ │ │ │ │România; │ ││ │ │ │ │ │- modelarea și elaborarea │ ││ │ │ │ │ │sistemului de diagnoză în cazul │ ││ │ │ │ │ │agenților patogeni de natură │ ││ │ │ │ │ │parazitară, bacteriană și a │ ││ │ │ │ │ │celor nespecifici; │ ││ │ │ │ │ │- experimentarea și elaborarea │ ││ │ │ │ │ │unor metodele de profilaxie și │ ││ │ │ │ │ │tratament a bolilor și │ ││ │ │ │ │ │dăunătorilor prezenți în fermele│ ││ │ │ │ │ │de acvacultură prin utilizarea │ ││ │ │ │ │ │de noi produse farmaceutice. │ │├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤│OBIECTIVUL GENERAL 11.: Punerea în valoare a patrimoniului pastoral al României prin sporirea producției totale de furaje și a calității││acestora, cu o conversie optimă în produse animaliere, în concordanță cu o bună practică agricolă caracterizată prin armonizarea dintre ││dezvoltarea economico-socială, conservarea biodiversității și protecția mediului │├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Obiectivul specific 11.1.: Elaborarea unor soluții tehnologice de îmbunătățire, întreținere și folosire a pajiștilor situate în diferite││regiuni fizico-geografice (câmpie, deal, munte) în contextul relației climă – sol – plantă – animal – produs animalier – conservarea ││biodiversității și protecția mediului înconjurător │├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤│ 71.│ ADER │Soluții tehnologice și │ 762.850 │Stabilirea, în funcție de│În cadrul proiectului se vor │Diseminarea rezultatelor││ │11.1.1.│mijloace tehnice de │ │condițiile pedoclimatice │elabora unele soluții │proiectului de ││ │ │îmbunătățire cu inputuri │ 162.850 │zonale și diferite moduri│tehnologice și se vor promova │realizează prin: ││ │ │minime a pajiștilor │ 200.000 │de folosire, a │unele mijloace tehnice de │- referate științifice ││ │ │permanente degradate prin │ 200.000 │amestecurilor de semințe │îmbunătățire cu inputuri minime │susținute și publicate ││ │ │măsuri de suprafață │ 200.000 │de plante furajere perene│a pajiștilor permanente │la manifestări ││ │ │ │ │de pajiști folosite │degradate prin măsuri de │științifice; ││ │ │ │ │pentru îmbogățirea │suprafață, luându-se în │- editarea de broșuri, ││ │ │ │ │compoziției floristice │considerare cauzele degradării, │pliante, cu noile ││ │ │ │ │prin supraînsămânțare. │condițiile pedoclimatice și │soluții tehnologice, și ││ │ │ │ │Echipamente specifice │echipamentele specifice folosite│mijloace tehnice; ││ │ │ │ │mecanizării lucrărilor de│pentru executarea mecanizată a │- înființarea unor ││ │ │ │ │îmbunătățire a pajiștilor│lucrărilor. │loturi demonstrative în ││ │ │ │ │prin măsuri de suprafață.│Principalele activități care vor│diferite condiții ││ │ │ │ │Elaborarea unor │fi efectuate: │staționale, grade de ││ │ │ │ │tehnologii zonale de │- identificarea unor zone cu │degradare și moduri de ││ │ │ │ │îmbunătățire a pajiștilor│pajiști permanente degradate │folosire; ││ │ │ │ │degradate prin măsuri │pretabile a fi îmbunătățite prin│- organizarea de ││ │ │ │ │minime. │măsuri de suprafață; │workshop-uri cu ││ │ │ │ │ │- analiza cauzelor degradării, a│fermierii din zonă; ││ │ │ │ │ │condițiilor pedoclimatice și │- postarea pe site-ul ││ │ │ │ │ │stabilirea soluțiilor │MADR a rezultatelor ││ │ │ │ │ │tehnologice cu un grad mare de │obținute. ││ │ │ │ │ │extrapolare zonală; │ ││ │ │ │ │ │- promovarea unor mijloace │ ││ │ │ │ │ │tehnice pentru efectuarea │ ││ │ │ │ │ │mecanizată a verigilor │ ││ │ │ │ │ │tehnologice; │ ││ │ │ │ │ │- alegerea amestecurilor de │ ││ │ │ │ │ │graminee și leguminoase perene │ ││ │ │ │ │ │de pajiști în funcție de │ ││ │ │ │ │ │condițiile pedoclimatice zonale │ ││ │ │ │ │ │și diferite moduri de folosire; │ ││ │ │ │ │ │- verificarea tehnologiilor │ ││ │ │ │ │ │zonale de îmbunătățire a │ ││ │ │ │ │ │pajiștilor degradate prin măsuri│ ││ │ │ │ │ │de suprafață; │ ││ │ │ │ │ │- promovarea tehnologiilor │ ││ │ │ │ │ │zonale prin diferite metode de │ ││ │ │ │ │ │diseminare. │ ││ │ │ │ │ │De asemenea, se va urmări ca │ ││ │ │ │ │ │aceste noi tehnologii, să aibă │ ││ │ │ │ │ │un impact ecologic redus, pentru│ ││ │ │ │ │ │protecția mediului și păstrarea │ ││ │ │ │ │ │biodiversității. │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 72.│ ADER  │Soluții tehnologice și       │1.712.850│Elaborarea unor tehnolo- │Condițiile ecologice foarte di- │Rezultatele cercetărilor││    │11.1.2.│mijloace tehnice de          │  162.850│gii zonale de îmbunătăți-│ferite în care sunt situate pa- │vor fi prezentate sub   ││    │       │îmbunătățire a pajiștilor    │  400.000│re a pajiștilor permanen-│jiștile, precum și schimbările  │forma unor referate     ││    │       │permanente degradate prin    │  600.000│te degradate prin renova-│socioeconomice din țara noastră,│științifice de          ││    │       │renovare totală              │  550.000│re totală (în funcție de │care au condus la un anumit sta-│specialitate susținute  ││    │       │                             │         │cauzele degradării, con- │diu de degradare, impun cercetă-│la manifestări          ││    │       │                             │         │dițiile pedoclimatice,   │rii științifice din domeniul    │științifice și publicate││    │       │                             │         │destinație etc.).        │culturii pajiștilor o abordare  │în revistele de         ││    │       │                             │         │Omologarea de noi soiuri │integrată și interdisciplinară  │specialitate.           ││    │       │                             │         │la speciile de graminee  │în vederea elaborării de noi so-│Diseminarea rezultatelor││    │       │                             │         │și leguminoase perene    │luții pentru gospodărirea rațio-│prin publicarea lor sub ││    │       │                             │         │studiate.                │nală a patrimoniului pastoral.  │forma unor lucrări      ││    │       │                             │         │Valorificarea superioară │Clima Europei a înregistrat o   │cuprinzând noile        ││    │       │                             │         │a soiurilor de graminee  │încălzire de aproximativ 1°     │tehnologii și echipa-   ││    │       │                             │         │și leguminoase perene    │Celsius în ultimul secol, mai   │mente realizate: edita- ││    │       │                             │         │autohtone, mai rezistente│ridicată decât media globală.   │rea de broșuri, pliante ││    │       │                             │         │la impactul factorilor de│Cantitățile de precipitații au  │cu noile soluții        ││    │       │                             │         │stres accentuați de modi-│crescut considerabil în nordul  │tehnologice și mijloace ││    │       │                             │         │cările climatice globale.│Europei, în timp ce în sudul    │tehnice.                ││    │       │                             │         │Producerea de semințe din│continentului perioadele de se- │Înființarea unor loturi ││    │       │                             │         │categoriile biologice su-│cetă au devenit din ce în ce mai│demonstrative în        ││    │       │                             │         │perioare la soiurile     │frecvente. Temperaturile extreme│diferite condiții       ││    │       │                             │         │românești de plante fura-│înregistrate recent, cum ar fi  │staționale și grade de  ││    │       │                             │         │jere perene de pajiști,  │valul de caniculă din vara anu- │degradare.              ││    │       │                             │         │prin înființarea de lo-  │lui 2003 și mai ales cel din    │Producerea de semințe   ││    │       │                             │         │turi semincere.          │2007, au fost relaționate cu    │din categorii biologice ││    │       │                             │         │Soluții privind formarea │creșterea frecvenței fenomenelor│superioare, în vederea  ││    │       │                             │         │amestecurilor de graminee│extreme din ultimele decenii, ca│multiplicării acestora. ││    │       │                             │         │și leguminoase perene de │o consecință a efectelor        │Se va produce și se va  ││    │       │                             │         │pajiști folosite pentru  │schimbărilor climatice. Activi- │asigura sămânță din     ││    │       │                             │         │diferite condiții stațio-│tatea de cercetare în domeniul  │noile soiuri de graminee││    │       │                             │         │nale și destinația pajiș-│ameliorării speciilor valoroase │și leguminoase perene de││    │       │                             │         │tilor îmbunătățite.      │de graminee și leguminoase pere-│pajiști, rezistente la  ││    │       │                             │         │Echipamente specifice    │ne de pajiști are ca scop prin- │condiții meteorologice  ││    │       │                             │         │mecanizării lucrărilor   │cipal crearea de soiuri care să │extreme și se vor       ││    │       │                             │         │de îmbunătățire a pajiș- │răspundă la cerințele unei agri-│elabora tehnologiile    ││    │       │                             │         │tilor prin măsuri radica-│culturi ecologice și obținerea  │specifice privind       ││    │       │                             │         │le.                      │unor producții vegetale stabile │creșterea valorii       ││    │       │                             │         │Creșterea eficienței eco-│din punct de vedere calitativ și│pastorale pe niveluri de││    │       │                             │         │nomice prin obținerea    │cantitativ pe toată perioada de │altitudine, pentru su-  ││    │       │                             │         │unor producții ridicate  │vegetație, în condiții de tempe-│prafețele semincere     ││    │       │                             │         │cu cheltuieli reduse.    │raturi extreme și precipitații  │necesare însămânțării și││    │       │                             │         │Conservarea resurselor   │reduse, pe diferite niveluri    │supraînsămânțării pajiș-││    │       │                             │         │genetice in situ și ex-  │altitudinale.                   │tilor cultivate, tempo- ││    │       │                             │         │situ, ca materiale iniți-│Obiectivul fundamental pentru   │rare și permanente.     ││    │       │                             │         │ale în procesul de       │punerea în valoare a pajiștilor │Organizarea, pe timpul  ││    │       │                             │         │ameliorare, în crearea   │este sporirea producției totale │derulării proiectului,  ││    │       │                             │         │noilor cultivare.        │de furaje și a calității acesto-│de workshopuri cu fermi-││    │       │                             │         │Crearea unor soiuri de   │ra, în concordanță cu o conver- │erii din zona respectivă││    │       │                             │         │graminee și leguminoase  │sie optimă în produse animaliere│Crearea unei pagini web ││    │       │                             │         │de pajiști adaptate con- │ca urmare a unei bune valorifi- │pentru difuzarea acestor││    │       │                             │         │dițiilor noi ce decurg   │cări a acestor suprafețe.       │rezultate sub formă de  ││    │       │                             │         │din schimbările climatice│Principalele obiective generale │rapoarte, prezentări    ││    │       │                             │         │prognozate.              │și specifice ale ameliorării    │power-point.            ││    │       │                             │         │Crearea unei germoplasme │prevăd constituirea, evaluarea  │Organizarea de vizite de││    │       │                             │         │noi care să permită con- │și identificarea genotipurilor  │lucru, mese rotunde, se-││    │       │                             │         │tinuarea progresului ge- │valoroase la speciile de grami- │minare.                 ││    │       │                             │         │netic în privința obține-│nee și leguminoase perene de    │Participarea la unele   ││    │       │                             │         │rii de rezultate superi- │pajiști, rezistente la condiții-│conferințe naționale și ││    │       │                             │         │oare în cultura de plante│le de stres abiotic, utilizarea │internaționale.         ││    │       │                             │         │de graminee și leguminoa-│lor la crearea de noi soiuri    │Publicarea tehnologiilor││    │       │                             │         │se perene de pajiști,    │performante, care să asigure    │privind creșterea valo- ││    │       │                             │         │chiar în condițiile      │mutifuncționalitatea soiurilor  │rii pastorale a pajiști-││    │       │                             │         │schimbărilor climatice.  │și implicit a pajiștilor, în    │lor în noile condiții   ││    │       │                             │         │Asigurarea nucleelor de  │condițiile practicării unei a-  │ale schimbărilor clima- ││    │       │                             │         │sămânță din noile soiuri │griculturi durabile, ecologice. │tice, ale practicării   ││    │       │                             │         │superioare, pentru asigu-│Cercetările și studiile efectua-│unei agriculturi durabi-││    │       │                             │         │rarea multiplicării și   │te în decursul unei lungi peri- │le și pentru reconstruc-││    │       │                             │         │extinderii rapide în fer-│oade de timp, în culturi compa- │ția ecologică a terenu- ││    │       │                             │         │mele de producție.       │rative de orientare și concurs  │rilor supuse fenomenelor││    │       │                             │         │Pentru obținerea rezulta-│cu soiuri autohtone, omologate  │de degradare, prin uti- ││    │       │                             │         │telor scontate se vor    │și de perspectivă, de graminee  │lizarea noilor genoti-  ││    │       │                             │         │avea în vedere:          │și leguminoase perene de pajiști│puri de graminee și le- ││    │       │                             │         │-îmbunătațirea reacției  │și străine, au evidențiat       │guminoase perene de     ││    │       │                             │         │la temperaturi ridicate a│superioritatea soiurilor româ-  │pajiști.                ││    │       │                             │         │unor noi soiuri de grami-│nești privind capacitatea de    │Implementarea rezultate-││    │       │                             │         │nee și leguminoase de    │producție, perenitatea, adapta- │lor cercetărilor obținu-││    │       │                             │         │pajiști, prin creșterea  │bilitatea și rezistența la      │te se va realiza prin:  ││    │       │                             │         │toleranței genetice la   │factorii de stres.              │- omologarea de noi so- ││    │       │                             │         │arșiță;                  │Introducerea în cultură a unui  │iuri din speciile de    ││    │       │                             │         │- îmbunătățirea rezisten-│număr mare de soiuri asigură o  │graminee și leguminoase ││    │       │                             │         │ței la deficitul hidric, │diversitate genetică sporită și │perene prevăzute a fi   ││    │       │                             │         │prin utilizarea diferite-│posibilitatea alegerii soiurilor│create;                 ││    │       │                             │         │lor mecanisme fiziologice│care se pretează cel mai bine   │- conservarea resurselor││    │       │                             │         │de care depinde eficiența│condițiilor de cultivare și     │genetice in situ și ex- ││    │       │                             │         │utilizării apei de către │modurilor de folosire.          │situ, ca meteriale ini- ││    │       │                             │         │plante (reglarea osmotică│Realizarea acestor obiective se │țiale în procesul de a- ││    │       │                             │         │reducerea transpirației, │va face prin:                   │meliorare, în crearea   ││    │       │                             │         │ritm rapid de creștere în│- caracterizarea materialului de│noilor soiuri;          ││    │       │                             │         │perioada de vegetație    │ameliorare existent prin folosi-│- valorificarea superi- ││    │       │                             │         │etc.);                   │rea de metode fiziologice moder-│oară a noilor soiuri de ││    │       │                             │         │- ameliorarea unor carac-│ne și a markerilor moleculari   │graminee și leguminoase ││    │       │                             │         │tere care pot influența  │pentru identificarea genotipuri-│perene autohtone, mai   ││    │       │                             │         │comportarea plantelor    │lor celor mai valoroase pentru  │rezistente la factorii  ││    │       │                             │         │graminee și leguminoase  │promovarea în etapele superioare│meteorologici extremi;  ││    │       │                             │         │de pajiști în condiții   │de selecție și pentru folosirea │- producerea de sămânță ││    │       │                             │         │meteorologice extreme;   │ca genitori în vederea realiză- │din noile soiuri de     ││    │       │                             │         │- introducerea în cultură│rii de progres genetic privind  │plante de graminee și   ││    │       │                             │         │a unor soiuri de plante  │principalele caractere urmărite;│leguminoase perene de   ││    │       │                             │         │graminee și leguminoase  │- selecția genotipurilor care   │pajiști omologate, în   ││    │       │                             │         │perene autohtone de pa-  │combină în cea mai mare măsură  │vederea asigurării în-  ││    │       │                             │         │jiști care să asigure o  │caracterele necesare pentru     │mulțirii lor.           ││    │       │                             │         │diversitate genetică spo-│reducerea efectelor negative ale│                        ││    │       │                             │         │rită și posibilitatea a- │schimbărilor climatice și       │                        ││    │       │                             │         │legerii soiurilor care se│potențialul de producție în     │                        ││    │       │                             │         │pretează cel mai bine    │condiții favorabile de mediu;   │                        ││    │       │                             │         │condițiilor de cultivare │- testarea celor mai bune linii │                        ││    │       │                             │         │și a diferitelor moduri  │în diferite zone ecologice      │                        ││    │       │                             │         │de folosire a acestora.  │pentru evidențierea adaptabili- │                        ││    │       │                             │         │                         │tății lor la diferite condiții  │                        ││    │       │                             │         │                         │de mediu;                       │                        ││    │       │                             │         │                         │- introducerea liniilor de      │                        ││    │       │                             │         │                         │perspectivă evidențiate în eta- │                        ││    │       │                             │         │                         │pele anterioare în testările    │                        ││    │       │                             │         │                         │oficiale în vederea             │                        ││    │       │                             │         │                         │înregistrării.                  │                        ││    │       │                             │         │                         │Se vor face cercetări în vederea│                        ││    │       │                             │         │                         │creării și omologării de noi so-│                        ││    │       │                             │         │                         │iuri performante din familiile  │                        ││    │       │                             │         │                         │de leguminoase și graminee pe-  │                        ││    │       │                             │         │                         │rene de pajiști, adaptate la    │                        ││    │       │                             │         │                         │condiții meteorologice extreme, │                        ││    │       │                             │         │                         │cel puțin a speciilor de Festuca│                        ││    │       │                             │         │                         │pratensis, Festuca arundinacea, │                        ││    │       │                             │         │                         │Festuca rubra, Dactylis         │                        ││    │       │                             │         │                         │glomerata, Lolium perenne,      │                        ││    │       │                             │         │                         │Poa pratensis, Bromus inermis,  │                        ││    │       │                             │         │                         │Phleum pratense, Phalaris       │                        ││    │       │                             │         │                         │arundinacea, Agropyron          │                        ││    │       │                             │         │                         │pectiniforme, Trifolium repens, │                        ││    │       │                             │         │                         │Lotus corniculatus și Onobrychis│                        ││    │       │                             │         │                         │viciifolia.                     │                        ││    │       │                             │         │                         │Dintre obiectivele proiectului  │                        ││    │       │                             │         │                         │un loc important îl ocupă       │                        ││    │       │                             │         │                         │adaptarea tehnologiilor de re-  │                        ││    │       │                             │         │                         │însămânțare a pajiștilor perma- │                        ││    │       │                             │         │                         │nente, specifice                │                        ││    │       │                             │         │                         │fiecărei condiții staționale,   │                        ││    │       │                             │         │                         │pentru realizarea unor sisteme  │                        ││    │       │                             │         │                         │agricole durabile, cu efecte mi-│                        ││    │       │                             │         │                         │nime cauzate de schimbările cli-│                        ││    │       │                             │         │                         │matice, și optimizarea economică│                        ││    │       │                             │         │                         │a secvențelor și verigilor      │                        ││    │       │                             │         │                         │tehnologice de obținere și      │                        ││    │       │                             │         │                         │valorificarea furajelor de pe   │                        ││    │       │                             │         │                         │pajiști.                        │                        ││    │       │                             │         │                         │Prin măsuri radicale de îmbună- │                        ││    │       │                             │         │                         │tățire a pajiștilor degradate se│                        ││    │       │                             │         │                         │înțelege un complex de lucrări  │                        ││    │       │                             │         │                         │de înlocuire totală a vegetației│                        ││    │       │                             │         │                         │vechi cu specii și amestecuri   │                        ││    │       │                             │         │                         │valoroase de graminee           │                        ││    │       │                             │         │                         │și leguminoase perene de pajiști│                        ││    │       │                             │         │                         │prin reînsămânțare.             │                        ││    │       │                             │         │                         │Reînsămânțarea (renovarea tota- │                        ││    │       │                             │         │                         │lă) pajiștilor permanente cu    │                        ││    │       │                             │         │                         │specii și amestecuri valoroase  │                        ││    │       │                             │         │                         │de graminee și leguminoase pe-  │                        ││    │       │                             │         │                         │rene este principala măsură de  │                        ││    │       │                             │         │                         │îmbunătățire și intensivizare a │                        ││    │       │                             │         │                         │producției pajiștilor degradate │                        ││    │       │                             │         │                         │și a celor slab productive.     │                        ││    │       │                             │         │                         │Pe de altă parte, înierbarea cu │                        ││    │       │                             │         │                         │amestecuri de plante furajere de│                        ││    │       │                             │         │                         │pajiști a suprafețelor degradate│                        ││    │       │                             │         │                         │constituie cea mai simplă și mai│                        ││    │       │                             │         │                         │economică măsură de combatere a │                        ││    │       │                             │         │                         │eroziunii solului și de amelio- │                        ││    │       │                             │         │                         │rare a însușirilor fizico-      │                        ││    │       │                             │         │                         │chimice ale acestuia.           │                        ││    │       │                             │         │                         │Scopul îmbunătățirii prin       │                        ││    │       │                             │         │                         │reînsămânțare a pajiștilor de-  │                        ││    │       │                             │         │                         │gradate constă în:              │                        ││    │       │                             │         │                         │- creșterea cantității și cali- │                        ││    │       │                             │         │                         │tății furajelor obținute;       │                        ││    │       │                             │         │                         │- reîntregirea proprietăților   │                        ││    │       │                             │         │                         │ecopeisagistice prin diminuarea │                        ││    │       │                             │         │                         │fenomenului de eroziune și      │                        ││    │       │                             │         │                         │reintroducerii în circuitul     │                        ││    │       │                             │         │                         │agropastoral a pajiștilor și    │                        ││    │       │                             │         │                         │suprafețelor degradate;         │                        ││    │       │                             │         │                         │- creșterea eficienței economice│                        ││    │       │                             │         │                         │prin obținerea unor producții   │                        ││    │       │                             │         │                         │ridicate cu cheltuieli reduse;  │                        ││    │       │                             │         │                         │- crearea unor condiții favora- │                        ││    │       │                             │         │                         │bile mecanizării în continuare a│                        ││    │       │                             │         │                         │lucrărilor de pe pajiști și în  │                        ││    │       │                             │         │                         │special a celor de recoltare a  │                        ││    │       │                             │         │                         │furajelor;                      │                        ││    │       │                             │         │                         │- promovarea unei agriculturi   │                        ││    │       │                             │         │                         │durabile prin introducerea în   │                        ││    │       │                             │         │                         │cultură a leguminoaselor perene │                        ││    │       │                             │         │                         │fixatoare de azot.              │                        ││    │       │                             │         │                         │Datorită diversității condiții- │                        ││    │       │                             │         │                         │lor staționale în care se găsesc│                        ││    │       │                             │         │                         │suprafețele de pajiști ce urmea-│                        ││    │       │                             │         │                         │ză a fi reînsămânțate se pot    │                        ││    │       │                             │         │                         │întâlni mai multe cazuri, care  │                        ││    │       │                             │         │                         │influențează aplicarea diferi-  │                        ││    │       │                             │         │                         │telor variante tehnologice de   │                        ││    │       │                             │         │                         │îmbunătățire a pajiștilor perma-│                        ││    │       │                             │         │                         │nente. În cadrul proiectului    │                        ││    │       │                             │         │                         │se vor elabora unele            │                        ││    │       │                             │         │                         │soluții tehnologice și se vor   │                        ││    │       │                             │         │                         │promova unele mijloace tehnice  │                        ││    │       │                             │         │                         │de îmbunătățire a pajiștilor    │                        ││    │       │                             │         │                         │degradate prin renovare totală, │                        ││    │       │                             │         │                         │avându-se în vedere cauzele de- │                        ││    │       │                             │         │                         │gradării, diversitatea condi-   │                        ││    │       │                             │         │                         │țiilor staționale în care se    │                        ││    │       │                             │         │                         │găsesc aceste suprafețe, desti- │                        ││    │       │                             │         │                         │nația (funcția economică, de    │                        ││    │       │                             │         │                         │protecție, peisagistică etc.) și│                        ││    │       │                             │         │                         │echipamentele specifice folosite│                        ││    │       │                             │         │                         │pentru executarea mecanizată a  │                        ││    │       │                             │         │                         │lucrărilor.                     │                        ││    │       │                             │         │                         │Pentru obținerea rezultatelor   │                        ││    │       │                             │         │                         │scontate în cadrul proiectului, │                        ││    │       │                             │         │                         │în acest sens, se vor desfășura │                        ││    │       │                             │         │                         │activități în cadrul cărora se  │                        ││    │       │                             │         │                         │vor urmări:                     │                        ││    │       │                             │         │                         │- identificarea unor zone cu    │                        ││    │       │                             │         │                         │pajiști permanente degradate    │                        ││    │       │                             │         │                         │pretabile a fi îmbunătățite prin│                        ││    │       │                             │         │                         │renovare totală;                │                        ││    │       │                             │         │                         │- analiza cauzelor degradării, a│                        ││    │       │                             │         │                         │condițiilor pedoclimatice și    │                        ││    │       │                             │         │                         │stabilirea soluțiilor tehnologi-│                        ││    │       │                             │         │                         │ce cu un grad mare de extrapola-│                        ││    │       │                             │         │                         │re zonală;                      │                        ││    │       │                             │         │                         │- promovarea unor mijloace      │                        ││    │       │                             │         │                         │tehnice pentru efectuarea meca- │                        ││    │       │                             │         │                         │nizată a verigilor tehnologice; │                        ││    │       │                             │         │                         │- înființarea de loturi         │                        ││    │       │                             │         │                         │semincere din categoriile biolo-│                        ││    │       │                             │         │                         │gice superioare;                │                        ││    │       │                             │         │                         │- alegerea amestecurilor de     │                        ││    │       │                             │         │                         │graminee și leguminoase perene  │                        ││    │       │                             │         │                         │de pajiști în funcție de condi- │                        ││    │       │                             │         │                         │țiile pedoclimatice zonale și   │                        ││    │       │                             │         │                         │diferite moduri de folosire;    │                        ││    │       │                             │         │                         │- verificarea tehnologiilor zo- │                        ││    │       │                             │         │                         │nale de îmbunătățire a pajiști- │                        ││    │       │                             │         │                         │lor degradate prin renovare     │                        ││    │       │                             │         │                         │totală;                         │                        ││    │       │                             │         │                         │- promovarea tehnologiilor zona-│                        ││    │       │                             │         │                         │le prin diferite metode de      │                        ││    │       │                             │         │                         │diseminare.                     │                        ││    │       │                             │         │                         │De asemenea se va urmări ca ve- │                        ││    │       │                             │         │                         │rigile tehnologice propuse să   │                        ││    │       │                             │         │                         │elimine sau să limiteze efectul │                        ││    │       │                             │         │                         │factorilor restrictivi externi, │                        ││    │       │                             │         │                         │astfel încât să se asigure o    │                        ││    │       │                             │         │                         │producție de furaj ridicată și  │                        ││    │       │                             │         │                         │cu o înaltă valoare furajeră.   │                        │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 73.│ ADER │Cercetarea sistemelor agro- │ 712.850 │Valorificarea superioară │Proiectul propune aplicarea │Diseminarea rezultatelor││ │11.1.3.│pastorale în zona montană în │ │a potențialului zonei │conceptului de sisteme de │proiectului se ││ │ │contextul noilor schimbări │ 150.350 │montane. │agricultură ecologică integrată │realizează prin: ││ │ │climatice și al apariției │ 187.500 │Conservarea resurselor │în arealul montan, ca rezultat │- cursuri de informare ││ │ │fenomenelor extreme, │ 187.500 │zonei montane. │al sintezei principiilor de │și formare profesională;││ │ │monitorizarea și promovarea │ 187.500 │Reducerea poluării │agricultură ecologică emanate de│- module experimentale; ││ │ │modelelor funcționale │ │mediului prin │practicile tradiționale, dar și │- ghid de bune practici;││ │ │ │ │agricultură. │a sintezei principiilor de │- organizarea de vizite ││ │ │ │ │Diminuarea presiunii │agricultură din diverse lucrări │de lucru, mese rotunde, ││ │ │ │ │asupra unor resurse. │științifice. Activități ce se │seminarii, articole de ││ │ │ │ │Asigurarea câștigului │vor efectua: │popularizare, lucrări ││ │ │ │ │fermierilor prin │- identificarea, caracterizarea │științifice; ││ │ │ │ │reducerea costurilor și o│și evaluarea resurselor genetice│- postarea pe site-ul ││ │ │ │ │mai bună valorificare a │vegetale (plante furajere) și │MADR a rezultatelor ││ │ │ │ │produselor. │animale (ovine) în arealul de │obținute. ││ │ │ │ │ │studiu, selectarea │ ││ │ │ │ │ │caracteristicilor reprezentative│ ││ │ │ │ │ │în vederea ameliorării │ ││ │ │ │ │ │producțiilor; │ ││ │ │ │ │ │- identificarea practicilor și │ ││ │ │ │ │ │tehnologiilor tradiționale de │ ││ │ │ │ │ │cultivare, creștere și │ ││ │ │ │ │ │valorificare a resurselor │ ││ │ │ │ │ │vegetale și animale; │ ││ │ │ │ │ │- selectarea tehnicilor și │ ││ │ │ │ │ │tehnologiilor cu efect de │ ││ │ │ │ │ │durabilitate și îmbunătățirea │ ││ │ │ │ │ │acestora cu tehnologii moderne │ ││ │ │ │ │ │prietenoase cu mediul, în scopul│ ││ │ │ │ │ │creșterii cantitative și │ ││ │ │ │ │ │calitative a producțiilor și a │ ││ │ │ │ │ │diversificării ofertei pe piața │ ││ │ │ │ │ │internă și externă; │ ││ │ │ │ │ │- dinamica factorilor socio- │ ││ │ │ │ │ │economici și influența asupra │ ││ │ │ │ │ │sistemelor de agricultură; │ ││ │ │ │ │ │- obținerea, prelucrarea și │ ││ │ │ │ │ │valorificarea produsului eco- │ ││ │ │ │ │ │bio-montan prin intermediul │ ││ │ │ │ │ │asociațiilor fermierilor │ ││ │ │ │ │ │montani; │ ││ │ │ │ │ │- evaluarea potențialului agro- │ ││ │ │ │ │ │climatic în contextul │ ││ │ │ │ │ │schimbărilor climatice și a │ ││ │ │ │ │ │apariției fenomenelor extreme; │ ││ │ │ │ │ │- realizarea unui studiu │ ││ │ │ │ │ │comparativ al sistemelor agro- │ ││ │ │ │ │ │pastorale pe diferiți masivi │ ││ │ │ │ │ │montani; │ ││ │ │ │ │ │- elaborarea unor modele de │ ││ │ │ │ │ │agricultură eco-bio-montană, pe │ ││ │ │ │ │ │diferite trepte altitudinale. │ │├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤│OBIECTIVUL GENERAL 12.: Integrarea problemelor legate de resursele de sol în politicile europene și globale agricole și de protecție a ││mediului. ││Furnizarea de e-servicii în domeniul resurselor pedologice │├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Obiectivul specific 12.1.: Monitorizarea specifică (intersectorială și multi-media), inventarierea emisiilor și întocmirea documentelor ││de raportare în domeniul resurselor de sol pentru normative și directive cu referire la politicile agricole și de protecția mediului │├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤│ 74.│ ADER │Sistem informațional pentru │1.062.850│Sistemul informațional │Prin acest proiect se │Informațiile cuprinse în││ │12.1.1.│agricultură și │ │pentru agricultură se │intenționează ca structura de │S.I.A. sunt publice și ││ │ │compatibilizarea acestuia cu │ 237.850 │actualizează periodic. │date și informații să se │reprezintă bun ││ │ │Cadastrul General – S.I.A. │ 275.000 │Astfel, prin realizarea │realizeze în conformitate cu │proprietate publică a ││ │ │ │ 275.000 │proiectului se vor pune, │reglementările Directivei │statului, administrat de││ │ │ │ 275.000 │în timp real, la │2007/2/CE a Parlamentului │M.A.D.R. ││ │ │ │ │dispoziția factorilor de │European și a Consiliului │Datele și informațiile ││ │ │ │ │decizie, autorităților │Uniunii Europene, care are în │implementate vor putea ││ │ │ │ │centrale și locale precum│vedere instituirea unei │fi accesate atât de ││ │ │ │ │și lucrătorilor din │infrastructuri pentru informații│organisme locale cât și ││ │ │ │ │domeniul agricol, date │spațiale (INSPIRE/2007), care │alte autorității ││ │ │ │ │specifice domeniului │este obligatorie începând cu │centrale pe diverse ││ │ │ │ │evidențiate în │01.01.2008. │nivele de autorizare. ││ │ │ │ │obiectivele proiectului. │"Sistemul informațional pentru │ ││ │ │ │ │Principalele activități │agricultură – S.I.A." va pune la│ ││ │ │ │ │preconizate a se realiza:│dispoziție datele și │ ││ │ │ │ │- documentare privind SIA│informațiile implementate, │ ││ │ │ │ │realizate în țările UE; │putând fi accesat atât de │ ││ │ │ │ │- colectarea │organisme locale, cât și de │ ││ │ │ │ │informațiilor; │organisme ale autorităților │ ││ │ │ │ │- realizarea SIA; │centrale pe diverse nivele de │ ││ │ │ │ │- testarea SIA. │autorizare. │ ││ │ │ │ │ │Realizarea acestui proiect este │ ││ │ │ │ │ │posibilă, întrucât în anul 2008 │ ││ │ │ │ │ │s-au predat către M.A.D.R. │ ││ │ │ │ │ │și A.N.I.F. rezultatele unei │ ││ │ │ │ │ │teme de cercetare pilot │ ││ │ │ │ │ │elaborată de I.N.C.D.I.F.- ISPIF│ ││ │ │ │ │ │în cadrul programelor de │ ││ │ │ │ │ │excelență, cu denumirea │ ││ │ │ │ │ │"Proiectarea și implementarea │ ││ │ │ │ │ │fondului național de date │ ││ │ │ │ │ │digitale al îmbunătățirilor │ ││ │ │ │ │ │funciare. Studiu de fundamentare│ ││ │ │ │ │ │și proiect pilot pentru zona │ ││ │ │ │ │ │județului Iași". La data │ ││ │ │ │ │ │respectivă, după ce s-a │ ││ │ │ │ │ │demonstrat viabilitatea și │ ││ │ │ │ │ │oportunitatea acestui program, │ ││ │ │ │ │ │s-a propus extinderea │ ││ │ │ │ │ │metodologiei la toate ramurile │ ││ │ │ │ │ │agricole și realizarea unui │ ││ │ │ │ │ │Sistem informatic național cu │ ││ │ │ │ │ │această destinație, organizat pe│ ││ │ │ │ │ │diferite paliere de accesare, în│ ││ │ │ │ │ │orice moment. │ ││ │ │ │ │ │Acest sistem permite analize și │ ││ │ │ │ │ │vizualizare în timp real a unor │ ││ │ │ │ │ │elemente diferite, cum ar fi │ ││ │ │ │ │ │nivelul de exploatare al │ ││ │ │ │ │ │suprafețelor agricole, starea │ ││ │ │ │ │ │terenurilor, tipul culturilor, │ ││ │ │ │ │ │prognoze asupra producțiilor, │ ││ │ │ │ │ │funcționarea sistemelor de │ ││ │ │ │ │ │îmbunătățiri funciare, │ ││ │ │ │ │ │producerea de calamități și │ ││ │ │ │ │ │implicit luarea în consecință a │ ││ │ │ │ │ │măsurilor de protecție a │ ││ │ │ │ │ │bunurilor materiale și a │ ││ │ │ │ │ │oamenilor. │ ││ │ │ │ │ │SIA se va realiza la nivel de │ ││ │ │ │ │ │sistem/amenajare de îmbunătățiri│ ││ │ │ │ │ │funciare și va cuprinde │ ││ │ │ │ │ │informații privind: │ ││ │ │ │ │ │- utilizarea terenurilor pe │ ││ │ │ │ │ │categorii de folosință; │ ││ │ │ │ │ │- caracterizarea climatică a │ ││ │ │ │ │ │fiecărei amenajări de │ ││ │ │ │ │ │îmbunătățiri funciare; │ ││ │ │ │ │ │- infrastructura amenajărilor de│ ││ │ │ │ │ │îmbunătățiri funciare: │ ││ │ │ │ │ │componente, starea actuală, │ ││ │ │ │ │ │funcționalitatea, gradul de │ ││ │ │ │ │ │utilizarea a acesteia; │ ││ │ │ │ │ │- solurile predominante în │ ││ │ │ │ │ │amenajările de îmbunătățiri │ ││ │ │ │ │ │funciare; │ ││ │ │ │ │ │- clasele de calitate ale │ ││ │ │ │ │ │solurilor după nota de bonitate │ ││ │ │ │ │ │și fertilitatea acestora; │ ││ │ │ │ │ │- recomandări privind │ ││ │ │ │ │ │îmbunătățirea funcționalității │ ││ │ │ │ │ │amenajărilor de îmbunătățiri │ ││ │ │ │ │ │funciare; │ ││ │ │ │ │ │- recomandări privind măsurile │ ││ │ │ │ │ │agropedoameliorative sau │ ││ │ │ │ │ │antierozionale necesare; │ ││ │ │ │ │ │- terenurile degradate și │ ││ │ │ │ │ │intensitatea degradării. │ │├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤│Obiectivul specific 12.2.: Conservarea și valorificarea în sisteme informatice a rezultatelor anterioare ale cercetărilor și cartărilor ││resurselor de sol │├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤│ 75.│ ADER │Sistem informatic geografic │1.062.850│Transpunerea în format │Hărțile pe suport hârtie │Baza de date ││ │12.2.1.│al resurselor de sol │ │digital (straturi │elaborate de OSPA la nivel de │georeferențiată ││ │ │armonizat cu sistemul │ 237.850 │georeferențiate) a │comune vor fi georeferențiate și│apelabilă de ││ │ │informatic geografic al │ 275.000 │informațiilor cuprinse în│în funcție de calitatea lor vor │autoritățile publice ││ │ │utilizării terenurilor (FAO- │ 275.000 │hărțile pedologice │fi digitizate sau scanate și │centrale și locale ││ │ │LCCS) și sistemul informatic │ 275.000 │elaborate de OSPA la │transpuse vectorial. │suport pentru ││ │ │geografic al blocurilor │ │nivel de comune pentru │Stratul rezultat va fi armonizat│implementarea ││ │ │fizice │ │terenul agricol (scara │cu alte straturi de informații: │politicilor agricole ││ │ │ │ │1:10.000 sau 1:5.000). │limite administrativ- │incluse în PNDR 2020 și ││ │ │ │ │Sistem informatic │teritoriale, rețea hidrografică,│a altor angajamente ││ │ │ │ │geografic prin care se │etc. │privind politicile de ││ │ │ │ │atribuie fiecărui bloc │Bazele de date georeferențiate │agromediu. ││ │ │ │ │fizic din sistemul APIA │de sol (harta solurilor României│ ││ │ │ │ │tipul de sol și │1:200.000, hărțile elaborate de │ ││ │ │ │ │utilizarea terenului în │OSPA transpuse în format │ ││ │ │ │ │scopul fundamentării │digital), utilizarea terenului │ ││ │ │ │ │politicilor agricole (în │și blocurile fizice de referință│ ││ │ │ │ │mod deosebit de │pentru plățile în agricultură │ ││ │ │ │ │agromediu) din PNDR │se vor armoniza spațial folosind│ ││ │ │ │ │2015-2020. │ca strat de referință blocurile │ ││ │ │ │ │ │fizice APIA. │ │├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤│Obiectivul specific 12.3.: Armonizarea datelor și serviciilor bazate pe informații de sol provenite din România cu structurile similare ││dezvoltate la nivel european │├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤│ 76.│ ADER │Portal pentru informații de │1.062.850│Portal incluzând │Pentru fiecare strat de │Baza de date ││ │12.3.1.│sol "în oglindă" cu cel │ │informații privind │informații inclus în portalul │georeferențiată ││ │ │realizat de Centrul Comun de │ 237.850 │resursele de sol, │JRC (în care sunt folosite │apelabilă de ││ │ │Cercetare (JRC) la nivel │ 275.000 │inclusiv principalele │informații de sol la scara │autoritățile publice ││ │ │european │ 275.000 │presiuni asupra solului │1:1.000.000) se vor realiza │centrale și locale, ││ │ │ │ 275.000 │(compactare, eroziune, │straturile georeferențiate │societatea civilă, ││ │ │ │ │salinizare/alcalizare, │corespunzătoare utilizând │instituții publice și ││ │ │ │ │scăderea conținutului de │informații mai detaliate (scara │private din domeniu în ││ │ │ │ │materie organică, │1:200.000 sau scări mai mici). │scopul implementării ││ │ │ │ │deșertificare) cuplat cu │Metadatele corespunzătoare │PNDR 2020 și a altor ││ │ │ │ │portalul Institutului de │fiecărui strat de informații se │angajamente privind ││ │ │ │ │Durabilitate a Mediului │vor realiza conform normelor │politicile de agromediu ││ │ │ │ │(IES) din cadrul JRC care│impuse de JRC. │și evaluarea calității ││ │ │ │ │servește la implementarea│ │solului. ││ │ │ │ │politicilor agricole în │ │ ││ │ │ │ │domeniul resurselor de │ │ ││ │ │ │ │sol la nivel european. │ │ │├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤│Obiectivul specific 12.4.: Metode de inventariere, monitorizare, protecție, ameliorare și utilizare durabilă a resurselor naturale ale ││agroecosistemelor (sol, apă, climă) │├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤│ 77.│ ADER │Soluții de organizare a │ 712.850 │Furnizarea unor soluții │Zona vizată în derularea acestui│Punerea la dispoziția ││ │12.4.1.│teritoriului agricol și de │ │de organizare │proiect, situată în Estul │factorilor de decizie, a││ │ │exploatare agricolă durabilă │ 150.350 │antierozională a │României, este una dintre cele │fermierilor din zonele ││ │ │bazate pe inventarierea │ 187.500 │teritoriului și de │mai afectate de procese de │studiate și a tuturor ││ │ │alunecărilor de teren și │ 187.500 │exploatare agricolă │degradare a terenului cum ar fi │persoanelor interesate, ││ │ │ravenelor │ 187.500 │durabilă, ilustrate prin │alunecările de teren și │a soluțiilor de ││ │ │ │ │hărți realizate cu │eroziunea în adâncime (ravene) │organizare ││ │ │ │ │ajutorul tehnicilor GIS │din țară. Ambele procese de │antierozională a ││ │ │ │ │pe baza modelului numeric│degradare a terenului determină │teritoriului și de ││ │ │ │ │al terenului, al hărților│o foarte semnificativă │exploatare agricolă ││ │ │ │ │tematice ale solurilor, │fragmentare a reliefului și a │durabilă stabilite în ││ │ │ │ │pantelor, al hărților │terenurilor agricole, afectând │cadrul proiectului. ││ │ │ │ │cadastrale și al hărților│calitatea și funcțiile solului │Rezultatele obținute vor││ │ │ │ │de risc la alunecări de │și fac dificilă sau chiar │fi diseminate prin ││ │ │ │ │teren în unele bazine │aproape imposibilă, în unele │întâlniri de lucru, mese││ │ │ │ │hidrografice │locuri, aplicarea măsurilor de │rotunde, instruiri, ││ │ │ │ │reprezentative. │conservare a solului și a │articole științifice, ││ │ │ │ │Realizarea unor ghiduri │practicilor agricole. │comunicări științifice, ││ │ │ │ │îmbunătățite de bune │Proiectul va furniza informații │articole de popularizare││ │ │ │ │practici agricole și de │utile fermierilor și factorilor │și postate pe site-ul ││ │ │ │ │mediu privind exploatarea│de decizie, care să asigure │MADR. ││ │ │ │ │agricolă durabilă a │creșterea productivității │ ││ │ │ │ │terenurilor amplasate pe │agricole, a calității și │ ││ │ │ │ │versanți, din bazinele │stabilității producțiilor în │ ││ │ │ │ │hidrografice │cadrul sistemelor de agricultură│ ││ │ │ │ │reprezentative selectate.│convenționale sau organice, prin│ ││ │ │ │ │ │practici îmbunătățite de │ ││ │ │ │ │ │gospodărire a solului, inclusiv │ ││ │ │ │ │ │de rotație a culturilor, │ ││ │ │ │ │ │performanțe ridicate ale │ ││ │ │ │ │ │activităților agricole cu │ ││ │ │ │ │ │respectarea condițiilor de │ ││ │ │ │ │ │mediu, cu efecte adverse reduse │ ││ │ │ │ │ │(de exemplu alunecări de teren, │ ││ │ │ │ │ │ravene, eroziunea solului) │ ││ │ │ │ │ │asupra solurilor agricole, și │ ││ │ │ │ │ │prin aplicarea unor soluții de │ ││ │ │ │ │ │organizare/management a │ ││ │ │ │ │ │teritoriului (de exemplu │ ││ │ │ │ │ │practici optime de conservare a │ ││ │ │ │ │ │solului, propuneri de înființare│ ││ │ │ │ │ │a unor perdele forestiere de │ ││ │ │ │ │ │protecție, lucrări de │ ││ │ │ │ │ │îmbunătățiri funciare sau de │ ││ │ │ │ │ │împădurire acolo unde este │ ││ │ │ │ │ │necesar, etc.), în general │ ││ │ │ │ │ │vorbind, soluții pentru mai │ ││ │ │ │ │ │multă hrană cu impact minim │ ││ │ │ │ │ │asupra mediului, într-o zonă │ ││ │ │ │ │ │slab dezvoltată, pentru o │ ││ │ │ │ │ │agricultură durabilă. │ ││ │ │ │ │ │Principalele activități ce se │ ││ │ │ │ │ │vor desfășura în cadrul │ ││ │ │ │ │ │proiectului: │ ││ │ │ │ │ │- identificarea unor așa-numite │ ││ │ │ │ │ │zone fiziografice în bazine │ ││ │ │ │ │ │hidrografice reprezentative; │ ││ │ │ │ │ │- inventarierea alunecărilor de │ ││ │ │ │ │ │teren și a ravenelor; │ ││ │ │ │ │ │- realizarea Sistemului │ ││ │ │ │ │ │Informațional Geografic (SIG sau│ ││ │ │ │ │ │GIS) al bazinelor hidrografice │ ││ │ │ │ │ │selectate, prin realizarea │ ││ │ │ │ │ │hărților tematice digitale │ ││ │ │ │ │ │referitoare la tipurile de sol, │ ││ │ │ │ │ │pante, acoperire cu vegetație, │ ││ │ │ │ │ │utilizarea terenului, forme de │ ││ │ │ │ │ │degradare a terenului (eroziune │ ││ │ │ │ │ │în adâncime, alunecări), etc., │ ││ │ │ │ │ │cu ajutorul tehnicilor GIS și al│ ││ │ │ │ │ │măsurătorilor profesionale GPS; │ ││ │ │ │ │ │- realizarea hărților de risc la│ ││ │ │ │ │ │alunecări de teren; │ ││ │ │ │ │ │- furnizarea de soluții corecte,│ ││ │ │ │ │ │adaptate condițiilor locale din │ ││ │ │ │ │ │fiecare dintre zonele studiate, │ ││ │ │ │ │ │pentru conservarea solului și o │ ││ │ │ │ │ │agricultură durabilă, prezentate│ ││ │ │ │ │ │în mod clar și sugestiv sub │ ││ │ │ │ │ │forma unor hărți cu propuneri │ ││ │ │ │ │ │concrete de utilizare/amenajare/│ ││ │ │ │ │ │exploatare a terenului, însoțite│ ││ │ │ │ │ │de toate instrucțiunile necesare│ ││ │ │ │ │ │implementării (calcule de │ ││ │ │ │ │ │dimensionare a perdelelor │ ││ │ │ │ │ │forestiere de protecție, ghiduri│ ││ │ │ │ │ │de bune practici pentru │ ││ │ │ │ │ │exploatarea antierozională a │ ││ │ │ │ │ │terenurilor agricole situate pe │ ││ │ │ │ │ │pante, etc.); │ ││ │ │ │ │ │- diseminarea rezultatelor. │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 78.│ ADER │Cercetări și studii privind │1.262.850│Inventarul componentelor │Condițiile temperat continentale│Valorificarea ││ │12.4.2.