---

Salveaza (0) Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide Adresa de e-mail Parolă Ține-mă minte No account yet? Register

---

la Memorandumul de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi al apei uzate în municipiul Sibiu, judeţul Sibiu, România"



Notă …
*) Anexele fac parte din Legea nr. 373 din 19 septembrie 2003, pentru ratificarea Memorandumului de finanţare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 711 din 13 octombrie 2003.

ANEXANr.!„)

*)Anexanr.1estereprodusăînfacsimil.

4.2. Adresa: str. Eschil nr. 6, 2400 Sibiu, România

1. 5. LOCALIZAREA

   1. 5.1. Tara beneficiară:

      '

   2. 5.2. Regiunea:

      România

      Judcţul Sibiu

2. 6. DESCRIERE

   1. 6.1 Măsura constă într-o serie de investiţii care privesc tratarea şi furnizarea apei potabile, respectiv colectarea şi epurarea apelor uzate în oraşul Sibiu, oraş cu o populaţie de aproximativ 170,000 locuitori, situat în partea centrală a României, în apropierea lanţului carpatic. Se preconizează că populaţi.a oraşului va creşte cu circa 194.000 locuitori până în anul 2020. Sibiul este străbătut de râul Cibin, care este afluent al râului Olt. Oltul se varsă în fluviul Dunărea, care în final se varsă în Marea Neagră. Administrarea serviciilor de apă şi canalizare este în responsabilitatea S.C. Apă-Canal S.A., societate comercială al cărei unic proprietar este municipalitatea Sibiu.

      Spre deosebire de măsurile ISPA aprobate în perioada 2000 – 2001, în sectorul de apă în România, Sibiul nu a beneficiat până în prezent de investiţii substanţiale, cu participarea instituţiilor financiare internaţionale sau a Uniunii Europene pentru modernizarea infrastructurii de apă şi canalizare.

   2. 6.2 Componentele proiectului

   În cadrul măsurii ISPA sunt incluse următoarele componente:

   1. A) Tratarea şi distribuirea apei potabile

      Componenta A. 1: Reabilitarea staţiei de tratare a apei potabile (STAP)

      ' ' A

      Staţi.a de tratare a apei potabile Dumbrava se află în partea de vest a oraşului. A fost dată în folosinţă în 1966, unele lucrări de extindere fiind realizate în 1972 si 1976. Capacitatea proiectată este de 1490 1/ s, distribuită pe trei linii de tratare. Staţi.a se află în condiţii precare. Dozarea substanţelor chimice nu se realizează cu precizie din cauza volumului redus al decantoarelor şi al filtrelor ineficiente. Datorită compoziţi.ei apei brute din lacul Gura Râului, primăvara se constată prezenţa unei mari cantităti de alge în apa brută. Prezenta algelor alterează caracteristicile oraganoleptice ale apei tratate. Nu există linie tehnologică pentru tratarea nămolului. In prezent, apa potabilă în municipiul Sibiu nu corespunde parametrilor Directivei nr. 98/83/CE privind apa potabilă, în ceea ce priveşte cantitatea de aluminiu admisă. Un procent de 69% din probele recente analizate nu corespund cerinţelor directivei la parametrul aluminiu.

      Modernizarea staţi.ei de tratare a apei potabile va lua în considerare reducerea consumului de apă. În acest sens, STAP va fi reabilitată penttu o capacitate proiectată de 878 1/s (75.880 m3 /zi), pentru a servi la nivelul anului 2020 necesităţi.lor de apă pentru aproximativ 209.000 consumatori casnici (din care 194.000 locuitori ai oraşului Sibiu şi 15.000 locuitori ai localităţi.lor învecinate), precum şi ai agenţi.lor economici.

      Se propune instalarea unui nou bazin de preoxidare cu clor, o cameră de amestec pentru dozarea

      substanţelor chimice şi o staţie de deshidratare a nămolului şi recuperarea apei de spălare de la filtre.

      – O parte din filtre precum şi bazinele de decantare radiale se vor reabilita. Se va instala, de asemenea, sistemul de automatizare SCADA. Analiza opţiunilor pentru bazinul de preoxidare (cu clor) în strânsă legătură cu prezenţa algelor în apa brută se va face printr-o asistenţă tehnică, înainte de

      lansarea licitatiei.

      '

      Componenta A.2: Contorizarea şi monitorizarea reţelei de distribuţie t1 apei

      ' A ‘

      Contorizarea clientilor individuali şi cea în comun nu este încă fin-aliz:::i.:tă, cauzând dificultăti în implementarea unui management eficient al cererii de apă. In prezent m.11nai circa 59% din apa totală facturată este contorizată. Obiectivul constă în încheierea,contorizării primare (prin contorizarea fiecărui abonat pentru care se emite o factură) şi într-o contorizare a reţelei care să asigure o administrare eficientă a activelor şi un control riguros al pierderilor. Extinderea contorizării ar trebui să contribuie, pe lângă creşterile de tarif, la reducerea semnificativă a consumului menajer zilnic de la media actuală de 2421/om/zi la o medie de 140 1/om/zi în 2007. Această componentă include:

      • – Finalizarea contorizării, prin instalarea a circa 7.OOO noi contoa1e pentru utilizatorii casnici şi prin achiziţionarea de echipamente pentru verificare_a şi calibrarea contoarelor de apă;

      • – Contorizarea surselor de apă brută şi tratată, prin instalarea a 5 debitmetre electromagnetice (pe reţeaua de distribuţie) la sursele de apă şi la conductele de transport apă brută ce ies din rezervoare; contorizarea consumului la cele 7 sta.ţii de hidrofoare existente;

      • – Reabilitarea a 4 statii de hidrofor;

        '

      • – Monitorizarea reţelei de distribuţie incluzând instalarea de senzori de presiune, puncte de măsurare a clorului din reţea şi crearea unui dispecerat general;

      • – Achiziţionarea de echipamente tehnice suplimentare, precum staţiile de lucru GIS, instrumentele de modelare a reţelei şi unităţi de detectare a pierderilor, precum şi stabilirea unui sistem de monitorizare a presiunii pentru cele două zone de distribuţie deja existente

      în vederea înlesnirii reabilitării şi întretinerii retelelor de distributie a apei.

      ' ' ‘

   2. B) Colectarea şi tratarea apei uzate

      Component B.1: Extinderea şi reabilitarea reţelei de canalizare (inclusiv îmbunătăţirea managementului apelor pluviale)

      În prezent 94% din populaţie este conectată la reţeaua de canalizare. Parte din reţeaua de canalizare este subdimensionată. Prin urmare, se propune a) modificarea diametrelor unor canale existente şi b) construirea de canale pluviale noi, obiectivul pe termen lung constând în realizarea unui sistem divizor pentru apa pluvială.

      Se va lua în considerare, de asemenea, reducerea consumului de apă. Aceasta componentă include:

      – Reabilitarea şi înlocuirea a aproximativ 27 km de canale avariate sau/şi subdimensionate în sistemul unitar;

      • – Construirea a circa 13 km de canale colectoare pentru apa pluvială;

      • – Extinderea reţelei de canalizare şi în zonele necanalizate în prezent (circa 13 km);

      • – Reabilitarea a 3 staţii de pompare existente şi construirea unei staţii noi de pompare;

      Achiziţionarea de echipamente de curăţare a canalelor, a unei camere video CCTV, a umn laborator mobil, precum şi de debitmetre portabile pentru canalele deschise.

      Componenta B.2: Reabilitarea staţiei de epurare a apelor uzate (SEAU)

      ' A

      Statia de epurare a apelor uzate Sibiu este localizată în aval de oraş, pe malul drept al râului Cibin. Construirea staţiei de epurare a început în anul 1967. In prezent, SEAU nu corespunde standardelor prevăzute de Directiva nr. 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane. SEAU include echipamente vechi şi depăşite, având o efici nţă de epurare scăzută şi un consum ridicat de energie. Nu există facilităţi pentru tratarea nămolului. In prezent nămolul este depozitat pe paturi de uscare.

      În ceea ce priveşte încărcarea hidraulică, SEAU va fi reabilitată astfel încât să ajungă la un debit mediu pe timp uscat de 76.896 m3 /zi (8901/s). Debitul de vârf orar pe timp uscat a fost estimat la 1.2761/s. La proiectarea treptei mecanice se va lua în considerare un debit de 2.550 1/s pe vreme ploioasă.

      În ceea ce priveşte încărcarea  biologică, staţia va fi reabilitată pentru o populaţie echivalentă de

      260.000 (p.e.), din care 86% va fi din surse menajere.

      SEAU reabilitată va ajunge la standardele impuse de Directiva privind epurarea apelor uzate urbane, pentru descărcarea într-un curs de apă nesensibil (epurare secundară). Reabilitarea staţiei va permite realizarea unui proces eficient din punct de vedere al costurilor pentru a atinge cerinţele pentru descărcarea în zonele sensibile, dacă se va impune în viitor.

      Se vor îmbunătăţi şi facilităţile de tratare, evacuare şi depozitare a nămolului. Proiectul prevede construirea unui depozit ecologic pentru nămol, cu o capacitate de depozitare suficientă pentru o perioada de 10 ani, depozit situat la 1 km distanţă de SEAU. Acest depozit va fi folosit şi pentru evacuarea nămolului provenit de la staţia de tratare a apei potabile. Echipamentele de laborator vor fi modernizate substanţial. Staţia de epurare reabilitată va fi prevazută şi cu sistem SCADA.

      Înainte de pregătirea documentelor de licitaţie relevante se va face o analiză a încărcării hidraulice şi cu poluanţi a SEAU.

   3. C) Asistenţă tehnică, supervizare în timpul implementării şi publicitate

   Se vor desfăşura următoarele activităţi:

   1. C. 1 Asistenţa tehnică privind procesul de licitare şi implementarea proiectului

      

      Pregătireadocumentelorde licitaţie1Aceasta presupune:

      Consultanţă pentru compania de apă în vederea elaborării unei metodologii de utilizare a echipamentelor de cartografiere, GIS, precum şi a celor de modelare a reţelei, în vederea realizării de inventarieri corecte/ modele hidraulice a părţilor componente ale reţelelor de apă şi canalizare;

      Investigaţii geo-tehnice şi topografice asupra ariei de extindere a staţiei de tratare a apei potabile; Analiza situatiei actuale a structurii constructiilor existente;

      ' '

      Analiza sistemului de canalizare, inclusiv realizarea unei prime estimări a nivelului infiltraţiilor şi a

      problemelor frecvente care apar; realizarea de specificaţii şi metodologii pentru investigaţiile viitoare şi remedierea infiltratiilor în reteaua de canlizare de către contractorul de lucrări de

      canalizare; asistenţă acordată c'ompaniei d'e apă în legătură cu dezvoltarea viitoare a sistemului;

      Realizarea unei prime estimări a pierderilor din reţeaua de distribuţie şi a problemelor frecvente care apar în cadrul acestui sistem, dezvoltarea specificaţiilor şi a unei metodologii pentru investigaţiile viitoare şi măsuri de remediere pentru reducerea pierderilor;

      Analiza încărcării hidraulice şi cu poluanţi a SEAU (incluzând instalarea unui dispozitiv de înregistrare, permanent, a debitului de intrare în staţie, a unui echipament automat de prelevare a probelor şi de analiză corectă a acestora, precum şi realizarea unei inventarieri a debitelor de ape industriale uzate);

      Analizarea nivelului cererii şi a soluţiei tehnologice propuse pentru staţia de tratare a apei potabile (STAP), înainte de lansarea licitaţiei;

      Pregătirea documentelor pentru licitaţiile de lucrări;

      Acordarea de asistenţa Unităţii de Implementare a Proiectului (UIP) în legătură cu procesul de licitaţie, evaluarea ofertelor şi adjudecarea contractelor.

      Asistenţăpentruproblemelespecifice ale proiectului, inclusiv îndeplinirea condiţiilor menţionate laart. 8:

      Consultanţă şi instruire UIP / regie de apă în realizarea unui plan de monitorizare a apelor uzate industriale, precum şi în ceea ce priveşte implementarea a unw plan de acţiuni privind pretratarea apelor uzate industriale;

      Consultanţă şi instruire UIP pentru elaborarea unw plan de management în domeniul mediului;

      

      Parte din echipamentele cuprinse în descrierea măsurii la componenta A şi componenta B vor fi achiziţionate în cadrul contractului de servicii, acestea fiind necesare pentru pregătirea documentelor de licitaţie pentru lucrări. Aceste echipamente vor rămâne în proprietatea regiei de apă. Din aceste echipamente fac parte sistemul de detectare a pierderilor, staţia de lucru GIS, modele de reţele, etc.

      Consultanţă şi instruire UIP / regie de apă pentru elaborarea unei strategii cu privire la finalizarea contorizării secundare;

      Consultanţă pentru regia de apă în vederea elaborării unui plan de mangement pentru prevenirea poluarii în zona de captare şi monitorizării acestui plan;

      Asistenţa UIP în pregătirea rapoartelor de progrese ale proiectului ş1 a rapoartelor de monitorizare a indicatorilor de performanţă;

      1. C.2 Supervizare pe parcursul implementării:

         Un inginer (FIDIC) va fi prezent la faţa locului pentru a superviza realizarea lucrărilor 'ŞÎ va acţiona ca inginer FIDIC pentru cele trei contracte de lucrări prevăzute. Inginerul supervizor va acorda asistenţă UIP şi pentru următoarele activităţi:

         se va asigura că firma contractoare îşi îndeplineşte toate ,obligaţiile conform prevederilor din manualele de exploatare şi va instrui personalul ,companiei de apă în vederea exploatării noii infrastructuri construite/ reabilitate;

         • – va dezvolta o strategie de exploatare şi întreţinere pentru a optimiza managementul activelor;

         • – în ceea ce priveşte reţeaua de canalizare, va sprijini regia d,e apă în utilizarea metodologiei pentru finalizarea modelului GIS al sistemului de canalizare; va colabora cu contractorul pentru lucrările de canalizare pentru realizarea investigaţiilor privind infiltraţiile şi pentru a realiza lucrări de remediere la valoare optimă în cadrul contractului;

           în ceea ce priveşte reţeaua de alimentare, va sprijini societatea în utilizarea metodologiei pentru finalizarea modelului reţelei;

           la finalizarea măsurii ISPA va analiza şi actualiza planul de dezvoltare, pentru a reevaluacostul total al conformităţii cu directivele Comunităţii Europene în domeniul apei şi apelor uzate.

      2. C.3 Publicitate pentru proiect: aceasta va cuprinde atât publicitate privind contribuţia Uniunii Europene la măsura ISPA, precum şi o campanie de conştientizare a populaţiei în legătură cu îmbunătăţirea calităţii serviciilor ca urmare a realizării investiţiilor. Acest lucru este important pentru a înlesni acceptarea de către populaţie a necesităţii creşterii tarifelor.

   Prin măsura ISPA 2002/RO/16/P/PA/012, societatea S.C. Apa-Canal S.A. va primi asistenţă tehnică pentru îmbunătăţirea performanţei financiare şi operaţionale (participarea la programul FOPIP) pentru a satisface cerinţele unei utilităţi moderne.

3. 7. OBIECTIVE

Obiectivul general al măsurii îl reprezintă îmbunătăţirea infrastructurii de mediu din oraşul Sibiu, România, ţară candidată pentru aderarea la UE, în scopul îndeplinirii tuturor obligaţiilor care au fost stabilite prin Parteneriatul pentru Aderare. Măsura este în concordanţă cu priorităţile strategiei ISPA pentru sectorul de mediu, care vizează oraşele cu mai mult de 100.000 locuitori.

Măsura urmăreşte atingerea următoarelor obiective: În ceea ce priveşte componenta de apă potabilă:

• – conformarea cu standardele stabilite de Directiva nr. 98/83/EC privind apa potabilă;

• – contribuţia la implementarea Directivei cadru privind apa potabilă 60/2000/CE printr-o eficienţă sporită a utilizării apei prin managementul îmbunătăţit al cererii.

  În ceea ce priveşte componenta de apă uzată:

• – conformarea cu standardele de epurare ale Directivei nr.91/ 271/ CEE privind epurarea apelor uzate urbane, pentru descărcarea în emisar în zonele ne-sensibile;

• – atenuarea riscurilor de îmbolnăvire în oraşul Sibiu prin extinderea reţelei de canalizare, astfel Încât toată populaţia să fie conectată;

• – depozitarea în siguranţă a nămolului, în conformitate cu Directiva nr. 86/278/ CEE.

1. 7.1 Indicatori fizici

   Pentru monitorizarea progresului fizic al rea½zării proiectului se folosesc anumiţi indicatori de bază, aşa cum sunt menţionaţi în tabelul următor. Intrucât proiectarea finală a unora dintre componentele măsurii rămâne în sarcina contractorului, cantităţi precum lungimea, etc. ca şi unele poziţii din tabel sunt orientative. O listă finală a indicatorilor fizici va fi stabilită, în scopul monitorizării, odată ce proiectarea diferitelor componente a fost finalizată.

