ANEXE*) din 10 octombrie 2001

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii Document

Emitent: COMUNITATEA ECONOMICA EUROPEANA
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 81 bis din 1 februarie 2002

Actiuni Suferite

Actiuni Induse

Refera pe

Referit de

Nu exista actiuni suferite de acest act

Actiuni induse de acest act:

SECTIUNE ACT	TIP OPERATIUNE	ACT NORMATIV
Actul	COMPLETEAZA PE	OG 10 24/01/2002
Actul	COMPLETEAZA PE	MEMORANDUM 10/10/2001

Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACT	REFERA PE	ACT NORMATIV
Actul	COMPLETEAZA PE	OG 10 24/01/2002
Actul	COMPLETEAZA PE	MEMORANDUM 10/10/2001

Nu exista acte care fac referire la acest act

la Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţă financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apa potabilă şi a reţelei de canalizare din municipiul Cluj-Napoca, România"

Notă …
*) Anexele I-III la Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţă financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apa potabilă şi a reţelei de canalizare din municipiul Cluj-Napoca, România", ratificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 10/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2002

ANEXAI

DESCRIEREAPROIECTULUI

Rezumatul măsurii

"Reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă şi a retelei de canalizare din municipiul Cluj-Napoca, Romania"

Codul Comisiei: 2000/RO /16/P /PE/008

1. Denumirea măsurii

"Reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă şi a canalizare din municipiul Cluj-Napoca"

retelei de
2. Autoritate care prezinta cererea (Coordonatorul National ISPA)
1. 2.1. Nume:
2. 2.2. Adresa:
  
  E-mail:
  
  Hildegard Puwak
  
  Ministrul Integrării Europene
  
  Ministerul Integrarii Europene
  
  Direcţia Coordonarea Programelor de Dezvoltare Eugen Teodorovici, Director
  
  Str. Apolodor, nr. 17, latura Nord, sector 5, Bucuresti, România eugen.teodorovici@mie.ro
  
  Telefon: Fax:
  
  (40-1) 301.16.23
  
  (40-1) 301.16.26
3. Autoritatea responsabila pentru implementare(aşa cum este definită în Secţiunea II

(2) din Anexa III.2)
1. 3.1. Nume: Oficiul de Plati si Contractare Phare Ministerul Finantelor Publice
  
  '
2. 3.2. Adresa:
  
  E-mail:
  
  Str. Mendeleev 36-38, etaj IV, Sector 1, Bucureşti, România cfcu@ansit.ro
4. Beneficiarul Final(în cazul în care este vorba de un alt organism decât cel stipulat la punctul 3)
1. 4.1. Nume: Regia Autonomă Judeţeană Apă Canal Cluj
2. 4.2. Adresa: B-dul 21 Decembrie 1989, nr.79, Cluj-Napoca, Cluj e-mail: rajac@mail.dntcj.ro
5. LOCALIZARE
1. 5.1. Stat beneficiar: România 5.2.Regiune: Judeţul CLUJ
  
  DESCRIERE
6. 1. Măsura consta intr-o serie de investirii in domeniul alimentarii cu apa si colectarii apelor uzate in municipiul Cluj-Napoca (340.000 locuitori).

6.2. Componentele proiectului

In cadrul masurii ISPA vor fi efectuate urmatoarele investirii:
1. I) Alimentarea cu apa
  
  Componenta A*: Extinderea retelei de alimentare cu apa si de distributie
  
  In municipiul Cluj 40% din conductele retelei de distributie a apei avand o lungime de 400 km sunt in mare parte corodate sau produse din materiale de calitate inferioara. Unele zone nu au acces direct la reteaua de alimentare cu apa.
  
  Extinderea retelei de alimentare cu apa este proiectata pentru zonele rezidentiale care nu sunt inca alimentate in mod corespunzator direct prin intermediul retelei de alimentare cu apa. Proiectul include o lungime totala de 39 km de conducta noua, precum si 9 statii de pompare de dimensiuni reduse.
  
  Componenta B: Inlocuirea conductelor de distributie a apei
  
  Programul de înlocuire a conductelor principale de distributie vechi si necorespunzatoare din cadrul retelei de distributie totalizeaza 34 km in lungime.
  
  Componenta C: Reorganizarea sistemului de pompare catre apartamentele cladirilor
  
  Facilitatile de pompare existente la centralele termice care deservesc cartierele nu vor fi reabilitate, insa vor fi deconectate principalele conducte existente pentru distributia apei reci si vor fi instalate noi facilitati de pompare care vor asigura alimentarea directa de la reteaua adiacenta de alimentare cu apa, a apartamentelor situate la nivelurile superioare ale cladirilor. Va fi reorganizat sistemului de alimentare cu apa calda prin centralele termice de cartier, astfel incat Regia sa masoare debitele la intrarea in centralele termice, iar Compania de distributie a energiei termice sa fie facturata, in locul consumatorilor Astfel regia Regia va reusi sa recupereze 50% din pierderile de apa înregistrate in sistemul de distributie a apei calde al Companiei de distributie a energiei termice. Se vor realiza astfel economii in valuare de aproximativ 100.000 Euro pe an. Regia va continua sa factureze consumul de apa calda la nivelul consumatorilor, dar pierderile fizice vor fi reduse in mare masura datorita renuntarii la sistemele de distributie a apei reci din cadrul statiilor de pompare.
  
  * Diferitele componente au fost numerotate in Memorandumul Financiar in acelasi mod_ca in IM.a r V.hm
  
  Cluj
  
  Componenta I:
  
  netratate
  
  Statia de captare a apei Tarnita si conducta de transport a apei
  
  Aceasta componenta consta in instalarea unei noi conducte de transport a apei netratate si a unei noi statii de captare conectata la lacul de acumulare Tarnita. Calitatea apei netratate provenita din bazinul de acumulare Gilau se depreciaza continuu si poate afecta in mod serios calitatea apei tratate din sistemul de distributie. Aceasta situatie se afla in stransa legatura cu dezvoltarea unor zone rezidentiale in jurul bazinului si cu procesul de despadurire din amonte. Incarcarile cu sedimente in raul Agarbiciu care se varsa in lacul de acumulare de pe raul Somesul Cald situat in amonte genereaza turbiditati excesive in timpul perioadelor cu debite mari. Neconcordante cu standardele din domeniul apei potabile pot fi constatate 1O -15 zile pe an si provoaca riscuri pentru sanatatea publica. Calitatea apei din lacul de acumulare Tarnita, care se situeaza la 10 km.in amonte de Gilau si de asemenea in amonte de confluenta cu raul Agarbiciu, este mult mai buna. Se impune ca aceste conditii sa fie mentinute prin reglementari riguroase in ceea ce priveste dezvoltarea regiunii si derularea activitatilor in zona de captare, pentru ca acumularea sa devina o sursa sigura de apa netratata. Regia împreuna cu celelalte institutii este angajata sa indeplineasca acest obiectiv printr-o Plan comun de management pentru prevenirea poluarii in zona de captare.
  
  Componenta J:
  
  Gilau
  
  Imbunatatirea procesului la Statia de tratare a apei potabile
  
  O alta problema legata de calitatea inferioara a apei tratate este reprezentata de regimul de exploatare al statici de tratare a apei Gilau. Lucrarile propuse se refera la managementul dozajelor chimice si la cresterea capacitatii de dezinfectare si neutralizare. Beneficiile se vor materializa in imbunatatirea calitatii apei si vor conduce la diminuarea riscului de închidere a alimentarilor cu apa.
2. II) Colectarea apelor uzate
Obiectivele acestor componente sunt de a maximiza capacitatea de colectare a apelor uzate in municipiul Cluj – Napoca si de a proteja sursele de apa existente prin organizarea sistemului de canalizare, colectare si tratare in localitatile situate in amonte de oras. Capacitatea de epurare a Statici de Tratare a Apelor Uzate a municipiului Cluj a fost marita prin programul de Dezvoltare a Utilitatilor Municipale (MUDP II), astfel incat aceasta are in prezent posibilitatea de a prelua un flux de ape uzate mai ridicat care u·rmeaza sa fie interceptat la nivelul orasului Cluj-Napoca. Toate noile extensii ale retelei de canalizare vor fi conectate la statia reabilitata de tratare a apelor uzate.

ComponentaD: Canalul colector principal Gheorgheni

Proiectul propune construirea unui canal colector principal, cu o lungime de 1,3 km, pentru a depasi problemele înregistrate in prezent datorate inundatiilor si întreruperilor functionale, precum si riscurile pentru sanatatea populatiei datorate deversarii apelor de canalizare din centrul orasului.

ComponentaE: Extinderea retelei de canalizare

Proiectul consta in extinderea retelei de canalizare in diverse zone ale orasului Cluj-Napoca care nu sunt conectate in prezent la aceasta. Apele uzate din unele zone ale orasului sunt descarcate in prezent direct in Raul Somesul Mic fara a fi tratate in prealabil, iar toate aceste descarcari vor fi interceptate in viitor de extensiile propuse ale sistemului de canalizare. Lungimea totala a noilor canale colectoare prevazuta in proiect va fi de 50 km.

ComponentaF Reabilitarea sistemului de canalizare pentru cartierul Aurel Vlaicu

Sistemul de canalizare in cartierul Aurel Vlaicu a fost construit ca un sistem separat in perioada 1982 – 1987, concomitent cu dezvoltarea zonei rezidentiale. Standardele inferioare folosite in constructie si operare au condus la deteriorarea rapida a acestui sistem care in prezent nu mai asigura utilizarea pe termen lung. Scurgerile aparute pe parcurs au generat riscuri pentru sanatatea populatiei si deteriorarea infrastructurii stradale. Va fi înlocuita reteaua de canalizare pe o lungime de 24 Km.

ComponentaG Sistemul de colectare si tratare a apelor uzate in localitatile din amonte

Proiectul propune dispunerea retelei de canalizare si sistemului de tratare a apelor uzate in localitatile situate in amonte de municipiul Cluj-Napoca, care prezinta riscuri de poluare a surselor existente de apa la Gilau si Floresti. Localitatile care vor beneficia sunt Somesul Rece, Savadisla, Vlaha si Luna-Floresti. Populatia deservita este de aproximativ 8.000 locuitori.

7. OBIECTIVE

7.1. Obiectivul principal al Masurii este inbunatatirea infrastructurii de mediu din municipiul Cluj,din Romania, tara candidata la integrarea in Uniunea Europeana, cu scopul de a îndeplini obligatiile prevazute de acordul de aderare.
7.2. Principalele obiective ale proiectului sunt asigurarea reabilitarii, construirii si dezvoltarii infrastructurii in domeniul alimentarii cu apa si colectarii apelor uzate. Acestea v r :
- • imbunatatirea calitatii apelor potabile si protejarea sanatatii populatiei;
- • protejarea mediului, in special calitatea apelor raului Somesul Mic;
- • cresterea capacitatii de colectare a apelor uzate in municipiul Cluj-Napoca;
- • imbunatatirea standardelor serviciilor si cresterea sigurantei cu privire la alimentarea cu apa;
- • realizarea de economii de energie;
- • optimizarea retelei de distributie a apei.
7.3. Concordanta cu Directivele UE

Masurile propuse pentru implementarea proiectului ISPA Cluj sunt raportate la cerintele legislative prevazute de Directivele CE, clupa cum urmeaza:

Componenta A, Extinderile retelei de apa – Asigurand servicii corespunzatoare corelate direct cu noile conducte de distributie, masura va inlatura problemele legate de poluare siva oferi beneficiarului posibilitatea de a garanta îndeplinirea obligatiilor sale cu privire la furnizarea apei potabile la parametrii de calitate prevazuti de Directiva privind Apa Potabila 98/83/CE.

Componenta B, Inlocuirea retelei de apa – Inlocuind vechile conducte corodate care genereaza pierderi in retea, vor fi îndeplinite obligatiile beneficiarului de a asigura apa potabila in conformitate cu parametrii de calitate prevazuti de Directiva privind Apa Potabila 98/83/CE.

Componenta C, Reorganizarea sistemului de pompare pentru apartamentele cladirilor – Modul actual de functionare al statiilor de pompare permite caderi ale presiunii in retea care induc riscul de contaminare a apei potabile la contactul cu apele infiltrate. Conducta de distributie este in stare avansata de coroziune si genereaza colorarea apei. Reorganizarea modului de functionare va evita aceste probleme si masura va asigura concordanta cu Directiva privind Apa Potabila 98/83/CE.

Componenta D, Canalul colector principal Gheorgheni, Componenta E, Extinderea retelei de canalizare, Componenta F, Reabilitarea sistemului de canalizare pentru cartierul Aurel Vlaicu, Componenta G, Sistemul de colectare si tratare a apelor uzate in localitatile din amonte – Acestea vor asigura concordanta cu Directiva privind Apele Uzate Urbane 91/ 271/ CEE, prin eliminarea semnificativa a descarcarilor de ape uzate netratate in raul Somesul Mic, si concordanta cu standardele privind descarcarile de efluenti.

Componenta I, Statia de captare a apei Tarnita si conducta de transport a apei netratate – prin asigurarea unei surse alternative de apa bruta pentru alimentarea municipiului Cluj, beneficiarul va fi in masura sa indeplineasca cerintele Directivei privind asigurarea Apei Potabile din Surse de Suprafata 75/440/CEE (amendata de directivele 79/869/CEE si 91/692/CEE), pe perioada in care sursele existente de apa sunt puternic poluate cu sedimente si incarcari organice. Monitorizarea concordantei si luarea deciziilor o e

de schimbare a sursei vor in acord cu Directiva 79/869/CEE.

Componenta J, Imbunatatirea procesului la Statia de tratare a apei potabile Gilau – Masurile de imbunatatire a performantelor procesului de functionare a Statiei Gilau vor mari capacitatea beneficiarului de a îndeplini cerintele Directivei privind Apa Potabila 98/83/CE.

7.4. Indicatori fizici

Indicatorii cheie asa cum sunt prezentatl m urmatorul tabel vor fi folosiri pentru monitorizarea progresului fizic al implementarii proiectului. Luand in considerare ca unele componente ale masurii vor fi proiectate de contractor, cifrele prezentate mai jos au valoare indicativa.

Indicatori Fizici "Rezultate	valoare unitară (ex. m3, m:l,nr)	volum/ număr
Alimentarea cu apa
Conducte de distributie a apei	ml	73.000
Statii locale de pompare	nr	9
Facilitati de pompare catre apartamentele cladirilor	nr	270
Conducta magistrala de alimentare cu apa bruta – Tarnita	ml	5.000
Colectarea apelor uzate
Canalul de colectare tunel	ml	1.300
Canalizare in Cluj-Napoca	ml	74.000
Canalizare in localitatile din amonte	ml	34.000
Statia de pompare pentru canalizare	nr	2

, ;ri! tfţţ!!*:tt· ;;J,na'irite. ; ,- . ·,·… ,-.,

Serviciile de alimentare cu aoa
Calitate necorespunzatoare a apei	15 zile/ an	o
Standard adecvat al serviciilor I resiune, continuitatea furnizarii	66% din I 90% 81% populatie I conectata	100% din 100% 100%
Servicii de eourare a avelor Proportia apelor uzate tratate Standard adecvat al serviciilor (fara I ierderi sau supraincarcari	66% din I 90% 81% populatie I conectata	100% din 100% 100%
Populatia conectata	91%	100%
Populatie neconectata din localita:tile I din amonte	8.000 locuitori	o

'IS'PA.

8. PROGRAM DE LUCRU

Programul de lucru, cu valoare indicativa, este urmatorul:

PROGRAM DE LUCRU	Data de începere	Data de finalizare
Studiu de fezabilitate	13/03/00	23/06/00
Analiză economică	13/03/00	15/01/01
Analiză financiară	13/03/00	15/01/01
Studiu de impact asupra mediului	13/03/00	08/05/00
Studii de proiectare	01/06/00	13/03/01
Documentarii de licitaţie	01/09/00	13/03/01
Achiziţie teren	01/03/01	30/06/01
Constructie	01/02/02	31/12/05
Faza operationala	01/03/03	Pana la 30 ani

9. PRINCIPALELE ELEMENTE ALE ANALIZEI FINANCIARE
1. 9.1. Principiul „poluatorul plateste”
  
  Parametrii de calitate pentru descarcarile de ape uzate industriale in reteaua de canalizare sunt prevazuti de legislatia romaneasca si sunt aplicati la nivel national. Pentru a atinge aceste standarde este necesar ca majoritatea industriilor sa asigure un sistem de pre-epurare a apelor inainte de a le descarca in sistemul de canalizare municipal. Sanctiunile financiare se aplica pentru neconcordanta. La nivel local au fost infiintate agentii descentralizate de protectia mediului care sunt responsabile cu punerea in aplicare a acestor sanctiuni. Insasi Regia de apa a fost amendata in perioada anterioara deoarece s-a constatat ca apa epurata nu corespundea standardelor. Aceasta demonstreaza ca sistemul de monitorizare si aplicare a sanctiunilor este activ, desi se pare ca suma totala a sanctiunilor nu determina inca o atitudine preventiva.
2. 9.2. Tarife
  
  Tarifele practicate in prezent sunt de 5% din venitul mediu al unei familii. Cresterea viitoare ale tarifelor se va baza pe principiile de recuperare a costurilor.
3. 9.3. Exploatare si intretinere
  
  In cadrul acestiu imprumut nerambursabil, toate componentele presupun recuperarea costurilor de exploatare si intretinere, cu exceptia componentei G (canalizare tn localitatile din amonte), pentru care tarifele pentru serviciile de canalizare sunt mai scazute decat cele necesare.
  
  Pentru celelalte componente masura va imbunatati eficienta utilitatilor si in cele mai multe cazuri va reduce costurile de exploatare si intretinere. O exceptie o constitutie co am
  
  J ale carei masuri de imbunatatire a procesului de tratare a apei la Statia Gilatr.!>,.vor rrurrr-
  
  costurile operationale ale unitatii peste nivelul curent. Exploatarea curenta prin lucrarile de tratare nu este in concordanta cu practicile moderne din domeniul alimentarii cu apa.
10. Studiul de impact asupra mediului

Responsabilitatea privind monitorizarea îndeplinirii standardelor de mediu revine agentiilor descentralizate ale autoritatii centrale. Monitorizarea este organizata clupa cum urmeaza:
- • Standardele privind apa potabila: Sunt prelevate probe de apa lunar din reteaua de distributie si un sistem practic de interventie este pus la punct: notificari sau citatii ale instantei au fost eliberate in perioada anterioara ori de cate ori Regia nu a furnizat apa la standarde corespunzatoare.
- • Probele de apa potabila sunt prelevate zilnic de catre Regie la iesirea din statiile de tratare, precum si in 22 de puncte de pe parcursul retelei de distributie (1O dintre acestea furnizeaza probe zilnic). Un total de 20 de parametri fizici, chimici si bacteriologici sunt masurati pentru probe prelevate de la statiile de tratare, iar 11 dintre acestia pentru probele provenite din retea. Exista de asemenea un program paralel de prelevare a probelor si de testare aplicabil apei brute.
- • Responsabilitatea privind descarcarile revine atat autoritatii locale de mediu cat si Companiei „Apele Romane”. „Apele Romane” extrage probe saptamanal din efluenti de la toate punctele de descarcare. Regia este anuntata in cazul in care acestea nu corespund standardelor si dispune masuri corective.
- • Pentru descarcarile de ape uzate exista un regim similar de extragere a probelor atat la iesirea din statiile de tratare a apelor uzate cat si in fiecare etapa a procesului. Parametrii cheie sunt masurati zilnic, iar unii dintre acestia necesita probe si analize efectuate la fiecare patru ore. Toate probele de ape uzate sunt analizate in laboratorul Regiei, situat in cadrul statiei de tratare a apelor uzate Cluj.
- • Rezultatele analizelor de apa potabila si apa uzata efectuate de Regie sunt disponibile pentru alte autoritati locale. Rezultatele Regiei sunt verificate prin programe proprii ale agentiilor privind prelevarea probelor si analizarea acestora. Departamentul de asigurare a calitatii din cadrul Regiei este responsabil pentru reglementarea propriilor activitati de operare, fiind stabilit special in acest sens „Biroul pentru monitorizarea calitatii apei „.

11. COSTURI ŞI ASISTENŢĂ (Euro)

ELEMENT	COSTURI TOTALE (EuRg)		COSTURI NEELIGIBILE (EUR-O)	TOT AL COSTURI ELIGIBILE (EURO)
cheltuieli planning / Rro1ectare	11 2.344.118		(3) 1.220.000	1.124.118
achiziţionare teren _QJ	2.000		2.000
pregătire amplasament	51,000			51.000
1ucrări prin ci_p_ale	29.319.600			29.319.600
echiRament/instalatii	8.151.000			8.151.000
asistent,ă tehnică (inclusiv instruire)	586.392			586.392
monitorizare executie 1.873.530				1.873.530
neprevăzute	7.073.154		1,422.994	5.650.160
taxe publice/impozite 11.403.313			11.403.313
altele (de specificat)	375.706		375.706
t·o:trAt	li 61.178.813	![14.423.013		][ 46.755.8.00.

A. Detalierea costurilor pe tipuri de cheltuieli

!
1. (1) neeligibil
2. (2) justificate in timp util si care se aplica doar punctelor mentionate. Cheltuielile neprevazute sunt limitate la 12%
3. (3) cheltuieli atrase inainte de aplicatie
B. Detalierea costurilor pe diferite componente

Î M T ·.J	gţl Itll i,1
Investitii in alimentarea cu apa
A. Extinderea retelei de distributie a apei in Cluj- Napoca	li 3.149.360
B. Inlocuirea retelei de distributie a apei in Cluj-Napoca	4.058.313
C. Reabilitarea si reorganizarea sistemului de 1 pompare in Cluj-Na p_oca	18 838 295
I. Statia de captare a apei Tarnita si conducta de transport a apei netratate	9 1 77 606
J. Imbunatatirea procesului la statia de tratare a apei potabile Gilau	1 589 263

Sub-total (57% din total)	26 812 837
Investitii in colectarea apelor uzate
D. Canalul colector principal Gherogheni	5 093 055
E. Extinderea retelei de canalizare in Cluj-Napoca	7 862 077
F. Reabilitarea sistemului de canalizare in cartierul Aurel Vlaicu _	– 4 465 831
G, Colectarea si tratarea apelor uzate în localitatile din amonte de Cluj-Napoca	2 522 OOO
Sub-total (43% din total) I	19 942 963
J'OTAL eligibil eentru Aelicatia ISPA • li 46 755 800 I

,tcdst• () t!;f.it Che!t ':If •

:·>, • •.•.<-• – • • • •1:1.eeligilJ1le

privat

Coşttotal ,·1

.eli. bil

Asistenta

.• ; '.'.•. .:

nerampursâbila

ISPA

, asistentă"••

:. -•·,-:,•'. •'.1<- ,•• ·: :-: ‘

61 178 813 I – I 14 423 013

46 755 800

35 066 850

• ‘ lla:ta …

rata de asistenta 75%

12. IMPLICAREA INSTITUT•IILOR FINANCIARE INTERNAT• IONALE

Banca Europeana de Investirii a agreat in principiu sa finanteze investitia care face obiectul masurii printr-un Acord cu autoritatile romane privind conditionalitatile pentru împrumutul solicitat. O misiune de evaluare din partea BEI a avut loc deja la Cluj in luna ianuarie 2001.

Ministerul Finantelor Publice, ca posibil imprumutat de la BEI, confirma ca acest imprumut va fi disponibil pentru municipalitate in vederea finantarii investitiei de la Cluj in domeniul apei si apelor uzate. Se asteapta o decizie formala din partea Consiliului de Conducere al Bancii pana in luna aprilie 2001.
13. CONDIT• II SPECIFICE REFERITOARE LA PROIECT

Vezi Art 8 din Memorandumul de finanţare.
14. PLANUL DE ACHIZIT, II

Înaintea plăţii celei de 2-a tranşe din avans, Beneficiarul va înainta un plan de achiziţii bazat pe modelul din Anexa I.a, şi care trebuie să fie aprobat de Comisie. Procesul de licitaţie va fi conform cu regulile de la Titlul IX al Regulamentului Financiar; participarea la licitaţie va fi deschisă tuturor entităţilor legale din UE şi statele beneficiare.

PLAN DE ACHIZT, II PROVIZORIU

Anexa I.a

Oferta nr.	Descrierea lucrărilor si serviciilor care vor fi licitate	Tip contract (lucrări, materiale, servicii)	Lansarea ofertei (luna/an)	Rata de rambursare a facturilor legate de contractul specificat
1	Cl – Lucrari civile si electro-mecanice: Reabilitarea Sl extinderea retelei de distributie a apei Sl retelei de canalizare in zona urbana Cluj – Napoca	Lucrari FIDIC, Montaj/Proie C tare/ Construc tie	Iulie 2001
2	C2 – Lucrari civile ' electromecanice Sl de proces: Statia de captare a apei Tarnita Sl conducta de transport a apei netratate, imbunatatirea Statiei de tratare a apei Gilau	Lucrari FIDIC, Montaj/Proie ctare/ Constru ctie	Iulie 2001
3	Servicii: Asigurarea supervizam tehnice Sl manageriale externe pentru lucrarile civile, electro-mecanice Sl de proces care vor fi construite	Servici (Contract pentru servicii)	Aprilie 2001

Termenii specifici pentru adjudecarea contractului vor fi publicaţi în Jurnalul Oficial al Comisiei Europene şi/ sau pe Internet.

(Pentru contracte care sunt considerate ca fiind doar parţial eligibile pentru grant ISPA, rata de rambursare se calculează aplicând procentul de cost acceptat ca eligibil din rata de asistenţă pentru Măsură)

ANEXA II

PLAN FINANCIAR (bazat pe angajările din bugetul UE) Titlul Măsurii:

"Reabilitarea si modernizarea retelei de alimentare cu apă potabilă şi cea de canalizare din municipiul Cluj-Napoca,

judetul Cluj, România" 2000 /RO /16/P /PE/008

Euro

= 2+3

I= 5+7

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

32 729 060 I –

9 351160 I –

I 32129 060

/ 9 351160

14 (%) I =3/1

–

100

–

24 546 795

7 013 370

(%)

=5/

–

I 8182 265

l 2 337 790

I 4 675 580 I –

I 4 675 580

100

3 506 685

75 I 1168 895

Nedetermi I 14 423 013 I 14 423 013

nat

,,1R"'if-_""'ii'iţ-'":_• t: .,..l",,,., tf:c:::,i1-.,i.,;::-::lk ,

>v·i,#J;!J',';-:i/L>.,.,.1!ltw'i':5·•·'.l,l1–Q".'luz"u,.!J:,'

illll!t JJ:i ![1!Jz,:

	8	9
		(%)
		=8/1
	8 182 265	25
	1 2 337 790	25



	1168 895	25

….

ANEXAIII.1 PREVEDERI FINANCIARE PENTRU IMPLEMENTAREA ISPA

Sect,iunea I

Forme şi rate de asistenţă

(1) Asistenţa Comunităţii prin ISPA poate fi sub formă de asistenţă nerambursabilă directă, de asiste,ntă rambursabilă sau orice altă formă de asisten'tă.

Asistenţa rambursată către autoritatea de management sau către altă autoritate publică va fi refolosită în acelaşi scop.
(2) Rata asistenţei din partea Comunităţii acordată prin ISPA poate fi de până la 75 % din cheltuiala publică sau echivalentă, inclusiv cheltuielile făcute de organismele ale căror activităţi se încadrează într-un cadru legal sau administrativ care face să fie privite ca echivalente ale unor organisme publice. Comisia poate propune creşterea acestei rate până la 85 %, în special unde consideră că o rată mai mare de 75 % este necesară pentru îndeplinirea unor măsuri esenţiale pentru atingerea obiectivelor generale ale ISPA.

Rata asistenţei şi suma maximă a grantului ISPA vor fi specificate în Memorandumul de finanţare aferent măsurii respective.

În cazul asistenţei rambursabile sau în cazul în care există un interes special al Comunităt,ii, rata de asistent,ă trebuie redusă c, inând cont de:
1. (a) disponibilitatea cofinanţării;
2. (b) capacitatea măsurii de a genera venituri; şi
3. (c) o aplicare corespunzătoare a principiului „poluatorul plăteşte”.
(3) Măsurile care generează venituri în conformitate cu paragraful 2 (b) sunt acelea care privesc:
1. (a) infrastructura a cărei folosinţă implică taxe provenite de la utilizatori;
2. (b) investiţii productive în sectorul de mediu.
  
  Comisia a elaborat recomandari privind aplicarea principiului poluatorul plăteşte.
(4) Măsurile privind studiile preliminare şi asistenţa tehnică pot fi finanţate în mod excepţional în proporţie de 100% din costurile totale.
(5) Măsurile acoperite de un Memorandum de finanţare vor fi implementate de către ţara beneficiară în strânsă colaborare cu Comisia, care îşi va păstra responsabilitatea pentru utilizarea fondurilor alocate.

Sect,iunea II

Angajamente

(1) Comisia implementează cheltuielile prin ISPA în conformitate cu Reglementarea Financiară aplicabilă bugetului gene al al Comunităţii Europene„ pe baza Memorandumului de finant,are care va fi încheiat între Comisie şi t,ara beneficiară.

Totuşi, angajamentele bugetare anuale referitoare la asistenţa acordată măsurilor vor fi efectuate într-unul din următoarele două moduri:
1. (a) angajamentele pentru măsurile finanţate prin ISPA care vor fi realizate pe parcursul a 2 ani sau mai mult trebuie, ca regulă generală şi sub rezerva punctului (b), să fie efectuate în rate anuale.
  
  Angajamentele pentru prima rată anuală vor fi făcute de către Comisie la semnarea Memorandumului de finant,are referitor la măsură.
  
  Acest angajament nu va depăşi totalul plăţii în avans, prevăzută la secţiunea III (2) de mal jos, şi alo grantului pentru cheltuielile estimate pentru primul an indicat în planul de finanţare.
  
  Angajamentele pentru ratele anuale următoare trebuie să se bazeze pe planul financiar iniţial sau revizuit al măsurii. Acestea vor fi acordate, în principiu, la începutul fiecărui an financiar dar nu mai târziu de 1 aprilie al anului în discuţie, cu condiţia ca cheltuielile preconizate pentru anul viitor să le justifice şi că progresul lucrărilor demonstrează că proiectul avansează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare.
2. (b) Pentru măsurile cu o durată mai mică de 2 ani şi pentru care asistenţa Comunităţii nu de păşeşte 20 milioane Euro, un prim angajament de până 80 % din totalul asistenţei acordate poate fi făcut când Comisia semnează Memorandumul de finant,are referitor la măsură.
  
  Diferenţa va fi angajată în condiţiile în care progresul lucrărilor demonstrează că
  
  proiectul înaintează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare.
(2) Cu excepţia cazurilor deplin justificate, asistenţa angajată pentru o măsură la care lucrările fizice nu au început în intervalul de 2 ani de la data semnării de către Comisie a Memorandumului de finanţare referitor la măsură, va fi anulată.

În orice caz Comisia trebuie să informeze în timp util ţara beneficiară şi·autoritatea desemnată atunci când există riscul unei anulări.

Secţiunea III

Plăţi

(1) Plăţile pot lua forma fie a unui avans, fie a unor plăţi intermediare sau a diferenţei finale.

Plăţile intermediare şi plata diferenţei finale trebuie să se refere la cheltuieli certificate şi plătite, care trebuie susţinute de facturi primite sau documente contabile cu valoare probativă echivalentă.
(2) Plăţile în avans

Ca o regulă generală, un avans de până la 20% din totalul asistenţei acordată prin ISPA, aşa cum a fost iniţial decis, va fi plătit autorităţii desemnate aşa cum este definită la punctul (9).

Avansul este, ca regulă generală, transferat în următoarele moduri:
- – o primă tranşă de până la jumătate din valoarea avansului este plătită când ţara beneficiară semnează Memorandumul de finanţare;
- – diferenţa este plătită după semnarea primului contract, în mod normal primul contract de lucrări.
  
  Abaterile de la această regulă generală trebuie aprobate printr-o decizie a Comisiei în Memorandumul de finanţare referitor la măsură.
  
  Întregul avans sau părţi din acesta trebuie returnate de către autoritatea desemnată, menţionată în paragraful (2), dacă nici o cerere de plată nu a fost transmisă Comisiei în 12 luni de la data la care a fost plătit avansul. Valoarea avansului care trebuie returnat va fi stabilit de Comisie pe baza cheltuielilor eligibile efectiv plătite.
  
  Returnarea avansului nu duce la anularea asistentei acordată de către Comunitate.
  
  '
(3) Plătile intremediare

Plăt,ile intermediare sunt efectuate de către Comisie către autoritatea desemnată la cererea acesteia, dacă măsura progresează satisfăcător către finalizare şi vor fi făcute pentru a rambursa cheltuielile efectuate şi certificate , sub rezerva următoarelor condic,ii:
- – ţara beneficiară a înaintat un raport care să descrie progresul măsurii din punct de vedere al indicatorilor fizici şi financiari şi conformitatea acesteia cu Memorandumul de finanţare, inclusiv, atunci când este cazul, orice condiţii specifice ataşate asistenţei;
- – s-au luat măsuri în sensul îndeplinirii observaţiilor şi recomandărilor autorităţilor de inspecţie naţionale şi/ sau comunitare;
- – au fost indicate măsurile luate pentru corectarea oricăror probleme tehnice, financiare şi legale care au apărut;
- – a fost analizată orice îndepărtare de la planul financiar iniţial;
- – au fost descrişi paşii urmaţi pentru publicitatea măsurii.
  
  Ţara beneficiară va fi informată de către Comisie dacă nu a indeplinlt-1
  
  Va fi folosit modelul standard furnizat de Comisie pentru solicitările de plată ş1 pentru rapoartele de progres fizic şi financiar.
(4) Ţările beneficiare trebuie să se asigure că solicitările de plată sunt ÎQ.atntate Comisiei, ca regulă generală, de 3 ori pe an, până la 1 martie, 1 iulie şi 1 noiembrie cel mai târziu.
(5) Suma totală a plăţilor efectuate conform punctelor (2) şi (3) nu trebuie să depăşească 80 % din totalul asistenţei acordate. Comisia poate creşte acest procent până la 90 % în cazuri justificate.
(6) Plata diferenţei finale din asistenţa acordată de către Comunitate.

Plata diferenţei finale din asistenţa acordată de către Comunitate, calculată pe baza cheltuielilor certificate şi într-adevăr efectuate, va fi făcută dacă:

măsura a fost realizată în conformitate cu obiectivele sale;

măsura a îndeplinit condiţiile sale specifice, cum sunt menţionate în Memorandumul de finant,are;

raportul final men'tionat în Se, ctiunea V a fost înaintat Comisiei;

autoritatea desemnată sau organismul menţionat în paragraful 2 a înaintat către

Comisie o cerere de plată, în termen de 6 luni de la data limită de finalizare a lucrării, pentru cheltuielile specificate în Memorandumul de finanţare;

ţara beneficiară certifică Comisiei că informaţiile furnizate în cererea de plată şi în raport sunt corecte;

tara beneficiară a transmis Comisiei declaratia mentionată în Anexa III.4,

A' pendicele B. ' '

toate măsurile de informare şi publicitate stabilite de Comisie în Anexa III.6 au fost implementate;

când managementul ajutorului acordat pentru o măsură este conferit Agenţiilor de Implementare din ţările beneficiare în sistem descentralizat, ţările beneficiare furnizează Comisiei toate informaţiile necesare pentru a verifica dacă regulile Comunităţii privind achiziţiile publice au fost îndeplinite, în special cele care privesc publicarea anunţurilor de licitaţie şi transmiterea Rapoartelor de evaluare a ofertelor şi de adjudecare a contractului, şi că au fost respectate toate condiţiile specificate în Memorandumul de finanţare.
(7) Dacă Raportul final menţionat mai sus nu este transmis Comisiei în termen de 6 luni de la data finală de terminare a lucrărilor şi de efectuare a plăţilor, aşa cum este specificată în Memorandumul de finanţare, partea de asistenţă car reprezintă diferenţa finală pentru acea măsură va fi anulată.
(8) Cererile pentru plăţile intermediare şi pentru plata finală prezentate de către ţ?,ra beneficiară sunt însorite de o declaratie a Responsabilului National cu Autorb are•,r

plăţile cheltuielile

' ' ,care specifică numai legate de susţinute de facturile primit11 a,.1 M

alte documente contabile cu valoare probativă şi care sunt conforme cu prfţ!;eae

care guvernează eligibilitatea cheltuielilor pentru proiectele asistate pnn ISPA, aşa cum sunt specificate în Anexa III.2.
(9) Toate plăţile pentru ajutorul acordat de Comisie prin acest Memorandum de finanţare vor

fi făcute către o entitate centrală, Fondul National, desemnat de tara beneficiară să

primescă asemenea plăţi. Ca regulă generală, p' lăţile trebuie făcute ' de către Comisie într-un singur cont bancar desemnat de ţara beneficiară, nu mai târziu de 2 luni de la primirea unei cereri valide şi complete de plată. Acest termen limită nu se aplică

pentru plata avansului. Fondul Naţional trebuie să transfere cât de repede posibil şi în totalitate contribuţia ISPA către organismele responsabile cu implementarea.
(10) Fondul Naţional, condus de Responsabilul National cu Autorizarea (RNA), va avea întreaga responsabilitate pentru managementul fondurilor în cadrul ţara beneficiară. RNA va fi de asemenea responsabil pentru returnarea către Comisie a oricăror fonduri plătite în plus sau nejustificat.

Responsabilităţile Responsabilului Naţional cu Autorizarea sunt stabilite în Memorandumul de Înţelegere încheiat între Comisie şi ţările beneficiare.

Sect•iunea IV Folosirea Euro

(1) Sumele din cererile de asistenţă, împreună cu planul financiar relevant, vor fi prezentate în Euro.
(2) Sumele privind asistenţa şi planurile financiare aprobate de Comisie vor fi exprimate în Euro.
(3) Declaraţiile de cheltuieli care justifică solicitările de plată corespunzătoare trebuie exprimate în Euro.

Rata de schimb care va fi folosită trebuie să fie rata financiară contabilă a Comisiei aplicabilă pentru luna în care declaraţia de cheltuieli a fost înregistrată în documentele contabile ale autorităţilor responsabile cu managementul financiar al proiectului. Rata lunară de schimb este fixată conform prevederilor menţionate în Articolul 1 (2) al Regulamentului Comisiei (EURATOM, ECSC, EC) nr. 3418/93 care stabileşte regulile detaliate de implementare a unor prevederi ale Regulamentului Financiar din

21 decembrie 1977. Rata de schimb este rata din penultima zi lucrătoare a lunii precedente pentru care ratele sunt stabilite. Comisia va informa autorităţile responsabile cu privire la această rată1.
(4) Plăţile asistenţei financiare acordate de către Comisie trebuie făcute în Euro către autoritatea desemnată de tara beneficiară în acest sens.

'

t http://europa.eu.int/comm/dg19/infoeuro/fr/index.htm 20

Sect•iunea V Raportul Final

Autoritatea sau organismul responsabil pentru măsură trebuie să transmită Comisiei un Raport Final în cel mult 6 luni de la finalizarea Măsurii. Raportul Final va conţine următoarele:
1. (a) o descriere a lucrărilor efectuate, însoţită de indicatori fizici, cuantificări ale cheltuielilor pe categorii de lucrări şi măsurile luate cu privire la clauzele specifice conţinute în decizia de acordare a grantului;
2. (b) certificatul de conformitate a lucrărilor cu decizia de acordare a grantului;
3. (c) o primă evaluare a gradului de îndeplinire a rezultatelorr prevăzute, mai ales cu privire la:
  
  data efectivă de implementare a măsurii;
  
  o indicare a modului în care măsura va fi administrată după finalizare; confirmarea, dacă este necesar, a previziunilor financiare, în special cele privind costurile de operare şi veniturile aşteptate;
  
  confirmarea previziunilor socio-economice, în special costurile şi beneficiile aşteptate; .
  
  o indicare a acţiunilor luate pentru a asigura protecţia mediului şi costurile acestora inclusiv concordanţa cu principiul "poluatorul plăteşte";
  
  data la care măsura asistată devine operaţională.
4. (d) informaţii referitoare la acţiunile de publicitate.

Sect•iunea VI

Amendamente la Memorandumul de finant•are

(1) Dacă cheltuiala publică sau echivalentă într-adevăr efectuată diferă de cheltuiala planificată iniţial, asistenţa acordată de Comunitate va fi modificată luându-se în calcul aceasta dar nu trebuie să depăşească suma maximă stabilită în Memorandumul de finanţare.

O schimbare a ratei asistent'ei Comunităt'ii f, ată de rata acordată in, itial sau fat'ă de grantul maxim va necesita o modificare a Memorandumului de finanţare conform

procedurilor descrise în paragraful (3).
(2) Dacă atunci când planul financiar al unui proiect este amendat, angajamentele şi/ sau plăţile Comunităţii depăşesc deja sumele menţionate în planul. financiar amendat, Comisia va opera ajustările necesare ţinând cont de suma supra-angajată sau plătită, când autorizează prima operaţie financiară (angajare sau plată) acel amendament. 21
(3) Orice amendament la Memorandumul de finanţare se va face în conformitate cu următoarele proceduri:
1. (a) amendamentele care impun o modificare substanţială a obiectivelor sau caracteristicilor proiectului sau o schimbare substanţială în planul financiar sau în programul cheltuielilor, trebuie făcute printr-un Memorandum de finanţare, ca răspuns la solicitarea ţării beneficiare sau la iniţiativa Comisiei după consultarea cu
  
  , tara beneficiară. Definit'ia modificării „substant'iale” este dată în prevederile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor.
2. (b) în cazul unor altor amendamente, ţara beneficiară va trimite Comisiei o propunere în acest sens. Comisia trebuie va face observat,iile necesare sau va transmite acordul în cel mult 20 de zile lucrătoare de la primirea propunerii. Amendamentul va fi adoptat după ce Comisia şi-a dat acordul. Comitetul de Management ISPA va fi informat despre aceste amendamente.
3. (c) orice schimbare în cheltuiala anuală, mai mică de 25 % din totalul cheltuielilor planificate pentru proiect nu va fi considerată o modificare substanţială a planului financiar şi a programului de cheltuieli.

Sect,iunea VII Controlul Financiar

(1) Un audit financiar corespunzător, intern şi extern va fi îndeplinit, în conformitate cu standardele de audit internaţionale acceptate, de către autoritătile naţionale competente de control financiar, care trebuie să fie independente pentru a-şi putea desfăşura funcţia. În fiecare an un plan de audit şi un rezumat al concluziilor auditului efectuat trebuie transmise Comisiei. Rapoartele de audit vor fi la dispoziţia Comisiei.
(2) Fără a prejudicia verificările efectuate de ţările beneficiare, serviciile Comisiei şi Curtea Auditorilor pot, prin propriul lor personal sau prin reprezentanţi autorizaţi corespunzător, sa efectueze pe teren audituri tehnice şi financiare, inclusiv verificări prin sondaj şi audituri finale.
(3) Ţara beneficiară trebuie să se asigure că atunci când personalul Comisiei sau reprezentanţii ei corespunzător autorizaţi şi/ sau Curtea Auditorilor efectuează verificări, aceste persoane au dreptul să inspecteze pe loc toate documentaţiile relevante şi care au legătură cu elementele finanţate prin Memorandumul de finanţare. Ţările beneficiare trebuie să sprijine serviciile Comisiei şi Curtea Auditorilor să îşi efectueze auditurile referitoare la utilizarea fondurilor acordate prin ISPA.
(4) Implementarea detaliată a prevederilor principiilor controlului financiar, împreună cu înţelegerile de cooperare şi coordonare a programării şi metodologiei controlului, între Comisie şi ţările beneficiare sunt specificate în Anexa III.4.

Sect,iunea VIII Recuperarea plăţilor necuvenite
1. (1) Dacă implementarea unei măsuri nu justifică fie o parte, fie toată asistenţa alocată, Comisia va conduce o examinare completă a cazului, în special cerând ţării beneficiare să îşi facă cunoscute comentariile, într-un interval specificat de timp şi să corecteze orice neregulă.
2. (2) Ca urmare a examinării menţionate la paragraful 1, Comisia poate reduce, suspenda sau-anula asistenţa referitoare la măsura în cauză dacă examinarea dezvăluie nereguli, o combinare necorespunzătoare a fondurilor sau neîndeplinirea uneia dintre condi e specificate în Memorandumul de finanţare şi în special orice modificare semnificativă care afectează natura sau condi e de implementare a măsurii şi pentru care acordul Comisiei nu a fost cerut. Orice reducere sau anulare a asistenţei implică recuperarea sumelor plătite.
3. (3) Când Comisia consideră că o neregularitate nu a fost corectată sau că o parte sau întreaga operaţie nu justifică fie numai o parte, fie întreaga asistenţa acordată acesteia, Comisia trebuie să examineze corespunzător cazul şi să solicite ţării beneficiare să îşi înainteze comentariile într-o perioadă dată de timp. După examinare, dacă ţara beneficiară nu a luat măsurile corective necesare, Comisia poate:
  1. (a) să reducă sau să anuleze orice avans;
  2. (b) să anuleze o parte sau întreaga asistenţă acordată măsurii.
    
    Comisia va hotărî măsura corectoare ţinând cont de natura neregulii şi de existenţa oricăror scăpări în sistemele de management şi control.
4. (4) Orice suma greşit plătită trebuie returnată Comisiei de către autoritatea definită în Secţiunea III (9). Dacă această autoritate nu returnează suma datorată Comisiei, ţara beneficiară trebuie să ramburseze aceasta sumă Comisiei. Dobânda aplicată conturilor pentru întârzierile de plată trebuie aplicată sumelor nereturnate în conformitate cu regulile specificate în Regulamentul Financiar care guvernează Bugetul Comunităţii.

Sect,iunea IX Managementul

(1) Comisia trebuie să ceară ţărilor beneficiare:
1. (a) să stabilească de la 1 ianuarie 2000 dar în orice caz nu mai târziu de 1 ianuarie 2002, sistemele de management şi control care asigură:
  
  implementarea corespunzătoare a asistenţei acordată sub acest Memorandum de finanţare, în conformitate cu principiile unui management financiar solid; separarea func or de management şi control;
  
  că declaraţiile de cheltuieli prezentate Comisiei sunt corecte şi provin dintr un sistem contabil bazat pe documente justificative care sunt disponibile pentru verificare;
2. (b) să verifice regulat că măsurile finanţate de Comunitate au fost corect realizate;
3. (c) să prevină nereguWe şi să ia măsuri împotriva acestora;
4. (d) să recupereze orice sume pierdute ca rezultat al neregulilor sau neglijenţei.
(2) Sistemele de management şi control ale ţărilor beneficiare trebuie să furnizeze un sistem corespunzător de audituri, cum este definit în Anexa III.4, Apendicele A pentru a permite, în special:

– garantarea închiderii conturilor sintetice ale Comisiei cu înregistrările contabile şi cu documentele justificative de la diferitele nivele administrative;
– verificarea transferurilor fondurilor Comunitatea disponibile şi a altor fonduri; examinarea planurilor tehnice şi financiare ale proiectului, Rapoartele de Progres, procedurile de licitaţie şi contractare la diferitele nivele administrative.

Sect,iunea X Monitorizarea

Ţările beneficiare şi Comisia trebuie vor asigura implementarea şi monitorizarea în conformitate cu următoarele prevederi:

(1) înfiinţarea Comitetelor de Monitorizarea trebuie să aibă loc în urma unei înţelegeri între ţările beneficiare implicate şi Comisie. Autorităţile şi organismele desemnate de ţara beneficiară, Comisie şi, unde este cazul, BEI şi/ sau alte instituţii cofinanţatoare, vor fi reprezentate în aceste Comitete. Vor fi de asemenea reprezentate în asemenea Comitete şi autorităţile regionale sau locale şi societăţile private, în cazul în care acestea au competenţa necesară pentru executarea unui proiect şi dacă sunt direct implicate în acest proiect.
(2) Monitorizarea va fi făcută pe baza unor proceduri de raportare convenite în comun, verificare prin sondaj şi, dacă este necesar, prin înfiinţarea unor comitete ad hoc. Indicatorii se vor referi la caracterul specific al proiectului şi la obiectivele acestuia. Aceştia vor fi stabiliţi în aşa fel încât să arate stadiul atins în executarea măsurii în relaţie cu planul şi obiectivele propuse iniţial, şi progresul realizat în domeniul managementului şi în alte probleme legate de acesta.
(3) (a) Pentru fiecare măsură, Coordonatorul Naţional ISPA trebuie să înainteze Comisiei Rapoarte de Progres în ultimele de 3 luni până la sfârşitul fiecărui an întreg de implementare.

(b) Pentru întâlnirile Comitetelor de Monitorizare, Coordonatorul Naţional ISPA trebuie să înainteze Rapoarte de progres conform modelului standard furnizat de Comisie. Raportul trebuie să intre în posesia Comisiei cu 15 zile lucrătoare înaintea întâlnirii programate.
(4) Pe baza rezultatelor monitorizării şi ţinând cont de comentariile Comitetului de Monitorizare, Comisia va ajusta sumele şi condiţiile de acordare a asistenţei aprobate iniţial, ca şi planul financiar prevăzut, dacă este necesar, la propunerea ţărilor beneficiare.

Comisia va întocmi aranjamentele corespunzătoare pentru aceste modificări, în funcţie de natura şi importanţa lor.

Sect,iunea XI

Transparenţa în adjudecarea contractelor

(1) Procedura care trebuie urmată pentru acordarea contractelor de lucrări, achiziţii sau servicii, va respecta principiile cheie stabilite în Titlul IX al Regulamentului Financiar aplicabil bugetului general al Uniunii Europene.
(2) (a) Participarea la procedurile de licitaţie trebuie să fie deschisă şi pe baze egale pentru toate persoanele fizice sau juridice pentru care este aplicabil Tratatul şi tuturor persoanelor fizice sau juridice din ţările beneficiare ISPA;

Prin urmare se va cere ofertanţilor să îşi declare naţionalitatea şi să prezinte în

sprijinul acesteia probe normal acceptate de propria legislaţie.

(b) În cazurile justificate corespunzător cum ar fi cofinanţarea de la IFI şi după o examinare făcută din timp de Comitetul de Management ISPA, Comisia poate permite naţionalilor unor terţe ţări să participe la licitaţia pentru contracte.
(3) (a) Ţările beneficiare vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura o participare cât mai mare posibilă. Pentru aceasta şi când este cerută de valoarea contractelor, ele trebuie să asigure publicarea în avans a invitaţiei de participare la licitaţie, în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene şi în Monitorul Oficial din ţările beneficiare.
1. (b) Se vor elimina de asemenea orice practici discriminatorii şi specificaţii tehnice care pot să limiteze participarea pe baze egale a tuturor persoanelor fizice sau J·uridice din, Tările Membre sau din 'tările beneficiare.
2. (c) În plus, informaţia trebuie lansată pe Internet într-o formă transparentă.
(4) Procedurile detaliate privind licitaţiile şi contractele sunt stabilite în Sistemul Descentralizat de Implementare (DIS), manual înfiinţat pentru programul Phare.

Sect•iunea XII

Transparenţa în contabilitate şi în rapoartele proiectelor

Ţara beneficiară trebuie să se asigure că, pentru măsura la care se referă Memorandumul de finanţare, toate organismele publice sau private implicate în managementul şi implementarea operaţiilor au fie un sistem separat de contabilitate fie o codificare contabilă adecvată a tuturor tranzacţiilor implicate, ceea ce va facilita verificarea de către Comisie şi de către autorităţile naţionale de control, a cheltuieWor efectuate. De asemenea, trebuie să se asigure că toate cheltuiehle sunt corect atribuite proiectului în cauză.

Autorităţile responsabile vor asigura disponibilitatea tuturor documentelor justificative cu privire la cheltuielile pentru fiecare proiect pe o perioadă de 5 ani efectuarea ultimei plăţi pentru proiectul respectiv.

Secţiunea XIII Evaluarea ex-post

Prin evaluarea ex-post se va analiza utilizarea resurselor cât şi randamentul şi eficienţa asistenţei şi a impactului său, ca şi factorii ce contribuie la succesul sau eşecul implementării măsurilor şi a realizărilor şi rezultatelor.

După finalizarea măsurilor, Comisia şi ţările beneficiare vor evalua apoi modul în care acestea au fost îndeplinite, inclusiv randamentul şi eficienţa utilizării resurselor. Evaluarea va cuprinde şi impactul real al implementării lor pentru a stabili dacă obiectivele iniţiale au fost atinse. Printre altele, această evaluare se va referi şi la contribuţia măsurilor la implementarea politicilor Comunităţii în domeniul mediului sau contribuţia acestora la politicile privind reţeaua Trans – Europeană extinsă şi transportul în comun. De asemenea, ele vor evalua şi impactul măsurilor asupra mediului.

Anexa 111.2

Prevederi care guvernează eligibilitatea cheltuielilor pentru măsurile asistate prin ISPA

Sect•iunea I

Domeniul cheltuielilor

ISPA acordă asistenţă pentru următoarele măsuri:

(1) Proiecte de mediu care dau posibilitatea ţărilor beneficiare să se alinieze la cerinţele legilor Comunităţii privind protecţia mediului şi cu obiectivele Parteneriatului de Preaderare;
(2) Proiectele de infrastructură în transport, care promovează o mobilitate susţinută şi, în particular, cele care constituie proiecte de interes comun în baza criteriilor Deciziei Nr. 1692/96/EC2 şi acelea care permit ţărilor beneficiare să se conformeze obiectivelor Parteneriatului de Preaderare; acesta include interconectarea şi interoperabilitatea reţelelor naţionale ca şi Reţelele Trans-Europene împreună cu accesul la aceste reţele;
(3) Studii preliminare, evaluări şi măsuri de asistenţă tehnică inclusiv acţiunile de informare şi publicitate legate de proiectele eligibile. Acestea include asistenţă tehnică şi administrativă în beneficiul mutual al Comisiei şi al ţărilor beneficiare, care nu cad în mod normal în sarcina administraţiei publice naţionale, acoperind identificarea, pregătirea, managementul, monitorizarea, auditul şi supervizarea proiectelor.

Regulile specificate în Secţiunile de la II la XII de mai jos referitoare la proiectele listate la punctele 1 şi 2 de mai sus sunt totuşi aplicate prin analogie şi deciziilor pentru proiectele listate la punctul 3.

2 Decizia Nr. 1692/96/EC a Parlamentului European şi a Consiliului clin 23 iulie 1996 privind directivele Cţmruaită dezvoltarea reţelei de Transport Trans-European

Sect•iunea II

Definiţii şi concepte de bază

1. Conceptul de proiect, etape ale proiectului şi grupurile de proiecte

În scopul prevă..zut de acest document, se vor aplica următoarele definiţii:
1. (a) un „proiect” reprezintă o serie de lucrări indivizibile economic în scopul atingerii unei funcţii tehnice precise şi cu un scop clar identificat.
2. (b) o „etapă independentă tehnic şi financiar” reprezintă o etapă care poate fi identificată ca operaţională în întregul său.
  
  O etapă poate acoperi de asemenea studiile preliminare, de fezabilitate sau tehnice necesare pentru îndeplinirea unui proiect.
3. (c) pot fi grupate proiectele care îndeplinesc următoarele condiţii:
  
  trebuie să fie localizate în acelaşi curs de apă sau arie de captare sau să fie situate de-a lungul aceluiaşi coridor de transport;
  
  trebuie cuprinse în acelaşi plan global privind cursul de apă sau aria de captare sau coridorul, în scopuri bine identificate;
  
  trebuie supervizate de un organism responsabil pentru coordonarea şi monitorizarea grupului de proiecte în cazurile în care proiectele sunt derulate de autorităţi competente diferite.
2. „Organismul responsabil cu implementarea”
1. (a) pentru proiectele finanţate prin ISPA „organismul responsabil cu implementarea” este organismul responsabil cu licitaţiile şi contractările. Acest organism este specificat în Anexa I, punctul 3, a Memorandumului de finanţare .
  
  Ca o consecinţă, orice schimbare a "organismului responsabil cu implementarea" unui proiect trebuie să fie aprobată de către Comisie printr-un Memorandum de
  
  finantare.
  
  '
2. (b) În mod normal prin acest organism se înţelege beneficiarul final al asistenţei acordată prin ISPA. Numai acest organism efectuează cheltuieli eligibile.
3. (c) Totuşi, acest organism poate delega implementarea altui organism care poate de asemenea sa efectueze cheltuieli eligibile. În asemenea cazuri, Comisia trebuie informată de tipul delegărilor propuse şi trebuie să primescă o copie a documentelor relevante.
3. Conceptul de „administraţie publică”

Administraţia publica poate cuprinde următoarele trei niveluri de guvernămâttt
- – Organisme de guvernământ centrale (nivel naţional);
- – Organisme de guvernământ regionale;
- – Organisme de guvernământ locale.
În plus, acest concept poate include şi organismele a căror activitate poate intra într un cadru legal sau administrativ în virtutea faptului că sunt privite ca echivalentul unor organisme publice.
4. Implementarea şi perioada de implementare a unui proiect
1. (a) implementarea unui proiect cuprinde toate etapele de la planificarea preliminară (incluzând studiul variantelor) până la finalizarea proiectului aprobat şi la măsurile de publicitate pentru un proiect asistat;
2. (b) Memorandumul de finanţare se poate aplica uneia sau mai multor etape mai sus mentionate;
  
  '
3. (c) perioada de implementare a proiectului reprezintă, ca regulă generală, perioada necesară pentru finalizarea etapelor sus-menţionate până la momentul de timp la care proiectul devine complet operaţional şi la care obiectul fizic descris în Memorandumul de finantare a fost finalizat/ definitivat.
  
  '
5. Evidenta documentelor şi transparenţa

Orice cheltuială declarată Comisiei trebuie să se bazeze pe înţelegeri legale obligatorii şi/ sau pe documente. Este imperativă existenţa unei evidenţe documentare corespunzătoare.

În scopul maximizării transparenţei şi pentru a permite controlul Comisiei şi/ sau al autorităţii naţionale competente de control financiar asupra cheltuielilor, fiecare ţară beneficiară trebuie să se asigure că orice organism implicat în managementul şi implementarea proiectelor a stabilit o evidenţă contabilă separată privitoare la proiectul descris în Memorandumul de finant,are.
6. Cheltuieli

Cheltuielile trebuie raportate la plăţile certificate şi efectiv făcute de către organismul responsabil cu implementarea, susţinute de facturi plătite sau documente contabile cu valoare probativă echivalentă.

Documentul contabil cu valoare probativă echivalentă reprezintă orice' document transmis de către autoritatea definită la punctul 2 al acestei Secţiuni pentru a demonstra că intrările contabile oferă o imagine adevarată şi corectă a tranzacţiilor reale implicate, în concordanţă cu practicile contabile standard. Este necesară o aprobare prealabilă a Comisiei când se folosesc documente contabile cu valoare probativă echivalentă.

Sect•iunea III

Principalele categorii de cheltuieli eligibile

Ca regulă generală cheltuielile legate de:

– studiile de fezabilitate;

planificare şi proiectare, inclusiv studiul de impact asupra mediului;
– pregătirea terenului;
– constructii;
– utilaje şi i'nstalaţii implicate permanent în proiect; testare şi instruire;

managementul proiectului;
– măsuri compensatorii şi de reducere a impactului asupra mediului;
– alte tipuri de cheltuieli specificate în Memorandumul de finanţare;
– măsuri luate ca urmare a prevederilor Anexei III.6 privind informarea şi publicitatea. sunt subiecte eligibile pentru competentele prezentate mai jos.

Sect•iunea IV

Studii de fezabilitate, planificarea şi proiectarea proiectului

1. Cheltuieli legate de studiile de fezabilitate, planificarea şi proiectarea proiectelor
1. (a) Cheltuielile legate de studiile de fezabilitate, planificare incluzând studiile privind impactul asupra mediului, expertize legate de proiect şi proiectarea proiectelor sunt, ca regulă generală, eligibile, cu condiţia ca aceste cheltuieli să fie direct legate de unul sau mai multe proiecte şi aprobate în mod special printr-un Memorandumul de finant,are;
2. (b) În acele cazuri, când mai multe proiecte se derulează printr acelaşi contract sau când autoritatea responsabilă cu implementarea exercită funcţiile de mai sus pe cont propriu, acestea trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat şi transparent al proiectului, bazat pe documente contabile sau pe documente cu valori probative echivalente (de exemplu cu ajutorul sistemul de alocare a timpului).
2. Implicarea administraţiei publice

În acele cazuri în care functionarii din administratia publică sunt implicati în activitătile

menţionate la punctul 1

' ' , ‘

(a) al acestei Secţiuni, cheltuielile pot fi acceptate ca eligibile de

către Comisie, în cazuri clar justificate şi în concordanţă cu următoarele criterii:

funcţionarul a renunţat temporar la statutul său de funcţionar în administraţia p :
- – cheltuielile trebuie să aibă la bază un contract privind unul sau mai multeffeo1e specificate; în cazul în care un contract se referă la mai multe proiecte,{/[ !’4m
  
  trebuie să fie alocate într-un mod transparent (de exemplu cu ajutorul programărilor în timp);
- – cheltuiehle trebuie să fie direct legate cu unul sau mai multe proiecte individuale avute în vedere;
- – contractul trebuie să fie limitat în timp şi nu trebuie să depăşească data limită stabilită pentru finalizarea proiectului;
- – sarcinile care trebuie îndeplinite pentru acel contract nu trebuie să acopere atribuţii administrative generale, ca cele specificate în Secţiunea VIII, punctul 1;
- – dispoziţiile nu trebuie să fie folosite pentru a ocoli procedurile de achiziţii publice ale

Comunitătii.

Sect•iunea V

Pregătirea terenului şi construcţiile

a) În acele cazuri în care autoritatea responsabilă cu implementarea execută pregătirea terenului şi lucrările de construcţie sau părţi din acestea, pe cont propriu, costurile trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat şi transparent al proiectului bazat pe documente contabile sau pe documente cu valoare probativă echivalentă.

În cazul în care sunt implicaţi funcţionari ai administraţiei publice, se aplică prevederile specificate în Secţiunea IV, punctul 2.
b) Costurile eligibile trebuie să includă doar costurile reale apărute după datele specificate în Secţiunea X, punctul 1 şi legate direct de proiect. Costurile eligibile pot include toate sau numai unele din următoarele categorii:
- – costuri privind munca (salarii brute şi nete)
- – cheltuieli pentru utilizarea durabilă a echipamentelor pe perioada construcţiilor;
- – costuri de producţie folosite pentru implementarea proiectului;
- – costuri de funcţionare şi alte categorii de cheltuieli, dacă sunt în mod specific justificate; acestea trebuie alocate în mod echitabil, în concordanţă cu standardele contabile general recunoscute;
- – cheltuiehle de funcţionare impuse nu sunt eligibile în cazul în care autoritatea menţionată la punctul (a) de mai sus este inclusă în administraţia publică.
c) Ca regulă generală costurile trebuie să fie evaluate la pretul pieţei.

Secţiunea VI

Achiziţii, închirieri de echipamente şi active necorporale (licenţe, software etc.)

1. Echipamentul durabil care este parte a cheltuielilor de capital din cadrul proiectului
1. a) Cheltuiehle privind achiziţiile sau producţia de utilaje şi echipamente// re – vi
  
  permanent instalate şi fixate în proiect sunt eligibile dacă acestea SUf.1:ţ t’ISW’m
  
  inventarul echipamentului durabil de către autoritatea specificată la Secţiunea II (2) şi sunt considerate ca şi cheltuieli de capital, în concordanţă cu convenţiile standard de contabilitate;
2. b) Fără a prejudicia Secţiunea IX (3), închirierea acestor echipamente este considerată ca parte a costurilor de operare şi este neeligibilă.
2. Achiziţiile de active acorporale

Achiziţiile şi utilizarea activelor acorporale, ca de exemplu patentele, sunt eligibile dacă sunt necesare pentru implementarea proiectului.
3. Echipamente utilizate pentru implementarea proiectului
1. (a) În cazul în care autoritatea responsabilă cu implementarea execută pregătirea terenului şi lucrările de construcţie, sau o parte din acestea, pe cont propriu, cheltuielile privind achiziţiile sau producţia echipamentelor care sunt angajate pe perioada fazei de implementare a proiectului, nu sunt eligibile.
2. (b) Echipamentele durabile, care sunt în mod expres achiziţionate sau produse pentru implementarea proiectului, pot fi considerate eligibile dacă acestea sunt fără valoare economică ori distruse după folosinţă şi dacă sunt specificate în Memorandumul de finanţare.
4. Echipamentele durabile utilizate de administraţia publică

(a) Cheltuielile privind achiziţia sau închirierea de echipamente durabile utilizate de administraţia publică nu sunt eligibile.
(b) Fără a prejudicia Secţiunea VIII (2) sau (3), cheltuielile privind echipamentul sau cele necesare pentru închirierea acestuia, utilizat de administraţia publică ca urmare a sarcinilor privind monitorizarea şi supervizarea, pot fi eligibile numai cu acordul Comisiei.

Sectiunea VII

Achiziţionarea terenului şi taxa pe valoarea adaugată

Achiziţionarea terenului şi taxa pe valoarea adaugată (TVA) nu sunt eligibile.

Sect•iunea VIII Cheltuieli administrative

1. Principii generale

Ca regulă generală, cheltuielile administraţiei publice, inclusiv salariile func atii dela nivel naţional, regional şi local nu sunt eligibile pentru asist n _0lillC asistenţă tehnică), cu excepţia cheltuielilor clar fundamentate provenite cfu1

ce revin pentru realizarea controalelor financiare, monitorizării financiare şi fizice, evaluării şi prevenirii nereguhlor şi cheltuiehle care intră sub incidenţa obligaţiilor de recuperare a sumelor pierdute.

Cu excepţia Fondului Naţional, costurile care includ salariile legate de angajarea temporară, la iniţiativa Comisiei, a personalului temporar, fie funcţionari publici, fie proveniţi din sectorul privat pentru lucrări privind managementul, urmărirea, evaluarea şi controlul sunt eligibile prin măsuri de asistenţă tehnică aşa cum sunt definite în Secţiunea I (3).

Echipamentului pentru monitorizare poate fi eligibil dacă este permis în mod specific Printr-o măsură de asistent,ă tehnică ment,ionată în Memorandumul de finant,are.
2. Comitetul de organizare şi monitorizare
1. a) Fără a prejudicia punctul 1 de mai sus, cheltuieWe apărute în orgaruzarea procesului de monitorizare sunt eligibile prin prezentarea unor documente justificative;
2. b) Ca regulă generală, costurile permise includ una sau mai multe dintre următoarele categorii:
  - – servicii de traducere;
  - – închirierea de săli de conferinţă şi aranjamentele auxiliare;
  - – închirierea de echipamente audio-video şi alte echipamente electronice necesare;
  - – procurarea documentaţiei şi facilităţilor aferente;
  - – taxe pentru participarea experţilor;
  - – cheltuieli pentru călătorii.
3. c) Salariile şi alocaţiile pentru funcţionarii din administraţia publică intervenite în acest context nu sunt eligibile.
3. Întâlniri la cererea Comisiei

Regulile prevăzute la punctul 2 de mai sus pot fi aplicate prin analogie la organizarea de întâlniri ad-hoc la cererea Comisiei.

Secţiunea IX

Alte tipuri de cheltuieli

1. Managementul şi supervizarea proiectului

Cheltuielile referitoare la_ managementul şi supervizarea proiectului sunt "regtftă„ generală, eligibile. Sunt iplicate prevederile specificate în Secţiunea IV (1) (A (2). –
2. Costuri financiare

Orice tip de costuri financiare legate de realizarea proiectului nu sunt eligibile; aceasta privesc în particular dobânzile pentru finanţarea intermediară, comisioane bancare, comisioane de garanţie, etc.

Garanţiile bancare legate de împrumuturile bancare folosite pentru finanţarea proiectului pot fi eligibile cu acordul Comisiei.
3. Tehnici financiare care nu implică un transfer imediat al activelor proprii

Fără a prejudicia punctul 2, tehnicile financiare, care nu necesită implicarea imediată a transferului activelor proprii pot fi considerate eligibile, dacă sunt justificate şi aprobate în Memorandumul de finanţare.

Ţările beneficiare trebuie să demonstreze, printr-o analiză a riscurilor, că tehnicile folosite sunt mai avantajoase din punct de vedere economic decât achiziţionarea directă a unor bunuri.
4. Cheltuieli de operare, costuri curente ale proiectelor asistate
1. a) Orice tip de costuri de operare apărute după finalizarea proiectului nu sunt eligibile;
2. b) Ca excepţie la punctul (a) mai sus mentionat, cheltuielile pentru pregătirea personalului pentru operare şi testarea proiectului şi a echipamentelor pot fi luate în considerare ca şi cheltuieli eligibile pentru o anumită perioadă, definită în Memorandumul de finant,are.
3. c) Principiile definite la punctele a) şi b) menţionate mai sus sunt valabile de
  
  asemenea pentru o componentă individuală completă a unui proiect sau a unui grup de proiecte, chiar şi în cazul în care întregul proiect nu a fost încă finalizat.
5. Măsuri de publicitate şi informare

Cheltuielile pentru măsurile luate în conformitate cu prevederile Anexei III.6 privind informarea şi publicitatea sunt eligibile.

Sect, iuneaX Perioada de eligibilitate

1. Limita iniţială de timp privind eligibilitatea

Limita iniţială de timp privind eligibilitatea este evaluată diferenţiat în confor taÎ-ou următoarele situat,ii:
1. a) Când selecţia proiectului, licitaţia şi contractarea de către ţările beneficiare face obiectul aprobării ex-ante a Comisiei3, cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţă de la data la care Memorandumul de finanţare al proiectului este semnat de Comisie.
  
  În caz exceptional, când finanţarea proiectului este realizată printr-o combinaţie fie de la BEI fie de la alta instituţie finanţatoare şi grantul ISPA, cheltuielile sunt eligibile
  
  Pentru asistentă de la data încheierii acordului cu BEI sau cu altă institutie finanţatoare, p'entru fiecare proiect în parte. Ca regulă generală, această dată n' u
  
  trebuie să fie mai devreme de 6 luni de la data menţionată la primul subparagraf. Sunt obligatoriu necesare următoarele condiţii:
  - – Lucrările şi contractele pentru care se aplică prevederile trebuie să fie identificate în Memorandumul de finanţare;
  - – BEI sau altă instituţie finanţatoare certifică respectarea prevederile Articolelor 108 (2), 109 (2) şi (3), 114 (1), 115, 117 şi 118 ale Regulamentului Financiar aplicabil bugetului general al Comisiei Europene.
  În cazurile de mai sus, ca regulă generală, Comisia dispune aplicarea, după examinarea de către Comitetul de Management ISPA, a prevederilor Articolului 114 (2) din Regulamentul Financiar aplicabil bugetului general al Comisiei Europene.
2. b) După decizia Comisiei de a acorda sprijin agenţiilor de implementare ale ţărilor candidate pe baze descentralizate4, cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţă de la data la care aplicaţia ajunge la Comisie (serviciul ISPA) cu condiţia ca aplicaţia să poată fi considerată completă.
  
  Plăţile făcute înainte de data specificată la punctele a) şi b) de mai sus sunt neeligibile.
2. Modificări ale proiectelor
1. a) Orice modificare a unui proiect aprobat, care este egală sau mai mare de 5 milioane Euro ori de 20% din costul total al acestuia, oricare ar fi mai mic, trebuie considerată o modificare substanţială _a proiectului. Modificările majore ale obiectelor fizice ale proiectelor care schimbă natura acestuia sunt de asemenea tratate ca fiind „substant,iale”.
  
  Regulile stabilite la paragraful 1, se aplică şi pentru eligibilitatea cheltuielilor
  
  privind modificarile de mai sus.
2. b) Pentru orice altă modificare a proiectului, cheltuielile privind noi elemente fizice suplimentare sau extinse sunt eligibile din momentul în care cererea de modificare este primită de Comisie (serviciul ISPA).
3. c) Cererea pentru modificări şi informatiile relevante ataşate la aceasta pot fi prezentate Comitetului de Monitorizare. Înregistrarea cererii şi a materialelor depuse trebuie să fie făcută în minuta întâlnirii.
  
  3 Vezi Articolul 12.(1), Regulamentul Consiliului (Eq nr. 1266/99 din 21 iunie 1999
  
  4 Vezi Articolul 12.(2), Regulamentul Consiliului (Eq nr. 1266/99 din 21 iunie 1999
  
  35
3. Timpul limită final privind eligibilitatea
1. a) Data finală a eligibilităţii este specificată, ca regulă generală, în Articolul 4, paragraful 3 al Memorandumului de finanţare.
2. b) Data finală depinde de plăţile făcute de către autoritatea responsabilă cu implementarea.
3. c) Data finală a eligibilităţii este prevazută în Memorandumul de finanţare respectiv. După ce aceasta dată a expirat, beneficiarul dispune de o perioadă de şase luni pentru a supune Comisiei solicitarea de plată finală împreună cu raportul final şi o notificare, aşa cum este prevăzut în Secţiunea III (6) a Anexei III.1 şi în Apendicele B al Anexei III.4 a Memorandumului de finanţare.
4. d) Comisia nu poate extinde această perioadă de şase luni.

Sect,iunea XI Solicitările de plată

Solicitările de plată prezentate Comisiei de către ţările beneficiare au la bază facturile deja plătite, aşa cum sunt definite în Secţiunea II punctul 6.

În cazul lucrărilor angajate de către un concesionar sau un organism echivalent, autoritatea guvernamentală responsabilă trebuie să certifice corectitudinea cheltuielilor.

Solicitările de plată trebuie să fie înregistrate şi certificate de către Responsabilul Naţional cu Autorizarea. Solicitările sunt apoi înaintate Comisiei prin intermediul Delegaţiei Comisiei.

Sectiunea XII

Alte elemente specificate în detaliu

(1) Orice întrebări apărute, care nu sunt explicit specificate în principiile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor în cadrul proiectelor finanţate prin ISPA, trebuie discmate cu Comisia. Comisia se va strădui să răsupundă întrebărilor în mod deschis, în spiritul înscris în aceste principii şi cu referire la principiile stabilite pentru Fondurile de Coeziune.
(2) În cazul conflictelor între aceste principu şi regulile naţionale de eligibilitate, principiile prezentate mai sus trebuie să primeze.

Anexa III

Plăţi peste 80%

Plăţi intermediare

Plăti ale balantei finale

Model pentru solicitările de plată şi raportare privind progresele financiare şi fizice

Nume: Adresă: Contact: Telefon:

E-mail: Numele băncii: Adresa băncii: Cod poştal:

Numărul contului:

Fax:

Oraş:

Codul scurt:

Titlul Măsurii:

Codul Măsurii ISPA:

Nume: Adresă:

Cod poştal

Nume de contact: Telefon:

E-mail:

Oraş::

Nr. Memorandumului de finanţare curent: Data:

Codul naţional de referinţă:

··•imiti 1ffl îll[H1Wil m iltflll l’iffl]W:fit[t:i’gtt
Categorii de cheltuieli *	Cheltuieli în Memorandumul de finanţare curent	Cheltuieli confirmate anterior	Cheltuieli confirmate în această solicitate de plată ână la data:	Totalul cheltuielilor confirmate	Rata de execuţie financiară
	1		3
Taxe de roiectare
Pregătirea terenului
Principalele lucrări
Utilaje şi echi amente
Asisten ă tehnică
Su ervizare
Alte
Total

a) cheltuieli eligibile confirmate la data:
b) în această solicitare de plată:

c) = a)+b) cheltuieli cumulative la data:

d) plăţi cerute de această aplicaţie:

e) = d)/b) % din cheltuielile confirmate:

Totalul plăţilor ISPA primite de către Fondul Naţional (NF) până la data:

* Aşa cum se arată în tabelul 9.1. al formularului aplicaţiei pentru asistenţă sau aşa cum specificămodificările acestuia.

Indicatori fizici *

Până la (data)

Execuţia fizică

Tipul până la data

plăţilor lucrării* Unitatea Cantitate anterioare

Până la (data)

Execuţia fizică referitoare la solicitarea totală

Rata execuţiei fizice%

Execuţia fizică referitoare la această solicitare de plată

O lista suplimentară la contract poate fi potrivită.

* Aşa cum este arătat în tabelul 15.1 al formularului aplicaţiei pentru asistenţă sau aşa cum specificămodificările acestuia

1},Fiht S{}UJJ!tfi' m1? lţwE >iQJ:% t î ? fi;w{<½1 '"· '·'·

Referitor la condiţii specifice, dacă acestea există, şi modul în care acestea au fost îndeplinite

Precizaţi câteva observaţii şi recomandări sumare dacă există (cu referiri complete la sursa acestora), şi modul în care acestea au fost îndeplinite.

– ;ff m i:t;ml!t –-··-··–·-

_ –-· -·–- _

Referitor la orice probleme care pot apărea în implementarea măsurilor, incluzând devieri de la planul financiar original şi explicaţii cu privire la acţiunile întreprinse pentru corectare.

Mijloacele folosite pentru informarea publicului asupra măsurilor în cauză:

Presa

Alte mijloace audio-vizuale

Televiziune

Radio

Tipul documentatiei scrise, disponibile pentru public

Declar că cheltuielile eligibile confirmate, se referă la articolele deja plătite şi la investiţiile aprobate, care nu corespunde cu schimbări ale măsurilor ori lucrări în afara măsurilor descrise, •şi că evidenţele documentare originale această plată, indicată în liste suplimentare, au fost păstrate de aceasta entitate sau

de autoritatea de implementare, ştampilată corect şi disponibile pentru consultare în scopul verificării.

Data:

Semnatura şi autentificarea

O lista suplimentară la contract poate fi potrivită.

,ANEXA::IA.:SPL!GJ:'.ifAJlEA'.D'g;PµĂ_t;rîl

FACTURI
Titlul Măsurii: Codul ISPA: Memorandum	de Finanţare nr.:		–	CodLÎl naţional: Data:
Furnizor şi Contract	Factura nr.	Data	Chitanta nr. '	Data	Valoare	Observatii '

Total

* copii ştampilate corect ale evidenţelor contabile referitoare la cheltuielile trebuie anexate la copia solicitării de plată transmisă Responsabilului Naţional cu Autorizarea

1 lltrf0f@4)Ţ{;1I S ©;ij;ffl: :e: m JPittQf {®ffl}rr1(tt f mt
Controlul fizic al lucrărilor	Data: Concluzii:	Instituţia	responsabilă:
	Data: Concluzii:	Instituţia	responsabilă:
	Data: Concluzii:	Instituţia	responsabilă:
Controlul financiar:	Data: Concluzii:	Instituţia	responsabilă:
	Data: Concluzii:	Instituţia	responsabilă:
	Data: Concluzii:	Instituţia	responsabilă:

Anexa III.3.b

Model pentru formularul ce va fi înaintat Comitetului de Monitorizare

A. IDENTIFICAREA MĂSURII

Data:

Memorandum de Finantare nr.:

Procentul sprijinului ISP' A:

Numele Măsurii:

Autoritatea responsabilă cu implementarea: Codul ISPA al Măsurii:

I FORMULARDEM0NITORIZAREISPA

':B..· Ei.X.·E. ·ClJ..:,..‘.T. i. A. ._.‘F. IN..Â_.. ,:..N'· G… IAR.•Ă.. .· .•Pî.,ANU,J}PE 1'12.1.Df
Anul	Total costuri eligibile		Plăţi efectuate		Cheltuieli viitoare		Total cheltuieli		Diferente/ cost tota'l% (9)=((7)-(2)) / total (2)
Anul	Estimarea acceptată iniţial (1)	Estimarea acceptată în prezent (2)	(până în prezent) (3)	% (3) / (2) (4)	(de la data) (5)	(%) (5)/(2) (6)	(7)=(3)+(5) (7)	(%) (7) / (2) (8)	(9)
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
Tota l
Schimbare propusă în Planul Financiar Da D Nu□ Transmisă deja la Comisia Europeană în data de: Urmează a fi transmisă Comisiei Europene în data de: Va fi prezentată Comitetului de Monitorizare (anexati planul şi motivele modificării lui)

c..·E dpt1A P,E?PJ:iî:{ 'QRţîi;:t'D)ţ"ijNll:t1:RG'tEiJI

:-.•

–

·.. –

.··-

_ .

.:·

·-

•.

….

Categoria de cheltuieli (ca în solicitarea de plată) *

Decizia curentă

Plăţi efectuate

Cheltuieli viitoare

Total cheltuieli

(până în prezent)

(%)

(2) I (1)

(de la data)

(%)

(4) / (1)

(6)=(2)+(4

)

(%)

(6) / (1)

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

(6)

(7)

Proiectare

Organizare de şantier

Lucrări

Utilaje şi echipamente

Asistentă tehnică

Supervizare

Altele (specificări)

Total

*este de dorit şi o defalcare pe contract

to··'EX:R@EfîJTu)EI IGi

•• – '· • Indicatori fizici

– :• –

– – ‘:>,:: ·.'>

– ,_

'•

–

Progres

Execuţie fizică până la încheiere2 Măsurii

*este de dorit şi o defalcare pe contract

(6)

(5) (4)/(1)

(3)

(2)

(1)

Cantitate

Tip

Tipul lucrărilor

Procentul de execuţie fizică

Execuţia

fizică totală până la dat comitetulw actual

(4) =(2)+(3)

în execuţia fizică de la ultimul comitet

Execuţia fizică

de la data precedentului Comitet de Monitorizare

::.J;i:: M'. ;ffi w ui:i i r Şi[%1 x @? m [,5;:i ?i'f?";j,.:,

:- '.f1.1'."B@y :IJ'J::$'.'.11tttN'mK10.Jgîi1: l ;·–•, ·,.x••:'Y'_'.T1:fo:: .::L>,':,'.f,L2:'X,J ,•::·;,'.!t J'•.

În Memorandumul de Finant,are init,ial:

În Memorandumul de Finanţare actual:

Data prevăzută pentru finalizare:

Data modificată ce urmează a fi propusă la Comitetul de Monitorizare:

–

De anexat, claca este necesar, informaţii referitoare la:

• Adjudecarea contractelor;
• Aspecte legate de protecţia mediului;
• Conditii stabilite în Memorandumul de Finantare;

' '
• Probleme apărute pe parcurs.

Anexa III.3.c

Model pentru introducerea modificărilor

·PR0PUNERE,iij:Ş a>i)I{FI9AfB.ElSPK.•

.2.1ŞQHl'NtB Î:'%J)A'.ti1Eî:TuE ·FINWE"îZmE}A); tt,atr·

Data curentă:

Data propusă pentru finalizare:

:. {m.'§!J)îfŞ;î *î }[0:l;;;i,.ifr .:li;k1. ;:id;k:S•; t;fff,JY

Categon.a ch e1tu.ieIii.

Costuri totale eligibile curente

M odifiicarea solic.itataV

Costu11j;–,_…r ‘tăle.die:'

.0;f:)rop

Organizare de pntier

Proiectare

Data:

Numele Măsurii:

Autoritatea Responsabilă cu implementarea: Codul ISPA al Măsurii:

Memorandum de Finanţare nr.: Procentul sprijinului ISPA:

1. IDENTIFICAREA MÂSURII

Autoritatea Responsabilă cu implementarea:

'!?[3,J til!:Miilfflt1Ji,:X!;î;i'g!;l jJN l Jf$@(P V:ÎÎ),I Q t:, »; ;,; :: xt:· t·1j;+·*sţJ. ;;; ·';{7(','::'.';; {'; J!'iQ0(,'.;<·::•.:,·-·••."···.
	Cheltuieli eligibile totale con Memorandumului de finanţare	form în vigoare	Cheltuieli	eligibile efectuate cheltuielile	sau previziuni pentru totale
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
Total
Solicitare de creştere a asistenţei Suma solicitată ca şi creştere (Euro) (*) de anexat Planul Finaciar modificat		Da	□	Nu	□

Lucrări
Utilaje şi echipamente
Asistenţă tehnică
Supervizare
Altele (specificări)
Total

>(i;tmQ)J}t,tto i.- :ffi,toi1îtl lf1şm1tI,ij.0·1iff şţ!J' tt

*este de dorit şi o defalcare pe contract

5. MODIFICĂRI ALETNI)JC.A.W(l)RILOR FfZICI

t:i: @:;ţ ;jJg 9.Ii1ţp{1v.1: .I'.ltfî;J t®-1-tJ{Gf lftş$

Propunerea de modificare:

Data înaintării solicitării de modificare: Semnatura CNI:

ANEXAIII.4

ACORD PRlVIND CERINŢELE MINIME PENTRU CONTROLUL FINANCIAR

APLICABIL MĂSURILOR ASISTATE PRIN ISPA

Sect,iunea 1

Acordul privind Cerinţele Minime pentru Controlul Financiar Aplicabil Măsurilor Asistate prin ISPA (denumit de aici incolo CMCF) se aplică asistenţei financiare furnizate în baza prezentului Memorandum de finanţare şi sunt implementate de către administr,atia 'tării beneficiare.

Secţiunea 2

1. Sistemele de control şi management ale ţării beneficiare trebuie:
1. a. Să asigure implementarea corespunzătoare a asistenţei în concordanţă cu obiectivele managementului financiar adecvat;
2. b. Să furnizeze o certificare corespunzătoare a validităţii solicitărilor pentru plăţile intermediare şi plata finală, bazată pe cheltuielile efectuate;
3. c. Să furnizeze un sistem de audit corespunzător;
4. d. Să specifice instituţiile şi responsabilităţile şi ,în particular, controlul efectuat la diferite nivele pentru a asigura validitatea certificării;
5. e. Să faciliteze identificarea posibilelor puncte slabe sau riscuri ce pot apărea în executarea acţiunilor şi a proiectelor;
6. f. Să stabilească măsurile corective necesare pentru eliminarea punctelor slabe, riscurilor sau neregulilor identificate pe parcursul execuţiei proiectului, în particular în ceea ce priveşte managementul financiar.
2. Pentru atingerea obiectivelor CMCF un sistem de audit corespunzător este cel care îndeplineşte cerinţele menţionate în Apendicele A.

Secţiunea 3

1. Ţările beneficiare trebuie să organizeze controale periodice sau finale ale Măsurilor şi proiectelor (denumite de în continuare controale), efectuate în particular pentru:
1. a. a verifica eficienţa sistemelor de management şi control în vigoare;
2. b. a verifica selectiv, pe baza analizei riscului, declaraţiile de cheltuieli de la diferitele nivele implicate.
2. Ţările beneficiare trebuie să organizeze o distribuţie egală a controalelor .Pe/tîffi-tc.nta,_

perioadei în cauză.
3. La selecţia măsurilor şi proiectelor ce vor face obiectul controalelor se va avea în vedere:
1. a. Controlul unui eşalon reprezentativ de proiecte în ceea ce priveşte tipul ş1 mărimea lor;
2. b. factorii de risc identificat,i de controalele nat,ionale sau ale Comunităti,i,·
3. c. concentrarea proiectelor sub tutela unor autorităţi de implementare sau beneficiari finali, astfel încât principalele autorităţi de implementare şi beneficiarii finali să fie subiectul aceluiaşi tip de control înainte de finalizarea fiecărui proiect.

Secţiunea 4

Pe parcursul controalelor, ţările beneficiare trebuie să urmarească verificarea următoarelor:

a. aplicării practice şi eficacităţii sistemelor de management şi control;
b. corespondenţa între înregistrări şi documentele justificative la nivelul beneficiarului final şi al autorităţilor intermediare, pentru un număr adecvat de documente contabile;
c. existenţa unui sistem de audit adecvat;
d. naturii şi calendarului cheltuielilor relevante (angajamente şi plăţi) pentru un număr adecvat de cheltuieli, corespunzător cerinţelor Comunităţii, în ceea ce priveşte caracterisiticile fizice aprobate ale proiectului şi al lucrărilor executate;
e. utilizarea proiectului este în concordanţă cu cea descrisă în solicitarea de cofinat,are din partea Comunităt,ii;
f. contribuţiile financiare sunt în limitele stipulate în Memorandumul de finanţare şi

sunt plătite beneficiarului final fără nici un fel de reducere sau întârziere nejustificată;
g. a fost făcută disponibilă cofinanţarea naţională corespunzătoare;
h. Măsurile cofinaţate au fost implementate în concordanţă cu prevederile Memorandumului de finant,are corespunzător măsurii finant,ate.

Sect•iunea 5

Controalele trebuie să stabilească dacă anumite probleme apărute au un caracter sistematic sau prezintă un risc pentru alţii; trebuie de asemenea să identifice cauzele unor astfel de situaţii, orice examinări ulterioare care sunt necesare şi acţiunile corective şi preventive necesare.

Sect•iunea 6

Fie.c re ţară beneficiară şi Comisia trebuie să se consulte cel puţin o dată pe an în vederea coordonării programelor de control pentru a se putea maximiza efectele benefice ale tuturor resurselor alocate pentru control la nivel naţional şi Comunitar. Aceste consultări trebuie să se refere la tehnicile.de analiză a riscului ce vor fi aplicate şi trebuie să ţină cont de controalele recente, rapoartele şi comunicările autorităţilor naţionale, ale Comisiei şi Curţii Europene de Conturi.

Sect•iunea 7

1. Ţările beneficiare trebuie să asigure investigarea şi soluţionarea corespunzătoare a neregulilor evidente raportate în urma controalelor naţionale sau comunitare.
2. Dacă o neregulă evidentă nu a fost soluţionată în mod corespunzător în termen de şase luni din momentul în care a fost raportată autorităţii de implementare în cauză, t,ara benficiară trebuie să informeze Comisia, în cazul în care nu a informat-o în condiţiile prevăzute Anexei III.5.
3. Pentru paragrafele 1 şi 2, „soluţionat corespunzător” înseamnă prezentarea de dovezi suficiente, care să demonstreze că neregula nu a existat sau a fost corectată, de către beneficiarul final sau de către autoritatea de implementare în faţa persoanei sau a organizaţiei adecvate, responsabilă pentru control în ţara beneficiară.

Dacă o anumită neregulă are un caracter sistematic, "soluţionat corespunzător" înseamnă adoptarea paşilor necesari pentru corectarea cazurilor care nu au fost indentificate în mod individual în cadrul controalelor, pentru a preveni repetarea lor.
4. Dovezile la care se face referire în paragraful 3 pot consta în copii ale înregistrărilor contabile şi documentelor relevante sau orice alt document necesar.

Secţiunea 8

1. Ţara beneficiară va prezenta Comisiei o declaraţie elaborată de către o persoană sau organizaţie independentă de serviciul de implementare, al cărei model indicativ este descris în Apendicele B, nu mai târziu de data solicitării plăţii finale referitoare la Măsura sprijinită. Declaraţia va cupride concluziile controalelor efectuate în anii precedenţi şi va furniza concluzii referitoare la validitatea solicitării efectuării plăţii finale şi legalităţii şi regularităţii operaţiunilor, cu evidenţierea declaraţiei finale privind cheltuielile.
2. În cazul în care există puncte slabe importante în ceea ce priveşte managementul şi controlul, sau frecvenţa ridicată a neregulilor înregistrate nu permite furnizarea unei asigurări de ansamblu pentru validitatea solicitării efectuării plăţii finale, declaraţia trebuie să se refere la aceste circumstanţe şi să furnizeze o evaluare a dimensiunii problemelor şi a impactului financiar.

In asemenea cazuri Comisia poate solicita efectuarea unui control. }Xţ-· ve identificării şi rectificării neregulilor într-o perioadă specificată de timp.

Secţiunea 9

Ţările benficiare vor informa Comisia până la data de 30 iunie a fiecarui an, iar pentru prima oară până la data de 30 iunie 2002 cel târziu în ceea ce priveşte aplicarea CMCF în anul calendaristic precedent, cu referire specială la cerinţele Secţiunii 2 şi incluzând orice completări sau actualizări necesare ale descrierii sistemelor de management şi control cerute în Secţiunea IX a Anexei III.1.

Sect•iunea 10

Comisia şi ţara beneficiară trebuie să lucreze împreună pentru a se asigura că obiectivele acestui acord sunt îndeplinite în cadrul aranjamentelor administrative din fiecare ţară beneficiară.

Sect•iunea 11

1. Persoanele ş1 organizaţiile responsabile pentru implementarea operaţiunilor cofinanţare de către Comunitate trebuie să se asigure că toate documentele şi evidenţele contabile necesare pentru control sunt furnizate oficialilor responsabili de efectuarea controlului sau persoanelor împuternicite pentru aceasta.
2. Oficialii responsabili de efectuarea controlului sau persoanele împuternicite pentru aceasta pot solicita să le fie furnizate extrase sau copii ale documentelor sau evidenţelor contabile menţionate în paragraful 1.

Secţiunea 12

Informaţiile colectate pe parcursul controalelor trebuie să fie protejate de secretul profesional, în concordanţă cu prevederile relevante ale legislaţiei naţionale şi Comunitare. Aceste informaţii nu pot fi comunicate altor persoane decât celor care, conform atribut,iilor lor în cadrul t,ării beneficiare sau în cadrul institut,iilor Comunitare, trebuie să intre în posesia acestora pentru îndeplinirea atribuţiilor respective.

Sect•iunea 13

Oficialii Comisiei Europene trebuie să aibă acces la toate documentele elaborate în scopul efectuării controlului în cadrul CMCF sau la cele referitoare la controale deja efectuate, inclusiv la informaţiile stocate în sistemele de procesare a datelor.

Sect•iunea 14

Prevederile acestui acord nu împiedică ţările beneficiare să aplice procedurile le decontrol mai riguroase decât cele descrise aici.

Apendicele A

DESCRIEREA SUCCINTĂ A CERINŢELOR REFERITOARE LA INFORMATIILE NECESARE PENTRU

, V

UN SISTEM DE AUDIT CORESPUNZATOR

Un sistem de audit corespunzător, descris în Secţiunea 2 (3), este îndeplinit pentru o anumită formă de asistent,ă când:

1. Evidenţele contabile ţinute la nivelul de management corespunzător furnizează informaţii detaliate despre plăţile făcute beneficiarilor finali pentru fiecare proiect cofinanţat, inclusiv data înregistrării contabile, suma fiecărei cheltuieli, identificarea documentului justificativ, data şi metoda de plată; înregistrările vor fi susţinute de documentele justificative necesare (de exemplu facturi).
2. În cazul cheltuielilor ce au doar parţial legatură cu operaţiunile cofinanţate de către Comunitate, există justificări suficiente care să demonstreze corectitudinea alocării sumelor între cele cofinanţate de către Comunitate şi celelalte operaţii. Justificări similare există de asemenea pentru toate tipurile de cheltuieli, care sunt recunoscute ca eligibile ca şi valoare sau în raport cu celelelalte costuri.
3. Planurile tehnice şi financiare ale proiectelor, Rapoartele de Progres, documentele privind aprobarea grantului, procedurile de licitaţie şi contractare, etc., sunt păstrate disponibile la nivelul de management adecvat.
4. La raportarea plăţilor către o autoritate intermediară, informaţiile menţionate în paragraful 1 sunt adunate într-o declaraţie de cheltuieli detaliată, care arată pentru fiecare proiect cofinanţat de Comunitate, fiecare cheltuială individuală, în vederea întocmirii sumei totale certificate. Aceste declarat,ii detaliate de cheltuieli constituie documentele de bază pentru înregistrările contabile ale autorităţilor intermediare.
5. Autorităţile intermediare vor ţine înregistrări contabile pentru fiecare proiect în parte şi pentru sumele cheltuielilor certificare de fiecare dată de către beneficiarii finali. La raportarea către ofiţerul menţionat în Secţiunea III (9) a Anexei III, autorităţile intermediare vor prezenta o listă a proiectelor aprobate în cadrul fiecărei forme de asistenţă, împreună cu informaţiile pentru fiecare proiect în parte cuprinzând cel puţin o identificare completă a proiectului şi beneficiarului final, data aprobării grantului, sumele alocate şi plătite, perioada acoperită de cheltuieli şi suma cheltuielilor pe măsuri şi subprograme. Aceste informaţii constituie documentaţia justificativă a înregistrărilor contabile făcute de autorităţile desemnate şi baza pentru pregătirea declaraţiilor de cheltuieli care vor fi prezentate Comisiei.
6. În c zul în care b_e eficiar finaliA raportează direct au:or tăţii desemna: ‘. g ap detaliate de cheltuieli, menţionate m paragraful 4, constituie documentaţia Jt{ fi.fi

so

pentru înregistrările contabile ale autorităţii desemnate, care este responsabilă pentru întocmirea listei de proiecte menţionată în paragraful 5.
7. În cazurile în care una sau mai multe autorităţi intermediare intervin între beneficiarul final şi autorităţile desemnate, fiecare autoritate intermediară solicită, pentru aria sa de responsabilitate, declaraţii detaliate ale sumelor cheltuite procesate la un nivel inferior, pentru a fi folosite ca documentaţie justificativă pentru propriile înregistrări contabile din care va raporta mai sus un rezumat al sumelor cheltuite pentru fiecare proiect în parte.
8. In cazul unor alte moduri de organizare a procedurilor de management şi de informare, inclusiv transferurile computerizate de date, toate autorităţile implicate vor obţine suficiente informaţii de la nivelul inferior pentru a îşi justifica propriile înregistrări contabile şi sumele raportate la nivel superior, asigurând în acest fel un sistem de audit corespunzător a rezumatelor sumelor raportate Comisiei pentru fiecare cheltuială şi pentru documentele justificative la nivelul beneficiarului final.

Apendicele B

MODEL INDICATIV AL DECLARAŢIEI CARE TREBUIE ATAŞATĂ LA SOLICITAREA FINALĂ DE PLATĂ

Către Comisia Europeană Directoratul General REGIO

Subiect:

1. Subsemnatul, …………………..(se specifică numele, funcţia şi seviciul), am examinat declaraţia finală de plată pentru ………….. (se indică Măsura asistată prin ISPA şi perioada acoperită) împreună cu cererea către Comisie pentru plata sumelor provenite din ajutorul Comunităţii.

SCOPUL CONTROLULUI
2. Am condus examinarea de control în concordanţă cu prevederile CMCF, am planificat şi executat examinarea în vederea obţinerii unei asigurări rezonabile că declaraţia finală de cheltuieli şi solicitarea de plată a sumelor provenite din ajutorul

Comunitătii nu contin declaratii false………………………….. (Se descriu pe scurt paşii practi'ci de exec'utare a con' trolului).

OBSERVATII

'
3. Scopul examinării de control a fost îngrădit de următoarele: (a)

(b)

(c) , etc.

(Se vor indica limitările la examinarea de control, de exemplu probleme sistemice, slăbiciuni de management, lipsa unui audit constant, lispa documentaţiei ajutătoare, cazurile aflate în proceduri legale, etc.; se va estima suma cheltuielilor afectate de aceste limitări şi ajutorul Comunitar corespunzător acestora).
4. Examinarea de control, împreună cu concluziile oricărui alt control naţional sau din partea Comunităţii la care am avut acces, au dezvăluit o frecvenţă joasă/ridicată (se va indica corespunzător; dacă este ridicată se va explica) a erorilor/ neregulilor. Toate

'

erorile/ neregulilor au fost rezolvate satisfăcător de către autoritătile de management

.,,.,

şi nu par să afecteze suma ajutorului plătibil de către Comunitate, cµ u excepţii:

(a)

(b)

(c) , etc.

(Se indică erorile/ neregulile care nu au fost rezolvate corespunzător, şi pentru fiecare caz, posibilul caracter sistemic al acestora şi întinderea problemelor şi mărimea sumelor de ajutor comunitar care par să fie afectate de acestea).

CONCLUZII

Fie, dacă nu au existat limitări la examinarea de control, frecvenţa erorilor depistate este redusă şi toate problemele au fost rezolvate satisfăcător:
5. (a) În lumina examinării de control şi a concluziilor oricărui control naţional sau din partea Comunităţii la care am avut acces, este opinia mea personală că declaraţia finală de cheltuieli prezintă corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile făcute în concordanţă cu reglementările şi prevederile programului, şi solicitarea făcută Comisiei pentru plata sumelor de ajutor din partea Comunităţii pare să fie validă.

Fie, dacă există unele limitări ale examinării de control dar frecvenţa erorilor nu este ridicată, sau dacă există probleme care nu au fost rezolvate satisfăcător:

5. (b) Cu excepţia problemelor la care s-a făcut referire la punctul 3 şi (sau) erorile/ neregulile care par a nu fi fost rezolvate satisfăcător şi la care s-a făcut referire la punctul 4, este opinia mea personală, bazată pe examinarea de control şi pe concluziile oricărui control naţional sau din partea Comunităţii la care am avut acces, că declaraţia finală de cheltuieli prezintă corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile făcute în concordanţă cu reglementările şi prevederile programului, şi solicitarea făcută Comisiei pentru plata sumelor de ajutor din partea Comunităţii pare să fie validă.

Fie, dacă există limitări majore ale examinării de control sau frecvenţa erorilor depistate este ridicată, chiar dacă erorile/ neregulile au fost rezolvate satisfăcător:

5. (c) Din cauza problemelor la care am făcut referire la punctul 3 şi (sau) a frecvenţei ridicate a erorilor arătate la punctul 4, nu sunt în poziţia de a exprima o opinie asupra declaraţiei finale de cheltuieli şi a solicitării făcută Comisiei pentru plata sumelor de ajutor din partea Comunităţii.

AnexaIIL 5

ÎNT, ELEGERE CU PRIVIRE LA

NEREGULI, RECUPERAREA SUMELOR PRIMITE GREŞIT PRIN ISPA ŞI VERIFICĂRILE PE LOC

Sect,iunea 1

Această înţelegere nu trebuie să afecteze aplicarea în ţara beneficiară a regulilor referitoare la procedurile penale sau cooperarea judiciară între ţările beneficiare sau între Comisie şi ţările beneficiare cu privire la problemele penale.

Sect,iunea 2

(1) Ţările beneficiare trebuie să comunice Comisiei în 3 luni de la data intrării în vigoare a Memorandumului de finant,are:
- – prevederile stabilite de lege, reglementările sau acţiunile administrative pentru aplicanţii măsurilor asistate prin ISPA;
- – lista autorităţilor şi organismelor responsabile cu aplicarea Măsurii, principalele prevederi referitoare la rolul şi funcţionarea acestor autorităţi şi organisme şi la procedurile pentru aplicarea cărora sunt responsabile.
(2) Ţările beneficiare trebuie să comunice imediat Comisiei orice amendamente la informaţiile furnizate prin îndeplinirea paragrafului 1.
(3) Comisia trebuie să studieze comunicările făcute de către ţările beneficiare şi trebuie să le informeze asupra concluziilor pe care intenţionează să le tragă din acest moment. Trebuie să rămână în contact cu acestea cât este necesar pentru îndeplinirea prevederilor acestei Secţiuni.

Sect,iunea 3

"Neregulă" înseamnă orice încălcare a prevederilor Memorandumului de finanţare rezultând dintr-o acţiune sau omisiune a unui operator economic, care are, sau a avut ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţii şi/ sau a legilor naţionale relevante sau o grupă de cheltuială nejustificată.

Secţiunea 4

(1) În timpul celor 2 luni după sfârşitul fiecărui trimestru, ţările beneficiare trebuie să raporteze Comisiei, Oficiului European anti-fraudă, orice nereguli care au fost subiectul iniţierii unor investigaţii administrative sau judiciare.

Pentru aceasta trebuie, pe cât posibil, să dea detalii privind: detalii privind Măsura asistată prin ISPA;

prevederile care au fost încălcate, natura şi suma cheltuielilor; în cazurile în care nu s

a efectuat nici o plată, sumele care ar fi fost greşit plătite dacă nu s-ar fi descoperit neregulile, cu excepţia cazurilor când eroarea sau neglijenţa este descoperită înaintea plăţii şi nu conduce la pedepse administrative sau judiciare;

suma totală ":l'i distribut,ia acesteia între diferitele surse de finant, are; perioada în care, sau momentul în care, neregula a fost comisă; practicile folosite pentru comiterea neregulii;

felul în care a fost descoperită neregula;

autorităţile naţionale sau organismele care au întocmit raportul oficial cu privire la nereguli;

consecinţele financiare, suspendarea, dacă este cazul, a plăţilor şi posibilităţile de recuperare;

data şi sursa primei informaţii care a dus la suspiciunea că se comite o neregulă, data la care a fost întocmit raportul oficial privind neregula, şi unde este cazul, ţara beneficiară şi terţele ţări implicate;

identitatea oricăror persoane fizice sau juridice implicate, exceptând cazurile în care asemenea informat,ii nu au relevant,ă în combaterea neregulilor din cauza caracterului neregulilor în cauză.
(2) Unde unele din informaţiile menţionate la paragraful 1, şi în particular cele care privesc practicile folosite în comiterea neregulilor şi maniera în care acestea au fost descoperite nu sunt disponibile, ţările beneficiare trebuie, pe cât posibil, sa furnizeze informaţiile lipsă când înaintează Comisiei următoarele raporte trimestriale privind neregulile.
(3) Dacă reglementările naţionale prevăd confidenţialitatea investigaţiilor, comunicarea informat,iilor trebuie să fie subiectul unei autorizări din partea unei instant,e judecătoreşti competente.

Sectiunea 5

Fiecare ţară beneficiară trebuie să raporteze Comisiei şi, unde este necesar, statelor membre implicate, orice nereguli descoperite sau presupuse a fi existat, atunci când este de temut că:

Acestea pot avea foarte rapid repercusiuni în afara teritoriului său şi/ sau

Arată că un nou mal-practice a fost implicat (folosit)

Secţiunea 6

În timpul celor 2 luni după sfârşitul fiecărui trimestru, ţările beneficiare trebuie să informeze Comisia, cu referire la orice alt raport anterior întocmit sub Secţiunea 4, despre procedurile instituite ca urmare a neregulilor notificate anterior şi a schimbărilor importante care rezultă din aceasta, incluzând:

sumele care au fost sau se aşteaptă a fi recuperate;

măsurile interimare luate de ţara beneficiară pentru asigurarea recuperării sumelor plătite greşit;

procedurile judiciare sau administrative instituite în vederea recuperării sumelor greşit plătite şi pentru impunerea sancţiunilor;

motivele în cazul suspendării procedurilor de recuperare; pe cât posibil, Comisia trebuie notificată înainte de luarea deciziei;

orice suspendări a acuzărilor judiciare.

Ţările beneficiare trebuie să notifice Comisiei asupra deciziilor administrative sau judiciare sau asupra principalelor motive privind suspendarea acestor proceduri.

Secţiunea 7

Dacă nu există nereguli de raportat în perioada de referinţă, ţările beneficiare trebuie să informeze Comisia despre acest lucru în aceeaşi limită de timp stabilită în Secţiunea 4 (1).

Secţiunea 8

Atunci când autorităţile competente din ţara beneficiară decid, la cererea expresă a Comisiei, să iniţieze sau să continue procedurile legale în vederea recuperării sumelor greşit plătite, Comisia poate să decidă să ramburseze ţării beneficiare, total sau parţial, costurile legale şi costurile care decurg direct din procedurile legale, la prezentarea probelor documentare, chiar dacă procedurile nu au avut succes.

Sect,iunea 9

1) Comisia trebuie să păstreze contacte corespunzătoare cu ţara beneficiară în scopul suplimentării informaţiilor furnizate despre neregulile la care se face referire în Secţiunea 4, la procedurile menţionate în Secţiunea 6 şi, în particular, la posibilitatea de recuperare.
2) Independent de contactele menţionate -în paragraful 1,- Comisia trebuie să informeze. ţările beneficiare atunci când natura neregulii este de asemenea manieră, lffcii.t sugerează că practici similare sau identice pot apărea în alte ţări beneficiare.
3) _Comisia trebuie să organizeze pentru reprezentanţii ţărilor beneficiare întâlniri de informare la nivelul Comunităţii, pentru a examina împreună cu aceştia informaţiile obţinute conform Secţiunilor 4, 5 şi 6, şi paragrafului 1 din această Secţiune, în special cu privire la învăţămintele care trebuie trase în viitor referitoare la nereguli, la măsurile de prevenire şi la procedurile legale.
4) La cererea unei ţări beneficiare sau a Comisiei, ţările beneficiare şi Comisia trebuie să se consulte în scopul eliminării oricărei fisuri care prejudiciază interesele Comisiei, care devine evidentă în timpul îndeplinirii prevederilor în vigoare.

Sect•iunea 10

Comisia trebuie să informeze cu regularitate ţările beneficiare, în cadrul convenţiei de prevenire a fraudelor, despre ordinul de mărime al fondurilor implicate în neregulile care au fost descoperite şi despre categoriile de nereguli, împărţite pe tipuri şi pe sume (valoric).

Sect•iunea 11

(1) Ţările beneficiare şi Comisia trebuie să ia toate precauţiile necesare pentru a se asigura că informatiile pe care le schimbă rămân confidentiale.

' '
(2) Informaţiile la care se face referire în această Înţelegere nu pot fi trimise în particular altor persoane decât celor din ţările beneficiare sau din cadrul instituţiilor Comunitare care au, conform atribuţiilor lor, acces la acestea, decât dacă ţările beneficiare care le furnizează au specificat în mod expres aceasta.
(3) Numele persoanelor fizice sau juridice pot fi dezvăluite altor ţări beneficiare sau instituţii Comunitare numai dacă aceasta este necesară pentru prevenirea sau pedepsirea unei nereguli sau pentru a stabili dacă o presupusă neregulă a avut loc.
(4) Informaţiile comunicate sau obtinute în orice mod, potrivit acestei Înţelegeri, vor fi supuse confidenţialităţii profesionale şi vor fi protejate în acelaşi mod în care informat,ii similare sunt proteJ·ate de legislat,ia nat,ională a t,ărilor beneficiare care le primesc şi de către prevederile corespondente aplicabile instituţiilor Comunităţii.

ţn plus, aceste informaţii nu pot fi folosite în alt scop decât cel prevăzut în prezenta Inţelegere, decât dacă autorităţile care le-au furnizat şi-au dat acordul expres, şi cu condiţia ca prevederile în vigoare în ţările beneficiare în care se găseşte •autoritatea receptoare să nu interzică asemenea comunicare sau folosire.
(5) Paragrafele de la 1 la 4 nu împiedică folosirea, în orice acţiune legală sau procedură instituită ulterior pentru neconcordanta cu regulile Comunitătii în dome

ajutoarelor de preaderare, a informaţii'lor obţinute conform ac' estei I"nţe n.

Autoritatea competentă din ţările beneficiare care a furnizat aceste informaţii trebuie informată dinainte de asemenea folosire.
(6) Când o ţară beneficiară notifică Comisia că o persoană fizică sau juridică, al cărui nume a fost comunicat Comisiei conform prezentei Înţelegeri, în urma anchetei ulterioare, se dovedeşte a nu fi fost implicată în nici o neregulă, Comisia trebuie în continuare să informeze pe toţi aceia cărora le-a dezvăluit numele, conform prezentei Înţelegeri, asupra acelui fapt. Aceste asemenea persoane nu trebuie, după aceea, să mai fie tratate, în virtutea notificărilor anterioare, ca persoane implicate în neregula în vedere.

Sect,iunea 12

Sumele recuperate trebuie distribuite între ţările beneficiare şi Comisie în conformitate cu ratele de cofinanţare, proporţional cu cheltuielile deja făcute de acestea.

Sect,iunea 13

Verificările pe loc şi inspecţiile efectuate pentru protejarea intereselor financiare ale Comunităţii împotriva neregulilor, aşa cum sunt definite în Secţiunea 3, trebuie pregătite şi conduse de către Comisie în strânsă cooperare cu autorităţile competente din ţările beneficiare, care vor fi notificate în timp util despre obiectul şi scopul verificărilor şi inspecţiilor menţionate în această Anexă, astfel încât autorităţile să poată acorda tot sprijinul necesar. În acest scop, oficialii ţării beneficiare implicate pot participa la verificările şi inspecţiile pe loc.

În plus, dacă ţara beneficiară implicată doreşte, verificările şi inspecţiile pe loc pot fi efectuate împreună de către Comisie şi autoritătile competente ale ţării beneficiare.

Sect,iunea 14

Verificările şi inspecţiile pe loc trebuie efectuate de către Comisie asupra operatorilor economici, respectiv asupra persoanelor fizice sau juridice, sau asupra altor organisme naţionale cărora le este atribuită putere legală, dacă există motive să se creadă că au fost comise neregularitaţi.

Pentru a facilita efectuarea de către Comisie a acestor verificări şi inspecţii, operatorilor economici trebuie să le fie solicitată o garantare a accesului la premisele, terenul, mijloacele de transport sau alte domenii, folosite în scopuri de afaceri.

Când este strict necesar pentru a stabili unde şi dacă neregulile există, Comisia poate efectua verificări şi inspecţii la alti operatori economici implicaţi, pentru a avea a informaţiile pertinente deţinute de aceşti operatori despre faptele care fac i ·1ecruf • verificărilor şi inspecţiilor pe loc.

Sect,iunea 15

(1) Verificările şi inspecţiile pe loc trebuie efectuate în baza responsabilităţii şi autorităţii Comisiei de către oficialii sau alti angajaţi ai acesteia, împuterniciţi corespunzător în baza regulamentelor relevante ale Comisiei şi numiţi de aici înainte "inspectorii Comisiei". Persoanele puse la dispoziţia Comisiei de către ţara beneficiară ca experţi naţionali secondanţi, pot asista la aceste verificări şi inspecţii.

Inspectorii Comisiei îşi vor exercita puterea pe baza unei autorizaţii care le atestă identitatea şi poziţia, împreună cu un document care să indice subiectul şi scopul verificării şi inspecţiei pe loc.

Conform legii Comunitare aplicabile, este necesar ca ei să corespundă regulilor de procedură stabilite de legile ţării beneficiare implicate.

(2) Sub rezerva înţelegerii cu ţara beneficiară, Comisia poate cere asistenţa oficialilor din ţările beneficiare ca observatori şi poate apela la alte organisme care activează sub responsabilitatea sa, să acorde asistenţă tehnică.

Comisia trebuie să se asigure că toţi sus-menţionaţii oficiali şi organisme prezintă toate garanţiile cu privire la competenţa tehnică, independenţă şi respectarea secretului profesional.

Sect,iunea 16

(1) Inspectorii Comisiei trebuie să aibă acces, în aceleaşi condiţii cu inspectorii administratiei nationale şi în conformitate cu leo-islatia natională, la toate informatiile

' ' b….. ‘ ‘ ,

şi documentaţiile despre operaţiile implicate, care sunt necesare pentru desfăşurarea

corespunzătoare a inspecţiilor pe loc. Aceştia se pot folosi de toate facilităţile de inspecţie ca şi inspectorii administraţiei naţionale şi pot copia în particular documentele relevante.

Verificările şi inspecţiile pe loc pot privi, în particular:

registre şi documente profesionale cum ar fi facturi, liste de termene şi condiţii, scăpări de plată, declaraţii ale materialelor folosite şi ale muncii efectuate, documente bancare păstrate de operatorii economici, date computerizate; sistemele şi metodele de producţie, ambalare şi expediere;
- – verificări fizice privind natura şi cantitatea bunurilor sau operaţiilor finalizate;
- – prelevarea şi verificarea de mostre;
  
  progresul lucrărilor şi investiţiilor pentru care s-a acordat finanţarea şi utilizarea investiţiilor-finalizate;
  
  documente contabile şi bugetare;
- – implementarea tehnică şi financiară a proiectelor subsidiare.
(2) Unde este cazul, este în sarcina ţării beneficiare, la cererea Comisiei, să ia toate măsurile de precauţie corespunzătoare, în conformitate cu legislaţia naţională, îrr special pentru protejarea probelor.

Sectiunea 17

(1) Informaţiile comunicate sau obţinute în orice fel, conform prevederilor acestei

Anexe, sunt acoperite de secretul profesional şi sunt protejate în acelaşi mod în care informatiile similare sunt protei·ate de către legislatia natională a tării beneficiare care

primeşte aplicabile instituţiilor

' ' , 'le şi de către prevederile corespondente Comunitare.

Asemenea informaţii nu pot fi comunic;ti r persoane în afara celor din instituţiile Comunitătii sau din ţările beneficiare a căror funcţie necesită cunoaşterea lor şi nici nu pot fi folosite de către instituţiile Comunităţii în alte scopuri decât cele de asigurarea unei protecţii eficiente a intereselor financiare ale Comunităţii în toate

,

tările beneficiare. Când o tară beneficiară intentionează să folosescă în alte scopuri

' '

informaţiile obţinute de oficialii care participă sub autoritatea sa ca observatori la

verificările şi inspecţiile pe loc, trebuie să ceară aprobarea ţării beneficiare de unde inform,atia respectivă a fost obt'inută.
(2) Comisia trebuie să raporteze în cel mai scurt timp posibil, către autorităţile competente ale ţării pe teritoriul căreia au fost efectuate verificările şi inspecţiile pe loc, despre orice fapt sau suspiciune legată de o neregulă pe care a aflat-o în cursul verificării sau inspecţiei pe loc. În orice moment, Comisiei i se va putea cere să informeze mai sus-menţionata autoritate despre rezultatele unor asemenea verificări şi inspecţii.
(3) Inspectorii Comisiei trebuie să se asigure că la întocmirea rapoartelor lor se ţine seama de cerint,ele procedurale specificate în legislat,ia nat,ională a ' tării beneficiare implicate. Documentele materiale şi probatoare specificate în Anexa 16 trebuie

anexate la rapoartele menţionate. Rapoartele astfel întocmite trebuie să fie folosite ca probe (admisibile) în procedurile administrative sau juridice ale ţării beneficiare în care folosirea lor se dovedeşte necesară, în acelaşi mod şi în aceleaşi condiţii ca şi raportele întocmite de inspectorii administraţiei naţionale. Acestea trebuie să fie subiectul aceloraşi reguli de evaluare ca acelea aplicabile rapoartelor administrative întocmite de inspectorii administraţiei naţionale şi vor avea aceeaşi valoare ca acestea. Când o inspecţie este desfaşurată împreună, inspectorii naţionali care au luat parte la operaţie vor fi rugaţi să contrasemneze raportul întocmit de către inspectorii Comisiei.

Secţiunea 18

Când operatorii economici la care se face referire în Secţiunea 14, se opun unei verificări sau inspecţii pe loc, ţara beneficiară implicată, acţionând în conformitate cu regulile naţionale, trebuie să acorde inspectorilor Comisiei sprijinul necesar pentru a le permite acestora sa îşi îndeplinească sarcinile de verificare sau inspecţie pe loc.

Este de datoria ţării beneficiare să ia toate măsurile necesare în conformit te c«.-Jegislaţj_a nat,ională.

Anexa IIL6

CERINŢELE DE INFORMARE ŞI PUBLICITATE

ReguWe stabilite în Anexa III.6 (paginile 47 la 52) referitoare la informare şi publicitate au încă un caracter provizoriu. De aceea, regulile consimţite în acest Memorandum de finanţare nu impun reguWe care vor fi aplicate altor măsuri care beneficiază de asistenţă financiară ISPA.

AnexaIIL6

CERINŢELE DE INFORMARE ŞI PUBLICITATE

REGULILE PRIVIND DETALIILE ÎNTELEGERII DE INFORMARE ŞI PUBLICIT'ATE

1. Obiectivele şi scopul

Măsurile de informare şi publicitate privind asistenţa acordată prin ISPA au ca scop:

să mărească conştientizarea şi transparenţa publică faţă de activităţile Comunităţii Europene;

să informeze potenţialii beneficiari şi organizaţiile profesionale despre posibilităţile ISPA;

Informarea şi publicitatea trebuie să privească toate proiectele pentru care ISPA asigură asistenţă financiară. Ţinta măsurilor de informare şi publicitate este de a informa publicul general şi, de asemenea, potenţialii beneficiari, inclusiv:

autorităţile regionale, locale sau publice; partenerii sociali şi economici; organizaţiile neguvernamentale; operatorii şi promotorii de proiect; orice alte părţi interesate

de oportunităţile oferite de ISPA.
2. Principii generale

Organismele responsabile cu implementarea proiectelor ISPA (denumite a1c1 ş1 m continuare ca "organisme responsabile'') sunt răspunzătoare pentru toate măsurile de publicitate imediate. Publicitatea trebuie condusă în cooperare cu departamentele Comisiei, care vor fi informate de măsurile luate în acest scop.

Organismul responsabil trebuie să ia toate măsurile administrative necesare pentru a asigura aplicarea efectivă a acestor aranjamente şi să colaboreze cu departamentele Comisiei.

Măsurile de informare şi publicitate trebuie luate în timp util, imediat clupa ce asistenţa ISPA este aprobată. Comisia îşi rezervă dreptul sa iniţieze procedura de restrângere, suspendare sau anulare a asistenţei ISPA, dacă ţara beneficiară nu îşi îndeplineşte obligaţiile stabilite în prezenta Anexă.
3. Îndrumări privind activităţile de informare şi publicitate

În afara regulilor detaliate stabilite la punctul 4, următoarele principii trebuie aplicate în conformitate cu toate măsurile de informare şi publicitate:
1. 3.1. Media
  
  Organismul responsabil trebuie să informeze media în cel mai corespunzător mod despre acţiunile cofinanţate prin ISPA. Participarea Comunităţii Europene va fi reflectată exact în aceste informări.
  
  Pentru aceasta, lansarea formală a proiectelor ş1 fazele importante ale implementării lor vor face subiectul unor măsuri de informare, în special în mijloacele media regionale (presă, radio şi televiziune). Trebuie asigurată o colaborare corespunzătoare cu Delegaţiile Comisiei în ţările beneficiare implicate.
2. 3.2. Act•iunile de informare
  
  Organizarea acţiunilor de informare cum ar fi conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii legate de implementarea proiectelor parţial finanţate prin ISPA trebuie să menţioneze explicit participarea Comunităţii Europene. Trebuie să se beneficieze de această oportunitate pentru a se expune steagul Comunităţii Europene în sălile de conferinţă şi emblema Comunităţii Europene pe documente. Delegaţiile Comisiei în ţările beneficiare trebuie să sprijine, dacă este necesar, organizarea şi desfaşurarea unor asemenea evenimente.
3. 3.3. Material informativ
  
  Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi prospecte) despre proiecte sau măsuri similare trebuie să conţină pe copertă o indicaţie clară a emblemei Comunităţii Europene când se foloseşte şi o emblemă naţională, regională sau locală.
  
  Când publicaţia include o prefaţă, aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă din ţara beneficiară cât şi, din partea Comisiei, de Membrul Comisiei responsabil sau de către un reprezentant desemnat, pentru a asigura faptul că participarea Comunităţii Europene este clară. Aceste publicaţii trebuie să facă referiri la organismele responsabile pentru informarea părţilor interesate.
  
  Principiile sus-menţionate se vor aplica de asemenea şi materialelor audio-vizuale sau de pe paginile web.
4. Oblio-atii ale tărilor beneficiare

b' • •

Informarea şi publicitatea trebuie să facă obiectul unui şir coerent de măsuri definite de către organismul responsabil în colaborare cu Comisia, pe durata proiectului. Urile_ beneficiare trebuie să se asigure că reprezentanţii Comisiei, inclusiv Delegaţiile stt.lit corect implicate în cele mai importante activităţi legate de ISPA.

Când proiectele sunt implementate, organismul responsabil trebuie să ia următoarele măsuri care să indice participarea ISPA în proiectele menţionate:
1. a) Informarea referitoare la proiect
  
  Măsurile de informare şi publicitate prompte trebuie luate pentru a conştientiza publicul general de asistenţa acordată de Coml,lnitatea Europeană prin ISPA. Organismul responsabil trebuie să publice conţinutul proiectelor în cea mai adecvată formă şi să se asigure că asemenea documente sunt difuzate către media locală şi regională şi să le ţină la dispoziţia părţilor interesate. Măsurile prompte vor include:
  
  plăci de avizare ridicate la locul lucrărilor;
  
  plăci comemorative permanente pentru infrastructurile accesibile publicului general
  
  ambele fiind instalate' în conformitate cu aranjamentele speciale privind informarea pe teren, detaliate mai jos.
2. b) Informaţii generale referitoare la ISPA
În plus faţă de punctul (a), organismul responsabil, împreună cu Coordonatorul Naţional ISPA, este responsabil pentru difuzarea regulată a informaţiilor generale despre asistenţa ISPA alocată ţării lor, subliniind implementarea proiectelor şi rezultatele obţinute. Această informare generală trebuie să aibă loc cel puţin o dată pe an şi să fie făcută disponibilă Comisiei pentru raportul anual. Informarea va avea forma unor broşuri de interes general, material profesional audio-video (de exemplu videoclip) şi conferinţe de înştiinţare la un nivel corespunzător. Informarea trebuie să grupeze proiectele după natura lor şi/ sau să se focalizeze pe proiectele de interes relevant. Trebuie actualizată anual şi transmisă către televiziunile sau posturile de radio naţionale şi regionale, către Comisie şi, la cerere, către alte părţi interesate, aşa cum sunt definite în paragraful 1.
5. Activitatea Comitetelor de Monitorizare

Comitetele de Mo!"-torizare trebuie să se asigure că există informaţii adecvate cu privire la activitatea lor. In acest scop, fiecare Comitet de Monitorizare trebuie să informeze media, cât de des consideră necesar, despre progresul proiectului(elor) pentru care sunt responsabile. Preşedintele va fi responsabil pentru contactele cu media şi va fi asistat de către reprezentanţii Comisiei.

Pregătirile corespunzătoare vor fi făcute de asemenea în colaborare cu Comisia şi cu Delegaţiile acesteia în ţările beneficiare, atunci când au loc evenimente importa ar fi întâlniri la nivel înalt sau inaugurări.

Reprezentanţii Comisiei în Comitetele de Monitorizare, în colaborare cu organismele responsabile, vor asigura concordanţa cu prevederile adoptate privind publicitatea, în special acelea care privesc plăcile de avizare şi plăcile comemorative (vezi prevederile de mai jos).

Măsurile de informare şi publicitate şi probele adecvate, cum sunt fotografiile, trebuie să fie înmânate Preşedintelui de către organismul responsabil. Copii ale unor asemenea materiale vor fi transmise Comisiei.

Preşedintele Comitetelor trebuie să înainteze Comisiei toate informaţiile necesare a se avea în vedere la întocmirea raportului anual al acesteia.
6. Prevederi finale

Organismul responsabil poate, în orice moment, să desfăşoare acţiuni suplimentare pe care le consideră necesare.

Acesta trebuie să consulte Comisia şi să o informeze despre iniţiativele pe care le are în aşa fel încât Comisia să poată participa corespunzător la îndeplinirea acestora.

Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia, prin Delegaţia sa la locul de desfăşurare, va asigura asistenţă sub forma unui manual care va fi întocmit în limba naţională. Acesta va conţine îndrumări detaliate în formă electronică (CD-RO:M) şi va fi disponibil, la cererea contractanţilor, la organismul responsabil sau la Coordonatorul Nat,ional ISPA.

Măsuri speciale privind plăcile de avizare şi pe cele comemorative

Pentru a asigura vizibilitatea proiectelor ISPA, ţările beneficiare se vor asigura că sunt îndeplinite următoarele măsuri de informare şi publicitate:

1. Plăcile de avizare

Plăcile de avizare vor fi ridicate la locul de desfăşurare a lucrărilor pentru proiectele asistate prin ISPA. Asemenea plăci de avizare trebuie să cuprindă un spaţiu rezervat indicaţiilor privind participarea Comunităţii Europene.

Plăcile de avizare trebuie să aibă o dimensiune potrivită cu scala operaţiunilor desfăşurate.

Selecţia plăcii de avizare rezervată Comunităţii Europene trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

trebuie să ocupe cel puţin 50 % din suprafaţa totală a plăcii de avizare;

trebuie să poarte emblema standard a Comunităţii Europene şi să cup1[iadă t

următor, aşa cum este prezentat în tabelul ataşat.

Atunci când organismul responsabil nu ridică propria sa placă de avizare care să anunţe implicarea acestuia în finanţarea proiectului, asistenţa acord tă de Comunitatea Europeană trebuie anunţată pe o placă de avizare specială. In asemenea cazuri, prevederile sus-menţionate referitoare la partea Comisiei Europene se aplică prin analogie.

Plăcile de avizare trebuie înlăturate nu mai târziu de 6 luni de la data finalizării lucrărilor şi înlocuită de o placă comemorativă, în conformitate cu prevederile de la punctul 2.
2. Plăcile comemorative

Plăci comemorative permanente trebuie plasate pe teren, şi trebuie să fie accesibile publicului general. În afara emblemei Comunităţii Europene asemenea plăci trebuie să mentioneze contributia Comunitătii Europene la proiect.

' ' '

Trebuie folosit textul următor ca model pentru conţinutul cerut:

':Acest proiect a fast cofinanţat cu % de către Comunitatea Europeană. La finalul lucrării în (se

menţionează anul), costul total al proiectului a fast de ………. (moneda naţională), şi contribuţia totală a Comunită,tii Europene a fast de (moneda naţională).”

=EXEMPLU=

Tidul proiectului Localizarea

!Emblema European@	Finanţat de:
	Uniunea Europeană (grant)	…. Euro	….
			(moneda
	IFI (împrumut)	…. Euro	naţională)
			….
			(moneda
			naţională)
Autoritatea de implementare:	{Ministerul … }
	{Agenţia… }
Beneficiar: Supervizare şi management:	{Numele beneficiarului} {Numele firmei}		.
Contractant:	{Numele contractantului}

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

	Redacția Lex24
	Publicat in Repertoriu legislativ, 16/11/2024