ANEXĂ din 31 martie 2003

la Memorandumul de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Reabilitarea staţiei de tratare a apelor uzate, a sistemului de canalizare şi a reţelei de alimentare cu apă potabilă în municipiul Buzău, judeţul Buzău, România", semnat la Bruxelles la 13 decembrie 2002 şi la Bucureşti la 31 martie 2003



Notă …
*) Anexele fac parte din Legea nr. 417 din 20 octombrie 2003, pentru ratificarea Memorandumului de finanţare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 din 3 noiembrie 2003

ANEXANr.!”)

*)Anexanr.1estereprodusăînfacsimil.

4.2. Adresa: Str Unirii, Bloc 8 FGH„ 3100 Buzău, România

1. 5. Localizare

   1. 5.1. Tara beneficiară: România

      '

   2. 5.2. Regiune: Judeţul Buzău

2. 6. DESCRIERE

   Măsura constă in realizarea de investi.ţii privind furnizarea de apă potabilă, colectarea şi tratarea apelor uzate în municipiul Buzău. Municipiul are un număr de 149.000 de locuitori şi este situat în partea de sud-est a României. Se estimează că populaţi.a oraşului va ajunge la 160.000 de locuitori până în anul 2020. Municipiul Buzău este situat pe malul râului Buzău, care se varsă în Dunare în apropierea Deltei Dunării şi, prin acesta, în final în Marea Neagră. Gestionarea serviciilor din domeniul apei şi apei uzate este în responsabilitatea Regiei Autonome Municipale (RAM) Buzău, care este responsabilă în acelaşi timp şi de distribuţia energiei termice.

   Spre deosebire de toate măsurile ISPA aprobate în anul 2000, respectiv anul 2001 în domeniul apei în România, Municipiul Buzău nu a beneficiat în trecut de nici o investi.ţie substanţială din partea instituţiilor financiare internaţionale sau a Uniunii Europene, pentru modernizarea infrastructurii din domeniul apei şi apei uzate.

   6.1 Componentele proiectului

   Pentru perioada 2000 – 2020 a fost elaborat un plan de dezvoltare general. Printre obiectivele măsurii ISPA au fost incluse următoarele componente:

   1. A) Distribuţia apei potabile

      Componenta A. 1: Reabilitarea reţelei de distribu,tie a apei potabile

      Pierderile totale de apă, datorate stării necorespunzatoare a reţelei de distribuţie a apei potabile, au fost estimate între 27% şi 37% din producţia totală. Situaţia s-a înrăutăţit din lipsa unei politici adecvate de întreţinere a companiei de utilităţi., datorată disponibilităţii limitate a resurselor. Din cauza echipamentelor vechi şi ineficiente, eficienţa în procesul de exploatare a sistemului este scăzută. În scopul reducerii pierderilor de apă şi creşterii eficienţei procesului de exploatare a reţelei de distribuţie a apei potabile, aproximativ 42,5 km. de conducte corodate din oţel şi aproximativ 2,5 km..de conducte din

      azbociment vor fi înlocuiri. Aceasta lungun·e este echivalentă cu 26% din reteaua

      existentă de distribuţie a a' pei potabile, care măsoară 174,5 km. I"n total, 40%' din

      conductele de oţel existente vor fi înlocuite cu conducte de polietilenă de înaltă densitate.

      În cadrul acestei componente este prevazută, în scopul unei mai bune detectări a pierderilor, achiziţionarea de echipamente de cartografiere digitală/GIS şi o unitate

      mobilă de detecţie a pierderilor. Sistemul GIS include hardware, software şi intrumente de modelare a reţelelor. Sistemul de cartografiere digitală/ GIS va fi utiliz t, atât pentru reţeaua de alimentare cu apă, cât şi pentru reţeaua de canalizare. Impreună cu debitmetrele ultrasonice (prevăzute în cadrul componentei A.3), acest echipament va permite o gestionare coerentă a pierderilor şi, astfel, reducerea timpului de răspuns în cazul reparaţiilor. În general, aceasta va îmbunătăţi şi optimiza exploatarea şi întreţinerea de către beneficiarul final.

      Componenta A.2: Extinderea reţelei de alimentare cu apă

      Aproximaţiv 1.400 locuitori din municipiul Buzău nu sunt conectaţi la reţeaua de alimentare cu apă. Măsura va extinde reţeaua de alimentare cu apă cu aproximativ 2 km. pentru a asigura conectarea întregii populaţii.

      Componenta A.3: Reabilitarea staţiilor de pompare

      Exista patru statii de pompare (Crâng, Est, Sud şi Drăgaica), fiecare cuprinzând unităţi de pompare, rezervoare şi echipamente de clorinare. Statiile de pompare menţin o presiune adecvată în reţeaua de alimentare cu apă pentru blocurile cu maximum patru etaje, dar pomparea directă în reţea poate conduce la presiuni mari de operare în perioada orelor de consum mic de apă, existând pericolului producerii fenomenului loviturilor de berbec. Clădirile mai înalte de patru etaje necesită staţii de pompare auxiliare. Infrastructura de pompare existentă este ineficientă din punct de vedere al consumului de energie (mai mult de 0,75 kWh/m3 pentru apa livrată la consumator). În prezent, nu se face monitorizarea debitului staţiilor d pompare, ceea ce generează dificultati in identificarea rapidă a pierderilor de apă. In cadrul acestei componente, staţiile de pompare vor fi modernizate prin instalarea următoarelor echipamente:

      Pompe cu viteză variabilă, inclusiv convertizoare de frecvenţă, în scopul ment,inerii unei presiuni de operare adecvate, si constante în cazul variat,iilor din sistem. Aceasta va ajuta la reducerea pierderilor de apă datorită stabilizării presmnn;

      Debitmetre ultrasonice şi instrumente de înregistrare a presiunii pentru a putea efectua măsuratori exacte şi o mai rapidă identificare a pierderilor din re'tcaua de distrib,utie;

      Echipament SCADA în scopul măririi gradului de monitorizare a debitelor şi presiunilor în punctele din reţea selectate ş1 obţinerea de date de operare pentru procesele subsecvente.

      Component A.4: Finalizarea contorizăriiprimare

      În prezent, contorizarea primară (contorizarea abonaţilor facturaţi de către compania de utilităţi) este realizată în proporţie de 100% pentru blocurile de apartamente şi de 31% pentru casele individuale. 7.000 de case din totalul de 10.700 nu sunt încă contorizate în

      municipiul Buzău. Prin această componentă este asigurată contorizarea totală a abonaţilor companiei de utilităţi. În cadrul acestei componente:

      Aproximativ 7.000 contoare vor fi instalate pentru casele individuale necontorizate înca;

      Va fi achizitionat echipament pentru controlul şi calibrarea contoarelor. Cu

      '

      ajutorul acestui echipament, compania de utilităţi. va fi capabilă să asigure întretinerea si calibrarea contoarelor, realizând astfel economii.

      ,

      În blocurile de apartamente sunt instalate contoare la fiecare scară. Responsabilitatea RAM Buz_au în ceea ce priveşte aceste contoare este limitată, ea revenind abonaţilor facturaţi (exemplu: asociaţiile de locatari din bloc). Totuşi, instalarea contoarelor pentru fiecare apartament de bloc (contorizarea secundară) este percepută ca importantă în ceea ce priveşte reducerea pierderilor de apă şi ca stimulent în asigurarea reparaţiilor adecvate pentru sistemele de conducte din fiecare bloc de apartamente. Pentru realizarea contorizării secundare, RAM Buzau a dezvoltat o strategie care sa vină în sprijinul populaţiei prin furnizarea de contoare şi a fitingurilor necesare, permiţând consumatorilor să plătescă instalarea şi întreţinerea acestora în mai multe rate. Beneficiarul final se aşteaptă ca procesul de contorizare secundara să fie finalizat, nu mai târziu de sfârşitul anului 2004.

   2. B) Colectarea şi tratarea apelor uzate

      Componenta B.1: Extinderea şi reabilitarea reţelei de canalizare

      Zona rezidenţială a municipiului Buzău are un sistem mixt de canalizare pentru apa uzată menajeră şi apa pluvială, în timp ce zona industrială are reţele separate de canalizare pentru apa uzată menajeră, apa uzată industrială şi apa pluvială. Municipiul are patru colectoare principale incluse într-un sistem unitar. Apa pluvială provenită din zona industrială este transportată printr-un colector separat în râul Buzău. Reţeaua de canalizare este serios deteriorată, datorită slabei calităţi a materialelor şi nivelului scăzut

      de întretinere, fiind necesară reabilitarea. Conform datelor existente, 70 – 80% din

      ) A

      lungimea reţelei este colmatată în proporţie de 30 – 70%. In cadrul acestei componente

      sunt prevăzute următoarele activităţi:

      Curăţarea/ decolmatarea celor patru colectoare principale, reabilitarea lor pe o lungime de circa 11 km şi construcţia a cinci bazine de retenţie;

      Extinderea reţelei de canalizare în zonele neacoperite încă (aproximativ 25 km) în scopul furnizării de facilităţi de canalizare adecvate pentru 24.000 de locuitori;

      Achiziţionarea echipamentului de întreţinere în scopul creşterii eficienţei acestei activităţi: 1) unitate mobilă de curăţare a canalizării, inclusiv echipament CCTV; 2) extractor mobil de nămol.

      Componenta B.2: abilitarea Staţiei de epurare a apelor uzate (SEAU)

      Staţia de epurare a apelor uzate Buzău este situată în partea de est a oraşului, în apropierea râului Buzău. Staţia a fost construită în două etape: linia veche a fost construită în perioada 1964-65, în timp ce linia nouă a fost construită în perioada 1975-

      85. Staţia are o eficienţă de epurare scăzută. În momentul de faţă, aceasta nu corespunde cerinţelor Directivei privind epurarea apelor uzate urbane 91/271/CEE. De asemenea, costurile de exploatare, în special cele privind consumurile de energie, sunt ridicate datorită echipamentelor învechite, pompelor de proastă calitate.şi aeratoarelor mecanice depăşite tehnologic. Nu există facilităţi de manipulare a nămolului. În prezent, nămolul este dispus pe paturi de uscare, fără a fi uscat în prealabil. Dotările laboratorului sunt limitate şi nu permit monitorizarea adecvată a rezidurilor şi nămolului.

      Cu privire la încărcarea hidraulică, SEAU a fost proiectată pentru un debit de 900 1/s (77.760 m3/zi), dar în prezent lucrează la un debit mediu de 640 1/s (55.296 m3/zi). Luând în considerare reducerea consumului de apă, SEAU va fi reabilitată estimând un debit mediu pe vreme uscată de 42.950 m3/zi (4971/s). Debitul maxim pe vreme umedă este evaluat la 671 1/s.

      În ceea ce priveşte încărcarea biologică, SEAU va fi reabilitată pentru 233.000 locuitori echivalenţi O.e.), care includ 160.000 Le. consumatori casnici, 58.000 Le. (aproximativ 25%) industrie şi 15.000 Le. din alte surse.

      Staţia reabilitată va respecta standardele stabilite de Directiva privind epurarea apelor uzate urbane pentru cursuri de apă nesensibile (epurare secundară), cu prevederea denitrificarii biologice. Reabilitartea staţiei va include posibilitatea care sa permita extinderea acesteia pe principii de eficienţă, dacă în viitor vor trebui respectate cerinţele pentru descărcarea în cursuri de ape sensibile. Facilităţile de tratare a nămolului vor fi îmbunătăţite. Dotarea prezentă a laboratorului este învechită şi nu permite efectuarea de analize exacte ale apelor reziduale şi nămolului. Va fi achiziţionat echipament nou pentru laborator. Date fiind unele incertitudini privind cantitatea şi calitatea apei uzate (datorate nivelului relativ scăzut de cunoaştere a reţelei de canalizare), o revizuire a încărcării hidraulice şi biologice a SEAU va fi efectuată înainte de pregătirea documentelor relevante de licitaţie.

   3. C) Asistenţă tehnică, supervizarea pe parcursul implementării şi publicitatea

   Următoarele activităţi vor fi întreprinse:

   1. C. 1 Asistenţă tehnică pentru achiziţii şi implementarea proiectului

      

      Pregătirea documentelor de licitaţie1Aceasta va include:

      Consultanţă pentru regia de apă în elaborarea metodologiei pentru utilizarea echipamentelor pentru cartare, GIS şi modelările reţelei în scopul realizării unui inventar corespunzator/model hidraulic pentru reţelele de alimentare cu apă .şi canalizare;

      Efectuarea unei prime evaluari a pierderilor din reţeaua de apă şi a problemelor subsecvente sistemului, dezvoltarea specificaţiilor şi metodologiilor pentru viito rele investigaţii şi remedii pentru reducerea pierderilor din reţea;

      Efectuarea unei revizuiri a sistemului de canalizare, incluzând realizarea unui prime evalu.ări a nivelului de infiltraţii în sistemul de canalizare şi a problemelor subsecvente sistemului; dezvoltarea specificaţiilor şi metodologiilor pentru viitoarele investigaţii şi reducerea infiltraţiilor în reţea de către constructor; consultanţă pentru regia de apa privind dezvoltarea/întreţinerea viitoare a sistemului;

      Reevaluarea schemei hidraulice şi a încărcării cu poluanţi a SEAU (instalarea unui debitmetru permanent pentru înregistrarea debitului la SEAU, instalarea echipamentului automat de recoltare a probelor şi a facilităţilor de analiză adecvată a probelor de apă uzată, inventarul debitelor de apa uzată industrială). Ca parte a acestei reevaluări, va fi întreprins un studiu pentru conectările industriale în vederea stabilirii celei mai eficiente, din punct de vedere financiar, căi pentru tratatea apelor reziduale industriale;

      Pregătirea documentelor de licitaţie pentru lucrări;

      Consultanţă pentru Unitatea de Implementare a Proiectului (PIU) în procesul de ofertare, evaluarea ofertelor şi adjudecarea contractelor.

      Sprijinpentruproblemelespecificealeproiectului,incluzândîndeplinireaconditionalităţilor stipulate la Art. 8:

      Consultanţă şi cursuri de pregătire pentru compania de utilităţi în vederea dezvoltării unui plan de monitorizare a apelor reziduale industriale şi aplicarea reglementărilor în domeniul pretratării;

      Consultanţă şi cursuri de pregătire pentru Unitatea de Management a Proiectului în vederea elaborării unui Plan de management pe mediu;

      

      Parte din echipamentele cuprinse în descrierea măsurii la componenta A şi componenta B vor fi achiziţionate în cadrul contractului de servicii, acestea fiind necesare pentru pregătirea documentelor de licitaţie pentru lucrări Aceste echipamente vor rămâne în proprietatea regiei de apă. Din aceste echipamente fac parte sistemul de detectare a pierderilor, staţia de lucru GIS, modele de reţele, etc.

      Consultanţă şi cursuri de pregătire pentru Unitatea de Management a Proiectului în vederea elaborării strategiei de dispunere sigură şi durabilă a nămolului;

      Sprijin pentru Unitatea de Management a Proiectului în pregătirea rapoartelor de progres ale proiectului ş1 monitorizarea informaţiilor privind indicatorii de performanţă.

      1. C.2 Supervizarea pe parcursul implementării: un inginer de supervizare FIDIC va fi la post pentru supervizarea implementării lucrărilor şi va acţiona ca inginer FIDIC pentru cele trei contracte de lucrări prevăzute pentru viitor. Inginerul supervizor va asista PIU în următoareie activităţi:

         Avizează documentele de licitaţie pentru lucrări şi se asiglll'.ă că sunt îndeplinite de către constructori obligaţiile cu privire la asigurarea manualelor de exploatare şi pregătirea personalului companiei de utilităţi în exploatarea noii infrastructuri construite/ reabilitate;

         Dezvoltarea strategiei de exploatare şi întreţinere în scopul optimizării procesului de gestionare a bunurilor;

         În ceea ce priveşte reţeaua de canalizare, asistă compania de apă îin utilizarea metodologiei de realizare a modelului GIS pentru sistemele de canalizare; lucrează cu constructorul pentru contractul de canalizare în vederea investigării infiltraţiilor şi realizarea lucrărilor de remediere la un nivel optim în cadrul contractului;

         În ceea ce priveşte reţeaua de alimentare cu apă, asistă compania de apă în utilizarea metodologiei de realizare a modelului de reţea şi lucrează cu constructorul pentru contractul referitor la reţeaua de alimentare cu apă în vederea reducerii pierderilor sistemului;

         Revede si actualizează planul de dezvoltare general la finalul măsurii ISPA în vederea reevaluării costurilor generale pentru conformarea cu directivele europene în domeniul apei.

      2. C.3 Publicitatea pentru proiect. aceasta va include atât publicitatea privind contribuţia Uniunii Europene la măsura ISPA, cât şi campania de conştientizare cu privire la îmbunătătirea calitătii serviciilor ca urmare a investitiei. Aceasta va fi importantă pentru a

   sprijini ac'ceptarea d'e către populaţie a creşterilor ne'cesare de tarif.

   Măsura ISPA 2002/RO / 16/P /PA/ 012 va sprijini RAM Buzau pentru îmbunătăţirea performanţelor sale financiare şi de exploatare (participarea la Programul FOPIP) în vederea atingerii performanţelor unei companii de utilităţi moderne.

3. 7. OBIECTIVE

   Obiectivul general al măsurii este îmbunătăţirea infrastructurii de mediu în municipiul Buzău, România, ţară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană, în scopul îndeplinirii obligaţiilor stabilite în parteneriatul de aderare. Măsura ISPA este în concordanţă cu priorităţile strategiei ISPA pentru sectorul de mediu, care stabileşte ca ţinte oraşele principale cu peste 100.000 de locuitori.

   Măsura va contribui la realizarea următoarelor obiective:

   Economii substanţiale în ceea ce priveşte costurile de exploatare în gestionarea serviciilor de apă şi apă uzată datorită modernizării echipamentelor electrice şi mecanice pentru sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare.

   În ceea ce priveşte componenta de apă potabilă:

   Contribuţie la implementarea Directivei Cadru nr. 2000/ 60/ CE privind apa, conducând la creşterea eficienţei utilizării apei, prin reducerea pierderilor şi îmbunătăţirea gestionării cererii.

   Cu privire la componenta de apă uzată:

   Concordanţa cu standardele Directivei nr. 91/271/CEE privind tratarea apelor uzate urbane şi descărcarea în cursurile de apă nesensibile;

   Reducerea riscurilor privind sănătatea în municipiul Buzău prin extinderea reţelei de canalizare, astfel încât populaţia să fie conectată la aceasta în proportie de 100%.

   În prezent, în municipiul Buzău, nu se îndeplinesc cerinţele directivelor mentionate mai sus si nici ale autorizatiilor de mediu ale autoritătile române.

   ' ' '

   1. 7.1. Indicatori fizici

      Indicatorii cheie, aşa cum sunt prezentaţi m tabelul următor, vor fi utilizaţi pentru monitorizarea progreselor fizice pe parcursul fazei de construcţie a proiectului. Deoarece proiectarea finală a unor componente ale măsurii va fi realizată de constructor, mărimi cum ar fi lungimea fizica, precum si unele titluri prezentate în tabel sunt indicative. O listă finală a indicatorilor fizici va fi stabilită pentru monitorizare, clupa ce proiectarea pentru diferitele componente va fi finalizată.

      Indicatori fizici Rezultate	Unitate de măsură (m, nr.)	Lungime / număr
      PRODUCEREA ŞI DISTRIBUŢIA APEI POTABILE
      A. Extinderea şi reabilitarea reţelei de distribuţie a apei potabile
      A. 1 Reabilitarea si racordarea retelei de distributie ' ' ‘
      Conducte de distributie Dn 110-Dn 250	km	47
      Racorduri Dn 20 mm	km	6.5
      Valve electrice	nr.	131
      Hidranţi	nr.	524
      Cămine de intersecţie	nr.	126
      Echipament de întreţinere	nr.	2
      A.2 Modernizarea staţi,ilor de pompare	nr.
      Convertizoare de frecvenţă	nr.	8
      Debitmetre ultrasonice	nr.	8
      A.3 Contorizare primară	nr.
      Apometre Dn 20- Dn 50	nr.	7.000
      Echipament de întreţinere a contoarelor	nr.	1
      COLECTAREA ŞI EPURAREA APEI UZATE
      B. Extinderea şi reabilitarea reţelei de canalizare
      Reţea de canalizare	km	35,5
      Racorduri	km	38
      Sifoane de decantare	nr.	1.000
      Cămine de vizitare	nr.	985
      Bazine de retenţie Volum=500m3	nr.	4
      Bazine de retenţie Volum=10,000 m3	nr.	1
      C. Reabilitarea Staţiei de epurare a apelor uzate	nr.
      Camere de intervenţie	nr.	1
      Camera de intrare	nr.	1
      Bazin de retentie Volum=6000 M3	nr.	1
      Epurarea primară (grătar lamelar, tocătoare, staţii de pompare, echipament de măsurare a debitului)	nr.	5
      Deznisipator şi bazin de îndepărtare a grăsimilor	nr.	1
      Staţia de pompare SP1	nr.	1
      Divizor de debit CD1	nr.	1
      Bazinul de sedimentare primară	nr.	4
      Reabilitarea şi transformarea bazinelor de aerare	nr.	2
      Staţia de suflante pentru bazinele de aerare	nr.	2

      Divizor de debit CD2	nr.	1
      Reabilitarea bazinelor secundare de sedimentare	nr.	4
      Reabilitarea conductei de descărcare	nr.	1
      Staţia de pompare SPA1	nr.	1
      Bazine de omogenizare pentru nămolul primar şi în exces	nr.	1
      Staţia de pompare pentru nămolul omogenizat	nr.	1
      Condiţionarea nămolului	nr.	1
      Staţia de pompare pentru nămol condiţionat	nr.	1
      Metantancuri	nr.	3
      Uscarea nămolului şi instalaţia chimică	nr.	1
      Reabilitarea paturilor de uscare	nr.	1
      Echipament de preuscare a nămolului	nr.	1
      Gestionarea biogazului (2 rezervoare de gaz 'si instalat,ie -de convertire a biogazului)	nr.	3
      Infrastructura generală (reţele, centru de coordonare, SCADA, dispecerat şi echipament de automatizare, etc.)	nr.	36
      Echipament de laborator pentru SEAU	bucăţi	59

      Indicatorii de performanţă propuşi sunt următorii:

      Indicatori de performanţă	Inainte de ISPA	DupăISPA
      Apă potabilă
      Contorizarea abonaţilor individuali	31%	100%
      Popula'tia conectată la ,reteaua de alimentare cu apă	99%	100%
      Procentul de pierderi în•reţeaua de alimentare cu apă raportat la producţia totală de apă *	37%	25%
      Reducerea numărului avariilor pe km. de retea si a numărului avariilor pe o perio'adă'de un an	cca. 13 avarii/km – 2.200 avarii/ an	cca. 4 avarii/km – 750 avarii/an
      Colectarea şi epurarea apelor uzate
      Populat,ia conectată la re,teaua de canalizare	84%	100%
      Performant,ele SEAU	Neconform cu Directiva nr. 99/271/CEE (epurarea secundară)	Conform cu .. Directiva nr. 99/271/ CEE (epurarea secundară)

      * Mai mulţi indicatori specifici pentru reducerea pierderilor vor fi stabiliţi. în propunerile pentru monitorizare.

      Pentru descărcările din SEAU sunt stabilite următoarele procente de reducere:

      Agent	Reducere %	Inainte mg/I	Dupa mg/I
      BOD (Consumul biologic de oxigen)	69%	80	25
      COD (Consumul chimic de oxigen)	18%	152	125
      SS (Suspensii Solide)	56%	85	35
      Azot		<15	15

4. 8. PROGRAM DE LUCRU

   Programul de lucru prevăzut pentru fiecare componentă este următorul:

   Componenta	Licitat•ie	Semnare contract	Finalizare
   Asistenţă tehnică şi sprijin pentru achiziţii	decembrie 2002	iunie 2003	decembrie 2006
   Supervizare FIDIC a lucrărilor	noiembrie 2003	mai 2004	decembrie 2007
   Extinderea şi reabilitarea reţelei de alimentare cu apă	ianuarie 2004	iunie 2004	iunie 2007
   Modernizarea SEAU	iunie 2004	decembrie 2004	decembrie 2007
   Extinderea, si reabilitarea re'telei de canalizare	iunie 2004	decembrie 2004	decembrie 2007

5. 9. ELEMENTELE PRINCIPALELE ALE ANALIZEI FINANCIARE

   1. 9.1. Principiul poluatorul plăteşte

      Parametrii de calitate pentru apele uzate industriale deversate în reţeaua de analizare sunt stabiliţi în legislaţia română (NTPA 002) şi sunt aplicaţi la nivel naţional. In scopul îndeplinirii acestor standarde este necesar ca cele mai multe dintre industrii să preepureze apele uzate înaintea deversării lor în sistemul de canalizare. Pentru nerespectarea standardelor sunt impuse penalităţi financiare. Compania de utilităţi, RAM Buzău, a fost

      amendată de către autoritatea în domeniu, Administra'tia N, atională Atpele Române, în momentul în care calitatea efluentului nu a respectat parametrii impusi. Aceasta indică

      faptul că un sistem de monitorizare şi penalizare este activ, cu toate că, aparent, mărimea amenzilor aplicate nu actionează încă în sens preventiv pentru eliminarea neconcordanţelor. Industria contribuie cu 25% la încărcarea cu poluanţi şi cu 35% la încărcarea hidraulică a staţiei de epurare. Compania de utilităţi va beneficia de sprijin în

      cadrul componentei de asistenţă tehnică a măsurii în vederea dezvoltării unui sistem mai eficient de monitorizare a apelor uzate industriale.

   2. 9.2. Tarife

      Tariful pentru apă cuprinde componentele de apă si apă uzată, cuantumul pentru cea din urmă reprezentând aproximativ 1/3 din tariful combinat.

      În anii 2000 şi 2001, departamentul de apă şi apă uzată al regiei a înregistrat pierderi şi in mod evident au existat subvenţii încrucişate cu departamentul de termoficare al regiei. Principalul motiv pentru pierderile înregistrate şi pentru reducerea veniturilor, îl reprezintă scăderea consumului de apă cauzat de diminuarea cantităţii de apă livrată către consumatori, ca o consecinţă a creşterii gradului de contorizare secundară. A existat o creştere a.. veniturilor regiei rezultate din furnizarea apei pa.tabile către companii şi instituţii, ca rezultat al creşterii activităţii în industria privată din Buzău, dar aceasta nu a compensat pierderile operaţionale.

      Spre deosebire de oraşele care au fost implicate în Programul de Dezvoltare a Utilităţilor Municipale (MUDP) I şi II, în Buzău tariful pentru apă şi apă uzată nu a crescut în termeni reali o perioadă lungă de timp şi a fost ajustat în funcţie de rata inflaţiei cu anumite întârzieri, care au determinat importante pierderi din venituri potenţiale. Datorită presiunilor determinate de Aplicaţia ISPA, RAM Buzău în acord cu Municipalitatea Buzău a operat o semnificativă creştere a tarifului în semestrul doi al anului 2002. Creşterea reprezintă aproximativ 50%, în termeni reali, comparativ cu trimestrul doi al anului 2002. În valoare absolută, tariful combinat pentru apă şi apă uzată a crescut de la 5.185 lei/m3 (0,16 Euro/m3) la 7.703 lei/m3 (0,23 Euro/m3).

      În scopul asigurării durabilităţii Măsurii ISPA, o creştere suplimentară a tarifului în termeni reali, cu 40% pentru apa potabilă şi cu 75% pentru apă uzată (de exemplu 50% din tariful combinat ajunge la cca. 0,34 Euro/m3 pentru serviciile de apă şi apă uzată) va avea loc în decursul anului 2003. În mod suplimentar, ajustarea tarifului în raport cu rata cu inflat,iei va avea loc trimestrial.

      În ceea ce priveşte suportabilitatea, în prezent (după creşterea recentă cu 50% în termeni reali) taxele pentru apă reprezintă aproximativ 2,64% din venitul mediu disponibil pentru fiecare familie. Venitul mediu pe familie este in jur de 150 Euro pe lună. Rata de suportabilitate va creşte la cca. 3,68% în momentul aplicării noilor creşteri de tarif. Este aşteptată o scădere la 2,94% în 2009, odată cu finalizarea procesului de contorizare primară şi secundară, care combinat cu creşterea tarifului ar trebui să conducă la reducerea consumului de apă. O scădere semnificativă a consumului de apă este în concordanţă cu tendinţele manifestate în România începând cu anul 2000. Aşa cum a fost arătat mai sus, astfel de scăderi au condus la diminuarea veniturilor pentru companiile de utilităţi, care au indus pierderi operaţionale pentru serviciile de apă şi canalizare.

      În momentul de faţă, consumul de apă se situează în jurul cifrei de 118 1/om/ zi pentru locuinţele contorizate, 150 1/persoană/zi pentru apartamentele de bloc contorizate şi

      260 1/ persoană/ zi pentru apartamentel,e de bloc necontorizate. Regia estimează

      consumul mediu de apă în anul 2020 de cca. 117 1/persoană/ zi. Creşterea de tarif este aceeaşi pentru consumatorii casnici şi pentru industrie. Exista un angajament din partea Municipalităţii Buzău de a restructura tariful pentru apă uzată, care are ca obiectiv schimbarea ponderii tarifului pentru industrie corespunzător încărcării cu poluanţi şi celei hidraulice.

      Având în vedere datele menţionate mai sus, o rată de intervenţie de 74% a fost considerat justificată, pentru a asigura viabilitatea financiară a măsurii.

   3. 9.3. Ex loatare şi întreţinere

      În ceea ce priveşte exploatarea şi întreţinerea, ca rezultat al nivelului setU.Ut al resurselor, sumele cheltuite până acum pentru întreţinere sunt mult mai mici decât ar fi necesar într­ o companie modernă de utilităţi. Aceasta se reflectă în starea proastă a infrastructurii. Proiecţiile care subliniază creşterea tarifului pentru a asigura durabilitatea prevăd creşterea costurilor de operare şi întreţinere de patru ori. Suplimentar, ca şi în cazul măsurilor ISPA anterioare, unde regiile au fost implicate în Programele MUDP I şi II, va

      .,

      fi înfunt'at un fond de între'tinere, repar, atii si dezvoltare. Obiectivul acestui fond va fi să asigure resurse necesare pentru rambursarea împrumutului şi pentru o exploatare şi

      întretinere adecvată.

      '

6. 10. ANALIZA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

   Reabilitarea Staţiei de epurare a apelor uzate Buzău intră sub incidenţa anexei II a Directivei nr. 85/337 /CEE amendată prin Directiva nr. 97/11/CE. O evaluare a impactului de mediu a fost efectuată. Consultarea publicului a fost realizată. SEAU deversează în râul Buzău, care nu este clasificat ca un curs sensibil de apă.

7. 11. COSTURI ŞI ASISTENŢĂ (ÎN EURO)

   1. A. Costuri indicative pe fiecare tip de cheltuială

      Articol	Cost total (în euro)	Cost neeligibil (în euro) (3)	Cost total eligibil (în euro)
      Taxe de planificare/proiectare	1.224.486	83.528	1.140.958
      Pregătirea terenului	434.807	6.948	427.859
      Lucrări principale	13.110.450		13.110.450
      Utilaje şi instalaţii	15.876.700	463.200	15.413.500
      Asistenţă tehnică	1.136.850		1.136.893

      Supervizare pe parcursul implementării	2.050.000		2.050.000
      Publicitate	SO.OOO		SO.OOO
      Cheltuieli neprevăzute (2)	1.687.610	11.580	1.676.030
      Taxe şi impozite (1)	289.872	289.872	N/A
      Alte cheltuieli (teste de punere în func,tiune si pref!.ătire personal)	434.808	6.948	427.860
      TOTAL	36.295.626	862.076	35.433.550

      1. (1) Neeligibile;

      2. (2) Justi cate şi aplicate doar la paragraful bugetar menţionat. Cheltuielile neprevăzute au fost estimate la 5%;

      3. (3) Aceasta include cheltuieli anterioare, taxe şi impozite şi costurile privind reabilitarea puţurilor de extracţie, care au fost adăugate ulterior de beneficiarul final. În cadrul măsurii, acestea nu au fost identificate ca o prioritate.

   2. B. Costuri eligibile indicative pe componentă

   Articol		Componenta A Distributie apa potabila (cca. 22%)		Component B Canalizare Sl extinderea/ reabilitarea SEAU (cca. 69%)*	Componenta C Asistenta Tehnica, Supervizare publicitate (cca. 9%)
   Taxe planificare/ proiectare		275.570		865.338
   Pregătirea terenului		103.339		324.520
   Lucrări principale		5.608.850		7.501.600
   Utilaje şi instalaţii		1.280.400		14.133.100
   Asistenţă tehnică					1.136.893
   Supervizare pe parcursul implementării					2.050.000
   Publicitate					SO.OOO
   Cheltuieli neprevăzute		368.574		1.307.456
   Altele (teste de punere în func,tiune şi preJ!.ătire personal)		103.339		324.521
   !TOTAL	li	1.140.012	11	24.456.285 j[.	3.236.893 I

   * În mod indicativ, 64% din aceasta sumă (cca. 15,6 meuro) este alocată pentru reabilitarea SEAU (incluzand echipamentul de laborator) si 36% (cca. 8,8 meuro) pentru modernizarea reţelei de canalizare.

   Cost total	Contributia sectorului	Cheltuieli neeligibile	Costuri totale	Asistent,a ISPA	Rata asistet,ei %
   	privat		eligibile
   36.295.626	o	862.076	35.433.550	26.220.827	74%

   Rata asistentei: 74%

8. 12. IMPLICAREA INSTITUTIILOR FINANCIARE INTERNATIONALE

   ' '

   În municipiul Buzău, în sectorul apei şi apei uzate nu au existat finanţări anterioare din partea IFI. Municipiul Buzău a beneficiat din partea Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) de un imprumut în valoare de 15 milioane USD, pentru reabilitarea sistemului termic în cadrul proiectului privind conservarea energiei termice.

   Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi-a dat acordul de princ1pm pentru a finanţa investiţiile incluse în cadrul măsurii, subiect al unui acord cu Guvernul României (Ministerul Finanţelor Publice) privind conditionălităţile împrumutului. O misiune comună de evaluare din partea Comisiei Europene – BEI a fost întreprinsă în municipiul Buzău în luna iulie 2002.

   Împrumutatul va fi Guvernul României prin intermediul Ministerului Finanţelor Publice. Din partea Ministerului Finanţelor Publice ca împrumutat al BEI se aşteaptă confirmarea că acesta va pune la dispoziţia municipalităţii suma împrumutată pentru finanţarea sectorului de apă şi apă uzată în _municipiul Buzău. Se aşteaptă ca decizia formală a Comitetul de conducere al BEI să fie luată în luna ianuarie 2003.

9. 13. CONDITII SPECIFICE PRIVIND MĂSURA

   '

   Vezi art. 8 al Memorandumului de finanţare.

10. 14. PLANUL DE ACHIZITII

'

A ) )

Lucrările vor fi implementate în conformitate cu planul de achizitii provizoriu, mentionat în anexa nr. I.a. Inainte de plata celui de-al doilea avans, beneficiarul va prezenta un plan final de achiziţii întocmit pe baza modelului din anexa nr. I.a, care trebuie agreat de către Comisie.

Licitaţiile vor fi realizate în concordanţă cu regulile stabilite în capitolul IX al Regulamentului Financiar, participarea la procedurile de licitaţii vor fi deschise tuturor persoanelor fizice şi juridice definite la punctul (a) din paragraful (2) al secţiunii a XI-a din anexa nr. III.1.

ANEXA nr. I.a

Plan de achiziţii provizoriu

Termenii specifici pentru acordarea contractelor se vor publica în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene şi/ sau pe Internet.

ANEXANr.!!”)

*)Anexanr.11estereprodusăînfacsimil.

ANEXANr.!!!”)

*)Anexanr.111estereprodusăînfacsimil.

Secţiunea a II-a Angajamente

1. (1) Comisia implementează cheltuielile prin ISPA în conformitate cu Reglementarea .:financiară aplicabilă bugetului general al Comunităţii Europene, pe baza memorandumului de finanţare care va fi încheiat între Comisie şi ţara beneficiară.

   Totuşi, angajamentele bugetare anuale referitoare la asistenţa acordată măsurilor vor fi efectuate într-unul din următoarele două moduri:

   1. (a) Angajamentele pentru măsurile finanţate prin ISPA care vor fi realizate pe parcursul a 2 ani sau mai mult trebuie, ca regulă generală şi sub rezerva punctului (b), să fie efectuate în rate anuale.

      Angajamentele pentru prima rată anuală vor fi făcute de către Comisie la semnarea memorandumului de finanţare referitor la măsură.

      Acest angajament nu va depăşi totalul plăţii în avans, prevăzută la secţiunea III (2) de mai jos, şi al asistenţei financiare nerambursabile pentru cheltuielile estimate pentru primul an indicat în planul de finanţare.

      Angajamentele pentru ratele anuale următoare trebuie să se bazeze pe planul financiar iniţial sau revizuit al măsurii. Acestea vor fi acordate, în principiu, la începutul fiecărui an financiar dar nu mai târziu de 1 aprilie al anului în discuţie, cu condiţia ca cheltuielile preconizate pentru anul viitor să le justifice şi că progresul lucrărilor demonstrează că proiectul avansează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare.

   2. (b) Pentru măsurile cu o durată mai mică de 2 ani şi pentru care asistenţa Comunităţii nu de păşeşte 20 milioane Euro, un prim angajament de până 80 % din totalul asistenţei acordate poate fi făcut când Comisia semnează memorandumul de finanţare referitor la măsură.

      Diferenţa va fi angajată în condiţiile în care progresul lucrărilor demonstrează că proiectul înaintează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare.

2. (2) Cu excepţia cazurilor deplin justificate, asistenţa angajată pentru o măsură la care lucrările fizice nu au început în intervalul de 2 ani de la data semnării de către Comisie a Memorandumului de finant,are referitor la măsură, va fi anulată.

În orice caz Comisia trebuie să informeze în timp util t,ara beneficiară s, i autoritatea desemnată arunci când există riscul unei anulări.

Secţiunea a III-a Plăti

'

1. (1) Plăţile pot avea forma fie a unui avans, fie a unor plăţi intermediare sau a diferenţei finale.

   Plăţile intermediare şi plata diferenţei finale trebuie să se refere la cheltuieli certificate şi plătite,

   care trebuie susţinute de facturi primite sau de documente contabile cu valoare probati.vă

   – echivalentă.

2. (2) Plăţile în avans

   Ca o regulă generală, un avans de până la 20% din totalul asistenţei acordată prin ISPA, aşa cum a fost iniţial decis, va fi plătit autorităţii desemnate aşa cum este definită la paragraful (9).

   Avansul este, ca regulă generală, transferat în următoarele moduri:

   o primă tranşă de până la jumătate din valoarea avansului este plăti.tă când ţara beneficiară semnează memorandumul de finanţare;

   diferenţa este plătită după semnarea primului contract, în mod normal primul contract de lucrări.

   Abaterile de la această regulă generală trebuie aprobate printr-o decizie a corms1e1 în memorandumul de finant,are referitor la măsură.

   Întregul avans sau părţi clin acesta trebuie returnate de autoritatea desemnată, menţionată în paragraful (2), dacă nici o cerere de plată nu a fost transmisă Comisiei în 12 luni de la data la care a fost plătit avansul. Valoarea avansului care trebuie returnat va fi stabilit de Comisie pe baza cheltuielilor eligibile efectiv plătite. Returnarea avansului nu duce la anularea asistenţei acordată de către Comunitate.

3. (3) Plăti.le intermediare

   Plăt,i.le intermediare sunt efectuate de către Comisie către autoritatea desemnată la cererea acesteia, dacă măsura progresează satisfăcător către finalizare şi vor fi făcute pentru a rambursa cheltuielile efectuate şi certificate, sub rezerva următoarelor condiţii:

   ţara beneficiară a înaintat un raport care să descrie progresul măsurii din punct de vedere al indicatorilor fizici şi financiari şi conformitatea acesteia cu memorandumul de finanţare, inclusiv, atunci când este cazul, orice condiţii specifice referitoare la asistenţă;

   s-au luat măsuri în sensul îndeplinirii observaţiilor şi recomandărilor autorităţilor de

   '

   inspe, ctie nat' ionale si/ sau comunitare;

   au fost indicate măsurile luate pentru corectarea oricăror probleme tehnice, financiare şi

   legale care au apărut;

   a fost analizată orice îndepărtare de la planul :financiar iniţial; au fost descrise etapele parcurse pentru publicitatea măsurii.

   Ţara beneficiară Ya fi informată de Comisie dacă nu a indeplinit una din condiţiile stipulate mai sus.

   Va fi folosit modelul standard furnizat de Comisie pentru cererile de plată şi pentru rapoartele de progres fizic şi financiar.

4. (4) Ţările beneficiare trebuie să se asigure că solicitările de plată sunt înaintate Comisiei, ca regulă generală, de 3 ori pe an, până la 1 martie, 1 iulie şi 1 noiembrie cel mai târziu.

· (5) Suma totală a plăţilor efectuate conform punctelor (2) şi (3) nu trebuie să depăşească 80 % din totalul asistenţei acordate. Comisia poate creşte acest procent până la 90% în cazuri justificate.

1. (6) Plata diferenţei finale din asistenţa acordată de către Comunitate.

   Plata diferenţei finale din asistenţa acordată de către Comunitate, calculată pe baza cheltuielilor certificate şi într-adevăr efectuate, va fi făcută dacă:

   • – măsura a fost realizată în conformitate cu obiectivele sale;

   • – măsura a îndeplinit condiţiile sale specifice, cum sunt menţionate în memorandumul de finantare;

     , '

   • – rapor'tul final mentionat în sectiunea a V-a a fost înaintat Comisiei;

   • – autoritatea. desemnată sau organismul menţionat în paragraful .fl) a înaintat către Comisie o cerere de plată, în termen de 6 luni de la data limită de finalizare a lucrării, pentru cheltuielile specificate în memorandumul de finanţare;

     , , J

   • – tara beneficiară certifică Comisiei că informatiile furnizate în cererea de plată si în raport sunt corecte;

   • – t,ara beneficiară a transmis Comisiei declarat,ia men'tionată în apendicele B la anexa nr.

     III.4,.

   • – toate măsurile de informare şi publicitate stabilite de Comisie în anexa nr. III.6 au fost implementate;

   • – când managementul ajutorului acordat pentru o măsură este conferit agenţiilor de implementare din tările beneficiare în sistem descentralizat, tările beneficiare furnizează

     Comisiei toate info'rmaţiile necesare pentru a verifica dacă r'egulile Comunităţii privind

     achiziţiile publice au fost îndeplinite, în special cele care privesc publicarea anunţurilor de licitaţie şi transmiterea rapoartelor de evaluare a ofertelor şi de adjudecare a contractului, şi că au fost respectate toate condiţiile specificate în memorandumul de finanţare.

2. (7) Dacă raportul final menţionat mai sus nu este transmis Comisiei în termen de 6 luni de la data finală de terminare a lucrărilor şi de efectuare a plăţilor, astfel cum este specificat în memorandumul de finanţare, partea de asistenţă care reprezintă diferenţa finală pentru acea măsură va fi anulată.

3. (8) Cererile pentru plăţile intermediare şi pentru plata finală prezentate de ţara beneficiară sunt îns,orite de o declarat'ie a Responsabilului N, ational cu Autorizarea, care specifică numai plăt'ile

   legate de cheltuielile susţinute de facturile primite sau de alte documente contabile cu valoare

   probativă şi care sunt conforme cu prevederile care guvernează eligibilitatea cheltuielilor pentru proiectele asistate prin ISPA, astfel cum sunt specificate în anexa nr. III.2.

4. (9) Toate plăţile pentru ajutorul acordat de Comisie prin acest memorandum de finanţare vor fi făcute către o entitate centrală, Fondul Naţional, desemnat de ţara beneficiară să primescă asemenea plăţi. Ca regulă generală, plăţile trebuie făcute de către Comisie într-un singur cont bancar desemnat de ţara beneficiară, nu mai târziu de 2 luni de la primirea unei cereri valide şi complete de plată. Acest termen limită nu se aplică pentru plata avansului. Fondul Naţional trebuie să transfere cât de repede posibil şi în totalitate contribuţia ISPA către organismele responsabile cu implementarea.

5. (10) Fondul Naţional, condus de Responsabilul National cu Autorizarea (RNA), va avea întreaga responsabilitate pentru managementul fondurilor în cadrul ţarii beneficiare. RNA va fi, de asemenea, responsabil pentru returnarea către Comisie a oricăror fonduri plătite în ·plus sau nejustificat.

Responsabilităţile Responsabilului Naţional cu Autorizarea sunt stabilite în memorandumul de înţelegere încheiat între Comisie şi ţările beneficiare.

Secţiunea a IV-a Folosirea euro

1. (1) Sumele cuprinse în cererile pentru asistenţă, împreună cu planul de financiar relevant, vor fi prezentate în euro.

2. (2) Sumele privind asistenţa şi planurile de finanţare aprobate de Comisie vor fi exprimate în euro.

3. (3) Declaraţiile de cheltuieli care justifică cererile de plată corespunzătoare trebuie exprimate în

   euro.

