ANEXE din 20 octombrie 2023

Notă …

Conținute de ORDINUL nr. 3.587/6.614/2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.035 din 14 noiembrie 2023. + 
Anexa nr. 1
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE GENERALĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin
Ministerului Sănătății
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII 2023
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE GENERALĂDefiniția specialitățiiChirurgia generala este specialitatea care necesită însușirea pregătirii teoretice necesara în dezvoltarea cunoștințelor clinice și operatorii și deasemenea însușirea pregătirii practice specializate în tratarea afecțiunilor chirurgicale acute sau elective. Cuprinde deasemenea abilități legate de gestionarea operatorie și non-operatorie, prevenirea, diagnosticarea, evaluarea, luarea deciziilor, tratamentul, terapia intensivă și reabilitarea pacienților cu patologie chirurgicală.Chirurgia generala cooperează cu alte specialități medicale sau chirurgicale în procesul de îngrijire a pacienților ex- ATI, medicină de urgență, radiologie, pediatrie, medicina internă, obstetrică și ginecologie, urologie, farmacie.În extenso, aria de competență a specialității cuprinde diagnosticul, îngrijirea preoperatorie și postoperatorie și tratamentul chirurgical în următoarele :– Patologie chirurgicală genearală … – Patologie urologică … – Patologie vasculară … – Patologie traumatică … – ATI … – Patologie chirurgicală de urgență pediatrică … – Endoscopie diagnostică și ecografie genearală … – Patologie oncologică … – Patologie toraciacă … – Patologie ginecologică … – Tehnici chirurgicale minim invazive – laparoscopice … – Patologie endocrinologică (tiroidă, paratiroide, suprarenală) … 1.ORGANIZAREA PROGRAMULUICurriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruireDin timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.Pe parcursul programului de pregătire se va avea în vedere și parcurgerea unor teme de curs și actualități în domeniul chirurgiei generale, din anatomie și embriologie umană, farmacologie clinică, neurochirurgie, radiodiagnostic și radioterapie, relevante pentru capitolul corespunzător de patologie.Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentarea la spitalul și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate vor fi efectuate în primele 2 săptămâni.

 … 
MODUL I anul I,V,VI
CHIRURGIE GENERALĂ
Durata : 33 1/2 luni
Nr. Ore curs : 150
Nr. Ore practică: 720TEMATICAa/CURSUL = 150 ore– Metode moderne de diagnostic în chirurgie …………….. 6 ore … – Tehnici elementare de chirurgie: incizii, hemostază, cauterizare, drenaj, suturi, descoperiri de vase și nervi, traheostomia, pleurotomia, colpotomia, cistostomia, fimoza, parafimoza …………….. 10 ore … – Noțiuni de chirurgie laparoscopică …………….. 6 ore … – Noțiuni de transplantare de organe …………….. 2 ore … – Asepsia și antisepsia …………….. 2 ore … – Pregătirea preoperatorie a bolnavului …………….. 2 ore … – Îngrijiri și complicații postoperatorii …………….. 4 ore … – Infecții chirurgicale localizate și difuze. Antibioterapia în chirurgie …………….. 6 ore … – Glande endocrine: tiroida, paratiroida, suprarenale …………….. 6 ore … – Mamela: traumatisme, infecții acute și cronice, leziuni degenerative, tumori benigne și maligne …………….. 6 ore … – Perete abdominal: hernii, eventrații, eviscerații …………….. 10 ore … – Esofagul: traumatisme, esofagite, tulburări de motilitate, refluxul gastro – esofagian, hernii hiatale, tumori benigne și maligne …………….. 6 ore … – Stomac – duoden: tulburări funcționale, gastropatii, (hemoragice, atrofice de stress) diverticoli, dilatația acută gastrică, volvulusul gastric, ulcerul gastric și duodenal, tumori benigne și maligne …………….. 10 ore … – Intestin subțire și mezenter: diverticoli, boala Crohn, tbc intestinală, enterita radică, limfadenita mezenterică, infarctul entero – mezenteric, ischemia cronică intestinală …………….. 6 ore … – Apendicele cecal: apendicita acută și cronică, tumori apendiculare …………….. 4 ore … – Colonul: diverticuloza, megacolonul, colite (ulceroasă, ischemică, pseudomembranoasă, de iradiere, amoebiană), boala Crohn, tumori benigne și maligne …………….. 10 ore … – Rect; prolapsul rectal, rectocolita ulcero – hemoragică, tumori benigne și maligne …………….. 6 ore … – Anus și regiunea perianală: hemoroizi, fisura anală, infecții (abcese, flegmoane, fistule), incontinen a anală, tumori benigne și maligne …………….. 6 ore … – Ficat: abcese (piogene, amoebiene), chistul hidatic, litiaza intrahepatică, hipertensiunea portală, tumori benigne și maligne, no iuni de transplantare a ficatului 10 ore … – Căi biliare extrahepatice: litiaza veziculară și coledociană, colecistita acută colcistopatii cronice nelitiazice, colangita (acută, scleroasă), tumori benigne și maligne …………….. 8 ore … – Pancreas: anomalii, pancreatita acută și cronică, tumori benigne și maligne …………….. 8 ore … – Icterul mecanic …………….. 6 ore … – Splina: afecțiuni hematologice de indicație chirurgicală, tumori benigne și maligne, indicațiile splenectomiei …………….. 4 ore … – Epiploon și retroperitoneu: torsiuni de epiploon, infarctul epiploic, tumori epiploice, fibroza retroperitoneală, tumori retroperitoneale …………….. 2 ore … – Patologia diafragmului: hernii hiatale, eventrații diafragmatice, rupturi diafragm …………….. 4 ore …  … b/ACTIVITĂȚI PRACTICE (manevre)Acestea vor fi deprinse pe parcursul orelor de lucrări practice, sub directa supraveghere a medicului îndrumător, în funcție de caz fie asistat, observator sau neasistat.– tușee rectale ………………………………………………….. 100 … – tușee vaginale ………………………………………………….. 50 … – aspirație și spălătura gastrică …………………………………… 30 … – puncții venoase, cateterisme venoase, și montare perfuzie ……………. 30 … – paracenteze …………………………………………………….. 10 … – anestezii locale ………………………………………………… 20 … – puncții biopsie …………………………………………………. 15 … – participarea/ interpretarea de investigatii imagistice radiologice …… 100 … – montare pungi ileostomie …………………………………………. 10 … – montare pungi colostomie …………………………………………. 30 … – asistare montare drenaj vacuum ……………………………………. 15 … – pansamenta plăgi mari și complexe …………………………………. 50 … – bandaje compressive ……………………………………………… 20 … – endoscopie digestivă superioară/inferioară, polipectomie, bandare-conform modulului de endoscopie digestivă …  … c/TEHNICI CHIRURGICALETehnici chirurgicale de bază1.Manevrarea instrumentelor … 2.Efectuarea nodurilor,a.manual … b.cu ajutorul instrumentelor …  … 3.Tehnici de sutură chirurgicală … 4.Utilizarea diatermiei în chirurgie – sisteme de electrochirurgie … 5.Debridarea țesuturilor … 6.Sutura tendoanelor … 7.Izolarea și legarea vaselor la nivelul mezenterului … 8.Anastomozele intestinalea.Anastomozele gastro – intestinale … b.Anastomozele de intestin subțire … c.Anastomoze colonice … d.Variante cu diferențe de calibru … e.Suturi mecanice …  … 9.Anastomozele vascularea.Arteriotomia … b.Angioplastia … c.Anastomoze termino – terminale … d.Anastomoze termino – laterale …  … 10.Tehnici chirurgicale miniminvazive … Intervenții chirurgicaleEfectuate ca prim – operator / sau cum este specificat– Apendicectomii (clasic și laparoscopic) ……………………………. 20 … – Hernii inghinale(clasic) …………………………………………. 10 … – Hernii femurale ………………………………………………….. 2 … – Hernii ombilicale ………………………………………………… 2 … – Eventrații ……………………………………………………… 10 … – Eviscerații.(ajutor) ……………………………………………… 2 … – Mastite acute ……………………………………………………. 5 … – Mamectomii sectoriale …………………………………………….. 5 … – Mamectomii radicale.(operator/ajutor) ………………………………. 3 … – Tiroidectomii (lobectomii, subtotale,totale)(operator/ajutor) …………. 2 … – Hernii hiatale.(ajutor) …………………………………………… 5 … – Gastrostomii …………………………………………………….. 4 … – Gastroenteroanastomoze ……………………………………………. 5 … – Jejunostomii. de alimentație ………………………………………. 5 … – Colostomii/ileostomii …………………………………………….. 5 … – Rezecții gastrice.(operator/ajutor) ……………………………….. 10 … – Splenectomii.(operator/ajutor) …………………………………….. 5 … – Colecistostomii ………………………………………………….. 2 … – Colecistectomii clasice și laparoscopice.(operator/ajutor) …………… 30 … – Coledocotomii cu drenaj coledocian. .(operator/ajutor) ……………….. 2 … – Derivații bilio – digestive.(operator/ajutor) ………………………. 10 … – Enterectomii segmentare. .(operator/ajutor) ………………………… 10 … – Colectomii segmentare. .(operator/ajutor) ………………………….. 10 … – Operații Hartman. .(operator/ajutor) ……………………………….. 5 … – Hemicolectomii… .(operator/ajutor) ………………………………. 10 … – Amputații de rect(operator/ajutor) …………………………………. 5 … – Rezecții de rect(operator/ajutor) ………………………………….. 5 … – Amputații de gambă și coapsa ………………………………………. 5 … – Cura hemoroizilor ……………………………………………….. 10 … – Supurații ano – rectale ………………………………………….. 10 … – Furuncule, hidrosadenite …………………………………………. 10 … – Cura varicelor membrelor inferioare.. .(operator/ajutor) …………….. 10 … – Cura chirurgicala a hidroceului ……………………………………. 5 … – Cura chirurgicala a varicocelului ………………………………….. 5 … – Chistectomie ovariana (classic/laparoscopic)…(operator/ajutor) ……… 10 … – Histerectomie (operator/ajutor) …………………………………… 10 … – Neferctomie(operator/ ajutor) ……………………………………… 5 … – Cura chirurgicala a chistului hidatic (ajutor) ………………………. 3 … – Rezecții pancreatice (ajutor) ……………………………………… 5 … – Op. Heller (ajutor) ………………………………………………. 2 … – Rezecție diverticuli esofagieni (ajutor) ……………………………. 2 … – Drenajul supurațiilor pancreatice (ajutor) ………………………….. 5 … – Drenajul pseudochistului de pancreas (ajutor) ……………………….. 5 … – Tratamentul chirurgical al endometriozei (ajutor) ……………………. 3 … – Traheostomia (ajutor) …………………………………………….. 5 … – Intervenții chirurgicale associate modulului de chirurgie oncologică … Participare ca ajutor, la intervenții chirurgicale mari, ce se efectuează în clinică, în echipe operatorii, stabilite de șeful clinicii, astfel ca să acopere un câmp cât mai larg de tehnici operatorii cu care se va confrunta viitorul specialist.Rezidentul în chirurgie generală va participa la un minim de:50 operații mari, din care 15% ca prim operator120 operații medii din care 20% ca prim operator150 operații mici din care 40% ca prim operatorDin toate intervențiile, un procent de 10% vor fi efectuate în gărzi, în regim de urgență. … OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE:După parcurgerea modulului de chirurgie generală, se dorește:– Reluarea noțiunilor elementare de semiologie chirurgicală, realizarea anamnezei, a unui examen clinic general și local corect și complet, stabilirea bilanțului lezional al pacientului prin coroborarea rezultatelor analizelor paraclinice, imagistice în vederea stabilirii diagnosticului. … – Urmărirea pacientului chirurgical: observarea intervenției chirurgicale, corelarea cu datele anatomo-clinice, urmărirea postoperatorie: monitorizarea funcțiilor vitale, a parametrilor biologici, terapia antibiotic, antalgică, urmărirea clinică a evoluției plăgilor postoperatorii, detecția precoce a eventualelor complicații și sancționarea acestora (individual/asistat) … – Cunoașterea regimului alimentar pre/postoperator al pacientului … – Deprinderea noțiunilor esențiale de asepsie / antisepsie; cunoașterea instrumentarului chirurgical de bază și a modului de funcționare al acestuia … – Abilitatea de a participa la intervenții chirurgicale, … – Cunoașterea gesturilor chirurgicale minime: hemostaza cu cauterul mono/bipolar, tehnici de baza de incizii, tehnici de baza de sutura, efectuarea pansamentelor și suprimarea materialului de sutura … – Recunoașterea urgentelor chirurgicale și capacitatea de a efectua un management efficient al cazului … – Cunoașterea unor noțiuni minime de farmacologie referitoare la principalele clase medicamentoase folosite în chiurgia generala … – Deprindera tehnicilor chirurgicale descrise mai sus … REZULTATE AȘTEPTATEÎn urma parcurgerii și a promovării modulului de pregătire se consideră necesar dobândirea următoarelor competențe teoretice și practice minim acceptabileAspecte teoretice1.Cunoașterea noțiunilor de bază a elementelor de semiologie chirurgicală … 2.Managementul pacientului chirugical în urgență: bilanțul lezional, completarea la nevoie cu investigații imagistice, paraclinice … 3.Abordarea în urgență a pacientului politraumatizat … 4.Abordarea multidisciplinară a pacientului … 5.Principii de management al abdomenului acut chirurgical … 6.Noțiuni generale de patologie chirurgicală abdominală … 7.Principii de tratament al șocului hemoragic și toxico-septic … 8.Principii de tratament al infecțiilor localizate de parți moi … 9.Conduita intraoperatorie corespunzătoare … Aspecte practice1.Practicarea unor manevre chirurgicale minim invazive (cataterism vezical, venos și ablația acestora, montarea perfuziilor, recoltarea produselor biologice ) … 2.Urmărirea evoluției pacientului chirurgical … 3.Incizii tegumentare … 4.Tehnici de sutură și suprimarea materialului de sutură … 5.Managementul plăgilor … 6.Cunoașterea conduitei intraoperatorii și deprinderea tehnicilor chirurgicale … 
MODULUL II, ANUL I
BIOETICA
Nr. Ore curs 20 ore
Nr. Ore practice 50 oreTematicaI.Introducere în Bioetică – 2 ore1.Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu … 2.Contextul apariției bioeticii … 3.Definirea bioeticii … 4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii … 5.Teorii și metode în bioetică …  … II.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință … 2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții … 3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.) …  … III.Relația medic – pacient I – 2 ore1.Valori ale relației medic – pacient … 2.Paternalism versus autonomie … 3.Modele ale relației medic – pacient … 4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate …  … IV.Relația medic – pacient II – 2 ore1.Consimțământul informat … 2.Confidențialitatea în relația medic – pacient … 3.Relația medic – pacient minor … 4.Acte normative care reglementează relația medic – pacient …  … V.Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare … 2.Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice … 3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală …  … VI.Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1.Libertatea procreației … 2.Dileme etice în avort … 3.Etica reproducerii umane asistate medical … 4.Probleme etice în clonarea reproductivă …  … VII.Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină … 2.Probleme etice în stările terminale … 3.Tratamente inutile în practica medicală … 4.Eutanasia și suicidul asistat … 5.Îngrijirile paliative …  … VIII.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1.Donarea de organe de la cadavru … 2.Donarea de organe de la persoana vie … 3.Etica alocării de resurse în transplant …  … IX.Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii … 2.Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman … 3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală … 4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni … 5.Terapia genică … 6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice …  … X.Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani … 2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani … 3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani … 4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale … 5.Comitetele de etică a cercetării … 6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică …  … Activități practiceI.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 ore … II.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1.Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale … 2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate … 3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent … 4.Proprietatea intelectuală …  … III.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă … 2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă … 3.Rolul comunicării în relația medic – pacient …  … IV.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri … 2.Drepturile pacienților – reglementare legislativă … 3.Rolul comitetelor de etică din spitale …  … V.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis … 2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis … 3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale …  … VI.Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 ore … VII.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 ore … VIII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 ore … IX.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 ore … X.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore … Obiective educaționale: deprinderea unor aspecte bioetice esențiale în stabilirea relației medic- pacient, a malpraxisului și a cercetării pe subiecți umani.Rezultate așteptateAșteptări teoretice: parcurgerea tematicii teoretice;Așteptări practice: aplicarea noțiunilor teoretice în domeniul de pregătire
MODULUL III AN II
ATI 2 LUNI
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practică 240 oreTEMATICĂa/CURS– Anestezia locală și loco – regională …………………………………… 4 ore … – Noțiuni de anestezie generală. Riscul anestezic …………………………. 4 ore … – Homeostazia normală și tulburări ale homeostaziei organismului uman ……….. 2 ore … – Reechilibrarea bolnavului chirurgical: volemica, electrolitică, biologică ….. 4 ore … – Hemoragie, hemostază, transfuzii ………………………………………. 2 ore … – Socul ………………………………………………………………. 4 ore … – Monitorizarea în chirurgie ……………………………………………. 2 ore … – Resuscitarea cardio – respiratorie …………………………………….. 2 ore … – Nutriția bolnavului chirurgical ……………………………………….. 2 ore …  … b/ACTIVITĂȚI PRACTICE– Intubație orotraheală ……………………………………………….. 10 … – Anestezii loco – regionale(asistare) …………………………………… 4 … – Monitorizarea pacientului critic ……………………………………… 10 … – Resuscitări cardio – respiratorii …………………………………….. 10 … – Cateterism venos central ……………………………………………… 5 … – Puncția arterială ……………………………………………………. 5 … – Traheostomia cu chit de traheostomie …………………………………… 2 …  … Rezultate așteptate:La finalul stagiului, medicul aflat în pregătire trebuie să cunoască principalele tehnici de anestezie loco-regională și generală, noțiuni de nutriție enterală și parenterală, îngrijirea în ATI a bolnavului politraumatizat.Obiective educaționale: reluarea fiziologiei și fiziopatologiei șocului (traumatic, septic, postcombustional), cunoașterea parametrilor principali de monitorizare a funcțiilor vitale, cunoașterea protocoalelor actuale de resuscitare, a tipurilor de anestezie.Așteptări teoretice: cunoașterea protocoalelor de resuscitare, recunoașterea principalelor complicații amenințătoare de viață, inițierea tratamentului de urgență, deprinderea farmacologiei medicamentelor uzuale.Așteptări practice: dobândirea abilității practice de a efectua proceduri medicale simple neasistați, la pacientul tarat, resuscitare cardio-pulmonară, participarea la anestezii regionale și anestezii generale.
