unităţi sanitare prin care se deruleaza programele, subprogramele şi interventiile de sănătate finantate din bugetul de stat, prin Ministerul Sănătăţii*)



Notă …
*) Aprobată de Ordinul nr. 86 din 6 februarie 2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 23 februarie 2006.

ANEXA Nr. 1

N O R M E M E T O D O L O G I C E

de organizare, finanțare și monitorizare a programelor, subprogramelor și intervențiilor de sănătate finanțate din bugetul de stat, raportarea și controlul indicatorilor specifici în anul 2006

1. 7. In sumele prevăzute pentru subprogramele de sănătate care se execută prin unităţi finanţate integral de la bugetul de stat, titlul 20 „Bunuri şi servicii”, se cuprind cheltuieli pentru bunuri şi servicii (cheltuieli de intreţinere şi gospodărire), reparaţii curente, hrană, medicamente şi materiale sanitare inclusiv reactivi şi dezinfectanţi, bunuri de natura obiectelor de inventar, deplasări în tara (cazare şi transport), materiale de laborator, cărţi şi publicaţii, pregătire profesională, alte cheltuieli.

2. 8. a) Din sumele aprobate subprogramelor de sănătate ce se realizează prin unităţile sanitare finanţate integral din venituri proprii, se asigură cheltuielile de personal pentru personalul angajat cu contract individual pe durată determinată cu norma întreagă sau cu fracţiune de normă, în condiţiile legii, ocuparea posturilor făcându-se cu aprobarea direcţiei de sănătate publică sau a Ministerului Sănătăţii, după caz cheltuielile pentru bunuri şi servicii şi cheltuielile de capital strict legate de desfăşurarea programului şi numai cu aprobarea ordonatorului principal de credite, ca anexă la bugetul de venituri şi cheltuieli al unităţii respective.

   1. b) Din sumele prevăzute la subprogramul Evaluarea stării de sănătate şi a factorilor de risc se finanţează cheltuielile pentru cabinetele de medicină sportivă.

   2. c) Din sumele prevăzute la subprogramul Evaluarea stării de sănătate şi a factorilor de risc se finanţeaza lichidarea lunii decembrie 2005 şi plata premiului anual aferent anului 2005 pentru personalul din cabinetele de medicina muncii şi clinicile/secţiile de boli profesionale care, potrivit dispoziţiilor legale, începand cu anul 2006 nu mai sunt finanţate de la bugetul de stat.

   3. d) Din sumele alocate Programului de sănătate a femeii şi copilului, intervenţiă nr. 6 – Profilaxia malnutritiei la prematuri, se pot achiziţiona, de către unităţile sanitare prin care se derulează aceste intervenţii/obiective, în condiţiile respectării reglementarilor privind achiziţiile publice, tipurile adecvate de lapte praf, respectiv: lapte fără fenilalanină, lapte fără lactoză, lapte destinat copiilor prematuri, în vederea prevenirii întarzierilor în dezvoltarea neuropsihică a copiilor diagnosticaţi cu fenilcetonurie, a malnutriţiei la copiii prematuri, a profilaxiei diareei cronice şi a malnutriţiei şi se suporta cheltuielile aferente organizării transportului în cazuri speciale pentru nou-născuţi.

3. 9. Pentru realizarea unor activităţi specifice programelor de sănătate, din fondurile alocate de la titlul 51 „Transferuri între unităţi ale administraţiei publice”, unităţile sanitare pot finanţa cheltuieli de personal aferente personalului ce urmează a fi încadrat cu contract individual de munca pe durată determinată sau cu timp parţial de muncă, potrivit legii. Finanţarea subprogramelor de sănătate de la titlul 51 „Transferuri între unităţi ale administratiei publice” se face lunar, pe total titlu, pe baza cererilor fundamentate ale ordonatorilor de credite, în raport cu gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior şi în limita bugetului aprobat.

   Activităţile pentru care se utilizează personalul prevăzut la paragraful precedent sunt urmatoarele:

   1. a) coordonarea şi implementarea subprogramelor şi intervenţiilor de sănătate precum şi a celor destinate grupurilor cu risc crescut de îmbolnavire, grupurilor sociale minoritare sau dezavantajate din punct de vedere al condiţiilor economico-sociale;

   2. b) educaţia pentru sănătate pe grupe de populaţie cu risc de îmbolnăvire; c)promovarea sănătăţii la nivel comunitar prin asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari comunitari din cadrul comunităţilor de rromi; d)efectuarea screening ului pentru grupele de populaţie incluse în program sau subprogram, după caz;

   1. e) formarea personalului;

   .Oinformarea, educarea şi acordarea de consultaţii în probleme specifice privind promovarea unui comportament sănătos;

   1. g) realizarea lucrărilor legate de sistemul informaţional clinic şi logistic al reţelei;

   2. h) primirea, centralizarea şi raportarea datelor pentru monitorizarea activităţilor ş1 indicatorilor programelor precum şi a calităţii managementului;

   3. i) coordonarea centrelor de consiliere pentru renunţarea la fumat;

   4. j) logistica aprovizionării şi distribuirii contraceptivelor, a preparatelor de fier şi calciu pentru gravide şi copii prin reţeaua de asistenţă medicală ambulatorie, primară sau direct către grupuri vulnerabile de populaţie, a medicamentelor, recoltarea produselor patologice, depistarea contacţilor de boli transmisibile;

   5. k) coordonarea activităţii de transplant de organe şi ţesuturi;

   [)realizarea lucrărilor de secretariat în cadrul comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii legate de implementarea programelor şi respectiv, subprogramelor de sănătate;

   m) managementul registrelor naţionale ale bolnavilor cronici.

4. 10. Sumele alocate pentru programe, subprograme şi intervenţii se cuprind în bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor sanitare, se aprobă o dată cu acestea şi se utilizează potrivit destinaţiilor stabilite. Cheltuielile de capital necesare desfăsurării subprogramelor de sănătate se pot efectua din sumele alocate de la bugetul de stat, numai cu aprobarea ordonatorului principal de credite, pe baza fundamentărilor prezentate de unităţile sanitare respective.

5. 11. (1) Pentru realizarea unor obiective şi activităţi cuprinse în unele subprograme de sănătate, Ministerul Sănătăţii organizează licitaţii naţionale, astfel:

   1. a) Vaccinurile şi materialele sanitare necesare administrării acestora, se achiziţionează prin licitaţie naţională iar sumele aferente procurării lor sunt cuprinse în Programul comunitar de sănătate publică, subprogramul 1.1. Supravegherea şi controlul bolilor transmisibile, în bugetul Ministerului Sănătăţii, titlul 20 ,,Bunuri şi servicii”.

   2. b) Testele de diagnostic şi monitorizare a tratamentului HIV/SIDA şi a hepatitelor virale se achiziţionează prin licitaţie naţională, iar sumele aferente procurării acestora sunt cuprinse în Programul comunitar de sănătate publică, subprogramul 1.2. Supravegherea şi controlul infecţiei HIV/SIDA, şi subprogramul 1.1 Supravegherea şi controlul bolilor

      transmisibile, în bugetul Ministerului Sănătăţii, titlul 20 ăBunuri şi servicii".

   3. c) Implantele colheare si protezele auditive BARA se achiziţionează prin licitaţie naţională, iar sumele aferente procurării acestora sunt cuprinse în Programul de prevenţie şi control al bolilor netransmisibile, subprogramul

      2.3. Prevenţie şi diagnostic precoce în bolile neurologie, în bugetul Ministerului Sănătăţii, titlul 51 ăTransferuri între unităţi ale administraţiei publice".

   4. d) Pompele de insulină, materiale consumabile şi testele de automonitorizare pentru bolnavii de diabet se achiziţionează prin licitaţii naţionale, iar sumele aferente procurării acestora sunt cuprinse în Programul de prevenire şi control al bolilor netransmisibile, subprogramul 2.4. Prevenţie şi control în diabet şi alte boli de nutriţie, în bugetul Ministerului Sănătăţii, titlul 51

      ,,Transferuri între unităţi ale administraţiei publice".

   5. e) Trusele medicale pentru asistentii medicali comunitari se achiziţionează prin licitaţie naţională, iar sumele aferente procurării acestora sunt cuprinse în Programul de prevenire şi control al bolilor netransmisibile, subprogramul

   2.16 ,,Acţiuni pentru sănătate", în bugetul Ministerului Sănătăţii, titlul 51

   ,,Transferuri între unităţi ale administraţiei publice".

   .O Campaniile de informare, educare şi comunicare privind mijloacele de

   prevenire a bolilor netransmisibile se achiziţioneaza prin licitaţie natională, iar sumele aferente sunt cuprinse în Programul de prevenire şi control al bolilor netransmisibile, subprogramele 2.1., 2.2., 2.4., 2.5., 2.13., în bugetul Ministerului Sănătăţii, titlul 20 ăBunuri şi servicii".

   1. g) Contraceptivele se achiziţionează prin licitaţie naţională, în cadrul Programul de sănătate a femeii şi copilului, intervenţia nr. 1 Creşterea accesului la servicii de sănătate reproductivă, iar sumele afrente procurării sunt cuprinse în bugetul Ministerului Sănătăţii, titlul 20 „Bunuri şi servicii”. Contraceptivele achiziţionate se acordă rară plată prin cabinetele de planificare familială, prin cabinetele medicilor de familie incluşi în program, următoarelor categorii de persoane: şomere, eleve şi studente, persoane care fac parte din familii beneficiare de ajutor social, femei cu domiciliu stabil în mediul rural, femei care efectuează un avort, la cerere, intr-o unitate sanitară publică, precum şi alte persoane fără venituri care dau declaraţie pe proprie răspundere în acest sens.

      Cabinetele de planificare familială şi medicii de familie incluşi în program au obligaţia de a justifica consumul de contraceptive către direcţiile de sănătate publică teritoriale.

   2. h) Preparatele de fier la gravidă se achiziţionează prin licitaţie naţională, iar sumele aferente procurării acestora sunt cuprinse în Programul de sănătate a femeii şi copilului, intervenţia nr. 3 „Profilaxia anemiei feriprive la gravide”, în bugetul Ministerului Sănătăţii, la titlul 20 „Bunuri şi servicii”.

   3. i) Preparatele de fier la copii, se achiziţionează prin licitaţie naţională, iar sumele aferente procurării acestora sunt cuprinse în Programul de sănătate a femeii şi copilului, intervenţia nr. 1O ăProfilaxia anemiei feriprive la copil”, în bugetul Ministerului Sănătăţii, la titlul 20 ,,Bunuri şi servicii”.

   4. j) Laptele praf, pentru copii 0-1 an care nu beneficiază de lapte matern se achiziţionează prin licitaţie naţională, iar sumele sunt cuprinse în Programul de sănătate a femeii şi copilului, intervenţia nr. 7 ăProfilaxia distrofiei la sugar şi copil”, în bugetul Ministerului Sănătăţii, la titlul 20 ,,Bunuri şi servicii”.

      Laptele praf se distribuie în condiţiile prevăzute de Legea nr.321/2001 privind acordarea gratuită de lapte praf pentru copiii cu vârste cuprinse între 0-12 luni, publicată în Monitorul Oficial nr.341/ 27.06.2001 şi Ordinul comun al ministrului sănătăţii şi familiei şi ministrului administraţiei publice nr. 449/410/2001 de aprobare a Normelor metodologice privind acordarea gratuită de lapte praf pentru copiii cu vârste cuprinse între 0-12 luni.

   5. k) Rezerva pentru situaţii speciale cuprinzând medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide, materiale sanitare, produse tehnico­ medicale, consumabile, alte materiale specifice, se constituie prin licitaţie naţională, iar sumele aferente procurării produselor respective sunt cuprinse în Programul de administraţie şi politici de sănătate, în bugetul Ministerului Sănătăţii, titlul 20 ,,Bunuri şi servicii”.

   I) Medicamentele antidiabetice (insulina) din rezerva Ministerului Sănătăţii, se achiziţioneaza prin licitatie naţională, iar sumele aferente procurării acestora sunt cuprinse în Programul de administraţie şi politici de sănătate, în bugetul Ministerului Sănătăţii, titlul 20 ăBunuri şi servicii".

   1. m) Aparatura medicală de radiologie şi anestezie se procură prin licitaţie naţională, din fonduri prevăzute în bugetul Ministerului Sănătăţii la titlul

      ,,Transferuri de capital".

      1. (2) Pentru primele 4 luni ale anului curent sunt prevăzute unităţilor sanitare / direcţiilor de sănătate publică fonduri pentru asigurarea produselor nominalizate la lit d), h), i), j) de la alineatul precedent.

      2. (3) Urmare licitaţiilor naţionale organizate de Ministerul Sănătăţii pentru achiziţionarea produselor sau serviciilor menţionate la alin. (1), contractele de furnizare se încheie astfel:

         • – pentru lit. g), h), i), j) – între direcţiile de sănătate publică ş1 furnizorii adjudecaţi;

         • – pentru lit. c), d), e), m) – între unităţile sanitare cu paturi ş1 furnizorii adjudecaţi;

         • – pentru lit. a), b), f), k), 1) – intre Ministerul Sănătăţii şi furnizorii adjudecaţi.

      3. (4) Ministerul Sănătăţii încheie contracte de prestări de servicii cu Compania Naţională Uniform SA, unitate aflată sub autoritatea sa pentru depozitarea, conservarea şi eliberarea produselor prevăzute la lit. a), b), k), 1) de la alin. (1) achiziţionate de Ministerul Sănătăţii la nivel centralizat, precum şi pentru produsele primite ca donaţie/sponsorizare.

6. 12. Sumele aferente contractatelor ce se încheie de Ministerul Sănătăţii, în sistem direct conform art. 7 alin. (I) si (2) din ordin, cu uniţatile din coordonarea sau de sub autoritatea sa, prin direcţiile coordonatoare de programe, sunt cuprinse în prevederile următoarelor subprograme:

   1. A. In cadrul subprogramului Supravegherea şi controlul bolilor transmisibile

      1. a) Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie „Cantacuzino”, pe baza contractului încheiat cu fiecare direcţie de sănătate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti, va efectua teste şi alte servicii de laborator privind sănătatea publică pentru direcţiile de sănătate publică.

      2. b) Coordonarea, monitorizarea şi evaluarea subprogramului Promovarea sănătăţii şi educaţia pentru sănătate se realizeaza în cadrul contractului încheiat între Ministerul Sănătăţii şi Institutul Naţional de Cercetare­ Dezvoltare în Sănătate Bucureşti. Activităţile s-au stabilit prin anexa II/I la prezentul ordin şi vor fi detaliate în contractul ce se va încheia prin Direcţia de sănătate publică din minister, în calitate de coordonator al programului.