   Rata de schimb care va fi folosită trebuie să fie rata financiară contabilă a Comisiei aplicabilă pentru luna în care declaraţia de cheltuieli a fost înregistrată în documentele contabile ale autorităţilor responsabile cu managementul financiar al proiectului. Rata lunară de schimb este fixată conform prevederilor menţionate în articolul 1 (2) din Reglementarea Comisiei (EURATOM, ECSC, EC) nr. 3418/93 care stabileşte regulile detaliate de implementare a unor prevederi ale Regulementării financiare din 21 decembrie 1977. Rata de schimb este rata din penultima zi lucrătoare a lunii precedente pentru care ratele sunt stabilite. Comisia va informa autorităţile responsabile cu privire la această rată2.

4. (4) Plăţile asistenţei financiare acordate de Comisie trebuie făcute în euro către autoritatea desemnată de t,ara beneficiară în acest sens.

   Sectiunea a V-a Rap' ortul Final

   Autoritatea sau organismul responsabil cu implementarea măsurii trebuie să transmită Comisiei un raport final în cel mult 6 luni de la finalizarea măsurii. Raportul final va conţine următoarele:

   1. (a) descrierea lucrărilor efectuate, însoţită de indicatori fizici, cuantificări ale cheltuielilor pe categorii de lucrări şi măsurile luate cu privire la clauzele specifice conţinute în decizia de acordare a asistent,ei financiare nerambursabile;

   2. (b) certificatul de conformitate a lucrărilor cu decizia de acordare a asistenţei financiare nerambursabile;

   3. (c) o primă evaluare a gradului de îndeplinire a rezultatelorr prevăzute, mai ales cu privire la:

      

      2http://europa.eu.int/ comm/ dg19/infoeuro/ fr/index.htm

      • – data efectivă de implementare a măsurii;

      • – o indicare a modului în care măsura va fi administrată după finalizare;

      • – confirmarea, dacă este necesar, a previziunilor financiare, în special a celor privind costurile de operare şi veniturile aşteptate;

      • – confirmarea previziunilor socio-economice, în special a costurilor şi beneficiilor aşteptate;

      • – indicarea acţiunilor luate pentru a se asigura protecţia mediului şi costurile acestora inclusiv concordanţa cu principiul „poluatorul plăteşte”;

      • – data la care măsura finantată devine operarională.

        ' '

   4. (d) informaţii referitoare la acţiunile de publicitate.

Secţiunea a VI-a Amendamente la memorandumul de finanţare

1. (1) Dacă cheltuiala publică sau echivalentă într-adevăr efectuată diferă de cheltuiala planificată

   initial, asistenta acordată de Comunitate va fi modificată luându-se în calcul aceasta dar nu trebuie să 'depăşească' suma maximă stabilită în memorandumul de finanţare.

   O schimbare a ratei asistentei Comunitătii fată de rata acordată initial sau fată de financiară nerambursabilă m'aximă va nec'esita ' o modificare a memo'randumulu' i de conform procedurilor descrise în paragraful (3).

   asistenţa finantare

   '

2. (2) Dacă atunci când planul de finanţare al unui proiect este amendat, angajamentele şi/ sau plăţile Comunităţii depăşesc deja sumele menţionate în planul de finanţare amendat, Comisia va opera ajustările necesare ţinând seama de suma supraangajată sau supraplătită, când autorizează prima operaţie financiară (angajare sau plată) după acel amendament.

3. (3) Orice amendament la memorandumul de finanţare se va face în conformitate cu următoarele proceduri:

   1. (a) amendamentele care impun o modificare substanţială a obiectivelor sau caracteristicilor proiectului sau o schimbare substanţială în planul de finanţare sau în programul cheltuielilor, trebuie făcute printr-un memorandum de finanţare, ca răspuns la solicitarea

      t' ării beneficiare sau la i,nitiativa Comisiei după consultarea cu t' ara beneficiară. Defin, iri.a modificării „substanţiale” este dată în prevederile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor.

   2. (b) în cazul unor altor amendamente, ţara beneficiară va trimite Comisiei o propunere în acest sens. Comisia trebuie va face observa'tiile necesare sau, îsi va transmite acordul în •cel mult

      20 de zile lucrătoare de la primirea propunerii. Amendamentul va fi adoptat după ce

      Comisia şi-a dat acordul. Comitetul de management ISPA va fi informat despre aceste amendamente.

   3. (c) nici o modificare în cheltuiala anuală, mai mică de 25 % din totalul cheltuielilor planificate pentru proiect nu va fi considerată o modificare substanţială a planului de finanţare şi a programului de cheltuieli.

Secţiunea a VII-a Controlul financiar

1. (1) Un audit financiar corespunzător, intern şi extern va fi îndeplinit, în conformitate cu standardele de audit internaţionale acceptate, de către autorităţile naţionale competente de control financiar, care trebuie să fie independente pentru a-şi putea desfăşura funcţia. În fiecare an un plan de audit şi un rezumat al concluziilor auditului efectuat trebuie transmise Comisiei. Rapoartele de audit vor fi puse la dispoziţia Comisiei.

2. (2) Fără a prejudicia verificările efectuate de ţările beneficiare, serviciile Comisiei şi Curtea Auditorilor pot, prin propriul lor personal sau prin reprezentanţi autorizaţi corespunzător, să efectueze pe -teren audituri tehnice şi financiare, inclusiv verificări prin sondaj şi audituri finale. •

3. (3) Ţara beneficiâră trebuie să se asigure că, atunci când personalul Comisiei sau reprezentanţii ei corespunzător autorizaţi şi/ sau Curtea Auditorilor efectuează verificări, aceste persoane au dreptul să inspecteze pe loc toate documentaţiile relevante şi care au legătură cu elementele finanţate prin memorandumul de finanţare. Ţările beneficiare trebuie să sprijine serviciile Comisiei şi Curtea Auditorilor să îşi efectueze auditurile referitoare la utilizarea fondurilor acordate prin ISPA.

   '

4. (4) Implementarea detaliată a prevederilor principiilor controlului financiar, împreună cu înţelegerile de cooperare şi coordonare a programării şi metodologiei controlului, între Comisie si tările beneficiare sunt specificate în anexa nr. III.4.

   ,

   Secţiunea a VIII-a Recuperarea plăţilor necuvenite

   1. (1) Dacă implementarea unei măsuri nu justifică fie o parte, fie toată asistenţa alocată, Comisia va conduce o examinare completă a cazului, în special cerând ţării beneficiare să îşi facă cunoscute comentariile, într-un interval specificat de timp şi să corecteze orice neregulă.

   2. (2) Ca urmare a examinării menţionate la paragraful (1), Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistenţa referitoare la măsura în cauză, dacă examinarea dezvăluie nereguli, o combinare necorespunzătoare a fondurilor sau neîndeplinirea uneia dintre condiţiile specificate în memorandumul de finanţare şi în special orice modificare semnificativă care afectează natura sau condiţiile de implementare a măsurii şi pentru care acordul Comisiei nu a fost cerut. Orice reducere sau anulare a asistenţei implică recuperarea sumelor plătite.

   3. (3) Când Comisia consideră că o neregularitate nu a fost corectată sau că o parte ori întreaga operaţiune nu justifică fie numai o parte, fie întreaga asistenţa acordată acesteia, Comisia trebuie să examineze corespunzător cazul şi să solicite ţării beneficiare să îşi înainteze observaţiile într-o perioadă specificată. După examinare, dacă ţara beneficiară nu a luat măsurile corective necesare, Comisia poate:

      1. (a) să reducă sau să anuleze orice avans;

      2. (b) să anuleze o parte sau întreaga asistenţă acordată măsurii.

         Comisia va hotărî măsura corectoare ţinând cont de natura neregulii şi de existenţa oricăror deficienţe în sistemele de management şi control.

   4. (4) Orice suma plătită greşit trebuie returnată Comisiei de autoritatea definită la paragraful (9)

   din sectiunea a III-a. Dacă această autoritate nu returnează suma datorată Comisiei, tara beneficia' ră trebuie să ramburseze aceasta sumă Comisiei. Dobânda aplicată conturilor pen' tru

   întârzierile de plată trebuie aplicată sumelor nereturnate în conformitate cu regulile specificate în

   Reglementarea financiară care guvernează bugetul Comunităţii.

   Secţiunea a IX-a Managementul

   1. (1) Comisia trebuie să ceară ţărilor beneficiare:

      1. (a) să stabilească începând cu data de 1 ianuarie 2000, dar în orice caz nu mai târziu de 1 ianuarie 2002, sistemele de management şi control care asigură•:

         implementarea corespunzătoare a asistenţei acordată prin acest memorandum de finanţare, în conformitate cu principiile unui management financiar solid;

         separarea funcţiilor de management şi control;

         că declaraţiile de cheltuieli prezentate Comisiei sunt corecte şi provin dintr-un sistem contabil bazat pe documente justificative care sunt disponibile pentru verificare;

      2. (b) să verifice regulat că măsurile finanţate de Comunitate au fost corect realizate;

      3. (c) să prevină neregulile şi să ia măsuri împotriva acestora;

      4. (d) să recupereze orice sume pierdute ca rezultat al neregulilor sau neglijenţei.

   2. (2) Sistemele de management şi control ale ţărilor beneficiare trebuie să furnizeze un sistem corespunzător de audituri, cum este definit în apendicele A la anexa nr. III.4, pentru a permite în special:

   regularizarea închiderii conturilor sintetice ale Comisiei cu înregistrările contabile ş1 cu documentele justificative de la diferitele niveluri administrative;

   • – verificarea transferurilor fondurilor Comunitare disponibile şi ale altor fonduri;

   • – examinarea planurilor tehnice şi financiare ale proiectului, a rapoartele de progres, procedurile de licitaţie şi contractare la diferitele nivele administrative.

   Sectiunea a X-a Mo'nitorizarea

   Ţările beneficiare şi Comisia vor asigura implementarea şi monitorizarea în conformitate cu următoarele prevederi:

   1. (1) Înfiinţarea comitetelor de monitorizare trebuie să aibă loc în urma unei înţelegeri între ţările beneficiare implicate şi Comisie. Autorităţile şi organismele desemnate de ţara beneficiară, Comisie şi, unde este cazul, BEI şi/sau alte instituţii cofinanţatoare, vor fi reprezentate în aceste comitete. Vor fi de asemenea reprezentate în asemenea comitete şi autorităţile regionale sau locale şi societăţile private, în cazul în care acestea au competenţa necesară pentru executarea unui proiect şi dacă sunt direct implicate în acest proiect.

   2. (2) Monitorizarea va fi făcută pe baza unor proceduri de raportare convenite în comun, de verificare prin sondaj şi, dacă este necesar, prin înfiinţarea unor comitete ad hoc. Indicatorii se vor referi la caracterul specific al proiectului şi la obiectivele acestuia. Aceştia vor fi stabiliţi în aşa fel încât să arate stadiul atins în executarea măsurii în relaţie cu planul şi obiectivele propuse iniţial, şi progresul realizat în domeniul managementului şi în alte probleme legate de acesta.

   3. (3) (a) Pentru fiecare măsură, coordonatorul naţional ISPA trebuie să înainteze Comisiei rapoarte de progres în ultimele de 3 luni până la sfârşitul fiecărui an intreg de implementare.

      (b) Pentru întâlnirile comitetelor de monitorizare, coordonatorul naţional ISPA trebuie să înainteze rapoarte de progres conform modelului standard furnizat de Comisie. Raportul trebuie să intre în posesia Comisiei cu 15 zile lucrătoare înaintea întâlnirii programate.

   4. (4) Pe baza rezultatelor monitorizării şi ţinând seama de observaţiile comitetului de monitorizare, Comisia va ajusta sumele şi condiţiile de acordare a asistenţei aprobate iniţial, ca şi planul de finanţare prevăzut, dacă este necesar, la propunerea ţărilor beneficiare.

   Comisia va întocmi aranjamentele corespunzătoare pentru aceste modificări, în funcţie de natura

   şi importanţa lor.

   Secţiunea a XI-a Transparenţa în adjudecarea contractelor

   1. (1) Procedura care trebuie urmată pentru acordarea contractelor de lucrări, achiziţii sau servicii, va respecta principiile cheie stabilite în Titlul IX din Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Uniunii Europene.

   2. (2) (a) Participarea la procedurile de licitaţie trebuie să fie deschisă şi pe baze egale pentru toate persoanele fizice sau juridice pentru care este aplicabil tratatul şi tuturor persoanelor fizice sau juridice din ţările beneficiare ISPA şi din Cipru, Malta şi Turcia;

      Prin urmare, se va cere ofertanţilor să îşi declare naţionalitatea şi să prezinte în sprijinul acesteia probe normal acceptate de propria legislaţie.

      1. (b) În cazurile justificate corespunzător cum ar fi cofinanţarea de la instituţii financiare internaţionale şi după o examinare făcută din timp de Comitetul de management ISPA, Comisia poate permite naţionalilor unor terţe ţări să participe la licitaţia pentru contracte.

   3. (3) (a) Ţările beneficiare vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura o participare cât mai mare. Pentru aceasta şi când valoarea contractelor o cere, ele trebuie să asigure publicarea în avans a invitaţiei de participare la licitaţie în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene şi în „Monitorul Oficial” din ţările beneficiare.

      1. (b) Se vor elimina, de asemenea, orice practici discriminatorii şi specificaţii tehnice care pot să limiteze participarea pe baze egale a tuturor persoanelor fizice sau juridice din ţările membre sau din ţările beneficiare. .

      2. (c) În plus, informaţia trebuie lansată pe Internet într-o formă transparentă.

   4. (4) Procedurile detaliate privind licitaţiile şi contractele sunt stabilite în Sistemul descentralizat de implementare (DIS), manual înfiinţat pentru programul Phare.

   Secţiunea a XII-a

   Transparenţa în contabilitate şi în rapoartele proiectelor

   Ţara beneficiară trebuie să se asigure că, pentru măsura la care se referă memorandumul de finanţare, toate organismele publice sau private implicate în managementul şi implementarea operaţiunilor au fie un sistem separat de contabilitate, fie o codificare contabilă adecvată a tuturor

   tranzacţiilor implicate, ceea ce va facilita verificarea de către Comisie. şi d:.e. către autorităţile

   naţionale de control, a cheltuielilor efectuate. De asemenea, trebuie să se asigure că toate cheltuielile sunt corect atribuite proiectului în cauză.

   Autorităţile responsabile vor asigura accesul la toate documentele justificative cu pnvire la cheltuielile pentru fiecare proiect pe o perioadă de 5 ani efectuarea ultimei plăţi pentru proiectul respectiv.

   Secţiunea a XIII-a Evaluarea ex-post

   Prin evaluarea ex-post se vor analiza atât utilizarea resurselor, cât şi randamentul şi eficienţa asistenţei şi a impactului său, precum şi factorii ce contribuie la succesul sau eşecul implementării măsurilor, realizărilor şi rezultatelor.

   După finalizarea măsurilor, Comisia şi ţările beneficiare vor evalua modul în care acestea au fost îndeplinite, inclusiv randamentul şi eficienţa utilizării resurselor. Evaluarea va cuprinde şi impactul real al implementării lor pentru a se stabili dacă obiectivele iniţiale au fost atinse. Printre altele, această evaluare se va referi şi la contribuţia măsurilor la implementarea politicilor Comunităt,ii în domeniul mediului sau contribut,ia acestora la politicile privind ret,eaua Trans – Europeană extinsă şi transportul în comun. De asemenea, ele vor evalua şi impactul măsurilor

   asupra mediului.