   Indicatori fizici orientativi	Unitatea de măsură ( m, nr)	Lungime/ număr
   APĂ POTABILĂ
   A. Reabilitarea STAP Dumbrava
   Bazin de preoxidare (constructie nouă)	nr	1
   Bazin de amestec (constructie nouă)	nr	1
   Decantoare radiale (reabilitare)	nr	2
   Filtre rapide cu nisip/ gravitaţie (reabilitare)	nr	8
   Micro-site (reabilitare)	nr	2
   Filtre cu dublu curent (reabilitare)	nr	6
   Staţie de reactivi (reabilitare)	nr	1
   Rezervoare (reabilitare)	nr	6
   Staţie de tratare pentru deshidratarea namolului şi recuperarea apei de spălare a filtrelor (construcţie nouă)	nr	1
   B. Contorizarea şi monitorizarea reţelei de distributie a apei
   Contoare pentru utilizatorii casnici	nr	7000
   Contoare la staţiile de hidrofor	nr	7
   Puncte de măsurare a presiunii din reţea	nr	20
   Puncte de măsurare a clorului rezidual din reţea	nr	6
   Contoare pe conductele de aductiune	nr	5
   Debitmetre pentru reţea	nr	4
   Dispecer general	nr	1
   Reabilitarea staţiilor de hidrofor	nr	·4

   C. Extinderea şi reabilitarea reţelei de canalizare
   Colectoare noi pentru ape meteorice	km	circa. 13
   Colectoare noi pentru sistemul unitar	km	circa.6
   Reabilitare colectoare la sistemul unitar	km	7.5
   Inlocuire colectoare la sistemul unitar	km	circa.21
   Colectoare noi pentru apa uzată la sistemul separat	km	circa.6
   Reabilitare colectoare pt. apa uzată – sistem separat	km	1.5
   Reabilitarea a 3 staţii de pompare	nr.	3
   Staţie nouă de pompare	nr.	1
   D. Reabilitarea staţiei de epurare a apelor uzate
   Deversor general (construcţie nouă)	buc.	1
   Camera de ramificaţie (reabilitare)	buc.	1
   Deznisipator-separator de grăsimi (construcţie noua)	buc.	1
   Camera de distributie (reabilitare)	buc.	1
   Decantoare primare (reabilitare)	buc.	3
   Bazine de aerare cu nămol activat (reabilitare)	buc.	3
   Staţie suflante pentru bazinul de aerare (construcţie nouă)	buc.	1
   Decantoare secundare D=45m (reabilitare)	buc.	2
   Staţie de pompare nămol primar (reabilitare)	buc.	1
   Bazine de aspiraţie pentru nămol (reabilitare)	buc.	2
   Hala de concentrare şi deshidratare nămol (construcţie nouă)	buc.	1
   Staţie de pompare nămol recirculare (reabilitare)	buc.	1
   Rezervor de fermentare nămol lx 4000 m3 (reabilitare)	buc.	1
   Gazometru cu dublă membrană V=l000 m3 (nou)	buc.	2
   Staţii de pompare pentru drenarea apei (nou)	buc.	1
   Deversor intermediar (reabilitare)	buc.	1
   Centrala termică (reabilitare)	buc.	1
   Generator electric pe biogaz (nou)	buc.	1
   Platforme de siguranţă pentru deshidratare nămol (reabilitare)	buc.	1
   Depozit ecologic pentru nămol deshidratat (nou)	buc.	1
   Centrala electrică şi reţele electrice exterioare	buc.	1

   I

   I

   .!

   I

2. 7.2 Indicatori de performanţă

Indicatorii de performanţă pentru această masură sunt:

Indicatori de performanţă	Înainte de ISPA		După ISPA
Tratarea apei potabile			––
Asigurarea calitătii apei potabile în	Neconformita	te cu J Conformitate totală cu
conformitate cu' Directiva nr. CE	Directiva	nr.	Direct	iva	nr.
98/83/CE privind apa potabilă.	98/83/CEE -în ,ceea		98/83/CEE
	ce priveşte cantitatea
	de aluminiu
Grad de contorizare*	59% În 2001		100%
Epurarea si colectarea apelor uzate
Populaţia conectată la reţeaua de canalizare	94%		100%
Clasificarea apei râului Cibin în aval de staţia de epurare	Clasa a III-a			Clasa a II-a
Performanta statiei de epurare în functie de , ' cu Directiva ' conformitatea nr. 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane (descarcare in curs de apa non-sensibil).	Neconformi cu Directiva .nr. 91/271/CEE		Conform cu Directiva
			nr.	91/271/CEE
			(tratament secundar)

* acest lucru se referă la finalizarea contorizării primare, respectiv a tuturor consumatorilor la care consumul se facturează, şi reprezintă responsabilitatea societăţii. Contorizarea secundară, respectiv instalarea contoarelor de către consumatorii individuali, în cadrul blocurilor de apartamente, nu este inclusă în această masură.

Referitor la încărcarea apelor care ies din staţia de epurare a apelor uzate, se preconizează următoarele reduceri procentuale:

Agent poluant	Reducere %	lnainte mg/1	După mg/1	Intrare mg/1
CBO5	57	58	25	162
cco	5	131,5	125	219,4
Suspensii solide	46	65	35	180

·8. Program de lucru

Programul de lucru orientativ – pe componente – este următorul:

Componenta	Licitat,ia	Încheierea contractelor	Finalizare
Asistenţa tehnică şi sprijin privind achiziţiile	decembrie 2002	iunie 2003	decembrie 2006
Supervizare FIDIC în timpul implementării	noiembrie 2003	mai 2004	decembrie 2007
Modernizarea staţiei de tratare a apei potabile	februarie 2004	septembrie 2004	decembrie 2007
Contorizarea şi modernizarea reţelei de distribuţie	ianuarie 2004	iunie 2004	decembrie 2005
Modernizarea staţiei de epurare a apelor uzate	iunie 2004	decembrie 2004	decembrie 2007
Extinderea şi reabilitarea reţelei de canalizare	iunie 2004	decembrie 2004	decembrie 2007

1. 9. ELEMENTELE PRINCIPALE ALE ANALIZEI FINANCIARE

   1. 9.1 Principiul „Poluatorul plăteşte”

      Parametrii de calitate ai apelor uzate industriale deversate în reteaua de canalizare sunt stabiliri în legislaţia românească (NTPA 002) şi se aplică pe plan naţional. Pe' ntru a atinge aceste standarde, 'este

      necesar ca majoritatea agenţilor industriali să asigure pretratarea apei, înainte de deversarea în sistemul municipal de canalizare. Pentru neconformitate cu standardele în vigoare se aplică penalităţi. Chiar şi societatea S.C. Apa-Canal S.A. a fost penalizată de Administraţia Naţională Apele Române, atunci când calitatea efluentului nu se înscria în aceşti parametri. Acest lucru demonstrează că sistemul de monitorizare şi penalizare funcţionează, deşi se pare că aceste penalităţi nu sunt destul de substanţiale pentru a sensibiliza agenţii economici să respecte aceste standarde. Industria va contribui cu aprox. 14 % la încărcarea cu poluanţi a apelor ce ajung la staţia de epurare şi cu aproximativ 20% din încărcarea hidraulică. Regia de apă va primi sprijin, în cadrul componentei de asistenţă tehnică a măsurii, pentru dezvoltarea unui sistem de monitorizare a apelor industriale mai eficient. Agenţii economici care folosesc mari cantităţi de apă au deja sisteme de reciclare a apei (de exemplu: spălătoriile de maşini, fabricile de bere, etc.).

      1. 9.2. Tarife

         Tariful pentru apă cuprinde o componentă pentru apă potabilă şi una pentru canalizare, cea din urmă reprezentând o treime din tariful combinat. Spre deosebire de oraşele care au luat parte la programul de dezvoltare a utilităţilor municipale (MUDP) I şi II, la Sibiu, tarifele pentru apă şi canalizare n-au fost mărite, în termeni reali, de foarte mult timp şi au fost ajustate pe baza inflaţiei cu anumite întârzieri ce au generat pierderi substanţiale ale veniturilor. Tarifele de la Sibiu sunt, într­ adevar, considerabil mai mici decât faţă de oraşele care au beneficiat de finanţare ISPA, care au fost anterior implicate ân derularea programului MUPD I şi II. Tarifele vor trebui mărite considerabil

         pentru a permite cofinanţarea investiţiilor ISPA şi pentru generarea de resurse suficiente pentru "exploatare şi întreţinere.

         În valori absolute, tariful actual (2002) pentru apă şi canalizare este de doar 3.853 lei/m3 (0,123 euro/m3). Creşterile de tarif sunt la fel, atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru cei industriali.

         Pentru a se asigura dezvoltarea durabilă a măsurii ISPA, se impune o creştere suplimentară a tarifului cu 150%, în termeni reali. Se prevede ca acest lucru să se realizeze în două etape: 85% creştere în termeni reali în 2003 şi, ulterior, 35 % creştere în termeni reali în 2005. Ajustările tarifului

         în functie de inflatie trebuie efectuate trimestrial.

         ' '

         În ceea ce priveşte suportabilitatea, în anul 2002 sumele de plată pentru serviciile de apă şi canalizare reprezintă în jur de 1,78 % din venitul mediu/gospodarie. Venitul mediu pe gospodărie este de aproximativ 150 euro/lună. Rata suportabilităţii va creşte aprox. 2,11%, odată cu mărirea tarifelor. Se prevede ca această rată a suportabilităţii să scadă la circa 2% în anul 2007, odată cu finalizarea contorizării primare, combinată cu faptul ca o creştere a tarifelor trebuie să determine o .scădere a

         consumului de apă. Se mentionează că reducerea semnificativă a consumului de apă reprezintă o tendinţă în România, încep' ând cu anul 2000. I"n prezent, consumul de apă este între 186

         I/persoana/zi la case individuale şi 257 I/persoana/zi la apartamentele necontorizate din blocurile de locuinţe. Nivelul contorizării secundare este foarte scăzut. Se preconizează ca acest consum mediu de apă se va micşora la 140 I/pers/zi în anul 2007. Apa nefacturată reprezinta 35% din total. Aceasta cifră este estimativă. O cuantificare mai exactă a pierderilor de apă va fi posibilă odată cu finalizarea contorizării.

         Pe baza premiselor menţionate mai sus, rata de asistenţă de 68 % se consideră justificată pentru a asigura viabilitatea financiară a măsurii. Aceasta se bazează pe faptul că tarifele pentru apă în Sibiu sunt mai scăzute decât în cazul altor măsuri ISPA şi pe faptul că BERD a arătat că municipiul Sibiu poate cofinanţa prin contractarea unui împrumut de aproximativ 32 % din valoarea totală a măsurii ISPA.

      2. 9.3. Exploatare şi întreţinere

      În ceea ce priveşte exploatarea şi întreţinerea, ca rezultat al resurselor deficitare, sumele cheltuite până acum pentru întreţinere sunt mult mai mici decât ar fi normal în cazul unei companii utilitare moderne. Previziunile care se referă la creşterea tarifelor pentru a asigura dezvoltarea durabilă a proiectului accentuează creşterea considerabilă a costurilor de exploatare şi întreţinere. În plus, aşa cum a fost şi în cazul altor măsuri ISPA unde companiile de apă au fost implicate în derularea programelor MUPD I şi II, se va înfiinţa un Fond de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare. Obiectivul acestui fond este de a asigura resurse suficiente pentru rambursarea creditului şi asigurarea unei exploatări şi întreţineri corecte. Municipalitatea Sibiu va vărsa, în termen de 5 zile, în acest fond o anumită parte din profitul net.

2. 10. Analiza impactului asupra mediului

   Reabilitarea staţiei de epurare a apei uzate din Sibiu se află sub incidenţa anexei nr. II a Directivei nr. 85/337/CEE privind evaluarea impactului asupra mediului, amendată prin Directiva nr. 97/11/CE.

   Un studiu de impact asupra mediului s-a realizat. În iunie 2002 s-a primit şi acordul de mediu de la

   -autoritatea competentă în domeniu (Inspectoratul penuu Protecţia Mediului Sibiu). S-a realizat şi consultarea publicului. Apele care ies din staţia de epurare sunt deversate în râul Cibin, care nu este clasificat ca fiind un curs de apă sensibil.

3. 11. Costuri şi asistenţă (în euro)

   1. A. Repartizarea orientativă a costurilor între diferitele tipuri de cheltuieli

      ARTICOL	COSTURI TOTALE (în euro)	COSTURI NEELIGIBILE (în euro)	COSTURI ELIGIBILE (în euro)
      Achiziţionare teren (2)	90.000	90.000
      Pregătire şantier	242.000		242.000
      Lucrări principale	22.447.000		22.447.000
      Instalaţii şi echipamente	7.909.000		7.909.000
      Asistent,a tehnică (inclusiv pregătirea documentelor de licitaţie şi instruire)	1.311.000		1.311.000
      Supervizare pe parcursul implementării	2.200.000		2.200.000
      Publicitate	77.000		77.000
      Cheltuieli neprevăzute (1)	3.402.000		3.402.000
      TOTAL	37.678.000	90.000	37.588.000

      1. (1) Corect justificate şi numai aplicate articolelor bugetare menţionate.

      2. (2) Se va finaliza in 2003.

   2. B. Repartizarea orientativă a costurilor eligibile în funcţie de componente

   ARTICOL	Componenta A Tratarea şi distribuţia apei (aproximativ 27%)	Componenta B Reabilitarea/ extinder ea canalizării şi a SEAU (aproximativ 63%)	Componenta C Asistenţa. tehnic.ă, supervizare ş1 publicitate (aproximativ 10 %)
   Pregătire teren	155.000	87.000
   Lucrări principale	6.392.000	16.055.000
   Instalaţii şi echipamente	2.640.000	5.269.000
   Asistenţa tehnică			1.311.000
   Supervizare pe parcursul implementării			2.200.000
   Publicitate			77.000
   Cheltuieli neprevăzute	918.000	2.142.000	342.000
   TOTAL	10.105.000	23.553.000	3.930.000

   "Nota: aproximativ 12 milioane euro sunt prevăzute pentru reabilitarea staţiei de epurare, aproximativ 11,5 milioane euro pentru reţeaua de canalizare, aproximativ 6 milioane euro penttu reabilitarea staţiei de tratare apă potabilă şi

   aproximativ 4 milioane euro pentru îmbunătătitea monitorizării retelei de distributie.

   ' ' ‘

   Cost total	Contribut,ia sectorului privat	Cheltuieli neeligibile	Cost eligibil total	Asistent,a ISPA	Rata asistent,ei '%
   37.678 OOO	o	90.000	37.588.000 –	25.559.840	68%

   Rata asistentei ISPA: 68 %. La rata propusă pentru asistenţă, veniturile societăţii vor acoperi costurile de exploatare şi întreţinere şi serviciul datoriei. Rata de asistenţă ia în considerare gradul de suportabilitate al populaţiei, precum şi disponibilitatea cofinanţării din partea BERD.

4. 12. Implicarea instituţiilor financiare internationale

   Până acum n-a existat nici o participare a instituţiilor financiare internaţionale în dezvoltarea serviciilor de apă/canalizare din Sibiu.

   BERD a fost de acord, în principiu să cofinanteze investitiile incluse în această măsură şi să acorde

   un împrumut în cadrul Facilităţii de împrumut m' unicipal d'e mediu al băncii (MELF). I"n august 2002

   a avut loc o misiune comună de evaluare din partea Comisiei Europene-BERD. După evaluarea

   preliminară, în vara anului 2002, a bonităţii municipiului Sibiu, banca a confirmat disponibilitatea sa de a cofinanta măsura. Consiliul director al băncii va lua o decizie oficială în 2003.

   '

5. 13. Condiţii specifice privind măsura

   Vezi art. 8 din memorandumul de finantare.

   '

6. 14. Plan de achizitii

'

ucrarea se va implementa conform planului de achiziţii provizoriu, menţionat în anexa nr. I.a. Inainte de efectuarea celei de a doua tranşe a avansului, beneficiarul va prezenta un plan de achiziţii final bazat pe modelul din anexa nr. I.a, plan ce trebuie aprobat de către Comisie.

Licitaţiile se vor desfăţura conform reguWor din Titlul IX al Reglementarii Financiare – participarea la procedurile de licitaţie va fi permisă tuturor persoanelor fizice şi juridice aşa cum se specifică în Anexa nr. III.1 – secţiunea XI.2 (a), pentru contractele 1, 2, 4-6.

Pentru contractul nr. 3 "Reabilitarea staţiei de epurare a apelor uzate" pentru care se prevede cofinanţarea paralelă din partea BERD, se permite o derogare de la procedurile stabilite în Titlul IX, în conformitate cu prevederile Reglementarea Consiliului nr. 1267/1999/CE, care stabileşte Instrumentul de Politici Structurale pentru Pre-aderare, amendată de Reglementarea Consiliului nr.2382/2001/CE. Participarea ţărilor candidate la licitaţii şi contracte este permisă pentru componentele acestui proiect. CheltuieWe efectuate pe baza procedurilor BERD, în conformitate cu reguhle de eligibiliate ISPA, vor fi luate în calculul cheltuiehlor eligibile totale ale acestei măsuri.