   2. B. In cadrul Programului de prevenire şi control al bolilor netransmisibile coordonat de Direcţia generală de asistenţă medicală, structuri sanitare şi salarizare, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Sănătate Bucureşti va asigura monitorizarea activităţilor de asistenţă comunitară din cadrul subprogramului Acţiuni pentru sănătate, precum şi realizarea Registrului naţional de psihiatrie în cadrul subprogramului Prevenţie şi control în psihiatrie .

   3. C. In cadrul Programului de administraţie sanitară şi politici de sănătate Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Sănătate Bucureşti va efectua studii, activităţi şi lucrări, coordonate de Direcţia generală asistenţă medicală, structuri sanitare şi salarizare, privind:

      1. a) monitorizarea performanţei unităţilor sanitare cu paturi din România; b)proiectul „Evaluarea costurilor spitaliceşti la nivel de pacient”;

         c)studiul pilot "Politici în domeniul sănătăţii mintale";

         11 Responsabilităţi în elaborarea, implementarea şi monitorizarea programelor şi subprogramelor de sănătate

7. 13. Ministerul Sănătăţii, prin Direcţia generală buget şi credite externe, asigură finanţarea programelor, respectiv subprogramelor potrivit bugetului aprobat, pe baza cererilor fundamentate ale ordonatorilor de credite care vor solicita finanţarea în funcţie de realizarea indicatorilor cu avizul coordonatorilor naţionali.

8. 14. Ordonatorii de credite secundari şi terţiari au obligaţia utilizării fondurilor în limita bugetului aprobat şi potrivit destinaţiei specificate, cu respectarea dispoziţiilor legale, a gestionării eficiente a mijloacelor materiale şi baneşti, a organizării evidenţei contabile a cheltuielilor pe fiecare

   subprogram şi pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, precum şi a raportării indicatorilor fizici şi de eficienţă.

9. 15. Coordonatorii naţionali raspund de elaborarea, monitorizarea controlul, raportarea şi analiza indicatorilor fizici, de eficienţă şi de rezultate specifici fiecărui program şi subprogram de sănătate;

10. 16. Coordonatorii naţionali elaboreaza norme tehnice de implementare a subprogramelor de sănătate, care se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.

11. 17. Coordonatorii locali avizează propunerile de finanţare solicitate de unităţile sanitare, urmăresc utilizarea fondurilor alocate potrivit destinaţiei aprobate, modul de efectuare a cheltuielilor de capital pentru realizarea obiectivelor şi activităţilor subprogramelor şi numai cu aprobarea ordonatorului principal de credite şi răspund de organizarea activităţilor specifice, raportarea, analiza şi controlul indicatorilor fizici, de eficienţă şi de rezultate.

12. 18. Directorii generali ai unităţilor sanitare vor nominaliza prin decizie câte un responsabil pentru fiecare subprogram, cu specificarea atribuţiilor în fişa postului. Medicii responsabili dispun măsurile necesare aplicării metodologiei de program în vederea asigurării îndeplinirii obiectivelor prevăzute; răspund de organizarea, monitorizarea şi buna

    desfaşurare a activităţilor medicale din cadrul subprogramului de sănătate şi de raportarea la timp a datelor către direcţiile de sănătate publica evaluează impactul asupra stării de sănătate a populaţiei cuprinse în subprogramele de sănătate şi elaborează raportul medical trimestrial.

13. 19. Contabilul şef şi directorul administrativ al unităţii sanitare raspund de modul de organizare a contabilităţii, a evidentelor tehnico­ operative, de utilizarea sumelor potrivit destinaţiilor aprobate, cu respectarea legilor în vigoare, de exactitatea şi realitatea datelor raportate direcţiilor de sănătate publică.

    III. Raportarea indicatorilor din programele şi subprogramele de sănătate

14. 20. a) Indicatorii fizici şi de eficienta prevazuţi în programele şi subprogramele de sănătate se monitorizează pe baza evidenţei tehnico­ operative conduse la nivelul unităţilor sanitare, al direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi, după caz, al institutelor de sănătate publică Indicatorii se raportează direcţiilor coordonatoare de programe din Ministerul Sănătăţii pentru centralizare, analiză şi luare de

    măsuri şi vor sta la baza raportarilor anuale efectuate de acestea pe formularele anexa la Situaţia financiară.

    1. b) Raportarea indicatorilor fizici şi de eficienţa prevăzuţi în programe şi subprograme se face trimestrial (după caz, cumulat de la începutul anului) de către coordonatorii locali de programe, utilizându-se modalităţile de raportare convenite cu direcţiile coordonatoare din minister. Indicatorii de rezultat pe total program se vor raporta anual de către direcţiile coordonatoare din minister.

    2. c) Medicii responsabili de program din cadrul unităţilor sanitare elaborează trimestrial un raport medical care include: stadiul realizării obiectivelor propuse, probleme întampinate în desfăşurarea activităţilor, propuneri de îmbunătăţire şi evaluarea impactului asupra stării de sănătate a populaţiei cuprinse în subprogramele de sănătate.

15. 21. Costul mediu/indicator fizic se calculează atât ca raport între plăţile nete de casă şi numărul de indicatori fizici realizaţi cât şi ca raport între cheltuielile efective şi numărul de indicatori fizici realizati . In cazul în care, au fost finanţate şi alte acţiuni pentru care nu au fost stabiliţi indicatori fizici sau au fost efectuate cheltuieli de capital, cu aprobarea ordonatorului principal de credite, acestea vor fi evidenţiate distinct, indicându-se cheltuiala pe fiecare acţiune sau mijloc fix.

16. 22. La finele anului, nivelul costurilor medii realizate va sta la baza unor analize comparative atât cu nivelul indicatorilor prevăzuti a se realiza cât şi cu cel efectiv realizat pe unităţi.

17. 23. Unităţile sanitare care derulează programe şi subprograme de sănătate vor raporta, pâna la data de 15 a lunii următoare încheierii trimestrului, direcţiilor de sănătate publică sau Ministerului Sănătăţii, după caz, indicatorii fizici şi cheltuielile aferente realizării acestora. După centralizare, direcţiile de sănătate publică îi remit direcţiilor coordonatoare

    de programe din Ministerul Sănătăţii, până la data de 20 a primei luni din trimestrul următor şi până la 31 ianuarie 2007, pentru indicatorii ce se raportează anual.

18. 24. In termen de 15 zile de la primirea situaţiilor anuale, direcţiile coordonatoare de programe din Ministerul Sănătăţii centralizează şi analizează indicatorii raportaţi, pe judete şi unităţi direct subordonate, după caz, stabilind nivelul indicatorilor de rezultate, pe total program.

19. 25. Rezultatele analizelor însoţite, după caz, de propuneri de îmbunatătire a activitaţilor de elaborare, finanţare şi raportare a indicatorilor prevăzuţi în programele de sănătate vor fi prezentate conducerii Ministerului Sănătăţii până la finele lunii februarie 2007.

    IV. Controlul raportării indicatorilor prevăzuţi în programele şi subprogramele de sănătate

20. 26. Indicatorii prevăzuţi în programele aprobate prin bugetul de stat sunt supuşi controlului ce se efectuează de către organele abilitate.

21. 27. Controlul raportării indicatorilor din programele şi subprogramele de sănătate aprobate prin prezentul ordin, va fi efectuat, trimestrial, de către coordonatorii locali precum şi de către coordonatorii naţionali, prin sondaj.

22. 28. Controlul indicatorilor va urmări, în principal, următoarele:

    1. a) realizarea indicatorilor aprobaţi;

    2. b) încadrarea în bugetul aprobat precum şi măsura în care fondurile alocate au fost utilizate potrivit destinaţiilor stabilite;

    3. c) respectarea de către persoanele implicate a responsabilităţilor legate de derularea programelor şi subprogramelor de sănătate;

    4. d) realitatea, acurateţea şi validitatea indicatorilor raportaţi;

    5. e) eventuale disfuncţionalităţi în derularea programului sau subprogramului de sănătate.

23. 29. In urma fiecărui control se va întocmi un raport care va fi discutat cu persoanele responsabile în derularea subprogramelor respective, în vederea remedierii eventualelor disfuncţionalităţi, urmând ca, în termen de 30 de zile, să se stabilească rezultatele finale ale controlului. In cazul în care, direcţia de sănătate publică identifică probleme ce nu pot fi soluţionate la nivel local, acestea vor fi transmise spre soluţionare direcţiilor coordonatoare din Ministerul Sănătăţii.

ANEXA Nr. II

PROGRAMELE, SUBPROGRAMELE ȘI INTERVENȚIILE DE SĂNĂTATE

finanțate din bugetul de stat, gestionate de Ministerul Sănătății, obiectivele și activitățile aferente, indicatorii fizici, de eficiență și de rezultate

SUBPROGRAM 1.1. – SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL BOLILOR TRANSMISIBILE

Obiectivul 1 – Realizarea imunizărilor conform calendarului naţional de vaccinare Activităţi:

1. 1. Achiziţionarea vaccinurilor şi a mall–rialelor sanitare necesare administrării acestora;

2. 2. Distribuţia vaccinurilor la nivel local;

3. 3. Realizarea imunizărilor conform calendarnlui de vaccinări ;

4. 4. Identificarea comunită lor cu acce.-: di l’icil la serviciile de sănătate şi organizarea de <:ampanii suplimentare de vaccinare pentru acestea ;

5. 5. Realizarea de studii de prevalenţă /imunogenitate /eficienţă vaccinală;

6. 6. Supraveghl–rea reacţiilor adverse postvaccinale indezirabile (RAPI);

7. 7. Realizarea anchetelor bianuale de estimare a acoperirii vaccinale;

8. 8. Administrarea vaccinurilor în condiţii de siguranţă maximă

9. 9. Realizarea Registrului uni<: de vaccinari şi a Carnetului de vaccinări

IO. Distribuirea carnetelor de va<:<:inare şi infmmarea cadrelor medicale şi a mamelor cu privire la modul de utili.zare al acestora;

1. 11. Instruirea personalului medical şi a mediatorilor sanitari cu privire la modul de realizare şi raportare a vaccinărilor.

2. 12. Analiza lanţului de frig de la nivelul sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti precum si la nivelul cabinetelor medicilor de familie

Activităţi desfăşurate de Institutul de Sănătate Publică Bucureşti

I. Monitorizarea şi evaluarea la nivel naţional a dcrulă1ii subprogramului utilizând indicatorii de evaluare din metodologie.

1. 2. Coordonarea tehnică şi metodologică a subprogramului;

2. 3. Fundamentarea ştiinţifică în colaborare cu Comisia de Epidemiologie a Ministerului Sănătăţii, a introducerii de noi vaccinuri prin derularea de studii;

3. 4. Rapo1iarea către Ministerul Sănătăţii a indicatorilor lunari, trimestriali şi anuali

4. 5. Efectuarea de propuneri de îmbunătăţire a desfăşurării programului.

Indicatori de e-·aluare:

Indicatori de rezultate – anual

Acoperirea vaccinală la nivelul diferitelor categorii de populaţie, la nivel naţional (%) – 96

Indicatori fizici – trimestrial

• – Număr doze de vaccin achiziţionate centralizat

• – Număr activităţi desfăşurate Indicatori de eficienţă – trimestrial

Cost mediu / doză vaccin achiziţionat centralizat Cost mediu / activitate

Calendarul de vaccinare în anul 2006*

9,5 milioane doze/an 425/an

3,8 RON

200 RON

DTP DT VPO

VPT

HepB

• • *) toate vaccinurile şi materialele sanitare utilizate în calendar se achiziţionează centralizat,

• • **) numai fetele

vaccin diftero-tetano-pertussis

vaccin diftero-tetanic pediatric (se utili7.cază până la vârsta de 14 ani)

Vaccin polio oral (pentru copii instituţionalizaţi şi copii care au contraindicaţii pentru VPO se va utiliza VPJ =Vaccin palia inactivat sau combinat DTP-VPI)

Vaccin polio inactivat Vaccin hepatitic B

DTP-Hep B RRO

BCG

Rub

Vaccin diftero-tetano-pertussis-hepatita B Vaccin rujeolic-rubeolic-areian

Vaccin de tip Calmette Guerrin vaccin rubeolic

Pentru administrarea tuturor vaccinurilor menţionate se l'Or utiliza seringi de unică folosinţă.

Obiectiv  2: Sup rdvegherea  principalelor  boli infectioase  în  vederea  identificării  şi diagnosticării precoce  aperiL"Olului apariţiei epidemiilor şi instituirea măsurik,r adecvate de control

Activităţi derulate la nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene:

I. Supravegherea bolilor transmisibile prevăzute în reglementările legale în vigoare (culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidcmiologim: la ISP regional şi ISPB);

1. 2. Vaccinarea grupelor la risc de îmbolnăvire/de transmitere a unor boli transmisibile (vaccinare antigripală, antirubeolică în vederea prevenirii transmiterii nozocomiale a infecţiei rnbeolice de la nou-născutul cu sindrom rubeolic congenital, antitifoidică, antidizcnterică, antihepatitică A/B,antirujeolica, etc.) ;

2. 3. Vaccinarea diftero-tetanică a f:,>ravidelor conform reglementărilor în vigoare;

3. 4. Efectuarea dozei de rapel diftero-tetanică la intervale de l O ani începând cu vârsta de 24 de ani, funcţie de resursele financiare existente ;

4. 5. Supravegherea bolilor transmisibile considerate probleme de sănătate publică locală sub coordonarea institutului

   de sănătate publică regional, inclusiv imunizări în situaţii c.,-pidLmiologice deosebite ;

5. 6. instituirea şi aplicarea măsurilor de prevenire şi control al focarului de boală transmisibilă (depistarea, tratamentul profilactic şi/sau vaccinarea contacţilor, raportare, dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare, ancheta epidemiologică ele), în colaborare cu reţeaua de asistenţă primară ;

6. 7. Asigurarea activităţii epidemiologice în situaţii de urgcriţă provocate de calamităţi naturale (inundaţii, cutremure, etc) de către Direcţia de Sănătate Publică judeţeană, în colaborare cu reţeaua de asistenţă medicală primară şi de specialitate şi cu administraţia publică locală, confonn practicilor epidemiologice curente ;

7. 8. instituirea şi aplicarea măsurilor de control al f,icarului de infecţie nosocomială după anunţarea acestuia de către unitatea în care evoluează ;

8. 9. Organizarea unor sesiuni de instmire a personalului din seiviciile de prevenire şi control al infocţiilor nosocomiale

   din unităţile sanitare ;

9. 10. Acţiuni speciale de depistare activă şi prevenire a bolilor transmisibile în comunităţi la risc;

10. 11. Organizarea de instruiri ale personalului medico-sanitar şi a mediatorilor sanitari cu privire la prevenirea, depistarea, raportarea şi controlul holilor transmisibile ;

11. 12. Asi1,’1lrarea medicamentelor, vaccinurilor, dezinfectantelor, materialelor sanitare , echipamentelor de protecţie necesare pentru intervenţie în caz de focar/epidemie de boală transmisibilă, sau situatii de risc epidemiologic datorat calamităţilor naturale( inundaţii, cutremure, etc.), prin constituirea la nivelul direcţii I.or de sănătate publică a rezervei antiepidemice;

12. 13. Controlul intern şi extern de calitate pentm laboratoarele din unităţile de sănătate publică ;

13. 14. Participa la supravegherea rezistenţei la antibiotice;

14. 15. Implementeaza sistemul de alerta precoce şi răspuns rapid.

NOTA: Diagnosticul etiologic al bolilor transmisibile se asigură din fondurile alocate subprogramului în măsura în care acestea sunt identificate ca priorităţi de sănătate publică, iar resursele financiare o pem1it.

Toate vaccinurile şi materialele sanitare necesare activităţilor derulate în cadml obiectivului 2 se achiziţionează la nivel local, cu excepţia vaccinului gripal şi a celui rnbcolic destinat prevenirii transmiterii nosocomiale a infecţiei rubeolice de la nou-născutul cu sindrom rnhcolic congenital.

Activităţi derulate la nivelul institutelor de sănătate publică regionale:

l. Jndrumare metodologica a reţelei de sănătate publică din judeţele arondate pentru măsurile necesare a se derula la nivelul fiecărei unităţi sanitare conform competentei ;

1. 2. Supravegherea bolilor transmisibile din tc,-itoriul arondat (culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice la ISPB) ;

2. 3. Identificarea, intervenţia şi supravegherea bolilor transmsibile considerate probkme de sănătate publică locală/ regională;

3. 4. Acordarea de asistenţă tehnică direcţiilor de sănătate publică judeţene în instituirea şi aplicarea măSU1ilor de prevenire şi control al focarului de boală transmisibilă, inclusiv infecţia nosocomială;

4. 5. Efectuarea de către institutele de sănătate publică a unor studii epidemiologice în domeniul bolilor transmisibile, cu acordul Direcţiei de Sănătate Publică din Ministerul Sănătăţii;

5. 6. Organizarea unor sesiuni de instruire a personalului din direcţiile de sănătate publică judeţene pc probleme de supraveghere a bolilor transmisibile cu acordul Direcţiei de Sănătate Publică din Ministerul Sănătăţii;

6. 7. Controlul intern şi extern de calitate pentru laboratoarele din unită lc de sănătate publică;

7. 8. Continuarea activităţilor de laborator în vederea acreditării;

8. 9. hnplementeaza sistemul de alerta precoce şi răspuns rapid.

Activităţi desfăşurate de Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino" :

l. Supravegherea microbiologică a bolilor transmisibile (viroze respiratorii, enterovirusuri, etc.);

1. 2. Supravegherea rezistenţei la antibiotice;

2. 3. Participarea la solicitarea Directiei de sănătate publică din Ministerul Sănătăţii la investigarea focarelor/epidemiilor, inclusiv infecţii nosocomiale;

3. 4. Asigurarea diagnosticului şi/sau confirmării diagnosticului pentru bolile transmisibile la solicitarea institutelor de sănătate publică şi a direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

Activităţi desfăşurate de ISPB:

l. Monitorizează şi evaluează la nivel naţional derularea subprogramului

1. 2. Asigură coordonarea metodologică a subprogramului;

2. 3. Dc?.voltă şi implementează metodologii noi de supraveghere în vederea eficientizării sistemului naţional ( ex. Estimarea indicatorilor de acoperire vaccinală /

<2 ani);

3. 4. Raportează Direcţiei de Sănătate Publică din Ministerul Sănătăţii cazurile de boli infecţioase, masurile intreprinse si propune actiuni specifice, daca situatia o impune participand la realizarea acestora;

4. 5. fli şi anuali şi face propuneri de îmbunătăţire a derulării programului, sesizand eventualele disfunctionalitati.

   Jndicatori de evaluare a obiectivului si termenul de raportare

   Indicatori de rezultat • anual

   • • Sciderea cu 1% a numărului de cazuri de boli infecţioase în populaţia generală la 100.000 locuitori (cu excepţia cazurilor de TBC şi HIV/SIDA)

     Indicatori fizici – trimestrial

     Număr activităţi al bolilor transmisibile – 800/an Indicato1i de eficientă – trimestrial

     • • Cost mediu/activităţi de supraveghere 13457 RON

Obiectiv 3: Controlul infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS) Activităţi :

1. 1. Testarea serologică gratuită a gravidelor prin direcţiile de sănătate publică în vederea depistării infecţiei luetice.

2. 2. Consilierea gratuită a tuturor gravidelor care se prezintă la direcţiile de sănătate publică în vederea testării serologice pentm sifilis.

3. 3. Asigurarea medicamentelor şi materialelor necesare pentru tratamentul specific gratuit, prioritar, la gravidele cu serologii luetice reactive obţinute în cadrul activităţilor de testare întreprinse de către direcţiile de sănătate publică.

4. 4. Efectuarea investigaţiei epidemiologice pentru cazurile raportate de sifilis congenital Ia nou născutul viu.

5. 5. Instituirea tratamentului specific corect al nou născutului viu cu sifilis congenital.

6. 6. Asigurarea diagnosticului serologic al infecţiei luetice pentru persoanele care nu sunt asigurate.

7. 7. Asigurarea medicamentelor şi materialelor necesare pentrn administrarea tratamt.-ntului specific antiluetic corect la contacţii de ifilis identificaţi.

8. 8. Asigurarea medicamentelor şi materialelor necesare pentru administrarea tratamentului specific antiluetic corect persoanelor bolnave de sifilis care nu sunt asigurate.

Indicatori de evaluare şi termenul de raportare

Indicatori de rezultate – semestrial

Creşterea numărului de gravide testate serologic gratuit în cadrul direcţiilor de sănătate publică pentru sifilis; Asigurarea diagnosticului serologic şi al tratamentului specific antiluetic la un procent de 80% din totalul persoanelor neasigurate bolnave de sifilis;

Indicatori fizici – trimestrial

Număr gravide testate serologic gratuit pentru sifilis în laboratorul direcţiei de sănătate publică, din care câte cu serologie reactivă – 50.000

Număr gravide cu serologie reactivă care beneficiază de tratament corect gratuit – 2.000

Număr cupluri (mama-nou născut viu cu VDRL calitativ reactiv) testate VDRL cantitativ pentru depistarea sifilisului congenital al nou-născutului viu – 2.000

Număr cazuri de sifilis congenital al nou-născutului viu raportate – 40

Număr cazuri de sifilis congenital al nou-născutului viu raportate care beneficiază de investigaţie epidemiologică şi tratament specific corect – 40

Număr persoane diagnosticate cu infecţie luetică şi neasigurate – 4.000

Număr persoane diagnosticate cu infecţie luetică şi neasigurate care efectuează tratament specific corect – 3.500

Număr contacţi de sifilis identificaţi care efectuează tratament specific corect- 30.000 Indicatori de eficienţă – anual

Cost mediu/test depistare sifilis la gravidă – 20 RON Cost mediu tratament antiluetic al gravidei – 30 RON

Cost mediu/test VDRL cantitativ pentru depistare sifilis congenital – 25 RON

Cost mediu test serologic pentru diagnosticul infecţiei luetice la persoană neasigurată – 25 RON Cost mediu tratament antiluetic/persoană infectată neasigurată -30 RON

Cost mediu tratament antiluetic/contact identificat – 15 RON

Activităţi desfăşurate de ISPB

1. 1. Monitorizează şi evaluează la nivel naţional derularea subprogramului

2. 2. Asigură coordonarea metodologică a subprogramului;

3. 3. Raportează Direcţiei de sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii indicatorii trimestriali şi anuali şi face propuneri de îmbunătăţire a derulării programului.

   Obiectiv 4: Supravegherea şi controlul infectiilor nosocomiale în unităţi sanitare santinelă

   Programul de supraveghere a infecţiilor nosocomiale se va continua în spitale judeţene sau clinici universitare care au avut selectate secţii ce pot inregistra infectii nosocomiale (chirurgie, neonatologie şi secţii de terapie intensivă.) si se va extinde in sectii de obstetrica ginecologie, neurologie , urologie.

   Raportarea trimestrială, pe categorii de infecţii şi secţii, a infecţiilor nosocomiale se va desfăşura conform legislaţiei în vigoare pentru toate unităţile sanitare cu paturi de la nivel naţional.

   Toate unităţile sanitare vor respecta şi implementa normele de supraveghere şi control a infecţiilor nosocomiale, conform Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 994/2004.

   Activităţi desfăşurate de unităţile sanitare selectate:

   1. 1. Organizează sistemul de supraveghere la nivelul unităţii

   2. 2. Depistează cazurile de infecţie nosocomială conform definiţiilor de caz din OMS nr. 994/2004, pentru tipurile de infecţii selectate;

   3. 3. Recoltează probele biologice pentru examenul bacteriologic, conform protocolului;

   4. 4. Completează fişele de supraveghere/fişa cazului de infecţie nosocomială;

   5. 5. Trimite fişele de supraveghere/fişa cazului de infecţie nosocomială, săptâmănal la DSP;

   6. 6. Realizează investigaţiile de laborator şi trimite tulpinile izolate (numai pentru microorganismele specificate în metodologie) de la cazurile de infecţie nosocomială la ISP teritorial şi IC, prin intermediul DSP*;

   7. 7. Raportează lunar la DSP indicatorii de evaluare din metodologie.

   8. 8. Raporteaza lunar la DSP si numarul de cazuri de infectii nozocomiale înregistrate în secţiile unde se organizează sistemele de supraveghere sentinelă, altele decât cele raportate în sistem sentinelă, precum şi numărul de externaţi din secţiile respective.

      *În situaţia în care spitalul nu are capacitatea de laborator pentru investigaţii bacteriologice:

      • – În judeţele unde se află ISP, acesta asigură diagnosticul de laborator şi trimite tulpinile izolate (numai pentru microorganismele specificate în metodologie) la IC;

      • – În celelalte judeţe laboratorul DSP asigură diagnosticul de laborator şi trimite tulpinile izolate (numai pentru

microorganismele specificate în metodologie) la ISP regional şi IC

Activităţi desfăşurate de DSP judeţene şi a municipiului Bucureşti :

1. 1. Desemnează din compartimentul/biroul de epidemiologie persoana care asigură suport tehnic profesional pentru organizarea şi funcţionarea programului;

2. 2. Instrnieşte personalul medico-sanitar din unitatea sanitară cu patun, respectiv secţiile selectate

3. 3. Verifică şi validează datele din fişele primite ;

4. 4. Completează şi trimite lunar la TSP regional, baza de date (format unic EPI DATA /EPIINFO);

5. 5. Asigură diagnosticul de laborator pentrn unităţile sanitare sentinelă care nu au capacitatea de laborator pentru investigaţii bacteriologice, în judeţele în care acesta nu este asigurat de ISP;

6. 6. Asigură trimiterea probelor la ISP şi IC (numai pmtru microorganismele specificate în metodologie);

7. 7. Monitorizează şi evaluează trimestnal dtrularea programului în unitatea/unităţile selectată utilizând indicatorii de evaluare din metodologie;

8. 8. Comunică trimestrial unităţilor sanitare santinelă rezultatele analizelor epidemiologice efectuate.

Activităţi desfăşurate de ISP:

l. Verifică şi validează datele din fişele primite;

1. 2. Completează şi trimite lunar la ISPB, baza de date (format unic EPI DATA /EPIINFO);

2. 3. Sprijină tehnic şi metodologic DSP şi/sau unităţile santinelă;

3. 4. Monitorizează şi evaluează trimestrial la nivel regional derularea programului utilizând Indicatorii de evaluare din metodologie;

4. 5. Comw1ică trimestrial la DSP judeţene şi a municipiului Bucureşti, rezultatele analizei epidemiologice efectuate ]a

   nivel regional ;

5. 6. Asigură diagnosticul de laborator pentrn unităţile sanitare santinelă care nu au capacitatea de laborator pentru investigaţii bacteriologice, în cazul în care acestea sunt situate pe teritoriul aceluiaşi judeţ cu ISP ( ISP Timişoara, ISP Iaşi, ISP Cluj)

6. 7. Asigură identificarea şi caracterizarea preliminară a tulpinilor primite de la unităţile sanitare santinelă ;

7. 8. ISP regional colaborează cu INCDMI Cantacuzino – Centrele Naţionale de referinţă şi asigură trimiterea tulpinilor (numai pentru microorganismele specificate în metodologie) pentru caracterizare completă şi realizarea băncii de izolate la nivel naţional.

   Activităţi desfăşurate de ISPB:

   1. 1. Monitorizează şi evaluează la nivel naţional dernlarea programului utilizând indicatorii de evaluare din metodologie

   2. 2. R.aportcaza trimestrial Direcţiei de Sănătate Publică din Ministerul Sănătăţii indicatorii

      realizaţi de fiecare unitate inclusă în subprogram;

   3. 3. Asigură diseminarea informaţiilor obţinute în unna analizelor epidemiologice efecLuatc la

nivel naţional, trimestrial, către direcţiile de sănătate publică judeţene, institutele de sănătate publică şi Direcţia de Sănătate Publică din Ministernl Sănătăţii.

Indicatori

Fizici:

Nr. cazuri IN depistate – 5000

Nr. cazuri IN investigate cu laboratorul -5000

Nr. cazuri 1N depistate şi investigate altele decât cele din sistemul sentinelă-5000 De eficientă :

Cost mediu/acţiunea de depistare a unui caz IN – 500 RON

Cost mediu/acţiunea de investigare cu laboratorul a unui caz IN 700 RON

Cost mediu/acţiunea de depistare si investigare a altor tipuri de IN decat cele rapo1iate în sistem santinelă-300 RON

De rezultat :

Incidenţa anuală a IN la 100 pacienţi externaţi, pe secţii – 5%

NOTĂ: În cazul în care în judeţul în care funcţionează unitatea sanitară din sistemul santinelă nu există capacitate de laborator pentru investigarea infecţiilor cu anaerobi, probele biologice destinate acestor investigaţii se recoltează şi se introduc direct în sisteme de transport speciale penb:11 anaerobi, conform protocolului şi se trimit direct la Laboratornl de referinţă pmtru anaerobi din INC])[M Cantacuzino.

Indicatorii subprogramului 1.1 vor fi raportaţi de direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti institutului de sănătate publică regional. Institutele de sănătate publică vor analiza situaţia derulării subprogramului la nivel regional şi vor raporta la ISPB, indicatorii transmisi de către direcţiile arondate Împreună cu rezultatele analizei derulării subprogramului (realizări, diticultăţiJ propuneri de îmbunătăţire) rSPB va transmite la Direcţia de sănătate publică din Ministerul Sănătăţii indicatorii realizaţi.

SUBPROGRAMUL 1. 2 -SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL INFECŢIEI HIV/SIDA

Obiective:

I. Monitorizarea evoluţiei infecţiei HIV/SIDA;

1. 2. Reducerea transmiterii materno-fetale a HIV;

2. 3. Prelungirea perioadei de viaţă prin depistarea precoce a infecţiei HIV/SIDA

3. 4. Limitarea transmiterii prin depistare precoce, includerea în supravegherea activă şi consiliere;

4. 5. lntroducc,ea supravegherii de generaţia a doua în cadrul activităţilor curente de monitorizare a evoluţiei infecţiei HIV/SIDA.Estimarea prevalenţei HIV în populaţia generală şi în subpopulaţii Ic la risc.

Activităţi:

1. 1. Depistarea infecţiei cu transmitere verticală (mamă – făt);

2. 2. Depistarea infecţiei HIV/SIDA în grupele de risc, conform legislaţiei în vigoare;

3. 3. Depistarea infecţiei HIV/SIDA- testare voluntară, cu consiliere pre şi post testare;

4. 4. Asigurarea testelor de diagnostic, eligibilitate la tratament şi monitorizarea acestuia;

S. Activităţi de consiliere pre şi post testare (asigurarea de materiale informative, prezervative, etc);

1. 6. Instituirea unui sistem sentinelă pentru testarea gravidelor în maternităţi, a bolnavilor cu ITS în clinicile de dermato-venerologie, a bolnavilor de tuberculoză în clinicile de pneumoftiziologie ;

2. 7. Monitorizarea eficienţei sistemului de supraveghere epidemiologică.

Activităţi desfăşurate de ISPB în tolaborare cu Institutul Matei Balş:

1. 1. Monitorizează şi evaluează la nivel naţional dernlarea programului utilizând indicatorii de evaluare din metodoIogie;

2. 2. Asigură coordonarea tehnică şi metodologică a programului;

3. 3. Raportează Direcţiei de sănătate publică din cadrul Mini::.ierului Sănătăţii indicatorii trimestriali şi anuali şi face propuneri de îmbunătăţire a derulării subprogramului.

Indicatori de evaluare şi termenul de raportare

Indicatori de rezultate: anual

– Creşterea cu 25% a numărului de femei gravide testate I IIV în vederea asigurării profilaxiei transmiterii verticale;

• – Creşterea cu 50% a numărului activităţilor de consiliere a persoanelor testate HIV Indicatori fizici: trimestrial

  număr teste de diagnostic achiziţionate centralizat:*

  număr teste pentru monitorizarea tratamentului achiziţionate centralizat:* număr total persoane testate HIV 2S0000

  • o număr gravide testate HIV pentru prevenirea transmiterii verticale:100.000 ( se va raporta şi numărul de cazuri pozitive);

  • o număr persoane testate HIV din grupele de risc conform legislaţiei în vigoare: 75.000 ( se va raporta şi numărul de cazuri pozitive);

  • o număr persoane din alte categorii testate HIV (testare voluntară, testarea pacienţilor cu TBC): 75000 (se va raporta şi numărul de cazuri pozitive) ;

• – număr contacţi identificaţi la un caz confomat cu infec ic HIV, din care număr contacţi testaţi ;

– număr persoane consiliatc ; l 00.000 Indicatori de eficientă: trimestrial

cost mediu/test diagnostic: 2, 25 RON*

cost mediu/test pentru monitorizarea tratrunentului: CD4/CD8: lOO RON, test pentru încărcătura virală:

320 RON

cost mediu/persoană consiliată: SRON

cost mediu/persoană testată: 5RON (nu se include costul te::.tului)

*nu se raportează de către DSPJ

Indicatorii subprogramului 1.2 vor fi raportaţi de direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti Institutului de sănătate publică regional Institutele de sănătate publică vor analiza situaţia derulării subprogramului la nivel regional şi Yor raporta la ISPB Indicatorii raportaţi de către direcţiile arondate, împreună cu rezultatele analizei derulării subprogramului (realizări, dificultăţi, propuneri de îmbunătăţire).

SUBPROGRAMUL 1.3 – SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL TUBERCULOZEI

Pentm coordonarea la nivel local a subprogramului, se desemnează un coordonator din cadrul direcţiei de sănătate publică pentru supravegherea epidemiologicâ şi unul de specialitate din cadrul reţelei de pneumoftiziologic, care colaborează pentru realizarea subprogramului la nivel local.

Obiective:

1. 1. Asigurarea unei rate de detecţie a cazurilor noi de tuberculoza de peste 70% prin controlul simptomaticilor si a grupurilor la risc ;

2. 2. Mentinerea tendintei de stagnare a creşterii incidenţei prin tuberculoză constatată în ultimii ani.

3. 3. Obţinerea unei rate de succes terapeutic la cazurilor noi îmegistrate de peste 82%.

4. 4. Instituirea unei campanii de informare educare comunicare la nivel naţional

5. 5. Evaluarea ponderii pacienţilor cu coinfecţie HIVffB

Activităţi:

l. Controlul simptomaticilor, contacţilur şi altor grupe la risc pentru depistarea cazurilor de tuberculoză ;

1. 2. Pregătirea personalului medical pen1ru aplicarea prevederilor programului ;

2. 3. Chimioprofilaxia persoanelor la risc ;

3. 4. Testarea HIV a pacienţilor cu tuberculoză, cazuri noi, pentru a se putea aprecia nivelul asO(.:ierii celor două afocţiuni

S. Verificarea asigurării contoalelor de calitate inkmc şi externe a laboratoarelor

1. 6. Supravegherea epidemiologică şi cont.rolul focarelor de tuberculoză ;

2. 7. Supervizarea derulării programului cu scopul evidenţierii deficienţelor şi stabilirii măsurilor pentru remediere.

Indicatori de evaluare şi termenul de raportare

Indicatori fizici– trimestrial:

Numărul contacţilor examinaţi (4 contacţi / l caz TBC înregistrat) : 120.000 Numărul de suspecţi examinaţi (10 suspecţi/ l caz TBC înregistrat): 100.000 Numărul de cazuri care beneficiază de chimioprofilaxie: 70.000

Număr intradermoreacţii la PPD efectuate: 300.000

Număr de vizite de supervizare în teritoriu efectuate de către medicii specialişti -150

Număr de vizite de supervizare în cadrul judctelor -16.000 Numar activitati de informare educare comunicare efectuate-200

Indicatori de eficienţă.. trimestrial:

Cost mediu depistare activă bolnav cu TBC prin controlul contacţilor şi ai altor grupe la risc – 50 RON Cost mediu depistare a bolnavului cu TBC prin controlul simptomaticilor – 50 RON

Cost mediu/ tratament chimioprofilactic – 18,5 RON Cost mediu intradermoreacţie la PPD – I RON

Cost mediu pe vizită de supervizare în teritoriu – 1000 RON Indicatori de rezultate – anual

• – Procentul contacţilor examinaţi din totatul contacţilor îmegistraţi > 80%

• – Procentul bolnavilor depistaţi din numărul suspecţilor examinaţi: I 0%

• – Procentul de persoane chimioprofilactizate din cele indicate pentru chimioprofilaxie> 90%

• – Procentul de vizite efectuate din numărul de vizite programate :>80%.

Activităţi desfăşurate de ISPB în colaborare cu Institutul Marius Nasta:

l. Monitorizează şi evaluează la nivel naţional derularea programului utilizând Indicatorii de evaluare din metodologie;

1. 2. Asigură coordonarea metodologică a proi,rramului;

2. 3. Dezvoltă şi implementează metodologii noi de supraveghere în vederea eficientizării sistemului naţional;

3. 4. Raportează Directici de sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii indicatorii trimestriali i anuali şi face propuneri de îmbunătăţire a derulării programului.

Se vor evidenţia nominal la nivelul ambulatoriului de specialitate cazurile investigate cu scop profilactic. Indicatorii suhprogramului 1.3 Yor fi raportaţi de direcţiile de sănătate public_ăjudeţene şi a municipiului Bucureşti Institutului de sănătate publică regional. Institutele de sănătate puhlică vor analiza situaţia derulării

subprogramului Ia nivel regional şi vor raporta la ISPB indicatorii raportaţi de către direcţiile arondate Împreună cu rezultatele analizei derulării subprogramului (realizări, dificultăţi, propuneri de îmbunătăţire).

SUBPROGRAMUL 1.4 EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE ŞIA FACTORILOR DE RISC

I. Activităţi derulate la nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene:

Obiecth,-J: Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc din mediul de viaţă Activităţi

1. 1. Implementarea sistemului calităţii şi acreditarea laboratoarelor;

2. 2. Supravegherea sănătăţii în relaţia cu calitatea apei potabile;

3. 3. Supravegherea epidemiilor hidrice;

4. 4. Supravegherea cazurilor de methemoglobinemie acută infantilă generate de apa din fântână ;

5. 5. Supravegherea sănătăţii în relaţie cu calitatea apei de îmbăiere;

6. 6. Supravegherea calităţii acrului şi a indicatorilor de sănătate în relaţie cu aceasta;

7. 7. Inspecţia produselor cosmetice;

8. 8. Monitorizarea intoxicaţiilor neprofesionale cu pesticide; 9, Monitorizarea radioactivităţii apei potabile şi alimentului ;

1. 10. Monitorizarea stării de sănătate în rdaţie cu expunerea profesională la radiaţii ionizante ;

2. 11. Supravegherea stării de sănătate a populaţiei din jurul obiectivelor nucleare majore şi profilaxia efectelor cu iod stabil;

3. 12. Monitorizarea protecţiei radiologice a pacientului în radiologia diagnostică;

4. 13. Monitorizarea şi inspecţia modului de gestionare a deşeurilor medicale;

5. 14. Supravegh<..·n:a stării de sănătate a populaţiei în raport cu calitatea habitatului uman şi a poluării sonore urbane;

6. 15. Instruire şi formare prolcsională;

7. 16. Activităţi de inspecţie privind acţiunea factorilor de risc din mediu

8. 17. Alte acţiuni destinate rezolvării priorităţilor locale.

Obiectiv 2: Protejarea sănătăţii şi prevenirea Îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentari Activităţi

1. 1. Instruire şi formare profesională;

   2, Inspecţia calităţii nutritive şi a contaminării microbiologice a alimentelor de origine animală şi non-animală ;

   1. 3. lmpecţia materialelor în contact cu alimentul ;

   2. 4. Inspecţia aditivilor alimentari ;

   3. 5. Inspecţia substanţelor aromatizante ;

   4. 6. Inspecţia alimentelor tratate cu radiaţii ;

   5. 7. Inspecţia suplimentelor alimentare ;

   6. 8. Inspecţia alimentelor cu destinaţie nutriţională specială;

   7. 9. Monitorizarea şi inspecţia alimmtelor pentru evaluarea contaminării chimice – indicatorii GEMS FOOD;

   8. 10. Monitorizarea şi inspecţia nivelului de iod din sarea iodată pentru consumul uman;

   9. 11. Monitorizarea toxiinfecţiilor alimentare;

   10. 12. Monitorizarea şi inspecţia alimentelor modificate genetic ;

   11. 13. Evaluarea stării de nutriţie a populaţiei ;

   12. 14. Activităţi de inspecţie privind acţiunea factorilor de risc din domeniul alimentului ;

   13. 15. Alte acţiuni destinate rezolvării priorităţilor locale.

   Obiectiv 3 Evaluarea stării de sănătate a copiilor şi tinerilor din colectivităţi în relaţie cu factorii din mediul de viaţă şi activitate

   Acthăităţi

   l. Instrnire şi formare profesională;

2. 2. Monitorizarea şi inspecţia condiţiilor igienico-sanitare din tabere şi colonii ;

3. 3. Evaluarea capacităţii de adaptare a elevilor la activitatea şcolară pentru depistarea sindromului de suprasolicitare ;

4. 4. Identificarea şi cuantificarea riscului specific pentru sănătate generate de comportamentele cu risc (droguri, fumat, alcool, comportament alimentar, etc) ;

5. 5. Monitorizarea dt:2:voltării fizice a copiilor, adolescenţilor şi tinerilor;

6. 6. Monitorizarea stării de sanătate a copiilor şi tinerilor;

7. 7. Activităţi de im,-pecţie privind acţiunea factorilor de risc din colectivităţile de copii şi tine,-ri;

8. 8. Alte acţiuni destinate rezolvării priorităţilor locale.

Obiectiv 4: Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc ocupaţionali Activităţi

1. I. lnstrnire şi formare profesională;

   1. 2. Evaluarea factorilor de risc ocupaţionali ;

   2. 3. Cercetarea caracterului de profesionalitate a cazurilor de boală în vederea declarării bolilor profesionale;

   3. 4. Acţiuni de evaluare, comunicare de risc şi informare asupra riscului profesional ;

   4. 5. Monitorizarea incidenţei bolilor profesionale şi a absenteismului medical prin boala profesională;

   5. 6. Armonizare legislativă, formare profesională în domeniul medicinii muncii;

   6. 7. Alte acţiuni destinate rezolvării priorităţilor locale.

2. II. Activităţi derulate la nivelul institutelor de sănătate publică regionale:

   1. 1. Elaborarea metodologiilor de monitorizare şi inspecţie pc domenii specifice ;

   2. 2. Instruirea personalului structurilor teritoriale pentru aplicarea metodologiei;

   3. 3. Coordonarea metodologică a activităţilor de monitorizare şi control pe domenii specifice, analiza datelor colectate şi elaborarea rapoaitelor naţionale ;

   4. 4. Controlul implementării metodologiilor în teritoriul arondat;

   5. 5. Valotificarea rezultatelor rapoattelor naţionale ;

   6. 6. Acreditarea şi constituirea laboratoarelor regionale ;

   7. 7. Efectuarea de studii şi cercetări în domeniul stării de sănătate în relaţie cu factorii de risc din mediul de viaţă şi de muncă;

   8. 8. Monitorizarea şi raportarea îndeplinirii planurilor de implementare specifice pentru inteb,rarea europeană ;

   9. 9. Instruire de specialitate şi formare profesională ; • 1O. Elaborarea de proiecte de acte normative în domeniul specific;

1. 11. Achiziţia de iod stabil în vederea iodoprofilaxiei persoanelor expuse la radiaţii ionizante.

   Indicatori de evaluare a subprogramului

   Indicatori fizici

   • – Număr de acţiuni specifice (inclusiv studii) de evaluai·e a efectelor factorilor de risc din mediu pentru starea de sănătate – 1250

   • – Număr de acţiuni de inspecţie – 200.000 Indicatori de eficientă

   • – Cost mediu/acţiune de evaluare a ekctelor factorilor de risc din mediu pentru starea de sănătate –4.800 RON

   • – Cost mediu /at:ţiune de inspecţie – 450 RON

Indicatorii subprogramului 1.4 vor fi raportaţi de către direcţiile de sănătate publică

,judeţene şi a municipiului Bucureşti la Institutele şi Centrele de sănătate publică, care dupa centralizare si evaluare le transmite la Direcţia de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătăţii, trimestrial şi anual, împreună cu rezultatele analizei derulării subprogramului (realizări, dificultăţi, propuneri de îmbunătăţire).

SUBPROGRAM 1.5-PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII ŞI EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE

Obiectiv 1: Dezvoltarea atitudinilor şi comportamentelor favorabile sănătăţii prin metode de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate

Activităţi:

Deslăşurai·ea de campanii de informare, educare şi comunicare în concordanţă cu problemele de sănătate publică identificate la nivel naţional şi local şi în concordanţă cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. (Calcndail.ll Sănătăţii) precum şi de alte activităţi specifice de promovare a sănătăţii, după cum urmează:

1. 1. Armonizare legislativă în domeniul promovării sănătăţii şi educaţiei pentru săn tate;

2. 2. Campanie IEC pentru Ziua Mondială de Luptă împotriva Tuberculozei * ;

3. 3. Campanie IEC pentru Ziua Mondială a Sănătăţii; Ziua Naţională a Sănătăţii * ;

4. 4. Campanie IEC pentru Ziua Mondială fără Tutun*;

5. 5. Campanie IEC pentru Ziua Internaţională împotriva Abuzului de Droguri şi a Traficului Ilicit• ;

6. 6. Campanie IEC pentru Ziua Naţională fără Tutun*;

7. 7. Campanie IEC pentru Ziua Mondială Anti-SIDA*;

8. 8. Campanie IEC pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos • ;

* Desfăşurarea de campanii IEC pentru celebrarea acestor zile este obligatorie.

Activităţile prevăzute mai sus, vor fi coordonate în mod direct de Direcţia de Sănătate Publică a Ministerului Sănătăţii. Nu intră în sarcina Direcţiilor de Sănătate Publică Judeţene.

Indicatori de evaluare şi termenul de raportare

Indicatori fizici:

• – Număr de campanii de informare, educare şi comunicare (IEC) – 300

• – Număr total de alte acţiuni specifice de promovarea sănătăţii – 250 Indicatori de eficientă – semestrial* :

• – cost mediu/campanie IEC- 7100 RON

• – cost mediu/ acţiuni specifice de promovarea sănătăţii – 2500 RON

* costurile medii transmise semestrial au valoare estimativă, urmând ca la raportarea anuală să se calculeze costul mediu final al anului 2006.

Obiectiv 2: Coordonarea, monitorizarea şi evaluarea subprogramului Activităţi:

elaborarea metodologiei şi a instrumentelor de monitorizare/evaluare a subprogramului;

coordonarea tehnică a subprogramului de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate; stabilirea modalităţilor de colectare, arhivare, prelucrare şi interpretare a datelor;

realizarea unei aplicaţii software de colectare, transmitere şi arhivare a datelor;

crearea bazei de date integrate şi centralizate privind promovarea sănătăţii şi educaţia pentru sănătate; realizarea rapoartelor de monitorizare şi evaluare;

elaborarea de recomandări privind politicile şi programele de intervenţie în promovarea sănătăţii şi educaţia pentru sănătate.

realizarea Ghidului metodologic naţional de elaborare a materialelor de infonnare şi educare necesare activităţilor de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate

organizarea Conferinţei regionale de sănătate publică, Bucureşti, mai 2006 cursuri de fonnare pentru reţeaua de promovarea sănătăţii

Indicatori de evaluare

Indicatori de eficienţă

Cost aferent activităţii de coordonare, monitorizare şi evaluare a subprogramului – 300 mii lei Cost aferent realiz.ării Ghidului metodologic naţional – 600 mii lei

Cost aferent organizării Conferinţei regionale de sănătate publică – 300 mii lei Cost aferent cursurilor de formare – 600 mii lei

Indicatori de rezultat

Standardizarea Ia nivel naţional a modalităţilor de elaborare a materialelor de informare şi educare necesare activităţilor de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate

Organizarea conferinţei regionale de sănătate publică ofera României şansa de a fi motorul zonei balcanice în Programul Cadru 7 de cercetare dezvoltare

lmbunătăţirea managementului subprogramului

Obiectiv 3: Scăderea prevalenţei afecţiunilor oro-dentare şi a tulburărilor cranio-mandibulare (TCM) Activităţi:

l. Profilaxia cariei dentare prin clătiri orale cu substanţe fluorurate; tratamentul profilactic al cariei dentare;

2. Realizarea de studii naţionale privind prevalenţa cariei dentare şi a tulburărilor cranio-mandibulare Ia grupele de vârstă cu risc.

• – Asigurare truse de urgenţă pentru centrele de permanenţă

• – Dotarea echipajelor de intervenţie cu echipamente de protecţie pentru intervenţie în prespital

• – Sprijinirea activităţii Birourilor de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii (BAIC)

• – Sprijinirea logistică a SMURD-urilor

  Indicatori de evaluare:

  Indicatori de rezultat :

• – creşterea nivelului de pregătire pmtru intervenţii la dezastre

• – procent de teritoriu acoperit de telecomunicaţii – 100%

  Indicatori fizici:

• – număr persoane formate la cursuri de educaµe medicală continuă în medicina de urgenţă-REMSSy 4- 700

• – numărul de persoane formate la cursuri de FAST- REMSSy 4 – 180

  -număr formatori pentru formarea pL-rsonalului din serviciile de urgenţă de la nivelul UPU-REMSSy 4 -14

• – număr de întâlniri ale BAIC – min 6(judeţ/an

• – număr de pregătiri pentru dezastre – min 2/judcţ/an

  Indicatori de eficienţă:

• – cost/persoană/training –REMSSy 4 – 1200 RON;

• – cost/persoană/training FAST -REMSSy4– 800 RON;

• – cost/persoană/ program de formare de fom1atori penLru fmmarea personalului UPU REMSSy 4 • 7000

  RON;

• – cost mediu pe centru de formare (consumabile) – 2400 RON/centru/an

• – cost mediu pe întâlnire BAIC – 392 RON/intalnire/centru

• – cost mediu dotare SMURD şi întreţinere echipamente existente – 22600 RON/serviciu

• – co:-.t mediu exerciţiu de-t:astre -2000 RON

• – cost mediu dotare serviciu de ambulanţă, întreţinere şi service aparatură de telecomunicaţii -35550 RON

  SUBPROGRAM 2.1 I. – PREVENŢIE. GERIATRICĂ ŞI PROTECŢIA VÂRSTNICULUI

  Obiective

• – Prevenirea îmbălrânirii precoce şi protecţia vârstnicului

• – Creşterea speranţei de viaţă şi a calită i vieţii vârstnicului

• – Cresterea abihtăµlor şi pregătirii medicilor de familie în monitorizarea şi diagnosticul vârstnicului

  Activităţi

• – Screening al grupei de populaţie cu vârsta de 55 – 70 ani cu risc cardio-vascular şi tulburări cognitive, monitorizarea tratamentului specific.

• – Prevenirea la vârstnici a escarelor de decubit şi a complicatiilor lor

• – Informare şi formare continuă pentru medicii de familie

  Indicatori de evaluare Indicatori de re-zultat

  – Reducerea cu 40% a apariţiei escarelor sau a complicaţiilor la vârstnicii monitorizaţi

  Indicatori fizici

• – Număr persoane supuse screening-ului la grupa de vârstă 55 -70 ani cu riscuri cardio-vasculare si de tulburăti cognitive – 5100

• – Număr persoane cu risc cardio-vascular evaluate şi monitorizate – 1.150

• – Număr persoane cu risc de tulburare cot,’llitivă evaluate şi monitorizate – 500

• – Numiir persoane cu tulburare cognitiva şi demenţă incipientă evaluate, monitorizate şi tratate – 300

• – Număr persoane instruite (medici de familie) – 50

  • • Numar persoane vârs1nice monitorizate pentru prevenirea escarelor de decubit- 1.000

    Indicatori de eficienţă

• – Cost mediu/persoană din grupa de vâr:-.tă 55-70 ani supusă screening-ului pentru riscuri cardio-vasculare şi de tulburări cognitive – 86 lei

• – Cost mediu/persoană evaluată şi monitorizată cu risc cardio-vascular – 224 lei

• – Cost mediu/persoană evaluată şi monitorizată cu risc de tulburare cognitivă• 174.5 lei

• – Cost mediu/persoană cu tulburare cognitivă şi demenţă incipientă evaluată, monitorizată i tratată – 244 lei

• – Cost formare medici de familie – 44.350 lei

• – Cost mediu/persoana vârstnică cu risc de escară de decubit – 100 lei

  SUBPROGRAM 2.12. -TRANSPLANT DE ORGANE, ŢESUTURI ŞI CELULE

  Obiective

• – Asigurarea supleerii fiziologice a organelor aflate în insuficienţă cronică ireversibilă ŞI înlocuirea ţesuturilor nefuncţionale, prin transplant de organe, ţesuturi şi celule

  Activităţi

• – Testarea imunologică şi virusologică a potenţialilor donatori şi a receptorilor (inclusiv cross-match)

• – Coordonarea activităţii de transplant (coordonarea prelevării organelor şi ţesuturilor de la donator cadavru, deplasarea echipelor operatorii, în vederea efectuării procedurilor de transplant, organizarea acţiunilor de instruire a coordonatorilor locali, sprijin logistic pentru crearea reţelei naţionale de coordonare, facilitaţi pentru familiile donatorilor, mijloace de comunicare, plata coordonatorului de transplant)

• – Menţinerea în condiţii fiziologice a donatorilor aflaţi în moarte cerebrală

• – Implementarea şi managementul Registrului naţional de transplant

• – Realizarea băncii de ţesuturi şi celule

  Indicatori de evaluare Indicatori de rezultat

• – procent de pacienţi recuperaţi pe tip de transplant – 90%

  Indicatori fizici

• – număr donatori vii testaţi imunologic şi virusologie: 1.200

• – număr receptori testaţi imunologic şi virusologie: 350

• – număr testări compatibilitate cross-match: l .200

• – număr diagnosticări morţi cerebrale şi mentenanţă în condiţii fiziologice a donatorilor-cadavru (inclusiv testare): 80

• – număr acţiuni de coordonare: 800

  număr estimativ de transplanturi ce urmează a fi efectuate, pe tipuri:

  • • transplant renal – 200;

  • • transplant hepatic – 20 ;

  • • transplant cord – 24;

  • • transplant pancreas – 20;

  • • transplant medular – autotransplant: 60, allotransplant: 20;

  • • transplant pulmonar – 5;

  • • transplanturi tisulare: cornee, os, tendon, vase, piele.

  htdicatori de eficienţă

• – cost mediu/testare donatori / receptori 1.850 Iei

• – cost mediu testare compatibilitate cross-match: 1.100 RON

• – cost mediu/menţinere în condiţii fiziologice a donatorilor în moarte cerebrală, testarea acestora- 9250 lei

• – cost mediu/acţiune coordonare • 222 lei

• – cost Registrul naţional de donatori de organe – 200.OOO Iei

SUBPROGRAM 2.13. -TRATAMENTUL TOXICODEPENDENŢELOR

Obiective

• – lnfom1area şi educarea populaţiei cu privire la mijloacele de prevenire a consumului de droguri

• – Asigurarea tratamentului de susbstituţic cu mctadonă pmtru adulF,

• – Testarea metaboliţilor stupefiantelor, în toate unităţile medicale de profil, adulţi şi copii.

  Activităţi

• – Campanie de informare, educare şi comunicare

• – Tratamentul de susbstituţie cu metadonă pentru adulţi

• – Terapii de reabilitare, resocializare (terapie ocupaţională şi ergoterapie)

• – Achiziţionarea de teste rapide pentru evidenţierea prezenţei metaboliţilor stupefiantelor

  Indicatori de evaluare Indicatori de rezultat

• – procent de pacic’Tlţi recuperaţi – 90% din numărul total de persoane toxicodependente tratate

  Indicatori fizici

• – Nr. pacienţi în tratament de substituţie cu metadonă – l .500

• – Nr. pacienţi trataţi în postcură – 2.100

• – Nr. teste pt. depistarea prezenţei drogurilor în urina pacienţilor achizi ionak – 7.000

  Indicatori de eficienţă

• – cost mediu pe pacient în tratament de menţinere pc metadonă- 116 lei

• – cost mediu pe pacient în tratament tip postcură – 320 lei

• – cost mediu pe test rapid depistare a drogurilor în urină – 20 lei

• – cost campanie de informare, educare şi comunicare: 200.000 Ici

  SUBPROGRAM 2.14. -TRATAMENT 1N STRĂINĂTATE

  Obiective

  Rezolvarea situaţiei medicale a unor bolnavi care nu pot fi trataţi în ţară

  Activităţi

  Asigurarea investigaţiilor de înaltă performanţă pentru precizare de diagnostic, a tratamentului medico­ chirurgical şi a transplantului de organe şi ţesuturi în străinătate pentrn anumite categorii de bolnavi care prezintă afecţiuni ce nu pot fi tratate în ţară, pc baza recomandării comisiilor teritoriale, respectiv ale Ministerului Sănătăţii.

  Indicatori de evaluare Indicatori de rezultat

• – procent pacienţi recuperaţi – 90% din totalul pacimţilor care au efectuat tratament

• – procent pacienţi finanţaţi – 80% din totalul pacienţilor care au depus dosare pentru tratament în străinătate.

SUBPROGRAM 2.15. PROFILAXIE ŞI RECUPERARE BALNEO-FIZIO-CLIMATOLOGICĂ

Obiective

• – Îmbunătăţirea asistenţei de recuperare pentru afecţiunile degenerative cu morbiditate crescută ale aparatului locomotor

• – Imbunatatirea accesului persoanelor care au calit.atea de luptatori pentru victoria Revoluliei din decembrie 1989 si/sau unnasi ai eroilor martiri la servicii medicale de tratament si recuperare balneoclimatica.

  Prevenirea complicatiilor afectiunilor locomotorii, cardiovasculare, neuro-psihice, endocrine etc., monitorizarea şi corectarea acestora prin mijloace specifice recuperării medicale.

  Activităli

• – Prevenirea complicaţiilor tulburărilor funcţionale şi structurale ale aparatului locomotor, monitorizarea şi corectarea acestora prin mijtoace specifice recuperării medicale

• – Asigurarea sumelor reprezentând contribuţia persoanelor care au calitatea de luptători pentm victoria Revoluţiei din decembrie 1989 şi/sau urma i ai eroilor martiri la plata serviciilor medicale de recuperare acordate în sanatorii balneare pentru adulţi şi copii.

  Indicatori de evaluare Indicatori de rezultat

• – Cresterea cu 50% a accesului la servicii medicale de recuperare în bazele de tratament şi staţiunile balneoclimatice.

  Indicatori fizici

• – Număr beneficiari (fiecare beneficiar va fi raportat o singură dată în perioada de raportare): 500

• – Număr persoane testate monitorizate, corectate prin mijloace specifice în afecţiuni degenerative ale aparatului locomotor cu morbiditate crescută: 333

  Indicatori de eficienţă

• – Cost mediu/beneficiar: 800 RON

• – Cost mediu/persoană testată, monitorizată si corectată prin mijloace specifice în afecţiuni degenerative ale aparatului locomotor, cu morbiditate crescută: 150 lei

  SUBPROGRAM 2.16. – ACŢIUNI PENTRU SĂNĂTATE

  Obiective

• – Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, prin creşterea accesului la servicii medicale a populaţiei vulncrabile, din zone defavorizate

  Activităţi

• – Formarea de asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari comunitari rromi

• – Realizarea activităţilor specifice de asistenţă medicală comunitară şi de mediator sanitar comunitar rrom

11/3. PROGRAMUL DE SĂNĂTATE A FEMEII ŞI COPILULUI

Instituţia coordonatoare a programului: Ministerul Sănătăţii – Direcţia Generală Asistenţă Medicală, Structuri Sanitare şi Salarizare.

Natura cheltuielilor prevazute în program:

• • Pentru unităţile fi1tanţate i,itegraJ din ve11ituri proprii ( institute, spitale, sanatorii)

  Cheltuieli de personal aferente personalului încadrat cu contract individual de muncă pc durată determinată sau cu timp parţial de muncă, potrivit legii, pentru activităţiile prevăzute în prezentul ordin

  Bunuri şi servicii necesare realizării intervenţiei

  Cheltuieli de capital, cu aprobarea ordonatoamlui principal de credite, pe baza justificării necesităţii acestora pentru realizarea intervenţiei, anexa la bugetul de venituri şi cheltuieli al instituţiei respective.

• • PenJru unită{ile finanţate integra/, de la bugetul de stat ( ISP, DSP, CMP)

  Cheltuieli pentru bunuri şi servicii necesare realizării intervenţiei

  INTERVENŢIA NR. 1: Creşterea accesului la servicii de sănătatea reproducerii

  Activităţi:

  • • instruirea şi perfecţionarea personalului medical din asistenţa medicală primară şi de specialitate;

  • • îmbunătăţirea comunicării naţional-local-furnizori, prin întâlniri periodice;

  • • procurarea şi distribuţia de contraceptive;

  • • implementarea sistemului informaţional privind distribuţia, utilizarea şi raportarea consumului de contraceptive, tipărirea şi distribuţia de fişe şi formulare de contracepţie;

  • • monitorizarea şi evaluarea programului

  • • campanii de informare, educare si comunicare

    INTERVENŢIA NR. 2: Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei consultaţiei prenatale

    Activităţi:

  • • editarea, tipărirea şi distribuţia gratuită a Carnetului Gravidei şi Fişei Anexă pentru supravegherea medicală a gravidei şi lăuzei;

  • • instruirea personalului medical pentru implementarea Protocolului privind metodologia efectuării consultaţiei prenatale şi a consultaţiei postnatale, a Carnetului Gravidei şi a Fişei Anexă, elaborarea, tipărirea şi distribuţia unui protocol privind supravegherea medicală a lăuzei;

  • • cercetarea activităţii, monitorizarea şi evaluarea serviciilor medicale prenatale;

  • • cheltuieli complementare aferente programului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii „Maternitatea fără risc” în România

  • • campanii de informare, educare si comunicare

    INTERVENŢIA NR. 3: Profilaxia anemiei feriprive la gravidă

    Activităţi:

• • procurarea şi distribuţia preparatelor de fier la gravidă, cu prioritate la cele din categoria de risc;

• • procurarea cuvelor pentru determinarea hemoglobinei, în zonele pilot de monitorizare a incidenţei anemiei feriprive la gravidă;

• • monitorizarea prevalenţei anemiei la gravidă;

• • promovarea legislaţiei privind fortifierea cu fier a făinii.

  INTERVENŢIA NR. 4: Profilaxia sindromului de izoimunizare Rh

  Activităţi:

• • procurarea imunoglobulinei specifice şi a reactivilor pentru determinări specifice;

• • vaccinarea antiD a lăuzelor Rh negative eligibile;

• • vaccinarea antiD a femeilor eligibile Rh negative care au avortat sau care au avut sarcini ectopice.

  INTERVENŢIA NR. 5: Prevenirea encefalopatiei cauzată de fenilcetonurie şi hipotiroidism congenital, precum si eliminarea tulburărilor prin deficit de iod

  Activităţi:

• • procurarea de echipamente, materiale specifice, teste specifice, medii de cultură, de laborator etc., alte materiale necesare screening-ului, medicamente specifice precum şi preparate dietetice fără fenilalanina sau sărace în fenilalanina, necesare tratamentului dietetic şi medicamentos;

• • recoltarea, transportul şi efectuarea testelor specifice;

• • dispensarizarea la nivelu] tuturor eşaloanelor asistenţei medicale a copiilor confirmaţi;

• • evaluarea şi monitorizarea programului;

• • promovarea schimbării legislaţiei privind nivelul iodării sării de masă în conformitate cu Strategia naţională de eliminare a tulburărilor prin deficit de iod;

• • suplimentarea cu iod (procurarea şi distribuirea suplimentelor cu iod) la gravide, cu prioritate la cele din categoria de risc;

• • monitorizarea deficitului de iod la gravide.

  INTERVENŢIA NR. 6: Profilaxia malnutriţiei la prematuri

  Activităţi:

• • procurarea de produse dietetice specifice, produse medicamentoase necesare prevenirii malnutriţiei (aminoacizi, soluţii lipidice, vitamine, eritropoetina etc.), a consumabilelor şi echipamentelor specifice necesare administrării acestora;

• • procurarea de formule speciale de lapte praf utilizate ca suplimente nutritive;

• • administrarea tratamentului dietetic şi medicamentos în timpul spitalizării ş1 în ambulator;

• • monitorizarea clinică şi biologică a pacienţilor aflaţi în tratament.

  INTERVENŢIA NR. 7: Profilaxia distrofiei la sugar şi copil

  Obiectivul I. Profilaxia morbidităţii infantile datorate di.,itrofiei la copii O – 1 an prin administrarea de lapte praf

  Activităţi:

  • • procurarea, distribuţia de lapte praf la copiii 0-1 an care nu beneficiază de lapte matern, conform reglementărilor în vigoare;

    Obiectivul 2. Susţinerea funcţionării Comitetului Naţional pentru Promovarea Alăptării (CNPA), a iniţiativei ăSpitalul Prieten al Copilului” şi a Centrelor Regionale pentru promovarea alăptării, în conformitate cu Strategia Naţională de Promovare a Alăptării 2003 – 2012

    Activităţi:

  • • formarea personalului medical din asistenţa primară şi de specialitate pentru promovarea alăptării şi consiliere;

  • • susţinerea încadrării, organizării ş1 dotării cabinetelor regionale de promovarea alăptării;

  • • promovarea alăptării şi consilierea privind alăptarea de către personalul format, a gravidelor, lăuzelor şi familiilor acestora;

  • • monitorizarea, evaluarea şi certificarea spitalelor „Prietene ale Copilului”;

  • • adoptarea şi implementarea legislaţiei naţionale privind Codul Internaţional de marketing al substitutelor de lapte matern, în conformitate cu angajamentele internaţionale ale României.

    INTERVENŢIA NR. 8: Profilaxia rahitismului carenţial al copilului.

    Activităţi:

  • • procurarea, distribuţia şi administrarea profilactică a vitaminei D populaţiei ţintă.

    INTERVENŢIA NR.9: Supravegherea stării de sănătate a copiilor şi adolescenţilor din colectivităţi.

    Activităţi:

  • • asigurarea cu medicamente, instmmentar, materiale sanitare, echipamente specifice a cabinetelor şcolare / studenţeşti; asigurarea service-ului, consumabilelor şi pieselor de schimb pentru echipamentele din cabinetele medicale şcolare;

  • • formarea personalului care lucrează în cabinetele de Medicină Şcolară;

  • • efectuarea serviciilor medicale specifice preventive;

  • • asigurarea efectuării lucrărilor protetice necesare pentru studenţii care se află în întreţinerea structurilor de protecţie socială şi achitarea integrală a contravalorii acestora.

    INTERVENŢIA NR. 10: Profilaxia anemiei feriprive la copil

    Activităţi:

  • • procurarea şi distribuţia preparatelor de fier la copil, cu prioritate la cei din categoria de risc;

  • • procurarea cuvelor pentru determinarea hemoglobinei;

  • • monitorizarea prevalenţei anemiei copilului;

  • • promovarea legislaţiei privind fortifierea cu fier a făinii.

    INTERVENŢIA NR. 11: Prevenirea apariţiei, depistarea precoce, monitorizarea si recuperarea deficienţelor senzoriale si de dezvoltare neuropsihomotorie la copil precum si profilaxia epilepsiei rezistenta la tratament.

    Activităţi:

  • • tratament specific pentru epilepsia recurentă cu Valproat de sodiu, Lamotrigine ş1

    Topiramate;

  • • terapie specifică decontracturantă cu toxină botulinică în centrele nominalizate;

• • amenajarea spaţiilor de diagnostic şi recuperare, precum şi dotări cu echipamente şi teste specifice pentru diagnosticul şi recuperarea deficitului neuropsihomotor;

• • formarea medicală continuă a medicilor de familie şi de specialitate, a cadrelor medii, psihologi, logopezi etc. pentru identificarea precoce a copiilor cu risc, prevenirea deficienţelor şi recuperarea copiilor cu deficienţe neuropsihomotorii;

• • depistarea precoce a surdităţii la nou-născut în unităţile pilot, în conformitate cu metodologia stabilită de instituţia coordonatoare – Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională – ORL ăProf Dr. Dorin Hociotă”.

  INTERVENŢIA NR. 12: Prevenirea apariţiei cecitatii la prematuri şi a tulburărilor de refracţie la copil

  Activităţi:

• • procurare de echipamente specifice, instrumentar şi efectuarea examinărilor pentru depistarea riscului de cecitate şi tratamentul acesteia, a ambliopiei şi a viciilor de refracţie la populaţia ţintă;

• • aplicarea tratamentului specific;

• • formarea personalului de specialitate pentru activităţile specifice;

• • cheltuieli complementare aferente programului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii

  «Prevenirea cecităţii şi tulburărilor de vedere" în România.

  INTERVENŢIA NR. 13: Diagnosticul precoce, prevenţia primară şi secundară, monitorizarea şi recuperarea unor afecţiuni cronice la copil.

  Obiectivul I. Sindromul de detresă re piratorie la nou-născuţi Obiectivul 2. Astmul bronşic la copil

  Obiectivul 3. Sindromul de ma/absorbţie şi diareea cronică la copil

  Obiectivul 4. Mucoviscidoza la copil

  Obiectivul 5. Imunodefidenţele primare umorale la copil Obiectiv 6: Hepatita cronică la copil

  Activităţi:

• • procurarea de echipamente, medicamente, produse dietetice specifice;

• • procurarea de suplimente nutritive cu destinaţie medicală specială;

• • investigaţia paraclinică şi de laborator specifică pentru stabilirea diagnosticului şt monitorizarea tratamentului;

• • administrarea tratamentului specific, dietetic şi medicamentos, în timpul spitalizării şi

  în ambulator;

• • consilierea specifică;

• • elaborarea, editarea, distribuirea de ghiduri de profilaxie şi tratament specifice;

• • realizarea unor baze de date pentru bolnavii cronici;

• • managementul central şi regional al afecţiunilor cronice la copil.

  INTERVENŢIA NR. 14: Profilaxia şi diagnosticul pre- şi post-natal al malformaţiilor şi

  / sau al unor afecţiuni genetice

  Activităţi:

• • procurarea echipamentelor, instrumentarului, reactivilor specifici;

• • efectuarea activităţilor specifice de testare, de diagnostic clinic şi de laborator a populaţiei ţintă;

• • realizarea unor baze de date, propuneri pentru organizarea unui sistem informaţional şi a unor registre naţionale pentru malformaţii şi vicii genetice;

• • formarea personalului de specialitate.

INTERVENŢIA NR. 15: Reabilitarea asistenţei medicale de pediatrie şi pentru nou­

născuţi şi susţinerea îngrijirilor intensive pentru copii

Obiectivul 1. Reabilitarea secţiilor I compartimentelor de pediatrie, terapie intensivă, structuri de primiri urgenţe

Activităţi:

• • reabilitarea infrastructurii: compartimentări, instalaţii electrice, gaze medicale, încalzire, etc., a compartimentelor de pediatrie, terapie intensiva, ATI, structuri de primiri urgenţe, săli de operaţie cu spaţiile anexe, precum şi procurarea de echipamente, instrumentar, consumabile, piese de schimb şi mobilier specific îngrijirilor acordate copiilor în secţiile / compartimentele de terapie intensivă şi de pediatrie;

• • procurare de instrumentar, echipamente specifice pentru investigaţii de laborator şi paraclinice;

• • activităţi de informatizare medicală;

• • activităţi de Educaţie Medicală Continuă, editarea, tipărirea, distribuţia şi implementarea de protocoale/ ghiduri de tratament specifice pricipalelor afecţiuni ale copilului;

• • cheltuieli complementare programului OMS / UNICEF ăManagementul Integrat al Bolilor Copilăriei”.

  Obiectivul 2. Susţinerea activităţii de îngrijire intensivă a nou-născuţilor Activităţi:

• • procurare de reactivi, piese de schimb, consumabile, materiale sanitare necesare îngrijirii intensive a nou-născuţilor; asigurarea service-ului echipamentelor necesare îngrijirii intensive a nou-născuţilor.

• • amenajarea ambulanţelor, asigurarea de reactivi, medicamente, piese de schimb şi consumabile, precum şi organizarea şi asigurarea transportului în cazuri speciale pentru nou-născuţi (Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului Bucureşti, Mureş, laşi)

  Obiectivul 3. Susţinerea activităţii de dializă acută (renală, hepatică) şi plasmafereză la copil

  Activităţi:

• • procurare de echipamente specifice, reactivi, piese de schimb, consumabile, materiale sanitare necesare pentru dializă acută (renală, hepatică) şi plasmafereză a copiilor cu intoxicaţii cu ciuperci, medicamente, metale grele, etc.

  INTERVENŢIA NR. 16: Sustinerea activităţilor de Îngrijire a gravidelor şi lăuzelor:

  Activităţi:

• • procurarea de consumabile, reactivi, piese de schimb şi instrumentar specific (truse de naştere şi cezariene).

  INTERVENŢIA NR. 17: Managementul Programului de Sănătate a femeii şi copilului la nivelul UMP precum şi la nivel local:

  Activităţi:

• • la nivelul UMP:

  • • participare la elaborarea proiectului de program prin consultare cu direcţiile de sănătate publică, comisile judeţene pentru sănătatea mamei şi copilului, unităţi sanitare, experţi, institute şi comisii de specialitate ale Ministerului Sănătăţii;

  • • part1c1pare, împreună şi sub coordonarea Ministerului Sănătăţii, la monitorizarea, implementarea şi evaluarea programului; colectarea datelor

ANEXA Nr. III

U N I T Ă Ț I S A N I T A R E

prin care se derulează programele, subprogramele și intervențiile de sănătate finanțate din bugetul de stat, prin Ministerul Sănătății

Spitalul de obstetrică-ginecologie "Cuza Vodă" Iaşi – nosocomiale ; Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Spiridon” Iaşi – nosocomiale; Spitalul Judeţean de Urgenţă Baia Mare – nosocomiale

Spitalul Judeţean Drobeta Turnu Severin – nosocomiale Spitalul Clinic Judeţean Târgu Mureş – nosocomiale Spitalul Judeţean Piatra Neamţ – nosocomiale;

Spitalul Judeţean Slatina – nosocomiale

Spitalul de obstetrică-ginecologie Ploieşti – nosocomiale ; Spitalul Judeţean Satu Mare- nosocomiale;

Spitalul Clinic Judeţean Sibiu – nosocomiale Spitalul Judeţean Suceava – nosocomiale ; Spitalul Judeţean Alexandria – nosocomiale ;

Spitalul Clinic de obstetrică-ginecologie "Dr. Dumitru Popescu" Timişoara – nosocomiale ;

Spitalul Clinic Judeţean Timişoara – nosocomiale; Spitalul Judeţean Tulcea- nosocomiale;

Spitalul de obstetrică-ginecologie Râmnicu – Vâlcea– nosocomiale; Spitalul Judeţean de Urgenţă Râmnicu-Vâlcea – nosocomiale; Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui – nosocomiale;

Spitalul Judeţean Focşani – nosocomiale;

Spitalul Clinic de obstetrică-ginecologie Filantropia Bucuresti- nosocomiale ; Spitalul Clinic de obstetrică-ginecologie "Prof Dr. Panait Sârbu” Bucuresti­ nosocomial e ;

Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca Bucuresti – nosocomiale; Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti – nosocomiale;

Institutul de Ocrotirea Mamei şi Copilului Bucuresti – nosocomiale ;

Spitalul Clinic de Urgenţe pentru copii Grigore Alexandrescu Bucuresti – nosocomiale ; Spitalul Clinic de chirurgie plastică reparatorie şi arsuri Bucuresti – nosocomiale; Spitalul Clinic "Dr. I. Cantacuzino” Bucuresti – nosocomiale;

Spitalul Judeţean Sfintii Constantin si Elena Bucuresti (DSP Ilfov)-nosocomiale Institutul Clinic de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" Bucureşti-nosocomiale Institutul de Boli Cerebrovasculare Prof Dr Vlad Voiculescu Bucuresti-nosocomiale

1. 1.2. Supravegherea şi controlul infecţiei HIV/SIDA

   Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; Institutul de Sănătate Publică Bucureşti ;

   Spitalul de Boli infecţioase Braşov- centru regional HNISTDA;

   Spitalul de Boli infecţioase Cluj – centru regional HIV/SIDA ;

   Spitalul Clinic de Boli infecţioase Constanţa – centru regional HN/SJDA;

   Spitalul Clinic de Boli infecţioase şi Pneumoftiziologie "Dr. V Babeş" Craiova – centru regional HIV/SIDA;

   Spitalul Clinic de Boli infecţioase "Sf. Paraschiva” Iaşi – centru regional HN/SIDA; Spitalul Clinic de Boli infecţioase nr. l Tg. Mureş – centru regional HN/SIDA; Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie "Dr. V Babeş” Timişoara – centru regional HIV/SIDA ;

   Spitalul Clinic de Boh Infecţioase şi Tropicale "Dr. V. Babeş” Bucureşti – centru regional HIV/SIDA;

   Institutul Clinic de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş” Bucureşti – centru regional HIV/SIDA

2. 1.3. Supravegherea şi controlul tuberculozei

   Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; Institutul de Pneumoftiziologie "Prof Dr. Marius Nasta" Bucureşti ;

   Reţeaua de pneumoft:iziologie (spitale de pneumoft:iziologie, spitale TBC, ambulatorii de specialitate TBC, sanatorii TBC, secţii sau compartimente, preventorii) ;

3. 1.4. Evaluarea stării de sănătate şi a factorilor de risc Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti ; Institute şi Centre de sănătate publică ;

   Cabinete si clinici de medicina muncii, cabinete de medicină sportivă; Cabinete şcolare

4. 1.5. Promovarea sănătăţii şi educaţia pentru sănătate

Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti/ Birourile de Promovare a Sănătăţii şi Programe de Educaţie pentru Sănătate ;

Institutul de Sănătate Publică Bucureşti ; Institutul de Sănătate Publică Iaşi ; Institutul de Sănătate Publică Cluj Napoca ; Centrul de Sănătate Publică Sibiu ;

Centrul de Sănătate Publică Târgu Mureş ;

Institutul de Pneumoftiziologie "Prof Dr. Marius Nasta" Bucureşti;

Spitalul Clinic de Boli infecţioase şi Pneumoftiziologie 11V. Babeş” Timişoara – clinica de pneumoftiziologie;

Spitalul Municipal Constanţa – secţia Chirurgie Buco-maxilo-facială; Spitalul Clinic de urgenţe pentru copii "Sf Maria” Iaşi ;

Spitalul universitar de stomatologie ăDan Teodorescu ă Bucureşti.

1.6 Hematologie şi securitate transfuzională

Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională "Prof dr. C. T. Nicolau” Bucureşti

1. 2. Program de prevenire şi control al bolilor netransmisibile

   1. 2.1. Prevenirea şi combaterea bolilor cardiovasculare

      Institutul de boli cardiovasculare "Prof dr. C.C. Iliescu" Bucureşti Institutul inimii 11N. Stăncioiu11 Cluj-Napoca

      Institutul de boli cardiovasculare şi transplant cardiac Tg. Mureş Institutul de boli cardiovasculare Timişoara

      Centrul de Cardiologie Iaşi Spitalul clinic de urgenţă Bucureşti

      Spitalul clinic universitar de urgenţă Bucureşti

      Spitalul clinic de urgenţă Sf. Ioan Bucureşti Spitalul clinic Caritas Bucureşti

      Spitalul clinic Colţea Bucureşti

      Spitalul clinic judeţean Tg. Mureş – secţia clinică de cardiologie Centml de cardiologie Craiova

      Spitalul Judeţean Baia Mare

   2. 2.2. Prevenţie şi control în patologia oncologică Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuţă” Cluj Institutul Oncologic „Prof. Dr. Al. Trestioreanu0 Bucureşti Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului Bucureşti Institutul Clinic Fundeni

      Institutul de Gastroenterologie şi Hepatologie laşi

      Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti

   3. 2.3. Prevenţie şi diagnostic precoce În bolile neurologice

      Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională O.R.L. 11Prof. Dr. Dorin Hociotă11 Institutul de Boli Cerebrovasculare „Prof Dr. V. Voiculescu”

      Spitalul Clinic Colţea Bucureşti Spitalul Clinic Municipal Timişoara

      Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi

      Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg. Mures Spitalul Clinic ăSf. Spiridon" lasi

      Spitalul judetean li fov "Sfintii Imparati Constantin si Elena" Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar Arseni11 Bucureşti Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti

      Spitalul Clinic Colentina Bucureşti

   4. 2.4. Prevenţie şi control în diabet şi în alte boli de nutriţie

      Institutul de Diabet, Nutriţie şi boli Metabolice "Prof Dr. N. Paulescu11, Centre şi unităţi sanitare judeţene şi a municipiului Bucureşti cu secţii, cabinete şi/sau compartimente de profil

   5. 2.5. Profilaxie în patologia psihiatrică şi psihosocială

      Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola Iaşi

      Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Stei Bihor Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Jebel Timiş Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Grajduri laşi Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Sapoca Buzău Spitalul de Psihiatrie "C-tin Gorgos Titan" Bucureşti

      Spitalul de Psihiatrie Botoşani

      Spitalul de Psihiatrie Câmpulung Moldovenesc Suceava Spitalul de Psihiatrie "Sf Maria" Argeş

      Spitalul de Psihiatrie şi Neurologie Braşov

      Spitalul de Neuropsihiatrie Craiova Spitalul de Psihiatrie Poroschia Teleorman Spitalul comunal Dumbrăveni Vrancea

      Spitalul de Psihiatrie 11Sf. Pantelimon” Brăila Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare Dolj Spitalul Judeţean Neamţ – secţia psihiatrie Spitalul de Psihiatrie Bălăceanca Ilfov

      Spitalul Clinic Judeţean Timişoara – secţia psihiatrie

      Spitalul de Psihiatrie şi Neurologie Oradea – secţia psihiatrie infantilă Spitalul Municipal "Elena Doamna" Galaţi

      Sanatoriul de neuropsihiatrie Podriga – Botoşani Spitalul de psihiatrie Murgeni – Vaslui

      Spitalul de psihiatrie Siret – Suceava

      Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti

      1. 2.7. Prevenţie şi control al hemofiliei şi talasemiei

         Institutul Clinic FW1deni-secţiile clinice de hematologie şi pediatrie; Spitalul Clinic de Copii „Louis Ţurcanu” Timişoara

         Spitalul Clinic Coltea

      2. 2.8. Prevenţie În patologia endocrină

         Institutul de Endocrinologie "Prof. dr. C.I. Parhon11 Bucureşti Spitalul clinic judeţean de urgenţă Cluj-Napoca

         Spitalul clinic judeţean de urgenţă "Sf Spiridon" Iaşi Spitalul clinic judeţean de urgenţă Timişoara

         Spitalul clinic judeţean de urgenţă Tg. Mures Spitalul clinic judeţean de urgenţă Brasov Spitalul judeţean Piteşti

         Spitalul clinic judeţean Sibiu

         Spitalul clinic judeţean de urgenţă Arad Spitalul clinic judeţean de urgenţă Craiova Spitalul clinic judeţean de urgenţă Constanta Spitalul clinic judeţean Oradea

         Spitalul judeţean de urgenţă Piatra Neamt Spitalul judeţean de urgenţă Râmnicu Vâlcea Spitalul judeţean "Sf. Gheorghe"

         Spitalul judeţean de urgenţă ăSf Ioan cel Nou" Suceava Spitalul judeţean Târgovişte

         Spitalul judeţeanTg. Jiu Spitalul judeţean Zalău

      3. 2.9. Prevenţie în traumatologie şi în ortopedie

         Sp1talul clinic de ortopedie-traumatologie şi TBC osteoarticular "Foişor" Bucureşti Spitalul clinic Colentina

         Spitalul universitar de urgenţă Bucureşti

         Spitalul clinic de urgenţă pentru Copii "Grigore Alexandrescu" Bucureşti

         Spitalul clinic de urgenţă pentru copii "M. Curie” Bucureşti Spitalul clinic judeţean de urgenţă Cluj-Napoca

         Spitalul clinic de urgenţă "Bagdasar Arseni" Bucureşti Spitalul clinic de recuperare laşi

         Spitalul clinic judeţean de urgenţă Timişoara Spitalul clinic de urgenta "Sf Pantelimon" Bucuresti

      4. 2.10. Reabilitarea serviciilor de urgenţă prespitalicească Servicii de ambulanţă judeţene sial municipiului Bucuresti Directiile de sanatate publicajudetene si a municipiului Bucuresti

         Unitatile de primire urgente din: spitalele judetene, municipale, spitalele de pediatrie judetene, Spitalul clinic de urgenţă ăSf Ioan”, Spitalul clinic de urgenţă ăSf. Pantelimon”, Spitalul clinic de urgenţă pentru copii ăGr.AJexandrescu”, Spitalul Clinic Colţea, Spitalul Universitar de Urgenţă, Spitalul clinic de urgenţă Bucuresti, Spitalul clinic de urgenţă pentru copii ,,M.S.Curie’ Spitalul clinic de urgenţă ,,Bagdazar-Arseni”, Institutul de Boli Cardiovasculare „C.C. 11iescu”

         Staţia Centrală de Transport Sanitar şi Ambulanţă Aeriană.

      5. 2.11. Prevenţie geriatrică/gerontologică şi protecţia vâ1·stnicului, profilaxie – secţiile şi compartimentele geriatrie

         Institutul Naţional de Geriatrie şi Gerontologie "Ana Aslan" Spitalul de geriatrie şi boli cronice Stefăneşti-Arges Spitalul de recuperare ăSf Gheorghe"-Botosani

         Spitalul de boli cronice şi geriatrie "Sf. Luca" -Bucuresti Spitalul clinic municipal Cluj-Napoca

         Spitalul judeţean de urgenţă – Călăraşi Spitalul clinic ăDr. C.I.Parhon” laşi Spitalul orăşenesc Pucioasa Dâmboviţa

         Spitalul clinic judeţean de urgenţă ăSf Apostol Andrei” Galaţi Spitalul judeţean Tg. Jiu – Gorj

         Spitalul judeţean de urgenţă ăSf Toan cel nou'' Suceava Spitalul judeţean Râmnicu Vâlcea

      6. 2.12. Transplant de organe şi ţesuturi

         Institutul Clinic Funcleni-Centrul de chirurgie urologică şi transplant renal, Centrul de chirurgie generală şi transplant hepatic; Centrul de hematologie şi tmsplant medular, Secţia ATI, Laboratorul de diagnostic, biologie moleculara, imunologie HLA şi virusologie

         Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant Cardiac Târgu-Mureş – Laboratorul clinic de imunologie transplant

         Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca– laborator analize medicale Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş-Secţia clinică de hematologie ş1

         transplant de celule stern, clinica AT.I., coordonare transplant

         Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca-Clinica de chirurgie cardiovasculară, Sectia Aîl, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti-ATI;

         Setviciul de Ambulanţă al municipiului Bucureşti

         Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Nr. I Cluj-Napoca-ATI Spitalul Clinic de urgenta pt. copii "Louis Turcanu" Timisoara Spitalul Clinic de Urgenţă 11Bagdasar-Arseni11 Bucureşti-ATI;

         Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara – Centrul regional de imunologie şi transplant Timişoara; Clinica ATI, Centrul de hemodializa si transplant renal, coordonare transplant;

         Spitalul Clinic Judeţean Constanţa – clinica chirurgie şi AT.I;

         Spitalul Clinic de Urgenta ăSf Spiridon”Iasi, Laboratorul de imunulogie si genetica, Clinica Aîl, coordonare de transplant.

         Spitalul Clinic "Dr. C.I. Parhon" Iaşi – clinica de urologie

      7. 2.13. Tratamentul pentru toxicodependenţă

      Spitalul clinic de psihiatrie Socola Iaşi

      Spitalul de psihiatrie şi pentru măsuri de siguranţă Jebel Timiş Spitalul de psihiatrie ăDomniţa Bălaşa”, Ilfov

      Spitalul clinic judeţean de urgenţă Cluj-Napoca Spitalul clinic de copii Cluj-Napoca

      Spitalul clinic judeţean de urgenţă Constanţa Spitalul clinic de urgenţă Floreasca Bucureşti

      Spitalul clinic de copii ăGrigore Alexandrescu” Bucureşti Spitalul de Psihiatrie ăAl. Obregia” Bucureşti

      Spitalul de psihiatrie ăDr. Constantin Gorgos” Titan Bucureşti

      Centrul de evaluare şi tratament a toxicodependenţilor tineri ăSfăntul Stelian" Spitalul de Psihiatrie şi Neurologie Braşov

      Spitalul de Psihiatrie Botoşani

      1. 2.15. Profilaxie şi recuperare balneo-fazio-climatologică

         Institutul Naţional de Medicină Fizică şi Balneologie

         Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti Sanatoriul balnear şi de recuperare Techirghiol

         Sanatoriul balnear şi de recuperare Mangalia Sanatoriul balneoclimateric de copii Buşteni Sanatoriul de nevroze Predeal

         Sanatoriul Balnear Slănic Moldova

      2. 2.16. Acţiuni pentru sănătate

      Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti

2. 3. Programul de sănătate a femeii şi copilului

1. 3.1 Creşterea accesului la servicii de sănătatea reproducerii

   Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Prof Dr. Panait Sârbu” Bucureşti – Centrul de planificare familială -instituţie coordonatoare

   Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi a Municipiului Bucureşti în parteneriat cu Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală

   Cabinetele de planificare familială, guvernamentale şi neguvernamentale Cabinetele medicale din asistenţa primară

   Cabinetele de Obstetrică-Ginecologie din ambulatoriul de specialitate şi spital Secţiile de ginecologie în care se efectuează avorturi la cerere

2. 3.2 lmbunătăţirea calităţii şi eficienţei consultaţiei prenatale

   Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu'' Bucureşti – instituţie coordonatoare

   Direcţiile de Sănătate Publică, Casele de Asigurări de Sănătate

   Cabinete de asistenţă medicală primară, de specialitate, secţii de obstetrică ginecologie

3. 3.3 Profilaxia anemiei feriprive la gravidă

   Institutul pentru Ocrotirea Marnei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti – instituţie coordonatoare

   Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi a municipiului Bucureşti

   Unităţi cu paturi, precum şi cabinete de medicina de familie propuse de DSPJ ş1 Municipiul Bucureşti

4. 3.4 Profilaxia sindromului de izoimunizare RH

   Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" – institutie coordonatoare

   Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi a municipiului Bucureşti Spitalele nominalizate de DSPJ si a municipiului Bucuresti

5. 3.5 Prevenirea encefalopatiei cauzata de fenilcetonurie şi hipotiroidism congenital, precum si eliminarea tulburarilor prin deficit de iod

   Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu” – instituţie coordonatoare

   Direcţiile de Sănătate Publică Cluj, Iaşi, Timiş, precum şi DSP în teritoriile cărora se efectuează screening-ul neonatal

   Direcţiile de Sănătate Publică nominalizate pentru prevenirea deficitului de iod Spitalul Clinic Judeţean Cluj Napoca

   Spitalul Clinic de Copii Cluj Napoca

   Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Sf Maria laşi Spitalul Clinic de Copii ID Timişoara

   Secţiile, compartimentele de nou născuţi din judeţele în care se efectuează screening–ul

6. 3.6 Profilaxia malnutriţiei la prematuri

   Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului ''Alfred Rusescu" Bucureşti – instituţie coordonatoare

   DSP Judeţene şi a municipiului Bucureşti

   Spitalele clinice, judetene precum şi alte unităţi propuse de DSPJ şi municipiul Bucureşti

7. 3.7 Profilaxia distrofiei la sugar şi copil

   DSP Judeţene şi a municipiului Bucureşti (obiectiv I) DSP Judeţene şi a municipiului Bucureşti (obiectiv 2)

   Spitale judeţene şi de specialitate din Arad, Bihor, Cluj, Constanţa, Iaşi, Mureş, Sibiu, Timiş, Bucureşti (obiectiv 2)

   institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti – instituţie coordonatoare (obiectiv 2)

   Spitalele nominalizate de DSPJ si municipiul Bucureşti (obiectiv 2) Comitetul Naţional de Promovare a Alăptării (obiectiv 2)

8. 3.8 Profilaxia rahitismului carenţial al copilului

   Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti – instituţie coordonatoare

   Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi a municipiului Bucureşti

   Secţii / compartimente de nou-născuţi şi cabinete de medici de familie din reţeaua de asistenţă primară nominalizate de DSPJ şi municipiul Bucureşti ;

9. 3.9 Supravegherea stării de sănătate a copiilor şi adolescenţilor din colectivităţi Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi a municipiului Bucureşti- instituţie coordonatoare prin compartimentul de igiena a şcolarului

   Dispensarele medicale şcolare/ studenţeşti de medicină generală şi stomatologie

10. 3.10 Profilaxia anemiei feriprive la copil

    institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti – instituţie coordonatoare

    Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi a municipiului Bucureşti

    Cabinete de medicina de familie precum şi colectivităţi de copii propuse de DSPJ şi a municipiului Bucureşti

11. 3.11 Prevenirea apariţiei, depistarea precoce, monitorizarea şi 1·ecuperarea deficienţelor senzoriale şi de dezvoltare neuropsihomotorie la copil precum şi profilaxia epilepsiei rezistentă la tratament

    Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului ăAlfred Rusescu'‘ Bucureşti

    Direcţiile de Sănătate Publică Argeş, Bihor, Botoşani, Braşov, Cluj, Galaţi, Maramureş, Mureş, Prahova, Sibiu, Timiş şi a municipiului Bucureşti

    Spitalul de Pediatrie Piteşti Spitalul Clinic de Copii Oradea

    Spitalul Clinic de Copii Cluj-Napoca – Secţia Clinică de Neuropsihiatrie a Copilului şi Adolescentului Cluj – instituţie coordonatoare

    Spitalul Judeţean Mureş – Clinica de Neuropsihiatrie Infantilă

    Spitalul Clinic de Psihiatrie ăProf. dr. Al. Obregia” Bucureşti, Secţia clinică de neurologie pediatrică

    Spitalul Clinic de Copii ăDr. V. Gomoiu" Bucureşti Spitalul Clinic de Copii ăGrigore Alexandrescu" Bucureşti

    Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie ăPanait Sârbu'' Bucureşti Spitalul Clinic de Copii ăMarie Curie” Bucureşti – Secţia recuperare copii

    Spitalul Clinic de Copii ăLouis Ţurcanu" Timişoara – Secţia clinică de neuropsihiatrie infantilă şi compartimentul 0.RL.

    Spitalul Clinic de Recuperare Medicală Băile Felix – Bihor – Secţia recuperare copii ă l

    Mai''

    Sanat01iul Balnear Techirghiol – Secţia recuperare copii

    Centrul Medical Clinic de Evaluare şi Recuperare pentru Copii şi Adolescenţi ăCristian Şerban'' Buziaş, judeţul Timiş

    Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională O.R.L. ,,Prof dr. Dorin Hociotă” Bucureşti

    Spitalul de Recuperare Borşa – Maramureş Sanatoriul Balneoclimateric de Copii Buşteni

    Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi, Clinica de O.R.L. – Compartimentul de Implant

    Cohlear

    Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie ăDr. Dumitru Popescu” Timişoara CPNM ăDr. Radu Horia” Valcele

    Spitalul de Copii Botoşani Spitalul de Copii Braşov

    Spitalul de Urgenţă pentru Copii ăSf. Ioan” Galaţi Spitalul de Copii ăPetru şi Pavel” Ploieşti

    Spitalul de Psihiatrie ăDr. G. Preda” Sibiu

12. 3.12 Pr·evenirea aparitiei cecităţii la prematuri şi a tulburăr·ilor de refracţie la copil Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului ăAlfred Rusescu” – instituţie coordonatoare

    Direcţiile de sănătate publică Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Iaşi, Mureş, Sibiu, Timiş şi a municipiului Bucureşti

    Spitalele propuse de direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti

13. 3.13 Diagnosticul precoce, prevenţia p1·imară şi secundară, monitorizarea şi recuperarea unor afecţiuni cronice la copil

    Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului ăAlfred Rusescu” Bucureşti Direcţiile de sănătate publică judeţene Bihor, Cluj, laşi, Mureş, Sibiu, Timiş şi a municipiului Bucureşti (obiectivul I – instituţie coordonatoare – IOMC)

    Direcţiile de sănătate publică judeţene Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, laşi, Mureş, Satu Mare, Sibiu, Timiş şi a municipiului Bucureşti (obiectivul 2 – instituţie coordonatoare – Spitalul Clinic de Copii ăDr. V. Gomoiu” Bucureşti)

    Sanatoriul Balneoclimateric de Copii Buşteni (obiectivul 2)

    Direcţiile de sănătate pubJicăjudeţene Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Sibiu, Timiş şi a municipiului Bucureşti (obiectivul 3 – instituţie coordonatoare Spitalul Clinic de Copii ăSfănta Maria” Iaşi – clinica 3 pediatrie)

    Direcţiile de sănătate publică judeţene Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Sibiu, Timiş şi a municipiului Bucureşti (obiectivul 4 – instituţie coordonatoare Spitalul Clinic Judeţean Timiş – clinica 2 pediatrie)

    Direcţiile de sănătate publică judeţene Cluj, Iaşi, Timiş (obiectivul 5 – instituţie coordonatoare – Spitalul Clinic de Copii ăProf Louis Ţurcanu'' Timişoara)

    Direcţiile de sănătate publică judeţene Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, laşi, Timiş şi a municipiului Bucureşti (obiectivul 6)

    Spitalul de Copii ăSf. Maria" Iaşi, Secţia clinică Il Pediatrie (obiectivul 6 – instituţie coordonatoare)

    Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii ăGrigore Alexandrescu” Bucureşti (obiectivul 6) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii ăM.S. Curie”, Bucureşti

    Spitalele judeţene Bihor, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi, Timiş – secţiile de pediatrie (obiectivul 6)

14. 3.14 Profilaxia şi diagnosticul pre – şi post-natal al malformaţiilor şi/sau unor afecţiuni genetice la copil

    Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului ăAlfred Rusescu” Bucureşti

    Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene Bihor, Cluj, laşi, Ilfov, Mures, Timiş ş1 a municipiului Bucureşti

    Spitalul Judeţean Ilfov – Compartimentul de Medicină Materno-Fetală

    Centrul de Patologie Neuro-Musculară "Dr. Radu Horia" Vâlcele

    Spitalele de Copii Oradea, Cluj, "Sfănta Maria" Iaşi (institutie coordonatoare) Spitalele Judeţene Cluj Napoca (institutie coordonatoare), Tg.Mureş

    Spitalele de obstetrică ginecologie ăCuza Vodă” laşi, ,,Dumitru Popescu” Timişoara şi

    ăFilantropia" Bucureşti

15. 3.15 Reabilitnea asistenţei medicale de pediatrie şi pentru nou-nascuti şi susţinerea Îngrijirilor intensive pentru copii

    Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului Bucureşti – instituţie coordonatoare Direcţiile de sănătate publică judeţene (cu exceptia DSP Ilfov) şi a municipiului Bucureşti (obiectivul 1)

    Secţiile/compartimentele de pediatrie, terapie intensivă, ATI, structuri primiri urgenţe (obiectivul 1)

    Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti (obiectivul 2) Secţiile/compartimentele de pediatrie, terapie intensivă, ATI, structuri primiri urgenţe, compartimente de terapie intensivă nou-născuţi, din spitalele propuse de direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti nominalizate mai sus (obiectivul 2) Directiile de sanatate publică Cluj, laşi, Timiş, Bucureşti (obiectivul 3)

    Spitalul Clinic de Copii Cluj Napoca- Clinica II Pediatrie (obiectivul 3) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii ăSf. Maria” Iaşi (obiectivul 3)

    Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii ăLouis Ţurcanu” Timişoara (obiectivul 3) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii ăGrigore Alexandrescu” Bucureşti (obiectivul 3)

16. 3.16 Susţinerea activităţilor de Îngrijire a gravidelor şi lăuzelor

    Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti

    Secţii / compartimentele de obstetrică din spitalele nominalizate de direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti

17. 3.17 Managementul Programului de sănătate a femeii şi copilului la nivelul UMP precum şi la nivel local

Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu” Bucureşti – Unitatea de Management a Programului de sănătate a femeii şi copilului

Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi a municipiului Bucureşti Comisiile Judeţene de Sănătate a Femeii, Copilului şi Familiei

P R E Ț U R I L E

publicațiilor legislative pentru anul 2006

— pe suport tradițional —

Valoarea Valoarea

crt. anual                                                  — lei noi —                  

Nr. Denumirea publicației abonamentului abonamentului trimestrial

*) Cu excepția numerelor bis în care se publică acte cu un volum extins și care interesează doar un număr restrâns de utilizatori.

Toate publicațiile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ sunt purtătoare de T.V.A. în cotă de 9%, aceasta fiind inclusă în prețul de abonament.

Pentru siguranța clienților, abonamentele la publicațiile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ se pot efectua prin următorii difuzori:

u COMPANIA NAȚIONALĂ îPOȘTA ROMÂNĂ“ — S.A. — prin oficiile sale poștale

u RODIPET — S.A. — prin toate filialele

u INTERPRESS SPORT — S.R.L. — București, str. Hristo Botev nr. 6(telefon/fax: 313.85.07; 313.85.08; 313.85.09)

u PRESS EXPRES — S.R.L. — Otopeni, str. Flori de Câmp nr. 9 (telefon/fax: 221.05.37; 0745.133.712)

u M.T. PRESS IMPEX — S.R.L. — București, bd. Basarabia nr. 256 (telefon/fax: 255.48.15; 255.48.16)

u INFO EUROTRADING — S.A. — București, Splaiul Independenței nr. 202A (telefon: 316.30.57, fax: 316.30.58)

u ACTA LEGIS — S.R.L. — București, str. Banul Udrea nr. 10, (telefon/fax: 411.91.79)

u CURIER PRESS — S.A. — Brașov, str. Traian Grozăvescu nr. 7 (telefon/fax: 0268/47.05.96)

u MIMPEX — S.R.L. — Hunedoara, str. Ion Creangă nr. 2, bl. 2, ap. 1 (telefon/fax: 0254/71.92.43)

u CALLIOPE — S.R.L. — Ploiești, str. Candiano Popescu nr. 36 (telefon/fax: 0244/51.40.52, 0244/51.48.01)

u ART ADVERTISING — S.R.L. — Râmnicu Vâlcea, str. Regina Maria nr. 7, bl. C1, sc. C, mezanin II

(tel. 0250/73.54.75, 0744.50.90.99)

u ZIRKON MEDIA — S.R.L. — București, str. Călin Ottoi nr. 29

(tel. 250.52.77, 250.22.94, fax 250.56.30)

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește