---

Salveaza (0) Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide Adresa de e-mail Parolă Ține-mă minte No account yet? Register

---

Notă …

Conținută de ORDINUL nr. 742 din 6 mai 2020, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 378 din 12 mai 2020.

Anexă

PLAN GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE

2021-2027

REGIUNEA NORD EST

CUPRINS

ABREVIERI

1. CAPITOLUL I: CONTEXT NA,IONAL, METODOLOGIE ,I REFERIN,E INTERNA,IONALE

   1. CONTEXTUL NA,IONAL

   2. METODOLOGIE ,I ETAPE PRELIMINARE DE SUS,INERE A ELABORĂRII PLANULUI GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE

      1. ETAPE PRELIMINARE: ELABORAREA PLANULUI DE SERVICII SANITARE PENTRU REGIUNEA DE NE ÎN 2016

      2. Metodologia elaborării planului general de servicii sanitare 2017-2020 1.2.3.Metodologia de actualizare a Planului general de servicii (Masterplan) 2020 -2027

   3. REPERE NATIONALE, EUROPENE si INTERNA,IONALE

      1. Asistenta medicala primara 1.3.2.Asistenta medicala spitaliceasca

         1.3.3.Asistenta ambulatorie de specialitate si spitalizare de zi 1.3.4.Servicii medicale pentru îngrijiri pe termen lung

         1.3.5.Progresul realizat in implementarea directiilor strategice de optimizare a serviciilor medicale de asistenta primara, ambulatorie, spitalizare de zi si spitalizare continua

         1. Asistenta medicala primara

         2. Asistenta medicala ambulatorie de specialitate si spitalizarea de zi

         3. Serviciile spitalicesti

         4. Îngrijiri la domiciliu

         5. Imbunatatirea accesului la medicamente pentru boli cronice

         6. Dispozitive medicale

         7. Programe nationale de sanatate

         1.3.6.Informatizarea şi debirocratizarea sistemului de sănătate 1.3.7.Dezvoltarea Resurselor Umane

         a.Probleme identificate b.Masuri

         c.Necesarul de medici şi modalitatea de normare

         d.Dinamica personalului sanitar în România, în anii 2009-2018

2. CAPITOLUL II : PLANUL DE SERVICII DE SANATATE IN REGIUNEA NORD-EST

   1. Caracteristici geografice

   2. Analiză demografică şi socio-economică

   3. Indicatori de sănătate şi principalii factori determinanti ai sanatatii 2.4.Principalele provocări în regiunea NE

3. CAPITOLUL III : VIZIUNE ,I DIREC,II STRATEGICE

   1. Viziune strategică 3.1.1.Direcţii strategice

4. CAPITOLUL IV: PLAN GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE PER NIVEL DE ÎNGRIJIRE

   1. Îmbunătăţirea serviciilor acordate de medicii de familie 4.1.1.Analiza situaţiei curente şi a principalelor deficite 4.1.2.,INTE REGIONALE ,I PLAN OPERA,IONAL

   2. Îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă medicală comunitară 4.2.1.Analiza situaţiei actuale

      4.2.2.,inte regionale şi plan operaţional

   3. Îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă medicală spitalicească

      1. Reţeaua de unităţi spitaliceşti existentă şi numărul de paturi pentru îngrijire boli acute în regiunea de NE

      2. Procentul de paturi per specialitate şi necesităţile de reprofilare 4.3.3.Direcţii şi ţinte strategice

         4.3.4.Plan operaţional la nivel judeţean 4.3.5.Proiectie pentru Regiunea NE

   4. Reţeaua de Servicii de urgenţă din regiunea NE

   5. Dezvoltarea facilităţilor de îngrijire Ambulatorie clinică şi paraclinică 4.5.1.Diagnostic situaţie curentă şi principalele deficite

4.5.2.,inte operaţionale şi plan regional 4.6.Dezvoltarea resurselor umane va urmari:

1. DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE ,I A RECUPERĂRII

   1. Analiza situaţiei curente şi principalele deficite 4.7.2.,inte regionale

      4.7.3.Capacitate viitoare pentru ITL şi Recuperare

2. Paturi psihiatrie la nivelul regiunii 5.ANEXE

Anexa nr.1 Anexa nr. 2 Anexa nr. 3a Anexa nr. 3b Anexa nr. 4

Anexa nr. 5

Anexa nr. 6

Anexa nr. 7

Anexa nr. 8

Anexa nr. 9

ABREVIERI

BC Judeţul Bacău

BT Judeţul Botoşani

CMI- Cabinet medical individual

CNAS Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

CNSISP Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică ORL Oto-rino-laringologie

UE Uniunea Europeană

MF Medic de familie

PIB Produsul intern brut

MG Medic generalist

IS Judeţul Iaşi

PSI Plan Strategic Instituţional

ITL Îngrijire pe termen lung

MS Ministerul Sănătăţii

INSP Institutul Naţional de Sănătate Publică

SNSPMPDSB Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti

NT Judeţul Neamţ

OCDE Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică CP Centru de permanenta

PRSS Planul Regional de Servicii Sanitare RSM Rata Standardizată a Mortalităţii

SV Judeţul Suceava

VS Judeţul Vaslui

OMS Organizaţia Mondială a Sănătăţii

FNUASS Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sănătate SNS Strategie Naţională de Sănătate

1. CAPITOLUL I: CONTEXT NA,IONAL, METODOLOGIE ,I REFERIN,E INTERNA,IONALE

   1. CONTEXTUL NA,IONAL

      Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020 este documentul emblematic care propune o agendă a transformării sectorului sanitar în vederea atingerii eficienţei, a calităţii şi a accesului echitabil al pacientului la acest sistem. Viziunea pentru perioada 2014-2020 (Figura 1) şi-a propus să inverseze piramida serviciilor şi să asigure în mod treptat o acoperire mai mare a nevoilor sanitare ale populaţiei prin intermediul serviciilor care constituie fundaţia sistemului. În acest scop, Strategia s-a concentrat pe consolidarea asistenţei comunitare, asistenţei primară, a asistenţei ambulatorii de specialitate si pe eficientizarea serviciilor medicale spitalicesti.

      Figura 1: Viziunea Strategiei Naţionale de Sănătate

      

      Programele de Guvernare din perioada 2014–2020 au inclus capitole dedicate politicilor sanitare, care au vizat dezvoltarea unui sistem sanitar focalizat pe pacient, prin aducerea serviciilor sanitare mai aproape de cetăţeni.

      Pentru perioada 2021-2027, se mentine aceeasi viziune privind optimizarea serviciilor de sănătate din Romania. Ministerul Sanatatii pregateste o noua strategie naţională de sănătate, cu obiective strategice si plan de actiune, documente ce vor fi finalizate in perioada 2020-2021. Pentru oragnizarea si furnizarea serviciilor de sanatate pentru aceasta perioada, se vor continua principalele masuri incepute in perioada 2014-2020, tinand cont de progresele si problemele intampinate.

      Planul de servicii medicale (masterplan) este un document strategic, ce traseaza liniile directoare de optimizare a serviciilor medicale, pe termen mediu, in scopul asigurarii accesului populatiei la serviciile medicale necesare si a sutenabilitatii financiare.

      Pentru sprijinirea implementarii, in perioada 2020-2027, se vor derula de catre Ministerul Sanatatii actiuni in scopul pregatirii planurilor de reorganizare locala, elaborarii modelului de organizare si finantare a serviciilor medicale de spitalizare continua, inclusiv pentru spitalele regionale de urgenta, actualizarea legislatiei in vigoare pentru aplicarea tarifelor pentru servicii medicale la nivelul costurilor reale in spitalizarea continua, ambulatorie si spitalzarea de zi.

      Avand in vedere ca bugetul FNUASS se stabileste anual prin legea bugetului de stat, inclusiv in ceea ce priveste alocarea pe tipuri de asistenta medicala, va fi necesara prevederea in lege a alocarii adecvate a fondurilor in acest scop. Deoarece este obigatoriu a se mentine echilibrului financiar al FNUASS, prevederile bugetare viitoare trebuie sa tina cont de costurile reale ale serviciilor.

      Ministerul Sanatatii, autoritatile locale, unitatile sanitare vor identifica surse de finantare pentru implementarea planurilor de reorganizare, optimizare, imbunatatire a infrastructurii, asigurare cu personal, dezvoltare de noi servicii, etc, propuse de la nivel local.

      Principiile de reorganizare din masterplan sunt aplicabile tuturor unitatilor sanitare din cele 8 regiuni.

      Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020 Scop: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei din România
      S1 Sănătate publică			S2 Servicii sanitare	S3 Acţiuni încrucişate pentru un sistem sanitar previzibil şi sustenabil
      O 1 îmbunătăţirea sănătăţii şi nutriţiei femeii şi copilului	O 2 Reducerea morbidităţi şi mortalităţii prin bolile transmisibile şi reducerea impactului acestora asupra indivizilor şi societăţii	O3 Reducerea prevalentei bolilor netransmisibile şi a poverii acestora asupra populaţiei, prin programe sanitare preventive	O4 Egalitatea accesului la servicii sanitare de înaltă calitate şi eficiente din perspectivă costuri, cu focalizare pe grupurile vulnerabile	O5 Un sistem sanitar incluziv, sustenabil şi previzibil , prin implementarea politicilor încrucişate şi a programelor prioritare	O6 Creşterea eficienţei sistemului sanitar, prin utilizarea tehnologiei moderne de comunicare şi informare	O 7 Dezvoltarea unei infrastructuri sanitare, la nivel naţional, regional şi local, în vederea în vederea reducerii inechităţii la accesul la serviciile sanitare
      Construirea/ modernizarea/ dotarea spitalelor regionale şi judeţene, ambulatoriilor, secţiilor de primiri urgenţe şi secţiilor de reanimare		Dezvoltare e- sănătate şi telemedicină Dezvoltare screening Dezvoltare programe profilactice pentru copii Dezvoltarea medicinei şcolare	Scădere preţuri Dezvoltare de programe sanitare naţionale Dezvoltare de mecanisme de compensare	Îmbunătăţirea planificării Îmbunătăţirea programelor de rezidenţiat Majorare salarii Beneficii pentru muncă în zone îndepărtate	Îmbunătăţire finanţare Dezvoltare de noi programe pentru diagnosticare incipientă a bolilor netransmisibile majore Boli rare Debirocratizare acces	Grupul inter- ministerial pentru sănătate în cadrul tuturor politicilor Îmbunătăţirea sistemului informatic Dezvoltarea calităţii
      S1 Sănătate şi infrastructură		S2 Capacitate de diagnosticare şi tratare	S3 Acces la medicamente	S4 Resurse umane	S5 Finanţare programe sanitare	S6 Capacitate instituţională
      Programul de Guvernare 2017-2020- Capitolul Sănătate Scop: sistem sanitar focalizat pe pacient, prin aducerea serviciilor sanitare mai aproape de cetăţeni

      Legenda:

      9

      S – arie strategică; O – obiectiv strategic

      Zona de „Infrastructură sanitară” include toate obiectivele vizate de către Programul Operational Regional (POR) (spitale, ambulatorii, centre de servicii comunitare integrate şi unităţi primiri urgenţe). Există o implicare politică puternică în implementarea obiectivelor POR asa cum acestea au fost agreate cu Comisia Europeană, şi nu se intenţionează modificarea acestui program.

      Zona "Diagnostic şi capacitate" include acţiuni legate de e-sănătate şi telemedicină precum şi elaborarea de programe de screening şi programe profilactice.

      Zona "Resurse umane" include îmbunătăţirea planificării şi formării resurselor umane pentru toate nivelurile de îngrijire, dar în special pentru medicina de familie, asistenţa comunitară şi stimularea activităţii în zone îndepărtate.

      Zona "Finanţarea programelor sanitare" include direcţii legate de dezvoltarea noilor programe sanitare pentru bolile ne-transmisibile majore (bolile cardiovasculare sunt menţionate) şi pentru bolile rare (incluse şi în strategie).

      Domeniul "Capacitate instituţională" se referă la un grup intersectorial de luare a deciziilor, la îmbunătăţirea sistemului informatic şi la dezvoltarea calităţii, care sunt în concordanţă cu obiectivele strategiei.

   2. METODOLOGIE ,I ETAPE PRELIMINARE DE SUS,INERE A ELABORĂRII PLANULUI GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE

      1. ETAPE PRELIMINARE: ELABORAREA PLANULUI DE SERVICII SANITARE PENTRU REGIUNEA DE NE ÎN 2016

         Pe baza liniilor directoare şi de referinţă oferite de Strategia Naţională de Sănătate a fost elaborat în 2016 un Plan Regional de Servicii Sanitare (PRSS) pentru Regiunea Nord-Est1.

         Obiectivul acestui plan a fost de a dezvolta o distribuţie echitabilă şi eficientă a serviciilor de ambulatoriu şi îngrijire pacienţi internaţi pentru întreaga ţară, cu o distribuţie adecvată între instituţiile de îngrijire primară, secundară, terţiară şi pe termen lung. Planurile sprijină restructurarea reţelei actuale de facilităţi şi servicii, luând în considerare necesităţile de asistenţă medicală ale populaţiei, tranziţia demografică şi epidemiologică, oportunităţile oferite de disponibilitatea unor proceduri mai puţin invazive de diagnosticare şi tratament şi trecerea obligatorie de la un sistem centrat pe spital la o abordare centrată pe pacient, pentru a atinge următoarele obiective:

         • Îmbunătăţirea accesului populaţiei la serviciile de asistenţă medicală, sporind în acelaşi timp echitatea în furnizarea de servicii;

         • Reducerea discrepanţelor regionale şi judeţene în ceea ce priveşte serviciile primare şi serviciile spitaliceşti disponibile;

         • Imbunătăţirea eficacităţii si a eficienţei in furnizarea de servicii in sistemul sanitar;

         • Asigurarea calităţii şi siguranţei asistenţei medicale;

         • Dezvoltarea coordonării şi complementarităţii între servicii de sănătate, servicii sociale si servicii educationale;

         • Promovarea modelelor alternative pentru acordarea serviciilor spitaliceşti (de exemplu: asistenţă ambulatorie, spitalizare de zi etc).

           

           1 Planurile Regionale de Servicii Sanitare au fost elaborate sub coordonarea Ministerului Sănătăţii, în parteneriat cu Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti (SNSPMPDSB) şi cu institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).

      2. Metodologia elaborării planului general de servicii sanitare 2017-2020

         Masterplanul de servicii sanitare completează planurile de servicii sanitare cu informaţii detaliate şi actuale asupra itinerariului operaţional de implementare a activităţilor şi ţintelor strategice definite pentru fiecare nivel de asistenţă, dar şi pentru consolidarea reţelei de furnizori de servicii sanitare (de exemplu o viziune integrată a sectorului sanitar în schimbul fragmentarii şi slabei coordonări curente).

         Metodologia de elaborare a planului general a fost bazată pe vizitele la faţa locului în diverse locaţii, întâlnirile cu autorităţile naţionale şi locale, precum şi cu principalele părţi interesate (inclusiv comitetele regionale şi judeţene), precum şi analiza:

         • Utilizarea reţelelor furnizorilor de servicii de sănătate existente şi a serviciilor acestora

           (după DRG, acolo unde este cazul);

         • Căilor şi fluxurilor pacienţilor (pentru grupurile principale) şi oportunităţilor pentru o organizare mai eficientă;

         • Indicatorilor de activitate / performanţă în spital (gradul de ocupare, durata medie de

           şedere, trimiterea la / către fiecare spital, etc.).

         • Compararea cu reperele Europene şi internaţionale (prezentate în secţiunea 2.3 de mai jos);

         • Timpii de acces la diferite niveluri de asistenţă medicală, inclusiv servicii spitaliceşti şi de

           urgenţă;

         • Revizuirea sistemului de trimitere la diferitele niveluri de îngrijire/ asistenţă.

      3. Metodologia de actualizare a Planului general de servicii (Masterplan) 2020 – 2027

         Scop: actualizare si revizuire masterplan

         • Pentru actualizarea masterplanului, au fost avute in vedere urmatoarele:

           solicitările/propunerile reprezentanţilor spitalelor şi autorităţilor locale de a lua în considerarea date si modificari ale structurii spitalelor la nivelul anului 2018;

           schimbarile legislative din perioada 2017 pana in prezent, modificari de structura si acoperire cu resurse inregistrate in sistemul de sănătate romanesc in intervalul 2015- 2018;

           demararea/implementarea unor proiecte cu finantari externe în perioada 2015-2019 pentru investitii in sănătate (ex. Prin POR Asistenta comunitara, ambulatoriile de specialitate, UPU, CPU, etc, prin Banca Mondială echipamente esenţiale de diagnostic şi tratament pentru spitale judeţene şi municipale, imagistica, sali de operaţie, ATI, echipamente pentru radioterapie, echipamente pentru UPU, CPU, etc , care au facilitat optimizarea serviciilor medicale la nivelul unor unităţi sanitare , etc.;

           cresterea ponderii asistentei medicale ambulatorii si din spitalizarea de zi, prin rambursarea de către CNAS a unei liste extinse de servicii medicale şi chirurgicale rambursabile în spitalizare de zi si ambulatoriu de specialitate clinic;

           finalizarea studiilor de fezabilitate pentru SRU Iaşi, Cluj, Craiova şi aprobarea indicatorilor tehnico-economici, prin care au fost stabilite configuratia structurii acestor spitale;

           necesitatea continuarii optimizarii serviciilor de sanatate in perioada 2020-2027, a integrarii SRU Iasi, Cluj, Craiova intr-o retea de servicii sustenabila

           Tipul de analiză utilizat: analiză transversală pe date secundare, puse la dispoziţie de instituţii care colectează aceste date în mod uzual.

           Anul de referinţă: 2018 sau ultimul an disponibil.

           Sursa datelor:

           • Ministerul Sanatatii (MS)

           • Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS)

           • Institutul Naţional de Sănătate Publica – Centru National de Statistica si Informatica in Sănătate (INSP-CNSISP)

           • Şcoala Naţională de Sănătate Publica, Management si Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti (SNSPMPDSB)

           Obiective urmărite

         • Evaluarea acoperirii cu medici si identificarea deficitului de medici în raport cu criteriile normative stabilite, la nivel de judeţ şi regiune

         • Corelarea datelor referitoare la acoperirea cu medici de familie cu datele referitoare la zonele si populatiile marginalizate identificate in Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate si al Dezvoltarii Umane Locale din România si in Atlasul zonelor urbane marginalizate din Romania

         • Evaluarea acoperirii cu personal din asistenta medicala comunitara (asistente medicale comunitare si mediatoare sanitare) si identificarea deficitului de personal în raport cu criteriile normative stabilite, la nivel de judeţ şi regiune in special in zonele rurale marginalizate conform HG 459/ 2010.

         • Elaborarea unui cadru unitar şi documentat care să susţină planificarea serviciilor asistenta medicala primara, ambulatorie de specialitate si spitaliceasca, în funcţie de nevoile populaţiei deservite şi reconfigurarea reţelei de servicii medicale, inclusiv spitale, la nivel judeţean şi regional.

         Indicatori analizaţi:

         1. efectuat analiza urmatorilor indicatori de performanta pe judet/regiune pentru urmatorii furnizori de ingrijiri de sănătate de la nivelul primar:

            1. Medicina de familie

               • acoperirea cu medici de familie la 10.000 locuitori/ rural/urban – datele se refera la anul 2018 şi au fost furnizate de INSP

               • numar de locuitori ce revin la un medic de familie – datele se refera la anul 2018 şi au fost furnizate de INSP

               • numar consultatii pentru un locuitor – datele se refera la anul 2018 şi au fost furnizate de INSP

               • localitati fara medic de familie – datele se refera la anul 2018 şi au fost furnizate de CNAS

            2. Asistenta medicala comunitara

               • numar total asistenti medicali comunitari angajati ai autoritatii locale (sursa MS_UIS) corelat cu comunitatile vulnerabile si a zonele marginalizate din Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate si al Dezvoltarii Umane Locale din România (http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Minister/F6_Atlas_Rural_RO_23Mar2016.pdf)

               • numar total mediatori sanitari angajati ai autoritatii locale(sursa MS_UIS), dupa caz corelat cu comunitatile vulnerabile si a zonele marginalizate din Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate si al Dezvoltarii Umane Locale din România (http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Minister/F6_Atlas_Rural_RO_23Mar2016.pdf)

               • numar total localitati rurale (sate) cu arii marginalizate din Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate si al Dezvoltarii Umane Locale din România (http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Minister/F6_Atlas_Rural_RO_23Mar2016.pdf)

               • numar total locuitori din ariile marginalizate din rural din Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate si al Dezvoltarii Umane Locale din România (http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Minister/F6_Atlas_Rural_RO_23Mar2016.pdf)

               • numar total localitati urbane cu arii marginalizate din Atlasul zonelor urbane marginalizate din Romania (http://www.inforegio.ro/images/Publicatii/Atlas%20zone%20urbane%20marginalizate. pdf)

               • numar total locuitori din zone marginalizate urbane din Atlasul zonelor urbane marginalizate din Romania (http://www.inforegio.ro/images/Publicatii/Atlas%20zone%20urbane%20marginalizate. pdf)

            3. Spitale

               • Număr total paturi pe spital şi pe secţii (acuţi şi cronici)

               • Număr total cazuri spitalizare continua pe spital şi pe secţii (acuţi şi cronici)

               • Număr total cazuri internate în urgenţă pe spital şi pe secţii

               • Durata medie de spitalizare (DMS) pe spital şi pe secţii (acuţi şi cronici)

               • Rata de utilizare a paturilor pe spital şi pe secţii (acuţi şi cronici)

            4. Servicii medicale ambulatorii

               • Numarul de servicii acordate si numar furnizori de servicii ambulatorii aflaţi în contract cu CAS

               • Acoperirea cu servicii acordate in ambulatoriu

               • Acoperirea cu medici/servicii pe regiuni/judete

               • 1 norma de medic specialist si 1 norma de asistent medical pentru fiecare dintre specialitatile clinice de baza in ambulatoriu, la 10.000 loc.;

               • 1 norma de medic specialist si 1 norma de asistent medical pentru fiecare alta specialitate clinica in ambulatoriu, la 50.000 loc.;

               • 1 norma de medic specialist de laborator si 2 norme de asistent medical / laborant etc, la 10.000 loc.;

               • 1 norma de medic specialist radiologie-imagistica si 1 norma de asistent medical radiologie-imagistica, la 10.000 loc.;

               • 1 norma de medic specialitatea reabilitare medicala (in ambulatoriu) si 2 norme asistent medical la 5.000 loc.;

               • 1 norma kinetoterapeut, 1 norma psihoterapeut, 1 norma logoped la 10.000 loc.;

               • Dotarea centrelor medicale din ambulatoriu cu echipamente pentru servicii de inalta performanta, astfel:

         ° 1 CT la 200.000 loc;

         ° 1 RMN la 250.000 loc;

         °1 echograf la 10.000 loc.

         Criteriile utilizate in analiza sunt:

         • La medicul de familie:

           • Urban: 1 medic/ 2.000 locuitori

           • Rural: 1 medic/ 1.000 locuitori

         • La asistenta medicala comunitara:

           • 1 asistenta medicala comunitara/500 de persoane vulnerabile din punct de vedere medical, social şi economic, în special persoanele neasigurate din punct de vedere medical si 1 mediator sanitar /700 beneficiari acolo unde exista comunitate cu cetăţeni români de etnie romă, declaraţi.

         • La asistenţa medicală spitalicească:

           • 4,5 paturi/1.000 loc, cu asigurarea prioritară a specialităţilor de bază

         • La ingrijiri paliative:

           • Număr de paturi de îngrijire paliativă raportat la populaţie – 25 paturi de IP la o populaţie de 125.000 locuitori

           • Număr de ambulatorii de îngrijiri paliative raportat la populaţie – un ambulatoriu de IP la o populaţie de 60.000 locuitori

           • Număr de echipe de îngrijiri paliative la domiciliu per populaţie – o echipă de IP la domiciliu la o populaţie de40.000 locuitori

         1. REPERE NATIONALE, EUROPENE si INTERNA,IONALE

            Înainte de a stabili obiective naţionale şi regionale pentru nivelurile şi capacităţile serviciilor de sănătate, este important mai întâi să comparăm situaţia sistemului de sănătate din România cu alte ţări Europene.

            Elaborarea unor standarde adecvate de planificare care să ghideze dezvoltarea viitoare a reţelelor regionale de asistenţă medicală ia în considerare, de asemenea, resursele umane şi financiare disponibile.

            1. Asistenta medicala primara

               În 2015, România avea un medic de familie (MF) la 1.607 de persoane, versus un MF la 1.257 de persoane în ţările UE (Figura 2). Aceste cifre nu sugerează o penurie severă de MF la nivel naţional. Chestiunea problematică pentru România este administrarea penuriei severe de MF în anumite localităţi.

               Figura 2: Numărul de medici generalişti per 100.000 persoane (cele mai recente date)

               

               Sursa: OMS – baza de date Europeană de sănătate – 2018

               Numărul mediu de furnizori de asistenta primara şi de asistenţă ambulatorie (inclusiv ambulatoriile din structura spitalelor)2 era de 4,8 per persoană pe an (date din 2013), mai scăzută decât media la nivel UE (6,9) şi cea a ţărilor cum ar fi Bulgaria (5,4), Polonia (7,1) sau Ungaria (11,7)3. Această situaţie a fost legată de subfinanţarea constantă a serviciilor de asistenţă primară şi ambulatorie faţă de alte sectoare sanitare: mai puţin de 6% din Fondul Naţional de Asigurări de Sănătate (2016) şi în mod constant sub 9% începând cu 2005 a ajuns la asistenţa primară, versus 9-14% din cheltuielile sanitare totale la nivelul altor ţări europene. În 2015, MF au oferit peste 53 milioane de consultaţii. Având în vedere numărul de 17 de pacienţi înregistraţi la un MF, media naţională a fost de 3,1 consultaţii per pacient. Mai mult, rata de trimitere este mare comparativ cu standardele

               

               2 Date pentru îngrijirea primară şi îngrijirile ambulatorii sunt raportate în comun în baza de date OMS Sănătate pentru toţi şi nu pot fi dezagregate.

               3 Vladescu C, Scintee SG, Olsavszky V, Hernandez-Quevedo C, Sagan A (2016) Revizuire sistem sanitar România. Sisteme sanitare în

               tranziţie, 18(4).

               internaţionale, cu o medie de 10% pentru MF din zonele urbane şi de 12% în cazul celor din zonele rurale.

               In ultimii ani, in Romania, au fost introduse cateva mecanisme de stimulare a dezvoltarii asistentei medicale primare, mai ales la nivelul comunitatilor defavorizate, ce sunt prezentate in capitolul

               „Progresul realizat in implementarea directiilor strategice de optimizare a serviciilor medicale de asistenta primara, ambulatorie, spitalizare de zi si spitalizare continua.”

            2. Asistenta medicala spitaliceasca

               Romania a facut eforturi de reorganizare a serviciilor medicale, prin reduceri succesive între 2002 şi 2007 cu 16% a numărului de paturi de spital, urmată de o reducere ulterioară în 2011 şi 2012. Datele din anul 2015 arata ca in sistemul de sănătate din Romania existau 6,0 paturi la 1.000 de locuitori, valoare care se inscrie in intervale medii ale tarilor din UE (Figura 3) în 2015, şi un număr de internări de 19,9 la 100 locuitori în 2015, incadrandu-se in intervalele putin peste medie fata de UE, dar comparabile cu alte state cu sisteme de sănătate apropiate ca organizare a serviciilor. (Figura 4).

               Figura 3: Numărul total de paturi de spital la 100.000 de locuitori (cele mai recente date)

               

               Sursa: OMS – baza de date Europeană de sănătate – 2018

               Figura 4: Numărul de externări la 100 de locuitori (cele mai recente date)

               

               Sursa: OMS – baza de date Europeană de sănătate – 2018

               In cazul paturilor pentru internare cazuri acute ponderea este comparabila cu media UE (Figura 5şi Figura 6), ceea ce arată un progres in directia obiectivelor asumate in Strategia Naţională de Sănătate pentru optimizarea serviciilor sanitare.

               Figura 5: Numărul total de paturi pentru asistenţă afecţiuni acute per 100.000 de locuitori (cele mai recente date)

               

               Sursa: OMS – baza de date Europeană de sănătate – 2018

               

               23,65

               18,3

               18,7

               17,35

               16,33

               15,9

               16,57

               15,55

               16,27

               13,93

                                                                                                                                         12,54                     

               10,85 11,14

               10,71

               Figura 6: Numărul de externări pacienţi cu afecţiuni acute per 100 de locuitori (cele mai recente date)

               Sursa: OMS – baza de date Europeană de sănătate – 2018

            3. Asistenta ambulatorie de specialitate si spitalizare de zi

               Numărul de proceduri chirurgicale efectuate în aceeaşi zi a crescut semnificativ în ţările UE în ultimele decenii. Avansarea tehnologiilor medicale, adoptarea intervenţiilor chirurgicale mai puţin invazive şi anestezicele mai bune, au făcut posibilă această evoluţie. Dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi este favorizata de rambursare corespunzatoare, a acestor servicii, mai

               avantajoase pentru pacienti si din punct de vedere financiar, in comparatie cu internarea in regim de spitalizare continuu.4 (Figura 7).

               Figura 7: Procentul de operaţii de cataractă efectuate în ambulatoriu, 2000 şi 2014

               

               Sursa: statistici sanitare OCDE 2016

               Amigdalectomia este una dintre cele mai frecvente proceduri chirurgicale la copii. Deşi operaţia este efectuată sub anestezie generală, aceasta se desfăşoară în prezent ca o intervenţie chirurgicală de aceeaşi zi în mai multe ţări, iar copiii se întorc acasă în aceeaşi zi. Acesta este cazul în Finlanda, Suedia, Belgia, Olanda şi Portugalia, unde mai mult de jumătate din toate amigdalectomii sunt acum efectuate în aceeaşi zi (Figura 8).

               Figura 8: Procentul de amigdalectomii efectuate ambulatoriu, 2000 şi 2014

               

               Sursa: statistici sanitare OCDE 2016

               In ultimii ani, in Romania, au fost introduse mecanisme de stimulare a dezvoltarii serviciilor acordate in spitalizare de zi, ceea ce a dus la o crestere semnificativa a proportiei acestor servicii medicale si chirurgicale. (vezi capitolul Progresul realizat in implementarea directiilor strategice de optimizare a serviciilor medicale de asistenta primara, ambulatorie, spitalizare de zi si spitalizare continua).

               Figura 9: Proporţia tuturor intervenţiilor chirurgicale efectuate pe parcursul unui an ca operaţii de zi: Marea Britanie 1974-2013

               

               4 Sursa: OCDE – Sănătatea dintr-o privire 2016.

               

               Surse: Departamentul de Sănătate şi Servicii Sociale: Statistică activităţi spitaliceşti NHS (1974- 97), Şi Centrul de informare Sanitară şi Asistenţă Socială : Statistici spitaliceşti episodice – asistenţă pacienţi internaţi, Marea Britanie, 1998/89 – 2013/14

               Nota: In exemplificarile de mai sus, prin asistenta medicala ambulatorie, acordata in majoritatea tarilor europene se intelege atat asistenta ambulatorie de specialitate, cat si serviciile medicale acordate in regim de spitalizare de zi.

            4. Servicii medicale pentru îngrijiri pe termen lung

               În medie la nivelul ţărilor OCDE (2013), au existat 45 paturi în instituţiile de ÎTL şi cinci paturi în secţiile de ÎTL din spitale la 1 000 de persoane cu vârsta de 65+. Belgia a avut cel mai mare număr de paturi ÎTL în 2013, cu aproximativ 72 paturi la 1 000 de locuitori cu vârsta de 65 de ani şi peste în instituiţii ÎTL. Pe de altă parte, au existat mai puţin de 20 la 1 000 de locuitori de 65 de ani şi peste în instituţii ÎTL sau spitale în Italia sau Polonia. În medie, la nivelul tuturor ţărilor OCDE, a exista o uşoară creştere a numărului de paturi ÎTL la 1 000 de locuitori cu vârsta peste 65 de ani după anul 2000 (Figura 10). Această creştere se datorează în totalitate paturilor din instituţiile ÎTL, numărul paturilor de spital rămânând constant în medie.