Anexa nr. I.a

Plan de achiziţii provizoriu

Oferta nr.	Descrierea lucrărilor şi serviciilor care vor fi licitate	Tipul contractului (lucrări, furnizare de materiale, servicii)	Previziuni privind lansarea ofertei(lună, an)	Rata de rambursare a facturilor aferente contractului specific
1	Asistenţa tehnică, inclusiv pregătirea documentelor de licitaţie2	Servicii – conform cu Ghidului Practic al CE	decembrie 2002	68%
2	Supervizare FIDIC În timpul implementării	Servicii – conform cu Ghidului Practic al CE	noiembrie 2003	68%
3	Reabilitarea statiei de epurare a ap'elor uzate*	Lucrări – FID IC galben	iunie 2004	68%
4	Extinderea şi reabilitarea retelei de canalizare '	Lucrări – FIDIC roşu	iunie 2004	68%
5	Reabilitarea statiei de tratare apă ' potabilă Dumbrava	Lucrări – FID IC galben	februarie 2003	68%
6	Contorizarea şi monitorizarea retelei de distribuţie a ap' ei	Lucrări – FID IC roşu	. . ianuarie 2003	68%

Termenii specifici pentru acordarea contractelor se vor publica în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene şi/ sau pe Internet.

* acest contract se va desfăţura după reguli de licitaţie BERD (co-finanţare paralelă)

2Parte din echipamentele cuprinse în descrierea măsurii la componenta A şi componenta B vor fi achiziţionate în cadiul contractului de servicii, acestea fiind necesare pentJ.u pregătirea documentelor de licitaţie penti.u lucrări. Aceste echipamente vor rămâne în proprietatea regiei de apă. Din aceste echipamente fac parte sistemul de detectare a pierderilor, staţia de luciu GIS, modele de reţele, etc.

ANEXANr.!!„)

*)Anexanr.11estereprodusăînfacsimil.

ANEXANr.!!!„)

*)Anexanr.111estereprodusăînfacsimil.

Sectiunea a II-a An'gajamente

1. (1) Comisia implementează cheltuielile prin ISPA în conformitate cu Reglementarea financiară

   aplicabilă bugetului general al Comunităţii Europene, pe baza memorandumului de finanţare care va fi încheiat între Comisie si tara beneficiară.

   ' '

   Totuşi, angajamentele bugetare anuale referitoare la asistenţa acordată măsurilor vor fi efectuate într-unul din următoarele două moduri:

   1. (a) Angajamentele pentru măsurile finanţate prin ISPA care vor fi realizate pe parcursul a 2 ani sau mai mult trebuie, ca regulă generală şi sub rezerva punctului (b), să fie efectuate în rate anuale.

      Angajamentele pentru prima rată anuală vor fi făcute de către Comisie la semnarea memorandumului de finantare referitor la măsură.

      '

      Acest angajament nu va depăşi totalul plăţii în avans, prevăzută la secţiunea III (2) de mai jos, şi al asistenţei financiare nerambursabile pentru cheltuielile estimate pentru primul an indicat în planul de finanţare.

      Angajamentele pentru ratele anuale următoare trebuie să se bazeze pe planul financiar iniţial sau revizuit al măsurii. Acestea vor fi acordate, în principiu, la începutul fiecărui an financiar dar nu mai târziu de 1 aprilie al anului în discuţie, cu condiţia ca cheltuielile preconizate pentru anul viitor să le justifice şi că progresul lucrărilor demonstrează că proiectul avansează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare.

   2. (b) Pentru măsurile cu o durată mai mică de 2 ani şi pentru care asistenţa Comunităţii nu de păşeşte 20 milioane Euro, un prim angajament de până 80 % din totalul asistenţei acordate poate fi făcut când Comisia semnează memorandumul de finanţare referitor la măsură.

      Diferenţa va fi angajată în condiţiile în care progresul lucrărilor demonstrează că proiectul înaintează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare.

2. (2) Cu excepţia cazurilor deplin justificate, asistenţa angajată pentru o măsură la care lucrările fizice nu au început în intervalul de 2 ani de la data semnării de către Comisie a Memorandumului de finanţare referitor la măsură, va fi anulată.

În orice caz Comisia trebuie să informeze în timp util ţara beneficiară şi autoritatea desemnată atunci când există riscul unei anulări.

Secţiunea a III-a Plăţi

1. (1) Plăţile pot avea forma fie a unui avans, fie a unor plăţi intermediare sau a diferenţei finale.

   Plăţile intermediare şi plata diferenţei finale trebuie să se refere la cheltuieli certificate şi plătite,

   care trebuie susţinute de facturi pnmlte sau de documente contabile cu valoare probativă echivalentă.

2. (2) Plăţile în avans

   Ca o regulă generală, un avans de până la 20% din totalul asistenţei acordată prin ISPA, aşa cum a fost iniţial decis, va fi plătit autorităţii desemnate aşa cum este definită la paragraful (9).

   Avansul este, ca regulă generală, transferat în următoarele moduri:

   o primă tranşă de până la jumătate din valoarea avansului este plătită când ţara beneficiară semnează memorandumul de finant,are;

   diferenţa este plătită după semnarea primului contract, în mod normal primul contract de

   lucrări.

   Abaterile de la această regulă generală trebuie aprobate printr-o decizie a corrus1e1 în memorandumul de finantare referitor la măsură.

   '

   Întregul avans sau părţi din acesta trebuie returnate de autoritatea desemnată, menţionată în paragraful (2), dacă nici o cerere de plată nu a fost transmisă Comisiei în 12 luni de la data la care a fost plătit avansul. Valoarea avansului care trebuie returnat va fi stabilit de Comisie pe baza cheltuielilor eligibile efectiv plătite. Returnarea avansului nu duce la anularea asistenţei acordată de către Comunitate.

3. (3) Plătile intermediare

   Plătile intermediare sunt efectuate de către Comisie către autoritatea desemnată la cererea aces' teia, dacă măsura progresează satisfăcător către finalizare şi vor fi făcute pentru a rambursa

   cheltuielile efectuate şi certificate, sub rezerva următoarelor condiţii:

   – ţara beneficiară a înaintat un raport care să descrie progresul măsurii din punct de vedere al indicatorilor fizici şi financiari şi conformitatea acesteia cu memorandumul de finanţare, inclusiv, atunci când este cazul, orice condiţii specifice referitoare la asistenţă;

   s-au luat măsuri în sensul îndeplinirii observaţiilor şi recomandărilor autorităţilor de inspecţie naţionale şi/ sau comunitare;

   au fost indicate măsurile luate pentru corectarea oricăror probleme tehnice, financiare şi legale care au apărut;

   a fost analizată orice îndepărtare de la planul financiar iniţial; au fost descrise etapele parcurse pentru publicitatea măsurii.

   Ţara beneficiară va fi informată de Comisie dacă nu a îndeplinit una din condiţiile stipulate mai sus.

   Va fi folosit modelul standard furnizat de Comisie pentru cererile de plată şi pentru rapoartele de progres fizic şi financiar.

4. (4) Ţările beneficiare trebuie să se asigure că solicitările de plată sunt înaintate Comisiei, ca regulă generală, de 3 ori pe an, până la 1 martie, 1 iulie şi 1 noiembrie cel mai târziu.

5. (5) Suma totală a plăţilor efectuate conform punctelor (2) şi (3) nu trebuie să depăşească 80 % din totalul asistenţei acordate. Comisia poate creşte acest procent până la 90% în cazuri justificate.

6. (6) Plata diferenţei finale din asistenţa acordată de către Comunitate.

   Plata diferenţei finale din asistenţa acordată de către Comunitate, calculată pe baza cheltuielilor certificate şi într-adevăr efectuate, va fi făcută dacă:

   • – măsura a fost realizată în conformitate cu obiectivele sale;

   • – măsura a îndeplinit condiţiile sale specifice, cum sunt menţionate în memorandumul de finantare;

   • – rapor'tul final mentionat în sectiunea a V-a a fost înaintat Comisiei;

   • – autoritatea desemn' ată sau orga' nismul menţionat în paragraful (2) a înaintat către Comisie

     o cerere de plată, în termen de 6 luni de la data limită de finalizare a lucrării, pentru cheltuielile specificate în memorandumul de finanţare;

   • – ţara beneficiară certifică Comisiei că informaţiile furnizate în cererea de plată şi în raport sunt corecte;

   • – tara beneficiară a transmis Comisiei declaratia mentionată în apendicele B la anexa nr.

     I' II.4,. ' '

   • – toate măsurile de informare şi publicitate stabilite de Comisie în anexa nr. III.6 au fost implementate;

   • – când managementul ajutorului acordat pentru o măsură este conferit agenţiilor de implementare din ţările beneficiare în sistem descentralizat, ţările beneficiare furnizează Comisiei toate informaţiile necesare pentru a verifica dacă regulile Comunităţii privind achiziţiile publice au fost îndeplinite, în special cele care privesc publicarea anunţurilor de licitaţie şi transmiterea rapoartelor de evaluare a ofertelor şi de adjudecare a contractului, şi că au fost respectate toate condiţiile specificate în memorandumul de finanţare.

7. (7) Dacă raportul final menţionat mai sus nu este transmis Comisiei în termen de 6 luni de la data finală de terminare a lucrărilor şi de efectuare a plăţilor, astfel cum este specificat în memorandumul de finanţare, partea de asistenţă care reprezintă diferenţa finală pentru acea măsură va fi anulată.

8. (8) Cererile pentru plăţile intermediare şi pentru plata finală prezentate de ţara beneficiară sunt însoţite de o declaraţie a Responsabilului Naţional cu Autorizarea, care specifică numai plăţile legate de cheltuielile susţinute de facturile primite sau de alte documente contabile cu valoare probativă şi care sunt conforme cu prevederile care guvernează eligibilitatea cheltuielilor pentru proiectele asistate prin ISPA, astfel cum sunt specificate în anexa nr. III.2.

9. (9) Toate plăţile pentru ajutorul acordat de Comisie prin acest memorandum de finanţare vor fi făcute către o entitate centrală, Fondul Naţional, desemnat de ţara beneficiară să primescă asemenea plăţi. Ca regulă generală, plăţile trebuie făcute de către Comisie într-un singur cont bancar desemnat de ţara beneficiară, nu mai târziu de 2 luni de la primirea unei cereri valide şi complete de plată. Acest termen limită nu se aplică pentru plata avansului. Fondul Naţional trebuie să transfere cât de repede posibil şi în totalitate contribuţia ISPA către organismele responsabile cu implementarea.

10. (10) Fondul Naţional, condus de Responsabilul National cu Autorizarea (RNA), va avea întreaga responsabilitate pentru managementul fondurilor în cadrul ţarii beneficiare. RNA va fi, de asemenea, responsabil pentru returnarea către Comisie a oricăror fonduri plătite în plus sau nejustificat.

Responsabilităţile Responsabilului Naţional cu Autorizarea sunt stabilite în memorandumul de înţelegere încheiat între Comisie şi ţările beneficiare.

Sectiunea a IV-a Fo'losirea euro

1. (1) Sumele cuprinse în cererile pentru asistenţă, împreună cu planul de financiar relevant, vor fi

   prezentate în euro.

2. (2) Sumele privind asistenţa şi planurile de finanţare aprobate de Comisie vor fi exprimate în

   euro.

3. (3) Declaraţiile de cheltuieli care justifică cererile de plată corespunzătoare trebuie exprimate în euro.

   Rata de schimb care va fi folosită trebuie să fie rata financiară contabilă a Comisiei aplicabilă pentru luna în care declaraţia de cheltuieli a fost înregistrată în documentele contabile ale autorităţilor responsabile cu managementul financiar al proiectului. Rata lunară de schimb este fixată conform prevederilor menţionate în articolul 1 (2) din Reglementarea Comisiei (EURATOM, ECSC, EC) nr. 3418/93 care stabileşte regulile detaliate de implementare a unor prevederi ale Regulementării financiare din 21 decembrie 1977. Rata de schimb este rata din penultima zi lucrătoare a lunii precedente pentru care ratele sunt stabilite. Comisia va informa autorităţile responsabile cu privire la această rată3.

4. (4) Plăţile asistenţei financiare acordate de Comisie trebuie făcute în euro către autoritatea desemnată de ţara beneficiară în acest sens.

   Secţiunea a V-a Raportul Final

   Autoritatea sau organismul responsabil cu implementarea măsurii trebuie să transmită Comisiei un raport final în cel mult 6 luni de la finalizarea măsurii. Raportul final va conţine următoarele:

   1. (a) descrierea lucrărilor efectuate, însoţită de indicatori fizici, cuantificări ale cheltuieWor pe categorii de lucrări şi măsurile luate cu privire la clauzele specifice conţinute în decizia de acordare a asistenţei financiare nerambursabile;

   2. (b) certificatul de conformitate a lucrărilor cu decizia de acordare a asistenţei financiare nerambursabile;

   3. (c) o primă evaluare a gradului de îndeplinire a rezultatelorr prevăzute, mai ales cu privire la:

      

      3http://europa.eu.int/ comm/ dg19 / infoeuro/ fr/index.htm

      • – data efectivă de implementare a măsurii;

      • – o indicare a modului în care măsura va fi administrată după finalizare;

      • – confirmarea, dacă este necesar, a previziunilor financiare, în special a celor privind costurile de operare şi veniturile aşteptate;

      • – confirmarea previziunilor socio-economice, în special a costurilor şi beneficiilor aşteptate;

      • – indicarea acţiunilor luate pentru a se asigura protecţia mediului şi costurile acestora inclusiv concordanţa cu principiul „poluatorul plăteşte”;

      • – data la care măsura finantată devine operatională.

        ' '

   4. (d) informaţii referitoare la acţiunile de publicitate.

Sectiunea a VI-a Amendamente la m' emorandumul de finantare

'

1. (1) Dacă cheltuiala publică sau echivalentă într-adevăr efectuată diferă de cheltuiala planificată iniţial, asistenţa acordată de Comunitate va fi modificată luându-se în calcul aceasta dar nu trebuie să depăşească suma maximă stabilită în memorandumul de finanţare.

   O schimbare a ratei asistentei Comunitătii fată de rata acordată initial sau fată de asistenta

   financiară nerambursabilă m'aximă va nec'esita ' o modificare a memo'randumulu' i de finantar'e

   conform procedurilor descrise în paragraful (3). '

2. (2) Dacă atunci când planul de finanţare al unui proiect este amendat, angajamentele şi/ sau plăţile Comunităţii depăşesc deja sumele menţionate în planul de finanţare amendat, Comisia va opera ajustările necesare ţinând seama de suma supraangajată sau supraplătită, când autorizează prima operaţie financiară (angajare sau plată) după acel amendament.

3. (3) Orice amendament la memorandumul de finanţare se va face în conformitate cu următoarele proceduri:

   1. (a) amendamentele care impun o modificare substanţială a obiectivelor sau caracteristicilor proiectului sau o schimbare substanţială în planul de finanţare sau în programul cheltuielilor, trebuie făcute printr-un memorandum de finanţare, ca răspuns la solicitarea tării beneficiare sau la initiativa Comisiei după consultarea cu tara beneficiară. Definiri.a

      m' odificării „substanţiale”'este dată în prevederile referitoare la el'igibilitatea cheltuielilor.'

   2. (b) în cazul unor altor amendamente, ţara beneficiară va trimite Comisiei o propunere în acest sens. Comisia trebuie va face observaţiile necesare sau îşi va transmite acordul în cel mult 20 de zile lucrătoare de la primirea propunerii. Amendamentul va fi adoptat după ce Comisia şi-a dat acordul. Comitetul de management ISPA va fi informat despre aceste amendamente.

   3. (c) nici o modificare în cheltuiala anuală, mai mică de 25 % din totalul cheltuielilor planificate pentru proiect nu va fi considerată o modificare substanţială a planului de finanţare şi a programului de cheltuieli.

Sectiunea a VII-a Cont'rolul financiar

1. (1) Un audit financiar corespunzător, intern şi extern va fi îndeplinit, în conformitate cu standardele de audit internat,ionale acceptate, de către autorităt,ile nat,ionale competente de control financiar, care trebuie să fie independente pentru a-şi putea desfăşura funcţia. În fiecare an un plan de audit şi un rezumat al concluziilor auditului efectuat trebuie transmise Comisiei. Rapoartele de audit vor fi puse la dispoziţia Comisiei.

2. (2) Fără a prejudicia verificările efectuate de ţările beneficiare, serviciile Comisiei şi Curtea Auditorilor pot, prin propriul lor personal sau prin reprezentanţi autorizaţi corespunzător, să efectueze pe teren audituri tehnice şi financiare, inclusiv verificări prin sondaj şi audituri finale.

3. (3) Ţara beneficiară trebuie să se asigure că, atunci când personalul Comisiei sau reprezentanţii ei corespunzător autorizaţi şi/ sau Curtea Auditorilor efectuează verificări, aceste persoane au dreptul să inspecteze pe loc toate documentaţiile relevante şi care au legătură cu elementele finanţate prin memorandumul de finanţare. Ţările beneficiare trebuie să sprijine serviciile Comisiei şi Curtea Auditorilor să îşi efectueze auditurile referitoare la utilizarea fondurilor acordate prin ISPA.

4. (4) Implementarea detaliată a prevederilor principiilor controlului financiar, împreună cu înţelegerile de cooperare şi coordonare a programării şi metodologiei controlului, între Comisie şi ţările beneficiare sunt specificate în anexa nr. III.4.

   Sectiunea a VIII-a Recuperar'ea plăţilor necuvenite

   1. (1) Dacă implementarea unei măsuri nu justifică fie o parte, fie toată asistenţa alocată, Comisia va conduce o examinare completă a cazului, în special cerând ţării beneficiare să îşi facă cunoscute comentariile, într-un interval specificat de timp şi să corecteze orice neregulă.

   2. (2) Ca urmare a examinării menţionate la paragraful (1), Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistenţa referitoare la măsura în cauză, dacă examinarea dezvăluie nereguli, o combinare necorespunzătoare a fondurilor sau neîndeplinirea uneia dintre condiţiile specificate în memorandumul de finanţare şi în special orice modificare semnificativă care afectează natura sau condiţiile de implementare a măsurii şi pentru care acordul Comisiei nu a fost cerut. Orice reducere sau anulare a asistenţei implică recuperarea sumelor plătite.

   3. (3) Când Comisia consideră că o neregularitate nu a fost corectată sau că o parte ori întreaga operaţiune nu justifică fie numai o parte, fie întreaga asistenţa acordată acesteia, Comisia trebuie să examineze corespunzător cazul şi să solicite ţării beneficiare să îşi înainteze observaţiile într-o perioadă specificată. După examinare, dacă ţara beneficiară nu a luat măsurile corective necesare, Comisia poate:

      1. (a) să reducă sau să anuleze orice avans;

      2. (b) să anuleze o parte sau întreaga asistenţă acordată măsurii.

         Comisia va hotărî măsura corectoare ţinând cont de natura neregulii ş1 de existenţa

         oricăror deficienţe în sistemele de management şi control.

   4. (4) Orice suma plătită greşit trebuie returnată Comisiei de autoritatea definită la paragraful (9) din secţiunea a III-a. Dacă această autoritate nu returnează suma datorată Comisiei, ţara beneficiară trebuie să ramburseze aceasta sumă Comisiei. Dobânda aplicată conturilor pentru întârzierile de plată trebuie aplicată sumelor nereturnate în conformitate cu regulile specificate în Reglementarea financiară care guvernează bugetul Comunităţii.

   Sectiunea a IX-a Ma'nagementul

   1. (1) Comisia trebuie să ceară ţărilor beneficiare:

      1. (a) să stabilească Începând cu data de 1 ianuarie 2000, dar în orice caz nu mai târziu de 1 ianuarie 2002, sistemele de management şi control care asigură:

         implementarea corespunzătoare a asistenţei acordată prin acest memorandum de finanţare, în conformitate cu principiile unui management financiar solid;

         separarea funcţiilor de management şi control;

         că declaraţiile de cheltuieli prezentate Comisiei sunt corecte şi provin dintr-un sistem contabil bazat pe documente justificative care sunt disponibile pentru verificare;

      2. (b) să verifice regulat că măsurile finanţate de Comunitate au fost corect reali:t:ate;

      3. (c) să prevină nereguWe şi să ia măsuri împotriva acestora;

      4. (d) să recupereze orice sume pierdute ca rezultat al neregulilor sau neglijenţei.

   2. (2) Sistemele de management şi control ale ţărilor beneficiare trebuie să furnizeze un sistem corespunzător de audituri, cum este definit în apendicele A la anexa nr. III.4, pentru a permite în special:

   regularizarea închiderii conturilor sintetice ale Comisiei cu înregistrările contabile ş1 cu documentele justificative de la diferitele niveluri administrative;

   – verificarea transferurilor fondurilor Comunitare disponibile şi ale altor fonduri;

   examinarea planurilor tehnice şi financiare ale proiectului, a rapoartele de progres, procedurile de licitaţie şi contractare la diferitele nivele administrative.

   Secţiunea a X-a Monitorizarea

   Ţările beneficiare şi Comisia vor asigura implementarea ş1 monitorizarea în conformitate cu următoarele prevederi:

   1. (1) Înfiinţarea comitetelor de monitorizare trebuie să aibă loc în urma unei înţelegeri între ţările

      beneficiare implicate şi Comisie. Autorităţile şi organismele desemnate de ţara beneficiară, Comisie şi, unde este cazul, BEI şi/ sau alte instituţii cofinanţatoare, vor fi reprezentate în aceste comitete. Vor fi de asemenea reprezentate în asemenea comitete şi autorităţile regionale sau locale şi societăţile private, în cazul în care acestea au competenţa necesară pentru executarea unui proiect şi dacă sunt direct implicate în acest proiect.

   2. (2) Monitorizarea va fi făcută pe baza unor proceduri de raportare convenite în comun, de verificare prin sondaj şi, dacă este necesar, prin înfiinţarea unor comitete ad hoc. Indicatorii se vor referi la caracterul specific al proiectului şi la obiectivele acestuia. Aceştia vor fi stabiliţi în aşa fel încât să arate stadiul atins în executarea măsurii în relaţie cu planul şi obiectivele propuse iniţial, şi progresul realizat în domeniul managementului şi în alte probleme legate de acesta.

   3. (3) (a) Pentru fiecare măsură, coordonatorul naţional ISPA trebuie să înainteze Comisiei rapoarte de progres în ultimele de 3 luni până la sfârşitul fiecărui an intreg de implementare.

      (b) Pentru întâlnirile comitetelor de monitorizare, coordonatorul naţional ISPA trebuie să înainteze rapoarte de progres conform modelului standard furnizat de Comisie. Raportul trebuie să intre în posesia Comisiei cu 15 zile lucrătoare înaintea întâlnirii programate.

   4. (4) Pe baza rezultatelor monitorizării şi ţinând seama de observaţiile comitetului de monitorizare, Comisia va ajusta sumele şi condiţiile de acordare a asistenţei aprobate iniţial, ca şi planul de finanţare prevăzut, dacă este necesar, la propunerea ţărilor beneficiare.

   Comisia va întocmi aranjamentele corespunzătoare pentru aceste modificări, în funcţie de natura şi importanţa lor.

   Secţiunea a XI-a Transparenţa în adjudecarea contractelor

   1. (1) Procedura care trebuie urmată pentru acordarea contractelor de lucrări, achiziţii sau servicii, va respecta principiile cheie stabilite în Titlul IX din Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Uniunii Europene.

   2. (2) (a) Participarea la procedurile de licitaţie trebuie să fie deschisă şi pe baze egale pentru toate persoanele fizice sau juridice pentru care este aplicabil tratatul şi tuturor persoanelor fizice sau juridice din ţările beneficiare ISPA şi din Cipru, Malta şi Turcia;

      Prin urmare, se va cere ofertanţilor să îşi declare naţionalitatea şi să prezinte în sprijinul acesteia probe normal acceptate de propria legislaţie.

      1. (b) În cazurile justificate corespunzător cum ar fi cofinanţarea de la instituţii financiare internaţionale şi după o examinare făcută din timp de Comitetul de management ISPA, Comisia poate permite naţionalilor unor terţe ţări să participe la licitaţia pentru contracte.

   3. (3) (a) Ţările beneficiare vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura o participare cât mai mare. Pentru aceasta şi când valoarea contractelor o cere, ele trebuie să asigure publicarea în avans a invitaţiei de participare la licitaţie în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene şi

      în „Monitorul Oficial" din tările beneficiare.

      '

      1. (b) Se vor elimina, de asemenea, orice practici discriminatorii şi specificaţii tehnice care pot să

         limiteze participarea pe baze egale a tuturor persoanelor fizice sau juridice din ţările membre sau din tările beneficiare.

         '

      2. (c) În plus, informaţia trebuie lansată pe Internet Într-o formă transparentă.

   4. (4) Procedurile detaliate privind licitaţiile şi contractele sunt stabilite în Sistemul descentralizat de implementare (DIS), manual înfiinţat pentru programul Phare.

   Sectiunea a XII-a

   Transparenţa în contab'ilitate şi în rapoartele proiectelor

   Ţara beneficiară trebuie să se asigure că, pentru măsura la care se referă memorandumul de finanţare, toate organismele publice sau private implicate în managementul şi implementarea operaţiunilor au fie un sistem separat de contabilitate, fie o codificare contabilă adecvată a tuturor tranzacţiilor implicate, ceea ce va facilita verificarea de către Comisie şi de către autorităţile naţionale de control, a cheltuielilor efectuate. De asemenea, trebuie să se asigure că toate cheltuielile sunt corect atribuite proiectului în cauză.

   Autorităţile responsabile vor asigura accesul la toate documentele justificative cu privire la cheltuielile pentru fiecare proiect pe o perioadă de 5 ani efectuarea ultimei plăţi pentru proiectul respectiv.

   Sectiunea a XIII-a Eva'luarea ex-post

   Prin evaluarea ex-post se vor analiza atât utilizarea resurselor, cât şi randamentul şi eficienţa asistenţei şi a impactului său, precum şi factorii ce contribuie la succesul sau eşecul implementării măsurilor, realizărilor şi rezultatelor.

   După finalizarea măsurilor, Comisia şi ţările beneficiare vor evalua modul în care acestea au fost îndeplinite, inclusiv randamentul şi eficienţa utilizării resurselor. Evaluarea va cuprinde şi impactul real al implementării lor pentru a se stabili dacă obiectivele iniţiale au fost atinse. Printre altele, această evaluare se va referi şi la contribuţia măsurilor la implementarea politicilor

   Comunitătii în domeniul mediului sau contributia acestora la politicile privind reteaua Trans –

   Europeană' extinsă şi transportul în comun. De' asemenea, ele vor evalua şi impac' tul măsurilor

   asupra mediului.

   AnexaNr.111.2

   

   trebuie cuprinse În acelaşi plan global privind cursul de apă sau aria de captare sau coridorul, în scopuri bine identificate;

   trebuie supervizate de un organism responsabil cu coordonarea şi monitorizarea grupului de proiecte în cazurile în care proiectele sunt derulate de autorităţi competente diferite.

   1. (2) „Autoritatea responsabilă cu implementarea”

      1. (a) pentru proiectele finanţate prin ISPA „autoritatea responsabilă cu implementarea” este organismul responsabil cu licitaţiile şi contractările. Acestă autoritate este specificată la punctul 3 din anexa nr. I la memorandumului de finanţare.

         Ca o consecinţă, orice schimbare a "autoritatea responsabilă cu implementarea" unw proiect trebuie să fie aprobată de către Comisie printr-un memorandum de finanţare.

         În mod normal prin acestă autoritate se înţelege beneficiarul final al asistenţei acordată prin ISPA. Numai acestă autoritate efectuează cheltuieli eligibile.

      2. (b) Totuşi, această autoritate poate delega implementarea altui organism care poate, de asemenea, să efectueze cheltuieli eligibile. În asemenea cazuri, Comisia trebuie informată de tipul delegărilor propuse şi trebuie să primescă o copie a documentelor relevante.

   2. (3) Conceptul de „administraţie publică”

      Administraţia publică poate cuprinde următoarele trei niveluri de guvernare:

      • – organisme de guvernare centrale (nivel naţional);

      • – organisme de guvernare regionale;

      • – organisme de guvernare locale.

      În plus, acest concept poate include şi organismele a căror activitate poate intra într-un cadru legal sau administrativ în virtutea faptului că sunt privite ca echivalentul unor organisme publice.

   3. (4) Implementarea şi perioada de implementare a unui proiect

      1. (a) Implementarea unui proiect cuprinde toate etapele de la planificarea preliminară (incluzând studiul variantelor) până la finalizarea proiectului aprobat şi până la măsurile de publicitate pentru un proiect finanţat;

      2. (b) Memorandumul de finanţare se poate aplica uneia sau mai multor etape menţionate mai sus;

      3. (c) Perioada de implementare a proiectului reprezintă, ca regulă generală, perioada necesară pentru finalizarea etapelor sus-menţionate până în momentul în care proiectul devine complet operaţional şi obiectul fizic descris în memorandumul de finanţare a fost finalizat/ definitivat.

5. (5) Evidenţa documentelor şi transparenţa

   Orice cheltuială declarată Comisiei trebuie să se bazeze pe înţelegeri legale obligatorii şi/ sau pe documente. Este imperativă existenţa unei evidenţe documentare corespunzătoare.

   În scopul maximizării transparenţei şi pentru a permite controlul comisiei şi/ sau al autorităţii naţionale competente de control financiar asupra cheltuielilor, fiecare ţară beneficiară trebuie să se asigure că orice organism implicat în managementul şi implementarea proiectelo.r a stabilit o evidenţă contabilă separată privitoare la proiectul descris în memorandumul de finanţaxe.

6. (6) Cheltuieli

Cheltuielile trebuie raportate la plăţile certificate şi făcute efectiv de către autoritatea responsabilă cu implementarea, susţinute de facturi plătite sau de documente contabile,r.:u valoare probativă echivalentă.

„Documentul contabil cu valoare probativă echivalentă" reprezintă Grice document transmis de către autoritatea definită la punctul 2 din această secţiune ·pentru a demonstra că intrările contabile oferă o imagine adevarată şi corectă a tranzacţiilor reale implicate, în concordanţă cu practicile contabile standard. Este necesară o aprobare preab.bilă a comisiei atunci când se folosesc documente contabile cu valoare probativă echivalentă.

Sectiunea a III-a

Principalele categ' orii de cheltuieli eligibile

Ca regulă generală cheltuielile legate de: studiile de fezabilitate;

• – planificare şi proiectare, inclusiv studiul privind impactul asupra mediului;

• – pregătirea terenului; construcţii;

utilaje şi instalaţii implicate permanent în proiect; testare şi instruire;

managementul proiectului;

măsurile compensatorii şi de reducere a impactului asupra mediului; alte tipuri de cheltuieli specificate în memorandumul de finanţare;

măsuri luate ca urmare a prevederilor anexei nr. III.6 privind informarea şi publicitatea sunt subiecte eligibile pentru competenţele prezentate mai jos.

Sectiunea a IV-a

Studii de fezabilitate, pla'nificarea şi proiectarea proiectului

1. (1) Cheltuieli legate de studiile de fezabilitate, planificarea şi proiectarea proiectelor

   1. (a) Cheltuielile legate de studiile de fezabilitate, planificare incluzând studiile privind impactul

      asupra mediului, expertize legate de proiect şi proiectarea proiectelor sunt, ca regulă generală, eligibile, cu condiţia ca aceste cheltuieli să fie direct legate de unul sau mai multe proiecte şi să fie aprobate în mod special printr-un memorandumul de finanţare;

   2. (b) În acele cazuri, când mai multe proiecte se derulează prin acelaşi contract sau când autoritatea responsabilă cu implementarea exercită funcţiile de mai sus pe cont propriu, acestea trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat şi transparent al proiectului, bazat pe documente contabile sau pe documente cu valori probative echivalente (de exemplu cu ajutorul sistemului de alocare a timpului).

2. (2) Implicarea administraţiei publice

În cazurile În care funct,ionarii din administrat,ia publică sunt implicat,i în activităt,ile men'tionate la punctul 1(a) al acestei secţiuni, cheltuielile pot fi acceptate ca eligibile de către comisie, în cazuri clar justificate şi în concordanţă cu următoarele criterii:

– Functionarul a renuntat temporar la statutul său de functionar în administratia publică;

' ' ' '

Cheltuielile trebuie să aibă la bază un contract privind unul sau mai multe proiecte specificate;

în cazul în care un contract se referă la mai multe proiecte, costurile trebuie să fie alocate într­ un mod transparent (de exemplu cu ajutorul programărilor în timp);

Cheltuielile trebuie să fie direct legate cu unul sau mai multe proiecte individuale avute în

vedere;

Contractul trebuie să fie limitat în timp şi nu trebuie să depăşească data limită stabilită pentru finalizarea proiectului;

Sarcinile care trebuie îndeplinite pentru acel contract nu trebuie să acopere atribuţii administrative generale, ca cele specificate la punctul 1 din secţiunea a viii-a;

Dispoziţiile nu trebuie să fie folosite pentru a ocoli procedurile de achiziţii publice ale comunitătii.

'

Secţiunea a V-a Pregătirea terenului şi construcţiile

1. (1) În cazurile în care autoritatea responsabilă cu implementarea execută pregătirea terenului şi lucrările de construcţie sau părţi din acestea, pe cont propriu, costurile trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat şi transparent al proiectului bazat pe documente contabile sau pe documente cu valoare probativă echivalentă.

   În cazul în care sunt implicaţi funcţionari ai administraţiei publice, se aplică prevederile specificate la punctul (2) din secţiunea a IV-a.

2. (2) Costurile eligibile trebuie să includă doar costurile reale apărute după datele specificate în la punctul (1) din secţiunea a x-a, şi legate direct de proiect. Costurile eligibile pot include toate sau numai unele din următoarele categorii:

   Costuri privind munca (salarii brute şi nete);

   • – Cheltuieli pentru utilizarea durabilă a echipamentelor pe perioada construcţiilor;

   • – Costuri de producţie folosite pentru implementarea proiectului;

   • – Costuri de funcţionare şi alte categorii de cheltuieli, dacă sunt în mod specific justificate; acestea trebuie alocate în mod echitabil, în concordanţă cu standardele contabile general recunoscute;

     Cheltuielile de funcţionare impuse nu sunt eligibile în cazul în care autoritatea menţionată la punctul (1) de mai sus este inclusă în administraţia publică.

3. (3) Ca regulă generală costurile trebuie să fie evaluate la preţul pieţei.