MODULUL IV ANUL II
TRAUMATOLOGIE 2 LUNI
Nr. Ore curs : 26 ore
Nr. Ore practică : 300 oreTEMATICĂa/CURS = 30 ore– Imagistică în traumatologie …………………………………….. 4 ore … – Traumatism de parți moi extrascheletale ………………………….. 4 ore … – Tratamentul plăgilor curate și supurate ………………………….. 4 ore … – Entorse ………………………………………………………. 1 ora … – Luxații și fracturi ale coloanei vertebrale și bazinului …………… 4 ore … – Traumatisme externe cu componenta viscerală ………………………. 3 ore … – Politraumatisme ……………………………………………….. 6 ore …  … b/ACTIVITĂȚI PRACTICE– Reducere de luxații …………………………………………… 10 … – Reducere și imobilizare de fracturi ale membrelor în aparat gipsat …. 10 … – Montare atelă gipsată ………………………………………….. 5 …  … c/OPERAȚII – Participare ca ajutor … Obiective educaționale: familiarizarea cu anatomia membrelor și fiziologia osului și a articulațiilor, abordarea specifică pacientului ortopedic, interpretarea imaginilor radiologice, diagnosticul corect al fracturilor, stabilirea conduitei terapeutice în funcție de mecanismul traumatismului, antecedente personale ale pacientului, activitate, alegerea metodei de osteosinteza, cunoașterea criteriilor de amputație de membru, familiarizarea cu materialele protetice disponibile, urmărirea postoperatorie a pacientului ortopedic, detecția complicațiilor majore și principii de tratament al acestora.Rezultate așteptate:Cunoștiințe teoretice despre anatomia și fiziologia osului și a articulației, principiile de tratament al fracturilor închise și deschise ale membrelor, complicațiile specifice fracturilor membrelor și tratamentul de urgentă al acestora; tehnici de reducere al fracturilor și luxațiilor, principii de osteosinteză și tratament ortopedic, cunoașterea protezelor disponibile, indicațiile de amputație la nivelul membrelor.Competențe practice:– Diagnosticul clinic și radiologic al fracturii … – Reducerea luxațiilor și a fracturilor … – Imobilizarea după reducerea ortopedică a fracturilor … – Cunoașterea instrumentarului specific necesar osetosintezei … – Tratamentul anticoagulant în profilxia TEP … – Urmărirea evoluției clinice și radiologice postoperatorii a pacientul ortopedic … – Recunoașterea sindromului de compartiment … – Principii de debridare excizională în fracturile deschise, fasciotomie, fasciectomie … 
MODULUL V ANUL II
CHIRURGIE VASCULARĂ 2 LUNI
Nr. Ore curs : 26 ore
Nr. Ore practică : 240 oreTEMATICAa/CURSUL = 30 ore– Traumatisme vasculare și politraumatisme cu componentă vasculară ………………. 2 ore … – Anevrisme arteriale ………………………………………………………. 2 ore … – Ischemia acută arterială ………………………………………………….. 2 ore … – Arteriopatii cronice obstructive …………………………………………… 2 ore … – Varicele membrelor inferioare ……………………………………………… 2 ore … – Boala tromboembolică ……………………………………………………… 2 ore … – Sindromul post-trombotic …………………………………………………… 2 ore … – Limfedemul ………………………………………………………………. 2 ore … – Căi de abord în chirurgia vasculară periferică ………………………………. 4 ore … – Suturi vasculare: indicații, tehnică ……………………………………….. 2 ore … – Plastii vasculare ………………………………………………………… 2 ore … – Imagistica patologiei vasculare ……………………………………………. 2 ore …  … b/ACTIVITĂȚI PRACTICE (manevre)– Arteriografii ……………………………………………………………. 4 … – Flebografii ……………………………………………………………… 2 …  … c/OPERAȚII (participare)– Suturi vasculare …………………………………………………………. 3 … – Cura varicelor membrelor pelvine …………………………………………… 3 … – Plastii vasculare cu vena …………………………………………………. 3 … – Plastii vasculare cu grefe ………………………………………………… 3 … – Embolectomii periferice …………………………………………………… 2 … – Abord chirurgical vase mari(brat, coapsă, gât) ………………………………. 3 … – Anastomoze vasculare ……………………………………………………… 2 …  … Obiective educaționale : cunoașterea anatomiei și fiziologiei sistemului circulator, expunerea chirurgicală a magistralelor arteriale, deprinderea principiilor de bază în efectuarea arteriorafiilor și a venorafiilor, a grefelor venoase, tratamente complementare, metode de investigare echo-doppler al sistemului vascular, principii de tratament al ischemiei arteriale și a trombozelor venoase, a insuficienței venoase croniceRezultate așteptate : parcurgerea în totalitate a tematicii sus menționate, aprofundarea elementelor de farmacologie, fiziopatologie prin studiu individual.Abilitați practice : participarea la intervenții chirurgicale Cunoașterea tehnicilor specifice și a instrumentarului specificObservarea /efectuarea în calitate de ajutor a unei arteriorafii, venorafii termio-terminală sau termino-laterală, fistulă arterio-venoasă Urmărirea postoperatorie a pacientuluiCunoașterea și identificarea precoce a complicațiilor ( tromboza, sdr de compartiment, etc.)
MODULUL VI an II
CHIRURGIE PLASTICĂ 2 luni
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practice 240 oreTEMATICAa/CURS = 26 ore– Traumatisme ale mâinii ……………………………………………………. 2 ore … – Panariții și flegmoane ale mâinii ………………………………………….. 4 ore … – Arsuri ………………………………………………………………….. 6 ore … – Traumatisme prin temperaturi scăzute, degerături, înghețare …………………… 2 ore … – Escare de decubit ………………………………………………………… 2 ore … – Plastii cutanate: generalități, indicații, tehnică …………………………… 6 ore … – Noțiuni de microchirurgie …………………………………………………. 4 ore …  … b/ACTIVITĂȚI PRACTICE– Tratamentul unor panariții și flegmoane ale mâinii …………………………… 6 … – Tratamentul escarelor de decubit …………………………………………… 2 …  … c/OPERAȚIIParticipare ca ajutor– Grefe libere de piele …………………………………………………….. 5 … – Plastii cutanate cu lambouri ………………………………………………. 3 … – Tenorafii ……………………………………………………………….. 2 … – Tratamentul arsurilor și degerăturilor …………………………………….. 10 … – Amputații și dezarticulații ale degetelor mâinii …………………………….. 5 … – Neuroliza ……………………………………………………………….. 5 … – Neurorafie ………………………………………………………………. 5 …  … Obiectivele educaționale: familiarizarea cu anatomia normală; aprofundarea noțiunilor teoretice, urmărirea pacientului.Așteptări teoretice: parcurgerea tematicii, suplimentată de aprofundarea prin studiu individual la nevoie, recunoașterea afecțiunilor care reclama intervenții chirurgicaleAspecte practice: efectuarea manervelor menționate anterior.
MODULUL VII an II
ULTRASONOGRAFIE GENERALĂ-TEHNICI DE BAZĂ 1 LUNĂ
Nr. Ore curs 8 ore
Nr. Ore practică 120 oreTEMATICAa/CURS = 8 ORE– Noțiuni de Acustică ………………………………………………………. 1 oră … – Terminologie și semiologie ultrasonografică …………………………………. 1 oră … – Protocol FAST ……………………………………………………………. 6 ore …  … b/ACTIVITĂȚI PRACTICE– Protocol FAST …………………………………………………………… 10 …  … Obiective educaționale : aprofundarea noțiunilor elementare de ultrasonografie general-protocol FASTRezultate așteptate: cunoașterea metodelor specifice de realizare a investigațieiAbilități practice: orientarea diagnosticului în urgențele chirurgicale
MODULUL VIII AN II
NEUROCHIRURGIE 1 % LUNĂ
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practică 120 oreTEMATICAa/CURS– Traumatisme cranio – cerebrale …………………………………………….. 4 ore … – Traumatisme vertebro – medulare ……………………………………………. 4 ore … – Hernii discale …………………………………………………………… 2 ore … – Procese expansive intracraniene ……………………………………………. 2 ore … – Procese expansive intrarahidiene …………………………………………… 2 ore … – Politraumatisme cu interesare cranio – cerebrală și vertebro – medulară ………… 4 ore … – Diagnosticul și tratamentul comelor ………………………………………… 4 ore … – Imagistica neuro – chirurgicală ……………………………………………. 4 ore …  … b/MANEVRE– Puncții rahidiene: lombare ……………………………………………….. 10 … – Primul ajutor în traumatismul cranian cerebral ……………………………… 10 …  … c/OPERAȚII– Participare ca ajutor …  … Rezultate așteptate: La finalul stagiul, rezidentul trebuie să parcurgă tematica de curs, să dobândească noțiunile teoretice necesare evaluării inițiale ale unui pacient cu traumatisme craniene sau vertebro-medulare, să interpreteze rezultatele imagistice și să stabilească conduita de management al pacientului.Noțiunile de activitate practică, dat fiind gradul de dificultate ridicat și măsurile de asepsie/antisepsie riguroase caracteristice specialității vor fi stabilite de medicul coordonator pe perioada stagiului. Participarea la intervenții chirugicale în domeniul traumatologiei ca și observator/ajutor.
MODULUL IX AN III
ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ DIAGNOSTICĂ 1 1/2 LUNI
Nr. ore curs 60 ore
Nr. ore practică 120TEMATICAa/CURS– Noțiuni elementare de endoscopie digestivă ………………………………….. 4 ore … – Organizarea laboratorului de endoscopie digestive ……………………………. 4 ore … – Sterilizarea și dezinfecția în endoscopiea digestive …………………………. 4 ore … – Accesoriile în endoscopia digestive ………………………………………… 4 ore … – Indicații, contraindicații și complicații în endoscopie ………………………. 6 ore … – Semiologie endoscopică ……………………………………………………. 4 ore … – Anestezia în endoscopia digestive ………………………………………….. 4 ore … – Tehnica endoscopiei digestive superioare ……………………………………. 4 ore … – Tehnica endoscopiei digestive inferioare ……………………………………. 4 ore … – Hemoragii digestive superioare …………………………………………….. 4 ore … – Hemoragii digestive inferioare …………………………………………….. 4 ore … – Boala de reflux gastroesofagian …………………………………………… 4 ore … – Scleroterapia și bandarea …………………………………………………. 4 ore … – Polipectomia …………………………………………………………….. 6 ore …  … b/ACTIVITĂȚI PRACTICE– HDS …………………………………………………………………….. 6 … – HDI …………………………………………………………………….. 4 … – Biopsie-tumori benigne/maligne esofag, stomac, colon, rect ……………………. 6 …  … Ulterior până la finalizarea pregătirii prin rezidențiat rezidentul trebuie să obțină certificare scrisă pentru efectuarea a minimum 200 endoscopii digestive superioare, 100 sigmoidoscopii flexibile, 50 colonoscopii, 30 scleroterapii / bandări viscerale / hemostaza altor leziuni nonvariceale, asistarea la minimum 50 de polipectomii și tehnici de hemostază în hemoragii inferioare, sub supravegherea unui medic primar cu competență/atestat în endoscopie digestivă de minimum 3-5 ani, din centrele de pregătire. Aceste manevre se pot efectua în cadrul modulelor de chirurgie generală și chirurgie de urgență.Obiective educaționale : aprofundarea noțiunilor elementare de endoscopie digestivă superioară și inferioarăRezultate așteptate: cunoașterea metodelor specifice de realizare a investigației Abilități practice: orientarea diagnosticului și tratamentul în urgențele chirurgicale
MODULUL X AN III
CHIRURGIE TORACICĂ 2 LUNI
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practică 240 oreTEMATICAa/CURS– Traumatisme toracice închise și deschise ……………………………………. 2 ore … – Politraumatisme cu componenta toracică ……………………………………… 2 ore … – Pleurezii purulente ………………………………………………………. 2 ore … – Infecții pulmonare chirurgicale ……………………………………………. 2 ore … – Chistul hidatic pulmonar ………………………………………………….. 2 ore … – Tumori benigne și maligne …………………………………………………. 4 ore … – Intervenții de graniță ……………………………………………………. 3 ore … – Mediastinul, mediastinite, tumori benigne și maligne …………………………. 3 ore … – Explorarea imagistică a toracelui ………………………………………….. 3 ore … – Noțiuni de chirurgie toracoscopică …………………………………………. 3 ore …  … b/ACTIVITĂȚI PRACTICE– Puncții pleurale …………………………………………………………. 5 … – Drenaj pleural …………………………………………………………… 3 … – Primul ajutor în voletul costal ……………………………………………. 2 … – Primul ajutor în plăgile toraco – pulmonare …………………………………. 2 …  … c/OPERAȚII– Participare ca ajutor … – Toracotomie ……………………………………………………………… 3 … – Traheostomie …………………………………………………………….. 2 … – Toracoscopii …………………………………………………………….. 4 … – Intervenții chirurgicale din cadrul modului de chirurgie oncologica …  … Obiective educaționale : aprofundarea noțiunilor teoretice de anatomie și a tehnicilor chirurgicale utilizate în patologia toracică de urgențăRezultate așteptate : parcurgerea în totalitate a tematicii sus menționateAbilități practice : participarea la intervenții chirurgicale. Cunoașterea tehnicilor chirurgicale specifice și a instrumentarului specific. Urmărirea postoperatorie a pacientului. Cunoașterea și identificarea precoce a complicațiilor
MODULUL XI an III
CHIRURGIE UROLOGICĂ 2 LUNI
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practice 240 oreTEMATICAa/CURS = 26 ore– Traumatisme ale aparatului urinar ………………………………………….. 2 ore … – Litiaza urinară ………………………………………………………….. 2 ore … – Tumori benigne și maligne aparat urinar …………………………………….. 4 ore … – Adenomul de prostată ……………………………………………………… 2 ore … – Adenocarcinomul de prostată ……………………………………………….. 2 ore … – Traumatismele aparatului genital masculin …………………………………… 2 ore … – Malformații și afecțiuni congenitale: hipospadias, epispadias, criptorhidia …….. 2 ore … – Hidrocel, varicocel ………………………………………………………. 2 ore … – Orhiepididimita acută și cronică …………………………………………… 1 ora … – Insuficiența renală acută la bolnavul chirurgical ……………………………. 2 ore … – Tehnici moderne urologice …………………………………………………. 3 ore … – Imagistica în urologie ……………………………………………………. 2 ore …  … b/ACTIVITĂȚI PRACTICE– Sondaj vezical ………………………………………………………….. 50 … – Puncții vezicale suprapubiene ……………………………………………… 5 … – Cistostomii ……………………………………………………………… 2 … – Uretrocistoscopii ………………………………………………………… 5 …  … c/OPERAȚII– Participare ca ajutor … – Pielolitotomii …………………………………………………………… 5 … – Ureterolitotomii …………………………………………………………. 5 … – Nefrectomii ……………………………………………………………… 5 … – TUR …………………………………………………………………….. 5 … – Cura hidrocelului ………………………………………………………… 3 … – Cura varicocelului ……………………………………………………….. 3 … – Cistorafii ………………………………………………………………. 3 … – Ureterorafii …………………………………………………………….. 3 … – Cura chirurgicală a cisto-rectocelui ……………………………………….. 2 … – Ureterostomii ……………………………………………………………. 3 … – Ureterorafii …………………………………………………………….. 3 … – Reimplantare ureter ………………………………………………………. 3 … – Intervenții chirurgicale associate modulului de chirurgie oncologica …  … Obiectivele educaționale: familiarizarea cu anatomia urologică, aprofundarea noțiunilor teoretice cu caracter interdisciplinar, urmărirea pacientului urologic.Așteptări teoretice: parcurgerea tematicii, recunoașterea afecțiunilor benigne sau maligne care necesită intervenții chirurgicale programate sau de urgențăAspecte practice: efectuarea manervelor și a tehnicilor chirurgicale menționate anterior.
MODULUL XII an III
CHIRURGIE ONCOLOGICĂ 6 LUNI
Nr. Ore curs 152 ORE
Nr. ore practică 720 oreTEMATICAa/CURS1.Principii de genomică și biologie a cancerului – 8 ha.Biologia celulară și moleculară a celulei canceroase … b.Structura și funcția unei gene … c.Oncogenele și genele supresoare tumorale … d.Citogenetică … e.Reglarea creșterii celulelor tumorale … f.Invazia tumorală și metastazarea …  … 2.Carcinogeneză – 4 ha.Virusuri implicate în oncogeneză … b.Agenți fizici și chimici implicați în oncogeneză … c.Factorii ereditari …  … 3.Epidemiologie – 8 ha.Incidență, prevalență și mortalitate prin cancer … b.Factori etiologici și favorizanți … c.Factori genetici … d.Consiliere genetică … e.Prevenție, screening și depistare precoce … f.Principii de biostatistică și metodologie în trialuri privind cancerele … g.Chemoprevenția bolii neoplazice. …  … 4.Principii de tratament al bolii neoplazice – 12 ha.Radiobiologia și relevanța ei pentru tratament … b.Principiile radioterapiei … c.Principiile chimioterapiei … d.Acțiunea medicamentelor anticanceroase … e.Hormonoterapia în cancer … f.Principii de chirurgie oncologică … g.Chirurgia laparoscopică în oncologie … h.Principii de îngrijiri paliative … i.Terapia multimodală … j.Îngrijiri multidisciplinare …  … 5.Calitatea vieții și tratamentul simptomatic – 4 ha.Antiemeticele … b.Controlul simptomatologiei … c.Managementul durerii … d.Metode de măsurare a calității vieții în cancer … e.Pacientul terminal …  … 6.Comunicarea în cancer – 4 ha.Comunicarea în oncologie … b.Prezentarea veștilor proaste … c.Interacțiunea cu pacienții neoplazici …  … 7.Oncologie populațională – 4 ha.Cancerul la vârstnici … b.Cancerul la copii … c.Cancerul la pacienții cu HIV/SIDA …  … 8.Probleme speciale în chirurgia oncologică – 4 ha.Nutriția … b.Urgențele chirurgicale … c.Infecția … d.Recuperarea … e.Grefele de piele și plastiile miocutanate …  … 9.Modificări vasculare în cancer – 4 ha.Complicații trombotice …  … 10.Tumori ale tubului digestiv superior – 16 ha.Cancerul de esofag … b.Cancerul de stomac … Diagnostic și stadializare; Tratament chirurgical;Terapie sistemică … 11.Cancer colorectal – 12 ha.Diagnostic și stadializare … b.Tratament chirurgical … c.Terapie sistemică …  … 12.Cancere în sfera hepatobiliopancreatică – 16 ha.Tumori maligne hepatice … b.Tumori maligne ale căilor biliare … c.Tumori maligne ampulare … d.Tumori maligne pancreatice … Diagnostic și stadializare; Tratament chirurgical; Terapie sistemică … 13.Oncologie ginecologică – 8 ha.Cancer de col uterin … b.Cancer de endometru … c.Cancer de ovar … Diagnostic și stadializare; Tratament chirurgical; Terapie sistemică … 14.Oncologie urologică – 8 ha.Cancer de prostată … b.Tumori maligne renale … c.Tumori maligne ale vezicii urinare … d.Cancer testicular … Screening, Diagnostic și stadializare; Tratament chirurgical; Terapie sistemică … 15.Cancerul de sân – 8 ha.Precoce: tratament chirurgical, nodul santinelă, disecție axilară, terapie adjuvantă, biologie tumorală, factori de prognostic și predictivi … b.Avansat local și metastatic …  … 16.Cancere ale tractului respirator – 8 ha.Tumori maligneale pleurei … b.Cancer pulmonar … Diagnostic și stadializare; Tratament chirurgical; Terapie sistemică … 17.Cancere oro-maxilo-faciale – 4 ha.Cancer tiroidian … b.Cancer al glandelor salivare … c.Tumori maligne ale buzelor, limbii, faringelui și laringelui … d.Cancere maxilofaciale …  … 18.Melanomul – 8 ha.Stadializare … b.Clasificare … c.Tratament chirurgical … d.Nodul santinelă … e.Disecția în bloc … f.Terapia adjuvantă …  … 19.Limfomul – 4 ha.Sarcoame … b.Tumori ale sistemului nervos 20. Boala metastatică osoasă – 8 h …  …  … b/ACTIVITĂȚI PRACTICE– Biopsii diverse pentru diagnosticul cancerelor ……………………………. 10 … – Interpretarea diverselor metode și procedee de diagnostic în cancere ………… 20 … – Identificare ganglion santinelă ………………………………………….. 3 …  … c/OPERAȚII1.Tipuri de incizii în chirurgia oncologică (20 intervenții) … 2.Stadializare intraoperatorie a tumorilor (30 intervenții – minim 2 intervenții pentru fiecare localizare a cancerului) … 3.Tehnica de mobilizare a organului afectat (30 intervenții – minim 2 intervenții pentru fiecare localizare a cancerului) … 4.Tehnica de realizare a gastrectomiilor totale și subtotale (10 intervenții) … 5.Tehnica de realizare a intervențiior pe colon și rect pe cale deschisă (20 interveții):a.Hemicolectomia dreaptă (5 interveții) … b.Hemicolectomia stângă (5 interveții) … c.Rezecțiia rectosigmoidiană (5 intervenții) … d.Amputația de rect (5 interveții) …  … 6.Tehnica de realizare a hemicolectomiilor, rezecțiilor rectosigmoidiene, amputațiilor de rect pe cale laparoscopică (10 interveții) … 7.Tehnici de realizare a exenterației pelvine totale (3 intervenții) … 8.Tehnici de realizare a manevrei Pringle și a excluderii vasculare totale a ficatului (5 intervenții) … 9.Tehnici de realizare a rezecțiilor hepatice (22 intervenții):a.Hepatectomia dreapta (5 intervenții) … b.Hepatectomia stanga (5 intervenții) … c.Sectorectomie laterală stanga (5 intervenții) … d.Hepatectomii atipice (5 intervenții) … e.Rezecții hepatice laparoscopice (2 intervenții). …  … 10.Tehnici de realizare a rezecției de cale biliară principală (5 intervenții) … 11.Tehnici de realizare a rezecțiilor pentru cancerul de pancreas (20 intervenții)a.Duodenopancreatectomia cefalică Whipple (5 intervenții) … b.Splenopancreatectomia corporeocaudală (5 intervenții) … c.Pancreatectomie centrală (2 intervenții) … d.Rezecții multiviscerale (3 intervenții) …  … 12.Tehnici de realizare a rezecțiilor în cancerele urologice (20 intervenții)a.Prostatectomii (3 intervenții) … b.Nefrectomii (7 intervenții) … c.Cistectomii (5 intervenții) … d.Orhidectomii (5 intervenții) …  … 13.Tehnici de realizare a rezecțiilor în cancerele ginecologice (20 intervenții):a.Operație Wertheim (10 intervenții) … b.Operație complexă de ovar (10 intervenții) …  … 14.Tehnici de realizare a mastectomiilor (10 intervenții) … 15.Tehnici de realizare a rezecțiilor tumorale pulmonare și pleurale (10 intervenții) … 16.Tehnici de realizare a rezecțiilor în cancerele din sfera oro-maxilo-facială (5 intervenții) … 17.Tehnici de realizare a stadializării și tratamentului chirurgical în melanom (5 intervenții) …  … Obiective educaționale: cunoașterea noțiunilor teoretice și paractice de patologia oncologicăRezultate așteptate: parcurgerea tematicii, înțelegerea mecanismelor fiziologice implicate în patogeneza tumorilor; cunoașterea principială a tehnicilor chirurgicale principale folosite în chirurgia oncologicăAplicații practice – realizarea interven țiilor chirurgicale enumerate mai sus pe întreaga durata a rezidențiatului și se pot suprapune cu intervențiile din modulele specifice. Aceste intervenții se realizează în modulul de chirurgie oncologica dar și pe parcursul modulelor de chirurgie generala, chirurgie de urgență, chirurgie toracică, chirurgie urologică, chirurgie ginecologică.