               Figura 10: Paturi îngrijire pe termen lung în spitale şi instituţii

               

               Sursa: Sănătatea dintr-o privire – OCDE 2015

               Legislatia naţională nu defineste in prezent serviciile de ingrijire pe termen lung, desi acestea exista in sine, sub forma serviciilor medicale acordate anumitor categorii de pacienti cu afectiuni, identificate in special in sectii precum cele de psihiatrie, ATI, neurologie, recuperare, geriatrie,

               gerontologie, neonatologie, etc. Este necesara definirea acestor servicii, care necesita atat asistenta medicala cat si asistenta sociala in mod integrat, pe termen lung.

            5. Progresul realizat in implementarea directiilor strategice de optimizare a serviciilor medicale de asistenta primara, ambulatorie, spitalizare de zi si spitalizare continua

               • Principalele servicii medicale acordate

         1. Asistenta medicala primara

            Prin serviciile de asistenta se asigura furnizarea îngrijirilor de sănătate cuprinzătoare, de prim-contact, indiferent de natura problemei de sănătate, in contextul unei relaţii continue cu pacienţii, indiferent de absenta sau prezenta bolii.

            Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, inclusiv alocarea pe segmente de asistenţă medicală, se aprobă de Parlament la propunerea Guvernului, ca anexă la legea bugetului de stat.

            Pentru anul 2019, pentru segmentul de asistenţă medicală primară (activitate curentă), suma aferentă este de 2.426.793 mii lei faţă de 1.897.484 mii lei în anul 2018, aceasta însemnând o creştere de aproximativ 28%. Raportat la procentul alocat asistenţei primare din total FNUASS , menţionăm că acesta a fost în anul 2019 de 6,7 %, iar procentul alocat asistenţei medicale primare la total servicii medicale din FNUASS este de 9,1%.

            De asemenea, în bugetul FNUASS sunt cuprinse subvenţii de la bugetul de stat, precum şi transferuri din bugetul Ministerului Sănătăţii către bugetul FNUASS, inclusiv pentru plata serviciilor medicale efectuate în centrele de permanenţă, potrivit prevederilor Legii nr. 263/2004 privind asigurarea continuitătii asistentei medicale primare prin centrele de permanentă, cu modificarile si completarile ulterioare.

            Fondurile alocate cu destinaţia asistenţă medicală primară pentru anii 2014 – 2019 au înregistrat o creştere anuală constantă, astfel:

            Tabelul 1: Fondurile alocate cu destinaţia asistenţă medicală primară pentru anii 2014 – 2019 – mii lei-

            2014	2015	2016	2017	2018	2019
            1.440.000	1.455.718	1.528.504	1.620.214	1.897.484	2.426.793

            În consecinţă, valorile minime garantate ale punctelor per capita şi pe serviciu în asistenţa medicală primară au crescut în mod constant, respectiv:

            Tabelul 2: Valorile minime garantate ale punctelor per capita şi pe serviciu în asistenţa medicală primară

            Denumire indicator	2014		2015	2016		2017	2018	2019
            	01.01.2014 – 31.05.2014	începând cu 01.06.2014	începând cu 01.04.2015	începând cu 01.07.2016	începând cu 01.10.2016	începând cu 01.04.2017	începând cu 01.04.2018	începând cu 01.07.2019
            Valoarea punctului per capita	3,50 lei	3,75 lei	4,00 lei	4,30 lei	4,60 lei	4,80 lei	5,8 lei	7, 8 lei
            Valoarea punctului per serviciu	1,80 lei	1,90 lei	1,90 lei	2,00 lei	2,10 lei	2,20 lei	2,80 lei	3,50 lei

            Pentru perioada 2021-2027 se impune revizuirea mecanismelor de plată a furnizorilor din asistenta medicala primara, stimularea mediciilor de familie in vederea îmbunătătirii calitatii serviciilor, cresterea ponderii serviciilor de prevenţie in asistenta medicala.

            Medicii de familie sunt plătiţi în funcţie de capitaţie (o rată fixă pe asigurat) şi plata pe serviciu. Cea mai bună practică din întreaga lume este ajustarea capitaţiei în funcţie de riscul de boală, astfel încât furnizorii să nu respingă grupul cu risc ridicat. De subliniat este faptul ca la acelaşi nivel de plată, actualmente, grupul cu risc ridicat aduce venituri mai mici furnizorilor datorită solicitarii frecvente a serviciilor medicale. În România rata capitaţiei este ajustată doar pentru vârstă şi necesită o ajustare suplimentară pentru alţi factori determinanţi ai riscului de boală. Mai mult, în prezent sunt decontate de către casa de asigurări de sănătate un număr de 20 de consultaţii în medie/zi, inclusiv servicii de prevenţie şi monitorizare a cazurilor, ceea ce duce la imposibilitatea acoperirii necesarului de servicii de acest tip. Plăţile bazate pe performanţă pentru obiectivele de acoperire a calităţii sau serviciilor sunt implementate într-o anumită măsură, dar nu suficient.

            Pe lângă dezvoltarea mecanismelor de plată pe performanţă, susţinerea pachetului de beneficii în asistenţa medicală primară se va face prin includerea anumitor servicii care în prezent sunt acordate de către medicul specialist şi prin creşterea responsabilităţilor medicului de familie în ceea ce priveşte prescrierea medicamentelor pentru boli cronice.

            Actualele reglementări nu permit medicilor de familie să iniţieze îngrijiri pentru mai multe afecţiuni din sfera serviciilor acordate în ambulatoriu, cum ar fi: diabetul zaharat, astm, boli pulmonare obstructive cronice, afecţiuni psihiatrice, dureri cronice de diverse etiologii, etc.

            De exemplu, diabetul zaharat poate fi diagnosticat, tratat şi urmărit în mod corespunzător la nivelul medicului de familie, cu trimitere către medicul specialist pentru complicaţii, după cum este necesar, aşa cum este reglementat în sistemele de sănătate din alte ţări. Cu toate acestea, în România, medicul de familie nu poate prescrie medicamente de bază şi tehnologii necesare pentru a gestiona eficient diabetul, în funcţie de complicaţiile acestuia. Drept urmare, medicii de familie sunt de multe ori ocoliţi de asiguraţi care solicită îngrijiri direct de la diabetologi sau apelează la serviciile de urgenţă pentru complicaţii care pot fi prevenite, generând costuri semnificativ mai mari pentru sistem.

            Un prim pas în orientarea asiguratului către medicul de familie este acordarea şi decontarea serviciilor pentru depistarea bolnavului TBC nou descoperit activ de către acesta, precum şi recompensarea administrării schemei de tratament direct observat (DOT) pentru bolnavul TBC confirmat, serviciu acordat de către medicul de familie asiguraţilor de pe lista proprie.

            Revizuirea mecanismelor de plată prin dezvoltarea stimulentelor în funcţie de performanţă se va realiza concomitent cu:

            • revizuirea pachetului de servicii medicale de bază şi

            • extinderea serviciilor acordate la nivelul asistenţei medicale primare şi dezvoltarea mecanismelor de plată pe performanţă, motivând medicii de familie să furnizeze servicii mai multe şi mai bune şi să funcţioneze ca prim punct de contact pentru majoritatea afecţiunilor, aspect care s-a dovedit a fi la nivel global o caracteristică principală a sistemelor eficiente şi performante.

              Situaţia la nivelul asistenţei medicale primare în perioada 2016-2018 din punct de vedere al listelor cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele MF, sunt prezentate în Anexanr. 1.

         2. Asistenta medicala ambulatorie de specialitate si spitalizarea de zi

            În România s-au făcut paşi importanţi pentru înlocuirea ofertei de servicii spitaliceşti neperformante cu servicii alternative (spitalizare de zi şi în ambulatoriu) care să ofere continuum-ul de servicii necesar, precum şi consolidarea îngrijirilor cost-eficienţă, spre ex. îngrijiri la domiciliu, pe cât se poate la nivel de comunitate.

            Persoanele asigurate în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate din România, beneficiază de pachetul de bază de servicii medicale, iar persoanele care nu fac dovada calităţii de asigurat, beneficiază de pachetul minimal de servii medicale.

            Situaţia contractelor încheiate de furnizorii din sistemul sanitar cu casele de asigurări de sănătate pe domenii de asistenţă în anul 2019 este prezentată în Anexa nr. 2.

            Actualmente, în ambulatoriul de specialitate sunt prevăzute în pachet un număr de 116 proceduri diagnostice şi terapeutice, atât medicale cât şi chirurgicale, cu diferite grade de complexitate. Astfel, se regăsesc în pachetul de bază din ambulatoriul clinic de specialitate un număr de 34 tratamente chirurgicale simple şi 13 tratamente chirurgicale complexe, acordate cu respectarea cerintelor de calitate si siguranta a serviciilor.

            Pentru întărirea eficacităţii actului medical în ambulatoriul clinic de specialitate a fost prevăzută posibilitatea recomandării de servicii conexe actului medical, în regim ambulatoriu de către furnizorii de servicii conexe actului medical, pentru specialitatea psihiatrie pediatrică fiind dublat numărul de puncte ce poate fi decontat pentru aceste tipuri de servicii.

            Pentru medicii din asistenţa medicală primară şi din ambulatoriul de specialitate pentru specialităţile clinice acordate în mediul rural şi în mediul urban, este prevăzută acordarea unui spor, în funcţie de condiţiile în care se desfăşoară activitatea.

            În acest sens, in prezent numărul de puncte per capita cuvenite medicului din asistenţa medicală primar si celui din ambulatoriul de specialitate pentru specialităţile clinice se majoreaza cu până la 100% (Ordin MS/CNAS e nr. 391/187/2015 pentru aprobarea criteriilor de încadrare a cabinetelor medicale/punctelor de lucru ale cabinetelor medicale din asistenta medicală primară şi din ambulatoriul de specialitate pentru specialitătile clinice din mediul rural şi din mediul urban – pentru oraşele cu un număr de până la 10.000 de locuitori, în functie de conditiile în care se desfăşoară activitatea. In zone speciale (Rezervaţia Biosferei Delta Dunării) se aplica o majorare de 200%.

            Pentru medicii din asistenţa medicală stomatologică, se majoreaza numarul de puncte cu 50% pentru medicii din mediul rural.

            În plus, în zonele urbane neacoperite din punctul de vedere al numărului necesar de medici de familie, precum şi în mediul rural, numărul minim de persoane asigurate înscrise pe listele medicilor de familie pentru care se încheie contract de furnizare de servicii medicale, poate fi sub 800.

            Pentru cabinetele ambulatorii de specialitate din specialităţile clinice, în situaţiile în care pentru anumite specialităţi există localităţi/zone cu deficit de medici programul de activitate poate fi sub 35 de ore pe săptămână, cu posibilitatea unui număr de zile/săptămână mai mic de 5.

            Pentru asigurarea accesului populaţiei la servicii medicale specializate, este necesară reorganizarea serviciilor ambulatorii de specialitate. Consolidarea serviciilor ambulatorii de specialitate pentru creşterea ponderii afecţiunilor rezolvate în ambulatoriul de specialitate şi reducerea poverii prin spitalizarea continuă se va face prin continuarea dezvoltării listei de servicii în ambulatoriu pentru încorporarea serviciilor incluse în prezent în pachetele de servicii spitaliceşti în spitalizarea continuă şi de zi.

            La nivelul ambulatoriului clinic de specialitate a fost extinsă lista specialităţilor ce pot efectua tratamente şi proceduri terapeutice şi diagnostice. De asemenea a fost extinsă lista specialităţilor clinice ce pot încheia contract de furnizare de servicii medicale în ambulatoriul clinic de specialitate (genetică medicală, anestezie şi terapie intensivă). În plus, s-a reglementat posibilitatea încheierii contractelor pentru furnizare de servicii medicale în ambulatoriul clinic de specialitate de către medicii cu atestat/competenţă de îngrijiri paliative.

            Situaţia investigaţiilor paraclinice, dupa provenienta recomandarii, conform anexei nr. 17 la Ordinul comun MS/CNAS nr 397/836/2018, decontate din fondul alocat asistenţei medicale

            paraclinice, in baza contractelor incheiate cu furnizori de servicii medicale paraclinice in anul 2018, arată faptul că un procent de 70,50% dintre investigaţiile paraclinice sunt efectuate la recomandarea MF în timp ce 29,50% dintre acestea sunt recomandate de catre medicii de specialitate. Situaţia detaliata pe judete in functie de medicul care recomanda investigatiile paraclinice se regaseste la Anexa nr. 3A, respectiv in functie de tipul investigatiilor, la Anexa nr.3B.

            In spitalizarea de zi se acorda servicii atat pentru îngrijiri de tip acut şi îngrijiri de tip cronic. Legislatia specifica criteriile de internare în spitalizare de zi si tipurile de afecţiuni medicale si chirurgicale ce se incadreaza in raportarea „caz rezolvat”, dar si „servicii pentru diagnosticarea, tratarea sau monitorizarea pacientului in spitalizare de zi”. Paleta de servicii acordate în regim de spitalizare de zi a fost dezvoltată prin introducerea de noi servicii în pachetul de servicii de bază, reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile pentru furnizarea de îngrijiri medicale, medicamente şi dispozitive medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018 – 2019 şi Normele metodologice pentru implementarea acestuia aprobate de Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS nr. 397/836/2018. În acelaşi timp, a fost elaborat un pachet de servicii de îngrijire de zi pentru bolile care anterior au fost tratate predominant în spitalizare continuă.

            Ca urmare a extinderii listei de servicii, pondera acestora a crescut. Astfel in anul 2015, au fost

            efectuate si rambursate pe listele de servicii un numar de 2.278 223 servicii, in timp ce in anul 2018 au fost furnizate un numar de 2.762.738 servicii (atat pe listele vechi cat si pe si cele nou introduse – inclusiv efectuarea si decontarea sedintelor de chimioterapie).

            In raportarea pe caz rezolvat situatia comparativa este urmatoarea: in anul 2015 au fost raportate ca rezolvate un numar de 1.448.697 cazuri medicale si 228.188 cazuri chirurgicale, iar in anul 2018 au fost raportate un numar de 1.808.649 cazuri medicale si 314.775 cazuri chirurgicale.

            Referitor la cazurile rezolvate prin procedură chirurgicală, în regim de spitalizare de zi (sub 12 ore), în pachetul de bază sunt prevăzute un număr de 139 de tipuri de astfel de cazuri, dintre care enumerăm:

            • Amigdalectomia

            • Chirurgia cataractei, implantul de cristalin

            • Rinoplastia post-traumatica

            • Artroscopia genunchiului

            • Meniscectomia artroscopică a genunchiului

            • Repararea ligamentuluiîncrucişat

            • Hemoroidectomia

            • Cura chirurgicală a herniei inghinale

            • Chirurgia varicelor (prin 6 proceduri diferite)

            • Cura chirurgicală a herniei ombilicale

            • Cura chirurgicală a herniei epigastrice

            • Cura chirurgicală eventraţiei postoperatorii cu proteză

            • Decompresia inclusiv endoscopică a canalului carpian

            • Fasciotomia subcutanată pentru maladia Dupuytren

            • Fasciectomia palmară pentru contractura Dupuytren

            • Repoziţionarea cristalinului artificial

            Exemplificand evolutia numarului unor interventii chirurgicale acordate in spitalizarea de zi, se observa o crestere a acestor proceduri, ajungand pentru unele tipuri de interventie sa reprezinte pana la 39,5% din totalul de interventii de acel tip.

            Tabelul 3: Evoluţia numărului de cazuri rezolvate prin anumite tipuri de intervenţii chirurgicale rezolvate în anul 2018 comparativ cu anul 2014

            An	2014				2018
            Tip interventie	nr cazuri SZ	nr cazuri SC	total	% cazuri SZ din total	nr cazuri SZ	nr cazuri SC	total	% cazuri SZ din total
            1.indepartarea materialului de osteosinteza	1161	12205	13366	8,69%	1444	11835	13279	10,87%
            2.artroscopia genunchiului	0	37911	37911	0,00%	26	34890	34916	0,07%
            3.chirurgia corectiva a sindromului carpian	289	1734	2023	14,29%	786	2421	3207	24,51%
            4.chirurgia hemoroizilor	544	4410	4954	10,98%	773	3989	4762	16,23%
            5.chirurgia viaricelor	699	7252	7951	8,79%	5218	7998	13216	39,48%
            6.cataracta	6725	41760	48485	13,87%	21199	38319	59518	35,62%

            In sectorul spitalicesc, s-a realizat transferul mai multor cazuri din spitalizare continuă în spitalizare de zi, ajungându-se în prezent la un număr de 360 de tipuri de cazuri medicale/chirurgicale, respectiv servicii medicale ce pot fi acordate în regim de spitalizare de zi.

            Totodată, pentru un număr de 12 tipuri de servicii medicale standardizate care se pot efectua în regim de spitalizare de zi a fost creată posibilitatea ca acestea să fie contractate inclusiv în ambulatoriul de specialitate clinic:

            1. Supravegherea unei sarcini normale (la gravida care nu deţine documente medicale care să ateste existenţa în antecedentele personale patologice a rubeolei, toxoplasmozei, infecţiei CMV)

            2. Supravegherea unei sarcini normale (la gravida care deţine documente medicale ce atestă existenţa în antecedentele personale patologice a rubeolei, toxoplasmozei, infecţiei CMV)

            3. Screening prenatal (S11 – S19+6 zile)

            4. Supravegherea altor sarcini cu risc crescut (edem gestaţional)

            5. Supravegherea altor sarcini cu risc crescut (hiperemeză gravidică uşoară)

            6. Supravegherea altor sarcini cu risc crescut (evaluarea gravidelor cu uter cicatriceal în trimestrul III)

            7. Depistarea precoce a leziunilor precanceroase ale sânului

            8. Depistarea precoce a leziunilor precanceroase ale sânului cu suspiciune identificată mamografic

            9. Depistarea şi diagnosticarea precoce a leziunilor displazice ale colului uterin

            10. Depistarea şi diagnosticarea precoce a leziunilor displazice ale colului uterin cu examen citologic

            11. Depistarea şi diagnosticarea precoce a leziunilor displazice ale colului uterin cu biopsie

            12. Tratamentul excizional sau ablativ al leziunilor precanceroase ale colului uterin.

         3. Serviciile spitalicesti

            Raţionalizarea capacităţii spitalelor a fost iniţiată de Ministerul Sănătăţii prin implementarea Planului naţional de reducere a paturilor din spitalele publice şi private în contract cu Casele de Asigurari de Sănătate. Numărul total de paturi reprezintă numărul maxim de paturi pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale cu spitalele publice, indiferent de subordonare, cu spitalele private, precum şi cu sanatoriile şi preventoriile din România, în condiţiile prevăzute în Contractul-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în vigoare. Astfel, numarul de paturi contractabile a inregistat urmatoarea evolutie:

            • 129 524 pentru anul 2011

              – 125.639 pentru anul 2012

              – 123.127 pentru anul 2013

              – 121.579 pentru anul 2014

              – 120.579 pentru anul 2015

              – 119.579 pentru anii 2016, 2017, 2018 şi 2019.

              Astfel, un numar de 9948 de paturi au fost reduse din anul 2011 până în anul 2016, din anul 2016, numărul paturilor contractabile menţinându-se constant. In cazul paturilor pentru acuti, ponderea este de 4,02 %, comparabila cu media UE.

              S-a imbunatatit si modalitatea de decontare a serviciilor spitalicesti. Pentru serviciile spitalicesti, din analiza valorii serviciilor medicale acordate peste valoare de contract in perioada 2015-2018, se observa tendinta descrescatoare de inregistrare a serviciilor prestate si nedecontate, dupa cum urmeaza:

              Tabelul 4: Valoarea serviciilor spitaliceşti acordate peste valoare de contract, înregistrate şi nedecontate in perioada 2015-2018 = lei =

              La 31 decembrie 2015	La 31 decembrie 2016	La 31 decembrie 2017	La 31 decembrie 2018
              750.442.314	686.297.554	688.522.752	664.491.937

              Prin urmare, după o relativă stagnare a valorii serviciilor realizate peste valoarea de contract în anul 2017 faţă de valoarea din anul 2016, pentru anul 2018 se înregistrează o scădere a acestora în cuantum de aproximativ 24 mil Lei.

              Masurile viitoare de imbunatatire a alocarii financiare, se vor coordona cu necesitatea dirijarii pacienţiilor dinspre spital către segmente de asistenţă medicală cost eficace, prin masuri ca:

            • trecerea de la îngrijire terţiară la un sistem bazat pe prevenţie şi îngrijire primară şi secundară,

            • furnizarea serviciilor preventive (inclusiv diagnosticul precoce şi managementul bolilor cronice) încurajate prin stimulente financiare şi îmbunătăţirea conştientizării,

            • plata serviciilor pe criterii de performanţă.

         4. Îngrijiri la domiciliu

            În sistemul asigurărilor sociale din România, medicilor de familie li se decontează din FNUASS un număr de 42 de consultaţii pe lună acordate la domiciliul asiguraţilor.

            Totodată, casele de asigurări de sănătate încheie contracte cu furnizori de îngrijiri la domiciliu care pot fi îngrijiri medicale la domiciliu sau îngrijiri paliative la domiciliu.

            Durata pentru care un asigurat poate beneficia de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu sau de îngrijiri paliative la domiciliu se stabileşte de medicul care a făcut recomandarea, dar nu mai mult de 90 zile de îngrijiri/în ultimele 11 luni în mai multe etape (episoade de îngrijire). În situaţia în care, conform recomandării pentru îngrijiri medicale la domiciliu, îngrijirile nu sunt acordate în zile consecutive, la calcularea celor 90 de zile/în ultimele 11 luni se iau în calcul numai zilele în care s- au acordat îngrijirile. În situaţia în care un asigurat beneficiază atât de îngrijiri medicale la domiciliu, cât şi de îngrijiri paliative la domiciliu, numărul total de zile de îngrijiri medicale şi îngrijiri paliative la domiciliu nu poate fi mai mare de 90 de zile în ultimele 11 luni. Începând cu semestrul II al anului 2019, un asigurat poate beneficia de 90 de zile de îngrijiri medicale la domiciliu şi de 90 de zile de îngrijiri paliative la domiciliu, în ultimele 11 luni; numărul total de zile de îngrijiri medicale şi îngrijiri paliative la domiciliu nu poate fi mai mare de 180 de zile în ultimele 11 luni.

            În prezent în România sunt înfiinţaţi un număr de 9 furnizori de îngrijiri paliative la domiciliu dintre care 2 au solicitat intrarea în relaţii contractuale cu casa de asigurări de sănătate.

            Un singur furnizor furnizează ambele tipuri de îngrijiri la domiciliu, atât medicale, cât şi paliative, în acest moment fiind în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate un număr de 237 furnizori de îngrijiri medicale la domiciliu.

         5. Imbunatatirea accesului la medicamente pentru boli cronice

            In anul 2019, pentru a facilita accesul pacientilor cu boli cronice la medicatia necesara, s-au incheiat cu furnizori de medicamente contracte cost volum si cost volum rezultat pentru un numar de 18 noi DCI-uri din diverse arii terapeutice: boli metabolice, afectiuni cardiovasculare, afectiuni oftalmologice, scleroza multipla, afectiuni oncologice; hepatita cronica virala de tip C cu adresabilitate pentru pacientii nonresponderi la terapia fara interferon.

         6. Dispozitive medicale

            Demersuri intreprinse in perioada 2015-2019 pentru extinderea pachetului si imbunatatirea accesului la dispozitivele medicale, destinate recuperării unor deficienţe organice sau funcţionale în ambulatoriu:

            În pachetul de bază pentru dispozitivele medicale destinate recuperării unor deficienţe organice sau funcţionale în ambulatoriu au fost incluse următoarele dispozitive medicale:

            • noi tipuri de saci colectori pentru colostomie/ileostomie în cadrul Dispozitivelor pentru protezarea stomiilor,

            • Proteză de gambă modulară cu manşon de silicon,

            • Proteză parţială de mână de deget funcţională simplă – se acordă pentru copii cu vârsta cuprinsă între 3 – 18 ani cu malformaţii congenitale.

            Diminuarea termenului de înlocuire a Fotoliului rulant cu antrenare manuală/electrică de la 5 ani la 3 ani.

            Extinderea termenulului de înlocuire a Inhalatorului salin particule uscate de sare cu flux automat de aer sau oxygen de la 2 luni la 12 luni.

            A fost adoptat Ordinul comun al ministrului muncii si justiţiei sociale, al ministrului sanatatii şi al presedintelui CNAS Nr. 721/481/310/ 2019 privind aprobarea Procedurii de acordare a subvenţiilor pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilităţi în accesarea şi utilizarea de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces, altele decât cele finanţate prin Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate

            A fost adoptat Ordinul ministrului muncii si justiţiei sociale Nr. 1.360 din 12 septembrie 2019 pentru aprobarea modelului Cererii privind includerea operatorului economic în Lista furnizorilor/producătorilor de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces, precum şi a Procedurii de decontare a voucherelor acordate persoanelor cu dizabilităţi, utilizate exclusiv pentru achiziţionarea de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces, altele decât cele finanţate prin Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

         7. Programe nationale de sanatate

         În perioada 2015-2019 programele nationale de sănătate publică, finantate de MS au fost urmatoarele:

         1. Programele naţionale de boli transmisibile:

            1. Programul naţional de vaccinare;

            2. Programul naţional de supraveghere şi control a bolilor transmisibile prioritare;

            3. Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control a infecţiei HIV/SIDA;

            4. Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control a tuberculozei;

            5. Programul naţional de supraveghere şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale şi a rezistenţei microbiene, precum şi de monitorizare a utilizării antibioticelor;

         2. Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă;

         3. Programul naţional de securitate transfuzională;

         4. Programele naţionale de boli netransmisibile:

            1. Programul naţional de depistare precoce activă a cancerului prin screening organizat:

               1. Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului de col uterin prin efectuarea testării Babeş-Papanicolaou la populaţia feminină eligibilă în regim de screening;

               2. Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului colorectal;

               3. Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului de sân;

            2. Programul naţional de sănătate mintală şi profilaxie în patologia psihiatrică;

            3. Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană:

               1. Subprogramul de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană;

               2. Subprogramul de transplant de celule stem hematopoietice de la donatori neînrudiţi;

               3. Subprogramul de fertilizare in vitro şi embriotransfer.

            4. Programul naţional de boli endocrine;

            5. Programul naţional de tratament dietetic pentru boli rare;

            6. Programul naţional de management al registrelor naţionale;

         5. Programul naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate:

            1. Subprogramul de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate;

            2. Subprogramul de prevenire şi combatere a consumului de tutun;

         6. Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului:

            1. Subprogramul de nutriţie şi sănătate a copilului;

            2. Subprogramul de sănătate a femeii.

         În anul 2019 în programele naţionale de sănătate publică finanţate din bugetul Ministerului Sănătăţii au fost efectuate următoarele modifricări:

         1. includerea Programului naţional de evaluare a statusului vitaminei D prin determinarea nivelului seric al 25-OH vitaminei D la persoanele din grupele de risc;

         2. extinderea activităţilor Programului naţional de sănătate mintală şi profilaxie în patologia psihiatrică prin iniţierea unor activităţi noi destinate îmbunătăţirii cunoştinţelor specialiştilor care lucrează cu persoane cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală associate, precum şi ale aparţinătorilor acestora;

         3. includerea activităţii privind efectuarea secvenţierii ADN fetal liber circulant în sângele matern, la recomandarea medicilor de specialitatea obstetrică ginecologie şi/sau genetică medicală, pentru gravidele eligibile în conformitate cu prevederile Ghidului pentru implementarea testelor prenatale noninvazive în cadrul screeningului standard pentru anomalii cromozomiale în cadrul Programului national de sănătatea femeii şi copilului, Subprogramul de sănătate a femeii, intervenţia „Prevenirea bolilor genetice prin diagnostic pre- şi postnatal” .

         Bugetul alocat programelor nationale a crescut anual, de la valoarea de 778.553 mii lei in anul 2015 la valoarea de 942.933 mii lei in anul 2019. Bugetul alocat pentru fiecare program de sănătate publică în parte în perioada 2015-2019 este prezentat în Anexa nr. 4.

         Programele naţionale de sănătate curative finanţate din bugetul FNUASS derulate în perioada 2015 – 2019 au fost:

         1. Programul naţional de boli cardiovasculare

         2. Programul naţional de oncologie:

            1. Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afectiuni oncologice

            2. Subprogramul de monitorizare a evolutiei bolii la pacientii cu afectiuni oncologice prin PET-CT

            3. Subprogramul de reconstructie mamară după afectiuni oncologice prin endoprotezare

            4. Subprogramul de diagnostic şi de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic şi/sau FISH şi examen de biologie moleculară la copii şi adulti

            5. Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afectiuni oncologice realizate în regim de spitalizare de zi

            6. Subprogramul de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing şi neuroblastom) la copii şi adulti.

         3. Programul naţional de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive)

         4. Programul naţional de diabet zaharat

         5. Program naţional de tratament al bolilor neurologice

         6. Program naţional de tratament al hemofiliei şi talasemiei

         7. Programul naţional de tratament pentru boli rare

         8. Programul naţional de sănătate mintală

         9. Programul naţional de boli endocrine

         10. Programul naţional de ortopedie

         11. Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană

         12. Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică

         13. Programul naţional de terapie intensivă a insuficienţei hepatice

         14. Programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă:

             1. Subprogramul de radiologie interventională

             2. Subprogramul de diagnostic şi tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos

             3. Subprogram de tratament al hidrocefaliei congenitale sau dobândite la copil

             4. Subprogramul de tratament al durerii neuropate prin implant de neurostimulator medular.

         Elementele de noutate din cadrul programelor naţionale de sănătate curative în perioada 2015 – 2019 au fost următoarele:

         • Anul 2015

         – Programul national de supleere a functiei renale la bolnavii cu insuficientă renală cronică – începând cu 01.05.2015, conform legislaţiei în vigoare, contractele cu furnizorii privaţi de dializă au fost încheiate numai cu casele de asigurări de sănătate.

         • Programul national de oncologie – s-au asigurat serviciile de radioterapie în cadrul Subprogramului de radioterapie a bolnavilor cu afectiuni oncologice realizate în regim de spitalizare de zi.

           • Anul 2017

             • Programul national de boli cardiovasculare – s-au asigurat şi materiale sanitare şi pentru tratamentul malformaţiilor cardiace congenitale prin proceduri de cardiologie intervenţională la bolnavii adulţi.

             • Programul national de oncologie – Subprogramul de diagnostic şi de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic şi/sau FISH şi examen de biologie moleculară la copii şi adulti, pe lângă diagnostic s-a asigurat şi monitorizarea bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic şi/sau FISH şi examen de biologie moleculară la copii şi adulţi.

             • Programul national de oncologie – Subprogramului de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing şi neuroblastom) la copii şi adulti – s-au asigurat şi servicii pentru diagnosticul genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing şi neuroblastom).

             • Programul national de tratament al hemofiliei şi talasemiei – s-a modificat structura programului, în concordanţă cu noul protocol al hemofiliei aprobat prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1463/1036/2016, ceea ce a dus la o schimbare a formei de încadrare a bolnavilor, astfel încât:

               1. bolnavii încadraţi la hemofilie între 1 şi 18 ani cu substituţie profilactică se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală fără inhibitori/boală von Willebrand cu substituţie profilactică continuă,

               2. bolnavii încadraţi la hemofilie cu substituţie "on demand" se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală fără inhibitori/boală von Willebrand cu tratament "on demand",

               3. bolnavii cu hemofilie cu inhibitori cu substituţie pentru accidente hemoragice se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală cu inhibitori cu tratament de oprire a sângerărilor,

               4. bolnavii cu hemofilie cu substituţie pentru intervenţiile chirurgicale ortopedice majore şi bolnavii cu hemofilie cu substituţie pentru intervenţiile chirurgicale, altele decât cele ortopedice majore se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală cu şi fără inhibitori/boală von Willebrand, pentru tratamentul de substituţie în cazul intervenţiilor chirurgicale şi ortopedice,

               5. bolnavii cu hemofilie cu substituţie de scurtă durată (recuperare medicală după intervenţii chirurgicale) se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală fără inhibitori/boală von Willebrand cu substituţie profilactică intermitentă/de scurtă durată.

             • Programul national de diagnostic şi tratament pentru boli rare – s-a asigurat tratament pentru 4 afecţiuni noi, respectiv: fibroza pulmonară, boala Duchene, angioedem ereditar şi neuropatie optică ereditară Leber.

             • Subprogramul de monitorizare a evolutiei bolii la pacientii cu afectiuni oncologice prin PET-CT – a crescut accesul la investigaţii PET-CT prin modificarea criteriilor de eligibilitate prevăzute în Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor nationale de sănătate curative pentru anii 2017 şi 2018, cu modificările şi completările ulterioare.

             • In cadrul Programului national de diabet zaharat:

               Pentru creşterea accesului la evaluarea periodică a bolnavilor cu diabet zaharat prin dozarea hemoglobinei glicozilate, începând cu anul 2017, medicii de familie au dreptul de a recomanda această investigaţie de 2 ori/an pe bolnav,

               A crescut numărul de teste de automonitorizare acordate copiilor cu diabet zaharat insulinotrataţi de la 350 teste/3 luni la 400 teste/3 luni.

           • Anul 2018

             • Programul national de tratament al surditătii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive) – s-a introdus o noua activitate, aceea de înlocuire a procesorului de sunet (partea externă) la pacienţii cu implant cohlear din motive de uzură fizică şi pentru reducerea impactului negativ asupra auzului pacientului (Ordinul preşedintelui CNAS nr. 932/2018).

             • Programul national de diagnostic şi tratament pentru boli rare, respectiv în ultimul trimestru al anului 2018 – s-a asigurat tratament pentru bolnavii cu atrofie musculară spinală. Au beneficiat de tratament specific în cadrul programului 20 de bolnavi cu atrofie musculară spinală.

             • Programul national de diabet zaharat – a crescut numărul de teste de automonitorizare ce pot fi prescrise adulţilor cu diabet zaharat insulinotrataţi de la 100 teste/3 luni la 200 teste/3 luni, s- a restructurat programul prin introducerea accesului bolnavilor insulinidependenţi la sisteme de monitorizare glicemică continuă, sisteme de pompe de insulină cu senzori de monitorizare continuă a glicemiei, precum şi materiale consumabile pentru acestea.

             • Subprogramul de monitorizare a evolutiei bolii la pacientii cu afectiuni oncologice prin PET-CT – a crescut accesul la investigaţii PET-CT prin modificarea criteriilor de eligibilitate prevăzute în Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor nationale de sănătate curative pentru anii 2017 şi 2018, cu modificările şi completările ulterioare.

             • Programul national de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performantă – Subprogramul de diagnostic şi tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos – s- au asigurat şi dispozitive de stimulare cerebrală profundă pentru tratamentul bolnavilor cu epilepsie rezistentă la tratamentul medicamentos.

           • Anul 2019

             • Programul national de supleere a functiei renale la bolnavii cu insuficientă renală cronică – Începând cu 01.07.2019 s-au actualizat tarifele pentru decontarea serviciilor de hemodializă convenţională, hemodiafiltrare intermitentă on-line, dializă peritoneală continuă şi dializă peritoneală automată în sistem ambulatoriu, furnizate de unităţile sanitare care derulează, respectiv, pentru şedinţa de hemodializă convenţională – 561 lei, pentru şedinţa de hemodiafiltrare intermitentă on-line – 636 lei, pentru un bolnav cu dializă peritoneală continuă – 57.984 lei/an şi pentru un bolnav cu dializă peritoneală automată – 72.541 lei/an. (ORDIN Nr. 619/2019 din 27 iunie 2019).

             • Programul national de tratament al surditătii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive) – s-a introdus o noua activitate, aceea de înlocuirea a procesoarelor de sunet (partea externă) pentru proteze implantabile cu ancorare osoasă, in cazul procesoarelor ieşite din garanţie, care au mai puţin de 5 ani de funcţionare şi care nu mai pot fi reparate, raportul de service atestând imposibilitatea reparării . (ORDIN Nr. 988/2019 din 6 noiembrie 2019 )

             • Programul national de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performantă – Subprogramul de diagnostic şi tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos – s-a introdus şi activitatea de înlocuire a generatorului implantabil al stimulatorului nervului vag. (ORDIN Nr. 1105/2019 din 28 noiembrie 2019).

             • Programul national de tratament pentru boli rare – s-a introdus asigurarea tratamentului pacienţilor cu boala Castelman (ORDIN Nr. 1131/2019 din 6 decembrie 2019).

         În perioada 2015-2019 s-a asigurat creşterea accesului la tratament al bolnavilor prin introducerea unor unităţi noi în cadrul unor programe/subprograme naţionale de sănătate curative (Programul naţional de boli cardiovasculare, Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET – CT, Programul naţional de tratament al bolilor neurologice, Programul naţional de tratament pentru boli rare, Subprogramul de radiologie intervenţională).

         Bugetul alocat programelor nationale curative a crescut anual, de la valoarea de 3.960.434 mii lei in anul 2015 la valoarea de 6.082.053 mii lei in anul 2019. Bugetul alocat pentru fiecare program de sănătate publică în parte în perioada 2015-2019 este prezentat în Anexa nr. 5.

         1.3.6.Informatizarea şi debirocratizarea sistemului de sănătate

         Obiectivele strategice în scopul dezvoltării sectorului de e-sănătate includ:

         • întărirea şi diversificarea sistemului informatic unic integrat de sănătate;

         • actualizarea şi consolidarea nomenclatoarelor (clasificarea grupelor de boli etc) şi asigurarea interoperabilităţii dintre sisteme la nivel naţional şi european;

         • monitorizarea şi evaluarea sănătăţii populaţiei;

         • creşterea activităţilor de prevenţie în raport cu cele curative;

         • expansiunea şi diversificarea serviciilor medicale de urgenţă

         • implementarea soluţiilor de e-sănătate care facilitează metodele profilactice

           Pentru reducerea birocraţiei din sistemul asigurărilor sociale de sănătate, începând cu anul 2012 au fost luate o serie de măsuri vizând acest aspect, din care enumerăm cele cu impact asupra activităţii furnizorilor de servicii medicale aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate:

           • Din anul 2012 prescripţia medicală este electronică; asumarea prescripţiei electronice de către medicii prescriptori se face prin semnătură electronică extinsă.

           • În conformitate cu prevederile nr. HG 140/2018, cu modificările şi completările ulterioare, documentele necesare încheierii contractelor de furnizare de servicii medicale în asistenţa medicală primară se transmit doar în format electronic, asumate cu semnătură

             electronică extinsă, concomitent cu obligaţia existenţei semnăturii electronice pentru toţi medicii care doresc să intre în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate.

           • Începând cu anul 2015 a fost prevăzut ca documentele solicitate în procesul de contractare existente la nivelul casei de asigurări de sănătate să nu mai fie transmise la încheierea contractelor, cu excepţia documentelor modificate sau cu perioadă de valabilitate expirată.

           • Raportarea datelor necesare pentru urmărirea desfăşurării activităţii, potrivit formularelor de raportare stabilite conform reglementărilor legale în vigoare, se face numai în format electronic.

           • Reglementarea formularelor de bilete de trimitere (clinice/internare, paraclinice) în 2 exemplare în loc de 3 exemplare, începând cu 01.06.2014; furnizorul de servicii medicale păstrează la cabinet exemplarul biletului de trimitere şi îl va prezenta casei de asigurări de sănătate doar la solicitarea acesteia.

             • De asemenea, începând cu 1 aprilie 2018, prin aprobarea HG nr. 140/2018, în ceea ce priveşte obligaţiile furnizorilor, prin revizuirea/sintetizarea/comasarea acestora, precum şi prin noile obligaţii introduse s-a avut în vedere debirocratizarea în relaţiile contractuale desfăşurate între furnizorii de asistenţă medicală primară şi casele de asigurări de sănătate prin eliminarea unor documente ce erau solicitate pentru îndeplinirea condiţiilor de contractare, respectiv:

               dovada plăţii la zi a contribuţiei la FNUASS,

               lista în format electronic a bolnavilor cu afecţiuni cronice pentru care se face management de caz şi pentru care se organizează evidenţă distinctă la nivelul medicului de familie,

               asigurarea de răspundere civila in domeniul medical pentru medicii si asistenţi medicali având in vedere ca pentru aceştia se prezintă certificatul de membru al Colegiului Medicilor din România / certificatul de membru al Ordinului OAMGMAMR

         • Prin Ordinul MS/CNAS nr.980/610/2019 din 27 iunie 2019 pentru prelungirea aplicării prevederilor Ordinului MS/CNAS nr. 397/836/2018, precum şi pentru modificarea şi completarea acestuia,

         biletele de trimitere pentru specialităţile clinice pentru toate bolile cronice, îngrijiri paliative în ambulatoriu si investigaţii paraclinice au valabilitate de până la 90 de zile;

         Iniţiative şi proiecte pentru consolidarea sistemului informaţional

         In vederea consolidarii informatizării sistemului de sănătate, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii si Comunicatiilor (demers initiat de MCSI pana la reorganizare), a lansat la data de 1 octombrie 2018 apelul de proiecte cu depunere continuă pentru consolidarea sistemului informatic integrat în domeniul e-sănătăţii (inclusiv în cel al telemedicinei) şi se aşteaptă depunerea de proiecte de către MS şi CNAS.

         Ministerul Sanatatii va depune mai multe proiecte, dintre care:

         • Sistem informatic pentru registrele de sănătate – RegInterMed

           Intervenţiile proiectului „Sistem informatic pentru registrele de sănătate – RegInterMed” vor viza asigurarea infrastructurii necesare pentru implementarea unui sistem informatic în sănătate, respectiv:

           digitalizarea înregistrărilor în domeniul registrelor de sănătate, acţiuni de dezvoltare/consolidare a sistemelor informaţionale existente şi de creştere a gradului de interoperabilitate a acestora.

           Beneficiile proiectului sunt: monitorizarea impactului boliilor la nivelul populaţiei, incidenţă, prevalenţă, mortalitate, fundamentarea politicilor publice de sănătate, planificarea, dimensionarea, monitorizarea şi evaluarea programelor naţionale de sănătate, cercetarea medicală, monitorizarea şi evaluarea sănătăţii populaţiei.

         • Sistem Informatic pentru Evidenta Clinica a sectiilor A.T.I. (S.I.E.C.-A.T.I.)

           S-a identificat necesitatea de a asigura un flux optim de ocupare şi intervenţie la nivelul fiecărei secţii ATI, din fiecare spital, în unitatea de timp, atfel încât să se asigure cat mai multe paturi disponibile pentru alte potenţiale solicitări. De asemenea, repartizarea cazurilor urgente şi foarte grave care apar în situaţiile de cod roşu, necesită o nevoie de coordonare şi corelare a tuturor paturilor ATI disponibile la nivelul Bucureştiului sau a spitalelor dintr-o regiune.

           Acest lucru este deosebit de important deoarece este nevoie ca de la nivelul Ministerului Sănătăţii să existe situaţia paturilor ATI la nivel naţional raportată permanent (online) ca să se poată coordona şi dirija intervenţia prin SABIF sau SAJ astfel încât pacienţii să fie dirijaţi exact către unităţile spitaliceşti care au paturi disponibile în secţiile ATI. Efecte preconizate:economii in actul medical, gestionarea eficientă în situaţia de Cod Roşu, managementul spitalicesc eficient, reducerea incărcarii birocratice, furnizarea de date si informatii statistice, reteaua ATI la nivel national, schimb de experienta si cercetare

           CNAS va depune două proiecte:

         • Sistem informatic pentru gestionarea formularelor electronice pentru certificate de concediu medical, bilete de trimitere, scrisori medicale, recomandări pentru îngrijirile la domiciliu şi recomandări pentru dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive;

         • Sisteme informatice pentru conectarea la DES a furnizorilor de servicii medicale pentru specialităţi clinice şi pentru specialitatea clinică medicină fizică şi de reabilitare, de specialităţi paraclinice, a furnizorilor de îngrijiri medicale şi palitative la domiciliu, de servicii medicale de medicină dentară, de dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive şi de consultaţii de urgenţă la domiciliu şi activităţi de transport sanitar neasistat.La momentul actual sunt conectaţi la DES atât furnizorii de servicii de medicină de familie cât şi furnizorii de servicii medicale spitaliceşti, urmând ca prin proiectul menţionat anterior să fie conectate la acest sistem informatic şi celelalte categorii de furnizori de servicii medicale.

           Suplimentar, la nivelul CNAS urmează a fi implementat şi proiectul:

         • Sistem Integrat de Management în Sistemul de Asigurări Sociale de Sănătate, finanţat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă al cărui obiectiv este crearea unui sistem integrat de management care să susţină un proces decizional performant continuu si o planificare strategică fundamentată pe dovezi, pentru atingerea obiectivelor instituţionale. Proiectul vizează creşterea gradului de interoperabilitate a sistemelor informaţionale şi informatice utilizate de către CNAS şi standardizarea datelor oferind posibilitatea de prelucrare a volumelor mari de date, prezentarea de informaţii structurate suplimentar fata de analizele prezente efectuate doar pe domenii de proiect, în vederea sprijinirii CNAS in eficientizarea activităţilor interne precum si consolidarea capacităţii instituţionale de a comunica rapid şi eficient cu instituţiile care alimentează cu date sistemul de sănătate publică.

         Cu ajutorul acestui proiect, datele din sistem vor fi convertite, reformatate, renumerotate şi sumarizate, astfel încât să obţinem o imagine unică a activităţilor CNAS. Prin sistemul care va fi creat în cadrul acestui proiect, datele extrase din PIAS vor fi integrate şi organizate într-un format unic de referinţă. Astfel, din PIAS vor fi generate rapoarte personalizate în vederea efectuării analizelor, studiilor şi statisticilor necesare la nivel intern sau la solicitările Ministerului Sănătăţii ori a altor instituţii precum Institutul Naţional de Statistică şi Institutul Naţional de Sănătate Publică.

         Aceste date vor contribui la o mai bună înţelegere a nevoilor asiguraţilor, la reducerea riscurilor şi creşterea eficienţei cheltuielilor publice în sistemul de sănătate. Perioada de implementare a proiectului este de 36 de luni.

         1.3.7.Dezvoltarea Resurselor Umane

         1. Probleme identificate

            Pentru asigurarea îmbunătăţirii accesului populaţiei la servicii medicale de calitate, Ministerul Sănătăţii are în vedere realizarea unui plan de măsuri pe termen lung, privind acoperirea eficientă cu personal calificat, pentru toate categoriile de profesionişti care-şi desfăşoară activitatea în domeniul sănătăţii, cu implementare treptată în perioada 2020-2027.

            Având în vedere deficitul de personal înregistrat în ultimii 5 ani în sistemul de sănătate, precum şi fenomenul migrării forţei de muncă, la nivelul Ministerului Sănătăţii s-au iniţiat demersuri care vizează formarea şi păstrarea personalului calificat în sistemul de sănătate, în vederea reducerii deficitului actual de specialişti în domeniul.

            În acest sens, Ministerul Sănătăţii a stabilit direcţiile strategice de acţiune pentru implementarea unei politici sustenabile de asigurare a resurselor umane în sănătate, prin următoarele măsuri:

            • analiza pe categorii de profesionişti a acoperirii deficitului de personal din sănătate,

            • implementarea de strategii sustenabile de atragere şi retenţie a personalului de specialitate în reţeaua de sănătate, mai ales pentru specialităţile din zonele deficitare,

            • dezvoltarea carierei profesionale a personalului prin angajarea şi formarea în cadrul instuituţiilor publice si private din sistemul de sănătate,

            • necesitatea implementarii unor criterii unitare privind normarea, calitatea serviciilor, evaluarea şi monitorizarea personalului,

            • imbunatatirea procedurilor privind calificarea personalului precum si a procedurilor pentru accesul la formarea continuă,

            • revizuirea sistemului salarizării în direcţia flexibilizării şi stimulării performanţei şi competitivităţii în sistemul de sănătate,

            • formarea unui număr adecvat de personal, pe baza analizei şi prognozei, în funcţie de necesităţi, mai ales pentru specialităţile deficitare si pentru zonele defavorizate,

            • actualizarea programelor de formare prin rezidenţiat, respectiv actualizarea curriculumurilor de pregătire în rezidenţiat şi a celor pentru obţinerea atestatelor de studii complementare pentru medici, medici dentişti şi farmacişti, în vederea alinierii acestora la cerinţele europene de formare,

            • organizarea programelor specifice de instruire pentru formarea continuă a personalului de specialitate din domeniul sănătăţii, prin implementarea de noi programe în funcţie de necesităţi şi de nevoia de acoperire a tipurilor de servicii din domeniul sănătăţii.

         2. Masuri

            Măsurile vizate, pe lângă creşterile salariale ale personalului din domeniul sănătăţii, deja puse în aplicare în sistemul public, au ca scop prioritar o creştere anuală de minimum 5-10% a resurselor umane din domeniul sănătate, care să asigure astfel menţinerea calităţii actului medical din instituţiile sanitare cu atingerea standardelor europene.

            Un aspect important este acela de asigurare a creşterii calităţii actului medical acordat populaţiei, prin regândirea şi actualizarea modalităţilor de formare a personalului de specialitate, în concordanţă cu exigenţele europene.

            Pentru atragerea personalului calificat din domeniu, în vederea acoperirii deficitului actual cu resursa umană necesară, se are în vedere inclusiv înlocuirea specialiştilor care vor părăsi sistemul sanitar public în intervalul 2020-2027, avand la baza prognoza situaţiilor colectate din teritoriu.

            Principala măsură care promovează creşterea anuală necesară de minimum 5-10% a resurselor umane specializate din domeniul sănătăţii, este asigurată prin creşterea cifrei de şcolarizare prin rezidenţiat, care în anul 2019, a ajuns la 4710 locuri şi posturi, în creştere cu peste 15% faţă de anii 2017, respectiv 2016, ani în care cifra de şcolarizare prin rezidenţiat a fost de 4000 de locuri şi posturi.

            Astfel, prin menţinerea ascendentă a cifrei de şcolarizare în rezidenţiat, cu menţinerea tipului de concurs rezidenţiat pe post, cu prioritate pentru posturile publicate la specialitatăţile deficitare, va fi asigurată acoperirea formării personalului calificat, necesar funcţionării în bune condiţii, a unităţilor

            sistemului sanitar. Acest aspect vine în întâmpinarea necesităţii înlocuirii personalului calificat, care ar putea părăsi sistemul sanitar, indiferent de modul de încetare a raporturilor de muncă, prin pensionare sau prin migraţia personalului către sisteme de sănătate alternative.

            Tabelul 5: TOTAL PERSONAL STUDII SUPERIOARE CALIFICAT IN PERIOADA 2014-2019 PE CATEGORII PROFESIONALE
            Categorii profesionale	2014	2015	2016	2017	2018	2019
            Medici	2879	3197	3127	3372	3212	3324
            Medici dentisti	329	291	371	383	369	349
            Farmacisti	70	124	117	129	162	137
            Total	3278	3612	3615	3884	3743	3810
            Biologi	163	168	191	188	208	142
            Chimisti	85	74	107	89	102	62
            Biochimisti	58	55	59	64	69	55
            Total	306	297	357	341	379	259

            Tabelul 6: Situatia acoperirii cu medici aflati in contract cu Casele de asigurari de sănătate in anul 2019 pentru serviciile acordate in ambulatoriul de specialitate

            Nr. crt.	CAS	Nr. medici	Nr norme
            			Necesar nr norme	Nr norme acoperite
            1	ALBA	271	188.29	120.52
            2	ARAD	335	207.87	183.63
            3	ARGES	369	306.00	188.55
            4	BACAU	389	272.00	182.12
            5	BIHOR	673	517.00	335.20
            6	BISTRITA-	160	155.00	70.25
            7	BOTOSANI	190	82.25	68.15
            8	BRASOV	539	501.00	266.50
            9	BRAILA	202	153.00	73.00
            10	BUZAU	218	257.00	124.50
            11	CARAS-SEVERIN	154	431.00	88.01
            12	CALARASI	136	221.50	81.29
            13	CLUJ	956	531.50	528.50
            14	CONSTANTA	571	454.50	314.31
            15	COVASNA	171	90.00	78.11
            16	DIMBOVITA	216	127.03	118.11
            17	DOLJ	965	631.00	590.50
            18	GALATI	289	491.00	102.22
            19	GIURGIU	79	70.00	43.22
            20	GORJ	266	253.00	151.79
            21	HARGHITA	247	127.10	82.28
            22	HUNEDOARA	361	215.79	155.84
            23	IALOMITA	106	267.00	57.25
            24	IASI	1180	1,418.00	602.44
            25	ILFOV	219	78.00	42.00
            26	MARAMURES	338	209.00	172.75
            27	MEHEDINTI	169	168.00	69.50
            28	MURES	836	521.00	378.50
            29	NEAMT	268	209.00	108.50
            30	OLT	296	755.50	188.00
            31	PRAHOVA	457	483.00	251.06
            32	SATU-MARE	243	160.00	111.13
            33	SALAJ	158	96.26	65.76

            Nr. crt.	CAS	Nr. medici	Nr norme
            			Necesar nr norme	Nr norme acoperite
            34	SIBIU	392	294.00	195.93
            35	SUCEAVA	398	560.00	215.00
            36	TELEORMAN	156	361.00	86.85
            37	TIMIS	1113	1,559.00	625.14
            38	TULCEA	81	100.00	39.43
            39	VASLUI	210	156.00	90.20
            40	VALCEA	234	155.50	152.50
            41	VRANCEA	128	122.00	83.60
            42	CASMB	2976	2,185.00	1,984.24
            43	OPSNAJ*	1126	0.00	685.00
            TOTAL		18,841.00	16,140.09	10,151.38

            * NOTA: datorita specificului organizatoric si functional (furnizori raspanditi pe tot teritoriul tarii), la nivelul CASAOPSNAJ nu este constituita comisie pentru stabilirea numarului necesar de norme pentru fiecare specialitate clinica.

         3. Necesarul de medici şi modalitatea de normare

            Numărul necesar de medici de specialitate şi numărul de norme necesare pentru fiecare specialitate clinică pe judeţe, pentru care se încheie contract cu casa de asigurări de sănătate, se stabileşte de către comisia formată din reprezentanţi ai caselor de asigurări de sănătate, ai colegiilor teritoriale ale medicilor şi ai direcţiilor de sănătate publică, respectiv ai direcţiilor medicale ori ai structurilor similare din ministerele şi instituţiile centrale cu reţea sanitară proprie, după caz, pe baza unor criterii care se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate aplicabil pe perioada de valabilitate a Contractului-cadru. Comisia stabileşte numărul necesar de medici şi numărul necesar de norme. Pentru specialităţile clinice, prin normă se înţelege un program de lucru de 7 ore în medie pe zi şi, respectiv, de 35 de ore pe săptămână. Pentru un program de lucru mai mare sau mai mic de 7 ore în medie pe zi, programul de lucru la cabinet pentru specialităţile clinice se ajustează în mod corespunzător. La lucrările comisiei participă, cu rol consultativ, reprezentanţi ai organizaţiilor patronale şi sindicale şi ai societăţilor profesionale ale medicilor de specialitate din asistenţa medicală ambulatorie pentru specialităţile clinice reprezentative la nivel judeţean, în condiţiile în care sunt constituite astfel de organizaţii la nivel local.

            Necesarul de medici şi modalitatea de normare sunt prezentate în detaliu în cadrul fiecărei regiuni.

         4. Dinamica personalului sanitar în România, în anii 2009-2018

         Tabelul 7: Numărul şi rata densităţii personalului din sistemul de sănătate în anii 2009-2018

         	2009	2010	2011	2012	2013	2014	2015	2016	2017	2018
         Nr. medici (fără stomatologi)	50386	52204	52541	53681	54086	54929	56110	57304	58583	60585
         – la 10000 locuitori	24,7	25,8	26,1	26,8	27,1	27,6	28,3	29,1	29,9	31,1
         – nr. locuitori/un medic	404	388	383	374	370	363	353	344	334	321
         Nr. stomatologi	12497	12990	13355	13814	14282	14879	15556	16442	15653	16457
         – la 10000 locuitori	6,1	6,4	6,6	6,9	7,1	7,5	7,8	8,3	8,0	8,5
         – nr. locuitori/un stomatolog	1630	1559	1509	1452	1400	1339	1274	1199	1251	1183
         Nr. farmacişti	11996	13624	14575	15435	16301	17099	17135	17180	17833	17620
         – la 10000 locuitori	5,9	6,7	7,2	7,7	8,2	8,6	8,6	8,7	9,1	9,0
         – nr. locuitori/un farmacist	1698	1486	1382	1300	1226	1165	1157	1147	1098	1105

         Nr. personal sanitar mediu	129673	126656	125992	125141	126860	128899	133173	137246	142103	145317
         – la 10000 locuitori	63,7	62,6	62,5	62,4	63,5	64,7	67,2	69,6	72,5	74,6
         – nr.loc. ce revin/un pers.san.mediu	157	160	160	160	158	155	149	144	138	134

         Din datele publicate de INS, pentru anul 2018, a fost calculată asigurarea populaţiei cu medici prin calculul indicatorului – numărul de medici ce revin la 10000 locuitori. Judeţele cu un număr mare de medici la 10000 locuitori sunt: M. Bucureşti (72,0‰o loc.), Timiş (62,2‰o loc.), Cluj (53,3‰o loc.), Dolj (49,7‰o loc.), Iaşi (48,8‰o loc.), Mureş (47,9‰o loc.), Bihor (37,8‰o loc.), Sibiu (34,0‰o loc.), Constanţa (31,5‰o loc.), Braşov (31,2‰o loc.). Judeţele cu un număr mic de medici la 10000 locuitori sunt: Călăraşi (11,3‰o loc.), Dâmboviţa (11,6‰o loc.), Giurgiu (11,9‰o loc.), Ialomiţa (13,2‰o loc.), Vaslui (13,9‰o loc.). Media pe ţară este 31,1 la 10000 locuitori, evidenţiată în Figura 11.

         Figura 11: Asigurarea populaţiei cu medici în România, în anul 2018

         

         Raportat la ţările UE, România are un număr mic de medici la 100.000 locuitori (276,6), în timp ce Bulgaria (404,5) se apropie de valorile din ţările cu cei mai mulţi medici, iar Ungaria (309,7) are indici mult mai mari decât ţara noastră. Cele mai mari valori se înregistrează în Norvegia (440,4) şi Austria (509,7).

         Figura 12: Numărul total de medici la 100000 locuitori în ţările Uniunii Europene în anul 2016

         

         Sursa: ECHI (European Core Health indicators)

         În anul 2018, rata de asigurare a populaţiei cu asistenţi medicali a avut valoarea medie pe ţară de 74,9 asistenţi medicali la ‰o locuitori. Cea mai redusă a fost în judeţele: Ilfov 25,8‰0 locuitori, Giurgiu 40,6‰0 locuitori, Călăraşi 47,3‰0 locuitori, Ialomiţa 50,9‰0 locuitori, Dâmboviţa 52,8‰o locuitori. Rate mari au fost înregistrate în Mun.Bucureşti 123,9‰0 locuitori, Dolj 108,7‰o locuitori, Timiş 90,6‰0 locuitori, Cluj 88,3‰0 locuitori, Mureş 86,7‰0 locuitori.

         Figura 13: Asigurarea populaţiei cu asistenţi medicali în România, în anul 2018

         

         În anul 2019, numărul total al personalului angajat în furnizarea de servicii de îngrijiri comunitare a fost de 1694 de asistenţi comunitari şi 456 de mediatori sanitari.

         În anul 2019, rata de asigurare a populaţiei cu asistenţi medicali comunitari are o valoare medie de 0,87 la ‰o locuitori cea mai redusă a fost în judeţele: Braşov 0,02‰o locuitori, Caraş-Severin 0,04‰o locuitori, Cluj 0,08‰o locuitori, Timiş 0,11‰o locuitori, Argeş 0,14‰o locuitori. Rate mari au fost în Gorj 4,19‰o locuitori, Tulcea 3,62‰o locuitori, Mehedinţi 3,33‰o locuitori, Olt 2,62‰o locuitori, Botoşani 2,62‰o locuitori.

         Figura 14: Asigurarea populaţiei cu asistenţi medicali comunitari în România, în anul 2019

         

         

         În anul 2019, rata de asigurare a populaţiei cu mediatori sanitari are o valoare medie de 0,23 la

         ‰0 locuitori cea mai redusă a fost în judeţele: Timiş 0,03‰o locuitori, Hunedoara 0,05‰o locuitori, Suceava 0,08‰o locuitori, Argeş 0,09‰0 locuitori, Dâmboviţa 0,10‰o locuitori. Rate mari au fost în Giurgiu 0,86‰0 locuitori, Mehedinţi 0,78‰0 locuitori, Tulcea 0,66‰o locuitori, Sibiu 0,62‰0 locuitori, Vaslui 0,58‰0 locuitori.

         Figura 15: Asigurarea populaţiei cu mediatori sanitari în România, în anul 2019

         

         

         Avand in vedere fenomenul migratiei personalului din domeniul sanatatii adoptarea Legii cadrul nr 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice este una dintre cele mai importante măsuri pentru stoparea migratiei specialistilor. Totodată, ţinând cont de distribuţia inegală a personalului în anumite zone, au fost identificate şi alte solutii concretizate prin reglementări concrete în vederea acoperirii deficitului de personal calificat pentru anumite zone concomitent cu eforturile de sustinere a formarii continue de personal calificat/ inalt calificat asa cum au fost prezentate mai sus.

2. CAPITOLUL II : PLANUL DE SERVICII DE SANATATE IN REGIUNEA NORD-EST

   Regiunea de Nord-Est are cea mai numeroasă şi mai densă populaţie din toate regiunile României, cu o pondere mare a populaţiei din mediul rural şi o pondere crescută a sărăciei.

   Indicatorii de sănătate a populaţiei sunt printre cei mai slabi din ţară.

   Infrastructura sanitară este insuficientă faţă de nevoile populaţiei şi este distribuită inegal, ceea ce conduce la grave inechităţi în ceea ce priveşte accesul la serviciile medicale la nivelul judeţelor din zonă.

   1. Caracteristici geografice

      Regiunea de NE acoperă zona de nord-est a României şi face parte din vechea regiune istorică a Moldovei, formată din 6 judeţe, 46 de centre urbane, 506 de comune şi 2 414 de sate (Figura 16). Cu o suprafaţă de 36 850 km2 (15,4% din ţară) şi 3,3 m locuitori (16,4% din ţară), Regiunea Nord- Est este cea mai mare şi cea mai populată regiune din România.

      Figura 16: Harta regiunii de NE

      

      Regiunea Nord-Est este clasată printre ultimele regiuni în ceea ce priveşte PIB pe cap de locuitor (3 200 EUR pe cap de locuitor, adică jumătate din media naţională de 7 500 EUR). Contribuţia la PIB-ul naţional a fost de 10,24% în anul 2012, aproape jumătate fiind generată de două judeţe: Iaşi şi Bacău.

      Este, de asemenea, regiunea cu cea mai mare proporţie a populaţiei care trăieşte în zonele rurale marginalizate, reprezentând în medie 11,1% din totalul populaţiei, comparativ cu media naţională de 6,2%.

      Zonele rurale marginalizate sunt definite ca zone care, comparativ cu alte zone rurale, au un capital uman disproporţionat de scăzut, mai puţine locuri de muncă declarate şi condiţii de viaţă necorespunzătoare.

   2. Analiză demografică şi socio-economică

      Populaţia din regiune s-a ridicat la 3,20 milioane de locuitori în 2018. Populaţia în vârstă de 65 de ani şi peste reprezintă în prezent 17,9% din total (Tabelul 8).

      Tabel 8: Populaţia regiunii de NE per judeţe

      Grupă vârstă	Bacau	%	Botosani	%	Iasi	%	Neamt	%	Suceava	%	Vaslui	%	TOTAL	%
      0-4	33 198	5,6	19 230	5	48 931	6,2	23 612	5,3	39586	6,3	23 049	6,1	187 606	5,8
      5-14	69 354	11,8	45 810	12	95 275	12	49 417	11,1	76727	12,3	48 430	12,9	385 013	12
      15-64	376 926	64,1	244 730	64	526 005	66,4	278 599	62,7	400 635	64	235 605	62,5	2 061 870	64,2
      65-85+	109 053	18,5	72 591	19	121 789	15,4	92 855	20,9	108 668	17,4	69 761	18,5	574717	17,9
      TOTAL	587 901	100	382 361	100	792 000	100	444 483	100	625 616	100	376 845	100	3 209 206	100

      Sursa: Institutul Naţional de Statistică

      Conform ultimelor proiecţii demografice, se estimează că populaţia regiunii NE va scădea cu cca. 2,6% în perioada 2014-2025. Populaţia în vârstă de 65 de ani şi peste va creşte până la 18,9% din total în 2020 şi 20,9% în 2025 (Figura 17).

      Figura 17: Proiecţii demografice şi procentul populaţiei de 65 de ani şi peste

      

      Sursa: Extrapolări pe baza datelor INA şi Direcţiei de evidenţa populaţiei (2015).

      Proiecţii privind populaţia lumii

      Populaţia din regiunea Nord-Est este una dintre cele mai defavorizate din punct de vedere socio- economic din ţară. Rata relativă a sărăciei în regiune este de 35,6% (date din 2014), cu peste 10% mai mare decât media naţională (25,4%) şi cu 2% mai mare faţă de cea mai defavorizată, regiunea sud-estică vecină (33 , 3%). Aproape 48% din populaţie este expusă riscului sărăciei de excluziune socială (AROPE), cea de-a doua regiune din ţară după Sud-Est (52%) şi cu mult peste media naţională (40%).

   3. Indicatori de sănătate şi principalii factori determinanti ai sanatatii

      Cele mai frecvente cazuri noi de îmbolnăviri pentru 2018 în regiunea Nord-Est au fost reprezentate de: bolile aparatului respirator, bolile aparatului digestiv, bolile sistemului nervos şi organelor de simţ, bolile sistemului osteo-articular, bolile aparatului genito-urinare, bolile pielii şi a ţesutului conjunctiv, bolile aparatului circulator. La nivelul judeţelor, se menţine cu mici diferenţe aceeaşi structură.

      În 2018, cele mai mari valori ale prevalenţei au fost înregistrate pentru următoarele categorii de boli: bolile hipertensive,cardiopatiile ischemice, diabetul zaharat, ciroza şi alte hepatite cronice, obezitatea, boala pulmonară obstructivă cronică şi tulburările mintale (Tabelul 9). O creştere în

      comparaţie cu media ţării se constată pentru boala hipertensivă la judeţul Neamţ, Botoşani, Suceava, iar media pe regiune este sub media pe ţară; ciroza şi alte hepatite cronice sunt mult peste media pe ţară atât pe regiune, cât şi în toate judeţele, cea mai mare rată fiind înregistrată în judeţul Vaslui. Obezitatea este peste media pe ţară în regiune, cu excepţia judeţului Bacău care are valoarea ratei sub media pe ţară şi pe regiune.

      Tabelul 9: Prevalenţa principalelor boli cronice în regiunea NE în 2018 (cazuri la 100 000 de locuitori)

      	Romania	Regiunea NE	Bacău	Botoşani	Iaşi	Neamţ	Suceava	Vaslui
      Afecţiuni legate de hipertensiune	13425.5	13404.9	13386.1	13623.8	11877.4	17605.2	13585.8	11168.0
      Boli ischemice	6321.1	5659.1	7284.6	5706.1	3373.9	6996.2	6484.8	4930.4
      Diabet	4311.5	4062.1	3391.2	2733.0	4704.9	4490.2	4840.0	3310.1
      Ciroză şi alte hepatite cronice	1622.5	2306.0	2493.8	2368.2	2197.9	2190.9	1839.6	3087.5
      Obezitate	1710.9	2324.5	1287.5	1807.2	2754.2	2725.6	2598.4	2636.4

      Sursa: INSP-CNSISP

   4. Principalele provocări în regiunea NE

      Serviciile sanitare din regiunea NE se confruntă cu următoarele provocări majore:

      Insuficienta integrare în diferite categorii de sectoare de servicii (adică îngrijirea primară este insuficient corelata cu asistenţa medicală spitalicească, serviciile de promovare şi preventie necesita integrare mai buna cu îngrijirea curativă), aceste deficiente avand impact negativ asupra continuităţii îngrijirii;

      serviciile de asistenţă primară au deficiente in acordarea serviciilor preventive, depistare precoce a imbolnavirilor si de monitorizare a pacientilor, ducând la un sistem de spitalizare supraîncărcat;

      serviciile de asistenţă medicală comunitară sunt inca insuficiente, dar in dezvoltare, inclusiv in ceea ce priveste dezvoltarea resurselor umane si a infrastructurii; (proiecte in derulare)

      modelul de îngrijire este in unele cazuri fragmentat, se bazează pe servicii specializate separate şi necesita imbunatatirea echipelor interdisciplinare care să asigure o abordare integrată a îngrijirii;

      nu există stimulente pentru a încuraja o abordare integrată a furnizării de servicii;

      accesul la îngrijire (disponibilitatea furnizorilor de servicii şi a serviciilor specifice) variază semnificativ în funcţie de zone geografice, conducând la inegalităţi de acces la servicii medicale.

      Deşi aceste provocări sunt într-o oarecare măsură comune tuturor regiunilor, interacţiunea lor cu condiţiile socio-economice specifice din regiunea de Nord-Est duce la deficienţe şi mai pronunţate ale oferirii serviciilor de sănătate, cu două consecinţe majore:

      • necesitatea de servicii de sănătate partial nesatisfăcută, în special pentru populaţiile rurale şi marginalizate;

      • inegalităţi în ceea ce priveşte accesul la servicii între grupurile urbane şi cele rurale, grupurile non-marginalizate şi cele marginalizate.

        Un studiu din 20125 arată că 15,2% din populaţia cu vârsta de 15 ani şi peste în regiunea de Nord- Est nu au putut să vadă un specialist atunci când a fost necesar (faţă de o medie naţională de 12,8%). Întrebaţi despre motivele acestei situaţii:

        • 74,3% au indicat costuri inaccesibile;

        • 7,2% au spus că sperau ca problema de sănătate va dispărea fără intervenţie;

        • 6,7% distanţa mare până la locul tratamentului / lipsa mijloacelor de transport.

      Din cauza problemelor sistemice menţionate mai sus, partea de cerere şi ofertă a sistemului de sănătate este dezechilibrată. Astfel, nevoia de asistenţă medicală partial nesatisfăcută din regiunea Nord-Est oferă o bază pentru intervenţie.

3. CAPITOLUL III : VIZIUNE ,I DIREC,II STRATEGICE

   1. Viziune strategică

      Regiunea Nord-Est va "reduce diferenţa" dintre nevoile populaţiei şi performanţa sistemului de sănătate. Serviciile centrate pe pacienţi vor fi furnizate eficient printr-un nou sistem de asistenţă medicală regională, restructurat funcţional şi structural. Datorită sistemului reînnoit şi a măsurilor intersectoriale, indicatorii de viaţă şi de sănătate vor fi îmbunătăţiţi.

      Viziunea cu privire la sănătate a regiunii Nord-Est este cea a unui sistem de sănătate cu performanţe ridicate, reformate şi restructurate, care se bazează pe o îngrijire primară şi comunitară de anvergură, cu un rol eficient de prevenire, un sistem ambulatoriu consolidat şi un sistem raţionalizat, coordonat şi reţea spitalicesc raţionalizată.

      În conformitate cu Strategia, viitorul sistem de sănătate din regiunea Nord-Est va fi caracterizat prin:

      Responsabilitate, astfel încât accesul la îngrijire să fie îmbunătăţit semnificativ, cu o proporţie mai mică a nevoilor nesatisfăcute şi a inegalităţii scăzute, astfel încât rezultatele în domeniul sănătăţii să poată fi îmbunătăţite semnificativ, atât în măsuri absolute, cât şi în raport cu restul ţării, cu scăderi accentuate ale mortalităţii şi morbidităţii;

      Egalitatea şi protecţia financiară, o problemă deosebit de gravă în regiunea de Nord-Est, în care diferenţele dintre acoperirea serviciilor de sănătate şi rezultatele în materie de sănătate sunt foarte importante atât între judeţele diferite, cât şi între zonele rurale şi cele urbane şi unde un procent semnificativ din populaţie mentioneaza costul ca şi impediment în accesarea serviciilor de sănătate;

      Eficacitatea şi sustenabilitatea financiară, cu o alocare mai raţională a resurselor financiare şi umane pentru îngrijirea primară şi ambulatorie şi o reducere substanţială a spitalizărilor care pot fi evitate.

      Pentru perioada 2021-2027 Ministerul Sanatatii elaboreaza o noua strategie naţională de sănătate, cu continuarea principiilor enuntate in strategia precedenta. Se urmareste realizarea la nivel regional a unei retele de servicii medicale performante, integrate, care sa acopere nevoile de servicii medicale pentru intreaga populatie din regiune.

      

      5 Institutul Naţional de Statistică (2013), Condiţii de trai ale populaţiei din România.

      1. Direcţii strategice

         Punerea în practică a viziunii necesită o acţiune transformatoare pentru a reprograma funcţia şi structura sistemului de sănătate, în conformitate cu obiectivele şi priorităţile la nivel înalt ale Strategiei.

         Direcţiile strategice pentru întreg sistemul de sănătate din România (inclusiv regiunea Nord-Est) sunt:

         • consolidarea asistentei primare şi asistenţei comunitare prin extinderea reţelei medicilor de familie şi a furnizorilor de servicii comunitare, creşterea capacităţii şi revizuirea legislaţiei;

         • creşterea resurselor umane şi a infrastructurii fizice în unităţile de asistenţă ambulatorie;

         • integrarea serviciilor de sănătate, atât pe verticală (asistenţă medicală primară – asistenţă ambulatorie – spital), cât şi pe orizontală (asistenţă primară – asistenţă medicală comunitară – asistenţă socială – promovarea sănătăţii şi prevenirea bolilor – terapie – reabilitare);

         • revizuirea traseului pacientului, pentru anumite boli cronice, consolidarea rolului de "gatekeeper" al asistenţei medicale primare şi susţinerea "inversării" piramidei serviciilor de sănătate;

         • raţionalizarea şi restructurarea reţelei spitaliceşti;

         • dezvoltarea serviciilor integrate de îngrijire paliativă la nivel comunitar, primar, de ambulatoriu şi spital, cu accent pe îngrijirea la domiciliu şi ambulatoriu.

         • definirea conceptului de ÎTL si dezvoltarea serviciilor de ÎTL.

           Aceste direcţii strategice naţionale au fost adaptate în continuare la particularităţile Regiunii Nord- Est; o atenţie deosebită a fost acordată:

         • accesului la asistenţa medicală în zonele rurale, deoarece această regiune are cea mai mare parte a persoanelor care trăiesc în zonele rurale;

         • reducerii inegalităţii interjudeţene, în special în ceea ce priveşte îngrijirea ambulatorie, unde 42% din totalul unităţilor reprezintă judeţul Iaşi şi discrepanţele în ceea ce priveşte accesul între zonele rurale şi cele urbane;

         • asistenţei medicale comunitare pentru comunităţile mici şi izolate, deoarece majoritatea comunităţilor marginalizate din regiunea de Nord-Est se încadrează în această categorie;

         • reorganizării reţelei spitaliceşti, dată fiind natura fragmentată şi starea critica a infrastructurii spitalului.

           REGIUNEA      DE          NORD          EST          VIZIUNEA          PENTRU      2027                                                            

           

           PUNCTE RELEVANTE PLAN AC,IUNE

           

           SITUA,IA CURENTĂ

           

           VIZIUNE 2027

           43

           ZONA STRATEGICĂ SUS,INERE PRIMARĂ

           

           Sănătate publică	Indicatori de sănătate sub medie în toate zonele, în comparaţie cu media pe ţară	Consolidarea capacităţii de spitalizare de zi, asistenţă ambulatorie, primară şi comunitară;	Revizuirea legislaţiei, pentru imbunatatirea mecanismelor de finantare pentru îngrijirea ambulatorie şi spitalizarea de zi	Indicatori de sănătate îmbunătăţiţi şi rezultate în domeniul sănătăţii, cel puţin egale cu media naţională
           	Mortalitate crescută a bolilor cronice, mai ales a bolilor cardiace diabetului, cirozei şi hepatitelor cronice.	Consolidarea capacităţii de spitalizare de zi, asistenţă ambulatorie, primară şi comunitară;	Revizuirea legislaţiei, standardelor şi aranjamentelor de finanţare pentru îngrijirea ambulatorie şi spitalizarea de zi; Dezvoltarea pachetului de servicii de îngrijire ambulatorie şi CP; A fost actualizat curricumul pentru rezidenţat în medicina de familie pentru gestionarea bolilor cronice.	Reducere morbiditate boli cronice; creşterea gradului de conştientizare a cauzelor acestor boli şi îmbunătăţirea acţiunii preventive
           Servicii sanitare	Îngrijire primară insuficientă şi inegal distribuită in anumite zone	Recrutare între 37-74 medici de familie, cu prioritizarea comunelor fără medic de familie	Identificarea unor surse de finantare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea / echiparea cabinetelor MF; dezvoltarea pachetului de servicii pentru asistenta primara prin dezvoltarea unor mecanisme de stimulare a performantei.	Acoperire imbunatatita cu medic de familie
           	Acoperire insuficientă cu servicii de asistenţă medicală comunitară	Crearea de noi echipe de asistenţă medicală comunitară, cu focalizare pe populaţia vulnerabila din punct de vedere medical, social, economic	Dezvoltarea retelei de asistenta medicala comunitara; Consolidarea integrării cu asistenta medicala primara	Dezvoltarea de noi centre comunitare integrate (pana la 130 de centre comunitare integrate)
           	Capacităţi spitaliceşti inegal distribuite	Înfiinţarea unui spital regional	Consolidarea capacităţii de asistenţă de urgenţă, acordând prioritate spitalelor judeţene; Consolidarea capacităţii de îngrijire cronică în	1 spital regional si reconfigurarea spitalelor din regiunea NE

           			raport cu nevoile de sănătate demonstrate
           	Îngrijire ambulatorie inegal distribuită	Consolidarea capacităţii de îngrijire ambulatorie pentru principalele specialităţi clinice în toate zonele urbane	Consolidarea capacităţii de îngrijire ambulatorie pentru specializările clinice cu grad înalt de adresabilitate cu deficit ridicat; Introducerea criteriilor normative pentru distribuţia teritoriala a echipamentelor de înaltă performanţă	Reţea de îngrijire ambulatorie care acoperă toate judeţele şi toate specialităţile medicale relevante
           	Proporţie crescută de spitalizări care pot fi evitate	Creare de facilităţi de îngrijire ambulatorie si spitalizare de zi.	Consolidarea integrării între asistenţa medicală primară şi cea ambulatorie; Dezvoltarea pachetului de spitalizare de zi si imbunatatirea mecanismelor de finantare a serviciilor acordate in spitalizarea de zi.	Spitalizarea evitabilă tratată în asistenţă primară / ambulatorie / spitalizare de zi
           	Recuperare limitată şi concentrată şi capacitate de ÎTL	Modificarea legislatiei la nivel national. Relocarea unui numar de paturi in cadrul unitatilor spitalicesti/sociale pentru infiintarea ITL, astfel incat sa creasca numarul de paturi de recuperare si ITL cu 25%.	Elaborarea unei strategii pentru dezvoltarea serviciilor de îngrijire pe termen lung (inclusiv nevoile legate de forţa de muncă)	Pacienţii cronici, care se incadreaza in criteriile ITL, sa beneficieze de servicii in spaţii adecvate de îngrijire pe termen lung.
           	Capacitate de îngrijiri paliative limitată şi concentrată intr-un numar redus de unitati	Elaborarea strategiei, precum şi a unui model integrat şi coordonat pentru furnizarea de îngrijiri paliative în România. Dezvoltarea capacitatii de îngrijiri paliative pentru a asigura o acoperire de 60% până în 2027. Infiintarea de ambulatorii noi de îngrijiri paliative şi de noi echipe de îngrijire paliativă specializată la domiciliu. Instruire 30% din MF în îngrijirea paliativă de bază	Elaborarea şi implementarea politicilor şi reglementărilor privind serviciile, medicamentele, instruirea personalului Includerea îngrijirii paliative în curriculum pentru rezidenţii în practica de familie şi oncologie. Dezvoltarea şi implementarea modelelor de finanţare pentru îngrijirea paliativă de bază, serviciile ambulatorii de îngrijiri paliative, îngrijirea de zi, simplificarea mecanismului de acces pentru serviciile la domiciliu. Monitorizarea anuală a dezvoltării şi acoperirii nevoilor de ingrijiri paliative.	Îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor cu boli progresive cronice şi a familiilor acestora şi accesul la servicii de îngrijire paliativă de calitate în locaţia adecvata.

           44

           Măsuri sistemice	Provocări structurale: Adaptabilitate continua la nevoile de servicii medicale prin adoptarea reglementarilor de punere in aplicare a masurilor identificate, intarirea capacităţii tehnice şi de coordonare între toti actorii care activeaza in domeniul sănătăţii.	Stabilirea responsabilitatilor la nivelul structurilor din MS si la nivel decizional pentru supravegherea, implementarea si dezvoltarea serviciilor medicale		Un cadru şi o strategie clară cu participarea si sprijinul tuturor părţilor implicate
           	Utilizare redusă a instrumentelor de planificare	Stabilirea responsabilitatilor de planificare la nivelul structurilor din MS si la nivel decizional pentru dezvoltarea si finantarea serviciilor medicale		Servicii sanitare planificate şi coordonate
           	Sisteme informatice insuficient dezvoltate si integrate	Crearea unei soluţii electronice pentru preluare, transmitere, centralizare, evaluare si administrare de catre fiecare furnizor de servicii medicale a infrastructurii sanitare.		Luarea de decizii pe bază de informatii actualizate

           45

4. CAPITOLUL IV: PLAN GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE PER NIVEL DE ÎNGRIJIRE

   1. Îmbunătăţirea serviciilor acordate de medicii de familie

      1. Analiza situaţiei curente şi a principalelor deficite

         În 2018, numărul medicilor de familie raportat de Institutul Naţional de Statistică din regiunea NE a fost 1606, reprezentând 13,4% din numărul total al medicilor de familie la nivel naţional. Mai mult de jumătate dintre aceşti (50,5%, n = 811) au lucrat în zonele urbane şi 49,5% (adică 795) au lucrat în zonele rurale, chiar dacă proporţia populaţiei rurale în regiune reprezintă 58,1%.

         Acoperirea cu medici de familie din regiunea Nord-Est ( 5,0 la 10 000 de locuitori) este sub media naţională (6,2-10 000 de locuitori). Există diferenţe semnificative între judeţe, precum şi între zonele rurale şi cele urbane (Figura 18). Judeţul Neamţ a înregistrat cel mai mare indice de acoperire cu medici de familie în urban, peste media naţională, iar judeţul Iasi a înregistrat un indice de acoperire mai bun pentru zonele rurale, dar sub media naţională. Suceavai şi Vaslui sunt judeţele cu cei mai scăzuţi indici de acoperire cu medici de familie.

         

         ROMÂNIA REGIUNEA N BACĂU

         E

         BOTOŞANI

         IAŞI

         NEAMŢ SUCEAVA

         VASLUI

         total urban rural

         6,18

         7,24

         4,94

         5,00

         6,04

         4,26

         4,81

         6,03

         3,89

         4,73

         5,76

         4,03

         5,57

         6,47

         4,78

         5,62

         7,26

         4,73

         4,59

         5,46

         3,99

         4,35

         4,99

         3,91

         Figura 18: Numărul de medici de familie /10 000 locuitori (2018)

         Sursă date: Institutul Naţional de Statistică

         La 31.07.2019, conform datelor CNAS, în regiunea NE a fost înregistrat un numar de 35 de localitati din mediul rural fără medici de familie (Tabelul 10).

         Tabelul 10: Medici de familie în zonele rurale din regiunea de Nord –Est

         Judeţ	Consultaţii per cap de locuitor (medicina de familie) (zonele urbane)	Consultaţii per cap de locuitor (medicina de familie) (zonele rurale)	Comunităţi fără medic de familie
         Bacău	3.9	2.2	4
         Botosani	3.3	2.7	9
         Iasi	4.8	2.4	8
         Neamţ	4.2	2.8	3
         Suceava	2.6	1.8	5
         Vaslui	3.2	2.4	6
         Total reg. NE	3.8	2.3	35

         Sursă date: CNSISP, 2018

         O simulare efectuată pentru a estima numărul ideal de medici de familie din regiunea Nord-Est a indicat un deficit de peste 1 000 de medici de familie în zonele rurale, în timp ce în mediul urban a existat un excedent de peste 300 de medici de familie.

         În anul 2019 au fost identificate 35 de localităţi cu deficit de medici de familie, a căror detaliere este prezentată în Anexa nr. 6.

      2. ,INTE REGIONALE ,I PLAN OPERA,IONAL

         1. Numărul de MF va creşte cu 2% – 4%. Aceşti MF vor fi mai ales atraşi în comunele fără MF6 şi în zonele rurale, in special în Botoşani (care înregistrează cel mai scăzut indice de acoperire), Suceava, Neamţ şi Vaslui, utilizand mecanismele de stimulare descrise anterior.

         2. Creşterea rolului MF în ceea ce priveşte: educaţia şi consilierea în domeniul sănătăţii; Îngrijirea legată de sarcină, inclusiv îngrijirea prenatală şi postnatală; servicii de planificare familială; îngrijirea copiilor (inclusiv imunizarea), consilierea şi educaţia pentru sănătate; managementul bolilor cronice; managementul patologiei vârstnicului;screening populaţional pentru cancer (în special activităţile de screening pentru cancerele de sân şi de col uterin, colon); evaluarea necesităţilor de îngrijiri paliative pentru pacienţii cu boli progresive cronice şi furnizarea de îngrijiri paliative de bază; monitorizarea periodica activa de catre MF a persoanelor inscrise pe listele acestora conform reglementarilor legale si asigurarea cadrului legal pentru stimularea acordarii consultatiilor medicale pentru intarirea preventiei;

         3. Identificarea unor surse de finantare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea / echiparea cabinetelor MF; subvenţionat atat de la nivel naţional, la nivel local, precum şi de partenerii tehnici şi financiari. O cerere de candidaturi va fi lansată între judeţe. Criteriile de prioritizare pentru selectarea cabinetelor de medicină de familie care vor fi sprijinite se vor baza pe: statutul juridic clar al spatiului cu destinatia cabinet MF, gradul de uzura al locatiei şi activităţile anterioare de reabilitare şi întreţinere, evidente că investiţia va promova îmbunătăţirea performanţei în furnizarea serviciilor, precum şi standardele de calitate, impactul proiectului investiţional în ceea ce priveşte stimularea acordării de fonduri, gradul în care proiectul de investiţii contribuie la imbunatatirea serviciilor oferite, inclusiv acordarea unor servicii noi; plata pentru performanta.

   2. Îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă medicală comunitară

      1. Analiza situaţiei actuale

         Conform cifrelor anului 2019, există 362 de asistente medicale comunitare şi 76 de mediatori sanitari în regiunea Nord-Est. Asistentii medicali comunitari şi mediatorii sanitari sunt angajaţi de catre autorităţile locale, de obicei ca parte a serviciului social de la nivelul unităţii teritorial administrative, iar finantarea cheltuielilor salariale pentru aceste categorii de personal este asigurata de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii.

         În 15 comunităţi, asistenţii medicali comunitari şi / sau mediatorii sanitari lucrează în centre comunitare dedicate, înfiinţate în cadrul mai multor proiecte finanţate extern.

         În prezent, legislaţia specifică care reglementează funcţionarea asistentei medicale comunitare este OUG 18/2017 privind asistenta medicala comunitara, aprobata prin Legea nr. 180/2017, completată prin Legea 119/ 2019, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si prin HG nr.

         

         6 Vezi Anexa 2 pentru o listă a localităţilor din regiunea de NE fără medic de familie (date 2014). Lista va fi actualizată la momentul implementării.

         324 / 2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea activităţii de asistenţă medicală comunitară.

         Sistemul de asistenţă medicală comunitara, deşi a înregistrat în perioada 2014-2019 o creştere a personalului angajat cu 230 asistenţi medicali comunitari şi 31 mediatori sanitari, nu dispune încă de personal suficient. O analiză a diferenţelor evidenţiază necesitatea suplimentării cu 907 de asistenţi comunitari (835 in zonele rurale si 72 in zonele urbane) (Tabelul 11Aşi Tabelul 11B). Iaşi, Vaslui şi Suceava sunt judeţele cu nevoi mai mari pentru asistenţii comunitari. Pentru mediatorii sanitari, având în vedere faptul că nu există date populaţionale pentru localităţile care au cel putin 700 de locuitori de etnie romă, se vor face angajari numai în acele localităţi în care autoritatea publică locală îşi asumă existenţa unei populaţii de etnie romă de cel puţin 700 oameni.

         Distribuţia şi dinamica numărului de asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari rural

         /urban şi judeţe este redată în tabelul de mai jos.

         Tabelul 11A: Asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari din regiunea NE, 2014-2019

         JUDETUL	RURAL				URBAN
         	AMC		MS		AMC		MS
         	2014	2019	2014	2019	2014	2019	2014	2019
         Bacau	9	33	3	4	0	9	3	4
         Botosani	29	84	3	10	4	16	2	10
         Iasi	21	35	7	11	1	1	4	11
         Neamt	11	50	2	4	1	5	4	4
         Suceava	22	59	2	1	5	6	3	1
         Vaslui	28	55	11	13	1	9	3	13
         Total	120	316	28	43	12	46	19	43

         Legenda: AMC – asistenţi medicali comunitari, MS – mediatori sanitari Sursa datelor: MS – UIS

         Tabelul 11B: Necesarul de asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari din regiunea NE în rural şi urban, 2014-2019

         Indicatori	Rural				Urban
         	Situaţia		Necesităţi teoretice conform Normativului National 7		Situaţie		Necesităţi teoretice conform Normativului National 8
         	2014	2019	2014	2019	2014	2019	2014	2019
         Număr de comunităţi cu populaţie marginalizată	628	628*	NA	NA	57	57*	NA	NA
         Număr populaţie marginalizată	57 644	57 644*	NA	NA	58914	58914*	NA	NA
         Număr asistenti medicali comunitari	120	316	+1231	+835	12	46	+ 92	+72
         Număr mediatoare sanitare	28	43	NA	NA	19	43	NA	NA

         *Nota: datele pentru populatia marginalizata sunt cele din 2014, urmând a fi actualizate după centralizarea datelor în urma recensământului populaţiei din 2021

         

         7 Referinţă: populaţia 2014

         8 Referinţă: populaţia 2014

         Distribuţia pe judeţe a necesarului de asistente comunitare din regiunea NE este:

         Fig. 19. Necesar asistenti medicali comunitari în mediul rural, 2019

         

         Sursa de date: MS – UIS

      2. ,inte regionale şi plan operaţional

         Dezvoltarea unui număr minim de 40 de noi echipe comunitare integrate9 în regiunea NE până în 2027, în zonele cu concentrare mare a populaţiei vulnerabile. Pentru crearea acestor echipe integrate, se vor identifica surse de finantare externe.

         Astfel, 29 de comunitati din regiunea NE vor beneficia de echipe comunitare in cadrul proiectului POCU 122607, cu titlul: “Crearea şi implementarea serviciilor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale”, implementat în parteneriat cu Ministerul Municii şi Justiţiei Sociale, în calitate de lider de Proiect, Ministerul Educaţiei Naţionale, în calitate de partener 1 şi Ministerul Sănătăţii, în calitate de partener 2 Ministerul Sănătăţii implementat in perioada 2018 – 2022. Lista comunelor selectate este prezentată în Anexa nr. 7.

         Numărul de angajaţi ai comunităţii va creşte cu 20% în perioada 2021-2027. Noile recrutări vor fi alocate în principal pentru:

         • Dezvoltarea unui număr minim de 40 de noi echipe comunitare integrate10 în regiunea NE până în 2027 (prima rundă de propuneri);

         • noile centre comunitare integrate create cu fondurile din cadrul programului regional;

         • comunele fără medici de familie (dacă sunt diferite de cele anterioare);

         • Alte localităţi rurale cu o acoperire scăzută în ceea ce priveşte medicina de familie.

   3. Îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă medicală spitalicească

      1. Reţeaua de unităţi spitaliceşti existentă şi numărul de paturi pentru îngrijire boli acute în regiunea de NE

         Există un număr de 68 spitale în regiunea NE: 56 spitale de asistenţă medicală acută (care au si departamente/ compartimente cu paturi de cronici/recuperare) şi 12 spitale pentru afecţiuni cronice (Tabelul 12). Din acestea:

         • 56 sunt spitale publice de îngrijire acută;

         • 9 sunt unitati private de asistenţă medicală acută;

         • 4 sunt îngrijiri pe termen lung / facilităţi publice pentru afecţiuni cronice,

         • 9 sunt unitati private cu paturi de cronici .

           

           9 Legea privind asistenţa medicală comunitară a fost aprobată (n°18/2017), HG 324/ 2019 e aprobata

           10 Legea privind asistenţa comunitară a fost aprobată (n°18/2017), iar normele metodologice pentru aplicarea ordonanţei au fost elaborate şi vor fi supuse consultării publice , servind ca şi criterii pentru ghidului solicitantului. .

           Tabelul 12: Reţeaua existentă de unităţi spitaliceşti

           Spitale	Afecţiuni acute	Afecţiuni cronice	TOTAL	Spitale de stat af. acute	Spitale private af. acute	Spitale de stat af. Cronice	Facilităţi private af. Cronice	TOTAL
           Bacău	9	3	12	6	3	0	3	12
           Botoşani	5	0	5	4	0	1	0	5
           Iaşi	23	4	27	18	5	1	3	27
           Neamţ	5	2	7	5	0	2	0	7
           Suceava	10	2	12	9	1	0	2	12
           Vaslui	4	1	5	4	0	0	1	5
           Total	56	12	68	46	9	4	9	68

           Sursa: Analiza SNSPMPDS cu date la 2018

           Unităţile sanitare publice şi private de îngrijire spitalicească acută, sunt concentrate în judeţul Iaşi şi au în general între 200-800 de paturi.

           Aproximativ 50% dintre pacienţii spitalizaţi au fost consultati în departamentul de urgenţă, indiferent de cauza spitalizării. În plus, datele privind grupul diagnosticat (DRG) arată în mod constant că o proporţie semnificativă de pacienţi spitalizaţi au diagnostice care pot fi tratate fie în ambulator şi / sau de către MF. În medie, 7% din spitalizări sunt evitabile.

           În general, spitalele înregistrează rate variabile de ocupare cu o medie de 70%, în funcţie de categoria de spitale şi tipul de servicii acordate. Cu un număr total de internari in regim de spitalizare continua de îngrijiri acute care reprezintă 577.588 şi un total de peste 3,6 milioane de zile de spitalizare în 2018, aceasta semnifica o orientare predominanta a serviciilor medicale catre ingrijirea de spitalizare continua.

           La nivel regional, numărul de paturi acute este de 4,8 la 1.000 de locuitori. Numărul de internări este de 18,1 la 100 de locuitori (Figura 20). Comparativ cu rata din 2014 (20,8%), este de remarcat progresul inregistrat.

           Ratele mai ridicate de internări per populaţie înregistrate la nivelul judeţului Iaşi se justifică prin faptul că spitalele din judeţ sunt instituţiile de referinţă pentru regiune, care sunt centre regionale pentru anumite tipuri de afectiuni pentru pacientii din regiune, sau chiar din tara.

           Figura 20: Paturi pentru îngrijiri acute şi rata de internări per populaţie

           

           25.9

           18.1

           16.4

           16.3

           14.6

           14.5

           15.9

           4.8

           4.2

           3.8

           6.8

           4.2

           4.1

           4.2

           30.0

           25.0

           20.0

           15.0

           10.0

           5.0

           0.0

           Regiunea NORD EST

           Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui

           Pat/1.000 loc Cazuri externate/100 loc

           Sursa: Analiza SNSPDSPMB date la 2018

           Din punct de vedere al infrastructurii, majoritatea spitalelor judeţene existente au fost construite în anii 1950 (Suceava, Vaslui, Botoşani) şi anii 1960 (Neamţ, Iaşi, Bacău) cu pavilioane suplimentare adăugate la structura iniţială în anii 1970 şi 1980. În cele mai multe cazuri, starea fizică, spaţiile şi funcţionalitatea clădirilor sunt slabe. Lipsa aplicarii unor indicatori de management clinic si administrativ, conduce la ineficienţe organizaţionale. În ceea ce priveşte serviciile de asistenţă medicala complexa (sălile de operaţii, radiografie şi imagistică etc.), este frecvent cazul în care serviciile care trebuie să fie co-localizate nu sunt adiacente, ceea ce duce la creşterea timpului de deplasare între locaţii şi întârzierea furnizării de servicii.

      2. Procentul de paturi per specialitate şi necesităţile de reprofilare

         Din totalul celor 15.220 de paturi de îngrijire acută existente în regiunea NE (toate paturile incluse publice, private, militare etc.), 35,69 % sunt situate în judeţul Iaşi. Tabelul 13de mai jos prezintă numărul de paturi pe specialitate din regiune şi judeţul Iaşi.

         Tabelul 13: procentul de paturi per specialitate în regiunea NE

         Sectie	Nr.Paturi contractabile Jud.Iaşi 2018	Nr.paturi	aprobate MS Alte Jud. 2018	Nr.Paturi	contractabile Alte Jud. 2018	Nr.paturi regiune aprobate MS 2018	Nr.Paturi contractabile regiune 2018	Paturi contractabile pe 1.000 loc. Regiune	Paturi contractabile la 1.000 de locuitori judeţul Iaşi
         Arsi	25	5		5		30	30	0.009	0.032
         Boli infectioase	252	598		591		850	843	0.264	0.318
         Boli infectioase copii	75	104		101		179	176	0.055	0.095
         Cardiologie	205	509		483		730	688	0.215	0.258
         Cardiologie copii	28	0		0		28	28	0.009	0.035
         Chirurgie cardiovasculara	35	0		0		35	35	0.011	0.044
         Chirurgie generala	468	876		866		1394	1334	0.417	0.590
         Chirurgie maxilo-faciala	57	16		16		73	73	0.023	0.072
         Chirurgie oncologica	90	0		0		90	90	0.028	0.113
         Chirurgie pediatrica	58	25		25		83	83	0.026	0.073
         Chirurgie plastica si reparatorie	27	91		90		118	117	0.037	0.034
         Chirurgie si ortopedie pediatrica		138		138		138	138	0.043	0.000
         Chirurgie toracica	55	15		15		70	70	0.022	0.069
         Chirurgie vasculara	27	13		11		44	38	0.012	0.034
         Dermatovenerologie	75	178		173		253	248	0.078	0.095
         Diabet zaharat, nutritie si boli metabolice	40	166		163		206	203	0.063	0.050
         Diabet zaharat, nutritie si boli metabolice copii	5	0		0		5	5	0.002	0.006
         Endocrinologie	43	66		66		109	109	0.034	0.054
         Endocrinologie copii	15	0		0		15	15	0.005	0.019
         Gastroenterologie	208	171		171		379	379	0.118	0.262
         Ginecologie	87	0		0		87	87	0.027	0.110
         Hematologie clinica	72	50		50		122	122	0.038	0.091
         Hematologie copii	10	20		20		30	30	0.009	0.013
         HIV/SIDA	20	29		29		49	49	0.015	0.025
         Imunologie clinica si alergologie	25	0		0		25	25	0.008	0.032
         Imunologie clinica si alergologie copii	24	0		0		24	24	0.008	0.030

         Sectie	Nr.Paturi contractabile Jud.Iaşi 2018	Nr.paturi	aprobate MS Alte Jud. 2018	Nr.Paturi	contractabile Alte Jud. 2018	Nr.paturi regiune aprobate MS 2018	Nr.Paturi contractabile regiune 2018	Paturi contractabile pe 1.000 loc. Regiune	Paturi contractabile la 1.000 de locuitori judeţul Iaşi
         Medicina generala		25		25		25	25	0.008	0.000
         Medicina interna	437	1126		1121		1570	1558	0.487	0.551
         Nefrologie	70	94		94		164	164	0.051	0.088
         Nefrologie copii	25	0		0		25	25	0.008	0.032
         Neonatologie (nn si prematuri)		101		66		101	66	0.021	0.000
         Neonatologie (nou nascuti)	159	337		334		503	493	0.154	0.200
         Neurochirurgie	168	62		62		230	230	0.072	0.212
         Neurologie	159	589		585		748	744	0.233	0.200
         Neurologie pediatrica	30	22		22		52	52	0.016	0.038
         Obstetrica	254	10		10		270	264	0.083	0.320
         Obstetrica-ginecologie	60	938		919		998	979	0.306	0.076
         Oftalmologie	128	135		132		265	260	0.081	0.161
         Oftalmologie copii	5	0		0		5	5	0.002	0.006
         Oncologie medicala	115	254		254		369	369	0.115	0.145
         Ortopedie pediatrica	47	15		14		62	61	0.019	0.059
         Ortopedie si traumatologie	133	362		361		495	494	0.154	0.168
         Otorinolaringologie (ORL)	129	191		186		320	315	0.098	0.163
         Otorinolaringologie (ORL) – implant cohlear	5	0		0		5	5	0.002	0.006
         Otorinolaringologie (ORL) copii	10	15		10		25	20	0.006	0.013
         Pediatrie	252	922		899		1174	1151	0.360	0.318
         Pediatrie (pediatrie si recuperare pediatrica)		10		10		10	10	0.003	0.000
         Pneumologie	157	506		495		663	652	0.204	0.198
         Pneumologie copii	7	0		0		7	7	0.002	0.009
         Psihiatrie (acuti si cronici)	240	120		120		360	360	0.113	0.302
         Psihiatrie acuti	459	691		686		1150	1145	0.358	0.578
         Psihiatrie pediatrica	20	47		47		67	67	0.021	0.025
         Radioterapie	60	0		0		60	60	0.019	0.076
         Reumatologie	130	158		151		288	281	0.088	0.164
         Terapie intensiva coronarieni – UTIC		25		25		25	25	0.008	0.000
         Toxicologie	7	0		0		7	7	0.002	0.009
         Toxicomanie	45	25		25		70	70	0.022	0.057
         Urologie	85	122		122		207	207	0.065	0.107
         Urologie pediatrica	10	0		0		10	10	0.003	0.013
         Total	5432	9972		9788		15496	15220	4.758	6.845

         Sursa: Analiză date MS şi SNSPMPDSB, referire anul 2018

         În afară de paturile contractabile, spitalele din judeţul Iaşi mai au aprobate 310 paturi de ATI, acestea fiind în număr de 681 la nivel de regiune.

      3. Direcţii şi ţinte strategice

         Viziunea este ca serviciile spitaliceşti să abordeze în mod eficient cazuri complexe şi acute şi să transfere celelalte cazuri la asistenţă primară, ambulatorie şi pe termen lung / reabilitare, după caz. Reţeaua de spitale din regiune va fi raţionalizată şi reconfigurată pentru a asigura rentabilitatea şi utilizarea optimă a serviciilor.

         Ptrincipii fundamentale pentru planul de optimizare a serviciilor spitalicesti, regiunea NE 2020-2027

         • Rationalizarea / optimizarea serviciilor medicale:

           • Îmbunătăţirea eficientei si eficacitatii (reducerea DMS şi creşterea RUP);

           • Trecerea progresivă de la internări continue la asistenţă ambulatorie, de zi şi pe termen scurt;

           • Scaderea treptată a numarului de internari pentru acuti

           • Dezvoltarea serviciilor pentru cronici, paliatie si a ingrijirilor pe termen lung

           • Optimizarea serviciilor medicale pentru acuti, dezvoltarea unor centre specializate pe patologii specifice, integrate pe toate nivelurile de asistenta

           • Dezvoltarea serviciilor medicale integrate, complementare la nivel de judet si regiune

         • Orizontul de implementare: treptat pana in anul 2027

         • Asigurarea eficientei si durabilitate financiara a sistemului spitalicesc regional

         • Aplicabilitate la nivelul tuturor unitatilor sanitare din sistem

         1. Numărul de paturi de asistenţă medicală spitaliceasca acută in regim de spitalizare continua din regiune se va reconfigura până în 2026-2027, cu o creştere concomitentă a numărului de paturi de cronici si dezvoltarea serviciilor furnizate în spitalizarea de zi si cea ambulatorie de specialitate.

            O astfel de reducere se bazează pe:

            • diminuarea numărului de cazuri acute in regim de spitalizare continua de la 18,1 la 100 locuitori în prezent la o tinta propusa 17,5 la 100 de locuitori în 2026-2027.

            • susţinerea trecerii de la servicii de spitalizare continua la cele de spitalizare de zi si ambulatorii, prin dezvoltarea si finantarea adecvata a acestora;

            • creşterea ratei de ocupare a paturilor din spitale la 80% (rată de ocupare considerată optimă şi fezabilă economic pentru spitalele/secţiile de acuţi);

            • durata medie de spitalizare se stabileste la 6 zile, anticipând faptul că, datorită dezvoltării unui sistem regional de asistenţă medicală integrat, spitalele care dispun de capacitatea de diagnostic si tratament si resurse uman, vor putea trata cazuri complexe care necesită o internare mai lungă.

              Tabelul 14: Evolutia capacităţii de îngrijire spitaliceasca – cazuri acute (instituţii publice)

              Indicator	2014	2018	Tinta prevazuta in 2026
              Numărul de internări la 100 locuitori	20,8	18,1	17,5
              Durata medie de spitalizare	6,8	6,31	6,0
              Rata de ocupare (%)	54	65,60	80

              Sursa: Analiza date SNSPMPDSB.

              În ceea ce priveste spitalizarea de zi, in anul perioada 2015-2018, s-a inregistrat o crestere semnaficativa a furnizarii serviciilor spitalicesti in spitalizare de zi raportate ca si „cazuri medicale si chirurgicale rezolvate”. Aceeasi evolutie crescatoare se inregistreaza pentru serviciile pentru diagnostic, tratament si monitorizare, raportate ca „servicii”, atât la nivel naţional cât şi în regiunea NE.

              Tabelele de mai jos ilustreaza cresterea capacitatii de acordare a serviciilor in regim de spitalizare de zi (caz rezolvat) si a numarului de servicii in spitalizare de zi (in total, pe toate listele din contractul cadru).

              Tabelul 15: Evoluţia numărului de cazuri medicale, respectiv chirurgicale rezolvate în regim de spitalizare de zi în anul 2018 comparativ cu anul 2015

              An	2015		2018
              Tip interventie	nr. cazuri medicale (SZ)	nr. Cazuri chirurgicale (SZ)	nr. cazuri medicale (SZ)	nr. cazuri chirurgicale (SZ)
              Total ţară	1.448.697	228.188	1.808.649	314.775
              Regiunea NE	314.194	34.701	357.505	76.234

              Sursa: date SNSPMPDSB.

              Este de asteptat ca pana in 2027, aceasta tendinta de crestere a disponibilitatii serviciilor in spitalizare de zi, sa continue si astfel sa se inlocuiasca treptat servicii acordate in prezent in spitalizare continua. Pentru aceasta sunt necesare investitii atat pentru amenajarea locatiilor, cat si pentru achizitionarea de echipamente de diagnostic si tratament. In paralel, este necesara recrutarea si / sau educarea adecvata a personalului pentru acordarea noilor servicii, in conditii de calitate si siguranta pentru pacienti.

              Tabelul 16: Evoluţia numărului de servicii rezolvate in spitalizare de zi, în anul 2018 comparativ cu anul 2015

              An /Servicii	2015 Servicii SZ	2018 Servicii SZ
              Total tara	2.278.223	2.762.738
              Regiunea NE	280.236	315.126

              Sursa: date SNSPMPDSB.

              La nivel de tara, procesul de reorganizare şi reducere a numarului de paturi a fost continuu pana in prezent. In sustinerea celor anterior mentionate, evolutia reducerii numarului de paturi la nivel national este urmatoarea: de la un numar de 129.524 de paturi contractabile in anul 2011 la un numar de 119.579 de paturi contractabile in prezent. Rationalizarea numarului de paturi a fost initiata de Ministerul Sanatatii prin aprobarea planului national de paturi contractabile, prin hotarare de guvern, odata la 3 ani. In anul 2020, va fi initiata si aprobata o noua hotarare de guvern, pentru perioada 2020-2023, cu mentinerea plafonului actual maxim al numarului de paturi.

              Datele din anul 2015 arata ca in sistemul de sănătate din Romania existau 6,0 paturi la 1.000 de locuitori, valoare care se inscrie in intervale medii ale tarilor din UE în 2015, şi un număr de internări de 19,9 la 100 locuitori în 2015, incadrandu-se in intervalele putin peste medie fata de UE, dar comparabile cu alte state cu sisteme de sănătate apropiate ca organizare a serviciilor.

              Reconversia numărului de paturi de spitalizare continua acuti se va realiza atât prin: (i) transformarea partiala/totala a anumitor spitale de îngrijire acută în unităţi de îngrijire pe termen lung/cronici şi / sau alte facilităţi publice (de exemplu spitale de specialitate), (ii) reducerea numărului de internari in spitalizare continua-acuti în restul spitalelor de îngrijire acută.

              Factorii cheie care influenţează mărimea, nivelul, tipul serviciilor spitalicesti, modul de integrare cu alti furnizori de servicii medicale si care vor fi luati in considerare de catre spitale si autoritatile locale, pentru planurile de reorganizare locala ale serviciilor spitalicesti, sunt:

              • Evoluţiile demografice şi epidemiologice ale populatiei din zona de acoperire

              • Identificarea nevoilor specifice ale populatiei si a disponibilitatii / absentei altor servicii medicale

              • Costurile de susţinere a serviciilor spitaliceşti acute moderne de nivel secundar si terţiar, asigurarea sustenabilitatii;

              • Dezvoltarea continuă a practicilor şi tehnicilor medicale si introducerea acestora in planurile de dezvoltare ale serviciilor;

              • Nevoia de a raspunde la cerintele de calitate si siguranta in furnizarea asistenţei medicale spitaliceşti;

              • Necesitatea de a integra si dezvolta diferite tipuri de servicii medicale, pentru a realiza continuitatea ingrijirilor

              • Dezvoltarea complementara, integrarea serviciilor cu alte servicii din zona, judet, regiune

         2. Există necesitatea la nivel regional de a reprofila anumite paturi de "specialitate" pentru a alinia capacitatea disponibilă la nevoile populaţiei, acordându-se o atenţie deosebită:

            • scăderii numărului de paturi de obstetrică (pe măsură ce rata natalităţii scade);

            • reducerii numărului de paturi pentru copii pe măsură ce populaţia în vârstă de 0-14 ani scade

            • dezvoltarii unui nou model, alternativă la internarea direct în spitalizare continua, pentru evaluarea / observarea copiilor cu simptome / boli de bază (de exemplu, febră, diaree, vărsături etc.)

            • consolidarii capacităţilor de ingrijire in cardiologie intervenţionala prin crearea de centre de specialitate în regiune.

            • actualizarii Strategiei de Sănătate Mintală, cu dezvoltarea centrelor de sănătate mintala si altor alternative dezvoltate la nivelul comunitatilor. Se va defini un plan strategic care să îmbunătăţească accesibilitatea şi calitatea serviciilor oferite copiilor, grupurilor vulnerabile şi populaţiei marginalizate, gestionarea dependenţelor etc. Aparitia acestor noi servicii va duce la o scădere a numărului de paturi de psihiatrie (acută şi cronică) şi la consolidarea centrelor ambulatorii (Conform Ordinului ministrului sanatatii nr. 375/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea centrelor de sănătate mintală prevede cadrul naţional pentru organizarea şi funcţionarea serviciilor de sănătate mintală) şi comunitare, cu implicarea factorilor locali, inclusiv a serviciilor sociale.

         3. Serviciile de sanatate mintala

            Conform raportului „Health at a glance 2018”, 1 din 6 persoane din UE se confrunta cu o problema de sănătate mintala. Prevalenta afectiunilor de sănătate mintala in Romania 2018 este de 14,3%, valoare mai mica de media UE care este de 17,3%. Mai multe studii arată că 10-20% dintre copii au una sau mai multe probleme de sănătate mintală sau comportamentale, probleme care, în absenţa îngrijirii, nu duc la o rezolvare pozitivă a simptomelor.

            Politica Ministerului Sănătăţii derivă din priorităţile majore identificate în domeniu de către OMS şi UE, în special având în vedere noua abordare UE care promovează integrarea problemelor de sănătate mintală în toate politicile, nu numai în politica de sănătate.

            În prezent, regiunea NE are un total de 1.572 de paturi pentru afecţiuni psihiatrice acute, din care 719 se află în judeţul Iaşi. În plus, în regiune există 962 de paturi pentru afecţiuni psihiatrice cronice. Astfel, în regiunea NE exista un numar de 0,7 paturi psihiatrie/1.000 loc, similar cu valorile de referinţă din alte ţări UE, unde media este de 0,73 paturi la 1.000 de locuitori atât pentru psihiatria acută, cât şi pentru cea cronică.

            Conform Strategiei de Sănătate Mintală, se vor dezvolta centre de sănătate mintala si alte alternative la nivelul comunitatilor. Se va defini un plan strategic care să îmbunătăţească

            accesibilitatea şi calitatea serviciilor oferite copiilor, grupurilor vulnerabile şi populaţiei marginalizate, gestionarea dependenţelor etc. Aparitia acestor noi servicii va putea duce la o scădere a numărului de paturi de psihiatrie (acută şi cronică) şi la consolidarea centrelor ambulatorii, conform Ordinului ministrului sanatatii nr. 375/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea centrelor de sănătate mintală prevede cadrul naţional pentru organizarea şi funcţionarea serviciilor de sănătate mintală şi alte alternative la nivelul comunitatii, cu implicarea factorilor locali, inclusiv a serviciilor sociale.

         4. Serviciile medicale de oncologie

            Dezvoltarea diagnosticului şi a capacităţilor de tratare în specialitatea oncologie în Regiunea NE: Conform datelor INSP, incidenţa cancerului în România a fost de 317,03 la 100 000 de locuitori în 2018 (adică aproximativ 10.942 cazuri noi de cancer în regiunea NE pe an). Judetele Neamt, Botosani, Vaslui si Iasi fac parte din judetele cu cea mai mare incidenta din tara. Cancerul este, de asemenea, una dintre cele mai des întâlnite cauze de deces, cu 20% din totalul deceselor. Romania are un RSM pentru cancerul de col uterin la femeile cu vârsta cuprinsă între 0 şi 64 de ani, de la 10,4 la 100.000 (de patru ori mai mare decât media UE).

            În aprilie 2016, MS a elaborat primul plan de luptă împotriva cancerului pentru perioada 2016- 2020. Acest plan este implementat in prezent de catre MS, INSP si institutele de specialitate prin 3 proiecte POCU si include diferite măsuri menite să reducă mortalitatea şi incidenţa cancerului cu următoarele obiective:

            • Prevenirea cancerului;

            • Detectarea timpurie şi screening-ul (în special cancerele de col uterin şi de sân);

            • Îmbunătăţirea diagnosticului, tratamentului şi accesului populaţiei la tratament;

            • managementului durerii şi îngrijirea paliativă.

              Implicaţiile acestui plan pentru regiunea NE sunt:

            • Institutul Regional de Oncologie va rămâne spitalul de referinţă de nivel înalt pentru regiunea NE şi dincolo de graniţele regionale si va continua sa se dezvolte, in functie de necesitati;

            • Pentru a îmbunătăţi capacităţile de diagnostic are şi de tratament, Spitalul Judeţean de

              Urgenta Bacău reprezinta a doua unitate pentru tratamentul cancerului, care include şi buncăre de radioterapie;

            • Accesul la tratament al populaţiei va fi facilitat, de asemenea, prin consolidarea

              capacităţilor oncologice / chimioterapice medicale, utilizând modele alternative la îngrijiri în spitale (de exemplu, serviciile oferite în ambulatorii, spitalizare de zi etc.).

            • Dezvoltarea standardelor de îngrijire paliativă conform OMS 253/2018.

         5. Servicii pentru pacientii varstnici

            Revizuirea modelului de gestionare a afecţiunilor datorate vârstei şi a bolilor cronice: în regiunea NE, ca şi în celelalte regiuni din România, cazurile de îmbolnăviri legate de îmbătrânire şi gestionarea bolilor cronice va creşte în deceniile următoare şi impune adaptarea modelului de îngrijire la patologia varstnicului si a gradului de dependenta a acestora. Portofoliul de servicii şi nivelurile de capacitate vor anticipa reprofilarea serviciilor necesare în ambele aspecte:

            • la nivel de spital, dezvoltarea de servicii pentru aceasta categorie de pacienti;

            • la nivel judeţean, dezvoltarea locaţiilor comunitare pentru varstnici (mecanisme de gestionare şi de plată care vor fi definite) pentru a creşte accesibilitatea, a asigura continuitatea adecvată a îngrijirii şi a menţine sustenabilitatea financiară.

         6. Servicii pentru pacientii cu Accident Vascular Cerebral

            Consolidarea reţelei regionale de gestionare a accidentului vascular cerebral şi îmbunătăţirea traseului pacientului. Se va crea o comisie specială (sau un grup de lucru) care să implice toate cele şase judeţe pentru a defini traseul optim în caz de de accident vascular cerebral la nivel regional (luând în considerare resursele umane şi echipamentele imagistice disponibile). Traseul pacientului va cuprinde: prevenirea, diagnosticarea şi gestionarea accidentului vascular cerebral şi a atacului ischemic tranzitoriu, recuperarea acestuia.

            Reţeaua regională va include:

            • 1 serviciu regional neurovascular şi pentru accident vascular cerebral (situat în viitorul spital regional de urgenţă), reprezentând serviciul de referinţă la nivel regional;

            • În fiecare judeţ, in functie de capacitatea tehnica, de resurse umane si a timpilor de acces

              necesari pentru AVC, se vor identifica unitatile din diferite zone geografice, care vor fi incluse în reţeaua regională de management al accidentului vascular cerebral cu scanarea CT disponibilă 24H, telemedicina, utilizarea protocoalelor adecvate împărtăşite cu serviciul de referinţă regional şi instruirea continuă a personalului.

            • condiţiile de transport, precum şi standardele definite pentru transferul pacienţilor;

            • Dezvoltarea serviciilor de recuperare pentru pacientii cu accident vascular cerebral.

         7. Pentru dezvoltarea serviciilor de îngrijire de zi, vor fi operate următoarele modificări:

            Modificări legislative privind cazurile internate pentru îngrijirea de zi cu privire la condiţii, diagnostice şi proceduri (nivel naţional);

            Modificări legislative privind definirea spitalizărilor continue evitabile (nivel naţional);

            stabilirea listei procedurilor care urmează a fi efectuate pentru cazurile de zi, în special în ceea ce priveşte chirurgia ambulatorie (nivel naţional);

            modificări legislative privind sistemul de plăţi pentru îngrijirea de zi;

            Implementarea soluţiilor TIC pentru îmbunătăţirea sistemelor de raportare pentru a realiza interoperabilitatea sistemului informaţional în domeniul sănătăţii;

            Echipamente noi, moderne, care pot oferi diagnostic rapid şi tratament în îngrijirea de zi.

            Dezvoltarea infrastructurii de transport accesibile pentru populaţie în vederea accesării serviciilor de îngrijire de zi.

         8. În Iaşi va fi construit un nou spital regional cu infrastructură modernă şi echipament de înaltă tehnologie. Acest spital va prelua şi rolul spitalului judeţean Iaşi din Spitalul Judeţean de Urgenţă Sf. Spiridon (1.103 paturi), ceea ce înseamnă că actualul Spitalul Judeţean se va reloca la noul spital regional. Noul spital regional va deveni un hub pentru reţeaua de spitale din NE pentru a trata pacienţii critici şi cazurile care necesită tehnologie şi expertiză la nivel înalt. Capacitatea şi configuraţia acestuia se vor baza pe ipotezele privind volumul de muncă preconizat şi vor ţine cont de celelalte spitale / institute terţiare existente din Iaşi (de exemplu, institutele regionale pentru cardiologie şi oncologie, spitalul specializat în pediatrie Santa Maria, un spital de ginecologie-obstetrică etc.).

            Viitoarea structură arhitecturală pentru acest nou spital va fi proiectată pentru a optimiza funcţionarea sa viitoare şi pentru a îmbunătăţi economiile de performanţă şi eficienţă. Acest lucru se va realiza printr-o punere în comun / centralizarea anumitor activităţi care sunt dispersate astăzi (de exemplu, săli de operaţii, servicii de asistenţă clinică), dezvoltarea unor noi aranjamente de guvernanţă clinică, inclusiv organizarea "polilor" medicali, diferitele unităţi medicale ale aceluiaşi "pol". Centrele de spitalizare (pentru servicii generale) vor fi proiectate pentru a optimiza planificarea şi turele lucrate de personal (de exemplu, între 24-28 de paturi).

         9. noul sistem de sănătate reproiectat va conduce la consolidarea celor cinci spitale judeţene (Bacău, Suceava, Botoşani, Neamţ şi Vaslui) ca spitale de urgenţă.

            Spitalele judeţene Vaslui şi Botoşani au fost reabilitate şi dotate cu echipamente în cadrul Programului Operaţional Regional precedent (2007-2013). In perioada 2014-2019 spitalele judetene din regiune au beneficiat de investitii in infrastructura sanitara si echipamente medicale.

            Spitalele judeţene vor avea noi roluri: în primul rând, vor oferi îngrijiri medicale şi chirurgicale complexe în spitale, inclusiv servicii de spitalizare de zi şi terapie intensivă şi, în al doilea rând, vor oferi îngrijiri ambulatorii integrate cu asistenţa medicală spitalicească şi vor avea capacitate imbunatatita de diagnostic şi tratament. Acestea vor contribui la dezvoltarea activităţilor de screening în aria lor geografică, în strânsă complementaritate cu sarcinile din obiectivele generale ale SNS.

         10. Spitalele din regiunea NE vor fi reorganizate pe trei nivele

         un spital regional din Iaşi (SRU) care funcţionează şi ca spital de urgenţă la nivel înalt, oferind servicii de îngrijire cu o complexitate ridicată, cu servicii integrate de ambulatoriu, inclusiv tehnologii avansate de diagnostic şi tratament, care servesc întregii regiuni;

         alte servicii complexe, de tip terţiar, vor fi oferite in continuare, pentru populaţia din regiune de o reţea de spitale din Iaşi, care dispun de capacitatea de resurse umane şi tehnologia necesară: Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Sf Maria", Spitalul Clinic de Urgenţă

         „Prof. Dr. Nicolae Oblu", Iaşi, Institutul de Boli Cardiovasculare"Pr. Dr. G.I.M. Georgescu", Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie"Cuza Voda", Institutul Regional Oncologic Iaşi, Institutul de Psihiatrie „Socola”, Spitalul Clinic de Boli Infectioase” Sf Parascheva”).

         5 spitale judeţene în capitalele celorlalte judeţe, care funcţionează şi ca spitale de urgenţă, care oferă asistenţă medicala şi chirurgicala complexa, inclusiv servicii de spitalizare de zi şi terapie intensivă. Aceste spitale au, de asemenea servicii ambulatorii integrate şi facilităţi avansate de diagnosticare şi tratament. Spitalele municipale, spitalele de monospecialitate completeaza furnizarea serviciilor medicale complexe, pentru populaţia din judeţ.

         spitale care deservesc comunitatea locală, care ofera cel putin servicii spitaliceşti de bază, servicii alternative în ambulatoriu, îngrijiri spitaliceşti de zi, investigaţii clinice de bază pentru diagnosticare şi tratament.

         Diferitele reabilitări şi dotări cu proiectele de echipament vor fi efectuate în spitale de valoare strategică pentru reţeaua regională de spitale. La nivel regional, vor continua proiectele incepute din diferite surse de finantare si se vor identifica noi solutii pentru reabilitarea fizica, extinderea si dotarea cu echipamente de diagnostic si tratament.

         Crearea cadrului legal pentru construirea noilor spitale regionale. Ministerul Sanatatii va elabora cadrul legal pentru gestionarea sistemului de îngrijire la nivel regional care sa asigure traseul pacientului, repartizarea responsabilităţilor şi prioritizarea serviciilor medicale furnizate de către centrele regionale pentru afectiunile care pot avea impact asupra sănătatii populatiei din regiune – cardiologie, cancer, îngrijire intensivă perinatală etc.

      4. Plan operaţional la nivel judeţean

         Prin acţiuni complementare pentru consolidarea serviciilor comunitare, asistentei medicale primare şi ambulatorii, precum şi consolidarea capacităţii de îngrijire pe termen lung se creaza conditii pentru reconversia unui numar de paturi de spitalizare continua in spitalizare de zi. Aceasta implică o secvenţă cronologică adecvată a activităţilor pentru a se asigura că restructurarea sectorului spitalicesc va fi strâns coordonată cu dezvoltarea serviciilor alternative şi ambulatorii.

         A.JUDE,UL IA,I

         Situaţia curentă:

         Numărul total de paturi pentru îngrijire acută: 5.330

         Numărul total de paturi pentru îngrijire cronică: 1.749 (dintre care 555 paturi de îngrijiri paliative). Numărul total de paturi (acuţi şi cronici): 7.079

         28 de spitale existente astăzi:

         • 20 publice, din care 3 apartin ministerelor si intitutiilor cu retea sanitara proprie;

         • 8 private (5 pentru afecţiuni acute şi 3 pentru afecţiuni cronice).

         59

         Tabel 17: Scenariu propus pentru restructurarea sectorului spitalicesc din judeţul Iaşi *)

         Nume spital	Deţinere	Număr paturi îngrijiri acute (2018)	Număr paturi îngrijiri cronice (2018)	Total paturi (2018)	Modificare propusă
         Spitalul Clinic Judeţean de Urgenta „Sf. Spiridon” Iasi	Stat	1.103	0	1.103	In anul 2027, noul Spitalul Regional de Urgenta Iasi va fi operational. Acest nou spital va prelua şi rolul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenta Iaşi, atat prin preluarea serviciilor medicale pentru acuti (servicii de tip tertiar, pentru politrauma, servicii complexe, etc), cat si a personalului de specialitate aferent. In urma reorganizarii, la propunerea unitatilor sanitare / APL, in locatiile spitalului vor putea fi organizate / prestate alte servicii medicale – cronici, paliatie, recuperare, alte servicii necesare, identificate in documentul „post use concept”. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noile structuri. Etapele principale de dezvoltare a noului SRU Iasi sunt :proiectare, construire, dotarea, operationalizare, etape ce se vor desfasura in perioada 2020-2027.Configurarea serviciilor SRU Iasi a fost stabilita prin analiza nevoilor de servicii medicale tertiare pentru regiunea NE. Au fost evaluate toate spitalele din municipiul Iasi care acorda in prezent servicii

         medicale de nivel tertiar (cazuri complexe, urgente majore), a caror activitate sa se concentreze in viitorul SRU. Acest spital va prelua şi rolul spitalului judeţean Iaşi din Spitalul Judeţean de Urgente SF Spiridon. Spaţiile actuale vor fi transformate în alte facilităţi medicale – cronici, paliatie, recuperare, alte servicii necesare, identificate in documentul „post use concept”” aprobat de autoritatile locale, UMF Iasi si MS. Viitoarea structură arhitecturală pentru acest nou spital va fi proiectată pentru a optimiza funcţionarea sa viitoare şi pentru a îmbunătăţi economiile de performanţă şi eficienţă. Acest lucru se va realiza prin punerea în comun / centralizarea anumitor activităţi care sunt dispersate astăzi (de exemplu, săli de operaţii, servicii de asistenţă clinică), dezvoltarea unor noi aranjamente clinice de guvernanţă, inclusiv organizarea "polilor" medicali, diferitele unităţi medicale ale aceluiaşi "pol". Centrele de spitalizare (pentru servicii generale) vor fi proiectate pentru a optimiza planificarea şi schimburile de personal (de exemplu, între 24-28 de paturi). Conform Studiului de fezabilitate aprobat, structura noului SRU va cuprinde 850 paturi spitalizare continua, 45 paturi spitalizare de zi, precum si 8 paturi pentru cateterism cardiac. In structura se regaresc 58 paturi pentru ingrijire critica, inclusiv UTI si UTIP, 12 paturi pentru ingrijire mari arsi, heliport. In scopul optimizarii serviciilor si concentrarii resurselor (echipamente, personal calificat, etc) in afara de preluarea integrala servicilor SCJU Iasi, noul SRU Iasi vor prelua servicii de tip tertiar de la unitati sanitare din Iasi: servicii de chirurgie pediatrica din Sp. Clinic de Urgenta Sf. Maria, servicii de obstetrica-ginecologie si neonatologie de la Sp. Elena Doamna servicii de urologie si nefrologie de la Sp. Clinic Parhon, servicii de neurologie si neurochirurgie de la SCU Nicolae Oblu, servicii de chirurgie toracica de la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie din Iaşi. Componentele de ingrijire medicala si chirurgicala de zi si ambulatoriul de specialitate vor avea un rol major in acordarea ingrijirilor. In acest scop, spitalul va primi echipamente si tehnologie de inalta performanta si resurse

         60

         					umane adecvat pregatite, pentru furnizarea serviciilor medicale. Noul model financiar, modelul de organizare si conducere a SRU, ce se vor elabora si aproba in perioada urmatoare, vor asigura cost-eficienta si sustenabilitatea spitalului. Pentru integrarea optima a noului SRU in reteaua de servicii spitalicesti din regiune si pentru optimizarea serviciilor in celelate spitale, se vor realiza planuri le de reorganizare locala, la propunerea unitatilor sanitare / APL, cu sprijinul MS, implicarea specialistilor de la aceste spitale, managerilor, autoritatilor locale, MS, cu sprijinul consultantilor din programele MS aflate in derulare. Aceste planuri vor fi pregatite pana in anul 2026. Serviciile medicale acordate in cadrul SRU vor fi asigurate de catre personalul preluat din cadrul unitatilor sanitare, precum si de catre personal nou format. SJCU Iasi / UMF Iasi si autoritatile locale din Iasi au elaborat o propunere de reorganizare / reutilizare a spatiilor existente in prezent la nivelul SRU Iasi si a celorlate spitale (post use concept). In paralel cu construirea si operationalizarea noului SRU, acesta propunere de reorganizare a serviciilor va fi dezvoltata in mod specific si integrata cu toate propunerile de le nivelul unitatilor sanitare din Iasi si din celelete judete. Toate propunerile formulate de catre spitale /autoritati locale, trebuie sa respecte „Direcţii de planificare în România şi regiunea de NE”, si descrise in Planul Cadru Regional pentru Servicii de Sănătate din Regiunea NE si din Masterplan. Este necesar a se corela toate propunerile de la univelul unitatilor sanitare, la nivel de judet si de regiune, pentru o repartitie corecta a serviciilor, conform nevoilor populatiei si capacitatii de ingrijire a unitatilor sanitare.
         Spital Clinic de Urgenta pentru Copii” Sf. Maria” Iasi	Stat	550	45	595	Spitalul va furniza in continuare servicii de tip tertiar. Odata cu operationalizarea SRU, o parte din serviciile chirurgicale pediatrice, vor fi

         61

         					preluate de acesta. La propunerea unitatii sanitare / APL, cu sprijinul MS, in cadrul planurilor de reorganizare locala, se vor identifica solutii pentru extinderea si optimizarea spatiilor si serviciilor UPU, optimizarea spatiilor si a serviciilor specifice pentru internare continua. Se va avea in vedere si reconversia unui numar de paturi in paturi de cronici, dezvoltarea acordarii serviciilor medicale in ambulatoriului de specialitate si in regim de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noile structuri.
         Institut Boli Cardio- vasculare”Prof.Dr.G.I.M.Georgescu” Iasi	Stat	115	0	115	Spitalul va furniza in continuare servicii de tip tertiar. La propunerea unitatii sanitare / APL, cu sprijinul MS, asistentei tehnice, se vor identifica solutii de optimizare a situatiei spatiilor medicale, dar si dezvoltarea unor noi servicii necesare populatiei (cardiologie pediatrica, chirurgie cardiaca pediatrica, TI cardiaca pediatrica), alte patologii specifice cardiovasculare de mare complexitate). In acelasi timp, se va avea in vedere, dezvoltarea unor servicii de recuperarea cardio-vasculara si paliatie. Pentru optimizarea furnizarii serviciilor medicale se va lua in considerare si conversia unor servicii de spitalizare continua in servicii in regim de spitalizare de zi si servicii ambulatorii. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
         Spital Clinic „ dr. C.I.Parhon’ Iasi	Stat	165	25	190	Spitalul va furniza in continuare servicii de tip tertiar.Odata cu intrarea in operationalizare a SRU Iasi, unele servicii de urologie si nefrologie vor fi preluate in SRU Iasi. La propunerea US /APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, cu sprijinul MS si al asistentei tehnice, se vor stabili serviciile specifice ce vor fi transferate in SRU si se vor identifica optiuni de optimizare a celor furnizate in prezent. Se urmareste dezvoltarea unor servicii de excelenta pentru afectiuni specifice, precum si optimizarea alocarii spatiilor de servicii medicale, a dezvoltarii ambulatoriului de specialitate si a serviciilor in regim de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noile structuri.
         Spitalul Clinic de OG „Cuza Voda”	Stat	315	65	380	Spitalul va furniza in continuare servicii de tip tertiar. La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, se poate proceda la

         62

         					conversia unui numar de paturi pentru acuti si dezvoltarea serviciilor medicale in cadrul ambulatoriului de specialitate si furnizarea serviciilor in regim de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noile structure.
         Spitalul Clinic de OG” Elena Doamna”	Stat	108	5	113	Odata cu intrarea in operationalizare a SRU Iasi, serviciile medicale vor fi preluate in SRU Iasi. La propunerea US/APL se pot dezvolta servicii ambulatorii si de spitalizare de zi, servicii noi pentru sanatatea reproducerii, precum si pentru alte patologii specifice, necesare populatiei locale. Este necesara clarificarea statutul proprietatii cladirilor si terenului, element esential in orice investitie viitoare. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noile structuri.
         Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi	Stat	202	123	325	Spitalul va furniza in continuare servicii de tip tertiar. Odata cu intrarea in operationalizare a SRU Iasi, servicii medicale acordate pentru specialitatea chirurgie toracică vor fi preluate in noul spital regional. La propunerea US/APL, cu sprijinul MS si al asistentei tehnice, in cadrul planurilor de reorganizare locala, se vor identifica serviciile ce se vor transfera in SRU, se vor reconfigura serviciile si spatiilor din actualul spital in scopul optimizarii functionarii, inclusiv prin conversia unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noile structuri.
         Institutul de Psihiatrie „Socola” Iasi	Stat	497	373	870	Se va dezvolta centrul de sănătate mintala si ambulatoriul. Procesul de reconfigurare trebuie elaborat în conformitate cu orientările strategice şi obiectivele prezentate pentru planul de sănătate mintală (trecerea la alternative comunitare şi ambulatorii, consolidarea serviciilor specifice pentru copii, grupuri vulnerabile, dependenţe etc.) Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in structura reconfigurata.
         Spitalul Clinic de Boli Infectioase” Sf. Parascheva”	Stat	300	0	300	La propunerea US/APL, se poate proceda la conversia unui numar de paturi de acuti in paturi de spitalizare de zi si dezvoltarea ambulatoriului de specialitate. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in structura reconfigurata.
         Spitalul Clinic de Urgenta “Prof.	Stat	291	0	291	Spitalul va furniza in continuare servicii de tip tertiar.Odata cu intrarea in

         63

         Dr.N. Oblu”					operationalizare a SRU Iasi, unele servicii medicale de nivel tertiar vor fi preluate in SRU Iasi. La propunerea US /APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, se va decide asupra serviciilor specifice ce vor fi transferate si se vor propune solutii de optimizare a serviciilor de specialitate ramase. Se urmareste: dezvoltarea unor servicii inovative, excelenta pe anumite patologii (centru de excelenta in neurostiinte), servicii integrate pe anumite patologii, precum si optimizarea prin dezvoltarea ambulatoriului de specialitate si a serviciilor in regim de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noile structuri.
         Spital Clinic Recuperare Iasi	Stat	200	300	500	In cadrul planurilor de reorganizare locala, la popunerea US / APL, se va analiza posibilitatea reorganizarii cu cresterea numarului de paturi de recuperare si reorganizarea paturilor de alte specialitat din structura spitalului si dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi si in regim ambulatoriu. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
         Spitalul Orasenesc Hirlau	Stat	97	10	107	La propunerea US/APL, reconversia numarului de paturi de acuti cu cresterea numarului de paturi de cronici si dezvoltarea serviciilor in ambulatoriu si spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
         Spital Municipal Pascani	Stat	276	94	370	La propunerea US/APL, conversia unui numar de paturi de îngrijiri acute in cronici, spitalizare de zi. Consolidarea serviciilor de ambulatoriu. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
         Spital de Boli Cronice”Sf.Ioan” Targu Frumos	Stat	0	20	20	La propunerea US/APL se vor dezvolta servicii ambulatorii. Mentinerea serviciilor de paliatie si cronici. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
         Institutul Regional Oncologic Iasi	Stat	252	20	272	Procesul de dezvoltare va avea in vedere orientările strategice din planul regional de servicii de sănătate si propunerile US
         Spital CFR Iasi	Stat	219	70	289	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea ministrului de resort

         64

         Spital CFR Pascani	Stat	121	14	135	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea ministrului dr resort
         Preventoriul TBC Deleni	Stat	140	0	140	Reconfigurarea va fi definită conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate la propunerea APL cu consultarea Comisiei de specialitate in concordanţă cu particularităţile României în ceea ce priveşte TBC
         Spital Militar	Stat	175	0	175	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea ministrului dr resort
         Spitalul Providenta	Privat	45	45	90	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
         SC Vital Center Memory	Privat	0	59	59	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
         Arcadia	Privat	96	26	122	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
         Arcadia Cardio	Privat	41	0	41	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
         Euroclinic Onco	Privat	20	0	20	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
         SC RED Hospital	Privat	0	115	115	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
         Assoc. Dr Micu Vasile	Privat	0	29	29	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
         Elytis Clinica Chirugie Esculap	Privat	2	91	91	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de

         65

         					management
         Spital Pshiatrie si pentru Masuri de Siguranta Padureni- Grajduri	Stat	0	220	220	Specificitatea acestui spital este că interneaza pacienti incadrati in art. 110 CP Legătura cu justiţia va fi consolidată pentru a dezvolta o abordare adecvată pentru reintegrarea pacienţilor şi pentru monitorizarea acestora. Mecanismul de finanţare al acestei entităţi trebuie, de asemenea, să fie revizuit pentru a asigura o alocare a fondurilor atat de la Ministerul Sanatatii, cat si de la Ministerul Justitiei si admnistratia publica locala. Se impune extinderea capacitatii prin construirea de noi spatii, cele existente fiind insuficiente;
         IA,I		5.330	1.749	7.079

         66

         *)Nota:În tabelul de mai sus, au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile

         B.JUDE,UL BACĂU

         Situaţia curentă:

         Număr total paturi îngrijire pacienţi cu afecţiuni acute: 2.412

         Număr total de paturi 560 cronici ( (dintre care 99 paturi de îngrijiri paliative). Numărul total de paturi: 2.972

         12 spitale existente azi: 6 publice şi 6 private

         67

         Tabel 18: Scenariu propus pentru restructurarea sectorului spitalicesc din judeţul Bacău

         Denumire spital	Stadiu deţinere	Număr paturi îngrijiri acute (2018)	Număr paturi îngrijiri cronice	Număr total paturi	Modificare propusă
         Spitalul Judeţean de Urgenta Bacau	Stat	1.230	78	1.308	Reconversia numarului de paturi de îngrijire acută si cresterea numarului de paturi pentru ingrijiri cronice si ingrijiri paliative. La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
         Spital Pneumoftiziologie Bacau	Stat	85	84	169	La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
         Spital Municipal ”Sf.Ierarh Dr. Luca” Oneşti	Stat	520	31	551	La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
         Spital Municipal Orăşenesc Buhuşi	Stat	108	54	162	La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

         Spital Municipal de Urgenta Moineşti	Stat	331	58	389	La propunerea US/APL, se va avea în vedere dezvolarea de servicii identificate a fi necesare populatiei careia i se adreseaza. Se vor identifica solutii pentru dezvoltarea unor servicii integrate la nivelul comunitatii. Structura de personal va fi adaptata in concordanta cu deciziile luate.
         Spital Orasenesc”Ioan Lascar” Comăneşti	Stat	101	10	111	La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi si a serviciilor ambulatorii. Reconfigurarea serviciilor va tine cont si de disponibilitatea unor servicii similare in imediata vecinatate, astfel incat reorientarea serviciilor sa raspunda nevoilor populatiei (varstnici, cronici). Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
         SC POLIMED	Privat	24	122	146	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
         Clinica Palade	Privat	13	0	13	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
         Central Med Cronici	Privat	0	64	64	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
         Sectie sanatoriala Slanic Moldova *	Stat	0	41	41	Măsurile propuse sunt prezentate în capitolul Regiunea Bucureşti-Ilfov, INMFRMB
         SC Munteanu	Privat	0	18	18	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
         BACĂU		2.412	560	2.972

         68

         *) Nota: Secţie fără personalitate juridică, în structura Institutul Naţional de Medicină Fizică Balneologie şi Recuperare Medicală Bucuresti (INMFRMB)

         C.JUDE,UL BOTO,ANI

         Situaţia curentă

         Număr total paturi îngrijire pacienţi cu afecţiuni acute: 1.750 Număr total de paturi cronici: 312

         Număr total de paturi: 2.062

         5 spitale de stat existente astăzi

         Tabelul 19: Scenariu propus pentru restructurarea sectorului de unităţi spitaliceşti din judeţul Botoşani

         Denumire spital	Stadiu deţinere	Număr paturi îngrijiri acute (2018)	Număr paturi îngrijiri cronice (2018)	Număr total paturi (2018)	Modificare propusă
         Spitalul Judeţean de Urgenta”Mavromati” Botoşani	Stat	1.242	155	1.397	Reconversia numarului de paturi de îngrijire acută si cresterea numarului de paturi pentru ingrijiri cronice si ingrijiri paliative. La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
         Spitalul de Recuperare” Sf. Gheorghe” Botosani	Stat	166	11	177	In cadrul planurilor de reorganizare locala, la popunerea US / APL, se va analiza posibilitatea reorganizarii cu cresterea numarului de paturi de recuperare si dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi si in regim ambulatoriu. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
         Spital Municipal Dorohoi	Stat	307	0	307	La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
         Sanatoriul de Neuropsihiatrie Podriga	Stat	0	72	72	Dezvoltarea de servicii pentru recuperare psihiatrică, alte servicii de sanatate mintala.
         Spital Pneumoftiziologie Botosani	Stat	35	74	109	La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
         BOTO,ANI		1.750	312	2.062

         69

         D.JUDE,UL SUCEAVA

         70

         Situaţie curentă

         Număr total paturi îngrijire pacienţi cu afecţiuni acute: 2.392

         Număr total de paturi cronici: 465 (dintre care 115 paturi îngrijiri paliative) Număr total de paturi: 2.857

         12 spitale în prezent: 9 publice şi 3 private

         Tabel 20: Scenariu de restructurare propus pentru sectorul de unităţi spitaliceşti din judeţul Suceava

         Denumire spital	Stadiu deţinere	Număr paturi îngrijiri acute (2015)	Număr paturi îngrijiri cronice (2015)	Număr total de paturi (2015)	Modificare propusă
         Spitalul Judeţean de Urgenţă”Sf.Ioan cel Nou” Suceava	Stat	1.043	115	1.158	Reconversia numarului de paturi de îngrijire acută si cresterea numarului de paturi pentru ingrijiri cronice si ingrijiri paliative. La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
         Spital Municipal Câmpulung Moldovenesc	Stat	198	20	218	La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
         Spitalul de Psihiatrie Câmpulung Moldovenesc	Stat	55	15	70	Dezvoltarea centrului de sănătate mintala si a ingrijirilor paliative. Conform orientărilor strategice stabilite pentru sănătate mintală, se vor dezvolta servicii pentru dependenţe, grupuri vulnerabile, copii, dupa caz, inclusiv alternative la nivelul comunitatii, etc. Structura de personal va fi adaptata in concordanta cu deciziile luate.
         Spital Municipal Fălticeni	Stat	294	25	319	La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
         Spitalul Gura Humorului	Stat	106	0	106	La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de

         					reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
         Sp. Municipal”Sf.Dr.Cosma si Damian” Rădăuţi	Stat	407	28	435	La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
         Spital de Boli Cronice Siret	Stat	15	195	210	La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
         Spital Municipal Vatra Dornei	Stat	178	0	178	La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
         Spitalul de Psihiatrie Cronici Siret	Stat	15	195	210	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul pentru sănătate mintală la propunerea echipei de management
         Behesda	Privat	41	0	41	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
         Spital îngrijiri paliative Ilişeşti	Privat	0	34	25	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
         Top Medical Cronic	Privat	0	18	18	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
         SUCEAVA		2.392	465	2.857

         E.JUDE,UL VASLUI

         71

         Situaţie curentă

         72

         Număr total paturi îngrijire pacienţi cu afecţiuni acute: 1.572 Număr total de paturi ÎTL /recuperare/îngrijiri paliative: 360 Număr total de paturi: 1.932

         Număr de spitale existente: 4 de stat şi 1 privat

         Table 21: Scenariu propus pentru restructurarea sectorului spitalicesc din judeţul Vaslui

         N°	Denumire spital	Deţinere	Număr paturi îngrijiri acute (2018)	Număr paturi îngrijiri cronice (2018)	Număr total de paturi (2018)	Modificare propusă
         1	Spitalul Judeţean de Urgenta Vaslui	Public	670	89	759	Reconversia numarului de paturi de îngrijire acută si cresterea numarului de paturi pentru ingrijiri cronice si ingrijiri paliative. La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
         2	Spital Municipal de Urgenta” Elena Beldiman” Bârlad	Public	636	108	744	La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
         3	Spital Municipal „Dimitrie Castroian” Huşi	Public	230	40	270	La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
         4	Spitalul Psihiatrie Murgeni	Public	36	105	141	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice pentru sănătate mintală (adulţi, copii, dependenţe, grupuri vulnerabile, etc.) prin dezvoltarea servicilor de spitalizare de zi si a ambulatoriului de specialitate. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
         5	SC Recumed SRL Vaslui	Privat	0	18	18	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
         VASLUI			1.572	360	1.932

         F.JUDE,UL NEAM,

         Situaţia curentă:

         Număr total paturi îngrijire pacienţi cu afecţiuni acute: 1.841 Număr total de paturi cronici: 672

         Număr total de paturi: 2.513

         7 spitale în prezent: 6 publice (5 îngrijiri acute +1 îngrijiri cronice psihiatrie) şi 1 unitate privată

         73

         Tabel 22: Scenariu de restructurare propus pentru sectorul spitalicesc din judeţul Neamţ

         Denumire spital	Deţinere	Număr paturi îngrijiri acute (2015)	Număr paturi îngrijiri cronice (2015)	Număr total paturi (2015)	Modificare propusă
         Spitalul Judeţean de Urgenta Neamţ	Public	801	48	849	Reconversia numarului de paturi de îngrijire acută si cresterea numarului de paturi pentru ingrijiri cronice si ingrijiri paliative. La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
         Spital Municipal de Urgenta Roman	Public	611	29	640	La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
         Spitalul Orasenesc”Sf.Ierarh Nicolae” Bicaz	Public	31	13	44	La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de

         					spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
         Spitalul Orasenesc „Sf.Dimitrie” Târgu Neamţ	Public	246	0	246	La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
         Spitalul de Pneumoftiziologie Bisericani	Public	152	446	598	Spital de specialitate să fie menţinut ţinând cont de particularităţile României în ceea ce priveşte TBC Reconversia unui numar de paturi de acuti in spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
         Spitalul de Psihiatrie”Sf.Nicolae’ Roman	Public	0	124	124	Dezvoltarea centrului de sănătate mintala si a ingrijirilor paliative. Conform orientărilor strategice stabilite pentru sănătate mintală, se vor dezvolta servicii pentru dependenţe, grupuri vulnerabile, copii, dupa caz, inclusiv alternative la nivelul comunitatii, etc. Structura de personal va fi adaptata in concordanta cu deciziile luate.
         Spital Palimed	Privat	0	12	12	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
         NEAM,		1.841	672	2.513

         74

      5. Proiectie pentru Regiunea NE

         Viitoarea reţea regională de spitale publice de asistenţă medicală din NE poate fi structurata astfel:

         • 1 spital regional care va rezolva cazurile de complexitate mare, pentru intreaga regiune si are si rol de spital judetean pentru judetul Iasi ;

         • 5 spitale judeţene de urgenta;

         • spitale de specialitate;

         • institute de spcialitate;

         • 1 spital pentru copii;

         • spitale municipale / orăşeneşti;

         • spitale publice apartinand ministerelor si insitutiilor cu retea sanitara proprie;

         • unitati pentru ingrijiri pe termen lung.

   4. Reţeaua de Servicii de urgenţă din regiunea NE

      Reţeaua de urgenţă din regiune va fi consolidată pentru a reduce povara cazurilor de urgenţă asupra spitalului de urgenţă din Iaşi (viitorul spital regional). Ca atare, capacităţile ATI vor fi consolidate în celelalte spitale judeţene, precum şi în două-patru spitale municipale. Spitalele judeţene din Suceava şi Bacău sunt potenţial candidate pentru dezvoltarea capacităţii ATI, având în vedere şi poziţia lor geografică faţă de Iaşi şi potenţialul lor de a acoperi uniform regiunea. Se va dezvolta în continuare potenţialul de integrare şi extindere a funcţionalităţilor telemedicinei cu răspunsul la asistenţa medicală de urgenţă.

      Reţeaua de urgenţă din regiune va fi consolidată prin investiţiile din fonduri europene (POR) şi împrumuturi BIRD, pentru UPU/CPU din cadrul spitalelor judeţene şi municipale din regiune.

   5. Dezvoltarea facilităţilor de îngrijire Ambulatorie clinică şi paraclinică

      Capacitatea ambulatorie de îngrijire va fi consolidată în regiune prin reabilitarea / retehnologizarea

      / echiparea ambulatorii integrate, cu accent special pe judeţele în care aceste unităţi sunt în număr limitat (adică Botoşani, Vaslui, Suceava şi Neamţ) sau în stare proastă. Accentul va fi pus pe consolidarea furnizării de servicii în specialităţile clinice de bază şi în specialităţile cu deficit ridicat şi adresabilitate ridicată la nivel regional (de exemplu, reumatologie, oncologie şi pediatrie neurologie).

      1. Diagnostic situaţie curentă şi principalele deficite

         În regiunea de NE, cel mai mare număr de unităţi de ambulatoriu se află în judeţul Iaşi (42%), probabil ca urmare a existenţei centrului universitar, urmat de judeţul Suceava, cu 24% din numărul total de spitale din regiune. Pe de altă parte, cele mai puţine unităţi de ambulatoriu sunt în judeţul Botoşani (2%), urmate de judeţul Vaslui (8%).

         În ceea ce priveşte tipurile de facilităţi de ambulatoriu, practicile medicale individuale (CMI) sunt predominante la nivel regional, urmate de facilităţi specializate în ambulatoriu şi facilităţi integrate de ambulatoriu. Judeţele cu cel mai mare număr de CMI sunt Iaşi şi Suceava, cel mai mic număr fiind întâlnit în judeţul Botoşani (1), urmat de judeţul Vaslui (12). Pentru spitalele specializate, cel mai mare număr este în judeţul Iaşi (45), urmat de Bacău (22) şi Vaslui (16).

         Dintre cele 42 ambulatorii integrate din regiunea de Nord-Est (inclusiv ambulatorii integrate în spitalele cronice), 12 au fost renovate / reabilitate / modernizate ca parte a Programului Operaţional Regional 2007-2013. Cele mai multe ambulatorii care au primit finanţare au fost în Iaşi (4 din 15), în timp ce în Vaslui niciuna dintre cele trei ambulatorii integrate nu a primit finanţare prin POR.

         Procesul de imbunatatire a infrastructurii ambulatoriilor de specialitate a continuat si in în exerciţiul financiar 2014-2020. Asftel au fost initiate, finalizate sau aflate in curs de finalizare proiecte de reabilitare, reorganizare, extindere a 24 de ambulatorii din regiunea NE, care au beneficiat de rambursarea cheltuielilor echipamente si investitii efectuate în perioada 2014-2020. Ambulatoriile sunt situate in judetele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui.

         

         

         

         

         

         

         

         

         

         16

         14

         12

         10

         8

         6

         4

         7

Figura 21: Numărul ambulatoriilor integrate reamenajate prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, din Regiunea NE

In cele doua perioade financiare, un numar important de ambulatorii de specialitate din regiunea NE vor putea functiona in noi conditii de acordare a serviciilor medicale. La momentul finalizarii lucrarilor de imbunatatire a infrastructurii ambulatoriilor de specialitate, este de asteptat o crestere a volumului de servicii contractate si acordate in noile ambulatorii. Pentru aceasta este insa necesara revizuirea legislatiei pentru stimularea contractarii si acordarii acestor servicii. In prezent, modul de decontare a acestor servicii nu acopera in totalitate cheltuielile. Revizuirea legislatiei trebuie sa cuprinda, atat actualizarea tarifelor pentru acestew servicii, cat si revizuirea normarii personalului in ambulatoriile de specialitate si a celor integrate spitalelor.

Judeţul Iaşi are cel mai mare număr de structuri ambulatorii care oferă servicii paraclinice (laborator şi imagistică), aceste servicii reprezentând 35,11% din totalul structurilor ambulatorii. Ambulatoriile integrate din cadrul spitalelor clinice/institute furnizează servicii pentru pacienţi din toate judeţele din regiunea NE (Spitalul Judeţean de Urgenţă Iaşi, Institutul de Boli Cardiovasculare, Institutul de Oncologie, etc.).

Pacienţii din întreaga regiune sunt trimişi la structurile ambulatorie de specialitate care funcţionează în spitale şi unităţile private din Iaşi.

Judeţul cu cel mai mic număr de structuri ambulatorii este Vaslui.

Tabelul 23: Numărul structurilor ambulatorii din regiunea NE şi ponderea adresabilităţii pacienţilor către acestea

JUDE,	BC	BT	IS	NT	SV	VS	Total reg NE
NUMAR	36	22	59	27	26	20	169
Pondere	21.4%	13.09%	35.11%	16.07%	15.47%	11.9%	100%

Sursa: SNSPMPDSB

Tabelul 24: Numărul structurilor ambulatorii din spitale care oferă servicii paraclinice şi numărul de structuri prezintă astfel:

JUDE,/ AMBULATORII	BC	BT	IS	NT	SV	VS	TOTAL
AMBULATORII ORGANIZATE IN STRUCTURA SPITALULUI	6	4	8	2	4	2	26
AMBULATORII PRIVATE	30	18	51	25	22	18	143
TOTAL	36	22	59	27	26	20	169

Sursa: SNSPMPDSB

Tabelul 25: Situatia privind numarul de consultatii acordate în regim ambulatoriu, în unităţi spitaliceşti publice, in anul 2018, pentru Regiunea NE

Nr. crt	Judetul	Consultatii acordate in 2014	Consultatii acordate in 2018
1	Bacau	528.981	496.992
2	Botosani	228.224	227.953
3	Iasi	668.350	578.368
4	Neamt	181.052	177.219
5	Suceava	293.876	263.822
6	Vaslui	239.741	162.000

Sursa INSP

In anul 2018 au fost decontate pentru regiunea NE, in ambulatoriul de specialitate: consultatii, servicii acordate de catre medicii de specialitate clinica si servicii conexe actului medical acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical la recomandarea medicilor de specialitate clinica, astfel: numar total de servicii de specialitate: 798.988, iar numar total servicii conexe 91.076.

Situatia detaliata pe specialitati privind consultatiile, serviciile acordate de catre medicii de specialitate clinica si serviciile conexe actului medical acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical la recomandarea medicilor de specialitate clinica este prezentata in Anexa nr. 8.

Tabelul 26: Numărul contractelor pentru furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate încheiate de către casele de sănătate cu furnizorii de servicii medicale pentru ambulatoriile de specialitate din Regiunea N-E in perioada 2017-2019

Nr.crt.	Casa de Asigurari de Sănătate	Ambulatoriu specialitati clinice			Paraclinice: laborator / radiologie si imagistica / anatomie patologica			Ambulatoriu Recuperare, Medicină fizică şi Balneologie
		2017	2018	2019	2017	2018	2019	2017	2018	2019
1	BACAU	50	50	51	33	33	32	13	12	10
2	BOTOSANI	10	10	9	16	14	13	4	5	5
3	IASI	182	184	173	55	55	53	35	33	31

4	NEAMT	56	54	54	25	23	23	7	7	7
5	SUCEAVA	108	104	112	26	25	25	12	11	10
6	VASLUI	36	35	37	21	20	20	7	7	7
TOTAL		442	437	436	176	170	166	78	75	70

Din analizele de mai sus se observă scăderea numărului de consultaţii acordate în regim ambulatoriu în unităţile spitaliceşti publice, în anul 2018 faţă de anul 2014. Aceasta tendinta se datoreaza pe de o parte restrictiilor de spatiu si conditii, legate de lucrarile de reabilitare aflate in desfasurare, care au dus la restrangerea furnizarii acestor servicii, dar si a tarifelor inadecvate de rambursare a serviciilor ambulatorii, a lipsei personalului de specialitate si a normarii inadecvate.

Odata cu finalizarea imbunatatirii conditiilor de spatiu, echipamente, circuite, etc, este de asteptat cresterea contractarii pentru serviciile ambulatorii. Reglementarile legate de personal si tarife vor conditiona evolutia furnizarii serviciilor in ambulator.

Numărul necesar de medici de specialitate şi numărul de norme necesare pentru fiecare specialitate clinică în Regiunea NE, pentru care se încheie contract cu casa de asigurări de sănătate, se stabileşte de către comisia formată din reprezentanţi ai caselor de asigurări de sănătate, ai colegiilor teritoriale ale medicilor şi ai direcţiilor de sănătate publică, respectiv ai direcţiilor medicale ori ai structurilor similare din ministerele şi instituţiile centrale cu reţea sanitară proprie, după caz, pe baza unor criterii care se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate aplicabil pe perioada de valabilitate a Contractului-cadru. Situatia detaliata la nivelul Regiunii de NE se regaseste in Anexa nr. 9.

Comisia stabileşte numărul necesar de medici şi numărul necesar de norme. Pentru specialităţile clinice, prin normă se înţelege un program de lucru de 7 ore în medie pe zi şi, respectiv, de 35 de ore pe săptămână. Pentru un program de lucru mai mare sau mai mic de 7 ore în medie pe zi, programul de lucru la cabinet pentru specialităţile clinice se ajustează în mod corespunzător. La lucrările comisiei participă, cu rol consultativ, reprezentanţi ai organizaţiilor patronale şi sindicale şi ai societăţilor profesionale ale medicilor de specialitate din asistenţa medicală ambulatorie pentru specialităţile clinice reprezentative la nivel judeţean, în condiţiile în care sunt constituite astfel de organizaţii la nivel local.

Pentru judeţul Bacău, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 33 de specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialităţi fiind de 60%. Casa de Asigurări de Sănătate Bacău nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de specialitate cu următoarele specialităţi clinice: Anestezie şi terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Gastroenterologie pediatrică, Hematologie, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Pneumologie pediatrică, Oncologie şi hematologie pediatrică, Psihiatrie pediatrică şi cu nici un medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.

Pentru judeţul Botoşani, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 29 de specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialităţi fiind de 82%. Casa de Asigurări de Sănătate Botoşani nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de specialitate cu următoarele specialităţi clinice: Anestezie şi terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară,Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurologie pediatrică,

Ortopedie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Oncologie şi hematologie pediatrică, Radioterapie şi cu nici un medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.

Pentru judeţul Iaşi, comisia a stabilit necesarul de norme pentru toate cele 43 de specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, precum şi pentru medicii cu atestat de studii complementare în Planificare familială şi Îngrijiri paliative, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialităţi, respectiv atestate de studii complementare fiind de 34%. Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi este singura casă de asigurări de sănătate din regiune care a încheiat contracte de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu medici din toate specialităţile clinice, inclusiv cu specialitatea medicină fizică şi de reabilitare, precum şi cu medici cu atestat de studii complementare în Planificare familială, respectiv Îngrijiri paliative.

Pentru judeţul Neamţ, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 38 de specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, precum şi pentru medicii cu atestat de studii complementare în Planificare familială şi Îngrijiri paliative, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialităţi, respectiv atestate de studii complementare în fiind de 40%. Casa de Asigurări de Sănătate Neamţ nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de specialitate cu următoarele specialităţi clinice: Cardiologie pediatrică, Gastroenterologie pediatrică, Nefrologie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Oncologie şi hematologie pediatrică.

Pentru judeţul Suceava, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 30 de specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialităţi fiind de 35%. Casa de Asigurări de Sănătate Suceava nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de specialitate cu următoarele specialităţi clinice: Anestezie şi terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie orală şi maxilo-facială, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Pneumologie pediatrică, Oncologie şi hematologie pediatrică, Radioterapie şi cu nici un medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.

Pentru judeţul Vaslui, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 29 de specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialităţi fiind de 46%. Casa de Asigurări de Sănătate Vaslui nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de specialitate cu următoarele specialităţi clinice: Anestezie şi terapie intensivă, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă , Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Geriatrie şi Gerontologie, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurochirurgie, Pneumologie pediatrică, Oncologie şi hematologie pediatrică, Radioterapie şi cu nici un medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.

1. ,inte operaţionale şi plan regional

   În prezent, o proporţie semnificativă a pacienţilor ajung să fie internaţi în spital, datorită accesului limitat la servicii acordate în ambulatoriul de specialitate.

   Pentru a inversa această tendinţă, se vor continua investitiile prin proiecte de reabilitare, echipare, consolidarea, extindere a capacităţii de servicii, respectiv modernizarea în conformitate cu nevoile regionale de sănătate, ţinând seama de investiţiile deja efectuate prin proiectele finanţate din POR. In acelasi timp introducerea modificarilor de legislatie care vor actualiza tarifele serviciilor in ambulator la nivel real al costurilor, normarea si plata personalului, sunt esentiala pentru dezvoltarea acestor servicii.

   Pentru prioritizarea programului de investiţii în domeniul ambulatoriilor, se propune un set de criterii care să ţină seama de următoarele considerente:

   • judeţele cu număr mic de servicii ambulatorii contractate cu asigurările de sănătate judeţene.

   • localităţi în care ambulatoriul este singurul furnizor de servicii publice;

   • sprijin şi implicare din partea autorităţilor locale şi a comunităţii locale;

   • existenta / identificarea personalului de specialitate care asigură funcţionarea structurilor ambulatorii;

   • starea infrastructurii, istoricul investiţiilor de capital, cost-eficienta

   • investiţii în consolidarea capacităţii de acordare a serviciilor în specialităţile clinice cu mare adresabilitate sau deficit ridicat, în conformitate cu nevoile de sănătate demonstrate şi serviciile disponibile în zona de captare corespunzătoare;

1. Dezvoltarea resurselor umane va urmari:

   • Imbunatatirea acoperirii cu medici în zone cu deficit mare şi adresabilitate ridicată în regiune, în special în judeţele Botoşani şi Vaslui;

   • Creşterea accesibilităţii serviciilor ambulatorii prin organizarea activităţii medicale în două ture prin îmbunătăţirea managementului unităţilor sanitare.

2. DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE ,I A RECUPERĂRII

   Având în vedere nevoile de îngrijire pe termen lung, ingrijiri paliative şi de recuperare estimate, planul propune definirea, reglementarea şi implementarea acordarii ingrijirilor pe termen lung, alaturi de cresterea numarului de paturi de recuperare şi îngrijire paliativă cu aproximativ 25% până în 2027 .

   Majoritatea acestora vor fi obţinute prin transformarea paturilor de îngrijire acută ca parte a reconfigurării reţelei regionale de spitale.

   1. Analiza situaţiei curente şi principalele deficite

      Legislatia naţională nu defineste in prezent serviciile de ingrijire pe termen lung, desi acestea exista in sine, sub forma serviciilor medicale acordate anumitor categorii de pacienti cu afectiuni, identificate in special in sectii precum cele de psihiatrie, ATI, neurologie, recuperare, neonatologie- prematuri, etc. Este necesara definirea acestor servicii, care necesita atat asistenta medicala cat si îngrijiri de tip social in mod integrat, pe termen lung.

      Judeţul Iaşi concentrează aproximativ 40% din paturile de îngrijire cronică. Capacitatea de îngrijire cronică este în mod special subdezvoltată în judeţele Bacău şi Suceava, care au mai puţin de 10 paturi de îngrijire cronică la 10 000 de locuitori şi mai puţin de 20% paturi cronice din totalul paturilor de spital.

      Asociaţia Europeană de Îngrijiri Paliative (EAPC) a publicat recent Atlasul 2019 al Îngrijrilor Paliative în Europa (2), rezultat al unui amplu studiu pentru identificarea situaţiei dezvoltării paliaţiei în peste 50 de ţări din Europa şi foste ţări sovietice din Asia. Au fost vizate patru categorii majore de indicatori, respectiv: 1) situaţia cadrului legal, a politicilor de reglementare a funcţionării îngrijirilor paliative şi a integrării acestora in ansamblul sistemelor naţionale de sănătate, 2) educaţia specialiştilor (medici, asistenţi medicali şi alt personal necesar echipelor multidisciplinare de paliaţie, 3) consumul mediu de medicaţie opioidă – ca indicator al gradului de control al durerii şi 4) numărul de servicii acordate în diverse medii de îngrijire (la domiciliul pacienţilor, în ambulator sau centre de zi, în regim de internare continuă). În acest context, România se situează în jumătatea inferioară a clasamentului ţărilor investigate, ca număr de servicii şa 100.000 loc (Figura22).

      Prin reglementările adoptate în anul 2018 (OMS nr. 253/2018) s-au creat premisele unei dezvoltări coordonate a îngrijirilor paliative atât în sistemul public de sănătate cât şi în cel privat şi au fost definite structurile de acordare a îngriirilor paliative în funcţie de complexitatea cazurilor şi de preferinţele pacienţilor. Ordinul precizează patologiile care pot beneficia de îngrijiri paliativ, locaţiile în care se acordă serviciile şi pregătirea profesională a personalului care lucrează în serviciile de paliaţie publice sau private. De asemenea, Ordinunl se corelează cu alte prevederi legale ale noului Contract Cadru şi ale Normelor metodologice de aplicare a acestuia în privinţa condiţiilor de finanţare prin sistemul asigurărilor de sănătate, precum şi cu standardele de calitate ce se impun a fi reglementate de unităţile sanitare în vederea acreditării de către Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate (ANMCS).

      În perioada 2002-2020, introducerea şi dezvoltarea unor mecanisme de finanţare a serviciilor de îngrijiri paliative prin sistemul asigurărilor de sănătate a avut drept consecinţă dezvoltarea acestor servicii atât în sistemul public cât şi în cel privat de sănătate, unităţile cu paturi de internare (compartimente/secţii de paliaţie) având cea mai accentuată dezvoltare.

      Figura 22:

      

      Sursa: Date CNAS

      Intre cei 108 furnizori de servicii spitaliceşti de îngrijiri paliative, finantate in anul 2019 in România, 36 (33%) se află în regiunea NE, astfel (Tabelul 26):

      având următoarea:

      Tabelul 26: Repartizare pe judeţe a serviciilor de îngrijiri paliative, finantate in anul 2019 in România în sistem public, ONG şi privat

      Regiunea NE / Judeţ	Public	ONG	Privat	Total
      Bacău	5	1	8	14
      Botoşani	0	0	0	0
      Iaşi	6	1	5	12
      Neamţ	2	0	0	2

      Suceava	4	0	3	7
      Vaslui	0	0	1	1
      Total NE	17	2	17	36

      Dintre aceştia, doar 2 furnizori (1 în judeţul Bacău şi 1 în judeţul Iaşi) sunt orientaţi spre ingrijiri paliative pediatrice, restul furnizând servicii destinate exclusiv asistenţei pacienţilor adulţi. Există 35 de secţii/compartimente de îngrjiri paliative, o structură ambulatorie care furnizează îngrijiri paliative şi doar 2 furnizori de servicii de îngrijiri paliative la domiciliu. Dintre cele 6 judeţe din Regiunea NE, numai în judeţul Botoşani nu sunt furnizori de servicii de îngrijiri paliative.

      Din analiza datelor existente la nivelul MS si SNSPMPDSB, mai mult de 52% din zilele de spitalizare care ar intra in serviciile de tip ITL, au fost legate de servicii acordate in sectii de psihiatrie şi mai mult de 14% in sectii de pneumologie si boli infecţioase. Serviciile acordate in sectii de Recuperare, Ingrijiri paliative şi Geriatrie-Gerontologie reprezintă un total de 25,2%. În ceea ce priveşte morbiditatea paliativă, cazurile oncologice au reprezentat 40% din totalul regional (mai puţin decât media naţională de 74%), în timp ce demenţa şi afecţiunile neurologice au reprezentat 12-14% fiecare, semnificativ mai mult decât media naţională.

   2. ,inte regionale

      Rapoartele de servicii pentru determinarea numărului de paturi de îngrijire paliativă, structuri de îngrijire paliativă în ambulatoriu şi echipe de îngrijire paliativă la domiciliu au fost stabilite după cum urmează11 :

      Tabel 27: Serviciu Îngrijiri paliative şi rapoarte de alocare personal

      Număr de paturi pacienţi internaţi îngrijiri paliative per număr de locuitori	Număr de cabinete de îngrijiri paliative ambulatorii per număr de locuitori	Număr de echipe de îngrijiri paliative la domiciliu per număr de locuitori
      25 paturi ÎP la 125,000 locuitori	1 cabinet ÎP ambulatoriu la 60,000 locuitori	1 echipă de ÎP la domiciliu la 40,000 locuitori
      Raport personal îngrijiri paliative pacienţi internaţi	Raport personal îngrijiri paliative ambulatoriu	Raport personal echipa de ÎP la domiciliu
      	1 echipa de ÎP ambulatoriu constă în: (fizioterapeut, consilier spiritual)	1 echipa de ÎP la domiciliu constă în:

      • 1 doctor cu atestat – ÎP la 12 paturi

      • 1 asistenta cu formare ÎP la 8 paturi 8 per tură

      • 1 infirmieră la 8 paturi pe tură

      • 1 asistent social la 25 paturi

      • jumătate de normă psiholog la 12 paturi ;

      • 4 contracte de muncă cu timp parţial – alte tipuri de personal (fizioterapeut, consilier spiritual)

      • 1 doctor

      • 1 asistentă

      • jumătate de normă lucrător social

      • 2 contracte de muncă cu timp parţial – alte tipuri de personal

      • 2 doctori

      • 4 asistente

      • 1 psiholog

      • jumătate de normă fizioterapeut

      Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust

      

      11 Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust.

      În plus faţă de creşterea capacităţilor de servicii paliative, sunt stabilite şi următoarele obiective calitative 12:

      Îngrijirea paliativă va fi dezvoltată ca servicii integrate la toate nivelurile de îngrijire, în funcţie de complexitatea nevoilor pacienţilor cu boli progresive cronice.

      Este necesară consolidarea capacităţilor în domeniul îngrijirii paliative de bază şi al îngrijirilor paliative specializate cu dezvoltarea structurii (servicii de îngrijire paliativă specializate la domiciliu, servicii ambulatorii de îngrijiri paliative, unitati tip hospice de îngrijire paliativă, echipe spitaliceşti de îngrijire paliativă, servicii de îngrijire paliativă în spitale, şi centre de consultanţă pentru furnizorii de îngrijire paliativă de bază) şi formarea resurselor umane, alături de ajustările politicilor, pentru a permite furnizarea şi coordonarea serviciilor.

      Protocoalele şi algoritmii pentru îngrijirile paliative trebuie să fie puse în aplicare şi medicamentele esenţiale de îngrijire paliativă (inclusiv medicamente analgezice puternice- opioide) trebuie să fie disponibile la toate nivelurile de îngrijire atât pentru pacienţii cu cancer, cu respectarea reglementarilor in vigoare, cât şi pentru cei cu alte boli progresive cronice

      Dezvoltarea unor modele durabile pentru finanţarea îngrijirilor paliative de bază şi specializate în toate locaţiile pentru a asigura furnizarea continuă a serviciilor.

      Dezvoltarea şi acoperirea serviciilor vor fi monitorizate anual prin colectarea sistematică de date de la furnizorii de servicii, pentru a reflecta volumul şi calitatea furnizării serviciilor, iar rezultatele vor fi utilizate pentru a sprijini în mod strategic dezvoltarea în continuare a serviciilor pentru a asigura accesul consecvent la îngrijirile paliative din România.

      Tabelul 28de mai jos explică diferenţa dintre serviciile de îngrijiri paliative disponibile în prezent în regiune şi serviciile paliative care sunt necesare pentru a răspunde nevoilor populaţiei.

      

      12 Sursa: Informaţii din partea consultantului Băncii Mondiale privind îngrijirea paliativă (Ms Marilyn Boggust) despre Planurile Regionale de Servicii – Noiembrie 2017

      84

      Tabelul 28: Servicii îngrijiri paliative regiunea de NE – Curente, necesare şi analiza deficitului

      Nord Est	Populaţ ie (2015)	Numărul şi tipul curent de paturi (per furnizor de servicii)			Paturi necesare	Deficit (nu include paturi la privat)	Pacienţi ambulatoriu în prezent după număr şi tip de furnizori de servicii			OP Necesar	Deficit (exclud e facilităţi le private)	Echipe curente de asistenţă la domiciliu după număr şi tip de furnizori de servicii			Echipe la domiciliu necesare	Deficit (Exclud e facilităţi le private)
      S = Stat ONG = Organizaţie non -profit C = Societate privată		S	ONG	C	25 paturi la 125,000 Locuitori		S	ONG	C	1 cabinet la 60,000 Locuitori		S	ONG	C	1 echipa la domiciliu la 40,000 locuitori
      Bacău	602,399	40	0	29	120	80	0	0	0	10	10	0	2	0	15	13
      Botoşani	397,151	0	0	0	80	80	0	0	0	7	7	0	0	0	10	10
      Iaşi	787,671	327	30	213	157	-200	0	0	0	13	13	0	0	0	20	20
      Neamţ	457,606	26	0	40	92	66	0	0	0	8	8	0	0	0	11	11
      Suceava	630,365	22	0	88	126	104	0	0	0	10	10	0	0	0	16	16
      Vaslui	388,372	0	0	0	78	78	0	0	0	6	6	0	0	0	10	10
      Total	3,263,5 64	415	30	370	653	208	0	0	0	54	54	0	2	0	82	80

      Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust

      Notă: Atunci când s-a estimat numărul de paturi suplimentare necesare, paturile private au fost excluse din calcul, deoarece acestea nu sunt accesibile tuturor pacienţilor.

      Deoarece nu va fi posibil să se atingă imediat nivelurile şi standardele descrise mai sus, ţintele pe termen scurt şi mediu se stabilesc după cum urmează:

      • paturi paliative: înfiinţarea a 208 paturi de IP în sistemul public care vor acoperi 100% din nevoia actuală;

      • servicii de ambulatoriu: înfiinţarea între 17 şi 27 de servicii ambulatorii care vor acoperi între 30% şi 50% din decalajul actual;

      • echipe paliative de îngrijire la domiciliu: înfiinţarea între 12 şi 24 echipe de îngrijire la domiciliu care vor acoperi între 15% şi 30% din diferenţa curentă.

      Dezvoltarea şi distribuţia teritorială a serviciilor de îngrijiri paliative se va face prioritar în zonele cu acoperire slabă în raport cu nevoia de servicii de fiecare tip.

   3. Capacitate viitoare pentru ITL şi Recuperare

      Numărul total de paturi de recuperare din regiune va fi crescut printr-o reevaluare a necesarului de servicii de acest tip. Numărul de paturi pentru ITL şi Recuperare va fi dezvoltat atât în unităţi sanitare de specialitate, cât şi în secţiile specifice din spitalele generale. Consolidarea şi dezvoltarea serviciilor de recuperare şi ITL va fi "sincronizată" cu raţionalizarea spitalelor de îngrijire acută din regiune.

      Pentru dezvoltarea unor astfel de servicii este necesar sprijinul şi implicarea din partea tuturor actorilor implicaţi, inclusiv a autorităţilor publice locale, precum şi demararea unor proiecte noi, după caz.

3. Paturi psihiatrie la nivelul regiunii

   Tabelul 29: Situaţia numărului de paturi pentru cazuri psihiatrice acute şi cronice în regiunea de NE, la nivelul anului 2018

   JUDE, / SPITAL	Nr.paturi Psihiatrie Acuţi	Nr.paturi Psihiatrie Cronici	Total
   BC	114	32	146
   Spitalul Judetean de Urgenta Bacau	60		60
   Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti	14		14
   Spitalul Municipal Onesti	40		40
   Spitalul Orasenesc Buhusi		32	32
   BT	260	167	427
   SANATORIUL DE NEUROPSIHIATRIE PODRIGA		72	72
   Spitalul Judetean de Urgenta "Mavromati" Botosani	235	95	330
   Spitalul Municipal Dorohoi	25		25
   IS	719	309	1028
   CENTRU MEDICAL DR. MICU VASILE		0	0
   Institutul de Psihiatrie Socola Iasi	452	250	702
   MEMORY HOSPITAL		59	59
   SPITALUL DE PSIHIATRIE SI PENTRU MASURI DE SIGURANTA PADURENI	240		240
   SPITALUL MILITAR DE URGENTA IASI	13		13
   Spitalul Municipal Pascani	10		10
   SPITALUL UNIVERSITAR C.F. IASI	4		4

   NT	124	124	248
   SPITALUL DE PSIHIATRIE SF. NICOLAE ROMAN		124	124
   Spitalul Judetean de Urgenta Piatra-Neamt	74		74
   Spitalul Municipal de Urgenta Roman	50		50
   SV	157	225	382
   SPITALUL DE PSIHIATRIE CAMPULUNG MOLDOVENESC	55	15	70
   SPITALUL DE PSIHIATRIE CRONICI SIRET	15	195	210
   Spitalul Judetean de Urgenta "Sf. Ioan Cel Nou" Suceava	52	10	62
   Spitalul Municipal Radauti	35	5	40
   VS	198	105	303
   SPITALUL DE PSIHIATRIE MURGENI	10	105	115
   Spitalul Judetean de Urgenta Vaslui	80		80
   Spitalul Municipal de Urgenta "Elena Beldiman" Barlad	90		90
   Spitalul Municipal Husi	18		18
   Total	1.572	962	2.534

1. ANEXE

Anexa nr.1

Situaţia la nivelul asistenţei medicale primare în perioada 2016-2018 din punct de vedere al listlor cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele MF

În anul 2016

Nr. crt.	Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, inscrise	Nr. Medici la 31.12.2016	Numar asigurati înscrisi la 31.12.2016	Numar persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale inscrise la 31.12.2016	Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii inscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2016
0	1	2	3	4	5
1	sub 500	161	36.148	2.897	39.045
2	500 – 1000	661	472.947	79.421	552.368
3	1001 – 1500	2.592	2.739.672	537.284	3.276.956
4	1501 – 2000	3.512	5.077.472	1.007.938	6.085.410
5	2001 – 2200	1.103	1.909.737	399.443	2.309.180
6	2201 – 2500	1.425	2.732.218	587.080	3.319.298
7	2501 – 3000	1.130	2.533.751	520.584	3.054.335
8	3001-3500	367	976.416	196.632	1.173.048
9	3501-4000	108	330.071	70.759	400.830
10	4000-4500	70	251.490	63.208	314.698
11	peste 4500
	Total	11.129	17.059.922	3.465.246	20.525.168
	Urban	6.867	10.803.784	1.988.909	12.792.693
	Rural	4.262	6.256.138	1.476.337	7.732.475

În anul 2017

Nr. crt.	Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, inscrise	Nr. Medici la 31.12.2017	Numar asigurati înscrisi la 31.12.2017	Numar persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale inscrise la 31.12.2017	Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii inscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2017
0	1	2	3	4	5
1	sub 500	149	35.934	2.719	38.653
2	500 – 1000	609	431.617	76.390	508.007
3	1001 – 1500	2.568	2.728.900	545.343	3.274.243
4	1501 – 2000	3.412	4.894.424	1.033.287	5.927.711
5	2001 – 2200	1.094	1.868.053	417.317	2.285.370
6	2201 – 2500	1.397	2.664.089	599.955	3.264.044
7	2501 – 3000	1.137	2.524.458	544.987	3.069.445
8	3001-3500	418	1.097.388	235.843	1.333.231
9	3501-4000	122	372.939	81.259	454.198
10	4000-4500	69	240.582	67.132	307.714
11	peste 4500	7	30.427	5.742	36.169
	Total din care:	10.982	16.888.811	3.609.974	20.498.785
	Urban	6.484	10.236.624	2.035.406	12.272.030
	Rural	4.498	6.652.187	1.574.568	8.226.755

În anul 2018

Nr. crt.	Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, inscrise	Nr. Medici la 31.12.2018	Numar asigurati înscrisi la 31.12.2018	Numar persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale inscrise la 31.12.2018	Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii inscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2018
0	1	2	3	4	5
1	sub 500	153	38,889	2,640	41,529
2	500 – 1000	606	441,101	80,117	521,218
3	1001 – 1500	2,544	2,688,599	557,991	3,246,590
4	1501 – 2000	3,332	4,766,273	1,054,820	5,821,093
5	2001 – 2200	1,067	1,817,277	437,835	2,255,112
6	2201 – 2500	1,309	2,489,380	577,481	3,066,861
7	2501 – 3000	1,190	2,630,352	598,064	3,228,416
8	3001-3500	431	1,132,615	254,738	1,387,353
9	3501-4000	131	391,165	91,153	482,318
10	4000-4500	77	263,108	75,095	338,203
11	peste 4500	12	52,099	11,346	63,445
	Total	10,852	16,710,858	3,741,280	20,452,138
	Urban	6,577	10,485,520	2,143,858	12,629,378
	Rural	4,275	6,225,338	1,597,422	7,822,760

88

Anexa nr. 2

Situaţia contractelor încheiate de furnizorii din sistemul sanitar cu casele de asigurări de sănătate pe domenii de asistenţă în anul 2019

Nr. crt.	Casa de Asigurari de Sănătate	Asistenta Primara	Specialităţi clinice Ambulatoriu	a) Paraclinice: laborator / radiologie, imagistica şi medicină nucleară/ anatomie patologica	b) Paraclinice: ecografie generala (abdomen si pelvis) – medici de familie	c) Paraclinice: ecografii – medici specialitati clinice	d) Paraclinice: radiografie dentara retroalveolară şi panoramică – medici dentisti	Medicină fizică şi de Reabilitare in Ambulatoriu	Acupunctură	Medicina dentara	Spitale	Consultatii de urgenţă la domiciliu şi transport sanitar neasistat	INGRIJIRI MEDICALE / PALIATIVE LA DOMICILIU			Medicamente Ambulatoriu	Dispozitive medicale	Sanatorii şi Preventorii	TOTAL
													Îngrijiri medicale la domiciliu	Îngrijiri Paliative la domiciliu	Îngrijiri medicale si Paliative la domiciliu
1	ALBA	189	28	16	2	2	0	10	0	52	12	2	8	0	0	63	69	0	453
2	ARAD	244	85	29	8	9	1	11	0	161	14	3	4	0	0	100	72	0	741
3	ARGE	341	63	32	18	3	2	14	0	68	23	4	6	0	0	86	78	0	738
4	BACAU	263	51	32	0	0	1	10	0	52	27	3	6	0	0	68	79	3	595
5	BIHOR	333	62	30	3	9	1	27	2	306	21	1	2	1	0	151	63	0	1,012
6	BISTRITA	133	12	10	1	2	3	5	0	37	5	1	5	0	0	73	68	1	356
7	BOTOSANI	155	9	13	5	1	1	5	0	43	4	0	0	0	0	62	64	1	363
8	BRASOV	313	95	26	1	6	2	9	0	52	27	3	3	1	0	83	76	1	698
9	BRAILA	144	26	14	5	5	1	5	0	22	5	0	3	0	0	42	76	0	348
10	BUZĂU	190	50	26	9	9	0	7	0	35	16	2	2	0	0	48	72	0	466
11	CARA	146	54	10	1	6	1	9	0	28	6	2	0	0	0	36	65	0	364
12	CALARASI	111	54	19	0	1	1	8	0	16	7	1	6	0	0	40	77	0	341
13	CLUJ	336	139	64	9	18	11	14	1	153	28	10	12	0	0	125	67	0	987
14	CONSTANTA	373	202	47	6	0	0	26	1	142	34	7	1	0	0	111	75	4	1,029
15	COVASNA	98	18	10	0	1	0	8	0	17	4	0	1	0	0	34	67	0	258
16	DÂMBOVITA	211	26	18	0	3	1	9	0	68	4	1	12	0	0	86	83	0	522
17	DOLJ	403	148	46	4	35	1	26	1	146	44	2	7	0	0	134	78	0	1,075
18	GALA I	234	34	21	6	2	0	8	0	89	11	1	10	0	0	40	78	0	534
19	GIURGIU	104	24	14	2	3	1	1	0	26	4	0	0	0	0	51	0	0	230
20	GORJ	185	45	22	9	6	0	11	0	40	9	0	2	0	0	49	71	0	449
21	HARGHITA	145	26	10	2	6	2	4	0	44	6	2	2	0	0	62	57	0	368
22	HUNEDOARA	218	25	22	0	6	0	10	0	23	13	1	0	0	0	58	73	2	451
23	IALOMITA	107	28	19	1	3	1	6	0	32	4	3	2	0	0	49	73	0	328
24	IASI	401	173	53	0	6	10	31	0	231	36	0	24	0	0	129	56	1	1,151
25	ILFOV	150	47	16	0	6	0	9	0	26	8	2	8	0	0	82	77	0	431
26	MARAMURES	213	43	24	5	4	8	6	1	100	17	5	13	0	1	85	64	0	589
27	MEHEDINTI	132	25	12	5	2	0	9	0	24	6	1	2	0	0	46	68	0	332
28	MURES	284	112	33	18	21	6	16	1	120	18	6	7	0	0	89	62	0	793
29	NEAMT	228	54	23	1	2	1	7	0	95	12	1	5	0	0	57	71	0	557
30	OLT	232	33	28	5	2	0	9	0	23	7	1	4	0	0	73	81	0	498
31	PRAHOVA	347	100	40	0	7	2	22	0	67	31	2	7	0	0	86	86	2	799
32	SATU-MARE	138	34	19	0	0	0	4	0	70	7	0	4	0	0	66	59	0	401
33	SĂLAJ	105	13	8	1	0	0	3	0	61	6	0	2	0	0	45	64	0	308
34	SIBIU	238	48	23	0	0	0	5	0	119	13	3	5	0	0	58	74	0	586
35	SUCEAVA	273	112	25	0	2	2	10	0	57	16	2	3	0	0	136	67	0	705
36	TELEORMAN	160	78	21	2	0	0	8	0	34	7	0	0	0	0	54	77	0	441
37	TIMI	405	222	41	9	15	0	23	1	164	26	3	5	0	0	135	67	0	1,116
38	TULCEA	83	36	10	0	0	0	4	0	22	4	2	0	0	0	24	66	0	251
39	VASLUI	156	37	20	1	3	0	7	0	46	6	2	4	0	0	55	63	0	400
40	VÂLCEA	202	33	14	0	0	0	22	0	51	11	1	4	0	0	52	70	1	461
41	VRANCEA	137	44	20	1	0	0	2	0	37	8	1	3	0	0	68	63	0	384
42	BUCURESTI	850	592	149	28	92	2	84	7	160	86	9	29	0	0	350	91	0	2,529
43	AOPSNAJ	240	93	214	27	28	4	40	1	40	24	1	14	0	0	494	85	2	1,307
TOTAL		9,95	3,233	1,343	195	326	66	564	16	3,199	677	91	237	2	1	3,835	2,992	18	26,745

Anexa nr. 3a

89

SITUAŢIA INVESTIGAŢIILOR PARACLINICE, DUPA PROVENIENTA RECOMANDARII, CONFORM ANEXEI NR. 17 LA ORD. 397/836/2018, DECONTATE DIN FONDUL ALOCAT ASISTENŢEI MEDICALE PARACLINICE, IN BAZA CONTRACTELOR INCHEIATE CU FURNIZORI DE SERVICII MEDICALE PARACLINICE IN ANUL 2018

Nr. crt.	CAS	La recomandarea Medicului de Familie		La recomandarea Medicului de Specialitate		TOTAL
		Nr. investigatii efectuate	%	Nr. investigatii efectuate	%	Nr. investigatii efectuate
C1	C2	C3	C4	C5	C6	C7
1	ALBA	639,014	84.25%	119,448	15.75%	758,462
2	ARAD	970,305	80.60%	233,473	19.40%	1,203,778
3	ARGES	1,007,651	89.31%	120,550	10.69%	1,128,201
4	BACAU	850,733	85.05%	149,512	14.95%	1,000,245
5	BIHOR	422,122	70.98%	172,577	29.02%	594,699
6	BISTRITA	220,973	71.26%	89,128	28.74%	310,101
7	BOTOSANI	387,432	76.27%	120,566	23.73%	507,998
8	BRASOV	1,218,167	83.50%	240,797	16.50%	1,458,964
9	BRAILA	355,275	90.67%	36,566	9.33%	391,841
10	BUZAU	363,929	84.04%	69,115	15.96%	433,044
11	CARAS	349,988	84.77%	62,893	15.23%	412,881
12	CALARASI	371,494	82.31%	79,823	17.69%	451,317
13	CLUJ	718,059	61.64%	446,826	38.36%	1,164,885
14	CONSTANTA	1,333,907	86.41%	209,806	13.59%	1,543,713
15	COVASNA	141,682	80.90%	33,455	19.10%	175,137
16	DAMBOVITA	550,320	84.76%	98,932	15.24%	649,252
17	DOLJ	691,981	67.11%	339,072	32.89%	1,031,053
18	GALATI	639,200	84.25%	119,496	15.75%	758,696
19	GIURGIU	171,725	88.51%	22,293	11.49%	194,018
20	GORJ	435,118	76.43%	134,198	23.57%	569,316
21	HARGHITA	316,848	70.11%	135,074	29.89%	451,922
22	HUNEDOARA	533,621	80.54%	128,905	19.46%	662,526
23	IALOMITA	521,829	85.32%	89,781	14.68%	611,610
24	IASI	1,010,098	63.18%	588,741	36.82%	1,598,839
25	ILFOV	403,385	73.78%	143,378	26.22%	546,763
26	MARAMURES	728,902	68.30%	338,282	31.70%	1,067,184
27	MEHEDINTI	428,282	89.03%	52,749	10.97%	481,031

28	MURES	681,985	60.77%	440,243	39.23%	1,122,228
29	NEAMT	505,958	89.83%	57,286	10.17%	563,244
30	OLT	474,487	78.57%	129,404	21.43%	603,891
31	PRAHOVA	985,619	72.66%	370,834	27.34%	1,356,453
32	SATU MARE	405,325	81.93%	89,403	18.07%	494,728
33	SALAJ	251,304	80.93%	59,220	19.07%	310,524
34	SIBIU	664,813	88.18%	89,125	11.82%	753,938
35	SUCEAVA	580,988	77.03%	173,277	22.97%	754,265
36	TELEORMAN	499,074	84.37%	92,432	15.63%	591,506
37	TIMIS	1,417,759	77.43%	413,241	22.57%	1,831,000
38	TULCEA	205,451	86.52%	31,997	13.48%	237,448
39	VASLUI	591,567	89.43%	69,952	10.57%	661,519
40	VALCEA	438,879	90.48%	46,203	9.52%	485,082
41	VRANCEA	355,580	85.45%	60,570	14.55%	416,150
42	BUCURESTI	6,972,994	51.93%	6,454,767	48.07%	13,427,761
43	OPSNAJ	2,151,241	71.95%	838,802	28.05%	2,990,043
TOTAL		32,965,064	70.50%	13,792,192	29.50%	46,757,256

90

Anexa nr. 3b

SITUAŢIA PE JUDEŢE A SERVICIILOR MEDICALE PARACLINICE DECONTATE IN ANUL 2018
Nr. crt.	CAS	Numar investigatii medicale paraclinice DECONTATE	din care:
			investigatii medicale paraclinice-analize de laborator	investigatii medicale paraclinice-radiologie şi imagistică medicală	investigatii medicale paraclinice-explorari functionale	investigatii medicale paraclinice- medicină nucleară
C1	C2	C3	C4	C5	C6	C7
1	ALBA	758,462	734,484	23,185	736	57
2	ARAD	1,203,778	1,169,361	32,998	1,109	310
3	ARGES	1,128,201	1,075,925	51,023	1,052	201
4	BACAU	1,000,245	948,913	50,202	879	251
5	BIHOR	594,699	543,741	49,898	1,002	58
6	BISTRITA	310,101	297,621	11,929	486	65
7	BOTOSANI	507,998	482,629	24,719	457	193
8	BRASOV	1,458,964	1,395,787	59,106	3,733	338

9	BRAILA	391,841	364,822	26,862	147	10
10	BUZAU	433,044	395,308	37,554	164	18
11	CARAS	412,881	403,183	9,308	388	2
12	CALARASI	451,317	421,037	30,067	203	10
13	CLUJ	1,164,885	1,079,565	82,885	1,767	668
14	CONSTANTA	1,543,713	1,499,165	41,232	3,119	197
15	COVASNA	175,137	165,824	9,171	133	9
16	DAMBOVITA	649,252	621,948	26,476	778	50
17	DOLJ	1,031,053	1,002,009	27,676	1,077	291
18	GALATI	758,696	730,811	26,724	1,009	152
19	GIURGIU	194,018	187,004	6,849	146	19
20	GORJ	569,316	525,921	41,111	472	1,812
21	HARGHITA	451,922	404,130	47,229	530	33
22	HUNEDOARA	744,364	686,746	55,492	1,831	295
23	IALOMITA	611,610	599,073	12,454	73	10
24	IASI	1,598,839	1,528,118	67,601	2,755	365
25	ILFOV	546,763	539,165	7,271	307	20
26	MARAMURES	1,067,184	1,019,341	46,809	1,011	23
27	MEHEDINTI	481,031	468,779	9,411	2,010	831
28	MURES	1,122,228	1,071,320	50,080	719	109
29	NEAMT	563,244	545,121	17,643	315	165
30	OLT	603,891	584,844	18,693	330	24
31	PRAHOVA	1,356,453	1,304,558	49,485	2,275	135
32	SATU MARE	494,728	452,909	41,173	571	75
33	SALAJ	313,231	295,985	16,956	257	33
34	SIBIU	753,938	708,571	44,868	416	83
35	SUCEAVA	754,265	718,876	33,027	2,325	37
36	TELEORMAN	591,506	581,214	10,017	249	26
37	TIMIS	1,831,000	1,747,400	75,473	6,837	1,290
38	TULCEA	237,448	227,199	10,214	34	1
39	VASLUI	661,519	633,206	27,472	788	53
40	VALCEA	485,082	461,847	22,558	651	26
41	VRANCEA	416,150	405,645	9,621	663	221
42	BUCURESTI	13,427,761	13,091,610	312,247	21,687	2,217
43	OPSNAJ	2,990,043	2,880,514	105,756	3,283	490
TOTAL		46,841,801	45,001,229	1,760,525	68,774	11,273

91

92

Anexa nr. 4

Bugetul alocat pentru fiecare program de sănătate publică în parte în perioada 2015-2019 este prezentat în tabelul următor:

= mii lei=

Programele naţionale de sănătate publică	Total buget 2015	Total buget 2016	Total buget 2017	Credite bugetare 2018	Credite bugetare 2019
I. Programul naţional de boli transmisibile, din care:	477.258	520.754	620.084	597.593	701.059
Programul naţional de vaccinare	128.073	140.647	286.176	266.367	338.857
Programul naţional de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare	4.151	3.469	2.073	2.617	2.803
Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiei HIV	323.871	349.939	308.157	303.076	327.998
Programul naţional de supraveghere şi control al tuberculozei	20.258	22.192	19.875	24.410	30.345
Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale şi monitorizarea utilizării antibioticelor şi a antibiotico-rezistenţei	905	4.507	3.803	1.123	1.056
II. Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă	1.763	1.671	1.561	1.667	1.724
III. Programul naţional de securitate transfuzională	127.980	111.506	108.942	100.287	118.047
IV. Programele naţionale de boli netransmisibile, din care:	141.497	120.224	84.885	87.978	95.164
Programul naţional de depistare precoce activă a cancerului de col uterin	10.580	6.214	4.612	6.985	7.768
Programul naţional de sănătate mintală şi profilaxie în patologia psihiatrică	1.488	1.757	1.811	1.757	1.743
Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană	109.754	86.249	54.711	57.890	61.435
Subprogramul de transplant de celule stem hematopoietice periferice şi centrale	15.661	20.094	17.385	16.106	16.393
Subprogramul de fertilizare in vitro şi embriotransfer	2.081	4.354	4.732	3.939	5.209
Programul naţional de boli endocrine	1.016	657	659	363	132
Programul naţional de evaluare a statusului vitaminei D	x	x	x	x	1.511
Programul naţional de tratament pentru boli rare	700	686	700	700	700
Programul naţional de management al registrelor naţionale	217	213	275	238	273
V. Programul naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate	1.734	1.651	1.412	1.407	1.325

VI. Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului	28.321	28.667	19.916	21.246	25.614
Total buget programe naţionale de sănătate publică	778.553	784.473	836.800	810.178	942.933
MS – acţiuni centralizate			10	0	0
TOTAL BUGET	778.553	784.473	836.810	810.178	942.933

Anexa nr. 5

93

Bugetul alocat pentru fiecare program curativ de sănătate în parte în perioada 2015-2019 este prezentat în tabelul următor:

Creditele de angajament aprobate pentru programele nationale de sanatate curative in perioada 2015 – 2019
Nr. crt.	Denumirea programului national de sănătate curativ	Denumirea subprogramului national de sănătate curativ	Credite de angajament aprobate (LEI)
			2015	2016	2017	2018	2019
1	Program naţional de boli cardiovasculare		101,846,130.00	119,996,010.00	128,972,830	158,624,000.00	174,237,000.00
2	Programul national de oncologie	Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologice (adulţi şi copii)	1,484,151,290.00	2,060,823,710.00	1,409,944,930	1,574,211,000.00	1,985,724,500.00
		Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT	14,708,000.00	17,604,000.00	35,514,000	31,336,000.00	41,726,000.00
		Subprogramul de reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin endoprotezare	1,124,430.00	512,480.00	512,000	339,000.00	409,000.00
		Subprogramul de diagnostic şi de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic şi/sau FISH şi examen de biologie moleculară la copii şi adulţi;	1,502,360.00	1,617,000.00	2,184,840	2,948,000.00	3,076,000.00
		Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecţiuni oncologice	80,512,460.00	131,768,790.00	171,900,520	191,808,000.00	240,181,000.00

		realizate în regim de spitalizare de zi (adulţi şi copii)
		Subprogramul de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing şi neuroblastom) la copii şi adulţi.			119,000	33,000.00	20,000.00
		Total program	1,581,998,540.00	2,212,325,980.00	1,620,175,290.00	1,800,675,000.00	2,271,136,500.00
3	Programul naţional de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive)		22,479,350.00	20,738,960.00	18,739,000	19,083,640.00	27,972,620.00
4	Programul national de diabet zaharat		894,819,220.00	941,800,350.00	1,089,739,020	1,267,950,170.00	1,546,432,250.00
5	Program naţional de tratament al bolilor neurologice		106,610,000.00	124,531,720	133,157,670	170,928,000.00	156,928,000.00
6	Program naţional de tratament al hemofiliei şi talasemiei		72,550,400.00	79,408,750.00	202,288,840	159,046,000.00	164,741,000.00
7	Program naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare		117,834,320.00	123,936,230.00	201,539,000	272,440,000.00	432,804,270.00
8	Program naţional de sănătate mintală		1,611,670.00	1,760,860.00	1,761,000	1,953,000.00	1,944,120.00
9	Programul national de endocrinologie		7,627,690.00	6,501,410.00	2,601,000	2,372,000.00	2,219,000.00
10	Programul national de ortopedie		68,438,930.00	85,628,220.00	80,544,710	88,634,000.00	102,304,000.00
11	Programul national de transplant de organe, tesuturi si celule umane		69,693,240.00	53,622,950.00	53,623,000	53,801,000.00	51,821,000.00
12	Programul national de supleere a functiei renale la bolnavii cu insuficienta renala cronica		883,772,940.00	929,756,000.00	1,033,642,590	1,022,801,000.00	1,131,898,000.00

94

13	Program national de terapie intensiva a insuficientei hepatice		694,210.00	263,740	633,000	517,000.00	177,000.00
14	Program naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă	Subprogramul de radiologie intervenţională	18,605,380.00	20,563,300.00	14,192,000	16,407,000.00	13,373,000.00
		Subprogramul de diagnostic şi tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos	10,784,200.00	11,286,900.00	8,226,830	4,471,870.00	2,754,240.00
		Subprogramul de tratament al hidrocefaliei congenitale sau dobândite la copil	198,240.00	432,820.00	433,000	389,000.00	236,000.00
		Subprogramul de tratament al durerii neuropate prin implant de neurostimulator medular	869,400.00	700,000.00	700,000	825,320.00	1,075,000.00
		Total program	30,457,220.00	32,983,020.00	23,551,830.00	22,093,190.00	17,438,240.00
	Total programe		3,960,433,860.00	4,733,254,200.00	4,590,968,780.00	5,040,918,000.00	6,082,053,000.00

95

Anexa nr. 6

Tabelul 4: Zone cu prioritate în atragerea de medici de familie (31.07.2019)

	Judeţ	Localitate	Populaţie rezidenta
1	Bacău	Iteşti	1 499
2	Bacău	Caiuti	5416
3	Bacău	Sarata	2220
4	Bacău	Huruiesti	2435
5	Botoşani	Comuna Avrămeni	3881
6	Botoşani	Comuna Adăşeni	1 466
7	Botoşani	Comuna Manoleasa	3406
8	Botoşani	Comuna Broscăuţi	3 494
9	Botoşani	Comuna Dimăcheni	1 407
10	Botoşani	Comuna Vorniceni	4 417
11	Botoşani	Conceşti	3406
12	Botoşani	Drăguşeni	2688
13	Botoşani	Viisoara	2005
14	Iaşi	Comuna Costeşţi	1 831
15	Iaşi	Golăeşti	3993
16	Iaşi	Lespezi	5995
17	Iaşi	Lungani	6317
18	Iaşi	Movileni	3163
19	Iaşi	Răchiteni	3433
20	Iaşi	Sireţel	4372
21	Iaşi	Tătăruşi	5639
22	Neamţ	Făurei	2193
23	Neamţ	Panceşti	1538
24	Neamţ	Văleni	1 531
25	Vaslui	Bogdăniţa	1574
26	Vaslui	Coroieşti	2 142
27	Vaslui	Măluşteni	2 350
28	Vaslui	Ciocani	1710
29	Vaslui	Fruntişeni	1894
30	Vaslui	Pochidia	1 721
31	Suceava	Cirlibaba	1 934
32	Suceava	Cosna	1 499
33	Suceava	Crucea	2099
34	Suceava	Poieni Solca	2126
1	Bacău	Iteşti	1 499

Sursa: INS http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/populatia_romaniei_pe_localitati_la_1ianu arie2016_0.pdf

Anexa nr. 7

Lista comunelor pre-selectate pentru proiectul POCU Cod SMIS 122607

Denumire judeţ	Denumirea Unităţii Administrativ- Teritoriale	COD SIRUTA	Pop.	Urban/ Rural	Grad de Marginalizare	Specialişti
						Asistent social	Asistent medical comunitar	Consilier şcolar
BACAU	PANCESTI	24187	3 919	Rural	4	x	x	x
BACAU	PARAVA	24034	2 681	Rural	4	x	x	x
BACAU	PARINCEA	24089	3 588	Rural	3	x	x	x
BOTOSANI	STAUCENI	35884	3 619	Rural	3	1	x	x
BOTOSANI	MANOLEASA		544	rural	3
BOTOSANI	MILEANCA		1074	rural	3
BOTOSANI	STEFANESTI			urban	3
BOTOSANI	RAUSENI	38679	2 817	Rural	3	x	vacant	1
IASI	DUMESTI	96940	4 576	Rural	4	x	x	x
IASI	COSTULENI	96423	4 276	Rural	4	1	x	x
IASI	MOGOSESTI- IASI	98113	5 242	Rural	3	1	x	x
IASI	TIGANASI	99879	4 036	Rural	3	1	x	x
NEAMT	VALEA URSULUI	124885	3 874	Rural	4	x	x	x
NEAMT	STANITA	124331	1 966	Rural	4	1	x	x
NEAMT	CANDESTI	122061	3 232	Rural	3	1	x	x
NEAMT	BOZIENI	121876	2 716	Rural	3	1	x	x
SUCEAVA	VALEA MOLDOVEI	150891	3 838	Rural	4	1	x	x
SUCEAVA	PATRAUTI	149833	4 567	Rural	3	x	x	x
VASLUI	IVANESTI	164393	4 495	Rural	4	1	x	x
VASLUI	VINDEREI	166770	4 025	Rural	4	1	1	x
VASLUI	DUMESTI	163734	3 334	Rural	4	1	x	x
VASLUI	SOLESTI	165899	3 623	Rural	3	x	x	x
VASLUI	GHERGHESTI
VASLUI	MURGENI

98

Anexa nr. 8

Situatia detaliata pe specialitati privind consultatiile, serviciile acordate de catre medicii de specialitate clinica si serviciile conexe actului medical acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical la recomandarea medicilor de specialitate clinica

		BACĂU			BOTO ANI			IA I			NEAMŢ			SUCEAVA			VASLUI
Nr. crt.	Specialitatea/ atestat de studii complementa re	Nr. total consulta ţii	Nr. total servicii	Nr. servicii conexe	Nr. total consulta ţii	Nr. total servicii	Nr. servicii conexe	Nr. total consulta ţii	Nr. total servicii	Nr. servicii conexe	Nr. total consult aţii	Nr. total servicii	Nr. servicii conexe	Nr. total consultaţi i	Nr. total servicii	Nr. servicii conexe	Nr. total consultaţii	Nr. total servicii	Nr. servicii conexe
C0	C1	C2	C3	C4	C5	C6	C7	C8	C9	C10	C11	C12	C13	c14	c15	c16	C17	C18	C19
1	Alergologie si imunologie clinica	4,421	2,459	0	2,278	895	0	21,976	319	0	2,286	5,715	0	3,071	3,263	0	379	424	0
2	Anestezie şi terapie intensivă	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
3	Boli infecţioase	3,219	0	0	1,364	95	0	2,991	3	0	994	247	0	10,114	256	0	4,985	0	0
4	Cardiologie	23,041	21,088	0	2,663	3,002	0	39,144	594	0	10,067	7,657	0	18,424	19,203	0	6,499	4,248	0
5	Cardiologie pediatrica	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	819	0	0	0	0	0
6	Chirurgie cardiovascula ră	0	0	0	0	0	0	136	1	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
7	Chirurgie generală	20,507	10,346	0	6,017	10,450	0	24,441	15,918	0	7,357	2,760	0	10,683	7,958	0	6,101	4,191	0
8	Chirurgie orală şi maxilo-facială	227	0	0	63	2	0	5,372	2,637	0	541	0	0	0	0	0	0	0	0
9	Chirurgie pediatrica	5,470	1,136	0	4,407	0	0	3,686	0	0	2,439	7,533	0	3,023	0	0	1,318	168	0
10	Chirurgie plastica, estetică şi microchir.	4,235	3,719	0	0	0	0	7,593	1,174	0	368	0	0	694	0	0	0	0	0

	reconstructivă
11	Chirurgie toracică	43	0	0	0	0	0	1,655	90	0	0	0	0	47	0	0	0	0	0
12	Chirurgie vasculara	0	0	0	0	0	0	2,668	1,538	0	0	0	0	322	0	0	0	0	0
13	Dermatovene rologie	16,914	5,176	0	8,114	3,470	0	53,207	22,530	0	16,873	5,208	0	34,204	14,507	0	10,241	1,456	0
14	Diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice	54,980	9,490	2,689	21,240	4,264	274	85,050	1,163	4,269	33,703	1,505	1,632	46,965	6,952	1,376	35,447	2,021	0
15	Endocrinologi e	10,667	373	0	14,413	20	0	34,035	1,989	0	13,431	1,059	0	18,559	1,601	0	3,996	269	0
16	Gastroenterol ogie	16,954	1,941	0	8,384	1,824	0	16,150	202	0	6,880	207	0	6,951	594	0	491	0	0
17	Gastroenterol ogie pediatrica	0	0	0	0	0	0	2,525	20	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
18	Genetică medicala	251	155	0	0	0	0	260	62	0	0	10	0	0	0	0	0	0	0
19	Geriatrie si gerontologie	2,200	41	0	610	2,950	0	12,970	514	0	506	2,520	0	903	723	0	0	0	0
20	Hematologie	0	0	0	1,801	0	0	2,880	28	0	662	0	90	1,442	0	0	0	0	0
21	Medicina internă	40,094	18,730	0	5,734	7,225	0	59,203	2,040	0	11,756	3,892	0	31,448	22,857	0	10,990	8,564	0
22	Nefrologie	6,539	3,378	1,650	4,353	0	0	3,706	21	0	1,710	0	0	1,338	0	0	521	52	0
23	Nefrologie pediatrica	0	0	0	0	0	0	196	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
24	Neonatologie	0	0	0	0	0	0	432	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
25	Neurochirurgi e	2,566	105	0	181	0	0	690	0	0	317	0	0	1,256	0	0	0	0	0
26	Neurologie	23,730	3,347	1,036	13,149	2,134	646	56,100	188	5,706	17,168	3,101	713	40,249	13,845	1,283	20,065	3,981	918
27	Neurologie pediatrică	0	0	0	0	0	0	5,857	6	1,357	6	5	0	9,408	1,668	1,898	0	0	0
28	Oncologie	11,494	0	631	4,764	0	0	21,015	2,328	2,720	7,995	148	0	14,806	0	0	6,277	100	0

99

	medicală
29	Oncologie si hematologie pediatrica	0	0	0	0	0	0	3,104	392	70	0	0	0	0	0	0	0	0	0
30	Obstetrică- ginecologie	19,651	4,100	0	6,173	3,378	0	57,367	14,650	0	13,156	3,516	0	14,075	3,065	0	8,963	732	0
31	Oftalmologie	29,306	20,676	0	8,419	23,136	0	62,051	26,430	0	20,864	12,575	0	37,895	30,765	0	14,520	11,707	0
32	Otorinolaring ologie	26,494	12,531	19	10,671	25,009	0	39,975	23,187	960	19,879	12,963	584	39,635	22,294	10	10,130	6,586	0
33	Ortopedie şi traumatologie	22,338	6,138	713	8,096	5,880	0	15,225	3,880	386	5,030	1,029	0	17,858	10,902	531	4,922	995	0
34	Ortopedie pediatrică	2,631	496	0	0	0	0	2,984	237	19	0	0	0	0	0	0	0	0	0
35	Pediatrie	42,976	7,370	0	9,376	35	0	33,620	2,152	0	23,558	3,100	0	49,513	19,046	0	9,741	252	0
36	Pneumologie	4,613	4,029	0	8,306	24,806	0	26,260	3,635	0	11,915	10,330	0	15,165	7,029	0	9,512	8,861	0
37	Pneumologie pediatrica	0	0	0	0	0	0	1,348	546	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
38	Psihiatrie	21,899	2,505	2,456	4,912	0	0	71,906	37,136	21,802	26,264	2,755	4,254	47,020	6,749	5,747	20,064	7,011	3,975
39	Psihiatrie pediatrică	2,458	0	1,466	1,213	0	0	8,970	4,500	4,286	7,104	4,388	1,179	5,260	2,212	1,651	3,609	1,463	734
40	Radioterapie	298	0	0	0	0	0	2,084	66	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
41	Reumatologie	10,109	2,863	1,669	6,524	3,367	262	33,454	5,767	6,997	7,329	535	1,336	14,401	2,447	0	9,744	921	1,082
42	Urologie	10,538	1,095	0	3,311	1,240	0	8,112	168	0	2,237	3	0	8,136	1,437	0	1,456	6	0
43	Ingrijiri paliative	0	0	0	0	0	0	1,093	267	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
44	Planificare familiala	0	0	0	0	0	0	5,657	0	0	0	0	0	0	0	0	1	0	0
	TOTAL	440,863	143,287	12,329	166,536	123,182	1,182	837,148	176,378	48,572	272,39 5	92,761	9,788	503,684	199,373	12,496	199,972	64,008	6,709

100

Anexa nr. 9

101

Situatia privind numarul medicilor, a numarului de norme necesare /acoperite pe tipuri de specialitati si atestate de studii complementare in regiunea de NE

Nrcr t	Listă specialităţi/ competenţe/ atestate	BACĂU			BOTO ANI			IA I			NEAMŢ			SUCEAVA			VASLUI
		Nr. medici	Nr norme		Nr. medici	Nr norme		Nr. medici	Nr norme		Nr. medici	Nr norme		Nr. medici	Nr norme		Nr. medici	Nr norme
			Necesar nr norme	Nr norme acoperite		Necesar nr norme	Nr norme acoperite		Necesar nr norme	Nr norme acoperite		Necesar nr norme	Nr norme acoperite		Necesar nr norme	Nr norme acoperit e		Necesar nr norme	Nr norme acoperite
1	Alergologie şi imunologie clinică	4	5	3.6	2	1.5	1.5	12	13	7.53	2	4	2	2	8	2	1	2	1
2	Anestezie şi terapie intensivă	0	0	0	0	0	0	13	13	5.5	0	2	0	0	0	0	0	0	0
3	Boli infecţioase	13	6	5.14	7	3	2.3	14	13	9.75	10	3	1	14	17	4.5	9	6	1.9
4	Cardiologie	21	16	7.18	5	3	1.1	57	62	26.99	15	11	7	22	26.5	11.5	8	8	3.8
5	Cardiologie pediatrică	0	0	0	0	0	0	0	13	0	0	0	0	0	0	0	0	2	0
6	Chirurgie cardiovascula ră	0	0	0	0	0	0	0	13	0	0	2	0	0	0	0	0	0	0
7	Chirurgie generală	30	13	7.72	16	3	3	80	62	27.96	22	8	3	29	29.5	6.5	14	5	3.1
8	Chirurgie orală şi maxilo-facială	3	3	1.92	1	1	0.2	16	13	3.59	2	2	2	0	0	0	0	1	0
9	Chirurgie pediatrică	5	3	1.66	4	1	1	16	13	2.17	6	3	1	4	10	1	2	2	0.4

Nrcr t	Listă specialităţi/ competenţe/ atestate	BACĂU			BOTO ANI			IA I			NEAMŢ			SUCEAVA			VASLUI
		Nr. medici	Nr norme		Nr. medici	Nr norme		Nr. medici	Nr norme		Nr. medici	Nr norme		Nr. medici	Nr norme		Nr. medici	Nr norme
			Necesar nr norme	Nr norme acoperite		Necesar nr norme	Nr norme acoperite		Necesar nr norme	Nr norme acoperite		Necesar nr norme	Nr norme acoperite		Necesar nr norme	Nr norme acoperit e		Necesar nr norme	Nr norme acoperite
10	Chirurgie plastică, estetică şi microchirurgi e reconstructiv ă	5	3	1	4	1	1	13	13	5.47	2	1	0.5	2	9	1	0	0	0
11	Chirurgie toracică	1	2	0.29	0	0	0	6	13	1.69	0	2	0	3	1	1	0	0	0
12	Chirurgie vasculară	1	2	0.57	0	0	0	11	13	3.36	0	1	0	1	5	0.5	0	0	0
13	Dermatovene rologie	12	9	8.13	5	3.5	3.1	46	62	32.61	10	8	4	17	20.5	13	6	7	3.5
14	Diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice	16	18	11.88	6	4	3.7	46	62	33.24	13	11	8	13	23.5	8.5	12	11	9
15	Endocrinologi e	9	7	5.07	5	4	4	35	62	20.89	9	6	4	8	15	7.5	2	4	2
16	Gastroenterol ogie	14	9	6.64	2	2	0.6	45	62	15.79	6	4	3	11	15	5.5	2	2	0.2
17	Gastroenterol ogie pediatrică	0	0	0	0	0	0	4	13	0.15	0	0	0	0	0	0	0	0	0
18	Genetică medicală	1	1	1	0	0	0	5	13	2.14	0	2	0	0	0	0	0	0	0
19	Geriatrie şi	1	3	1	4	2	2	11	13	7.14	2	2	1	2	7	1.5	0	0	0

102

Nrcr t	Listă specialităţi/ competenţe/ atestate	BACĂU			BOTO ANI			IA I			NEAMŢ			SUCEAVA			VASLUI
		Nr. medici	Nr norme		Nr. medici	Nr norme		Nr. medici	Nr norme		Nr. medici	Nr norme		Nr. medici	Nr norme		Nr. medici	Nr norme
			Necesar nr norme	Nr norme acoperite		Necesar nr norme	Nr norme acoperite		Necesar nr norme	Nr norme acoperite		Necesar nr norme	Nr norme acoperite		Necesar nr norme	Nr norme acoperit e		Necesar nr norme	Nr norme acoperite
	gerontologie
20	Hematologie	0	0	0	1	0.5	0.2	15	13	4.25	2	3	1.5	2	2	1	1	1	0.2
21	Medicină internă	39	21	19.21	19	5	4	84	62	40.07	15	11	4	26	31.5	14	20	11	6.5
22	Nefrologie	8	4	2.28	3	2.5	2	14	13	6.32	5	3	1	7	11	2	2	2	0.4
23	Nefrologie pediatrică	0	0	0	0	0	0	0	13	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
24	Neonatologie	0	0	0	0	0	0	1	13	0.5	0	2	0	0	0	0	0	0	0
25	Neurochirurgi e	4	3	1	1	0.15	0.15	20	13	2.94	1	2	0.5	5	4	1	0	0	0
26	Neurologie	24	13	11.5	10	4	4	49	62	27.99	16	12	6	24	28.5	11	13	15	6.8
27	Neurologie pediatrică	2	3	2	0	0	0	3	13	2	0	2	0	2	15	3.5	0	1	0
28	Oncologie medicală	3	6	2	2	1	0.6	22	62	10.25	6	6	2	6	14	4.5	7	4	1.6
29	Oncologie şi hematologie pediatrică	0	0	0	0	0	0	0	13	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
30	Obstetrică- ginecologie	32	16	10.89	16	4	4	79	62	41.24	23	10	6	28	26.5	6.5	21	8	5
31	Oftalmologie	16	13	11.03	6	5	3.7	50	62	32.75	9	12	7	21	28.5	17	10	8	6.9
32	Otorinolaring ologie	18	15	11.46	9	4.5	4	46	62	27.04	12	10.5	5	16	29	14	8	9	5.9
33	Ortopedie şi traumatologie	19	10	5.72	6	2.6	1.5	31	13	8.41	11	4	3	19	20	8	12	5	4

103

Nrcr t	Listă specialităţi/ competenţe/ atestate	BACĂU			BOTO ANI			IA I			NEAMŢ			SUCEAVA			VASLUI
		Nr. medici	Nr norme		Nr. medici	Nr norme		Nr. medici	Nr norme		Nr. medici	Nr norme		Nr. medici	Nr norme		Nr. medici	Nr norme
			Necesar nr norme	Nr norme acoperite		Necesar nr norme	Nr norme acoperite		Necesar nr norme	Nr norme acoperite		Necesar nr norme	Nr norme acoperite		Necesar nr norme	Nr norme acoperit e		Necesar nr norme	Nr norme acoperite
34	Ortopedie pediatrică	2	2	1.2	0	0	0	3	13	0.68	0	2	0	0	6.5	0	0	1	0
35	Pediatrie	25	17	13.42	12	4	4	58	62	25.12	14	10	5	34	35	19	17	7	4.2
36	Pneumologie	17	10	3.49	10	4	4	45	62	18.08	10	7	4.5	16	22.5	5.5	14	7	3.6
37	Pneumologie pediatrică	0	0	0	0	0	0	1	13	0.03	0	0	0	0	0	0	0	0	0
38	Psihiatrie	14	11	6.72	13	3	3	101	66.2	66.2	19	13.5	11	26	35	21.5	15	14	10.9
39	Psihiatrie pediatrică	0	0	0	2	1	1	6	13	5	3	4	3.5	2	11.5	2.5	3	2	1.8
40	Radioterapia	3	2	0.51	0	0	0	9	13	4	0	1	0	0	0	0	0	0	0
41	Reumatologi e	8	6	3.48	4	2.5	2.5	38	62	21.23	9	6	3	9	15	5	3	3	1.7
42	Urologie	6	5	2.41	3	1	1	19	13	6.91	4	3	1	8	15	3.5	2	2	0.3
43	Planificare familială	0	0	0	0	0	0	1	13	1	0	1	0	0	0	0	0	0	0
44	Îngrijiri paliative	0	0	0	0	0	0	5	13	1.99	0	2	0	0	0	0	0	0	0
45	Medicină fizică şi de reabilitare	13	15	11	12	8.5	5	50	62	42	10	10	8	19	22.5	11.5	6	6	5.5
TOTAL		389	272	182.12	190	82.25	68.15	1180	1422.2	601.94	268	209	108.5	398	560	215	210	156	90.2

104