   Anexa nr. 111.2

   Prevederi privind eligibilitatea cheltuielilor pentru măsurile finanţate prin ISPA Secţiunea I

   Domeniul cheltuielilor

   ISPA acordă asistenţă pentru următoarele măsuri:

   1. (1) Proiecte de mediu care dau posibilitatea ţărilor beneficiare să se alinieze la cerinţele legilor Comunităţii p vind protecţia mediului şi cu obiectivele Parteneriatului de Aderare;

   2. (2) Proiectele de infrastructură în transport, care promovează o mobilitate susţinută şi, în particular, cel_e care constituie proiecte de interes comun în baza criteriilor Deciziei nr. 1692/96/CE3şi cele care permit ţărilor beneficiare să se conformeze obiectivelor Parteneriatului de Aderare; acesta include interconectarea şi interoperabilitatea reţelelor naţionale ca şi reţelele transeuropene şi accesul la aceste reţele;

   3. (3) Studii preliminare, evaluări şi măsuri de asistenţă tehnică inclusiv acţiunile de informare şi publicitate legate de proiectele eligibile. Acestea includ asistenţă tehnică şi administrativă în beneficiul mutual al Comisiei şi al ţărilor beneficiare, care nu sunt în mod normal în sarcina administraţiei publice naţionale, acoperind identificarea, pregătirea, managementul, monitorizarea, auditul şi supervizarea proiectelor.

      Regulile specificate în Secţiunile II – XII de mai jos referitoare la proiectele listate la punctele (1) şi (2) de mai sus, sunt totuşi aplicate prin analogie şi deciziilor pentru proiectele menţionate la punctul (3).

      Secţiunea a II-a Definiţii şi concepte de bază

      1. (1) Conceptul de proiect, etape ale proiectului şi grupurile de proiecte

         În scopul prevăzut de acest document, se vor aplica următoarele definiţii:

         1. (a) un „proiect” reprezintă o serie de lucrări indivizibile economic în scopul atingerii unei funcţii tehnice precise şi cu un scop clar identificat.

         2. (b) o „etapă independentă tehnic şi financiar” reprezintă o etapă care poate fi identificată ca operaţională în întregul său.

            O etapă poate acoperi, de asemenea, studiile preliminare, de fezabilitate sau tehnice necesare pentru îndeplinirea unui proiect.

         3. (c) pot fi grupate proiectele care îndeplinesc următoarele condiţii:

            trebuie să fie localizate pe acelaşi curs de apă sau în aceeaşi arie de captare sau să fie situate de-a lungul aceluiaşi coridor de transport;

            

            3Decizia nr. 1692/96/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 iulie 1996 privind directivele Comunităţii pentru dezvoltarea reţelei de transport transeuropean.

            trebuie cuprinse în acelaşi plan global privind cursul de apă sau aria de captare sau coridorul, în scopuri bine identificate;

            trebuie supervizate de un organism responsabil cu coordonarea şi monitorizarea grupului de proiecte în cazurile în care proiectele sunt derulate de autorităţi competente diferite.

      2. (2) „Autoritatea responsabilă cu implementarea”

         1. (a) pentru proiectele finanţate prin ISPA „autoritatea responsabilă cu implementarea” este organismul responsabil cu licitaţiile şi contractările. Acestă autoritate este specificată la punctul 3 in anexa nr. I la memorandumului de finanţare.

            Ca o consecinţă, orice schimbare a "autoritatea responsabilă cu implementarea" unm proiect trebuie să fie aprobată de către Comisie printr-un memOTandum de finanţare.

            În mod normal prin acestă autoritate se înţelege beneficiarul final al asistenţei acordată prin ISPA. Numai acestă autoritate efectuează cheltuieli eligibile.

         2. (b) Totuşi, acestă autoritate poate delega implementarea altui organism care poate, de asemenea, să efectueze cheltuieli eligibile. În asemenea cazuri, Comisia trebuie informată de tipul delegărilor propuse şi trebuie să primescă o copie a documentelor relevante.

      3. (3) Conceptul de „administraţie publică”

      Administraţia publică poate cuprinde următoarele trei niveluri de guvernare:

      • – organisme de guvernare centrale (nivel naţional);

      • – organisme de guvernare regionale;

      • – organisme de guvernare locale.

      În plus, acest concept poate include şi organismele a căror activitate poate intra într-un cadru legal sau administrativ în virtutea faptului că sunt privite ca echivalentul unor organisme publice.

   4. (4) Implementarea şi perioada de implementare a unui proiect

      1. (a) Implementarea unui proiect cuprinde toate etapele de la planificarea preliminară (incluzând studiul variantelor) până la finalizarea proiectului aprobat şi până la măsurile de publicitate pentru un proiect finanţat;

      2. (b) Memorandumul de finanţare se poate aplica uneia sau mai multor etape menţionate mai sus;

      3. (c) Perioada de implementare a proiectului reprezintă, ca regulă generală, perioada necesară pentru finalizarea etapelor sus-menţionate până în momentul în care proiectul devine complet operaţional ş1 obiectul fizic descris în memorandumul de finanţare a fost finalizat/ definitivat.

5. (5) Evidenţa documentelor şi transparenţa

   • • Orice cheltuială declarată Comisiei trebuie să se bazeze pe înţelegeri legale obligatorii şi/ sau pe documente. Este imperativă existenţa unei evidenţe documentare corespunzătoare.

   În scopul maximizării transparenţei şi pentru a permite controlul comisiei şi/ sau al autorităţii naţionale competente de control financiar asupra cheltuielilor, fiecare ţară beneficiară trebuie să se asigure că orice organism implicat în managementul şi implementarea proiectelor a stabilit .o

   evidenţă contabilă separată privitoare la proiectul descris în memorandumul de finanţare.

6. (6) Cheltuieli

Cheltuielile trebuie raportate la plăţile certificate ş1 făcute efectiv de către autoritatea responsabilă cu implementarea, susţinute de facturi plătite sau de documente contabile cu valoare probativă echivalentă.

„Documentul contabil cu valoare probativă echivalentă" reprezintă orice document transmis de către autoritatea definită la punctul 2 din această secţiune pentru a demonstra că intrările contabile oferă o imagine adevarată şi corectă a tranzacţiilor reale implicate, în concordanţă cu practicile contabile standard. Este necesară o aprobare prealabilă a comisiei atunci când se folosesc documente contabile cu valoare probativă echivalentă.

Sectiunea a III-a

Principalele cate'gorii de cheltuieli eligibile

Ca regulă generală cheltuielile legate de:

• – studiile de fezabilitate;

• – planificare şi proiectare, inclusiv studiul privind impactul asupra mediului;

• – pregătirea terenului;

• – construct,ii;

• – utilaje şi instalaţii implicate permanent în proiect;

• – testare şi instruire;

• – managementul proiectului;

• – măsurile compensatorii şi de reducere a impactului asupra mediului;

• – alte tipuri de cheltuieli specificate în memorandumul de finanţare;

• – măsuri luate ca urmare a prevederilor anexei nr. III.6 privind informarea şi publicitatea sunt subiecte eligibile pentru competenţele prezentate mai jos.

Sectiunea a IV-a

Studii de fezabilitate, pla'nificarea şi proiectarea proiectului

1. (1) Cheltuieli legate de studiile de fezabilitate, planificarea şi proiectarea proiectelor

   1. (a) Cheltuielile legate de studiile de fezabilitate, planificare incluzând studiile privind impactul asupra mediului, expertize legate de proiect şi proiectarea proiectelor sunt, ca regulă generală,

      eligibile, cu condiţia ca aceste cheltuieli să fie direct legate de unul sau mai multe proiecte şi să fie aprobate în mod special printr-un memorandumul de finanţare;

   2. (b) În acele cazuri, când mai multe proiecte se derulează prin acelaşi contract sau când autoritatea responsabilă cu implementarea exercită funcţiile de mai sus pe cont propriu, acestea trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat şi transparent al proiectului, bazat pe documente contabile sau pe documente cu valori probative echivalente (de exemplu cu ajutorul sistemului de alocare a timpului).

2. (2) Implicarea administraţiei publice

În cazurile în care func'tionarii din administrat,ia publică sunt implica'ti în activităt,ile ment,ionate la

punctul 1(a) al ac_estei secţiuni, cheltuielile pot fi acceptate ca eligibile de către comisie, în cazuri

clar justificate şi în concordanţă cu următoarele criterii:

• – Functionarul a renuntat temporar la statutul său de functionar în administratia publică;

  , ' ' '

• – Cheltuielile trebuie să aibă la bază un contract privind unul sau mai multe proiecte specificate; în cazul în care un contract se referă la mai multe proiecte, costurile trebuie să fie alocate într­ un mod transparent (de exemplu cu ajutorul programărilor în timp);

• – Cheltuielile trebuie să fie direct legate cu unul sau mai multe proiecte individuale avute în vedere;

• – Contractul trebuie să fie limitat în timp şi nu trebuie să depăşească data limită stabilită pentru finalizarea proiectului;

• – Sarcinile care trebuie îndeplinite pentru acel contract nu trebuie să acopere atribuţii administrative generale, ca cele specificate la punctul 1 din secţiunea a viii-a;

• – Dispoziţiile nu trebuie să fie folosite pentru a ocoli procedurile de achiziţii publice ale comunitătii.

'

Sectiunea a V-a Pregătirea ter'enului şi construcţiile

1. (1) În cazurile în care autoritatea responsabilă cu implementarea execută pregătirea terenului şi lucrările de construcţie sau părţi din acestea, pe cont propriu, costurile trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat şi transparent al proiectului bazat pe documente contabile sau pe documente cu Yaloarc probativă echivalentă.

   În cazul în care sunt implicaţi funcţionari ai administraţiei publice, se aplică prevederile specificate la punctul (2) din secţiunea a IV-a.

2. (2) Costurile eligibile trebuie să includă doar costurile reale apărute după datele specificate în la punctul (1) din secţiunea a x-a, şi legate direct de proiect. Costurile eligibile pot include toate sau numai unele din următoarele categorii:

   • – Costuri privind munca (salarii brute şi nete);

   • – Cheltuieli pentru utilizarea durabilă a echipamentelor pe perioada construcţiilor;

   • – Costuri de producţie folosite pentru implementarea proiectului;

     Costuri de funcţionare şi alte categorii de cheltuieli, dacă sunt în mod specific justificate; acestea trebuie alocate în mod echitabil, în concordanţă cu standardele contabile general recunoscute;

     Cheltuielile de funcţionare impuse nu sunt eligibile în cazul în care autoritatea menţionată la punctul (1) de mai sus este inclusă în administraţia publică.

3. (3) Ca regulă generală costurile trebuie să fie evaluate la preţul pieţei.

   Secţiunea a VI-a

   Achiziţii, închirieri de echipamente şi active necorporale

   1. (1) Echipamentul durabil care este parte a cheltuielilor de capital din cadrul proiectului

      1. (a) Cheltuielile privind achiziţiile sau producţia de utilaje şi echipamente care vor fi permanent instalate şi fixate în proiect sunt eligibile dacă acestea sunt prinse în inventarul echipamentului durabil de către autoritatea specificată la punctul (2) din secţiunea a II-a şi sunt considerate ca şi cheltuieli de capital, în concordanţă cu convenţiile standard de contabilitate;

      2. (b) Fără a prejudicia punctul (3) din secţiunea a IX-a, închirierea acestor echipamente este considerată ca parte a costurilor de operare şi este neeligibilă.

   2. (2) Achiziţiile de active necorporale

      Achiziţiile şi utilizarea activelor necorporale, ca de exemplu patentele, sunt eligibile dacă sunt necesare pentru implementarea proiectului.

   3. (3) Echipamente utilizate pentru implementarea proiectului

      1. (a) În cazul în care autoritatea responsabilă cu implementarea execută pregătirea terenului şi lucrările de construcţie, sau o parte din acestea, pe cont propriu, cheltuielile privind achiziţiile sau producţia echipamentelor care sunt angajate pe perioada fazei de implementare a proiectului, nu sunt eligibile.

      2. (b) Echipamentele durabile, care sunt în mod expres achiziţionate sau produse pentru

   implementarea proiectului, pot fi considerate eligibile dacă acestea sunt făr.ă valoare

   economică ori distruse după folosinţă şi dacă sunt specificate în memorandumul de finanţare.

4. (4) Echipamentele durabile utilizate de administraţia publică

1. (a) Cheltuielile privind achiziţia sau închirierea de echipamente durabile utilizate de administraţia publică nu sunt eligibile.

2. (b) Fără a prejudicia prevederile punctului (2) sau (3) din secţiunea a VIII-a, cheltuielile privind echipamentul sau cele necesare pentru închirierea acestuia, utilizat de administraţia publică ca

   urmare a sarcinilor privind monitorizarea şi supervizarea, pot fi eligibile numai cu acordul Comisiei.

   Secţiunea a VII-a

   Achiziţionarea terenului şi taxa pe valoarea adaugată

   Cheltuielile cu achiziţionarea terenului şi taxa pe valoarea adaugată (TVA) nu sunt eligibile.

   Secţiunea a VIII-a Cheltuieli administrative

   1. (1) Principii generale

      Ca regulă generală, cheltuielile administraţiei publice, inclusiv salariile funcţionarilor de la nivel naţional, regional- şi local nu sunt eligibile pentru asistenţă (inclusiv asistenţă tehnică), cu excepţia cheltuielilor clar fundamentate provenite din obligaţiile ce revin pentru realizarea controalelor financiare, monitorizării financiare şi fizice, evaluărea şi prevenirea neregulilor şi a cheltuielilor care intră sub incidenţa obligaţiilor de recuperare a sumelor pierdute.

      Cu excepţia Fondului Naţional, costurile care includ salariile legate de angajarea temporară, la iniţiativa comisiei, a personalului temporar, fie funcţionari publici, fie proveniţi din sectorul privat, pentru lucrări privind managementul, urmărirea, evaluarea şi controlul sunt eligibile prin măsuri de asistenţă tehnică aşa cum sunt definite în la punctul (3) din secţiunea a I-a.

      Echipamentului pentru monitorizare poate fi eligibil dacă este permis în mod specific printr-o măsură de asistentă tehnică mentionată în memorandumul de finantare.

      ' ' '

   2. (2) Organizarea comitetelor de monitorizare

      1. (a) fără a prejudicia punctul (1) de mai sus, cheltuielile apărute în organizarea procesului de monitorizare sunt eligibile prin prezentarea unor documente justificative;

      2. (b) ca regulă generală, costurile permise includ una sau mai multe dintre următoarele categorii:

         • – servicii de traducere;

         • – închirierea de săli de conferin'tă,

           si aranJ·amentele auxiliare;

         • – închirierea de echipamente audio-video şi alte echipamente electronice necesare;

           '

         • – procurarea documentat'ie,i si facilitătilor aferente;

         • – taxe pentru participarea experţilor;

         • – cheltuieli pentru călătorii.

3. (c) salariile şi alocaţiile pentru funcţionarii din administraţia publică intervenite în acest context nu sunt eligibile.

1. (3) Întâlniri la cererea Comisiei

Regulile prevăzute la punctul (2) de mai sus pot fi aplicate prin analogie la organizarea de întâlniri ad-hoc la cererea comisiei.

Secţiunea a IX-a Alte tipuri de cheltuieli

1. (1) Managementul şi supervizarea proiectului

   Cheltuielile referitoare la managementul şi supervizarea proiectului sunt, ca regulă generală, eligibile sunt aplicate prevederile specificate la punctele (1) şi (2) din secţiunea a IV-a.