MODULUL XIII an III
CHIRURGIE GINECOLOGICĂ 2 LUNI
Nr. Ore curs 26 ORE
Nr. Ore practică 240 oreTEMATICAa/CURS = 26 ore– Fibromul uterin ………………………………………………………….. 2 ore … – Cancerul de col și corp uterin, ……………………………………………. 4 ore … – Tumori benigne ovariene …………………………………………………… 4 ore … – Cancerul de ovar …………………………………………………………. 2 ore … – Cancerul trompei …………………………………………………………. 2 ore … – Cancerul vulvar ………………………………………………………….. 2 ore … – Incontinența de urină la femei …………………………………………….. 2 ore … – Sarcina extrauterină ……………………………………………………… 2 ore … – Pelviperitonitele ………………………………………………………… 2 ore … – Noțiuni de chirurgie laparoscopică ginecologică …………………………….. 4 ore …  … b/ACTIVITĂȚI PRACTICE– Tușee vaginale ………………………………………………………….. 50 …  … c/TEHNICI OPERATORII– Participare ca operator/ajutor … – Anexectomie ……………………………………………………………… 5 … – Histerectomie totala ……………………………………………………… 5 … – Miomectomie ……………………………………………………………… 3 … – Asistare naștere natural/cezariană ………………………………………… 10 … – Tehnici chirurgicale cuprinse în modulul de chirurgie oncologica …  … Obiective educaționale cunoașterea noțiunilor elementare de anatomie ginecologică; a noțiunilor de chirurgie ginecologică clasică și laparoscopicăRezultate așteptate: Parcurgerea tematicii; cunoașterea principială a tehnicilor chirurgicale principale folosite în chirurgia ginecologicăAplicații practice – realizarea tehnicilor chirurgicale enumerate mai sus
Modulul XIV anul IV
CHIRURGIE DE URGENTĂ 8 LUNI
Nr. Ore curs 46 ore
Nr. Ore practică 840 oreTEMATICAa/CURS = 46 ORE– Noțiuni generale de chirurgie de urgență ……………………………………. 2 ore … – Explorări clinice și imagistice în chirurgia de urgență abdominală …………….. 4 ore … – Traumatisme abdominale ……………………………………………………. 6 ore … – Hemoragii digestive superioare și inferioare ………………………………… 6 ore … – Hemoragia intraperitoneală ………………………………………………… 2 ore … – Peritonitele …………………………………………………………….. 6 ore … – Ocluzii intestinale ………………………………………………………. 6 ore … – Politraumatisme cu componente viscerale abdominale …………………………… 4 ore … – Traumatisme prin accidente de circulație ……………………………………. 2 ore … – Atitudinea de urgență în calamități ………………………………………… 4 ore … – Leziuni combinate ………………………………………………………… 2 ore … – Noțiuni de chirurgie laparoscopică, în urgențe abdominale 2 ore …  … b/ACTIVITĂȚI PRACTICE– Hemostaza provizorie și definitivă …………………………………………. 6 … – Puncția – spălătura peritoneală ……………………………………………. 4 … – Drenaj peritoneal multiplu și drenaj – spălătura …………………………….. 2 … – Endoscopie digestivă inferioară/superioară ………. conform modulului de endoscopie digestivă …  … c/OPERAȚII– Participare operator/ajutor … – Celioscopia în urgențe abdominale ………………………………………….. 5 … – Traumatism esofagian ……………………………………………………… 3 … – Traumatism diafragm ………………………………………………………. 3 … – Traumatism stomac ………………………………………………………… 3 … – Traumatism duoden ………………………………………………………… 2 … – Traumatism intestine subțire ………………………………………………. 2 … – Traumatism Colon/Rect …………………………………………………….. 3 … – Traumatism Hepatic ……………………………………………………….. 3 … – Traumatism Splenic ……………………………………………………….. 4 … – Peritonite ………………………………………………………………. 5 … – Ocluzie intestinală ………………………………………………………. 5 …  … Obiective educaționale cunoașterea noțiunilor elementare în patologia chirurgiei de urgență Rezultate așteptate:Parcurgerea tematicii, înțelegerea mecanismelor fiziologice implicate în chirurgia de urgență ; cunoașterea principială a tehnicilor chirurgicale principale folosite în chirurgia de urgență, evaluarea și managementul pacientului criticAplicații practice – managerierea în echipe pluridisciplinare a urgențelor chirurgicale
MODULUL XV ANUL IV
CHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ 4 LUNI
Nr. Ore curs 40 ore
Nr. Ore practică 560 oreTEMATICACurs – Tehnicile de bază de chirurgie laparoscopică = 4 luniI.Echipamentul pentru chirurgie laparoscopică1.Sistemul de insuflare a cavității peritoneale și tehnicile alternative de creare a spațiului de lucru … 2.Sistemul de preluare, transmitere și înregistrare a imaginii … 3.Sistemul de irigație – aspirație … 4.Sistemul de electrochirurgie … 5.Pregătirea sălii de operație … Instalarea, verificarea, funcționarea și întreținerea echipamentelor Defecțiuni posibile, incidente și accidente … II.Instrumentarul pentru chirurgie laparoscopică1.Instrumentarul standard pentru tehnicile de bază … 2.Instrumentar pentru situații speciale … 3.Utilizarea, întreținerea și sterilizarea instrumentarului laparoscopic. … Defecțiuni posibile, incidente și accidente … III.Principii de bază ale chirurgiei laparoscopice1.Criterii generale de opțiune pentru abordul laparoscopic, indicații și contraindicații … 2.Evaluarea preoperatorie a pacientului propus pentru chirurgie laparoscopică … 3.Particularitățile anesteziei pentru chirurgia laparoscopică și consecințele fiziopatologice ale insuflării peritonealeIncidente și accidente intraoperatorii specifice … 4.Evoluția și îngrijirile postoperatorii în chirurgia laparoscopică. … Complicații postoperatorii specifice … IV.Tehnici chirurgicale laparoscopice de bază1.Instituirea pneumoperitoneului … 2.Dispozitivul operator și plasarea trocarelor … 3.Utilizarea lanțului imagistic … 4.Utilizarea sistemului de electrochirurgie … 5.Utilizarea sistemului de irigație aspirație … 6.Incidente, accidente și complicații ale gesturilor de bază în chirurgia laparoscopică(insuflare, introducerea trocarelor, manevrarea camerei, utilizarea sistemului de electrochirurgie, irigație – aspirație) … 7.Explorarea laparoscopică generală a cavității peritoneale … 8.Visceroliza, explorarea pentru ascita și tehnici de biopsie laparoscopică … 9.Tehnici de ligaturi și sutura laparoscopică … 10.Tehnici de utilizarea a clipurilor hemostatice … 11.Tehnici de sutura mecanica aplicabile pentru chirurgia laparoscopică … 12.Extragerea pieselor operatorii și drenajul laparoscopic …  … V.Explorarea laparoscopică a abdomenului acut chirurgical1.Indicații și contraindicații … 2.Abdomenul acut chirurgical … 3.Abdomenul acut netraumatic … 4.Gesturi terapeutice de baza în abdomenul acut chirurgical: suturi, hemostaza, lavaj și drenaj. Atitudinea în ulcerul perforat …  … VI.Colecistectomia laparoscopică1.Indicații și contraindicații … 2.Tehnica operatorie standard … 3.Variante de tehnică operatorie … 4.Dificultăți, incidente și accidente intraoperatorii … 5.Criterii de conversie la chirurgia deschisă … 6.Colangiografia intraoperatorie … 7.Evoluția, îngrijirile și complicațiile postoperatorii …  … VII.Apendicectomia laparoscopică1.Indicații și contraindicații … 2.Tehnica operatorie standard … 3.Variante de tehnica operatorie … 4.Dificultăți, incidente, și accidente intraoperatorii … 5.Criterii de conversie la chirurgia deschisă … 6.Evoluția, îngrijirile și complicațiile postoperatorii …  … VIII.Barem minimal de activități practice1.Asistarea la desfășurarea operațiilor laparoscopice în direct -10 … 2.Activitate ca instrumentar în echipa operatorie – 30 … 3.Mânuirea telescopului – 30 … 4.Ajutor în echipa operatorie – 30 … 5.Intervenții efectuate ca prim operator: explorări, (5 op.), … Colecistectomii (5 op.), apendicectomii (10 op.). … IX.Evaluare finală a stagiului de pregătire teoretică și practicăPosibilități:– Teste cu răspunsuri multiple … – Examen oral … – Testare practică a gesturilor de bază utilizând un pelvitrainer/simulator … – Apreciere întocmită de instructor/tutorele de practică …  … Obiective educaționale: aprofundarea noțiunilor teoretice în chirurgia laparoscopică – tehnici de bazăRezultate așteptate: deprinderea cunoștințelor și abilităților necesare în realizarea tehnicilor laparoscopice de bazăAplicații practice – realizarea intervențiilor chirurgicale enumerate mai sus
Modulul XVI anul V
CHIRURGIE PEDIATRICĂ 2 LUNI
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practică 240 oreTEMATICAa/CURS = 26 orePatologia diverticulului Meckel 2Invaginația intestinală 2Apendicita acută 2Peritonitele acute 2Hemoragii digestive superioare 2Rupturile traumatice ale organelor cavitare abdominal 4Rupturile traumatice ale organelor parenchimatoase abdominale 4Rupturile de rinichi 2Sindromul scrotal acut 2Traumatismele toracelui 2Hernia ombilicală și inghinală 2 … b/ACTIVITĂȚI PRACTICE– Sondaj nazo-gastric ……. 6 … – Tușeu rectal ………….. 4 … – Evaluare politraumatism … 4 …  … c/OPERAȚII– Participare ca ajutorPleurotomia …………………… 1Apendicectomia ………………… 2Corectarea prolapsului anorectal … 1Hepatorafia …………………… 1Splenectomia/Splenorafia ……….. 1Cura herniei ombilicale ………… 1Cura herniei inghinale …………. 1Torsiunea de testicul ………….. 1 …  … Obiective educaționale cunoașterea noțiunilor elementare în patologia chirurgiei pediatriceCompetențe teoretice:– Principiile de abordare a pacientului chirurgical de vârstă pediatrică … – Particularități ale evoluției postoperatorii la copil … – Familiarizarea cu malformațiile congenitale; cunoașterea momentului operator, a intervențiilor etapizate … Competențe practice:– Intervențiile chirurgicale + Urmărirea postoperatorie la copil …  + 
REPARTIZAREA MODULELOR / STAGIILOR PE AN DE PREGĂTIRE
CHIRURGIE GENERALĂ
6 ANIAnul I : – Chirurgie generală – 11luni 1/2– Bioetica – 1/2 lună … Anul II : – ATI 2 luni– Traumatologie – 2 luni … – Chirurgie vasculară – 2 luni … – Chirurgie plastică – 2 luni … – Ultrasonografie generală diagnostică – 1 lună … – Neurochirurgie – 1 lună V … – Endoscopie digestivă diagnostică – 1 1/2luni … Anul III: – Chirurgie toracică – 2 luni– Chirurgie urologică – 2 luni … – Chirurgie oncologică – 6 luni … – Chirurgie ginecologică – 2 luni … Anul IV:– Chirurgie de urgență – 8 luni … – Chirurgie laparoscopică – 4 luni … Anul V: – Chirurgie pediatrică – 2luni– Chirurgie generală – 10 luni … Anul VI: – Chirurgie generală – 12 luniOBIECTIVELE EDUCAȚIONALE1.De a armoniza programul de pregătire în chirurgia generală din România cu cel din țările europene și Uniunea Europeană a Specialităților Medicale – UEMS … 2.Competențele de specialitate includ: capacitatea de a oferi consultații de specialitate; capacitatea de a conduce un serviciu de chirurgie generală (ambulator/unite cu paturi) într-o clinică, spital sau serviciu privat; capacitatea de a oferi educație de chirurgie generală studenților, rezidenților sau pacienților. … Obiectivele pregătirii: La completarea stagiilor din curricula, medicul rezident trebuie să dobândească noțiuni practice și teoretice specifice specialității:I.Începerea pregătirii în specialitate1.Conținutul pregătirii profesionale și rezultatele așteptateCompetențe pentru admiterea în programul de pregătire în specialitate– Pentru a fi eligibil, medicul trebuie să fie acreditat ca doctor-medic, de o instituție de pregătire acreditată la nivel internațional (IMED- internațional Medical Education Directory). După absolvirea studiilor universitare va debuta pregătirea în specialitate. … – După admiterea în programul de pregătire în specialitate, rezidentul trebuie să dobândească suficiente informații teoretice, abilități practice și competențe generale care să îi permită activitatea medicală de sine stătătoare. … – Acest document promovează standardele înalte pentru pacienții cu afecțiuni care circumscriu sfera de interes a Chirurgiei Generale din UE, stabilind cerințele minime necesare efectuării specialității oriunde în Europa. … Considerăm că decidenții au obligația de a stabili un număr de locuri de admitere în rezidențiat pentru specialitatea Chirurgie Generală la propunerea comisiei consultative Chirurgie Generală. Stabilirea numărului de locuri după această procedură va permite evoluția previzibilă a dimensiunii specialității în acord cu cererea existentă pe piața muncii.A.Cunoștințe teoretice și cliniceBaza de cunoștințe medicale și a aptitudinilor clinice esențiale practicii în domeniuNoțiuni de științe fundamentale:– Anatomia … – Alte științe relevante (farmacologie, histopatologie, fiziologie, biomecanica) … – Genetica și embriologie relevantă în malformațiile congenitale … – Anatomie clinică … – Noțiuni de fiziologie și biochimie aplicată (inclusiv principii de echilibru acido-bazic și nutriție) … – Fiziopatologie: principii de imunologie și microbiologie … – Farmacologie: indicații terapeutice, reacții adverse ale medicamentelor utilizate frecvent în perioada postoperatorie … – Noțiuni de biostatistică și epidemiologie relevante în Chirurgia Generală …  … B.Tematica de pregătire în specialitate în toate țările UEMS (silabusul)Listarea temelor necesare compentenței profesionale de bază sunt detaliate mai jos. În cazul în care pe perioada de formare profesională, rezidentul întâlnește situații adiționale, se încurajează notarea acestora în logbook.Pentru a garanta standardele comune de calitate în specialitate, curricula trebuie să acopere majoritatea tematicii. Dovezi ale parcurgerii trebuiesc documentate în portfolio-ul rezidentului.Cunoștințe teoreticeFiecare centru de pregătire trebuie să asigure ore dedicate învățământului și sau întâlniri regulate, săptămânale dedicate tematicii de specialitate.Rezidenții au obligația de a participa la congrese și conferințe de specialitate internaționale sau naționale. …  … 2.Aptitudini profesionale și atitudine– Aptitudini de comunicare și comportamentale: Contactul clinic cu pacientul (abilitatea de a efectua anamneza, examenul clinic general și local) … – Aptitudini de comunicare: se urmărește capacitatea de a informa pacienții sau cadre medicale referitor la diagnosticul stabilit, indicațiile chirurgicale, riscurile și complicațiile aferente procedurii, rezultate pe termen imediat, mediu și lung; capacitatea de a comunica eficient în situații limită (pacienți cu stare generală extrem de gravă); capacitatea de a comunica eficient cu diferite culturi ( prin intermediul unui interpret) … – Munca în echipă: abordarea interdisciplinară a cazurilor complexe, referirea pacienților cu afecțiuni specifice în centre de excelență …  … 3.Aptitudini practice și clinicePregătirea clinică trebuie să se desfășoare pe parcursul a 5 zile/săptămână sub observație directă. Pentru cei cu program de pregătire part-time, trebuie documentată echivalența unui stagiu full-time.Coordonatorii trebuie să se asigure de abilitatea rezidentului de a efectua independent toate procedurile documentate. … 3.Management– Dobândirea aptitudinilor de management eficient al unei secții de Chirurgie Generală … – Înțelegerea aspectelor socio-economice și juridice ale profesiei …  … 4.Aptitudini didactice și științifice (abilitatea de a forma personalul medical și cel mediu, participarea la cursuri de formare profesională; capacitatea de analiză a datelor medicale în contextul elaborării unor lucrări științifice). Participarea la cursuri de formare profesională/ congrese se realizează prin concediu de formare profesionale conform Codului Muncii Legea 53/2003 actualizată prin Legea 283/ 2022 – art. 154-158 … 5.Capacitatea de autoevaluareAccesul în programul de pregătire este conform prevederilor legale naționale în vigoare. Procedura de selecție este non – discriminatorie, transparent. …  … Durata de pregătire: 6 AniSe consideră obligatorie efectuarea inițială a unui an de pregătire în chirurgie generală, an urmat de examen obligatoriu teoretic și practic. Nota se înscrie în carnetul de rezident. În cazul nepromovării acestui examen este posibilă reexaminarea după încă un an. În cazul nepromovării acestui examen rezidentul nu se poate înscrie la examenul de medic specialist.Pe parcursul următorilor ani, rezidenții vor parcurge progresiv curricula dobândind noțiuni și abilități specifice. Se va încuraja pe parcursul programului de formare participarea activă la programe structurate de prezentări de cazuri, review-uri ale literaturii de specialitate, seminarii, studii clinice sau cercetare științifică. Dacă situația locală o permite, aceste eforturi extracurriculare pot fi echivalate cu concediu de formare profesională.Cerințe minimeProgramul de pregătire în specialitate trebuie să expună rezidentul unui număr ridicat și divers de pacienți și proceduri, de complexitate variabilă. Rezidenții aflați în formare trebuie să își demonstreze competent într-un număr variabil de arii. Coordonatorul de rezidențiat este responsabil de evaluarea gradului de competență.Activitatea practică dobândită pe parcursul orelor de activitate practică, va fi efectuată sub stricta observație a coordonatorului, iar procedurile efectuate, vor fi completate de către medicul rezident în log-book, fiind contraparafate de medicul coordonator. Pentru a asigura corectitudinea completării log-book-ului se vor nota: data intervenției și semnătura medicul coordonator.Referitor la modalitatea de cuantificare a aptitudinilor practice se va aplica următorul model:Se va considera următorul sistem de evaluare al competentei pentru fiecare procedură:1.Participare ca Observator (O) … 2.Efectuează procedura ca Operator secundar (OS) … 3.Efectuează procedura ca Operator primar asistat (OPA) … Se urmărește ca în perioada de formare profesională, rezidentul să fie observator/ajutor pentru proceduri înalt specializate cu grad ridicat de complexitate/risc; să fie ajutor pentru proceduri de dificultate medie, operator asistat pentru proceduri comune, și operator asistat, cu controlul complicațiilor comune pentru proceduri minore descrise pe larg Logbook.Competențele adiționale trebuiesc documentate deasemenea: gărzile voluntare, activitatea ca promotor al sănătății, participarea la cursuri de microchirurgie, prezentările la congrese și conferințe. Pregătirile dobândite în afara programului oficial de pregătire nu pot fi luate în calcul pentru examenul de specialitate.Pentru a dobândi titlul de medic specialist, rezidentul trebuie să dovedească un nivel de competență suficient de ridicat încât să ofere asistență medicală atât pacienților acuți cât și cronici. Nivelul de performanță este stabilit la nivel național, dar ghidul sus menționat descrie cerințele de bază pentru un Chirurg în Specialitate.Monitorizare și examinareFiecare țara este încurajată să stabilească propriul sistem de evaluare. Progresiv, se va ajunge la un sistem de evaluare comun pentru țările membre UEMS care să stabilească eligibilitatea rezidentului ca medic specialist european în specialitate.Rezidenții vor fi îndrumați la diferite niveluri. Activitatea clinică a acestuia va fi supravegheată de un medic îndrumător. Îndrumătorul este responsabil de supravegherea rezidentului, formarea lui profesională și oferirea feedback-ului referitor la performanțele clinice și teoretice.Toate programele de pregătire în specialitate Chirurgie Generală se vor desfășura sub supravegherea unui coordonator de rezidențiat. Rezidentul se va întâlni cu acesta la 6 luni, pentru a discuta progresele făcute și greutățile întâmpinate pe perioada de pregătire. Rezidentul trebuie să ofere informații despre evoluția lui profesională, să prezinte pe baza documentelor care să reflecte evoluția lor teoretică și practică. Scopul acestei întâlniri este unul constructiv, de a ajuta rezidentul să promoveze examenul de specialitate; acestea nu sunt relevante în procesul de evaluare.Evaluarea competentelor practice poate fi făcută fie prin observație clinică, prin rezultatele obținute la laboratorul de medicină experimentală sau prin folosirea simulatoarelor dacă acestea există.Planul de evaluare trebuie să fie format din tipuri diferite de examinări, care să se suprapună în timp, reflectând nivelul de cunoștințe clinice și teoretice ale rezidentului.Tipuri de examinări posibile :– Test de observație directă a competențelor procedurale (ODCP) … – Mini examinare clinică (Mini ExC) … – Examinare clinică structurată pe obiectiv (ExCSO) … – Evaluarea structurată pe obiectiv a abilităților tehnice … – Evaluarea comportamentului în calitate de medic curant de către pacienții de care rezidentul s-a ocupat direct … – Log-book-ul de proceduri … – Evaluarea comportamentului prin feedback multi-sursa: de efectuat în primul an sau primii doi ani de pregătire în specialitate astfel: rezidentul este evaluat din punct de vedere al comportamentului afișat de toți membrii centrului. Acesta poate fi repetat dacă rezultatele sunt nesatisfăcătoare. Doar rezidenții care vor îndeplini calificativul satisfăcător vor fi eligibili pentru susținerea examenului de specialitate. … După parcurgerea perioadei de pregătire în specialitate, rezidentul devine eligibil pentru susținerea examenului de specialitate pentru evaluare a cunoștințelor teoretice. Această examinare parcurge prin sondaj tematica de interes al specialității, referitoare la practica clinică și științifică (diagnostic, investigații, tratament)În cazul nepromovării acestei examinări, rezidentul se poate înscrie pentru reexaminare.Rezidenții trebuie să acumuleze cunoștințe teoretice și practice în toate domeniile detaliate în silabus. Experiența operatorie va fi documentată în logbook, conform modelului standard elaborat. Toate procedurile notate în logbook trebuie contraparafate de coordonatorul de rezidențiat. Cunoștințele teoretice vor fi evaluate prin examene anuale/de sfârșit de stagiu etc, iar aptitudinile practice pe baza logbookului.ResponsabilitateResponsabilitatea pentru conducerea programului de pregătire revine coordonatorului și a instituției în care se desfășoară rezidențiatul. Îndrumătorul este direct responsabil în fața coordonatorului pentru pregătirea rezidenților. La momentul actual, sunt permise individualizări legate de competențele dobândite în perioada de formare profesională, în funcție de dispozițiile comisiilor naționale de specialitate. UEMS susține implementarea noțiunilor la nivel național, care să corespundă pretențiilor internaționale.Asigurarea calitățiiAutoritățile naționale de monitorizare și instituțiile responsabile de învățământul postuniversitar vor realiza periodic inspecții, evaluări pentru verificarea implementării corecte a curiculei.Instituțiile de pregătirePregătirea în specialitate trebuie desfășurată într-o instituție/ grup de instituții, de preferat o clinică universitară sau o clinică în parteneriat cu universitatea, ce pot acoperi o gamă cât mai largă a curiculei. Aceste instituții partenere trebuiesc avizate de Comisia națională de monitorizare și permit pregătirea pe o perioadă de maxim un an.Centrele de pregătire trebuie să îndeplinească următoarele condiții pentru a fi eligibile: logistica necesară internării pacientului, de asigurare a tratamentului în regim ambulator, care să aibă în componență cel puțin 3 medici specialiști/primari. Centrul trebuie să asigure specialități chirurgicale înrudite, astfel încât să permită medicului rezident deprinderea tratamentului multidisciplinar al pacienților. Consulturile de specialitate și cazurile tratate trebuie să cuprindă o patologie variată, iar tratamentul chirurgical să fie efectuat la standarde ridicate, încât să ofere posibilitatea îndeplinirii obiectivelor 3 și/sau 4.Adițional, este de preferat ca centrele de pregătire să aibă logistica necesară educației medicale continue, accesul informatic la baze de date naționale și internaționale, laboratoare dedicate activităților practice.Deoarece un singur centru de pregătire nu poate acoperi toate aspectele curiculei, este încurajată colaborarea prin acorduri între centrele de pregătire la nivel național, care să asigure rotația medicilor rezidenți între varii centre pentru parcurgerea cât mai completă a curiculei.Considerăm ca pregătirea medicilor rezidenți e necesar să se desfășoare conform unor criterii, standarde de referință și indicatori de performanță care vor trebui demonstrate de unitățile de învățământ superior acreditate pentru desfășurarea acestui tip de activitate, garantând astfel calitatea produsului finit, a nivelului de competent al medicului specialist.Considerăm de asemeni că acreditarea unităților de învățământ superior pentru desfășurarea acestui tip de activitate postuniversitară, specifică domeniului medicină, trebuie să se desfășoare într-un viitor cât mai apropiat conform metodologiei stabilite de ARACIS, care va permite evaluarea periodică conform unor criterii, standarde și indici de performanță agreate de Ministerul Educației și Ministerul Sănătății, care vor aproba prin Hotărâre de Guvern lista unităților ce pot fi acreditate conform propunerii ARACIS.Asigurarea calitățiiInstituțiile responsabile de programele de pregătire trebuie să aibă un sistem intern de audit/asigurare a calității, sisteme de raportare a mortalității și morbidității, raportare a accidentelor și incidentelor, a infecțiilor nosocomiale. Acestea vor fi evaluate de către comisia de specialitate într-o manieră structurată.Coordonatorul programului de pregătireCoordonatorul programului de pregătire în specialitate trebuie să fie cadru universitar, cu minim 5 ani de pregătire în specialitate, aprobat de Rectorul Universității de Medicină la propunerea Senatului Universitar conform Legii învățământului superior nr 199/2023, unde rezidentul își desfășoară pregătirea. Toți membrii implicați în programul de pregătire în rezidențiat trebuie să presteze activitate clinică operatorie.În programul de pregătire în specialitate pot fi implicați colaboratori, cu condiția ca aceștia să fie activi profesional, acreditați de comisia de specialitate, de preferință cadre universitare.Raportul optim rămâne a fi stabilit de fiecare centru în parte, în funcție de numărul rezidenților și a colaboratorilor disponibili, cu condiția ca acesta să nu fie mai mic de 1:1.Calități ale îndrumătorilor1.Recunoașterea ca îndrumătora.Calificare necesară și experiențaÎndrumătorul trebuie să fie un medic cu drept de liberă practică în specialitatea Chirurgie Generală, cu minim 5 ani vechime în specialitate. Îndrumătorii trebuie să îndeplinească criteriile necesare, în conformitate cu normele naționale. Coordonatorul de rezidențiat trebuie să îndeplinească calitățile necesare îndrumătorilor, să aibă o experiență considerabilă în specialitate și în învățământ.Atât îndrumătorii cât și coordonatorul de program trebuie să fie activi în practica clinică și afiliați unui centru de învățământ. Aceștia vor fi numiți inițial pe o perioadă de 5 ani, urmând a fi reevaluați/reangajați după expirarea duratei contractuale.Recunoașterea în UE a competenței de coordonator de program / îndrumător este reglementată de directiva 2005/36/EC, paragraful C2/20 … b.Competențe de bază pentru îndrumătoriUn îndrumător trebuie să fie:– Familiar cu noțiunile de bază în specialitate … – Experimentat în activități didactice … – Capabil să identifice nevoile educaționale ale candidaților și să îi susțină pentru îndeplinirea scopurilor lor de pregătire în specialitate … – Instruit în aplicarea principiilor și a practicii medicale curente … – Îndrumătorii trebuie să participe ca lectori la cursuri sau conferințe de specialitate, ca și confirmare a educației medicale continue …  …  … 2.Managementul calității pentru îndrumătoriManagementul calității pentru îndrumători trebuie efectuat de către Prorectorul Științific. Se dorește elaborarea unor contracte de muncă particulare pentru coordonatorii programelor de pregătire în specialitate, care să le permită asigurarea resurselor temporale pentru activitate didacticăEste recomandat ca fiecare îndrumător să lucreze cu maxim 2 rezidenți. Numărul acestora va determina cantitatea timpului necesar formării profesionale. Îndrumătorii vor colabora cu coordonatorul de program și instituția în care se desfășoară programul de pregătire pentru a asigura nivelul optim de pregătire. Evaluarea de la candidat este esențială.Activitatea didactică va fi evaluată anual. Suportul educațional pentru îndrumători și coordonator trebuie asigurat de către departament și sau instituția care îi angajează.Medicii aflați în programul de pregătireObiectivele profesionale: se urmărește expunerea la un număr cât mai mare de proceduri, cu grad ridicat de diversitate și dificultate variabilă, conformă cu nivelul de pregătire teoretică și practică, încât la finalizarea programului de studiu, medicul rezident să fie capabil să realizeze fără supraveghere, în condiții de securitate, un număr cât mai mare de proceduri enunțate în log-book.Atribuția completării lok-book-ului este a medicului aflat în pregătire, cât și participarea la congrese și conferințe de specialitate, programe de cercetare științifică, pregătire teoretică adițională.Este obligatorie deprinderea pe perioada programului de pregătire a noțiunilor lingvistice necesare comunicării eficiente cu pacienții, capacitatea de lectură și sinteză a informațiilor teoretice din sfera specialității, comunicarea cu colegi străini.Relația coordonator-rezidentLa începutul programului de pregătire în rezidențiat va avea loc o primă întâlnire între coordonatorul de program și medicii aflați în pregătire. Scopul acestei prime întâlniri este stabilirea programei de parcurs, adaptată constant la nevoile individuale.Evaluările anuale sunt obligatorii, acestea fiind esențiale în stabilirea evoluției profesionale atât din punct de vedere teoretic cât și practic, stabilirea eventualelor probleme apărute în procesul de formare profesională. … Cerințe centre de pregătire în rezidențiatInstituțiile clinice ce oferă programe de pregătire în rezidențiat în specialitatea Chirurgie Generală trebuie să fie afiliate, fie direct fie prin îndrumători/coordonatori ai unei școli medicale recunoscute de către Ministerul Sănătății Publice și Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului. Pentru rezidenții care efectuează stagii de pregătire în UE instituțiile clinice trebuie să îndeplinească criteriile directivei 2005/36/EC.1.Procesul de recunoaștere ca centru de pregătirea.Personal, activități cliniceCentrul de pregătire reprezintă o instituție sau un număr de instituții în care rezidenții au posibilitatea de a-și dezvolta competențele în specialitate. Pot fi incluse și centre monodisciplinare, cu patologie restrânsă. Prin urmare, pregătirea în specialitate poate fi efectuată fie într-un centru universitar, multidisciplinar, sau în mai multe centre, astfel încât să poată asigura parcurgerea curriculei.Rezidentul va fi îndrumat de un medic specialist/primar, cu activitate clinică vastă, din varii subspecializări ale chirurgiei generale, direct responsabil de managementul pacienților. Într-un centru de pregătire vor fi mai mulți îndrumători, astfel încât să existe în permanență un supraveghetor pentru rezidenți.Ca parte esențială a programului de pregătire, rezidentul trebuie să fie implicat în tratamentul direct al urgențelor cât și al pacienților cronici, și în managementul pacienților noi, a urmăriri pre-, intra- și postoperatorii al acestora.Rezidentul trebuie să aibă o răspundere progresiv crescută în raport cu gradul de competență profesională, trebuie să identifice și să poată manageria eficient pacienți cu antecedente personale patologice ce intră în competența altor specialități medico-chirurgicale.Sunt încurajate întâlniri multidisciplinare pentru dezbaterea cazurilor complexe. Dobândirea competențelor minime interdisiciplinare din specialități înrudite vor fi dobândite în perioada inițială, pe perioada desfășurării trunchiului comun.Într-un centru de pregătire trebuie să existe un număr vast de servicii clinice, care să asigure parcurgerea curriculei, cât și un număr de îndrumători care să permită supravegherea constantă a rezidentului.Se consideră optimă rotația rezidentului la un număr cât mai mare de îndrumători, la intervale prestabilite, încât rezidentul să beneficieze de competențele profesionale ale mai multor îndrumători.Pentru îndeplinirea standardelor profesionale, rezidentul poate să lucreze cu mai mulți îndrumători, dar este de dorit să mențină același coordonator.Recunoașterea centrelor de pregătire la nivel internațional, european, se face prin respectarea metodologiei UEMS. … b.Echipament, cazareUn centru de pregătire trebuie să ofere resurse materiale (aparatură performantă), necesară bunei desfășurări a activității. Rezidenții trebuie să aibă acces la baze internaționale de date, la biblioteca informatică, la laboratoare experimentale. Pentru rezidenții care sunt nevoiți să se relocheze pe perioada de desfășurare a programului de pregătire, se recomandă asigurarea unor variante de acomodare. Toți rezidenții trebuie să aibă oportunitatea de a participa la programe de cercetare clinică și la audit. …  … 2.Managementul calității în centrele de pregătireCentrele de pregătire trebuie să se supună unui audit extern la intervale regulate. Criteriile de management al calității relevante în centrele de pregătire sunt:– Acreditarea: centrele trebuie să fie acreditate de comisiile naționale de specialitate. … – Structura: asigurarea unei structuri la nivelul resurselor umane care să permită prioritizarea învățământului … – Planificarea resurselor umane: la nivelul fiecărei instituții trebuie să existe un coordonator global al activităților didactice, trebuie asigurată minim o zi per săptămână lucrătoare pentru interacțiunea cu candidații … – Rapoarte: publicarea rapoartelor anuale despre evoluția programelor de pregătire … – Audit extern: se recomandă numirea la nivel instituțional al unui coordonator care să alinieze constant activitatea clinică la directive, norme de funcționare și ghidurile în vigoare. … – Transparența programelor de pregătire: se recomandă elaborarea programelor proprii de pregătire în specialitate, în conformitate cu normele legale în vigoare, aliniate la standardele UE, care să fie făcute public. … – Cadrul de aprobare: trebuie menționat de la debutul programului de pregătire cine este responsabil de evaluarea progreselor, persoana care permite totodată și atribuirea de noi responsabilități rezidentului. … Efectuarea stagiilor de pregătire în țări partenere UEMSAvând în vedere tendințele actuale de armonizare a curiculelor la nivel European, se consideră oportun schimbul de experiență cu centre de pregătire acreditate de către UEMS, cu condiția ca acestea să respecte cerințele MS pentru echivalare a studiilor.Tematica de curs, corespunde silabului, tematica comună pentru pregătirea în specialitate în țările UEMS (anexa 1)Pentru asigurarea evoluției profesionale, lineare, se dispune adaptarea tematicii de curs la nivelul de cunoștințe de specialitate conforme anului de studiu.Obiective educaționale: abilitatea de a efectua examenul local și general și de a completa corect foaia de observație a pacienților și a monitorizării postoperatorii, stăpânirea noțiunilor de bază din domeniul chirurgiei generale și al managementului chirurgical al patologiei posttraumatice, deprinderea gesturilor chirurgicale de bază, specifice chirurgiei generale, abilitatea de de participa la intervenții chirurgicale de complexitate minimă neasistat și la intervenții de complexitate medie/ mare.Abilitate de a diagnostica și trata corect afecțiunile principale responsabile de prezentările în ambulator ale chirurgiei generale.Rezultate așteptate :Teoretic: parcurgerea tematicii de curs, cu prezența documentată la minim 75% din cursuri, participarea activă la orele de curs, promovarea a unui test cu nota minimă 7; participarea la 1 curs de educație medicală continuă/an; publicarea a minim 1 articol /prezentare științifică în calitate de coautor, participarea în calitate de membru într-un proiect de cercetare științifică.Practica : conform log-book -uluiExamenul de medic specialistRezidenții vor fi eligibili pentru admiterea la examenul de specialitate după parcurgerea curriculei de pregătire în specialitate, criteriile sine qua non fiind reprezentate de promovarea examinărilor bianuale pe perioada pregătirii, de completarea log-book-ului atașat în calitate de operator primar asistat sau operator secundar sau observator cu minim 500 proceduri care să acopere 75% din ariile silabusului.Prezentarea unei adeverințe scrise pentru efectuarea manevrelor obligatorii conform modului de endoscopie digestive.Organizarea examenului de specialitate:Examenul de specialitate este un examen național, susținut anual. Comisia de examen va fi formată dintr-un număr impar de coordonatori de rezidențiat, de la nivel național, numiți prin tragere la sorți, cu excepția președintelui de comisie care va fi numit de către Ministerul Sănătății. Această omisie formulează subiectele pentru examenul scris. Proba clinică și proba operatorie se desfășoară în centrele universitare la care este înscris candidatul.Probe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitate sunt:– Proba scrisă: eliminatorie la nota sub 7. Candidații vor răspunde în scris la 10 subiecte teoretice elaborate de comisia de examen din sillabus … – Examen clinic: va fi desfășurat pentru un caz clinic per candidat. În urma examenului clinic general și local, candidatul va prezenta comisiei de examen datele semnificative pentru patologia actuală, diagnosticul și conduita terapeutică. Pentru promovare este obligatorie obținerea notei 7. … – Proba de abilități/manualitate sau Proba operatorie. Proba operatorie se va susține la Institutul Național de Medicină Legală, sau echivalentul acestuia / sau în sala de operații a centrului în care se susține examenul de medic specialist supravegheat de către medicul curant. Pentru promovare este necesară obținerea notei minime de 7. … Tematica de examen se suprapune silabusului (anexa 1)Baremul de manevre, tehnici și abilități practice: se va avea în vedere evaluarea coordonatorului programului de pregătire în rezidențiat în centrul în care a absolvit rezidentul. Baremul minim constă în parcurgerea a 75% din tematica log-book-ului și completarea acestuia în calitate de ajutor sau operator asistat a 500 proceduri.Drepturile și obligațiile medicului specialist în Chirurgie GeneralăCompetența profesională intrinsecă specialității (urmare a promovării examenului de medic specialist (standard profesional).În urma promovării examenului de specialitate, rezidentul va dobândi dreptul de liberă practică în specialitatea Chirurgie Generală. Acesta acreditează medicul specialist să efectueze în calitate de operator primar toate procedurile menționate în log-book-ul de pregătire în specialitate cât și proceduri adiționale, specifice, din aria specialității.Conform UEMS, medicul specialist în Chirurgie Generală trebuie să întrunească următoarele calități intrinseci:Calitățile unui medic specialist în specialitate Chirurgie Generală sunt:– Să fie un specialist pluripotent … – Să fie capabil să efectueze anamneza, examenul clinic, planul de management și de urmărire al pacienților cu afecțiuni comune din sfera de interes a specialității … – Să comunice eficient cu pacienții, cu aparținătorii și cu colegii … – Să ofere servicii medicale bazate pe dovezi … – Să practice medicina cu raport cost eficiență optim … – Să înțeleagă gradul de risc pe care și-l asumă în calitate de medic curant … – Să fie la curent cu dezvoltarea în domeniul specialității … – Să aibă calități de leadership, să fie capabili ă acționeze atât ca șef cât și ca membru al unei echipe multidisciplinare … – Să demonstreze capacitatea de învățare … – Să promoveze sănătatea individului, comunității și populațiilor … – Să înțeleagă noțiunile relevante de Sănătate publică cu răsunet în specialitatea lor … – Să învețe și să susțină viitori rezidenții … – Să fie devotați sănătății individuale și sociale prin practica medicală etica, respectarea reglementărilor legale și atingerea unor standarde morale și clinice înalte … – Să dețină documente care să ateste calitățile sus menționate, mai ales dacă aceștia doresc să obțină un post într-o alta țară decât cea în care s-au pregătit. … Medicul specialist își poate declina competența în cazuri subacute sau cronice din aria specialității, fără să fie sancționat, având obligația de a direcționa pacientul către unul dintre colegii de specialitate.În același timp, se consideră obligatorie inițierea de către acesta tratamentului medico- chirurgical de urgență în cazurile ce prezintă urgență amenințătoare de viață sau potențial invalidante.Obligații– Etice:Deși activitatea profesională prezintă variații în fiecare țară, acesta se supune unor legislații comune, și anume tratatele internaționale, Declarația ONU a drepturilor omului și Codului internațional de etică medicală.Deontologice: conform ghidurilor de bună practică medicală în specialitate stabilite la nivel național.Un medic specialist în Chirurgie Generală recunoscut în UE trebuie să fie la curent cu principiile de cercetare științifică, principii și metodologia cercetării științifice, principii ale cercetării clinice, medicina bazată pe dovezi, analiza datelor și biostatistica, tehnici de laborator , bazele etice ale cercetării clinice și fundamentale. … – Un medic specialist în Chirurgie Generală trebuie să demonstreze un comportament etic, respectând ghidurile de bună practică valabile la nivel național, confirmate de certificatul de bună practică medicală … – Profesionale: UEMS definește competența profesională astfel: "utilizarea habituală și judicioasă a comunicării, cunoștințelor, aptitudinilor practice, a raționamentului clinic, a emoțiilor , valorilor și a reflectării acestor valori în practica curentă cu scopul de a servi beneficiului individual și al comunității. … Care sunt modulele de pregătire, similar unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate în urma obținerii titlului de medic specialist :– laparoscopie nivel I … – endoscopie digestivă diagnostică … – chirurgie oncologică … Domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentara (atestate de pregătire complementara existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist:– Ecografie generală … – Endoscopie digestivă intervențională … – Laparoscopie nivel II … – Managementul serviciilor de sănătate publică …  … 
PRIN ACESTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII
Prof. Dr. Silviu Constantinoiu
Secretar Comisie
SL Dr. Cristian Iorga + 
Anexa nr. 1
Tematica de pregătire în specialitatea Chirurgie Generală
Silabusul
Tematica de pregătire în specialitatea Chirurgie GeneralăI.Subiecte de anatomie chirurgicală1.Anatomia tiroidei (1, pag.336-340) … 2.Anatomia sânului (1, pag.342-350) … 3.Anatomia axilei (2, pag.154-159) … 4.Anatomia topografică a peretelui toracic (2, pag.77-81) … 5.Anatomia plămânilor și pleurei (3, pag.25-44) … 6.Anatomia mediastinului (3, pag.45-50) … 7.Anatomia peretelui abdominal (4, pag.132-137) … 8.Puncte slabe ale peretelui abdominal (4, pag.137-142) … 9.Anatomia chirurgicală a esofagului (1, pag.55-63) … 10.Anatomia diafragmei (4, pag.50-52) … 11.Anatomia stomacului (5, pag.48-62) … 12.Anatomia ficatului (5, pag.124-144) … 13.Anatomia căilor biliare extrahepatice (5, pag.145-154) … 14.Anatomia splinei (5, pag.169-180) … 15.Anatomia sistemului port hepatic (5, pag.181-187) … 16.Anatomia pancreasului (5, pag.155-168) … 17.Anatomia duodenului (5, pag.64-70) … 18.Anatomia intestinului subțire (5, pag.71-81) … 19.Anatomia intestinului gros (5, pag.82-109) … 20.Anatomia chirurgicală a rectului (5, pag.110-119) … 21.Anatomia perineului (4, pag.142-146) … 22.Anatomia rinichilor (1, pag.220-234) … 23.Anatomia căilor excretoare ale urinii (1, pag.235-240) … 24.Anatomia vezicii urinare (1, pag.240-250) … 25.Anatomia uterului și anexelor (1, pag.300 – 328) … 26.Anatomia sistemului arterial al membrului superior (6, pag.52-62) … 27.Anatomia sistemului arterial al membrului inferior (6, pag.189-205) … 28.Anatomia sistemului venos superficial și profund al membrului inferior (6, pag.206-211) … Bibliografie1.Victor Papilian – Anatomia omului – Volumul 2 – Splanhnologia – Ediția VI – Editura Didactică și pedagogică București, 1982 … 2.Viorel Ranga – Anatomia omului – Volumul I – 1.Pereții trunchiului – Institutul de medicină și farmacie București, catedra de anatomie – 1979/1980 … 3.Viorel Ranga – Anatomia omului – Numărul 6 – Viscerele Toracelui – Editura Cerma – București … 4.Viorel Ranga – Anatomia omului – Numărul 1 – Pereții trunchiului – Editura Cerma – București … 5.Viorel Ranga – Anatomia omului – Numărul 3 – Tubul digestiv abdominal și glandele anexe. Splina – Editura Cerma – București … 6.Viorel Ranga – Anatomia omului – Volumul I -2.Membrele -Institutul de medicină și farmacie București – Facultatea de medicină generală, catedra de anatomie – 1975 …  … II.Subiecte de patologie chirurgicală1.Nutriția pacientului chirurgical (pag. 52 – 60) … 2.Terapia cu lichide și electroliți a pacientului chirurgical (pag. 76 – 81) … 3.Screening-ul pentru cancer (pag. 297 – 300) … 4.Protocol pentru siguranța pacientului (pag. 379 – 395) … 5.Etica profesională (pag 1941-1946;pag.1949-1953) … 6.Traumatismele – principii generale (pag. 161 – 174 ;pag 193 – 194) … 7.Traumatisme cranio-encefalice acute (pag. 1715-1721) … 8.Leziunile traumatice ale toracelui (pag. 200 – 203) … 9.Leziunile traumatice abdominale (pag 203 – 214; pag.217-218) … 10.Infecțiile chirurgicale și folosirea adecvată a agenților antimicrobieni (pag. 135 – 157) … 11.Infecțiile mâinii (pag. 1809 – 1815) … 12.Șocul – Definiție, fiziopatologie, tipuri de șoc (pag. 111-112 ;pag.119-131) … 13.Arsuri și degerături (pag. 227 – 237;pag. 480 – 481) … 14.Evaluarea pacientului cu afecțiuni tiroidiene (pag. 1528-1530) … 15.Afecțiuni tiroidiene benigne (pag. 1530-1535) … 16.Boli tiroidiene maligne (pag. 1540 – 1551) … 17.Tiroiditele și nodulul tiroidian solitar (pag. 1535 – 1540) … 18.Afecțiuni inflamatorii și infecțioase ale sânului (pag. 506 – 507) … 19.Patologia benignă mamară (pag. 507 – 511) … 20.Factorii de risc, epidemiologia și histopatologia cancerului de sân (pag. 511-522) … 21.Stadializarea și terapia cancerului de sân (pag. 523 – 557) … 22.BRGE și esofagul Barret (pag. 964 – 980) … 23.Herniile hiatale gigante (pag. 980 – 983) … 24.Diverticulul Zenker și acalazia (pag. 988 – 991) … 25.Leziunea caustică a esofagului (pag. 1020 – 1023) … 26.Carcinomul esofagian (pag. 1003 – 1014) … 27.Boala ulceroasă peptică gastrică și duodenală (pag. 1053 – 1074) … 28.Neoplasmele gastrice (pag. 1074 -1087;pag.1091-1095) … 29.Hemoragiile digestive (pag. 1087 -1088) … 30.Litiaza biliară (pag.1317 – 1324) … 31.Tumorile maligne ale căilor biliare extrahepatice (pag. 1334 – 1338) … 32.Abcesele hepatice piogene și ameobiene (pag.1284 – 1285) … 33.Boala hidatică hepatică (pag. 1285 – 1286) … 34.Pancreatita acută (pag.1351 – 1361) … 35.Neoplasme pancreatice (pag. 1390 – 1444) … 36.Ocluziile intestinului subțire (pag. 1146 – 1153) … 37.Ischemia mezenterică (pag. 1167) … 38.Patologia chirurgicală a diverticulului Meckel (pag. 1163 – 1165) … 39.Tumorile intestinului subțire (pag. 1159 – 1162) … 40.Boala diverticulară a colonului (pag. 1201 – 1203) … 41.Bolile inflamatorii intestinale (pag. 1153 – 1157;pag. 1195 – 1201) … 42.Carcinom colo-rectal (pag. 1203 – 1216) … 43.Sepsisul ano-rectal și abcesul cripto-glandular (pag. 1227 – 1231) … 44.Hemoroizii și fisura anală (pag. 1222 – 1227) … 45.Apendicita acută (pag. 1243 – 1251;pag. 1256 – 1257) … 46.Neoplasmele apendicelui (pag. 1257 – 1259) … 47.Apendicita acută la copil (pag. 1632-1635) … 48.Indicațiile pentru splenectomie (pag. 1429 – 1439) … 49.Herniile peretelui abdominal (pag. 1454 – 1457 ; pag. 1495 – 1521) … 50.Hernia inghinală la copil (pag. 1634-1635) … 51.Litiaza renală (pag. 1666 – 1667) … 52.Hipertrofia benignă de prostată (pag. 1665 – 1666) … 53.Neoplasm ovarian, tubar și primar peritoneal (pag. 1701 – 1705) … 54.Leiomioamele uterine (pag. 1682 – 1683) … 55.Cancerul corpului uterin (pag. 1700 – 1701) … 56.Cancerul cervical (pag. 1698 – 1700) … 57.Boala ocluzivă arterială acută a membrelor inferioare (pag. 882 – 889) … 58.Varicele membrelor inferioare (pag. 929 – 930) … 59.Insuficiența venoasă cronică (pag. 930 – 934) … 60.Tromboembolia venoasă (pag. 918 – 928) … 61.Tromboflebita superficială (pag. 928 – 929) … 62.Colonoscopia diagnostică (pag. 1180-1181) … 63.Endoscopia digestivă diagnostică (pag.1050) … Bibliografie unicăSCHWARTZ – Principiile Chirurgiei – ediția a-X-aEditura ALL, 2019ISBN: 978-606-587-305-6 … III.Subiecte de tehnici chirurgicale1.Ligatura înaltă și stripping-ul venei safene (1, pag.332-333) … 2.Tehnica suturilor vasculare (2, pag.59-66) … 3.Cura chirurgicală a herniei inghinale (1, pag.412-431) … 4.Cura chirurgicală a herniei femurale (1, pag.432-435) … 5.Cura chirurgicală a herniei ombilicale (1, pag.410-411) … 6.Cura chirurgicală a eventrațiilor (3,pag.64-78) … 7.Cura chirurgicală a eviscerațiilor (3, pag.79-83) … 8.Tiroidectomia subtotală (1, pag.364-371) … 9.Traheotomia (1, pag.374-375) … 10.Pleurotomia (2, pag.143-148) … 11.Intervenții la nivelul glandei mamare (biopsii, mastectomia simplă, mastectomia radicală modificată) (1, pag.396-401) … 12.Cura chirurgicală a bolii de reflux gastro-esofagian (1, pag.94-97) … 13.Gastrostomia (1, pag.30-33) … 14.Gastro-enteroanastomoza (1, pag.36-39) … 15.Rezecțiile gastrice pentru ulcer (1, pag.50-57) … 16.Gastrectomiile (subtotală, totală) (1, pag.58-93) … 17.Enterectomia (1, pag.102-109) … 18.Jejunostomia (1, pag.110-111) … 19.Ileostomia (1, pag.124-125) … 20.Excizia diverticulului Meckel (1, pag.114-115) … 21.Apendicectomia (1, pag.116-119) … 22.Colostomia (1, pag.126-131) … 23.Hemicolectomia dreapta (1, pag.132-135) … 24.Hemicolectomia stângă (1, pag.136-139) … 25.Colectomia totală (1, pag.152-161, 176-181) … 26.Operația Hartmann (3, pag.324-335) … 27.Rezecția rectală abdomino-perineală (1, pag.140-151) … 28.Rezecția anterioară a recto-sigmoidului (1, pag.162-175) … 29.Cura chirurgicală a hemoroizilor (1, pag.444-445) … 30.Cura chirurgicală a supurațiilor perianorectale (1, pag.446-451) … 31.Colecistectomia (1, pag.182-197) … 32.Coledocotomia și drenajul căii biliare principale (1, pag.198-201) … 33.Derivațiile bilio-digestive (1, pag.202-203, 208-209, 216-217) … 34.Excizia locală a tumorilor hepatice (1, pag. 220-221) … 35.Drenajul chistului și pseudochistului pancreatic (1, pag.234-239) … 36.Splenectomia (1, pag.284-287,292-293) … 37.Cistotomia (3, pag.644-650) … 38.Histerectomiile (1, pag.352-355) … 39.Salpingectomia (1, pag.356-357) … 40.Cura chirurgicală a hidrocelului (1, pag.436-437) … 41.Incizia și drenajul infecțiilor mâinii (1, pag.458-459) … 42.Amputația de gambă (3, pag.404-416) … 43.Amputația de coapsă (3, pag.417-433) … Bibliografie1.Zollinger. Atlas de tehnici chirurgicale – Robert Zollinger Jr, Robert Zollinger Sr- Editura științelor medicale, București, 2007. ISBN: 978-973-865719-9 … 2.Chirurgie generală. Vademecum pentru examene și concursuri- Virgil Răzeșu- Editura Răzeșu, 2004. ISBN: 973-99066-6-4 … 3.Tehnici Chirurgicale – Eugen Târcoveanu- Editura Polirom, Iași, 2003. ISBN: 973-681-372-X …  …  + 
Anexa nr. 2
Logbook proceduriModalitate de completare:Completarea logbook-ului intră în obligațiile rezidentului.Săptămânal acesta are obligația de a nota intervențiile la care a participat în calitate de observator/ajutor sau operator asistat, notând data și ora intervenției, CNP pacient, numărul foii de observație/prezentare, medicul curant primar/specialist.Fiecare procedură va fi parafată și semnată de medicul curant al pacientului pentru a fi luată în considerare pentru completarea log-book-ului.Având în vedere legislația în vigoare, care nu permite libera practică pe perioada rezidențiatului, rezidentul va nota în dreptul fiecărei proceduri calitatea deținută în operație :– Observator (O) … – Operator secundar (OS) … – Operator primar asistat (OPA) … Documentele ce stau la baza completării logbook-ului vor fi păstrate de către rezident până la înscrierea la examenul de specialitate pentru verificare.Anual rezidentul va prezenta coordonatorului de rezidențiat situația log-bookului personal, raportând numărul de proceduri efectuate, eventualele probleme întâmpinate.Din considerente logice, susținem descărcarea log-book-ului de pe internet, în format Excel, pentru a facilita completarea acestuia în timp real și transmiterea datelor coordonatorului de rezidențiat.Anexăm log-book-ul în format electronic prezentei curicule. + 
Anexa nr. 3
COMPETENȚE DOBÂNDITE PE PERIOADA PREGĂTIRII ÎN SPECIALITATE
De completat de către responsabilul local al programului de PREGĂTIRENume Prenume rezident:Perioada acoperită de log-book:Centru de pregătire în specialitate: Coordonator Program pregătire în specialitateSemnătura :

De completat de către rezident:

AptitudiniNume, prenume rezident: ……………..Centru de pregătire: ………………..