│reabilitarea infrastructurii │ │infrastructurii de │ale țării noastre, cu secete │rezultatelor se va face ││ │ │principale de irigații │ 287.850 │irigație și evaluarea │severe și periodice în sezonul │prin: ││ │ │aparținând domeniului public │ 325.000 │stării de funcționare a │cald al anului au impus │- utilizarea datelor de ││ │ │al statului din suprafața de │ 325.000 │acestora. │dezvoltarea irigațiilor în │către MADR pentru ││ │ │823.000 ha viabile economic │ 325.000 │Necesarul de apă pentru │vederea asigurării unor │elaborarea de strategii ││ │ │ │ │irigații în funcție de │producții mari și stabile. │privind sectorul de ││ │ │ │ │evoluția condițiilor │Astfel, la nivelul anului 1989, │irigații inclusiv ││ │ │ │ │climatice. │România dispunea de o suprafață │estimarea și eșalonarea ││ │ │ │ │Analiza economică a │amenajată pentru irigații de │investițiilor din ││ │ │ │ │soluțiilor de │aproximativ 3,1 milioane ha (30%│fonduri bugetare și ││ │ │ │ │reabilitare/modernizare │din terenul arabil al țării), │internaționale; ││ │ │ │ │infrastructuri │cuprinsă în 316 de sisteme │- elaborarea de proiecte││ │ │ │ │principale, efortul │administrative (375 scheme │tip și ghiduri care vor ││ │ │ │ │financiar necesar. │hidrotehnice) amplasate în 36 de│fi puse la dispoziția ││ │ │ │ │Proiecte tip și ghiduri │județe ale țării. Fără lucrări │autorităților centrale ││ │ │ │ │pentru reabilitarea/ │de irigații sunt 5 județe: │și locale în sesiuni de ││ │ │ │ │modernizarea │Bistrița – Năsăud, │informare de tipul work ││ │ │ │ │infrastructuri │Caraș-Severin, Harghita, │shop-uri. Pe baza lor, ││ │ │ │ │principale. │Maramureș și Sălaj unde, │principalii beneficiari ││ │ │ │ │ │datorită condițiilor climatice │ai rezultatelor acestui ││ │ │ │ │ │aceste lucrări nu sunt necesare.│proiect, autoritățile ││ │ │ │ │ │Sursa principală de apă de │centrale și locale ││ │ │ │ │ │irigații o constituie fluviul │precum și beneficiarii ││ │ │ │ │ │Dunărea pentru 85% din sistemele│vor putea promova ││ │ │ │ │ │de irigații, restul sistemelor │asemenea proiecte de ││ │ │ │ │ │fiind alimentate din râurile │investiții pentru ││ │ │ │ │ │interioare și acumulări │dezvoltare zonală. ││ │ │ │ │ │antropice și/sau naturale. │ ││ │ │ │ │ │Amenajările de irigații au fost │ ││ │ │ │ │ │concepute fără restricții la │ ││ │ │ │ │ │consumurile de energie, astfel │ ││ │ │ │ │ │încât au fost amenajate pentru │ ││ │ │ │ │ │irigații și suprafețe amplasate │ ││ │ │ │ │ │pe terasele înalte, apa fiind │ ││ │ │ │ │ │pompată în unele amplasamente la│ ││ │ │ │ │ │o înălțime de peste 200 m față │ ││ │ │ │ │ │de sursă, prin multiple │ ││ │ │ │ │ │repompări prin stații de │ ││ │ │ │ │ │repompare. Ca urmare, │ ││ │ │ │ │ │aproximativ 40% din suprafețele │ ││ │ │ │ │ │amenajate pentru irigații au │ ││ │ │ │ │ │înălțimi de pompare de peste │ ││ │ │ │ │ │75 m. │ ││ │ │ │ │ │După anul 1990, urmare a │ ││ │ │ │ │ │micșorării fondurilor alocate │ ││ │ │ │ │ │exploatării și întreținerii │ ││ │ │ │ │ │amenajărilor de irigații în │ ││ │ │ │ │ │condițiile transformării │ ││ │ │ │ │ │proprietății de stat și │ ││ │ │ │ │ │cooperatiste la noii │ ││ │ │ │ │ │proprietari, sistemele de │ ││ │ │ │ │ │irigații au suferit degradări, │ ││ │ │ │ │ │deteriorări și descompletări │ ││ │ │ │ │ │semnificative. Alt factor care a│ ││ │ │ │ │ │contribuit la întreruperea │ ││ │ │ │ │ │funcționării sistemelor de │ ││ │ │ │ │ │irigație l-a constituit prețul │ ││ │ │ │ │ │energiei electrice care a │ ││ │ │ │ │ │cunoscut creșteri semnificative.│ ││ │ │ │ │ │Din studiile recente efectuate a│ ││ │ │ │ │ │rezultat foarte clar că │ ││ │ │ │ │ │sistemele de irigații din │ ││ │ │ │ │ │România sunt energofage și o │ ││ │ │ │ │ │bună parte din sistemele de │ ││ │ │ │ │ │irigații care acoperă │ ││ │ │ │ │ │aproximativ 1,5 milioane de │ ││ │ │ │ │ │hectare, chiar dacă ar fi │ ││ │ │ │ │ │reabilitate și modernizate ar fi│ ││ │ │ │ │ │ineficiente economic, în sensul │ ││ │ │ │ │ │că sporul de producție care s-ar│ ││ │ │ │ │ │obține prin irigare nu ar │ ││ │ │ │ │ │acoperi costurile cu activitatea│ ││ │ │ │ │ │de irigații. │ ││ │ │ │ │ │MADR are un program de │ ││ │ │ │ │ │reabilitare/modernizare a unui │ ││ │ │ │ │ │număr de 56 de sisteme de │ ││ │ │ │ │ │irigații considerate viabile din│ ││ │ │ │ │ │punct de vedere economic care │ ││ │ │ │ │ │totalizează cca 823.000 ha. │ ││ │ │ │ │ │Obiectivele proiectului: │ ││ │ │ │ │ │- evaluarea stării de │ ││ │ │ │ │ │funcționare a infrastructurii │ ││ │ │ │ │ │principale (prize/SPA, SRP, │ ││ │ │ │ │ │rețeaua de canale de transport │ ││ │ │ │ │ │și distribuție a apei; │ ││ │ │ │ │ │- sinteza studiilor efectuate │ ││ │ │ │ │ │până în prezent; │ ││ │ │ │ │ │- descrierea condițiilor │ ││ │ │ │ │ │naturale ale sistemelor │ ││ │ │ │ │ │(orografie, pedologie, │ ││ │ │ │ │ │hidrologie, hidrogeologie și │ ││ │ │ │ │ │condiții climatice); tendințe de│ ││ │ │ │ │ │evoluție; │ ││ │ │ │ │ │- calculul și actualizarea │ ││ │ │ │ │ │necesarului de apă de irigație │ ││ │ │ │ │ │pentru sistemele de irigații │ ││ │ │ │ │ │care fac obiectul analizei; │ ││ │ │ │ │ │- inventarierea componentelor │ ││ │ │ │ │ │infrastructurii infrastructurii │ ││ │ │ │ │ │principale de irigații │ ││ │ │ │ │ │aparținând domeniului public al │ ││ │ │ │ │ │statului și evaluarea stării de │ ││ │ │ │ │ │funcționare a acestora; │ ││ │ │ │ │ │- elaborarea soluțiilor de │ ││ │ │ │ │ │reabilitare/modernizare │ ││ │ │ │ │ │infrastructurii principale de │ ││ │ │ │ │ │irigații aparținând domeniului │ ││ │ │ │ │ │public al statului; │ ││ │ │ │ │ │- evaluarea atitutidinii │ ││ │ │ │ │ │beneficiarilor în practicarea │ ││ │ │ │ │ │unei agriculturi irigate. │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 79.│ ADER │Irigații din resurse │ 712.850 │Zonarea suprafețelor │Sursa principală de apă de │Rezultatele vor putea fi││ │12.4.3.│alternative. Alimentare din │ │pretabile a fi irigate │irigații o constituie fluviul │utilizate în stabilirea ││ │ │pânza freatică și lacuri │ 150.350 │din apa subterană. │Dunărea pentru 85% din sistemele│soluțiilor tehnice în ││ │ │ │ 187.500 │Identificarea │de irigații, restul sistemelor │lucrările de investiții ││ │ │ │ 187.500 │caracteristicilor apei │fiind alimentate din râurile │pentru dezvoltare ││ │ │ │ 187.500 │subterane din zonele │interioare și acumulări │rurală. ││ │ │ │ │identificate și │antropice și/sau naturale. │Rezultatele studiilor și││ │ │ │ │potențialul de amenajare │Amenajările de irigații au fost │cercetărilor se ││ │ │ │ │pentru irigații. │concepute fără restricții la │sintetizează în ││ │ │ │ │Soluții de amenajare și │consumurile de energie, astfel │documentații sub formă ││ │ │ │ │eficiență economică. │încât au fost amenajate pentru │de proiecte tip și ││ │ │ │ │Inventarierea │irigații și suprafețe amplasate │ghiduri și se pun la ││ │ │ │ │principalelor lacuri │pe terase înalte, apa fiind │dispoziția MADR pentru ││ │ │ │ │colinare existente, │pompată în unele amplasamente la│postare pe site și a ││ │ │ │ │folosințe, │o înălțime de peste 200 m față │autorităților locale în ││ │ │ │ │caracteristicile și │de sursă, prin multiple │sesiuni de informare de ││ │ │ │ │starea acestora. │repompări prin stații de │tipul work shop-uri. ││ │ │ │ │Identificarea unor zone │repompare. Ca urmare, │ ││ │ │ │ │pretabile amenajării cu │aproximativ 40% din suprafețele │ ││ │ │ │ │lacuri colinare, │amenajate pentru irigații au │ ││ │ │ │ │definirea criteriilor pe │înălțimi de pompare de peste │ ││ │ │ │ │baza cărora zonele │75 m. │ ││ │ │ │ │respective sunt fezabile │Utilizarea unor surse de apă │ ││ │ │ │ │pentru asemenea │alternative la cele utilizate în│ ││ │ │ │ │amenajări. │prezent, aflate în interiorul │ ││ │ │ │ │Soluții de amenajare și │sistemelor neviabile economic │ ││ │ │ │ │eficiență economică. │sau în cadrul unor terenuri │ ││ │ │ │ │În baza rezultatelor │neamenajate pentru irigații, │ ││ │ │ │ │obținute, se vor elabora │situate în apropierea culturilor│ ││ │ │ │ │următoarele documentații │care urmează să fie irigate ar │ ││ │ │ │ │cu caracter de │putea reprezenta o soluție │ ││ │ │ │ │îndrumător/ghid. │pentru irigare cu costuri │ ││ │ │ │ │Elaborarea unui proiect │reduse. Aceste surse de apă │ ││ │ │ │ │tip pentru o amenajare de│alternative cuprind apa │ ││ │ │ │ │irigații alimentată din │subterană și mici acumulări │ ││ │ │ │ │apa subterană; regulament│realizate antropic pe cursurile │ ││ │ │ │ │tip de exploatare a │unor pâraie sau văi. │ ││ │ │ │ │amenajării; ghid cu │În climatul continental │ ││ │ │ │ │etapele de parcurs pentru│temperat, precipitațiile din │ ││ │ │ │ │realizarea unei amenajări│perioada de vegetație sunt │ ││ │ │ │ │de irigații cu alimentare│distribuite neuniform și, de la │ ││ │ │ │ │din apa subterană. │an la an, înregistrează variații│ ││ │ │ │ │Elaborarea unui proiect │largi. │ ││ │ │ │ │tip pentru un lac colinar│Umiditatea solului este, de │ ││ │ │ │ │și o amenajare locală de │regulă, în exces la sfârșitul │ ││ │ │ │ │irigații alimentată │iernii și scade treptat prin │ ││ │ │ │ │dintr-un lac colinar; │evapotranspirație, pe măsura │ ││ │ │ │ │regulament tip de │avansării în perioada de │ ││ │ │ │ │exploatare a unui lac │vegetație, la valori mici │ ││ │ │ │ │colinar și a amenajării │specifice deficitului de apă. │ ││ │ │ │ │de irigație alimentate │Valorificarea completă a │ ││ │ │ │ │din acesta; ghid cu │precipitațiilor naturale se │ ││ │ │ │ │etapele de parcurs pentru│poate realiza prin acumularea │ ││ │ │ │ │realizarea unui lac │apei din perioadele de exces și │ ││ │ │ │ │colinar și a amenajării │folosirea acesteia în perioadele│ ││ │ │ │ │de irigație cu alimentare│deficitare, prin înmagazinarea │ ││ │ │ │ │din acesta (avize, studii│în sol, în stratele acvifere și │ ││ │ │ │ │necesare, proiectare, │în lacuri. │ ││ │ │ │ │etc.) │În condițiile țării noastre, │ ││ │ │ │ │ │acumularea apei în sol nu poate │ ││ │ │ │ │ │fi satisfăcătoare pentru că nu │ ││ │ │ │ │ │se poate înmagazina tot excesul │ ││ │ │ │ │ │de umiditate din iarnă și │ ││ │ │ │ │ │primăvară și nu se poate păstra │ ││ │ │ │ │ │apa în mod convenabil, pe │ ││ │ │ │ │ │perioade de 4 – 5 luni. │ ││ │ │ │ │ │Înmagazinarea în stratul acvifer│ ││ │ │ │ │ │a apei în exces este posibilă │ ││ │ │ │ │ │însă doar în condiții care se │ ││ │ │ │ │ │întâlnesc rar: acvifer cu │ ││ │ │ │ │ │capacitate mare de înmagazinare,│ ││ │ │ │ │ │acoperit cu un strat permeabil. │ ││ │ │ │ │ │Acumularea apei în lacuri mici -│ ││ │ │ │ │ │lacuri colinare – create prin │ ││ │ │ │ │ │bararea văilor, permite │ ││ │ │ │ │ │înmagazinarea întregului volum │ ││ │ │ │ │ │de apă în exces, în orice │ ││ │ │ │ │ │perioadă a anului și folosirea │ ││ │ │ │ │ │apei acumulate pentru orice │ ││ │ │ │ │ │folosință, în orice anotimp. │ ││ │ │ │ │ │Principalele activități │ ││ │ │ │ │ │preconizate a se realiza sunt │ ││ │ │ │ │ │următoarele: │ ││ │ │ │ │ │- inventarierea zonelor în care │ ││ │ │ │ │ │apa subterană, prin │ ││ │ │ │ │ │caracteristicile sale privind │ ││ │ │ │ │ │adâncimea, volumul și debitul de│ ││ │ │ │ │ │apă, pot fi utilizate pentru │ ││ │ │ │ │ │irigarea culturilor în condiții │ ││ │ │ │ │ │economice; │ ││ │ │ │ │ │- inventarierea lacurilor │ ││ │ │ │ │ │colinare existente cu │ ││ │ │ │ │ │evidențierea funcționalității │ ││ │ │ │ │ │acestora și a potențialului de │ ││ │ │ │ │ │irigare; │ ││ │ │ │ │ │- stabilirea de soluții pentru │ ││ │ │ │ │ │utilizarea apelor subterane la │ ││ │ │ │ │ │irigat; │ ││ │ │ │ │ │- identificarea soluțiilor, │ ││ │ │ │ │ │zonelor geomorfologice și │ ││ │ │ │ │ │pedoclimatice pretabile │ ││ │ │ │ │ │amenajării de lacuri colinare cu│ ││ │ │ │ │ │folosință pentru irigații; │ ││ │ │ │ │ │Studiu de caz în care se va │ ││ │ │ │ │ │analiza în detaliu un │ ││ │ │ │ │ │amplasament pentru realizarea │ ││ │ │ │ │ │unei amenajări locale de │ ││ │ │ │ │ │irigații cu alimentare din apa │ ││ │ │ │ │ │subterană. │ ││ │ │ │ │ │Studiu de caz pentru analiza în │ ││ │ │ │ │ │detaliu a unui amplasament │ ││ │ │ │ │ │pentru realizarea unui lac │ ││ │ │ │ │ │colinar cu folosințe multiple în│ ││ │ │ │ │ │cadrul Câmpiei Române. │ │├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤│OBIECTIVUL GENERAL 13.: Economie, organizare și marketing în agricultură │├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Obiectivul specific 13.1.: Fundamentarea economică a tehnologiilor și costurilor de producție, a preturilor de valorificare, a marjei ││brute și a gradului de profitabilitate a produselor agricole vegetale și animale, la nivel de fermă │├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤│ 80.│ ADER │Fundamentarea tehnico- │ 962.850 │Analiza și tendința de │Prin realizarea proiectului se │Prin aplicarea ││ │13.1.1.│economică a costurilor de │ │evoluție a eficienței │urmărește fundamentarea din │rezultatelor scontate se││ │ │producție și estimări privind│ 212.850 │economice a structurilor │punct de vedere tehnico-economic│urmărește valorificarea ││ │ │prețurile de valorificare │ 250.000 │de producție horticole în│a metodologiilor de elaborare a │informațiilor în ││ │ │pentru tomate de câmp și │ 250.000 │sistem convențional și │costurilor de producție și │elaborarea și ││ │ │spații protejate, castraveți │ 250.000 │ecologic; situația │estimare a prețurilor de │consolidarea politicilor││ │ │în câmp și spații protejate, │ │cercetărilor fundamentale│valorificare, a gradului de │publice privind ││ │ │cornichon, morcovi, ardei │ │și aplicative în domeniu.│rentabilitate la culturilor │managementul integrat al││ │ │gras, varză, conopidă, flori │ │Fundamentarea │legumicole, flori și plante │schemelor de sprijin ││ │ │de câmp și seră, plante │ │metodologiei pentru │medicinale pe nivele de │pentru producătorii ││ │ │medicinale pentru agricultura│ │determinarea estimativă a│producție și de calculare a │agricoli, fundamentarea ││ │ │convențională și agricultura │ │tehnologiilor de │marjei brute pe unitatea de │procedurilor de ││ │ │ecologică │ │producție a culturilor │produs pentru agricultura │negociere cu Comunitatea││ │ │ │ │legumicole, flori și │convențională și ecologică, │Europeană, dezvoltarea ││ │ │ │ │plante medicinale în │astfel încât în condițiile │cunoștințelor și ││ │ │ │ │sistem de agricultură │optimizării structurilor de │competențelor tehnico- ││ │ │ │ │convențională și │producție, a tehnologiilor │economice a ││ │ │ │ │ecologică. │aplicate și a sprijinului │producătorilor agricoli ││ │ │ │ │Fundamentarea │financiar acordat, să se ajungă │și dezvoltarea ││ │ │ │ │metodologiei pentru │la o eficiență economică │consultanței în domeniu.││ │ │ │ │determinarea estimativă a│ridicată, în concordanță cu │Realizarea unor ghiduri ││ │ │ │ │bugetelor de venituri și │performanțele Uniunii Europene. │anuale practice care vor││ │ │ │ │cheltuieli a culturilor │Obiectivele proiectului se │fi utilizate în ││ │ │ │ │legumicole, flori și │realizează prin următoarele │elaborarea proiectelor ││ │ │ │ │plante medicinale în │activități: │de dezvoltare rurală din││ │ │ │ │sistem de agricultură │- abordări conceptuale ale │cadrul PNDR pentru ││ │ │ │ │convențională și │agriculturii convenționale și │perioada 2015-2018, pe ││ │ │ │ │ecologică. │ecologice în sectorul horticol; │măsurile ce vizează ││ │ │ │ │Estimări de costuri de │- elaborarea metodologiilor de │agricultura ecologică. ││ │ │ │ │producție, prețuri de │cercetare pentru produsele │Elaborarea de buletine ││ │ │ │ │valorificare, │legumicole (tomate de câmp și │informative utilizate în││ │ │ │ │profitabilitate pe │spații protejate, castraveți în │fundamentarea unor ││ │ │ │ │unitatea de produs a │câmp și spații protejate, │planuri de afaceri ││ │ │ │ │culturilor legumicole, │cornichon, morcovi, ardei gras, │precum și în procesul de││ │ │ │ │flori și plante │varză, conopidă) în sistem de │negociere între ││ │ │ │ │medicinale în sistem de │agricultură convențională și │producători, angrosiști,││ │ │ │ │agricultură convențională│ecologică – prognoze │procesatori și alți ││ │ │ │ │și ecologică. │2015 – 2019; │agenți economici ai ││ │ │ │ │Analiza comparativă │- fundamentarea metodologiei │pieței, precum și pentru││ │ │ │ │privind eficiența │pentru determinarea estimativă a│factorii decizionali în ││ │ │ │ │economică a culturilor │tehnologiilor de producție a │procesul de susținere a ││ │ │ │ │legumicole, flori și │culturilor legumicole │producției horticole. ││ │ │ │ │plante medicinale în │convenționale și ecologice; │Rezultatele obținute se ││ │ │ │ │sistem de agricultură │- fundamentarea metodologiei │diseminează prin: ││ │ │ │ │convențională și │pentru determinarea estimativă a│elaborarea unei pagini ││ │ │ │ │ecologică. │bugetelor de venituri și │WEB a proiectului, ││ │ │ │ │Publicații privind │cheltuieli a culturilor │organizarea unor mese ││ │ │ │ │costurile de producție, │legumicole convenționale și │rotunde, elaborarea și ││ │ │ │ │estimarea prețurilor de │ecologice; │publicarea de articole ││ │ │ │ │valorificare, a gradului │- analiza eficienței economice │în reviste de ││ │ │ │ │de rentabilitate la │a culturilor legumicole │specialitate, ││ │ │ │ │culturile legumicole, │convenționale și ecologice; │participarea la ││ │ │ │ │flori și plante │- elaborarea metodologiilor de │conferințe simpozioane ││ │ │ │ │medicinale pe nivele de │cercetare pentru produsele flori│etc. ││ │ │ │ │producție și de calculare│de câmp și seră, plante │ ││ │ │ │ │a marjei brute pe │medicinale în sistem de │ ││ │ │ │ │unitatea de produs pentru│agricultură convențională și │ ││ │ │ │ │agricultura convențională│agricultură ecologică – prognoze│ ││ │ │ │ │și ecologică. │2015 – 2019; │ ││ │ │ │ │ │- fundamentarea metodologiei │ ││ │ │ │ │ │pentru determinarea estimativă a│ ││ │ │ │ │ │tehnologiilor de producție a │ ││ │ │ │ │ │culturilor de flori de câmp și │ ││ │ │ │ │ │seră, plante medicinale în │ ││ │ │ │ │ │sistem de agricultură │ ││ │ │ │ │ │convențională și ecologică; │ ││ │ │ │ │ │- fundamentarea metodologiei │ ││ │ │ │ │ │pentru determinarea estimativă a│ ││ │ │ │ │ │bugetelor de venituri și │ ││ │ │ │ │ │cheltuieli a culturilor de flori│ ││ │ │ │ │ │de câmp și seră, plante │ ││ │ │ │ │ │medicinale în sistem de │ ││ │ │ │ │ │agricultură convențională și │ ││ │ │ │ │ │ecologică; │ ││ │ │ │ │ │analiza eficienței economice a │ ││ │ │ │ │ │culturilor de flori de câmp și │ ││ │ │ │ │ │seră, plante medicinale în │ ││ │ │ │ │ │sistem de agricultură │ ││ │ │ │ │ │convențională și ecologică. │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 81.│ ADER │Fundamentarea tehnico- │ 962.850 │Analiza SWOT a │Proiectul propune găsirea de │Rezultatele cercetării ││ │13.1.2.│economică a costurilor de │ │indicatorilor tehnico- │soluții inovative de gestiune a │se vor materializa în ││ │ │producție și estimări privind│ 212.850 │economici pentru │fermei agricole care să permită │rapoarte de cercetare, ││ │ │prețurile de valorificare │ 250.000 │agricultura convențională│fermierilor accesul la │pliante, broșură, pagină││ │ │pentru grâu, orz, porumb, │ 250.000 │și agricultura ecologică.│informații și cunoaștere, │web, elaborarea de ││ │ │floarea soarelui, rapiță, │ 250.000 │Informații privind │calcularea costului produselor │articole în reviste de ││ │ │soia, sfeclă de zahar, orez, │ │costurile de producție și│agricole vegetale pentru │specialitate cu profil ││ │ │cânepă, hamei, tutun, cartof │ │prețurile de valorificare│agricultura convențională și │agricol, simpozioane, ││ │ │pentru agricultura │ │pentru produsele vegetale│agricultura ecologică, │precum și participarea ││ │ │convențională și agricultura │ │în cele două sisteme, │determinarea rezultatelor │la manifestări ││ │ │ecologică │ │necesare în fundamentarea│analitice prin compararea │științifice în domeniu. ││ │ │ │ │unor planuri de afaceri, │costului produselor cu prețul │Furnizarea informațiilor││ │ │ │ │precum și în procesul de │lor de vânzare; previziunea │către factorii ││ │ │ │ │negociere între │cheltuielilor și veniturilor │decidenți, în scopul ││ │ │ │ │producători, angrosiști, │prin întocmirea BVC-urilor, etc.│fundamentării măsurilor ││ │ │ │ │procesatori și alți │Calculația costurilor produselor│de sprijin pentru ││ │ │ │ │agenți economici ai │agricole vegetale pentru │domeniul de agricultură ││ │ │ │ │pieței, precum și pentru │agricultura convențională și │ecologică; ││ │ │ │ │factorii decizionali în │agricultura ecologică și │Diseminarea rezultatelor││ │ │ │ │procesul de susținere a │bugetarea activităților ce se │cercetării unităților de││ │ │ │ │producției agricole prin │pot înscrie în sprijinul pentru │cercetare-dezvoltare din││ │ │ │ │măsuri similare aplicate │ferme în conversie la metodele │domeniu, ferme agricole ││ │ │ │ │în spațiul comunitar. │de agricultură ecologică. │cu producție ecologică, ││ │ │ │ │Analiza eficienței │În metodologia folosită în │asociațiilor agricole ││ │ │ │ │economice a produselor │cadrul proiectului punctul de │ecologice, firme de ││ │ │ │ │agricole vegetale pentru │plecare îl va constitui │consultanță de ││ │ │ │ │agricultura convențională│întocmirea bugetelor de venituri│specialitate ș.a. ││ │ │ │ │și agricultura ecologică.│și cheltuieli la nivel de │Informațiile privind ││ │ │ │ │Elaborarea unui ghid │culturi, diferențiate în funcție│costurile de producție ││ │ │ │ │practic cu soluții │de tehnologiile aplicate în │și prețurile de ││ │ │ │ │tehnico-economice, │sistem convențional și ecologic,│valorificare pentru ││ │ │ │ │fundamentate științific, │de nivelul de alocare al │produsele vegetale în ││ │ │ │ │pentru sporirea │factorilor de producție, și │cele două sisteme vor fi││ │ │ │ │parametrilor cantitativi │implicit prin randamentele la │utilizate de MADR în ││ │ │ │ │și calitativi ai │unitatea de suprafață, │scopul fundamentării ││ │ │ │ │sistemelor convenționale │corespunzătoare condițiilor │procedurilor de ││ │ │ │ │și ecologice de producție│economice de care dispune │negociere cu CE. ││ │ │ │ │vegetală, soluții utile │agrozona. Analiza și │ ││ │ │ │ │și pentru elaborarea │cuantificarea indicatorilor │ ││ │ │ │ │proiectelor de dezvoltare│tehnico-economici și financiari │ ││ │ │ │ │rurală, din cadrul PNDR, │vizează costul de producție, │ ││ │ │ │ │pe măsurile ce vizează │prețul de valorificare, │ ││ │ │ │ │agricultura ecologică. │productivitatea muncii, │ ││ │ │ │ │ │rentabilitatea, marja brută │ ││ │ │ │ │ │standard, pragul de │ ││ │ │ │ │ │rentabilitate, pentru │ ││ │ │ │ │ │agricultura convențională și │ ││ │ │ │ │ │agricultura ecologică. │ ││ │ │ │ │ │Finalitatea proiectului, │ ││ │ │ │ │ │respectiv elaborarea unui ghid │ ││ │ │ │ │ │practic cu soluții tehnico- │ ││ │ │ │ │ │economice va reprezenta un punct│ ││ │ │ │ │ │de plecare în ceea ce privește │ ││ │ │ │ │ │transformarea fermelor de │ ││ │ │ │ │ │subzistență în exploatații │ ││ │ │ │ │ │familiale ecologice, capabile să│ ││ │ │ │ │ │identifice noi oportunități de │ ││ │ │ │ │ │valorificare a producției. │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 82.│ ADER │Calculații specifice de │ 812.850 │Costuri standard pentru │Proiectul se constituie ca un │Prin aplicarea ││ │13.1.3.│costuri standard pentru │ │diferite tipuri de │studiu amplu, multianual și │rezultatelor scontate se││ │ │diferite tipuri de │ 175.350 │exploatații și profile, │conține calculații de costuri │urmărește valorificarea ││ │ │exploatații agricole și │ 212.500 │în funcție de zona de │standard pentru diferite tipuri │informațiilor în ││ │ │profile în contextul │ 212.500 │cultură prin metode de │de exploatații agricole și │elaborarea și ││ │ │accesării sprijinului PNDR │ 212.500 │calcul echitabile și │profile (zona de câmpie, deal, │fundamentarea ││ │ │2014-2020 │ │verificabile. │munte) în vederea diversificării│politicilor publice și ││ │ │ │ │ │producției agricole, a │în managementul integrat││ │ │ │ │ │îmbunătățirii performanței │al schemelor de sprijin ││ │ │ │ │ │economice și orientarea către │pentru producătorii ││ │ │ │ │ │piață, prin aplicarea │agricoli; ││ │ │ │ │ │facilităților politicilor │Rezultatele vor fi ││ │ │ │ │ │publice la nivelul fermelor │aplicate în cadrul ││ │ │ │ │ │mici, fermelor de familie și a │sesiunilor de depunere a││ │ │ │ │ │asociațiilor acestora. │proiectelor PNDR ││ │ │ │ │ │Exploatațiile mici sunt în │2014-2020 și vizează ││ │ │ │ │ │general decapitalizate, nu pot │simplificarea accesării ││ │ │ │ │ │asigura un grad ridicat de │sprijinului în cadrul ││ │ │ │ │ │mecanizare a tehnologiilor, │măsurilor de investiții ││ │ │ │ │ │cultivatorii apelând la │în domeniul agricol și ││ │ │ │ │ │servicii pentru anumite lucrări │eficientizarea ││ │ │ │ │ │mecanice, etapele de întreținere│utilizării fondurilor ││ │ │ │ │ │a culturilor efectuându-se, în │publice. ││ │ │ │ │ │cele mai multe cazuri, cu │ ││ │ │ │ │ │mijloace mecanice simple sau │ ││ │ │ │ │ │chiar manuale. Forța de muncă │ ││ │ │ │ │ │este reprezentată de regulă de │ ││ │ │ │ │ │membrii familiilor și uneori de │ ││ │ │ │ │ │personal angajat temporar pentru│ ││ │ │ │ │ │satisfacerea necesarului de │ ││ │ │ │ │ │lucrări în perioadele de vârf. │ ││ │ │ │ │ │Asociațiile familiale │ ││ │ │ │ │ │specializate în anumite domenii │ ││ │ │ │ │ │ale producției agricole, dispun │ ││ │ │ │ │ │de un nivel mult mai ridicat al │ ││ │ │ │ │ │mijloacelor tehnice. │ ││ │ │ │ │ │Proiectul își propune să │ ││ │ │ │ │ │fundamenteze din punct de vedere│ ││ │ │ │ │ │tehnico-economic costuri │ ││ │ │ │ │ │standard pentru diferitele │ ││ │ │ │ │ │tipuri de exploatații agricole │ ││ │ │ │ │ │și profile (cultivarea │ ││ │ │ │ │ │cerealelor și plantelor tehnice,│ ││ │ │ │ │ │culturi legumicole, culturi │ ││ │ │ │ │ │perene și permanente, etc.) în │ ││ │ │ │ │ │funcție de potențialul zonelor │ ││ │ │ │ │ │de producție respectiv câmpie, │ ││ │ │ │ │ │deal, munte. │ ││ │ │ │ │ │Principalele elemente utilizate │ ││ │ │ │ │ │pentru calculațiile specifice de│ ││ │ │ │ │ │costuri standard pentru diferite│ ││ │ │ │ │ │tipuri de exploatații agricole │ ││ │ │ │ │ │și profile (ferme mici, ferme de│ ││ │ │ │ │ │familie, asociații familiale) și│ ││ │ │ │ │ │a dimensiunii economice a │ ││ │ │ │ │ │acestora vor fi determinate pe │ ││ │ │ │ │ │baza următoarelor criterii │ ││ │ │ │ │ │metodologice: sisteme și │ ││ │ │ │ │ │structuri de producție, │ ││ │ │ │ │ │tehnologii de producție, bugete │ ││ │ │ │ │ │de venituri și cheltuieli, │ ││ │ │ │ │ │standard output (SO). │ ││ │ │ │ │ │Costurile standard vor fi │ ││ │ │ │ │ │calculate pentru activitățile │ ││ │ │ │ │ │specifice fiecărei culturi, în │ ││ │ │ │ │ │funcție de zona de cultură: │ ││ │ │ │ │ │fertilizare, lucrările solului, │ ││ │ │ │ │ │semănat, lucrările de │ ││ │ │ │ │ │întreținere, etc. │ ││ │ │ │ │ │Gradul de complexitate al │ ││ │ │ │ │ │proiectului derivă din │ ││ │ │ │ │ │utilizarea unei metodologii │ ││ │ │ │ │ │proprii de calcul, cu elemente │ ││ │ │ │ │ │rezultate din tehnicile și │ ││ │ │ │ │ │procedurile folosite în UE. │ ││ │ │ │ │ │Aceste costuri standard vor │ ││ │ │ │ │ │putea fi incluse în PNDR │ ││ │ │ │ │ │2014-2020 și utilizate (ca și │ ││ │ │ │ │ │costuri standard conform │ ││ │ │ │ │ │R 1305/2013 art. 62 (2)) │ ││ │ │ │ │ │începând cu anii următori. │ │├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤│OBIECTIVUL GENERAL 14.: Îmbunătățirea nutriției și sănătății oamenilor │├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Obiectivul specific 14.1.: Diversificarea materiilor prime agricole cu proprietăți nutritive superioare în vederea obținerii de alimente││sănătoase │├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤│ 83.│  ADER │Cercetări și studii privind  │ 600.000 │Bază de date privind     │Alimentele trebuie să răspundă  │Proiectul va constitui, ││    │14.1.1.│calitatea nutrițională a gru-│    0    │calitatea nutrițională a │la necesitatea consumatorului   │prin rezultatele obținu-││    │       │pelor și subgrupelor de pro- │    0    │produselor alimentare    │de a fi hrănit corespunzător,   │te, baza infrastructurii││    │       │duse alimentare românești    │ 300.000 │pe bază de legume și     │prin aportul de nutrienți,      │în dezvoltarea politici-││    │       │în vederea                   │ 300.000 │fructe,                  │pentru ca acesta să fie sănătos,│lor de sănătate și nu-  ││    │       │vederea asigurării unei ali- │         │minimal procesate        │iar în acest sens trebuie să e- │triție, securitate ali- ││    │       │mentații sănătoase           │         │ și procesate.           │xiste o mai mare transparență în│mentară și producerea de││    │       │                             │         │Bază de date privind     │ceea ce privește compoziția ali-│alimente care să prevină││    │       │                             │         │calitatea nutrițională   │mentelor, astfel încât consuma- │și să mențină starea de ││    │       │                             │         │a preparatelor și        │torul să poată cumpăra alimente │sănătate a consumatori- ││    │       │                             │         │produselor din carne.    │după nevoile sale. Dezvoltarea  │lor;                    ││    │       │                             │         │Bază de date             │unui program cu informații com- │- baza de date cu compo-││    │       │                             │         │privind                  │plete asupra compoziției nutri- │ziția nutrițională va   ││    │       │                             │         │calitatea nutrițională   │ționale a alimentelor, cu dise- │putea fi accesată de pe ││    │       │                             │         │a produselor lactate.    │minare largă în rândul consuma- │site-ul proiectului le- ││    │       │                             │         │Bază de date             │torilor, nutriționiștilor, pro- │gat de site-ul MADR.    ││    │       │                             │         │informatizată            │ducătorilor și procesatorilor   │Deschiderea unui site   ││    │       │                             │         │pentru                   │din sectorul agroalimentar, cer-│public cu informații nu-││    │       │                             │         │compoziția nutrițională  │cetătorilor din domeniul alimen-│triționale despre ali-  ││    │       │                             │         │a alimentelor de pe      │tar și, nu în ultimul rând, al  │mentele existente pe    ││    │       │                             │         │piața                    │factorilor de decizie politică, │piață în vederea disemi-││    │       │                             │         │românească, în           │va contribui la orientarea și   │nării rezultatelor.     ││    │       │                             │         │baza de date EuroFIR,    │formularea cerințelor privind   │Utilizarea informațiilor││    │       │                             │         │în conformitate cu       │calitatea și siguranța alimente-│în alte aplicații IT    ││    │       │                             │         │cerințele standardelor   │lor, securitatea alimentară,    │viitoare (de exemplu,   ││    │       │                             │         │și ghidurilor            │nutriția, legislația și contro- │pentru managementul gre-││    │       │                             │         │internaționale           │lul. Calitatea și siguranța pro-│utății corporale, date  ││    │       │                             │         │referitoare              │duselor alimentare au devenit un│statistice privind con- ││    │       │                             │         │la generarea             │drept al consumatorilor, cu     │sumul de nutrienți la   ││    │       │                             │         │datelor de compoziție    │efecte directe asupra calității │nivel local, regional și││    │       │                             │         │nutrițională, compilarea │vieții, aflându-se în centrul a-│național etc.).         ││    │       │                             │         │și managementul datelor, │tenției organismelor constituite│Stimularea producției a-││    │       │                             │         │software capabil să      │pentru apărarea intereselor     │groalimentare autohtone,││    │       │                             │         │cuprindă asamblarea,     │consumatorilor. Schimbările ra- │de calitate.            ││    │       │                             │         │arhivarea informațiilor  │pide care au loc în structura și│Completarea bazei de    ││    │       │                             │         │și controlul calității   │autoritatea guvernamentală, în  │date cu informații com- ││    │       │                             │         │datelor                  │economia globală, în structura  │poziționale privind ali-││    │       │                             │         │                         │sectorului agricol și a indus-  │mentele.                ││    │       │                             │         │                         │riei alimentare locale și globa-│                        ││    │       │                             │         │                         │le, în comerț, precum și în glo-│                        ││    │       │                             │         │                         │balizarea și liberalizarea co-  │                        ││    │       │                             │         │                         │merțului conduc la schimbări ra-│                        ││    │       │                             │         │                         │pide și în nevoile și cerințele │                        ││    │       │                             │         │                         │consumatorilor privind calitatea│                        ││    │       │                             │         │                         │și siguranța alimentelor, secu- │                        ││    │       │                             │         │                         │ritatea alimentară, nutriția,   │                        ││    │       │                             │         │                         │legislația și controlul. Dezvol-│                        ││    │       │                             │         │                         │tarea unor noi tehnologii, apa- │                        ││    │       │                             │         │                         │riția unor noi cunoștințe despre│                        ││    │       │                             │         │                         │aliment – alimentație vin să sa-│                        ││    │       │                             │         │                         │tisfacă aceste cerințe. Cerințe-│                        ││    │       │                             │         │                         │le alimentare situează, pe pri- │                        ││    │       │                             │         │                         │mul plan, menținerea stării de  │                        ││    │       │                             │         │                         │sănătate a organismului uman și │                        ││    │       │                             │         │                         │prevenirea apariției bolilor. În│                        ││    │       │                             │         │                         │ceea ce privește alimentul se   │                        ││    │       │                             │         │                         │așteaptă ca acesta să fie din ce│                        ││    │       │                             │         │                         │în ce mai complex și să fie co- │                        ││    │       │                             │         │                         │nectat la toate aspectele care  │                        ││    │       │                             │         │                         │influențează organismul la tre- │                        ││    │       │                             │         │                         │cerea lui prin viață. Dieta și  │                        ││    │       │                             │         │                         │stilul de viață sunt principale-│                        ││    │       │                             │         │                         │le cerințe pentru dezvoltarea și│                        ││    │       │                             │         │                         │performanța fizică și mentală,  │                        ││    │       │                             │         │                         │ca și pentru reducerea riscului │                        ││    │       │                             │         │                         │de apariție a bolilor cronice   │                        ││    │       │                             │         │                         │netransmisibile. Impactul aces- │                        ││    │       │                             │         │                         │tora se extinde pe tot parcursul│                        ││    │       │                             │         │                         │vieții, de la viața prenatală   │                        ││    │       │                             │         │                         │până la bătrânețe. Adăugarea    │                        ││    │       │                             │         │                         │unor nutrienți în alimente în   │                        ││    │       │                             │         │                         │doze fiziologice sau în concen- │                        ││    │       │                             │         │                         │trații mai mari trebuie să con- │                        ││    │       │                             │         │                         │ducă la obținerea unor alimente │                        ││    │       │                             │         │                         │funcționale necesare pentru anu-│                        ││    │       │                             │         │                         │mite cerințe nutriționale.      │                        ││    │       │                             │         │                         │Informarea corectă a consumato- │                        ││    │       │                             │         │                         │rilor privind beneficiile aduse │                        ││    │       │                             │         │                         │de aceste alimente trebuie să   │                        ││    │       │                             │         │                         │aibă la bază dovezi științifice.│                        ││    │       │                             │         │                         │Calitatea alimentelor și compo- │                        ││    │       │                             │         │                         │ziția lor depinde de: calitatea │                        ││    │       │                             │         │                         │materiilor prime – influențată  │                        ││    │       │                             │         │                         │de: soi/rasă, calitatea solului,│                        ││    │       │                             │         │                         │condiții climatice, tehnologia  │                        ││    │       │                             │         │                         │de cultură/creștere, condiții de│                        ││    │       │                             │         │                         │recoltare/sacrificare/colectare,│                        ││    │       │                             │         │                         │condiții de depozitare și       │                        ││    │       │                             │         │                         │transport, tehnologii de proce- │                        ││    │       │                             │         │                         │sare (tratamente minimale, tra- │                        ││    │       │                             │         │                         │tamente termice, conservare     │                        ││    │       │                             │         │                         │etc.), ambalare, condiții de    │                        ││    │       │                             │         │                         │distribuție și comercializare.  │                        ││    │       │                             │         │                         │Proiectul propus prezintă un    │                        ││    │       │                             │         │                         │grad mare de complexitate, care │                        ││    │       │                             │         │                         │se reflectă în etapele ce trebu-│                        ││    │       │                             │         │                         │ie parcurse pentru a atinge țin-│                        ││    │       │                             │         │                         │ta dorită – baza de date infor- │                        ││    │       │                             │         │                         │matizată pentru compoziția nu-  │                        ││    │       │                             │         │                         │trițională a alimentelor de pe  │                        ││    │       │                             │         │                         │piața românească, în conformita-│                        ││    │       │                             │         │                         │te cu cerințele standardelor și │                        ││    │       │                             │         │                         │ghidurilor  internaționale refe-│                        ││    │       │                             │         │                         │ritoare la generarea datelor de │                        ││    │       │                             │         │                         │compoziție nutrițională, compi- │                        ││    │       │                             │         │                         │larea și managementul datelor,  │                        ││    │       │                             │         │                         │software capabil să cuprindă a- │                        ││    │       │                             │         │                         │samblarea, arhivarea informații-│                        ││    │       │                             │         │                         │lor și controlul calității da-  │                        ││    │       │                             │         │                         │telor. Este pentru prima dată   │                        ││    │       │                             │         │                         │când, în țară, un proiect de o  │                        ││    │       │                             │         │                         │astfel de complexitate va       │                        ││    │       │                             │         │                         │constitui, prin rezultatele ob- │                        ││    │       │                             │         │                         │ținute, baza infrastructurii în │                        ││    │       │                             │         │                         │dezvoltarea politicilor de sănă-│                        ││    │       │                             │         │                         │tate și nutriție, securitate a- │                        ││    │       │                             │         │                         │limentară, producerea de alimen-│                        ││    │       │                             │         │                         │te care să prevină și să mențină│                        ││    │       │                             │         │                         │starea de sănătate a consumato- │                        ││    │       │                             │         │                         │rilor.                          │                        ││    │       │                             │         │                         │Proiectul se va finaliza cu pro-│                        ││    │       │                             │         │                         │gramul de întocmire a bazei de  │                        ││    │       │                             │         │                         │date privind compoziția alimen- │                        ││    │       │                             │         │                         │telor și cu realizarea bazei de │                        ││    │       │                             │         │                         │date privind compoziția alimen- │                        ││    │       │                             │         │                         │telor. Programul inițiat trebuie│                        ││    │       │                             │         │                         │să capete caracter permanent da-│                        ││    │       │                             │         │                         │torită dinamicii pieței alimen- │                        ││    │       │                             │         │                         │tare. De asemenea, rezultatele  │                        ││    │       │                             │         │                         │proiectului vor sta la baza unor│                        ││    │       │                             │         │                         │propuneri de elaborare a politi-│                        ││    │       │                             │         │                         │cilor de securitate alimentară  │                        ││    │       │                             │         │                         │și de stimulare a producției    │                        ││    │       │                             │         │                         │interne de materii prime        │                        ││    │       │                             │         │                         │agroalimentare.                 │                        │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 84.│ ADER │Studii și cercetări privind │ 862.850 │Baze de date cu specii de│Primele testări pentru │Deschiderea unui site ││ │14.1.2.│riscurile și beneficiile │ │plante care │verificarea conformității │public cu informații de ││ │ │consumului de suplimente │ 187.850 │interacționează cu │calității și siguranței │larg interes privind ││ │ │alimentare pe bază de plante │ 225.000 │alimentele și anumite │suplimentelor alimentare │suplimentele alimentare ││ │ │medicinale și aromatice │ 225.000 │categorii de medicamente,│comercializate în țara noastră │pe bază de plante ││ │ │ │ 225.000 │având ca rezultat efecte │(aproape 200 produse analizate) │medicinale; ││ │ │ │ │secundare/adverse │au relevat că unul din șase │Utilizarea rezultatelor ││ │ │ │ │notabile; │produse verificate a fost │obținute în perfectarea ││ │ │ │ │Profilele de risc ale │neconforme. │cadrului legal existent ││ │ │ │ │diferitelor categorii de │Dincolo de dezvoltarea economică│(propuneri de proceduri ││ │ │ │ │suplimente alimentare │a sectorului suplimentelor │îmbunătățite privind ││ │ │ │ │comercializate pe piață; │alimentare și creșterea cifrei │supravegherea și ││ │ │ │ │Baza de date cu │de afaceri a operatorilor, │controlul); ││ │ │ │ │compoziția suplimentelor │globalizarea pieței a adus │Includerea în programele││ │ │ │ │alimentare, pe grupe și │tuturor statelor aceleași │de educație, instruire ││ │ │ │ │subgrupe de produse; │provocări, cărora trebuie să le │și promovare a ││ │ │ │ │Program informatic de │facă față atât consumatorii, │informațiilor ││ │ │ │ │integrare a bazelor de │cât și autoritățile. Motivele de│științifice privind ││ │ │ │ │date privind calitatea și│îngrijorare care încep cu │grupele de suplimente ││ │ │ │ │compoziția suplimentelor │plantele medicinale și se │alimentare de risc; ││ │ │ │ │alimentare; │transferă suplimentelor │Extensia rezultatelor ││ │ │ │ │Ghid privind riscurile și│alimentare obținute din acestea │cercetărilor prin ││ │ │ │ │beneficiile utilizării │se datorează: │organizarea de acțiuni ││ │ │ │ │suplimentelor alimentare │- speciilor vegetale, prin │comune autorități/ ││ │ │ │ │pe bază de plante │potențialul toxic intrinsec, a │organizații profesionale││ │ │ │ │medicinale și aromatice; │gamei largi de contaminanți cu │și patronale/asociații ││ │ │ │ │Program eficient de │care vin în contact, a │de consumatori în scopul││ │ │ │ │supraveghere și control │variabilității nivelului de │protejării intereselor ││ │ │ │ │pentru asigurarea │metaboliți secundari; │consumatorilor și stării││ │ │ │ │protecție consumatorilor.│- numărului uriaș de combinații │de sănătate a ││ │ │ │ │ │dintre speciile de plante │populației. ││ │ │ │ │ │medicinale și alte substanțe cu │ ││ │ │ │ │ │efect nutrițional și fiziologic │ ││ │ │ │ │ │(vitamine, minerale, extracte │ ││ │ │ │ │ │animale, produse ale stupului, │ ││ │ │ │ │ │probiotice, enzime, acizi grași │ ││ │ │ │ │ │etc.); │ ││ │ │ │ │ │- interacțiunii, deloc │ ││ │ │ │ │ │neglijabile, dintre plante │ ││ │ │ │ │ │sigure pentru consumul uman și │ ││ │ │ │ │ │medicamente, care au ca rezultat│ ││ │ │ │ │ │efecte adverse severe (ex: │ ││ │ │ │ │ │gingseng; ginkgo, sunătoarea). │ ││ │ │ │ │ │Pentru a evalua expunerea │ ││ │ │ │ │ │consumatorilor la diferite │ ││ │ │ │ │ │riscuri pentru sănătate și a lua│ ││ │ │ │ │ │măsurile care se impun în scopul│ ││ │ │ │ │ │protejării populației prin │ ││ │ │ │ │ │managementul corect al │ ││ │ │ │ │ │riscurilor și amenințărilor este│ ││ │ │ │ │ │necesară o cunoaștere exactă a │ ││ │ │ │ │ │situației și utilizarea unor │ ││ │ │ │ │ │instrumente operaționale │ ││ │ │ │ │ │eficiente. │ ││ │ │ │ │ │Conceptul de "profil de risc" │ ││ │ │ │ │ │este, în fapt, descrierea │ ││ │ │ │ │ │problemei de siguranță │ ││ │ │ │ │ │alimentară și înțelegerea │ ││ │ │ │ │ │contextului în care aceasta │ ││ │ │ │ │ │apare, unde percepția publică și│ ││ │ │ │ │ │impactul economic impun │ ││ │ │ │ │ │opțiunile de intervenție. │ ││ │ │ │ │ │Scopul proiectului este │ ││ │ │ │ │ │identificarea potențialelor │ ││ │ │ │ │ │riscuri pentru sănătate legate │ ││ │ │ │ │ │de consumul suplimentelor │ ││ │ │ │ │ │alimentare, stabilirea │ ││ │ │ │ │ │profilelor de risc ale │ ││ │ │ │ │ │diferitelor categorii de produse│ ││ │ │ │ │ │aflate pe piață, elaborarea unor│ ││ │ │ │ │ │metode eficiente de screening │ ││ │ │ │ │ │pentru determinarea rapidă a │ ││ │ │ │ │ │neconformităților. │ │├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤│Obiectivul specific 14.2.: Sisteme de calitate și management integrat – tehnologii și control pe flux, în vederea minimizării nivelului ││contaminanților │├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤│ 85.│ ADER │Sisteme integrate de │ 762.850 │Program de supraveghere │Omul ajunge să "se polueze" cu │Propuneri de elaborare ││ │14.2.1.│trasabilitate pe lanțul │ │și monitorizare a │alimente de origine non-animală │politici publice privind││ │ │agroalimentar pe baza │ 162.850 │contaminanților cu │sau animală consumate direct de │securitatea și siguranța││ │ │conceptului "de la consumator│ 200.000 │potențial cancerigen în │la producător sau în urma │alimentară. ││ │ │la producător" pentru a │ 200.000 │producția de materii │procesării. │Măsuri de prevenție ││ │ │asigura siguranța produsului │ 200.000 │prime vegetale și │La toate acestea se vor însuma │pentru apariția ││ │ │și a garanta originea │ │animale, produse │toate poluările posibile în urma│cancerului. ││ │ │acestuia │ │alimentare vegetale și │transportului și depozitării │Propuneri de elaborare ││ │ │ │ │produse alimentare │tuturor alimentelor. │politici publice privind││ │ │ │ │animale. │Potrivit studiilor, între 60-99%│nutriția și sănătatea ││ │ │ │ │Bază de date privind │din totalul cancerelor apar din │populației. ││ │ │ │ │contaminanții materiilor │cauza factorilor poluatori de │Extensia rezultatelor ││ │ │ │ │prime vegetale și │mediu chimici, fizici și │cercetărilor prin ││ │ │ │ │animale. │biologici. │organizarea de acțiuni ││ │ │ │ │Bază de date privind │Proiectul are ca obiectiv │de promovare, editarea ││ │ │ │ │contaminanții produselor │inițierea și organizarea unui │de publicații de ││ │ │ │ │alimentare vegetale și │program de supraveghere și │popularizare: ││ │ │ │ │animale. │monitorizare a contaminanților │workshop-uri, articole, ││ │ │ │ │Creșterea gradului de │cu potențial cancerigen în │ghiduri de bune practici││ │ │ │ │conștientizare al │producția de materii prime │pe zone de prelevare. ││ │ │ │ │consumatorilor privind │vegetale și animale, precum și │ ││ │ │ │ │legătura dintre starea de│în procesarea acestora până la │ ││ │ │ │ │sănătate și alimentația │consumatori, prin continuarea │ ││ │ │ │ │sănătoasă. │investigării potențialului │ ││ │ │ │ │Creșterea venitului │cancerigen al unor contaminanți │ ││ │ │ │ │procesatorilor de produse│chimici în zona București-Ilfov │ ││ │ │ │ │agricole non-animale și │și stabilirea corelațiilor │ ││ │ │ │ │animale. │dintre aceștia și incidența │ ││ │ │ │ │ │cancerului. Acestea vor │ ││ │ │ │ │ │reprezenta un "pilot" cu │ ││ │ │ │ │ │posibilitate de extensie și la │ ││ │ │ │ │ │alte zone. │ ││ │ │ │ │ │Activități: │ ││ │ │ │ │ │- investigarea tipurilor de │ ││ │ │ │ │ │contaminanți potențial │ ││ │ │ │ │ │cancerigeni din mediu (sol, apă)│ ││ │ │ │ │ │și a celor din produse │ ││ │ │ │ │ │alimentare de origine vegetală, │ ││ │ │ │ │ │în regiunea București-Ilfov; │ ││ │ │ │ │ │- investigarea tipurilor de │ ││ │ │ │ │ │contaminanți potențial │ ││ │ │ │ │ │cancerigeni din mediu (sol, │ ││ │ │ │ │ │apă), furaje și a celor din │ ││ │ │ │ │ │produse alimentare de origine │ ││ │ │ │ │ │animală, în regiunea București- │ ││ │ │ │ │ │Ilfov; │ ││ │ │ │ │ │- supravegherea și monitorizarea│ ││ │ │ │ │ │unor contaminanți cu potențial │ ││ │ │ │ │ │cancerigen în unele produse │ ││ │ │ │ │ │agroalimentare de origine │ ││ │ │ │ │ │vegetală și animală (ca atare │ ││ │ │ │ │ │și/sau procesate) de pe piața │ ││ │ │ │ │ │din regiunea București-Ilfov; │ ││ │ │ │ │ │- inițierea și organizarea unui │ ││ │ │ │ │ │program de supraveghere și │ ││ │ │ │ │ │monitorizare a contaminanților │ ││ │ │ │ │ │cu potențial cancerigen în │ ││ │ │ │ │ │producția de materii prime │ ││ │ │ │ │ │vegetale și animale, precum și │ ││ │ │ │ │ │în procesarea acestora până la │ ││ │ │ │ │ │consumatori. │ ││ │ │ │ │ │Rezultatele proiectului vor sta │ ││ │ │ │ │ │la baza unor propuneri de │ ││ │ │ │ │ │elaborare a politicilor publice │ ││ │ │ │ │ │de siguranță alimentară, de │ ││ │ │ │ │ │educare și stimulare a │ ││ │ │ │ │ │producătorilor agricoli și a │ ││ │ │ │ │ │procesatorilor de produse │ ││ │ │ │ │ │agricole non-animale și animale │ ││ │ │ │ │ │pentru obținerea de alimente │ ││ │ │ │ │ │sănătoase și sigure pentru │ ││ │ │ │ │ │consumatori, condiție esențială │ ││ │ │ │ │ │pentru reducerea incidenței și │ ││ │ │ │ │ │prevenția riscului de a dezvolta│ ││ │ │ │ │ │o boală canceroasă. │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 86.│ ADER │Studii privind evaluarea și │ 712.850 │Bază de date cu profilul │Gama produselor de protecție │Rezultatele din proiect ││ │14.2.2.│monitorizarea cantitativă a │ │remanenței pesticidelor │fitosanitară cunoaște o │se vor disemina prin ││ │ │contaminanților pe lanțul │ 150.350 │utilizate cel mai │exacerbare a diversificării și a│publicații de ││ │ │viti-vinicol vizând │ 187.500 │frecvent în protecția │producției pe piață în vederea │popularizare, mese ││ │ │minimizarea nivelului de │ 187.500 │fitosanitară. │asigurării unui profit maxim │rotunde, seminarii, ││ │ │pesticide și metale grele ca │ 187.500 │Bază de date cu metalele │asemenea produselor farmaceutice│materiale informative. ││ │ │principali poluanți │ │grele dar și alte │de profil uman. │Se va elabora un ghid de││ │ │ │ │microelemente dezirabile │Practic, interesează profitul │bune practici agricole ││ │ │ │ │din sol, plantă și vin │financiar și mai puțin efectele │privind riscurile ││ │ │ │ │din diverse areale │lor în lanțul alimentar și │contaminanților și ││ │ │ │ │viticole consacrate. │asupra consumatorilor în speță. │acțiuni de minimizare ││ │ │ │ │Stabilirea arealor optime│O alimentație sănătoasă este un │cantitativă a acestora. ││ │ │ │ │de cultivarea viței de │deziderat major al omenirii, dar│Realizarea unei pagini ││ │ │ │ │vie. │este aproape imposibil de │web cu rezultatele ││ │ │ │ │Vinuri de calitate, cu │realizat în condițiile creșterii│proiectului. ││ │ │ │ │siguranță alimentară │populației globului. Mai │Publicarea în reviste de││ │ │ │ │crescută cu conținut sub │plauzibilă și mai realizabilă │specialitate cotate ISI,││ │ │ │ │minima admisă de date │este scăderea poluanților până │cât și în reviste de ││ │ │ │ │compoziționale europene. │la un nivel minimal care să nu │specialitate indexate în││ │ │ │ │Conștientizarea │inducă boli incurabile. │baze de date ││ │ │ │ │consumatorului în │Activități: │internaționale. ││ │ │ │ │alegerea unor produse │- realizarea modelelor │ ││ │ │ │ │alimentare sanogene. │experimentale pentru protecția │ ││ │ │ │ │ │fitosanitară a viței de vie în │ ││ │ │ │ │ │vederea diminuării reziduurilor │ ││ │ │ │ │ │de pesticide și metale grele; │ ││ │ │ │ │ │- stabilirea arealelor viticole │ ││ │ │ │ │ │pe podgorii cu vulnerabilitate │ ││ │ │ │ │ │maximă la contaminare cu │ ││ │ │ │ │ │poluanți (pânza freatică │ ││ │ │ │ │ │superficială, caracteristicile │ ││ │ │ │ │ │fizico-chimice ale solului); │ ││ │ │ │ │ │- stabilirea metodelor de │ ││ │ │ │ │ │încercări analitice de înaltă │ ││ │ │ │ │ │rezoluție pentru cuantificarea │ ││ │ │ │ │ │contaminanților prin GC/MS, │ ││ │ │ │ │ │LC/MS și ICP/MS cuplat cu plasmă│ ││ │ │ │ │ │inductiv; │ ││ │ │ │ │ │- identificarea și cuantificarea│ ││ │ │ │ │ │pesticidelor și a metalelor │ ││ │ │ │ │ │grele remanente în sol și plantă│ ││ │ │ │ │ │în funcție de schemele de │ ││ │ │ │ │ │protecție fitosanitară aplicate │ ││ │ │ │ │ │în amonte în diferite podgorii; │ ││ │ │ │ │ │- identificarea remanenței de │ ││ │ │ │ │ │pesticide și metale grele în │ ││ │ │ │ │ │sol, plantă și vin în condiții │ ││ │ │ │ │ │ecologice de cultură și în │ ││ │ │ │ │ │condiții clasice de protecție │ ││ │ │ │ │ │fitosanitară. │ ││ │ │ │ │ │Rezultatele vor fi interpretate │ ││ │ │ │ │ │din punct de vedere biochimic, │ ││ │ │ │ │ │fizico – chimic, pedologic, │ ││ │ │ │ │ │oenologic cu referire la │ ││ │ │ │ │ │concentrațiile maxime admise ale│ ││ │ │ │ │ │indicatorilor urmăriți: │ ││ │ │ │ │ │pesticide organoclorurate, │ ││ │ │ │ │ │organofosforice, carbamați, etc.│ ││ │ │ │ │ │Proiectul se va finaliza cu un │ ││ │ │ │ │ │program de monitorizare a │ ││ │ │ │ │ │contaminanților pe filiera de la│ ││ │ │ │ │ │sol, plantă și vin cu soluții de│ ││ │ │ │ │ │minimizarea cantitativă în │ ││ │ │ │ │ │scopul diminuării efectelor │ ││ │ │ │ │ │acestora. Se va crea │ ││ │ │ │ │ │posibilitatea alegerii arealelor│ ││ │ │ │ │ │celor mai potrivite pentru │ ││ │ │ │ │ │realizarea de vinuri obținute pe│ ││ │ │ │ │ │soluri cu o încărcătură minimă │ ││ │ │ │ │ │de metale grele, prin │ ││ │ │ │ │ │expertizarea lor în prealabil │ ││ │ │ │ │ │precum și stabilirea optimului │ ││ │ │ │ │ │schemelor de protecție │ ││ │ │ │ │ │fitosanitară în vederea │ ││ │ │ │ │ │minimizării cantitative a │ ││ │ │ │ │ │contaminanților. │ │├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤│Obiectivul specific 14.3.: Elaborarea de tehnologii alimentare noi și evaluarea tehnologiilor deja existente în ceea ce privește ││impactul acestora asupra mediului │├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤│ 87.│ ADER │Valorificarea superioară a │ 712.850 │Rezultate scontate: │Proiectul propune realizarea │Bază de date cu ││ │14.3.1.│resurselor din zona montană │ │- conservarea, │următoarelor activități: │procesatorii locali. ││ │ │(sol, apă, fond genetic │ 150.350 │dezvoltarea și │- identificarea și evaluarea │Cursuri de formare ││ │ │vegetal și animal, energie, │ 187.500 │valorificarea resurselor │potențialului natural al │profesională: producție ││ │ │producție agricolă primară, │ 187.500 │genetice vegetale și │resurselor zonei montane și a │și procesare durabile. ││ │ │produse alimentare, │ 187.500 │animale în conformitate │celor mai eficiente posibilități│Module experimentale. ││ │ │biodiversitate) în scopul │ │cu cerințele actuale; │de potențare a acestora; │Ghiduri de bune practici││ │ │salvgardării și dezvoltării │ │- creșterea calității │- evidențierea calității │agricole și alimentare. ││ │ │durabile a eco-bioeconomiei │ │producțiilor și obținerea│resurselor de sol și apă și a │Organizarea de vizite de││ │ │agroalimentare │ │de indici de producție │modalităților de valorificare a │lucru, mese rotunde, ││ │ │ │ │comparabili cu cei │acestora în zona montană; │seminarii, articole de ││ │ │ │ │europeni; │- identificarea tipurilor de │popularizare, lucrări ││ │ │ │ │- conservarea și │pajiști, perfecționarea │științifice și alte ││ │ │ │ │îmbunătățirea stării │tehnologiilor de refacere a │materiale informative și││ │ │ │ │resurselor naturale și a │pajiștilor degradate și │de promovare. ││ │ │ │ │habitatelor prin │valorificarea superioară a │ ││ │ │ │ │încurajarea utilizării de│potențialului acestora; │ ││ │ │ │ │tehnici și tehnologii │- identificarea, evaluarea și │ ││ │ │ │ │compatibile cu protejarea│promovarea soiurilor de plante │ ││ │ │ │ │mediului și conservarea │adecvate; │ ││ │ │ │ │biodiversității. │- inventarierea populațiilor │ ││ │ │ │ │Proiectul își propune │locale de taurine și ovine, a │ ││ │ │ │ │realizarea unor │statusului și caracteristicilor │ ││ │ │ │ │demonstrații pe loturi și│acestora, în scopul dezvoltării │ ││ │ │ │ │în câmpuri experimentale │raselor locale adaptate și │ ││ │ │ │ │cu specialiști în │adaptabile condițiilor │ ││ │ │ │ │domeniu, direcțiile │geo-climatice în continuă │ ││ │ │ │ │agricole, consultanță, │schimbare; │ ││ │ │ │ │învățământ superior, etc.│- evidențierea inter-relațiilor │ ││ │ │ │ │Proiectul oferă soluții │dintre resursele de sol, apă, │ ││ │ │ │ │prin realizarea unui Ghid│vegetație și influențele │ ││ │ │ │ │privind bunele practici │antropice; │ ││ │ │ │ │în zona montană, caiete │- furnizarea de soluții în │ ││ │ │ │ │de sarcini pe produs, │scopul optimizării conversiei │ ││ │ │ │ │difuzare de material │furajelor în produse animaliere;│ ││ │ │ │ │semincer și de │- identificarea tehnologiilor │ ││ │ │ │ │reproducție, de înaltă │optime și a elementelor de │ ││ │ │ │ │valoare biologică, etc. │dotare tehnică în exploatații; │ ││ │ │ │ │ │- evidențierea eficienței │ ││ │ │ │ │ │economice a diferitelor sisteme │ ││ │ │ │ │ │de creștere aplicate și a │ ││ │ │ │ │ │sistemelor de valorificare a │ ││ │ │ │ │ │producțiilor; │ ││ │ │ │ │ │- transformarea producțiilor în │ ││ │ │ │ │ │produse alimentare prin │ ││ │ │ │ │ │utilizarea tehnologiilor │ ││ │ │ │ │ │tradiționale și obținerea │ ││ │ │ │ │ │produselor de calitate cu │ ││ │ │ │ │ │branduri "produs montan de │ ││ │ │ │ │ │calitate"; │ ││ │ │ │ │ │- încurajarea utilizării │ ││ │ │ │ │ │metodelor de producție agro- │ ││ │ │ │ │ │zootehnice, compatibile cu │ ││ │ │ │ │ │protejarea mediului, conservarea│ ││ │ │ │ │ │biodiversității și îmbunătățirii│ ││ │ │ │ │ │calității apei și solului; │ ││ │ │ │ │ │- identificarea și promovarea │ ││ │ │ │ │ │posibilităților de valorificare │ ││ │ │ │ │ │superioară a unor resurse locale│ ││ │ │ │ │ │prin activități complementare; │ ││ │ │ │ │ │- inventarierea modalităților de│ ││ │ │ │ │ │comercializare pentru produsele │ ││ │ │ │ │ │agricole (piețe, târguri, │ ││ │ │ │ │ │expoziții). │ ││ │ │ │ │ │Pentru realizarea acestor │ ││ │ │ │ │ │obiective sunt necesare │ ││ │ │ │ │ │cercetări interdisciplinare, │ ││ │ │ │ │ │realizarea unui schimb de │ ││ │ │ │ │ │cunoștințe privind aspectele │ ││ │ │ │ │ │legate de resursele genetice din│ ││ │ │ │ │ │zona montană, și crearea unui │ ││ │ │ │ │ │cadru favorabil implicării mai │ ││ │ │ │ │ │multor factori interesați. │ │├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤│OBIECTIVUL GENERAL 15.: Creșterea durabilă a producției interne alimentare │├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Obiectivul specific 15.1.: Dezvoltarea domeniului "științele consumatorului" │├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤│ 88.│ ADER │Impactul socio-economic al │1.062.850│Rezultate scontate: │Risipa alimentară, incluzând │Elaborarea unei ││ │15.1.1.│risipei alimentare la nivel │ │- studiu privind nivelul │materiile organice agricole este│curricule pentru școli ││ │ │național în contextul actual │ 237.850 │risipei alimentare pe │prezentă în fiecare dintre │și facultăți; ││ │ │al crizelor legate de │ 275.000 │lanțul agroalimentar în │etapele lanțului alimentar, │Elaborarea unor ││ │ │securitatea alimentară și │ 275.000 │România; │respectiv: │curricule privind FPC în││ │ │schimbările climatice │ 275.000 │- studiu privind consumul│- în agricultură, în recoltele │domeniul managementului ││ │ │ │ │alimentar și factorii │neculese, deteriorate din cauza │deșeurilor în producția ││ │ │ │ │socio-economici care │unor condiții climatice │agricolă; ││ │ │ │ │influențează obiceiurile │neprielnice ori resturile de │Elaborarea unor ││ │ │ │ │de consum; │produse agricole; │curricule privind FPC în││ │ │ │ │- studiu privind │- în timpul transportului și │domeniul managementului ││ │ │ │ │valorificarea unor │depozitării materiilor prime │deșeurilor în producția ││ │ │ │ │deșeuri alimentare din │agricole unde pot apare │alimentară și sistemul ││ │ │ │ │gospodărie și de pe alte │deteriorări ale produselor │de alimentație publică; ││ │ │ │ │verigi ale lanțului │agroalimentare din cauza │Propuneri de programe ││ │ │ │ │agroalimentar; │depozitării necorespunzătoare │comune MADR – Ministerul││ │ │ │ │- studiu privind │sau de supraproducție rămasă │Mediului, Apelor și ││ │ │ │ │problemele de risipă │nefolosită; │Pădurilor; MADR – ││ │ │ │ │alimentară care apar pe │- în industria de producție a │Ministerul Educației și ││ │ │ │ │lanțul produselor │furajelor, din cauza depozitării│Cercetării Științifice. ││ │ │ │ │agroalimentare; │necorespunzătoare a produselor │ ││ │ │ │ │- studiu privind bune │agricole; │ ││ │ │ │ │practici, modele și │- în industria alimentară, în │ ││ │ │ │ │sisteme de ambalare care │deșeuri alimentare cât și în ape│ ││ │ │ │ │să prelungească termenul │reziduale (oase, carcase, │ ││ │ │ │ │de valabilitate; │melasă, ape de spălare etc.) │ ││ │ │ │ │- studiu privind │rezultate. Pe lângă acestea, │ ││ │ │ │ │strategii de micșorare a │alte pierderi de alimente mai │ ││ │ │ │ │risipei alimentare în │apar din alimentele nevândute în│ ││ │ │ │ │sistemul de alimentație │rețeaua de distribuție sau │ ││ │ │ │ │publică; │deteriorate din diferite alte │ ││ │ │ │ │- studiu privind │cauze precum depozitare │ ││ │ │ │ │îmbunătățirea │necorespunzătoare, deteriorarea │ ││ │ │ │ │managementului lanțului │ambalajelor, expirarea │ ││ │ │ │ │alimentar în vederea unei│termenului de valabilitate etc.;│ ││ │ │ │ │coordonări dintre │- la distribuție și vânzare, │ ││ │ │ │ │angrosiști, retaileri, │pierderile sunt cauzate de │ ││ │ │ │ │distribuitori și │alimente expirate, depozitare │ ││ │ │ │ │procesatori pentru a │necorespunzătoare sau probleme │ ││ │ │ │ │reduce risipa alimentară │de funcționare a lanțului │ ││ │ │ │ │(managementul │frigorific; │ ││ │ │ │ │parametrilor de transport│- la consumator, risipa de │ ││ │ │ │ │- lanțuri frigorifice, │alimente provine din cauza │ ││ │ │ │ │strategii de marketing, │planificării incorecte a │ ││ │ │ │ │porționare, autoservire/ │necesarului de consum, │ ││ │ │ │ │servire, logistică). │deprecierii calității produselor│ ││ │ │ │ │ │alimentare înaintea termenului │ ││ │ │ │ │ │de valabilitate. │ ││ │ │ │ │ │Pe lângă aceste pierderi de │ ││ │ │ │ │ │produse agroalimentare risipa │ ││ │ │ │ │ │alimentară este destul de mult │ ││ │ │ │ │ │întâlnită în sistemul de │ ││ │ │ │ │ │alimentație publică. │ ││ │ │ │ │ │Lipsa de conștientizare a │ ││ │ │ │ │ │populației și a procesatorilor │ ││ │ │ │ │ │de produse agroalimentare în │ ││ │ │ │ │ │ceea ce privește cantitățile de │ ││ │ │ │ │ │deșeuri alimentare, problemele │ ││ │ │ │ │ │de mediu pe care acestea le │ ││ │ │ │ │ │generează, la care se adaugă și │ ││ │ │ │ │ │problemele financiare │ ││ │ │ │ │ │corespunzătoare, reprezintă │ ││ │ │ │ │ │probleme care trebuie │ ││ │ │ │ │ │inventariate, minimizate și │ ││ │ │ │ │ │legiferate. Proiectul propune │ ││ │ │ │ │ │următoarele obiective specifice:│ ││ │ │ │ │ │- identificarea situației │ ││ │ │ │ │ │actuale și a cauzelor care │ ││ │ │ │ │ │conduc la risipa alimentară; │ ││ │ │ │ │ │- identificarea informațiilor │ ││ │ │ │ │ │privind situația cantitativă a │ ││ │ │ │ │ │risipei alimentare în țara │ ││ │ │ │ │ │noastră; │ ││ │ │ │ │ │- cuantificarea impactului │ ││ │ │ │ │ │asupra mediului – indicatori de │ ││ │ │ │ │ │cuantificare cantitativă și de │ ││ │ │ │ │ │impact; │ ││ │ │ │ │ │- inventarierea bunelor practici│ ││ │ │ │ │ │de prevenție a risipei │ ││ │ │ │ │ │alimentare la nivel european și │ ││ │ │ │ │ │internațional cu planuri de │ ││ │ │ │ │ │implementare; │ ││ │ │ │ │ │- scenarii și predicții privind │ ││ │ │ │ │ │generarea de deșeuri în │ ││ │ │ │ │ │următorii 15-20 ani; │ ││ │ │ │ │ │- recomandări de acte normative │ ││ │ │ │ │ │pentru prevenția risipei │ ││ │ │ │ │ │alimentare și analiza periodică │ ││ │ │ │ │ │a impactului acesteia. │ │├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤│OBIECTIVUL GENERAL 16.: Mecanizarea și automatizarea proceselor în agricultură și industria alimentară │├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Obiectivul specific 16.1.: Dezvoltarea sistemelor locale, regionale și naționale de condiționare, depozitare, procesare și valorificare ││comercială în mod sustenabil a produselor agricole românești │├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤│ 89.│ ADER │Adaptarea unor tehnologii │1.162.850│Rezultate preconizate: │În condițiile │Elaborare de lucrări ││ │16.1.1.│inovative aplicabile la │ │- determinarea factorilor│internaționalizării pieței │științifice cu rezultate││ │ │nivelul unor centre locale │ 262.850 │de risc cu acțiune pre și│consumatorii își orientează │ale cercetărilor pentru ││ │ │(cooperative) de producție, │ 300.000 │post-recoltă pentru │atenția spre acele produse care │susținere și publicare ││ │ │condiționare și depozitare de│ 300.000 │produsele horticole, care│se diferențiază unele de │la simpozioane și ││ │ │scurtă și lungă durată a │ 300.000 │pot influența calitatea │celelalte prin calitate. Se │conferințe interne și ││ │ │produselor horticole │ │și durata de păstrare a │poate spune că mărfurile │internaționale. ││ │ │proaspete și prelucrate │ │fructelor și legumelor în│alimentare actuale încorporează │Organizarea unor work- ││ │ │ │ │vederea planificării │un volum din ce în ce mai mare │shopuri și mese rotunde ││ │ │ │ │managementului de risc │de progres tehnico – științific │pentru prezentarea ││ │ │ │ │pre-recoltă și post- │și ca urmare tehnologia │rezultatelor ││ │ │ │ │recoltă; │alimentară modernă se │proiectului. ││ │ │ │ │- obținerea de date │diferențiază net de cea clasică.│Elaborarea de materiale ││ │ │ │ │necesare determinării │În acest context aplicarea unor │documentare și/sau ││ │ │ │ │momentului și a │tehnologii inovative de │informații tehnice de ││ │ │ │ │modalității de │condiționare, păstrare și │tip "Ghid de bune ││ │ │ │ │intervenție în tehnologia│prelucrare imediat după │practici". ││ │ │ │ │de cultură a │recoltarea constituie un │Postarea rezultatelor pe││ │ │ │ │principalelor specii │argument în livrarea către │site-ul MADR. ││ │ │ │ │pomicole și legumicole, │consumatori a unor produse │ ││ │ │ │ │pentru obținerea de │horticole de calitate. │ ││ │ │ │ │fructe și legume cu │Activități principalele │ ││ │ │ │ │însușiri calitative │prevăzute a se derula în proiect│ ││ │ │ │ │corespunzătoare │constau în: │ ││ │ │ │ │competitive; │- monitorizarea factorilor │ ││ │ │ │ │- elaborarea │tehnologici și biologici │ ││ │ │ │ │tehnologiilor pentru │responsabili de menținerea │ ││ │ │ │ │păstrarea produselor │calității produselor horticole │ ││ │ │ │ │horticole cu diferite │în fermele de producție; │ ││ │ │ │ │grade de perisabilitate │- studierea unor tehnologii │ ││ │ │ │ │funcție de tehnicile │inovative aplicabile produselor │ ││ │ │ │ │inovative adoptate; │horticole românești care │ ││ │ │ │ │- elaborarea unor seturi │utilizează: tehnici de │ ││ │ │ │ │de măsuri tehnice pentru │menținerea calității a fructelor│ ││ │ │ │ │optimizarea păstrării │proaspete cu utilizarea frigului│ ││ │ │ │ │produselor horticole după│artificial-refrigerare cu aer │ ││ │ │ │ │recoltare; │răcit, refrigerare cu apă │ ││ │ │ │ │- determinarea unui maxim│răcită, refrigerare în vacuum, │ ││ │ │ │ │al duratei de păstrare │refrigerare cu gheață hidrică; │ ││ │ │ │ │pentru principalele │tehnici de răcire și depozitare │ ││ │ │ │ │specii pomicole și │în atmosferă modificată de │ ││ │ │ │ │legumicole, cu menținerea│gaze-depozitarea în atmosferă │ ││ │ │ │ │însușirilor calitativ în │modificată, depozitarea în │ ││ │ │ │ │condițiile aplicării unor│atmosferă cu conținut constant │ ││ │ │ │ │tehnologii inovative; │de gaze, depozitarea cu │ ││ │ │ │ │- stabilirea unor │atmosferă modificată în condiții│ ││ │ │ │ │tehnologii sanogene și │variabile dar reglate, maturarea│ ││ │ │ │ │necostisitoare de │în atmosferă îmbogățită în │ ││ │ │ │ │obținere de produse │etilenă; tehnici de conservare a│ ││ │ │ │ │concentrate și sucuri │fructelor proaspete fără │ ││ │ │ │ │naturale; │utilizarea frigului artificial- │ ││ │ │ │ │- elaborarea unor rețete │aeroionizarea artificială, │ ││ │ │ │ │și norme de fabricație │utilizarea de antimicrobieni │ ││ │ │ │ │pentru sucuri și produse │naturali, conservarea prin │ ││ │ │ │ │concentrate de fructe; │realizarea de filme edibile, │ ││ │ │ │ │- stabilirea unor dotări │conservarea prin uscare; │ ││ │ │ │ │minime necesare │- experimentarea modalităților │ ││ │ │ │ │realizării produselor │de păstrare și conservare în │ ││ │ │ │ │propuse la nivelul │condițiile celor trei direcții │ ││ │ │ │ │centrelor locale │preconizate: tehnici de │ ││ │ │ │ │(cooperative) de │menținerea calității a fructelor│ ││ │ │ │ │producție; │proaspete cu utilizarea frigului│ ││ │ │ │ │- realizarea unei linii │artificial; tehnici de răcire și│ ││ │ │ │ │demonstrative de │depozitare în atmosferă │ ││ │ │ │ │microproducție pentru │modificată de gaze; tehnici de │ ││ │ │ │ │obținerea de produse │conservare a fructelor proaspete│ ││ │ │ │ │concentrate și sucuri │fără utilizarea frigului; │ ││ │ │ │ │naturale (în cazul unei │- analizarea datelor │ ││ │ │ │ │finanțări care să permită│experimentale, conexiuni și │ ││ │ │ │ │achiziționarea de │interdependențe ale factorilor │ ││ │ │ │ │utilaje); │tehnologici și biologici, în │ ││ │ │ │ │- elaborarea unui ghid de│menținerea calității fructelor │ ││ │ │ │ │bune practici privind │și legumelor supuse │ ││ │ │ │ │aplicarea tehnologiilor │tehnologiilor inovative │ ││ │ │ │ │inovative. │considerate; constrângeri și │ ││ │ │ │ │ │soluții practice posibile; │ ││ │ │ │ │ │- proiectarea unor module │ ││ │ │ │ │ │tehnologice utilizabile la │ ││ │ │ │ │ │nivelul centrelor locale │ ││ │ │ │ │ │(cooperative) de producție, │ ││ │ │ │ │ │condiționare și depozitare de │ ││ │ │ │ │ │scurtă și lungă durată; │ ││ │ │ │ │ │- stabilirea parametrilor │ ││ │ │ │ │ │tehnologici și a rețetelor de │ ││ │ │ │ │ │fabricație pentru produse │ ││ │ │ │ │ │concentrate și sucuri naturale │ ││ │ │ │ │ │realizate din cultivare ce │ ││ │ │ │ │ │aparțin grupelor drupacee și │ ││ │ │ │ │ │pomacee; │ ││ │ │ │ │ │- realizarea unor produse │ ││ │ │ │ │ │concentrate și sucuri naturale │ ││ │ │ │ │ │din fructe aparținând grupei │ ││ │ │ │ │ │pomaceelor (mere pere, gutui) și│ ││ │ │ │ │ │drupaceelor (cireșe, vișine, │ ││ │ │ │ │ │caise, piersici, nectarine, │ ││ │ │ │ │ │prune). │ │├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ 90.│ ADER │Modele de dezvoltare a │ 712.850 │Identificarea pârghiilor │Prin realizarea proiectului se │Prin aplicarea ││ │16.1.2.│lanțurilor scurte de │ │și mecanismelor pentru │urmărește eficientizarea │rezultatelor se ││ │ │valorificare pe filiera │ 150.350 │creșterea potențialului │structurilor de piață agricole │urmărește valorificarea ││ │ │producție primară – servicii │ 187.500 │pieței. │și agro-alimentare, oferind │informațiilor în vederea││ │ │- depozitare -procesare – │ 187.500 │Elaborarea de prognoze │informații pentru organizarea │furnizării acestora ││ │ │piață de desfacere │ 187.500 │privind evoluția cererii │performantă pe lanțul scurt, │către factorii ││ │ │ │ │și a ofertei de legume și│prin elaborarea de măsuri de │decidenți, în scopul ││ │ │ │ │fructe la nivel național.│reglementare a stocajului │fundamentării măsurilor ││ │ │ │ │Evaluarea impactului │producției, depozitarea privată,│de sprijin din PNDR ││ │ │ │ │economic și social al │procesarea și comercializarea │pentru investiții în ││ │ │ │ │creării de modele privind│legumelor și fructelor de către │procesarea și ││ │ │ │ │dezvoltarea lanțurilor │producătorii mici și mijlocii, │comercializarea ││ │ │ │ │scurte de valorificare. │în concordanță cu performanțele │produselor agricole și ││ │ │ │ │Analiza SWOT a sistemului│Uniunii Europene. │elaborarea unor proiecte││ │ │ │ │agroalimentar pe filiera │Studiile realizate vor contribui│în vederea stabilirii și││ │ │ │ │servicii-depozitare- │la creșterea competitivității │dezvoltării de lanțuri ││ │ │ │ │procesare-piață de │economice a producătorilor mici │scurte de aprovizionare ││ │ │ │ │desfacere. │și mijlocii, prin transferul │și de piețe locale, ││ │ │ │ │Rezultate cu efecte │cunoștințelor obținute de la │precum și în vederea ││ │ │ │ │economice cuantificabile:│organizațiile de cercetare- │realizării de activități││ │ │ │ │volumul comerțului cu │dezvoltare-inovare către │corelate de promovare în││ │ │ │ │legume și fructe │asociații. │context local. ││ │ │ │ │proaspete și procesate; │Nu în ultimul rând, va fi o │Elaborarea unui ghid ││ │ │ │ │- analiza cererii și a │sursă de informare și │practic cu soluții ││ │ │ │ │ofertei de legume și │conștientizare a consumatorilor │tehnico-economice, ││ │ │ │ │fructe și bilanțul │în ceea ce privește proveniența │fundamentate științific,││ │ │ │ │alimentar; │legumelor și fructelor de pe │pentru înființarea și ││ │ │ │ │- informații privind │piață. │dezvoltarea lanțurilor ││ │ │ │ │costurile investițiilor, │Obiectivul general al temei are │scurte de valorificare ││ │ │ │ │costurile de depozitare, │ca relevanță crearea de modele │pe filiera servicii- ││ │ │ │ │costurile de conservare, │de dezvoltare a lanțurilor │depozitare-procesare- ││ │ │ │ │costurile de livrare; │scurte de valorificare prin │piață de desfacere ││ │ │ │ │Elaborarea unui ghid │asocierea producătorilor │încadrate în PNDR ││ │ │ │ │practic cu soluții │agricoli. │2014-2020. ││ │ │ │ │tehnico-economice, │Problemele propuse spre │Rezultatele obținute se ││ │ │ │ │fundamentate științific, │rezolvare prin acest proiect au │diseminează prin: ││ │ │ │ │pentru înființarea și │un grad de noutate și │- elaborarea unei pagini││ │ │ │ │dezvoltarea lanțurilor │complexitate ridicat, fiind │WEB a proiectului; ││ │ │ │ │scurte de valorificare pe│adaptate cerințelor pieței │- organizarea unor ││ │ │ │ │filiera servicii- │privind raportul costuri- │întâlniri de lucru, mese││ │ │ │ │depozitare-procesare- │calitate-preț. │rotunde; ││ │ │ │ │piață de desfacere │Proiectul studiază problemele de│- elaborarea și ││ │ │ │ │încadrate în PNDR │asociere a micilor producători │publicarea de articole ││ │ │ │ │2014-2020. │în vederea colectării legumelor │în reviste de ││ │ │ │ │ │și fructelor pentru a le sorta, │specialitate, articole ││ │ │ │ │ │depozita, ambala în vederea │de popularizare; ││ │ │ │ │ │desfacerii lor proaspete la │- acțiuni de formare ││ │ │ │ │ │piață sau a le prelucra pe cele │profesională; ││ │ │ │ │ │care au fost eliminate la │- participarea la ││ │ │ │ │ │sortare. │conferințe simpozioane ││ │ │ │ │ │În vederea colectării, asociația│etc. ││ │ │ │ │ │micilor întreprinzători va │ ││ │ │ │ │ │achiziționa mijloace de │ ││ │ │ │ │ │transport care să le permită │ ││ │ │ │ │ │aducerea legumelor și fructelor │ ││ │ │ │ │ │de la producători la depozit │ ││ │ │ │ │ │fără ca aceștia să suporte │ ││ │ │ │ │ │cheltuieli de transport. │ ││ │ │ │ │ │Depozitul construit de micii │ ││ │ │ │ │ │întreprinzători trebuie │ ││ │ │ │ │ │dimensionat și organizat astfel │ ││ │ │ │ │ │încât să permită sortarea și │ ││ │ │ │ │ │păstrarea fructelor și legumelor│ ││ │ │ │ │ │selecționate pentru vânzarea în │ ││ │ │ │ │ │stare proaspătă. Pentru sortare │ ││ │ │ │ │ │trebuie amenajat un spațiu │ ││ │ │ │ │ │adecvat cu linii de sortare și │ ││ │ │ │ │ │personal calificat care să poată│ ││ │ │ │ │ │identifica și îndepărta fructele│ ││ │ │ │ │ │și legumele afectate de diferiți│ ││ │ │ │ │ │patogeni. Tot în cadrul │ ││ │ │ │ │ │depozitului, se va organiza un │ ││ │ │ │ │ │compartiment de prelucrare a │ ││ │ │ │ │ │legumelor și fructelor constând │ ││ │ │ │ │ │în trei linii de conservare: │ ││ │ │ │ │ │produse conservate prin │ ││ │ │ │ │ │pasteurizare, produse conservate│ ││ │ │ │ │ │prin gelificare și produse │ ││ │ │ │ │ │conservate prin deshidratare. │ ││ │ │ │ │ │Studiul privind lanțurile scurte│ ││ │ │ │ │ │de aprovizionare cu alimente │ ││ │ │ │ │ │arată că etichetele sunt, de │ ││ │ │ │ │ │asemenea, utile pentru a │ ││ │ │ │ │ │semnaliza faptul că un produs a │ ││ │ │ │ │ │fost certificat. Acesta este un │ ││ │ │ │ │ │aspect important pentru a │ ││ │ │ │ │ │proteja produsele față de │ ││ │ │ │ │ │imitații: etichetele cu un │ ││ │ │ │ │ │conținut reglementat reprezintă │ ││ │ │ │ │ │un instrument de a combate │ ││ │ │ │ │ │informațiile înșelătoare sau │ ││ │ │ │ │ │chiar frauda. │ ││ │ │ │ │ │Acest proiect complex va conține│ ││ │ │ │ │ │toate informațiile privind │ ││ │ │ │ │ │costurile inputurilor și │ ││ │ │ │ │ │amortizarea investițiilor. │ ││ │ │ │ │ │Sistemul informațional oferit │ ││ │ │ │ │ │prin proiect conferă o viziune │ ││ │ │ │ │ │de ansamblu asupra proceselor de│ ││ │ │ │ │ │producție, realizarea acestuia │ ││ │ │ │ │ │fiind de actualitate în │ ││ │ │ │ │ │condițiile în care consumatorii │ ││ │ │ │ │ │sunt tot mai exigenți în │ ││ │ │ │ │ │privința calității legumelor și │ ││ │ │ │ │ │fructelor consumate în stare │ ││ │ │ │ │ │proaspătă și/sau procesate. │ ││ │ │ │ │ │Prin înființarea de lanțuri │ ││ │ │ │ │ │scurte de valorificare a │ ││ │ │ │ │ │legumelor și fructelor se │ ││ │ │ │ │ │creează premisa apariției de noi│ ││ │ │ │ │ │locuri de muncă în spațiul │ ││ │ │ │ │ │rural. │ │├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤│Obiectivul specific 16.2.: Dezvoltarea de lanțuri frigorifice regionale și naționale în vederea creșterii capacității de depozitare a ││unor materii prime agricole sau produse alimentare │├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤│ 91.│ ADER │Cercetări privind │ 862.850 │Determinarea parametrilor│Congelarea este o metodă │Elaborare de lucrări ││ │16.2.1.│determinarea proprietăților │ │tehnologici și a │excelentă pentru conservarea │științifice cu rezultate││ │ │termice, fizice, a │ 187.850 │regimurilor termice de │alimentelor, bazată pe │ale cercetărilor pentru ││ │ │coeficienților de căldură și │ 225.000 │congelare pentru legume │capacitatea acestora de a reține│susținere și publicare ││ │ │de transfer de masă a │ 225.000 │și fructe autohtone: │calitățile nutritive și │la simpozioane și ││ │ │produselor horticole pentru │ 225.000 │cireșe și vișine; caise, │senzoriale. Metoda este │conferințe interne și ││ │ │optimizarea tehnologiilor de │ │piersici și nectarine; │considerată ca fiind superioară │internaționale. ││ │ │congelare aplicabile pe │ │fructe de pădure; mazăre │conservării prin alte metode pe │Organizarea unor work- ││ │ │lanțuri frigorifice │ │și fasole verde; │termen lung a legumelor și │shopuri și mese rotunde ││ │ │ │ │conopidă; spanac. │fructelor, comparativ cu │pentru prezentarea ││ │ │ │ │Stabilirea dotărilor și │conservarea clasică prin │rezultatelor ││ │ │ │ │investițiilor necesare │sterilizare sau deshidratare. │proiectului. ││ │ │ │ │dezvoltării de lanțuri │Conversia apei în gheață crește │Elaborarea de materiale ││ │ │ │ │frigorifice regionale │concentrația substanțelor │documentare și/sau ││ │ │ │ │pentru conservarea prin │dizolvate în fracțiunile │informații tehnice de ││ │ │ │ │congelare a produselor │dezghețate de țesut rezultând │tip "Ghid de bune ││ │ │ │ │horticole în scopul │reducerea apei în produse. │practici". ││ │ │ │ │asigurării siguranței │În plus, temperatura scăzută │Postarea rezultatelor pe││ │ │ │ │alimentare. │inhibă creșterea │site-ul MADR. ││ │ │ │ │ │microorganismelor și scade rata │ ││ │ │ │ │ │de reacții biochimice care au │ ││ │ │ │ │ │loc în mod normal în produsele │ ││ │ │ │ │ │necongelate la temperatură mare.│ ││ │ │ │ │ │La temperaturi mai joase de │ ││ │ │ │ │ │-10°C, doar câteva │ ││ │ │ │ │ │microorganisme se pot dezvolta, │ ││ │ │ │ │ │iar rata de reacție chimică este│ ││ │ │ │ │ │redusă în mod substanțial, iar │ ││ │ │ │ │ │reacțiile metabolice celulare │ ││ │ │ │ │ │sunt de asemenea scăzute. │ ││ │ │ │ │ │Activități principalele ale │ ││ │ │ │ │ │proiectului sunt: │ ││ │ │ │ │ │- studierea și îmbunătățirea │ ││ │ │ │ │ │sistemului de congelare, care │ ││ │ │ │ │ │trebuie să fie suficient de │ ││ │ │ │ │ │rapid pentru a minimiza │ ││ │ │ │ │ │pierderile de calitate și │ ││ │ │ │ │ │suficient de lent pentru a evita│ ││ │ │ │ │ │problemele legate de fisurarea │ ││ │ │ │ │ │la congelarea foarte rapidă a │ ││ │ │ │ │ │produselor horticole; │ ││ │ │ │ │ │- studierea ultrastructurii │ ││ │ │ │ │ │țesuturilor congelate și │ ││ │ │ │ │ │dezvoltării de tehnici pentru a │ ││ │ │ │ │ │monitoriza dimensiunea │ ││ │ │ │ │ │cristalelor de gheață și │ ││ │ │ │ │ │distribuția lor în produsele │ ││ │ │ │ │ │horticole; │ ││ │ │ │ │ │- dezvoltarea, îmbunătățirea și │ ││ │ │ │ │ │validarea modelelor teoretice și│ ││ │ │ │ │ │experimentale, în scopul de a │ ││ │ │ │ │ │înțelege și optimiza procesele │ ││ │ │ │ │ │complexe de congelare; │ ││ │ │ │ │ │- determinarea proprietăților │ ││ │ │ │ │ │termice, fizice, a │ ││ │ │ │ │ │coeficienților de căldura și de │ ││ │ │ │ │ │transfer de masă a produselor │ ││ │ │ │ │ │horticole (în special legume) │ ││ │ │ │ │ │pentru elaborarea tehnologiilor │ ││ │ │ │ │ │de congelare. │ │├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤│Obiectivul specific 16.3.: Dezvoltarea tehnologiilor de mecanizare și a sistemelor tehnice inovative destinate lucrărilor solului, ││înființării, întreținerii și recoltării culturilor agricole, horticole, agrozootehnice și agrosilvice în condițiile conservării surselor││de mediu, combaterii fenomenului de secetă și a deșertificării │├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤│ 92.│ ADER │Cercetări privind stabilirea │ 962.892 │Efectuarea cercetărilor │În momentul de față, agricultura│Diseminarea rezultatelor││ │16.3.1.│influenței aplicării noilor │ │în patru locații cu │românească se confruntă cu │se realizează prin: ││ │ │sisteme și tehnologii │ 212.892 │caracteristici │probleme serioase legate de │- vizitarea periodică a ││ │ │conservative de lucrări │ 250.000 │pedoclimatice │modificările climatice ce au loc│câmpurilor experimentale││ │ │agricole mecanizate pentru │ 250.000 │reprezentative pentru │în sensul extinderii aridizării │de către specialiștii ││ │ │combaterea efectelor secetei,│ 250.000 │zonele afectate de secetă│unor zone agricole întinse. │agronomi, fermieri, ││ │ │păstrarea fertilității │ │din țară, inclusiv din │Sunt afectate din acest punct de│micii agricultori etc.; ││ │ │solurilor și creșterea │ │luncă și câmpie. │vedere suprafețe însemnate din │- organizarea periodică ││ │ │cantitativă și calitativă a │ │Stabilirea efectului │zonele secetoase: sud-ul │de instruiri de lucru cu││ │ │producțiilor la principalele │ │diferitelor lucrări │Olteniei, est-ul Moldovei, │specialiști agronomi și ││ │ │specii de plante cultivate │ │mecanice asupra │Dobrogea și Câmpia Bărăganului. │cei din domeniul ││ │ │ │ │caracteristicilor fizice │Evidențierea necesității │mediului înconjurător și││ │ │ │ │și hidrofizice ale │practicării unei agriculturi │fermieri. ││ │ │ │ │solului (porozitate, │specifice în zonele secetoase, │- comunicarea ││ │ │ │ │permeabilitate, densitate│fără posibilități de irigare, se│rezultatelor ││ │ │ │ │aparentă, grad de │va face prin testarea sistemelor│cercetărilor în cadrul ││ │ │ │ │compactare, capacitatea │convenționale de lucru utilizate│unor manifestări ││ │ │ │ │de câmp pentru apă), │comparativ cu variantele ce │științifice, work ││ │ │ │ │fertilitate. │folosesc tehnologii și utilaje │shop-uri, mese rotunde, ││ │ │ │ │Stabilirea efectului │specifice de conservare a │târguri și expoziții; ││ │ │ │ │diferitelor sisteme de │solului și apei. │- publicarea ││ │ │ │ │mecanizare (clasic, │Se va urmări în detaliu variația│principalelor rezultate ││ │ │ │ │minim-till, no-till) │rezervelor de apă în sol și se │obținute în reviste de ││ │ │ │ │asupra randamentului la │va cuantifica efectul │specialitate; ││ │ │ │ │unele culturi agricole. │elementelor tehnologice aplicate│- publicarea de articole││ │ │ │ │Stabilirea influenței │solului și plantelor asupra │și a unei broșuri de ││ │ │ │ │principalelor elemente │acestui indicator. │prezentare a ││ │ │ │ │tehnologice (arat, │Principalele activități ce se │problematicii ││ │ │ │ │scarificat, discuit, │vor desfășura în cadrul │agriculturii în condiții││ │ │ │ │grapat, tăvălugit) asupra│proiectului: │de secetă cu ││ │ │ │ │dinamicii și conservării │- efectuarea analizei inițiale a│evidențierea măsurilor ││ │ │ │ │apei din sol pe adâncimea│locațiilor experimentale, prin │și soluțiilor de ││ │ │ │ │de 0-1-1,5 m în funcție │determinări complexe privind │limitare a efectelor ││ │ │ │ │de elementele tehnologice│caracterizarea pedoclimatică, │negative; ││ │ │ │ │aplicate. │hidrografică, hidrogeologică și │- postare pe site-ul ││ │ │ │ │Precizarea influenței │vegetația zonelor afectate de │MADR. ││ │ │ │ │aplicării sistemelor de │secetă; │ ││ │ │ │ │lucrări mecanice asupra │- precizarea sistemelor de lucru│ ││ │ │ │ │comportării și │luate în studiu, a elementelor │ ││ │ │ │ │randamentelor agricole │tehnologice, inclusiv a │ ││ │ │ │ │ale plantelor cultivate, │fertilizării și a parametrilor │ ││ │ │ │ │corelat cu recepția, │acestora, cu impact major asupra│ ││ │ │ │ │înmagazinarea și cedarea │nivelului producțiilor agricole │ ││ │ │ │ │apei solului către │în zone afectate de secetă; │ ││ │ │ │ │plantă, pentru zonele │- studiul dinamicii conservării │ ││ │ │ │ │luate în studiu, prin │apei în soluri și a │ ││ │ │ │ │folosirea unor indicatori│modificărilor însușirilor de │ ││ │ │ │ │pedohidrologici specifici│fertilitate ale solului în │ ││ │ │ │ │de analiză comparativă. │funcție de sistemul de lucrare │ ││ │ │ │ │Testarea unei tehnologii │a solului și fertilizare; │ ││ │ │ │ │de înființare directă a │- realizarea și testarea unui │ ││ │ │ │ │culturilor folosind un │model funcțional de înființare │ ││ │ │ │ │model funcțional de │directă a culturilor de cereale │ ││ │ │ │ │utilaj de prelucrat solul│păioase, soia, rapiță, plante │ ││ │ │ │ │și semănat, realizat în │medicinale și elaborarea │ ││ │ │ │ │concepție proprie și │tehnologiilor de lucru; │ ││ │ │ │ │determinarea influenței │- monitorizarea și evaluarea │ ││ │ │ │ │asupra conservării apei │continuă a caracteristicilor │ ││ │ │ │ │în sol și asupra │solului în urma efectuării │ ││ │ │ │ │comportării unor culturi │lucrărilor agricole și a │ ││ │ │ │ │agricole; │evoluției culturilor prin │ ││ │ │ │ │Caracterizarea lucrărilor│observații fenologice, │ ││ │ │ │ │și mașinilor agricole │măsurători biometrice și de │ ││ │ │ │ │componente ale sistemelor│productivitate; │ ││ │ │ │ │de lucru, din punct de │- determinarea parametrilor │ ││ │ │ │ │vedere al conservării │energetici și de productivitate │ ││ │ │ │ │apei în sol. │pentru stabilirea eficienței │ ││ │ │ │ │Îmbunătățirea cadrului de│economice și ecologice a │ ││ │ │ │ │manifestare a efectului │input-urilor practicate; │ ││ │ │ │ │sistemelor de mecanizare │- realizarea și testarea unui │ ││ │ │ │ │în zonele afectate de │model funcțional de utilaj │ ││ │ │ │ │secetă, prin realizarea │pentru înființarea de perdele │ ││ │ │ │ │unui model funcțional și │agroforestiere destinate │ ││ │ │ │ │elaborarea unei │ameliorării condițiilor mediului│ ││ │ │ │ │tehnologii de înființare │de vegetație a culturilor │ ││ │ │ │ │a perdelelor │agricole; elaborarea tehnologiei│ ││ │ │ │ │agro-forestiere. │de lucru; │ ││ │ │ │ │Sinteza rezultatelor │- stabilirea influenței │ ││ │ │ │ │obținute și precizarea │aplicării sistemelor de lucru │ ││ │ │ │ │tehnologiei conservative │ale solului și a parametrilor │ ││ │ │ │ │optime pentru combaterea │acestora pentru realizarea unor │ ││ │ │ │ │efectelor secetei, │prețuri de cost scăzute în │ ││ │ │ │ │păstrarea fertilității │cadrul tehnologiilor de cultură │ ││ │ │ │ │solurilor și creșterea │a plantelor pe soluri de luncă │ ││ │ │ │ │cantitativă și calitativă│și câmpie; │ ││ │ │ │ │a producțiilor la │- analiza rezultatelor obținute │ ││ │ │ │ │principalele specii de │la culturile experimentale și │ ││ │ │ │ │plante cultivate. │stabilirea structurii de culturi│ ││ │ │ │ │ │și a asolamentelor optime precum│ ││ │ │ │ │ │și a lucrărilor culturale în │ ││ │ │ │ │ │condiții de secetă; │ ││ │ │ │ │ │- activități specifice de │ ││ │ │ │ │ │reorientare a cerințelor │ ││ │ │ │ │ │agrotehnice către tipurile de │ ││ │ │ │ │ │utilaje specifice sisteme de │ ││ │ │ │ │ │mașini agricole pentru zonele │ ││ │ │ │ │ │secetoase și creșterea │ ││ │ │ │ │ │eficienței economice privind │ ││ │ │ │ │ │utilizarea input-urilor agricole│ ││ │ │ │ │ │în scopul ameliorării efectelor │ ││ │ │ │ │ │secetei pentru culturile de │ ││ │ │ │ │ │câmp. │ │└────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┘(la 08-06-2017,
Anexa 2 a fost modificată de Punctul 3, Articolul I ORDINUL nr. 177 din 30 mai 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 08 iunie 2017
)
––