Sectiunea a VI-a

Achiziţii, închirieri de ec' hipamente şi active necorporale

1. (1) Echipamentul durabil care este parte a cheltuielilor de capital din cadrul proiectului

   1. (a) Cheltuielile privind achiziţiile sau producţia de utilaje şi echipamente care vor fi permanent instalate şi fixate în proiect sunt eligibile dacă acestea sunt prinse în inventarul echipamentului durabil de către autoritatea specificată la punctul (2) din secţiunea a II-a şi sunt considerate ca şi cheltuieli de capital, în concordanţă cu convenţiile standard de contabilitate;

   2. (b) Fără a prejudicia punctul (3) din secţiunea a IX-a, închirierea acestor echipamente este considerată ca parte a costurilor de operare şi este neeligibilă.

2. (2) Achiziţiile de active necorporale

   Achiziţiile şi utilizarea activelor necorporale, ca de exemplu patentele, sunt eligibile dacă sunt necesare pentru implementarea proiectului.

3. (3) Echipamente utilizate pentru implementarea proiectului

   1. (a) În cazul în care autoritatea responsabilă cu implementarea execută pregătirea terenului şi lucrările de construcţie, sau o parte din acestea, pe cont propriu, cheltuielile privind achiziţiile sau producţia echipamentelor care sunt angajate pe perioada fazei de implementare a proiectului, nu sunt eligibile.

   2. (b) Echipamentele durabile, care sunt în mod expres achiziţionate sau produse pentru implementarea proiectului, pot fi considerate eligibile dacă acestea sunt fără valoare economică ori distruse după folosinţă şi dacă sunt specificate în memorandumul de finanţare.

4. (4) Echipamentele durabile utilizate de administraţia publică

   1. (a) Cheltuielile privind achiziţia sau închirierea de echipamente durabile utilizate de administraţia publică nu sunt eligibile.

   2. (b) Fără a prejudicia prevederile punctului (2) sau (3) din secţiunea a VIII-a, cheltuielile privind echipamentul sau cele necesare pentru închirierea acestuia, utilizat de administraţia publică ca

      urmare a sarcinilor privind monitorizarea şi supervizarea, pot :fi eligibile numai cu acordul Comisiei.

      Sectiunea a VII-a

      Achiziţionarea terenu'lui şi taxa pe valoarea adaugată

      Cheltuielile cu achiziţionarea terenului şi taxa pe valoarea adaugată (TVA) nu sunt digibne.

      Sectiunea a VIII-a Cheltui'eli administrative

      1. (1) Principii generale

         Ca regulă generală, cheltuielile administraţiei publice, inclusiv salariile funcţionarilor de la nivel naţional, regional şi local nu sunt eligibile pentru asistenţă (inclusiv asistenţă tehnică), cu excepţia cheltuielilor clar fundamentate provenite din obligaţiile ce revin pentru reahzarea controalelor

         :financiare, monitorizării financiare şi fizice, evaluărea şi prevenirea neregulilor şi a cheltuielilor care intră sub incidenţa obligaţiilor de recuperare a sumelor pierdute.

         Cu excepţia Fondului Naţional, costurile care includ salariile legate de angajarea temporară, la iniţiativa comisiei, a personalului temporar, fie funcţionari publici, fie proveniţi din sectorul privat, pentru lucrări privind managementul, urmărirea, evaluarea şi controlul sunt eligibile prin măsuri de asistenţă tehnică aşa cum sunt definite în la punctul (3) din secţiunea a I-a.

         Echipamentului pentru monitorizare poate fi eligibil dacă este permis în mod specific printr-o măsură de asistentă tehnică mentionată în memorandumul de finantare.

         ' ' ‘

      2. (2) Organizarea comitetelor de monitorizare

         1. (a) fără a prejudicia punctul (1) de mai sus, cheltuielile apărute în organizarea procesului de monitorizare sunt eligibile prin prezentarea unor documente justificative;

         2. (b) ca regulă generală, costurile permise includ una sau mai multe dintre următoarele categorii:

            • – servicii de traducere;

            • – închirierea de săli de conferinţă şi aranjamentele auxiliare;

            • – închirierea de echipamente audio-video şi alte echipamente electronice necesare;

            • – procurarea documentaţiei şi facilităţilor aferente;

            • – taxe pentru participarea experţilor;

            • – cheltuieli pentru călătorii.

   3. (c) salariile şi alocaţiile pentru funcţionarii din administraţia publică intervenite în acest context nu sunt eligibile.

1. (3) Întâlniri la cererea comisiei

Regulile prevăzute la punctul (2) de mai sus pot fi aplicate prin analogie la organizarea de întâlniri ad-hoc la cererea comisiei.

Sectiunea a IX-a Alte tip'uri de cheltuieli

1. (1) Managementul şi supervizarea proiectului

   Cheltuielile referitoare la managementul şi supervizarea proiectului sunt, ca regulă generală, eligibile sunt aplicate prevederile specificate la punctele (1) şi (2) din secţiunea a IV-a.

2. (2) Costuri financiare

   Nici un tip de costuri financiare legate de realizarea proiectului nu este eligibil; aceastea privesc în particular dobânzile pentru finanţarea intermediară, comisioane bancare, comisioane de garanţie, etc.

   Garanţiile bancare legate de împrumuturile bancare folosite pentru finanţarea proiectului pot fi eligibile cu acordul Comisiei.

3. (3) Tehni i financiare care nu implică un transfer imediat al activelor proprii

   Fără a prejudicia prevederile punctului (2), tehnicile financiare, care nu necesită implicarea imediată a transferului activelor proprii pot fi considerate eligibile, dacă sunt justificate şi aprobate în memorandumul de finanţare.

   Ţările beneficiare trebuie să demonstreze, printr-o analiză a riscurilor, că tehnicile folosite sunt mai avantajoase din punct de vedere economic decât achiziţionarea directă a unor bunuri.

4. (4) Cheltuieli de operare, costuri curente ale proiectelor finanţate

   1. a) Nici un tip de costuri de operare apărute după finalizarea proiectului nu sunt eligibile;

   2. b) Ca excepţie de la prevederile punctului (a) de mai sus, cheltuielile pentru pregătirea personalului pentru operare şi testarea proiectului şi a echipamentelor pot fi luate în considerare ca şi cheltuieli eligibile pentru o anumită perioadă, definită în memorandumul de finantare.

      '

   3. c) Principiile definite la punctele (a) şi (b) menţionate mai sus sunt valabile, de asemenea, pentru

      o componentă individuală completă a unui proiect sau a unui grup de proiecte, chiar şi în cazul în care întregul proiect nu a fost încă finalizat.

5. (5) Măsuri de publicitate şi informare

Cheltuielile pentru măsurile luate în conformitate cu prevederile anexei nr. III.6 privind informarea şi publicitatea sunt eligibile.

Sectiunea a X-a Perioad'a de eligibilitate

1. (1) Limita iniţială de timp privind eligibilitatea

   Limita iniţială de timp privind eligibilitatea este evaluată diferenţiat în conformitate cu următoarele situatii:

   '

   (a) Când selecţia proiectului, licitaţia şi contractarea de către ţările beneficiare fac obiectul

   aprobării ex-ante a Comisiei5, cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţă de la data la care memorandumul de finanţare al proiectului este semnat de Comisie.

   În caz excepţional, când finanţarea proiectului este realizată printr-o combinaţie fie de la bei, fie de la alta institutie finantatoare şi asistenta financiară nerambursabilă ispa, cheltuielile sunt

   eligibile pentru as'istenţă de' la data încheieri'i acordului cu bei sau cu altă instituţie finanţatoare,

   pentru fiecare proiect. Ca regulă generală, această dată nu trebuie să fie mai devreme de 6 luni de la data menţionată la primul subparagraf. Sunt necesare în mod obligatoriu următoarele condiţii:

   • – lucrările şi contractele pentru care se aplică prevederile trebuie să fie identificate în memorandumul de finantare;

     '

   • – BEI sau altă instituţie finanţatoare certifică respectarea prevederile articolelor 108(2), 109

2. (2) şi (3), 114 (1), 115, 117 şi 118 ale Reglementarii financiare aplicabile bugetului general al Comisiei Europene.

În cazurile de mai sus, ca regulă generală, comisia dispune aplicarea, după examinarea de către Comitetul de management ISPA, a prevederilor articolului 114 (2) din Reglementarea Financiară aplicabilă bugetului general al comisiei europene.

(b) După decizia Comisiei de a acorda sprijin agenţiilor de implementare ale ţărilor candidate pe baze descentralizate6, cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţă de la data la care cererea de finanţare ajunge la Comisie (serviciul ISPA), cu condiţia ca cererea de finanţare să poată fi considerată completă.

Plăţile efectuate înainte de data specificată la punctele (a) şi (b) de mai sus sunt neeligibile.

1. (2) Modificări ale proiectelor

   1. (a) Orice modificare a unui proiect aprobat, care este egală sau mai mare de 5 milioane euro ori de 20% din costul total al acestuia, oricare ar fi mai mic, trebuie considerată o modificare substanţială a proiectului. Modificările majore ale obiectelor fizice ale proiectelor care schimbă natura acestuia sunt de asemenea tratate ca fiind „substanţiale”.

      Regulile stabilite la paragraful (1), se aplică şi pentru eligibilitatea cheltuielilor privind modificarile de mai sus.

      

      5Vezi Articolul 12.(1), Reglementarea Consiliului (CE) nr. 1266/99 din 21 iunie 1999

      6 Vezi Articolul 12.(2), Reglementarea Consiliului (CE) nr. 1266/99 din 21 iunie 1999

   2. (b) Pentru orice altă modificare a proiectului, cheltuielile privind noi elemente fizice suplimentare sau extinse sunt eligibile din momentul în care cererea de modificare este primită de Comisie (serviciul ISPA).

   3. (c) Cererea pentru modificări ş,_i informaţiile relevante ataşate la aceasta pot fi prezentate comitetului de monitorizare. Inregistrarea cererii şi a materialelor depuse trebuie să fie făcută în minuta întâlnirii.

2. (3) Timpul limită final privind eligibilitatea

   1. (a) Data finală a eligibilităţii este specificată, ca regulă generală, în articolul 4, paragraful 3 din memorandumului de finant,are;

   2. (b) Data finală depinde de plăţile făcute de către autoritatea responsabilă cu implementarea;

   3. (c) Data finală a eligibilităţii este prevazută în memorandumul de finanţare respectiv. După ce aceasta dată a expirat, beneficiarul dispune de o perioadă de şase luni pentru a supune comisiei solicitarea de plată finală împreună cu raportul final şi o notificare, aşa cum este prevăzut în paragraful (6) din secţiunea a III-a din anexa nr. III.1 şi în apendicele B la anexa

      nr. III.4 la memorandumul de finantare.

      '

   4. (d) Comisia nu poate extinde această perioadă de şase luni.

Secţiunea a XI-a Cererile de plată

Cererile de plată prezentate comisiei de către ţările beneficiare au la bază facturile deja plătite, aşa cum sunt definite la punctul (6) din secţiunea a II-a.

În cazul lucrărilor angajate de către un concesionar sau de un organism echivalent, autoritatea guvernamentală responsabilă trebuie să certifice corectitudinea cheltuielilor.

Cererile de plată trebuie să fie înregistrate şi certificate de către Responsabilul Naţional cu Autorizarea. Cererile sunt apoi înaintate Comisiei prin intermediul Delegaţiei Comisiei Europene.

Sectiunea a XII-a

Alte elemente'nespecificate în detaliu

1. (1) Orice întrebări apărute, care nu sunt explicit specificate în principiile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor în cadrul proiectelor finanţate prin ISPA, trebuie discutate cu Comisia. Comisia se va strădui să răsupundă întrebărilor în mod deschis, în spiritul înscris în aceste principii şi cu referire la principiile stabilite pentru fondurile de coeziune.

2. (2) În cazul conflictelor dintre aceste principii şi reguhle naţionale de eligibilitate, principiile prezentate mai sus trebuie să primeze.

Anexa nr. 111.3.a

□

□

Plăti intermediare

Plăţ'i ale balanţei finale

□

Plăţi peste 80%

A. TIPUL PLĂŢII

INSTRUMENTUL PENTRU POLITICI STRUCTURALE DE PREADERARE –

ISPA

SOLICITARE DE PLATĂ

Model de cerere de plată pentru raportarea progresului financiar şi fizic

B. FONDUL NAŢIONAL	/ IDENTIFICAREA CONTULUI
Numele:
Adresa:
Persoana de contact:
Telefon:	Fax:
E-mail:
Denumirea băncii:
Sediul băncii:
Codul poştal:	Oraş:
Numărul contului:	Codul scurt:

C. MĂSURA

Denumirea măsurii:

Codul măsurii ISPA:

Nr. Memorandumului de finantare curent:

Codul national de referintă:

' '

Data: '

D. AUTORITATEA	RESPONSABILĂ CU IMPLEMENTAREA
Denumire:
Adresa:
Cod poştal:	Oraş:
Persoana de contact:
Telefon:
E-mail:

F. CHELTUIELILE ELIGIBILE CURENTE PE CATEGORII MONEDA: EURO
Categorii de cheltuieli (*)	Cheltuieli în memorandumul de finantare curen't	Cheltuieli confirmate anterior	Cheltuieli confirmate în această cerere de plată până la data:	Totalul cheltuielilor confirmate	Rata de executie financi'ară
	(1)	(2)	(3)	(4)=(2)+(3)	(5)=(4)/(1)
Taxe de proiectare
Pregătirea terenului
Principalele lucrări
Utilaje şi echipamente
Asistentă tehnică '
Supervizare
Altele
Total

(*)categoriile prezentate sunt exemple care pot fi ajustate în vederea reflectării stadiului real al proiectului. Este de dorit o defalcare pe contract.

G. INDICATORII FIZICI AI EXECUŢIEI
	Indicatori fizici (*)			Până la (data)	Până la (data)
Tipul	Unitatea	Cantitatea	Executia fizică p' ână la	Executia fizică referito' are la	Executia fizică referito' are la cererea de	Rata executiei fizice% '
lucrării			data plăţilor	această cerere	plată totală
(*)			anterioare	de plată	înaintată
		(1)	(2)	(3)	4=(2)+(3)	5=(4)/(1)

(*) categoriile utilizate vor fi cele prezentate în formularul F.

J. OBSERVAŢII ŞI RECOMANDĂRI ALE AUTORITĂŢILOR DE INSPECŢIE

NAŢIONALE SAU COMUNITARE (Anexa III.ta memorandumul de finanţare)

MEMORANDUMULUI DE FINANŢARE (M.F.)

I. CONDIT• II SPECIFICE PRIVITOARE LA MĂSURILE ARTICOLULUI 8 AL

A se face referire la orice tip de probleme care pot apărea în implementarea măsurilor, inclusiv devieri de la planul de finanţare original şi a se furniza explicaţii cu privire la acţiunile întreprinse pentru corectarea acestora.

Tipul documentaţiei scrise, disponibile pentru public

Radio

□

Alte mijloace audio-vizuale

□

□

□

Televiziune

□

Presa

Nu

□

Da

Mijloacele folosite pentru info'rmarea publicului asupra măsurilor în cauză:

Panouri ridicate la locul executiei?

Prin prezenta declar că cheltuielile eligibile confirmate se referă la articolele deja plătite şi la investiţiile aprobate, şi care nu sunt rezultat al schimbării măsurii sau lucrărilor în afara măsurii descrise, şi că documentele originale privind plaţile indicate În listele anexate, sunt păstrate de aceasta entitate sau de autoritatea de implementare, ştampilate corect şi disponibile în vederea consultării având ca scop principal verificarea acestora..

Data: Semnatura şi autentificarea

'–––––––––––––––-

                 ANEXA LA CEREREA DE PLATĂ

FACTURI*
Denumirea măsurii: Codul măsurii ISPA: Codul national: Memorandumul de finantare nr.: Data: ' '
Furnizor şi Contract	Factura nr.	Data	Chitanta nr. '	Data	Valoarea	Observatii '
Total

* copii ştampilate corect ale evidenţelor contabile referitoare la cheltuielile trebuie anexate la copia cererii de plată transmisă de Responsabilului Naţional cu Autorizarea.

VERIFICĂRI ŞI CONTROALE EFECTUATE (Anexa nr. 111.1 la memorandumul de finanţare)
Controlul fizic al lucrărilor	Data: Concluzii:	Instituţia responsabilă:
	Data: Concluzii:	Instituţia responsabilă:
	Data: Concluzii:	Instituţia responsabilă:
Controlul financiar:	Data: Concluzii:	Instituţia responsabilă:
	Data: Concluzii:	Instituţia responsabilă:
	Data: Concluzii:	Instituţia responsabilă:

Anexa nr. 111.3.b

MODEL CE VA FI ÎNAINTAT COMITETULUI DE MONITORIZARE DIN ZIUA/LUNA/ ANUL

Se va face referire la condiţiile specifice, dacă există, şi se va preciza modului în care au fost îndeplinite, precum şi data îndeplinirii acestora (nr. scrisorii Comisiei prin care se aduce la cunoştinţă îndeplinirea condiţiilor respective).

3. CONDIŢII SPECIFICE REFERITOARE LA MĂSURĂ (ARTICOLUL 8 AL MEMORANDUMULUI DE FINANŢARE MF)

Toate datele din raport trebuie să fie actualizate până la 30 iunie sau 31 decembrie

1A. IDENTIFICAREA MĂSURII
Denumirea măsurii: Codul măsurii ISPA: Agenţia de Implementare: Rata asistent,ei ISPA: Data semnării Memorandumului de finant,are: Numărul amendamentului Memorandumului de finant,are:	– Comisia – T, ara – Comisia – T, ara
1B. AGENŢIA DE IMPLEMENTARE (Al)
Numele:
Adresa:
Codul poştal: Localitatea:
Persoana de contact:
Telefon:
E-mail:
2. SCURTĂ DESCRIERE CRONOLOGICĂ A ACTIVITĂT,ILOR / LUCRĂRILOR REALIZATE

4. ACTUALIZAREA PLANULUI DE ACHIZIT,II
Contract ( Nr.,		Data	Tipul	Data publicării		Costul	Tipul	Data semnării
Tip Descriere)(:")		publicării	licitaţiei	anunţului de		contractului	co-	şi numele
		anunţului de previzionare	vizate(:•:1	licitaţie		I costul estimativ al	finanţării	câştigătorului I Stadl•U r···. J
		a licitaţiei				contractului
						milioane euro	Combinată I
				Dacă nu s- a publicat	Dacă s-a publicat
							paralelă
				Data	Data,
				estimativă	nr. MOI
					Internet
C/)
(t)
8
::,
!>)
M
"O M (t) (Jq H> .(… ::, M (t) (t)

MON1ITORULOF1C1ALALROMÂN1E1,PARITEA1,Nr.711bis/13.X.2003

(*) Specificaţi contractul principal.

(**) Indicaţi dacă acordul contractual va fi conform Cărţii FIDIC Roşii, Galbene sau Argintii. Specificaţi dacă licitaţia este local, internaţională sau restrânsă şi justificaţi procedura în cazul precalificării.

41

(***) Pentru contractele aflate în pregătire, oferiţi câteva detalii despre stadiul pregătirii documentelor de licitaţie.

5. PLANUL DE CHELTUIELI UM:EURO
Anul	Costul eligibil total		Plătile efectuate '		Cheltuieli viitoare estimative		Cheltuieli totale		Diferentă I Cost' total% (9)=((7)- (2))/ /total (2)
	Estimarea initială* '	Estimarea acceptată curentă**	(până la data raportării)	(%) (3)/ ( 2)	(de la data raportării)	(%) (5)/ (2)	(7)=(3) +(5)	(%) (7)/ ( 2)
	(1)	(2)	(3)	(4)	(5)	(6)	(7)	(8)	(9)
2000
2001
2002 Trim 1
Trim. 2
Trim. 3
Trim. 4
2003 Trim. 1
Trim. 2
Trim. 3
Trim. 4
2004
2005
2006
Total							□
Propuneri de schimbare a Planului Financiar Da 0 Nu Transmise la CE în data de: Vor fi transmise la CE în data de: Vor fi prezentate în cadrul Comitetului de Monitorizare (ataşaţi planul şi motivele schimbării)

* La momentul semnării Memorandumului de Finanţare

** Ultimul Comitet de Monitorizare

6. FISA INFORMATIVA PRIVIND EXECUTIA FIZICA SI FINANCIARA (*)
Categorii de cheltuieli eligibile (*)	Execuţia fizica					Execuţia financiara
	Indicatori fizici (*)		Executia fizică de la 'ultimul Comitet de Monitorizare	Executia fizica pana la' actualul Comitet de Monitorizare	Rata executiei fizice(%)	Indicatori financiari		Cheltuieli de la ultimul Comitet de Monitorizare	Cheltuieli până la actualul Comitet de Ivlonitorizare	Rata executiei financi'are (5)	Progres fizic
	UM	Cantitate				Costul eligibil estimat (euro)	% din cost
		(1)	(2)	(3)	4=(3)/(1)	(5)	(6)	(7)	(8)	9=8/5	10=4*6/ 100
TOTAL										Progres financiar total	Progres fizic total
(*) se va acoperi 100% din costul eligibil.

43

MON1ITORULOF1C1ALALROMÂN1E1,PARITEA1,Nr.711bis/13.X.2003

Se va prezenta, pe scurt, observaţiile sau recomandările, dacă există, (cu referire la sursă) şi se va declara modul prin care s-a răspuns la acestea.

9. OBSERVAŢII ŞI RECOMANDĂRI ALE AUTORITĂŢILOR DE INSPECŢIE NAŢIONALE ŞI/SAU COMUNITARE (ANEXA NR. 111.1 LA MEMORANDUMUL DE FINANŢARE)

Se va face referire la orice problemă apărută în implementarea măsurii, incluzând, ca punct de plecare, planul de finanţare original şi se va explica ce acţiuni au fost întreprinse pentru a fi corectate.

Se va face referire la orice suspendare, corecţie financiară şi/ sau neregularitate.

8. PROBLEME TEHNICE, FINANCIARE SAU LEGALE (ANEXA NR. 111.1 LA MEMORANDUMUL DE FINANTARE)

7. CAUZA DIFERENŢELOR (DACĂ EXISTĂ) DINTRE EXECUŢIA FIZICĂ ŞI CEA FINANCIARĂ

EXPLICAŢII PRIVIND ÎNTÂRZIERILE (DACĂ EXISTĂ)

Da D

Nu 0

Modificarea datei va fi propusă în comitetul de monitorizare:

În memorandumul de finantare initial (data finală initial stabilită):

AIn memorandumul de finanţ‘ are cur‘ ent (data finală în‘ memorandumul de finanţare de modificat): Data prevăzută pentru finalizare:

11. DATAPREVĂZUTĂPENTRUFINALIZARE

Tipul documentaţiei tipărite aflată la dispoziţia publicului:

Radio D

Televiziune D

D

Presa

Alte mijloace audio-vizuale D

Mijloacele de comunicare utilizate pentru informarea publicului despre măsură:

D Nu D

Da

Panouri ridicate la locul execuţiei?

10. MĂSURI ADOPTATE PENTRU PROMOVAREA ASISTENŢEI COMUNITARE (ANEXA NR. 111.6 LA MEMORANDUMUL DE FINANŢARE)

Anexa nr. IIl.3.c

Model pentru solicitarea de modificări

PROPUNEREA DE MODIFICARE ISPA

Data propusă spre finalizare:

Data curentă:

2. SCHIMBAREA DATEI DE FINALIZARE A MĂSURII

Autoritatea Responsabilă cu implementarea:

1. IDENTIFICAREA MĂSURII
Denumirea măsurii:
Autoritatea responsabilă cu implementarea:
Codul măsurii ISPA:	Data:
Rata finanţării ISPA:

3. SCHIMBĂRI PROPUSE IN PLANUL DE FINANŢARE(*)			euro
	Cheltuieli eligibile totale conform Memorandumului de finantare în vigoare '	Cheltuieli eligibile efectuate sau previziuni pentru cheltuielile totale
2000
2001
2002
2003
2004
2005
După 2006
Total
Solicitare de creştere a asistenţei Suma solicitată ca şi creştere – dacă este cazul (euro)			□

(*) de anexat planul de finaţare modificat

4. MODIFICĂRI ÎN COSTURILE ELIGIBILE ALE MĂSURII euro
Categoria de cheltuieli (*)	Costuri totale eligibile curente	Modificarea solicitată	Costuri totale eligibile propuse
Proiectare
Organizare de şantier		–
Lucrări		;"
Utilaje şi echipamente
Asistentă tehnică
Supervizare
Altele (specificări)
Total

(*) Categoriile prezentate sunt exemple care pot fi ajustate în vederea reflectării stadiului real al proiectului. Este de dorit o defalcare pe contract.

5. MODIFICĂRI ALE INDICATORILOR FIZICI
Tipul lucrării	Unitate	Data estimată pentru finalizare	Propuneri

A se detalia.

6. MODIFICĂRI ALE CARACTERISTICILOR MĂSURII

Propunerea de modificare:

Data înaintării solicitării de modificare: Semnatura coordonatorului national ISPA:

'

Anexa nr. 111.4

Acord privind cerinţele minime de control financiar aplicabile măsurilor finanţate prin ISPA

Sectiunea 1

'

Acordul privind cerinţele minime pentru controlul financiar aplicabil măsurilor finanţate prin ISPA, denumit în continuare CMCF, se aplică asistenţei financiare furnizate în baza prezentului memorandum de finanţare şi sunt implementate de către administraţia ţării beneficiare.

Sectiunea a 2-a

'

1. (1) Sistemele de control şi management ale ţării beneficiare trebuie:

   1. (a) să asigure implementarea corespunzătoare a asistenţei în concordanţă cu obiectivele managementului financiar adecvat;

   2. (b) să furnizeze o certificare corespunzătoare a validităţii solicitărilor pentru plăţile intermediare şi plata finală, bazată pe cheltuielile efectuate;

   3. (c) să furnizeze un sistem de audit corespunzător;

   4. (d) să specifice instituţiile şi responsabilităţile şi, în particular, controlul efectuat la diferite nivele pentru a asigura validitatea certificării;

   5. (e) să faciliteze identificarea posibilelor puncte slabe sau riscuri ce pot apărea în executarea acţiunilor şi a proiectelor;

   6. (f) să stabilească măsurile corective necesare pentru eliminarea punctelor slabe, riscurilor sau neregulilor identificate pe parcursul execuţiei proiectului, în particular în ceea ce priveşte managementul financiar.

2. (2) Pentru atingerea obiectivelor CMCF un sistem de audit corespunzător este cel care îndeplineşte cerinţele menţionate în apendicele A.

Sectiunea a 3-a

'

1. (1) Ţările beneficiare trebuie să organizeze controale periodice sau finale ale măsurilor şi proiectelor, denumite de în continuare controale, efectuate în particular pentru:

   1. (a) a verifica eficienţa sistemelor de management şi control în vigoare;

   2. (b) a verifica selectiv, pe baza analizei riscului, declaraţiile de cheltuieli de la diferitele nivele implicate.

2. (2) Ţările beneficiare trebuie să organizeze o distribuţie egală a controalelor pe parcursul perioadei în cauză.

3. (3) La selecţia măsurilor şi proiectelor ce vor face obiectul controalelor se va avea în vedere:

   1. (a) controlul unui eşalon reprezentativ de proiecte în ceea ce priveşte tipul şi mărimea lor;

   2. (b) factorii de risc identificaţi de controalele naţionale sau ale Comunităţii;

   3. (c) concentrarea proiectelor sub tutela unor autorităţi de implementare sau beneficiari finali, astfel încât principalele autorităţi de implementare şi beneficiarii finali să fie subiectul aceluiaşi tip de control înainte de finalizarea fiecărui proiect.

Sectiunea a 4-a

'

Pe parcursul controalelor, ţările beneficiare trebuie să urmarească verificarea următoarelor:

1. (a) aplicarea practică şi eficacitatea sistemelor de management şi control;

2. (b) corespondenţa între înregistrări şi documentele justificative la nivelul beneficiarului final şi al autorităţilor intermediare, pentru un număr adecvat de documente contabile;

3. (c) existenţa unui sistem de audit adecvat;

4. (d) natura şi calendarul cheltuielilor relevante (angajamente şi plăţi) pentru un număr adecvat de cheltuieli, corespunzător cerinţelor Comunităţii, în ceea ce priveşte caracterisiticile fizice aprobate ale proiectului şi al lucrărilor executate;

5. (e) utilizarea proiectului este în concordanţă cu cea descrisă în solicitarea de cofinanţare din partea Comunităţii;

6. (f) contribuţiile financiare sunt în limitele stipulate în memorandumul de finanţare şi sunt plătite beneficiarului final fără nici un fel de reducere sau întârziere nejustificată;

7. (g) a fost făcută disponibilă cofinanţarea naţională corespunzătoare;

8. (h) măsurile cofinaţate au fost implementate în concordanţă cu prevederile memorandumului de finantare corespunzător măsurii finantate.

' '

Secţiunea a 5-a

Controalele trebuie să stabilească dacă anumite probleme apărute au un caracter sistematic sau prezintă un risc pentru alţii; trebuie, de asemenea, să identifice cauzele unor astfel de situaţii, orice examinări ulterioare care sunt necesare şi acţiunile corective şi preventive care sunt necesare.

Sectiunea a 6-a

'

Fiecare ţară beneficiară şi Comisia trebuie să se consulte cel puţin o dată pe an în vederea coordonării programelor de control pentru a se putea maximiza efectele benefice ale tuturor resurselor alocate pentru control la nivel naţional şi Comunitar. Aceste consultări trebuie să se refere la tehnicile de analiză a riscului ce vor fi aplicate şi trebuie să ţină cont de controalele recente, rapoartele şi comunicările autorităţilor naţionale, ale Comisiei şi Curţii Europene de Conturi.

Sectiunea a 7-a

'

1. (1) Ţările beneficiare trebuie să asigure investigarea şi soluţionarea corespunzătoare a neregulilor evidente raportate în urma controalelor naţionale sau comunitare.

2. (2) Dacă o neregulă evidentă nu a fost soluţionată în mod corespunzător în termen de şase luni din momentul în care a fost raportată autorităţii de implementare în cauză, ţara benficiară trebuie să informeze Comisia, în cazul în care nu a informat-o în condiţiile prevăzute anexei nr. III.5.

3. (3) Pentru paragrafele (1) şi (2), „soluţionat corespunzător” înseamnă prezentarea de dovezi suficiente, care să demonstreze că neregula nu a existat sau a fost corectată, de către beneficiarul final sau de către autoritatea de implementare în faţa persoanei sau a organizaţiei adecvate, responsabilă pentru control în ţara beneficiară.

   Dacă o anumită neregulă are un caracter sistematic, "soluţionat corespunzător" înseamnă adoptarea paşilor necesari pentru corectarea cazurilor care nu au fost indentificate în mod individual în cadrul controalelor, pentru a se preveni repetarea lor.

4. (4) Dovezile la care se face referire în paragraful (3) pot consta în copii ale înregistrărilor contabile şi documentelor relevante sau orice alt document necesar.

Sectiunea a 8-a

'

1. (1) Ţara beneficiară va prezenta Comisiei o declaraţie elaborată de către o persoană sau organizaţie independentă de serviciul de implementare, al cărei model indicativ este descris în apendicele B, nu mai târziu de data solicitării plătii finale referitoare la măsura finantată. Declaratia va cuprinde

   concluziile controalelor efectuate în' anii precedenţi şi va furniza conclu' zii referitoar' e la validitatea

   solicitării efectuării plăţii finale, a legalităţii şi regularităţii operaţiunilor, cu evidenţierea declaraţiei finale privind cheltuielile.

2. (2) În cazul în care există puncte slabe importante în ceea ce priveşte managementul şi controlul, sau frecvenţa ridicată a neregulilor înregistrate nu permite furnizarea unei asigurări de ansamblu pentru validitatea solicitării efectuării plăţii finale, declaraţia trebuie să se refere la aceste circumstanţe şi să furnizeze o evaluare a dimensiunii problemelor şi a impactului financiar.

În asemenea cazuri Comisia poate solicita efectuarea unui control în vederea identificării şi rectificării neregulilor într-o perioadă specificată de timp.

Sectiunea a 9-a

'

Ţările benficiare vor informa Comisia până la data de 30 iunie a fiecarui an, iar pentru prima oară până la data de 30 iunie 2002 cel târziu în ceea ce priveşte aplicarea CMCF în anul calendaristic precedent, cu referire specială la cerinţele secţiunii a 2-a şi incluzând orice completări sau actualizări necesare ale descrierii sistemelor de management şi control, cerute în secţiunea a IX-a din anexa nr. III.1.

Sectiunea a 10-a

'

Comisia şi ţara beneficiară trebuie să lucreze împreună pentru a se asigura că obiectivele acestui acord sunt îndeplinite în cadrul aranjamentelor administrative din fiecare ţară beneficiară.

Sectiunea a 11-a

'

1. (1) Persoanele şi organizaţiile responsabile pentru implementarea operaţiunilor cofinanţate de către Comunitate trebuie să se asigure că toate documentele şi evidenţele contabile necesare pentru control sunt furnizate oficialilor responsabili de efectuarea controlului sau persoanelor împuternicite pentru aceasta.

2. (2) Oficialii responsabili de efectuarea controlului sau persoanele împuternicite pentru aceasta pot solicita să le fie furnizate extrase sau copii ale documentelor sau evidentelor contabile mentionate

în paragraful (1). ' '

Sectiunea a 12-a

'

Informaţiile colectate pe parcursul controalelor trebuie să fie protejate de secretul profesional, în concordanţă cu prevederile relevante ale legislaţiei naţionale şi Comunitare. Aceste informaţii nu pot fi comunicate altor persoane decât celor care, conform atribuţiilor lor în cadrul ţării beneficiare sau în cadrul instituţiilor Comunitare, trebuie să intre în posesia acestora pentru îndeplinirea atribuţiilor respective.

Sectiunea a 13-a

'

Oficialii Comisiei Europene trebuie să aibă acces la toate documentele elaborate în scopul efectuării controlului în cadrul CMCF sau la cele referitoare la controale deja efectuate, inclusiv la informaţiile stocate în sistemele de procesare a datelor.

Secţiunea a 14-a

Prevederile acestui acord nu împiedică ţările beneficiare să aplice procedurile naţionale de control mai riguroase decât cele descrise aici.

Apendicele A

DESCRIEREA SUCCINTĂ A CERINT, ELOR REFERITOARE LA INFORMAT, IILE NECESARE PENTRU

UN SISTEM DE AUDIT CORESPUNZĂTOR

Un sistem de audit corespunzător, descris în secţiunea a 2-a (c}, este îndeplinit penttu o anumită formă de asistent,ă când:

1. (1) Evidenţele contabile ţinute la nivelul de management corespunzător furnizează informaţii detaliate despre plăţile făcute beneficiarilor finali pentru fiecare proiect cofinanţat, inclusiv data înregistrării contabile, suma fiecărei cheltuieli, identificarea documentului justificativ, data şi metoda de plată; înregistrările vor fi susţinute de documentele justificative necesare (de exemplu, facturi).

2. (2) În cazul cheltuielilor care au doar parţial legatură cu operaţiunile cofinanţate de către Comunitate, există justificări suficiente care să demonstreze corectitudinea alocării sumelor între cele cofinanţate de către Comunitate şi celelalte operaţii. Justificări sinulare există de asemenea pent:tc.1 toate tipurile de cheltuieli, care sunt recunoscute ca eligibile ca şi valoare sau în raport cu celelelalte costuri.

3. (3) Planurile tehnice şi financiare ale proiectelor, rapoartele de progres, documentele privind aprobarea grantului, procedurile de licitaţie şi contractare, etc., sunt păstrate disponibile la nivelul de management adecvat.

4. (4) La raportarea plăţilor către o autoritate intermediară, informaţiile menţionate în paragraful (1) sunt incluse într-o declaraţie de cheltuieli detaliată, care precizează, penttu fiecare proiect cofinanţat de Comunitate, fiecare cheltuială individuală, în vederea întocmirii sumei totale certificate. Aceste declaraţii detaliate de cheltuieli constituie documentele de bază pentru înregistrările contabile ale autorităţilor ii1.termcdiare.

5. (5) Autorităţile intermediare vor ţine înregistrări contabile pentru fiecare proiect în parte şi pentru sumele cheltuielilor certificare de fiecare dată de către beneficiarii finali. La raportarea către ofiţerul menţionat în paragraful (9) din secţiunea a III-a din anexa nr. III, autorităţile intermediare vor prezenta o listă a proiectelor aprobate în cadrul fiecărei forme de asistenţă, împreună cu informaţiile pentru fiecare proiect în parte cuprinzând cel puţin o identificare completă a proiectului şi beneficiarului final, data aprobării asistenţei financiare nerambursabile, sumele alocate şi plătite, perioada acoperită de cheltuieli şi suma cheltuielilor pe măsuri şi subprograme. Aceste informaţii constituie documentaţia justificativă a înregistrărilor contabile făcute de autorităţile desemnate şi baza pentru pregătirea declaraţiilor de cheltuieli care vor fi prezentate Comisiei.

6. (6) În cazul în care beneficiarii finali raportează direct autorităţii desemnate, declaraţiile detaliate de cheltuieli, menţionate în paragraful (4), constituie documentaţia justificativă pentru înregistrările

   contabile ale autorităţii desemnate, care este responsabilă pentru întocmirea listei de proiecte menţionată în paragraful (5).

7. (7) În cazurile în care una sau mai multe autorităţi intermediare intervin între beneficiarul final şi autorităţile desemnate, fiecare autoritate intermediară solicită, pentru aria sa de responsabilitate, declaraţii detaliate ale sumelor cheltuite procesate la un nivel inferior, pentru a fi folosite ca documentaţie justificativă pentru propriile înregistrări contabile, din care va raporta mai sus un rezumat al sumelor cheltuite pentru fiecare proiect în parte.

8. (8) În cazul unor alte moduri de organizare a procedurilor de management şi de informare, inclusiv transferurile computerizate de date, toate autorităţile implicate vor obţine suficiente informaţii de la nivelul inferior pentru a îşi justifica propriile înregistrări contabile şi sumele raportate la nivel superior, asigurând în acest fel un sistem de audit corespunzător a rezumatelor sumelor raportate Comisiei pentru fiecare cheltuială şi pentru documentele justificative la nivelul beneficiarului final.

Apendicele B

MODEL INDICATIV AL DECLARATIEI CARE TREBUIE ATAŞATĂ LA CEREREA FINALĂ DE PLATĂ

Către Comisia Europeană Directoratul General REGIO

Subiect:

1. (1) Subsemnatul, …………………..(se specifică numele, funcţia şi seviciul), am examinat declaraţia finală de plată pentru ………….. (se indică măsura finanţată prin ISPA şi perioada acoperită) împreună cu cererea către Comisie pentru plata sumelor provenite din asistenţa comunitară.

   SCOPUL CONTROLULUI

2. (2) Am condus controlul în concordanţă cu prevederile CMCF, am planificat şi executat controlul în vederea obţinerii unei asigurări rezonabile că declaraţia finală de cheltuieli şi solicitarea de plată a sumelor provenite din asistenţa comunitară nu conţin declaraţii false………………………….. (Se descriu pe scurt etapele practice de executare a controlului).

   OBSERVATU

   '

3. (3) Scopul controlului a fost îngrădit de următoarele:

   1. (a) ……………………………………………

   2. (b)

   3. (c) , etc.

      (Se vor indica limitările controlului, de exemplu probleme sistemice, deficienţe de management, lipsa unui audit constant, lipsa documentaţiei ajutătoare, cazurile aflate în proceduri legale, etc.; se va estima suma cheltuielilor afectate de aceste limitări şi ajutorul Comunitar corespunzător acestora).

4. (4) Controlul, împreună cu concluziile oricărui alt control naţional sau din partea Comunităţii la care am avut acces, au dezvăluit o frecvenţă joasă/ridicată (se va indica corespunzător; dacă este ridicată se va explica) a erorilor/ neregulilor. Toate erorile/ neregulile au fost rezolvate satisfăcător de către autorităţile de management şi nu par să afecteze suma provenită din asistenţa comunitară, cu următoarele excepţii:

   1. (a) ……………………………………………

   2. (b)

   3. (c) , etc.

      (Se indică erorile/ neregulile care nu au fost rezolvate corespunzător, şi pentru fiecare caz, posibilul caracter sistemic al acestora şi extinderea problemelor şi mărimea sumelor provenite din asistenţa comunitară care par să fie afectate de acestea).

      CONCLUZII

      În cazul în care nu există limitări ale controlului, iar frecvenţa erorilor depistate este redusă şi toate problemele au fost rezolvate în mod satisfăcător:

5. (5) (a) În urma controlului şi a concluziilor oricărui control naţional sau din partea Comunităţii, la care am avut acces, opinia mea este că declaraţia finală de cheltuieli prezintă corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile făcute în concordanţă cu reglementările şi prevederile programului, şi solicitarea făcută Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenţa comunitară pare să fie validă.

În cazul în care există unele limitări ale controlului, dar frecventa erorilor nu este ridicată,

sau dacă există probleme care nu au fost rezolvate satisfăcător: '

1. (b) Cu excepţia problemelor la care s-a făcut referire la punctul (3) şi (sau) erorile/ neregulile care par că nu au fost rezolvate în mod satisfăcător şi la care s-a făcut referire la punctul (4), opinia mea, bazată pe controlul efectuat şi pe concluziile oricărui control naţional sau din partea Comunităţii la care am avut acces, este că declaraţia finală de cheltuieli prezintă corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile făcute în concordanţă cu reglementările şi prevederile programului, şi solicitarea făcută Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenţa comunitară pare să fie validă.

   În cazul în care există unele limitări majore ale controlului sau dacă frecvenţa erorilor depistate este ridicată, chiar dacă erorile/neregulile au fost rezolvate în mod satisfăcător:

2. (c) Din cauza problemelor la care am făcut referire la punctul (3) şi (sau) a frecvenţei ridicate a erorilor menţionate la punctul 4, nu sunt în poziţia de a exprima o opinie asupra declaraţiei finale de cheltuieli şi asupra solicitării făcute Comisiei pentru plata sumelor provenite din

asistenta comunitară.

'

Anexa nr. III. 5

Acord cu privire la nereguli şi la recuperarea sumelor încasate eronat prin ISPA Sectiunea 1

'

Acest acord nu trebuie să afecteze aplicarea în ţara beneficiară a regulilor referitoare la procedurile penale sau cooperarea judiciară dintre ţările beneficiare ori dintre Comisie şi ţările beneficiare cu privire la problemele penale.

Secţiunea a 2-a

1. (1) Ţările beneficiare trebuie să comunice Comisiei în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a memorandumului de finantare:

   '

   • – prevederile stabilite de lege, reglementările sau acţiunile administrative pentru aplicarea

     măsurilor finanţate prin ISPA;

   • – lista cuprinzând autorităţile şi organismele responsabile cu aplicarea măsurii, principalele prevederi referitoare la rolul şi funcţionarea acestor autorităţi şi organisme şi la procedurile pentru aplicarea cărora sunt responsabile.

2. (2) Ţările beneficiare trebuie să comunice imediat Comisiei orice amendamente la informaţiile furnizate prin îndeplinirea cerinţelor paragrafului (1).

3. (3) Comisia trebuie să studieze comunicările făcute de ţările beneficiare şi trebuie să le informeze asupra concluziilor rezultate. Aceasta trebuie să rămână în contact cu ţările beneficiare atât timp cât este necesar pentru îndeplinirea prevederilor acestei secţiuni.

Sectiunea a 3-a

'

"Neregulă" înseamnă orice încălcare a prevederilor memorandumului de finanţare rezultând dintr-o acţiune sau omisiune a unui operator economic, care are, sau a avut ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţii şi/ sau a legilor naţionale relevante sau o grupă de cheltuială nejustificată.

Sectiunea a 4-a

'

1. (1) În timpul celor 2 luni după sfârşitul fiecărui trimestru, ţările beneficiare trebuie să raporteze Comisiei, Oficiului European Antifraudă orice nereguli care au fost subiectul iniţierii unor investigaţii administrative sau judiciare.

   Pentru aceasta trebuie, pe cât posibil, să dea detalii privind: detalii privind măsura finanţată prin ISPA;

   – prevederile care au fost încălcate, natura şi suma cheltuielilor; în cazurile în care nu s-a efectuat nici o plată, sumele care ar fi fost greşit plătite dacă nu s-ar fi descoperit neregulile, cu excepţia

   cazurilor când eroarea sau neglijenţa este descoperită înaintea plăţii şi nu conduce la pedepse administrative sau judiciare;

   suma totală "i distributia acesteia între diferitele surse de finantare;

   :r ' '

   • – perioada în care, sau momentul în care, neregula a fost comisă;

   • – practicile folosite pentru comiterea neregulii; felul în care a fost descoperită neregula;

   • – autorităţile naţionale sau organismele care au întocmit raportul oficial cu privire la nereguli; consecinţele financiare, suspendarea, dacă este cazul, a plăţilor şi posibilităţile de recuperare;

   • – data şi sursa primei informaţii care a dus la suspiciunea că se comite o neregulă, data la care a fost întocmit raportul oficial privind neregula, şi unde este cazul, ţara beneficiară şi terţele ţări implicate;

   • – identitatea oricăror persoane fizice sau juridice implicate, exceptând cazurile în care asemenea informaţii nu au relevanţă în combaterea neregulilor din cauza caracterului neregulilor în cauză.

2. (2) Dacă unele dintre informaţiile menţionate la paragraful (1), şi în parti.cular, cele care privesc practicile folosite în comiterea neregulilor şi maniera în care acestea au fost 'llescoperite nu sunt disponibile, ţările beneficiare trebuie, pe cât posibil, sa furnizeze informaţiile lipsă atunci când înaintează Comisiei următoarele raporte trimestriale privind neregulile.

3. (3) Dacă reglementările naţionale prevăd confidenţialitatea investigaţiilor, comunicarea informaţiilor trebuie să fie subiectul unei autorizări din partea unei instanţe judecătoreşti competente.

   Secţiunea a 5-a

   Fiecare ţară beneficiară trebuie să raporteze Comisiei şi, dacă este necesar, statelor membre implicate, orice nereguli descoperite sau presupuse că au existat, atunci când există temerea că:

   • – acestea pot avea foarte rapid repercusiuni în afara teritoriului său: şi/ sau

   • – arată că „mal praxix" a fost implicat (folosit).

Sectiunea a 6-a

'

În timpul celor 2 luni după sfârşitul fiecărui trimestru, ţările beneficiare trebuie să informeze Comisia, cu referire la orice alt raport anterior întocmit sub secţiunea a 4-a, despre procedurile instituite ca urmare a neregulilor notificate anterior şi a schimbărilor importante care rezultă din aceasta, incluzând:

sumele care au fost sau se aşteaptă să fie recuperate;

măsurile interimare luate de ţara beneficiară pentru asigurarea recuperării sumelor plătite greşit;

procedurile judiciare sau administrative instituite în vederea recuperării sumelor greşit plătite şi pentru impunerea sancţiunilor;

motivele în cazul suspendării procedurilor de recuperare; pe cât posibil, Comisia trebuie notificată înainte de luarea deciziei;

orice suspendări ale acuzărilor judiciare.

Ţările beneficiare trebuie să notifice Comisiei deciziile administrative sau judiciare ori principalele motive privind suspendarea acestor proceduri.

Sectiunea a 7-a

'

Dacă nu există nereguli de raportat în perioada de referinţă, ţările beneficiare trebuie să informeze Comisia despre acest lucru în aceeaşi limită de timp stabilită în paragraful (1) din secţiunea a 4-a.

Sectiunea a 8-a

'

Atunci când autorităţile competente din ţara beneficiară decid, la cererea expresă a Comisiei, să iniţieze sau să continue procedurile legale în vederea recuperării sumelor greşit plătite, Comisia poate să decidă să ramburseze ţării beneficiare, total sau parţial, costurile legale şi costurile care decurg direct din procedurile legale, la prezentarea probelor documentare, chiar dacă procedurile nu au avut succes.

Secţiunea a 9-a

1. (1) Comisia trebuie să păstreze contacte corespunzătoare cu ţara beneficiară în scopul suplimentării informaţiilor furnizate despre neregulile la care se face referire în secţiunea a 4-a, despre procedurile menţionate în secţiunea a 6-a şi, în particular, despre posibilitatea de recuperare.

2. (2) Independent de contactele menţionate în paragraful (1), Comisia trebuie să informeze ţările beneficiare atunci când natura neregulii este de asemenea manieră incât sugerează că practici similare sau identice pot apărea în alte ţări beneficiare.

3. (3) Comisia trebuie să organizeze pentru reprezentanţii ţărilor beneficiare întâlniri de informare la nivelul Comunităţii, pentru a examina împreună cu aceştia informaţiile obţinute conform secţiunilor 4, 5 şi 6, şi paragrafului (1) din această secţiune, în special cu privire la învăţămintele care trebuie trase în viitor referitoare la nereguli, la măsurile de prevenire şi la procedurile legale.

4. (4) La cererea unei ţări beneficiare sau a Comisiei, ţările beneficiare şi Comisia trebuie să se consulte în scopul eliminării oricărei aspect ce prejudiciază interesele Comisiei, care devine evidentă în timpul îndeplinirii prevederilor în vigoare.

Sectiunea a 10-a

'

Comisia trebuie să informeze cu regularitate ţările beneficiare, în cadrul convenţiei de prevenire a fraudelor, despre ordinul de mărime al fondurilor implicate în neregulile care au fost descoperite şi despre categoriile de nereguli, împărţite pe tipuri şi pe sume (valoric).

Secţiunea a 11-a

1. (1) Ţările beneficiare şi Comisia trebuie să ia toate măsurile de precauţie necesare pentru a se asigura că informatiile pe care le schimbă rămân confidentiale.

   ' '

2. (2) Informaţiile la care se face referire în aceast acord nu pot fi trimise în particular altor persoane

   decât celor din tările beneficiare sau din cadrul institutiilor comunitare care au, conform atribuţiilor lor, ac'ces la acestea, decât dacă ţările beneficia're care le furnizează au specificat în mod expres aceasta.

3. (3) Numele persoanelor fizice sau juridice pot fi dezvăluite altor ţări beneficiare sau instituţii comunitare numai dacă aceasta este necesară pentru prevenirea sau pedepsirea unei nereguli sau pentru a stabili dacă o presupusă neregulă a avut loc.

4. (4) Informaţiile comunicate sau obţinute în orice mod, potrivit acestui acord, vor fi supuse confidenţialităţii profesionale şi vor fi protejate în acelaşi mod în care informaţii similare sunt protejate de legislaţia naţională a ţărilor beneficiare care le primesc şi de către prevederile corespondente aplicabile instituţiilor Comunităţii.

   În plus, aceste informaţii nu pot fi folosite în alt scop decât cel prevăzut în prezentul acord, decât dacă autorităţile care le-au furnizat şi-au dat acordul expres, şi cu condiţia ca prevederile în vigoare în ţările beneficiare în care se găseşte autoritatea receptoare să nu interzică asemenea comunicare sau folosire.

5. (5) Paragrafele de la (1) la (4) nu împiedică folosirea, în orice acţiune legală sau procedură instituită ulterior pentru neconcordanţa cu regulile Comunităţii în domeniul asistenţei de preaderare, a informatiilor obtinute conform acestui acord. Autoritatea competentă din tările beneficiare care a

   furnizat 'aceste in' formaţii trebuie informată dinainte despre asemenea folos'ire.

6. (6) Când o ţară beneficiară notifică Comisia că o persoană fizică sau juridică, al cărui nume a fost comunicat Comisiei conform prezentului acord, în urma anchetei ulterioare, se dovedeşte că nu a fost implicată în nici o neregulă, Comisia trebuie în continuare să-i informeze pe toţi aceia cărora le-a dezvăluit numele, conform prezentului acord, asupra acelui fapt. Aceste asemenea persoane nu trebuie, după aceea, să mai fie tratate, în virtutea notificărilor anterioare, ca persoane implicate în neregula în vedere.

Sectiunea a 12-a

'

Sumele recuperate trebuie distribuite între ţările beneficiare şi Comisie în conformitate cu ratele de cofinanţare, proporţional cu cheltuielile deja făcute de acestea.

Secţiunea a 13-a

Verificările şi inspecţiile pe loc efectuate pentru protejarea intereselor financiare ale Comunităţii împotriva neregulilor, astfel cum sunt definite în secţiunea a 3-a, trebuie pregătite şi conduse de către Comisie în strânsă cooperare cu autorităţile competente din ţările beneficiare, care vor fi notificate în timp util despre obiectul şi scopul verificărilor şi al inspecţiilor menţionate în această anexă, astfel

încât autorităţile să poată acorda tot sprijinul necesar. În acest scop, oficialii ţării beneficiare implicate pot participa la verificările şi inspecţiile pe loc.

În plus, dacă ţara beneficiară implicată doreşte, verificările şi inspecţiile pe loc pot fi efectuate împreună de către Comisie şi autoritătile competente ale ţării beneficiare.

Secţiunea a 14-a

Verificările şi inspecţiile pe loc trebuie efectuate de către Comisie asupra operatorilor economici, respectiv asupra persoanelor fizice sau juridice, sau la alte organisme naţionale cărora le este atribuită putere legală, dacă există motive să se creadă că au fost comise nereguli.

Pentru a se facilita efectuarea de către Comisie a acestor verificări şi inspecţii, operatorilor economici trebuie să le fie solicitată o garanţie a accesului la sediul, terenul, mijloacele de transport sau alte domenii, folosite în scopuri de afaceri.

Când este strict necesar să se stabileascţunde şi dacă neregulile există, Comisia poate efectua verificări şi inspecţii la alti operatori economici implicaţi, pentru a avea acces la informaţiile pertinente deţinute de aceştia despre faptele care fac subiectul verificărilor şi inspecţiilor pe loc.

Secţiunea a 15-a.

1. (1) Verificările şi inspecţiile pe loc trebuie efectuate în baza responsabilităţii şi autorităţii Comisiei de către oficialii sau alţi angajaţi ai acesteia, împuterniciţi corespunzător în baza regulamentelor relevante ale Comisiei şi în continuare "inspectorii Comisiei”. Persoanele puse la dispoziţia Comisiei de către ţara beneficiară ca experţi naţionali secondanţi, pot asista la aceste verificări şi inspecţii.

   Inspectorii Comisiei îşi vor exercita puterea pe baza unei autorizaţii care le atestă identitatea şi poziţia, împreună cu un document care să indice subiectul şi scopul verificării şi inspecţiei pe loc.

   Conform legii Comunitare aplicabile, este necesar ca ei să corespundă regulilor de procedură stabilite de legile ţării beneficiare implicate.

2. (2) Sub rezerva înţelegerii cu ţara beneficiară, Comisia poate cere asistenţa oficialilor din ţările beneficiare ca observatori şi poate apela la alte organisme care activează sub responsabilitatea sa, să acorde asistenţă tehnică.

Comisia trebuie să se asigure că toţi sus-menţionaţii oficiali şi organisme prezintă toate garanţiile cu privire la competenţa tehnică, independenţa şi respectarea secretului profesional.

Sect,iunea a 16-a

1. (1) Inspectorii Comisiei trebuie să aibă acces, în aceleaşi condiţii cu inspectorii administraţiei naţionale şi în conformitate cu legislaţia naţională, la toate informaţiile şi documentaţiile despre operaţiile implicate, care sunt necesare pentru desfăşurarea corespunzătoare a inspecţiilor pe loc.

   Aceştia se pot folosi de toate facilităţile de inspecţie ca şi inspectorii administraţiei naţionale şi pot copia în particular documentele relevante.

   Verificările şi inspecţiile pe loc pot privi, în particular:

   registre şi documente profesionale cum ar fi facturi, liste de termene şi condiţii, scăpări de plată, declaraţii ale materialelor folosite şi ale muncii efectuate, documente bancare păstrate de operatorii economici;

   date computerizate;

   sistemele şi metodele de producţie, ambalare şi expediere;

   verificări fizice privind natura şi cantitatea bunurilor sau operaţiilor finalizate; prelevarea şi verificarea de mostre;

   progresul lucrărilor şi investiţiilor pentru care s-a acordat finanţarea şi utilizarea investiţiilor finalizate;

   documente contabile şi bugetare;

   implementarea tehnică şi financiară a proiectelor subsidiare.

2. (2) Dacă este cazul, este în sarcina ţării beneficiare, la cererea Comisiei, sa 1a toate măsurile de precauţie corespunzătoare, în conformitate cu legislaţia naţională, în special pentru protejarea probelor.

Sect,iunea a 17-a

1. (1) Informaţiile comunicate sau obţinute în orice fel, conform prevederilor acestei anexe, sunt acoperite de secretul profesional şi sunt protejate în acelaşi mod în care informaţiile similare sunt protejate de legislaţia naţională a ţării beneficiare care le primeşte, şi de prevederile corespondente aplicabile instituţiilor comunitare.

   Asemenea informaţii nu pot fi comunicate altor persoane în afara celor din instituţiile Comunităţii sau din ţările beneficiare, a căror funcţie necesită cunoaşterea lor, şi nici nu pot fi folosite de instituţiile Comunităţii în alte scopuri decât cele de asigurarea a unei protecţii eficiente a intereselor financiare ale Comunitătii în toate tările beneficiare. Când o tară beneficiară

   intenţionează să folosescă în alte scop' uri informaţi' ile obţinute de oficialii car'e participă sub

   autoritatea sa ca observatori la verificările şi inspecţiile pe loc, trebuie să ceară aprobarea ţării beneficiare de unde informatia respectivă a fost obtinută.

   ' '

2. (2) Comisia trebuie să raporteze în cel mai scurt timp posibil, autorităţilor competente ale ţării pe la cărui teritoriu au fost efectuate verificările şi inspecţiile pe loc, despre orice fapt sau suspiciune legată de o neregulă pe care a aflat-o în cursul verificării sau al inspecţiei pe loc. In orice moment, Comisiei i se va putea cere să informeze sus-menţionată autoritate despre rezultatele unor asemenea verificări şi inspecţii.

3. (3) Inspectorii Comisiei trebuie să se asigure că la întocmirea rapoartelor lor se ţine seama de cerinţele procedurale specificate în legislaţia naţională a ţării beneficiare implicate. Documentele materiale şi probatoare specificate în secţiunea a 16-a trebuie anexate la rapoartele menţionate. Rapoartele astfel întocmite trebuie să fie folosite ca probe (admisibile) în procedurile administrative sau juridice ale ţării beneficiare în care folosirea lor se dovedeşte necesară, în acelaşi mod şi în aceleaşi condiţii ca şi raportele întocmite de inspectorii administraţiei naţionale. Acestea trebuie să fie subiectul aceloraşi reguli de evaluare ca cele aplicabile rapoartelor administrative întocmite de inspectorii administraţiei naţionale şi vor avea aceeaşi valoare ca acestea. Când o inspecţie este desfaşurată împreună, inspectorii naţionali care au luat parte la operaţiune vor fi rugaţi să contrasemneze raportul întocmit de către inspectorii Comisiei.

Sect,iunea a 18-a

Când operatorii economici la care se face referire în secţiunea a 14-a, se opun unei verificări sau inspecţii pe loc, ţara beneficiară implicată, acţionând în conformitate cu regulile naţionale, trebuie să acorde inspectorilor Comisiei sprijinul necesar pentru a le permite acestora sa îşi îndeplinească sarcinile de verificare sau inspecţie pe loc.

b,._ ' ,

Este de datoria t, ării beneficiare să ia toate măsurile necesare în conformitate cu le01slatia natională.

Anexa nr. 111.6

Cerinţe privind informarea şi publicitatea

REGULILE PRIVIND DETALIILE ÎNTELEGERII REFERITOARE LA INFORMARE ŞI PU'BLICITATE

1. 1. Obiective şi scop

   Măsurile de informare şi publicitate privind asistenţa acordată prin ISPA au ca scop:

   • – să mărească conştientizarea şi transparenţa publică faţă de activităţile Comunităţii Europene;

   • – să informeze potenţialii beneficiari şi organizaţiile profesionale despre posibilităţile ISPA;

   Informarea şi publicitatea trebuie să privească toate proiectele pentru care ISPA asigură asistenţă financiară. Ţinta măsurilor de informare şi publicitate este de a informa publicul general şi, de asemenea, potenţialii beneficiari, inclusiv:

   autorităţile regionale, locale sau publice; partenerii sociali şi economici; organizaţiile neguvernamentale; operatorii şi promotorii de proiect; orice alte părţi interesate

   de oportunităţile oferite de ISPA.

2. 2. Principii generale

   Organismele responsabile cu implementarea proiectelor ISPA (denumite a1c1 şi în continuare "organisme responsabile") sunt răspunzătoare pentru toate măsurile de publicitate imediate. Publicitatea trebuie condusă în cooperare cu departamentele Comisiei, care vor fi informate de măsurile luate în acest scop.

   Organismul responsabil trebuie sa ia toate măsurile administrative necesare pentru a asigura aplicarea efectivă a acestor aranjamente şi să colaboreze cu departamentele Comisiei.

   Măsurile de informare şi publicitate trebuie luate în timp util, imediat clupa ce asistenţa ISPA este aprobată. Comisia îşi rezervă dreptul să iniţieze procedura de restrângere, suspendare sau anulare a asistenţei ISPA, dacă ţara beneficiară nu îşi îndeplineşte obligaţiile stabilite în prezenta anexă.

3. 3. Îndrumări privind activităţile de informare şi publicitate

   În afara regulilor detaliate stabilite la punctul 4, următoarde pr,incipii trebuie aplicate în conformitate cu toate măsurile de informare şi publicitate:

   1. 3.1 Media

      Organismul responsabil trebuie să informeze media în modul cel mai corespunzător despre acţiunile cofinanţate prin ISPA. Participarea Comunităţii Europene va fi reflectată exact în aceste informări.

      Pentru aceasta, lansarea formală a proiectelor şi fazele importante ale implementării lor vor face subiectul unor măsuri de informare, în special în mijloacele rnedia regionale (presă, radio şi televiziune). Trebuie asigurată o colaborare corespunzătoare cu Delegaţiile Comisiei în ţările beneficiare implicate.

   2. 3.2 Acţiunile de informare

      Organizarea acţiunilor de informare cum ar fi conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii legate de implementarea proiectelor parţial finanţate prin ISPA trebuie să menţioneze explicit participarea Comunităţii Europene. Trebuie să se beneficieze de această oportunitate pentru a se expune steagul Comunităţii Europene în sălile de conferinţă şi emblema Comunităţii Europene pe documente. Delegaţiile Comisiei în ţările beneficiare trebuie să sprijine, dacă este necesar, organizarea şi desfaşurarea unor asemenea evenimente.

   3. 3.3 Material informativ

      Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi prospecte) despre proiecte sau măsuri similare trebuie să conţină pe copertă o indicaţie clară a emblemei Comunităţii Europene atunci când se foloseşte o emblemă naţională, regională sau locală.

      Când publicaţia include o prefaţă, aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă din ţara beneficiară cât şi, din partea Comisiei, de Membrul Comisiei responsabil sau de către un reprezentant desemnat, pentru a asigura faptul că participarea Comunităţii Europene este clară. Aceste publicaţii trebuie să facă referiri la organismele responsabile pentru informarea părţilor interesate.

      Principiile sus-menţionate se vor aplica de asemenea şi materialelor audio-vizuale sau de pe paginile web.

4. 4. Obligaţii ale ţărilor beneficiare.

   Informarea şi publicitatea trebuie să facă obiectul unui şir coerent de măsuri definite de către organismul responsabil în colaborare cu Comisia, pe durata proiectului. Ţările beneficiare trebuie să

   se asigure că reprezentanţii Comisiei, inclusiv Delegaţiile sale sunt corect implicate în cele mai importante activităţi legate de ISPA.

   Când proiectele sunt implementate, organismul responsabil trebuie să ia următoarele măsuri care să indice participarea ISPA în proiectele menţionate:

   1. a) Informarea referitoare la proiect

      Măsurile de informare şi publicitate prompte trebuie luate pentru a conştientiza publicul general de asistenţa acordată de Comunitatea Europeană prin ISPA. Organismul responsabil trebuie să publice conţinutul proiectelor în cea mai adecvată formă şi să se asigure că asemenea documente sunt difuzate către media locală şi regională şi să le ţină la dispoziţia părţilor interesate. Măsurile prompte vor include:

      • – panouri de publicitate ridicate la locul lucrărilor;

      • – plăci comemorative permanente pentru infrastructurile accesibile publicului general,

        care vor fi instalate în conformitate cu aranjamentele speciale privind informarea pe teren, detaliate mai JOS.

   2. b) Informaţii generale referitoare la ISPA

   În plus faţă de punctul (a) coordonatorul naţional ISPA este responsabil pentru difuzarea regulată a informaţiilor generale despre asistenţa ISPA alocată ţării lor, subliniind implementarea proiectelor şi rezultatele obţinute. Această informare generală trebuie să aibă loc cel puţin o dată pe an şi să fie făcută disponibilă Comisiei pentru raportul anual. Informarea va avea forma unor broşuri de interes general, material profesional audio-video (de exemplu videoclip) şi conferinţe de înştiinţare la un nivel corespunzător. Informarea trebuie să giupeze proiectele după natura lor şi/ sau să se focalizeze pe proiectele de interes relevant. Trebuie actualizată anual şi transmisă către televiziunile sau posturile de radio naţionale şi regionale, către Comisie şi, la cerere, către alte părţi interesate, aşa cum sunt definite în paragraful 1.

5. 5. Activitatea Comitetelor de Monitorizare

   Comitetele de A monitorizare trebuie să se asigure că există informaţii adecvate cu pnvire la activitatea lor. In acest scop, fiecare comitet de monitorizare trebuie să informeze media, cât de des consideră necesar, despre progresul proiectului(elor) pentru care sunt responsabile. Preşedintele va fi responsabil pentru contactele cu media şi va fi asistat de către reprezentanţii Comisiei.

   • – Pregătirile corespunzătoare vor fi făcute de asemenea în colaborare cu Comisia şi cu Delegaţiile acesteia în ţările beneficiare, atunci când au loc evenimente importante cum ar fi întâlniri la nivel înalt sau inaugurări.

     Reprezentanţii Comisiei în comitetele de monitorizare, în colaborare cu organismele responsabile, vor asigura concordanţa cu prevederile adoptate privind publicitatea, în special_ acelea care privesc panourile de publicitate şi plăcile comemorative (vezi prevederile de mai jos).

   • – Măsurile de informare şi publicitate şi probele adecvate, cum sunt fotografiile, trebuie să fie înmânate preşedintelui de către organismul responsabil. Copii de pe unele materiale de acest fel

     ·vor fi transmise Comisiei.

   • – Preşedintele comitetelor de monitorizare trebuie să înainteze Comisiei toate informaţiile care trebuie avuta în vedere la întocmirea raportului anual al acesteia.

6. 6. Prevederi .inale

Organismul responsabil poate, în orice moment, să desfăşoare acţiuni suplimentare pe care le consideră necesare.

Acesta trebuie să consulte Comisia şi să o informeze despre iniţiativele pe care le are astfel încât Comisia să poată participa corespunzător la îndeplinirea acestora.

Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia, va putea asigura asistenţă adecvată şi va putea întocmi îndrumări detaliate. •

Măsuri speciale privind panourile de publicitate şi pltăcile comemorative

Pentru a asigura vizibilitatea proiectelor ISPA, ţările beneficiare se vor asigura că sunt îndeplinite următoarele măsuri de informare şi publicitate:

1. 1. Panourile de publicitate

Panourile de publicitate vor fi ridicate la locul de desfăşurare a luc.dfrilor pentru proiectele finanţate prin ISPA. Asemenea panouri de publicitate trebuie să cuprindă un spaţiu rezervat indicaţiilor privind participarea Comunităţii Europene.

Panourile de publicitate trebuie să aibă o dimensiune potrivită cu scala opernţiunilor desfăşurate. Selecţia panoului de publicitate rezervată Comunităţii Europene treb-u.ie s.ă îndeplinească următoarele criterii:

să ocupe cel puţin 50 % din suprafaţa totală a panoului de publicitate

să poarte emblema standard a Comunităţii Europene şi să cuprindă textul unnător, aşa cum este prezentat în tabelul anexat.

Atunci când organismul responsabil nu ridică propriul panou de publicitate care să anunţe

implicarea sa în finan'tarea proiectului, asistent,,a.. acordată de Comunitatea E. uropeană tr.ebuie

anunţată pe un panou de publicitate special. In asemenea cazuri, prevederile sus-menţionate referitoare la partea Comisiei Europene se aplică prin analogie.

Plăcile de avizare trebuie înlăturate nu mai târziu de 6 luni de la data finalizării lucrărilor şi înlocuită de o placă comemorativă, în conformitate cu prevederile punctului 2.