2. (2) Costuri financiare

   Nici un tip de costuri financiare legate de realizarea proiectului nu este eligibil; aceastea privesc în particular dobânzile pentru finanţarea intermediară, comisioane bancare, comisioane de garanţie, etc.

   Garanţiile bancare legate de împrumuturile bancare folosite pentru finanţarea proiectului pot fi

   eligibile cu acordul Comisiei.

3. (3) Tehnici financiare care nu implică un transfer imediat al activelor proprii

   Fără a prejudicia prevederile punctului (2), tehnicile financiare, care nu necesită implicarea imediată a transferului activelor proprii pot fi considerate eligibile, dacă sunt justificate şi aprobate în memorandumul de finanţare.

   Ţările beneficiare trebuie să demonstreze, printr-o analiză a riscurilor, că tehnicile folosite sunt mai avantajoase din punct de vedere economic decât achiziţionarea directă a unor bunuri.

4. (4) Cheltuieli de operare, costuri curente ale proiectelor finanţate

   1. (a) Nici un tip de costuri de operare apărute după finalizarea proiectului nu sunt eligibile;

   2. (b) Ca excepţie de la prevederile punctului (a) de mai sus, cheltuielile pentru pregătirea personalului pentru operare şi testarea proiectului şi a echipamentelor pot fi luate în considerare ca şi chelruieli eligibile pentru o anumită perioadă, definită în memorandumul de finant,are.

   3. (c) Principiile definite la punctele (a) şi (b) menţionate mai sus sunt valabile, de asemenea, pentru o componentă individuală completă a unui proiect sau a unui grup de proiecte, chiar şi în cazul în care întregul proiect nu a fost încă finalizat.

5. (5) Măsuri de publicitate şi informare

Cheltuielile pentru măsurile luate în conformitate cu prevederile anexei nr. III.6 privind informarea şi publicitatea sunt eligibile.

Secţiunea a X-a

Perioada de eligibilitate

1. (1) Limita iniţială de timp privind eligibilitatea

   Limita iniţială de timp privind eligibilitatea este evaluată diferenţiat în confonnitate cu următoarele situat,ii:

   1. (a) Când selecţia proiectului, licitaţi.a şi contractarea de către ţările beneficiare fac obiectul aprobării ex-ante a Comisiei4, cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţă de la data la care memorandumul de finanţare al proiectului este semnat de Comisie.

      În caz excepţional, când finanţarea proiectului este realizată printr-o combinaţie fie de la bei, fie de la alta instituţie finanţatoare şi asistenţa financiară nerambursa-eilă ispa, cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţă de la data încheierii acordului cu bei sau cu altă instituţie finanţatoare, pentru fiecare proiect. Ca regulă generală, această dată nu trebuie să fie mai devreme de 6 luni de la data menţionată la primul subparagraf. Sunt necesare în mod obligatoriu următoarele condiţii:

      • – lucrările şi contractele pentru care se aplică prevederile trebuie să fie identificate în

        )

        memorandumul de finantare;

      • – BEI sau altă instituţie finanţatoare certifică respectarea prevederile articolelor 108(2), 109

        (2) şi (3), 114 (1), 115, 117 şi 118 ale Reglementarii financiare aplicabile bugetului general al Comisiei Europene.

        În cazurile de mai sus, ca regulă generală, comisia dispune aplicarea, după examinarea de către Comitetul de management ISPA, a prevederilor articolului 114 (2) din Reglementarea Financiară aplicabilă bugetului general al comisiei europene.

   2. (b) După decizia Comisiei de a acorda sprijin agenţiilor de implementare ale ţărilor candidate pe baze descentralizate5, cheltuielile sunt eligibile pentr1.1: asistenţă de la data la care cererea de finanţare ajunge la Comisie (serviciul ISPA), cu condiţia ca cererea de finanţare să poată fi considerată completă.

      Plăţile efectuate înainte de data specificată la punctele (a) şi (b) de mai sus sunt neeligibile.

2. (2) Modificări ale proiectelor

   1. (a) Orice modificare a unui proiect aprobat, care este egală sau mai mare de 5 milioane euro ori de 20% din costul total al acestuia, oricare ar fi mai mic, trebuie considerată o modificare substanţială a proiectului. Modificările majore ale obiectelor fizice ale proiectelor care schimbă natura acestuia sunt de asemenea tratate ca fiind „substanţiale”.

      Regulile stabilite la paragraful (1), se aplică şi pentru eligibilitatea cheltuielilor privind modifica.rile de mai sus.

      

      4 Vezi Articolul 12.(1), Reglementarea Consiliului (CE) nr. 1266/99 din 21 iunie 1999

      5Vezi Articolul 12.(2), Reglementarea Consiliului (CE) nr. 1266/99 din 21 iunie 1999

   2. (b) Pentru orice altă modificare a proiectului, cheltuielile privind noi elemente fizice suplimentare sau extinse sunt eligibile din momentul în care cererea de modificare este primită de Comisie (serviciul ISPA).

   3. (c) Cererea pentru modificări şi informaţiile relevante ataşate la aceasta pot fi prezentate comitetului de monitorizare. Înregistrarea cererii şi a materialelor depuse trebuie să fie făcută în minuta întâlnirii.

3. (3) Timpul limită final privind eligibilitatea

   1. (a) Data finală a eligibilităţii este specificată, ca regulă generală, în articolul 4, paragraful 3 din memorandumului de finanţare;

   2. (b) Data finală depinde de plăţile făcute de către autoritatea responsabilă cu implementarea;

   3. (c) Data finală a eligibilităţii este prevazută în memorandumul de finanţare respectiv. După ce aceasta dată a expirat, beneficiarul dispune de o perioadă de şase luni pentru a supune comisiei solicitarea de plată finală împreună cu raportul final şi o notificare, aşa cum este prevăzut în paragraful (6) din secţiunea a III-a din anexa nr. III.1 şi în apendicele B la anexa nr. III.4 la memorandumul de finanţare.

   4. (d) Comisia nu poate extinde această perioadă de şase luni.

Secţiunea a XI-a Cererile de plată

Cererile de plată prezentate comisiei de către ţările beneficiare au la bază facturile deja plătite, aşa cum sunt definite la punctul (6) din secţiunea a II-a.

În cazul lucrărilor angajate de către un concesionar sau de un organism echivalent, autoritatea guvernamentală responsabilă trebuie să certifice corectitudinea cheltuielilor.

Cererile de plată trebuie să fie înregistrate şi certificate de către Responsabilul Naţional cu Autorizarea. Cererile sunt apoi înaintate Comisiei prin intermediul Delegaţiei Comisiei Europene.

Secţiunea a XII-a

Alte elemente nespecificate în detaliu

1. (1) Orice întrebări apărute, care nu sunt explicit specificate în principiile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor în cadrul proiectelor finanţate prin ISPA, trebuie discutate cu Comisia. Comisia se va strădui să răsupundă întrebărilor în mod deschis, în spiritul înscris în aceste principii şi cu referire la principiile stabilite pentru fondurile de coeziune.

2. (2) În cazul conflictelor dintre aceste principii şi regulile naţionale de eligibilitate, principiile prezentate mai sus trebuie să primeze.

Anexa nr.111.3.a

o o

Plăti intermediare

'

Plăti ale balanţei finale

o

Plăţi peste 80%

INSTRUMENTUL PENTRU POLITICI STRUCTURALE DE PREADERARE –

ISPA

SOLICITARE DE PLATĂ

Model de cerere de plată pentru raportarea progresului financiar şi fizic

(a) Cheltuieli eligibile confirmate la data:

(b) În această solicitare de plată:

(c) = (a)+(b) cheltuieli cumulative la data:

(d) Plăţi cerute de această aplicaţie:

(e) = (d)/ (b) % din cheltuielile confirma te:

Totalul plăţilor ISPA primite de către Fondul Naţional (FN) până la data:

, E. CHELTUIELI INTERVENITE ŞI PLĂŢI ISPA

(*)categoriile prezentate sunt exemple care pot fi ajustate în vederea reflectării stadiului real al proiectului. Este de dorit o defalcare pe contract.

(*) categoriile utilizate vor fi cele prezentate în formularul F.

Tipul documentaţiei scrise, disponibile pentru public

Alte mijloace audio-vizuale

O

Radio

O

O

Presa O Televiziune

Mijloacele folosite pentru informarea publicului asupra măsurilor în cauză:

O

Nu

O

Da

Panmui ridicate la locul execuţiei?

L. MĂSURI ADOPTATE IN SCOPUL INFORMĂRII CU PRIVIRE LA ASISTENŢA

OFERITĂ DE COMUNITATE (Anexa nr. IIl.6 la memorandumul de finanţare)

A se face referire la orice tip de probleme care pot apărea în implementarea măsurilor, inclusiv devieri de la planul de finanţare original şi a se furniza explicaţii cu privire la acţiunile întreprinse pentru corectarea acestora.

K. PROBLEME TEHNICE, FINANCIARE ŞI LEGISLATIVE (Anexa nr. 111.1 la

memorandumul de finanţare)

A se detalia progresul înregistrat de la ultima aplicaţie

H. SCURTĂ DESCRIERE A LUCRĂRILOR EFECTUATE

                                         ANEXA LA CEREREA DE PLATĂ

* copu şrampilat corect ale evidenţelor contabile retentoare la cheln.u lile trebuie anexate la copia cererii de plată transmisă de Responsabilului Naţional cu Autorizarea.

Anexa nr. III.3.b

MODEL CE VA FI ÎNAINTAT COMITETULUI DE MONITORIZARE DIN ZIUA/LUNA/ ANUL

FIŞA DE MONITORIZARE ISPA

Se va tace reterire la condiţiile specifice, dacă există, şi se va preciza modului în care au Eost îndeplinire, precum şi dara îndeplinirii acesrora (nr. scrisorii Comisiei prin care se aduce la cunoştinţă îndeplinirea condiţiilor respective).

3. CONDIŢII SPECIFICE REFERITOARE LA MĂSURĂ (ARTICOLUL 8 AL MEMORANDUMULUI DE FINANŢARE MF)

Toate datele din raport trebuie să fie actualizate până la 30 iunie sau 31 decenibrie

42

MON1TORULOF1C1ALALROMÂN1E1,PARTEA1,Nr.770bis/3.X1.2003

(*) Specificaţi contractul principal.

(**) Indicaţi dacă acordul contractual va fi conform Cărţii FIDIC Roşii, Galbene sau Argintii. Specificaţi dacă licitaţia este local, internaţională sau restrânsă şi justificaţi procedura în cazul precalificării.

(***) Pentru contractele aflate în pregătire, oferiţi câteva detalii despre stadiul pregătirii documentelor de licitaţie.

* La momentul semnării Memorandwnului de Finanţare

** Ultimul Comitet de Monitorizare

44

MON1TORULOF1C1ALALROMÂN1E1,PARTEA1,Nr.770bis/3.X1.2003

Da D

Nu 0

Modificarea datei va fi propusă în comitetul de monitorizare:

ţn memorandumul de finanţare iniţial (data finală iniţial stabilită):

In memorandumul de finanţare curent (data finală în memorandumul de finanţare de modificat): Data prevăzută pentru finalizare:

11. DATA PREVĂZUTĂ PENTRU FINALIZARE

Tipul documentaţiei tipărite aflată la dispoziţia publicului:

Radio O

Televiziune O

O

Presa

Alte mijloace audio-vizuale D

Mijloacele de comunicare utilizate pentru informarea publicului despre măsură:

O Nu O

Da

Panouri ridicate la locul execuţiei*

10. MĂSURI ADOPTATE PENTRU PROMOVAREA AsISTENŢEI COMUNITARE (ANEXA NR. Ill.6 LA MEMORANDUMUL DE FINANŢARE)

Se va prezenta, pe scurt, observaţiile sau recomandările, dacă există, (cu referire la sursă) şi se va declara modul prin care s-a răspuns la acestea.

9. OBSERVAŢII ŞI RECOMANDĂRI ALE AUTORITĂŢILOR DE INSPECŢIE NAŢIONALE ŞI/SAU COMUNITARE (ANEXA NR. 111.1 LA MEMORANDUMUL DE FINANŢARE)

Se va face referire la orice problemă apărută în implementarea măsurii, incluzând, ca punct de plecare, planul de finanţare original şi se va explica ce acţiuni au fost întreprinse pentru a fi corectate.

Se va face referire-la orice suspendare, corecţie financiară şi/ sau neregularitate.

8. PROBLEME TEHNICE, FINANCIARE SAU LEGALE (ANEXA NR. 111.1 LA MEMORANDUMUL DE FINANTARE)

7. CAUZA DIF RENŢELOR (DACĂ EXISTĂ) DINTRE EXECUŢIA FIZICĂ ŞI CEA FINANCIARA

EXPLICAŢII PRMND ÎNTÂRZIERILE (DACĂ EXISTĂ)

Anexa nr. IIl.3.c

Model pentru solicitarea de modificări

PROPUNEREA DE MODIFICARE ISPA

Data propusă spre finalizare:

Data curentă:

2. SCHIMBAREA DATEI DE FINALIZARE A MASURII

Autoritatea Responsabilă cu implementarea:

(*) de anexat planul de finanţare modificat

(*) Categoriile preze12-tate sunt exemple care pot fi ajustate în vederea reflectării stadi?lui real al proiectului. Este de dorit o defalcare pe contract.

A se detalia.

7. MOTIVE PENTRU MODIFICĂRILE PROPUSE

A se detalia.

6. MODIFICĂRI ALE CARACTERISTICILOR MASURII

Propunerea de modificare:

Data înaintării solicitării de modificare: Semnatura coordonatorului national ISPA:

'

Anexa nr. III.4

Acord privind cerinţele minime de control financiar aplicabile măsurilor finanţate prin ISPA

Secţiunea 1

Acordul privind cerinţele minirrle pentru controlul financiar aplicabil măsurilor finanţate prin ISPA, denumit în continuare CMCF, se aplică asistenţei financiare furnizate în baza prezentului memorandum de finanţare şi sunt implementate de către administraţia ţării beneficiare.

Secţiunea a 2-a

1. (1) Sistemele de control şi management ale ţării beneficiare trebuie:

   1. (a) să asigure implementarea corespunzătoare a asistenţei în concordanţă cu obiectivele managementului financiar adecvat;

   2. (b) să furnizeze o certificare corespunzătoare a validităţii solicitărilor pentru plăţile intermediare şi plata :finală, bazată pe cheltuielile efectuate;

   3. (c) să furnizeze un sistem de audit corespunzător;

   4. (d) să specifice instituţiile şi responsabilităţile şi, în particular, controlul efectuat la diferite nivele pentru a asigura validitatea certificării;

   5. (e) să faciliteze identificarea posibilelor puncte slabe sau riscuri ce pot apărea în executarea acţiunilor şi a proiectelor;

      (t) să stabilească măsurile corective necesare pentru eliminarea punctelor slabe, riscurilor sau neregulilor identificate pe parcursul execuţiei proiectului, în particular în ceea ce priveşte managementul financiar.

2. (2) Pentru atingerea obiectivelor CMCF un sistem de audit corespunzător este cel care îndeplineşte cerinţele menţionate în apendicele A.

Sect,iunea a 3-a

1. (1) Ţările beneficiare trebuie să organizeze controale periodice sau finale ale măsurilor şi proiectelor, denumite de în continuare controale, efectuate în particular pentru:

   1. (a) a verifica eficienţa sistemelor de management şi control în vigoare;

   2. (b) a verifica selectiv, pe baza analizei riscului, declaraţiile de cheltuieli de la diferitele nivele implicate.

2. (2) Ţările beneficiare trebuie să organizeze o distribuţie egală a controalelor pe parcursul perioadei în cauză.

3. (3) La selecţia măsurilor şi proiectelor ce vor face obiectul controalelor se va avea în vedere:

   1. (a) controlul unui eşalon reprezentativ de proiecte în ceea ce priveşte tipul şi mărimea lor;

   2. (b) factorii de risc identificat,i de controalele nat,ionale sau ale Comunităt,ii;

   3. (c) concentrarea proiectelor sub tutela unor autorităţi de implementare sau beneficiari r1nali, astfel încât principalele autorităţi de implementare şi beneficiarii finali să fie subiectul aceluiaşi tip de control înainte de finalizarea fiecărui proiect.

Sect,iunea a 4-a

Pe parcursul controalelor, ţările beneficiare trebuie să urmarească verificarea următoarelor:

1. (a) aplicarea practică şi eficacitatea sistemelor de management şi control;

2. (b) corespondenţa între înregistrări şi documentele justificative la nivelul beneficiarului final şi al autorităţilor intermediare, pentru un număr adecvat de documente contabile;

3. (c) existenţa unui sistem de audit adecvat;

4. (d) natura şi calendarul cheltuielilor relevante (angajamente şi plăţi) pentru un număr adecvat de cheltuieli, corespunzător cerinţelor Comunităţii, în ceea ce priveşte caracterisiticile fizice aprobate ale proiectului şi al lucrărilor executate;

5. (e) utilizarea proiectului este în concordanţă cu cea descrisă în solicitarea de cofinanţare din partea Comunităţii;

6. (f) contribuţiile financiare sunt în limitele stipulate în memorandumul de finanţare şi sunt plătite beneficiarului final fără nici un fel de reducere sau întârziere nejustificată;

7. (g) a fost făcută disponibilă cofinanţarea naţională corespunzătoare;

8. (h) măsurile cofinaţate au fost implementate în concordanţă cu prevederile memorandumului de finanţare corespunzător măsurii finanţate.

Secţiunea a 5-a

Controalele trebuie să stabilească dacă anumite probleme apărute au un caracter sistematic sau prezintă un risc pentru alţii; trebuie, de asemenea, să identifice cauzele unor astfel de situaţii, orice examinări ulterioare care sunt necesare şi acţiunile corective şi preventive care sunt necesare.

Sect,iunea a 6-a

Fiecare ţară beneficiară şi Comisia trebuie să se consulte cel puţin o dată pe an în vederea coordonării programelor de control pentru a se putea maximiza efectele benefice ale tuturor resurselor alocate pentru control la nivel naţional şi Comunitar. Aceste consultări trebuie să se refere la tehnicile de analiză a riscului ce vor fi aplicate şi trebuie să ţină cont de controalele recente, rapoartele şi comunicările autorităţilor naţionale, ale Comisiei şi Curţii Europene de Conturi.

Secţiunea a 7-a

1. (1) Ţările beneficiare trebuie să asigure investigarea şi soluţionarea corespunzătoare a neregulilor evidente raportate în urm.a controalelor naţionale sau comunitare.

2. (2) Dacă o neregulă evidentă nu a fost soluţionată în mod corespunzător în termen de şase luni din momentul în care a fost raportată autorităţii de implementare în cauză, ţara benficiară trebuie să informeze Comisia, în cazul în care nu a informat-o în condiţiile prevăzute anexei nr. III.5. –

3. (3) Pentru paragrafele (1) şi (2), „soluţionat corespunzător” înseamnă prezentarea de dovezi suficiente, -care să demonstreze că neregula nu a existat sau• a fost corectată, de către beneficiarul final sau de către autoritatea de implementare în faţa persoanei sau a organizaţiei adecvate, responsabilă pentru control în ţara beneficiară.

   Dacă o anumită neregulă are un caracter sistematic, "soluţionat corespunzător" înseamnă adoptarea paşilor necesari pentru corectarea cazurilor care nu au fost indentificate în mod individual în cadrul controalelor, pentru a se preveni repetarea lor.

4. (4) Dovezile la care se face referire în paragraful (3) pot consta în copii ale înregistrărilor contabile şi documentelor relevante sau orice alt document necesar.

Secţiunea a 8-a

1. (1) Ţara beneficiară va prezenta Comisiei o declaraţie elaborată de către o persoană sau organizaţie independentă de serviciul de implementare, al cărei model indicativ este descris în apendicele B, nu mai târziu de data solicitării plăţii finale referitoare la măsura finanţată. Declaraţia va cuprinde concluziile controalelor efectuate în anii precedenţi şi va furniza concluzii referitoare la validitatea solicitării efectuării plăţii finale, a legalităţii şi regularităţii operaţiunilor, cu evidenţierea declaraţiei finale privind cheltuielile.

2. (2) În cazul în care există puncte slabe importante în ceea ce priveşte managementul şi controlul, sau frecvenţa ridicată a neregulilor înregistrate nu permite furnizarea unei asigurări de ansamblu pentru validitatea solicitării efectuării plăţii finale, declaraţia trebuie să se refere la aceste circumstanţe şi să furnizeze o evaluare a dimensiunii problemelor şi a impactului financiar.

Apendicele A

DESCRIEREA SUCCINTĂ A CERINŢELOR REFERITOARE LA INFORMAŢIILE NECESARE PENTRU

UN SISTEM DE AUDIT CORESPUNZĂTOR

Un sistem de audit corespunzător, descris în secţiunea a 2-a (c), este îndeplinit pentru o anumită formă de asistenţă când:

1. (1) Evidenţele contabile ţinute la nivelul de management corespunzător furnizează informaţii detaliate despr plăţile făcute beneficiarilor finali pentru fiecare proiect cofinanţat, inclusiv data înregistrării contabile, suma fiecărei cheltuieli, identificarea documentului justificativ, data şi metoda de plată; înregistrările vor fi susţinute de documentele justificative necesare (de exemplu, facturi).

2. (2) În cazul cheltuielilor care au doar parţi.al lega.tură cu operaţiunile cofinanţate de către Comunitate, există justificări suficiente care să demonstreze corectitudinea alocării sumelor între cele cofinanţa.te de către Comunitate şi celelalte operaţii. Justificări similare există de asemenea pentru toate tipurile de cheltuieli, care sunt recunoscute ca eligibile ca şi valoare sau în raport cu celelelalte costuri.

3. (3) Planurile tehnice şi financiare ale proiectelor, rapoartele de progres, documentele privind aprobarea grantului, procedurile de licitaţie şi contractare, etc., sunt păstrate disponibile la nivelul de management adecvat.

4. (4) La raportarea plăţilor către o autoritate intermediară, informaţiile menţionate în paragraful (1) sunt incluse într-o declaraţie de cheltuieli detaliată, care precizează, pentru fiecare proiect cofinanţat de Comunitate, fiecare cheltuială individuală, în vederea întocmirii sumei totale certificate. Aceste declaraţii detaliate de cheltuieli constituie documentele de bază pentru înregistrările contabile ale autorităţilor intermediare.

5. (5) Autorităţile intermediare vor ţine înregistrări contabile pentru fiecare proiect în parte şi pentru sumele cheltuielilor certificare de fiecare dată de către beneficiarii finali. La raportarea către ofiţerul menţionat în paragraful (9) din secţiunea a III-a din anexa nr. III, autorităţile intermediare vor prezenta o listă a proiectelor aprobate în cadrul fiecărei forme de asistenţă, împreună cu informaţiile pentru fiecare proiect în parte cuprinzând cel puţin o identificare completă a proiectului şi beneficiarului final, data aprobării asistenţei financiare nerambursabile, sumele alocate şi plătite, perioada acoperită de cheltuieli şi suma cheltuielilor pe măsuri şi subprograme. Aceste informaţii constituie documentaţi.a justificativă a înregistrărilor contabile făcute de autorităţile desemnate şi baza pentru pregătirea declaraţiilor de cheltuieli care vor fi prezentate Comisiei.

6. (6) În cazul în care beneficiarii finali raportează direct autorităţii desemnate, declaraţiile detaliate de

cheltuieli, menţionate în paragraful (4), constituie documentaţia justificativă pentru înregistrările contabile ale autorităţii desemnate, care este responsabilă pentru întocrmrea .llste1 de proiecte

menţionată în paragraful (5).

(J) În cazurile în care una sau mai multe autorităţi. intermediare intervin între beneficiarul final şi autorităţile desemnate, fiecare autoritate intermediară solicită, pentru aria sa de responsabilitate, declaraţii detaliate ale sumelor cheltuite procesate la un nivel inferior, pentru a fi folosite ca documentaţie justificativă pentru propriile înregistrări contabile, din care va raporta mai sus un rezumat al sumelor cheltuite pentru fiecare proiect în parte.

(8) În cazul unor alte moduri de organizare a procedurilor de management şi de informare, inclusiv transferurile computerizate de date, toate autorităţi.le implicate vor obţine suficiente informaţii de la nivelul inferior pentru a îşi justifica propriile înregistrări contabile şi sumele raportate la nivel superior, asigurând în acest fel un sistem de audit corespunzător a rezumatelor sumelor raportate Comisiei pentru fiecare cheltuială şi pentru documentele justificative la nivelul beneficiarului final.

Apendicele B MODEL INDICATIV AL DECLARAT' IEI CARE TREBUIE ATAŞATĂ LA CEREREA

FINALA…DE PLATA…

Către Comisia Europeană Directoratul General REGIO

Subiect:

1. (1) Subsemnatul, – …………………(se specifică numele, funcţia şi sevidul), arrr-examinat declaraţia finală de plată pentru ………….. (se indică măsura finanţată prin ISPA şi perioada acoperită) împreună cu cererea către Comisie pentru plata sumelor provenite din asistenţa comunitară.

   SCOPUL CONTROLULUI

2. (2) Am condus controlul în concordanţă cu prevederile CMCF, am planificat şi executat controlul în

   vederea obţinerii unei asigurări rezonabile că declaraţia finală de cheltuieli şi solicitarea de plată a sumelor provenite din asistenta comunitară nu contin declaratii false…………………………..

   (Se descriu pe scurt etapele pra'ctice de executare a co'ntrolului).'

   OBSERVATU

   '

3. (3) Scopul controlului a fost îngrădit de următoarele:

   1. (a) ……………………………………………

   2. (b)

   3. (c) , etc.

      (Se vor indica limitările controlului, de exemplu probleme sistemice, deficienţe de management, lipsa unui audit constant, lipsa documentaţiei ajutătoare, cazurile aflate în proceduri legale, etc.; se va estima suma cheltuielilor afectate de aceste limitări şi ajutorul Comunitar corespunzător acestora).

4. (4) Controlul, împreună cu concluziile oricărui alt control naţional sau din partea Comunităţii la care am avut acces, au dezvăluit o frecvenţă joasă/ ridicată (se va indica corespunzător; dacă este ridicată se va explica) a erorilor/ neregulilor. Toate erorile/ neregulile au fost rezolvate satisfăcător de către autorităţile de management şi nu par să afecteze suma provenită din asistenţa comunitară, cu următoarele excepţii:

   1. (a) ……........….…...……………………...

   2. (b)

   3. (c) , etc.

      (Se indică erorile/neregulile care nu au fost rezolvate corespunzător, şi pentru fiecare caz, posibilul caracter sistemic al acestora şi extinderea problemelor şi mărimea sumelor provenite din asistenţa comunitară care par să fie afectate de acestea).

      CONCLUZII

      În cazul în care nu există limitări ale controlului, iar frecvenţa erorilor depistate este redusă şi toate problemele au fost rezolvate în mod satisfăcător:

5. (5) (a) În urma controlului şi a concluziilor oricărui control naţional sau din partea Comunităţii, la care am avut acces, opinia mea este că declaraţia finală de cheltuieli prezintă corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile făcute în concordanţă cu reglementările şi prevederile programului, şi solicitarea făcută Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenţa comunitară pare să fie validă.

În cazul în care există unele limitări ale controlului, dar frecvenţa erorilor nu este ridicată, sau dacă există probleme care nu au fost rezolvate satisfăcător:

1. (b) Cu excepţia problemelor la care s-a făcut referire la punctul (3) şi (sau) erorile/ neregulile care par că nu au fost rezolvate în mod satisfăcător şi la care s-a făcut referire la punctul (4), opinia mea, bazată pe controlul efectuat şi pe concluziile oricărui control naţional sau din partea Comunităţii la care am avut acces, este că declaraţia finală de cheltuieli prezintă corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile făcute în concordanţă cu reglementările şi prevederile programului, şi solicitarea făcută Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenţa comunitară pare să fie validă.

   În cazul în care există unele limitări majore ale controlului sau dacă frecvenţa erorilor depistate este ridicată, chiar dacă erorile/neregulile au fost rezolvate în mod satisfăcător:

2. (c) Din cauza problemelor la care am făcut referire la punctul (3) şi (sau) a frecvenţei ridicate a erorilor menţionate la punctul 4, nu sunt în poziţia de a exprima o opinie asupra declaraţiei finale de cheltuieli şi asupra solicitării făcute Comisiei pentru plata sumelor provenite din

asistenta comunitară.

'

Anexa nr. III. 5 Acord cu privire la nereguli şi la recuperarea sumelor încasate eronat prin ISPA

Secţiunea 1

Acest acord nu trebuie să afecteze aplicarea în ţara beneficiară a regulilor referitoare la procedurile penale sau cooperarea judiciară dintre ţările beneficiare ori dintre Comisie şi ţările beneficiare cu privire la problemde penale.

Secţiunea a 2-a

1. (1) Ţările beneficiare trebuie să comunice Comisiei în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a memorandumului de finant,are:

   • – prevederile stabilite de lege, reglementările sau acţiunile administrative pentru aplicarea măsurilor finanţate prin ISPA;

   • – lista cuprinzând autorităţile şi organismele responsabile cu aplicarea măsurii, principalele prevederi referitoare la rolul şi funcţionarea acestor autorităţi şi organisme şi la procedurile pentru aplicarea cărora sunt responsabile.

2. (2) Ţările beneficiare trebuie să comunice imediat Comisiei orice amendamente la informaţiile furnizate prin îndeplinirea cerinţelor paragrafului (1).

3. (3) Comisia trebuie să studieze comunicările făcute de ţările beneficiare şi trebuie să le informeze asupra concluziilor rezultate. Aceasta w buie să rămână în contact cu ţările beneficiare atât timp cât este necesar pentru îndeplinirea prevederilor acestei secţiuni.

Secţiunea a 3-a

"Neregulă" înseamnă orice încălcare a prevederilor memorandumului de finanţare rezultând dintr-o acţiune sau omisiune a unui operator economic, care are, sau a avut ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţii şi/ sau a legilor naţionale relevante sau o grupă de cheltuială nejustificată.

Secţiunea a 4-a

1. (1) În timpul celor 2 luni după sfârşitul fiecărui trimestru, ţările beneficiare trebuie să raporteze Comisiei, Oficiului European Antifraudă orice nereguli care au fost subiectul iniţierii unor investigaţii administrative sau judiciare.

   Pentru aceasta trebuie, pe cât posibil, să dea detalii privind:

   • – detalii privind măsura finanţată prin ISPA;

   • – prevederile care au fost încălcate, natura şi suma cheltuielilor; în cazurile în care nu s-a efectuat nici o plată, sumele care ar fi fost greşit plătite dacă nu s-ar fi descoperit neregulile, cu excepţia

     cazurilor când eroarea sau neglijenţa este descoperită înaintea plăţii şi nu conduce la pedepse administrative sau judiciare;

   • – suma totală şi distribut,ia acesteia între diferitele surse de finant,are;

   • – perioada în care, sau momentul în care, neregula a fost comisă;

   • – practicile folosite pentru comiterea neregulii;

   • – felul în care a fost descoperită neregula;

   • – autorităţile naţionale sau organismele care au întocmit raportul oficial cu privire la nereguli;

   • – consecinţele financiare, suspendarea, dacă este cazul, a plăţilor şi posibilităţile de recuperare;

   • – data şi sursa primei informaţii care a dus la suspiciunea că se comite o neregulă, data la care a fost întocmit raportul oficial privind neregula, şi unde este cazul, ţara benefr-iară şi terţele ţări implicate; –

   • – identitatea oricăror persoane fizice sau juridice implicate, exceptând cazurile în care asemenea informaţii nu au relevanţă în combaterea neregulilor din cauza caracterului neregulilor în cauză.

2. (2) Dacă unele dintre informaţiile menţionate la paragraful (1), şi în particular, cele care privesc practicile folosite în comiterea neregulilor şi maniera în care acestea au fost descoperite nu sunt disponibile, ţările beneficiare trebuie, pe cât posibil, sa furnizeze informaţiile lipsă atunci când înaintează Comisiei următoarele raporte trimestriale privind neregulile.

3. (3) Dacă reglementările naţionale prevăd confidenţialitatea investigaţiilor, comunicarea informaţiilor trebuie să fie subiectul unei autorizări din partea unei instanţe judecătoreşti competente.

   Secţiunea a 5-a

   Fiecare ţară beneficiară trebuie să raporteze Comisiei şi, dacă este necesar, statelor membre implicate, orice nereguli descoperite sau presupuse că au existat, atunci când există temerea că:

   • – acestea pot avea foarte rapid repercusiuni în afara teritoriului său: şi/ sau

   • – arată că „mal praxix" a fost implicat (folosit).

Sectiunea a 6-a

'

În timpul celor 2 luni după sfârşitul fiecărui trimestru, ţările beneficiare trebuie să informeze Comisia, cu referire la orice alt raport anterior întocmit sub secţiunea a 4-a, despre procedurile instituite ca urmare a neregulilor notificate anterior şi a schimbărilor importante care rezultă din aceasta, incluzând:

sumele care au fost sau se aşteaptă să fie recuperate;

măsurile interimare luate de ţara beneficiară pentru asigurarea recuperării sumelor plătite greşit;

procedurile judiciare sau administrative instituite în vederea recuperării sumelor greşit plătite şi pentru impunerea sancţiunilor;

motivele în cazul suspendării procedurilor de recuperare; pe cât posibil, Comisia trebuie notificată înainte de luarea deciziei;

orice suspendări ale acuzărilor judiciare.

Ţările beneficiare trebuie să notifice Comisiei deciziile administrative sau judiciare ori principalele motive privind suspendarea acestor proceduri.

Sect,iunea a 7-a

Dacă nu există nereguli de raportat în perioada de referinţă ţările beneficiare trebuie să informeze Comisia despre acest lucru în aceeaşi limită de timp stabilită în paragraful (1) din secţiunea a 4-a.

Sect,iunea a 8-a

Atunci când autorităţile competente din ţara beneficiară decid, la cererea expresă a Comisiei, să iniţieze sau să continue procedurile legale în vederea recuperării sumelor greşit plătite, Comisia poate să decidă să ramburseze ţării beneficiare, total sau parţial, costurile legale şi costurile care decurg direct din procedurile legale, la prezentarea probelor documentare, chiar dacă procedurile nu au avut succes.

Sect,iunea a 9-a

1. (1) Comisia trebuie să păstreze contacte corespunzătoare cu ţara beneficiară în scopul suplimentării informaţiilor furnizate despre neregulile la care se face referire în secţiunea a 4-a, despre procedurile menţionate în secţiunea a 6-a şi, în particular, despre posibilitatea de recuperare.

2. (2) Independent de contactele menţionate în paragraful (1), Comisia trebuie să informeze ţările beneficiare atunci când natura neregulii este de asemenea manieră incât sugerează că practici similare sau identice pot apărea în alte ţări beneficiare.

3. (3) Comisia trebuie să organizeze pentru reprezentanţii ţărilor beneficiare întâlniri de informare la nivelul Comunităţii, pentru a examina împreună cu aceştia informaţiile obţinute conform secţiunilor 4, 5 şi 6, şi paragrafului (1) din această secţiune, în special cu privire la învăţămintele care trebuie trase în Yiitor referitoare la nereguli, la măsurile de prevenire şi la procedurile legale.

4. (4) La cererea unei ţări beneficiare sau a Comisiei, ţările beneficiare şi Comisia trebuie să se consulte în scopul eliminării oricărei aspect ce prejudiciază interesele Comisiei, care devine evidentă în timpul îndeplinirii preYederilor în vigoare.

Secţiunea a 10-a

Comisia trebuie să informeze cu regularitate ţările beneficiare, în cadrul convenţiei de prevenire a fraudelor, despre ordinul de mărime al fondurilor implicate în neregulile care au fost descoperite şi despre categoriile de nereguli, împărţite pe tipuri şi pe sume (valoric).

Secţiunea a 11-a

1. (1) Ţările beneficiare şi Comisia trebuie să ia toate măsurile de precauţie necesare pentru a se asigura că inform,atiile pe care le schimbă rămân confident'iale.

2. (2) Informaţiile la care se face referire în aceast acord nu pot fi trimise în particular altor persoane decât celor din tările beneficiare sau din cadrul institutiilor comunitare care au, conform

   atribuţiilor lor, ac'ces la acestea, decât dacă ţările beneficiar' e care le furnizează au specificat în

   mod expres aceasta.

3. (3) Numele persoanelor fizice sau juridice pot fi dezvăluite altor ţări beneficiare sau instituţii comunitare mnnai dacă aceasta este necesară pentru prevenirea sau pedepsirea unei nereguli sau pentru a stabili dacă o presupusă neregulă a avut loc.

4. (4) Informaţiile comunicate sau obţinute în orice mod, potrivit acestui acord, vor fi supuse confidenţialităţii profesionale şi vor fi protejate în acelaşi mod în care informaţii similare sunt protejate de legislaţia naţională a ţărilor beneficiare care le primesc şi de către prevederile corespondente aplicabile instituţiilor Comunităţii.

   În plus, aceste informaţii nu pot fi folosite în alt scop decât cel prevăzut în prezentul acord, decât dacă autorităţile care le-au furnizat şi-au dat acordul expres, şi cu condiţia ca prevederile în vigoare în ţările beneficiare în care se găseşte autoritatea receptoare să nu interzică asemenea comunicare sau folosire.

5. (5) Paragrafele de la (1) la (4) nu împiedică folosirea, în orice acţiune legală sau procedură instituită ulterior pentru neconcordanţa cu regulile Comunităţii în domeniul asistenţei de preaderare, a informat,iilor obt,inute conform acestui acord. Autoritatea competentă din t,ările beneficiare care a furnizat aceste informaţii trebuie informată dinainte despre asemenea folosire.

6. (6) Când o ţară beneficiară notifică Comisia că o persoană fizică sau juridică, al cărui nume a fost comunicat Comisiei conform prezentului acord, în urma anchetei ulterioare, se dovedeşte că nu a fost implicată în nici o neregulă, Comisia trebuie în continuare să-i informeze pe toţi aceia cărora le-a dezvăluit numele, conform prezentului acord, asupra acelui fapt. Aceste asemenea persoane nu trebuie, după aceea, să mai fie tratate, în virtutea notificărilor anterioare, ca persoane implicate în neregula în vedere.

Sect,iunea a 12-a

Sumele recuperate trebuie distribuite între ţările beneficiare şi Comisie în conformitate cu ratele de cofinanţare, proporţional cu cheltuielile deja făcute de acestea.

Sect,iunea a 13-a

Verificările şi inspecţiile pe loc efectuate pentru protejarea intereselor financiare ale Comunităţii împotriva neregulilor, astfel cum sunt definite în secţiunea a 3-a, trebuie pregătite şi conduse de către Comisie în strânsă cooperare cu autorităţile competente din ţările beneficiare, care vor fi notificate în timp util despre obiectul şi scopul verificărilor şi al inspecţiilor menţionate în această anexă, astfel încât autorităţile să poată acorda tot sprijinul necesar. In acest scop, oficialii ţării beneficiare implicate pot participa la verificările şi inspecţiile pe loc.

În plus, dacă ţara beneficiară implicată doreşte, verificările şi inspecţiile pe loc pot fi efectuate împreună de către Comisie şi autoritătile competente ale ţării beneficiare.

Sect,iunea a 14-a

Verificările şi inspecţiile pe loc trebuie efectuate de către Comisie asupra operatorilor economici, respectiv asupra persoanelor fizice sau juridice, sau la alte organisme naţionale cărora le este atribuită putere legală, dacă există motive să se creadă că au fost comise nereguli.

Pentru a se facilitâ efectuarea de către Comisie a acestor verificări şi inspecţii, operatorilor economici trebuie să le fie solicitată o garanţie a accesului la sediul, terenul, mijloacele de transport sau alte domenii, folosite în scopuri de afaceri.

Când este strict necesar să se stabileascţunde şi dacă neregulile există, Comisia poate efectua verificări şi inspecţii la alti operatori economici implicaţi, pentru a avea acces la informaţiile pertinente deţinute de aceştia despre faptele care fac subiectul verificărilor şi inspecţiilor pe loc.

Sect,iunea a 15-a

1. (1) Verificările şi inspecţiile pe loc trebuie efectuate în baza responsabilităţii şi autorităţii Comisiei de către oficialii sau alţi angajaţi ai acesteia, împuterniciţi corespunzător în baza regulamentelor relevante ale Comisiei şi în continuare „inspectorii Comisiei”. Persoanele puse la dispoziţia Comisiei de către ţara beneficiară ca experţi naţionali secondanţi, pot asista la aceste verificări şi inspecţii.

   Inspectorii Comisiei îşi vor exercita puterea pe baza unei autorizaţii care le atestă identitatea şi poziţia, împreună cu un document care să indice subiectul şi scopul verificării şi inspecţiei pe loc.

   Conform legii Comunitare aplicabile, este necesar ca ei să corespundă regulilor de procedură stabilite de legile ţării beneficiare implicate.

2. (2) Sub rezerva înţelegerii cu ţara beneficiară, Comisia poate cere asistenţa oficialilor din ţările beneficiare ca observatori şi poate apela la alte organisme care activează sub responsabilitatea sa,

să acorde asistentă tehnică.

'

Comisia trebuie să se asigure că toţi sus-menţionaţii oficiali şi organisme prezintă toate garanţiile

cu privire la competenţa tehnică, independenţa şi respectarea secretului profesional.

Sect,iunea a 16-a

1. (1) Inspectorii Comisiei trebuie să aibă acces, în aceleaşi condiţii cu inspectorii administraţiei nat, ionale şi în conformitate cu lebo-..islat,,ia natională, la toate informat,iile şi docurnentat,iile despre operaţiile implicate, care sunt necesare pentru desfăşurarea corespunzătoare a inspecţiilor pe loc.

   Aceştia se pot folosi de toate facilităţile de inspecţie ca şi inspectorii administraţiei naţionale şi pot copia în particular documentele relevante.

   Verificările şi inspecţiile pe loc pot privi, în particular:

   registre şi documente profesionale cum ar fi facturi, liste de termene şi condiţii, scăpări de plată, declaraţii ale materialelor folosite şi ale muncii efectuate, documente bancare păstrate de operatorii economici;

   date computerizate;

   sistemele şi metodele de producţie, ambalare şi expediere;

   verificări fi?;ice privind natura şi cantitatea bunurilor sau operaţiilor finalizate; prelevarea şi verificarea de mostre;

   progresul lucrărilor şi investiţiilor pentru care s-a acordat finanţarea şi utilizarea investiţiilor finalizate;

   documente contabile şi bugetare;

   implementarea tehnică şi financiară a proiectelor subsidiare.

2. (2) Dacă este cazul, este în sarcina ţării beneficiare, la cererea Comisiei, sa 1a toate măsurile de precauţie corespunzătoare, în conformitate cu legislaţia naţională, în special pentru protejarea probelor.

Sect,iunea a 17-a

1. (1) Informaţiile comunicate sau obţinute în orice fel, conform prevederilor acestei anexe, sunt acoperite de secretul profesional şi sunt protejate în acelaşi mod în care informaţiile similare sunt protejate de legislaţia naţională a ţării beneficiare care le primeşte, şi de prevederile corespondente aplicabile instituţiilor comunitare.

Anexa nr. 111.6

Cerinţe privind informarea şi publicitatea

REGULILE PRIVIND DETALIILE ÎNŢELEGERII REFERITOARE LA INFORMARE ŞI PUBLICITATE

1. 1. Obiective şi s_cop

   Măsurile de informare şi publicitate privind asistenţa acordată prin ISPA au ca scop:

   să mărească conştientizarea şi transparenţa publică faţă de activităţile Comunităţii Europene; să informeze potenţialii beneficiari şi organizaţiile profesionale despre posibilităţile ISPA;

   Informarea şi publicitatea trebuie să privească toate proiectele pentru care ISPA asigură asistenţă financiară. Ţinta măsurilor de informare şi publicitate este de a informa publicul general şi, de asemenea, potenţialii beneficiari, inclusiv:

   autorităţile regionale, locale sau publice; partenerii sociali şi economici; organizaţiile neguvernamentale; operatorii şi promotorii de proiect; orice alte părţi interesate

   de oportunităţile oferite de ISPA.

2. 2. Principii generale

   Organismele responsabile cu implementarea proiectelor ISPA (denumite aici ş1 1n continuare "organisme responsabile”) sunt răspunzătoare pentru toate măsurile de publicitate imediate. Publicitatea trebuie condusă în cooperare cu departamentele Comisiei, care vor fi informate de măsurile luate în acest scop.

   Organismul responsabil trebuie sa 1a toate măsurile administrative necesare pentru a asigura aplicarea efectivă a acestor aranjamente şi să colaboreze cu departamentele Comisiei.

   Măsurile de informare şi publicitate trebuie luate în timp util, imediat dupa ce asistenţa ISPA este aprobată. Comisia îşi rezervă dreptul să iniţieze procedura de restrângere, suspendare sau anulare a asistenţei ISPA, dacă ţara beneficiară nu îşi îndeplineşte obligaţiile stabilite în prezenta anexă.

3. 3. Îndrumări privind activităţile de informare şi publicitate

   În afara regulilor detaliate stabilite la punctul 4, următoarele principii trebuie aplicate în conformitate cu toate măsurile de informare şi publicitate:

   1. 3.1 Media

Organismul responsabil trebuie să informeze media în modul cel mai corespunzător despre acţiunile cofmanţate prin ISPA. Participarea Comunităţii Europene va fi reflectată exact în aceste informări.

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește