cuprinzând fișele tehnice ale măsurilor 1.1 "Îmbunătățirea prelucrării și marketingului produselor agricole și piscicole", 1.2 "Îmbunătățirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar și fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare și pentru protecția consumatorilor", 2.1 "Dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale", 3.1 "Investiții în exploatațiile agricole", 3.2 "Constituirea grupurilor de producători", 3.3 "Metode agricole de producție destinate să protejeze mediul și să mențină peisajul rural", 3.4 "Dezvoltarea și diversificarea activităților economice care generează activități multiple și venituri alternative", 3.5 "Silvicultura", 4.1 "Îmbunătățirea pregătirii profesionale" și 4.2 "Asistența tehnică" din Programul național pentru agricultura și dezvoltare rurală finanțat din fonduri SAPARD profesionale" și 4.2 "Asistența tehnică" din Programul național pentru agricultură și dezvoltare rurală finanțat din fonduri SAPARD(actualizate până la data de 12 martie 2007*)
–––––*) Forma actualizată a acestui act normativ până la data de 12 martie 2007 este realizată de către Departamentul juridic din cadrul S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamț prin includerea tuturor modificărilor și completărilor aduse până la această data de către HOTĂRÂREA nr. 177 din 20 februarie 2007.Conținutul acestui act aparține exclusiv S.C. Centrul Teritorial de Calcul Electronic S.A. Piatra-Neamț și nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat pentru informarea utilizatorilor._____________Anexele 1 – 14 sunt aprobate de Hotărârea Guvernului nr. 759 din 14 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 din 20 iunie 2006. +
Anexa 1FIȘA TEHNICĂpentru măsura 1.1 "Îmbunătățirea prelucrării și marketingului produselor agricole și piscicole"1. MOTIVAȚIEMăsurile Programului SAPARD urmăresc în primul rând facilitarea implementării acquis-ului comunitar, vizând diminuarea unor neajunsuri care caracterizează agricultura din România, înainte de aderarea ei la Uniunea Europeană.În mod particular, sprijinul pentru această măsură este destinat să îmbunătățească performanțele producției agroalimentare din punct de vedere al standardelor de calitate și al diversificării gamei sortimentale a produselor prelucrate, în scopul de a înlătura unele disfuncționalități ce se manifestă pe piețele specifice ale acestora, și anume:– piețele agricole actuale nu funcționează coerent;– existența pe piață a unei importante producții agricole, comercializată fără o prelucrare prealabilă și/sau insuficientă/ineficientă, care nu permite sub această formă creșterea valorii adăugate a ramurii și nu contribuie la îmbunătățirea veniturilor agricultorilor;– condiții improprii de preluare, sortare, depozitare, prelucrare, condiționare și marketing al produselor agricole, inclusiv ouăle, ce determină, de cele mai multe ori, procente mari de pierderi de producție (mărfuri perisabile, fără posibilitate de depozitare a produselor și absența piețelor de desfacere), excepție făcând vânzarea directă a produselor din exploatația agricolă;– amplasarea a numai 15% din ramurile industriei agroalimentare în zonele rurale nu favorizează prelucrarea locală a produselor agricole, aceasta generând costuri ridicate de transport și pierderi importante de produse;– degradarea continuă a aparatului productiv și un mare grad de uzură a unităților existente care nu dețin echipamente performante de prelucrare și nici capacități performante, la nivelul standardelor europene, capabile să asigure calitatea producției și controlul ei;– lipsa unor echipamente în dotarea unităților de industrie alimentară, privind evacuarea apelor uzate și a produșilor reziduali ce nu permit protecția suficientă a mediului înconjurător, dotarea insuficientă cu laboratoare uzinale și aparatură de măsură și control pentru determinarea calității produselor;– slaba diversificare a produselor agroalimentare sub aspectul standardelor de calitate impuse de Uniunea Europeană, cu toate că cerințele consumatorilor reclamă o îmbunătățire a gamei sortimentale a produselor prelucrate;– slaba valorificare a plantelor textile cum sunt inul și cânepa.Prioritățile sunt îmbunătățirea procesării și marketingul în următoarele sectoare: lapte și produse lactate, carne, legume, fructe și cartofi, vinificație, pește, produse piscicole și plante textile. În contextul României, având în vedere suprafețele și producțiile de cereale, semințe oleaginoase, sfeclă de zahăr și plante textile și deficiențele existente în domeniul procesării primare, considerăm ca fiind importante în primul rând investițiile privind modernizarea capacităților de procesare și depozitare existente în aceste sectoare.În anul 2005, în România au avut loc cele mai severe inundații din ultimii 20 de ani care au afectat toate județele. Perioadele în care s-au produs acestea au fost 10-30 aprilie, 1-31 mai, 1-7 iunie și 11-17 iunie, 14-25 august, 19-25 septembrie 2005, subliniind faptul că au existat numeroase cazuri de localități afectate de inundații de mai multe ori.Estimarea pagubelor datorate inundațiilor produse în perioada aprilie-septembrie 2005 se situează la 5.975 milioane lei (1,6 miliarde euro), reprezentând aproximativ 3,4% din PIB (nivel 2003).Pentru a sprijini activitatea economică din zonele rurale inundate și pentru a asigura cadrul legal necesar aplicării prevederilor art. 16 secțiunea A din Acordul multianual de finanțare, autoritățile române au decis că lista localităților (satelor) afectate de inundații în perioada aprilie- septembrie 2005 și gradul lor de afectare să fie aprobate printr-un act normativ, respectiv prin Hotărârea Guvernului nr. 1.512/2005pentru declararea ca zone calamitate a localităților afectate de inundațiile din perioada aprilie-septembrie 2005.Pentru determinarea gradului fizic de afectare au fost întocmite o fișă de evaluare pentru fiecare localitate (sat) și modalitatea de calcul, luându-se în considerare următoarele elemente: locuințe (15 puncte), anexe gospodărești (10 puncte), infrastructură rurală (35 puncte), suprafață agricolă și forestieră (20 puncte), obiective socioeconomice (10 puncte), infrastructură forestieră și de protecție împotriva inundațiilor (10 puncte).Din datele existente au rezultat că au fost afectate 3.755 sate din 1.277 comune acoperind toate județele țării, cu gradul de afectare după cum urmează:┌────────────────────────────────────┬─────────────────────────┐│Gradul de afectare │ % │├────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 5%-10% │ 27,1 │├────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 10%-30% │ 29,6 │├────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│mai mare de 30% │ 3,1 │└────────────────────────────────────┴─────────────────────────┘Pentru a explica datele prezentate în tabelul de mai sus și ca rezultat al analizei fișelor de evaluare pentru fiecare localitate se constată că în cazul unui grad de afectare de peste 30% au fost înregistrate pagube semnificative la toate elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, cu influențe substanțiale negative asupra desfășurării activității economice și nivelului de trai al locuitorilor din zona respectivă.În situația unui grad de afectare cuprins între 10 și 30% au fost înregistrate pagube semnificative doar la o parte din elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, dar care influențează negativ desfășurarea activității economice și nivelul de trai al locuitorilor din zona respectivă.În situația unui grad de afectare cuprins între 5 și 10% au fost înregistrate pagube doar la o parte din elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, în special infrastructura rurală.Prevederile art. 16 paragraful 1 și art. 16 paragraful 1 subparagraful a) din secțiunea A "Managementul financiar" din anexa la Acordul multianual de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Comunităților Europene (Programul special de aderare pentru agricultură și dezvoltare rurală în România), semnat la Bruxelles la 2 februarie 2001, ratificat prin Legea nr. 316/2001, cu modificările și completările ulterioare, denumit în continuare MAFA, se vor aplica pentru toți potențialii beneficiari ai măsurii care își desfășoară activitatea în satele cu grad de afectare mai mare de 30% și vor realiza proiectul într-un sat inclus în cap. VIII din PNADR, anexa nr. 77.Prevederile art. 16 paragraful 1 și art. 16 paragraful 1 subparagraful a) din secțiunea A "Managementul financiar" din MAFA se vor aplica potențialilor beneficiari ai măsurii care își desfășoară activitatea în satele cu grad de afectare cuprins între 10 și 30% și care prezintă un document prin care atestă că au suferit pagube, document emis de comitetul local pentru situații de urgență*) la nivel de comună. Comitetul local pentru situații de urgență atestă că potențialul beneficiar a suferit pagube ca urmare a inundațiilor produse în perioada aprilie-septembrie 2005 și va realiza proiectul într-un sat inclus în cap. VIII din Programul național pentru agricultură și dezvoltare rurală, denumit în continuare PNADR, anexa nr. 76.__________*) Comitetul local pentru situații de urgență este constituit în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.491/2004pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situații de urgență.2. OBIECTIVEObiective generaleObiectivul general al măsurii este îmbunătățirea eficienței procesării și marketingului produselor agricole și piscicole, rezultând produse de înaltă calitate care să contribuie la implementarea acquis-ului comunitar, la creșterea competitivității și valorii adăugate a produselor și, în același timp, să contribuie la crearea de noi locuri de muncă.Privatizarea continuă și descreșterea capacităților excedentare din sectorul public vor însoți această măsură. Măsura va contribui la:– menținerea locurilor de muncă existente;– crearea de noi locuri de muncă;– creșterea veniturilor în sector.Implementarea măsurilor prevăzute se va face cu respectarea prevederilor art. 3 din Regulamentul nr. 2.759/1999/CE adoptat de Comisia Europeană.Obiective specifice– Îmbunătățirea competitivității produselor agricole procesate– Orientarea producției în acord cu tendințele previzibile de piață și încurajarea dezvoltării de noi piețe pentru produsele agricole– Îmbunătățirea sau raționalizarea rețelelor de colectare și comercializare angro, precum și a proceselor de prelucrare a produselor agricole și piscicole– Îmbunătățirea prezentării și condiționării produselor agricole și piscicole pe piață (din punct de vedere calitativ și comercial)– Încurajarea unei mai bune utilizări a subproduselor și/sau eliminarea produselor secundare sau a deșeurilor– Creșterea eficienței prin utilizarea de tehnologii moderne– Favorizarea de investiții inovatoare– Îmbunătățirea calității produselor prelucrate și a controlului calității produselor alimentare, cu respectarea cerințelor minime ale securității alimentare cerute de Uniunea Europeană– Îmbunătățirea și controlul condițiilor sanitare– Promovarea unor metode de producție prietenoase mediului– Apariția și consolidarea unor agenți economici privați competitivi– Creșterea oportunităților de noi locuri de muncă în mediul rural și menținerea celor existente– Crearea de "piețe verzi" care au ca scop apariția unor noi segmente de consumatori, orientați pe produse agricole ecologice.Obiective operaționale– Sprijin pentru investiții vizând îmbunătățirea procesării și marketingului produselor agricole și piscicole, pe sectoare și pe obiective specifice– Investiții stimulatoare vizând protecția și păstrarea mediului înconjurător, precum și igiena și bunăstarea animalelor ("investiții verzi")– Unitățile în care se realizează investițiile, la finalizarea acestora, vor fi în acord cu acquis-ul comunitar.3. CORELAREA CU ALTE MĂSURIAjutoarele acordate în cadrul acestei măsuri sunt complementare acțiunilor prevăzute în cadrul măsurilor "Investiții în exploatațiile agricole", "Îmbunătățirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar și fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare și pentru protecția consumatorilor", "Metode agricole de producție menite să protejeze mediul și să mențină peisajul rural", "Înființarea grupurilor de producători", "Managementul resurselor de apă pentru agricultură" și "Asistența tehnică" și vor avea un efect pozitiv atât asupra producției, cât și asupra canalelor de comercializare și asupra mediului înconjurător.4. CÂMPUL DE ACȚIUNE AL MĂSURIIMăsura vizează proiecte de investiții pentru:– îmbunătățirea și optimizarea fluxurilor de producție, prelucrarea și marketingul produselor agricole și piscicole;– crearea sau modernizarea rețelelor locale de colectare, a capacităților de recepționare, depozitare, condiționare, sortare și ambalare a produselor agricole și piscicole.Aceste investiții contribuie la adoptarea standardelor europene în sectoarele: lapte și produse lactate; carne (taurine, suine, ovine, păsări) și ouă; legume, fructe și cartofi; prelucrarea strugurilor – soiuri nobile pentru vin; pește și acvacultură și produse de oystercultură (stridii și midii); cereale; semințe oleaginoase; zahăr, plante textile (în și cânepă).Pentru toate sectoarele vizate mai sus, tipurile de investiții care pot fi finanțate se referă la:Lapte și produse lactate– Investiții noi pentru clădiri, instalații, mașini și echipamente și modernizarea și retehnologizarea unităților existente, pentru înființarea de centre de colectare, recepționare, răcire și stocare a laptelui ca materie primă, precum și achiziționarea de mijloace de transport noi, specializate, autoizoterme, autofrigorifice, vehicule pentru produse lichide sau praf, identificate în baza studiului de fezabilitate– Investiții în prelucrarea, depozitarea și marketingul laptelui și produselor lactate, precum și modernizarea și retehnologizarea capacităților existente– Investiții pentru tratarea, reciclarea și eliminarea produșilor reziduali și deșeurilor nocive– Investiții pentru creșterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de prelucrare a laptelui (zer, zară) în cadrul unităților de procesare și marketing– Investiții pentru îmbunătățirea sistemului de monitorizare și control al lanțului de recepție, colectare, prelucrare și marketing al produselor sub aspect cantitativ și calitativ– Investiții pentru îmbunătățirea controlului intern al calității materiei prime, semifabricatelor, produselor și subproduselor obținute în cadrul unităților de procesare și marketing (construcții și modernizarea spațiilor pentru laboratoare de analize și achiziționarea echipamentului de laborator).Carne, produse din carne și ouă– Investiții noi pentru construcții și modernizarea și retehnologizarea unităților existente pentru abatorizarea și procesarea cărnii de taurine, suine, ovine, caprine și păsări, inclusiv clădiri, mașini, instalații și echipamente, referitoare la abatorizare, procesare, ambalare, depozitare și marketing al cărnii și produselor din carne și ouălor, precum și achiziționarea de:– mijloace noi de transport intern și de mijloace noi de transport specializate (autoizoterme, autofrigorifice și transport al animalelor), necesare în baza identificării lor în studiul de fezabilitate– Investiții pentru tratarea, reciclarea și eliminarea produșilor reziduali și deșeurilor nocive– Investiții pentru creșterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de abatorizare și procesare a cărnii (organe, slănină, sânge, țesuturi conjuctive etc.), în cadrul unităților de procesare și marketing– Investiții pentru îmbunătățirea sistemului de monitorizare și control al lanțului de recepție, abatorizare, prelucrare, depozitare și marketing al produselor sub aspect cantitativ și calitativ– Investiții pentru îmbunătățirea controlului intern al calității materiei prime, semifabricatelor, produselor și subproduselor obținute în cadrul unităților de procesare și marketing (construcții și modernizarea spațiilor pentru laboratoare de analize și achiziționarea echipamentului de laborator).Legume, fructe și cartofi– Investiții noi pentru clădiri, mașini și echipamente și/sau modernizarea unităților existente pentru depozitare, sortare, condiționare, refrigerare, congelare, procesare, ambalare și marketing– Investiții pentru îmbunătățirea calității și igienei produselor– Investiții pentru protecția mediului (stații pentru epurarea apelor reziduale)– Investiții pentru creșterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în urma procesării fructelor, legumelor și cartofilor din cadrul unităților de procesare și marketing– Investiții pentru îmbunătățirea sistemului de monitorizare și control al lanțului de recepție, depozitare, prelucrare și marketing al produselor sub aspect cantitativ și calitativ– Investiții pentru îmbunătățirea controlului intern al calității materiei prime, semifabricatelor, produselor și subproduselor obținute în cadrul unităților de procesare și marketing (construcții și modernizarea spațiilor pentru laboratoare de analize și achiziționarea echipamentului de laborator).Vin– Investiții noi și/sau modernizarea și retehnologizarea clădirilor, mașinilor și echipamentelor de vinificație, inclusiv recepția, depozitarea, procesarea, îmbutelierea și marketingul vinului– Investiții pentru îmbunătățirea calității și igienei produselor– Investiții pentru tratarea, reciclarea și eliminarea produșilor reziduali și a deșeurilor nocive– Investiții pentru îmbunătățirea sistemului de monitorizare și control al lanțului de recepție, depozitare, prelucrare și marketing al produselor sub aspect cantitativ și calitativ– Investiții pentru îmbunătățirea controlului intern al calității materiei prime, semifabricatelor, produselor și subproduselor obținute în cadrul unităților de procesare și marketing (construcții și modernizarea spațiilor pentru laboratoare de analize și achiziționarea echipamentului de laborator)– Investiții pentru implementarea sistemului de management al calității, conform cu cerințele ISO 9000.Pește și produse piscicole– Investiții noi și/sau modernizarea și retehnologizarea capacităților existente referitoare la clădiri, mașini și echipamente pentru depozitarea (inclusiv depozite frigorifice angro), procesarea, ambalarea și marketingul peștelui și produselor piscicole (inclusiv echipamente pentru refrigerarea, congelarea și producerea de gheață)– Investiții pentru îmbunătățirea igienei și calității, conform standardelor Uniunii Europene– Achiziționarea de mijloace noi, specializate, de transport, necesare ca rezultat al identificării lor în studiul de fezabilitate (autofrigorifice)– Investiții pentru tratarea, reciclarea și eliminarea produșilor reziduali și deșeurilor nocive– Investiții pentru creșterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de prelucrare a peștelui și produselor piscicole (oase, capete, solzi), în cadrul unităților de procesare și marketing– Investiții pentru îmbunătățirea sistemului de monitorizare și control al lanțului de recepție, prelucrare și marketing al produselor sub aspect cantitativ și calitativ– Îmbunătățirea controlului intern al calității materiei prime, semifabricatelor, produselor și subproduselor obținute în cadrul unităților de procesare și marketing (construcții și modernizarea spațiilor pentru laboratoare de analize și achiziționarea echipamentelor de laborator).Plante textile– Investiții noi pentru construcții, modernizarea și retehnologizarea unităților existente pentru procesarea plantelor textile (în și cânepă), inclusiv clădiri, mașini, instalații și echipamente pentru procesare, ambalare, depozitare și marketingul fibrelor textile– Investiții pentru tratarea, reciclarea și eliminarea produșilor reziduali și deșeurilor nocive– Investiții pentru creșterea valorii adăugate a subproduselor rezultate din procesarea plantelor textile– Investiții pentru îmbunătățirea sistemului de monitorizare și control al fluxului de recepție, prelucrare, depozitare și marketing al plantelor textile sub aspect cantitativ și calitativ– Investiții pentru îmbunătățirea controlului intern al calității materiei prime, produselor și subproduselor obținute în cadrul unităților de procesare și marketing (construcții și modernizarea spațiilor pentru laboratoare de analize și achiziționarea echipamentului de laborator).Cereale– Construcția (în cadrul unităților de procesare și marketing) și/sau modernizarea clădirilor, mașinilor și echipamentelor și retehnologizarea celor existente pentru depozitarea (fără creșterea capacității naționale) și procesarea primară a cerealelor (uscare, calibrare, curățare, condiționare, măcinare)– Investiții pentru echipamente de protecție a mediului (emisii de praf organic și mineral, impurități minerale și organice)– Investiții pentru îmbunătățirea sistemului de monitorizare și control al lanțului de recepție, depozitare, prelucrare și marketing al produselor sub aspect cantitativ și calitativ– Investiții pentru îmbunătățirea controlului intern al calității materiei prime, semifabricatelor, produselor și subproduselor obținute în cadrul unităților de procesare și marketing (construcții și modernizarea spațiilor pentru laboratoare de analize și achiziționarea echipamentelor de laborator).Semințe oleaginoase– Construcția (în cadrul unităților de procesare și marketing existente) și/sau modernizarea clădirilor și echipamentului capacităților existente cu noi tehnologii pentru depozitarea și procesarea semințelor oleaginoase fără creșterea capacităților existente (uscare, calibrare, curățare, condiționare, conservare prin frig, extracție, rafinare), inclusiv semințe de floarea-soarelui– Investiții pentru tratarea, reciclarea și eliminarea produșilor reziduali și deșeurilor nocive– Investiții pentru creșterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de depozitare și prelucrare (șroturi oleoproteaginoase) în cadrul unităților de prelucrare și marketing– Investiții pentru îmbunătățirea sistemului de monitorizare și control al lanțului de recepție, depozitare, prelucrare și marketing al produselor sub aspect cantitativ și calitativ– Investiții pentru îmbunătățirea controlului intern al calității materiei prime, semifabricatelor, produselor și subproduselor obținute în cadrul unităților de procesare și achiziționarea echipamentului de laborator.Zahăr– Construcția (în cadrul unităților de procesare și marketing existente) și/sau modernizarea clădirilor, achiziționarea și retehnologizarea echipamentelor și instalațiilor pentru depozitarea și procesarea sfeclei de zahăr– Investiții pentru îmbunătățirea tehnologiilor de depozitare, marcare și ambalare a zahărului– Investiții pentru îmbunătățirea igienei și calității conform standardelor Uniunii Europene– Investiții pentru creșterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de prelucrare a sfeclei de zahăr (melasă, borhot) în cadrul unităților de procesare și marketing– Investiții pentru tratarea, reciclarea și eliminarea produșilor reziduali și deșeurilor nocive– Investiții pentru îmbunătățirea sistemului de monitorizare și control al lanțului de recepție, prelucrare și marketing al produselor sub aspect cantitativ și calitativ– Investiții pentru îmbunătățirea controlului intern al calității materiei prime, semifabricatelor, produselor și subproduselor obținute în cadrul unităților de procesare și marketing (construcții și modernizarea spațiilor pentru laboratoare de analize și achiziționarea echipamentelor de laborator).5. CRITERII DE ELIGIBILITATEGenerale– Proiectul va fi amplasat în spațiul rural și numai pentru modernizarea capacităților existente poate fi amplasat în mediul urban.– Investițiile trebuie să contribuie la îmbunătățirea situației sectorului de bază al producției agricole la care se face referință.– Sunt eligibile în cadrul acestei măsuri prelucrarea și marketingul produselor agricole și piscicole, dacă sunt incluse în anexa 1 la Tratatul Uniunii Europene. Produsele agricole, excluzând produsele piscicole, trebuie să provină din Comunitate sau țările candidate prezentate la pct. 8 secțiunea F din anexa la MAFA, cu modificările ulterioare.– Trebuie să se demonstreze viabilitatea economico-financiară a proiectului printr-un studiu de fezabilitate și plan de afaceri. Planul de afaceri este cerut în cazul proiectelor cu o valoare eligibilă totală mai mare de 50.000 euro. Viabilitatea economică este definită ca fiind utilizarea din plin a unității de procesare sau a unei părți din aceasta prin raportarea de performanțe financiare efective și abilitatea de a opera fără a recurge la sprijin public în activitatea să operațională. Beneficiarul trebuie să demonstreze că își poate plăti obligațiile și datoriile în mod regulat, fără să supună la niciun risc desfășurarea normală a activității sale economice, și că generează un venit semnificativ. În mod special este necesară existența piețelor de desfacere pentru produsele respective (atestată prin studii de piață incluse în planul de afaceri). După implementarea proiectului întreprinderea beneficiară trebuie să corespundă cu normele Uniunii Europene de mediu, igienă și bunăstarea animalelor.– Proiectele privind construcția de noi clădiri sau modernizarea celor existente sau a unor părți din acestea, precum și echipamentele necesare trebuie să corespundă normelor Uniunii Europene.– Cofinanțarea privată trebuie să acopere cel puțin 50% din cheltuielile eligibile, cu excepția investițiilor pentru sectorul zahăr (70%). Pentru sectorul de semințe oleaginoase cofinanțarea privată este de 50% din cheltuielile eligibile pentru investițiile în protecția mediului și de 70% pentru alte investiții.– Beneficiarul și/sau responsabilul tehnic al proiectului trebuie să dovedească o pregătire profesională în raport cu proiectul pe care doresc să îl inițieze, printr-un document eliberat de autoritățile competente, din care să rezulte o experiență profesională în domeniu de minimum 3 ani: diploma sau copie după cartea de muncă sau declarație pe propria răspundere că responsabilul tehnic de proiect va urma un curs de pregătire profesională, până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăți a ajutorului.– Proiectul trebuie să aibă acces la infrastructura de bază (drumuri principale, alimentare cu apă, electricitate, comunicații).– Beneficiarul trebuie să asigure controlul calității produselor prin serviciile proprii sau terțe de control al calității.– Nu va fi eligibil solicitantul care are pierderi financiare sau obligații fiscale restante față de bugetul de stat sau față de bugetul asigurărilor sociale de stat și bănci (altele decât pentru care este respectat graficul de rambursare), conform ultimelor declarații fiscale sau altor declarații emise de către autoritățile fiscale.– Unitățile de depozitare/procesare în funcțiune înaintea începerii investiției trebuie să respecte legislația națională, iar după finalizarea întregii investiții trebuie să fie în conformitate cu legislația comunitară. Înaintea începerii investiției, unitățile de procesare lapte și produse lactate și carne și produse din carne vor prezenta un program de restructurare aprobat de autoritatea națională sanitară veterinară.– În satele cu grad de afectare mai mare de 30% (cap. VIII din PNADR – anexa nr. 77) vor fi aplicate dispozițiile art. 16 paragraful 1 și art. 16 paragraful 1 subparagraful a) secțiunea A din MAFA, fiind eligibile următoarele tipuri de investiții:– investiții de modernizare pentru toți beneficiarii acestei măsuri;– investiții noi doar pentru beneficiarii acestei măsuri care îndeplinesc criteriile de întreprindere mică și mijlocie în conformitate cu legislația națională în vigoare.– În satele cu grad de afectare între 10% și 30% (cap. VIII din PNADR – anexa nr. 76) vor fi aplicate prevederile art. 16 paragraful 1 și 16 paragraful 1 subparagraful a) secțiunea A din MAFA, fiind eligibile următoarele tipuri de investiții:– investiții de modernizare pentru toți beneficiarii acestei măsuri care depun un document ce demonstrează că au fost afectați de inundații. Documentul va fi emis de comitetul local pentru situații de urgență la nivel de comună. Comitetul local pentru situații de urgență demonstrează că potențialul beneficiar a suferit pagube în urma inundațiilor din perioada aprilie-septembrie 2005.SpecificePentru toate sectoarele menționate mai sus, capacitățile sunt exprimate luând în considerare materia primă.Lapte și produse lactate– Proiectul trebuie să prezinte următoarele dimensiuni:– pentru centre noi sau modernizate de colectare, recepționare, răcire și stocare a laptelui: minimum 2.000 hl/an;– pentru capacități noi de procesare: minimum 12.500 hl/an;– pentru modernizarea capacităților de procesare existente: minimum 50.000 hl/an.– Materiile prime procesate trebuie să îndeplinească condițiile de calitate prevăzute în standardele naționale.– Proiectele care vizează modernizarea instalațiilor de procesare a untului și laptelui praf smântânit sunt eligibile fără creșterea capacităților de procesare existente la nivel național.Carne, produse din carne și ouă– Proiectul trebuie să aibă următoarea reprezentativitate dimensională:– abatoare mixte noi (bovine, porcine, ovine), cu o producție de minimum 1.500 t/an;– abatoare noi de păsări, cu o producție de minimum 1.250 t/an;– abatoare mixte (bovine, porcine, ovine) modernizate, cu o producție de minimum 5.000 t/an;– abatoare de păsări, modernizate, cu o producție de minimum 3.000 t/an;– capacități noi de procesare a cărnii, cu o producție de minimum 250 t/an;– modernizări ale capacităților existente de procesare a cărnii: minimum 1.250 t/an;– sortare și depozitare de ouă: minimum 300.000 bucăți (6 milioane bucăți/an).Legume, fructe și cartofi– Pentru legume și fructe proiectul trebuie să aibă următoarea reprezentativitate dimensională:– depozite noi de materii prime: minimum 200 t;– depozite modernizate: minimum 400 t;– capacități noi de procesare: minimum 100 t/an;– capacități de procesare modernizate: minimum 500 t/an;– capacități noi pentru legume, fructe deshidratate: minimum 250 t/an;– capacități modernizate pentru legume, fructe deshidratate: minimum 500 t/an;– capacități modernizate pentru sucuri și nectaruri naturale din legume și fructe: minimum 12.500 t/an.– Pentru cartofi proiectul trebuie să aibă următoarea reprezentativitate dimensională:– capacități noi de depozitare: minimum 1.000 t;– capacități de depozitare modernizate: minimum 2.000 t;– capacități de prelucrare modernizate: minimum 500 t/an;– capacități noi de procesare: minimum 500 t/an.– Materiile prime procesate trebuie să îndeplinească condițiile de calitate prevăzute în standardele naționale.Vin– Proiectul trebuie să aibă următoarea reprezentativitate dimensională:– depozite noi de vin: minimum 5.000 hl;– depozite modernizate: 10.000 hl;– capacități noi de procesare: minimum 500 t struguri/ campanie de recoltare;– capacități de procesare modernizate: minimum 1.500 t struguri/campanie de recoltare.Pește și produse piscicole– Proiectul trebuie să aibă următoarea reprezentativitate dimensională:– capacități noi de colectare, sortare, condiționare, depozitare și procesare: minimum 200 t/an;– capacități modernizate de colectare, sortare, condiționare, depozitare și procesare: minimum 100 t/an.Plante textile– Proiectul trebuie să aibă următoarea reprezentativitate dimensională:– capacități noi de recepționare, depozitare și procesare: minimum 200 t/an;– capacități modernizate de recepționare, depozitare și procesare: minimum 1.200 t/an.Cereale– Proiectul trebuie să prezinte următoarea reprezentativitate dimensională:– capacități de depozitare modernizate: minimum 2.000 t;– capacități de procesare primară modernizate:– măcinare: minimum 5.000 t/an;– decojire: minimum 5.000 t/an.Semințe oleaginoase– Proiectul trebuie să prezinte următoarea reprezentativitate dimensională:– capacități de procesare modernizate (floarea-soarelui, în, soia, rapiță, ricin): minimum 15.000 t/an pentru extracție și minimum 12.500 t/an pentru rafinare;– capacități noi de procesare fără creșterea capacității totale: minimum 25.000 t/an pentru extracție și rafinare.Zahăr– Proiectul trebuie să prezinte următoarea reprezentativitate dimensională:– capacități modernizate de procesare sfeclă de zahăr: minimum 2.000 t/zi sau 150.000 t/campanie de recoltare.Investițiile eligibile sunt: toate investițiile specificate la pct. 4 "Câmpul de acțiune al măsurii". Cheltuielile eligibile sunt după cum urmează:a)construirea de noi clădiri și instalații și modernizarea celor existente; … b)utilaje și echipamente noi, softuri pentru computer, inclusiv costurile de instalare și montaj bazate pe contracte cu terțe părți; … c)acea parte a costurilor reprezentând plata arhitecților, inginerilor și consultanților, taxe legale, studiilor de fezabilitate, achiziționarea de patent și licențe, pentru pregătirea și/sau implementarea proiectului, direct legate de măsură, care nu depășesc 12% din costul total eligibil al proiectului; … d)achiziții de mijloace de transport noi, specializate, necesare ca rezultat al identificării lor în studiul de fezabilitate. … Cheltuielile eligibile sunt specificate mai sus și în ordinul de implementare a măsurii și reflectate în manualul de procedură, în formularul de cerere, lista de verificare a criteriilor de selecție, lista de verificare a controlului și contracte.Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru ajutor, dacă îndeplinesc cerințele art. 4 secțiunea B din MAFA, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 5 iulie 2001.Numai cheltuielile plătite de către Agenția SAPARD de la data acreditării acesteia sau data/datele specificată/specificate în această privință vor fi eligibile pentru sprijinul comunitar.Pentru ca proiectul să fie eligibil pentru sprijinul comunitar, toate serviciile, mașinile și achizițiile trebuie să fie originare din Comunitatea Europeană sau din țările menționate în art. 14 pct. 2.70 secțiunea A din MAFA; dacă se cere astfel, beneficiarul final trebuie să fie capabil să dovedească inputurile în cadrul acțiunilor sau al contractelor de servicii, utilizând orice mijloace de evidență admisibile.Nu sunt eligibile:– investiții în comerțul cu amănuntul;– investiții care privesc obiectivul măsurii 3.4;– investițiile amplasate în porturi pentru depozitarea și procesarea cerealelor.6. CRITERII DE SELECȚIEProiectele vor fi selecționate în funcție de următoarele criterii:┌────────────────────────────────────────────────┬────────────────────┐│ Criteriul │Punctaj │├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│1. Investiții în unități de prelucrare │ ││ a laptelui și produselor lactate │ ││ și a cărnii și produselor din carne, │ ││ cu program de restructurare până │ ││ în 2007 │ 15 │├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│2. Aprovizionare proprie sau relații │ ││ contractuale cu producătorii pentru │ ││ acoperirea a cel puțin 50% din │ ││ aprovizionarea cu materie primă │ ││ pentru cel puțin 1 an după finalizarea │ ││ proiectului │ 15 │├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│3. Îmbunătățirea controlului calității │ ││ produselor (laboratoare proprii), │ ││ obiective noi sau modernizate 20 │ │├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│4. Valorificarea superioară a subproduselor │ 10 │├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│5. Realizarea de produse tradiționale │ 10 │├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│6. Amplasarea în zone cu potențial │ ││ productiv conform anexei nr. 3: │Max. 15 ││ – rural │ ││ – potențial ridicat │ 15 ││ – potențial mediu │ 10 ││ – potențial scăzut │ 5 ││ – urban │ 5 │├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│7. Obiectivul proiectului: │Max. 15 ││ – modernizări de capacitate │ 15 ││ – investiții noi │ 10 │├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│TOTAL: │ 100 │└────────────────────────────────────────────────┴────────────────────┘NOTĂ:Criteriile de selecție nu se aplică în cazul potențialilor beneficiari care îndeplinesc condițiile de accesare a art. 16 paragraful 1 și art. 16 paragraful 1 subparagraful a) din secțiunea A din MAFA.7. BENEFICIARIBeneficiarii finali vor fi:– asociații și grupuri de producători (cu personalitate juridică);– societăți comerciale cu capital privat cel puțin egal sau mai mare de 75%;– în sectorul vinificație sunt sprijiniți: asociațiile, grupurile de producători și societățile comerciale private care procesează numai soiuri nobile de struguri;– cooperative de consum.8. LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ ÎN VIGOARELegislația în curs de armonizare și legislația națională în vigoare sunt prezentate în capitolul "Anexe legislație" din PNADR.9. DISPOZIȚII FINANCIARE– Proiectele din cadrul acestei măsuri sunt considerate a fi investiții generatoare de profit.– Ajutorul public acordat în cadrul acestei măsuri nu va depăși 50% din totalul cheltuielilor eligibile.– În cadrul acestei măsuri vor putea fi finanțate proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 30.000-4.000.000 euro, de cel mult două ori în limita sumei eligibile.– Planul financiar și sursele de finanțare totale sunt prezentate în cap. V "Alocările financiare pentru măsurile SAPARD" din PNADR.BUGETUL INDICATIV PE SUBMĂSURI┌─────────────────────────────────────┬─────────────────────┐│ SUBMĂSURA │ % din măsură │├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┤│Carne │ 23 │├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┤│Lapte și produse lactate │ 23 │├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┤│Cereale │ 10*) │├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┤│Semințe oleaginoase │ 3 │├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┤│Vin │ 9 │├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┤│Fructe și legume │ 16 │├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┤│Pește și produse piscicole │ 6 │├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┤│Zahăr │ 4 │├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┤│Plante textile │ 6 │├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┤│TOTAL: │ 100 │└─────────────────────────────────────┴─────────────────────┘NOTĂ:_________*) Contribuția publică nu va depăși 25,6 mil. euro pentru proiectele din cadrul unităților de procesare și marketing.Gradul de intervenție pentru proiecte de interes privat:– Pentru sectoarele lapte și produse lactate, carne, legume, fructe și cartofi, vinificație, pește, plante textile, semințe oleaginoase (numai pentru investiții de protecție a mediului), precum și pentru sectorul cereale (fără depășirea capacității existente la nivel național și excluzând investițiile realizate în porturi):– 50% contribuție privată;– 50% contribuție publică din cheltuielile eligibile, din care:– 75% contribuție Uniunea Europeană;– 25% buget național.– Pentru investiții în sectoarele zahăr și semințe oleaginoase (altele decât investițiile pentru protecția mediului):– 70% contribuție privată;– 30% contribuție publică din cheltuielile eligibile, din care:– 75% contribuție Uniunea Europeană;– 25% buget național.Activitățile eligibile ale proiectului se vor realiza după semnarea contractului, cu excepția studiului de fezabilitate și tehnic, în limita procentajului aprobat în cadrul măsurii.Plata sprijinului financiar se va face pe bază de documente justificative care să probeze realizarea activităților și eligibilitatea acestora. Luând în considerare opțiunile beneficiarilor, plata poate fi făcută într-o singură tranșă la sfârșitul proiectului sau în maximum cinci tranșe.Pentru proiectele de investiții situate în satele identificate în cap. VIII din PNADR, anexele nr. 76 și 77, rata de intervenție este:– 25% contribuție privată;– 75% contribuție publică.Pentru contribuția publică, rata de intervenție este:– 85% contribuție UE;– 15% contribuție buget național.Aceste dispoziții se vor aplica proiectelor aprobate până la data de 31 decembrie 2006.Dispozițiile art. 16 paragraful 1 și art. 16 paragraful 1 subparagraful a) secțiunea A din MAFA nu se vor aplica pentru submăsurile semințe oleaginoase și zahăr.10. ACOPERIRE GEOGRAFICĂ– În spațiul rural al României definit conform legislației naționale în vigoare.– În spațiul urban pentru modernizarea capacităților existente.– Măsura va fi implementată cu prioritate în zonele geografice care au potențial productiv ridicat, conform anexei nr. 3.Proiectele pentru care se aplică prevederile art. 16 paragraful 1 și art. 16 paragraful 1 subparagraful a) secțiunea A din MAFA vor fi amplasate în satele afectate de inundații în conformitate cu cap. VIII din PNADR, anexele nr. 76 și 77.Proiectele finanțate în cadrul acestei măsuri nu trebuie să se suprapună cu proiectele finanțate din fondurile naționale sau străine ale Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și Ministerului Administrației și Internelor.11. INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT ȘI DE IMPACTIndicatori de realizareIndicatori generali:– Numărul total de proiecte estimate pe sectoare de activitate și tipuri de investiții: 1.900, din care:┌───────────────────────────────────────┬────────┬──────────────────────┐│ │ │ Din care ││ │ Total ├─────────┬────────────┤│ │ nr. │Proiecte │Proiecte ││ Sectoare │proiecte│ de │ de ││ │ │procesare│ depozitare │├───────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼────────────┤│Lapte și produse lactate │ 450 │ 300 │ 150 │├───────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼────────────┤│Carne și produse din carne │ 490 │ 300 │ 190 │├───────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼────────────┤│Legume, fructe și cartofi │ 340 │ 200 │ 140 │├───────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼────────────┤│Vinificație │ 190 │ 100 │ 90 │├───────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼────────────┤│Pește și produse piscicole │ 130 │ 60 │ 70 │├───────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼────────────┤│Cereale │ 160 │ 100 │ 60 │├───────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼────────────┤│Semințe oleaginoase │ 30 │ 20 │ 10 │├───────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼────────────┤│Zahăr │ 50 │ 30 │ 20 │├───────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼────────────┤│Plante textile │ 60 │ 60 │ – │└───────────────────────────────────────┴────────┴─────────┴────────────┘Producțiile realizate și procesate, capacitățile de prelucrare și depozitare existente, precum și investițiile în sectorul agroalimentar îmbunătățite prin măsura 1.1 din programul SAPARD sunt prezentate în anexa nr. 5 la fișa tehnică.Indicatori de rezultatCreșterea competitivității:– Gradul de utilizare a capacității liniilor de prelucrare și marketing beneficiare >80%;– Reducerea costurilor de prelucrare și marketing/ unitatea de produs de bază cu 20% (numai pentru capacitățile existente);– Procentul produselor comercializate provenite din cele obținute pe liniile beneficiare de prelucrare și marketing care au eticheta de calitate (număr de produse și %), >20%;Situația în sectorul de producție agricol primar:– Ponderea ofertei de materii prime pentru beneficiarii pentru liniile de prelucrare sau comercializare care depinde de contracte multianuale, >30%.Îmbunătățirea sănătății și bunăstării:– Ponderea investițiilor beneficiare, referitoare la sănătate și bunăstare, >20%, din care:– menite să îmbunătățească calitatea produselor pentru consumul uman, din punct de vedere al igienei și sub aspect nutritiv, >30%;– menite să îmbunătățească securitatea la locul de muncă, >20%.– Tendința privind frecvența accidentelor la locul de muncă raportate să descrească;Protecția mediului:– Ponderea tuturor investițiilor beneficiare, cu scop de protecție a mediului (emisii, utilizarea resurselor etc.), din cadrul liniilor de prelucrare și marketing beneficiare, să depășească 20%.Indicatori de impactCreșterea valorii adăugate:– Valoarea adăugată a produselor obținute pe liniile de prelucrare și marketing beneficiare să crească cu 10%.Crearea de locuri de muncă și impact social– Număr de locuri de muncă echivalente normă întreagă (ENI), menținute în condiții mai bune, 13.300 – 70% și create, 5.700 – 30% (minimum 10 ENI/proiect), preconizate: 19.000.– Număr de unități de procesare carne roșie, lapte, carne porc, pasăre și pește incluse în listele de clasificare B, C, D – 1.100, din care în lista B – 345, în lista C – 53 și în lista D – 712.Indicatorii de rezultat și impact vor face obiectul unor îmbunătățiri ulterioare ca urmare a unor studii corespunzătoare.12. PROMOVAREA PROGRAMULUIBeneficiarii candidați vor fi informați despre existența/ condițiile eligibilității prezentei măsuri prin:– anunț public prin mass-media;– distribuirea de broșuri de informare;– seminarii;– întâlniri cu potențialii beneficiari.13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVEPotențialul beneficiar va trebui să anexeze la cererea de finanțare următoarele documente:– studiu de fezabilitate întocmit conform Ordinului ministrului finanțelor publice și al ministrului lucrărilor publice, transportului și locuinței nr. 1.013/873/2001 privind aprobarea structurii, conținutului și modului de utilizare a Documentației standard pentru elaborarea și prezentarea ofertei pentru achiziția publică de servicii, cu completările ulterioare;– copie după actul de proprietate al terenului, contractul de arendare, contractul de concesiune sau alt document care să certifice dreptul de utilizare a terenului și, după caz, actul de proprietate asupra celorlalte bunuri imobiliare conform legislației în vigoare;– certificatul de urbanism;– fișa tehnică (anexă la certificatul de urbanism) privind condițiile de protecție a mediului necesare pentru obținerea acordului unic, pe care s-a aplicat, după caz, ștampila tip A sau tip B, care poate conține în anexă, după caz, acordul de mediu emis de autoritățile competente pentru activitățile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislația națională elaborată în conformitate cu legislația Uniunii Europene;– certificatul de înmatriculare de la oficiul registrului comerțului și codul fiscal (copie);– planul de afaceri (planul de afaceri este necesar în cazul proiectelor cu valoare totală eligibilă mai mare de 50.000 euro);– ultimele trei bilanțuri anuale și ultima raportare contabilă semestrială. În cazul în care beneficiarul nu a avut activitate anterioară depunerii proiectului, va depune un act doveditor în acest sens, eliberat de administrația financiară;– avizul autorităților fiscale, care să ateste că beneficiarul proiectului nu are obligații către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și bănci, altele decât cele pentru care este respectat graficul de rambursare;– declarație pe propria răspundere din care să rezulte că aplicantul nu beneficiază de finanțare prin alte programe pentru proiectul care face obiectul sprijinului SAPARD;– cazier judiciar al responsabilului de proiect;– existența contribuției financiare proprii a beneficiarului trebuie dovedită printr-un document emis de bancă și/sau de alte instituții financiare autorizate care să ateste existența cofinanțării și modul de asigurare a acesteia;– pregătire profesională în domeniu, dovedită prin copie a diplomei de studii sau un document din care să rezulte o experiență profesională în domeniu de minimum 3 ani (copie după cartea de muncă) sau declarație pe propria răspundere că beneficiarul și/sau responsabilul de proiect va/vor urma un curs de pregătire profesională, până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăți a ajutorului;– unitățile de depozitare/procesare în funcțiune, înaintea începerii investiției, trebuie să aibă autorizație de funcționare în acord cu legislația națională și la finalizarea investiției unitatea respectivă trebuie să aibă autorizație de funcționare în acord cu legislația comunitară înaintea ultimei plăți;– avizul sanitar veterinar și/sau sanitar eliberat de instituțiile abilitate, care să ateste că unitatea este în conformitate cu legislația națională și că prin realizarea investiției va fi în concordanță cu legislația Uniunii Europene;– pentru unitățile de procesare lapte și produse lactate și carne și produse din carne se va prezenta programul de restructurare până în 2007 sau până în 2009, aprobat de autoritatea națională sanitară veterinară;– contract pentru efectuarea analizelor de laborator în situația în care nu există laborator propriu;– scrisoare de intenție sau precontracte pentru desfacerea unei părți de 70% din volumul producției și precontracte pentru achiziționarea unei cantități de cel puțin 50% de materii prime de la producătorii primari sau din propria aprovizionare;– potențialii beneficiari cu proiecte amplasate în satele cu un grad de afectare între 10% și 30% vor depune un document emis de comitetul local pentru situații de urgență*) la nivel de comună, care atestă că potențialul beneficiar a suferit pagube ca urmare a inundațiilor produse în perioada aprilie-septembrie 2005 și va realiza proiectul într-un sat inclus în cap. VIII din PNADR, anexa nr. 76.__________*) Comitetul local pentru situații de urgență este constituit în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.491/2004pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situații de urgență.Viabilitatea economică a proiectului este definită ca fiind utilizarea din plin a unității de procesare sau a unei părți din aceasta prin raportarea de performanțe financiare eficiente și abilitatea de a opera fără a recurge la sprijin public în activitatea să operațională. Beneficiarul trebuie să demonstreze că își poate plăti obligațiile și datoriile în mod regulat, fără să supună la niciun risc desfășurarea normală a activității sale economice, și că generează un venit net semnificativ (cel puțin 5% profit).14. CONDIȚII DE FINANȚARE– Beneficiarii trebuie să întocmească balanțe lunare detaliate pe conturile de investiții în curs, bilanțul contabil la jumătatea anului și bilanțul contabil la sfârșitul anului.– Un beneficiar poate primi, în nume propriu, de două ori un ajutor în perioada 2000-2006, în limita sumei maxime eligibile în cadrul măsurii.– Beneficiarii pot solicita sprijin pentru un nou proiect după completa finalizare a proiectului anterior.– Beneficiarul va colabora și va prezenta orice informație solicitată de oficialii Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Agenției SAPARD, Comisiei Uniunii Europene sau de alte structuri autorizate să controleze și să auditeze implementarea proiectului.– Sprijinul acordat va fi recuperat dacă obiectivele sprijinite nu sunt folosite conform scopului destinat sau în cazul în care acestea au fost vândute ori închiriate într-o perioadă de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei tranșe).– În cazul în care costul unui serviciu sau unui bun depășește valoarea unitară totală de 10.000 euro, beneficiarul trebuie să prezinte oferte de la cel puțin 3 furnizori.15. AUTORITATEA DE IMPLEMENTAREAgenția SAPARD reprezintă autoritatea de implementare în România.Serviciile tehnice delegate sunt serviciile centrale și descentralizate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. +
Anexa 1───────la fișa tehnică pentru măsura 1.1─────────────────────────────────Situația(2004)capacităților de producție în domeniul produselor alimentare┌────┬──────────────────────────────────────┬─────────┬───────────────────────┐│ │ │ │ Capacități ││ │ │ ├──────────┬────────────┤│Nr. │ Specificație │ UM │ │ Estimate ││crt.│ │ (mii) │Existente │ pentru ││ │ │ │ │ închidere ││ │ │ │ │până în 2007││ │ │ │ │ % │├────┼──────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤│ 1.│Procesare lapte și produse lactate │Mii hl/an│18.667,7 │ 60 │├────┼──────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤│ 2.│Procesare carne și produse din carne │Mii t/an │ 777,3 │ 30 │├────┼──────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤│ 3.│Abatorizarea animalelor │Mii t/an │ 728,5 │ 30 │├────┼──────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤│ 4.│Prelucrarea și conservarea peștelui │ │ │ ││ │și produselor din pește │Mii t/an │ 33,7 │ 25 │├────┼──────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤│ 5.│Fabricare pâine și produse de morărit │ │ │ ││ │și panificație │Mii t/an │ 54,34 │ 15 │├────┼──────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤│ 6.│Prelucrare legume și fructe │Mii t/an │ 777,4 │ 10 │├────┼──────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤│ 7.│Fabricare uleiuri și grăsimi vegetale │ │ │ ││ │alimentare │Mii t/an │ 428,3 │ 30 │├────┼──────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤│ 8.│Fabricarea zahărului și produselor │ │ │ ││ │zaharoase: │ │ │ ││ │- fabricarea zahărului; │Mii t/an │ 3.973,1 │ 40 ││ │- zahăr și produse zaharoase │Mii t/an │ 738,3 │ 20 │├────┼──────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤│ 9. │Fabricarea vinurilor │Mii hl/an│19.195 │ 25 │├────┼──────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤│10. │Depozitare cereale și semințe │ │ │ ││ │oleaginoase │Mii t/an │10.166,0 │ 45 │└────┴──────────────────────────────────────┴─────────┴──────────┴────────────┘Situația cuprinde date operative ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. +
Anexa 2───────la fișa tehnică pentru măsura 1.1─────────────────────────────────Situația unităților de industrie alimentară (2004)┌────┬────────────────────────┬─────┬────────────┬─────────────────┬────────-┐│ │ │ │ │ Unități cu │ ││ │ │ │ Unități │ program de │ Unități ││Nr. │ Obiectiv │ Nr. │ conform │ restructurare │ propuse ││crt.│ │total│standardelor├────────┬────────┤ pentru ││ │ │ │ europene │Până în │Până în │închidere││ │ │ │ │ 2007 │ 2009 │ │├────┼────────────────────────┼─────┼────────────┼────────┼────────┼─────────┤│ 1. │Abatoare pentru carne │ │ │ │ │ ││ │roșie │ 561│ 4 │ 14 │ 20 │ 523 │├────┼────────────────────────┼─────┼────────────┼────────┼────────┼─────────┤│ 2. │Unități produse carne │ 581│ 5 │ 52 │ 17 │ 507 │├────┼────────────────────────┼─────┼────────────┼────────┼────────┼─────────┤│ 3. │Unități procesare vânat │ 3│ 3 │ – │ – │ – │├────┼────────────────────────┼─────┼────────────┼────────┼────────┼─────────┤│ 4. │Abatoare pentru carne │ │ │ │ │ ││ │de pasăre │ 40│ 6 │ 7 │ 2 │ 25 │├────┼────────────────────────┼─────┼────────────┼────────┼────────┼─────────┤│ 5. │Unități carne preparată │ 5│ 5 │ – │ – │ – │├────┼────────────────────────┼─────┼────────────┼────────┼────────┼─────────┤│ 6. │Unități lapte și produse│ 574│ 18 │ 35 │ 28 │ 493 │├────┼────────────────────────┼─────┼────────────┼────────┼────────┼─────────┤│ 7. │Unități pește și produse│ 40│ 7 │ 6 │ – │ 27 │├────┼────────────────────────┼─────┼────────────┼────────┼────────┼─────────┤│ 8. │Unități melci │ 4│ 4 │ – │ – │ – │├────┼────────────────────────┼─────┼────────────┼────────┼────────┼─────────┤│ 9. │Unități produse din ouă │ 1│ 1 │ – │ – │ – │├────┼────────────────────────┼─────┼────────────┼────────┼────────┼─────────┤│10. │Unități intestine │ 5│ 5 │ – │ – │ – │├────┼────────────────────────┼─────┼────────────┼────────┼────────┼─────────┤│ │TOTAL │1.773│ 58 │ 114 │ 67 │ 1.575 │└────┴────────────────────────┴─────┴────────────┴────────┴────────┴─────────┘Situația cuprinde date operative ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. +
Anexa 3───────la fișa tehnică pentru măsura 1.1─────────────────────────────────Zonele prioritare pentru investițiile propuse prin măsura "Îmbunătățirea prelucrării și comercializării produselor agricole"Cereale:a)cu potențial ridicat: … Timiș, Călărași, Constanța, Ialomița, Teleorman, Olt, Arad, Brăila, Dolj, Buzău, Iași, Mureș;b)cu potențial mediu: … Galați, Botoșani, Satu Mare, Bihor, Tulcea, Neamț, Bacău, Giurgiu, Vrancea, Vaslui, Cluj, Argeș, Prahova, Alba, Vâlcea;c)cu potențial scăzut: … Mehedinți, Caraș-Severin, Suceava, Dâmbovița, Hunedoara, Bistrița, Sălaj, Gorj, Sibiu, Brașov, Ilfov, Maramureș, Covasna, Harghita, municipiul București.Semințe oleaginoase:Floarea-soareluia)cu potențial ridicat: … Constanța, Ialomița, Brăila, Călărași, Buzău, Tulcea, Teleorman, Timiș, Galați;b)cu potențial mediu: … Satu Mare, Vaslui, Olt, Dolj, Botoșani, Iași, Giurgiu, Bihor, Vrancea, Arad, Prahova, Ilfov;c)cu potențial scăzut: … Argeș, Neamț, Mehedinți, Sălaj, Cluj, Bacău, Dâmbovița, Caraș-Severin, Suceava, Maramureș, Mureș, Alba, Bistrița-Năsăud.Soia:a)cu potențial ridicat: … Brăila, Călărași, Galați, Timiș, Arad, Tulcea, Iași, Ialomița;b)cu potențial mediu: … Dolj, Botoșani, Teleorman, Constanța, Neamț;c)cu potențial scăzut: … Giurgiu, Vaslui, Bihor, Olt, Buzău, Satu Mare.Lapte și produse lactateBovine:a)cu potențial ridicat: … Suceava, Cluj, Iași, Maramureș, Argeș, Botoșani, Bihor, Neamț, Bacău;b)cu potențial mediu: … Dâmbovița, Mureș, Bistrița-Năsăud, Harghita, Teleorman, Alba, Buzău, Dolj, Hunedoara, Satu Mare, Prahova, Giurgiu, Brașov, Olt;c)cu potențial scăzut: … Timiș, Gorj, Vrancea, Caraș-Severin, Sălaj, Arad, Vâlcea, Brăila, Ialomița, Galați, Vaslui, Sibiu, Constanța, Covasna, Mehedinți, Călărași, Ilfov.Ovine:a)cu potențial ridicat: … Mureș, Botoșani, Iași, Teleorman, Tulcea, Bistrița-Năsăud, Caraș-Severin, Dolj, Cluj, Timiș;b)cu potențial mediu: … Constanța, Suceava, Sibiu, Brașov, Bacău, Buzău, Alba, Mehedinți, Olt, Harghita, Maramureș, Neamț, Vaslui, Galați, Arad, Vrancea, Argeș;c)cu potențial scăzut: … Brăila, Covasna, Călărași, Gorj, Prahova, Hunedoara, Giurgiu, Sălaj, Bihor, Ialomița, Vâlcea, Satu Mare.CarneBovine:a)cu potențial ridicat: … Suceava, Iași, Argeș, Bacău, Maramureș, Bihor, Botoșani, Neamț, Cluj, Buzău, Alba, Dâmbovița, Gorj, Bistrița-Năsăud, Vâlcea, Mureș;b)cu potențial mediu: … Hunedoara, Brașov, Satu Mare, Prahova, Harghita, Arad, Timiș, Dolj, Vaslui, Teleorman, Caraș-Severin, Vrancea, Brăila, Sălaj, Olt, Galați;c)cu potențial scăzut: … Giurgiu, Ialomița, Sibiu, Covasna, Mehedinți, Constanța, Tulcea, Călărași.Porcine:a)cu potențial ridicat: … Timiș, Cluj, Arad, Bihor, Mureș, Bacău, Satu Mare, Teleorman, Brăila, Călărași, Vâlcea, Ilfov, Dolj, Gorj;b)cu potențial mediu: … Argeș, Neamț, Olt, Iași, Suceava, Ialomița, Constanța, Buzău, Maramureș, Brașov, Giurgiu;c)cu potențial scăzut: … Alba, Tulcea, Dâmbovița, Prahova, Botoșani, Covasna, Sibiu, Sălaj, Vaslui, Bistrița-Năsăud, Galați, Mehedinți, Hunedoara, Harghita, Vrancea, Caraș-Severin.Ovine:a)cu potențial ridicat: … Tulcea, Iași, Timiș, Botoșani, Sibiu, Mureș, Cluj, Dolj, Constanța, Caraș-Severin, Bistrița-Năsăud, Buzău;b)cu potențial mediu: … Alba, Arad, Brașov, Brăila, Suceava, Vaslui, Neamț, Galați, Bacău, Teleorman, Olt, Maramureș, Călărași, Vrancea, Mehedinți, Argeș;c)cu potențial scăzut: … Hunedoara, Harghita, Ialomița, Covasna, Prahova, Gorj, Bihor, Vâlcea, Sălaj, Giurgiu, Satu Mare, Dâmbovița, Ilfov.Păsări (inclusiv ouă):a)cu potențial ridicat: … Bacău, Teleorman, Dolj, Dâmbovița, Gorj, Olt, Buzău, Galați, Constanța, Călărași, Botoșani, Alba, Iași, Bihor;b)cu potențial mediu: … Prahova, Giurgiu, Timiș, Brașov, Vâlcea, Ialomița, Arad, Sibiu, Suceava, Argeș, Hunedoara, Vrancea, Brăila, Ilfov, Mureș;c)cu potențial scăzut: … Cluj, Tulcea, Caraș-Severin, Vaslui, Neamț, Maramureș, Mehedinți, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Harghita, municipiul București, Covasna.Legume:a)cu potențial ridicat: … Galați, Timiș, Olt, Iași, Arad, Mureș, Cluj, Dolj, Suceava, Bacău, Dâmbovița;b)cu potențial mediu: … Ilfov, Botoșani, Vrancea, Vâlcea, Teleorman, Giurgiu, Satu Mare, Neamț, Gorj, Bihor, Constanța, Buzău, Alba, Ialomița, Argeș;c)cu potențial scăzut: … Prahova, Hunedoara, Sălaj, Caraș-Severin, Sibiu, Bistrița-Năsăud, Brăila, Mehedinți, Vaslui, Tulcea, Călărași, Maramureș, Covasna, Harghita, Brașov, municipiul București.Cartofi:a)cu potențial ridicat: … Suceava, Covasna, Maramureș, Brașov, Harghita, Bistrița-Năsăud, Neamț, Cluj, Mureș, Iași, Hunedoara;b)cu potențial mediu: … Botoșani, Bihor, Timiș, Dâmbovița, Bacău, Alba, Caraș-Severin, Sălaj, Sibiu, Satu Mare;c)cu potențial scăzut: … Arad, Argeș, Vâlcea, Prahova, Constanța, Gorj, Dolj, Teleorman, Galați, Vrancea, Olt, Buzău, Tulcea, Vaslui, Mehedinți, Ilfov, Giurgiu, Călărași, Brăila, Ialomița.Fructe:a)cu potențial ridicat: … Argeș, Dâmbovița, Vâlcea, Cluj, Maramureș, Iași, Caraș-Severin, Sălaj;b)cu potențial mediu: … Bistrița-Năsăud, Bacău, Mureș, Bihor, Hunedoara, Satu Mare, Neamț, Prahova, Vrancea, Gorj, Suceava, Arad, Buzău, Olt, Timiș;c)cu potențial scăzut: … Vaslui, Galați, Botoșani, Alba, Mehedinți, Sibiu, Dolj, Constanța, Giurgiu, Teleorman, Harghita, Ilfov, Ialomița, Brașov, Călărași, Covasna, municipiul București.Vin:a)cu potențial ridicat: … Vrancea, Galați, Constanța, Buzău, Vaslui, Prahova, Iași, Tulcea, Dolj, Alba, Mehedinți;b)cu potențial mediu: … Vâlcea, Bacău, Olt, Arad, Timiș, Bihor, Mureș, Argeș, Brăila, Sălaj;c)cu potențial scăzut: … Caraș-Severin, Satu Mare, Neamț, Cluj, Teleorman, Ialomița, Giurgiu, Botoșani, Bistrița-Năsăud, Călărași, Gorj, Hunedoara.Pește și produse piscicole:a)cu potențial ridicat: … Tulcea, Iași, Botoșani, Bihor, Constanța, Dâmbovița, Călărași, Ialomița;b)cu potențial mediu: … Ilfov, Dolj, Giurgiu, Galați, Suceava, Mehedinți, Arad, Prahova, Brăila, Mureș, Bacău, Neamț, Vaslui, Alba, Timiș, Caraș-Severin, Cluj, Buzău, Bistrița-Năsăud, Vâlcea, Teleorman, Brașov;c)cu potențial scăzut: … Argeș, Sibiu, Satu Mare, Hunedoara, Gorj, Maramureș, Sălaj, Vrancea.Zahăr:a)cu potențial ridicat: … Suceava, Botoșani, Satu Mare, Neamț, Iași, Mureș, Cluj, Galați, Covasna;b)cu potențial mediu; … Bihor, Brașov, Vaslui, Arad, Bacău, Alba;c)cu potențial scăzut: … Vrancea, Timiș, Harghita, Brăila, Sibiu, Sălaj, Buzău, Hunedoara, Prahova.În și cânepăÎn pentru fibră:a)cu potențial ridicat: … Arad, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Brăila, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Galați, Harghita, Ialomița, Maramureș, Mureș, Neamț, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Timiș;b)cu potențial mediu: … Alba, Argeș, Buzău, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Mehedinți, Olt, Prahova, Sibiu, Teleorman, Tulcea, Vâlcea;c)cu potențial scăzut: … Bacău, Botoșani, Iași, Vaslui, Vrancea.Cânepă pentru fibră:a)cu potențial ridicat: … Arad, Bihor, Botoșani, Caraș-Severin, Iași, Mureș, Neamț, Satu Mare, Sălaj, Suceava, Timiș, Vaslui, Vrancea;b)cu potențial mediu: … Argeș, Bacău, Brăila, Buzău, Dolj, Dâmbovița, Galați, Giurgiu, Ilfov, Mehedinți, Olt, Prahova, Teleorman;c)cu potențial scăzut: … Alba, Bistrița-Năsăud, Brașov, Cluj, Covasna, Gorj, Harghita, Maramureș, Sibiu, Vâlcea. +
Anexa 4───────la fișa tehnică pentru măsura 1.1─────────────────────────────────Producții realizate și procesate în anul 1998┌────────────────────────┬───────┬──────────────┬─────────────┬──────────────┐│ │ │ Producții │Materii prime│ Materii ││ Produse agricole │ U.M. │ realizate │ procesate │ prime ││ │ │ 1998 │ 1998 │ procesate ││ │ │ │ │ % │├────────────────────────┼───────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┤│Lapte │ Mii hl│ 54.360 │ 9.000 │ 16,5 │├────────────────────────┼───────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┤│Carne (viu) │ Mii t │ 1.594 │ 526 │ 33,0 │├────────────────────────┼───────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┤│Legume-fructe │ Mii t │ 3.926 │ 54 │ 1,3 │├────────────────────────┼───────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┤│Cartofi │ Mii t │ 3.319 │ – │ – │├────────────────────────┼───────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┤│Pește și produse │ │ │ │ ││piscicole │ Mii t │ 39 │ 23 │ 59,0 │├────────────────────────┼───────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┤│Struguri (soiuri nobile)│ Mii t │ 425 │ 425 │ 100 │├────────────────────────┼───────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┤│Cereale (grâu+porumb) │ Mii t │ 15.010 │ 3.668 │ 24,4 │├────────────────────────┼───────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┤│Semințe oleaginoase │ Mii t │ 1.180 │ 726 │ 61,5 │├────────────────────────┼───────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┤│Sfeclă de zahăr │ Mii t │ 1.831 │ 1.831 │ 100 │├────────────────────────┼───────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┤│Plante textile │ Mii t │ 11,8│ 11,8 │ 100 │└────────────────────────┴───────┴──────────────┴─────────────┴──────────────┘Surse folosite: date operative ale Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor +
Anexa 5───────la fișa tehnică pentru măsura 1.1─────────────────────────────────Investiții prin Programul SAPARD în sectorul agroalimentar îmbunătățite prin măsura 1.1.*Font 9*┌───────────────────┬──────┬─────────────────┬───────────────────────────────────────────┐│ Specificație │ U.M. │Capacități │ CAPACITĂȚI ÎMBUNĂTĂȚITE PRIN PROGRAM ││ │ │existente PT. │ SAPARD PT. │├───────────────────┼──────┼─────────┬───────┼─────────────────────┬─────────────────────┤│ │ │Proce- │Depozi-│ Modernizare │ Capacități noi ││ │ │sare │tare │ │ │├───────────────────┼──────┼─────────┼───────┼──────────┬──────────┼──────────┬──────────┤│ │ │ │ │Procesare │Depozitare│Procesare │Depozitare│├───────────────────┼──────┼─────────┼───────┼─────┬────┼─────┬────┼─────┬────┼─────┬────┤│ │ │ │ │Cant.│ % │Cant.│ % │Cant.│ % │Cant.│ % │├───────────────────┼──────┼─────────┼───────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┤│Lapte și produse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││din lapte(exclusiv │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││unt și lapte praf │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││smântânit) │Mii hl│ 22.000│ – │6.600│ 30│ – │ – │4.400│ 20│ – │ – │├───────────────────┼──────┼─────────┼───────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┤│Carne: │Mii t │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││- abatoare (bovine,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ porcine, ovine, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ păsări) │ │ 2.634│ – │ 658│ 25│ – │ – │ 395│ 15│ – │ – ││- depozite frig │ │ -│ 274 │ -│ -│ 55 │ 20 │ -│ -│ 27 │ 10││- preparate din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ carne │ │ 675│ – │ 170│ 25│ – │ – │ 67│ 10│ – │ – │├───────────────────┼──────┼─────────┼───────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┤│Legume+fructe │Mii t │ 306│ 345 │ 60 │ 20│ 85 │ 25 │ 45│ 15│ 35 │ 10│├───────────────────┼──────┼─────────┼───────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┤│Cartofi │Mii t │ 200│ 215 │ 20 │ 10│ 54 │ 25 │ 50│ 25│ 22 │ 10│├───────────────────┼──────┼─────────┼───────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┤│Pește │Mii t │ 38│ 18 │ 19 │ 50│ 6 │ 33 │ 11│ 30│ 2 │ 10│├───────────────────┼──────┼─────────┼───────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┤│Vin (soiuri nobile)│Mii hl│ 3.470│ – │ 870 │ 25│ – │ – │ 350│ 10│ – │ -│├───────────────────┼──────┼─────────┼───────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┤│Cereale │Mii t │ 9.377│12.950 │ 938 │ 10│ 1300│ 10 │ -│ -│ – │ -│├───────────────────┼──────┼─────────┼───────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┤│Semințe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││oleaginoase │Mii t │ 1.500│ – │ 425 │ 25│ – │ – │ 75│ 5│ – │ -│├───────────────────┼──────┼─────────┼───────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┤│Zahăr (rădăcini │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││sfeclă/zi) │Mii t │ 69│ – │ 10 │ 15│ – │ – │ -│ -│ – │ -│├───────────────────┼──────┼─────────┼───────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┤│Plante textile*) │Mii t │ 45,4│ – │ 8 │17,6│ – │ – │ 30│66,1│ – │ -│└───────────────────┴──────┴─────────┴───────┴─────┴────┴─────┴────┴─────┴────┴─────┴────┘__________*) "Proiecte strategice pentru revigorarea industriei inului și cânepii în România" (septembrie 2000)NOTĂ:Prin modernizarea și retehnologizarea capacităților existente se produce și o reducere de capacități datorată adaptării acestora la sursele de materii prime și la condițiile de piață. Apreciem o reducere a capacităților existente în proporție de 20-25%. Capacitățile noi propuse vor acoperi parțial această reducere.Sursă: Strategia de dezvoltare a industriei alimentare pe termen scurt și mediu (1999-2000 și 2001-2005)–––Anexa 1 a fost înlocuită cu anexa 1 din HOTĂRÂREA nr. 177 din 20 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 171 din 12 martie 2007, potrivit art. unic din același act normativ. +
Anexa 2FIȘA TEHNICĂ PENTRU MĂSURA 1.2.ÎMBUNĂTĂȚIREA STRUCTURILOR ÎN VEDEREA REALIZĂRII CONTROLULUI DECALITATE/VETERINAR ȘI FITOSANITAR, PENTRU CALITATEA PRODUSELORALIMENTARE ȘI PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR1. MOTIVAȚIEÎn ceea ce privește nevoia de a asigura îmbunătățirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar și fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare și pentru protecția consumatorilor și în vederea accelerării adoptării aquis-ului Comunitar sunt necesare investiții (inclusiv soft-uri specializate) în următoarele domenii: sanitar-veterinar, fitosanitar și control pentru calitatea produselor alimentare și pentru protecția consumatorilor.– Sectorul sanitar veterinar:– Starea actuala a spațiilor și aparatura existenta la nivelul laboratoarelor și a instituțiilor publice abilitate este neperformantă și/sau incompletă și nu răspunde în totalitate necesităților actuale în perspectiva aderării la U.E., fapt semnalat și de experții comunitari.– În condițiile creșterii importului de produse alimentare și a respectării directivelor comunitare se impune aplicarea unor metode de analiza și diagnostic unitare, la nivelul tuturor laboratoarelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, publice și private.La sfârșitul anului 2003 și la începutul anului 2004 a avut loc îmbunătățirea cadrului legislativ și a infrastructurii privind controlul sanitar veterinar și al siguranței și calității alimentelor, urmare organizării și începerii funcționarii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, prin reorganizarea Agenției Române pentru Siguranța Alimentelor și a Agenției Naționale Sanitare Veterinare, din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.Unul din scopurile acestei autorități este realizarea siguranței alimentelor, de la producerea materiilor prime până la distribuirea alimentelor către consumator.Urmare acestor reorganizări, cât și a consultărilor cu experții comunitari, s-a elaborat Strategia privind îmbunătățirea infrastructurii de control veterinar și de control al alimentelor în sectorul public. Prin aceasta strategie s-a stabilit reorganizarea activității laboratoarelor sanitare veterinare, modernizarea și dotarea unor laboratoare sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, cu aparatura și echipamente specifice pentru controlul siguranței și calității alimentelor, atât de origine animala, cât și vegetala, care să corespundă cerințelor Uniunii Europene din acest domeniu.– Sectorul fitosanitar:– Cunoașterea stării fitosanitare și a situației organismelor dăunătoare din culturile agricole precum și a evoluției acestora, permite fundamentarea practica a deciziilor de prevenire și combatere;– Continuarea dotării corespunzătoare în domeniul controlului fitosanitar, controlului calității pesticidelor și de determinare a reziduurilor de pesticide din plante și produse vegetale, permite respectarea în totalitate a reglementărilor Uniunii Europene privind sănătatea publică și protecția mediului înconjurător;– Direcția fitosanitara din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale (MAPDR) nu dispune de suficiente mijloace moderne și rapide de comunicare (pe verticală și orizontala) cu unitățile fitosanitare județene, pentru activitatea de supraveghere a stării fitosanitare prin diagnostic de laborator, controlul fitosanitar al plantelor și produselor vegetale, controlul calității pesticidelor și determinarea reziduurilor de pesticide din plante și produse vegetale.– Sectorul de control al calității produselor alimentare:– Calitatea produselor alimentare, de origine animala și vegetala și a băuturilor alcoolice sau nealcoolice, trebuie supravegheată, verificată și controlată atât de către agenții economici care desfășoară activități în domeniul producției de produse alimentare, cât și de către autoritățile de supraveghere și control, în vederea protejării sănătății și intereselor consumatorilor, conform reglementărilor specifice din acest domeniu;– Agenții economici care produc, ambalează, manipulează, transporta, depozitează și comercializează alimente, nu dispun în totalitate de laboratoare uzinale;– Inspectorii desemnați pentru controlul calității produselor alimentare, din cadrul Direcțiilor pentru agricultura și dezvoltare rurală județene – DADR și Direcțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor – DSVA, nu-și pot exercita în totalitate atribuțiile de evaluare a conformității parametrilor calitativi ai produselor alimentare cu standardele, specificațiile tehnice sau documentele normative de produs, cât și atribuțiile de supraveghere a pieței, datorită insuficienței dotări cu echipamente pentru determinarea sănătății animalelor, parametrilor de calitate ai produselor alimentare și ai factorilor de mediu;– Institutul de Bioresurse Alimentare – București, este în prezent singurul institut public din subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, care evaluează calitatea cerealelor pentru toate Direcțiile pentru agricultura și dezvoltare rurală județene, cât și calitatea materiilor prime, a produselor finite și a ambalajelor pentru agenții economici din industria alimentara. Acest institut nu a beneficiat de sprijin prin programul PHARE, are în dotare laboratoare acreditate național, conform standardului SR EN ISO/CEI 17025/2001 și urmează să-și extindă acreditarea și pentru metodele de analiza de referința prevăzute în reglementările comunitare pentru organizarea pieței comune a diferitelor categorii de alimente. Activitatea să este necesară atât pentru determinarea siguranței și calității alimentelor rezultate din activitatea de cercetare, cât și a alimentelor furnizate direct consumatorilor;– Nu se pot urmări și elimina factorii de risc la fabricarea, manipularea și comercializarea alimentelor din cauza lipsei de laboratoare specializate în dotarea agenților economici și a autorităților de supraveghere și control.Strategia privind îmbunătățirea infrastructurii de control veterinar și de control al alimentelor în sectorul public, preconizează modernizarea și dotarea a 16 laboratoare sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene din 8 regiuni, cu aparatura și echipamente specifice pentru controlul siguranței și calității alimentelor, atât de origine animala, cât și vegetala. În felul acesta se pot respecta prevederile comunitare privind evaluarea siguranței și calității alimentelor și protecția consumatorilor, eliminând totodată cheltuielile pentru construirea unor noi laboratoare pentru controlul alimentelor. Pentru aceasta măsura sprijinul este asigurat în deplina complementaritate cu Programele Phare și ținând seama de "Support for agricultural and rural actions by PHARE or SAPARD" (Vademecum pentru coordonarea celor trei instrumente de preaderare).Strategia de dezvoltare a laboratoarelor acoperă identificarea schimbărilor cerute pentru a fi în acord cu PAC și acquis-ul din domeniul veterinar și pentru siguranța alimentelor.Alinierea la standardele UE a metodologiei privind recoltarea, ambalarea, transportul și pregătirea probelor provenite de la animale în vederea diagnosticului de laborator motivează dezvoltarea laboratoarelor, ținând cont și de faptul ca în România infrastructura de transport încă nu este modernizată, mai ales în zonele rurale în care se afla majoritatea exploatațiilor de animale și unități de procesare produse de origine animala și non-animala, supuse controlului și supravegherii sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor (vezi anexa).Având în vedere ca începând cu anul 2007, România va deveni membra a Uniunii Europene, se impune întărirea sistemului de supraveghere la granița de NE, care va deveni granița a Uniunii Europene, în conformitate cu cerințele comunitare pentru protecția sănătății publice și a sănătății animalelor, precum și protecția mediului înconjurător. Prin localizarea la granița cu Republica Moldova, Ucraina, Serbia și accesul la Marea Neagră, după aderare la UE, România poate avea granițe critice. În aceste condiții țara noastră trebuie să aibă un control strict al frontierelor sub aspectul controlului bolilor printr-un sistem epidemiologie eficient și operativ.Transpunerea și implementarea acquis-ului veterinar și pentru siguranța alimentelor implica dezvoltarea de noi tehnici performanțe astfel încât dezvoltarea mai multor laboratoare pe regiune a fost determinata de existenta unui număr mare de exploatații de animale și unități de procesare produse de origine animala și non-animala.De asemenea trebuie avută în vedere ca o problema foarte importanta lărgirea gamei de produse ce se vor analiza, altele decât cele de origine animala (grăsimi vegetale și derivate, băuturi alcoolice și nealcoolice, produse alimentare derivate din biotehnologie, etc.).De asemenea, s-a ținut cont de importanta ca zone turistice internaționale în continua dezvoltare care implica standarde europene pentru siguranța alimentelor. Un aspect important îl constituie conservarea rezervației naturale Delta Dunării, pentru care sunt necesare investigații ale bolilor animalelor sălbatice cu impact asupra sănătății animalelor domestice și de acvacultura. Aspectele actuale privind problematica toxicologică și ecotoxicologică sunt extrem de complexe datorită existenței numeroaselor zone poluate și a apariției unor accidente ecologice. De aceea ele trebuie abordate într-un concept unitar și integrativ care să cuprindă principalele relații dintre mediul ambiant și organismul viu, dintre furaj și animal sau dintre animal și om, pentru a se asigura o profilaxie cât mai eficienta care să contribuie la apărarea sănătății oamenilor și animalelor. În acest sens este necesară dotarea cu aparatura performanta care să asigure identificarea și cuantificarea unui număr cât mai mare de compuși toxici care pot afecta sănătatea publică, a unor laboratoare aflate în zone cu risc de poluare mai mare.Dezvoltarea unor programe naționale de supraveghere pasive și active; elaborarea planurilor de urgență privind controlul și eradicarea bolilor la animale; elaborarea unor programe de zonare epidemiologică a teritoriului României pentru bolile din lista "A" în vederea întocmirii unor planuri de eradicare; elaborarea unor programe de eradicare pentru zoonoze; elaborarea unor programe pentru supravegherea transfrontaliera a bolilor din lista "A", inclusiv sistemul de alerta și protecție implica dezvoltarea laboratoarelor care să asigure implementarea prevederilor acestor programe.În Anexa nr. 1: este prezentată repartiția pe județe a laboratoarelor publice ale sectoarelor sanitar-veterinar, fitosanitar și pentru controlul siguranței și calității alimentelor care vor fi finanțate prin SAPARD.Ținând cont de faptul ca măsura are în vedere construcția instituțională, va fi finanțată în special de Programul Phare. Proiectele care nu sunt finanțate prin Programul PHARE, vor fi eligibile pentru finanțare prin Programul SAPARD. În sectorul sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor, institutele Naționale de referința, punctele de inspecție la frontiera și instruirea personalului va fi finanțată prin programe PHARE. Dotarea laboratoarelor județene va fi finanțată prin programul SAPARD.2. OBIECTIVEObiectivul general– Implementarea acquis-ului comunitar în sectoarele sanitar-veterinar, fitosanitar și pentru controlul calității produselor alimentare pentru a contribui la îmbunătățirea calității materiilor prime și a produselor agroalimentare finite și pentru creșterea competitivității acestora pe piața interna și în perspectiva exportului.Obiective specifice– Operaționalizarea și eficientizarea controlului sanitar-veterinar, fitosanitar și al produselor alimentare;– Adoptarea unor noi tehnici de analiza de laborator similare cu cele din U.E.;– Modernizarea unor laboratoare în vederea acreditării de către instituțiile abilitate;Obiective operaționale– Modernizarea, extinderea și dotarea cu echipamente a laboratoarelor publice deja existente;– Înființarea sau modernizarea și dotarea unor rețele de informații și comunicare pentru laboratoarele publice.3. CORELAREA CU ALTE MĂSURIAceasta măsura se corelează cu măsura "Investiții în exploatațiile agricole" și cu "Îmbunătățirea prelucrării și marketingului produselor agricole și piscicole".4. CÂMPUL DE ACȚIUNE AL MĂSURIIMăsura vizează îmbunătățirea structurilor în următoarele domenii: controlul sanitar veterinar, fitosanitar și controlul alimentelor.Se urmărește:– extinderea, modernizarea construcțiilor și dotarea unor laboratoare deja existente;– îmbunătățirea sistemelor de prelucrare și comunicare a datelor și informațiilor pentru laboratoarele publice (dacă nu sunt finanțate prin programul Phare).Pentru sectorul sanitar-veterinar, investițiile constau în:– extinderea și modernizarea construcțiilor existente și dotarea cu echipamente și aparatura specifica a laboratoarelor din cadrul a 16 direcții sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, subordonate ANSVSA, din 8 regiuni stabilite prin strategia sectorială;– achiziționarea de mijloace informatice specifice în scopul introducerii sistemelor informaționale din UE și a unei baze de date relevanta, în special programul TRACES pentru comunicarea rapida cu centrele de referința europene, între direcțiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor și toate cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), referitor la procedurile de import, export și tranzit;– modernizarea și/sau dotarea cu echipamente și aparatura specifica a unor laboratoare din domeniul public.Pentru sectorul fitosanitar, investițiile constau în:– dotarea unui laborator modern pentru determinarea reziduurilor de pesticide din plante și produse vegetale, care va deservi mai multe județe;– achiziții de aparatura (sisteme Agroexpert), echipamente și tehnica de calcul și software pentru Sistemul Informatic Național pentru Protecția Plantelor din cadrul celor 42 unități fitosanitare județene;Pentru controlul calității alimentelor investițiile constau în:– modernizarea construcțiilor și dotarea cu aparatura și echipamente specifice, a laboratoarelor Institutului de Bioresurse Alimentare București pentru controlul securității și calității produselor alimentare și a ambalajelor acestora, în vederea acreditării naționale conform standardului SR EN ISO/CEI 17025/2001, pentru efectuarea analizelor impuse de autoritățile de control cu ocazia verificărilor agenților economici, cât și pentru analizele de laborator solicitate de agenții economici, fără laboratoare uzinale sau cu dotări neperformante, din municipiul București și județele limitrofe;– extinderea și modernizarea spațiilor existente destinate expertizei alimentelor și dotarea cu echipamente și aparatura specifica efectuării analizelor privind siguranța și calitatea alimentelor pentru laboratoarele din cadrul a 16 direcții sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, subordonate ANSVSA din 8 regiuni;– dotarea cu un sistem de informare și monitorizare modern, în vederea transmiterii datelor privind siguranța și calitatea alimentelor către autoritățile implicate.– modernizarea și/sau dotarea cu echipamente și aparatura specifica a unor laboratoare, autorizate sau acreditate, pentru controlul siguranței și calității produselor alimentare, de origine animala și/sau vegetala, recomandate de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.5. CRITERII DE ELIGIBILITATEGenerale– Proiectele trebuie să se încadreze în obiectivele și strategia de aderare la Uniunea Europeană privind sectoarele sanitar-veterinar, fitosanitar și de control alimentar și să asigure armonizarea metodelor și tehnicilor de laborator cu cele practicate în Uniunea Europeană;– Investițiile trebuie să fie situate în zone cu potențial agricol ridicat și cu deficite în asigurarea controlului în sectoarele sanitar-veterinar, fitosanitar și pentru calitatea alimentelor, în conformitate cu Anexa nr. 1;– Investițiile pentru modernizare trebuie să asigure efectuarea analizelor în conformitate cu normele sectoarelor de control sanitar-veterinar, fitosanitar și alimentar din U.E.;– Beneficiarul trebuie să asigure monitorizarea informațiilor din aria deservită;– Laboratoarele instituțiilor publice să fie autorizate pentru activitatea pe care o desfășoară în sectoarele fitosanitar, sanitar veterinar și de control al securității și calității alimentelor, înainte de transmiterea proiectului;– Trebuie certificată existenta co-finanțării.SpecificeSectorul sanitar-veterinar:– Proiectele să se coreleze cu acțiunile întreprinse de România în vederea asigurării protecției consumatorilor, sănătății animalelor, protecției mediului și care să reglementeze circulația animalelor și a produselor de origine animala.– Proiectele să includă măsurile care asigura protecția teritoriului față de bolile menționate în OIE, cu mare putere de difuzabilitate, care constituie factori de risc.Proiectele să utilizeze metode de diagnostic înscrise în Catalogul Național după omologarea și avizarea oficială, metodele din Manualul de Standarde al OIE, ISO și alte standarde internaționale. Clădirile laboratoarelor trebuie să îndeplinească normele de biosecuritate.Proiectele să respecte Programul acțiunilor strategice de supraveghere, profilaxie și combatere a bolilor la animalele de fermă și expertiza sanitară veterinară a produselor animale și a furajelor.Sectorul fitosanitar:– Proiectele trebuie să asigure ca supravegherea și controlul să se desfășoare pe arii bine definite, asigurându-se monitorizarea informațiilor.Controlul calității alimentelor:– Proiectele să asigure aplicarea standardelor armonizate și metodelor de analiza de referința pentru determinarea parametrilor calitativi ai produselor alimentare, în conformitate cu reglementările europene.Investițiile eligibile sunt:– Cele menționate în secțiunea 4 'bdCâmpul de acțiune al măsurii╗ pentru toate sectoarele implicate;– Pot fi cheltuieli eligibile:– Extinderea și modernizarea construcțiilor existente;– Achiziția de noi instalații specifice, aparate și echipamente, soft-uri pentru computer, inclusiv costurile de instalare și montaj;– Acea parte a costurilor reprezentând plata arhitecților, inginerilor și consultanților, taxelor legale, studiilor de fezabilitate, achiziționarea de patente și licențe, costuri care privesc pregătirea și/sau implementarea proiectului, direct legate de măsura, care nu depășesc 12% din costul total eligibil al proiectului exceptând cazurile unde nu sunt prevăzute construcții, când aceste costuri nu depășesc 5%.Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru ajutor, dacă îndeplinesc cerințele art. 4, Secțiunea B a Acordului Multianual de Finanțare dintre Comisia Comunităților Europene și Guvernului României semnat la Bruxelles la 2.02.2001, cu modificările și completările ulterioare.Numai cheltuielile plătite de către Agenția SAPARD de la data acreditării pentru aceasta măsura, sau data (datele) specificate în aceasta privința, vor fi eligibile pentru sprijinul comunitar.Pentru ca proiectul să fie eligibil pentru sprijinul comunitar, toate achizițiile de servicii, lucrări sau bunuri trebuie să fie originare din Comunitatea Europeană sau din țările menționate la art. 4, Secțiunea B din anexa Acordului Multianual de Finanțare sus menționat, cu modificările și completările ulterioare.Nu sunt eligibile:Ansamblul cheltuielilor cuprinse în secțiunea B, "Management, Monitorizare și Evaluare a Programului", articolul 4, alineatul 2 din anexa Acordului Multianual de Finanțare.6. BENEFICIARILaboratoarele instituțiilor publice autorizate pentru a desfășura activități sanitar-veterinare, fitosanitare și de control al calității alimentelor.7. LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ ÎN VIGOARELista legislației în vigoare, referitoare la aceasta măsura, pentru cele trei sectoare vizate este redată în Capitolul "Anexe legislație" din Planul Național pentru Agricultura și Dezvoltare Rurală.8. DISPOZIȚII FINANCIAREÎn cadrul acestei măsuri vor putea fi finanțate proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 50.000-2.000.000 EURO.– Bugetul indicativ al acestei măsuri, defalcat pe ani, este prezentat la Cap. 6. Alocații financiare pentru măsurile SAPARD, din Planul Național pentru Agricultura și Dezvoltare Rurală.– Pentru proiectele publice și investițiile în infrastructura care nu generează beneficii substanțiale, ajutorul acordat este de 100% din totalul cheltuielilor eligibile.Gradul de intervenție va fi:– 75% contribuție U.E.– 25% buget naționalCheltuielile eligibile ale activităților proiectului se vor realiza numai după semnarea contractului de finanțare, cu excepția studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic în limita aprobată pentru aceasta măsura.Plata sprijinului financiar va fi făcută pe baza documentelor justificative care să demonstreze realizarea activităților și eligibilitatea acestora. Luând în considerare opțiunile beneficiarilor, plata poate fi făcută într-o singura transa la sfârșitul proiectului sau în maximum trei transe.9. ACOPERIRE GEOGRAFICĂProiectele publice pot fi amplasate în spațiul urban și rural.10. INDICATORI DE REALIZARE, REZULTAT ȘI IMPACTIndicatori de realizareIndicatori generali– Număr de proiecte pe tipuri de activitate (20), după cum urmează: ┌──────────────────────────┬────────────-┬────────────-┬────────────────────-┐ │ │ Sanitar │ Fitosanitar │ Controlul calității │ │ Tipuri de activitate │ veterinar │ │produselor alimentare│ │ ├──────┬──────┼──────┬──────┼─────────────┬───────┤ │ │Public│Privat│Public│Privat│ Public │Privat │ ├──────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────────┼───────┤ │Extindere, modernizare │ 16 │ 0 │ 1 │ 0 │ 1 │ 0 │ │construcții și dotare de │ │ │ │ │(16 secții de│ │ │laboratoare │ │ │ │ │ expertiza a │ │ │ │ │ │ │ │ alimentelor │ │ │ │ │ │ │ │ în cadrul │ │ │ │ │ │ │ │ LSVSA)*) │ │ ├──────────────────────────┼──────┴──────┼──────┴──────┼─────────────┴───────┤ │Rețea informațională │ 1 │ 1 │ 0 │ │națională │ │ │ │ └──────────────────────────┴────────────-┴────────────-┴────────────────────-┘*) Nota: LSVSA sunt laboratoare sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor ale direcțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, din cadrul ANSVSA. Acestea au secții de expertiza a alimentelor.Laboratoare– Număr de beneficiari (18)– Număr de proiecte publice pentru modernizare (18);Rețeaua informațională– Număr de proiecte (2)Indicatori de rezultat– Raportul dintre numărul de analize realizate, respectând cerințele U.E., din totalul numărului de analize realizate, să depășească 90%;– Creșterea numărului de tipuri de analize realizate, respectând cerințele UE, datorate asistenței, cu 20% față de numărul de tipuri de analize efectuate înainte de acordarea asistenței, pentru laboratoarele modernizate.– Îmbunătățirea calității alimentelor de origine animala și vegetala.Indicatori de impactImplementarea aquis-ului în controlul sanitar-veterinar, fitosanitar și al controlului calității produselor alimentare.– Procentul laboratoarelor care folosesc standardele armonizate sau metodele de analiza de referința comunitare: 100% pentru:– laboratoarele modernizate.11. PROMOVAREA PROGRAMULUIPotențialii beneficiari vor fi informați despre existenta/condițiile eligibilității prezentei măsuri prin:– Anunț prin mass-media– Distribuirea de broșuri de informare– Seminarii locale– Întâlniri cu solicitanții.12. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE– Memoriu justificativ sau studiu de fezabilitate întocmit conform Ordinului comun al ministrului finanțelor publice și al ministrului lucrărilor publice, transportului și locuinței nr. 1.013/873/2001 privind aprobarea structurii conținutului și modului de utilizare a Documentației standard pentru elaborarea și prezentarea ofertei pentru achiziția publică de servicii, cu completările ulterioare, cuprinzând devizul general elaborat în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.179/2002 privind aprobarea Structurii devizului general și a Metodologiei privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenție, cu completările ulterioare, după caz;– Certificatul de urbanism, după caz;– Fișa tehnica (anexa la certificatul de urbanism) privind condițiile de protecția mediului necesare pentru obținerea acordului unic, pe care s-a aplicat, după caz, ștampila de tip A sau tip B, care conține în anexa, după caz, acordul de mediu emis de autoritățile competente pentru activitățile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislația națională conformă cu legislația UE;– Declarație pe propria răspundere din care să rezulte ca solicitantul nu beneficiază de finanțare prin alte programe pentru proiectul care face obiectul sprijinului SAPARD;– Avizul sanitar-veterinar eliberat de instituțiile abilitate care să ateste ca proiectul este în conformitate cu legislația națională conformă cu legislația UE, după caz;– Avizul sanitar eliberat de instituțiile abilitate care să ateste ca proiectul este în conformitate cu legislația națională conformă cu legislația UE, după caz.13. CONDIȚII DE FINANȚARE– Beneficiarii trebuie să menționeze clar în documentele contabile toate operațiile privitoare la investiția respectiva;– Beneficiarul va colabora și va prezenta orice informație solicitată de structurile autorizate să controleze și să auditeze implementarea proiectului;– Ajutorul acordat va fi recuperat dacă obiectivele finanțate nu sunt utilizate conform scopului declarat sau dacă obiectivele respective au fost vândute sau închiriate pe o perioada de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei transe);– Beneficiarul poate să primească ajutor de doua ori în perioada 2000-2006, în limita sumei maxime eligibile în cadrul măsurii. Beneficiarul privat poate solicita o noua finanțare după completarea și aprobarea proiectului anterior;– Achizițiile publice de bunuri, servicii sau lucrări se fac în conformitate cu prevederile legale privind achizițiile publice.14. AUTORITATEA DE IMPLEMENTAREAgenția SAPARD reprezintă în România Autoritatea de Implementare. +
Anexa 1la fișa tehnica pentru măsura 1.2LABORATOARELE INSTITUȚIILOR PUBLICE PREVĂZUTE PENTRU SPRIJIN SAPARDI. SANITAR-VETERINAR:Laboratoarele direcțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor (16):1. Regiunea Nord Vest: LSVSA Cluj și LSVSA Satu Mare;2. Regiunea Nord Est: LSVSA Bacău, LSVSA Suceava, LSVSA Iași;3. Regiunea Centru Sud: LSVSA Brașov, LSVSA Alba;4. Regiunea Vest: LSVSA Hunedoara, LSVSA Timiș;5. Regiunea Sud Vest: LSVSA Dolj, LSVSA Olt;6. Regiunea Sud Est: LSVSA Constanța, LSVSA Tulcea;7. Regiunea Sud: LSVSA Prahova, LSVSA Ialomița;8. Regiunea București: LSVSA București.II. FITOSANITAR:Laboratorul Unității Fitosanitare a județului Mureș – pentru controlul reziduurilor de pesticide din plante și produse vegetale, care deservește beneficiari din județele: Alba, Sibiu, Covasna, Harghita, Neamț, Suceava, Botoșani, Bistrița Năsăud, Satu Mare și Maramureș.III. CONTROLUL CALITĂȚII ALIMENTELORLaboratoarele Institutului de Bioresurse AlimentareSecțiile pentru expertiza siguranței și calității alimentelor a 16 laboratoare din cadrul direcțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, din cele 8 regiuni, prezentate la sectorul Sanitar veterinar. +
Anexa 3FIȘA TEHNICĂpentru măsura 2.1"Dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale"1. MOTIVAȚIEInfrastructura rurală este foarte redusă și prezintă disparități foarte mari. În majoritatea spațiului rural se remarcă următoarele:– drumuri locale nemodernizate sau lipsa drumurilor locale, stare de lucruri ce are un impact negativ asupra accesului direct la rețeaua rutieră sau la cea de cale ferată, precum și la drumurile care îmbunătățesc circulația în zonele rurale și/sau deservesc accesul la exploatațiile agricole;– rețeaua de alimentare cu apă în sistem canalizat este insuficientă;– rețelele de canalizare și stațiile de tratare a apelor reziduale sunt încă inexistente;– în majoritatea comunelor lipsește canalizarea, iar stații de epurare nu există, apele uzate fiind de regulă deversate în apele curgătoare care traversează satele sau sunt împrăștiate pe câmp;– inundațiile au afectat deseori România și în prezent există tendința de amplificare a acestui fenomen și de creștere a frecvenței în ultimii 10 ani. Între 1992 și 2001 au existat inundații aproape în fiecare an, în anumite zone ale țării cu pierderi semnificative materiale și umane. Riscul major al dezastrelor este datorat, pe de o parte, prezenței unor maluri neprotejate și, pe de altă parte, existenței unor utilități și servicii deteriorate de protecție împotriva inundațiilor.În anul 2005 în România au avut loc cele mai severe inundații din ultimii 20 de ani, care au afectat toate județele. Perioadele în care s-au produs acestea au fost 10-30 aprilie, 1-31 mai, 1-7 iunie și 11-17 iunie, 14-25 august, 19-25 septembrie 2005 și trebuie subliniat faptul că au existat numeroase cazuri de localități afectate de inundații de mai multe ori.Datorită precipitațiilor deosebit de abundente ce au căzut în perioada aprilie-septembrie 2005, debitele multor râuri au înregistrat creșteri, depășind cotele de inundație, afectând toate județele țării. În 30 de județe a fost inundată o suprafață agricolă de peste 646.793 ha.În tabelul de mai jos este prezentat un rezumat al pagubelor produse:┌───────────────────────────────────────┬───────────────┐│ │ TOTAL ││ │ aprilie- ││ │septembrie 2005│├───────────────────────────────────────┼───────────────┤│Apărare inundații │ │├───────────────────────────────────────┼───────────────┤│Diguri (km) │ 312,578 │├───────────────────────────────────────┼───────────────┤│Apărări de maluri (km) │ 1.234,938 │├───────────────────────────────────────┼───────────────┤│Baraje (bucăți) │ 140 │├───────────────────────────────────────┼───────────────┤│Drumuri │ │├───────────────────────────────────────┼───────────────┤│Drumuri naționale (km) │ 560,460 │├───────────────────────────────────────┼───────────────┤│Drumuri județene (km) │ 3.700,580 │├───────────────────────────────────────┼───────────────┤│Drumuri comunale (km) │ 6.160,121 │├───────────────────────────────────────┼───────────────┤│Străzi (km) │ 2.465,772 │├───────────────────────────────────────┼───────────────┤│Poduri, podețe și traversări pietonale │ │├───────────────────────────────────────┼───────────────┤│Poduri (bucăți) │ 2.106 │├───────────────────────────────────────┼───────────────┤│Podețe (bucăți) │ 6.172 │├───────────────────────────────────────┼───────────────┤│Traversări pietonale (bucăți) │ 835 │├───────────────────────────────────────┼───────────────┤│Căi ferate (km) │ 23,810 │├───────────────────────────────────────┼───────────────┤│Rețele, utilități publice │ │├───────────────────────────────────────┼───────────────┤│Rețele alimentare cu apă (km) │ 198,782 │├───────────────────────────────────────┼───────────────┤│Rețele canalizare (km) │ 141,350 │├───────────────────────────────────────┼───────────────┤│Rețele electrice (km) │ 631,020 │├───────────────────────────────────────┼───────────────┤│Rețele transport gaze naturale (km) │ 14,782 │├───────────────────────────────────────┼───────────────┤│Rețele comunicații (km cabluri │ ││fibră optică) │ 89,6 │├───────────────────────────────────────┼───────────────┤│Surse de apă (fântâni)(bucăți) │ 90.394 │├───────────────────────────────────────┼───────────────┤│Uzine apă (bucăți) │ 53 │├───────────────────────────────────────┼───────────────┤│Stații de epurare (bucăți) │ 42 │├───────────────────────────────────────┼───────────────┤│Stații de reglare gaz (bucăți) │ 4 │└───────────────────────────────────────┴───────────────┘Estimarea pagubelor datorate inundațiilor produse în perioada aprilie-septembrie 2005 se situează la 5.975 milioane lei (1,6 miliarde euro), reprezentând aproximativ 3,4% din PIB (nivel 2003).Având în vedere condițiile meteo din anul 2005, care au afectat infrastructura de drumuri și căi ferate, rețeaua de alimentare cu apă potabilă și de canalizare, precum și infrastructura de îmbunătățiri funciare, pentru a sprijini activitatea economică din zonele rurale inundate și pentru a asigura cadrul legal necesar aplicării prevederilor art. 16 secțiunea A din MAFA, autoritățile române au decis ca lista localităților (satele) afectate de inundații în perioada aprilie-septembrie 2005 și gradul lor de afectare să fie aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.512/2005.Pentru determinarea gradului fizic de afectare au fost întocmite o fișă de evaluare pentru fiecare localitate (sat) și modalitatea de calcul, luându-se în considerare următoarele elemente: locuințe (15 puncte), anexe gospodărești (10 puncte), infrastructură rurală (35 de puncte), suprafață agricolă și forestieră (20 de puncte), obiective socioeconomice (10 puncte), infrastructură forestieră și de protecție împotriva inundațiilor (10 puncte).Din datele existente au rezultat că au fost afectate 3.755 de sate din 1.277 de comune, acoperind toate județele țării, cu gradul de afectare după cum urmează:┌────────────────────────────────┬─────────────────┐│Gradul de afectare │ % │├────────────────────────────────┼─────────────────┤│ 5%-10% │ 27,1 │├────────────────────────────────┼─────────────────┤│ 10%-30% │ 29,6 │├────────────────────────────────┼─────────────────┤│mai mare de 30% │ 3,1 │└────────────────────────────────┴─────────────────┘Pentru a explica datele prezentate în tabelul de mai sus și ca rezultat al analizei fișelor de evaluare pentru fiecare localitate se constată că în cazul unui grad de afectare de peste 30% au fost înregistrate pagube semnificative la toate elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, cu influențe substanțiale negative asupra desfășurării activității economice și nivelului de trai al locuitorilor din zona respectivă.În situația unui grad de afectare cuprins între 10 și 30%, au fost înregistrate pagube semnificative doar la o parte din elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, dar care influențează negativ desfășurarea activității economice și nivelul de trai al locuitorilor din zona respectivă.În situația unui grad de afectare cuprins între 5 și 10%, au fost înregistrate pagube doar la o parte din elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, în special infrastructura rurală.Pentru refacerea infrastructurii tehnico-edilitare afectate de inundații în anul 2005, se vor depune proiecte numai pentru satele cu un grad de afectare mai mare de 5% (cap. VIII din PNADR, anexa nr. 75).Cea mai mare parte a inundațiilor produse în acest an sunt în zonele de risc la inundații și în zonele cu risc la alunecări de teren. Legea nr. 575/2001privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a V-a – zone de risc natural cuprinde în anexele nr. 5 și 7 unitățile administrativ-teritoriale care prezintă risc la inundații și, respectiv, la alunecări de teren.Lucrările de protecție împotriva inundațiilor cuprind 1.181 km de diguri la Dunăre, la care se adaugă 1.089 km de diguri pe râurile interioare și 114 baraje și apără o suprafață totală de 1.011.810 ha, pe care s-a dezvoltat o agricultură stabilă, centre de producție, construcții agricole, căi de comunicații și rețele de transport al energiei electrice.România a încheiat acorduri de management al apelor cu toți vecinii săi. În cadrul acestor acorduri bilaterale una dintre cele mai importante prevederi se referă la cooperarea privind controlul inundațiilor. În conformitate cu prevederile acestor acorduri toate lucrările realizate în cadrul unei țări care pot afecta și apele unei alte țări trebuie să fie agreate de cele două părți.Mai mult decât atât, cooperarea în regiunea noastră referitoare la controlul inundațiilor a fost dezvoltată și anterior în cadrul inițiativei Tisa.Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea (CIPFD) este implicată în activitatea Forumului Tisa, pe care îl va asista în dezvoltarea strategiei de protecție împotriva inundațiilor, care urmează să fie elaborată în conformitate cu bunele practici ale UE, utilizând Planul de acțiuni pentru protecția împotriva inundațiilor în bazinul Dunării, elaborat în 2004, și prin încorporarea evaluării impactului inundațiilor.România va continua să coopereze în cadrul CIPFD pentru implementarea Planului de acțiuni pentru protecția împotriva inundațiilor în bazinul Dunării. În elaborarea viitoarei noastre strategii pe termen mediu și lung privind protecția împotriva inundațiilor se va ține cont de liniile directoare prevăzute de Directiva cu privire la inundații a CE.Strategia pe termen mediu și lung privind protecția împotriva inundațiilor va fi elaborată cu sprijinul Comisiei Europene în cadrul unui Proiect PHARE.În acest sens se propune în cadrul acestei măsuri o nouă submăsură, care se referă tot la lucrări de natura celor de infrastructură, dar destinate prevenirii și protecției împotriva inundațiilor. Proiectele care se propun spre finanțare în cadrul acestei submăsuri sunt cele amplasate în zonele inundate în acest an și în anii anteriori și, de asemenea, în zonele aprobate prin Legea nr. 575/2001ca zone de risc natural la inundații și, respectiv, alunecări de teren.Prioritățile noii submăsuri sunt:1. restaurarea în regim de urgență a lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor (diguri, maluri);2. construirea și/sau reabilitarea infrastructurii de protecție împotriva inundațiilor din zonele cu risc natural, conform Legii nr. 575/2001– anexele 5 și 7.Prioritățile menționate mai sus se regăsesc și în Strategia națională de management al riscului pentru inundații – partea privind atribuțiile și responsabilitățile Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale:– identificarea zonelor de risc natural;– menținerea în stare de funcționare a infrastructurii de protecție împotriva inundațiilor;– amenajări pentru prevenirea inundațiilor și a alunecărilor de teren.Strategia națională de management al riscului la inundații pe termen scurt a fost elaborată de un grup de lucru interministerial, care a fost condus de Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor. În această strategie au fost prevăzute măsuri și acțiuni imediate care trebuie să fie întreprinse, cele mai importante fiind cele de reparare a digurilor și cele referitoare la lucrările de apărare împotriva inundațiilor.În decursul anilor și în special în ultima perioadă (1995-2005) s-au produs o serie de modificări ale malurilor Dunării și au apărut zone afectate periculos de eroziune, care pot cauza deteriorarea digurilor și inundarea zonelor protejate.Zonele cu risc ridicat la inundații sunt situate în Lunca Dunării, Câmpia de Vest – Banat (județul Timiș), insulele îndiguite ale Dunării – Insula Mare a Brăilei (județul Brăila), Insula Ialomiței (județele Ialomița și Călărași), pe râurile interioare, precum și la nivelul suprafețelor apărate cu baraje de atenuare a viiturilor. Toate acestea au fost deosebit de afectate de precipitațiile excepționale din anul 2005.Sunt identificate 14 zone de risc cu eroziuni de mal active la Dunăre ce periclitează siguranța în exploatare a digurilor de apărare împotriva inundațiilor și 21 de baraje de atenuare a viiturilor, afectate de fenomenele meteorologice periculoase din lunile aprilie-septembrie 2005.Zonele de risc cu eroziuni active de mal la Dunăre au fost clasificate în funcție de intensitatea fenomenului de eroziune (lățimea zonei dig-mal erodată într-o anumită perioadă de timp). Aceste zone au un grad sporit de vulnerabilitate la debitele în exces ale Dunării.Intensitatea fenomenelor de eroziune de mal este determinată de acțiunea repetată a valurilor ca urmare a traficului naval intens din zonă și a acțiunii eoliene în zonele fără plantații silvice de protecție.Volumele excepționale de apă tranzitate pe văi torențiale, în anumite perioade ale anului, vor fi stocate în spatele barajelor.Situația zonelor cu risc ridicat la eroziunile active de mal la Dunăre și pe râurile interioare ce periclitează siguranța în exploatare a digurilor de apărare se prezintă astfel:a)două zone de risc ridicat sunt în execuție sau în curs de finalizare cu surse de finanțare asigurate de Guvern prin bugetul de stat: … – zona Cerbu (Dunăre/braț Borcea) km 46+900 – km 45+800;– zona Baital km 305+800 – km 307+800 (Dunăre/ braț Borcea);b)3 zone de risc ridicat sunt incluse în Proiectul "Reducerea riscului în caz de inundații și alunecări de teren", subcomponentele C2 și C5 – finanțat printr-un credit de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD): … – zona Bentu (Dunăre/braț Borcea) km 35+000 – km 32+000;– zona Făcăieni km 19+915 (Dunăre/braț Borcea);– zona Bordușani km 28+050 – km 27+950 (Dunăre/ braț Borcea);c)5 zone de risc ridicat sunt propuse în programul de finanțare SAPARD: … – zona Luciu Giurgeni km 232+450 – km 233+450 (Dunăre/braț Borcea);– zona Ciobanu km 84+000 – km 83+300 (Dunăre/ braț Borcea);– zona Oltenița Surlari Dorobanțu km 426+000 – km 422+000 (Dunăre aval de municipiul Oltenița);– zona Salcia Grădina km 70+000 – km 68+000 (Dunăre/braț Măcin);– zona digurilor pe râurile interioare Brețcu, Ojdula, Căpâlna și Mărtănuș.d)restul de 5 zone de risc ridicat au studiile de fezabilitate elaborate din surse naționale. Nu sunt disponibile surse pentru începerea execuției. … Din barajele de atenuare a viiturilor, afectate de viiturile din anul 2005, două sunt afectate substanțial și sunt propuse a fi reabilitate prin programul SAPARD – măsura 2.1:– complex hidrotehnic Acumularea Șomuz I;– complex hidrotehnic Acumularea Grănicești.Pentru celelalte baraje Administrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare a intervenit cu lucrări de întreținere și reparații.Programul SAPARD, prin măsura de infrastructură rurală, este complementar Programului pentru normalizarea vieții la sate, care este implementat de Guvernul României prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997privind pietruirea, reabilitarea și/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate și alimentarea cu apă a satelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și prin Hotărârea Guvernului nr. 687/1997privind contractarea și garantarea de către Guvern a unor credite pentru realizarea unor programe guvernamentale privind pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apă a satelor, asigurarea cu locuințe sociale, refacerea și dezvoltarea infrastructurii în intravilanul localităților rurale, cu modificările ulterioare.Prin programul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997, republicată, cu modificările și completările ulterioare, au fost finanțate proiectele de îmbunătățire a infrastructurii rurale în perioada 1997-2000, în majoritate cu fonduri de la bugetul de stat ce reprezintă sprijinul acordat de către statul român pentru dotarea satelor și comunelor cu lucrări de infrastructură rutieră și edilitară. Programul a cuprins proiecte de interes major pentru activitățile locale în limita a 30% din lucrările inventariate ca fiind necesare.Programul finanțat prin Hotărârea Guvernului nr. 687/1997, cu modificările ulterioare, a fost creat în scopul sprijinirii și urgentării realizării programului aplicat prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Acesta prevede garantarea de către Guvernul României a unui credit extern de 340 milioane USD, din care 280 milioane USD sunt destinate realizării subprogramului de alimentare cu apă a satelor.De asemenea, Programul SAPARD este în strânsă complementaritate la nivel național cu programele PHARE și Programul ISPA, care vizează proiecte de alimentare cu apă, canalizare, epurare și gropi ecologice, exclusiv pentru mediul urban (orașe cu o populație mai mare de 300.000 de locuitori). Programul se desfășoară pe o perioadă de 7 ani, între 2000 și 2006.Un alt program ce va veni în sprijinul dezvoltării infrastructurii rurale este cel al Băncii Mondiale începând cu anul 2001. Acest program prevede sprijin financiar pentru proiectele de alimentare cu apă a localităților din mediul rural.Prin Programul SAPARD se vor finanța atât modernizări, cât și construcții de drumuri de interes local, conform Ordonanței Guvernului nr. 43/1997privind regimul drumurilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 82/1998, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care cuprinde:– drumurile rurale care asigură legătura dintre:– reședința de comună și satele componente;– orașe și satele care le aparțin (de la sat la oraș);– drumuri de legătură care asigură accesul satelor la drumurile județene/naționale și rețeaua de căi ferate;– sate (de la sat la sat);– drumurile dintre proprietăți sunt drumuri cu caracter public prevăzute în Planul general de urbanism și sunt drumuri definitive. Drumurile pentru exploatația agricolă sunt drumuri pe perioada campaniei agricole și nu pot fi finanțate prin Programul SAPARD;– străzi – drumuri publice în interiorul localităților, indiferent de denumire (stradă, bulevard, cale, chei, splai, șosea, fundătura, uliță etc.).Toate aceste programe vor fi în strânsă complementaritate, urmărindu-se ca prin derularea lor să se realizeze la nivel național o dezvoltare integrată.2. OBIECTIVEObiective generale– Îmbunătățirea situației existente a infrastructurii din cadrul spațiului rural, îmbunătățirea atât a condițiilor de viață, cât și a standardelor de muncă și menținerea populației în spațiul rural– Asigurarea refacerii și conservării infrastructurii de prevenire și de protecție împotriva inundațiilor.Obiective specifice– Ameliorarea accesului la rețeaua de drumuri comunale, județene, naționale, căi ferate, precum și la exploatațiile agricole, obiective turistice de importanță națională sau alte obiective economice– Sprijinirea activităților economice, comerciale și turistice prin dezvoltarea unei infrastructuri minimale– Ameliorarea în conformitate cu standardele în vigoare a condițiilor igienico-sanitare ale locuitorilor și a activităților productive desfășurate– Ameliorarea calității mediului și diminuarea surselor de poluare– Asigurarea prevenirii și protecției împotriva inundațiilorObiective operaționale– Construirea și modernizarea drumurilor de interes local și a podurilor– Construirea și modernizarea sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă– Construirea sistemelor de canalizare a apei și investiții referitoare la stațiile de epurare a apei– Reabilitarea digurilor existente de apărare împotriva inundațiilor– Reabilitarea și consolidarea lucrărilor de stabilizare a terenurilor și prevenirea inundațiilor3. CORELAREA CU ALTE MĂSURIAceastă măsură permite dezvoltarea unor măsuri și acțiuni integrate și durabile, care creează premise reale pentru realizarea celorlalte direcții ale Programului SAPARD (diversificarea activităților economice, prelucrarea și comercializarea produselor agricole, investiții în exploatațiile agricole), deoarece de cele mai multe ori existența unei infrastructuri minimale este o precondiție a reușitei proiectelor prevăzute în cadrul celorlalte măsuri.4. CÂMPUL DE ACȚIUNE AL MĂSURIIPentru a atinge obiectivele propuse vor fi susținute următoarele submăsuri ce vor putea dezvolta în cadrul lor anumite tipuri de proiecte:1. Infrastructură tehnico-edilitarăDrumuri în zonele ruraleÎn cadrul acestei submăsuri se vor dezvolta următoarele tipuri de proiecte:– construirea de drumuri de interes local noi și modernizarea drumurilor de interes local existente, cu prioritate pentru cele care facilitează accesul la drumurile județene și naționale și la rețeaua de căi ferate, inclusiv alte lucrări necesare care fac parte integrantă din drum, în conformitate cu stipulările Ordonanței Guvernului nr. 43/1997, republicată, cu modificările și completările ulterioare.La aceste tipuri de proiecte se adaugă construirea de rețele exterioare pentru conectarea la utilități a investiției (energie electrică, telecomunicații).Alimentarea cu apă în sistem centralizat în zonele ruraleÎn cadrul acestei submăsuri se vor dezvolta următoarele tipuri de proiecte:– construirea unor lucrări noi de alimentare cu apă și extinderea și/sau modernizarea lucrărilor existente, cum ar fi: captare, aducțiune, stație de tratare, rezervor de înmagazinare, stații de pompare, rețea de distribuție.La aceste tipuri de proiecte se adaugă construirea de rețele exterioare pentru conectarea la utilități a investiției (energie electrică, drum de acces, telecomunicații, apă, canal).Canalizări în sistem centralizat în zonele ruraleÎn cadrul acestei submăsuri se vor dezvolta următoarele tipuri de proiecte:– construirea unor lucrări noi de canalizare, extinderea și/sau modernizarea lucrărilor existente, cum ar fi: rețea de canale colectoare ale apelor uzate menajere, stație de epurare, stație de pompare și canale de evacuare a apelor epurate (tratate în stații de epurare).La aceste tipuri de proiecte se adaugă construirea de rețele exterioare pentru conectarea la utilități a investiției (energie electrică, drum de acces, telecomunicații, apă, canal).2. Infrastructură de prevenire și de protecție împotriva inundațiilorÎn cadrul acestei măsuri proiectele vor cuprinde următoarele categorii de lucrări:– reabilitarea și consolidarea malurilor și digurilor dinzonele afectate de inundații și din cele cu risc la inundații; lucrările au în vedere consolidarea digurilor de apărare a incintelor îndiguite atât la Dunăre, cât și pe râurile interioare și, de asemenea, combaterea eroziunilor de mal în zona conductelor de aspirație și/sau refulare ale stațiilor de pompare amplasate la Dunăre;– menținerea capacității de evacuare a apelor în exces din incintele îndiguite, prin rețeaua de canale;– reabilitarea unor construcții hidrotehnice din zonele afectate de inundații și din cele cu risc la inundații; lucrările au în vedere reabilitarea unor baraje cu rol de atenuare a viiturilor și de protecție a localităților și terenurilor agricole din zona respectivă. De asemenea, se au în vedere consolidarea și reabilitarea supratraversării (estacadă) unei conducte de alimentare cu apă de irigații, afectată de eroziunile din albie ca urmare a viiturilor produse în perioada 2002-2005;– plantații forestiere, constituite în zone de protecție și consolidare, cu speciile prezentate în anexa nr. 2;– regularizarea scurgerilor pe versanți;– stabilizarea terenurilor cu alunecări;– eliminarea excesului de umiditate prin realizarea unor canale de coastă de colectare a precipitațiilor și conducerea acestora în emisării naturali;– amenajarea văilor și ravenelor prin realizarea unor construcții hidrotehnice adecvate.5. CRITERII DE ELIGIBILITATEGenerale– Trebuie să se demonstreze utilitatea tehnică și funcțională a proiectelor prin memoriu justificativ și studiu de fezabilitate.– La realizarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale agrementate conform reglementărilor naționale în vigoare, precum și legislației și standardelor naționale conforme cu legislația Uniunii Europene; aceste materiale trebuie să fie în concordanță cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 766/1997pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare, și, respectiv, ale Legii nr. 10/1995privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare.– Proiectul trebuie să se încadreze în prioritățile propuse prin PUG – Planul de urbanism general și planurile de amenajare a teritoriului.– Regimul juridic al terenului pe care se execută lucrarea trebuie să fie inclus în proprietate publică.Specifice1. Infrastructură tehnico-edilitară– Beneficiarul proiectului se angajează să elaboreze studiul tehnic în cel mult 6 luni de la aprobarea proiectului.– Hotărârea consiliului comunei beneficiare privind necesitatea investiției– Hotărârea consiliului local de a suporta cheltuielile de întreținerePentru submăsura Drumuri în zonele rurale– Proiectele realizate în cadrul acestei submăsuri să nu permită construirea drumurilor de pământ.– Proiectele trebuie să-și demonstreze compatibilitatea cu reglementările naționale privind mediul, precum și cu legislația europeană în domeniul mediului, prin prezentarea acordului de mediu, precum și a studiului de impact pentru investiția propusă, folosind standarde și proceduri conforme cu cele din legislația Uniunii Europene cu privire la Evaluarea de impact asupra mediului (EIM), Directiva 85/337/CE, amendată și completată de Directiva 97/11/CE.– Proiectele propuse trebuie să respecte prevederile Ordonanței Guvernului nr. 43/1997, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale normelor tehnice privind proiectarea, construirea, reabilitarea, modernizarea, întreținerea, repararea, administrarea și exploatarea drumurilor publice în vigoare.– Proiectele trebuie să includă amenajarea, prin îmbrăcăminți adecvate, a intrărilor drumurilor de exploatare din pământ.– Proiectele trebuie să propună drumuri publice cu un profil transversal și o structură a sistemului rutier, corespunzător categoriei funcționale și clasei tehnice respective.– Proiectele care propun drumuri pietruite trebuie să prevadă ca după aplicarea stratului de piatră operațiunile de impermeabilizare să fie realizate în conformitate cu legislația națională.– Proiectele trebuie să prevadă că realizarea colectării apelor provenite din precipitații se va face prin rigole, șanțuri și podețe de descărcare.Pentru submăsura Alimentare cu apă în sistem centralizat în zonele rurale:– Prezentarea studiilor hidrologice sau hidrogeologice care să confirme existența sursei de apă în cantitate suficientă pentru investiții noi și extindere, iar pentru modernizări existența sursei de apă se justifică numai prin memoriu justificativ.– Proiectele trebuie să-și demonstreze compatibilitatea cu reglementările naționale privind mediul, precum și cu legislația europeană în domeniul mediului, prin prezentarea acordului de mediu, precum și a studiului de impact pentru investiția propusă, folosind standarde și proceduri conforme cu legislația Uniunii Europene cu privire la Evaluarea de impact asupra mediului (EIM), Directiva 85/337/CE, amendată și completată de Directiva 97/11/CE.– Înmagazinarea apei potabile se va face numai în rezervoare închise.– Pomparea în rețeaua publică a apei din fântânile existente în vatra satului să nu fie permisă fără a fi trecută prin stația de tratare.– Să se folosească numai aducțiuni închise.– Pentru toate tipurile de captare (subterană, izvoare, de suprafață) să fie instituite în mod obligatoriu zonele de protecție sanitară, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 930/2005pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică.– Populația deservită să fie de minimum 500 de locuitori.Pentru submăsura Canalizare în sistem centralizat în zonele rurale:– Sunt permise numai proiectele care rezolvă evacuarea substanțelor reținute în rețeaua de canalizare și/sau evacuarea nămolului rezultat din stațiile de tratare a apei.– Proiectele trebuie să-și demonstreze compatibilitatea cu reglementările naționale privind mediul, precum și cu legislația europeană în domeniul mediului, prin prezentarea acordului de mediu, precum și a studiului de impact pentru investiția propusă, folosind standarde și proceduri conforme cu legislația Uniunii Europene cu privire la Evaluarea de impact asupra mediului (EIM), Directiva 85/337/CE, amendată și completată de Directiva 97/11/CE.– Populația deservită: minimum 500 de locuitori.2. Infrastructură de prevenire și de protecție împotriva inundațiilor– Să fie respectate prevederile și standardele legale privind studiul de impact asupra mediului.– Să existe proiectul tehnic.Investițiile eligibile sunt:– toate investițiile prevăzute la pct. 4 "Câmpul de acțiune al măsurii";– achiziții de mijloace informatice și software pentru monitorizarea proceselor de exploatare și controlul calității acestora;– acea parte din costuri, cum ar fi plata arhitecților, inginerilor și a consultanților, taxe legale, studii de fezabilitate, achiziții de patente și licențe, costuri ce privesc pregătirea și implementarea unui proiect, direct legate de măsură, care să nu depășească 12% din costul total eligibil al proiectului.Instalațiile și echipamentele trebuie să fie noi și trebuie să fie originare din Comunitatea Europeană sau din țările candidate [conform pct. 8, art. 14 paragraful 2.6 din secțiunea F din MAFA] și în conformitate cu normele Uniunii Europene, inclusiv normele referitoare la tratarea, reciclarea și eliminarea produșilor reziduali și a deșeurilor toxice.Investițiile eligibile sunt specificate mai sus, precum și în ordinul pentru implementarea măsurii.Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru sprijin dacă ele întrunesc cerințele stipulate în art. 4 secțiunea B din MAFA.Numai cheltuielile plătite de Agenție de la data deciziei Comisiei de a conferi dreptul de management financiar Agenției pentru această măsură sau de la data (datele) specificată(e) vor fi eligibile pentru sprijinul comunitar.Pentru ca proiectul să fie eligibil pentru sprijinul comunitar, toate serviciile, mașinile și achizițiile trebuie să fie originare din Uniunea Europeană sau din țările menționate la art. 14 pct. 2.7 secțiunea A din MAFA; în aceste condiții, beneficiarul final trebuie să fie capabil să confirme proveniența inputurilor prin contracte de lucrări sau servicii, utilizând orice mijloace de evidență admisibile.Nu sunt eligibile:– ansamblul cheltuielilor prevăzute la art. 4 "Eligibilitatea cheltuielilor" paragraful 2 din secțiunea B "Managementul, monitorizarea și evaluarea Programului" din anexa la MAFA, la care se adaugă:– achiziționarea de mijloace de transport.6. CRITERII DE SELECȚIEProiectele vor fi selecționate în funcție de următoarele criterii:1. Infrastructură tehnico-edilitarăGenerale┌────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┐│ CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI │ Punctaj │├────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│- Proiecte amplasate în zone defavorizate │ ││ (anexa nr. 3) │ 10 │├────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│- Proiecte având o valoare totală mai mare de │ ││ 250.000 de euro │ 10 │├────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│- Proiectele sunt amplasate │ Max. 15 ││ – în zonele prioritare în care se aplică una │ ││ din măsurile 1.1, 3.1, 3.4 și 3.5 10 │ ││ – în zonele prioritare în care se aplică una │ ││ din măsurile 1.1, 3.1, 3.4 și 3.5 și care │ ││ deservesc în zona rurală obiective culturale │ ││ și turistice conform Legii nr. 5/2000 privind │ ││ aprobarea Planului de amenajare a teritoriului │ ││ național – Secțiunea a III-a – zone protejate │ ││ amplasate de-a lungul traseului │ 15 │├────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│- Existența unei donații financiare private │ ││ pentru acoperirea parțială a cheltuielilor │ ││ neeligibile: │ Max. 10 ││ – 5%-10% din valoarea eligibilă a proiectului │ 5 ││ – mai mult de 10% din valoarea eligibilă │ ││ a proiectului │ 10 │├────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│- Numărul de localități care beneficiază de │ ││ proiect: │ Max. 15 ││2 localități │ 5 ││3 localități │ 10 ││4 sau mai multe │ 15 │├────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│- Proiecte care au proiectul tehnic întocmit și │ ││ pot începe imediat după semnarea contractului │ 10 │├────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│TOTAL (maxim) │ 70 │└────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┘SpecificePentru submăsura Drumuri în zonele rurale┌────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┐│ CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI │ Punctaj │├────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│- Proiecte care asigură legătura cu drumurile │ ││ județene, cu cele naționale și cu rețeaua de │ ││ căi ferate sau cu cele executate în cadrul altor │ ││ proiecte cu ISPA, Banca Mondială și altele │ ││ asemenea │ 10 │├────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│- Proiectele pentru drumurile existente care │ ││ sunt în proporție de minimum 80% din pământ │ ││ și proiectele pentru drumuri pe noi amplasamente │ 15 │├────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│- Drumurile care facilitează accesul sau │ ││ deservesc obiective turistice naționale – Legea │ ││ nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de │ ││ amenajare a teritoriului național – Secțiunea │ ││ a III-a – zone protejate amplasate de-a │ ││ lungul traseului │ 5 │├────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│TOTAL SUBMĂSURĂ │ 30 │└────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┘Pentru submăsura Alimentare cu apă în sistem centralizat în zonele rurale┌────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┐│ CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI │ Punctaj │├────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│- Proiecte în zone în care sursele de apă │ ││ tradiționale (fântâni, puțuri) sunt: │ Max. 15 ││- insuficiente sau suficiente și poluate │ 10 ││- poluate și insuficiente │ 15 │├────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│- Proiecte care deservesc o populație mai │ ││ mare de 2.500 de locuitori │ 15 │├────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│TOTAL SUBMĂSURĂ │ 30 │└────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┘Pentru submăsura Canalizare în zonele rurale┌────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┐│ CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI │ Punctaj │├────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│- Proiecte care cuprind rețea de canalizare: │ Max. 15 ││- mixtă (pluvială și menajeră) │ 10 ││- rețele separate (pluviale și menajere) │ 15 │├────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│- Proiecte care deservesc o populație mai │ ││ mare de 2.500 locuitori │ 15 │├────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│TOTAL SUBMĂSURĂ │ 30 │└────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┘NOTĂ:Criteriile de selecție nu se aplică în cazul potențialilor beneficiari care îndeplinesc condițiile de accesare a art. 16 secțiunea A din MAFA.7. BENEFICIARI1. Infrastructură tehnico-edilitarăConsiliile locale comunaleAsociații cu statut juridic între consiliile locale comunaleBeneficiarii publici se vor angaja să realizeze lucrările în conformitate cu MAFA.2. Infrastructură de prevenire și de protecție împotriva inundațiilorAdministrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare8. LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ ÎN VIGOARELista actelor normative în vigoare referitoare la măsura și submăsurile în cauză este prezentată în capitolul "Anexe legislație" din Planul național pentru agricultură și dezvoltare rurală (PNADR).9. DISPOZIȚII FINANCIAREProiectele publice sunt proiecte de infrastructură care nu generează venituri substanțiale, în consecință, aportul dat fiind de 100% din costul eligibil total. Proiectele de infrastructură care nu sunt de natură să genereze venituri substanțiale sunt acele proiecte la care valoarea netă curentă a fluxului veniturilor viitoare, mai puțin costurile de exploatare, are ca rezultat o valoare mai mică de 25% din costul total al investiției respective. Costurile de exploatare sunt costuri survenite pentru funcționarea investiției, inclusiv costurile de întreținere, dar excluzând amortizarea sau costurile de capital. Pentru aceste proiecte contribuția publică este de 100% din costul total eligibil.În cadrul acestei măsuri vor putea fi finanțate proiecte pentru infrastructură tehnico-edilitară a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 100.000 de euro și 1.000.000 de euro.Un beneficiar poate primi ajutor pe perioada derulării programului SAPARD de maximum două ori, în limita sumei maxime eligibile a măsurii, fără a lua în considerare proiectele afectate de inundații în perioada aprilie- septembrie 2005.Prioritizarea proiectelor de infrastructură tehnico-edilitară:1. se vor selecta și contracta proiectele aflate în lista de așteptare a Agenției SAPARD, eligibile și selectate, fără finanțare, amplasate în satele prevăzute în cap. VIII din PNADR, anexa nr. 75;2. în limita fondurilor disponibile, se vor selecta și contracta proiecte noi care sunt amplasate în satele prevăzute în cap. VIII din PNADR, anexa nr. 75.În cazul în care există mai mult de un sat implicat într-un proiect, toate satele trebuie să fie localizate în zona afectată pentru a se putea plăti o contribuție comunitară mai mare.Planul financiar și sursele de finanțare totale alocate acestei măsuri sunt prezentate în cap. VI "Alocările financiare pentru măsurile SAPARD" (pagina 357):În completarea cifrelor incluse în tabelul financiar de la pagina 357, întreaga sumă a dobânzii provenită din conturile euro SAPARD pentru toată perioada de programare va fi cheltuită pentru proiectele din cadrul acestei măsuri, în concordanță cu prevederile art. 10 paragraful 3 din secțiunea A din MAFA.Comitetul de monitorizare și Comisia vor fi informate regulat despre folosirea acestor sume prin tabele specifice de monitorizare. Proiectele finanțate din dobândă vor fi distinct evidențiate și vor primi cofinanțare comunitară numai din această dobândă.Bugetul indicativ pe submăsuri┌────────────────────────────────────────────┬───────────────┐│ SUBMĂSURA │ % din măsură │├────────────────────────────────────────────┼───────────────┤│Drumuri în zonele rurale │ 50 │├────────────────────────────────────────────┼───────────────┤│Alimentare cu apă │ 35 │├────────────────────────────────────────────┼───────────────┤│Canalizare în zonele rurale │ 9,6 │├────────────────────────────────────────────┼───────────────┤│Infrastructura de prevenire și de protecție │ ││împotriva inundațiilor │ 5,4 │├────────────────────────────────────────────┼───────────────┤│TOTAL │ 100 │└────────────────────────────────────────────┴───────────────┘Acest ajutor este compus în general din sume publice, după cum urmează:– minimum 25% contribuție națională (bugetul național sau local);– până la 75% contribuție comunitară.Rata de 100% poate fi aplicată pentru proiectele publice care nu generează venituri nete substanțiale.Activitățile eligibile ale proiectului se vor desfășura după semnarea contractului, cu excepția studiilor de fezabilitate și tehnice, în limita procentului aprobat în măsură.Plata sprijinului financiar va fi făcută pe bază de documente justificative care să probeze că plățile pentru cheltuielile eligibile au fost efectuate de către beneficiar.Luându-se în considerare opțiunile beneficiarilor, plata poate fi făcută într-o singură tranșă la sfârșitul proiectului sau în maximum 5 tranșe.Prevederile art. 16(1) și 16(1)(a) secțiunea A din MAFA se vor aplica numai pentru proiectele de infrastructură tehnico-edilitară și numai pentru cele amplasate în satele incluse în cap. VIII din PNADR, anexa nr. 75.Prevederile art. 16(1) și 16(1)(a) secțiunea A din MAFA nu se aplică pentru proiectele din cadrul submăsurii Infrastructura de prevenire și de protecție împotriva inundațiilor.Pentru proiectele de investiții la care se aplică art. 16(1) și 16(1)(a) secțiunea A din MAFA, rata de intervenție este:– 85% contribuția UE;– 15% contribuție buget național.Aceste dispoziții se vor aplica pentru proiectele aprobate până la data de 31 decembrie 2006.10. ACOPERIRE GEOGRAFICĂProiectul de infrastructură tehnico-edilitară va fi amplasat în spațiul rural definit conform legii. În cazul proiectelor realizate de comunele care au devenit orașe, se acceptă proiectele cu condiția ca această schimbare să fi survenit după semnarea contractului de finanțare.Proiectele de infrastructură tehnico-edilitară la care se aplică art. 16(1) și 16(1)(a) secțiunea A din MAFA sunt amplasate în satele prezentate în cap. VIII din anexa nr. 75 din PNADR.Proiectele finanțate în cadrul acestei măsuri nu trebuie să se suprapună cu proiectele finanțate din fondurile naționale sau străine ale Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și ale Ministerului Administrației și Internelor.11. PROMOVAREA PROGRAMULUIPotențialii beneficiari vor fi informați despre condițiile eligibilității prezentei măsuri prin:– anunț public, prin mijloacele mass-media;– distribuirea de broșuri de informare;– seminarii;– întâlniri cu potențialii beneficiari.12. INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT ȘI DE IMPACTIndicatori de realizareIndicatori generali:Număr de proiecte: 724Număr de locuitori: 342.000Număr de comune: 880Drumuri în spațiul rural:Număr de proiecte: 300Număr de locuitori: 147.000Număr de km: 1.500Număr de comune: 380Apă potabilăNumăr de proiecte: 300Număr de locuitori: 145.000Număr de comune: 370Număr de km de conducte: 3.100Număr de stații de pompare: 500Număr de rezervoare apă potabilă: 500Apă reziduală în spațiul rural:Număr de proiecte: 100Număr de locuitori: 50.000Număr de comune: 130Număr de km de conducte: 1.300Număr de stații de pompare: 300Număr de stații de epurare: 100Infrastructură de prevenire și de protecție împotriva inundațiilorNumăr de proiecte: 24Număr km reconstrucție dig: 0,5Număr km protecție mal: 2,3Număr km restabilire mal: 1,7Număr km reprofilare dig: 14,5Suprafața (ha) cu lucrări de prevenire a inundațiilor: 2.685Suprafața (ha) cu lucrări de prevenire a inundațiilor pe terenuri în pantă: 800Număr de km de reabilitare și consolidare ravene și văi: 101Indicatori de rezultat– Procentul de exploatații/gospodării/afaceri care au acces la infrastructură, beneficiind de asistență (%): crește cu 50%– Creșterea frecvenței turistice în zonele rurale (număr de turiști și durata sejururilor)Protecția mediului– Produsele reziduale/canalizare de apă reziduală/tratarea apelor uzate în stații de tratare ca rezultat al acțiunilor asistate (creșterea procentului volumului apei tratate și creșterea numărului de exploatații/gospodării deservite)Indicatori de impactMenținerea populației în zonele rurale– Evoluția numărului de locuitoriLocurile de muncă și impactul social– Numărul de locuri de muncă create:– în perioada execuției proiectului: 14.400;– locuri de muncă permanente: 1.400.Indicatorii de impact și rezultat vor fi îmbunătățiți substanțial în colaborare cu serviciile Comisiei Uniunii Europene.13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVEPotențialul beneficiar va trebui să anexeze la cererea de finanțare următoarele documente:– studiul de fezabilitate întocmit conform Ordinului ministrului finanțelor publice și al ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 1.013/873/2001 privind aprobarea structurii, conținutului și modului de utilizare a documentației standard pentru elaborarea și prezentarea ofertei pentru achiziția publică de servicii, cu completările ulterioare;– pentru proiectele de infrastructură tehnico-edilitară, hotărârea consiliului local al comunei beneficiare referitoare la necesitatea investiției;– pentru proiectele de infrastructură tehnico-edilitară, decizia consiliului local care să ateste că lucrările sunt prevăzute în bugetul local pentru perioada realizării investiției. Respectiva decizie a consiliului local va trebui să menționeze, de asemenea, care sunt costurile neeligibile care vor fi suportate de către primărie;– certificatul de urbanism conținând lista avizelor necesare pentru demararea investiției;– fișa tehnică (anexă la certificatul de urbanism) privind condițiile de protecție a mediului necesare pentru obținerea acordului unic, pe care s-a aplicat, după caz, ștampila tip A sau tip B, care conține în anexă, după caz, acordul de mediu emis de autoritățile competente pentru activitățile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislația națională conformă cu legislația Uniunii Europene;– declarație pe propria răspundere din care să rezulte că aplicantul nu beneficiază pentru același proiect și de o altă finanțare națională sau comunitară;– avizul sanitar eliberat de instituțiile abilitate, care să ateste că proiectul este în conformitate cu legislația națională – numai pentru proiectele de apă și canalizare;– pentru proiectele de infrastructură tehnico-edilitară, hotărârea consiliului local pentru suportarea cheltuielilor de întreținere;– pentru proiectele de infrastructură tehnico-edilitară, hotărârea consiliului local pentru elaborarea studiului tehnic sau de însușire a unui proiect tehnic deja întocmit;– pentru proiectele de infrastructură de prevenire și de protecție împotriva inundațiilor trebuie proiectul tehnic aprobat.14. CONDIȚII DE FINANȚARE– beneficiarii trebuie să menționeze clar în documentele contabile toate operațiunile privitoare la respectiva investiție;– la momentul depunerii cererii de finanțare, localitatea să fie cuprinsă în codul SIRUTA;– un beneficiar poate primi un ajutor de două ori în perioada 2000-2006, în limita sumei maxime eligibile în cadrul submăsurii, fără a lua în considerare proiectele afectate de inundații în perioada aprilie-septembrie 2005;– beneficiarii pot solicita sprijin pentru un nou proiect după finalizarea completă a proiectului anterior;– beneficiarul va colabora și va prezenta orice informație solicitată de oficialii Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, ai Agenției SAPARD, ai Comisiei Uniunii Europene sau de alte structuri autorizate să controleze și să auditeze implementarea proiectului;– sprijinul acordat va fi recuperat dacă obiectivele sprijinite nu sunt folosite conform scopului destinat sau în cazul în care acestea au fost vândute sau închiriate în perioadă de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei tranșe).15. AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE– Agenția SAPARD reprezintă în România autoritatea de implementare.– Serviciile tehnice de verificare pe teren plăți sunt unitățile specializate din cadrul Agenției SAPARD. +
Anexa 1───────la fișa tehnică pentru măsura 2.1─────────────────────────────────Situația zonelor defavorizate ┌────┬────────────────────────────────────┬───────────────┬───────────────────┐ │Nr. │ Zona │ Județul │ Act normativ │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │ 1. │Zona minieră Brad │Hunedoara │ H.G. nr. 991/1998 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │ 2. │Zona minieră Valea Jiului │Hunedoara │ H.G. nr. 992/1998 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │ 3. │Zona minieră Balan │Harghita │ H.G. nr. 993/1998 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │ 4. │Zona minieră Albeni │Gorj │ H.G. nr. 191/1999 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │ 5. │Zona minieră Schela │Gorj │ H.G. nr. 192/1999 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │ 6. │Zona minieră Motru-Rovinari │Gorj │ H.G. nr. 193/1999 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │ 7. │Zona minieră Stei-Nucet │Bihor │ H.G. nr. 194/1999 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │ 8. │Zona minieră Șuncuiuș- Dobrești- │Bihor │ H.G. nr. 195/1999 │ │ │Vadu Crișului │ │ │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │ 9. │Zona minieră Popești-Derna-Alesd │Bihor │ H.G. nr. 196/1999 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │10. │Zona minieră Rusca Montana │Caraș-Severin │ H.G. nr. 197/1999 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │11. │Zona minieră Bocșa │Caraș-Severin │ H.G. nr. 198/1999 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │12. │Zona minieră Moldova Nouă-Anina │Caraș-Severin │ H.G. nr. 199/1999 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │13. │Zona minieră Ip │Sălaj │ H.G. nr. 200/1999 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │14. │Zona minieră Hida-Surduc-Jibou │Sălaj │ H.G. nr. 201/1999 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │15. │Zona minieră Sărmășag-Chiejd Bobota │Sălaj │ H.G. nr. 202/1999 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │16. │Zona minieră Baia Mare │Maramureș │ H.G. nr. 203/1999 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │17. │Zona minieră Borșa-Vișeu │Maramureș │ H.G. nr. 204/1999 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │18. │Zona minieră Filipești │Prahova │ H.G. nr. 205/1999 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │19. │Zona minieră Ceptura │Prahova │ H.G. nr. 206/1999 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │20. │Zona minieră Comănești │Bacău │ H.G. nr. 207/1999 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │21. │Zona minieră Bucovina │Suceava │ H.G. nr. 208/1999 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │22. │Zona minieră Baraolt │Covasna │ H.G. nr. 209/1999 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │23. │Zona minieră Altan Tepe │Tulcea │ H.G. nr. 210/1999 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │24. │Zona minieră Rodna │Bistrița-Năsăud│ H.G. nr. 640/1999 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │25. │Zona minieră Apuseni │Alba │ H.G. nr. 813/1999 │ └────┴────────────────────────────────────┴───────────────┴───────────────────┘ +
Anexa 2───────la fișa tehnică pentru măsura 2.1─────────────────────────────────Listaarborilor și arbuștilor utilizați pentru consolidarea malurilor și a digurilor1. Acer tataricum2. Taxodium distichum3. Hippophae rhamnoides4. Tamarix ramosissima5. Morus alba (nigra)6. Fraxinus excelsior7. Fraxinus americana8. Fraxinus pennsylvanica9. Fraxinus angustifolia10. Fraxinus pallissae11. Gleditsia triacanthos12. Acer campestre13. Populus alba14. Populus euramericana15. Populus canescens16. Pirus pyraster17. Salix alba18. Robinia pseudacacia19. Elae agnus angustifolia20. Quercus robur21. Quercus pedunculiflora22. Ulmus minor23. Ulmus pumila24. Ulmus laevis +
Anexa 3───────la fișa tehnică pentru măsura 2.1───────────────────────────────── Lista proiectelor propuse să fie finanțate în cadrul submăsurii "Infrastructură de prevenire și protecție împotriva inundațiilor" ┌────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Nr. │ Denumirea proiectului │ │crt.│ │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 1.│Reabilitarea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor la Dunăre, în│ │ │incinta Oltenița-Surlai-Dorobanțu, km 422-426, județul Călărași │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 2.│Consolidarea brațului Macin/Dunăre și combaterea eroziunii de mal, │ │ │km 83+650, județul Constanța │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 3.│Consolidare de mal Borcea/Dunăre în zona Luciu-Giugeni, județul │ │ │Ialomița │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 4.│Reabilitarea lucrărilor de apărare în zona Brețcu-Ojdula, județul │ │ │Covasna │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 5.│Consolidare și reabilitare supratraversare (estacada) rau Buzău, jud. │ │ │Buzău │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 6.│Reabilitarea complexului hidrotehnic acumularea Somuz I, județul │ │ │Suceava │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 7.│Lucrări de prevenire și combatere a alunecărilor de teren în zona │ │ │Păușești-Maglas primul nivel, județul Vâlcea │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 8.│Lucrări de consolidare a zonelor cu alunecări și reabilitarea │ │ │amenajărilor existente pentru regularizarea scurgerilor de apa pe │ │ │versanți în Bistrița, subzona Români, zona Orbic-Buhuși, jud. Bacău │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 9.│Protecția digului incintei Insula Mare a Brăilei împotriva eroziunilor │ │ │de mal în zona Salcia Gradina, pe brațul Macin, județul Brăila │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 10.│Reabilitarea complexului hidrotehnic Acumularea Granicesti, județul │ │ │Suceava │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 11.│Amenajare terenuri pentru prevenire inundații și regularizarea │ │ │scurgerilor de apa pe versanți în bazinul hidrografic Ampoi, zona │ │ │Pătrunjeni, orașul Zlatna, județul Alba │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 12.│Lucrări de prevenire și combatere a alunecărilor de teren în bazinul │ │ │hidrografic Someșul Mic, subbazin Bonțida, județul Cluj │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 13.│Amenajarea terenurilor alunecate în zona localității Brateș-Bala, │ │ │județul Mehedinți │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 14.│Prevenirea și combaterea alunecărilor de teren și a excesului de │ │ │umiditate în bazinul hidrografic Topolnița, zona Gornovița Costești, │ │ │județul Mehedinți │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 15.│Amenajare terenuri pentru prevenire inundații în subbazinul Valea │ │ │Târsei, mal stâng, zona Breaza, județul Prahova │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 16.│Completarea și extinderea lucrărilor de amenajare a terenurilor în │ │ │pantă afectate de alunecări, din zona de nord a municipiului Mediaș, │ │ │județul Sibiu │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 17.│Lucrări de consolidare și amenajare a torentului Vutcani, │ │ │județul Vaslui │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 18.│Amenajare terenuri pentru prevenire inundații în bazinul hidrografic │ │ │Sitna, subbazinul Burla, perimetrul V-Sulița, județul Botoșani │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 19.│Amenajarea terenurilor afectate de alunecări în zona Sudiți – orașul │ │ │Fieni, județul Dâmbovița │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 20.│Lucrări de prevenire și combatere a alunecărilor de teren în zona │ │ │Rediu-Aldei, județul Vaslui │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 21.│Amenajarea terenurilor alunecate și eliminarea excesului de umiditate │ │ │în zona localităților Poiana Măgura-Câmpia, județul Sălaj │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 22.│Reabilitarea lucrărilor de prevenire a inundațiilor și regularizarea │ │ │scurgerilor pe versanți în bazinul Curciu-Dârlos, județul Sibiu │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 23.│Reabilitarea și completarea lucrării de prevenire a inundațiilor pe │ │ │torentul Dodești, sistemul hidroameliorativ Elan, județul Vaslui │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 24.│Lucrări de prevenire și combatere a alunecărilor de teren din zona │ │ │bazinului hidrografic Prut, subbazinul Valea lui Ivan, județul Vaslui │ └────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────┘–––Anexa 3 a fost înlocuită cu anexa 2 din HOTĂRÂREA nr. 177 din 20 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 171 din 12 martie 2007, potrivit art. unic din același act normativ. +
Anexa 4FIȘA TEHNICĂpentru măsura 3.1 "Investiții în exploatațiile agricole"1. MOTIVAȚIEPrin aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, s-au pus bazele proprietății private și ale generalizării proprietății private în agricultură. Astfel, dacă prin Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, suprafața maximă restituită era de 10 ha, prin Legea nr. 1/2000pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, suprafața care se restituie este de maximum 50 ha. De asemenea, prin Legea nr. 54/1998privind circulația juridică a terenurilor, persoanele fizice și juridice puteau dobândi/achiziționa până la maximum 200 ha teren agricol, în echivalent arabil, de familie. În prezent, sunt aplicabile prevederile titlului X "Circulația juridică a terenurilor" din Legea nr. 247/2005privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare.Exploatațiile agricole, în special cele din sectorul vegetal, se confruntă cu o dotare insuficientă, formată în principal din tractoare, combine, mașini și echipamente agricole cu un grad ridicat de uzură fizică și morală.Patrimoniul pomiviticol actual, deși este apropiat ca suprafață celui existent în 1990, prezintă fenomenul de îmbătrânire a unor plantații, precum și pe cel de distrugere, datorate atât calamităților naturale din ultimii ani, cât și modului defectuos de cultivare a plantațiilor de vii și pomi. În 1996, din totalul patrimoniului viticol de 283,8 mii ha, 166,1 mii ha erau cultivate cu viță-de-vie nobilă, iar diferența de 117,7 ha era cultivată cu diferiți hibrizi productivi.La unele plante tehnice și culturi tradiționale (sfeclă de zahăr, rapiță, ricin, în, cânepă, tutun, plante furajere, plante medicinale și aromatice etc.) se constată o reducere a suprafețelor de cultură și a producțiilor obținute, precum și reducerea suprafeței totale de sere încălzite de la 1.656 ha în 1990 la 957 ha în 1999, din care 282 ha aparțin sectorului privat.Transferarea animalelor slab performante de la fostele cooperative agricole de producție în sectorul privat conduce la necesitatea achiziționării unor efective matcă performante, precum și a asigurării condițiilor pentru aplicarea unor tehnologii performante de creștere și de întreținere a animalelor. Aceste tehnologii trebuie să respecte condițiile de protecție a mediului ambiant și a cadrului natural.Pentru efectivul de 3.100 mii capete de bovine existent în 1999, din care 1.400 mii vaci de lapte, pentru îmbunătățirea șeptelului sunt necesare aproximativ 60-70 mii juninci cu înalt potențial genetic (numai 25% din aceste animale se vor asigura prin Programul SAPARD).NOTĂ:În România sunt 6 centre aparținând Societății Comerciale "SEMTEST" pentru testarea taurilor, în funcție de performanțe și pedigri, în ceea ce privește reproducția și materialul seminal.Însămânțarea artificială se face prin Asociația Crescătorilor de Taurine din România. Agenția Națională pentru Ameliorare, Reproducție și Selecție asigură prin unitățile sale teritoriale reproducția naturală și respectarea Planului de îmbunătățire la nivel național.Circa 20% din totalul fermierilor au vârsta mai mare de 65 de ani. În același timp, foarte puțini tineri au condiții reale să se stabilească în mediul rural și să devină managerii unor exploatații agricole.Lipsa surselor de capitalizare a producătorilor agricoli a condus la imposibilitatea realizării unor investiții importante în sectorul agricol, fapt ce a determinat deteriorarea potențialului producției vegetale și animale și în special a parametrilor calitativi ai acesteia.În strategia de dezvoltare a agriculturii se propune stabilizarea cantitativă și calitativă a producțiilor vegetale și animale, în vederea ameliorării exploatațiilor agricole și refacerii potențialului producției vegetale și animale (îmbunătățirea calității, igienei, creșterea condițiilor de bunăstare a animalelor, îmbunătățirea potențialului genetic și a condițiilor de mediu), diversificarea producțiilor atât în sectorul vegetal, cât și în cel al creșterii animalelor, în vederea utilizării mai bune a potențialului existent și a creșterii veniturilor producătorilor agricoli.Investițiile în exploatațiile agricole vor fi orientate, în principal, către completarea și reînnoirea parcului de tractoare și utilaje agricole, înlocuirea animalelor neproductive cu altele care au un potențial genetic ridicat, modernizarea și reabilitarea fermelor vegetale, inclusiv a serelor și fermelor de creștere a animalelor existente.În anul 2005, în România au avut loc cele mai severe inundații din ultimii 20 de ani, care au afectat toate județele. Perioadele în care s-au produs acestea au fost 10-30 aprilie, 1-31 mai, 1-7 iunie și 11-17 iunie, 14-25 august, 19-25 septembrie 2005 și trebuie subliniat faptul că au existat numeroase cazuri de localități afectate de inundații de mai multe ori.Estimarea pagubelor datorate inundațiilor produse în perioada aprilie-septembrie 2005 se situează la 5.975 milioane lei (1,6 miliarde euro), reprezentând aproximativ 3,4% din PIB (nivel 2003).Pentru a sprijini activitatea economică din zonele rurale inundate și pentru a asigura cadrul legal necesar aplicării prevederilor art. 16 secțiunea A din MAFA, autoritățile române au decis ca lista localităților (satelor) afectate de inundații în perioada aprilie-septembrie 2005 și gradul lor de afectare să fie aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.512/2005, cu modificările ulterioare.Pentru determinarea gradului fizic de afectare au fost întocmite o fișă de evaluare pentru fiecare localitate (sat) și modalitatea de calcul, luându-se în considerare următoarele elemente: locuințe (15 puncte), anexe gospodărești (10 puncte), infrastructură rurală (35 de puncte), suprafață agricolă și forestieră (20 de puncte), obiective socio-economice (10 puncte), infrastructură forestieră și de protecție împotriva inundațiilor (10 puncte).Din datele existente a rezultat că au fost afectate 3.755 de sate din 1.277 comune acoperind toate județele țării, cu gradele de afectare următoare:┌──────────────────────────────────────┬──────────────┐│ Gradul de afectare │ % │├──────────────────────────────────────┼──────────────┤│ 5%-10% │ 27,1 │├──────────────────────────────────────┼──────────────┤│ 10%-30% │ 29,6 │├──────────────────────────────────────┼──────────────┤│mai mare de 30% │ 3,1 │└──────────────────────────────────────┴──────────────┘Pentru a explica datele prezentate în tabelul de mai sus și ca rezultat al analizei fișelor de evaluare pentru fiecare localitate, se constată că în cazul unui grad de afectare de peste 30% au fost înregistrate pagube semnificative la toate elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, cu influențe substanțial negative asupra desfășurării activității economice și nivelului de trai al locuitorilor din zona respectivă.În situația unui grad de afectare cuprins între 10 și 30% au fost înregistrate pagube semnificative doar la o parte dintre elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, dar care influențează negativ desfășurarea activității economice și nivelul de trai al locuitorilor din zona respectivă.În situația unui grad de afectare cuprins între 5 și 10% au fost înregistrate pagube doar la o parte dintre elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, în special infrastructura rurală.Prevederile art. 16 paragraful 1 și 16 paragraful 1 subparagraful a) secțiunea A din MAFA se vor aplica pentru toți potențialii beneficiari ai măsurii, care își desfășoară activitatea în satele cu grad de afectare mai mare de 30% și vor realiza proiectul într-un sat inclus în cap. VIII din PNADR, anexa nr. 77.Prevederile art. 16 paragraful 1 și 16 paragraful 1 subparagraful a) secțiunea A din MAFA se vor aplica pentru toți potențialii beneficiari care își desfășoară activitatea în satele cu grad de afectare cuprins între 10 și 30% și care prezintă un document prin care atestă că au suferit pagube, document emis de comitetul*) local pentru situații de urgență, la nivel de comună. Comitetul local pentru situații de urgență atestă că potențialul beneficiar a suferit pagube ca urmare a inundațiilor produse în perioada aprilie-septembrie 2005 și va realiza proiectul într-un sat inclus în cap. VIII din PNADR, anexa nr. 76.__________*) Comitetul local pentru situații de urgență este constituit în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.491/2004pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situații de urgență.2. OBIECTIVEObiective generaleÎn baza măsurii va putea fi asigurat sprijinul financiar pentru investiții în exploatații agricole private, vegetale și de creștere a animalelor, asigurând raționalizarea și reorientarea producției pentru creșterea calității produselor obținute prin aplicarea unor tehnologii competitive și care ar putea limita poluarea mediului înconjurător.Această măsură va contribui la îmbunătățirea veniturilor producătorilor agricoli, la atragerea tinerilor în activitățile agricole prin îmbunătățirea condițiilor lor de viață și muncă, precum și la asigurarea condițiilor de igienă și bunăstare a animalelor.Implementarea măsurii se va face respectând prevederile art. 2 din Regulamentul nr. 2.759/1999/CE adoptat de Comisia Europeană și va asigura condițiile pentru implementarea acquis-ului comunitar în exploatațiile agricole.Obiective specifice:– să modernizeze tehnologiile de cultură și să reducă costurile de producție;– să diversifice producția și să îmbunătățească calitatea produselor agricole românești;– să asigure îmbunătățirea raselor, respectarea condițiilor de igienă și de întreținere a animalelor;– să reducă pierderile de producție și să crească eficiența exploatațiilor agricole;– să promoveze diversificarea activităților agricole pentru a asigura o mai bună utilizare a forței de muncă în agricultură;– să asigure o mai bună valorificare a potențialului agricol al fiecărei zone;– să faciliteze transferul exploatațiilor agricole către tineri;– să protejeze, să conserve și să îmbunătățească mediul înconjurător natural, să asigure refacerea și conservarea calității solului;– să stimuleze concurența.Obiective operaționale:– promovarea investițiilor în sectorul animalier și vegetal la nivelul fermei, pentru îmbunătățirea construcțiilor fermei (pentru sectorul vegetal și animalier), investiții în mașini noi și/sau în animale cu valoare genetică ridicată, refacerea și ameliorarea plantațiilor de pomi și viță-de-vie.3. CORELAREA CU ALTE MĂSURIAceastă măsură trebuie să se coreleze cu următoarele măsuri:– îmbunătățirea structurilor pentru calitate, control sanitar-veterinar, fitosanitar și al calității produselor alimentare și pentru protecția consumatorilor;– îmbunătățirea prelucrării și marketingului produselor agricole și piscicole;– metode agricole de producție proiectate să protejeze mediul și să mențină peisajul rural;– constituirea grupurilor de producători;– managementul resurselor de apă pentru agricultură;– dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale;– îmbunătățirea pregătirii profesionale;– asistență tehnică.4. CÂMPUL DE ACȚIUNE AL MĂSURIIProiectele eligibile trebuie să se refere la:Ferme de producție vegetalăAsigurarea dezvoltării unor ferme viabile prin:– achiziția de echipament necesar pentru modernizarea exploatațiilor de sectorul vegetal prin dotarea acestora cu: tractoare, combine, utilaje, mașini, instalații și echipamente agricole, inclusiv pentru calibrarea, sortarea, condiționarea și depozitarea produselor agricole obținute și prelucrate în cadrul fermei, instalații de irigat, echipamente pentru procesarea resturilor vegetale;– reabilitarea plantațiilor pomicole (cu schimbarea structurii pomilor fructiferi) prin achiziționarea de material săditor, precum și lucrări executate de terți pentru desțelenire, pregătirea solului, plantare și replantare, cu excepția îngrășării solului;– reabilitarea plantațiilor viticole (reconversie, înlocuirea viței-de-vie îmbătrânite și/sau slab productive, precum și a hibrizilor de viță-de-vie numai cu soiuri nobile) pe suprafețele existente, fără creșterea suprafeței totale cultivate cu viță-de-vie, prin achiziționarea de material săditor, înființarea de școli de viță-de-vie (complex de depozitare la frig și de forțare la cald, hală de altoire, mașini și utilaje agricole, magazie și depozit de materiale), precum și lucrări executate de terți pentru desțelenire, pregătirea solului, plantare și replantare, cu excepția îngrășării solului;– investiții în ferme vegetale prin modernizarea și extinderea clădirilor și utilităților (alimentare cu apă, energie electrică, energie termică, evacuarea deșeurilor, canalizare și altele asemenea) și completarea cu o serie de construcții necesare pentru producția agricolă (spații de sortare și depozitare, depozite de combustibil, remize pentru utilaje, împrejmuiri și altele asemenea);– modernizarea și construirea de sere noi, realizate din structuri metalice ușoare, cu centrale termice proprii și instalații de irigat, inclusiv asigurarea utilităților: alimentare cu apă, energie electrică, drenarea apelor, canalizare, epurarea apelor uzate și altele asemenea, pentru a respecta condițiile de protecție a mediului înconjurător.Ferme pentru creșterea animalelor și păsărilorAsigurarea dezvoltării unor ferme viabile pentru creșterea animalelor și a păsărilor, prin:– achiziționarea de animale (prima populare – femele) cu înalt potențial genetic, cu menționarea originii (pedigri), a provenienței și înregistrarea la unitățile teritoriale ale Agenției Naționale pentru Ameliorare, Reproducție și Selecție*1) (cu excepția păsărilor), precum și achiziționarea de material seminal de calitate;___________*1) Agenția Națională pentru Ameliorare, Reproducție și Selecție asigură prin unitățile teritoriale reproducția naturală și respectarea Planului de ameliorare la nivel național.– dotarea cu tractoare, utilaje, mașini, instalații și echipamente pentru efectuarea activităților din fermele de creștere a animalelor;– înființarea fermelor de creștere a animalelor și păsărilor, modernizarea celor existente, precum și completarea cu alte construcții și utilități: padocuri, fânare, fose septice, bazine de purin, platforme de dejecții, stații de epurare, instalații pentru producerea și dozarea furajelor complexe, săli de muls și de colectare a laptelui, centrale termice, depozite de combustibil, instalații de alimentare cu apă, rețele de canalizare, instalații electrice, împrejmuiri etc.5. CRITERII DE ELIGIBILITATEGenerale– Proiectul va fi amplasat în spațiul rural, cu excepția modernizărilor de sere, care se pot amplasa și în mediul urban, dacă au asigurate sursele de încălzire.– Trebuie să se demonstreze viabilitatea economico-financiară a fermei*).__________*) Prin viabilitate economică se înțelege obținerea de performanțe financiare eficiente și abilitatea de a opera fără a recurge la sprijin public în activitatea să operațională. Beneficiarul trebuie să demonstreze că își poate plăti obligațiile și datoriile în mod regulat, fără să supună la niciun risc desfășurarea normală a activității agentului economic, și că generează un venit net semnificativ (nu mai puțin de 5%).– Înaintea începerii investiției, fermele trebuie să fie în acord cu standardele naționale, iar la finalizarea investiției, pentru proiectele a căror valoare este:– ≤ 500.000 de euro, investiția trebuie să fie în acord cu legislația sanitar-veterinară, fitosanitară, de igienă și bunăstare a animalelor și de mediu a Uniunii Europene;– > 500.000 de euro, ferma trebuie să fie în acord cu legislația sanitar-veterinară, fitosanitară, de igienă și bunăstare a animalelor și de mediu a Uniunii Europene.– Sprijinul financiar cu o valoare > 500.000 de euro se acordă numai proiectelor al căror obiectiv este implementarea acquis-ului comunitar în fermele de creștere a animalelor și păsărilor.– Beneficiarii sunt proprietarii terenurilor sau au contracte de concesionare ori arendare pentru teren pe o perioadă de minimum 10 ani sau de minimum 5 ani în cazul altor tipuri de investiții care nu prevăd construcții.– Proiectul trebuie să prevadă distinct cantitățile destinate comercializării și să conțină date privind piața și potențialii clienți.– Existența cofinanțării trebuie certificată.– Beneficiarii (persoane fizice și/sau responsabilii tehnici) trebuie să dovedească o pregătire profesională, în raport cu proiectul pe care doresc să îl inițieze, printr-un document eliberat de autoritățile competente, care să certifice faptul că beneficiarul are cunoștințe profesionale în domeniu: diplomă sau certificat de formare sau declarație pe propria răspundere că responsabilul tehnic al proiectului va urma un curs de pregătire profesională, până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăți a ajutorului.– Nu va fi eligibil solicitantul care are pierderi financiare și obligații restante față de bugetul de stat, față de bugetul asigurărilor sociale de stat și bănci (altele decât cele pentru care este respectat graficul de rambursare), conform ultimelor declarații fiscale sau altor declarații eliberate de autoritățile fiscale.– În satele cu grad de afectare mai mare de 30% (cap. VIII din PNADR, anexa nr. 77) vor fi aplicate dispozițiile art. 16 paragraful 1 și 16 paragraful 1 subparagraful a) secțiunea A din MAFA, fiind eligibile următoarele tipuri de investiții:– investiții de modernizare și investiții noi pentru toți beneficiarii acestei măsuri.– În satele cu grad de afectare între 10% și 30% (cap. VIII din PNADR, anexa nr. 76) vor aplicate prevederile art. 16 paragraful 1 și 16 paragraful 1 subparagraful a) secțiunea A din MAFA, fiind eligibile următoarele tipuri de investiții:– investiții de modernizare și investiții noi pentru toți beneficiarii acestei măsuri, care depun un document ce demonstrează că au fost afectați de inundații. Documentul va fi emis de comitetul local pentru situații de urgență, la nivel de comună. Comitetul local pentru situații de urgență demonstrează că potențialul beneficiar a suferit pagube în urma inundațiilor din perioada aprilie-septembrie 2005.Specifice– Plantațiile viticole se realizează pe suprafețe existente, fără creșterea acestora, înlocuind vița-de-vie îmbătrânită sau slab productivă și hibrizii de viță-de-vie numai cu soiuri nobile.– Școlile de viță-de-vie vor avea o suprafață minimă de 1 ha cu 160.000 butași altoiți și 48.000 vițe altoite.– Vor fi eligibile soiurile de pomi fructiferi și de viță-de-vie care sunt:– înregistrate în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, aprobat anual prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale;– înregistrate în cataloagele Comunității Europene;– prevăzute în listele furnizorilor din țările comunitare, în care soiurile au o denumire clară și o descriere suficient de amănunțită, și provin dintr-un stat membru al Comunității Europene;– materialul să corespundă condiției de "calitate CE" sau normelor române în vigoare.– Pentru achizițiile de animale care reprezintă nuclee de reproducție cu valoare genetică ridicată, beneficiarul trebuie să prezinte certificate de origine și productivitate.– Achiziția inițială de vaci/bivolițe cu o înaltă valoare potențială va fi făcută din animale de reproducție de rasă pură și cele care provin din acestea, din țările menționate în secțiunea F pct. 8 din MAFA, cu modificările și completările ulterioare, care sunt însoțite de un certificat de origine și productivitate, eliberat în conformitate cu legislația în vigoare a țării de origine, și va fi limitată la:– pentru producători agricoli individuali: 6 capete;– pentru asociațiile familiale: 20 capete;– pentru companiile agricole/comerciale: 35 capete.– Achiziția inițială de scroafe cu o înaltă valoare genetică va fi făcută din animale de reproducție de rasă pură și cele care provin din acestea, din țările menționate în secțiunea F pct. 8 din MAFA, cu modificările și completările ulterioare, care sunt însoțite de un certificat de origine și productivitate, eliberat în conformitate cu legislația în vigoare a țării de origine, și va fi limitată la:– pentru producători agricoli individuali: 20 capete;– pentru asociațiile familiale: 50 capete;– pentru companiile agricole/comerciale: 170 capete.– Achiziția inițială de oi/capre cu o înaltă valoare potențială va fi făcută din animale de reproducție de rasă pură și cele care provin din acestea, din țările menționate în secțiunea F pct. 8 din MAFA, cu modificările și completările ulterioare, care sunt însoțite de un certificat de origine și productivitate, eliberat în conformitate cu legislația în vigoare a țării de origine, și va fi limitată la:– pentru producători agricoli individuali: 200 capete;– pentru asociațiile familiale: 300 capete;– pentru companiile agricole/comerciale: 1.400 capete.– Achiziția de animale cu valoare genetică ridicată nu va depăși numărul total pe perioada implementării programului:– vaci/bivolițe: 15.000 capete;– oi/capre: 50.000 capete;– scroafe: 23.000 capete.– Pentru creșterea animalelor, beneficiarul trebuie să demonstreze că are în exploatare suprafața de bază furajeră minimă (în funcție de zona de cultură), necesară întreținerii efectivelor de animale, la un nivel ridicat de performanță):– vaci de lapte 0,6 ha/cap;– taurine la îngrășat 0,3 ha/cap;– oi sau capre 0,06 ha/cap;– berbecuți la îngrășat 0,04 ha/cap.– Pentru achizițiile de animale, prin proiect, trebuie să se dovedească faptul că există sau sunt propuse să se construiască adăposturi corespunzătoare în raport cu efectivele de animale avute în vedere și care vor respecta condițiile veterinare, de bunăstare a animalelor și de mediu ale UE, dovedite prin aviz veterinar și acord de mediu care să respecte prevederile NTPA 001 cu privire la conținutul de poluanți al apelor uzate deversate în sursele de apă.Investițiile eligibile sunt:– toate investițiile prevăzute la pct. 4 "Câmpul de acțiune al măsurii".Pot fi cheltuieli eligibile:a)construirea de noi clădiri și instalații și modernizarea celor existente; … b)utilaje și echipamente noi, softuri pentru computer, inclusiv costurile de instalare și montaj bazate pe contracte cu terțe părți; … c)acea parte a costurilor reprezentând plata arhitecților, inginerilor și consultanților, taxelor legale, a studiilor de fezabilitate, achiziționarea de licențe și patente, pentru pregătirea și/sau implementarea proiectului, direct legate de măsură, care nu depășesc 12% din costul total eligibil al proiectului, exceptând cazurile când nu sunt prevăzute construcții, când acestea nu vor depăși 3%; … d)achiziții de mijloace de transport noi, specializate, ca rezultat al identificării lor în studiul de fezabilitate/memoriul justificativ. … Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru ajutor, dacă îndeplinesc cerințele art. 4 secțiunea B din MAFA, cu modificările și completările ulterioare.Numai cheltuielile plătite de către Agenția SAPARD de la data acreditării pentru această măsură sau de la data (datele) specificată (specificate) în această privință vor fi eligibile pentru sprijinul comunitar.Pentru ca proiectul să fie eligibil pentru sprijinul comunitar, toate serviciile, mașinile și achizițiile trebuie să fie originare din Comunitatea Europeană sau din țările menționate la art. 4 secțiunea B din MAFA, cu modificările și completările ulterioare.Nu sunt eligibile:– investițiile eligibile și neeligibile sunt conforme cu prevederile art. 4 secțiunea B din MAFA, cu modificările și completările ulterioare, și sunt detaliate în Ghidul solicitantului;– investiții care privesc obiectivul măsurii 3.4.6. CRITERII DE SELECȚIEProiectul va fi selectat și evaluat în funcție de următoarele criterii:Generale ┌────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┐ │Nr. │ CRITERII DE SELECȚIE │ Scor │ │crt.│ │(dacă da)│ ├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │ 1.│Proiecte a căror valoare totala eligibilă este intre 10.000 │ 20 │ │ │și 300.000 Euro; │ │ ├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │ 2.│Proiecte care sunt susținute de tineri fermieri (maximum 40 │ 10 │ │ │ani); │ │ ├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │ 3.│Proiecte prezentate de grupuri de producători, sau membrii │ 15 │ │ │acestora │ │ ├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │ 4.│Proiectul aplica tehnologii "prietenoase cu mediul"*) │ 15 │ ├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │ 5.│Proiectul asigura diversificarea producției, mai mult de 30% │ 10 │ │ │din venituri să se obțină din diversificare. │ │ ├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │ 6.│Proiecte*) care se încadrează în dimensiunile recomandate în │ 10 │ │ │anexele nr. 1 și 2 │ │ ├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │ 7.│Proiecte*) ale căror amplasamente sunt situate în zonele cu │max. 15 │ │ │potențial productiv conform anexei nr. 3 B: │ │ │ │a) potențial ridicat │ 15 │ │ │b) potențial mediu │ 10 │ │ │c) potențial scăzut │ 5 │ ├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │ 8.│Proiecte*) care au construcții existente și/sau animale cu │ 5 │ │ │înalt potențial genetic, și/sau utilaje achiziționate cu cel │ │ │ │mult 5 ani înainte și care pot fi utilizate în fluxul │ │ │ │tehnologic │ │ ├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │ │TOTAL │ 100 │ └────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┘________*) Se vor promova atât pentru sectorul vegetal, cât și pentru cel animalier investiții și tehnologii "prietenoase cu mediul" care au un impact redus asupra mediului (zero sau pozitiv).NOTĂ:Criteriile de selecție nu se aplică în cazul potențialilor beneficiari care îndeplinesc condițiile de accesare prevăzute la art. 16 paragraful 1 și 16 paragraful 1 subparagraful a) secțiunea A din MAFA.Aceste tehnologii se definesc prin trei direcții:1. Intrări în fermă:a)apă – sisteme de irigații cu consum redus de apă (de exemplu: prin irigații prin picurare); … – sisteme de adăpare a animalelor cu raționalizarea consumului de apă și minimalizarea pierderilor de apă (de exemplu: adăpători cu nivel constant);b)sol – tehnologii de creștere și menținere a nivelului de fertilitate a solului (amenajări antierozionale, înierbări etc.); … c)energie – investiții în echipamente pentru utilizarea energiilor regenerabile (biogaz, solară, eoliană, geotermală etc.); … d)investiții în conservarea resurselor genetice locale (vegetale și animale); … e)investiții în echipamente care să asigure igiena și bunăstarea animalelor în fermă; … f)investiții în proiectarea ergonomico-ecologică a fermelor. … 2. Procese în fermă:a)investiții în echipamente specifice agroecologice (echipament pentru asigurarea managementului integrat de combatere a bolilor și dăunătorilor); … b)investiții în echipamente de conservare a produselor din fermă. … 3. Ieșiri din fermă:a)investiții în echipamente care asigură managementul deșeurilor organice din fermă (bazine de stocare a purinului, platforme de compostare a gunoiului de grajd); … b)echipamente pentru încărcat, transport și împrăștiat gunoiul de grajd pe câmp; … c)instalații de epurare a apelor uzate și de reciclare a apei epurate; … d)instalații pentru producerea biogazului. … 7. BENEFICIARIBeneficiarii vor fi:– producătorii agricoli individuali;– asociațiile agricole familiale;– societățile agricole private/asociațiile agricole cu personalitate juridică, prevăzute de Legea nr. 36/1991privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, cu modificările ulterioare;– societățile comerciale agricole cu capital privat de cel puțin egal sau mai mare de 75%, constituite în baza Legii nr. 31/1990privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și a Legii nr. 15/1990privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale, cu modificările și completările ulterioare;– grupuri de producători.8. LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ ÎN VIGOARELegislația în curs de armonizare și legislația națională în vigoare sunt prezentate în capitolul "Anexe legislație" din PNADR.9. DISPOZIȚII FINANCIAREProiectele din cadrul acestei măsuri sunt considerate a fi investiții generatoare de venituri.În cadrul acestui program vor putea fi finanțate proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 5.000-500.000 euro.Valoarea totală eligibilă poate să ajungă la 2.000.000 euro numai pentru proiectele al căror obiectiv este implementarea acquis-ului comunitar în fermele de creștere a animalelor și păsărilor, după realizarea investiției.Valoarea totală eligibilă poate, de asemenea, să ajungă la 1.000.000 euro doar pentru proiectele de reabilitare a plantațiilor viticole (reconversie, înlocuirea viței-de-vie îmbătrânite și/sau slab productive, precum și a hibrizilor de viță-de-vie numai cu soiuri nobile) la care valoarea utilajelor achiziționate nu va depăși 10% din valoarea totală eligibilă.Gradul de intervenție este:– pentru proiectele din celelalte zone decât zona montană:50% contribuție privată;50% contribuție publică;– pentru proiectele aparținând tinerilor sub 40 de ani din celelalte zone decât zona montană:45% contribuție privată;55% contribuție publică;– pentru proiectele din zona montană:40% contribuție privată;60% contribuție publică;– pentru proiectele aparținând tinerilor sub 40 de ani din zona montană:35% contribuție privată;65% contribuție publică.Contribuția publică se suportă astfel:– 75% contribuție SAPARD;– 25% buget național.În cadrul acestei măsuri beneficiarul poate să primească până la de două ori un sprijin, în perioada de 7 ani, până la suma maximă stabilită în dispozițiile financiare ale măsurii.Bugetul indicativ al acestei măsuri, defalcat pe ani, se găsește în cap. VI "Alocații financiare pentru măsurile SAPARD" din PNADR.Buget indicativ pe submăsuri ┌─────────────────────────────────┬──────┬───────────────────────────────────┐ │ │ │ din care: │ │ │ ├───────┬─────────┬───────┬─────────┤ │ │ │ % în │din care:│ % în │din care:│ │ │% din │ alte ├─────────┤ zona ├─────────┤ │ SUBMĂSURI │măsura│ zone │ % │montana│ % │ │ │ │ decât │realizate│ │realizate│ │ │ │ zona │de tineri│ │de tineri│ │ │ │montana│ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤ │Culturi de câmp │ 19 │ 17,2 │ 1,8 │ – │ – │ ├─────────────────────────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤ │Horticultura (din care din │ 8 │ 6,4 │ 1,6 │ – │ – │ │floricultura 1,5%) │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤ │Viticultura │ 8 │ 6,4 │ 1,6 │ – │ – │ ├─────────────────────────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤ │Pomicultura │ 8 │ 5,12 │ 1,28 │ 1,28 │ 0,32 │ ├─────────────────────────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤ │Sere │ 4 │ 3,2 │ 0,8 │ – │ – │ ├─────────────────────────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤ │Ferme de vaci de lapte/bivolițe │ 14 │ 7,84 │ 1,96 │ 3,36 │ 0,84 │ ├─────────────────────────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤ │Creștere și îngrășare de taurine │ 14 │ 7,84 │ 1,96 │ 3,36 │ 0,84 │ ├─────────────────────────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤ │Ferme de oi/capre │ 3 │ 1,2 │ 0,3 │ 1,2 │ 0,3 │ ├─────────────────────────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤ │Îngrășătorii de berbecuți │ 3 │ 2,4 │ 0,6 │ – │ – │ ├─────────────────────────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤ │Ferme de porci │ 10 │ 8 │ 2 │ – │ – │ ├─────────────────────────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤ │Ferme de păsări │ 5 │ 4 │ 1 │ – │ – │ ├─────────────────────────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤ │Alte ferme vegetale și de │ 4 │ 2,56 │ 0,64 │ 0,64 │ 0,16 │ │creștere a animalelor și │ │ │ │ │ │ │păsărilor specializate în │ │ │ │ │ │ │obținerea de produse pentru │ │ │ │ │ │ │consumul uman. │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤ │TOTAL │ 100 │ 72,16 │ 15,54 │ 9,84 │ 2,46 │ └─────────────────────────────────┴──────┴───────┴─────────┴───────┴─────────┘Cheltuielile eligibile ale activităților proiectului se vor realiza numai după semnarea contractului de finanțare, cu excepția studiului de fezabilitate și proiectului tehnic, în limita aprobată pentru această măsură.Plata sprijinului financiar se va face pe baza documentelor justificative care să demonstreze realizarea activităților și eligibilitatea acestora. Luându-se în considerare opțiunile beneficiarilor, plata poate fi făcută într-o singură tranșă la sfârșitul proiectului sau în maximum 5 tranșe.Pentru proiectele de investiții situate în satele identificate în cap. VIII din PNADR, anexele nr. 76 și 77, rata de intervenție este:– 25% contribuție privată;– 75% contribuție publică.Pentru contribuția publică rata de intervenție este:– 85% contribuție UE;– 15% contribuție buget național.Aceste dispoziții se vor aplica proiectelor aprobate până la data de 31 decembrie 2006.10. ACOPERIRE GEOGRAFICĂProiectul va fi amplasat în spațiul rural al României, definit conform legislației naționale în vigoare, cu excepția modernizării serelor amplasate în zona urbană.Amplasarea proiectelor din zona montană va fi în acord cu legislația națională în vigoare*1).____________*1) Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și al ministrului de stat, ministrul administrației și internelor, nr. 328/321/2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, orașelor și comunelor din zona montană, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 19 august 2004, în baza criteriilor de delimitare a zonei montane, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 949/2002: a) zone cu condiții climatice deosebit de dificile determinate de altitudini de peste 600 m; b) pante de peste 20°; c) combinația dintre a) și b).Proiectele pentru care se aplică prevederile art. 16 paragraful 1 și 16 paragraful 1 subparagraful a) secțiunea A din MAFA vor fi amplasate în satele afectate de inundații, în conformitate cu cap. VIII din PNADR, anexele nr. 76 și 77.Proiectele finanțate în cadrul acestei măsuri nu trebuie să se suprapună cu proiectele finanțate din fondurile naționale sau străine ale Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și ale Ministerului Administrației și Internelor.11. PROMOVAREA PROGRAMULUIPotențialii beneficiari vor fi informați despre existența/condițiile eligibilității prezentei măsuri prin:– anunț public în mass-media;– distribuirea de broșuri de informare;– seminarii locale;– întâlniri cu potențialii beneficiari.12. INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT ȘI DE IMPACTIndicatori de realizareIndicatori generali Număr de proiecte 11.000 din care ponderea "investițiilor verzi"*) 20% Număr de beneficiari 11.000 din care număr de tineri agricultori sprijiniți 2.400 Repartizare geografică Număr de proiecte în zone defavorizate definite în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare 2.400 Repartizare pe sectoare de producție – număr de proiecte Producția vegetală Culturi de câmp 2.300 Horticultură 900 Viticultură 800 Pomicultură 800 Sere 100 Ferme de creștere a animalelor și păsărilor Animale pentru lapte 1.500 Creștere și îngrășare taurine 1.500 Creștere oi/capre 400 Îngrășare berbecuți 400 Porcine 1.100 Păsări 600 Alte tipuri de ferme vegetale, de animale și păsări 600 Repartizare pe tipuri de investiții Construcții – grajduri pentru vaci/bivolițe 1.000 bucăți – îngrășătorii porci 400 bucăți – alte grajduri 800 bucăți – sere și echipamente adecvate 280 bucăți – alte construcții în fermă 600 bucăți Utilaje și echipamente independente: – tractoare 8.000 bucăți – combine 600 bucăți – alte utilaje 2.000 bucăți Achiziții de animale cu valoare genetică ridicată: – vaci de lapte/bivolițe 15.000 capete – porci 23.000 capete – oi/capre 50.000 capete Plantații agricole: – pomicole 1.300 ha – viticole 1.700 ha Școli de viță-de-vie 100 ha Sere: – suprafață nou-construită 60 ha – suprafață modernizată 200 ha__________*) "Investițiile verzi" sunt investițiile care au ca scop protecția și îmbunătățirea mediului, precum și a igienei și bunăstării animalelor.Indicatori de rezultat– Mai bună utilizare a factorilor de producție în ferme.– Raportul dintre "producție" și "total intrări" în fermele asistate este estimat să înregistreze o creștere cu 20%.– Scăderea costului unitar pe produsul vândut (euro/unitatea de măsură) în ferme care au beneficiat de asistență, cu cel puțin 10%.– Raportul dintre cheltuieli și cifra de afaceri în ferme care au beneficiat de asistență este estimat să fie mai mic cu 10%.Îmbunătățirea calității produselor de fermăRaportul dintre prețul produselor de bază îmbunătățite calitativ ca urmare a asistenței și prețul mediu al produselor respective este estimat să fie > 1 și în creștere.Facilitarea metodelor agricole "prietenoase față de mediu"– Procentul fermelor beneficiare din totalul fermelor asistate având mai mult de 10% din totalul cofinanțării investițiilor pentru îmbunătățirea mediului să fie mai mare de 30%, comparat cu totalul fermelor asistate, din care:– referitoare la gunoi și exces de îngrășământ (%);– referitoare la managementul apei în fermă (%);– alte practici agricole/sisteme "neprietenoase cu mediul" (%).– Procentul fermelor care au beneficiat de asistență și care îmbunătățesc capacitatea de depozitare și împrăștierea pe teren a îngrășământului (%) este estimat să fie mai mare de 30%, din care:– depozitare (%);– împrăștierea îngrășământului pe teren (%).– Raportul dintre capacitățile de depozitare a gunoiului de grajd în fermele care au beneficiat de asistență și totalul cantității de gunoi obținute în fermele asistate să fie > 0,8.– Procentul fermelor care au beneficiat de asistență, aliniate standardelor în ceea ce privește gunoiul de fermă, este estimat să fie > 30%.– Să se înregistreze reducerea expunerii la: substanțe toxice, substanțe rău mirositoare, praf, condiții climatice extreme, ridicarea de încărcături grele, program exagerat de lucru.– Procentul fermelor care au beneficiat de asistență, aliniate la noile standarde de bunăstare a animalelor, este estimat să fie mai mare de 90%.– Procentul de animale adăpostite în condiții care întrunesc standardele comunitare în fermele care au beneficiat de asistență este estimat să fie mai mare de 90%.Indicatori de impact– Creșterea veniturilor"Venitul brut al fermei" în cadrul fermelor care au beneficiat de asistență (euro) este estimat să fie mai mare cu 20%.– Crearea de locuri de muncă și impactul social Număr de locuri de muncă echivalente normei întregi menținute 16.800 Număr de locuri de muncă echivalente normei întregi nou-create 3.200 Creșterea numărului tinerilor stabiliți în mediul rural 2.400 – din care, proprietari de ferme 600Indicatorii de rezultat și de impact vor fi îmbunătățiți ulterior în colaborare cu serviciile de specialitate ale Comisiei Europene.13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVEPotențialul beneficiar va trebui să anexeze la cererea de finanțare următoarele documente:– memoriu justificativ sau studiu de fezabilitate (numai pentru proiecte care includ lucrări de construcții) întocmit conform Ordinului ministrului finanțelor publice și al ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 1.013/873/2001 privind aprobarea structurii, conținutului și modului de utilizare a Documentației standard pentru elaborarea și prezentarea ofertei pentru achiziția publică de servicii, cu completările ulterioare, cuprinzând devizul general elaborat potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.179/2002, cu completările ulterioare;– copie după actul de proprietate al terenului, contractul de arendare contractul de concesiune sau orice alt document care să certifice dreptul de folosință a terenului și actul de proprietate sau cel de atribuire în folosință gratuită, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2001privind punerea în valoare a construcțiilor zootehnice dezafectate, destinate creșterii, îngrășării și exploatării animalelor, precum și a fabricilor de nutrețuri combinate dezafectate, aprobată cu modificări prin Legea nr. 387/2002, cu modificările și completările ulterioare, pentru celelalte bunuri imobiliare conform legislației în vigoare;– certificatul de urbanism, după caz;– fișa tehnică (anexa la certificatul de urbanism) privind condițiile de protecție a mediului, necesare pentru obținerea acordului unic, pe care s-a aplicat, după caz, ștampila tip A sau tip B, care conține în anexă, după caz, acordul de mediu emis de autoritățile competente pentru activitățile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislația națională conformă cu legislația Uniunii Europene;– certificatul de înregistrare a comerciantului (copie), după caz;– dovada din partea direcției generale pentru agricultură și dezvoltare rurală județene că suprafața de viță-de-vie ce urmează să fie reabilitată este evidențiată în Registrul plantațiilor viticole, conform Ordinului ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor și al ministrului administrației publice nr. 64/144/2003 pentru aprobarea modelului Registrului plantațiilor viticole și implementarea acestuia în teritoriu, cu modificările ulterioare, care confirmă existența unei suprafețe inițiale (viță-de-vie îmbătrânită și/sau hibridă), și cu mențiunea că această suprafață nu va fi crescută prin proiect;– planul de afaceri este necesar demonstrării viabilității fermei în cazul proiectelor cu valoare totală eligibilă mai mare de 50.000 euro;– după caz, un bilanț din ultimii 3 ani precedenți anului depunerii proiectului, în care producția nu a fost calamitată. În cazul în care beneficiarul nu a avut activitate anterioară depunerii proiectului, va depune un act doveditor în acest sens eliberat de autoritatea fiscală;– după caz, certificatele care să ateste că beneficiarul proiectului nu are obligații restante către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bănci, altele decât cele pentru care este respectat graficul de rambursare;– declarație pe propria răspundere din care să rezulte că aplicantul nu beneficiază de finanțare prin alte programe pentru proiectul care face obiectul sprijinului SAPARD;– certificat care să ateste că beneficiarul proiectului nu are cazier judiciar;– existența contribuției financiare proprii a beneficiarului trebuie dovedită printr-un document emis de bancă și/sau alte instituții financiare autorizate, care să ateste existența cofinanțării și modul de asigurare a acesteia;– pentru achiziția de animale se va prezenta pedigri sau certificat de origine și productivitate;– pregătire profesională în domeniu dovedită prin copie a diplomei de studii ori certificat de formare sau declarație pe propria răspundere care să menționeze că beneficiarul proiectului și/sau responsabilul tehnic de proiect va/vor urma un curs de pregătire profesională, până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăți a ajutorului;– după caz, avizul sanitar veterinar și/sau fitosanitar și/sau sanitar eliberat de instituțiile abilitate care să ateste că investiția este în conformitate cu normele de igienă și bunăstare a animalelor ale Uniunii Europene;– după caz, documente justificative pentru desfacerea a 70% din volumul producției realizate în cadrul proiectului;– pentru potențialii beneficiari cu vârsta sub 40 de ani, o copie legalizată după certificatul de naștere;– potențialii beneficiari cu proiecte amplasate în satele cu un grad de afectare între 10% și 30% vor depune un document emis de comitetul local pentru situații de urgență*) de la nivel de comună, care atestă că potențialul beneficiar a suferit pagube ca urmare a inundațiilor produse în perioada aprilie-septembrie 2005 și va realiza proiectul într-un sat inclus în cap. VIII din PNADR, anexa nr. 76.____________*) Comitetul local pentru situații de urgență este constituit în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.491/2004pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situații de urgență.14. CONDIȚII DE FINANȚARE– Beneficiarul poate solicita sprijin financiar pentru un nou proiect după finalizarea completă a proiectului anterior.– Beneficiarul va colabora și va prezenta orice informație solicitată de structurile autorizate să controleze și să auditeze implementarea proiectului.– Suportul acordat va fi recuperat dacă obiectivele finanțate nu sunt utilizate conform scopului declarat sau dacă obiectivele respective au fost vândute sau închiriate pe o perioadă de 5 ani de la încheierea proiectului (data ultimei tranșe).– În cazul în care costul unui serviciu sau unui bun depășește valoarea unitară totală de 10.000 euro, beneficiarul trebuie să prezinte oferte de la cel puțin trei furnizori.15. AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE– Agenția SAPARD care reprezintă în România autoritatea de implementare– Serviciile tehnice delegate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale +
Anexa 1la fisa tehnica pentru măsura 3.1 Principalele tipuri de ferme, pe dimensiuni, recomandate pentru sectorul vegetal ┌───────────────────────────────────┬────────────────────────-┬──────────────┐ │ BENEFICIARI │ TIPURI DE FERME │ DIMENSIUNEA │ │ │ │ FERMEI (ha) │ ├───────────────────────────────────┼────────────────────────-┼──────────────┤ │Producători agricoli individuali │CEREALE ȘI PLANTE TEHNICE│ │ │ │Zona de câmpie │ 10 – 50 │ │ │Zona de deal │ 5 – 30 │ │ │Zona de munte │ 5 – 15 │ │ │LEGUMICOLE │ 1 – 20 │ │ │POMICOLE │ 5 – 30 │ │ │VITICOLE │ 5 – 25 │ │ │SERE │ 0,2 – 1,5 │ ├───────────────────────────────────┼────────────────────────-┼──────────────┤ │Asociații familiale │CEREALE ȘI PLANTE TEHNICE│ │ │ │Zona de câmpie │ 50 – 200 │ │ │Zona de deal │ 30 – 150 │ │ │LEGUMICOLE │ 4 – 40 │ │ │POMICOLE │ 25 – 60 │ │ │VITICOLE │ 25 – 50 │ │ │SERE │ 1,5 – 3 │ ├───────────────────────────────────┼────────────────────────-┼──────────────┤ │Asociații agricole, societăți │CEREALE ȘI PLANTE TEHNICE│ │ │agricole, societăți comerciale din │Zona de câmpie │ 200 – 1.000 │ │sectorul privat │Zona de deal │ 150 – 500 │ │ │LEGUMICOLE │ 10 – 110 │ │ │POMICOLE │ 80 – 150 │ │ │VITICOLE │ 50 – 250 │ │ │SERE │ 10 – 20 │ └───────────────────────────────────┴────────────────────────-┴──────────────┘ +
Anexa 2la fisa tehnica pentru măsura 3.1 PRINCIPALELE TIPURI DE FERME, PE DIMENSIUNI, RECOMANDATE PENTRU SECTORUL ANIMAL ┌────────────┬──────────────────────────────────────────┬────────────────────┐ │BENEFICIARI │ TIPURI DE FERME │DIMENSIUNILE FERMEI │ │ │ │ (capete) │ ├────────────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────┤ │Producători │- Ferme vaci de lapte/bivolițe │ 12 – 25 (6 – 10) │ │agricoli │(pentru zona montana) │ │ │individuali │- Ferme taurine la îngrășat (pentru zona │ 50 – 100 (25 – 50) │ │ │montana) │ │ │ │- Ferme oi/sau capre │ 150 – 300 │ │ │- Ferme miei/berbecuți la îngrășat sau oi │ 300 – 1.000 │ │ │reforma pentru recondiționare │ │ │ │- Ferme pentru scroafe matca și │ 30 – 50 │ │ │categoriile aferente în circuit închis │ │ │ │- Ferme pentru porci la îngrășat în │ 200 – 1.000 │ │ │circuit închis │ │ │ │- Ferme pentru găini outoare │ 1.000 – 2.000 │ │ │- Ferme pentru pui broiler │ 5.000 – 15.000 │ ├────────────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────┤ │Asociații │- Ferme vaci de lapte/bivolițe (pentru │ 25 – 50 (20 – 40) │ │familiale │zona montana) │ │ │ │- Ferme taurine la îngrășat (pentru zona │100 – 200 (50 – 100)│ │ │montana) │ │ │ │- Ferme oi/sau capre │ 300 – 500 │ │ │- Ferme miei/berbecuți la îngrășat sau oi │ 500 – 1.500 │ │ │reforma pentru recondiționare │ │ │ │- Ferme pentru scroafe matca și │ 50 – 100 │ │ │categoriile aferente în circuit închis │ │ │ │- Ferme pentru porci la îngrășat în │ 1.000 – 3.000 │ │ │circuit închis │ │ │ │- Ferme pentru găini outoare │ 2.000 – 10.000 │ │ │- Ferme pentru pui broiler │ 15.000 – 30.000 │ ├────────────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────┤ │Asociații │- Ferme vaci de lapte/bivolițe │ 50 – 150 │ │agricole, │- Ferme taurine la îngrășat │ 200 – 500 │ │societăți │- Ferme oi/sau capre │ 500 – 1.500 │ │agricole, │- Ferme miei/berbecuți la îngrășat sau oi │ 1.500 – 7.500 │ │societăți │reforma pentru recondiționare │ │ │comerciale │- Ferme pentru scroafe matca și │ 100 – 200 │ │din sectorul│categoriile aferente în circuit închis │ │ │privat │- Ferme pentru porci la îngrășat în │ 3.000 – 10.000 │ │ │circuit închis │ │ │ │- Ferme pentru găini outoare │ 10.000 – 20.000 │ │ │- Ferme pentru pui broiler │ 30.000 – 60.000 │ └────────────┴──────────────────────────────────────────┴────────────────────┘ +
Anexa 3la fisa tehnica pentru măsura 3.1Zonarea amplasării principalelor investiții în fermeA)Mecanizare, modernizări și/sau construcții noi în ferme vegetale … Cultura cerealelor:a)cu potențial ridicat: Timiș, Călărași, Constanța, Ialomița, Teleorman, Olt, Arad, Brăila, Dolj, Buzău, Mureș, Galați, Giurgiu, Ilfov, Mun. București. … b)cu potențial mediu: Botoșani, Satu Mare, Bihor, Tulcea, Neamț, Bacău, Vrancea, Vaslui, Cluj, Argeș, Prahova, Alba, Vâlcea, Covasna, Dâmbovița, Iași, Mehedinți, Sălaj. … c)cu potențial scăzut: Caras-Severin, Suceava, Hunedoara, Bistrița-Năsăud, Gorj, Sibiu, Brașov, Maramureș, Harghita. … Plante tehnice-floarea soarelui:a)cu potențial ridicat: Constanța, Ialomița, Brăila, Călărași, Buzău, Tulcea, Teleorman, Galați, Giurgiu, Ilfov, Olt, Mun. București. … b)cu potențial mediu: Satu Mare, Vaslui, Dolj, Botoșani, Iași, Bihor, Vrancea, Arad, Prahova, Argeș, Caras-Severin, Dâmbovița, Mehedinți, Neamț, Timiș, Vaslui. … c)cu potențial scăzut: Sălaj, Cluj, Bacău, Suceava, Maramureș, Mureș, Alba, Bistrița-Năsăud, Brașov, Covasna, Gorj, Sibiu, Hunedoara, Vâlcea. … Soia:a)cu potențial ridicat: Brăila, Călărași, Galați, Timiș, Arad, Iași, Ialomița, Giurgiu, Ilfov, Olt, Teleorman, Mun. București. … b)cu potențial mediu: Dolj, Botoșani, Constanța, Neamț, Argeș, Bihor, Buzău, Dâmbovița, Mehedinți, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Vaslui, Vrancea. … c)cu potențial scăzut: Alba, Bacău, Bistrița-Năsăud, Brașov, Caras-Severin, Cluj, Covasna, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Sibiu, Suceava, Tulcea, Vâlcea. … În pentru ulei:a)cu potențial ridicat: Iași, Bacău, Vaslui, Tulcea, Constanța, Dâmbovița, Argeș, Vâlcea, Olt, Mehedinți, Timiș, Arad, Bihor, Sălaj, Călărași, Dolj, Galați, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Teleorman, Mun. București. … b)cu potențial mediu: Botoșani, Brăila, Buzău, Neamț, Prahova, Satu Mare, Vrancea. … c)cu potențial scăzut: Alba, Bistrița-Năsăud, Brașov, Caras-Severin, Cluj, Covasna, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Sibiu, Suceava. … In și cânepă pentru fibra:a)cu potențial ridicat: Satu Mare, Suceava, Neamț, Bacău, Buzău, Brașov, Sălaj, Ialomița, Ilfov, Olt, Mun. București. … b)cu potențial mediu: Alba, Arad, Argeș, Botoșani, Brăila, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Covasna, Harghita, Iași, Hunedoara, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vrancea. … c)cu potențial scăzut: Bistrița-Năsăud, Caras-Severin, Gorj, Tulcea, Vâlcea. … Sfecla de zahar:a)cu potențial ridicat: Suceava, Botoșani, Satu Mare, Neamț, Iași, Galați, Covasna, Arad, Buzău, Călărași, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Mun. București. … b)cu potențial mediu: Bihor, Brașov, Vaslui, Bacău, Alba, Brăila, Cluj, Constanța, Ialomița, Mehedinți, Mureș, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vâlcea, Vrancea. … c)cu potențial scăzut: Harghita, Hunedoara, Prahova, Bistrița-Năsăud, Caras-Severin, Gorj, Maramureș. … Legumicultura:a)cu potențial ridicat: Galați, Olt, Arad, Dolj, Brăila, Buzău, Călărași, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Teleorman, Mun. București. … b)cu potențial mediu: Botoșani, Vrancea, Satu Mare, Neamț, Gorj, Bihor, Constanța, Alba, Argeș, Bacău, Cluj, Dâmbovița, Iași, Mehedinți, Mureș, Prahova, Suceava, Timiș, Tulcea, Vaslui. … c)cu potențial scăzut: Hunedoara, Sălaj, Caras-Severin, Sibiu, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Covasna, Harghita, Brașov, Vâlcea. … Cartofi:a)cu potențial ridicat: Suceava, Covasna, Maramureș, Brașov, Harghita, Bistrița-Năsăud, Neamț, Cluj, Hunedoara, Călărași, Ialomița, Ilfov, Olt, Mun. București. … b)cu potențial mediu: Botoșani, Bihor, Timiș, Dâmbovița, Bacău, Alba, Caras-Severin, Sălaj, Sibiu, Satu Mare, Arad, Brăila, Buzău, Dolj, Galați, Giurgiu, Prahova, Teleorman, Vrancea. … c)cu potențial scăzut: Argeș, Vâlcea, Prahova, Constanța, Gorj, Tulcea, Vaslui, Mehedinți, Iași. … Pomicultura:a)cu potențial ridicat: Dâmbovița, Vâlcea, Iași, Sălaj, Timiș, Constanța, Neamț, Vrancea, Vaslui. … b)cu potențial mediu: Bistrița-Năsăud, Bacău, Mureș, Bihor, Hunedoara, Satu Mare, Prahova, Gorj, Suceava, Arad, Buzău, Olt, Argeș, Botoșani, Bacău, Caras-Severin, Cluj, Covasna, Călărași, Dolj, Galați, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Sibiu, Teleorman, Tulcea, Mun. București. … c)cu potențial scăzut: Harghita, Brașov. … Viticultura:a)cu potențial ridicat: Vrancea, Galați, Constanța, Buzău, Vaslui, Prahova, Iași, Tulcea, Dolj, Alba, Mehedinți. … b)cu potențial mediu: Bacău, Olt, Arad, Timiș, Bihor, Mureș, Argeș, Brăila, Sălaj, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Teleorman, Mun. București. … c)cu potențial scăzut: Caras-Severin, Satu Mare, Neamț, Cluj, Botoșani, Bistrița-Năsăud, Gorj, Hunedoara, Brașov, Covasna, Harghita, Maramureș, Sibiu, Suceava, Vâlcea. … Tutun:a)cu potențial ridicat: Ilfov, Giurgiu, Olt, Călărași, Ialomița, Teleorman, Mun. București. … b)cu potențial mediu: Arad, Argeș, Bihor, Botoșani, Brăila, Buzău, Caras-Severin, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Iași, Mehedinți, Neamț, Prahova, Satu Mare, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vrancea. … c)cu potențial scăzut: Alba, Bacău, Bistrița-Năsăud, Brașov, Cluj, Covasna, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Sălaj, Sibiu, Suceava, Vâlcea. … Orez:a)cu potențial ridicat: (în lunca Dunării) Brăila, Ialomița, Călărași, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj. … B)Achiziții de animale, modernizări și/sau construcții noi de grajduri și ferme. … Bovine:a)cu potențial ridicat: Suceava, Iași, Argeș, Bacău, Maramureș, Bihor, Botoșani, Neamț, Cluj, Buzău, Arad, Brăila, Călărași, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Teleorman, Timiș, Vrancea, Mun. București. … b)cu potențial mediu: Hunedoara, Alba, Bistrița-Năsăud, Mureș, Brașov, Harghita, Caras-Severin, Sibiu, Mehedinți, Gorj, Tulcea, Vâlcea, Vaslui. … Porcine:a)cu potențial ridicat: Timiș, Cluj, Arad, Bihor, Mureș, Bacău, Satu Mare, Teleorman, Brăila, Călărași, Vâlcea, Ilfov, Dolj, Gorj, Botoșani, Buzău, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Galați, Giurgiu, Ialomița, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Suceava, Vrancea, Mun. București. … b)cu potențial mediu: Argeș, Iași, Maramureș, Brașov, Alba, Caras-Severin, Harghita, Mehedinți, Sibiu, Tulcea, Vaslui. … c)cu potențial scăzut: Bistrița-Năsăud, Hunedoara. … Ovine și caprine:a)cu potențial ridicat: toate județele. … Păsări:a)cu potențial ridicat: Bacău, Teleorman, Dolj, Dâmbovița, Gorj, Olt, Buzău, Galați, Constanța, Călărași, Botoșani, Alba, Iași, Bihor, Arad, Brăila, Covasna, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Neamț, Timiș, Mun. București. … b)cu potențial mediu: Prahova, Brașov, Vâlcea, Sibiu, Suceava, Argeș, Hunedoara, Vrancea, Mureș, Bistrița-Năsăud, Caras-Severin, Cluj, Harghita, Maramureș, Mehedinți, Sălaj, Satu Mare, Tulcea, Vaslui. … +
Anexa 4la fisa tehnica pentru măsura 3.1 SITUAȚIA SUPRAFEȚELOR DE SERE ÎN 1999 ┌──────────────────────┬────────────────┬────────────────────────────────────┐ │ │ SUPRAFAȚA DE │ SUPRAFAȚA DE SERE ÎN EXPLOATARE │ │ JUDEȚ │ SERE ├──────────────┬─────────────────────┤ │ │ CONSTRUITĂ │ TOTAL │ din care: │ │ │ – Ha – │ – Ha – │ sistem încălzit │ │ │ │ │ – Ha – │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │ALBA │ 8 │ 3 │ 3 │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │ARAD │ 119 │ 89 │ 10 │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │ARGEȘ │ 32 │ 2 │ 2 │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │BACĂU │ 36 │ 28 │ 6 │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │BIHOR │ 104 │ 90 │ 50 │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │BISTRIȚA-NĂSĂUD │ 4 │ – │ – │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │BOTOȘANI │ 4 │ – │ – │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │BRAȘOV │ 96 │ 83 │ 71 │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │BRĂILA │ 46 │ 46 │ 46 │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │BUZĂU │ 12 │ – │ – │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │CARAS-SEVERIN │ 11 │ – │ – │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │CĂLĂRAȘI │ 15 │ – │ – │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │CLUJ │ 33 │ 33 │ 33 │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │CONSTANȚA │ 57 │ 57 │ 20 │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │COVASNA │ 3 │ 3 │ 3 │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │DÂMBOVIȚA │ 34 │ 16 │ 8 │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │DOLJ │ 220 │ 113 │ – │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │GALAȚI │ 42 │ 42 │ 8 │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │GIURGIU │ 5 │ 4 │ – │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │HARGHITA │ 15 │ – │ – │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │HUNEDOARA │ 14 │ 13 │ – │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │IALOMIȚA │ 4 │ – │ – │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │IAȘI │ 44 │ 32 │ – │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │MARAMUREȘ │ 8 │ – │ – │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │MEHEDINȚI │ 9 │ – │ – │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │MUREȘ │ 39 │ 39 │ 24 │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │NEAMȚ │ 30 │ 12 │ 4 │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │OLT │ 20 │ – │ – │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │PRAHOVA │ 207 │ 105 │ – │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │SATU-MARE │ 10 │ 2 │ – │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │SĂLAJ │ 3 │ 3 │ – │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │SIBIU │ 51 │ 1 │ – │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │SUCEAVA │ 15 │ 6 │ 3 │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │TELEORMAN │ 22 │ – │ – │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │TIMIȘ │ 45 │ 9 │ 2 │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │TULCEA │ 8 │ – │ – │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │VASLUI │ 15 │ 7 │ 3 │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │VÂLCEA │ 6 │ 1 │ – │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │VRANCEA │ 9 │ 4 │ – │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │ILFOV │ 23 │ 20 │ 5 │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │MUNICIPIUL BUCUREȘTI │ 222 │ 122 │ 122 │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │TOTAL │ 1.656 │ 957 │ 373 │ └──────────────────────┴────────────────┴──────────────┴─────────────────────┘ +
Anexa 5la fisa tehnica pentru măsura 3.1Repartizarea zonelor tradiționale ale podgoriilor1. Regiunea de nord-estCotnari, Iași, Huși, Răcăciuni2. Regiunea de sud-estNicoresti, Panciu, Odobești, Cotești, Dealurile Buzăului, Dealurile Bujorului, Ostrov, Murflatlar, Istria, Babadag, Sarica Niculițel3. Regiunea de sud a MuntenieiDealu Mare, Pietroasa, Valea Calugarească, Ștefănești4. Regiune de sud-vest a OltenieiSâmburești, Drăgășani, Segarcea, Sadova Corabia, Dealurile Craiovei, Calafat5. Regiunea de vestBuziaș, Dealurile Tirolului, Moldova Noua, Teremia, Minis Maderat, Recas, Silagiu6. Regiunea de nord-vestDiosig, Valea lui Mihai, Silvana, Lechința7. Regiunea CentralaTârnave, Alba, Sebes, Apold, Aiud. +
Anexa 6la fisa tehnica pentru măsura 3.1 CELE MAI BUNE SOIURI DE VITA-DE-VIE CULTIVATE ┌────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │Ozana │Muscadelle 1 Is │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Aromat de Iași │Mustoasa de Maderat 79 Mn │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Oporto │Novac │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Pinot gris 13 Mf │Pandur │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Pinot gris 34 Bl │Raluca │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Pinot noire │Rosioara 8 Tb │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Pinot noire 5 IV │Sangiovese (selecții) │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Alb aromat │Sauvignon gros 9 Bl │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Busuioaca de Bohotin │Sauvignon petit 62 Dg │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Donaris │Selena │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Ezerfurtu (selecții) │Sarba │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Feteasca alba │Traminer roz 60 Bl │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Feteasca neagră │Unirea │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Muscat Ottonel │Zghihara │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Muscat Ottonel 12 Bl │Astra │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Negru de Drăgășani │Balada │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Neuburger 10 Bl │Cabernet Sauvignon 4 Is │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Neurburger │Cabernet Sauvignon 7 Dg │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Tămâioasă românească │Carbernet Sauvignon 33 VI │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Tămâioasă românească 5 t │Codana │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Tămâioasă românească 36 Pt │Feteasca regala │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Tămâioasă românească 104 Dg │Feteasca regala 21 Bl │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Zweigelt (selecții) │Francusa Furmint │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Aligote │Furmint de Minis │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Arcas │Galbena de Odobești 33 Od │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Blasius │Galbena de Odobești 50 Od │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Burgund Mare │Iordana │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Chardonay │Negru aromat │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Columna │Plavaie 16 Od │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Cramposie selecționată │Riesling italian │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Creata │Riesling italian 3 Bl │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Cristina │Riesling de Rin │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Grasa de Cotnari │Rikatiteli (selecții) │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Grasa de Cotnari 4 Pt │Roz de Minis │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Grasa de Cotnari 45 Pt │Saint Emilion │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Haiduc │Steinschiller │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Mamaia │Amurg │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Majarca │Băbească gri │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Merlot │Băbească neagră 94 Pt │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Merlot 8 VI │Cadarca 123 Mn │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Merlot 17 Od │Miorita │ └────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘Anexa 4 a fost înlocuită cu anexa 3 din HOTĂRÂREA nr. 177 din 20 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 171 din 12 martie 2007, potrivit art. unic din același act normativ. +
Anexa 5FIȘA TEHNICĂ PENTRU MĂSURA 3.2.CONSTITUIREA GRUPURILOR DE PRODUCĂTORI1. MOTIVAȚIE– Chiar dacă agricultura a fost primul sector al economiei naționale în care s-au pus bazele proprietății private (Legea nr. 18/1991), se constata, totuși, o profunda criza, care afectează toate elementele sistemului agricol:– structurile de organizare economico-socială a proprietarilor și producătorilor agricoli;– structurile de producție;– randamentul de conversie și nivelurile producției;– managementul agricol etc.– Agricultura privată este caracterizată în prezent printr-o fărâmițare excesivă a sistemului de producție agricolă. Piața pământului nu este operațională.– Tendința de cooperare în activități de comercializare și chiar de producție este scăzută afectând veniturile gospodăriilor țărănești.– Organizarea eficienta în grupuri de producători depinde în principal de amplasarea în spațiul geografic a exploatației agricole, materializată în structuri și ponderi diferite ale culturilor agricole, precum și de dotarea cu mijloace de producție.– Necesitatea organizării producătorilor agricoli în scopuri economice în vederea mai bunei gestionari a capitalului și a forței de muncă, protejarea intereselor producătorilor pe piața și în relațiile cu statul.– Situația în sectoarele considerate ca fiind prioritare în aplicarea prezentei măsuri este:– Suprafața cultivată cu cereale în anul 2002 a fost de 6.038.077 ha, din care 5.826.061 ha (96%) în sectorul privat. Asociațiile private ocupa suprafața de 1.314.387 ha reprezentând 22%. Gradul de asociere este redus față de posibilitățile reale de asociere, de aceea se impune cu stringentă constituirea grupurilor de producători;– Plantele medicinale s-au cultivat pe o suprafața de 10,6 mii ha, din care în sector privat 8,3 mii ha (78,3%). Producția totală realizată în anul 2002 a fost de 5,4 mii tone, din care 3,9 mii tone în sectorul privat (72,2%);– În anul 2002 suprafața cultivată cu tutun a fost de 9,1 mii ha, din care 8,9 mii ha (97,8%) în sectorul privat. Producția totală de tutun obținută în anul 2002 a fost de 16,0 mii tone, din care 15,8 mii tone (98,8%) în sectorul privat. Pentru o buna valorificare a producției este necesară organizarea producătorilor de tutun din sectorul privat în grupuri de producători;– Suprafața totală cultivată cu hamei în anul 2002 a fost de 196 ha, întreaga suprafața aflându-se în sectorul privat. Producția totală realizată în anul 2002 a fost de 142 tone (date operative MAPDR);– Suprafața cultivată cu legume în anul 2002 a fost de 235,3 mii ha din care sectorul privat ocupa 233,6 mii ha (99,2%). Asociațiile reprezintă 3% din totalul suprafeței cultivate de sectorul privat. Caracteristic pentru legumicultura actuala este cultura pe loturi mici, cantitățile obținute fiind scăzute. Este necesar să se organizeze grupuri de producători, care să cultive o suprafața diferențiată, în funcție de structura și destinația producției;– Cultura cartofului ocupa o suprafața de 282,4 mii ha, din care 280,3 mii ha (99,9%) reprezintă sectorul privat. Asociațiile private reprezintă 4% din totalul suprafeței cultivate de sectorul privat. Gradul de asociere fiind foarte redus, este necesară constituirea de grupuri de producători;– Livezile ocupa o suprafața de 203 mii ha din care 180,6 mii ha (88%) reprezintă sectorul privat. În acest sector forma asociativă este nesemnificativă, fiind necesar, pentru îmbunătățirea calității producției și eficientizarea sectorului să se organizeze grupuri de producători;– Cultura viței de vie ocupa o suprafața de 233,1 mii ha, din care 90% în sectorul privat. Este necesară constituirea grupurilor de producători în scopul obținerii unei producții stabile din punct de vedere cantitativ și calitativ. În 2002 din totalul patrimoniului viticol, 116,6 mii ha sunt reprezentate de varietăți de Vitis vinifaera și diferența de 116,5 mii ha sunt reprezentate de varietăți de hibrizi interspecifici, la care se adauga 30,0 mii ha hibrizi direct producători;– Florile și plantele ornamentale cultivate în:– câmp: suprafața totală cultivată în anul 2002 a fost de 158 ha, din care 99 ha în sectorul privat (62,6%). Producția totală realizată în anul 2002 a fost de 17.376 mii fire, din care în sectorul privat 6.581 mii fire (37,9%);– sera: suprafața totală cultivată în anul 2002 a fost de 160 ha, iar producția totală realizată a fost de 70.013 mii fire (date operative MAPDR);– Lapte: în 2002 efectivul de vaci de lapte a fost de 1.627 mii capete din care sectorul privat a deținut 1.616 mii capete ceea ce reprezintă 99,3% din total. Producția de lapte obținută în 2002 a fost de 52.761 mii hi din care peste 99% în sectorul privat. Ca urmare, este necesară organizarea crescătorilor de taurine în grupuri de producători în vederea îmbunătățirii condițiilor de colectare și de creștere a gradului de valorificare a producției obținute;– Organizarea în grupuri a producătorilor de carne va avea ca rezultat îmbunătățirea indicilor calitativi ai producției animale, în prezent, structura efectivelor de animale destinate producției de carne este următoarea: ┌──────────────────────────────┬─────────────────────┬───────────────────────┐ │ │ Număr capete │Tone carne greutate vie│ │ Tipul de animale ├──────────┬──────────┼───────────┬───────────┤ │ │ Total │ Privat │ Total │ Privat │ ├──────────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │Bovine │ 2.878.000│ 2.847.000│ 318.600 │ 314.800 │ ├──────────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │Păsări │77.379.000│76.547.000│ 431.600 │ 425.700 │ ├──────────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │Ovine și caprine │ 7.945.000│ 7.898.000│ 118.300 │ 117.600 │ ├──────────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │Porcine │ 5.058.000│ 4.876.000│ 634.900 │ 613.400 │ └──────────────────────────────┴──────────┴──────────┴───────────┴───────────┘ (Anuarul statistic al României 2003)– Oua de consum: în anul 2002 numărul total de păsări ouătoare a fost de 44.667 mii capete, din care în sectorul privat 44.399 mii capete. Producția totală de oua obținută în anul 2002 a fost de 6.432 mii. bucăți, din care 6.360 mii. bucăți (98,9%) în sectorul privat. Ca urmare este necesară organizarea crescătorilor de păsări ouătoare în grupuri de producători în vederea îmbunătățirii condițiilor de colectare și de creștere a gradului de valorificare a producției obținute;– În anul 2002 numărul total de familii de albine a fost de 781 mii familii din care sectorul privat a deținut 775 mii familii. Producția totală de miere obținută în anul 2002 a fost de 13.434 tone, din care 13.398 tone (99,7%) în sectorul privat. În vederea îmbunătățirii condițiilor de valorificare a producției obținute este necesară organizarea în acest sector a grupurilor de producători;– În prezent în România se poate practica piscicultura pe cca. 100 mii ha amenajări piscicole, din care 40 mii ha în Delta Dunării. De asemenea se poate practica pescuitul în scop comercial pe 300 mii ha bălți, lacuri naturale și de acumulare și 1.075 km² zona economică exclusiva a Marii Negre. Aceste suprafețe date în concesiune pentru administrare și exploatare privată, au furnizat în anul 2002 o producție de 16.227,5 tone peste; din care acvacultura 9.248 tone (57%). În acest sector se impune constituirea de grupuri de producători, pentru îmbunătățirea indicilor cantitativi și calitativi ai producției piscicole;– Suprafața fondului forestier național este de 6,4 milioane ha, din care 1,8 milioane ha (28% din total) se afla în proprietate privată individuală sau obștească. Pentru cca. 600 mii ha au fost înființate asociații pentru gospodărirea în regim silvic, prin ocoale silvice private. Producția medie anuala de masa lemnoasă, recoltata de pe aceste suprafețe este de 16-17 milioane mc., adică de 2.7 mc./an/ha. Producția silvică nelemnoasă este variabila, atât ca structura, cât și cantitativ, valoarea să fiind de cca. 1,5% din valoarea produselor lemnoase. Valorificarea produselor forestiere (așa cum sunt definite în Legea Codului silvic nr. 26/1996) lemnoase și nelemnoase, se face greoi, fără a exista o politica de grup, fapt care generează obținerea de venituri mici, insuficiente pentru acoperirea fondurilor necesare unui act de administrare durabilă a pădurilor private. Se impune constituirea de grupuri de producători pentru valorificarea produselor lemnoase și nelemnoase și pentru îmbunătățirea indicilor calitativi ai producției forestiere.Având în vedere necesitatea diversificării activităților și faptul ca, în sectoarele menționate ponderea este deținuta de producătorii privați, pentru o mai buna valorificare a producției și creșterea veniturilor este necesară organizarea lor în grupuri de producători.Constituirea grupurilor de producători va contribui la creșterea eficientei economice a exploatațiilor agricole, piscicole și silvice, având un rol important în îmbunătățirea calității produselor, a protecției mediului, a rețelelor de aprovizionare și desfacere, precum și în stabilirea unui echilibru între cerere și oferta.Constituirea grupurilor de producători în vederea comercializării în comun, în conformitate cu anumite reguli de producție, va asigura creșterea veniturilor producătorilor care sunt membri ai grupurilor de producători și menținerea sau crearea de locuri de muncă în spațiul rural și îmbunătățirea calitativă a produselor oferite pieței.2. OBIECTIVEObiectiv generalSprijinirea financiară a constituirii în grupuri de producători a producătorilor agricoli, silvici și piscicoli, prin asociere la libera inițiativă.Obiective specifice– Concentrarea, specializarea și eficientizarea comercializării produselor agricole, silvice și piscicole, atât din punct de vedere economic, cât și al calității produselor oferite pieței;– Promovarea transparenței pe piața;– Adoptarea standardelor specifice produselor;– Adaptarea de comun acord a unor reguli unitare privind producția, pregătirea și distribuirea acesteia pe piața, precum și a unor reguli privind protecția mediului în zonele rurale.Obiective operaționale– Stimularea constituirii grupurilor de producători pentru comercializarea produselor agricole, silvice și piscicole, prin susținerea financiară a activității administrative de înființare și funcționare.3. CORELAREA CU ALTE MĂSURIAceasta măsura va fi aplicată în paralel cu următoarele măsuri SAPARD:– 1.1 Îmbunătățirea prelucrării și marketingului produselor agricole și piscicole;– 3.1 Investiții în exploatațiile agricole;– 3.4 Dezvoltarea și diversificarea activităților economice care generează activități multiple și venituri alternative;– 3.5 Silvicultura;– 4.2 Asistență tehnica;– 2.1 Dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale;– 4.1 Îmbunătățirea pregătirii profesionale.4. CÂMPUL DE ACȚIUNE AL MĂSURII– Stimularea constituirii grupurilor de producători prin acordarea unui ajutor financiar în suma fixa, destinat susținerii activității de înființare și funcționare a grupurilor recunoscute conform legislației naționale.5. CRITERII DE ELIGIBILITATEa)Condiții de recunoaștere: … – Să se constituie la libera inițiativă a producătorilor interesați pentru o activitate comercială comuna;– Să aibă personalitate juridică și statut propriu, unanim adoptat de membri grupului;– Să adapteze producția și output-urile membrilor grupului, la cerințele cantitative, calitative, de prezentare și preț ale pieței, pe baza unor reguli comune de informare asupra producției, nivelului stocurilor și evoluției pieței;– Să aibă reguli comune pentru realizarea producției, cu referire la practicile de obținere a acesteia, prin care să se asigure pe lângă un nivel calitativ corespunzător și protecția mediului;– Să aibă reguli comune de marketing și de gestionare interna a producției, destinate comercializării;– Numărul producătorilor privați, persoane fizice și/sau juridice, cuprinși într-un grup de producători să fie de cel puțin 30 membri, pentru produsele agricole și silvice și de cel puțin 7 membri, pentru produsele pescărești;– Grupul de producători să aibă o cifra de afaceri anuala de cel puțin 150.000 Euro;sau– Grupul de producători să dețină, în proprietate sau administrare privată o baza de producție;sau– Grupul de producători să realizeze o producție marfa anuala, cel puțin la nivelul baremurilor din tabelul de mai jos: ┌──────┬──────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │Nr. │ Produs │ Producție marfă sau Baza de producție│ │crt. │ │ minimă minimă │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┬───────────────────┤ │1. │PRODUSE VEGETALE │ │ │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │1.1. │Cereale și plante tehnice │1000 t materie │300 ha │ │ │ │prima/an │ │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │1.2. │Plante medicinale și aromatice│75 t/an │25 ha │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │1.3. │Culturi specializate: tutun │20 t/an │15 ha │ │ │hamei (uscate) │ │ │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │1.4. │Legume și cartofi │600 t/an │45 ha │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │1.5. │Fructe, inclusiv struguri de │400 t/an │40 ha │ │ │masa │ │ │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │1.6. │Struguri de vin │580 t struguri/an │50 ha │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │1.7. │Ciuperci de cultura │120 t/an │0.6 ha │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │1.8. │Flori și plante ornamentale │530 mii fire/an │8 ha │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │2. │PRODUSE ANIMALIERE │ │ │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │2.1. │Lapte │11.900 hl/an │350 capete │ │ │ │(1.225 t/an) │ │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │2.2. │Carne de: │ │ │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │2.2.1.│- vacă │110 t viu/an │275 capete │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │2.2.2.│- porc │150 t viu/an │1.500 capete │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │2.2.3.│- oaie și capra │150 t viu/an │6.300 capete │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │2.2.4.│- pasare │145 t viu/an │72.500 capete │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┴───────────────────┤ │2.2.5.│- amestec de specii │ În acest caz grupul de producători │ │ │ │ trebuie să aibă o cifra de afaceri │ │ │ │ anuala de cel puțin 150.000 Euro │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┬───────────────────┤ │2.3. │Oua consum │2.350 mii/an │18.300 capete │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │2.4. │Miere de albine și produse │74 tone/an │4.100 fam. albine │ │ │apicole │ │ │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │3. │PRODUSE PESCĂREȘTI │600 t/an │600 ha │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │4. │PRODUSE SILVICE │ │ │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │4.1. │- lemnoase și nelemnoase (cel │echivalent a 7.300│2.700 ha │ │ │puțin 1% din cifra de afaceri)│mc lemn brut/an │ │ └──────┴──────────────────────────────┴──────────────────┴───────────────────┘– Recunoașterea unui grup de producători poate fi retrasă dacă:– nu mai are dimensiunea și nu mai sunt îndeplinite criteriile de recunoaștere;– avizul de recunoaștere a fost obținut prin prezentarea de date neconforme realității;– în activitatea să, grupul de producători nu respecta dimensiunile și criteriile care au stat la baza eliberării avizului de recunoaștere.b. Condiții pentru acordarea ajutorului– Grupul de producători este eligibil pentru acordarea ajutorului doar dacă a fost recunoscut de către MAPDR începând cu 1 ianuarie 2004;– La data solicitării ajutorului și pe toată durata acordării acestuia, grupul de producători respecta condițiile de recunoaștere;– Să aibă un program de comercializare în comun a produselor pentru o perioada de 5 ani, fundamentat pe un plan de producție al membrilor grupului de producători, conform cerințelor cantitative și calitative ale pieței, care conferă siguranța realizării unei cifre de afaceri anuale, de cel puțin 150.000 Euro;– Responsabilul grupului de producători trebuie să aibă pregătire de specialitate, superioară sau cel puțin medie, în domeniul activității grupului de producători, sau să prezinte o declarație pe propria să răspundere, ca până la prima plata a ajutorului va urma și absolvi un stagiu de pregătire, atestat oficial, conform legislației naționale.6. PROCEDURI DE RECUNOAȘTEREProcedurile de recunoaștere națională a grupurilor de producători referitoare la instituția competenta și serviciile responsabile, condițiile pentru retragerea recunoașterii și mecanismul de recurs sunt prevăzute în legislația națională în vigoare.6.1. Autorități competente pentru recunoașterea grupurilor de producători:– Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, prin următoarele autorități teritoriale competente:– Direcțiile pentru Agricultura și Dezvoltare Rurală județene pentru produsele agricole vegetale și animale;– Inspecția piscicolă teritorială pentru produsele pescărești;– Direcțiile teritoriale de regim silvic și de vânătoare pentru produsele silvice lemnoase și nelemnoase;– Direcția de Dezvoltare Rurală monitorizează întreaga activitate de recunoaștere a grupurilor de producători și înscrie grupurile de producători recunoscute într-un Registru special de evidenta a grupurilor de producători constituite pentru comercializarea produselor agricole, piscicole și silvice în conformitate cu legislația națională în vigoare;– În cazul nerespectării condițiilor de recunoaștere, grupului de producători i se poate retrage recunoașterea printr-o Decizie de retragere a recunoașterii pentru emiterea căreia este urmată aceeași procedura ca la recunoaștere, de către aceleași autorități teritoriale competente.6.2. Ajutorul va fi acordat de către Agenția SAPARD pe baza documentelor justificative depuse de grupul de producători care îndeplinește condițiile de eligibilitate.7. BENEFICIARIGrupuri de producători agricoli, silvici și piscicoli legal constituite și recunoscute de MAPDR începând cu data de 1 ianuarie 2004 și care îndeplinesc condițiile de acordare a ajutorului.8. LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ ÎN VIGOARELista actelor normative referitoare la aceasta măsura este prezentată în Capitolul "Anexe legislație" din Planul Național pentru Agricultura și Dezvoltare Rurală.9. DISPOZIȚII FINANCIARE– Sprijinul pentru susținerea financiară a activității administrative de înființare și funcționare, se acorda tuturor grupurilor de producători care îndeplinesc condițiile de eligibilitate (cap. 5);– Sprijinul destinat grupurilor de producători va fi acordat în rate fixe, în funcție de costurile de constituire și funcționare a grupului;– Sprijinul va fi determinat anual, pentru fiecare grup de producători, pe baza producției anuale comercializate astfel:a)pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea și al cincilea an de 5%, 5%, 4%, 3% și 2% din valoarea producției de piața de până la 200.000 de EURO/an; … b)pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea și al cincilea an de 2.5%, 2.5%, 2%, 1.5% și 1.5% din valoarea producției de piața ce depășește 200.000 de EURO/an sprijinul va fi plătit în rate anuale pentru fiecare grup de producători și va avea un plafon maxim de: … – 20.000 EURO pentru primul an– 20.000 EURO pentru al doilea an– 16.000 EURO pentru al treilea an– 12.000 EURO pentru al patrulea an– 10.000 EURO pentru al cincilea anPlata primei rate va fi făcută la un an după data semnării contractului pentru sprijinul financiar.10. ACOPERIRE GEOGRAFICĂProiectul trebuie să fie amplasat în spațiul rural definit conform legislației în vigoare.11. INDICATORI DE REALIZARE, REZULTAT ȘI DE IMPACT Indicatori de realizare – Număr de grupuri de producători sprijinite: 700, din care: A. Produse vegetale: 600, din care: – Cereale și plante tehnice 330 – Plante medicinale și aromatice 10 – Culturi specializate 2 – Legume și cartofi 170 – Fructe inclusiv struguri de masa 50 – Struguri de vin 30 – Ciuperci 5 – Flori și plante ornamentale 3 B. Produse animaliere 85, din care: – Lapte 45 – Carne 20 – Oua pentru consum 3 – Miere 17 C. Produse piscicole 5 D. Produse silvice 10 Număr de membri din grupurile de producători 22.950Indicatori de rezultatAdaptarea la cerințele piețeiVolumul producției primare minime comercializate de grupurile de producători pe an: – Cereale și plante tehnice 330.000 tone – Plante medicinale și aromate 750 tone – Culturi specializate 40 tone – Legume și cartofi 102.000 tone – Fructe inclusiv struguri de masa 20.000 tone – Struguri de vin 17.400 tone – Ciuperci 600 tone – Flori și plante ornamentale 1.590 mii fire – Lapte 55.125 tone (535.500 hl) – Carne 3.200 tone – Oua 7.050 mii buc. – Miere 1.258 tone – Produse piscicole 3.000 tone – Produse silvice 73.000 mc.Raportul dintre produsele agricole primare comercializate de către grupurile de producători față de totalul produselor agricole primare comercializate este de minim 70%.Indicatori de impactCreșterea venituluiCreșterea veniturilor producătorilor raportat la situația precedenta 10%Impact social și asupra forței de muncăNumărul minim de locuri de muncă echivalente cu norma întreaga (ENI)– menținute în condiții mai bune 20.850– nou create 2.10012. PROMOVAREA PROGRAMULUIPotențialii beneficiari vor fi informați despre existenta și condițiile de eligibilitate ale prezentei măsuri prin:– Anunț public în mass-media– Distribuirea de broșuri de informare– Seminarii– Întâlniri cu potențialii beneficiari13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE– Avizul de recunoaștere al grupului de producători în conformitate cu legislația națională;– Actul de înregistrare al grupului de producători la Registrul Comerțului;– Acte doveditoare (anuale) privind originea producției obținute și comercializate pentru a stabili suma forfetară a ajutorului financiar în fiecare an;– Documente justificative ale comercializării produselor necesare stabilirii valorii anuale a contractului de ajutor financiar pentru activitatea de înființare și funcționare a grupurilor de producători.14. CONDIȚII DE FINANȚARE– Grupul trebuie să respecte condițiile minime de recunoaștere și condițiile de primire a ajutorului;– Un grup poate primi anual, un singur ajutor în cadrul acestei măsuri pentru activitatea recunoscută în perioada 2004-2006;– Grupurile de producători pot derula concomitent proiecte de investiții în cadrul măsurii 1.1 "Îmbunătățirea prelucrării marketingului produselor agricole și piscicole" sau a măsurii 3.1 "Investiții în exploatațiile agricole";– Beneficiarul va colabora și va prezenta orice informație solicitată de oficialii Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Agenției SAPARD, Comisiei U.E. sau alte structuri autorizate să controleze și să auditeze implementarea proiectului;– Sprijinul nu se va mai acorda dacă recunoașterea a fost retrasă.– Sprijinul se suspenda la retragerea recunoașterii și se recuperează dacă se constata ca recunoașterea și/sau sprijinul acordat a avut la baza o frauda.15. AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE– Agenția SAPARD care reprezintă în România Autoritatea de Implementare;– Serviciile tehnice delegate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. +
Anexa 6FIȘA TEHNICA PENTRU MĂSURA 3.3.METODE AGRICOLE DE PRODUCȚIE DESTINATE SĂ PROTEJEZE MEDIULȘI SĂ MENȚINĂ PEISAJUL RURAL1. MOTIVAȚIEAgricultura a avut o influenta majoră asupra mediului rural din România. Multe secole de agricultura tradițională au creat un peisaj variat și habitate semi-naturale importante, de mare valoare națională și internațională. Totuși, intensificarea și specializarea agriculturii, începând cu mijlocul ultimului secol a avut ca rezultat importante pierderi și pagube în mediul rural, adică:Sol– practicarea agriculturii intensive a condus la scăderea fertilității solului, reducerea diversității biologice și genetice și la o creștere a riscului de poluare a mediului înconjurător;– fragmentarea accentuată a proprietății agricole a dus la imposibilitatea aplicării unor practici agricole cu rol benefic asupra mediului, cu efecte negative asupra stării de fertilitate a solurilor;– aproximativ 7 milioane de hectare din solurile României sunt actualmente afectate de eroziune, efectul fiind pierderea unei cantități de sol de 150 mil. t/an din care 1,5 milioane tone humus (la aceasta se adauga o suprafața de 702.000 ha de alunecări de teren). Indicele riscului erozional determinat variază de la 24,9 m^3/ha/an în Depresiunea Transilvaniei la 39,4 m^3/ha/an în Podișul Central Moldovenesc și atinge cel mai mare grad de 55,9 m^3/ha/an în Podișul Getic.– deprecierea puternică a nivelului de elemente nutritive din sol datorită declinului bunelor practici agricole tradiționale în ceea ce privește utilizarea îngrășămintelor organice;– până la retrocedarea/privatizarea terenurilor agricole, pe aproximativ o treime din totalul amplasamentelor amenințate de eroziune, s-au efectuat lucrări de protecție împotriva eroziunii, în general se aplica aratul pe curba de contur. După privatizare, fostele suprafețe arabile mari au fost fragmentate într-un număr mare de parcele mici, ele fiind orientate din deal în vale și astfel fac imposibilă practicarea de lucrări agricole pe contur.În prezent în zona colinară și montană datorită defrișărilor, degradării sau lipsei drumurilor de acces, a distanțelor mari față de locuințele agricultorilor și a cultivării ca arabil a terenurilor marginale, astfel de terenuri au fost abandonate. Pe aceste amplasamente s-a amplificat sau s-a dezvoltat eroziunea solului. Eroziunea solului în multe cazuri este asociata și cu alte procese de degradare, excesul de apa și/sau alunecările de teren – noi sau reactivate – precum și cu colmatări și aluvionări ale cursurilor de apa și ale terenurilor. Protecția împotriva eroziunii, colmatărilor și poluării necesita măsuri urgente de prevenire și combatere a eroziunii solului și a colmatărilor, adaptate la condițiile de relief, sol și clima, în corelare cu tradițiile locale, pentru dezvoltarea durabilă a agriculturii și a spațiului rural, precum și pentru protejarea mediului și conservarea peisajului.Cum aceasta măsura este una pilot, au fost selectate ca acțiuni de combatere a eroziunii solului patru din cele considerate prioritare. Cauzele privind defrișările sau abandonarea terenurilor sunt combătute prin programe speciale prevăzute în politica Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.Biodiversitate– ecosistemele de pajiște sunt o componenta importanta a capitalului natural. Acestea reprezintă un grup important de tipuri de habitate cu o valoare inestimabilă pentru diversitatea plantelor și a altor grupe de organisme. Multe pășuni sunt afectate de activitățile agricole care au determinat scăderea diversității biologice la nivelul acestor ecosisteme, necesitând luarea unor măsuri de reabilitare și reconstrucție. Dezvoltarea intensivă a agriculturii din perioada 1945-1989 a determinat numeroase efecte negative și cumulative ce au dus la modificarea structurii comunităților de plante, a bogăției specifice și a reprezentativității acestor tipuri de habitate naturale la nivelul tarii, în aceasta perioada aproximativ 50% din suprafața pajiștilor din România au fost afectate de: transformarea în terenuri agricole, utilizarea amestecurilor de hibrizi, fertilizare intensivă, supra-pășunat, eroziunea solului. După 1990, suprafețe însemnate de pajiști dependente de pășunat sunt amenințate, în special datorită dezvoltării speciilor invazive sau oportuniste și arbuștilor.– pierderea a aproximativ 300,000 de ha de habitate naturale, inclusiv a unora de importanta internațională mare;– utilizarea terenului pentru agricultura intensivă a condus la degradarea a 2,4-2,5 mil. ha (distrugerea unor ecosisteme și crearea de mari suprafețe de zone vulnerabile care necesita un management special).– pentru conservarea și utilizarea durabilă a pajiștilor, importante datorită diversității lor biologice mari, este necesară dezvoltarea unor planuri speciale de management care să conțină măsuri specifice de îngrijire și întreținere, recoltarea la momentul optim a fânețelor, folosirea rațională a pășunilor ca durata de pășunat, încărcarea cu animale, circulație, etc.Pajiștile naturale din zonele deluroase (300-800 m) reprezintă o moștenire de importanta Europeană, deoarece majoritatea pășunilor de altitudine medie și bogate floristic au fost pierdute în întreaga Europa. Diversitatea botanică a acestor zone este excepțională – mai mult de 1.000 de tipuri de plante fiind identificate în zonele studiate prin programe pilot. Aceste pășuni și fânețe sunt foarte vulnerabile pentru abandon și intensificare/fertilizare, fiecare dintre aceste activități putând aduce rapid prejudicii în ceea ce privește flora și fauna asociata.Apa– astăzi, este practic unanim acceptat ca agricultura intensivă poate conduce la poluarea solului și apei prin utilizarea excesivă a îngrășămintelor, a pesticidelor, a apei de irigație necorespunzătoare calitativ și cantitativ, în special pe terenurile arabile excesiv afânate prin diferite lucrări;– agenții poluanți, respectiv substanțele toxice și/sau nocive, se pot acumula în cantități ce depășesc limitele maxim admisibile, atât în sol, cât și în apele de suprafața și subterane. Printre acești agenți poluanți pot fi considerate: reziduurile zootehnice, nămolurile orășenești (de canalizare și menajere) nămolurile provenite de la procesarea sfeclei de zahăr, a inului și cânepii, a celulozei etc., care pot conține peste limitele maxime admisibile metale grele, substanțe organoclorurate din clasa HCH și DDT, triazine, compuși ai azotului și fosforului (nitrați și fosfați) etc. dar și diferiți agenți patogeni.– nitrații pot genera nitriți care în cantități mari au efecte nocive asupra sănătății umane. De asemenea, dacă fosfații și nitrații ajung pe diferite cai în apele stătătoare, contribuie la producerea și intensificarea procesului de eutrofizare, care în final determina degradarea acestora și distrugerea parțială sau chiar totală a faunei prin eliminarea oxigenului și formarea unor compuși chimici nocivi.– poluarea solului și apei de suprafața prin practici agricole s-a redus semnificativ și monitorizarea recenta a datelor arată o îmbunătățire generală a calității apei. Totuși, poluarea apei freatice rămâne o problema în unele zone datorită administrării greșite a gunoiului de grajd și aici continua să se raporteze fântâni publice și private cu standarde bacteriologice inacceptabile și niveluri excesive de nitrați/nitriți.Deși managementul apei în cadrul politicii de agromediu este foarte important nu exista o submăsura distinctă privind apa în cadrul prezentei măsuri. Cu toate acestea submăsurile incluse privind eroziunea solului și agricultura ecologica au efect pozitiv semnificativ asupra calității apei. În cadrul Programului național de agro-mediu (în prezent în faza de elaborare) apa va fi prezentată ca o acțiune distinctă.Pe de alta parte exista și unele tendințe pozitive. Ca și în alte țări europene, agricultura ecologica, cu contribuția să majoră la dezvoltarea durabilă a agriculturii, are în România un potențial considerabil de dezvoltare. Suprafețele cultivate după modelul de producție ecologic au crescut considerabil în ultimii ani. În anul 2003 suprafața totală s-a triplat, fiind de 57.200 ha, față de 17.438 ha cultivată în anul 2000. În anul 2004 suprafețele cultivate după modelul de producție ecologic sunt de 75.500 ha, ceea ce reprezintă o creștere cu 31% față de anul 2003.Pajiștile naturale din spațiul montan, situate la peste 800 m altitudine, ocupa o suprafața de cca. 1.562 mii ha, reprezentând 32% din suprafața totală a pajiștilor. Acestea sunt utilizate în principal pentru pășunat sau sunt cosite. Din aceasta suprafața, 200 mii ha sunt situate la o altitudine de peste 1.500 m. Majoritatea pășunilor alpine și subalpine din România au rămas într-o stare foarte apropiată de cea naturala și sunt caracterizate de o mare diversitate biologica cuprinzând numeroase specii locale.În vederea aderării la Uniunea Europeană, ca parte a adoptării acquis-ului comunitar, România trebuie să implementeze un Program național de agro-mediu. Măsura 3.3 din Planul național pentru agricultura și dezvoltare rurală, prin acțiunile sale pilot, oferă sprijin pentru acest proces și constituie un pas important pentru elaborarea Programului național de agro-mediu. În cadrul acestei măsuri și în acord cu obiectivele PNADR se asigura încurajarea practicilor agricole nedăunătoare mediului, utilizând acele metode care mențin solul, resursele naturale, diversitatea speciilor, peisagistică și caracteristicile tradiționale.2. OBIECTIVEObiective generaleObiectivele generale ale măsurii sunt orientate către:– promovarea introducerii și utilizării continue a practicilor agricole prietenoase cu mediul și care merg dincolo de Bunele practici agricole, menționate în Anexa 3;– dezvoltarea experienței practice, a abilităților și capacităților pentru implementarea măsurilor de agromediu, atât la nivel administrativ, cât și la nivelul fermei;– intensificarea conștientizării noțiunii de agromediu de către fermieri.Obiective specificeSprijinul acordat în cadrul acestei măsuri va promova:– prevenirea și reducerea poluării apei și solului datorată uzual practicilor agricole neadecvate;– conservarea solului în zonele afectate de procese de eroziune, prin prevenirea pierderilor de sol și menținerea fertilității solului;– conservarea biodiversității biologice și a habitatelor semi-naturale, prin încurajarea utilizării practicilor agricole tradiționale;– o creștere a ponderii terenurilor care respecta standardele agriculturii ecologice;Obiective operaționale– Sprijinul va fi acordat fermierilor sub forma unei prime compensatorii pentru: implementarea submăsurilor pilot pentru agricultura ecologica, conservarea solului și protecția împotriva eroziunii și conservarea biodiversității prin practici agricole tradiționale.3. CORELAREA CU ALTE MĂSURIAceasta măsura va conlucra cu alte măsuri din Planul național pentru agricultura și dezvoltare rurală pentru sprijinirea implementării dezvoltării rurale integrate în România. Aceasta măsura va fi corelată cu următoarele măsuri:– Măsura 3.5 Silvicultura, prin dezvoltarea rațională, reîmpădurirea și împădurirea suprafețelor agricole degradate;– Măsura 1.1 Îmbunătățirea prelucrării și a marketingului produselor agricole și piscicole prin creșterea performantelor de mediu și a calității lor;– Măsura 1.2 Îmbunătățirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar și fitosanitar, pentru calitatea alimentelor și protecția consumatorilor, pentru promovarea produselor de calitate și a siguranței alimentare;– Măsura 3.4 Dezvoltarea și diversificarea activităților economice, generatoare de venituri alternative și activități multiple pentru creșterea gradului de angajare a populației din mediul rural prin aplicarea metodelor extensive cu consumuri ridicate de manopera, și diversificarea producției prin includerea componentei ecologice;– Măsura 3.1 Investiții în exploatațiile agricole prin îmbunătățirea performantei de mediu a fermelor, condițiilor de igiena și standardelor de întreținere a animalelor;– Măsura 3.2 Constituirea grupurilor de producători, în special pentru produse organice;– Măsura 2.2 Managementul resurselor de apa prin protecția calității acesteia și/sau prin reintegrarea în regimul natural al acestora;– Măsura 4.1 Îmbunătățirea pregătirii profesionale prin includerea obiectivelor măsurilor agro-ambientale în programele de instruire;– Măsura 4.2 Asistența tehnică.Prin PNADR s-a propus ca toate măsurile SAPARD să respecte standardele Bunei Practici Agricole.Lista activităților care sunt supuse procedurii de evaluare a impactului acesteia asupra mediului pentru eliberarea acordului și/sau autorizației de mediu conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului. ┌────┬───────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┐ │Nr. │ Activități supuse procedurii de │ Măsura │ │crt.│ evaluare a impactului asupra ├───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤ │ │ mediului │1.1│1.2│2.1│2.2│3.1│3.2│3.3│3.4│3.5│ ├────┼───────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ 1. │Abatoare și măcelării cu o │ x │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │capacitate de producție mai mare de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │5.000 tone/an │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ 2. │Unități industriale pentru │ x │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │fabricarea produselor alimentare și│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │agrotehnice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ 3. │Utilizarea substanțelor periculoase│ │ x │ │ │ │ │ │ │ │ │ │și a pesticidelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ 4. │Depozitarea produselor chimice │ x │ x │ │ │ x │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ 5. │Îmbunătățiri funciare realizate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │prin lucrări de arta, precum și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │intervențiile pe suprafețe care │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │sunt mai mari de 200 ha și/sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │acompaniate de măsuri tehnice în │ │ │ │ x │ │ │ │ │ │ │ │scopuri agricole, ca irigarea sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │desecarea terenurilor agricole pe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │suprafețe mai mari de 20 ha, ca și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proiecte generale de scoatere din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │circuitul agricol │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ 6. │Construcții și instalații pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │creșterea animalelor de fermă, cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │capacități mai mari de: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- 100 locuri pentru bovine de carne│ │ │ │ │ x │ │ │ │ │ │ │- 500 locuri pentru porcii de carne│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- 6.000 locuri pentru găini │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ouătoare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- 6.000 locuri pentru puii de carne│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- 1.500 locuri pentru curcani de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │carne │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ 7. │Instalații destinate triajului, │ x │ x │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tratării, reciclării sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │incinerării deșeurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ 8. │Depozite pentru deșeuri sub forma │ x │ x │ │ │ x │ │ │ │ │ │ │lichidă, solidă sau păstoasă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ 9. │Instalații de tratare a apelor │ x │ │ x │ │ x │ │ │ │ │ │ │uzate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │10. │Amenajări piscicole │ x │ │ │ │ │ │ │ x │ │ ├────┼───────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │11. │Defrișări de vegetație forestieră │ │ │ │ │ │ │ x │ │ │ │ │în afară fondului forestier │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │12. │Instalații pentru prelucrarea │ │ │ │ │ │ │ x │ │ │ │ │lemnului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │13. │Planurile de urbanism și amenajare │ │ x │ │ │ │ │ │ │ │ │ │a teritoriului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └────┴───────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┘Lista activităților care se supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului pentru obținerea acordului și/sau autorizației de mediu se va completa de către autoritatea centrala pentru protecția mediului (MAPPM) cu orice activitate noua, necunoscută la data întocmirii listei.Va fi întreprinsă o procedura de evaluare a impactului estimat al proiectelor asupra mediului, implicând autoritățile competente, în toate cazurile în care un impact semnificativ ar putea fi în limite rezonabile anticipat. Aceasta va decide dacă este sau nu necesară elaborarea unui studiu de impact asupra mediului. Aceasta procedura de evaluare se poate baza pe o examinare a fiecărui caz în parte, sau pe anumite criterii – limita ce vor fi puse la dispoziția Comisiei Europene. În orice caz, proiectele prezentate în anexa I și II a Directivei 97/11 (care amendează directiva 85/337) vor fi supuse unui studiu de impact asupra mediului.În cazul proiectelor în care un impact negativ semnificativ asupra mediului ar putea fi prevăzut în limite rezonabile, și mai ales pentru acelea care acoperă măsurile 1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 3.1, 3.4 și 3.5 trebuie obținut un acord asupra proiectului de la autoritatea competenta de mediu (inclusiv la nivel local). Este necesar a se oferi informații cu privire la potențialele efecte negative asupra mediului (respectiv utilizarea terenului, utilizarea substanțelor chimice, emisiuni atmosferice, poluare a apei și solului) și la metodele de atenuare a acestor efecte, în special în zonele sensibile din punct de vedere al mediului.În plus, aceasta măsura poate fi privită ca un instrument în sprijinul implementării pe termen lung a altor elemente ale acquis-ului comunitar care va avea impact asupra relației dintre agricultura și mediu în România – mai ales Directiva Nitrați, Directiva cadru pentru Ape, Directiva Păsări și habitate precum și obligațiile asociate cu Natura 2000.4. CÂMPUL DE ACȚIUNE AL MĂSURIIMăsura consta într-un număr de activități pilot voluntare la care fermierii vor fi invitați să participe în schimbul unor plăti anuale pe o perioada de 5 ani. Acordul care va rezulta va lua forma unui contract semnat de fermier și Agenția SAPARD. Fiecare contract va fi specific pentru fiecare fermier în parte.În cadrul acestei măsuri vor fi oferite fermierilor, următoarele 3 submăsuri pilot:– A: conservarea solului și protecția împotriva eroziunii;– B: conservarea biodiversității prin practici agricole tradiționale;– C: agricultura ecologica.În funcție de amplasarea geografică a submăsurilor (vezi capitolul 10) fermierii pot participa concomitent la una sau toate submăsurile pilot și activitățile menționate.Combinarea activitățilorCombinațiile posibile ale submăsurilor de agro-mediu pe aceeași parcela de pământ sunt prezentate în tabelul următor: ┌────┬─────────────────────────┬───────────────┬─────────────────────────────┐ │ │ Conservarea solului și │ Protecția │ Agricultura organică │ │ │ protejarea împotriva │Biodiversității│ │ │ │ eroziunii │ │ │ │ ├─────┬─────┬──────┬──────┼───────┬───────┼─────┬─────┬─────┬─────┬─────┤ │ │ A1 │ A2 │ A3 │ A4 │ B1 │ B2 │ C1 │ C2 │ C3 │ C4 │ C5 │ ├────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │ A1 │/////│ – │ – │ + │ – │ – │ – │ – │ – │ – │ + │ ├────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │ A2 │ – │/////│ + │ + │ – │ – │ + │ + │ + │ + │ – │ ├────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │ A3 │ – │ + │//////│ + │ – │ – │ + │ – │ – │ + │ – │ ├────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │ A4 │ + │ + │ + │//////│ – │ – │ – │ – │ – │ + │ – │ ├────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │ B1 │ – │ – │ – │ – │///////│ – │ – │ – │ – │ – │ – │ ├────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │ B2 │ – │ – │ – │ – │ – │///////│ – │ – │ – │ – │ + │ ├────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │ C1 │ – │ + │ + │ – │ – │ – │/////│ – │ – │ – │ – │ ├────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │ C2 │ – │ + │ – │ – │ – │ – │ – │/////│ – │ – │ – │ ├────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │ C3 │ – │ + │ – │ – │ – │ – │ – │ – │/////│ – │ – │ ├────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │ C4 │ – │ + │ + │ + │ – │ – │ – │ – │ – │/////│ – │ ├────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │ C5 │ + │ – │ – │ – │ – │ + │ – │ – │ – │ – │/////│ └────┴─────┴─────┴──────┴──────┴───────┴───────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘ "+" – combinație posibila; "-" – nu e posibila combinația.Atunci când se combina diferite submăsuri, totalul plăților pe hectar nu trebuie să depășească maximul plafonului prevăzut în anexa Regulamentului CE nr. 1783/2003. Acest fapt va fi verificat pe parcursul proiectului de către Agenția SAPARD.Se anticipează ca mai multe submăsuri similare vor fi propuse pentru Programul național de agro-mediu care trebuie implementat după aderarea României la Uniunea Europeană.Toți fermierii participanți vor avea nevoie de o instruire relevanta în domeniul protecției mediului și a tehnologiilor împotriva poluării. Fermierii participanți la submăsura C. Agricultura Organică vor face o instruire suplimentară. Instruirea se va putea realiza în cadrul măsurii 4.1 "Îmbunătățirea pregătirii profesionale" pentru implementarea cu succes a măsurii 3.3. Cadrul legislativ pentru formarea profesională continua a adulților în România este reglementat prin Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 375/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare.Se vor organiza doua categorii de cursuri, după cum urmează:– cursuri de pregătire de maxim o săptămână și care pot avea un număr de cursanți cuprins între 25-50 persoane/modul pentru dobândirea cunoștințelor teoretice și practice din cadrul măsurii și submăsurilor pilot componente;– cursuri specializate de management (ex. managementul durabil al resurselor de apa cu utilizare agricolă în strânsă corelație cu refacerea și conservarea calității mediului din zonele rurale), marketing, pregătirea unor planuri de agro-mediu la nivelul fermei, contabilitate, etc.Conținutul cursurilor de instruire care se vor organiza după acreditarea măsurii 3.3 vor avea în vedere următoarele obiective:– îmbunătățirea pregătirii profesionale a fermierilor pentru aplicarea metodelor de protecție a mediului și a practicilor prietenoase cu mediul;– îmbunătățirea pregătirii profesionale a fermierilor, pentru creșterea nivelului cunoștințelor de management și de marketing, necesare administrării unei afaceri viabile, bazate pe practicile de producție prietenoase cu mediul.– îmbunătățirea cunoașterii standardelor verificabile prevăzute de Buna Practica Agricolă, care trebuie să fie respectate;Implementarea instruirii va fi asigurată la nivelul MAPDR de către Direcția de Dezvoltare Rurală (DDR) și Agenția Națională de Consultanța Agricolă (ANCA).– DDR va coordona implementarea cursurilor de instruire, inclusiv elaborarea procedurilor administrative, stabilind bugetul alocat pentru fiecare curs de instruire și fixarea obiectivelor programului de instruire, va întocmi fișele standard pentru ofertele de instruire și va organiza și participa la evaluarea și selecția ofertelor primite de la furnizorii de instruire. De asemenea RDD va asigura controlul implementării programului de instruire și a documentelor de plata.– ANCA va participa la întocmirea termenilor de referința pentru fiecare curs de formare, va participa la evaluarea și selecția ofertelor, va asigura verificarea documentelor și verificarea pe teren.– În cadrul acestei măsuri sunt eligibile următoarele tipuri de acțiuni pilot de agromediu:Sub-măsura A. Conservarea solului și protecția împotriva eroziuniiObiectiveObiectivele acestei sub măsuri sunt:– reducerea riscului de pierdere a terenului din suprafața agricolă datorită unor eroziuni severe cauzate de apa și/sau vânt;– menținerea sau intensificarea fertilității solului prin încurajarea utilizării asolamentelor adecvate.CerințeÎn cadrul acestei submăsuri sunt eligibile următoarele lucrări:– A1. Transformarea terenului arabil în pajiști (grassland). Cultivarea terenului arabil cu amestecuri de ierburi perene, exceptând prășitoarele. (Amestecurile obligatorii de ierburi se vor recomanda pentru fiecare amplasament ținând cont de volumul și distribuția precipitațiilor și condițiile pedologice). Nu se pășunează în primul an – acțiuni care merg dincolo de Bunele practici agricole. În anii următori se practica pășunatul rațional pentru a asigura regenerarea anuala a pajiștii. Nu se folosesc îngrășăminte de sinteza și pesticide – acțiuni conforme cu Bunele practici agricole.– A2. Amenajarea de benzi înierbate (aplicabilă la terase în culturi perene când panta e mai mare de 8%). Amplasarea de benzi înierbate orientate pe direcția generală a curbelor de nivel. Pentru zonele cu precipitații medii anuale peste 650 mm benzile vor fi înclinate cu 1-1,5% față de curbele de nivel, spre emisari sau debușee – înclinate spre josul pantei pentru a crea scurgeri de apa – acțiuni care merg dincolo de Bunele practici agricole. Acestea nu vor fi pășunate și nu se vor utiliza pesticide și îngrășăminte chimice – acțiuni conforme cu Bunele practici agricole. Lățimea minimă a benzii înierbate este de 5 m. Distanta maximă între benzile înierbate este de 80 m – acțiuni care merg dincolo de Bunele practici agricole.– A3. Înființarea de cultura verde ascunsă pe teren arabil după recoltat.Culturile verzi ascunse care vor fi utilizate ca îngrășăminte verzi sau furaje, trebuie înființate imediat (nu mai târziu de 30 zile) după recoltarea culturii principale. După aceste culturi aratul se efectuează nu mai târziu de 2 săptămâni înainte de semănatul următoarei culturi. Se folosesc amestecuri de culturi anuale (graminee, leguminoase, rapiță, mustar, etc.). Inierbarea se face cu lucrări superficiale prin discuit, renunțând la lucrarea de arat – acțiuni în plus față de Bunele practici agricole.Impact așteptatSe așteaptă ca implementarea acestor acțiuni să:– reducă riscul pierderilor de teren datorită eroziunii apei și vântului;– diminueze riscul poluării apei datorită eroziunii și scurgerii elementelor nutritive;– reducă riscul inundațiilor datorită eroziunii;– îmbunătățească fertilitatea solului prin conținutul de materii organice și protejarea împotriva riscului de degradare a solului;– mărească biodiversitatea terenurilor agricole cultivate.Rate de plata ┌─────┬───────────────────────────────────────────────┬──────────────────────┐ │ A1. │Transformarea terenului arabil în pajiști │Anul 1: 217 EURO/ha/an│ │ │(grassland) │Anii următori: │ │ │ │91 EURO/ha/an │ ├─────┼───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ A2. │Amenajarea de benzi înierbate │Anul 1: 245 EURO/ha/an│ │ │(plata este numai pentru suprafața acoperită de│Anii următori: │ │ │benzile înierbate) │193 EURO/ha/an │ ├─────┼───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ A3. │Înființarea de cultura verde ascunsă pe teren │129 EURO/ha/an │ │ │arabil după recoltare │ │ └─────┴───────────────────────────────────────────────┴──────────────────────┘Submăsura B. Conservarea biodiversității prin practici agricole tradiționaleObiectiveObiectivul acestei submăsuri este de a încuraja menținerea și adoptarea metodelor agricole tradiționale pentru promovarea conservării diversității biologice în doua habitate semi-naturale contrastante:– stoparea pierderilor biodiversității– orezul cultivat în zone joase ale Deltei Dunării;– pășunile și pajiștile munților Carpați și din zonele deluroase intra-Carpatice.CerințeÎn cadrul acestei submăsuri sunt eligibile următoarele lucrări:– B1. Menținerea unor zone temporar umede prin cultivarea tradițională a orezului. Se vor introduce asolamente de cel puțin 33% orez – acțiuni în plus față de Bunele practici agricole, și fără utilizarea fertilizanților minerali pe baza de azot și pesticide – acțiuni conforme Bunelor practici agricole.– B2. Conservarea pășunilor și fânețelor montane și din zonele deluroase intra-Carpatice prin asigurarea exploatării raționale a acestora cu o încărcătura de 0,3-0,5 UVM/hectar – acțiune conformă Bunelor practici agricole; eliminarea efectelor eroziunii prin supraînsămânțare cu specii autohtone, întreținerea suprafețelor prin cosit cel puțin o data pe an, nu înainte de data de 15 iunie, prevenirea acidifierii solului, prin neutilizarea a cel puțin 20% din suprafața pășunii neutilizate prin rotație timp de un an – acțiuni în plus față de Bunele practici agricole, și renunțarea la fertilizarea cu îngrășăminte minerale, pesticide sau insecticide – acțiuni în plus față de Bunele practici agricole.Impact așteptatImplementarea acestor acțiuni vor:– restaura parțial modelele tradiționale de cultivare a orezului în Câmpia Dunării ceea ce va duce la creșterea diversității și abundenței florei și faunei, reducerea degradării solului și crearea de beneficii locale socio-economice datorită creșterii posibilităților de angajare a forței de muncă specializată în producția de orez.– ajuta la conservarea valorii naturale și a peisajelor montane tradiționale ale Carpaților și din zonele deluroase intra-Carpatice cu efecte pozitive asupra biodiversității și turismului;– elimina suprapășunatul pășunilor montane și din zonele deluroase intra-Carpatice, fapt ce va determina o creștere a gradului de acoperire cu vegetație, o reducere a numărului de specii adventive ce se instalează ca urmare a creșterii cantității de azot din sol, reducerea modificării structurii covorului vegetal prin menținerea unei densități vegetale optime.Rate de plata ┌─────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐ │ B1. │Menținerea de zone temporar inundate prin │206 EURO/ha/an │ │ │cultivarea tradițională a orezului │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ B2. │Conservarea pășunilor și fânețelor alpine și │95 EURO/ha/an │ │ │din zonele deluroase intra-Carpatice │ │ └─────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘Submăsura C. Agricultura ecologicaObiectiveObiectivele acestei submăsuri sunt:– Sprijinirea dezvoltării agriculturii ecologice ca o metoda prietenoasă cu mediul de producere a alimentelor în cele cinci zone pilot selectate;– Satisfacerea creșterii cererii de produse ecologice (notabilă la export) și promovarea dezvoltării unei piețe interne;– Sprijinirea și creșterea competitivității agriculturii ecologice în cele 5 zone pilot.CerințeÎn cadrul acestei submăsuri sunt eligibile următoarele acțiuni:– conversia la metode ecologice de producție agricolă;– menținerea metodelor de producție ecologica existente.Deoarece aceasta este o acțiune pilot, sprijinul va fi limitat pentru culturile care sunt considerate de importanta economică și au un bun potențial de piața (unde este cazul), astfel:– C1. Legume;– C2. Fructe;– C3. Plante aromatice și medicinale;– C4. Culturi furajere (orz furajer);– C5. Pășuni naturale;În România, în 2004, suprafața cultivată prin practica uzuală (prin utilizarea fertilizatorilor, pesticidelor, etc.) cu legume reprezintă 26% din suprafața arabilă, iar pentru livezi 13,5% din suprafața agricolă. Fără a beneficia de suport financiar majoritatea producătorilor de fructe și legume nu utilizează substanțe chimice și fertilizatori în procesul de producție. Prin urmare ei pot trece foarte ușor la producția organică.Pentru a încuraja producerea laptelui ecologic, ca o acțiune în cadrul acestei submăsuri, au fost selectate pășuni naturale. În acest moment exista 4 unități de procesare a furajelor verzi care produc furaje certificate pentru hrana bovinelor.Pe piața românească exista procesatori care utilizează plante medicinale și aromatice obținute din cultura proprie cât și din flora spontana. Având în vedere ca produsele procesate sunt utilizate ca substituenți nutritivi și în practici fitoterapeutice, este o condiție obligatorie ca aceste plante să fie cultivate în sistem ecologic. Sprijinul oferit intenționează să compenseze fermierii pentru:– pierderile de producție pe durata perioadei de conversie;– pierderile de producție asociate cu interzicerea utilizării de substanțe chimice, folosite ca îngrășăminte și pesticide;– modificările în rotația culturilor;– creșterea costurilor lucrărilor manuale și mecanice pentru controlul buruienilor;– cheltuielile suplimentare pentru certificarea produselorPrimele compensatorii pentru conversie vor fi acordate pe durata conversiei, atât cât producția este certificată.– Producătorii din agricultura ecologica care solicita prima compensatorie vor trebui să respecte legislația elaborata în acest domeniu și anume:a)să dețină calitatea de producător în agricultura ecologica (fișa de înregistrare aprobată de DADR și avizată de MAPDR) și să aibă un contract cu un organism de inspecție și certificare acreditat de MAPDR (Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr. 527/2003 pentru aprobarea Regulilor privind sistemul de inspecție și certificare și condițiile de acreditare a organismelor de inspecție și certificare în agricultura ecologica), în vederea controlului și certificării; … b)certificatul de produs ecologic emis de un organism de control acreditat de MAPDR (pentru producătorii certificați). … Menționăm ca legislația națională este integral armonizata cu legislația UE (Regulamentul CEE nr. 2092/1991) și a fost creată și structura instituțională necesară pentru implementarea acestei legislații. (Cap. VII din PNADR – Anexe Legislație).Impact așteptatImplementarea acestei submăsuri estimează;– reducerea riscurilor pentru mediu și sănătate folosind îngrășăminte organice și produse pentru protecția plantelor care ajuta la menținerea fertilității solului și la sporirea biodiversității;– creșterea suprafețelor cultivate după modul de producție ecologic pentru crearea unei piețe interne de produse agroalimentare ecologice, cu calitatea garantată de un organism de inspecție și certificare și crearea unei oportunități pentru export;– creșterea valorii adăugate a produselor ecologice.Rate de plata ┌─────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐ │ C1. │Legume │ 329 EURO/ha/an – perioada de conversie │ │ │ │ 273 EURO/ha/an – perioada certificată │ ├─────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤ │ C2. │Fructe │ 320 EURO/ha/an – perioada de conversie │ │ │ │ 181 EURO/ha/an – perioada certificată │ ├─────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤ │ C3. │Plantele aromatice și │ 287 EURO/ha/an – perioada de conversie │ │ │medicinale │ 190 EURO/ha/an – perioada certificată │ ├─────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤ │ C4. │Culturi furajere │ 123 EURO/ha/an – perioada de conversie │ │ │(orz furajer) │ 92 EURO/ha/an – perioada certificată │ ├─────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤ │ C5. │Pășuni naturale │ 35 EURO/ha/an – perioada de conversie │ │ │ │ 28 EURO/ha/an – perioada certificată │ └─────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘5. CRITERII DE ELIGIBILITATEGenerale– Sprijinul va fi acordat potențialilor beneficiari care intra voluntar într-o schema de agro-mediu și care încheie contracte pentru aplicarea obligațiilor privind măsurile de agro-mediu pe o perioada de cinci ani.– Potențialii beneficiari vor prezenta un plan de agromediu al întregii ferme.– De asemenea potențialii beneficiari vor dovedi ținerea registrelor de fermă și pregătirea contabilității fermei (detaliat în procedura de implementare).– Potențialii beneficiari vor face dovada proprietății terenului, arendării, concesionarii sau a altui document care să certifice dreptul de utilizare a terenului conform legislației în vigoare pentru o perioada de 5 ani de la data depunerii proiectului, prin măsura 3.3, în vederea realizării acțiunilor de agromediu. Solicitantul trebuie să prezinte planuri sau schițele cadastrale ale întregii suprafețe agricole pe care o administrează, nu numai pentru suprafața pentru care s-a solicitat sprijin financiar prin aceasta măsura. Dacă cererea este aprobată, beneficiarul acestei măsuri trebuie să îndeplinească standardele verificabile ale Bunei Practici Agricole (Anexa nr. 3) pe întreaga suprafața agricolă pe care o administrează. Acest plan sau schiță cadastrală poate fi solicitat de la primăria locală și trebuie aprobat de către Oficiul județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Acesta este un document obligatoriu care va sprijini activitatea organismului de control pentru a stabili un sistem de control transparent și real.– Responsabilul legal și/sau tehnic al proiectului trebuie să dovedească experiența profesională în domeniu dovedită prin copie a diplomei de studii sau document care dovedește o experiența profesională de minimum 3 ani în domeniu (copie a cărții de muncă) și/sau un angajament scris ca acesta sau unul din angajați va urma un curs de pregătire profesională în cadrul măsurii 4.1 (îmbunătățirea pregătirii profesionale) înainte de efectuarea primei plăti a primei compensatorii.– Beneficiarii trebuie să-și dea acordul în scris ca vor oferi cunoștințe despre metode agricole de producție proiectate să protejeze mediul și să mențină peisajul rural la cererea altor producători agricoli și vor organiza întâlniri în cadrul fermei (fermă demonstrativă) pentru alți producători agricoli interesați de proiect. Ca o condiție de eligibilitate, standardele verificabile ale Bunelor practici agricole (menționate în Anexa nr. 3), trebuie să fie respectate pe întreaga suprafața a fermei.– Toți fermierii participanți la proiectele pilot trebuie să respecte standardele Bunelor practici agricole pe suprafața întregii ferme. Cum proprietatea terenului este fragmentată, Bunele practici agricole vor fi respectate eficient dacă se vor aplica pe toată suprafața deținuta și administrată de fermierii participanți la acțiunile pilot. Aceste standarde reprezintă cerințe minime pentru fermieri. Astfel se va evita riscul ca fermierii să fie plătiți pentru o parte din suprafața fermei în timp ce restul suprafeței poate fi prejudiciată.Introducerea Bunelor practici agricole în cadrul măsurii de agromediu pentru România se bazează pe 3 elemente cheie:– Legislația de Mediu – obligatorie pentru toți fermierii din România.– Standardele Verificabile ale Bunelor practici agricole – obligatorii pentru toți fermierii participanți la schema de agromediu.– Recomandări suplimentare privind protecția apei – care sunt recomandate pentru toți fermierii participanți la schema de agromediu, dar nu obligatorii.România are deja Codul bunelor practici agricole, aprobat prin Ordinului comun al ministrului mediului și gospodăririi apelor și al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.182/1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, emis potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, cu modificările ulterioare.Codul bunelor practici agricole este o publicație cu caracter consultativ care are ca scop recomandarea celor mai folositoare practici, măsuri și metode care să fie utilizate de către fiecare fermier astfel încât să protejeze mediul.Codul bunelor practici agricole cuprinde definiții ale sistemelor agricole convenționale și ecologice; principii și recomandări ale codului atât pentru biodiversitate, cât și pentru resursele de apa, scurgeri de suprafața și eroziunea solului, tasarea și distrugerea structurii solului, modul de aplicare a fertilizanților chimici și organici; planuri de fertilizare și registrul evidentei utilizării fertilizanților în exploatațiile agricole; măsuri și lucrări de conservare și îmbunătățire a calității solului; protecția plantelor și regimul deșeurilor.SpecificeSubmăsura A. Conservarea solului și protecția împotriva eroziuniiPentru aceasta submăsura, suprafața pentru care se acorda prima compensatorie este cuprinsă între 1 și 50 ha, pentru care este obligat să respecte cerințele acțiunilor.Fermierii din zonele pilot vor fi eligibili pentru aceasta submăsura conform următoarelor criterii: 1) panta terenului este mai mare de 8%; 2) cel puțin 50% din suprafața terenului este afectată de eroziune.Pentru aceste criterii se utilizează o cartare pedologică cu zonarea erodabilității solului. Aceasta cartare se emite de către Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice județean.Submăsura B. Conservarea biodiversității prin practici agricole tradiționalePentru aceasta submăsura, suprafața pentru care se acorda prima compensatorie este cuprinsă între 5 și 50 ha, pentru care este obligat să respecte cerințele acțiunilor.Submăsura C. Agricultura ecologicaPentru agricultura ecologica suprafețele minime și maxime pentru care se acorda prime compensatorii sunt:– C1. legume 0.1-1 ha– C2. fructe 1-10 ha– C3. plante aromatice și medicinale 0.1-2 ha– C4. culturi furajere (orz furajer) 0.5-10 ha– C5. pășuni naturale 2-30 haPentru toate cele 5 acțiuni, fermierii trebuie să respecte cerințele pentru fiecare acțiune în baza acestei submăsuri.Producătorii din agricultura ecologica care solicita prima compensatorie vor trebui să respecte legislația elaborata în acest domeniu și anume:a)să dețină calitatea de producător în agricultura ecologica (fișa de înregistrare aprobată de DADR și avizată de MAPDR) și să aibă un contract cu un organism de inspecție și certificare acreditat de către MAPDR în vederea controlului și certificării; … b)certificatul de produs ecologic emis de un organism de control acreditat de MAPDR (pentru producătorii certificați). … 6. CRITERII DE SELECȚIEDatorită caracterului pilot al măsurii și ținând cont de bugetul total și de subbugetele fiecărei submăsuri în parte care sunt limitate, prima compensatorie acordată beneficiarilor va fi asigurată pe baza principiului "primul venit, primul servit", în funcție de ziua în care își vor depune cererea la Agenția SAPARD, cu condiția ca potențialii beneficiari să respecte întocmai cerințele acestei măsuri (Agenția SAPARD are un sistem unic de acordare a numerelor de înregistrare la nivel național).7. BENEFICIARIBeneficiarii pot fi proprietarii de teren sau persoane care au teren în arenda/concesiune sau alt drept de utilizare a terenului conform legislației în vigoare pe o perioada de cel puțin 5 ani de la data depunerii proiectului, în zonele geografice (zone pilot) listate în capitolul 10. Ei pot avea următoarele forme de organizare:– Producători individuali – persoane fizice– Asociații agricole fără personalitate juridică– Grupuri de producători cu personalitate juridică– Asociații familiale cu personalitate juridică– Societăți agricole cu personalitate juridică– Societăți comerciale private, cu capital privat, cu cel puțin egal/mai mare de 75%.8. LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ ÎN VIGOARE– O lista a actelor normative în vigoare referitoare la măsura și submăsurile în cauza este prezentată în Planul Național pentru Agricultura și Dezvoltare Rurală – Cap. VII Anexe legislație.9. DISPOZIȚII FINANCIARE– Prima compensatorie publică acordată prin aceasta măsura este de 100% cheltuieli publice, din care:– 75% contribuția Comunității Europene– 25% contribuție publică națională– Prima compensatorie oferită fermierilor va fi plătită anual, ca o rata fixa exprimată în EURO, și este calculată pe baza:– costurilor nete crescute datorate respectării cerințelor submăsurii de agro-mediu adoptată (costuri totale suplimentare – economii);– pierderii de venit estimată, cauzată de respectarea cerințelor submăsurii de agro-mediu adoptată;– Plățile pentru fermieri vor fi efectuate în lei (ROL). Aceste plăti pot varia pe durata celor 5 ani, în funcție de rata de schimb în fiecare an.– Fermierii vor primi sprijin doar pentru costurile suplimentare sau pierderile asociate acțiunilor de agro-mediu care implica activitățile standardelor verificabile ale "Bunei Practici Agricole" și acțiunile adiționale, definite în Anexa 3.– Primele compensatorii anuale vor fi acordate fermierilor care depun cerere de plata și depun o declarație scrisă precum ca respecta condițiile din contract.– Cazurile de forță majoră care pot interveni în derularea unei acțiuni de agromediu sunt menționate în Capitolul 14 – Dispoziții financiare.BUGET ORIENTATIV PE SUBMĂSURI ┌───────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┐ │ SUBMĂSURA │ % │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │Conservarea solului și protecția împotriva eroziunii │ 40 │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │Conservarea biodiversității prin practici agricole tradiționale│ 20 │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │Agricultura ecologica │ 40 │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │TOTAL │ 100 │ └───────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────┘Bugetul indicativ al acestei măsuri, defalcat pe ani, este prezentat la Cap. 6 Alocații financiare pentru măsurile SAPARD, pag. 358 din PNADR.10. ACOPERIREA GEOGRAFICĂDatorită caracterului pilot al măsurii, pentru fiecare submăsura au fost alese criterii de selecție specifice.CRITERIILE DE SELECȚIE PENTRU ZONELE PILOT ┌───────────────┬───────────────────────────┬────────────────────────────────┐ │ SUB MĂSURA │ ACȚIUNEA │ CRITERII DE SELECȚIE │ ├───────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │A: "Combaterea │A1 Transformarea terenului │- suprafețe cu cel mai ridicat │ │și prevenirea │arabil în pășune; │coeficient de eroziune │ │eroziunii │A2 Amenajarea de benzi │ │ │solului" │înierbate (plata este numai│ │ │ │pentru suprafața acoperită │ │ │ │de benzile înierbate) │ │ │ │A3 Înființarea de cultura │ │ │ │verde ascunsă pe teren │ │ │ │arabil după recoltare │ │ ├───────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │B: "Conservarea│B1: "Menținerea de zone │- potențial agricol datorită │ │biodiversității│temporar inundate prin │condițiilor geografice │ │prin practici │cultivarea tradițională a │specifice; │ │agricole │orezului" │- tradiție în cultura orezului │ │tradiționale" │B2: "Conservarea pășunilor │- existenta unui plan de │ │ │și fânețelor alpine și din │management acceptat de către │ │ │zonele deluroase │proprietarii de pajiști; │ │ │intra-Carpatice" │- valoare ridicată și │ │ │ │diversitate floristică │ │ │ │cuprinzând cele mai │ │ │ │reprezentative varietăți din │ │ │ │flora spontana de fâneața; │ │ │ │- existenta unei baze de date │ │ │ │corespunzătoare. │ ├───────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │C: "Agricultura│C1 Legume │- suprafața angajată în │ │ecologica" │C2 Fructe │agricultura ecologica; │ │ │C3 Plante aromatice și │- potențialul de acoperirea a │ │ │medicinale │cât mai multe din culturile │ │ │C4 Culturi furajere (orz │selectate prin măsura; │ │ │furajer) │- existenta experienței pentru │ │ │C5 Pășuni naturale │practicarea agriculturii │ │ │ │ecologice. │ └───────────────┴───────────────────────────┴────────────────────────────────┘Submăsurile detaliate mai sus sunt acțiuni pilot de agromediu și vor fi amplasate astfel:– Sub măsura A: "Combaterea și prevenirea eroziunii solului" Din totalul de 42 de județe ale României, eroziunea solului peste limita admisibilă este prezenta în 34 județe. Ținând cont de forma și intensitatea eroziunii solului s-a propus ca implementarea submăsurii A să se realizeze în următoarele 7 județe: Vrancea (17 tone/ha/an), Alba (14,3 tone/ha/an), Prahova (14,2 tone/ha/an), Dâmbovița (14 tone/ha/an), Vâlcea (12 tone/ha/an), Buzău (12 tone/ha/an) și Bacău (12 tone/ha/an) (vezi harta din anexa nr. 2a).Conform datelor publicate, la 31.12.2003, suprafața agricolă a României era de 14.717,4 mii hectare, din care cele șapte județe selectate dețineau 14% (2.077,4 mii hectare). În aceste județe conform tabelului de mai jos suprafața afectată de eroziune reprezintă 54% din totalul suprafeței agricole (1.114,8 mii hectare). Defalcarea suprafeței degradate pe clase de eroziune este următoarea: ┌─────────────┬──────────┬───────────────────────────────────────────┬───────┐ │ │ │ Din care afectată de eroziune │ │ │ │ Suprafața├─────────┬─────────────┬─────────┬─────────┤ % │ │ Județul │ agricolă │Suprafața│Neapreciabilă│ Moderat │ Foarte │ din │ │ │ la │ agricolă│până la slaba│ – │puternică│ total │ │ │31.12.2003│degradată│cu pericol de│puternică│ – │agricol│ │ │ │ prin │ accentuare │ │excesivă │ │ │ │ │eroziune │ │ │ │ │ ├─────────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────┤ │1). Vrancea │ 255,6 │ 101,7 │ 17 │ 21,8 │ 62,9 │ 40 │ ├─────────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────┤ │2). Alba │ 328,3 │ 210,4 │ 104,8 │ 85,5 │ 20,1 │ 64 │ ├─────────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────┤ │3). Prahova │ 271,6 │ 134,7 │ 59,1 │ 38,5 │ 37,1 │ 50 │ ├─────────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────┤ │4). Dâmbovița│ 249,3 │ 84,9 │ 32,6 │ 39,5 │ 12,8 │ 34 │ ├─────────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────┤ │5). Vâlcea │ 246,3 │ 181,5 │ 111 │ 58,3 │ 12,2 │ 74 │ ├─────────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────┤ │6). Buzău │ 402,9 │ 176,6 │ 54,6 │ 72,8 │ 49,2 │ 44 │ ├─────────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────┤ │7). Bacău │ 323,4 │ 225 │ 117,9 │ 104,5 │ 2,6 │ 70 │ ├─────────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────┤ │ TOTAL │ 2.077,4 │ 1.114,8 │ 497 │ 420,9 │ 196,9 │ 54 │ └─────────────┴──────────┴─────────┴─────────────┴─────────┴─────────┴───────┘– Submăsura B: "Conservarea biodiversității prin practici agricole tradiționale" pentru acțiunea pilot "Menținerea de zone temporar umede prin cultivarea tradițională a orezului" s-au selectat 7 județe ca zone pilot din Lunca Dunării: Brăila, Ialomița, Călărași, Constanța, Teleorman, Olt, Dolj, conform Anexei nr. 2 b.Țara noastră se găsește amplasată la limita nordica de cultura, motiv pentru care cultivarea orezului este concentrată numai în zona considerată favorabilă, în sudul și sud-estul Câmpiei Române, în imediata apropiere a Dunării. În acest areal, se realizează pe o perioada de 150-160 zile (20 aprilie – 10 octombrie), o suma a temperaturilor medii de peste 0°C de 2.800-3.200°C și o luminozitate de peste 1.200 ore.Amenajările orezicole sunt de tip ameliorativ, având ca scop valorificarea solurilor slab productive și ameliorarea solurilor salinizate și alcalinizate. Exploatarea parțială sau deloc a acestor amenajări duce la extinderea procesului de salinizare și alcalinizare pe suprafețele limitrofe (după trei ani de neexploatare aceste amenajări revin la modul de folosința inițial, fără nici un potențial agricol).Principala sursa de apa pentru amenajările de orezării este Dunărea, pentru județele Brăila, Ialomița, Călărași, Constanța, Teleorman iar pentru unele județe, pe anumite suprafețe și râurile interioare: Jiul în Dolj, Oltul în Olt și Teleorman.În aceste județe se realizează:– condițiile climatice favorabile, izotermă medie de vara 21-22°C și constanta termica între 2.800-3.200°C;– concentrarea suprafețelor de orez în perimetre mari;– garanția asigurării volumului de apa, fiind situate în apropierea sursei de apa.De asemenea, în aceste zone exista o tradiție, s-au format specialiști și alte categorii de forță de muncă cu înalta calificare care pot exploata permanent amenajările existente, având astfel o conotație deosebit de importanta de ordin social: crearea unui număr semnificativ de locuri de muncă în zone mai greu accesibile.– Pentru acțiunea pilot "Conservarea pășunilor și fânețelor montane și din zonele deluroase intra-Carpatice" s-au selectat ca zone pilot Parcul Național Retezat și zona cu pajiști de altitudine medie propusă pentru Natura 2000 din SE Transilvaniei (județele Sibiu, Brașov și Mureș). Aceste 2 zone pilot oferă un contrast util în ceea ce privește managementul de agro-mediu: o zona montană cu câteva habitate, cel mai mult folosită pentru pășunatul oilor și stabilită ca zona protejata și una de altitudine mai joasă cu un număr important de locuitori dar care are pășuni cu o excepțională diversitate floristică, dar care nu este inclusă în zonele protejate. Ambele zone au planuri de management acceptate de către fermieri. Parcul Național Retezat este delimitat în 3 zone funcționale: zona cu protecție stricta; zona cu protecție specială și zona tampon. S-a selectat zona tampon ca zona pilot, în care sunt permise activități economice, incluzând activități agricole tradiționale desfășurate de către proprietarii terenurilor. Parcul Național Retezat (zona tampon) este situat la limita dintre următoarele 3 județe: Hunedoara, Gorj și Caras-Severin (vezi anexa nr. 2b).Scopul principal al Parcului Național Retezat Rezervație a Biosferei este cel de conservare a diversității biologice. De asemenea se urmărește excluderea și prevenirea activităților de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivului de conservare, precum și asigurarea de condiții pentru activitățile educaționale, recreative și de cercetare științifică. Se permit activități tradiționale desfășurate de proprietarii terenurilor, cu reglementarea acestora de către Administrația Parcului Național Retezat.Terenurile din PNR se împart pe următoarele categorii de folosința: 49% păduri și 51% zona montană, incluzând pășunile montane, jnepenis, grohotis, stâncărie. După 1990 condițiile socio-economice și retrocedarea unor terenuri din Parc au determinat o schimbare de atitudine la deținătorii/utilizatorii de terenuri, presiunea asupra resurselor naturale crescând în mod semnificativ.Pajiștile din zona montană constituie o zona de importanta aparte aici regăsindu-se majoritatea speciilor din flora alpina. Cea mai mare amenințare pentru flora Parcului Național Retezat o reprezintă suprapășunatul.Zona propusă pentru Natura 2000 din SE Transilvaniei are o suprafața de 95.000 ha, incluzând 10 comune și 30 sate mici. Aproximativ 18% din suprafața zonei este reprezentată de pajiști, 20% fâneața, 38% pădure, 25% teren arabil. Studiile științifice realizate în aceasta zona au arătat ca aceasta întrunește criteriile de zona cu înalta valoare naturala, având o bogata valoare floristică și de fauna, incluzând multe specii internaționale amenințate cu dispariția, inclusiv habitate pentru specii de flora și fauna menționate în Directiva Habitate, Anexele II, II*) și IV, precum și peste 40 de specii de păsări menționate în Directiva Păsări Anexa I. Mai mult de 50 de specii de plante sunt înrudite cu specii de plante Europene și reprezintă importanta din punct de vedere al agro-biodiversității. Metodele tradiționale de pășunat și de întoarcere a fânului au condus la o dezvoltare a pășunilor care acoperă cea mai mare parte a zonei pilot. Pajiștile bogate în specii conțin un amestec de flora de stepă, mediteraneană și carpatica. Mai mult de 1.000 de tipuri de plante au fost înregistrate în zona și reprezintă peste 30% din flora României. Multe din aceste plante și asocierile în care se dezvolta sunt recunoscute în cadrul Directivei UE Habitate. Fânețele cu flora sălbatică sunt de asemenea o resursa genetica pentru viitoarea selecție a culturilor furajere, în special lucernă, trifoi și alte legume. Pajiștile uscate conțin mai mult de 20 de specii incluse în lista Roșie a României și cel puțin 9 dintre ele sunt listate în Anexa 2a Directivei Habitate.– Submăsura C: "Agricultura ecologica" – va fi aplicabilă în cinci județe: Suceava (12,4 mii ha), Galați (16 mii ha), Timiș (7,4 mii ha), Călărași (8 mii ha), Arad (3 mii ha) (vezi harta din Anexa nr. 2c).Suceava – situata în partea de nord-est a tarii cu o suprafața agricolă de 349,9 mii ha, din care arabil 180,5 mii ha, cu un număr de exploatații de 469 din care 29 în producția vegetala. Aceasta zona furnizează rezerve adecvate de hrana care acoperă nevoile consumatorilor. Existenta pășunilor naturale oferă condiții favorabile de creștere a animalelor după modelul de producție ecologic.Galați – zona situata în partea de sud-est cu o suprafața agricolă de 358,7 mii ha din care 289,1 mii ha teren arabil, cu un număr de exploatații de 20.808 din care 523 în producția vegetala. În zona exista condiții favorabile pentru cultivarea legumelor, viței de vie, cereale și livezi.Arad – situata în partea de vest a tarii cu soluri fertile de tip cernoziom cu o suprafața agricolă de 511,6 mii ha din care arabil 348,9 mii ha cu un număr de exploatații agricole de 7.434 din care 483 în producția vegetala, și din punct de vedere economic cu o diversitate dinamica.Timiș – situata în partea de vest a tarii cu soluri preponderent de tip cernoziom, cu o suprafața agricolă de 702,1 mii ha și cu o suprafața arabilă de 533,1 mii ha. Bine organizată în 9.124 exploatații agricole din care 2.717 în producția vegetala. Zona favorabilă pentru cultivarea cerealelor, plantelor oleaginoase, legume, fructe. Este o zona bine dezvoltată economic cu posibilități reale de furnizare de hrana pentru consumatori.Călărași – zona situata în sud-estul Câmpiei Române, cu sol predominant cernoziom, extrem de favorabil culturilor agricole. Are o suprafața agricolă de 426,8 mii ha cu o suprafața arabilă de 416,2 mii ha. Este o zona bine organizată în 29.084 exploatații din care 28.870 exploatații în producția vegetala.11. INDICATORI DE REALIZARE, REZULTAT ȘI DE IMPACTMonitorizarea și evaluarea progresului și performantei măsurii va fi o prioritate importanta și va fi îndeplinită, cât mai mult posibil, conform standardelor de raportare relevante ale UE. Aceasta este recunoscută ca informație asupra înțelegerii și impactului acestei măsuri pilot de agromediu care va fi necesară pentru dezvoltarea efectivă a viitorului program național de agromediu.MAPDR va elabora proceduri de monitorizare și evaluare adecvate și va selecta organizațiile competente.Indicatori de realizare (și scopurile) – corespunzători obiectivelor operaționale ale măsurii Numărul total de proiecte de agromediu 600 din care: Submăsura A: Combaterea și prevenirea eroziunii solului 250 Submăsura B: Conservarea biodiversității prin practici agricole 100 tradiționale Submăsura C: Agricultura ecologica 250 Suprafața totală (ha) acoperită de proiectele de agromediu 19.100 Submăsura A: Combaterea și prevenirea eroziunii solului 7.000 Submăsura B: Conservarea biodiversității prin practici agricole 3.500 tradiționale Submăsura C: Agricultura ecologica, din care: 8.600 – Legume 1.500 – Fructe 600 – Plante aromatice și medicinale 300 – Culturi furajere (orz furajer) 2.000 – Pășuni naturale 4.200Indicatori de rezultat – corespunzători obiectivelor specifice ale măsuriiSubmăsura A: Conservarea solului și protecția împotriva eroziunii– Ponderea terenului care beneficiază de submăsura de agromediu, ca % din totalul terenului din zonele pilot care este vulnerabil la eroziune.Submăsura B: Conservarea biodiversității prin practici agricole tradiționale– Ponderea terenului temporar inundat care beneficiază de submăsura de agromediu, ca % din totalul suprafeței zonelor pilot optime pentru cultura orezului.– Ponderea terenului pentru administrarea pajiștilor care beneficiază de submăsura de agromediu, ca % din totalul suprafeței pajiștilor alpine și a pajiștilor din zonele deluroase din zona pilot.Submăsura C: Agricultura ecologica– Creșterea numărului total de fermieri cu producții certificate ecologic (%)– Creșterea suprafeței de teren cultivat după modelul agriculturii ecologice din total suprafața (%)– Numărul de fermieri care realizează conversia către metodele de producție ale agriculturii ecologiceIndicatori de impact – corespunzători obiectivelor generale ale măsuriiSe vor stabili indicatori de impact corespunzători și necesari măsurării pe termen lung a efectelor de mediu și socio-economice rezultate prin aplicarea măsurii, în limitele resurselor și expertizei adecvate. Prima schiță a acestor indicatori este următoarea: ┌────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┐ │ Obiectivele generale ale │ Indicatori │ │ măsurii 3.3 │ │ ├────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤ │- promovarea introducerii și│Cum toți participanții respecta Buna Practica │ │ utilizării continue a │Agricolă pe întreaga suprafața a fermei și au │ │ practicilor agricole │un contract de administrare, numărul de │ │ prietenoase cu mediul; │participanți la măsura, ca procent din numărul │ │ │total de fermieri din zona pilot indica │ │ │suprafața implicată ca procent din terenul │ │ │agricol utilizat în zona pilot. │ ├────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤ │- dezvoltarea experienței │Odată pusă în practica măsura 3.3, se va │ │ practice pentru │dezvolta experiența administrativă și cea la │ │ implementarea PAE atât la │nivelul fermei. Calitatea Programului Național │ │ nivel administrativ, cât │de Agromediu, care este acum în faza de │ │ și la nivelul fermei; │elaborare se va realiza prin indicarea a ceea │ │ │ce trebuie extins din cele învățate prin măsura│ │ │SAPARD 3.3 │ ├────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤ │- intensificarea │Cum Buna Practica Agricolă este o parte a │ │ conștientizării noțiunii │măsurii 3.3, conștientizarea noțiunii de │ │ de agromediu de către │agromediu de către fermieri va spori după │ │ fermieri; │implementarea acestei măsuri. Un indicator este│ │ │numărul fermierilor participanți în proiect ca │ │ │procent din numărul total al fermierilor din │ │ │zona pilot. Alt indicator este diseminarea │ │ │experienței participanților la măsura 3.3 către│ │ │alți fermieri și acest efect pozitiv va │ │ │constitui participarea la Programul Național de│ │ │Agromediu. │ └────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────┘12. PROMOVAREA PROGRAMULUIPotențialii beneficiari vor fi informați despre existenta/condițiile eligibilității prezentei măsuri prin:– Publicitate în mass-media:– Emisiuni TV care prezintă acoperire națională pentru lansarea măsurii și furnizarea informațiilor de interes general pentru potențialii beneficiari;– Odată cu începerea derulării măsurii și a obținerii unor rezultate cuantificabile, vor fi realizate emisiuni în cadrul cărora vor fi prezentate proiectele de succes;– În cadrul emisiunilor radio;– În ziare locale și reviste de profil;– Editarea și distribuirea Ghidului Solicitantului Măsura 3.3;– Distribuirea de pliante, broșuri de informare (tip "Buletin Informativ SAPARD");– Seminarii locale organizate preponderent în zonele pilot indicate la capitolul 10 "Acoperirea geografică";– Întâlniri cu reprezentanți ai Agenției SAPARD, MAPDR, ANCA și potențialii beneficiari.13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVEPotențialul beneficiar trebuie să anexeze cererii de finanțare următoarele documente:– Un plan de agromediu al întregii ferme pe perioada de implementare a proiectului;– Un angajament asupra respectării obligațiilor definite prin măsura de agromediu timp de 5 ani;– Documente justificative de ținere a registrelor de fermă și pregătirea contabilității fermei;– Copie după titlul de proprietate al terenului, contractul de arendare, contractul de concesiune, sau alt document care să certifice dreptul de utilizare a terenului conform legislației în vigoare;– Planuri sau schițe cadastrale ale întregii suprafețe agricole pe care o administrează, nu numai pentru suprafața pentru care s-a solicitat sprijin financiar prin aceasta măsura. Dacă cererea este aprobată, beneficiarul acestei măsuri trebuie să îndeplinească standardele verificabile ale Bunei Practici Agricole (Anexa nr. 3) pe întreaga suprafața agricolă pe care o administrează. Acest plan sau schiță cadastrală se eliberează de către primăria locală și se aproba de către Oficiul județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară;– Responsabilul legal și/sau tehnic al proiectului trebuie să dovedească experiența profesională în domeniu prin copie a diplomei de studii, sau a unui document care să certifice o experiența de cel puțin 3 ani în domeniu (copie după cartea de muncă) și/sau un angajament scris, la data depunerii cererii de finanțare, prin care acesta sau unul din angajați va urma un curs de instruire în cadrul măsurii 4.1 (îmbunătățirea pregătirii profesionale), și îl va absolvi înainte de efectuarea primei plăti a primei compensatorii;– Certificate care să ateste faptul ca beneficiarul proiectului nu are obligații restante către bugetul de stat;– Declarație pe propria răspundere care să ateste ca solicitantul nu este finanțat din alte programe pentru proiectul care face obiectul asistenței prin SAPARD;– Cazierul judiciar onest al responsabilului de proiect;– Angajament scris prin care beneficiarul accepta controlul asupra proiectului la cererea organismelor autorizate. Pentru submăsura C: "Agricultura ecologica" – a) Fișa de înregistrare a producătorului ca producător în agricultura ecologica aprobată de DADR și avizat de MAPDR și b) Contractul încheiat între producătorul din agricultura ecologica și un organism de inspecție și certificare acreditat de MAPDR; c) Certificatul de produs ecologic emis de un organism de control acreditat de MAPDR (pentru producătorii certificați);– Angajamentul scris al beneficiarului ca va organiza întâlniri în cadrul fermei (fermă demonstrativă) pentru alți producători agricoli interesați de proiect pentru diseminarea informațiilor rezultatelor proiectului.14. CONDIȚII DE FINANȚAREParticiparea fermierilor la măsura de agromediu va fi voluntară, dar odată acceptați ei vor semna un angajament pentru o perioada de 5 ani. Plățile vor fi acordate numai acelor beneficiari care realizează activitățile în termen, conform contractului de agromediu.Agenția SAPARD va implementa un sistem efectiv de control pentru măsura de agromediu cu următoarele obiective: a) asigurarea ca prin măsura se îndeplinesc principalele obiective ale acesteia; b) prevenirea fraudei sau a unor plăti mai mari decât cele prevăzute; c) asigurarea respectării regulamentelor naționale și ale UE privind utilizarea co-finanțării SAPARD; d) furnizarea datelor pentru monitorizare și implementarea submăsurilor pilot la nivelul fermei.În conformitate cu procedurile UE, pentru măsura de agromediu, se vor aplica doua tipuri de controale: controale administrative și controale în teren. Controlul administrativ va cuprinde o verificare completa a tuturor documentelor prezentate de către beneficiar înainte de efectuarea plății.Scopul verificării pe teren este de a controla toate prevederile contractului, care pot fi verificate în timpul inspecției, inclusiv respectarea standardelor verificabile ale Bunei Practici Agricole.Sancțiuni și penalizăriDacă se constata ca beneficiarul nu își îndeplinește obligațiile contractuale, Agenția SAPARD este îndreptățită să: a) reducă valoarea inițială a cererii de plata anuala; b) revendicarea rambursării plăților deja făcute. Valoarea diminuării plății și/sau rambursării va fi stabilită în funcție de gradul de neîndeplinire a contractului. MAPRD și Agenția SAPARD vor defini cel mai adecvat sistem de penalizare.Conform legislației naționale în vigoare la fiecare rambursare solicitată de la fermieri se va aplica dobânda.Forță MajorăRestituirea finanțării nu se va efectua în următoarele cazuri de forță majoră:– Moartea proprietarului;– Incapacitate de lucru a proprietarului pe o perioada îndelungată;– Exproprierea unei părți semnificative a exploatației, în măsura în care aceasta nu a putut fi previzionată în momentul depunerii cererii;– Calamitați naturale grave care afectează semnificativ suprafața agricolă a exploatației;– Distrugerea accidentală a clădirilor zootehnice din exploatație.Cazurile de forță majoră vor fi notificate în scris autorității competente împreună cu documentele relevante pentru edificarea acesteia, în termen de 10 zile lucrătoare de la data producerii evenimentului.15. AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE– Agenția SAPARD care reprezintă în România Autoritatea de Implementare prin Serviciile tehnice delegate ale:– Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale împreună cu organismele de inspecție și certificare acreditate de către MAPDR– Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, Agenției Naționale de Consultanța Agricolă. +
Anexa 1aLOCALIZAREA ZONELE PILOT – Submăsura Apentru implementarea măsurii 3.3
+
Anexa 1bLOCALIZAREA ZONELE PILOT – Submăsura BConservarea biodiversității prin metode agricole tradiționale
+
Anexa 1cLOCALIZAREA ZONELE PILOT – Submăsura CAgricultura ecologica
+
Anexa 2la fișa tehnica pentru măsura 3.3BUNE PRACTICI AGRICOLEToți fermierii care primesc sprijin în baza măsurii 3.3 trebuie să îndeplinească standardele verificabile ale bunelor practici agricole pe durata proiectului lor de agromediu. Aceste standarde trebuie să fie îndeplinite pe toată suprafața agricolă administrată de către deținătorul proiectului.Sprijinul de agromediu va compensa numai fermierii care aplica măsurile pentru trecerea dincolo de bunele practici agricole. Aceasta este asigurată, deoarece, cerințele fiecărei submăsuri, implica mai mult decât oricare dintre activitățile identificate ale bunei practici agricole.În cadrul legislației Uniunii Europene "buna practica agricolă" este definită în baza art. 23(2) din Regulamentul (CE) nr. 1257/1999 ca "standard de fermă pe care un fermier rezonabil trebuie să-l îndeplinească în regiunea menționată". În România, standardul minim al bunei practici agricole este interpretat în conformitate cu legislația de mediu legată de activitățile agricole, respectiv conform Ordinului comun al ministrului mediului și gospodăririi apelor și al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.182/1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, emis potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, cu modificările ulterioare.Codul bunelor practici agricole este o publicație cu caracter consultativ care are ca scop recomandarea celor mai folositoare practici, măsuri și metode care să fie utilizate de către fiecare fermier astfel încât să protejeze mediul. Prevederile specifice ale Codul bunelor practici agricole vor deveni obligatorii pentru fermieri din zonele desemnate ca fiind cu conținut ridicat de nitrați ca urmare a implementării Directivei CE Nitrați 91/776 privind protecția apelor împotriva poluării cauzate de nitrații din sursele agricole.Buna practica agricolă este un concept nou care se aplica în România și este esențial să se asigure ca standardele verificabile propuse să fie a) relevante pentru actualele probleme de mediu; b) clare și practice pentru fermieri pentru a le adopta în actualul context agronomic și socio-economic, și c) ușor de controlat. Implementarea programelor pilot de agromediu prin măsura 3.3 furnizează o oportunitate importanta pentru a testa care dintre standardele de buna practica se potrivesc României și, care pot fi cel mai clar definite și ușor de controlat la nivelul fermei.Au fost identificate 4 domenii pentru bunele practici agricole care au derivat din legislația de agromediu specifica, referitoare la activitățile fermierilor din România și anume:– Protecția apei;– Protecția solului;– Protecția plantelor;– Conservarea biodiversității.Deși nu exista un act normativ special pentru protecția solului, prevederile legale cu privire la aceasta se găsesc în Legea nr. 18/1991 – Legea Fondului funciar, articolele 53-88 și în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului – Capitolul XI Protecția solului, subsolului și a ecosistemelor terestre, art. 65-69. De asemenea, în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului sunt stipulate prevederi legale și pentru conservarea biodiversității.Obligațiile legate de îndeplinirea acestor standarde de bune practici agricole verificabile vor fi explicate clar în ghidul de informații/materiale, furnizat fermierilor. Ghidul asupra îndeplinirii bunelor practici agricole va fi, de asemenea, inclus în instruirea fermierilor care primesc sprijin pentru agromediu sub forma de plăti.Autoritățile de Supraveghere și Control:În funcție de competenta lor, la controlul standardelor verificabile ale Bunelor practici agricole vor participa următoarele autorități de supraveghere:– Agenția SAPARD;– Direcțiile pentru Agricultura și Dezvoltare Rurală județene;– Agenția Națională de Protecție a Mediului;– Agențiile de protecție a Mediului județene;– Inspectoratele de protecție a plantelor;– Agenția Națională Veterinară și Siguranța Alimentelor;– Administrația parcului RetezatStandarde verificabile: ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ PROTECȚIA APEI │ ├────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Legislație │- Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările │ │ │ ulterioare │ │ │- Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului │ │ │ de Acțiune pentru protecția apei împotriva poluării cu │ │ │ nitrați din surse agricole, cu modificările și completările │ │ │ ulterioare │ │ │- Legislația națională privind protecția apelor față de │ │ │ poluanții agricoli va fi armonizata printre altele cu │ │ │ următoarele acte ale UE │ │ │- Directiva 2000/60/EC a Parlamentului European și a │ │ │ Consiliului, care stabilește un cadru legal pentru acțiunile │ │ │ Comunității în domeniul politicii apei │ │ │- Directiva Consiliului 91/676/EEC privitoare la protecția apei│ │ │ împotriva poluării cauzate de către nitrații din sursele │ │ │ agricole │ │ │- Directiva Consiliului 76/464/EEC privitoare la poluarea │ │ │ cauzată de anumite substanțe periculoase vărsate în mediul │ │ │ acvatic al Comunității │ ├────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Standarde │1) Fermierii trebuie să țină un registru pentru înregistrarea │ │verificabile│tuturor aplicărilor de fertilizanți, pesticide și gunoi de │ │ │grajd (inclusiv sedimentele din ape reziduale) în fermă. │ │ │Metode de verificare: inspecție în teren și comparare cu alte │ │ │ferme (ex. achiziționarea de pesticide și îngrășăminte) │ │ │2) Se interzice fermierilor aplicarea cantităților mai mari de │ │ │170 kg N/ha/an, sub forma de gunoi de grajd pe terenurile │ │ │cultivate (li se vor oferi fermierilor tabelele de conversie │ │ │necesare pentru calcularea conținutul de nitrați al gunoiului │ │ │de grajd produs în fermă). │ │ │Metode de verificare: verificarea la locul de producție și │ │ │verificarea registrelor câmpului. │ │ │3) Se interzice fermierilor aplicarea fertilizanților, │ │ │pesticidelor sau sedimente din ape reziduale tratate (noroi din│ │ │canalizare) într-o zona de protecție a apei. Sedimentele din │ │ │apele reziduale netratate (nămol) este interzis a se utiliza pe│ │ │toate terenurile agricole. │ │ │Metode de verificare: verificarea registrelor câmpului, │ │ │verificarea terenurilor agricole la față locului în zonele de │ │ │protecție a apelor. │ │ │4) Se interzice fermierilor construirea unui nou depozit sau │ │ │stocare de gunoi de grajd într-o zona de protecție a apei. │ │ │Metode de verificare: verificarea la față locului a terenurilor│ │ │agricole din zonele cu ape protejate. │ └────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────┘ ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ PROTECȚIA SOLULUI │ ├────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Legislație │- Legea nr. 18/1991 – Legea fondului funciar (art. 53-88) │ │ │- Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind │ │ │ protecția mediului (Capitolul XI Protecția solului, │ │ │ subsolului și a ecosistemelor terestre, art. 65-69). │ │ │- Legislația națională privitoare la protecția resurselor │ │ │ agricole ale solului se va armoniza, printre altele, și cu │ │ │ următorul act european: │ │ │- Directiva Consiliului 86/278/EC privitoare la protecția │ │ │ mediului, și în mod deosebit a solului, atunci când se │ │ │ folosesc nămolurile de canalizare în agricultura. │ ├────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Standarde │5) Fermierilor li se interzice utilizarea terenului agricol în │ │verificabile│scopuri non-agricole fără autorizație din partea Ministerului │ │ │Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale (MAPDR) │ │ │Metode de verificare: verificări la locul de desfășurare a │ │ │activității agricole și dubla verificare cu MAPDR │ │ │6) Fermierii trebuie să raporteze orice problema de poluare │ │ │care afectează calitatea solului la Ministerul Agriculturii, │ │ │Pădurilor și Dezvoltării Rurale (MAPDR) prin Direcțiile pentru │ │ │Agricultura și Dezvoltare Rurală județene │ │ │Metode de verificare: se poate verifica prin compararea │ │ │registrelor fermei de către MAPDR │ │ │7) Fermierii nu au voie să utilizeze sedimentele apelor │ │ │reziduale netratate (nămol de canalizare) pe nici un teren │ │ │agricol. │ │ │Metode de verificare: la față locului │ │ │8) Fermierilor li se interzice degradarea terenurilor și │ │ │culturilor prin depozitarea de materiale sau deșeuri │ │ │Metode de verificare: La față locului │ │ │9) Fermierii ar trebui să evite să producă daune solului sau să│ │ │îl suprapășuneze prin limitarea numărului de animale pășunate │ │ │la un număr adecvat pentru specia de animal, suprafața de │ │ │pământ și calitatea pășunilor. Se va stabili o rata minimă de │ │ │animale pe ha pentru taurine și ovine/caprine. Rata de animale │ │ │pe ha este de 0,3-0,5 UVM/ha, iar pentru oi și capre este de │ │ │2-3,5 capete/ha pentru pășunile alpine. │ │ │Metode de verificare: la față locului sau comparare a │ │ │registrelor fermei și terenurilor │ │ │10) Pe terenurile în panta cu unghiul de înclinație mai mare de│ │ │8%, aratul sau alte lucrări trebuie să fie orientate în │ │ │direcția generală a curbei de nivel. │ │ │Metoda de verificare: la față locului sau comparare a │ │ │registrelor fermei și terenurilor │ └────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────┘ ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ PROTECȚIA PLANTELOR │ ├────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Legislație │- Ordonanța Guvernului nr. 4/1995 privind producerea, │ │ │ comercializarea și utilizarea produselor fito-sanitare pentru│ │ │ combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor în │ │ │ agricultura și silvicultura, aprobată cu modificări și │ │ │ completări prin Legea nr. 85/1995 │ │ │- Legislația națională legată de utilizarea pesticidelor │ │ │ agricole va fi armonizata printre altele și cu următoarele │ │ │ acte europene │ │ │- Directiva consiliului 91/414/EEC cu privire la plasarea │ │ │ produselor pentru protecția plantelor pe piața și strategii │ │ │ tematice asupra utilizării durabile a pesticidelor. │ ├────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Standarde │11) Fermierii trebuie să fie capabili să demonstreze ca toate │ │verificabile│pesticidele din fermă sunt aplicate de către personal │ │ │autorizat, ținând cont de toate informațiile despre buruieni, │ │ │dăunători și boli, și respectarea condițiilor specificate pe │ │ │eticheta. │ │ │Metode de verificare la față locului și inspecția registrelor │ │ │terenului │ │ │12) Fermierii trebuie să utilizeze numai pesticide aprobate │ │ │pentru buruieni, dăunători și boli, inclusiv tratamente │ │ │fito-sanitare. Nu se permite utilizarea produselor din grupele │ │ │I și II de toxicitate. │ │ │Metode de verificare: verificare la față locului și inspecția │ │ │registrelor fermei (cumpărarea pesticidelor). │ │ │13) Condițiile tehnice ale echipamentelor pentru protecția │ │ │tuturor culturilor, utilizate de fermieri, trebuie să fie │ │ │inspectate la fiecare 3 ani. │ │ │Metode de verificare: verificare la față locului a │ │ │echipamentului și registrelor fermei │ └────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────┘ ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ CONSERVAREA BIODIVERSITĂȚII │ ├────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Legislație │- Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind │ │ │ protecția mediului (Capitolul VIII Conservarea │ │ │ biodiversității și arii naturale protejate, art. 49-54). │ │ │- Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 236/2000 privind │ │ │ regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor │ │ │ naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu │ │ │ modificări și completări prin Legea 462/2001. │ │ │- Legea nr. 347/2004 a muntelui │ │ │Legislația națională privitoare la conservarea biodiversității │ │ │va fi printre altele armonizata cu următoarele acte ale UE care│ │ │folosesc ca baza pentru rețeaua NATURA 2000 a statelor membre │ │ │UE. │ │ │- Directiva Consiliului 92/43/EEC privitoare la conservarea │ │ │ habitatelor naturale și a florei sălbatice și a faunei │ │ │- Directiva Consiliului 79/409/EEC privitoare la conservarea │ │ │ păsărilor sălbatice │ ├────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Standarde │14) Fermierii nu trebuie să permită arderea miriștei, stufului,│ │verificabile│tufărișurilor sau vegetației ierboase, fără autorizația │ │ │autorității competente pentru protecția mediului. │ │ │Metoda de verificare: la față locului sau compararea când este │ │ │nevoie de autoritatea respectiva. │ │ │15) Fermierii nu trebuie să permită, pe terenul lor, vânătoarea│ │ │sau colecția speciilor protejate (plante sau animale). │ │ │Metode de verificare: verificarea la față locului │ │ │16) Fermierilor li se interzice desfășurarea acțiunilor care │ │ │cauzează daune "monumentelor naturale" aflate pe terenul lor. │ │ │Metode de verificare: verificarea la față locului și evaluarea │ │ │vizuala de către autoritatea relevanta a "monumentelor │ │ │naturale" de pe terenul agricol. │ │ │17) Fermierilor le este interzisă folosirea pășunilor montane │ │ │dintr-o arie naturala protejata, fără avizul administrației │ │ │ariei protejate. │ │ │Metode de verificare: verificare la față locului și compararea │ │ │atunci când este necesar de către autoritatea corespunzătoare. │ └────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────┘ +
Anexa 4la fișa tehnica pentru măsura 3.3Plățile detaliate pentru măsura 3.3Observații generale privind calcularea plăților– Calcularea plăților pentru Măsura SAPARD de Agromediu 3.3 este destinată în general situației specifice din România și acolo unde este necesar, situației specifice unei regiuni relevante. Comparația este făcută între practica de producție convențională și cea de agromediu, ținând cont de diferențele de cost și de venit.– Nu sunt luate în considerare măsurile (sau o parte din măsuri), care nu sunt în concordanta cu Bunele practici agricole.– Acolo unde este cazul, pentru una din submăsuri s-au elaborat doua tipuri de plăti de ex: când situația se schimba pentru primul an sau ceilalți ani. Aceasta situație privește agricultura ecologica unde situația din primii ani de conversie este total diferită de anii când ferma este certificată.– Producțiile sunt la nivelul recoltelor din anul 2004 din Raportul anual al MAPDR.– Costurile prezentelor calculații sunt evaluate în prețurile anului 2004, luând în calcul rata inflației.– Sursa pentru cifrele furnizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din București, DADR Constanța și MAPDR. Informațiile de baza utilizate în calculațiile plăților se găsesc la Direcția de Dezvoltare Rurală din MAPDR.– Toate calculațiile de plata se bazează pe informațiile publicate în Raportul Institutului de Economie Agrară din 2004, disponibile pentru fermieri prin Direcțiile pentru Agricultura și Dezvoltare Rurală ale MAPDR.Submăsura A: Conservarea solului și protecția împotriva eroziuniiA1 Transformarea terenului arabil în pajiști anul 1*Font 9* ┌────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┬─────────────────┐ │Practica convențională │Practica de agromediu │Diferența de │ │Metoda convențională de producție a │Transformarea terenului arabil în │venit între │ │porumbului │pajiști (iarbaland) 25% pierdere de │Practica │ │ │producție, 30% creștere cost forță │convențională │ │ │de muncă datorită împrăștierii │și Practica de │ │ │manuale a îngrășămintelor naturale │agromediu │ ├─────────────────────┬──────────────┼─────────────────────┬──────────────┼─────────────────┤ │Cost │Venit │Cost │Venit │ │ ├─────────────┬───────┼───────┬──────┼─────────────┬───────┼───────┬──────┼─────────────────┤ │Acțiune │Unități│ │ │Acțiune │Unități│ │ │ │ ├─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────────┤ │ │ │porumb │14.700│ │ │Fân │5.100 │-9.600 mii lei/ha│ │ │ │3.500 │mii │ │ │1.700 │mii │ │ │ │ │kg/ha │lei/ha│ │ │kg/ha │lei/ha│ │ │ │ │(4.200 │ │ │ │(3.000 │ │ │ │ │ │lei/kg)│ │ │ │lei/kg)│ │ │ ├─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────────┤ │Total │ │ │ │ │ │ │ │-9.600 mii lei/ha│ │diferența │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────────┤ ├─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────────┤ │Semințe │2.400 │ │ │Semințe │3.000 │ │ │ │ │pentru porumb│mii │ │ │pentru iarbă │mii │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────────┤ │Fertilizanți │2.097 │ │ │Fertilizatori│3.000 │ │ │ │ │pentru porumb│mii │ │ │organici │mii │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │pentru iarbă │lei/ha │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────────┤ │Irigații │0 │ │ │Irigații │0 │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────────┤ │Pesticide │895 mii│ │ │Pesticide │0 │ │ │ │ │pentru porumb│lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────────┤ │Lucrări │4.696 │ │ │Lucrări │1.454 │ │ │ │ │mecanizare │mii │ │ │mecanizare │mii │ │ │ │ │pentru porumb│lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────────┤ │Forță de │2.129 │ │ │Forță de │3.614 │ │ │ │ │muncă pentru │mii │ │ │muncă pentru │mii │ │ │ │ │porumb │lei/ha │ │ │fân (30% mai │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │ │mult) │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────────┤ │Total costuri│12.217 │ │ │Total costuri│11.068 │ │ │1.149 mii lei │ │variabile/ha │mii │ │ │variabile/ha │mii │ │ │ │ │pentru porumb│lei/ha │ │ │pentru fân │lei/ha │ │ │ │ ├─────────────┴───────┴───────┴──────┴─────────────┴───────┴───────┴──────┼─────────────────┤ │Total diferența costuri variabile │1.149 mii lei/ha │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤ │Total diferența venit │-9.600 mii lei/ha│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤ │Prima compensatorie cerută în RO lei în Ro lei │8.451 mii lei/ha │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤ │Rata de schimb │39 mii lei/EURO │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤ │Rata compensatorie în EURO │217 EURO │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────┘Estimări:– Potrivit caracteristicilor zonelor pilot selectate (eroziunea solului), prețul fânului este de 3.000 lei/kg, mai scăzut decât media din restul tarii (4.000 lei/kg);– Zonele pilot selectate nu sunt caracterizate de irigații;– Producția medie de porumb este de 3.500 kg/ha, datorită situării în zonele afectate de eroziune și a lipsei de irigații;– În primul an, când se înființează pajiștile, necesarul de sămânță pentru iarbă a fost reanalizat (30 kg/ha, 100,000 lei/kg), iar în următorii ani va fi mai redusă deoarece necesarul de sămânță consta numai în completarea golurilor de iarbă și întreținerea pajiștilor (15 kg/ha, 100,000 lei/kg);– Pentru a compensa lipsa de irigații, cantitatea de gunoi de grajd a crescut;– Datorită începerii întârziate a producției de fân în practicile de agromediu, acesta a scăzut cu 25%, comparativ cu cea obținută prin metoda convențională (2.267 kg/ha);– Împrăștierea manuală a gunoiului de grajd a determinat creșterea cu 30% a costului privind forță de muncă, comparativ cu cea folosită prin metoda convențională (2.780 mii lei/ha);– Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din București și MAPDR. Informațiile de baza utilizate în calculațiile plăților se găsesc la Direcția Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR.A1 Transformarea terenului arabil în pajiști anii 2-5*Font 9* ┌────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┬─────────────────┐ │Practica convențională │Practica de agromediu │Diferența de │ │Metoda convențională de producție a │Transformarea terenului arabil în │venit între │ │porumbului │pajiști (anul 2-5) │Practica │ │ │Producția de fân este recuperată, │convențională și │ │ │semințele și fertilizatorii sunt │Practica de │ │ │reduși pentru a menține cultura │agromediu │ ├─────────────────────┬──────────────┼─────────────────────┬──────────────┼─────────────────┤ │Cost │Venit │Cost │Venit │ │ ├─────────────┬───────┼───────┬──────┼─────────────┬───────┼───────┬──────┼─────────────────┤ │Acțiune │Unități│ │ │Acțiune │Unități│ │ │ │ ├─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────────┤ │ │ │Porumb │14.700│ │ │Fân │7.500 │-7.200 mii lei/ha│ │ │ │3.500 │mii │ │ │2.500 │mii │ │ │ │ │kg/ha │lei/ha│ │ │kg/ha │lei/ha│ │ │ │ │(4.200 │ │ │ │(3.000 │ │ │ │ │ │lei/kg)│ │ │ │lei/kg)│ │ │ ├─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────────┤ │Total │ │ │ │ │ │ │ │-7.200 mii lei/ha│ │diferența │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────────┤ ├─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────────┤ │Semințe │2.400 │ │ │Semințe │1.500 │ │ │ │ │pentru porumb│mii │ │ │pentru iarbă │mii │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────────┤ │Fertilizanți │2.097 │ │ │Fertilizatori│2.000 │ │ │ │ │pentru porumb│mii │ │ │organici │mii │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │pentru iarbă │lei/ha │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────────┤ │Irigații │0 │ │ │Irigații │0 │ │ │ │ │pentru porumb│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────────┤ │Pesticide │895 mii│ │ │Pesticide │0 │ │ │ │ │pentru porumb│lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────────┤ │Lucrări │4.696 │ │ │Lucrări │1.454 │ │ │ │ │mecanizare │mii │ │ │mecanizare │mii │ │ │ │ │pentru porumb│lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────────┤ │Forță de │2. 129 │ │ │Forță de │3.614 │ │ │ │ │muncă pentru │mii │ │ │muncă pentru │mii │ │ │ │ │porumb │lei/ha │ │ │fân (30% mai │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │ │mult) │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────────┤ │Total costuri│12.217 │ │ │Total costuri│8.568 │ │ │3.649 mii lei/ha │ │variabile/ha │mii │ │ │variabile/ha │mii │ │ │ │ │pentru porumb│lei/ha │ │ │pentru iarbă │lei/ha │ │ │ │ ├─────────────┴───────┴───────┴──────┴─────────────┴───────┴───────┴──────┼─────────────────┤ │Total diferența de costuri variabile │3.649 mii lei/ha │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤ │Total diferența de venit │-7.200 mii lei/ha│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤ │Prima compensatorie cerută în RO lei în RO lei │3.551 mii lei/ha │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤ │Rata de schimb │39 mii lei/EURO │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤ │Rata compensatorie în EURO │91 EURO │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────┘Estimări:– Potrivit caracteristicilor zonelor pilot selectate (eroziunea solului), prețul fânului este de 3.000 lei/kg, mai scăzut decât media din restul tarii (4.000 lei/kg);– Zonele pilot selectate nu sunt caracterizate de irigații;– Producția medie de porumb este de 3.500 kg/ha, datorită situării în zonele afectate de eroziune și a lipsei de irigații;– În primul an, când se înființează pajiștile, necesarul de sămânță pentru iarbă a fost reanalizat (30 kg/ha, 100,000 lei/kg), iar în următorii ani va fi mai redusă deoarece necesarul de sămânță consta numai în completarea golurilor de iarbă și întreținerea pajiștilor (15 kg/ha, 100,000 lei/kg);– Pentru a compensa lipsa de irigații, cantitatea de gunoi de grajd a crescut;– Împrăștierea manuală a gunoiului de grajd a determinat creșterea cu 30% a costului privind forță de muncă, comparativ cu cea folosită prin metoda convențională (2.780 mii lei/ha);– Reducerea costurilor semințelor și fertilizanților pentru întreținerea nivelului pajiștilor;– Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din București și MAPDR. Informațiile de baza utilizate în calculațiile plăților se găsesc la Direcția Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR.A2 Amenajarea de benzi înierbate – anul 1*Font 9* ┌──────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┬─────────────────┐ │Practica convențională │Practica de agromediu │Diferența de │ │Metoda convențională de producție a │Amenajarea de benzi înierbate │venit între │ │porumbului (condiții nefavorabile) │(anul 1) │Practica │ │ │Se înființează benzi înierbate și │convențională și │ │ │iarbă (costuri mai mari) este │Practica de │ │ │semănată pentru acoperire │agromediu │ │ │(antieroziune), nu se folosesc │ │ │ │fertilizanți │ │ ├─────────────────────┬────────────────────┼─────────────────────┬───────────────┼─────────────────┤ │Cost │Venit │Cost │Venit │ │ ├────────────-┬───────┼────────────-┬──────┼────────────-┬───────┼─────┬─────────┼─────────────────┤ │Acțiune │Unități│ │ │Acțiune │Unități│ │ │ │ ├────────────-┼───────┼────────────-┼──────┼────────────-┼───────┼─────┴─────────┼─────────────────┤ │ │ │porumb │8.400 │ │ │Nu exista venit│ │ │ │ │(condiții │mii │ │ │rezultat din │ │ │ │ │nefavorabile)│lei/ha│ │ │înființarea │ │ │ │ │2.000 kg/ha │ │ │ │benzilor │ │ │ │ │(4.200 │ │ │ │înierbate │ │ │ │ │lei/kg) │ │ │ │pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │controlul │ │ │ │ │ │ │ │ │eroziunii │ │ │ │ │ │ │ │ │solului │ │ ├────────────-┼───────┼────────────-┼──────┼────────────-┼───────┼─────┬─────────┼─────────────────┤ │Total │ │ │ │ │ │ │ │-8.400 mii lei/ha│ │diferența │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────-┼───────┼────────────-┼──────┼────────────-┼───────┼─────┼─────────┼─────────────────┤ ├────────────-┼───────┼────────────-┼──────┼────────────-┼───────┼─────┼─────────┼─────────────────┤ │Semințe │2.400 │ │ │Semințe │4.000 │ │ │ │ │pentru porumb│mii │ │ │pentru iarbă │mii │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ ├────────────-┼───────┼────────────-┼──────┼────────────-┼───────┼─────┼─────────┼─────────────────┤ │Fertilizanți │1.097 │ │ │Fertilizanți │0 │ │ │ │ │pentru porumb│mii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────-┼───────┼────────────-┼──────┼────────────-┼───────┼─────┼─────────┼─────────────────┤ │Irigații │0 │ │ │Irigații │0 │ │ │ │ ├────────────-┼───────┼────────────-┼──────┼────────────-┼───────┼─────┼─────────┼─────────────────┤ │Pesticide │0 │ │ │Pesticide │0 │ │ │ │ ├────────────-┼───────┼────────────-┼──────┼────────────-┼───────┼─────┼─────────┼─────────────────┤ │Lucrări │2.600 │ │ │Lucrări │1.780 │ │ │ │ │mecanizare │mii │ │ │mecanizare │mii │ │ │ │ │pentru porumb│lei/ha │ │ │pentru │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │ │înființarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │benzilor │ │ │ │ │ ├────────────-┼───────┼────────────-┼──────┼────────────-┼───────┼─────┼─────────┼─────────────────┤ │Forță de │2.129 │ │ │Forță de │3.614 │ │ │ │ │muncă pentru │mii │ │ │muncă pentru │mii │ │ │ │ │porumb │lei/ha │ │ │înființarea │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │ │benzilor │ │ │ │ │ ├────────────-┼───────┼────────────-┼──────┼────────────-┼───────┼─────┼─────────┼─────────────────┤ │Total costuri│8.226 │ │ │Total costuri│9.394 │ │ │-1.168 mii lei/ha│ │variabile/ha │mii │ │ │variabile/ha │mii │ │ │ │ │porumb │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ ├────────────-┴───────┴────────────-┴──────┴────────────-┴───────┴─────┴─────────┼─────────────────┤ │Total diferența de costuri variabile │-1.168 mii lei/ha│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤ │Total diferența de venit │-8.400 mii lei/ha│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤ │Prima compensatorie cerută în RO lei în RO lei │9.568 mii lei/ha │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤ │Rata de schimb │39 mii lei/EURO │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤ │Rata compensatorie în EURO │245 EURO │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────┘Estimări:– Producția medie pentru porumb este de 2.000 kg/ha în condiții nefavorabile (panta terenului este mai mare de 8%);– În primul an lucrările constau în înființarea benzilor înierbate. Nu se obține venit din înființarea benzilor înierbate pentru controlul eroziunii;– Se înființează benzile înierbate (sămânța pentru iarbă este mai scumpa) este semănată pentru acoperire, dar nu se utilizează fertilizanți în scopul obținerii producției.– Costul cu forță de muncă consta în lucrări pentru înființarea benzilor;– Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din București și MAPDR. Informațiile de baza utilizate în calculațiile plăților se găsesc la Direcția Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR.A2 Înființarea benzilor înierbate (Anii 2-5)*Font 9* ┌──────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┬─────────────────┐ │Practica convențională │Practica de agromediu │Diferența de │ │Metoda convențională de producție a │Înființarea benzilor înierbate pe │venit între │ │porumbului (condiții nefavorabile) │teren în panta (anii 2-5) │Practica │ │Deși metoda convențională pentru porumb │Menținerea benzilor de iarbă; │convențională și │ │prevede irigații, acestea nu se aplica în │necesarul de sămânță este redus │Practica de │ │zonele selectate │pentru menținere │agromediu │ ├─────────────────────┬────────────────────┼─────────────────────┬───────────────┼─────────────────┤ │Cost │Venit │Cost │Venit │ │ ├────────────-┬───────┼────────────-┬──────┼────────────-┬───────┼───────┬───────┼─────────────────┤ │Acțiune │Unități│ │ │Acțiune │Unități│ │ │ │ ├────────────-┼───────┼────────────-┼──────┼────────────-┼───────┼───────┴───────┼─────────────────┤ │ │ │porumb │8.400 │ │ │Nu exista venit│ │ │ │ │(condiții │mii │ │ │rezultat din │ │ │ │ │nefavorabile)│lei/ha│ │ │înființarea │ │ │ │ │2.000 kg/ha │ │ │ │benzilor │ │ │ │ │(4.200 │ │ │ │înierbate │ │ │ │ │lei/kg) │ │ │ │pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │controlul │ │ │ │ │ │ │ │ │eroziunii │ │ │ │ │ │ │ │ │solului │ │ ├────────────-┼───────┼────────────-┼──────┼────────────-┼───────┼───────┬───────┼─────────────────┤ │Total │ │ │ │ │ │ │ │-8.400 mii lei/ha│ │diferența │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────-┼───────┼────────────-┼──────┼────────────-┼───────┼───────┼───────┼─────────────────┤ ├────────────-┼───────┼────────────-┼──────┼────────────-┼───────┼───────┼───────┼─────────────────┤ │Semințe │2.400 │ │ │Semințe │1.950 │ │ │ │ │pentru porumb│mii │ │ │pentru iarbă │mii │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ ├────────────-┼───────┼────────────-┼──────┼────────────-┼───────┼───────┼───────┼─────────────────┤ │Fertilizanți │1.097 │ │ │Fertilizant │0 │ │ │ │ │pentru porumb│mii │ │ │organic │ │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────-┼───────┼────────────-┼──────┼────────────-┼───────┼───────┼───────┼─────────────────┤ │Irigații │0 │ │ │Irigații │0 │ │ │ │ │pentru porumb│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────-┼───────┼────────────-┼──────┼────────────-┼───────┼───────┼───────┼─────────────────┤ │Pesticide │0 │ │ │Pesticide │0 │ │ │ │ │pentru porumb│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────-┼───────┼────────────-┼──────┼────────────-┼───────┼───────┼───────┼─────────────────┤ │Lucrări │2.600 │ │ │Lucrări │1.780 │ │ │ │ │mecanizare │mii │ │ │mecanizare │mii │ │ │ │ │pentru porumb│lei/ha │ │ │pentru │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │ │menținerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │benzilor │ │ │ │ │ ├────────────-┼───────┼────────────-┼──────┼────────────-┼───────┼───────┼───────┼─────────────────┤ │Forță de │2.129 │ │ │Forță de │3.614 │ │ │ │ │muncă pentru │mii │ │ │muncă pentru │mii │ │ │ │ │porumb │lei/ha │ │ │menținerea │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │ │benzilor │ │ │ │ │ ├────────────-┼───────┼────────────-┼──────┼────────────-┼───────┼───────┼───────┼─────────────────┤ │Total costuri│8.226 │ │ │Total costuri│7.344 │ │ │882 mii lei/ha │ │variabile/ha │mii │ │ │variabile/ha │mii │ │ │ │ │porumb │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ ├────────────-┴───────┴────────────-┴──────┴────────────-┴───────┴───────┴───────┼─────────────────┤ │Total diferența de costuri variabile │882 mii lei/ha │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤ │Total diferența de venit │-8.400 mii lei/ha│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤ │Prima compensatorie cerută în RO lei în Ro lei │7.518 mii lei/ha │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤ │Rata de schimb │39 mii lei/EURO │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤ │Rata compensatorie în EURO │193 EURO │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────┘Estimări:– Producția medie pentru porumb este de 2.000 kg/ha în condiții nefavorabile (panta terenului este mai mare de 8%);– Începând cu anul 2 lucrările constau în menținerea benzilor de iarbă. Nu se obține venit din menținerea benzilor de iarbă pentru controlul eroziunii;– Costurile cu forță de muncă consta în lucrări pentru întreținerea benzilor;– Necesarul de sămânță este redus, doar pentru întreținere;– Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din București și MAPDR. Informațiile de baza utilizate în calculațiile plăților se găsesc la Direcția Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR.A3. Înființarea de culturi verzi ascunse pe teren arabil după recoltat*Font 9* ┌─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┬────────────────┐ │Practica convențională │Practica de agromediu │Diferența de │ │ │Înființarea de cultura verde ascunsă pe │venit între │ │ │teren arabil după recoltat │Practica │ │ │ │convențională și│ │ │ │Practica de │ │ │ │agromediu │ ├─────────────────────┬───────────────────┼─────────────────────┬───────────────────┼────────────────┤ │Cost │Venit │Cost │Venit │ │ ├────────────-┬───────┼─────────┬─────────┼────────────-┬───────┼─────────┬─────────┼────────────────┤ │Acțiune │Unități│ │ │Acțiune │Unități│ │ │ │ ├────────────-┼───────┼─────────┴─────────┼────────────-┼───────┼─────────┴─────────┼────────────────┤ │ │ │Nu exista venit din│ │ │Nu exista venit din│Nu exista │ │ │ │înființarea de │ │ │înființarea de │diferența de │ │ │ │cultura verde │ │ │cultura verde │venit │ │ │ │ascunsă pe teren │ │ │ascunsă pe teren │ │ │ │ │arabil după │ │ │arabil după │ │ │ │ │recoltat utilizata │ │ │recoltat utilizata │ │ │ │ │pentru controlul │ │ │pentru controlul │ │ │ │ │eroziunii │ │ │eroziunii │ │ ├────────────-┼───────┼─────────┬─────────┼────────────-┼───────┼─────────┬─────────┼────────────────┤ │Total │ │ │ │ │ │ │ │Nu exista │ │diferența │ │ │ │ │ │ │ │diferența de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │venit │ ├────────────-┼───────┼─────────┼─────────┼────────────-┼───────┼─────────┼─────────┼────────────────┤ ├────────────-┼───────┼─────────┼─────────┼────────────-┼───────┼─────────┼─────────┼────────────────┤ │ │ │ │ │Discuire │450 mii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ ├────────────-┼───────┼─────────┼─────────┼────────────-┼───────┼─────────┼─────────┼────────────────┤ │ │ │ │ │Însămânțare │600 mii│ │ │ │ │ │ │ │ │cultura verde│lei/ha │ │ │ │ ├────────────-┼───────┼─────────┼─────────┼────────────-┼───────┼─────────┼─────────┼────────────────┤ │ │ │ │ │Semințe: 25 │4.000 │ │ │ │ │ │ │ │ │kg/ha x 160 │mii │ │ │ │ │ │ │ │ │mii lei/kg │lei/ha │ │ │ │ ├────────────-┼───────┼─────────┼─────────┼────────────-┼───────┼─────────┼─────────┼────────────────┤ │Total costuri│ │ │ │Total costuri│5.050 │ │ │5.050 mii lei/ha│ │variabile/ha │ │ │ │variabile/ha │mii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ ├────────────-┴───────┴─────────┴─────────┴────────────-┴───────┴─────────┴─────────┼────────────────┤ │Total diferența de costuri variabile │5.050 mii lei/ha│ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │Total diferența de venit │0 mii lei/ha │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │Prima compensatorie cerută în RO lei │5.050 mii lei/ha│ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │Rata de schimb │39 mii lei/EURO │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │Rata compensatorie în EURO │129 EURO │ └───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────────┘Estimări:– Nu exista venit din înființarea de cultura verde ascunsă pe teren arabil după recoltat utilizata pentru controlul eroziunii;– Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din București și MAPDR. Informațiile de baza utilizate în calculațiile plăților se găsesc la Direcția Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR.Submăsura B: Conservarea biodiversității prin practici agricole tradiționaleB1 Menținerea unor zone temporar umede prin cultivarea tradițională a orezului*Font 9* ┌───────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬────────────────┐ │Practica convențională │Practica de agromediu │Diferența de │ │Metoda convențională de producție │Metoda ecologica de producție a │venit între │ │a orezului │orezului (20% pierderi de │Practica │ │ │producție) │convențională și│ │ │Inundări (de 8 ori față de 6 ori în│Practica de │ │ │practica convențională) │agromediu │ ├────────────────────┬──────────────┼────────────────────┬──────────────┼────────────────┤ │Cost │Venit │Cost │Venit │ │ ├────────────┬───────┼───────┬──────┼────────────┬───────┼───────┬──────┼────────────────┤ │Acțiune │Unități│ │ │Acțiune │Unități│ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────────┤ │ │ │Orez │64.800│ │ │Orez │53.760│-11.040 mii │ │ │ │4.800 │mii │ │ │3.840 │mii │lei/ha │ │ │ │kg/ha │lei/ha│ │ │kg/ha │lei/ha│ │ │ │ │(13.500│ │ │ │(14.000│ │ │ │ │ │lei/kg)│ │ │ │lei/kg)│ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────────┤ │Total │ │ │ │ │ │ │ │-11.040 mii │ │diferența │ │ │ │ │ │ │ │lei/ha │ ├────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────────┤ ├────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────────┤ │Semințe │6.000 │ │ │Semințe │6.000 │ │ │ │ │ │mii │ │ │ │mii │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────────┤ │Fertilizanți│4.140 │ │ │Fertilizanți│2.500 │ │ │ │ │ │mii │ │ │(Fertilizant│mii │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │verde) │lei/ha │ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────────┤ │Irigații │14.400 │ │ │Irigații │19.200 │ │ │ │ │(6 ori) │mii │ │ │(8 ori) │mii │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────────┤ │Protecția │6.772 │ │ │Protecția │0 │ │ │ │ │plantelor │mii │ │ │plantelor │ │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────────┤ │Lucrări │8.745 │ │ │Lucrări │8.745 │ │ │ │ │mecanizate │mii │ │ │mecanizate │mii │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────────┤ │Cheltuieli │2.074 │ │ │Cheltuieli │2.696 │ │ │ │ │cu Forță de │mii │ │ │cu Forță de │mii │ │ │ │ │muncă │lei/ha │ │ │muncă (30% │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │ │mai mult) │ │ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────────┤ │Total │42.131 │ │ │Total │39.141 │ │ │2.990 mii lei/ha│ │costuri │mii │ │ │costuri │mii │ │ │ │ │variabile/ha│lei/ha │ │ │variabile/ha│lei/ha │ │ │ │ │orez │ │ │ │orez │ │ │ │ │ ├────────────┴───────┴───────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴──────┼────────────────┤ │Diferența totală a costurilor variabile │2.990 mii lei/ha│ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │Diferența totală de venit │-11.040 mii │ │ │lei/ha │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │Prima compensatorie cerută în RO lei │8.050 mii lei/ha│ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │Rata de schimb │39 mii lei/EURO │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │Rata compensatorie în EURO │206 EURO │ └───────────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────────┘Estimări:– Producția medie de orez este de 4.800 kg/ha;– Nu se folosesc fertilizanți chimici și pesticide astfel ca producția a scăzut cu 20%;– Aplicarea mai multor inundări (de 8 ori față de 6 ori);– Costul cu Forță de muncă a crescut cu 30% datorită combaterii manuale a buruienilor și algelor;– Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din București și MAPDR. Informațiile de baza utilizate în calculațiile plăților se găsesc la Direcția Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR.B2 Conservarea pășunilor și fânețelor alpine*Font 9* ┌───────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬────────────────┐ │Practica convențională │Practica de agromediu │Diferența de │ │Metoda convențională de producție │Metoda ecologica de producție │venit între │ │pentru pajiști naturale │pentru pajiști naturale (25% │Practica │ │ │pierderi de producție; 25% preț mai│convențională și│ │ │redus; 39% creștere cost forță de │Practica de │ │ │muncă) │agromediu │ ├────────────────────┬──────────────┼────────────────────┬──────────────┼────────────────┤ │Cost │Venit │Cost │Venit │ │ ├────────────┬───────┼───────┬──────┼────────────┬───────┼───────┬──────┼────────────────┤ │Acțiune │Unități│ │ │Acțiune │Unități│ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────────┤ │ │ │Fân │10,000│ │ │Fân │5.625 │-4.375 mii │ │ │ │2.500 │mii │ │ │1.87 │mii │lei/ha │ │ │ │kg/ha │lei/ha│ │ │5kg/ha │lei/ha│ │ │ │ │(4.000 │ │ │ │(3.000 │ │ │ │ │ │lei/kg)│ │ │ │lei/kg)│ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────────┤ │Total │ │ │ │ │ │ │ │-4.375 mii │ │diferența │ │ │ │ │ │ │ │lei/ha │ ├────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────────┤ ├────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────────┤ │Semințe │0 │ │ │Semințe │800 mii│ │ │ │ │pentru iarbă│ │ │ │pentru iarbă│lei/ha │ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────────┤ │Fertilizanți│2.653 │ │ │Fertilizant │0 │ │ │ │ │pentru iarbă│mii │ │ │organic │ │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────────┤ │Irigații │0 │ │ │Irigații │0 │ │ │ │ │pentru iarbă│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────────┤ │Protecția │0 │ │ │Protecția │0 │ │ │ │ │plantelor │ │ │ │plantelor │ │ │ │ │ │pentru iarbă│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────────┤ │Lucrări │1.454 │ │ │Lucrări │1.454 │ │ │ │ │mecanizate │mii │ │ │mecanizate │mii │ │ │ │ │pentru iarbă│lei/ha │ │ │pentru fân │lei/ha │ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────────┤ │Cheltuieli │3.013 │ │ │Cheltuieli │4.188 │ │ │ │ │cu Forță de │mii │ │ │cu Forță de │mii │ │ │ │ │muncă pentru│lei/ha │ │ │muncă pentru│lei/ha │ │ │ │ │iarbă │ │ │ │fân (20% mai│ │ │ │ │ │ │ │ │ │mult) │ │ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────────┤ │Total │7.120 │ │ │Total │6.439 │ │ │681 mii lei/ha │ │costuri │mii │ │ │costuri │mii │ │ │ │ │variabile/ha│lei/ha │ │ │variabile/ha│lei/ha │ │ │ │ │iarbă │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────┴───────┴───────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴──────┼────────────────┤ │Diferența totală a costurilor variabile │681 mii lei/ha │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │Diferența totală de venit │-4.375 mii │ │ │lei/ha │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │Prima compensatorie cerută în RO lei │3.694 mii lei/ha│ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │Rata de schimb │39 mii lei/EURO │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │Rata compensatorie în EURO │95 EURO │ └───────────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────────┘Estimări:– Producția medie pentru pășuni alpine naturale este de 2.500 kg/ha;– Scăderea de producție de 25% datorită lipsei de utilizare a fertilizanților chimici;– Creșterea costului cu Forță de muncă cu 39% datorită efectuării unui număr mai mare de operațiuni specifice (împrăștierea manuală a gunoiului de grajd, nivelări, manipularea fânului pentru uscare naturala, încărcare, transport cu mijloace specifice zonei montane);– Preț mai scăzut cu 25% datorită unei valori nutritive mai reduse;– Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din București și MAPDR. Informațiile de baza utilizate în calculațiile plăților se găsesc la Direcția Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR.Submăsura C: Agricultura ecologicaC1 Legume ecologice – perioada de conversie*Font 9* ┌───────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────┬─────────────┐ │Practica convențională │Practica de agromediu │Diferența de │ │Metoda convențională de producere a │Metoda ecologica de producere a │venit între │ │legumelor │legumelor (10% pierderi de producție; │Practica │ │ │preț normal; 20% Forță de muncă în plus)│convențională│ │ │ │și Practica │ │ │ │de agromediu │ ├─────────────────────┬─────────────────┼─────────────────────┬──────────────────┼─────────────┤ │Cost │Venit │Cost │Venit │ │ ├─────────────┬───────┼──────────┬──────┼─────────────┬───────┼───────────┬──────┼─────────────┤ │Acțiune │Unități│ │ │Acțiune │Unități│ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │ │ │Roșii │54.000│ │ │Roșii │48.600│-5.400 mii │ │ │ │(0,3 ha) │mii │ │ │(0,3 ha) │mii │lei/ha │ │ │ │30,000 │lei/ha│ │ │27.000 │lei/ha│ │ │ │ │kg/ha │ │ │ │kg/ha │ │ │ │ │ │(6.000 │ │ │ │(6.000 │ │ │ │ │ │lei/kg) │ │ │ │lei/kg) │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │ │ │Ardei gras│50,000│ │ │Ardei gras │45.000│-5.000 mii │ │ │ │(0,2 ha) │mii │ │ │(0,2 ha) │mii │lei/ha │ │ │ │25.000 │lei/ha│ │ │22.500 │lei/ha│ │ │ │ │kg/ha │ │ │ │kg/ha │ │ │ │ │ │(10,000 │ │ │ │(10,000 │ │ │ │ │ │lei/kg) │ │ │ │lei/kg) │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │ │ │Castraveți│36.000│ │ │Castraveți │32.400│-3.600 mii │ │ │ │(0,2 ha) │mii │ │ │(0,2 ha) │mii │lei/ha │ │ │ │30,000 │lei/ha│ │ │27.000 │lei/ha│ │ │ │ │kg/ha │ │ │ │kg/ha │ │ │ │ │ │(6.000 │ │ │ │(6.000 │ │ │ │ │ │lei/kg) │ │ │ │lei/kg) │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │ │ │Cartofi │54.000│ │ │Cartofi │16.200│-37.800 mii │ │ │ │(0,3 ha) │mii │ │ │(0,1 ha) │mii │lei/ha │ │ │ │25.000 │lei/ha│ │ │22.500 │lei/ha│ │ │ │ │kg/ha │ │ │ │kg/ha │ │ │ │ │ │(7.200 │ │ │ │(7.200 │ │ │ │ │ │lei/kg) │ │ │ │lei/kg) │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │ │ │ │ │ │ │Furaje │10.500│+10.500 mii │ │ │ │ │ │ │ │leguminoase│mii │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │ecologice │lei/ha│ │ │ │ │ │ │ │ │(0,2 ha) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │15.000 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │kg/ha │ │ │ │ │ │ │ │ │ │(3.500 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │lei/kg) │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Total │ │ │ │ │ │ │ │-41.300 mii │ │diferența │ │ │ │ │ │ │ │lei/ha │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Semințe │97.000 │ │ │Semințe │97.000 │ │ │ │ │pentru Roșii │mii │ │ │pentru Roșii │mii │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Fertilizanți │4.190 │ │ │Fertilizanți │0 │ │ │ │ │pentru Roșii │mii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Irigații │2.500 │ │ │Irigații │2.500 │ │ │ │ │pentru Roșii │mii │ │ │ │mii │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Protecția │12.805 │ │ │Protecția │0 │ │ │ │ │plantelor │mii │ │ │plantelor │ │ │ │ │ │pentru Roșii │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Lucrări │13.719 │ │ │Lucrări │13.719 │ │ │ │ │mecanizate │mii │ │ │mecanizate │mii │ │ │ │ │pentru Roșii │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Cheltuieli cu│43.459 │ │ │Cheltuieli cu│52.151 │ │ │ │ │Forță de │mii │ │ │Forță de │mii │ │ │ │ │muncă pentru │lei/ha │ │ │muncă pentru │lei/ha │ │ │ │ │Roșii │ │ │ │Roșii (20% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mai mult) │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Total costuri│173.673│ │ │Total costuri│165.370│ │ │2.491 mii │ │variabile │mii │ │ │variabile │mii │ │ │lei/ha │ │pentru 0.30 │lei/ha │ │ │pentru │lei/ha │ │ │ │ │ha Roșii │x 0,3 │ │ │0,30 ha Roșii│x 0.3 │ │ │ │ │ │ha = │ │ │ │ha = │ │ │ │ │ │52.102 │ │ │ │49.611 │ │ │ │ │ │mii lei│ │ │ │mii lei│ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Semințe │132.000│ │ │Semințe │132.000│ │ │ │ │pentru Ardei │mii │ │ │pentru Ardei │mii │ │ │ │ │gras │lei/ha │ │ │gras │lei/ha │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Fertilizanți │4.190 │ │ │Fertilizanți │0 │ │ │ │ │pentru Ardei │mii │ │ │pentru Ardei │ │ │ │ │ │gras │lei/ha │ │ │gras │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Irigații │2.500 │ │ │Irigații │2.500 │ │ │ │ │pentru Ardei │mii │ │ │pentru Ardei │mii │ │ │ │ │gras │lei/ha │ │ │gras │lei/ha │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Protecția │4.805 │ │ │Protecția │0 │ │ │ │ │plantelor │mii │ │ │plantelor │ │ │ │ │ │pentru Ardei │lei/ha │ │ │pentru Ardei │ │ │ │ │ │gras │ │ │ │gras │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Lucrări │13.773 │ │ │Lucrări │13.773 │ │ │ │ │mecanizate │mii │ │ │mecanizate │mii │ │ │ │ │pentru Ardei │lei/ha │ │ │pentru Ardei │lei/ha │ │ │ │ │gras │ │ │ │gras │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Cheltuieli cu│31.515 │ │ │Cheltuieli cu│37.818 │ │ │ │ │Forță de │mii │ │ │Forță de │mii │ │ │ │ │muncă pentru │lei/ha │ │ │muncă pentru │lei/ha │ │ │ │ │Ardei gras │ │ │ │Ardei gras │ │ │ │ │ │ │ │ │ │(20% mai │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mult) │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Total costuri│188.783│ │ │Total costuri│186.091│ │ │539 mii │ │variabile │mii │ │ │variabile │mii │ │ │lei/ha │ │pentru 0,2 ha│lei/ha │ │ │pentru │lei/ha │ │ │ │ │Ardei gras │x 0,2 │ │ │producția de │x 0,2 │ │ │ │ │ │ha = │ │ │0,2 ha Ardei │ha = │ │ │ │ │ │37.757 │ │ │gras │37.218 │ │ │ │ │ │mii lei│ │ │ │mii lei│ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Semințe │60,000 │ │ │Semințe │60,000 │ │ │ │ │pentru │mii │ │ │pentru │mii │ │ │ │ │Castraveți │lei/ha │ │ │Castraveți │lei/ha │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Fertilizanți │3.694 │ │ │Fertilizanți │0 │ │ │ │ │pentru │mii │ │ │pentru │ │ │ │ │ │Castraveți │lei/ha │ │ │Castraveți │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Irigații │2.500 │ │ │Irigații │2.500 │ │ │ │ │pentru │mii │ │ │pentru │mii │ │ │ │ │Castraveți │lei/ha │ │ │Castraveți │lei/ha │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Protecția │9.270 │ │ │Protecția │0 │ │ │ │ │plantelor │mii │ │ │plantelor │ │ │ │ │ │pentru │lei/ha │ │ │pentru │ │ │ │ │ │Castraveți │ │ │ │Castraveți │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Lucrări │13.803 │ │ │Lucrări │13.803 │ │ │ │ │mecanizate │mii │ │ │mecanizate │mii │ │ │ │ │pentru │lei/ha │ │ │pentru │lei/ha │ │ │ │ │Castraveți │ │ │ │Castraveți │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Cheltuieli cu│25.438 │ │ │Cheltuieli cu│30.525 │ │ │ │ │Forță de │mii │ │ │Forță de │mii │ │ │ │ │muncă pentru │lei/ha │ │ │muncă pentru │lei/ha │ │ │ │ │Castraveți │ │ │ │Castraveți │ │ │ │ │ │ │ │ │ │(20% mai │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mult) │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Total costuri│114.705│ │ │Total costuri│106.828│ │ │1.575 mii │ │variabile │mii │ │ │variabile │mii │ │ │lei/ha │ │pentru 0,2 ha│lei/ha │ │ │pentru 0,2 ha│lei/ha │ │ │ │ │Castraveți │x 0,2 │ │ │Castraveți │x 0,2 │ │ │ │ │ │ha = │ │ │ │ha = │ │ │ │ │ │22.941 │ │ │ │21.366 │ │ │ │ │ │mii lei│ │ │ │mii lei│ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Semințe │75.600 │ │ │Semințe │75.600 │ │ │ │ │pentru │mii │ │ │pentru │mii │ │ │ │ │Cartofi │lei/ha │ │ │Cartofi │lei/ha │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Fertilizanți │4.439 │ │ │Fertilizanți │0 │ │ │ │ │pentru │mii │ │ │pentru │ │ │ │ │ │Cartofi │lei/ha │ │ │Cartofi │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Irigații │3.000 │ │ │Irigații │3.000 │ │ │ │ │pentru │mii │ │ │pentru │mii │ │ │ │ │Cartofi │lei/ha │ │ │Cartofi │lei/ha │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Protecția │15.368 │ │ │Protecția │0 │ │ │ │ │plantelor │mii │ │ │plantelor │ │ │ │ │ │pentru │lei/ha │ │ │pentru │ │ │ │ │ │Cartofi │ │ │ │Cartofi │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Lucrări │ │ │ │Lucrări │11.688 │ │ │ │ │mecanizate │ │ │ │mecanizate │mii │ │ │ │ │pentru │ │ │ │pentru │lei/ha │ │ │ │ │Cartofi │ │ │ │Cartofi │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Cheltuieli cu│8.650 │ │ │Cheltuieli cu│10.380 │ │ │ │ │Forță de │mii │ │ │Forță de │mii │ │ │ │ │muncă pentru │lei/ha │ │ │muncă pentru │lei/ha │ │ │ │ │Cartofi │ │ │ │Cartofi (20% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mai mult) │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Total costuri│118.745│ │ │Total costuri│100.668│ │ │25.559 mii │ │variabile │mii │ │ │variabile │mii │ │ │lei/ha │ │pentru 0,3 ha│lei/ha │ │ │pentru 0,3 ha│lei/ha │ │ │ │ │Cartofi │x 0,3 │ │ │Cartofi │x 0,1 │ │ │ │ │ │ha = │ │ │ │ha = │ │ │ │ │ │35.626 │ │ │ │10.067 │ │ │ │ │ │mii lei│ │ │ │mii lei│ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Semințe │1.802 │ │ │Semințe │1.802 │ │ │ │ │pentru furaje│mii │ │ │pentru furaje│mii │ │ │ │ │leguminoase │lei/ha │ │ │ecologice │lei/ha │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Fertilizanți │0 │ │ │Fertilizanți │0 │ │ │ │ │pentru furaje│ │ │ │pentru furaje│ │ │ │ │ │leguminoase │ │ │ │ecologice │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Irigații │0 │ │ │Irigații │0 │ │ │ │ │pentru furaje│ │ │ │pentru furaje│ │ │ │ │ │leguminoase │ │ │ │ecologice │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Protecția │0 │ │ │Protecția │0 │ │ │ │ │plantelor │ │ │ │plantelor │ │ │ │ │ │pentru furaje│ │ │ │pentru furaje│ │ │ │ │ │leguminoase │ │ │ │ecologice │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Lucrări │6.688 │ │ │Lucrări │6.688 │ │ │ │ │mecanizate │mii │ │ │mecanizate │mii │ │ │ │ │pentru furaje│lei/ha │ │ │pentru furaje│lei/ha │ │ │ │ │leguminoase │ │ │ │ecologice │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Cheltuieli cu│33 mii │ │ │Cheltuieli cu│40 mii │ │ │ │ │Forță de │lei/ha │ │ │Forță de │lei/ha │ │ │ │ │muncă pentru │ │ │ │muncă pentru │ │ │ │ │ │furaje │ │ │ │furaje │ │ │ │ │ │leguminoase │ │ │ │ecologice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │(20% mai │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mult) │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Total costuri│6.688 │ │ │Total costuri│8.530 │ │ │-1.706 mii │ │variabile │mii │ │ │variabile │mii │ │ │lei/ha │ │pentru 0 ha │lei/ha │ │ │pentru 0,2 ha│lei/ha │ │ │ │ │furaje │pentru │ │ │furaje │x 0,2 │ │ │ │ │leguminoase*)│0 ha = │ │ │ecologice │ha = │ │ │ │ │ │0 mii │ │ │ │1.706 │ │ │ │ │ │lei*) │ │ │ │mii lei│ │ │ │ ├─────────────┴───────┴──────────┴──────┴─────────────┴───────┴───────────┴──────┼─────────────┤ │Diferența totală a costurilor variabile │28.458 mii │ │ │lei/ha │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │Diferența totală de venit │-41.300 mii │ │ │lei/ha │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │Prima compensatorie cerută în RO lei │12.842 mii │ │ │lei/ha │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │Rata de schimb │39 mii │ │ │lei/EURO │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │Rata compensatorie în EURO │329 EURO │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘ *) Costul pentru furajele leguminoase din practica convențională a fost indicat doar pentru compararea cu costul de producție din metoda de agromediu.Estimări:– Perioada de conversie pentru legume este de 2 ani;– Producția medie pentru roșii este de 30,000 kg/ha; pentru ardei gras 25.000 kg/ha; castraveți 30,000 kg/ha; cartofi 25.000 kg/ha și furaje leguminoase 20,000 kg/ha;– Producția a scăzut cu 20% datorită neutilizării fertilizanților chimici în procesul de producție;– Costul cu Forță de muncă a crescut cu 20% datorită combaterii manuale a buruienilor;– Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din București și MAPDR. Informațiile de baza utilizate în calculațiile plăților se găsesc la Direcția Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR.C1 Legume ecologice – perioada certificată*Font 9* ┌───────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────┬─────────────┐ │Practica convențională │Practica de agromediu │Diferența │ │Metoda convențională de producere a │Conversia producției de legume ecologice│de venit │ │legumelor │(20% pierderi de producție; preț mai │între │ │ │mare pentru Roșii; 20% Forță de muncă în│Practica │ │ │plus) │convențională│ │ │Pentru cele mai multe legume nu exista o│și Practica │ │ │piața pentru produse ecologice pentru a │de agromediu │ │ │stabili un preț mai mare │ │ ├─────────────────────┬─────────────────┼─────────────────────┬──────────────────┼─────────────┤ │Cost │Venit │Cost │Venit │ │ ├─────────────┬───────┼──────────┬──────┼─────────────┬───────┼───────────┬──────┼─────────────┤ │Acțiunea │Unități│ │ │Acțiune │Unități│ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │ │ │Roșii │54.000│ │ │Roșii │50.400│-3.600 mii │ │ │ │(0,3 ha) │mii │ │ │(0,3 ha) │mii │lei/ha │ │ │ │30,000 │lei/ha│ │ │24.000 │lei/ha│ │ │ │ │kg/ha │ │ │ │kg/ha │ │ │ │ │ │(6.000 │ │ │ │(7.000 │ │ │ │ │ │lei/kg) │ │ │ │lei/kg) │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │ │ │Ardei gras│50,000│ │ │Ardei gras │40,000│-6.000 mii │ │ │ │(0,2 ha) │mii │ │ │(0,2 ha) │mii │lei/ha │ │ │ │25.000 │lei/ha│ │ │20,000 │lei/ha│ │ │ │ │kg/ha │ │ │ │kg/ha │ │ │ │ │ │(10,000 │ │ │ │(10,000 │ │ │ │ │ │lei/kg) │ │ │ │lei/kg) │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │ │ │Castraveți│36.000│ │ │Castraveți │28.800│-2.400 mii │ │ │ │(0,2 ha) │mii │ │ │(0,2 ha) │mii │lei/ha │ │ │ │30,000 │lei/ha│ │ │24.000 │lei/ha│ │ │ │ │kg/ha │ │ │ │kg/ha │ │ │ │ │ │(6.000 │ │ │ │(6.000 │ │ │ │ │ │lei/kg) │ │ │ │lei/kg) │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │ │ │Cartofi │54.000│ │ │Cartofi │14.400│-37.600 mii │ │ │ │(0,3 ha) │mii │ │ │(0,1 ha) │mii │lei/ha │ │ │ │25.000 │lei/ha│ │ │20,000 │lei/ha│ │ │ │ │kg/ha │ │ │ │kg/ha │ │ │ │ │ │(7.200 │ │ │ │(7.200 │ │ │ │ │ │lei/kg) │ │ │ │lei/kg) │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │ │ │ │ │ │ │Furaje │10.500│+10.500 mii │ │ │ │ │ │ │ │leguminoase│mii │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │ecologice │lei/ha│ │ │ │ │ │ │ │ │(0,2 ha) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │15.000 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │kg/ha │ │ │ │ │ │ │ │ │ │(3.500 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │lei/kg) │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Total │ │ │ │ │ │ │ │-39.100 mii │ │diferența │ │ │ │ │ │ │ │lei/ha │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Semințe │97.000 │ │ │Semințe │97.000 │ │ │ │ │pentru Roșii │mii │ │ │pentru Roșii │mii │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Fertilizanți │4.190 │ │ │Fertilizanți │0 │ │ │ │ │pentru Roșii │mii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Irigații │2.500 │ │ │Irigații │2.500 │ │ │ │ │pentru Roșii │mii │ │ │ │mii │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Protecția │12.805 │ │ │Protecția │0 │ │ │ │ │plantelor │mii │ │ │plantelor │ │ │ │ │ │pentru Roșii │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Lucrări │13.719 │ │ │Lucrări │13.719 │ │ │ │ │mecanizate │mii │ │ │mecanizate │mii │ │ │ │ │pentru Roșii │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Cheltuieli cu│43.459 │ │ │Cheltuieli cu│52.151 │ │ │ │ │Forță de │mii │ │ │Forță de │mii │ │ │ │ │muncă pentru │lei/ha │ │ │muncă pentru │lei/ha │ │ │ │ │Roșii │ │ │ │Roșii (20% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mai mult) │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Total costuri│173.673│ │ │Total costuri│165.370│ │ │2.491 mii │ │variabile │mii │ │ │variabile │mii │ │ │lei/ha │ │pentru 0,30 │lei/ha │ │ │pentru 0,30 │lei/ha │ │ │ │ │ha Roșii │x 0,3 │ │ │ha Roșii │x 0,3 │ │ │ │ │ │ha = │ │ │ │ha = │ │ │ │ │ │52.102 │ │ │ │49.611 │ │ │ │ │ │mii lei│ │ │ │mii lei│ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Semințe │132.000│ │ │Semințe │132.000│ │ │ │ │pentru Ardei │mii │ │ │pentru Ardei │mii │ │ │ │ │gras │lei/ha │ │ │gras │lei/ha │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Fertilizanți │4.190 │ │ │Fertilizanți │0 │ │ │ │ │pentru Ardei │mii │ │ │pentru Ardei │ │ │ │ │ │gras │lei/ha │ │ │gras │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Irigații │2.500 │ │ │Irigații │2.500 │ │ │ │ │pentru Ardei │mii │ │ │pentru Ardei │mii │ │ │ │ │gras │lei/ha │ │ │gras │lei/ha │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Protecția │4.805 │ │ │Protecția │0 │ │ │ │ │plantelor │mii │ │ │plantelor │ │ │ │ │ │pentru Ardei │lei/ha │ │ │pentru Ardei │ │ │ │ │ │gras │ │ │ │gras │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Lucrări │13.773 │ │ │Lucrări │13.773 │ │ │ │ │mecanizate │mii │ │ │mecanizate │mii │ │ │ │ │pentru Ardei │lei/ha │ │ │pentru Ardei │lei/ha │ │ │ │ │gras │ │ │ │gras │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Cheltuieli cu│31.515 │ │ │Cheltuieli cu│37.818 │ │ │ │ │Forță de │mii │ │ │Forță de │mii │ │ │ │ │muncă pentru │lei/ha │ │ │muncă pentru │lei/ha │ │ │ │ │Ardei gras │ │ │ │Ardei gras │ │ │ │ │ │ │ │ │ │(20% mai │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mult) │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Total costuri│188.783│ │ │Total costuri│186.091│ │ │539 mii │ │variabile │mii │ │ │variabile │mii │ │ │lei/ha │ │pentru 0,2 ha│lei/ha │ │ │pentru │lei/ha │ │ │ │ │Ardei gras │x 0,2 │ │ │producția de │x 0,2 │ │ │ │ │ │ha = │ │ │0,2 ha Ardei │ha = │ │ │ │ │ │37.757 │ │ │gras │37.218 │ │ │ │ │ │mii lei│ │ │ │mii lei│ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Semințe │60,000 │ │ │Semințe │60,000 │ │ │ │ │pentru │mii │ │ │pentru │mii │ │ │ │ │Castraveți │lei/ha │ │ │Castraveți │lei/ha │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Fertilizanți │3.694 │ │ │Fertilizanți │0 │ │ │ │ │pentru │mii │ │ │pentru │ │ │ │ │ │Castraveți │lei/ha │ │ │Castraveți │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Irigații │2.500 │ │ │Irigații │2.500 │ │ │ │ │pentru │mii │ │ │pentru │mii │ │ │ │ │Castraveți │lei/ha │ │ │Castraveți │lei/ha │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Protecția │9.270 │ │ │Protecția │0 │ │ │ │ │plantelor │mii │ │ │plantelor │ │ │ │ │ │pentru │lei/ha │ │ │pentru │ │ │ │ │ │Castraveți │ │ │ │Castraveți │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Lucrări │13.803 │ │ │Lucrări │13.803 │ │ │ │ │mecanizate │mii │ │ │mecanizate │mii │ │ │ │ │pentru │lei/ha │ │ │pentru │lei/ha │ │ │ │ │Castraveți │ │ │ │Castraveți │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Cheltuieli cu│25.438 │ │ │Cheltuieli cu│30.525 │ │ │ │ │Forță de │mii │ │ │Forță de │mii │ │ │ │ │muncă pentru │lei/ha │ │ │muncă pentru │lei/ha │ │ │ │ │Castraveți │ │ │ │Castraveți │ │ │ │ │ │ │ │ │ │(20% mai │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mult) │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Total costuri│114.705│ │ │Total costuri│106.828│ │ │1.575 mii │ │variabile │mii │ │ │variabile │mii │ │ │lei/ha │ │pentru 0,2 ha│lei/ha │ │ │pentru 0,2 ha│lei/ha │ │ │ │ │Castraveți │x 0,2 │ │ │Castraveți │x 0,2 │ │ │ │ │ │ha = │ │ │ │ha = │ │ │ │ │ │22.941 │ │ │ │21.366 │ │ │ │ │ │mii lei│ │ │ │mii lei│ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Semințe │75.600 │ │ │Semințe │75.600 │ │ │ │ │pentru │mii │ │ │pentru │mii │ │ │ │ │Cartofi │lei/ha │ │ │Cartofi │lei/ha │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Fertilizanți │4.439 │ │ │Fertilizanți │0 │ │ │ │ │pentru │mii │ │ │pentru │ │ │ │ │ │Cartofi │lei/ha │ │ │Cartofi │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Irigații │3.000 │ │ │Irigații │3.000 │ │ │ │ │pentru │mii │ │ │pentru │mii │ │ │ │ │Cartofi │lei/ha │ │ │Cartofi │lei/ha │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Protecția │15.368 │ │ │Protecția │0 │ │ │ │ │plantelor │mii │ │ │plantelor │ │ │ │ │ │pentru │lei/ha │ │ │pentru │ │ │ │ │ │Cartofi │ │ │ │Cartofi │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Lucrări │11.688 │ │ │Lucrări │11.688 │ │ │ │ │mecanizate │mii │ │ │mecanizate │mii │ │ │ │ │pentru │lei/ha │ │ │pentru │lei/ha │ │ │ │ │Cartofi │ │ │ │Cartofi │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Cheltuieli cu│8.650 │ │ │Cheltuieli cu│10.380 │ │ │ │ │Forță de │mii │ │ │Forță de │mii │ │ │ │ │muncă pentru │lei/ha │ │ │muncă pentru │lei/ha │ │ │ │ │Cartofi │ │ │ │Cartofi (20% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mai mult) │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Total costuri│118.745│ │ │Total costuri│100.668│ │ │25.557 mii │ │variabile │mii │ │ │variabile │mii │ │ │lei/ha │ │pentru 0,3 ha│lei/ha │ │ │pentru 0,3 ha│lei/ha │ │ │ │ │Cartofi │x 0,3 │ │ │Cartofi │x 0,1 │ │ │ │ │ │ha = │ │ │ │ha = │ │ │ │ │ │35.624 │ │ │ │10.067 │ │ │ │ │ │mii lei│ │ │ │mii lei│ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Semințe │1.802 │ │ │Semințe │1.802 │ │ │ │ │pentru furaje│mii │ │ │pentru furaje│mii │ │ │ │ │leguminoase │lei/ha │ │ │ecologice │lei/ha │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Fertilizanți │0 │ │ │Fertilizanți │0 │ │ │ │ │pentru furaje│ │ │ │pentru furaje│ │ │ │ │ │leguminoase │ │ │ │ecologice │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Irigații │0 │ │ │Irigații │0 │ │ │ │ │pentru furaje│ │ │ │pentru furaje│ │ │ │ │ │leguminoase │ │ │ │ecologice │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Protecția │0 │ │ │Protecția │0 │ │ │ │ │plantelor │ │ │ │plantelor │ │ │ │ │ │pentru furaje│ │ │ │pentru furaje│ │ │ │ │ │leguminoase │ │ │ │ecologice │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Lucrări │6.688 │ │ │Lucrări │6.688 │ │ │ │ │mecanizate │mii │ │ │mecanizate │mii │ │ │ │ │pentru furaje│lei/ha │ │ │pentru furaje│lei/ha │ │ │ │ │leguminoase │ │ │ │ecologice │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Cheltuieli cu│33 mii │ │ │Cheltuieli cu│40 mii │ │ │ │ │Forță de │lei/ha │ │ │Forță de │lei/ha │ │ │ │ │muncă pentru │ │ │ │muncă pentru │ │ │ │ │ │furaje │ │ │ │furaje │ │ │ │ │ │leguminoase │ │ │ │ecologice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │(20% mai │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mult) │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤ │Total costuri│6.688 │ │ │Total costuri│8.530 │ │ │-1.706 mii │ │variabile │mii │ │ │variabile │mii │ │ │lei/ha │ │pentru 0 ha │lei/ha │ │ │pentru 0,2 ha│lei/ha │ │ │ │ │furaje │pentru │ │ │furaje │x 0,2 │ │ │ │ │leguminoase*)│0 ha = │ │ │ecologice │ha = │ │ │ │ │ │0 mii │ │ │ │1.706 │ │ │ │ │ │lei*) │ │ │ │mii lei│ │ │ │ ├─────────────┴───────┴──────────┴──────┴─────────────┴───────┴───────────┴──────┼─────────────┤ │Diferența totală a costurilor variabile │28.456 mii │ │ │lei/ha │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │Diferența totală de venit │-39.100 mii │ │ │lei/ha │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │Prima compensatorie cerută în RO lei │10.644 mii │ │ │lei/ha │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │Rata de schimb │39 mii │ │ │lei/EURO │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │Rata compensatorie în EURO │273 EURO │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘ *) Costurile din metoda convențională pentru furaje leguminoase au fost indicate numai pentru compararea cu costurile pentru producția ecologica.Estimări:– Producția medie pentru roșii este de 30,000 kg/ha; pentru ardei gras 25.000 kg/ha; castraveți 30,000 kg/ha; cartofi 25.000 kg/ha și furaje leguminoase 20,000 kg/ha;– Producția a scăzut cu 20% datorită neutilizării fertilizanților chimici în procesul de producție;– Prețul pentru roșii este mai mare cu 15%; iar pentru cartofi, castraveți, ardei și furaje ecologice prețul a rămas la același nivel;– Costul cu Forță de muncă a crescut cu 20% datorită combaterii manuale a buruienilor;– Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din București și MAPDR. Informațiile de baza utilizate în calculațiile plăților se găsesc la Direcția Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR.C2 Fructe ecologice – perioada de conversie*Font 9* ┌────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┬─────────────┐ │Practica convențională │Practica de agromediu │Diferența de │ │Metoda convențională de producție a │Metoda ecologica de producere a │venit între │ │fructelor (mere) │fructelor (mere) în conversie (20% │Practica │ │ │pierderi de producție; preț normal; │convențională│ │ │20% Forță de muncă în plus) │și Practica │ │ │ │de agromediu │ ├────────────────────┬───────────────┼────────────────────┬───────────────┼─────────────┤ │Cost │Venit │Cost │Venit │ │ ├────────────┬───────┼───────┬───────┼────────────┬───────┼───────┬───────┼─────────────┤ │Acțiune │Unități│ │ │Acțiune │Unități│ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼───────┼────────────┼───────┼───────┼───────┼─────────────┤ │ │ │Mere │135.000│ │ │Mere │108.000│-27.000 mii │ │ │ │15.000 │mii │ │ │12.000 │mii │lei/ha │ │ │ │kg/ha │lei/ha │ │ │kg/ha │lei/ha │ │ │ │ │(9.000 │ │ │ │(9.000 │ │ │ │ │ │lei/kg)│ │ │ │lei/kg)│ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼───────┼────────────┼───────┼───────┼───────┼─────────────┤ │Total │ │ │ │ │ │ │ │-27.000 mii │ │diferența │ │ │ │ │ │ │ │lei/ha │ ├────────────┼───────┼───────┼───────┼────────────┼───────┼───────┼───────┼─────────────┤ ├────────────┼───────┼───────┼───────┼────────────┼───────┼───────┼───────┼─────────────┤ │Semințe │0 │ │ │Semințe │0 │ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼───────┼────────────┼───────┼───────┼───────┼─────────────┤ │Fertilizanți│2.633 │ │ │Fertilizanți│0 │ │ │ │ │ │mii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼───────┼────────────┼───────┼───────┼───────┼─────────────┤ │Irigații │0 │ │ │Irigații │0 │ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼───────┼────────────┼───────┼───────┼───────┼─────────────┤ │Protecția │14.276 │ │ │Protecția │0 │ │ │ │ │plantelor │mii │ │ │plantelor │ │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼───────┼────────────┼───────┼───────┼───────┼─────────────┤ │Lucrări │11.723 │ │ │Lucrări │11.723 │ │ │ │ │mecanizate │mii │ │ │mecanizate │mii │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼───────┼────────────┼───────┼───────┼───────┼─────────────┤ │Cheltuieli │11.878 │ │ │Cheltuieli │14.254 │ │ │ │ │cu Forță de │mii │ │ │cu Forță de │mii │ │ │ │ │muncă │lei/ha │ │ │muncă (20% │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │ │mai mult) │ │ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼───────┼────────────┼───────┼───────┼───────┼─────────────┤ │Total │40.510 │ │ │Total │25.977 │ │ │14.533 mii │ │costuri │mii │ │ │costuri │mii │ │ │lei/ha │ │variabile/ha│lei/ha │ │ │variabile/ha│lei/ha │ │ │ │ │mere │ │ │ │mere │ │ │ │ │ ├────────────┴───────┴───────┴───────┴────────────┴───────┴───────┴───────┼─────────────┤ │Diferența totală a costurilor variabile │14.533 mii │ │ │lei/ha │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │Diferența totală de venit │-27.000 mii │ │ │lei/ha │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │Prima compensatorie cerută în RO lei │12.467 mii │ │ │lei/ha │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │Rata de schimb │39 mii │ │ │lei/EURO │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │Rata compensatorie în EURO │320 EURO │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘Estimări:– Perioada de conversie pentru fructe este de 3 ani;– Producția medie pentru mere este de 15.000 kg/ha;– Scăderea producției cu 20% față de metoda convențională se datorează neutilizării fertilizanților chimici și a pesticidelor;– Pentru mere s-a luat în calcul nivelul unui preț normal;– Creșterea costului cu Forță de muncă cu 20% datorită împrăștierii manuale a gunoiului de grajd;– Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din București și MAPDR. Informațiile de baza utilizate în calculațiile plăților se găsesc la Direcția Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR.C2 Fructe ecologice – perioada certificată*Font 9* ┌────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┬─────────────┐ │Practica convențională │Practica de agromediu │Diferența de │ │Metoda convențională de producție a │Producția ecologica de fructe (mere)│venit între │ │fructelor (mere) │certificat (20% pierderi de │Practica │ │ │producție; 5% preț mai mare, │convențională│ │ │20% Forță de muncă în plus) │și Practica │ │ │ │de agromediu │ ├────────────────────┬───────────────┼────────────────────┬───────────────┼─────────────┤ │Cost │Venit │Cost │Venit │ │ ├────────────┬───────┼───────┬───────┼────────────┬───────┼───────┬───────┼─────────────┤ │Acțiune │Unități│ │ │Acțiune │Unități│ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼───────┼────────────┼───────┼───────┼───────┼─────────────┤ │ │ │Mere │135.000│ │ │Mere │113.400│-21.600 mii │ │ │ │15.000 │mii │ │ │12.000 │mii │lei/ha │ │ │ │kg/ha │lei/ha │ │ │kg/ha │lei/ha │ │ │ │ │(9.000 │ │ │ │(9.450 │ │ │ │ │ │lei/kg)│ │ │ │lei/kg)│ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼───────┼────────────┼───────┼───────┼───────┼─────────────┤ │Total │ │ │ │ │ │ │ │-21.600 mii │ │diferența │ │ │ │ │ │ │ │lei/ha │ ├────────────┼───────┼───────┼───────┼────────────┼───────┼───────┼───────┼─────────────┤ ├────────────┼───────┼───────┼───────┼────────────┼───────┼───────┼───────┼─────────────┤ │Semințe │0 │ │ │Semințe │0 │ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼───────┼────────────┼───────┼───────┼───────┼─────────────┤ │Fertilizanți│2.633 │ │ │Fertilizanți│0 │ │ │ │ │ │mii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼───────┼────────────┼───────┼───────┼───────┼─────────────┤ │Irigații │0 │ │ │Irigații │0 │ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼───────┼────────────┼───────┼───────┼───────┼─────────────┤ │Protecția │14.276 │ │ │Protecția │0 │ │ │ │ │plantelor │mii │ │ │plantelor │ │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼───────┼────────────┼───────┼───────┼───────┼─────────────┤ │Lucrări │11.723 │ │ │Lucrări │11.723 │ │ │ │ │mecanizate │mii │ │ │mecanizate │mii │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼───────┼────────────┼───────┼───────┼───────┼─────────────┤ │Cheltuieli │11.878 │ │ │Cheltuieli │14.253 │ │ │ │ │cu Forță de │mii │ │ │cu Forță de │mii │ │ │ │ │muncă │lei/ha │ │ │muncă (20% │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │ │mai mult) │ │ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼───────┼────────────┼───────┼───────┼───────┼─────────────┤ │Total │40.510 │ │ │Total │25.976 │ │ │14.534 mii │ │costuri │mii │ │ │costuri │mii │ │ │lei/ha │ │variabile/ha│lei/ha │ │ │variabile/ha│lei/ha │ │ │ │ │mere │ │ │ │mere │ │ │ │ │ ├────────────┴───────┴───────┴───────┴────────────┴───────┴───────┴───────┼─────────────┤ │Diferența totală a costurilor variabile │14.534 mii │ │ │lei/ha │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │Diferența totală de venit │-21.600 mii │ │ │lei/ha │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │Prima compensatorie cerută în RO lei │7.066 mii │ │ │lei/ha │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │Rata de schimb │39 mii │ │ │lei/EURO │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │Rata compensatorie în EURO │181 EURO │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘Estimări:– Producția medie pentru mere este de 15.000 kg/ha;– Scăderea producției cu 20% față de metoda convențională se datorează neutilizării fertilizanților chimici și a pesticidelor;– Prețul a crescut cu 5%;– Creșterea costului cu Forță de muncă cu 20% datorită împrăștierii manuale a gunoiului de grajd;– Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din București și MAPDR. Informațiile de baza utilizate în calculațiile plăților se găsesc la Direcția Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR.C3 Plante aromatice și medicinale ecologice – perioada de conversie*Font 9* ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┬─────────────┐ │Practica convențională │Practica de agromediu │Diferența de │ │Metoda convențională a producției de │Metoda ecologica a producției de │venit între │ │coriandru │coriandru conversie (5% pierderi de │Practica │ │ │producție; preț normal; 20% Forță de │convențională│ │ │muncă în plus) │și Practica │ │ │ │de agromediu │ ├────────────────────┬─────────────────┼────────────────────┬─────────────────┼─────────────┤ │Cost │Venit │Cost │Venit │ │ ├────────────┬───────┼─────────┬───────┼────────────┬───────┼─────────┬───────┼─────────────┤ │Acțiune │Unități│ │ │Acțiune │Unități│ │ │ │ ├────────────┼───────┼─────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────────┤ │ │ │Coriandru│252.000│ │ │Coriandru│239.400│-12.600 mii │ │ │ │14.000 │mii │ │ │13.300 │mii │lei/ha │ │ │ │kg/ha │lei/ha │ │ │kg/ha │lei/ha │ │ │ │ │(18.000 │ │ │ │(18.000 │ │ │ │ │ │lei/kg) │ │ │ │lei/kg) │ │ │ ├────────────┼───────┼─────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────────┤ │Total │ │ │ │ │ │ │ │-12.600 mii │ │diferența │ │ │ │ │ │ │ │lei/ha │ ├────────────┼───────┼─────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────────┤ ├────────────┼───────┼─────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────────┤ │Semințe │1.440 │ │ │Semințe │1.440 │ │ │ │ │ │mii │ │ │ │mii │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ ├────────────┼───────┼─────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────────┤ │Fertilizanți│1.080 │ │ │Fertilizanți│0 │ │ │ │ │ │mii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────┼───────┼─────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────────┤ │Irigații │0 │ │ │Irigații │0 │ │ │ │ ├────────────┼───────┼─────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────────┤ │Protecția │345 mii│ │ │Protecția │0 │ │ │ │ │plantelor │lei/ha │ │ │plantelor │ │ │ │ │ ├────────────┼───────┼─────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────────┤ │Lucrări │10.300 │ │ │Lucrări │10.300 │ │ │ │ │mecanizate │mii │ │ │mecanizate │mii │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ ├────────────┼───────┼─────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────────┤ │Cheltuieli │70 mii │ │ │Cheltuieli │84 mii │ │ │ │ │cu Forță de │lei/ha │ │ │cu Forță de │lei/ha │ │ │ │ │muncă │ │ │ │muncă (20% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mai mult) │ │ │ │ │ ├────────────┼───────┼─────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────────┤ │Total │13.235 │ │ │Total │11.824 │ │ │1.411 mii │ │costuri │mii │ │ │costuri │mii │ │ │lei/ha │ │variabile/ha│lei/ha │ │ │variabile/ha│lei/ha │ │ │ │ │coriandru │ │ │ │coriandru │ │ │ │ │ ├────────────┴───────┴─────────┴───────┴────────────┴───────┴─────────┴───────┼─────────────┤ │Diferența totală a costurilor variabile │1.411 mii │ │ │lei/ha │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │Diferența totală de venit │-12.600 mii │ │ │lei/ha │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │Prima compensatorie cerută în RO lei │11.189 mii │ │ │lei/ha │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │Rata de schimb │39 mii │ │ │lei/EURO │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │Rata compensatorie în EURO │287 EURO │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘Estimări:– Perioada de conversie pentru plante medicinale și aromatice este de 2 ani;– Producția medie pentru coriandru este de 14.000 kg/ha;– Producția în metoda ecologica scade cu 5% datorită neutilizării fertilizanților chimici și a pesticidelor;– Prețuri normale;– Costul cu Forța de muncă a crescut cu 20% datorită combaterii manuale a buruienilor;– Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din București și MAPDR. Informațiile de baza utilizate în calculațiile plăților se găsesc la Direcția Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR.C3 Plante aromatice și convenționale ecologice – perioada certificată*Font 9* ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┬─────────────┐ │Practica convențională │Practica de agromediu │Diferența de │ │Metoda convențională de producție la │Metoda ecologica de producție la │venit între │ │coriandru │coriandru certificat (10% pierderi de │Practica │ │ │producție; preț mai mare cu 7%; │convențională│ │ │20% Forța de muncă în plus) │și Practica │ │ │ │de agromediu │ ├────────────────────┬─────────────────┼────────────────────┬─────────────────┼─────────────┤ │Cost │Venit │Cost │Venit │ │ ├────────────┬───────┼─────────┬───────┼────────────┬───────┼─────────┬───────┼─────────────┤ │Acțiune │Unități│ │ │Acțiune │Unități│ │ │ │ ├────────────┼───────┼─────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────────┤ │ │ │Coriandru│252.000│ │ │Coriandru│243.180│-8.820 mii │ │ │ │14.000 │mii │ │ │12.600 │mii │lei/ha │ │ │ │kg/ha │lei/ha │ │ │kg/ha │lei/ha │ │ │ │ │(18.000 │ │ │ │(19.300 │ │ │ │ │ │lei/kg) │ │ │ │lei/kg) │ │ │ ├────────────┼───────┼─────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────────┤ │Total │ │ │ │ │ │ │ │-8.820 mii │ │diferența │ │ │ │ │ │ │ │lei/ha │ ├────────────┼───────┼─────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────────┤ ├────────────┼───────┼─────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────────┤ │Semințe │1.440 │ │ │Semințe │1.440 │ │ │ │ │ │mii │ │ │ │mii │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ ├────────────┼───────┼─────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────────┤ │Fertilizanți│1.080 │ │ │Fertilizanți│0 │ │ │ │ │ │mii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────┼───────┼─────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────────┤ │Irigații │0 │ │ │Irigații │0 │ │ │ │ ├────────────┼───────┼─────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────────┤ │Protecția │345 mii│ │ │Protecția │0 │ │ │ │ │plantelor │lei/ha │ │ │plantelor │ │ │ │ │ ├────────────┼───────┼─────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────────┤ │Lucrări │10.300 │ │ │Lucrări │10.300 │ │ │ │ │mecanizate │mii │ │ │mecanizate │mii │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ ├────────────┼───────┼─────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────────┤ │Cheltuieli │70 mii │ │ │Cheltuieli │84 mii │ │ │ │ │cu Forță de │lei/ha │ │ │cu Forță de │lei/ha │ │ │ │ │muncă │ │ │ │muncă (20% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mai mult) │ │ │ │ │ ├────────────┼───────┼─────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────────┤ │Total │13.235 │ │ │Total │11.824 │ │ │1.411 mii │ │costuri │mii │ │ │costuri │mii │ │ │lei/ha │ │variabile/ha│lei/ha │ │ │variabile/ha│lei/ha │ │ │ │ │coriandru │ │ │ │coriandru │ │ │ │ │ ├────────────┴───────┴─────────┴───────┴────────────┴───────┴─────────┴───────┼─────────────┤ │Diferența totală a costurilor variabile │1.411 mii │ │ │lei/ha │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │Diferența totală de venit │-8.820 mii │ │ │lei/ha │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │Prima compensatorie cerută în RO lei │7.409 mii │ │ │lei/ha │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │Rata de schimb │39 mii │ │ │lei/EURO │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │Rata compensatorie în EURO │190 EURO │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘Estimări:– Producția medie pentru coriandru este de 14.000 kg/ha;– Producția în metoda ecologica scade cu 10% datorită neutilizării fertilizanților chimici și a pesticidelor;– Prețurile au crescut cu 7%;– Costul cu Forța de muncă a crescut cu 20% datorită combaterii manuale a buruienilor;– Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din București și MAPDR. Informațiile de baza utilizate în calculațiile plăților se găsesc la Direcția Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR.C4 Orz furajer ecologic – perioada de conversie*Font 9* ┌───────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┬─────────────┐ │Practica convențională │Practica de agromediu │Diferența de │ │Metoda convențională a producției │Metoda ecologica a producției de │venit între │ │de orz furajer │orz furajer (25% pierderi de │Practica │ │ │producție; prețuri normale; │convențională│ │ │Protecția plantelor după model │și Practica │ │ │ecologic, 20% Forța de muncă în │de agromediu │ │ │plus) │ │ ├────────────────────┬──────────────┼───────────────────┬──────────────┼─────────────┤ │Cost │Venit │Cost │Venit │ │ ├────────────┬───────┼───────┬──────┼───────────┬───────┼───────┬──────┼─────────────┤ │Acțiune │Unități│ │ │Acțiune │Unități│ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┤ │ │ │Orz │16.000│ │ │Orz │12.000│-4.000 mii │ │ │ │furajer│mii │ │ │furajer│mii │lei/ha │ │ │ │4.000 │lei/ha│ │ │3.000 │lei/ha│ │ │ │ │kg/ha │ │ │ │kg/ha │ │ │ │ │ │(4.000 │ │ │ │(4.000 │ │ │ │ │ │lei/kg)│ │ │ │lei/kg)│ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┤ │Total │ │ │ │ │ │ │ │-4.000 mii │ │diferența │ │ │ │ │ │ │ │lei/ha │ ├────────────┼───────┼───────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┤ ├────────────┼───────┼───────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┤ │Semințe │1.500 │ │ │Semințe │1.500 │ │ │ │ │ │mii │ │ │ │mii │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┤ │Fertilizanți│2.556 │ │ │Fertilizant│0 │ │ │ │ │ │mii │ │ │organic │ │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┤ │Irigații │0 │ │ │Irigații │0 │ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┤ │Protecția │1.192 │ │ │Protecția │4.480 │ │ │ │ │plantelor │mii │ │ │plantelor │mii │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │(sulfurare)│lei/ha │ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┤ │Lucrări │7.263 │ │ │Lucrări │7.263 │ │ │ │ │mecanizate │mii │ │ │mecanizate │mii │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┤ │Cheltuieli │264 mii│ │ │Cheltuieli │317 mii│ │ │ │ │cu Forță de │lei/ha │ │ │cu Forță de│lei/ha │ │ │ │ │muncă │ │ │ │muncă (20% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mai mult) │ │ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┤ │Total │12.775 │ │ │Total │13.560 │ │ │-785 mii │ │costuri │mii │ │ │costuri │mii │ │ │lei/ha │ │variabile/ha│lei/ha │ │ │variabile/ │lei/ha │ │ │ │ │orz furajer │ │ │ │ha orz │ │ │ │ │ │ │ │ │ │furajer │ │ │ │ │ ├────────────┴───────┴───────┴──────┴───────────┴───────┴───────┴──────┼─────────────┤ │Diferența totală a costurilor variabile │-785 mii │ │ │lei/ha │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │Diferența totală de venit │-4.000 mii │ │ │lei/ha │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │Prima compensatorie cerută în RO lei │4.785 mii │ │ │lei/ha │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │Rata de schimb │39 mii │ │ │lei/EURO │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │Rata compensatorie în EURO │123 EURO │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘Estimări:– Perioada de conversie pentru orz furajer este de 2 ani;– Producția medie este de 4.000 kg/ha;– Producția scade cu 25% datorită neutilizării fertilizanților chimici;– Prețuri normale;– Costul forței de muncă mai mare cu 20% datorită combaterii manuale a buruienilor;– Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din București și MAPDR. Informațiile de baza utilizate în calculațiile plăților se găsesc la Direcția Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR.C4 Orz furajer ecologic – perioada certificată*Font 9* ┌───────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┬─────────────┐ │Practica convențională │Practica de agromediu │Diferența de │ │Metoda convențională a producției │Metoda ecologica a producției de │venit între │ │de orz furajer │orz furajer certificat (25% │Practica │ │ │pierderi de producție, preț mai │convențională│ │ │mare 10%, Protecția plantelor după│și Practica │ │ │modelul ecologic, 20% Forță de │de agromediu │ │ │muncă în plus) │ │ ├────────────────────┬──────────────┼───────────────────┬──────────────┼─────────────┤ │Cost │Venit │Cost │Venit │ │ ├────────────┬───────┼───────┬──────┼───────────┬───────┼───────┬──────┼─────────────┤ │Acțiune │Unități│ │ │Acțiune │Unități│ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┤ │ │ │Orz │16.000│ │ │Orz │13.200│-2.800 mii │ │ │ │furajer│mii │ │ │furajer│mii │lei/ha │ │ │ │4.000 │lei/ha│ │ │3.000 │lei/ha│ │ │ │ │kg/ha │ │ │ │kg/ha │ │ │ │ │ │(4.000 │ │ │ │(4.400 │ │ │ │ │ │lei/kg)│ │ │ │lei/kg)│ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┤ │Total │ │ │ │ │ │ │ │-2.800 mii │ │diferența │ │ │ │ │ │ │ │lei/ha │ ├────────────┼───────┼───────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┤ ├────────────┼───────┼───────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┤ │Semințe │1.500 │ │ │Semințe │1.500 │ │ │ │ │ │mii │ │ │ │mii │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┤ │Fertilizanți│2.556 │ │ │Fertilizant│0 │ │ │ │ │ │mii │ │ │organic │ │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┤ │Irigații │0 │ │ │Irigații │0 │ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┤ │Protecția │1.192 │ │ │Protecția │4.480 │ │ │ │ │plantelor │mii │ │ │plantelor │mii │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │(sulfurare)│lei/ha │ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┤ │Lucrări │7.263 │ │ │Lucrări │7.263 │ │ │ │ │mecanizate │mii │ │ │mecanizate │mii │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┤ │Cheltuieli │264 mii│ │ │Cheltuieli │317 mii│ │ │ │ │cu Forță de │lei/ha │ │ │cu Forță de│lei/ha │ │ │ │ │muncă │ │ │ │muncă (20% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mai mult) │ │ │ │ │ ├────────────┼───────┼───────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┤ │Total │12.775 │ │ │Total │13.560 │ │ │-785 │ │costuri │mii │ │ │costuri │mii │ │ │ │ │variabile/ha│lei/ha │ │ │variabile/ │lei/ha │ │ │ │ │orz furajer │ │ │ │ha orz │ │ │ │ │ │ │ │ │ │furajer │ │ │ │ │ ├────────────┴───────┴───────┴──────┴───────────┴───────┴───────┴──────┼─────────────┤ │Diferența totală a costurilor variabile │-785 mii │ │ │lei/ha │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │Diferența totală de venit │-2.800 mii │ │ │lei/ha │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │Prima compensatorie cerută în RO lei │3.585 mii │ │ │lei/ha │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │Rata de schimb │39 mii │ │ │lei/EURO │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │Rata compensatorie în EURO │92 EURO │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘Estimări:– Producția medie este de 4.000 kg/ha;– Producția scade cu 25% datorită neutilizării fertilizanților chimici;– Prețuri mai mari cu 10%;– Costul forței de muncă mai mare cu 20% datorită combaterii manuale a buruienilor;– Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din București și MAPDR. Informațiile de baza utilizate în calculațiile plăților se găsesc la Direcția Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR.C5 Pășuni naturale ecologice – perioada de conversie*Font 9* ┌────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬─────────────┐ │Practica convențională │Practica de agromediu │Diferența de │ │Metoda convențională de producție a │Metoda ecologica de producție a │venit între │ │pășunilor naturale │pășunilor naturale (35% pierderi de│Practica │ │ │producție, prețuri normale; │convențională│ │ │20% Forța de muncă în plus) │și Practica │ │ │ │de agromediu │ ├────────────────────┬───────────────┼───────────────────┬───────────────┼─────────────┤ │Cost │Venit │Cost │Venit │ │ ├────────────┬───────┼────────┬──────┼───────────┬───────┼────────┬──────┼─────────────┤ │Acțiune │Unități│ │ │Acțiune │Unități│ │ │ │ ├────────────┼───────┼────────┼──────┼───────────┼───────┼────────┼──────┼─────────────┤ │ │ │Pășuni │7.200 │ │ │Pășuni │4.680 │-2.520 mii │ │ │ │naturale│mii │ │ │naturale│mii │lei/ha │ │ │ │20,000 │lei/ha│ │ │13.000 │lei/ha│ │ │ │ │kg/ha │ │ │ │kg/ha │ │ │ │ │ │(360 │ │ │ │(360 │ │ │ │ │ │lei/kg) │ │ │ │Lei/kg) │ │ │ ├────────────┼───────┼────────┼──────┼───────────┼───────┼────────┼──────┼─────────────┤ │Total │ │ │ │ │ │ │ │-2.520 mii │ │diferența │ │ │ │ │ │ │ │lei/ha │ ├────────────┼───────┼────────┼──────┼───────────┼───────┼────────┼──────┼─────────────┤ ├────────────┼───────┼────────┼──────┼───────────┼───────┼────────┼──────┼─────────────┤ │Semințe │0 │ │ │Semințe │0 │ │ │ │ ├────────────┼───────┼────────┼──────┼───────────┼───────┼────────┼──────┼─────────────┤ │Fertilizanți│1.300 │ │ │Fertilizant│0 │ │ │ │ │ │mii │ │ │organic │ │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────┼───────┼────────┼──────┼───────────┼───────┼────────┼──────┼─────────────┤ │Irigații │0 │ │ │Irigații │0 │ │ │ │ ├────────────┼───────┼────────┼──────┼───────────┼───────┼────────┼──────┼─────────────┤ │Protecția │0 │ │ │Protecția │0 │ │ │ │ │plantelor │ │ │ │plantelor │ │ │ │ │ ├────────────┼───────┼────────┼──────┼───────────┼───────┼────────┼──────┼─────────────┤ │Lucrări │1.041 │ │ │Lucrări │1.041 │ │ │ │ │mecanizate │mii │ │ │mecanizate │mii │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ ├────────────┼───────┼────────┼──────┼───────────┼───────┼────────┼──────┼─────────────┤ │Cheltuieli │603 mii│ │ │Cheltuieli │724 mii│ │ │ │ │cu Forță de │lei/ha │ │ │cu Forță de│lei/ha │ │ │ │ │muncă │ │ │ │muncă (20% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mai mult) │ │ │ │ │ ├────────────┼───────┼────────┼──────┼───────────┼───────┼────────┼──────┼─────────────┤ │Total │2.944 │ │ │Total │1.765 │ │ │1.179 │ │costuri │mii │ │ │costuri │mii │ │ │ │ │variabile/ha│lei/ha │ │ │variabile/ │lei/ha │ │ │ │ │pășuni │ │ │ │ha pășuni │ │ │ │ │ │naturale │ │ │ │naturale │ │ │ │ │ ├────────────┴───────┴────────┴──────┴───────────┴───────┴────────┴──────┼─────────────┤ │Diferența totală a costurilor variabile │1.179 mii │ │ │lei/ha │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │Diferența totală de venit │-2.520 mii │ │ │lei/ha │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │Prima compensatorie cerută în RO lei │1.341 mii │ │ │lei/ha │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │Rata de schimb │39 mii │ │ │lei/EURO │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │Rata compensatorie în EURO │35 EURO │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘Estimări:– Perioada de conversie pentru pășuni naturale este de 3 ani;– Producția media la pășuni naturale este de 20,000 kg/ha;– Scăderea producției cu 35% datorită neutilizării fertilizanților chimici;– Prețuri normale;– Costul forței de muncă a crescut cu 20% datorită împrăștierii manuale a gunoiului de grajd;– Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din București și MAPDR. Informațiile de baza utilizate în calculațiile plăților se găsesc la Direcția Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR.C5 Pășuni naturale ecologice – perioada certificată*Font 9* ┌────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬─────────────┐ │Practica convențională │Practica de agromediu │Diferența de │ │Metoda convențională de producție a │Metoda ecologica de producție a │venit între │ │pășunilor naturale │pășunilor naturale (35% pierderi de│Practica │ │ │producție; preț mai mare cu 5%, │convențională│ │ │20% mai multă forța de muncă) │și Practica │ │ │ │de agromediu │ ├────────────────────┬───────────────┼───────────────────┬───────────────┼─────────────┤ │Cost │Venit │Cost │Venit │ │ ├────────────┬───────┼────────┬──────┼───────────┬───────┼────────┬──────┼─────────────┤ │Acțiune │Unități│ │ │Acțiune │Unități│ │ │ │ ├────────────┼───────┼────────┼──────┼───────────┼───────┼────────┼──────┼─────────────┤ │ │ │Pășuni │7.200 │ │ │Pășuni │4.914 │-2.286 mii │ │ │ │naturale│mii │ │ │naturale│mii │lei/ha │ │ │ │20,000 │lei/ha│ │ │13.000 │lei/ha│ │ │ │ │kg/ha │ │ │ │kg/ha │ │ │ │ │ │(360 │ │ │ │(378 │ │ │ │ │ │lei/kg) │ │ │ │lei/kg) │ │ │ ├────────────┼───────┼────────┼──────┼───────────┼───────┼────────┼──────┼─────────────┤ │Total │ │ │ │ │ │ │ │-2.286 mii │ │diferența │ │ │ │ │ │ │ │lei/ha │ ├────────────┼───────┼────────┼──────┼───────────┼───────┼────────┼──────┼─────────────┤ ├────────────┼───────┼────────┼──────┼───────────┼───────┼────────┼──────┼─────────────┤ │Semințe │0 │ │ │Semințe │0 │ │ │ │ ├────────────┼───────┼────────┼──────┼───────────┼───────┼────────┼──────┼─────────────┤ │Fertilizanți│1.300 │ │ │Fertilizant│0 │ │ │ │ │ │mii │ │ │organic │ │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────┼───────┼────────┼──────┼───────────┼───────┼────────┼──────┼─────────────┤ │Irigații │0 │ │ │Irigații │0 │ │ │ │ ├────────────┼───────┼────────┼──────┼───────────┼───────┼────────┼──────┼─────────────┤ │Protecția │0 │ │ │Protecția │0 │ │ │ │ │plantelor │ │ │ │plantelor │ │ │ │ │ ├────────────┼───────┼────────┼──────┼───────────┼───────┼────────┼──────┼─────────────┤ │Lucrări │1.041 │ │ │Lucrări │1.041 │ │ │ │ │mecanizate │mii │ │ │mecanizate │mii │ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │ ├────────────┼───────┼────────┼──────┼───────────┼───────┼────────┼──────┼─────────────┤ │Cheltuieli │603 mii│ │ │Cheltuieli │724 mii│ │ │ │ │cu Forță de │lei/ha │ │ │cu Forță de│lei/ha │ │ │ │ │muncă │ │ │ │muncă (20% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mai mult) │ │ │ │ │ ├────────────┼───────┼────────┼──────┼───────────┼───────┼────────┼──────┼─────────────┤ │Total │2.944 │ │ │Total │1.765 │ │ │1.179 │ │costuri │mii │ │ │costuri │mii │ │ │ │ │variabile/ha│lei/ha │ │ │variabile/ │lei/ha │ │ │ │ │pășuni │ │ │ │ha pășuni │ │ │ │ │ │naturale │ │ │ │naturale │ │ │ │ │ ├────────────┴───────┴────────┴──────┴───────────┴───────┴────────┴──────┼─────────────┤ │Diferența totală a costurilor variabile │1.179 mii │ │ │lei/ha │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │Diferența totală de venit │-2.286 mii │ │ │lei/ha │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │Prima compensatorie cerută în RO lei │1.107 mii │ │ │lei/ha │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │Rata de schimb │39 mii │ │ │lei/EURO │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │Rata compensatorie în EURO │28 EURO │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘Estimări:– Producția medie la pășuni naturale este de 20,000 kg/ha;– Scăderea producției cu 35% datorită neutilizării fertilizanților chimici;– Prețuri mai mari cu 5%;– Costul forței de muncă a crescut cu 20% datorită împrăștierii manuale a gunoiului de grajd;– Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din București și MAPDR. Informațiile de baza utilizate în calculațiile plăților se găsesc la Direcția Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR. +
Anexa 7FIȘA TEHNICĂpentru măsura 3.4 "Dezvoltarea și diversificarea activităților economicecare să genereze activități multiple și venituri alternative"1. MOTIVAȚIE– Dezvoltarea durabilă se bazează pe introducerea unor sisteme economice integrate noi ce trebuie să se implementeze în zonele rurale.– Dezvoltarea economică și socială se bazează și pe crearea unor activități de producție și servicii alternative secundare (altele decât activitatea principală) care vor contribui la:– înlăturarea proceselor și fenomenelor cauzate de restructurarea sistemelor socioeconomice;– stoparea depopulării spațiului rural;– îmbunătățirea condițiilor de viață.– Diversificarea activităților economice va determina pluriactivitate, noi locuri de muncă, venituri suplimentare nonagricole și o mai mare implicare a tinerilor și femeilor.– Necesitatea înființării și/sau extinderii serviciilor pentru populație și pentru producția agricolă, utilizând eficient resursele umane, materiale și financiare locale– Potențialul turistic deosebit, datorat condițiilor variate de climă și relief, poate permite crearea de noi locuri de muncă și deci venituri suplimentare.– Valorificarea potențialului piscicol al României prin dezvoltarea acvaculturii– Valorificarea și dezvoltarea meșteșugurilor tradiționale (artizanatului)– În mediul rural există premise de activare a unor numeroase ocupații tradiționale, care la rândul lor pot contribui la îmbunătățirea veniturilor fermierilor, piscicultorilor și proprietarilor de păduri (apicultură, sericicultură, cultivarea ciupercilor).– Agricultura ecologică are o contribuție majoră la dezvoltarea durabilă a agriculturii, iar în România un potențial considerabil de dezvoltare. Suprafețele cultivate după modelul de producție ecologic au crescut considerabil în ultimii ani, astfel în anul 2004 această suprafață a ajuns la 75.500 ha, fiind de 4,3 ori mai mare decât cea din anul 2000. La acest potențial se adaugă și pajiștile naturale din spațiul montan, situate la peste 800 m altitudine, care ocupă o suprafață de circa 1.562 mii ha, reprezentând 32% din suprafața totală a pajiștilor. Acestea sunt utilizate în principal pentru pășunat sau sunt cosite.– În anul 2004, efectivul de animale din zona montană era de 719,3 mii bovine, 17,5 mii bubaline, 1.860,3 mii ovine, 130,4 mii caprine, 821,6 porcine și 138,2 mii familii de albine (date operative MAPDR, ANZM). Din suprafața totală a țării zona montană reprezintă 1/3. În această zonă agricultura ecologică are potențialul cel mai ridicat (suprafețe întinse cu sol fertil și nepoluat).– În zonele muntoase din România, datorită faptului că mecanizarea modernă nu a putut fi aplicată la cultura pământului și a faptului că în perioada 1950-1990 gospodăriile agricole colective nu au putut fi organizate, sistemele agricole tradiționale au rămas neschimbate. Ca rezultat, această parte a țării este păstrătoarea patrimoniului cultural, având o mare importanță în conservarea naturii, peisajului, culturii și meseriilor tradiționale și a proceselor de producție tradiționale legate de ferme. Una dintre cele mai reprezentative activități practicate în aceste regiuni este creșterea oilor. De asemenea, tradițional se produc brânzeturi din lapte de vacă și brânzeturi mixte în diverse regiuni. Producția acestor brânzeturi se realizează cu unelte specifice, cu precădere din lemn, utilizând diferite metode de închegare, presare, maturare, păstrare și în unele cazuri folosind adaosuri naturale de plante specifice zonei.– În prezent se realizează produse după rețete tradiționale în toate regiunile țării. Cantitățile realizate sunt mici, cu posibilități limitate de comercializare. Sprijinirea procesării acestora va contribui la o mai bună reprezentare a acestor produse, o mai bună valorificare a resurselor locale și la organizarea pieței destinate consumatorilor autohtoni.În anul 2005, în România au avut loc cele mai severe inundații din ultimii 20 de ani, care au afectat toate județele, Perioadele în care s-au produs acestea au fost 10-30 aprilie, 1-31 mai, 1-7 iunie, 11-17 iunie, 14-25 august, 19-25 septembrie 2005 și trebuie subliniat faptul că au existat numeroase cazuri de localități afectate de inundații de mai multe ori.Estimarea pagubelor datorate inundațiilor produse în perioada aprilie-septembrie 2005 se situează la 5.975 milioane lei (1,6 miliarde euro), reprezentând aproximativ 3,4% din PIB (nivel 2003).Pentru a sprijini activitatea economică din zonele rurale inundate și pentru a asigura cadrul legal necesar aplicării prevederilor art. 16 secțiunea A din MAFA, autoritățile române au decis ca lista localităților (satele) afectate de inundații în perioada aprilie-septembrie 2005 și gradul lor de afectare să fie aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.512/2005.Pentru determinarea gradului fizic de afectare a fost întocmită o fișă de evaluare pentru fiecare localitate (sat) și modalitatea de calcul, luându-se în considerare următoarele elemente: locuințe (15 puncte), anexe gospodărești (10 puncte), infrastructură rurală (35 puncte), suprafață agricolă și forestieră (20 puncte), obiective socioeconomice (10 puncte), infrastructură forestieră și de protecție împotriva inundațiilor (10 puncte).Datele existente au arătat că au fost afectate 3.755 sate din 1.277 comune acoperind toate județele țării, cu gradul de afectare după cum urmează: ┌───────────────────────────────────┬─────────────────────┐ │ Gradul de afectare │ % │ ├───────────────────────────────────┼─────────────────────┤ │ 5%-10% │ 27,1 │ ├───────────────────────────────────┼─────────────────────┤ │ 10%-30% │ 29,6 │ ├───────────────────────────────────┼─────────────────────┤ │ mai mare de 30% │ 3,1 │ └───────────────────────────────────┴─────────────────────┘Pentru a explica datele din tabelul de mai sus și ca rezultat al analizei fișelor de evaluare pentru fiecare localitate se constată că în cazul unui grad de afectare de peste 30% au fost înregistrate pagube semnificative la toate elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, cu influențe substanțiale negative asupra desfășurării activității economice și nivelului de trai al locuitorilor din zona respectivă.În situația unui grad de afectare cuprins între 10 și 30%, au fost înregistrate pagube semnificative doar la o parte din elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, dar care influențează negativ desfășurarea activității economice și nivelul de trai al locuitorilor din zona respectivă.În situația unui grad de afectare cuprins între 5 și 10%, au fost înregistrate pagube doar la o parte din elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, în special infrastructură rurală.– Prevederile art. 16 paragraful 1 și 16 paragraful 1 subparagraful a), secțiunea A din MAFA se vor aplica pentru toți potențialii beneficiari ai măsurii, care își desfășoară activitatea în satele cu grad de afectare mai mare de 30% și vor realiza proiectul într-un sat inclus în cap. VIII din PNADR, anexa nr. 77.– Prevederile art. 16 paragraful 1 și 16 paragraful 1 subparagraful a), secțiunea A din MAFA se vor vor aplica pentru toți potențialii beneficiari care își desfășoară activitatea în satele cu grad de afectare cuprins între 10 și 30% și care prezintă un document prin care atestă că au suferit pagube, document emis de comitetul local pentru situații de urgență*), la nivel de comună. Comitetul local pentru situații de urgență atestă că potențialul beneficiar a suferit pagube ca urmare a inundațiilor produse în perioada aprilie-septembrie 2005 și va realiza proiectul într-un sat inclus în cap. VIII din PNADR, anexa nr. 76.*) Comitetul local pentru situații de urgență este constituit în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.491/2004pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situații de urgență.2. OBIECTIVEObiective generale– Sprijinirea creării și/sau menținerii de locuri de muncă și generării de venituri alternative prin diversificarea activităților rurale legate de agricultură și silvicultură prin turism rural, alte tipuri de activități turistice în spațiul rural, acvacultură, meșteșuguri tradiționale, sericicultură, apicultură, procesarea fructelor de pădure și de arbuști fructiferi, melcilor și broaștelor și a plantelor medicinale și aromatice și, de asemenea, sprijinirea și dezvoltarea activităților de procesare a produselor tradiționale atestate și/sau ecologice certificate, realizate în cadrul fermelor.Obiective specifice– Diversificarea activităților agricole și forestiere și a celor strâns legate de agricultură, care să asigure activități multiple.– O mai bună valorificare a potențialului existent pentru producerea la nivelul fermei a produselor tradiționale atestate și/sau ecologice certificate, menținerea și continuarea acestor activități specifice cu rol multifuncțional.Obiective operaționale– Susținerea activităților agricole în mediul rural prin realizarea de servicii specifice.– Susținerea activităților specifice turismului rural, silvoturismului și ecoturismului– Menținerea și dezvoltarea activităților meșteșugărești tradiționale (artizanale)– Creșterea veniturilor alternative și a oportunităților de angajare pentru tinerii și femeile din mediul rural– Dezvoltarea acvaculturii– Dezvoltarea apiculturii, sericiculturii, cultivării ciupercilor, procesării fructelor de pădure și de arbuști fructiferi, melcilor și broaștelor și a plantelor medicinale și aromatice– Dezvoltarea unui sistem integrat de producție și procesare a produselor tradiționale atestate și/sau ecologice certificate de origine vegetală și animală– Susținerea proiectelor inițiate de tineri și de femei pentru toate activitățile menționate mai sus.3. CORELAREA CU ALTE MĂSURIÎn scopul realizării dezvoltării rurale integrate, această măsură va fi corelată cu măsurile:– investiții în exploatații agricole;– metode agricole de producție destinate să protejeze mediul și să mențină peisajul rural;– dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale;– silvicultura;– îmbunătățirea pregătirii profesionale;– prelucrarea și marketingul produselor agricole și piscicole;– controlul sanitar veterinar;– asistența tehnică.4. CÂMPUL DE ACȚIUNE AL MĂSURIIServicii agricole – Cercuri de mașini agricoleOrganizații nonprofit intitulate "Cercuri de mașini agricole", înființate pe bază de voluntariat în scopul protejării agricultorilor individuali pentru evitarea investițiilor neeconomice și pentru utilizarea rațională a mașinilor agricole de către membri, constând în:– achiziționarea de mașini și echipamente agricole;– construcția sau modernizarea de centre de reparații, remize și spații de întreținere pentru mașinile și echipamentele agricole.Turism ruralSprijin acordat pentru turism în spațiul rural, privind:– construirea și modernizarea de pensiuni turistice rurale;– creșterea investițiilor și a dezvoltării serviciilor în domeniul agrementului în aer liber (zone de campare, baze sportive și de recreere, echitație, ciclism montan și altele asemenea).Alte tipuri de activități de turism în spațiul ruralSprijinul financiar va fi acordat pentru:– turism montan, turism pentru pescuit, turism ecvestru, cicloturism;– crearea de ferme pentru creșterea vânatului în semilibertate în vederea repopulării, pentru parcuri de vânătoare și alte forme de activitate din domeniu, cu respectarea legislației privind protecția mediului și a normelor de igienă privind mediul de viață al populației.Activități meșteșugăreștiRevitalizarea meșteșugurilor, crearea sau extinderea unor unități meșteșugărești, cum ar fi ateliere de prelucrarea lemnului, de confecționat obiecte artizanale, de confecționat ceramică, de croitorie, broderie, tricotaje, fierărie, de prelucrare a pieilor, papurei și răchitei, de instrumente muzicaleAcvaculturaSprijin pentru dezvoltarea și modernizarea activităților de acvacultură:– construcția sau modernizarea de ferme piscicole;– investiții pentru crearea sau modernizarea fermelor piscicole, mecanizarea furajării, recoltării mecanizate, depozitării, prelucrării și marketingului la nivelul fermei piscicole.Alte activități: sericicultură, apilcultură, cultivarea și procesarea ciupercilor, procesarea fructelor de pădure și de arbuști fructiferi și a plantelor medicinale și aromatice, melcilor și broaștelor:– Sprijin financiar pentru dezvoltarea:a)sericiculturii: … – plantarea de duzi;– înființarea și/sau modernizarea fermelor de creștere a viermilor de mătase și a unităților de depozitare și prelucrare;b)apiculturii: … – înființarea și/sau modernizarea fermelor apicole, precum și a unităților de depozitare și procesare;c)cultivarea și procesarea ciupercilor; … – achiziționarea de material biologic numai pentru înființarea culturii;– investiții noi și/sau modernizarea ciupercăriilor, inclusiv a unităților pentru depozitare/refrigerare și procesare;d)investiții noi și/sau modernizarea colectării, depozitării/refrigerării, procesării și marketingului fructelor de pădure și de arbuști fructiferi la nivelul fermei; … e)investiții noi și/sau modernizarea colectării, depozitării și procesării plantelor medicinale și aromatice; … f)melci și broaște: … – noi investiții și/sau modernizarea fermelor de melci și broaște, precum și a unităților de depozitare/refrigerare și procesare.Procesarea, la nivelul fermei, a produselor tradiționale atestate și/sau ecologice certificate– Investiții noi pentru clădiri, mașini și echipamente și/sau modernizarea unor spații existente pentru depozitare, sortare, condiționare, refrigerare, congelare, procesare, ambalare și marketing– Investiții pentru îmbunătățirea calității și igienei produselor– Investiții pentru protecția mediului.5. CRITERII DE ELIGIBILITATEGenerale– Proiectul va fi amplasat în spațiul rural, definit conform legislației naționale în vigoare.– Proiectul trebuie să demonstreze viabilitatea economico-financiară*).––––-*) Prin viabilitatea economică se înțelege obținerea de performanțe financiare eficiente și abilitatea de a opera fără a recurge la sprijin public în activitatea să operațională.Beneficiarul trebuie să demonstreze că își poate plăti obligațiile și datoriile în mod regulat, fără să supună la niciun risc desfășurarea normală a activității agentului economic, și că generează un venit net semnificativ (nu mai puțin de 5%).– Investițiile referitoare la procesare trebuie să fie în conformitate cu standardele UE.– Existența cofinanțării trebuie certificată.– Nu va fi eligibil solicitantul care are pierderi financiare și datorii fiscale, obligații restante față de bugetul asigurărilor sociale, față de bugetul de stat și bănci (altele decât cele pentru care este respectat graficul de rambursare), conform ultimelor declarații fiscale sau altor declarații emise de către autoritățile fiscale.– Beneficiarii (persoane fizice și/sau responsabilii tehnici) trebuie să dovedească pregătire profesională în raport cu proiectul pe care doresc să îl inițieze, printr-un document eliberat de autoritățile competente, care să certifice faptul că beneficiarul are cunoștințe profesionale în domeniu: diplomă sau certificat de formare ori declarație pe propria răspundere că responsabilul tehnic al proiectului va urma un curs de pregătire profesională până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăți a ajutorului.– Pentru proiectele de turism rural și alte tipuri de turism din spațiul rural, meșteșuguri tradiționale și cercuri de mașini, proiectul trebuie să aibă acces la infrastructura de bază (drumuri rurale, alimentare cu apă, electricitate).– Pentru proiectele de procesare, la nivelul fermei, a produselor tradiționale atestate și/sau ecologice certificate, cel puțin 50% din materia primă provine din producția proprie.– În satele cu un grad de afectare mai mare de 30% (cap. VIII din PNADR, anexa nr. 77, vor fi aplicate prevederile art. 16 paragraful 1 și 16 paragraful 1 subparagraful a), fiind eligibile următoarele tipuri de investiții:– modernizare și investiții noi pentru toți beneficiarii acestei măsuri:– în satele cu grad de afectare cuprins între 10% și 30% (cap. VIII din PNADR, anexa nr. 76, vor fi aplicate prevederile art. 16 paragraful 1 și 16 paragraful 1 subparagraful a) secțiunea A din MAFA, fiind eligibile următoarele tipuri de investiții:– modernizare și investiții noi pentru toți beneficiarii acestei măsuri care depun un document ce atestă că au suferit pagube în urma inundațiilor.Documentul va fi emis de comitetul local pentru situații de urgență**) la nivel de comună. Comitetul local pentru situații de urgență demonstrează că potențialul beneficiar a suferit pagube în urma inundațiilor din perioada aprilie-septembrie 2005.––––**) Comitetul local pentru situații de urgență este constituit în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.491/2004pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situații de urgență.SpecificeServicii agricole – Cercuri de mașini agricole– Proiectul trebuie să conțină statutul de funcționare al organizației nonprofit "Cercuri de mașini agricole".– Proiectele trebuie să demonstreze necesitatea și oportunitatea implementării lor.Turism rural– Aviz de specialitate eliberat de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului (MTCT) pentru modernizare sau construcție, după caz– Angajamentul pe propria răspundere a beneficiarului că va introduce obiectivul în circuitul turistic, în cadrul unei agenții de turism licențiate de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului– Prezentarea unei strategii de marketing pentru turism pentru proiectul pe care beneficiarul dorește să-l promoveze, conform modelului prezentat în Ghidul solicitantului.– Capacitățile de cazare prevăzute a fi respectate de către pensiunile turistice se vor încadra în criteriile de clasificare prevăzute în anexa nr. 1.5 la Normele de clasificare a structurilor de primire turistice, respectiv vor avea minimum 4 camere (8 locuri) și până la 10 camere (20 locuri).– Pentru investiții noi și pentru modernizări, nivelul de confort și calitatea serviciilor prestate trebuie să fie echivalente cu minimum 3 flori.– Proiectele care au ca scop crearea de capacități noi trebuie să se încadreze în prevederile Planului general de urbanism și Planului de urbanism zonal.– Pentru modernizarea pensiunilor turistice rurale este necesar certificatul de clasificare eliberat de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului pentru pensiunea respectivă.Alte tipuri de activități de turism în spațiul rural turism montan, turism pentru pescuit, turism ecvestru, cicloturism– Aviz de specialitate eliberat de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului pentru modernizarea/construcția obiectivului, după caz, pentru structuri turistice de recepție– Angajamentul pe propria răspundere a beneficiarului că el/ea va introduce obiectivul în circuitul turistic, în cadrul unei agenții de turism licențiate de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului– Prezentarea unei strategii de marketing pentru turism pentru proiectul pe care beneficiarul dorește să-l promoveze, conform modelului prezentat în Ghidul aplicantului– Pentru investiții noi și modernizări, nivelul de confort și calitatea serviciilor prestate trebuie să fie echivalente cu minimum 2 flori.– Pentru modernizarea obiectivului este necesară existența unui certificat de clasificare eliberat de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.Pentru parcurile de vânătoare:– Beneficiarul trebuie să fie deținătorul legal al terenului.Activități meșteșugărești– Proiectul trebuie să demonstreze valorificarea resurselor locale (în, cânepă, stuf, papură, lână, lemn etc.).Acvacultură– Existența autorizației de acvacultură– Pentru fermele piscicole, sunt eligibile proiectele care prevăd o producție minimă de 500 kg/ha/an.– Pre/Contract de achiziție material biologic pentru prima populareAlte activități: sericicultură, apicultură, cultivarea și procesarea ciupercilor, procesarea fructelor de pădure și de arbuști fructiferi și a plantelor medicinale și aromatice, melcilor și broaștelorSolicitantul trebuie să demonstreze capacitatea de a putea folosi minimum 10 grame ouă de viermi de mătase.– Achiziție de minimum 20 stupi/familii de albine– Ciupercăria trebuie să aibă minimum 30 mp de cultură.Melci și broaște– Existența unei tehnologii specifice de creștere– Existența unui pre/contract pentru 30% din produsele obținute.Procesarea, la nivelul fermei, a produselor tradiționale atestate și/sau ecologice certificate– Dimensiunea proiectului trebuie să fie în funcție de tehnologia specifică aplicată și trebuie să asigure viabilitatea economico-financiară a investiției, dar nu poate să depășească:– 12.000 hl/an materie primă procesată pentru lapte și produse lactate;– 250 t/an materie primă procesată pentru carne și produse din carne;– 100 t/an materie primă procesată pentru legume și fructe;– 500 t struguri (numai viță-de-vie nobilă)/campanie de recoltare, pentru vin;– 100 t/an materie primă procesată pentru pește și produse din pește.– Pentru obținerea de produse ecologice întreaga materie primă procesată trebuie să fie certificată ca produs ecologic.– Vor fi finanțate numai proiecte pentru procesarea produselor ecologice certificate pentru care producătorul este înregistrat în Registrul unic al operatorilor din agricultura ecologică și are un contract încheiat cu un organism de inspecție și certificare atestat. (Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr. 527/2003pentru aprobarea Regulilor privind sistemul de inspecție și certificare și condițiile de acreditare a organismelor de inspecție și certificare în agricultura ecologică, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 29 august 2003).– Pentru obținerea de produse tradiționale, materia primă procesată trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de legislația Uniunii Europene și produsul final trebuie să fie atestat ca produs tradițional.– Vor fi finanțate numai proiecte pentru procesarea produselor tradiționale atestate, cuprinse în Lista produselor tradiționale aprobată anual prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, așa cum este prevăzut în art. 8 din Norma privind condițiile și criteriile pentru atestarea produselor tradiționale, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 690/2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 14 octombrie 2004.Investițiile eligibile sunt:Generale:– toate investițiile prevăzute la paragraful 4 "Câmpul de acțiune al măsurii"Pot fi cheltuieli eligibile:a)construirea de noi clădiri și instalații și modernizarea celor existente; … b)utilaje și echipamente noi, softuri pentru computer, inclusiv costurile de instalare și montaj bazate pe contracte cu terțe părți; … c)acea parte a costurilor reprezentând plata arhitecților, inginerilor și consultanților, taxelor legale, a studiilor de fezabilitate, achiziționarea de licențe și patente pentru pregătirea și/sau implementarea proiectului, direct legate de măsură, care nu depășesc 12% din costul total eligibil al proiectului, exceptând cazurile când nu sunt prevăzute construcții când nu depășesc 5%; … d)achiziții de mijloace de transport noi, specializate, ca rezultat al identificării lor în studiul de fezabilitate/memoriul justificativ. … Investițiile în diversificare trebuie să respecte prevederile art. 64 paragraful 4 subparagraful b) din Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, și Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o altă parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993, ratificat prin Legea nr. 20/1993, cu modificările și completările ulterioare.Numai cheltuielile plătite de către Agenția SAPARD de la data acreditării Agenției pentru această măsură sau data (datele) specificată/specificate) în această privință vor fi eligibile pentru sprijinul comunitar.Pentru ca proiectul să fie eligibil pentru sprijinul comunitar, toate serviciile, echipamentele și achizițiile trebuie să fie originare din Comunitatea Europeană sau din țările menționate la art. 4 secțiunea B din MAFA, cu modificările și completările ulterioare.SpecificeServicii agricole – cercuri de mașini agricole– Achiziționarea de echipamente și mașini agricole– Construcția și modernizarea clădirilor operaționale– Dotarea clădirilor pentru propriile mașini și echipamente (hangare și adăposturi), atelierelor de reparații pentru depozitarea inputurilor pentru mașinile agricole (uleiuri, unsori, piese de schimb etc.)Turism rural– Construcția, modernizarea și dotarea pensiunilor rurale– Construcția și modernizarea spațiilor de campare, terenurilor de sport și distracție, echitație și alte tipuri de servicii de recreereAlte tipuri de activități turistice în spațiul rural– Construcția și modernizarea de cabane turistice, pentru vânătoare și pescuit, cantoane forestiere, sărării, sate de vacanță; spații de campare înființate în gospodării, spații pentru turism piscicol, anexe specifice stațiunilor turistice: platforme, spații de parcare, toalete, adăposturi– Achiziția sau modernizarea (înlocuirea motoarelor și a sistemelor de aer condiționat) bărcilor fluviale și pontoanelor echipate și licențiate pentru transportul și cazarea turiștilor (2 sau 3 stele)– Construirea și modernizarea de infrastructură specifică proiectului (poteci turistice, aducțiuni de apă, generatoare de energie și căldură, pichete de incendiu, observatoare, marcatoare, panouri de ghidare etc.)Parcurile de vânătoare– Construcția sau modernizarea de ferme de creștere a vânatului în semilibertate, inclusiv achiziționarea de animale sălbatice în vederea repopulării parcurilor de vânătoare– Construcția de adăposturi, sărării, împrejmuiri, adăpătoare și spații de hrănire etc.Activități meșteșugărești– Construcția sau modernizarea și dotarea atelierelor cum ar fi: procesarea lemnului, obiecte artizanale manuale, olărit, brodat, împletit, pielărie, papură și răchită, instrumente muzicaleAcvacultură– Construcția sau modernizarea fermelor, spațiilor și utilităților pentru procesarea și marketingul peștelui și altor viețuitoare acvatice produse în cadrul fermei– Achiziționarea de echipamente și utilaje pentru fermele piscicole– Achiziționarea de mijloace de transport (echipate cu bazine, spații de refrigerare, echipamente de oxigenare etc.)– Achiziționarea de mici bărci în folosul fermei sau modernizarea lor (înlocuirea motoarelor) și de pontoane plutitoare– Achiziționarea de material biologic pentru prima populareAlte activități: sericicultură, apicultură, cultivarea și procesarea ciupercilor, procesarea fructelor de pădure și de arbuști fructiferi și a plantelor medicinale și aromatice, melcilor și broaștelor– Achiziționarea de material săditor pentru plantațiile de duzi și plantarea lui– Achiziționarea de echipamente pentru creșterea viermilor de mătase, depozitare și unități de procesare– Construirea de capacități de depozitare, procesare și ambalare a produselor apicole;– Achiziționarea de mătci selecționate pentru prima populare– Achiziționarea de stupi/familii de albine– Achiziționarea de mijloace de transport specializate pentru albine (remorci)– Echipamente pentru analiza calității mierii și a produselor piscicole– Construirea și modernizarea spațiilor pentru cultivarea ciupercilor (spații pentru creștere, procesare și ambalare)– Instalații pentru producerea compostului și achiziționarea de echipamente necesare pentru fermele de ciuperci– Construcția sau modernizarea și dotarea spațiilor pentru colectarea, depozitarea/condiționarea, procesarea și marketingul fructelor de pădure, fructelor de arbuști, plantelor medicinale și aromatice.Melci și broaște– Construcția sau modernizarea fermelor, spațiilor și utilităților pentru creșterea, procesarea și marketingul melcilor și broaștelor– Achiziționarea de echipamente și unelte pentru producție și procesare și de mijloace de transport specializateProcesarea, la nivelul fermei, a produselor tradiționale atestate și/sau ecologice certificate– Construcția sau modernizarea spațiilor și utilităților pentru procesarea, depozitarea, condiționarea și marketingul produselor tradiționale și/sau ecologice – lapte și produse lactate, carne, produse din carne, pește și produse din pește, fructe și legume– Achiziționarea de echipamente și instalații specifice pentru procesare– Achiziționarea de mijloace de transport specializate pentru transportul produselor alimentare ale căror necesitate și capacitate sunt demonstrate prin studiul de fezabilitate.Nu sunt eligibile:– investițiile eligibile și neeligibile respectă prevederile art. 4 secțiunea B din MAFA, cu modificările și completările ulterioare, și sunt detaliate în Ghidul solicitantului;– investițiile în comerțul cu amănuntul.6. CRITERII DE SELECȚIEProiectul va fi selecționat în funcție de următoarele criterii: ┌────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┐ │Nr. │ Criterii de evaluare a proiectelor │ Punctaj │ │crt.│ │(dacă da)│ ├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │ 1. │Proiecte care promovează alte activități față de activitatea │ 20 │ │ │de baza │ │ ├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │ 2. │Proiecte de investiții care vizează: │ │ │ │ – investiții noi │ 15 │ ├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │ 3. │Proiecte promovate de femei │ 10 │ ├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │ 4. │Proiecte promovate de tineri (sub 40 ani) │ 10 │ ├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │ 5. │Beneficiarul sau responsabilul de proiect a obținut deja un │ 10 │ │ │certificat de calificare pentru activitatea propusa │ │ ├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │ 6. │Beneficiarul proiectului este: │ Max. 20 │ │ │ – Persoana fizica autorizata (PFA) │ 10 │ │ │ – Asociație/societate comercială │ 20 │ ├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │ 7. │Investițiile vor fi amplasate în zonele mai puțin dezvoltate │ │ │ │din punct de vedere economic │ 15 │ ├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │ │Total │ 100 │ └────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┘NOTĂ:Criteriile de selecție nu se aplică în cazul potențialilor beneficiari care îndeplinesc condițiile de accesare a art. 16 paragraful 1 subparagraful a) secțiunea A din MAFA.7. BENEFICIARI– Beneficiarii proiectelor aparțin sectorului privat, astfel:– persoane fizice;– asociații familiale înregistrate, asociații și grupuri de producători;– ONG-uri (cercuri de mașini agricole);– societăți cu capital privat cel puțin egal sau mai mare de 75%;– cooperative de consum;– cooperative meșteșugărești.Pentru "Procesarea, la nivelul fermei, a produselor tradiționale atestate și/sau ecologice certificate":– persoane fizice autorizate;– asociații familiale înregistrate;– asociații și grupuri de producători;– societăți cu capital privat cel puțin egal sau mai mare de 75%.8. LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ ÎN VIGOARELegislația în curs de armonizare și legislația națională în vigoare sunt prezentate în capitolul "Anexe legislație" din PNADR9. DISPOZIȚII FINANCIARE– Proiectele din cadrul acestei măsuri sunt considerate a fi generatoare de profit.În cadrul acestei măsuri vor fi finanțate proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 5.000-200.000 euro și până la 500.000 euro pentru submăsurile "Acvacultura și procesarea, la nivelul fermei, a produselor tradiționale atestate și/sau ecologice certificate."Bugetul indicativ al acestei măsuri împărțit pe ani este regăsit în cap. VI "Alocații financiare pentru măsurile SAPARD".Buget orientativ submăsuri ┌────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────┐ │ SUBMĂSURA │ % │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │Servicii agricole │ 2 │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │Turism rural │ 25 │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │Alte tipuri de activități turistice în spațiul rural │ 20 │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │Meșteșuguri │ 10 │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │Acvacultura │ 8 │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │Alte activități │ 10 │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │Procesarea, la nivelul fermei, a produselor tradiționale│ 25 │ │atestate și/sau ecologice certificate │ │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤ │TOTAL │ 100 │ └────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────────┘Gradul de intervenție pentru proiectele de interes privat:– 50% contribuție privată;– 50% contribuție publică, din care:– 75% contribuție UE;– 25% de la bugetul național.Plata sprijinului financiar va fi făcută pe bază de documente justificative care să probeze realizarea activităților și eligibilitatea acestora. Luând în considerare opțiunile beneficiarilor, plata poate fi făcută într-o singură tranșă la sfârșitul proiectului sau în maximum trei tranșe.Pentru proiectele de investiții situate în satele identificate în cap. VIII din PNADR, anexele nr. 76 și 77, rata de intervenție este:– 25% contribuție privată;– 75% contribuție publică.Pentru contribuția publică, rata de intervenție este:– 85% contribuție UE;– 15% contribuție buget național.Aceste dispoziții se vor aplica la proiectele aprobate până la data de 31 decembrie 2006.10. ACOPERIRE GEOGRAFICĂÎntregul spațiu rural al României definit conform legislației naționale în vigoareProiectele pentru care se aplică prevederile art. 16 paragraful 1 subparagraful a) secțiunea A din MAFA vor fi amplasate în satele afectate de inundații conform cap. VIII din PNADR, anexele nr. 76 și 77.Proiectele finanțate în cadrul acestei măsuri nu trebuie să se suprapună cu proiectele finanțate din fondurile naționale sau străine ale Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, Ministerului Transporturilor, Construcției și Turismului și Ministerului Administrației și Internelor.11. INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT ȘI DE IMPACTIndicatori de realizareNumăr de proiecte: 7.150Număr de beneficiari: 7.150Servicii agricole – Cercuri de mașini agricoleNumăr de proiecte: 1.000Număr de beneficiari: 1.000Investiții noi: 90%Modernizări: 10%Turism ruralNumăr de proiecte: 2.200Număr de beneficiari: 2.200Investiții noi: 30%număr de camere 1.900număr de paturi 3.800Modernizări: 70%număr de camere 4.700număr de paturi 9.400Alte tipuri de activități turistice în spațiul ruralNumăr de proiecte: 1.500Număr de beneficiari: 1.500Investiții noi: 60%Modernizări: 40%Activități meșteșugăreștiNumăr de proiecte: 1.300Număr de beneficiari: 1.300Investiții noi: 60%Modernizări: 40%AcvaculturăNumăr de proiecte: 400Număr de beneficiari: 400Investiții noi: 30%Modernizări: 70%Alte activități: sericicultură, apicultură, cultivarea și procesarea ciupercilor, procesarea fructelor de pădure și de arbuști fructiferi și a plantelor medicinale și aromatice, melcilor și broaștelorNumăr de proiecte: 600Investiții noi: 60%Modernizări: 40%Număr beneficiari: 600Procesarea, la nivelul fermei, a produselor tradiționale atestate și/sau ecologice certificateNumăr de proiecte: 150Investiții noi: 75%Modernizări: 25%Număr de beneficiari: 150Indicatori de rezultat– Producția de pește (tone/an): 250– Producția de broaște (tone/an): 10– Producția de crabi (tone/an): 3– Producția de stridii (tone/an): 2– Producția de scoici (tone/an): 3– Producția de melci (tone/an): 5– Producția de miere și alte produse apicole (tone/an): 150– Producția de viermi de mătase (tone/an): 0,5– Producția de ciuperci (tone/an): 30– Numărul de noi capacități cu fructe de pădure și arbuștilor fructiferi procesați la nivelul fermei: 20– Numărul de capacități modernizate cu fructe de pădure și arbuștilor fructiferi procesați la nivelul fermei: 25– Numărul de noi capacități cu plante aromatice procesate la nivelul fermei: 20– Numărul de capacități modernizate cu plante aromatice procesate la nivelul fermei: 10Indicatori de impactCreșterea venitului– Ponderea venitului brut al beneficiarilor realizat (generat) din afara fermei ca urmare a asistenței (euro/beneficiar): 20%, din care:– privitor la turism: 12%;– privitor la meșteșuguri și produse locale: 8%.– Ponderea populației rurale neagricole care are un venit obținut din tranzacții/locuri de muncă generate de asistența în afara fermei (mecanici agricoli și furnizori de servicii în agricultură) (%)– Creșterea cu (5%) a nr. de pensiuni turistice– Creșterea cu (7%) a producției de pește– Creșterea cu (7%) a producției de miere– Creșterea cu (5%) a producției de viermi de mătase– Creșterea cu (5%) a producției de ciuperci– Creșterea cu (7%) a producției de fructe de pădure și arbuști fructiferi procesați– Creșterea cu (7%) a producției de plante aromatice procesateCrearea de locuri de muncă și impactul social– Număr de locuri de muncă echivalente cu norma întreagă: 35.000– menținute în condiții mai bune: 14.200– create: 21.30012. PROMOVAREA PROGRAMULUIPotențialii beneficiari vor fi informați despre existența/condițiile eligibilității prezentei măsuri prin:– anunț public în mass-media;– distribuirea de broșuri de informare;– seminarii;– întâlniri cu beneficiarii potențiali.13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVEPotențialul beneficiar va trebui să anexeze la cererea de finanțare următoarele documente:– memoriu justificativ pentru proiectele care prevăd numai achiziție de bunuri și servicii;– studiu de fezabilitate pentru proiectele care prevăd atât construcții, cât și modernizări de construcții, întocmit conform Ordinului ministrului finanțelor și al ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 1.013/873/2001 privind aprobarea structurii, conținutului și modului de utilizare a Documentației standard pentru elaborarea și prezentarea ofertei, pentru achiziția publică de servicii, cu completările ulterioare, cuprinzând devizul general elaborat potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.179/2002, cu completările ulterioare;– copie după actul de proprietate al terenului și al luciului de apă, contractul de arendare, contractul de concesiune sau orice alt document care să justifice dreptul de folosință al terenului și, după caz, actul de proprietate pentru celelalte bunuri imobiliare conform legislației în vigoare pentru proiectele care prevăd lucrări de construcție;– certificatul de urbanism pentru proiectele care prevăd construcții și/sau modernizări de construcții;– fișa tehnică (anexa la certificatul de urbanism) privind condițiile de protecție a mediului necesare pentru obținerea acordului unic, pe care s-a aplicat, după caz, ștampila tip A sau tip B, care poate conține în anexă, după caz, acordul de mediu emis de autoritățile competente pentru activitățile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislația națională elaborată în conformitate cu legislația UE;– certificatul de înregistrare a comerciantului, pentru societățile private (copie);– pentru proiecte ≥ 50.000 euro, planul de afaceri care să demonstreze viabilitatea proiectului;– pentru societățile comerciale, ultimul bilanț precedent anului depunerii proiectului. În cazul în care beneficiarul nu a avut activitate anterioară depunerii proiectului, va depune un act doveditor în acest sens, eliberat de autoritatea fiscală;– avizul care să ateste că beneficiarul proiectului nu are obligații restante către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și bănci, altele decât cele pentru care este respectat graficul de rambursare;– declarație pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul nu beneficiază de finanțare prin alte programe pentru proiectul care face obiectul sprijinului SAPARD;– cazier judiciar al responsabilului de proiect;– existența contribuției financiare proprii a beneficiarului va fi dovedită printr-un document emis de bancă și/sau alte instituții financiare autorizate, care să ateste existența cofinanțării și modul de asigurare a acesteia;– pregătire profesională în domeniu dovedită prin copie a diplomei de studii/certificat de formare sau declarație pe propria răspundere care să menționeze că beneficiarul proiectului și/sau responsabilul de proiect va/vor urma un curs de pregătire profesională până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăți a ajutorului;– avizul sanitar veterinar eliberat de instituția abilitată, care să ateste că proiectul este în conformitate cu legislația națională, cu excepția investițiilor pentru procesare la care avizul sanitar veterinar trebuie să fie în acord cu UE;– pentru investițiile de procesare la nivelul fermei a produselor tradiționale atestate și/sau ecologice certificate, dovada existenței a cel puțin 50% din materia primă, din producție proprie;– pentru investițiile de procesare la nivelul fermei a produselor ecologice certificate se vor prezenta, înainte de prima plată, următoarele documente:– fișa de înregistrare ca procesator în agricultură ecologică;– copie după contractul încheiat cu organismul de inspecție și certificare;– certificatul de produs ecologic emis de organismul de inspecție și certificare;– pentru investițiile de procesare la nivelul fermei a produselor tradiționale atestate, se va prezenta, înaintea primei plăți, un atestat prin care se confirmă că produsul întrunește elementele de tradiționalitate;– potențialii beneficiari cu proiecte amplasate în satele cu grad de afectare cuprins între 10% și 30% depun un document emis de comitetul local pentru situații de urgență*) de la nivel de comună, care atestă că potențialul beneficiar a suferit pagube ca urmare a inundațiilor produse în perioada aprilie-septembrie 2005 și va realiza proiectul într-un sat inclus în cap. VIII din PNADR, anexa nr. 76.*) Comitetul local pentru situații de urgență este constituit în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.491/2004pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situații de urgență.14. CONDIȚII DE FINANȚARE– Beneficiarii vor trebui să poată identifica clar în cadrul evidențelor lor contabile toate operațiunile care țin de investiția respectivă, să pregătească o declarație anuală de venit și să ofere informații, dacă sunt cerute de către autoritățile îndreptățite.– Beneficiarul poate să primească de două ori un sprijin, în perioada de 7 ani, până la suma maximă stabilită în dispozițiile financiare ale măsurii.– Beneficiarul va colabora și va oferi orice informație ce i se cere de către structurile autorizate să controleze și să auditeze implementarea proiectului.– Cheltuielile eligibile proiectului vor fi plătite numai după data la care beneficiarul a fost notificat de către Agenția SAPARD despre eligibilitatea proiectului, cu excepția cheltuielilor legate de pregătirea proiectului, care pot fi rambursate numai dacă beneficiarul a respectat instrucțiunile pentru achizițiile private, în limita prevăzută în măsură.– Beneficiarul poate solicita o nouă finanțare după terminarea proiectului anterior.– În cazul în care costul serviciilor sau bunurilor depășește valoarea totală de 10.000 euro, beneficiarul trebuie să prezinte oferte de la cel puțin trei furnizori.– Toate plățile făcute de către beneficiari în cadrul proiectului trebuie să respecte prevederile MAFA, secțiunea A, art. 14, cu modificările și completările ulterioare.– Rambursarea ajutorului financiar se va face pe baza documentelor justificative, în una până la trei tranșe pe parcursul implementării proiectului.– Dubla finanțare nu este acceptată în cadrul programului.– Pentru investițiile în diversificare trebuie să se respecte prevederile art. 64 paragraful 4 subparagraful b) din Acordul european instituind o asociere între Comunitatea Economică Europeană și statele ei membre, pe de o parte, și România, pe de altă parte.15. AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE– Agenția SAPARD reprezintă în România autoritatea de implementare.– Serviciile tehnice delegate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale (MAPDR).Sistemul de controlVerificarea calității și siguranței alimentare a produselor se face de organisme abilitate.Produse tradiționale atestateMAPDR, prin compartimentele de produse tradiționale constituite la nivel central și la nivel județean, controlează conformitatea elementelor de tradiționalitate ale produsului atestat și consemnează rezultatul verificării într-un proces-verbal. Controlul se face înaintea primei plăți și anual pe o perioadă de cinci ani.Produse ecologice certificateControlul întregului ciclu de producție a produselor ecologice este făcut de organismele de inspecție și certificare atestate de MAPDR. Controlul se efectuează în vederea asigurării trasabilității, în conformitate cu procedura de inspecții și certificare elaborată de fiecare organism de inspecție și certificare. MAPDR ca autoritate responsabilă, prin Compartimentul de agricultură ecologică, controlează activitatea organismelor de inspecții și certificare acreditate.–––Anexa 7 a fost înlocuită cu anexa 4 din HOTĂRÂREA nr. 177 din 20 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 171 din 12 martie 2007, potrivit art. unic din același act normativ. +
Anexa 8FIȘA TEHNICA PENTRU MĂSURA 3.5.SILVICULTURA1. MOTIVAȚIE– În prezent, aproape o treime, 26,7% (aprox. 6,4 mil. ha) din suprafața tarii este acoperită de păduri. Repartizarea în teritoriu a pădurilor este neuniformă (7% în zonele de câmpie, 28% la coline și dealuri și 65% la munte).– Din cele cca. 6,4 mil. ha fond forestier^1), 5 mil. ha aparțin statului, iar restul de 1,4 milioane ha (21% din total) se afla în proprietate privată sau în proprietatea comunelor, în baza Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, o suprafața de circa 1 milion hectare va fi retrocedată foștilor proprietari (proprietarii publici – comunele și asociațiile lor și proprietarii privați – persoane fizice și asociațiile lor)._____________^1) Fondul Forestier Național = păduri, suprafețe de teren destinate pentru împădurire, cele servind necesităților de cultivare și producere a lemnului, sau administrarea pădurilor, iazuri, albia pârâurilor, precum și suprafețe de teren neproductiv incluse în planificarea forestieră, indiferent de natura dreptului de proprietate, în condițiile stabilite prin lege (citat din Legea Codului Silvic nr. 26/1996).– Situația moștenită și noile forme de proprietate necesita restructurarea sectorului forestier, cu prioritate a managementului resurselor forestiere în conformitate cu conceptul gestionării durabile a resurselor naturale, în condițiile diversificării formei de proprietate a terenurilor forestiere.– Legislația națională în vigoare cea mai reprezentativă privind protecția pădurilor cuprinde: Legea nr. 26/1996 Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare și Ordonanța Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic^2) și administrarea fondului forestier național, republicată._____________^2) Regim Forestier = sistem de reglementări tehnice, economice și juridice privind amenajarea, cultivarea, exploatarea, protejarea și siguranța Fondului Național Forestier, menit să asigure gestionarea durabilă a ecosistemelor pădurilor.– În studiul elaborat, în colaborare cu Banca Mondială: "Politica și strategia de dezvoltare a sectorului forestier din România (2000-2010) în scopul creșterii contribuției acestuia la ridicarea nivelului calității vieții, pe baza gestionării durabile a pădurilor" au fost fundamentate obiective și acțiuni în acord cu prevederile acquisului comunitar.– Sprijinirea deținătorilor de terenuri forestiere în vederea gestionării durabile a pădurilor urmărindu-se ca cel puțin 50% din suprafețele care vor fi retrocedate (peste 1 mil. ha) să beneficieze de șansa unei administrații în regim silvic care să respecte legislația aferentă în vigoare.– Acțiuni strategice pentru împădurirea pe termen mediu și lung a terenurilor agricole productive și neproductive (aprox. 2 mil. ha) prin acordarea de facilități și stimulente proprietarilor de terenuri, în scopul împăduririi acestora pentru:– extinderea suprafeței pădurilor;– sprijinirea realizării de plantații forestiere pe acele terenuri agricole care nu se mai folosesc în producția agricolă cu prevederea ca aceste plantații sunt adaptate la condițiile locale și sunt compatibile cu mediul;– sprijinirea împăduririi terenurilor în zonele deficitare în vegetație forestieră prin asigurarea sprijinului tehnic și a materialului de plantare;– sprijinirea înființării de perdele forestiere, a aliniamentelor și a altor categorii de plantații în afară fondului forestier existent;– măsuri de sprijinire a creșterii gradului de protecție a pădurilor împotriva incendiilor prin dotare cu echipamente și mijloace pentru prevenirea și stingerea incendiilor.– Față de potențialul de producție al pădurilor (masa lemnoasă ce poate fi recoltata) la nivelul anului 2002, stabilit prin amenajamentele silvice, a fost de 16,5 mil. mc., din care 1,9 mil. mc. este localizat în fondul forestier inaccesibil, volumul exploatat a fost de doar 13 mil. mc.– Producția industriei prelucrătoare are o tendința de descreștere datorită pierderii unor piețe tradiționale, exportului de materii prime (bușteni) și tehnologiilor învechite folosite.– Rețeaua căilor de acces în interiorul pădurilor este slab dezvoltată. Indicele de densitate al infrastructurii de transport este în prezent de 6,5 m/ha, existând în fondul forestier mai mult de 2 mil. ha păduri inaccesibile, în care recoltarea masei lemnoase și efectuarea lucrărilor de regenerare nu se pot executa în condiții de eficienta economică.– În România, documentele de referința pentru stabilirea priorităților acestui domeniu sunt Programul de Guvernare 2005-2008 și Planul de acțiune al Programului de Guvernare 2005-2008 vor contribui în mod substanțial la realizarea următoarelor obiective:– modernizarea pepinierelor existente și înființarea altora noi, în vederea sprijinirii efortului de împădurire a proprietarilor privați și publici de pădure;– împădurirea terenurilor agricole atât productive cât și neproductive de către proprietarii privați sau asociațiile lor sau de către municipalități sau asociațiile lor;– mărirea accesibilității fondului forestier, prin modernizarea, refacerea drumurilor forestiere existente și construirea altora noi;– creșterea valorii adăugate în procesarea primara a lemnului.Suportul financiar pentru sectorul forestier este motivat de necesitatea gestionării durabile a pădurilor din spațiul rural, prin atragerea resurselor forestiere în circuitul economic și prin îndeplinirea angajamentelor pe care România și le-a asumat ca țara semnatară a tuturor rezoluțiilor Conferinței Pan-Europene (Strassbourg 1990, Helsinki 1993, Lisabona 1998, Viena 2003) pentru protecția pădurilor.2. OBIECTIVEObiective generale– Menținerea și dezvoltarea funcțiilor economice, ecologice și sociale ale pădurilor în zonele rurale, în conformitate cu prevederile Regulamentului 1268/1999/CE adoptat de Consiliul Europei și Articolului 7 al Regulamentului nr. 2759/1999/CE adoptat de Comisia Europeană;– Promovarea unei administrări și dezvoltări durabile a pădurilor, întreținerea resurselor forestiere (Lista speciilor acceptate pentru împăduriri este prevăzută în Anexa nr. 1);– Atingerea obiectivelor prevăzute în Planul Național de Dezvoltare și în Programul de Guvernare 2005-2008.Obiective specifice– Creșterea accesibilității pădurilor în cadrul fondului forestier existent, pentru eficientizarea economică a recoltării masei lemnoase, reducerea impactului asupra mediului, efectuarea lucrărilor corespunzătoare de întreținere;– Extinderea suprafeței împădurite, creșterii valorii adăugate pentru produsele silvice și a venitului proprietarilor de păduri private crearea de noi locuri de muncă, obținerea de profit, stabilizarea populației în zona, dezvoltarea, modernizarea și retehnologizarea utilajelor specifice activităților din submăsuri, micșorarea presiunii sociale asupra pădurilor existente;– Creșterea rolului pădurilor în redresarea mediului, împădurirea terenurilor agricole productive și neproductive, diminuarea efectelor secetei și limitarea deșertificării prin măsuri silvo-tehnice specifice, inclusiv prin constituirea perdelelor forestiere;– O mai buna utilizare a terenurilor agricole, protejarea culturilor agricole, a căilor de comunicație și a așezărilor rurale, a lucrărilor hidroenergetice de gospodărire a apelor și a altor obiective sociale și economice prin crearea de perdele forestiere (împotriva vânturilor, zăpezilor, alunecărilor de teren, inundațiilor și eroziunii solului);– Încurajarea investițiilor făcute de asociațiile de proprietari privați și de asociațiile consiliilor locale, în scopul scăderii costurilor administrării forestiere.Obiective operaționale– Suport financiar pentru persoane fizice, autorități locale și structuri asociative, deținătorii de păduri și terenuri agricole precum și pentru societățile private de exploatare, prelucrare primara a lemnului și a deșeurilor rezultate;– Sprijinirea investițiilor în exploatațiile forestiere aparținând proprietarilor privați sau consiliilor locale;– Îmbunătățirea exploatării lemnului, transportării lemnului și produselor lemnoase, prelucrării primare și marketingului produselor forestiere;– Investiții în scopul îmbunătățirii valorii ecologice, economice și sociale a pădurii;– Sprijinirea costurilor de plantare și de întreținere a plantațiilor forestiere;– Sprijinirea investițiilor făcute de asociații de proprietari privați de păduri.3. CORELAREA CU ALTE MĂSURIAceasta măsura, prin acțiunile specifice, va fi complementara cu alte măsuri SAPARD:– Măsura 3.4: "Dezvoltarea și diversificarea activităților economice care generează activități multiple și venituri alternative";– Măsura 2.1: "Dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurilor rurale";– Măsura 3.3: "Metode agricole de producție destinate să protejeze mediul și să mențină peisajul rural";– Măsura 4.1: "Îmbunătățirea pregătirii profesionale";– Măsura 4.2: "Asistența tehnică";– Măsura 3.2: "Constituirea grupurilor de producători".4. CÂMPUL DE ACȚIUNE AL MĂSURIISprijinul acordat silviculturii se referă la următoarele submăsuri:ÎmpăduririInvestiții pentru împădurirea de terenuri agricole productive și neproductive și, de asemenea, crearea perdelelor forestiere (pe orice tip de teren agricol) – pe terenuri aflate în proprietate sau deținute legal de către persoane fizice, asociațiile lor precum și de consiliile locale și asociațiile acestora.Sprijinul va fi acordat în cadrul următoarelor limitări:– beneficiarilor privați, pentru înființarea de plantații noi cât și pentru lucrări de întreținere pe o perioada de maximum 5 ani;– beneficiarilor publici (consilii locale), numai pentru plantare.PepiniereInvestiții pentru crearea de pepiniere noi și/sau modernizarea celor existente, inclusiv pentru dotarea cu mașini și utilaje specifice.Investiții pentru îmbunătățirea prelucrării primare a lemnului și marketingului produselor forestiereConstrucția și/sau modernizarea clădirilor operaționale pentru procesare și a birourilor.Modernizare sau investiții noi în mașini, echipamente și instalații pentru: procesarea primara a lemnului, depozitarea și marketingul produselor forestiere precum și utilizarea/procesarea deșeurilor lemnoase, efectuate de către deținătorii de păduri și societățile private.Drumuri forestiereInvestiții pentru: construirea și/sau modernizarea drumurilor forestiere publice și/sau private, inclusiv realizarea lucrărilor de arta a platformelor primare, construirea de sisteme de marcare, semnalizare și avertizare, orizontale și verticale.Gospodărirea pădurilor (inclusiv exploatarea forestieră)Investiții pentru protecția pădurilor împotriva incendiilor (perdele, bazine, instalații).Investiții în clădiri operaționale, computere, soft-uri, mijloace de comunicare, mașini și echipamente speciale, mijloace de transport specializate făcute de asociații de proprietari de pădure pentru sprijinirea membrilor asociați să-și îmbunătățească managementul eficient și durabil al propriilor păduri.Pentru exploatare forestieră:– dotarea cu utilaje, mașini și instalații pentru recoltarea lemnului și pentru încărcatul și transportul lemnului;– construirea și/sau modernizarea hangarelor, remizelor și a spațiilor de lucru pentru întreținerea utilajelor.5. CRITERII DE ELIGIBILITATEGenerale– Proiectele vor fi amplasate în zona rurală, definită în conformitate cu legislația națională în vigoare.– Beneficiarul trebuie să dovedească dreptul legal de proprietate sau de folosința al terenului pe care se va implementa proiectul, valabil pe o perioada de cel puțin 10 ani de la data depunerii cererii la Agenția SAPARD.– Existenta cofinanțării trebuie certificată.– Nu este eligibil solicitantul care are pierderi financiare sau datorii fiscale neplătite, sau obligații financiare, față de bugetul de stat, sau față de bugetul asigurărilor sociale de stat sau bănci (altele decât cele pentru care este respectat graficul de rambursare), conform ultimelor declarații fiscale eliberate de către autoritățile fiscale.– Beneficiarii (persoane fizice și/sau responsabili tehnici de proiect) trebuie să dovedească pregătirea profesională, în raport cu proiectul pe care doresc să-l inițieze, printr-un document eliberat de autoritățile competente, care să certifice faptul ca are cunoștințe profesionale în domeniu: diploma sau certificat de formare sau declarație pe propria răspundere ca va urma un curs de pregătire profesională până la sfârșitul proiectului, înaintea ultimei plăti a ajutorului, sau printr-un contract de asistența tehnică cu un consultant specializat, prezentat înainte de prima plata a ajutorului.– Proiectele trebuie să respecte legislația în vigoare privind protecția mediului.SpecificeÎmpăduriri– Existenta unei decizii a Consiliului local, pentru împădurirea suprafeței respective de teren, în cazul beneficiarilor publici (consilii locale sau asociațiile acestora);– Proiectul va respecta normele metodologice privitoare la schemele și tehnologia de împădurire și întreținere a plantației, până la realizarea stării de masiv;– Speciile utilizate și soluțiile tehnice vor fi adaptate condițiilor ecologice locale și compatibile cu mediul (conform Anexei nr. 1);– Achiziționarea de puieți să se facă cu respectarea prevederii MAFA privind cele trei oferte pentru beneficiarii privați, iar pentru beneficiarii publici conform procedurilor de achiziție publică;– Beneficiarul va prezenta avizul de schimbare a categoriei de folosința a terenului (din agricol în forestier), emis de autoritatea competenta;– Proiectul trebuie să demonstreze utilitatea și eficienta investiției privind protecția mediului (îmbunătățirea calității solului, reglarea regimului hidric, îmbunătățirea calității aerului), prin studiu de fezabilitate întocmit conform legii pentru proiectele conținând construcții sau prin memoriu tehnic justificativ, conform modelului inclus în Ghidul solicitantului;– Nu este eligibilă împădurirea terenurilor situate pe pante mai mari de 25%, exceptând cazurile în care proiectul include lucrări complementare, conform tehnologiei aplicabile (executarea de terase, împrejmuiri, garduri cu stâlpi de lemn și panouri, lucrări de corectare a torenților, stăvilare, construcția de praguri);– Conservarea biodiversității specifice zonei se va realiza prin utilizarea speciilor locale pentru împăduriri (prezentate în anexa nr. 1).Numărul de puieți forestieri ce se plantează depinde de încadrarea în grupa ecologica și variază între 625 buc./ha și 10,000 buc./ha.PepiniereSuprafața minimă a pepinierei trebuie să fie:– 3,0 hectare pentru pepinierele care produc în majoritate puieți din speciile foioase;– 1,5 hectare pentru pepinierele care produc în majoritate puieți din amestec de specii;– 0,5 hectare pentru pepinierele care produc în majoritate puieți din speciile rășinoase.Beneficiarul trebuie să depună un angajament ca va utiliza material forestier de reproducere din surse aprobate, conform legislației în vigoare.Sursa de apa pentru irigarea culturilor din pepiniere trebuie să fie asigurată.Investiții pentru îmbunătățirea prelucrării primare a lemnului și marketingului produselor forestiere– Beneficiarul (unitatea) trebuie să demonstreze ca este în totalitate privat;– Proiectele trebuie să demonstreze utilitatea și eficienta economică*) prin studiu de fezabilitate (în cazul construcțiilor) sau printr-un memoriu tehnic justificativ și prin plan de afaceri (planul de afaceri este necesar pentru proiecte cu valori mai mari de 50,000 Euro);_____________*) Eficienta (viabilitatea) economică: abilitatea beneficiarului de a obține performanțe financiare, fără a recurge la sprijin public pentru activitatea operațională. Beneficiarul trebuie să demonstreze ca își poate plăti obligațiile și datoriile în mod regulat, fără să supună la nici un risc desfășurarea normală a activității, care generează un un profit net semnificativ (nu mai puțin de 5%).Drumuri forestiere– Proiectele se vor realiza numai pe terenuri aparținând beneficiarilor privați sau consiliilor locale ori asociațiilor acestora, constituite în acest scop;– Proiectele trebuie să demonstreze utilitatea investiției prin studiu de fezabilitate (care să indice în special necesitatea creșterii accesibilității zonei);– Proiectul trebuie să prezinte acceptul scris al tuturor proprietarilor de terenuri (persoane fizice și juridice) pe care va trece drumul pentru executarea lucrărilor de construire și întreținere a acestuia de către beneficiar, nerestricționând accesul populației sau proprietarilor, după caz, care respecta normele tehnice de trafic (de exemplu condiții climatice, greutatea mijloacelor de transport).Gospodărirea pădurilor (inclusiv exploatarea forestieră)Asociațiile vor dovedi dreptul de proprietate asupra terenurilor pe care se va implementa proiectul. Asociațiile de proprietarii a căror drept de proprietate individuală a fost restabilit vor încheia contracte asociative valabile pe minim 10 ani de la data prezentării cererii de finanțare;– Proiectele trebuie să demonstreze utilitatea și eficienta investiției prin memoriu tehnic justificativ;– Se vor prezenta copii legalizate privind înființarea, pentru asociațiile existente (asociațiile sunt înființate în baza Legii nr. 21/1924 pentru persoanele juridice, a Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare, sau a Legii nr. 1/2000, cu modificările ulterioare);– Proiectele trebuie să dovedească realizarea cumulativă a următoarelor condiții pentru realizarea investiției:– suprafața de pădure deținuta de o asociație trebuie să fie de minimum:– 100 de hectare;– zona forestieră compactă*) deținuta de o asociație trebuie să fie de minimum:– 10 de hectare în zona de câmpie;– 30 de hectare în zona de deal;– 100 de hectare în zona de munte;– prezentarea hârtii amenajistice (de la ultima amenajare) cu delimitarea proprietăților care participa la constituirea asociației (scara 1:10,000 sau 1:20,000 sau 1:5.000);_____________*) Zona forestieră compactă = suprafața acoperită cu pădure, creată prin alăturarea mai multor proprietăți care au în comun cel puțin o latura.Proiectele cu o valoare de peste 50,000 Euro trebuie să demonstreze viabilitatea economică (generare de profit) printr-un plan de afaceri.Investițiile eligibile sunt:Toate investițiile prevăzute la capitolul 4 "Câmpul de acțiune al măsurii";Pot fi cheltuieli eligibile:a)Construirea de noi clădiri specifice și/sau modernizarea celor existente; … b)Achiziția de noi instalații, utilaje, echipamente și unelte, echipamente IT și soft-uri pentru computer, inclusiv costurile de instalare și montaj a acestora; … c)Acea parte a costurilor reprezentând plata arhitecților, inginerilor și consultanților, taxelor legale, studiilor de fezabilitate, achiziționarea de patente și licențe, costuri pentru pregătirea și/sau implementarea proiectului, direct legate de măsura (incluzând costurile pentru elaborarea planurilor cadastrale și actualizarea planurilor de management al pădurilor), care nu depășesc 12% din costul total eligibil al proiectului exceptând cazurile unde nu sunt prevăzute construcții, când aceste costuri nu vor depăși 5%; … d)Achiziții de mijloace de transport noi, specializate, ca rezultat al identificării lor în studiul de fezabilitate/memoriul tehnic justificativ; … e)Investiții pentru construcții specifice, instalații și echipamente pentru protecția împotriva incendiilor, inclusiv de protecție a clădirilor (pichete de incendiu, rezervoare de apa, echipamente și unelte pentru stingerea incendiilor). … Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru ajutor, dacă îndeplinesc cerințele Art. 4, Secțiunea B din MAFA, cu modificările și completările ulterioare.Numai cheltuielile plătite de către Agenția SAPARD de la data acreditării pentru aceasta măsura, sau datele specificate, vor fi eligibile pentru sprijinul Comunitar.În vederea eligibilității pentru sprijinul Comunitar, toate achizițiile de servicii, lucrări și bunuri vor fi originare din Comunitatea Europeană sau din Țările menționate la Art. 4, Secțiunea B din MAFA, cu modificările și completările ulterioare.SpecificeÎmpăduriri– Achiziții de puieți;– Executarea drumurilor tehnologice de acces la șantierele de împădurire;– Transportul materialelor, puieților și forței de muncă pe șantier și punerea la șanț a puieților;– Pregătirea terenului și a solului în vederea împăduririi de către terțe părți specializate (pregătirea terenului include și executarea de lucrări de îmbunătățiri funciare: terase, lucrări de desecare, cleionaje, garnisaje);– Executarea plantației (pichetare, transport puieți prin purtat direct, executare gropi, plantare puieți, recepare puieți);– Executarea gardului de împrejmuire a plantației și a unui gard viu (dublura) – al cărui cost nu trebuie să depășească 20% din valoarea totală a investiției;Numai pentru beneficiarii privați: executarea lucrărilor de întreținere (revizuiri, mobilizări manuale și mecanizate, descoplesiri de alte specii ierboase și lemnoase, etc.) și completare a plantațiilor, până la realizarea stării de masiv, dar maximum 5 ani. Costurile pentru aceste lucrări se rambursează 50%, depind de condițiile locale ale zonei împădurite și de speciile utilizate pentru împădurire și nu trebuie să depășească 200 EURO/ha pentru anii 2 și 3 după plantare, respectiv 150 EURO/ha pentru anii 4 și 5. Sprijinul va fi acordat pe baza costurilor reale de piața, conform facturilor pentru bunurile achiziționate și pentru lucrările și serviciile furnizate de terțe părți specializate, în conformitate cu metodologia specifica, aprobată de legislația în vigoare.Pepiniere– Construirea sistemelor de irigații, aprovizionarea cu apa, construcția serelor și a solariilor pentru producerea puieților în mediul controlat, a spațiilor pentru conservarea și depozitarea semințelor, sortarea și depozitarea puieților, instalații pentru controlul umidității în sere, construirea de clădiri operaționale, lucrări de amenajare a câmpului pepinierei;– Realizarea împrejmuirii;– Achiziții de mașini, echipamente și instalații, etc.Investiții pentru îmbunătățirea prelucrării primare a lemnului și marketingului produselor forestiere– Achiziții de utilaje și echipamente pentru prelucrarea primara a lemnului (uscare, așchiere, despicare, tratare) și pentru utilizarea/prelucrarea deșeurilor (ardere, brichetare).Drumuri forestiere– Construcția de noi drumuri și îmbunătățirea celor existente, inclusiv a lucrărilor de arta, a sistemelor de semnalizare și avertizare.Gospodărirea pădurilor (inclusiv exploatarea forestieră)Pentru activitatea de exploatare forestieră:Achiziționarea utilajelor pentru recoltarea lemnului (fierăstraie mecanice), mașini, animale și echipamente pentru tăierea și transportarea lemnului (mototrolii, tractoare forestiere, combine forestiere, funiculare), utilaje pentru încărcatul și transportul lemnului (autotrenuri forestiere, încărcătoare frontale), inclusiv construirea sau modernizarea hangarelor și/sau remizelor.Nu sunt eligibile:Ansamblul cheltuielilor menționate în art. 4, "Eligibilitatea cheltuielilor" paragraful 2 din secțiunea B "Managementul, Monitorizarea și Evaluarea Programului" din anexa Acordului Multianual de Finanțare, la care se adauga:– Investițiile în sectorul de comercializare cu amănuntul;– Investițiile pentru construirea și/sau modernizarea locuințelor;– Cheltuielile privind promovarea produselor prin expoziții, reclame și publicitate;– Achiziționarea de mijloace de transport cu excepția celor specializate;– Achiziționarea de terenuri agricole;– Plantații pentru producerea pomilor de Crăciun;– Împăduriri pe terenuri cu destinație forestieră;– Împăduriri cu specii repede crescătoare.6. CRITERII DE SELECȚIESpecificeÎmpăduriri ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┐ │ Criterii pentru evaluarea proiectelor │ Punctaj │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │ 1. Suprafața împădurită │ Max. 30 │ │ – pentru beneficiari privați: 3 puncte pentru fiecare 5 ha │ │ │ – pentru beneficiari publici (comune): 1 punct pentru fiecare │ │ │ 10 ha │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │2. Numărul de specii în compoziție: │ Max. 30 │ │ – cel puțin doua specii (5 puncte pentru fiecare specie) │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │3. Amplasarea proiectului într-una din zonele de: │ Max. 20 │ │ – câmpie și lunca │ 20 │ │ – deal │ 10 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │4. Plantații care au rolul de perdele de protecție împotriva │ 20 │ │ eroziunii │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │TOTAL │ 100 │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┘ Pepiniere ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┐ │ Criterii pentru evaluarea proiectelor │ Punctaj │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │1. Producerea puieților într-un asortiment de specii variat │ Max. 60 │ │ (10 pct./specie) │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │2. Solicitantul este o asociație de proprietari │ 40 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │TOTAL │ 100 │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┘ Investiții pentru îmbunătățirea prelucrării primare a lemnului și marketingului produselor forestiere ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┐ │ Criterii pentru evaluarea proiectelor │ Punctaj │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │1. Proiectul asigura tehnologie și echipamente cu randament │ Max. 50 │ │ ridicat de prelucrare a lemnului și pentru utilizarea/ │ │ │ prelucrarea deșeurilor: │ │ │ – utilizarea/prelucrarea deșeurilor (producerea de brichete sau│ 20 │ │ ardere) │ │ │ – pentru prelucrarea lemnului │ 30 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │2. Înființarea prin proiect a unui depozit în afară pădurii, │ 20 │ │ pentru valorificare │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │3. Beneficiarul este o asociație de proprietari de pădure sau o │ 20 │ │ societate comercială de prelucrare a lemnului în care asociația│ │ │ de proprietari de pădure este acționar majoritar. │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │4. Beneficiarul este proprietarul sau deținătorul legal a minim 50│ 10 │ │ hectare de pădure │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │TOTAL │ 100 │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┘ Drumuri forestiere ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┐ │ Criterii pentru evaluarea proiectelor │ Punctaj │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │1. Proiectul să fie amplasat în una din zonele: │ Max. 40 │ │ – bazinete înfundate (fără acces) din zona montană │ 40 │ │ – bazinete din zona montană │ 20 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │2. Caracterul multifuncțional – mai mult decât caracterul silvic │ Max. 40 │ │ demonstrat prin prezentarea unui plan de amplasament, poate │ │ │ consta din: │ │ │ a) infrastructura rurală (accesul populației la diverse │ │ │ folosințe – școli, locuri de agrement, târguri, magazine de │ │ │ aprovizionare, etc.) │ │ │ b) infrastructura pentru turism (accesul turiștilor la punctele│ │ │ turistice din zona – cabane, trasee turistice etc.) │ │ │ acordându-se prioritate astfel: │ │ │ – existenta ambelor funcțiuni │ 40 │ │ – existenta unei funcțiuni │ 20 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │3. Numărul de locuitori și de proprietari deserviți │ Max. 20 │ │ – peste 50 persoane │ 20 │ │ – sub 50 persoane │ 10 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │TOTAL │ 100 │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┘ Gospodărirea pădurilor (inclusiv exploatarea forestieră) ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┐ │ Criterii pentru evaluarea proiectelor │ Punctaj │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │1. Pentru promovarea tehnologiilor ecologice de exploatare │ │ │ solicitantul va folosi prin proiect următoarele │ Max. 40 │ │ a. funiculare │ 30 │ │ b. combine forestiere │ 10 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │2. Beneficiarul este proprietar sau deținător legal de pădure: │ Max. 30 │ │ – 10-50 hectare │ 10 │ │ – 51-100 hectare │ 20 │ │ – peste 100 hectare │ 30 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │3. Beneficiarul este o asociație de proprietari de pădure sau o │ 10 │ │ societate comercială de exploatare forestieră în care asociația│ │ │ de proprietari de pădure este acționar majoritar │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │4. Beneficiarul este o asociație de proprietari de pădure cu un │ Max. 20 │ │ număr de: │ │ │ – 10-20 membri │ 10 │ │ – peste 20 membri │ 20 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │TOTAL │ 100 │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┘7. BENEFICIARIBeneficiarii finali vor fi:– persoane fizice, proprietari/deținători de terenuri cu destinație forestieră sau de terenuri agricole;– persoane juridice, proprietari/deținători de terenuri cu destinație forestieră sau de terenuri agricole, din care:– unități de cult*) (biserici, mânăstiri);– unități de învățământ**) (școli);– forme asociative sau asociații de proprietari din domeniu;– consilii locale ale comunelor sau municipalităților și asociațiile acestora;– agenți economici privați, din domeniu.Unitățile de cult și de învățământ numai pentru submăsura Împăduriri._____________*) Unitățile de cult sunt persoane juridice (conform art. 186 din Statutul nr. 4593/1949 pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, aprobat de Decretul nr. 233/1949, modificat prin Hot. Adunării Naționale Bisericești nr. 8576/10 iulie 1973), cu finanțare privată.**) Unitățile de învățământ sunt persoane juridice (cu excepția școlilor care au numai clase I-IV, conform art. 7, alin. (8) din Legea nr. 84/1995 – Legea învățământului cu modificările și completările ulterioare), cu finanțare din bugetul de stat și bugetele locale.8. LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ ÎN VIGOARELista privind legislația națională în vigoare referitoare la aceasta măsura este prezentată în Capitolul "Anexe legislație" din Planul Național pentru Agricultura și Dezvoltare Rurală.9. DISPOZIȚII FINANCIAREBugetul indicativ al Măsurii 3.5 conținând alocațiile anuale, se găsește în Capitolul 6. Alocații financiare pentru măsurile SAPARD din Planul Național pentru Agricultura și Dezvoltare Rurală.BUGETUL INDICATIV PE SUBMĂSURI ┌─────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────┐ │ SUBMĂSURA │ % din măsura │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │Împăduriri │ 10 │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │Pepiniere │ 5 │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │Investiții pentru îmbunătățirea prelucrării primare a │ 15 │ │lemnului și marketingului produselor forestiere │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │Drumuri forestiere │ 20 │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │Gospodărirea pădurilor (inclusiv exploatarea forestieră) │ 50 │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │TOTAL │ 100 │ └─────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────┘Sprijinul acordat pentru proiectele consiliilor locale sau ale asociațiilor acestora, numai pentru submăsura Drumuri forestiere cu acces public, va fi 100% valoarea totală a cheltuielilor eligibile.Gradul de intervenție pentru aceste proiecte este:– 75% contribuție UE– 25% buget naționalÎn toate cazurile, cu excepția drumurilor forestiere realizate de către consiliile locale sau asociațiile acestora, pentru toate submăsurile, sprijinul acordat este 50% din valoarea totală eligibilă a proiectului.Gradul de intervenție pentru aceste proiecte este:– 50% contribuție privată– 50% contribuție publică, din care:– 75% contribuție UE– 25% buget naționalÎmpăduririSuma maximă a valorii totale eligibile a proiectului: 500,000 EURO.Suma minimă a valorii totale eligibile a proiectului: 10,000 EURO.Costurile pentru executarea lucrărilor de întreținere și completare a plantației, la proiectele private pentru împăduriri, sunt cheltuieli eligibile și nu sunt cuprinse în calculația valorii totale eligibile a proiectului. Rambursarea a 50% din costurile totale anuale pentru executarea acestor lucrări se face pe baza costurilor reale de piața, conform facturilor plătite pentru bunurile achiziționate și pentru lucrările și serviciile furnizate de terțe părți specializate, în conformitate cu metodologia specifica, aprobată de legislația în vigoare, până la realizarea stării de masiv, dar maximum 5 ani. Aceste costuri nu trebuie să depășească 200 EURO/ha pentru anii 2 și 3 după plantare, respectiv 150 EURO/ha pentru anii 4 și 5.PepiniereSuma maximă a valorii totale eligibile a proiectului: 500,000 EUROSuma minimă a valorii totale eligibile a proiectului: 10,000 EUROInvestiții pentru îmbunătățirea prelucrării primare a lemnului și marketingului produselor forestiereSuma maximă a valorii totale eligibile: 500,000 EUROSuma minimă a valorii totale eligibile: 10,000 EURODrumuri forestiereSuma maximă a valorii totale eligibile: 1.000,000 EUROSuma minimă a valorii totale eligibile: 50,000 EUROGospodărirea pădurilor (inclusiv exploatarea forestieră)Suma maximă a valorii totale eligibile: 800,000 EUROPentru proiectele care privesc numai activitatea de recoltare, suma maximă a valorii totale eligibile este de 500,000 EURO.Suma minimă a valorii totale eligibile: 6.000 EUROValoarea asistenței solicitate trebuie să reflecte costurile reale, calculate pe baza facturilor plătite.10. ACOPERIRE GEOGRAFICĂProiectul va fi amplasat în spațiul rural, definit conform legii.Vor fi prioritizate pentru submăsura "împăduriri" proiectele din zona de câmpie și lunca, așa cum s-a stabilit prin criteriile specifice de selecție.11. INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT ȘI DE IMPACT Indicatori de realizare Indicatori generali: – Număr de proiecte: 2.400 – Număr de beneficiari: 2.400 Împădurire: – Număr de ha.: 40.000 – Număr de beneficiari 1.290, din care: – privați: 860 – publici: 430 – Număr de proiecte: 1.290 Pepiniere Număr de ha: 60 Număr de proiecte: 40 Număr de beneficiari: 40 Investiții privind îmbunătățirea prelucrării primare a lemnului și marketingului produselor forestiere Număr de proiecte: 400 Număr de beneficiari: 400 Drumuri forestiere: Număr de km: 450 Număr de proiecte: 200 Număr de beneficiari: 200 Gospodărirea pădurilor Număr de proiecte: 470 Număr de proprietari asociați: 2.000Indicatori de rezultat– Creșterea suprafeței de teren agricol împădurit – 40,000 ha;– Creșterea numărului de puieți obținuți în pepiniere proprii – 8.000 mii bucăți;– Creșterea capacității de prelucrare primara a lemnului care respecta condițiile tehnice de protecția mediului – 20%;– Creșterea lungimii drumurilor forestiere – 5%;– Creșterea suprafețelor de păduri administrate de asociațiile proprietarilor de păduri – 10%;– Creșterea numărului de proprietari de păduri asociați – 20%.Indicatori de impactMenținerea și dezvoltarea locurilor de muncă și alte funcții socio-economice– Creșterea suprafeței împădurite, prin proiectele SAPARD, față de suprafața existenta (de pădure privată și publică a consiliilor locale): 2%;– Creșterea cu 200 a numărului de localități deservite de drumurile forestiere;– Creșterea suprafeței pădurilor private administrate pe baza planurilor de amenajare cu 10%;– Creșterea productivității în sectorul exploatării forestiere cu 3%;– Creșterea numărului de locuri de muncă cu 3%.12. PROMOVAREA PROGRAMULUIPotențialii beneficiari vor fi informați despre existenta/condițiile de eligibilitate a prezentei măsuri prin:– Anunț în mass-media;– Distribuirea de broșuri de informare;– Seminarii;– Întâlniri organizate.13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVEPotențialul beneficiar va trebui să anexeze la cererea de finanțare următoarele documente:– Memoriu tehnic justificativ sau studiu de fezabilitate întocmit conform Ordinului comun al ministrului finanțelor publice și al ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 1.013/873/2001 privind aprobarea structurii, conținutului și modului de utilizare a Documentației Standard pentru elaborarea și prezentarea ofertei pentru achiziția publică de servicii, cu completările ulterioare, cuprinzând devizul general elaborat potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.179/2002, cu completările ulterioare.– Copii ale actului de proprietate a terenului, sau orice alt document care să certifice dreptul de folosința a terenului, sau ale actelor de proprietate pentru celelalte bunuri imobiliare, conform legislației în vigoare, după caz;– Certificat de urbanism, după caz;– Fișa tehnica privind condițiile de protecția mediului, necesare pentru obținerea acordului unic, pe care s-a aplicat, după caz, ștampila tip A sau tip B, care conține în anexa, după caz, acordul de mediu emis de autoritățile competente pentru activitățile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislația națională conformă cu legislația UE;– Existenta contribuției financiare proprii a beneficiarului privat trebuie dovedită printr-un document emis de banca și/sau alte instituții financiare autorizate care să ateste existenta cofinanțării și modul de asigurare a acesteia;– Decizia Consiliului Local care să asigure condiții financiare corespunzătoare pentru realizarea proiectului conform graficului de execuție propus pentru proprietarii publici (consiliile locale sau asociațiile acestora);– Copii ale documentelor de înregistrare legală a beneficiarului, după caz;– Ultimul bilanț anual precedent anului depunerii proiectului. În cazul în care beneficiarul nu a avut activitate anterioară depunerii proiectului, va depune un act doveditor în acest sens, eliberat de autoritatea fiscală, după caz;– Certificatul direcției financiare, care să ateste ca beneficiarul proiectului nu are obligații neplătite către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și către bănci, altele decât cele pentru care este respectat graficul de plata, după caz;– Declarație pe propria răspundere din care să rezulte ca aplicantul nu beneficiază de finanțare prin alte programe ale U.E. pentru proiectul care face obiectul sprijinului SAPARD;– Certificat care să ateste ca responsabilii proiectului au caziere judiciare oneste;– Document care să dovedească pregătirea profesională în domeniu a beneficiarului, (persoana fizica sau responsabilul tehnic de proiect), prin copia diplomei de studii, a certificatului de formare sau declarația pe propria răspundere arătând ca beneficiarul/responsabilul tehnic al proiectului va urma un curs de pregătire profesională înainte de ultima plata a ajutorului sau printr-un contract de asistența tehnică cu un consultant specializat, prezentat înainte de prima plata a ajutorului;– Avizul schimbării categoriei de folosința a terenului, după caz;– Copie după harta amenajistică (de la ultima amenajare) cu delimitarea proprietăților, după caz;– Copie după planul cadastral al proprietății, după caz.14. CONDIȚII DE FINANȚARE– Beneficiarii trebuie să întocmească balanțe lunare detaliate pe conturile de investiții în curs, bilanțul contabil la jumătatea anului și bilanțul contabil la sfârșitul anului;– Un beneficiar poate primi ajutor maximum de doua ori în perioada 2000-2006, în cadrul măsurii, dar valoarea totală eligibilă a fiecărui proiect nu trebuie să depășească limita sumei maxime eligibile a submăsurii respective;– Beneficiarul poate solicita sprijin pentru un nou proiect după finalizarea completa a proiectului anterior;– Beneficiarul va colabora și va prezenta toate informațiile solicitate de către structurile autorizate să controleze și să auditeze implementarea proiectului;– Sprijinul acordat va fi recuperat dacă obiectivele sprijinite nu sunt folosite conform scopului declarat sau în cazul în care acestea au fost vândute sau închiriate pe o perioada de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei transe);– În cazul în care costul unui serviciu sau unui bun depășește valoarea unitară totală de 10,000 EURO, beneficiarul privat trebuie să prezinte oferte de la cel puțin trei furnizori.– Achizițiile publice de bunuri, servicii și lucrări, în cadrul proiectului, se vor efectua în conformitate cu legislația în vigoare privind achizițiile publice;– Plățile în cadrul proiectului se vor efectua numai după data la care solicitantul a fost informat de Agenția SAPARD în legătura cu eligibilitatea proiectului, cu excepția cheltuielilor privind pregătirea proiectului care pot fi rambursate numai dacă beneficiarul a respectat procedura de achiziții a Agenției SAPARD, în limita aprobată pentru aceasta măsura;– Toate plățile făcute de beneficiar în cadrul proiectului vor urma prevederile MAFA, Secțiunea A, Art. 14, cu modificările ulterioare;– Plata sprijinului financiar se va efectua pe baza documentelor justificative de plata, în una sau cinci transe, pe toată durata proiectului.15. AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE– Agenția SAPARD reprezintă în România Autoritatea de Implementare.– Serviciile tehnice delegate ale direcțiilor teritoriale de regim silvic și de vânătoare din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale – MAPDR. +
Anexa 1la fișa tehnică pentru măsura 3.5LISTAarborilor și arbuștilor pentru împăduriri ┌────┬──────────────────────────────┬───────────────────────────┬────────────┐ │Nr. │ Denumire latină │ Denumire populara │ Forma │ │crt.│ │ │ │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 1.│TAXUS BACCATA │Tisa │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 2.│ABIES ALBA │Brad alb │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 3.│ABIES CONCOLOR │Brad argintiu │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 4.│PSEUDOTSUGA MENZIESII │Duglas verde │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 5.│PICEA EXCELSA │Molid │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 6.│PICEA PUNGENS │Molid înțepător │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 7.│PICEA ENGELMANNI │Molid de Arizona │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 8.│PICEA ORIENTALIS │Molid de Caucaz │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 9.│PICEA OMORIKA │Molid sârbesc │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 10.│LARIX DECIDUA │Larice │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 11.│LARIX LEPTOLEPIS │Larice japonez │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 12.│PINUS SYLVESTRIS │Pin silvestru │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 13.│PINUS MONTANĂ │Pin de munte │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 14.│PINUS NIGRA │Pin negru │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 15.│PINUS PONDEROSA │Pin galben │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 16.│PINUS STROBUS │Pin strob │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 17.│PINUS EXCELSA │Pin de Himalaia │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 18.│PINUS CEMBRA │Zimbru │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 19.│TAXODIUM DISTICHUM │Chiparos de baltă │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 20.│THUJA OCCIDENTALIS │Tuia │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 21.│THUJA PLICATA │Tuia gigantică │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 22.│THUJA ORIENTALIS │Biota │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 23.│CUPRESSUS SEMPERVIRENS │Chiparos │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 24.│CHAMAECYPARIS │Chiparos de California │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 25.│JUNIPERUS COMMUNIS │Ienupăr │ Arbust │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 26.│JUNIPERUS SIBIRICA │Ienupăr pitic │ Arbust │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 27.│JUNIPERUS SABINA │Cetină de negi │ Arbust │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 28.│JUNIPERUS VIRGINIANA │Ienupăr de Virginia │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 29.│CARPINUS BETULUS │Carpen │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 30.│CARPINUS ORIENTALIS │Carpinita │ Arbust │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 31.│CORYLUS AVELLANA │Alun │ Arbust │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 32.│CORYLUS COLURNA │Alun turcesc │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 33.│BETULA VERRUCOSA │Mesteacăn │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 34.│BETULA PUBESCENS │Mesteacăn pufos │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 35.│BETULA NANA │Mesteacăn pitic │ Arbust │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 36.│ALNUS GLUTINOSA │Anin negru │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 37.│ALNUS INCANA │Anin alb │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 38.│ALNUS VIRIDIS │Anin de munte │ Arbust │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 39.│FAGUS SILVATICA │Fag │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 40.│FAGUS ORIENTALIS │Fag oriental │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 41.│CASTANEA SATIVA │Castan bun │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 42.│QUERCUS BOREALIS │Stejar roșu │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 43.│QUERCUS PALUSTRIS │Stejar de baltă │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 44.│QUERCUS CERRIS │Cer │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 45.│QUERCUS PETRAEA │Gorun │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 46.│QUERCUS ROBUR │Stejar │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 47.│QUERCUS PEDUNCULIFLORA │Stejar brumăriu │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 48.│QUERCUS FRAINETTO │Garnita │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 49.│QUERCUS PUBESCENS │Stejar pufos │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 50.│JUGLANS REGIA │Nuc comun │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 51.│JUGLANS NIGRA │Nuc american │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 52.│JUGLANS GINEREA │Nuc american cenușiu │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 53.│POPULUS ALBA │Plop alb │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 54.│POPULUS TREMULA │Plop tremurator │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 55.│POPULUS CANESCENS │Plop cenușiu │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 56.│POPULUS NIGRA │Plop negru │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 57.│SALIX ALBA │Salcie albă │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 58.│SALIX FRAGILIS │Salcie fragedă │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 59.│SALIX PENTANDRA │Salcie │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 60.│SALIX GINEREA │Zalog │ Arbust │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 61.│SALIX VIMINALIS │Răchita │ Arbust │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 62.│SALIX INCANA │Răchita albă │ Arbust │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 63.│SALIX PURPUREA │Răchita roșie │ Arbust │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 64.│SALIX ROSMARINIFOLIA │Salcie târâtoare │ Arbust │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 65.│SALIX HERBACEA │Salcie pitică │ Arbust │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 66.│MORUS ALBA │Dud alb │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 67.│MORUS NIGRA │Dud negru │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 68.│MACLURA AURANTIACA │Maclura │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 69.│ULMUS FOLIACEA │Ulm de câmp │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 70.│ULMUS PROCERA │Ulm de câmp │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 71.│ULMUS MINOR │Ulm mărunt │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 72.│ULMUS MONTANĂ │Ulm de munte │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 73.│ULMUS LEVIS │Velnis │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 74.│ULMUS PUMILA │Ulm de Turkestan │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 75.│BUXUS SEMPERVIRENS │Merisor │ Arbust │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 76.│TAMARIX RAMOSISSIMA │Cătina roșie │ Arbust │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 77.│RIBES ALPINUM │Coacăz de munte │ Arbust │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 78.│ELAEAGNUS ANGUSTIFOLIA │Salcie mirositoare │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 79.│HIPPOPHAE RHAMNOIDES │Cătina albă │ Arbust │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 80.│SPIRAEA ULMIFOLIA │Cununiță │ Arbust │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 81.│COTONEASTER INTEGERRIMA │Barcoace │ Arbust │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 82.│CYDONIAOBLONGA │Gutui │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 83.│PIRUS PYRASTER │Păr pădureț │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 84.│MALUS SYLVESTRIS │Măr pădureț │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 85.│SORBUS AUCUPARIA │Scorus de munte │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 86.│SORBUS DOMESTICA │Scorus │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 87.│SORBUS TORMINALIS │Sorb │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 88.│CRATAEGUS MONOGYNA │Paducel │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 89.│ROSA CANINA │Măces │ Arbust │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 90.│ROSA GALLICA │Măces de câmp │ Arbust │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 91.│PRUNUS SPINOSA │Porumbar │ Arbust │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 92.│PRUNUS CERASIFERA │Corcodus │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 93.│CERASUS FRUTICOSA │Cireș pitic de Bărăgan │ Arbust │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 94.│CERARUS AVIUM │Cireș padureț │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 95.│PADUS MAHALEB │Vișin turcesc │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 96.│PADUS RACEMOSA │Malin │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 97.│PADUS SEROTINA │Malin american │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 98.│GLEDITSIA TRIACANTHOS │Gladita │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │ 99.│SOPHORA JAPONICA │Salcâm japonez │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │100.│LABURNUM ANAGYROIDES │Salcâm galben │ Arbust │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │101.│CYTISUS NIGRICANS │Drob │ Arbust │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │102.│AMORPHA FRUTICOSA │Salcâm mic │ Arbust │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │103.│ROBINIA PSEUDACACIA │Salcâm │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │104.│ROBINIA HISPIDA │Salcâm roșu │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │105.│ROBINIA VISCOSA │Salcâm roșu vascos │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │106.│TILIA CORDATA │Tei de deal │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │107.│TILIA PLATYPHYLLOS │Tei cu frunză mare │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │108.│TILIA TOMENTOSA │Tei alb │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │109.│AILANTHUS ALTISSIMA │Cenuser │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │110.│COTINUS COGGYGRIA │Scumpie │ Arbust │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │111.│RHUS TYPHINA │Oțetar roșu │ Arbust │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │112.│ACER PSEUDOPLATANUS │Paltin de munte │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │113.│ACER PLATANOIDES │Arțar │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │114.│ACER CAMPESTRE │Jugastru │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │115.│ACER MONSPESSULANUM │Jugastru de Banat │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │116.│ACES TATARICUM │Arțar tatarasc │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │117.│ACER NEGUNDO │Arțar american │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │118.│AESCULUS HIPPOCASTANUM │Castan porcesc │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │119.│ILEX AQUIFOLIUM │Laur │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │120.│EUONYMUS VERRUCOSA │Salba râioasă │ Arbust │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │121.│EUONYMUS EUROPAEA │Salba moale │ Arbust │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │122.│RHAMNUS FRANGULA │Crusin │ Arbust │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │123.│CORNUS SANGUINEA │Sanger │ Arbust │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │124.│CORNUS MAS │Corn │ Arbust │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │125.│FRAXINUS ORNUS │Mojdrean │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │126.│FRAXINUS EXCELSIOR │Frasin comun │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │127.│FRAXINUS PALLISAE │Frasin pufos │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │128.│FRAXINUS OXYCARPA │Frasin de Turkestan │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │129.│FRAXINUS PENNSYLVANICA │Frasin de Pensilvania │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │130.│SYIRINGA VULGARIS │Liliac │ Arbust │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │131.│SYIRINGA JOSIKAEA │Liliac transilvănean │ Arbust │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │132.│VIBURNUM LANTANA │Dirmox │ Arbust │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │133.│VIBURNUM OPULUS │Calin │ Arbust │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │134.│PLATANUS OCCIDENTALIS │Platan american │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │135.│PLATANUS ORIENTALIS │Platan oriental │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │136.│CERCIS SILIQUASTRUM │Arborele Iudei │ Arbore │ ├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │137.│GYMNOCLADUS DIOICA │Roscov de Canada │ Arbore │ └────┴──────────────────────────────┴───────────────────────────┴────────────┘NOTA: Densitatea estimativă a puieților pentru împădurire, depinde de încadrarea acestora în grupa ecologica și variază între 625 și 10,000 buc./ha, în conformitate cu legislația în vigoare. Densitatea reală a speciilor utilizate trebuie să fie prezentată în studiul de fezabilitate/memoriul tehnic, justificativ, al proiectului. +
Anexa 9FIȘA TEHNICA PENTRU MĂSURA 4.1.ÎMBUNĂTĂȚIREA PREGĂTIRII PROFESIONALE1. CADRU GENERAL– În condițiile actuale din România, în care se implementează economia de piață, în care au loc transformări structurale radicale, investițiile în resursele umane sunt esențiale pentru implementarea Planului Național pentru Agricultura și Dezvoltare Rurală și evoluția spațiului rural.– O treime din populația rurală a absolvit numai școala primară; o altă treime a absolvit cursurile gimnaziale, iar 3,1% (nivel 2000)^1) nu a absolvit nici o formă de educație._____________^1) Studiu inițiat de Ministerul Educației și Cercetării în 1998 și aprobat de Guvern în cadrul Programului de relansare a învățământului rural, 1999-2000.– Absenta diversificării activităților agricole și piscicole, neaplicarea tehnologiilor moderne și performanțe, starea igienico-sanitară precara, reclama de asemenea îmbunătățirea pregătirii profesionale.– Slaba pregătire a producătorilor agricoli și piscicoli în domeniul activităților neagricole și piscicole.– Absolvenții de școli cu profil agricol sunt într-un număr scăzut față de nevoile actuale și viitoare ale agriculturii românești.– În urma aplicării Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare și a Legii nr. 1/2000, cu modificările ulterioare, spațiul rural a concentrat un număr mare de persoane care au început să practice activități agricole și alte activități complementare, fără nici o pregătire de specialitate, bazându-se doar pe practicarea acestor activități în mod tradițional.– Necesitatea instruirii producătorilor agricoli, piscicoli și silvici în domeniul protecției mediului, în domeniul tehnologiilor nepoluante precum și în domeniul prelucrării produselor prin practici ecologice, reprezintă o cerința reală pentru spațiul rural românesc.– Formarea profesională a adulților, parte integrantă a educației permanente, înregistrează o noua extindere către producătorii agricoli și se adresează persoanelor ce nu au făcut obiectul școlarizării obligatorii.– Noua reforma a sistemului de învățământ profesional (începută în 1999), necesita organizarea și extinderea acestuia în spațiul rural.– Formarea profesională continuă a adulților în România este reglementată prin Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 375/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare.2. OBIECTIVEObiectiv general– asistență este acordată pregătirii profesionale pentru a contribui la îmbunătățirea cunoștințelor și competentelor profesionale ale fermierilor și ale altor persoane implicate în activități agricole, piscicole și forestiere, de procesare a produselor agricole, piscicole și de acvacultura, precum și la conversia acestora către activități neagricole. Acest obiectiv este în conformitate cu articolul 2 din Regulamentul nr. 1268/1999/CE adoptat de Consiliul Uniunii Europene, cu articolul 5 din Regulamentul nr. 2759/1999/CE adoptat de Comisia Europeană și cu prevederile capitolului III, titlul II din Regulamentul nr. 1257/1999/CE adoptat de Consiliul Uniunii Europene.Obiective specifice– Îmbunătățirea pregătirii profesionale a producătorilor agricoli, piscicoli, silvici și de acvacultura, precum și a angajaților unităților de procesare a produselor agricole și piscicole pentru reorientarea calitativă a producției;– Îmbunătățirea pregătirii profesionale a producătorilor agricoli, silvici, piscicoli și de acvacultura, pentru aplicarea metodelor de producție compatibile cu conservarea și îmbunătățirea peisajului;– Îmbunătățirea pregătirii profesionale a producătorilor agricoli, piscicoli, silvici și de acvacultura, pentru aplicarea metodelor de protecție a mediului și a normelor privind igiena și bunăstarea animalelor;– Îmbunătățirea pregătirii profesionale a producătorilor agricoli, piscicoli și a proprietarilor de pădure precum și a șefilor de exploatații agricole, forestiere și piscicole, pentru creșterea nivelului cunoștințelor de management și de marketing, necesare administrării unei exploatații viabile economic, social și din punct de vedere al mediului;– Pregătirea proprietarilor de pădure și a altor persoane implicate în activități forestiere pentru a utiliza practici de management al pădurilor care să permită îmbunătățirea funcțiilor: economică, ecologica și socială ale pădurii;– Pregătirea producătorilor agricoli, piscicoli, de acvacultura și a proprietarilor de pădure, în vederea diversificării sau reconversiei activităților lor de baza agricole sau silvice în vederea practicării altor ocupații și/sau meserii (agroturism, meșteșuguri, creșterea albinelor, acvacultura, etc.);– Pregătirea producătorilor agricoli, piscicoli și proprietari de pădure în vederea stimulării înființării grupurilor de producători și îmbunătățirea cunoștințelor membrilor grupurilor existente de producători, precum și pregătirea membrilor în vederea recunoașterii lor oficiale;– Pregătirea producătorilor agricoli în vederea stimulării înființării asociațiilor utilizatorilor de apa și îmbunătățirea cunoștințelor membrilor asociațiilor existente ale utilizatorilor de apa, pentru asigurarea unui management durabil al resurselor de apa în strânsă corelație cu refacerea și conservarea calității mediului din zonele rurale.Obiective operaționaleSusținerea pregătirii prin cursuri de formare profesională pentru următoarele domenii:– Reorientarea calitativă a producției, inclusiv înființarea grupurilor de producători;– Practici de producție compatibile cu menținerea peisajului, protecția mediului, standardele de igiena și bunăstarea animalelor;– Îmbunătățirea managementului fermelor agricole și silvice viabile economic, în vederea asigurării viabilității lor economice, sociale și din punct de vedere al mediului;– Alte forme de pregătire profesională: silvicultura, diversificarea activităților rurale, și altele asemenea.– Alte activități din sectoarele care sunt acoperite de măsurile din Programul SAPARD.3. CORELAREA CU ALTE MĂSURIAceasta măsura este obligatorie pentru implementarea cu succes a altor măsuri prevăzute în program, cum sunt:– îmbunătățirea prelucrării și marketingului produselor agricole și piscicole;– investiții în exploatațiile agricole;– metode agricole de producție proiectate să protejeze mediul și să mențină peisajul rural;– dezvoltarea și diversificarea activităților economice pentru generarea de activități multiple și venituri alternative;– înființarea grupurilor de producători;– managementul resurselor de apa pentru agricultura (în afară fermei);– silvicultura, inclusiv împădurirea zonelor agricole, investiții în exploatațiile forestiere deținute în proprietate silvică privată;– asistența tehnică.4. CÂMPUL DE ACȚIUNE AL MĂSURIIAceasta măsura se aplica în scopul pregătirii profesionale a producătorilor agricoli, silvici, piscicoli, acvacultorilor, a angajaților unităților de procesare a produselor agricole și piscicole și a altor activități de diversificare care-și desfășoară activitatea în spațiul rural în diferite domenii, precum:– Îmbunătățirea pregătirii profesionale a producătorilor agricoli, piscicoli și silvici, ca și a șefilor de fermă în managementul producției, marketingul produselor, aplicarea de tehnologii competitive nepoluante și respectarea standardelor sanitare veterinare, fito-sanitare, de sănătate, de protecția mediului și de calitatea produselor;– Pregătire în vederea stimulării înființării grupurilor de producători;– Îmbunătățirea pregătirii profesionale a producătorilor agricoli și a proprietarilor privați de pădure în vederea revigorării unor tradiții și meșteșuguri ce folosesc resurse locale;– Îmbunătățirea pregătirii profesionale a membrilor asociațiilor utilizatorilor de apa pentru aplicarea unor tehnologii eficiente și nepoluante, compatibile cu menținerea calității solului și pentru asigurarea unui management durabil al resurselor de apa cu destinație agricolă.În cadrul acestei măsuri vor putea fi finanțate următoarele forme de pregătire, în funcție de domeniul și obiectivul formării:– formare în domeniul practicilor de producție agricolă și piscicolă (din sectorul vegetal și sectorul creșterii animalelor), a practicilor de producție silvică, precum și a celor de procesare a produselor agricole și piscicole în conformitate cu tehnologiile specifice;– pregătire în domeniul practicilor de producție agricolă compatibile cu protecția mediului și a conservării peisajelor naturale, precum și pregătire legată de conversia la agricultura biologica;– pregătire în vederea reorientării calitative a producției;– pregătire în vederea respectării normelor de igiena, de bunăstare a animalelor și a sănătății plantelor;– pregătirea proprietarilor privați de pădure în vederea managementului pădurilor pentru îmbunătățirea funcțiilor lor economice, ecologice și sociale;– pregătire în domeniile managementului și marketingului exploatațiilor viabile din punct de vedere economic, social și de mediu;– pregătire în domeniul sistemelor informaționale, transfer de tehnologie și know-how;– pregătirea șefilor de exploatații agricole și silvice în domeniile: economic, tehnic, juridic, fiscal și al protecției mediului;– pregătirea producătorilor agricoli pentru înființarea grupurilor de producători și pentru promovarea obiectivelor, principiilor și modalităților de funcționare a acestora, precum și pregătirea membrilor grupurilor de producători recunoscute, în vederea îmbunătățirii activității acestora;– pregătirea tinerilor în faza de instalare și/sau în faza transmiterii exploatației agricole sau silvice în familie;– pregătirea proprietarilor privați de exploatații agricole și silvice în vederea diversificării sau a reconversiei acestor activități în spațiul rural (agroturism, acvacultura, creșterea albinelor, și altele asemenea).Cursurile de pregătire se pot organiza pe module care pot dura maxim trei săptămâni și pot avea un număr de cursanți maxim de 50 persoane pe modul. Se pot organiza pentru dobândirea cunoștințelor teoretice și practice din cadrul măsurilor și submăsurilor Programului SAPARD, dar pot fi și cursuri specializate de management, marketing, etc.Pentru elaborarea conținutului cursurilor de pregătire vor fi finanțate activități specifice prin măsura "Asistența tehnică" a Programului SAPARD.5. CRITERII DE ELIGIBILITATE– furnizorii de pregătire trebuie să fie entități cu personalitate juridică implicate în știința, studii, educație, consultanța îndreptățite să furnizeze pregătire și care au autorizație de furnizor de pregătire emisă de către o instituție competenta în acest scop, din România, statele membre ale Uniunii Europene sau țările candidate;– proiectele propuse trebuie să se încadreze în obiectivele și câmpul de acțiune al măsurii;– sprijinul acordat pentru pregătire profesională, în cadrul acestei măsuri, nu va include cursurile de instruire sau specializare care fac parte din programele sau sistemele normale ale învățământului agricol, silvic sau piscicol de la nivel mediu sau superior;– gradul de acoperire teritorială pentru implementarea unui proiect de pregătire profesională să fie minim o regiune.Criteriile de eligibilitate specifice și tipurile de cheltuieli eligibile vor fi precizate în termenii de referința care va sta la baza licitației de proiecte și vor fi în concordanta cu prevederile Acordului Multianual de Finanțare, cu modificările și completările ulterioare.Cheltuielile eligibile:– Acțiunile de pregătire vor consta în servicii de pregătire, așa cum sunt ele detaliate în specificațiile autorităților responsabile și/sau în termenii de referința și care respecta procedurile de achiziții publice aplicabile.– Costul selectării și aprobării acțiunilor de pregătire va fi în conformitate cu prevederile Acordului Multianual de Finanțare, programului și regulilor de achiziții publice aplicabile.– Cheltuielile aferente participării cursanților la cursurile de pregătire.Rata de ajutor poate fi de 100% pentru activitățile de mai sus.Fundamentarea elementelor pentru caietele de sarcini se va face prin studii elaborate în cadrul măsurii 4.2 Asistența tehnică.6. CRITERII DE SELECȚIECriteriile de selecție pentru furnizorii de pregătire vor fi precizate în caietul de sarcini.7. BENEFICIARIBeneficiarul acestei măsuri este Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. Prin aceasta măsură sunt eligibili furnizorii de formare profesională, persoane juridice de drept public sau privat (experți independenți și persoane juridice, române/străine sau cu capital mixt).Furnizorii de formare profesională, vor fi desemnați ca rezultat al unei licitații organizate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale pe baza unor caiete de sarcini elaborate de acesta.Cursurile de formare se pot face pentru toate măsurile Programului SAPARD, cu excepția măsurii 4.2 Asistența tehnică și măsurii 4.1 Îmbunătățirea pregătirii profesionale.Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale va organiza licitații de achiziții de servicii de pregătire, conform prevederilor procedurii de achiziții publice elaborata în concordanta cu reglementările comunitare care sunt stipulate în Manualul de instrucțiuni al Comisiei Europene "Contracte de lucrări, bunuri și servicii, încheiate în cadrul cooperării comunitare cu țări terțe", specificat la pct. 2.6 art. 14 din Secțiunea A a Acordului Multianual de Finanțare, cu modificările și completările ulterioare.8. LEGISLAȚIA NAȚIONALĂProiectele finanțate în cadrul acestei măsuri trebuie să respecte prevederile Acordului Multianual de Finanțare, cu modificările și completările ulterioare inclusiv legislația specifica referitoare la achiziția publică.Formarea profesională continua a adulților este prevăzută în Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 375/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare.9. DISPOZIȚII FINANCIARE– Proiectele din aceasta măsura nu sunt generatoare de profit.– Ajutorul public acordat pentru aceasta măsură este de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile, din care 75% reprezintă contribuția Uniunii Europene și 25% contribuția bugetară națională.– În cadrul acestei măsuri vor putea fi finanțate proiecte a căror valoare totală minimă eligibilă este 50,000 Euro.– Planul financiar și sursele de finanțare totale, alocate acestei măsuri, sunt prezentate în capitolul V Alocații financiare pentru măsurile SAPARD din Planul Național pentru Agricultura și Dezvoltare Rurală, pag. 361.Activitățile eligibile ale proiectului pot să înceapă după semnarea contractului cu furnizorul de pregătire.10. ACOPERIRE GEOGRAFICĂAceasta măsura se va aplica la nivelul întregii țări.11. INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT ȘI DE IMPACTIndicatori de realizareIndicatori generaliNumăr de acțiuni pentru cursurile de pregătire– Număr de acțiuni de pregătire (25-200 de participanți/acțiune de pregătire): 305– Număr de participanți: 35.000, din care:– număr de tineri participanți și femei: 7.000Număr mediu de zile de pregătire per participant: 15 zile lucrătoare– Număr de participanți pe tipuri de pregătireCursuri de pregătire de scurta durata (nivel regional)– Număr de acțiuni de pregătire: 280– Număr de participanți: 30,000Cursuri de pregătire de lungă durata (nivel național)– Număr de acțiuni de pregătire: 25– Număr de participanți: 5.000Indicatori de rezultat– Ponderea cursanților care au proiecte finanțate prin SAPARD din numărul total de cursanți > 70%– Ponderea tinerilor fermieri din numărul total de cursanți > 30%– Ponderea femeilor din numărul total de cursanți > 30%Indicatori de impact– Ponderea absolvenților cursurilor de pregătire care depun proiecte în cadrul SAPARD în primul an după absolvire (%)12. PROMOVAREA PROGRAMULUIPotențialii cursanți și furnizorii trebuie informați despre condițiile de participare la programul SAPARD prin:– Anunț public în mass-media,– Distribuirea de broșuri de informare,– Seminarii,– Întâlniri cu potențialii cursanți și participanți.13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVELista care conține documentele ce vor fi transmise participanților la licitație va fi precizată în termenii de referința și se va referi la aptitudinile formatorilor, experiența în domeniu, capacitatea administrativă de a asigura: cursurile, cazarea, masa, accesul la ferme demonstrative existente și altele asemenea.Pentru formatoriToți participanții la licitații vor trebui să prezinte în dosarul de licitație documentul care atesta autorizarea ca furnizor de formare, eliberat de organele competente conform reglementărilor în vigoare.Ofertanții străini trebuie să prezinte traducerile legalizate ale documentelor care atesta autorizarea lor ca furnizor de pregătire.Pentru participanții la pregătireSolicitantul trebuie să prezinte: o cerere, copie după certificatul de naștere, copie după diploma ultimei forme de pregătire absolvite și un certificat medical care atesta starea de sănătate. După caz, dovada că cursantul este beneficiarul unui proiect finanțat prin SAPARD.14. CONDIȚII DE FINANȚARECursurile de formare trebuie să contribuie la asimilarea cunoștințelor teoretice și a deprinderilor practice pentru toate sectoarele acoperite de măsurile Programului SAPARD, cu excepția măsurii de asistența tehnică și a pregătirii profesionale.Sprijinul pentru formare profesională nu va include cursurile de instruire sau formare care fac parte din programele normale sau sistemele educaționale pentru agricultură, silvicultură, piscicultură și de acvacultură, de nivel mediu sau superior.15. AUTORITATEA DE IMPLEMENTAREEvaluarea tehnica și financiară a ofertelor se va face în conformitate cu criteriile stabilite de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.Pentru desemnarea altor participanți la pregătire decât cei care au proiecte finanțate prin Programul SAPARD, se vor utiliza o serie de criterii de selecție (vârsta, zona rurală din care provin, deținerea unei exploatații, și altele asemenea).Implementarea măsurii va fi asigurată la nivelul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale de către Direcția Generală Dezvoltare Rurală (DGDR) și Agenția Națională de Consultanța Agricolă (ANCA).– DGDR va coordona implementarea măsurii, va elabora procedura administrativă de implementare a măsurii, va stabili suma totală alocată pentru fiecare curs de formare, precum și obiectivele programului de formare, va întocmi fișele standard de proiect, va participa la evaluarea ofertelor.– ANCA va întocmi termenii de referință și caietele de sarcini pentru fiecare curs de formare, va organiza licitațiile, va participa la evaluarea ofertelor, va asigura verificarea documentelor și verificarea pe teren, va asigura verificarea derulării programelor de pregătire și a documentelor de plata.Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale va asigura conform contractelor încheiate cu Agenția SAPARD, plata furnizorilor de pregătire și va întocmi cererile de plata către Agenția SAPARD.Agenția SAPARD va verifica pentru fiecare etapa îndeplinirea de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a cerințelor procedurale și va autoriza efectuarea plăților. +
Anexa 10FIȘA TEHNICA PENTRU MĂSURA 4.2.ASISTENȚA TEHNICĂ1. CADRU GENERALMăsura acoperă furnizarea de servicii de asistența tehnică. Acest serviciu este justificat pentru a sprijini costurile legate de implementarea Programului după cum sunt specificate în paragraful 4 de mai jos.Măsura se referă numai la asistența tehnică furnizată în baza articolului 2 paragraful 15 din Regulamentul nr. 1268/1999/CE adoptat de Consiliul Uniunii Europene (cu alte cuvinte, nu privește cea urmărită prin articolul 7 (4) al aceluiași Regulament).2. OBIECTIVEScopul acestei măsuri este de a sprijini în special implementarea și monitorizarea Programului și a posibilelor sale modificări ulterioare. Pentru a sprijini aceste scopuri, obiectivele includ:– furnizarea suportului pentru monitorizare,– asigurarea unui flux adecvat al informației și publicității,– finanțarea de studii, vizite și seminarii,– furnizarea suportului pentru expertiza externa,– furnizarea suportului pentru evaluarea Programului.3. CORELAREA CU ALTE MĂSURIAceasta măsura va asigura acoperirea nevoilor de asistența tehnică pentru toate măsurile Programului.4. CÂMPUL DE ACȚIUNE AL MĂSURIIÎn cadrul acestei măsuri următoarele activități sunt eligibile cu condiția ca în toate cazurile ele să fie aprobate de Președintele Comitetului de Monitorizare:a)Cheltuieli cu întâlnirile Comitetului de Monitorizare inclusiv costurile pentru toți experții și alți participanți, în cazul în care prezenta acestora este considerată a fi necesară pentru activitatea efectivă a comitetului. … b)Alte cheltuieli necesare pentru îndeplinirea responsabilităților Comitetului de Monitorizare care se încadrează în una din următoarele categorii: … – asistența experților pentru studierea și revizuirea cadrului general și a indicatorilor programului;– experți care să asiste sau să acorde consultanța Comitetului de Monitorizare referitor la implementarea și funcționarea procedurilor de monitorizare;– cheltuieli asociate întâlnirilor și sarcinilor auxiliare ale grupurilor de lucru, precum și seminariilor.c)Cheltuieli cu campaniile de informare și publicitate, incluzând costurile tipăririi și distribuirii lor. … d)Costul traducerilor și interpretărilor furnizate ca răspuns la cererile Comisiei, care nu includ pe cele cerute în baza articolului 5 (1) și 5 (2) prima propoziție din Acordul Multianual de Finanțare. … e)Cheltuieli asociate vizitelor și seminariilor care nu sunt realizate din inițiativa Comisiei. Fiecare vizita și seminar va necesita înaintarea în prealabil a unui raport scris către Comitetul de Monitorizare. … f)Cheltuieli asociate vizitelor și seminariilor organizate din inițiativa Comisiei. … g)Cheltuieli asociate pregătirii măsurilor din program pentru a asigura eficacitatea acestora incluzând acele măsuri a căror aplicare este prevăzută pentru o etapa ulterioară. … h)Cheltuieli pentru evaluare pe termen mediu cerută în baza prevederilor articolului 10 din Secțiunea B, din anexa la Acordul Multianual de Finanțare. … Aceasta lista este alcătuită pe baza recomandării Comisiei. Pe baza experienței acumulate din implementarea măsurii, autoritățile române vor revizui lista de acțiuni de mai sus și pot căuta o extindere, ceea ce va necesita modificarea ulterioară a Programului.În toate cazurile pentru ca cheltuielile să fie eligibile, trebuie respectate prevederile paragrafului 5.5. CRITERII DE ELIGIBILITATECheltuielile eligibile vor fi raportate în cadrul raportului anual. Cheltuielile pot fi efectuate și pe baza de sume fixe (cum ar fi diurna), în concordanta cu termenii și tarifele aplicate în sectorul public din România pentru acțiuni similare în care nu este implicată cofinanțarea din partea Comunității. Toate cheltuielile referitoare la experți și alți participanți vor fi limitate la aceia care provin și se deplasează din/în țările candidate și statele membre.Pentru aceasta măsura activitățile finanțate, sau care se prevăd a fi finanțate în cadrul convențiilor de înfrățire sau a altor proiecte PHARE sau ISPA, nu sunt eligibile.6. BENEFICIARIBeneficiarii finali ai activităților din cadrul măsurii pentru Asistența Tehnică sunt Autoritatea de Management pentru sub paragrafele a), b), d) și h) ale paragrafului 4 și Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale în ce privește subparagrafele c), e), f) și g) ale aceleiași paragraf 4.7. DISPOZIȚII FINANCIARECu toate ca suma pentru asistența tehnică din tabelul de mai jos este pentru sume mai mari, contribuția Comunității la cheltuielile prevăzute la subparagrafele a)-e) și g) din paragraful 4 va fi limitată la 80% din totalul cheltuielilor publice dar nu mai mult de 150,000 Euro pe an plus 0,3% din contribuția Comunității prevăzută în Acordul(rile) Anual(e) de Finanțare încheiat(e). Cuantumul determinat după formula de mai sus se va adapta în funcție de experiența aplicării măsurii Asistența Tehnică și de posibilele modificări ale paragrafului 4.În ce privește cheltuielile de la subparagraful h) contribuția Comunității se va limita la 80% din totalul cheltuielilor publice. În cazul cheltuielilor de la subparagraful f) contribuția Comunității va fi de 100% din totalul cheltuielilor publice în cadrul oricăror limite și condiții, care pot fi stabilite de către Comisie pentru inițiativa respectivă.Tabel Financiar Indicativ pentru măsura nr. 4.2.*Font 9* ┌─────┬──────────┬──────────┬──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┬────┐ │ │ │ │ │ Contribuție publică națională │ │ │ │ │ │ Contribuția UE ├────────────────┬─────────┬────┬──────┤ │ │ │ │ │ │ Total național │ Bugetul │Re- │Altele│Con-│ │ │ │ Total │ │ │ central │giu-│ │tri-│ │Anii │ Costuri │cheltuieli│ │ │ │nea │ │bu- │ │ │ totale │ publice ├──────────┬──────────┬─────────┬──────┼─────────┬──────┼─────────┴────┴──────┤tie │ │ │ │ │ │Art. 7(4) │ Art. 2 │ % 2 │ Art. 2 │ % 2 │ Art. 2 ultima lin. │pri-│ │ │ │ │ Total │R. 1268/99│ ultima │ultima│ ultima │ultima│ R. 1268/99 │vata│ │ │ │ │ │ │ lin. R. │ lin. │ lin. R. │ lin. │ │ │ │ │ │ │ │ │ 1268/99 │ │ 1268/99 │ │ │ │ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼──────┼─────────┬────┬──────┼────┤ │ 1 │ 2=3+13 │ 3=4+8 │ 4=5+6 │ 5 │ 6 │ 7=6/ │ 8 │ 9=6/ │ 9=6/6+8 │ 10 │ 12 │ 13 │ │ │ │ │ │ │ │ 6+8 │ │ 6+8 │ │ │ │ │ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼──────┼─────────┼────┼──────┼────┤ │2000 │ 761.250│ 761.250│ 609.000│ 0│ 609.000│ 80 │ 152.250│ 20 │ 152.250│ 0 │ 0 │ 0 │ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼──────┼─────────┼────┼──────┼────┤ │2001 │ 761.250│ 761.250│ 609.000│ 0│ 609.000│ 80 │ 152.250│ 20 │ 152.250│ 0 │ 0 │ 0 │ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼──────┼─────────┼────┼──────┼────┤ │2002 │ 3.658.096│ 3.658.096│ 3.505.846│ 2.896.846│ 609.000│ 80 │ 152.250│ 20 │ 152.250│ 0 │ 0 │ 0 │ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼──────┼─────────┼────┼──────┼────┤ │2003 │ 4.158.096│ 4.158.096│ 3.905.846│ 2.896.846│1.009.000│ 80 │ 152.250│ 20 │ 152.250│ 0 │ 0 │ 0 │ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼──────┼─────────┼────┼──────┼────┤ │2004 │ 3.658.096│ 3.658.096│ 3.505.846│ 2.896.846│ 609.000│ 80 │ 152.250│ 20 │ 152.250│ 0 │ 0 │ 0 │ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼──────┼─────────┼────┼──────┼────┤ │2005 │ 3.658.096│ 3.658.096│ 3.505.846│ 2.896.846│ 609.000│ 80 │ 152.250│ 20 │ 152.250│ 0 │ 0 │ 0 │ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼──────┼─────────┼────┼──────┼────┤ │2006 │ 3.658.096│ 3.658.096│ 3.505.846│ 2.896.846│ 609.000│ 80 │ 152.250│ 20 │ 152.250│ 0 │ 0 │ 0 │ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼──────┼─────────┼────┼──────┼────┤ │Total│20.312.980│20.312.980│19.147.230│14.484.230│4.663.000│ 80 │1.165.750│ 20 │1.165.750│ 0 │ 0 │ 0 │ └─────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴─────────┴──────┴─────────┴──────┴─────────┴────┴──────┴────┘8. INDICATORICâțiva posibili indicatori:– numărul materialelor promoționale pentru informarea generală a tuturor părților (fluturași, broșuri etc.)– numărul campaniilor de publicitate– numărul de convocări ale experților suportate– numărul de ateliere, conferințe, seminarii– numărul de reuniuni ale Comitetului de Monitorizare– numărul de studii privind pregătirea și implementarea măsurilor din Program– numărul de rapoarte de evaluare a Programului +
Anexa 11*Font 8* Alocare financiara Program SAPARD 2000-2006 Cost total (Pentru anii 2000-2004 cifrele sunt conform AFA respective. Pentru anii 2005-2006 cifrele sunt conform Road Map România – Bulgaria în Euro, preturi 2003) ┌─────┬───────────────────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┐ │Nr. │ Masuri │Cost total │ │Cost total │ │Cost total │ │Cost total │ │ │crt. │ │ 2000 │ │ 2001 │ │ 2002 │ │ 2003 │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │Prioritatea 1: │110.542.497│42,20│113.652.099│42,45│ 65.984.000│20,58│ 70.255.410│21,76│ │ │Îmbunătățirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │competitivității │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │în prelucrarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │produselor agricole│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │și piscicole │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 1.1 │Îmbunătățirea │110.542.497│42,20│113.652.099│42,45│ 60.078.667│18,74│ 62.467.235│19,35│ │ │prelucrării și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │marketingul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │produselor agricole│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │și piscicole │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone neafectate│110.542.497│42,20│113.652.099│42,45│ 60.078.667│18,74│ 62.467.235│19,35│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 1.2 │Îmbunătățirea │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 5.905.333│ 1,84│ 7.788.175│ 2,41│ │ │structurilor pentru│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │calitate, controlul│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │veterinar și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │fitosanitar și al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │calității │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │produselor │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │Prioritatea 2: │150.666.667│57,51│153.333.333│57,27│ 92.667.905│28,90│ 93.262.008│28,88│ │ │Îmbunătățirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │infrastructurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │pentru agricultura │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │și dezvoltare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │rurală │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 2.1 │Dezvoltarea │150.666.667│57,51│153.333.333│57,27│ 92.667.905│28,90│ 93.262.008│28,88│ │ │infrastructurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │rurale │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 000│ 0 │ 0,00│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone neafectate│150.666.667│57,51│153.333.333│57,27│ 92.667.905│28,90│ 93.262.008│28,88│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 2.2 │Managementul │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │resurselor de apă │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │Prioritatea 3: │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│160.320.287│50,00│154.683.625│47,91│ │ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │economiei rurale │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 3.1 │Investiții în │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 96.954.954│30,24│100.404.847│31,10│ │ │exploatații │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │agricole │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone neafectate│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 96.954.954│30,24│100.404.847│31,10│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 3.2 │Constituirea │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 1.102.960│ 0,34│ │ │grupurilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │producători │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 3.3 │Metode agricole de │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 4.223.524│ 1,31│ │ │producție │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proiectate să │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │protejeze mediul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │înconjurător și să │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mențină peisajul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │rural │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 3.4 │Dezvoltarea și │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 63.365.333│19,76│ 26.941.349│ 8,34│ │ │diversificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │activităților │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │economice pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │generarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │venituri și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │activități multiple│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone neafectate│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 63.365.333│19,76│ 26.941.349│ 8,34│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 3.5 │Silvicultura │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 22.010.945│ 6,82│ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │Prioritatea 4: │ 761.250│ 0,29│ 761.250│ 0,28│ 1.677.590│ 0,52│ 4.678.950│ 1,45│ │ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │resurselor umane │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 4.1 │Îmbunătățirea │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 916.340│ 0,29│ 4.042.700│ 1,25│ │ │pregătirii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │profesionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │4.2.1│Asistența tehnică │ 761.250│ 0,29│ 761.250│ 0,28│ 761.250│ 0,24│ 636.250│ 0,20│ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │4.2.2│Asistența tehnică │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │(CE)* │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ TOTAL │261.970.414│ 100│267.746.682│ 100│320.649.782│ 100│322.879.993│ 100│ └─────┴───────────────────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┘ ┌─────┬───────────────────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┐ │Nr. │ Masuri │Cost total │ │Cost total │ │Cost total │ │ │crt. │ │ 2004 │ │ 2005 │ │ 2006 │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │Prioritatea 1: │ 89.825.366│27,63│119.771.252│38,76│102.315.695│29,37│ │ │Îmbunătățirea │ │ │ │ │ │ │ │ │competitivității │ │ │ │ │ │ │ │ │în prelucrarea │ │ │ │ │ │ │ │ │produselor agricole│ │ │ │ │ │ │ │ │și piscicole │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 1.1 │Îmbunătățirea │ 82.002.559│25,23│109.929.919│35,57│ 92.474.361│26,55│ │ │prelucrării și │ │ │ │ │ │ │ │ │marketingul │ │ │ │ │ │ │ │ │produselor agricole│ │ │ │ │ │ │ │ │și piscicole │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 31.915.231│10.33│ 32.258.213│ 9,26│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone neafectate│ 82.002.559│25,23│ 78.014.688│25,24│ 60.216.148│17,29│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 1.2 │Îmbunătățirea │ 7.822.807│ 2,41│ 9.841.333│ 3,18│ 9.841.333│ 2,83│ │ │structurilor pentru│ │ │ │ │ │ │ │ │calitate, controlul│ │ │ │ │ │ │ │ │veterinar și │ │ │ │ │ │ │ │ │fitosanitar și al │ │ │ │ │ │ │ │ │calității │ │ │ │ │ │ │ │ │produselor │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │Prioritatea 2: │ 83.379.751│25,65│ 72.371.515│23,42│ 75.017.365│21,54│ │ │Îmbunătățirea │ │ │ │ │ │ │ │ │infrastructurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │pentru agricultura │ │ │ │ │ │ │ │ │și dezvoltare │ │ │ │ │ │ │ │ │rurală │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 2.1 │Dezvoltarea │ 83.379.751│25,65│ 72.371.515│23,42│ 75.017.365│21,54│ │ │infrastructurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │rurale │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone afectate│ 0 │ 000│ 72.371.515│23.42│ 75.017.365│21,54│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone neafectate│ 83.379.751│25,65│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 2.2 │Managementul │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │resurselor de apă │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │Prioritatea 3: │150.782.722│46,39│115.826.849│37,48│169.953.927│48,79│ │ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │economiei rurale │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 3.1 │Investiții în │ 99.965.127│30,75│ 71.588.315│23,16│ 84.062.042│24,13│ │ │exploatații │ │ │ │ │ │ │ │ │agricole │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 35.388.883│11,45│ 37.808.511│10,85│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone neafectate│ 99.965.127│30,75│ 36.199.432│11,71│ 46.253.531│13,28│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 3.2 │Constituirea │ 790.685│ 0,24│ 657.353│ 0,21│ 1.588.976│ 0,46│ │ │grupurilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │producători │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 3.3 │Metode agricole de │ 4.466.776│ 1,37│ 4.466.775│ 1,45│ 3.066.776│ 0,88│ │ │producție │ │ │ │ │ │ │ │ │proiectate să │ │ │ │ │ │ │ │ │protejeze mediul │ │ │ │ │ │ │ │ │înconjurător și să │ │ │ │ │ │ │ │ │mențină peisajul │ │ │ │ │ │ │ │ │rural │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 3.4 │Dezvoltarea și │ 27.365.333│ 8,42│ 18.319.606│ 5,93│ 18.477.885│ 5,31│ │ │diversificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │activităților │ │ │ │ │ │ │ │ │economice pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │generarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │venituri și │ │ │ │ │ │ │ │ │activități multiple│ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 9.112.944│ 2,95│ 9.230.179│ 2,65│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone neafectate│ 27.365.333│ 8,42│ 9.206.661│ 2,98│ 9.247.707│ 2,66│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 3.5 │Silvicultura │ 18.194.800│ 5,60│ 20.794.800│ 6,73│ 62.758.247│18,02│ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │Prioritatea 4: │ 1.070.917│ 0,33│ 1.070.917│ 0,35│ 1.023.550│ 0,29│ │ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │resurselor umane │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 4.1 │Îmbunătățirea │ 934.667│ 0,29│ 934.667│ 0,30│ 887.300│ 0,25│ │ │pregătirii │ │ │ │ │ │ │ │ │profesionale │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │4.2.1│Asistența tehnică │ 136.250│ 0,04│ 136.250│ 0,04│ 136.250│ 0,04│ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │4.2.2│Asistența tehnică │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,35│ │ │(CE)* │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ TOTAL │325.058.755│ 100│309.040.533│ 100│348.310.536│ 100│ └─────┴───────────────────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┘ Nota(*) Indicativă și incluzând resursele conform art. 7.4 din Reglementarea nr. 1268/1999destinată finanțării măsurilor luate din inițiativa Comisiei pentru studii preliminare, schimburi,vizite, evaluări și controale care pot fi disponibile pentru program.Anexa 11 a fost înlocuită cu anexa 5 din HOTĂRÂREA nr. 177 din 20 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 171 din 12 martie 2007, potrivit art. unic din același act normativ. +
Anexa 12*Font 8* Alocare financiara Program SAPARD 2000-2006 Contribuția Comunității Europene (Pentru anii 2000-2004 cifrele sunt conform AFA respective. Pentru anii 2005-2006 cifrele sunt conform Road Map România – Bulgaria în Euro, preturi 2003) ┌─────┬───────────────────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┐ │Nr. │ Masuri │Contribuție│ │Contribuție│ │Contribuție│ │Contribuție│ │ │crt. │ │ UE 2000 │ │ UE 2001 │ │ UE 2002 │ │ UE 2003 │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │Prioritatea 1: │ 39.605.194│25,85│ 40.719.303│26,05│ 25.954.000│16,16│ 28.221.908│17,28│ │ │Îmbunătățirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │competitivității în│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │prelucrarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │produselor agricole│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │și piscicole │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 1.1 │Îmbunătățirea │ 39.605.194│25,85│ 40.719.303│26,05│ 21.525.000│13,40│ 22.380.777│13,70│ │ │prelucrării și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │marketingul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │produselor agricole│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │și piscicole │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone neafectate│ 39.605.194│25,85│ 40.719.303│26,05│ 21.525.000│13,40│ 22.380.777│13,70│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 1.2 │Îmbunătățirea │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 4.429.000│ 2,76│ 5.841.131│ 3,58│ │ │structurilor pentru│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │calitate, controlul│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │veterinar și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │fitosanitar și al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │calității │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │produselor │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │Prioritatea 2: │113.000.000│73,75│115.000.000│73,56│ 69.500.928│43,27│ 69.946.506│42,82│ │ │Îmbunătățirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │infrastructurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │pentru agricultura │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │și dezvoltare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │rurala │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 2.1 │Dezvoltarea │113.000.000│73,75│115.000.000│73,56│ 69.500.928│43,27│ 69.946.506│42,82│ │ │infrastructurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │rurale │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone neafectate│113.000.000│73,75│115.000.000│73,56│ 69.500.928│43,27│ 69.946.506│42,82│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 2.2 │Managementul │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │resurselor de apa │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │Prioritatea 3: │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 63.878.936│39,77│ 61.629.637│37,73│ │ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │economiei rurale │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 3.1 │Investiții în │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 40.116.936│24,97│ 39.066.177│23,92│ │ │exploatații │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │agricole │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone neafectate│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 40.116.936│24.97│ 39.066.177│23,92│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 3.2 │Constituirea │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 827.220│ 0,51│ │ │grupurilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │producători │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 3.3 │Metode agricole de │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 3.167.643│ 1,94│ │ │producție │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proiectate să │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │protejeze mediul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │înconjurător și să │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mențină peisajul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │rural │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 3.4 │Dezvoltarea și │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 23.762.000│14,79│ 10.103.006│ 6,19│ │ │diversificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │activităților │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │economice pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │generarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │venituri și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │activități multiple│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone neafectate│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 23.762.000│14,79│ 10.103.006│ 6,19│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 3.5 │Silvicultura │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 8.465.591│ 5,18│ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │Prioritatea 4: │ 609.000│ 0,40│ 609.000│ 0,39│ 1.296.255│ 0,81│ 3.541.025│ 2,17│ │ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │resurselor umane │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 4.1 │Îmbunătățirea │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 687.255│ 0,43│ 3.032.025│ 1,86│ │ │pregătirii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │profesionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │4.2.1│Asistența tehnică │ 609.000│ 0,40│ 609.000│ 0,39│ 609.000│ 0,38│ 509.000│ 0,31│ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │4.2.2│ Asistența tehnică │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │(CE)* │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ TOTAL │153.214.194│ 100│156.328.303│ 100│160.630.119│ 100│163.339.076│ 100│ └─────┴───────────────────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┘ ┌─────┬───────────────────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┐ │Nr. │ Masuri │Contribuție│ │Contribuție│ │Contribuție│ │ │crt. │ │ UE 2004 │ │ UE 2005 │ │ UE 2006 │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │Prioritatea 1: │ 35.247.003│22,21│ 55.645.916│31,76│ 49.406.000│25,68│ │ │Îmbunătățirea │ │ │ │ │ │ │ │ │competitivității în│ │ │ │ │ │ │ │ │prelucrarea │ │ │ │ │ │ │ │ │produselor agricole│ │ │ │ │ │ │ │ │și piscicole │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 1.1 │Îmbunătățirea │ 29.379.898│18,51│ 48.264.916│27,55│ 42.025.000│21,85│ │ │prelucrării și │ │ │ │ │ │ │ │ │marketingul │ │ │ │ │ │ │ │ │produselor agricole│ │ │ │ │ │ │ │ │și piscicole │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 20.345.960│11,61│ 20.564.611│10,69│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone neafectate│ 29.379.898│18,51│ 27.918.956│15,93│ 21.460.389│11,16│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 1.2 │Îmbunătățirea │ 5.867.105│ 3,70│ 7.381.000│ 4,21│ 7.381.000│ 3,84│ │ │structurilor pentru│ │ │ │ │ │ │ │ │calitate, controlul│ │ │ │ │ │ │ │ │veterinar și │ │ │ │ │ │ │ │ │fitosanitar și al │ │ │ │ │ │ │ │ │calității │ │ │ │ │ │ │ │ │produselor │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │Prioritatea 2: │ 62.534.813│39,41│ 61.515.788│35,11│ 63.764.760│33,15│ │ │Îmbunătățirea │ │ │ │ │ │ │ │ │infrastructurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │pentru agricultura │ │ │ │ │ │ │ │ │și dezvoltare │ │ │ │ │ │ │ │ │rurală │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 2.1 │Dezvoltarea │ 62.534.813│39,41│ 61.515.788│35,11│ 63.764.760│33,15│ │ │infrastructurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │rurale │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 61.515.788│35.11│ 63.764.760│33.15│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone neafectate│ 62.534.813│39,41│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 2.2 │Managementul │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │resurselor de apă │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │Prioritatea 3: │ 60.098.184│37,87│ 57.238.296│32,67│ 78.428.765│40,77│ │ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │economiei rurale │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 3.1 │Investiții în │ 38.895.088│24,51│ 36.135.200│20,62│ 41.448.000│21,55│ │ │exploatații │ │ │ │ │ │ │ │ │agricole │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 22.560.413│12,88│ 24.102.926│12,53│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone neafectate│ 38.895.088│24,51│ 13.574.787│ 7,75│ 17.345.074│ 9,02│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 3.2 │Constituirea │ 593.014│ 0,37│ 493.015│ 0,28│ 1.191.732│ 0,62│ │ │grupurilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │producători │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 3.3 │Metode agricole de │ 3.350.082│ 2,11│ 3.350.081│ 1,91│ 2.300.082│ 1,20│ │ │producție │ │ │ │ │ │ │ │ │proiectate să │ │ │ │ │ │ │ │ │protejeze mediul │ │ │ │ │ │ │ │ │înconjurător și să │ │ │ │ │ │ │ │ │mențină peisajul │ │ │ │ │ │ │ │ │rural │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 3.4 │Dezvoltarea și │ 10.262.000│ 6,47│ 9.262.000│ 5,29│ 9.352.129│ 4,86│ │ │diversificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │activităților │ │ │ │ │ │ │ │ │economice pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │generarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │venituri și │ │ │ │ │ │ │ │ │activități multiple│ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 5.809.502│ 3,32│ 5.884.239│ 3,06│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone neafectate│ 10.262.000│ 6,47│ 3.452.498│ 1,97│ 3.467.890│ 1,80│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 3.5 │Silvicultură │ 6.998.000│ 4,41│ 7.998.000│ 4,56│ 24.136.822│12,55│ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │Prioritatea 4: │ 810.000│ 0,51│ 810.000│ 0,46│ 774.475│ 0,40│ │ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │resurselor umane │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 4.1 │Îmbunătățirea │ 701.000│ 0,44│ 701.000│ 0,40│ 665.475│ 0,35│ │ │pregătirii │ │ │ │ │ │ │ │ │profesionale │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │4.2.1│Asistența tehnică │ 109.000│ 0,07│ 109.000│ 0,06│ 109.000│ 0,06│ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │4.2.2│ Asistența tehnică │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │(CE)* │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ TOTAL │158.690.000│ 100│175.210.000│ 100│192.374.000│ 100│ └─────┴───────────────────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┘ Nota(*) Indicativă și incluzând resursele conform art. 7.4 din Reglementarea nr. 1268/1999 destinatăfinanțării masurilor luate din inițiativa Comisiei pentru studii preliminare, schimburi, vizite,evaluări și controale care pot fi disponibile pentru program.Anexa 12 a fost înlocuită cu anexa 6 din HOTĂRÂREA nr. 177 din 20 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 171 din 12 martie 2007, potrivit art. unic din același act normativ. +
Anexa 13*Font 8* Alocare financiara Program SAPARD 2000-2006 Contribuție publică națională (Pentru anii 2000-2004 cifrele sunt conform AFA respective. Pentru anii 2005-2006 cifrele sunt conform Road Map România – Bulgaria în Euro, preturi 2003) ┌─────┬───────────────────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┐ │Nr. │ │Contribuție│ │Contribuție│ │Contribuție│ │Contribuție│ │ │crt. │ Masuri │ publică │ │ publică │ │ publică │ │ publică │ │ │ │ │ nat. 2000 │ │ nat. 2001 │ │ nat. 2002 │ │ nat. 2003 │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │Prioritatea 1: │ 13.201.731│25,88│ 13.573.101│26,07│ 8.651.333│16,17│ 9.407.303│17,29│ │ │Îmbunătățirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │competitivității în│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │prelucrarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │produselor agricole│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │și piscicole │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 1.1 │Îmbunătățirea │ 13.201.731│25,88│ 13.573.101│26,07│ 7.175.000│13,41│ 7.460.259│13,71│ │ │prelucrării și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │marketingul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │produselor agricole│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │și piscicole │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone neafectate│ 13.201.731│25,88│ 13.573.101│26,07│ 7.175.000│13,41│ 7.460.259│13,71│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 1.2 │Îmbunătățirea │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 1.476.333│ 2,76│ 1.947.044│ 3,58│ │ │structurilor pentru│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │calitate, controlul│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │veterinar și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │fitosanitar și al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │calității │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │produselor │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │Prioritatea 2: │ 37.666.667│73,83│ 38.333.333│73,63│ 23.166.976│43,31│ 23.315.502│42,86│ │ │Îmbunătățirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │infrastructurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │pentru agricultura │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │și dezvoltare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │rurală │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 2.1 │Dezvoltarea │ 37.666.667│73,83│ 38.333.333│73,63│ 23.166.976│43,31│ 23.315.502│42,86│ │ │infrastructurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │rurale │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone neafectate│ 37.666.667│73,83│ 38 333.333│73,63│ 23.166.976│43,31│ 23.315.502│42,86│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 2.2 │Managementul │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │resurselor de apă │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │Prioritatea 3: │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 21.292.979│39,81│ 20.543.212│37,76│ │ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │economiei rurale │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 3.1 │Investiții în │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 13.372.312│25,00│ 13.022.059│23,94│ │ │exploatații │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │agricole │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone neafectate│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 13.372.312│25,00│ 13.022.059│23,94│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 3.2 │Constituirea │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 275.740│ 0,51│ │ │grupurilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │producători │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 3.3 │Metode agricole de │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 1.055.881│ 1,94│ │ │producție │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proiectate să │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │protejeze mediul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │înconjurător și să │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mențină peisajul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │rural │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 3.4 │Dezvoltarea și │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 7.920.667│14,81│ 3.367.669│ 6,19│ │ │diversificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │activităților │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │economice pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │generarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │venituri și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │activități multiple│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone neafectate│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 7.920.667│14,81│ 3.367.669│ 6,19│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 3.5 │Silvicultura │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 2.821.864│ 5,19│ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │Prioritatea 4: │ 152.250│ 0,30│ 152.250│ 0,29│ 381.335│ 0,71│ 1.137.925│ 2,09│ │ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │resurselor umane │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 4.1 │Îmbunătățirea │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 229.085│ 0,43│ 1.010.675│ 1,86│ │ │pregătirii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │profesionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │4.2.1│Asistența tehnică │ 152.250│ 0,30│ 152.250│ 0,29│ 152.250│ 0,28│ 127.250│ 0,23│ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │4.2.2│ Asistența tehnică │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │(CE)* │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ TOTAL │ 51.020.648│ 100│ 52.058.684│ 100│ 53.492.623│ 100│ 54.403.942│ 100│ └─────┴───────────────────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┘ ┌─────┬───────────────────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┐ │Nr. │ │Contribuție│ │Contribuție│ │Contribuție│ │ │crt. │ Masuri │ publică │ │ publică │ │ publică │ │ │ │ │ nat. 2004 │ │ nat. 2005 │ │ nat. 2006 │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │Prioritatea 1: │ 11.749.001│22,22│ 15.357.116│37,36│ 13.242.845│28,67│ │ │Îmbunătățirea │ │ │ │ │ │ │ │ │competitivității în│ │ │ │ │ │ │ │ │prelucrarea │ │ │ │ │ │ │ │ │produselor agricole│ │ │ │ │ │ │ │ │și piscicole │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 1.1 │Îmbunătățirea │ 9.793.299│18,52│ 12.896.782│31,38│ 10.782.512│23,35│ │ │prelucrării și │ │ │ │ │ │ │ │ │marketingul │ │ │ │ │ │ │ │ │produselor agricole│ │ │ │ │ │ │ │ │și piscicole │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 3.590.464│ 8,74│ 3.629.049│ 7,86│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone neafectate│ 9.793.299│18,52│ 9.306.319│22,64│ 7.153.463│15,49│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 1.2 │Îmbunătățirea │ 1.955.702│ 3,70│ 2.460.333│ 5,99│ 2.460.333│ 5,33│ │ │structurilor pentru│ │ │ │ │ │ │ │ │calitate, controlul│ │ │ │ │ │ │ │ │veterinar și │ │ │ │ │ │ │ │ │fitosanitar și al │ │ │ │ │ │ │ │ │calității │ │ │ │ │ │ │ │ │produselor │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │Prioritatea 2: │ 20.844.938│39,41│ 10.855.727│26,41│ 11.252.605│24,36│ │ │Îmbunătățirea │ │ │ │ │ │ │ │ │infrastructurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │pentru agricultura │ │ │ │ │ │ │ │ │și dezvoltare │ │ │ │ │ │ │ │ │rurală │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 2.1 │Dezvoltarea │ 20.844.938│39,41│ 10.855.727│26,41│ 11.252.605│24,36│ │ │infrastructurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │rurale │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 10.855.727│26,41│ 11.252.605│24,36│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone neafectate│ 20.844.938│39,41│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 2.2 │Managementul │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │resurselor de apă │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │Prioritatea 3: │ 20.032.728│37,88│ 14.629.249│35,59│ 21.439.053│46,42│ │ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │economiei rurale │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 3.1 │Investiții în │ 12.965.029│24,51│ 8.506.178│20,69│ 10.035.149│21,73│ │ │exploatații │ │ │ │ │ │ │ │ │agricole │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 3.981.249│ 9,69│ 4.253.458│ 9,21│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone neafectate│ 12.965.029│24,51│ 4.524.929│11,01│ 5.781.691│12,52│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 3.2 │Constituirea │ 197.671│ 0,37│ 164.338│ 0,40│ 397.244│ 0,86│ │ │grupurilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │producători │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 3.3 │Metode agricole de │ 1.116.694│ 2,11│ 1.116.694│ 2,72│ 766.694│ 1,66│ │ │producție │ │ │ │ │ │ │ │ │proiectate să │ │ │ │ │ │ │ │ │protejeze mediul │ │ │ │ │ │ │ │ │înconjurător și să │ │ │ │ │ │ │ │ │mențină peisajul │ │ │ │ │ │ │ │ │rural │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 3.4 │Dezvoltarea și │ 3.420.667│ 6,47│ 2.176.039│ 5,29│ 2.194.358│ 4,75│ │ │diversificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │activităților │ │ │ │ │ │ │ │ │economice pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │generarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │venituri și │ │ │ │ │ │ │ │ │activități multiple│ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 1.025.206│ 2,49│ 1.038.395│ 2,25│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone neafectate│ 3.420.667│ 6,47│ 1.150.833│ 2,80│ 1.155.963│ 2,50│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 3.5 │Silvicultura │ 2.332.667│ 4,41│ 2.666.000│ 6,49│ 8.045.607│17,42│ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │Prioritatea 4: │ 260.917│ 0,49│ 260.917│ 0,63│ 249.075│ 0,54│ │ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │resurselor umane │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 4.1 │Îmbunătățirea │ 233.667│ 0,44│ 233.667│ 0,57│ 221.825│ 0,48│ │ │pregătirii │ │ │ │ │ │ │ │ │profesionale │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │4.2.1│Asistența tehnică │ 27.250│ 0,05│ 27.250│ 0,07│ 27.250│ 0,06│ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │4.2.2│ Asistența tehnică │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │(CE)* │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ TOTAL │ 52.887.583│ 100│ 41.103.009│ 100│ 46.183.578│ 100│ └─────┴───────────────────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┘ Nota(*) Indicativă și incluzând resursele conform art. 7.4 din Reglementarea nr. 1268/1999 destinatăfinanțării masurilor luate din inițiativa Comisiei pentru studii preliminare, schimburi, vizite,evaluări și controale care pot fi disponibile pentru program.Anexa 13 a fost înlocuită cu anexa 7 din HOTĂRÂREA nr. 177 din 20 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 171 din 12 martie 2007, potrivit art. unic din același act normativ. +
Anexa 14*Font 8* Alocare financiară Program SAPARD 2000-2006 Contribuție privată (Pentru anii 2000-2004 cifrele sunt conform AFA respective. Pentru anii 2005-2006 cifrele sunt conform Road Map România – Bulgaria în Euro, preturi 2003). ┌─────┬───────────────────┬───────────┬────┬───────────┬────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┐ │ Nr. │ │Contribuție│ │Contribuție│ │Contribuție│ │Contribuție│ │ │crt. │ Masuri │ privată │ │ privată │ │ privată │ │ privată │ │ │ │ │ 2000 │ │ 2001 │ │ 2002 │ │ 2003 │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │Prioritatea 1: │ 57.735.572│ 100│ 59.359.695│ 100│ 31.378.667│29,46│ 32.626.199│31,03│ │ │Îmbunătățirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │competitivității în│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │prelucrarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │produselor agricole│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │și piscicole │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 1.1 │Îmbunătățirea │ 57.735.572│ 100│ 59.359.695│ 100│ 31.378.667│29,46│ 32.626.199│31,03│ │ │prelucrării și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │marketingul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │produselor agricole│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │și piscicole │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone afectate│ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone neafectate│ 57.735.572│ 100│ 59.359.695│ 100│ 31.378.667│29,46│ 32.626.199│31,03│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 1.2 │Îmbunătățirea │ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │structurilor pentru│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │calitate, controlul│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │veterinar și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │fitosanitar și al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │calității │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │produselor │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │Prioritatea 2 │ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │Îmbunătățirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │infrastructurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │pentru agricultura │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │și dezvoltare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │rurală │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 2.1 │Dezvoltarea │ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │infrastructurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │rurale │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone afectate│ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone neafectate│ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 2.2 │Managementul │ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │resurselor de apa │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │Prioritatea 3: │ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 75.148.373│70,54│ 72.510.776│68,97│ │ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │economiei rurale │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 3.1 │Investiții în │ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 43.465.706│40,80│ 48.316.611│45,96│ │ │exploatații │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │agricole │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone afectate│ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone neafectate│ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 43.465.706│40,80│ 48.316.611│45,96│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 3.2 │Constituirea │ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │grupurilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │producători │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 3.3 │Metode agricole de │ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │producție │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proiectate să │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │protejeze mediul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │înconjurător și să │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mențină peisajul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │rural │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 3.4 │Dezvoltarea și │ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 31.682.667│29,74│ 13.470.675│12,81│ │ │diversificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │activităților │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │economice pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │generarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │venituri și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │activități multiple│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone afectate│ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone neafectate│ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 31.682.667│29,74│ 13.470.675│12,81│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 3.5 │Silvicultura │ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 0 │ 0,00│ 10.723.490│10,20│ ├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │Prioritatea 4: │ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │resurselor umane │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 4.1 │Îmbunătățirea │ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │pregătirii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │profesionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │4.2.1│Asistența tehnică │ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ ├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │4.2.2│ Asistența tehnică│ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │(CE)* │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ TOTAL │ 57.735.572│ 100│ 59.359.695│ 100│106.527.040│ 100│105.136.975│ 100│ └─────┴───────────────────┴───────────┴────┴───────────┴────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┘ ┌─────┬───────────────────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┐ │ Nr. │ │Contribuție│ │Contribuție│ │Contribuție│ │ │crt. │ Masuri │ privată │ │ privată │ │ privată │ │ │ │ │ 2004 │ │ 2005 │ │ 2006 │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │Prioritatea 1: │ 42.829.362│37,74│ 48.768.221│52,59│ 39.666.849│36,14│ │ │Îmbunătățirea │ │ │ │ │ │ │ │ │competitivității în│ │ │ │ │ │ │ │ │prelucrarea │ │ │ │ │ │ │ │ │produselor agricole│ │ │ │ │ │ │ │ │și piscicole │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 1.1 │Îmbunătățirea │ 42.829.362│37,74│ 48.768.221│52,59│ 39.666.849│36,14│ │ │prelucrării și │ │ │ │ │ │ │ │ │marketingul │ │ │ │ │ │ │ │ │produselor agricole│ │ │ │ │ │ │ │ │și piscicole │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 7.978.808│ 8,60│ 8.064.553│ 7,35│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone neafectate│ 42.829.362│37,74│ 40.789.413│43,99│ 31.602.296│28,79│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 1.2 │Îmbunătățirea │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │structurilor pentru│ │ │ │ │ │ │ │ │calitate, controlul│ │ │ │ │ │ │ │ │veterinar și │ │ │ │ │ │ │ │ │fitosanitar și al │ │ │ │ │ │ │ │ │calității │ │ │ │ │ │ │ │ │produselor │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │Prioritatea 2 │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │Îmbunătățirea │ │ │ │ │ │ │ │ │infrastructurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │pentru agricultura │ │ │ │ │ │ │ │ │și dezvoltare │ │ │ │ │ │ │ │ │rurala │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 2.1 │Dezvoltarea │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │infrastructurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │rurale │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone neafectate│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 2.2 │Managementul │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │resurselor de apa │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │Prioritatea 3: │ 70.651.810│62,26│ 43.959.304│47,41│ 70.086.109│63,86│ │ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │economiei rurale │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 3.1 │Investiții în │ 48.105.010│42,39│ 26.946.937│29,06│ 32.578.893│29,68│ │ │exploatații │ │ │ │ │ │ │ │ │agricole │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 8.847.221│ 9,54│ 9.452.128│ 8,61│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone neafectate│ 48.105.010│42,39│ 18.099.716│19,52│ 23.126.765│21,07│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 3.2 │Constituirea │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │grupurilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │producători │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 3.3 │Metode agricole de │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │producție │ │ │ │ │ │ │ │ │proiectate să │ │ │ │ │ │ │ │ │protejeze mediul │ │ │ │ │ │ │ │ │înconjurător și să │ │ │ │ │ │ │ │ │mențină peisajul │ │ │ │ │ │ │ │ │rural │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 3.4 │Dezvoltarea și │ 13.682.667│12,06│ 6.881.567│ 7,42│ 6.931.398│ 6,32│ │ │diversificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │activităților │ │ │ │ │ │ │ │ │economice pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │generarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │venituri și │ │ │ │ │ │ │ │ │activități multiple│ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 2.278.236│ 2,46│ 2.307.545│ 2,10│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ în zone neafectate│ 13.682.667│12,06│ 4.603.331│ 4,96│ 4.623.853│ 4,21│ │ │ de inundații│ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 3.5 │Silvicultura │ 8.864.133│ 7,81│ 10.130.800│10,93│ 30.575.818│27,86│ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │Prioritatea 4: │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │resurselor umane │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ 4.1 │Îmbunătățirea │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │pregătirii │ │ │ │ │ │ │ │ │profesionale │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │4.2.1│Asistența tehnică │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │4.2.2│ Asistența tehnică│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ │ │(CE)* │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤ │ │ TOTAL │113.481.172│ 100│ 92.727.524│ 100│109.752.959│36,14│ └─────┴───────────────────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┘ Nota(*) Indicativă și incluzând resursele conform art. 7.4 din Reglementarea nr. 1268/1999 destinatăfinanțării masurilor luate din inițiativa Comisiei pentru studii preliminare, schimburi, vizite,evaluări și controale care pot fi disponibile pentru program.Anexa 14 a fost înlocuită cu anexa 8 din HOTĂRÂREA nr. 177 din 20 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 171 din 12 martie 2007, potrivit art. unic din același act normativ.