Certific prin prezenta ca medicul Chirurg Generalist este:– Medic specialist … – Medic rezident aflat în programul de pregătire în specialitatea Chirurgie Generală … Coordonator al programului de pregătire în rezidențiat,Nume, Prenume …………..Data …………………..Semnătura ………………

 + 
Anexa nr. 2
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE
ÎN SPECIALITATEA
DERMATOVENEROLOGIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin
Ministerului Sănătății
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
2023
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIEPREAMBULRezidențiatul în dermato-venerologie este forma de învățământ post-universitar care are scopul de a forma medici specialiști dermato-venerologi prin pregătire teoretică și practică. Curriculum de pregătire în specialitatea dermato-venerologie a fost elaborat de către Comisia consultativă de dermatovenerologie a Ministerului Sănătății și a fost avizată de Colegiul Medicilor din România (CMR).Actualizarea curriculară a fost realizată având în vedere propunerile Uniunii Europene a Medicilor Specialiști (UEMS), urmărind un proces de instruire și educație medicală de cea mai bună calitate a medicilor. UEMS, organism european la care este afiliat CMR, a adoptat în anul 1994 documentul privind educația medicală postuniversitară, oferind astfel recomandări europene standardizate pentru învățământul medical.În cadrul Comunității Europene, prin Directiva 2005/36/EC, s-a stabilit posibilitatea recunoașterii mutuale a calificării medicilor pe baza unor cerințe de învățământ valabile în cadrul tuturor statelor membre. Prin prezentul curriculum se realizează armonizarea modulului de specialitate dermato-venerologie cu recomandările Secției Dermato-venerologie a UEMS (UEMS-EBDV).1.DEFINIȚIA SPECIALITĂȚIIDermatovenerologia este specialitatea responsabilă de diagnosticul, tratamentul (medical și chirurgical) și prevenția:– afecțiunilor pielii (alcătuită din epiderm, derm și hipoderm), mucoaselor inspectabile și anexelor cutanate … – manifestărilor cutanate ale afecțiunilor sistemice … – manifestărilor sistemice ale afecțiunilor cutanate … – infecțiilor cu transmitere sexuală, precum și a altor afecțiuni ano-genitale. Dermato-venerologia are scopul de a promova sănătatea pielii și sănătatea sexuală. …  … 2.DURATĂ5 ANI … 3.SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE ALE REZIDENȚIATULUI ÎN SPECIALITATEA DERMATO-VENEROLOGIE3.1.SCOPUL REZIDENȚIATULUI ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE este reprezentat de însușirea detaliată și aprofundată a elementelor teoretice și practice referitoare la diagnosticul și tratamentul afecțiunilor dermato-venerologice pentru a exercita profesia de medic specialist dermato-venerolog la standardele actuale din România și Uniunea Europeană. … 3.2.OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE ALE REZIDENȚIATULUI ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE1.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind etio-patologia afecțiunilor dermatovenerologice. … 2.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind explorările de laborator specifice afecțiunilor dermatovenerologice. … 3.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind diagnosticul pozitiv și diferențial al afecțiunilor dermatovenerologice. … 4.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind terapia actuală, topică și sistemică, a afecțiunilor dermatovenerologice. … 5.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare diagnosticului și tratamentului tuturor urgențelor dermatovenerologice. … 6.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind etio-patogenia, diagnosticul și tratamentul manifestărilor cutanate dezvoltate în cadrul afecțiunilor sistemice. … 7.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind utilizarea monitorizării obiective a pacienților dermato-venerologici prin utilizarea de scoruri și de chestionare specifice. … 8.Dezvoltarea capacității medicului specialist dermato-venerolog de a participa activ și performant în echipe medico-chirurgicale multidisciplinare. … 9.Dezvoltarea capacității medicului specialist dermato-venerolog de a dezvolta un act medical bazat pe medicina personalizată îmbinată cu medicina bazată pe dovezi, în condiții general acceptate etice și deontologice. … 10.Dezvoltarea capacității medicului specialist dermato-venerolog de a avea o comunicare profesională adecvată cu pacienții și aparținătorii acestora. … 11.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare pentru participarea în studii de cercetare științifică în domeniul dermato-venerologiei pe baza ghidurilor de bună practică medical (engl. Good Clinical Practice – GCP). … 12.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare pentru utilizarea principalelor programe de calculator utilizate în sistemul sanitar din România. … 13.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare pentru efectuarea raportărilor specifice (infecții transmisibile sexual, reacții adverse la medicamente, afecțiuni oncologice la nivel cutaneo-mucos, dermatoze profesionale). … 14.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice referitoare la ghidurile naționale și ghidurile europene de diagnostic și tratament al afecțiunilor dermato-venerologice. … 15.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice referitoare la codificarea afecțiunilor dermato-venerologice (de exemplu codificarea ICD-11). …  …  … 4.ORGANIZAREA PROGRAMULUI– Conform recomandărilor UEMS în țările în care nu există un trunchi comun de educație medicală postuniversitară, se recomandă ca durata rezidențiatului în specialitatea Dermatovenerologie să fie de 5 ani. … – Există de asemenea posibilitatea unui proces de învățământ medical postuniversitar suplimentar, cu dezvoltarea sub-/supraspecializărilor (de exemplu: dermato- patologie, dermato-flebologie, dermato-pediatrie). … – Curriculum-ul prevede lunar un număr de 20 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri), 50 ore de activități practice și 40-60 de ore de studiu individual în fiecare lună de studiu universitar pentru tematica prezentată. … – Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite de formare universitară (CFU). … – 1 CFU = 25 ore de instruire … – Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 25%, restul de 75%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. … – La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (și cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de program. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. … – Activitatea de pregătire este monitorizată prin Caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă, activitatea de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă. … – Se recomandă ca medicii rezidenți să dispună de suficient timp și suport pentru a participa la conferințe de specialitatea locale, regionale, naționale și internaționale. … – Medicii rezidenți vor fi încurajați să participe la studii clinice și la realizarea de prezentări și publicații. … – Autoritățile naționale recunosc stagiile de educație medicală cu durată de până la un an efectuate în alte țări europene/non-europene ce respectă criteriile și curriculum stabilite prin UEMS. …  … 5.STRUCTURA PROGRAMULUI

 … 6.CONȚINUTUL MODULELORModul 1. MEDICINĂ INTERNĂDemonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.TEMATICA MODULULUI MEDICINĂ INTERNĂ (60 ore)– Insuficiența cardiacă … – Aritmii cardiace … – Hipertensiunea arterială … – Ateroscleroza … – Angina pectorală … – Infarctul miocardic … – Bolile vasculare ale membrelor … – Șocul … – Astmul bronșic … – Tromboembolismul pulmonar … – Tuberculoza … – Litiaza urinară … – Infecțiile tractului respirator … – Insuficiența renală cronică … – Boli inflamatorii intestinale … – Boli hepato-biliare … – Pancreatite … – Anemii … – Leucemii … – Limfoame … – Hemostaza și tulburările ei … – Diabetul zaharat … – Amiloidoza … – Porfiriile … – Guta … – Lupusul eritematos … – Scleroza sistemică … – Dermatomiozita … – Poliartrita reumatoidă … – Sindromul Sjogren … – Vasculite sistemice … – Corelații între patologia internă și afecțiunile dermatologice … BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE MEDICINĂ INTERNĂ (150 ore)– Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme: 5 pacienți … – Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 5 pacienți … – Interpretarea electrocardiogramei: 10 pacienți … – Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 5 pacienți … – Interpretarea datelor de ecografie abdominală: 5 pacienți … – Toracocenteza: 1 pacient … – Paracenteza: 1 pacient … – Tehnici de explorare a secreției gastrice și interpretarea rezultatelor: 3 pacienți … – Interpretarea probei de digestie: 3 pacienți … – Tehnicile de resuscitare cardio-respiratorie: o discuție tematică … – Defibrilarea și cardioversia: o discuție tematică … – Interpretarea rezultatelor de sânge periferic și măduva pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică (anemii, leucoze acute și cronice, sindroame mieloproliferative, sindroame hemoragipare): 2 pacienți … – Puncția biopsie hepatică – interpretare: 2 pacienți … – Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 3 pacienți … Modul 2. CHIRURGIE PLASTICĂDemonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.TEMATICA MODULULUI CHIRURGIE PLASTICĂ (20 ore)– Anestezia locală și infiltrațiile … – Tehnica sclerozării varicelor … – Tehnici de grefare cutanată … – Plastiile cutanate … – Avulsia unghială … – Arsurile (termice, chimice, electrice, etc) … – Degerăturile … BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE CHIRURGIE PLASTICĂ (50 ore)– Anestezia locală și infiltrațiile: 20 pacienți … – Sclerozarea varicelor: 20 pacienți … – Tehnici de grefare cutanată: 2 pacienți … – Plastiile cutanate: 5 pacienți … – Avulsia unghială: 2 pacienți … Modul 3. ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂDemonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoreticeTEMATICA MODULULUI ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (20 ore)– Reacții de hipersensibilitate, clasificare, terminologia afecțiunilor alergice … – Alergene și haptene – clasificare, surse, reactivități încrucișate … – Alergii respiratorii, alergii alimentare și medicamentoase, anafilaxia … – Urticaria spontană, autoreactivă/autoimună, la factori fizici … – Dermatita atopică și dermatite de contact alergice … – Tratamentul urgențelor alergologice, tratamente antialergice, imunomodulatoare, antiinflamatoare topice și sistemice … BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (50 ore)– principii, indicații, metodologie și tehnici, asistare sau simulare educațională și/sau efectuare (după caz), interpretare … – observația directă a aptitudinilor procedurale, supravegherii pacientului, demonstrarea abilităților de comunicare, după caz … – Teste cutanate prick și i.d. ca metode de diagnostic in vivo în alergologie: 4 pacienți … – Teste cutanate patch ca metode de diagnostic in vivo în alergologie: 4 pacienți … – Teste de provocare in vivo în alergologie: 4 pacienți … – Teste in vitro pentru IgE alergen-specifice și autoanticorpi: 4 pacienți … – Farmacoterapia de urgență în alergologie: 1 pacient … Modul 4. BOLI INFECȚIOASE ȘI PARAZITAREDemonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.TEMATICA MODULULUI BOLI INFECȚIOASE ȘI PARAZITARE (30 ore)– Angine … – Gastroenterite și enterocolitele acute … – Boli eruptive virale … – Enteroviroze … – Hepatite virale … – Salmoneloze … – Toxiinfecții alimentare … – Trichinoza … – Lambliaza … – Rickettsioze … – Toxoplasmoza. … – Erizipeloidul Rosenbach … – Infecții cu anaerobi … – Trichomoniaza urogenitală … – Antibioterapia antiinfecțioasă și antibiograma, noțiuni generale și practice … – Infecția HIV … BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE BOLI INFECȚIOASE ȘI PARAZITARE (75 ore)– Exudatul naso-rinofaringian: 10 pacienți … – Examen bacteriologic secreții cutaneo-mucoase: 10 pacienți … – Examen parazitologic cutanat: 10 pacienți … – Examen copro-parazitologic: 10 pacienți … – Examen micologic direct cutaneo-mucos: 10 pacienți … – Examen cu lampa Wood: 10 pacienți … – Interpretare investigații de laborator pentru virusurile hepatitice: 10 pacienți … – Antibiograma: 10 pacienți … – Interpretare investigații de laborator pentru infecția HIV: 10 pacienți … Modul 5. HISTOPATOLOGIEDemonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.TEMATICA MODULULUI HISTOPATOLOGIE (40 ore)– Structura pielii la microscopul optic și electronic. … – Principalele procese histopatologice și particularitățile lor la nivelul pielii. … BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE HISTOPATOLOGIE (100 ore)– Interpretarea unui preparat histopatologic pentru diagnosticul principalelor afecțiuni dermatologice: 80 pacienți … – Tehnica pregătirii unui preparat histopatologic în vederea examinării: 10 pacienți … – Efectuarea și interpretarea examenului citologic Tzanck: 10 pacienți … Modul 6. BIOETICĂTEMATICA MODULULUI BIOETICĂ (10 ore)– Introducere în Bioetică … – Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticiiRelația medic-pacient I … – Relația medic-pacient II … – Greșeli și erori în practica medicalăProbleme etice la începutul viețiiProbleme etice la finalul vieții … – Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umaneProbleme etice în genetică și genomică … – Etica cercetării pe subiecți umani … BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE BIOETICĂ (25 ore)– Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioeticăReglementarea practicii medicale prin coduri de etică … – Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practiceIlustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practiceExemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete … – Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete … – Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete … – Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concreteDiscutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete … – Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete … – Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete … Modul 7 ONCOLOGIE MEDICALĂ3 săptămâni15 ore curs 35 ore stagiuTematica orelor de curs (15 ore)1.Biologia cancerului cutanat și non-cutanat (procesele de bază ale carcinogenezei; cinetica celulelor tumorale, proliferarea și moartea celulară programată, echilibrul dintre moartea și proliferarea celulară). Imunologia tumorală (interrelația între tumoră și sistemele imune ale gazdei, incluzând antigenicitatea tumorală, citotoxicitatea antitumorală mediată imun și efectul direct al citokinelor asupra tumorilor). … 2.Principii de bază în diagnosticul și tratamentul bolilor maligne. Îngrijirea pacienților cu boli maligne. Abordul multidisciplinar al pacientului cu patologie oncologică cutanată. … 3.Chirurgia oncologică: indicațiile și contraindicațiile chirurgiei oncologice; cunoașterea rolului chirurgiei în stadializarea și tratamentul neoplaziilor cutanate; indicațiile și stabilirea secvenței tratamentului chirurgical în raport cu celelalte modalități de tratament în patologia tumorală cutanată; riscurile și beneficiile chirurgiei ca tratament exclusiv sau asociat cu radioterapia sau/ și chimioterapia în cancerele cutanate; cunoașterea complicațiilor postoperatorii în patologia tumorală cutanată sau în relație cu neoplaziile cutanate. … 4.Radioterapia: principiile radiobiologiei și indicațiile radioterapiei ca modalitate de tratament curativ și paliativ; principiile planului de tratament și ale dozimetriei; indicația asocierii radioterapiei cu celelalte metode de tratament, chirurgia, chimioterapia sau imunoterapia; cunoașterea efectelor acute și tardive ale radioterapiei la nivel sistemic și cutanat. … 5.Chimioterapia: indicațiile, obiectivele și utilitatea chimioterapiei în tratamentul primar al neoplaziei cutanate și în cazul recidivelor neoplazice; aprecierea comorbidităților, individualizat, în scopul determinării raportului risc/ beneficiu al tratamentului cu agenți citostatici; profilul de toxicitate al fiecărui agent, incluzând riscurile pe termen lung, adaptarea în mod individual a dozei și orarului administrării în caz de manifestările secundare/ toxicitate / adverse cutanate. … 6.Hormonoterapia – cunoașterea existenței/ clasificării diferitelor tipuri de agenți (anti)hormonali; principii de farmacologie clinică și impactul acestora asupra organului cutanat. … 7.Terapia biologică: acțiunea și indicațiile terapiei biologice, inclusiv citokine și factori de creștere hematopoetici; spectrul efectelor secundare ale acesteia și ale asocierii acestora cu chimioterapia; conceptele de bază ale terapiei moleculare țintite (anticorpii monoclonali, vaccinurile antitumorale, terapia celulară, și terapia genică); impactul utilizării terapiei biologice asupra organului cutanat. … 8.Tratament suportiv și paliativ: semnificația în cadrul terapiei cancerului; indicațiile și modalitățile de tratament suportiv, limitele și efectele secundare ale acestora, cu impact asupra tegumentului; îngrijirea paliativă a bolnavilor terminali cu manifestări cutanate. … 9.Managementul reacțiilor cutanate adverse / secundare / toxicitate ale terapiilor oncologice pentru tumori maligne cutaneo-mucoase sau ale altor organe. … 10.Pielea ca țintă a metastazelor cancerelor profunde. … 11.Cancerele profunde cu determinări cutanate. … 12.Melanoamele (epidemiologie; istorie naturală; clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie; diagnostic – particularități – 1. localizare anatomică: cutanată, non – cutanată/ uveală, mucosală, cu origine neprecizată; 2. Leziunile nepigmentare; 3. Profilul molecular ; 4. Sindroame paraneoplazice ; evoluție; indicație terapeutică; pricipalele asocieri de chimioterapie; terapie țintită molecular, imunoterapie, chirurgie; urmărire postterapeutică). … 13.Cancerul cutanat bazo- și spino-celular (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică) … 14.Limfoamele cutanate (epidemiologie, istorie naturală, clasificare, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică – corelații evolutive ale diferitelor scheme terapeutice). … Baremul activităților practice:– Examenul clinic în cadrul pacientului cu afecțiuni oncologice: 10 pacienți … – Examenul paraclinic în cadrul pacientului oncologic: 10 pacienți … – Monitorizarea clinică și terapeutică a pacientului oncologic: 10 pacienți … MODUL 8: IMAGISTICA CUTANATĂ 3 săptămâni (15 ore Curs, 35 ore Stagii clinice și practice)Tematica modulului de Imagistica cutanată (15 ore):Curs 1 (3 ore):1.Introducere în tehnica ecografiei: principii, aparatură, tipuri de sonde. … 2.Tehnici non-invazive în diagnosticul bolilor dermatologice: ecografia convențională, ecografia de înaltă frecvență, microscopia confocală – dincolo de examinarea vizuală a pielii. … 3.Noțiuni introductive despre microscopia confocală și OCT. Utilizarea acestor dispozitive în patologia cutanată. … Curs 2 (2 ore):3.Anatomia sistemului tegumentar și a țesutului subcutanat prin tehnici imagistice. … 4.Ultrasonografia cutanată: semiologie, artefacte, indicații, avantaje, limite, proceduri. … Curs 3 (2 ore):5.Ecografia Doppler: principii, moduri, aplicații în dermatologie … 6.Elastografia: principii, tehnici, aplicații în dermatologie … Curs 4 (2 ore):7.Ultrasonografia pielii, părului și unghiilor normale … 8.Ultrasonografia în afecțiunile firului de păr și ale unghiilor … Curs 5 (2 ore):9.Ultrasonografia în bolile inflamatorii cutanate … 10.Ultrasonografia în tumorile benigne ale pielii … Curs 6 (2 ore):11.Ultrasonografia în tumorile cutanate vasculare și în malformațiile vasculare … 12.Ultrasonografia tumorilor maligne cutanate de tip non-melanom … Curs 7 (2 ore):13.Ultrasonografia ganglionilor limfatici … 14.Ultrasonografia tumorilor maligne cutanate de tip melanom … Baremul activităților practice Imagistica cutanată (35 ore):● Aplicații practice● Cazuri clinice● Efectuarea tehnicii de ultrasonografie cutanată și de părți moi și interpretarea aspectului ecografic:– al tegumentului, al firului de păr și al aparatului unghial (normal și patologic) … – în bolile inflamatorii cutanate … – în tumorile benigne ale pielii … – în tumorile cutanate vasculare și în malformațiile vasculare … – în tumorile maligne cutanate de tip non-melanom … – al ganglionilor limfatici … – în tumorile maligne cutanate de tip melanom … MODUL 9: EPIDEMIOLOGIE CLINICA 2 Săptămâni – 10 Ore curs 25 ore stagiuTematica orelor de curs (10 ore)1.Epidemiologia (definiție, scopuri, utilizare și domenii de aplicare); metoda epidemiologică și metoda clinică: utilizarea și interpretarea lor în cunoașterea problemelor sănătății și luarea deciziei în sănătatea comunitară. … 2.Evaluarea calității informației științifice. Evaluarea calității unui studiu clinic. Studiile observaționale. Studiile intervenționale. … Medicina Bazată pe Dovezi (MBD) – principii și aplicabilitate în practica dermatologică. Sisteme de asigurări de sănătate.3.Infecțiile emergente cu impact asupra patologiei dermatologice. … 4.Infecțiile reemergente în relație cu afecțiunile cutanate. … 5.Infecțiile asociate asistenței medicale în relație cu tegumentul. … 6.Prevenirea și controlul îmbolnăvirilor (profilaxie primordială, primară, secundară și terțiară) în patologia dermatologică. … 7.Conceptul de Asistența Primară a Stării de Sănătate în supravegherea, prevenirea și controlul stărilor de sănătate și boală la nivel comunitar, cu referiri la afecțiunile dermatologice. … Barem activități practice (25 ore)– Organizarea, funcționarea și aplicarea principiilor epidemiologice în cabinetul / ambulatorul / secția dermatologie … – Investigație / anchetă epidemiologică: 10 anchete … – Interpretarea rezultatelor unui studiu clinic: 10 studii … – Plan măsuri profilaxie IAAM (infecții asociate activității medicale): 1 plan … Modul 10. PEDIATRIEDemonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.TEMATICA MODULULUI PEDIATRIE (30 ore)– Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice.Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare … – Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil … – Alimentația sugarului și copilului sănătos. Alimentația copilului cu o boala acută.Criteriile de apreciere a stării de nutriție … – Malnutriția protein-energetică și proteică. Obezitatea. Deficiențele vitaminice și ale oligomineralelor … – Urgențele pediatrice majore (inclusiv șocul anafilactic, intoxicațiile acute medicamentoase, înțepături de insecte veninoase, mușcături de animale) … – Stabilirea suspiciunii de boala genetică. Screening-ul nou născutului pentru boli genetice … – Probleme medicale ale adolescentului: creșterea și dezvoltarea pubertară. Aspecte de patologie specifică adolescentului (inclusiv bolile cu transmisie sexuală, acneea) … – Reacții de hipersensibilizare. Principii de diagnostic și tratament ale bolii atopice.Alergiile alimentare. Urticaria și angioedemul … – Sindromul febril prelungit și febră de etiologie neprecizată … – Diareile acute bacteriene și virale … – Infecțiile tractului respirator superior … – Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil … – Infecții cutanate cu risc sistemic la copilul de vârstă mică … – Erupții în perioada neonatală … – Intoxicații sistemice cu poartă de intrare cutanată … – Boli imune cu manifestări cutanate la copil … Baremul activităților practice (75 ore)– Măsurători antropometrice și interpretarea lor la copilul de diverse vârste: 10 pacienți … – Puncții și recoltări venoase la sugar și copil: 10 pacienți … – Instalarea unui cateter venos percutan: 2 pacienți … – Recoltare de sânge capilar pentru echilibrul acido-bazic prin metoda Astrup: 10 pacienți … Modul 11. MEDICINA MUNCIIDemonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.TEMATICA MODULULUI MEDICINA MUNCII (10 ore)– Bolile profesionale … – Definiție … – Criterii de diagnostic … – Anamneza profesională … – Semnalarea bolii profesionale … – Profilaxia bolii profesionale … – Boli dermatologice profesionale … – Identificarea agenților etiologici profesionali … – Locuri de muncă, profesii expuse … – Stabilirea diagnosticului de profesionalitate … – Testare cutanată la alergeni profesionali … – Metode de prevenire a bolilor dermatologice profesionale … – Boli dermatologice incluse în tabelul bolilor profesionale … – Semnalarea/declararea bolilor profesionale dermatologice (colaborarea medic dermatolog – medic medicina muncii) … – Legislație națională și europeană de medicina muncii … BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE MEDICINA MUNCII (25 ore)– Modalități de identificare a locurilor de muncă și a profesiunilor expuse, precum și a agenților etiologici profesionali care pot determina boli dermatologice profesionale (microclimat profesional, agenți chimici, radiații ionizante și neionizante, agenți biologici): 5 modalități … – Efectuarea anamnezei profesionale: element esențial pentru diagnosticul bolii profesionale: 5 pacienți … – Efectuarea testelor cutanate specifice și interpretarea lor: element de diagnostic pentru boala dermatologică profesională: 5 pacienți … – Exemplificarea etapelor de diagnostic pentru stabilirea profesionalității în bolile dermatologice: rolul medicului dermatolog, rolul medicului de medicina muncii; aplicații practice pentru realizarea parteneriatului medic dermatolog – medic medicina muncii: 5 exemple … – Parcurgerea etapelor de semnalare /declarare a bolii profesionale în conformitate cu legislația în vigoare. Drepturi și obligații medic/pacient: 5 pacienți … Modul 12. DERMATOLOGIEVENEROLOGIETEMATICA MODULULUI DERMATOLOGIEVENEROLOGIE (240 ore)Modul 12.1 – Noțiuni de bază1.Tematică1.a.Tematică curs (80 ore)– Noțiuni privind structura, funcția și fiziopatologia pielii și a mucoaselor … – Examenul clinic dermatologic în funcție de sex și vârstă … – Descrierea leziunilor elementare dermatologice … – Modificări cutanate specifice (ex. semnul Darier, fenomenul Koebner, semnul Nikolski, dermografismul, modificarea leziunilor cutanate în funcție de fototip etc.) … – Scoruri pentru monitorizarea afecțiunilor dermatologice (PASI, EASI, SCORAD, index Sartorius, scoruri pentru acnee, vitiligo etc.) … – Utilizarea examenului cu lampă Wood în dermato- venerologie … – Noțiuni de bază de dermatoscopie … – Noțiuni de bază de histopatologie cutanată (microscopie optică, tehnici speciale de colorare, microscopie electronică) … – Descrierea tehnicilor de mică chirurgie dermatologică … – Biopsia cutanată … – Istoria dermatologiei …  … 1.b.Tematică aplicații practice (250 ore)– Tehnici de anestezie locală: 5 pacienți … – Tehnici de biopsie cutanată (punch,shave): 6 pacienți … – Noțiuni de bază privind prepararea și interpretarea lamelor cu preparat cutanat în colorație hemalaun-eozină: 50 pacienți … – Noțiuni de bază privind prepararea și interpretarea lamelor de examen histopatologic, imunohistochimie și tehnici de imunofluorescență. Citodiagnostic Tzanck: 30 pacienți … – Examen clinic general, examenul pentru infecții cu transmitere sexuală: 20 pacienți … – Monitorizarea pacienților dermatologici folosind scoruri specifice (ex. PASI, EASI): 20 pacienți …  …  … 2.Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor practice și teoretice necesare realizării examenului clinic dermatologic în vederea diagnosticului. …  … 3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a identifica leziunile elementare dermatologice și de a realiza corect examenul clinic local dermatologic. … – Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect principalele procese histopatologice de la nivel cutanat. … – Capacitatea de a recomanda corect indicațiile de investigare anatomo-clinică pentru principalele afecțiuni dermatologice. … – Capacitatea de a corela examenul clinic cutanat, examenul dermatoscopic și investigațiile anatomo-patologice. …  … Modul 12.2 – Afecțiuni acute și urgente în dermato-veneroloqie1.Tematică1.a.Tematică curs (80 ore)– Angioedemul si șocul anafilatic prim ajutor … – Insuficiența cutanată … – Eritrodermii … – Reacții post-medicamentoase (sdr. Lyell, sdr. Stevens-Johnson, eritem polimorf) … – Infecții virale cu afectare cutaneo-mucoasă … – Infecții bacteriene cutaneo-mucoase (stafilococii, streptococii, tuberculoza cutanată, lepra etc.) … – Infecții micotice cutaneo-mucoase … – Ectoparazitoze … – Infecții parazitare cu afectare cutanată (ex. protozoare, infecții intestinale parazitare) … – Infecții micotice și parazitare tropicale … – Infecții cu transmitere sexuală (sifilis, gonoree, chlamydia, limfogranulomatoza veneriană, șancru moale, granulom inghinal, infecția cu HPV) … – Infecția HIV. SIDA și afecțiuni asociate. Tratamentul sistemic al infecției HIV (HAART etc.) … – Afecțiuni induse de expunerea la temperaturi extreme …  … 1.b.Tematică aplicații practice (200 ore)– Monitorizarea pacientului cu insuficiență cutanată: 5 pacienți … – Tehnici de prelevare a probelor (incluzând aspirat, incizie, biopsie) pentru diagnosticul infecțiilor cutanate: 10 pacienți … – Tehnici de examen microbiologic pentru infecții parazitare, micotice, virale și bacteriene: 10 pacienți … – Tehnica tratamentului local pentru afecțiuni cutanate infectate: 10 pacienți … – Tratamentul sistemic al infecțiilor manifestate la nivel cutaneo-mucos: 15 pacienți … – Tratamentul pacientului cu degerături / arsuri: 2 pacienți …  …  … 2.Obiective educaționale specifice– Stăpânirea corectă a cunoștințelor teoretice și practice de evaluare și monitorizare a pacientului cu insuficiență cutanată. … – Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni acute și urgențe dermatologice. …  … 3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiunile acute și urgențele în dermatologie și de a identifica factorii de risc asociați. … – Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice în cazul afecțiunilor acute și urgențelor dermatologice. … – Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare și de a alcătui echipe multidisciplinare în cazurile necesare. …  … Modul 12.3 – Afecțiuni inflamatorii și autoimune ale pielii și țesuturilor adiacente1.Tematică1.a.Tematică curs (100 ore)– Afecțiuni prin defecte dobândite sau congenitale de keratinizare … – Psoriazis … – Eczeme … – Terenul atopic și dermatita atopică … – Lichen plan și reacții lichenoide … – Afecțiuni buloase … – Dermatoze neutrofilice … – Scleroze și pseudoscleroze … – Afecțiuni de țesut mezenchimal (genetice/dobândite) … – Colagenoze cu afectare cutaneo-mucoasă … – Afecțiuni granulomatoase … – Paniculite" … – Discromii cutanate (vitiligo, leukodermii, hiper- / hipopigmentări) … – Fiziopatologia afecțiunilor inflamatorii ale epidermului, joncțiunii dermo-epidermice, dermului, anexelor cutanate, țesutului subcutanat … – Noțiuni de bază privind comorbiditățile asociate afecțiuni autoimune cu manifestare cutanată … – Tratamentul topic și sistemic (ex. fotochimioterapie, terapie biologică, terapie cu citokine, imunoglobuline iv) …  … 1.b.Tematică aplicații practice (250 ore)– Interpretarea rezultatelor de laborator în afecțiunile inflamatorii și autoimune cu afectare cutaneo-mucoasă: 10 pacienți … – Interpretarea examenului histopatologic în afecțiunile inflamatorii și autoimune cu afectare cutaneo-mucoasă: 10 pacienți … – Determinarea gradului de afectare a calității vieții și identificarea complicațiilor psihosociale în afecțiunile inflamatorii și auto-imune cu afectare cutaneo-mucoasă: 10 – Sfatul genetic la pacienții cu afecțiuni dermatologice: 5 pacienți … – Cunoștințe practice despre realizarea de teste moleculare (PCR, secvențiere ADN, hibridizare) și interpretarea acestora: 2 discuții tematice … – Tehnici de depigmentare: 2 pacienți …  …  … 2.Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni țesuturilor adiacente. …  … 3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiuni inflamatorii și autoimune ale pielii. … – Interpretarea rezultatelor explorărilor specifice din afecțiunile inflamatorii și autoimune ale pielii. … – Capacitatea de integrare și armonizare a indicațiilor investigaționale și terapeutice pentru principalele afecțiuni inflamatorii și autoimune ale pielii. … – Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare și de a lucra în echipă multidisciplinară pentru diagnosticul, tratamentul și monitorizarea pacienților cu afecțiuni inflamatorii sau autoimune cutanate. …  … Modul 12.4 – Afecțiuni vasculare1.Tematică1.a.Tematică curs (80 ore)– Boala venoasă cronică a membrelor inferioare și complicațiile acesteia … – Ulcerul de origine venoasă, arterială, neurologică … – Ulcerul microangiopatic, ulcerul neoplazic … – Vasculite cutanate … – Afecțiuni cutanate purpurice … – Vasculite livedoide … – Trombofilii … – Limfedeme primare și secundare … – Malformații vasculare și limfatice … – Hemangioame … – Hemoroizi … – Flebite … – Tromboza venoasă profundă … – Sindromul posttrombotic … – Boala Mondor … – Tratamentul chirurgical și conservativ al rănilor …  … 1.b.Tematică aplicații practice (200 ore)– Interpretare teste de coagulare, teste de tromboză: 15 pacienți … – Teste funcționale ale sistemului venos: 15 pacienți … – Testul Rumpel-Leede (test de fragilitate capilară): 15 pacienți … – Testul Allen (examen clinic al fluxului sanguin arterial la nivelul membrelor superioare): 15 pacienți … – Indexul gleznă-braț: 15 pacienți … – Tehnica pansamentului leziunilor cutanate cu lipsă de substanță: 15 pacienți … – Tratament specific, topic și sistemic, al ulcerului de gambă: 15 pacienți … – Utilizarea sistemelor de drenaj limfatic: 15 pacienți … – Pompe vacuum în tratamentul ulcerului de gambă: 2 pacienți … – Tratamentul chirurgical în ulcerul de gambă: 2 pacienți … – Grefe de piele utilizate în tratamentul ulcerului de gambă: 1 pacient … – Tratamentul non-chirurgical al ulcerului de gambă (betablocante, laserterapie pentru leziuni vasculare): 5 pacienți … – Utilizarea reografiei în diagnosticul trombozei venoase: 1 pacient … – Utilizarea explorării ultrasonografice duplex în insuficiența venoasă a membrelor inferioare: 5 pacienți … – Flebochirurgie (ex. ligatura venelor superficiale, trombectomie superficială): 1 pacient …  …  … 2.Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și tratamentului medicamentos și chirurgical la pacienții cu afecțiuni vasculare în dermatologie. …  … 3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiunile vasculare cu interesare cutanată și de a identifica factorii de risc asociați. … – Capacitatea de a înțelege, recomanda și interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile vasculare dermatologice. … – Capacitatea de integrare și armonizare a indicațiilor investigaționale și terapeutice pentru afecțiunile vasculare cutanate. … – Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare și de a lucra în echipă multidisciplinară pentru diagnosticul, tratamentul și monitorizarea pacienților cu afecțiuni vasculare cutanate. …  … Modul 12.5 – Afecțiuni sistemice cu determinări cutanate1.Tematică1.a.Tematică curs (80 ore)– Afectarea cutanată la pacienții cu diabet zaharat … – Boli cu depozite cutanate … – Afectarea cutanată la pacienții cu renale … – Afectarea cutanată la pacienții cu afecțiuni hepatice … – Afectarea cutanată la pacienții cu afecțiuni gastro-intestinale … – Afectarea cutanată la pacienții cu afecțiuni pulmonare de etiologie non-alergică (ex. granulomatoza eozinofilică cu poliangeită, fibroză în cadrul sclerodermiei) … – Afecțiuni induse de malnutriție sau aport hipocaloric, inclusiv de minerale și vitamine … – Neuropatii cu afectare cutanată … – Distrofiile elastice ale pielii (pseudoxantom elastic, acrodermita Pick-Herxheimer, anetodermiile, polikilodermiile). … – Sindroame paraneoplazice … – Psihodermatologie …  … 1.b.Tematică aplicații practice (200 ore)– Recomandarea și interpretarea rezultatelor investigațiilor de laborator în cadrul afecțiunilor sistemice cu determinări cutanate: 10 pacienți … – Monitorizarea pacientului cu afecțiunilor sistemice cu determinări cutanate: 10 pacienți … – Abordarea terapeutică a pacientului cu afecțiune sistemică cu determinări cutanate: 10 pacienți …  …  … 2.Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice la pacienții cu afecțiuni sistemice cu determinări cutanate. …  … 3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiuni sistemice cu determinări cutanate și de a identifica factorii de risc asociați. … – Capacitatea de a recomanda, înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile sistemice cu determinări cutanate. … – Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare. … – Capacitatea de a armoniza în echipă multidisciplinară indicațiile diagnostice și terapeutice pentru afecțiunile sistemice cu determinări cutanate. …  … Modul 12.6 – Dermato-farmacologie 1.Tematică1.a.Tematică curs (40 ore)– Noțiuni teoretice privind farmacologia tratamentului dermatologic în funcție de vârstă (copii, adulți, vârstnici): adsorbție, absorbție, efecte adverse … – Ghiduri naționale și reglementări privind tratamentul dermatologic … – Tratamentul topic: … – mecanismul de acțiune și interacțiuni medicamentoase ale substanțelor utilizate … – forme farmaceutice: cremă, unguent, loțiune, soluție, pastă … – reacții adverse … – formule de bază ale tratamentului keratolitic, keratoplastic, rehidratant … – substanțe topice antiproliferative … – agenți topici imunologici topici … – agenți topici de protecție cutanată … – tratamente topice specifice (ex. corticosteroizi, inhibitori de calcineurină, cignolin, vitamina D și derivații săi, retinoizi, acid azelaic, benzoil peroxid) … – agenți dezinfectanți … – agenți anti-infecțioși (antibacterieni, antimicotici, antivirali, antiparazitari) … – substanțe depigmentante … – substanțe repigmentante … – substanțe de stimulare și inhibare a creșterii părului. … – Tratamentul sistemic: … – efecte directe, efecte secundare, reacții adverse, interacțiuni medicamentoase … – glucocorticosteroizi … – methotrexat … – citokine … – terapii inovative în dermatologie … – azathioprină … – mycofenolat mofetil … – retinoizi și agenți cu acțiune retinoid-like … – hidroxiclorochină … – antiinflamatoare non-steroidiene … – dapsonă … – antibiotice … – agenți antivirali … – agenți antiparazitari … – antihistaminice … – substanțe antipuriginoase … – agenți citostatici în tratamentul afecțiunilor autoimune … – imunoglubuline iv … – alte medicamente (ex. fumarați, talidomidă) … – Tehnici de biologie moleculară utilizate în tratamentul afecțiunilor dermato-venerologice …  … 1.b.Tematică aplicații practice (100 ore)– Prescrierea medicației topice dermatologice: 100 pacienți … – Prescrierea preparatelor magistrale de uz dermatologic: 100 pacienți … – Prescrierea medicației sistemice utilizate în dermatologie: 100 pacienți … – Sistemul de clasificare pentru recomandările din Ghidurile de diagnostic și tratament: 5 discuții tematice … – Utilizarea Ghidurilor internaționale de tratament: 10 discuții tematice -Noțiuni de bază privind recomandările și avertizările ANM-DM, EMA și FDA: 5 5 discuții tematice … – Utilizarea imunoterapiei și agenți citostatici în tratamentul neoplaziilor: 5 pacienți … – Raportarea reacțiilor adverse în tratamentul topic și sistemic dermatologic: 2 pacienți …  …  … 2.Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice privind terapia topică în dermato-venerologie. … – Însușirea cunoștințelor teoretice și practice privind terapia sistemică în dermato-venerologie. … – Diagnosticul, monitorizarea și tratamentul principalelor reacții adverse la medicamentele folosite în terapia dermato-venerologică. …  … 3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a prescrie corect tratament local în afețiunile cutaneo-mucoase. … – Capacitatea de a prescrie corect tratamentul sistemic în afețiunile cutaneo-mucoase. … – Raportarea reacțiilor adverse post-medicamentoare. …  … Modul 12.7 – Tratamentul cu agenți fizici si chimici, UV-terapia si laserterapia1.Tematică1.a.Tematică curs (40 ore)– Noțiuni teoretice privind mecanismul de acțiune,efectele și reacțiile adverse în cazul terapiei cu radiații UV, terapiei fotodinamice și laserterapiei … – Utilizarea UVA-terapiei în dermatologie … – Utilizarea UVB-terapiei în dermatologie … – Utilizarea terapiei fotodinamice … – Utilizarea crioterapiei … – Chemoablația – aplicații în dermatologie … – Utilizarea diferitelor tipuri de terapie laser neablativă în dermatologie … – Utilizarea terapiei laser ablative în dermatologie … – Utilizarea terapiei cu lumină intens pulsată în dermatologie (IPL) … – Noțiuni de balneoterapie …  … 1.b.Tematică aplicații practice (100 ore)– Fotografie medicală: 50 pacienți … – Informarea pacientului privind diferitele proceduri diagnostice și terapeutice utilizate în dermato-venerologie: 20 pacienți … – Tehnica terapiei UV (UVB, UVBnb, PUVA): 10 pacienți … – Utilizarea terapiei fotodinamice: 3 pacienți … – Utilizarea crioterapiei: 20 pacienți … – Chemoablația – aplicații în dermatologie: un seminar tematic … – Utilizarea terapiei laser neablative în dermatologie: 10 pacienți … – Utilizarea terapiei laser ablative în dermatologie: 10 pacienți … – Utilizarea terapiei cu lumină intens pulsată în dermatologie (IPL): 10 … – Noțiuni de balneoterapie și talasoterapie: un seminar tematic …  …  … 2.Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice privind terapia cu agenți fizici și chimici, UV-terapia și laserterapia în dermatologie. … – Cunoașterea reacțiilor adverse la terapia cu agenți fizici și chimici, UV-terapia și laserterapia în dermatologie. …  … 3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiunile dermatologice care beneficiază de terapia cu agenți fizici și chimici, UV-terapie și laserterapie în dermatologie. … – Capacitatea de a înțelege modalitatea de acțiune cutanată a terapiei cu agenți fizici și chimici, UV-terapiei și laserterapiei în dermatologie. … – Administrarea corectă a terapiei cu agenți fizici și chimici, UV-terapiei și laserterapiei în dermatologie. …  … Modul 12.8 – Afecțiuni alergice1.Tematică1.a.Tematică curs (80 ore)– Noțiuni generale despre reacțiile de hipersensibiliate I-IV … – Noțiuni teroretice despre reacția alergică, intoleranță și reacții pseudoalergice … – Eczema alergică și iritativă … – Reacția fotoalergică și fototoxică. Fotodermatoze … – Urticaria și angioedemul … – Reacția post-înțepătură de insecte (ex. artropode) … – Dermatoze alergice cu factor profesional … – Eozinofilia asociată reacțiilor cutanate alergice … – Porfirii …  … 1.b.Tematică aplicații practice (200 ore)– Testare patch epicutanată: 10 pacienți … – Teste prin înțepare (prick test): 5 pacienți … – Teste cutanate de provocare: 5 pacienți … – Test cutanat cu ser autolog: 2 pacienți … – Imunoterapie alergen specifică: o discuție tematică … – Monitorizarea pruritului: 5 pacienți …  …  … 2.Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni alergice dermatologice. …  … 3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiunile alergice și de a identifica factorii de risc domestici sau ocupaționali asociați. … – Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile alergice cutanate. … – Cunoașterea programelor și măsurilor de prevenție și de monitorizare în cazul pacienților cu dermatoze profesionale. … – Capacitatea de a armoniza corect indicațiile terapeutice pentru principalele afecțiuni alergice. … – Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare în cazurile necesare. …  … Modul 12.9 – Afecțiunile anexelor cutanate1.Tematică1.a.Tematică curs (80 ore)– Afecțiuni ale glandelor sudoripare: … – hiperhidroza primară și secundară … – hipohidroza și anhidroza primară și secundară … – hidradenita/miliaria/ hidradenită supurativă primară … – afecțiuni induse medicamentos … – Afecțiuni ale glandelor sebacee: … – hamartoame … – hiperplazii … – carcinoame … – anomalii endocrinologice … – acnee … – rozacee … – dermatita periorală … – foliculita gram negative … – Afecțiuni ale foliculului pilos … – alopecia androgenetică … – afecțiuni autoimune incluzând alopecia areata … – dezechilibre toxic induse … – afecțiuni congenitale … – acneea inversată … – hipo-/hipertricoza … – hirsutism … – afecțiuni induse medicamentos … – infecții … – tricograma … – Afecțiuni ale unghiilor … – sindroame congenitale primare … – afecțiuni secundare (psoriazis, lichen plan, micoze, tumori, afecțiuni induse medicamentos) …  … 1.b.Tematică aplicații practice (200 ore)– Testarea funcției glandelor sudoripare: 2 pacienți … – Infiltrații de toxină botulinică în cadrul tratamentului hiperhidrozei: 1 pacient … – Monitorizarea pacientulului cu acnee: 5 pacienți … – Tratamentul chirurgical în acnee: 1 pacient … – Peeling chimic, dermabraziune: 1 pacient … – Tehnica injectării subcutanate: 3 pacienți … – Metode de transplant de păr: o discuție tematică … – Tricograma: 5 pacienți … – Avulsie unghială: 5 pacienți …  …  … 2.Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni ale anexelor cutanate. …  … 3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica afecțiunile anexelor cutanate și de a identifica factorii de risc asociați. … – Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile ale anexelor cutanate. … – Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare în cazurile necesare. …  … Modul 12.10 – Dermato-oncologie1.Tematică1.a.Tematică curs (80 ore)– Noțiuni teoretice privind mecanismele de carcinogeneză. Distrucția cutanată UV indusă. Biologia moleculară în melanom … – Ghidurile naționale de diagnostic și tratament al tumorilor și limfoamelor cutanate … – Algoritmi de diagnostic și tratament pentru formațiuni tumorale cutanate benigne și maligne … – Metode de diagnostic paraclinic în tumorile cutanate (ex. dermatoscopie, ecografie cutanată, microscopie confocală) … – Metode de tratament în tumorile cutanate (ex. chirurgie dermatologică, electrochirurgie, criochirurgie, fotovaporizare laser, terapie fotodinamică= … – Hamartoame cutanate (nevi epidermici, nevi sebacei, nevi vasculari, nevi piloși, nevi sudoripari, nevi de țesut mezenchimal, hamartoame asociate diverselor sindroame) … – Tumori cutaneo-mucoase premaligne … – Carcinoame epidermice in situ … – Tumori epidermice maligne … – carcinom bazocelular … – carcinom spinocelular … – Leziuni melanocitare benigne … – Hiperpigmentări circumscrise … – Nevi melanocitari (epidermici, compuși, albaștri); nev Spitz, nev Becker, nev Wiesner … – Melanomul … – Tumori benigne ale țesutului mezenchimal (fibrom, dermatofibrom, cicatrice keloide și hipertrofice) … – Tumori ale țesutului subcutanat (lipom, liposarcom) … – Chisturi de origine cutanată sau ale anexelor pielii … – Carcinoame in situ ale anexelor pielii … – Tumori ale anexelor pielii (benigne și maligne) … – Tumori vasculare (hemangioame benigne inflantile, hemangioame neonatale, hemangioame diseminate, tumori vasculare congenitale, malformații vasculare, tumori vasculare maligne) … – Malformații și tumori ale țesutului muscular și neural (neurofibroame, leiomion, neurinom) … – Limfoame cutanate și pseudolimfoame (cu celule T, cu celule B) … – Proliferări celulare dendritice/histiocitare de origine benignă sau malignă … – Tumori endocrinologice cu determinări cutanate … – Tumori viscerale cu metastazare cutanată frecventă … – Tumori cu origine primară necunoscută … – Noțiuni despre tehnicile paleative … – Noțiuni de bază privind onco-psihologia. …  … 1.b.Tematică aplicații practice (200 ore)– Examenul histopatologic al tumorilor cutanate și anexelor pielii: 30 lame … – Tehnica exciziei formațiunilor tumorale cutanate melanocitare și non-melanocitare benigne și maligne: 5 pacienți … – Tehnica lambourilor cutanate utilizate în tratamentul tumorilor cutanate: 5 pacienți … – Dermatoscopia tumorilor cutanate: 25 pacienți … – Tehnici de crioterapie în tumorile cutanate: 20 pacienți … – Tehnici de electro-chirurgie: 25 pacienți … – Tehnica shave-biopsy: 2 pacienți … – Infuzii de citostatice: 1 pacient …  …  … 2.Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor practice și teoretice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni oncologice cutanate. … – Cunoașterea metodelor de screening pentru pacienții cu afecțiuni oncologice cutanate. …  … 3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a preveni, diagnostica, trata (medical și chirurgical) și monitoriza tumorile cutaneo-mucoase și ale anexelor pielii. … – Cunoașterea măsurilor de reabilitare a pacienților cu leziuni maligne cutanate -Capacitatea de a recomanda, înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile oncologice cutanate. … – Capacitatea de a armoniza corect indicațiile terapeutice pentru principalele afecțiuni oncologice cutanate. … – Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare în cazurile necesare. … – Capacitatea de a elabora planul de monitorizare în conformitate cu ghidurile afecțiunilor onco-dermatologice. …  … Modul 12.11 – Metode de diagnostic și investigații utilizate în dermato- venerologie1.Tematică1.a.Tematică curs (100 ore)– Dermatoscopie … – Video-dermatoscopie … – Examen histopatologic și tehnici specifice de diagnostic anatomo-patologic în dermatologie … – Tehnici de biologie moleculară utilizate în diagnosticul afecțiunilor dermato-venerologice … – Proceduri funcționale și invazive în evaluarea vaselor sangvine … – Investigațiile de laborator în infecțiile dermato-venerologice …  … 1.b.Tematică aplicații practice (250 ore)– Dermatoscopie: 50 pacienți … – Interpretare lame histopatologice cu afecțiuni cutanate: 10 lame … – Ultrasonografie cutanată A+B: 5 pacienți … – Interpretarea rezultatelor culturilor micologice: 5 pacienți … – Examen cu lampa Wood în infecții cutanate: 5 pacienți … – Microscopie de fluorescență pentru examinare bacteriologică, virală, micologică: o discuție tematică … – Interpretare rezultate IgE totale, Ig E specifice, histamină, triptază etc.: 30 pacienți … – Microscopie confocală o discuție tematică. … – Teste serologice utilizate în venerologie: 5 pacienți …  …  … 2.Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare recomandărilor diagnostice în dermato-venerologie. …  … 3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a exersa abilitățile practice dobândite privind tehnicile diagnosticului de laborator în dermato-venerologie. … – Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din cadrul diferitelor afecțiuni dermato-venerologice. … – Capacitatea de a lucra în echipă pentru recomandarea și interpretarea corectă a rezultatelor investigațiilor de laborator din cadrul afecțiunilor cu manifestare cutaneo-mucoasă. …  … Modul 12.12 – Afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice1.Tematică1.a.Tematică curs (40 ore)– Funcția endocrină în pubertare și adolescență: răsunetul acesteia la nivel cutaneo-mucos … – Funcția endocrină la vărsta adultă: determinări dermatologice -Menopauza/andropauza: implicații dermatologice … – Sindromul metabolic … – Afecțiuni ale glandei tidoide și ale glandelor paratiroide cu implicare dermatologică … – Alte anomalii endocrinologice cu manifestări cutanate … – Noțiuni de sexologie. Disfuncția erectilă. Intersexualitate … – Modificări cutanate fiziologice și patiologice în sarcină …  … 1.b.Tematică aplicații practice (100 ore)– Examenul clinic în cadrul pacientului dermatologic cu afectare endocrină: 5 pacienți … – Examenul paraclinic în cadrul pacientului dermatologic cu afectare endocrină: 5 pacienți … – Monitorizarea clinică și terapeutică a adolescentului cu acnee: 10 pacienți …  …  … 2.Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice la pacienții cu afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice. …  … 3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect pacienții cu afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice și de a identifica factorii de risc asociați. … – Capacitatea de a recomanda, înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice la pacienții cu afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice. … – Capacitatea de a armoniza indicațiile diagnostice și terapeutice pentru pacienții cu afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice în consult interdisciplinar. …  … Modul 12.13 – Dermato-cosmetologie și dermatologie corectivă1.Tematică1.a.Tematică curs (60 ore)– Noțiuni generale și specifice privind proceduri utilizate în cosmetologie … – Aplicațiile toxinei botulinice … – Aplicațiile fillerelor … – Peelingul cutanat … – Prevenția complicațiilor procedurilor dermato-cosmetice și managementul acestora … – Tratamente corective laser in dermatologie … – Tehnici combinate moderne în dermatologia corectivă … – Remodelarea cicatricelor … – Prevenția carcinogenezei induse de UV sau iatrogen … – Aplicațiile laserelor în dermatologia corectivă …  … 1.b.Tematică aplicații practice (150 ore)– Utilizarea toxinei botulinice în tratamentul defectelor de mimică: 5 injectări … – Utilizarea de fillere: 5 injectări … – Utilizarea de agenți chimici și fizici (peeling chimic, terapie fotodinamică, UV-terapie, laserterapie, PDL, crioterapie, lipoliză, terapie cu lumină intens pulsată, radiofrecvență, cu infraroșii etc.): 10 pacienți … – Microneedling: o discuție tematică … – Flebectomie: o discuție tematică … – Tratamentul cicatricelor (tratament medical, tratament chirurgical, laserterapie, terapie fotodinamică, microneedling, injectări, excizii): 5 pacienți … – Scleroterapie vase cutanate: o discuție tematică …  …  … 2.Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții ce necesită intervenții corective dermatologice. …  … 3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect și de a indica metoda terapeutică adecvată pentru corectarea defectelor cutaneo-mucoase. … – Capacitatea de a înțelege modalitatea de acțiune a principalelor metode de tratament corectiv dermatologic. … – Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare în cazul pacienților ce necesită terapie corectivă cutanată. …  …  … 7.REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) LA FINALIZAREA PREGĂTIRIIMedicul specialist dermato-venerolog trebuie să facă dovada însușirii obiectivelor educaționale cuprinse în Curricula dermato-venerologică la nivelul exigențelor medicale și deontologice specifice standardelor naționale și din Uniunea Europeană. … 8.TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIEI.Proba scrisă … II-III.Două probe clinice … IV.Proba practică … I.PROBA SCRISĂ1.Structura pielii la microscopul optic și electronic. … 2.Funcțiile organului cutanat. … 3.Principalele procese histopatologice ale pielii. … 4.Infecții cutanate virale. … 5.Infecții cutanate bacteriene. … 6.Infecții cutanate fungice. … 7.Epizoonoze. … 8.Tuberculoze cutanate. Lepra … 9.Noțiuni generale despre alergie și imunologie. … 10.Urticaria. … 11.Eczeme/dermatite. … 12.Eritrodermiile. … 13.Dermatoze profesionale. … 14.Prurigouri. … 15.Vasculite. … 16.Reacții cutanate postmedicamentoase. … 17.Purpure. … 18.Bolile țesutului conjunctiv (lupus eritematos, dermatomiozita, sclerodermia). … 19.Boli buloase. … 20.Afecțiuni vasculare cutanate (boala venoasă cronică a membrelor inferioare, tromboflebita superficială, malformații venoase, sindrom post-trombotic, arterite, boala și fenomenul Raynaud, limfedeme). … 21.Genodermatoze. … 22.Limfoame și pseudo-limfoame cutanate. … 23.Boala Kaposi. … 24.Mastocitoze. … 25.Sarcoidoza. … 26.Psoriazisul. … 27.Lichen și erupții lichenoide. … 28.Parapsoriazisurile. … 29.Tulburări de keratinizare. … 30.Dermatoze prin agenți fizici. … 31.Distrofiile elastice ale pielii (pseudoxantom elastic, acrodermita Pick-Herxheimer, anetodermiile, polikilodermiile). … 32.Discromii cutanate. … 33.Sindrom seboreic. Acneea și erupțiile acneiforme. … 34.Rozaceea. … 35.Modificări cutanate fiziologice și patologice în sarcină … 36.Dermatoze precanceroase. … 37.Tumori benigne cutanate. … 38.Carcinoame bazocelulare. … 39.Carcinoame spinocelolare. … 40.Melanom. … 41.Dermatoze paraneoplazice. … 42.Manifestări cutanate dismetabolice (porfirii, lipoidoze, amiloidoze, mucinoze, diabet zaharat). … 43.Afecțiunile părului și unghiilor. … 44.Afecțiunile mucoasei bucale și genitale. … 45.Afecțiuni sistemice cu determinări cutanate Psihodermatologie … 45.Dermato-farmacologie … 46.Dermatologie corectivă … 47.Sifilisul … 48.Infecția gonococică. … 49.Limfogranulomatoza veneriană. … 50.Șancrul moale. … 51.Infecțiile genitale cu Chlamydia … 52.Infecția genitală cu Mycoplasma. … 53.Manifestări cutaneo-mucoase în infecția cu HIV. … 54.Epidemiologia, prevenția și controlul bolilor venerice. …  … II-III.Două probe cliniceCazurile clinice se vor alege din toată problematica specialității. … IV.PROBA PRACTICĂ1.Anestezia locală … 2.Avulsia lamei unghiale. … 3.Efectuarea biopsiei cutanate. … 4.Efectuarea crioterapiei cu azot lichid. … 5.Efectuarea examenului dermatoscopic al leziunilor melanocitare și nemelanocitare: nevi melanocitari, nev Spitz, melanom, lentigo, carcinom bazocelular, keratoză seboreică, hemangioame și alte leziuni vasculare. … 5.Efectuarea exciziei cutanate … 6.Efectuarea patch-testelor cutanate pentru diagnosticul dermatozelor alergice și interpretarea rezultatelor testelor. … 7.Efectuarea și interpretarea citodiagnosticului Tzanck. … 8.Efectuarea și interpretarea examenului micologic direct din leziune pentru diagnosticul micozelor. … 9.Efectuarea și interpretarea frotiurilor din secreția uretrală și vaginală. … 10.Evidențierea treponemelor de la nivelul șancrului luetic la ultramicroscop. … 11.Fototerapie laser: Terapie cu laser ablativ. … 12.Fototerapie laser: Terapie cu laser non-ablativ. … 13.Interpretarea unui preparat histopatologic colorat HE pentru diagnosticul histopatologic al următoarelor dermatoze: tuberculoză cutanată, boală Paget, boală Bowen, carcinom spinocelular, carcinom bazocelular, melanom, nevi nevocelulari, lupus eritematos, psoriazis, lichen plan, pemfigus vulgar, dermatită herpetiforma, boală Darier, morfee, porfirie cutanată tardivă, verucă vulgară. … 14.Tehnica chiuretării leziunilor cutanate. … 15.Tehnica dermabraziunii. … 16.Tehnica injectării de toxină botulinică la nivel cutanat. … 17.Tehnica injectării fillerelor la nivel cutanat. … 18.Tehnica peeling-uli chimic cu sol. Jessner. … 19.Tehnica PUVA terapiei. … 20.Tehnica sclerozării venectaziilor. … 21.Tehnici de electrochirurgie dermatologică. … 22.Tehnici de grefe cutanate … 23.Plastii cutanate … 24.Dermatoscopia tumorilor cutanate …  …  … 9.DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE:Competența profesională intrinsecă specialității urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional)– Competența în diagnosticul și tratamentul afecțiunilor dermato-venerologice la standardele actuale din UE. … – Competența în interpretarea datelor explorărilor de laborator specifice afecțiunilor dermato-venerologice. … – Competența în diagnosticul și tratamentul tuturor urgențelor dermato-venerologice, în mod independent, în condițiile limitelor dotărilor tehnice medicale de la locul acordării asistenței medicale de urgență. … – Competența în recunoașterea, diagnosticul și tratamentul inteferențelor afecțiunilor dermato-venerologice cu patologia aparținând oricărei alte specialități medicale sau chirurgicale. … – Competența medicului specialist dermato-venerolog de a participa corect și activ în echipe medicale multidisciplinare. … – Competența în expertiza disabilităților și handicapului asociate afecțiunilor dermato-venerologice. … – Competența în expertiza medico-legală care implică afecțiunile dermato- venerologice. … – Competența în participarea ca investigator în studii de cercetare clinică în domeniul dermato-venerologiei, condiționată de obținerea certificării periodice în buna practică clinică (GCP). … Obligații– Cunoașterea și respectarea legislației naționale și internaționale în domeniul medicinii. … – Respectarea obligațiilor etice și deontologice specifice profesiei medicale. … – Respectarea confidențialității datelor pacienților conform prevederilor legale. … – Raportarea observațiilor individuale legate de domeniul farmaco-vigilenței. … – Raportarea observațiilor individuale referitoare la bolile declarabile conform legislației în vigoare. … – Respectarea normelor și criteriilor profesionale prevăzute în ghidurile de diagnostic recunoscute la nivel național și internațional. … – Asumarea răspunderii profesionale pentru diagnosticul și tratamentul personalizat al afecțiunilor dermato-venerologice, dacă situația clinică respectivă implică particularități individuale care nu se regăsesc în ghidurile de diagnostic și tratament publicate la data respectivă. …  … 10.BIBLIOGRAFIE1.Bologna Dermatologie – ediția a 4-a 2022 … 2.Sewon Kang, Masayuhi Amagai, Anna L. Bruckner et al Fitzpatrick's Dermatology 9th Ed., McGraw-Hill Professional, New York, USA, 2019. … 3.Wolff K, Johnson RA, Saavedra AP. Fitzpatrick, Atlas Color și Compendiu de Dermatologie Clinica. Editura Medicală CALLISTO, București, 2017 … 4.Kay SHOU- Mei Kane, Vinaud Nambuduri, Alexander Stratigos Atlas color și sinopsis de dermatologie pediatrică. Ed III, Editura Hipocrate, 2021 (original 2017) … 5.Aimilios Lallas Dermatoscopie în dermatologia generală Editura Hipocrate, 2021 (original 2019) … 6.Ghidurile românești de diagnostic și tratament elaborate sub egida SRD https://srd.ro/index.php/informații-medicale/ghiduri-terapeutice … 7.Ghidurile europene de diagnostic și tratament ale afecțiunilor dermatologice elaborate sub egida EDF (European Dermatology Forum), IUSTI (Internațional Union against Sexually Transmitted Infections), EADV (European Academy of Dermatology and Venereology) și UEMS-EBDV (European Board of Dermato-Venereology)– http://www.eadv.org/ … – http://www.euroderm.org/edf/ … – http://www.iusti.org/ …  …  … Modificările au fost realizate pentru a actualiza curricula de pregătire și pentru a fi în concordanță cu cele din statele Uniunii Europene + 
Anexa nr. 3
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
EPIDEMIOLOGIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
EPIDEMIOLOGIEDefiniția specialitățiiSpecialitatea care se ocupă cu activități practice rezultate în urma studiului distribuției stărilor de sănătate și de boală, cât și a determinanților acestora, în populația generală sau în grupuri specifice, pentru realizarea prevenirii și controlului problemelor de sănătate la nivel individual și al comunității, în acord cu politicile de sănătate la nivel local, regional și internațional.ORGANIZAREA PROGRAMULUIDurata programuluiCurriculum-ul prevede un număr de 400 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU), 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicat activităților practice și studiului individual.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire, are loc o evaluare de etapă (formativă), făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute, de asemenea, evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.