Anexa 1 la ordinul ministrului educa'iei na'ionale nr. 5676/19.12.2017

MINISTERUL EDUCA'IEI NA'IONALE

LISTA PROGRAMELOR ,COLARE

pentru discipline de trunchi comun sau discipline op'ionale din învă'ământul primar şi gimnazial

Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educa'iei na'ionale nr. 5676/19.12.2017 MINISTERUL EDUCA'IEI NA'IONALE

Programa şcolară

pentru disciplina

RELIGIE CULTUL MUSULMAN

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a

Bucureşti, 2017

Notă de prezentare

Programa disciplinei Religie – cultul musulman este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară, centrat pe competen'e. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.

Structura programei şcolare include următoarele elemente:

•  Notă de prezentare;

•  Competenţe generale;

•  Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare;

•  Conţinuturi;

•  Sugestii metodologice.

Competen'ele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte diverse.

Competen'ele generale vizate la nivelul disciplinei Religie jalonează achiziţiile elevului pentru întregul ciclu primar.

Competen'ele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.

Con'inuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru dobândirea competenţelor specifice. Astfel, acestea sunt grupate pe următoarele domenii: Iubirea lui Allah şi răspunsul omului; Allah se face cunoscut omului; Viaţa musulmanului împreună cu semenii; Mari sărbători islamice.

De asemenea, la nivelul fiecărei clase, programele prezintă o ofertă curriculară dezvoltată în jurul unor teme majore: Allah ne iubeşte pe noi şi noi îl iubim pe Allah (la clasa pregătitoare); Religia mea Îmi cere să mă Înţeleg bine cu oamenii (la clasa I); Ii iubesc pe Domnul meu şi pe Profetul meu, Îi ajut pe oameni (la clasa a II-a). Având ca scop familiarizarea copiilor cu domeniul religios, aceste teme orientează formularea competenţelor specifice, precum şi construirea situaţiilor de învăţare într-un mod flexibil şi creativ, în raport cu particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor. Astfel, conţinuturile învăţării se subordonează atât domeniilor, cât şi temelor majore.

Sugestiile metodologice includ strategii didactice precum şi elemente de evaluare continuă. Prezenta programă şcolară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev. Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi obligatoriu implică o perspectivă nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o abordare specifică educaţiei timpurii bazată, în esenţă, pe stimularea învăţării prin joc, care să ofere în acelaşi timp o plajă largă de diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de nivelul de achiziţii variate ale elevilor.

Programa şcolară pentru disciplina Religie reprezintă o ofertă curriculară care are alocată o oră pe săptămână în trunchiul comun al planului–cadru de învăţământ, în cadrul ariei curriculare Om şi societate.

Studiul disciplinei Religie urmăreşte o dezvoltarea progresivă a competenţelor prin experienţa specifică vârstei elevilor, prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor.

Pentru a asigura un cadru coerent al predării Religiei în şcoală, programa şcolară propune un set de elemente comune pentru toate cultele din România, ce au drept de predare a propriei religii în sistemul de învăţământ: lista competenţelor generale şi specifice, o serie de exemple de activităţi de învăţare şi partea generală a sugestiilor metodologice. Lista de conţinuturi este elaborată de către fiecare cult, permiţând orientarea către teme relevante pentru fiecare dintre acestea.

1. 1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în diferite contexte de viaţă

2. 2. Colaborarea cu copiii şi cu adulţii din mediul familiar, în acord cu valorile religioase

3. 3. Explorarea activă a unor elemente din viaţa de zi cu zi, din perspectiva propriei credinţe

Competen'e generale

Competen'e specifice şi exemple de activită'i de învă'are

7

1. 1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în contexte de viaţă uzuale

   Clasa pregătitoare

   Clasa I

   Clasa a II-a

   1.2. Observarea caracteristicilor comportamentale ale unui musulman, pe baza valorificării unor situa'ii din via'a de zi cu zi	1.2. Identificarea caracteristicilor comportamentale ale unui musulman, pe baza valorificării unor situa'ii din via'a de zi cu zi „Rugăciunea", „La geamie", „În natură" rugăciunii, comportamentul în geamie, grija faţă de natură)	1.2. Eviden'ierea caracteristicilor comportamentale ale unor modele de credin'ă

   1. 1.1. Recunoaşterea unor elemente de bază ale credin’ei religioase

      • – participarea la discuţii despre importanţa lui Allah în viaţa omului, despre importanţa iubirii (faţă de Allah, faţă de părinţi, faţă de cei apropiaţi)

      • – jocuri didactice ilustrative, care să valorifice experienţe ale copiilor, relevante din punct de vedere religios (ajutarea semenilor, aspecte ale vieţii de familie, sărbători colective, rugăciunea)

      • – exerciţii de identificare a formulelor de mulţumire faţă de Allah

      • – exerciţii de explicare a semnificaţiei expresiei unicităţii lui Allah

   1. 1.1. Descrierea unor aspecte de bază ale credin’ei religioase, prin apelul la experien’a proprie

      • – participarea la dialoguri pe tema rolului credinţei în Allah şi a rugăciunii, valorificând diferite exemple din viaţa de zi cu zi

      • – exerciţii de identificare a formulelor de mulţumire prin rugăciune

      • – realizarea de prezentări ale geamiei ca locaş de rugăciune al musulmanilor, în forme variate: exerciţii de descriere a unei geamii cunoscute, reprezentarea într-o compoziţie plastică a unei geamii, identificarea unei geamii dintr-o serie de imagini date

      • – realizarea de scurte povestiri pe tema iubirii (iubirea între semeni, iubirea lui Allah faţă de oameni, iubirea omului faţă de Allah), valorificând diferite texte cu conţinut religios

   1. 1.1. Explicarea unor aspecte specifice propriei credin’e religioase

      • – exerciţii de definire a unor termeni abordaţi în cadrul diferitelor teme, din perspectivă generală şi din perspectivă religioasă: iubire, mulţumire, dar, ajutor, recunoştinţă, iertare

      • – participarea la dialoguri pe tema importanţei iubirii: iubirea omului faţă de ceilalţi, iubirea lui Allah faţă de om, iubirea omului faţă de Allah, valorificând diferite povestiri, exemple din viaţa cotidiană

      • – relatarea unor povestiri cu conţinut religios despre iubirea lui Allah faţă de lume

      • – observarea naturii, sub aspectul măreţiei acesteia

      • – jocuri didactice pe tema formelor de manifestare a iubirii faţă de Allah şi faţă de semeni

      • – exerciţii de redare, într-o succesiune logică, a unor evenimente din viaţa Profetului

   • – povestirea unor fapte bune, proprii sau ale altora

   • – exerciţii de identificare a calităţilor celorlalţi (membri ai familiei, colegi, prieteni), prin desene, dialoguri, jocuri )

   • – participarea la jocuri de rol „Aşa da/Aşa nu” pe tema unor reguli de comportament

   • – identificarea condiţiilor şi regulilor necesare pentru a fi sănătos, a face curăţenie şi ordine

   • – prezentarea unor studii de caz pe tema comportamentului diferitelor persoane (din viaţa de zi cu zi, din poveşti cu conţinut moralizator)

   • – audierea unor povestiri care evidenţiază rolul credinţei în Allah

   • – participarea la discuţii pe teme variate (rolul rugăciunii, protejarea naturii, importanţa sănătăţii,a curăţeniei şi a ordinii), pornind de la exemple date (personaje din povestiri, profeţi)

   • – analizarea unor imagini pe diferite teme:

   • – participarea la jocuri de rol: „Aşa da/Aşa nu”, cu aplicaţii la diferite contexte relevante (rostirea

   • – prezentarea unor modele de comportament, în funcţie de tema abordată: răsplătirea binelui făcut, iertarea, ajutorarea bolnavilor, ajutorarea celor singuri

   • – participarea la jocuri de rol în care este valorizată respectarea normelor de comportament exemplificate prin secvenţe din viaţa profetului

   • – povestirea unor fapte bune, proprii sau ale altora, motivate/determinate de iubirea semenilor

   • – exerciţii/jocuri de valorizare a celorlalţi (membri ai familiei, colegi, prieteni): „Spune trei lucruri bune despre…”jocuri de rol: „Aşa da/Aşa nu”

   

   1.3. Aplicarea unor reguli de comportament moral-religios în contexte de via'ă familiare

   1.3. Aplicarea unor reguli de comportament moral religios într-o serie de contexte de via'ă reale sau imaginare „Cum ne rugăm…?" scurte

   1.3. Aplicarea în mod autonom a unor reguli de comportament moral religios în diferite contexte de via'ă reale sau imaginare

   • – participarea la conversaţii de grup privind regulile de comportament în diferite contexte (familie, şcoală, geamie, comunitate)

   • – analizarea unor studii de caz, pornind de la situaţii reale sau imaginare din viaţa copiilor (persoane din viaţa cotidiană, persoane din povestiri religioase, personaje din desene animate sau din poveşti)

   • – participarea la jocuri de rol: „Cum mă comport când…?”; „Cum procedez dacă sunt în situaţia…?”

   • – exerciţii de analiză a unor comportamente care încalcă valorile morale

   • – vizite la geamia din comunitate

   • – conversaţii de grup privind regulile de comportament în diferite situaţii (şcoală, familie, geamie, stradă, natură etc.)

   • – recunoaşterea, în diferite contexte date, a respectării sau încălcării anumitor reguli de comportament moral-religios (povestiri, imagini)

   • – exerciţii de stabilire, în grupuri mici şi/sau la nivelul clasei, a unor reguli de comportament în diferite contexte (şcoală, familie), relevante din perspectivă moral-religioasă

   • – participarea la dialog pe tema regulilor de comportament religios: „Cum procedez când merg la geamie…?”; „Care este locul meu în geamie?…”;

   • – exerciţii practice de realizare a curăţeniei şi a ordinii în spaţii comune (clasă, şcoală, parc)

   • – exerciţii de efectuare practică a unor rugăciuni

   • – analizarea unor studii de caz pe tema respectării regulilor de comportament moral-religios, pornind de la situaţii reale sau imaginare

   • – participarea la jocuri de rol pe diferite teme: „Ce am făcut bine în situaţia…?”; „Care sunt efectele faptelor bune/ rele…?”

   • – exerciţii de autoevaluare a comportamentului, prin raportare la exemplele învăţate

   • – analiza unor comportamente care respectă sau încalcă valorile morale religioase

   • – participarea la conversaţii de grup privind comportamentul faţă semenii cu anumite probleme (sociale, de sănătate), pe baza unor povestiri, exemple concrete din viaţa de zi cu zi

   • – construirea unor poveşti cu început/sfârşit dat, care pun în evidenţă comportamente moral-religioase

   8

2. 2. Colaborarea cu copiii şi cu adulţii din mediul familiar, în acord cu valorile religioase

   Clasa pregătitoare	Clasa I	Clasa a II-a

   1. 2.1. Asumarea unor responsabilită’i în cadrul grupurilor din care face parte, la propunerea adultului

      • – exerciţii de identificare a rolurilor sociale ale diferitelor persoane (copii, părinţi, profesori) şi a responsabilităţilor corespunzătoare fiecăreia dintre acestea

      • – participarea la dialoguri pe tema colaborării în diferite grupuri de apartenenţă

      • – participarea la activităţi caritabile, împreună cu alţi membri ai clasei sau ai şcolii

      • – participarea la jocuri de rol pe tema asumării diferitelor responsabilităţi (în familie, în şcoală)

      • – realizarea şi analizarea unor desene referitoare

   1. 2.1. Manifestarea interesului pentru asumarea unor responsabilită’i în cadrul grupurilor din care face parte

      • – identificarea responsabilităţilor personale în diferite grupuri de apartenenţă (familie, şcoală, grup de prieteni)

      • – audierea unor povestiri care evidenţiază exemple de asumare a unor roluri şi responsabilităţi în anumite grupuri

      • – jocuri de rol pe tema asumării diferitelor responsabilităţi (în familie, în şcoală)

      • – exersarea unor responsabilităţi şi sarcini de lucru variate în activităţi de grup, pentru fiecare elev

      • – prezentarea unor cazuri relevante pentru temele:

   1. 2.1. Asumarea în mod explicit a unor responsabilită’i în cadrul grupurilor din care face parte

      • – exerciţii de negociere şi stabilire în comun a responsabilităţilor în cadrul grupurilor din care face parte, pentru realizarea unor activităţi variate

      • – participarea la dialoguri pe teme privind asumarea, ascultarea şi negocierea responsabilităţilor în diferite grupuri de apartenenţă

      • – jocuri de rol pe tema asumării unor responsabilităţi (în familie, în şcoală, în grupul de prieteni etc.)

   Clasa pregătitoare	Clasa I	Clasa a II-a
   la viaţa şcolară, la familie	importanţa ajutorului oferit celorlalţi, rolul rugăciunii – organizarea unor activităţi caritabile, împreună cu alţi membri ai şcolii, ai comunităţii	oferirii de sfaturi, de învăţături, de daruri
   2.2. Identificarea unor elemente comune şi de diferen'iere între oameni „Persoanele cu nevoi speciale"	2.2. Observarea unor elemente de diversitate în cadrul diferitelor grupuri „Întreabă-mă şi eu îţi spun despre mine") pozitive faţă de propria persoană şi faţă de alţii	2.2. Descrierea unor elemente de diversitate în cadrul diferitelor grupuri

   • – prezentarea regulilor privind oferirea şi primirea unor sfaturi, învăţături, daruri

   • – analizarea unor studii de caz pe tema primirii şi

   • – exerciţii de identificare a unor elemente de diversitate (aspect fizic, limba vorbită, calităţi, comportamente, lucruri sau mâncăruri favorite)

   • – exerciţii de exprimare a acordului/ dezacordului faţă de opiniile altora (argumentarea opiniei proprii în spiritul toleranţei faţă de opinia altora)

   • – participarea la întâlniri cu persoane din comunitate, pe teme relevante din punct de vedere educaţional

   • – participarea la dialoguri având ca subiect

   • – studii de caz: „Ce ai face dacă ai fi în situaţia…?”

   • – audierea unor texte religioase simple, în proză sau în versuri, în care se reflectă ideea de toleranţă

   • – participarea la dialoguri pe tema unor elemente de diversitate în grupurile de apartenenţă

   • – jocuri de dezvoltare a imaginii de sine şi a imaginii despre celălalt, în sens pozitiv (jocuri de descriere a calităţilor proprii/ale colegilor, jocuri de rol

   • – analizarea unor studii de caz: „Ce ai face dacă ai fi în situaţia…?”

   • – exerciţii de identificare a unor elemente de diversitate în modul de manifestare a credinţei, pornind de la realităţi din viaţa şcolii şi a comunităţii (elevi de diferite confesiuni în clasă/ şcoală, geamii/locaşuri de cult aparţinând altor culte în localitate)

   • – participarea la dialoguri privind rolul rugăciunii pentru propria persoană şi pentru alţii

   • – audierea unor texte simple, în proză sau în versuri, care evidenţiază adoptarea de atitudini

   • – conversaţie de grup pe tema unor elemente de diversitate în grupurile de apartenenţă sau în alte grupuri

   • – prezentarea regulilor de comunicare pozitivă cu diferite categorii de persoane (persoanele cu probleme sociale, de sănătate, singure)

   • – exerciţii de evaluare a efectelor diferitelor fapte, comportamente sau atitudini care accentuează diferenţele dintre oameni, pe bază de povestiri, jocuri de rol

   • – dialog pe teme specifice: copiii fără părinţi, copiii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate

   • – simularea unor situaţii de relaţionare pozitivă cu copii provenind din grupuri diferite (etnice, religioase, culturale, sociale)

   • – audierea/citirea unor texte literare sau religioase simple, în proză sau în versuri, în care se reflectă ideea de toleranţă

   9

   10

3. 3. Explorarea activă a unor elemente din viaţa de zi cu zi, din perspectiva propriei credinţe

11

Con'inuturi

12

13

Lista elementelor de conţinut este completată cu un ansamblu de elemente de tip predominant confesional (rugăciuni, texte biblice, cântări religioase şi colinde), recomandate a fi abordate pe parcursul fiecărei clase. Acestea nu vor fi analizate ca unităţi de conţinut de sine stătătoare, ci vor constitui mijloace de realizare şi de explicitare a temelor anterior menţionate.

La clasa pregătitoare, propunem următoarea listă cu elemente:

• – audierea şi/sau învăţarea unor rugăciuni: „Besmele”; „Rugăciunea înainte şi după masă”; „Allah să fie mulţumit”; „Rugăciunea înainte de culcare”;

• – audierea şi/sau învăţarea unor texte cu învăţămintele unor episoade din Coran, ce pot fi corelate cu proverbe şi zicători cu mesaj asemănător: „Albina povesteşte sura relevată despre ea” (Sura Nahl versetele 68,69);

  

• – audierea şi/sau învăţarea de cântări religioase: „Ilahi”;

• – audierea şi/sau învăţarea de colinde: „Bayram Hayirli Olsun”.

  La clasa I, propunem următoarea listă cu elemente:

  

• – audierea şi/sau învăţarea unor rugăciuni: „Ana Baba Duasi” (rugăciune pentru părinţi);

  „Yemek Duasi” (rugăciunea înainte şi după masă); „Kelime-i Tevhid” ( expresia de unicitate a lui Allah);

• – audierea şi/sau învăţarea unor texte cu învăţămintele unor episoade din Coran, ce pot fi corelate cu proverbe şi zicători cu mesaj asemănător: „Călătoria nocturnă” (Sura Isra, versetul 9);

• – audierea şi/sau învăţarea de cântări religioase: „Ilahi”;

  

• – audierea şi/sau învăţarea de colinde: „Şeremezan” (colind în luna Ramazan).

  La clasa a II-a, propunem următoarea listă cu elemente:

  

  rugăciuni:

• – audierea şi/sau învăţarea unor mărturisire a credinţei);

  „Subhaneke"; „Kelime-I Şehadet” (expresia de

• – audierea şi/sau învăţarea unor texte cu învăţămintele unor episoade din Coran ce pot fi corelate cu proverbe şi zicători cu mesaj asemănător: „Primul om, primul profet”; „Arca lui Nuh” (Noe);

• – audierea şi/sau învăţarea de cântări religioase: „Ilahi”;

  

• – audierea şi/sau învăţarea de colinde: „Nevruz”.

Sugestii metodologice

Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul disciplinei Religie. Elevii vor învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce le este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare. Cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate disciplinele de studiu, creând contexte semnificative de învăţare pentru viaţa reală.

Strategii didactice

Valorificarea valenţelor formative ale disciplinei Religie promovează utilizarea de strategii didactice care accentuează construcţia progresivă a cunoştinţelor specifice, prin abordări flexibile şi diferenţiate ale conţinuturilor învăţării, în paralel cu formarea progresivă la elevi comportamentelor verbale şi acţionale, aplicabile în diferite contexte de viaţă din mediul apropiat.

Caracterul practic-aplicativ al disciplinei Religie solicită utilizarea, pentru segmentul de vârstă căruia ne adresăm, a unui cadru metodologic variat, care îmbină metodele tradiţionale cu cele moderne, astfel încât acestea să devină căi pentru dezvoltarea capacităţii de comunicare a elevilor, pentru crearea unui cadru educaţional bazat pe moralitate şi religiozitate, prin care să fie sprijinită formarea de conduite precum încrederea, respectul pentru diferenţă, atitudinea pozitivă faţă de sine şi faţă de alţii, care să ajute la interiorizarea valorilor şi a normelor moral-religioase.

Metodele de predare-învăţare recomandate în activităţile didactice la disciplina Religie vizează cu precădere:

• – observarea şi învăţarea prin descoperire, pornind de la seturi de imagini din diferite categorii (ilustraţii cu conţinut moral, fotografii care reflectă aspecte din viaţa religioasă proprie şi a familiei, imagini ce fac referire la acţiuni şi elemente liturgice);

• – studiul de caz, pentru analizarea unor situaţii reale sau imaginare, pornind de la experienţele de învăţare şi de viaţă ale elevilor;

• – jocul de rol cu diferite teme şi dramatizarea, pentru identificarea unor aspecte specifice domeniului religios, pentru analizarea şi evaluarea critică a unor situaţii din diferite grupuri de apartenenţă sau pentru exersarea unor practici cu caracter moral-religios;

• – conversaţia, pentru identificarea, împreună cu elevii, a modalităţilor de aplicare în viaţa reală a diferitelor valori religioase, pentru evidenţierea trăsăturilor morale ale persoanelor biblice sau ale personajelor din diferite povestiri cu conţinut moral etc.

• – învăţarea problematizată, prin implicarea elevilor în rezolvarea unor situaţii–problemă simple, pornind de la prezentarea unor aspecte şi evenimente cu valenţe morale;

  

• – portofoliul pe diferite teme, metodă ce permite exersarea lucrului pe grupe şi dezvoltarea competenţelor de colaborare, prin realizarea unor: desene, colaje, texte scurte, „cărţi”, colecţii de imagini sau fotografii;

• – Învăţarea unor scurte rugăciuni: „În numele lui Allah cel milostiv şi cel îndurător”; „Laudă lui Allah”;

  „Allah să-ţi dea linişte”; „Te încredinţăm lui Allah”; „Allah să te ocrotească”; „Recunoştinţă pentru tot ceea ce ne dă Allah”; „Allah să fie mulţumit”.

  Aplicarea metodelor anterior descrise presupune utilizarea unor mijloace de învăţământ variate, în special a celor cu caracter intuitiv, ilustrativ. De asemenea, oferă contexte de alternare a diferitelor forme de organizare a activităţii (individuală, în grupuri mici, frontal), de realizare a unor activităţi religioase specifice (audierea de povestiri, rugăciuni, texte şi cântări religioase, colinde), de implicare a elevilor în diferite activităţi extraşcolare, care completează şi îmbogăţesc demersurile didactice desfăşurate prin ora de Religie. Astfel, se recomandă ca profesorul să utilizeze mijloace didactice adecvate: planşe ilustrative, jetoane adaptate temelor abordate, softuri educaţionale, CD-uri şi DVD-uri cu filmuleţe, prezentări educaţionale cu ajutorul noilor tehnologii, jocuri (cuburi, puzzle etc.), adaptate conţinuturilor propuse; culegeri de texte literare în versuri şi proză, cântece necesare ca suport pentru serbări şi lecţii curente; fişe pentru desen; jucării necesare derulării jocurilor didactice.

  Care sunt contextele şi mediile de instruire recomandate pentru activitatea la Religie?

  Ora de Religie nu înseamnă numai activitatea obişnuită a profesorului cu elevii în sala de clasă. Prin specificul ei, educaţia religioasă permite organizarea unor contexte variate de învăţare, care să-i motiveze pe elevi pentru participarea activă şi să le susţină interesul pentru domeniul Religiei.

  Aşadar, cum şi unde anume se pot organiza activităţile de învăţare la disciplina Religie?

  • – Învăţăm în sala de clasă! În sălile de clasă, profesorul poate organiza diferite activităţi de predare–învăţare cu elevii: lecţii obişnuite de prezentare de noi teme, întâlniri cu personalităţi relevante pentru domeniul religiei, discuţii pe teme religioase cu părinţi sau cu alţi membri ai comunităţii etc.

  • – Mergem la bibliotecă! Profesorul de religie, împreună cu elevii, poate organiza activitatea la biblioteca şcolii sau la altă bibliotecă din comunitate. În aceste contexte de învăţare, elevii pot fi încurajaţi şi susţinuţi să se familiarizeze cu spaţiul bibliotecii, să observe cum se caută o carte, să participe la întâlniri cu diferite personalităţi.

  • – Vizităm lăcaşurile de rugăciune! Acestea reprezintă spaţii cu înalte valenţe educative pentru ora de Religie. Profesorul poate organiza cu elevii în diferite ocazii şi scopuri: pentru participarea şi observarea anumitor ritualuri religioase, pentru discuţii cu adulţi pe teme religioase sau pentru a organiza în comun diferite evenimente importante pentru comunitate ori activităţi de întrajutorare a membrilor acesteia.

  • – Ieşim în alte spaţii din afara şcolii! Profesorul de religie şi elevii pot derula activităţi de învăţare şi în contexte extraşcolare precum: mersul la cinematograf pentru vizionarea unor filme pe teme religioase relevante din perspectiva acestei materii de studiu, vizitarea unor muzee, plimbarea pe stradă/prin parc pentru observarea comportamentelor oamenilor şi analiza acestora din perspectiva moralei religioase.

  • – Mergem în excursii tematice! Profesorul de religie poate organiza excursii cu elevii, pe un traseu care să cuprindă o serie de aşezăminte religioase cu o anumită semnificaţie pentru comunitatea sau regiunea respectivă. În acest context, se pot organiza discuţii cu specialiştii din muzee, se pot iniţia dialoguri cu unii specialişti, se observă sau se descriu spaţiile sau obiectele cu caracter sacru.

  • – Căutăm pe Internet informaţii şi imagini cu caracter religios! În afară de faptul că unele lecţii sau teme pot utiliza platforme educaţionale, profesorul poate să descopere pe Internet, împreună cu elevii, informaţii relevante despre specificul vieţii religioase din spaţiul proxim sau din alte arealuri geografice şi culturale, poate urmări secvenţe muzicale, filmice, liturgice ce sunt corelate cu temele planificate.

Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţământ. Se recomandă cu prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini, în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la standarde generale şi nu la nivelul clasei. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor.

Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite de către elevi în contexte nonformale sau informale. Evoluţia fiecărui elev va fi înregistrată şi discutată cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui elev în parte.

Grupul de lucru

Anexa nr. 3 la ordinul ministrului educa'iei na'ionale nr. 5676 /19.12.2017 MINISTERUL EDUCA'IEI NA'IONALE

Programa şcolară

pentru disciplina

RELIGIE

CULTUL MUSULMAN

Clasele a III-a şi a IV-a

Bucureşti, 2017

Notă de prezentare

Programa şcolară pentru disciplina Religie – cultul musulman reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele a III-a şi a IV-a din învăţământul primar. Disciplina este prevăzută în planul-cadru de învăţământ în aria curriculară Om şi societate, având un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata unui an şcolar.

Programa disciplinei Religie este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.

Structura programei şcolare include următoarele elemente:

• – Competenţe generale

• – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

• – Conţinuturi

• – Sugestii metodologice

Competen'ele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte diverse.

Competen'ele generale vizate la nivelul disciplinei Religie jalonează achiziţiile elevului pentru întregul ciclu primar.

Competen'ele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.

Con'inuturile învă'ării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru dobândirea competenţelor specifice. Astfel, acestea sunt grupate pe următoarele domenii: Iubirea lui Allah şi răspunsul omului; Allah se face cunoscut omului; Viaţa musulmanului împreună cu semenii; Mari sărbători islamice. De asemenea, la nivelul fiecărei clase, programele prezintă o ofertă curriculară dezvoltată în jurul unor teme majore: Allah este Viaţa (la clasa a III-a); Allah este Calea, Coranul este cartea sfântă (la clasa a IV-a). Aceste teme susţin formarea competenţelor specifice, precum şi construirea situaţiilor de învăţare într-un mod flexibil şi creativ, în raport cu particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor. Astfel, conţinuturile învăţării se subordonează atât domeniilor, cât şi temelor majore.

Sugestiile metodologice includ strategii didactice, precum şi elemente de evaluare continuă. Prezenta programă şcolară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev. Educaţia religioasă la ultimele două clase ale ciclului primar presupune trecerea de la învăţarea prin joc, specifică primelor trei clase, la un sistem metodologic mai complex, care să permită diferenţierea demersului didactic în funcţie de nivelul achiziţiilor elevilor, dar şi de nevoia dezvoltării acestora.

Pentru a asigura un cadru coerent în predarea Religiei, programa şcolară propune un set de elemente comune pentru toate cultele din România ce au drept de predare a propriei religii în sistemul de învăţământ: lista competenţelor generale, o serie de exemple de activităţi de învăţare şi partea generală a sugestiilor metodologice. Listele de competenţe specifice şi de conţinuturi sunt elaborate de către fiecare cult, permiţând orientarea către teme relevante pentru fiecare dintre acestea.

1. 1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în diferite contexte de viaţă

2. 2. Colaborarea cu copiii şi cu adulţii din mediul familiar, în acord cu valorile religioase

3. 3. Explorarea activă a unor elemente din viaţa de zi cu zi, din perspectiva propriei credinţe

Competen'e generale

Competen'e specifice şi exemple de activită'i de învă'are

21

1. 1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în diferite contexte de viaţă

   Clasa a III-a	Clasa a IV-a
   1.2. Identificarea principalelor îndatoriri ale unui musulman în rela'ie cu semenii, pe baza valorificării unor experien'e din via'a cotidiană	1.2. Sintetizarea principalelor îndatoriri ale unui musulman, pe baza valorificării unor situa'ii din via'a cotidiană şi a exemplelor din Coran

   1. 1.1. Analizarea unor opinii cu semnifica’ie religioasă, exprimate în raport cu anumite situa’ii de via’ă

      • – participarea la dialoguri pe diferite teme: importanţa lui Allah în viaţa omului, importanţa omului în viaţa semenilor si a celorlalte fiinţe din natură, viaţa de pe pământ

      • – exerciţii de definire a unor termeni abordaţi în cadrul unor teme, din perspectivă generală şi din perspectivă religioasă: adevăr, bunătate, răbdare, respect, putere

      • – realizarea unor colaje cu imagini, fotografii care ilustrează aspecte din natură

      • – explicarea, la nivelul de înţelegere al copiilor, a semnificaţiei participării la slujbele religioase

      • – vizionarea unor înregistrări video/participarea la diferite slujbe (În nopţile de Kandil, de Bayram)

      • – jocuri didactice ilustrative, care să valorifice experienţe ale copiilor, relevante din punct de vedere religios (referitoare la manifestarea unor virtuţi în viaţa lor: sinceritatea, blândeţea, bunătatea, răbdarea)

      • – explicarea, la nivelul de înţelegere al copiilor, a principiilor credinţei islamice (condiţii ale credinţei)

   1. 1.1. Compararea unor opinii cu semnifica’ie religioasă, exprimate în raport cu diferite situa’ii de via’ă

      • – participarea la dialoguri pe teme religioase (unicitatea fiecărei persoane, importanţa raportării omului la Allah, rolul profeţilor, importanţa împlinirii poruncilor divine), prin valorificarea unor povestiri, jocuri, ilustraţii

      • – exerciţii de definire a unor termeni sau expresii: Coran, Preasfânt, Profet, drept, permis şi nepermis

      • – exerciţii de identificare a unor texte în Coranul cel Sublim (Kur’an-i Kerim), cu sprijinul profesorului

      • – exerciţii de exprimare a acordului/dezacordului faţă de opiniile altora

      • – exerciţii de argumentare a opiniei proprii în spiritul toleranţei faţă de opinia altora

      • – analiza unor texte care necesită exprimarea unui punct de vedere personal faţă de o anumită situaţie

   • – povestirea unor fapte bune, fie proprii, fie ale altora, relevante pentru aspecte precum: rostirea adevărului, ascultarea sfaturilor, manifestarea blândeţii şi a bunătăţii, experimentarea răbdării, manifestarea unor atitudini de respect

   • – lectura unor texte relevante din Coran şi din viaţa profeţilor

   • – jocuri de rol „Cum mă comport în situaţia…”, în relaţie cu diferite contexte relevante (alegerea binelui/răului, comportamentul în relaţie cu semenii, comportamentul faţă de diferite vieţuitoare)

   • – recunoaşterea unor atitudini faţă de ceilalţi, pornind de la imagini, poveşti, filme adecvate vârstei elevilor sau de la observarea unor comportamente

   • – exerciţii de identificare şi valorizare a propriilor calităţi, prin desene, dialoguri, jocuri

   • – analiza, din perspectiva islamică, a unor atitudini şi comportamente, pornind de la situaţii din viaţa cotidiană, texte literare, texte care prezintă persoane din Coran

   • – lectura de povestiri care evidenţiază rolul poruncilor divine (referitoare la cinstirea lui Allah, a numelui lui Allah)

   • – exerciţii de analiză a asemănărilor si a deosebirilor dintre poruncile divine si normele de comportament în diferite contexte sociale, analiza unor imagini pe diferite teme: „Cum putem face lumea mai bună”, „Ajutorul primit de la Allah”, „Sunt un exemplu pentru cei din jur”

   • – jocuri de rol: „Cum mă comport în situaţia…”, “Allah îmi cere sa fiu responsabil” , “ cu aplicaţii la diferite contexte relevante (comportamentul în diferite contexte sociale familiare; împlinirea poruncii iubirii)

   

   Clasa a III-a	Clasa a IV-a
   1.3. Formularea unor reguli de comportament moral-religios, pentru diferite contexte de via'ă familiare	1.3. Analizarea modului în care sunt aplicate reguli de comportament moral-religios, în diferite contexte de via'ă familiare

   • – stabilirea, cu ajutorul profesorului, în grupuri mici şi/sau la nivelul clasei, a unor reguli de comportament adecvate vârstei elevilor şi diferitelor contexte (şcoală, familie, geamie, stradă, natură), relevante din perspectivă moral-religioasă

   • – analiza unor situaţii privind respectarea anumitor reguli de comportament moral-religios în diferite contexte date (jocuri de rol, povestiri, analiza unor imagini, filme, desene animate)

   • – analizarea unor studii de caz, pornind de la situaţii reale sau imaginare familiare, care evidenţiază importanţa respectării unor reguli de comportament moral-religios: ce este permis (helal) şi ce este interzis (haram), ce este corect şi ce este greşit

   • – dialog pe tema regulilor de comportament religios în Îndeplinirea ritualului de cult religios

   • – jocuri de rol: „Cum procedez în situaţia…?”

   • – vizite în diferite contexte de educaţie nonformală/informală (bibliotecă, parc, muzeu, geamie), în cadrul unor activităţi interdisciplinare Religie – Educaţie civică – Ştiinţe – Arte – Limba şi literatura turcă

   • – discutarea în clasă a unor norme din diferite contexte sociale şi a unor porunci (pe baza unor dialoguri: „Cum mă comport în situaţia…?”; „Cum poate îndeplini un copil anumite reguli?”; „Cum mă simt/cum procedez atunci când nu sunt de acord cu o regulă?”)

   • – exerciţii de exersare a aplicării unor norme şi porunci divine

   • – formularea în grup a unui set de reguli ale clasei/al unui regulament al clasei, care să valorizeze porunca iubirii aproapelui

   • – exerciţii de formulare a unor argumente/contraargumente în analiza unor situaţii-problemă apărute în cadrul grupurilor de apartenenţă

   • – elaborarea de proiecte pe teme relevante pentru domeniul educaţiei religioase, în cadrul unor activităţi interdisciplinare: Religie – Educaţie civică – Ştiinţe – Istoria şi tradiţiile minorităţii turce – Arte – Limba şi literatura turcă

   

   22

   23

2. 2. Colaborarea cu copiii şi cu adulţii din mediul familiar, în acord cu valorile religioase

   Clasa a III-a	Clasa a IV-a
   2.2. Descrierea unor tipuri de rela'ii şi atitudini sociale, din perspectiva moralei religioase, pornind de la situa'ii concrete	2.2. Analizarea unor tipuri de rela'ii şi atitudini sociale, din perspectiva moralei religioase, pornind de la situa'ii concrete

   1. 2.1. Exersarea unor roluri în cadrul grupurilor de apartenen’ă

      • – exerciţii de identificare a rolurilor sociale ale unui elev, în raport cu persoanele importante din viaţa sa de musulman (părinţi, vecini, rude, comunitate, prieteni)

      • – participarea la diferite activităţi educative, împreună cu alţi membri ai şcolii sau ai comunităţii

      • – analizarea unor studii de caz pe tema importanţei fiecărui om în viaţa celor din grupurile de apartenenţă

      • – exersarea unor responsabilităţi şi sarcini de lucru variate, în activităţile de tip perechi şi în cele de grup

      • – asumarea de roluri în rezolvarea unor sarcini de lucru în grupuri mici

      • – exerciţii de construire a unui text pe teme de educaţie religioasă, pe baza unui suport vizual sau a unui plan de idei

   1. 2.1. Descrierea comportamentelor rela’ionale din cadrul grupurilor de apartenen’ă

      • – exersarea unor roluri specifice activităţilor desfăşurate în diferite contexte (activităţi de grup, activităţi religioase)

      • – audierea unor povestiri care evidenţiază exemple de convieţuire armonioasă între semeni

      • – prezentarea unor cazuri reale sau imaginare relevante pentru teme de educaţie religioasă: „Cum relaţionez cu cei care mă îndrumă”, „Rolul semenilor în viaţa musulmanului”, „Iertarea şi iubirea celorlalţi”, „Exemplul personal şi relaţiile cu semenii”

      • – participarea la jocuri didactice care facilitează dezvoltarea climatului afectiv pozitiv în cadrul grupului

      • – elaborarea de compuneri pe teme de educaţie religioasă, pornind de la o situaţie dată

   • – participarea la dialoguri pe diferite teme: „Ce învăţ de la colegii mei şi ce pot învăţa ei de la mine?”, „Cum pot să mă feresc de rău, cum pot să fac un bine?”

   • – exerciţii de identificare a unor elemente de diversitate în modul de manifestare a credinţei diferitelor persoane, pornind de la realităţi din viaţa şcolii şi a comunităţii

   • – audierea unor texte religioase simple, în proză sau în versuri, în care se reflectă ideea de adevăr, respect, blândeţe

   • – imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu diferite lucruri, fiinţe

   • – discuţii despre relaţiile şi atitudinile care se manifestă în cadrul diferitelor grupuri (familie, clasă, grupul de prieteni), pe baza unor imagini

   • – elaborarea de compuneri/lecturarea de povestiri/jocuri de rol cu scopul evidenţierii unor relaţii în cadrul grupurilor

   • – discuţii pe tema tipurilor de relaţii şi atitudini sociale (colaborare, competiţie, solidaritate, toleranţă), pornind de la povestiri, ilustraţii, filme, texte cu conţinut religios

   • – exerciţii de descriere a unor atitudini sociale, prin raportarea la norme sociale şi la unele norme religioase

   • – jocuri de dezvoltare a imaginii pozitive despre sine şi despre celălalt, valorificând exemple din viaţa cotidiană

   • – elaborarea unor compuneri pe teme precum: „Împreună, putem face lucruri minunate”, „Dacă pot să te ajut, sunt fericit”, „Când te ajut, câştigăm amândoi” – cu scopul de a diminua spiritul de competiţie negativă dintre elevi

   • – elaborarea unor proiecte interdisciplinare Religie – Educaţie civică, pe teme relevante

   

   24

3. 3. Explorarea activă a unor elemente din viaţa de zi cu zi, din perspectiva propriei credinţe

   Clasa a III-a	Clasa a IV-a
   3.2. Prezentarea importan'ei unor sărbători şi evenimente cu semnifica'ii religioase, din via'a familiei şi a comunită'ii	3.2. Prezentarea importan'ei unor sărbători şi evenimente cu con'inuturi şi semnifica'ii religioase, din via'a musulmanilor

   1. 3.1. Analizarea semnifica’iei unor evenimente religioase din via’a comunită’ii apropiate

      • – formularea de întrebări referitoare la diferite evenimente religioase din viaţa comunităţii

      • – povestirea după imagini (planşe, ilustraţii) cu tematică adecvată

      • – dialoguri pe baza lecturii unor texte cu conţinut religios

      • – exerciţii de descriere a unor evenimente din viaţa Preasfântului Mohammed, model de toleranţă şi convieţuire pentru toţi oamenii

      • – audierea/învăţarea de rugăciuni, cântări religioase – ilahi, cu explicarea semnificaţiei acestora, a expresiilor şi a termenilor religioşi

      • – imaginarea unor povestiri privind raportarea persoanei la diferite lucruri, fiinţe

      • – participarea la evenimente semnificative din viaţa şcolii şi a comunităţii

   1. 3.1. Analizarea semnifica’iei unor evenimente religioase din via’a comunită’ii şi a societă’ii

      • – elaborarea de compuneri pornind de la unele evenimente religioase

      • – dialog pe tema unor evenimente religioase semnificative din viaţa comunităţii şi a societăţii, pornind de la experienţele elevilor

      • – exerciţii de explicare a importanţei ritualului religios şi a modelului de urmat, Preasfântul Mohammed

      • – audierea/învăţarea unor rugăciuni, cântări religioase – ilahi

      • – lectura unor texte religioase, literare relevante privind viaţa unor sfinţi români (activitate interdisciplinară Religie – Istoria şi tradiţiile minorităţii turce, Limba şi literatura turcă)

      • – organizarea de serbări şcolare cu tematică religioasă

   • – discuţii privind evenimentele importante din viaţa omului (naşterea, botezul, nunta), valorificând experienţele concrete ale copiilor

   • – analizarea unor imagini relevante din viaţa copiilor şi a familiilor lor (fotografii şi albume de familie, imagini din sfera publică)

   • – prezentarea aspectelor caracteristice ale diferitelor sărbători (Nopţile de Candela)

   • – lectura unor texte literare referitoare la marile sărbători islamice (Bayramul)

   • – audierea/ învăţarea unor colinde şi cântări religioase

   • – realizarea unor proiecte pe diferite teme interdisciplinare: Religie – Ştiinţe (de exemplu, „Apa în viaţa musulmanului”, „Natura, darul lui Allah pentru om”); Religie – Arte (desene, felicitări, ornamente, colaje cu ocazia diferitelor sărbători religioase)

   • – identificarea unor obiceiuri şi tradiţii populare referitoare la diferite sărbători şi evenimente religioase, care se manifestă în viaţa familiei, a comunităţii locale

   • – discuţii pe tema diferitelor sărbători religioase şi a unor aspecte specifice acestora în viaţa familiei sau a comunităţii: modelele oferite musulmanilor de persoanele sfinte prezente la evenimentele din viaţa Profetului

   • – realizarea unor proiecte, individual sau în grup, cu diferite teme („Ce sărbătorim în Noaptea de Kandil“, „Semnificaţia Nopţii Miraci”)

   • – realizarea de felicitări, ornamente, colaje, cu ocazia sărbătorilor religioase

   • – lectura unor texte literare, referitoare la marile sărbători religioase

   • – participarea la sărbătorile religioase ale comunităţii

   • – prezentarea unor obiceiuri şi tradiţii populare referitoare la diferite sărbători şi evenimente religioase, care se manifestă în viaţa familiei, a comunităţii locale

   25

   CON'INUTURI

   DOMENII	CLASA a III-a	CLASA a IV-a
   	Allah este Via'a	Allah este Calea, Coranul este cartea sfântă
   Iubirea lui Allah şi răspunsul omului)	Măre'ia lui Allah:	Cu Allah pe calea vie'ii
   Allah se face cunoscut omului)	Ce înseamnă să fii musulman	Ritualurile de cult ne apropie de Allah

   • – Allah este izvorul vieţii (copilul – darul lui Allah pentru părinţi; alcătuirea omului din trup şi suflet; grija faţă de trup)

   • – El este peste tot şi în inimile musulmanilor (naşterea omului, moment de bucurie; momentele şi motivele de bucurie în viaţă; credinţa în Allah cu mintea şi cu sufletul – calea către fericire)

   • – Omul în relaţie cu natura (lecţia naturii; modele religioase de grijă pentru natură; ocrotirea naturii şi a vieţii)

   • – Viaţa lumească este o călătorie (din iubire pentru oameni, Allah a trimis pe Profeţi; Profetul Mohammed vorbeşte despre viaţa trecătoare şi viaţa veşnică)

   • – Cele şase condiţii ale credinţei: a crede în Allah, în Îngerii lui, în Cărţile lui, în Profeţii lui, în Ziua Judecăţii de Apoi, în Soartă

   • – Sura ihlas şi sensul acesteia

   • – Omul, fiinţă superioară (ce înseamnă fiinţă superioară, aspecte specifice ale lumii de astăzi; oamenii doresc o lume mai bună)

   • – Fiecare om îşi caută propria cale în viaţă (fiecare om este unic; nevoile omului; Allah răspunde căutării omului; semnificaţia căii către Allah)

   • – Coranul cel Sublim arată oamenilor calea cea dreaptă (cum călăuzeşte Coranul spre Allah; ce înseamnă carte sfântă; care sunt cărţile sfinte)

   • – Coranul cel Sublim a fost trimis Preasfântului Mohammed (de ce omul are nevoie de îndrumare în viaţă; cine ne îndrumă în viaţă; ce înseamnă alesul lui Allah; care sunt calităţile unui profet; Profetul Mohammed, alesul lui Allah)

   • – Profeţii sunt robii şi mesagerii lui Allah (oameni aleşi să comunice celorlalţi poruncile lui Allah; rolul profeţilor de a chema oamenii la corectitudine, binefacere şi frumuseţe)

   • – Sura Fatiha şi sensul acesteia

   • – Când un om devine musulman (botezul numelui şi circumcizia; formula de mărturisire a credinţei)

   • – Persoanele din viaţa unui musulman (persoane care îl ocrotesc în mod nevăzut: Allah şi îngerul păzitor; persoane care îl ajută pe musulman: hogea, părinţii, prietenii, comunitatea)

   • – Principiile Islam-ului. Primul pas – mărturisirea credinţei (Kelime-i Sehadet), după formula consacrată

   • – Permis şi nepermis în Islam (Helâl ve Haram) (fapte şi lucruri care ne apropie de Allah si cele care ne îndepărtează de Allah)

   • – Alegerea binelui în viaţă (posibilitatea omului de a alege între bine şi rău; persoane care îl ajută pe om să aleagă binele; perseverenţa în a face fapte bune)

   • – Învăţămintele unor evenimente din Coran (primul om; primul Profet; Arca lui Nuh; Preasfântul Musa)

   • – Rugăciunea Ettahiyyatu şi sensul acesteia

   • – Ritualurile de cult se învaţă de la Profetul Mohhamed (ce este ritualul de cult, cum ne apropiem de Allah)

   • – Prosternarea în faţa lui Allah (Namaz) (cum se face, când se face)

   • – Postul (Oruç) (semnificaţia postului; cine ţine post; când se ţine post; care sunt beneficiile postului )

   • – Dania (Zekat) (de ce se oferă, cui se oferă, cine oferă, cum se oferă)

   • – Pelerinajul la Mecca (Hac) (ce înseamnă acest ritual, cine participă la acesta)

   • – Sura Kevser şi sensul acesteia

   

   Via'a musulmanului împreună cu semenii	Via'a împreună cu ceilal'i vârsta copilăriei; de ce este important efortul de a învăţa şi de a munci; Allah îi iubeşte pe oamenii care muncesc)	Iubirea aproapelui, sprijin pentru convie'uirea cu ceilal'i
   Mari sărbători islamice	Zilele, nop'ile şi lunile religioase	Mesagerul lui Allah, Preasfântul Mohammed

   • – Nevoia de a spune întotdeauna adevărul (de ce este important să fie spus adevărul; consecinţele minciunii, calea adevărului este calea către Allah)

   • – Ascultarea şi împlinirea sfaturilor bune (de ce este importantă ascultarea şi împlinirea sfaturilor bune; consecinţele neascultării; Allah ne cere să ascultăm sfaturile părinţilor)

   • – Blândeţea şi bunătatea în relaţie cu ceilalţi (de ce sunt importante blândeţea, bunătatea şi iertarea; consecinţele violenţei)

   • – Importanţa de a avea răbdare cu cei din jur (de ce este importantă răbdarea; consecinţele lipsei de răbdare)

   • – Respectul faţă de sine şi faţă de ceilalţi (ce înseamnă respectul; consecinţele lipsei de respect; Allah ne cere sa-i respectăm pe cei mari şi să-i ocrotim pe cei mici)

   • – Respectul pentru tot ce a creat Allah (ce înseamnă respectul pentru tot ce a creat Allah; consecinţele lipsei de respect)

   • – Nevoia de efort pentru a obţine rezultate (ce înseamnă efortul la

   • – Coranul ne învaţă: să iubim (familia, rudele, apropiaţii, toţi semenii); să avem o bună conduită (în familie, la şcoală, în societate); să acordăm importanţă vieţii de familie

   • – Viaţa în armonie cu ceilalţi, îndemn al lui Allah (toţi oamenii sunt egali în faţa lui Allah)

   • – Rolul normelor în diferite contexte de viaţă (aspecte din viaţa Profetului Mohammed, model de etică pentru toţi oamenii, aspecte definitorii ale prieteniei la vârsta şcolară)

   • – Importanţa exemplului personal de iubire si de sprijin a semenilor, indiferent de naţionalitate, religie sau rasă (iubirea aproapelui ca pe sine, exemple din viaţa Preasfântului Mohammed, valoarea exemplului personal, exemple din viaţa cotidiană)

   • – Rugăciunea Rabbena şi sensul acesteia

   • – Lăcaşul de cult pentru musulmani : geamia (locul unde se fac namazurile zilnice, de Vineri, de Bayram, slujbele de pomenire)

   • – Ziua de Vineri (Cuma Günü) (semnificaţia zilei de Vineri pentru credincioşii musulmani, predicile şi hudbeul de Vineri)

   • – Luna Ramazan (Ramazan Ay1), luna postului şi a binefacerilor, luna împăcării

   • – Kurban Bayram (cum se pregătesc musulmanii pentru Kurban Bayram, semnificaţia kurbanului, a animalului sacrificat şi a împărţelii)

   • – Nopţile de Candelă (Kandil Geceleri) (cum sărbătoresc musulmanii nopţile de candelă; semnificaţia fiecăreia dintre acestea: Candela Mevlid, a 12-a noapte a lunii Rebiulevvel; Candela Regaip, prima noapte de vineri a lunii Recep; Candela Miraci, a 27-a noapte a lunii Recep; Candela Berat, a 15-a noapte a lunii Saban)

   • – Rugăciunea Allahumme Salli, Barik şi sensul acesteia

   • – Sura Nas şi sensul acesteia

   • – Naşterea Preasfântului Mohammed (aspecte din perioada de dinaintea lui Mohammed: relaţiile dintre oameni, credinţa în idoli; venirea pe lume a lui Mohammed; în Mekke; Candela Mevlid – sărbătoarea resc noaptea sfânta a naşterii Profetului Muhammed, cum sărbătoresc musulmanii această noapte)

   • – Noaptea de Kadir (semnificaţie; locul primei întâlniri cu Cebrail – Îngerul Gavril; conţinutul primei revelaţii; semnificaţia cuvântului “citeşte” pentru credincioşii musulmani; modalităţi de sărbătorire a Nopţii de Kadir)

   • – Mesgitul, Geamia (structură, elemente specifice)

   • – Chemarea la rugăciune (Ezanul) (cine spune Ezanul, unde se spune, când se spune, sensul Ezanului)

   • – Comportamentul exemplar al figurilor de seamă din Islam: Preasfântul Ebubekir; Preasfântul Ömer; Preasfântul Osman; Preasfântul Ali

   • – Sura Felâk şi sensul acesteia

   26

   Lista elementelor de conţinut este completată cu un ansamblu de elemente de tip predominant confesional (rugăciuni, texte biblice, cântări religioase şi colinde), recomandate a fi abordate pe parcursul fiecărei clase. Acestea nu vor fi analizate ca unităţi de conţinut de sine stătătoare, ci vor constitui modalităţi de exemplificare a temelor anterior menţionate.

   La clasa a III-a, propunem următoarea listă de elemente:

   • – audierea şi/sau învăţarea unor rugăciuni: rugăciunea de dimineaţă; rugăciunea de seară; unele rugăciuni ale Preasfântului Mohammed din Coranul cel Sfânt (Sura Muminun, versetele 97-98, 118; Sura Isra, versetul 80), Sura Ihlas, Sura Nas, Rugăciunea Ettahiyyatu, Rugăciunea Allahumme Salli, Barik;

   • – audierea şi/sau învăţarea unor scurte texte din Coran: „Cuvântul drept” (Dogru s6z) – Ahzab, 70; „Răbdarea şi perseverenţa” (Sab,r ve sebat) – Bakara 45,152, 250; „A munci” (<;al,şmak) – Nisa 32;

   • – audierea şi/sau învăţarea de cântări religioase: Ilahi;

   • – audierea şi/sau învăţarea de colinde: Elveda; Seremezan;

   • – lectura unor aspecte din viaţa profeţilor consemnaţi în Coran: Preasfinţii Adem (Adam), Nuh (Noe); Musa (Moise).

     La clasa a IV-a, propunem următoarea listă de elemente:

   • – audierea şi/sau învăţarea unor rugăciuni: rugăciuni din Coranul cel Sfânt, rugăciuni spuse de Profetul Mohhamed; rugăciuni pentru a ne proteja împotriva relelor; rugăciuni de pomenire;

   • – audierea şi/sau învăţarea unor scurte texte biblice: „Dărnicia” (Comertlik) – Bakara, 268; Isra, 29; „Etica în familie” (Aile ahlaki) – Nisa 3, 4, 128-129; Nur, 22; Rum, 21; „Inceputul revelaţiei” (Mesajul) – Alak:1-5;

   • – audierea şi/sau învăţarea de cântări religioase: ilâhi închinate lui Allah şi Profetului Mohhamed;

   • – audierea şi/ sau învăţarea de colinde: Elveda, Şeremezan;

   • – lectura unor aspecte din viaţa Profetului Mohhamed: Naşterea Preasfântului; In Noaptea de Kadir, Prima întâlnire cu Cebrail (Îngerul Gavril); Chemarea la rugăciune; Ritualurile de cult ale Profetului;

   • – lectura unor aspecte din viaţa unor figuri de seamă din islam: Preasfântul Ebubekir, Preasfântul Ömer, Preasfântul Osman, Preasfântul Ali.

Sugestii metodologice

Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare–învăţare–evaluare, în concordanţă cu specificul disciplinei Religie. Elevul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare.

Abordarea con'inuturilor

Acest aspect presupune o atitudine flexibilă a profesorului de religie, prin accentul pus pe: valorificarea experienţelor de viaţă ale elevilor; accentuarea caracterului aplicativ al conţinuturilor, creând contexte semnificative de învăţare pentru viaţa reală; abordări diferenţiate ale conţinuturilor învăţării, în acord cu experienţele elevilor şi cu contextul social în care trăiesc aceştia; realizarea de conexiuni între Religie şi alte discipline de studiu.

Astfel, pentru fiecare dintre temele propuse de programele şcolare pentru clasele a III-a şi a IV-a sunt identificate aspecte specifice, ce se impun a fi abordate în activitatea de predare-învăţare şi care pot constitui, de asemenea, repere în prezentarea conţinuturilor la nivelul manualelor şcolare şi al auxiliarelor didactice.

În abordarea conţinuturilor se recomandă să fie utilizate exemple cu învăţămintele unor episoade din Coran, din vieţile sfinţilor şi din viaţa cotidiană, relevante pentru fiecare temă.

În desfăşurarea activităţilor didactice, profesorul de religie poate realiza diferite tipuri de conexiuni interdisciplinare: cele prevăzute de programa şcolară, prin relaţie cu celelalte discipline din aria curriculară Om şi societate (Educaţie civică, Istorie, Geografie); conexiuni cu alte discipline de studiu din celelalte arii curriculare (Limba şi literatura turcă, Muzică şi mişcare, Arte vizuale şi abilităţi practice); conexiuni realizate de echipe de profesori, prin lecţii sau prin activităţi extraşcolare cu caracter interdisciplinar. Astfel, se recomandă utilizarea unor abordări integrate care să promoveze: un accent prioritar pus pe proiecte, utilizarea de surse de cunoaştere care completează informaţiile din manualul şcolar, stabilirea de relaţii între concepte, gruparea flexibilă a elevilor în designul situaţiilor de învăţare. O astfel de abordare a curriculumului sugerează o schimbare de la procesul de predare-învăţare centrat pe acumularea de informaţii religioase la o abordare centrată pe elev, care îi permite acestuia să exploreze sensuri şi semnificaţii, să valorifice experienţa sa de viaţă, să stabilească corelaţii între învăţarea din clasă cu învăţarea din contexte nonformale şi informale.

Strategii didactice

Valorificarea valenţelor formative ale disciplinei Religie promovează utilizarea de strategii didactice care accentuează construcţia progresivă a cunoştinţelor specifice, prin abordări flexibile şi diferenţiate ale conţinuturilor învăţării, în paralel cu formarea progresivă la elevi a capacităţii de autoevaluare a comportamentelor verbale şi acţionale, aplicabile în diferite contexte de viaţă din mediul apropiat al copilului.

Caracterul practic-aplicativ al disciplinei Religie solicită utilizarea, pentru segmentul de vârstă căruia ne adresăm, a unui cadru metodologic variat, care îmbină metodele tradiţionale cu cele moderne, astfel încât acestea să devină căi pentru dezvoltarea capacităţii de comunicare a elevilor, pentru crearea unui cadru educaţional bazat pe moralitate şi religiozitate, prin care să fie sprijinită formarea de conduite precum încrederea, respectul pentru diferenţă, atitudinea pozitivă faţă de sine şi faţă de alţii, care să ajute la interiorizarea valorilor şi a normelor moral-religioase.

Metodele de predare-învăţare recomandate în activităţile didactice la disciplina Religie vizează cu precădere:

•  observarea şi învăţarea prin descoperire, pornind de la seturi de imagini din diferite categorii (ilustraţii cu conţinut religios-moral, fotografii care reflectă aspecte din viaţa religioasă proprie şi din cea a familiei, imagini ce fac referire la acţiuni şi elemente ale ritualului de cult);

•  studiul de caz, pentru analizarea unor situaţii reale sau imaginare, pornind de la experienţele de învăţare şi de viaţă ale elevilor;

•  lectura textului din manual şi a unor texte din literatura religioasă, pentru a facilita dezvoltarea vocabularului cu termeni din domeniul religios şi pentru a le susţine interesul faţă de aprofundarea mesajului textului revelat;

•  conversaţia, pentru identificarea, împreună cu elevii, a modalităţilor de aplicare în viaţa reală a diferitelor valori religioase, pentru evidenţierea trăsăturilor morale ale persoanelor ce se regăsesc în Coran sau ale personajelor din diferite povestiri cu conţinut moral;

•  învăţarea problematizată, prin implicarea elevilor în rezolvarea unor situaţii-problemă simple, pornind de la prezentarea unor aspecte şi evenimente cu valenţe morale;

•  jocul de rol şi dramatizarea, pentru identificarea unor aspecte specifice domeniului religios, pentru analizarea şi evaluarea critică a unor situaţii din diferite grupuri de apartenenţă sau pentru exersarea unor practici cu caracter moral-religios;

•  învăţarea bazată pe proiect, metodă ce îşi propune implicarea elevilor în activităţi de grup, în vederea realizării de investigaţii pe o temă propusă de profesor, urmată de prezentarea produsului obţinut într-un text, dosar tematic, expoziţie.

  Aplicarea metodelor anterior descrise presupune utilizarea unor mijloace de învăţământ variate, în special a celor cu caracter intuitiv, ilustrativ şi oferă contexte de alternare a diferitelor forme de organizare a activităţii (individuală, în grupuri mici, frontal), de realizare a unor activităţi religioase specifice (audierea de povestiri, rugăciuni, texte şi cântări religioase, colinde), de implicare a elevilor în diferite activităţi extraşcolare, care completează şi îmbogăţesc demersurile didactice desfăşurate prin ora de religie. Astfel, se recomandă ca profesorul de religie să utilizeze mijloace didactice adecvate: planşe ilustrative, softuri educaţionale, CD-uri şi DVD-uri cu filmuleţe, prezentări educative cu ajutorul noilor tehnologii, adaptate conţinuturilor propuse, culegeri de texte literare în versuri şi proză, cântece necesare ca suport pentru serbări şi lecţii curente, site-uri cu informaţii religioase.

  Contexte şi medii de învă'are

  Ora de Religie nu înseamnă numai activitatea obişnuită a profesorului cu elevii în sala de clasă. Prin specificul ei, educaţia religioasă permite organizarea unor contexte variate de învăţare, care să-i motiveze pe elevi pentru participarea activă şi să le susţină interesul pentru domeniul Religiei.

  Aşadar, cum şi unde anume se pot organiza activităţile de învăţare la disciplina Religie?

  •  Învăţăm în sala de clasă! În sălile de clasă, profesorul poate organiza diferite activităţi de predare-învăţare cu elevii: lecţii obişnuite de prezentare de noi teme, întâlniri cu personalităţi relevante pentru domeniul religiei, discuţii pe teme religioase cu părinţi sau cu alţi membri ai comunităţii.

  •  Mergem la bibliotecă! Profesorul de religie, împreună cu elevii, poate organiza activitatea la biblioteca şcolii sau la altă bibliotecă din comunitate. În aceste contexte de învăţare, elevii pot fi încurajaţi şi susţinuţi să se familiarizeze cu spaţiul bibliotecii, să observe cum se caută o carte, să participe la întâlniri cu diferite personalităţi.

  •  Vizităm geamia! Geamia este un spaţiu cu înalte valenţe educative pentru ora de religie. Profesorul poate organiza cu elevii vizite la geamie, în diferite ocazii şi scopuri: pentru participarea şi observarea anumitor slujbe religioase, pentru discuţii cu hogea sau imamul pe teme religioase sau pentru a organiza în comun diferite evenimente importante pentru comunitate ori activităţi de întrajutorare a membrilor acesteia.

  •  Ieşim în alte spaţii din afara şcolii! Profesorul de religie şi elevii pot derula activităţi de învăţare şi în contexte extraşcolare precum: mersul la cinematograf pentru vizionarea unor filme pe teme religioase relevante din perspectiva acestei discipline de studiu, vizitarea unor muzee, plimbarea pe stradă/ prin parc pentru observarea comportamentelor oamenilor şi analizarea acestora din perspectiva moralei religioase.

  •  Mergem în excursii tematice la geamiile cu impact istoric pentru comunitate. Profesorul de religie poate organiza excursii cu elevii, pe un traseu care să cuprindă o serie de geamii cu o anumită semnificaţie pentru comunitatea sau regiunea respectivă, muzee. În acest context, se pot organiza discuţii cu specialiştii din muzee, se pot iniţia dialoguri cu unii imami, se pot observa sau descrie spaţiile sau obiectele din interior.

  •  Căutăm pe Internet informaţii şi imagini cu caracter religios! În afară de faptul că unele lecţii sau teme pot utiliza platforme educaţionale, profesorul poate să descopere pe Internet, împreună cu elevii, informaţii relevante despre specificul vieţii religioase din spaţiul proxim sau din alte arealuri geografice şi culturale, poate urmări secvenţe muzicale, filmice, de ritual religios ce sunt corelate cu temele planificate.

Aspecte privind evaluarea

Evaluarea constituie o componentă organică a procesului de învăţământ. Se recomandă a fi utilizate cu prioritate metode moderne de evaluare, precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini, în

contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la standarde generale şi nu la nivelul clasei. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor.

Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluţia copilului va fi înregistrată şi discutată cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui elev în parte.

Grupul de lucru

Anexa nr. 4 la ordinul ministrului educa'iei na'ionale nr. 5676/19.12.2017 MINISTERUL EDUCA’IEI NA’IONALE

Programa şcolară

pentru disciplina op'ională

ARMONIE ,I EXPRESIVITATE CORPORALĂ ÎN SPORT

CLASELE A V-A – A VIII-A

ÎNVĂ'ĂMÂNT GIMNAZIAL CU PROGRAM SPORTIV INTEGRAT

Bucureşti, 2017

Notă de prezentare

Programa şcolară pentru disciplina opţională Armonie şi expresivitate corporală în sport reprezintă o ofertă curriculară pentru învăţământul gimnazial cu program sportiv integrat (clasele a V- a – a VIII-a). Programa şcolară este elaborată pentru un buget de timp de 1 oră/săpt., pentru fiecare an şcolar, conform prevederii din planul-cadru de învăţământ în care se alocă ore pentru opţionalul la nivelul ariei curriculare Educaţie fizică, sport şi sănătate.

Programa disciplinei Armonie şi expresivitate corporală în sport este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la completarea profilului de formare al absolventului de gimnaziu cu profil sportiv integrat. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic, pornind de la competenţe, vizează perfecţionarea componentelor morfologice şi funcţionale ale elevului şi prevenirea instalării unor influenţe negative generate de practicarea unilaterală a disciplinei sportive în care acesta se specializează.

Structura programei include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente:

• – Competenţe generale

• – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

• – Conţinuturi

• – Sugestii metodologice

Competen'ele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.

Competen'ele generale vizate la nivelul disciplinei Armonie şi expresivitate corporală în sport jalonează achiziţiile elevului pentru întregul ciclu gimnazial. Acestea conduc la dezvoltarea motricităţii elevului, la familiarizarea acestuia cu deprinderile necesare unei vieţi sănătoase şi la dezvoltarea fizică armonioasă.

Competen'ele specifice sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora, formându-se pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.

Con'inuturile învăţării sunt grupate pe următoarele domenii:

1. 1. Elemente ale dezvoltării fizice armonioase

2. 2. Calităţi motrice

3. 3. Elemente de compensare a efectelor specifice disciplinei sportive practicate

   

4. 4. Refacere şi recuperare

Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activităţii didactice, precum şi elemente de evaluare continuă.

Prezenta programă şcolară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev. Este necesară, de asemenea, o abordare specifică educaţiei la acest nivel de vârstă, care să ofere diferenţierea demersului didactic, în funcţie de achiziţiile elevilor.

Disciplina Armonie şi expresivitate corporală în sport urmăreşte o dezvoltare progresivă a competenţelor, prin valorificarea experienţei specifice vârstei elevilor, prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii acestora.

Programa de Armonie şi expresivitate corporală în sport, document reglator al procesului de învăţământ, stabileşte şi permite fiecărui cadru didactic formarea la elevi a competenţelor specifice fiecărui an de studiu, utilizând, ca mijloace, categoriile de conţinuturi pe care le consideră eficiente, corespunzător particularităţilor clasei şi condiţiilor concrete de activitate.

Programa şcolară are un caracter concentric, în sensul valorificării competenţelor specifice formate în anul/anii anteriori de studiu şi favorizării fenomenului de transfer.

1. 1. Utilizarea metodelor şi mijloacelor de menţinere şi de dezvoltare a armoniei şi expresivită’ii corporale

2. 2. Utilizarea procedurilor de prevenire a instalării eventualelor abateri de la armonia dezvoltării fizice

Competen'e generale

35

1. 1. Utilizarea metodelor şi mijloacelor de menţinere şi de dezvoltare a armoniei şi expresivităţii corporale

   Clasa a V-a	Clasa a VI-a	Clasa a VII-a	Clasa a VIII-a
   1.2. Identificarea mijloacelor de dezvoltare a armoniei şi expresivită'ii corporale	1.2. Utilizarea mijloacelor de dezvoltare a armoniei şi expresivită'ii corporale	1.2. Operarea cu mijloacele de dezvoltare a armoniei şi expresivită'ii corporale, corespunzător disciplinei sportive practicate sportive practicate	1.2. Ac'ionarea pentru asigurarea dezvoltării armoniei şi expresivită'ii corporale corespunzător particularită'ilor individuale

   1. 1.1. Identificarea mijloacelor de men’inere a armoniei dezvoltării fizice

      • – recunoaşterea principalelor exerciţii pentru menţinerea armoniei dezvoltării fizice

      • – recunoaşterea exerciţiilor care se adresează regiunilor şi segmentelor expuse abaterilor de la atitudinea corporală corectă

   • – recunoaşterea principalelor exerciţii pentru dezvoltarea armoniei şi expresivităţii corporale

   • – recunoaşterea exerciţiilor de dezvoltare a armoniei şi expresivităţii corporale, a regiunilor şi segmentelor mai puţin solicitate în eforturile specifice disciplinei sportive practicate

   1. 1.1. Utilizarea mijloacelor de men’inere a armoniei dezvoltării fizice

      • – efectuarea principalelor exerciţii pentru menţinerea armoniei dezvoltării fizice

      • – efectuarea exerciţiilor care previn instalarea unor abateri de la atitudinea corporală corectă la nivelul regiunilor şi segmentelor expuse

   • – efectuarea principalelor exerciţii pentru dezvoltarea armoniei şi expresivităţii corporale

   • – efectuarea exerciţiilor de dezvoltare a armoniei şi expresivităţii corporale, a regiunilor şi segmentelor mai puţin solicitate în eforturile specifice disciplinei sportive practicate

   1. 1.1. Operarea cu mijloacele de men’inere a armoniei dezvoltării fizice, corespunzător disciplinei sportive practicate

      • – efectuarea unor programe individualizate de menţinere a armoniei dezvoltării fizice

      • – efectuarea exerciţiilor de dezvoltare a tonicităţii şi troficităţii regiunilor musculare frecvent sau mai puţin solicitate în eforturile specifice disciplinei sportive

   • – efectuarea exerciţiilor de dezvoltare a armoniei şi expresivităţii corporale, corespunzător disciplinei sportive practicate

   • – efectuarea sistematică a exerciţiilor de dezvoltare a armoniei şi expresivităţii corporale, a regiunilor şi segmentelor mai puţin solicitate în eforturile specifice disciplinei

   1. 1.1. Ac’ionarea pentru asigurarea armoniei dezvoltării fizice corespunzător particularită’ilor individuale

      • – exersarea sistematică a programelor individualizate de menţinere a armoniei dezvoltării fizice

      • – conceperea şi realizarea programelor individuale de dezvoltare a tonicităţii şi troficităţii musculaturii de la nivelul segmentelor sau zonelor insuficient dezvoltate

   • – exersarea sistematică a programelor individualizate de dezvoltare a armoniei şi expresivităţii corporale

   • – conceperea şi realizarea programelor individuale de dezvoltare a armoniei şi expresivităţii corporale

   

   

   36

2. 2. Utilizarea procedurilor de prevenire a instalării eventualelor abateri de la armonia dezvoltării fizice

37

38

39

40

Sugestii metodologice

În vederea valorizării competenţelor generale şi specifice, respectiv, a asigurării transferabilităţii la nivelul activităţii educaţionale, se recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei Armonie şi expresivitate corporală în sport să pună accent pe: construcţia progresivă a cunoaşterii, flexibilitatea abordărilor şi parcursul diferenţiat, coerenţă şi abordări inter- şi transdisciplinare.

Lecţiile se vor desfăşura sub formă de antrenament practic – formativ/ informativ – disciplina având ca scop completarea şi valorizarea pregătirii realizate prin lecţiile curente de pregătire sportivă practică.

Pe lângă creşterea capacităţii de performanţă a elevilor, realizată prin pregătirea sportivă practică şi concursuri, disciplina Armonie şi expresivitate corporală în sport adaugă, ca produs educaţional şi formativ, atitudinea corporală globală şi segmentară armonioasă, corectă şi expresivă, eficienţa şi expresivitatea acţiunilor tehnico – tactice specifice disciplinei sportive practicate, cât şi favorizarea procesului de pregătire sportivă, prin adoptarea unor măsuri complexe, cu efecte pozitive asupra morfologiei, dar şi asupra funcţionalităţii corporale.

Profesorii pot elabora şi alte activităţi de învăţare, conţinuturi şi instrumente de evaluare, în funcţie de particularităţile clasei de elevi, baza materială de care dispune şcoala şi opţiunile elevilor.

Lecţia de Armonie şi expresivitate corporală în sport rămâne o creaţie a fiecărui profesor, care trebuie să reflecte competenţele sale profesionale, capacitatea de a se adapta condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţii didactice şi particularităţilor elevilor, utilizând îndrumările/ sugestiile metodologice oferite prin această programă, astfel:

• ✓ prezentarea de către profesor a cunoştinţelor, priceperilor, deprinderilor care vor fi abordate,

  a probelor şi criteriilor de evaluare şi a repartizării acestora pe semestre;

• ✓ realizarea evaluării predictive a nivelului de pregătire a elevilor;

• ✓ eliminarea din relaţia profesor-elev a oricărei forme de agresare verbală sau fizică;

• ✓ menţinerea de către profesor a unei relaţii constante cu dirigintele clasei şi cu profesorul care realizează pregătirea sportivă practică, în special pe următoarele probleme:

  • – prezentarea, de către elevi, a adeverinţei medicale care atestă starea de sănătate;

  • – echipamentul sportiv adecvat pentru participarea la lecţiile de Armonie şi expresivitate corporală în sport;

  • – informarea permanentă asupra nivelului de pregătire sportivă a elevilor şi a stării lor de sănătate;

  • – evidenţierea ritmică, de către profesor, în catalogul clasei, a frecvenţei şi a rezultatelor evaluării curente.

În perspectiva unui demers educaţional centrat pe competenţe, se recomandă utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue, formative. Procesul de evaluare va îmbina formele tradiţionale cu cele alternative (proiectul, portofoliul, autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevului) şi va pune accent pe:

• – corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competenţele specifice, vizate de programa şcolară;

• – valorizarea rezultatelor învăţării, prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev;

• – utilizarea unor metode variate de comunicare a rezultatelor şcolare;

• – recunoaşterea, la nivelul evaluării, a experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite în contexte non-formale sau informale.

  

  În realizarea unei evaluări eficiente, profesorii vor utiliza sistemul de evaluare elaborat pentru această nouă disciplină, prezentat în continuare.

  42

  PROBELE DE EVALUARE SEMESTRIALĂ LA DISCIPLINA OP'IONALĂ

  ARMONIE .I EXPRESIVITATE CORPORALĂ ÎN SPORT

  SEMESTRUL	Clasa a V-a	Clasa a VI-a	Clasa a VII-a	Clasa a VIII-a
  I		de bază din disciplina sportivă practicată
  II

  1. 1. Executarea unui complex de dezvoltare fizică armonioasă, specific disciplinei sportive practicate, alcătuit din 5 exerciţii

  2. 2. Prezentarea a 3 exerciţii cu influenţe generale asupra armoniei şi expresivităţii corporale

  1. 1. Executarea unui complex de dezvoltare fizică armonioasă specific disciplinei sportive practicate, alcătuit din 6 exerciţii cu obiecte, cu sau fără fond muzical

  2. 2. Prezentarea a 3 exerciţii cu efecte de expresivitate asupra unui procedeu tehnic

  1. 1. Efectuarea a 3 exerciţii pentru dezvoltarea selectivă şi analitică a unor grupe musculare implicate în disciplina/ proba sportivă practicată

  2. 2. Parcugerea unui circuit specific disciplinei sportive practicate, alcatuit din 6 staţii

  1. 1. Efectuarea a 3 exerciţii compensatorii, selective şi analitice, asupra unor grupe musculare afectate în disciplina/ proba sportivă practicată

  2. 2. Executarea unui program de dezvoltare a mobilităţii şi flexibilităţii, specific disciplinei/ probei practicate

  1. 1. Prezentarea unui set de exerciţii corective pentru unul dintre principalele segmente corporale

  2. 2. Prezentarea a 2-3 exerciţii pentru dezvoltarea forţei dinamice segmentare pentru o grupă/lanţ muscular mai puţin solicitat în disciplina practicată

  1. 1. Prezentarea a 4 exerciţii de mobilitate a articulaţiilor neimplicate frecvent în efortul specific din disciplina practicată

  2. 2. Efectuarea unui program de dezvoltare a rezistenţei generale la efort aerob cu influenţe asupra expresivităţii corporale

  1. 1. Efectuarea a 4 exerciţii pentru diminuarea ţesutului adipos

  2. 2. Efectuarea a 2 exerciţii pentru dezvoltarea troficităţii musculaturii mai puţin implicate în efortul specific discilpinei practicate

  1. 1. Prezentarea unui program prestabilit de compensare a efortului şi influenţelor negative, specifice disciplinei practicate

  2. 2. Efectuarea unui program de exerciţii sincronizate şi expresive, în funcţie de cerinţele disciplinei/ probei sportive practicate

  NOTĂ:

  • ► pe parcursul lecţiilor elevii vor intra în contact cu toate categoriile de exerciţii şi programe prevăzute ca probe de evaluare, acestea fiind elaborate de către profesor;

  • ► la începutul fiecărui semestru, profesorii vor preciza, corespunzător disciplinei sportive practicate de elevi:

    • – care sunt segmentele corporale care necesită utilizarea exerciţiilor legate de armonia şi expresivitatea corporală precum şi cele corective;

    • – care sunt lanţurile musculare/ grupele solicitate, eventual suprasolicitate, dar şi cele mai puţin solicitate în efortul specific;

    • – care sunt procedeele tehnice de bază care necesită eventuale exerciţii compensatorii;

  • ► pentru fiecare probă, profesorii vor stabili criterii de evaluare;

    

  • ► în afara celor două probe obligatorii, pentru fiecare semestru, pofesorii pot concepe şi utiliza şi alte probe de evaluare curentă.

BIBLIOGRAFIE

BOTA, Cornelia, Ergofiziologie, Editura Globus, Bucureşti, 2000

BRATU, Mircea, Bazele generale ale kinetoterapiei, Editura Bren, Bucureşti, 2011 CORDUN, Mariana, Kinetologie medicală, Editura Axa, Bucureşti, 1999 CORDUN, Mariana, Kinantropometrie, Editura CD Press, Bucureşti, 2009

DRĂGAN Ioan şi colab., Selecţia şi orientarea medico-sportivă, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1989

FOZZA, Cristina, Îndrumar pentru corectarea deficienţelor fizice, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002

IFRIM, Mircea, Antropologie motrică, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986 OPRESCU, Victor, Aptitudini şi atitudini, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991

TSCHIENE, Peter, Prioritatea aspectului biologic in teoria antrenamentului, Colecţia S.D.P. Fiziologia sportului Nr. 350, 351, 352, M.T.S.-C.C.P.S., Bucureşti, 1995.

Grupul de lucru

PĂUNESCU Alin Cătălin Ministerul Educaţiei Naţionale DRAGOMIR Petrică Institutul de Ştiinte ale Educaţiei

STĂNESCU Monica U.N.E.F.S. Bucureşti

NEAGU Nicolae Emilian U.M.F. Tîrgu Mureş

MELINTE Elena Magda I.S.J. Neamţ

FARKAS Csaba-Istvan I.S.J. Covasna

OPREA Laurenţiu I.S.M. Bucureşti

GANERA Cătălin L.P.S. „Nicolae Rotaru” Constanţa

JAKO Alexandru L.P.S. „Avram Iancu” Zalău

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește