ANEXĂ din 28 iunie 2007

redactia-lex24
Redacția Lex24 29/12/2024
0 comentarii
Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 29/12/2024

Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: MINISTERUL SANATATII PUBLICEMINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 671 bis din 1 octombrie 2007
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulARE LEGATURA CUORDIN 4570 12/09/2024
ActulACTUALIZEAZA PEANEXA 28/06/2007
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Notă
Aprobată prin ORDINUL nr. 1.141/1.386/2007, publicat în Monitorul Oficial nr. 671 din 1 octombrie 2007. + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ + 
Definiția specialității: Specialitatea de Alergologie și Imunologie Clinică se ocupă prioritar cu studiul afecțiunilor alergice, precum și al unor afecțiuni disimunitare, care includ tulburări de imunoreglare și imunodeficiențe. Alergologia se ocupă cu depistarea și diagnosticarea, profilaxia și tratamentul (medicamentos și/sau imunoterapie),monitorizarea pacienților cu boli alergice (afecțiuni de hipersensibilitate inițiate prin mecanisme imunologice). Imunologia clinică se ocupă cu implicații clinice ale disfuncțiilor sistemului imunitar, precum și cu aspecte imunologice ale afecțiunilor în care este implicat sistemul imunitar, iar asistența de imunologie clinică se realizează în cadrul asistenței medicale multidisciplinare/interdisciplinare și poate include tratamente imunologice pentru pacienți cu afecțiuni și sindroame disimunitare prin mijloace nechirurgicale și neradioterapeutice, după caz. Denumirea specialității acceptată la nivel european de UEMS este Alergologie și Imunologie Clinică. 1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1.Durata programului și prezentarea modulelor

NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5 ANI
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 14 MODULE:
MODULUL 1 (INIȚIAL) ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (inițiere în specialitate)
NUMĂRUL TOTAL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI 6 LUNI
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI 90/24
MODULUL 2 MEDICINĂ INTERNĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 10 LUNI
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI 170/40
MODULUL 3 PEDIATRIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 6 LUNI
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI 100/24
MODULUL 4 MEDICINA DE URGENȚĂ sau TERAPIE INTENSIVĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 LUNĂ
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI 16/4
MODULUL 5 MEDICINA MUNCII
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 LUNĂ
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI 16/4
MODULUL 6 IMUNOLOGIE FUNDAMENTALĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 LUNĂ
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI 26/4
MODULUL 7 BIOETICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 SĂPTĂMÂNI
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI 18/2
MODULUL 8 OTORINOLARINGOLOGIE (O.R.L.)
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 LUNI
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI 48/12
MODULUL 9 OFTALMOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 SĂPTĂMÂNI
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI 16/2
MODULUL 10 DERMATOVENEROLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 LUNI
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI 48/12
MODULUL 11 PNEUMOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 LUNI
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI 48/12
MODULUL 12 BOLI INFECȚIOASE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 LUNĂ
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI 16/4
MODULUL 13 REUMATOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 LUNI
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI 28/8
MODULUL 14 (FINAL) ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (desăvârșire în specialitate)
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 22 LUNI
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI 360/88
Total ore pregătire teoretică 1000 ore, reprezentând 200 de ore didactice pe an de studiu universitar; în afara cărorasunt prevăzute și ore de studiu individual; în cazul cuantificării pregătirii pe bază de crediteformare universitară, un credit reprezintă 25 ore de instruire
Total ore pregătire practică activități de pregătire practică conform contractului de muncă individual, reprezentând 70 – 80%din timpul alocat pregătirii (activitatea didactică acoperă restul de 20 - 30%)

1.2.Activități și moduleEtapa inițială cuprinde angajarea și luarea în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spital și clinica repartizată, fixarea planului de activitate, în primele 2 săptămâni. Modulele de pregătire, prezentate secvențial mai jos și în tabelul următor, includ activități de pregătire teoretică și practică. În modulele de pregătire de alergologie și imunologie clinică, activitățile de pregătire teoretică includ activități didactice de curs reprezentate de lecții conferință, cursuri cu prezentări electronice, inclusiv serii de minicursuri sau prelegeri, corelate cu discuții bazate pe cazuri sau exerciții/scenarii clinice, iar pregătirea practică include activități centrate pe pacient, manevre și proceduri clinice, teste/provocări in vivo, în clinica de alergologie și imunologie clinică, și activități orientate laborator imunologie, cu prezentări și discuții legate de principii, indicații, metodologie și tehnici de laborator imunologie, cu asistare sau simulare educațională și/sau efectuare, teste de alergologie și imunologie in vivo și in vitro, observație directă a aptitudinilor procedurale, interpretare în context clinic și laborator, supravegherea pacientului, demonstrarea abilităților de comunicare prin prezentări de cazuri sau referate. După caz, pot fi incluse și activități de cercetare și educație medicală continuă. Monitorizarea activității de pregătire, cu utilizarea adecvată a caietului stagiu (log-book), se face cu evaluări periodice de etapă, lucrări/teste evaluare la finalizare modul.● Primii 2 ani: module de dobândire a abilităților generale în specialitate și trunchi comun de medicină internă, specialități medicale, pediatrie:

– Alergologie și Imunologie Clinică (inițiere în specialitate: curs, practică) – 6 luni
- Medicină internă (curs, practică) - 10 luni
– Pediatrie (curs, practică) – 6 luni
- Medicina de urgență sau (urgențe medicale: curs, practică) - opțional
Terapie intensivă (curs, practică) 1 lună
- Medicina muncii (curs, practică) - 1 lună

● Ultimii 3 ani: module specialități complementare, imunologie laborator și desăvârșire în specialitate:

- Imunologie fundamentală (curs, laborator) - 1 lună
– Bioetică (curs, seminarii) – 2 săptămâni
- Otorinolaringologie (curs, practică) - 3 luni
– Oftalmologie (curs, practică) – 2 săptămâni
- Dermatovenerologie (curs, practică) - 3 luni
– Pneumologie (curs, practică) – 3 luni
- Boli infecțioase (curs, practică) - 1 lună
– Reumatologie (curs, practică) – 2 luni
- Alergologie și Imunologie Clinică (curs, practică: stagiu clinic, laborator) - 22 luni

● Conform recomandărilor UEMS (Union of European Medical Specialists), durata programului de pregătire în specialitatea Alergologie și Imunologie Clinică este de 5 ani. În primii doi ani de trunchi comun sunt incluse 6 luni de Pediatrie. Programul cuprinde 18 luni de pregătire în Medicină internă și specialități medicale. În ultimii trei ani se desfășoară perioade de pregătire de câte 3 luni în specialitățile complementare de Otorinolaringologie, Pneumologie și Dermatologie. Imunologia orientată spre activitatea de laborator de specialitate Imunologie Clinică este obligatorie în programul de pregătire, iar durata pregătirii în modulele de Alergologie și Imunologie Clinică este de 28 de luni, în conformitate cu cerințele de formare în specialitatea Alergologie și Imunologie Clinică ale UEMS.

AN ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV ANUL V
MODUL 1 2 2 3 4 5 6 7 8 10 11 12 13 14 14
 + 
STRUCTURA PROGRAMULUI + 
Modulul 1, anul I și modulul 14, anii IV și V: Alergologie și Imunologie ClinicăNr. ore curs/lecții conferință: 450 oreNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1.Tematică + 
Principii de bază și epidemiologie în alergologie și imunologie clinică (25%)● Principii de bază ale răspunsurilor imunitare. Noțiuni de imunologie clinică (10%)1.Noțiuni de bază referitoare la organizarea sistemul imunitar: organe limfoide, imunitate înnăscută și adaptativă, mecanisme de imunoreglare. Modificări imunologice în infecții (virale, bacteriene, fungice, protozoare) și biomarkeri cu rol diagnostic în infecții la pacienții cu imunodeficiențe sau sindrom de răspuns inflamator sistemic.2.Complexul major de histocompatibilitate. Rolul sistemul HLA și tipizarea HLA în imunologia transplantului și farmacogenetică.3.Celule prezentatoare de antigen și limfocite, markeri celulari, subseturi și funcții, rol în imunopatologie și imunoterapie.4.Eozinofile, mastocite, neutrofile, markeri celulari și funcții, rol în imunopatologie și imunoterapie.5.Imunoglobuline, izotipuri și funcții, IgE și receptorii pentru IgE, rol în imunopatologie și imunoterapie. Anticorpi monoclonali în imunodiagnostic și imunoterapie.6.Mediatori inflamatori (histamina, triptaza, leucotriene etc), molecule de adeziune, citokine, rol în imunopatologie și imunoterapie.7.Componentele și patologia sistemului complement.8.Toleranța imunologică și autoimunitatea. Autoanticorpi în imunopatologie.9.Imunopatologia cancerului, biomarkeri tumorali, imunoterapia în cancer.10.Reacții de hipersensibilitate: clasificarea Gell-Coombs actualizată, mecanismele imunopatogenice ale reacțiilor de tip imediat și tardiv. Terminologia/nomenclatura revizuită și clasificarea bolilor alergice. Atopia. Alergia ca afecțiune sistemică, particularități ale răspunsurilor imune de organ.● Imunogenetică și epidemiologie (5%)11.Genetica atopiei, dermatitei/eczemei atopice și alergiilor cutanate non-IgE mediate. Epidemiologia dermatitei atopice, dermatitei de contact alergice și urticariei. Epidemiologia alergiilor alimentare și la veninuri de insecte.12.Genetica astmului și alergiilor respiratorii. Epidemiologia rinitei alergice și astmului la nivel regional și mondial, date de sănătate publică, inclusiv prevalență, mortalitate și costuri în astm.13.Epigenetica și influența factorilor genetici și de mediu în afecțiunile alergice, ipoteze referitoare la creșterea incidenței și prevalenței bolilor alergice. Evoluția naturală a afecțiunilor atopice și alergice, date de prevenție primară și secundară a alergiilor.14.Imunogenetica imunodeficiențelor primare cu producție aberantă de IgE. Genetica angioedemului ereditar. Epidemiologia imunodeficiențelor primare.15.Imunogenetica hipersensibilităților medicamentoase. Epidemiologia alergiilor la medicamente.● Alergene (10%)16.Alergene și haptene: nomenclatură, clasificare, structură, caracteristici fizico-chimice și biologice. Identificarea și cuantificarea alergenelor. Noțiuni de alergologie moleculară.17.Surse de expunere la alergene, distribuția alergenelor în mediu, concentrații prag, tipuri de expunere (interior, exterior), relație cu simptomele. Factori care influențează alergenicitatea.18.Molecule alergenice, izoalergene, epitopi, alergene majore și minore. Componente alergenice native și alergene recombinante. Componente alergenice specifice și cu cross-reactivitate (reactivitate încrucișată), panalergene, caracteristici, relevanță clinică.19.Polenuri de arbori, graminee și buruieni ca surse vegetale de aeroalergene, taxonomie. Metode pentru determinarea alergenelor de exterior, noțiuni de aerobiologie.20.Aeroalergene de origine animală (acarieni, animale de companie, gândaci) și fungică. Metode pentru determinarea alergenelor de interior.21.Alergene din veninuri și salivă de insecte himenoptere sau alte artropode, cross-reactivități.22.Alergene alimentare (cu importanță clinică la adult sau copil), surse ascunse, cross-reactivități.23.Haptene de contact din seria de referință europeană. Haptene de contact ocupaționale.24.Alergene medicamentoase și din latex, cross-reactivități.25.Extracte/molecule alergenice naturale, modificate și recombinante pentru diagnostic și imunoterapie. Caracterizare și standardizare in vitro a extractelor alergenice din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice, metode de standardizare in vitro și in vivo pentru cuantificarea potenței alergenice. + 
Alergologie (60%)● Afecțiuni alergice și de hipersensibilitate (40%)26.Rinite alergice intermitente și persistente. Sindromul rinită alergică și astm coexistent. Comorbidități asociate rinitei alergice.27.Rinosinuzite alergice. Polipoza nazală. Rinoadenoidită cronică/vegetații adenoide.28.Astmul alergic la adult și copil. Astmul alergic la categorii speciale de pacienți (gravide, vârstnici, sportivi etc). Astmul de efort. Fenotipuri și endotipuri de astm.29.Astmul cu hipersensibilitate la aspirină/antiinflamatoare nesteroidiene neselective COX. Astmul cu hipersensibilitate la sulfiți.30.Astmul alergic ocupațional și alte alergii respiratorii ocupaționale.31.Aspergiloza bronhopulmonară alergică și alte afecțiuni cu hipereozinofilie în diagnosticul diferențial.32.Pneumonia eozinofilică acută și cronică, sindromul Löffler, diagnostic diferențial.33.Abordarea pacientului cu eozinofilie sanguină. Cauze de eozinofilie. Sindroame hipereozinofilice.34.Pneumonite de hipersensibilitate (alveolite alergice extrinseci).35.Sindrom de tuse cronică. Fibroza chistică și dischinezia ciliară primară, diagnostic diferențial.36.Conjunctivite alergice intermitente și persistente. Keratoconjunctivita vernală.37.Keratoconjunctivita atopică. Keratoconjunctivita sicca.38.Conjunctivita giganto-papilară. Blefaroconjunctivita alergică de contact.39.Urticaria spontană acută și cronică. Urticaria alergică, urticaria autoreactivă sau autoimună. Urticaria din parazitoze.40.Urticaria la factori fizici (dermografică, la rece, tardivă la presiune, solară etc) și alte fenotipuri de urticarie inductibilă (urticaria colinergică, aquagenică, de contact).41.Urticaria pigmentosă ca tip de mastocitoză cutanată; mastocitoza sistemică, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.42.Boala serului și sindroame de tip boala serului. Boli autoinflamatoare la copil și adult.43.Eritem fix medicamentos. Eritem polimorf și eritem nodos, diagnostic diferențial.44.Angioedemul fără urticarie asociată. Angioedemul histaminergic și bradikininergic.45.Dermatita/eczema atopică: etipatogenie, manifestări clinice.46.Dermatita/eczema atopică: diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial și tratament.47.Dermatita de contact alergică indusă de metale, adezivi, rășini, aditivi cauciuc, medicamente, plante.48.Dermatita de contact alergică indusă de ingrediente din cosmetice, alergocosmetologie. Dermatita fotoalergică și fototoxică.49.Dermatita de contact alergică ocupațională.50.Alergia alimentară IgE – mediată și non-IgE – mediată la adult și copil. Sindromul de alergie orală/sindromul polen-alimente. cross-reactivități alergenice.51.Esofagite eozinofilice și gastro-enteropatii eozinofilice. Boala celiacă și dermatita herpetiformă.52.Reacții de hipersensibilitate la aditivi alimentari. Intoleranțe alimentare cu mecanisme biochimice, alimente cu constituenți chimici vasoactivi. Sindroame controversate.53.Anafilaxia indusă de alimente cu sau fără cofactori asociați.54.Anafilaxia indusă de medicamente (farmacoterapie, imunoterapie). Anafilaxia indusă de extracte alergenice diagnostice și terapeutice.55.Anafilaxia indusă de înțepături de himenoptere (albine, viespi).56.Anafilaxia asociată cu factori fizici și anafilaxia idiopatică. Alergia la latex și la lichid seminal.57.Hipersensibilități la venin, salivă sau corp de insecte/artropode. Alergia la alfa-gal.58.Alergii medicamentoase mediate IgE și non-IgE-mediate, reacții adverse medicamentoase prin alte mecanisme de hipersensibilitate, manifestări clinice și paraclinice, diagnostic, noțiuni de farmacovigilență.59.Hipersensibilitatea la beta-lactamine și alte antibiotice sau chimioterapice. Reacții de hipersensibilitate la vaccinuri.60.Hipersensibilitatea la antiinflamatoare nesteroidiene și analgezice.61.Hipersensibilitatea la anestezice și miorelaxante, la plasmă și substituenți plasmatici. Anafilaxia perioperatorie.62.Hipersensibilitatea la substanțe de radiocontrast iodate și paramagnetice. Reacții de hipersensibilitate asociate dializei.63.Hipersensibilitatea la antihipertensive, agenți fibrinolitici și anticoagulante.64.Hipersensibilitatea la anticonvulsivante și medicamente de uz psihiatric.65.Hipersensibilitatea la antineoplazice, la insulină și antidiabetice orale.● Teste imunoalergologice de diagnostic in vivo și in vitro (10%)66.Teste cutanate prick și i.d. ca metode de diagnostic in vivo în alergologie.67.Teste cutanate patch ca metode de diagnostic in vivo în alergologie (cu haptene din seria de referință europeană și serii speciale, test patch pentru atopie).68.Test cutanat i.d. la ser autolog și teste la agenți fizici în urticarie.69.Teste de provocare in vivo în alergologie, indicații, contraindicații.70.Biomarkeri celulari și umorali în evaluarea in vitro a inflamația alergică eozinofilică.71.Determinările imunoglobulinelor serice ca metode de diagnostic in vitro în alergologie.72.Determinarea imunoglobulinelor IgE serice totale, metode, valoare diagnostică.73.Metode in vitro de imunoanaliză automată de tip singleplex pentru determinarea IgE specifice serice față de extracte, componente alergenice native și recombinante.74.Metode in vitro de imunoanaliză de tip multialergen și multiplex pentru determinarea IgE specifice serice față de extracte, componente alergenice native și recombinante.75.Teste de activare a bazofilelor și de transformare limfocitară ca metode diagnostice in vitro.● Tratamente în alergologie (10%)76.Profilaxia bolilor alergice și atopice. Măsuri de profilaxie a expunerii la alergene. Diete la pacientul alergic și cu reacții de hipersensibilitate. Managementul și prevenția reacțiilor adverse medicamentoase de hipersensibilitate.77.Tratamentul urgențelor alergologice. Dispozitive de autoinjectare a adrenalinei și dispozitive de administrare inhalatorie a medicamentelor.78.Imunoterapia alergenică administrată injectabil.79.Imunoterapia alergenică administrată noninjectabil.80.Imunoterapia cu anticorpi monoclonali anti-IgE, anti-citokine și alte terapii biologice pentru tratamentul cu fenotipare/endotipare a inflamației alergice. Tratamente imunomodulatoare nespecifice.81.Antihistaminice în alergologie.82.Antileucotriene și antidegranulante mastocitare în alergologie.83.Glucocorticosteroizi topici intranazali și inhalatori.84.Bronhodilatatoare beta(2)-adre, anticolinergice, teofiline.85.Glucocorticosteroizi topici cutanați/dermatocorticoizi. Inhibitori de calcineurină topici cutanați. Emoliente pentru hidratare cutanată. + 
Imunologie clinică (15%)● Imunodeficiențe primare și secundare86.Imunodeficiențe primare cu producție anormal crescută de IgE: sindrom hiper-IgE, sindrom Wiskott-Aldrich, sindrom Omenn, IPEX; alte imunodeficiențe primare combinate ale celulelor T și B, ale celulelor fagocitare și alte sindroame bine definite, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.87.Hipogamaglobulinemia comună cu expresie variabilă (CVID), deficitul selectiv de IgA și alte imunodeficiențe primare predominant umorale, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.88.Angioedemul ereditar și alte imunodeficiențe prin deficite ale sistemului complement, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.89.Imunodeficiențe secundare neasociate infecției HIV; sindromul de imunodeficiență dobândită: infecții oportuniste, imunodiagnostic, sindromul inflamator de reconstrucție imună și hipersensibilitatea la medicația antivirală antiretrovirală, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.● Colagenoze și vasculite, granulomatoze90.Lupus eritematos sistemic, lupus indus medicamentos, sindrom anti-fosfolipidic, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.91.Sindrom Sjogren, boala mixtă a țesutului conjunctiv și sindroame overlap; artrita reumatoidă, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare92.Scleroza sistemică, polimiozita și dermatomiozita, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare93.Granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (sindrom Churg-Strauss) și alte vasculite ale vaselor mici asociate ANCA (granulomatoza cu poliangeită Wegener, poliangeita microscopică), abordări interdisciplinare/multidisciplinare.94.Vasculita crioglobulinemică și vasculita IgA (purpura Henoch-Schönlein), abordări interdisciplinare/multidisciplinare95.Vasculita urticariană hipocomplementemică, vasculite ale vaselor medii, sindrom Behçet, vasculite secundare, sarcoidoza, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.● Afecțiuni autoimune organ-specifice96.Endocrinopatii autoimune, tiroidita autoimună, boala Graves; sindroame poliglandulare autoimune; miastenia gravis și sindromul miastenic Lambert-Eaton, scleroza multiplă, sindromul Guillain-Barré și neuropatii induse imunologic, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.97.Afecțiuni dermatologice buloase cu mecanism autoimun; citopenii autoimune; hepatite autoimună, ciroza biliară primitivă, colangita sclerozantă, boala Crohn și colita ulceroasă, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.98.Glomerulonefrite cu mecanism autoimun și prin complexe imune, sindromul Goodpasture, nefrite interstițiale acute prin hipersensibilitate medicamentoasă, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.● Tratamente imunologice99.Glucocorticosteroizi sistemici și alte strategii terapeutice de modulare a expresiei genice, inhibitori de calcineurină, sirolimus/rapamicina și micofenolat mofetil, imunosupresive citotoxice și metode imunosupresive.100.Terapia de substituție în imunodeficiențele primare. Imunoterapia cu citokine și anti-citokine, alți agenți imunomodulatori.2.Obiective educaționaleDobândirea cunoștințelor medicale și aptitudinilor practice necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie imunoalergică, anamnezei detaliate, inclusiv evaluarea alergenelor/factorilor trigger/agravanți sau de risc, coroborată cu evaluarea condițiilor particulare ale pacientului, investigațiile paraclinice, cu abordare particulară a activităților de laborator imunologie clinică, pentru stabilirea diagnosticului, aplicarea planului de tratament (profilactic, farmacoterapie, imunoterapie) adecvat pacientului cu patologii imunoalergice multiple, complexe sau cu complicații ale bolii de bază, precum și măsuri educaționale și monitorizare adecvată.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri, lecții conferință, serii de minicursuri sau prelegeri, corelate cu discuții bazate pe cazuri sau exerciții/scenarii clinice (modul 1 și 14), și a participat efectiv la manevre, proceduri și activități practice în clinica de alergologie și imunologie clinică și activități de laborator imunologie clinică, orientate în mod particular pe principii, indicații, metodologie și tehnici, sensibilitate, specificitate și valoare predictivă, participarea fiind ca observator/asistare pasivă, simulare educațională sau efectuare cu supraveghere atentă, după caz (modul 1) și efectuare ca operator cu supraveghere în grade diferite, după caz (modul 14), întotdeauna cu interpretare (modul 1 și 14), cu observația directă a aptitudinilor procedurale, a modului de implicare/efectuare/monitorizare a manevrelor și procedurilor de teste/provocări imunoalergologice, a recoltării de probe imunobiologice și aplicării planului farmacoterapeutic și/sau imunoterapeutic stabilit pentru pacient, cu obiective și mijloace bine definite, cu demonstrarea abilităților de comunicare prin prezentări de cazuri și referate (modul 1 și 14). + 
Baremul de proceduri/manevre, tehnici/metode și activități practice:1.Teste cutanate alergologice prick la alergene de mediu: 18002.Teste cutanate alergologice prick, prick-prick la alergene alimentare: 14003.Teste cutanate intradermice (medicamente, veninuri, ser autolog): 12004.Teste cutanate alergologice patch: 8005.Teste cutanate alergologice prick sau patch la medicamente: 4006.Identificarea pe baza aspectelor morfologice a polenurilor și plantelor polenizatoare, a surselor de aeroalergene de origine animală sau fungică: 1207.Teste chimice/imunochimice pentru determinarea expunerii la alergene/haptene: 108.Determinare debitului expirator maxim instantaneu de vârf (PEF) prin peak flow-metrie: 4009.Probe funcționale ventilatorii (spirometrie): 50010.Probe funcționale ventilatorii post-bronhodilatator: 40011.Teste de provocare nazală/conjunctivală/bronșică, determinarea de biomarkeri celulari, umorali sau în aerul expirat ai inflamației alergice: 4012.Teste de provocare alimentară și medicamentoasă: 40013.Teste de provocare la efort, teste de provocare cu agenți fizici: 22014.Teste alergologice cu alergene ocupaționale: 8015.Imunoterapie alergenică, terapie cu anticorpi monoclonali, cu seruri/vaccinuri: 12016.Utilizarea farmacoterapiei de urgență în alergologie: 22017.Monitorizarea saturației oxigenului, a echilibrului acido-bazic: 22018.Determinarea IgE totale serice prin nefelometrie sau alte metode cantitative: 30019.Determinarea IgE specifice serice față de alergene native prin metode de imunoanaliză in vitro: 12020.Determinarea IgE specifice față de alergene recombinante prin metode de imunoanaliză in vitro: 6021.Determinarea anticorpilor IgG serici antigen-specifici: 12022.Determinarea componentelor sistemului complement, inclusiv C1-INH: 32023.Teste screening de laborator pentru imunodeficiențe primare umorale și celulare: 30024.Teste de laborator pentru investigarea imunodeficiențelor primare și teste screening de laborator pentru imunodeficiențele dobândite: 30025.Teste de laborator pentru determinarea autoanticorpilor: 30026.Teste de laborator pentru determinarea complexelor imune circulante, teste de laborator pentru determinarea crioproteinelor: 30027.Teste imunologice screening utilizate pre-transplantare: 2028.Determinări imunologice de markeri serologici tumorali: 20029.Determinări imunologice de markeri serologici virali: 45030.Determinări imunologice de markeri serologici bacterieni: 20031.Determinări imunologice de markeri serologici parazitari: 8032.Electroforeza proteinelor serice, imunoelectroforeza, imunograma: 12033.Determinări de subseturi ale celulelor imune, de mediatori celulari, de markeri serici ai inflamației: 20034.Hemoleucograme la pacienți cu patologie imuno-alergică: 120035.Investigații biochimice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 120036.Exsudate faringiene și nazale, analiza sputei: 50037.Uroculturi, coproculturi, examene coproparazitologice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 50038.Explorări imagistice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 30039.Examene citologice în produse biologice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 6040.Examene anatomopatologice și imunohistochimice în patologia imuno-alergică: 20 + 
Modulul 2, anul I și anul II: Medicină internăNr. ore curs/lecții conferință: 170 oreNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1.Tematică2.Bronșita acută și cronică, emfizemul pulmonar3.Principii de diagnostic în medicina internă: diagnostic clinic, diagnostic de laborator și imagistic4.Principii de farmacologie clinică în medicina internă, principiile antibioterapiei5.Bronhopneumopatia obstructivă cronică6.Astmul. Exacerbările severe ale astmului7.Pneumoniile8.Abcesul pulmonar9.Fibrozele pulmonare10.Cancerul bronhopulmonar11.Sindromul de compresie mediastinală12.Pleureziile13.Valvulopatii14.Endocardite infecțioase15.Tulburările de ritm și de conducere ale inimii16.Pericarditele17.Miocarditele și cardiomiopatiile18.Boala cardiacă ischemică19.Sincopa20.Șocul cardiogen și alte forme netraumatice de șoc21.Bolile arterelor periferice22.Bolile venelor23.Edemul pulmonar acut cardiogen și necardiogen24.Cordul pulmonar cronic25.Insuficiența cardiacă congestivă26.Tromboembolismul pulmonar27.Hipertensiunea arterială28.Glomerulonefritele29.Sindromul nefrotic30.Nefropatii interstițială31.Insuficiența renală acută32.Insuficiența renală cronică33.Pacientul hemodializat și transplantul renal34.Boala de reflux gastroesofagian. Esofagite35.Gastritele acute și cronice. Ulcerul gastric și duodenal36.Sindrom de malabsorbție37.Parazitoze intestinale38.Enteropatia glutenică39.Boala Crohn40.Rectocolita hemoragică41.Intestinul iritabil42.Pancreatitele acute și cronice43.Sindromul icteric44.Colecistitele și litiaza biliară45.Hepatitele cronice virale. Patologia hepatică indusă de alcool46.Hepatite medicamentoase și autoimune47.Cirozele hepatice. Afecțiuni hepatice cu determinare genetică48.Tumorile benigne și maligne ale ficatului și căilor biliare, chistul hidatic hepatic49.Sindroame de malabsorbție50.Abdomenul acut în practica de medicină internă51.Anemiile52.Leucemiile acute53.Sindroame mielodisplazice, sindroame mieloproliferative cronice54.Sindroame limfoproliferative cronice55.Gamapatii monoclonale56.Sindroamele hemoragipare57.Sindroamele trombotice58.Vasculite în practica de medicină internă59.Colagenoze în practica de medicină internă60.Diabetul zaharat61.Dislipidemiile. Obezitatea62.Urgențele metabolice63.Diagnosticul pozitiv și diferențial al comelor64.Accidentele vasculare cerebrale65.Diagnosticul imagistic în practica de medicină internă66.Principii generale de ultrasonografie, radiodiagnostic, RMN67.Abordarea pacientului cu febră în medicina internă68.Abordarea pacientului cu limfadenopatie, splenomegalie în medicina internă69.Abordarea pacientului cu reacții adverse medicamentoase în medicina internă2.Obiective educaționaleDobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului adult cu patologie medicală, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, tehnică, asistare sau efectuare, după caz, cu interpretare; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri de adulți/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz) este după cum urmează:1.Interpretări ECG: 1602.Explorări radiologice (interpretare): 803.Explorări funcționale respiratorii (PEF-metrie, spirometrie), determinarea saturației arteriale a oxigenului: 1204.Electrocardiograme (tehnică, interpretare): 1605.Examinări ultrasonografice (asistare, interpretare): 806.Endoscopii digestive (asistare, interpretare): 207.Investigații funcționale gastroenterologice (asistare, interpretare): 58.Interpretări de buletine de analize hematologice (sânge periferic, măduvă osoasă): 1609.Interpretări de buletine de analize biochimice și imunologice: 16010.Puncții venoase la adult, toracocenteze, paracenteze (efectuare supravegheată): 10 + 
Modulul 3, anul II: PediatrieNr. ore curs/lecții conferință: 100 oreNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1.Tematică1.Alimentația sugarului și copilului mic, alimentația copilului sănătos și alergic, nutriția enterală și parenterală, formule de lapte adaptate și dietetice, abordare interdisciplinară a tulburărilor de creștere.2.Malnutriția protein-energetică și proteică, deficiențele vitaminice la copil.3.Stabilirea suspiciunii de boală genetică, principiile, indicațiile diagnosticului prenatal, screening-ul nou născutului pentru boli genetice, asistența multidisciplinară de durată.4.Vaccinările în neonatologie și pediatrie.5.Abordarea copilului cu reacții adverse de hipersensibilitate la medicamentoase.6.Boala hemolitică neonatală.7.Infecțiile tractului respirator superior, otita medie, mastoidita.8.Bronșiolita acută, pneumonii acute bacteriene, bronhopneumonia, pleurezii, pneumotorax.9.Corpi străini în căile respiratorii, pneumonii de inhalație, pneumoniile cronice, bronșiectazii.10.Rinite alergice și nealergice, wheezing recurent, astm la copil.11.Pneumonite de hipersensibilitate la copil12.Fibroza chistică.13.Hemosideroze, fibroze pulmonare la copil14.Malformații congenitale de cord necianogene și cianogene.15.Miocardite, cardiomiopatii, pericardite, endocardite.16.Tulburări de ritm și conducere.17.Hipertensiune arterială la copil.18.Durerea toracică la copil și adolescent.19.Alergii alimentare la copil, anafilaxia la copil.20.Stomatite, glosite și cheilite la copil.21.Dureri abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil.22.Diaree acută și cronică, sindroame de malabsorbție la copil.23.Boala inflamatorie cronică intestinală la copil, intoleranța la lactoză și la gluten.24.Hepatite în pediatrie, sindrom Reye.25.Sindroame de hipertensiune portală.26.Parazitoze intestinale la copil.27.Infecții ale tractului urinar la copil.28.Anemii carențiale, sindroame thalasemice, anemii hemolitice (de cauze imunologice și neimunologice) și alte anemii la copil29.Neutropenii, defectele funcționale ale granulocitelor la copii30.Sindroame hemoragice, purpure vasculare, trombocitopenii, trombocitopatii, tulburări de coagulare.31.Sindrom hemolitic-uremic, purpura trombocitopenică trombotică.32.Manifestări clinice ale cancerului la copil, principii și efecte adverse ale tratament antineoplazic.33.Leucemiile și limfoamele la copil.34.Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil.35.Hematuriile și proteinuriile copilului.36.Glomerulonefritele și sindroamele nefrotice în pediatrie.37.Insuficiența renală cronică, dializa la copil.38.Reumatismul articular acut.39.Artritele cronice juvenile.40.Colagenoze: lupus eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia, boala Kawasaki.41.Sindromul febril prelungit și febra de etiologie neprecizată. Sindroame autoinflamatoare.42.Vasculite sistemice cu mecanism imunologic în pediatrie.43.Imunodeficiențele primare la copil.44.Imunodeficiențele dobândite în pediatrie.45.Urticaria și angioedemul la copil.46.Dermatita atopică și tipuri de prurigo în practica pediatrică.47.Insuficiența suprarenaliană. Hipocalcemiile și hipercalcemiile.48.Hipotiroidismul. Hipotiroidismul congenital. Hipertiroidismul la copil.49.Urgențe pediatrice majore, stopul cardiorespirator, resuscitarea cardiorespiratorie.50.Înțepături/mușcături de insecte/artropode, intoxicații acute (inclusiv medicamentoase), șocul și insuficiența respiratorie acută, convulsiile, stările comatoase la copil.2.Obiective educaționaleDobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a copilului cu patologie medicală, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentului optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, tehnică, asistare sau efectuare, după caz, cu interpretare; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri de copii/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz) este după cum urmează:1.Anamneza pediatrică la copilul cu suspiciune de patologie imunoalergică: 502.Puncții venoase, determinarea saturației arteriale a oxigenului și a echilibrului acido-bazic și manevre de resuscitare a funcțiilor vitale: 503.Interpretări electrocardiograme la copil: 704.Explorări radiologice și ultrasonografice la copil (interpretare): 505.Endoscopii digestive, probe de digestie (interpretare): 246.Explorări funcționale respiratorii (PEF-metrie, spirometrie; asistare/efectuare, interpretare): 507.Interpretări de buletine de analize hematologice la copil: 508.Interpretări de buletine de analize biochimice și imunologice la copil: 509.Provocări alimentare în pediatrie, recomandări de preparate de lapte utilizate în alimentație: 5010.Particularități ale farmacoterapiei la copilul cu patologie imunoalergică: 25 + 
Modulul 4, anul II: Medicină de urgență sau Terapie IntensivăNr. ore curs/lecții conferință: 16 oreNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1.Tematică1.Resuscitarea cardio-pulmonară în UPU/ATI, suportul vital de bază și avansat.2.Tulburări de ritm, cardioversie electrică și chimică, urgențe metabolice și endocrine în UPU/ATI.3.Anafilaxia severă, șocul și complicațiile sale, resuscitarea volemică în UPU/ATI.4.Angioedemul cu localizare de gravitate, afecțiunile dermatologice severe în UPU/ATI.5.Insuficiența respiratorie, tehnici de menținere a permeabilității căilor respiratorii în UPU/ATI.6.Astmul acut sever, oxigenoterapia, tehnici de suport ventilator în UPU/ATI.7.Anestezia la pacientul astmatici, pacientul cu alergii/hipersensibilități medicamentoase în UPU/ATI.8.Urgențe pediatrice, hematooncologice, la pacientul cu imunodeficiență sau transplantat în UPU/ATI2.Obiective educaționale.Evaluarea pacientului în urgență medicală sau critic, acordarea și efectuarea de manevre diagnostice și terapeutice în vederea stabilizării acestuia.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (asistare/training pe manechin, participare, după caz)1.Abordarea pacientului cu boli alergice, respiratorii, cardiovasculare, dermatologice în UPU/ATI: 202.Intubația orotraheală, resuscitarea cardiopulmonară, defibrilare, cardioversie: 163.Instalarea de linii venoase periferice/centrale, traheostomie deschisă și percutană: 84.Investigații clinice și paraclinice, oxigenoterapie, monitorizare puls-oximetrie la pacient în UPU/ATI: 205.Management al căilor respiratorii, acces venos periferic și central, diferențiere între pacientul stabil și instabil în UPU/ATI: 40 + 
Modulul 5, anul II: Medicina munciiNr. ore curs/lecții conferință: 16 oreNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1.Tematică1.Bolile profesionale: definiție, elemente fundamentale privind etiologia, diagnosticul, tratamentul și profilaxia bolilor profesionale2.Agenți etiologici în bolile profesionale produse prin mecanisme de hipersensibilitate3.Expunerea ocupațională la alergene4.Patologia ocupațională a aparatului respirator. Rinita și astmul profesional.5.Alveolita alergică extrinsecă ocupațională. Bisinoza, plămânul fermierului, al crescătorilor de păsări și alte pneumonite de hipersensibilitate profesionale.6.Boli dermatologice profesionale7.Bolile infecțioase și parazitare ocupaționale8.Noțiuni de reabilitare medicală în caz de boală profesională, reinserție și reorientare profesională, noțiuni de legislație națională și europeană în medicina muncii.2.Obiective educaționaleDobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie ocupațională/profesională, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare sau efectuare, după caz, cu interpretare; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri de pacienți cu context profesional/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz):1.Anamneza de boală profesională, profesiograma: 202.Evaluarea riscurilor profesionale reprezentate de expunerea la aeroalergene: 103.Evaluarea riscurilor profesionale reprezentate de expunerea la alergene de contact: 104.Asistarea și/sau efectuarea testelor diagnostice etiologice in vivo cu agenți profesionali: 55.Explorări funcționale respiratorii în practica medicinii muncii: 5 + 
Modulul 6, anul III: Imunologie fundamentalăNr. ore curs/lecții conferință: 26 oreNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1.Tematică1.Organizarea sistemului limfoid. Organele limfoide primare și secundare: anatomie și funcție. Sisteme limfoide asociate mucoaselor și pielii.2.Imunitatea mucoaselor, nonimunologică și imunologică. Traficul limfocitar și procesul de homing.3.Mecanisme imunologice de apărare nespecifică (bariere/umorale/celulare). Mecanisme imunologice de apărare specifică (umorale/celulare).4.Antigene: structură, epitopi, procesare și prezentare. Complexul major histocompatibilitate: structura moleculară și funcție.5.Imunoglobuline: structură, funcție, sinteză, reglare, receptori, legare antigen. Imunogenetică. Celule implicate în răspunsurile imune: limfocite T și B, celule prezentatoare de antigen, celule efectoare. Mastocite, bazofile, eozinofile.6.Imunitatea mediată prin celule T. Mecanisme de activare, interacțiuni receptor-ligand, transducția semnalului, funcții efectoare. Imunitatea mediată prin celule B. Mecanisme de activare, interacțiuni receptor-ligand, transducția semnalului, funcții efectoare.7.Citokine, chemokine și alte molecule imunomodulatoare: origine, structură, efecte, mecanisme de acțiune, metabolism și reglare. Mediatori inflamatori: origine, structură, efecte, mecanisme de acțiune, metabolism și reglare.8.Mecanisme de hipersensibilitate mediate IgE (reacții de fază precoce și tardivă), prin alți anticorpi (opsonizare, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp-dependentă) sau prin complexe imune (proprietăți fizico-chimice și clearance).9.Mecanisme de hipersensibilitate mediate celular (celule implicate, mecanisme efectoare) și altele (celule natural killer, celule killer activate de limfokine, bazofile activate). Imunoreglare: mecanisme de imunotoleranță, interacțiuni celulare, rețele idiotip.10.Mecanisme în imunodeficiențe primare și secundare. Tehnici și metode de laborator avansate în diagnostic și monitorizare a imunodeficiențelor, noțiuni referitoare la registre de imunodeficiențe.11.Mecanismele autoimunității. Evaluarea imunologică de laborator în afecțiuni autoimune. Mecanisme în colagenoze și vasculite12.Imunologia tumorală: antigene tumorale, oncogene, mecanisme în imunologia cancerului. Noțiuni de imunotoxicologie și imunoterapie. Noțiuni de imunogenetică.13.Imunologia transplantului: histocompatibilitate, alorecunoaștere, rolul compatibilității sistemului HLA privind rejetul de grefă, mecanisme și tipuri de rejet ale grefei, rolul evaluării imunologice în terapia imunosupresoare la pacientul transplantat. Noțiuni de activitate a laboratoarelor de histocompatibilitate, noțiuni referitoare la registre de transplant.2.Obiective educaționaleDobândirea cunoștințelor medicale de imunologie fundamentală necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie particulară legată de imunogenetică, imunodeficiențe, imunologia tumorală și cea a transplantului, stabilirii diagnosticului și evaluării tratamentului optim adecvat pacientului cu patologii multiple complexe.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, tehnică, asistare sau implicare în efectuare, interpretare, sensibilitate, specificitate și valoare predictivă, demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de referat și implicare în activitate de cercetare, după caz):1.Tehnici imunologice de laborator de imunochimie, imunodifuzie, imunofluorescență, immunoblot, imunoelectroforetice, imunoanaliză enzimatică.2.Tehnici de laborator de imunohistologie sau studii celulare pentru determinarea de markeri celulari sau pentru subpopulații celulare, a producției de citokine, pentru evaluarea funcției/activării celulelor implicate în reacțiile imune. Tehnici de culturi celulare, imunohistologie, citometrie în flux, de evaluarea a chemotaxiei, fagocitozei, citolizei, de evaluare a proliferării celulare, a producției de mediatori.3.Teste de histocompatibilitate și citotoxicitate în imunologia transplantului.4.Tehnici moleculare: Southern/Northern/Western blot, PCR. + 
Modulul 7, anul III: BioeticăNr. ore curs/lecții conferință: 18 oreNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1.Tematică1.Introducere în Bioetică: Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu. Contextul apariției bioeticii, Definirea bioeticii, Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii, Teorii și metode în bioetică.2.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii: Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință, Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții, Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc).3.Relația medic-pacient: Valori ale relației medic-pacient, Paternalism versus autonomie, Modele ale relației medic-pacient, Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate, Consimțământul informat pentru teste cu risc asumat în alergologie, Confidențialitatea în relația medic-pacient, Relația medic-pacient minor. Acte normative care reglementează relația medic-pacient.4.Greșeli și erori în practica medicală: Definirea noțiunilor de greșeală și eroare. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.5.Probleme etice la începutul vieții: Libertatea procreației. Dileme etice în avort. Etica reproducerii umane asistate medical. Probleme etice în clonarea reproductivă.6.Probleme etice la finalul vieții: Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină, Probleme etice în stările terminale, Tratamente inutile în practica medicală, Suicidul asistat, Îngrijirile paliative.7.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane și imunologia transplantului: Donarea de organe de la cadavru. Donarea de organe de la persoana vie. Etica alocării de resurse în transplant.8.Probleme etice în genetică și genomică: Eugenia și discriminarea pe baza geneticii. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală. Statutul moral și cercetarea embrionului uman. Terapia genică. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.9.Etica cercetării pe subiecți umani: Principii etice în cercetarea pe subiecți umani. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale. Comitetele de etică a cercetării. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.2.Obiective educaționaleDobândirea cunoștințelor de bioetică necesare practicii mediate.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și noțiunile de la seminar, acestea din urmă fiind prezentate în continuare:1.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică.2.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică: Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale. Alternative ale jurământului lui Hipocrate. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.3.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice: Valoarea consimțământului informat în practica alergologică și imunologică. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă. Rolul comunicării în relația medic-pacient.4.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri: Drepturile pacienților – reglementare legislativă. Rolul comitetelor de etică din spitale.5.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis: Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.6.Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete.7.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete.8.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete.9.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete.10.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete. + 
Modulul 8, anul III: OtorinolaringologieNr. ore curs/lecții conferință: 48 oreNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1.Tematică1.Anatomia, fiziologia și fiziopatologia rino-sinusală, a faringelui, laringelui și urechii.2.Metode de explorare rino-sinusală.3.Rinosinuzitele acute. Rinosinuzita cronică. Alergia rinosinusală. Complicațiile infecțiilor rinosinusale.4.Tumori benigne rinosinusale. Tumori maligne rinosinusale.5.Sindromul de apnee nocturnă.6.Algiile craniocervicofaciale.7.Metode de explorare a cavității bucale și a faringelui.8.Patologia inflamatorie faringiană.9.Patologia tumorală faringiană. Tumorile parafaringiene.10.Tulburările senzitive și motorii ale faringelui.11.Patologia inflamatorie a glandelor salivare.12.Patologia tumorală a glandelor salivare.13.Patologia inflamatorie și tumorală a cavității bucale.14.Metode de explorare laringiană.15.Laringitele acute și cronice. Insuficiența respiratorie acută de cauza laringiană.16.Tumorile benigne laringiene. Tumorile maligne laringiene.17.Sindroame paralitice laringiene și asociate. Adenopatia cervicală.18.Metode de explorare traheo-bronșice.19.Corpi străini traheo-bronșici. Patologia tumorală traheală.20.Metode de explorare a funcției auditive. Metode de explorare a funcției vestibulare.21.Afecțiunile urechii externe. Disfuncția tubară. Otitele medii acute. Otomastoidita acută. Mastoidita acută a nou-născutului și copilului. Otitele medii cronice. Otomastoidita cronică.22.Infecții specifice ale urechii. Otoscleroza. Sindroame vestibulare. Paralizia facială periferică. Tumorile urechii externe și urechii medii.23.Manifestări ale imunodeficiențelor primare și secundare în ORL.24.Urgențe în ORL. Farmacoterapia locală în ORL2.Obiective educaționaleDobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie ORL, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz):1.Rinoscopia anterioară și posterioară; Endoscopia; Microscopia; Rinomanometrie: 962.Examene radiologice uzuale și CT în ORL: 483.Examene RMN, scintigrafice și angiografice în ORL: 244.Teste nazale de provocare, citologie nazală: 125.Laringoscopie indirectă, laringoscopie de contact, laringoscopie transnazală cu endoscop flexibil Traheo-bronhoscopie transnazală cu endoscop flexibil: 246.Laringoscopie directă, microlaringoscopie, traheoscopie rigidă, bronhoscopie (rigidă, flexibilă): 127.Examenul de laborator al secreției nazale, Teste olfactometrice. Testarea funcționalității ciliare: 128.Bucofaringoscopie, Nasofaringoscopia Hipofaringoscopie Esofagoscopie: 489.Evaluare endoscopică a cavității orale, faringelui și esofagului: 4810.Teste de salivație. Teste funcționale pentru disfagie. Evaluarea sindromului de apnee în somn: 611.Otoscopie, Teste de audiometrie: 1212.Farmacoterapia locală în ORL: 24 + 
Modulul 9, anul III: OftalmologieNr. ore curs/lecții conferință: 16 oreNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1.Tematică1.Patologia pleoapelor și aparatului lacrimal2.Conjunctivitele3.Keratitele4.Patologia inflamatorie a sclerei și uveei5.Cataracte. Glaucoame6.Ochiul roșu și dureros7.Bolile imunologice de sistem cu complicații oculare8.Farmacoterapia locală oculară2.Obiective educaționaleDobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie oftalmologică, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală):1.Examenul polului anterior al ochiului: 102.Examenul pleoapelor și conjunctivei: 103.Examenul citologic al lacrimilor, raclatului sau amprentelor conjunctivale: 104.Examenul câmpului vizual. Examenul polului anterior al ochiului. Examenul biomicroscopic: 35.Fundul de ochi și biomicroscopia fundului de ochi: 26.Examenul tensiunii intraoculare, Gonioscopia. Exoftalmometrie: 3 + 
Modulul 10, anul III: DermatovenerologieNr. ore curs/lecții conferință: 48 oreNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1.Tematică1.Structura și imunologia pielii2.Infecții cutanate virale, bacteriene, fungice3.Afecțiuni cutanate induse de ectoparaziți și alte artropode4.Urticaria5.Eczeme/dermatite6.Prurigo7.Vasculite cutanate8.Reacții cutanate postmedicamentoase9.Eritrodermii. Eritem polimorf. Eritem nodos10.Purpure în dermatologie11.Bolile țesutului conjunctiv (lupus eritematos, dermatomiozita, sclerodermia)12.Afecțiuni cutanate buloase13.Limfoame și pseudo-limfoame cutanate14.Sarcomul Kaposi. Angiologie dermatologică15.Mastocitoze. Sarcoidoza16.Psoriazis. Parapsoriazis17.Lichen și reacții lichenoide18.Dermatoze prin agenți fizici19.Sindrom seboreic. Rozaceea20.Nevi melanocitari. Melanom malign. Carcinom bazocelular. Dermatoze paraneoplazice21.Manifestări cutanate dismetabolice (porfirii, amiloidoze, diabet zaharat)22.Manifestări cutaneo-mucoase în sifilis. Serodiagnosticul sifilisului23.Manifestări cutaneo-mucoase în infecția cu HIV și imunodeficiențe primare24.Medicația antiinflamatorie și imunomodulatorie în patologia cutanată2.Obiective educaționaleDobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie dermatologică, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentului optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz):1.Teste pentru diagnosticul in vivo al dermatitelor, PUVA-terapie, tratamente topice cutanate: 482.Tehnica imunofluorescenței în dermatologie: 123.Citodiagnosticul Tzanck: 124.Examenul micologic în dermatologie: 105.Dermatoscopie, date semiologice dermatoscopice 126.Asistare efectuare biopsie cutanată: 67.Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de lupus cutanat: 28.Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de dermatită herpetiformă: 29.Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de psoriazis și lichen plan: 410.Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de pemfigus: 211.Interpretarea frotiurilor din secreția uretrală și vaginală: 1212.Teste serologice pentru diagnosticul sifilisului: 12 + 
Modulul 11, anul III: PneumologieNr. ore curs/lecții conferință: 48 oreNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1.Tematică1.Anatomia, fiziologia și răspunsurile imunitare ale aparatului respirator.2.Insuficiența respiratorie acută și cronică.3.Astmul nealergic, Astmul sever, Astmul eozinofilic.4.Astmul nealergic ocupațional.5.Pneumoconioza și boala legată de azbest.6.Bronhopneumopatia obstructivă cronică.7.Tabacologie, boli legate de fumat, consiliere și tratament pentru renunțarea la fumat.8.Pneumonite de hipersensibilitate în pneumologie.9.Pneumopatii interstițiale, fibroze pulmonare difuze.10.Sarcoidoza.11.Pneumopatii cu eozinofilie.12.Infecții respiratorii acute.13.Bronșiectazii.14.Patologia micotică pulmonară.15.Parazitoze cu determinare pulmonară.16.Tuberculoza și infecția HIV/SIDA în pneumologie.17.Patologia respiratorie în imunodeficiențe.18.Tumori pulmonare, pleurale și mediastinale.19.Patologia mediastinală.20.Hipertensiunea arterială pulmonară.21.Edeme pulmonare. Patologia tromboembolică pulmonară.22.Sindromul apneei în somn.23.Patologia pleurală. Determinări pulmonare în colagenoze.24.Fibroza chistică. Dischinezia ciliară primară. Deficiența de alfa1-antitripsină2.Obiective educaționaleDobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie pneumologică, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz):1.Peak-flow-metrie: 1202.Spirometrie: 1003.Pletismografie: 204.Factorul de transfer prin membrana alveolo-capilară: 105.Evaluarea gazelor sanguine și oximetria: 106.Teste de provocare bronșică (nespecifică, specifică): 207.Sputa indusă: 108.Lavajul bronho-alveolar: 109.Investigația imagistică în pneumologie: 4810.Testul tuberculinic: 511.Terapii inhalatorii, oxigenoterapia, suport ventilator (invaziv, non-invaziv, CPAP): 1012.Resuscitarea cardiopulmonară, intervenții/terapii endobronșice: 10 + 
Modulul 12, anul III: Boli infecțioaseNr. ore curs/lecții conferință: 16 oreNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1.Tematică1.Infecții ale căilor respiratorii superioare și inferioare.2.Infecții virale, bacteriene, fungice și parazitare cu manifestări cutaneo-mucoase.3.Gastroenterite și enterocolite. Diareea infecțioasă. Particularități ale unor infecții în pediatrie și medicina de călătorie.4.Hepatite virale acute și cronice.5.Infecții ale tractului urinar: înalte, medii, joase, prostatite.6.Infecția cu HIV, infecții la pacienți cu imunodeficiență/imunosupresați.7.Particularități ale tratamentului antimicrobian la pacienții cu afecțiuni de hipersensibilitate sau imunosupresie.8.Principii în terapia cu antibiotice și chimioterapice, antivirale, antifungice. Profilaxia cu antibiotice și chimioterapice. Reacții adverse la tratamentul antimicrobian.2.Obiective educaționaleDobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie infecțioasă, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală):1.Recoltarea produse patologice (spută, secreții, sânge etc): 102.Hemocultura: 43.Urocultura, coprocultura: 104.Interpretarea testelor de sensibilitate la antibiotice și chimioterapice: 305.Examen coproparazitologic, examen parazitologic cutanat: 156.Exsudat faringian, examen de spută: 107.Markeri imunologici serologici virali, bacterieni și parazitari: 308.Interpretarea de radiografii pulmonare în patologia infecțioasă: 20 + 
Modulul 13, anul IV: ReumatologieNr. ore curs/lecții conferință: 28 oreNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1.Tematică1.Poliartrita reumatoidă a adultului2.Artrita juvenilă idiopatica și boala Still3.Spondiloartropatiile seronegative4.Lupusul eritematos sistemic5.Sclerodermia sistemică6.Fenomenul Raynaud7.Miopatiile inflamatoare8.Boala mixtă a țesutului conjunctiv și alte colagenoze intricate9.Fasciita enzinoficilică difuză și sindromul mialgie-eozinofilie10.Sindromul Sjögren11.Vasculitele sistemice12.Sindromul Behçet13.Reumatismul articular acut14.Boala artrozică periferică15.Boala degenerativă a coloanei vertebrale16.Forme de reumatism abarticular17.Guta și alte artrite microcristaline18.Artrita psoriazică19.Artritele infecțioase și reactive20.Bolile ereditare ale țesutului conjunctiv21.Sindroame paraneoplazice musculo-scheletale22.Osteoporoza și osteonecroza aseptică23.Manifestări reumatologice din boli endocrine24.Tratamentul antiinflamator nesteroidian în bolile reumatice. Profil de siguranță.25.Tratamentul cu glucocorticosteroizi în bolile reumatice. Profil de siguranță.26.Terapia biologică în bolile reumatice. Profil de siguranță.27.Medicamente modificatoare de boală (DMARDs) nonbiologice utilizate în Reumatologie: antimalaricele de sinteză, metotrexatul, leflunomida, D-penicilamina. Profil de siguranță.28.Alte DMARDs: ciclosporina, sulfasalazina, azatioprina, ciclofosfamida. Profil siguranță.2.Obiective educaționaleDobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie reumatologică și colagenoze sau vasculite, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală):1.Teste biologice de inflamație și de alterare a răspunsurilor imunitare în reumatologie: 402.Teste pentru explorarea metabolismului fosfo-calcic în reumatologie: 323.Examene radiologice în reumatologie: 404.Scintigrafii osoase: 85.Osteodensitometrii: 86.Interpretarea biopsiei sinoviale și a lichidului sinovial: 6 + 
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALEScopul instruirii în specialitatea de Alergologie și Imunologie Clinică este de a asigura rezidentului însușirea cunoștințelor teoretice adecvate și a procedurilor/manevrelor, tehnicilor/metodelor și activităților practice esențiale pentru practicarea specialității. Rezidentul va beneficia de instruire, atât la adult, cât și la copil sau adolescent, și trebuie să parcurgă module clinice/stagii clinice, atât pentru pacienții internați, cât și pentru cei din ambulatoriul integrat, precum și activitate orientată de laborator Imunologie Clinică în cadrul modulului de Alergologie și Imunologie Clinică și în cadrul modulului de imunologie fundamentală. La finalizarea programului de instruire în Alergologie și Imunologie Clinică și promovarea examenului de specialitate, medicul specialist poate profesa cu roluri și competențe de expert medical, factor în luarea deciziilor clinice, comunicator, colaborator, cu aptitudini de management și de susținător al stării de sănătate, atât educațional, cât și profesional. Medicul specialist în Alergologie și Imunologie Clinică va avea de atins obiectivele educaționale generale care îl fac apt pentru asigurarea unui diagnostic bazat pe evidențe, de calitate și asistență pentru pacienți cu afecțiuni alergice și pentru anumite afecțiuni cu componentă disimunitară, deseori în echipă terapeutică multidisciplinară, pentru consilierea pacienților și a comunității pentru prevenirea și reabilitarea bolilor alergice, comunicarea eficientă, cu înțelegere pentru pacienți și familiile acestora, comunicare constructivă și eficientă cu alți medici, inclusiv cu medicii de familie și alt personal medical, funcționarea ca membru în echipa de asistență medicală și coordonarea corespunzătoare a acesteia, după caz, contribuția la educația pacienților și familiilor acestora, realizarea aptitudinilor tehnice specifice necesare asistenței pacienților cu afecțiuni alergice, indicațiilor medicale complete și corecte, capabilitatea de a întreprinde propria evaluare, de a dezvolta o strategie personală de educație continuă și evaluarea critică a literaturii de specialitate, precum și aprecierea pertinentă a informațiilor în interesul pacientului. Pe durata programei de instruire în Alergologie și Imunologie Clinică, rezidentul trebuie să întreprindă o gamă largă de experiențe în practica clinică din domeniul manifestărilor acute și cronice ale boli din domeniul specialității. Această experiență dobândită va viza inclusiv prevenirea bolilor și reabilitarea pacienților. Rezidenții vor fi implicați în activitățile și programele educaționale ale serviciilor în care se instruiesc, precum și în activitățile curente și de cercetare ale acestora pentru a-și însuși aptitudinile pentru o viitoare activitate în acest domeniu. Rezidentul trebuie să-și asume responsabilități asistate și asigurate de către formator pe durata pregătirii în specialitate și să fie capabil să elaboreze decizii clinice independente la absolvire. + 
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICEScopul și obiectivele specifice detaliază cunoștințele, deprinderile și aptitudinile esențiale în instruirea medicului cu pregătire în alergologie și imunologie clinică în timpul rezidențiatului, pentru ca, după formarea în specialitate, să poată fi implicat ca profesionist, pentru suportul stării de sănătate, ca expert medical elaborator de decizii clinice, colaborator, comunicator, cu aptitudini de management și în educație profesională. Din punct de vedere profesional, rezidentul va înțelege și îndeplini obligațiile profesionale și legale, va înțelege și aplica principiile fundamentale ale eticii medicale, incluzând consimțământul informat, directive avansate, etica activității de cercetare, autonomia și drepturile pacienților și va înțelege natura relațiilor interpersonale profesionale și a conexiunilor dintre pacienți, colaboratori și studenți. Din punct de vedere al suportului stării de sănătate, va fi capabil să identifice factorii determinanți ai sănătății: biologici, psiho-sociali, de mediu și economici, să utilizeze aceste informații în planul de asistență medicală și profilaxie și să se asigure că pacientul are acces la serviciile corespunzătoare de asistență medicală și socială în managementul individual al pacienților, va fi capabil să identifice grupurile de pacienți cu risc de boli alergice și de complicații ale acestora și să aplice cunoștințele corespunzătoare legate de profilaxie, va fi apt să identifice problemele și oportunitățile pentru contribuția la îmbunătățirea stării de sănătate a pacienților alergici în cadrul comunității. Din punctul de vedere al expertului medical, elaborator de decizii clinice, medicul reprezintă un expert în aspectele diagnosticării și asistării bolilor alergice, este capabil să practice medicina bazată pe evidențe și cost-eficiență și să evite investigațiile cu risc crescut neasumat sau care nu sunt necesare pentru asistență. El va avea aptitudini tehnice specifice pentru diagnostic și terapie, și trebuie să demonstreze cunoștințe corespunzătoare, deprinderi și atitudini corespunzătoare. Ca și colaborator, medicul alergolog și imunolog clinician lucrează în echipă cu alte categorii de personal medical implicate în asistența pacienților și este esențial să colaboreze eficient cu echipa multidisciplinară, cu abordare interdisciplinară. El va demonstra capacitatea de a consulta alți medici sau alte categorii de personal medical și înțelege rolurile și contribuțiile acestora în asistența în echipa medicală multidisciplinară, contribuind eficient și constructiv la activitățile interdisciplinare de echipă. Ca și comunicator, pentru asigurarea celei mai bune asistențe medicale, medicul trebuie să stabilească relații de comunicare eficiente cu pacienții, familiile, alți medici și alte categorii de personal medical. Deprinderile de comunicare sunt esențiale pentru a obține anamneza detaliată și să transmită informații pacientului și familiei, stabilind o relație bazată pe încredere, înțelegere și compasiune. Rezidentul va demonstra capacitatea de a asculta cu atenție, a obține și sintetiza istoricul relevant de la pacienții și familiile acestora, de a demonstra empatie, înțelegere și confidențialitate, de a prezenta informații relevante concise, precise, clare, în scris și verbal, de a educa pacientul și familia cu privire la afecțiunea pacientului, factorii de risc și profilaxia și de a înțelege impactul unor factori, cum ar fi vârsta, genul, incapacitatea fizică și intelectuală, contextul etno-cultural și socio-economic al pacientului și de a evalua nivelul de complianță față de programul de profilaxie și terapeutic propus. Din punct de vedere al aptitudinilor de management, rezidentul va demonstra aptitudini practice și de organizare a timpului, incluzând punctualitate, organizare-planificare, evaluarea priorităților și aptitudinilor de triere, înțelegerea particularităților asistenței medicale într-o gamă variată de locații, incluzând spitale, ambulatorii de specialitate, cabinete medicale sau asistență la domiciliu. Înțelegerea costului și a raportului cost-eficiență a programelor terapeutice și profilactice și abilitatea de a lua deciziile corespunzătoare bazate pe evidență a beneficiilor pacientului și populației tratate, înțelegerea programelor de management al calității și abilitatea dezvoltării programelor adecvate în ariile lor de responsabilitate și abilitatea utilizării tehnologiei informației ca instrument important în managementul optim al pacientului. Din punct de vedere al educației profesionale, medicul va întreprinde o permanentă monitorizare a calității profesionale în Alergologie și Imunologie Clinică și are responsabilitate pentru a se perfecționa prin programe de educație medicală continuă, efectuate individual sau în cadru organizat. Rezidentul va fi capabil să dezvolte și să utilizeze o strategie educațională continuă autodirecționată, să fie cunoscător și capabil să aplice principiile evaluării critice ale surselor de informare medicală, cunoscător și apt să aplice standardele bazate pe evidență ale asistenței bolilor alergice, să fie apt să înțeleagă importanța programelor învățământ și de cercetare în domeniul specialității. + 
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătiriiEste de așteptat ca la finalizarea pregătirii în specialitatea de Alergologie și Imunologie Clinică, din punct de vedere profesional, medicul să ofere asistență medicală de cea mai bună calitate cu integritate, onestitate și compasiune, să manifeste comportament profesional corespunzător în relațiile personale și interpersonale, să practice medicina, pe bază de evidențe, în mod etic, în concordanță cu deontologia profesională, având rol cheie ca profesionist dedicat îmbunătățirii sănătății pacienților alergici și cu anumite afecțiuni cu disfuncție imunitară, fiind angajat la înalte standarde de calitate în practica clinică și conduita etică. Din punctul de vedere al suportului stării de sănătate, la finalul pregătirii medicul va avea un rol esențial în identificarea factorilor determinanți importanți pentru bolnavi, contribuția eficientă la îmbunătățirea stării de sănătate a pacienților și comunității lor, recunoașterea și capacitatea de a răspunde la acele probleme unde suportul este necesar și susținerea promovării sănătății, exercitată individual sau prin organizații profesionale. Ca expert medical, elaborator de decizii clinice, medicul care a parcurs pregătirea în specialitate va demonstra abilități de diagnostic și terapeutice pentru asistarea etică și eficientă a pacientului, va accesa și aplica informațiile relevante pentru practica clinică, cu asigurarea asistenței medicale de calitate a pacientului, educației și a opiniilor legale. Ca și colaborator, se va consulta eficient cu alți medici și personal medical, aducând contribuție eficientă la alte activități interdisciplinare de echipă. Ca și comunicator, va trebui să asculte activ, să stabilească comunicare eficientă cu pacienți și familiile acestora, să obțină și să sintetizeze istoricul relevant de la pacienți, familiile și comunitățile acestora și să aducă informații adecvate pacienților familiilor acestora și echipei de asistență medicală. Din punct de vedere al aptitudinilor de management, va utiliza eficient resursele, punând în balanță asistența medicală a pacientului, nevoia de educație și resursele externe, va aloca cu discernământ resursele asistenței medicale, va lucra eficient și efectiv în organizarea asistenței medicale și va utiliza tehnologia informației pentru a optimiza asistența medicală. La finalul pregătirii, se va comporta managerial în procesul de luare a deciziilor, care implică colaboratori, resurse și atitudinile practice, va trebui să evalueze prioritățile și să execute sarcinile, să conlucreze eficient cu colegii și să ia decizii corespunzătoare în legătură cu direcționarea resurselor asistenței medicale. Din punct de vedere educațional, va fi capabil de implementarea și monitorizarea unei strategii educaționale personale continue, accesarea și evaluarea critică a surselor de informare medicală, facilitarea educației pacienților, a personalului medical și a altor categorii profesionale sanitare, cu diverse nivele de competență și de dezvoltarea cunoștințelor în domeniu. + 
EXAMENUL DE MEDIC SPECIALISTProbe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitatea Alergologie și Imunologie ClinicăI.Proba scrisă – 10 subiecte din tematica de pregătire în modulele de Alergologie și Imunologie ClinicăII.Proba clinică - 1 caz clinic din tematica probei scriseIII.Proba practică – din baremul de manevre, tehnici și activități practice din modulele de Alergologie și Imunologie Clinică + 
TEMATICA pentru examenul de medic specialistspecialitatea ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ + 
PROBA SCRISĂ:1.Noțiuni de bază referitoare la organizarea sistemul imunitar: organe limfoide, imunitate înnăscută și adaptativă, mecanisme de imunoreglare. Modificări imunologice în infecții (virale, bacteriene, fungice, protozoare) și biomarkeri cu rol diagnostic în infecții la pacienții cu imunodeficiențe sau sindrom de răspuns inflamator sistemic.2.Complexul major de histocompatibilitate. Rolul sistemul HLA și tipizarea HLA în imunologia transplantului și farmacogenetică.3.Celule prezentatoare de antigen și limfocite, markeri celulari, subseturi și funcții, rol în imunopatologie și imunoterapie.4.Eozinofile, mastocite, neutrofile, markeri celulari și funcții, rol în imunopatologie și imunoterapie.5.Imunoglobuline, izotipuri și funcții, IgE și receptorii pentru IgE, rol în imunopatologie și imunoterapie. Anticorpi monoclonali în imunodiagnostic și imunoterapie.6.Mediatori inflamatori (histamina, triptaza, leucotriene etc), molecule de adeziune, citokine, rol în imunopatologie și imunoterapie.7.Componentele și patologia sistemului complement.8.Toleranța imunologică și autoimunitatea. Autoanticorpi în imunopatologie.9.Imunopatologia cancerului, biomarkeri tumorali, imunoterapia în cancer.10.Reacții de hipersensibilitate: clasificarea Gell-Coombs actualizată, mecanismele imunopatogenice ale reacțiilor de tip imediat și tardiv. Terminologia/nomenclatura revizuită și clasificarea bolilor alergice. Atopia. Alergia ca afecțiune sistemică, particularități ale răspunsurilor imune de organ.11.Genetica atopiei, dermatitei/eczemei atopice și alergiilor cutanate non-IgE mediate. Epidemiologia dermatitei atopice, dermatitei de contact alergice și urticariei. Epidemiologia alergiilor alimentare și la veninuri de insecte.12.Genetica astmului și alergiilor respiratorii. Epidemiologia rinitei alergice și astmului la nivel regional și mondial, date de sănătate publică, inclusiv prevalență, mortalitate și costuri în astm.13.Epigenetica și influența factorilor genetici și de mediu în afecțiunile alergice, ipoteze referitoare la creșterea incidenței și prevalenței bolilor alergice. Evoluția naturală a afecțiunilor atopice și alergice, date de prevenție primară și secundară a alergiilor.14.Imunogenetica imunodeficiențelor primare cu producție aberantă de IgE. Genetica angioedemului ereditar. Epidemiologia imunodeficientelor primare.15.Imunogenetica hipersensibilităților medicamentoase. Epidemiologia alergiilor la medicamente.16.Alergene și haptene: nomenclatură, clasificare, structură, caracteristici fizico-chimice și biologice. Identificarea și cuantificarea alergenelor. Noțiuni de alergologie moleculară.17.Surse de expunere la alergene, distribuția alergenelor în mediu, concentrații prag, tipuri de expunere (interior, exterior), relație cu simptomele. Factori care influențează alergenicitatea.18.Molecule alergenice, izoalergene, epitopi, alergene majore și minore. Componente alergenice native și alergene recombinante. Componente alergenice specifice și cu cross-reactivitate (reactivitate încrucișată). panalergene, caracteristici, relevanță clinică.19.Polenuri de arbori, graminee și buruieni ca surse vegetale de aeroalergene, taxonomie. Metode pentru determinarea alergenelor de exterior, noțiuni de aerobiologie.20.Aeroalergene de origine animală (acarieni, animale de companie, gândaci) și fungică. Metode pentru determinarea alergenelor de interior.21.Alergene din veninuri și salivă de insecte himenoptere sau alte artropode, cross-reactivități.22.Alergene alimentare (cu importanță clinică la adult sau copil), surse ascunse, cross-reactivități.23.Haptene de contact din seria de referință europeană. Haptene de contact ocupaționale.24.Alergene medicamentoase și din latex, cross-reactivități.25.Extracte/molecule alergenice naturale, modificate și recombinante pentru diagnostic și imunoterapie. Caracterizare și standardizare in vitro a extractelor alergenice din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice, metode de standardizare in vitro și in vivo pentru cuantificarea potenței alergenice.26.Rinite alergice intermitente și persistente. Sindromul rinită alergică și astm coexistent. Comorbidități asociate rinitei alergice.27.Rinosinuzite alergice. Polipoza nazală. Rinoadenoidită cronică/vegetații adenoide.28.Astmul alergic la adult și copil. Astmul alergic la categorii speciale de pacienți (gravide, vârstnici, sportivi etc). Astmul de efort. Fenotipuri și endotipuri de astm.29.Astmul cu hipersensibilitate la aspirină/antiinflamatoare nesteroidiene neselective COX. Astmul cu hipersensibilitate la sulfiți.30Astmul alergic ocupațional și alte alergii respiratorii ocupaționale.31.Aspergiloza bronhopulmonară alergică și alte afecțiuni cu hipereozinofilie în diagnosticul diferențial.32.Pneumonia eozinofilică acută și cronică, sindromul Löffler, diagnostic diferențial.33.Abordarea pacientului cu eozinofilie sanguină. Cauze de eozinofilie. Sindroame hipereozinofilice.34.Pneumonite de hipersensibilitate (alveolite alergice extrinseci).35.Sindrom de tuse cronică. Fibroza chistică și dischinezia ciliară primară, diagnostic diferențial.36.Conjunctivite alergice intermitente și persistente. Keratoconjunctivita vernală.37.Keratoconjunctivita atopică. Keratoconjunctivita sicca.38.Conjunctivita giganto-papilară. Blefaroconjunctivita alergică de contact.39.Urticaria spontană acută și cronică. Urticaria alergică, urticaria autoreactivă sau autoimună. Urticaria din parazitoze.40.Urticaria la factori fizici (dermografică, la rece, tardivă la presiune, solară etc) și alte fenotipuri de urticarie inductibilă (urticaria colinergică, aquagenică, de contact).41.Urticaria pigmentosa ca tip de mastocitoză cutanată; mastocitoza sistemică, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.42.Boala serului și sindroame de tip boala serului. Boli autoinflamatoare la copil și adult.43.Eritem fix medicamentos. Eritem polimorf și eritem nodos, diagnostic diferențial.44.Angioedemul fără urticarie asociată. Angioedemul histaminergic și bradikininergic.45.Dermatita/eczema atopică: etipatogenie, manifestări clinice.46.Dermatita/eczema atopică: diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial și tratament.47.Dermatita de contact alergică indusă de metale, adezivi, rășini, aditivi cauciuc, medicamente, plante.48.Dermatita de contact alergică indusă de ingrediente din cosmetice, alergocosmetologie. Dermatita fotoalergică și fototoxică.49.Dermatita de contact alergică ocupațională.50.Alergia alimentară IgE-mediată și non-IgE-mediată la adult și copil. Sindromul de alergie orală/sindromul polen-alimente. cross-reactivități alergenice.51.Esofagite eozinofilice și gastro-enteropatii eozinofilice. Boala celiacă și dermatita herpetiformă.52.Reacții de hipersensibilitate la aditivi alimentari. Intoleranțe alimentare cu mecanisme biochimice, alimente cu constituenți chimici vasoactivi. Sindroame controversate.53.Anafilaxia indusă de alimente cu sau fără cofactori asociați.54.Anafilaxia indusă de medicamente (farmacoterapie, imunoterapie). Anafilaxia indusă de extracte alergenice diagnostice și terapeutice.55.Anafilaxia indusă de înțepături de himenoptere (albine, viespi).56.Anafilaxia asociată cu factori fizici și anafilaxia idiopatică. Alergia la latex și la lichid seminal.57.Hipersensibilități la venin, salivă sau corp de insecte/artropode. Alergia la alfa-gal.58.Alergii medicamentoase mediate IgE și non-IgE-mediate, reacții adverse medicamentoase prin alte mecanisme de hipersensibilitate, manifestări clinice și paraclinice, diagnostic, noțiuni de farmacovigilență.59.Hipersensibilitatea la beta-lactamine și alte antibiotice sau chimioterapice. Reacții de hipersensibilitate la vaccinuri.60.Hipersensibilitatea la antiinflamatoare nesteroidiene și analgezice.61.Hipersensibilitatea la anestezice și miorelaxante, la plasmă și substituenți plasmatici. Anafilaxia perioperatorie.62.Hipersensibilitatea la substanțe de radiocontrast iodate și paramagnetice. Reacții de hipersensibilitate asociate dializei.63.Hipersensibilitatea la antihipertensive, agenți fibrinolitici și anticoagulante.64.Hipersensibilitatea la anticonvulsivante și medicamente de uz psihiatric.65.Hipersensibilitatea la antineoplazice, la insulină și antidiabetice orale.66.Teste cutanate prick și i.d. ca metode de diagnostic in vivo în alergologie.67.Teste cutanate patch ca metode de diagnostic in vivo în alergologie (cu haptene dn seria de referință europeană și serii speciale, test patch pentru atopie).68.Test cutanat i.d. la ser autolog și teste la agenți fizici în urticarie.69.Teste de provocare in vivo în alergologie, indicații, contraindicații.70.Biomarkeri celulari și umorali în evaluarea in vitro a inflamația alergică eozinofilică.71.Determinările imunoglobulinelor serice ca metode de diagnostic in vitro în alergologie.72.Determinarea imunoglobulinelor IgE serice totale, metode, valoare diagnostică.73.Metode in vitro de imunoanaliză automată de tip singleplex pentru determinarea IgE specifice serice față de extracte, componente alergenice native și recombinante.74.Metode in vitro de imunoanaliză de tip multialergen și multiplex pentru determinarea IgE specifice serice față de extracte, componente alergenice native și recombinante.75.Teste de activare a bazofilelor și de transformare limfocitară ca metode diagnostice in vitro.76.Profilaxia bolilor alergice și atopice. Măsuri de profilaxie a expunerii la alergene. Diete la pacientul alergic și cu reacții de hipersensibilitate. Managementul și prevenția reacțiilor adverse medicamentoase de hipersensibilitate.77.Tratamentul urgențelor alergologice. Dispozitive de autoinjectare a adrenalinei și dispozitive de administrare inhalatorie a medicamentelor.78.Imunoterapia alergenică administrată injectabil.79.Imunoterapia alergenică administrată noninjectabil.80.Imunoterapia cu anticorpi monoclonali anti-IgE, anti-citokine și alte terapii biologice pentru tratamentul cu fenotipare/endotipare a inflamației alergice. Tratamente imunomodulatoare nespecifice.81.Antihistaminice în alergologie.82.Antileucotriene și antidegranulante mastocitare în alergologie.83.Glucocorticosteroizi topici intranazali și inhalatori.84.Bronhodilatatoare beta(2)-adre, anticolinergice, teofiline.85.Glucocorticosteroizi topici cutanați/dermatocorticoizi. Inhibitori de calcineurină topici cutanați. Emoliente pentru hidratare cutanată.86.Imunodeficiențe primare cu producție anormal crescută de IgE: sindrom hiper-IgE, sindrom Wiskott- Aldrich, sindrom Omenn, IPEX; alte imunodeficiențe primare combinate ale celulelor T și B, ale celulelor fagocitare și alte sindroame bine definite, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.87.Hipogamaglobulinemia comună cu expresie variabilă (CVID), deficitul selectiv de IgA și alte imunodeficiențe primare predominant umorale, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.88.Angioedemul ereditar și alte imunodeficiențe prin deficite ale sistemului complement, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.89.Imunodeficiențe secundare neasociate infecției HIV; sindromul de imunodeficiență dobândită: infecții oportuniste, imunodiagnostic, sindromul inflamator de reconstrucție imună și hipersensibilitatea la medicația antivirală antiretrovirală, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.90.Lupus eritematos sistemic, lupus indus medicamentos, sindrom anti-fosfolipidic, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.91.Sindrom Sjögren, boala mixtă a țesutului conjunctiv și sindroame overlap; artrita reumatoidă, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare92.Scleroza sistemică, polimiozita și dermatomiozita, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare93.Granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (sindrom Churg-Strauss) și alte vasculite ale vaselor mici asociate ANCA (granulomatoza cu poliangeită Wegener, poliangeita microscopică), abordări interdisciplinare/multidisciplinare.94.Vasculita crioglobulinemică și vasculita IgA (purpura Henoch-Schönlein), abordări interdisciplinare/multidisciplinare95.Vasculita urticariană hipocomplementemică, vasculite ale vaselor medii, sindrom Behçet, vasculite secundare, sarcoidoza, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.96.Endocrinopatii autoimune, tiroidita autoimună, boala Graves; sindroame poliglandulare autoimune; miastenia gravis și sindromul miastenic Lambert-Eaton, scleroza multiplă, sindromul Guillain-Barré și neuropatii induse imunologic, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.97.Afecțiuni dermatologice buloase cu mecanism autoimun; citopenii autoimune; hepatite autoimună, ciroza biliară primitivă, colangita sclerozantă, boala Crohn și colita ulceroasă, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.98.Glomerulonefrite cu mecanism autoimun și prin complexe imune, sindromul Goodpasture, nefrite interstițiale acute prin hipersensibilitate medicamentoasă, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.99.Glucocorticosteroizi sistemici și alte strategii terapeutice de modulare a expresiei genice, inhibitori de calcineurină, sirolimus/rapamicina și micofenolat mofetil, imunosupresive citotoxice și metode imunosupresive.100.Terapia de substituție în imunodeficiențele primare. Imunoterapia cu citokine și anti-citokine, alți agenți imunomodulatori. + 
PROBA CLINICĂ: un caz clinic din tematica probei scrise + 
PROBA PRACTICĂ: din baremul de manevre, tehnici și activități practice + 
BAREMUL DE PROCEDURI/MANEVRE, TEHNICI/METODE ȘI ACTIVITĂȚI PRACTICE:1.Teste cutanate alergologice prick la alergene de mediu2.Teste cutanate alergologice prick, prick-prick la alergene alimentare3.Teste cutanate intradermice (medicamente, veninuri, ser autolog)4.Teste cutanate alergologice patch5.Teste cutanate alergologice prick sau patch la medicamente6.Identificarea pe baza aspectelor morfologice a polenurilor și plantelor polenizatoare, a surselor de aeroalergene de origine animală sau fungică7.Teste chimice/imunochimice pentru determinarea expunerii la alergene/haptene8.Determinare debitului expirator maxim instantaneu de vârf (PEF) prin peak flow-metrie9.Probe funcționale ventilatorii (spirometrie)10.Probe funcționale ventilatorii post-bronhodilatator11.Teste de provocare nazală/conjunctivală/bronșică, determinarea de biomarkeri celulari, umorali sau în aerul expirat ai inflamației alergice12.Teste de provocare alimentară și medicamentoasă13.Teste de provocare la efort, teste de provocare cu agenți fizici14.Teste alergologice cu alergene ocupaționale15.Imunoterapie alergenică, terapie cu anticorpi monoclonali, cu seruri/vaccinuri16.Utilizarea farmacoterapiei de urgență în alergologie17.Monitorizarea saturației oxigenului, a echilibrului acido-bazic18.Determinarea IgE totale serice prin nefelometrie sau alte metode cantitățive19Determinarea IgE specifice serice față de alergene native prin metode de imunoanaliză in vitro20.Determinarea IgE specifice față de alergene recombinante prin metode de imunoanaliză in vitro21.Determinarea anticorpilor IgG serici antigen-specifici22.Determinarea componentelor sistemului complement23.Teste screening de laborator pentru imunodeficiențe primare umorale și celulare24.Teste de laborator pentru investigarea imunodeficiențelor primare și teste screening de laborator pentru imunodeficiențele dobândite25.Teste de laborator pentru determinarea autoanticorpilor26.Teste de laborator pentru determinarea complexelor imune circulante, teste de laborator pentru determinarea crioproteinelor27.Teste imunologice screening utilizate pre-transplantare28.Determinări imunologice de markeri serologici tumorali29.Determinări imunologice de markeri serologici virali30.Determinări imunologice de markeri serologici bacterieni31.Determinări imunologice de markeri serologici parazitari32.Electroforeza proteinelor serice, imunoelectroforeza, imunograma33.Deteminări de subseturi ale celulelor imune, de mediatori celulari, de markeri serici ai inflamației: 20034.Hemoleucograme la pacienți cu patologie imuno-alergică35.Investigații biochimice la pacienți cu patologie imuno-alergică36.Exsudate faringiene și nazale, analiza sputei37.Uroculturi, coproculturi, examene coproparazitologice la pacienți cu patologie imuno-alergică38.Explorări imagistice la pacienți cu patologie imuno-alergică39.Examene citologice în produse biologice la pacienți cu patologie imuno-alergică40.Examene anatomopatologice și imunohistochimice în patologia imuno-alergică2.DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ2.1.Competența profesională intrinsecă specialitățiiMedicul specialist în Alergologie și Imunologie Clinică, ca urmare a promovării examenului de medic specialist, are dobândite competențele cuprinse în curriculum modulelor de pregătire. Medicul specialist are cunoștințe teoretice adecvate și deține aptitudini pentru proceduri/manevre, tehnici/metode și activități practice esențiale pentru practicarea specialității. Medicul specialist reprezintă un factor în luarea deciziilor clinice, comunicator, colaborator, cu aptitudini de management și de susținător al stării de sănătate, atât educațional, cât și profesional. Medicul specialist Alergologie și Imunologie Clinică profesează cu rol de expert medical prioritar în domeniul afecțiunilor alergice, conform competențelor care intră în standardul profesional, iar asistența de imunologie clinică se realizează întotdeauna în cadrul asistenței medicale multidisciplinare/interdisciplinare.2.2.ObligațiiMedicul specialist în Alergologie și Imunologie Clinică se supune obligațiilor etice, deontologice și profesionale stipulate de către Colegiul Medicilor din România și Ministerul Sănătății.PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,Nume, prenume: Onițiu-Gherman NadiaSemnătura:(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ a fost modificat de Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
2017 + 
Definiția specialității:Specializarea în Anatomie Patologică are scopul de a forma medici specialiști în sectorul profesional al diagnosticului anatomo-cito-histopatologic al bolilor, care include următoarele activități: examen macroscopic (la efectuarea necropsiei și la examinarea macroscopică a pieselor chirurgicale), examen microscopic citopatologic (pentru frotiuri, amprente și puncții aspirative cu ac fin etc.), examen histopatologic al fragmentelor de organ (pieselor) prelucrate la parafină (al biopsiilor obținute de la endoscopii, prin puncție - biopsie, al secțiunilor recoltate din piesele chirurgicale, sau al pieselor recoltate la necropsie), examen histopatologic la gheață (sau al fragmentelor de organ prelevate intraoperator), examen imunohistochimic și eventual examen ultrastructural.1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1.Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 20
MODULUL 1 Patologie generală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 10 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână
MODULUL 2 Tehnici de citogenetică și tehnici de Microscopie Electronică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună și 2 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână
Modulul 3 Bioetică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 20 ore curs/săptămână
Modulul 4 Patologie cardiovasculară
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână
Modulul 5 Patologie respiratorie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 4 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână
Modulul 6 Patologie hepato-digestivă
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 5 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână
Modulul 7 Citopatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 20 ore curs/săptămână
Modulul 8 Hemato- și imunopatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână
Modulul 9 Nefropatologie și patologie urogenitală masculină
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână
Modulul 10 Patologia ap. genital feminine și a glandei mamare
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 5 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână
Modulul 11 Patologia ap. endocrin
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână
Modulul 12 Necropsii pediatrice/Patologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 4 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână
Modulul 13 Dermatopatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 4 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână
Modulul 14 Oftalmopatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână
Modulul 15 Patologie a țesuturilor moi
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână
Modulul 16 Patologie osteo-articulară
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 10 ore curs/săptămână
Modulul 17 Medicină Legală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână
Modulul 18 Patologie oncologică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 6 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână
Modulul 19 Patologie ORL
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână
Modulul 20 Neuropatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână
Total ore pregătire teoretică 2400
Total ore pregătire practică 4800

 + 
FIȘĂ POST REZIDENȚI ANATOMIE PATOLOGICĂa)Efectuează toate module teoretice și practice obligatorii, specifice Anatomiei Patologice.b)Deprinde abilități de efectuare a necropsiilor și de stabilire a diagnosticului de deces.c)Asistă și contribuie la formularea unui diagnostic histopatologic al pieselor de biopsie.d)Învață modul de formulare al unui diagnostic citopatologic.e)Asistă și contribuie la formularea unui diagnostic intraoperator (extemporaneu). Asistă și contribuie la interpretarea testelor de biologie și patologie moleculară.f)Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind protecția individuală a personalului expus profesional.g)Participă la activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).h)Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare cât și Regulamentul Intern al Laboratorului de Anatomie Patologică și al spitalului în care activează. Respectă reglementările de organizare a studiilor universitare de rezidențiat proprii universităților care coordonează aceste programe.i)Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul și îndrumătorul de rezidențiat.j)Respectă confidențialitatea tuturor aspectelor legate de locul de muncă, indiferent de natura acestora; normele PSI și de securitate a muncii; programul de muncă; codul de etică și deontologie profesională;k)Studiile clinice efectuate se fac obligatoriu cu avizul medicului curant al pacienților incluși și cu avizul comisiilor de etică ale spitalelor și/sau universităților. De asemenea se vor respecta standardele declarației de la Helsinki din 1975, revizuite în anul 2000.l)Să își însușească și să respecte prevederile legislației în domeniul securității și sănătății în muncă și măsurile de aplicare a acestora. Participă la instructajele periodice pe probleme de securitate și sănătate în muncă semnând fișa de instruire.m)Rezidenții efectuează concediul legal de odihnă conform programării coordonatorului de program, astfel încât să nu fie afectată pregătirea (de exemplu în cadrul unor module a căror durată depășește cel puțin dublul duratei concediului). După fiecare modul de pregătire, rezidenții au obligația să-și informeze coordonatorul sau directorul de program asupra etapei pregătirii.n)La finalul fiecărui modul de pregătire rezidenții sunt evaluați din tematica prevăzută în baremul de activități.o)Rezidenții își desfășoară întreaga activitate sub stricta supraveghere a îndrumătorului sau coordonatorului, utilizând abilitățile dobândite, în conformitate cu nivelul lor de pregătire.p)Rezidenții au dreptul să utilizeze, pentru informarea în specialitate, bibliotecile universitare și ale spitalelor în care efectuează stagiile de rezidențiat, bibliotecile electronice cu profil medical și de cercetare din instituțiile sau unitățile sanitare acreditate.q)Rezidenții pot participa la diverse forme de pregătire – cursuri, stagii și altele – conferințe și congrese în domeniul specialității, organizate pe plan național sau internațional, după informarea coordonatorului sau directorului de program și cu respectarea prevederilor Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii.r)Rezidenții au obligația să consemneze în caietul de monitorizare a pregătirii (logbook) următoarele aspecte:1.Lista cazurilor examinate conform baremului curricular, specificarea diagnosticului și, după caz, a manoperelor/procedurilor/tehnicilor efectuate, acestea fiind contrasemnate și parafate de îndrumătorul de rezidențiat;2.Detașările, perioada acestora și modulele efectuate pe durata detașării se vor efectua cu avizul coordonatorului de program;3.Modulele de pregătire, perioada în care au fost efectuate, evaluările și rezultatele obținute, cu semnătura și parafa coordonatorului sau directorului de program pentru modulul respectiv;4.Manifestările de educație medicală continuă la care au participat, cu numărul diplomei de participare;5.Lucrările științifice comunicate/publicate în situația în care respectivele manifestări științifice sunt elaborate sau finanțate cu sprijinul coordonatorului de program;6.Acuratețea datelor consemnate în caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului este certificată prin semnătură și parafă de către îndrumătorul sau responsabilul deformare în rezidențiat. + 
Structura programuluiModulul 1, anul I: Patologie generalăNr. ore curs: 400Nr. ore practică: 8001.TematicăPATOLOGIA CELULARĂProcesul de lezare celulară, morfologia leziunilor celulare reversibile și ireversibile. Necroza și apoptoza. Răspunsul organitelor celulare la lezarea celulară. Reacții celulare de adaptare ale creșterii și diferențierii: atrofia, hipertrofia, hiperplazia, metaplazia. Acumulări intracelulare ca urmare a tulburărilor de metabolism: lipide, proteine, glicogen, pigmenți. Hialinoza. Calcificarea patologică.INFLAMAȚIA ACUTĂ ȘI CRONICĂGeneralități despre procesul inflamator.Inflamația acută: modificările din focarul inflamator acut; clasificarea inflamației exudative. Inflamația seroasă, fibrinoasă, supurativă sau purulentă. Posibilități de evoluție ale inflamației acute. Abcesul și flegmonul, septicemiile și septico-pioemiile.Inflamația cronică: modificări celulare, modificările morfologice din inflamația cronică nespecifică.Inflamația granulomatoasă. Generalități și clasificare. Tuberculoza, sifilisul, lepra, boala zgârieturii de pisică, toxoplasmoza, reacția granulomatoasă de corp străin, sarcoidoza.PROCESUL DE VINDECAREAspecte ale creșterii celulare (regenerarea). Repararea prin țesut conjunctiv (angiogeneza, fibroza). Vindecarea plăgilor.IMUNOPATOLOGIAModificările morfologice în bolile determinate de hipersensibilizare. Respingerea transplantului. Boli autoimune: LES, sindrom Sjogren, scleroza sistemică, artrita reumatoidă, sindroame de deficiență imună primare și secundare. Amiloidoza.BOLI GENETICEBoli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli asociate cu defecte enzimatice: boli de stocaj lizozomal: boala Gaucher, boala Niemann-Pick tip A și B, boala Tay-Sachs, mucopolizaharidoze, glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creșterea celulară: neurofibromatoza tip 1 și 2. Anomalii genetice structurale (deleția, translocația, inversia, duplicația). Triploidia, Aneuploidia (heterozomală - Sindromul Turner, Sindromul Klinefelter, autozomală - Trisomia 21/Sdr. Down)MODIFICĂRI HEMODINAMICEModificări morfologice în edem, hiperemie și congestie. Hemoragia. Tromboza. Sindromul de coagulare intravasculară diseminată. Embolia: trombembolia pulmonară și sistemică, embolia lipidică, embolia cu lichid amniotic și embolia gazoasă. Ischemia acută și cronică. Infarctul - tipuri de infarct. Leziuni morfologice în șoc.NEOPLAZIANomenclatură. Caracterele generale ale neoplasmelor benigne și maligne. Carcinogeneza. Biologia dezvoltării tumorale. Angiogeneza tumorală. Modificările clinico-patologice în tumori. Grading-ul și stadializarea neoplasmelor maligne. Diagnosticul morfologic în cancere.MORFOLOGIA BOLILOR INFECȚIOASEInfecții piogene bacteriene gram-pozitive; infecții virale eruptive ale copilului și adolescentului. Morfologia bolilor transmise sexual. Infecții oportuniste și asociate cu SIDA. Parazitoze, infecții fungice.2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 2, anul I: Tehnici de citogenetică și tehnici de Microscopie ElectronicăNr. ore curs: 60Nr. ore practică: 1201.Tematică.Caractere generale ale celulelor. Caracteristici morfologice ale celulelor. Celulele ca sistem superior organizat. Ordinea celulară internă. Celula și timpul. Suprafața celulei. Organizarea membranei celulare. Matricea extracelulară. Receptorii de membrană. Joncțiunile intercelulare. Schimburile prin membrană. Nucleul. Rolul și caracterele generale ale nucleului. Cromatina și cromozomii. Nucleolul. Membrana nucleară. Citoplasma și procesele celulare fundamentale. Matricea citoplasmatică. Organitele mișcării celulare. Organitele generatoare de energie. Organitele sintezei și secreției celulare. Organitele digestiei intracelulare. Incluziunile celulare. Bazele moleculare ale reproducerii. Replicarea ARN. Transcrierea mesajului genetic: biosinteza ARN. Traducerea mesajului genetic în biosinteza proteinelor. Ciclul celular, proliferarea și creșterea celulară.2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 3, anul II: BioeticăNr. ore curs: 20Nr. ore practică: 401.Tematică.TEMATICĂ CURS (20 ore)I.Introducere în Bioetică - 2 ore1.Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2.Contextul apariției bioeticii3.Definirea bioeticii4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Teorii și metode în bioeticăII.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.)III.Relația medic - pacient (I) - 2 ore1.Valori ale relației medic – pacient2.Paternalism versus autonomie3.Modele ale relației medic – pacient4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Relația medic – pacient (II) – 2 ore1.Consimțământul informat2.Confidențialitatea în relația medic – pacient3.Relația medic-pacient minor4.Acte normative care reglementează relația medic – pacientV.Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1.Libertatea procreației2.Dileme etice în avort3.Etica reproducerii umane asistate medical4.Probleme etice în clonarea reproductivăVII.Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Probleme etice în stările terminale3.Tratamente inutile în practica medicală4.Eutanasia și suicidul asistat5.Îngrijirile paliativeVIII.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1.Donarea de organe de la cadavru2.Donarea de organe de la persoana vie3.Etica alocării de resurse în transplantIX.Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.Terapiagenică6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.Comitetele de etică a cercetării6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăTEMATICA SEMINARIILORI.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.Rolul comunicării în relația medic - pacientIV.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2.Drepturile pacienților – reglementare legislativă3.Rolul comitetelor de etică din spitaleV.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă).Modulul 4, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie cardio-vascularăNr. ore curs: 80Nr. ore practică: 1601.Tematică.PATOLOGIA VASCULARĂPatologia arterelor: Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune. Vasculite: arterita cu celule gigante, arterita Takayasu, poliarterita nodoasă (clasică), sindromul Kawasaki, poliangeita microscopică (poliarterita microscopică), angeita de hipersensibilizare sau leucocitoclazică, granulomatoza Wegener, trombangeita obliterantă (boala Buerger). Anevrisme: clasificare, tipuri de anevrisme. Disecția de aortă.Patologia venelor: tromboflebite, flebotromboze. Varice.Patologia intervențiilor terapeutice în boli vasculare.PATOLOGIA CARDIACĂLeziunile cordului: cardiopatia ischemică acută și cronică. Modificările cordului în hipertensiunea arterială sistemică. Valvulopatii: modificări degenerative valvulare (degenerarea mixomatoasă a valvulei mitrale, prolapsul de valvă mitrală). Stenoza aortică calcificată, calcificarea inelului valvular mitral. Reumatismul cardiac acut și cronic. Endocardite. Cardiomiopatii primare (dilatativă, hipertrofică, restrictivă) și secundare. Miocardite.Patologia pericardului: lichide patologice pericardice.Angiocardiopatii congenitale. Insuficiența cardiacă.2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 5, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie respiratorieNr. ore curs: 160Nr. ore practică: 3201.Tematică.PATOLOGIA SISTEMULUI RESPIRATORSindromul de distresă respiratorie la adult și copil.Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.Infecții pulmonare: Pneumonia lobară. Bronhopneumonia. Pneumoniile interstițiale (pneumonia atipică primară). Bronhopneumonia de aspirație. Abcesele pulmonare.Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară, tuberculoza pulmonară secundară, tuberculoza pulmonară progresivă.Pneumonia la bolnavii imunocompromiși.Boli interstițiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune, silicoza, berilioza), sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică.Tumorile bronho-pulmonare: carcinom bronhogenic, sindroame paraneoplazice, carcinom bronhiolo-alveolar, tumori neuroendocrine, metastaze pulmonare.Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii și acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare și secundare. Citologia aparatului respirator și a epanșamentelor.2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 6, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie hepato-digestivăNr. ore curs: 200Nr. ore practică: 4001.Tematică.PATOLOGIA APARAT DIGESTIVPatologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite și tumori.Patologia stomacului: anomalii congenitale, gastrite acute și cronice. Ulcerul gastro-duodenal. Tumorile benigne și maligne.Patologia intestinului subțire și colonului: Anomalii congenitale. Diverticuloza. Enterocolite infecțioase și neinfecțioase. Sindroame de malabsorbție. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică. Afecțiuni intestinale vasculare. Tumori benigne și maligne.Patologia apendicelui: apendicite acute și cronice; tumori.PATOLOGIA FICATULUI, CĂILOR BILIARE ȘI PANCREASULUI EXOCRINPatologia ficatului: Icterul și colestaza. Hepatitele infecțioase virale acute și cronice. Infecții bacteriene, parazitare și helmintice. Hepatita autoimună. Hepatite induse medicamentos și de toxice: afecțiuni hepatice alcoolice. Steatoza non-alcoolică. Erori genetice ale metabolismului: hemocromatoza, boala Wilson, deficiența de alfa-1-antitripsină, hepatita neonatală. Ciroza hepatică. Hipertensiunea portală. Tumori benigne și maligne.Patologia căilor biliare: Colelitiaza. Colangita acută și cronică. Colecistita acută și cronică. Carcinomul veziculei biliare și al căilor biliare extra-hepatice.Patologia pancreasului exocrin: Fibroza chistică. Pancreatitele acute și cronice. Tumorile benigne și maligne.2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 7, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): CitopatologieNr. ore curs: 40Nr. ore practică: 801.Tematică.Importanța citopatologiei în depistarea precoce a cancerelor genitale feminine. Principii generale ale citologiei hormonale. Citologia sarcinii. Leziuni distrofice fiziologice (menopauza). Evaluarea citologică a dezordinii menstruale. Leziuni distrofice prin procese de diferențiere epitelială, keratinizare, radioterapie și chimioterapie. Citologia proceselor inflamatorii depistate prin examenul frotiurilor cervico-vaginale. Leziuni intraepiteliale scuamoase.2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 8, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Hemato- și imunopatologieNr. ore curs: 80Nr. ore practică: 1601.Tematică.PATOLOGIA SISTEMULUI HEMATOPOIETIC ȘI LIMFOIDPatologia măduvei hematogene: morfologia anemiilor, policitemiilor. Leucemii și boli mieloproliferative: leucemii acute, leucemia mieloidă cronică.Patologia ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute și cronice. Proliferări tumorale limfoide: limfoame și leucemii ale limfocitului B, limfoame și leucemii ale limfocitului T și NK, limfomul Hodgkin.Patologia splinei: substratul morfologic al splenomegaliilor.Patologia timusului: hiperplazia timică, timomul.IMUNOPATOLOGIACaracterizarea celulelor sistemului imun (limfocit B, limfocit T, macrofage, celule dendritice etc.). Modificările morfologice în bolile determinate de hipersensibilizare. Respingerea transplantului. Boli autoimune: LES, sindrom Sjogren, scleroza sistemică, artrita reumatoidă, sindroame de deficiență imună primare și secundare. Amiloidoza.2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 9, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Nefropatologie și patologie uro-genitală masculinăNr. ore curs: 120Nr. ore practică: 2401.Tematică.PATOLOGIA SISTEMULUI URINARAnomalii congenitale renale. Nefropatii glomerulare: sindroamele clinice; alterări histologice; patogeneza leziunilorglomerulare: depunerea de complexe imune circulante și în situ, nefrita anti-membrană bazală glomerulară, activarea căii alterne a complementului. Glomerulonefrita proliferativă acută difuză postinfecțioasă. Glomerulonefrita rapid progresivă (cu semilune). Glomerulonefrita membranoasă (glomerulopatia membranoasă). Boala cu modificări minime (nefroza lipoidică). Glomerulonefrita membrano-proliferativă. Nefropatia cu IgA (boala Berger). Glomerulonefrita necrotizantă și proliferativă în focar (glomerulonefrita în focar). Glomerulonefrita cronică. Leziuni glomerulare în boli sistemice. Nefropatii tubulo-interstițiale: necroza tubulară acută; nefrita tubulo-interstițială; pielonefrite acute, cronice, nefropatia de reflux, nefrita tubulo-interstițială indusă de medicamente și toxine. Nefropatii vasculare: nefroangioscleroza benignă și malignă; stenoza arterei renale.Boli vasculare cu afectare renală.Boli chistice renale.Obstrucția tractului urinar (uropatia obstructivă), urolitiaza.Tumorile renale.Patologia tractului urinar inferior (ureter, vezică urinară, uretră): anomalii congenitale, inflamații, leziuni obstructive, tumori benigne și maligne.PATOLOGIA APARATULUI GENITAL MASCULINPatologia penisului: anomalii congenitale, inflamații, tumori benigne și malignePatologia testiculului și epididimului: anomalii congenitale, transformări regresive, inflamații, tumori ale cordoanelor spermatice, tumori paratesticulare, tumori testiculare.Patologia prostatei: inflamații, hiperplazia nodulară, tumori.2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 10, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologia ap. genital feminin și a glandei mamareNr. ore curs: 200Nr. ore practică: 4001.Tematică.PATOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININMetode morfologice de investigație. Patologia colului uterin: citologie cervico-vaginală, cervicite, polipi endocervicali, neoplazia intraepitelială cervicală, carcinom scuamocelular.Patologia corpului uterin: endometrioza, adenomioza, endometrite, leziuni dishormonale tumori benigne și maligne.Patologia salpingelui: inflamații acute și cronice, tumori.Patologia ovarului: inflamații, ovarul polichistic, pseudotumori și tumori.Patologia sarcinii: inflamațiile placentare, sarcina ectopică, boala trofoblastului gestațional.PATOLOGIA GLANDEI MAMARETulburări de dezvoltare. Citologia glandei mamare (secreție și puncție aspirativă. Inflamații. Mastopatia fibro-chistică. Carcinomul de glandă mamară: clasificare, tipuri histologice, factori de prognostic. Tumori stromale: fibroadenomul, tumora phillodes și sarcoamele. Metode de diagnostic morfologic ale carcinomului de glandă mamară. Alte tumori benigne și maligne. Ginecomastia.2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 11, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologia ap. endocrinNr. ore curs: 80Nr. ore practică: 1601.Tematică.PATOLOGIA SISTEMULUI ENDOCRINPatologia glandei hipofize: adenoame.Patologia glandei tiroide: hipotiroidismul (cretinism, mixedem), hipertiroidismul (tireotoxicoza), boala Basedow-Graves, tiroidite acute și cronice, gușa difuză netoxică simplă, gușa multinodulară, tumori benigne și maligne. Citologia prin puncție aspirație a tiroidei.Patologia glandelor paratiroidiene: hiperparatiroidism primar și secundar.Patologia glandelor corticosuprarenale: hiperadrenalism (sdr. Cushing), hiperaldosteronism primar, sdr. adrenogenitale, deficiența de 21-hidroxilază, insuficiența adrenocorticală acută primară (sdr. Waterhouse-Friderichsen), insuficiența cronică primară (boala Addison). Tumori adrenocorticale.Patologia medulosuprarenalei: feocromocitom, neuroblastom, ganglioneuromul.Patologia pancreasului endocrin: modificări morfologice în diabetul zaharat tip I și II. Tumori: insulinom, gastrinom.2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 12, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Necropsii pediatrice/Patologie pediatricăNr. ore curs: 160Nr. ore practică: 3201.TematicăDefecte congenitale. Infecții perinatale. Prematuritatea și retardul de creștere intrauterină. Sindromul de detresă respiratorie a nou-născutului. Enterocolita necrotică. Sindromul morții subite a sugarului. Hidropsul fetal. Tumori și leziuni pseudotumorale ale sugarului și ale copilului. Diagnosticul molecular al afecțiunilor cu transmitere mendeliană și complexă.2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 13, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): DermatopatologieNr. ore curs: 160Nr. ore practică: 3201.Tematică.DERMATOPATOLOGIAGenodermatoze. Psoriazis. Lichen plan. Maladii buloase. Lupus eritematos. Tumori benigne și maligne ale pielii nonmelanocitare.Tumori benigne și maligne ale melanocitare: nevi nevocelulari, nevi displazici, melanom.2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 14, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): OftalmopatologieNr. ore curs: 40Nr. ore practică: 801.Tematică.PATOLOGIE OFTALMOLOGICĂMalformații ocularePatologie tumorală și netumorală conjuctivalăPatologie tumorală (retinoblastom, melanom ocular, limfoame) și netumorală (infecții oculare, glaucomul) a globului ocular2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 15, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie a țesuturilor moiNr. ore curs: 80Nr. ore practică: 1601.Tematică.PATOLOGIA ȚESUTURILOR MOITumori fibrohistiocitare, tumori ale țesutului adipos, ale țesutului muscular neted și striat, tumori vasculare, tumori cu origine incertă sau neclasificabile (sarcomul sinovial, sarcomul alveolar, sarcomul epitelioid, sarcom cu celule clare, PEC-oame etc.)PATOLOGIA MUȘCHIULUI SCHELETICAtrofia de denervare. Distrofii musculare: boala Duchenne, boala Becker, distrofia miotonică.Miopatii inflamatorii, miopatii toxice. Boli ale joncțiunii neuro-musculare: miastenia gravis.2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 16, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie osteo-articularăNr. ore curs: 40Nr. ore practică: 801.Tematică.PATOLOGIA SISTEMULUI OSOS SCHELETICPatologia oaselor: Boli asociate cu matrice anormală: osteoporoza. Boli asociate cu deficiențe ale homeostaziei mineralelor: rahitismul și osteomalacia. Fractura. Infecții: osteomielite piogene, tuberculoza osoasă. Tumori osoase. Distrofii osoase și articulare.2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 17, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Medicină LegalăNr. ore curs: 80Nr. ore practică: 1601.TematicăTanatologia medico-legală. Traumatologia medico-legală. Pruncuciderea. Probleme de obstetrică-ginecologie medico-legală. Probleme medico-legale privind determinarea sexului. Capacitatea sexuală la femeie. Capacitatea sexuală la bărbat. Infracțiuni privitoare la viața sexuală. Expertiza filiației. Simularea. Expertiza medico-legală psihiatrică. Elemente de deontologie medicală și răspundere profesională.2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 18, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie oncologicăNr. ore curs: 240Nr. ore practică: 4801.Tematică.Nomenclatura neoplaziei. Caracterele generale ale neoplasmelor (benigne și maligne). Carcinogeneza. Biologia dezvoltării tumorale. Angiogeneza tumorală. Modificările clinico-patologice în tumori. Grading-ul și stadializarea neoplasmelor maligne. Diagnosticul morfologic în cancere. Tumori ale țesuturilor epiteliale (benigne și maligne); tumori ale structurilor mezenchimale (benigne și maligne).2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 19, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie ORLNr. ore curs: 80Nr. ore practică: 1601.TematicăPatologia cavității bucale: anomalii congenitale, inflamații și tumori (ale mucoasei, maxilarelor și glandelor salivare). Patologia căilor respiratorii superioare. Patologia urechii.2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 20, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): NeuropatologieNr. ore curs: 80Nr. ore practică: 1601.Tematică.Polineuropatii infecționase: lepra, difteria, Varicela-Zoster. Neuropatii traumatice. Tumori ale nervilor periferici.Malformații. Leziuni vasculare traumatice: hematomul epidural și subdural. Boli cerebro-vasculare: infarctul cerebral, hemoragia intracerebrală și hemoragia subarahnoidiană. Encefalopatia hipertensivă.Infecții: meningite acute bacteriene și virale. Infecții supurate acute în focar: abcesul cerebral, empiemul subdural, abcese extradurale. Meningo-encefalite bacteriene cronice: tuberculoza, neurosifilisul. Tumori primare și secundare.2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere). + 
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:Specializarea în Anatomie Patologică se desfășoară în cadrul Disciplinelor de Anatomie Patologică din Facultățile de Medicină recunoscute de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, sub conducerea unui profesor universitar (sau conferențiar universitar), în Anatomie Patologică (activitățile teoretice și practice), respectiv în Serviciile de Anatomie Patologică ce dețin dotarea necesară (ale spitalelor mari), sub îndrumarea unui medic primar anatomopatolog cu experiență îndelungată (pentru stagiile practice). Conducătorul de rezidențiat va fi ajutat în activitatea de pregătire a rezidenților de alți membri ai disciplinei, precum și de medicii primari din rețeaua Ministerului Sănătății. Alegerea locului de desfășurare a Rezidențiatului se face cu ocazia promovării examenului de rezidențiat. Locul poate fi schimbat pe motive temeinice, o singură dată, dar numai pentru un centru de pregătire echivalent. Pentru unele module, locul de desfășurare a activității se poate efectua în alt centru bine utilat din țară sau străinătate.Pe perioada celor 5 ani de rezidențiat este obligatorie frecventarea zilnică a prosecturilor respective, dotate astfel încât să asigure o pregătire adecvată, teoretică și practică. Serviciile de Anatomie Patologică cuprind: Sala de necropsie (prosectura), Laborator de cito-histopatologie, Laborator de Imunohistochimie, eventual laborator de Microscopie electronică și de Biologie moleculară.Caietele de stagiu ale rezidenților sunt obligatorii, vor fi supravegheate de cadrele ce coordonează activitățile teoretice și practice și vor fi prezentateComisiei de examen cu ocazia examenului final.Ele vor conține elemente ce vor certifica participarea directă a rezidentului la următoarele activități:– Necropsii: executare, diagnostic anatomo-patologic: ... 200– Diagnostice pe piese de biopsie/excizie chirurgicală + interpretare, imunohistochimie ... 8000– Diagnostice citopatologice ... 8000– Diagnostice intraoperatorii (biopsii extemporanee) ... 200 + 
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:Conform practicilor din Uniunea Europeană, apreciem activitățile teoretice la aproximativ 200 de ore pe an, iar pe cele practice la aproximativ 1000 de ore anual, astfel încât să se încadreze în cele 30 de ore de activitate săptămânală.A.Aria cunoștințelor generale: va asigura cunoștințe solide și moderne de histologie/biologie moleculară, genetică, patologie moleculară, precum și cunoștințe de statistică medicală.Sectoare:Histologie/Biologie molecularăGenetică medicalăPatologie molecularăStatistică medicalăBioeticăB.Aria diagnosticului anatomo-patologic: va asigura pregătirea în specialitate, începând cu noțiuni ferme de tehnici necropsice, tehnici histopatologice (orientare, prelucrare la parafină sau la gheață, colorații uzuale și speciale etc.), citopatologice, imunohistochimice, în fluorescență, microscopie electronică. Toată activitatea de diagnostic histo- și citopatologic va avea la bază cunoștințe aprofundate de histologie. Activitatea de formare a viitorului specialist va începe cu noțiuni teoretice de patologie generală, care vor fi urmate de cunoștințe aprofundate de patologie specială a diferitelor aparate și sisteme.Sectoare:Citologie și histologie: tehnici și criterii de diagnosticNecropsie: tehnici și criterii de diagnosticCitopatologie și histopatologie: tehnici și criterii de diagnosticTehnici speciale: colorații speciale, tehnica de imunohistochimie, imunofluorescența, microscopie electronică etc.Patologie generală: obligatorie în primul an de rezidențiatPatologie specială: prin rotație, în următorii patru aniC.Aria Medicinei clinice: viitorul specialist va trebui să dețină cunoștințe clinice din diferite specialități pentru a fi capabil să realizeze corelații anatomo-clinice precum și cunoștințe de Neuropatologie, de Medicină Legală, Oncologie, ca specialități conexe.Sectoare:Patologie clinică și corelații anatomo-cliniceMedicină LegalăOncologieNeuropatologieStagiile din anul I - se desfășoară într-un singur serviciu de Anatomie Patologică și se finalizează cu un examen teoretic și practic. La sfârșitul fiecărui modul, din anii următori, după activitatea teoretică se va da un examen scris și oral/practic. + 
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:Examenul final în specialitea Anatomie Patologică se organizează în centre universitare diferite, în funcție de numărul de rezidenți ce au efectuat pregătirea în specialitate, cu o Comisie propusă și aprobată de Comisia de Specialitate a Ministerului Sănătății Publice. El va consta dintr-o probă scrisă cu 10 de întrebări (3 ore), dintr-o tematică comunicată din timp (minim șase luni înainte de examen), o probă practică (efectuarea unei necropsii - executare, redactarea protocolului de necropsie și susținerea diagnosticului anatomo-patologic sau orientarea a două piese de excizie chirurgicală ce conțin tumori maligne) și o probă practică de diagnostic histopatologic (5 preparate histopatologice din patologie netumorală și 5 preparate din patologie tumorală).Medicul specialist certificat în urma promovării examenului în specialitatea Anatomie Patologică va efectua necropsii și va stabili diagnosticului de deces; va participa direct la orientarea macroscopică a prelevatelor și va formula diagnosticului histopatologic (al pieselor de biopsie, al celor excizate chirurgical sau al celor prelevate în timpul efectuării necropsiei); va formula diagnosticul citopatologic; va contribui la formularea diagnosticului intraoperator (extemporaneu); va contribui la interpretarea testelor de biologie și patologie moleculară.Examenul de medic specialist:Probe de evaluare, specifice programului:– probă scrisă Da– examen clinic Nu– probă de abilități/manualități Da– probă pe casetă video Nu– probă operatorie Nu– dizertație Nu + 
TEMATICA DE EXAMEN1.PROBA SCRISĂ1.Leziuni hemodinamice, (edem, hiperemie și congestie, hemoragie, hemostaza și tromboza, embolism, infarct, șoc)2.Inflamația-generalități3.Inflamația acută4.Inflamația cronică granulomatoasă5.Procese de vindecare: regenerarea și repararea conjunctivă6.Boli ale sistemului imun (lupus eritematos, poliartrita reumatoida, sclerodermie, sindrom Sjogren, sindrom de deficiență comună I și II. Amiloidoza.7.Patologia de transplant și SIDA8.Tulburări metabolice adaptative (atrofie, hipertrofie, hiperplazie și metaplzie)9.Acumulări intracelulare ale tulburărilor de metabolism (protidic, glucidic, lipidic, pigmenți, substanțe minerale)10.Agresiuni celulare reversibile și ireversibile. Necroza și apoptoza.11.Boli genetice: Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli associate cu defecte enzimatice - boli de stocaj lizozomal: boala Gaucher, boala Niemann-Pick tip A și B, boala Tay-Sachs, mucopolizaharidoze, glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creșterea celulară: neurofibromatoza tip 1 și 212.Neoplazii: generalități (etiopatogeneză, evenimente genetice, clasificări, gradare, stadializare, markeri tumorali, macroscopie, microscopie, extindere, efecte locale și sistemice).13.Tumori de părți moi: (tumori fibro-histiocitare, tumori ale țesutului adipos, ale țesutului muscular neted și striat, tumori vasculare) tumori cu origine incertă sau neclasificabile (sarcomul sinovial, sarcomul alveolar, sarcomul epitelioid, sarcom cu celule clare, PEC-oame etc.)14.Patologie netumorală osoasă.15.Patologie tumorală osoasă.16.Patologietumorală cutanată (carcinom bazocelular, carcinom spinocelular, nevi nevocelulari, melanom)17.Malformații congenitale cardiace18.Cardiopatia ischemică acută și cronică. Modificările cordului în hipertensiunea arterială sistemică.19.Valvulopatii20.Reumatismul cardiac acut și cronic.21.Endocardite.22.Cardiomiopatii primare (dilatativă, hipertrofică, restrictivă) și secundare. Miocardite.23.Patologia pericardului: lichide patologice pericardice24.Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune.25.Vasculite.26.Patologia venelor27.Patologia căilor respiratorii: rinofaringite, laringite, traheite și bronșite. Patologie tumorală laringiană.28.Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.29.Infecții pulmonare: Pneumonia lobară. Bronhopneumonia. Pneumoniile interstițiale (pneumonia atipică primară). Bronhopneumonia de aspirație. Abcesele pulmonare.30.Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară, tuberculoza pulmonară secundară, tuberculoza pulmonară progresivă.31.Pneumonia la bolnavii imunocompromiși.32.Boli interstițiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune, silicoza, berilioza), sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică.33.Tumorile bronho-pulmonare: carcinom bronhogenic, sindroame paraneoplazice, carcinom lepidic, tumori neuroendocrine, metastaze pulmonare.34.Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii și acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare și secundare35.Patologia tumorală și netumorală a cavității bucale, glandelor salivare și faringelui36.Patologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite și tumori.37.Gastrite acute și cronice.38.Ulcerul gastro-duodenal.39.Patologie tumorală gastrică.40.Anomalii congenitale ale intestinului subțire și colonului.41.Patologie inflamatorie intestin subțire și colon (Diverticuloza. Enterocolite infecțioase și neinfecțioase. Sindroame de malabsorbție. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică. Afecțiuni intestinale vasculare.42.Patologie tumorală a intestinului subțire și colonului.43.Hepatite acute și cronice44.Ciroze hepatice45.Patologietumorală hepatică.46.Patologia colecistului și căilor biliare extrahepatice.47.Patologia pancreasului exocrin: fibroza chistică, pancreatita acută și cronică. Tumori benigne și maligne.48.Anomalii congenitale ale aparatului urinar49.Nefropatii glomerulare50.Nefropatii tubulo-interstițiale51.Patologia tumorală renală.52.Patologia vezicii urinare și a căilor urinare.53.Leucemii acute și cronice54.Patologia netumorală a ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute și cronice.55.Limfoame și leucemii ale limfocitului B56.Limfoame și leucemii ale limfocitului T și NK57.Limfomul Hodgkin.58.Patologia mediastinului.59.Malformații ale aparatului genital masculin. Orhiepididimite acute și cronice.60.Patologia tumorală a testiculului.61.Patologia tumorală a prostatei.62.Dezvoltarea embriologică și histologia aparatului genital feminin63.Malformațiile aparatului genital feminin64.Patologia vulvei și vaginului65.Patologia netumorală și tumorală a cervixului uterin66.Boala inflamatorie pelvină: inflamația gonococică, infecții puerperale, tuberculoza67.Hiperplaziile endometrului68.Tumorile corpului uterin69.Patologia salpingelui și a ligamentului larg70.Tumorile ovarului71.Boala trofoblastică gestațională72.Examenul macroscopic și histologia placentei normale73.Anomalii placentare, inflamații și tumori74.Citologia cervico-vaginală75.Patologia netumorală a glandei mamare76.Tumori mamare benigne și maligne77.Patologie tiroidiană netumorală78.Patologie tiroidiană tumorală79.Patologia glandei CSR.80.Patologia glandei MSR.81.Patologia pancreasului endocrin: modificări morfologice în diabetul zaharat tip I și II. Tumori: insulinom, gastrinom82.Malformațiile SNC83.Bolile vasculare ale SNC84.Inflamațiile SNC și meningelui85.Tumorile SNC și meningelui86.Patologia netumorală a sistemului nervos periferic87.Patologia tumorală a sistemului nervos periferic88.Legislația română privind Anatomia Patologică89.Principii de tehnică histopatologică: fixare, includere, colorații2.PRIMA PROBĂ PRACTICĂEfectuarea unei necropsii – executare, redactarea protocolului de necropsie și susținerea diagnosticului anatomo-patologic sau orientarea a două piese de excizie chirurgicală ce conțin tumori maligne.3.A DOUA PROBĂ PRACTICĂDiagnostic microscopic din tematica dată pentru lucrarea scrisă (cinci preparate netumorale și cinci preparate tumorale). + 
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)A.Efectuarea necropsiei: 200B.Diagnostic histopatologic: 80001.Orientarea materialului prelevat chirurgical: 80002.Prelucrarea tehnică (includere la parafină): 1003.Prelucrare tehnică (secționare la microtomn și criotom): 804.Prelucrare tehnică (colorații uzuale): 1005.Prelucrare tehnică (colorații speciale și imunohistochimie): 3006.Examinarea histopatologică din patologia cardiovasculară: 3007.Examinarea histopatologică din patologia digestivă și anexe: 15008.Examinarea histopatologică din patologia respiratorie: 5009.Examinarea histopatologică din patologia urinară: 30010.Examinarea histopatologică din patologia pielii: 45011.Examinarea histopatologică din neuropatologie: 10012.Examinarea histopatologică din patologia tumorală a țesuturilor moi: 80013.Examinarea histopatologică din patologia osoasă și articulară: 15014.Examinarea histopatologică din patologia endocrină: 10015.Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: 100016.Examinarea histopatologică din patologia corpului uterin: 80017.Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: 10018.Examinarea histopatologică din patologia ovarului: 50019.Examinarea histopatologică din patologia testiculului: 10020.Examinarea histopatologică din patologia epididimului: 10021.Examinarea histopatologică din patologia prostatei: 20022.Examinarea histopatologică din patologia glandei mamare: 900C.Diagnosticarea frotiurilor (citologie): 80001.Frotiuri cervico-vaginale: 60002.Frotiuri epanșamente: pleural, peritoneal, pericardic, articularetc.: 10003.Frotiuri puncție cu ac fin (tiroidă, glandă mamară, ganglioni etc.): 10002.DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN ANATOMIE PATOLOGICĂ2.1.Competența profesională intrinsecă specialitățiiUrmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional)1.Activitatea din laboratorul de histopatologie:1.1.În timpul examenului extemporaneu s-au cu ocazia orientării pieselor chirurgicale, medicul anatomopatolog după ce a fost sesizat de asistent ia legătura cu medicul intervenționist sau cu serviciul clinic de unde provin biopsii/piese chirurgicale a căror pașaport de însoțire al prelevatelor nu este completat în întregime (date de identitate ale bolnavului: nume, prenume, vârsta, număr foaie de observație/număr din registrul de consultații și numărul carnetului de asigurare medicală; motivele de trimitere: diagnostic, suspiciunile de diagnostic, antecedente patologice etc.; numele scris citeț sau parafa medicului care trimite prelevatul la laborator; data de trimitere) și completează corect pașaportul;1.2.Orientează piesele chirurgicale/piese de la necropsii, descrie aspectul macroscopic (are obligația să descrie și să anunțe operatorul dacă biopsia/piesa chirurgicală a fost adusă în cantitate insuficientă, tardiv sau în condiții improprii de conservare), prelevează secțiuni/fragmente pentru examenul microscopic extemporaneu sau la parafină, le așează în punguțe de tifon sau în recipiente împreună cu numărul de identificare), verifică ce s-a scris la descrierea macroscopică, precizează în scris data orientării și semnează pașaportul, răspunzând de corectitudinea datelor; păstrarea pieselor până la darea rezultatului histopatologic este la latitudinea medicului anatomopatolog;1.3.Participă la includerea fragmentelor deshidratate în parafină, pentru o mai mare precizie a diagnosticului;1.4.Primește cupele histologice (la terminarea procesării de către tehnicieni), semnează pentru primirea lor, precizând și data.1.5.Efectuează citirea lamelor în maxim două zile, apoi dacă este cazul, se adresează șefului de secție pentru finalizarea diagnosticului histopatologic;1.6.Scrie/dictează/controlează corectitudinea transcrierii protocolului histopatologic care cuprinde: descriere macroscopică, descriere microscopică, diagnostic (inclusiv grading și stadializări, când este cazul) fiind direct răspunzător;1.7.După diagnosticare, lamele sunt returnate tehnicienilor care le păstrează, minim 10 ani.2.Activitatea din prosectură:2.1.Anunță șeful de serviciu/direcția, când decedatul, deși a primit scutire de necropsie, are suspiciuni de caz medico-legal. În cazul unui decedat din cauze care intră sub incidență medico-legală sau este un caz social, registraturile Laboratorului de Anatomie Patologică și a serviciilor clinice unde s-a produs decesul pornesc demersurile necesare.2.2.Participă la efectuare necropsiei decedatului (adult sau copil) împreună cu asistentul de prosectură, recoltează piese pentru precizarea diagnosticului histo-patologic, răspunde de procesul de îmbălsămare a cadavrului.2.3.Stabilește diagnosticul macroscopic (necroptic) al decedaților, stabilește împreună cu medicul clinician diagnosticul de deces pe care îl semnează fie medicul clinician fie medicul anatomo-patolog;2.4.PROTOCOLUL DE NECROPSIE ȘI DIAGNOSTICUL ANATOMO – PATOLOGIC SE SCRIU ÎN ACEEAȘI ZI DE CĂTRE MEDICUL ANATOMO-PATOLOG CARE SEMNEAZĂ, CODIFICĂ ȘI ÎȘI PUNE PARAFA.2.2.Obligații + 
Etice, deontologiceLegea nr. 46/2003 privind drepturile pacientuluiRespectă normele de supraveghere, prevenire și control al infecțiilor nosocomiale conf. Ordinului MS nr. 916/2006.Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu modificările și completările survenite - Codul MunciiO.G. nr. 13/30.01.2003 în care se interzice complet fumatul în unitățile sanitare.Respectă Regulamentul de Ordine Interioară precum și normele de etică și deontologie profesională;Respectă normele tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare conf. Ordinului MS nr. 961/2016.Respecta Ordinul nr. 1226/2012 pentru aprobarea normelor tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale.Participă la instruirile periodice efectuate în cadrul unității privind protecția civilă, situații de urgență.Aplică prevederile rezultate din documentele sistemului de management calitate referitoare la procesele și activitățile desfășurate, aferente postului ocupat.Cunoaște prevederile H.G. nr. 857/2011 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele din domeniul sănătății publice + 
Profesionale1.Medicul Specialist Anatomo-patolog are responsabilitatea diagnosticului necroptic, citologic și histopatologic.2.Elaborează diagnosticul histopatologic folosind tehnicile de anatomie patologică de care dispune, în maxim 10 de zile lucrătoare din momentul primirii pieselor, cel puțin ca diagnostic de etapă.3.Consemneaza în buletinul histopatologic pe care îl eliberează, tehnici speciale de anatomie patologică care nu sunt disponibile în serviciul respectiv, pentru stabilirea cu precizie a diagnosticului.4.Efectuează examene extemporanee la cererea clinicianului, fiind recomandabil să fie anunțat cu 24 de ore înaintea intervenției chirurgicale.5.Refuza examenul extemporaneu în oricare dintre următoarele situații:– țesutul trimis este impropriu, din punct de vedere tehnic examenului histopatologic la gheață;– piesa trimisă sau leziunea este foarte mică, existând riscul prejudicierii diagnosticului la parafină;– în circumstanțe speciale care se apreciază după secționarea la gheață (de exemplu: noduli tiroidieni, ganglion limfatic suspect de malignitate limfoida)6.Elaborează buletinul histopatologic cuprinzând diagnosticul histopatologic, descrierea macroscopică a piesei, descrierea microscopică a piesei, concluzia/diagnostic, semnează și parafează.7.Elaborează diagnosticul citopatologic folosind tehnicile de care dispune, obligatoriu colorația Papanicolaou pentru frotiurile cervico-vaginale și facultativ dupa caz, colorații speciale.8.Consemnează numărul, dimensiunile, aspectul pe suprafață, aspectul pe secțiune al pieselor operatorii, date care vor fi incluse în buletinul histopatologic la rubrica examenului macroscopic al pieselor; reperează zonele interesante din punct de vedere al diagnosticului, recoltează și prelucrează corespunzător; piesele operatorii restante după recoltarea fragmentelor pentru examinarea histopatologică se vor păstra minimum 3 luni după elaborarea diagnosticului anatomopatologic.9.Dacă medicul anatomo-patolog consideră ca pentru stabilirea cu precizie a diagnosticului sunt necesare tehnici speciale de anatomie patologică care nu sunt disponibile în serviciul respectiv va consemna acest lucru în buletinul histopatologic pe care îl semnează, parafează și eliberează.10.Orientează piesele chirurgicale/piese de la necropsii, descrie aspectul macroscopic (are obligația să descrie și să anunțe asistentul dacă biopsia/piesa chirurgicală a fost adusă în cantitate insuficientă, tardiv sau în condiții improprii de conservare), prelevează secțiuni/fragmente pentru examenul microscopic extemporaneu sau la parafină, le așează în casete sau în recipiente împreună cu numărul de identificare, verifică ce s-a scris la descrierea macroscopică, precizează în scris data orientării și semnează fișa de însoțire a materialului bioptic, răspunzând de corectitudinea datelor;11.Primește lamele histologice (la terminarea procesării de către tehnicieni).12.Scrie/dictează/controlează corectitudinea transcrierii protocolului histo-patologic care cuprinde: descriere macroscopică; descriere microscopică, diagnostic (inclusiv grading, stadializari, limite operatorii, când este cazul) fiind direct răspunzător;13.După diagnosticare, lamele sunt returnate asistenților de laborator.14.Elibereaza blocurile de parafina și/sau lamele histopatologice în vederea unui consult, cu condiția asumării responsabilității returnării lor de către persoana care le solicită în scris și cu menționarea datelor de identitate ale acestuia.15.Efectuează teste de Imunohistochimie folosite la identificarea și demonstrarea rolului prognostic și predictiv al unor markeri precum și la raportarea semicantitativă a rezultatelor.16.Efectuează autopsii după studierea foii de observație a decedatului.17.Anunță șeful de serviciu/direcția, când decedatul, deși a primit scutire de necropsie are suspiciuni de caz medico-legal.18.Participă la efectuarea necropsiei decedatului (adult sau copil), recoltează piese pentru precizarea diagnosticului histopatologic.19.Stabilește diagnosticul macroscopic (necroptic) al decedaților pe care îl semnează.20.Redactează protocolul de necropsie în maximum 24 de ore de la efectuarea autopsiei conform standardelor în vigoare ale specialității, și îl trece în registrul de protocoale de autopsie al Serviciului de Anatomie Patologică.21.Completează Certificatul Medical Constatator de Deces în cazul în care se efectuează autopsia.22.Explică aparținătorilor leziunile găsite, mecanismul morții cu precizarea că rezultatul definitiv va fi stabilit numai după examenul microscopic.
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA
DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Nume, prenume:
Sajin Maria
Semnătura:Observații:– nu trebuie uitat log-book-ul deja în uz, care fie nu se folosește, fie se folosește inadecvat. Trebuie repus pe rol și apreciat la justa valoare.– în cazul specialităților chirurgicale sau mixte este esențial, acolo fiind vorba de proceduri sau manopere în calitate de observator, ajutor sau prim operator– numărul procedurilor trebuie să fie fezabil, nu fantastic– ar fi de dorit elaborarea unei platforme electronice (log-book electronic) pentru monitorizarea pregătirii rezidenților, pe circuitul îndrumător de rezidențiat (responsabil de pregătire), centru universitar, MS ca supervizor.– o tematică de examen atașată unui curriculum nou nu poate intra pe rol decât abia atunci când vine vremea examenului pentru cei care au parcurs integral curriculumul respectiv, necum în același an cu implementarea curriculei noi. Cu alte cuvinte, peste 4-6 ani, din momentul aprobării, în nici un caz în 2016.(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ + 
Structura modulelor și stagiilor de specialitateDEFINIȚIE: Anestezia și terapia intensivă este specialitatea medicală care asigură, prin mijloace farmacologice și tehnice specifice, pe de o parte condițiile necesare pentru desfășurarea actului chirurgical, a îngrijirii perioperatorii și a altor proceduri diagnostice/terapeutice iar, pe de altă parte, suportul indispensabil pacientului critic pentru evaluarea și tratamentul disfuncțiilor/leziunilor de organ.DURATA: 5 aniPREGĂTIRE TEORETICĂ200 de ore/anPregătirea rezidenților se face în centre universitare, sub conducerea unui profesor.Pentru fiecare modul este responsabil un cadru didactic.Pregătirea teoretică se face prin cursuri și seminarii, pe baza unei bibliografii recomandate pentru fiecare modul.Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).1 credit = 25 ore de instruireDin timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. + 
Tematica modulelor1.Baze fundamentale ale anesteziei.2.Anestezie generală. (tehnici)3.Anestezie locoregională. (tehnici)4.Funcția respiratorie și anestezia.5.Funcția cardiovasculară și anestezia.6.Sistemul nervos și anestezia.7.Tulburările metabolice și anestezia.8.Funcția renală și anestezia.9.Hemostaza și transfuzie.10.Anestezie în chirurgia generală.11.Anestezie în ORL, oftalmologie și stomatologie.12.Anestezie în obstetrică.13.Anestezie pediatrică.14.Terapie intensivă pediatrică și obstetricală.15.Medicina de urgență și toxicologie.16.Terapie intensivă în traumatologie.17.Terapie intensivă cardiovasculară.18.Terapie intensivă respiratorie.19.Terapie intensivă neurologică.20.Terapie intensivă metabolică și nutriție.21.Terapie intensivă digestivă.22.Terapie intensivă și patologia infecțioasă.23.Terapie intensivă renală.24.Terapie intensivă în patologia hemato-oncologică și transplant.25.Tulburări multisistemice la bolnavii critici.26.Evaluarea și etica.27.Organizare, drepturi și responsabilități. + 
PREGĂTIRE PRACTICĂStagiiAnestezie 3 ani (36 luni)30 luni în clinici universitare, 6 luni în serviciu acreditat, la alegere

Anestezie în chirurgia generală ● 12 luni (200 ore curs)
Anestezie chirurgie ortopedică ● 3 luni (50 ore curs)
Anestezie chirurgie urologică ● 2 luni (40 ore curs)
Anestezie în obstetrică-ginecologie ● 2 luni (40 ore curs)
Anestezie în chirurgie cardiacă ● 2 luni (40 ore curs)
Anestezie în chirurgia vasculară ● 2 luni (40 ore curs)
Anestezie în chirurgie toracică ● 2 luni (40 ore curs)
Anestezie în neurochirurgie ● 2 luni (40 ore curs)
Anestezie ORL, oftalmologie și stomatologie ● 2 luni (40 ore curs)
Anestezie în chirurgie ambulatorie ● 2 luni (40 ore curs)
Anestezie pediatrică ● 2 ½ luni (50 ore curs)
Terapia durerii ● 2 luni (40 ore curs)
Bioetică ● 2 Săpt. (20 ore curs)

Terapie intensivă – 2 ani (24 luni) în clinici universitare

Terapie intensivă polivalentă – Chirurgicală - Medicală (diabet, intoxicații acute, come neurologice, boli cardiace, nefrologie) * Minimum 3 luni terapie intensivă pediatrică ● 18 luni (150 ore) (150 ore)
Terapie intensivă traumatologică ● 3 luni (50 ore)
Unitate primiri urgențe ● 3 luni (50 ore)
Specialiștii în următoarele domenii pot aplica pentru diploma complementară în terapie intensivă.

Cardiologie și boli vasculare Endocrinologie și boli metabolice Gastroenterologie și hepatologie Hematologie Medicină internă Nefrologie Neurologie Oncologie Pediatrie Pneumologie Chirurgie

Aceștia vor efectua stagiile de terapie intensivă și modulele 14-27 + 
CURRICULA DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂTematica modulelor - lecțiilor conferință + 
MODULUL 1. BAZE FUNDAMENTALE ALE ANESTEZIEI(fiziologie, farmacologie și fizică aplicată)Fiziologie– somnul și anestezia– termoreglarea– joncțiunea neuromusculară– sistemul nervos autonomFarmacologie– noțiuni generale de farmacologie (farmacocinetică, farmacodinamie, receptori, interacțiuni)– mecanismul de acțiune al anestezicelor– substanțe● anestezice intravenoase● sedative, hipnotice, psihotrope● cu acțiune vegetativă (colinergice, parasimpaticolitice, catecolamine, alfablocante, alfa 2 agoniste, betablocante)● anestezicele volatile și gazoase– mecanismul de acțiune al anestezicelor inhalatorii– absorbția și distribuția anestezicelor inhalatorii– efectele circulatorii și respiratorii ale anestezicelor inhalatorii– metabolismul și toxicitatea anestezicelor inhalatorii– farmacologia protoxidului de azot– anestezicele volatile halogenate● substanțe cu acțiune relaxantă– farmacologia curarelor non-deporalizante– farmacologia curarelor deporalizante– antagoniști– monitorizarea funcției neuromusculare– droguri și boli care interferă cu acțiunea substanțelor relaxante musculareDurere-analgezie● Fiziopatologia durerii● Opiacee● Alte analgetice● Anestezice localeMecanismul de acțiune al anestezicelor localeFarmacologia comparată a anestezicelor localeAnalgetice morfinice utilizate în anestezia regionalăAgenți alfa agoniști utilizați în anestezia regionalăFizica● Fizica gazelor și vaporilor aplicată la anestezia prin inhalație + 
I. MODULUL 2. ANESTEZIE GENERALĂ (tehnici)Evaluarea preoperatorie– Consultul preanestezic de rutină (clinic, paraclinic, implicații medico-legale)– Implicațiile anestezice ale bolilor concomitente (cardio-vasculare, pulmonare, renale, gastrointestinale, hepatice, SNC, endocrine, hematologice).– Implicațiile anestezice ale terapiei medicamentoase cronice.– Evaluarea riscului operator și anestezic.– Riscul alergic.– Premedicația (scop, substanțe, căi de administrare, indicații).Probleme generale– Intubația traheală (tehnica, complicații)– Aparatul de anestezie (mașina de gaze, sisteme anestezice, vaporizoare)– Respiratoare utilizate în anestezie– Abordul venos în anestezie– Tehnici de anestezie intravenoasă (inducție, menținere, trezire, combinație de substanțe anestezice, modalități de administrare: bolus, discontinuu, continuu)– Tehnici de anestezie inhalatorie (inducție, menținere, trezire, substanțe anestezice)– Asigurarea homeostaziei bolnavului în timpul anesteziei– Terapie lichidiană perioperatorie– Supravegherea și monitorizarea bolnavului în timpul anesteziei● monitorizarea de rutină● monitorizarea profunzimii anesteziei● monitorizarea concentrației gazelor și vaporilor anestezici● monitorizarea ventilației● monitorizare cardio-vasculară● monitorizarea funcției renale● monitorizarea temperaturii● monitorizare de laborator (gaze sanguine, electroliți, glicemie, osmolaritate, coagulare)– Securitatea electrică în sala de operație– Fișa de anestezie– Informatizarea în anestezie– Incidentele și accidentele anesteziei generale– Hipotermia: prevenire, consecințe, metode de reîncălzirePerioada postanestezică imediată– Salonul de trezire/postoperator (organizare)– Monitorizare– Complicații– Aspecte medico-legale– Anestezie ambulatorie (tehnici, mod de organizare) + 
MODULUL 3. TEHNICI DE ANALGEZIE/ANESTEZIE LOCOREGIONALĂTehnici de anestezie locoregională (indicații, material utilizat, substanțe folosite, complicații)● Noțiuni de anatomie– sistem nervos periferic– coloana vertebrală● Anestezia locală prin infiltrație și anestezia de contact● Anestezia regională intravenoasă● Blocajele de nervi periferici● Blocajul de nervi intercostali și blocul intrapleural● Blocajele regionale centrale (subarahnoidian, peridural, caudal)● Complicațiile locale, regionale și sistemice ale tehnicilor de anestezie regională● Anestezia regională la copil (indicații, tehnici, incidente și accidente specifice)Terapia durerii● Evaluarea durerii acute postoperatorii● Terapia durerii acute postoperatorii● Terapia durerii cronice + 
MODULUL 4. FUNCȚIA RESPIRATORIE ȘI ANESTEZIAAnatomia și fiziologia aparatului respiratorTestele funcționale pulmonare. Bronhoscopia. Radiografia toracică și alte explorări paraclinice.Fiziopatologie– hipoxia– hiperoxia normobară– hipocapnia - hipercapnia– efectele respiratorii ale intubației traheale, ale anesteziei generale și regionale și ale actului chirurgicalPatologia respiratorie– insuficiența respiratorie acută– ALI (injuria pulmonară acută)– ARDS (pulmon de șoc)– insuficiența respiratorie cronică– boala astmatică – status astmaticus– arsurile de căi aeriene și inhalarea de fum– pneumonia chimică prin aspirație de conținut gastric– infecțiile bronhopulmonare– obstrucția căilor aeriene superioare– embolia pulmonară– epanșamentele pleuraleTerapie respiratorie– menținerea libertății căilor aeriene (intubația traheală, traheotomia, intubația traheală prelungită, vs. traheotomia)– oxigenoterapia normobară și hiperbară– terapia respiratorie adjuvantă– tehnici de suport ventilator mecanic (indicații, aparatură, tehnici convenționale, tehnici non convenționale, moduri de ventilație)– tehnici de "înțărcare"– oxigenarea extracorporală și eliminarea extracorporală de CO2Anestezia la bolnavi cu suferințe pulmonare (evaluare, preparare, tehnic, ventilație postoperatorie)– anestezia la astmatic– anestezia la obez– anestezia la bolnavul cu insuficiență respiratorie cronicăAnestezia în chirurgia toracică– anestezia pentru toracoscopie– anestezia în chirurgia esofagului + 
MODULUL 5. FUNCȚIA CARDIOVASCULARĂ ȘI ANESTEZIAAnatomia și fiziologia sistemului cardio-vascular– circulația coronarianăMetode de explorare (electrofiziologia cardiacă, debitul cardiac și determinantele sale, presiunea arterială, ecocardiografia, cateterismul cardiac)Fiziopatologie– efectele anesteziei și operației asupra sistemului cardio-vascular normal (substanțele anestezice, anestezia și operația, ventilația artificială)– recunoașterea, evaluarea și tratamentul de urgență al hipertensiunii arterialeFarmacologie cardiovasculară● Drogurile cu acțiune inotropă și drogurile vasoactive● Terapia cu droguri anticoagulante, antiagregante, tromboliticeAnestezia la bolnavi cu patologie cardiovasculară● Anestezia la bolnavul coronarian. Ischemia perioperatorie● Anestezia la bolnavi cu tulburări de ritm și conducere● Anestezia la bolnavi cu valvulopatii (regurgitarea și stenoza mitrală, regurgitarea și stenoza aortică, prolaps de valvă mitrală)● Anestezia la bolnavi cu insuficiență cardiacă● Anestezia la bolnav hipertensiv● Anestezia la bolnav în șocAnestezia în chirurgia vasculară (carotidiană, aortică, periferică)Anestezia în chirurgia cardiacă● Anestezia pentru înlocuiri valvulare● Anestezia pentru pontaje coronariene● Anestezia pentru cateterism cardiac și angioplastie● Anestezia pentru pericarditeTamponada cardiacă (diagnostic, tratament)● Anestezia la bolnavi cu hipertensiunea pulmonară și/sau cord pulmonar cronicEmbolia pulmonară (diagnostic, tratament)Tehnici speciale● Circulație extracoporeală● Hipotensiune controlată● Suport circulator mecanic (balon de contra pulsație, sisteme de asistare ventriculară) + 
MODULUL 6. SISTEMUL NERVOS ȘI ANESTEZIAAnatomie și fiziologie nervoasă● Organizarea anatomo-funcțională a sistemului nervos central● Circulația cerebrală● Metabolismul cerebralMetode de diagnostic în neurologie● Examenul clinic neurologic● Metode de diagnostic paraclinic în neurologie (electroencefalograma, potențiale evocate, electromiograma, CT, RMN, angiografie, etc.)Fiziopatologie● Edemul cerebral● Stările de comă● Moartea cerebrală (aspecte medicale și legale)● Efectul anestezicelor asupra presiunii intracraniene și circulației cerebraleMonitorizarea funcției sistemului nervos centralAnestezia și terapia intensivă a donatorului de organeAnestezia în neurochirurgie● Chirurgia intracraniană supratentorială● Chirurgia fosei posterioare● Chirurgia anevrismelor cerebrale● Chirurgia coloanei vertebraleAnestezia la bolnavi cu miastenia gravis sau alte miopatii + 
MODULUL 7. TULBURĂRILE METABOLICE ȘI ANESTEZIAFiziologia și fiziopatologia termoreglării● hipotermia indusă și accidentală● hipertermia malignă● șocul caloricEchilibrul hidroelectrolitic și acido-bazic normal și patologicAnestezia la bolnavul diabetic● Diabetul zaharat (Forme clinice, comele cetozice și normocetozice, hipoglicemia)Anestezia în chirurgia tiroidianăAnestezia în chirurgia paratiroidianăAnestezia în chirurgia suprarenalei● FeocromocitomulAnestezia în chirurgia hipofizei● Tulburările funcției hipofizare + 
MODULUL 8. FUNCȚIA RENALĂ ȘI ANESTEZIAAnatomia și fiziologia rinichiuluiFiziopatologia insuficienței renale acute și cronice● Utilizarea diverselor droguri în insuficiența renală● Metode de epurare extrarenală (hemodializa, ultrafiltrarea, dializa peritoneală, hemofiltrarea, hemoperfuzia)Anestezia la bolnavul cu insuficiență renală cronicăAnestezia și terapia intensivă în transplantul renalAnestezia și terapia intensivă în chirurgia urologică + 
MODULUL 9. HEMOSTAZA ȘI TRANSFUZIEHemostaza● Coagularea și fibrinoliza fiziologică● Tulburările congenitale de hemostază● Coagularea intravasculară diseminată● Prevenirea trombozelorTransfuzia● Grupele sanguine (metode de determinare, principii de compatibilitate)● Sângele integral (recoltare, conservare)● Fracțiunile de sânge (metode de preparare, indicații)● Transfuzia de sânge și fracțiuni● Transfuzia masivă● Complicațiile transfuziilor de sânge și fracțiuni● Metode farmacologice de reducere a sângerării și transfuziei● Metode de transfuzie autologăAnestezia la bolnavi cu suferințe hematologice (anemia și policitemia, anemii hemolitice autoimune, granulocitopenie, trombocitopenii și trombopatii, hemofilie și alte tulburări ale hemostazei, trombofilie) + 
MODULUL 10. ANESTEZIE ÎN CHIRURGIA GENERALĂAnestezia în chirurgia digestivă (stomac, duoden, pancreas, intestin subțire, colon, rect)● Complicații postoperatorii, incluzând fistule, infecția plăgii, eviscerația● Ocluzia intestinală● Anestezia pentru endoscopia digestivă● Anestezia pentru chirurgia laparoscopică● Anestezie pentru explorări în afara blocului operator● Anestezie pentru radiologie intervenționalăAnestezia în chirurgia hepato-biliară● Metabolizarea hepatică a drogurilor și substanțelor anestezice● Anestezia la bolnavi cu suferință hepatică● Anestezia pentru chirurgia căilor biliare● Anestezia în chirurgia hepatică● Transplantul hepatic● Probleme de anestezie în transplanturi de organe (rinichi, ficat, cord)Anestezia în ortopedie (coloană, membrul superior, membrul inferior, chirurgie protetică și nonprotetică)Anestezia în chirurgia plastică● Reimplantări de membreAnestezia în chirurgia urologică (prostată, nefrectomie, cistectomie)Anestezia ambulatorieAnestezia la bătrâni + 
MODULUL 11. ANESTEZIE ÎN ORL, OFTALMOLOGIE ȘI STOMATOLOGIEAnestezia în chirurgia ORL (ureche, laringe, chirurgia ce utilizează LASER)● Laringectomie● Chirurgie cu laser● Endoscopie● Chirurgia urechii medii● Amigdalectomie, adenoidectomieAnestezia în chirurgia oftalmologică● Locoregională● Anestezie pentru globul ocular● Anestezie pentru cataractă, decolare de retină, glaucom și strabismAnestezia în chirurgia maxilo-facială + 
MODULUL 12. ANESTEZIE ÎN OBSTETRICĂModificările fiziologice din timpul sarcinii● Fluxul sanguin uterin. Activitatea uterină în timpul nașterii● Căile dureriiFiziopatologie● Transferul placentar al drogurilor anestezice● Efectele substanțelor anestezice asupra mamei și fătului● Suferința fetală acută și cronică● Sarcina cu risc mare● Eclampsia și preeclampsiaAnalgezia obstetricalăAnestezia pentru expulzieAnestezia pentru cezarianăAnestezia în urgențele obstetricaleAnestezia pentru operații în timpul sarciniiReanimarea nou-născutului + 
MODULUL 13. ANESTEZIA PEDIATRICĂParticularitățile fiziologice ale nou-născutului și sugaruluiFarmacologia aplicată în anestezia pediatricăGeneralități referitoare la tehnicile de anestezie adaptate la pediatrie● Evaluare și pregătire preoperatorie● Tehnici de anestezie adaptate la tipul intervenției chirurgicale● Anestezie generală (circuite, intubație, anestezice)● Anestezie regională (tehnici, substanțe)● Abordul venos● Echilibrul hidroelectrolitic● Transfuzia în anestezia pediatrică● Supravegherea copilului în timpul anesteziei● Incidente și accidente perianesteziceAnestezie specifică● Amigdalectomie și adenoidectomie● Proceduri diagnostice și terapeutice în afara blocului operator● Copilul cu malformații congenitale cardiace● Urgențele în anestezia pediatrică:– urgențe chirurgicale– omfalocel, laparoschizis– hernia diafragmatică– atrezia de esofag, ocluzia neonatală– invaginația intestinală acută– stenoza pilorică– torsiunea de testicul– apendicectomie– traumatologie:– arsuri– politraumatismeAnalgezie postoperatorie + 
MODULUL 14. TERAPIE INTENSIVĂ PEDIATRICĂ ȘI OBSTETRICALĂTehnici adaptate copilului (abord vascular, intubație, ventilație)Patologie pediatrică– insuficiența respiratorie a nou născutului și copilului– adaptarea cardio-respiratorie la viața extra-uterină– oprirea cardiorespiratorie– moartea subită la nou-născut– traumatismele copilului– deshidratarea acută a nou născutului– insuficiența renală acută a nou-născutului– sindromul hemolitic uremic– corpi străini în căile aeriene– patologia farino-laringiană– convulsiile– purpura– tulburări de hemostază– intoxicațiile acuteUrgențe obstetricale– sarcina toxică– hemoragii obstetricale– embolia cu lichid amniotic– sindromul HELLP– mola hidatiformă– placenta praevia– cardiomiopatia peripartumMODULUL 15. MEDICINA DE URGENȚĂ ȘI TOXICOLOGIEOrganizarea unui sistem de medicină de urgențăProbleme medico-legale ale urgențelorOrganizarea și principiile de acordare a asistenței medicale în caz de catastrofăTehnici folosite în medicina de urgență● mijloace de transport medicalizat al unui bolnav critic (intra și extraspitalicesc)– analgezia și sedarea bolnavilor critici pe parcursul unui transport medicalizat● evaluarea primară a unui politraumatizat, a unui bolnav cu insuficiență respiratorie, circulatorie sau neurologic în afara spitalului● resuscitarea cardiorespiratorie (basic și advanced life support)● tehnici de resuscitare volemică● tehnici de abord al căilor aeriene și de ventilație artificială● tehnici de monitorizareOprirea cardiocirculatorie (cauze, forme, basic și advanced life support)Accidente vasculare cerebrale: hemoragie cerebrală, hemoragie meningeUrgențe hipertensiveSindroame coronariene acuteConvulsiiDurerea și analgezia în mediu extraspitalicescIntoxicații● conduita generală în intoxicații● medicamentoase– supradozarea medicamentelor și întreruperea lor (barbiturice, narcotice, salicilați, alcool, cocaina, antidepresive triciclice, acetaminofen altele)● toxicomanii● produse industriale și domestice– substanțe caustice● gaze (fum de incendiu, monoxid de carbon)● mușcătura de șarpeLeziuni datorate temperaturiia.Hipertermia, șocul termicb.Hipotermia, degerăturileAccidente prin agenți fizici (submersia, electrocutarea, iradierea, plonjarea)Răul de altitudineRăul de decompresieAccesul palustru gravÎngrijirea pielii și a rănilorTerorismul biologic și chimic + 
MODULUL 16. TERAPIE INTENSIVĂ ÎN TRAUMATOLOGIE● Evaluarea primară și resuscitarea unui politraumatism (în afara spitalului și la sosirea în spital)● Evaluarea secundară și transferul unui politraumatism● Imagistica la politraumatizați● Traumatisme craniocerebrale● Traumatisme medulare● Traumatisme toracice penetrante și nepenetrante● Traumatisme abdominale● Traumatisme osoase, incluzând coloana vertebrală, pelvisul și extremitățile● Leziuni prin strivire● Embolia grăsoasă● Îngrijirea bolnavului cu arsuri (terapia intensivă în primele 72 ore) + 
MODULUL 17. TERAPIE INTENSIVĂ CADIOVASCULARĂFiziologieEvaluarea funcției cardiace și a variabilelor hemodinamice● determinanții debitului cardiac● reglarea presiunii arteriale● principiile transportului și utilizării oxigenului● efectele hemodinamice determinate de aparatele de asistare ventilatorieTehnici● principiile monitorizării electrocardiografice, măsurarea temperaturii tegumentelor, măsurători transcutanate● monitorizarea hemodinamică non-invazivă● ecocardiografie● complicațiile angioplastiei● monitorizarea hemodinamică invazivăa.principiile de funcționare a transductorilorb.întreținerea semnalelor, calibrarea, ajustareac.tehnici de afișared.principiile cateterizării arteriale, venoase centrale, arterei pulmonare și monitorizarea presiunilorPatologie cardiovasculară● șocul și complicațiile sale● insuficiența cardiacă post circulație extracorporeală● infarctul miocardic și complicațiile sale● aritmiile și tulburările de conducere● indicațiile pentru diversele tipuri de pace-maker● disecția de aortă● ruptura anevrismului de aortă● embolia pulmonară – aerică, grăsoasă, cu lichid amniotic, tromboembolism● edemul pulmonar-cardiogen, non-cardiogen● tamponada cardiacă și alte afecțiuni percardice acute● valvulopatii acute și cronice care pun în pericol viața● afecțiuni vasculare periferice și aortice acute, inclusiv fistula arterio-venoasă● complicațiile acute ale cardiomiopatiei și miocarditei● hipertensiunea pulmonară și cordul pulmonar● bolile congenitale cardiace modificările fiziologice cu reparare chirurgicalăTerapie specifică cardiovasculară● tratamentul vasoactiv și inotrop● terapia trombolitică și anticoagulantă● antianginoase● antiaritmice● soluții de umplere volemică● managementul perioperator al pacientului ce va fi supus unei intervenții cardiovasculare● managementul urgențelor hipertensive● metode de asistență ventriculară + 
MODULUL 18. TERAPIE INTENSIVĂ RESPIRATORIEFiziologie● reglarea ventilației● mecanica ventilatorie● fiziologia mușchilor respiratori● schimburile gazoase● variațiile capnieiTehnici● menținerea permeabilității căilor respiratoriia.managementul de urgență al căilor respiratoriib.intubația endo-trahealăc.traheostomia, deschisă și percutanăd.intubația prelungită vs. traheostomie● ventilația mecanicăa.ventilație mecanică în presiune și volumb.presiune pozitivă end-expiratoriec.indicațiile ventilației mecaniced.moduri de ventilație– ventilație intermitent obligatorie– presiune continuă pozitivă– ventilație cu raport inversat– ventilație cu suport presional– ventilație cu suport de volum– ventilație cu presiune negativă– ventilația pulmonară diferențială– ventilația non-invazivă cu control presional– ventilația pe un plămân– ventilație cu frecvență înaltăe.barotrauma și volutraumaf.criteriile de detubare și tehnici de sevrareg.oxigenarea extracorporealăh.hipercapnia permisivăi.ventilație cu lichidj.terapie cu surfactant pulmonar● oxigenoterapia● oxigenarea hiperbară● drenajul pleural● imagistica toraco-pulmonară● monitorizarea respiratorie (presiunea căilor respiratorii, presiunea intratoracică, volumul curent, pulsoximetria, raportul spațiu mort/volum curent, complianța, rezistența, capnografie)Patologie● insuficiența respiratorie acutăa.insuficiența respiratorie hipoxemică, inclusiv sindromul de detresă respiratorie acutăb.insuficiența respiratorie hipercapnicăc.insuficiența respiratorie cronică acutizată● statusul astmatic● inhalarea de fum, arsurile căilor respiratorii● aspirația● complicații respiratorii postoperatorii● traumatismele toracice (voletul costal, contuzia pulmonară, fracturi costale)● infecțiile bronhopulmonare, inclusiv bronșiolita● obstrucția căilor respiratorii superioare● fistule bronhopleurale● polineuropatia bolnavilor critici și efectele prelungite ale blocanților neuromusculari● chilotoraxul● hemoragia pulmonară și hemoptizia● afecțiuni pleurale– Empiemul– Efuziunea pleurală– Pneumotoraxul– HemotoraxulTerapie● oxid nitric și prostaglandine● bronhodilatatoare● analeptice respiratorii● fluidificante bronșice● kinesiterapia● aerosoloterapie● terapia pozițională (decubit ventral, terapia rotațională) + 
MODULUL 19. TERAPIE INTENSIVĂ NEUROLOGICĂFiziologie● organizarea anatomo-funcțională a sistemului nervos central● circulația cerebrală● metabolismul cerebralTehnici● Examenul clinic neurologic● Metode de diagnostic paraclinic în neurologie (electroencefalograma, potențiale evocate, electromiograma, CT, RMN, angiografie, etc.)● Monitorizarea funcției sistemului nervos central (presiune intracraniană, flux sangvin cerebral, rata metabolismului, electroencefalograma, Doppler transcranian)● Diagnosticul morții cerebrale● Diagnosticul și managementul statusului vegetativ persistentPatologie● Edemul cerebral● Stările de agitație acută● Stările de comă– Metabolică– Traumatică– Infecțioasă– Leziuni de substanță cerebrală– Vasculară-anoxică și ischemică– Indusă medicamentosEvaluarea și prognosticul● Hidrocefalia - funcționalitatea și disfuncția șuntului● Statusul epilpetic● Infecțiile grave ale sistemului nervos central (abces, encefalită, meningită)● Sângerările intracraniene traumatice și netraumatice– Subarahnoidiană– Intracerebrală– Epidurală– Altele (subdurală)● Traumatisme cerebrale● Traumatisme medulare● Leziunea axonală● Hipotermia accidentală● Șocul caloric● Hipertermia malignă● Complicațiile neuromusculare ale bolnavului critic● Afecțiunile neuro-musculare ce determină insuficiența respiratorie– poliradiculonevritele– scleroza laterală amiotrofică– miastenia gravis– miopatiile (Duchenne etc.)● Probleme psihiatrice la bolnavul critic● Probleme psihologice pentru bolnavi, rudele bolnavilor și personalul medicalTerapie● Managementul perioperator al pacientului ce va fi supus unei intervenții neurochirurgicale● Managementul hipertensiunii intracraniene, incluzând monitorizarea presiunii intracraniene● Managementul durerii: intravenos, oral, transdermic, regional și axial● Blocarea neuro-musculară: utilizare, monitorizare și complicații● Sedarea în reanimare + 
MODULUL 20. TERAPIE INTENSIVĂ METABOLICĂ ȘI NUTRIȚIEFiziologie● Metabolismul apei și electroliților● Echilibrul acido-bazic● Reglarea glicemiei● Necesarul nutrițional● TermoreglareaTehnici● Monitorizarea hidroelectrolitică și acido-bazică● Monitorizarea metabolică (consumul de oxigen, producția de dioxid de carbon, calorimetria indirectă)Patologie● Tulburări hidroelectrolitice (deshidratări, hiperhidratări, disnatremii, diskaliemii, alterarea metabolismului calciului, magneziului, fosfatului)● Tulburări acido-bazice● Diabetul zaharat– coma hiperosmolară cetozică și non-cetozică– hipoglicemia● Disfuncția tiroidiană (furtuna tiroidiană, coma mixedematoasă, sindromul "sick euthyroid")● Criza și insuficiența adrenală (primară și secundară)● Alterarea metabolismului hormonului antidiuretic● Feocromocitomul● Insulinomul● Tulburări metabolice moșteniteTerapie● Terapie volemică● Terapia tulburărilor hidroelectrolitice și acido-bazice● Managementul glicemiei● Suportul nutriționala.Enteral și parenteralb.Evaluarea necesarului nutrițional, incluzând calorimetria indirectăc.Imunonutriția și formule speciale + 
MODULUL 21. TERAPIE INTENSIVĂ DIGESTIVĂFiziologia● Fiziologia tubului digestiv● Fiziologie hepaticăTehnici● Dozarea medicamentelor în insuficiența hepatică● Explorarea abdominală în reanimarePatologie● Hemoragiile digestive superioare● Hemoragiile digestive inferioare● Insuficiența hepatică acută fulminantă● Insuficiența hepatică cronică și ciroza hepatică● Colecistita nelitiazică● Ocluzia intestinală● Megacolonul toxic și sindromul pseudo-obstructiv (Oligvie)● Colite acute grave● Icterul● Afecțiuni inflamatorii acute intestinale● Afecțiuni acute vasculare ale intestinului, incluzând infarctul mezenteric● Perforațiile acute ale tractului digestiv● Ruptura de esofag● Peritonitele postoperatorii● Pancreatita acută cu șoc● Fistulele digestive externe postoperatorii● Modificările de la nivelul tubului digestiv în stress (insuficiența tubului digestiv)Terapie● Dozarea medicamentelor în insuficiența hepatică● Managementul perioperator al pacientului chirurgical● Profilaxia ulcerului de stress● Modificatori ai tranzitului intestinal● Transplantul hepatic● MARS + 
MODULUL 22. TERAPIA INTENSIVĂ ÎN PATOLOGIA INFECȚIOASĂEvaluarea febrei la pacienții din unitatea de terapie intensivăDiagnosticul de infecțieDiagnosticul de sepsisClasificarea infecțiilorInfecțiile în legătură cu îngrijirea medicală în spital și în Terapia intensivăControlul infecțiilor în spital și în terapie intensivăRiscul infecțios al personalului medicalMecanismele rezistenței la antibioticePatologie● Celulita și gangrena gazoasă● Tetanos● Infecții fungice● Mediastinite● Febra postoperatorie● Imunodepresia– Infecțiile oportuniste la pacienții critici– Sindromul imunodeficienței dobândite– Bolnavul cu transplant– Bolnavul neoplazicTerapie● Controlul infecțiilor în unitățile speciale de terapiea.Dezvoltarea rezistenței la antibioticeb.Precauții universalec.Izolarea● Antibioprofilaxie în chirurgie● Antibioterapie de primă intenție● Reacțiile adverse ale agenților antimicrobieni● Antibiotice și antifungice: mecanisme de acțiune, indicații la bolnavul critic● Antivirale● Suportul în serviciul de terapie intensivă a pacienților imunodeprimați + 
MODULUL 23. TERAPIE INTENSIVĂ RENALĂFiziologie● Formarea urinii● Fiziologie renală● Reglarea renală a echilibrului hidro-electroliticTehnici● Interpretarea electroliților urinari● Evaluarea oliguriei● Dozarea medicamentelor în insuficiența renalăPatologie● Insuficiența renală acută: prerenală, renală, postrenală– Etiopatogenia insuficienței renale acute– Fiziopatologie (mecanismele oligoanuriei: tubulare, vasculare, glomerulare, mecanismele poliuriei)– Leziuni anatomopatologice– Simptomatologia insuficienței renale acute (simptomatologia clinică: manifestări respiratorii, cardiovasculare, cutanate, digestive, renale, endocrine, hematologice, neuro-psihice, generale).– Fazele insuficienței renale acute: oligoanuria, anuria, reluarea diurezei, recuperare funcțională)– Semnificația laboratorului în diagnosticul insuficienței renale acute– Rolul imagisticii în diagnosticul insuficienței renale acute– Monitorizarea în insuficiența renală acută– Particularități diagnostice ale formelor patogenice de insuficiență renală acută: prerenală, renală și postrenală. Formele clinice ale insuficienței renale acute.– Complicații, evoluție și prognostic– Tratamentul suportiv și nutriția în insuficiența renală acută– Antibioticele în insuficiența renală acută● Insuficiența renală cronică● Rabdomioliza● Afecțiunile sistemice care afectează rinichii (purpura trombotică trombocitopenică, sindromul hemolitic-uremic)● Uropatii obstructive, retenția acută de urină● Sângerări ale tractului urinarTerapie● Principiile terapiei de substituție renală și metodele asociate (hemodializa, dializa peritoneală, ultrafiltrarea, hemofiltrarea arterio-venoasă continuă, hemofiltrarea venovenoasă continuă)● Metode de epurare extrarenalăHemodializa– Bazele fizico-chimice– Definiția rinichiului artificial, elementele sistemului de hemodializă, procesele fizico-chimice la nivelul membranei semipermeabile, caractere operaționale ale dializorului, aplicații clinice ale difuziunii și ultrafiltrării– Chirurgia dializei. Noțiuni de anatomie, principii și strategia accesului vascular, tehnici de realizare a accesului vascular, incidente și accidente– Dializantul - soluții de dializă. Compoziția dializantului, preparare, proprietăți fizice, chimice și biologice, controlul, probleme de organizare– Circuitul extracorporeal - anticoagulare. Hemostaza normală, modificări ale hemostazei prin interacțiunea cu suprafețele artificiale, investigarea coagulării în practica hemodializei, medicația anticoagulantă, antiagregantă și trombolitică, metode de heparinizare a circuitului extracorporeal, coagularea circuitului extracorporeal– Dializoare. Caracteristicile dializorului ideal, tipuri de dializoare în practica clinică, membranele de dializă - calități, tipuri, transferul substanțelor prin membrane, componentele funcționale ale dializorului, circulația sângelui și a dializantului prin dializor, parametri de apreciere a performanțelor unui dializor– Monitorizare și tehnica hemodializei. Monitorizarea circuitului sanguin extracorporeal, monitorizarea circuitului dializantului, monitorizarea dializei, dializa secvențială și dializa cu bicarbonat– Indicațiile și contraindicațiile hemodializei– Strategie și eficiența hemodializei. Inițierea hemodializei, strategii în abordul vascular inițial, investigarea pacienților dializați– Incidentele, accidentele și complicațiile hemodializei. Complicații acido-bazice, cardiovasculare, hematologice, hidroelectrolitice, neurologice, probleme de metabolism, imunitatea pacienților dializați, complicații infecțioase și manifestări musculo-cutanate; complicații generate de soluția de dializă, de tehnica dializei, de defecțiuni tehnice; incidente și accidente determinate de accesul vascular; reacții la materialele de dializă, probleme legate de biocompatibilitate– Alte metode de epurare extrarenală. Ultrafiltrarea, hemofiltrarea, ultrafiltrarea secvențială: generalități, bazele teoretice, probleme tehnice, proceduri, avantaje și dezavantaje, perspective– Administrarea medicamentelor la bolnavul dializat– Epurarea extrarenală în intoxicațiile acute● Dializa peritoneală– date generale– anatomia funcțională a peritoneului– fiziologia peritoneului– bazele fizico-chimice și factorii care influențează eficiența dializei peritoneale– soluțiile folosite în dializa peritoneală– tehnica dializei peritoneale– determinarea eficienței dializei peritoneale– indicațiile și contraindicațiile dializei peritoneale– complicațiile dializei peritoneale.● Plasmafereza– bazele teoretice ale plasmaferezei– principii de tratament– probleme tehnice– aplicații terapeutice– complicațiile plasmaferezei– tehnici noi de plasmafereză● Hemoperfuzia + 
MODULUL 24. TERAPIE INTENSIVĂ HEMATO-ONCOLOGICĂ ȘI ÎN TRANSPLANTDefecte acute de hemostază● Trombocitopenia/trombopatia● Coagularea intravasculară diseminată● Fibrinoliza acută● Anomalii congenitaleTulburări hemolitice acute, incluzând microangiopatia tromboticăSindroame acute asociate cu neoplasme și terapia antineoplazicăTulburări hematologice acute asociate terapiei antineoplaziceTulburări de hemostază la nou-născutSiclemiaAnticoagularea și terapia fibrinolitică● Terapia cu anticoagulante, antiagregante și terapia fibrinolitică● Profilaxia tromboembolismuluiAnemia în unitatea de terapie intensivă● Indicațiile transfuzieiImunologie și transplant● Principiile transplantului (donarea de organe, prelevarea, păstrarea, transportarea, alocarea, implantarea, menținerea donatorilor de organe, programele naționale privind transplantul de organe)● Imunosupresia● Transplantul de organe: indicații de terapie pre- și postoperatorie● Bolile infecțioase legate de transplantPrincipiile terapiei cu produși de sânge● Transfuzia de masă eritrocitară● Transfuzia de plasmă proaspătă congelată● Transfuzia de masă trombocitară● Transfuzia de crioprecipitat● Concentrate de factori specifici ai coagulării● Albumina, fracțiuni ai proteinelor plasmatice● Substituenți ai hemoglobinei● Agenți farmacologici care modifică necesarul transfuzional (acidul aminocaproic, aprotinina)● Eritropoetina + 
MODULUL 25. TULBURĂRI MULTISISTEMICE LA BOLNAVUL CRITIC● Răspunsul neuroendocrin, metabolic și inflamator la agresiune– Fenomenologia sindromului de stress– Modificări fiziopatologice induse de injurie (compensarea cardiovasculară, retenția de apă și sare, modificări metabolice, procesul de reparație tisulară, imuno-modularea)– Răspunsul celular la agresiune● Structura și funcționarea sistemului imunitar– mecanisme locale– mecanisme sistemice:– răspunsul imun inflamator (elemente celulare și elemente umorale)– imunitatea specifică (elemente umorale și elemente celulare)● Modificări imunologice la bolnavul critic● Fiziopatologia generală a stărilor de șoc● Șocul hipovolemic (cauze, mecanisme, tratament)● Șocul traumatic (fiziopatologie, tratament)● Șocul cardiogen (cauze, mecanisme, tratament)● Șocul anafilactic (fiziopatologie, tratament)● Infecție, sepsis, șoc septic● Tratamentul șocului septic● Soluții înlocuitoare de volum sanguin● Droguri cu acțiune cardiotonică și vasoactivă utilizate în stările de șoc● Sindromul de disfuncții organice multiple:– cauze (factori declanșatori)– mediatori– efecte la nivelul sistemelor de organe● Tratamentul SDOM + 
MODULUL 26. EVALUARE ȘI ETICĂIndici de prognostic, scoruri de severitate și scoruri de intervenție terapeuticăMetodologia evaluării practicilor de îngrijire și cercetare clinică și epidemiologică în ATIEvaluarea calitățiiUtilizarea statisticii medicaleEtica1.Consimțământ2.Înrolarea în studii3.Decizia de întrerupere a vieții și îngrijirea4.Procurarea organelor5.Prognosticul6.Calitatea sfârșitului viețiiGenetica1.Afecțiuni congenitale (trisomia, etc.)2.Tezaurismoze (Hurlers, etc.)3.Polimorfisme + 
MODULUL 27. ORGANIZARE, DREPTURI ȘI RESPONSABILITĂȚIAdministrație1.Clădirea2.Contractul3.Triajul pacienților4.Medici, asistenți și alt personal5.Complianța completării documentelor și calcularea costurilor6.Siguranța paciențilorSecuritatea electricăUtilizarea computerelor în unitățile de terapie intensivă + 
MODULUL DE BIOETICĂTEMATICĂ CURSI.Introducere în Bioetică – 2 ore1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2.Contextul apariției bioeticii3.Definirea bioeticii4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Teorii și metode în bioeticăII.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.)III.Relația medic – pacient I – 2 ore1.Valori ale relației medic - pacient2.Paternalism versus autonomie3.Modele ale relației medic - pacient4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Relația medic - pacient II - 2 ore1.Consimțământul informat2.Confidențialitatea în relația medic - pacient3.Relația medic – pacient minor4.Acte normative care reglementează relația medic - pacientV.Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1.Libertatea procreației2.Dileme etice în avort3.Etica reproducerii umane asistate medical4.Probleme etice în clonarea reproductivăVII.Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Probleme etice în stările terminale3.Tratamente inutile în practica medicală4.Eutanasia și suicidul asistat5.Îngrijirile paliativeVIII.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1.Donarea de organe de la cadavru2.Donarea de organe de la persoana vie3.Etica alocării de resurse în transplantIX.Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.Terapia genică6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.Comitetele de etică a cercetării6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăTEMATICA SEMINARIILORI.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1.Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.Rolul comunicării în relația medic – pacientIV.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1.Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2.Drepturile pacienților - reglementare legislativă3.Rolul comitetelor de etică din spitaleV.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore + 
CURRICULA DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂBaremul de activități practice + 
ANESTEZIA GENERALĂ● Examenul preanestezic - 50● Instalarea de linii venoase periferice – 200● Instalarea de linii venoase centrale - 100● Intubația traheală– orotraheală – 200– nasotraheală – 50● Anestezia generală cu pivot volatil - 100● Anestezie generală i.v. – 100● Instalare de linii arteriale pentru monitorizare TA - 50● Instalarea de sondă gastrică – 50● Instalarea de sonde jejunale - 20● Instalarea de sondă uretrovezicală – 50● Monitorizare EKG - 100● Monitorizare puls oximetrie – 100● Monitorizare capnografie - 100● Monitorizare PVC – 50● Monitorizare presiune capilară pulmonară și debit cardiac - 10● Monitorizarea temperaturii centrale și periferice – 100● Monitorizarea profunzimii anesteziei - 10● Poziționarea bolnavului pe masa de operație – 100 + 
ANESTEZIA REGIONALĂ● Rahianestezie - 50● Anestezie peridurală simplă – 50● Anestezie peridurală continuă - 20● Blocaj de plex brahial pe cale axilară – 20● Blocaj de plex brahial pe cale supraclaviculară - 10● Anestezie regională intravenoasă – 10● Blocaj de nerv sciatic - 10● Blocaj de nervi intercostali – 20● Analgezie intrapleurală - 10● Anestezie regională la copil – 10 + 
TERAPIE INTENSIVĂLibertatea căilor aeriene● Menținerea libertății căilor aeriene la bolnavi neintubați, inconștienți, paralizați - 200● Intubația traheală– orală – 200– nazală – 50● Cricotirotomie, cateterizare transtraheală, minitraheostomie percutană - 50Respirație-Ventilație● Ventilație pe mască - 200● Utilizarea diverselor moduri de ventilație: IMV-SIMV, PSV, PCV, BIPAP, CPAP, ventilație cu frecvență crescută – 200● Tehnici de înțărcare de pe ventilator - 200● Utilizarea bronhodilatatoarelor, mucoliticelor și umidificatoarelor● Tehnici de aspirație traheo-bronșică - 100● Tehnici de fizioterapie toracică și spirometrie – 100● Bronhoscopie - 5● Tratamentul pneumotoraxului (puncție cu ac, inserție de dren percutan, sisteme de drenaj) – 10● Monitorizarea presiunii în căile aeriene - 10● Utilizarea aparatelor de ventilație mecanică – 300● Oxigenoterapie - 200● Interpretarea testelor funcționale pulmonare – 100● Recoltarea de probe bacteriologice din spută, secreție traheală și bronșică - 100● Interpretarea radiografiei toraco-pulmonare – 100● Interpretarea scintigrafiei pulmonare - 10● Interpretarea CT pulmonare – 10Circulație● Puncție arterială și recoltarea de sânge – 100● Instalarea de cateter arterial pentru monitorizarea presiunii arteriale - 100● Puncții venoase periferice – 500● Instalarea de catetere venoase centrale:– jugulară - 100– subclavie - 50– venă femurală - 50● Instalarea de cateter arterial pulmonar – 10● Interpretarea datelor obținute cu cateter arterial pulmonar - 50● Calcule hemodinamice pe baza acestor date – 50● Pericardiocenteza - 5● Instalarea de pacemaker transvenos – 5● Determinarea debitului cardiac prin termodiluție - 50● Determinarea debitului cardiac noninvaziv sau semi-invaziv – 50● Efectuarea ECG în derivațiile standard - 100● Analiza de segment ST, detectarea de aritmii) – 100● Interpretarea ECG în diverse circumstanțe patologice - 50● Interpretarea Rx – 20● Administrarea drogurilor inotrop pozitive și vasoactive - 100● Utilizarea infuzomatelor și injectomatelor – 200● Resuscitare cardiorespiratorie - 100● Defibrilarea electrică și cardioversia – 50● Inserția și utilizarea balonului de contrapulsație - 5● Ecocardiografie transtoracică – 50● Ecocardiografie transesofagiană - 50● Interpretarea datelor obținute prin tehnici de medicină nucleară – 20● Interpretarea datelor de cateterism și angiografie - 30Sistemul nervos central● Puncția lombară diagnostică - 20● Monitorizarea EEG – 100● Monitorizarea presiunii intracraniene - 10● Hipotermie indusă – 10Rinichi● Instalarea unui cateter percutan pentru hemodializă: vena femurală, vena subclavie – 20● Dializa peritoneală - 5● Hemodializa – 10● Hemofiltrare: - 50Tub digestiv● Instalarea de sonde nazo-gastrice - 200● Instalarea de sonde jejunale pentru alimentație – 25● Instalarea de sonde Blackmore - 50● Alimentația pe sonda gastrică și pe sonda jejunală – 200Hematologie – Transfuzie● Recoltarea și conservarea sângelui – 50● Determinări de grupe sanguine - 50● Utilizarea sistemelor de încălzire și perfuzie rapidă – 100● Utilizarea componentelor de sânge - 200● Utilizarea tehnicilor de autotransfuzie (hemodiluția acută normovolemică, Cellsaver) – 100● Indicația, recoltarea și interpretarea rezultatelor testelor de coagulare - 100● Plasmafereza – 20Infecție● Tehnici de sterilizare și profilaxie a infecțiilor în terapie intensivă● Recoltarea și interpretarea probelor bacteriologice din sânge, spută, urină, drenaje● Interpretarea sensibilității și nivelelor de antibiotice● Decontaminarea selectivă a tubului digestivMetabolism - Nutriție● Utilizarea analizorului de gaze sanguine - 100● Interpretarea datelor echilibrului acido-bazic – 200● Alimentația pe sonda gastrică și enteral - 200● Alimentația parenterală – 100● Monitorizarea și evaluarea metabolismului și nutriției - 50● Menținerea echilibrului termic – 200Monitoare - Computere● Calibrarea transducerilor● Utilizarea amplificatoarelor și înregistratoarelor● Utilizarea computerelor în ATI● Elemente de bază de protecție împotriva accidentelor electriceTrauma● Imobilizarea provizorie a fracturilor - 5● Metode de hemostază provizorie – 10● Utilizarea paturilor speciale de TI - 100● Lavajul peritoneal diagnostic – 5 + 
CURRICULA DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂEvaluareEvaluare teoretică1.Evaluare periodică: examen scris la sfârșitul fiecărui modulResponsabil: cadrul didactic coordonator al modulului2.Evaluare finală: examen scris național la sfârșitul celor 5 ani de rezidențiat.Responsabil: Comisie națională de examinareEvaluare practicăEvaluare periodică: la sfârșitul fiecărui stagiu practic se verifică baremul minim de activități.Responsabil: cadrul didactic coordonator al stagiuluiObservații: în fiecare an se predau 9 module; primele 3 module se predau în fiecare an, având în vedere că noile serii de rezidenți trebuie să cunoască noțiunile de bază; celelalte 6 module sunt noi în fiecare an. Practic cele 27 de module sunt predate în 4 ani din cei 5 de rezidențiat.Tabelul sinoptic al succesiunii modulelor este redat mai jos.Tablou sinoptic al succesiunii modulelor teoretice

Module Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
1 X X X X X
2 X X X X X
3 X X X X X
4 X X
5 X X
6 X X
7 X X
8 X X
9 X X
10 X
11 X
12 X
13 X
14 X
15 X
16 X
17 X
18 X
19 X
20 X
21 X
22 X
23 X
24 X
25 X
26 X
27 X

 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA BOLI INFECȚIOASEDURATA: 5 aniSTRUCTURA STAGIILORI.STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE: 35 luniA.STAGIUL DE PREGĂTIRE TEORETICĂ ȘI PRACTICĂ: 32 luniB.ACTIVITATE DE CERCETARE: 3 luni (din care 1 lună biostatistică)Total = 600 ore cursII.STAGII COMPLEMENTARE (25 luni):A.STAGII CLINICE MEDICALE: 19 luniMedicină internă 8,5 luni – din care:– Medicină internă – 3,5 luni– Gastroenterologie – 1 lună– Nefrologie – 1 lună– Diabet și boli de nutriție – 1 lună– Medicină de urgență – 2 luniBioetică - 0,5 luniNeurologie – 2 luniHematologie clinică - 1 lunăPediatrie – 3 luniDermatologie - 1 lunăATI – 2 luniPneumologie - 1 lunăB.LABORATOR CLINIC ȘI EPIDEMIOLOGIE: 6 lunia.microbiologie medicală – 3 lunib.epidemiologie - 3 luni, din care:● Controlul infecțiilor: 2 lună● Vaccinări: 1 lună1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1.Durata programului – 5 ani

NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 15
MODULUL 1 Boli infecțioase
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 6 luni
ORE DE CURS/MODUL 120 ore curs
MODULUL 2 Bioetică
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 0,5 luni
ORE DE CURS/MODUL 10 ore curs
MODULUL 3 Medicină internă 3,5 luni (56 ore) și Medicină de urgență 2 luni (32 ore), Diabet și boli de nutriție 1 lună (20 ore), Gastroenterologie – 1 lună (20 ore), nefrologie – 1 lună) (20 ore)
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 8,5 luni
ORE DE CURS/MODUL 148 ore
MODULUL 4 Pediatrie
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/MODUL 60 ore
MODULUL 5 Neurologie
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/MODUL 32 ore
MODULUL 6 Boli infecțioase – 5 luniBoli infecțioase: Cercetare clinică și biostatistică - 3 luni
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 8 luni
ORE DE CURS/MODUL 128 ore curs
MODULUL 7 ATI (infecții)
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/MODUL 40 ore
MODULUL 8 Hematologie clinică-oncologică
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 1 lună
ORE DE CURS/MODUL 20 ore
MODULUL 9 Microbiologie medicală
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/MODUL 84 ore
MODULUL 10 Boli infecțioase
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 8 luni
ORE DE CURS/MODUL 128 ore
MODULUL 11 Boli infecțioase
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 4 luni
ORE DE CURS/MODUL 80 ore
MODULUL 12 EpidemiologieControlul infecțiilor: 2 luni;Vaccinări: 1 lună
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/MODUL 72 ore
MODULUL 13 Dermatologie
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 1 lună
ORE DE CURS/MODUL 20 ore
MODULUL 14 Pneumologie
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 1 lună
ORE DE CURS/MODUL 20 ore
MODUL 15 Boli infecțioase
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 9 luni
ORE DE CURS 144 ore
Total ore pregătire teoretică 600 ore didactice, la care se adaugă 60 - 70 ore studiu individual/an, reprezentând 20 - 30% din activitate
Total ore pregătire practică 70 - 80% din timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual

 + 
Obiective generale1.Să obțină cunoștințe și aptitudinile necesare diagnosticului, îngrijirii și prevenției și să se poată orienta rapid asupra diagnosticului și atitudinii de urgență la pacienții care se prezintă cu infecții severe.2.Să poată elabora un plan de conduită pentru pacientul "ca un întreg" și să fie capabil să-l aplice3.Să realizeze diagnosticul diferențial al afecțiunilor infecțioase4.Să fie capabil să coopereze în cadrul unei echipe multidisciplinare, atunci când este necesar, inclusiv la pacienții critici, aflați în terapie intensivă5.Să elaboreze și să aplice intervenții pentru ocrotirea/prezervarea sănătății publice6.Să obțină aptitudini adecvate de comunicare cu colegii și cu pacienții7.Să fie capabil să participe și să inițieze activități de cercetare8.Să fie capabil să se mențină la curent cu actualitățile din Bolile infecțioase9.Să fie capabil să-și managerieze timpul și resursele în beneficiul pacienților și colegilor.10.Să obțină abilități de leader + 
Obiective specifice specialității de Boli Infecțioase1.Să obțină competențe clinice la nivel de practică independentă în evaluarea, investigarea, controlul, diagnosticul și managementul infecțiilor comunitare și a celor asociate îngrijirilor medicale2.Să obțină competențe clinice la nivel de practică independentă în managementul pacienților imunodeprimați, inclusiv a celor cu HIV/și al celor cu neutropenie severă3.Să obțină competențe clinice în diagnosticul, investigarea și managementul infecțiilor de import și să fie capabil să ofere relații și recomandări referitoare la medicina călătorului4.Să obțină competențe clinice în diagnosticul, investigarea și managementul infecțiilor cronice: ex. hepatite virale B și C, tuberculoza, etc.5.Să înțeleagă tehnicile microbiologice și să interpreteze corect rezultatele în cadrul activității lor.6.Să devină competent în privința tuturor aspectelor legate de utilizarea antibioticelor7.Să obțină o înțelegere a procesului de transmitere a infecției atât în comunitate cât și în instituțiile medicale8.Să fie capabil să aplice suficiente cunoștințe și aptitudini pentru diagnostic și management în vederea asigurării unei practici sigure și independente în Bolile infecțioase9.Să poată realiza activitate educațională medicală în domeniul patologiei infecțioase cu studenții și cu medicii din diverse specialitățiSă poată propune/decide asupra modalităților de a îmbunătăți modul de derulare al activității în domeniul bolilor infecțioase la locul său de muncă + 
STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE (5 module) + 
Tematica lecțiilor conferința (600 ore)1.Tehnica prezentării cazurilor clinice, a rezumatelor, a referatelor generale și a lucrărilor științifice.2.Secția de spital pentru boli infecțioase: structură, clădire, echipament, organizare, funcționare, concepții moderne (spital de zi), legislație sanitară.3.Etiologia bolilor infecțioase: prioni, virusuri, bacterii, fungi, paraziți.4.Dinamica și patogeneza bolilor infecțioase.5.Diagnosticul bolilor infecțioase:5.1.Diagnostic pozitiv5.1.1.Date epidemiologice5.1.2.Date clinice5.1.3.Date de laborator5.2.Diagnostic diferențial (în funcție de patologie).6.Tratamentul antimicrobian:6.1.Antibiotice și chimioterapice: clasificarea și descrierea principalelor antibiotice și chimioterapice; mecanisme de acțiune ale substanțelor antimicrobiene; farmacocinetica antibioticelor și chimioterapicelor -, rezistența microbiană la antibiotice.6.2.Antibioticoterapia: reguli de bază în terapia cu antibiotice, principii de alegere și de modificare a tratamentului antibiotic, asocieri de antibiotice, parametrii tratamentului antibiotic (durată, doze, ritm de administrare, cale de administrare); monitorizarea evoluției în timpul tratamentului, metode de control clinic și de laborator în conducerea terapiei antiinfecțioase; cauze de insucces în terapia antimicrobiană.6.3.Probleme speciale în antibioticoterapie: indicațiile antibioticelor și chimioterapicelor la gravide, particularități ale antibioticoterapiei la sugari și copii; antibioticoterapia în insuficiența renală, hepatică, la vârstnicul cu comorbidități; pătrunderea în LCR și SNC.6.4.Profilaxia cu antibiotice și chimioterapice.6.5.Reacții adverse la antibiotice și chimioterapice.6.6.Modalități de prevenire și management al rezistenței la agenții anti-infecțioși.7.Tratamentul antiviral:7.1.Clasificare.7.2.Mecanisme de acțiune7.3.Chimioterapice antivirale.7.4.Practica terapiei.8.Terapia antifungică:8.1.Clasificare.8.2.Mecanisme de acțiune.8.3.Chimioterapice antifungice.8.4.Practica terapiei.9.Terapia antiparazitară:9.1.Clasificare9.2.Mecanisme de acțiune9.3.Chimioterapice antiparazitare.9.4.Practica terapiei.10.Tratament cu produse biologice de uz uman: seruri imune, imunoglobuline.– Vaccinuri; clasificare; program național de recuperare; indicații; contraindicații11.Tratament nespecific: repaus, dieta, simptomatic.12.Tratament patogenic: antiinflamator (nesteroidian, corticosteroizi); imunomodulatoare.13.Diagnosticul și tratamentul: sepsis, șocul infecțios, insuficiența organică sistemică multiplă.14.Febra de origine necunoscută, sindrom febril prelungit: diagnostic, terapie.15.Delimitarea între infecțiile acute comunitare, infecțiile asociate îngrijirilor medicale - modul de abordare terapeutic specific și nespecific.16.Infecții ale căilor respiratorii superioare:GuturaiulAngineEpiglotitaLaringita acutăLaringo-traheobronșită acutăOtită externă și medieSinuziteInfecții ale cavității orale, gâtului și capului17.Infecții ale căilor respiratorii inferioare:Bronșite acute, bronșite cronice acutizateBronșiolitaPneumonii acute virale, bacteriene (inclusiv cu Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia spp., Coxiella burnetti, Legionella spp.)Abcesul pulmonarPleurezii18.Infecții cardio-vasculare: Endocardite, miocardite, pericarditeInfecții intravasculare (tromboflebite septice, endarterite)19.Infecții ale sistemului nervos:Meningite acute (virale, bacteriene, tuberculoase, fungice, amibiene)Encefalite infecțioase, postinfecțioase, postvaccinaleMielite, nevriteAbces cerebralEmpiem sub - și epidural, tromboflebită intracraniană supurativăInfecții de shunt LCR20.Infecții cutanate și de părți moi:Celulite și infecții ale țesutului subcutanat; hidrosadenite, orjelet etc.Miozite, fasceiteInfecțiile plăgilor, arsurilor21.Infecții ale sistemului limfatic: Limfadenopatia localizată și generalizatăLimfangite22.Diareei acute infecțioase: clasificare, etiologie (bacterii, virusuri, fungi, paraziți), patogeneza, diagnostic, tratament.Diareei acute neinvazive ("secretorii"): enterite, enterocolite, diareea călătorilorDiareei invazive (inflamatorii)Diareei post-antibiotice, Diareea cu Clostridium difficileToxiinfecții alimentareBoala Whipple23.Infecții intraabdominalePeritoniteSupurații intraabdominale localizateAbcese parenchimatoaseInfecții ale căilor biliare: colecistite, angiocolite24.Hepatite virale acute și cronice.– Hepatite virale acute cu virusul hepatitic A, B, C, D, E.– Hepatite cronice cu virusul hepatitic B, C, D,25.Infecții ale tractului urinar: joase, înalte, prostatite.26.Infecții osteo-articulare:Infecții ale articulațiilor nativeInfecții asociate protezelor osoase și articulareOsteomielita, Spondilodiscita27.Infecții cu transmitere sexuală (Chlamydia trachomatis, Candida, Papilomavirusuri, virusuri herpes simplex, sifilis, gonoree, limfogranulomatoza benignă, trichomoniază, vaginite, vaginoze etc.).28.Infecții streptococice (angină, scarlatină, erizipel, celulite, fasciite necrozante, sindrom de șoc toxic streptococic etc) și complicațiile acestora.29.Infecții stafilococice.30.Infecții pneumococice.31.Infecții cu BGN.32.Infecții meningococice.33.Infecții cu anaerobi.34.Infecții fungice sistemice: candidoze, aspergiloza, criptococoza.35.Boli eruptive virale:RujeolaRubeolaInfecții cu virusul varicelo-zosterianRoseola infantumMegaleritemul epidemic36.Infecții cu virusuri herpetice (herpes simplex, citomegalic, mononucleoză infecțioasă, HHV (6, 7, 8).37.Gripa.38.Infecția urliana.39.Difteria.40.Tusea convulsivă.41.Infecții cu enterovirusuri: Poliomielita, Coxsackie, Echo.42.Febra tifoidă și paratifoida.43.Dizenteria bacteriană.44.Holera.45.Trichmeloza.46.Botulism.47.Antrax.48.Tetanos.49.Gangrena gazoasă.50.Bruceloza.51.Listerioza. Toxoplasmoza52.Tularemia. Pateureloze. Erlichioze.53.Leptospiroze. Boala Lyme. Febra recurentă.54.Rickettsioze (tifos exantematic, febra butunoasa, febra Q).55.Erizipeloid Rosenbach.56.Boala ghearelor de pisică.57.Febra mușcăturii de șobolan.58.Boli tropicale.a.Amibiazab.Leishmaniozec.Malariad.Schistosomiazee.Filariozef.Tripanosomiazag.Pestah.Febre hemoragice, febra Denga, febra galbenă, arboviroze59.Infecția cu HIV.60.Infecții la gazde imunocompromise:– pacienți cu boli maligne, febrili neutropenici– pacienți consumatori de droguri i. v.– pacienți cu transplant de măduvă osoasă sau de organ solid– pacienți cu intervenții neurochirurgicale– pacienți asplenici (splenectomie, disfuncții splenice)– vârstnici– protezați (biofilme)61.Infecții în sarcină și lehuzie62.Particularități ale principalelor infecții la pacientul pediatric.63.Infecții asociate îngrijirilor medicale cu punct de plecare:– Respirator, urinar, digestive, cutanat și prin dispozitive intravasculare percutanate– Infecții transmise prin sânge/produse de sânge și grefe de organe64.Medicina de călătorie.65.Boli infecțioase emergente:SARSGripa aviară etc.66.Noțiuni de bioterorism. Atitudinea în caz de atac terorist cu arme biologice (recunoașterea precoce, epidemiologie, managementul și controlul infecțiilor cu agenți patogeni răspândiți deliberat în comunitate: variola, antrax, pesta, botulism, tularemie) + 
Baremul activităților practice1.Interpretarea leucogramei: 150,2.Recoltarea diverselor produse patologice (sputa, secreții purulente etc): 50,3.Hemocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 30,4.Urocultura (interpretare, atitudine terapeutica): 100,5.Coprocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 100,6.Exsudat faringian (interpretare, atitudine terapeutică): 100,7.Examen sputa (interpretare, atitudine terapeutică): 100,8.Puncția rahidiană: 10,9.Interpretarea rezultatelor examinărilor din LCR: 100,10.Interpretarea testelor de sensibilitate la antibiotice și chimioterapice: 500,11.Interpretarea următoarelor probe: hepatice, biochimice, serologice, factori de coagulare renale (200),12.Interpretarea valorilor biomarkerilor utilizați pentru evaluarea sindromului biologic de inflamație (200),13.Interpretarea radiografiilor pulmonare: 100,14.Însușirea manevrelor de resuscitare a funcțiilor vitale: 10.1.2.Structura programului + 
MODUL 1 ANUL 1 – BOLI INFECȚIOASE – (6 luni)Nr. ore curs = 120 oreNr. ore practică = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specificeBoli infecțioase: Terapia etiologică; utilizarea corectă (judicioasă) a antibioticelor.1.Tratamentul antiinfecțiosa.importanța tratamentului antiinfecțios;b.modalități terapeutice medicale: antimicrobiene, seruri specifice și alte alternative de tratament antiinfecțios în curs de evaluare;c.modalități terapeutice invazive: asanarea focarelor septice, îndepărtarea corpilor străinii infectați (medicali sau nu)2.Tratamentul antibacterian - clasificarea și descrierea principalelor antibiotice:a.mecanisme de acțiune;b.spectrul de activitate și indicații clinice actuale;c.efecte adverse;d.noțiuni de farmacocinetică și de farmacodinamie3.Terapia antibiotică: Indicațiile și principiile utilizării de antibiotice; principalele situații de utilizare excesivăa.administrarea de antibiotic în tratamentul infecțiilor; infecții și alte situații în care antibioticele se prescriu/utilizează nejustificatb.principii de alegere și de modificare ale tratamentului antibiotic;c.parametrii tratamentului antibiotic (durată, doze, ritm de administrare, cale de administrare);d.monitorizarea evoluției în timpul tratamentului.4.Efecte nedorite ale administrării de antibioticea.Toxicitatea medicamentoasă și monitorizarea acesteiab.Selectarea rezistenței bacteriene și generarea de dismicrobisme cu patologie postantibiotică (candidoze, infecții cu Clostridium difficile)5.Rezistența la antibiotice. Principalele bacterii implicate în patologia umană, rezistența lor la antibiotice și alternative terapeutice.a.testarea sensibilității bacteriene la antibiotice - valoare clinică; antibiograma selectivăb.Bacterii multirezistente la antibiotice (MDR): definiții; mecanisme de rezistență importante clinic și/sau epidemiologic.c.coci Gram pozitivi; MRSA, VREd.bacili Gram-negativi: Enterobacteriaceae producătoare de ESBL și/sau carbapenemaze; nonfermentativie.coci Gram negativi (gonococ, meningococ)f.anaerobi6.Problema rezistenței bacteriene la antibiotice - amenințare globală majoră la adresa sănătății publice. Cauzele ale acestui fenomen:– utilizare excesivă a antibioticelor (prescriere, autoadministrare, eliberare nejustificată)– transmitere a germenilor rezistenți la antibiotice interuman sau de la animale la om.7.Modalități de limitare a rezistenței microbiene.a.Programe de utilizare judicioasă a antibioticelor în unități medicale: obiective, echipa de lucru, strategii (restricționare și audit prospectiv). Importanța elaborării și actualizării recomandărilor terapeutice și a listei de antibiotice în dispensabile;b.consulturile interdisciplinare pentru diagnosticul și tratamentul unei posibile infecții – componentă importantă a programului de utilizare judicioasă a antibioticelor;c.Creșterea complianței pacienților la tratamentul antibiotic.8.Utilizare profilactică a antiinfecțioaselor.a.Profilaxia antibiotică perioperatorie; indicații, obiective, modalități de realizare.b.Alte situații9.Tratamentul antiviral:a.Clasificare, mecanisme de acțiune.b.Indicații de administrare - situații particulare. Problema rezistenței la antivirale.10.Tratamentul antifungic: antifungice topice și antifungice sistemice.a.Principalii fungi implicați în infecții sistemice la om, clasele de antifungice și principii ale administrării antifungicelor.b.Evoluții legate de rezistența la antifungice.11.Tratamentul antiparazitar: clasificare; mecanisme de acțiune. Principalele indicații clinice.12.Alte măsuri utilizate în tratamentul infecțiilor: tratamentul simptomatic și tratamentul patogenic.II.Teme activități practiceInterpretare antibiograme (100)Elaborare de planuri terapeutice (scheme de antibioterapie) (100)III.Obiective specificeLa finele acestui modul, medicul rezident va cunoaște:● indicațiile, eficiența scontată și riscurile utilizării antibioticelor (profilactic și terapeutic);● antibioticele, antiviralele, antifungicele, antiparazitarele importante în practica medicală, cu spectrul lor de activitate și indicațiile clinice actuale;● principiile de alegere a tratamentului antibiotic inițial, monitorizarea tratamentului și criteriile pentru modificarea/întreruperea acestuia;● importanța problemei rezistenței bacteriene la antibiotice și soluții posibile pentru limitarea acesteia;● speciile bacteriene cu risc de multirezistență bacteriană și alternative terapeutice pentru infecțiile cauzate de acestea;● conținutul programelor de utilizare judicioasă a antibioticelor. + 
MODULUL 2 ANUL 1 BIOETICA – 0,5 luniNr. ore curs = 10 oreNr. ore lucrări practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI.Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice (10 ore)1.Drepturile și obligațiile medicului și pacientului.2.Valori ale relației medic-pacient.3.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.4.Consimțământul informat.5.Confidențialitatea în relația medic - pacient.6.Acte normative care reglementează relația medic – pacient.7.Greșeli și erori în practica medicală: definirea noțiunilor de greșeală și eroare, culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice, managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăII.Teme activități practice1.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică.2.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică.3.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice.4.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice.5.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete.6.Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete.7.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete.8.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete.9.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concret.III.Obiective specificLa sfârșitul modulului de bioetică medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:● înțeleagă cum poate oferi servicii de îngrijire aplicate pe valorile și credința pacientului și familiei sale;● înțeleagă și să aplice principiile universale ale eticii medicale;● deprindă standarde etice profesionale personale în concordanță cu codul de etică medicală;● cunoască și să poată lua o decizie adecvată când lucrează cu subiecți aparținând grupurilor vulnerabile;● să aplice în practică permanent principiile confidențialității, nediscriminării● prescrie medicația conform regulilor eticii medicale + 
MODUL 3 ANUL 1 + 
MEDICINĂ INTERNĂ – 3,5 luni (56 ore) și MEDICINĂ DE URGENȚĂ – 2 luni (32 ore) + 
MEDICINĂ INTERNĂ – 3,5 luniNr. ore curs = 56 oreNr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (32 ore)1.Cardiopatia ischemică.2.Infarctul miocardic acut.3.Tulburările de conducere ale inimii.4.Tulburările de ritm ale inimii.5.Pericardite neinfecțioase.6.Edemul pulmonar acut cardiogen și noncardiogen.7.Cordul pulmonar cronic.8.Insuficiența cardiacă congestivă.9.Hipertensiunea arterială esențială și secundară.10.Tromboflebite.11.Dislipidemiile.12.Reumatismul articular acut.13.Boli de colagen-vasculare: poliartrita reumatoida, spondilartrite seronegative, colagenoze (lupus eritematos, sclerodemii, dermatomiozite).14.Dislipidemiile.15.Artrite reactive.16.Terapia biologică în bolile reumatismale.II.Teme activități practice1.Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme: 50 cazuri.2.Interpretarea unei electrocardiograme: 50 cazuri.● stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului;● hipertrofiile atriale și ventriculare;● modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică;● cardiomiopatii;● diagnosticul în cordul pulmonar acut și cronic.● tulburările de ritm cardiac; tulburări de conducere; indicațiile, tehnică și interpretarea probei de efort;3.Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 30 cazuri.III.Obiective specifice● abordarea pacientului hipertensiv;● abordarea pacientului cu sdr. anemic; + 
MEDICINĂ DE URGENȚĂ – 2 luniNr. ore curs = 32 oreNr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (32 ore)1.Evaluarea primară și secundară a pacientului.2.Resuscitarea cardio-respiratorie și cerebrală la adult și copil: suportul vital de bază la adult, copil și nou-născut, suportul vital avansat, protocoale de resuscitare.3.Monitorizarea pacientului - funcții vitale: respirație, circulație, temperatură, diureză, funcția neurologică.4.Managementul căii aeriene și al ventilației: eliberarea și protecția căilor aeriene, recunoașterea obstrucției și a cauzelor obstrucției, cunoașterea și utilizarea tehnicilor și mijloacelor de bază de deschidere a căilor aeriene, cunoașterea indicațiilor intubației endotraheale.5.Managementul circulației (oprirea hemoragiilor, abord vascular, refacerea volemiei, a echilibrului hidroelectrolitic și acido bazic, medicație, masaj cardiac extern). Abordul venos periferic6.Principii de management al pacientului politraumatizat; mijloace de imobilizare a membrelor la pacienții traumatizați, particularități de management în traumatismele copilului7.Mijloace de transport ale pacientului critic.8.Particularități de management în urgențele din timpul sarcinii.9.Particularități în urgențe vasculare: ischemia acută a membrelor inferioare, boala tromboembolică10.Accidentele legate de tratamentul anticoagulant.11.Abordarea pacientului cu intoxicație: benzodiazepine, barbiturice, neuroleptice, opiacee, beta blocante digitalice, ciuperci, monoxid de carbon.12.Stările de comă (metabolice, traumatice, infecțioase, vasculare-anoxice, toxice exogene).II.Teme activități practice (50 ore)1.Examen clinic al pacientului în urgență: anamneză, examen clinic obiectiv – complet.2.Efectuarea unor manevre: ventilația cu balon și mască facială, manevra Heimlich, prepararea de venă, montarea și eliminarea unei sonde urinare - cateter Foley.3.Recunoașterea ritmurilor de oprire cardiacă. Resuscitarea cardio-respiratorie și cerebrală la adult și copil.4.Defibrilarea - Cardioversia - defibrilarea automată/automatizată (defibrilarea, cardioversia pe manechin).5.Interpretarea ECG – recunoașterea ritmurilor care preced oprirea cardiacă, recunoașterea IMA.6.Imobilizarea fracturilor și luxațiilor.III.Obiective specificeLa sfârșitul modulului de pregătire în medicină de urgență, medicul rezident va fi capabil să:– enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele medico-chirurgicale– efectueze anamneza pacientului prezentat în urgență efectueze examenul clinic– identifice pacientul critic cât mai rapid posibil– evidențieze rapid și complet alterarea funcțiilor vitale enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele medico-chirurgicale + 
MODUL 3 ANUL 2 + 
DIABET ȘI BOLI DE NUTRIȚIE – 1 lună (20 ore), GASTROENTEROLOGIE – 1 lună (20 ore), NEFROLOGIE – 1 lună (20 ore) + 
DIABET ȘI BOLI DE NUTRIȚIE – 1 lunăNr. ore curs = 20 oreNr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (32 ore)1.Diagnosticul și managementul complicațiilor cronice ale diabetului zaharat2.Diagnosticul și managementul complicațiilor acute hiperglicemice ale diabetului zaharat.3.Diagnosticul și managementul hipoglicemiei la pacientul cu diabet zaharat.4.Etiopatogenia și managementul complicațiilor infecțioase la pacientul cu diabet zaharat.5.Principii de tratament a diabetului zaharat.II.Teme activități practice● Determinarea glicemiei, glicozuriei și cetonuriei.● Profilul glicemic: tehnică și interpretare.● Spectrul lipidic plasmatic: tehnică și interpretare.● Explorarea echilibrului acido-bazic și hidroelectrolitic: tehnică și interpretare.III.Obiective specificeLa terminarea stagiului rezidenții vor fi capabili să:● diagnosticheze, să evalueze și să acorde îngrijirile medicale necesare unui pacient cu diabet zaharat necomplicat sau în condițiile unei patologii multiple asociate;● realizeze managementul pluridisciplinar al piciorului diabetic: identificarea pacienților cu risc● realizeze diagnosticul și tratamentul complicațiilor infecțioase la pacientul diabetic;● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic + 
GASTROENTEROLOGIE – 1 lună (20 ore)Nr. ore curs = 20 oreNr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1.Ciroza hepatică postvirală.2.Bolile inflamatorii intestinale.3.Sindroame diareice acute și cronice de cauză neinfecțioasă.4.Ascita – management.5.Insuficiența hepatică și encefalopatia portală.6.Icterele.7.Examenul rectoscopic în bolile infecțioase.8.Boala ulceroasă.II.Teme activități practice1.Interpretarea examenului citologic, biochimic și microbiologic al lichidului de ascită2.Efectuarea paracentezei, puncția biopsie hepatică (5)3.Interpretarea datelor de ecografie abdominală: 30 cazuri.4.Regimul alimentar al pacientului digestiv - alcătuirea unui meniu pentru o afecțiune digestivăIII.Obiective specificeLa terminarea stagiului rezidenții vor fi capabili să:● identifice factorii de risc ai afecțiunilor prevăzute● enunțe elementele de diagnostic și conduită terapeutică în sindroamele cu manifestări digestive și să stabilească managementul lor● identifice cazurile ce necesită consult interdisciplinar,● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic. + 
NEFROLOGIE – 1 lunăNr. ore curs = 20 oreNr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1.Insuficiența renală acută.3.Hepatita cu virus B, hepatita cu virus C și afectarea renală.4.Complicațiile infecțioase ale hemodializei.5.Infecțiile virale la pacienții cu transplant renal.6.Afectarea renală în infecțiile cu hantavirusuri, leptospiroza.II.Teme activități practice1.Îngrijirea accesului vascular.2.Interpretarea modificărilor ionogramei.3.Stabilirea indicațiilor hemodializei.4.Teste funcționale renale: 150 buletine (interpretare)III.Obiective specifice– La terminarea stagiului rezidenții vor fi capabili să:– realizeze diagnosticul corect al infecțiilor bacteriene, fungice, virale care evoluează cu afectare renală.– să realizeze diagnosticul și managementul infecțiilor la hemodializați.– efectueze o antibioterapie adaptată condițiilor specifice de farmacocinetică și farmacodinamie la pacienții cu afecțiuni renale.– realizeze un management corect al terapiei antivirale vizând virusurile hepatitice sau al altor infecții virale la pacienții transplantați. + 
MODULUL 4 ANUL 2 PEDIATRIE – 3 luniNr. ore curs = 60 oreNr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1.Bolile diareice și sindromul de deshidratare acută. Tratament igienodietetic, etiologie și rehidratarea sugarului.2.Tulburări de nutriție la copil: malnutriția protein-energetică, obezitatea, rahitismul, diabetul zaharat.3.Laringita, bronșiolita, bronhopneumonia, pneumoniile, astmul bronșic, tuberculoza pulmonară și extrapulmonară la copil.4.Stomatitele, glositele și cheilitele la copil.5.Sindromul hemoragipar.6.Sindromul convulsivant.7.Patologia cardiovasculară de urgență: insuficiență cardiacă prin malformații cardiovasculare congenitale, tulburări de ritm, etc.8.Abdomenul acut.9.Intoxicații.10.Dezechilibre metabolice majore ale nou-născutului – diagnostic și tratament.11.Particularitățile dietei normale și de readaptare în funcție de vârstă.12.Imunodeficiențe congenitale și dobândite ale copilului (în afara infecției cu HIV).13.Malformații și defecte consecutive infecțiilor materne în cursul sarcinii.14.Urgențe pediatrice majore: reacțiile alergice, intoxicațiile la copil acute, înțepăturile de insecte veninoase, mușcăturile de animale, insolația, șocul, insuficiența cardio-respiratorie, sindroamele de deshidratare acută, comele.II.Teme activități practice1.Examinarea clinică a nou-născutului și copilului.2.Măsurători antropometrice și interpretarea lor la copilul de diferite vârste. Aprecierea creșterii și dezvoltării copilului.3.Puncții și recoltări venoase la sugar și copil.4.Interpretarea rezultatelor examenelor de sânge periferic și integrarea lor în contextul clinic.5.Interpretarea radiografiilor și altor examene imagistice la copil.6.Prescrierea medicamentelor în funcție de vârstă.7.Stabilirea necesităților nutriționale la copii bolnavi între 0 – 1 an, 1 – 3 ani, 4 – 7 ani, 7 – 14 ani și adolescenți.8.Comunicarea cu copilul și părintele/tutorele acestuia pe parcursul actului medical și preventiv.9.Aplicații practice ale cunoștințelor teoretice în situații clinice (prezentări de caz, prezentarea unei probleme de diagnostic sau de tratament).10.Participarea la consulturile interdisciplinare pediatrie-boli infecțioase-alte specialități cu identificarea problemelor de interdisciplinaritate și comunicarea în cadrul echipei multidisciplinare.III.Obiective specificeLa sfârșitul modulului de pediatrie medicul rezident de boli infecțioase va trebui să:● facă anamneza, examenul clinic și planul de investigații paraclinice și atitudinea terapeutică în cazul patologiilor caracteristice la nou născut, copil 0 – 1 an, preșcolar, școlar, adolescent;● comunice eficient cu părintele pentru a obține datele necesare consultației;● descrie conținutul dietei la copil în funcție de diagnostic și vârstă;● descrie intervențiile profilactice necesare conform vârstei;● descrie modalități de prevenție a principalelor boli netransmisibile la copil: rahitismul carențial și anemia feriprivă;● enumere principalele cauze ale tulburărilor de creștere și dezvoltare la copil;● facă anamneza, examenul clinic;● recunoască aspecte de patologie specifică ale adolescentului;● aplice managementul urgențelor medicale pediatrice. + 
MODUL 5 ANUL 2 – NEUROLOGIE – 2 luniNr. ore curs = 32 oreNr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1.Diagnosticul și tratamentul comelor și al crizelor convulsive2.Diagnosticul și tratamentul sindromului de hipertensiune craniană.3.Diagnosticul și conduita în cazul deficiențelor motorii centrale și al deficiențelor motorii periferice.II.Teme activități practice1.Examinarea fundului de ochi: 5 cazuri.2.Efectuarea puncției rahidiene și interpretarea modificărilor din LCR: 5 cazuri.3.Interpretarea electromiogramei: 10 cazuri.4.Interpretarea rezultatelor angiografiei, CT și RMN din principalele afecțiuni neurologice: 20 cazuri.III.Obiective specificeLa sfârșitul modulului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:● recunoască infecțiile SNC;● efectueze un examen neurologic complet;● diferențieze deficientele motorii periferice de deficientele motorii centrale;● asigure managementul infecțiilor SN;● identifice riscurile vitale;● realizeze managementul comei/convulsiilor în urgență. + 
MODUL 6 ANUL 2 + MODUL 6 ANUL 3 – BOLI INFECȚIOASENr. ore curs = 128 oreNr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualA.BOLI INFECȚIOASE: infecții severe: Sepsis, infecții ale SNC, etc – (5 luni: 4 luni în anul 2 + 1 lună anul 3)1.SepsisI.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.Definiție: SIRS, SEPSIS, SEPSIS SEVER, ȘOC SEPTIC și MSOF, etiologie, epidemiologie, patogenie, fiziopatologie, tablou clinic, investigațiile paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, tratament (etiologic, patogenic), prognostic – scoruri, profilaxie.II.Teme activități practice (10 ore)1.Aplicarea scorurilor de severitate în Sepsis.2.Recoltarea unei hemoculturi.3.Interpretarea unei antibiograme, interpretarea mecanismelor de rezistență la antibiotice.4.Interpretarea investigațiilor și explorărilor necesare pentru diagnosticul și conduita în Sepsis și integrarea lor în contextul clinic.5.Însușirea principalelor componente ale conduitei terapeutice: managementul pacientului instabil, managementul pacientului în comă, antibioticoterapia, ajustarea dozelor de antibiotice în funcție de clearance-ul la creatinină, medicația patogenică, medicația simptomatică în patologia infecțioasă, cunoașterea interacțiunilor medicamentoase, utilizarea bazei de calcul pentru interacțiunile medicamentoase.III.Obiective specificeLa sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:● utilizeze eficient datele de anamneză, examen clinic și investigații pentru orientarea diagnostică la pacienții cu această patologie infecțioasă;● cunoască definițiile SIRS, SEPSIS, ȘOC SEPTIC și MSOF și să știe să facă diagnosticul diferențial între acestea;● cunoască scorurile de severitate care se aplică în SEPSIS (SOFA, qSOFA, Glasgow);● știe care sunt criteriile de internare în secțiile de terapie intensivă în cazul pacientului cu SEPSIS;● cunoască elementele de diagnostic și conduită terapeutică de urgență la pacientul instabil hemodinamic, cu insuficiență respiratorie, insuficiență renală, MSOF;● recomande și să interpreteze investigațiile paraclinice și de laborator necesare unui pacient cu SEPSIS: hemoleucograma, markeri ai inflamației, procalcitonina, hemoculturi, culturi din secreții (spută, uroculturi, secreții plagă, secreții otice, coprocultură etc.), radiografia pulmonară, CT pulmonar, echografia abdominală, CT abdominal, echografia cardiacă, echografie de părți moi, CT cerebral;● recunoască punctul de plecare și determinările septice la distanță în vederea unei terapii infecțioase țintite, dar și a unei posibile abordări chirurgicale;● facă o clasificare a infecțiilor acute (comunitare, asociate îngrijirilor de sănătate și nozocomiale) să cunoască germenii care pot fi implicați și să cunoască principii de terapie antibiotică în funcție de această clasificare;● să anticipeze o etiologie cât mai probabilă în funcție de anamneză, examenul clinic și interpretarea analizelor, până la obținerea unei hemoculturi pozitive, în așa fel încât terapia antibiotică să fie cât mai țintită;● cunoască principiile terapiei antiinfecțioase specific;● cunoască posibilele complicații care pot apare, să le recunoască, să știe să le trateze și să le prevină;● cunoască principiile de medicină preventivă în cazul pacienților cu SEPSIS;● să înțeleagă cauzele și factorii de risc.2.Endocardite infecțioaseEndocardita infecțioasă pe valva nativăEndocardita infecțioasă pe valva protezatăI.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.Definiția endocarditei infecțioase.Clasificare: endocardite pe valve native, endocardite pe valve protezate, endocardite la utilizatorii de droguri intravenoase, endocardite nozocomiale, etiologie, epidemiologie, patogenie, fiziopatologie, tablou clinic (endocardite infecțioase acute, endocardite infecțioase subacute), investigațiile paraclinice, diagnostic pozitiv (criteriile Duke, hemoculturi, teste serologice pentru microorganismele atipice, PCR din emboliile septice periferice), diagnostic diferențial, tratament (etiologic, chirurgical), prognostic, profilaxie.II.Teme activități practice1.Examinarea pacientului cu endocardită infecțioasă.2.Aplicarea scorurilor de severitate.3.Aplicarea criteriilor de diagnostic (criteriile Duke).3.Recoltarea unei hemoculturi.4.Interpretarea unei antibiograme, interpretarea mecanismelor de rezistență la antibiotice.5.Interpretarea investigațiilor și explorărilor necesare pentru diagnosticul și conduita în endocardita infecțioasă și integrarea lor în contextul clinic.6.Însușirea principalelor componente ale conduitei terapeutice: managementul pacientului instabil hemodinamic, managementul pacientului în comă, antibioticoterapia, ajustarea dozelor de antibiotice în funcție de clearance-ul la creatinină, medicația patogenică, medicația simptomatică în patologia infecțioasă, cunoașterea interacțiunilor medicamentoase, utilizarea bazei de calcul pentru interacțiunile medicamentoase.III.Obiective specificeLa sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:● utilizeze eficient datele de anamneză, examen clinic și investigații paraclinice pentru orientarea diagnostică la pacienții cu această patologie infecțioasă;● cunoască criteriile de diagnostic în endocarditele infecțioase (criteriile Duke majore și minore);● cunoască scorurile de severitate care se aplică în endocarditele infecțioase și calcularea riscului de mortalitate la 6 luni la pacienții diagnosticați cu endocardită infecțioasă;● aprecieze criteriile de internare în secțiile de terapie intensivă în cazul pacientului cu endocardită infecțioasă;● recomande și să interpreteze investigațiile paraclinice și de laborator necesare unui pacient cu endocardită infecțioasă: hemoleucograma, markeri ai inflamației, procalcitonina, hemoculturi, PCR (biopsiile cutanate din emboliile septice periferice), teste serologice (Mycoplasma pneumoniae, Bartonella, Coxiella burneti, Brucella sp.), EKG, echografia cardiacă;● recunoască factorii de risc (factorii predispozanți ai gazdei, rolul bacteriemiilor tranzitorii, caracteristicile microorganismelor), în vederea unei terapii antimicrobiene țintite;● să recunoască o etiologie nozocomială în vederea unei atitudini terapeutice cât mai corecte;● să anticipeze o etiologie cât mai probabilă în funcție de anamneză, examenul clinic și interpretarea analizelor, până la obținerea unei hemoculturi pozitive, în așa fel încât terapia antibiotică să fie cât mai țintită;● cunoască principiile terapiei antiinfecțioase specifice;● cunoască posibilele complicații care pot să apară, să le recunoască, să știe să le trateze și să le prevină;● cunoască principiile de medicină preventivă în cazul pacienților cu endocardită infecțioasă.3.INFECȚII ALE SISTEMULUI NERVOS CENTRALI.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore).1.Meningite acute (virale, bacteriene, tuberculoase, fungice, amibiene).2.Encefalite infecțioase, postinfecțioase, postvaccinale3.Mielite, nevrite4.Abces cerebral5.Empiem sub – și epidural, tromboflebita intracraniană supurativă6.Infecții de șunt LCRDefiniție, clasificări, etiologie, epidemiologie, patogenie, factori predispozanți tablou clinic, investigații paraclinice (examinare LCR, hemoleucograma, testele de inflamație, CT cerebral, radiografie pulmonară, serologii ELISA și PCR din LCR), diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, tratament (etiologic, patogenic, suportiv), complicații, prognostic, profilaxie.II.Teme activități practice (50 ore)1.Examinarea pacientului cu meningită, semnele de iritație meningiană.2.Aplicarea criteriilor de diagnostic.3.Efectuarea puncției lombare.4.Interpretarea unei antibiograme, interpretarea mecanismelor de rezistență la antibiotice.5.Interpretarea investigațiilor și explorărilor necesare pentru diagnosticul și conduita în meningită și integrarea lor în contextul clinic.6.Însușirea principalelor componente ale conduitei terapeutice: managementul pacientului instabil hemodinamic, managementul pacientului în comă, antibioticoterapia, ajustarea dozelor de antibiotice în funcție de clearance-ul la creatinină, medicația patogenică, medicația simptomatică în patologia infecțioasă, cunoașterea interacțiunilor medicamentoase, utilizarea bazei de calcul pentru interacțiunile medicamentoase.III.Obiective specificeLa sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:● utilizeze eficient datele de anamneză, examen clinic și investigații paraclinice pentru orientarea diagnostică la pacienții cu această patologie infecțioasă;● cunoască criteriile de diagnostic în infecțiile SNC;● recomande și să interpreteze investigațiile paraclinice și de laborator necesare unui pacient cu meningită: analiza LCR (examinare frotiu, culturi, examen biochimic, ELISA, PCR), hemoleucograma, markeri ai inflamației, hemoculturi, CT/RMN cerebral;● să știe să coreleze antecedentele vaccinale ale pacientului cu tabloul clinic și investigațiile paraclinice;● recunoască factorii de risc: factori care țin de pacient, de virulența germenilor sau de mediu (călătorii în zone geografice cu risc – meningita meningococică);● să recunoască o etiologie nozocomială în vederea unei atitudini terapeutice cât mai corecte;● anticipeze o etiologie cât mai probabilă în funcție de anamneză, examenul clinic și interpretarea analizelor, până la confirmarea etiologiei, în vederea unei atitudini terapeutice cât mai corecte;● știe să facă un diagnostic diferențial între o meningită acută și o meningită cronică, diferite tipuri de encefalită;● cunoască principiile terapiei antiinfecțioase specifice;● cunoască posibilele complicații care pot să apară, să le recunoască, să știe să le trateze și să le prevină;● cunoască principiile de medicină preventivă în cazul pacienților cu meningită, indicațiile de vaccinare. + 
Alte infecții severeA.Infecții intraabdominaleB.PeritoniteC.Supurații intraabdominale localizateD.Abcese parenchimatoaseE.Infecții ale căilor biliare: colecistite, angiocoliteF.Trichineloza.G.Botulism.H.Antrax.I.Tetanos.J.Gangrena gazoasă.K.Bruceloza.L.Difteria.B.Boli Infecțioase, Cercetare clinică (2 luni) și biostatistică (1 lună) = 3 luniI.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1.Identificarea problemelor. Analiza și prezentarea problemei. Ierarhizarea priorităților. Analiza și evaluarea variantelor de intervenție. Formularea obiectivelor.2.Metodologia cercetării serviciilor de sănătate. Tipuri de studii, tehnici de colectare a datelor, utilizarea eșantionajului în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare și analiză a datelor. Pretestarea metodologiei. Planul de lucru.3.Cercetarea bazelor de date pentru constituirea bibliografiei4.Administrarea și monitorizarea proiectului și utilizarea rezultatelor: Bugetarea acțiunilor.5.Implementarea proiectului. Prezentarea rezultatelor.II.Teme activități practice1.Proiectarea unui studiu de evaluare a unei patologii infecțioase.2.Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare.3.Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date.4.Proiectarea și testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu).5.Participarea la realizarea unor studii de cercetare și a unor lucrări științifice pentru prezentarea la congrese și conferințe.6.Prelucrarea automată a datelor: Pachete de statistică utilizate în Sănătate Publică: EpiInfo, SPSS, SAS, etc. + 
Biostatistică:1.Aplicarea metodelor de statistică descriptivă și analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului și a datelor dintr-un studiu;2.Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice efectuate cu programe de statistică uzuale și redactarea concluziilor;3.Proiectarea unui studiu pe eșantion;4.Interpretarea și evaluarea critică a rezultatelor statistice cuprinse în articole științifice.III.Obiective specificeLa sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:– utilizeze programul EpiInfo;– realizeze studii de cercetare;– să întocmească o bibliografie adecvată. + 
MODULUL 7 ANUL 3 ATI: 2 luniOre de curs/lună/săptămână - 5 ore/săpt x 8 = 40 oreNr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1.Comele2.Echilibrul acido-bazic (normal și patologic)3.Tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic4.Echilibrul hidro-electrolitic (normal și patologic)5.Tratamentul tulburărilor hidro-electrolitice6.Tehnici de suport ventilator artificial7.Abordarea pacientului cu infarct miocardic acut.8.Tulburări paroxistice de ritm cardiac și de conducere. Edem pulmonar acutII.Teme activități practice1.Utilizarea medicației din trusa de urgență: doze, indicații, contraindicații2.Efectuarea de manevre injectabile im, iv, sc, perfuzabile, prelevare sânge venos3.Efectuarea aspirației secrețiilor bronșice4.Proceduri de suport vital de bază5.Tehnica efectuării masajului cardiac extern6.Tehnica efectuării ventilației mecaniceIII.Obiective specifice.● Evaluarea pacientului critic, acordarea și efectuarea de manevre diagnostice și terapeutice în vederea stabilizării acestuia.● Puncția venei subclaviculare și a venei jugulare interne: 20● Tehnica masajului cardiac: 30 (pe manechin) și 5 pe "viu"● Reechilibrare acido-bazică: 60 profile (interpretare) și 20 de cazuri (dirijarea echilibrării)● Reechilibrare hidroelectrolitică: 60 profile (interpretare) și 20 cazuri (dirijarea echilibrării) + 
MODULUL 8 ANUL 3 – HEMATOLOGIE CLINICĂ – ONCOLOGICĂOre de curs/lună/săptămână = 5 ore x 4 = 20 oreNr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore).1.Clasificarea, diagnosticul și tratamentul următoarelor tipuri de anemii: hipocrome, cronice simple, megaloblastice, hemolitice, aplastice.2.Clasificarea și criteriile de diagnostic ale bolilor mieloproliferative cronice (leucemie granulocitară cronică, policitemia vera, trombocitemia esențială, metaplazia mieloidă cu mielofibroza) și ale leucemiei limfatice cronice.3.Clasificarea și diagnosticul leucemiilor acute mieloblastice și limfoblastice.4.Limfoame maligne: diagnostic.5.Limfoproliferări reactive - limfocitoze benigne (sindroame mononucleozice, limfocitoza infecțioasă acută, infecția cu Bordetella pertusis).6.Agranulocitoză și sindromul febril: cauze și management.7.Clasificarea, diagnosticul și managementul sindroamelor hemoragice.II.Teme activități practice1.Interpretarea unei hemoleucograme: 30.2.Interpretarea unei medulograme: 5.3.Interpretarea probelor de coagulare: 10.4.Determinarea grupului sanguin, a Rh-ului: 5.5.Transfuzia de sânge - indicații, tehnică, riscuri.III.Obiective specificeLa sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:– recunoască și să diagnosticheze principalele afecțiuni din tematica de studiu– să stabilească diagnosticul infecțiilor asociate și să inițieze o terapie empirica adecvată– să realizeze managementul de urgență al afecțiunilor studiate (hemoragii, trombocitopenii, șoc, Insuficiență respiratorie, etc) + 
MODULUL 9 – ANUL 3+4 – MICROBIOLOGIE MEDICALĂ (3 luni)Ore de curs/lună/săptămână = 84Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1.Structura și organizarea laboratorului de microbiologie.2.Măsuri de protecție în laboratorul de microbiologie. Detergent, dezinfectante, antiseptice.3.Microscopie, frotiuri, metode de colorare, preparat proaspăt între lamă și lamelă.4.Diagnosticul de laborator în principalele sindroame infecțioase:– Infecții SNC;– Infecții oftalmologice;– Infecții în sfera ORL;– Infecții de tract respirator superior;– Infecții de tract respirator inferior;– Infecții ale aparatului cardio-vascular;– Infecții de tract digestiv;– Infecții de tract uro-genital;– Infecții osteoarticulare;– Infecții tegumentare și de părți moi;– Afecțiuni virale: infecția HIV/SIDA, hepatite acute și cronice virale etc.;– Afecțiuni parazitare.5.Aportul laboratorului de microbiologie în diferențierea dintre colonizare, contaminare și infecție.6.Testarea sensibilității la antimicrobiene prin metode clasice și semiautomate: principiul metodei și interpretare.7.Metode de diagnostic în infecțiile asociate dispozitivelor medicale implantabile (ex. sonicare).GENETICĂ MOLECULARĂ1.Utilizarea tehnicilor de genetică moleculară în diagnosticul virusologic și monitorizarea bolilor infecțioase specifice.2.Diagnosticul și monitorizarea terapiei în infecțiile cu virusuri hepatitice.3.Diagnosticul și monitorizarea terapiei în infecția HIV.II.Teme activități practice1.preparatul proaspăt între lamă și lamelă: 50.2.Însămânțarea produselor patologice: culturi aerobe și anaerobe: 50.4.Identificarea agenților patogeni din diverse produse patologice:– exsudat faringian: 50– spută: 30– urocultură: 30– coprocultură: 20– hemocultură: 30– LCR: 20– secreții purulente: 504.Efectuarea și interpretarea testelor de determinare a sensibilității bacteriene la antibiotice, inclusiv identificarea prezentei betalactamazelor și a ESBL-urilor: 300.5.Diagnosticul de laborator al infecțiilor virale: 50.6.Diagnosticul de laborator al infecțiilor parazitare (paraziți intestinali, paraziți sanguini, paraziți cu alte localizări): 30.7.Diagnosticul imunologic în bolile infecțioase: determinare de antigene și anticorpi: 50.8.Tehnici moleculare în diagnosticul bolilor infecțioase: 50.9.Diagnosticul de laborator al infecțiilor fungice (cultură, identificare).III.Obiective specificeSe va avea în vedere dobândirea următoarelor cunoștințe:● Principalii agenți microbieni implicați în producerea infecțiilor enumerate anterior;● Etapele diagnosticului de laborator:a)recoltarea corespunzătoare a produselor patologice: tipul produsului, metoda/protocol de recoltare;b)transportul probelor: medii de transport/interval de timp de la recoltare la prelucrare;c)prelucrarea probelor utilizând metode de diagnostic:– bacteriologic prin metode clasice (frotiu Gram/culturi bacteriene) și semiautomate;– serologic: detecție de antigene și anticorpi specifici;– molecular: detecție de acizi nucleici; + 
MODULUL 10 ANUL 4 BOLI INFECȚIOASE (8 luni)Ore de curs/lună/săptămână = 128Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1.Infecții asociate îngrijirilor medicale – 3 luni2.Infecții digestive - 2 luni3.Infecții diverse: ITU, respiratorii, genitale, etc – 3 luniI.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1.Infecții nozocomiale date generale.2.Mecanisme de rezistență la antibiotice.3.Politici de antibioticoterapie.4.Diagnosticul infecțiilor nozocomiale.5.Pneumonia nozocomială, pneumonia de ventilație.6.Infecțiile plăgilor chirurgicale, profilaxia infecțiilor chirurgicale.7.Infecții urinare nozocomiale, portajul de sondă urinară permanent.8.Infecțiile protezelor.9.Bacteriemia de cateter.10.Diareea post-antibiotice.11.Profilaxia și tratamentul escarelor.12.Infecții determinate de germeni multirezistenți: MRSA, VISA, VRE, bacili Gram negativi MDR, XDR, PDR - opțiuni terapeutice.13.Profilaxia infecțiilor nozocomiale.II.Teme activități practice1.Recoltarea probelor pentru portajul fecal și nazal de germeni multirezistenți, și pentru diagnosticul infecțiilor nozocomiale2.Identificarea factorilor de risc pentru infecții nozocomiale în secția unde lucrează și propunerea măsurilor necesare pentru profilaxia acestora.3.Diagnosticul clinic al infecțiilor nozocomiale.4.Aplicarea măsurilor de utilizare judicioasă a antibioticelor.5.Colaborarea cu medicul microbiolog pentru identificarea germenilor și testarea sensibilității la antibiotice.6.Colaborarea cu medicul epidemiolog pentru identificarea și remedierea riscurilor de infecții nozocomiale și de transmitere a rezistenței la antibiotice.7.Aplicarea corectă a datelor antibiogramelor în stabilirea tratamentului infecțiilor.8.Colaborarea cu medicii chirurgi pentru profilaxia infecțiilor chirurgicale, diagnosticul și tratamentul corect al acestora.9.Training în secția de TI pentru diagnosticul și tratamentul pneumonie de ventilator10.Îngrijirea plăgilor și escarelor pentru reducerea riscului de infecție.11.Montarea și îngrijirea cateterelor urinare și vasculare.III.Obiective specificeÎn urma parcurgerii acestui modul medicul rezident de boli infecțioase va putea să facă diagnosticul pozitiv și diferențial al infecțiilor nozocomiale, va cunoaște factorii de risc și modalitățile de prevenire a infecțiilor nozocomiale și de asemenea va avea cunoștințe legate de rezistența la antibiotice și tratamentul infecțiilor nozocomiale.A.Infecții ale căilor respiratorii superioare:● Guturaiul● Angine● Epiglotita● Laringita acută● Laringo-traheobronșita acută● Otita externă și medie● Sinuzite● Infecții ale cavității orale, gâtului și capului.B.Infecții ale căilor respiratorii inferioare:● Bronșite acute, bronșite cronice acutizate.● Bronșiolita.● Pneumonii acute virale, bacteriene (inclusiv eu Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia spp., Coxiella burnetti, Legionella spp.)● Abcesul pulmonar● PleureziiC.Infecții cutanate și de părți moi:● Celulite și infecții ale țesutului subcutanat; hidrosadenite, orjelet etc.● Miozite, fasceite● Infecțiile plăgilor, arsurilorD.Infecții ale sistemului limfatic: Limfadenopatia localizată și generalizată. LimfangiteE.Diareei acute infecțioase: clasificare, etiologie (bacterii, virusuri, fungi, paraziți), patogeneza, diagnostic, tratament.● Diareei acute neinvazive ("secretorii"): enterite, enterocolite, diareea călătorilor.● Diareei invazive (inflamatorii).● Diareei post-antibiotice, Diareea cu Clostridium difficile.● Toxiinfecții alimentare.● Boala Whipple● Infecții genitale● Infecții ale tractului urinar: joase, înalte, prostatite. + 
MODULUL 11 ANUL 5 (4 luni) + 
BOLI INFECȚIOASE:1.Infecția HIV (2 luni),2.Infecții virale acute și cronice și infecții la imunodeprimați (2 luni)Ore de curs/lună/săptămână = 80 oreI.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1.Fiziologia sistemului imun (prelegere, explicație teoretică).2.Fiziopatologia infecției HIV (prelegere, explicație teoretică).3.Epidemiologia și istoria naturală a infecției HIV (prelegere, explicație teoretică).4.Elaborarea deciziilor medicale bazate pe analiza raportului risc/beneficiu pentru terapia HIV, profilaxia anti-HIV și a infecțiilor oportuniste (prelegere, explicație teoretică).5.Opțiunile terapeutice în managementul pacientului cu HIV (prelegere, explicație teoretică).6.Reacții adverse și interacțiuni medicamentoase ale antiretroviralelor (prelegere, explicație teoretică, demonstrații pentru utilizarea algoritmilor de verificare a interacțiunilor medicamentoase).7.Diagnosticul și tratamentul bolilor oportuniste asociate HIV (prelegere, explicație teoretică).8.Semnificația și utilitatea investigațiilor de laborator în infecția cu HIV (explicație teoretică).9.Evaluarea inițială și monitorizarea pacientului diagnosticat cu HIV (explicație teoretică).10.Consilierea pre și post-testare HIV (prelegere, explicație teoretică).11.Profilaxia transmiterii infecției HIV. Managementul expunerii cu risc la infecția HIV (prelegere, explicație teoretică).II.Teme activități practice1.Prescrierea adecvată a investigațiilor de laborator la pacientul cu HIV (demonstrații practice, exerciții).2.Interpretarea rezultatelor de laborator, atitudinea practică, explicarea semnificației (demonstrații practice, exerciții).3.Consilierea pacientului privind scăderea riscului infecțiilor oportuniste asociate HIV, chimioprofilaxie, vaccinare (demonstrații practice, exerciții).4.Dezvoltarea abilităților de comunicare cu pacientul, rudele și personalul de îngrijire pentru participarea la managementul deciziilor (demonstrații practice, exerciții).5.Consilierea și informarea pacientului privind transmiterea HIV și strategiile de renunțare la comportamentele cu risc (demonstrații practice, exerciții).6.Calitatea vieții pacienților cu HIV - rolul consilierii psihologice și sociale integrate serviciilor medicale (demonstrații practice, exerciții).7.Comportamentul empatic și nediscriminatoriu în comunicarea cu pacientul HIV, adaptat particularităților psihologice, sexuale, sociale, culturale, religioase (demonstrații practice, exerciții).8.Păstrarea confidențialității persoanelor cu infecție HIV. Comunicarea drepturilor și responsabilităților pacientului cu HIV (demonstrații practice, exerciții).9.Informarea și consilierea pentru terapia antiretrovirală și aderența terapeutică (demonstrații practice, exerciții).10.Colaborarea și comunicarea cu membrii echipei multidisciplinare care îngrijește pacientul cu HIV: ginecolog, oncolog, gastroenterolog, etc. (demonstrații practice, exerciții).11.Aplicații practice ale cunoștințelor teoretice în situații clinice (prezentări de caz, prezentarea unei probleme de diagnostic sau de tratament, participarea la o cercetare clinică și participarea la redactarea rezultatelor cercetării).7.Cunoașterea legislației naționale privind drepturile și obligațiile medicului, respectiv pacientului (confidențialitate, drepturi de ajutor social, consiliere pre/posttestare).III.Obiective specificeLa sfârșitul modulului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:● recunoască infecțiile oportuniste asociate HIV;● asigure managementul infecțiilor oportuniste și al infecției HIV;● identifice riscurile pentru transmiterea infecției cu HIV;● realizeze managementul profilaxiei transmiterii HIV;● evalueze riscurile co-morbidităților non-HIV și să participe la managementul multidisciplinar al pacientului cu HIV;● explice necesitatea continuității terapiei antiretrovirale, să promoveze și să evalueze aderența pacienților cu infecție HIV.2.Hepatite virale acute și cronice● Hepatite virale acute cu virusul hepatitic A, B, C, D, E● Hepatite cronice cu virusul hepatitic B, C, DIII.Obiective specifice● Să fie capabil să încadreze corect cazul într-un anumit stadiu evolutiv în funcție de markerii virali;● Să inițieze și să conducă un tratament antiviral în hepatita acută și cronică urmând regulile impuse de protocoalele terapeutice;● Pentru infecțiile cronice: să poată identifica pacienții care necesită spitalizare continuă;● Să poată prescrie profilaxie pre și postexpunere pentru infecțiile cu virusuri hepatitice. + 
MODULUL 12 ANUL 5 EPIDEMIOLOGIEOre de curs/lună/săptămână = 72 oreNr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1.Proces infecțios. Focar epidemiologie.2.Proces epidemiologic: condiționare (factori determinanți și favorizanți), forme de manifestare, (sporadică, endemică, epidemică, pandemică).3.Epidemiologie specială în infecțiile cu agent etiologic cunoscut/necunoscut (importanța clinico-epidemiologică, etiologic, sursă/rezervor de agent cauzal, transmitere, receptivitate, rolul factorilor epidemiologici, forme de manifestare populațională, prevenire, combatere, modalități de intervenție rapidă în focar, pe tipuri de categorii de risc):a.Infecții respiratorii acute și sindroame, gripale.b.Exanteme febrile.c.Infecții digestive.d.Infecții ale SNC și periferic.e.Infecții cu transmitere parenterală.f.Infecții cu poartă de intrare cutanată.4.Principii de prevenire, combatere și control a infecțiilor nosocomiale.5.Imunizări: program național de imunizări, imunizări la grupe de risc.II.Teme activități practice1.Studii (anchete) epidemiologice: 8.2.Triajul epidemiologie: 2.3.Supravegherea bolilor infecțioase: 2.4.Supravegherea și controlul purtătorilor de germeni patogeni și oportunități: 2.5.Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de produse destinate depistării prin examen de laborator a surselor de infecție, în cadrul activității de profilaxie, supraveghere, control și combatere: 2.6.Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă: 5.7.Imunoprofilaxia bolilor infecțioase-principii de bază, imunoprofilaxia activă (20), imunoprofilaxia pasivă (20).III.Obiective specifice● Să realizeze o anchetă epidemiologică în focarul de boală transmisibilă● Să realizeze triajul epidemiologic● Să cunoască modalitățile de intervenție rapidă în focar, pe tipuri de categorii de risc + 
MODUL 13 ANUL 4 DERMATOLOGIEOre de curs/lună/săptămână = 4 săpt/1 lunăNr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1.Infecții cutanate virale.2.Urticaria.3.Eczeme/dermatite.4.Prurigouri.5.Vasculite.6.Reacții cutanate postmedicamentoase.7.Eritrodermiile.8.Purpure.9.Boli buloase.10.Sifilisul dobândit și congenital.11.Alte infecții cu transmitere sexuală.II.Teme activități practice1.Interpretarea testelor cutanate pentru diagnosticul dermatozelor alergice: 3 cazuri.2.Interpretarea examenului micologic direct (KOH): 2 cazuri.3.Interpretarea rezultatelor testelor serologice pentru diagnosticul sifilisului: 5 cazuri.III.Obiective specifice● Diferențierea leziunilor determinate de microorganisme de alte leziuni cutanate.● Decelarea elementelor de gravitate în cursul evoluției unor afecțiuni cu leziuni cutanate + 
MODULUL 13 ANUL 4: PNEUMOLOGIE (1 lună)Ore de curs/lună/săptămână = 20 oreNr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1.Tuberculoza. Diagnostic, terapie, managementul efectelor adverse la medicația antituberculoasă2.BPOC.3.Pleurezii neinfecțioase.4.Insuficiență respiratorie acută și cronică.II.Teme activități practice1.să fie capabil de a conduce un tratament antituberculos în condițiile existenței efectelor adverse la terapie;2.interpretarea examenului citologic, biochimic și microbiologic al lichidului pleural;3.efectuarea toracocentezei (%);4.interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 10 cazuri.III.Obiective specificeÎn urma parcurgerii acestui modul medical, rezidentul de boli infecțioase își va însuși:● cunoștințele teoretice și practice referitoare la diagnosticul tuberculozei;● managementul cazurilor cu My. Tbc MDR;● managementul efectelor adverse la terapie; + 
MODULUL 15 ANUL 5 BOLI INFECȚIOASE1.Infecții la femeia gravidă, infecțiile nou-născutului și ale copilului (Boli eruptive) etc – 3 luni2.Zoonoze - 3 luni3.Boli tropicale, Medicina călătorului, Alte infecții – 3 luniOre de curs/lună/săptămână = 144 oreNr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specificeA.Infecțiile la femeia gravidă1.Bilanț preconcepțional pentru infecții cu transmitere maternofetală - imunizări ce pot fi recomandate.2.Testarea gravidei pentru infecții cu transmitere maternofetală (primul bilanț, retestări, testări în ultimele 4 săptămâni).3.Infecții frecvente ale gravidei: infecții urinare, bacteriurii asimptomatice, IACRS.4.Infecții/colonizări cu risc de afectare fetală: virale, bacteriene, parazitare, fungice – atitudine5.Infecții specifice gravidei și lehuzei: corioamniotita, infecții de plagă postcezariană/epiziotomie, endometrite, mastite.6.Profilaxia antibiotică la cezariană și în caz de ruptură prematură de membraneB.Infecțiile nou-născutului și ale copilului1.Sepsisul neonatal2.Rubeola3.Rujeola4.Roseola infantum și megaleritemul infecțios5.Scarlatina6.Infecția cu virusul varicelo-zosterian7.Tusea convulsivă8.Infecția urlianăC.ToxoplasmozaD.Infecția cu ListeriaII.Teme activități practice1.Interpretarea rezultatelor testelor serologice pentru diagnosticul infecțiilor la femeia gravidă, nou-născut, copil;2.diagnosticul clinic al infecțiilor la femeia gravidă, nou-născut, copil;3.diagnosticul paraclinic al infecțiilor la femeia gravidă, nou-născut, copil. Interpretarea rezultatelor testelor serologice pentru diagnosticul infecțiilor la femeia gravidă, nou-născut, copil;4.conduita terapeutică.III.Obiective specifice● să recunoască elementele caracteristice fiecărei boli eruptive;● să deceleze elementele de gravitate și să le trateze adecvat;● să cunoască și să aplice măsurile de izolare a cazurilor contagioase și de depistare a contacților;● să evite testările inutile și să explice inutilitatea lor● să știe când se efectuează retestări (după uroculturi pozitive, serologie de toxoplasmă dacă inițial este negativă, HBV-DNA cei cu infecție VHB, etc).E.Boli tropicale, Medicina călătoruluiI.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (32 ore curs/modul, 4 ore curs/săpt)1.Boli infecțioase tropicale: etiologie și epidemiologie.2.Agenți antiparazitari.3.Vectori: noțiuni generale.4.Malaria5.Filarioze limfatice și leishmaniaza6.Amoebiaza și schistosomiaza7.Strongiloidoza și tripanosomiaza8.Febre hemoragice9.Diareea călătorului10.Dengue, Zika, Chikungunya11.Vaccinuri necesare pentru călătorii12.Chimioprofilaxia infecțiilor tropicale13.Profilaxia generală a infecțiilor tropicale14.Noțiuni generale de bioterorism15.Arme biologice16.Planul de pandemieII.Teme activități practice (2 luni)1.Anamneza pacientului care se întoarce din zone tropicale2.Diagnosticul clinic pozitiv și diferențial al infecțiilor tropicale3.Metodele diagnostice paraclinice4.Prepararea lamelor de diagnostic a malariei și citirea lor5.Prescrierea tratamentului pentru pacienți cu boli infecțioase tropicale6.Recomandările în vederea călătoriei în zone tropicale7.Întocmirea planului de dezastru în simularea de dezastru biologicIII.Obiective specificeÎn urma parcurgerii acestui modul medicul rezident de boli infecțioase își va însuși:● cunoștințele teoretice referitoare la bolile infecțioase tropicale: virale, bacteriene și parazitare;● noțiunile generale despre vectori;● noțiunile de profilaxie generală și specifică a bolilor infecțioase tropicale;● noțiunile generale de bioterorism și arme biologice.● de asemenea va fi capabil să întocmească planul de dezastru (cu accent pe planul de pandemie).F.Zoonoze● Tularemia. Pateureloze. Erlichioze.● Leptospiroze.● Boala Lyme. Febra recurentă.● Rickettsioze (tifos exantematic, febra butunoasă, febra Q).● Erizipeloid Rosenbach.● Boala ghearelor de pisică.● Febra mușcăturii de șobolan.II.Teme activități practice1.Anamneza pacientului2.Diagnosticul clinic pozitiv și diferențial.3.Metodele diagnostice paraclinice.III.Obiective specificeÎn urma parcurgerii acestui modul medicul rezident de boli infecțioase:● Își va însuși abordarea unitară a rezistenței la antibiotice pentru medicina umană și cea veterinară● Va avea capacitatea de a contribui la intervenții de sănătate publică în cazul implicării de germeni proveniți de la animale● Va fi capabil să orienteze diagnosticul și terapia în patologia de import de tip zoonotic● Își va însuși noțiunile de profilaxie generală și specifică zoonozelor + 
EXAMENUL DE MEDIC SPECIALISTProbe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitatea "Boli Infecțioase"I.Proba scrisă – 10 subiecte din tematica de pregătire în modulul de Boli Infecțioase (pg. 6 – 9)II.Proba clinică de Boli infecțioase - cazurile vor fi alese din tematica probei scriseIII.Proba clinică de Boli Infecțioase – cazurile vor fi alese din tematica probei scrise + 
Bibliografie propusă:Având în vedere dinamica Bolilor Infecțioase, comisia de specialitate din Ministerul Sănătății va avea în vedere elaborarea unui material (în cursul următoarelor 18 luni) actualizat, care să fie folosit pentru evaluarea medicilor rezidenți în perioada de pregătire și la examenul de medic specialist.Vom cere acordul de a traduce materialul necesar pentru susținerea examenului de specialitate la nivel european.Comisia de Boli Infecțioase din Ministerul SănătățiiPreședinte: Prof. dr. Egidia Miftode(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA BOLI INFECȚIOASE a fost modificat de Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CARDIOLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CARDIOLOGIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
2017 + 
Definiția specialității:Cardiologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolnavilor cu suferințe cardiovasculare prin mijloace nechirurgicale.1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1.Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI 6
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 14
MODULUL 1 Medicină internă
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 15 luni
ORE DE CURS/MODUL 96 ore curs
MODULUL 2 ATI
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/MODUL 24 ore curs
MODULUL 3 Neurologie
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/MODUL 20 ore
MODULUL 4 Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/MODUL 20 ore
MODULUL 5 Endocrinologie
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/MODUL 20 ore
MODULUL 6 Cardiologie clinică și explorări neinvazive
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 12 luni – se începe cu primele 6 luni
ORE DE CURS/MODUL 180 ore curs
MODULUL 7 Terapie intensivă cardiologică
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 6 luni
ORE DE CURS/MODUL 14 ore
MODULUL 8 Ecocardiografie și alte tehnici imagistice
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 6 luni
ORE DE CURS/MODUL 50 ore
MODULUL 9 Cardiologie intervențională
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 6 luni
ORE DE CURS/MODUL 30 ore
MODULUL 10 Aritmologie intervențională
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 6 luni
ORE DE CURS/MODUL 30 ore
MODULUL 11 Cardiologie preventivă și recuperare
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/MODUL 14 ore
MODULUL 12 Chirurgie cardiovasculară
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/MODUL 14 ore
MODULUL 13 Stagii opționale pentru aprofundarea pregătirii sau cercetare
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 5 1/2 luni
ORE DE CURS/MODUL 12 ore
MODULUL 14 Bioetică
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 1/2 lună
ORE DE CURS/MODUL 20 ore
Total ore pregătire teoretică 544 ore didactice, la care se adaugă 40-50 ore studiu individual/an, reprezentând 20-30% din activitate
Total ore pregătire practică 70-80% din timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual

Structura programului1.Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spital și clinica repartizată, stabilirea responsabilului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni).2.A.Trunchi comun – 2 ani● MEDICINA INTERNĂ (I.1) – 15 luni (rezidentul va decide împreună cu coordonatorul de rezidențiat unde se va/vor desfășura stagiul/stagiile de pregătire, acesta/acestea putând fi într-o secție de medicină internă, sau o specialitate – pneumologie, gastroenterologie, nefrologie, hematologie; nu se vor aproba stagii mai scurte de 3 luni în aceeași secție)● A.T.I. (I.2) - 3 luni (poate include și un stagiu de cel puțin o lună în UPU/unități SMURD)● NEUROLOGIE (I.3) – 2 luni● DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE (I.4) - 2 luni● ENDOCRINOLOGIE (I.5) – 2 luni2.B.Cardiologie – 4 ani● CARDIOLOGIE CLINICĂ ȘI EXPLORĂRI NEINVAZIVE (I.6) – 12 luni● TERAPIE INTENSIVĂ CARDIOLOGICĂ (USTACC) (I.7) - 6 luni● ECOCARDIOGRAFIE ȘI ALTE TEHNICI IMAGISTICE (ecografia vasculară, scintigrafia cardiacă, CT cardiac, RMN cardiac) (I.8) – 6 luni● CARDIOLOGIE INTERVENȚIONALĂ (I.9) - 6 luni● ARITMOLOGIE INTERVENȚIONALĂ (I.10) – 6 luni● CARDIOLOGIE PREVENTIVĂ ȘI RECUPERARE (I.11) - 3 luni● CHIRURGIE CARDIOVASCULARA (I.12) – 3 luni● STAGII OPȚIONALE PENTRU APROFUNDAREA PREGĂTIRII ÎNTR-UN ANUMIT DOMENIU (I.8, I.9, I.10) SAU CERCETARE (I.13) - 5 1/2 luni● BIOETICĂ (I.14) – 1/2 lună

ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV ANUL V ANUL VI
I.6 I.1 I.1 I.2 I.3 I.4 I.5 I.6 I.7 I.8 I.9 I.10 I.11 I.12 I.13 I.14
N.B.Pregătirea se începe cu un modul de cardiologie de 6 luni, pentru dobândirea abilităților generale în specialitate, conform cu recomandările UEMS. Programarea modulelor pentru anii IV-VI este orientativă și în funcție de alegerea stagiului opțional.Modulul 1, anul I - 6 luni și anul II - 6 luni: Medicină internă - (rezidentul va decide împreună cu coordonatorul de rezidențiat unde se va/vor desfășura stagiul/stagiile de pregătire, acesta/acestea putând fi într-o secție de medicină internă, sau o specialitate - pneumologie, gastroenterologie, nefrologie, hematologie; nu se vor aproba stagii mai scurte de 3 luni în aceeași secție)Nr. ore curs: 96 oreNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1.Tematică.1.Principii de diagnostic în medicina interna:a.diagnostic clinicb.diagnostic de laboratorc.diagnostic imagistic2.Septicemiile3.Infecții nozocomiale4.Socul5.Bronșita cronică și emfizemul pulmonar6.Astmul bronșic7.Boli infecțioase pulmonare8.Boli pulmonare interstițiale fibrozante și sarcoidoza9.Bronșiectaziile și abcesul pulmonar10.Neoplasmul pulmonar11.Boli ale pleurei12.Sindromul mediastinal13.Sindromul de detresa respiratorie acută14.Insuficiență respiratorie cronică15.Forme de tuberculoză pulmonară și cu alte localizări16.Artrita reumatoidă și spondilartritele seronegative17.Colagenozele și vasculitele18.Infecțiile articulare19.Boala artrozica20.Osteoporoza21.Anemiile22.Leucemiile23.Limfoamele maligne24.Sindroamele mieloproliferative25.Tulburările de coagulare și hemostaza26.Glomerulopatii acute și cronice27.Nefropatiile obstructive28.Infecții ale căilor urinare, pielonefrite29.Neoplasmul renal și al căilor urinare30.Insuficiența renală acută și cronică31.Dializa și transplantul renal32.Bolile esofagului33.Gastritele și ulcerul peptic34.Sindroamele de malabsorbție35.Neoplasmul esofagian și gastric36.Neoplasmul intestinului subțire și al colonului37.Bolile inflamatorii intestinale (colita ulceroasă și boala Crohn)38.Abdomenul acut39.Hemoragiile digestive40.Hepatitele acute41.Hepatitele cronice42.Ciroza hepatica43.Tumorile hepato-biliare44.Afecțiunile vezicii și ale căilor biliare45.Pancreatitele acute și cronice46.Neoplasmul de pancreas47.AIDS-forme de manifestare48.Antibioterapia2.Obiective educaționale.Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului; stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).– Toracocenteze: 10 manevre (efectuare)– Paracenteze: 10 manevre (efectuare)– Teste funcționale pulmonare: 50 buletine (interpretare)– Teste funcționale hepatice: 150 buletine (interpretare)– Teste funcționale renale: 150 buletine (interpretare)– Buletine hematologice: 150 buletine (interpretare)Modulul 6, anul I primele 6 luni și anul III 6 luni: Cardiologie clinică și explorări neinvazive (ECG, ECG de efort, monitorizare ECG pe termen lung, teste cardiopulmonare, monitorizarea ambulatorie a TA)Nr. ore curs: 180 oreNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1.Tematică.1.Noțiuni de embriologie și anatomie a aparatului cardiovascular – 4 ore2.Fiziologia aparatului cardiovascular - 4 ore3.Noțiuni de genetică și cardiologie moleculară în bolile cardiovasculare – 4 ore4.Anamneza și examenul clinic în cardiologie - 2 ore5.Electrocardiograma (standard, de efort, monitorizare ECG pe termen lung) – 8 ore6.Explorarea radiologică (convențională) a aparatului cardiovascular - 2 ore7.Tehnici moderne imagistice (CT, RMN) – 4 ore8.Explorarea radionuclidică în cardiologie (SPECT, PET, tehnici hibride) - 2 ore9.Testele cardiopulmonare și explorările respiratorii în bolile cardiovasculare – 2 ore10.Examenul anatomopatologic în bolile cardiovasculare - 2 ore11.HTA primară și secundară – 6 ore12.Valvulopatiile (mitrale, aortice, tricuspidiene, pulmonare) - 8 ore13.Indicațiile chirurgicale/intervenționale în valvulopatii – 2 ore14.Protezele valvulare - 2 ore15.Cardiopatiile congenitale ale adultului – 4 ore16.Patologia cordului operat - 2 ore17.Endocarditele infecțioase – 2 ore18.Aterogeneza - 2 ore19.Factorii de risc cardiovascular (evaluare și management) – 2 ore20.Boala cardiacă ischemică - 12 ore– Anginastabilă - 2 ore– SCA fără supradenivelare ST - 4 ore– SCA cu supradenivelare ST - 4 ore– Forme nedureroase de boală coronariană - 2 ore21.Tulburările de ritm – 8 ore22.Tulburările de conducere - 4 ore23.Sincopa – 2 ore24.Moartea subită cardiacă - 2 ore25.Miocarditele și cardiomiopatiile – 6 ore26.Bolile pericardului - 4 ore27.Tumorile cardiace – 2 ore28.Hipertensiunea arterială pulmonară primitivă și secundară - 4 ore29.Tromboembolismul pulmonar – 4 ore30.Cordul pulmonar cronic - 2 ore31.Insuficiența cardiacă (acută și cronică) – 8 ore32.Socul cardiogen - 2 ore33.Determinările cardiovasculare în bolile reumatismale – 2 ore34.Determinările cardiovasculare în bolile endocrine - 2 ore35.Determinările cardiovasculare în bolile hematologice – 2 ore36.Cardio-oncologia - 2 ore37.Afectarea renală și bolile cardiovasculare – 2 ore38.Sarcina și bolile cardiovasculare - 2 ore39.Traumatismele cardiovasculare – 2 ore40.Bolile aortei-4 ore41.Bolile arterelor periferice – 4 ore42.Patologia digestivă de cauză vasculară (ischemia mezenterică acută și cronică, angiodisplazia) - 2 ore43.Bolile venelor – 2 ore44.Bolile cardiovasculare la grupe speciale (tineri, vârstnici, femei) - 2 ore45.Cordul atletic – 2 ore46.Afectarea cardiacă și afecțiunile psihice - 2 ore47.Terapia antiplachetară, anticoagulanta, fibrinolitică – 2 ore48.Terapia cu betablocante - 2 ore49.Terapia cu blocante de calciu – 2 ore50.Inhibitorii sistemului renina-angiotensina-aldosteron - 2 ore51.Terapia inotrop pozitivă – 2 ore52.Terapia antiaritmică - 2 ore53.Diureticele – 2 ore54.Terapia hipolipemiantă - 2 ore55.Evaluarea bolnavului cardiac pentru intervenții chirurgicale necardiace – 2 ore56.Transplantul cardiac, dispozitive de asistare ventriculară - 2 ore57.Utilizarea computerului în cardiologie – 2 ore58.Analiza cost-eficiență în cardiologie - 2 ore2.Obiective educaționale.Însușirea cunoștințelor necesare diagnosticului, tratamentului și prevenției în bolile cardiovasculare. Dobândirea abilităților practice (efectuare și/sau interpretare a probelor paraclinice), necesare evaluării pacientului cu patologie cardiovasculară complexă.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).– ECG: 1000 buletine (efectuare și interpretare)– ECG de efort: 200 teste (efectuare și interpretare)– Monitorizare ECG pe termen lung: 200 teste (efectuare și interpretare)– Teste cardiopulmonare: 25 (asistare și interpretare)– Monitorizarea ambulatorie a TA: 300 teste (efectuare și interpretare)– Puncții arteriale și venoase: 300 (efectuare)– Cardioversii electrice: 50 (efectuare)– Pericardiocenteze: 25 (efectuare)– Prezentări de cazuri clinice: 20– Prezentări de referate științifice: 20Modulul 2, anul II: A. T. I. – poate include și un stagiu de cel puțin o lună în UPU/unități SMURDNr. ore curs: 24 oreNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1.Tematică.1.Comele2.Echilibrul acido-bazic (normal și patologic)3.Tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic4.Echilibrul hidro-electrolitic (normal și patologic)5.Tratamentul tulburărilor hidro-electrolitice6.Anestezia locală și generală7.Circulația extracorporeală8.Resuscitarea cardiopulmonară9.Circulația asistată: balon intraaortic de contrapulsație, alte tehnici10.Evaluarea preoperatorie11.Evaluarea și tratamentul bolnavilor postoperator (primele zile)12.Indicațiile și tehnica dializei2.Obiective educaționale.Evaluarea pacientului critic, acordarea și efectuarea de manevre diagnostice și terapeutice în vederea stabilizării acestuia.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).– Intubația oro-traheală: 10 (pe manechin) și 3 pe "viu"– Puncția venei subclaviculare și a venei jugulare interne: 20– Tehnica masajului cardiac: 30 (pe manechin) și 5 pe "viu"– Reechilibrare acido-bazică: 60 profile (interpretare) și 20 de cazuri (dirijarea echilibrării)– Reechilibrare hidroelectrolitică: 60 profile (interpretare) și 20 cazuri (dirijarea echilibrării)Modulul 3, anul III: NeurologieNr. ore curs: 20 oreNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1.Tematică.1.Examenul clinic neurologic2.Examenul paraclinic în neurologie3.Afecțiunile vasculare carotidiene și ale arterelor vertebrale4.Accidente vasculare cerebrale ischemice5.Accidente vasculare cerebrale hemoragice6.Hemoragia subarahnoidiană7.Recuperarea bolnavului cu accident vascular cerebral8.Meningitele9.Tulburările de somn10.Afectarea cardiovasculară în bolile neurologice2.Obiective educaționale.Deprinderea noțiunilor clinice și interpretarea probelor paraclinice necesare în diagnosticul, tratamentul și recuperarea pacientului neurologic.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire)– Examenul clinic neurologic (efectuare și interpretare)– CT și RMN în boli neurologice acute și cronice (interpretare)Modulul 4, anul III: Diabet zaharat, nutriție și boli metaboliceNr. ore curs: 20 oreNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1.Tematică.1.Diabetul zaharat (1)2.Diabetul zaharat (2)3.Tratamentul diabetului zaharat4.Complicațiile diabetului zaharat5.Comele diabetice6.Obezitatea7.Dislipidemiile; sindromul metabolic8.Hipoglicemiile9.Tezaurismozele10.Afectarea cardiovasculară în diabetul zaharat2.Obiective educaționale.Evaluarea completă a pacientului cu diabet zaharat și/sau sindrom metabolic; alegerea unui tratament adecvat pe termen scurt și lung. Însușirea manevrelor necesare tratamentului situațiilor acute la pacientul decompensat.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).– Test de încărcare orală la glucoză: 30 buletine (interpretare)– Profilele dislipidemice: 100 buletine (interpretare)– Reechilibrarea diabetului decompensat: 30 de cazuri– Tratamentul comei ceto-cetozice: 30 de cazuri– Tratamentul comei hiperosmolare: 10 cazuriModulul 5, anul III: EndocrinologieNr. ore curs: 20 oreNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1.Tematică.1.Hormonii și acțiunea acestora asupra aparatului cardiovascular2.Reglarea neuroendocrină3.Tumorile hipofizare și hipopituitarismul4.Bolile tiroidei5.Bolile glandelor paratiroide6.Hipertensiunea secundară endocrină7.Tulburări testiculare și ovariene8.Sindroame poliglandulare9.Sindromul carcinoid10.Tulburări în diferențierea sexuală2.Obiective educaționale.Evaluarea completă a pacientului cu patologie endocrinologică; alegerea unui tratament adecvat pe termen scurt și lung.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).– Determinări hormonale: 75 buletine (interpretare)– Ecografia și scintigrafia tiroidiană: 30 buletine (interpretare)– Explorări imagistice ale suprarenalei (ecografie, CT): 30 (interpretare)Modulul 7, anul IV: Terapie intensivă cardiologică (USTACC)Nr. ore curs: 14 oreNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1.Tematică.1.Introducere; importanța pregătirii în resuscitare cardiopulmonară și cerebrală2.Suportul vital de bază (SVB).3.Suportul vital avansat (SVĂ)4.Resuscitarea în condiții speciale5.Sindromul post-resuscitare6.Aspectele etice ale resuscitării7.Organizarea echipei de resuscitare2.Obiective educaționale.Deprinderea manevrelor de SVA și SVB. Participarea în cadrul modulului la un curs obligatoriu de resuscitare cardiopulmonară.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).Obținerea unui certificat în resuscitarea cardiopulmonară, în conformitate cu reglementările în vigoare, în urma promovării examenului de final de curs.Modulul 8, anul IV: Ecocardiografie și alte tehnici imagistice (ecografie vasculară, scintigrafie cardiacă, CT cardiac, RMN cardiac)Nr. ore curs: 50 oreNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1.Tematică.1.Principiile fizicii ultrasunetelor și a efectului Doppler2.Tehnica examenului ecocardiografic în modul M și bidimensional3.Tehnica examenului Doppler spectral și color4.Aparatura ecocardiografică5.Examenul ecocardiografic normal6.Date hemodinamice obținute prin ecocardiografie și Doppler7.Evaluarea ecografică a bolilor valvei mitrale8.Evaluarea ecografică a bolilor valvei aortice9.Evaluarea ecografică a valvei pulmonare și tricuspide10.Evaluarea ecografică a protezelor valvulare11.Ecocardiografia în bolile miocardului12.Ecocardiografia în bolile pericardului13.Evaluarea ecocardiografică în cardiopatia ischemică14.Evaluarea ecografică a funcției ventriculului stâng15.Evaluarea ecografică a funcției ventriculului drept și a atriilor16.Evaluarea ecografică a tumorile intracardiace17.Evaluarea ecografică a bolile aortei18.Ecografia și examenul Doppler în bolile cardiace congenitale19.Ecografia arterelor membrelor inferioare (indicații, interpretare)20.Ecografia venelor periferice (indicații, interpretare)21.Ecocardiografia transesofagiană: tehnică, indicații, contraindicații, complicații. Planurile de secțiune în ETE. Modalități de examinare.22.Ecocardiografia de stress: baze fiziopatologice, modalități de stress, protocoale, indicații, contraindicații, reacții adverse, precauții.23.Ecocardiografia de contrast miocardic: baze fiziopatologice, tehnică, agenți de contrast, indicații, precauții.24.Ecocardiografia tridimensională: tehnică, utilitate clinică.25.Doppler-ul tisular și speckle tracking: tehnică, utilitate clinică.2.Obiective educaționale.Însușirea indicațiilor, principiilor de bază ale principalelor metode imagistice folosite în evaluarea pacientului cardiac. Dobândirea abilităților de a efectua/interpreta proceduri imagistice și integrarea acestora în contextul clinic.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).– Ecocardiografii transtoracice: 350 (efectuare și interpretare)– Ecocardiografii transesofagiene: 30 (asistare și interpretare)– Ecografii vasculare: 50 (efectuare și interpretare)– Ecografii de stress: 25 (asistare și interpretare)– Explorarea radionuclidica: 25 (interpretare)– CT cardiac: 25 (interpretare)– RMN cardiac: 25 (interpretare)Modulul 9, anul V: Cardiologie intervenționalăNr. ore curs: 30 oreNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1.Tematică.1.Anatomia coronariană. Fiziologia circulației coronare – 4 ore2.Coronarografia diagnostică: indicații, tehnică, complicații - 4 ore3.Angioplastia coronariană percutană: indicații, tehnică, complicații – 6 ore4.Angioplastia coronariană în SCA cu sau fără supradenivelare de segment ST-4 ore5.Tehnici complementare PCI – 2 ore6.Tehnici intervenționale noi - 2 ore7.Metode diagnostice invazive complementare – 2 ore8.Angioplastia renală și angioplastia carotidiană: tehnică, indicații, complicații - 2 ore9.Arteriografia periferică – 2 ore10.Angioplastia arterelor periferice și viscerale - 2 ore2.Obiective educaționale.Integrarea tehnicilor angiografice de diagnostic și tratament în patologia cardiovasculară.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).– Puncții arteriale și venoase: 300 (efectuare)– Cateterism cardiac (stâng și drept): 50 (asistare și interpretare)– Coronarografii și ventriculografii: 200 (asistare și interpretare)– Intervenții percutane: 50 (asistare)Modulul 10, anul V: Aritmologie intervenționalăNr. ore curs: 30 oreNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1.Tematică.1.Elemente de bază ale studiului electrofiziologic - 2 ore2.Indicațiile studiului electrofiziologic – 2 ore3.Diagnosticul electrofiziologic - 2 ore4.Tehnici de cartografiere în electrofiziologie – 2 ore5.Indicațiile ablației prin radiofrecvență - 2 ore6.Tratamentul intervențional al aritmiilor – 2 ore7.Indicațiile stimulării cardiace temporare și permanente - 4 ore8.Stimularea cardiacă temporară – 2 ore9.Stimularea cardiacă permanentă - 2 ore10.Defibrilatorul implantabil – 2 ore11.Terapia de resincronizare cardiacă - 2 ore12.Complicații și malfuncții ale dispozitivelor implantabile – 4 ore13.Urmărirea dispozitivelor implantabile - 2 ore2.Obiective educaționale.Integrarea tehnicilor de diagnostic și tratament în aritmologia intervențională la pacientul cu patologie cardiovasculară.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).– Implantare stimulator temporar: 50 (efectuare)– Implantare stimulator permanent: 30 (asistare)– Programare stimulator: 50 (asistare și interpretare)– Implantare defibrilator: 5 (asistare)– Implantare CRT: 5 (asistare)– Studii electrofiziologice: 25 (asistare)– Intervenții electrofiziologice: 10 (asistare)Modulul 11, anul VI: Cardiologie preventivă și recuperareNr. ore curs: 14 oreNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1.Tematică.1.Factorii de risc cardiovascular2.Evaluarea riscului cardiovascular3.Profilaxia primară a bolilor cardiovasculare4.Profilaxia secundară a bolilor cardiovasculare5.Reabilitarea după sindroamele coronariene acute6.Reabilitarea în insuficiența cardiacă7.Principii generale de reabilitare a bolnavului după operațiile pe cord deschis2.Obiective educaționale.Calcularea și stratificarea riscului cardiovascular. Însușirea protocoalelor de evaluare și monitorizare în funcție de grupul de risc al pacientului și a principiilor de reabilitare în patologia cardiovasculară.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).Alcătuirea și implementarea unui program educațional și de antrenament personalizat.Modulul 12, anul VI: Chirurgie cardiovascularăNr. ore curs: 14 oreNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1.Tematică.1.Chirurgia valvulopatiilor2.Chirurgia de "by-pass" aorto-coronarian3.Chirurgia bolilor cardiace congenitale4.Chirurgia aortei5.Chirurgia arterelor periferice, renale și carotide6.Chirurgia în insuficiența cardiacă7.Patologia cordului operat2.Obiective educaționale.Dobândirea cunoștințelor necesare evaluării și monitorizării pacientului pre și postoperator în chirurgia cardiovasculară.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).– Chirurgie cardiovasculară: 25 intervenții (asistare)Modulul 13, anul VI: Stagii opționale pentru aprofundarea pregătirii într-un anumit domeniu (continuarea modulelor I.8, I.9, I.10) sau cercetare științifică medicalăNr. ore curs: 12 ore (în cazul alegerii modulului de cercetare științifică medicală; în cazul prelungirii modulelor I.8, I.9, I.10, numărul orelor de curs, tematica și activitatea practică vor fi adaptate conform curriculei de pregătire în atestatul de studii complementare respectiv).Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1.Tematică (în cazul alegerii modulului de cercetare științifică medicală).1.Medicina bazată pe dovezi – introducerea unui concept2.Noțiuni de epidemiologie generală3.Noțiuni de bază de statistică medicală4.Interpretarea critică a studiilor clinice5.Conceperea și redactarea unui articol științific6.Cum să faci o prezentare științifică medicală2.Obiective educaționale.Stagiile opționale se vor face în ultimele 6 luni și pot conta pentru pregătirea în vederea obținerii de atestate de studii complementare (în cazul prelungirii modulelor I.8, I.9, I.10). Fiecare rezident va participa la minim 1 proiect de cercetare pe parcursul specializării.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).Comunicarea/publicarea rezultatului proiectului de cercetare desfășurat pe parcursul rezidențiatului.Modulul 14, anul VI: BioeticăNr. ore curs: 20 oreNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1.Tematică.1.Introducere în bioetică – 2 ore2.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore3.Relația medic-pacient – 4 ore4.Greșeli/erori în practica medicală - 2 ore5.Probleme etice la începutul vieții – 2 ore6.Probleme etice la finalul vieții - 2 ore7.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore8.Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore9.Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore2.Obiective educaționale.Familiarizarea cu conceptele fundamentale ale eticii medicale și aplicarea principiilor acesteia în practica medicală zilnică.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). + 
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:Curriculumul în cardiologie prevede un număr de 544 de ore didactice pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu individual. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80% fiind dedicată activităților practice și studiului individual.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu. Evaluarea se finalizează prin acordarea de note.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ("log-book"), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă, etc. + 
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:Modulul de terapie intensivă cardiologică (USTACC) va cuprinde și un curs de resuscitare cardiorespiratorie, curs ce se va încheia obligatoriu cu un examen în urma căruia rezidentul va obține un certificat în resuscitarea cardiopulmonară, în conformitate cu reglementările în vigoare.Stagiile opționale (prelungirea modulelor I.8, I.9, I.10) se vor face în ultimele 6 luni și vor conta pentru pregătirea în vederea obținerii de atestate de studii complementare.Fiecare rezident de cardiologie va participa la minim 1 un proiect de cercetare ale cărei rezultate vor fi comunicate/publicate. + 
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătiriiCompetențele teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire, sunt ierarhizate după cum urmează:Nivele de competență:Nivel I Experiență în indicarea și interpretare unei metode diagnostice sau terapeutice, fără experiență în efectuarea tehnicii.Nivel II Experiență în efectuarea tehnicii, dar nu ca operator independent.Nivel III Experiență în efectuarea tehnicii ca operator independent (stabilirea indicației, efectuarea procedurii, interpretarea acesteia, managementul complicațiilor).

Tehnica Nivel de competență Număr de proceduri recomandat
ECG III 1000 (E/I)
ECG de efort III 200(E/I)
Monitorizare ECG pe termen lung III 200(E/I)
Teste cardiopulmonare II 25 (A/I)
Monitorizarea ambulatorie a TA III 300(E/I)
Ecocardiografii transtoracice III 350(E/I)
Ecocardiografii transesofagiene II 30 (A/I)
Ecografii vasculare II 50 (E/I)
Ecografii de stress II 25 (A/I)
Explorarea radionuclidica I 25(I)
CT cardiac I 25 (I)
RMN cardiac I 25 (I)
Puncții arteriale și venoase III 300(E)
Cateterism cardiac (stâng și drept) II 50 (A/I)
Coronarografii și ventriculografii II 200 (A/I)
Intervenții percutane I 50 (A)
Chirurgie cardiovasculară I 25 (A)
Implantare stimulator temporar III 50(E)
Implantare stimulator permanent I 30 (A)
Programare stimulator II 50 (A/I)
Implantare defibrilator I 5(A)
Implantare CRT I 5 (A)
Studii electrofiziologice I 25 (A)
Intervenții electrofiziologice I 10 (A)
Cardioversii electrice III 50(E)
Pericardiocenteze III 25(E)
Prezentări de cazuri clinice 20
Prezentări de referate științifice 20

 + 
EXAMENUL DE MEDIC SPECIALISTProbe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitatea "Cardiologie".I.Proba scrisă – 10 subiecte din tematica de pregătire în modulul I.6II.Proba clinică de cardiologie - cazurile vor fi alese din tematica probei scriseIII.Proba clinică de medicină internă – cazurile vor fi alese din următoarea tematică1.Pneumoniile.2.Bronhopneumopatia cronică obstructivă.3.Supurațiile bronho-pulmonare.4.Astmul bronșic.5.Pneumoconiozele.6.Sindrom de revărsat lichid pleural (pleurezia serofibrinoasă, pleurezia hemoragică).7.Insuficiența respiratorie acută și cronică.8.Sindromul mediastinal.9.Colagenozele (lupusul eritematos diseminat, dermatomiozita, poliarterita nodoasă, sclerodermia).10.Glomerulonefritele acute și cronice.11.Sindromul nefrotic.12.Pielonefrita acută și cronică.13.Litiaza urinară.14.Insuficiența renală acută și cronică.15.Ulcerul gastric și duodenal.16.Pancreatita acută și cronică.17.Peritonitele.18.Hepatita acută și cronică.19.Ciroza hepatică.20.Litiaza biliară.21.Colecistita acută și cronică.22.Anemiile.23.Policitemiile primare și secundare.24.Leucemiile.25.Mielomul multiplu.26.Sindroamele hemoragipare.27.Diabetul zaharat.28.Poliartrita reumatoida.29.Reumatismul cronic degenerativ.30.Hipertiroidismul și hipotiroidismul.31.Boala Addison, sindromul Cushing, hiperaldosteronismul.32.Accidentele vasculare cerebrale.33.Stările comatoase.IV.Proba practică1.Electrocardiograma. Monitorizare ECG pe termen lung.2.Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale.3.Examenul radiologic cord-pulmon.4.Ecocardiografia și examenul Doppler.5.Cateterismul cardiac.6.Angiografia (inclusiv coronarografia).7.Probe funcționale respiratorii și teste cardiopulmonare.8.Date privind dislipidemii, enzime serice, factori de coagulare, hemograma.9.Teste de explorare a echilibrului acido-bazic și hidro-electrolitic.10.Teste de stress (ECG, ecografie cardiacă).Comisia de examen va selecta 5 trasee sau teste din tematica menționată, fiecare test fiind notat cu 2 puncte. + 
TEMATICA DE EXAMENTematica de pregătire în modului I.6. + 
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)Competențele practice minimum acceptabile, ierarhizate în funcție de nivelul de experiență, au fost detaliate ca rezultate așteptate dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor din curriculum de pregătire (pagina 15).2.DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN CARDIOLOGIE2.1.Competența profesională intrinsecă specialitățiiMedicul specialist cardiolog, ca urmare a promovării examenului de medic specialist, a dobândit competențele cuprinse în curriculum modulelor de pregătire, competențe ce intră în standardul profesional, cu excepția celor ce aparțin domeniilor adiționale de dezvoltare existente în legislația Ministerului Sănătății sub denumirea de atestate de pregătire complementară.2.2.ObligațiiMedicul specialist cardiolog se supune obligațiile etice, deontologice și profesionale stipulate de către Colegiul Medicilor din România și a Ministerului Sănătății.
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Nume, prenume: Vinereanu, Dragoș
Semnătura:(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CARDIOLOGIE a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂDefiniția specialității:Chirurgia cardiovasculară este specialitatea chirurgicală care se ocupă cu diagnosticul și tratamentul chirurgical al bolilor cardiovasculare (afecțiuni congenitale, afecțiuni câștigate, afecțiuni ale vascularizației cordului, anevrisme, disecții sau ocluzii ale trunchiurilor cranio-braheo-cefalice, arterelor, venelor și limfaticelor).1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1.Durata programului

NUMARUL TOTAL DE ANI 6 ANI
NUMARUL TOTAL DE MODULE 10 MODULE
MODULUL 1 CHIRURGIE CARDIACA
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 6 LUNI
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 16 ORE CURS/LUNA
MODULUL 2 CHIRURGIE GENERALA
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 6 LUNI
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 16 ORE CURS/LUNA
MODULUL 3 CHIRURGIE TORACICA
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 6 LUNI
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 16 ORE CURS/LUNA
MODULUL 4 ATI CARDIAC
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 2 LUNI
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 16 ORE CURS/LUNA
MODULUL 5 INVESTIGAȚII CARDIACE NEINVAZIVE, IMAGISTICĂ CORD ȘI VASE, INVESTIGAȚII INVAZIVE
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 3 LUNI
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 16 ORE CURS/LUNA
MODULUL 6 PROCEDURI ENDOVASCULARE
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 5 LUNI
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 16 ORE CURS/LUNA
MODULUL 7 CHIRURGIE VASCULARA
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 12 LUNI
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 16 ORE CURS/LUNA
MODULUL 8 CHIRURGIE CARDIACA
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 30 LUNI
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 16 ORE CURS/LUNA
MODULUL 9 CHIRURGIE EXPERIMENTALA. CERCETARE STIINTIFICA
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 1,5 LUNI
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 16 ORE CURS/LUNA
MODULUL 10 BIOETICA
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 2 SAPTAMANI
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 4 ORE CURS/SAPT
Total ore pregătire teoretică 1200
Total ore pregătire practică 4800

 + 
STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂTEMATICĂ cursuri1.Asepsie – antisepsie, sterilitate în chirurgie2.Infecții chirurgicale localizate și generalizate. Antibioterapia în chirurgie3.Abdomenul acut chirurgical4.Perete abdominal: hernii, eventrații, eviscerații.5.Esofagul: traumatisme, perforații, esofagite.6.Stomac - duoden: gastropatii hemoragice, ulcerul gastric și duodenal7.Hemoragii digestive – superioare, inferioare9.Intestin subțire și mezenter: diverticuli, limfadenita mezenterică, infarctul entero - mezenteric, ischemia mezenterică10.Căi biliare extrahepatice: litiaza veziculară și coledociană, colecistita acută11.Pancreas: anomalii, pancreatita acută și cronică, tumori benigne și maligne12.Icterul mecanic13.Splina: afecțiuni hematologice de indicație chirurgicală, tumori benigne și maligne, indicațiile splenectomiei14.Epiploon și retroperitoneu: torsiuni de epiploon, infarctul epiploic, tumori retroperitoneale15.Patologia diafragmului: hernii hiatale, eventrații diafragmatice, rupturi diafragmatice16.Chirurgia laparoscopică vs. chirurgie deschisă. + 
Activități practice – chirurgie generalăTipuri de intervenții (Asistență și/sau prim operator)1.Tehnici de sutură chirurgicală2.Izolarea și legarea vaselor la nivelul mezenterului3.Anastomozele intestinale – Anastomozele gastro-intestinale, Anastomozele de intestin subțire, Anastomoze la nivelul colonului, Variante cu diferențe de calibru, Suturi mecanice.4.Laparotomie . . . . . . . . . . . . . 105.Hernii inghinale . . . . . . . . . . 46.Hernii femurale . . . . . . . . . . . 27.Hernii ombilicale . . . . . . . . . . 28.Eventrații . . . . . . . . . . . . . . 29.Eviscerații . . . . . . . . . . . . . 210.Hernii hiatale . . . . . . . . . . . 111.Laparorafie . . . . . . . . . . . . 1012.Splenectomii . . . . . . . . . . . . 318.Enterorafii . . . . . . . . . . . . . 5II.STAGIUL DE CHIRURGIE TORACICĂTEMATICĂ cursuri1.Anatomia, fiziologia, imagistica și explorări funcționale ale pleurei și plămânilor2.Bolile non-neoplastice a plămânilor3.Transplantul de plămâni4.Neoplasme pulmonare5.Boli congenitale pulmonare6.Boli ale pleurei7.Traheea și bronhiile. Anomaliile congenitale ale traheii8.Peretele toracic9.Anomaliile peretelui toracic și neoplasmele10.Traumatismele peretelui toracic11.Traumatismele traheo-bronșice și pulmonare12.Diafragmul13.Traumatismele diafragmului14.Mediastinul și pericardul15.Anomaliile congenitale de mediastin16.Esofagul17.Chirurgia toracică video-asistată18.Intervențiile endo-bronșice + 
Activități practice chirurgie toracicăProceduri: prim operator sau asistent:– plămâni, pleură, perete toracic - 50– mediastin - 5– VATS - 10– Endoscopii - 40– Bronhoscopii - 20– Esofagoscopii - 10– Mediastinoscopii - 10– Traheostomii - 5– Pleurotomii - 5– Drenaj toracic - 10– Consultații 50 pacienți + 
STAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARĂTEMATICĂ cursuri1.Istoricul chirurgiei vasculare2.Anatomia vaselor: sistemul aortic superior, sistemul aortic inferior, sistemul venos cav superior, sistemul venos inferior, sistemul limfatic, vasele viscerale, cordul și plămânii3.Embriologia sistemului circulator; dezvoltarea și anomaliile arterelor, venelor, limfaticelor4.Biologia moleculară în diagnosticul și tratamentul bolilor vasculare5.Fiziologia și fiziopatologia circulației6.Fiziopatologia microcirculației:a.anatomia funcțională a patului microvascular (arteriole, metaarteriole, capilare, venule postcapilare, venule colectoare, musculare, anastomoze arterio-venoase)b.rolul segmentelor vasculare din sectorul microcirculației.c.schimburile la nivelul microcirculației (difuziune, filtrare, osmoză, etc.).d.dinamica schimburilor lichidiene interstițiale (edemele).e.reglarea fluxului sanguin și microcirculației (nervoasă, metabolică, umorală, etc.) – autoreglarea.– microcirculația în: – diabet zaharat, – nefropatii, – afecțiuni pulmonare, cerebrale, hepatice, cord etc.– microcirculația în transplantul cardiac și în fenomenele de rejet– reologia sanguină și microcirculația– Coagularea intravasculară diseminată7.Fiziologia circulației arteriale:a.anatomia funcțională a arterelorb.presiunea arterialăc.presiunea pulsuluid.reglarea presiunii arteriale8.Fiziologia circulației venoase:a.anatomia funcțională a sistemului venosb.parametrii hemodinamici ai circulației venoase (volum sanguin – debit, presiune venoasă, viteze de circulație etc.)c.capacitatea venoasăd.funcția de rezervor sanguin a sistemului venos (teritoriul splanhnic, pulmonar, musculo-cutanat)e.sistemul venos și debitul cardiac9.Hemodinamica și aterosclerozaa.Biologia celulară în bolile vasculare: factori de creștere, celulele endoteliale, celulele musculare netede vasculare, macrofagele, trombocitele.b.Răspunsul peretelui arterial la injurii și hiperplazia intimală.c.Ateroscleroza: etiologie și patogenied.Trăsăturile histopatologice ale bolilor nonaterosclerotice ale aortei și arterelor: degenerative, disecția, colagenoze, boala cistică adventițială, vasculite, sifilis, reumatoidă, Takayasu, arterita cu celule gigante, sclerodermia, spondilartropatiile seronegative, infecțioasă, alergică, trombangeita obliterantă, ergot, etc.e.Reglarea tonusului vasomotor și vasospasmulf.Boala vasculară diabetică: macro- și microangiopatia diabetică.g.Lipoproteinele plasmatice și boala vasculară: chilomicroni, VLDL, LDL, HDLh.Fumatul și boala vasculară10.Coagularea și dereglările hemostazei: fiziologia, stări hipercoagulante, stări hemoragice, terapii farmacologice (anticoagulant, antiagregant, vasodilatator, trombofibrinolitic) și nefarmacologice, transfuzia.11.Medicamente utilizate în bolile vasculare12.Înlocuitori vasculari biologici și sintetici.13.Noțiuni de statistică medicală, stratificarea riscului și factori de risc14.Explorarea funcțională a sistemului vascular: neinvazivă și invazivă.15.Principii de organizare ale blocului operator – etapele circuitului bolnavului vascular, evaluarea preoperatorie a bolnavului vascular, pregătirea preoperatorie a bolnavului vascular, monitorizarea preoperatorie a bolnavului vascular16.Dezobstrucția arterială și venoasă17.Boala anevrismală a aortei și a arterelor periferice18.Disecția aortei19.Boala ocluzivă vasculară periferică: aortoiliacă, femuro-poplitee, a membrului superior, a piciorului.20.Hipertensiunea arterială renovasculară: etiologie, diagnostic, tratament21.Ischemia viscerală: acută, cronică; diagnostic și tratament22.Bolile arterelor carotide și fluxul cerebral; diagnostic, tratament23.Sindromul de crosă aortică24.Insuficiența circulatorie vertebro-bazilară25.Sindromul de furt arterial sanguin26.Sindromul de apertură toracică superioară: complicații arteriale, venoase, neurologice; diagnostic, tratament27.Ischemia acută periferică: embolia, tromboza, sindromul de compartiment, sindromul de reperfuzie, sindromul de compresie.28.Ischemia critică29.Piciorul diabetic – diagnostic și tratament30.Complicațiile chirurgiei vasculare: pseudoanevrisme, fistule, infecții protetice, ischemie, seroame, ocluzii, dilatări, ischemia spinală asociată cu clamparea aortică înaltă.31.Traumatismele vasculare: aortice, arteriale, venoase, limfatice; diagnostic, tratament.32.Boala tromboembolică, embolia pulmonară, sindromul post-trombotic; profilaxie, diagnostic, tratament.33.Boala varicoasă și varicele secundare: diagnostic, tratament.34.Diagnosticul și tratamentul arteriopatiilor vasculogenice: vasospasmul, neurogenice, causalgia, degerături.35.Malformații arteriovenoase și fistule arteriovenoase36.Accesul vascular37.Hipertensiunea portală38.Descoperiri ale arterelor, venelor și limfaticelor:a)– Descoperirea arterelor membrelor superioareb)- Descoperirea arterelor membrelor inferioarec)– Descoperirea venelor membrului superiord)- Descoperirea venelor membrului pelvin39.Căile de acces asupra vaselor intra-abdominale și simpaticului lombar40.Căile de acces asupra vaselor intra-toracice: toracotomia posterolaterală, toracotomia axilară, toracotomia anterioară, toracotomia anterolaterală submamară, căi de abord neobișnuite, sternotomia mediană, sternotomia parțială.41.Îngrijirea postoperatorie și supravegherea bolnavului vascular operat42.Tumorile vasculareActivități practice (prim operator/asistent)1.Embolectomia - 252.Suturi vasculare – 253.Trombendaterectomie - 104.Angioplastia de lărgire cu petec – 55.Restabiliri de flux arterial:– aorto-iliace - 10– aorto-femural - 10– femuro-femural - 20– femuro-popliteu - 20– extra-anatomice - 106.Ligatura subfascială a venelor comunicante – 107.Cura chirurgicală a varicelor - 108.Chirurgia de angioacces pentru hemodializă – 259.By-pass-ul safen in-situ - 210.Operații combinate în ischemiile severe – 2 + 
STAGIUL DE CHIRURGIE CARDIACĂ + 
TEMATICĂ cursuri + 
FiziologieFiziologia celulară miocardicăElectrofiziologieFiziologia insuficienței cardiace congestive + 
AnatomieInima, pericardul și vasele mariAnatomia coronarianăAnatomia valvularăAnatomia sistemului vascular perifericAnatomia inervației cardiace + 
PatologieAterom, necroză medieiInfarctul miocardic și complicațiile saleTulburări miocardice intrinseceEndocarditaPericardităTumorile inimiiSechele ale peretelui toracic și mediastinului după radioterapie + 
FarmacologieMedicamente utilizate în tratamentul hipertensiunii, insuficienței cardiace și angineiInotroape, vasodilatatoare și vasoconstrictoareAnticoagulante, medicamente antiplachetare + 
MicrobiologieProfilaxie antibiotică pentru chirurgia cardiacă + 
ImagisticăEcocardiografiaCateterismul cardiac – coronarografiaTomografia computerizatăRezonanța magnetică nucleară + 
Managementul general al paciențilorDiagnosticarea, evaluarea și tratamentul bolilor de inimăEvaluarea riscului (inclusiv contraindicațiile)Resuscitare cardiopulmonară (inclusiv stern deschis)Aritmii cardiace – diagnostic și managementRecuperarea cardiovascularăManagementul complicațiilor chirurgiei cardiaceSternotomia medianăTehnica canularii arteriale și venosoase perifericeInfecții ale plăgilor și dehiscențele sternaleTamponada cardiacăInterpretarea următorilor parametrii:Date hemodinamiceECG, inclusiv datele despre testele de efortAngiografia coronarianăHemodinamica cardiacăEcho inclusiv 2D, Doppler și transtoracic, echo de stresCardiologie nuclearăIRM cardiacCT angiografie + 
By-pass-ul cardiopulmonar, protecția miocardică, suportul circulatorRăspunsul metabolic la CECReglarea temperaturiiPrincipiile prezervării miocarduluiFiziologia balonului de contrapulsațieAnatomia trepiedului femural, defileului toracic și a gâtuluiPrincipiile și practică CECEchipamente și tehnologii relevante și utilizarea lorMonitorizarea în timpul CECLichidele de priming oxigenator și hemodiluțiaEchilibrul acido-bazic: alpha și pH statConsecințele neuropsihologice ale CECRecuperarea și conservarea sângeluiSoluții cardioplegice și moduri de administrareTehnici noncardioplegice de conservare a miocarduluiPompă cu balon intra-cardiac - indicații pentru utilizare, selecția pacientului și complicațiiCoordonarea perfuzionistului, anestezistului și chirurguluiSelectarea pacientului pentru suport mecanic circulatorGestionarea balonului de contrapulsațieSevrarea de CEC și decanulareaRecunoașterea și gestionarea complicațiile acute ale CECCanularea și instituirea CECSternotomia iterativă cu disecția pericardică, mobilizarea cardiacăCanularea și decanularea femurală sau axilară + 
BOALĂ CARDIACĂ ISCHEMICĂDiagnosticarea, investigarea și tratamentul bolilor cardiace ischemiceRezultatele intervenției chirurgicale: supraviețuirea, permeabilitatea grefei, recurențaIndicații pentru revascularizarea miocardicăRevascularizarea arterialăRolul PCI și tratamentul nechirurgicalAbordări hibrideComplicarea infarctului miocardic acut și a bolii cardiace ischemice: DSV, regurgitare mitrală, anevrismTehnici de revascularizare on și of pumpEvaluarea cardiovasculară preoperatorie, inclusiv istoric și examen general, evaluarea grefoanelor, istoricul medicamentelor, comorbidități și evaluarea riscurilorInterpretarea imagisticiiManagementul postoperator, inclusiv complicațiiRecoltarea de arteră mamară/radială grefoane venoaseAnastomoza coronariană proximală și distalăReintervențiile în chirurgia coronarianăRecoltarea grefoanelor prin tehnici minim invaziveIntervenție coronariană și carotidiană combinată + 
BOLI VALVULARE CARDIACEAnatomia cavităților și valvelor cardiaceFiziologia și hemodinamica valvelorCalcularea ariei valvulare și a volumului regurgitantFiziopatologia insuficiențelor și stenozelor valvulareConsecințele bolii valvulare asupra funcției cardiace și a morfologieiPatofiziologia bolii valvulare mixte și a patologiei valvulare combinateDiagnosticarea, investigarea și evaluarea bolilor cardiace valvulareDeterminarea indicației și a momentului intervenției chirurgicaleEvaluarea cardiovasculară preoperatorie, inclusiv istoric și examen general, istoricul medicamentelor, comorbidități și evaluarea riscurilorInterpretarea echo (transtoracică și transesofagiană)Boala cardiacă valvulară și ischemică combinatăEndocardita de valve native și de protezeIndicații pentru managementul chirurgical, incluzând: înlocuirea/repararea valvelor (proteze mecanice, biologice cu stent și stentless, homogrefe și autografe)Guide-line-uri pentru boala cardiacă valvulară și endocardităDesignul vanei: materiale, anticoagulare și biomecanicăRezultatele intervenției chirurgicale – supraviețuire, status funcțional pe termen lung, tromboza valvei, endocardită, sângerareMetode chirurgicale alternative pentru chirurgia valvulară, incluzând toracotomie, abordări transseptale/transapicale, intervenții chirurgicale minim invaziv și abordări percutanateGestionarea pacienților cu proteză cardiacă postoperator, inclusiv a complicațiilorManagementul medical al endocarditelorSelectarea tipului de valvăAnticoagularea pe termen lung și guide-line-uri pentru profilaxia cu antibioticeChirurgia valvei și a rădăcinii aortice: repararea și înlocuireaChirurgia valvulară mitrală: reparare și înlocuireChirurgia valvei tricuspide: reparare și înlocuireValva pulmonară și chirurgia tractului de ieșire a ventriculului drept: repararea și înlocuireaStrategii chirurgicale pentru managementul rădăcinii aortice de dimensiuni mici + 
BOLI ALE VASELOR MARIPatologia vasculară (inclusiv ateroscleroza, tulburări moștenite și dobândite)Sursa de vascularizație a măduvei spinăriiTehnici de protejare pentru măduva spinării și encefalRuptura traumatică de aortăRezultatele intervențiilor chirurgicale - supraviețuire, rate de complicațiiRolul stentării endovasculareManagementul medical al bolii vaselor mariCunoașterea bolii tromboemboliceInterpretarea examinărilor CT, RMN, aortografieiSelectarea pacienților pentru intervenții chirurgicaleGestionarea postoperatorie a pacienților, inclusiv a complicațiilorManagementul medical și chirurgical al bolii obstructive venoaseManagementul medical și chirurgical al bolilor embolice pulmonare acute și croniceMonitorizare intraoperatorieMăduva spinării și protecția cerebralăModele cu și fără CEC pentru chirurgia aortică majorăChirurgie pentru disecția acută a aortei toraciceÎnlocuirea rădăcinii aortice pentru boala de rădăcină aortică acută și cronicăChirurgie aortică complexă, incluzând chirurgia arcului aortic, chirurgia aortei descendente și toraco-abdominalăTehnici endo-vasculareEmbolectomie pulmonarăReconstrucția venelor mari + 
BOLII VASCULARE PERIFERICEExamenul vascular (inclusiv interpretarea indicelui gleznă-braț)Diagnostic și management al trombozei venoase profundeDiagnosticul și gestionarea ischemiei acute a membrelorDiagnosticul și gestionarea ischemiei visceraleBoala arterei carotide și atacurile ischemice tranzitoriiBoala anevrismalăUlcerul gambierBoală arterială aterosclerotică– aortică– ischemie acută și cronică a membrelorBoala arterială embolică și tromboticăInsuficiența venoasăUlcerul diabeticPseudoanevrismeComplicațiile accesului vascularRecoltarea venei safeneAnastomoza vascularăEmbolectomiaFasciotomia + 
TULBURĂRI CARDIACE DE CONDUCEREAnatomia căilor normale de conducereAnatomia și influența sistemului nervos simpatic și parasimpatic asupra conducerii cardiaceCaracteristicile tulburărilor de conducere atrială (disfuncția nodului sinusal, flutterul atrial, fibrilația atrială, sindromul Wolf-Parkinson-White, reintrarea nodului AV)Caracteristicile tulburărilor de conducere ventriculare [tahicardie ventriculară (monomorfă vs. polimorfă), fibrilație ventriculară, bloc ramură stânga, bloc ramură dreaptă]Factori de risc pentru fibrilația atrială postoperatorieEfectele adverse ale aritmiilor atriale și ventriculare și terapii medicale actualeIndicații pentru implantarea de stimulator cardiac pentru tulburări atriale și ventriculareIndicații și time-ing pentru defibrilatoare cardiace implantabile automateIndicații pentru plasarea de electrozi epicardiciIndicații pentru terapia de resincronizare cardiacăComplicațiile electrozilor intravasculari (perforare, infecție, stenoză a vaselor mari)Indicații și complicații ale ablatiei prin tehnici transcateterSelectarea pacienților și a leziunilor potrivite pentru o intervenție chirurgicală (individuală sau concomitentă) pentru fibrilația atrială și definirea ratele de succesGestionarea medicației anticoagulante și antiaritmice după o intervenție chirurgicală pentru fibrilație atrialăManagementul fibrilației atriale postoperatorComplicațiile extragerii electrozilor transvenoșiDeterminarea indicației pentru intervenție chirurgicală de urgență pentru complicații ale procedurilor de ablație sau extragere de electroziSelectarea pacienții adecvați pentru tratamentul chirurgical al tulburărilor cardiaceGestionarea stimulării cardiace temporare în perioada post-operatorieImplantarea stimulatoarelor cardiace și a electrozilorChirurgia pentru fibrilația atrială + 
BOLILE PERICARDULUI ȘI MIOCARDULUI. TUMORILE CARDIACEAnatomia pericarduluiPatologia pericardului (procese benigne, maligne, inflamatorii)Consecințe patofiziologice ale constricției pericardice și ale tamponadeiTehnici clinice și imagistice utilizate pentru diagnosticul bolilor pericardicePericardita (primară și post pericardiotomie)Puncția pericardică sub ghidaj ecograficFereastra pericardică (abord subxifoidian, toracoscopic)Pericardiectomie pentru pericardita constrictivăMateriale utilizate pentru înlocuirea pericardicăComplicații după intervenția chirurgicală pericardicăIndicații pentru reconstrucția pericardiacăInterpretarea tehnicilor de laborator, funcționale și imagistice, inclusiv ecografiaRecunoașterea și evaluarea tamponadei cardiace și a constricției pericardiceRecunoașterea herniei și strangulării cardiaceManagementul postoperator al pacienților după intervenția chirurgicală pericardicăTumori cardiace benigne și maligneManagementul tumorilor cardiaceDiagnosticarea și gestionarea cardiomiopatiei hipertrofice obstructive (CMHO) + 
INSUFICIENȚA CARDIACĂ ȘI TRANSPLANTUL CARDIACEtiologia și istoria naturală a insuficienței cardiaceModuri de acțiune și interacțiunea medicamentelor utilizate frecvent în insuficiența cardiacăEvaluarea și gestionarea insuficienței cardiace avansateIndicații pentru asistența circulatorie mecanică acută și cronicăFiziopatologia fluxului nonpulsatilEvaluarea preoperatorie pentru transplantul cardiacIndicații și evaluare pentru transplantul cardiacRejetul cardiac acut și cronicRezultatele transplantului cardiac și intervențiilor non-transplant pentru insuficiența cardiacăGestionarea donatorului în moarte cerebralăRecoltarea de la donatoriGestionarea pacienților cu transplant postoperator, inclusiv a complicațiilorTerapia imunosupresivăDiagnosticarea și tratamentul defecțiunilor dispozitivului de asistență circulatorieManagementul insuficienței cardiace acute acute după cardiotomieTehnica transplantului cardiacRevascularizarea chirurgicală pentru cardiomiopatia ischemicăOperație de remodelare chirurgicală ventricularăRepararea valvei mitrale pentru insuficiența cardiacăFurnizarea și administrarea suportului ventricular mecanic în scenariu acutDispozitive de asistență ventriculară extracorporeală și intracorporeală + 
TRAUMATISMELE CARDIOTORACICEMecanismul și modelele de leziuni nepenetrante, penetrante și prin decelerare ale toraceluiIndicații și utilizarea investigațiilor adecvate în managementul traumei toraciceIndicații pentru toracotomie în traumeDiagnosticarea și gestionarea situațiilor care amenință viața: obstrucționarea căilor aeriene, pneumotorax în tensiune, hemotorax masiv, leziuni toracice deschise, tamponada cardiacăDiagnosticarea și evaluarea situațiilor care pot pune viața în pericol: contuzii pulmonare, ruptură bronșică, leziuni cardiace, sângerări intratoracice, leziuni esofagiene, pneumotorax simplu și leziuni vasculare majorePericardiocenteza și drenajul pericardic subxifoidian pentru tamponadăRepararea leziunilor cardiaceRepararea transecției aorticeRepararea altor leziuni vasculare majore + 
BOALA CARDIACĂ CONGENITALĂFiziologieHemodinamica; fiziologia și măsurarea, inclusiv calcule de șunt, PVR, determinări SVRFiziologia șunturilor stânga-dreapta și șunturile drepte-stângaFiziologia vascularizației pulmonare și schimbările cu creștereaTulburări de conducereFiziologia bypass-ului cardiopulmonar pediatric, incluzând hipotermia, debitul redus (low-flow) și arestul circulator.AnatomieEmbriologia de bază a inimii, plămânilor, vaselor mariAnatomia și variantele coronarieneLocalizarea și traiectul sistemului de conducere în boala cardiacă congenitalăAnatomia de bază a septului atrial și septului ventricularConcepte de bază ale pozițiilor cardiace, ale situsului, conexiunilor atrioventriculare și ventriculoarterialeFiziopatologieConcepte de bază ale supraîncărcării de volum și presiuneMecanismele cianozeiManifestări ale insuficienței cardiace congestive la sugari și copiiFarmacologieMedicamente specifice utilizate în tratamentul bolilor cardiace congenitale (beta-blocante, inhibitori ECA, digoxină, diuretice, PGE1, oxid nitric, vasodilatatoare sistemice)Dozare și aplicații specificeIndicații generale și utilizarea inotroapelor, medicamente antiaritmice, medicamente hemostatice, antiplachetare, medicamente anticoagulante și trombolitice, analgezice, antibiotice, agenți anestezici și vasodilatatoare (sistemice și pulmonare) la copii și adolescențiBoală cardiacă congenitalăInterpretarea datelorHematologie de rutină și investigații biochimiceRadiografia toracică și ECGDatele privind cateterismul cardiac, inclusiv interpretarea datelor hemodinamice, calculului de șunt și rezistențăImagistica congenitală a bolii cardiace congenitale (echo, RMN, CT)Diagnosticarea, evaluarea și tratamentul bolilor cardiace congenitale comuneRolul colaborativ și complementar al cardiologiei intervenționaleEvaluarea și stratificarea riscurilorElemente de îngrijire intensivă pediatrică de bază (include managementul ventilației)Managementul perioperator la adulți și copii după intervenții chirurgicale cardiace congenitaleAsistență mecanică (IABP, VAD, ECMO)Indicații pentru transplantului cardiac sau pulmonarManagementul complicațiilor chirurgicaleResuscitare cardiopulmonarăDiagnosticul și tratamentul aritmiilor cardiace congenitale comuneInfecția plăgilor și dehiscența sternalăSternotomieToracotomiePregătirea și instituirea by-passului cardiopulmonar, inclusiv bypass parțialTehnici de bază ECMO, canulări și management.Anatomia, patofiziologia, istoria naturală, managementul și rezultatele următoarelor boli sau proceduri:Persistența de canal arterialDefectul septal interatrialDefectul septal interventricularCoarctațiaBanding de artera pulmonară și șunturi sistemico-pulmonareTranspoziția de vase mari - Switch arterialTetralogia FallotInele vascularePatologia de ventricul unic (circulația Fontan)Stenoză/insuficiență aortică congenitală (procedura Konno, Ross)Operația RastelliSindromul de inimă stângă hipoplazică și procedura NorwoodTruncus arteriosusVentricul drept cu dublă cale de ieșireAtrezia pulmonară cu DSV și MAPCAAtrezia pulmonară cu sept intactDefectele septale atrioventriculare parțiale și completePatologia valvulară mitralăAfecțiuni ale valvei tricuspidice, incluzând anomalia lui EbsteinArcul aortic întreruptDrenajul venos pulmonar aberant totalECMOTransplantul – inimă și plămân + 
ACTIVITĂȚI PRACTICE ÎN CHIRURGIA CARDIACĂ PRIM OPERATOR ASISTENȚE 1. Sternotomii -100 -100 2. Sternorafii -100 -100 3. Recoltarea venei safene interne – 50 - 50 4. Recoltarea arterei radiale - 10 – 10 5. Recoltarea arterei mamare interne – 25 - 100 6. Canularea pentru CEC - 100 – 100 7. Asistarea ca primul asistent (cu CEC) – 200 8. Anastomoze aorto- coronariene – 10 - 100 9. Decanulări - 100 – 100 10. Conducere CEC – 50 - 50 11. By-pass aortocoronarian (supravegheat) - 5 – 100 12. Înlocuire de valvă aortică (supravegheat) – 5 - 50 13. Înlocuire de valvă mitrală (supravegheat) - 5 – 50 14. Of-pump BAC (supravegheat) – 3 - 10 15. Plastii valvulare (supravegheat) - 2 – 10 16. Proceduri la nivelul aortei (supravegheat) – 2 - 5 17. Sternotomii în reintervenții (supravegheat) - 10 – 10 18. Închidere DSA (supravegheat) – 5 - 10 19. Secțiune sutură CAP (supravegheat) - 5 – 10 20. Închidere DSV (supravegheat) – 5 - 10 21. Coarctație de Ao - 5 – 10 22. Montare IABP – 10 - 10 23. Utilizarea defibrilatorului (ext., int.) - 20 – 20 24. Canulare și decanulare femurală – 10 - 10 25.Intervenții pe valva tricuspidă - 5 – 10 26. Tamponadă cardiacă – 5 - 10 27. Plastii de VS (Anevrism VS) (supravegheat) - 1 – 5 28. Proceduri diagnostice, intubații, catetere venoase centrale, arteriale, puncție și drenaj toracic și pericardic -150 Consultații chirurgie cardiovasculară: 200 100 100

 + 
MODUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâniTEMATICĂ CURS (20 ore)I.Introducere în Bioetică – 2 ore1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.2.Contextul apariției bioeticii3.Definirea bioeticii4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Teorii și metode în bioeticăII.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III.Relația medic-pacient I – 2 ore1.Valori ale relației medic-pacient2.Paternalism versus autonomie3.Modele ale relației medic-pacient4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Relația medic-pacient II - 2 ore1.Consimțământul informat2.Confidențialitatea în relația medic-pacient3.Relația medic-pacient minor4.Acte normative care reglementează relația medic-pacientV.Greșeli și erori în practică medicală – 2 ore1.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Managementul greșelii și erorii medicale în practică medicalăVI.Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1.Libertatea procreației2.Dileme etice în avort3.Etica reproducerii umane asistate medical4.Probleme etice în clonarea reproductivăVII.Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Probleme etice în stările terminale3.Tratamente inutile în practică medicală4.Eutanasia și suicidul asistat5.Îngrijirile paliativeVIII.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1.Donarea de organe de la cadavru2.Donarea de organe de la persoana vie3.Etica alocării de resurse în transplantIX.Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.5.Terapia genică6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.5.Comitetele de etică a cercetării6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.TEMATICA SEMINARIILORI.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1.Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate.3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1.Valoarea și limitele consimțământului informat în practică medicală curentă2.Valoarea și limitele confidențialității în practică medicală curentă3.Rolul comunicării în relația medic-pacientIV.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1.Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri.2.Drepturile pacienților - reglementare legislativă.3.Rolul comitetelor de etică din spitaleV.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 oreSe recomandă ca fiecare rezident să posede un registru în care să consemneze toate procedurile și manevrele practice efectuate. Acest registru trebuie vizat periodic de către conducătorul de rezidențiat.Volumul activităților practice va fi stabilit de către serviciile respective de specialitate, în legătură cu specificul și volumul de activitate al centrului de pregătire.Procedeele de cardiologie și radiologie intervențională sunt necesare rezidentului de chirurgie cardiovasculară, în vederea practicii sale viitoare în domeniul procedeelor hibride (de chirurgie cardiacă și cardiologie intervențională) așa cum se conturează acestea în prezent.SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:Trebuie definite clar obiectivele educaționale, rezultatele așteptate la finalul pregătirii, sublinierea evidentă a standardului profesional (portofoliul) al specialistului certificat în urma promovării examenului de specialitate. Trebuie creat un document solid, medico-legal, opozabil terților, valid și în situații nedorite, de asemenea ușor recognoscibil la nivel european, potrivit recomandărilor din ghidurile UEMS.PROBA SCRISĂ1.Anatomia cavităților stângi ale cordului2.Anatomia cavităților drepte ale cordului3.Anatomia sistemului aortic.4.Malformațiile cardiace congenitale-clasificare5.Coarctația de aortă - definiție, aspecte clinice6.Coarctația de aortă – aspecte paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial7.Coarctația de aortă - tratament8.Obstrucția tractului de ejecție a ventriculului stâng – clasificare și elemente clinice9.Obstrucția tractului de ejecție a ventriculului stâng - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial10.Obstrucția tractului de ejecție a ventriculului stâng – tratament11.Persistența de canal arterial - definiție și elemente clinice12.Persistența de canal arterial – aspecte paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial13.Persistența de canal arterial - tratament14.Defectul septal interatrial – definiție, clasificare15.Defectul septal interatrial - aspecte clinice, paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial16.Defectul septal interatrial – tratament17.Defectul septal interventricular - definiție, clasificare18.Defectul septal interventricular – aspecte clinice, paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial19.Defectul septal interventricular - tratament20.Tetralogia Fallot – definiție, clasificare21.Tetralogia Fallot - aspecte clinice, paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial22.Tetralogia Fallot – tratament23.Cardiopatia ischemică cronică - definiție, clasificare24.Cardiopatia ischemică cronică – elemente clinice și paraclinice25.Cardiopatia ischemică cronică - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, diagnostic de certitudine26.Cardiopatia ischemică cronică – tratament medicamentos27.Cardiopatia ischemică cronică - tratament intervențional28.Cardiopatia ischemică cronică – tratament chirurgical29.Clasificarea valvulopatiilor30.Afecțiunile valvei aortice – clasificare, etiopatogenie, elemente clinice31.Afecțiunile valvei aortice - elemente paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial32.Afecțiunile valvei aortice – tratament33.Afecțiunile valvei mitrale - clasificare, etiopatogenie, elemente clinice34.Afecțiunile valvei mitrale – elemente paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial35.Stenoza valvei mitrale - tratament36.Insuficiența valvei mitrale – tratament37.Afecțiunile valvei tricuspide - clasificare, etiopatogenie, elemente clinice38.Afecțiunile valvei tricuspide – elemente paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial39.Afecțiunile valvei tricuspide - tratament40.Anevrismele aortice – definiție, clasificare41.Anevrismele aortice - elemente clinice și explorările paraclinice42.Anevrismele aortei ascendente – principii de tratament43.Anevrismele toracoabdominale - principii de tratament44.Anevrismele aortei abdominale infrarenale – principii de tratament45.Disecția acută de aortă - definiție, clasificare46.Disecția acută de aortă – elemente clinice și explorările paraclinice47.Disecția acută de aortă - diagnostic pozitiv și diferențial48.Disecția acută de aortă tip A – tratament49.Complicațiile mecanice ale infarctului miocardic acut - clasificare, elemente clinice50.Complicațiile mecanice ale infarctului miocardic acut – explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial51.Complicațiile mecanice ale infarctului miocardic acut - tratament52.Cardiomiopatiile – definiție, etiopatogenie, clasificare53.Cardiomiopatiile - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial54.Cardiomiopatiile – principii de tratament55.Pericardita acută - definiție, clasificare56.Pericardita acută – elemente clinice și explorările paraclinice57.Pericardita acută - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, diagnostic de certitudine58.Pericardita acută – tratament59.Pericardita cronică - definiție, clasificare60.Pericardita cronică – elemente clinice și explorările paraclinice61.Pericardita cronică - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, diagnostic de certitudine62.Pericardita cronică – tratament63.Tamponada cardiacă - definiție, elemente clinice64.Tamponada cardiacă – explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial65.Tamponada cardiacă - tratament66.Transplantul cardiac – principii de selectare a donatorului și receptorului67.Transplantul cardiac - managementul transplantului propriu-zis (etapa chirurgicală)68.Transplantul cardiac – complicații precoce și la distanță69.Circulația extracorporeală - circuite, principii de management intraoperator70.Stopul cardiac – principii de resuscitare71.Stopul respirator - principii de resuscitare72.Șocul cardiogen – fiziopatologie, tratament73.Șocul hemoragic - fiziopatologie, tratament74.Ischemia acută a membrelor inferioare – definiție, aspecte clinice75.Ischemia acută a membrelor inferioare - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial76.Ischemia acută a membrelor inferioare – tratament77.Ischemia cronică a membrelor inferioare - definiție, aspecte clinice78.Ischemia cronică a membrelor inferioare – explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial79.Ischemia cronică a membrelor inferioare - tratament80.Ischemia critică a membrelor inferioare – definiție, aspecte clinice81.Ischemia critică a membrelor inferioare - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial82.Ischemia critică a membrelor inferioare – tratament83.Boala aterosclerotică a aortei abdominale - definiție, clasificare84.Boala aterosclerotică a aortei abdominale – elemente clinice și paraclinice85.Boala aterosclerotică a aortei abdominale - tratament86.Boala cerebrovasculară ischemică – definiție, clasificare87.Boala cerebrovasculară ischemică extracraniană - elemente clinice și paraclinice88.Boala cerebrovasculară ischemică extracraniană – diagnostic diferențial, principii de tratament89.Boala cerebrovasculară ischemică extracraniană - tratament chirurgical90.Tromboza venoasă profundă a membrelor inferioare – definiție, elemente clinice91.Tromboza venoasă profundă a membrelor inferioare - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial92.Tromboza venoasă profundă a membrelor inferioare – principii de tratament93.Tromboembolismul pulmonar - definiție, elemente clinice94.Tromboembolismul pulmonar – explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial95.Tromboembolismul pulmonar - principii de tratament96.Tromboembolismul pulmonar – tratament chirurgical97.Abdomenul acut chirurgical - etiopatogenie, clasificare, elemente clinice98.Abdomenul acut chirurgical – explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial99.Abdomenul acut chirurgical - principii de tratament100.Hemoragia digestivă superioară – definiție, etiopatogenie101.Hemoragia digestivă superioară - explorări paraclinice și tratament102.Traumatismele abdominale – clasificare, etiopatogenie103.Traumatismele abdominale - elemente clinice și explorări paraclinice104.Traumatismele abdominale – principii de tratament105.Sindromul ocluziv intestinal - definiție, etiopatogenie, clasificare106.Sindromul ocluziv intestinal – explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial107.Sindromul ocluziv intestinal - principii de tratament108.Afecțiunile pleurei – clasificare, etiopatogenie, elemente clinice109.Afecțiunile pleurei - explorări paraclinice, tratament110.Traumatismele peretelui toracic – clasificare, etiopatogenie111.Traumatismele peretelui toracic - explorări paraclinice, tratament112.Toracoscopia și chirurgia toracică videoasistată – indicații, avantajePROBA PRACTICĂTehnici chirurgicale:1.Sternotomia2.Sternotomia în reintervenții3.Sternorafia4.Pericardotomia5.Drenajul toracic6.Puncția pericardică, pleurală7.Traheostomia8.Recoltarea venei safene interne9.Recoltarea arterei radiale10.Recoltarea arterei mamare interne11.Recoltare grefoane pentru by-pass12.Masajul cardiac intern13.Defibrilarea electrică a inimii, Utilizarea defibrilatorului (ext., int.)14.Incanulare CEC15.Decanulare CEC16.Conducere CEC17.Montare IAB18.Canulare și decanulare femurală19.Canulare și decanulare alternativă20.Tamponadă cardiacă (Management chirurgical)21.Proceduri la nivelul aortei22.Înlocuiri valvulare (Mitrală, Aortică)23.Intervenții pe valva tricuspidă24.Plastii valvulare25.Bypass aortocoronarian, Anastomoze aorto-coronariene26.Plastii de VS (Anevrism VS)27.Închidere DSA28.Închidere DSV29.Coarctație de Ao30.Secțiune, sutură CAP31.Trombendaterectomia32.Embolectomia arterială33.Ligaturile arteriale34.Suturi vasculare35.Bypassurile vasculare36.Restabiliri de flux arterial:– aorto-iliace– aorto-femural– femuro-femural– femuro-popliteu– extra-anatomice37.Angioplastia de lărgire cu petec38.Cura chirurgicală a varicelor39.Chirurgia de angioacces pentru hemodializă40.Operații combinate în ischemiile severe + 
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:1.de a armoniza programul de pregătire în chirurgia cardiovasculară din România cu cel din țările europene și cu cel formulat de către (Uniunea Europeană a Specialităților Medicale – UEMS)2.de a defini standardele actuale de cunoștințe, abilități și atitudini necesare pentru a practică chirurgia cardio vasculară. În consecință, absolvirea pregătirii în chirurgia cardiovasculară urmând acest curriculum ar trebui să ofere competențe de specialitate care să includă: capacitatea de a oferi consultații de specialitate; capacitatea de a conduce un serviciu de chirurgie cardiovasculară (ambulator/unități cu paturi) într-o clinică, spital sau serviciu privat; capacitatea de a oferi educație de chirurgie cardiovasculară studenților, rezidenților sau pacienților.3.de a stimula dezvoltarea rețelei de chirurgi cardiovasculari și de centre de chirurgie cardiovasculară pentru creșterea calității asistenței medicale a pacienților cu boli cardiace și vasculare.4.de a crește contribuția României la dezvoltarea clinică și academică a chirurgiei cardiovasculare în Europa și în lume + 
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:Pregătirea în rezidențiatul de chirurgie cardiovasculară, care se finalizează prin examenul de specialist în chirurgia cardiovasculară, trebuie să asigure candidatului cunoștințele teoretice și abilitățile practice care îi conferă competență în întreg domeniul specialității, care poate să includă următoarele activități:[ ] cabinet ambulator de chirurgie cardiovasculară[ ] chirurgie cardiovasculară într-o clinică, spital sau într-o unitate medicală privată[ ] educație cardiovasculară la studenți, rezidenți și pacienți.EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST:

Probe de evaluare, specifice programului: Probă Da/Nu
Examen teoretic scris DA
Examen clinic 1 DA
Examen clinic 2 DA
Probă operatorie DA
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)A FOST DETALIAT LA FIECARE MODUL2.DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ2.1.Competența profesională intrinsecă specialitățiiREZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:Chirurgul cardiovascular să aibă cunoștințe și să înțeleagă:1.Științele fundamentaleEmbriologie cu accent pe cauzele și mecanismele embriologice care conduc la problemele întâlnite în practică chirurgiei cardiovasculare pediatrice și adulte.Anatomie pentru a înțelege și recunoaște competent anatomia aplicată în situațiile clinice sau operatorii relevante pentru activitatea chirurgicală;Fiziologie și biochimie pentru a înțelege efectele bolii cardio vasculare asupra structurii și funcției normale a sistemelor organismului, incluzând principiile echilibrului hidric și a nutriției pacienților cardiovasculari;Patologie incluzând principiile imunologiei și microbiologiei relevante în practică chirurgiei cardiovasculare;Farmacologie incluzând acțiunile medicamentelor folosite în mod obișnuit perioperativ și în managementul pacienților cardiovasculari critici;Epidemiologie și statistică pentru a permite aprecierea critică a publicațiilor și programelor de audit.2.Aptitudini și atitudine profesională2.1.Comunicare și comportamentContactul clinic cu pacientulAbilitate de a lua anamneza și de a realiza examinarea clinică a pacientului.Aptitudini de consiliere și comunicareAbilitate de a consilia pacienții, aparținătorii sau personal medical în situații variate ca de exemplu efectele intervențiilor chirurgicale sau ale spitalizării sau în situații delicate ca de exemplu bolnavul critic sau muribund.Înțelegerea rolului specialităților care contribuie la tratamentul complex al bolilor cardiovasculareCunoașterea rolului specialităților medicale sau chirurgicale înrudite, recunoașterea situațiilor în care expertiza specialistului este depășită, indicația corectă pentru consult interdisciplinar sau transfer.2.2.ManagementAbilități manageriale în conducerea unui compartiment/secții/clinici de chirurgie cardiovascularăAbilități de bază manageriale, incluzând strategii de reducere a costurilor, evitarea investigațiilor inutile.Înțelegerea aspectelor socio-economice și legale ale pacienților cardiovasculariContact cu asistenții sociali sau alte grupuri implicate în îngrijirea postoperatorie a pacienților cardiovasculari, abilitatea de a colabora în cadrul aspectelor medico-legale, etice ale pacienților.2.3.Învățământul și cercetareaÎnsușirea experienței didacticeDemonstrarea abilităților de a instrui personalul medical sau paramedical prin activitate directă și participând la cursuri specifice.Dezvoltarea experienței în cercetareInstruire în analizare datelor, înțelegerea principiilor și practicii cercetării clinice, căutării de literatură sau review.2.4.Controlul calitățiiÎnțelegerea importanței auditului și a managementului calitățiiRecunoașterea valorii auditului, managementului riscului și abilitatea de analiza rezultate și de a participa în activități de audit relevante în chirurgia cardiovasculară.PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘICORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUMPREȘEDINTELE COMISIEI DE CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,CONF. DR. ADRIAN MOLNAR(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂToate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ
Proiect elaborat în conformitate cu recomandările UEMS menționate înContractul "Twinning Light" RO 2002/IB/OT-03 TL RO 2002/000-586.03.01Elaborat sub coordonarea:Prof. Univ. Dr. Alexandru BUCUR, U.M.F. "Carol Davila" BucureștiProf. Univ. Dr. Mihaela BĂCIUȚ, U.M.F. "Iuliu Hațieganu" Cluj-NapocaProf. Univ. Dr. Grigore BĂCIUȚ, U.M.F. "Iuliu Hațieganu" Cluj-Napoca1.DefinițieChirurgia Dento-alveolară este o specialitate a medicinei dentare ce se practică în cadrul asistenței medicale ambulatorii și care se ocupă cu studiul, prevenirea și tratamentul – inclusiv chirurgical – al afecțiunilor dento-parodontale.Metodele chirurgicale ce pot fi efectuate în cadrul asistenței medicale ambulatorii se referă la:1.Chirurgia endodontică2.Chirurgia preprotetică3.Chirurgia parodontală4.Accidentele de erupție ale dinților5.Incluziile dentare6.Traumatisme dento-parodontale7.Tratamentul edentațiilor prin implanturi dentare2.Durata rezidențiatului: 3 aniCurriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de rezidențiat din specialitatea de bază.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log - book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și educație medicală continuă în specialitate.Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară se va desfășura în Secțiile Clinice de Chirurgie Oro- maxilo-facială. Examenul de medic specialist în Chirurgie Dento-alveolară se va desfășura în cadrul Clinicilor de Chirurgie Oro-maxilo-facială, comisia fiind formată din cadrele didactice ale Clinicilor de Chirurgie Oro-maxilo-facială.3A.Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat3A.1. Etapa de angajare și luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la Spitalul sau Clinicile unde a fost repartizat3A.2.Stagiul de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 6 luni3A.3.Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară: 17 luni și 3 săptămâni3A.4.Stagiul de Parodontologie: 3 luni3A.5.Stagiul de Endodonție: 3 luni3A.6.Stagiul de Bioetică: 1/2 lună3A.7.Stagiul de Ortodonție și Ortopedie dento-facială: 2 și 1/2 luni3A.8.Stagiul de Protetică Dentară și Implantologie: 3 luni3A.9.Modulul de Elemente Juridice Medicale și Malpraxis Medical: o săptămână3B.Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat + 
Anul I:Chirurgie oro-maxilo-facială: 6 luniChirurgie Dento-alveolară: 6 luni + 
Anul II:Chirurgie Dento-alveolară: 11 luni și 3 săptămâniModulul de Elemente Juridice Medicale și Malpraxis Medical: o săptămână + 
Anul III:Parodontologie: 2 luniEndodonție: 1 lună Bioetică: 1/2 lunăOrtodonție și Ortopedie dento-facială: 2 1/2 luniProtetică dentară și Implantologie: 3 luni4.Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire4.1.Anul I4.1.1.Stagiul de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială: 6 luni4.1.1.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminariiTematica cursuri:1.Anestezia în medicina dentară2.Traumatologie oro-maxilo-facială3.Infecții nespecifice periosoase4.Infecții ale lojilor superficiale, profunde și supurații difuze5.Adenitele specifice și nespecifice6.Sinuzita maxilară de cauză dentară7.Tumori benigne ale părților moi orale și cervico-faciale8.Tumori benigne ale oaselor maxilare9.Depistarea precoce a tumorilor maligne oro-maxilo-faciale10.Forme clinice de debut în perioada de stare a tumorilor maligne de părți moi orale și cervico-faciale11.Forme clinice de debut în perioada de stare a tumorilor maligne ale oaselor maxilare12.Principii de tratament complex în tumorile maligne oro-maxilo-faciale13.Patologia glandelor salivare14.Patologia articulației temporo-mandibulare15.Anomalii cranio-maxilo-faciale16.Despicături labio-maxilo-palatine4.1.1.2.Pregătire practică1.Întocmirea foii de observație2.Participarea/asistare la intervenții chirurgicale3.Îngrijire postoperatorie4.Întocmirea documentației medicale pentru transfer, externare etcBarem de promovare stagiu:1.Participare la cursuri și seminarii2.Participare la activitatea practică3.Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice4.Promovarea examenului scris4.1.2.Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară: 6 luni4.1.2.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminariiTematica cursuri:1.Anestezia loco-regională în corelație cu afecțiunile generale ale pacientului2.Extracția dentară3.Metode chirurgicale ajutătoare tratamentului endodontic4.Metode chirurgicale protetice5.Tratamentul chirurgical al incluziei dentare4.1.2.2.Pregătire practică1.Efectuarea de anestezii loco-regionale2.Extracții dentare3.Extracții alveoplastice4.Decapușonări în tratamentul accidentelor de erupție5.Odontectomii ale molarilor de minte inferiori6.Odontectomii ale caninilor superiori7.Odontocmii ale dinților incluși cu excepția ectopiilor8.Evidențierea caninilor incluși cu aplicarea de dispozitive de redresare chirurgical-ortodontică în colaborare cu medicul ortodont9.Rezecția apicală, amputația radicularăBarem de promovare stagiu:1.Participare la cursuri și seminarii2.Participare la activitatea practică3.Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice4.Promovarea examenului scris4.2.Anul II4.2.1.Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară: 11 luni și 3 săptămâni4.2.1.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminariiTematica cursuri:1.Accidente ale erupției dentare și tratamentul lor chirurgical2.Inserția implanturilor dentare3.Refacerea chirurgicală a defectelor osoase de la nivelul osului alveolar4.Antibioterapia în leziunile traumatice și inflamatorii ale cavității orale5.Urgențe și afecțiuni medicale în cabinetul stomatologic4.2.1.2.Pregătire practică:1.Gingivectomie2.Gingivoplastie3.Intervenții chirurgicale preprotetice în deficiențe ale părților moi și osoaosea)Mucoasa subțireb)Creasta gingivală balantăc)Fibromatoză tuberozitarăd)Hiperplazie epitelio-conjunctivăe)Deficiențe ale frenurilor labiale sau lingualef)Bride vestibulare și paralingualeg)Îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale)h)Regularizări de creastăi)Intervenții chirurgicale efectuate în vederea măririi ofertei osoase la nivelul crestelor alveolare cu materiale osteoinductoare sau grefe osoase recoltate de la nivelul cavității orale4.Replantări de dinți (post-traumatic sau intențional)5.Tratamentul infecțiilor nespecifice periosoase6.Inserția de implante dentareBarem de promovare stagiu:1.Participare la cursuri și seminarii2.Participare la activitatea practică3.Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice4.Promovarea examenului scris4.2.2.Modulul de Elemente Juridice Medicale și Malpraxis Medical: o săptămână4.2.2.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminariiTematica cursuri:1.Tipuri de răspundere juridică a medicului dentist2.Conformitatea practicii medicale cu cerințele legale aplicabile. Tehnici de prevenire a acuzațiilor de malpraxis.3.Gestionarea eficientă a acuzației de malpraxis medical – aspecte procedurale4.Vulnerabilitățile practicii în medicina dentară. Asigurările de răspundere civilă profesională5.Malpraxis între răspunderea individuală și răspunderea instituțională4.3.Anul III4.3.1.Stagiul de Paradontologie: 2 luni4.3.1.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminariiTematica cursuri:1.Etiopatogenia bolilor parodontale2.Metode de investigație în bolile parodontale3.Forme clinice ale bolii parodontale4.Tratamentul complex al bolilor parodontale5.Rolul și locul profilaxiei în bolile parodontale4.3.1.2.Pregătire practică4.3.2.Stagiul de Endodonție: 1 lună4.3.2.1 Pregătire teoretică prin cursuri/seminariiTematica cursuri:1.Metode de tratament în pulpita acută și cronică2.Metode de tratament în gangrena pulpară3.Extirparea vitală cu obturație de canal4.Obturația de canal – metode și tehnici moderne5.Tratamentul parodontitelor apicale acute și cronice4.3.2.2.Pregătire practică4.3.3.Stagiul de Bioetică - 2 săptămâni4.3.3.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminariiTematică cursuriI.Introducere în Bioetică1.Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2.Contextul apariției bioeticii3.Definirea bioeticii4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Teorii și metode în bioeticăII.Concepte de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicii și științelor vieții3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.)III.Relația medic - pacient1.Valori ale relației medic – pacient2.Paternalism versus autonomie3.Modele ale relației medic-pacient4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Etica cercetării pe subiecți umani1.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principiilor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.Comitetele de etică a cercetării6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăTematica seminariilor:I.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioeticăII.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică1.Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice1.Rolul comunicării în relația medic – pacient2.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri3.Drepturile pacienților – reglementare legislativăIV.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete1.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale4.3.4.Stagiul de Ortodonție și ODF: 2 1/2 luni4.3.4.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminariiTematica cursuri:1.Epidemiologia anomaliilor dento-maxilare2.Formarea, creșterea și dezvoltarea masivului facial3.Dezvoltarea ocluziei4.Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare5.Principii și metode de clasificare a anomaliilor dento-maxilare6.Diagnosticul în ortodonție7.Principii de bază în tratamentul ortodontic8.Examinarea pacientului copil și adolescent. Foaia de observație. Cronologia formării dinților9.Particularități morfologice și de structură ale dinților temporari și implicațiile în patologia odontală. Particularități morfologice și de structură ale dinților permanenți tineri și implicațiile în patologia odontală10.Caria precoce severă a dinților temporari: tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgență11.Caria complicată la dinții permanenți tineri – tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgență12.Patologia molarului de șase ani - atitudinea terapeutică în caria simplă profundă și în destrucția mare coronară13.Traumatismele la dinții temporali și permanenți tineri – forme clinice, diagnostice, tratament de urgență14.Periodonția juvenilă - diagnostic, principii de tratament4.3.4.2.Pregătire practică4.3.5.Stagiul de protetică dentară și implantologie: 3 luni4.3.5.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminariiTematica cursuri Protetică Dentară1.Diagnosticul și tratamentul tulburărilor cranio-mandibulare2.Sisteme protetice fixe alternative (integral ceramice, adezive etc)3.Particularități clinico-tehnice în protezarea fixă metalo-ceramică4.Restaurări protetice fixe în cazuri complexe, cu patologie multidisciplinară5.Tratamentul protetic al edentației unidentare6.Tratamentul protetic în terapia complexă a parodontitelor marginale cronice7.Tratamentul protetic combinat fix-mobilizabil8.Variante de protezare a edentațiilor terminale9.Metode și tehnici de amprentare pentru protezarea fixă/mobilizabilă/a edentației totale10.Metode și tehnici de înregistrare și transfer al rapoartelor de ocluzieTematica cursuri Implantologie1.Rolul și locul terapiei Implanto-protetice în medicina dentară modernă; interrelația dintre implantologia orală și celelalte discipline dentare2.Clasificarea edentațiilor în terapia implanto-protetică și modalități de soluționare a acestora3.Evaluarea câmpului protetic și a statusului biologic general al pacientului în perspectiva inserării implanturilor dentare - diagnostic preoperator, bilanț preprotetic, analiza și planificarea secvențială a cazului, indicații și contraindicații4.Biomateriale utilizate în practica implantologică – titanul, masele ceramice, materiale și membrane biologice utilizate în tehnicile de mărire a ofertei osoase5.Protezarea preimplantară fiziologică, autoechilibrată - etapă de bază a terapiei implanto- protetice6.Sisteme și tipuri de implanturi utilizate în terapia implanto-protetică7.Inserția imediat postextracțională a implanturilor orale8.Inserția implanturilor în crestele alveolare ce nu necesită mărirea ofertei osoase9.Restaurări protetice pe implanturi. Tehnici de amprentare și realizare a lucrărilor protetice10.Preimplantita: etiopatogenie, semne clinice, diagnostic, tratament11.Dispensarizarea pacienților purtători de implanturi4.3.5.2.Pregătire practică
Prof. Dr. Alexandru BUCUR
Șef Clinică Chirurgie Oro-Maxilo-Facială
UMF "Carol Davila" București
Membru al Academiei de Științe Medicale(la 26-07-2019,
Curriculumul de pregătire în specialitatea chirurgie dento-alveolară a fost modificat de ANEXELE la ORDINUL nr. 941/4.362/2019, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 622 bis din 26 iulie 2019
)
Notă
Articolul II din ORDINUL nr. 941/4.362/2019, publicat în Monitorul Oficial nr. 671 și 671 bis din 1 octombrie 2007, prevede:
„Articolul II
Medicii rezidenți și medicii stomatologi rezidenți continuă pregătirea conform duratei de pregătire și curriculei în vigoare la data începerii pregătirii prin rezidențiat”. + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN CHIRURGIE GENERALĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE GENERALĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin
Ministerului Sănătății
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII 2023
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE GENERALĂDefiniția specialitățiiChirurgia generala este specialitatea care necesită însușirea pregătirii teoretice necesara în dezvoltarea cunoștințelor clinice și operatorii și deasemenea însușirea pregătirii practice specializate în tratarea afecțiunilor chirurgicale acute sau elective. Cuprinde deasemenea abilități legate de gestionarea operatorie și non-operatorie, prevenirea, diagnosticarea, evaluarea, luarea deciziilor, tratamentul, terapia intensivă și reabilitarea pacienților cu patologie chirurgicală.Chirurgia generala cooperează cu alte specialități medicale sau chirurgicale în procesul de îngrijire a pacienților ex- ATI, medicină de urgență, radiologie, pediatrie, medicina internă, obstetrică și ginecologie, urologie, farmacie.În extenso, aria de competență a specialității cuprinde diagnosticul, îngrijirea preoperatorie și postoperatorie și tratamentul chirurgical în următoarele :– Patologie chirurgicală genearală– Patologie urologică– Patologie vasculară– Patologie traumatică– ATI– Patologie chirurgicală de urgență pediatrică– Endoscopie diagnostică și ecografie genearală– Patologie oncologică– Patologie toraciacă– Patologie ginecologică– Tehnici chirurgicale minim invazive - laparoscopice– Patologie endocrinologică (tiroidă, paratiroide, suprarenală)1.ORGANIZAREA PROGRAMULUICurriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruireDin timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.Pe parcursul programului de pregătire se va avea în vedere și parcurgerea unor teme de curs și actualități în domeniul chirurgiei generale, din anatomie și embriologie umană, farmacologie clinică, neurochirurgie, radiodiagnostic și radioterapie, relevante pentru capitolul corespunzător de patologie.Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentarea la spitalul și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate vor fi efectuate în primele 2 săptămâni.

NUMĂRUL TOTAL DE ANI 6
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 16
MODULUL 1 CHIRURGIE GENERALĂ
NUMĂRUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 33 % LUNI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 20 ore/luna (120 ore)
MODULUL 2 BIOETICA
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL % LUNĂ
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 10 ore/săptămână
MODULUL 3 ATI
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 2 LUNI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA
MODULUL 4 TRAUMATOLOGIE
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 2 LUNI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 15 ore/luna (30 ore)
MODULUL 5 CHIRURGIE VASCULARĂ
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 2 LUNI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA
MODULUL 6 CHIRURGIE PLASTICA
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 2 LUNI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 20 ore
MODULUL 7 ULTRASONOGRAFIE DIGESTIVĂ PROTOCOL FAST
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 1 LUNĂ
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA
MODULUL 8 NEUROCHIRUGIE
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 1 % LUNĂ
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 15 ore
MODULUL 9 ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ DIAGNOSTICĂ
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 1 % LUNĂ
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 15 ore/luna
MODULUL 10 CHIRURGIE TORACICĂ
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 2 LUNI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 15 ore/luna
MODULUL 11 CHIRURGIE UROLOGICĂ
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 2 LUNI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 20 ore/luna
MODULUL 12 CHIRURGIE ONCOLOGICĂ
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 6 LUNI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 5 ore/săptămână
MODULUL 13 CHIRURGIE GINECOLOGICĂ
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 2 LUNI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 5 ore/ săptămână
MODULUL 14 CHIRURGIE DE URGENTĂ
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 8 LUNI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 20 ore/luna
MODULUL 15 CHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 4 LUNI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 20 ore/luna
MODULUL 16 CHIRURGIE PEDIATRICĂ
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 2 LUNI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 20 ore/luna
Total ore pregătire teoretică CONFORM CURRICULEI
Total ore pregătire practică CONFORM CURRICULEI


MODUL I anul I,V,VI
CHIRURGIE GENERALĂ
Durata : 33 1/2 luni
Nr. Ore curs : 150
Nr. Ore practică: 720TEMATICAa/CURSUL = 150 ore– Metode moderne de diagnostic în chirurgie ................. 6 ore– Tehnici elementare de chirurgie: incizii, hemostază, cauterizare, drenaj, suturi, descoperiri de vase și nervi, traheostomia, pleurotomia, colpotomia, cistostomia, fimoza, parafimoza ................. 10 ore– Noțiuni de chirurgie laparoscopică ................. 6 ore– Noțiuni de transplantare de organe ................. 2 ore– Asepsia și antisepsia ................. 2 ore– Pregătirea preoperatorie a bolnavului ................. 2 ore– Îngrijiri și complicații postoperatorii ................. 4 ore– Infecții chirurgicale localizate și difuze. Antibioterapia în chirurgie ................. 6 ore– Glande endocrine: tiroida, paratiroida, suprarenale ................. 6 ore– Mamela: traumatisme, infecții acute și cronice, leziuni degenerative, tumori benigne și maligne ................. 6 ore– Perete abdominal: hernii, eventrații, eviscerații ................. 10 ore– Esofagul: traumatisme, esofagite, tulburări de motilitate, refluxul gastro - esofagian, hernii hiatale, tumori benigne și maligne ................. 6 ore– Stomac - duoden: tulburări funcționale, gastropatii, (hemoragice, atrofice de stress) diverticoli, dilatația acută gastrică, volvulusul gastric, ulcerul gastric și duodenal, tumori benigne și maligne ................. 10 ore– Intestin subțire și mezenter: diverticoli, boala Crohn, tbc intestinală, enterita radică, limfadenita mezenterică, infarctul entero - mezenteric, ischemia cronică intestinală ................. 6 ore– Apendicele cecal: apendicita acută și cronică, tumori apendiculare ................. 4 ore– Colonul: diverticuloza, megacolonul, colite (ulceroasă, ischemică, pseudomembranoasă, de iradiere, amoebiană), boala Crohn, tumori benigne și maligne ................. 10 ore– Rect; prolapsul rectal, rectocolita ulcero - hemoragică, tumori benigne și maligne ................. 6 ore– Anus și regiunea perianală: hemoroizi, fisura anală, infecții (abcese, flegmoane, fistule), incontinen a anală, tumori benigne și maligne ................. 6 ore– Ficat: abcese (piogene, amoebiene), chistul hidatic, litiaza intrahepatică, hipertensiunea portală, tumori benigne și maligne, no iuni de transplantare a ficatului 10 ore– Căi biliare extrahepatice: litiaza veziculară și coledociană, colecistita acută colcistopatii cronice nelitiazice, colangita (acută, scleroasă), tumori benigne și maligne ................. 8 ore– Pancreas: anomalii, pancreatita acută și cronică, tumori benigne și maligne ................. 8 ore– Icterul mecanic ................. 6 ore– Splina: afecțiuni hematologice de indicație chirurgicală, tumori benigne și maligne, indicațiile splenectomiei ................. 4 ore– Epiploon și retroperitoneu: torsiuni de epiploon, infarctul epiploic, tumori epiploice, fibroza retroperitoneală, tumori retroperitoneale ................. 2 ore– Patologia diafragmului: hernii hiatale, eventrații diafragmatice, rupturi diafragm ................. 4 oreb/ACTIVITĂȚI PRACTICE (manevre)Acestea vor fi deprinse pe parcursul orelor de lucrări practice, sub directa supraveghere a medicului îndrumător, în funcție de caz fie asistat, observator sau neasistat.– tușee rectale ………………………………………………….. 100– tușee vaginale ………………………………………………….. 50– aspirație și spălătura gastrică …………………………………… 30– puncții venoase, cateterisme venoase, și montare perfuzie ……………. 30– paracenteze …………………………………………………….. 10– anestezii locale ………………………………………………… 20– puncții biopsie …………………………………………………. 15– participarea/ interpretarea de investigatii imagistice radiologice …… 100– montare pungi ileostomie …………………………………………. 10– montare pungi colostomie …………………………………………. 30– asistare montare drenaj vacuum ……………………………………. 15– pansamenta plăgi mari și complexe …………………………………. 50– bandaje compressive ……………………………………………… 20– endoscopie digestivă superioară/inferioară, polipectomie, bandare-conform modulului de endoscopie digestivăc/TEHNICI CHIRURGICALETehnici chirurgicale de bază1.Manevrarea instrumentelor2.Efectuarea nodurilor,a.manualb.cu ajutorul instrumentelor3.Tehnici de sutură chirurgicală4.Utilizarea diatermiei în chirurgie – sisteme de electrochirurgie5.Debridarea țesuturilor6.Sutura tendoanelor7.Izolarea și legarea vaselor la nivelul mezenterului8.Anastomozele intestinalea.Anastomozele gastro - intestinaleb.Anastomozele de intestin subțirec.Anastomoze coloniced.Variante cu diferențe de calibrue.Suturi mecanice9.Anastomozele vascularea.Arteriotomiab.Angioplastiac.Anastomoze termino - terminaled.Anastomoze termino – laterale10.Tehnici chirurgicale miniminvaziveIntervenții chirurgicaleEfectuate ca prim – operator / sau cum este specificat– Apendicectomii (clasic și laparoscopic) ……………………………. 20– Hernii inghinale(clasic) …………………………………………. 10– Hernii femurale ………………………………………………….. 2– Hernii ombilicale ………………………………………………… 2– Eventrații ……………………………………………………… 10– Eviscerații.(ajutor) ……………………………………………… 2– Mastite acute ……………………………………………………. 5– Mamectomii sectoriale …………………………………………….. 5– Mamectomii radicale.(operator/ajutor) ………………………………. 3– Tiroidectomii (lobectomii, subtotale,totale)(operator/ajutor) …………. 2– Hernii hiatale.(ajutor) …………………………………………… 5– Gastrostomii …………………………………………………….. 4– Gastroenteroanastomoze ……………………………………………. 5– Jejunostomii. de alimentație ………………………………………. 5– Colostomii/ileostomii …………………………………………….. 5– Rezecții gastrice.(operator/ajutor) ……………………………….. 10– Splenectomii.(operator/ajutor) …………………………………….. 5– Colecistostomii ………………………………………………….. 2– Colecistectomii clasice și laparoscopice.(operator/ajutor) …………… 30– Coledocotomii cu drenaj coledocian. .(operator/ajutor) ……………….. 2– Derivații bilio – digestive.(operator/ajutor) ………………………. 10– Enterectomii segmentare. .(operator/ajutor) ………………………… 10– Colectomii segmentare. .(operator/ajutor) ………………………….. 10– Operații Hartman. .(operator/ajutor) ……………………………….. 5– Hemicolectomii… .(operator/ajutor) ………………………………. 10– Amputații de rect(operator/ajutor) …………………………………. 5– Rezecții de rect(operator/ajutor) ………………………………….. 5– Amputații de gambă și coapsa ………………………………………. 5– Cura hemoroizilor ……………………………………………….. 10– Supurații ano – rectale ………………………………………….. 10– Furuncule, hidrosadenite …………………………………………. 10– Cura varicelor membrelor inferioare.. .(operator/ajutor) …………….. 10– Cura chirurgicala a hidroceului ……………………………………. 5– Cura chirurgicala a varicocelului ………………………………….. 5– Chistectomie ovariana (classic/laparoscopic)…(operator/ajutor) ……… 10– Histerectomie (operator/ajutor) …………………………………… 10– Neferctomie(operator/ ajutor) ……………………………………… 5– Cura chirurgicala a chistului hidatic (ajutor) ………………………. 3– Rezecții pancreatice (ajutor) ……………………………………… 5– Op. Heller (ajutor) ………………………………………………. 2– Rezecție diverticuli esofagieni (ajutor) ……………………………. 2– Drenajul supurațiilor pancreatice (ajutor) ………………………….. 5– Drenajul pseudochistului de pancreas (ajutor) ……………………….. 5– Tratamentul chirurgical al endometriozei (ajutor) ……………………. 3– Traheostomia (ajutor) …………………………………………….. 5– Intervenții chirurgicale associate modulului de chirurgie oncologicăParticipare ca ajutor, la intervenții chirurgicale mari, ce se efectuează în clinică, în echipe operatorii, stabilite de șeful clinicii, astfel ca să acopere un câmp cât mai larg de tehnici operatorii cu care se va confrunta viitorul specialist.Rezidentul în chirurgie generală va participa la un minim de:50 operații mari, din care 15% ca prim operator120 operații medii din care 20% ca prim operator150 operații mici din care 40% ca prim operatorDin toate intervențiile, un procent de 10% vor fi efectuate în gărzi, în regim de urgență.OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE:După parcurgerea modulului de chirurgie generală, se dorește:– Reluarea noțiunilor elementare de semiologie chirurgicală, realizarea anamnezei, a unui examen clinic general și local corect și complet, stabilirea bilanțului lezional al pacientului prin coroborarea rezultatelor analizelor paraclinice, imagistice în vederea stabilirii diagnosticului.– Urmărirea pacientului chirurgical: observarea intervenției chirurgicale, corelarea cu datele anatomo-clinice, urmărirea postoperatorie: monitorizarea funcțiilor vitale, a parametrilor biologici, terapia antibiotic, antalgică, urmărirea clinică a evoluției plăgilor postoperatorii, detecția precoce a eventualelor complicații și sancționarea acestora (individual/asistat)– Cunoașterea regimului alimentar pre/postoperator al pacientului– Deprinderea noțiunilor esențiale de asepsie / antisepsie; cunoașterea instrumentarului chirurgical de bază și a modului de funcționare al acestuia– Abilitatea de a participa la intervenții chirurgicale,– Cunoașterea gesturilor chirurgicale minime: hemostaza cu cauterul mono/bipolar, tehnici de baza de incizii, tehnici de baza de sutura, efectuarea pansamentelor și suprimarea materialului de sutura– Recunoașterea urgentelor chirurgicale și capacitatea de a efectua un management efficient al cazului– Cunoașterea unor noțiuni minime de farmacologie referitoare la principalele clase medicamentoase folosite în chiurgia generala– Deprindera tehnicilor chirurgicale descrise mai susREZULTATE AȘTEPTATEÎn urma parcurgerii și a promovării modulului de pregătire se consideră necesar dobândirea următoarelor competențe teoretice și practice minim acceptabileAspecte teoretice1.Cunoașterea noțiunilor de bază a elementelor de semiologie chirurgicală2.Managementul pacientului chirugical în urgență: bilanțul lezional, completarea la nevoie cu investigații imagistice, paraclinice3.Abordarea în urgență a pacientului politraumatizat4.Abordarea multidisciplinară a pacientului5.Principii de management al abdomenului acut chirurgical6.Noțiuni generale de patologie chirurgicală abdominală7.Principii de tratament al șocului hemoragic și toxico-septic8.Principii de tratament al infecțiilor localizate de parți moi9.Conduita intraoperatorie corespunzătoareAspecte practice1.Practicarea unor manevre chirurgicale minim invazive (cataterism vezical, venos și ablația acestora, montarea perfuziilor, recoltarea produselor biologice )2.Urmărirea evoluției pacientului chirurgical3.Incizii tegumentare4.Tehnici de sutură și suprimarea materialului de sutură5.Managementul plăgilor6.Cunoașterea conduitei intraoperatorii și deprinderea tehnicilor chirurgicale
MODULUL II, ANUL I
BIOETICA
Nr. Ore curs 20 ore
Nr. Ore practice 50 oreTematicaI.Introducere în Bioetică – 2 ore1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2.Contextul apariției bioeticii3.Definirea bioeticii4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Teorii și metode în bioeticăII.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III.Relația medic – pacient I – 2 ore1.Valori ale relației medic - pacient2.Paternalism versus autonomie3.Modele ale relației medic - pacient4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Relația medic - pacient II - 2 ore1.Consimțământul informat2.Confidențialitatea în relația medic - pacient3.Relația medic – pacient minor4.Acte normative care reglementează relația medic - pacientV.Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1.Libertatea procreației2.Dileme etice în avort3.Etica reproducerii umane asistate medical4.Probleme etice în clonarea reproductivăVII.Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Probleme etice în stările terminale3.Tratamente inutile în practica medicală4.Eutanasia și suicidul asistat5.Îngrijirile paliativeVIII.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1.Donarea de organe de la cadavru2.Donarea de organe de la persoana vie3.Etica alocării de resurse în transplantIX.Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.Terapia genică6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.Comitetele de etică a cercetării6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăActivități practiceI.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1.Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent4.Proprietatea intelectualăIII.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.Rolul comunicării în relația medic - pacientIV.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2.Drepturile pacienților – reglementare legislativă3.Rolul comitetelor de etică din spitaleV.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 oreObiective educaționale: deprinderea unor aspecte bioetice esențiale în stabilirea relației medic- pacient, a malpraxisului și a cercetării pe subiecți umani.Rezultate așteptateAșteptări teoretice: parcurgerea tematicii teoretice;Așteptări practice: aplicarea noțiunilor teoretice în domeniul de pregătire
MODULUL III AN II
ATI 2 LUNI
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practică 240 oreTEMATICĂa/CURS– Anestezia locală și loco - regională .......................................... 4 ore– Noțiuni de anestezie generală. Riscul anestezic ............................... 4 ore– Homeostazia normală și tulburări ale homeostaziei organismului uman ........... 2 ore– Reechilibrarea bolnavului chirurgical: volemica, electrolitică, biologică ..... 4 ore– Hemoragie, hemostază, transfuzii .............................................. 2 ore– Socul ......................................................................... 4 ore– Monitorizarea în chirurgie .................................................... 2 ore– Resuscitarea cardio - respiratorie ............................................ 2 ore– Nutriția bolnavului chirurgical ............................................... 2 oreb/ACTIVITĂȚI PRACTICE– Intubație orotraheală ……………………………………………….. 10– Anestezii loco – regionale(asistare) …………………………………… 4– Monitorizarea pacientului critic ……………………………………… 10– Resuscitări cardio – respiratorii …………………………………….. 10– Cateterism venos central ……………………………………………… 5– Puncția arterială ……………………………………………………. 5– Traheostomia cu chit de traheostomie …………………………………… 2Rezultate așteptate:La finalul stagiului, medicul aflat în pregătire trebuie să cunoască principalele tehnici de anestezie loco-regională și generală, noțiuni de nutriție enterală și parenterală, îngrijirea în ATI a bolnavului politraumatizat.Obiective educaționale: reluarea fiziologiei și fiziopatologiei șocului (traumatic, septic, postcombustional), cunoașterea parametrilor principali de monitorizare a funcțiilor vitale, cunoașterea protocoalelor actuale de resuscitare, a tipurilor de anestezie.Așteptări teoretice: cunoașterea protocoalelor de resuscitare, recunoașterea principalelor complicații amenințătoare de viață, inițierea tratamentului de urgență, deprinderea farmacologiei medicamentelor uzuale.Așteptări practice: dobândirea abilității practice de a efectua proceduri medicale simple neasistați, la pacientul tarat, resuscitare cardio-pulmonară, participarea la anestezii regionale și anestezii generale.
MODULUL IV ANUL II
TRAUMATOLOGIE 2 LUNI
Nr. Ore curs : 26 ore
Nr. Ore practică : 300 oreTEMATICĂa/CURS = 30 ore– Imagistică în traumatologie …………………………………….. 4 ore– Traumatism de parți moi extrascheletale ………………………….. 4 ore– Tratamentul plăgilor curate și supurate ………………………….. 4 ore– Entorse ………………………………………………………. 1 ora– Luxații și fracturi ale coloanei vertebrale și bazinului …………… 4 ore– Traumatisme externe cu componenta viscerală ………………………. 3 ore– Politraumatisme ……………………………………………….. 6 oreb/ACTIVITĂȚI PRACTICE– Reducere de luxații ................................................... 10– Reducere și imobilizare de fracturi ale membrelor în aparat gipsat .... 10– Montare atelă gipsată .................................................. 5c/OPERAȚII – Participare ca ajutorObiective educaționale: familiarizarea cu anatomia membrelor și fiziologia osului și a articulațiilor, abordarea specifică pacientului ortopedic, interpretarea imaginilor radiologice, diagnosticul corect al fracturilor, stabilirea conduitei terapeutice în funcție de mecanismul traumatismului, antecedente personale ale pacientului, activitate, alegerea metodei de osteosinteza, cunoașterea criteriilor de amputație de membru, familiarizarea cu materialele protetice disponibile, urmărirea postoperatorie a pacientului ortopedic, detecția complicațiilor majore și principii de tratament al acestora.Rezultate așteptate:Cunoștiințe teoretice despre anatomia și fiziologia osului și a articulației, principiile de tratament al fracturilor închise și deschise ale membrelor, complicațiile specifice fracturilor membrelor și tratamentul de urgentă al acestora; tehnici de reducere al fracturilor și luxațiilor, principii de osteosinteză și tratament ortopedic, cunoașterea protezelor disponibile, indicațiile de amputație la nivelul membrelor.Competențe practice:– Diagnosticul clinic și radiologic al fracturii– Reducerea luxațiilor și a fracturilor– Imobilizarea după reducerea ortopedică a fracturilor– Cunoașterea instrumentarului specific necesar osetosintezei– Tratamentul anticoagulant în profilxia TEP– Urmărirea evoluției clinice și radiologice postoperatorii a pacientul ortopedic– Recunoașterea sindromului de compartiment– Principii de debridare excizională în fracturile deschise, fasciotomie, fasciectomie
MODULUL V ANUL II
CHIRURGIE VASCULARĂ 2 LUNI
Nr. Ore curs : 26 ore
Nr. Ore practică : 240 oreTEMATICAa/CURSUL = 30 ore– Traumatisme vasculare și politraumatisme cu componentă vasculară ................... 2 ore– Anevrisme arteriale ................................................................ 2 ore– Ischemia acută arterială ........................................................... 2 ore– Arteriopatii cronice obstructive ................................................... 2 ore– Varicele membrelor inferioare ...................................................... 2 ore– Boala tromboembolică ............................................................... 2 ore– Sindromul post-trombotic ............................................................ 2 ore– Limfedemul ......................................................................... 2 ore– Căi de abord în chirurgia vasculară periferică ..................................... 4 ore– Suturi vasculare: indicații, tehnică ............................................... 2 ore– Plastii vasculare .................................................................. 2 ore– Imagistica patologiei vasculare .................................................... 2 oreb/ACTIVITĂȚI PRACTICE (manevre)– Arteriografii ……………………………………………………………. 4– Flebografii ……………………………………………………………… 2c/OPERAȚII (participare)– Suturi vasculare ................................................................... 3– Cura varicelor membrelor pelvine ................................................... 3– Plastii vasculare cu vena .......................................................... 3– Plastii vasculare cu grefe ......................................................... 3– Embolectomii periferice ............................................................ 2– Abord chirurgical vase mari(brat, coapsă, gât) ..................................... 3– Anastomoze vasculare ............................................................... 2Obiective educaționale : cunoașterea anatomiei și fiziologiei sistemului circulator, expunerea chirurgicală a magistralelor arteriale, deprinderea principiilor de bază în efectuarea arteriorafiilor și a venorafiilor, a grefelor venoase, tratamente complementare, metode de investigare echo-doppler al sistemului vascular, principii de tratament al ischemiei arteriale și a trombozelor venoase, a insuficienței venoase croniceRezultate așteptate : parcurgerea în totalitate a tematicii sus menționate, aprofundarea elementelor de farmacologie, fiziopatologie prin studiu individual.Abilitați practice : participarea la intervenții chirurgicale Cunoașterea tehnicilor specifice și a instrumentarului specificObservarea /efectuarea în calitate de ajutor a unei arteriorafii, venorafii termio-terminală sau termino-laterală, fistulă arterio-venoasă Urmărirea postoperatorie a pacientuluiCunoașterea și identificarea precoce a complicațiilor ( tromboza, sdr de compartiment, etc.)
MODULUL VI an II
CHIRURGIE PLASTICĂ 2 luni
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practice 240 oreTEMATICAa/CURS = 26 ore– Traumatisme ale mâinii ............................................................. 2 ore– Panariții și flegmoane ale mâinii .................................................. 4 ore– Arsuri ............................................................................. 6 ore– Traumatisme prin temperaturi scăzute, degerături, înghețare ........................ 2 ore– Escare de decubit .................................................................. 2 ore– Plastii cutanate: generalități, indicații, tehnică ................................. 6 ore– Noțiuni de microchirurgie .......................................................... 4 oreb/ACTIVITĂȚI PRACTICE– Tratamentul unor panariții și flegmoane ale mâinii …………………………… 6– Tratamentul escarelor de decubit …………………………………………… 2c/OPERAȚIIParticipare ca ajutor– Grefe libere de piele .............................................................. 5– Plastii cutanate cu lambouri ....................................................... 3– Tenorafii .......................................................................... 2– Tratamentul arsurilor și degerăturilor ............................................ 10– Amputații și dezarticulații ale degetelor mâinii ................................... 5– Neuroliza .......................................................................... 5– Neurorafie ......................................................................... 5Obiectivele educaționale: familiarizarea cu anatomia normală; aprofundarea noțiunilor teoretice, urmărirea pacientului.Așteptări teoretice: parcurgerea tematicii, suplimentată de aprofundarea prin studiu individual la nevoie, recunoașterea afecțiunilor care reclama intervenții chirurgicaleAspecte practice: efectuarea manervelor menționate anterior.
MODULUL VII an II
ULTRASONOGRAFIE GENERALĂ-TEHNICI DE BAZĂ 1 LUNĂ
Nr. Ore curs 8 ore
Nr. Ore practică 120 oreTEMATICAa/CURS = 8 ORE– Noțiuni de Acustică ………………………………………………………. 1 oră– Terminologie și semiologie ultrasonografică …………………………………. 1 oră– Protocol FAST ……………………………………………………………. 6 oreb/ACTIVITĂȚI PRACTICE– Protocol FAST ..................................................................... 10Obiective educaționale : aprofundarea noțiunilor elementare de ultrasonografie general-protocol FASTRezultate așteptate: cunoașterea metodelor specifice de realizare a investigațieiAbilități practice: orientarea diagnosticului în urgențele chirurgicale
MODULUL VIII AN II
NEUROCHIRURGIE 1 % LUNĂ
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practică 120 oreTEMATICAa/CURS– Traumatisme cranio - cerebrale ..................................................... 4 ore– Traumatisme vertebro - medulare .................................................... 4 ore– Hernii discale ..................................................................... 2 ore– Procese expansive intracraniene .................................................... 2 ore– Procese expansive intrarahidiene ................................................... 2 ore– Politraumatisme cu interesare cranio - cerebrală și vertebro - medulară ............ 4 ore– Diagnosticul și tratamentul comelor ................................................ 4 ore– Imagistica neuro - chirurgicală .................................................... 4 oreb/MANEVRE– Puncții rahidiene: lombare ……………………………………………….. 10– Primul ajutor în traumatismul cranian cerebral ……………………………… 10c/OPERAȚII– Participare ca ajutorRezultate așteptate: La finalul stagiul, rezidentul trebuie să parcurgă tematica de curs, să dobândească noțiunile teoretice necesare evaluării inițiale ale unui pacient cu traumatisme craniene sau vertebro-medulare, să interpreteze rezultatele imagistice și să stabilească conduita de management al pacientului.Noțiunile de activitate practică, dat fiind gradul de dificultate ridicat și măsurile de asepsie/antisepsie riguroase caracteristice specialității vor fi stabilite de medicul coordonator pe perioada stagiului. Participarea la intervenții chirugicale în domeniul traumatologiei ca și observator/ajutor.
MODULUL IX AN III
ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ DIAGNOSTICĂ 1 1/2 LUNI
Nr. ore curs 60 ore
Nr. ore practică 120TEMATICAa/CURS– Noțiuni elementare de endoscopie digestivă ………………………………….. 4 ore– Organizarea laboratorului de endoscopie digestive ……………………………. 4 ore– Sterilizarea și dezinfecția în endoscopiea digestive …………………………. 4 ore– Accesoriile în endoscopia digestive ………………………………………… 4 ore– Indicații, contraindicații și complicații în endoscopie ………………………. 6 ore– Semiologie endoscopică ……………………………………………………. 4 ore– Anestezia în endoscopia digestive ………………………………………….. 4 ore– Tehnica endoscopiei digestive superioare ……………………………………. 4 ore– Tehnica endoscopiei digestive inferioare ……………………………………. 4 ore– Hemoragii digestive superioare …………………………………………….. 4 ore– Hemoragii digestive inferioare …………………………………………….. 4 ore– Boala de reflux gastroesofagian …………………………………………… 4 ore– Scleroterapia și bandarea …………………………………………………. 4 ore– Polipectomia …………………………………………………………….. 6 oreb/ACTIVITĂȚI PRACTICE– HDS ................................................................................ 6– HDI ................................................................................ 4– Biopsie-tumori benigne/maligne esofag, stomac, colon, rect ......................... 6Ulterior până la finalizarea pregătirii prin rezidențiat rezidentul trebuie să obțină certificare scrisă pentru efectuarea a minimum 200 endoscopii digestive superioare, 100 sigmoidoscopii flexibile, 50 colonoscopii, 30 scleroterapii / bandări viscerale / hemostaza altor leziuni nonvariceale, asistarea la minimum 50 de polipectomii și tehnici de hemostază în hemoragii inferioare, sub supravegherea unui medic primar cu competență/atestat în endoscopie digestivă de minimum 3-5 ani, din centrele de pregătire. Aceste manevre se pot efectua în cadrul modulelor de chirurgie generală și chirurgie de urgență.Obiective educaționale : aprofundarea noțiunilor elementare de endoscopie digestivă superioară și inferioarăRezultate așteptate: cunoașterea metodelor specifice de realizare a investigației Abilități practice: orientarea diagnosticului și tratamentul în urgențele chirurgicale
MODULUL X AN III
CHIRURGIE TORACICĂ 2 LUNI
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practică 240 oreTEMATICAa/CURS– Traumatisme toracice închise și deschise ........................................... 2 ore– Politraumatisme cu componenta toracică ............................................. 2 ore– Pleurezii purulente ................................................................ 2 ore– Infecții pulmonare chirurgicale .................................................... 2 ore– Chistul hidatic pulmonar ........................................................... 2 ore– Tumori benigne și maligne .......................................................... 4 ore– Intervenții de graniță ............................................................. 3 ore– Mediastinul, mediastinite, tumori benigne și maligne ............................... 3 ore– Explorarea imagistică a toracelui .................................................. 3 ore– Noțiuni de chirurgie toracoscopică ................................................. 3 oreb/ACTIVITĂȚI PRACTICE– Puncții pleurale …………………………………………………………. 5– Drenaj pleural …………………………………………………………… 3– Primul ajutor în voletul costal ……………………………………………. 2– Primul ajutor în plăgile toraco – pulmonare …………………………………. 2c/OPERAȚII– Participare ca ajutor– Toracotomie ........................................................................ 3– Traheostomie ....................................................................... 2– Toracoscopii ....................................................................... 4– Intervenții chirurgicale din cadrul modului de chirurgie oncologicaObiective educaționale : aprofundarea noțiunilor teoretice de anatomie și a tehnicilor chirurgicale utilizate în patologia toracică de urgențăRezultate așteptate : parcurgerea în totalitate a tematicii sus menționateAbilități practice : participarea la intervenții chirurgicale. Cunoașterea tehnicilor chirurgicale specifice și a instrumentarului specific. Urmărirea postoperatorie a pacientului. Cunoașterea și identificarea precoce a complicațiilor
MODULUL XI an III
CHIRURGIE UROLOGICĂ 2 LUNI
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practice 240 oreTEMATICAa/CURS = 26 ore– Traumatisme ale aparatului urinar .................................................. 2 ore– Litiaza urinară .................................................................... 2 ore– Tumori benigne și maligne aparat urinar ............................................ 4 ore– Adenomul de prostată ............................................................... 2 ore– Adenocarcinomul de prostată ........................................................ 2 ore– Traumatismele aparatului genital masculin .......................................... 2 ore– Malformații și afecțiuni congenitale: hipospadias, epispadias, criptorhidia ........ 2 ore– Hidrocel, varicocel ................................................................ 2 ore– Orhiepididimita acută și cronică ................................................... 1 ora– Insuficiența renală acută la bolnavul chirurgical .................................. 2 ore– Tehnici moderne urologice .......................................................... 3 ore– Imagistica în urologie ............................................................. 2 oreb/ACTIVITĂȚI PRACTICE– Sondaj vezical ………………………………………………………….. 50– Puncții vezicale suprapubiene ……………………………………………… 5– Cistostomii ……………………………………………………………… 2– Uretrocistoscopii ………………………………………………………… 5c/OPERAȚII– Participare ca ajutor– Pielolitotomii ..................................................................... 5– Ureterolitotomii ................................................................... 5– Nefrectomii ........................................................................ 5– TUR ................................................................................ 5– Cura hidrocelului .................................................................. 3– Cura varicocelului ................................................................. 3– Cistorafii ......................................................................... 3– Ureterorafii ....................................................................... 3– Cura chirurgicală a cisto-rectocelui ............................................... 2– Ureterostomii ...................................................................... 3– Ureterorafii ....................................................................... 3– Reimplantare ureter ................................................................ 3– Intervenții chirurgicale associate modulului de chirurgie oncologicaObiectivele educaționale: familiarizarea cu anatomia urologică, aprofundarea noțiunilor teoretice cu caracter interdisciplinar, urmărirea pacientului urologic.Așteptări teoretice: parcurgerea tematicii, recunoașterea afecțiunilor benigne sau maligne care necesită intervenții chirurgicale programate sau de urgențăAspecte practice: efectuarea manervelor și a tehnicilor chirurgicale menționate anterior.
MODULUL XII an III
CHIRURGIE ONCOLOGICĂ 6 LUNI
Nr. Ore curs 152 ORE
Nr. ore practică 720 oreTEMATICAa/CURS1.Principii de genomică și biologie a cancerului – 8 ha.Biologia celulară și moleculară a celulei canceroaseb.Structura și funcția unei genec.Oncogenele și genele supresoare tumoraled.Citogeneticăe.Reglarea creșterii celulelor tumoralef.Invazia tumorală și metastazarea2.Carcinogeneză - 4 ha.Virusuri implicate în oncogenezăb.Agenți fizici și chimici implicați în oncogenezăc.Factorii ereditari3.Epidemiologie - 8 ha.Incidență, prevalență și mortalitate prin cancerb.Factori etiologici și favorizanțic.Factori geneticid.Consiliere geneticăe.Prevenție, screening și depistare precocef.Principii de biostatistică și metodologie în trialuri privind cancereleg.Chemoprevenția bolii neoplazice.4.Principii de tratament al bolii neoplazice - 12 ha.Radiobiologia și relevanța ei pentru tratamentb.Principiile radioterapieic.Principiile chimioterapieid.Acțiunea medicamentelor anticanceroasee.Hormonoterapia în cancerf.Principii de chirurgie oncologicăg.Chirurgia laparoscopică în oncologieh.Principii de îngrijiri paliativei.Terapia multimodalăj.Îngrijiri multidisciplinare5.Calitatea vieții și tratamentul simptomatic – 4 ha.Antiemeticeleb.Controlul simptomatologieic.Managementul dureriid.Metode de măsurare a calității vieții în cancere.Pacientul terminal6.Comunicarea în cancer – 4 ha.Comunicarea în oncologieb.Prezentarea veștilor proastec.Interacțiunea cu pacienții neoplazici7.Oncologie populațională – 4 ha.Cancerul la vârstnicib.Cancerul la copiic.Cancerul la pacienții cu HIV/SIDA8.Probleme speciale în chirurgia oncologică – 4 ha.Nutrițiab.Urgențele chirurgicalec.Infecțiad.Recuperareae.Grefele de piele și plastiile miocutanate9.Modificări vasculare în cancer – 4 ha.Complicații trombotice10.Tumori ale tubului digestiv superior – 16 ha.Cancerul de esofagb.Cancerul de stomacDiagnostic și stadializare; Tratament chirurgical;Terapie sistemică11.Cancer colorectal - 12 ha.Diagnostic și stadializareb.Tratament chirurgicalc.Terapie sistemică12.Cancere în sfera hepatobiliopancreatică - 16 ha.Tumori maligne hepaticeb.Tumori maligne ale căilor biliarec.Tumori maligne ampulared.Tumori maligne pancreaticeDiagnostic și stadializare; Tratament chirurgical; Terapie sistemică13.Oncologie ginecologică - 8 ha.Cancer de col uterinb.Cancer de endometruc.Cancer de ovarDiagnostic și stadializare; Tratament chirurgical; Terapie sistemică14.Oncologie urologică – 8 ha.Cancer de prostatăb.Tumori maligne renalec.Tumori maligne ale vezicii urinared.Cancer testicularScreening, Diagnostic și stadializare; Tratament chirurgical; Terapie sistemică15.Cancerul de sân – 8 ha.Precoce: tratament chirurgical, nodul santinelă, disecție axilară, terapie adjuvantă, biologie tumorală, factori de prognostic și predictivib.Avansat local și metastatic16.Cancere ale tractului respirator - 8 ha.Tumori maligneale pleureib.Cancer pulmonarDiagnostic și stadializare; Tratament chirurgical; Terapie sistemică17.Cancere oro-maxilo-faciale - 4 ha.Cancer tiroidianb.Cancer al glandelor salivarec.Tumori maligne ale buzelor, limbii, faringelui și laringeluid.Cancere maxilofaciale18.Melanomul – 8 ha.Stadializareb.Clasificarec.Tratament chirurgicald.Nodul santinelăe.Disecția în blocf.Terapia adjuvantă19.Limfomul - 4 ha.Sarcoameb.Tumori ale sistemului nervos 20. Boala metastatică osoasă - 8 hb/ACTIVITĂȚI PRACTICE– Biopsii diverse pentru diagnosticul cancerelor ……………………………. 10– Interpretarea diverselor metode și procedee de diagnostic în cancere ………… 20– Identificare ganglion santinelă ………………………………………….. 3c/OPERAȚII1.Tipuri de incizii în chirurgia oncologică (20 intervenții)2.Stadializare intraoperatorie a tumorilor (30 intervenții - minim 2 intervenții pentru fiecare localizare a cancerului)3.Tehnica de mobilizare a organului afectat (30 intervenții – minim 2 intervenții pentru fiecare localizare a cancerului)4.Tehnica de realizare a gastrectomiilor totale și subtotale (10 intervenții)5.Tehnica de realizare a intervențiior pe colon și rect pe cale deschisă (20 interveții):a.Hemicolectomia dreaptă (5 interveții)b.Hemicolectomia stângă (5 interveții)c.Rezecțiia rectosigmoidiană (5 intervenții)d.Amputația de rect (5 interveții)6.Tehnica de realizare a hemicolectomiilor, rezecțiilor rectosigmoidiene, amputațiilor de rect pe cale laparoscopică (10 interveții)7.Tehnici de realizare a exenterației pelvine totale (3 intervenții)8.Tehnici de realizare a manevrei Pringle și a excluderii vasculare totale a ficatului (5 intervenții)9.Tehnici de realizare a rezecțiilor hepatice (22 intervenții):a.Hepatectomia dreapta (5 intervenții)b.Hepatectomia stanga (5 intervenții)c.Sectorectomie laterală stanga (5 intervenții)d.Hepatectomii atipice (5 intervenții)e.Rezecții hepatice laparoscopice (2 intervenții).10.Tehnici de realizare a rezecției de cale biliară principală (5 intervenții)11.Tehnici de realizare a rezecțiilor pentru cancerul de pancreas (20 intervenții)a.Duodenopancreatectomia cefalică Whipple (5 intervenții)b.Splenopancreatectomia corporeocaudală (5 intervenții)c.Pancreatectomie centrală (2 intervenții)d.Rezecții multiviscerale (3 intervenții)12.Tehnici de realizare a rezecțiilor în cancerele urologice (20 intervenții)a.Prostatectomii (3 intervenții)b.Nefrectomii (7 intervenții)c.Cistectomii (5 intervenții)d.Orhidectomii (5 intervenții)13.Tehnici de realizare a rezecțiilor în cancerele ginecologice (20 intervenții):a.Operație Wertheim (10 intervenții)b.Operație complexă de ovar (10 intervenții)14.Tehnici de realizare a mastectomiilor (10 intervenții)15.Tehnici de realizare a rezecțiilor tumorale pulmonare și pleurale (10 intervenții)16.Tehnici de realizare a rezecțiilor în cancerele din sfera oro-maxilo-facială (5 intervenții)17.Tehnici de realizare a stadializării și tratamentului chirurgical în melanom (5 intervenții)Obiective educaționale: cunoașterea noțiunilor teoretice și paractice de patologia oncologicăRezultate așteptate: parcurgerea tematicii, înțelegerea mecanismelor fiziologice implicate în patogeneza tumorilor; cunoașterea principială a tehnicilor chirurgicale principale folosite în chirurgia oncologicăAplicații practice – realizarea interven țiilor chirurgicale enumerate mai sus pe întreaga durata a rezidențiatului și se pot suprapune cu intervențiile din modulele specifice. Aceste intervenții se realizează în modulul de chirurgie oncologica dar și pe parcursul modulelor de chirurgie generala, chirurgie de urgență, chirurgie toracică, chirurgie urologică, chirurgie ginecologică.
MODULUL XIII an III
CHIRURGIE GINECOLOGICĂ 2 LUNI
Nr. Ore curs 26 ORE
Nr. Ore practică 240 oreTEMATICAa/CURS = 26 ore– Fibromul uterin .................................................................... 2 ore– Cancerul de col și corp uterin, .................................................... 4 ore– Tumori benigne ovariene ............................................................ 4 ore– Cancerul de ovar ................................................................... 2 ore– Cancerul trompei ................................................................... 2 ore– Cancerul vulvar .................................................................... 2 ore– Incontinența de urină la femei ..................................................... 2 ore– Sarcina extrauterină ............................................................... 2 ore– Pelviperitonitele .................................................................. 2 ore– Noțiuni de chirurgie laparoscopică ginecologică ................................... 4 oreb/ACTIVITĂȚI PRACTICE– Tușee vaginale ………………………………………………………….. 50c/TEHNICI OPERATORII– Participare ca operator/ajutor– Anexectomie ........................................................................ 5– Histerectomie totala ............................................................... 5– Miomectomie ........................................................................ 3– Asistare naștere natural/cezariană ................................................ 10– Tehnici chirurgicale cuprinse în modulul de chirurgie oncologicaObiective educaționale cunoașterea noțiunilor elementare de anatomie ginecologică; a noțiunilor de chirurgie ginecologică clasică și laparoscopicăRezultate așteptate: Parcurgerea tematicii; cunoașterea principială a tehnicilor chirurgicale principale folosite în chirurgia ginecologicăAplicații practice – realizarea tehnicilor chirurgicale enumerate mai sus
Modulul XIV anul IV
CHIRURGIE DE URGENTĂ 8 LUNI
Nr. Ore curs 46 ore
Nr. Ore practică 840 oreTEMATICAa/CURS = 46 ORE– Noțiuni generale de chirurgie de urgență ........................................... 2 ore– Explorări clinice și imagistice în chirurgia de urgență abdominală ................. 4 ore– Traumatisme abdominale ............................................................. 6 ore– Hemoragii digestive superioare și inferioare ....................................... 6 ore– Hemoragia intraperitoneală ......................................................... 2 ore– Peritonitele ....................................................................... 6 ore– Ocluzii intestinale ................................................................ 6 ore– Politraumatisme cu componente viscerale abdominale ................................. 4 ore– Traumatisme prin accidente de circulație ........................................... 2 ore– Atitudinea de urgență în calamități ................................................ 4 ore– Leziuni combinate .................................................................. 2 ore– Noțiuni de chirurgie laparoscopică, în urgențe abdominale 2 oreb/ACTIVITĂȚI PRACTICE– Hemostaza provizorie și definitivă …………………………………………. 6– Puncția – spălătura peritoneală ……………………………………………. 4– Drenaj peritoneal multiplu și drenaj – spălătura …………………………….. 2– Endoscopie digestivă inferioară/superioară ………. conform modulului de endoscopie digestivăc/OPERAȚII– Participare operator/ajutor– Celioscopia în urgențe abdominale .................................................. 5– Traumatism esofagian ............................................................... 3– Traumatism diafragm ................................................................ 3– Traumatism stomac .................................................................. 3– Traumatism duoden .................................................................. 2– Traumatism intestine subțire ....................................................... 2– Traumatism Colon/Rect .............................................................. 3– Traumatism Hepatic ................................................................. 3– Traumatism Splenic ................................................................. 4– Peritonite ......................................................................... 5– Ocluzie intestinală ................................................................ 5Obiective educaționale cunoașterea noțiunilor elementare în patologia chirurgiei de urgență Rezultate așteptate:Parcurgerea tematicii, înțelegerea mecanismelor fiziologice implicate în chirurgia de urgență ; cunoașterea principială a tehnicilor chirurgicale principale folosite în chirurgia de urgență, evaluarea și managementul pacientului criticAplicații practice – managerierea în echipe pluridisciplinare a urgențelor chirurgicale
MODULUL XV ANUL IV
CHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ 4 LUNI
Nr. Ore curs 40 ore
Nr. Ore practică 560 oreTEMATICACurs – Tehnicile de bază de chirurgie laparoscopică = 4 luniI.Echipamentul pentru chirurgie laparoscopică1.Sistemul de insuflare a cavității peritoneale și tehnicile alternative de creare a spațiului de lucru2.Sistemul de preluare, transmitere și înregistrare a imaginii3.Sistemul de irigație – aspirație4.Sistemul de electrochirurgie5.Pregătirea sălii de operațieInstalarea, verificarea, funcționarea și întreținerea echipamentelor Defecțiuni posibile, incidente și accidenteII.Instrumentarul pentru chirurgie laparoscopică1.Instrumentarul standard pentru tehnicile de bază2.Instrumentar pentru situații speciale3.Utilizarea, întreținerea și sterilizarea instrumentarului laparoscopic.Defecțiuni posibile, incidente și accidenteIII.Principii de bază ale chirurgiei laparoscopice1.Criterii generale de opțiune pentru abordul laparoscopic, indicații și contraindicații2.Evaluarea preoperatorie a pacientului propus pentru chirurgie laparoscopică3.Particularitățile anesteziei pentru chirurgia laparoscopică și consecințele fiziopatologice ale insuflării peritonealeIncidente și accidente intraoperatorii specifice4.Evoluția și îngrijirile postoperatorii în chirurgia laparoscopică.Complicații postoperatorii specificeIV.Tehnici chirurgicale laparoscopice de bază1.Instituirea pneumoperitoneului2.Dispozitivul operator și plasarea trocarelor3.Utilizarea lanțului imagistic4.Utilizarea sistemului de electrochirurgie5.Utilizarea sistemului de irigație aspirație6.Incidente, accidente și complicații ale gesturilor de bază în chirurgia laparoscopică(insuflare, introducerea trocarelor, manevrarea camerei, utilizarea sistemului de electrochirurgie, irigație – aspirație)7.Explorarea laparoscopică generală a cavității peritoneale8.Visceroliza, explorarea pentru ascita și tehnici de biopsie laparoscopică9.Tehnici de ligaturi și sutura laparoscopică10.Tehnici de utilizarea a clipurilor hemostatice11.Tehnici de sutura mecanica aplicabile pentru chirurgia laparoscopică12.Extragerea pieselor operatorii și drenajul laparoscopicV.Explorarea laparoscopică a abdomenului acut chirurgical1.Indicații și contraindicații2.Abdomenul acut chirurgical3.Abdomenul acut netraumatic4.Gesturi terapeutice de baza în abdomenul acut chirurgical: suturi, hemostaza, lavaj și drenaj. Atitudinea în ulcerul perforatVI.Colecistectomia laparoscopică1.Indicații și contraindicații2.Tehnica operatorie standard3.Variante de tehnică operatorie4.Dificultăți, incidente și accidente intraoperatorii5.Criterii de conversie la chirurgia deschisă6.Colangiografia intraoperatorie7.Evoluția, îngrijirile și complicațiile postoperatoriiVII.Apendicectomia laparoscopică1.Indicații și contraindicații2.Tehnica operatorie standard3.Variante de tehnica operatorie4.Dificultăți, incidente, și accidente intraoperatorii5.Criterii de conversie la chirurgia deschisă6.Evoluția, îngrijirile și complicațiile postoperatoriiVIII.Barem minimal de activități practice1.Asistarea la desfășurarea operațiilor laparoscopice în direct -102.Activitate ca instrumentar în echipa operatorie – 303.Mânuirea telescopului - 304.Ajutor în echipa operatorie – 305.Intervenții efectuate ca prim operator: explorări, (5 op.),Colecistectomii (5 op.), apendicectomii (10 op.).IX.Evaluare finală a stagiului de pregătire teoretică și practicăPosibilități:– Teste cu răspunsuri multiple– Examen oral– Testare practică a gesturilor de bază utilizând un pelvitrainer/simulator– Apreciere întocmită de instructor/tutorele de practicăObiective educaționale: aprofundarea noțiunilor teoretice în chirurgia laparoscopică – tehnici de bazăRezultate așteptate: deprinderea cunoștințelor și abilităților necesare în realizarea tehnicilor laparoscopice de bazăAplicații practice – realizarea intervențiilor chirurgicale enumerate mai sus
Modulul XVI anul V
CHIRURGIE PEDIATRICĂ 2 LUNI
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practică 240 oreTEMATICAa/CURS = 26 orePatologia diverticulului Meckel 2Invaginația intestinală 2Apendicita acută 2Peritonitele acute 2Hemoragii digestive superioare 2Rupturile traumatice ale organelor cavitare abdominal 4Rupturile traumatice ale organelor parenchimatoase abdominale 4Rupturile de rinichi 2Sindromul scrotal acut 2Traumatismele toracelui 2Hernia ombilicală și inghinală 2b/ACTIVITĂȚI PRACTICE– Sondaj nazo-gastric ....... 6– Tușeu rectal .............. 4– Evaluare politraumatism ... 4c/OPERAȚII– Participare ca ajutorPleurotomia …………………… 1Apendicectomia ..................... 2Corectarea prolapsului anorectal … 1Hepatorafia ........................ 1Splenectomia/Splenorafia ……….. 1Cura herniei ombilicale ............ 1Cura herniei inghinale …………. 1Torsiunea de testicul .............. 1Obiective educaționale cunoașterea noțiunilor elementare în patologia chirurgiei pediatriceCompetențe teoretice:– Principiile de abordare a pacientului chirurgical de vârstă pediatrică– Particularități ale evoluției postoperatorii la copil– Familiarizarea cu malformațiile congenitale; cunoașterea momentului operator, a intervențiilor etapizateCompetențe practice:– Intervențiile chirurgicale + Urmărirea postoperatorie la copil + 
REPARTIZAREA MODULELOR / STAGIILOR PE AN DE PREGĂTIRE
CHIRURGIE GENERALĂ
6 ANIAnul I : – Chirurgie generală – 11luni 1/2– Bioetica – 1/2 lunăAnul II : - ATI 2 luni– Traumatologie - 2 luni– Chirurgie vasculară - 2 luni– Chirurgie plastică - 2 luni– Ultrasonografie generală diagnostică - 1 lună– Neurochirurgie - 1 lună V– Endoscopie digestivă diagnostică - 1 1/2luniAnul III: – Chirurgie toracică – 2 luni– Chirurgie urologică – 2 luni– Chirurgie oncologică – 6 luni– Chirurgie ginecologică – 2 luniAnul IV:– Chirurgie de urgență - 8 luni– Chirurgie laparoscopică - 4 luniAnul V: – Chirurgie pediatrică – 2luni– Chirurgie generală – 10 luniAnul VI: - Chirurgie generală - 12 luniOBIECTIVELE EDUCAȚIONALE1.De a armoniza programul de pregătire în chirurgia generală din România cu cel din țările europene și Uniunea Europeană a Specialităților Medicale - UEMS2.Competențele de specialitate includ: capacitatea de a oferi consultații de specialitate; capacitatea de a conduce un serviciu de chirurgie generală (ambulator/unite cu paturi) într-o clinică, spital sau serviciu privat; capacitatea de a oferi educație de chirurgie generală studenților, rezidenților sau pacienților.Obiectivele pregătirii: La completarea stagiilor din curricula, medicul rezident trebuie să dobândească noțiuni practice și teoretice specifice specialității:I.Începerea pregătirii în specialitate1.Conținutul pregătirii profesionale și rezultatele așteptateCompetențe pentru admiterea în programul de pregătire în specialitate– Pentru a fi eligibil, medicul trebuie să fie acreditat ca doctor-medic, de o instituție de pregătire acreditată la nivel internațional (IMED- internațional Medical Education Directory). După absolvirea studiilor universitare va debuta pregătirea în specialitate.– După admiterea în programul de pregătire în specialitate, rezidentul trebuie să dobândească suficiente informații teoretice, abilități practice și competențe generale care să îi permită activitatea medicală de sine stătătoare.– Acest document promovează standardele înalte pentru pacienții cu afecțiuni care circumscriu sfera de interes a Chirurgiei Generale din UE, stabilind cerințele minime necesare efectuării specialității oriunde în Europa.Considerăm că decidenții au obligația de a stabili un număr de locuri de admitere în rezidențiat pentru specialitatea Chirurgie Generală la propunerea comisiei consultative Chirurgie Generală. Stabilirea numărului de locuri după această procedură va permite evoluția previzibilă a dimensiunii specialității în acord cu cererea existentă pe piața muncii.A.Cunoștințe teoretice și cliniceBaza de cunoștințe medicale și a aptitudinilor clinice esențiale practicii în domeniuNoțiuni de științe fundamentale:– Anatomia– Alte științe relevante (farmacologie, histopatologie, fiziologie, biomecanica)– Genetica și embriologie relevantă în malformațiile congenitale– Anatomie clinică– Noțiuni de fiziologie și biochimie aplicată (inclusiv principii de echilibru acido-bazic și nutriție)– Fiziopatologie: principii de imunologie și microbiologie– Farmacologie: indicații terapeutice, reacții adverse ale medicamentelor utilizate frecvent în perioada postoperatorie– Noțiuni de biostatistică și epidemiologie relevante în Chirurgia GeneralăB.Tematica de pregătire în specialitate în toate țările UEMS (silabusul)Listarea temelor necesare compentenței profesionale de bază sunt detaliate mai jos. În cazul în care pe perioada de formare profesională, rezidentul întâlnește situații adiționale, se încurajează notarea acestora în logbook.Pentru a garanta standardele comune de calitate în specialitate, curricula trebuie să acopere majoritatea tematicii. Dovezi ale parcurgerii trebuiesc documentate în portfolio-ul rezidentului.Cunoștințe teoreticeFiecare centru de pregătire trebuie să asigure ore dedicate învățământului și sau întâlniri regulate, săptămânale dedicate tematicii de specialitate.Rezidenții au obligația de a participa la congrese și conferințe de specialitate internaționale sau naționale.2.Aptitudini profesionale și atitudine– Aptitudini de comunicare și comportamentale: Contactul clinic cu pacientul (abilitatea de a efectua anamneza, examenul clinic general și local)– Aptitudini de comunicare: se urmărește capacitatea de a informa pacienții sau cadre medicale referitor la diagnosticul stabilit, indicațiile chirurgicale, riscurile și complicațiile aferente procedurii, rezultate pe termen imediat, mediu și lung; capacitatea de a comunica eficient în situații limită (pacienți cu stare generală extrem de gravă); capacitatea de a comunica eficient cu diferite culturi ( prin intermediul unui interpret)– Munca în echipă: abordarea interdisciplinară a cazurilor complexe, referirea pacienților cu afecțiuni specifice în centre de excelență3.Aptitudini practice și clinicePregătirea clinică trebuie să se desfășoare pe parcursul a 5 zile/săptămână sub observație directă. Pentru cei cu program de pregătire part-time, trebuie documentată echivalența unui stagiu full-time.Coordonatorii trebuie să se asigure de abilitatea rezidentului de a efectua independent toate procedurile documentate.3.Management– Dobândirea aptitudinilor de management eficient al unei secții de Chirurgie Generală– Înțelegerea aspectelor socio-economice și juridice ale profesiei4.Aptitudini didactice și științifice (abilitatea de a forma personalul medical și cel mediu, participarea la cursuri de formare profesională; capacitatea de analiză a datelor medicale în contextul elaborării unor lucrări științifice). Participarea la cursuri de formare profesională/ congrese se realizează prin concediu de formare profesionale conform Codului Muncii Legea 53/2003 actualizată prin Legea 283/ 2022 - art. 154-1585.Capacitatea de autoevaluareAccesul în programul de pregătire este conform prevederilor legale naționale în vigoare. Procedura de selecție este non – discriminatorie, transparent.Durata de pregătire: 6 AniSe consideră obligatorie efectuarea inițială a unui an de pregătire în chirurgie generală, an urmat de examen obligatoriu teoretic și practic. Nota se înscrie în carnetul de rezident. În cazul nepromovării acestui examen este posibilă reexaminarea după încă un an. În cazul nepromovării acestui examen rezidentul nu se poate înscrie la examenul de medic specialist.Pe parcursul următorilor ani, rezidenții vor parcurge progresiv curricula dobândind noțiuni și abilități specifice. Se va încuraja pe parcursul programului de formare participarea activă la programe structurate de prezentări de cazuri, review-uri ale literaturii de specialitate, seminarii, studii clinice sau cercetare științifică. Dacă situația locală o permite, aceste eforturi extracurriculare pot fi echivalate cu concediu de formare profesională.Cerințe minimeProgramul de pregătire în specialitate trebuie să expună rezidentul unui număr ridicat și divers de pacienți și proceduri, de complexitate variabilă. Rezidenții aflați în formare trebuie să își demonstreze competent într-un număr variabil de arii. Coordonatorul de rezidențiat este responsabil de evaluarea gradului de competență.Activitatea practică dobândită pe parcursul orelor de activitate practică, va fi efectuată sub stricta observație a coordonatorului, iar procedurile efectuate, vor fi completate de către medicul rezident în log-book, fiind contraparafate de medicul coordonator. Pentru a asigura corectitudinea completării log-book-ului se vor nota: data intervenției și semnătura medicul coordonator.Referitor la modalitatea de cuantificare a aptitudinilor practice se va aplica următorul model:Se va considera următorul sistem de evaluare al competentei pentru fiecare procedură:1.Participare ca Observator (O)2.Efectuează procedura ca Operator secundar (OS)3.Efectuează procedura ca Operator primar asistat (OPA)Se urmărește ca în perioada de formare profesională, rezidentul să fie observator/ajutor pentru proceduri înalt specializate cu grad ridicat de complexitate/risc; să fie ajutor pentru proceduri de dificultate medie, operator asistat pentru proceduri comune, și operator asistat, cu controlul complicațiilor comune pentru proceduri minore descrise pe larg Logbook.Competențele adiționale trebuiesc documentate deasemenea: gărzile voluntare, activitatea ca promotor al sănătății, participarea la cursuri de microchirurgie, prezentările la congrese și conferințe. Pregătirile dobândite în afara programului oficial de pregătire nu pot fi luate în calcul pentru examenul de specialitate.Pentru a dobândi titlul de medic specialist, rezidentul trebuie să dovedească un nivel de competență suficient de ridicat încât să ofere asistență medicală atât pacienților acuți cât și cronici. Nivelul de performanță este stabilit la nivel național, dar ghidul sus menționat descrie cerințele de bază pentru un Chirurg în Specialitate.Monitorizare și examinareFiecare țara este încurajată să stabilească propriul sistem de evaluare. Progresiv, se va ajunge la un sistem de evaluare comun pentru țările membre UEMS care să stabilească eligibilitatea rezidentului ca medic specialist european în specialitate.Rezidenții vor fi îndrumați la diferite niveluri. Activitatea clinică a acestuia va fi supravegheată de un medic îndrumător. Îndrumătorul este responsabil de supravegherea rezidentului, formarea lui profesională și oferirea feedback-ului referitor la performanțele clinice și teoretice.Toate programele de pregătire în specialitate Chirurgie Generală se vor desfășura sub supravegherea unui coordonator de rezidențiat. Rezidentul se va întâlni cu acesta la 6 luni, pentru a discuta progresele făcute și greutățile întâmpinate pe perioada de pregătire. Rezidentul trebuie să ofere informații despre evoluția lui profesională, să prezinte pe baza documentelor care să reflecte evoluția lor teoretică și practică. Scopul acestei întâlniri este unul constructiv, de a ajuta rezidentul să promoveze examenul de specialitate; acestea nu sunt relevante în procesul de evaluare.Evaluarea competentelor practice poate fi făcută fie prin observație clinică, prin rezultatele obținute la laboratorul de medicină experimentală sau prin folosirea simulatoarelor dacă acestea există.Planul de evaluare trebuie să fie format din tipuri diferite de examinări, care să se suprapună în timp, reflectând nivelul de cunoștințe clinice și teoretice ale rezidentului.Tipuri de examinări posibile :– Test de observație directă a competențelor procedurale (ODCP)– Mini examinare clinică (Mini ExC)– Examinare clinică structurată pe obiectiv (ExCSO)– Evaluarea structurată pe obiectiv a abilităților tehnice– Evaluarea comportamentului în calitate de medic curant de către pacienții de care rezidentul s-a ocupat direct– Log-book-ul de proceduri– Evaluarea comportamentului prin feedback multi-sursa: de efectuat în primul an sau primii doi ani de pregătire în specialitate astfel: rezidentul este evaluat din punct de vedere al comportamentului afișat de toți membrii centrului. Acesta poate fi repetat dacă rezultatele sunt nesatisfăcătoare. Doar rezidenții care vor îndeplini calificativul satisfăcător vor fi eligibili pentru susținerea examenului de specialitate.După parcurgerea perioadei de pregătire în specialitate, rezidentul devine eligibil pentru susținerea examenului de specialitate pentru evaluare a cunoștințelor teoretice. Această examinare parcurge prin sondaj tematica de interes al specialității, referitoare la practica clinică și științifică (diagnostic, investigații, tratament)În cazul nepromovării acestei examinări, rezidentul se poate înscrie pentru reexaminare.Rezidenții trebuie să acumuleze cunoștințe teoretice și practice în toate domeniile detaliate în silabus. Experiența operatorie va fi documentată în logbook, conform modelului standard elaborat. Toate procedurile notate în logbook trebuie contraparafate de coordonatorul de rezidențiat. Cunoștințele teoretice vor fi evaluate prin examene anuale/de sfârșit de stagiu etc, iar aptitudinile practice pe baza logbookului.ResponsabilitateResponsabilitatea pentru conducerea programului de pregătire revine coordonatorului și a instituției în care se desfășoară rezidențiatul. Îndrumătorul este direct responsabil în fața coordonatorului pentru pregătirea rezidenților. La momentul actual, sunt permise individualizări legate de competențele dobândite în perioada de formare profesională, în funcție de dispozițiile comisiilor naționale de specialitate. UEMS susține implementarea noțiunilor la nivel național, care să corespundă pretențiilor internaționale.Asigurarea calitățiiAutoritățile naționale de monitorizare și instituțiile responsabile de învățământul postuniversitar vor realiza periodic inspecții, evaluări pentru verificarea implementării corecte a curiculei.Instituțiile de pregătirePregătirea în specialitate trebuie desfășurată într-o instituție/ grup de instituții, de preferat o clinică universitară sau o clinică în parteneriat cu universitatea, ce pot acoperi o gamă cât mai largă a curiculei. Aceste instituții partenere trebuiesc avizate de Comisia națională de monitorizare și permit pregătirea pe o perioadă de maxim un an.Centrele de pregătire trebuie să îndeplinească următoarele condiții pentru a fi eligibile: logistica necesară internării pacientului, de asigurare a tratamentului în regim ambulator, care să aibă în componență cel puțin 3 medici specialiști/primari. Centrul trebuie să asigure specialități chirurgicale înrudite, astfel încât să permită medicului rezident deprinderea tratamentului multidisciplinar al pacienților. Consulturile de specialitate și cazurile tratate trebuie să cuprindă o patologie variată, iar tratamentul chirurgical să fie efectuat la standarde ridicate, încât să ofere posibilitatea îndeplinirii obiectivelor 3 și/sau 4.Adițional, este de preferat ca centrele de pregătire să aibă logistica necesară educației medicale continue, accesul informatic la baze de date naționale și internaționale, laboratoare dedicate activităților practice.Deoarece un singur centru de pregătire nu poate acoperi toate aspectele curiculei, este încurajată colaborarea prin acorduri între centrele de pregătire la nivel național, care să asigure rotația medicilor rezidenți între varii centre pentru parcurgerea cât mai completă a curiculei.Considerăm ca pregătirea medicilor rezidenți e necesar să se desfășoare conform unor criterii, standarde de referință și indicatori de performanță care vor trebui demonstrate de unitățile de învățământ superior acreditate pentru desfășurarea acestui tip de activitate, garantând astfel calitatea produsului finit, a nivelului de competent al medicului specialist.Considerăm de asemeni că acreditarea unităților de învățământ superior pentru desfășurarea acestui tip de activitate postuniversitară, specifică domeniului medicină, trebuie să se desfășoare într-un viitor cât mai apropiat conform metodologiei stabilite de ARACIS, care va permite evaluarea periodică conform unor criterii, standarde și indici de performanță agreate de Ministerul Educației și Ministerul Sănătății, care vor aproba prin Hotărâre de Guvern lista unităților ce pot fi acreditate conform propunerii ARACIS.Asigurarea calitățiiInstituțiile responsabile de programele de pregătire trebuie să aibă un sistem intern de audit/asigurare a calității, sisteme de raportare a mortalității și morbidității, raportare a accidentelor și incidentelor, a infecțiilor nosocomiale. Acestea vor fi evaluate de către comisia de specialitate într-o manieră structurată.Coordonatorul programului de pregătireCoordonatorul programului de pregătire în specialitate trebuie să fie cadru universitar, cu minim 5 ani de pregătire în specialitate, aprobat de Rectorul Universității de Medicină la propunerea Senatului Universitar conform Legii învățământului superior nr 199/2023, unde rezidentul își desfășoară pregătirea. Toți membrii implicați în programul de pregătire în rezidențiat trebuie să presteze activitate clinică operatorie.În programul de pregătire în specialitate pot fi implicați colaboratori, cu condiția ca aceștia să fie activi profesional, acreditați de comisia de specialitate, de preferință cadre universitare.Raportul optim rămâne a fi stabilit de fiecare centru în parte, în funcție de numărul rezidenților și a colaboratorilor disponibili, cu condiția ca acesta să nu fie mai mic de 1:1.Calități ale îndrumătorilor1.Recunoașterea ca îndrumătora.Calificare necesară și experiențaÎndrumătorul trebuie să fie un medic cu drept de liberă practică în specialitatea Chirurgie Generală, cu minim 5 ani vechime în specialitate. Îndrumătorii trebuie să îndeplinească criteriile necesare, în conformitate cu normele naționale. Coordonatorul de rezidențiat trebuie să îndeplinească calitățile necesare îndrumătorilor, să aibă o experiență considerabilă în specialitate și în învățământ.Atât îndrumătorii cât și coordonatorul de program trebuie să fie activi în practica clinică și afiliați unui centru de învățământ. Aceștia vor fi numiți inițial pe o perioadă de 5 ani, urmând a fi reevaluați/reangajați după expirarea duratei contractuale.Recunoașterea în UE a competenței de coordonator de program / îndrumător este reglementată de directiva 2005/36/EC, paragraful C2/20b.Competențe de bază pentru îndrumătoriUn îndrumător trebuie să fie:– Familiar cu noțiunile de bază în specialitate– Experimentat în activități didactice– Capabil să identifice nevoile educaționale ale candidaților și să îi susțină pentru îndeplinirea scopurilor lor de pregătire în specialitate– Instruit în aplicarea principiilor și a practicii medicale curente– Îndrumătorii trebuie să participe ca lectori la cursuri sau conferințe de specialitate, ca și confirmare a educației medicale continue2.Managementul calității pentru îndrumătoriManagementul calității pentru îndrumători trebuie efectuat de către Prorectorul Științific. Se dorește elaborarea unor contracte de muncă particulare pentru coordonatorii programelor de pregătire în specialitate, care să le permită asigurarea resurselor temporale pentru activitate didacticăEste recomandat ca fiecare îndrumător să lucreze cu maxim 2 rezidenți. Numărul acestora va determina cantitatea timpului necesar formării profesionale. Îndrumătorii vor colabora cu coordonatorul de program și instituția în care se desfășoară programul de pregătire pentru a asigura nivelul optim de pregătire. Evaluarea de la candidat este esențială.Activitatea didactică va fi evaluată anual. Suportul educațional pentru îndrumători și coordonator trebuie asigurat de către departament și sau instituția care îi angajează.Medicii aflați în programul de pregătireObiectivele profesionale: se urmărește expunerea la un număr cât mai mare de proceduri, cu grad ridicat de diversitate și dificultate variabilă, conformă cu nivelul de pregătire teoretică și practică, încât la finalizarea programului de studiu, medicul rezident să fie capabil să realizeze fără supraveghere, în condiții de securitate, un număr cât mai mare de proceduri enunțate în log-book.Atribuția completării lok-book-ului este a medicului aflat în pregătire, cât și participarea la congrese și conferințe de specialitate, programe de cercetare științifică, pregătire teoretică adițională.Este obligatorie deprinderea pe perioada programului de pregătire a noțiunilor lingvistice necesare comunicării eficiente cu pacienții, capacitatea de lectură și sinteză a informațiilor teoretice din sfera specialității, comunicarea cu colegi străini.Relația coordonator-rezidentLa începutul programului de pregătire în rezidențiat va avea loc o primă întâlnire între coordonatorul de program și medicii aflați în pregătire. Scopul acestei prime întâlniri este stabilirea programei de parcurs, adaptată constant la nevoile individuale.Evaluările anuale sunt obligatorii, acestea fiind esențiale în stabilirea evoluției profesionale atât din punct de vedere teoretic cât și practic, stabilirea eventualelor probleme apărute în procesul de formare profesională.Cerințe centre de pregătire în rezidențiatInstituțiile clinice ce oferă programe de pregătire în rezidențiat în specialitatea Chirurgie Generală trebuie să fie afiliate, fie direct fie prin îndrumători/coordonatori ai unei școli medicale recunoscute de către Ministerul Sănătății Publice și Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului. Pentru rezidenții care efectuează stagii de pregătire în UE instituțiile clinice trebuie să îndeplinească criteriile directivei 2005/36/EC.1.Procesul de recunoaștere ca centru de pregătirea.Personal, activități cliniceCentrul de pregătire reprezintă o instituție sau un număr de instituții în care rezidenții au posibilitatea de a-și dezvolta competențele în specialitate. Pot fi incluse și centre monodisciplinare, cu patologie restrânsă. Prin urmare, pregătirea în specialitate poate fi efectuată fie într-un centru universitar, multidisciplinar, sau în mai multe centre, astfel încât să poată asigura parcurgerea curriculei.Rezidentul va fi îndrumat de un medic specialist/primar, cu activitate clinică vastă, din varii subspecializări ale chirurgiei generale, direct responsabil de managementul pacienților. Într-un centru de pregătire vor fi mai mulți îndrumători, astfel încât să existe în permanență un supraveghetor pentru rezidenți.Ca parte esențială a programului de pregătire, rezidentul trebuie să fie implicat în tratamentul direct al urgențelor cât și al pacienților cronici, și în managementul pacienților noi, a urmăriri pre-, intra- și postoperatorii al acestora.Rezidentul trebuie să aibă o răspundere progresiv crescută în raport cu gradul de competență profesională, trebuie să identifice și să poată manageria eficient pacienți cu antecedente personale patologice ce intră în competența altor specialități medico-chirurgicale.Sunt încurajate întâlniri multidisciplinare pentru dezbaterea cazurilor complexe. Dobândirea competențelor minime interdisiciplinare din specialități înrudite vor fi dobândite în perioada inițială, pe perioada desfășurării trunchiului comun.Într-un centru de pregătire trebuie să existe un număr vast de servicii clinice, care să asigure parcurgerea curriculei, cât și un număr de îndrumători care să permită supravegherea constantă a rezidentului.Se consideră optimă rotația rezidentului la un număr cât mai mare de îndrumători, la intervale prestabilite, încât rezidentul să beneficieze de competențele profesionale ale mai multor îndrumători.Pentru îndeplinirea standardelor profesionale, rezidentul poate să lucreze cu mai mulți îndrumători, dar este de dorit să mențină același coordonator.Recunoașterea centrelor de pregătire la nivel internațional, european, se face prin respectarea metodologiei UEMS.b.Echipament, cazareUn centru de pregătire trebuie să ofere resurse materiale (aparatură performantă), necesară bunei desfășurări a activității. Rezidenții trebuie să aibă acces la baze internaționale de date, la biblioteca informatică, la laboratoare experimentale. Pentru rezidenții care sunt nevoiți să se relocheze pe perioada de desfășurare a programului de pregătire, se recomandă asigurarea unor variante de acomodare. Toți rezidenții trebuie să aibă oportunitatea de a participa la programe de cercetare clinică și la audit.2.Managementul calității în centrele de pregătireCentrele de pregătire trebuie să se supună unui audit extern la intervale regulate. Criteriile de management al calității relevante în centrele de pregătire sunt:– Acreditarea: centrele trebuie să fie acreditate de comisiile naționale de specialitate.– Structura: asigurarea unei structuri la nivelul resurselor umane care să permită prioritizarea învățământului– Planificarea resurselor umane: la nivelul fiecărei instituții trebuie să existe un coordonator global al activităților didactice, trebuie asigurată minim o zi per săptămână lucrătoare pentru interacțiunea cu candidații– Rapoarte: publicarea rapoartelor anuale despre evoluția programelor de pregătire– Audit extern: se recomandă numirea la nivel instituțional al unui coordonator care să alinieze constant activitatea clinică la directive, norme de funcționare și ghidurile în vigoare.– Transparența programelor de pregătire: se recomandă elaborarea programelor proprii de pregătire în specialitate, în conformitate cu normele legale în vigoare, aliniate la standardele UE, care să fie făcute public.– Cadrul de aprobare: trebuie menționat de la debutul programului de pregătire cine este responsabil de evaluarea progreselor, persoana care permite totodată și atribuirea de noi responsabilități rezidentului.Efectuarea stagiilor de pregătire în țări partenere UEMSAvând în vedere tendințele actuale de armonizare a curiculelor la nivel European, se consideră oportun schimbul de experiență cu centre de pregătire acreditate de către UEMS, cu condiția ca acestea să respecte cerințele MS pentru echivalare a studiilor.Tematica de curs, corespunde silabului, tematica comună pentru pregătirea în specialitate în țările UEMS (anexa 1)Pentru asigurarea evoluției profesionale, lineare, se dispune adaptarea tematicii de curs la nivelul de cunoștințe de specialitate conforme anului de studiu.Obiective educaționale: abilitatea de a efectua examenul local și general și de a completa corect foaia de observație a pacienților și a monitorizării postoperatorii, stăpânirea noțiunilor de bază din domeniul chirurgiei generale și al managementului chirurgical al patologiei posttraumatice, deprinderea gesturilor chirurgicale de bază, specifice chirurgiei generale, abilitatea de de participa la intervenții chirurgicale de complexitate minimă neasistat și la intervenții de complexitate medie/ mare.Abilitate de a diagnostica și trata corect afecțiunile principale responsabile de prezentările în ambulator ale chirurgiei generale.Rezultate așteptate :Teoretic: parcurgerea tematicii de curs, cu prezența documentată la minim 75% din cursuri, participarea activă la orele de curs, promovarea a unui test cu nota minimă 7; participarea la 1 curs de educație medicală continuă/an; publicarea a minim 1 articol /prezentare științifică în calitate de coautor, participarea în calitate de membru într-un proiect de cercetare științifică.Practica : conform log-book -uluiExamenul de medic specialistRezidenții vor fi eligibili pentru admiterea la examenul de specialitate după parcurgerea curriculei de pregătire în specialitate, criteriile sine qua non fiind reprezentate de promovarea examinărilor bianuale pe perioada pregătirii, de completarea log-book-ului atașat în calitate de operator primar asistat sau operator secundar sau observator cu minim 500 proceduri care să acopere 75% din ariile silabusului.Prezentarea unei adeverințe scrise pentru efectuarea manevrelor obligatorii conform modului de endoscopie digestive.Organizarea examenului de specialitate:Examenul de specialitate este un examen național, susținut anual. Comisia de examen va fi formată dintr-un număr impar de coordonatori de rezidențiat, de la nivel național, numiți prin tragere la sorți, cu excepția președintelui de comisie care va fi numit de către Ministerul Sănătății. Această omisie formulează subiectele pentru examenul scris. Proba clinică și proba operatorie se desfășoară în centrele universitare la care este înscris candidatul.Probe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitate sunt:– Proba scrisă: eliminatorie la nota sub 7. Candidații vor răspunde în scris la 10 subiecte teoretice elaborate de comisia de examen din sillabus– Examen clinic: va fi desfășurat pentru un caz clinic per candidat. În urma examenului clinic general și local, candidatul va prezenta comisiei de examen datele semnificative pentru patologia actuală, diagnosticul și conduita terapeutică. Pentru promovare este obligatorie obținerea notei 7.– Proba de abilități/manualitate sau Proba operatorie. Proba operatorie se va susține la Institutul Național de Medicină Legală, sau echivalentul acestuia / sau în sala de operații a centrului în care se susține examenul de medic specialist supravegheat de către medicul curant. Pentru promovare este necesară obținerea notei minime de 7.Tematica de examen se suprapune silabusului (anexa 1)Baremul de manevre, tehnici și abilități practice: se va avea în vedere evaluarea coordonatorului programului de pregătire în rezidențiat în centrul în care a absolvit rezidentul. Baremul minim constă în parcurgerea a 75% din tematica log-book-ului și completarea acestuia în calitate de ajutor sau operator asistat a 500 proceduri.Drepturile și obligațiile medicului specialist în Chirurgie GeneralăCompetența profesională intrinsecă specialității (urmare a promovării examenului de medic specialist (standard profesional).În urma promovării examenului de specialitate, rezidentul va dobândi dreptul de liberă practică în specialitatea Chirurgie Generală. Acesta acreditează medicul specialist să efectueze în calitate de operator primar toate procedurile menționate în log-book-ul de pregătire în specialitate cât și proceduri adiționale, specifice, din aria specialității.Conform UEMS, medicul specialist în Chirurgie Generală trebuie să întrunească următoarele calități intrinseci:Calitățile unui medic specialist în specialitate Chirurgie Generală sunt:– Să fie un specialist pluripotent– Să fie capabil să efectueze anamneza, examenul clinic, planul de management și de urmărire al pacienților cu afecțiuni comune din sfera de interes a specialității– Să comunice eficient cu pacienții, cu aparținătorii și cu colegii– Să ofere servicii medicale bazate pe dovezi– Să practice medicina cu raport cost eficiență optim– Să înțeleagă gradul de risc pe care și-l asumă în calitate de medic curant– Să fie la curent cu dezvoltarea în domeniul specialității– Să aibă calități de leadership, să fie capabili ă acționeze atât ca șef cât și ca membru al unei echipe multidisciplinare– Să demonstreze capacitatea de învățare– Să promoveze sănătatea individului, comunității și populațiilor– Să înțeleagă noțiunile relevante de Sănătate publică cu răsunet în specialitatea lor– Să învețe și să susțină viitori rezidenții– Să fie devotați sănătății individuale și sociale prin practica medicală etica, respectarea reglementărilor legale și atingerea unor standarde morale și clinice înalte– Să dețină documente care să ateste calitățile sus menționate, mai ales dacă aceștia doresc să obțină un post într-o alta țară decât cea în care s-au pregătit.Medicul specialist își poate declina competența în cazuri subacute sau cronice din aria specialității, fără să fie sancționat, având obligația de a direcționa pacientul către unul dintre colegii de specialitate.În același timp, se consideră obligatorie inițierea de către acesta tratamentului medico- chirurgical de urgență în cazurile ce prezintă urgență amenințătoare de viață sau potențial invalidante.Obligații– Etice:Deși activitatea profesională prezintă variații în fiecare țară, acesta se supune unor legislații comune, și anume tratatele internaționale, Declarația ONU a drepturilor omului și Codului internațional de etică medicală.Deontologice: conform ghidurilor de bună practică medicală în specialitate stabilite la nivel național.Un medic specialist în Chirurgie Generală recunoscut în UE trebuie să fie la curent cu principiile de cercetare științifică, principii și metodologia cercetării științifice, principii ale cercetării clinice, medicina bazată pe dovezi, analiza datelor și biostatistica, tehnici de laborator , bazele etice ale cercetării clinice și fundamentale.– Un medic specialist în Chirurgie Generală trebuie să demonstreze un comportament etic, respectând ghidurile de bună practică valabile la nivel național, confirmate de certificatul de bună practică medicală– Profesionale: UEMS definește competența profesională astfel: "utilizarea habituală și judicioasă a comunicării, cunoștințelor, aptitudinilor practice, a raționamentului clinic, a emoțiilor , valorilor și a reflectării acestor valori în practica curentă cu scopul de a servi beneficiului individual și al comunității.Care sunt modulele de pregătire, similar unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate în urma obținerii titlului de medic specialist :– laparoscopie nivel I– endoscopie digestivă diagnostică– chirurgie oncologicăDomeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentara (atestate de pregătire complementara existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist:– Ecografie generală– Endoscopie digestivă intervențională– Laparoscopie nivel II– Managementul serviciilor de sănătate publică
PRIN ACESTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII
Prof. Dr. Silviu Constantinoiu
Secretar Comisie
SL Dr. Cristian Iorga + 
Anexa nr. 1
Tematica de pregătire în specialitatea Chirurgie Generală
Silabusul
Tematica de pregătire în specialitatea Chirurgie GeneralăI.Subiecte de anatomie chirurgicală1.Anatomia tiroidei (1, pag.336-340)2.Anatomia sânului (1, pag.342-350)3.Anatomia axilei (2, pag.154-159)4.Anatomia topografică a peretelui toracic (2, pag.77-81)5.Anatomia plămânilor și pleurei (3, pag.25-44)6.Anatomia mediastinului (3, pag.45-50)7.Anatomia peretelui abdominal (4, pag.132-137)8.Puncte slabe ale peretelui abdominal (4, pag.137-142)9.Anatomia chirurgicală a esofagului (1, pag.55-63)10.Anatomia diafragmei (4, pag.50-52)11.Anatomia stomacului (5, pag.48-62)12.Anatomia ficatului (5, pag.124-144)13.Anatomia căilor biliare extrahepatice (5, pag.145-154)14.Anatomia splinei (5, pag.169-180)15.Anatomia sistemului port hepatic (5, pag.181-187)16.Anatomia pancreasului (5, pag.155-168)17.Anatomia duodenului (5, pag.64-70)18.Anatomia intestinului subțire (5, pag.71-81)19.Anatomia intestinului gros (5, pag.82-109)20.Anatomia chirurgicală a rectului (5, pag.110-119)21.Anatomia perineului (4, pag.142-146)22.Anatomia rinichilor (1, pag.220-234)23.Anatomia căilor excretoare ale urinii (1, pag.235-240)24.Anatomia vezicii urinare (1, pag.240-250)25.Anatomia uterului și anexelor (1, pag.300 - 328)26.Anatomia sistemului arterial al membrului superior (6, pag.52-62)27.Anatomia sistemului arterial al membrului inferior (6, pag.189-205)28.Anatomia sistemului venos superficial și profund al membrului inferior (6, pag.206-211)Bibliografie1.Victor Papilian - Anatomia omului - Volumul 2 - Splanhnologia - Ediția VI - Editura Didactică și pedagogică București, 19822.Viorel Ranga – Anatomia omului – Volumul I – 1.Pereții trunchiului – Institutul de medicină și farmacie București, catedra de anatomie – 1979/19803.Viorel Ranga - Anatomia omului - Numărul 6 - Viscerele Toracelui - Editura Cerma - București4.Viorel Ranga – Anatomia omului – Numărul 1 – Pereții trunchiului – Editura Cerma – București5.Viorel Ranga - Anatomia omului - Numărul 3 - Tubul digestiv abdominal și glandele anexe. Splina - Editura Cerma - București6.Viorel Ranga – Anatomia omului – Volumul I -2.Membrele -Institutul de medicină și farmacie București – Facultatea de medicină generală, catedra de anatomie – 1975II.Subiecte de patologie chirurgicală1.Nutriția pacientului chirurgical (pag. 52 - 60)2.Terapia cu lichide și electroliți a pacientului chirurgical (pag. 76 – 81)3.Screening-ul pentru cancer (pag. 297 - 300)4.Protocol pentru siguranța pacientului (pag. 379 – 395)5.Etica profesională (pag 1941-1946;pag.1949-1953)6.Traumatismele – principii generale (pag. 161 – 174 ;pag 193 – 194)7.Traumatisme cranio-encefalice acute (pag. 1715-1721)8.Leziunile traumatice ale toracelui (pag. 200 – 203)9.Leziunile traumatice abdominale (pag 203 - 214; pag.217-218)10.Infecțiile chirurgicale și folosirea adecvată a agenților antimicrobieni (pag. 135 – 157)11.Infecțiile mâinii (pag. 1809 - 1815)12.Șocul – Definiție, fiziopatologie, tipuri de șoc (pag. 111-112 ;pag.119-131)13.Arsuri și degerături (pag. 227 - 237;pag. 480 - 481)14.Evaluarea pacientului cu afecțiuni tiroidiene (pag. 1528-1530)15.Afecțiuni tiroidiene benigne (pag. 1530-1535)16.Boli tiroidiene maligne (pag. 1540 – 1551)17.Tiroiditele și nodulul tiroidian solitar (pag. 1535 - 1540)18.Afecțiuni inflamatorii și infecțioase ale sânului (pag. 506 – 507)19.Patologia benignă mamară (pag. 507 - 511)20.Factorii de risc, epidemiologia și histopatologia cancerului de sân (pag. 511-522)21.Stadializarea și terapia cancerului de sân (pag. 523 - 557)22.BRGE și esofagul Barret (pag. 964 – 980)23.Herniile hiatale gigante (pag. 980 - 983)24.Diverticulul Zenker și acalazia (pag. 988 – 991)25.Leziunea caustică a esofagului (pag. 1020 - 1023)26.Carcinomul esofagian (pag. 1003 – 1014)27.Boala ulceroasă peptică gastrică și duodenală (pag. 1053 - 1074)28.Neoplasmele gastrice (pag. 1074 -1087;pag.1091-1095)29.Hemoragiile digestive (pag. 1087 -1088)30.Litiaza biliară (pag.1317 – 1324)31.Tumorile maligne ale căilor biliare extrahepatice (pag. 1334 - 1338)32.Abcesele hepatice piogene și ameobiene (pag.1284 – 1285)33.Boala hidatică hepatică (pag. 1285 - 1286)34.Pancreatita acută (pag.1351 – 1361)35.Neoplasme pancreatice (pag. 1390 - 1444)36.Ocluziile intestinului subțire (pag. 1146 – 1153)37.Ischemia mezenterică (pag. 1167)38.Patologia chirurgicală a diverticulului Meckel (pag. 1163 – 1165)39.Tumorile intestinului subțire (pag. 1159 - 1162)40.Boala diverticulară a colonului (pag. 1201 – 1203)41.Bolile inflamatorii intestinale (pag. 1153 - 1157;pag. 1195 - 1201)42.Carcinom colo-rectal (pag. 1203 – 1216)43.Sepsisul ano-rectal și abcesul cripto-glandular (pag. 1227 - 1231)44.Hemoroizii și fisura anală (pag. 1222 – 1227)45.Apendicita acută (pag. 1243 - 1251;pag. 1256 - 1257)46.Neoplasmele apendicelui (pag. 1257 – 1259)47.Apendicita acută la copil (pag. 1632-1635)48.Indicațiile pentru splenectomie (pag. 1429 – 1439)49.Herniile peretelui abdominal (pag. 1454 - 1457 ; pag. 1495 - 1521)50.Hernia inghinală la copil (pag. 1634-1635)51.Litiaza renală (pag. 1666 - 1667)52.Hipertrofia benignă de prostată (pag. 1665 – 1666)53.Neoplasm ovarian, tubar și primar peritoneal (pag. 1701 - 1705)54.Leiomioamele uterine (pag. 1682 – 1683)55.Cancerul corpului uterin (pag. 1700 - 1701)56.Cancerul cervical (pag. 1698 – 1700)57.Boala ocluzivă arterială acută a membrelor inferioare (pag. 882 - 889)58.Varicele membrelor inferioare (pag. 929 – 930)59.Insuficiența venoasă cronică (pag. 930 - 934)60.Tromboembolia venoasă (pag. 918 – 928)61.Tromboflebita superficială (pag. 928 - 929)62.Colonoscopia diagnostică (pag. 1180-1181)63.Endoscopia digestivă diagnostică (pag.1050)Bibliografie unicăSCHWARTZ - Principiile Chirurgiei - ediția a-X-aEditura ALL, 2019ISBN: 978-606-587-305-6III.Subiecte de tehnici chirurgicale1.Ligatura înaltă și stripping-ul venei safene (1, pag.332-333)2.Tehnica suturilor vasculare (2, pag.59-66)3.Cura chirurgicală a herniei inghinale (1, pag.412-431)4.Cura chirurgicală a herniei femurale (1, pag.432-435)5.Cura chirurgicală a herniei ombilicale (1, pag.410-411)6.Cura chirurgicală a eventrațiilor (3,pag.64-78)7.Cura chirurgicală a eviscerațiilor (3, pag.79-83)8.Tiroidectomia subtotală (1, pag.364-371)9.Traheotomia (1, pag.374-375)10.Pleurotomia (2, pag.143-148)11.Intervenții la nivelul glandei mamare (biopsii, mastectomia simplă, mastectomia radicală modificată) (1, pag.396-401)12.Cura chirurgicală a bolii de reflux gastro-esofagian (1, pag.94-97)13.Gastrostomia (1, pag.30-33)14.Gastro-enteroanastomoza (1, pag.36-39)15.Rezecțiile gastrice pentru ulcer (1, pag.50-57)16.Gastrectomiile (subtotală, totală) (1, pag.58-93)17.Enterectomia (1, pag.102-109)18.Jejunostomia (1, pag.110-111)19.Ileostomia (1, pag.124-125)20.Excizia diverticulului Meckel (1, pag.114-115)21.Apendicectomia (1, pag.116-119)22.Colostomia (1, pag.126-131)23.Hemicolectomia dreapta (1, pag.132-135)24.Hemicolectomia stângă (1, pag.136-139)25.Colectomia totală (1, pag.152-161, 176-181)26.Operația Hartmann (3, pag.324-335)27.Rezecția rectală abdomino-perineală (1, pag.140-151)28.Rezecția anterioară a recto-sigmoidului (1, pag.162-175)29.Cura chirurgicală a hemoroizilor (1, pag.444-445)30.Cura chirurgicală a supurațiilor perianorectale (1, pag.446-451)31.Colecistectomia (1, pag.182-197)32.Coledocotomia și drenajul căii biliare principale (1, pag.198-201)33.Derivațiile bilio-digestive (1, pag.202-203, 208-209, 216-217)34.Excizia locală a tumorilor hepatice (1, pag. 220-221)35.Drenajul chistului și pseudochistului pancreatic (1, pag.234-239)36.Splenectomia (1, pag.284-287,292-293)37.Cistotomia (3, pag.644-650)38.Histerectomiile (1, pag.352-355)39.Salpingectomia (1, pag.356-357)40.Cura chirurgicală a hidrocelului (1, pag.436-437)41.Incizia și drenajul infecțiilor mâinii (1, pag.458-459)42.Amputația de gambă (3, pag.404-416)43.Amputația de coapsă (3, pag.417-433)Bibliografie1.Zollinger. Atlas de tehnici chirurgicale – Robert Zollinger Jr, Robert Zollinger Sr- Editura științelor medicale, București, 2007. ISBN: 978-973-865719-92.Chirurgie generală. Vademecum pentru examene și concursuri- Virgil Răzeșu- Editura Răzeșu, 2004. ISBN: 973-99066-6-43.Tehnici Chirurgicale – Eugen Târcoveanu- Editura Polirom, Iași, 2003. ISBN: 973-681-372-X + 
Anexa nr. 2
Logbook proceduriModalitate de completare:Completarea logbook-ului intră în obligațiile rezidentului.Săptămânal acesta are obligația de a nota intervențiile la care a participat în calitate de observator/ajutor sau operator asistat, notând data și ora intervenției, CNP pacient, numărul foii de observație/prezentare, medicul curant primar/specialist.Fiecare procedură va fi parafată și semnată de medicul curant al pacientului pentru a fi luată în considerare pentru completarea log-book-ului.Având în vedere legislația în vigoare, care nu permite libera practică pe perioada rezidențiatului, rezidentul va nota în dreptul fiecărei proceduri calitatea deținută în operație :– Observator (O)– Operator secundar (OS)– Operator primar asistat (OPA)Documentele ce stau la baza completării logbook-ului vor fi păstrate de către rezident până la înscrierea la examenul de specialitate pentru verificare.Anual rezidentul va prezenta coordonatorului de rezidențiat situația log-bookului personal, raportând numărul de proceduri efectuate, eventualele probleme întâmpinate.Din considerente logice, susținem descărcarea log-book-ului de pe internet, în format Excel, pentru a facilita completarea acestuia în timp real și transmiterea datelor coordonatorului de rezidențiat.Anexăm log-book-ul în format electronic prezentei curicule. + 
Anexa nr. 3
COMPETENȚE DOBÂNDITE PE PERIOADA PREGĂTIRII ÎN SPECIALITATE
De completat de către responsabilul local al programului de PREGĂTIRENume Prenume rezident:Perioada acoperită de log-book:Centru de pregătire în specialitate: Coordonator Program pregătire în specialitateSemnătura :

Slab mediu bun foarte bun excelent
Cunoștințe despre Toată aria curriculară
Competențe în Consilierea pacienților
Comunicarea cu pacienții și aparținătorii
Munca în echipă cu colegii și restul colectivului
Control al calității și management al riscului
De completat de către rezident:

Data Locul
Cursuri absolvite
Număr
Publicații Prezentări de caz
Articole în reviste(fără prezentări de caz)
Prezentări la manifestari științifice Postere
Prezentări orale
Prezentări susținute ca invitat
Chairman
Premii academic
Titluri științifice dobândite D/N
Doctor Medic
Doctor în Științe Medicale
AptitudiniNume, prenume rezident: ……………..Centru de pregătire: ....................

Aptitudini Slab Necesită îmbunatațire Mediu Bun Foarte bun
Maturitate profesională
Capacitate tehnică
Compatibilitate
Administrație
Punctualitate
Industrie
Dependența
Receptiv la instrucție
Activitate de studio
Cercetare
Publicații
Cursuri, conferințe

Certific prin prezenta ca medicul Chirurg Generalist este:– Medic specialist– Medic rezident aflat în programul de pregătire în specialitatea Chirurgie GeneralăCoordonator al programului de pregătire în rezidențiat,Nume, Prenume ..............Data …………………..Semnătura ..................(la 14-11-2023,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN CHIRURGIE GENERALĂ a fost modificat de Anexa nr. 1 din ANEXA din 20 octombrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 bis din 14 noiembrie 2023
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR
Proiect modificat în conformitate cu recomandările UEMS menționate în Contractul "Twinning Light"
RO 2002/IB/OT-03 TL
RO 2002/000-586.03.01
Întocmit de
Prof. Dr. Alexandru BUCUR,
Președintele Comisiei de specialități medico-dentare a Ministerului Sănătății
Vicepreședinte al Colegiului Medicilor Dentiști din România și
Comisia de Chirurgie Oro-maxilo-facială a Colegiului Medicilor Dentiști din România:1.(...) al oaselor craniului visceral, al glandelor salivare, articulației temporo-mandibulare, diformităților și malformațiilor cranio-faciale, plastia reconstructivă în sfera orală și maxilo-facială și tratamentul chirurgical al afecțiunilor dento-parodontale.Specialitatea cuprinde 2 părți:a.chirurgia orală, care se preocupă de studiul, prevenirea și tratamentul chirurgical al afecțiunilor dento-parodontale:● chirurgia endodontică● chirurgia preprotetică● accidente de erupție ale dinților și incluziile dentare● traumatisme dento-parodontale● chirurgia parodontală● inserarea implanturilor dentare și mărirea ofertei osoase.b.chirurgia maxilo-facială cuprinde patologia și tratamentul chirurgical al traumatismelor maxilo-mandibulare și ale părților moi cervico-faciale, infecții oro-maxilo-faciale, tumori benigne ale părților moi și osoase oro-maxilo-faciale, tumori maligne ale părților moi și osoase oro-maxilo-faciale, bolile glandelor salivare și ale articulației temporo-mandibulare, diformități și malformații congenitale ale feței și maxilarelor, durerea în sfera oro-maxilo-facială, plastia reconstructivă după defecte oro-maxilo-faciale, patologia sinusului maxilar de cauză dentară, procedee de terapie estetică cervico-facială etc.2.Durata: 5 ani (cu dublă licență: Medicină Generală/Medicină Dentară)În conformitate cu recomandările organismelor de specialitate ale Comunității Europene, specialiștii în chirurgia oro-maxilo-facială trebuie să posede o dublă licență, cea de absolvent al Facultății de Medicină Dentară și de absolvent al Facultății de Medicină Generală.În acest context, pot fi acceptați la specializare în chirurgia oro-maxilo-facială absolvenți ai Facultății de Medicină Dentară (care își completează studiile de Medicină Generală) și absolvenți ai Facultății de Medicină (care își completează studiile de medicină dentară).Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă în specialitate.3.A.Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat3.A.1.Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spital și clinică repartizată, fixarea planului de activitate.3.A.2.Stagiul de Chirurgie generală: 1 an3.A.3.Stagiul de O. R. L.: 2 luni3.A.4.Stagiul de Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni3.A.5.Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună3.A.6.Stagiul de Bioetică 2 săptămâni3.A.7.Stagiul de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 3 ani 5 luni și 2 săptămâni (anii II, III, IV, V).În secțiile clinice de Chirurgie Oro-maxilo-facială, acreditate de Ministerul Sănătății, sub îndrumarea medicilor șefi secție/clinică, medicii rezidenți se vor familiariza cu activitățile practice de chirurgie oro-maxilo-facială, completându-și în același timp și cunoștințele teoretice, pentru a se alinia standardelor europene ale specialității.3.B.Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat:Anul I: Chirurgie generală: 12 luniAnul II:1)ORL.: 2 luni2)Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni3)Neurochirurgie: 1 lună4)Bioetică: 1/2 lună5)Chirurgie oro-maxilo-facială: 5 1/2 luniAnul III: Chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luniAnul IV: Chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luniAnul V: Chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni4.Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire4.1.Anul I4.1.1.Cuprinde stagiu clinic de Chirurgie Generală: 12 luni4.1.1.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:4.1.1.1.1.Cursuri:1.Tehnici de asepsie și antisepsie în chirurgia generală2.Instrumentarul de chirurgie generală și folosirea lui3.Tehnici de drenaj4.Tehnici de sutură5.Tehnica pansamentului6.Tratamentul plăgilor. Profilaxia infecției tetanice7.Tratamentul infecției acute localizate (abces cald, furuncul)8.Tehnici de anestezie loco-regională9.Resuscitarea cardiorespiratorie10.Tehnici de hemostază medicală și chirurgicală11.Transfuzia (indicații, contraindicații, teste de compatibilitate, accidente transfuzionale) substituenți de sânge12.Reechilibrarea hidroelectrică și echilibrul acido-bazic (interpretarea ionogramei sanguine și urinare, modificări patologice ale echilibrului acido-bazic)13.Arsurile, degerăturile (criterii de evaluare, diagnostic, conduită terapeutică în urgențe)14.Tehnica pleurotomiei15.Tehnica gastrostomiei16.Tubajul și spălătura gastrică17.Sondajul vezical18.Examenul unui bolnav politraumatizat19.Șocul (criterii de diagnostic, principii de tratament)20.Principii de tratament în politraumatisme21.Patologia hemostazei în practica chirurgicală22.Traumatisme toracice (diagnostic, conduită terapeutică)23.Patologia esofagului (corp străin, stenoze benigne, achalazia, cancerul esofagian, diverticuli esofagieni, herniile hiatale)24.Urgențe în chirurgia abdomenului (diagnostic, conduită terapeutică)25.Patologia chirurgicală a glandei tiroide.Prezentări de cazRecenzii ale articolelor de specialitate4.1.1.1.2.Pregătire practică:1.Participare la:a)tiroidectomii subtotaleb)tiroidectomii totalec)tratamentul chirurgical al megaesofaguluid)gastrostomiie)pleurotorniif)apendicectomiig)colecistoctemii2.Asistare la intervenții sau manopere chirurgicale:a)chirurgia reconstructivă vascularăb)urgențe (camera de gardă)c)politraumatizațid)traumatisme toracicee)traumatisme abdominale3.Manopere:a)abord venos perifericb)aspirații și spălături gastricec)cateterism venos (humerală, subclavie, jugulară, safenă)d)tratamentul infecțiilor mâinii și degetelor4.1.1.3.Barem de promovare a anului I de rezidențiat:1.Participare la cursuri și seminarii2.Participare la activitatea practică3.Promovarea examenului scris4.Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5.Recenzie a minimum 3 articole4.2.Anul II4.2.1.Cuprinde stagii de:4.2.1.1.O. R. L: 2 luni4.2.1.2.Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni4.2.1.3.Neurochirurgie: 1 lună4.2.1.4.Bioetică: 1/2 lună4.2.1.5.Chirurgie oro-maxilo-facială: 5 1/2 luni4.2.1.1.Stagiul de O. R. L: 2 luni4.2.1.1.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:1.Metode de explorare rino-sinuzală2.Traumatismele nazo-sinuso-faciale3.Epistaxisul4.Sinuzite acute și cronice5.Complicațiile sinuzitelor6.Alergia rino-sinuzală7.Araigdalita și adenoidita acută8.Tumorile benigne ale faringelui9.Tumorile maligne laringiene10.Tumorile parafaringiene11.Insuficiența respiratorie acută de cauza laringiană12.Tumorile benigne laringiene13.Tumorile maligne laringiene14.Corpii străini traheo-bronșici15.Metode de explorare traheo-bronșică16.Afecțiunile urechii externe17.Tumorile benigne și maligne ale urechii18.Traumatismele urechii4.2.1.1.2.Pregătire practică (participare):1.Tamponament nazal anterior;2.Tamponament nazal posterior3.Funcții sinuzale maxilare4.Reducere fracturi piramidă nazală5.Incizie flegmon periamigdalian6.Chirurgia sinuzitei maxilare7.Chirurgia sinuzitei etmoidale8.Traheotomia9.Traheotomii în condiții dificile10.Asistență la intervenții cu laser în sfera ORT4.2.1.2.Stagiul de Chirurgie Plastică și reconstructivă: 3 luni4.2.1.2.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:1.Arsurile (fiziopatologie, clinică, tratament)2.Chirurgia arsului3.Arsuri asociate cu traumatisme4.Metode ale chirurgiei plastice (grefe, lambouri, tehnici microchirurgicale)4.2.1.2.2.Pregătire practică (participare):1.Reanimarea bolnavului ars în diferite etape ale evoluției2.Excizia primară a arsurilor profunde și limitate3.Incizii de decompresiune circumvolare4.Grefarea plăgilor granulare5.Tratamentul bridelor cicatriceale, placardelor cicatriceale6.Acoperirea defectelor tegumentare cu grefe de piele7.Plastii pediculate cu lambouri locale8.Neurorafii9.Plastia cu lambouri loco-regionale10.Plastia cu lambouri de la distanță11.Plastia de transpoziție de la nivelul scalpului12.Transfer liber de lambouri anastomozate microchirurgical4.2.1.3.Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună4.2.1.3.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:1.Examen clinic neurochirurgical2.Traumatisme craniocerebrale3.Diagnosticul și tratamentul comelor4.Politraumatisme cu interesare cranio-cerebrală și vertebro-medulară4.2.1.3.2.Pregătire practică:1.Examene clinice neurochirurgicale2.Puncții rahidiene lombare (participare)3.Puncții rahidiene suboccipitale (participare)4.Neurorafie (participare)4.2.1.4.Stagiul de Bioetică: 1/2 lună4.2.1.4.1.Tematică cursI.Introducere în Bioetică1.Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu2.Contextul apariției bioeticii3.Definirea bioeticii4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Teorii și metode în bioeticăII.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.)III.Relația medic - pacient I1.Valori ale relației medic-pacient2.Paternalism versus autonomie3.Modele ale relației medic-pacient4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Relația medic- pacient II1.Consimțământul informat2.Confidențialitatea în relația medic- pacient3.Relația medic- pacient minor4.Acte normative care reglementează relația medic- pacientV.Greșeli și erori în practica medicală1.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.Probleme etice la începutul vieții1.Libertatea procreației2.Dileme etice în avort3.Etica reproducerii umane asistate medical4.Probleme etice în donarea reproductivăVII.Probleme etice la finalul vieții1.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Probleme etice în stările terminale3.Tratamente inutile în practica medicală4.Eutanasia și suicidul asistat5.Îngrijirile paliativeVIII.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane1.Donarea de organe de la cadavru2.Donarea de organe de la persoana vie3.Etica alocării de resurse în transplantIX.Probleme etice în genetică și genomică1.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.Terapia genică6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.Etica cercetării pe subiecți umani1.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.Comitetele de etică a cercetării6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică4.2.1.4.2.Tematica seminariilor:I.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioeticăII.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică1.Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice1.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.Rolul comunicării în relația medic-pacientIV.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2.Drepturile pacienților – reglementare legislativă3.Rolul comitetelor de etică din spitaleV.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete1.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concreteVII.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concreteVIII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concreteIX.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concreteX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete4.2.1.5.Cuprinde stagiu de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 5 1/2 luni4.2.1.5.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii4.2.1.5.1.1.Cursuri:1.Anestezia în medicina dentară2.Extracția dentară: indicații, tehnici, accidente, complicații3.Traumatisme dento-parodontale: aspecte clinice și terapeutice4.Chirurgie endodontică5.Tratamentul chirurgical în parodontopatiile marginile cronice6.Chirurgia preprotetică7.Incluzia dentară și patologia erupției dentare8.Infecțiile părților moi orale și maxilo-facialea.generalități, etiopatogenie, microbiologie, anatomie patologicăb.supurații periosoase9.Implantologie orală10.Atitudinea terapeutică față de pacienții cu afecțiuni generale asociate11.Antibioterapia în leziunile traumatice și supurative din sfera oro-maxilo-facialăPrezentări de cazRecenzii ale articolelor de specialitate4.2.1.5.1.2.Pregătire practică:Intervenții de mică dificultate:1.Efectuarea de anestezii tronculare periferice2.Extracții dentare3.Decapușonări în tratamentul accidentelor de erupție4.Odontectomii5.Rezecții apicale6.Gingivectomie7.Intervenții chirurgicale preprotetice în:a.mucoasa subțireb.creasta gingivală balanțăc.fibromatoză tuberozitarăd.hiperplazie epitelio-conjunctivăe.deficiențe ale frenurilor labiale sau lingualef.bride vestibulare și paralingualeg.îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale)h.regularizări de creastăi.plastii de adiție în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare8.Tratamentul infecțiilor nespecifice periosoase9.Inserția implantelor dentare10.Mărirea ofertei osoase în implantologie (inclusiv lifting sinus și transpoziția nervului alveolar inferior).4.2.1.5.2.Barem de promovare a anului II de rezidențiat:1.Participare la cursuri și seminarii2.Participare la activitatea practică3.Promovarea examenului scris4.Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5.Recenzie a minimum 3 articole6.Examen practic din baremul operator4.3.Anul III4.3.1.Cuprinde stagiu de chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni4.3.1.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii4.3.1.1.1.Cursuri:1.Traumatologie oro-maxilo-facială:a.plăgile părților moi orale și maxilo-faciale: particularități anatomo-clinice, tratament de urgență și definitivb.șocul și reanimarea în traumatismele orale și maxilo-facialec.fracturile mandibuleid.fracturile maxilaruluie.fracturile orbito-zigomaticef.fracturile asociate2.Infecțiile orale și maxilo-faciale:a.supurațiile lojilor superficialeb.supurațiile lojilor profunde și supurațiile difuzec.particularitățile proceselor infecțioase orale și maxilo-faciale la copiid.osteita și osteomielita maxilarului și mandibuleie.necroza maxilarelorf.infecțiile specifice orale și maxilo-faciale, luesul, TBC-ul, actinomicozag.limfadenite acute și cronice3.Afecțiuni de cauză dentară ale sinusurilor maxilare4.Chisturi și tumori benigne ale părților moi orale și cervico-faciale5.Chisturi, tumori benigne și osteopatii ale oaselor maxilare.6.Patologia glandelor salivare:a.infecțiile glandelor salivareb.traumatismele glandelor salivarec.litiaza salivarăd.tumorile benigne și maligne ale glandelor salivaree.sialozele7.Patologia articulației temporo-mandibulare:a.sindroame disfuncționale temporo-mandibulareb.artropatiile acute și cronice temporo-mandibularec.traumatismele articulației temporo-mandibulared.luxațiile articulației temporo-mandibularee.construcția mandibuleif.anchiloza temporo-mandibulară8.Durerea în teritoriul maxilo-facialPrezentări de cazRecenzii ale articolelor de specialitate4.3.1.1.2.Pregătire practică:Intervenții de mică dificultate:1.Rezecții apicale2.Tratamentul infecțiilor nespecifice periosoase3.Imobilizarea de urgență a fracturilor dentare4.Imobilizarea de urgență și definitivă în fracturile de mandibulă5.Imobilizarea de urgență și definitivă a fracturilor etajului mijlociu al feței cu extensie în regiunile învecinate dar fără interesarea endocraniului6.Prelevare de biopsii în tumorile cu localizare oro-maxilo-cervico-facială7.Cura radicală a chisturilor de maxilar8.Extirparea tumorilor benigne limitate ale mucoasei orale, limbii, planșeului oral și ale gingiei9.Sialolitotomia10.Reducerea nechirurgicală a luxației temporo-mandibularăIntervenții de dificultate medie:1.Tratamentul chirurgical al infecțiilor nespecifice a feței și a gâtului2.Tratamentul fistulelor cronice perimaxilare3.Tratamentul supurațiilor cronice perimaxilare (actinomicoză, TBC)4.Cura radicală în sinuzita maxilară de cauză dentară5.Plastia comunicării oro-sinuzale6.Sechestrectomia în ostcomielita sau radionecroza maxilarelor7.Corticotomia în osteomielita maxilarelor8.Tratamentul primar și secundar al plăgilor orale și cervico-faciale9.Reducerea fracturilor orbito-sinuzale și ale arcadei temporo-zigomatice10.Osteosinteza cu sârmă sau plăcuțe în fracturi de mandibulă, etaj mijlociu sau orbito-sinuzale11.Ligatura arterei carotide externe12.Trahectomie13.Submaxilectomie14.Tratamentul chirurgical al chisturilor, tumorilor benigne ale părților moi orale și cervico-faciale15.Tratamentul chirurgical al chisturilor, tumorilor benigne și osteopatiilor maxilo-mandibulare4.3.1.2.Barem de promovare a anului III de rezidențiat:1.Participare la cursuri și seminarii2.Participare la activitatea practică3.Promovarea examenului scris4.Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5.Recenzie a minimum 3 articole6.Examen practic din baremul operator4.4.Anul IV4.4.1.Stagiul de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 12 luni4.4.1.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii4.4.1.1.1.Cursuri:Tumori maligne orale și maxilo-faciale:a.Noțiuni de biologie a procesului neoplazicb.Etiopatogenia tumorilor maligne oro-maxilo-facialăc.Forme anatomo-clinice ale tumorilor maligne oro-maxilo-facialed.Adenopatia metastatică cervicalăe.Diagnosticul tumorilor maligne oro-maxilo-facialef.Principii de tratament multimodal în tumorile maligne oro-maxilo-facialeg.Tumorile maligne ale buzelorh.Tumorile maligne ale limbii și planșeului bucali.Tumorile maligne ale mucoasei jugale, comisurii intermaxilare, fibromucoasei palatului dur și vălului palatinj.Tumorile maligne ale maxilarului și mandibuleik.Tumorile maligne ale tegumentelor cervico-facialel.Melanomul malign în regiunea oro-maxilo-facialăm.Tumorile maligne ale glandelor salivaren.Accidente și complicații ale tratamentului multimodal (RT+CT)Prezentări de cazRecenzii ale articolelor de specialitate4.4.1.1.2.Pregătire practicăIntervenții de dificultate medie/mare:1.Rezecție de platou palato-alveolar2.Hemirezecții de maxilar cu amprentare și aplicare de obturator3.Hemirezecții de mandibulă (participare)4.Extirpare de tumoră de buză inferioară cu plastie imediată5.Hemiglosectomie (participare)6.Hemipelvectomie (participare)7.Hemiglosopelvectomie (participare)8.Evidare cervicală supraomohioidiană9.Extirparea tumorilor laterocervicală4.4.1.2.Barem de promovare a anului IV de rezidențiat:1.Participare la cursuri și seminarii2.Participare la activitatea practică3.Promovarea examenului scris4.Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5.Recenzie a minimum 3 articole6.Examen practic din baremul operator.4.5.Anul V4.5.1.Stagiul de chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni4.5.1.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii4.5.1.1.1.Cursuri1.Plastia reconstructivă în chirurgia oro-maxilo-facială:a)fiziopatologia lambourilorb)clasificarea metodelor de plastie reconstructivăc)tipuri de închidere primarăd)grefe de pielee)lambouri localef)lambouri loco-regionale pediculateg)lambouri liber vascularizateh)grefe osoase nevascularizatei)tratamentul chirurgical al parezei de facial de tip periferic2.Anomalii dento-faciale și tratamentul complex ortodonție-chirurgical al acestora:a)prognatismul și retrognatismul mandibularb)prognatismul și retrognatismul maxilarc)proalveolia și proalveolodențiad)ocluzia deschisăe)laterodeviațiile mandibularef)anomalii asociate3.Malformațiile congenitale orale și maxilo-faciale:a)despicăturile labio-maxilo-palatineb)malformații cranio-faciale4.Noțiuni de estetică a regiunii cervico-faciale.Prezentări de cazRecenzii ale articolelor de specialitatePregătire individuală pentru examenul de medic specialist4.5.1.1.2.Pregătire practicăIntervenții de dificultate mare:1.Hemiglosopelvimandibulectomie (participare)2.Extirpare de tumori superficiale ale feței și gâtului cu plastie imediată cu lambouri locale3.Evidare cervicală radicală4.Evidare cervicală radicală modificată5.Parotidectomia totală sau segmentară6.Artroplastie în anchiloza temporo-mandibulară (participare)7.Plastii de boltă, văl moale și luetă, în despicături congenitale ale maxilarelor8.Plastii labio-narinare în despicături congenitale9.Faringoplastii în insuficiențe velare10.Osteotomii ale mandibulei și maxilarului, în anomalii de dezvoltare sau asimetrii11.Osteoplastii în defectele osoase congenitale posttraumatice sau postrezecție12.Tratamentul chirurgical al tumorilor de mezostructură și suprastructură (fără invazie endocraniană) cu sau fără invazia orbitei sau piramidei nazale (exenterația de orbită și rezecția piramidei nazale)13.Plastia reconstructivă a defectelor oro-maxilo-faciale cu ajutorul diferitelor tipuri de lambouri osteo-mio/fascio-cutanate, pediculate, sau liber vascularizate și anastomozate microchirurgical (participare)14.Managementul estetic al regiunii cervico-faciale:a)Rinoplastieb)Intervenții chirurgicale asupra pavilionului urechii (extirpare tumori, corecții estetice, reconstrucție)c)Ritidectomie (face lift)d)Blefaroplastiee)Liftingul tegumentar al frunțiif)Liftingul tegumentelor cervicaleg)Tratamentul prin filiere intradermice și toxină botulinicăh)Metode de revigorare a tegumentelor cervico-faciale.4.5.1.2.Barem de promovare a anului V de rezidențiat:1.Participare la cursuri și seminarii2.Participare la activitatea practică3.Promovarea examenului scris4.Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5.Recenzie a minimum 3 articole6.Examen practic din baremul operator
Prof. Dr. Alexandru BUCUR
Șeful Secției Clinice Universitare de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE "CAROL DAVILA"
Facultatea de Medicină Dentară
CLINICA DE CHIRURGIE ORO- MAXILO-FACIALĂ
DISCIPLINA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ● Limitele de competență corespunzătoare nivelului de formare a anului de pregătire pentru medicii rezidenți de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială: + 
ANUL II1.Extracții/extracții alveoloplastice2.Decapușonări în tratamentul accidentelor de erupție3.Odontectomii dinți incluși4.Rezecții apicale5.Intervenții chirurgicale preprotetice asupra părților moi și structurilor osoase6.Tratamentul chirurgical al supurațiilor periosoase7.Tratamentul de urgență al plăgilor cavității orale8.Tratamentul de urgență al fracturilor oro-maxilo-faciale9.Reducerea luxațiilor temporo-mandibulare10.Extirparea tumorilor benigne orale (epulis-like, papilom, fibrom, mucocel, sialochist)11.Realizarea protezelor chirurgicale12.Tratamentul chisturilor maxilare ce nu necesită rezecții osoase de continuitate și nu deschid cavități naturale de vecinătate (canal mandibular, sinus maxilar, fose nazale) + 
Anul III1.Imobilizarea definitivă în fracturile maxilo-mandibulare2.Prelevarea de biopsii în tumorile cu localizare orală și maxilo-facială3.Tratamentul chirurgical al chisturilor de maxilar cu sau fără conservarea dinților4.Extirparea tumorilor benigne limitate ale mucoasei orale, limbii, planșeului și oaselor maxilare5.Extirparea calculilor salivari din canalul Warthon sau Stenon6.Tratamentul chirurgical al supurațiilor lojilor superficiale și adenitelor cervico-faciale7.Tratamentul chirurgical al fistulelor cronice perimaxilare8.Cura radicală a sinusului maxilar și plastia comunicării oro-sinusale9.Reducerea fracturilor orbito-sinusale + 
Anul IV1.Tratamentul chirurgical al supurațiilor lojilor profunde ale feței și gâtului2.Osteosinteza în traumatologia oro-maxilo-facială3.Submaxilectomia4.Rezecția de platou palato-alveolar5.Hemirezecție de maxilar, implicit realizarea protezei cu obturator6.Hemirezecția de mandibulă7.Extirparea tumorilor de buză cu plastie imediată8.Hemiglosectomie/hemipelvectomie/hemiglosopelvectomie9.Evidare cervicală supraomohioidiană10.Extirparea tumorilor latero-cervicale + 
Anul V1.Tratamentul chirurgical al supurațiilor difuze cervico-faciale2.Extirparea tumorilor superficiale cervico-faciale cu plastie imediată cu lambouri locale3.Hemiglosopelvimandibulectomie4.Evidarea cervicală radicală modificată5.Evidarea cervicală radicală6.Parotidectomie segmentară/totală7.Plastia reconstructivă a defectelor oro-maxilo-faciale cu ajutorul diferitelor tipuri de lambouri
Prof. Dr. Alexandru Bucur
Coordonator rezidențiat Chirurgie Oro-Maxilo-Facială(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ a fost modificat de Punctul 2 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PEDIATRICĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PEDIATRICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
2016 + 
Definiția specialității:Chirurgia pediatrică este specialitatea care cuprinde metode de diagnostic și tratament chirurgical ale copilului, al cărui organism se află în proces de creștere și dezvoltare, începând cu vârsta fetală, până la 18 ani.Practic, această specialitate, necesită cunoștințe și abilități specifice, pentru tratarea chirurgicală a afecțiunilor congenitale și dobândite, a urgențelor chirurgicale ale copilului incluzând și afecțiuni chirurgicale care la adult fac obiectul altor specialități chirurgicale: ortopedie, urologie, chirurgie plastică și microchirurgie reconstructivă, chirurgie oncologică etc.Chirurgia pediatrică trebuie să facă față urgențelor chirurgicale ale copilului și să rezolve afecțiunile congenitale și câștigate.1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1.Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 14
MODULUL 1 – anul I Bioetică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1/2 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 3/3/1,5
TOTAL ORE ACTIVITATE 3
MODULUL 2 – anul I Trunchi comun pentru specialitățile chirurgicale-urgențele chirurgicale ale copilului
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 11 1/2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 69/6/1,5
TOTAL ORE ACTIVITATE 69
MODULUL 3 – anul II Ortopedie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 12 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 72/6/1,5
TOTAL ORE ACTIVITATE 72
MODULUL 4 – anul III Urologie Adulți
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 6/6/1,5
TOTAL ORE ACTIVITATE 6
MODULUL 5 – anul III Chirurgie Generală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 12/6/1,5
TOTAL ORE ACTIVITATE 12
MODULUL 6 – anul III Chirurgie Toracică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 6/6/1,5
TOTAL ORE ACTIVITATE 6
MODULUL 7 – anul III Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 12/6/1,5
TOTAL ORE ACTIVITATE 12
MODULUL 8 – anul III ATI
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 12/6/1, 5
TOTAL ORE ACTIVITATE 12
MODULUL 9 – anul III Neonatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 6/6/1,5
TOTAL ORE ACTIVITATE 6
MODULUL 10- anul III Chirurgie Vasculară
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 6/6/1, 5
TOTAL ORE ACTIVITATE 6
MODULUL 11 – anul III Vezi structura detaliată a programului
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 12/6/1,5
TOTAL ORE ACTIVITATE 12
MODULUL 12 – anul IV Chirurgie Pediatrică Generală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 9 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 54/6/1,5
TOTAL ORE ACTIVITATE 54
MODULUL 13 – anul IV Tehnici de bază în chirurgia laparoscopică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 18/6/1,5
TOTAL ORE ACTIVITATE 18
MODULUL 14 – anul V Chirurgie Pediatrică specială
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 12 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 72/6/1,5
TOTAL ORE ACTIVITATE 72

 + 
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALELa fiecare modul de pregătire, rezidentul va însuși cunoștințe teoretice din tematica modului de pregătire precum și abilități practice, pentru a putea efectua manevre specifice modulului.Evaluarea fiecărui modul va analiza:● puterea de autoevaluare;● relația de comunicare legată de copil, familie, echipa chirurgicală;● spiritul de echipă, capacitatea de integrare;● disponibilitate, responsabilitate, eficiență (evitarea gesturilor inutile, capacitatea de integrare);● cunoștințele teoretice de specialitate, efortul de documentare, publicații, reviste de specialitate;● cunoștințe practice, siguranță în diagnostic, utilizarea judicioasă a examenelor complementare, indicația chirurgicală corectă, abilitatea manuală ca ajutor sau operator;● aptitudinile pentru predare, instruire.Structura detaliată a programului de pregătire. + 
OBIECTIVE TEORETICE SISTEMUL DE SĂNĂTATEModulul 1 - BIOETICĂ ȘI LEGISLAȚIE.Durata: 2 săptămâniNr. ore curs/săptămână: 1,5Nr. total ore curs: 3Obiective teoretice:Bioetică:● reglementarea practicii medicale prin coduri de etică (jurământul lui Hipocrate, alte coduri de etică);● valoarea și limitele consimțământului;● genomul uman-probleme de etică;● relația medic-pacient, familie;● greșeli și erori în practica medicală, malpraxis;● probleme de etică la începutul vieții (avort, reproducere umană, asistată);● etica transplantului de organe și țesuturi (donator viu, cadavru);● etica cercetării pe subiectul uman.Legislația sanitară:● drepturile copilului la asistența medicală;● organizarea serviciilor de asistență chirurgicală a copilului;● discutarea problemelor de etică și legislație sanitară prin prezentarea unor cazuri concrete.Evaluare teoretică a cunoștințelor.Modulul 2 – TRUNCHI COMUN PENTRU SPECIALITĂȚILE CHIRURGICALE-URGENȚELE CHIRURGICALE ALE COPILULUIDurata: 11,5 luniNr. ore curs/săptămână: 1,5Nr. total ore curs: 69Obiective teoretice:● Asepsia și antisepsia-tehnicile aseptice, sterilizarea, profilaxia și terapia cu antibiotice în infecții;● Sepsisul chirurgical și prevenirea acestuia;● Precauțiile pentru evitarea infecțiilor transmise prin sânge, fluide de origine umană (HIV, hepatită virală);● Tehnici chirurgicale: pregătirea tegumentelor, poziționarea bolnavului, incizii, suturi (metode de suturi, ligatură), principii și tehnici (biopsia, recoltări din produsele bacteriologice, interpretarea acestora), fiziopatologia vindecării plăgilor chirurgicale, principii de bază în anastomozele intestinale, vasculare, tract urinar. + 
NOȚIUNI GENERALE DESPRE PARTICULARITĂȚILE COPILULUI1.Alimentația copilului, noțiuni de bază în funcție de vârstă, gestionarea perioperatorie.2.Abordul venos, cunoașterea diferitelor căi de abord venos și indicațiile principale (puncția venoasă, cateterismul venos, cateterismul central).3.Reanimarea● recunoașterea unui șoc septic sau hipovolemic;● cunoașterea principalelor tulburări hidro-electrolitice și tratamentul perioperator.4.Combaterea durerii● Evaluarea durerii la copil indiferent de vârstă sau la copilul cu handicap;● Cunoașterea diferitelor clase de medicamente antialgice și modul de administrare.5.Imobilizarea gipsată● principii de imobilizare a membrului superior și a membrului inferior;● supravegherea imobilizării și tratamentul eventualelor complicații (sindrom de compartiment, deplasarea secundară a unei fracturi). + 
VIAȚA EMBRIONARĂ ȘI FETALĂ, NAȘTEREA1.Noțiuni de genetică – definiția termenilor uzuali în genetică.● recunoașterea anomaliilor genetice frecvent întâlnite în chirurgia pediatrică (trisomia 21, osteogeneza imperfectă, maladia MARFAN etc.).2.Diagnosticul antenatal● Mijloace de diagnostic antenatal (ecografie, puncție amniotică etc.);● Rolul chirurgului pediatru în consultația prenatală;● Probleme de etică în chirurgia pediatrică înainte și după naștere. + 
COPILUL CU HANDICAP1.Obiective generale● principalele etiologii implicate;● definirea gradului de handicap și posibilitățile de tratament.2.Probleme digestive și urinare● probleme de alimentație (tipuri de gastrostomă și îngrijirea lor);● probleme de continență (fecale, urină) și posibilități terapeutice. + 
URGENȚE ÎN CHIRURGIA PEDIATRICĂ1.Durerile abdominale și ocluziile intestinale acute (fără ocluziile neonatale).● dignostic clinic și paraclinic;● diagnosticul diferențial al urgențelor chirurgicale adevărate și al urgențelor medicale;● modalitățile terapeutice pentru diferite patologii.2.Urgențe inghino-scrotale● cunoașterea diferitelor patologii implicate;● indicația terapeutică în urgență;● tratamentul în funcție de patologie.3.Sindromul copilului bătut4.Plăgile înțepate ale piciorului● riscurile de celulită, osteită;● tratamentul inițial sau în caz de întârziere a diagnosticului.5.Arsurile● elemente de gravitate ale unei arsuri la copil;● tratamentul în faza inițială;● sechelele arsurilor și posibilitățile de tratament.6.Plăgile cu pierderi de substanță (principii de închidere, grefe, lambouri, expansiune tisulară)7.Mușcăturile și înțepăturile de insecte (epidemiologie, tratament chirurgical inițial și tratamentul veterinar).8.Infecțiile mâinii și degetelor (panariții, flegmoane). + 
URGENȚELE ÎN TRAUMATOLOGIE1.Traumatismele și plăgile toracice● fiziopatologia urgențelor traumatice;● gesturi de urgență în traumatismele toracice;● principiile de tratament în funcție de diferitele patologii.2.Traumatismele și plăgile abdominale● fiziopatologia leziunilor produse de traumatismele abdominale;● gesturi de urgență în trumatismele abdominale;● principii de tratament în diferitele patologii.3.Copilul politraumatizat și polifracturat● strategia terapeutică și metoda de imagistică la copilul politraumatizat;● indicațiile de fixare chirurgicală în fracturile copilului politraumatizat;● metode de osteosineză, indicația imobilizărilor gipsate, atela;● tratamentul în fractura deschisă;● complicațiile posibile în evoluția copilului politraumatizat;● complicații la distantă;● traumatismele neurologice (medular, cranian), tratamentul inițial sau secundar.4.Traumatologie osteoarticulară● particularitățile epidemiologice și fiziopatologice în traumatologia copilului;● fiziopatologia și biomecanica fracturilor și a decolărilor epifizare la copil;● complicațiile acute și tardive, principii de tratament;● tehnicile ortopedice și chirurgicale, indicația lor.5.Decolările epifizare● clasificarea SALTER HARRIS;● riscurile de epifiziodeza;● principii de tratament în epifiziodeza postraumatică.6.Fractura de oboseală, leziunile de surmenaj la copil.● tipuri de surmenaj ale aparatului locomotor la copil;● patologia de inserție și osteocondrita posttraumatică. + 
MEMBRUL SUPERIOR1.Paralizia obstetricală de plex brachial.2.Luxația sternoclaviculară, acromioclaviculară, fracturile de claviculă.3.Fracturile extremității superioare de humerus.4.Fracturile diafizei humerale.5.Fracturile supracondiliene de humerus.6.Fracturile de condil lateral ale humerusului.7.Fractura de condil medial ale humerusului.8.Luxația de cot.9.Fractura MONTEGGIA-STĂNCIULESCU.10.Fractura de col și cap radial.11.Fractura extremității inferioare a radiusului.● frecvență, mecanism, tratament în fractura-decolare;● fractura GALEAZZI.12.Fractura ambelor oase de antebraț.13.Leziunile recente de tendoane extensor sau flexor.14.Plăgile nervilor colaterali.15.Plăgile și traumatismele extremității degetelor. + 
MEMBRUL INFERIOR1.Fracturile de bazin.2.Luxația traumatică de șold.3.Fractura de col femural.4.Fracturile diafizei femurale.5.Fracturile extremității distale a femurului.6.Fracturile și avulsiile tuberozității anterioare de tibie.● mecanismul fracturii, tratament.7.Luxația posttraumatică de rotulă.8.Fracturile metafizare proximale ale tibiei.9.Fracturile gambei.10.Fracturile decolare ale epifizei distale a tibiei.11.Entorsele piciorului.12.Fracturile de calcaneu.13.Fracturile tarsului, metatarsienelor, luxațiile piciorului. + 
Barem activitate practică● puncții venoase, montarea de perfuzii - 10● puncție pleurală – 5● pleurotomii - 2● pansamente arsuri – 5● tenorafie - 2● grefă piele liberă, pediculată – 2● descoperirea venei periferice - 3● cateterism venă centrală -2● anastomoză vasculară - 1● puncție articulară – 2● incizie, drenaj osteomielită acută - 1● reducere ortopedică oase lungi și imobilizare gipsată – 5● osteosinteză percutană fractură - 2● osteosinteză focar deschis – 2● puncție și spălătură peritoneală - 2● reducerea luxației – 2● montarea unei extensii întinse trans-scheletice - 1● atitudinea terapeutică în voletul costal – 1● aspirație și spălătură gastrică - 5● drenaj vezical – 3● puncție vezicală suprapubiană - 1● incizie, drenaj panarițiu flegmonos – 3La sfârșitul modulului, rezidentul trebuie să fie capabil să cunoască principalele urgențe chirurgicale ale copilului și să poată efectua manevrele de urgență pentru stabilizarea copilului și eventual, îndrumarea acestuia către medicul specialist sau către un centru, unde poate fi tratată afecțiunea.Modulul 3 - ORTOPEDIE PEDIATRICĂDurata: 12 luniNr. ore curs/săptămână: 1, 5Nr. total ore curs: 72În cadrul acestui modul, medicul rezident trebuie să aprofundeze patologia de urgență osteoarticulară și să recunoască și să diagnosticheze afecțiunile ortopedice pediatrice, și să le îndrume la un specialist sau serviciu specializat.Obiective teoretice:1.Osteocondropatii generalizate● osteocondrita capului femural (Legg- Perthes-Calve);● apofizita tibială anterioară (Osqood-Schlatter);● osteonecroza de calcaneu;● scafoidita tarsiană (Kohler);● cifoza juvenilă (Scheuermann).2.Displazii scheletice● displazia spondilo-epifizară;● displazia epifizară multiplă;● acondroplazia;● disostoza cleido-mastoidiană.3.Afecțiuni ortopedice metastatice și endocrine● rahitismul carențial;● osteoporoza idiopatică juvenilă;● osteogeneza imperfectă.4.Infecții osoase● osteoartrite, artrite spetice, TBC osteoarticular.5.Artrita reumatoidă juvenilă.6.Artrita idiopatică juvenilă.7.Afecțiuni neuromusculare.● paraliziile cerebrale, mielomeningocelul, distrofii musculare, retracția iatrogenă de cvadriceps femural.8.Tumori osoase benigne● chist osos, chist anevrismal, granulom eozinofil, tumoră mieloplaxă, displazia fibroasă.9.Tumori osoase maligne● osteosarcomul, sarcom Ewing, leucemia, metastaze osoase.10.Cap și gât: torticolis muscular, sindrom Klippel-Feil11.Tulburările de statică rahidiană: scolioza, cifoză, lordoza, atitudini ale acestora.12.Torace: pectus excavatus, pectus carinatus, sindrom Polland.13.Paralizia obstetricală de plex brahial.14.Maladia Sprengel (omoplat supraridicat)15.Malformații congenitale ale mâinii: polidactilia, sindactilia, amputațiile congenitale, maladia amniotică, clinodactilia.16.Mers șchiopătat.17.Inegalitatea de lungime a membrelor inferioare.18.Deformațiile genunchiului: genu valgum, genu varum.19.Displazia luxantă de șold.20.Epifizioliza șoldului.21.Sinovita tranzitorie a șoldului.22.Luxația congenitală de rotulă.23.Chistul sinovial popliteu.24.Încurbațiile tibiei.25.Piciorul strâmb congenital.Barem activitate practică:● Imobilizări gipsate - 30● Extensie – 3● Osteosinteza oaselor diafizare - 5● Alungirea tendonului Achilian percutan, deschis – 3● Cura sindactiliei - 5● Cura chistului sinovial popliteu – 3● Imobilizări Ponseti - 3● Osteosinteza pecutană – 3● Puncții articulare - 2● Evacuare abces subperiostic în osteomielită -1.Modulul 4 - UROLOGIE ADULȚIDurata: 1 lunăNr. ore curs/săptămână: 1,5Nr. total ore curs: 6Obiective teoretice:● Radiologie-Imagistică în urologie;● Tehnici moderne de urologie;● Tehnici de litotriție;● Uretroscopia.Barem activitate practică● sondaj vezical - 5● puncție vezicală suprapubiană – 2● cistostomie - 2● uretrocistoscopie – 5Modulul 5 - CHIRURGIE GENERALĂDurata: 2 luniNr. ore curs/săptămână: 1,5Nr. total ore curs: 12Obiective teoretice:● Tehnici chirurgicale de bază, tehnici de sutură chirurgicală, utilizarea diatermiei în chirurgie.● Sisteme de electrochirurgie: izolarea și legarea vaselor la nivelul mezenterului, anastomozele intestinale, tehnici de chirurgie minim invazivă.Barem activitate practică:● Participarea ca ajutor la intervențiile chirurgicale cu un câmp cât mai larg de tehnici operatorii.Modulul 6 – CHIRURGIE TORACICĂDurata: 1 lunăNr. ore curs/săptămână: 1,5Nr. total ore curs: 6Obiective teoretice:● Traumatismele toracice;● Plăgile toracice;● Politraumatisme;● Pleureziile purulente;● Infecțiile pulmonare chirurgicale;● Tumori pulmonare;● Chirurgie toracoscopică.Barem activitate practică:● puncție pleurală - 3● drenaj pleural – 2● prim ajutor în plăgile toraco-pulmonare - 2● toracotomie – 1● toracoscopie - 1Modulul 7 – PEDIATRIEDurata: 2 luniNr. ore curs/săptămână: 1,5Nr. total ore curs: 12Obiective teoretice:● Particularitățile copilului în perioada de creștere;● Curbele de creștere în patologia copilului;● Noțiuni de farmacologie pediatrică;● Afecțiuni pediatrice care necesită evaluare interdisciplinară;● Examinarea copilului.Evaluare teoretică și practică a cunoștințelor.Modulul 8 - ATIDurata: 2 luniNr. ore curs/săptămână: 1, 5Nr. total ore curs: 12Obiective teoretice:● Tipuri de anestezie în chirurgia pediatrică;● Reechilibrarea hidroelectrolitică;● Reanimarea și terapia intensivă pediatrică.● Posibilitățile de analgezie în chirurgia pediatrică.● Homeostazia normală și tulburări ale acesteia.● Hemoragia, hemostaza, transfuzia.● Resuscitare cardio-respiratorie.Barem activitate practică:● anestezie locală – 6● anestezie loco-regională - 3● resuscitare cardio-respiratorie – 2● puncție venoasă și cateterism periferic și central - 3Modulul 9 – NEONATOLOGIEDurata: 1 lunăNr. ore curs/săptămână: 1,5Nr. total ore curs: 6Obiective teoretice:● Nou-născutul - bilanțul la naștere, scorul Apgar;● Examenele complementare de diagnostic în neonatologie;● Diagnosticul antenatal în chirurgia pediatrică;● Examenul de bilanț al nou-născutului pentru punerea în evidență a malformațiilor congenitale aparente și inaparente;● Reanimarea și transportul nou-născutului către un centru specializat de chirurgie pediatrică cu suport de reanimare neonatală.Evaluare teoretică și practică a cunoștințelor.Modulul 10 - CHIRURGIE VASCULARĂDurata: 1 lunăNr. ore curs/săptămână: 1, 5Nr. total ore curs: 6Obiective teoretice:● Politraumatisme cu componentă vasculară;● Ischemia acută arterială;● Boala tromboembolică;● Limfedemul;● Căi de abord în chirurgia vasculară periferică;● Suturi vasculare - tehnici;● Plastii vasculare.Barem activitate practicăSuturi vasculare – 3Modulul 11 - STAGIU OPȚIONAL (la alegere)Durata: 2 luniNr. ore curs/săptămână: 1,5Nr. total ore curs: 12● Endoscopie;● Radioterapie;● Oncologie;● Neurochirurgie;● Radiologie-Imagistică.Evaluare teoretică și practică a cunoștințelor. Necesită formare suplimentară specializată după susținerea examenului de medic specialist.Modulul 12 - CHIRURGIE PEDIATRICĂ GENERALĂDurata: 9 luniNr. ore curs/săptămână: 1,5Nr. total ore curs: 54CAP ȘI GÂT● Fantele labiopalatine: clasificare, tratament.● Chiste și fistule congenitale: embriologia arcurilor branhiale, tratament.● Patologia tiroidiană.TORACE● Malformații pulmonare.● Sechestrații, chiste adenomatoide congenitale, emfizemul, chistul bronhogen, riscul în evoluția bolii, tratament.● Infecțiile pleurale și parenchimatoase: recunoașterea gravității infecțiilor pleuropulmonare, alternative terapeutice.● Pneumotoraxul: etiologie, indicații și modalități terapeutice.● Patologia traheobronșică (stenoze, tumori, corpi străini): manifestări clinice, examene pentru diagnostic, principii de tratament.● Tumori mediastinale: manifestări clinice, etiologie, riscul evoluției, investigații pentru diagnosic și tratament.● Herniile diafragmatice congenitale, eventrații, paralizii de nerv frenic: tipuri de hernii, tratament pre- și postnatal, reanimare, tratament chirurgical, prognostic.PATOLOGIA PERETELUI ABDOMINAL● Omfalocel, laparoschizis: tipuri de malformație, tratament pre-, peri-, și postnatal, prognostic.● Herniile ombilicale și patologia ombilicului și a liniei albe: embriologia regiunii ombilicale.● Tipuri de malformații (uracă, canal omfaloenteric): patologia câștigată (granulom ombilical), tratament.● Patologia canalului peritoneovaginal: diferitele tipuri de patologie (hernie, hidrocel, chist de cordon), tratament.PATOLOGIA ABDOMINALĂ● HDS și HDI: etiologie, examene complementare și tratament.● Ocluzii neonatale: etiologie, diagnosticul de ocluzie înaltă și joasă, indicații terapeutice.● Constipația: etiologie, diagnostic și terapie.1.Esofag:● Malformațiile esofagiene, tipuri de atrezie de esofag, malformații asociate.● Principii de tratament, supraveghere pe termen scurt, mediu și lung, stenozele congenitale – tratament.● Patologia esofagiană câștigată (megaesofag, ingestia caustică, corpii străini esofagieni etc.).● Tratamentul în urgență, corpi străini, ingestia caustică, complicații și sechele în ingestia caustică.2.Stomac și duoden● Malformații.● Reflux gastro-esofagian: fiziopatologie, clinică și alternative terapeutice.● Patologie câștigată (stenoze de pilor, ulcer, tumori etc.). Fiziopatologia în stenoza de pilor, tratament, alte patologii.● Gastrostomia: indicații terapeutice, tipuri, complicații și supraveghere.3.Intestinul subțire● Patologia canalului omfaloenteric, embriologie, persistența parțială sau completă, tratament.● Alte malformații congenitale intestinale (atrezie, duplicații, diverticul MECKEL etc.). Patologia malformațiilor, diagnostic și tratament.● Enterocolite: Mecanism, principii de tratament medico-chirurgical.● Volvulus și anomalii de rotație intestinală: rotația normală a ansei intestinale și anomalii de rotație, posibilități de diagnostic și tratament.● Invaginația intestinală acută: tipuri de invaginație, etiologie, posibilități de diagnostic și tratament.● Tumori intestinale, limfom: locul chirurgiei în limfoamele abdominale.● Patologia mezenterului (limfangioame). Chirurgia limfangioamelor abdominale.● Sindromul de intestin scurt, transplant de intestin.● Apendicita acută: clinic, examene actuale pentru stabilirea diagnosticului, tratament și complicații.4.Colon● Maladia Hirschprung și pseudoobstrucțiile intestinale cronice: fiziopatologia, aspecte genetice, tablou clinic, examene pentru diagnostic, terapie, complicații imediate și la distanță.● Polipoze: tipuri, aspecte genetice, diagnostic și examene complementare, posibilități terapeutice.● Boli inflamatorii: tablou clinic, examene actuale pentru diagnostic, modalități terapeutice.4.Rect● Malformații anorectale: clasificare, malformații asociate, tratament neonatal, sechele și tratamentul lor.● Patologia câștigată (abcese, fistule, prolaps, traumatisme): diagnostic, tratamentul abceselor, fistulelor, tratamentul plăgilor de canal anal și rect.5.Ficat și căi biliare● Traumatisme: diagnostic, tratament chirurgical operator, nonoperator, sechele.● Tumori primitive și metastaze: diagnostic, indicații terapeutice tumori benigne și maligne.● Transplant: indicații și rezultate.● Malformații: diagnosticul icterului neonatal prelungit, indicații chirurgicale în atrezia de căi biliare, dilatația de CBP.● HTP: etiologie, circumstanțe de diagnostic, indicații terapeutice.6.Splina● Traumatisme: diagnostic și tratament în urgență, tratamentul complicațiilor secundare.● Splenectomiile: indicații terapeutice în anemia hemolitică, PTI, tumori de splină, tehnici de splenectomie totală și parțială.7.Pancreas● Traumatisme: diagnostic, tratament în urgență, complicații și tratament.● Pancreatitele: etiologia pancreatitelor nontraumatice, tratament chirurgical și indicații chirurgicale.Barem activitate practică conform curriculei europene:● intervenții chirurgicale de urgență – 30 (operator), 60 (ajutor);● chirurgia capului și gâtului - 10 (operator), 20 (ajutor);● chirurgia toracelui – 15;● chirurgia tubului digestiv și a glandelor anexe - 30 (operator), 60 (ajutor);● chirurgie de zi – 100 (operator), 200 (ajutor);● endoscopii - 20 (operator), 40 (ajutor);Modulul 13 – TEHNICI DE BAZĂ ÎN CHIRURGIA LAPAROSCOPICĂDurata: 3 luniNr. ore curs/săptămână: 1, 5Nr. total ore curs: 18Obiective teoretice:1.Echipamentul pentru chirurgia laparoscopică. Sistemul de insuflare și tehnici alternative pentru crearea spațiului de lucru, preluarea și transmiterea imaginii, irigația și aspirația, electrochirurgie.2.Pregătirea sălii de operație: instalarea, verificarea, funcționarea și întreținerea echipamentului (defecțiuni posibile, incidente și accidente). Instrumentarul în chirurgia laparoscopică, instrumentarul standard pentru tehnicile de bază, instrumentar pentru situații speciale. Utilizarea, întreținerea și sterilizarea instrumentarului (defecțiuni posibile, incidente și accidente).3.Principii de bază ale chirurgiei laparoscopice. Criterii generale de opțiune pentru abord laparoscopic, indicații și contraindicații. Evaluarea preoperatorie a pacientului. Particularitățile anesteziei, consecințele fiziopatologice ale insuflației peritoneale (incidente și accidente intraoperatorii specifice). Conduita postoperatorie specifică, evoluție și îngrijiri postoperatorii.4.Tehnici laparoscopice de bază. Instituirea penumoperitoneului, dispozitivului operator și plasarea trocarelor, utilizarea lanțului imagistic, sistemului de electrochirurgie, irigație și aspirație. Explorarea laparoscopică generală a cavității peritoneale. Visceroliza, tehnici de biopsie, ligatura și sutura laparoscopică. Extragerea pieselor operatorii și drenajul laparoscopic.Barem activitate practică:● asistarea la operații laparoscopice în direct – 10● activitate ca instrumentare în echipa operatorie - 5● mânuirea telescopului – 5● ajutor în echipa operatorie - 5● intervenții chirurgicale ca prim ajutor – 1Evaluare finală a stagiului de pregătire teoretică și practică. Necesită formare suplimentară specializată după susținerea examenului de medic specialist.Modulul 14 – CHIRURGIE PEDIATRICĂ SPECIALĂ (NEONATALĂ, ONCOLOGICĂ, UROLOGICĂ)Durata: 12 luniNr. ore curs/săptămână: 1,5Nr. total ore curs: 721.ONCOLOGIE VISCERALĂ● Neuroblastoame.● Tumori renale.● Rabdomiosarcoame.● Tumori germinale maligne.Obiective: factori epidemiologici și de prognostic, circumstanțe de descoperire în fața unei tumori abdominale, posibilități de diagnostic.Bazele chirurgiei oncologice și diferitele indicații chirurgicale în funcție de tumoră.2.ANOMALII DE DIFERENȚIERE SEXUALĂObiective: mecanismul diferențierii, diagnosticul la nou-născut, elemente ce orientează sexul, posibilități chirurgicale, supraveghere pe termen lung.3.PATOLOGIA SÂNULUI ȘI ORGANELOR GENITALE FEMININE● Sânul: evoluția glandei mamare din copilărie până la pubertate, tipuri de patologie și tratament.● Ovarul, obiective: torsiunea de ovar, tumori chistice și solide, tratament.● Malformații ale organelor genitale interne și externe feminine: embriologia organelor genitale interne și externe, tipuri, diagnostic, tratament, sechele la distanță.● Tumorile organelor genitale interne și externe: tipuri, circumstanțe de apariție, modalități și indicații terapeutice.● Patologia câștigată a organelor genitale interne și externe (viol, altele): recunoașterea unei tentative de viol și examene complementare, elemente medico-legale și tratamentul global al copilului, tratamentul chirurgical al traumatismelor.4.PATOLOGIA ORGANELOR GENITALE MASCULINE● Malformațiile penisului: anatomie, tehnici și indicații operatorii, supraveghere.● Patologia prepuțului: evoluția naturală a prepuțului la copil, tehnici chirurgicale în fimoză, tratamentul parafimozei.● Anomalii de migrare testiculară: etapele și factorii migrării testiculare, anomalii de migrare, tehnici chirurgicale, examene complementare pentru stabilirea diagnosticului.● Tumorile testiculului: diagnostic și strategia operatorie.5.SIMPTOME ÎN UROLOGIA PEDIATRICĂ● Infecții urinare: criterii de diagnostic ce permit diferențierea de infecție înaltă sau joasă; factori favorizanți, bilanț etiologic, posibilități de tratament.● Tulburări micționale și anomalii de eliminare a urinii: etapele maturării vezicale, tipuri de tulburări micționale, legătura dintre constipație și infecțiile urinare, indicația examenelor complementare pentru stabilirea diagnosticului, posibilități terapeutice.● Hematuria și uretroragia, posibilități de diagnostic.● Retenția acută de urină: posibilități de diagnostic și tratament.● Colica nefretică: posibilități de diagnostic și modalități terapeutice.6.PATOLOGIA RENALĂ● Traumatismele aparatului urinar: diagnostic și modalități terapeutice.● Malformații (formă, poziție, nefromegalie, polichistoze), embriologia aparatului urinar, tipuri de malformații și indicațiile operatorii.● Transplantul renal: modalități și rezultatul tranplantului renal.7.ANOMALII DE EVACUARE A URINEI● Dilatațiile bazinetului – conceptul de anomalie antenatală, circumstanțe de diagnostic, examene complementare și analiza lor, modalități și indicații terapeutice.● Megaureterul: tipuri, circumstanțe de diagnostic, interpretarea rezultatelor examenelor complementare și modalități de indicație terapeutică.● Valvele de uretră: principalele malformații uretrale, consecințele înainte și după naștere a valvelor de uretră posterioară; tratamentul după naștere, supraveghere medie și pe termen lung.● Sistemul urinar dublu sau duplicația: particularități anatomice ale duplicațiilor, diagnostic și tratament.● Reflux vezico-ureteral: diagnostic și tratament.● Vezica urinară și uretră:– malformații: extrofia vezicală, epispadias, hipospadias, consecințele malformațiilor și principii de tratament.– vezica neurogenă: etiologie și consecințele acesteia, modalități de diagnostic, supraveghere și posibilități terapeutice.Barem activitate practică conform curriculei europene:● chirurgie neonatală – 10 (operator), 20 (ajutor);● chirurgie oncologică - 25;● chirurgie urogenitală – 20 (operator), 40 (ajutor). + 
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN CHIRURGIA PEDIATRICĂMedicul specialist în chirurgie pediatrică are competență pentru practicarea specialității atât în situații de urgență cât și în regim de cronici, conform pregătirii profesionale.Medicul specialist are obligația să își continue pregătirea, să obțină atestate de competență profesională prin specializări suplimentare, să recunoască cazurile complexe care-l depășesc din punct de vedere profesional precum și al competenței, pe care să le trimită altui coleg capabil să rezolve patologia respectivă, sau într-un centru de specialitate. + 
TEMATICA DE EXAMEN1.Despicături labiovelopalatine2.Adenopatii acute și cronice3.Fistule și chiste congenitale ale gâtului4.Limfangioamele feței, gâtului și alte localizări5.Hemangioamele feței, gâtului și alte localizări6.Torticolis muscular congenital7.Malformații bronhopulmonare8.Chistul hidatic pulmonar9.Supurațiile pleuro-pulmonare10.Pericarditele chirurgicale11.Infecțiile mediastinale12.Arsurile și stenozele cicatriciale ale esofagului13.Herniile diafragmatice congenitale14.Tumorile mediastinale și pleuropulmonare15.Malformațiile esofagului16.Cardiospasmul17.Stenoza hipertrofică de pilor18.Malformațiile duodenului, intestinului subțire și ale colonului19.Anomalii de rotație și acolare ale intestinului20.Patologia diverticului Meckel21.Invaginația intestinală22.Apendicita acută23.Peritonitele acute24.Peritonita și ileusul meconial25.Corpii străini ai tubului digestiv26.Megacolonul congenital27.Malformațiile anorectale28.Duplicațiile digestive29.Constipația și encomprezisul30.Hemoragii digestive inferioare31.Hemoragii digestive superioare. Hipertensiunea portală32.Chistul hidatic hepatic33.Icterele neonatale de cauză chirurgicală34.Rupturile traumatice ale organelor cavitare abdominale35.Rupturile traumatice ale organelor parenchimatoase abdominale36.Tumori abdominale intra și retroperitoneale37.Omfalocel și gastroschizis38.Patologia regiunii ombilicale39.Patologia canalului peritoneovaginal40.Prolapsul anorectal41.Polipul rectal și polipoza rectocolică42.Malformațiile aparatului urinar superior43.Megaureterul și refluxul vezicoureteral44.Extrofia de vezică45.Valvele congenitale ale uretrei posterioare46.Litiaza urinară47.Tumorile renale48.Rupturile de rinichi49.Rupturile de uretră50.Epispadias51.Hipospadias52.Intersexualitatea53.Testicul necoborât54.Sindromul de scrot acut55.Fimoza și parafimoza56.Imperforațiile de himen și atrezia de vagin57.Tumorile organelor genitale58.Varicocelul59.Enurezis și incontinența urinară60.Celulita necrozantă a nou-născutului61.Teratomul sacrococcigian62.Traumatismele toracelui63.Traumatismele craniene + 
Barem practic pentru examenul de medic specialist1.Traheostomia2.Excizia hemangioamelor3.Cura chistului de canal tireoglos4.Excizia fistulelor și a chistelor laterocervicale5.Corectarea torticolisului congenital6.Pleurotomia7.Gastrostomia8.Pilorotomia extramucoasă9.Rezecția intestinală și anastomozele intestinale10.Ileostomia11.Colostomia12.Apendicectomia13.Proctoplastia pentru malformațiile anorectale joase14.Corectarea prolapsului anal15.Hepatorafia16.Splenectomia17.Cura herniei ombilicale18.Cura herniei inghinale19.Cura varicocelului20.Nefrostomia21.Ureterostomia22.Cistostomia23.Reconstrucția uretrei în hipospadias24.Corectarea fimozei, parafimozei25.Orhidopexia26.Neurorafia27.Arteriorafia28.Cateterismul venos29.Extirparea teratomului sacrococcigian30.Esofagostomia cervicală31.Drenajul toracic32.Artrotomia de drenaj33.Instalarea tracțiunii ortopedice34.Reducerea deschisă și osteosinteza fracturii diafizare35.Osteosinteza elastică a fracturilor diafizare36.Reducerea și îmbroșarea cu focar deschis a fracturilor supracondiliene de humerus37.Tenorafiile38.Grefele de piele39.Hematocolpos + 
Barem practic medic primar1.Corecția chirurgicală a despicăturii labiovelopalatine2.Rezecțiile pulmonare3.Decorticarea pleurală4.Cura chistului hidatic pulmonar5.Rezecțiile gastrice6.Hepatectomiile7.Corecția chirurgicală a herniei diafragmatice8.Fundoplicatura gastrică9.Nefrectomia polară10.Chirurgia atreziei de esofag11.Pieloplastia12.Chirurgia megaureterului13.Reconstrucția esofagului cu tub gastric sau colon14.Chirurgia oncologică15.Chirurgia malformațiilor anorectale înalte16.Chirurgia DDS (defecte de dezvoltare sexuală)17.Chirurgia epispadiasului și a extrofiei de vezică urinară18.Chirurgia hipertensiunii portale19.Chirurgia atreziei de căi biliare, pseudochistului de coledoc20.Chirurgia oncologică21.Cura chistului hidatic hepatic22.Chirurgia megacolonului congenital23.Chirurgia transplantului + 
BIBLIOGRAFIE1.Ashcraft K., Whitfield Holcomb III G, Murphy J. P. – Pediatric Surgery, Ed. a 5-a, Ed. Saunders Elsevier, Philadelphia, 2010.2.O'Neill J. ș. a. - Pediatric Surgery, 5th ed., Mosby, 1998.3.Pellerin D. – Techniques de chirugie pediatrique, Masson, Paris, 1978.4.Tratat de Chirurgie / sub red. Irinel Popescu, Constantin Ciuce - Ed. a 2-a - București: Editura Academiei Române, 2013. Vol. 3: Chirurgie Pediatrică /coord. Corneliu Sabetay, 2013,5.Zachariou Z. Pediatric Surgery Digest, Ed. Springer-Verlag, Berlin Heidelberg, 2009. .6.Zamfir T., Bâscâ I., Jianu M. – Chirurgie viscerală, urologie și ortopedie pediatria, Ed. Științifică, București, 1996.(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PEDIATRICĂ a fost modificat de Punctul 2 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ + 
Definiția specialitățiiChirurgia Plastică, Estetică și Microchirurgia Reconstructivă este o specialitate chirurgicală cu caracter interdisciplinar care tratează pacienți cu defecte sau deformități congenitale sau dobândite. Defectele dobândite pot rezulta în urma bolilor sistemice, a traumatismelor, a arsurilor, a patologiei tumorale, degenerative sau a îmbătrânirii.Obiectivul specialității este restaurarea sau îmbunătățirea funcției și a aspectului prin proceduri corectoare și sau reconstructive. + 
Aceasta este definiția actuală, conform UEMS/EBOPRASIn extenso, aria de competență a specialității cuprinde diagnosticul și tratamentul chirurgical al:– Arsurilor (indiferent de mecanismul acestora) și a sechelelor postcombustionale– Traumatismelor însoțite de distrugere de părți moi (leziuni extensive tegumentare, scheletice, tendinoase, vasculo-nervoase)– Chirurgia mâinii (leziuni posttraumatice, sindroame de compresie, afecțiuni cronice sau sechele postoperatorii)– Patologia tumorală cutanată și de părți moi– Malformațiilor congenitale– Suferințe esteticeChirurgia Plastică, Estetică și Microchirurgia Reconstructivă folosește în afara tehnicilor chirurgicale nespecializate și tehnici caracteristice: transplantarea și transferul tisular, dintre care unele microchirurgicale1.ORGANIZAREA PROGRAMULUICurriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruireDin timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20 – 30%, restul de 70 – 80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.Pe parcursul programului de pregătire se va avea în vedere și parcurgerea unor teme de curs și actualități în domeniul chirurgiei plastice, din anatomie și embriologie umană, farmacologie clinică, genetică medicală, psihologie, neurochirurgie, radiodiagnostic și radioterapie, relevante pentru capitolul corespunzător de patologie.Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentarea la spitalul și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate vor fi efectuate în primele 2 săptămâni.

NUMĂRUL TOTAL DE ANI 6
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 16
MODULUL 1 CHIRURGIE GENERALĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 6 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 20 ORE/LUNĂ (120 ore)
MODULUL 2 ORTOPEDIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 15 ORE/LUNĂ (30 ore)
MODULUL 3 CHIRURGIE ȘI ORTOPEDIE PEDIATRICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 LUNĂ
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 20 ore
MODULUL 4 NEUROCHIRURGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 LUNĂ
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 15 ore
MODULUL 5 ORL
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 15 ore/lună
MODULUL 6 CHIRURGIE OMF
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 15 ore/lună
MODULUL 7 RECUPERARE MEDICALĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 LUNĂ
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 20 ore/lună
MODULUL 8 DERMATOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 6 SĂPTĂMÂNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână
MODULUL 9 CHIRURGIE VASCULARĂ PERIFERICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 6 SĂPTĂMÂNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână
MODULUL 10 GINECOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 LUNĂ
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 20 ore/lună
MODULUL 11 UROLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 LUNĂ
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 20 ore/lună
MODULUL 12 ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 20 ore/lună
MODULUL 13 OFTALMOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 LUNĂ
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 20 ore/lună
MODULUL 14 MEDICINĂ LEGALĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 SĂPTĂMÂNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore/săptămână
MODULUL 15 BIOETICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 SĂPTĂMÂNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore/săptămână
MODULUL 16 CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘIMICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 48 LUNI (4 ANI)
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore/lună
Total ore pregătire teoretică CONFORM CURRICULEI
Total ore pregătire practică CONFORM CURRICULEI

 + 
MODULUL I ANUL ICHIRURGIE GENERALĂDurata: 6 luniNr. Ore curs: 120Nr. Ore practică: 720 + 
TEMATICA1.Microorganisme implicate în infecțiile chirurgicale2.Răspunsul organismului la infecție. Șocul septic3.Principii de asepsie și antisepsie4.Principii de sterilizare5.Principii de antibioprofilaxie6.Principii de tratament medicamentos în infecții7.Principii de electrochirurgie8.Principii generale de incizie și sutură9.Materiale de sutură și ligatură10.Fiziopatologia vindecării plăgilor11.Clasificarea plăgilor chirurgicale. Principii de îngrijire a plăgilor12.Cicatricea retractilă13.Principii de recoltare intraoperatorie a lichidelor biologice și patologice în vederea examinării de laborator14.Drenajul chistelor și abceselor chirurgicale15.Hemoragia postoperatorie – cauze, principii generale de tratament16.Traumatismele toraco-abdominale17.Principii generale de tratament în urgențele chirurgicale abdominale: peritonitele; ocluziile intestinale; hemoragiile digestive superioară/inferioară; infarctul entoeromezenteric; hemoperitoneul.18.Patologia chirurgicală ano-perianală, reconstrucția sfincterului anal19.Defecte parietale abdominale20.Traumatismele cranio-cerebrale21.Politraumatismele22.Abdomenul acut chirurgical23.Defectele parietale abdominale24.Elemente de semiologie chirurgicală, examenul clinic general și local25.Șocul hemoragic26.Infecțiile de părți moi - conduita terapeutică27.Noțiuni de antibioterapie/antibioprofilaxie, infecțiile nosocomiale,28.Managementul pacientului chirurgical; parametrii de monitorizare postoperatorie29.Sutura tegumentară: material de sutura/ligatura disponibile, modul de selecție, principii, tipuri de sutură, complicații imediate și tardive ale plăgilor tegumentare, vindecarea chirurgicală a plăgii30.Rolul investigațiilor imagistice în specialitățile chirurgicale31.Noțiuni generale de oncologie chirurgicală, terapii adjuvante, urmărirea postoperatorie – chirurgia neoplasmului mamar + 
OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE:După parcurgerea modulului de chirurgie generală, se dorește– Reluarea noțiunilor elementare de semiologie chirurgicală, realizarea anamnezei, a unui examen clinic general și local corect și complet, stabilirea bilanțului lezional al pacientului prin coroborarea rezultatelor analizelor paraclinice, imagistice în vederea stabilirii diagnosticului.– Urmărirea pacientului chirurgical: observarea intervenției chirurgicale, corelarea cu datele anatomo-clinice, urmărirea postoperatorie: monitorizarea funcțiilor vitale, a parametrilor biologici, terapia antibiotic, antalgică, urmărirea clinică a evoluției plăgilor postoperatorii, detecția precoce a eventualelor complicații și sancționarea acestora (individual/asistat)– Cunoașterea regimului alimentar pre/postoperator al pacientului– Deprinderea noțiunilor esențiale de asepsie/antisepsie; cunoașterea instrumentarului chirurgical de bază și a modului de funcționare al acestuia– Abilitatea de a participa ca observator la intervenții chirurgicale, fără să desterilizeze masa operatorie sau personalul– Cunoașterea gesturilor chirurgicale minime: hemostaza cu cauterul mono/bipolar, tehnici de bază de incizii, tehnici de bază de sutură, efectuarea pansamentelor și suprimarea materialului de sutură– Incizii de evacuare pentru infecții localizate de părți moi.– Recunoașterea urgențelor chirurgicale și capacitatea de a efectua un management eficient al cazului– Cunoașterea unor noțiuni minime de farmacologie referitoare la principalele clase medicamentoase folosite în chirurgia generalăActivități practice:Acestea vor fi deprinse pe parcursul orelor de lucrări practice, sub directa supraveghere a medicului îndrumător, în funcție de caz fie asistat, observator sau neasistat.– Tușeu rectal/tușeu vaginal– Cateterizarea venoasă periferică– Montarea unei perfuzii– Paracenteza– Toracocenteza– Debridare plagă– Incizii tegumentare– Sutură plagă– Nursingul colostomei– Cateterism vezical și suprimarea sondei– Suprimarea materialului de sutură– Efectuarea ligaturii hemostatice intraoperator– Pansamentul plăgii posttraumatice– Recoltarea probelor biologice pentru examen bacteriologic + 
REZULTATE AȘTEPTATEÎn urma parcurgerii și a promovării modulului de pregătire se consideră necesare dobândirea următoarelor competente teoretice și practice minim acceptabile + 
Aspecte teoretice1.Cunoașterea noțiunilor de bază a elementelor de semiologie chirurgicală2.Managementul pacientului chirurgical în urgență: bilanțul lezional, completarea la nevoie cu investigații imagistice, paraclinice3.Abordarea în urgență a pacientului politraumatizat4.Abordarea multidisciplinară a pacientului5.Principii de management al abdomenului acut chirurgical6.Noțiuni generale de patologie chirurgicală abdominală7.Principii de tratament al șocului hemoragic și toxico-septic8.Principii de tratament al infecțiilor localizate de părți moi9.Conduita intraoperatorie corespunzătoare + 
Aspecte practice1.Practicarea unor manevre chirurgicale minim invazive (cataterism vezical, venos și ablația acestora, montarea perfuziilor, recoltarea produselor biologice)2.Urmărirea evoluției pacientului chirurgical3.Incizii tegumentare4.Tehnici de sutură și suprimarea materialului de sutură5.Managementul plăgilor6.Cunoașterea conduitei intraoperatorii: izolarea pacientului, instrumentarul chirurgical, tehnici de sutură, ligatură, hemostază electrică. + 
MODULUL II ANUL IORTOPEDIE - 2 LUNINr. Ore curs: 30 oreNr. Ore practică: 250 ore + 
TEMATICA1.Traumatismele părților moi extrascheletale2.Fracturi și luxații ale membrelor3.Fracturi ale coloanei vertebrale, bazinului4.Amputațiile coapsei5.Amputațiile gambei6.Politraumatismele7.Tratamentul pseudoartrozelor și a întârzierii de consolidare8.Malformații congenitale ale membrelor9.Materiale de osteosinteza10.Principii de tratament în fracturile închise/deschise ale membrelor11.Principii de tratament în fracturile închise ale membrelor12.Trombembolismul pulmonar: profilaxia TEP13.Sindromul de compartiment: diagnostic, conduita terapeutică, urmărire postoperatorie14.Materiale protetice15.Situații particulare: Osteo-artrita septică; defectele de părți moi în asociere cu fracturile, extruzia materialului de osteosinteza;16.Anatomia și fiziologia chirurgicală a osului, a articulației17.Investigații imagistice în ortopedie + 
Activități practice1.Reducerea luxațiilor2.Reducerea fracturilor și tratamentul ortopedic3.Montarea extensiei continue transscheletice4.Tratamentul chirurgical al traumatismelor articulare5.Principii de imobilizare și realizare a atelelor termoplastice sau de ghipsObiective educaționale: familiarizarea cu anatomia membrelor și fiziologia osului și a articulațiilor, abordarea specifica pacientului ortopedic, interpretarea imaginilor radiologice, diagnosticul corect al fracturilor, stabilirea conduitei terapeutice în funcție de mecanismul traumatismului, antecedente personale ale pacientului, activitate, alegerea metodei de osteosinteza, cunoașterea criteriilor de amputație de membru, familiarizarea cu materialele protetice disponibile, urmărirea postoperatorie a pacientului ortopedic, detecția complicațiilor majore și principii de tratament al acestora. + 
Rezultate așteptate:Cunoștințe teoretice despre anatomia și fiziologia osului și a articulației, principiile de tratament al fracturilor închise și deschise ale membrelor, complicațiile specifice fracturilor membrelor și tratamentul de urgent al acestora; tehnici de reducere al fracturilor și luxațiilor, principii de osteosinteza și tratament ortopedic, cunoașterea protezelor disponibile, indicațiile de amputație la nivelul membrelor + 
Competente practice:– Diagnosticul clinic și radiologic al fracturii– Reducerea luxațiilor și a fracturilor– Imobilizarea după reducerea ortopedică a fracturilor– Cunoașterea instrumentarului specific necesar osteosintezei– Tratamentul anticoagulant în profilaxia TEP– Urmărirea evoluției clinice și radiologice postoperatorii a pacientul ortopedic– Recunoașterea sindromului de compartiment– Principii de debridare excizională în fracturile deschise, fasciotomie, fasciectomie– Suprimarea materialului de osteosinteza (brose centromedulare) + 
MODULUL III ANUL ICHIRURGIE ȘI ORTOPEDIE PEDIATRICĂ - 1 lunăNr. Ore curs 20 oreNr. Ore practică: 120 ore + 
Tematica1.Particularități în abordarea pacientului chirurgical de vârsta pediatrica2.Urgente chirurgicale în pediatrie3.Malformații congenitale la copil la nivelul extremității cefalice4.Malformații congenitale la copil la nivelul membrelor5.Particularități ale cicatrizării la copil6.Conduita terapeutică în fracturi și luxații la copil7.Malformații congenital ale sistemului urinar8.Particularități morfofuncționale ale sistemului locomotor la copil și noțiuni de traumatologie pediatrică9.Malformații congenitale ale toracelui10.Patologia tumorală la copil + 
Activitate practică:– Efectuarea anamnezei, completarea FOCG la pacientul pediatric– Urmărirea postoperatorie la copil– Reducerea fracturilor/luxațiilor– Tehnici de menținere a reducerii prin metode ortopediceRezultate așteptate: La promovarea modulului cunoștințele minim acceptate sunt: + 
Competente teoretice:– Principiile de abordare a pacientului chirurgical de vârstă pediatrică– Particularități ale evoluției postoperatorii la copil– Familiarizarea cu malformațiile congenitale; cunoașterea momentului operator, a intervențiilor etapizate + 
Competențe practice:– Urmărirea postoperatorie la copil + 
MODULUL IV AN INEUROCHIRURGIE - 1 LUNĂNr. Ore curs 15 oreNr. Ore practică 125 oreTematica1.Traumatismele cranio-cerebrale2.Traumatismele vertebro-medulare3.Neuropatii compresive periferice4.Investigații imagistice aplicabile în NCH (CT, IRM)5.Urgențe medico-chirurgicale în neurochirurgie (diagnostic, conduita terapeutică) + 
Activitate practică:– Anamneza, examen clinic, completarea foilor de observație– Participarea la intervenții chirurgicale neurochirurgicale ca observator/ajutor– Interpretarea rezultatelor CT/IRMRezultate așteptate: La finalul stagiul, candidatul trebuie să parcurgă tematica de curs, să dobândească noțiunile teoretice necesare evaluării inițiale ale unui pacient cu traumatisme craniene sau vertebro-medulare, să interpreteze rezultatele imagistice și să stabilească conduita de management al pacientului.Noțiunile de activitate practică, dat fiind gradul de dificultate ridicat și masurile de asepsie/antisepsie riguroase caracteristice specialității vor fi stabilite de medicul coordonator pe perioada stagiului. Se dorește participarea la intervenții chirurgicale în domeniul traumatologiei ca și observator/ajutor. + 
MODULUL V AN IORL - 2 LUNINr. Ore curs 30 oreNr Ore practică 250 ore + 
Tematica1.Traumatismele nasului2.Traumatismele pavilionului auricular3.Reconstrucția nasului4.Reconstrucția pavilionului auricular5.Fracturile oaselor nazale6.Tumori ale părților moi ale nasului și pavilionului auricular7.Rinocorecția8.Tratamentul disfuncțiilor funcționale ale nasului9.Anatomia și fiziologia nasului10.Traheostomia11.Tehnici imagistice specifice + 
Activitate practică1.Tratamentul epistaxisului2.Anestezii loco-regionale pentru intervențiile chirurgicale la nivelul piramidei nazale3.Reducerea fracturilor oaselor nasului4.Traheostomia5.Tratamentul deviațiilor de sept6.Tratamentul hipertrofiei cornetelor nazale și a rinitei + 
Rezultate așteptate:La finalul stagiului, medicul aflat în pregătire trebuie să cunoască anatomia și fiziologia normală a piramidei nazale, intervențiile în urgență în cazul traumatismelor nazale/de pavilion auricular, investigațiile de specialitate în OR, noțiuni de reconstrucție în defectele totale sau parțiale ce implică nasul/regiunea auriculară.Din punct de vedere practic se consideră necesară efectuarea tamponamentului nazal anterior, diagnosticul clinic și imagistic al fracturilor de piramidă nazală, asistarea la o intervenție de reducere și menținere a reducerii în fracturile cu deplasare de piramidă nazală, participarea în calitate de observator/operator la o traheostomie de necesitate. + 
MODULUL VI ANUL IICHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ - 2 luniNr. Ore curs 30 oreNr. Ore practică 250 ore + 
Tematica1.Traumatismele părților moi la nivelul feței2.Traumatismele scheletului facial: fracturile LE FORT3.Malformații congenitale labio-palatine4.Tumorile de suprafață la nivelul feței, tumorile de mandibulă și maxilar; tumorile de parotidă5.Malformațiile congenitale ale feței6.Anestezia loco-regională în OMF7.Traumatismele cranio-cerebrale – abordarea interdisciplinare8.Leziuni dento-alveolare posttraumatice9.Investigații imagistice utile în evaluarea traumatismelor faciale10.Tehnici de reconstrucție a defectelor posttraumatice sau postexcizionale osoase și de părți moi la nivelul feței.11.Parotidectomia și paralizia de nerv facial + 
Activități practice:1.Reducerea și imobilizare fracturilor de mandibulă2.Reducerea și imobilizarea fracturilor de orbită și zigoma3.Cateterizarea ductului lui stenon4.Cura chirurgicală a despicăturilor labio-palatine5.Cura chirurgicală a prognatismului și micrognatiei6.Anestezii locale și loco-regionale în chirurgia OMF7.Parotidectomia superficială + 
Obiective educaționale:Reluarea anatomiei visecrocraniului, a malformațiilor congenitale. Deprinderea protocolului de investigații clinice și imagistice la pacientul OMF. Deprinderea principiilor de tratament în urgență al fracturilor viscerocraniului, a tipului de material de osteosinteza disponibil, importanța chirurgiei ortognatice, cunoașterea tehnicilor de anestezie loco-regională aplicabile în OMF, tehnici de reducere și menținere a reducerii în fracturile/luxațiile ATM; cunoașterea tehnicilor de reconstructive în defectele de părți moi/osoase la nivelul feței.Rezultatele așteptate referitor la aspectele teoretice abordate:– Cunoașterea anatomiei locale– Cunoașterea atitudinii de urgent în fracturile oaselor feței– Cunoașterea tehnicilor reconstructive aplicabile în OMF– Cunoașterea principiilor de tratament în despicăturile labio-palatine– Cunoașterea tehnicilor de anestezie loco-regională în OMFDin punct de vedere a activității practice, se consideră că activitățile practice pot fi efectuate și în calitate de ajutor, dat fiind implicațiile deosebite ale apariției complicațiilor. Sunt considerate deprinderi practice minime:– Bloc infraorbital/bloc mental– Interpretarea CT/RX în fracturile visecrocraniului– Participarea la un numai minim de 5 intervenții chirurgicale– Recunoașterea ductului lui Stenon– Principiile de paroTidectomie + 
MODULUL VII AN IIRECUPERARE MEDICALĂ - 1 lunăNr. Ore curs 20 oreNr. Ore practică 120 ore + 
Tematica1.Noțiuni introductive în recuperarea medicală2.Recuperarea medicală în tratamentul leziunilor osteo-articulare ale membrelor3.Recuperarea medicală în tratamentul leziunilor nervoase periferice4.Aplicații curente ale conceptului de recuperare precoce în traumatismele complexe ale membrelor5.Terapia durerii cronice6.Recuperarea medicală în recuperarea funcțională a pacientului ars + 
Activitate practică:Participarea la ședințe de recuperare a pacienților cu afecțiuni postraumatice/degenerative ale membrelor:– Evaluarea inițială a deficitului funcțional– Elaborarea unui plan etapizat de recuperare– Urmărirea în dinamică e evoluției– Obiectivarea rezultatelor prin metode specifice (creșterea mobilității, dispariția fenomenelor algice, recuperarea progresivă a sensibilității)Obiective educaționale: aprofundarea noțiunilor elementare de recuperare medicală: tehnici, aplicații în patologia musculoscheletală, evaluarea inițială a pacientului, conduita terapeutică, limite, stabilirea momentului optim de întrerupere a tratamentului de recuperare și stabilirea indicației de reintervenție chirurgicală.Rezultate așteptate: cunoașterea metodelor specifice de recuperare medicală și kinetoterapie, indicațiile lor, aplicații ale acestora în recuperarea precoce, evaluarea rezultatului postoperator, diferențierea leziunilor cu indicație chirurgicală de cele care beneficiază de pe urma tratamentului de recuperare.Abilități practice: efectuarea protocoalelor de mobilizare precoce în traumatismele membrelor + 
MODULUL VIII AN IIDERMATOLOGIE - 6 săptămâniNr. ore curs 30 oreNr. ore practică 180 + 
Tematica1.Urgențe în dermatologie2.Vasculite - afecțiuni cutanate3.Infecțiile pielii și ale țesutului subcutanat4.Aplicațiile topicelor în dermatologie5.Diagnosticul pozitiv în dermatologie: examen microscopic, dermatoscopic, paraclinic6.Tumorile cutanate7.Ulcerul trofic8.Melanomul malign9.Alergodermia10.Antiageing11.Anatomia și fiziologia pielii și a anexelor + 
Activități practice– Examenul clinic în dermatologie– Prick-test– Tratamentul local în leziuni dermatologice– Ablația leziunilor cutanate (electrocauterizare, NO2)– Ablația chirurgicală a tumorilor cutanate– Tratamentul local în leziunile tegumentare secundare vasculitelor– Tratamentul local în celulite– Pansamentul ulcerului troficObiectivele educaționale: cunoașterea leziunilor dermatologice uzuale, recunoașterea leziunilor specifice ce beneficiază în urma tratamentului conservator (leziuni vasculitice, leziuni herpetice, tumori benigne cutanate, infecții cutanate, reacții alergice) + 
Rezultate așteptate la finalizarea programului de pregătire:Teoretic: cunoașterea algoritmului terapeutic în afecțiunile dermatologice de bază, cunoașterea caracteristicelor clinice sugestive pentru afecțiunile neoplazice cutanate, protocoalele actuale de diagnostic și tratament, limite de rezecție oncologică și urmărire postoperatorie.Practic: tratamentul local cu topice al leziunilor specifice, pansamente locale în ulcerele trofice, urmărirea evoluției leziunilor cutanate, abordarea interdisciplinară a pacientului. + 
MODULUL IX AN IICHIRURGIE VASCULARĂ PERIFERICĂ - 6 săptămâniNr. Ore curs 30 oreNr. Ore practică 180 ore + 
Tematica1.Expunerea arterelor, venelor și limfaticelor membrelor:– Expunerea arterelor membrului superior: subclavie, axilară, brahială, radială, ulnară– Expunerea arterelor membrului inferior: femurală comună, femurală profundă, femurală superficială, poplitee, tibială anterioară, tibială posterioară, peronieră, pedioasă, plantare– Expunerea venelor membrului superior: bazilică, cefalică, brahială, axilară, subclavie– Expunerea venelor membrului inferior: safenă internă, safenă externă, poplitee, femurale– Expunerea vaselor limfatice.2.Expunerea vaselor cervicale: artera carotidă comună, externă, internă, vena jugulară internă, externă, anterioară.3.Tehnici chirurgicale vasculare: disecția, clamparea, ocluzia cu balon, ocluzia cu loop-uri vasculare, arteriotomia, endarterectomia, embolectomia, arteriorafia, angioplastia cu petec, anastomoza termino-laterală, termino-terminală, latero-laterală.4.Grefe vasculare biologice și sintetice.5.Noțiuni fundamentale: Ischemia, reperfuzia, sindromul de compartiment6.Fiziologia și fiziopatologia circulației venoase;– hemodinamica circulației venoase– incompetența valvulară și boala venoasă cronică secundară– tromboza venoasă profundă– insuficiența venoasă cronică– tromboflebita.7.Fiziologia sistemului limfatic:– anatomia funcțională a sistemului limfatic– fiziologia– fiziopatologie.8.Coagularea și dereglările hemostazei:– coagularea normală– terapia anticoagulantă– agenți trombolitici– coagulopatiile și hemoragia– stări hipercoagulante.9.Sindromul Raynaud.10.Anomaliile arterio-venoase:– Malformațiile vasculare congenitale– Tumorile vasculare ale copilului - hemangiomul congenital și infantil, hemangioendoteliomul, granulomul piogenic– Fistulele arterio-venoase dobândite.11.Ischemia periferică acută – etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.12.Bolile venelor (etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, prevenție, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular):– Tromboza venoasă profundă– Sindromul posttrombotic– Tromboza venoasă superficială– Insuficiența venoasă cronică13.Piciorul diabetic – etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.14.Limfedemul – etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament conservator, tratament chirurgical deschis. + 
Activități practice1.Expunerea arterelor:– poplitee– tibială anterioară– tibială posterioară– peronieră– axilară– brahială– radială/ulnară2.Expunerea venelor:– recoltarea venei safene interne– vena femurală comună– vena femurală superficială– vena cefalică– vena bazilică3.Anastomoză termino-laterală4.Anastomoză termino-terminalăObiective educaționale: cunoașterea anatomiei și fiziologiei sistemului circulator, expunerea chirurgicală a magistralelor arteriale, deprinderea principiilor de bază în efectuarea arteriorafiilor și a venorafiilor, a grefelor venoase, tratamente complementare, metode de investigare echo-doppler al sistemului vascular, principii de tratament al ischemiei arteriale și a trombozelor venoase, a insuficienței venoase croniceRezultate așteptate: parcurgerea în totalitate a tematicii sus menționate, aprofundarea elementelor de farmacologie, fiziopatologie prin studiu individual.Abilități practice: participarea la intervenții chirurgicaleCunoașterea tehnicilor specifice și a instrumentarului specificObservarea/efectuarea în calitate de ajutor a unei arteriorafii, venorafii termio-terminală sau termino-lateralăUrmărirea postoperatorie a pacientuluiCunoașterea și identificarea precoce a complicațiilor (tromboza, sdr de compartiment) + 
MODULUL X AN IIGINECOLOGIE - 1 lunăNr. Ore curs 20 ORENr. ore practică 120 ore + 
TEMATICA1.Anatomia și fiziologia sânului2.Anatomia organelor genitale externe3.Patologia tumorală benignă a sânului4.Elemente de oncologie a sânului5.Tratamentul chirurgical al tumorilor OGE std IV6.Reconstrucția regiunii perineale7.Chirurgia estetică a organelor genitale8.Antibioterapia anestezia în sarcină și alăptare + 
Activități practice:– Echografia sânului– Mamografia– Mastectomia– Evidarea ganglionară– Tehnica ganglionului santinela– Chirurgia oncologică– Urmărirea oncologică la pacienta ginecopatăObiective educaționale cunoașterea noțiunilor elementare de anatomie, fiziologie a sânului și a organelor genitale externe; a noțiunilor de chirurgie oncologică a sânului, a tehnicilor de reconstrucție a sânului și a regiunii perineale + 
Rezultate așteptate:Parcurgerea tematicii, completată de studiul individual înțelegerii mecanismelor fiziologice, fiziopatologice implicate în patogeneza tumorilor de sân; cunoașterea principială a tehnicilor chirurgicale principale folosite în mastectomie, enumerarea tehnicilor reconstructive aplicabila în sfera ginecologică; tratamentul medicamentos uzual non teratogen + 
Aplicații practiceExamenul clinic al sânuluiExaminarea stațiilor ganglionare ale sânuluiParticiparea la intervenții chirurgicale oncologiceCunoașterea și identificarea anatomiei locale normale a sânului + 
MODULUL XI AN IIUROLOGIE - 2 luniNr. Ore curs 40 oreNr. Ore practice 240 ore + 
Tematica1.Anatomia și fiziologia aparatului urinar2.Malformații congenitale ale OGE3.Hipospadiasul4.Gangrena Fournier5.Reconstrucția penisului + 
Activități practice:– sondajul urinar– tușeul rectal– sondajul vezical– interpretarea urolculturii și a sumarului de urină– participarea la intervenții chirurgicale urologiceObiectivele educaționale: familiarizarea cu anatomia normala; aprofundarea noțiunilor teoretice cu caracter interdisciplinar ce necesită proceduri reconstructive, urmărirea pacientului urologic.Așteptări teoretice: parcurgerea tematicii, suplimentată de aprofundarea prin studiu individual la nevoie, recunoașterea afecțiunilor congenital și dobândite care reclamă intervenții chirurgicaleAspecte practice: efectuarea manevrelor menționate anterior. + 
MODULUL XII AN IIANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ - 2 luniNr. Ore curs 40 oreNr. Ore practice 240 ore + 
Tematica1.Șocul hemoragic, postcombustional, toxico-septic2.Monitorizarea funcțiilor vitale3.Echilibrul acido-bazic, interpretarea EAB4.Sindromul de reperfuzie5.Resuscitarea; ALS/BLS6.Tipuri de anestezie - generală, regională (peridurală, rahianestezia, blocul de gleznă, blocul de plex sciatic, blocul Bier, plexul axilar), locală. Indicații și contraindicații7.Principii generale, organizare și tratament în terapia intensivă8.Evaluarea preoperatorie, teste de laborator, coagulograma, factori predispozanți (boli concomitente, heparina, mecanismele coagulării).9.Hemodinamica postoperatorie: (tratamentul medical cu sânge, substituienți, complicațiile transfuziei)10.Suportul nutrițional (energetic – caloric) + 
Activitate practicăMontare perfuzieMontare cateter venosSondaj vezicalSonda de aspirație nazogastricăAnestezie axilarăRahianesteziaResuscitarea cardiorespiratorieDefibrilare externăObiective educaționale: reluarea fiziologiei și fiziopatologiei șocului (traumatic, septic, postcombustional), cunoașterea parametrilor principali de monitorizare a funcțiilor vitale, cunoașterea protocoalelor actuale de resuscitare, a tipurilor de anestezie.Așteptări teoretice: cunoașterea protocoalelor de resuscitare, recunoașterea principalelor complicații amenințătoare de viață, inițierea tratamentului de urgență, deprinderea farmacologiei medicamentelor uzuale.Așteptări practice: dobândirea abilității practice de a efectua proceduri medicale simple neasistați, la pacientul tratat, resuscitare cardio-pulmonară, participarea la anestezii regionale și anestezii generale. + 
MODULUL XIII AN IIOFTALMOLOGIE - 1 lunăNr. Ore curs 20 oreNr. Ore practice 120 ore + 
Tematica1.Arsurile corneo-conjunctivale2.Arsurile palpebrale3.Traumatismele pleoapelor4.Tratamentul obstrucțiilor de căi lacrimale + 
Activități practice1.Tarsorafii:2.Cateterizarea canalelor lacrimale:3.Enucleerea globului ocular:4.Reconstrucția cavității orbitale în vederea protezării:Obiective educaționale: recunoașterea urgențelor oftalmologice și cunoașterea principiilor de tratament al acestora; aplicațiile topicelor locale, familiarizarea cu anatomia aplicată a ochiului și a regiunii periorbitaleRezultate așteptate: cunoașterea anatomiei locale, a conduitei terapeutice în abordarea interdisicplinare a pacienților cu traumatisme și arsuri facialeRezultate practice: identificarea corectă și sutura în straturi anatomice ale pleoapei, identificarea și protejarea glandei și a ductul lacrimal; observarea tehnici de enucleere a globului ocular + 
MODULUL XIV AN IIMEDICINA LEGALĂNr. Ore curs 20 oreNr. Ore practice 50 ore + 
Tematica1.Leziuni traumatice superficiale2.Medicina legală a leziunilor nervoase2.Leziuni traumatice ale aparatului loco-motor3.Conduita terapeutică în accidentele rutiere4.Conduita terapeutică în intoxicațiile acute5.Conduita terapeutică în agresiuni6.Conduita terapeutică în accidentele în timpul muncii + 
Activitate practică:– Descrierea corectă a leziunilor traumatice– Zilele de îngrijire medicală - implicații juridice– Stabilirea sechelelor postraumatice sau postoperatoriiObiective educaționale se suprapun peste competențele teoretice și practice minim acceptate, acestea fiind reprezentate de: cuantificarea corectă a leziunilor traumatice astfel încât acestea să corespundă echivalentului medico-legal; cunoașterea atitudinii terapeutice în cazuri medico-legaleAșteptări teoretice: cunoașterea aspectelor medico-legale în medicină, descrierea corectă a leziunilor traumaticeAșteptări practice: asistarea la analiza dosarelor de constatare pentru stabilirea daunelor în cazuri de traumatologie, chirurgie plastică și estetică. + 
MODULUL XV AN IIBIOETICĂNr. Ore curs 20 oreNr. Ore practice 50 ore + 
TematicaI.Introducere în Bioetică – 2 ore1.Morala, etică, etică medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2.Contextul apariției bioeticii3.Definirea bioeticii4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Teorii și metode în bioeticăII.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III.Relația medic – pacient I – 2 ore1.Valori ale relației medic - pacient2.Paternalism versus autonomie3.Modele ale relației medic - pacient4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Relația medic - pacient II - 2 ore1.Consimțământul informat2.Confidențialitatea în relația medic - pacient3.Relația medic – pacient minor4.Acte normative care reglementează relația medic - pacientV.Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1.Libertatea procreației2.Dileme etice în avort3.Etica reproducerii umane asistate medical4.Probleme etice în clonarea reproductivăVII.Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Probleme etice în stările terminale3.Tratamente inutile în practica medicală4.Eutanasia și suicidul asistat5.Îngrijirile paliativeVIII.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1.Donarea de organe de la cadavru2.Donarea de organe de la persoana vie3.Etica alocării de resurse în transplantIX.Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.Terapia genică6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.Comitetele de etică a cercetării6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică + 
Activități practiceI.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1.Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent4.Proprietatea intelectualăIII.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.Rolul comunicării în relația medic - pacientIV.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2.Drepturile pacienților – reglementare legislativă3.Rolul comitetelor de etică din spitaleV.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 oreObiective educaționale: deprinderea unor aspecte bioetice esențiale în stabilirea relației medic-pacient, a malpraxisului, a transplantării tisulare și a cercetării pe subiecți umani, direct aplicabile în Chirurgia Plastică, Estetică și Microchirurgia Reconstructivă. + 
Rezultate așteptateAșteptări teoretice: parcurgerea tematicii teoretice;Așteptări practice: aplicarea noțiunilor teoretice în domeniul de pregătire + 
MODULUL XVICHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ4 ani (48 luni)Ore curs 20 ore/lunăOre activitate practică: 120 ore/lună + 
Structura stagiului:Curricula de pregătire în specialitatea de bază conține 4 componente principale1.Silabusul (conținutul programului de pregătire teoretică) – ceea ce rezidenții se așteaptă să cunoască la nivel teoretic și să fie capabili să efectueze asistați/fără supraveghere în diferite etape ale perioadei de formare în rezidențiat2.Predare și învățare - cum este transmis conținutul curriculei, incluzând și metodele cu care rezidenții sunt supervizați3.Evaluare și feedback – cum sunt măsurate/evaluate atingerea obiectivelor + folosirea feedbackurilor pentru a sprijini învățarea4.Sistemul de pregătirea și resursele - cum este organizat programul educațional, cum este înregistrată și asigurată calitatea pregătirii + 
OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE1.De a armoniza programul de pregătire în chirurgia plastică din România cu cel din țările europene și cu cel formulat de către European Board of Plastic Surgery – EBOPRAS și Uniunea Europeană a Specialităților Medicale – UEMS2.Ofere competențelor de specialitate care să includă: capacitatea de a oferi consultații de specialitate; capacitatea de a conduce un serviciu de chirurgie plastică (ambulator/unite cu paturi) într-o clinică, spital sau serviciu privat; capacitatea de a oferi educație de chirurgie plastică studenților, rezidenților sau pacienților.Obiectivele pregătirii: La completarea stagiilor din curriculă, medicul rezident trebuie să dobândească noțiuni practice și teoretice specifice specialității:I.Începerea pregătirii în specialitate1.Conținutul pregătirii profesionale și rezultatele așteptateCompetențe pentru admiterea în programul de pregătire în specialitate– Pentru a fi eligibil, medicul trebuie să fie acreditat ca doctor-medic, de o instituție de pregătire acreditată la nivel internațional (IMED - internațional Medical Education Directory). După absolvirea studiilor universitare va debuta pregătirea în specialitate.– După admiterea în programul de pregătire în specialitate, candidatul trebuie să dobândească suficiente informații teoretice, abilități practice și competențe generale care să îi permită activitatea medicală de sine stătătoare.– Acest document promovează standardele înalte pentru pacienții cu afecțiuni care circumscriu sfera de interes a Chirurgiei Plastice, Estetice și Microchirurgiei Reconstructive din UE, stabilind cerințele minime necesare efectuării specialității oriunde în Europa.Considerăm că decidenții au obligația de a stabili un număr de locuri de admitere în rezidențiat pentru specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă la propunerea comisiei consultative Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă. Stabilirea numărului de locuri după această procedură va permite evoluția previzibilă a dimensiunii specialității în acord cu cererea existentă pe piața muncii.A.Cunoștințe teoretice și cliniceBaza de cunoștințe medicale și a aptitudinilor clinice esențiale practicii în domeniuNoțiuni de științe fundamentale:– Anatomia, suportul vascular și nervos al pielii și a structurilor musculoscheletale– Biologia cicatrizării și cicatrizarea patologică– Alte științe relevante (farmacologie, histopatologie, fiziologie, biomecanică)– Genetică și embriologie relevantă în malformațiile congenitale– Anatomie clinică– Noțiuni de fiziologie și biochimie aplicată (inclusiv principii de echilibru acido-bazic și nutriție)– Fiziopatologie: principiul de imunologie și microbiologie– Farmacologie: indicații terapeutice, reacții adverse ale medicamentelor utilizate frecvent în perioada postoperatorie– Noțiuni de biostatistică și epidemiologie relevante în Chirurgia PlasticăB.Tematica de pregătire în specialitate în toate țările UEMS (silabusul)Listarea temelor necesare competenței profesionale de bază sunt detaliate mai jos. În cazul în care pe perioada de formare profesională, candidatul întâlnește situații adiționale, se încurajează notarea acestora în logbook.Pentru a garanta standardele comune de calitate în specialitate, curricula trebuie să acopere majoritatea tematicii. Dovezi ale parcurgerii trebuiesc documentate în portfolio-ul candidatului.Cunoștințe teoreticeFiecare centru de pregătire trebuie să asigure ore dedicate învățământului și sau întâlniri regulate, săptămânale dedicate tematicii de specialitate.Candidații au obligația de a participa la congrese și conferințe de specialitate internaționale sau naționale.2.Aptitudini profesionale și atitudine– Aptitudini de comunicare și comportamentale: Contactul clinic cu pacientul (abilitatea de a efectua anamneza, examenul clinic general și local)– Aptitudini de comunicare: se urmărește capacitatea de a informa pacienții sau cadre medicale referitor la diagnosticul stabilit, indicațiile chirurgicale, riscurile și complicațiile aferente procedurii, rezultate pe termen imediat, mediu și lung; capacitatea de a comunica eficient în situații limită (pacienți cu stare generală extrem de gravă); capacitatea de a comunica eficient cu diferite culturi (prin intermediul unui interpret)– Munca în echipă: abordarea interdisciplinară a cazurilor complexe, referirea pacienților cu afecțiuni specifice în centre de excelență3.Aptitudini practice și clinicePregătirea clinică trebuie să se desfășoare pe parcursul a 5 zile/săptămână sub observație directă. Pentru cei cu program de pregătire part-time, trebuie documentată echivalența unui stagiu full-time.Coordonatorii trebuie să se asigure de abilitatea candidatului de a efectua independent toate procedurile documentate.3.Management– Dobândirea aptitudinilor de management eficient al unei secții de Chirurgie Plastică– Înțelegerea aspectelor socio-economice și juridice ale profesiei4.Aptitudini didactice și științifice (abilitatea de a forma personalul medical și cel mediu, participarea la cursuri de formare profesională; capacitatea de analiză a datelor medicale în contextul elaborării unor lucrări științifice)5.Capacitatea de autoevaluareAccesul în programul de pregătire este conform prevederilor legale naționale în vigoare.Procedura de selecție este non-discriminatorie, transparent.Durata de pregătire: 6 AniSe consideră obligatorie efectuarea inițială a unui trunchi comun, cu o durată de 2 ani, în care rezidentul aflat în pregătire să se familiarizeze cu specialitățile medico-chirurgicale înrudite, să dobândească aptitudini chirurgicale și teoretice necesare inițierii pregătirii în stagiul de bază.După efectuarea trunchiului comun în primii 2 ani de rezidențiat, programul de pregătire de bază va debuta cu deprinderea unor noțiuni de bază (noțiuni de anatomie chirurgicală, fiziologie, fiziopatologie, leziuni postraumatice, cicatrizarea, șocul și resuscitarea.Pe parcursul următorilor ani, rezidenții vor parcurge progresiv curicula dobândind noțiuni și abilități specifice. Se va încuraja pe parcursul programului de formare participarea activă la programe structurate de prezentări de cazuri, review-uri ale literaturii de specialitate, seminarii, studii clinice sau cercetare științifică. Dacă situația locală o permite, aceste eforturi extracuriculare pot fi echivalate cu concediu de formare profesională. + 
Cerințe minimeProgramul de pregătire în specialitate trebuie să expună rezidentul unui număr ridicat și divers de pacienți și proceduri, de complexitate variabilă. Rezidenții aflați în formare trebuie să își demonstreze competent într-un număr variabil de arii. Coordonatorul de rezidențiat este responsabil de evaluarea gradului de competență.Activitatea practică dobândită pe parcursul orelor de activitate practică, va fi efectuată sub strictă observație a coordonatorului, iar procedurile efectuate, vor fi completate de către medicul rezident în log- book, fiind contraparafate de medicul coordinator. Pentru a asigura corectitudinea completării log-book-ului se vor nota: CNP pacient, data efectuării procedurii, foaia de observație clinică a pacientului, medicul coordinator.Referitor la modalitatea de cuantificare a aptitudinilor practice se va aplica următorul model:Se va considera următorul sistem de evaluare al competenței pentru fiecare procedură:1.Participare ca Observator (O)2.Efectuează procedura ca Operator secundar (OS)3.Efectuează procedura ca Operator primar asistat (OPA)Se urmărește ca în perioada de formare profesională, rezidentul să fie observator/ajutor pentru proceduri înalt specializate cu grad ridicat de complexitate/risc; să fie ajutor pentru proceduri de dificultate medie, operator asistat pentru proceduri comune, și operator asistat, cu controlul complicațiilor comune pentru proceduri minore descrise pe larg Logbook.Competențele adiționale trebuiesc documentate deasemenea: gărzile voluntare, activitatea ca promotor al sănătății, participarea la cursuri de microchirurgie, prezentările la congrese și conferințe. Pregătirile dobândite în afara programului oficial de pregătire nu pot fi luate în calcul pentru examenul de specialitate.Pentru a dobândi titlul de medic specialist, candidatul trebuie să dovedească un nivel de competență suficient de ridicat încât să ofere asistență medicală atât pacienților acuți cât și cronici. Nivelul de performanță este stabilit la nivel național, dar ghidul sus menționat descrie cerințele de baza pentru un Chirurg în Specialitate. + 
Monitorizare și examinareFiecare țară este încurajată să stabilească propriul sistem de evaluare. Progresiv, se va ajunge la un sistem de evaluare comun pentru țările membre UEMS care să stabilească eligibilitatea candidatului ca medic specialist european în specialitate.Candidații vor fi susținuți la diferite niveluri. Activitatea clinică a acestuia va fi supravegheată de un medic îndrumător. Îndrumătorul este responsabil de supravegherea candidatului, formarea lui profesională și oferirea feedback-ului referitor la performanțele clinice și teoretice.Toate programele de pregătire în specialitate Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie se vor desfășura sub supravegherea unui coordonator de rezidențiat. Candidatul se va întâlni cu acesta la 6 luni, pentru a discuta progresele făcute și greutățile întâmpinate pe perioada de pregătire. Candidatul trebuie să ofere informații despre evoluția lui profesională, să prezinte pe documente care să reflecte evoluția lor teoretică și practică. Scopul acestei întâlniri este unul constructiv, de a ajuta candidatul să promoveze examenul de specialitate; acestea nu sunt relevante în procesul de evaluare.Evaluarea competențelor practice poate fi făcută fie prin observație clinică, prin rezultatele obținute la laboratorul de medicină experimentală sau prin folosirea simulatoarelor dacă acestea există.Planul de evaluare trebuie să fie format din tipuri diferite de examinări, care să se suprapună în timp, reflectând nivelul de cunoștințe clinice și teoretice ale candidatului.Tipuri de examinări posibile:– Test de observație directă a competențelor procedurale (ODCP)– Mini examinare clinică (Mini ExC)– Examinare clinică structurată pe obiectiv (ExCSO)– Evaluarea structurată pe obiectiv a abilităților tehnice– Evaluarea comportamentului în calitate de medic curant de către pacienții de care candidatul s-a ocupat direct– Log-book-ul de proceduri– Evaluare comportamentului prin feedback multi-sursă: de efectuat în primul an sau primii doi ani de pregătire în specialitate astfel: candidatul este evaluat din punct de vedere al comportamentului afișat de toți membrii centrului. Acesta poate fi repetat dacă rezultatele sunt nesatisfăcătoare. Doar candidații care vor îndeplini calificativul satisfăcător vor fi eligibili pentru susținerea examenului de specialitate.După parcurgerea perioadei de pregătire în specialitate, candidatul devine eligibil pentru susținerea examenului de specialitate pentru evaluare a cunoștințelor teoretice. Acest examen poate fi completat de înscrierea și promovarea unui examen internațional, ca de exemplu examenul EBOPRAS, cu rol de supervizor al direcției de dezvoltare a Chirurgiei Plastice, Estetice și Microchirurgie Reconstructive din Uniunea Europeană. Această examinare parcurge prin sondaj tematica de interes al specialității, referitoare la practica clinică și științifică (diagnostic, investigații, tratament)În cazul nepromovării acestei examinări, candidatul se poate înscrie pentru reexaminare.Rezidenții trebuie să acumuleze cunoștințe teoretice și practice în toate domeniile detaliate în silabus. Experiența operatorie va fi documentată în logbook, conform modelului standard elaborate de EPOBRAS. Toate procedurile notate în logbook trebuie contraparafate de coordonatorul de rezidențiat. Cunoștințele teoretice vor fi evaluate prin examene bianuale, iar aptitudinile practice pe baza logbookului.În urma obținerii calificativului minim, va fi eliberat certificatul de încheiere a studiilor. Rezidenții pot susține examenul EBOPRAS, rolul acestuia fiind de a armoniza standardele pregătiri în specialitate a țărilor membre UEMS. + 
ResponsabilitateResponsabilitatea pentru conducerea programului de pregătire revine coordonatorului și a instituției în care se desfășoară rezidențiatul. Îndrumătorul este direct responsabil în fața coordonatorului pentru pregătirea rezidenților. La momentul actual, sunt permise individualizări legate de competențele dobândite în perioada de formare profesională, în funcție de dispozițiile comisiilor naționale de specialitate. UEMS susține implementarea noțiunilor la nivel național, care să corespundă pretențiilor internaționale. + 
Asigurarea calitățiiAutoritățile naționale de monitorizare și instituțiile responsabile de învățământul postuniversitar vor realiza periodic inspecții, evaluări pentru verificarea implementării corecte a curiculei. + 
Instituțiile de pregătirePregătirea în specialitate trebuie desfășurată într-o instituție/grup de instituții, de preferat o clinică universitară sau o clinică în parteneriat cu universitatea, ce pot acoperi o gamă cât mai largă a curiculei. Aceste instituții partenere trebuiesc avizate de Comisia națională de monitorizare și permit pregătirea pe o perioadă de maxim un an.Centrele de pregătire trebuie să îndeplinească următoarele condiții pentru a fi eligibile: logistica necesară internării pacientului, de asigurare a tratamentului în regim ambulator, care să aibă în component cel puțin 3 medici specialist/primari. Centrul trebuie să asigure specialități chirurgicale înrudite, astfel încât să permită medicului rezident deprinderea tratamentului multidisciplinar al pacienților. Consulturile de specialitate și cazurile tratate trebuie să cuprindă o patologie variată, iar tratamentul chirurgical să fie efectuat la standarde ridicate, încât să ofere posibilitatea îndeplinirea obiectivelor 3 și/sau 4.Adițional, este de preferat ca centrele de pregătire să aibă logistica necesară educației medicale continue, accesul informatic la baze de date naționale și internaționale, laboratoare dedicate activităților practice.Deoarece un singur centru de pregătire nu poate acoperi toate aspectele curiculei, este încurajată colaborarea prin acorduri între centrele de pregătire la nivel național, care să asigure rotația medicilor rezidenți între varii centre pentru parcurgerea cât mai completă a curiculei.Considerăm ca pregătirea medicilor rezidenți e necesar să se desfășoare conform unor criterii, standarde de referință și indicatori de performanță care vor trebui demonstrate de unitățile de învățământ superior acreditate pentru desfășurarea acestui tip de activitate, garantând astfel calitatea produsului finit, a nivelului de competență al medicului specialist.Considerăm de asemeni că acreditarea unităților de învățământ superior pentru desfășurarea acestui tip de activitate postuniversitară, specifică domeniului medicină, trebuie să se desfășoare într-un viitor cât mai apropiat conform metodologiei stabilite de ARACIS, care va permite evaluarea periodică conform unor criterii, standarde și indicii de performanță agreate de Ministerul Educației și Ministerul Sănătății, care vor aproba prin Hotărâre de Guvern lista unităților ce pot fi acreditate conform propunerii ARACIS. + 
Asigurarea calitățiiInstituțiile responsabile de programele de pregătire trebuie să aibă un sistem intern de audit/asigurare a calității, sisteme de raportare a mortalității și morbidității, raportare a accidentelor și incidentelor, a infecțiilor nosocomiale. Acestea vor fi evaluate de către comisia de specialitate într-o manieră structurată. + 
Coordonatorul programului de pregătireCoordonatorul programului de pregătire în specialitate trebuie să fie un membru al comisiei de specialitate, cu minim 5 ani de pregătire în specialitate, aprobat de comisia de specialitate. Toți membrii implicați în programul de pregătire în rezidențiat trebuie să presteze activitate clinică operatorie.În programul de pregătire în specialitate pot fi implicați colaboratori, cu condiția ca aceștia să fie activi profesional, acreditați de comisia de specialitate, de preferință cadre universitare.Raportul optim rămâne a fi stabilit de fiecare centru în parte, în funcție de numărul rezidenților și a colaboratorilor disponibili, cu condiția ca acesta să nu fie mai mic de 1:1. + 
Calități ale îndrumătorilor1.Recunoașterea ca îndrumătora.Calificare necesară și experiențăÎndrumătorul trebuie să fie un medic cu drept de liberă practică în specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă, recunoscut de comisia națională de specialitate. Pentru a promova armonizarea la standardele internaționale, UEMS recomandă ca îndrumătorii să promoveze și examenul EBOPRAS, fără ca aceasta să fie o condiție sine qua non.Îndrumătorii trebuie să îndeplinească criteriile necesare, în conformitate cu normele naționale. Coordonatorul de rezidențiat trebuie să îndeplinească calitățile necesare îndrumătorilor, să aibă o experiență considerabilă în specialitate și în învățământ.Atât îndrumătorii cât și coordonatorul de program trebuie să fie activi în practica clinică și afiliați unui centru de învățământ. Aceștia vor fi numiți inițial pe o perioadă de 5 ani, urmând a fi reevaluați/reangajați după expirarea duratei contractuale.Recunoașterea în UE a competenței de coordonator de program/îndrumător este reglementată de Directiva nr. 2005/36/EC, paragraful C2/20b.Competențe de bază pentru îndrumătoriUn îndrumător trebuie să fie– Familiar cu noțiunile de bază în specialitate– Experimentat în activități didactice– Capabil să identifice nevoile educaționale ale candidaților și să îi susțină pentru îndeplinirea scopurilor lor de pregătire în specialitate– Instruit în aplicarea principiilor și a practicii medicale curente– Îndrumătorii trebuie să participe ca lectori la cursuri sau conferințe de specialitate, ca și confirmare a educației medicale continue2.Managementul calității pentru îndrumătoriManagementul calității pentru îndrumători trebuie efectuat de comisia de specialitate. Se dorește elaborarea unor contracte de muncă particulare pentru coordonatorii programelor de pregătire în specialitate, care să le permită asigurarea resurselor temporale pentru activitate didacticăEste recomandat ca fiecare îndrumător să lucreze cu maxim 2 rezidenți. Numărul acestora va determina cantitatea timpului necesar formării profesionale. Îndrumătorii vor colabora cu coordonatorul de program și instituția în care se desfășoară programul de pregătire pentru a asigura nivelul optim de pregătire. Evaluarea de la candidat este esențială.Activitatea didactică va fi evaluată anual. Suportul educațional pentru îndrumători și coordonator trebuie asigurat de către departament și sau instituția care îi angajează. + 
Medicii aflați în programul de pregătireObiectivele profesionale: se urmărește expunerea la un număr cât mai mare de proceduri, cu grad ridicat de diversitate și dificultate variabilă, conformă cu nivelul de pregătire teoretică și practică, încât la finalizarea programului de studio, medicul rezident să fie capabil să realizeze fără supraveghere, în condiții de securitate, un număr cât mai mare de proceduri enunțate în log-book.Atribuția completării lok-book-ului este a medicului aflat în pregătire, cât și participarea la congrese și conferințe de specialitate, programe de cercetare științifică, pregătire teoretică adițională.Este obligatorie deprinderea pe perioada programului de pregătire a noțiunilor lingvistice necesare comunicării eficiente cu pacienții, capacitatea de lectură și sinteză a informațiilor teoretice din sfera specialității, comunicarea cu colegi străini. + 
Relația coordonator-rezidentLa începutul programului de pregătire în rezidențiat va avea loc o primă întâlnire între coordonatorul de program și medicii aflați în pregătire. Scopul acestei prime întâlniri este stabilirea programei de parcurs, adaptată constant la nevoile individuale.Evaluările anuale sunt obligatorii, acestea fiind esențiale în stabilirea evoluției profesionale atât din punct de vedere teoretic cât și practic, stabilirea eventualelor probleme apărute în procesul de formare profesională. + 
Cerințe centre de pregătire în rezidențiatInstituțiile clinice ce oferă programe de pregătire în rezidențiat în specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă, trebuie să fie afiliate, fie direct fie prin îndrumători/coordonator unei școli medicale recunoscute internațional.Instituțiile de pregătire trebuie să organizeze cursuri de pregătire, inițiere în științe fundamentale, administrație și management, cât și întâlniri de audit.1.Procesul de recunoaștere ca centru de pregătirea.Personal, activități cliniceCentrul de pregătire reprezintă o instituție sau un număr de instituții în care candidații au posibilitatea de a-și dezvolta competențele în specialitate. Pot fi incluse și centre monodisciplinare, cu patologie restrânsă. Prin urmare, pregătirea în specialitate poate fi efectuată fie într-un centru universitar, multidisciplinar, sau în mai multe centre, astfel încât să poată asigura parcurgerea curriculei.Candidatul va fi îndrumat de un medic specialist/primar, cu activitate clinică vastă, din varii subspecializări ale chirurgiei plastice, direct responsabil de managementul pacienților. Într-un centru de pregătire vor fi mai mulți îndrumători, astfel încât să existe în permanență un supraveghetor pentru candidați.Ca parte esențială a programului de pregătire, candidatul trebuie să fie implicat în tratamentul direct al urgențelor cât și al pacienților cronici, și în managementul pacienților noi, a urmării pre-, intra- și postoperatorii al acestora.Candidatul trebuie să aibă o răspundere progresiv crescută în raport cu gradul de competență profesională, trebuie să identifice și să poată manageria eficient pacienți cu antecedente personale patologice ce intră în competența altor specialități medico-chirurgicale.Sunt încurajate întâlniri multidisicplinare pentru dezbaterea cazurilor complexe. Dobândirea competențelor minime interdisciplinare din specialități înrudite vor fi dobândite în perioada inițială, pe perioada desfășurării trunchiului comun.Într-un centru de pregătire trebuie să existe un număr vast de servicii clinice, care să asigure parcurgerea curriculei, cât și un număr de îndrumători care să permită supravegherea constantă a candidatului.Se consideră optimă rotația candidatului la un număr cât mai mare de îndrumători, la intervale prestabilite, încât candidatul să beneficieze de competențele profesionale ale mai multor îndrumători.Pentru îndeplinirea standardelor profesionale, candidatul poate să lucreze cu mai mulți îndrumători, dar este de dorit să mențină același coordonator.Recunoașterea centrelor de pregătire la nivel internațional, european, se face prin respectarea metodologiei UEMS.b.Echipament, cazareUn centru de pregătire trebuie să ofere resurse materiale (aparatură performantă), necesară bunei desfășurări a activității. Candidații trebuie să aibă acces la baze internaționale de date, la biblioteca informatică, la laboratoare experimentale. Pentru candidații care sunt nevoiți să se relocheze pe perioada de desfășurare a programului de pregătire, se recomandă asigurarea unor variante de acomodare. Toți candidații trebuie să aibă oportunitatea de a participa la programe de cercetare clinică și la audit.2.Managementul calității în centrele de pregătireCentrele de pregătire trebuie să se supună unui audit extern la intervale regulate. Criteriile de management al calității relevante în centrele de pregătire sunt:– Acreditarea: centrele trebuie să fie acreditate de comisiile naționale de specialitate. Acreditarea din partea forurilor internaționale (EBOPRAS) este binevenită– Structura: asigurarea unei structuri la nivelul resurselor umane care să permită prioritizarea învățământului– Planificarea resurselor umane: la nivelul fiecărei instituții trebuie să existe un coordonator global al activităților didactice, trebuie asigurată minim o zi per săptămână lucrătoare pentru interacțiunea cu candidații– Rapoarte: publicarea rapoartelor anuale despre evoluția programelor de pregătire– Audit extern: se recomandă numirea la nivel instituțional al unui coordonator care să alinieze constant activitatea clinică la directive, norme de funcționare și ghidurile în vigoare.– Transparența programelor de pregătire: se recomandă elaborarea programelor proprii de pregătire în specialitate, în conformitate cu normele legale în vigoare, aliniate la standardele UE, care să fie făcute public.– Cadrul de aprobare: trebuie menționat de la debutul programului de pregătire cine este responsabil de evaluarea progreselor, persoana care permite totodată și atribuirea de noi responsabilități candidatului. + 
Efectuarea stagiilor de pregătire în țări partenere UEMSAvând în vedere tendințele actuale de armonizare a curiculelor la nivel European, se consideră oportun schimbul de experiență cu centre de pregătire acreditate de către EBOPRAS/UEMS, cu condiția ca acestea să respecte cerințele MS pentru echivalare a studiilor.Tematica de curs, corespunde silabului, tematica comună pentru pregătirea în specialitate în țările UEMS (anexa 1)Pentru asigurarea evoluției profesionale, lineare, se dispune adaptarea tematicii de curs la nivelul de cunoștințe de specialitate conforme anului de studiu. + 
MODULUL CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ – ANUL IIIDURATA 1 ANORE CURS: 10 ORE/LUNĂORE PRACTICĂ: 130 ORE/LUNĂStagiul de ARSURI se va desfășura obligatoriu într-un centru de arși/a unui burn unit, având o durată de 1 an calendaristic.Tematica de curs - Chirurgie plastică generală și ARSURI:1.Istoria chirurgiei plastice2.Științe fundamentale în chirurgia plastică (anatomia și fiziologia chirurgicală a pielii, osului, articulațiilor și tendoanelor)3.Cicatrizarea normală și patologică4.Noțiuni de antibioterapie, antibioprofilaxie, infecții nosocomiale: aplicații, durata optimă tratament medicamentos, farmacologia principalelor clase antibiotice6.Plăgile postraumatice și postoperatorii: evaluare inițială, utilitatea investigațiilor paraclinice și imagistice, conduita terapeutică7.Debridarea plăgilor: hematom, serom, infecție8.Tehnici de sutură, materiale de sutură, incidente, accidente, complicații imediate și tardive ale suturii– Pansamentul plăgilor posttraumatice și postoperatorii, detecția complicațiilor imediate– Principii de imobilizare în atele gipsate/termoplastice– profilaxia cicatrizării patologice– Infecții acute tegumentare și de părți moi: diagnostic, evaluare, conduită terapeutică, urmărire postoperatorie– Fasceita necrozantă– conduita terapeutică în agresiunile animale/umane– conduita terapeutică în înțepăturile de insecte– Noțiuni de traumatologie a membrelor și extremității cefalice– Plăgile cronice– Metode de pansament al plăgilor acute și cronice inclusiv terapia de închidere vaacum asistată– Transplantul de țesuturi (piele, os, tendon)– Transplantul liber de piele PPLD– Transplantul liber de piele PTG– Expandarea tisulară– Clasificarea lambourilor: locale, axiale, la distanță, transferate liber– Microchirurgia vasculară; Microchirurgia nervoasă periferică– Replantări și revascularizări– Nervi periferici– Lasere în chirurgia plastică– Biomateriale – implante– Principii noi în chirurgia plastică: bioinginerie, culturi de celule, proceduri lipoplastice– Malformații congenitale la nivelul membrului superior– Malformații congenitale la nivelul toracelui– Malformații congenitale la nivelul extremității cefalice– Principii de biostatistică + 
ARSURI anul III– Arsuri - generalități– Arsura prin flacără– Arsura de contact– Arsura chimică– Electrocuțiile– Arsura prin iradiere– Leziunea locală în arsuri– Tratamentul chirurgical local în arsuri– Prognosticul în arsuri– Diagnosticul arsurilor - prospectiv și retrospectiv– Protocolul de admisie al arsului în UIAG– Evaluarea inițială a pacientului ars grav– Indicațiile inciziilor de decompresie în arsuri– Leziunile inhalatorii la pacientul ars grav– Prevenția sechelelor postcombustionale– Arsurile corneene: diagnostic, principii de tratament– Indicațiile traheostomie la pacientul ars grav– Monitorizarea funcțiilor vitale la pacientul ars– Urmărirea postoperatorie la pacientul ars– Șocul postcombustional: reanimarea hidroelectrolitică, EAB în arsuri, prezentări de caz– Stadializarea bolii arsului și complicațiile specifice: cardiovasculare, gastroenterologice, pulmonare, hematologice, nefrologice, MSOF în arsuri– Nutriția arsului– Homogrefe/allogrefe/xenogrefe– Substituienții dermici– Culturile de keratinocite– Recuperarea medicală și kinetoterapia la pacientul ars grav– Cicatrizarea patologică: prevenție, tratament chirurgical– Sechelele postcombustionale la nivelul membrului superior– Sechelele postcombustionale la nivelul feței– Principiile plastiei cu lambouri triunghiulare încrucișate– Principiile exciziei cicatriciilor– Expandarea tisulară– Degerăturile: principii de diagnostic, managementul general și chirurgicalObiective educaționale: abilitatea de a efectua examenul local și general și de a completa corect foaia de observație a pacienților și a monitorizării postoperatorii, stăpânirea noțiunilor de bază din domeniul chirurgiei plastice generale și al managementului chirurgical al patologiei posttraumatice, deprinderea gesturilor chirurgicale de bază, specifice chirurgiei plastice, abilitatea de participa la intervenții chirurgicale de complexitate minima neasistat și la intervenții de complexitate medie/mare.Abilitate de a diagnostica și trata corect afecțiunile principale responsabile de prezentările în ambulator ale chirurgiei plastice. Abilitatea de a stabili diagnosticul și de a fi capabili să inițieze managementul terapeutic la pacientul ars, de a implementa și monitoriza evoluția postoperatorie.Rezultate așteptate:Teoretic: parcurgerea tematicii de curs, cu prezența documentată la minim 75% din cursuri, participarea activă la orele de curs, promovarea a 2 două teste(plastică generală/arsuri) cu nota minimă 7; participarea la 1 curs de educație medicală continuă/an; publicarea a minim 1 articol/prezentare științifică în calitate de coautor, participarea în calitate de membru într-un proiect de cercetare științifică.Practică: conform log-book-ului + 
MODULUL CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ – ANUL IVDURATA 1 ANORE CURS: 10 ORE/LUNĂORE PRACTICĂ: 130 ORE/LUNĂPIELE ȘI ANEXEAnatomia și fiziologia chirurgicală a pieliiAnatomia și fiziologia chirurgicală a anexelorAnatomia și fiziologia chirurgicală a unghieiNoțiuni de embriologieMalformații congenitale ale pielii – diagnostic clinic, paraclinic, imagistic, management chirurgical, urmărirea postoperatoriei.Anomalii vasculareii.Malformații vasculareiii.Hemangioameiv.Limfangioamev.Bride congenitaleAccidente traumaticei.Plăgi acute și cronice (principii de tratament, tehnici de sutură, pansamente performante, imobilizare, urmărirea postoperatori)ii.Chirurgia cicatricilor patologice (reluarea cicatrizării normale, patologice, reluarea tipurilor particulare de cicatrici patologice, tehnici uzuale de excizie a cicatricilor, profilaxia cicatrizării patologice, urmărirea pacientului, tratamentul non-chirurgical al cicatricilor)Noțiuni de chirurgie dermatologicăAfecțiuni neoplaziei.Tumori pieleii.Carcinom bazocelulariii.Melanomiv.Carcinom scuamosv.Alte tumori ale pieliivi.Limfodisecția și ganglionul santinelăvii.Diagnosticul tumorilor de pieleviii.Bilanțul lezional în patologia tumorală cutanatăix.Urmărirea postoperatorie la pacientul diagnosticat cu tumori cutanatex.Tratamente adjuvante în tumorile cutanate fără indicație operatorieCHIRURGIA MÂINII– Embriologia membrului superior– Anatomia chirurgicală mâinii– Anatomia chirurgicală antebrațului– Anatomia chirurgicală brațului– Malformații congenitale – sindactilie, polidactilie principii de tratament– Patologia traumatică a membrului superiori.Tendoaneii.Osoaseiii.Articulații și ligamentiv.Țesut subcutanatIndicații și tehnici de tenorafieMobilizarea precoce în leziunile tendinoaseOsteosinteza oaselor mâiniiAlegerea materialului de osteosintezaFracturile intraarticulareFracturile deschise/închise ale oaselor mâiniiTraumatismele complexe ale mâiniiMâna mutilatăExpertiza capacității de muncăTehnici de reconstrucție a degetelorMetode reconstructive în reconstrucția policelui amputatRolul microchirurgiei în chirurgia mâiniiNeurorafiaRevascularizarea/replantarea Sechele posttraumatice principii de tratamentSindromul de compartiment, sindromul de reperfuzie și sindromul VolkmannNervi periferici incluzând plexul brachial și sindroamele de compresie ale nervilor perifericiSindroame de compresie al nervului median, ulnar, radialUtilitatea EMG în diagnosticul și tratamentul leziunilor nervoase perifericeTratamentul paraliziei de n median, ulnar și radial și a paraliziilor mixteTransfer funcțional tendinos și muscularArtroze și artrite, incluzând mâna reumatismalăInstabilitatea articularăAfecțiuni neoplazicei.Osoaseii.Țesut subcutanatAltelev.Boala Dupuytrenvi.Limfedemi.Mâna spasticăMEMBRU INFERIOREmbriologia membrului inferiorMalformații congenitalei.Sindactilie, polidactilieii.Bride congenitaleAccidente traumaticePrincipii de osteosintezaPrincipii de tratament al fracturilor închisePrincipii de tratament al fracturilor deschisePrincipii de tratament al fracturilor intraarticulareComplicațiile locale și generale ale fracturilorSituații particulare: abordarea părților moi în fracturile membrului inferiorAcoperirea defectelor de părți moi la nivelul membrului inferiorTehnici de reconstrucție a defectelor osoase posttraumatice sau postoperatoriiLeziuni nervoase în patologia membrului inferiorAfecțiuni neoplazice - clasificare, algoritm diagnostic, terapeutic, management chirurgical, urmărire postoperatorie, terapie oncologicăa.Osoaseb.Țesut subcutanatLimfedemulObiective educaționale: lărgirea sferei cunoștințelor teoretice din specialitate cu creșterea gradului de complexitate față de anul anterior, implicând regiuni anatomice diferite, structuri anatomice cu patologie variată, postraumatică și postoperatorie, a elementelor de oncologie intricate și a tehnicilor reconstructive astfel încât să fie capabil să managerieze eficient patologia acută și cronică a membrelor și a tegumentului, să participe la intervențiile chirurgicale aferente, de complexitate medie și ridicată, să fie capabili să monitorizeze pacienții postoperatorAbilități teoretice: parcurgerea materiei de curs cu prezența la minim 75% cursuri, implicarea activă prin prezentare de cazuri/situații întâlnite în practică, review-ul literaturii de specialitate, promovarea examenelor cu nota minimă 7. Participarea la congrese și conferințe de specialitate cu lucrări științifice în calitate de coautor, participarea la proiecte de cercetare științificăAbilități practice: dobândirea aptitudinilor operatorii pentru cazuri de dificultate minima neasistat controlând și complicațiile derivate, participarea sub supraveghere la intervenții de dificultate medie, + 
MODULUL CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ – ANUL VDURATA 1 ANORE CURS: 10 ORE/LUNĂORE PRACTICĂ: 130 ORE/LUNĂI.CAP ȘI GÂTAnatomia și fiziologia capului și a gâtuluiMalformații congenitalei.Despicături labiale și palatineii.Urechi decolateiii.Microtiaiv.Sindroame craniofacialev.AlteleAccidente traumatice evaluare inițialăValoarea CT în traumatologia extremității cefaliceTratamentul interdisciplinat al traumatismelor cranio-cerebrale și cranio-facialeLeziuni ale țesuturi moiAmputații (ureche, pleoapa, nas, buza, scalp – evaluare, plan management, intervenții reconstructive, urmărire postoperatorie)Anatomia nervului facialMușchii mimiciiParalizia facialăTratamentul paraliziei de nerv facialLeziuni și defecte ale nervilor perifericiDefecte compozite (ureche, pleoapa, nas, buza, scalp)Reconstrucția unităților estetice ale feței principii generaleReconstrucția pleoapelorReconstrucția regiunii temporaleReconstrucția regiunii malareReconstrucția piramidei nazaleReconstrucția buzelorReconstrucția pavilionului auricularReconstrucția mandibuleiReconstrucția scalpuluiAfecțiuni neoplazicei.Tumori ale țesuturilor moiii.Tumori osoaseiii.Tumori ale buzei și tractului digestiv și respirator superioriv.Tumorile parotideiHemiatrofia facialăII.PERETE TORACIC ȘI SÂNMalformații congenitalei.Asimetria mamară (inclusiv sindromul Poland)ii.Sâni tuberoși - tratamentul chirurgicaliii.Pectus excavatum/carinatumAnatomia toraceluiTraumatismul toracicTumori ale țesuturilor moiReconstrucția de perete toracicAnatomia și fiziologia glandei mamarePrincipii de oncologie – neoplasmul mamari.Tratament chirurgical al cancerului de sânii.Reconstrucția mamarăiii.Limfodisecția/nodulul santinelaiv.Urmărirea postoperatoriev.Reconstrucția mamarăHipertrofia mamară – mamoplastia de reducțieGinecomastia - ablația mamară în ginecomastieIII.TRUNCHI, ABDOMEN ȘI ORGANE GENITALEAnatomia abdomenului și a trunchiuluiMalformații congenitalei.Hipospadias și epispadiasii.Malformații ale organelor genitale feminineiii.Spina bifidaAccidente traumatice ale regiunii abdominale și lombareReconstrucția peretelui abdominalOrgane genitale externe – anatomieGangrena FournierTranssexualismulReconstrucția perineuluiReconstrucția penisuluiReconstrucția vaginuluiBoala PeyronieAfecțiuni neoplazicei.Tumori vaginale și vulvareii.Tumori ale penisuluiiii.Tumori ale țesutului subcutanatObiective educaționale: stabilizarea noțiunilor teoretice dobândite în anii anterior, la un nivel care să permită tratamentul asistat de coordinator al pacienților cu afecțiuni aferente competenței profesionale, stabilirea indicațiilor operatorii, participarea activă la intervenții chirurgicale.Abilități teoretice: parcurgerea materiei de pregătire teoretică cu prezența minimă la 75% din cursuri, implicarea activă prin prezentare de cazuri/situații întâlnite în practică, review-ul literaturii de specialitate, promovarea examenelor cu nota minimă 7, abilitatea de a prelua sub observație student/rezidenți aflați în an mai mic de pregătire pe perioada gărzilor, participarea la congrese și conferințe de specialitate cu lucrări științifice, participarea la proiecte de cercetare științifică.Abilități practice: dobândirea aptitudinilor operatorii pentru cazuri de dificultate medie neasistat controlând și complicațiile derivate, participarea sub supraveghere la intervenții de dificultate medie și ridicată, conform log-book-ului + 
MODULUL CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ – ANUL VIDURATA 1 ANORE CURS: 10 ORE/LUNĂORE PRACTICĂ: 130 ORE/LUNĂCHIRURGIE ESTETICĂCap și gâtNoțiuni de estetică și proporții facialeRejuvenare facială non-chirurgicală-peelinguri chimice, toxina botulinicăFarmacologia toxinei botuliniceTratamente laserAnatomia chirurgicală a fețeiBlefaroplastiaLifting facialLifting de sprânceneAnatomia chirurgicală a nasuluiRinoplastiaAnatomia pavilionului auricularOtoplastiaTratamentul alopeciei-transplantul de părReconturare facială1.Cu implant2.Lipoplastie, inclusiv transferul de grăsime3.GenioplastieMembrul superiori.Liposuctiaii.BrahioplastiaSâni.Mamoplastia de augmentareii.Ptoza mamară - mastopexiaiii.Mameloane invaginateAbdomeni.Liposucțiaii.Abdominoplastiaiii.BodyLiftingMembru inferiori.Liposucțiaii.Lifting de coapseiii.Lifting de feseiv.ImplanteChirurgia postbariatricăRECAPITULARE a noțiunilor teoretice și practice dobândite în anii de studiu, completarea log-book-ului, studiul individual în vederea susținerii examenului de specialitate.Obiective educaționale: stabilizarea noțiunilor teoretice dobândite în anii anteriori, integrarea noțiunilor de medicină estetică, participarea ca observator la intervențiile ce fac obiectul curiculei. Managementul majorității cazurilor de dificultate medie. Participarea la congrese și conferințe de specialitate, publicare de articole științifice în calitate de coautor sau autor principal, implicarea în cercetarea științifică/didactică a clinicii.Abilități teoretice: parcurgerea materiei de pregătire teoretică, implicarea activă prin prezentare de cazuri/situații întâlnite în practică, review-ul literaturii de specialitate, promovarea examenelor cu nota minimă 7, abilitatea de a prelua sub observație student/rezidenți aflați în an mai mic de pregătire pe perioada gărzilor.Abilități practice: dobândirea aptitudinilor operatorii pentru cazuri de dificultate medie neasistat controlând și complicațiile derivate, participarea sub supraveghere la intervenții de dificultate medie și ridicată, conform log-book-ului + 
Examenul de medic specialistCandidații vor fi eligibili pentru admiterea la examenul de specialitate după parcurgerea curriculei de pregătire în specialitate, criteriile sine qua non fiind reprezentate de promovarea examinărilor bianuale pe perioada pregătirii, de completarea log-book-ului atașat în calitate de operator primar asistat sau operator secundar sau observator cu minim 500 proceduri care să acopere 75% din ariile silabusului. + 
Organizarea examenului de specialitate:Examenul de specialitate este un examen național, susținut anual. Comisia de examen va fi formată dintr-un număr impar de coordonatori de rezidențiat, de la nivel național, numiți prin tragere la sorți, cu excepția președintelui de comisie care va fi numit de către Ministerul Sănătății.Probe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitate sunt:– Proba scrisă: eliminatorie la nota sub 7. Candidații vor răspunde în scris la 10 subiecte teoretice elaborate de comisia de examen din sillabus– Examen clinic: va fi desfășurat pentru două cazuri clinice per candidat. În urma examenului clinic general și local, candidatul va prezenta comisiei de examen datele semnificative pentru patologia actuală, diagnosticul și conduita terapeutică. Pentru promovare este obligatorie obținerea notei 7.– Proba pe fotografie poate înlocui unul din cele două cazuri clinice sau poate fi adițional acestora (constă în denumirea diagnosticului clinic după evaluarea unei imagini fotografice specifice unei patologii din silabus și/sau a principiilor de management chirurgical după evaluarea unui document fotografic– Proba de abilități/manualitate sau Proba operatorie. Din motive etice, proba operatorie se va susține la Institutul Național de Medicină Legală sau echivalentul acestuia. Pentru promovare este necesară obținerea notei minime de 7.Tematica de examen se suprapune silabusului (anexa 1)Baremul de manevre, tehnici și abilități practice: se va avea în vedere evaluarea coordonatorului programului de pregătirii în rezidențiat în centrul în care a absolvit candidatul. Baremul minim constă în parcurgerea a 75% din tematica log-book-ului și completarea acestuia în calitate de ajutor sau operator asistat a 500 proceduri.Drepturile și obligațiile medicului specialist în Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie ReconstructivăCompetența profesională intrinsecă specialității (urmare a promovării examenului de medic specialist (standard profesional)).În urma promovării examenului de specialitate, candidatul va dobândi dreptul de libera practică în specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă. Acesta acreditează medicul specialist să efectueze în calitate de operator primar toate procedurile menționate în log-book-ul de pregătire în specialitate cât și proceduri adiționale, specifice, din aria specialității.Conform UEMS, medicul specialist în Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă trebuie să întrunească următoarele calități intrinseci:Calitățile unui medic specialist în specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă sunt:– Să fie un specialist pluripotent– Să fie capabil să efectueze anamneza, examenul clinic, planul de management și de urmărire al pacienților cu afecțiuni comune din sfera de interes a specialității– Să comunice eficient cu pacienții, cu aparținătorii și cu colegii– Să ofere servicii medicale bazate pe dovezi– Să practice medicina cu raport cost eficiență optim– Să înțeleagă gradul de risc pe care și-l asumă în calitate de medic curant– Să fie la curent cu dezvoltarea în domeniul specialității– Să aibă calități de leadership, să fie capabili să acționeze atât ca șef cât și ca membru al unei echipe multidisciplinare– Demonstreze capacitatea de învățare– Să promoveze sănătatea individului, comunității și populațiilor– Să înțeleagă noțiunile relevante de Sănătate publică cu rasune tin specialitatea lor– Să învețe și să susțină viitori candidați– Să fie devotați sănătății individuale și sociale prin practica medicală etică, respectarea reglementărilor legale și atingerea unor standarde morale și clinice înalte– Să dețină documente care să ateste calitățile sus menționate, mai ales dacă aceștia doresc să obțină un post într-o altă țară decât cea în care s-au pregătit.Medicul specialist își poate declina competența în cazuri subacute sau cronice din aria specialității, fără să fie sancționat, având obligația de a direcționa pacientul către unul dintre colegii de specialitate.În același timp, se consideră obligatorie inițierea de către acesta tratamentului medico-chirurgical de urgență în cazurile ce prezintă urgență amenințătoare de viață sau potențial invalidante. (sindroame de compartiment de varii cauze, tratamentul de urgență al pacienților arși grav, managementul replantărilor/revascularizărilor, a injuriilor principalelor trunchiuri nervoase periferice). + 
Obligații– Etice:Deși activitatea profesională prezintă variații în fiecare țară, acesta se supune unor legislații comune, și anume tratatele internaționale, Declarația ONU a drepturilor omului și Codului internațional de etică medicală.– Deontologice: conform ghidurilor de bună practică medicală în specialitate stabilite la nivel național.– Un medic specialist în Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă recunoscut în UE trebuie să fie la curent cu principiile de cercetare științifică, principii și metodologia cercetării științifice, principii ale cercetării clinice, medicina bazată pe dovezi, analiza datelor și biostatistică, tehnici de laborator, bazele etice ale cercetării clinice și fundamentale.– Un medic specialist în Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă trebuie să demonstreze un comportament etic, respectând ghidurile de bună practică valabile la nivel național, confirmate de certificatul de bună practică medicală– Profesionale: UEMS definește competența profesională astfel: "utilizarea habituală și judicioasă a comunicării, cunoștințelor, aptitudinilor practice, a raționamentului clinic, a emoțiilor, valorilor și a reflectării acestor valori în practica curentă cu scopul de a servi beneficiului individual și al comunității.Care sunt modulele de pregătire, similar unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate în urma obținerii titlului de medic specialist:NU SE APLICĂDomeniile, adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist:– Echografie generală– Echografie vasculară– Medicina hiperbară– Dermatoscopie– Chirurgie oncologică (neoplasmul mamar, limfadenectomii, neoplasme cutanate)– Managementul medical al dezastrelor– Managementul medical al urgențelor prespitaliceștiPRIN ACESTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUMPREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚIIProf. Emerit Dr. Lascăr Ioan + 
Anexa nr. 1
Tematica de pregătire în specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă
– Silabusul – + 
PRINCIPII ȘI TEHNICI GENERALEa.Istoria chirurgiei plasticeb.Științe fundamentale în chirurgia plastică (inclusiv anatomia și fiziologia pielii, osului, articulațiilor și tendoanelor)c.Principii de bazăi.Șocul și Resuscitarea cardiorespiratorieii.Arsuriiii.Managementul în traumatologieiv.Managementul oncologicv.Malformații congenitalevi.Plăgid.Cicatrizarea plăgilori.Sutura plăgilorii.Debridarea plăgilor (hematom, serom, infecție)iii.Managementul fasceitei necrozanteiv.Plăgi cronice (incluzând escare, ulcere cronice)e.Transplantul de țesuturif.Expandarea tisularăg.Lambourih.Microchirurgiei.Transferul liber microchirurgicalii.Replantări și revascularizăriiii.Nervi perifericii.Lasere în chirurgia plasticăj.Biomateriale – implantek.Managementul arsurilora.Arsuri termice, chimice, electrice, postiradiereb.Resuscitarea arsuluic.Chirurgia arsurilorl.Managementul degerăturilorPrincipii noi: bioinginerie, culturi de celule, proceduri lipoplastice + 
CAP ȘI GÂTa.Malformații congenitalevi.Despicături labiale și palatinevii.Urechi decolateviii.Microtiaix.Sindroame craniofacialex.Alteleb.Accidente traumaticei.Leziuni ale țesuturi moi1.Amputații (ureche, pleoapa, nas, buza, scalp)2.Leziuni și defecte ale nervilor periferici3.Defecte composite (ureche, pleoapa, nas, buza, scalp)4.Defecte ale scalpuluiii.Leziuni osoasec.Afecțiuni neoplazicev.Tumori ale țesuturilor moivi.Tumori osoasevii.Tumori ale buzei și tractului digestiv și respirator superiord.Paralizia facialăe.Hemiatrofia facială + 
PERETE TORACIC ȘI SÂNa.Malformații congenitaleiv.Asimetria mamară (inclusiv sindromul Poland)v.Sâni tuberoșivi.Pectus excavatum/carinatumb.Accidente traumaticec.Afecțiuni neoplazicevi.Tratament chirurgical al cancerului de sânvii.Reconstrucția mamarăviii.Limfodisecția/nodulul santinelaix.Tumori ale țesuturilor moix.Reconstrucția de perete toracicd.Altelei.Hipertrofia mamarăii.Ginecomastia + 
TRUNCHI, ABDOMEN ȘI ORGANE GENITALEa.Malformații congenitaleiv.Hipospadias și epispadiasv.Malformații ale organelor genitale femininevi.Spina bifidavii.Alteleb.Accidente traumaticei.Perete abdominalii.Organe genitale externec.Afecțiuni neoplaziceiv.Tumori vaginale și vulvarev.Tumori ale penisuluivi.Tumori ale țesutului subcutanatd.Altelei.Transsexualismulii.Boala Peyronie + 
MEMBRU SUPERIOR, INCLUSIV MÂNAa.Malformații congenitale – sindactilie, polidactilieb.Accidente traumaticevii.Tendoaneviii.Osoaseix.Articulații și ligamentx.Țesut subcutanatxi.Nervi periferici incluzând plexul brachial și sindroamele de compresiexii.Transfer funcțional tendinos și muscularxiii.Amputații și replantărixiv.Reconstrucția de policexv.Sindromul de compartiment, incluzând și boala Volkmannxvi.Artroze și artrite, incluzând mâna reumatismalăxvii.Instabilitatea articularăc.Afecțiuni neoplaziceiii.Osoaseiv.Țesut subcutanatd.Altelexviii.Boala Dupuytrenxix.Limfedemii.Mâna spastică + 
MEMBRU INFERIORb.Malformații congenitaleiii.Sindactilie, polidactilieiv.Bride congenitalc.Accidente traumaticei.Țesut subcutanatii.Reconstrucție osoasăiii.Nervid.Afecțiuni neoplazicea.Osoaseb.Țesut subcutanate.Altelea.Limfedem + 
PIELEA ȘI ANEXELE EIa.Anatomie și fiziologieb.Malformații congenitalevi.Anomalii vascularevii.Malformații vasculareviii.Hemangioameix.Limfangioamex.Bride congenitalc.Accidente traumaticeiii.Plăgi acute și croniceiv.Chirurgia cicatricilord.Afecțiuni neoplaziexi.Tumori pielexii.Carcinom bazocelularxiii.Melanomxiv.Carcinom scuamosxv.Alte tumori ale pieliixvi.Limfodisecția și ganglionul santinela + 
CHIRURGIE ESTETICĂa.Cap și gâti.Rejuvenare facială non-chirurgicală-peelinguri chimice, toxina botulinicăii.Tratamente laseriii.Blefaroplastiaiv.Lifting facialv.Lifting de sprâncenevi.Rinoplastiavii.Otoplastiaviii.Tratamentul alopeciei-transplantul de părix.Reconturare facială4.Cu implant5.Lipoplastie, inclusiv transferul de grăsime6.Genioplastieb.Membrul superioriii.Liposucțiaiv.Brahioplastiac.Sâniv.Mamoplastia de augmentarev.Ptoza mamarăvi.Mameloane invaginated.Abdomeniv.Liposucțiav.Abdominoplastiavi.BodyLiftinge.Membru inferiorv.Liposucțiavi.Lifting de coapsevii.Lifting de feseviii.Implante + 
Anexa nr. 2
Logbook proceduri + 
Modalitate de completare:Completarea logbook-ului intra în obligațiile candidatului.Săptămânal acesta are obligația de a nota intervențiile la care a participat în calitate de observator/ajutor sau operator asistat, notând data și ora intervenției, cnp pacient, numărul foii de observație/prezentare, medicul curant primar/specialist.Fiecare procedura va fi parafată și semnată de medicul curant al pacientului pentru a fi luată în considerare pentru completarea log-book-ului.Având în vedere legislația în vigoare, care nu permite libera practica pe perioada rezidențiatului, candidatul va nota în dreptul fiecărei proceduri calitatea deținută în operație:– Observator (O)– Operator secundar (OS)– Operator primar asistat (OPA)Documentele ce stau la baza completării logbook-ului vor fi păstrate de către candidat până la înscrierea la examenul de specialitate pentru verificare.Anual candidatul va prezenta coordonatorului de rezidențiat situația log-bookului personal, raportând numărul de proceduri efectuat, eventualele probleme întâmpinate.Din considerente logice, susținem descărcarea log-book-ului de pe internet, în format Excel, pentru a facilita completarea acestuia în timp real și transmiterea datelor coordonatorului de rezidențiat.Anexăm log-book-ul în format electronic prezentei curicule. + 
Anexa nr. 3
COMPETENȚE DOBÂNDITE PE PERIOADA PREGĂTIRII ÎN SPECIALITATE
De completat de către responsabilul local al programului de PREGĂTIRE

Nume Prenume candidat:Perioada acoperită de log-book:Centru de pregătire în specialitate:Coordonator Program pregătire în specialitate Semnătura:
slab mediu bun foarte bun excelent
Cunoștiințe despre Istoria Chirurgiei PlasticeTeritoriile vasculare ale corpuluiMalformații congenitaleTraumaArsuriOncologiePlăgi croniceProceduri reconstructiveRecuperareNoutăți: inginerie tisulară, proceduri lipoplastice, etc
Competențe în Consilierea paciențilorComunicarea cu pacienți și aparținătoriiMunca în echipă cu colegii și restul colectivuluiControl al calității și management al riscului
De completat de către candidat:
Data Locul
Cursuri absolvite Cursuri de lambouriCursuri de microchirurgieCursuri de arsuriCursuri de baza în tehnici chirurgicale?Cursuri de resuscitare adulțiCursuri de resuscitare copii?Altele (specificați)
Număr
Publicații Prezentări de cazArticole în reviste (fără prezentări de caz)
Prezentări la manifestări științifice PosterePrezentări oralePrezentări susținute ca invitatChairman
Premii academice
Titluri științifice dobândite D/N
Doctor MedicDoctor în Științe Medicale
Aptitudini
Nume, prenume candidat: ....................Centru de pregătire: ………………………..
Aptitudini Slab Necesită îmbunătățire Mediu Bun Foarte bun
Maturitate profesională
Capacitate tehnică
Compatibilitate
Administrație
Punctualitate
Industrie
Dependență
Receptiv la instrucție
Activitate de studiu
Cercetare
Publicații
Cursuri, conferințe
Certific prin prezenta că medicul Chirurg Plastician este:Medic specialistMedic rezident aflat în programul de pregătire în specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie ReconstructivăCoordonator al programului de pregătire în rezidențiat,Nume, Prenume .....................Data ……………………………..Semnătura ...........................(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE TORACICĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE TORACICĂ  Chirurgia toracică este ramura chirurgicală ce se ocupă cu diagnosticul și tratamentul operator al afecțiunilor peretelui toracic și pleurei, traheobronhopulmonare, mediastinului, pericardului, esofagului, diafragmului, precum și ale granițelor cervico-toracică și toracoabdominală.  Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.  Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).  1 credit = 25 ore de instruire  Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.  La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.  Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.  Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.  În perioada anului de chirurgie generală, accentul se va pune pe urgențe chirurgicale, traumatologie și procedeele chirurgicale aferente.C.Stagiul de chirurgie toracică: 4 ani  În perioada celor 4 ani de chirurgie toracică se vor face 5 microstagii de:  La sfârșitul stagiului de chirurgie toracică rezidentul va face dovada efectuării, ca primoperator și/sau prim asistent, a minimum 100 intervenții chirurgicale clasice și mininvazive. Este recomandabil ca rezidentul să efectueze și procedee de explorare traheobronșice.4.Chirurgia esofagului.  Intervențiile chirurgicale efectuate ca prim-operator și/sau prim asistent trebuie să cuprindă:1.4.6.2.Baremul activităților practiceCurriculumul de pregătire în specialitatea chirurgie toracică a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat. + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE VASCULARĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE VASCULARĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
2017 + 
Definiția specialității:Chirurgia vasculară este disciplina clinică și științifică referitoare la diagnosticul, tratamentul și prevenția patologiei care afectează arterele, venele și limfaticele.Această definiție stă la baza curriculei elaborată la nivel european de către Comitetul de Chirurgie Vasculară al UEMS (European Union of Medical Specialists), pentru a fi aliniată cu cele din Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Australia și Asia (http://www. gmc-uk.org/Vascular Surgery Curriculum Approved October 2012. pdf 50892038. pdf). De asemenea, definiția include cuprinsul monospecialității de chirurgie vasculară și reprezintă baza pentru curriculumul specialității de chirurgie vasculară.1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1.Durata programului
Numărul total de ani 5 ani
NUMĂRUL total de module 10
Modulul 1 Stagiul de chirurgie generală
NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul 10 luni
Ore de curs/modul 170 ore
Modulul 2 Stagiul de chirurgie toracică
NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul 1 lună
Ore de curs/modul 20 ore
Modulul 3 Stagiul de ortopedie traumatologie
NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul 2 luni
Ore de curs/modul 25 ore
Modulul 4 Stagiul de chirurgie plastică și microchirurgie reconstructivă
NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul 2 luni
Ore de curs/modul 25 ore
Modulul 5 Stagiul de recuperare vasculară
NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul 1 lună
Ore de curs/modul 20 ore
Modulul 6 Stagiul de anestezie și terapie intensivă în chirurgia vasculară
NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul 4 luni
Ore de curs/modul 70 ore
Modulul 7 Stagiul de laborator vascular și imagistică vasculară
NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul 6 luni
Ore de curs/modul 100 ore
Modulul 8 Modulul de bioetică
NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul 2 săptămâni
Ore de curs/modul 20 ore
Modulul 9 Stagiul de chirurgie vasculară deschisă
NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul 23 luni
Ore de curs/modul 380 ore
Modul 10 Stagiul de chirurgie endovasculară*
NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul 10 luni 1/2 luni
Ore de curs/modul 170 ore
Total ore pregătire teoretică 1000 ore
Total ore pregătire practică Programul legal de lucru
* Tehnicile endovasculare au devenit o componentă importantă în arsenalul chirurgului vascular și pe viitor probabil că vor reprezenta metoda de elecție în tratamentul bolii arteriale periferice. La ora actuală acestea au depășit ca pondere intervențiile chirurgicale clasice, iar trendul este crescător ("Național trends în lower extremity bypass surgery, endovascular interventions and major amputations" - http://www. ivascsurg. org/article/S0741-5214 (08) 02374-4/abstracti Vasc Surg, 50, 1, pp 54-60, 2009; The Swedish Național Registry for Vascular Surgery, Swedvasc - April 2011). Mai mult, în Syllabusul European Board of Vascular Surgery din cadrul UEMS chirurgia vasculară este menționată ca Vascular and Endovascular Surgery, iar specialistul ca Vascular and Endovascular Surgeon.

ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV ANUL V
STAGIUL I.1 I.2 I.3 I.3 I.4 I.6 I.7 I.7 I.8 I.9 I.9 I.5 I.9 I.10
1.2.Structura programului1.STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂTematica teoretică (170 ore)1.Microorganisme implicate în infecțiile chirurgicale2.Răspunsul organismului la infecție. Șocul septic3.Principii de asepsie și antisepsie4.Principii de sterilizare5.Principii de antibioprofilaxie6.Principii de tratament medicamentos în infecții7.Principii de organizare ale blocului operator – etapele circuitului bolnavului8.Pregătirea locală a câmpului operator - antisepsia, iluminarea, poziționarea instrumentelor de electrochirurgie și a sondelor de aspirație9.Poziționarea și izolarea pacientului10.Principii de electrochirurgie, chirurgie cu laser și ultrasunete11.Instrumente chirurgicale în chirurgia generală12.Principii generale de incizie și sutură13.Materiale de sutură și ligatură14.Fiziopatologia vindecării plăgilor15.Clasificarea plăgilor chirurgicale. Principii de îngrijire a plăgilor16.Cicatricea retractilă17.Plăgile dehiscente18.Tratamentul chirurgical al tumorilor benigne ale pielii și țesutului adipos subcutanat19.Principii de recoltare intraoperatorie a lichidelor biologice și patologice în vederea examinării de laborator20.Drenajul chistelor și abceselor chirurgicale21.Principii de anastomoză la nivelul tubului digestiv22.Hemoragia postoperatorie - cauze, principii generale de tratament23.Defecte parietale abdominale postoperatorii24.Traumatismele toraco-abdominale25.Traumatismele abdominale26.Tumorile retroperitoneale27.Principii generale de tratament în urgențele chirurgicale abdominale: peritonitele; ocluziile intestinale; hemoragiile digestive superioară/inferioară; infarctul entoeromezenteric; hemoperitoneul.Baremul activităților practice
1. Incizie tegumentară 10
2. Laparotomie 5
3. Sutura plăgii operatorii 10
4. Laparorafie 5
5. Montarea drenajelor prin contraincizie 10
6. Debridare 10
7. Drenajul abceselor superficiale 5
8. Enterorafie 5
2.STAGIUL DE CHIRURGIE TORACICĂTematica teoretică: (20 ore)1.Anatomia chirurgicală a peretelui toracic, cavității pleurale și diafragmei.2.Anatomia chirurgicală a mediastinului.3.Căi de acces în cavitatea pleurală, mediastin și plămân.4.Metode de investigație în patologia toraco-mediastino-pulmonară.5.Factori de risc ai complicațiilor pulmonare postoperatorii.6.Legătura dintre tipul anesteziei/operației și complicațiile pulmonare intra/postoperatorii.7.Tratamentul medicamentos preoperator al bolilor pulmonare preexistenteBaremul activităților practice
1. Fleurotomie minimă 5
2. Traheostomia 3
3. Toracofrenolaparotomia* 2
4. Procedee de drenaj toracic 5
În ce privește intervențiile* baremul de activități practice al rotației de chirurgie toracică se consideră îndeplinit dacă rezidentul efectuează intervenția sau asistă nemijlocit la intervenție (face parte din echipa operatorie ca ajutor)3.STAGIUL DE ORTOPEDIE – TRAUMATOLOGIETematica teoretică (25 ore):1.Politraumatismele - șocul traumatic2.Traumatismele părților moi ale membrelor3.Traumatismele articulare ale membrelor superioare și inferioare4.Fracturile deschise ale membrelorBaremul activităților practice:1.Tratamentul ortopedic al fracturilor -102.Tratamentul ortopedic al luxațiilor -103.Tratamentul chirurgical al fracturilor deschise – 34.Tratamentul chirurgical al fracturilor închise - 35.Tratamentul chirurgical al traumatismelor articulare – 3Baremul de activități practice al rotației de ortopedie-traumatologie se consideră îndeplinit dacă rezidentul efectuează intervenția sau asistă nemijlocit la intervenție (face parte din echipa operatorie ca ajutor)4.STAGIUL DE CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂTematica teoretică (25 ore):1.Principii și tehnici de chirurgie plastică2.Cicatrizarea normală și patologică3.Grefele de piele4.Lambourile locale: plate, triunghiulare încrucișate etc.5.Lambouri axiale; lambouri pe perforante6.Tehnici microchirurgicale vasculare și nervoaseBaremul activităților practice:1.Grefarea plăgilor - 52.Plastie cu lambouri triunghiulare simetrice încrucișate – 33.Lambouri cutaneogrăsoase de vecinătate - 34.Lambouri musculare* – 35.Intervenții microchirurgicale vasculare* - 3În ce privește intervențiile* baremul de activități practice al rotației de chirurgie toracică se consideră îndeplinit dacă rezidentul efectuează intervenția sau asistă nemijlocit la intervenție (face parte din echipa operatorie ca prim ajutor)5.STAGIUL DE RECUPERARETematica teoretică (20 ore):1.Reabilitarea vasculară la pacienții claudicativi2.Reabilitarea pacienților după intervenția chirurgicală de revascularizare3.Reabilitarea pacienților amputați de membru inferior4.Exercițiul fizic la pacienții cu insuficiență venoasă cronică5.Exercițiul fizic la pacienții diabetici6.Terapia compresivă și masajul pacienților cu limfedemBaremul activității practice1.Mobilizarea post-operatorie precoce – 52.Bandajarea bontului la pacientul amputat de membru inferior - 53.Testul de mers pe bandă – 34.Bandajarea pacientului cu limfedem -36.ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ ÎN CHIRURGIA VASCULARĂTematica teoretică (70 ore):1.Principii generale, organizare și tratament în terapia intensivă2.Monitorizarea bolnavului vascular (EKG, presiune arterială sângerândă/nesângerândă, presiune venoasă centrală, pulsoximetria, diureza etc.3.Evaluarea preoperatorie, teste de laborator, coagulograma, factori predispozanți (boli concomitente, heparina, protamina, mecanismele coagulării, coagularea intravasculară diseminată)4.Tipuri de anestezie - generală, regională (peridurală, rahianestezia, blocul de gleznă, blocul de plex sciatic, blocul Bier, plexul axilar), locală. Indicații și contraindicații.5.Hemodinamica postoperatorie– evaluarea statusului hemodinamic– monitorizarea hemodinamică de bază– debitul cardiac– sindromul de debit cardiac scăzut – tratament– insuficiența ventriculară dreaptă – tratament– ischemia miocardică postoperatorie: diagnostic, tratament– hipertensiunea postoperatorie – tratament– hipotensiunea postoperatorie – cauză, tratament6.Hemoragia postoperatorie:– tratament: considerații chirurgicale, tratamentul medical cu sânge, substituienți– complicațiile hemoragiei: infecția, complicațiile transfuziei8.Suportul nutrițional (energetic – caloric) în chirurgia vasculară– indicații– mod de administrare– evaluare – complicații potențiale– necesitățile nutriționale– considerații nutriționale în insuficiența multiorganică (renală, hepatică, pulmonară)– nutriția enterală – indicații, formele de admnistrare, complicații– nutriția parenterală – indicații, mod de administrare, complicații– monitorizarea metabolică și terapeutică9.Suferința multiorganică și sistemică– disfuncții neurologice– disfuncții gastrointestinale– disfuncții renale– disfuncții hepaticeBaremul activităților practice;

1. Sondaj vezical 25
2. Cateter venos central cu abord subclavicular,jugular, femural 25
3. Canulare arteră radială, cubitală, brahială pentru presiune invazivă 10
5. Defibrilare externă 5
6. Resuscitare cardiorespiratorie 5
7. Sonda de aspirație nazogastrică 10

7.STAGIUL DE LABORATOR VASCULAR ȘI IMAGISTICĂ VASCULARĂTematica teoretică (100 ore)1.Ultrasunete - proprietăți.2.Efectul Doppler și aplicațiile lui în medicină.3.Principii de hemodinamică și aplicarea lor la circulația arterială și venoasă.4.Circulația arterială.a)Formarea undei de puls.b)Aspecte Doppler normalec)Rolul rezistențelor periferice și efectul lor asupra undei Doppler.d)Criterii pentru diagnosticul Doppler al stenozelor, ocluziilor și anevrismelor arteriale.5.Circulația venoasă.a)Caracteristicile circulației venoase.b)Aspecte Doppler normale.6.Noțiuni despre aparatura folosită.a)Tipuri de sondeb)Parametrii folosiți în examinarea vaselor.c)Surse de eroare legate de reglaje defectuoase.7.Aspecte morfologice normale ale arterelor și venelor.a)Ecografia bidimensionalăb)Examinarea Doppler colorc)Angiografia Doppler8.Placa de aterom – aspecte ecografice.9.Examinarea ultrasonografică a axelor carotidiene extracraniene.a)Tehnica examinăriib)Rezultate normalec)Rezultate patologice10.Examinarea ultrasonografică a arterelor vertebrale și ale membrului superior.a)Tehnica examinăriib)Rezultate normalec)Rezultate patologice11.Examinarea ultrasonografică a aortei abdominale și a arterelor membrelor inferioare.a)Tehnica examinăriib)Rezultate normalec)Patologia stenozantăd)Anevrismele arteriale12.Examinarea ultrasonografică a arterelor visceralea)Artera mezenterică superioară și trunchiul celiacb)Arterele renale13.Examinarea ultrasonografică în patologia arterială stenozantă degenerativă14.Examinarea ultrasonografică în patologia arterială stenozantă inflamatorie16.Examinarea ultrasonografică a venelor membrelor superioare17.Examinarea ultrasonografică a sistemului venos profund al membrelor inferioare:a)Tehnica de examinareb)Aspecte normalec)Diagnosticul trombozelor acuted)Sindroamele posttrombotice18.Examinarea ultrasonografică a fistulelor arterio-venoase pentru dializă:a)Noțiuni anatomiceb)Aspecte normalec)Calculul debitelord)Principalele aspecte patologice19.Istoricul investigațiilor invazive hemodinamice și imagistice20.Principii generale ale examenului hemodinamic și angiografic.21.Aportul investigației hemodinamice și angiografice în tratamentul chirurgical.22.Tratamentul endovascular față de rezultatele tratamentului medical și chirurgical.23.Noțiuni teoretice de chirurgie endovascular:a)structura unei săli de cateterism și angiografieb)principiul cinematografiei, imagistică digitală și substracție, stocarea imaginii radiologicec)sondele de cateterismd)tehnica Seldingere)tehnica oximetriei sanguine, a consumului de oxigen și al măsurii de presiune intravasculară24.Principii de hemodinamică:a)presiuni intravasculare, valori absolute, curbe de presiuni normale și patologiceb)debite sangvine pulmonare, aortice și de șuntc)rezistențe vasculare, calcul, valori normale și patologice25.Principii de angiografie periferică:a)aortografia toraco - abdominalăb)arteriografia membrelor inferioare și superioarec)arteriografia hepatică, splenică, gastroduodenală, gastrică stângă și a trunchiului celiacd)arteriografia mezenterică superioară și inferioară.e)arteriografia vertebro - carotidiană26.Investigația angiografică în sindromul de ischemie periferică.27.Investigația angiografică în sindroamele de insuficiență sau tromboză venoasă.28.Principalele tehnici terapeutice ale chirurgiei endovasculare:a)angioplastiab)embolizarea arterialăc)extragerea de corpi străini din circulația sangvinăd)filtru cave)stentarea29.Angiografia prin computer tomografiea)Perspectiva istoricăb)Principiile angiografiei prin computer tomografiec)Achiziția imaginilord)Prelucrarea imaginilore)Strategii pentru administrarea substanței de contrastf)Indicații și contraindicații de examinareg)Incidente și accidente în timpul și după examinareh)Aplicații clinice;I.Angiografia carotidianăII.Angiografia pulmonarăIII.Angiografia aortică, simplă sau ECG sincronizatăIV.Angiografia abdominalăV.Angiografia perifericăVI.Angiografia membrelor superioareVII.Angiografia cu evidențierea timpului venosVIII.Angiografia cerebralăIX.Angiografia coronariană.30.Angiografia prin rezonanță magneticăa)Principiile angiografiei prin rezonanță magneticăb)Angiografia fără substanța de contrastc)Angiografia cu substanța de contrastd)Indicații și contraindicațiie)Tipuri de artefacte în investigarea prin rezonanță magnetică a vaselorf)Aplicații clinice;I.Angiografia carotidianăII.Angiografia aorto-pulmonarăIII.Angiografia abdominalăIV.Angiografia perifericăV.Angiografia membrelor superioareVI.Angiografia venoasăVII.Angiografia cerebralăBaremul de activități practice

1. Explorarea ecografică a axelor carotidiene extracraniene 10
2. Explorarea ecografică a arterelor vertebrale și ale membrelor superioare. 10
3. Explorarea aortei abdominale 10
4. Explorarea arterelor renale 10
5. Explorarea arterelor membrului inferior 10
6. Explorarea sistemului venos jugular, cav superior și inferior 10
7. Explorarea venelor membrelor superioare și inferioare 10
8. Investigarea fistulelor de dializă 10
9. Întocmirea unui buletin 10
10. Calcularea debitului arterial 10
11. Diagnosticarea ecografică a trombozei venoase profunde a membrelor 10
12. Funcția Seldinger arterială și venoasă femurale 20
13. Funcția Seldinger arterială și venoasă axilare 5
14. Functia Seldinger arterială și venoasă brahială 5
15. Arteriografia membrelor inferioare 2
16. Arteriografie celiaco-mezenterice 2
17. Arteriografie carotidiană 2
18. Flebografie 5
19. Cavografie 2

20.Limfografie21.Interpretarea imaginilor computer tomografice;a)Aspecte normale și variante anatomiceb)Aspectul plăcilor de aterom și clasificarea acestorac)Evaluarea gradului de stenozad)Tromboza acută și tromboza cronicăe)Anevrismele simple și complicatef)Disecția acută sau cronicăg)Malformații arterio-venoaseh)Evaluarea grafturilor post-intervenții de by-passi)Fistulele arterio-venoasej)Ruptura vasculară.22.Interpretarea imaginilor de rezonanță magneticăa)Aspecte normale și variante patologiceb)Aspectul peretelui vascularc)Evaluarea fluxului intravasculard)Evaluarea gradului de stenozae)Anevrismele simple și complicatef)Evidențierea și caracterizarea trombozelor vasculareg)Disecțiile acute și croniceh)Malformațiile arterio-venoasei)Fistulele arterio-venoasej)Evaluarea permeabilității grafturilor venoase sau sintetice.8.MODULUL DE BIOETICĂTematica teoretică (20 ore)I.Introducere în Bioetică – 2 ore1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2.Contextul apariției bioeticii3.Definirea bioeticii4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Teorii și metode în bioeticăII.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.)III.Relația medic-pacient I- 2 ore1.Valori ale relației medic-pacient2.Paternalism versus autonomie3.Modele ale relației medic-pacient4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Relația medic-pacient II- 2 ore1.Consimțământul informat2.Confidențialitatea în relația medic-pacient3.Relația medic-pacient minor4.Acte normative care reglementează relația medic - pacientV.Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Probleme etice în stările terminale3.Tratamente inutile în practica medicală4.Eutanasia și suicidul asistat5.Îngrijirile paliativeVII.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1.Donarea de organe de la cadavru2.Donarea de organe de la persoana vie3.Etica alocării de resurse în transplantVIII.Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.Terapia genică6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeIX.Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.Comitetele de etică a cercetării6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăTEMATICA SEMINARIILORI.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.Rolul comunicării în relația medic-pacientIV.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2.Drepturile pacienților – reglementare legislativă3.Rolul comitetelor de etică din spitaleV.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete -2 oreVII.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore9.STAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARĂ DESCHISĂTematica teoretică (380 ore)1.Istoricul chirurgiei vasculare.2.Noțiuni de statistică medicală, stratificarea riscului și factori de risc.3.Noțiuni de anatomie:a)Sistemul osos al membrului superior și inferiorb)Aparatul muscular al membrului superior și inferior, cervical, toraco-abdominalc)Sistemul vascular aortic superior, inferior, sistemul cav superior, inferior, sistemul limfaticd)Nervii membrului superior și inferior, sistemul nervos simpatic lombar.4.Expunerea arterelor, venelor și limfaticelor membrelor:a)Expunerea arterelor membrului superior: subclavie, axilară, brahială, radială, ulnarăb)Expunerea arterelor membrului inferior: iliacă comună, externă, hipogastrică, femurală comună, femurală profundă, femurală superficială, poplitee, tibială anterioară, tibială posterioară, peronieră, pedioasă, plantarec)Expunerea venelor membrului superior: bazilică, cefalică, brahială, axilară, subclavied)Expunerea venelor membrului inferior: safenă internă, safenă externă, poplitee, femuralee)Expunerea vaselor limfatice.5.Expunerea vaselor cervicale: artera carotidă comună, externă, internă, vena jugulară internă, externă, anterioară.6.Căile de acces asupra vaselor intraabdominale și simpaticului lombar.7.Căile de acces asupra vaselor intratoracice.8.Instrumente chirurgicale vasculare.9.Tehnici chirurgicale vasculare: disecția, clamparea, ocluzia cu balon, ocluzia cu loop-uri vasculare, arteriotomia, endarterectomia, embolectomia, arteriorafia, angioplastia cu petec, anastomoza termino-laterală, termino-terminală, latero-laterală.10.Grefe vasculare biologice și sintetice.11.Noțiuni fundamentale:a)Epidemiologieb)Embriologiec)Aterosclerozad)Hiperplazia intimalăe)Ischemia, reperfuzia, sindromul de compartimentf)Angiogeneza.12.Fiziologia și fiziopatologia circulației arteriale:a)hemodinamica arterialăb)modele de curgere în circulația arterialăc)aspecte fiziologice în intervențiile arterialed)sindromul de furt arterial.13.Fiziologia și fiziopatologia circulației venoase;a)hemodinamica circulației venoaseb)incompetența valvulară și boala venoasă cronică secundarăc)tromboza venoasă profundăd)insuficiența venoasă cronicăe)tromboflebita.14.Fiziologia sistemului limfatic:a)anatomia funcțională a sistemului limfaticb)fiziologiac)fiziopatologie.15.Factori de risc ateroscleroticia)Fumatulb)Diabetulc)Hiperlipidemiad)Hipertensiunea.16.Coagularea și dereglările hemostazei:a)coagularea normalăb)terapia anticoagulantăc)agenți tromboliticid)coagulopatiile și hemoragiae)stări hipercoagulante.17.Programe de screening vascular18.Boala arterială periferică cu localizare carotidiană – etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.19.Alte boli ale arterei carotide - displazia fibromusculară, dilatarea anevrismală, disecția, tumorile glomice.20.Boala arterială periferică cu localizare aortoiliacă – etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.21.Boala arterială periferică cu localizare infrainghinală - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.22.Boala arterială periferică a membrului superior – etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.23.Boala arterială periferică cu localizare renală - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.24.Boala arterială periferică cu localizare mezenterică – etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.25.Boala anevrismală - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.26.Disecția aortei – etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.27.Sindromul Raynaud.28.Sindromul de apertură toracică-neurogen, arterial, venos.29.Anomaliile arterio-venoase:a)Malformațiile vasculare congenitaleb)Tumorile vasculare ale copilului - hemangiomul congenital și infantil, hemangioendoteliomul, granulomul piogenicc)Fistulele arterio-venoase dobândite.30.Trombangeita obliterantă.31.Boala Takayasu.32.Alte vasculite - arterita cu celule gigantice, poliarterita nodoasă, boala Kawasaki, granulomatoza Wegener, poliangeita microscopică, sindromul Churg-Strauss.33.Tumorile arteriale.34.Ischemia viscerală acută - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.35.Ischemia periferică acută – etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.36.Traumatismele vasculare - cervicale, toraco-abdominale, ale extremităților.37.Bolile venelor (etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, prevenție, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular):a)Tromboza venoasă profundăb)Sindromul posttromboticc)Tromboza venoasă superficialăd)Insuficiența venoasă cronicăe)Ocluzia ilio-cavăf)Ocluzia venei cave superioareg)Tumorile venoase.38.Limfedemul – etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament conservator, tratament chirurgical deschis.39.Chirurgia canalului toracic.40.Piciorul diabetic – etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.41.Chirurgia de acces vascular pentru hemodializă.42.Complicațiile chirurgiei vasculare sistemice – cardiace, respiratorii, renale.43.Complicațiile chirurgiei vasculare locale - infecțiile grefoanelor, fistulele aorto-enterice, anevrismele anastomotice, tromboza grefoanelor, leziunile nervoase.44.Îngrijirea postoperatorie și supravegherea bolnavului vascular operat.45.Reconstrucțiile tisulare în chirurgia vasculară.46.Amputațiile.Baremul de activități practicePentru a armoniza baremul de operații cu cel necesar pentru examenul de Fellow of European Board and Section of Vascular Surgery (FEBSVS), în așa fel încât rezidenții sau specialiștii din România să fie eligibili pentru acest examen, se introduc următoarele precizări:DefinițiiA.Termenul de procedură de chirurgie vasculară deschisă definește procedură care necesită expunerea uneia sau mai multor artere sau vene pentru:1.tratamentul bolii arteriale sau venoase, a defectelor sau malformațiilor2.tratamentul traumatismelor arteriale sau venoase3.tratamentul oricăror alte boli care necesită reconstrucția arterială sau venoasăNote:– toate procedurile vasculare care corespund definiției de mai sus pot fi introduse în caietul de operații (Logbook);– o operație vasculară poate include una sau mai multe proceduri și acestea pot fi considerate separat, dacă se consideră potrivit. În acest caz procedurile individuale se introduc în caietul de operații consecutiv și se marchează în așa fel încât să indice o singură operație;– operațiile de apertură toracică, simpatectomia, amputațiile, grefele de piele sunt recunoscute ca făcând parte integrală din chirurgia vasculară, dar ele NU se includ în caietul de operații (Logbook), deoarece aceste operații nu corespund definiției procedurilor de "chirurgie vasculară deschisă".B.Etapele esențiale ale unei proceduri vasculare deschise sunt:1.expunerea2.controlul3.diagnosticul final4.intervenția vasculară (îndepărtarea, implantarea, repararea, înlocuirea, reconstrucția etc)5.confirmarea rezultatului planificat6.ÎnchidereaC.Operatorul principal este acela care efectuează majoritatea pașilor esențiali ai procedurii

1. Expunerea arterelor
– aortă abdominală infrarenală 10
– aortă supraceliacă 3
– iliacă comună 10
– iliacă externă 10
– renală 1
– trunchi celiac 1
– mezenterică superioară 1
– trepied femural 30
– poplitee proximală 30
– poplitee medie 5
– poplitee distală 20
– tibială anterioară 5
– tibială posterioară 5
– peronieră 5
– trepied carotidian 10
– subclavie 3
– axilară 3
– brahială 10
– radială/ulnară 3
2. Expunerea venelor
– recoltarea venei safene interne 50
– recoltarea venei safene externe 5
– vena femurală comună 10
– vena femurală superficială 5
– vena cefalică 5
– vena bazilică 5
3. Embolectomia 25
4. Endaterectomie 20
5. Arteriorafie directă 25
6. Angioplastia de lărgire cu petec 10
7. Anastomoză termino-laterală 50
8. Anastomoză termino-terminală 2
9. Anastomoză latero-laterală 2
10. Restabiliri de flux arterial:
– aorto-iliace 10
– aorto-femural 10
– femuro-femural 3
– femuro-popliteu 20
– extra – anatomice 3
11. Ligatura subfascială a venelor comunicante 10
2. Cura chirurgicală a varicelor 30
13. Amputații:
– deget 30
– transmetatarsiană/tarsometatarsiană 15
– gambă 15
– coapsă 20
– dezarticulație de coapsă 2
14. Chirurgia de angioacces pentru hemodializă 25

10.STAGIUL DE CHIRURGIE ENDOVASCULARĂTematica teoretică (170 ore)1.Istoricul procedurilor endovasculare.2.Registrul electronic endovascular.3.Protocoale de management al radiațiilor - medicul și pacientul.4.Structura sălii de intervenții endovasculare.5.Echipamentul de bază în intervențiile endovasculare: ace de puncție, teci de acces, ghiduri, catetere, injectoare de contrast.6.Tratamentul endovascular în boala ocluzivă carotidiană. Dispozitive de protecție cerebrală.7.Tratamentul endovascular în accidentul vascular cerebral acut.8.Tratamentul endovascular în boala ocluzivă vertebrală.9.Tratamentul endovascular în boala ocluzivă a membrului superior.10.Tratamentul endovascular al arcului aortic.11.Tratamentul endovascular al aortei descendente - anevrismele toracice, traumatismele și disecția aortică.12.Tratamentul endovascular al anevrismelor de aortă infrarenală.13.Tratamentul endovascular al anevrismelor de aortă juxta și pararenale - stentgrafturile fenestrate.14.Tratamentul endovascular al anevrismelor toraco-abdominale – stentgrafturile ramificate.15.Endoleak - tipuri și management.15.Tratamentul endovascular în boala ocluzivă renală.16.Tratamentul endovascular în boala ocluzivă mezenterică.17.Tratamentul endovascular în boala ocluzivă iliacă.18.Tratamentul endovascular în boala ocluzivă infrainghinală19.Tratamentul endovascular al sindromului de venă cavă superioară.20.Tratamentul endovascular al trombozei venelor iliace și cavă inferioară.20.Tratamentul endovascular în tromboza venoasă profundă a membrelor.21.Ablația endovenoasă în insuficiența venoasă cronică.22.Tratamentul endovascular al complicațiilor fistulelor arterio-venoase pentru dializă – stenoză, ocluzie, dilatare anevrismală.23.Tehnici de embolizare ale anevrismelor cerebrale și fibromului uterin.24.Tehnici de trombectomie endovasculară.Baremul de activități practicePentru a armoniza baremul de intervenții cu cel necesar pentru examenul de Fellow of European Board and Section of Vascular Surgery (FEBSVS), în așa fel încât rezidenții sau specialiștii din România să fie eligibili pentru acest examen, se introduc următoarele precizări:DefinițiiA.Termenul de procedură de chirurgie endovasculară definește procedură care necesită utilizarea de ghiduri, catetere în interiorul arterelor sau venelor și controlul fluoroscopic pentru:1.tratamentul bolii arteriale sau venoase, a defectelor sau malformațiilor2.tratamentul traumatismelor arteriale sau venoase3.tratamentul oricăror alte boli care necesită utilizarea ghidurilor/cateterelor în artere sau veneNote:– toate procedurile endovasculare care corespund definiției de mai sus pot fi introduse în caietul de operații (Logbook);– o operație endovasculară poate include una sau mai multe proceduri și acestea pot fi considerate separat, dacă se consideră potrivit. În acest caz procedurile individuale se introduc în caietul de operații consecutiv și se marchează în așa fel încât să indice o singură intervenție endovasculară;– operațiile de apertură toracică, simpatectomia, amputațiile, grefele de piele sunt recunoscute ca făcând parte integrală din chirurgia vasculară, dar ele NU se includ în caietul de operații (Logbook), deoarece aceste operații nu corespund definiției procedurilor de "chirurgie vasculară deschisă".B.Etapele esențiale ale unei proceduri endovasculare sunt:1.obținerea accesului2.controlul/menținerea accesului3.diagnosticul final4.intervenția endovasculară (îndepărtarea, implantarea, repararea, înlocuirea, reconstrucția etc.)5.confirmarea rezultatului planificat6.ÎnchidereaC.Operatorul principal este acela care efectuează majoritatea pașilor esențiali ai procedurii1.Angioplastie cu balon/stentare al leziunilor stenotice sau ocluzive cu localizare:

1. Angioplastie cu balon/stentare al leziunilor stenotice sau ocluzive cu localizare:
- aortică - 2
- iliacă -10
- femurală -10
- poplitee - 5
- pedală -10
- carotidiană - 2
2. Montare de stent-grafturi:
- EVAR - 1
- arteră iliacă - 1
- arteră femurală superficială - 1
6. Embolizare 1
7. Ablația endovenoasă a venei safene interne 10
8. Trombectomie endovasculară/tromboliză pe cateter 5
 + 
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:1.de a armoniza programul de pregătire în chirurgia vasculară din România cu cel din țările europene și cu cel formulat de către European Board and Section of Vascular Surgery (Uniunea Europeană a Specialităților Medicale – UEMS)2.de a defini standardele actuale de cunoștințe, abilități și atitudini necesare pentru a practica chirurgia vasculară. În consecință, absolvirea pregătirii în chirurgia vasculară urmând acest curriculum ar trebui să ofere competențe de specialitate care să includă: capacitatea de a oferi consultații de specialitate; capacitatea de a conduce un serviciu de de chirurgie vasculară (ambulator/unite cu paturi) într-o clinică, spital sau serviciu privat; capacitatea de a oferi educație de chirurgie vasculară studenților, rezidenților sau pacienților.3.de a stimula dezvoltarea rețelei de chirurgi vasculari și de centre de chirurgie vasculară pentru creșterea calității asistenței medicale a pacienților cu boli vasculare.4.de a crește contribuția României la dezvoltarea clinică și academică a chirurgiei vasculare în Europa și în lumeAcest document a fost întocmit și aprobat în septembrie 2014 de către Societatea Română de Chirurgie Vasculară în conformitate cu syllabusul European Board and Section of Vascular Surgery (Uniunea Europeană a Specialităților Medicale - UEMS), care are la bază criteriile cuprinse în Charter on Training of Medical Specialists în the EU - cerințele pentru specialitatea de Chirurgie Vasculară (UEMS, Brusels, 1994). + 
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:Pregătirea în rezidențiatul de chirurgie vasculară, care se finalizează prin examenul de specialist în chirurgia vasculară, trebuie să asigure candidatului cunoștințele teoretice și abilitățile practice care îi conferă competență în întreg domeniul specialității, care poate să includă următoarele activități:● cabinet ambulator de chirurgie vasculară● chirurgie vasculară într-o clinică, spital sau într-o unitate medicală privată● educație vasculară la studenți, rezidenți și pacienți. + 
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:Chirurgul vascular și endovascular trebuie să aibă cunoștințe și să înțeleagă:1.Științele fundamentaleEmbriologie cu accent pe cauzele și mecanismele embriologice care conduc la problemele întâlnite în practica chirurgiei vasculare și endovasculare;Anatomie pentru a înțelege și recunoaște competent anatomia aplicată în situațiile clinice sau operatorii relevante pentru activitatea chirurgicală;Fiziologie și biochimie pentru a înțelege efectele bolii vasculare asupra structurii și funcției normale a sistemelor organismului, incluzând principiile echilibrului hidric și a nutriției pacienților vasculari; Patologie incluzând principiile imunologiei și microbiologiei relevante în practica chirurgiei vasculare;Farmacologie incluzând acțiunile medicamentelor folosite în mod obișnuit perioperativ și în managementul pacienților vasculari critici;Epidemiologie și statistică pentru a permite aprecierea critică a publicațiilor și programelor de audit.2.Aptitudini și atitudine profesională2.1.Comunicare și comportamentContactul clinic cu pacientulAbilitate de a lua anamneza și de a realiza examinarea clinică a pacientului vascular.Aptitudini de consiliere și comunicareAbilitate de consilia pacienții, aparținătorii sau personal medical în situații variate ca de exemplu efectele intervențiilor chirurgicale sau ale spitalizării sau în situații delicate ca de exemplu bolnavul critic sau muribund.Înțelegerea rolului specialităților care contribuie la tratamentul complex al bolilor vasculareCunoașterea rolului specialităților medicale sau chirurgicale înrudite, recunoașterea situațiilor în care expertiza specialistului vascular este depășită, indicația corectă pentru consult interdisciplinar sau transfer.2.2.ManagementAbilități manageriale în conducerea unui compartiment/secții/clinici de chirurgie vasculară și endovascularăAbilități de bază manageriale, incluzând strategii de reducere a costurilor, evitarea investigațiilor inutile. Înțelegerea aspectelor socio-economice și legale ale pacienților vasculariContact cu asistenții sociali sau alte grupuri implicate în îngrijirea postoperatorie a pacienților vasculari, abilitatea de a colabora în cadrul aspectelor medico-legale, etice ale pacienților vasculari.2.3.Învățământul și cercetareaÎnsușirea experienței didacticeDemonstrarea abilităților de a instrui personalul medical sau paramedical prin activitate directă și participând la cursuri specifice.Dezvoltarea experienței în cercetareInstruire în analizare datelor, înțelegerea principiilor și practicii cercetării clinice, căutării de literatură sau review.2.4.Controlul calitățiiÎnțelegerea importanței auditului și a managementului calitățiiRecunoașterea valorii auditului, managementului riscului și abilitatea de analiza rezultate și de a participa în activități de audit relevante în chirurgia vasculară. + 
EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST:Probe de evaluare, specifice programului:
Probă Da/Nu
Examen teoretic scris Da
Examen clinic 1 Da
Examen clinic 2 Da
Probă operatorie Da
 + 
TEMATICA DE EXAMEN1.Valentine JR, Wind GG – Anatomic Exposures în Vascular Surgery 2nd Edition, LWW, 2003.2.Rutherford's Vascular Surgery, 8th Edition, Elsevier Saunders, 2010.3.Inter-Society Consensus for the Management of Peripheral Artery Disease (TASC II). Eur J Vasc Endovasc Surg 2007;33 Suppl 1;S1-S754.Haimovici's Vascular Surgery, 6th Edition, Wiley, 20125.Management of patients with peripheral artery disease (Lower Extremity, Renal, Mesenteric and Abdominal Aortic). ACCF/AHA Guidelines November 2011.6.ESVS Guidelines. Invasive treatment for carotid stenosis; indication, technique. Eur J Vasc Endovasc Surg 20097.NICE Guidelines for peripheral lower limb arterial disease, 2012.8.Atlas of Vascular Surgery; Operative procedures. Ouriel K., Rutherford R. B. (Eds.) W. B. Saunders, 19989.Atlas of Vascular Anatomy; An angiographic approach. Uflacker R. (Ed.) Lippincott Williams Wilkins, 200610.Chirurgie vasculară. Bolile arterelor. Vasile Cândea, Ed. Tehnică, București, 200111.Chirurgie vasculară. Bolile venelor și limfaticelor, Vasile Cândea, Ed. Tehnică, București, 200212.Tratat de patologie chirurgie cardiovasculară, Ioan Socoteanu, 2 vol., Ed. Medicală, 2007Baremul de manevre, tehnici și activități practice (vezi la capitolul de Structură a programului)Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU – credite formative universitare, 1 credit CFU = 1 credit ECTS – European Credit Transfer System); 1 credit = 25 ore de instruire.Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.Modulele de pregătire similare unor atestate de studii complementare: nu este cazul
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Nume, prenume: Col. Dr. Ionel Droc
Semnătura:(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE VASCULARĂ a fost modificat de Punctul 2 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE
ÎN SPECIALITATEA
DERMATOVENEROLOGIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin
Ministerului Sănătății
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
2023
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIEPREAMBULRezidențiatul în dermato-venerologie este forma de învățământ post-universitar care are scopul de a forma medici specialiști dermato-venerologi prin pregătire teoretică și practică. Curriculum de pregătire în specialitatea dermato-venerologie a fost elaborat de către Comisia consultativă de dermatovenerologie a Ministerului Sănătății și a fost avizată de Colegiul Medicilor din România (CMR).Actualizarea curriculară a fost realizată având în vedere propunerile Uniunii Europene a Medicilor Specialiști (UEMS), urmărind un proces de instruire și educație medicală de cea mai bună calitate a medicilor. UEMS, organism european la care este afiliat CMR, a adoptat în anul 1994 documentul privind educația medicală postuniversitară, oferind astfel recomandări europene standardizate pentru învățământul medical.În cadrul Comunității Europene, prin Directiva 2005/36/EC, s-a stabilit posibilitatea recunoașterii mutuale a calificării medicilor pe baza unor cerințe de învățământ valabile în cadrul tuturor statelor membre. Prin prezentul curriculum se realizează armonizarea modulului de specialitate dermato-venerologie cu recomandările Secției Dermato-venerologie a UEMS (UEMS-EBDV).1.DEFINIȚIA SPECIALITĂȚIIDermatovenerologia este specialitatea responsabilă de diagnosticul, tratamentul (medical și chirurgical) și prevenția:– afecțiunilor pielii (alcătuită din epiderm, derm și hipoderm), mucoaselor inspectabile și anexelor cutanate– manifestărilor cutanate ale afecțiunilor sistemice– manifestărilor sistemice ale afecțiunilor cutanate– infecțiilor cu transmitere sexuală, precum și a altor afecțiuni ano-genitale. Dermato-venerologia are scopul de a promova sănătatea pielii și sănătatea sexuală.2.DURATĂ5 ANI3.SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE ALE REZIDENȚIATULUI ÎN SPECIALITATEA DERMATO-VENEROLOGIE3.1.SCOPUL REZIDENȚIATULUI ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE este reprezentat de însușirea detaliată și aprofundată a elementelor teoretice și practice referitoare la diagnosticul și tratamentul afecțiunilor dermato-venerologice pentru a exercita profesia de medic specialist dermato-venerolog la standardele actuale din România și Uniunea Europeană.3.2.OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE ALE REZIDENȚIATULUI ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE1.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind etio-patologia afecțiunilor dermatovenerologice.2.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind explorările de laborator specifice afecțiunilor dermatovenerologice.3.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind diagnosticul pozitiv și diferențial al afecțiunilor dermatovenerologice.4.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind terapia actuală, topică și sistemică, a afecțiunilor dermatovenerologice.5.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare diagnosticului și tratamentului tuturor urgențelor dermatovenerologice.6.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind etio-patogenia, diagnosticul și tratamentul manifestărilor cutanate dezvoltate în cadrul afecțiunilor sistemice.7.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind utilizarea monitorizării obiective a pacienților dermato-venerologici prin utilizarea de scoruri și de chestionare specifice.8.Dezvoltarea capacității medicului specialist dermato-venerolog de a participa activ și performant în echipe medico-chirurgicale multidisciplinare.9.Dezvoltarea capacității medicului specialist dermato-venerolog de a dezvolta un act medical bazat pe medicina personalizată îmbinată cu medicina bazată pe dovezi, în condiții general acceptate etice și deontologice.10.Dezvoltarea capacității medicului specialist dermato-venerolog de a avea o comunicare profesională adecvată cu pacienții și aparținătorii acestora.11.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare pentru participarea în studii de cercetare științifică în domeniul dermato-venerologiei pe baza ghidurilor de bună practică medical (engl. Good Clinical Practice - GCP).12.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare pentru utilizarea principalelor programe de calculator utilizate în sistemul sanitar din România.13.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare pentru efectuarea raportărilor specifice (infecții transmisibile sexual, reacții adverse la medicamente, afecțiuni oncologice la nivel cutaneo-mucos, dermatoze profesionale).14.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice referitoare la ghidurile naționale și ghidurile europene de diagnostic și tratament al afecțiunilor dermato-venerologice.15.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice referitoare la codificarea afecțiunilor dermato-venerologice (de exemplu codificarea ICD-11).4.ORGANIZAREA PROGRAMULUI– Conform recomandărilor UEMS în țările în care nu există un trunchi comun de educație medicală postuniversitară, se recomandă ca durata rezidențiatului în specialitatea Dermatovenerologie să fie de 5 ani.– Există de asemenea posibilitatea unui proces de învățământ medical postuniversitar suplimentar, cu dezvoltarea sub-/supraspecializărilor (de exemplu: dermato- patologie, dermato-flebologie, dermato-pediatrie).– Curriculum-ul prevede lunar un număr de 20 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri), 50 ore de activități practice și 40-60 de ore de studiu individual în fiecare lună de studiu universitar pentru tematica prezentată.– Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite de formare universitară (CFU).– 1 CFU = 25 ore de instruire– Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 25%, restul de 75%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.– La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (și cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de program. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.– Activitatea de pregătire este monitorizată prin Caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă, activitatea de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă.– Se recomandă ca medicii rezidenți să dispună de suficient timp și suport pentru a participa la conferințe de specialitatea locale, regionale, naționale și internaționale.– Medicii rezidenți vor fi încurajați să participe la studii clinice și la realizarea de prezentări și publicații.– Autoritățile naționale recunosc stagiile de educație medicală cu durată de până la un an efectuate în alte țări europene/non-europene ce respectă criteriile și curriculum stabilite prin UEMS.5.STRUCTURA PROGRAMULUI
Număr total de ani 5 ani
Număr total de module 12
A. Stagii generale medico-chirurgicale și specialități înrudite
Modul 1 Medicină internă 3 luni
Ore de curs / modul 60 ore curs
Modul 2 Chirurgie plastică 4 săptămâni
Ore de curs / modul 20 ore curs
Modul 3 Alergologie și imunologie clinică 4 săptămâni
Ore de curs / modul 20 ore curs
Modul 4 Boli infecțioase și parazitare 6 săptămâni
Ore de curs / modul 30 ore curs
Modul 5 Histopatologie 2 luni
Ore de curs / modul 40 ore curs
Modul 6 Bioetică 2 săptămâni
Ore de curs / modul 10 ore curs
Modul 7 Oncologie medicală 3 săptămâni
Ore de curs / modul 15 ore curs
Modul 8 Imagistică cutanată 3 săptămâni
Ore de curs / modul 15 ore curs
Modul 9 Epidemiologie clinică 2 săptămâni
Ore de curs / modul 10 ore curs
Modul 10 Pediatrie 6 săptămâni
Ore de curs / modul 30 ore curs
Modul 11 Medicina muncii 2 săptămâni
Ore de curs / modul 10 ore curs
B. Stagiu de bază
Modul 12 Dermatovenerologie 47 luni /188 săptămâni
Modul 12.1 Noțiuni de bază 4 luni
Ore de curs / modul 80 ore curs
Modul 12.2 Afecțiuni acute și urgențe în dermato venerologie 4 luni
Ore de curs / modul 80 ore curs
Modul 12.3 Afecțiuni inflamatorii și autoimune ale pielii și țesuturilor adiacente 5 luni
Ore de curs / modul 100 ore curs
Modul 12.4 Afecțiuni vasculare 4 luni
Ore de curs / modul 80 ore curs
Modul 12.5 Afecțiuni sistemice cu determinări cutanate 4 luni
Ore de curs / modul 80 ore curs
Modul 12.6 Dermato-farmacologie 2 luni
Ore de curs / modul 40 ore curs
Modul 12.7 Tratamentul cu agenți fizici și chimici, UV- terapia și laserterapia 2 luni
Ore de curs / modul 40 ore curs
Modul 12.8 Afecțiuni alergice 4 luni
Ore de curs / modul 80 ore curs
Modul 12.9 Afecțiunile anexelor cutanate 4 luni
Ore de curs / modul 80 ore curs
Modul 12.10 Dermato-oncologie 4 luni
Ore de curs / modul 80 ore curs
Modul 12.11 Metode de diagnostic și investigații utilizate în Dermatovenerologie 5 luni
Ore de curs / modul 100 ore curs
Modul 12.12 Afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice 2 luni
Ore de curs / modul 40 ore curs
Modul 12.13 Dermato-cosmetologie și dermatologie corectivă 3 luni
Ore de curs / modul 60 ore curs
6.CONȚINUTUL MODULELORModul 1. MEDICINĂ INTERNĂDemonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.TEMATICA MODULULUI MEDICINĂ INTERNĂ (60 ore)– Insuficiența cardiacă– Aritmii cardiace– Hipertensiunea arterială– Ateroscleroza– Angina pectorală– Infarctul miocardic– Bolile vasculare ale membrelor– Șocul– Astmul bronșic– Tromboembolismul pulmonar– Tuberculoza– Litiaza urinară– Infecțiile tractului respirator– Insuficiența renală cronică– Boli inflamatorii intestinale– Boli hepato-biliare– Pancreatite– Anemii– Leucemii– Limfoame– Hemostaza și tulburările ei– Diabetul zaharat– Amiloidoza– Porfiriile– Guta– Lupusul eritematos– Scleroza sistemică– Dermatomiozita– Poliartrita reumatoidă– Sindromul Sjogren– Vasculite sistemice– Corelații între patologia internă și afecțiunile dermatologiceBAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE MEDICINĂ INTERNĂ (150 ore)– Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme: 5 pacienți– Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 5 pacienți– Interpretarea electrocardiogramei: 10 pacienți– Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 5 pacienți– Interpretarea datelor de ecografie abdominală: 5 pacienți– Toracocenteza: 1 pacient– Paracenteza: 1 pacient– Tehnici de explorare a secreției gastrice și interpretarea rezultatelor: 3 pacienți– Interpretarea probei de digestie: 3 pacienți– Tehnicile de resuscitare cardio-respiratorie: o discuție tematică– Defibrilarea și cardioversia: o discuție tematică– Interpretarea rezultatelor de sânge periferic și măduva pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică (anemii, leucoze acute și cronice, sindroame mieloproliferative, sindroame hemoragipare): 2 pacienți– Puncția biopsie hepatică – interpretare: 2 pacienți– Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 3 paciențiModul 2. CHIRURGIE PLASTICĂDemonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.TEMATICA MODULULUI CHIRURGIE PLASTICĂ (20 ore)– Anestezia locală și infiltrațiile– Tehnica sclerozării varicelor– Tehnici de grefare cutanată– Plastiile cutanate– Avulsia unghială– Arsurile (termice, chimice, electrice, etc)– DegerăturileBAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE CHIRURGIE PLASTICĂ (50 ore)– Anestezia locală și infiltrațiile: 20 pacienți– Sclerozarea varicelor: 20 pacienți– Tehnici de grefare cutanată: 2 pacienți– Plastiile cutanate: 5 pacienți– Avulsia unghială: 2 paciențiModul 3. ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂDemonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoreticeTEMATICA MODULULUI ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (20 ore)– Reacții de hipersensibilitate, clasificare, terminologia afecțiunilor alergice– Alergene și haptene - clasificare, surse, reactivități încrucișate– Alergii respiratorii, alergii alimentare și medicamentoase, anafilaxia– Urticaria spontană, autoreactivă/autoimună, la factori fizici– Dermatita atopică și dermatite de contact alergice– Tratamentul urgențelor alergologice, tratamente antialergice, imunomodulatoare, antiinflamatoare topice și sistemiceBAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (50 ore)– principii, indicații, metodologie și tehnici, asistare sau simulare educațională și/sau efectuare (după caz), interpretare– observația directă a aptitudinilor procedurale, supravegherii pacientului, demonstrarea abilităților de comunicare, după caz– Teste cutanate prick și i.d. ca metode de diagnostic in vivo în alergologie: 4 pacienți– Teste cutanate patch ca metode de diagnostic in vivo în alergologie: 4 pacienți– Teste de provocare in vivo în alergologie: 4 pacienți– Teste in vitro pentru IgE alergen-specifice și autoanticorpi: 4 pacienți– Farmacoterapia de urgență în alergologie: 1 pacientModul 4. BOLI INFECȚIOASE ȘI PARAZITAREDemonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.TEMATICA MODULULUI BOLI INFECȚIOASE ȘI PARAZITARE (30 ore)– Angine– Gastroenterite și enterocolitele acute– Boli eruptive virale– Enteroviroze– Hepatite virale– Salmoneloze– Toxiinfecții alimentare– Trichinoza– Lambliaza– Rickettsioze– Toxoplasmoza.– Erizipeloidul Rosenbach– Infecții cu anaerobi– Trichomoniaza urogenitală– Antibioterapia antiinfecțioasă și antibiograma, noțiuni generale și practice– Infecția HIVBAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE BOLI INFECȚIOASE ȘI PARAZITARE (75 ore)– Exudatul naso-rinofaringian: 10 pacienți– Examen bacteriologic secreții cutaneo-mucoase: 10 pacienți– Examen parazitologic cutanat: 10 pacienți– Examen copro-parazitologic: 10 pacienți– Examen micologic direct cutaneo-mucos: 10 pacienți– Examen cu lampa Wood: 10 pacienți– Interpretare investigații de laborator pentru virusurile hepatitice: 10 pacienți– Antibiograma: 10 pacienți– Interpretare investigații de laborator pentru infecția HIV: 10 paciențiModul 5. HISTOPATOLOGIEDemonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.TEMATICA MODULULUI HISTOPATOLOGIE (40 ore)– Structura pielii la microscopul optic și electronic.– Principalele procese histopatologice și particularitățile lor la nivelul pielii.BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE HISTOPATOLOGIE (100 ore)– Interpretarea unui preparat histopatologic pentru diagnosticul principalelor afecțiuni dermatologice: 80 pacienți– Tehnica pregătirii unui preparat histopatologic în vederea examinării: 10 pacienți– Efectuarea și interpretarea examenului citologic Tzanck: 10 paciențiModul 6. BIOETICĂTEMATICA MODULULUI BIOETICĂ (10 ore)– Introducere în Bioetică– Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticiiRelația medic-pacient I– Relația medic-pacient II– Greșeli și erori în practica medicalăProbleme etice la începutul viețiiProbleme etice la finalul vieții– Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umaneProbleme etice în genetică și genomică– Etica cercetării pe subiecți umaniBAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE BIOETICĂ (25 ore)– Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioeticăReglementarea practicii medicale prin coduri de etică– Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practiceIlustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practiceExemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete– Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete– Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete– Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concreteDiscutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete– Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete– Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concreteModul 7 ONCOLOGIE MEDICALĂ3 săptămâni15 ore curs 35 ore stagiuTematica orelor de curs (15 ore)1.Biologia cancerului cutanat și non-cutanat (procesele de bază ale carcinogenezei; cinetica celulelor tumorale, proliferarea și moartea celulară programată, echilibrul dintre moartea și proliferarea celulară). Imunologia tumorală (interrelația între tumoră și sistemele imune ale gazdei, incluzând antigenicitatea tumorală, citotoxicitatea antitumorală mediată imun și efectul direct al citokinelor asupra tumorilor).2.Principii de bază în diagnosticul și tratamentul bolilor maligne. Îngrijirea pacienților cu boli maligne. Abordul multidisciplinar al pacientului cu patologie oncologică cutanată.3.Chirurgia oncologică: indicațiile și contraindicațiile chirurgiei oncologice; cunoașterea rolului chirurgiei în stadializarea și tratamentul neoplaziilor cutanate; indicațiile și stabilirea secvenței tratamentului chirurgical în raport cu celelalte modalități de tratament în patologia tumorală cutanată; riscurile și beneficiile chirurgiei ca tratament exclusiv sau asociat cu radioterapia sau/ și chimioterapia în cancerele cutanate; cunoașterea complicațiilor postoperatorii în patologia tumorală cutanată sau în relație cu neoplaziile cutanate.4.Radioterapia: principiile radiobiologiei și indicațiile radioterapiei ca modalitate de tratament curativ și paliativ; principiile planului de tratament și ale dozimetriei; indicația asocierii radioterapiei cu celelalte metode de tratament, chirurgia, chimioterapia sau imunoterapia; cunoașterea efectelor acute și tardive ale radioterapiei la nivel sistemic și cutanat.5.Chimioterapia: indicațiile, obiectivele și utilitatea chimioterapiei în tratamentul primar al neoplaziei cutanate și în cazul recidivelor neoplazice; aprecierea comorbidităților, individualizat, în scopul determinării raportului risc/ beneficiu al tratamentului cu agenți citostatici; profilul de toxicitate al fiecărui agent, incluzând riscurile pe termen lung, adaptarea în mod individual a dozei și orarului administrării în caz de manifestările secundare/ toxicitate / adverse cutanate.6.Hormonoterapia - cunoașterea existenței/ clasificării diferitelor tipuri de agenți (anti)hormonali; principii de farmacologie clinică și impactul acestora asupra organului cutanat.7.Terapia biologică: acțiunea și indicațiile terapiei biologice, inclusiv citokine și factori de creștere hematopoetici; spectrul efectelor secundare ale acesteia și ale asocierii acestora cu chimioterapia; conceptele de bază ale terapiei moleculare țintite (anticorpii monoclonali, vaccinurile antitumorale, terapia celulară, și terapia genică); impactul utilizării terapiei biologice asupra organului cutanat.8.Tratament suportiv și paliativ: semnificația în cadrul terapiei cancerului; indicațiile și modalitățile de tratament suportiv, limitele și efectele secundare ale acestora, cu impact asupra tegumentului; îngrijirea paliativă a bolnavilor terminali cu manifestări cutanate.9.Managementul reacțiilor cutanate adverse / secundare / toxicitate ale terapiilor oncologice pentru tumori maligne cutaneo-mucoase sau ale altor organe.10.Pielea ca țintă a metastazelor cancerelor profunde.11.Cancerele profunde cu determinări cutanate.12.Melanoamele (epidemiologie; istorie naturală; clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie; diagnostic - particularități - 1. localizare anatomică: cutanată, non - cutanată/ uveală, mucosală, cu origine neprecizată; 2. Leziunile nepigmentare; 3. Profilul molecular ; 4. Sindroame paraneoplazice ; evoluție; indicație terapeutică; pricipalele asocieri de chimioterapie; terapie țintită molecular, imunoterapie, chirurgie; urmărire postterapeutică).13.Cancerul cutanat bazo- și spino-celular (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)14.Limfoamele cutanate (epidemiologie, istorie naturală, clasificare, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică - corelații evolutive ale diferitelor scheme terapeutice).Baremul activităților practice:– Examenul clinic în cadrul pacientului cu afecțiuni oncologice: 10 pacienți– Examenul paraclinic în cadrul pacientului oncologic: 10 pacienți– Monitorizarea clinică și terapeutică a pacientului oncologic: 10 paciențiMODUL 8: IMAGISTICA CUTANATĂ 3 săptămâni (15 ore Curs, 35 ore Stagii clinice și practice)Tematica modulului de Imagistica cutanată (15 ore):Curs 1 (3 ore):1.Introducere în tehnica ecografiei: principii, aparatură, tipuri de sonde.2.Tehnici non-invazive în diagnosticul bolilor dermatologice: ecografia convențională, ecografia de înaltă frecvență, microscopia confocală – dincolo de examinarea vizuală a pielii.3.Noțiuni introductive despre microscopia confocală și OCT. Utilizarea acestor dispozitive în patologia cutanată.Curs 2 (2 ore):3.Anatomia sistemului tegumentar și a țesutului subcutanat prin tehnici imagistice.4.Ultrasonografia cutanată: semiologie, artefacte, indicații, avantaje, limite, proceduri.Curs 3 (2 ore):5.Ecografia Doppler: principii, moduri, aplicații în dermatologie6.Elastografia: principii, tehnici, aplicații în dermatologieCurs 4 (2 ore):7.Ultrasonografia pielii, părului și unghiilor normale8.Ultrasonografia în afecțiunile firului de păr și ale unghiilorCurs 5 (2 ore):9.Ultrasonografia în bolile inflamatorii cutanate10.Ultrasonografia în tumorile benigne ale pieliiCurs 6 (2 ore):11.Ultrasonografia în tumorile cutanate vasculare și în malformațiile vasculare12.Ultrasonografia tumorilor maligne cutanate de tip non-melanomCurs 7 (2 ore):13.Ultrasonografia ganglionilor limfatici14.Ultrasonografia tumorilor maligne cutanate de tip melanomBaremul activităților practice Imagistica cutanată (35 ore):● Aplicații practice● Cazuri clinice● Efectuarea tehnicii de ultrasonografie cutanată și de părți moi și interpretarea aspectului ecografic:– al tegumentului, al firului de păr și al aparatului unghial (normal și patologic)– în bolile inflamatorii cutanate– în tumorile benigne ale pielii– în tumorile cutanate vasculare și în malformațiile vasculare– în tumorile maligne cutanate de tip non-melanom– al ganglionilor limfatici– în tumorile maligne cutanate de tip melanomMODUL 9: EPIDEMIOLOGIE CLINICA 2 Săptămâni – 10 Ore curs 25 ore stagiuTematica orelor de curs (10 ore)1.Epidemiologia (definiție, scopuri, utilizare și domenii de aplicare); metoda epidemiologică și metoda clinică: utilizarea și interpretarea lor în cunoașterea problemelor sănătății și luarea deciziei în sănătatea comunitară.2.Evaluarea calității informației științifice. Evaluarea calității unui studiu clinic. Studiile observaționale. Studiile intervenționale.Medicina Bazată pe Dovezi (MBD) - principii și aplicabilitate în practica dermatologică. Sisteme de asigurări de sănătate.3.Infecțiile emergente cu impact asupra patologiei dermatologice.4.Infecțiile reemergente în relație cu afecțiunile cutanate.5.Infecțiile asociate asistenței medicale în relație cu tegumentul.6.Prevenirea și controlul îmbolnăvirilor (profilaxie primordială, primară, secundară și terțiară) în patologia dermatologică.7.Conceptul de Asistența Primară a Stării de Sănătate în supravegherea, prevenirea și controlul stărilor de sănătate și boală la nivel comunitar, cu referiri la afecțiunile dermatologice.Barem activități practice (25 ore)– Organizarea, funcționarea și aplicarea principiilor epidemiologice în cabinetul / ambulatorul / secția dermatologie– Investigație / anchetă epidemiologică: 10 anchete– Interpretarea rezultatelor unui studiu clinic: 10 studii– Plan măsuri profilaxie IAAM (infecții asociate activității medicale): 1 planModul 10. PEDIATRIEDemonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.TEMATICA MODULULUI PEDIATRIE (30 ore)– Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice.Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare– Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil– Alimentația sugarului și copilului sănătos. Alimentația copilului cu o boala acută.Criteriile de apreciere a stării de nutriție– Malnutriția protein-energetică și proteică. Obezitatea. Deficiențele vitaminice și ale oligomineralelor– Urgențele pediatrice majore (inclusiv șocul anafilactic, intoxicațiile acute medicamentoase, înțepături de insecte veninoase, mușcături de animale)– Stabilirea suspiciunii de boala genetică. Screening-ul nou născutului pentru boli genetice– Probleme medicale ale adolescentului: creșterea și dezvoltarea pubertară. Aspecte de patologie specifică adolescentului (inclusiv bolile cu transmisie sexuală, acneea)– Reacții de hipersensibilizare. Principii de diagnostic și tratament ale bolii atopice.Alergiile alimentare. Urticaria și angioedemul– Sindromul febril prelungit și febră de etiologie neprecizată– Diareile acute bacteriene și virale– Infecțiile tractului respirator superior– Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil– Infecții cutanate cu risc sistemic la copilul de vârstă mică– Erupții în perioada neonatală– Intoxicații sistemice cu poartă de intrare cutanată– Boli imune cu manifestări cutanate la copilBaremul activităților practice (75 ore)– Măsurători antropometrice și interpretarea lor la copilul de diverse vârste: 10 pacienți– Puncții și recoltări venoase la sugar și copil: 10 pacienți– Instalarea unui cateter venos percutan: 2 pacienți– Recoltare de sânge capilar pentru echilibrul acido-bazic prin metoda Astrup: 10 paciențiModul 11. MEDICINA MUNCIIDemonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.TEMATICA MODULULUI MEDICINA MUNCII (10 ore)– Bolile profesionale– Definiție– Criterii de diagnostic– Anamneza profesională– Semnalarea bolii profesionale– Profilaxia bolii profesionale– Boli dermatologice profesionale– Identificarea agenților etiologici profesionali– Locuri de muncă, profesii expuse– Stabilirea diagnosticului de profesionalitate– Testare cutanată la alergeni profesionali– Metode de prevenire a bolilor dermatologice profesionale– Boli dermatologice incluse în tabelul bolilor profesionale– Semnalarea/declararea bolilor profesionale dermatologice (colaborarea medic dermatolog - medic medicina muncii)– Legislație națională și europeană de medicina munciiBAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE MEDICINA MUNCII (25 ore)– Modalități de identificare a locurilor de muncă și a profesiunilor expuse, precum și a agenților etiologici profesionali care pot determina boli dermatologice profesionale (microclimat profesional, agenți chimici, radiații ionizante și neionizante, agenți biologici): 5 modalități– Efectuarea anamnezei profesionale: element esențial pentru diagnosticul bolii profesionale: 5 pacienți– Efectuarea testelor cutanate specifice și interpretarea lor: element de diagnostic pentru boala dermatologică profesională: 5 pacienți– Exemplificarea etapelor de diagnostic pentru stabilirea profesionalității în bolile dermatologice: rolul medicului dermatolog, rolul medicului de medicina muncii; aplicații practice pentru realizarea parteneriatului medic dermatolog – medic medicina muncii: 5 exemple– Parcurgerea etapelor de semnalare /declarare a bolii profesionale în conformitate cu legislația în vigoare. Drepturi și obligații medic/pacient: 5 paciențiModul 12. DERMATOLOGIEVENEROLOGIETEMATICA MODULULUI DERMATOLOGIEVENEROLOGIE (240 ore)Modul 12.1 - Noțiuni de bază1.Tematică1.a.Tematică curs (80 ore)– Noțiuni privind structura, funcția și fiziopatologia pielii și a mucoaselor– Examenul clinic dermatologic în funcție de sex și vârstă– Descrierea leziunilor elementare dermatologice– Modificări cutanate specifice (ex. semnul Darier, fenomenul Koebner, semnul Nikolski, dermografismul, modificarea leziunilor cutanate în funcție de fototip etc.)– Scoruri pentru monitorizarea afecțiunilor dermatologice (PASI, EASI, SCORAD, index Sartorius, scoruri pentru acnee, vitiligo etc.)– Utilizarea examenului cu lampă Wood în dermato- venerologie– Noțiuni de bază de dermatoscopie– Noțiuni de bază de histopatologie cutanată (microscopie optică, tehnici speciale de colorare, microscopie electronică)– Descrierea tehnicilor de mică chirurgie dermatologică– Biopsia cutanată– Istoria dermatologiei1.b.Tematică aplicații practice (250 ore)– Tehnici de anestezie locală: 5 pacienți– Tehnici de biopsie cutanată (punch,shave): 6 pacienți– Noțiuni de bază privind prepararea și interpretarea lamelor cu preparat cutanat în colorație hemalaun-eozină: 50 pacienți– Noțiuni de bază privind prepararea și interpretarea lamelor de examen histopatologic, imunohistochimie și tehnici de imunofluorescență. Citodiagnostic Tzanck: 30 pacienți– Examen clinic general, examenul pentru infecții cu transmitere sexuală: 20 pacienți– Monitorizarea pacienților dermatologici folosind scoruri specifice (ex. PASI, EASI): 20 pacienți2.Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor practice și teoretice necesare realizării examenului clinic dermatologic în vederea diagnosticului.3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a identifica leziunile elementare dermatologice și de a realiza corect examenul clinic local dermatologic.– Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect principalele procese histopatologice de la nivel cutanat.– Capacitatea de a recomanda corect indicațiile de investigare anatomo-clinică pentru principalele afecțiuni dermatologice.– Capacitatea de a corela examenul clinic cutanat, examenul dermatoscopic și investigațiile anatomo-patologice.Modul 12.2 - Afecțiuni acute și urgente în dermato-veneroloqie1.Tematică1.a.Tematică curs (80 ore)– Angioedemul si șocul anafilatic prim ajutor– Insuficiența cutanată– Eritrodermii– Reacții post-medicamentoase (sdr. Lyell, sdr. Stevens-Johnson, eritem polimorf)– Infecții virale cu afectare cutaneo-mucoasă– Infecții bacteriene cutaneo-mucoase (stafilococii, streptococii, tuberculoza cutanată, lepra etc.)– Infecții micotice cutaneo-mucoase– Ectoparazitoze– Infecții parazitare cu afectare cutanată (ex. protozoare, infecții intestinale parazitare)– Infecții micotice și parazitare tropicale– Infecții cu transmitere sexuală (sifilis, gonoree, chlamydia, limfogranulomatoza veneriană, șancru moale, granulom inghinal, infecția cu HPV)– Infecția HIV. SIDA și afecțiuni asociate. Tratamentul sistemic al infecției HIV (HAART etc.)– Afecțiuni induse de expunerea la temperaturi extreme1.b.Tematică aplicații practice (200 ore)– Monitorizarea pacientului cu insuficiență cutanată: 5 pacienți– Tehnici de prelevare a probelor (incluzând aspirat, incizie, biopsie) pentru diagnosticul infecțiilor cutanate: 10 pacienți– Tehnici de examen microbiologic pentru infecții parazitare, micotice, virale și bacteriene: 10 pacienți– Tehnica tratamentului local pentru afecțiuni cutanate infectate: 10 pacienți– Tratamentul sistemic al infecțiilor manifestate la nivel cutaneo-mucos: 15 pacienți– Tratamentul pacientului cu degerături / arsuri: 2 pacienți2.Obiective educaționale specifice– Stăpânirea corectă a cunoștințelor teoretice și practice de evaluare și monitorizare a pacientului cu insuficiență cutanată.– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni acute și urgențe dermatologice.3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiunile acute și urgențele în dermatologie și de a identifica factorii de risc asociați.– Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice în cazul afecțiunilor acute și urgențelor dermatologice.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare și de a alcătui echipe multidisciplinare în cazurile necesare.Modul 12.3 - Afecțiuni inflamatorii și autoimune ale pielii și țesuturilor adiacente1.Tematică1.a.Tematică curs (100 ore)– Afecțiuni prin defecte dobândite sau congenitale de keratinizare– Psoriazis– Eczeme– Terenul atopic și dermatita atopică– Lichen plan și reacții lichenoide– Afecțiuni buloase– Dermatoze neutrofilice– Scleroze și pseudoscleroze– Afecțiuni de țesut mezenchimal (genetice/dobândite)– Colagenoze cu afectare cutaneo-mucoasă– Afecțiuni granulomatoase– Paniculite"– Discromii cutanate (vitiligo, leukodermii, hiper- / hipopigmentări)– Fiziopatologia afecțiunilor inflamatorii ale epidermului, joncțiunii dermo-epidermice, dermului, anexelor cutanate, țesutului subcutanat– Noțiuni de bază privind comorbiditățile asociate afecțiuni autoimune cu manifestare cutanată– Tratamentul topic și sistemic (ex. fotochimioterapie, terapie biologică, terapie cu citokine, imunoglobuline iv)1.b.Tematică aplicații practice (250 ore)– Interpretarea rezultatelor de laborator în afecțiunile inflamatorii și autoimune cu afectare cutaneo-mucoasă: 10 pacienți– Interpretarea examenului histopatologic în afecțiunile inflamatorii și autoimune cu afectare cutaneo-mucoasă: 10 pacienți– Determinarea gradului de afectare a calității vieții și identificarea complicațiilor psihosociale în afecțiunile inflamatorii și auto-imune cu afectare cutaneo-mucoasă: 10 – Sfatul genetic la pacienții cu afecțiuni dermatologice: 5 pacienți– Cunoștințe practice despre realizarea de teste moleculare (PCR, secvențiere ADN, hibridizare) și interpretarea acestora: 2 discuții tematice– Tehnici de depigmentare: 2 pacienți2.Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni țesuturilor adiacente.3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiuni inflamatorii și autoimune ale pielii.– Interpretarea rezultatelor explorărilor specifice din afecțiunile inflamatorii și autoimune ale pielii.– Capacitatea de integrare și armonizare a indicațiilor investigaționale și terapeutice pentru principalele afecțiuni inflamatorii și autoimune ale pielii.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare și de a lucra în echipă multidisciplinară pentru diagnosticul, tratamentul și monitorizarea pacienților cu afecțiuni inflamatorii sau autoimune cutanate.Modul 12.4 - Afecțiuni vasculare1.Tematică1.a.Tematică curs (80 ore)– Boala venoasă cronică a membrelor inferioare și complicațiile acesteia– Ulcerul de origine venoasă, arterială, neurologică– Ulcerul microangiopatic, ulcerul neoplazic– Vasculite cutanate– Afecțiuni cutanate purpurice– Vasculite livedoide– Trombofilii– Limfedeme primare și secundare– Malformații vasculare și limfatice– Hemangioame– Hemoroizi– Flebite– Tromboza venoasă profundă– Sindromul posttrombotic– Boala Mondor– Tratamentul chirurgical și conservativ al rănilor1.b.Tematică aplicații practice (200 ore)– Interpretare teste de coagulare, teste de tromboză: 15 pacienți– Teste funcționale ale sistemului venos: 15 pacienți– Testul Rumpel-Leede (test de fragilitate capilară): 15 pacienți– Testul Allen (examen clinic al fluxului sanguin arterial la nivelul membrelor superioare): 15 pacienți– Indexul gleznă-braț: 15 pacienți– Tehnica pansamentului leziunilor cutanate cu lipsă de substanță: 15 pacienți– Tratament specific, topic și sistemic, al ulcerului de gambă: 15 pacienți– Utilizarea sistemelor de drenaj limfatic: 15 pacienți– Pompe vacuum în tratamentul ulcerului de gambă: 2 pacienți– Tratamentul chirurgical în ulcerul de gambă: 2 pacienți– Grefe de piele utilizate în tratamentul ulcerului de gambă: 1 pacient– Tratamentul non-chirurgical al ulcerului de gambă (betablocante, laserterapie pentru leziuni vasculare): 5 pacienți– Utilizarea reografiei în diagnosticul trombozei venoase: 1 pacient– Utilizarea explorării ultrasonografice duplex în insuficiența venoasă a membrelor inferioare: 5 pacienți– Flebochirurgie (ex. ligatura venelor superficiale, trombectomie superficială): 1 pacient2.Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și tratamentului medicamentos și chirurgical la pacienții cu afecțiuni vasculare în dermatologie.3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiunile vasculare cu interesare cutanată și de a identifica factorii de risc asociați.– Capacitatea de a înțelege, recomanda și interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile vasculare dermatologice.– Capacitatea de integrare și armonizare a indicațiilor investigaționale și terapeutice pentru afecțiunile vasculare cutanate.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare și de a lucra în echipă multidisciplinară pentru diagnosticul, tratamentul și monitorizarea pacienților cu afecțiuni vasculare cutanate.Modul 12.5 - Afecțiuni sistemice cu determinări cutanate1.Tematică1.a.Tematică curs (80 ore)– Afectarea cutanată la pacienții cu diabet zaharat– Boli cu depozite cutanate– Afectarea cutanată la pacienții cu renale– Afectarea cutanată la pacienții cu afecțiuni hepatice– Afectarea cutanată la pacienții cu afecțiuni gastro-intestinale– Afectarea cutanată la pacienții cu afecțiuni pulmonare de etiologie non-alergică (ex. granulomatoza eozinofilică cu poliangeită, fibroză în cadrul sclerodermiei)– Afecțiuni induse de malnutriție sau aport hipocaloric, inclusiv de minerale și vitamine– Neuropatii cu afectare cutanată– Distrofiile elastice ale pielii (pseudoxantom elastic, acrodermita Pick-Herxheimer, anetodermiile, polikilodermiile).– Sindroame paraneoplazice– Psihodermatologie1.b.Tematică aplicații practice (200 ore)– Recomandarea și interpretarea rezultatelor investigațiilor de laborator în cadrul afecțiunilor sistemice cu determinări cutanate: 10 pacienți– Monitorizarea pacientului cu afecțiunilor sistemice cu determinări cutanate: 10 pacienți– Abordarea terapeutică a pacientului cu afecțiune sistemică cu determinări cutanate: 10 pacienți2.Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice la pacienții cu afecțiuni sistemice cu determinări cutanate.3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiuni sistemice cu determinări cutanate și de a identifica factorii de risc asociați.– Capacitatea de a recomanda, înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile sistemice cu determinări cutanate.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare.– Capacitatea de a armoniza în echipă multidisciplinară indicațiile diagnostice și terapeutice pentru afecțiunile sistemice cu determinări cutanate.Modul 12.6 – Dermato-farmacologie 1.Tematică1.a.Tematică curs (40 ore)– Noțiuni teoretice privind farmacologia tratamentului dermatologic în funcție de vârstă (copii, adulți, vârstnici): adsorbție, absorbție, efecte adverse– Ghiduri naționale și reglementări privind tratamentul dermatologic– Tratamentul topic:– mecanismul de acțiune și interacțiuni medicamentoase ale substanțelor utilizate– forme farmaceutice: cremă, unguent, loțiune, soluție, pastă– reacții adverse– formule de bază ale tratamentului keratolitic, keratoplastic, rehidratant– substanțe topice antiproliferative– agenți topici imunologici topici– agenți topici de protecție cutanată– tratamente topice specifice (ex. corticosteroizi, inhibitori de calcineurină, cignolin, vitamina D și derivații săi, retinoizi, acid azelaic, benzoil peroxid)– agenți dezinfectanți– agenți anti-infecțioși (antibacterieni, antimicotici, antivirali, antiparazitari)– substanțe depigmentante– substanțe repigmentante– substanțe de stimulare și inhibare a creșterii părului.– Tratamentul sistemic:– efecte directe, efecte secundare, reacții adverse, interacțiuni medicamentoase– glucocorticosteroizi– methotrexat– citokine– terapii inovative în dermatologie– azathioprină– mycofenolat mofetil– retinoizi și agenți cu acțiune retinoid-like– hidroxiclorochină– antiinflamatoare non-steroidiene– dapsonă– antibiotice– agenți antivirali– agenți antiparazitari– antihistaminice– substanțe antipuriginoase– agenți citostatici în tratamentul afecțiunilor autoimune– imunoglubuline iv– alte medicamente (ex. fumarați, talidomidă)– Tehnici de biologie moleculară utilizate în tratamentul afecțiunilor dermato-venerologice1.b.Tematică aplicații practice (100 ore)– Prescrierea medicației topice dermatologice: 100 pacienți– Prescrierea preparatelor magistrale de uz dermatologic: 100 pacienți– Prescrierea medicației sistemice utilizate în dermatologie: 100 pacienți– Sistemul de clasificare pentru recomandările din Ghidurile de diagnostic și tratament: 5 discuții tematice– Utilizarea Ghidurilor internaționale de tratament: 10 discuții tematice -Noțiuni de bază privind recomandările și avertizările ANM-DM, EMA și FDA: 5 5 discuții tematice– Utilizarea imunoterapiei și agenți citostatici în tratamentul neoplaziilor: 5 pacienți– Raportarea reacțiilor adverse în tratamentul topic și sistemic dermatologic: 2 pacienți2.Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice privind terapia topică în dermato-venerologie.– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice privind terapia sistemică în dermato-venerologie.– Diagnosticul, monitorizarea și tratamentul principalelor reacții adverse la medicamentele folosite în terapia dermato-venerologică.3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a prescrie corect tratament local în afețiunile cutaneo-mucoase.– Capacitatea de a prescrie corect tratamentul sistemic în afețiunile cutaneo-mucoase.– Raportarea reacțiilor adverse post-medicamentoare.Modul 12.7 – Tratamentul cu agenți fizici si chimici, UV-terapia si laserterapia1.Tematică1.a.Tematică curs (40 ore)– Noțiuni teoretice privind mecanismul de acțiune,efectele și reacțiile adverse în cazul terapiei cu radiații UV, terapiei fotodinamice și laserterapiei– Utilizarea UVA-terapiei în dermatologie– Utilizarea UVB-terapiei în dermatologie– Utilizarea terapiei fotodinamice– Utilizarea crioterapiei– Chemoablația – aplicații în dermatologie– Utilizarea diferitelor tipuri de terapie laser neablativă în dermatologie– Utilizarea terapiei laser ablative în dermatologie– Utilizarea terapiei cu lumină intens pulsată în dermatologie (IPL)– Noțiuni de balneoterapie1.b.Tematică aplicații practice (100 ore)– Fotografie medicală: 50 pacienți– Informarea pacientului privind diferitele proceduri diagnostice și terapeutice utilizate în dermato-venerologie: 20 pacienți– Tehnica terapiei UV (UVB, UVBnb, PUVA): 10 pacienți– Utilizarea terapiei fotodinamice: 3 pacienți– Utilizarea crioterapiei: 20 pacienți– Chemoablația - aplicații în dermatologie: un seminar tematic– Utilizarea terapiei laser neablative în dermatologie: 10 pacienți– Utilizarea terapiei laser ablative în dermatologie: 10 pacienți– Utilizarea terapiei cu lumină intens pulsată în dermatologie (IPL): 10– Noțiuni de balneoterapie și talasoterapie: un seminar tematic2.Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice privind terapia cu agenți fizici și chimici, UV-terapia și laserterapia în dermatologie.– Cunoașterea reacțiilor adverse la terapia cu agenți fizici și chimici, UV-terapia și laserterapia în dermatologie.3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiunile dermatologice care beneficiază de terapia cu agenți fizici și chimici, UV-terapie și laserterapie în dermatologie.– Capacitatea de a înțelege modalitatea de acțiune cutanată a terapiei cu agenți fizici și chimici, UV-terapiei și laserterapiei în dermatologie.– Administrarea corectă a terapiei cu agenți fizici și chimici, UV-terapiei și laserterapiei în dermatologie.Modul 12.8 – Afecțiuni alergice1.Tematică1.a.Tematică curs (80 ore)– Noțiuni generale despre reacțiile de hipersensibiliate I-IV– Noțiuni teroretice despre reacția alergică, intoleranță și reacții pseudoalergice– Eczema alergică și iritativă– Reacția fotoalergică și fototoxică. Fotodermatoze– Urticaria și angioedemul– Reacția post-înțepătură de insecte (ex. artropode)– Dermatoze alergice cu factor profesional– Eozinofilia asociată reacțiilor cutanate alergice– Porfirii1.b.Tematică aplicații practice (200 ore)– Testare patch epicutanată: 10 pacienți– Teste prin înțepare (prick test): 5 pacienți– Teste cutanate de provocare: 5 pacienți– Test cutanat cu ser autolog: 2 pacienți– Imunoterapie alergen specifică: o discuție tematică– Monitorizarea pruritului: 5 pacienți2.Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni alergice dermatologice.3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiunile alergice și de a identifica factorii de risc domestici sau ocupaționali asociați.– Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile alergice cutanate.– Cunoașterea programelor și măsurilor de prevenție și de monitorizare în cazul pacienților cu dermatoze profesionale.– Capacitatea de a armoniza corect indicațiile terapeutice pentru principalele afecțiuni alergice.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare în cazurile necesare.Modul 12.9 – Afecțiunile anexelor cutanate1.Tematică1.a.Tematică curs (80 ore)– Afecțiuni ale glandelor sudoripare:– hiperhidroza primară și secundară– hipohidroza și anhidroza primară și secundară– hidradenita/miliaria/ hidradenită supurativă primară– afecțiuni induse medicamentos– Afecțiuni ale glandelor sebacee:– hamartoame– hiperplazii– carcinoame– anomalii endocrinologice– acnee– rozacee– dermatita periorală– foliculita gram negative– Afecțiuni ale foliculului pilos– alopecia androgenetică– afecțiuni autoimune incluzând alopecia areata– dezechilibre toxic induse– afecțiuni congenitale– acneea inversată– hipo-/hipertricoza– hirsutism– afecțiuni induse medicamentos– infecții– tricograma– Afecțiuni ale unghiilor– sindroame congenitale primare– afecțiuni secundare (psoriazis, lichen plan, micoze, tumori, afecțiuni induse medicamentos)1.b.Tematică aplicații practice (200 ore)– Testarea funcției glandelor sudoripare: 2 pacienți– Infiltrații de toxină botulinică în cadrul tratamentului hiperhidrozei: 1 pacient– Monitorizarea pacientulului cu acnee: 5 pacienți– Tratamentul chirurgical în acnee: 1 pacient– Peeling chimic, dermabraziune: 1 pacient– Tehnica injectării subcutanate: 3 pacienți– Metode de transplant de păr: o discuție tematică– Tricograma: 5 pacienți– Avulsie unghială: 5 pacienți2.Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni ale anexelor cutanate.3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica afecțiunile anexelor cutanate și de a identifica factorii de risc asociați.– Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile ale anexelor cutanate.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare în cazurile necesare.Modul 12.10 – Dermato-oncologie1.Tematică1.a.Tematică curs (80 ore)– Noțiuni teoretice privind mecanismele de carcinogeneză. Distrucția cutanată UV indusă. Biologia moleculară în melanom– Ghidurile naționale de diagnostic și tratament al tumorilor și limfoamelor cutanate– Algoritmi de diagnostic și tratament pentru formațiuni tumorale cutanate benigne și maligne– Metode de diagnostic paraclinic în tumorile cutanate (ex. dermatoscopie, ecografie cutanată, microscopie confocală)– Metode de tratament în tumorile cutanate (ex. chirurgie dermatologică, electrochirurgie, criochirurgie, fotovaporizare laser, terapie fotodinamică=– Hamartoame cutanate (nevi epidermici, nevi sebacei, nevi vasculari, nevi piloși, nevi sudoripari, nevi de țesut mezenchimal, hamartoame asociate diverselor sindroame)– Tumori cutaneo-mucoase premaligne– Carcinoame epidermice in situ– Tumori epidermice maligne– carcinom bazocelular– carcinom spinocelular– Leziuni melanocitare benigne– Hiperpigmentări circumscrise– Nevi melanocitari (epidermici, compuși, albaștri); nev Spitz, nev Becker, nev Wiesner– Melanomul– Tumori benigne ale țesutului mezenchimal (fibrom, dermatofibrom, cicatrice keloide și hipertrofice)– Tumori ale țesutului subcutanat (lipom, liposarcom)– Chisturi de origine cutanată sau ale anexelor pielii– Carcinoame in situ ale anexelor pielii– Tumori ale anexelor pielii (benigne și maligne)– Tumori vasculare (hemangioame benigne inflantile, hemangioame neonatale, hemangioame diseminate, tumori vasculare congenitale, malformații vasculare, tumori vasculare maligne)– Malformații și tumori ale țesutului muscular și neural (neurofibroame, leiomion, neurinom)– Limfoame cutanate și pseudolimfoame (cu celule T, cu celule B)– Proliferări celulare dendritice/histiocitare de origine benignă sau malignă– Tumori endocrinologice cu determinări cutanate– Tumori viscerale cu metastazare cutanată frecventă– Tumori cu origine primară necunoscută– Noțiuni despre tehnicile paleative– Noțiuni de bază privind onco-psihologia.1.b.Tematică aplicații practice (200 ore)– Examenul histopatologic al tumorilor cutanate și anexelor pielii: 30 lame– Tehnica exciziei formațiunilor tumorale cutanate melanocitare și non-melanocitare benigne și maligne: 5 pacienți– Tehnica lambourilor cutanate utilizate în tratamentul tumorilor cutanate: 5 pacienți– Dermatoscopia tumorilor cutanate: 25 pacienți– Tehnici de crioterapie în tumorile cutanate: 20 pacienți– Tehnici de electro-chirurgie: 25 pacienți– Tehnica shave-biopsy: 2 pacienți– Infuzii de citostatice: 1 pacient2.Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor practice și teoretice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni oncologice cutanate.– Cunoașterea metodelor de screening pentru pacienții cu afecțiuni oncologice cutanate.3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a preveni, diagnostica, trata (medical și chirurgical) și monitoriza tumorile cutaneo-mucoase și ale anexelor pielii.– Cunoașterea măsurilor de reabilitare a pacienților cu leziuni maligne cutanate -Capacitatea de a recomanda, înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile oncologice cutanate.– Capacitatea de a armoniza corect indicațiile terapeutice pentru principalele afecțiuni oncologice cutanate.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare în cazurile necesare.– Capacitatea de a elabora planul de monitorizare în conformitate cu ghidurile afecțiunilor onco-dermatologice.Modul 12.11 – Metode de diagnostic și investigații utilizate în dermato- venerologie1.Tematică1.a.Tematică curs (100 ore)– Dermatoscopie– Video-dermatoscopie– Examen histopatologic și tehnici specifice de diagnostic anatomo-patologic în dermatologie– Tehnici de biologie moleculară utilizate în diagnosticul afecțiunilor dermato-venerologice– Proceduri funcționale și invazive în evaluarea vaselor sangvine– Investigațiile de laborator în infecțiile dermato-venerologice1.b.Tematică aplicații practice (250 ore)– Dermatoscopie: 50 pacienți– Interpretare lame histopatologice cu afecțiuni cutanate: 10 lame– Ultrasonografie cutanată A+B: 5 pacienți– Interpretarea rezultatelor culturilor micologice: 5 pacienți– Examen cu lampa Wood în infecții cutanate: 5 pacienți– Microscopie de fluorescență pentru examinare bacteriologică, virală, micologică: o discuție tematică– Interpretare rezultate IgE totale, Ig E specifice, histamină, triptază etc.: 30 pacienți– Microscopie confocală o discuție tematică.– Teste serologice utilizate în venerologie: 5 pacienți2.Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare recomandărilor diagnostice în dermato-venerologie.3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a exersa abilitățile practice dobândite privind tehnicile diagnosticului de laborator în dermato-venerologie.– Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din cadrul diferitelor afecțiuni dermato-venerologice.– Capacitatea de a lucra în echipă pentru recomandarea și interpretarea corectă a rezultatelor investigațiilor de laborator din cadrul afecțiunilor cu manifestare cutaneo-mucoasă.Modul 12.12 – Afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice1.Tematică1.a.Tematică curs (40 ore)– Funcția endocrină în pubertare și adolescență: răsunetul acesteia la nivel cutaneo-mucos– Funcția endocrină la vărsta adultă: determinări dermatologice -Menopauza/andropauza: implicații dermatologice– Sindromul metabolic– Afecțiuni ale glandei tidoide și ale glandelor paratiroide cu implicare dermatologică– Alte anomalii endocrinologice cu manifestări cutanate– Noțiuni de sexologie. Disfuncția erectilă. Intersexualitate– Modificări cutanate fiziologice și patiologice în sarcină1.b.Tematică aplicații practice (100 ore)– Examenul clinic în cadrul pacientului dermatologic cu afectare endocrină: 5 pacienți– Examenul paraclinic în cadrul pacientului dermatologic cu afectare endocrină: 5 pacienți– Monitorizarea clinică și terapeutică a adolescentului cu acnee: 10 pacienți2.Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice la pacienții cu afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice.3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect pacienții cu afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice și de a identifica factorii de risc asociați.– Capacitatea de a recomanda, înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice la pacienții cu afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice.– Capacitatea de a armoniza indicațiile diagnostice și terapeutice pentru pacienții cu afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice în consult interdisciplinar.Modul 12.13 – Dermato-cosmetologie și dermatologie corectivă1.Tematică1.a.Tematică curs (60 ore)– Noțiuni generale și specifice privind proceduri utilizate în cosmetologie– Aplicațiile toxinei botulinice– Aplicațiile fillerelor– Peelingul cutanat– Prevenția complicațiilor procedurilor dermato-cosmetice și managementul acestora– Tratamente corective laser in dermatologie– Tehnici combinate moderne în dermatologia corectivă– Remodelarea cicatricelor– Prevenția carcinogenezei induse de UV sau iatrogen– Aplicațiile laserelor în dermatologia corectivă1.b.Tematică aplicații practice (150 ore)– Utilizarea toxinei botulinice în tratamentul defectelor de mimică: 5 injectări– Utilizarea de fillere: 5 injectări– Utilizarea de agenți chimici și fizici (peeling chimic, terapie fotodinamică, UV-terapie, laserterapie, PDL, crioterapie, lipoliză, terapie cu lumină intens pulsată, radiofrecvență, cu infraroșii etc.): 10 pacienți– Microneedling: o discuție tematică– Flebectomie: o discuție tematică– Tratamentul cicatricelor (tratament medical, tratament chirurgical, laserterapie, terapie fotodinamică, microneedling, injectări, excizii): 5 pacienți– Scleroterapie vase cutanate: o discuție tematică2.Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții ce necesită intervenții corective dermatologice.3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect și de a indica metoda terapeutică adecvată pentru corectarea defectelor cutaneo-mucoase.– Capacitatea de a înțelege modalitatea de acțiune a principalelor metode de tratament corectiv dermatologic.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare în cazul pacienților ce necesită terapie corectivă cutanată.7.REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) LA FINALIZAREA PREGĂTIRIIMedicul specialist dermato-venerolog trebuie să facă dovada însușirii obiectivelor educaționale cuprinse în Curricula dermato-venerologică la nivelul exigențelor medicale și deontologice specifice standardelor naționale și din Uniunea Europeană.8.TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIEI.Proba scrisăII-III.Două probe cliniceIV.Proba practicăI.PROBA SCRISĂ1.Structura pielii la microscopul optic și electronic.2.Funcțiile organului cutanat.3.Principalele procese histopatologice ale pielii.4.Infecții cutanate virale.5.Infecții cutanate bacteriene.6.Infecții cutanate fungice.7.Epizoonoze.8.Tuberculoze cutanate. Lepra9.Noțiuni generale despre alergie și imunologie.10.Urticaria.11.Eczeme/dermatite.12.Eritrodermiile.13.Dermatoze profesionale.14.Prurigouri.15.Vasculite.16.Reacții cutanate postmedicamentoase.17.Purpure.18.Bolile țesutului conjunctiv (lupus eritematos, dermatomiozita, sclerodermia).19.Boli buloase.20.Afecțiuni vasculare cutanate (boala venoasă cronică a membrelor inferioare, tromboflebita superficială, malformații venoase, sindrom post-trombotic, arterite, boala și fenomenul Raynaud, limfedeme).21.Genodermatoze.22.Limfoame și pseudo-limfoame cutanate.23.Boala Kaposi.24.Mastocitoze.25.Sarcoidoza.26.Psoriazisul.27.Lichen și erupții lichenoide.28.Parapsoriazisurile.29.Tulburări de keratinizare.30.Dermatoze prin agenți fizici.31.Distrofiile elastice ale pielii (pseudoxantom elastic, acrodermita Pick-Herxheimer, anetodermiile, polikilodermiile).32.Discromii cutanate.33.Sindrom seboreic. Acneea și erupțiile acneiforme.34.Rozaceea.35.Modificări cutanate fiziologice și patologice în sarcină36.Dermatoze precanceroase.37.Tumori benigne cutanate.38.Carcinoame bazocelulare.39.Carcinoame spinocelolare.40.Melanom.41.Dermatoze paraneoplazice.42.Manifestări cutanate dismetabolice (porfirii, lipoidoze, amiloidoze, mucinoze, diabet zaharat).43.Afecțiunile părului și unghiilor.44.Afecțiunile mucoasei bucale și genitale.45.Afecțiuni sistemice cu determinări cutanate Psihodermatologie45.Dermato-farmacologie46.Dermatologie corectivă47.Sifilisul48.Infecția gonococică.49.Limfogranulomatoza veneriană.50.Șancrul moale.51.Infecțiile genitale cu Chlamydia52.Infecția genitală cu Mycoplasma.53.Manifestări cutaneo-mucoase în infecția cu HIV.54.Epidemiologia, prevenția și controlul bolilor venerice.II-III.Două probe cliniceCazurile clinice se vor alege din toată problematica specialității.IV.PROBA PRACTICĂ1.Anestezia locală2.Avulsia lamei unghiale.3.Efectuarea biopsiei cutanate.4.Efectuarea crioterapiei cu azot lichid.5.Efectuarea examenului dermatoscopic al leziunilor melanocitare și nemelanocitare: nevi melanocitari, nev Spitz, melanom, lentigo, carcinom bazocelular, keratoză seboreică, hemangioame și alte leziuni vasculare.5.Efectuarea exciziei cutanate6.Efectuarea patch-testelor cutanate pentru diagnosticul dermatozelor alergice și interpretarea rezultatelor testelor.7.Efectuarea și interpretarea citodiagnosticului Tzanck.8.Efectuarea și interpretarea examenului micologic direct din leziune pentru diagnosticul micozelor.9.Efectuarea și interpretarea frotiurilor din secreția uretrală și vaginală.10.Evidențierea treponemelor de la nivelul șancrului luetic la ultramicroscop.11.Fototerapie laser: Terapie cu laser ablativ.12.Fototerapie laser: Terapie cu laser non-ablativ.13.Interpretarea unui preparat histopatologic colorat HE pentru diagnosticul histopatologic al următoarelor dermatoze: tuberculoză cutanată, boală Paget, boală Bowen, carcinom spinocelular, carcinom bazocelular, melanom, nevi nevocelulari, lupus eritematos, psoriazis, lichen plan, pemfigus vulgar, dermatită herpetiforma, boală Darier, morfee, porfirie cutanată tardivă, verucă vulgară.14.Tehnica chiuretării leziunilor cutanate.15.Tehnica dermabraziunii.16.Tehnica injectării de toxină botulinică la nivel cutanat.17.Tehnica injectării fillerelor la nivel cutanat.18.Tehnica peeling-uli chimic cu sol. Jessner.19.Tehnica PUVA terapiei.20.Tehnica sclerozării venectaziilor.21.Tehnici de electrochirurgie dermatologică.22.Tehnici de grefe cutanate23.Plastii cutanate24.Dermatoscopia tumorilor cutanate9.DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE:Competența profesională intrinsecă specialității urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional)– Competența în diagnosticul și tratamentul afecțiunilor dermato-venerologice la standardele actuale din UE.– Competența în interpretarea datelor explorărilor de laborator specifice afecțiunilor dermato-venerologice.– Competența în diagnosticul și tratamentul tuturor urgențelor dermato-venerologice, în mod independent, în condițiile limitelor dotărilor tehnice medicale de la locul acordării asistenței medicale de urgență.– Competența în recunoașterea, diagnosticul și tratamentul inteferențelor afecțiunilor dermato-venerologice cu patologia aparținând oricărei alte specialități medicale sau chirurgicale.– Competența medicului specialist dermato-venerolog de a participa corect și activ în echipe medicale multidisciplinare.– Competența în expertiza disabilităților și handicapului asociate afecțiunilor dermato-venerologice.– Competența în expertiza medico-legală care implică afecțiunile dermato- venerologice.– Competența în participarea ca investigator în studii de cercetare clinică în domeniul dermato-venerologiei, condiționată de obținerea certificării periodice în buna practică clinică (GCP).Obligații– Cunoașterea și respectarea legislației naționale și internaționale în domeniul medicinii.– Respectarea obligațiilor etice și deontologice specifice profesiei medicale.– Respectarea confidențialității datelor pacienților conform prevederilor legale.– Raportarea observațiilor individuale legate de domeniul farmaco-vigilenței.– Raportarea observațiilor individuale referitoare la bolile declarabile conform legislației în vigoare.– Respectarea normelor și criteriilor profesionale prevăzute în ghidurile de diagnostic recunoscute la nivel național și internațional.– Asumarea răspunderii profesionale pentru diagnosticul și tratamentul personalizat al afecțiunilor dermato-venerologice, dacă situația clinică respectivă implică particularități individuale care nu se regăsesc în ghidurile de diagnostic și tratament publicate la data respectivă.10.BIBLIOGRAFIE1.Bologna Dermatologie - ediția a 4-a 20222.Sewon Kang, Masayuhi Amagai, Anna L. Bruckner et al Fitzpatrick's Dermatology 9th Ed., McGraw-Hill Professional, New York, USA, 2019.3.Wolff K, Johnson RA, Saavedra AP. Fitzpatrick, Atlas Color și Compendiu de Dermatologie Clinica. Editura Medicală CALLISTO, București, 20174.Kay SHOU- Mei Kane, Vinaud Nambuduri, Alexander Stratigos Atlas color și sinopsis de dermatologie pediatrică. Ed III, Editura Hipocrate, 2021 (original 2017)5.Aimilios Lallas Dermatoscopie în dermatologia generală Editura Hipocrate, 2021 (original 2019)6.Ghidurile românești de diagnostic și tratament elaborate sub egida SRD https://srd.ro/index.php/informații-medicale/ghiduri-terapeutice7.Ghidurile europene de diagnostic și tratament ale afecțiunilor dermatologice elaborate sub egida EDF (European Dermatology Forum), IUSTI (Internațional Union against Sexually Transmitted Infections), EADV (European Academy of Dermatology and Venereology) și UEMS-EBDV (European Board of Dermato-Venereology)– http://www.eadv.org/– http://www.euroderm.org/edf/– http://www.iusti.org/Modificările au fost realizate pentru a actualiza curricula de pregătire și pentru a fi în concordanță cu cele din statele Uniunii Europene(la 14-11-2023,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE a fost modificat de Anexa nr. 2 din ANEXA din 20 octombrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 bis din 14 noiembrie 2023
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
2017 + 
Definiția specialității:Specialitatea Diabet zaharat Nutriție și Boli Metabolice (DZNBM)Specialitatea Diabet zaharat Nutriție și Boli Metabolice (DZNBM) este specialitatea care studiază următoarele aspecte:● principalele boli cronice netransmisibile și factori de risc (diabet zaharat, suprapondere, obezitate, dislipidemii, risc cardiovascular și metabolic, sindrom metabolic, hiperuricemii, stil de viață nesănătos)● hipoglicemiile de cauză diabetică și non-diabetică● nutriția individului sănătos● dietoterapia în boli cronice și acute (metabolice, cardiovasculare, digestive, renale, imunologice, pulmonare etc.)● dietoterapia în situații speciale (gravide, lăuze, sportivi, copii, vârstnici, comunități)● boli metabolice ereditare/erori înăscute de metabolism1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1.Durata programului
NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 14
MODULUL 1 (DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE - PARTEA I (subiecte 1-27) DIABET ZAHARAT
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 52 săptămâni/12 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 44 ore/1 ora/săptămâna/44 săptămâni
MODULUL 2 MEDICINA INTERNĂ -CARDIOLOGIE și ECOGRAFIE VASCULARĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 20 săptămâni/5 luni
ORE DE CURS/LUNA/SĂPTĂMÂNĂ 20 ore/1 oră curs/săptămâna/
MODULUL 3 MEDICINA INTERNĂ -PNEUMOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 8 săptămâni/2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ 8ore/1 ora/săptămâna/
MODULUL 4 MEDICINA INTERNĂ -NEFROLOGIE și DIALIZA
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 12 săptămâni/3 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ 12 ore/1ora/săptămână/
MODULUL 5 MEDICINA INTERNĂ -GASTROENTEROLOGIE și ECOGRAFIE GENERALĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 16 săptămâni/4 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ 16 ore/1 ora/săptămână/
MODULUL 6 OFTALMOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 4 săptămâni/luna
ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ 4 ore/1 ora/săptămână/
MODULUL 7 NEUROLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 8 săptămâni/2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ 8 ore/1 ora/săptămână/
MODULUL 8 IGIENA
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 4 săptămâni/1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ 4 ore/1 ora/săptămână/
MODULUL 9 ENDOCRINOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 24 săptămâni/6 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ 24 ore/1 ora/săptămână/
MODULUL 10 PEDIATRIE
NUMĂRUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 8 săptămâni/2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ 8 ore/1 ora/săptămână/
MODULUL 11 BIOSTATISTICA MEDICALA
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ 3 ore/1,5 ore/săptămână/
MODULUL 12 BIOETICA MEDICALA
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ 3 ore/1,5 ore/săptămână/
MODULUL 13 UPU și TERAPIE INTENSIVA
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 12 săptămâni/3 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ 12 ore/1 ora/săptămână/
MODULUL 14 (DIABET, NUTRITIE și BOLI METABOLICE PARTEA II (subiecte 28-52) BOLI METABOLICE și NUTRIȚIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 78 săptămâni/18 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ 66 ore/1 ora/săptămână/66 săpt.

STRUCTURA PROGRAMULUI + 
MODULUL 1 – ANUL I; DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE (12 luni, 1100 ore)Subtemele I-V (subiecte 1-27)Nr. ore curs. 1 ora curs/săptămâna, 44 săptămâni/anNr. ore practică. 1100 ore/an/25 ore/săptămâna de practică asistatăSubtema I Bazele metabolice (subiectele 1 -5 din tematica disciplinei)1.Metabolismul energetic, metabolismul intermediar și al glucidelor, lipidelor și proteinelor.2.Tulburările echilibrului hidro-electrolitic și acido-bazic.3.Pancreasul endocrin, Insulina: structură, mecanism de acțiune, sinteza și secreția insulinei, reglarea insulino secreției4.Hormoni de contrareglare, sinteză și mecanism de acțiune.5.Homeostazia glucozei: factori reglatori, transportorii glucozei, utilizarea glucozei; starea de post și starea post-prandială; rolul creierului în homeostazia glicemică.1.Obiective: Obținerea cunoștințelor fundamentale necesare profesiei de medic de diabet, nutriție și boli metabolice și înțelegerea mecanismelor care stau la baza dezechilibrelor metabolice și ale tratării acestora2.Aptitudini: posibilități de sinteză a materialelor prezentate/studiate; evaluarea critică a rezultatelor obținute;3.Atitudini: Atitudine corectă privind necesitatea continuă a educației științifice de bază, a biochimiei în echilibru cu celelalte discipline fundamentale din domeniul medical, conștientizând importanța înțelegerii mecanismelor patogenice de la nivel celular și subcelular până la nivel microscopic.4.Rezultate așteptate și Competente: înțelegerea mecanismelor care stau la baza funcționării normale a organismului, a îmbolnăvirilor și a tratării bolilor metabolice și nutriționale; cunoașterea științifică a acțiunii factorilor de mediu asupra organismului; abilitatea de a alege o anumită analiză de laborator (indicațiile și contraindicațiile explorării); utilizarea corectă a Sistemului Internațional de unități de măsură în medicină; deprinderea unor elemente de bază de interpretare a rezultatelor analizelor, de evaluare a utilității acestora, a limitelor lor;Subtema II. Diagnosticul și clasificarea diabetului zaharat (subiectele 6-9)6.Diabetul zaharat-diagnostic și clasificare. Istoria naturală și stadializarea diabetului zaharat.7.Diabetul zaharat tip 1- epidemiologie, genetică, factori de mediu, patogeneză, manifestări clinice. Particularități ale diabetului copilului8.Diabetul zaharat tip 2 – epidemiologie, genetică, factori de mediu, patogeneză, manifestări clinice9.Diabetul monogenic; diabetul și sarcina (diabetul pregestațional și gestațional). Alte forme de diabet zaharat. Cauze secundare de diabet zaharat.1.Obiective: Obținerea cunoștințelor și aptitudinilor necesare diagnosticării și evaluării bolnavului diabetic. Descrierea conceptelor, teoriilor și noțiunilor fundamentale în ceea ce privește producerea diabetului zaharat, a semnelor și simptomelor caracteristice utile pentru orientarea diagnosticului clinic. Identificarea factorilor de risc în diabetul zaharat și bolile metabolice, a problemelor populaționale de sănătate în domeniu. Dezvoltarea abilităților de evaluare a pacientului diabetic2.Aptitudini: Efectuarea unei anamneza relevante și a unui examen fizic extins pentru diagnosticarea și evaluarea unui bolnav diabetic. Efectuarea examenelor evaluative pentru cauzele diabetului zaharat și clasificarea diabetului ca forme clinice.3.Atitudini: Aprecierea rolului și colaborării cu medicul de familie în screeningul și diagnosticul diabetului zaharat. Explicarea demersului diagnostic, a bolii și a implicațiilor ei persoanei cu diabet zaharat și familiei. Rigurozitatea actului medical și înțelegerea rolului determinant al explorărilor diagnostice4.Rezultate așteptate și competențe: Cunoașterea metodelor de diagnostic și de evaluare primară a diabetului zaharat. Înțelegerea importanței factorilor genetici și de mediu în geneza bolii, paletei manifestărilor diabetului zaharat și a altor categorii de intoleranță la glucoză.Subtema III. Managementul diabetului zaharat (subiectele 10-15)10.Abordarea diabetului zaharat în practica medicală - principii și strategia generală. Diabetul zaharat - boală cronică netransmisibilă11.Insulinorezistența: diagnostic și evaluare; sindromul de insulinorezistența generală insulinorezistența localizată (insulinorezistența hepatică, cerebrală). Sindroame genetice cu insulinorezistență extremă.12.Tratamentul nefarmacologic în diabetul zaharat. (Dieta și exercițiul fizic la copil, adolescent, adult, bătrân, cu diabet zaharat necomplicat și cu complicații, Optimizarea stilului de viața, Terapie comportamentală).13.Tratamentul cu insulină în diabetul zaharat. Tipuri de insulină și modalități de administrare și evaluare; pompa de insulină, CGMS etc14.Tratamentul cu preparate noninsulinice injectabile și cu medicație orală în diabetul zaharat. Chirurgia metabolică.15.Educația în diabetul zaharat – principii, obiective, evaluare.1.Obiective: Obținerea cunoștințelor și aptitudinilor necesare managementului complex al bolnavului diabetic care implică diagnosticul stadiului bolii și particularităților pacientului, tratament nonfarmacologic și medicamentos (eventual chirurgical). Monitorizarea bolnavilor pe termen scurt și lung. Stabilirea evoluției și prognosticului.2.Aptitudini: Efectuarea examenului clinic și recomandarea analizelor relevante pentru stadializarea bolii și particularizatea cazului. Formularea de ipoteze și interpretarea corectă a semnelor, simptomelor clinice și a modificărilor paraclinice în vederea elaborării diagnosticului prezumptiv. Ierarhizarea metodelor terapeutice după caz. Stabilirea conduitei nonfarmacologice (stil de viață, dietă, exercițiu fizic). Prescrierea și monitorizarea tratamentului. Planificarea orelor de educație terapeutică3.Atitudini: Aprecierea utilității abordării multidisciplinare a diagnosticului și tratamentului. Explicarea opțiunilor terapeutice și a importanței aderenței la dispensarizare, stil de viață sănătos și medicație. Educație terapeutică structurată pentru pacienți de diverse vârste, nivele de educație și stadii ale bolii. Abord cognitiv comportamental4.Rezultate așteptate și Competente: Identificarea, înțelegerea și cunoașterea managementului bolnavului diabetic. Identificarea obiectivelor tratamentului, a resurselor disponibile, etapelor de tratament și riscurilor aferente. Executarea manevrelor diagnostice și terapeutice (inclusiv cele invazive). Utilizarea noțiunilor privind resursele terapeutice pentru a formula planul de tratament precum și descrierea mecanismelor de acțiune, indicațiilor, contraindicațiilor, efectelor adverse ale medicației și altor posibilități de tratament utilizate în diabetologie. Capacitatea de a integra corect protocoalele de management în contextul particular al fiecărui pacient. Identificarea rolurilor și responsabilităților într-o echipă multidisciplinară și aplicarea de tehnici de relaționare și muncă eficientă în cadrul echipei și în relație cu pacientul, capacitatea de a construi relații colegiale funcționabile.Subtema IV. Complicațiile acute ale diabetului zaharat (subiectele 16-18)16.Sindroame hiperglicemice acute: Cetoacidoza diabetică, Starea hiperglicemică hiperosmolară patofiziologie, diagnostic, tratament.17.Diagnosticul acidozelor metabolice la pacientul diabetic. Acidoza lactică patofiziologie, diagnostic, tratament.18.Hipoglicemiile. Definiție, clasificare, fiziopatologia hipoglicemiilor, principalele forme clinice. Hipoglicemia la bolnavul diabetic, diagnostic, management clinic1.Obiective: Diagnosticul hipoglicemiilor la pacienții nediabetici. Recunoașterea urgențelor medicale specifice diabetului zaharat și a criteriilor de gravitate ale acestora. Obținerea aptitudinilor și atitudinilor necesare managementului complicațiilor acute ale diabetului zaharat2.Aptitudini: Cunoașterea criteriilor și metodelor de identificare a semnelor clinice pentru încadrarea etiologică a unei urgențe. Identificarea pacientului critic și alcătuirea unui plan de management. Capacitatea de a integra corect protocoalele de tratament în contextul particular al pacientului3.Atitudini: Asumarea responsabilității medicale și juridice pentru actele medicale executate. Aprecierea și explicarea măsurilor profilactice4.Rezultate așteptate și Competente: Cunoașterea și înțelegerea mecanismelor de producere a complicațiilor acute ale diabetului zaharat. Identificarea urgenței (în general) și diagnosticul ei clinic și paraclinic. Diagnosticul diferențial al comelor Managementul complicațiilor acute ale diabetului zaharat. Profilaxia complicațiilor acute ale diabetului zaharat.Subtema V. Complicațiile cronice ale diabetului zaharat. Management preventiv și curativ (subiectele 19-27)19.Factori de risc și mecanisme implicate în apariția complicațiilor cronice ale diabetului zaharat20.Retinopatia diabetică-screening, diagnostic, management.21.Nefropatia diabetică-screening, diagnostic, management.22.Neuropatia diabetică periferică și autonomă - screening, diagnostic, management.23.Piciorul diabetic-screening, diagnostic management.24.Riscul și patologia cardiovasculară în diabetul zaharat. Hipertensiunea arterială la pacientul diabetic. Boala coronariană la pacientul diabetic. Boala arterială ocluzivă la pacientul diabetic.25.Alte complicații ale diabetului zaharat: complicații cutanate și osteoarticulare, tulburările de somn la pacientul diabetic, depresia și tulburările cognitive la diabetici. Disfuncția sexuală la pacientul diabetic.26.Managementul clinic al diabetului zaharat pre-, intra- și postoperator.27.Prevenția în diabetul zaharat1.Obiective: Obținerea de cunoștințe privind mecanismele complicațiilor cronice și aplicarea lor în tratamentul profilactic și curativ al pacientului cu diabet zaharat.2.Aptitudini: Dezvoltarea abilităților de diagnostic ale complicațiilor cronice ale diabetului zaharat; înțelegerea manifestărilor clinice dar și a evaluărilor subclinice pentru elaborarea planului de management al complicațiilor cronice. Conștientizarea diverselor modalități de intervenție terapeutică în funcție de particularitățile pacientului. Aplicarea de tehnici de relaționare și muncă eficientă în cadrul echipei de îngrijire centrată pe pacient.3.Atitudini: Explicarea naturii suferinței, a prognosticului și a importanței aderenței la tratament. Dezvoltarea interesului și a motivației pentru studiu și formarea de atitudini obiectivizate în raport cu gravitatea complicațiilor bolii. Dezvoltarea abilităților de comunicare4.Rezultate așteptate și Competente; Atitudine integrativă asupra cunoștințelor și deprinderilor specialității, în interpretarea datelor clinice și paraclinice. Identificarea și managementul responsabil al complicațiilor cronice ale diabetului zaharat. Generarea de activități de screening al complicațiilor nu numai individual ci și de grup sau populațional. Dezvoltarea interesului științific + 
MODULUL 2 ANUL II: MEDICINĂ INTERNĂ-CARDIOLOGIE ȘI ECOGRAFIE VASCULARĂ (5 luni)Nr. ore curs. 20 oreNr. ore practică. 500 ore1.Tematica:1.1.Temele de curs1. Electrocardiografia 2. Hipertensiunea arterială esențială și secundară 3. Sincope: fiziopatologie, diagnostic, tratament 4. Moarte subită: cauze și mecanisme, clinica morții subite, diagnostic, prevenirea morții subite, evoluție și prognostic 5. Reanimarea cardio - respiratorie: metodologia reanimării cardio - respiratorii, evaluarea reanimării, tratamentul postreanimare 6. Embolia pulmonară 7. Ateroscleroza: etiopatogenia și factorii de risc, evoluția și istoria naturală, profilaxia 8. Cardiopatia ischemică - fiziopatologia ischemiei miocardice -angina pectorală stabilă, angina pectorală instabilă, ischemia silențioasă, infarctul miocardic - tratamentul în cardiopatia ischemică 9. Insuficiența cardiacă 10. Arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare 11. Tulburările de ritm și de conducere: 12. Diabetul zaharat, bolile metabolice și patologia cardiovasculară. 13. Prevenția în cardiologie 14. Riscul cardio-vascular. 15. Intervenția medicală specifică la pacientul cu diabet și boală cardiovasculară. 16. Noțiuni de ultrasonografie generală. 17. Noțiuni de ecografie vasculară. (ecodoppler vascular)1.2.Baremul activităților practice1. Interpretarea unei electrocardiograme: 200 ECG normale și patologice. (Stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului, Hipertrofii atriale și ventriculare, Modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică, cardiomiopatii, Diagnosticul electrocardiografic în cordul pulmonar acut și cronic. Tulburări de ritm cardiac, tulburări de conducere). 2. Indicațiile, tehnica și interpretarea probei de efort. 3. Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 30 ecografii (asistare, interpretare). 4. Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie: 20 de manevre pe manechin 5. Defibrilarea și cardioversia: 5 manevre asistare 6. Resuscitare cardiacă: 5 cazuri (dacă este posibil, asistare). 7. Examen Doppler vascular: 150 examinări (asistare, efectuare sub supraveghere, interpretare).2.Obiective educaționale.Deprinderea de cunoștințe și abilități practice pentru screeningul, diagnosticul, stadializarea riscului cardiovascular și a bolilor cardio-vasculare; identificarea urgențelor cardiovasculare și a criteriilor de trimitere în serviciul de specialitate; cunoașterea și explicarea opțiunilor terapeutice pentru tratamentul bolilor cardiovasculare și a complicațiilor acestora. Intervenția medicală specifică patologiei cardio-vasculare la pacienții diabetici. Deprinderea de cunoștințe și abilități practice și teoretice pentru evaluarea vasculară periferică a bolnavului diabetic3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). Evaluarea factorilor de risc cardiovascular. 1. Program practic: efectuare și interpretare ECG. Asistare și interpretarea rezultatelor ECO, Rx, cateterism. 2. Însușire de tehnici: - înregistrarea ECG, Doppler vascular. 3. tehnica de reanimare cardio-respiratorie, conversia electrică. Înțelegerea rolului screeningului riscului cardiovascular, organizarea de programe de screening ale riscului cardiovascular; diagnosticul hipertensiunii arteriale, a aterosclerozei, cardiopatiei ischemice, infarctului de miocard, insuficienței cardiace, a tulburărilor de ritm și conducere; interpretarea electrocardiogramelor și ecocardiografiilor cardiace; determinarea riscului cardiovascular; cunoașterea criteriilor pentru urgențe cardiovasculare. Alcătuirea și implementarea planului de intervenție nutrițională la pacientul cu patologie cardiovasculară.Pentru toate competențele de mai sus - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere + 
MODULUL 3 ANUL II: MEDICINĂ INTERNĂ- PNEUMOLOGIE (2 luni)Nr. ore curs. 8 oreNr. ore practică. 2001.Tematica:1.1.Temele de curs1. Bronșita cronică; Emfizemul pulmonar; Bronhopneumonia cronică obstructivă. 2. Pneumoniile microbiene, virale, cu micoplasma, chlamidia. 3. Astmul bronșic. 4. Supurațiile bronho-pulmonare. 5. Cancerul bronho-pulmonar. 6. Pleureziile. 7. Tuberculoza primară 8. Tuberculoza adultului. 9. Metode moderne în explorarea aparatului respirator. 10. Pneumonii în condiții speciale (cu anaerobi, la imunodeprimați, de aspirație). 11. Patologia somnului, sindromul de sleep-apnea. 12. Sindroame de detresă respiratorie acută și cronică 13. Insuficiența respiratorie acută și cronică. 14. Determinări pulmonare în boli sistemice și colagen vasculare 15. Patologia mediastinului. 16. Intervenția medicală specifica la pacientul cu diabet zaharat și boală pulmonară.1.2.Baremul activităților practice:1. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 40 buletine 2. Radiografia pulmonară (interpretare): 50 Rg, 3. Computer tomograf (interpretare): 20 buletine, 4. Puncție pleurală: 5 (asistare, interpretare), 5. Efectuare și interpretare IDR la tuberculină: 25, 6. Metode de evaluare a apneei în somn: 10 buletine polisomnografie. 7. Aplicarea și interpretarea de chestionare de depistare a persoanelor cu apnee de somn.2.Obiective educaționale.Deprinderea de cunoștințe și abilități practice pentru screeningul, diagnosticul, stadializarea bolilor pulmonare; identificarea urgențelor pneumologice și a criteriilor de trimitere în serviciul de specialitate; cunoașterea și explicarea opțiunilor terapeutice pentru tratamentul patologiei pulmonare și altor complicații ale acestora acestora. Intervenția medicală specifică patologiei pulmonare la pacienții diabetici.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire):Înțelegerea rolului screeningului în patologia pulmonară pentru prevenirea apariției și progresiei complicațiilor acestora; organizarea de programe de screening ale patologiei pulmonare în relație cu diabetul; diagnosticul bronșitei cronice, a patologiei de somn/apnee, pneumoniilor, emfizemului pulmonar, astmului bronșic, pleureziilor, tuberculozei pulmonare, neoplaziilor pulmonere; cunoașterea criteriilor pentru urgențe pneumologice. Alcătuirea și implementarea planului de intervenție nutrițională la pacientul cu patologie pulmonară.Pentru toate competențele de mai sus – abilitate de a efectua procedura fără supraveghere. + 
MODULUL 4 ANUL II: MEDICINĂ INTERNĂ – NEFROLOGIE ȘI DIALIZĂ (3 luni)Nr. ore curs. 12 oreNr. ore practică. 300 ore1.Tematica:1.1.Tematica cursurilor1. Explorarea funcțională a rinichilor. 2. Nefropatiile glomerulare. 3. Nefropatiile tubulare. 4. Nefropatiile interstițiale. 5. Injuria renală acută. 6. Boala cronică de rinichi. 7. Diabetul zaharat, nutriția, bolile metabolice și patologia nefrologică. 8. Metode de supleere renală. 9. Hemodializa acută și cronică.1.2.Baremul activităților practice:1. Interpretarea testelor renale uzuale: 150 buletine 2. Teste funcționale glomerulare (clearence-uri): 30 buletine 3. Evaluarea pacientului dializabil și bilanțul dializei: 30 cazuri. 4. Scintigrafia renală (interpretare): 10 teste. 5. Buletine de puncție biopsie renală (interpretare): 10 buletine. 7. Interpretarea de buletine cu dezechilibre volemice și acido-bazice la bolnavii renali: 50 buletine2.Obiective educaționale.Deprinderea de cunoștințe și abilități practice pentru screeningul, diagnosticul, stadializarea bolilor renale; identificarea urgențelor nefrologice și a criteriilor de trimitere în serviciul de specialitate; cunoașterea și explicarea opțiunilor terapeutice pentru tratamentul patologiei renale și altor complicații ale acestora. Intervenția medicală specifică patologiei renale la pacienții diabetici. Factorii de risc ai diabetului în patologia renală. Principiile dializei și dializa la pacienții cu diabet zaharat. Echilibrul hidric și hidroelectrolitic al bolnavului dializat.Abilități: 1. Explorarea funcțională a funcției excretorii. 2. Hemodializa acută și cronică (indicații). 3. Dializa peritoneală. 4. Managementul pacientului diabetic cu complicații renale. 5. Intervenția medicală specifică la pacientul cu diabet și boală renală cronică, inclusiv pacientul dializat acut și cronic.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire):Înțelegerea rolului screeningului pentru prevenirea apariției și progresiei complicațiilor renale la pacientul diabetic; organizarea de programe de screening ale riscului de boală renală diabetică; diagnosticul bolii cronice de rinichi diabetice și al insuficienței renală; interpretarea buletinelor de analize; alcătuirea și implementarea planului de management la pacientul diabetic cu boala cronică de rinichi, patologie renală; cunoașterea criteriilor pentru urgențe renale.Pentru toate competențele - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere + 
MODULUL 5 ANUL II: GASTROENTEROLOGIE ȘI ECOGRAFIE GENERALĂ (4 luni)Nr. ore curs. 16Nr. ore practică. 4001.Tematica:1.1.Tematica cursurilor1. Ulcerul gastric și duodenal; esofagita de reflux 2. Stomacul operat, 3. Hemoragiile digestive superioare 4. Hepatita cronică și cirozele hepatice 5. Ficatul gras non alcoolic (NAFLD, NASH). 6. Pancreatite acute și cronic 7. Litiaza biliară și icterele. 8. Cancerul gastric, cancerul de pancreas 9. Cancerul colonului și rectului. 10. Sindromul de malabsorbție 11. Bolile inflamatorii intestinale 12. Noțiuni de endoscopie digestivă. 13. Chirurgia bariatrică: evaluare și monitorizare postoperatorie, intervenția nutrițională pe stomac operat sau by-pass. 14. Intervenția medicală specifică la pacientul cu diabet și boală gastrointestinală. 15. Noțiuni de ecografie generală, 16. Ecografia digestivă.1.2.Baremul activităților practice:1. Radiografia gastro-intestinală (interpretare): 50. 2. Tehnici de explorare a secreției și motilității gastro-intestinale, pH-metrie interpretare: 20 buletine 3. Test Adler: 5 buletine 4. Proba de digestie (interpretare): 10. 5. Puncție biopsie hepatică (asistat și interpretare): 5 proceduri. 6. Paracenteza: 10 paracenteze (asistare și efectuare sub supraveghere). 6. Ecografie generală, abdominală (asistare și interpretare): 150.2.Obiective educaționale.Deprinderea de cunoștințe și abilități practice pentru screeningul, diagnosticul, stadializarea bolilor hepatice și gastro-intestinale; identificarea urgențelor gastro-intestinale și a criteriilor de trimitere în serviciul de specialitate; cunoașterea și explicarea opțiunilor terapeutice pentru tratamentul patologiei hepatice și gastro-intestinale și altor complicații ale acestora. Intervenția medicală specifică patologiei gastro-intestinale la pacienții diabetici. Factorii de risc ai diabetului în patologia gastro-intestinală. Deprinderea de cunoștințe și abilități practice și teoretice pentru efectuarea ecografiei generale.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire):Înțelegerea rolului screeningului pentru prevenirea apariției și progresiei complicațiilor hepatice și gastrointestinale la pacientul diabetic; organizarea de programe de screening ale riscului de boală digestivă diabetică; diagnosticul ficatului gras nonalcoolic și a complicațiilor lui; interpretarea buletinelor de analize; alcătuirea și implementarea planului de management la pacientul diabetic cu patologie digestivă; cunoașterea criteriilor pentru urgențele gastroenterologice. Deprinderea abilităților de efectuare a ecografiilor generale, abdominale, interpretarea buletinelor ecografice. Pentru toate competențele - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere. + 
MODULUL 6 ANUL II: OFTALMOLOGIE (1 lună)Nr. ore curs. 4Nr. ore practică. 1001.Tematică.1.1.Tematica cursurilor 1. Retinopatia diabetică și alte complicații ale ochiului diabetic- factori de risc, patogeneza, screening, diagnostic, diagnostic diferențial, stadializare, monitorizare. 2. Urgențe oftalmologice: diagnostic, criterii de trimitere în serviciul de specialitate. 3. Glaucomul. 4. Tratamentul chirurgical și non-chirurgical al ochiului diabetic.1.2.Baremul activităților practiceOftalmoscopie directă: 100, (efectuare sub supraveghere) Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană: 50, Determinarea acuității vizuale: 102.Obiective educaționale.Deprinderea de cunoștințe și abilități practice pentru screeningul, diagnosticul, stadializarea retinopatiei diabetice și cataractei; identificarea urgențelor oftalmologice și a criteriilor de trimitere în serviciul de specialitate; cunoașterea și explicarea opțiunilor terapeutice pentru tratamentul retinopatiei diabetice și altor complicații oculare.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire):Înțelegerea rolului screeningului retinian pentru prevenirea apariției și progresiei complicațiilor oculare; organizarea de programe de screening ale retinopatiei diabetice; diagnosticul retinopatiei diabetice și cataractei cu ajutorul oftalmoscopului (efectuarea de FO cu pupila nedilatată); interpretarea fotografiei cu retiniene; determinarea acuității vizuale; cunoașterea criteriilor pentru urgențe oftalmologice.Pentru toate competențele - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere. + 
MODULUL 7 ANUL III: NEUROLOGIE (2 luni)Nr. ore curs. 8Nr. ore practică. 2001.Tematică.1.1.Tematica cursurilor1. Examenul neurologic. 2. Principalele metode de investigare paraclinică a sistemului nervos (somatic și vegetativ). 3. Principalele sindroame neurologice. 4. Patologia nervilor rahidieni. 5. Accidentele vasculare cerebrale. 6. Diabetul și patologianeurologică asociată. 7. Traumatismele sistemului nervos. 8. Epilepsia. 9. Comele. 10. Intervenția medicală specifică la pacientul cu diabet și boală neurologică.1.2.Baremul activităților practice:1. Interpretarea buletinelor de analiza: vitezei de conducere nervoasă motorie și senzitivă, potențialelor evocate, electromiograma, electroencefalograma: 20. 3. Examenul neurologic complet. Testarea reflexelor. Determinarea sensibilității termice, vibratorii, dureroase: 50 cazuri. Determinarea testelor de neuropatie autonomă: testele Ewing, efectul galvanic al pielii 20 cazuri. Efectuare și interpretarea testelor cognitive (MMSE): 20 teste2.Obiective educaționale.Deprinderea de cunoștințe și abilități practice pentru screeningul, diagnosticul, stadializarea și tratamentele neuropatiilor diabetice periferice și viscerale; diagnosticul, diagnosticul diferențial și principii generale de tratament în accidentele vasculare cerebrale, epilepsie și tulburări amnezice și cognitive. Identificarea urgenței neurologice3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire):Înțelegerea rolului screeningului neuropatiei pentru prevenirea apariției și progresiei complicațiilor neurologice ale diabetului zaharat; organizarea de programe de screening ale neuropatiei diabetice; diagnosticul neuropatiei diabetice prin determinarea sensibilităților superficiale și profunde, interpretarea vitezei de conducere nervoasă motorie și senzitivă, reflexograma achiliană; diagnosticarea precoce a tulburărilor neuropatiei autonome/viscerale selectarea și explicarea intervențiilor medicale în neuropatiile diabetice; deprinderea de cunoștințe pentru diagnosticul, diagnosticul diferențial și principii de tratament în urgențele neurologice (accidentele vasculare cerebrale)Pentru toate competențele – abilitate de a efectua procedura fără supraveghere + 
MODULUL 8 ANUL III: IGIENĂ (1 lună)Nr. ore curs. 6Nr. ore practică. 1001.Tematică.1.1.Tematica cursurilor1. Grupele alimentare: compoziție, valoare nutritivă; Rația zilnică recomandată. 2. Carnea și derivatele din carne. 3. Laptele și derivatele din lapte. 4. Ouăle. 5. Grăsimile. 6. Cerealele și derivatele sale. 7. Legumele și leguminoasele uscate. 8. Fructele. 9. Zahărul și produsele zaharoase. 10. Băuturi alcoolice și nealcoolice. 11. Condimentele și aditivii alimentari. 12. Noțiuni de conservare și degradare a alimentelor de origine animală și vegetală. Efecte asupra sănătății consumatorilor datorate diferitelor tipuri de contaminanți ai alimentelor. Falsificarea alimentelor de origine animală și vegetală, consecințe asupra sănătății consumatorilor. 13. Aerul ca factor de mediu. Poluanții fizico-chimici ai aerului: surse de poluare, efectele acute și cronice ale poluării. Poluarea biologică a aerului în legătură cu starea de sănătate. 14. Rolul apei în menținerea stării de sănătate: Surse de apă potabilă. Poluarea și auto-purificarea apei. Impactul poluării apei asupra stării de sănătate: Prevenirea și combaterea poluării biologice a apei. Mineralizarea apei și influența ei asupra sănătății. 15. Fumatul. 16. Disruptorii endicrini. 17. Principii de alimentație sănătoasă în colectivități de copii și adulți. 18. Sistemul de management al siguranței alimentului. (Evaluarea, managementul și comunicarea riscurilor legat de calitatea alimentului.). 19. Legislație privind prevenția infecțiilor nosocomiale. 20. Organizarea blocurilor alimentare1.2.Baremul activităților practice:Efectuarea și evaluarea anchetei alimentare: 30 cazuri.2.Obiective educaționale.Deprinderea de cunoștințe și abilități practice pentru stabilirea necesarului zilnic recomandat de alimente; cunoașterea de noțiuni de conservare și degradare a alimentelor, riscul și prevenirea toxiinfecțiilor și a intoxicațiilor cu substanțe nocive, aplicarea legislației privind securitatea alimentară și organizarea blocurilor alimentare. Cunoașterea influenței mediului (fizic, chimic și biologic) asupra sănătății3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).Cunoașterea de tehnici de determinare a conținutului alimentelor în principii nutritive; aplicarea anchetelor alimentare; determinarea și interpretarea concentrației nitriților și nitraților în alimente; cunoașterea modului de organizare a blocurilor alimentare. Evaluarea riscului de boală datorat mediului. Noțiuni de legislație reglatorie (securitate alimentară, aprobări pentru noi alimente,). Pentru toate competențele-abilitate de a efectua procedura fără supraveghere + 
MODULUL 9 ANUL III: ENDOCRINOLOGIE (6 luni)Nr. ore curs.24Nr. ore practică. 6001.Tematică.1.1.Tematica cursurilor1. Hormonii. Natura chimică. Mod de acțiune. 2. Sistemul endocrin - rolul și funcțiile sale. 3. Adenohipofiza - fiziologie, secreția hormonală și efectele sale biologice. 4. Acromegalia. 5. Insuficiența antehipofizară la adult și copii. 6. Neurohipofiza - secreție hormonală și efectele sale biologice. 7. Diabetul insipid. 8. Tiroida - fiziologie, secreție hormonală și efectele sale biologice. 9. Hipertiroidia. 10. Hipotiroidia. 11. Gușa (simplă, endemică, multinodulară, noduli tiroidieni). 12. Paratiroidele - secreție hormonală și efectele sale biologice. 13. Hiperparatiroidia - hipercalcemii secundare. 14. Insuficiența paratiroidiană. 15. Corticosuprarenale - fiziologie, secreție hormonală și efectele sale biologice. 16. Sindroame de hiperfuncție corticosuprarenală. 17. Sindroame de hipofuncție corticosuprarenală. 18. Medulosuprarenale - secreție hormonală și efectele sale biologice. 19. Gonadele - secreție hormonală și efectele sale biologice. Pubertatea. 20. Menopauza. 21. Disfuncția erectilă la pacientul diabetic și nediabetic. 22. Intervenția medicală specifică la pacientul cu diabet și boală endocrinologică.1.2.Baremul activităților practice1. Palparea glandei tiroide și concordanța cu explorarea ecografică a tiroidei: 30 cazuri. 2. Interpretarea scintigramei și iodocaptării tiroidiene: 20 buletine. 3. Reflexograma achiliană: 10 buletine. 4. Interpretarea radiografiilor șa turcească (20), pumn (10). 5. Efectuarea și interpretarea testelor dinamice de apreciere a secrețiilor hipofizare, corticosuprarenaliene, tiroidiene și ale gonadelor: 30. 6. Asistarea și interpretarea ecografiei tiroidiene 30. 7. Asistarea și interpretarea osteodensitometriei 20.2.Obiective educaționale.Obținerea de cunoștințe de bază pentru stabilirea diagnosticului prezumptiv de boală endocrină și a principiilor de tratament; înțelegerea impactului patologiei endocrine și a tratamentelor specifice la pacienții cu afecțiuni metabolice (diabet, dislipidemii, obezitate); diagnosticarea, evaluarea etiologiei și opțiunile terapeutice ale disfuncției erectile la pacientul cu diabet zaharat, diagnosticarea, evaluarea etiologiei și opțiunile terapeutice ale disfuncției sexuale feminine la pacientele cu diabet zaharat.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).Stabilirea unui diagnostic prezumptiv de boală endocrină prin interpretarea tabloului clinic, recomandarea și interpretarea analizelor hormonale și imagistice de primă intenție. Stabilirea diagnosticului de disfuncție erectilă, disfuncție sexuală feminină identificarea hipogonadismului și aplicarea criteriilor de trimitere la medicul specialist endocrinolog. Identificarea obezității endocrinePentru toate competențele – abilitate de a efectua procedura fără supraveghere + 
MODULUL 10 ANUL IV: PEDIATRIE (2 luni)Nr. ore curs. 12Nr. ore practică. 2001.Tematică.1.1.Tematica cursurilor1. Alimentația sugarului - aspecte generale. 2. Alimentația copilului. 3. Evaluarea stării de nutriție 0-18 ani. 4. Denutriția și carentele nutriționale la copil. 5. Bolile înnăscute ale metabolismului. 6. Particularități ale patologiei medicale la copil. 7. Principalele probleme neurologice la copil. 8. Urgențe pediatrice. 9. Particularități ale diabetului zaharat la copil. 10. Obezitatea și dislipidemiile la copil 11. Intervenția medical-nutrițională la copiii cu diabet zaharat.1.2.Baremul activităților practice1. Determinarea clinică a stării de nutriție a sugarului și copilului mic: 30 cazuri 2. Evaluarea dezvoltării staturo-ponderale: 30 cazuri. 3. Dieta sugarului și copilului mic cu afecțiuni metabolice: 20 diete. 4. Managementul de caz în diabetul zaharat la copil - 10 cazuri. 5. Managementul de caz în obezitatea la copil- 10 cazuri. Educarea familiei și a copilului purtător de pompa de insulina2.Obiective educaționale.Dobândirea de cunoștințe și abilități practice pentru evaluarea stării de nutriție și stabilirea nevoilor nutriționale și a planurilor alimentare la grupa de vârstă 0-18 ani; diagnosticul și tratamentele bolilor înnăscute ale metabolismului; stabilirea particularităților diagnosticului și a managementului diabetului zaharat la copil; stabilirea diagnosticului și a managementului obezității la copil; stabilirea diagnosticului și a managementului dislipidemiilor la copil; identificarea urgențelor pediatrice și criterii de trimitere în serviciul de specialitate3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).Stabilirea și aplicarea planurilor de evaluare nutriționale și stabilirea nevoilor nutriționale, prescrierea planurilor alimentare la grupa de vârstă 0-18 ani; diagnosticul și tratamentele bolilor înnăscute ale metabolismului; Particularizarea diagnosticului și a managementului diabetului zaharat la copil, inclusiv inițierea și urmărirea tratamentului cu pompe de insulină și a monitorizării continue a glucozei; stabilirea diagnosticului și a managementului obezității la copil; stabilirea diagnosticului și a managementului dislipidemiilor la copil.Pentru toate competențele – abilitate de a efectua procedura fără supraveghere + 
MODULUL 11 ANUL IV: BIOSTATISTICĂ MEDICALĂ (2 săptămâni)Nr. ore curs. 3Nr. ore practică. 501.Tematică.1.1.Tematica cursurilor1. Designul și obiectivele unui studiu. 2. Tipuri de studii (longitudinale, cros-secționale). 3. Metodele randomizării. 4. Tipuri de date (tipuri de variabile, distribuții). 5. Conceptele ipotezei nule, semnificația statistică. 6. Date continui (Distribuția Student, testul t-pereche și nepereche). 7. Teste ne-parametrice. 8. Corelația și regresia liniară. 9. Regresia logistică. 10. Studii randomizate controlate. 11. Studii observaționale. 12. Greșeli comune în utilizarea metodelor statistice1.2.Baremul activităților practice:1. Elaborarea unui plan de cercetare (obiective, design-ul studiului, loturi) - 2 protocoale. 2. Analiza critică a datelor din studii - 5 studii. 3. Aplicarea metodelor statistice pe baze de date - testul Student, corelații - 5 analize2.Obiective educaționale.Dobândirea de cunoștințe și abilități practice în domeniul stabilirii obiectivelor, alegerii designului și interpretării statistice a datelor obținute din studii clinice și experimentale; analiza critică a datelor din studii3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).Cunoașterea și aplicarea principiilor de organizare, analiză a datelor și interpretare critică a rezultatelor obținute în studii clinice și experimentale.Pentru toate competențele- abilitate de a efectua procedura fără supraveghere + 
MODULUL 12 ANUL IV: BIOETICĂ MEDICALĂ (2 săptămâni)Nr. ore curs. 3Nr. ore practică. 501.Tematică.1.1.Tematica cursurilor1. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii. 2. Etica în relația medic-pacient. 3. Greșeli și erori în practica medicală. 4. Probleme etice la începutul și finalul vieții. 5. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane, genetică și genomică. 6. Etica cercetării pe subiecți umani1.2.Baremul activităților practice:1. Elaborarea unui formular de consimțământ informat pentru consultații de ambulator și internare - 2 exemple. 2. Elaborarea unui formular de consimțământ informat pentru studiu clinic2.Obiective educaționale.Dobândirea de cunoștințe și abilități practice pentru aplicarea standardelor de etică în relația curentă medic-pacient și în cercetarea pe subiecți umani cu respectarea drepturilor la confidențialitate și informare a pacienților, respectiv a subiecților incluși în studii3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).Cunoașterea și aplicarea standardelor de etică în relația curentă medic-pacient și în cercetarea pe subiecți umaniPentru toate competențele – abilitate de a efectua procedura fără supraveghere + 
MODULUL 13 ANUL IV: TERAPIE INTENSIVĂ ȘI UPU (3 luni)Nr. ore curs. 25 oreNr. ore practică. 300 ore1.Tematică.1.1.Tematica cursurilor1. Echilibrul nutritiv - energetic și anomaliile acestuia. 2. Echilibrul respirator. 3. Echilibrul circulator; evaluarea funcției cardiace și a variabilelor hemodinamice. 4. Echilibrul excretor și echilibrul acido-bazic. 5. Insuficiența respiratorie. 6. Resuscitarea cardio-respiratorie. 7. Șocul. 8. Durerea și combaterea ei. 9. Terapia intensivă a principalelor sindroame acute din medicina internă. 10. Terapia intensivă a bolilor infecțioase. 11. Terapia intensivă a intoxicațiilor acute. 12. Coma depășită. 13. Tehnici și aparatură specifice terapiei intensive la pacienții diabetici. 14. Principiile de monitorizare și urmărire ale bolnavului critic.1.2.Baremul activităților practice1. Instalarea de linii venoase periferice - 20 (efectuare). 2. Instalarea de linii venoase centrale - 20 (în limita posibilităților, asistare). 3. Intubația traheală- orotraheală - 10 (pe manechin). 4. Instalarea de sondă gastrică - 20. 5. Instalarea de sondă uretrovezicală - 20, 6. Monitorizarea temperaturii centrale și periferice - 50, 7. Menținerea permeabilității căilor aeriene la bolnavi neintubați, inconștienți, paralizați -10, 8. Utilizarea aparatelor de ventilație mecanică (asistare) - 10, 9. Oxigenoterapie-10.2.Obiective educaționale.Deprinderea de cunoștințe teoretice și aplicarea practică a recunoașterii și evaluării pacientului critic; aplicarea principiilor de tratament în stările critice3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).Recunoașterea și evaluarea pacientului critic - stop cardiorespirator, șoc, comă; aplicarea măsurilor inițiale pentru restabilirea și menținerea funcțiilor vitale prin resuscitare cardiorespiratorie de bază (inclusiv defibrilare electrică), menținerea căilor aeriene deschise, restabilirea volemiei și echilibrului acido-bazic și electrolitic.Pentru toate competențele – abilitate de a efectua procedura fără supraveghere + 
MODULUL 14 anul IV-V (18 luni) DIABETUL ZAHARAT, NUTRIȚIA, BOLILE METABOLICE Subtemele VI-IX (subiecte 27-52)Subtemele VI-VIII - 6 luniNr. ore curs. 24Nr. ore practică. 600 oreSubtema VI. Obezitatea 3 luni28.Obezitatea - diagnostic, clasificare, epidemiologie.29.Obezitatea – etiopatogeneză. Metabolismul energetic și reglarea balanței energetice30.Obezitatea - factor de risc în patologie. Complicațiile obezității. Relația dintre obezitate și diabetul zaharat de tip 232.Managementul obezității. (Prevenția în obezitate, stilul de viață, terapia cognitiv comportamentală, tratament farmacologic, chirurgia metabolică). Îngrijirea pacientului post chirurgie metabolică.1.Obiective: Cunoștințe generale despre "malnutriție" și în special despre excesul ponderal. Dezvoltarea abilităților de diagnostic clinic și paraclinic a persoanelor obeze. Evaluare și abordare holistică a persoanelor obeze. Managementul modern al obezității și complicațiilor bolii. Evaluarea riscului bolii. Identificarea și implementarea măsurilor de prevenție2.Aptitudini: Evaluarea clinică a unui bolnav obez cu redactarea unui plan de explorare etiologică. Stadializarea bolii după ultimele ghiduri. Conștientizarea diverselor modalități de intervenție terapeutică după gradul obezității și complicații. Înțelegerea relației mediu-gene/epigenetică, a influențelor mediului (socio-economic, cultural, etnic, psihologic) asupra consumul de alimente și posibilitățile de influențare. Cunoașterea criteriilor și metodelor de încadrare pentru medicație sau chirurgie bariatrică. Evaluarea preoperatorie a pacientului obez, cunoașterea tipurilor de intervenție și a riscurilor. Dispensarizarea postoperatorie. Capacitatea de evaluare a programelor terapeutice preventive sau curative.3.Atitudini: Atitudine nediscriminativă față de bolnavii obezi. Însușirea lucrului în echipă cu identificarea rolului și responsabilității într-o echipă multidisciplinară. Capacitatea de a consilia indivizi, grupuri, organizații sau populația pentru terapia preventivă și curativă a obezității. Terapie cognitiv-comportamentală4.Rezultate așteptate și competențe; Diagnosticarea și stadializarea obezității; înțelegerea, cunoașterea și aplicarea metodelor terapeutice conform ghidurilor și adaptat fiecărui caz. Îngrijire nutrițională a obezilor. Generarea și adaptarea programelor de educație terapeutică funcție de persoana sau grupul de obezi îngrijiți.Subtema VII. Dislipidemiile. Sindrom Metabolic 2 luni32.Dislipidemiile – nosologie, screening, diagnostic.33.Dislipidemiile - etiopatogeneză.34.Managementul dislipidemiilor (preventiv și curativ)35.Sindromul metabolic. Definiția, diagnostic, epidemiologie, impact, abord terapeutic36.Evaluarea și managementul riscului cardiovascular.37.Hiperuricemiile - diagnostic, tratament.38.Ficatul gras non-alcoolic. Steatohepatita non-alcoolică.1.Obiective: Cunoașterea și înțelegerea fiziologiei și fiziopatologiei metabolismului lipidic; cauze primare și secundare ale dislipidemiilor, consecințe, bazele terapiei. Cunoștințe și abilități pentru diagnosticarea și tratarea preventivă și curativă a sd metabolic. Evaluarea riscului cardiovascular.2.Aptitudini: Evaluarea comprehensivă a unui pacient cu sd metabolic, clinic și funcțional. Stabilirea corelațiilor de risc și a bazelor abordului terapeutic. Armonizarea ghidurilor de tratament preventiv și curativ existente.3.Atitudini: Capacitate de analiză și sinteză a datelor pacienților și a trendurilor îmbolnăvirilor. Abilități de a alege modalitățile explicative ale tratamentului și necesității dispensarizării. Capacitatea de a putea lucra într-o echipă multidisciplinară4.Rezultate așteptate și competențe: Capacitatea de a face screeningul sd metabolic, a evalua corect și complet componentele sale și a face un tratament precoce și complex. Capacitatea de a genera, urmări și evalua un program de screening și monitorizare a sd metabolic.Subtema VIII. Alte boli de metabolism și nutriție 1 lună39.Hemocromatoza – diagnostic, tratament.40.Boala Wilson - diagnostic, tratament.41.Porfiriile – diagnostic, tratament.42.Erorile înnăscute ale metabolismului intermediar - diagnostic, tratament.43.Riscul oncogen al bolilor metabolice.1.Obiective: Înțelegerea mecanismelor fiziopatologice ale bolilor metabolice ca bază a diagnosticului și managementului acestora.2.Aptitudini: Înțelegerea și utilizarea diverselor metode de diagnostic și tratament a bolilor metabolice.3.Atitudini: Recunoașterea rolului medicilor de alte specialități în abordarea bolnavilor cu boli de metabolism. Capacitatea de lucru în echipă.4.Rezultate așteptate și competențe: Identificarea persoanelor cu boli metabolice, capacitatea de a diagnostica aceste boli și de a aplica un management efectiv. Evaluarea riscului cardiovascular și a riscului oncogen și abord terapeutic precoce.Examen evaluativ după aceste 6 luni. + 
Subtemele IX – X. + 
IX – NUTRIȚIE CLINICĂ 10 luniNr. ore curs. 44Nr. ore practică. 1100 ore44.Alimente și nutrimente (macro și micronutrimente) rol, surse, carențe și exces. Suplimentele alimentare.45.Evaluarea nutrițională: Noțiuni de antropometrie, evaluarea aportului și consumului energetic (biochimic, clinic și dietetic), evaluarea compoziției corporale.46.Principiile alimentației sănătoase, ghiduri și recomandări nutriționale. Nutriția în diferite perioade ale vieții. Nutriția și activitatea fizică.47.Comportament alimentar normal și pathologic (tulburări de comportament alimentar). Educația nutrițională.48.Elaborarea unei prescripții dietetice. Principii de dietoterapie în boli acute și cronice49.Denutriția.50.Alimentația enterală și parenterală.51.Principii de gastrotehnie.52.Principiile studiului epidemiologic. Cercetarea nutrițională principii și metode.1.Obiective: Înțelegerea fundamentelor științifice ale recomandărilor nutriționale la omul sănătos și bolnav. Capacitatea de evaluare nutrițională completă. Capacitatea de elaborare a terapiei medicale nutriționale. Familiarizarea cu programele de educație nutrițională. Elaborarea de programe nutriționale de prevenție sau curative. Capacitatea de a genera sau a se integra în cercetarea în nutriție2.Aptitudini: Abilitatea de a stabili diagnosticul și evaluarea stării de nutriție (clinic, biochimic cât și prin tehnici complementare cum ar fi calorimetria indirectă, BIA, metode de determinare a compoziției corporale etc). Capacitatea de a recomanda/elabora tratamentul nutrițional adecvat fiecărei patologii, punerea în aplicare și monitorizarea strategiilor nutriționale medicale sau chirurgicale. Capacitatea de a desfășura educație medicală nutrițională3.Atitudini: de management a unui serviciu de nutriție. Capacitatea de a lucra în echipă, în interacțiune cu alți medici (medici generaliști și de alte specialități) și para-medicale (dieteticieni, asistente medicale, kinetoterapeuți etc.). Capacități de comunicare4.Rezultate așteptate și competențe: Evaluarea nutrițională și intervenția în: 1. boli ale supraalimentației (obezitate, inclusiv monitorizarea după chirurgia bariatrică, diabet zaharat de tip 2, sindrom metabolic, dislipidemiile, steatopatite metabolice (NASH), 2. malnutriție (persoana în vârstă, fragilă, cancer, situații de agresiune, insuficiență de organe, boli digestive, spitalizare, boli cronice, deficiențe nutriționale specifice), 3. patologii legate de alimente sau care necesită recomandări dietetice (alergii alimentare specifice, erori înnăscute de metabolism) și 4. tulburări de alimentație (anorexie, bulimia, etc.).De asemenea, este competent în toate domeniile legate de prevenirea bolilor nutriționale sau condiții pentru care nutriția este un factor predispozant sau de protecție.Examen evaluativ al modulului de nutriție. + 
Subtema X 2 luni:Integrarea cunoștințelor dobândite în anul 1 (modulul 1) și anul 4 și 5 (modulul 14)Ultimele 2 luni sunt recapitulative și integrative pentru reevaluarea metodologiei cercetării științifice, a capacităților de educație terapeutică și de comunicare și în vederea pregătirii examenului specialității. + 
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:Programele de formare se dezvoltă în spirală. Ele trebuie să asigure cunoștințe, competențe practice și atitudinale fundamentale care să crească progresiv responsabilitatea în gestionarea problemelor clinice. Experiența practicii supravegheate din modulele fundamentale/conexe dar și din cele ale specialității dezvoltă judecata și maturitatea clinică. Problemele manageriale, de atitudine, interacțiunea cu pacienții, colegii și autoritățile trebuie de învățat a fi rezolvate. La finalul programului de 5 ani, rezidentul trebuie să fie capabil să practice specialitatea, dar să fie deschis să includă noi cunoștințe și competențe pe parcursul viitoarei cariere.Scopul și obiectivele educaționale generale sunt de a dobândi1.Cunoștințe, abilități și performanțe comune tuturor specialităților medicale și care stau la baza dezvoltării ulterioare a carierei profesionale:– efectuarea anamnezei și examen fizic corect oricărui pacient– Înțelegerea solidă a biologiei și abilități de diagnostic– folosirea tehnologiilor actuale, proceduri de raționament profesional– aplicarea medicinii centrate pe pacient– asigurarea siguranței pacientului2.Dezvoltare personală:– comportament personal profesional– dezvoltarea abilităților de comunicare și pedagogice– prioritizarea acțiunilor, managementul timpului– dezvoltarea autonomiei profesionale3.Cercetare științifică și dezvoltare– dezvoltarea abilităților tehnice, informatice și de cercetare– revizuirea critică a literaturii științifice și aplicarea medicinii bazate pe dovezi– aplicarea principiilor bioeticii, confidențialitate, consimțământ informat– menținerea încrederii4.Relații profesionale și parteneriate– lucru în echipă și leadership– cunoașterea problemelor din sănătate și a legislației în vigoare– identificarea impedimentelor pentru un stil de viață sănătos și acțiune într-un cadru multidisciplinar– managementul și promovarea sănătății + 
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:Specialitatea Diabet zaharat, Nutriție și Boli Metabolice implică însușirea cunoștințelor și abilităților privind screeningul, diagnosticul, măsurile de prevenție și managementul clinic general al bolilor metabolice enunțate din tematica și a complicațiilor acute și cronice ale acestora. Include și abordează nutriția individului sănătos, evaluarea stării de nutriție și managementul nutrițional al pacienților cu afecțiuni acute și cronice (diagnosticul, terapia medicală nutrițională și monitorizarea/reintervenția).Specialiștii vor fi capabili să stabilească diagnosticul complet și să acorde îngrijirile medicale necesare unui pacient cu diabet zaharat în condițiile unei patologii multiple asociate, vor fi abilitați să evalueze mecanismele și să aplice mijloacele terapeutice adecvate pentru a preveni și controla obezitatea, dislipidemiile, sindromul metabolic, patologia cardiovasculară asociată acestora, hiperuricemiile și alte boli cu implicații metabolice și nutriționale cât și să conducă educația medicală terapeutică. Specialiștii vor fi capabili să genereze programe de screening și dispensarizare a bolilor metabolice și a problemelor legate de nutriție și să desfășoare activitatea de cercetare în domeniul diabetului zaharat, bolilor metabolice și nutriției.Obiectivele specifice specialității reprezintă însușirea temeinică a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor privind:– Principalele boli cronice netransmisibile și factori de risc (diabet zaharat, suprapondere, obezitate, dislipidemii, risc cardiovascular și metabolic, sindrom metabolic, hiperuricemii, stil de viață nesănătos)– Hipoglicemiile de cauză non-diabetică și diabetică– Nutriție individului sănătos– Dietoterapie în boli acute și cronice (metabolice, cardiovasculare, digestive, renale, imunologice, pulmonare, etc.)– Dietoterapie în situații speciale (gravide, lăuze, sportivi, copii, vârstnici, comunități)– Boli metabolice ereditare/erori înăscute de metabolismSpecialitatea diabet zaharat, nutriție și boli metabolice este caracterizată prin concomitența medicinii de spital i de ambulator, a celei curative dar și preventive. Medicii trebuie să facă față urgențelor specifice bolilor metabolico-nutriționale, dar și urgențelor complicațiilor acestor boli. Ei trebuie să elaboreze, desfășoare și evalueze programe de screening clinic și nutrițional, cât și dispensarizarea activă a persoanelor depistate cu diabet zaharat sau alte boli metabolice și nutriționale. Fiind singurii medici nutriționiști trebuie să aibă cunoștințe și abilități de a gestiona servicii/programe de nutriție și de a educa alți medici sau alte categorii de lucrători în sănătate în acest domeniu. + 
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:– Să aibă abilitățile necesare pentru a comunica eficient cu pacienții și colegii– Să aibă o înțelegere profundă a științelor medicale și competențele necesare pentru diagnosticul și tratamentul afecțiunilor metabolice într-un sistem independent de practică medicală– Să poată face un diagnostic diferențial corect al pacienților cu afecțiuni metabolice pe baza anamnezei, examenului clinic și investigațiilor imagistice/de laborator.– Să aibă competența de a efectua/recomanda investigațiile paraclinice specifice specialității.– Să poată realiza un plan terapeutic complet pentru pacient, cu o bună cunoaștere a tratamentelor disponibile, inclusiv pentru promovarea sănătății, prevenția bolii și management pe termen lung.– Să utilizeze abilitățile de învățare pe termen lung pentru a/și menține la zi cunoștințele– Să aibă calitățile de profesor, om de echipă dar și de șef.– Să aibă abilități manageriale pentru a dezvolta servicii integrate în domeniul afecțiunilor metabolice.– Să aibă capacitatea de a gestiona corect timpul și resursele pentru beneficiul pacienților.– Va practica medicina conform normelor de deontologie ale CMR.– Va putea deveni automat membru cu drepturi depline al SRDNBM (Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice)Scopul și obiectivele educaționale generale sunt de a dobândi1.Cunoștințe, abilități și performanțe comune tuturor specialităților medicale și care stau la baza dezvoltării ulterioare a carierei profesionale:– efectuarea anamnezei și examen fizic corect oricărui pacient– înțelegerea solidă a biologiei și abilități de diagnostic– folosirea tehnologiilor actuale, proceduri de raționament profesional– aplicarea medicinii centrate pe pacient– asigurarea siguranței pacientului2.Dezvoltare personală:– comportament personal profesional– dezvoltarea abilităților de comunicare și pedagogice– prioritizarea acțiunilor, managementul timpului– dezvoltarea autonomiei profesionale3.Cercetare științifică și dezvoltare– dezvoltarea abilităților tehnice, informatice și de cercetare– revizuirea critică a literaturii științifice și aplicarea principiilor bazate pe dovezi– aplicarea principiilor bioeticii, confidențialitate, consimțământ informat menținerea încrederii4.Relații profesionale și parteneriate– lucru în echipă și leadership– cunoașterea problemelor din sănătate și a legislației în vigoare– identificarea impedimentelor pentru un stil de viață sănătos și acțiune într-un cadru multidisciplinar– managementul și promovarea sănătățiiObiectivele specifice specialității reprezintă însușirea temeinică a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor privind:– Principalele boli cronice netransmisibile și factorii lor de risc (diabet zaharat, suprapondere, obezitate, dislipidemii, risc cardiovascular și metabolic, sindrom metabolic, hiperuricemii, stil de viață nesănătos)– Hipoglicemiile de cauză non-diabetică și diabetică– Nutriție individului sănătos– Dietoterapie în boli acute și cronice (metabolice, cardiovasculare, digestive, renale, imunologice, pulmonare, etc.)– Dietoterapie în situații speciale (gravide, lăuze, sportivi, copii, vârstnici, comunități)– Boli metabolice ereditare/erori înăscute de metabolismExamenul de medic specialist:Probe de evaluare, specifice programului:– probă scrisă DA– examen clinic DA– probă de abilități/manualități DA– probă pe casetă video ± DACuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 30%, restul de 70%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. (Anexa I, II, III)La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul respectivului stagiu și îndrumătorul, în funcție de stagiul modulului parcurs.Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU și noteLa finalul anului I de rezidențiat, se va susține o testare care își propune să evalueze cunoștințele teoretice și practice în specialitate. (Anexa IV). Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă. Se va elabora o platformă electronică (log-book electronic) pentru monitorizarea pregătirii rezidenților, pe circuitul îndrumător de rezidențiat (responsabil de pregătire), centru universitar, Ministerul Sănătății ca supervizor.La examenul organizat la sfârșitul primului an de stagiu:– testare din materia de specialitate, nota minimă de promovare este 7,00 (șapte) sau 70%.Examenul nu poate fi repetat decât de 2 ori în timpul celor 5 ani de pregătire. + 
Anexa nr. IMetode didactice

Crt. Metode didactice Parametru formativ * Ore (minimum)
1 Autopregătire (tratate, reviste, internet) 1, 2 1,5 ore/zi
2 Educația (de către cadrul didactic) la camera de gardă#, ambulatoriu de specialitate# și la patul bolnavului 1, 2, 3, 4 5.500 ore/5 ani
3 Cursuri 1, 2 225 ore/5 ani
4 Conferințe monodisciplinare 1, 2 30 ore/an
5 Conferințe multidisciplinare, manifestări științifice extraspitalicești 1, 2 40 ore/an
6 Demonstrații și lucrări practice (inclusiv laborator paraclinic orientat către Diabet, nutriție și boli metabolice) 1, 2, 3 100 ore/an
7 Cercetare 1, 2, 3 60 ore/an
8 Analiza literaturii de specialitate (articole, studii, etc.) 1, 2 45 ore/an

1= cunoștințe; 2= aptitudini; 3= atitudini; 4= experiență#, ##: pentru modulele specialității de bază, cel puțin 2 gărzi pe lună și cel puțin 1 zi de ambulator + 
Anexa nr. IIMetode de evaluare formativă

Crt. Metoda de evaluare Ce se evaluează Cine este abilitat să evalueze Metodologie Frecvența Criterii de apreciere evaluare
1 Observarea activității zilnice – propriu-zisă – evaluare periodică a foilor de observație -evaluare log-book-ului 1, 2, 3, 4 Cadrul didactic îndrumător și Responsabilul de program Vizite zilnice/evaluare directa/ Permanent Calificativ acordat la sfârșitul modulului/stagiului de cadrul didactic îndrumător Confirmarea îndeplinirii obiectivului (Caietul de stagiu și portofoliu)
2 Observarea activității de către responsabilii – studii de caz – lucrări practice – cercetare etc. 1, 2, 4 Cadrul didactic îndrumător și Responsabilul de program Discuție cu responsabilii – studiilor de caz, lucrărilor practice -cercetare etc. Săptămânal Calificativ acordat cel puțin anual și inclus în Caietul de stagiu și portofoliu
3 Colocvii 1, 2 Cadrul didactic îndrumător Metodologie stabilită de responsabilul de program/modul și aplicată de cadrele didactice La sfârșitul fiecărui modul/stagiu de pregătire Calificativ acordat de cadrul didactic îndrumător și inclus în Caietul de stagiu și portofoliu și Catalogul examenelor

1= cunoștințe; 2= aptitudini; 3= atitudini; 4= experiență + 
Anexa nr. IIIMetode de evaluare integrativă

Crt. Modalitatea de evaluare Ce se evaluează Cine evaluează Metodologia evaluării Frecvența Metoda de apreciere/evaluare
1 Examen scris 1, 2 Responsabil de program/modul Răspunsuri redacționale/cu răspuns multiplu la alegere La sfârșitul fiecărui modul, cu excepția celor de diabet care sunt anuale Calificativ acordat în Caietul de stagiu, în portofoliu și în Catalogul examenelor
2 Examen scris /colocvii 1, 2, 3 Responsabil de program/modul Metodologie stabilită de conducătorul stagiului și aplicată de cadrele didactice La sfârșitul fiecărui modul, cu excepția celor de diabet care sunt anuale Calificativ acordat în Caietul de stagiu, în portofoliu și în Catalogul examenelor
3 Examen practic 1, 2, 3, 4 Responsabil de program/modul Caz clinic La sfârșitul fiecărui modul, cu excepția celor de diabet care sunt anuale Calificativ acordat în Caietul de stagiu, în portofoliu și în Catalogul examenelor
4 Evaluarea capacității de efectuare a manevrelor invazive 1, 2, 4 Cel puțin 2 cadre didactice, cel puțin 2 manevre Responsabil de program în funcție de situația specifică (pacient/simulare La sfârșitul fiecărui modul, cu excepția celor de diabet care sunt anuale Formulare standardizate atașate Caietului de stagiu și în portofoliu
5 Intervievarea colegilor și a pacienților 3 Colegii și pacienții îndrumătorul direct Recomandată Anual Formulare standardizate; concluziile sunt atașate Caietului de stagiu și portofoliului
6 Evaluarea Portofoliului de realizări 1, 4 Responsabilul de program Evaluarea Caietului de stagiu și Portofoliului Anual Calificativ acordat cel puțin anual și inclus în Caietul de stagiu și în portofoliu

1= cunoștințe; 2= aptitudini; 3= atitudini; 4= experiența + 
Anexa nr. IV + 
Metode de evaluare certificativăLa sfârșitul programului de 5 ani, rezidenții susțin un examen complet (probă scrisă, probe clinice și probă practică), care evaluează toate componentele competenței profesionale. Accesul la acest examen este condiționat de promovarea tuturor examenelor stagiilor anterioare. Examenul de la sfârșitul programului va fi conceput de către coordonatorii/responsabilii de program din toate centrele universitare care pregătesc rezidenți, în așa fel încât să evalueze uniform/egal nivelul de cunoștințe teoretice și practice și judecata clinică în toate domeniile în care medicul specialist de diabet zaharat, nutritive și boli metabolice este obligat să aibă un înalt nivel de competență.Examenul constă în patru probe:1.proba scrisă (subiecte de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice);2.două probe clinice (1 caz de Medicină internă și 1 caz de Diabet zaharat, Nutriție și Boli Metabolice);3.proba practică de interpretare a unor investigații.b.La examenul organizat la sfârșitul primului an de stagiu:– testare din materia de specialitate, nota minimă de promovare este 7,00 (șapte) sau 70%. Examenul nu poate fi repetat decât de 2 ori în timpul celor 5 ani de pregătire. + 
TEMATICA DE EXAMEN + 
TEMATICA SPECIALITĂȚII + 
TEMATICA DE MEDICINĂ INTERNĂI.PROBA SCRISĂII – III.DOUĂ PROBE CLINICEIV.PROBA PRACTICĂI.PROBA SCRISĂ1.Metabolismul intermediar și energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor.2.Tulburările echilibrului hidro-electrolitic și acido-bazic.3.Pancreasul endocrin, sinteza și secreția insulinei, reglarea insulinosecreției4.Insulina: structură, mecanism de acțiune.5.Homeostazia glucozei: factori reglatori, transportorii glucozei, utilizarea glucozei; starea de post și starea post-prandială; rolul creierului în reglarea glucozei.6.Diabetul zaharat-diagnostic și clasificare. Istoria naturală și stadializarea diabetului zaharat.7.Diabetul zaharat tip 1- epidemiologie, genetică, factori de mediu, patogeneză, manifestări clinice. Particularități ale diabetului copilului8.Diabetul zaharat tip 2 - epidemiologie, genetică, factori de mediu, patogeneză, manifestări clinice9.Diabetul monogenic; diabetul și sarcina (diabetul pregestațional și gestațional). Alte forme de diabet zaharat. Cauze secundare de diabet zaharat.10.Abordarea diabetului zaharat în practica medicală - principii și strategia generală. Diabetul zaharat - boală cronică netransmisibilă11.Insulinorezistența: diagnostic și evaluare; insulinorezistența generală și localizată (insulinorezistența hepatică, cerebrală). Sindrom cu insulinorezistență extremă.12.Tratamentul nefarmacologic în diabetul zaharat. (Dieta și exercițiul fizic la copil, adolescent, adult, bătrân, cu diabet zaharat necomplicat și cu complicații, Optimizarea stilului de viața, Terapie comportamentală).13.Educația în diabetul zaharat – principii, obiective, evaluare.14.Tratamentul cu insulină în diabetul zaharat. Tipuri de insulină și modalități de administrare și evaluare; pompe de insulină, CGMS, SMBG etc15.Tratamentul cu preparate noninsulinice injectabile și cu medicație orală în diabetul zaharat. Chirurgia metabolică.16.Sindroame hiperglicemice acute: Cetoacidoza diabetică, Starea hiperglicemică hiperosmolară patofiziologie, diagnostic, tratament.17.Acidoza lactică. Diagnosticul acidozelor metabolice la pacientul diabetic18.Hipoglicemiile la persoanele nediabetice. Definiție, clasificare, fiziopatologia hipoglicemiilor, principalele forme clinice. Hipoglicemia la bolnavul diabetic, diagnostic, management clinic19.Factori de risc și mecanisme implicate în apariția complicațiilor cronice ale diabetului zaharat20.Retinopatia diabetică-screening, diagnostic, management.21.Nefropatia diabetică-screening, diagnostic, management.22.Neuropatia diabetică periferică și viscerală - screening, diagnostic, management.23.Piciorul diabetic-screening, diagnostic management.24.Riscul și patologia cardiovasculară în diabetul zaharat. Hipertensiunea arterială la pacientul diabetic. Boala arterială ocluzivă la pacientul diabetic.25.Alte complicații ale diabetului zaharat: complicații cutanate și osteoarticulare, tulburările de somn la pacientul diabetic, depresia și tulburările cognitive la diabetici.26.Managementul clinic al diabetului zaharat pre-, intra- și postoperator.27.Prevenția în diabetul zaharat28.Obezitatea - diagnostic, clasificare, epidemiologie.29.Obezitatea – etiopatogeneză.30.Managementul obezității. (stilul de viață, abordul cognitiv comportamental, medicație, chirurgia bariatrică). Pacientul post chirurgie metabolică. Prevenția în obezitate31.Obezitatea – factor de risc în patologie. Complicațiile obezității32.Dislipidemiile - nosologie, screening, diagnostic.33.Dislipidemiile – etiopatogeneză.34.Managementul dislipidemiilor (preventiv și curativ)35.Sindromul metabolic. Definiția, diagnostic, epidemiologie, impact, abord terapeutic36.Evaluarea și managementul riscului cardiovascular.37.Hiperuricemiile – diagnostic, tratament.38.Hemocromatoza - diagnostic, tratament.39.Boala Wilson – diagnostic, tratament.40.Porfiriile - diagnostic, tratament.41.Erorile înnăscute ale metabolismului intermediar – diagnostic, tratament.42.Riscul oncogen al bolilor metabolice.43.Ficatul gras non-alcoolic.44.Alimente și nutrimente (macro și micronutrimente) rol, surse, carențe și exces. Suplimentele alimentare.45.Evaluarea nutrițională: evaluarea consumurilor energetice și a aporturilor (antropometric, biochimic, clinic și dietetic), compoziția corporală.46.Principiile alimentației sănătoase, ghiduri și recomandări nutriționale. Nutriția în diferite perioade ale vieții. Nutriția și activitatea fizică.47.Comportament alimentar normal și patologic. Educația nutrițională.48.Elaborarea unei prescripții dietetice. Principii de dietoterapie în boli acute și cronice49.Denutriția. Cauze endogene și exogene. Consecințe și complicații. Evaluare și management50.Alimentația enterală și parenterală.51.Principii de gastrotehnie.52.Principiile studiului epidemiologic. Cercetarea nutrițională principii și metode.II.PROBA CLINICĂ de diabet zaharat, nutriție și boli metabolice1.Diabetul zaharat - screening, diagnostic și tratament.2.Complicațiile acute și cronice ale diabetului zaharat – screening, diagnostic și tratament.3.Obezitatea - screening, diagnostic și tratament.4.Dislipidemiile – screening, diagnostic și tratament.5.Hiperuricemiile - screening, diagnostic și tratament.III.PROBA CLINICĂ de medicină internă1)Pneumoniile.2)Bronșita cronică.3)Emfizemul pulmonar.4)Astmul bronșic.5)Supurațiile bronbo-pulmonare.6)Cancerul bronbo-pulmonar.7)Tuberculoza pulmonară.8)Miocarditele.9)Valvulopatiile mitrale și aortice.10)Cardiopatie ischemică (angina pectorală și infarctul miocardic).11)Insuficiența cardiacă.12)Aritmiile cardiace.13)Hipertensiunea arterială (esențiala și secundară).14)Sindromul de ischemie periferică acută și cronică.15)Tromboflebite și tromboembolismul pulmonar.16)Ulcerul gastric și duodenal.17)Cancerul gastric.18)Diareea și constipația.19)Cancerul de colon și rectosigmoidian.20)Rectocolita ulcero – hemoragica.21)Litiaza biliară.22)Colecistita acută.23)Hepatita cronică.24)Ciroza hepatică.25)Pancreatitele acute și cronice.26)Glomerulonefritele acute și cronice.27)Pielonefritele acute și cronice.28)Insuficiența renală acută și cronică.29)Litiaza urinară.30)Anemiile.31)Accidentele vasculare cerebrale.IV.PROBA PRACTICĂ1.Evaluarea stării de nutriție (antropometrie, clinic, biologic, dietetic)2.Elaborarea planurilor de intervenție nutrițională (în diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, denutriție și hipovitaminoze, hiperuricemii).3.Evaluarea riscului cardiovascular și metabolic.4.Determinarea glicemiei, glicozuriei, acetonuriei.5.Profilul glicemic - tehnica și interpretare.6.Spectrul lipidic plasmatic – tehnica și interpretare.7.Explorarea funcțională renală (proteinurie, microalbuminurie, clearance creatininic).8.Oftalmoscopia directă – tehnică și interpretare.9.Explorarea echilibrului acido-bazic și hidro-electrolitic - tehnică și interpretare.10.Teste de evaluare semicantitativă a sensibilității (diapazon, monofilamente).11.Evaluare prin metoda Doppler a presiunilor la arterele membrelor inferioare.12.Tehnica ședințelor de educație individuală și de grup.13.Principii de gastrotehnie.14.Anchetele alimentare.15.Metodologia testului de toleranță la glucoza oral.16.Screeningul familial în bolile metabolice.17.Metodologia cercetării epidemiologice.Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)– Efectuarea și interpretarea TTGO (cu 75g și 100 g glucoză)– Folosirea glucometrului și interpretarea unui profil glicemic– Folosirea seringii de insulină– Folosirea penurilor de insulină– Folosirea dispozitivelor de injectare a GLP1Ra– Montarea unei pompe de insulină și setarea ratelor de infuzie și a bolusurilor– Montarea unui senzor CGMS și interpretarea rezultatelor– Determinarea compoziției corporale cu ajutorul dispozitivelor bazate pe bioimpedanță– Evaluarea stării de nutriție, antropometrie - inclusiv măsurarea circumferințelor și pliurilor cutanate (calliper), determinarea HGS, completarea și interpretarea unui chestionar SGA evaluare clinică și biochimică, aplicarea și interpretarea chestionarelor privind starea de nutriție– Evaluare nutrițională individuală și în colectivități pe baza de anchete alimentare (chestionare)– Alcătuirea planului de alimentație sănătoasă pentru diverse grupe de vârstă, pentru sportivi, gravide, comunități– Alcătuirea planului de intervenție nutrițională în diferite afecțiuni acute și cronice– Calculul riscului cardio-metabolic– Oftalmoscopia directă pentru screeningul retinopatiei diabetice– Efectuarea testelor de sensibilitate periferică pentru diagnosticul neuropatiei diabetice– Efectuarea și interpretarea ECG, inclusiv căutarea elementelor de neuropatie autonoma cardiacă– Efectuarea indicelui glezna/braț– Efectuarea de teste pentru diagnosticul precoce al neuropatiei autonome (reflex galvanic al pielii etc.)– Publicarea a minim 3 abstracte și 2 articole de specialitate, în volumele congreselor naționale sau internaționale, respectiv în reviste naționale sau internaționale indexate.2.DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE2.1.Competența profesională intrinsecă specialității– Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional)Medicul specialist în DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE are următoarele competențe profesionale:● screening-ul, diagnosticul și managementul clinic al tuturor formelor de diabet zaharat la grupele de vârstă 0-18 ani și peste 18 ani, în spital și/sau ambulator. Managementul clinic include recomandări de dietă și alte elemente ale stilului de viață, educația terapeutică, prescrierea tuturor claselor de medicamente antihiperglicemiante și al dispozitivelor medicale pentru administrarea medicației și monitorizarea glicemică în conformitate cu reglementările în vigoare; tratamentul complicațiilor acute specifice;● screening-ul, monitorizarea și tratamentul complicațiilor cronice cu excepția tratamentelor care intră în competența exclusivă a altor specialități (terapia LASER, injecțiile intravitreene, intervenții chirurgicale oftalmologice, dializa și transplantul renal, chirurgia piciorului diabetic, intervenții de revascularizare), tratamentul factorilor de risc asociați (hipertensiune arterială, dislipidemii)● screening-ul, diagnosticul și managementul clinic al tuturor formelor de dislipidemii la grupele de vârstă 0-18 ani și peste 18 ani, în spital și/sau ambulator.● screening-ul, diagnosticul și managementul clinic al supraponderii și obezității la grupele de vârstă 0-18 ani și peste 18 ani, în spital și/sau ambulator, inclusiv prescrierea de medicație specifică și stabilirea indicației pentru chirurgia bariatrică/metabolică la pacienții cu obezitate cu sau fără comorbidități.● screening-ul, diagnosticul și managementul clinic al tulburărilor de nutriție la grupele de vârstă 0-18 ani și peste 18 ani, în spital și/sau ambulator.● screening-ul, diagnosticul și managementul clinic al sindromului metabolic la grupele de vârstă 0-18 ani și peste 18 ani, în spital și/sau ambulator.● screening-ul, diagnosticul și managementul clinic hiperuricemiilor la grupele de vârstă 0-18 ani și peste 18 ani, în spital și/sau ambulator.● screening-ul, diagnosticul și managementul clinic al hemocromatozei, porfiriilor și erorilor înnăscute ale metabolismului intermediar - diagnostic, tratament.● evaluare, prescrierea și monitorizarea terapiei medicale nutriționale în boli acute și cronice, inclusiv nutriția enterală și parenterală,● evaluarea nutrițională și recomandări de alimentație la persoanele sănătoaseProceduri care intră în competența medicului specialist în DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE:● oftalmoscopie directă; efectuarea și interpretarea retinofotografiei - pentru screeningul etinopatiei diabetice● teste de sensibilitate semicantitativă – pentru screeningul neuropatiei diabetice periferice● testarea neuropatiei autonome● măsurarea indicelui gambă-braț● efectuarea și interpretarea ECG● folosirea glucometrelor, testarea glicemiei și urmărirea profilului de SMBG● montarea de sisteme de monitorizare continuă a glucozei și interpretarea rezultatelor● montarea și monitorizarea tratamentului cu pompă de insulină● evaluarea stării de nutriție, inclusiv prin metode de analiză corporeală (efectuare și interpretare bioimpedanță, interpretare DEXA)● educația terapeutică a pacientului cu boli metabolice● educație terapeutică nutrițională individuală și de grup2.2.Obligații– ETICE, DEONTOLOGICE– PROFESIONALE– Obligațiile etice și deontologice sunt cele prevăzute de Codul de deontologie medicală al Colegiului Medicilor din România– Obligații profesionale: medicul acționează potrivit specialității, competențelor și practicii pe care le are, cu excepția unor cazuri de urgență vitală, cu respectarea legilor și reglementărilor în vigoare.2.3.Modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare obținerii titlului de medici specialist;1.Ultrasonografie abdominală2.Ecografie vasculară Doppler2.4.Domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist. Obținerea competențelor următoare este asigurată prin susținerea examenelor de competență, ulterior examenului de specialitate:1.Ecografie vasculară la pacientul diabetic2.Ecografie abdominală pacientul diabetic3.Sexologie la pacientul diabetic4.EMG la pacientul diabeticPRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
NUME, PRENUME: PROF UNIV. DR. BABEȘ AUREL
SEMNĂTURA:(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATE ENDOCRINOLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ENDOCRINOLOGIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății1.1.DEFINIȚIE: Endocrinologia este specialitatea medicală care se ocupă cu profilaxia, depistarea, diagnosticarea, tratarea patologiei endocrine și recuperarea bolnavilor care suferă de boli ale sistemului endocrin.De asemenea, specialiștii endocrinologi vor fi abilitați să evalueze mecanismele și să aplice mijloacele adecvate pentru a preveni și controla obezitatea, patologia metabolică cât și să conducă educația medicală terapeutică și activitatea de cercetare în domeniu.1.2.DURATA STAGIILOR - 5 ani Curriculumul prevede un număr de 150 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite de formare universitară (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.Cursurile vor cuprinde și noțiunile fundamentale de morfologie, fiziologie, fiziopatologie, biochimie, genetică și imunologie. Cursurile vor fi atât sub forma tradițională cât și sub formă de seminarii și discuții interactive cu cursanții pe subiecte de endocrinologie, diabet și boli metabolice.Fiecare obiectiv definit în curricula și recomandat a fi însușit în activitatea de pregătire în cadrul rezidențiatului va fi evaluat după nivelul de competență realizat. Evaluarea va fi efectuată după următorul sistem de scor: 1. asistență pasivă 2. necesită supraveghere atentă 3. abilitate de a efectua procedura sub o oarecare supraveghere 4. abilitate de a efectua procedura fără supraveghere 5. abilitate de a superviza și de a preda procedura1.3.STRUCTURA STAGIILORA.Stagii generale - 1 an și 2 luniCardiologie 3 luniGastroenterologie 3 luniPediatrie 3 luniLa alegere: medicină internă, nefrologie sau psihiatrie 3,5 luniGenetica medicală 1 lunaBioetica 0.5 luniB.Stagii de specialitate – 3 ani și 10 luniDiabet zaharat și boli de nutriție 12 luniEndocrinologie– Endocrinologie adulți 24 luni– Endocrinologie pediatrică 7 luni– Echografie endocrină 3 luni + 
Tematica lecțiilor conferință:I.BAZELE ENDOCRINOLOGIEI1.Hormonii - structură, mecanisme de acțiune, clasificare.2.Controlul genetic al sintezei hormonale.3.Receptorul hormonal și patologia de receptor.4.Tehnici de laborator în diagnosticul afecțiunilor endocrineII.HIPOTALAMUS, HIPOFIZA, EPIFIZA1.Hipotalamus – anatomie, fiziologie, axe neuro-endocrine, ritmuri endocrine.2.Adenohipofiza și neurohipofiza - anatomie, embriologie și genetică, fiziologie, hormonii adenohipofizări (structură, biogenetică, rol fiziologic, reglarea secreției).3.Metode de explorare endocrină a axului hipotalamo-hipofizar, inclusiv examenul histopatologic și imunohistochimic.4.Tumorile hipofizare - etiopatogenie, clasificare, metode de evaluare și diagnostic, diagnostic diferențial.5.Mijloace de tratament în tumorile hipofizare: chirurgie, tratament medicamentos, radioterapie.6.Hiperprolactinemia, adenoamele hipofizare secretante de prolactină.7.Acromegalia și gigantismul.8.Boala Cushing.9.Adenoame hipofizare nefuncționale.10.Alte adenoame hipofizare funcționale: tireotropinom, gonadotropinom.11.Neurohipofiza – anatomie, embriologie, fiziologie, hormonii neuro-hipofizări (structură, biogenetică, rol fiziologic, reglare).12.Diabetul insipid.13.Hiponatremia. Sindromul secreției inadecvate de ADH.14.Craniofaringiomul: etiopatogenie, clasificare, diagnostic pozitiv și diagnostic diferențial, tratament.15.Insuficiența hipofizară a adultului (etiopatogenie, evaluare și diagnostic, tratament).16.Apoplexia hipofizara17.Sindromul de izolare hipofizară și hipofizita limfocitară (inclusiv cea iatrogena, post anticorpi anti CTLA-4)18.Hipogonadismul hipogonadotrop (inclusiv sindromul Kallman).19.Glanda pineală (fiziopatologia secreției de melatonină, peptidele pineale, aplicații terapeutice, tumori pineale).III.CREȘTEREA ȘI TULBURĂRILE DE CREȘTERE1.Creșterea celulară. Diferențierea și formarea cartilajului de creștere și a osului. Creșterea embrio-fetală. Creșterea postnatală. Originea fetală a bolilor adult2.Controlul genetic al creșterii. Controlul hormonal al creșterii. Factorii de mediu și creșterea3.Evaluarea creșterii- tehnici de somatometrie. Tehnici de determinare a maturizării scheletale.4.Statura mică1.Ghiduri pentru selectarea copiilor cu statură mică pentru referire spre diagnostic în practica clinică pediatrică2.Statura mică de etiologie cunoscută: statura mică de cauză primară: displaziile scheletice, boli cromozomiale, sindroame genetice, nanisme primordiale - etiopatogenie, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament3.Nanismul prin SGA nerecuperat: etiopatogenie, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament4.Statura mică de cauză secundară - boli nonendocrine (digestive, insuficiență renală cronică, boli cardio-vasculare, rahitismul etc.).5.Statura mică de cauză secundară – boli endocrine non GH-IGF1 dependente: etiopatogenie, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament6.Statura mică datorată tulburării axei GH-IGF1 (deficitul și rezistența la GH, deficitul primar de IGF, rezistența la IGF1): etiopatogenie, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, complicații, tratament7.Statura mică de etiologie necunoscută (nanismul idiopatic, ISS): clasificare (forma familială și non-familială). Diagnosticul și managementul ISS8.Tratamentul staturii mici cu rhGH și rh IGF19.Deficitul de hormon de creștere în perioada de tranziție copilărie-adult -management5.Statura înaltă - etiologie, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament6.Mixedemul congenital: etiologie, fiziopatologie, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial; complicații, tratamentIV.TIROIDA1.Date de anatomie, embriologie și histologie2.Sinteza hormonilor tiroidieni3.Transportul și metabolizarea hormonilor tiroidieni4.Acțiunile hormonilor tiroidieni (fiziologie și sindroamele de rezistență la hormonii tiroidieni)5.Reglarea funcției tiroidiene6.Calcitonina7.Evaluarea funcției tiroidiene (clinica, probe de laborator, imagistică)8.Hipotiroidismul adultului1.Definiție și clasificare2.Etiopatogenia bipotiroidismului3.Fiziopatolgia bipotiroidismului4.Clinica bipotiroidismului5.Diagnosticul paraclinic (biochimic, imagistica)6.Diagnosticul pozitiv și diferențial7.Evoluția și complicațiile hipotiroidismului8.Tratamentul hipotiroidismului (la adult, vârstnic și la femeie în sarcină)9.Coma mixedematoasă9.Hipertiroidismul/Tireotoxicoza1.Definiție și clasificare2.Etiopatogenie3.Fiziopatologie4.Clinica hipertiroidismului5.Diagnosticul paraclinic (pozitiv, etiologic și diferențial)6.Evoluția și complicațiile tireotoxicozei7.Tratamentului tireotoxicozei cu hiperfuncție tiroidianăa.Metode igieno-dieteticeb.Tratamentul medicamentos (clase de medicamente utilizate, posologie, reacții adverse)c.Tratamentul chirurgicald.Radioiodoterapia8.Tireotoxicoza și sarcina9.Boala Graves Basedowa)Definiție și etiopatogenieb)Diagnostic pozitiv clinic și de laboratorc)Oftamopatia Graves - clinica, stadializare și monitorizared)Particularități ale tratamentului în Boala Basedowe)Tratamentul și monitorizarea Oftalmopatiei Graves10.Gușa multinodulară hipertiroidizată – particularități de diagnostic și tratament11.Nodulul tiroidian autonom (Sindromul Plummer) - particularități de diagnostic și tratament12.Tratamentului tireotoxicozei fără hiperfuncție tiroidiană13.Tiroiditele1.Tiroidita cronică autoimună2.Tiroidita Riedl3.Tiroidita acută4.Tiroidita subacută5.Tiroidita painless14.Criza tireotoxicaa)Etiologie și factori precipitanțib)Fiziopatologiec)Tratament10.Patologia tiroidiană indusă de excesul de iod (amiodarona, substanțe de contrast, suplimente alimentare etc.)11.Patologia deficitului de iod1.Definiție, nomenclatura, importanța2.Evaluarea statusului aportului de iod într-o populație3.Deficitul de iod în etapele vieții (nou-născut, copil, adult, gravidă)4.Definiția și epidemiologia gușii endemice5.Etiopatogenia gușii endemice6.Fiziopatologia gușii endemice7.Clinica gușii endemice; clasificarea OMS a gușii endemice8.Investigații paraclinice în gușa endemică9.Diagnosticul pozitiv și diferențial al gușii endemice10.Formele clinice ale cretinismului endemic11.Profilaxia și tratamentul afecțiunilor datorate deficitului de iod12.Nodulul tiroidian și gușa netoxică1.Gușa difuzăa)Etiologie și fiziopatologieb)Manifestări clinicec)Diagnostic paraclinicd)Tratament și monitorizare2.Gușa multinodulară netoxicăa)Etiologie și fiziopatologieb)Manifestări clinicec)Diagnostic paraclinicd)Tratament și monitorizare3.Nodulul tiroidian unic netoxica)Epidemiologie, clasificareb)Etiologie și fiziopatologiec)Manifestări cliniced)Diagnosticul pozitiv paraclinic (biochimic, imagistic, FNAB). Indicațiile efectuării FNABe)Diagnostic diferențialf)Tratamentul și monitorizarea nodulilor tiroidieni13.Cancerul tiroidian1.Definiție și epidemiologie2.Clasificare3.Factori de risc pentru dezvoltarea carcinomului tiroidian4.Carcinomul tiroidian bine diferențiat1.Etiologia și patogenia carcinomului tiroidian bine diferențiat2.Anatomie patologică3.Clinica carcinomului tiroidian bine diferențiat4.Probe de laborator utile pentru diagnostic și monitorizare5.Diagnosticul pozitiv (inclusiv stadializare) și diferențial6.Tratament (chirurgical, ablativ cu radioiod) și complicațiile tratamentului; monitorizare tratament7.Managementul pacienților cu boala recurentă sau cu metastaze la distanță14.Carcinomul medular tiroidian1.Definiție și epidemiologie2.Etiologia și patogenia carcinomului medular tirodian3.Carcinomul medular tiroidian sporadic4.Carcinomu medular tiroidian familial5.Sindroamele de neoplazie multiplă - MEN2A și MEN2B6.Clinica carcinomului medular tiroidian7.Diagnosticul pozitiv și diferențial. Stadializare8.Screeningul genetic pentru mutații germinale RET – indicații, metode, monitorizare9.Tratamentul carcinomului medular10.Monitorizarea pacienților cu carcinom medular tiroidian sporadic sau familial15.Carcinomul tiroidian anaplazic1.Clinica carcinomului tiroidian anaplazic2.Diagnosticul pozitiv și diferențial3.Tratament și monitorizare4.Prognostic16.Limfomul tiroidian și alte tumori rare tiroidiene (inclusiv metastaze alte altor tumori maligne)V.PARATIROIDA1.Date de anatomie, embriologie și histologie2.Parathormonul1.Structura, secreția și reglarea secreției de parathormon2.Acțiunile PTH la nivelul metabolismului fosfocalcic3.PTHrP3.Alți hormoni implicați în homeostazia calciului4.Hipercalcemia1.Definiție2.Etiologia hipercalcemieia)Clasificareb)Hipercalcemia hipocalciurica familialăc)Boala Jansend)Hipercalcemia asociată cu bolile malignee)Hipercalcemia din alte boli endocrine3.Clinica hipercalcemiei acute și cronice4.Diagnostic pozitiv și diferențial5.Tratamentul hipercalcemiei5.Hipocalcemie1.Definiție2.Etiologiahipocalcemiei3.Manifestările clinice ale hipocalcemiei4.Diagnostic pozitiv și diferențial5.Tratamentul hipocalcemiei6.Hiperparatiroidismul primar1.Definiție și epidemiologie2.Etiologia hiperparatiroidismului. Defecte genetice asociate cu hiperparatiroidismul3.Fiziopatologie4.Anatomie patologică5.Manifestări clinice în hiperparatiroidism6.Diagnostic pozitiv (clinic, biochimic, imagistic)7.Diagnostic diferențial8.Evoluția naturală și complicațiile hiperparatiroidismului primar9.Tratamentul hiperparatiroidismului primar7.Hiperparatiroidismul secundar1.Definiție, etiopatogenie2.Fiziopatologie3.Diagnostic pozitiv și etiologic, diagnostic diferențial4.Tratament și monitorizare8.Hiperparatiroidismul terțiar1.Definiție, etiopatogenie2.Fiziopatologie3.Diagnostic pozitiv și etiologic, diagnostic diferențial4.Tratament și monitorizare9.Hipoparatiroidismul1.Definiție2.Clasificare etiopatogenicăa)Hipoparatiroidismul ereditarb)Hipoparatiroidismul dobânditc)Pseudohipoparatiroidismuld)Pseudopseudohipoparatiroidismul3.Fiziopatologie4.Manifestările clinice5.Diagnostic pozitiv și etiologic, diagnostic diferențial6.Tratament și monitorizareVI.OSTEOPOROZA ȘI BOLILE METABOLICE OSOASE1.Structura și metabolismul osului1.Remodelarea osoasă și factorii care o controlează2.Metabolismul calciului3.Metabolismul fosforului4.Metabolismul magneziului5.Vitamina D – sinteza, metabolism și acțiuni2.Definiția osteoporozei3.Epidemiologia osteoproozei4.Etiologia osteoporozei1.Osteoporoza de postmenopauza2.Osteoporoza de vârstă3.Osteoporoza secundară excesului de glucocorticoizi5.Factori de risc pentru fractura osteoporotică. Evaluarea riscului de fractură -FRAX6.Diagnosticul pozitiv al osteoporozei1.Indicațiile și metodele utilizate pentru evaluarea masei și a calității osoase2.Markerii biochimici ai turnoverului osos7.Diagnosticul diferențial8.Evoluție naturală și complicații9.Tratament1.Măsuri igieno-dietetice; profilaxia traumatismelor prin cădere2.Indicațiile tratamentului antiosteoporotic3.Tipuri de medicație utilizată, indicații și contraindicații; reacții adverse4.Tratamentul fracturii osteoporotice5.Prevenția și tratamentul osteoporozei cortizonice10.Monitorizarea pacientului cu osteoporoza11.Alte boli metabolice osoase:1.Osteomalacia și rahitismul2.Osteogenesis imperfectă3.Boala Paget osoasăVII.SUPRARENALELE1.Corticosuprarenalele1.Anatomia macro și microscopică și embriologia corticosuprarenalelor2.Reglarea secreției hormonilor steroizi suprarenali3.Steroidogeneza4.Metabolizarea cortizolului și a hormonilor androgeni suprarenali5.Acțiunile hormonilor corticosuprarenali6.Sindromul Cushing1.Etiopatogenie și incidența diverselor forme etiologice2.Fiziopatologia excesului de glucocorticoizi3.Manifestările clinice în sindromul Cushing4.Investigațiile paraclinice în sindromul Cushing5.Diagnosticul pozitiv al sindromului Cushing6.Diagnosticul diferențial al sindromului Cushing7.Evoluție și complicații8.Tratamentul sindromului Cushing9.Tratamentul bolii Cushing10.Tratamentul celorlalte forme de sindrom Cushing ACTH dependent11.Tratamentul sindromului Cushing ACTH independent7.Hiperaldosteronismul primar (sindromul Conn)1.Epidemiologia hiperaldosteronismului primar2.Etiopatogenia hiperaldosteronismului primar3.Fiziopatologia excesului de aldosteron4.Manifestările clinice ale excesului de mineralocorticoizi5.Investigații paraclinice în hiperaldosteronismul primar6.Diagnosticul pozitiv al hiperaldosteronismului primar7.Testul de screening și indicații8.Teste de confirmare a hiperaldosteronismului primar9.Diagnosticul diferențial al hiperaldosteronismului primar10.Evoluție și complicații ale hiperaldosteronismului11.Tratamentul hiperaldosteronismului primar8.Incidentalomul suprarenal1.Definiția incidentalomului suprarenal2.Etiologia incidentalomului suprarenal3.Investigații hormonale în incidentalomul suprarenal4.Imagistica în incidentalomul suprarenal5.Tratamentul incidentalomului suprarenal9.Carcinomul suprarenal1.Epidemiologia și etiopatogenia carcinomului suprarenal2.Histopatologia și imunohistochimia carcinomului suprarenal3.Stadializarea carcinomului suprarenal4.Diagnosticul pozitiv al carcinomului suprarenal5.Tratamentul carcinomului suprarenal10.Insuficiența corticosuprarenală primară1.Epidemiologia și etiopatogenia bolii Addison2.Fiziopatologia insuficienței corticosuprarenale primare3.Tabloul clinic al insuficienței corticosuprarenale primare4.Investigații paraclinice în boala Addison5.Diagnosticul pozitiv și diferențial al bolii Addison6.Tratamentul insuficienței corticosuprarenale primare7.Insuficiența corticosuprarenala acutăa)Factori determinanțib)Tratamentul insuficienței corticosuprarenale acute11.Hiperplazia adrenală congenitală1.Epidemiologie și etiopatogenia hiperplaziei adrenale congenitale2.Clasificarea și fiziopatologia hiperplaziei adrenale congenitale3.Manifestările clinice ale hiperplaziei adrenale congenitale4.Investigații paraclinice în hiperplazia adrenală congenitală5.Deficitul de 21 hidroxilazaa)Clasificare, manifestări cliniceb)Investigații paraclinicec)Diagnostic pozitiv și diferențiald)Screeningul neonatal6.Tratamentul hiperplaziei adrenale congenitale7.Evoluție și complicații12.Corticoterapia1.Indicațiile corticoterapiei2.Reacții adverse ale corticoterapiei3.Clasificarea preparatelor cortizonice (după durata efectului, potența antiinflamatoare și supresia axului hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian, echivalența dozelor)4.Reguli ale corticoterapiei pentru prevenirea efectelor adverse5.Întreruperea corticoterapiei prelungite2.Medulosuprarenalele1.Anatomia medulosuprarenalelor2.Fiziologia medulosuprarenalelor1.Biosinteza catecolaminelor2.Receptorii adrenergici și acțiunile catecolaminelor3.Metabolizarea catecolaminelor3.Feocromocitomul1.Nomenclatura- feocromocitom/paragangliom2.Epidemiologia, etiopatogenia feocromocitomului3.Tabloul clinic al feocromocitomului4.Diagnosticul biochimic al feocromocitomului5.Imagistica feocromocitomului6.Diagnosticul genetic al feocromocitomului7.Tratamentul feocromocitomului3.Hipertensiunea arterială secundară endocrină1.Etiologia hipertensiunii arteriale secundare endocrine1.Feocromocitomul2.Sindromul Cushing3.Hiperaldosteromismul primar4.Hiperplazia adrenală congenitală5.Excesul aparent de mineralocorticoizi, sindromul Liddle6.Rezistența la glucocorticoizi7.Acromegalia8.Hiperparatiroidismul9.Patologia tiroidiană10.Hipertensiunea arterială medicamentoasăVIII.OVARUL1.Anatomia și dezvoltarea ovarului2.Hormonologia ovariană1.Steroidogeneza ovariană2.Efectele steroizilor ovarieni3.Hormonii peptidici ovarieni3.Fiziologia ciclului menstrual normal1.Definiție2.Axa bipotalamo-bipofizaro-ovariană3.Fazele ciclului ovarian; modificările ovariene în cursul ciclului menstrual normal4.Modificările uterine în cursul ciclului menstrual normal4.Tulburările ciclului menstrual1.Nomenclatura tulburărilor ciclului menstrual2.Amenoreea1.Clasificarea etiologică a amenoreei2.Evaluarea clinică a unei femei cu amenoree3.Algoritm de investigații în amenoreea primară/secundară4.Complicațiile deficitului de estrogeni5.Tratamentul amenoreei6.Amenoreea hipotalamică7.Amenoreea datorată unor anomalii anatomice3.Sângerările uterine disfuncționale1.Definiție, etiopatogenie2.Tratament4.Sindromul ovarelor polichistice1.Definiție, etiopatogenie2.Anatomopatologie, fiziopatologia sindromului ovarelor polichistice3.Tabloul clinic în sindromul ovarelor polichistice4.Investigații paraclinice în sindromul ovarelor polichistice5.Diagnosticul pozitiv și diferențial în sindromul ovarelor polichistice6.Evoluție, complicații ale sindromului ovarelor polichistice7.Tratamentul sindromului ovarelor polichistice5.Hirsutismul și virilizarea1.Definiții, fiziopatologia excesului de androgeni2.Diagnosticul hirsutismului și virilizării3.Etiologia hirsutismului4.Investigații paraclinice la pacientele cu hirsutism5.Tratamentul hirsutismului6.Insuficiența ovariană prematură1.Definiție, etiopatogenie2.Tabloul clinic în insuficiența ovariană prematură3.Investigații paraclinice în insuficiența ovariană prematură4.Diagnosticul pozitiv și diferențial în insuficiența ovariană prematură5.Tratamentul insuficienței ovariene premature7.Menopauza1.Definiție, epidemiologie2.Modificări hormonale caracteristice menopauzei3.Modificări clinice imediate asociate menopauzei4.Riscuri de boală pe termen lung ale menopauzei5.Osteoporoza postmenopauză6.Bolile cardiovasculare7.Tratamentul hormonal al menopauzei8.Căi și regimuri de administrare ale tratamentului hormonal al menopauzei9.Indicațiile tratamentului hormonal al menopauzei10.Contraindicațiile tratamentului hormonal al menopauzei11.Riscurile legate de tratamentul hormonal al menopauzei conform studiilor epidemiologiceIX.CONTRACEPȚIA HORMONALĂ1.Metode contraceptive la femei2.Eficacitatea metodelor contraceptive feminine3.Contraceptivele estroprogestative1.Noțiuni de farmacologie2.Mecanismul de acțiune al contraceptivelor orale3.Efectele benefice non-contraceptive al contraceptivelor orale combinate4.Efectele secundare ale anticoncepționalelor orale5.Riscurile potențiale ale contraceptivelor orale estroprogestative6.Contraindicațiile contraceptivelor orale estroprogestative4.Contraceptivele progestative5.Contracepția de urgență6.Contracepția masculinăX.INFERTILITATEA CUPLULUI1.Definiție, nomenclatura2.Etiologia infertilității cuplului3.Investigarea cuplului infertil4.Infertilitatea masculină1.Cauzele infertilității masculine2.Evaluarea infertilității masculine3.Tratamentul infertilității masculine5.Infertilitatea feminină1.Etiologie2.Clasificarea OMS a anovulației3.Evaluarea infertilității feminine4.Tratamentul infertilității feminineXI.TESTICULUL1.Anatomia și dezvoltarea testiculului2.Hormonologia testiculului1.Steroidogeneza testiculului2.Efectele steroizilor testiculari3.Hormonii peptidici testiculari3.Fiziologiaspermatogenezei; spermograma normală4.Axa hipotalamo-hipofizo-testiculară5.Clasificarea etiologică a insuficienței testiculare6.Tabloul clinic al insuficienței testiculare7.Metode de investigație în insuficiența testiculară8.Complicațiile deficitului de testosteron;9.Tratamentul deficitului de testosteron: metode, indicații, contraindicații, riscuri; monitorizare10.Deficitul de testosteron la bărbatul vârstnic: tablou clinic, investigații, tratament11.Tumorile testiculare: etiopatogenie, tablou clinic, investigații, tratament12.Ginecomastia: etiologie, investigații; diagnostic diferențial, tratamentXII.MODULAREA HORMONALĂ ÎN CANCERELE HORMONODEPENDENTE:1.Modularea hormonală în cancerul de sân2.Modularea hormonală în cancerul de prostatăXIII.DIFERENȚIEREA SEXUALĂ1.Determinismul și diferențierea sexuală normală2.Tulburări de dezvoltare sexuală1.Cromozomopatii sexualea)Sindromul Klinefelter: Definiție, etiopatogenie, tablou clinic, diagnosticul pozitiv și diferențial, evoluție, complicații, tratamentb)Sindromul Turner: Definiție, etiopatogenie, tablou clinic, diagnosticul pozitiv și diferențial, evoluție, complicații, tratamentc)Disgeneziile gonadale mixte, hermafroditismul adevărat: Definiție, etiopatogenie, tablou clinic, diagnosticul pozitiv și diferențial, evoluție, complicații, tratament2.Tulburări de dezvoltare sexuală 46XYa)Tulburări de dezvoltare testiculară (disgeneziile testiculare): Definiție, etiopatogenie, tablou clinic, diagnosticul pozitiv și diferențial, evoluție, complicații, tratamentb)Tulburări de sinteză și acțiune androgenica: etiopatogenie, tablou clinic, diagnosticul pozitiv și diferențial, evoluție, complicații, tratamentc)Alte forme izolate: Micropenisul, hipospadiasul, criptorhidism etc. – etiologie; investigații; diagnostic, tratament3.Tulburări de dezvoltare sexuală 46 XX: tulburări de dezvoltare ovariană; exces androgenic intrauterin - etiopatogenie, tablou clinic, diagnosticul pozitiv și diferențial, evoluție, complicații, tratament3.Managementul tulburărilor de dezvoltare sexuală: algoritm de investigare, principii de tratamentXIV.PUBERTATEA1.Pubertatea normală1.Genetica și reglarea neuroendocrină a debutului pubertar2.Pubertatea normală – biometrie, stadializare, variante geografice, trend secular3.Adrenarha și telarha precoce2.Pubertatea precoce1.Pubertatea precoce centrală, GnRH dependența: etiologie, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial; tratament2.Pubertatea precoce periferică (izo- și contrasexuală) la fete: etiologie, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial; tratament3.Pubertatea precoce periferică (izo- și contrasexuală) la băieți: etiologie, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial; tratament3.Pubertatea întârziată – etiologie, algoritm de diagnostic, tratamentXV.COMPORTAMENTUL SEXUAL1.Motivația sexuală2.Fiziologia actului sexual3.Disfuncțiile sexuale feminine: clasificare, diagnostic, tratament4.Disfuncțiile sexuale masculine. Disfuncția erectilă: clasificare, diagnostic, tratament5.Tulburări de identitate sexuală6.Managementul pacientului cu disfuncție sexualăXVI.OBEZITATE ȘI TULBURĂRI DE COMPORTAMENT ALIMENTAR1.Reglarea apetitului2.Compoziția corporala și rolul metabolic al țesutului adipos3.Forme genetice de obezitate4.Obezitatea de cauză endocrină și cea iatrogenă: diagnostic, etiopatogenie, complicații, tratament5.Obezitatea de aport: definiție, diagnostic, etiopatogenie, complicații, tratament6.Sindromul metabolic: definiție, etiopatogenie, diagnostic, complicații, tratament7.Anorexia nervosa și bulimia: definiție, etiopatogenie, diagnostic, complicații, tratamentXVII.PARTICULARITĂȚI ALE DIABETULUI ZAHARAT SECUNDAR ENDOCRIN (ETIOPATOGENIE, DIAGNOSTIC, TRATAMENT):1.Acromegalia2.Sindromul Cushing3.Hipertiroidia4.Feocromocitomul5.Analogii de somatostatin - pasireotidXVIII.MEN – NEOPLAZIILE ENDOCRINE MULTIPLE1.Definiție2.Clasificare3.MEN11.Definiție2.Etiopatogenie. Gena Meninei. Indicații de screening genetic.3.Manifestări clinice, evoluție naturală4.Diagnostic pozitiv (clinic, biochimic, imagistic și genetic)5.Tratament și monitorizare pacienți6.Particularități ale hiperparatiroidismului în MEN17.Particularități ale adenoamelor hipofizare în MEN18.Tumori adrenale în MEN19.Tumori neuroendocrine din MEN14.MEN21.Definiție și clasificare2.Etiopatogenie. Gena RET. Indicații de screening genetic.3.Manifestări clinice, evoluția naturală4.Diagnostic pozitiv (clinic, biochimic, imagistic și genetic)5.Tratament și monitorizare pacienți.6.MEN2A7.MEN2B8.Carcinomul Medular Tiroidian Familial Izolat9.Particularități ale Carcinomului Medular Tiroidian în MEN2. Indicațiile tiroidectomiei profilactice10.Particularități ale hiperparatiroidismului în MEN211.Particularități al feocromocitomului în MEN25.MEN46.FIPA – adenoamele hipofizare familiale izolate7.Sindromul Von-Hippel Lindau8.Neurofibromatoza9.Complexul CarneyXIX.SINDROAMELE SDR POLIGLANDULARE AUTOIMUNE1.Definiție2.Clasificare3.Sindrom poliglandular de tip I1.Definiție, epidemiologie2.Etiopatogenie. Gena AIRE.3.Manifestări clinice4.Diagnostic pozitiv și diferențial. Screening-ul familial.5.Tratament și monitorizare6.Candidoza muco-cutanată7.Hipoparatiroidismul8.Insuficiența adrenală9.Alte elemente ale sindromului poliglandular autoimun de tip I4.Sindromul poliglandular de tip II1.Definiție, epidemiologie.2.Etiopatogenie.3.Manifestări clinice4.Diagnostic pozitiv și diferențial. Screening-ul familial.5.Tratament și monitorizare6.Insuficiența adrenală7.Tiroidita cronică autoimună8.Hipofizita limfocitară9.Insuficiența gonadală10.Alte elemente ale sindromului poliglandular autoimun de tip IIXX.TUMORI NEUROENDOCRINE (NET):1.Definiție, clasificarea NET2.Clinica NET. Sindromul carcinoid3.Biomarkerii NET4.Diagnosticul imagistic în NET5.Etiopatogenia și fiziopatologia NET. Sindroame genetice asociate cu NET.6.Diagnosticul histopatologic și imunohistochimia.7.Diagnosticul pozitiv și diferențial8.Evoluția și complicațiile NET. Boala carcinoida cardiacă9.Tratamentul NET1.Chirurgia NET2.Tratamentul medicamentos (analogii de somatostatin, interferon, chimioterapia, terapii biologice)3.Radioterapia (externă și cea cu analogi radioactivi de somatostatin)4.Tratamentul metastazelor (hepatice)5.Tratamentul bolii carcinoide cardiace10.Prognostic NET11.Particularități ale tumorilor neuroendocrine pancreatice secretante și nesecretante.XXI.URGENȚE ENDOCRINE - PARTICULARITĂȚI1.Criza adrenală1.Definiție2.Etiologie și factori precipitanți, fiziopatologie3.Manifestări clinice4.Diagnostic pozitiv și diferențial5.Tratamentul crizei addisoniene6.Prevenția apariției crizei adrenale2.Hipocalcemia acută1.Definiție2.Etiologie și factori precipitanți, fiziopatologie3.Manifestări clinice4.Diagnostic pozitiv și diferențial5.Tratamentul hipocalcemiei acute6.Prevenția apariției hipocalcemiei acute7.Ținte terapeutice3.Hipercalcemia acută1.Definiție2.Etiologie și factori precipitanți, fiziopatologie3.Manifestări clinice4.Diagnostic pozitiv și diferențial5.Tratamentul hipercalcemiei acute4.Criza tireotoxică1.Definiție2.Etiologie și factori precipitanți, fiziopatologie3.Manifestări clinice4.Diagnostic pozitiv și diferențial5.Tratamentul crizei tireotoxice6.Prevenția apariției crizei tireotoxice5.Coma mixedematoasă1.Definiție2.Etiologie și factori precipitanți, fiziopatologie3.Manifestări clinice4.Diagnostic pozitiv și diferențial5.Tratamentul comei mixedematoase6.Prevenția apariției comei mixedematoase6.Apoplexia hipofizară1.Definiție2.Etiologie și factori precipitanți, fiziopatologie3.Manifestări clinice4.Diagnostic pozitiv și diferențial5.Tratamentul și profilaxia apariției crizei7.Hipoglicemia1.Definiție2.Cauze și factori precipitanți3.Manifestări clinice ale bipoglicemiei4.Diagnostic pozitiv și etiologic5.Coma bipoglicemică6.TratamentXXII.CHIRURGIA ENDOCRINĂ:1.Principiile și tehnica chirurgiei endocrine, inclusiv chirurgia laparoscopică și minim invazivă2.Tipuri de intervenții chirurgicale (ex. hemitiroidectomie vs. tiroidectomie totală, chirurgia suprarenală selectivă): indicații, tehnică, complicații, evaluare și monitorizare postoperatorie3.Neurochirurgia tumorilor hipotalamo-hipofizare: indicații, tehnica, complicații, evaluare și monitorizare postoperatorieXXIII.TESTE DE LABORATOR:1.Imunodozare: principiul metodei, tehnica, raportare, interpretare (Chemiluminiscenta, RIA, IRMA, ELISA).2.Aplicațiile imunodozării pentru GH, IGF-I, ACTH, FSH/LH, PRL (și macroprolactina).3.Testul hiperglicemiei provocate cu determinarea glicemiei, GH, insulina.4.Glicemia determinată cu glucometrul și glicemia venoasă.5.Hemoglobinaglicozilată.6.Glicozuria și corpii cetonici urinari (principiu, metoda, interpretare).7.Teste de hipoglicemie provocată cu insulină i.v. (ITT) cu determinarea GH și cortizol și glicemiei. Alte teste de stimulare a GH: testul la clonidina, glucagon, arginina clorhidrat-GHRH8.Măsurarea hormonilor prin spectrometrie de masa (principiul metodei, tehnică, raportare, interpretare).9.Teste funcționale tiroidiene: TSH, T3 și T4 liberi și legați, testul la TRH, ATPO, ac. anti-TG, TRAb, ioduria.10.Explorarea funcțională ovariană: Estradiol seric, progesteron seric, testosteron seric, AMH, beta-hCG, inhibina B.11.Parametrii serici cu utilitate în tumori endocrine: calcitonina, metanefrine și normetanefrine serice și urinare, Cromogranina A, Enolaza neuron-specifica, Serotonina, 5-HIAA, tireoglobulina, AFP, CEA, betaHCG.12.Teste funcționale suprarenale: cortizol plasmatic, cortizol liber urinar, cortizol salivar, ACTH, DHEA, DHEA-S, androstendion, 17 OH progesteron.13.Testul de stimulare la ACTH sintetic cu dozarea cortizolului sau/și 17 OH-progesteron.14.Testele de inhibiție la dexametazonă 1mg overnight, standard-cu doză mică (2×2 mg) și doza mare (2×8 mg – limitările acestui test).15.Cateterismul bilateral al sinusurilor pietroase inferioare, cu recoltarea de ACTH și test la CRH (IPSS cu test la CRH).16.Explorarea hiperaldosteronismului primar: aldosteron, activitatea reninei plasmatice, dozarea directă a reninei plasmatice.17.Teste de confirmare și diagnostic diferențial în hiperaldosteronismul primar: încărcarea orală cu sare, încărcarea volemica, testul la captopril.18.Cateterismul venelor suprarenale în diagnosticul hiperaldosteronismului primar (principiu, tehnica, raportare, interpretare).19.Lipidograma, colesterolemie, trigliceridemie, dozarea apolipoproteinelor.20.Ionograma sanguină, echilibru acido-bazic (Astrup).21.Insulina, peptidul C.22.PTH, 25-OH vitamina D, markerii osoși, biopsia osoasă.23.Spermograma: principiul metodei, tehnica, raportare, interpretare.24.Antropometrie25.Proba de deshidratare cu determinarea osmolalității urinare și serice și testul la desmopresina.XXIV.IMAGISTICA ÎN ENDOCRINOLOGIE:1.Rolul explorării echografice, inclusiv puncția biopsie tiroidiană ghidată echografic: principiul metodei, tehnica, raportare, interpretare2.Radiologia convențională (radiografia toracică și scheletală, inclusiv morfometrie vertebrală – evaluarea fracturilor vertebrale). Vârsta osoasă și examinarea cartilajelor de creștere. Pasajul baritat esofagian în tumorile tiroidiene invazive/compresive.3.Tomografia computerizată: principiul metodei, tehnica, raportare, interpretare4.Rezonanța magnetică nucleară: principiul metodei, tehnică, raportare, interpretare5.Imagistica radio-izotopică: scintigrama tiroidiană cu 131I și radioiodocaptarea, scintigramawhole-body cu 131I, scintigrama osoasă, scintigrama paratiroidiana cu 99Tc-SESTAMIBI, scintigrama medulo-suprarenală cu MIBG, octreoscan, PET-CT cu 18FDG, imagistica funcțională PET-CT cu analogi de somatostatin (68Ga-DOTATOC și 68Ga-DOTATATE)6.Osteodensitometria: absorbtiometria duală cu raze X – DXA: principiul metodei, tehnica, raportare, interpretare. Trabecular bone score (TBS). VFA (evaluarea fracturilor vertebrale) + 
Baremul activităților practice:1.Activitatea de asistență medicală a pacienților (toate tipurile majore de patologie endocrină), cu responsabilitate directă, sub supravegherea medicului îndrumător/coordonator (zilnic);2.Program de consultații în ambulatoriu - 1 zi pe săptămână, sub supravegherea medicului îndrumător/coordonator.3.Gărzi 1/luna -facultativ, în clinicile în care acestea sunt posibile4.Prezentări de cazuri clinice (săptămânal).5.Întâlniri multidisciplinare – lunar.6.Prezentare de articol sau ghid (săptămânal).7.Prescriere și interpretare analize laborator (zilnic).8.Interpretare imagistică endocrină - evaluarea directă a imaginilor (zilnic).9.Echografii (de asistat și interpretat – zilnic; de efectuat – zilnic în stagiul de echografie endocrină).10.Puncții biopsie tiroidiene (de asistat și eventual de efectuat sub îndrumare).11.Osteodensitometrie: interpretare, evaluare risc de fractura (FRAX) (săptămânal)12.Radiologie - vârstă osoasă (interpretare - zilnic în stagiul de endocrino-pediatrie).13.Evaluare periodică la începutul și sfârșitul fiecărui stagiu (oral și scris). + 
CARDIOLOGIENr. ore curs. 501.Tematică.1.Tulburările de conducere.2.Tulburările de ritm.3.Cardiopatia ischemică.4.Indicații și tratament chirurgical al cardiopatiei ischemice5.Edemul pulmonar acut cardiogen și noncardiogen.6.Șocul cardiogen.7.Pericarditele.8.Insuficiența cardiacă congestivă.9.Tromboembolismul pulmonar.10.Hipertensiunea arterială.11.Tromboflebitele.12.Bolile aortei și arterelor periferice.13.Explorarea ecocardiografică modernă și locul sau în diagnosticul și evaluarea patologiei cardiace.14.Explorarea Holter și explorări electrofiziologice în aritmii.15.Sindromul de preexcitație.16.Șocul cardiogen.17.Cardiopatii hipertrofice, restrictive: Tipurile principale de cardiomiopatii secundare (specifice).18.Aterogeneza.19.Sincopa. Moartea subită.20.Cardiopatiile congenitale ale adultului.21.Hipertensiune pulmonară primitivă.22.Tumorile cardiace.23.Sarcina și bolile cardiovasculare.24.Determinările cardiace în bolile endocrine.25.Tratamentul anticoagulant și fibrinolitic în cardiologie.2.Barem activități practicea.Diagnosticul și tratamentul afecțiunilor cardiace enumerate în tematicab.Interpretarea unei electrocardiograme: 100 ecgc.Stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului,d.Hipertrofiile atriale și ventriculare,e.Modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică, cardiomiopatii,f.Diagnosticul electrocardiografic în cordul pulmonar acut și cronic,g.Tulburări de ritm cardiac.h.Tulburări de conducere.i.Indicațiile, tehnica și interpretarea probei de efort: 10 probej.Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 50 ecografii + 
GASTROENTEROLOGIENr. ore curs. 501.Tematică.1.Ulcerul gastric și duodenal; esofagita de reflux2.Suferințele stomacului operat3.Hemoragiile digestive superioare4.Hepatita cronică5.Cirozele bepatice6.Icterele7.Pancreatite acute și cronice8.Sindromul carcinoid9.Polipoza recto-colica și cancerul colonului10.Sindromul de malabsorbție11.Tumori neuroendocrine gastro-entero-pancreatice12.Boala Crohn13.Noțiuni de endoscopie digestivă2.Barem activități practicea.Endoscopia digestivă superioară (asistare): 10b.Colonoscopie (asistare): 10c.Test Adler:5d.Puncție biopsie hepatică (asistat și interpretare): 5e.Paracenteza: 10 paracenteze (efectuare sub supraveghere atentă)f.Ecografie abdominală (interpretare): 100 + 
PEDIATRIENr. ore curs. 501.Tematică.1.Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.2."Falimentul" creșterii ("failure to thrive")3.Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului normal). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formulele de lapte adaptate.4.Malnutriția protein-energetică și proteică5.Deficiențele vitaminice (hipovitaminozele) și anemiile carențiale6.Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismul carențial, rahitismul hipofosfatemic, rahitismele vitamino-D rezistente7.Anomaliile hidroelectrolitice și ale echilibrului acido-bazic la copil8.Obezitatea la copil9.Boli respiratorii cronice cu impact asupra creșterii și dezvoltării psihosomatice10.Afecțiuni cardiovasculare cronice cu impact asupra creșterii și dezvoltării somatice; malformații cardiace în sindroamele care asociază statură mică11.Hipertensiunea arterială la copil și adolescent12.Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (include F/C, celiachia). Boala inflamatorie cronică intestinală (ileita terminală și colita ulcero-hemoragică)13.Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil (anomalii de forma, poziție rinichi, displaziile chistice, refluxul vezico-uretral, anomaliile obstructive ale tractului urinar)14.Artritele cronice juvenile. Colagenozele majore: Lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia, boala Kawasaki.15.Sindromul anemic la copil și adolescent. Sindroamele hemoragice, stările de hipercoagulare și trombozele la copil16.Bolile congenitale de metabolism (bolile ereditare ale metabolismului aminoacizilor, bolile ereditare ale metabolismului glucidelor, oligozaharidoze, mucopolizaharidoze, lipidoze și gangliozidoze; bolile ereditare ale metabolismului purinelor și pirimidinelor, bolile ereditare ale metabolismului metalelor; porfiriile ereditare; boli peroxizomale Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boala metabolică congenitală)17.Urgențele pediatrice majore (abordarea copilului în stare gravă, stopul cardiorespirator – resuscitarea cardiorespiratorie, șocul caloric și hipotermia, intoxicațiile acute, inclusiv cele medicamentoase, insuficiența respiratorie acută, insuficiența cardiacă, insuficiența hepatică acută, sindroamele hemoragice, sindroamele de deshidratare acută, insuficiența renală acută, hipertensiunea intracraniană și edemul cerebral acut, stările comatoase, convulsiile)18.Probleme medicale ale adolescentului: creșterea și dezvoltarea pubertară. Aspecte de patologie specifică adolescentului (variante ale pubertății, amenoreea, dismenoreea și sângerarile genitale, sarcina la adolescente, contracepția, violul, bolile cu transmisie sexuală, acneea).19.Neoplaziile pediatrice sindromice (tumora Wilms, neuroblastoame etc.)20.Malformații ale SNC. Sindromul hipoton la sugar și copil21.Tumori ale SNC. Hipertensiunea intracraniană și edemul cerebral acut22.Convulsiile ocazionale și epilepsia23.Cefaleea și migrena. Comele24.Sindroame neurocutanate - (Recklinghausen, scleroza tuberoasă, Sturge Weber)25.Tulburările de creștere și dezvoltare intrauterină. Stabilirea vârstei gestaționale. Curbele de creștere intrauterină.26.Prematuritatea și copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, factorii care pot influența producerea nașterii premature. Particularități morfo-funcționale ale nou-născutului prematur/SGA. Complicațiile prematurității și dimaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi/prematuri.27.Copilul mare pentru vârsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora. Tratamentul pre- și postnatal. Nou-născutul din mama diabetică. Diagnostic, complicații specifice. Profilaxia complicațiilor și tratamentul nou-născutului din mama diabetică.28.Ambiguitatea genitală la nou-născut.29.Tulburările glucostatului și electrolitice în perioada neonatală (Hipo/hiperglicemiile neonatale, hipocalcemiile neonatale, hiponatremiile și hipernatremiile, hipo- și hiperkaliemia, hipomagneziemia)30.Afecțiuni ale OGE (Fimoza și hipospadiasul. Criptorhidia și torsiunile testiculare. Hidrocelul. Coalescența labiilor)31.Chisturile ovariene. Tumorile ovariene. Tumorile testiculare. Torsiunea anexială la copil32.Deformări ale craniului, ale trunchiului și ale membrelor33.Displaziile scheletale (Displazia spondilo-epifizară, Displazia epifizară multiplă, Achondroplazia, Disostoza cleidocraniană)34.Sindroame cu manifestări ortopedice (Sindromul Marfan, sindromul Apert, sindromul Down, neurofibromatoza, maladia Gaucher, artrogripoza, maladia amniotică, sindromul Proteus, sindromul Klippel-Trenaunay)35.Afecțiuni osoase metabolice (Osteoporoza idiopatică juvenilă, Osteogeneza imperfectă)2.Barem activități practicea.Examinarea clinică a copilului: 50b.Măsurători antroprometrice și interpretarea lor la copilul de diferite vârste: 50c.Aprecierea creșterii și dezvoltării copilului: 50d.Puncții și recoltări venoase la sugar și copil: 10e.Instalarea unui cateter venos: 5f.Interpretarea examenului de sânge periferic și LCR: 20g.Interpretarea EKG-ului la sugar și copilul mare: 20h.Interpretarea probelor funcționale respiratorii: 10i.Interpretarea probelor hepatice: 30j.Interpretarea probelor renale: 30k.Interpretarea probelor de digestie: 30l.Interpretarea radiografiei toracice: 20m.Interpretarea radiografiei schelet: 20n.Interpretarea radiografiei craniene: 10o.Interpretarea radiografiei gastro-intestinale: 5p.Interpretarea urografiei: 5q.Efectuarea bilanțului stării de sănătate a copilului 0-18 ani pe etape: 50r.Prescrierea medicamentelor în funcție de vârstă: 50s.Stabilirea necesităților nutriționale la copii între 0-1 an, 1-3 ani, 4-7 ani, 7-14 ani și adolescenți:50t.Alimentația nou-născutului, sugarului și copilului pe etape de vârstă (alimentația naturală, preparate dietetice): 50 + 
MEDICINA INTERNĂNr. ore curs. 701.Tematică.1.Pneumoniile2.Bronșita cronică3.Emfizemul pulmonar4.Astmul bronșic5.Supurațiile bronho – pulmonare6.Cancerul bronho - pulmonar7.Sindromul mediastinal8.Tuberculoza pulmonară9.Hipertensiunea arterială (esențială și secundară)10.Sindromul de ischemie periferică acută și cronică11.Ulcerul gastric și duodenal12.Cancerul gastric13.Diareea și constipația14.Cancerul de colon și rectosigmoidian15.Rectocolita ulcero – hemoragică16.Litiaza biliară17.Colecistita acută18.Hepatitele virale acute19.Hepatita cronică20.Ciroza hepatică21.Pancreatitele acute și cronice22.Pielonefritele acute și cronice23.Litiaza urinară24.Anemiile25.Leucemiile acute și cronice26.Sindroamele mieloproliferative2.Barem activități practicea.Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme: 100 cazurib.Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 50 buletinec.Interpretarea datelor de ecografie abdominală: 100 ecografiid.Toracocenteza: 5 toracocentezee.Paracenteza: 5 paracentezef.Tehnici de explorare a secreției gastrice și interpretarea rezultatelor: 5 buletineg.Interpretarea rezultatelor de sânge periferic și măduvă pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematica: 20 buletine de sânge periferic, 5 buletine de măduvă osoasăh.Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 100 buletine + 
NEFROLOGIENr. ore curs. 701.Tematică.1.Insuficiența renală acută2.Insuficiența renală cronică3.Nefropatiile glomerulare4.Nefropatiile tubulare5.Nefropatiile interstițiale6.Determinări renale în boli endocrine.a.Hiperparatiroidismul primar și secundar.b.Nefropatia diabetică7.Noțiuni de dializă și transplant renal:a.indicații,b.metode,c.patologia endocrină a bolnavului hemodializat.8.Rinichiul în sarcină2.Barem activități practicea.Interpretarea testelor renale uzuale (sumar urină, test Addis, etc.): 100 buletineb.Teste funcționale glomerulare (clearance-uri): 30 buletinec.Teste funcționale tubulare (proba concentrație/diluție, de acidifiere a urinii, etc.): 20 cazurid.Evaluarea pacientului dializabil și bilanț al dializei: 30 cazurie.Imagistica renală (interpretare): 20 testef.Puncție renală (interpretare): 20 buletine + 
PSIHIATRIENr. ore curs. 70Tematică.1.Noțiuni de semiologie. Sindroamele psihiatrice2.Psihozele majore3.Tulburări psihiatrice organice4.Dezvoltări psihogene și nevroze5.Psihopatii și stări psihopatoide6.Tulburări de dezvoltare psihică7.Terapia psihotropă1.Barem activități practicea.Examinarea unor bolnavi psihiatrici-50b.Aplicarea unor probe și teste de evaluare a organicității -15c.Aplicarea unor teste de evaluare a QI-15d.Examinarea unor cazuri acute de la camera de gardă psihiatrie-50 + 
GENETICA MEDICALĂNr. ore curs. 201.Tematică.1.Rolul factorilor genetici în producerea bolilor:a.Interacțiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor;b.Ecogenetica, nutrigenetica și farmacogenetica;c.Mutațiile: cauza majoră de boală;d.Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact și consecințe);e.Abordarea genetică în relația medic-pacient.2.Bolile cromozomiale. Tipurile și mecanismele de producere a anomaliilor cromosomiale, sindroamele cromosomiale – consecințe fenotipice ale anomaliilor cromosomiale, frecvența și cauzele anomaliilor cromozomiale, tulburări de reproducere de cauză cromosomială, sterilitatea feminină, sterilitatea masculină, avorturi spontane și nou născuți morți.3.Bolile monogenice. Corelații genotip-fenotip în boli metabolice.4.Genetica dezvoltării și defectele de sexualizare.5.Retardul mental.6.Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme și aparate.7.Profilaxia și tratamentul bolilor genetice.8.Probleme și dileme etice în genetica medicală.2.Barem activități practicea.Consultul genetic.b.Explorările genetice - indicații, interpretare și valoare diagnostică:i.Cromozomiale – cariotipul cu marcaj în benzi, FISH interfazic, FISH metafazic și CGH;ii.Moleculare - amplificarea ADN; hibridizarea acizilor nucleici, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricție, polimorfismul lungimii fragmentelor de restricție, secvențierea ADN;iii.Biochimice.c.Sfatul genetic;d.Screeningul genetic:i.Neonatal (fenilcetonuria, hipotiroidismul congenital);ii.Screening-ul populațional (familial) al heterozigoților. + 
BIOETICANr. ore curs. 201.Tematică.1.Introducere în Bioetică- 2 orea.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiub.Contextul apariției bioeticiic.Definirea bioeticiid.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticiie.Teorii și metode în bioetică2.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 orea.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferințăb.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor viețiic.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)3.Relația medic-pacient I- 2 orea.Valori ale relației medic-pacientb.Paternalism versus autonomiec.Modele ale relației medic-pacientd.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate4.Relația medic-pacient II- 2 orea.Consimțământul informatb.Confidențialitatea în relația medic-pacientc.Relația medic-pacient minord.Acte normative care reglementează relația medic - pacient5.Greșeli și erori în practica medicală – 2 orea.Definirea noțiunilor de greșeală și eroareb.Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologicec.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală6.Probleme etice la începutul vieții – 2 orea.Libertatea procreațieib.Dileme etice în avortc.Etica reproducerii umane asistate medicald.Probleme etice în clonarea reproductivă7.Probleme etice la finalul vieții- 2 orea.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicinăb.Probleme etice în stările terminalec.Tratamente inutile în practica medicalăd.Eutanasia și suicidul asistate.Îngrijirile paliative8.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 orea.Donarea de organe de la cadavrub.Donarea de organe de la persoana viec.Etica alocării de resurse în transplant9.Probleme etice în genetică și genomică- 2 orea.Eugenia și discriminarea pe baza geneticiib.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului umanc.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatalăd.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrionie.Terapia genicăf.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice10.Etica cercetării pe subiecți umani- 2 orea.Principii etice în cercetarea pe subiecți umanib.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umanic.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umanid.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționalee.Comitetele de etică a cercetăriif.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică2.Barem activități practicea.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreb.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 orei.Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actualeii.Alternative ale jurământului lui Hipocrateiii.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentc.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 orei.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentăii.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentăiii.Rolul comunicării în relația medic-pacientd.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 orei.Accesul la îngrijirile de sănătate discutare de cazuriii.Drepturile pacienților - reglementare legislativăiii.Rolul comitetelor de etică din spitalee.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 orei.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxisii.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxisiii.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicalef.Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreg.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete -2 oreh.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 orei.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 orej.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore. + 
DIABET ZAHARAT ȘI BOLI DE NUTRIȚIENr. ore curs. 2001.Tematică.I.DIABETUL ZAHARAT1.Pancreasul endocrina.anatomie, embriologie, imunocitochimie, genetică, imunologie,b.insulina: structură, biosinteză și biogenetică, secreție, efecte și rol fiziologic, mod de acțiune, receptorul pentru insulină, reglarea producției de insulină,c.hormonii hiperglicemiați pancreatici.2.Metabolismul intermediar și energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor.3.Definirea și epidemiologia diabetului zaharat.4.Clasificarea diabetului zaharat.5.Etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1.6.Etiopatogenia diabetului zaharat de tip 2.7.Rezistența la insulină.8.Metode de investigație și diagnostic ale diabetului zaharat de tip 1 și 2 și a rezistenței la insulină.9.Diabetul zaharat secundar.10.Forme particulare de diabet zaharat.11.Complicațiile cronice ale diabetului zaharat de tip 2 – etiopatogenie, morfopatologie, fiziopatologie, evoluție.12.Nefropatia diabetică.13.Retinopatia diabetică.14.Neuropatia diabetică.15.Piciorul diabetic.16.Riscul cardiovascular în diabetul zaharat și sindromul metabolic.17.Complicațiile acute ale diabetului zaharat – patogenie, diagnostic și tratamenta.coma diabetică cetoacidoticăb.acidoza lacticăc.coma hiperosmolarăd.coma hipoglicemică18.Tratamentul diabetului zaharat (dieta, antidiabetice orale, insulinoterapie).19.Educația în diabetul zaharat.II.HIPOGLICEMIILE1.Etiologia, fiziopatogenia și clasificarea hipoglicemiilor.2.Metode de investigare și diagnostic al hipoglicemiilor.3.Insulinomul.III.ALTE AFECȚIUNI METABOLICE1.Sindroamele dislipidemice – etiopatogenie, clasificare, diagnostic și tratament.2.Hiperuricemii - diagnostic, tratament.3.Hemocromatoza – diagnostic, tratament.4.Boala Wilson - diagnostic, tratament.5.Porfirii-diagnostic, tratament.6.Erorile înnăscute ale metabolismului intermediar - diagnostic, tratament.7.Tulburările electrolitice și ale echilibrului acidobazic.IV.NUTRIȚIE1.Principiile alimentației sănătoase.2.Noțiuni despre macro și micronutrienți.3.Principii de alimentație în diverse afecțiuni.4.Principii de gastrotehnie.5.Comportamentul alimentar sănătos.6.Tulburări de nutriție și comportament alimentar.7.Alimentația parenterală (principii, indicații, contraindicații, reacții adverse).V.DIABETOLOGIE ȘI NUTRIȚIE PEDIATRICĂ:1.Explorarea metabolismului hidrocarbonatelor la copil2.Explorarea metabolismului lipidic la copil3.Hiperglicemiile nou-născutului, sugarului și copilului4.Hipoglicemiile nou-născutului, sugarului și copilului5.Diabet zaharat insulino-dependent tipul I6.Acidocetoza și coma diabetică7.Hiperlipemiile familiale8.Hiperuricemiile9.Obezitatea sugarului și copilului10.Tratamentul dietetic în diabetul zaharat și alte boli nutriționale ale copilului2.Barem activități practicea.Efectuarea tehnicilor de explorare a metabolismului glucidelor (10)b.Efectuarea tehnicilor de explorare a metabolismului lipidic (10)c.Tehnicile de reechilibrare hidroelectrolitică și acidobazică (10)d.Efectuarea manevrelor urgente de tratament în coma și acido-cetoza diabetică (10)e.Interpretarea testelor funcționale hepatice (10)f.Interpretarea testelor funcționale metabolice (20) + 
ENDOCRINOLOGIE PEDIATRICĂNr. ore curs. 1201.Tematică.1.Creșterea celulară. Diferențierea și formarea cartilajului de creștere și a osului. Creșterea embrio-fetală. Creșterea postnatală. Originea fetală a bolilor adulte2.Creșterea în țările în curs de dezvoltare/tranziție. Sporul secular de creștere. Controlul genetic al creșterii. Controlul hormonal al creșterii. Factorii de mediu și creșterea3.Evaluarea creșterii- tehnici de somatometrie. Tehnici de determinare a maturizării scheletale. Ghiduri pentru selectarea copiilor cu statura mică pentru referare spre diagnostic în practica clinica pediatrică4.Statura mică de etiologie cunoscută: statura mică de cauza primară: displaziile scheletice, boli cromozomiale, sindroame genetice, nanisme primordiale5.Nanismul SGA6.Statura mică de cauză secundară - boli nonendocrine7.Statura mică de cauză secundară – boli endocrine non GH-IGF1 dependente8.Statura mică datorată tulburării axei GH-IGF1: etiologie, diagnostic9.Statura mică de etiologie necunoscută (ISS): bazele moleculare ale ISS. Axul GH-IGF1 în ISS. Variantele de normal ale staturii mici. Diagnosticul și managementul ISS10.Tratamentul staturii mici cu rhGH și rh IGF111.Deficitul de hormon de creștere în perioada de tranziție copilărie-adult-management12.Statura înaltă - etiologie, management13.Obezitatea la copil – factori condiționali genetici, epigenetici și programele de dezvoltare, factorii de mediu, factorii alimentari14.Obezitatea la copil: obezitatea nonsindromică, obezitatea sindromică; impactul metabolic al obezității în copilărie;15.Tulburările metabolismului apei: Diabetul insipid, tulburările setei, SIADH. Enurezisul primar16.Boli tiroidiene ale nou-născutului și sugarului17.Hipotiroidismul și tireomegalia în copilărie și adolescență18.Hipertiroidismul în copilărie și adolescență19.Tumorile tiroidiene în copilărie și adolescență20.Steroidogeneza normală: sinteza, reglare, evaluare clinică și de laborator21.Hiperplazia adrenală congenitală22.Hiperadrenocorticismul-endogen și exogen în copilărie. Tumori adrenale în copilărie23.Hipoadrenocorticismul în copilărie24.Patologia medulosuprarenală în copilărie25.Managementul tulburărilor de dezvoltare sexuală în copilărie26.Genetica și reglarea neuroendocrină a debutului pubertar27.Pubertatea normală – biometrie, stadializare, variante geografice, trend secular28.Adrenarha și telarha precoce29.Pubertatea precoce- etiologie; diagnostic; tratament30.Pubertatea întârziată- etiologie, algoritm de diagnostic, tratament31.Micropenisul, hipospadiasul, criptorhidism, ginecomastia- la băieți32.Anomalii menstruale la pubertate33.Hirsutismul și SOPC la adolescente34.Tulburări ale homeostaziei minerale: hipocalcemia la nou născut, sugar, copil și adolescent35.Tulburări ale homeostaziei minerale: hipercalcemia la nou născut, sugar, copil și adolescent36.Hipertensiunea arterial la copil și adolescent - considerații endocrine37.Urgențe endocrino-pediatrice la copil38.Neoplazii Endocrine multiple. Sindroame poliautoimune - particularități la vârsta copilăriei2.Barem activități practice1.Competente în diagnosticul și tratamentul afecțiunilor endocrine la copil2.Activitatea de asistență medicală a pacienților (toate tipurile majore de patologie endocrină), cu responsabilitate directă, sub supravegherea medicului îndrumător/coordonator (zilnic);3.Program de consultații în ambulatoriu - 1 zi pe săptămână, sub supravegherea medicului îndrumător/coordonator.4.Gărzi 1/luna -facultativ, în clinicile în care acestea sunt posibile5.Prezentări de cazuri clinice (săptămânal).6.Întâlniri multidisciplinare – lunar.7.Prezentare de articol sau ghid (săptămânal).8.Prescriere și interpretare analize laborator (zilnic).9.Anamneza și evaluarea copilului cu probleme de creștere - 50 cazuri10.Anamneza și evaluarea copilului cu probleme de dezvoltare și diferențiere sexuală – 10 cazuri11.Biometria clinică - 50 cazuri12.Vârsta osoasă, metode multiple – 30 radiografii13.Prognosticul de creștere, talia așteptată - 50 cazuri14.Counseling în gonozomopatii – 10 cazuri15.Counseling în anomaliile de diferențiere sexuală – 5 cazuri + 
TEMATICA pentru examenul de medic specialist – specialitatea ENDOCRINOLOGIEI.PROBA SCRISĂII.PROBA CLINICĂIII.PROBA CLINICĂIV.PROBA PRACTICĂI.PROBA SCRISĂ1.Adenohipofiza și neurohipofiza.2.Adenoame hipofizare funcționale.3.Adenoame hipofizare nefuncționale.4.Insuficienta hipofizara a adultului5.Statura mică6.Neurohipofiza și hipotalamusul.7.Diabetul insipid, SIADH8.Craniofaringiomul9.Tiroida - morfologie, fiziologie, explorare morfofuncțională.10.Tireotoxicoze – clasificare.11.Gușa polinodulară toxică, nodulul autonom12.Boala Graves – Basedow.13.Criza tireotoxică.14.Tiroidite.15.Insuficiența tiroidiană a adultului.16.Insuficiența tiroidiană a copilului.17.Coma mixedematoasă.18.Patologia deficitului de iod – gușa endemică.19.Nodulul tiroidian.20.Cancerul tiroidian.21.Sindroamele de scădere a sensibilității hormonilor tiroidieni (include și rezistența la hormoni tiroidieni).22.Paratiroida – morfologie, fiziologie, explorare morfofuncțională.23.Hiperparatiroidism primar și secundar.24.Hipercalcemia acută.25.Hipoparatiroidismul. Hipocalcemia acută.26.Corticosuprarenală – morfologie, fiziologie, explorare morfofuncțională.27.Insuficiența corticosuprarenală cronică primară.28.Sindroamele poliglandulare autoimune29.Insuficiența suprarenală acută.30.Tumorile suprarenalei.31.Sindromul Cushing - toate formele.32.Corticoterapia.33.Hiperplazia adrenală congenitală34.Hiperaldosteronismul primar.35.Medulosuprarenala - morfologie, fiziologie, explorare morfofuncțională.36.Feocromocitomul și paragangliomul.37.Neoplazii endocrine multiple.38.Diferențierea sexuală normală.39.Pubertatea fiziologică.40.Pubertatea precoce și întârziată.41.Cromozopatiile sexuale - Sdr Klinefelter și Turner42.Principalele tulburări de dezvoltare și diferențiere sexuală (46, XX, DSD; 46, XY, DSD)43.Ginecomastia.44.Ovarul – morfologie, fiziologie, explorare morfofuncțională.45.Amenoreea primară și secundară46.Sindromul ovarului polichistic.47.Hirsutismul.48.Contracepția hormonala.49.Menopauza.50.Testiculul – morfologie, fiziologie, explorare morfofuncțională51.Insuficiența testiculară52.Disfuncția erectilă53.Investigarea și tratamentul infertilității de cuplu.54.Pancreasul endocrin – morfologie, fiziologie.55.Metode de investigații și diagnostic ale diabetului zaharat și rezistenței la insulina.56.Clasificarea diabetului zaharat.57.Diabetul zaharat tip 1.58.Diabetul zaharat tip 2.59.Diabet zaharat secundar endocrin.60.Coma diabetică cetoacidozică și hiperosmolară.61.Hipoglicemiile.62.Coma hipoglicemică.63.Obezitatea.64.Sindroame lipodistrofice65.Tulburări de comportament alimentar - anorexia nervoasă, bulimia.66.Rolul hormonilor în metabolismul intermediar al glucidelor.67.Rolul hormonilor în metabolismul intermediar al lipidelor.68.Rolul hormonilor în metabolismul intermediar al proteinelor.69.Tulburări electrolitice70.Osteoporoza71.Defecte de mineralizare osoasă72.HTA secundară endocrină.73.Tumori neuroendocrine.74.Receptorul endocrin și patologia de receptor.75.Hormoni/preparate hormonale folosite pentru creșterea performanței sportive.II și III.DOUĂ PROBE CLINICE (2, 3, 4)1.Acromegalie/gigantism.2.Prolactinom.3.Boala Cushing și sindroamele Cushing.4.Adenoame hipofizare clinic nefuncționale.5.Insuficiența hipofizară a adultului.6.Nanism hipofizar.7.Craniofaringiom.8.Diabet insipid.9.Tireotoxicoze.10.Oftalmopatie Graves.11.Insuficiența tiroidiană (adult, copil).12.Mixedem congenital.13.Tiroidite.14.Gușa endemică.15.Nodul tiroidian.16.Cancer tiroidian.17.Sindroamele de scădere a sensibilității hormonilor tiroidieni18.Hiperparatiroidism.19.Hipoparatiroidism.20.Insuficiența cortico-suprarenală cronică primară.21.Insuficiența corticosuprarenală acută.22.Tumora suprarenală nefuncțională23.Hiperplazia adrenală congenitală24.Hiperaldosteronism.25.Feocromocitom/paragangliom.26.Sindrom Klinefelter.27.Sindrom Turner.28.Sindromul de rezistență la androgeni.29.Amenoree30.Sindromul ovarului polichistic.31.Hirsutism.32.Infertilitate de cuplu.33.Pubertate precoce.34.Pubertate tardivă.35.Tulburări de menopauză.36.Sindrom hipoglicemic37.Diabet zaharat.38.Patologie endocrină iatrogenă.39.Ginecomastie.40.Insuficiență testiculară41.Obezitate.42.Osteoporoza.43.Tumori neuroendocrine.IV.PROBA PRACTICĂ de laborator1.Imunodozarea hormonilor:– GH– IGF-1– ACTH– FSH/LH– PRL– TSH– T4/T3 liberi și totali– Calcitonina– PTH– Cortizol plasmatic/cortizol liber urinar– Aldosteron, renina– Insulina - peptidul C– Estrogeni plasmatici– Progesteron plasmatic, 17 OH-progesteron,– Testosteron plasmatic total și liber, DHEA (dehidroepiandrosteron)– SHBG– AMH– betaHCG (hormon gonadotrop corionic uman)– Cromogranina– Serotonina– Enolaza neuron specifică– 5HIIA urinar2.Dozare metanefrine și normetanefrine sânge și urină.3.Colesterolemie, trigliceridemie și lipidograma.4.Hemoglobina glicozilată.5.Ionograma sanguină și urinară.6.Testul hiperglicemiei provocate cu determinarea de glicemie și GH.7.Teste de hipoglicemie provocată cu insulina i.v.8.Testul de simulare cu ACTH 1-24.9.Testele de inhibiție la dexametazona.10.Proba de deshidratare.11.Scintigrama de tiroida, suprarenale, paratiroide.12.Echografie tiroidă, suprarenale, paratiroide, ovare.13.Radiografii pentru stabilirea vârstei osoase.14.Radiografii de oase în patologia endocrină.15.Tomografie computerizată.16.RMN17.Puncție biopsie cu ac fin a tiroidei.18.Imunohistochimie19.Spermograma.20.Testul Barr, cariotip.21.Auxologie, curbe de creștere22.DXA – (densitometria osoasă prin absorbție duală cu raze X).23.FRAX24.Densitometria osoasă cu ultrasunete.25.Octreoscan + 
BIBLIOGRAFIE1."Endocrinologie pentru studenți și rezidenți", sub redacția Cătălina Poiana, Simona Fica, Editura Universitară "Carol Davila", 20152."Îndreptar practic de endocrinologie", Georgescu CE, Editura Medicală Universitară Iuliu Hațieganu, Cluj-Napoca, 20133."Endocrinologie. Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine" sub redacția Eusebie Zbranca, Editura Polirom, 20084."Note de curs în Endocrinologie" coordonator Ionela Pascanu, Editura University Press Tg Mureș, 20155.Harrison's Endocrinology, 4th Edition, Edited by J. Larry Jameson McGraw-Hill Education6.Greenspan's Basic and Clinical Endocrinology, Ninth Edition, David G. Gardner, Dolores Shoback, (McGraw-Hill, 2011)7.http://www. endotext. org/(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ENDOCRINOLOGIE a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EPIDEMIOLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
EPIDEMIOLOGIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
EPIDEMIOLOGIEDefiniția specialitățiiSpecialitatea care se ocupă cu activități practice rezultate în urma studiului distribuției stărilor de sănătate și de boală, cât și a determinanților acestora, în populația generală sau în grupuri specifice, pentru realizarea prevenirii și controlului problemelor de sănătate la nivel individual și al comunității, în acord cu politicile de sănătate la nivel local, regional și internațional.ORGANIZAREA PROGRAMULUIDurata programuluiCurriculum-ul prevede un număr de 400 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU), 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicat activităților practice și studiului individual.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire, are loc o evaluare de etapă (formativă), făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute, de asemenea, evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.

NUMĂR TOTAL DE ANI 4 ani
NUMĂR TOTAL DE MODULE 12 module
MODULUL 1
NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL 16 săptămâni/4 luni
ORE PREGĂTIRE /LUNA/SĂPTĂMANĂ 25 ore/lună/6,25 ore/săpt
MODULUL 2
NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL 16 săptămâni/4 luni
ORE PREGĂTIRE /LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 40 ore/lună/ 10 ore/săpt
MODULUL 3
NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL 16 săptămâni/4 luni
ORE PREGĂTIRE /LUNA/SAPTAMANA 35 ore/lună/8,75 ore/săpt
MODULUL 4
NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL 24 săptămâni/6 luni
ORE PREGĂTIRE/LUNA/SĂPTAMANĂ 30 ore /lună/7,5 ore/săpt
MODULUL 5
NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL 16 săptămâni/4luni
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ 35 ore/lună/ 8,75 ore/săpt
MODULUL 6
NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL 8 săptămâni/2 luni
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ 40 ore /lună/10 ore/săpt
MODULUL 7
NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL 20 săptămâni/5 luni
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ 36 ore /lună/9 ore/săpt
MODULUL 8
NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL 2 săptămâni
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ 20 ore cu 10 ore/săpt
MODULUL 9
NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL 2 săptămâni
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ 20 ore cu 10 ore/săpt
MODULUL 10
NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL 24 săptămâni/6 luni
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ 30 ore /lună/ 7,5 ore/săpt
MODULUL 11
NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL 20 săptămâni/5 luni
ORE PREGĂTIRE/LUNA/SAPTAMANA 36 ore/lună/9 ore/săpt
MODULUL 12
NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL 28 săptămâni/7 luni
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ 31,4 ore/lună/7,9 ore/săpt
TOTAL ORE PREGĂTIRE TEORETICĂ 550 ore
TOTAL ORE PREGĂTIRE PRACTICĂ DIRIJATĂ 1050 ore
TOTAL ORE PREGĂTIRE DIDACTICĂ (CURS + PRACTICĂ DIRIJATĂ) (reprezentând 20-30%) 1600 ore (23,8%)
ACTIVITATE PRACTICĂ CONFORM CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCĂ INDIVIDUAL SI STUDIU INDIVIDUAL (reprezentând 70-80%) 5120 ore (76,2%)

STRUCTURA PROGRAMULUIAnul IModulul 1. Epidemiologie generală și specială a bolilor infecțioase (4 luni)Nr. ore didactice = 100 oreNr. ore curs = 40 oreNr. ore practică = 60 orel.TematicaTematica de pregătire teoreticăEpidemiologie generală1.Epidemiologia - definiție, scopuri, utilizare și domenii de aplicare2.Supravegherea epidemiologică a stării de sănătate a populației3.Investigația epidemiologică4.Elemente de epidemiologie descriptivă și analitică utilizate în investigația epidemiologică5.Protocoale de studii utilizând tehnica investigației problemelor de sănătate publică6.Prezentarea rezultatelor investigației epidemiologice – rapoarte scrise și comunicări orale7.Proces epidemiologic în bolile infecțioase și în problemele speciale de sănătate publică (Infecții Asociate Asistenței Medicale, AMR)8.Rolul laboratorului în supravegherea bolilor transmisibile9.Forme de manifestare a bolilor transmisibile la nivel populațional10.Mecanisme de drift și shift antigenic. Modele privind apariția, manifestarea și evoluția pandemiilor.11.Prevenirea și controlul îmbolnăvirilor (prevenție primordială, primară, secundară și terțiară)12.Bazele imunologice și epidemiologice ale prevenției prin vaccinare. Mecanismul de herd immunity, rol, mod de realizare13.Principii generale de imunoprevenție14.Chimioprevenție în bolile transmisibile15.Analiza critică și modul de redactare a unui articol științificEpidemiologia specială a bolilor infecțioase1.Prevenția bolilor transmisibile1.1.Conceptul OneHealth. Abordarea epidemiologică în relație cu alte domenii și specialități1.2.Emergența și reemergența bolilor infecțioase. Mecanisme, manifestări, măsuri, strategii1.3.Rezistența la antibiotice. Considerente teoretice și practice pentru identificarea, interpretarea și limitarea rezistenței la antibiotice în diverse circumstanțe epidemiologice1.4.Procesul epidemiologic, forme de manifestare populațională, măsuri de prevenire și control în bolile infecțioase cu transmitere aeriană:● infecții bacteriene (streptococice, meningococice, difterie, tuse convulsivă, tuberculoza)● virale (infecțiile cu coronavirus cu potențial pandemic: SARS, MERS, SARS-CoV-2, altele, gripa, infecția urliană, rujeola, rubeola, varicela)1.5.Procesul epidemiologic, forme de manifestare populațională, măsuri de prevenire și control în bolile infecțioase cu transmitere digestivă:● bacteriene (holera, shigelloze, salmoneloze, diareile cu E. coli, Yersinia, Campylobacter, infecția cu Clostridoides difficile, botulism)● virale (enteroviroze, infecția cu rotavirus, hepatita acută tip A și tip E),● parazitare (lambliaza, trichineloza)1.6.Procesul epidemiologic, forme de manifestare populațională, măsuri de prevenire și control în bolile infecțioase cu transmitere parenterală și sexuală:● hepatite acute virale tip B, C, D● infecția cu HIV/SIDA● sifilis, gonoree, Chlamydia, infecția cu HPV1.7.Procesul epidemiologic, forme de manifestare populațională, măsuri de prevenire și control în alte boli infecțioase:● bacteriene (tetanos, antrax, leptospiroze, bruceloză, listerioză, legioneloze)● virale (rabia)● parazitare (scabia, toxoplasmoza)1.8.Procesul epidemiologic, forme de manifestare populațională, măsuri de prevenire și control în bolile infecțioase cu transmitere prin vectori: febra Q, febra butonoasă, borrelioze, malaria, encefalita de căpușă (TBE), infecția cu virusul West Nile1.9.Boli infecțioase în situații particulare (epidemiologia bolilor în condiții de călătorie; bolile infecțioase și migrația; bolile infecțioase și sarcina; infecțiile neonatale; bolile infecțioase la vârstnic; bolile infecțioase la gazde imunocompromise - neutropenici, imunodeprimați de diverse cauze, bolile infecțioase la utilizatorii de droguri intravenoase, altele decât HIV)Tematica de pregătire practică1.Analiza evoluției fenomenelor epidemiologice pe baza unor indicatori specifici (rate, rapoarte, proporții, numărul bazal de reproducere)2.Prezentarea indicatorilor specifici: tabele, grafice, diagrame3.Estimarea acoperirii vaccinale și a eficacității vaccinale4.Realizarea unui model de supraveghere a stării de sănătate a populației la nivel local, național, regional și internațional.5.Exerciții privind investigația epidemiologică în focare de boala transmisibilă6.Elaborarea unui chestionar de investigație epidemiologică7.Elaborarea unui protocol de studiu8.Elaborarea și managementul unei baze de date2.Obiective educaționalePână la sfârșitul modulului, medicii rezidenți vor:1.Deține noțiunile teoretice privind definițiile, scopurile și domeniile de utilizare ale epidemiologiei;2.Deține noțiunile teoretice privind supravegherea epidemiologică (definiție, scop și obiective, atributele unui sistem de supraveghere) și tehnica investigației epidemiologice;3.Deține noțiunile teoretice referitoare la prevenția îmbolnăvirilor, în special prevenția bolilor infecțioase;4.Fi capabili să întocmească un plan de supraveghere a unei boli infecțioase, să conducă și să prezinte rezultatele unei investigații epidemiologice, să întocmească un protocol de studiu.3.CompetențeCompetențe profesionale1.Însușirea noțiunilor fundamentale referitoare la aspectele epidemiologiei generale2.Însușirea cunoștințelor teoretice și practice cu privire la procesul epidemiologic și măsurile de prevenire și control al bolilor infecțioase de diverse etiologii3.Acumularea cunoștințelor teoretice privind imunoprofilaxia activă, pasivă și chimioprofilaxia bolilor infecțioaseCompetențe transversale1.Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.3.Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4.Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5.Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6.Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7.Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.8.Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionaleModul 2. Sănătate Publică și Management sanitar (4 luni)Nr. ore didactice = 160 oreNr. ore curs = 60 oreNr. ore practică = 100 ore1.TematicaTematica de pregătire teoretică1.Sănătatea publică - Noțiuni generale1.1.Definiții și concepte, principii, domenii1.2.Evoluția istorică a sănătății publice1.3.Instrumente și provocări actuale în sănătatea publică1.4.Aspecte de sănătate globală1.5.Sănătatea și dezvoltarea durabilă2.Măsurarea stării de sănătate a populației2.1.Sănătatea individului și sănătatea populațiilor.2.2.Metode de măsurare a stării de sănătate a populației, tipuri de indicatori, surse de date2.3.Demografie: Statistica populației. Mișcarea mecanică (mobilitate, migrație) și naturală (natalitate, fertilitate, mortalitate). Metode de standardizare.2.4.Morbiditate2.5.Calitatea vieții.2.6.Determinanții stării de sănătate a unei populații: factori biologici, factori de mediu, factori de stil de viață (comportamentali), serviciile de sănătate3.Metode sociologice aplicate în acțiunile de sănătate publică la nivel comunitar3.1.Criterii de alegere a metodelor de cercetare.3.2.Metode cantitative: proiectarea și evaluarea validității și fiabilității chestionarelor.3.3.Metode calitative: interviul, observația, prelucrarea datelor calitative.3.4.Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează.4.Managementul serviciilor de sănătate4.1.Noțiuni generale de management – principii, funcții, roluri, procesul de luare a deciziei; conflict și negociere, managementul schimbării4.2.Sisteme de sănătate; cadru conceptual, scopuri, principii, funcții, analiză comparată a sistemelor de sănătate în funcție de modul de finanțare4.3.Sistemul de sănătate din România: cadrul de reglementare4.4.Organizarea serviciilor de sănătate în România - macro și microsistem de sănătate, niveluri de asistență medicală - primară, spitalicească, ambulatorie etc). Principiile și modalitățile de organizare și funcționare a sistemului de asistență preventivă și curativă a sănătății în România (reorganizarea sistemului de asistență preventivă)4.5.Managementul financiar (metode de finanțare și metode de plată a serviciilor de sănătate)4.6.Managementul resurselor umane în sănătate.4.7.Managementul și evaluarea calității îngrijirilor și serviciilor de sănătate.4.8.Noțiuni introductive de evaluare economică a unor servicii și programe de sănătate utilizând analiza de tip cost/eficacitate, cost/beneficiu și cost/utilitate.5.Programe și proiecte de sănătate publică5.1.Metode de identificare a problemelor de sănătate la nivelul unei subpopulații.5.2.Metode de ierarhizare a priorităților.5.3.Analiza și evaluarea alternativelor de intervenție.5.4.Programe și proiecte în domeniul sănătății. Cadrul conceptual, analiză comparată.5.5.Programele naționale de sănătate - definire, implementare, evaluare5.6.Definirea proiectului – cadru conceptual, tipuri de obiectiveor.6.7.Planificarea operațională a proiectului - instrumente și resurse6.8.Bugetarea acțiunilor.6.9.Monitorizarea și evaluarea proiectului.6.10.Implementarea proiectelor în sănătate.Tematica de pregătire practică1.Starea de sănătate: surse oficiale accesibile (naționale și internaționale) de informare științifică și date de bază în sănătatea publică.2.Demografie:2.1.Interpretarea medicală a informațiilor din domeniul staticii populației.2.2.Măsurarea și interpretarea medicală a informațiilor referitoare la mișcarea naturală a populației (fertilitate, mortalitate, A.P.V.P. etc).2.3.Analiza fertilității într-o populație definită, pe baza datelor disponibile.2.4.Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici și din alte domenii ale studiului stării de sănătate.3.Morbiditate – calcul, interpretare și utilizare indicatori.3.1.Obținerea de date referitoare la incidența unor boli sau grupe de boli.3.2.Proiectarea unui studiu de prevalență de moment pentru o boală dată sau pentru un grup de boli.4.Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor unei instituții de sănătate.4.1.Identificarea unei probleme de cercetare a serviciilor primare și secundare.4.2.Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare.4.3.Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date.4.4.Proiectarea și testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu).4.5.Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calității serviciilor.4.6.Elaborarea planului de lucru: folosirea graficului GANTT și metodei PERT.4.7.Elaborarea bugetului pentru un proiect de cercetare a serviciilor de sănătate.5.Realizarea și testarea unui chestionar.5.1.Evaluarea gradului de satisfacție a pacienților în legătură cu serviciile unei instituții de sănătate: spital, CDT, cabinet medical etc.5.2.Cercetarea calitativă a comportamentului și motivațiilor diferitelor grupuri de actori implicați în reforma sistemului de sănătate.6.Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei țări (UE și non-UE).7.Evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății (primar, secundar, terțiar - curativ și profilactic).2.Obiective educaționalePână la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili:1.Să Înțeleagă și să utilizeze cadrul conceptual din domeniul sănătății publice și aspectele legate de dezvoltarea durabilă și de sănătatea globală2.Să-și însușească noțiuni teoretice privind aspectele legate de: măsurarea stării de sănătate a populației, măsurarea morbidității și a calității vieții3.Să înțeleagă și să utilizeze metodele sociologice aplicate în acțiunile de sănătate publică 4.Să înțeleagă și să utilizeze noțiuni și principii de management general, management financiar, management al resurselor umane și managementul calității în sistemele de sănătate 5.Să cunoască teoria sistemelor de sănătate, reglementarea, organizarea și finanțarea sistemului de sănătate din România6.Să fie capabili să realizeze activitățile practice privind: măsurarea, interpretarea, analiza unor indicatori demografici, de morbiditate, calitatea vieții, proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor în instituții de sănătate7.Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practică3.CompetenteCompetențe profesionale1.Utilizarea cunoștințelor actuale privind epidemiologia bolilor pentru orientarea acțiunilor în sănătatea publică și epidemiologia practică.2.Dezvoltarea unor programe de sănătate populațională cu obiective relevante și măsurabile, pe baza datelor epidemiologice culese.3.Utilizarea cunoștințelor privind factorii sociologici și culturali specifici unei populații pentru a realiza studii ale căror rezultate să fie utile pentru a recomanda acțiuni de sănătate publică, relevante pentru comunitatea afectată studiată.4.Înțelegerea și analizarea documentelor juridice privind politicile de sănătate populațională la nivel local, național și european.5.Planificarea programelor de sănătate publică pe baza constatărilor epidemiologice.6.Punerea în aplicare a programelor de sănătate publică: transferul în practică al politicilor de sănătate populațională.7.Utilizarea rezultatelor de etapă în evaluarea unui program în vederea atingerii obiectivelor și obținerea unor rezultate pentru a putea modifica sau pentru a putea planifica alte programe.8.Identificarea intervenției adecvate într-o problemă de sănătate populațională pe baza datelor de supraveghere.9.Planificarea, prioritizarea și trasarea sarcinilor de program într-un proiect.10.Monitorizarea progresului și a calității în raport cu obiectivele specifice; ajustarea programelor și modificarea lor la nevoie.11.Gestionarea resurselor disponibile (personal, timp, buget, etc.) în mod eficient.12.Pregătirea unui raport de activitate.13.Capacitatea de a fi un membru eficient al echipei adoptând rolul necesar pentru a contribui constructiv la realizarea sarcinilor de grup (inclusiv de conducere).14.Promovarea colaborărilor, parteneriatelor și team building-urilor pentru a realiza obiectivele programelor.15.Dezvoltarea parteneriatelor comunitare pentru susținerea/facilitarea investigațiilor epidemiologice.16.Identificarea intereselor reciproce și a celor diferite sau chiar opuse cu ale altor participanți pentru o mai bună colaborare și pentru gestionarea conflictelor.Competențe transversale1.Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.3.Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4.Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5.Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6.Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7.Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.8.Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionaleModul 3. Biostatistică și informatică de sănătate publică (4 luni)Nr. ore didactice = 140 oreNr. ore curs = 40 oreNr. ore practică = 100 ore1.TematicaTematica de pregătire teoretică1.Variabile. Organizarea și reprezentarea datelor2.Parametrii tendinței centrale. Parametrii variației. Parametrii de asimetrie și aplatizare3.Probabilități4.Reprezentarea unei distribuții. Legi de distribuție5.Metode de eșantionare a datelor6.Estimarea parametrilor prin intervale de încredere7.Dimensiunea minimă a eșantionului de studiu8.Teste parametrice9.Teste neparametrice10.Analiza varianțelor prin metoda ANOVA11.Corelația și regresia liniară12.Regresii neliniare. Regresia logistică13.Analiza de supraviețuire , regresie Cox, analize de prognostic14.Programe de calculator pentru analiza statistică a datelor (Microsoft Excel, SPSS, Statistica)15.Baze de date Microsoft Access16.Utilizarea surselor Internet de informație în procesul de documentare științifică17.Utilizarea programelor de calculator pentru scrierea, editarea și crearea de prezentări ale rezultatelor la evenimente științifice.Tematica de pregătire practică1.Informatică1.1.Utilizarea unui editor de text și a unui program de grafică (Microsoft Office)1.2.Crearea și utilizarea bazelor de date Microsoft Access. Interogarea bazelor de date Microsoft Access prin limbajul SQL1.3.Utilizarea programului de calcul tabelar Microsoft Excel1.4.Utilizarea Internet pentru informații structurate în baze de date.1.5.Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator1.6.Utilizarea mijloacelor multimedia2.Biostatistică2.1.Aplicarea metodelor de statistică descriptivă și analitică în prelucrarea datelor dintr-un studiu cu ajutorul calculatorului2.2.Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice realizate cu programe statistice (Microsoft Excel, SPSS, Statistica) și redactarea concluziilor2.3.Proiectarea unui studiu pe eșantion2.4.Interpretarea și evaluarea critică a metodelor informatice utilizate în lucrări științifice2.Obiective educaționalePână la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:1.Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: măsurarea variabilelor, estimarea parametrilor și probabilităților, reprezentarea distribuțiilor, eșantionarea datelor, calcularea testelor statistice, să analizeze variantele cât și corelațiile, să cunoască metodele de regresie, de analiză de supraviețuire și să cunoască existența diverselor programe informatice necesare în activitatea de sănătate publică2.Fie capabili să realizeze activitățile practice privind: utilizarea programelor de baze de date, de analiză a datelor pe baza diverselor soft-uri3.Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practică prin utilizarea instrumentelor de informatică și biostatistică în rezolvarea unor probleme de epidemiologie și sănătate publică3.Competente Competențe profesionale1.Aplicarea conceptelor de bază în probabilitate.2.Calcularea și interpretarea estimărilor punctuale și a intervalelor de încredere ale valorilor dispersiei și tendinței centrale.3.Calcularea și interpretarea estimărilor punctuale și a intervalelor de încredere ale valorilor frecvenței.4.Calcularea și interpretarea estimărilor punctuale și a intervalelor de încredere ale măsurilor de asociere și de impact.5.Calcularea și interpretarea testelor de semnificație statistică.6.Selectarea unei strategii adecvate de eșantionare.7.Utilizarea resurselor online pentru căutarea literaturii de specialitate.8.Utilizarea bazelor de date Web.9.Utilizarea de pachete software de baze de date pentru introducerea și gestionarea datelor.10.Utilizarea de pachete software pentru analiza statistică (măsuri de asociere, de testare, și de regresie logistică).11.Stabilirea concluziilor din rezultatele analizei statistice12.Utilizarea de soft-uri pentru scrierea, editarea și crearea de prezentări.Competențe transversale1.Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.3.Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4.Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5.Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6.Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7.Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.8.Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionaleANUL IIModulul 4. Epidemiologie de intervenție (6 luni)Nr. ore didactice = 180 oreNr. ore curs = 90 oreNr. ore practică = 90 ore1.TematicaTematica de pregătire teoretică1.Evaluarea riscurilor1.1.Sursele de informații privind potențiale amenințări de sănătate publică1.2.Colectarea datelor, prelucrarea și analiza informațiilor de sănătate publică pentru estimarea riscurilor și aprecierea extinderii fenomenului1.3.Datele de supraveghere necesare pentru evaluarea riscurilor în sănătatea publică2.Metodologia studiilor epidemiologice2.1.Categorii de studii epidemiologice și modalitatea de realizare2.2.Protocolul de studiu folosind tehnici de investigare în concordanță cu problema de sănătate publică2.7.Raportarea și prezentarea rezultatelor unui studiu2.8.Intervenții bazate pe dovezi ca răspuns la rezultatele studiilor epidemiologice3.Investigarea și intervenția în epidemiologie3.1.Tehnica de realizare a investigației epidemiologice3.2.Definiții de caz utilizate în ancheta epidemiologică3.3.Descrierea focarului epidemic3.4.Lansarea de ipoteze privind cauza și/sau factorii de risc în ancheta epidemiologică3.5.Evaluarea analitică pentru investigarea și identificarea sursei/surselor și a căii/modului de transmitere3.6.Măsuri de prevenire și control în focarul epidemic3.7.Raportarea și prezentarea rezultatelor investigației și intervenției epidemiologice4.Supravegherea în sănătatea populațională4.1.Sisteme de supraveghere epidemiologică4.2.Gestionarea datelor culese prin sistemul de supraveghere (depistarea; analiza descriptivă a datelor; analiza datelor de supraveghere; interpretarea informațiilor cu privire la tendințele unor afecțiuni pe baza analizei datelor și formularea concluziilor)4.3.Evaluarea sistemelor de supraveghere.4.4.Recunoașterea necesității de a reconfigura un nou sistem de supraveghere.4.5.Utilizarea supravegherii bazate pe evenimente (epidemic intelligence) pentru detectarea amenințărilor asupra sănătății.4.6.Legislația privind supravegherea și raportarea bolilor infecțioase la nivel național, al UE și mondial (Regulamentul Sanitar Internațional).Tematica de pregătire practică1.Calcularea diverselor riscuri (OR, RR, RA, etc) în diverse circumstanțe epidemiologice2.Alcătuirea metodologiei de studiu în diverse situații în funcție de particularitățile evenimentului epidemiologic (transversal, caz-martor, cohortă, trial randomizat și controlat etc)3.Rezolvarea unor exerciții privind diverse focare de boala transmisibilă4.Realizarea unui sistem de supraveghere5.Elaborarea unui plan de investigație epidemiologică2.Obiective educaționalePână la sfârșitul modulului, medicii rezidenții vor fi capabili să:1.Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: evaluarea riscurilor în epidemiologie, elaborarea și etapele diverselor tipuri de studii epidemiologice, tehnica investigației epidemiologice și modul de realizare și evaluare a unui sistem de supraveghere.2.Realizeze activitățile practice privind calcularea și interpretarea valorilor unor indicatori de estimare a riscurilor, deruleze evaluări epidemiologice a riscurilor și să elaboreze un plan de măsuri în cazul unor investigații și intervenții specifice, să realizeze un sistem de supraveghere și să contribuie la implementarea unui sistem de supraveghere epidemiologică.3.Își dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practică3.CompetențeCompetențe profesionale1.Identificarea surselor de informații despre potențiale amenințări de sănătate publică.2.Conduită practică: să verifice, folosind gândirea critică, dacă există o problemă de sănătate publică și să descrie amploarea fenomenului.3.Identificarea datelor de supraveghere necesare pentru evaluarea riscurilor în sănătatea publică.4.Punerea în practică a unui sistem de supraveghere.5.Gestionarea datelor culese prin sistemul de supraveghere.6.Analiza descriptivă a datelor de supraveghere.7.Interpretarea informațiilor cu privire la tendințele unor afecțiuni pe baza analizei specifice.8.Identificarea constatărilor cu cea mai mare relevanță din analiza datelor de supraveghere și formularea concluziilor.9.Evaluarea sistemelor de supraveghere.10.Recunoașterea necesității de a reconfigura un nou sistem de supraveghere.11.Utilizarea supravegherii bazate pe evenimente (epidemic intelligence) pentru detectarea amenințărilor la adresa sănătății.12.Familiarizarea cu cadrul legislativ privind supravegherea și raportarea bolilor infecțioase la nivel național, al UE și mondial (Regulamentul Sanitar Internațional).13.Crearea unei definiții de caz și modificarea acesteia, dacă se impune, în timpul investigației.14.Descrierea focarului epidemic în funcție de timp, loc, persoană.15.Lansarea de ipoteze privind cauza și/sau factorii de risc pentru focarul respectiv.16.Evaluarea analitică (studii analitice) pentru investigarea și identificarea sursei/surselor de agenți patogeni/agenți de agresiune.17.Recomandarea măsurilor adecvate de control în focar.18.Raportarea și prezentarea rezultatelor actuale ale unei investigații epidemiologice.19.Scrierea unui protocol de studiu, folosind tehnici de investigare în concordanță cu problema de sănătate publică respectivă.20.Realizarea unor studii epidemiologice de diverse tipuri (descriptive sau analitice).21.Raportarea și prezentarea rezultatelor unui studiu.22.Alcătuirea unui plan de recomandări de intervenții bazate pe dovezi, ca răspuns la constatările epidemiologice.Competențe transversale1.Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.3.Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4.Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5.Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6.Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7.Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.8.Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări științifice, orale sau scrise, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionaleModul 5. Microbiologie clinică (4 luni)Nr. ore didactice = 140 oreNr. ore curs = 60 oreNr. ore practică = 80 ore1.Tematica1.BACTERIOLOGIETematica de pregătire teoretică1.Structura bacteriilor. Nutriția și cultivarea bacteriilor.2.Relația microorganism-gazdă. Factori de patogenitate. Apărarea anti-infecțioasă. Infecția.3.Coci Gram-pozitivi: Staphylococcus aureus, Streptococcus pyogenes, S. pneumoniae, S. agalactiae, Enterococcus4.Coci Gram-negativi: Neisseria meningitides, N. gonorrhoeae, Moraxella catarrhalis5.Cocobacili Gram-negativi: Haemophilus influenzae, Bordetella pertussis, Brucella, Legionella6.Bacili Gram-negativi: familia Enterobacteriaceae (patogeni primari și oportuniști), Pseudomonas aeruginosa, Stenotrophomonas maltophilia, Burkholderia cepacia, Acinetobacter, Vibrio cholera, Campylobacter7.Bacili Gram-pozitivi nesporulați: Corynebacterium diphtheriae, Listeria monocytogenes, și sporulați: Bacillus anthracis, Bacillus cereus, Clostridoides difficile, C. botulinum, C. tetani, clostridiile gangrenei gazoase8.Bacterii anaerobe nesporulate9.Mycobacterium10.Spirochete11.Mycoplasme, chlamydii, ricketssiiTematica de pregătire practică1.Recoltarea, transportul și conservarea produselor patologice la laboratorul de microbiologie1.Microscopie: preparate microscopice, metode de colorare, examen microscopic2.Medii de cultură. Cultivarea bacteriilor. Serotipare. Markeri epidemiologici moleculari3.Testarea sensibilității la antibiotice a bacteriilor (metoda difuzimetrică, metoda (micro) diluțiilor, metoda E-test)4.Hemocultura în diagnosticul infecțiilor5.Examenul LCR în diagnosticul de laborator al meningitelor6.Examenul puroiului în diagnosticul de laborator al infecțiilor plăgilor/arsurilor7.Examenul urinei în diagnosticul de laborator al infecțiilor tractului urinar8.Examenul exsudatului faringian în diagnosticul de laborator al anginelor9.Examenul sputei în diagnosticul de laborator al pneumoniilor cu alveolită10.Examenul materiilor fecale în diagnosticul de laborator al gastroenteritelor11.Diagnosticul de laborator în infecții cu transmitere sexuală12.Diagnosticul de laborator în tuberculoză13.Metode de screening pentru detecția bacteriilor Multi Drog Rezistente (MDR)2.PARAZITOLOGIETematica de pregătire teoretică1.Diagnosticul de laborator în malarie2.Diagnosticul de laborator în toxoplasmoză3.Diagnosticul de laborator în echinococoză4.Diagnosticul de laborator în trichineloză3.MICOLOGIEDiagnosticul de laborator în micoze.4.VIRUSOLOGIETematica de pregătire teoretică1.Proprietăți generale ale virusurilor: definiții, structuri și funcții, taxonomie virală, replicarea virusurilor2.Patogenia infecțiilor virale și implicațiile acesteia în prelevarea probelor destinate anchetei epidemiologice și supravegherii bolilor infecțioase de etiologie virală3.Particularități ale răspunsului imun în infecțiile virale4.Diagnosticul virusologic în poliomielită, particularitățile supravegherii circulației virusurilor poliomielitice, în etapa premergătoare eradicării acestei infecții, inclusiv în monitorizarea paraliziei acute flasce (PAF)5.Supravegherea circulației virusurilor poliomielitice6.Diagnosticul virusologic în unele boli eruptive (rugeolă, rubeolă)7.Diagnosticul virusologic în infecții determinate de herpesvirusuri8.Diagnosticul virusologic în gripă și supravegherea circulației virusurilor gripale9.Diagnosticul virusologic în hepatitele virale, determinate de virusuri hepatitice clasice (VHA, VHE, VHB, VHC, VHD)10.Diagnosticul virusologic în infecția HIV și SIDA11.Diagnosticul virusologic în infecția cu CoronavirusTematica de pregătire practică1.Principii ale diagnosticului virusologic (recoltarea produselor patologice, transport, metode de diagnostic directe și indirecte)2.Tehnici de laborator pentru evaluarea răspunsului imun (principii, aplicații practice): RFC, RIA; ELISA, chemiluminiscența și Western blot,3.Tehnici de microbiologie moleculară pentru identificarea agenților microbieni, inclusiv virusuri (PCR, RT- PCR) și pentru aprecierea încărcăturii virale (teste PCR cantitative)4.Diagnosticul în HIV infecție prin teste imun enzimatice (ELISA)5.Diagnosticul hepatitelor B și C prin teste imunenzimatice (ELISA)6.Diagnosticul serologic al gripei prin reacția de inhibare a hemaglutinării (RIH) și tehnici de biologie moleculară (RT-PCR), utile în diagnosticul și supravegherea circulației virusurilor gripale7.Diagnosticul molecular al infecției virale cu SARS-CoV-22.Obiective educaționalePână la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:1.Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: structura, caracteristicile microbiologice ale agenților patogeni din variate genuri de bacterii, virusuri, paraziți, fungi2.Fie capabil să realizeze activitățile practice privind: efectuarea examenelor specifice în scopul stabilirii unor diagnostice bacteriologice, virusologice, parazitologice și micologice3.Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practică pentru coroborarea datelor epidemiologice cu cele microbiologice3.CompetenteCompetențe profesionale1.Dobândirea unor cunoștințe teoretice privind aspecte de microbiologie generală cu privire la agenții patogeni (virusuri, bacterii, fungi, paraziți) implicați cel mai frecvent în patologia infecțioasă cu importanță epidemiologică2.Efectuarea activităților de recoltare, transport și conservare a produselor patologice la laboratorul de microbiologie3.Realizarea de examinări de microscopie (preparate microscopice, metode de colorare, examen microscopic)4.Dezvoltarea capacității de utilizare a unor medii de cultură și realizarea unor tehnici de cultivare a bacteriilor, de serotipare și lizotipare.5.Realizarea testării sensibilității la antibiotice a bacteriilor [metoda difuzimetrică, metoda (micro) diluțiilor, metoda E-test]6.Interpretarea rezultatelor în cadrul diagnosticului microbiologic prin evaluarea unor produse patologice în condițiile unor boli infecțioase cu importanță în activitatea epidemiologică (hemocultura în diagnosticul infecțiilor, examenul LCR în diagnosticul de laborator al meningitelor, examenul puroiului în diagnosticul de laborator al infecțiilor plăgilor/arsurilor, examenul urinei în diagnosticul de laborator al infecțiilor tractului urinar, examenul exsudatului faringian în diagnosticul de laborator al anginelor, examenul sputei în diagnosticul de laborator al pneumoniilor cu alveolită, examenul materiilor fecale în diagnosticul de laborator al gastroenteritelor, în diagnosticul de laborator în infecții cu transmitere sexuală, în diagnosticul de laborator în tuberculoza)7.Realizarea și interpretarea unor examene pentru diagnosticul micologic, în diverse circumstanțe epidemiologice8.Cunoașterea principiilor de bază în diagnosticului virusologic (recoltarea produselor patologice, transport, metode de diagnostic directe și indirecte) în diverse circumstanțe epidemiologice9.Efectuarea unor tehnici de laborator pentru evaluarea răspunsului imun (principii, aplicații practice): RFC, RIA; ELISA, chemiluminiscența și Western blot, în diverse circumstanțe epidemiologice10.Interpretarea rezultatelor în urma aplicării unor tehnici de microbiologie moleculară pentru identificarea agenților microbieni, inclusiv virusuri (PCR, RT-PCR) și pentru aprecierea încărcăturii virale (teste PCR cantitative), în diverse circumstanțe epidemiologice11.Interpretarea diagnosticului în infecția HIV prin teste imun enzimatice (ELISA) în diverse circumstanțe epidemiologice12.Interpretarea diagnosticului în hepatite virale B și C prin teste imunenzimatice (ELISA) în diverse circumstanțe epidemiologice13.Interpretarea diagnosticului serologic al gripei prin reacția de inhibare a hemaglutinării (RIH) și tehnici de biologie moleculară (RT-PCR), utile în diagnosticul și supravegherea circulației virusurilor gripale, și coronavirusuri în circumstanțele epidemiologice date.Competențe transversale1.Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.3.Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4.Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5.Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6.Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7.Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.8.Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionaleModul 6. Igienă (2 luni)Nr. ore didactice = 80Nr. ore curs = 40 oreNr. ore practică = 40 orel.TematicaTematica de pregătire teoretică1.Igiena mediului în relație cu sănătatea umană1.1.Rolul factorilor de mediu în etiologia îmbolnăvirilor umane.1.2.Igiena aerului interior. Poluarea și vicierea aerului interior. Microclimatul.Efectele poluării aerului interior asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanți și evaluarea lor. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive. Supravegherea calității aerului interior în unitățile sanitare.1.3.Igiena apei: nevoile de apă ale individului și colectivităților, și modalități de acoperire; criterii de calitate ale apei potabile. Tratarea apei în vederea potabilizării. Poluarea chimică a apei și efecte asupra sănătății: patologia hidrică neinfecțioasă. Poluarea biologică a apei și efectele asupra sănătății: patologia hidrică infecțioasă. Aprovizionarea cu apa potabila unui spital și supravegherea calității apei potabile1.4.Igiena apelor reziduale: colectare/tratare/evacuare. Riscuri microbiologice asociate nerespectării condițiilor igienice de evacuare. Masuri de prevenire și combatere a efectelor nocive. Managementul apelor reziduale de spital.1.5.Radiații ionizante și neionizante: surse, mod de acțiune, efecte sanogene/patogene asupra sănătății umane, măsuri de prevenire și de combatere a efectelor nocive.Tipuri/surse de radiații neionizante utilizate în unitățile sanitare pentru decontaminarea aerului interior.1.6.Deșeuri: surse, clasificări, compoziția chimică și biologică, riscurile pentru sănătate. Deșeurile rezultate din activitatea medicală. Riscuri asociate expunerii la deșeuri contaminate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive. Gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală.1.7.Catastrofele naturale (cutremure, inundații). Accidentele industriale și nucleare, conflictele armate: impact asupra așezărilor umane și a sănătății; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize.2.Igiena alimentației2.1.Siguranța alimentului-contaminarea chimica și microbiologica.Boli transmise prin consum de alimente contaminate cu agenți biologici (bacterii, virusuri, paraziți), chimici (pesticide, metale grele, reziduuri medicamentoase, produse de curățare și dezinfecție, micotoxine, biotoxine marine, etc.) și neconvenționali (prioni). Surse de contaminare a alimentelor și măsuri de prevenție.2.2.Ancheta epidemiologică într-o toxiinfecție alimentara.3.Igiena colectivităților de copii și tineret3.1.Comportamente cu risc în colectivitățile de copii și tineri: obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual, comportamentele violente și distructive, comportamentele care duc la accidente, igiena buco-dentară, handicapul fizic și psihic: cauze, riscurile pentru sănătate, măsurile de prevenire și combatere.3.2.Îmbolnăvirile acute și cronice în colectivitățile de copii, adolescenți și tineri: factori de risc ai patologiei acute transmisibile, boli acute transmisibile cu frecvență crescută, boli cronice și forme cronice ale unor boli acute. Măsuri de prevenire și combatere a bolilor acute și cronice, supravegherea stării de sănătate în colectivitățiTematica de pregătire practică1.Cadrul legislativ național privind: organizarea și funcționarea unui spital; curățenia și dezinfecția unităților sanitare; sterilizarea; igiena mâinilor; apa potabila; deșeurile rezultate din activitatea medicală și apele reziduale; siguranța alimentului; igiena unităților de învățământ2.Elaborarea planului de masuri privind prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale în relație cu mediul spitalicesc: curățenia și dezinfecția spațiilor destinate serviciilor medicale (curățenia și dezinfecția blocului alimentar; managementul siguranței alimentului; dezinsecția și deratizarea; gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală; igienizarea rezervorului de apă potabilă; monitorizarea complianței cu igiena mâinilor; asigurarea circuitelor pentru pacienți, alimente, deșeuri, lenjerie curate/murdară.3.Evaluarea eficientei masurilor implementate pentru prevenirea infecțiilor asociate îngrijirilor medicale (planul de autocontrol): metode de prelevare probe microbiologice din spital: suprafețe, aeromicroflora, mâini, sterilități; prelevare probe microbiologice din blocul alimentar: suprafețe, mâini, echipament de protecție personal; prelevare probe aliment; prelevare probe apă potabilă pentru evaluarea calității microbiologice4.Elaborarea planului de management al siguranței alimentului în blocul alimentar – HACCP – analiza riscurilor prin puncte critice de control.5.Recoltarea probelor din focar de toxiinfecții alimentare pentru examenul de laborator. Interpretarea și discutarea rezultatelor.6.Metode de apreciere a comportamentelor cu risc.7.Supravegherea stării de sănătate a colectivităților de copii și tineri.2.Obiective educaționalePână la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:1.Să cunoască normele legale privind calitatea aerului interior, calitatea apei potabile și alimentului, metodele de curățenie-dezinfecție, precum și normele referitoare la gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală.2.Să cunoască normele legale și condițiile pe care trebuie sa le îndeplinească un spital în vederea autorizării sanitare.3.Să știe să elaboreze plan de masuri adresate mediului spitalicesc pentru a preveni infecțiile asociate îngrijirilor medicale.4.Să știe să elaboreze plan de autocontrol pentru a evalua eficiența măsurilor implementate.5.Să știe să stabilească punctele critice de control în procesul de preparare a hranei.3.CompetențeCompetențe profesionale1.Să identifice situațiile în care poluarea aerului interior și a apei potabile pot afecta starea de sănătate.2.Să identifice problemele de sănătate în raport cu alimentația și nutriția (insecuritatea alimentară, alertele privind siguranța alimentară).3.Să poată identifica și evalua factorii de risc din colectivitățile de copii și tineri și să proiecteze intervenții pentru promovarea sănătății și prevenirea îmbolnăvirilor în aceste colectivități.4.Să proiecteze intervenții de promovare a sănătății în relație cu factorii de mediu, alimentația și nutriția.Competențe transversale1.Să aibă capacitatea de a lucra în echipă medicală în domeniul sănătății publice.2.Să aibă capacitatea de a lucra în echipă multidisciplinară formată din medici, biologi, chimiști, medici veterinari, ingineri de mediu și alți specialiști din domenii conexe.3.Să manifeste deontologie profesională.ANUL IIIModul 7. Epidemiologia Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale (5 luni)Nr. ore didactice = 180 oreNr. ore curs = 80 oreNr. ore practică = 100 ore1.TematicaTematica de pregătire teoretică (2 luni)1.Infecții Asociate Asistenței Medicale (IAAM): generalități, definiții, legislație2.Categorii de IAAM după etiologie și localizare3.Principii de diagnostic clinic și microbiologic4.Principiile antibioticoprevenției și antibioticoterapiei. Ghiduri de antibioticoterapie adaptate la profilurile de rezistență naționale și regionale. Utilizarea judicioasă a antibioticelor.5.Supravegherea și investigarea epidemiologică a IAAM6.Identificarea și managementul riscurilor pentru monitorizarea IAAM7.Mijloace de prevenire și control a IAAM (precauțiuni standard și specifice)8.Decontaminarea, dezinfecția și sterilizarea9.Screeningul pacienților10.Rolul testelor de autocontrol în investigarea focarelor și în identificarea circulației germenilor în mediul spitalicesc11.Indicatori de calitate în managementul IAAM12.Întocmirea unui plan de supraveghere și control a IAAM13.Evaluarea incidenței IAAM prin studii de prevalență14.Legislația privind raportarea IAAM la nivel național și european15.Politici de utilizare judicioasă a antibioticelorTematica de pregătire practică (SPIAAM) (3 luni)1.Elaborarea unui sistem de supraveghere2.Implementarea (punerea în aplicare, urmărirea, evaluarea) unui sistem de supraveghere3.Identificarea, investigarea și gestionarea focarelor epidemice4.Elaborarea unui plan de intervenție în focar de IAAM5.Elaborarea unor programe de instruire a personalului medico-sanitar6.Decontaminarea și sterilizarea dispozitivelor medicale7.Utilizarea produselor biocide în unități sanitare8.Controlul mediului pentru reducerea riscului de transmitere a agenților patogeni și stabilirea hărților de risc2.Obiective educaționalePână la sfârșitul modulului, medicii rezidenți vor fi capabili:1.Să înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de structura, caracteristicile microbiologice ale microorganismelor2.Să realizeze activitățile practice privind efectuarea examenelor specifice în scopul stabilirii unor diagnostice de laborator3.Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practică pentru coroborarea datelor epidemiologice cu cele microbiologice3.CompetențeCompetențe profesionale1.Elaborează, implementează și evaluează diferite sisteme de supraveghere a IAAM și a rezistenței la antimicrobiene2.Cunoaște și implementează legislația în vigoare privind supravegherea IAAM și măsurile de prevenire și control a IAAM3.Colaborează cu medicii clinicieni, cu laboratorul și farmacia în vederea clasificării IAAM și în vederea utilizării judicioase a antibioticelor4.Poate evalua risc de IAAM în funcție de secție sau categorie profesională și poate întocmi o hartă a riscurilor5.Poate elabora un plan anual de supraveghere, prevenire și control a IAAM6.Cunoaște, aplică, promovează și instruiește personalul privind măsurile de prevenire a IAAM (precauții standard și specifice, managementul corespunzător al deșeurilor, noțiuni referitoare la curățare, dezinfecție și sterilizare, conduită corectă în cazul unei expuneri accidentale, screeningul pacienților)7.Cunoaște vaccinurile recomandate personalului medical și poate întocmi un plan de vaccinare pentru personalul medical, în funcție de risc8.Cunoaște și promovează importanța prevenirii și controlul rezistenței antimicrobiene (AMR)9.Poate evalua nevoile de instruire ale personalului medical privind măsurile de prevenire și control al infecțiilor și poate contribui la formarea angajaților din domeniul sanitar în ceea ce privește măsurile de prevenire și limitare a infecțiilor10.Este capabil să interpreteze datele microbiologice pentru a le realiza în mod corespunzător în prevenția și controlul IAAM11.Poate elabora ghiduri, proceduri privind măsurile de prevenire și limitare a IAAM și de utilizare judicioasă a antimicrobienelor12.Contribuie la derularea în bune condiții a acțiunilor de acreditare, certificare, evaluare din cadrul unității spitalicești/medicale13.Contribuie la integrarea activităților de control al IAAM în cadrul promovării calității în unitățile medicale și a programelor privind siguranța paciențilorCompetențe transversale1.Capacitatea de a clarifica noțiunile și de a dezvolta planuri de acțiune2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.3.Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4.Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5.Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6.Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7.Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.8.Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări științifice orale sau scrise, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale.Modul 8. Bioetică (2 săptămâni)Nr. ore didactice = 20Nr. ore curs = l0 oreNr. ore practică = 10 ore1.TematicaTematica de pregătire teoretică1.Bioetica: definirea conceptului, evoluție, principii, teorii, domenii prioritare de studiu2.Valori etice aplicabile în epidemiologie și sănătate publică2.1.Influența credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate și boală.2.2.Probleme etice în prevenirea și controlul îmbolnăvirilor3.Aspecte etice legate de colectarea datelor în epidemiologie, diseminarea și utilizarea lor.4.Consimțământul informat:4.1.Definirea conceptului, componente, limite4.2.Particularitățile consimțământului informat în practica și cercetarea epidemiologică5.Confidențialitatea - rol și importanța în epidemialogia bolilor transmisibile5.1.Aderarea la cele mai înalte standarde științifice privind protecția datelor personale și a informațiilor.5.2.Menținerea încrederii publice6.Etica cercetării în epidemiologie6.1.Principii etice aplicabile studiilor epidemiologice6.2.Cerințe etice privind participarea reprezentanților comunității la cercetare6.3.Comportamentul științific inadecvat7.Aspecte etice ale protocoalelor de cercetare epidemiologică la nivele național și european:7.1.Obligații pentru comunități7.2.Raportarea rezultatelor8.Cadrul de reglementare etică și legală națională și europeană privind ocrotirea sănătății, protecția persoanei, responsabilitatea socială, protecției datelor personale, cercetarea în epidemiologie și sănătate publică.9.Conflictul de interese:9.1.Cerințe etice în identificarea și gestionarea conflictului de interese în bolile infecțioase/neinfecțioase9.2.Restricții și responsabilități profesionaleTematica de pregătire practică1.Ilustrarea prin cazuri particulare a principiilor bioetice și a teoriilor deontologice2.Reglementarea practicii epidemiologice prin coduri de etică.3.Accesul la îngrijirile de sănătate – studii de caz.4.Drepturile pacienților - reglementare legislativă. Rolul comitetelor de etică din spitale servicii clinice în epidemiologia clinică.5.Discutarea problemelor etice aplicabile în demersurile epidemiologice de cunoaștere a stării de sănătate, prevenirea și controlul îmbolnăvirilor.6.Vaccinarea și problemele de etică7.Epidemii de TBC și aspectele etice8.Medicina Bazată pe Dovezi și ghidurile de practică9.Confidențialitatea în infecția HIV/SIDA și alte boli cu transmitere sexuală10.Programele de screening și aspectele etice2.Obiective educaționalePână la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:1.Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: definirea și obiectivele bioeticii în activitățile medicale, epidemiologice și de sănătate publică, colectarea informațiilor și etapele consimțământului informat, asigurarea confidențialității informațiilor referitoare la individ sau grup populațional, asigurarea aplicării principiilor etice în diverse studii epidemiologice, reglementările în vigoare la nivel național și internațional privind etica cercetării și abordărilor de practică epidemiologică, conflictul de interese în practica medicală și epidemiologică, cunoașterea tipurilor și tehnicilor de comunicare în sănătatea publică.2.Fie capabil să realizeze activitățile practice privind: rezolvarea unor probleme de etică în diverse situații epidemiologice și discutarea acestora pentru reducerea riscurilor, alcătuirea unor comuncate pe probleme epidemiologice și realizarea unei complianțe optime ca urmare a unei bune comunicări dintre diverșii actori și/sau cu populația, mass-media etc.3.Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practica epidemiologică3.CompetențeCompetențe profesionale1.Respectarea și aderarea la principiile etice în ceea ce privește bunăstarea umană.2.Respectarea principiilor de etică în planificarea de studii cu scop de cercetare, colectarea, diseminarea și utilizarea datelor.3.Aplicarea principiilor relevante pentru colectarea datelor, gestionarea, diseminarea și utilizarea informațiilor.4.Respectarea și aderarea la principiile etice referitoare la protecția datelor și confidențialitatea cu privire la orice tip informații obținute în cadrul activității profesionale.5.Gestionarea conflictelor de interese.Competențe transversale1.Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.3.Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4.Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5.Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6.Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7.Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.8.Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări științifice orale sau scrise, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionaleModul 9. Comunicarea în sănătate (2 săptămâni)Nr. ore didactice = 20Nr. ore curs = 10 oreNr. ore practică = 10 ore1.TematicaTematica de pregătire teoretică1.Comunicarea eficientă în sănătate publică. Principii, teorii și metode de comunicare. Noile tehnologii de comunicare (rețele media, rețele de Internet, Video-conferințe,Telefonconferințe)2.Comunicarea riscului2.1.Cadru de definiție, scop și obiective2.2.Elementele unei comunicări eficiente a riscurilor. Natura riscului și natura beneficiilor. Incertitudinile în evaluarea riscurilor. Opțiuni de gestionare a riscurilor3.Principii directoare în comunicarea riscurilor (audiența, expertiza în comunicare a evaluării riscului, credibilitatea comunicării, responsabilitate, mass media, comunicarea valorii practice a riscului, comunicarea perspectivei riscului)4.Comunicarea scrisă și orală4.1.Principiile generale în comunicarea scrisă și comunicarea orală4.2.Bariere în comunicare4.3.Avantajele și dezavantajele comunicării scrise versus comunicarea orală5.Comunicarea în cadrul echipei5.1.Caracteristici ale muncii în echipă5.2.Roluri în echipă5.4.Furnizarea unui feedback obiectiv6.Infodemiologie și gestionarea infodemieiTematica de pregătire practică1.Comunicare scrisă în întocmirea unui raport epidemiologic2.Comunicare scrisă în întocmirea unui studiu epidemiologic3.Bariere de comunicare în diferite situații (comunicarea interpersonală, organizațională, la nivelul comunităților, etc.)4.Elaborarea planului de comunicare scrisă și orală a riscului epidemiologic5.Studii de caz care relevă importanța selectării sursei de credibilitate din punct de vedere al terminologiei științifice precum și semnificația faptelor pentru publicul larg.6.Studii de caz care relevă implicarea comunității și a mass-media în comunicarea riscului7.Impactul diferențelor de percepție a riscului epidemiologic în evaluarea eficienței comunicării8.Evaluarea impactul caracteristicilor sociale asupra eficienței în comunicarea riscului epidemiologic9.Aptitudini de comunicare orală și scrisă; abilitatea de a utiliza limbajul scris și oral pentru a comunica informații sau idei altor persoane;10.Implicare și utilizare noilor tehnologii în sistemului de comunicare dintr-o organizație (structuri de asistența primară, secundară, terțiară pentru activități curative și prevenționale).11.Aflarea originii și a căilor de răspândire a dezinformării pe platformele de comunicare socială, în colaborare cu experți în comunicare și cu specialiști în știința datelor.12.Identificarea modelele de dezinformare folosite pe diverse platforme care ar putea crește riscul de răspândire a cazurilor de boli infecțioase în anumite zone, populații și medii (de exemplu, reticența față de testare, reticența față de vaccinare, opoziția față de recomandările de sănătate publică în momentul apariției unui focar).2.Obiective educaționalePână la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:1.Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: comunicarea eficientă în sănătate publică; comunicarea riscului, elementele unei comunicări eficiente a riscurilor, principii în comunicarea riscurilor, comunicarea scrisă, comunicarea orală, tehnologii de comunicare2.Fie capabil să realizeze activitățile practice privind: comunicarea în vederea rezolvării unor probleme în diverse situații epidemiologice și discutarea acestora pentru reducerea riscurilor, alcătuirea unor comunicate pe probleme epidemiologice și realizarea unei complianțe optime ca urmare a unei bune comunicări dintre diverșii actori și/sau cu populația, mass-media etc.3.Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practica epidemiologică3.CompetențeCompetențe profesionale1.Capacitatea de a aplica principiile de bază ale comunicării riscurilor, de adaptare a mesajului la prezentarea rezultatelor unei investigații pentru diferite segmente de public: mass-media, publicul larg, profesioniști și factorii de decizie.2.Scrierea unui raport al unei anchete epidemiologice, adresat unor factori de decizie.3.Redactarea unui articol pentru o revistă științifică.4.Redactarea unui rezumat pentru o revistă științifică.5.Redactarea unui comunicat de presă.6.Redactarea de rapoarte, scrisori, procese verbale ale ședințelor etc.7.Armonizarea abilităților interpersonale de comunicare cu colegii și cu alte segmente de public.8.Analiza și sintetiza principalelor puncte într-un discurs.9.Furnizarea de feedback obiectiv (descriptiv, mai degrabă decât critic).10.Utilizarea eficientă a tehnologiilor de comunicare (videoconferință, teleconferință, e-mail, etc.)11.Măsurarea și cuantificarea gradul de penetrare a infodemiei într-o populație și evaluarea abordărilor de urmat pentru a interveni în acest sensCompetențe transversale1.Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.3.Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4.Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5.Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6.Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7.Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.8.Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări științifice orale sau scrise, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionaleModul 10. Boli Infecțioase (pregătire clinică) (6 luni)Nr. ore didactice = 180Nr. ore curs = 40 oreNr. ore practică = 140 ore1.TematicaTematica de pregătire teoreticăNoțiuni generale:1.Agenții etiologici – clasificare, structură, caracteristici biologice.2.Procesul infecțios: relația agent infecțios - gazdă; dinamica procesului infecțios.3.Clasificarea infecțiilor după: caracteristicile agentului cauzal; poarta de intrare a agentului cauzal; caracteristici de gravitate.4.Mecanisme de apărare antiinfecțioasă: rezistența antiinfecțioasă nespecifică și specifică.5.Patogeneza bolilor infecțioase ale copilului și adultului6.Manifestări clinice locale și generale ale procesului infecțios.7.Elemente clinice de recunoaștere în unele sindroame infecțioase: febril, eruptiv, respirator, diareic, icteric, adenosplenomegalic, meningean.8.Examene complementare în diagnosticul patologiei infecțioase: diagnostic etiologic, imunologic, anatomopatologic, radiologic și imagistic, teste nespecifice.9.Terapia cu antibiotice, chimioterapeutice și antifungice: utilizarea rațională a acestora în terapie și/sau prevenție; rezistența microbiană la antibiotice și consecințele sale terapeutice și epidemiologice.Partea specială:Definiție, etiologie, patogeneză, semne clinice de recunoaștere, diagnostic (pozitiv și diferențial), evoluție, tratament în:1.Boli determinate de virusuri: gripa, infecția cu noul coronavirus (SARS-CoV-2), rujeola, rubeola, parotidita epidemică, infecții cu herpesvirusuri (varicela, Herpes simplex, Herpes zoster, mononucleoza infecțioasă, infecția cu virusul citomegalic), rabia, hepatitele acute virale, poliomielita și infecțiile cu enterovirusurile nepoliomielitice, infecții cu rotavirusuri, maladia HIV/SIDA, infecția cu virusul Papilloma uman, encefalite și meningoencefalite virale;2.Boli determinate de chlamydii: psittacoza.3.Boli determinate de rickettsii: tifosul exantematic, febra Q.4.Boli determinate de bacterii: infecții cu stafilococi, infecții cu streptococi, difteria, listerioza, antraxul, infecții determinate de meningococi, gonoreea, holera, febra tifoidă și alte salmoneloze, dizenteria, colita cu Clostridoides difficile, toxiinfecții alimentare, botulism, infecții cu H. influenzae, bruceloza, tusea convulsivă, legioneloze, tetanos,5.Boli determinate de spirochete: sifilisul, leptospiroze, borelioze.6.Boli determinate de protozoare: malaria, toxoplasmoza.7.Boli determinate de fungi; candidoza, aspergiloza, criptococoza, penumocistoza.8.Boli determinate de helminți:, trichineloza, echinococoza.9.Boli determinate de microorganisme multi drog rezistente: Infecții Asociate Asistenței Medicale, sepsis, infecția la imunodeprimați.10.Boli infecțioase prin bioterorismTematica de pregătire practică1.Examenul clinic al sugarului și copilului cu patologie infecțioasă2.Examenul clinic al adultului și vârstnicului cu patologie infecțioasă3.Recunoașterea semnelor clinice și precizarea diagnosticului în boli eruptive (rujeola, rubeola, scarlatina, varicela, alte boli infecțioase eruptive) și neeruptive (HVA, trichineloza, tetanos, tuse convulsivă, angine, oreion, meningite, encefalite, toxiinfecții alimentare).4.Recoltarea produselor patologice și interpretarea rezultatelor în contextul clinic și epidemiologic.5.Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea uroculturii și interpretarea rezultatelor în contextul clinic și epidemiologic.6.Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea coproculturii și interpretarea rezultatelor în contextul clinic și epidemiologic.7.Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea exsudatului faringian și interpretarea rezultatelor în contextul clinic și epidemiologic.8.Interpretarea examenului LCR în contextul clinic și epidemiologic.9.Interpretarea rezultatelor hemoculturii în contextul clinic și epidemiologic.10.Interpretarea antibiogramei în contextul clinic și epidemiologic.2.Obiective educaționalePână la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:1.Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: clasificarea, caracteristicile și particularitățile etiologice în diverse boli infecțioase, diagnosticul clinic, biologic și imagistic în patologia infecțioasă, strategii de tratament în bolile infecțioase determinate de variați agenți patogeni.2.Să recunoască rapid afecțiunile cu potențial de gravitate și de transmitere la contacți3.Fie capabil să realizeze activitățile practice privind: managementul clinic al bolnavilor cu variate patologii infecțioase prin coroborare cu contextul epidemiologic.4.Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practica epidemiologică modernă3.CompetențeCompetențe profesionale1.Familiarizarea cu aspectele de diagnostic clinic în bolile infecțioase cu impact asupra stării de sănătate a populației.2.Interpretarea rezultatele de laborator și diagnosticul din punctul de vedere al semnificației epidemiologice.3.Familiarizarea cu diferite metode de diagnostic și de serotipare, inclusiv cu testele moleculare.4.Comunicare eficientă cu echipa de laborator.5.Familiarizarea cu aspectele de prevenție secundară și terapie în bolile infecțioase cu impact asupra sănătății publice5.Identificarea, revizuirea și evaluarea literaturii de specialitate relevante.6.Elaborarea unor direcții de acțiune bazate pe dovezi pentru evenimentele acute determinate de bolile infecțioase cu impact asupra strategiilor de sănătate publică.Competențe transversale1.Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.3.Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4.Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5.Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6.Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7.Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.8.Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionaleANUL IVModul 11. Epidemiologia bolilor neinfecțioase (5 luni)Nr. ore didactice = 180 oreNr. ore curs = 80 oreNr. ore practică = 100 ore1.Cadrul conceptual privind promovarea sănătății și educație pentru sănătate1.1.Concepte de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive. Politici și documente internaționale privind promovarea sănătății1.2.Niveluri de prevenție și tipuri de strategii preventive.1.3.Responsabilități și instrumente pentru prevenirea bolilor neinfecțioase.1.4.Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate.1.5.Tipuri de intervenții pentru modificarea stilului de viață. Politici și strategii internaționale.1.6.Elemente de marketing social.1.7.Alfabetizarea în sănătate.2.Elemente fundamentale de epidemiologie a bolilor neinfecțioase.2.1.Tranziția epidemiologică și povara globală a bolilor neinfecțioase. Implicațiile globalizării.2.2.Bolile netransmisibile: caracteristici generale clinice, implicații medicale și sociale, elemente de epidemiologie descriptivă, cauzalitate și evaluarea riscului.2.3.Tendințe de morbiditate și de mortalitate în principalele boli netransmisibile la nivel global (OMS), UE și național.2.4.Epidemiologia bolilor circulatorii (boala hipertensivă, cardiopatia ischemică, insuficiență cardiacă, accidente vasculare cerebrale)2.5.Epidemiologia tumorilor2.6.Epidemiologia bolilor respiratorii cronice (BPOC, astm bronșic)2.7.Epidemiologia bolilor de nutriție (diabetul zaharat, supraponderalitate și obezitatea)2.8.Epidemiologia bolilor psihice2.9.Epidemiologia traumatismelor, accidentelor, intoxicații, suicid.2.10.Alte boli neinfecțioase – problema de sănătate publică: bolile digestive (boala ulceroasă, hepatitele cronice); boala renală cronică; boli genetice/boli rare2.11.Aspecte de sănătate orală3.Epidemiologia factorilor de risc de bază pentru bolile neinfecțioase, inclusiv mediul fizic și social, stilul de viață, alimentația, activitatea fizică, fumatul, consumul de alcool, consumul de droguri și de diverse substanțe halucinogene, stresul, violența)4.Surse de date pentru bolile neinfecțioase.4.1.Sistemul informațional curent – rol, instituții, tipuri de raportări și tipuri de indicatori4.2.Registrele de boli - roluri, cerințe și particularități, cadru legislativ, importanța pentru politicile de sănătate5.Screening-ul pentru depistarea bolilor neinfecțioase: cadru conceptual, principii, tipuri de screening, organizare și evaluare, politici și recomandări privind programele de screening populațional, programe de screening în România6.Populații la risc6.1.Determinanții socio-economici ai stării de sănătate și consecințele lor. Sărăcia, marginalizarea, stigmatizarea.6.2.Inegalitățile în sănătate. Implicații pentru dezvoltarea durabilă.6.3.Abordarea sănătății pe parcursul vieții.6.4.Copiii și tinerii. determinanți socio-economici ai sănătății copiilor și tinerilor. Riscuri asociate. Mortalitatea feto-infantilă și juvenilă și protecția sănătății copilului.6.5.Sănătatea reproducerii și educația sexuală. Problematica medico-socială a cuplului, a familiei. Educația sexuală.6.6.Problematica medico-socială a populației vârstnice.6.7.Alte grupuri vulnerabile – persoane fără adăpost, migranți, minorități etnice, persoane dependente, persoane cu dizabilități etc.7.Studii de caz pentru managementul bolilor cronice la nivelul comunităților7.1.CardiologieCriterii clinice, paraclinice și de laborator pentru depistarea precoce (screening-ul factorilor de risc). Supravegherea și dispensarizarea bolilor cardiovasculare la nivel populațional7.2.OncologieCriterii clinice, paraclinice și de laborator pentru depistarea precoce (screening-ul factorilor de risc în cancerul sporadic și în cancerul ereditar)Supravegherea și dispensarizarea bolilor canceroase2.Obiective educaționalePână la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:1.Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: epidemiologia (frecvența, distribuția, modele epidemiologice, prevenția, politici de sănătate) a bolilor2.Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind problematica grupurilor vulnerabile3.Să fie capabil să realizeze activitățile practice privind evaluarea tendințelor de evoluție a bolilor neinfecțioase a nivel populaționale, proiectarea, implementarea și evaluarea de strategii preventive adecvate nevoilor de sănătate ale unor subpopulații specifice3.Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practica epidemiologică modernă3.CompetențeCompetențe profesionale1.Dobândirea cunoștințelor teoretice privind aspectele fundamentale de epidemiologie descriptivă și analitică cât și a măsurilor de prevenție privind bolile netrasmisibile cu impact asupra sănătății populaționale2.Proiectarea, organizarea, implementarea și evaluarea de programe de prevenție (primară, secundară, terțiară) și de dispensarizare pentru boli neinfecțioase specifice, cu accent pe programe de screening populațional pentru boli neinfecțioase specifice.3.Proiectarea și implementarea de studii pentru evaluarea de cunoștințe, atitudini și deprinderi la nivelul unei populații4.Proiectarea de intervenții preventive privind stilul de viață la nivelul comunităților.Competențe transversale1.Capacitatea de a clarifica noțiunile și de a dezvolta planuri de idei.2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.4.Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5.Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6.Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7.Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.8.Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionaleModul 12. Epidemiologie practică de intervenție (7 luni)Nr. ore didactice = 220 oreNr. ore curs = 0Nr. ore practică = 220 ore1.TematicaTematica de pregătire practică (7 luni: DSP - 3,5 luni; INSP - 3,5 luni)1.Investigația epidemiologică: tehnică, utilizare, interpretarea fișelor de investigație epidemiologică2.Recoltarea, conservarea și transportul produselor patologice (focar de boală transmisibilă)3.Supravegherea epidemiologică: principii teoretice, elaborare, implementare, evaluare sistem de supraveghere (de diverse tipuri, pentru diferite boli transmisibile și în contexte diferite)4.Supravegherea și prevenirea unor boli neinfecțioase5.Programul Național de Vaccinare: structură, organizare, păstrarea vaccinurilor – lanțul de frig, evaluarea cost-eficienței, supravegherea reacțiilor adverse postvaccinale indezirabile6.Circuitul informațional al datelor epidemiologice7.Aspecte legislative ce reglementează activitatea de prevenire și control al bolilor transmisibile8.Evaluarea de risc în boala transmisibilă (în condițiile unui aflux de migranți, organizarea unor evenimente ce presupun aglomerări populaționale, dezastre naturale- ex. Inundații, cutremure)9.Supravegherea sindromică în dezastre naturale și sociale2.Obiective educaționalePână la sfârșitul modulului, medicii rezidenți vor fi capabili:1.Să pună în practică aspectele teoretice referitoare la supravegherea, prevenirea și controlul bolilor transmisibile2.Să pună în practică aspecte teoretice referitoare la supravegherea și prevenirea unor boli neinfecțioase3.Să cunoască structura unui program național de vaccinare și modul de păstrare a vaccinurilor4.Să evalueze riscul de boală transmisibilă și să elaboreze planurilor de control, inclusiv în situații de criză/dezastre5.Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practica epidemiologică modernă3.CompetențeCompetențe profesionale1.Supravegherea, prevenirea și controlul bolilor transmisibile la nivel județean, regional/național2.Supravegherea și controlul purtătorilor de germeni patogeni în diverse circumstanțe epidemiologice diferite3.Implicarea în acțiuni de alertă rapidă în circumstanțe de risc epidemiologic la nivel local, regional și internațional4.Culegerea, prelucrarea și analiza datelor de supraveghere5.Elaborarea unui program de vaccinare6.Organizarea unui plan de supraveghere epidemiologică în situații epidemiologice particulare (tabere de migranți/refugiați, aglomerări umane, dezastre)7.Elaborarea unui plan de măsuri epidemiologice în situații epidemiologice particulare (tabere de migranți/refugiați, aglomerări umane, dezastre)Competențe transversale1.Capacitatea de a clarifica noțiunile, și de a dezvolta ideile în planuri de acțiune2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.3.Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4.Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5.Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6.Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7.Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.8.Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionaleBibliografia obligatorie: suplimentar bibliografiei minimale, bibliografia va fi extinsă și cu alte titluri naționale și internaționale cât și cu documentarea din legislația specifică aflată în vigoare, la recomandarea disciplinelor participante, în consens cu coordonatorul pregătirii de specialitate.Bibliografie minimală1.Bardov VG. Hygiene and Ecology. Vinnytsya: Nova Knyha Publishers, 2009, ISBN 978- 966-382-198-6.2.Benea EO, Gavriliu LC, Popescu C, Popescu GA. Ghidul Angelescu, Terapia antimicrobiană. Ed. Houston, 20193.Boiculese VL, Dascălu C, Dimitriu G, Moscalu M, Doloca A. Metode descriptive și elemente de analiză statistică a datelor medicale. Ed. Performantica, Iași, 2012.4.Bonita R, Beaglehole R, Kjellstrom T. Basic epidemiology, 2nd edition. World Health Organization, 2006. Available online: http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/43541/1/9241547073_eng.pdf5.Bhopal RS. Concepts of epidemiology integrating the ideas, theories, principles, and methods of epidemiology. Oxford University Press, UK, 20166.Brooks GF, Caroll JS, Morse SA, Mietzner TA. Jawetz Melnick Adelbergs Medical Microbiology.26th Edition. McGraw-Hill Companies, SUA, 2013.7.Buiuc D. Microbiologie Medicală, Ghid pentru studiul și practica medicinei, Ediția a VI-a, Ed. "Gr. T. Popa" Iași, 2003.8.Buiuc D, Neguț M. Tratat de microbiologie clinică. Ed. Medicală, ed. 20089.Burlea M. (sub red.). Recomandări de vaccinare în pediatrie. Ed. Medicală Amaltea, București, 2012.10.Ciufecu ES. Virusologie medicală. Ed. Medicală, 200311.Ceaușu E (sub red.). Tratat de boli infecțioase. Ed. Medicală; vol. I. 2018; vol. II. 202012.Centers for Disease Control and Prevention. Epidemiology and Prevention of Vaccine- Preventable Diseases. Hall E., Wodi A.P., Hamborsky J., et al., eds. 14th ed. Washington, D.C. Public Health Foundation, 2021. https://www.cdc.gov/vaccines/pubs/pinkbook/index.html13.Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT). Metodologii de supraveghere. https://insp.gov.ro/centrul-național-de-supraveghere-si- control-al-bolilor-transmisibile-cnscbt/metodologii/14.Cepoi V, Azoicăi D (sub red). Ghid de management al infecțiilor asociate asistenței medicale, ediția a II-a. Ed. Global Management Arte, București, 2017.15.Coughlin SS. Ethical issues in epidemiologic research and public health practice. Review. Emerging Themes in Epidemiology 2006; 3:16. Available online: http://www.ete- online.com/content/3/1/1616.Drugan R, Achimaș A, Țigan Șt. Biostatistică. Ed. SRIMA, 200517.Elston RC, Johnson WD. Basic Biostatistics for Geneticists and Epidemiologists – A Practical Approach. A John Wiley and Sons, Ltd, Publ., 2008.18.European Centre for Disease Control and Prevention (ECDC). Core competencies for EU public health epidemiologists in communicable disease surveillance and response. Second revised edition Stockholm, 2009. ISBN 978-92-9193-201-6. Available online: http://ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/training-core-competencies-EU-public- health-epidemiologists.pdf19.European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC). Core competencies in applied infectious disease epidemiology in Europe. 8 Apr 2022. Available online: https://www.ecdc.europa.eu/en/publications-data/core-competencies-applied-infectious- disease-epidemiology-europe.20.Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO). Elements and guiding principles of risk communication. Available online: http://www.fao.org/docrep/005/x1271e/X1271E03.htm21.Gavăt V. Sănătatea mediului și implicațiile sale în medicină. Ed. "Gr. T. Popa", Iași, 2007. ISBN 978-973-768-221-522.Goering RV; Mims CA; Dockrell HD; Zuckerman MA; Chiodini PL. Mims' medical microbiology and immunology. Elsevier, 201923.Gordis L. Epidemiology, 5th edition. 2014. Available online: https://studentconsult.inkling.com/store/book/gordis-epidemiology-5th/24.Greenwood D, Barer M, Slack R, Irving W. Medical Microbiology: Pathogenesis, immunity, laboratory investigation and control. 18th Edition. Churchill Livingstone, Elsevier, 2012.25.Heymann DL. Control of communicable diseases – manual. 20th Edition, APHA Press, UK, 2014. ISBN: 978-0-87553-018-526.Heymann DL. Manual de management al bolilor transmisibile. Ediția a 19-a, Ed. Medicală Amaltea, București, 2012.27.Hristea Adriana. Medicina de voiaj (sub redacția). Editura Medicală, 202128.Iancu LS. Virusologie medicală: note de curs și lucrări practice pentru medici rezidenți. Ed. "Gr. T. Popa" Iași, 2004.29.Internațional Ethical Guidelines for Health-related Research Involving Humans, Fourth Edition. Geneva. Council for Internațional Organizations of Medical Sciences (CIOMS); 2016. Available online: http://cioms.ch/ethical-guidelines-2016/WEB-CI0MS- EthicalGuidelines.pdf30.Institutul Național de Sănătate Publică. Formarea profesională în domeniul epidemiologiei și promovarea utilizării noilor tehnologii pentru personalul din sectorul sănătății. Manual de curs pentru medicii epidemiologi. Ed. Dobrogea, Constanța, 2012.31.Irving W, Boswell T, Ala'Aldeen D. Medical Microbiology. Instant Notes. Taylor Francis Group Publ., USA, 2005.32.Ivan A (sub red). Tratat de epidemiologia bolilor transmisibile. Ed. Polirom, Iași, 2002.33.Jarvis WR. Hospital Infections. Seventh edition. Wolters Kluwer, 202334.Jewell NP. Statistics for Epidemiology. Chapman Hall/CRC, a CRC Press Company, Boca Raton, London, NewYork, Washington D.C., 2009.35.Kasper DL, Fauci AS (sub red.) Harrison Boli Infecțioase. Ed. ALL; 202036.Katz DL, Elmore JG, Wild DMG, Lucan SC. Jekel's Epidemiology, Biostatistics, Preventive Medicine, and Public Health. 4th edition, 2014. Available online:https://www.inkling.com/store/book/jekels-epidemiology-biostatistics-preventive-medicine-and-public-health-katz-wild-elmore-lucan-4th/37.Kuh D. Life course approach to chronic disease epidemiology. Oxford Univ. Press. 200438.Kunha CB, Kunha BA. Antibiotic essentials. Jaypee Med. Publ. 202039.La Torre G. Applied Epidemiology and Biostatistics. SEEd, 2010.40.Lautenbach E, PN, Malani, Woeltje KF, Han JH, Shuman EK, Marschall J: Practical Healthcare epidemiology. Cambridge Univ. Press. ed. 4. 201841.Lupu I, Zanc I. Sociologie medicală. Ed. Polirom, 199942.Mandell GL, Bennett JE, Dolin R. Principles and practice of infectious diseases. Churchill Livingstone Elsevier, 9th Edition, 2019.43.Mincă DG. Sănătate Publică și Management Sanitar. Ed. Carol Davila, București, 2005;44.Minca DG, Furtunescu FL. Managementul serviciilor de sănătate – abordare prin proiecte, Ediția a II a revizuită și completată. Editura Universitară "Carol Davila", București 2010.45.Moldoveanu AM. Igiena, Editura Universitară "Carol Davila", București 201846.Nelson DK, Williams CM. Infectious diseases epidemiology (Theory and Practice) Ed. Jones Bartlett; ed.2. 202047.Nkuchia M, M'ikanatha NM, Lynfield R, van Beneden CA, de Valk H. Infectious disease surveillance. Ed. Wiley-Blackwell. Publ. 201348.Petrișor AI. Ethical issues in epidemiological data analysis. Rom J Bioethics 2010; 8, 211220. Available online: http://www.bioetica.ro/index.php/arhiva- bioetica/article/viewFile/154/23749.Pilly E. Maladies infectieuses et tropicales. CMIT, ALIMEA Plus Ed., 2015.50.Plotkin S, Orestein W, Offit P. Vaccines. Saunders Elsevier Ed., 8th Edition , 2023.51.Pițigoi D. et. al., Epidemiologie - Curs și Lucrări Practice pentru studenți și medici rezidenți, Ediție revizuită și adăugită, Editura Universitară "Carol Davila", București, 2022.52.Prejbeanu I. Igiena mediului, igienă școlară: ghid de lucrări practice pentru studenți. Ed. Sitech, Craiova, 2014. ISBN 978-606-114-290-353.Remington NL, Brownson RC, Wegner MV. Chronic disease epidemiology (prevention and control). Ed. APHA Press. ed. 4. 201654.Streinu-Cercel A, Aramă Victoria, Calistru P (sub redacția). Boli Infecțioase Curs pentru studenți și medici rezidenți, volumul 1. Ed. Univ. Carol Davila, București 2019.55.Streinu-Cercel A, Aramă Victoria, Calistru P (sub redacția). Boli Infecțioase Curs pentru studenți și medici rezidenți, volumul 2. Ed. Univ. Carol Davila, București 2021.56.Țigan Șt, Achimaș A, Drugan T, Gălătuș R, Gui D. Informatică și statistică aplicate în medicină. Ed. SRIMA, 200057.Communicating risk in public health emergencies: a WHO guideline for emergency risk communication (ERC) policy and practice ISBN 978-92-4-155020-8, disponibil online https://www.who.int/publications/i/item/978924155020858.Webb P, Brain C, Pirozzo S. Essential Epidemiology. An introduction for students and Health Professionals. Cambridge University Press, UK, 2011.59.European Environment Agency (EEA). Europe's changing climate hazards - an index-based interactive EEA report, 2021, https://www.eea.europa.eu/publications/europes-changing- climate-hazards-160.European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC). Food- and waterborne diseases and zoonoses, https://www.ecdc.europa.eu/en/food-and-waterborne-diseases-and- zoonoses61.WHO. Guidelines for drinking-water quality: Fourth edition incorporating the first and second addenda, 2022, https://www.who.int/publications/i/item/978924004506462.WHO. Water, sanitation and hygiene, WASH Strategy 2018-2025, https://www.who.int/publications/i/item/WHO-CED-PHE-WSH-18.0363.WHO, Evaluation of certain contaminants in food: eighty-third report of the Joint FAO/WHO Expert Committee on Food Additives, 2017, https://apps.who.int/iris/handle/10665/25489364.Comisia Nationala pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN). Normele privind radioprotecția persoanelor în cazul expunerilor medicale (NSR-04), aprobate prin Ordinul comun MSF și CNCAN nr. 285/79/200265.European Food Safety Authority (EFSA). Nutrient profiling - scientific advice for EU Farm to Fork inițiative, 2022, https://www.efsa.europa.eu/en/news/nutrient-profiling-scientific- advice-eu-farm-fork-inițiative66.Decizia de punere în aplicare (UE) a Comisiei 2018/945 din 22 iunie 2018 privind bolile transmisibile și problemele de sănătate speciale conexe care trebuie să facă obiectul supravegherii epidemiologice, precum și definițiile de caz relevante.67.Ordinul Ministrului Sănătății nr. 459/2021 privind aprobarea Ghidului "Recomandări de vaccinare a pacienților cu imunodeficiențe de diverse cauze".68.Legislația specifică aflată în vigoareSCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALEScop: Medicul rezident, la sfârșitul programului de pregătire, va avea cunoștințe aprofundate în domeniul epidemiologiei generale și a epidemiologiei speciale a bolilor infecțioase și neinfecțioase, de Sănătate Publică, informatică și biostatistică medicală, microbiologie, igienă, boli infecțioase, bioetică și comunicare.Obiective:1.Va fi capabil să integreze cunoștințele teoretice și practice de epidemiologie cu cele ale specialităților cuprinse în curricula de pregătire;2.Va avea capacitatea de a se documenta din literatura de specialitate, de a comunica și transmite multidirecțional informațiile științifice adecvate.3.Va avea abilități de muncă în echipă multidisciplinarăSCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICEScop: Medicul rezident la sfârșitul programului de pregătire va fi capabil să rezolve probemele profesionale specifice de epidemiologia bolilor infecțioase și neinfecțioaseObiective:1.Va fi capabil să elaboreze un plan de măsuri de prevenție și control în diverse situații epidemiologice1.Va fi capabil să elaboreze un protocol de studiu2.Va fi capabil să elaboreze, să implementeze și să evalueze un sistem de supraveghere a bolilor transmisibile3.Va fi capabil să desfășoare o investigație epidemiologică a unui focar de boală transmisibilă4.Va fi capabil să coordoneze activități specifice în relație cu alți specialiști pentru rezolvarea unor alerte/urgențe epidemiologice.REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătiriiSă fie pregătit teoretic și practic pentru a ocupa un post de medic specialist epidemiologie în sistemul de sănătate (spitale publice și private, DSP, INSP, centre/servicii medicale de specialitate, centre de cercetare medicală etc.)EXAMEN DE MEDIC SPECIALISTProbe de examen specific programului:– Proba scrisă DA– Examen practic (oral) DA– Proba de abilități/manualități NU– Proba pe caseta video NU– Proba operatorie NU– Dizertație DAPe parcursul pregătirii în rezidențiat, medicul rezident are obligația efectuării unui studiu științific sub îndrumarea coordonatorului de rezidențiat, în vederea realizării lucrării de dizertație. Pentru acesta se pot utiliza date de supraveghere, rezultate ale unor investigații epidemiologice sau rezultate ale unor studii în care rezidentul este implicat.Rezultatele acestui studiu vor fi valorificate sub forma:● a cel puțin unei prezentări (poster sau prezentare orală) susținută de medicul rezident în cadrul unei conferințe medicale● și a cel puțin unui articol științific indexat BDI/ISI (ca prim-autor, ultim autor sau autor corespondent)În vederea susținerii examenului de medic specialist, se verifică și îndeplinirea celor două cerințe mai sus menționate.TEMATICĂ PENTRU EXAMEN DE MEDIC SPECIALIST EPIDEMIOLOGIEI.PROBA SCRISĂ de epidemiologie generală și specială1.Epidemiologia. Definiție, scopurile, domenii de utilizare ale epidemiologiei.2.Supravegherea epidemiologică3.Investigația epidemiologică4.Legislația privind supravegherea bolilor transmisibile (la nivel național, european, Regulamentul Sanitar Internațional)5.Cauzalitatea. Factori cauzali. Stabilirea cauzalității. Evaluarea riscurilor6.Metodologia studiilor epidemiologice7.Prevenția (primordială, primară, secundară, terțiară)8.Screening-ul9.Caracteristicile epidemiologice ale microorganismelor10.Proces epidemiologic (definiție, factori condiționali, forme de manifestare populațională)11.Epidemiologia, prevenirea și controlul bolilor infecțioase.1.Infecții virale respiratorii acute2.Infecțiile cu coronavirusuri: SARS, MERS, SARS-CoV-23.Gripa4.Rujeola5.Rubeola6.Varicela7.Parotidita epidemică8.Mononucleoza infecțioasă9.Scarlatina10.Difteria11.Tusea convulsivă.12.Boala meningococică13.Legioneloze14.Salmoneloze15.Dizenteria bacteriană16.Holera și infecții cu alți vibrioni patogeni17.Toxiinfecții alimentare18.Boala diareică acută infecțioasă19.Hepatite virale (transmitere predominant enterală)20.Poliomielita21.Gastroenterita virală cu rotavirus22.Toxoplasmoza23.Trichineloza24.Hepatite virale (transmitere predominant parenterală)25.Infecția HIV/SIDA26.Antrax27.Tularemia28.Rabia29.Leptospiroze30.Malaria31.Boala Lyme32.Infecția cu virusul West Nile33.Tetanos34.Botulism35.Infecții Asociate Asistenței Medicale de diverse tipuri și etiologiiPROBA PRACTICĂ de epidemiologie generală1.Tipuri de studii epidemiologice utilizate în evaluarea cauzalității.2.Eșantionarea în studiile epidemiologice.3.Analiza frecvenței unor fenomene de sănătate în populație.4.Metode de culegere, prelucrare, interpretare și transmitere multidirecțională a informațiilor epidemiologice în cadrul supravegherii.5.Întocmirea fișei de investigație epidemiologică (diferite categorii de boli transmisibile).6.Metodologia efectuării investigație epidemiologice (preliminare, retrospective).7.Întocmirea unui program epidemiologic de supraveghere și control pentru diferite categorii de boli transmisibile (structură, obiective, activități, etc.).8.Prezentarea și interpretarea indicatorilor statistici și reprezentărilor grafice cu largă utilizare în practica epidemiologică.9.Recoltarea, conservarea și transportul produselor patologice (investigarea focarului de boli transmisibile).10.Imunoprevenția activă: generalități referitoare la vaccinuri (indicații, contraindicații, tehnica administrării, reacții adverse postvaccinare indezirabile).11.Principiile, obiectivele și structura Calendarului de Vaccinare din România.12.Principiile, obiectivele și structura Programului Național de Vaccinare din România. Recomandări de vaccinare a grupurilor la risc (imunosupresii, boli cronice, personal medical).13.Vaccinarea și chimioprevenția în contextul călătoriilor internaționale.14.Evaluarea fondului imunitar al populației. Controlul, eliminarea, eradicarea unor boli transmisibile prin imunizări active.15.Imunoprevenția pasivă - imunoglobuline: date generale, tipuri de imunoglobuline, indicațiile și limitele utilizării.16.Imunoprevenția pasivă – seruri: date generale, indicații și limitele utilizării17.Chimioprevenția și antibioticoprevenția: date generale, indicații, limite, reacții adverse, implicații medicale și socio-economice18.Decontaminarea: date generale, mijloace și metode, tipuri de decontaminare, evaluarea eficacității.19.Sterilizarea: date generale, mijloace și metode, evaluarea eficacității.20.Managementul deșeurilor rezultate din activități medicale.21.Precauții standard și specifice.22.Expunerea accidentală la produse biologice.PROBA PRACTICĂ de epidemiologie specială1.Elaborarea unui program anual de vaccinări la nivel teritorial.2.Supravegherea epidemiologică activă a stării de purtător.3.Măsuri de prevenire și control într-un focar de boală diareică acută.4.Măsuri de prevenire și control într-un focar de toxiinfecție alimentară.5.Măsuri de prevenire și control într-un focar de scarlatină.6.Supravegherea epidemiologică activă a stării de portaj cu streptococ betahemolitic grup A.7.Măsuri de prevenire și control într-un focar de meningită meningococică.8.Măsuri de prevenție și control în focarul de tuse convulsivă.9.Elaborarea unui sistem de supraveghere epidemiologică a paraliziei acute flasce (PAF) și a mediului.10.Elaborarea unui sistem de supraveghere epidemiologică a infecției cu SARS-CoV-2 sau alte infecții cu potențial pandemic.11.Elaborarea unui sistem de supraveghere epidemiologică activă a gripei.12.Măsuri de prevenire și control într-un focar de hepatita virală acută cu transmitere predominant enterală.13.Măsuri de prevenire și control într-un focar de hepatita virală acută cu transmitere predominant parenterală.14.Măsuri de prevenire și control într-un focar de infecție cu virusul SARS-CoV-2.15.Măsuri de prevenire și control într-un focar de infecție cu virusul gripal.16.Măsuri de prevenire și control a infecției HIV/SIDA.17.Elaborarea unui sistem de supraveghere epidemiologică a infecției cu Clostridoides difficile.18.Elaborarea unui sistem de supraveghere, prevenire și control a Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale.19.Elaborarea unui plan de supraveghere epidemiologică în condițiile unui aflux crescut de migranți.20.Elaborarea unui plan de măsuri de prevenire și limitare a răspândirii bolilor transmisibile în contextul unui aflux crescut de migranți.21.Evaluarea riscului de boală transmisibilă în contexte epidemiologice diferite (aflux de migranți, organizarea unor evenimente ce presupun aglomerări populaționale, dezastre naturale și sociale)22.Elaborarea unui plan de măsuri de prevenire și limitare a răspândirii bolilor transmisibile în contextul organizării unor evenimente ce presupun aglomerări populaționale23.Elaborarea unui plan de măsuri de prevenire și limitare a răspândirii bolilor transmisibile în contextul unor dezastre naturale și sociale.DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN EPIDEMIOLOGIE1.1.Competența profesională intrinsecă specialității (urmare a promovării examenului de medic specialist – standard profesional)a)Capacitatea de a aplica, transfera și combina cunoștințele teoretice și abilitățile practice în situații și medii diverse pentru a realiza activitățile cerute la locul de muncă la nivelul calitativ și la standardele cerute.b)Aplicarea cunoștințelor de specialitate în scopul analizei și luării deciziei pentru rezolvarea unor situații epidemiologice date.c)Manifestarea spiritului creativ pentru inițierea unor acțiuni sau luarea unor măsuri în rezolvarea unor activități epidemiologice specifice sau ca răspuns la situații neprevăzuted)Abilitatea de a lucra ca membru în echipe multidisciplinare sau cu alți specialiști din domeniul epidemiologiei manifestând calități de comunicare eficientăe)Capacitatea de a demonstra autonomie și de a aplica raționamentul profesional în rezolvarea problemelor specificef)Demonstrarea în cursul activităților profesionale a caracteristicilor de adaptabilitate și responsabilitate în îndeplinirea atribuțiilor profesionale în domeniul epidemiologieig)Aplicarea analizei critice în evaluarea cunoștințelor științifice medicale și de specialitate prin actualizarea pregătirii profesionale și transferarea acestora în practica curentă1.2.ObservațiiEtice, deonologice, profesionale– Are dreptul de a fi respectat și obligația de a respecta atât persoanele cărora le asigură asistență de specialitate cât și membrii echipelor cu care conlucrează– Are drepturile de a i se asigura integritatea fizică și morală și obligația de a aplica aceste principii morale, culturale și etice față de pacienți, decidenți și persoane din comunitate– Are dreptul de a beneficia de prevederile legislației în vigoare și obligația de a aplica aceste prevederi față de cei cu care interacționează în efectuarea activității profesionale– Are dreptul de a i se asigura suportul profesional în vederea perfecționării în sistemul de educație continuă și obligația de a participa la orice activitate care asigură dezvoltarea competențelor profesionale– Are obligația de a identifica, de a înțelege și de a respecta așteptările, dorințele și atitudinile pacientului, aparținătorilor sau populației în acordarea îngrijirilor specifice specialității– Are drepturile de a i se proteja imaginea și personalitatea și are obligațiile de a respecta confidențialitatea informațiilor la care are acces în cursul desfășurării activităților profesionale referitoare la persoane și la instituția în care lucrează1.3.Care sunt modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate ca urmare a obținerii titlului de medic specialist– Informatică medicală și biostatistică– Bioetică– Management sanitar (pentru ocuparea unor funcții de conducere)1.4.Care pot fi domeniile de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist și în ce condiții:– Atestat complementar de pregătire în Managementul Serviciilor de Sănătate– Atestat complementar de pregătire în boli infecțioase Managementul medical al dezastrelor– Atestat complementar de pregătire în Îngrijiri paliative– Atestat complementar în Medicină aerospațială– Atestat complementar în Homeopatie, Acupunctură, Apiterapie-fitoterapie-aromaterapie pentru medici– Atestat complementar în Asistență medicală de urgență prespitaliceascăAtestatul poate fi obținut în urma parcurgerii programului de pregătire complementar în conformitate cu reglementările stabilite în metodologia de desfășurare a formării de către MS.(la 14-11-2023,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EPIDEMIOLOGIE a fost modificat de Anexa nr. 3 din ANEXA din 20 octombrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 bis din 14 noiembrie 2023
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂToate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății + 
Definiția specialității:Expertiza medicală a capacității de muncă este o specialitate medicală care evaluează prin metode și tehnici specifice, capacitatea de muncă a persoanelor cu diferite tulburări morfologice și funcționale în vederea acordării unor beneficii de asigurări sociale (medicina de asigurări sociale). Demersurile specifice acestei activități vizează și recuperarea capacității de muncă, cu finalitate în reinserția socio-profesională a persoanelor cu condiții de sănătate variate.Expertiza medicală a capacității de muncă este o disciplină clinică orientată pe interacțiunea dinamică între starea de sănătate și munca profesională.În termeni medicali, expertizarea capacității de muncă se definește ca activitatea de evaluare clinico-paraclinică a unei condiții de sănătate (boală, afecțiune) în scopul identificării unor afectări/deficiențe funcționale și cuantificării impactului asupra capacității de muncă. Evaluarea vizează funcțiile fizice, mentale și intelectuale și stabilește în ce măsură acestea permit persoanei să desfășoare (sau nu) activități profesionale coordonate sau orice alte activități legate de muncă. Expertiza medicală a capacității de muncă presupune, pe lângă cunoștințe medicale extinse și cunoașterea aprofundată a unor metodologii proprii și a legislației aferente, fiind îndeplinite cerințele științifice și practice formulate de UEMAS (Uniunea Europeană a Medicinei de Asigurări Sociale).Obiectivele generale ale expertizării capacității de muncă:● Evaluarea persoanelor care prezintă limitări în realizarea unei activități profesionale coordonate sau a unor activități legate de profesie● Evaluarea comprehensivă a nivelului funcțional al persoanei în relație cu condițiile reale din mediul de muncă● Măsurarea, prin metode specifice a efectelor unei anumite stări patologice asupra participării individului la viața comunității (socială, profesională)● Stabilirea gradului de reducere a capacității de muncă● Identificarea beneficiilor de asigurări sociale adecvate prevăzute de lege● Stabilirea eligibilității pentru beneficiile de asigurări sociale, conform legii (concediu medical prelungit, pensie de invaliditate, alte beneficii)1.Durata programului de pregătire în expertiza medicală a capacității de muncă – 4 ani2.Organizarea programului de pregătire

Disciplină/modul specialitate Durata modul Locul recomandat pentru parcurgerea modulului Coordonatori
Anul I
Explorări funcționale și imagistică medicală (microcursuri și stagiu practic) 6 luni Serviciile de explorări funcționale și imagistică medicală din cadrul INEMRCM Cadrele didactice din cadrul Disciplinei de expertiză medical a capacității de muncă, UMF "Carol Davila", medici primari
Medicină internă 6 luni Clinici de specialitate acreditate de MS Cadre didactice sau medici primari medicină internă
Anul II
Neurologie 4 luni Clinici de specialitate acreditate de MS Cadre didactice sau medici primari neurologie
Psihiatrie 4 luni Clinici de specialitate acreditate de MS Cadre didactice sau medici primari psihiatrie
Medicină fizică și recuperare medicală 4 luni Clinici de specialitate acreditate de MS Cadre didactice sau medici primari de specialitate
Anul III
Expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă 12 luni INEMRCM Cadrele didactice din cadrul Disciplinei de expertiză medical a capacității de muncă, UMF "Carol Davila", medici primari
Anul IV
Expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă (Stagiu practice în cadrul serviciilor teritoriale de expertiză medical a capacității de muncă) 6 luni Serviciile și cabinetele teritoriale de expertiză medicală a capacității de muncă Medici primari expertiza medical a capacității de muncă
Diabetologie și boli de nutriție 2,5 luni Clinici de specialitate acreditate de MS Cadre didactice sau medici primari de specialitate
Medicina muncii 1 lună Clinici de specialitate acreditate de MS Cadre didactice sau medici primari de specialitate
Oncologie 2 luni Clinici de specialitate acreditate de MS Cadre didactice sau medici primari de specialitate
Etică medicală 2 săptămâni
Total ore pregătire teoretică
Total ore pregătire practică
Curriculumul prevede lunar un număr de 20 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri), pentru tematica teoretică prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și un număr de 50 de ore lunar pentru activitățile practice, abilități, atitudini și studiul individual.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU), 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.3.Repartiția și durata modulelor pe ani de rezidențiatAnul I● Modul 1. Explorări funcționale și imagistică medicală 6 luni● Modul 2. Medicină internă 6 luniAnul II● Modul 3. Neurologie 4 luni● Modul 4. Psihiatrie 4 luni● Modul 5. Medicină fizică și de reabilitare 4 luniAnul III● Modul 6. Expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă 12 luniAnul IV● Modul 7. Expertiza medicală și recuperarea capacității de muncăStagiu practic în cadrul serviciilor teritoriale de expertiză medicală a capacității de muncă 6 luni● Modul 8. Diabetologie și boli de nutriție 2,5 luni● Modul 9. Medicina muncii 1 lună● Modul 10. Oncologie 2 luni● Modul 11. Bioetică 2 săptămâni + 
Modul 1, anul I: EXPLORĂRI FUNCȚIONALE ȘI IMAGISTICĂ MEDICALĂNr. ore curs: 120Nr. ore practică: 240Tematică adaptată obiectivelor specifice1.Electrocardiografie – efectuare, interpretare2.Testele de efort - tipuri, indicații, contraindicații, interpretare, capacitatea de efort, integrarea rezultatelor testului de toleranță la efort în evaluarea și recuperarea capacității de muncă3.Interpretarea și efectuarea indicelui gleznă-braț4.Ecocardiografie5.Explorarea funcțională pulmonară (spirometrie, determinarea gazelor sanguine, testele de efort) – efectuare, interpretare6.Examen radiologic toraco-pulmonar clasic7.Interpretarea analizelor de sânge periferic pentru principalele afecțiuni hematologice invalidante (anemii, leucemii, sindroame mieloproliferative, sindroame hemoragipare)8.Explorarea tubului digestiv, funcțională și imagistică (ecografia abdominală)9.Explorarea aparatului renal, funcțională și imagistică (ecografie)10.Explorarea sistemului endocrin, biologic, hormonal, imagistic11.Explorarea aparatului locomotor – testarea mobilității articulare, explorare imagistică (radiologică, ecografică)10.Electroencefalografia - noțiuni privind interpretarea de rutină11.Examenul oftalmologic: acuități vizuale, câmp vizual, examenul fundului de ochi12.Examenul ORL: audiograma, probele vestibulare13.Audiogramei și a probelor vestibulare14.Examenului psihologic privind inteligența, personalitatea, aptitudinile psihomotoriiNOTĂ:Stagiul de explorări funcționale se va desfășura în INEMRCM sub îndrumarea cadrelor didactice din cadrul Disciplinei de Expertiza medicală a capacității de muncă din cadrul UMF "Carol Davila" și a medicilor primari care coordonează activitatea cabinetelor de evaluare funcțională. Stagiul de explorări funcționale conține microcursuri și demonstrații practice.Barem de activități practice1.Interpretarea examenului radiologic clasic în afecțiunile invalidante, pe aparate și sisteme2.Efectuare spirometrie3.Interpretarea rezultatelor explorărilor funcționale pulmonare (spirometrie, gazometrie)4.Efectuare electrocardiograme5.Interpretare electrocardiograme6.Asistare și interpretare ecografie abdominală7.Asistare și interpretare ecocardiografie8.Asistare și interpretare ecocardiografie vasculară periferică9.Interpretare probe biologice și hematologice10.Asistare și interpretare explorări funcționale oftalmologice11.Asistare și interpretare audiometrie, probe vestibulare12.Efectuare și interpretare examene aparat locomotor – testări articulare13.Asistare examen psihologicObiective educaționale. Cunoașterea principalelor tehnicilor de investigare funcțională și de laborator a afecțiunilor cronice – indicații, principii, metodologie, parametrii măsurați (valori normale, semnificația devierilor patologice).Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de explorări funcționale, medicul rezident va trebui să poată interpreta investigațiile biologice, funcționale și imagistice privind afecțiunile invalidante și să înțeleagă rolul acestora în cadrul algoritmului de evaluare a capacității de muncă. + 
Modul 2, anul I: MEDICINA INTERNĂNr. ore curs: 120Nr. ore practică: 240Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1.Bronhopneumopatia obstructivă cronică2.Astmul bronșic3.Pneumopatii interstițiale fibrozante difuze netuberculoase și neprofesionale4.Supurații bronhopulmonare5.Pleurezia purulentă6.Cancerul bronho-pulmonar7.Tuberculoza pulmonară8.Cordul pulmonar cronic9.Insuficiența respiratorie cronică10.Valvulopatii mitrale și aortice11.Tulburările de ritm ale inimii12.Tulburările de conducere ale inimii13.Cardiopatia ischemică14.Miocardite, cardiomiopatii15.Hipertensiunea arterială esențială și secundară16.Bolile aortei și arterelor periferice17.Bolile venelor – trombofleblite, insuficiență venoasă cronică18.Boala cronică de rinichi19.Sindromul nefrotic20.Glomerulonefrite cronice21.Nefropatii interstițiale cronice22.Ulcerul gastric și duodenal; esofagita de reflux23.Cancerul gastric24.Rectocolita ulcero-hemoragică25.Cancerul colo-rectal26.Hepatitele cronice27.Ciroza hepatică28.Pancreatita cronică29.Anemii(clasificare, diagnostic, principii terapeutice, evoluție)30.Sindroame mieloproliferative (clasificare, diagnostic, principii terapeutice, evoluție)31.Sindroame hemoragipare (clasificare, diagnostic, principii terapeutice, evoluție)32.Colagenoze33.Spondiloartropatii34.Poliartrită reumatoidăNOTĂ:În general, se recomandă evidențierea aspectelor legate de patologia cronică (elemente de diagnostic clinic, plan de investigare, evoluție, complicații, sechele), planul de monitorizare de lungă durată, posibilități de recuperare.Baremul de activități practice1.Examinarea pacienților, întocmirea foilor de observație, plan de investigații2.Interpretarea rezultatelor investigațiilor în vederea stabilirii diagnosticului afecțiunilor cuprinse în tematica de curs3.Planul de monitorizare de lungă durată și posibilitățile de recuperare adaptate la cazurile examinateObiective educaționale. Cunoașterea diagnosticului și tratamentului bolilor interne cu impact de lungă durată asupra funcționării pacientului în mediul curent. Recunoașterea bolilor care necesită consulturi și investigații de specialitate.Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de medicină internă, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient medical, să stabilească diagnosticul, planul de investigare și de monitorizare de lungă durată în afecțiunile cuprinse în tematică. De asemenea, trebuie să poată interpreta și integra corect în formularea diagnosticului, examenele biologice, imagistice și de explorări funcționale, în cazurile examinate. + 
Modul 3, anul II: NEUROLOGIENr. ore curs: 80Nr. ore practică: 160Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1.Traumatisme cranio-cerebrale2.Boli vasculare cerebrale3.Boli demielinizante. Scleroza multiplă4.Discopatii. Hernia de disc operată5.Leziuni ale nervilor periferici6.Polineuropatii7.Boli extrapiramidale și cerebeloase8.Miopatii9.Epilepsia10.Tumori cerebrale și cu alte localizăriNOTĂ:În general, se recomandă evidențierea aspectelor legate de patologia cronică (elemente de diagnostic clinic, plan de investigare, evoluție, complicații, sechele), planul de monitorizare de lungă durată, posibilități de recuperare.Baremul de activități practice1.Examinarea pacienților, întocmirea foilor de observație, plan de investigații2.Interpretarea rezultatelor investigațiilor în vederea stabilirii diagnosticului afecțiunilor cuprinse în tematica de curs3.Planul de monitorizare de lungă durată și posibilitățile de recuperare adaptate pentru cazurile examinateObiective educaționale. Cunoașterea diagnosticului și tratamentului bolilor neurologice cu impact de lungă durată asupra funcționării pacientului în mediul curent. Recunoașterea bolilor care necesită consulturi și investigații de specialitate.Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de neurologie, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient neurologic, să stabilească diagnosticul, planul de investigare și de monitorizare de lungă durată în afecțiunile cuprinse în tematică. De asemenea, trebuie să poată înțelege și integra corect în formularea diagnosticului, examenele biologice, imagistice (examen radiologic clasic, CT, RMN) și de explorări funcționale, în cazurile examinate. + 
Modul 4, anul II: PSIHIATRIENr. ore curs: 80Nr. ore practică: 160Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice1.Tulburări mentale organice (demența, delirium, sindromul amnestic organic, alte tulburări mentale organice)2.Tulburări mentale și de comportament determinate de consumul de alcool sau alte substanțe psihoactive3.Tulburări afective4.Tulburări depresive5.Tulburări anxioase6.Tulburări de personalitate (psihopatii)7.Tulburări disociative (de conversie)8.Tulburări somatoforme9.Schizofrenia10.Retardare mentalăNOTĂ:În general, se recomandă evidențierea aspectelor legate de patologia cronică (elemente de diagnostic clinic, plan de investigare, evoluție, complicații, sechele), planul de monitorizare de lungă durată, posibilități de recuperare.Baremul de activități practice1.Examinarea pacienților din perspectiva psihopatologică (observarea expresivității și comportamentului, relaționare)2.Anamneza psihiatrică, întocmirea foilor de observație3.Aplicarea tehnicilor specifice de investigații în stabilirea diagnosticului afecțiunilor psihice cuprinse în tematica de curs.4.Formularea planului terapeutic și de reintegrare socială și profesională pentru cazurile studiate.Obiective educaționale. Cunoașterea diagnosticului și tratamentului afecțiunilor psihice cu impact de lungă durată asupra funcționării pacientului în mediul curent. Recunoașterea afecțiunilor care necesită consulturi și investigații de specialitate.Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de psihiatrie, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient cu afecțiune psihică, să stabilească diagnosticul, planul de investigare și de monitorizare de lungă durată în afecțiunile cuprinse în tematică. De asemenea, trebuie să poată utiliza scale de evaluare/chestionare pentru depresie, anxietate, alcoholism, MMSE, etc. și să fie în măsură să formuleze obiectivele și interpretarea unei investigații sociale în contextul clinic al cazului. + 
Modul 5, anul II: MEDICINĂ FIZICĂ ȘI DE REABILITARE (MFR)Nr. ore curs: 80Nr. ore practică: 160Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice1.Diagnosticul în MFR2.Orteze și proteze3.Scaune rulante și tehnologia de asistare.4.Dispozitive augmentative pentru persoane cu dizabilități5.MFR în afecțiunile sistemului nervos (accident vascular cerebral, traumatismele coloanei vertebrale,scleroza multiplă, boala Parkinson)6.MFR în afecțiunile ortopedice și musculoscheletale (dorso-lombo-sacralgie, afecțiuni degenerative musculo-scheletale, după intervenții chirurgicale ortopedice reconstructive, amputații, afecțiuni musculo-scheletale de cauză profesională)7.MFR în afecțiuni specifice (boli cardiovasculare, boli respiratorii, cancere, durerea cronică)8.Reabilitarea medicală și OMS-CIF (Clasificarea Internațională a Funcționalității, Dizabilității și Sănătății-OMS), Raportul Mondial OMS privind dizabilitatea, alte documente europene și internaționaleBaremul de activități practice1.Evaluarea în medicina fizică și de reabilitare2.Principalele intervenții pentru sănătate în MFR – proceduri specifice, totalitatea agenților fizici cu efecte terapeutice3.Evaluarea rezultatelor în MFRObiective educaționale. Cunoașterea metodelor specifice de evaluare și diagnostic în MFR. Capacitatea de a stabili programe de MFR adaptate cazurilor studiate.Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de medicină fizică și de reabilitare medicul rezident va înțelege rolul recuperării medicale în cadrul programului complex de recuperare a capacității de muncă și re/integrare profesională. Va dobândi, de asemenea abilitatea de a lucra în cadrul echipelor pluridisciplinare. + 
Modul 6, anul III: EXPERTIZA MEDICALĂ ȘI RECUPERAREA CAPACITĂȚII DE MUNCĂNr. ore curs: 240Nr. ore practică: 480Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice1.Introducere în domeniul expertizei medicale a capacității de muncă(definiții, cadru conceptual, principii, obiective, metode și tehnici specifice)2.Caracterul pluridisciplinar al activității de expertizare a capacității de muncă. Confluențe științifice și practice.3.Legislația privind asigurările sociale și pensiile. Incapacitatea temporară de muncă prelungită.4.Legislația privind persoanele cu dizabilități5.Organizarea,funcționarea și atribuțiile sistemului național de expertiză medicală a capacității de muncă6.Înregistrarea și raportarea cazurilor - statistica invalidității7.Conceptele de capacitate de muncă și capacitate profesională. Relația dizabilitate/invaliditate – capacitate de muncă8.Metodologia stabilirii diagnosticului funcțional, a incapacității adaptative și de evaluare a capacități de muncă în bolile și sechelele invalidante9.Modele tradiționale de conceptualizare a capacității de muncă versus modelul bio-psiho-social. Aplicarea conceptelor ICF în domeniul expertizei medicale a capacității de muncă.10.Clasificarea profesiunilor11.Pregătirea profesională. Deprinderile profesionale. Exercițiu. Antrenament.12.Condiții ambientale și psiho-sociale ale locului de muncă13.Psihologia muncii14.Sociologia muncii. Implicațiile sociale ale bolii și invalidității15.Particularitățile muncii în funcție de vârstă și gen16.Biotipologia profesională17.Factorii de adaptare în munca profesională18.Oboseala în muncă. Metode de testare a oboselii. Particularitățile oboselii la persoanele cu deficiențe19.Complexul de dezadaptare în muncă. Factorii limitativi și stimulativi ai capacității de muncă20.Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile aparatului respirator21.Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile cardio-vasculare22.Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în bolile digestive și bolile de nutriție23.Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile renale24.Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile aparatului locomotor25.Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile neurologice26.Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile psihice27.Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile endocrine28.Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile oftalmologice29.Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile ORL30.Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiuni neoplazice31.Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile dermatologice32.Recuperarea capacității de muncă și reintegrarea profesională (delimitarea domeniului, principii, obiective, metode și tehnici specifice)33.Întoarcerea la muncă din perspectiva științifică și practică la nivel european.34.Prognosticul de recuperabilitate - criterii medico-socio-profesionale. Posibilități de cuantificare35.Prevederile legale privind atribuțiile medicului specializat în expertiza medicală a capacității de muncă în domeniul recuperării capacității de muncă36.Adaptarea la muncă a persoanelor cu deficiențe funcționale. Particularități, posibilități compensatorii și dezvoltarea acestora. Criterii de urmărire a adaptării la muncă.37.Noțiuni de ergonomie (concepția ergonomiei, organizarea activității de ergonomie – ergonomie de proiectare și ergonomie de corecție)38.Îndrumarea,orientarea și reorientarea profesională a persoanelor cu deficiențe funcționale39.Acțiuni formativ – profesionale de recuperare a capacității de muncă40.Integrarea/reintegrarea socială și profesională a persoanelor cu deficiențe funcționale de diferite cauze– reglementările existente și posibilități de intervenție;– întocmirea programului de recuperare, soluții preconizate;– conjunctura socio-economică și posibilitatea de a transpune în practică soluțiile adoptate;– motivația psihologică și socială pentru inserția sau reinserția socială;– posibilitățile tehnice și practice de realizare a programului de recuperare sub aspectul inserției sociale;– acțiuni sociale în vederea facilitării integrării sociale:– cu caracter general;– cu caracter particular - personal;41.Informația și comunicarea în acțiunea de inserție sau reinserție socială;– la nivelul persoanelor cu deficiențe funcționale/dizabilități;– la nivelul angajatorului;– la nivelul factorului de decizie;– la nivelul opiniei publice;42.Rolul asistentului social în recuperare:– investigația socială;– intervenția socială;43.Practica integrării sau reintegrării socio-familiale:a)adaptări ergonomice necesare ale accesului în locuințe și dotarea locuinței;b)servicii și facilități în sprijinul persoanelor cu dizabilități;c)intervenții la organele competente pentru soluționarea cazului;44.Practica integrării sau reinserției socio-profesionale:– catagrafierea locurilor de muncă accesibile persoanelor cu deficiențe funcționale/dizabilități;– indicații și contraindicații de muncă în raport de potențialul biopsihic restant și problemele de securitatea muncii;– orientare, reorientare și îndrumare profesională;– organizarea și reorganizarea muncii în condițiile unor persoane cu dizabilități;– relațiile funcționale între unitățile EMRCM, Agenția de Ocupare și Formare a Forței de Muncă și cu Agenții Economici teritoriali pentru care s-a realizat catagrafierea locului de muncă accesibil persoanelor cu deficiențe funcționale/dizabilități;45.Calitatea vieții persoanelor cu deficiențe funcționale/dizabilități.Baremul de activități practice1.Examinarea bolnavilor internați în INEMRCM2.Interpretarea rezultatelor explorărilor funcționale generale și cu caracter specific pentru cazurile examinate3.Participarea la comisiile consultative din INEMRCM, prezentarea cazurilor. Finalizarea cazurilor expertizate și întocmirea rapoartelor de expertiză medicală a capacității de muncă4.Efectuarea corespondenței cu unitățile din rețeaua de expertiză medicală a capacității de muncă teritoriale și cu diferite agenții (naționale, comunitare) în funcție de specificul cazului5.Efectuarea unei analize de loc de muncă și întocmirea profesiogramei6.Efectuarea unei analize de ergonomice a locului de muncă – stabilirea corecției ergonomice7.Întocmirea unui plan complex de recuperare pentru un caz dat (acțiuni medicale, sociale și profesionale)8.Orientarea, reorientarea profesională a unui caz dat9.Aprecierea gradului de recuperabilitate al unui caz concret (studiu de caz).10.Întocmirea unui program individual de recuperare.11.Stabilirea obiectivelor și interpretarea rezultatelor unei anchete socialea)obiective: confirmare de diagnostic, de stabilire a diagnosticului funcțional sau de verificare a aplicării programului de recuperare;b)surse de informare;c)posibilități de realizare;d)investigația prin corespondență;e)ancheta socială de teren.12.Formularea scopului, obiectivelor acțiunilor sociale (diagnoza problematicii socio-profesionale a cazului).13.Concretizarea acțiunilor sociale în programul de inserție sau reinserție socio-profesională și a modalităților de realizare.14.Intervenția activă în soluționarea cazurilor.15.Urmărirea modului de adaptare a deficientului (handicapat sau invalid) ca urmare a aplicării soluției preconizate (anchete de supraveghere).Obiective educaționale. Însușirea și aplicarea principiilor și metodologiei de evaluare a capacității de muncă în cazul deficiențelor funcționale de diferite cauze. Perspectiva globală asupra persoanei în relația dinamică cu mediul curent și în special cu mediul de muncă.Rezultate așteptate.1.În practica evaluării capacității de muncă, abilitățile achiziționate în cadrul acestui modul sunt necesare în situațiile: ca profesioniști în sistemul de asigurări sociale. Evaluarea medico-psiho-socială urmată de consiliere vocațională a pacienților cu afecțiuni cronice - orientarea lor către locuri de muncă și ocupații compatibile cu tipul și gradul lor de dizabilitate, ținându-se seama și de profilul psihologic.2.În practica intervențiilor, abilitățile achiziționate în cadrul acestui modul sunt necesare în situațiile: Intervenții multi/interdisciplinare pentru sprijinirea recuperării capacității de muncă și a (re)integrării profesionale a pacienților cu afecțiuni cronice invalidante. Strategii active combinate – medico-psiho-sociale privind: modificarea percepției asupra bolii/invalidității, creșterea motivației pentru muncă, consiliere și orientare vocațională. + 
Modul 7, anul IV: EXPERTIZĂ MEDICALĂ ȘI RECUPERAREA CAPACITĂȚII DE MUNCĂ STAGIU PRACTIC ÎN CADRUL SERVICIILOR TERITORIALE DE EXPERTIZĂ MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ (EMCM)Nr. ore curs: 0Nr. ore practică: 240Baremul de activități practice1.Evaluarea capacității de muncă în vederea stabilirii gradului de invaliditate;2.Documente medicale necesare la încadrarea în grad de invaliditate;3.Examen clinic, analizarea documentelor medicale, completarea raportului de expertiză medicală, completarea deciziei medicale, completarea programului de recuperare la încadrarea în grad de invaliditate;4.Expertiza medicală a capacității de muncă la revizuirea medicală: examen clinic, analizarea documentelor medicale, verificarea parcurgerii programului de recuperare, completarea planului de recuperare pentru perioada ulterioară, prognostic de recuperare a capacității de muncă - stabilirea termenului de revizuire, completarea deciziei medicale;5.Revizuirea medicală la cerere;6.Expertiza medicală a capacității de muncă la solicitarea structurilor de medicină legală;7.Expertiza medicală a capacității de muncă în cazul pensiilor comunitare; completarea formularului E213;8.Expertiza medicală a capacității de muncă pentru prestații și servicii pentru reabilitare medicală și recuperarea capacității de muncă conferite de Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale;9.Expertiza medicală a capacității de muncă în vederea avizării prelungirii concediului medical peste 90, 183, 365 zile, reducerii timpului de muncă: legislația aferentă, principii de avizare a perioadelor prin prisma prognosticului de recuperare a capacității de muncă;10.Programul de recuperare pentru tratament balnear și de recuperare medicală-condiții de avizare.NOTĂ:Acest stagiu se va desfășura la nivelul unităților teritoriale de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă, sub îndrumarea medicilor primari și cu acordul conducerii Caselor de Pensii teritoriale.Obiective educaționale. Însușirea și aplicarea principiilor și metodelor de lucru la nivelul cabinetelor teritoriale de expertiză medical a capacității de muncă.Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării acestui modul medicul rezident trebuie să dobândească cunoștințele și abilitățile necesare desfășurării activității specifice cabinetelor de EMCM. + 
Modul 8, anul IV: DIABETOLOGIE ȘI BOLI DE NUTRIȚIENr. ore curs: 50Nr. ore practică: 100Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice1.Evaluarea stării de nutriție,antropometrie, perimetrie2.Elaborarea planurilor de intervenție nutrițională (în diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, hiperricemii)3.Diabetul zaharat – diagnostic, clasificare, patogenie, aspecte clinice,factori de risc, investigații paraclinice, principii de tratament, tipuri de insulină, tipuri de ADO, complicații, evoluție, prognostic, dispensarizare, ghiduri de practică4.Diabet zaharat rezistent la insulină5.Obezitatea – diagnostic, clasificare, epidemiologie, aspecte clinice, complicații, management6.Sindromul hipoanabolic7.Dislipidemiile8.HiperuricemiileBaremul de activități practice1.Examinarea pacienților, întocmirea foilor de observație, plan de investigații2.Interpretarea rezultatelor investigațiilor în vederea stabilirii diagnosticului afecțiunilor cuprinse în tematica de curs3.Planul de monitorizare de lungă durată și posibilitățile de recuperare adaptate la cazurile examinateObiective educaționale. Cunoașterea diagnosticului și tratamentului diabetului zaharat tip 2, diagnosticul celorlalte forme de diabet, diagnosticul bolilor metabolice comune.Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de medicină internă, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient diabetic, să stabilească diagnosticul, planul de investigare și de monitorizare de lungă durată în afecțiunile cuprinse în tematică, să evalueze impactul de lungă durată asupra funcționării pacientului în mediul curent. + 
Modul 9, anul IV: MEDICINA MUNCIINr. ore curs: 20Nr. ore practică: 40Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice1.Evaluarea globală a riscului profesional la un loc de muncă2.Amenajarea postului de muncă din punct de vedere ergonomic: modalități de analiză, recomandări conform legislației în vigoare de medicina muncii3.Consilierea privind planificarea și organizarea muncii cu referire la persoanele cu dizabilități4.Aptitudinea în muncă. Definiție. Metode și tehnici. Legislație5.Bolile profesionale: prezentare generală, definiție, etiologie, diagnostic tratament, profilaxie, complicații, prognostic, expertiza capacității de muncă.N.B.: Prezentarea se va face pe grupe etiologice mari6.Accidentele de muncă: definiție, clasificare, declarare, anchetare, indicatori statistici, evaluare post-accident de muncăBaremul de activități practice1.Efectuarea anamnezei profesionale2.Anchetarea cazurilor de boli profesionale3.Evaluarea accidentelor de muncă în vederea stabilirii costurilor și compensațiilor conform legislației în vigoareObiective educaționale. Cunoașterea etiologiei, diagnosticului și tratamentului celor mai frecvente boli profesionaleRezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de medicină internă, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient diabetic, să stabilească diagnosticul, planul de investigare și de monitorizare de lungă durată în afecțiunile cuprinse în tematică, să evalueze impactul de lungă durată asupra funcționării pacientului în mediul curent. + 
Modul 10, anul IV: ONCOLOGIENr. ore curs: 40Nr. ore practică: 80Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice1.Criteriile de diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial și evoluția principalelor localizări maligne.2.Principii și metode de diagnostic în cancer: diagnosticul clinic, diagnostic biologic, diagnostic imagistic3.Evoluția naturală a cancerului. Complicații frecvente.4.Incidentele și complicațiile radioterapiei în oncologie5.Principiile tratamentului hormonal în oncologie: clasificare, obiective, agenți terapeutici, efecte6.Monitorizarea pacientului oncologic7.Durerea în cancer8.Tratamente oncologice paleative9.Aspecte psiho-oncologiceBaremul de activități practice1.Anamneza și examenul clinic al pacientului oncologic2.Interpretarea explorărilor biologice și imagistice și integrarea lor în contextul clinic3.Monitorizarea evoluției, identificarea complicațiilorObiective educaționale. Cunoașterea diagnosticului și tratamentului afecțiunilor oncologice.Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de oncologie, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient oncologic, planul de investigare și de monitorizare de lungă durată în afecțiunile cuprinse în tematică. De asemenea, trebuie să poată interpreta și integra corect în formularea diagnosticului, examenele biologice, imagistice și de explorări funcționale, în cazurile examinate. + 
Modul 11, anul IV: BIOETICĂNr. ore curs: 10Nr. ore practică: 20Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1.Introducere în Bioetică: morală, etică, etică medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu, contextul apariției bioeticii, definirea bioeticii, delimitarea domeniului de studiu al bioeticii, teorii și metode în bioetică2.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii: definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință, conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții, rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)3.Relația medic-pacient: valori ale relației medic-pacient, paternalism versus autonomie, modele ale relației medic-pacient, dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate, consimțământul informat, confidențialitatea în relația medic-pacient, relația medic-pacient minor, acte normative care reglementează relația medic – pacient4.Greșeli și erori în practica medicală: definirea noțiunilor de greșeală și eroare, culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice, managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală5.Probleme etice la începutul vieții: libertatea procreației, dileme etice în avort, etica reproducerii umane asistate medical, probleme etice în clonarea reproductivă6.Probleme etice la finalul vieții: definirea morții în era noilor tehnologii în medicină, probleme etice în stările terminale, tratamente inutile în practica medicală, eutanasia și suicidul asistat, îngrijirile paliative7.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane: donarea de organe de la cadavru, donarea de organe de la persoană vie, etica alocării de resurse în transplant8.Probleme etice în genetică și genomică: eugenia și discriminarea pe baza geneticii, proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman, etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală, statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni, terapia genică, posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice9.Etica cercetării pe subiecți umani: principii etice în cercetarea pe subiecți umaniObiective educaționale. Cunoașterea principiilor eticii medicale, implicațiile lor legale.Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire, rezidentul va cunoaște principiile eticii medicale și implicațiile lor.Scopul și obiectivele educaționale generale– Capacitatea preluării unei anamneze coerente cu date medicale și date legate de activitatea profesională– Capacitatea de a efectua un examen fizic complet– Capacitatea de a solicita, eventual efectua și interpreta investigațiile necesare– Capacitatea de a stabili un plan de investigații în scopul evaluării medicale a capacității de muncă– Recunoașterea situațiilor care necesită investigații de specialitate– Cunoașterea și recomandarea măsurilor profilactice și de regim de viață– Cunoașterea și recomandarea măsurilor de recuperare medicalăScopul și obiectivele educaționale specifice– Cunoașterea evoluției și complicațiilor afecțiunilor potențial generatoare de deficiență funcțională– Capacitatea de a integra datele medicale în tabloul funcționării/dizabilității generale și adaptat la caz– Cunoașterea și identificarea beneficiilor de asigurări sociale adecvate, individualizate conform legislației curente– Capacitatea de a stabili un plan de intervenție eficient pentru recuperarea capacității de muncă și a reintegrării sociale și profesionaleRezultate așteptate (standard profesional curent) la finalizarea pregătiriiLa finalul pregătirii prin rezidențiat în expertiza medicală a capacității de muncă, medicii rezidenți trebuie să dobândească o perspectivă complexă asupra condițiilor de sănătate, atât din punct de vedere fizic (ca deficiențe funcționale însoțite sau nu de limitări de activitate) dar și în relația dinamică cu mediul curent, în special cu mediul de muncă.Competențe profesionale● Proiectarea și realizarea unui demers de cercetare privind relația dinamică între starea de sănătate și munca profesională.● Evaluarea critică a situațiilor problematice și a soluțiilor posibile în cazurile în care afectările cronice perturbă funcționarea optimă a persoanei în domeniile muncă și societate.● Evaluarea complexă a individului, grupului și organizației în situația alterării capacității profesionale cauzate de anumite condiții de sănătate cu impact asupra persoanei și a relațiilor complexe din mediul de muncă.● Proiectarea și realizarea intervențiilor în vederea recuperării capacității de muncă și a reintegrării profesionale.● Relaționarea și comunicarea interpersonală specifică domeniului reabilitării și consilierii vocaționale adaptată profilului individual● Exercitarea sarcinilor profesionale conform principiilor deontologice specifice profesiei.● Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară pe diverse paliere ierarhice.● Autoevaluarea nevoilor de formare continuă în vederea adaptării competențelor profesionale la dinamica contextului social. + 
Examenul de medic specialist + 
Probe de evaluare specifice programului– Proba scrisă DA– Examen clinic DA– Proba de abilități/manualități NU– Proba pe casetă video NU– Proba operatorie NU– Dizertație NU + 
Tematica de examen1.Conceptele de capacitate de muncă și capacitate profesională (definiții, componente).2.Relația deficiență funcțională - incapacitate adaptativă - dizabilitate/invaliditate - capacitate de muncă.3.Factori intrinseci de solicitare în muncă4.Factori extrinseci de solicitare în muncă. Factori de ambianță fizică și psihosocială5.Analiza locului de muncă – metode, utilitate practică6.Gestualitatea profesională7.Postura în muncă8.Formarea profesională. Deprinderile profesionale9.Orientarea și selecția profesională. Particularități ale orientării profesionale ale deficienților10.Antrenamentul profesional. Efectele antrenamentului asupra capacității de muncă. Compensarea prin antrenament a deficiențelor funcționale.11.Oboseala și surmenajul profesional12.Factori limitativi ai capacității de muncă13.Principiile generale și metodologia expertizării medicale a capacității de muncă14.Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile aparatului respirator15.Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile cardio-vasculare16.Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în bolile digestive și bolile de nutriție17.Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile renale18.Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile aparatului locomotor19.Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile neurologice20.Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile psihice21.Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile endocrine22.Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile oftalmologice23.Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile ORL24.Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile dermatologice25.Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile neoplazice26.Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în bolile profesionale27.Recuperarea capacității de muncă și reintegrarea profesională (delimitarea domeniului, principii, obiective, metode și tehnici specifice)28.Recuperarea medicală a capacității de muncă29.Acțiuni educative-formative de recuperare a capacității de muncă30.Întoarcerea la muncă din perspectiva științifică și practică la nivel european.31.Prognosticul de recuperabilitate – criterii medico-socio-profesionale. Posibilități de cuantificare32.Prevederile legale privind atribuțiile medicului specializat în expertiza medicală a capacității de muncă în domeniul recuperării capacității de muncă33.Adaptarea la muncă a persoanelor cu deficiențe funcționale. Particularități, posibilități compensatorii și dezvoltarea acestora. Criterii de urmărire a adaptării la muncă.34.Acțiuni sociale de recuperare a capacității de muncă. Serviciile sociale.35.Legislația de asigurări sociale și pensii. Incapacitatea temporară de muncă prelungită. Legislația privind persoanele cu dizabilități36.Organizarea, funcționarea și atribuțiile sistemului național de expertiză medicală a capacității de muncă + 
Baremul de manevre, tehnici și activități practice1.Examen clinic complet, completat cu examen neurologic standard2.Interpretarea probelor biologice3.Interpretarea electrocardiogramei4.Interpretarea spirometriei5.Interpretarea examenului radiologic clasic pe aparate și sisteme6.Interpretarea ecografiei abdominale7.Interpretarea ecocardiografiei8.Interpretarea testelor de efort + 
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ + 
Competența profesională intrinsecă specialitățiiUrmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional):● Este singurul medic abilitat în expertizarea medicală a capacității de muncă, conform legislației în vigoare în România● Va putea practica specialitatea de expertiză medicală a capacității de muncă în cadrul sistemului național de EMCM● Va aborda cazurile din dublă perspectivă, medicală și socială, vizând posibilitatea obținerii unui beneficiu de asigurări sociale și aspectele de integrare socială și profesională + 
Drepturi● Să practice specialitatea în regim public în cadrul sistemului național de EMCM● Să solicite opinii profesionale și să colaboreze cu medici din alte specialități și din clinici universitare● Să recomande proteze, orteze, scaune rulante și alte dispozitive de asistare● Să participe la stagii de perfecționare în clinici universitare● Să participe la proiecte de cercetare științifică, studii clinice, etc● Poate obține o a doua specialitate medicală, în condițiile legii și regulamentelor în vigoare + 
Obligații● Să respecte principiile de etică în activitatea de expertizare medicală a capacității de muncă● Să fie un factor de mediere și imparțialitate între persoana aflată în situația de risc social și instituțiile care acordă beneficiile de asigurări sociale● Să dea un aviz medical obiectiv, fără a fi influențat de niciunul dintre partenerii contractului de asigurare socială● Să se perfecționeze pe toată durata practicării specialității● Să obțină acordul informat al pacientului(la 19-02-2020,
Curriculumul de pregătire în specialitatea expertiza medicală a capacității de muncă a fost modificat de Litera a), Articolul I din ORDINUL nr. 4 din 8 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 131 din 19 februarie 2020
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA FARMACIE CLINICĂ + 
DEFINIREA SPECIALITĂȚII ȘI SPECIALISTULUI ÎN FARMACIE CLINICĂFarmacia clinică este specialitatea farmaceutică care utilizează cunoștințele farmaceutice și biomedicale în scopul optimizării eficacității, securității, preciziei și economiei tratamentului medicamentos, pentru pacient și societate, farmacistul clinician având rolul de consilier al medicului și pacientului, în acest domeniu. Scopul specialității: dezvoltarea și asigurarea unei farmacoterapii științifice și raționale, la nivel de individ și societate.Farmacistul clinician este orientat către pacient și are rol de consilier în domeniul farmacoterapiei pentru medic și pacient, în farmacia de spital și comunitate. + 
SCOPUL SPECIALIZĂRIIFormarea farmaciștilor specialiști având cunoștințe teoretice și aptitudini practice care să le permită furnizarea de servicii specializate de farmacie clinică și asistență farmaceutică modernă de calitate, menite să asigure utilizarea științifică și rațională a medicamentelor pentru pacient și societate. + 
OBIECTIVEFarmacistul clinician trebuie să fie capabil:– să ia decizii în procesul de alegere a medicamentului eficace, sigur și corespunzător din punct de vedere al raportului beneficiu - cost, în scopul individualizării farmacoterapiei pacientului;– să furnizeze informații pacienților și profesioniștilor din domeniul medical, în privința utilizării științifice și raționale a medicamentelor;– să monitorizeze terapia medicamentoasă a pacientului;– să fie membru activ în echipa de cercetare clinică a medicamentului, având cunoștințe solide privind realizarea protocolului de cercetare și validarea rezultatelor cercetării.• Obiectivele de asistență farmaceutică clinică în spital sunt următoarele:– Colaborarea cu medicul, la instituirea farmacoterapiei individualizate și la optimizarea farmacoterapiei fundamentată pe mecanismul de feed-back al supravegherii terapeutice;– Monitorizarea farmacoterapeutică, fundamentată pe criteriul farmacocinetic (dozarea concentrației plasmatice a medicamentului);– Activitate de farmacoeconomie;– Participarea în echipa de cercetare a medicamentului (medicamentul nou, optimizarea farmacoterapiei, evidența eficienței, farmacovigilență și farmacoepidemiologie);– Educația și îndrumarea practică a studenților și rezidenților în specialitatea de farmacie clinică;– Farmacist clinician consilier în domeniul medicamentului.• Obiectivele de asistență farmaceutică clinică, în farmacia de comunitate, sunt:– Consilierea pacienților privind medicația eliberată pe bază de rețetă, consiliere fundamentată pe analiza științifică a prescripției, în contextul bolnavului;– Ghidarea automedicației cu medicamente de tip OTC, cunoscute și solicitate de pacient, fundamentată pe interogatoriul țintit, în contextul pacientului;– Recomandarea scrisă (avizul farmaceutic scris) privind medicația OTC recomandată de farmacist pentru 1-2 zile, la solicitarea pacientului care se prezintă cu un simptom acut de boală, recomandare fundamentată pe consultația minimală, în spațiul de confidențialitate al farmaciei;– Rezolvarea problemelor de terapie medicamentoasă (PTM) (drugs therapy problems - DTP) ale pacientului, pe baza constituirii dosarului pacientului cu date complete (diagnostic, analize de laborator, istoricul farmacoterapiei prescrise și automedicației);– Asistență farmacoterapeutică, la domiciliu (home care);– Educația terapeutică și farmacoterapeutică a pacienților.DURATA: 3 aniCurriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).1 credit = 25 ore de instruireDin timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. + 
STRUCTURA STAGIILOREtapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social administrative, prezentare la repartizare, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni). + 
Stagiile teoretice/Anul I● Farmacia clinică în spital și în farmacia de comunitate: 2 luni● Laborator clinic: 1 lună● Farmacoterapie și farmacoepidemiologie - Partea I: 3 luni● Patologie generală: 2 luni● Farmacoterapie și farmacoepidemiologie - Partea a II-a: 3 luni + 
Stagiile teoretice/Anul II● Biochimie medicală: 1 lună● Toxicologia medicamentului: 1 lună● Metodologia cercetării științifice medicale: 1 lună● Biostatistică și matematică aplicată: 1 lună● Studiul clinic al medicamentului (bioetică și metodologie): 1 lună● Biofarmacie și farmacocinetică clinică: 2 luni● Patologie clinică II: 2 luni● Farmacoepidemiologie: 1 lună● Legislație, etică și deontologie profesională: 1 lună● Farmacoeconomie: ½ lună + 
Stagiile practice/Anul I, II● Farmacie de spital (3 luni)● Secții clinice de diverse specialități (16 luni)● Farmacie de comunitate (3 luni) + 
Stagiile teoretice/Anul III● Comunicarea cu pacientul: 2 luni● Bioetică: ½ lună● Farmacie clinică: 9 luni + 
Practica de farmacie clinică/Anul III● Farmacie de comunitate (3 luni),● Secții clinice de diverse specialități, la alegere (4 luni),● Farmacie de spital (4 luni).B.PREGĂTIREA PRACTICĂ prin asistență și practică supravegheată, va fi desfășurată în afara facultății, 4 zile/săptămână.Farmacistul rezident va desfășura activitate practică zilnică, cu excepția zilei în care se vor desfășura cursuri și seminarii la facultate. Acesta va avea responsabilități precise, stabilite în funcție de locul de desfășurare a stagiului practic. Îndeplinirea acestora va fi îndrumată de un farmacist clinician specialist instructor de practică (trainer) și urmărită de către responsabilul (coordonatorul) de stagiu, cadru didactic la disciplina de Farmacie clinică a centrului universitar. + 
CONȚINUTUL STAGIILORA.TEMATICA DE PREGĂTIRE TEORETICĂ + 
ANUL I + 
Stagiul FARMACIE CLINICĂ (în spital și farmacia de comunitate)(2 luni)Obiective:Îsușirea principiilor și activităților specifice practicii de farmacie clinică și asistență farmaceutică modernă (Pharmaceutical care), în spital și farmacia de comunitate.Tematica (40 ore):1.Asistența farmaceutică (Pharmaceutical care). Activitățile specifice de farmacie clinică, în spital și în farmacia de comunitate.2.Noțiuni de farmacoterapie științifică și rațională.3.Variabilitatea interindividuală și intraindividuală a efectului terapeutic și consecințele raportate la individualizarea farmacoterapiei și farmacografiei. Tipuri de variabilitate, mecanisme, factori ce concură și manifestări clinice.4.Individualizarea posologiei. Criteriile clinic, biochimic și farmacocinetic.5.Supravegherea terapeutică comună și particulară.6.Metodologia monitorizării și optimizării farmacografiei, pe criteriul farmacocinetic (pe baza concentrației medicamentului în sânge). Metoda dozei test.7.Elaborarea dosarului farmaceutic al pacientului, care include istoricul medical, medicamentele eliberate, informații clinice, rezultatele terapeutice și biologice disponibile, recomandările făcute pacientului.8.Analiza științifică a prescripției medicale, în scopul identificării potențialelor probleme legate de terapia medicamentoasă.9.Informarea și consilierea pacientului privind prescripția farmacoterapeutică.10.Consilierea medicației OTC.11.Consultația minimală în farmacia de comunitate și recomandarea farmacoterapeutică de primă intenție.12.Educația terapeutică și farmacoterapeutică a pacienților.13.Supravegherea continuă a bolnavilor cronici cu diabet și hipertensiune arterială. + 
Stagiul LABORATOR CLINIC(1 lună)Obiective:Cunoașterea semnificației testelor de laborator utilizate în monitorizarea diferitelor stări de boală și a terapiei medicamentoase.Tematica (20 ore):1.Sânge, urină, lichid cefalorahidian, sucuri digestive. Compoziție. Valori normale și modificări patologice.2.Interpretarea valorilor normale și patologice ale parametrilor biochimici, în funcție de boală și tratamentul medicamentos.3.Factori ce influențează rezultatele analizelor de laborator clinic.4.Aprecierea interferențelor tratamentului medicamentos cu testele de laborator. + 
Stagiul FARMACOTERAPIE ȘI FARMACOEPIDEMIOLOGIE – Partea I(3 luni)Obiective:Însușirea cunoștințelor teoretice privind terapia principalelor stări de boală, cu accent asupra ghidurilor farmacoterapeutice impuse de medicina bazată pe evidențe.Însușirea deprinderilor practice de instituire și evaluare a diferitelor scheme farmacoterapeutice. Cunoașterea aspectelor epidemiologice ale tratamentului medicamentos.Tematica (50 ore):Farmacoterapia, farmacografia, farmacotoxicologia și farmacoepidemiologia în patologia asociată următoarelor aparate și sisteme:1.Sistemul nervos central.2.Sistemul nervos somatic.3.Sistemul nervos vegetativ.4.Aparatul respirator.5.Aparatul cardiovascular.6.Aparatul renal.7.Aparatul digestiv.8.Sângele și sistemul hematopoetic.9.Mecanisme farmacodinamice noi și medicamente noi.Se va insista asupra datelor medicinei și farmacoterapiei bazate pe evidențe (evidenced based medicine) din faza a IV-a de studiu al medicamentelor (postmarketing) și pe ghidurile farmacoterapeutice de ultimă oră. + 
Stagiul PATOLOGIE GENERALĂ(2 luni)Obiective:Însușirea cunoștințelor de bază în domeniul patologiei, necesare pentru fundamentarea farmacoterapiei.Tematica (50 ore):1.Probleme de etiologie generală.2.Probleme de patogenie generală.3.Patologia genetică.4.Patologia microbiană.5.Patologia virotică.6.Patologia parazitară.7.Patologia metabolică.8.Patologia imunitară.9.Patologia endocrină.10.Expunere de cazuri.11.Tratament etiologic, patogenic, simptomatic. + 
Stagiul FARMACOTERAPIE ȘI FARMACOEPIDEMIOLOGIE – Partea a II-a(3 luni)Obiective:Însușirea cunoștințelor teoretice privind terapia principalelor stări de boală, cu accent asupra ghidurilor farmacoterapeutice impuse de medicina bazată pe evidențe.Însușirea deprinderilor practice de instituire și evaluare a diferitelor scheme farmacoterapeutice. Cunoașterea aspectelor epidemiologice ale tratamentului medicamentos.Tematica (50 ore):Farmacoterapia, farmacografia, farmacotoxicologia și farmacoepidemiologia în patologia următoare:1.Durere.2.Inflamație, boli reumatice și boli alergice.3.Boli metabolice (dislipidemii, osteoporoză, obezitate, gută).4.Dezechilibre hidroelectrolitice, acido-bazice și nutritive.5.Dereglări ale sistemului endocrin.6.Hipovitaminoze.7.Boli ale sistemului imunitar.8.Boli neoplazice.9.Patologie virală.10.Boli infecțioase și parazitare.11.Mecanisme farmacodinamice noi și medicamente noi.Se va insista asupra datelor medicinei și farmacoterapiei bazate pe evidențe (evidenced based medicine) din faza a IV-a de studiu al medicamentelor (postmarketing) și pe ghidurile farmacoterapeutice de ultimă oră. + 
ANUL II + 
Stagiul BIOCHIMIE MEDICALĂ (1 lună)Obiective:Cunoașterea datelor la zi, privind mecanismele biochimice implicate în patologie, precum și markerii biochimici, imunologici și genetici pentru diferite stări de boală.Tematica (20 ore):1.Markeri biochimici, imunologici și genetici, în patologie.2.Biochimia stresului oxidativ.3.Biochimia inflamației.4.Mecanisme biochimice în bolile neurodegenerative.5.Enzimopatii.6.Mecanisme biochimice în gerontopatologie. + 
Stagiul TOXICOLOGIA MEDICAMENTULUI (1 lună)Obiective:Însușirea cunoștințelor necesare pentru a asista medicul în identificarea posibilelor cazuri de intoxicație, în stabilirea probelor biologice ce urmează a fi supuse analizei toxicologice, în monitorizarea eficacității tratamentului intoxicațiilor, în stabilirea riscului de producere a intoxicației în funcție de particularitățile pacientului.Tematica (20 ore):1.Toxicologia principalelor clase de medicamente: medicamente cu acțiune asupra SNC, medicamente cardiovasculare, antibiotice și chimioterapice, medicamente utilizate în cursul anesteziei, medicamente analgezie antipiretice antiinflamatoare, hormoni și substituenți de sinteză.2.Toxicologia substanțelor utilizate abuziv: stupefiante, excitante, halucinogene, droguri de sinteză și droguri de origine vegetală.3.Toxicocinetica aplicată în toxicologia clinică.4.Antidoturi și terapii specifice.5.Evaluarea clinică a intoxicațiilor medicamentoase pe baza efectelor adverse (efecte secundare și efecte toxice).6.Rolul analizelor de laborator în diagnosticul și managementul pacientului intoxicat.7.Riscul expunerii la substanțe toxice în timpul sarcinii și alăptării. + 
Stagiul METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE MEDICALE (1 lună)Obiective:Analiza critică a literaturii de specialitate. Cunoașterea și aplicarea principiilor și a metodelor de cercetare clinică. Direcționarea cercetării clinice, proiectarea studiilor clinice, analiza și evaluarea rezultatelor activității de cercetare.Tematica (20 ore):1.Aspecte generale privind cercetarea științifică. Particularități ale cercetării științifice medicale.2.Etapele cercetării științifice, alegerea temei și definirea problemei de cercetat, studiul bibliografic de specialitate și analiza surselor de documentare, experimental design în studiu clinic, evaluarea rezultatelor.3.Elemente specifice ale metodologiei cercetării clinice.4.Prezentarea rezultatelor. Redactarea unui text științific de specialitate.5.Principii deontologice în cercetarea clinică. + 
Stagiul BIOSTATISTICĂ ȘI MATEMATICĂ APLICATĂ (1 lună)Obiective:Cunoașterea și aplicarea analizei biostatistice la prelucrarea rezultatelor cercetării de bioechivalență, farmacocinetică, farmacodinamie și farmacoepidemiologie.Tematica (20 ore):1.Modelarea datelor de farmacocinetică și toxocinetică. Analiza compartimentală. Rezolvarea ecuațiilor farmacocinetice prin metoda transformatei Laplace.2.Planificarea studiilor clinice.3.Calculul numărului de subiecți în experimentele clinice.4.Analiza datelor clinice în experimentele încrucișate.5.Statistica cercetării de farmacologie clinică și statistica studiilor clinice. Teste parametrice. Teste neparametrice.6.Verificarea ipotezelor statistice privind bioechivalența medicamentelor.7.Analiza dispersională. Studiul intra-variabilității și al inter-variabilității în experimentul biologic.8.Regresia și corelația în analiza datelor.9.Modelarea stărilor de echilibru folosind analiza statistică epidemiologică.10.Metode matematice de corelare în vitro - în vivo.11.Validarea datelor experimentale și controlul calității.12.Softuri în analiza farmacocinetică de validare a metodelor de analiză și modelarea farmacocinetică și farmacodinamică. + 
Stagiul STUDIUL CLINIC AL MEDICAMENTULUI (BIOETICĂ ȘI METODOLOGIE) (1 lună)Obiective:Dobândirea cunoștințelor necesare pentru participarea în echipa de cercetare pe subiecți umani.Tematica (20 ore):1.Metodologia pentru introducerea medicamentului nou în terapeutică. Fazele și etapele premarketing.2.Bioetica studiului pe subiecți umani.3.Studiile de farmacologie clinică și studiile clinice. Tipuri de studii clinice.4.Distribuirea medicamentelor în studiile simplu și dublu orb.5.Specificul metodologiei studiului clinic privind diferite acțiuni terapeutice (antidepresivă, tranchilizantă, hipnotică, antiinflamatoare, antihipertensivă, etc.)6.Supravegherea medicamentelor după introducerea în terapeutică. Studiile postmarketing de farmacoeficiență.7.Activitatea de farmacovigilență și farmacoepidemiologie. + 
Stagiul BIOFARMACIE ȘI FARMACOCINETICĂ CLINICĂ (2 luni)Obiective:Însușirea și aplicarea principiilor biofarmaciei și farmacocineticii în scopul individualizării posologiei medicamentoase.Tematica (40 ore):1.Conceptele de disponibilitate farmaceutică, biodisponibilitate și bioechivalenței și optimizarea biofarmaceutică a farmacoterapiei.2.Elemente de calcul folosite în biofarmacie.3.Dizolvarea și difuzia prin membranele biologice.4.Modele farmacocinetice. Parametrii farmacocinetici. Formule de calcul.5.Biodisponibilitatea medicamentelor administrate pe cale orală.6.Biodisponibilitatea medicației parenterale.7.Biodisponibilitatea medicației cu cedare modificată.8.Factorii ce influențează biodisponibilitatea și profilul farmacocinetic al medicamentelor.9.Punerea la dispoziția organismului a principiilor active.10.Elemente de farmacocinetică fiziologică.11.Corelări între proprietățile fizico-chimice și proprietățile farmacocinetice.12.Utilizarea parametrilor farmacocinetici în farmacografie, la stabilirea, monitorizarea și optimizarea posologiei. + 
Stagiul PATOLOGIE CLINICĂ II (2 luni)Obiective:Însușirea cunoștințelor privind bolile cu frecvență ridicată în populație, cunoștințe necesare în vederea instituirii și evaluării diferitelor scheme terapeutice.Tematica (40 ore):1.Bolile respiratorii.2.Bolile digestive.3.Bolile cardiovasculare.4.Bolile renale.5.Bolile sângelui.6.Bolile reumatice.7.Bolile genitale.8.Bolile sistemului nervos.9.Bolile psihice.10.Bolile endocrine.11.Bolile metabolice.12.Boli de piele.13.Boli neoplazice.14.Aprecierea clinică și paraclinică a bolnavilor.15.Interpretarea foilor de observație. + 
Stagiul FARMACOEPIDEMIOLOGIE (1 lună)Obiective:Însușirea cunoștințelor fundamentale de epidemiologie și aplicarea acestora la farmacoepidemiologie.Tematica (20 ore):1.Metode epidemiologice: epidemiologie descriptivă, epidemiologie analitică.2.Bazele farmacoepidemiologiei practice: supravegherea, investigarea, analiza, evaluarea.3.Evaluarea raportului beneficiu/risc în terapia medicamentoasă.4.Farmacovigilență.5.Procesul farmacoepidemiologic medicamentos. Etape, forme, factori. + 
Stagiul LEGISLAȚIE, ETICĂ ȘI DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ (1 lună)Obiective:Studierea, înțelegerea și aplicarea prevederilor legale și a regulilor de etică și deontologie în domeniul sănătății.Tematica (20 ore):1.Regimul legal al activităților și unităților din domeniul sănătății.2.Regimul legal al profesiunilor din domeniul sănătății.3.Regimul legal al medicamentului.4.Regimul legal al pacientului.5.Cadrul juridic al prescripției farmacoterapeutice.6.Reglementarea distribuirii medicamentelor în spital.7.Reglementarea distribuirii medicamentelor în farmacia de comunitate.8.Etica și deontologia în activitatea profesională. + 
Stagiul FARMACOECONOMIE (½ luni)Obiective:Cunoașterea și aplicarea principiilor farmacoeconomiei, analiza rapoartelor beneficiu/cost, în scopul asigurării unei farmacoterapii de calitate, cu costuri cât mai reduse pentru pacient și societate.Tematica (10 ore):1.Principiile farmacoeconomiei.2.Metode farmacoeconomice.3.Aplicații ale farmacoeconomiei: evaluarea terapiei medicamentoase, analiza corelată a rapoartelor beneficiu/risc, beneficiu/cost, evaluarea serviciilor de farmacie clinică. + 
MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâniTEMATICĂ CURS (20 ore)I.Introducere în Bioetică – 2 ore1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.2.Contextul apariției bioeticii.3.Definirea bioeticii.4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.5.Teorii și metode în bioetică.II.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.).III.Relația medic – pacient I – 2 ore1.Valori ale relației medic - pacient.2.Paternalism versus autonomie.3.Modele ale relației medic - pacient.4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV.Relația medic - pacient II - 2 ore1.Consimțământul informat.2.Confidențialitatea în relația medic - pacient.3.Relația medic – pacient minor.4.Acte normative care reglementează relația medic - pacient.V.Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.2.Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice.3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.VI.Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1.Libertatea procreației.2.Dileme etice în avort.3.Etica reproducerii umane asistate medical.4.Probleme etice în clonarea reproductivă.VII.Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.2.Probleme etice în stările terminale.3.Tratamente inutile în practica medicală.4.Eutanasia și suicidul asistat.5.Îngrijirile paliative.VIII.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1.Donarea de organe de la cadavru.2.Donarea de organe de la persoana vie.3.Etica alocării de resurse în transplant.IX.Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.2.Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.5.Terapia genică.6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.X.Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.5.Comitetele de etică a cercetării.6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.TEMATICA SEMINARIILORI.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1.Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate.3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.3.Rolul comunicării în relația medic – pacient.IV.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1.Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri.2.Drepturile pacienților - reglementare legislativă.3.Rolul comitetelor de etică din spitale.V.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI.Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore + 
ANUL III + 
Stagiul de COMUNICARE (2 luni)Obiective:Însușirea și dezvoltarea aptitudinilor de comunicare orală și scrisă cu pacientul și alți profesioniști din domeniul medical.Tematica (20 ore):1.Definiția, obiectivele și principiile comunicării.2.Comunicarea eficientă cu pacientul și alți profesioniști din domeniul medical.3.Planificarea, pregătirea și dirijarea discuției farmacistului cu pacientul.4.Necesitatea cunoașterii istoricului medicamentos al pacientului de către farmacist, pentru eficiența discuției cu pacientul.5.Modalități de comunicare: comunicare orală și în scris. + 
Stagiul FARMACIE CLINICĂ (9 luni)Obiective:Dezvoltarea capacității de implicare și rezolvare a principalelor tipuri de activități practice de farmacie clinică, în farmacia de comunitate și în spital.Tematica (150 ore):1.Analiza și discutarea unor cazuri de incoerență și erori de prescripție, întâlnite în farmacia de comunitate.2.Analiza și discutarea unor formulare de prescriere a farmacoterapiei OTC completate de farmacist, în baza ipotezei de diagnostic emise de acesta la consultația minimală în spațiul de confidențialitate al farmaciei.3.Analiza și discutarea produselor farmaceutice OTC cu asocieri de substanțe medicamentoase, înregistrate în Nomenclatorul în vigoare.4.Elaborarea dosarului farmaceutic al pacientului (care include istoricul medical, medicamentele prescrise și eliberate, automedicația, reacțiile nedorite înregistrate, informații clinice, rezultatele terapeutice și biologice disponibile, recomandările făcute pacientului).5.Rezolvarea problemelor terapeutice (PTM) pe baza dosarului farmaceutic al pacientului.6.Analiza și discutarea farmacoterapiei și farmacografiei instituite în spital, în cazuri clinice complicate. + 
B. 
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICEStagiile practice/Anul I și IIObiective:Dobândirea competențelor necesare desfășurării activității de farmacie clinică în spital și în farmacia de comunitate + 
I. 
Stagiile practice în FARMACIE DE SPITAL ȘI COMUNITATE(3 + 3 luni)Baremul activităților practice:1.Organizarea și funcționarea farmaciei de spital și de comunitate.2.Circuitul medicamentului în spital și în farmacia de comunitate.3.Politica spitalului și farmaciei de comunitate în domeniul utilizării medicamentului.4.Activitate de asistență farmaceutică.5.Prepararea și controlul de calitate al soluțiilor perfuzabile. + 
II. 
Stagiul practic în SECȚII CLINICE DE DIVERSE SPECIALITĂȚI(16 luni)Baremul activităților practice:1.Cunoașterea specificului și necesităților diferitelor secții clinice de spital.2.Protocoale terapeutice.3.Istoricul medicamentos al pacientului.4.Instituirea și monitorizarea terapiei medicamentoase.5.Evaluarea modului de utilizare a medicamentelor: identificarea, prevenirea, rezolvarea problemelor legate de terapia medicamentoasă.6.Informarea personalului medical.7.Consilierea pacientului.8.Activități de documentare și evaluarea critică a literaturii de specialitate.9.Elaborarea răspunsurilor la întrebările adresate de personalul medical și pacienți.10.Furnizare de informații despre medicamente, personalului medical și pacienților.11.Activitate de farmacovigilență.Practica de farmacie clinică/Anul III + 
Stagiul Farmacie de comunitate – (3 luni) + 
Stagiul Secții clinice de diverse specialități, la alegere – (4 luni) + 
Stagiul Farmacie de spital – (4 luni).Obiective:Executarea practică supravegheată a următoarelor tipuri de activități de farmacie clinică, în farmacia de spital și de comunitate, precum și în secții clinice.Baremul activităților practice:1.Rezolvarea calculelor de practică farmaceutică.2.Utilizarea precauțiilor privind condițiile de conservare a medicamentelor (la întuneric, la +4 gr. C, la rece, sub -15 gr. C. etc.).3.Consilierea privind precauțiile de preparare și stabilitate a soluțiilor de antibiotice.4.Consilierea privind incompatibilitățile fizico-chimice medicament - medicament și medicament - materiale plastice (în seringi sau flacoane de perfuzie).5.Calculul conținutului în Na+, al medicamentelor cu încărcătură sodică și precizarea contraindicațiilor, precauțiilor și măsurilor la administrare.6.Consilierea asupra precauțiilor privind modul de administrare a medicamentelor orale (raportat la mese, alimente și băuturi de evitat, etc.).7.Interpretarea analizelor de laborator clinic.8.Semnalarea efectelor medicamentelor asupra rezultatelor examenelor de laborator.9.Urmărirea și interpretarea farmacoterapiei (instituire, supraveghere, monitorizare și optimizare).10.Consilierea bolnavului privind farmacoterapia prescrisă (detalii privind modul de administrare, posibilele C.I. ce trebuie anunțate de urgență etc.).11.Supravegherea și optimizarea complianței.12.Depistarea interacțiunilor farmacologice pe parcursul unui tratament.13.Depistarea etiologiei iatrogene, înregistrarea și rezolvarea unor cazuri de patologie iatrogenă.14.Rezolvarea de probleme de farmacocinetică clinică și de adaptare a posologiei.15.Introducerea schemelor de profilaxie cu antibiotice, în chirurgie.16.Analiza raportului beneficiu/risc și beneficiu/cost al farmacoterapiei instituite.Dispoziții finale:– Practica de Farmacie Clinică din anul III de rezidențiat se va efectua în Spitalul în care rezidentul este repartizat (în farmacie și în secție)– Stagiul practic se va finaliza cu un referat scris cuprinzând analiza și comentarea farmacoterapiei unui caz clinic complicat cu polipatologie și polimedicație, urmărit de rezident la patul bolnavului.– Nota pentru proba scrisă va fi acordată pe baza aprecierii referatului final, de către profesorul responsabil de specialitatea Farmacie Clinică desemnat de Facultatea de Farmacie din Centrul Universitar respectiv.– Notele pentru probele practice vor fi acordate de către: farmacistul clinician din spital (sau farmacistul șef) și medicii din secțiile unde rezidentul a efectuat stagiul practic. + 
FARMACIE CLINICĂ3 ANI● Farmacia clinică în spital și în farmacia de comunitate (1.1) 2 luni● Laborator clinic (1.2) 1 lună● Farmacoterapie și farmacoepidemiologie – Partea I (1.3) 3 luni● Patologie generală (1.4) 2 luni● Farmacoterapie și farmacoepidemiologie – Partea a II-a (1.5) 3 luni● Biochimie medicală (1.6) 1 lună● Toxicologia medicamentului (1.7) 1 lună● Metodologia cercetării științifice medicale (1.8) 1 lună● Biostatistică și matematică aplicată (1.9) 1 lună● Studiul clinic al medicamentului (bioetică și metodologie) (1.10) 1 lună● Biofarmacie și farmacocinetică clinică (1.11) 2 luni● Patologie clinică II (1.12) 2 luni● Farmacoepidemiologie (1.13) 1 lună● Legislație, etică și deontologie profesională (1.14) 1 lună● Farmacoeconomie (1.15) ½ lună● Bioetică (1.16) ½ lună● Comunicarea cu pacientul (1.17) 2 luni● Farmacie clinică (1.18) 9 luni

ANUL I ANUL II ANUL III
STAGIUL 1.1___1.5; 1.6 1.6______1.15; 1.16 1.17; 1.18

 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA FARMACOLOGIE CLINICĂ1.1.DEFINIȚIE:Farmacologia clinică este specialitatea medicală care studiază interacțiunile dintre medicamente și organismul uman, sănătos sau bolnav în scopul evaluării, supravegherii și utilizării raționale a medicamentelor în profilaxia, diagnosticul și tratamentul bolilor.1.2.DURATA: 4 aniCurriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).1 credit = 25 ore de instruireDin timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.1.3.STRUCTURA STAGIILOR1.3.1.Etapa de angajare, luare în evidență a problemelor social administrative, prezentarea la unitatea unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate: 2 săptămâni.1.3.2.Stagiu de farmacologie fundamentală: 12 luni1.3.3.Stagiu de legislație și organizare: 3 luni1.3.4.Stagiu de medicină internă: 6 luni1.3.5.Stagiu de terapie intensivă și medicină de urgență: 6 luni1.3.6.Stagiu de toxicologie clinică: 6 luni1.3.7.Stagiu la alegere într-o specialitate medicală, alta decât cele de mai sus (într-o clinică ce desfășoară studii clinice în domeniul medicamentului): 3 luni1.3.8.Bioetica: ½ lună1.3.9.Stagiu de farmacologie clinică: 11 luni și 2 săpt.1.4.CONȚINUTUL STAGIILOR1.4.1.STAGIUL DE FARMACOLOGIE FUNDAMENTALĂ1.4.1.1.Tematica lecțiilor conferință (200 ore)1.Farmacodinamie generală.2.Farmacocinetică generală.3.Farmacotoxicologie generală.4.Principii de apreciere a bazelor farmacologice ale terapiei.5.Influențarea farmacologică a transmisiei nervoase vegetative.6.Influențarea farmacologică a transmisiei colinergice.7.Influențarea farmacologică a transmisiei adrenergice.8.Transmisia neuro-umorală în sistemul nervos central.9.Anestezice generale.10.Anestezice locale.11.Hipnotice și sedative.12.Medicația bolilor psihice.13.Medicația tulburărilor extrapiramidale.14.Medicația anticonvulsivantă.15.Analgetice opioide și antagoniștii lor.16.Toxicomania și toxicodependența.17.Influențarea farmacologică a reglării hormonale.18.Influențarea farmacologică a glandei hipofize și funcțiilor acesteia.19.Influențarea farmacologică a glandei tiroide și funcțiilor acesteia.20.Influențarea farmacologică a glandelor cortico și medulo-suprarenale și funcțiilor acestora.21.Insulina, antidiabeticele orale și influențarea farmacologică a pancreasului.22.Calciul, parathormonul, calcitonina, vitamina D și alte substanțe înrudite.23.Influențarea farmacologică a reglării tisulare.24.Histamina, bradikinina, serotonina și substanțe care acționează în domeniul lor.25.Prostaglandine, leucotriene, factorul activator plachetar și substanțele care acționează în domeniul lor.26.Analgetice, antiinflamatoare, antipiretice, antireumatice.27.Medicamente utilizate în tratamentul poliartritei reumatoide și gutei.28.Antiastmatice.29.Sistemul renină-angiotensină-aldosteron și influențarea sa farmacologică.30.Medicația insuficienței cardiace.31.Antianginoase.32.Medicația aritmiilor.33.Antihipertensive.34.Medicația dislipidemiilor.35.Antiulceroase.36.Influențarea farmacologică a motilității și secrețiilor digestive.37.Influențarea farmacologică a motilității uterine.38.Chemoterapia bolilor bacteriene.39.Chemoterapia bolilor parazitare.40.Chemoterapia bolilor virale.41.Chemoterapia anticanceroasă.42.Imunosupresia farmacologică.43.Influențarea farmacologică a hematopoiezei.44.Influențarea farmacologică a hemostazei.45.Vitaminele.1.4.1.2.Baremul activităților practice1.Proiectarea, organizarea și efectuarea de experiențe de farmacodinamie: 32.Proiectarea, organizarea și efectuarea de experiențe de farmococinetică: 13.Proiectarea, organizarea și efectuarea de experimente de farmacotoxicologie: 34.Prelucrarea datelor și analiza statistică: 75.Redactarea și publicarea de articole științifice: 26.Evaluarea critică a datelor de farmacologie experimentală din literatura de specialitate: 77.Seminar final.1.4.2.STAGIU DE LEGISLAȚIE și ORGANIZARE1.4.2.1.Tematica lecțiilor conferință (50 ore)1.Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul medicamentelor.2.Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul produselor biologice de uz uman.3.Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul suplimentelor nutritive și altor produse asemănătoare.4.Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul dispozitivelor medicale.5.Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul cosmeticelor.6.Aspecte politice ale produselor medicamentoase.7.Problemele tehnico-științifice legate de autorizarea, supravegherea și controlul produselor medicamentoase.8.Autorizarea de punere pe piață a produselor medicamentoase.9.Evaluarea dosarului farmacologic preclinic al produselor medicamentoase în vederea autorizării de punere pe piață.10.Evaluarea eficacității clinice a produselor medicamentoase noi în vederea autorizării lor de punere pe piață.11.Evaluarea bioechivalenței și interschimbabilității produselor medicamentoase.12.Evaluarea siguranței preclinice a produselor medicamentoase.13.Evaluarea siguranței clinice a produselor medicamentoase.14.Evaluarea calității produselor medicamentoase.15.Regulile de bună practică în studiul clinic.16.Evaluarea protocoalelor de studii clinice în vederea aprobării efectuării studiilor clinice.17.Inspecțiile GCP.18.Regulile de bună practică de laborator.19.Inspecția GLP.20.Regulile de bună practică de fabricație.21.Inspecția GMP.22.Farmacovigilența.23.Asigurarea calității produselor medicamentoase de uz uman.24.Reclamații privind medicamentele.25.Reacții adverse la medicamente.26.Neconformități ale medicamentelor.27.Reglementări privind publicitatea produselor medicamentoase.28.Retragerea și distrugerea medicamentelor.29.Organizarea rețelei de distribuție a medicamentelor.30.Regulile de bună practică de distribuție a medicamentelor și inspecțiile privind respectarea lor31.Regulile de bună practică de depozitare a medicamentelor și inspecțiile privind respectarea lor.32.Regulile de bună practică de farmacie și inspecțiile privind respectarea lor.33.Importul și exportul medicamentelor.34.Stabilirea prețurilor medicamentelor.35.Legislația privind regimul substanțelor toxice și stupefiante și a produselor medicamentoase care le conțin.36.Supravegherea substanțelor toxice și stupefiante și a produselor medicamentoase care le conțin.1.4.2.2.Baremul activităților practice1.Evaluarea administrativă a documentației unui produs medicamentos propus spre autorizarea de punere pe piață: 102.Evaluarea dosarului farmacologic preclinic în vederea autorizării de punere pe piață: 33.Evaluarea dosarului toxicologic preclinic în vederea autorizării de punere pe piață: 34.Evaluarea studiului de bioechivalență în vederea autorizării de punere pe piață: 35.Evaluarea documentației clinice în vederea autorizării de punere pe piață: 36.Participarea la evaluarea dosarului farmaceutic în vederea autorizării de punere pe piață: 37.Evaluarea protocolului de studiu clinic în vederea aprobării desfășurării unui studiu clinic în România: 48.Evaluarea de materiale publicitare: 59.Participarea la inspecții GMP: 210.Participarea la inspecții GCP: 411.Participarea la inspecții în rețeaua de distribuție: 31.4.3.STAGIU DE MEDICINĂ INTERNĂ1.4.3.1.Tematica lecțiilor conferință (100 ore)1.Bronhopneumopatia cronică obstructivă.2.Astmul bronșic.3.Cancerul bronhopulmonar.4.Pleureziile.5.Tuberculoza pulmonară.6.Tulburări de ritm și de conducere.7.Angina pectorală și infarctul miocardic.8.Insuficiența cardiacă, cordul pulmonar, edemul pulmonar acut.9.Hipertensiunea arterială.10.Vasculitele.11.Boli trombotice vasculare.12.Resuscitarea cardio-respiratorie.13.Boli de colagen.14.Ulcerul gastric și duodenal.15.Cancerul gastric și colonic.16.Sindromul de malabsorbție.17.Hepatite, ciroze, cancerul hepatic.18.Encefalopatia portală.19.Pancreatita acută.20.Sindroame diareice.21.Nefrite acute și cronice.22.Insuficiența renală acută și cronică.23.Sindromul nefrotic.24.Diabetul zaharat.1.4.3.2.Baremul activităților practice1.Flebotomie: 12.Toracocenteza: 23.Paracenteza: 24.Aplicarea unei sonde naso-gastrice: 25.Interpretarea ECG: 506.Interpretare radiografii și tomografii computerizate: 207.Analiza retrospectivă a raportului cost/beneficiu al medicației unui bolnav: 50 cazuri din foi de observație.8.Raport privind reacțiile adverse întâlnite în timpul stagiului: 1 prezentat la seminarul final.9.Seminar final.1.4.4.STAGIU DE TERAPIE INTENSIVĂ și MEDICINĂ DE URGENȚĂ1.4.4.1.Tematica lecțiilor conferință (100 ore)1.Medicația utilizată în anestezia generală.2.Medicația anesteziei rahidiene.3.Anestezice locale.4.Principii de tratament ale șocului hemoragic.5.Soluții utilizate pentru reechilibrarea electrolitică și acido-bazică.6.Hipertermia.7.Hipotermia.8.Tratamentul durerii.9.Obstrucția căilor aeriene superioare (asigurarea libertății căilor aeriene).10.Resuscitarea cardio-respiratorie-cerebrală.11.Terapia farmacologică a șocului cardiogen.12.Terapia farmacologică a șocului septic.13.Principii de tratament ale șocului anafilactic.14.Tratamentul stărilor comatoase.15.Terapia insuficienței cardiocirculatorii acute.16.Terapia edemului pulmonar.17.Principiile terapiei cu sânge și componente.18.Terapia farmacologică a emboliei pulmonare.19.Terapia insuficienței respiratorii.20.Insuficiența renală acută.21.Terapia pancreatitei acute.22.Hepatita acută toxică indusă de medicamente.1.4.4.2.Baremul activităților practice1.Puncție lombară: 22.Instalarea unui cateter venos: 23.Instalarea unei perfuzii: 304.Intubație traheală: 105.Electroșoc de resuscitare cardiacă: 56.Monitorizarea bolnavului critic.7.Analiza retrospectivă a raportului cost/beneficiu al medicației unui bolnav: 50 cazuri din foi de observație.8.Raport privind reacțiile adverse întâlnite în timpul stagiului: 1 prezentat la seminarul final.9.Seminar final.1.4.5.STAGIUL DE TOXICOLOGIE CLINICĂ1.4.5.1.Tematica lecțiilor conferință (100 ore)1.Epidemiologia intoxicațiilor acute.2.Caracteristici cantitative ale toxicității acute.3.Clasificarea substanțelor toxice.4.Toxicocinetică generală.5.Toxicodinamie generală.6.Date privind conduita medicală în intoxicațiile acute.7.Decontaminarea intoxicatului.8.Evaluarea completă a intoxicatului acut.9.Antidotismul în intoxicațiile acute.10.Metode terapeutice de creștere a eliminării toxicelor din organism.11.Intoxicații acute clinice cu incidență crescută.12.Intoxicații acute medicamentoase.13.Intoxicații acute cu droguri de abuz.14.Principii de tratament ale dependenței.1.4.5.2.Baremul activităților practice1.Decontaminarea externă a unui intoxicat: 52.Spălătura gastrică: 33.Evaluarea unui intoxicat acut: 104.Completarea de fișe de informare toxicologică: 105.Punerea în aplicare a algoritmilor de determinare prin analize de laborator a unui toxic necunoscut care a produs o intoxicație: 56.Analiza retrospectivă a raportului cost/beneficiu al medicației unui bolnav: 50 cazuri din foi de observație.7.Raport privind reacțiile adverse întâlnite în timpul stagiului: 1 prezentat la seminarul final.8.Seminar final.1.4.6.MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni1.4.6.1.TEMATICĂ CURS (20 ore)I.Introducere în Bioetică - 2 ore1.Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu.2.Contextul apariției bioeticii.3.Definirea bioeticii.4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.5.Teorii și metode în bioetică.II.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.)III.Relația medic - pacient I- 2 ore1.Valori ale relației medic – pacient.2.Paternalism versus autonomie.3.Modele ale relației medic – pacient.4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV.Relația medic – pacient II- 2 ore1.Consimțământul informat.2.Confidențialitatea în relația medic – pacient.3.Relația medic - pacient minor.4.Acte normative care reglementează relația medic – pacient.V.Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.2.Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.VI.Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1.Libertatea procreației.2.Dileme etice în avort.3.Etica reproducerii umane asistate medical.4.Probleme etice în clonarea reproductivă.VII.Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.2.Probleme etice în stările terminale.3.Tratamente inutile în practica medicală.4.Eutanasia și suicidul asistat.5.Îngrijirile paliative.VIII.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1.Donarea de organe de la cadavru.2.Donarea de organe de la persoana vie.3.Etica alocării de resurse în transplant.IX.Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.2.Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.5.Terapia genică.6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.X.Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.5.Comitetele de etică a cercetării.6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.1.4.6.2.TEMATICA SEMINARIILORI.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate.3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.3.Rolul comunicării în relația medic - pacient.IV.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.2.Drepturile pacienților – reglementare legislativă.3.Rolul comitetelor de etică din spitale.V.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI.Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore1.4.7.STAGIU DE FARMACOLOGIE CLINICĂ1.4.7.1.Tematica lecțiilor conferință (200 ore)Farmacologie Clinică Generală (150 ore)1.Definiția Farmacologiei Clinice, importanța problemei, locul Farmacologiei Clinice printre celelalte științe și obiecte de învățământ.2.Importanța specialității. Locul și importanța farmacologului clinician în echipa complexă de asistență medicală.3.Locul și importanța terapiei medicamentoase între celelalte tipuri de terapii.4.Importanța terapiei alopate vs. alte tipuri de terapie (homeopatie, fitoterapie, magnetoterapie, acupunctură etc.).5.Iatrogenie și consecințele prescrierii inadecvate a medicamentului.6.Farmacocinetica clinică la subiectul normal (noțiuni de bază). Farmacocinetica clinică în diverse afecțiuni. Interacțiuni medicamentoase de tip farmacocinetic.7.Farmacodinamie. Interacțiuni medicamentoase de tip farmacodinamic.8.Noțiuni de farmacogenetică, teratogenie, oncogenie.9.Particularități cinetice și dinamice în anumite situații fiziologice (copil, bătrân, gravidă, lactație, rasă etc.).10.Particularități cinetice și dinamice în anumite situații patologice (insuficiența renală, insuficiența hepatică, insuficiența cardiacă, boli consumptive – denutriție – deshidratare, alcoolism și dependența de droguri etc.).11.Prescrierea rațională a medicamentului - prezentare generală. Medicamente esențiale.12.Conceptul de medicamente P. Criteriile de alegere (eficiență, toxicitate, adecvarea scopului propus, cost) și importanța acestora. Ponderea criteriilor în funcție de tipul de politică a medicamentului.13.Alegerea unei grupe de medicamente P. Alegerea unui medicament P din grupa respectivă.14.Definirea problemei pacientului.15.Precizarea obiectivului terapeutic.16.Verificarea adecvării medicamentului la cazul concret.17.Scrierea prescripției.18.Ce informații și avertizări sunt necesare pacientului și aparținătorilor asupra tratamentului prescris.19.Monitorizarea (oprirea) tratamentului.20.Scheme terapeutice complexe. Stabilirea dozelor în aceste situații particulare. Complianța la scheme complexe. Interacțiuni medicamentoase.21.Diagnosticul farmacologic - un feed-back valoros pentru verificarea coincidenței diagnostic/schemă terapeutică.22.Polipragmazie. Automedicație.23.Noțiuni de Farmacoepidemiologie.24.Noțiuni de Farmacoeconomie. Raportul cost/eficiență.25.Alegerea surselor de informare obiectivă asupra medicamentului.26.Informațiile "de firmă" și procesarea lor critică.27.Aprecierea studiilor clinice și marilor trialuri, criterii de obiectivitate.28.Orientarea în clasificarea medicamentelor antidepresive triciclice.29.Construcția și finalizarea studiului clinic al medicamentului.30.Studii de fază I, II, III, IV.31.Bioechivalența.32.Normele GMP, GLP.33.Interpretarea statistică a datelor.34.Noțiuni de legislație a medicamentului.35.Forurile de decizie (Agenția Medicamentului, Comisia de Transparență, Direcția Farmaceutică a MS, Comisia Farmaceutică a spitalului).36.Decizia farmacologului clinician în utilizarea și achiziția medicamentului.37.Farmacovigilența.Farmacologie Clinică Specială (50 ore)38.Dovezi ale eficienței clinice a medicamentelor în afecțiuni ale:– sistemului nervos central– sistemului nervos periferic– aparatului cardiovascular– aparatului respirator– aparatului digestiv– aparatului urogenital– sistemului endocrin– sângelui și în bolile infecțioase, neoplazii, boli alergice39.Aspecte nutriționale ale farmacologiei clinice.40.Impactul biologiei moleculare și genomice asupra dezvoltării farmacologiei clinice.41.Probleme etice în tratamentul cu medicamente noi, costisitoare.42.Medicamentele orfane.1.4.7.2.Baremul activităților practice1.Participare la studii de farmacocinetică sau bioechivalență: 12.Participare la studii de fază II sau III: 13.Efectuare studii farmacoeconomice: 14.Seminar final.
FARMACOLOGIE CLINICĂ4 ANISTAGII PRACTICE și CURSURI-CONFERINȚĂ● STAGIU DE FARMACOLOGIE FUNDAMENTALĂ (I.1) 12 LUNI● STAGIU DE LEGISLAȚIE și ORGANIZARE (I.2) 3 LUNI● STAGIU DE MEDICINĂ INTERNĂ (I.3) 6 LUNI● STAGIU DE TERAPIE INTENSIVĂ și MEDICINĂ DE URGENȚĂ (I.4) 6 LUNI● STAGIU DE TOXICOLOGIE CLINICĂ (I.5) 6 LUNI● STAGIU LA ALEGERE ÎNTR-O SPEC. MEDICALĂ, ALTA DECÂT CELE DE MAI SUS (I.6) 3 LUNI● BIOETICĂ (I.7) ½ LUNĂ● STAGIU DE FARMACOLOGIE CLINICĂ (I.8) 11 LUNI și 2 SĂPT.

ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV
STAGIUL I.1 I.2 I.3 I.4 I.4 I.5 I.6 I.7 I.8

 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GASTROENTEROLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GASTROENTEROLOGIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
COMISIA DE GASTROENTEROLOGIE
Curricula de rezidențiat
Specialitatea: GASTROENTEROLOGIE
Denumirea specialității: GASTROENTEROLOGIE-HEPATOLOGIEConținutul specializării: funcționarea normală, diagnosticul, tratamentul și recuperarea pacienților cu boli ale tubului digestiv de la gură la anus și a sistemului hepatobiliar (ficat, veziculă biliară, căi biliare și pancreas). Ariile adiționale includ nutriția și deficiențele nutriționale, oncologia digestivă, prevenirea și screeningul bolilor digestive - îndeosebi a cancerului colorectal. Gastroenterologia cere un înalt complex decizional bazat pe un număr mereu în creștere de tehnici endoscopice diagnostice și terapeutice.Este o specialitate care necesită cunoștințe solide, dexteritate manuală, îndemânare și abilitate pentru rezolvarea problemelor complexe pe care le implicăSpecializarea are ca scop dobândirea de cunoștințe, îndemânare și comportament conform standardelor europene, astfel încât să fie capabil să practice autonom gastroenterologia și hepatologia fără supravizare, dar fără a elimina consultarea cu colegii și activitatea în echipă.Durata specializării: 5 ani. Rezidențiatul trebuie să asigure un standard înalt de pregătire, compatibil cu standardele Europene. Se desfășoară în unitățile medico-sanitare acreditate care au în componență platoul complet de endoscopie digestivă superioară și inferioară, diagnostică și terapeutică, laborator de ecografie diagnostică și intervențională, laborator de explorări digestive funcționale.Abilitarea în Endoscopia intervențională (nivel II), Ecoendoscopie, Hepatologie (TIPS) - transplant hepatic etc, oncologie digestivă, se obține după specializarea (echivalentul anului VI - de specializare europeană)Obținerea specializării: prin rezidențiat și certificare prin examen desfășurat în centrele de formare acreditate care îndeplinesc condițiile menționate.Examenul va cuprinde:Evaluarea îndeplinirii baremului de manopere endoscopice și ecografie abdominală prevăzut de Curriculă (Caietul de rezidențiat-Lok-book)Rezidentul trebuie să fi publicat cel puțin un articol într-o revistă de Gastroenterologie sau să fi prezentat oral o lucrare la Congresul Național (sau un Congres Internațional) de gastroenterologie.Examenul se va desfășura într-unul din centrele acreditate și va consta din:Proba scrisă din tematica modulelor de Medicină internă și GastroenterologieProba clinică 1 caz clinic din tematica de GastroenterologieProba practică; executarea în fața comisiei a unei gastroscopii-colonoscopii – eventual cu o manevră terapeutică; bemostază-polipectomie.Structura modulelor de rezidențiat:1.Medicină internă - 12 luni - anul I2.Urgențe- ATI – 3 luni – anul II3.Oncologie, Hematologie - 2 luni - anul II4.Ecografie abdominală-Imagistică – 4 luni – anul II din care:– 3 luni-ecografie abdominală; (1 lună ecografie intervențională)– CT, RMN – 1 lună5.Endoscopie - 4 luni - anul II-III(îndeplinirea baremurilor de examinări în ecografie abdominală și endoscopie se realizează în anii 3-5 de rezidențiat)6.Gastroenterologie - 31 de luni - anul III, IV și V7.Chirurgie digestivă – 2 luni – anul IV8.Bioetică - 2 săptămâni - anul VLa sfârșitul modulelor de Medicina internă, Gastroenterologie I și Gastroenterologie II se va face o evaluarea a cunoștințelor teoretice.Baremul activităților practice:I.ENDOSCOPIEEndoscopii digestive superioare (eso-gastro-duodenoscopii) ……….. 200Tehnici hemostatice (sângerări non variceale și variceale) ........... 30Colonoscopii totale ……….. 200Rectoscopii-sigmoidoscopii ........... 30Polipectomii ……….. 50Dilatații cu balon ........... 10PEG ……….. 5II.ECOGRAFIE ABDOMINALĂ1.Ecografie abdominală inclusiv examinare cu contrast; ........... 200Calificare (Diploma) obținută prin rezidențiat:Medic specialist Gastroenterologie-Hepatologie cu competente în:Endoscopie digestivă nivel I (cuprinde endoscopia diagnostică superioară și inferioară, polipectomiile și hemostaza endoscopică) șiEcografie abdominală.
18 aprilie 2017
Prof. dr. Oliviu Pascu
CURRICULA DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
GASTROENTEROLOGIE-HEPATOLOGIE + 
ANUL I – MEDICINĂ INTERNĂ1.MODULUL DE MEDICINĂ INTERNĂ: 12 luni –1 oră curs/săpt – 30 ore activitate practicăTematica-lecțiilor conferință: 48 ore de curs1)Bronhopneumopatiile cronice obstructive (bronșită cronică, emfizem pulmonar)2)Astmul bronșic3)Pneumoniile4)Pleureziile5)Cancerul bronșic6)Cordul pulmonar cronic. Embolia pulmonară7)Edemul pulmonar8)Angina pectorală9)Infarctul miocardic10)Tulburări de ritm și conducere (tablou clinic, diagnostic)11)Insuficiența cardiacă12)Hipertensiunea arterială esențială și hipertensiunile arteriale secundare13)Glomerulonefritele acute și cronice. Insuficiență renală cronică14)Pielonefritele acute și cronice15)Diabetul zaharat. Complicații16)Tulburările de nutriție. Alergii alimentare. Principiile regimurilor alimentare de substituție și de excludere17)Sindromul metabolic. Obezitate. Hiperlipemii18)Anemiile19)Sindroamele hemoragipare20)Poliartrita reumatoidă21)Colagenozele. Vasculite. Boli autoimuneBaremul activităților practice.1.Examenul coprologic. Valoarea diagnostică2.Computer tomografia toracică, vasculară, cerebrală. Interpretarea rezultatelor:3.Radiologie pulmonară – interpretare:4.Radiologia cordului, modificări patologice: interpretare5.Ecocardiografie – interpretare:6.Probe respiratorii interpretare7.Toracocenteza – efectuare8.Explorare renală - interpretareEvaluarea cunoștințelor teoretice de Medicina internă + 
ANUL II- ONCOLOGIE – HEMATOLOGIE, ATI, ECOGRAFIE-IMAGISTICĂ-ENDOSCOPIE – 1 oră curs/săpt – 30 ore act. practică/săpt.1.MODULUL DE ONCOLOGIE – HEMATOLOGIETematica lecțiilor conferință: 8 ore de curs1)Epidemiologia cancerelor digestive.2)Carcinogeneza. Dezvoltarea locală și metastazarea în cancer. Stadializare3)Metode de diagnostic în cancerele digestive. Screeningul în oncologia digestivă4)Chimioterapia cancerelor digestive. Radioterapia cancerelor digestive5)Metode paleative de tratament în cancerele avansate. Combaterea durerii în cancer. Psiho-oncologie6)Pacientul în stadiul terminal7)Sindroame mieloproliferative. Sindroame adenomegalice. Splenomegaliile8)Leucemiile acute și cronice9)Limfoamele. B. Hodgkin10)Trombocitopeniile. TrombocitopatiileBaremul activității practice1.Tehnica examenului clinic al bolnavilor de cancer – Examenul clinic în raport cu localizările neoplaziei2.Tehnica administrării citostaticelor în diverse neoplazii ale tubului digestiv; aprecierea gravității reacțiilor adverse3.Frotiu de sânge periferic – efectuare și interpretare4.Puncție medulară - interpretare5.Biopsie osoasă (asistare)6.Indicațiile transplantului de măduvă - principii7.Biopsie ganglionară – tehnică, indicații2.MODULUL DE A. T. I.Tematica lecțiilor conferință: 12 ore de curs1)Transfuziile de sânge: metodologie, indicații, riscuri2)Șocul: fiziopatologie, clasificare, tratament3)Sindromul insuficienței multiple de organ4)Comele: clasificare, stadializare, etiologie, conduită terapeutică5)Insuficiența respiratorie. Sindromul de detresă respiratorie6)Moartea clinică, moartea biologică: criterii de evaluare7)Prelevarea de organe: criterii de intervenție8)Tulburările echilibrului acido-bazic9)Hipovolemia: etiologie, intervenție terapeutică10)Nutriția parenterală11)Metodologia monitorizării pacienților în serviciile de terapie intensivă12)Encefalopatia hepatică – principii terapeuticeBaremul activității practice1.Anestezia locală – tehnică2.Monitorizarea pacienților cu insuficiență respiratorie. Valori normale și patologice ale gazelor respiratorii și din sânge3.Pulsoximetru – utilizare4.Defibrilarea și cardioversia5.Introducerea și poziționarea sondei Blakemore6.Aspirația gastrică7.Puncția subclavei8.Oxigenoterapia9.Administrarea aerosolilor10.Puncționarea arterei radiale11.Tehnica anesteziei cu propofol3.MODULUL DE ECOGRAFIE ABDOMINALĂ-IMAGISTICĂ 4 luniTematica lecțiilor conferință: 16 ore1.Ecografia: istoric-principii de realizare2.Aparatură – tipuri de ecografe3.Ecografia abdominală4.Anatomia secțională a ficatului-ficatul normal5.Examinarea pancreasului - semiologia patologiei pancreatice6.Explorarea ecografică a intestinului și vaselor7.Ecografia cu contrast-performanțe, utilizare8.Ecoendoscopia – principii tehnice-condiții de examinare9.Ecoendoscopia: performanțe, puncția ecoghidată, drenaje, stentări10.Ecografia intervențională: indicații performanțe11.Puncția hepatică ecoghidată12.Drenajul biliar extern13.CT abdominal: principii, protocoale, interpretarea rezultatelor14.CT – cu substanță de contrast-protocoale15.RMN abdominal -16.Colangio-RMN – interpretarea rezultatelorBaremul activităților practice2.Ecografie abdominală – cunoașterea aparatelor3.Tehnica examinării4.Manevrarea transductorului5.Comunicarea cu pacientul6.Asistare – demonstrarea aspectului normal:a.Ficatb.Vezicula biliarăc.Pancreasd.Intestinee.Vase7.Examinarea cu contrast – principii8.Achiziția de imagini9.Buletinul ecografic.10.Puncțiile ecoghidate, alcoolizarea tumorilor hepatice, ablația cu radiofrecvență (asistare)11.CT-abdominal, interpretarea rezultatelor: 3012.RMN-colangioRMN - interpretarea rezultatelor: 204.MODULUL DE ENDOSCOPIETematica lecțiilor conferință: 12 ore de curs1.Istoricul endoscopiei2.Gastroscopia: indicații, contraindicații, poziționarea pacientului - raporturi anatomice3.Sedarea-analgezia-hipnoza în endoscopie4.Stomacul normal5.Patologia endoscopică a esofagului și stomacului6.Dilatarea și stentarea stenozelor esofagiene7.Hemostaza endoscopică în hemoragiile non-variceale8.Scleroterapia și bandarea varicelor esofagiene9.Polipectomia gastrică10.Colonoscopia-tehnică, indicații, contraindicații11.Patologia endoscopică a colonului12.Polipectomia - tehnică-indicații, complicații13.Hemoragiile digestive inferioare14.Patologia ano-rectală: hemoroizi, fisuri, proceduri endoscopice de tratamentBaremul activităților practice Endoscopie I1.Executare gastroscopii, colonoscopii pe simulator-1002.Consimțământul informat3.Comunicarea cu pacientul-informarea asupra constatărilor neplăcute (bad news)4.Decontaminarea endoscopului-sterilizarea5.Asistare gastroscopii-colonoscopii6.Proctoscopia7.Executare parțială, sub supraveghere de gastroscopii8.Executare parțială – sub supraveghere-colonoscopii + 
ANUL III – GASTROENTEROLOGIE1 oră curs/săpt - 30 ore activitate practică + gărzi1.MODULUL DE GASTROENTEROLOGIE ITematica lecțiilor conferință: 44 ore de curs1)Hormonii gastrointestinali-neurotransmisia.2)Principii de prevenție în Gastroenterologie3)Fiziologia tractului digestiv, secreție, motilitate, absorbție4)Refluxul gastroesofagian. Boala de reflux gastroesofagian și complicațiile5)Esofagitele. Diverticulii esofagieni6)Esofagul Barrett7)Disfagia acută8)Tulburările motorii esofagiene: achalazia, spasmul esofagian difuz, esofagul hiperperistaltic9)Cancerele esofagiene10)Gastritele acute și cronice11)Helicobacter pylori12)Ulcerul gastric și duodenal. Complicații13)Inhibitorii pompei de protoni14)Tumorile benigne15)Precancerozele gastrice16)Stenozele pilorice-duodenale17)Cancerul Gastric18)Hemoragia digestivă superioară19)Sindromul Mallory Weiss20)Sângerările variceale21)Principii de farmacologie clinică în gastroenterologie22)Diareile acute și cronice23)Sindromul de malabsorbție24)Durerea abdominală25)Enteropatia glutenică. Enteropatii disenzimatice.26)Carențe dizaharidazice27)Boala Whipple. Sindromul intestinului scurt. Sindromul de ansă oarbă. TBC intestinal28)Infarctul intestinal. Insuficiență arterială29)Parazitozele intestinale (manifestări clinice, forme clinico-etiologice)Baremul activităților practice: Endoscopie II9.Endoscopii digestive superioare: 130a.polipectomii gastrice: 5-10b.hemostază endoscopică la HDS variceale: 10c.hemostază endoscopică la HDS nevariceale: 1010.Colonoscopii: 100– polipectomii: 202.Dilatări de stenoze esofagiene sau achalazii: 5-103.Gastrostomă percutană: 5-104.Asistare la următoarele manevre de endoscopii intervenționale:– ERCP: 30– ecoendoscopii – puncții cu ac fin ecoghidat: 20– protezări biliare, pancreatice, drenaje endoscopice endocavitare – 10– Mucosectomii, disecții submucosale, POEM5.Paracenteza-efectuare6.Puncție biopsie hepatică percutană (inclusiv ecoghidată) – efectuare cel puțin – 57.Explorarea cu capsulă endoscopică. Asistare, interpretarea rezultatelor + 
ANUL IV- MODULELE: GASTROENTEROLOGIE – CHIRURGIE1.MODULUL DE GASTROENTEROLOGIE II – 46 SĂPTĂMÂNI1 oră curs/săpt – 30 ore activitate practică + gărziTematica lecțiilor conferință - 46 ore de curs:1.Boala Crohn2.Colita ulcerativă3.Patologia funcțională digestivă.4.NSAD - și tubul digestiv5.Intestinul iritabil.6.Incontinența fecală7.Constipația8.Microbiomul intestinal9.Polipii colonici.10.Polipozele digestive11.Cancerul colorectal12.Diverticuloza colonică13.Suferințele ano-rectale14.Pancreatitele acute15.Pancreatitele cronice16.Cancerul pancreatic17.Tumorile endocrine pancreatice18.Tumorile chistice pancreatice2.MODULUL DE CHIRURGIE DIGESTIVĂ - 2 SĂPTĂMÂNITematica lecțiilor conferință: 8 ore de curs1.Chirurgia laparoscopică. Principii. Tehnică. Indicații2.Chirurgia esofagului3.Cardio-miotomia. Procedee antireflux4.Chirurgia stomacului (ulcer, cancer, chirurgia bariatrică)5.Chirurgia bilio-pancreatică6.Chirurgia colonului7.Infarctul intestino-mezenteric8.Patologia ano-rectalăBaremul activităților practice1.Anestezia locală - tehnică-riscuri-complicații2.Incizia abdominală3.Sutura plăgilor abdominale4.Asistare la intervențiile chirurgicale abdominale5.Asistare chirurgie laparoscopică6.Tehnici chirurgicale anorectale-asistare + 
ANUL V- GASTROENTEROLOGIE III – BIOETICĂ1.MODULUL DE GASTROENTEROLOGIE III – 46 SĂPTTematica lecțiilor conferință: 46 ore de curs2.Sindromul icteric3.Litiaza biliară.4.Sindromul postcolecistectomie5.Colecistitele.6.Angiocolitele acute7.Icterele familiale8.Hepatitele medicamentoase9.Hepatitele cronice virale B,10.Hepatita virală C,11.Hepatita autoimună12.Ficatul gras.13.Steato-hepatita non alcoolică (NASH)14.Patologia hepatică alcool - indusă15.Cirozele hepatice.16.Complicațiile cirozelor hepatice17.Ascita, peritonita bacteriană spontană,18.Hemoragiile variceale,19.Encefalopatia hepatică20.Sindromul hepatorenal21.Cancerul hepatic22.Cancerul căilor biliare23.Tumorile benigne ale ficatului24.Transplantul hepatic - indicații, urmărirea post transplant25.Peritonitele acute și cronice.26.TBC peritoneal.27.Mesangioamele28.Suferințele digestive de origine vasculară29.Hipertensiunea portală – etiologie, patogenie, complicații30.Hemoragiile variceale31.TIPS32.Afecțiuni hepatice cu determinare genetică (CBP, CSP)33.Boala Wilson, deficitul de alfa 1-antitripsină,34.Hemocromatoza deficitul de G4. + 
MODULUL DE BIOETICĂ: 2 săptămâniTematica cursurilor conferință: 2 ore1.Pacientul digestiv în fază terminală. Atitudinea gastroenterologului față de pacienții incurabili și muribunzi.2.Paliația în gastroenterologie: indicații, beneficii, riscuri.
18 aprilie 2017
Președintele Comisiei de Gastroenterologie
Prof. dr. Oliviu Pascu(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GASTROENTEROLOGIE a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GENETICĂ MEDICALĂ + 
Definiția specialității: Genetica Medicală este specialitatea care vizează:a) depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea pacienților cu afecțiuni genetice și a celor cu anomalii congenitale;b) estimarea riscului de recurență a bolilor genetice în familiile pacienților și acordarea unui sfat genetic corect și competent, cu scopul prevenirii altor cazuri în familie.Specialitatea Genetică Medicală se caracterizează printr-o evoluție deosebit de dinamică, iar geneticienii trebuie să fie, pe de o parte, capabili să dobândească noile achiziții conceptuale și metodologice din acest domeniu al științelor biomedicale, iar pe de altă parte, să-și perfecționeze capacitatea de a comunica și explica aceste cunoștințe pacienților și colegilor din alte specialități.Deoarece bolile genetice pot fi prezente la indivizi de toate vârstele și pot afecta orice sistem sau organ, este necesar ca medicii specialiști de Genetică Medicală să aibă o educație medicală solidă și să fie capabili să integreze datele examenelor clinice, a celor paraclinice, precum și informațiile furnizate de consultul genetic în patologia aferentă altor specialități. 1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1.Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI 4
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 4
MODULUL 1 Genetică fundamentală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 12 luni
SUBMODULE a) Citogenetică – 5 luni;b) Genetică moleculară - 5 luni și 2 săptămâni;c) Informatică și biostatistică – 1 lunăd) Bioetică - 2 săptămâni;
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 32/8
Modulul 2 Genetică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 12 luni
SUBMODULE a) Genetică medicală (ambulatoriu) - 6 luni;b) Pediatrie – 3 lunic) Obstetrică Ginecologie - 1 lunăd) Medicină internă – 2 luni.
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 32/8
Modulul 3 Genetică clinică, aferent altor specialități
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 12 luni
SUBMODULE a) Pediatrie – 4 luni;b) Neonatologie - 2 luni;c) Neurologie adulți – 1 lună;d) Neurologie pediatrică - 1 lună;e) Psihiatrie pediatrică – 1 lună;f) Endocrinologie - 1 lună;g) Dermatologie – 1 lună.h) Chirurgie pediatrică - 1 lună
Modulul 4 Genetică clinică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 12 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 32/8
Total ore pregătire teoretică 800
Total ore pregătire practică 7200

 + 
Structura programului + 
Modulul 1, anul I: Genetică fundamentală – 12 luniSubmodul 1.1. Laborator de Citogenetică - 5 luni;Submodul 1.2. Laborator de Genetică moleculară – 5 luni și 2 săptămâni;Submodul 1.3. Informatică și biostatistică - 1 lunăSubmodul 1.4. Bioetica – 2 săptămâniNr. ore curs - 200.Nr. ore practică – 1800.1.Tematică.Locul și rolul geneticii medicale în educația și practica medicală.Genomul uman: date generale, genotip și fenotip.Structura și organizarea celulară a ADN.Cromozomii umani.Structura și funcția genelor.Mecanismele moleculare ale expresiei genelor: transcripția, translația, sinteza proteinelor;Reglarea expresiei genelor.Stocarea și transmiterea informației ereditare: stabilitatea informației ereditare, legile lui Mendel, tipuri de ereditate (monogenică, poligenică/multifactorială), individualitatea genetică și biologică.Transmiterea informației ereditare: replicarea ADN; transmiterea informației ereditare în celulele somatice (mitoza) și în celulele sexuale (meioza); fecundarea. Variabilitatea genetică: surse de variabilitate ereditară (recombinarea genetică, mutațiile, migrațiile).Clasificarea genetică a bolilor, caracterele generale ale bolilor cu etiologie genetică, polimorfismele genetice.Anomaliile cromozomiale și patologia asociatăMutațiile genice - factor etiologic determinant al bolilor moleculare: bazele moleculare ale patologiei monogenice; clasificarea bolilor monogenice; ereditatea monogenică (tipuri, criterii)Ereditatea poligenică și multifactorială în patologia umană.Ereditatea mitocondrială: mutațiile ADNmt și heteroplasmia, ereditatea maternă mitocondrială, principalele tipuri de boli mitocondrialeDezvoltarea normală și patologică.Clasificarea anomaliilor congenitale;Sexualizarea normală și patologică;Retardul mental.Imunogenetica și imunopatologiaOncogenetica: gene implicate în dezvoltarea cancerului (oncogene și gene supresoare de tumori); anomalii citogenetice în cancer; bazele genetice ale terapiei oncologice. Medicina genomică: medicina personalizată; medicina predictivă; farmacogenomica; toxigenomica; nutrigenomica; metabolomicaFarmacogenetica: farmacogenetica metabolismului medicamentelor, polimorfismele genetice și răspunsul la medicamente.Introducere în Bioetică: morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu; delimitarea domeniului de studiu al bioeticii; teorii și metode în bioetică.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii: definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință; rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.).Relația medic-pacient: valori ale relației medic-pacient; paternalism versus autonomie; modele ale relației medic-pacient; dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate; consimțământul informat; confidențialitatea în relația medic-pacient; relația medic-pacient minor; acte normative care reglementează relația medic-pacient.Greșeli și erori în practică medicală: definirea noțiunilor de greșeală și eroare; culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice; managementul greșelii și erorii medicale în practică medicală.Probleme etice la începutul vieții: libertatea procreației; dileme etice în avort; etica reproducerii umane asistate medical; probleme etice în clonarea reproductivă.Probleme etice la finalul vieții: definirea morții în era noilor tehnologii în medicină; probleme etice în stările terminale; tratamente inutile în practică medicală; eutanasia și suicidul asistat; îngrijirile paliative.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane: donarea de organe de la cadavru; donarea de organe de la persoana vie; etica alocării de resurse în transplant.Probleme etice în genetică și genomică: eugenia și discriminarea pe baza geneticii; proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman; etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală; statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni; terapia genică; posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.Etica cercetării pe subiecți umani: principii etice în cercetarea pe subiecți umani; protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani; populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani; aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale; comitetele de etică a cercetării; comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.2.Obiective educaționale.Acumularea de noțiuni fundamentale ale geneticii umane:– înțelegerea rolului factorilor genetici în starea de sănătate și boală;– se va insista asupra fenomenelor care au implicații directe/majore în practică geneticii medicale;– însușirea tehnicilor de citogenetică clasică– însușirea tehnicilor de citogenetică moleculară– însușirea tehnicilor de genetică moleculară– însușirea metodelor tehnicilor de citogenetică– însușirea metodelor statistice pentru extragerea inferențelor din datele genetice.– înțelegerea rolului metodelor statistice în dezvoltarea teoriei sau metodologiei de sprijinire a cercetării în una din cele trei domenii conexe: genetica populațiilor, genetica cantitativă, epidemiologia genetică.– Însușirea principiilor de bioetica3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).– Evidențierea aspectului interfazic al ADN – 20 teste FISH interfazic;– Culturi celulare – 40 culturi de sânge periferic; 10 culturi amniocite/vilozități corionice; 10 culturi măduvă hematogenă– Analiza cromozomilor umani – 40 cazuri analizate cu marcaj cromozomial tip G.– Cazuri analizate prin tehnica FISH metafazic – 5.– Analiza acizilor nucleici – 20 extracții de ADN;– Analiza acizilor nucleici – 20 teste PCR (sau echivalent – RT-PCR, qfPCR);– Analiza acizilor nucleici – 20 teste MLPA;– Analiza acizilor nucleici – 10 secvențieri genice.– Diagnosticul genetic molecular – interpretare rezultate: 20 teste PCR (sau echivalent – RT-PCR, qfPCR); 20 teste MLPA; 10 secvențieri genice.– Ereditatea mendeliană și analiza segregațională – întocmirea arborilor genealogici și identificare tipului de transmitere – 100 cazuri.– Tehnici biochimice de diagnostic a bolilor metabolice.– Metodologia biostatisticii, utilitate și interpretare. + 
Modulul 2, anul II: Genetică medicală – 12 lunia)Genetică medicală (ambulatoriu) – 6 luni;b)Pediatrie - 3 lunic)Obstetrică Ginecologie – 1 lunăd)Medicină internă - 2 luni;Nr. ore curs - 200.Nr. ore practică – 1800.1.Tematică.a.Submodul de Genetică medicală + 
Pregătire teoreticăBolile genetice: caractere generale, nomenclatură, clasificări, metode de studiu. Abordarea genetică în medicină, serviciile de genetică clinică, registrele de boli genetice.Impactul și consecințele încărcăturii genetice a populațiilor umane asupra stării de sănătate.Genetica populațiilor și sănătatea publică: legea Hardy-Weinberg, aplicațiile medicale ale legii Hardy-Weinberg, factorii care influențează frecvența alelică în populațiile umane (încrucișările neîntâmplătoare, mutațiile, selecția, populațiile reduse, migrațiile și fluxul genic).Epidemiologia genetică. Principii de profilaxie a bolilor genetice: screening-ul bolilor genetice (criterii, tipuri, servicii, registre), diagnosticul prenatal (tehnici, indicații, beneficii, riscuri, aspecte etice).Principii de tratament al bolilor genetice: strategii de terapie a bolilor genetice, terapia genică (somatică, germinală, terapia cu celule stem).Organizarea serviciilor de genetică medicală: rețeaua națională de genetică medicală (centre regionale, cabinete județene, laboratoare de genetică medicală). Rețele europene de genetică medicală sau boli rare. Managementul și controlul calității din rețeaua de genetică din sistemul de sănătate. + 
Pregătire practică1.Fișa de consult genetic: structura, tehnica anamnezei materno-fetale, tehnica anamnezei familiale și realizarea unui arbore genealogic.2.Examenul fizic al pacientului: examenul pe segmente și măsurători antropometrice; fotografierea pacientului.3.Formularea unui plan de examene clinice și paraclinice: indicațiile practice ale testului cromatinei sexuale, ale analizei cromozomilor umani, ale testelor genetice moleculare și ale investigațiilor biochimice.4.Sfatul genetic: circumstanțe de acordare; etapele sfatului genetic; calcularea riscului de recurență; evaluarea riscului genetic în bolile cromozomiale, monogenice și multifactoriale.5.Corelații genotip-fenotip în anomaliile cromozomiale.6.Corelații genotip-fenotip în boli monogenice.7.Evaluarea riscului în malformațiile congenitale izolate și multiple (sindroame plurimalformative).8.Evaluarea diagnostică și sfatul genetic în retardul mintal.9.Evaluarea riscului în bolile comun ale adultului: boala coronariană, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, astmul bronșic, bolile neurodegenerative, psihozele, cancerul, obezitatea, alcoolismul.10.Predispoziția genetică în cancer: evaluarea riscului.11.Condiționarea genetică a răspunsului la medicamente. Polimorfisme genetice asociate cu un răspuns particular la medicamente, boli farmacologice frecvente – evaluarea riscului în 5 cazuri simulate.12.Screeningul și diagnosticul prenatal. Indicații, proceduri; ecografia fetală: principii, realizare, semne ecografice de alarmă; teste biochimice de screening (dublu test, triplu teste, cvadruplu test); teste de screening al ADN-ului fetal din circulația maternă, obținerea de celule fetale; fertilizarea in vitro și diagnosticul genetic preimplantator; conduita practică în cazul unor sarcini anormale; probleme etice - evaluarea riscului.13.Screeningul neonatal. Condiții de realizare; conduita practică față de cazurile depistate; probleme etice;14.Screeningul familial. Depistarea heterozigoților; depistarea indivizilor cu risc pentru o boală multifactorială, teste predictive pentru identificarea persoanelor sănătoase purtătoare ale unor gene cu manifestare tardive.15.Dileme și conflicte etice în genetica medicală: probleme legate de diagnosticul prenatal, screeningul genetic, sfatul genetic.16.Registre genetice. Organizarea depistării și recenzării copiilor cu anomalii congenitale. Diagnosticul "de registru". Prelucrarea datelor. Fișa de recenzare a copiilor cu anomalii congenitale. Alte tipuri de registre (hipercolesterolemie familială, cancere familiale, etc.)17.Dispensarizarea și integrarea socioprofesională a persoanelor cu anomalii congenitale și boli genetice.b.Submodul de PediatrieCreșterea și dezvoltarea copilului; hipotrofia staturo-ponderală; retardul psiho-motor; dizabilitatea intelectuală;Principii de dietetică pediatrică; malnutriția; obezitatea;Febra la copil.Boli ale aparatului respirator: infecții ale căilor respiratorii superioare; boli ale căilor respiratorii inferioare; obstrucții bronșice localizate; astmul bronșic; pneumoniileBoli cardiovasculare: boli congenitale structurale ale inimii și/sau ale vaselor; malformații congenitale cianogene și necianogene; cardiomiopatii; insuficiența cardiacă; șocul; hipertensiunea arterialăBoli ale aparatului digestiv: boli ale mucoasei bucale și gingivale; anomaliile dentare; gastrite, gastroduodenie, ulcer gastro-duodenal; hernia diafragmatică; stenoza congenitală hipertrofică de pilor; abdomenul acut; megacolonul congenital aganglionar; boli diareice; fibroza chistică; enteropatia glutemică; boala cronică hepatică.Boli ale aparatului renourinar: glomerulonefrite; sindromul nefrotic; tubulopatii; infecția urinarăBoli hematologice: patologia eritrocitară; patologia leucocitară; hemostaza normală și patologică; tulburări vasculare;Boli neoplazice: leucemiile acute; limfoame; boala Hodgkin; tumora Wilms; neuroblastom; histiocitoza X.Boli nutriționale, metabolice și endocrine: rahitismul; diabetul zaharat; hipotiroidismul; patologia pubertarăBolile alergice: astmul bronșic, boli reumatice.c.Submodul de Obstetrică Ginecologie - 1 lunăConsultația medico-genetică preconcepțională și prenatală în obstetrică.Metodele contemporane de investigație în obstetrică.Diagnosticul de sarcină. Aprecierea termenului de sarcină și a datei probabile a nașterii.Conduita gravidelor în perioada antenatală.Perioadele critice în dezvoltarea intrauterină a fătului.Bolile genetice ale aparatului reproductiv: malformațiile congenitale ale organelor genitale;Stările intersexuale;Tulburările de reproducere: infertilitatea, avorturile spontane.Depistarea malformațiilor fetale.Profilaxia bolilor ereditare.Tactica obstetricală în naștere în cazul malformațiilor fetale.Medicamentele și sarcina. Influența asupra fătului.Mortalitatea perinatală. Nivelul, structura și profilaxia.Factorii de risc în patologia perinatală.Sarcina gemelară. Clasificarea. Diagnosticul. Evoluția și conduita în timpul sarcinii și nașterii.Nașterea prematură. Conduita și asistența medicală în naștere.Moartea intrauterină a produsului de concepție. Diagnosticul. Tactica obstetricală.Cuplul steril. Clasificarea. Sterilitatea de etiologie genetică.Stările de fond și precanceroase ale organelor genitale feminine.Cancerele genitale. Etiopatogenia. Clasificarea. Clinica. Terapia.Sănătatea reproducerii și planificarea familială.d.Submodulul de Medicină internăManifestările cardinale ale bolilor: durerea, modificări ale temperaturii corpului, disfuncții ale sistemului nervos și ale organelor de simț, convulsii, vertij; tulburări ale funcțiilor respiratorii și circulatorii; tulburări ale funcțiilor gastrointestinale și reno-urinare; tulburări ale funcției reproductive și sexuale.Afecțiuni ale sistemului cardiovascular: bolile valvulare ale inimii; tulburările de ritm și de conducere; cardiomiopatii; insuficiența cardiacă; cardiopatia ischemică și hipercolesterolemia familială; hipertensiunea arterială; boala tromboembolică; bolile arterelor periferice; electrocardiograma, metode neinvazive de examen al inimii; Afecțiuni ale aparatului respirator: astmul bronșic; cancerul bronhopulmonar; insuficiența respiratorie.Afecțiuni ale rinichilor și tractului urinar: glomerulopatii, tubulopatii, rinichiul polichistic, insuficiența renală acută și cronică; tumorile tractului urinar.Afecțiuni ale aparatului digestiv: ulcerul gastric și duodenal, cancerele tubului digestiv; hemocromatoza; maldigestia și malnutriția.Afecțiuni ale sistemului imun, ale țesutului conjunctiv și ale articulațiilor: boala complexelor imune, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă; spondilita ankilozantă.Afecțiuni hematologice și oncologice: anemii, coagulopatii, afecțiuni ale sistemului hematopoetic, boli neoplazice.Afecțiuni endocrinologice și metabolice: endocrinopatii; diabetul zaharat.Afecțiuni neurologice și musculare: boli demielinizante; boli metabolice ale sistemului nervos; demențe senile și presenile; distrofii musculare, miastenia gravis, paralizia periodică.2.Obiective educaționale.Însușirea cunoștințelor de bază privitoare la relațiile dintre ereditate (genom) și boală; se va insista asupra utilizării practice a principiilor de genetică fundamentală și umană folosind noțiuni din modulul 1 și exemple (probleme) de patologie genetică.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire, ierarhizate după cum urmează:a.Submodul de Genetică medicală1.Fișa de consult genetic - 100 fișe.2.Examenul fizic al pacientului – 100 examene.3.Formularea unui plan de examene clinice și paraclinice - 30 planuri.4.Sfatul genetic – 50 cazuri.5.Evaluarea riscului în anomaliile congenitale - 25 cazuri.6.Corelații genotip-fenotip în anomaliile cromozomiale – 25 cazuri.7.Corelații genotip-fenotip în boli monogenice - 25 cazuri.8.Evaluarea riscului în bolile comune – 15 cazuri.9.Predispoziția genetică în cancer - 15 cazuri.10.Condiționarea genetică a răspunsului la medicamente – 5 cazuri.11.Screeningul și diagnosticul prenatal - 15 cazuri.12.Screeningul neonatal – 10 cazuri.13.Screeningul familial - 5 cazuri.14.Dileme și conflicte etice în genetica medicală – 10 probleme.15.Registre de boli genetice.16.Dispensarizarea și integrarea socioprofesională a persoanelor cu anomalii congenitale și boli genetice – 10 planuri.b.Submodul de Pediatrie1.Examen clinic, întocmirea foilor de observație – 40;2.Prezentare de cazuri - 4;3.Interpretarea rezultatelor radiologice în afecțiunile prevăzute în tematică – 60;4.Interpretarea EKG - 20;5.Interpretarea ecocardiogramei – 20;6.Interpretarea datelor de ecografie abdominală - 20;7.Interpretarea rezultatelor examenelor hematologice (sânge periferic, măduva osoasă, ganglioni limfatici) pentru afecțiunile prevăzute în programă – 20;8.Interpretarea datelor de explorare funcțională: renală - 5; hepatică - 10; pancreatică -10;9.Interpretarea parametrilor creșterii și dezvoltării.c.Submodulul de Obstetrică Ginecologie1.Însușirea tehnicilor corecte de examinare a gravidei.2.Interpretarea testelor screening în sarcină.3.Înțelegerea modificările ecografice sugestive în patologia genetică.4.Cunoașterea și interpretarea markerilor ecografici pe fiecare aparat în funcție de trimestrul de sarcină.d.Submodul de Medicină internă1.Examen clinic, întocmirea foilor de observație - 60;2.Prezentare de cazuri – 4;3.Interpretarea examenelor radiologice în afecțiunile din tematica dată - 25;4.Interpretarea EKG – 20;5.Interpretarea principalelor date de ecocardiogramă - 5;6.Interpretarea datelor de ecografie abdominală – 5;7.Interpretarea rezultatelor endoscopice (bronhoscopie, gastroscopie, colonoscopie, rectoscopie) - câte 5 buletine pentru fiecare tehnică;8.Interpretarea rezultatelor examenelor hematologice (sânge periferic, măduvă hematogenă) pentru afecțiunile prevăzute în tematică – 10;9.Interpretarea datelor de explorare funcțională: renală - 5; hepatică - 10; pancreatică - 5. + 
Modulul 3, anul III: Genetică clinică, aferentă altor specialități – 12 lunia)Pediatrie – 4 lunib)Neonatologie - 2 lunic)Neurologie adulți – 1 lunăd)Neurologie pediatrică - 1 lunăe)Psihiatrie pediatrică – 1 lunăf)Endocrinologie - 1 lunăg)Dermatologie – 1 lună.h)Chirurgie pediatrică - 1 lunăNr. ore curs - 200.Nr. ore practică – 1800.1.Tematică.Abordarea practică a patologiei malformative și genetice se va face prin microstagii în clinici de specialitate, care vor prezenta/demonstra cazuri clinice, conduite practice, modalități terapeutice și recuperatorii pe problemele prevăzute în programa analitică a modulelor 1, 2, 4. + 
Submodul de Pediatrie – 4 luniBoli hematologice ereditare și ale sistemului imunitar (defecte de sinteză ale hemoglobinei, anemii hemolitice și hipoplastice ereditare, anomalii ale hemostazei, imunodeficiențe ereditare)Bolile metabolice congenitale (erori înnăscute de metabolism)Bolile genetice musculare și neuromusculare: miopatiile congenitale; distrofiile musculare, atrofiile musculare spinale, miotoniile și paraliziile periodice, miasteniile.Malformații congenitale ale ochiului, alte anomalii genetice: strabismul, discromatopsia, glaucomul, retinita pigmentară, degenerescența retiniană.Bolile genetice oto-rino-laringiene, ale toracelui și ale aparatului respirator: surditatea, malformațiile congenitale pulmonare, ale căilor respiratorii și ale toracelui, hernia diafragmatică; mucoviscidoza; astmul bronșic și alte boli alergice, deficiența de alfa-1-antitripsină.Bolile genetice ale sistemului cardiovascular: malformațiile congenitale cardiovasculare, boala coronariană, hipertensiunea arterială.Bolile genetice ale sistemului digestiv: malformațiile congenitale ale gurii, esofagului, abdomenului și ale tractului gastrointestinal; malformațiile congenitale ale ficatului, vezicii biliare și pancreasului; polipozele digestive; fibroza chisticăBolile genetice ale sistemului renourinar; malformațiile congenitale renourinare; anomalii tubulare renale; sindroame nefrotice, litiaza urinarăBolile genetice osteoarticulare: condrodisplaziile; osteodisplaziile; artrite și artropatii, anomalii congenitale ale membrelor, deformări scheletice.Bolile genetice ale țesutului conjunctivExplorarea metabolismului hidrocarbonatelor la copilExplorarea metabolismului lipidic la copil + 
Submodul de Neonatologie – 2 luniPerioadele dezvoltării intrauterine (perioada embrionară și perioada fetală). Embriogeneza, organogeneza și morfogeneza. Fiziologia fetală. Evaluarea fătului în timpul vieții intrauterine. Evaluarea funcției placentare și a unității feto-placentare.Examenul clinic al nou-născutului.Anomalii ale creșterii și dezvoltării. Diagnosticul și tratamentul malformațiilor congenitale majore în perioada pre- și neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, anomaliile ano-rectale, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul. Hidrocefalia, luxația congenitală de șold, piciorul strâmb congenital.Bolile cromozomialeBolile mitrocondrialeTumorile congenitale.Hipotiroidismul și hipertiroidismul în perioada neonatală. + 
Submodul de Neurologie adulți – 1 lunăExamenul neurologicSindromul X-fragilBoala AlzheimerScleroza multiplă, facomatozeleParaplegia spastică ereditară + 
Submodul de Neurologie pediatrică – 1 lunăExamenul neurologic al copilului de diverse vârsteAfecțiuni neurologice în perioada de nou-născutMalformații ale SNCSindroame neurocutanate – (Recklinghausen, scleroza tuberoasă, Sturge Weber)Aspecte neurologice în anomaliile cromozomialeParaliziile cerebrale infantileBoli degenerative ale SNCTumori ale SNCAfecțiuni cerebrovasculareConvulsiile ocazionale și epilepsiaAfecțiunile nervilor cranieniSindromul hipoton la sugar și copilAfecțiunile unității motorii (afecțiuni ale neuronului motor periferic, afecțiuni ale nervilor periferici, afecțiuni ale joncțiunii neuromusculare, afecțiuni musculare)Bolile genetice ale sistemului nervos central: tulburări mentale și de comportament: dizabilitatea intelectuală, sindromul X-fragil; + 
Submodul de Psihiatrie pediatrică – 1 lunăExamenul psihiatric al copilului de diverse vârsteEtapele dezvoltării neuropsihiceAbordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.Probleme medicale ale adolescentului: creșterea și dezvoltarea pubertară. Aspecte de patologie specifică adolescentuluiDeficit de atenție (ADHD) și autismul, schizofrenia + 
Submodul de Endocrinologie – 1 lunăBoli genetice endocrine: bolile ereditare ale hipofizei, tiroidei, paratiroidelor; suprarenalelor; diabetul zaharat; disgeneziile gonadice. + 
Submodul de Dermatologie – 1 lunăAfecțiunile părului și unghiilor.Afecțiunile mucoasei bucale și genitale.GenodermatozeTumorile benigneCarcinoameMelanom + 
Submodul de Chirurgie pediatrică – 1 lunăProbleme comune de ortopedie pediatrică: - piciorul strâmb congenital - deformările membrelor inferioare - patologia genunchiului - displazia luxantă de șold - anomaliile congenitale ale coloanei vertebrale - torticolisul congenital - scoliozele și cifoscoliozele idiopatice ale adolescentului - anomaliile congenitale ale mâinii, cotului și articulațiilor umăruluiPalatoschizisulOmfalocelul, gastroschizisul și hernia ombilicalăMegacolonul congenital aganglionarMalformațiile anorectaleTratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomul, osteosarcomului și tumorilor de părți moiMalformațiile tractului urinar și uretero-hidronefrozaHispospadias, criptorhidia2.Obiective educaționaleÎnsușirea cunoștințelor specifice de patologie malformativă și genetică necesare optimizării diagnosticului, evaluării corecte a prognosticului și elaborării măsurilor de profilaxie.Se vor aborda capitole distincte de patologie genetică, în funcție de serviciul în care se desfășoară pregătirea, insistându-se asupra bolilor cu frecvență mai mare. + 
Modulul 4, anul IV: Genetică clinică – 12 luniNr. ore curs - 200.Nr. ore practică – 1800.1.TematicăAbordarea practică a patologiei malformative și genetice se va face prin stagii în clinici de specialitate, care pot prezenta/demonstra cazuri clinice, conduite practice, modalități terapeutice și recuperatorii pe problemele prevăzute în programa analitică a modulelor 1, 2 și 3.Activitățile practice vor fi cuplate cu prezentările teoretice (cursuri) prevăzute în programa analitică a modulelor 1, 2 și 3.Semiologie genetică: creșterea și dezvoltarea generală; extremitatea cefalică (forma și mărimea capului, faciesul, părul, ochii, nasul, gura, urechile); gâtul; toracele și spatele; abdomenul și orificiul anal; organele genitale externe; membrele și degetele (anomalii de formare, de diferențiere și de creștere); tegumentele (anomalii localizate, anomalii generalizate);Dismorfismul craniofacialSomatometriaSemne evocatoare ale bolilor geneticeMarkeri somatici genetici (variante comune, anomalii minore, anomalii majore)Consultul genetic: anamneza, examenul fizic, investigațiile paraclinice, investigațiile în anomaliile letale, examinările genetice (testele genetice)Diagnosticul clinic al bolilor genetice. Mijloace de identificare ale unor fenotipuri particulare.Diagnosticul etiologic al afecțiunilor congenitale (factori teratogeni, boli monogenice, boli mitocondriale, anomalii cromozomiale, boli poligenice multifactoriale)2.Obiective educaționaleObiectiv 1. Însușirea cunoștințelor specifice de patologie malformativă și genetică necesare optimizării diagnosticului, evaluării corecte a prognosticului și elaborării măsurilor de profilaxie. Se vor aborda capitole distincte de patologie genetică, insistându-se asupra bolilor cu frecvență mai mare.Obiectiv 2. Formarea unor aptitudini (*) și atitudini (**) specifice modulului:* Realizarea unui plan de investigare, diagnostic și îngrijire a unui bolnav cu un tip specific de boală genetică;* Coordonarea activității unei echipe de specialiști în vederea realizării planului propus (după principiul "divergenței acțiunilor și convergenței rezultatelor").* Dezvoltarea capacității de sinteză și integrare a materialului faptic provenit din surse multiple și a celei de utilizare adecvată a informațiilor bibliografice (inclusiv a celor furnizate prin rețele Medline și Internet) în scopul stabilirii diagnosticului corect și a monitorizării adecvate a bolnavilor.* Alegerea adecvată a testelor de diagnostic predictiv în cazul afecțiunilor familiale cu debut tardiv și sfătuirea pacienților în legătură cu beneficiul, limitele și riscurile acestor teste.** Formarea unei atitudini de respect și simpatie pentru bolnavul cu dizabilitate fizică sau intelectuală** Dezvoltarea capacității de a-și recunoaște propriile limite profesionale și a necesității de colaborare cu alți specialiști. + 
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:Obiectiv 1. Acumularea noțiunilor fundamentale ale geneticii umane.Obiectiv 2. Acumularea principiilor fundamentale de bioetică.Obiectiv 3. Însușirea cunoștințelor de bază privitoare la relațiile dintre ereditate (genom) și boală.Obiectiv 4. Însușirea cunoștințelor de bază privitoare la determinismul genetic al bolilor cu manifestări complexe și care se întâlnesc în serviciile de neonatologie, pediatrie, endocrinologie, dermatologie, neurologie, psihiatrie, obstetrică ginecologie, medicină internă.Obiectiv 5. Având în vedere complexitatea bolilor genetice și a particularităților lor (boli rare, afectare multisistemică, evoluție cronică, progresivă etc), conștientizarea limitelor propriilor aptitudini și solicitarea unui sprijin din partea colegilor, de alte specialități sau din specialitatea Genetică medicală, din țară și din alte centre internaționale de specialitate.Obiectiv 6. Interpretarea și integrarea rezultatelor examenelor clinice și paraclinice (efectuate de echipa de specialiști) și formularea diagnosticului (clinic și diferențial), a planului de tratament și recuperare a bolnavului și a conduitei față de familie.Obiectiv 7. Formarea capacității de comunicare a informațiilor referitoare la diagnostic și la sfatul genetic, cu obligația prezentării corecte, clare și nondirecționale a tuturor opțiunilor și a individualizării lor în funcție de nivelul educațional, socio-economic, etnic și cultural.Obiectiv 8. Respectarea confidențialității și înțelegerea dificultăților pe care le creează obligația păstrării confidențialității în situația în care rudele bolnavilor au un risc crescut de a dezvolta o boală severă, posibil a fi prevenită.Obiectiv 9. Respectarea convingerilor etice, religioase, morale ale bolnavilor și ale familiilor acestora, indiferent de propriile convingeri.SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:Obiectiv 1. Formarea unor aptitudini și atitudini specifice domeniului:– înțelegerea rolului factorilor genetici în starea de sănătate și boală;– dezvoltarea capacității de a identifica esențialul și de a realiza o sinteză a faptelor;– recunoașterea importanței studiului individual continuu și motivat, pentru actualizarea cunoștințelor.Obiectiv 2. Ilustrarea prin cazuri particulare a bolilor geneticeObiectiv 3. Ilustrarea relației medic-pacient prin cazuri practice: accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri; drepturile pacienților – reglementare legislativă; rolul comitetelor de etică din spitale.Obiectiv 4. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete: delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis; greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis; perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.Obiectiv 5. Formarea unor aptitudini și atitudini specifice Geneticii medicale în contextul în care pacientul prezintă un tablou clinic care a determinat trimiterea lui în serviciul de neonatologie, pediatrie, endocrinologie, dermatologie, neurologie, psihiatrie, obstetrică ginecologie, medicină internă etc. + 
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:Examenul de medic specialist:Probe de evaluare, specifice programului:

– probă scrisă Da
– probă de abilități/manualități Da
– examen clinic Da
 + 
TEMATICA DE EXAMEN1.PROBA SCRISĂ1.Determinismul caracterelor; genotip și fenotip2.Genomul uman3.Structura și organizarea celulară a ADN4.Cromozomii umani5.Structura și funcția genelor6.Mecanismele moleculare ale expresiei genelor7.Transmiterea informației ereditare; replicarea ADN; mitoza și meioza; fecundarea8.Ereditatea monogenică9.Ereditatea poligenică și multifactorială10.Ereditatea mitocondrială11.Variabilitatea genetică: recombinarea genetică, mutațiile, migrațiile12.Mutațiile genetice13.Polimorfismele genetice14.Clasificarea bolilor genetice15.Dezvoltarea normală și patologică. Anomalii congenitale. Teratogeneza16.Anomalii ale creșterii și dezvoltării17.Sexualizarea normală și patologică18.Dizabilitatea intelectuală19.Imunogenetica și imunopatologia20.Oncogenetica. Cancere ereditare și familiale21.Medicina genomică: medicina personalizată; medicina predictivă22.Farmacogenomica; toxigenomica; nutrigenomica; metabolomica23.Genetica populațiilor24.Epidemiologie genetică25.Bolile genetice: definiții, clasificări, frecvență, importanță26.Consultul genetic; anamneza materno-fetală și familială; evaluarea fizică a pacientului; indicațiile investigațiilor paraclinice și a testelor genetice27.Semiologia genetică. Markeri somatici genetici28.Somatometria29.Diagnosticul etiologic al afecțiunilor congenitale30.Dismorfismul cranio-facial31.Anomaliile congenitale ale gâtului, trunchiului, abdomenului și membrelor32.Boli hematologice ereditare33.Boli genetice endocrine34.Boli metabolice congenitale (erori înnăscute de metabolism)35.Boli genetice musculare și neuromusculare36.Boli genetice ale sistemului nervos central: tulburări mentale și de comportament, afecțiuni neurologice (malformații ale SNC, epilepsii, ataxii, paraplegia spastică ereditară, scleroza multiplă, facomatoze, ș.a.)37.Boli genetice oftalmologice38.Surditatea39.Boli genetice oto-rino-laringiene, ale toracelui și aparatului respirator40.Fibroza chistică (mucoviscidoza)41.Boli genetice ale aparatului cardio-vascular42.Boli genetice ale sistemului digestiv43.Boli genetice ale sistemului renourinar44.Boli genetice ale aparatului reproductiv. Stările intersexuale45.Tulburări de reproducere (infertilitate, sterilitate, boală abortivă)46.Boli genetice osteoarticulare47.Boli genetice ale țesutului conjunctiv48.Genodermatoze49.Anomalii cromozomiale și boli cromozomiale50.Bolile mitocondriale51.Sindroame plurimalformative52.Bolile comune – cu predispoziție genetică – ale adultului53.Cancere ereditare și familiale54.Farmacogenetica55.Profilaxia bolilor genetice; sfatul genetic; diagnosticul prenatal și presimptomatic;56.Screeningul neonatal, populațional, familial; registre de boli genetice57.Tratamentul bolilor genetice; terapia genică58.Probleme etice și medico-legale în abordarea patologiei genetice2.PROBA PRACTICĂ2.a. Probă de manualități1.Cariotipul și cariotiparea.2.Testul FISH3.Analiza genomică bazată pe microrețele (array-CGH)4.Genotiparea.5.Tehnici de analiză a microdelețiilor sau microduplicațiilor (Real Time – PCR; MLPA)6.Amplificarea ADN. Principiul și tehnica PCR7.Poliformismul lungimii fragmentelor de restricție (RFLPs)8.Secvențierea ADN9.Tehnici de secvențiere de generație următoare10.Tehnici de analiză a metilării11.Grupele sanguine;2.b. Probă de abilități1.Fișa de consult genetic2.Examenul fizic al pacientului3.Ancheta familială, desenarea și interpretarea unui arbore genealogic4.Somatometria5.Formularea unui plan de examene clinice și paraclinice6.Sfatul genetic7.Diagnosticul prenatal8.Screeningul prenatal9.Screeningul neonatal10.Screeningul familial11.Dispensarizarea și integrarea socioprofesională a persoanelor cu anomalii congenitale și boli genetice3.PROBA CLINICĂCazurile clinice vor fi alese din tematica probei scrise de specialitate. Proba constă în examinarea clinică și a documentației obiective (rezultatele analizelor) cu precizarea diagnosticului și a strategiei terapeutice. + 
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)1.Cariotipul și cariotiparea.2.Testul FISH3.Analiza genomică bazată pe microrețele (array-CGH)4.Genotiparea.5.Tehnici de analiză a microdelețiilor sau microduplicațiilor (Real Time – PCR; MLPA)6.Amplificarea ADN. Principiul și tehnica PCR7.Poliformismul lungimii fragmentelor de restricție (RFLPs)8.Secvențierea ADN9.Tehnici de secvențiere de generație următoare10.Tehnici de analiză a metilării11.Grupele sanguine;12.Fișa de consult genetic13.Examenul fizic al pacientului14.Ancheta familială, desenarea și interpretarea unui arbore genealogic15.Somatometria16.Formularea unui plan de examene clinice și paraclinice17.Formularea diagnosticului de boală genetică18.Sfatul genetic19.Diagnosticul prenatal20.Screeningul prenatal21.Screeningul neonatal22.Screeningul familial23.Dispensarizarea și integrarea socioprofesională a persoanelor cu anomalii congenitale și boli genetice2.DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN GENETICĂ MEDICALĂ2.1.Competența profesională intrinsecă specialitățiiDiagnosticul clinic și de laborator al bolilor de cauză geneticăManagementul pacientului cu boli genetice în servicii de specialitateConsilierea genetică în vederea profilaxiei bolilor geneticeEducația privind evitarea bolilor genetice2.2.Obligații– Etice, deontologice– ProfesionaleAtașat curriculumului, nu neapărat parte integrantă:2.3.Care sunt modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare obținerii titlului de medici specialist;2.4.Care pot fi domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist și, în ce condiții:PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUMPREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,Indiferent cine propune curriculumul, ea va fi asumată de MS, prin Comisia sa de specialitate, deci trebuie semnată de Președintele acesteia. Asumarea este un lucru foarte important pentru punerea în operă și seriozitatea demersului.Nume, prenume: Prof. Dr. Maria PuiuPREȘEDINTELE COMISIEI DE GENETICĂ MEDICALĂ A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,Semnătura:Observații:– nu trebuie uitat log-book-ul deja în uz, care fie nu se folosește, fie se folosește inadecvat. Trebuie repus pe rol și apreciat la justa valoare.– În cazul specialităților chirurgicale sau mixte este esențial, acolo fiind vorba de proceduri sau manopere în calitate de observator, ajutor sau prim operator– numărul procedurilor trebuie să fie fezabil, nu fantastic– ar fi de dorit elaborarea unei platforme electronice (log-book electronic) pentru monitorizarea pregătirii rezidenților, pe circuitul îndrumător de rezidențiat (responsabil de pregătire), centru universitar, MS ca supervizor.– o tematică de examen atașată unui curriculum nou nu poate intra pe rol decât abia atunci când vine vremea examenului pentru cei care au parcurs integral curriculumul respectiv, necum în același an cu implementarea curriculei noi. Cu alte cuvinte, peste 4 – 6 ani, din momentul aprobării, în nici un caz în 2016.(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GENETICĂ MEDICALĂ a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE + 
Definiția specialității: Specialitate care are drept obiective asistența medicală din îngrijirea acută, cronică, preventivă, de recuperare și terminală a vârstnicilor, precum și studiul procesului de îmbătrânire din punct de vedere somatic, mental, funcțional și social la nivel individual, și al problematicii legate de acest proces la nivelul societății. Medicina Geriatrică (definiție acceptată la Malta, 03/05/08; extinsă la Copenhaga 06/09/08 de către UEMS – Uniunea Europeană a Medicilor specialiști și valabilă pentru toate țările din Europa) este o specialitate medicală având ca obiect aspecte fizice, mentale, funcționale și sociale ale îngrijirilor acute, cronice, de recuperare, preventive și terminale adresate pacienților vârstnici.Acest grup de pacienți este considerat a prezenta un grad ridicat de fragilitate și multiple patologii active, necesitând o abordare holistică, globală. Bolile se pot manifesta diferit la vârstnici, sunt adesea dificil de diagnosticat, răspunsul la tratament adesea este întârziat și frecvent există necesitatea unui sprijin social.De aceea Medicina Geriatrică depășește medicina orientată spre organ sau sistem oferind în plus terapia în cadrul unei echipe multidisciplinare, al cărei principal obiectiv este optimizarea statusului funcțional al persoanei în vârstă, precum și ameliorarea calității vieții și a autonomiei sale.Medicina Geriatrică nu este definită în mod specific în funcție de vârsta cronologică, ci are ca preocupare afecțiunile tipice întâlnite la pacienții în vârstă. Majoritatea acestor pacienți au vârste de peste 65 de ani, dar problemele care sunt cel mai bine abordate în cadrul specialității de Medicină Geriatrică devin mult mai frecvente la grupa de vârstă de 80 de ani și peste - 80+

1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1.Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 14
MODULUL 1 GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 12 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 240 ORE/MODUL
MODULUL 2 MEDICINĂINTERNĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 5 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 100 ORE/MODUL
Modulul 3 CARDIOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 5 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 100 ORE/MODUL
Modulul 4 MEDICINĂ DE URGENȚĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 40 ORE/MODUL
Modulul 5 NEUROLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 60 ORE/MODUL
Modulul 6 PSIHIATRIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 60 ORE/MODUL
Modulul 7 REUMATOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 40 ORE/MODUL
Modulul 8 DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE, BOLI METABOLICE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 40 ORE/MODUL
Modulul 9 ENDOCRINOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 40 ORE/MODUL
Modulul 10 PNEUMOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2,5 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 50 ORE/MODUL
Modulul 11 BIOETICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 0,5 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 20 ORE/MODUL
Modulul 12 NEFROLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 40 ORE/MODUL
Modulul 13 MEDICINĂ FIZICĂ ȘI REABILITARE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 30 ORE/MODUL
Modulul 14 GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 18 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 340 ORE/MODUL
Total ore pregătire teoretică 1.200
Total ore pregătire practică 7.180

 + 
Structura programului + 
Modulul 1, anul I: GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIENr. ore curs: 240Nr. ore practică: 14401.Tematică.Tematica lecțiilor conferință:1.Gerontologia și Geriatria: definiții, istoric, încadrarea în context european și internațional2.Teoriile îmbătrânirii. Clasificarea procesului de îmbătrânire. Aspecte demografice3.Abordarea holistică, globală a pacientului vârstnic4.Evaluarea multidimensională a vârstnicului. Managementul de caz în geriatrie.5.Specificul examinării clinice a pacientului vârstnic6.Specificul manifestării bolilor la vârstnic.7.Polipatologia - comorbidități multiple caracteristice vârstnicilor.8.Polipragmazie și iatrogenie la vârstnici9.Servicii medicale progresive adaptate nevoilor variabile și în continuă schimbare ale pacientului vârstnic10.Teste utilizate la pacientul vârstnic pentru evaluare neuro-cognitivă, a dispoziției, funcțională, a performanței fizice, echilibrului, a funcției senzoriale, a statusului nutrițional, a rețelei de sprijin familial și social, a continenței11.Sindromul de fragilitate și identificarea vârstnicilor prefragili și fragili2.Obiective educaționale.3.Rezultate așteptateDeprinderea cunoștințelor teoretice și practice necesare abordării pacienților vârstnici(Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). + 
Modulul 2, anul II: MEDICINĂ INTERNĂNr. ore curs: 100Nr. ore practică. 6001.Tematică. + 
Tematica lecțiilor conferință:1.Pneumonii: microbiene, virale, cu micoplasma, chlamidia2.Astmul bronșic3.Bronhopneumopatia cronică obstructivă – Boala Pulmonară Obstructivă Cronică4.Pleurezii5.Cancerul bronhopulmonar6.Fibrozele pulmonare interstițiale difuze7.Insuficiența respiratorie acută și cronică8.Ateroscleroza. Aterotromboza9.Cardiopatia ischemică: angina pectorală instabilă, infarctul miocardic acut10.Hipertensiunea arterială esențială și secundară11.Boala varicoasă și insuficiența venoasă cronică12.Boala arterială periferică13.Gastrite14.Ulcerul gastric și duodenal15.Stomacul operat16.Hepatita cronică17.Pancreatita acută și cronică18.Patologia acută a colecistului19.Ciroza hepatică20.Tulburări funcționale digestive21.Neoplazii ale tubului digestiv22.Patologia intestinului: boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică, diverticuloze23.Glomerulonefrite acute și cronice24.Nefropatii interstițiale25.Litiaza reno-urinară26.Insuficiența renală acută27.Sindromul nefrotic. Proteinuria28.Hematuria, leucocituria și bacteriuria.29.Tumorile tractului urinar30.Echilibrul acido-bazic31.Echilibrul hidro-electrolitic32.Lupus eritematos sistemic33.Anemia feriprivă34.Anemia macrocitară35.Anemia hemolitică36.Trombocitopenia37.Leucemia limfocitară cronică + 
Baremul activităților practice:1.Teste funcționale hepatice – interpretare: 50 buletine2.Paracenteza - efectuare 20 cazuri3.Explorări paraclinice: radiologia, endoscopia, ecografia, indice gleznă-braț, scintigrafia, CT, RMN – interpretare: câte 50 buletine4.Teste funcționale renale - interpretare: 50 buletine5.Reechilibrarea acido-bazică și hidro-electrolitică – câte 10 cazuri6.Interpretare analize hematologice2.Obiective educaționale.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).Teste funcționale hepatice - interpretareParacenteza – efectuareExplorări paraclinice: radiologia, endoscopia, ecografia, indice gleznă-braț, scintigrafia, CT, RMN - interpretareTeste funcționale renale – interpretareReechilibrarea acido-bazică și hidro-electroliticăAnalize hematologice – interpretare + 
Modulul 3, anul II: CARDIOLOGIENr. ore curs: 100Nr. ore practică. 6001.Tematică + 
Tematica lecțiilor conferință1.Tulburări de ritm – inclusiv: Fibrilația atrială, Boala de nod sinusal2.Tulburări de conducere3.Hipertensiunea arterială esențială și secundară4.Hipertensiunea pulmonară5.Trombembolismul pulmonar6.Infarctul miocardic acut7.Șocul cardiogen8.Sincopa. Moartea subită9.Miocardite și cardiomiopatii10.Pericardite11.Tumorile cardiace12.Valvulopatii13.Disecția de aortă14.Endocardite15.Indicații și tratamente chirurgicale în boli vasculare16.Urmărirea bolnavilor protezați valvular. Patologia protezaților17.Indicații și tratament invaziv și chirurgical în bolile cardiace + 
Baremul activităților practice1.Electrocardiograma – efectuare și interpretare: 100 cazuri2.Ecocardiografia - interpretare: 50 cazuri3.Explorare Holter – interpretare: 30 cazuri4.Test de efort - interpretare: 20 cazuri.2.Obiective educaționale.3.Rezultate așteptateElectrocardiograma - efectuare și interpretareEcocardiografia – interpretareExplorare Holter - interpretareTest de efort – interpretare + 
Modulul 4, anul II: MEDICINĂ DE URGENȚĂNr. ore curs: 40Nr. ore practică.: 2401.Tematică + 
Tematica lecțiilor conferințăPrincipalele urgențe medicale, inclusiv diagnosticul pozitiv și diferențial la comelor. + 
Baremul activităților practice1.Instalarea unei linii venoase periferice sau centrale2.Manevre de resuscitare cardiorespiratorie3.Intubarea pacientului în urgență4.Efectuarea puncției arteriale5.Montarea sondei uretro-vezicale2.Obiective educaționale: examinarea pacientului în urgență; cunoașterea și interpretarea investigațiilor necesare în situații de urgență; recomandarea investigațiilor unui pacient în urgență; diagnosticul și tratamentul principalelor urgențe medicale3.Rezultate așteptateInstalarea unei linii venoase periferice sau centraleManevre de resuscitare cardiorespiratorieIntubarea pacientului în urgențăEfectuarea puncției arterialeMontarea sondei uretro-vezicale + 
Modulul 5, anul III: NEUROLOGIENr. ore curs: 30Nr. ore practică: 3601.Tematică + 
Tematica lecțiilor conferință1.Aspecte biologice ale îmbătrânirii normale și patologice a creierului2.Mecanismele fiziopatologice generale ale bolilor neurodegenerative. Clasificarea bolilor neurodegenerative ale vârstnicilor3.Modificări morfologice și funcționale ale circulației cerebrale legate de înaintarea în vârstăa.Arterialeb.Microcirculația cerebralăc.Autoreglarea circulației cerebrale și reactivitatea vasculară cerebrală4.Interferențe cardio-neurologice la vârstnici5.HTA, sindromul metabolic și patologia cerebrală legată de înaintarea în vârstă6.Particularități ale AVC ischemice la vârstnicia.Etiologiceb.Clinicec.Imagisticed.Evolutive (inclusiv aspecte ale potențialului neurorecuperator)e.Terapeutice7.Particularități ale AVC hemoragice la vârstnicia.Hemoragia intracerebralăb.Hemoragia subarahnoidiană8.Bolile cerebrovasculare și comorbiditățile la vârstnici9.Bolile însoțite de sindrom demențial la vârstnici – clasificare, diagnostic diferențial etiologica.Boala Alzheimeri.Etiopatogenieii.Factori de risc - conceptul de "creier la risc"; interferențe cu factorii vasculari și metabolici; perspective în terapia modificatoare a evoluției boliiiii.Definiții actuale de consens internațional: predemența, demența prodromală, MCI, tipuri de demență de tip Alzheimeriv.Evaluare clinică, neuropsihologică, imagistică, de laborator (biomarkeri)v.Terapia pacienților cu boala Alzheimerb.Demențele vascularec.Alte boli însoțite de sindrom demențial la vârstnicid.Demența asociată bolii Parkinson și boala difuză cu corpi Lewy10.Parkinsonismul la vârstnici11.Epilepsia și crizele epileptice la vârstnici12.Particularități ale traumatismelor cranio-cerebrale la vârstnici13.Neuroinfecțiile la vârstnici14.Procesele expansive intracraniene la vârstnici15.Alterările stării de conștiență la vârstnici16.Polineuropatii17.Radiculopatia + 
Baremul activităților practice1.Examenul fundului de ochi – 20 cazuri2.Radiografia simplă de craniu - 20 cazuri3.Examenul ultrasonografic al circulației cervico-cerebrale – 20 cazuri4.Tomodensitometrie cerebrală și medulară - 20 cazuri5.Electroencefalografia. Montajul EEG și interpretarea uzuală – 20 cazuri6.Principalele explorări electromiografice (EMG) și electroneurografice - interpretare - 20 cazuri7.Imagistica prin rezonanța magnetică a structurilor nevraxiale și periferice – 30 cazuri8.Potențiale evocate - 15 cazuri2.Obiective educaționale.3.Rezultate așteptate1.Examenul fundului de ochi – efectuare, interpretare2.Radiografia simplă de craniu - interpretare3.Examenul ultrasonografic al circulației cervico-cerebrale – interpretare4.Tomodensitometrie cerebrală și medulară - interpretare5.Electroencefalografia; interpretarea uzuală6.Principalele explorări electromiografice (EMG) și electroneurografice - interpretare7.Imagistica prin rezonanța magnetică a structurilor nevraxiale și periferice + 
Modulul 6, anul III: PSIHIATRIENr. ore curs: 30Nr. ore practică: 3601.Tematică + 
Tematica lecțiilor conferință1.Bazele biologice, psihologice și sociologice ale psihiatriei2.Examinarea pacientului psihiatric: clinică și paraclinică3.Psihopatologia descriptivă (semiologia psihiatrică)– tulburările conștienței și ale somnului– tulburările pulsiunilor instinctive– tulburările afective (tulburările dispoziției afective și tulburările anxioase)– tulburările tulburările concentrării atenției și orientării– tulburările de percepție (iluzii, halucinații)– tulburările de memorie– tulburările gândirii și limbajului, ale judecății și ale conștienței bolii– tulburările sinelui și ale imaginii de sine– tulburările voinței– tulburările activității motorii și ale comportamentului social4.Sindromologie psihiatrică– sindroame psiho-organice: demențial, delirium, amnestic organic– sindroame psihotice (funcționale): maniacal, depresiv - psihotic, halucinator, delirant, de dezorganizare, cataton și deficitar.– sindroame nevrotice (funcționale): anxios, fobic, obsesiv-compulsiv, depresiv-nevrotic, astenic, disociativ, conversiv, de somatizare.5.Psihiatria vârstei a treia (gerontopsihiatria)– Evaluare geronto psihiatrică– Asistentul specializat6.Principii clinice de evaluare– Abordarea pacientului vârstnic– Evaluarea pacientului psihogeriatric– Recunoașterea simptomatologiei clinice psihiatrice în cadrul îmbătrânirii cerebrale– Evaluarea pacientului vârstnic psihogeriatric– Neuroimagistica pacientului vârstnic– Evaluarea neuropsihologică– Demența– Importanța valorilor culturale în procesul de îmbătrânire cerebrală7.Principii generale ale tratamentului psihiatric la vârstnic– Psihoterapia– Farmacoterapia– Terapia electroconvulsivantă la vârstnic– Spitalizarea și îngrijirea paleativă– Spiritualitatea și psihogeriatria– Valențe etice în psihogeriatrie8.Tulburări Psihiatrice– Tulburări de memorie– Demența de tip Alzheimer:– Definiție, criterii de diagnostic– Perspectiva epidemiologică– Diagnostic diferențial față de demența nonAlzheimer– Evaluare neuropsihologică– Imagistica structurală– Imagistica funcțională– Teste electrofiziologice– Biomarkeri– Evoluție naturală - prognostic, evaluare clinică globală, evaluarea depresiei, evaluarea deficitului cognitiv, evaluarea gradului de autonomie funcțională, evaluarea tulburărilor comportamentale– Managementul medicoterapeutic al DA– Prevenția și predicția în abordarea deficitului cognitiv în stadiile prodromale– Stadiul clinic moderat-ușor și moderat– Îngrijirea pacientului cu forma severă de DA– Stadiul terminal– Comorbidități și abordarea lor– Managementul simptomatologiei psihiatrice:– Instituționalizarea– Îngrijitorul și calitățile lui– Evaluarea riscului de îmbolnăvire al îngrijitorului– Consilierea familială– Legislație– Suport comunitar– Demența Vasculară– Demența cu Corpi Lewy– Demența frontotemporală– Agitația psihomotorie și Delirul– Delirium (ideile delirante)– Depresia– Tulburarea afectivă bipolară– Suicidul– Psihozele vârstnicului– Anxietatea– Tulburările de personalitate la pacientul vârstnic– Tulburări somatoforme– Tulburări de somn– Sexualitate și tulburările sexuale la vârstnic– Pacientul vârstnic cu declin intelectual9.Asistența terapeutică în psihiatrie– farmacoterapie psihotropă specifică– antipsihoticele: convenționale, atipice, stabilizatori ai dopaminei– antidepresivele:– triciclice, tetraciclice, IMAO, RIMA– moderne: SSRI, SNRI, NRI, NASSA, SARI– timostabilizatori: sărurile de Litiu, anticonvulsivante: carbamazepină, valproat, lamotrigină– anxiolitice: benzodiazepine și nonbenzodiazepinice– hipnotice– medicamente folosite în tratamentul demenței: anticolinesterazice, memantin– psihoterapie (individuală sau de grup): psihanalitică, psihodinamică; cognitiv- comportamentală; sistemică familială + 
Baremul activităților practiceEvaluare clinică și metode de investigație psihogeriatrică (bateria gerontoneuropsihologică) - 50 cazuri2.Obiective educaționale.3.Rezultate așteptateEvaluare clinică și metode de investigație psihogeriatrică + 
Modulul 7, anul III: REUMATOLOGIENr. ore curs: 40Nr. ore practică: 2401.Tematică + 
Tematica lecțiilor conferință1.Structura și funcțiile sistemului imun2.Inflamația în bolile reumatologice3.Medicamente modificatoare de boală nonbiologice folosite în Reumatologie4.Artrita psoriazică5.Poliartrita reumatoidă5.Lupusul eritematos sistemic6.Dermato-polimiozita7.Boala artrozică vertebro-periferică8.Sindroame dureroase loco-regionale9.Fibromialgia10.Periartrita scaplo-humerală11.Sindroamele canalare de membru superior12.Guta și alte artrite induse de microcristale13.Artrite infecțioase14.Manifestări reumatice în alte afecțiuni15.Necroze aseptice de os și osteocondrite16.Osteoporoza și osteomalacia17.Boala Paget a osului18.Sindroame paraneoplazice musculo-scheletice + 
Baremul activităților practice1.Interpretarea investigațiilor de laborator (teste de laborator pentru depistarea procesului inflamator, examenul lichidului sinovial, imunograma) și imagistice specifice2.Examenul lichidului sinovial3.Injecții intraarticulare (tehnică, indicații, contraindicații)2.Obiective educaționale.3.Rezultate așteptate1.Interpretarea investigațiilor de laborator (teste de laborator pentru depistarea procesului inflamator, examenul lichidului sinovial, imunograma) și imagistice specifice2.Examenul lichidului sinovial – interpretare3.Injecții intraarticulare (tehnică, indicații, contraindicații) + 
Modulul 8, anul III: DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE, BOLI METABOLICENr. ore curs: 40Nr. ore practică: 2401.Tematică + 
Tematica lecțiilor conferință1.Diabetul zaharat2.Hiperlipoproteinemiile3.Obezitatea4.Comele diabetice5.Explorări în patologia metabolică + 
Baremul activităților practice1.Testul oral de toleranță la glucoză2.Profil dislipidemic - interpretare: 20 buletine3.Reechilibrarea diabetului decompensat – rezolvarea a 10 cazuri4.Dietoterapia - întocmirea a câte 5 regimuri alimentare pe grupe de afecțiuni2.Obiective educaționale.3.Rezultate așteptate1.Testul oral de toleranță la glucoză – efectuare, interpretare2.Profil dislipidemic - interpretare3.Dietoterapia + 
Modulul 9, anul III: ENDOCRINOLOGIENr. ore curs: 40Nr. ore practică: 2401.Tematică + 
Tematica lecțiilor conferință1.Patologia tiroidiană2.Sindroame de hipofuncție și hiperfuncție corticosuprarenaliană3.Menopauza. Tulburări de dinamica sexuală4.Neuroendocrinologia sistemului hipotalamo-hipofizar, sistemul neuroendocrin difuz cerebral și periferic5.Patologia hipofizară6.Patologie paratiroidiană7.Urgențe endocrine + 
Baremul activităților practice1.Examenul clinic în endocrinopatii – 20 examinări practice2.Radiografia craniană de profil pentru șa turcească - 20 interpretări3.Scintigrafia și radioiodocaptarea tiroidiană – interpretare 5 buletine4.Principiile dozărilor hormonale și interpretarea rezultatelor - 10 interpretări2.Obiective educaționale.3.Rezultate așteptate1.Examenul clinic în endocrinopatii2.Radiografia craniană de profil pentru șa turcească - interpretare3.Scintigrafia și radioiodocaptarea tiroidiană – interpretare4.Principiile dozărilor hormonale și interpretarea rezultatelor – interpretare + 
Modulul 10, anul IV: PNEUMOLOGIENr. ore curs: 50Nr. ore practică: 3001.Tematică + 
Tematica lecțiilor conferință1.Abcesul pulmonar2.Bronșiectazia3.Tumori pulmonare (altele decât Cancerul bronhopulmonar)4.Patologia mediastinului5.Tuberculoza pulmonară6.Alveolite fibrozante7.Sindromul de apnee în somn + 
Baremul activităților practice1.Interpretarea investigațiilor imagistice (radiografii și tomografia computerizată) pulmonare – interpretare: 50 buletine2.Efectuarea și interpretarea rezultatelor spirometrice - 20 buletine3.Toracocenteza – efectuare și interpretare – 10 cazuri2.Obiective educaționale.3.Rezultate așteptate1.Investigații imagistice (radiografii și tomografia computerizată) pulmonare - interpretare2.Spirometria – efectuare, interpretare3.Toracocenteza + 
Modulul 11, anul IV: BIOETICĂNr. ore curs: 20Nr. ore practică: 601.Tematică + 
Tematica lecțiilor conferințăI.Introducere în Bioetică – 2 ore1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2.Contextul apariției bioeticii3.Definirea bioeticii4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Teorii și metode în bioeticăII.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III.Relația medic-pacient I – 2 ore1.Valori ale relației medic-pacient2.Paternalism versus autonomie3.Modele ale relației medic-pacient4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Relația medic-pacient II - 2 ore1.Consimțământul informat2.Confidențialitatea în relația medic-pacient3.Relația medic-pacient minor4.Acte normative care reglementează relația medic - pacientV.Greșeli și erori în practică medicală – 2 ore1.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Managementul greșelii și erorii medicale în practică medicalăVI.Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1.Libertatea procreației2.Dileme etice în avort3.Etica reproducerii umane asistate medical4.Probleme etice în clonarea reproductivăVII.Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Probleme etice în stările terminale3.Tratamente inutile în practică medicală4.Eutanasia și suicidul asistat5.Îngrijirile paliativeVIII.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1.Donarea de organe de la cadavru2.Donarea de organe de la persoana vie3.Etica alocării de resurse în transplantIX.Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.Terapia genică6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.Comitetele de etică a cercetării6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică + 
Baremul activităților practiceI.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1.Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1.Valoarea și limitele consimțământului informat în practică medicală curentă2.Valoarea și limitele confidențialității în practică medicală curentă3.Rolul comunicării în relația medic-pacientIV.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1.Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2.Drepturile pacienților - reglementare legislativă3.Rolul comitetelor de etică din spitaleV.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore + 
Modulul 12, anul IV: NEFROLOGIENr. ore curs: 40Nr. ore practică: 2401.Tematică + 
Tematica lecțiilor conferință1.Semiologia aparatului urinar2.Tulburările hidrice și electrolitice3.Tulburările echilibrului acidobazic4.Bolile glomerulare5.Nefropatia diabetică6.Hipertensiunea arterială renovasculară și renoparenchimatoasă7.Infecțiile tractului urinar8.Nefrolitiaza și nefrocalcinoza9.Nefropatii tubulointerstițiale10.Nefropatii vasculare12.Boala cronică de rinichi13.Insuficiența renală acută și cronică + 
Baremul activităților practice1.Interpretarea investigațiilor imagistice renale (radiografia renală simplă, radiourografia cu/fără compresie, cu/fără cistografie, pielografia ascendentă, arteriografia renală, nefrograma izotopică, nefroscintigrama, ultrasonografia aparatului urinar, tomografia computerizată, uro-CT, RMN)2.Examen sumar de urină, examenul urinii pe 24 ore3.Examen bacteriologic al urinii4.Probe funcționale glomerulare5.Probe funcționale tubulare6.Criterii medicale pentru dializă2.Obiective educaționale.3.Rezultate așteptate1.Investigații imagistice renale (radiografia renală simplă, radiourografia cu/fără compresie, cu/fără cistografie, pielografia ascendentă, arteriografia renală, nefrograma izotopică, nefroscintigrama, ultrasonografia aparatului urinar, tomografia computerizată, uro-CT, RMN) – interpretare2.Examen sumar de urină, examenul urinii pe 24 ore - interpretare3.Examen bacteriologic al urinii – interpretare4.Probe funcționale glomerulare - interpretare5.Probe funcționale tubulare – interpretare6.Criterii medicale pentru dializă – interpretare + 
Modulul 13, anul IV: MEDICINĂ FIZICĂ ȘI REABILITARENr. ore curs: 30Nr. ore practică: 1201.Tematică + 
Tematica lecțiilor conferință1.Patologia degenerativă articulară (articulații periferice, coloana vertebrală) și abarticulară la vârstnic. Sindroame algice regionale2.Boala artrozică vertebro-periferică3.Periartrita scapulo-humerală4.Sindroame canalare de membru superior5.Spondilartritele seronegative: SA, artrita psoriazică, artritele enteropatice, artritele reactive (diagnostic și tratament medicamentos)6.Afecțiuni reumatismale secundare (infecțios, metabolic, endocrin, neuropatic) la vârstnic7.Afecțiuni sechelare posttraumatice ale aparatului locomotor și stări postchirurgicale ortopedice (artroplastii, osteosinteze, etc.)8.Obiective în profilaxia, terapia osteoarticulară postacută, cronică, recuperatorie9.Recuperarea medicală prin mijloacele balneo-fizio-kinetice. Principii fundamentale10.Recuperarea balneară + 
Baremul activităților practice1.Buletine de analize inflamatorii, imunologice și reumatice: 20 de buletine (interpretare)2.Tehnici terapeutice infiltrative articulare și periarticulare și aplicații3.Explorări imagistice osteoarticulare, radiologice, scintigrafice, RMN, artroscopice: 20 de buletine (interpretare)4.Teste funcționale neuro-musculare: EMG, viteza de conducere, curba I/t: 10 examene (interpretare)2.Obiective educaționale.3.Rezultate așteptate1.Buletine de analize inflamatorii, imunologice și reumatice – interpretare2.Tehnici terapeutice infiltrative articulare și periarticulare și aplicații3.Explorări imagistice osteoarticulare, radiologice, scintigrafice, RMN, artroscopice – interpretare4.Teste funcționale neuro-musculare: EMG, viteza de conducere, curba I/t – interpretare + 
Modulul 14, anul IV, V: GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIENr. ore curs: 340Nr. ore practică: 21401.Tematică + 
Tematica lecțiilor conferință1.Gerontologia și Geriatria: definiții, istoric2.Teoriile îmbătrânirii. Clasificarea procesului de îmbătrânire. Aspecte demografice3.Evaluarea multidimensională a vârstnicului4.Modificări ale sistemului nervos în cursul îmbătrânirii normale5.Accidentele vasculare cerebrale6.Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene la vârstnic7.Tremorul esențial8.Tulburările de dispoziție la vârstnic. Depresia și anxietatea9.Tulburări ale funcției neuro-cognitive la vârstnici10.Tulburări ale somnului la vârstnici. Sindromul picioarelor neliniștite11.Îmbătrânirea senzorială12.Sindromul de instabilitate și căderile la vârstnici. Hipotensiunea ortostatică.13.Modificări ale aparatului cardio-vascular în cursul îmbătrânirii normale14.Hipertensiunea arterială esențială și secundară la vârstnici15.Cardiopatia ischemică acută și cronică (boala coronariană ischemică acută și cronică)16.Tulburările de ritm și conducere17.Insuficiența cardiacă la vârstnic18.Afecțiuni vasculare periferice arteriale și venoase. Sindromul de ischemie periferică19.Modificări ale aparatului respirator în cursul îmbătrânirii normale20.Boala pulmonară obstructivă cronică21.Cordul pulmonar cronic22.Modificări ale aparatului digestiv în cursul îmbătrânirii normale23.Boala de reflux gastro-esofagian. Hernia gastrică trans-hiatală.24.Patologia ischemică digestivă (infarctul mezenteric) și angiodisplazia intestinală25.Pancreatita cronică26.Colecistopatia cronică27.Tulburări de tranzit: constipația, diareea. Incontinența fecală28.Formațiuni tumorale la nivelul aparatului digestiv la vârstnic (stomac, colon, rect) (diagnostic, principii de tratament)29.Modificări ale aparatului uro-genital în cursul îmbătrânirii normale30.Infecțiile urinare joase și înalte31.Boala cronică de rinichi la vârstnic32.Hipertrofia benignă și cancerul de prostată (elemente de diagnostic)33.Uropatia obstructivă (diagnostic, principii de conduită terapeutică)34.Retenția acută și cronică de urină35.Incontinența urinară36.Modificări ale sistemului osteo-articular în cursul îmbătrânirii normale37.Polimialgia reumatică și arterita cu celule gigante38.Guta. Hiperuricemii, diateze urice la vârstnic39.Patologia degenerativă articulară la vârstnici40.Afecțiuni reumatismale inflamatorii la vârstnici41.Osteoporoza și osteomalacia42.Boala Paget a osului43.Modificări ale sistemului hematopoietic în cursul îmbătrânirii normale44.Sindroamele anemice la vârstnic45.Sindroame limfoproliferative acute și cronice la vârstnic46.Tulburările de coagulare la vârstnic. Terapia antiagregantă și anticoagulantă.47.Modificări ale sistemului endocrin în cursul îmbătrânirii normale48.Hipotiroidismul și hipertiroidismul la vârstnic49.Menopauza50.Sindromul de îmbătrânire masculină51.Tulburări ale metabolismului lipidic la vârstnic52.Diabetul zaharat la vârstnic53.Nutriția vârstnicului. Obezitatea. Sindromul hipoanabolic. Malnutriția.54.Sindromul de fragilitate la vârstnic55.Afecțiuni dermatologice la vârstnici – principii de diagnostic și tratament în prurit, dermatite, psoriazis, leziuni ulcerative, infecții cutanate56.Riscurile spitalizării vârstnicului. Sindromul de imobilizare. Escarele57.Particularități ale farmacoterapiei la vârstnici. Iatrogenia58.Îngrijirea paleativă. Principii de tratament al durerii59.Principii de recuperare la vârstnic60.Instituționalizarea. Legislația privind protecția vârstnicilor61.Urgențe în geriatrie + 
Baremul activităților practice1.Interpretarea examenului radiologic la afecțiunile prevăzute în tematică: 200 cazuri2.Interpretarea electrocardiogramei: 200 cazuri3.Interpretarea explorării Holter: 50 cazuri4.Interpretarea principalelor date de ecocardiografie pentru patologia prevăzută în tematică: 100 cazuri5.Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 200 cazuri6.Interpretarea rezultatelor examenului sângelui periferic și al măduvei osoase pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică: 30 cazuri7.Infiltrația paravertebrală, intraarticulară, periarticulară: 20 cazuri8.Ecografia abdominală - interpretare: 50 cazuri9.Ecografie vasculară – interpretare: 50 cazuri10.Evaluarea stării de nutriție la vârstnic - 100 cazuri11.Evaluare cognitivă la vârstnic – 100 cazuri12.Evaluarea capacității funcționale a vârstnicului - 100 cazuri13.Evaluarea echilibrului și a riscului de cădere la vârstnici – 100 cazuri2.Obiective educaționale.3.Rezultate așteptate + 
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:Deprinderea cunoștințelor teoretice și practice necesare abordării pacienților vârstnici + 
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:● Absolvenții trebuie să:1.mențină o abordare profesională a pacientului vârstnic2.ia în considerare diversele mituri și stereotipuri legate de vârstnici3.respecte demnitatea individuală, indiferent de vârstă, rasă, culoare, religie sau boală4.recunoască faptul că discriminarea vârstnicilor ("ageism") poate afecta îngrijirea optimă a acestor pacienți5.recunoască heterogenitatea vârstnicilor și faptul că fiecare persoană trebuie privită ca o entitate aparte6.comunice adecvat cu persoanele în vârstă, inclusiv cu pacienții cu afectare cognitivă sau cu tulburări senzoriale● Absolvenții trebuie să fie în măsură să descrie:1.teoriile îmbătrânirii: biochimice, moleculare, celulare, genetice și psihosociale;2.modificările anatomice, histologice și fiziologice asociate cu îmbătrânirea;3.patologia asociată cu îmbătrânirea normală;4.manifestarea atipică (nonspecifică) a bolilor la vârstnici;5.principiile medicinei bazate pe dovezi și utilizarea ghidurilor în îngrijirea persoanelor vârstnice și foarte în vârstă, luând în considerare polimorbiditatea și disponibilitatea redusă a datelor din studii dedicate vârstnicilor.● Absolvenții trebuie să fie capabili de a:1.descrie fiziopatologia, evaluarea, diagnosticul, managementul și strategiile preventive pentru cele mai frecvente sindroame geriatrice, inclusiv:– durerea cronică;– demența și delirul;– abuzul asupra vârstnicilor: fizic, psihologic, financiar și sexual;– căderile și tulburările de motilitate;– tulburările auzului și vederii;– malnutriția și sarcopenia;– escarele;– incontinența de urină și materii fecale.2.descrie aspecte speciale ale fiziopatologiei, evaluării, diagnosticului, managementului și strategiilor preventive pentru afecțiuni frecvent întâlnite la vârstnici, precum:– boli cardiovasculare (inclusiv insuficiența cardiacă, hipertensiunea arterială);– boli cerebrovasculare și accidentul vascular cerebral;– bronhopneumopatia cronică obstructivă și pneumoniile;– depresia;– diabetul zaharat;– tulburări ale echilibrului hidric;– osteoporoza;– insuficiența renală.● Absolvenții trebuie să dețină capacitatea de a:1.efectua anamneza pacientului geriatric, inclusiv de la aparținători2.efectua evaluarea geriatrică utilizând o evaluare standardizată (bazată pe teste validate) a:– activităților cotidiene bazale (ADL) și complexe (IADL);– funcției cognitive;– mersului și echilibrului;– funcției auditive;– dispoziției;– nutriției;– funcției vizuale.● Absolvenții trebuie să fie în măsură să descrie următoarele concepte:1.efectul îmbătrânirii asupra farmacodinamiei și farmacocineticii;2.complianța la medicație și factori care afectează această complianță;3.practică prescrierii în siguranță și adecvată a terapiilor la vârstnici, luând în considerare fiziologia diferită, interacțiunile medicamentoase, patologia multiplă (polipatologia) și reacțiile adverse medicamentoase;4.detectarea și managementul subutilizării sau suprautilizării medicației (inclusiv utilizarea neadecvată a medicamentelor) precum și polipragmazia la vârstnici;5.integrarea preferințelor și a valorilor pacientului în deciziile referitoare la terapia medicamentoasă.● Absolvenții trebuie să fie capabili de a:1.defini conceptele Clasificării Internaționale a Funcționalității, Dizabilității și Sănătății (Internațional Classification of Functioning, Disability and Health = ICF);2.defini conceptul de fragilitate la vârstnici;3.defini evaluarea geriatrică mutidimensională și de a enumera componentele sale;4.interpreta rezultatele evaluării geriatrice și de a propune etape ale diagnosticului, terapiei și managementului rezultatelor anormale;5.recunoaște rolul factorilor sociali, de mediu și al experienței de viață în îngrijirea pacientului vârstnic;6.recunoaște rolul protezelor, ortezelor și a mijloacelor de facilitare (ex. proteza auditivă, mijloace de facilitare a utilizării toaletei, a transferului, a deplasării) în managementul pacienților vârstnici cu limitări funcționale.● Absolvenții trebuie să fie în măsură să descrie aspecte etice și legale relevante legate de îngrijirea pacientului vârstnic, inclusiv:1.luarea deciziilor în cazul pacienților cu afectarea capacității mentale de a lua decizii, inclusiv conceptele de interes al pacientului și directive anticipate;2.concepte etice ca bază a deciziilor medicale, precum conceptul celor patru principii: autonomie, binefacere, non-maleficiență și justețe;3.aspecte etice și legale specifice țării privind:– nutriția artificială și hrănirea artificială;– decizii privitoare la resuscitarea cardiopulmonară;– întreruperea sau non-administrarea terapiei medicale;– eutanasia și decesul asistat (practicat în unele țări, ilegal în multe altele).● Absolvenții trebuie să dețină capacitatea de a:1.descrie rolurile profesioniștilor implicați în îngrijirea vârstnicilor, de exemplu asistente medicale, fizioterapeuți, specialiști în terapie ocupațională, asistenți sociali, farmaciști clinicieni, dieteticieni, psihologi, specialiști în logopedie și terapie lingvistică, asistenți pentru sprijin spiritual;2.discuta importanța și rolul activităților și al întâlnirilor organizate în cadrul unei echipe multidisciplinare pentru asigurarea îngrijirii vârstnicilor.● Absolvenții trebuie să dețină capacitatea de a descrie concepte ale evaluării și managementului pacienților vârstnici în diverse medii, incluzând:1.asistența primară și comunitară;2.asistența spitalicească acută și asistența de urgență;3.recuperarea intraspitalicească și în sistem ambulator;4.îngrijirea de lungă durată instituțională și non-instituțională;5.îngrijirea paleativă și terminală.● Absolvenții trebuie să fie în măsură să descrie în linii generale:1.organizarea asistenței medicale spitalicești și ambulatorii precum și a asistenței sociale pentru vârstnici la nivel regional/național, inclusiv transferul între diversele medii de asistență și continuitatea îngrijirii;2.definirea serviciilor relevante și să le raporteze contribuția la îngrijirea vârstnicilor în context regional/național, de exemplu: servicii pentru asigurarea continenței, servicii pentru prevenirea căderilor, asistență intermediară, psihogeriatrie (psihiatria vârstnicilor), ortogeriatrie, îngrijire paleativă, medicina stroke-ului (asistență dedicată vârstnicilor cu accident vascular);3.definirea interacțiunii dintre serviciile medicale și sociale în asigurarea îngrijirii de lungă durată a vârstnicilor și descrierea serviciilor disponibile la nivel regional, de exemplu: îngrijire continuă, îngrijiri în spații rezidențiale pentru vârstnici, asistență în cămine-spital, îngrijiri comunitare la domiciliu, îngrijiri comunitare tip nursing, asistență intermediară (recuperare la domiciliu sau în spații rezidențiale sau în spitale locale, comunitare), îngrijire pentru reducerea solicitării aparținătorilor ("respite care");4.aspecte specifice regionale/naționale și internaționale legate de demografia, epidemiologia și costurile asistenței medicale ale vârstnicilor;5.probleme regionale/naționale ale minorităților etnice în contextul îmbătrânirii;6.ajutoarele și alocațiile financiare specifice regionale/naționale și public/private pentru pacienții vârstnici. + 
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:Rezultatele așteptate sunt reprezentate de îndeplinirea Scopului și Obiectivelor Educaționale. În acest context:● Absolvenții vor fi capabili să:1.mențină o abordare profesională a pacientului vârstnic;2.ia în considerare diversele mituri și stereotipuri legate de vârstnici;3.respecte demnitatea individuală, indiferent de vârstă, rasă, culoare, religie sau boală;4.recunoască faptul că discriminarea vârstnicilor ("ageism") poate afecta îngrijirea optimă a acestor pacienți;5.recunoască heterogenitatea vârstnicilor și faptul că fiecare persoană trebuie privită ca o entitate aparte;6.comunice adecvat cu persoanele în vârstă, inclusiv cu pacienții cu afectare cognitivă sau cu tulburări senzoriale.● Absolvenții vor fi în măsură să descrie:1.teoriile îmbătrânirii: biochimice, moleculare, celulare, genetice și psihosociale;2.modificările anatomice, histologice și fiziologice asociate cu îmbătrânirea;3.patologia asociată cu îmbătrânirea normală;4.manifestarea atipică (nonspecifică) a bolilor la vârstnici;5.principiile medicinei bazate pe dovezi și utilizarea ghidurilor în îngrijirea persoanelor vârstnice și foarte în vârstă, luând în considerare polimorbiditatea și disponibilitatea redusă a datelor din studii dedicate vârstnicilor.● Absolvenții vor fi capabili de a:1.descrie fiziopatologia, evaluarea, diagnosticul, managementul și strategiile preventive pentru cele mai frecvente sindroame geriatrice, inclusiv: durerea cronică, demența și delirul, abuzul asupra vârstnicilor: fizic, psihologic, financiar și sexual, căderile și tulburările de motilitate, tulburările auzului și vederii, malnutriția și sarcopenia, escarele, incontinența de urină și materii fecale.2.descrie aspecte speciale ale fiziopatologiei, evaluării, diagnosticului, managementului și strategiilor preventive pentru afecțiuni frecvent întâlnite la vârstnici, precum: boli cardiovasculare (inclusiv insuficiența cardiacă, hipertensiunea arterială), boli cerebrovasculare și accidentul vascular cerebral, bronhopneumopatia cronică obstructivă și pneumoniile, depresia, diabetul zaharat, tulburări ale echilibrului hidric, osteoporoza, insuficiența renală.● Absolvenții vor avea capacitatea de a:1.efectua anamneza pacientului geriatric, inclusiv de la aparținători2.efectua evaluarea geriatrică utilizând o evaluare standardizată (bazată pe teste validate) a: activităților cotidiene bazale (ADL) și complexe (IADL), funcției cognitive, mersului și echilibrului, funcției auditive, dispoziției, nutriției, funcției vizuale.● Absolvenții vor fi în măsură să descrie următoarele concepte:1.efectul îmbătrânirii asupra farmacodinamiei și farmacocineticii;2.complianța la medicație și factori care afectează această complianță;3.practică prescrierii în siguranță și adecvată a terapiilor la vârstnici, luând în considerare fiziologia diferită, interacțiunile medicamentoase, patologia multiplă (polipatologia) și reacțiile adverse medicamentoase;4.detectarea și managementul subutilizării sau suprautilizării medicației (inclusiv utilizarea neadecvată a medicamentelor) precum și polipragmazia la vârstnici;5.integrarea preferințelor și a valorilor pacientului în deciziile referitoare la terapia medicamentoasă.● Absolvenții vor fi capabili să:1.definească conceptele Clasificării Internaționale a Funcționalității, Dizabilității și Sănătății (Internațional Classification of Functioning, Disability and Health = ICF);2.definească conceptul de fragilitate la vârstnici;3.definească evaluarea geriatrică mutidimensională și de a enumera componentele sale;4.interpreteze rezultatele evaluării geriatrice și să propună etape ale diagnosticului, terapiei și managementului rezultatelor anormale;5.recunoască rolul factorilor sociali, de mediu și al experienței de viață în îngrijirea pacientului vârstnic6.recunoască rolul protezelor, ortezelor și a mijloacelor de facilitare (ex. proteza auditivă, mijloace de facilitare a utilizării toaletei, a transferului, a deplasării) în managementul pacienților vârstnici cu limitări funcționale.● Absolvenții vor fi în măsură să descrie aspecte etice și legale relevante legate de îngrijirea pacientului vârstnic;● Absolvenții vor deține capacitatea de a:1.descrie rolurile profesioniștilor implicați în îngrijirea vârstnicilor, de exemplu asistente medicale, fizioterapeuți, specialiști în terapie ocupațională, asistenți sociali, farmaciști clinicieni, dieteticieni, psihologi, specialiști în logopedie și terapie lingvistică, asistenți pentru sprijin spiritual;2.discuta importanța și rolul activităților și al întâlnirilor organizate în cadrul unei echipe multidisciplinare pentru asigurarea îngrijirii vârstnicilor.● Absolvenții vor deține capacitatea de a descrie concepte ale evaluării și managementului pacienților vârstnici în diverse medii, incluzând:1.asistența primară și comunitară;2.asistența spitalicească acută și asistența de urgență;3.recuperarea intraspitalicească și în sistem ambulator;4.îngrijirea de lungă durată instituțională și non-instituțională;5.îngrijirea paleativă și terminală.● Absolvenții vor fi în măsură să descrie în linii generale:1.organizarea asistenței medicale spitalicești și ambulatorii precum și a asistenței sociale pentru vârstnici la nivel regional/național, inclusiv transferul între diversele medii de asistență și continuitatea îngrijirii;2.definirea serviciilor relevante și să le raporteze contribuția la îngrijirea vârstnicilor în context regional/național, de exemplu: servicii pentru asigurarea continenței, servicii pentru prevenirea căderilor, asistență intermediară, psihogeriatrie (psihiatria vârstnicilor), ortogeriatrie, îngrijire paleativă, medicina stroke-ului (asistență dedicată vârstnicilor cu accident vascular);3.definirea interacțiunii dintre serviciile medicale și sociale în asigurarea îngrijirii de lungă durată a vârstnicilor și descrierea serviciilor disponibile la nivel regional, de exemplu: îngrijire continuă, îngrijiri în spații rezidențiale pentru vârstnici, asistență în cămine-spital, îngrijiri comunitare la domiciliu, îngrijiri comunitare tip nursing, asistență intermediară (recuperare la domiciliu sau în spații rezidențiale sau în spitale locale, comunitare), îngrijire pentru reducerea solicitării aparținătorilor ("respite care");4.aspecte specifice regionale/naționale și internaționale legate de demografia, epidemiologia și costurile asistenței medicale ale vârstnicilor;5.probleme regionale/naționale ale minorităților etnice în contextul îmbătrânirii;6.ajutoarele și alocațiile financiare specifice regionale/naționale și public/private pentru pacienții vârstnici. + 
Examenul de medic specialist:Probe de evaluare, specifice programului:– probă scrisă - Da– examen clinic - Da– proba practică - interpretare buletine de analize sau investigații imagistice din tematică - Da– probă de abilități/manualități - Nu– probă pe casetă video - Nu– probă operatorie - Nu– dizertație - Nu + 
TEMATICA DE EXAMEN1.Gerontologia și Geriatria: definiții, istoric2.Teoriile îmbătrânirii. Clasificarea procesului de îmbătrânire. Aspecte demografice3.Evaluarea multidimensională a vârstnicului4.Modificări ale sistemului nervos în cursul îmbătrânirii normale5.Accidentele vasculare cerebrale6.Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene la vârstnic7.Tremorul esențial8.Tulburările de dispoziție la vârstnic. Depresia și anxietatea9.Tulburări ale funcției neuro-cognitive la vârstnici10.Tulburări ale somnului la vârstnici. Sindromul picioarelor neliniștite11.Îmbătrânirea senzorială12.Sindromul de instabilitate și căderile la vârstnici. Hipotensiunea ortostatică.13.Modificări ale aparatului cardio-vascular în cursul îmbătrânirii normale14.Hipertensiunea arterială esențială și secundară la vârstnici15.Cardiopatia ischemică acută și cronică (boala coronariană ischemică acută și cronică)16.Tulburările de ritm și conducere17.Insuficiența cardiacă la vârstnic18.Afecțiuni vasculare periferice arteriale și venoase. Sindromul de ischemie periferică19.Modificări ale aparatului respirator în cursul îmbătrânirii normale20.Boala pulmonară obstructivă cronică21.Cordul pulmonar cronic22.Modificări ale aparatului digestiv în cursul îmbătrânirii normale23.Boala de reflux gastro-esofagian. Hernia gastrică trans-hiatală.24.Patologia ischemică digestivă (infarctul mezenteric) și angiodisplazia intestinală25.Pancreatita cronică26.Colecistopatia cronică27.Tulburări de tranzit: constipația, diareea. Incontinența fecală28.Formațiuni tumorale la nivelul aparatului digestiv la vârstnic (stomac, colon, rect) (diagnostic, principii de tratament)29.Modificări ale aparatului uro-genital în cursul îmbătrânirii normale30.Infecțiile urinare joase și înalte31.Boala cronică de rinichi la vârstnic32.Hipertrofia benignă și cancerul de prostată (elemente de diagnostic)33.Uropatia obstructivă (diagnostic, principii de conduită terapeutică)34.Retenția acută și cronică de urină35.Incontinența urinară36.Modificări ale sistemului osteo-articular în cursul îmbătrânirii normale37.Polimialgia reumatică și arterita cu celule gigante38.Guta. Hiperuricemii, diateze urice la vârstnic39.Patologia degenerativă articulară la vârstnici40.Afecțiuni reumatismale inflamatorii la vârstnici41.Osteoporoza și osteomalacia42.Boala Paget a osului43.Modificări ale sistemului hematopoietic în cursul îmbătrânirii normale44.Sindroamele anemice la vârstnic45.Sindroame limfoproliferative acute și cronice la vârstnic46.Tulburările de coagulare la vârstnic. Terapia antiagregantă și anticoagulantă.47.Modificări ale sistemului endocrin în cursul îmbătrânirii normale48.Hipotiroidismul și hipertiroidismul la vârstnic49.Menopauza50.Sindromul de îmbătrânire masculină51.Tulburări ale metabolismului lipidic la vârstnic52.Diabetul zaharat la vârstnic53.Nutriția vârstnicului. Obezitatea. Sindromul hipoanabolic. Malnutriția.54.Sindromul de fragilitate la vârstnic55.Afecțiuni dermatologice la vârstnici – principii de diagnostic și tratament în prurit, dermatite, psoriazis, leziuni ulcerative, infecții cutanate56.Riscurile spitalizării vârstnicului. Sindromul de imobilizare. Escarele57.Particularități ale farmacoterapiei la vârstnici. Iatrogenia58.Îngrijirea paleativă. Principii de tratament al durerii59.Principii de recuperare la vârstnic60.Instituționalizarea. Legislația privind protecția vârstnicilor61.Urgențe în geriatrie + 
Baremul de manevre, tehnici și activități practice:Electrocardiograma, inclusiv Holter (TA, EKG)Instalarea unei linii venoase perifericeManevre de resuscitare cardiorespiratorieIntubarea pacientului în urgențăEfectuarea puncției arterialeMontarea sondei uretro-vezicaleExamenul fundului de ochiInjecții intraarticulareSpirometriaToracocentezaParacenteza2.DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE2.1.Competența profesională intrinsecă specialității

– O viziune holistică a patologiei vârstnicului- Recomandarea de tratamente adecvate comorbidităților și cerințelor sociale ale pacienților– Abilitatea de a face distincția între patologie și efectele îmbătrânirii fiziologice, cu accent pe tratarea patologiei și favorizarea unei îmbătrâniri sănătoase
2.2.Obligații

– Orientarea spre calitatea vieții și menținerea independenței funcționale a pacienților- O abordare etică și deontologică a relației cu pacientul geriatric prin:1. interrelaționarea atât cu pacientul, cât și cu persoanele de îngrijirea acestuia pentru a asigura luarea de decizii de tratament, cu viziunea clară a efectelor imediate, pe termen mediu și lung;2. luarea deciziilor în cazul pacienților cu afectarea capacității decizionale mentale, inclusiv conceptele de interes al pacientului și directive anticipate;3. aplicarea celor patru principii: autonomie, binefacere, non-maleficiență și justețe;4. aspecte etice și legale specifice țării, conform legislației în vigoare, privind:• instituționalizare;• sesizarea serviciilor sociale;• nutriția artificială și hrănirea artificială;• decizii privitoare la resuscitarea cardiopulmonară;• întreruperea sau non-administrarea terapiei medicale;• eutanasia și decesul asistat.– Obligațiile, la nivel profesional:1. Stabilirea priorităților de tratament și îngrijire a pacientului;2. Determinarea capacității pacientului de a lua decizii;3. Prescrierea terapiei pacientului ținând cont de:• efectul îmbătrânirii asupra farmacodinamiei și farmacocineticii;• complianța la medicație și factori care afectează această complianță;• practica prescrierii în siguranță și adecvată a terapiilor la vârstnici, luând în considerare fiziologia diferită, interacțiunile medicamentoase, patologia multiplă (polipatologia) și reacțiile adverse medicamentoase;• detectarea și managementul subutilizării sau suprautilizării medicației (inclusiv utilizarea neadecvată a medicamentelor) precum și polipragmazia la vârstnici;• integrarea preferințelor și a valorilor pacientului în deciziile referitoare la terapia medicamentoasă.
2.3.Care sunt modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare obținerii titlului de medici specialist.2.4.Domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist:– competență în ecografie generală;– competență în ecografie cardiacă;– competență în ecografie vasculară;– competență în ecografie de părți moi și osteoarticulară;– competență în osteodensitometrie;– supraspecializare în psihogeriatrie;– supraspecializare în management sanitar.PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUMPREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚIIDr. Valer Donca(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA HEMATOLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA HEMATOLOGIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
2017 + 
Definiția specialității:Specializarea în Hematologie are scopul de a forma medici specialiști în domeniul hematologiei. Hematologia are drept obiect de studiu bolile de sânge, maligne și nonmaligne și ansamblul de cunoștințe și tehnici necesare diagnosticului și tratamentului corect al acestora.1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1.Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 12
MODULUL 1 Cunoștiințe generale; Hematopoieza
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 2 ore curs/săptămână
MODULUL 2 Sindroamele anemice
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 2 ore curs/săptămână
Modulul 3 Boli hematologice maligne
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 18 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 2 ore curs/săptămână
Modulul 4 Medicină internă
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 9 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 2 ore curs/săptămână
Modulul 5 Hematologie de laborator
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 2 ore curs/săptămână
Modulul 6 Neurologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 4 ore curs/săptămână
Modulul 7 Boli infecțioase
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 4 ore curs/săptămână
Modulul 8 Hemobiologie și hematologie transfuzională
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 6 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 4 ore curs/săptămână
Modulul 9 Bioetică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 4 ore curs/săptămână
Modulul 10 Transplant de celule stem hematopoietice
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 6 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 2 ore curs/săptămână
Modulul 11 Tulburări de coagulare
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 6 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 2 ore curs/săptămână
Modulul 12 OPȚIONALE (ATI, hematologie de laborator, hemobiologie și hematologie transfuzională)
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 8 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 2 ore curs/săptămână
Total ore pregătire teoretică 546
Total ore pregătire practică 5040

 + 
FIȘĂ POST REZIDENȚI HEMATOLOGIEa)Efectuează toate module teoretice și practice obligatorii, specifice Hematologieib)Deprinde abilități de diagnostic în bolile hematologice maligne și nonmalignec)Asistă și contribuie la formularea unui diagnostic complet au unei boli hematologice maligne și nonmaligne.d)Asistă și contribuie la interpretarea testelor de laborator specific hematologiei.e)Asistă și contribuie la formularea strategiei de tratament al bolilor hematologice.f)Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind protecția individuală a personalului expus profesional.g)Participă la activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).h)Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare cât și Regulamentul Intern al secției și al spitalului în care activează. Respectă reglementările de organizare a studiilor universitare de rezidențiat proprii universităților care coordonează aceste programe.i)Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul și îndrumătorul de rezidențiat.j)Respectă confidențialitatea tuturor aspectelor legate de locul de muncă, indiferent de natura acestora; normele PSI și de securitate a muncii; programul de muncă; codul de etică și deontologie profesională;k)Studiile clinice efectuate se fac obligatoriu cu avizul medicului curant al pacienților incluși și cu avizul comisiilor de etică ale spitalelor și/sau universităților. De asemenea se vor respecta standardele declarației de la Helsinki din 1975, revizuite în anul 2000.l)Să își însușească și să respecte prevederile legislației în domeniul securității și sănătății în muncă și măsurile de aplicare a acestora. Participă la instructajele periodice pe probleme de securitate și sănătate în muncă semnând fișa de instruire.m)Rezidenții efectuează concediul legal de odihnă conform programării coordonatorului de program, astfel încât să nu fie afectată pregătirea (de exemplu în cadrul unor module a căror durată depășește cel puțin dublul duratei concediului). După fiecare modul de pregătire, rezidenții au obligația să-și informeze coordonatorul sau directorul de program asupra etapei pregătirii.n)La finalul fiecărui modul de pregătire rezidenții sunt evaluați din tematica prevăzută în baremul de activități.o)Rezidenții își desfășoară întreaga activitate sub stricta supraveghere a îndrumătorului sau coordonatorului, utilizând abilitățile dobândite, în conformitate cu nivelul lor de pregătire.p)Rezidenții au dreptul să utilizeze, pentru informarea în specialitate, bibliotecile universitare și ale spitalelor în care efectuează stagiile de rezidențiat, bibliotecile electronice cu profil medical și de cercetare din instituțiile sau unitățile sanitare acreditate.q)Rezidenții pot participa la diverse forme de pregătire – cursuri, stagii și altele – conferințe și congrese în domeniul specialității, organizate pe plan național sau internațional, după informarea coordonatorului sau directorului de program și cu respectarea prevederilor Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii.r)Rezidenții au obligația să consemneze în caietul de monitorizare a pregătirii (logbook) următoarele aspecte:1)Lista cazurilor examinate conform baremului curricular, specificarea diagnosticului și, după caz, a manoperelor/procedurilor/tehnicilor efectuate, acestea fiind contrasemnate și parafate de îndrumătorul de rezidențiat;2)Detașările, perioada acestora și modulele efectuate pe durata detașării se vor efectua cu avizul coordonatorului de program;3)Modulele de pregătire, perioada în care au fost efectuate, evaluările și rezultatele obținute, cu semnătura și parafa coordonatorului sau directorului de program pentru modulul respectiv;4)Manifestările de educație medicală continuă la care au participat, cu numărul diplomei de participare;5)Lucrările științifice comunicate/publicate în situația în care respectivele manifestări științifice sunt elaborate sau finanțate cu sprijinul coordonatorului de program;6)Acuratețea datelor consemnate în caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului este certificată prin semnătură și parafă de către îndrumătorul sau responsabilul de formare în rezidențiat. + 
Structura programuluiModulul 1, anul I:Nr. ore curs: 24Nr. ore practică: 2401.Tematicăa.Hematopoieza:● Definiție● Tehnici de culturi celulare.● Structura și funcția organelor hematopoietice: măduva osoasă, organe limfoide primare (centrale) și secundare (periferice).● Hematopoieza embrio-fetală și la adult.● Reglarea hematopoiezei.● Mielograma cantitativă și calitativă.b.Seria roșie:● Eritropoieza.● Structura eritrocitului.● Sinteza hemoglobinei și Genetica hemoglobinelor.● Metabolismul fierului.● Metabolismul acidului folic și al cobalaminei.● Metabolismul energetic.● Structura și funcția hemoglobinei.● Membrana eritrocitară.● Eritrokinetica.● Metode de investigare a eritrocitelor.c.Seria granulocitară:● Granulocitul neutrofil.– Structura și funcție.– Kinetica.– Anomalii cantitative și calitative.● Granulocitul eozinofil.– Structura și funcție.– Kinetica.– Eozinopenia și eozinofilia.● Granulocitul bazofil și mastocitul.– Structura și funcție.– Kinetica.– Bazofilopenia, bazofilia și mastocitoza.d.Seria monocito-macrofagică:● Structura și funcția monocitelor și macrofagelor. Kinetica monocitelor și macrofagelor.● Anomalii ale monocitelor și macrofagelor:– Monocitopenia și monocitoza.– Tezaurismozele.– Histiocitele.– Mastocitozae.Seria limfoidă:● Structura, funcția și fenotipul limfocitelor și plasmocitului. (populații limfocitare, limfopoieza, genetica, funcția imună)● Kinetica limfocitelor și plasmocitului.● Anomalii cantitative ale limfocitelor.f.Seria megakario-trombocitară:● Structura și funcția megakariocitelor și trombocitelor.● Kinetica trombocitelor.2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 2, anul I: Sindroamele AnemiceNr. ore curs: 24Nr. ore practică: 2401.Tematică.Anemiile:● Definiție, clasificare.● Anemia aplastică.● Anemia feriprivă.● Anemiile megaloblastice.● Anemia cronică simplă.● Anemiile hemolitice:– endoeritrocitare:– prin anomalii de membrană,– prin anomalii enzimatice,– prin anomalii calitative ale globinei,– prin anomalii cantitative ale globinei (talasemii),– prin anomalii în sinteza hemului și porfirinelor.– exoeritrocitare:– autoimune,– neimunologice.● Hemoglobinuria paroxistică nocturnă.● Explorarea anemiilor hemolitice autoimune.2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 3, anul I, V: Boli hematologice maligneNr. ore curs: 154Nr. ore practică: 14401.Tematică.TEMATICĂ CURS1.Tematica cursLeucemii acute:● Leucemii acute limfoide.● Leucemii acute non-limfoide.● Leucemii bifenotipice și bilineale.● Explorarea citochimică, imunofenotipică, citogenetică și moleculară și a leucemiilor acute.Sindroame mielodisplaziceSindroame mieloproliferalive cronice:● Policitemia Vera.● Leucemia mieloidă cronică.● Metaplazia mieloidă cu mieloscleroză.● Trombocitemia hemoragică.● Sindroame mieloproliferative de tranziție● Sindroame mieloproliferative neclasificabileSindroame limfoproliferative cronice:● Clasificarea OMS a sindroamelor limfoproliferative cronice● Boala Hodgkin● Limfoproliferările cronice cu celula B– Limfoamele non-Hodgkin cu celulă B nodale și extranodale– Leucemia limfatică cronică.– Leucemia cu celule păroase– Gamapatii monoclonale– Gamapatia monoclonală benignă (de etiologie neprecizată).– Mielomul multiplu.– Macroglobulinemia Waldenstrom.– Alte gamapatii: crioglobulinemiile, boala lanțurilor grele.– Amiloidoza.● Limfoproliferările cu celulă T– Leucemiile cronice cu celulă T (Leucemia cu celule mari granulare, prolimfocitară cu celulă T, etc)– Limfoamele cu celulă T nodale și extranodale● Sindroamele limfoproliferative atipice– boala Castelman– limfadenopatia angioimunoblastică– limfoproliferările posttransplant● Explorarea imunofenotipică a limfoproliferărilor cronice.Utilizarea terapeutică a citokinelor și anticorpilor monoclonali:● Eritropoietina.● Factorii de creștere granulocitari și granulo-monocitari.● Anticorpi monoclonali.Chimioterapia în hemato-oncologie: Principii, clasificare, mecanisme de acțiune2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 4, anul II: Medicina internăNr. ore curs: 72Nr. ore practică: 7201.Tematică.● Pneumoniile.● Bronhopneumonia cronică obstructivă.● Astmul bronșic.● Cancerul bronhopulmonar.● Pleureziile.● Sindromul de compresie mediastinală.● Tuberculoza pulmonară.● Tulburări de ritm și de conducere.● Angina pectorală.● Infarctul miocardic.● Insuficiență cardiacă.● Cordul pulmonar.● Edemul pulmonar acut.● Hipertensiunea arterială.● Endocardita lentă.● Pericarditele.● Vasculite.● Tromboflebita.● Resuscitarea cardiorespiratorie.● Poliarterita cronică evolutivă.● Lupusul eritematos diseminat.● Boala ulceroasă.● Cancerul gastric.● Cancerul colonic.● Sindromul de malabsorbție.● Colecistite.● Hepatita cronică.● Cirozele.● Cancerul hepatic.● Encefalopatia portală.● Sindroamele diareice.● Nefrite acute și cronice.● Insuficiență renală acută și cronică.● Sindromul nefrotic.● Litiaza renală.● Infecțiile urinare.● Diabetul zaharat.● Hemocromatoza.● Tulburările echilibrului acido-bazic și electrolitice. Stările hiperosmolare.2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 5, anul II și opțional anul III- Hematologie de LaboratorNr. ore curs: 48Nr. ore practică: 4801.Tematica lucrărilor-conferințăAnaliza morfologică a celulelor sanguine. Microscopie măduva osoasă. Colorații specialea.Hematopoieza: generalități, celula stem, noțiunea de micromediu; hematopoieza în diferite etape fiziologiceb.Structura măduvei osoasec.Structura ganglionului limfatic, splinei, etcd.Seria eritrocitară: morfologie, citochimie, genetică, imunologie, funcțiie.Seria granulocitară: morfologie, citochimie, genetică, imunologie, funcțiif.Seria megacariocitară: morfologie, citochimie, genetică, imunologie, funcțiig.Seria monocit-macrofagică: morfologie, citochimie, genetică, imunologie, funcțiih.Seria limfatică: morfologie, citochimie, genetică, imunologie, funcții; organe limfoide centrale și secundareAnaliza automată a celulelor sanguine.i.Seria eritroidă. - parametrii hemoleucogramei automate: Hb, Ht, MCH, MCHC, RBC, MCV, RDW, număr reticulocite.j.Seria leucocitară – număr de leucocite (WBC), formula leucocitarăk.Seria trombocitară - număr de trombocite (PLT), PDW, MPVl.Erori și avantaje ale analizei automate a celulelor sanguinem.Interpretarea, comentarea și formularea elementelor de diagnostic pe baza analizei automate/limitele metodeiCitometria în Flux în Hematologie: Principii și aplicații clinicen.Istoric. Principiile fluidice ale citometriei în flux. Principiul de funcționare al citometrului în flux. Tipuri de citometre în flux. Flurocromi. Fotoreceptori. Anticorpi monoclonali. Conjugarea cu fluorocromi.o.Sortarea prin citometrie în flux.p.Citometria în flux în hematologie. Clasificările imunologice ale hemopatiilor maligne.q.Diagnosticul leucemiilor acute.r.Diagnosticul limfoproliferărilor cronices.Studiul subpopulațiilor limfocitare. Aplicații.t.Studiul conținutului de ADN.u.Diagnosticul hemoglobinuriei paroxistice nocturne (HPN)Elemente de citogenetica. Citogenetica în Hematologie: Principii și aplicații clinicev.Istoric.w.Recoltarea probelor. Prepararea probelor.x.Efectuarea culturilor. Fixarea. Prepararea lamelor. Colorațiile.y.Examinarea la microscopz.Cariotipareaaa.Nomenclatura citogeneticăbb.Tulburări de structură și număr al cromozomilorcc.Aplicații clinice în hematologiePrincipii de genetică moleculară. Biologia Moleculară în Hematologie: Principii și aplicații clinice. Oncogene în hematologiedd.Istoric.ee.Principii de bază. Structura ADN. Cromozomi și gene. Diversitatea genomică. Modificări patologice ale genelor.ff.Analiza moleculară a genelorgg.Diagnosticul molecular: southern-blot, northern-blot; hibridizare în situ; microarray; PCR; analiza funcției genelor.Diagnosticul integrat hematologic:hh.Leucemiile acute. Clasificări FAB, WHO.ii.Leucemiile acute/Diagnosticul morfologic, chitochimic, imunologic, genetic și molecular.jj.Leucemiile acute/Diagnosticul formelor individualekk.Sindroamele mielodisplazice/importanța și criteriile diagnosticului morfologicll.Sindroamele mielodisplazice. Clasificări FAB, WHO.mm.Sindroamele mielodisplazice/Diagnosticul diferitelor entităținn.Sindroamele mieloproliferative cronice/Clasificarea WHO și clasificările semimoleculareoo.Sindroamele mieloproliferative cronice/importanța diagnosticului molecularpp.Sindroamele mieloproliferative cronice/Diagnosticul diferitelor entitățiqq.Sindroamele limfoproliferative cronice. Clasificarea WHO.rr.Boala Hodgkin/Elemente de diagnostic/Importanța tabloului de laboratorss.Limfoamele nonhodgkiniene B/Elemente de diagnostic/Importanța tabloului de laborator/Importanța Diagnosticul morfologic, imunologic, genetic și molecular.tt.Limfoamele nonhodgkiniene T/NK/Elemente de diagnostic/Importanța tabloului de laborator/Diagnosticul morfologic, imunologic, genetic și molecular.uu.Leucemiile limfocitare cronice B și T/NK/Elemente de diagnostic/Importanța tabloului de laborator/Diagnosticul morfologic, imunologic, genetic și molecular. /stadializarevv.Gamopatii monoclonale maligne și benigne/Clasificări/Entitățiww.Gamopatii monoclonale maligne și benigne/Elemente de diagnostic pozitiv și diferențial între diferitele entități/StadializareHemostaza:● Structura și funcțiile plasmatice ale coagulării (factorilor de coagulare)● Hemostaza fiziologică și fibrinoliza● Reglarea hemostazei și fibrinolizei● Explorarea hemostazei și fibrinolizei– Metode de laborator pentru studiul hemostazei și coagulării> Teste pentru faza vasculară și plachetară> Teste pentru faza de coagulare> Teste pentru produși de degradare ai fibrinei (fibrinogen) și D-Dimeri> Teste pentru funcția factorului XIII> Teste de fibrinoliza> Dozarea factorilor de coagulare> Teste pentru inhibitorii fiziologici și dobândiți ai coagulării> Teste automate de coagulare> Tehnici cromogene și fluorometrice– Evaluarea inițială de laborator a coagulării> Teste de screening> Teste de confirmare> Trombocitopenie> Boala von Willebrand> Afecțiuni calitative ale hemostazei> Afecțiuni ale căii intrinseci a coagulării> Afecțiuni ale căii comune a coagulării> Afecțiuni ale căii extrinseci a coagulării> Afecțiuni cu testele de screening normale– Evaluarea preoperatorie a hemostazei– Evaluarea hemostazei neonatale2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 6, anul III Neurologie (1 lună)Nr. ore curs: 16Nr. ore practică: 801.Tematică.● Sindromul de neuron motor periferic.● Sindromul extrapiramidal.● Paraliziile nervilor cranieni.● Sindromul meningeal.● Sindromul de compresie spinală.● Hemoragia intracraniană și Accidentul vascular cerebral.● Sindromul de hipertensiune intracraniană și edemul cerebral.● Tumorile cerebrale.● Epilepsia.● Polineuropatiile.2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 7, anul III,: Boli infecțioaseNr. ore curs: 16Nr. ore practică: 801.Tematică.● Agenții infecțioși:– clasificare, genuri;– caractere specifice.● Identificarea de laborator a agenților infecțioși.● Chimioterapia antiinfecțioasă (antibacteriană, antifungică, antivirală).● Sepsisul.● Micozele sistemice.● Infecția cu HIV.● Infecția cu virusuri herpetice (V. Zoster, VEB, V. incluziilor citomegalice).● Toxoplasmoza.● Pneumocistoza.● Enterocolitele infecțioase.● Hepatitele virale.● Infecțiile la gazde imunocompromise.● Infecțiile nozocomiale.● Vaccinările (indicații, contraindicații, limite).2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 8, anul III și opțional anul III: Hemobiologie și hematologie transfuzionalăNr. ore curs: 24Nr. ore practică: 1201.Tematică.● Imunologia și genetica grupelor sanguine eritrocitare; Sisteme de grup eritrocitare cu semnificație clinică (OAB, Rh, Kell-Cellano, Kidd, Duffy-MNSs, Ja, Ii)● Sistemul HLA – imunogenetică, nomenclatură, antigene, anticorpi, domenii medicale de aplicare.● Imunologie trombocitară și granulocitară - domenii medicale de aplicare.● Indicațiile terapiei transfuzionale.● Hemovigilența.● Securitatea transfuzională de la donor la pacient● Reacțiile adverse transfuzionale: acute și întârziate, diagnostic și prevenție● Evoluția bolilor infecțioase transmise prin transfuzie.● Controlul de calitate al reactivilor, aparaturii și tehnicilor de asigurare a calității în hematologia transfuzională.● Sângele – materie primă pentru produși terapeutici salvatori de viață● Afereza terapeutică: indicație, eficiență, complicații● Managementul calității în hemoterapie2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 9, anul III, BioeticaNr. ore curs: 8Nr. ore practică: 401.Tematică.● Introducere în bioetică și concepte de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii● Greșeli și erori în practica medicală● Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane● Probleme etice în genetică și genomică● Etica cercetării pe subiecți umani2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 12, anul III: OPȚIONALESe poate alege unul sau mai multe module opționale, dar numai o singură dată. Rezidenții care nu aleg modulele opționale, pot opta pentru hematologie clinică.Modulele opționale sunt:– Hematologie de Laborator (inclusiv opțiune anatomo-patologică, flowcitometrie, biologie moleculară) – 3 luni – cu aceeași curicullum ca modulul obligatoriu– Hemobiologie și hematologie transfuzională – 3 luni – cu aceeași curicullum ca modulul obligatoriu– Anestezie – Terapie Intensivă – 2 luni + 
Tematică + 
Terapie intensivăNr. ore curs: 16Nr. ore practică: 1601.Tematică.● Terapia durerii: Opiacee; Alte analgetice● Terapia intensivă respiratorie– insuficiență respiratorie acută● Terapia intensivă neurologică– Edemul cerebral– Stările de agitație acută– Stările de comă – Metabolica– Sângerările intracraniene traumatice și netraumatice: Subarahnoidiană, Intracerebrală, Epidurală● Terapie intensive metabolic și de nutriție– Fiziopatologia tulburărilor hidroelectrolitice (deshidratări, hiperhidratări, disnatremii, diskaliemii, alterarea metabolismului calciului, magneziului, fosfatului)– Fiziopatologia tulburărilor acidobazice– Fiziopatologia diabetului zaharat: coma hiperosmolară cetozică și non-cetozică; hipoglicemia– Terapie volemică– Terapia tulburărilor hidroelectrolitice și acidobazice– Managementul glicemiei– Suportul nutrițional; Enteral și parenteral● Terapie intensive digestivă– Dozarea medicamentelor în insuficiența hepatică– Insuficiență hepatică acută fulminantă– Hemoragiile digestive superioare– Hemoragiile digestive inferioare● Terapie intensivă renală– Utilizarea diverselor droguri în insuficiența renală– Principiile terapiei de substituție renală și metodele asociate (hemodializa, dializa peritoneală, ultrafiltrarea, hemofiltrarea arterio-venoasă continuă, hemofiltrarea venovenoasă continuă)– Indicațiile și contraindicațiile hemodializei● Plasmafereza– bazele teoretice ale plasmaferezei– principii de tratament– probleme tehnice– aplicații terapeutice– complicațiile plasmaferezei● Tulburări multisistemice la bolnavul critic– Șocul anafilactic (fiziopatologie, tratament)– Infecție, sepsis, șoc septic– Soluții înlocuitoare de volum sanguin– Droguri cu acțiune cardiotonică și vasoactivă utilizate în stările de șoc2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 10, anul IV: Transplant de celule stem hematopoieticeNr. ore curs: 48Nr. ore practică: 4801.Tematică.● Proprietățile biologice ale celulei stem hematopoetice● Imunogenetica în transplantul de celule stem allogen● Alegerea donatorului în funcție de tipizarea HLA și sursa de celule stem● Principiile condiționării● Suportul transfuzional la pacienții cu transplant de celule stem● Terapia suportivă în transplant de celule stem● Complicațiile precoce posttransplant● Complicații infecțioase posttransplant● Reconstituirea imunității după allotransplantul de celule stem● Complicații tardive la pacienți posttransplant● Monitorizarea moleculară după transplant (BMR și Chimerism)● Imunoterapia posttransplant● Indicațiile generale în practica curentă de auto și allotransplant de celule stem● Transplantul de celule stem în leucemia acută mieloblastică● Transplantul de celule stem în leucemia acută limfoblastică● Transplantul de celule stem în sindroamele mielodisplazice● Transplantul de celule stem în leucemia mieloida cronică și sindroame mieloproliferative cronice● Transplantul de celule stem în leucemia limfatică cronică● Transplantul de celule stem în mielomul multiplu● Transplantul de celule stem în amiloidoza primară● Transplantul de celule stem în limfoame● Transplantul de celule stem în tumori solide● Transplantul de celule stem în boli autoimune● Transplantul de celule stem în anemia aplastică și hemoglobinuria paroxistică nocturnă● Celulele stem în medicina regenerativă2.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 11, anul IV: Tulburări de coagulareNr. ore curs: 48Nr. ore practică: 4801.Tematică1.Hemostaza:– Structura și funcțiile plasmatice ale coagulării (factorilor de coagulare).– Hemostaza fiziologică și fibrinoliza.– Reglarea hemostazei și fibrinolizei. Eliminare– Explorarea hemostazei și fibrinolizei.2.Sindroame hemoragice și trombotice:– Telangectazia ereditară.– Vasculite dobândite imune și neimune.Trombocitopenii:– imune - Purpura trombocitopenică imunologică,– neimune.Trombocitopatii ereditare și dobândite.Purpura trombotică trombocitopenică.Hemofiliile și afecțiunile înrudite.Boala von Willebrand.Coagularea intravasculară diseminată.Fibrinoliza primară.Trombofiliile.Indicațiile și monitorizarea tratamentului anticoagulant și antitrombotic.3.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.4.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere). + 
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:Specializarea în Hematologie se desfășoară în cadrul Disciplinelor de Hematologie din Facultățile de Medicină recunoscute de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, sub conducerea unui profesor universitar (sau conferențiar universitar), în Hematologie (activitățile teoretice și practice), respectiv în Secțiile de Hematologie ce dețin dotarea necesară (ale spitalelor mari), sub îndrumarea unui medic primar Hematolog cu experiență îndelungată (pentru stagiile practice). Conducătorul de rezidențiat va fi ajutat în activitatea de pregătire a rezidenților de alți membri ai disciplinei, precum și de medicii primari din rețeaua Ministerului Sănătății. Alegerea locului de desfășurare a Rezidențiatului se face cu ocazia promovării examenului de rezidențiat. Locul poate fi schimbat pe motive temeinice, dar numai pentru un centru de pregătire echivalent. Pentru unele module, locul de desfășurare a activității se poate efectua în alt centru bine utilat din țară sau străinătate.Pe perioada celor 5 ani de rezidențiat este obligatorie frecventarea zilnică a modulelor de pregătire.Caietele de stagiu ale rezidenților sunt obligatorii, vor fi supravegheate de cadrele ce coordonează activitățile teoretice și practice și vor fi prezentate Comisiei de examen cu ocazia examenului final.Ele vor conține elemente ce vor certifica participarea directă a rezidentului la următoarele activități:● Puncții medulare/biopsii osteomedulare: ….. 200● Diagnostice boli hematologice maligne (cu interpretarea rezultatelor analizelor specifice) ..... 500● Diagnostice boli hematologice nonmaligne (cu interpretarea rezultatelor analizelor specifice) ….. 500● Transplant de celule stem hematopoietice ..... 5 autotransplant și 5 allotransplant● Stabilire strategii terapeutice în boli hematologice ….. 500 + 
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:Conform practicilor din Uniunea Europeană, apreciem activitățile teoretice la aproximativ 200 de ore pe an, iar pe cele practice la aproximativ 1000 de ore anual, astfel încât să se încadreze în cele 30 de ore de activitate săptămânală.La sfârșitul anului I de pregătire medicul rezident:● Cunoaște procedurile și circuitele funcționale unei secții de hematologie● Dezvoltă capacitate de muncă în echipa● Învață sistemele de operare informatică specifice● Deține noțiuni clare în ceea ce privește măsurile de protecție proprii și a celor din jur● Deprinde abilități de comunicare cu pacientul, conștientizează importanța confidențialității actului medical, are o atitudine respectuoasă și condescendentă față de pacient și de patologia sa● Efectuează anamneza● Efectuează examenul obiectiv● Solicită investigații paraclinice și de diagnostic● Interpretează o hemoleucogramă, biochimie, tablou sanguin● Urmărește evoluția clinică și paraclinică a pacienților● Efectuează epicrize, scrisori medicale, recomandări specifice specializării.● Participă la efectuarea de manopere/proceduri (puncție/aspirat medular, biopsie osteomedulară, administrare intratecală de chimioterapie), sub stricta supraveghere a coordonatorului. Ideal la sfârșitul primului an de formare are abilitatea de a efectua aceste manopere independent.● Deține noțiunile teoretice și practice aferente fiecărui modul● Deține capacitatea de a accesa literatura de specialitate.● Participă la activități educaționale de formare a rezidenților (prezentări de caz, cursuri, simpozioane, workshop-uri, congrese)● are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioareLa sfârșitul anului II de pregătire medicul rezident:● Deține noțiuni teoretice care vizează patogeneza, diagnosticul, evoluția și tratamentul patologiilor aferente fiecărui modulului de medicină internă● Stabilește scheme de investigații paraclinice și de diagnostic, interpretează rezultatele investigațiilor – (medulograma, BOM, imunofenotipare, cariotip)● Deține noțiuni de citologie, poate examina un frotiu periferic, aspirat medular, aspirat ganglionar● Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat● Participă la activități educaționale de formare a rezidenților (prezentări de caz, cursuri, simpozioane, workshop-uri, congrese)● are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioareLa sfârșitul anului III de pregătire medicul rezident:● Deține noțiuni teoretice care vizează patogeneza, diagnosticul, evoluția și tratamentul patologiilor aferente fiecărui modul/specialitate● Efectuează manopere/proceduri (puncție/aspirat medular, aspirat ganglionar, biopsie osteomedulară, puncție lombară, administrare intratecală de chimioterapie) sub stricta supraveghere a medicului coordonator● Efectuează gărzi în funcție de legea în vigoare● Participă la activități educaționale de formare a rezidenților (prezentări de caz, cursuri, simpozioane, workshop-uri, congrese)● Poate să gestioneze independent pacienți hematologici în spitalizare de zi sau pacienți hematologici în urmărire cronică care urmează tratamente în protocoale demarate deja (de către "senior")● Poate să gestioneze prescrierea, urmărirea transfuziilor de sânge● Poate să interpreteze testele specifice hemobiologiei și hematologiei transfuzionale● are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioareLa sfârșitul anului IV de pregătire medicul rezident:● Are capacitatea de a pune un diagnostic și de a alege/urma protocolul terapeutic sub supravegherea coordonatorului● Deține noțiuni care vizează terapiile/moleculele, procedurile de ultima oră● Are capacitatea de selecție a terapiilor în funcție de cost-eficacitate, normele naționale în vigoare etc● Poate stabili un prognostic în funcție de patologia și particularitatea cazului.● Deține noțiuni în ceea ce privește măsurile de paleație și de asigurare a calității vieții pacienților.● Urmărește evoluția pacienților și are capacitatea de a tria cazurile în funcție de severitatea lor● Identifică situațiile cu risc vital● Răspunde la solicitările de urgență și deține noțiuni care vizează menținerea funcțiilor vitale● Cunoaște indicațiile transplantului, tipurile de transplant, principalele complicații posttransplant, evaluarea unui pacient posttransplant● Participă la activități educaționale de formare a rezidenților (prezentări de caz, cursuri, simpozioane, workshop-uri, congrese)● are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioareLa sfârșitul anului V de pregătire medicul rezident:● Deține noțiuni și poate participa activ la trialuri clinice, studii observaționale etc.● Efectuează gărzi în funcție de legea în vigoare● Participă la activități educaționale de formare a rezidenților (prezentări de caz, cursuri, simpozioane, workshop-uri, congrese)● are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare + 
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:Examenul final în specialitatea Hematologie se organizează în centre universitare diferite, în funcție de numărul de rezidenți ce au efectuat pregătirea în specialitate, cu o Comisie propusă și aprobată de Comisia de Specialitate a Ministerului Sănătății Publice. El va consta dintr-o probă scrisă cu 10 de întrebări (3 ore), dintr-o tematică comunicată din timp (minim șase luni înainte de examen), două probe clinice (hematologie și medicină internă) și o probă practică.Medicul specialist certificat în urma promovării examenului în specialitatea Hematologie:– Va efectua puncțiile medulare și biopsiile osteomedulare, necesare diagnosticului bolilor hematologice.– Va interpreta rezultatele testelor specifice de laborator hematologic– Va stabili diagnostic complet și corect al unei boli hematologice maligne sau nonmaligne– Va stabili schema terapeutică corespunzătoare conform ghidurilor naționale și internaționale pentru fiecare pacient cu boală hematologică– Va monitoriza corect pacienții cu boli hematologiceExamenul de medic specialist:Probe de evaluare, specifice programului:– probă scrisă ............ Da– examen clinic ........... Da (2)– probă practică .......... Da– probă pe casetă video ... Nu– probă operatorie ........ Nu– dizertație .............. Nu + 
TEMATICA DE EXAMENa.PROBA SCRISĂ1.Anatomia și histologia organelor hematopoietice și limfopoietice.2.Hematopoieza: definiție; hematopoieza embrio-fetală, la adulți și la vârstnici; conceptul de celula-stem; factori de creștere hematopoietici; modele de studiu în vitro ale hematopoiezei.3.Seria eritrocitară: origine, maturitate și diabaza; reglarea producției de eritrocite; eritropoieza eficientă, ineficientă și diseritropoieza, structura membranei eritrocitare; echipamentul enzimatic al eritrocitului; ciclul de viață al eritrocitelor și soarta eritrocitelor senescente; anomalii morfologice ale eritrocitelor; aprecierea producției și distrucției de eritrocite.4.Hemoglobinele normale: speciile moleculare, ontogeneza hemoglobinelor; structura moleculei de hemoglobină; sinteza hemoglobinei; funcțiile hemoglobinei; catabolismul hemoglobinei; metodele de studiu ale hemoglobinei.5.Metabolismul fierului; metode de investigare.6.Seria granulocitară: granulopoieza, ciclul de viață al granulocitelor; elementele structurale de bază; metabolismul și funcțiile granulocitelor; metode de studiu ale granulocitelor.7.Seria megacariocitară: trombocitopoieza, ciclul de viață al trombocitelor; structura trombocitelor; metabolismul și funcțiile trombocitelor; metode de studiu ale trombocitelor.8.Seria monocito-macrofagică: monocitopoieza, ciclul de viață, repartiția și tipurile morfofuncționale de celule monocito-macrofagice; funcțiile celulelor seriei monocito- macrofagice; metode de studiu al celulelor monocito-macrofagice.9.Seria limfocitară: limfopoieza; populațiile limfoide: ontogeneza, identificare, funcții, distribuția în organism, ciclul de viață, metode de studiu.10.Factorii coagulării și ai fibrinolizei: structura, producție, durata de viață.11.Hemostaza și fribrinoliza: mecanisme, reglare, explorare în clinică.12.Răspunsul imun: caractere fundamentale, modele de răspuns, etapele răspunsului, evaluarea în clinică a statusului imun; antigenele de histocompatibilitate și imunitatea antigrefă, determinarea compatibilității donator/receptor de grefă.13.Transfuzia cu sânge și concentrate celulare: principii, indicații, contraindicații, accidente. Determinarea compatibilității pentru practica transfuzională.14.Elemente de genetică: ADN-ul și codul genetic, ciclul celular, reglarea ciclului celular, protooncogenele, rearanjarea genelor. Depistarea mutațiilor pentru uzul clinic: la nivel cromozomial (examenul citogenetic) și la nivel molecular.15.Anemia aplastică.16.Anemiile hipocrome.17.Anemiile hemolitice.18.Anemiile megaloblastice.19.Sindromul mieloproliferativ cronic.20.Sindromul mielodisplazic.21.Leucemiile acute.22.Leucemia limfatică cronică: forma comună și variantele de leucemie limfatică cronică.23.Leucemia cu celule păroase.24.Gamapatiile monoclonale (GM): GM cu semnificație nedeterminată, mielomul multiplu, macroglobulinemia Waldenstrom, bolile cu lanțuri grele.25.Boala Hodgkin.26.Limfoamele maligne non-Hodgkin.27.Bazele farmacologice ale terapiei citostatice; mecanismele rezistenței la drog.28.Terapia cu agenți inductori de diferențiere în hematologie.29.Terapia cu interferoni în hemato-oncologie.30.Allo- și autotransplantul de măduvă osoasă în bolile hematologice: principii și indicații.31.Hemopatii autoimune: mecanismele ruperii toleranței, sindroamele clinice.32.Sindroame de deficit imun ereditare și dobândite (patogeneza, clasificare, identificare, principii de terapie).33.Boli hemoragice de cauză trombocitară.34.Hemofiliile și boala von Willebrand.35.Sindromul coagulării intravasculare diseminate.36.Purpura trombocitopenică trombohemolitică.37.Tratamentul trombolitic.38.Sindromul de fibrinoliză primară.39.Tratamentul infecțiilor oportunistice la gazde imunocompromise.b.PROBA CLINICĂ de hematologie1.Anemiile hipocrome.2.Anemiile hemolitice.3.Anemiile megaloblastice.4.Sindromul mieloproliferativ cronic.5.Sindromul mielodisplazic.6.Leucemiile acute.7.Leucemia limfatică cronică: forma comună și variantele de leucemie limfatică cronică.8.Gamapatiile monoclonale (GM): GM cu semnificație nedeterminată, mielomul multiplu, macroglobulinemia Waldenstrom, bolile cu lanțuri grele.9.Boala Hodgkin.10.Limfoamele maligne non-Hodgkin.11.Boli hemoragice de cauză trombocitară.12.Hemofiliile și boala von Willebrand.13.Sindromul coagulării intravasculare diseminate.14.Purpura trombocitopenică trombohemolitică.15.Sindromul de fibrinoliză primară.c.PROBA CLINICĂ de medicină internă1.Pneumoniile.2.Astmul bronșic.3.Bronșita cronică obstructivă.4.Cordul pulmonar cronic.5.Cancerul bronhopulmonar.6.Pleureziile.7.Sindromul de compresiune mediastinală.8.Tulburările de ritm și de conducere ale inimii.9.Infarctul miocardic.10.Endocardita.11.Insuficiență cardiacă.12.Hipertensiunea arterială.13.Lupusul eritematos diseminat.14.Ulcerul gastric și duodenal.15.Cancerul gastric.16.Colita ulceroasă.17.Hepatita acută.18.Hepatita cronică.19.Ciroza hepatică.20.Insuficiență hepatică.21.Glomerulonefrita acută.22.Glomerulonefrita cronică.23.Litiaza renală.24.Insuficiență renală acută.25.Sindromul nefrotic.26.Pielonefrita cronică.27.Cancerul hepatic.28.Diabetul zaharat.29.Hemocromatoza.30.Colecistitele.31.Cancerul colonic.32.Tromboflebitele.d.PROBA PRACTICĂ1.Interpretarea unei radiografii (radiografie toracică, radiografie osoasă, radiografie de tract digestiv, urografie).2.Interpretarea unei EKG.3.Interpretarea unei echografii abdominale.4.Interpretarea unei tomografii computerizate.5.Electroforeza, imunoelectroforeza, dozarea imunoglobulinelor serice: interpretarea unor buletine.6.Interpretarea unui examen de urină.7.Explorări funcționale respiratorii: interpretarea unui buletin de analiză.8.Examinarea unor frotiuri de sânge periferic și de măduva osoasă și comentarea preparatelor.9.Interpretarea unui buletin cu descrierea unei secțiuni de măduvă osoasă.10.Interpretarea unui buletin cu descrierea unei secțiuni de ganglion limfatic.11.Interpretarea unui buletin cu teste de hemostază.12.Anemii hemolitice imunologice: interpretarea testelor de diagnostic.13.Anemii hemolitice endoeritrocitare: interpretarea testelor de diagnostic.14.Teste pentru evaluarea fierului: interpretarea unui buletin.15.Explorarea în clinică a imunității humorale și celulare: interpretarea unui buletin.16.Diagnosticul citochimic și imunofenotipic al leucemiilor acute: interpretarea unui buletin.17.Examinarea LCR: interpretarea unui buletin de analiză.18.Interpretarea testelor de investigare a metabolismului porfirinelor.19.Diagnosticul molecular al hemopatiilor maligneBaremul de manevre, tehnici și activități practice● Examen clinic-1500● Flebotomia și instalarea unei linii de PEV - 20● Puncții aspiratorii ale măduvei osoase – 200● Puncție biopsie de măduva osoasă -100● Toracenteza – 5● Paracenteza - 5● Puncție lombară – 10● Aplicarea unei sonde naso-gastrice - 5● Interpretarea EKG – 100● Interpretare radiografii, TAC - 100● Interpretarea unei tomografii computerizate – 50● Interpretarea unei imagini de rezonanță magnetică - 50● Interpretarea puncției biopsie hepatică – 10● Echografie abdominală - tehnică, interpretare -100● Fenotiparea în sisteme eritrocitare – 50– Determinarea grupe sanguine OAB,– Determinări factor RhD standard.– False reacții în determinarea grupelor OAB și RhD.● Identificarea anticorpilor antieritrocitari. Depistaj anticorpi iregulari antieritrocitari. - 15● Teste de histo-compatibilitate majoră (serologie, PCR) – 10● Depistaj și identificare de anticorpi antitrombocitari. - 10● Teste de compatibilitate leuco- trombocitară. – 5● Principii și tehnici de grupaj HLA - 10.● Tehnologii de prelevare: sânge total, plasmafereza, citafereza, autotransfuzie. – 10● Prepararea concentratelor eritrocitare, a plasmei proaspete congelate, a concentratelor plachetare standard și a crioconcentratelor securizate - 10● Monitorizare pulsoximetrie – 100● Interpretarea testelor funcționale pulmonare - 30● Interpretarea datelor echilibrului acidobazic – 30● Puncție arterială și recoltarea de sânge - 10● Instalarea de sonde nazo-gastrice – 10● Program practic de microscopie/citologie - examinarea și interpretarea frotiului de sânge periferic și aspirat medular - 50● Feritina, sideremia, și indicele de saturare al transferinei: explorare și interpretare – 20● Dozare Vit. B12 și acid folic - 20● Explorarea hemostazei (funcții trombocitare, factori de coagulare) și interpretarea testelor exploratorii. – 50● Explorarea fibrinolizei: detectarea hiper- și hipo-fibrinolizei - 20● Imunofenotiparea – examinare și interpretare analize – 100● Explorarea citogenetică. Tehnica FISH - examinare și interpretare analize - 50● Explorarea de biologie moleculară în hematologie – examinare și interpretare analize – 50 + 
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN HEMATOLOGIEEtice, deontologiceLegea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.Respectă normele de supraveghere, prevenire și control al infecțiilor nosocomiale conf. ordinului MS nr. 916/2006.Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu modificările și completările survenite - Codul MunciiO.G. nr. 13/30.01.2003 în care se interzice complet fumatul în unitățile sanitare.Respectă Regulamentul de Ordine Interioară precum și normele de etică și deontologie profesională;Respectă normele tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare conf. Ordinului MS nr. 961/2016.Respectă Ordinul nr. 1226/2012 pentru aprobarea normelor tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale.Participă la instruirile periodice efectuate în cadrul unității privind protecția civilă, situații de urgență.Aplică prevederile rezultate din documentele sistemului de management calitate referitoare la procesele și activitățile desfășurate, aferente postului ocupat.Cunoaște prevederile H.G. nr. 857/2011 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele din domeniul sănătății publice(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA HEMATOLOGIE a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
 + 
CURRICULA DE PREGĂTIRE PRIN REZIDENȚIAT A FARMACIȘTILOR
LABORATOR FARMACEUTIC + 
OBIECTIVUL PREGĂTIRII:Formarea de farmaciști specialiști capabili să își asume activitățile ce se derulează curent în laboratoarele de:– controlul medicamentului– toxicologie chimico-legală,– analize toxicologice chimico-clinice– ecotoxicologie și toxicologia mediului– toxicologie industrială– analiză în clinicile de boli profesionale– igiena alimentației– explorări biochimice– farmacodinamie și farmacocinetică experimentală– control al abuzului și substanțelor de abuz sau în procesul de evaluare toxicologică a medicamentelor. + 
DURATA STAGIILOR – 3 aniCurriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).1 credit = 25 ore de instruireDin timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. + 
STRUCTURA STAGIILORA.PREGĂTIRE TEORETICĂ ȘI PRACTICĂ prin cursuri, referate, seminarii și lucrări practice desfășurate în cadrul Facultății de Farmacie pe parcursul primilor doi ani, după cum urmează: + 
ANUL I1.METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE MEDICALE ȘI FARMACEUTICE – 1 lună2.ELEMENTE DE MATEMATICĂ ÎN ANALIZA DE LABORATOR. BIOSTATISTICĂ - 1 lună3.LEGISLAȚIE ȘI MANAGEMENT ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC – 1 lună4.BIOCHIMIE - 1 lună5.EVALUAREA EFECTELOR TERAPEUTICE, ANALIZA ȘI CONTROLUL PRODUSELOR VEGETALE – 1 lună6.FARMACOLOGIE EXPERIMENTALĂ - 2 luni7.ELEMENTE DE INFORMATICĂ ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC – 1 lună8.IGIENA ALIMENTAȚIEI - 1 lună9.TOXICOLOGIE (BIOTRANSFORMAREA XENOBIOTICELOR, METODOLOGIA DE EVALUARE TOXICOLOGICĂ A MEDICAMENTELOR ȘI TOXICOLOGIE CLINICĂ, ECOTOXICOLOGIE ȘI TOXICOLOGIA MEDIULUI, TOXICOLOGIE INDUSTRIALĂ, TOXICOLOGIA PESTICIDELOR, TOXICOMANIILE ȘI DOPINGUL) – 3 luni + 
ANUL II10.IMUNOLOGIE – MICROBIOLOGIE – 1 lună11.CONTROLUL MEDICAMENTULUI - 2 luni12.EXPERTIZA TOXICOLOGICĂ – 1 lună13.LABORATOR CLINIC - 2 luni14.BIOFARMACIE – 2 luni15.ANALIZA CHIMICO-CLINICĂ ÎN TOXICOLOGIA DE URGENȚĂ - 1 lună16.ANALIZE DE LABORATOR – 3 luni16.1.VALIDAREA METODELOR DE ANALIZĂ APLICATE LA CONTROLUL MEDICAMENTELOR - 1 lună16.2.ANALIZA LICHIDELOR BIOLOGICE. CONTROLUL CALITĂȚII APEI ȘI ALIMENTELOR – 1 lună16.3.EVALUAREA TOXICOLOGICĂ A MEDICAMENTULUI - 1 lună16.4.BIOETICĂ – ½ lunăB.PRACTICĂ DE LABORATOR ÎNDRUMATĂ cu stagii desfășurate în laboratoare de profil timp de 11 luni și 2 săpt.:1.CONTROLUL MEDICAMENTULUI: 3 luni1.1.Efectuarea de analize (chimice, fizico-chimice, microbiologice și biologice) pe forme farmaceutice.1.2.Prelucrarea și interpretarea rezultatelor analizelor.1.3.Întocmirea buletinului de analiză.1.4.Întocmirea specificației produsului.2.TOXICOLOGIE: 3 luni2.1.Toxicologia chimico-legală – 1 lună2.2.Analiza toxicologică în clinica de boli profesionale - 1 lună2.3.Analize de ecotoxicologie și de toxicologia mediului – 1 lună3.FARMACOLOGIE EXPERIMENTALĂ - 1 lună4.LABORATOR CLINIC: 2 luni4.1.Analiza probelor de sânge și interpretarea rezultatelor.4.2.Analiza probelor de urină și interpretarea rezultatelor.4.3.Analiza sucului gastric.4.4.Analiza lichidului cefalo-rahidian.5.IGIENA ALIMENTAȚIEI: 2 luni5.1.Controlul calității apei.5.2.Controlul calității alimentelor.5.3.Analiza fizico-chimică a aditivilor alimentari.6.ANALIZE CHIMICO-TOXICOLOGICE ÎN LABORATOARELE DE CONTROL AL ABUZULUI ȘI SUBSTANȚELOR DE ABUZ – 1 lună + 
DETALIEREA CONȚINUTULUI MODULELOR DIN ANII I ȘI II1.METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE MEDICALE ȘI FARMACEUTICEObiective: însușirea metodologiei de cercetare științifică farmaceutică și medicală.Tematică (20 ore):1.Procesul de documentare; evaluarea critică a informațiilor din literatură.2.Motivarea cercetării și stabilirea ipotezelor.3.Elaborarea protocoalelor experimentale.4.Interpretarea datelor experimentale.5.Comunicarea rezultatelor cercetării.6.Redactarea lucrărilor științifice și metodologia întocmirii bibliografiei.2.ELEMENTE DE MATEMATICĂ ÎN ANALIZA DE LABORATOR. BIOSTATISTICĂObiective: însușirea noțiunilor statistice de bază și a testelor statistice ce pot fi aplicate pentru evaluarea cât mai corectă a rezultatelor obținute.Tematică (20 ore):Noțiuni statistice de bază.Programe informatice utilizate în evaluarea statistică.Distribuția normală și intervalul de încredere.Regresia liniară și corelația.Teste statistice parametrice și non-parametrice (t-test, ANOVA, z-test, Wilcoxon, Fisher).Teste statistice de evaluare a bioechivalenței.Modelarea datelor de farmacocinetică și toxicocinetică. Analiza compartimentală. Rezolvarea ecuațiilor farmacocinetice prin metoda Laplace.Analiza dispersională. Studiul intra-variabilității, și al inter-variabilității în experimentul biologici.Modelarea stărilor de echilibru folosind statistica epidemiologică.Metode de calcul aproximativ (analiza numerică) în identificarea parametrilor unor legi de evoluție în farmacologie și toxicologie.Metode matematice de corelare în vitro - în vivo.Softuri utilizate în analiza farmacocinetică de validare a metodelor de analiză și modelarea farmacocinetică și farmacodinamică.Activități practice și de seminar1.Reprezentări grafice ale datelor experimentale2.Ecuații farmacocinetice și alte modele matematice utilizate pentru a descrie cinetica evoluției unor medicamente și a unor toxice în funcție de calea de pătrundere în organism.3.Calculul parametrilor statistici ai unei populații.4.Analiza matematică a cauzelor variabilității rezultatelor experimentelor biologice.5.Calculul aproximativ al unor funcții matematice uzuale în analiza experimentului biologic.6.Metoda grafică de filtrare a datelor cinetice cu ajutorul funcției Bateman.7.Metode computerizate de aproximații succesive în îmbunătățirea rezultatelor calculului parametrilor de transfer pentru medicamente și toxice.8.Estimarea pofilului de absorbție a unor medicamente și unor toxice în funcție de calea de pătrundere în organism.9.Exerciții de modelare farmacocinetic-farmacodinamică.3.LEGISLAȚIE ȘI MANAGEMENT ÎN LABORATORUL FARMACEUTICObiective: cunoașterea regimului legal al laboratoarelor și profesiunilor din sistemul sanitar, al medicamentului, alimentului și protecției mediului.Tematică (20 ore):1.Acte legislative generale privind domeniul sănătății.1.1.Legea privind asigurarea sănătății populației.1.2.Organizarea structurală a serviciilor de asigurare a sănătății.2.Regimul legal al laboratoarelor din cadrul sistemului sanitar.2.1.Laboratoare de analiza medicamentului.2.2.Laboratoare de toxicologie.2.3.Laboratoare de analize medicale.2.4.Laboratoare de mediu.2.5.Laboratoare de analiza alimentului.2.6.Reguli de bună practică de laborator.2.7.Controlul activităților de laborator.3.Regimul legal al profesiunilor din domeniul sanitar - laborator.3.1.Profesiunea de farmacist.3.2.Profesiunea de medic.3.3.Profesiunea de chimist.3.4.Profesiunea de biolog.3.5.Alte profesiuni.4.Regimul legal al medicamentului.4.1.Cercetarea, testarea și autorizarea medicamentului.4.2.Substanțe și medicamente cu regim legal special.5.Regimul legal al protecției mediului.5.1.Regimul legal al activităților cu impact asupra mediului.5.2.Controlul activităților cu impact asupra mediului.6.Regimul legal al alimentelor.6.1.Regimul legal al activităților care au ca obiect alimentele.6.2.Controlul activităților care au ca obiect alimentele.7.Organizarea și funcționarea unităților farmaceutice.7.1.Înființarea unităților farmaceutice.7.2.Condiții de organizare și funcționare.8.Protecția muncii în laboratoarele farmaceutice.8.1.Norme republicane de protecție a muncii.8.2.Norme departamentale de protecție a muncii.9.Producția și controlul calității medicamentelor.9.1.Reguli de bună practică de fabricație.9.2.Organizarea și funcționarea Laboratorului pentru Controlul Medicamentului.4.BIOCHIMIEObiectiv: însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare pentru înțelegerea semnificației dinamicii parametrilor biochimici în fiziopatologie.Tematică (20 ore):1.Biochimia unor oligo- și polipeptide biologic active.2.Enzimele. Proprietăți generale ale enzimelor. Enzime cu semnificație diagnostică.3.Metabolismul glucidic.Procese anaerobe generatoare de energie.Procese oxidative.Procese biosintetice și catabolice.Strategii metabolice; mecanisme de reglare.Glucide cu semnificație fiziologică.4.Metabolismul lipidic.Metabolismul acizilor grași nesaturați și a eicosanoizilor.Metabolismul triacilglicerolilor și a lipoproteinelor.Metabolismul colesterolului.Transportul și depozitarea lipidelor.Strategii metabolice; mecanisme de reglare.5.Metabolismul aminoacizilor și proteinelor.Metabolismul compușilor cu azot (aminoacizi, porfirine, neuromediatori).Principii de biosinteză, direcții generale și particulare de catalizare.6.Catabolismul nucleobazelor și relevanța unor metaboliți în laboratorul clinic.7.Mediatori biochimici în inflamație și în reacțiile alergice.8.Biochimia comunicării extra- și intracelulare.9.Tehnici de centrifugare.10.Structura, purificarea și caracterizarea proteinelor.11.Tehnici electroforetice în biochimie.12.Enzime. Efectori enzimatici. Generalități.13.Oxidarea biologică. Biotransformarea xenobioticelor.14.Biochimia radicalilor liberi.15.Actualități în biochimia unor mediatori chimici ș transmiterii impulsului nervos.16.Biochimia acidului arahidonic.17.Mediatori biochimici în inflamație și în reacțiile alergice.18.Biochimia unor oligo- și polipeptide biologice active.19.Biochimia sistemului sanitar.20.Biotehnologiile în obținerea medicamentelor.21.Biochimia senescenței.Activități practice și de seminar1.Metodologii moderne în investigarea biochimică.2.Testele de evidențiere în a HCG în sarcină.3.Determinarea unor biomarkeri ai oxidării.4.Metode moderne de determinare a vitaminelor.5.EVALUAREA EFECTELOR TERAPEUTICE, ANALIZA ȘI CONTROLUL PRODUSELOR VEGETALEObiective: însușirea cunoștințelor teoretice referitoare la principalele produse vegetale de interes terapeutic, la parametrii de calitate și la standardizarea preparatelor farmaceutice de origine vegetală, precum și a cunoștințelor practice necesare analizei produselor vegetale de uz terapeutic.Tematică (20 ore):1.Studiul produselor vegetale conținând:– oze și ozide– alcaloizi– compuși terpenici și aromatici2.Noțiuni privind calitatea calității produselor vegetale.3.Standardizarea produselor vegetale și a extractelor obținute din produse vegetale.4.Determinarea identității, purității și calității unor produse vegetale, conform prevederilor Farmacopeei Europene.5.Metode generale de analiză a principiilor active din produsele vegetale.6.Izolarea, analiza calitativă și cantitativă a principiilor active din produsele vegetale: flavonoide, antracenozide, heterozide cardiotonice, saponozide, uleiuri volatile, alcaloizi, poliholozide și acizi polifenolici.Activități practice și de seminar:1.Extracția, identificarea și dozarea flavonoidelor (flavonozide, antocianozide), taninuri.2.Extracția, identificarea și dozarea antracenozidelor.3.Extracția, identificarea și dozarea heterozidelor cardiotonice.4.Extracția, identificarea și dozarea saponozidelor.5.Extracția, identificarea și dozarea uleiurilor volatile.6.Extracția, identificarea și dozarea alcaloizilor.6.FARMACOLOGIE EXPERIMENTALĂObiective: însușirea cunoștințelor teoretice și practice privind cercetarea farmacologică în domeniul medicamentului.Tematică (40 ore):1.Cercetarea științifică pentru introducerea medicamentului nou în terapeutică. Faze și etape.2.Etapa de farmacologie preclinică.3.Bioetica experimentului pe animale vertebrate vii.4.Farmacodinamia experimentală.5.Farmacotoxicologia experimentală.6.Farmacocinetica experimentală.7.Factorii care influențează rezultatele cercetării de farmacologie experimentală.Activități practice și de seminar:1.Însușirea tehnicilor de administrare, de contenție, prelevări, anestezie, eutanasie și autopsie.2.Însușirea tehnicilor de farmacodinamie experimentală, "în vivo" și "în vitro". Determinarea DE503.Însușirea tehnicilor de farmacodinamie biochimică pe enzime.4.Investigarea toxicității acute. Determinarea DL50. Utilizarea corecțiilor de probituri.5.Testarea toleranței locale.6.Rezolvarea problemelor de calcul a parametrilor farmacocinetici.7.Determinarea și corelarea DE 50; pD2; pA2.7.ELEMENTE DE INFORMATICĂ ÎN LABORATORUL FARMACEUTICObiective: însușirea noțiunilor statistice de bază ale programării și utilizării diverselor programe și sisteme de operare.Tematică (20 ore):Sisteme de numerație.Microsisteme cu microprocesor.Sisteme de operare.Programe utilitare.Baze de date numerice.Baze de date.Programe de statistică.Activități practice și de seminar:1.Prezentarea generală a calculatorului compatibil IBM.2.Sistemul de operare MS-DOS.3.Programe utilitare: XTPRO, NORTON COMANDER.4.Editorul de texte Wordstar.5.Baze de date numerice.6.DBASE III+IV. + 
IGIENA ALIMENTAȚIEIObiective: cunoașterea trebuințelor nutritive ale omului, rația optimă și urmările unui aport neadecvat, menținerea unui regim alimentar echilibrat, însușirea unui regim alimentar echilibrat, însușirea unor regimuri alimentare în diverse maladii și valoarea nutritivă a diverselor categorii de alimente și a calității igienice.Tematică (20 ore):1.Asigurarea nevoilor energetice ale organismului.2.Asigurarea alimentației raționale a omului sănătos.3.Produsele alimentare implicate în producerea unor maladii.4.Produse alimentare ca factori de protecție împotriva unor maladii (alimente funcționale, nutraceutice, suplimente alimentare).5.Regim alimentar în dereglări ale metabolismului glucidic.6.Regim alimentar în obezitate.7.Regim alimentar în hiperuricemii și gută.8.Dietoterapia în ateroscleroză și boli cardiovasculare.9.Regim alimentar în bolile de stomac și patologia intestinală.10.Regim alimentar în patologia hepatică și biliară.11.Regim alimentar în afecțiunile pancreatice.12.Regim alimentar în patologia renală.13.Regim alimentar în SIDA.14.Valoarea nutritivă a diverselor categorii de alimente.15.Aditivi alimentari.Activități practice și de seminar:1.Metode de cercetare a compoziției alimentelor și evaluarea stării de nutriție a populației.2.Determinarea stării de puritate a apei și acțiunea ei asupra sănătății.3.Metode de determinare a valorii nutritive și a stării igienice a alimentelor.4.Analiza și controlul sanitar al substanțelor aditive alimentare. + 
TOXICOLOGIEObiective: însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare pentru evaluarea riscului asociat expunerii la diferite clase de medicamente, substanțe utilizate abuziv, noxe industriale sau poluanți ai factorilor de mediu, pentru evaluarea toxicologică a medicamentelor și a altor substanțe chimice, precum și pentru analiza toxicologică a substanțelor toxice din probe de mediu, din probe biologice sau corpuri delicte.Tematică (50 ore):1.Surse de informare pentru toxicologi.2.Toxicocinetica și rolul său în poluarea efectelor toxice și a diagnosticului intoxicațiilor.3.Mecanismele celulare ce stau la baza efectelor toxice.4.Acțiunea substanțelor toxice la nivelul diferitelor organe.5.Principiile tratamentului intoxicațiilor.6.Toxicologia principalelor clase de medicamente.7.Toxicologia substanțelor utilizate abuziv.8.Toxicologia noxelor industriale: metale, pesticide, solvenți organici, gaze, vapori, particule.9.Toxicologia alimentelor și a aditivilor alimentari.10.Analiza unor cazuri clinice de intoxicație.11.Toxicomania și dopingul.12.Doza și metode de determinare a DL(50).13.Biotransformarea. Relația dintre locul biotransformării și locul de acțiune a toxicului. Relații matematice ale cineticii biochimice.14.Acțiunea toxic-methemoglobinizantă, hemolitică și cancerigenă.15.Expertiza toxicologică.16.Relații între proprietățile fizico-chimice ale elementelor și acțiunea toxică a acestora.17.Toxicologia oxidului de carbon.18.Toxicologia plumbului și a plumbului tetraetil.19.Toxicologia acidului cianhidric, cianurilor și glicozizilor cianogenetici.20.Toxicologia mercurului.21.Relații între proprietățile fizico-chimice ale substanțelor organice și acțiunea toxică a acestora.22.Intoxicații cu alcaloizi utilizați ca medicamente.23.Toxicologia antidepresivelor.24.Toxicologia medicamentelor tranchilizante și neuroleptice.25.Toxicologia medicamentelor care conduc la abuz sau tendință la suicid.26.Toxicologia antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS).27.Toxicologia medicamentelor cu acțiune anestezică locală sau generală.28.Toxicologia medicamentelor cu grupe aminice, alifatice sau aromatice.29.Toxicologia antibioticelor.30.Toxicologia chimioterapicelor antitumorale.31.Toxicologia chimioterapicelor antimicrobiene și antimicobacteriene.32.Selectarea documentelor referitoare la teste preclinice necesare înregistrării medicamentelor ("Nonclinical overview").Activități practice și de seminar:1.Analize de toxici gazoși și volatili.2.Analize de toxici minerali cu aplicarea schemelor analitice.3.Analize de medicamente care se extrag din mediu acid.4.Analize de medicamente care se extrag din mediu bazic.5.Analize de medicamente care se extrag atât din mediu acid cât și din mediu basic.6.Cercetarea toxicologică a medicamentelor prin analiza metaboliților.7.Analiza medicamentelor în plasmă, urină și corpuri delicate.8.Analiza pesticidelor.9.Cercetarea toxicologică a stupefiantelor (THC și LSD-25) și a micotoxinelor (produse de micromicete și macromicete).10.Identificarea toxicilor prin HPLC, spectrofotometrie în infraroșu și RMN. + 
IMUNOLOGIE – MICROBIOLOGIEObiective: însușirea cunoștințelor necesare pentru înțelegerea fenomenelor mediate prin procese imune și pentru aplicarea și interpretarea testelor imunologice. Însușirea cunoștințelor și deprinderilor necesare pentru diagnosticul de laborator al infecțiilor și parazitozelor, precum și pentru controlul microbiologic al diferitelor produse medicale și preparate farmaceutice.Tematică (20 ore):1.Mecanisme de apărare a organismului.2.Mijloacele specifice de apărare imună; celulele implicate în răspunsul imun.3.Mediatori moleculari ai răspunsului imun.4.Fazele răspunsului imun și cooperarea dintre celulele implicate.5.Teste imunologice: reacții de precipitare, reacții de aglutinare, fixarea complementului, investigațiile clinice în stările de hipersensibilitate, detectarea complexelor imune, investigații în bolile autoimune, investigarea imunodeficiențelor.6.Morfologie, fiziologie și genetică bacteriană.7.Microorganisme cu poartă de intrare: digestivă, respiratorie, cutanată, genito-urinară.8.Clasificarea virusurilor.9.Principalele grupe de paraziți caracteristicile definitorii.10.Recoltarea produselor patologice în vederea analizei.11.Tehnici de însămânțare, izolare și identificare a germenilor.12.Testarea sensibilității la antibiotice.13.Examenul microbiologic al diferitelor produse patologice.14.Controlul microbiologic al preparatelor medicale nesterile.15.Controlul microbiologic al preparatelor injectabile.16.Diagnosticul îmbolnăvirilor produse de principalele bacterii, protozoare și helminți.Activități practice și de seminar:1.Tehnici de sterilizare prin căldură.2.Tehnici de sterilizare prin alți factori fizici și chimici, controlul sterilizării.3.Examenul microscopic al formelor fundamentale bacteriene.4.Tehnici de efectuare a frotiurilor, colorații.5.Recoltarea produselor patologice, colorații.6.Tehnici de însămânțare și izolare, identificarea germenilor.7.Testarea sensibilității la antibiotice – antibiograma difuzimetrică, stabilirea CMI, CMB, NEI, NEB.8.Generalități asupra importanței în diagnostic a reacției Ag-Ac, exemplificări, serodiagnostic, seroidentificări.9.Reacția de aglutinare – tehnică, aplicații.10.Reacția de precipitare - tehnică, aplicații.11.Reacții de fixare a complementului – tehnică, aplicații.12.Reacția de seroneutralizare - tehnică, aplicații.13.Reacția cu anticorpi marcați – tehnică, aplicații.14.Examenul microbiolologic al produselor din tractul digestiv.15.Examenul microbiolologic al produselor din tractul respirator.17.Examenul microbiolologic al produselor din tractul genito-urinar.18.Examenul microbiolologic al produselor de la nivel cutanat.19.Examenul microbiologic al sângelui.20.Controlul microbiologic al preparatelor medicale nesterile.11.CONTROLUL MEDICAMENTULUIObiective: însușirea cunoștințelor teoretice privind metodele fizico-chimice de analiză, cu accent asupra domeniilor lor de aplicabilitate; însușirea deprinderilor practice de realizare a diferitelor metode analitice.Tematică (40 ore):1.Farmacopeea Europeană/Farmacopeea Română – prevederi cu referire la metodologia analitică aplicată la analiza medicamentelor; condiții de calitate ale formelor farmaceutice.2.Libera circulație a medicamentului. Organizarea controlului medicamentului în România. Institute abilitate: Agenția Națională a Medicamentului (ANM).3.Reglementări privind calitatea medicamentului, condiții de punere pe piață a unui medicament.4.Laboratoare de control autorizate. Normative în vigoare după care se efectuează controlul medicamentului.5.Prelevarea probelor pentru analiză.6.Examenul organoleptic.7.Solubilitatea substanțelor medicamentoase.8.Constante fizico-chimice în controlul medicamentelor.9.Determinarea pH-ului.10.Separarea și extracția principiilor active din amestecuri și forme farmaceutice.11.Identificarea substanțelor medicamentoase ca atare și din forme farmaceutice.12.Controlul purității substanțelor medicamentoase.13.Determinări biologice.14.Dozarea substanțelor medicamentoase ca atare și din forme farmaceutice prin metode volumetrice și semimicrovolumetrice.15.Metode termice de analiză (TG, DSC); principii, aparatură, aplicații în controlul medicamentului.16.Metode electrochimice de analiză; principii, aparatură, aplicații în controlul medicamentului.17.Metode spectrale de analiză (UV-VIS, IR, spectrometrie de absorbție atomică și de fluorescență).18.Spectrometrie de masă; principii, aparatură, aplicații în controlul medicamentului.19.Metode cromatografice de analiză (cromatografie de gaze, de lichide de înaltă performanță, cromatografie pe hârtie, cromatografie în strat subțire).20.Electroforeză capilară.21.Rezonanță magnetică nucleară; principii, aparatură, aplicații în controlul medicamentului.22.Aspecte privind metodologia de validare a metodelor analitice în controlul medicamentului.23.Evaluarea stabilității medicamentelor.24.Reguli de bună practică de laborator.Activități practice și de seminar:1.Controlul organoleptic și analiza preliminară a substanțelor medicamentoase ca atare și a formelor farmaceutice.2.Determinarea constantelor fizico-chimice utilizate la controlul medicamentelor.3.Identificarea substanțelor medicamentoase ca atare și din forme farmaceutice prin reacții chimice, metode fizico-chimice (spectrale, cromatografice).4.Controlul purității substanțelor medicamentoase.5.Dozarea substanțelor medicamentoase ca atare și din forme farmaceutice (pulberi comprimate, capsule, soluții injectabile și perfuzabile, siropuri, unguente, supozitoare, coliere) prin:5.1.metode volumetrice– metode electrometrice– metode spectrometrice– metode cromatografice6.Calcularea rezultatului analitic și evaluarea acestuia în raport cu limitele de admisibilitate.12.EXPERTIZA TOXICOLOGICĂObiective: transmiterea cunoștințelor și abilităților necesare având ca scop final elaborarea unui raport de expert util juridic în caz de litigii.Tematică (20 ore):1.Principiile toxicologie legale și grupurile de cazuri luate în studiu.2.Necesități și exigențe analitice. Investigarea cazului. Analiza materialelor biologice și corpurilor delicte.3.Testele analitice pe grupe de toxici.4.Cercetarea chimico-toxicologică a alimentelor și băuturilor.5.Analiza tabletelor, capsulelor și seringilor.6.Coroborarea datelor pentru redactarea raportului de expertiză.7.Expertiza toxicologică a medicamentelor:– reglementări referitoare la studiile de toxicologie.– bunele practici de laborator în studiile de toxicologie.– animalele de laborator și etica experimentării pe animale.– tipuri de studii de toxicologie.– raportarea observațiilor și măsurătorilor pe animalul viu.– structura unui raport de evaluare toxicologică.Activități practice și de seminar:1.Analiza de toxici gazoși.2.Analiza de compuși volatili.3.Screening de medicamente.4.Screening de metale, anioni și pesticide.5.Analiza de corpuri delicte (alimente, băuturi, medicamente, etc.).13.LABORATOR CLINICObiective: însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare efectuării analizelor de laborator clinic și a interpretării acestora.Tematică (40 ore)1.Factorii care influențează analizele de laborator clinic.2.Date de laborator în anomaliile eritrocitelor, leucocitelor și trombocitelor.3.Anomalii ale echilibrului hidro-electrolitic.4.Anomalii ale metabolismului glucidic.5.Anomalii ale metabolismiului lipidic.6.Componentele azotate neproteice și proteice din sânge și variațiile lor fiziopatologice.7.Enzimele plasmatice cu valoare diagnostică.8.Markeri tumorali.9.Semnificația prezenței constituenților patologici în urină.10.Modificarea parametrilor biochimici în diferite boli renale.11.Explorări biochimice în nefrologie.12.Explorarea de laborator a lichidului cefalo-rahidian.13.Explorări biochimice în gastroenterologie.14.Explorări biochimice în hepatologie.Activități practice și de seminar:1.Analiza și controlul de laborator a probelor de sânge.2.Analiza și controlul de laborator al urinei.3.Analiza sucului gastric.4.Analiza lichidului cefalorahidian.14.BIOFARMACIEObiective: însușirea principiilor farmacocinetice în scopul individualizării metodologiei de extracție și de analiză al substanței medicamentoase de interes și/sau a metaboliților săi din medii biologice.Tematică (40 ore):1.Conceptele de disponibilitate, biodisponibilitate și biofarmacie.2.Dizolvarea și difuziunea – procese de bază în asigurarea biodisponibilității.3.Procesele de absorbție, distribuție, metabolizare și excreție a substanțelor medicamentoase și metaboliților lor.4.Modele farmacocinetice.5.Elemente de calcul folosite în biofarmacie.6.Modele farmacocinetice și distincții cinetice între pătrunderea pe cale orală, parenterală sau în cazul cedării modificate.7.Preformularea.Activități practice și de seminar:1.Cedarea substanțelor active din forme farmaceutice solide orale (capsule, comprimate, componente acoperite). Determinarea vitezei de dizolvare.2.Studii "în vitro" privind cedarea substanțelor active din forme farmaceutice orale cu cedare modificată.3.Evaluarea disponibilității substanțelor active din supozitoare. Influența excipientelor asupra eliberării substanțelor active.4.Evaluarea disponibilității substanțelor active din preparate topice. Influența bazei de unguent și a promotorilor de absorbție asupra cedării substanțelor active.15.ANALIZA CHIMICO-CLINICĂ ÎN TOXICOLOGIA DE URGENȚĂObiectiv: însușirea abilităților de lucru la GS-MS, LC-MS, HPLC, electroforeză capilară, spectrometrie de absorbție atomică, necesare abordării analizelor de xenobiotice sau metaboliți ai acestora în lichide biologice.Tematică (20 ore):1.Rolul laboratorului de toxicologie în managementul intoxicațiilor acute.2.Aspecte medico-legale ale analizei probelor biologice în toxicologia de urgență.3.Selecția și colectarea probelor biologice.4.Metodologia de screening în analiza toxicologică de urgență.5.Teste pentru compuși specifici și grupe de compuși.Activități practice și de seminar:1.Determinări de cromatografie în strat subțire.2.Determinări spectrofotometrice în vizibil și UV.3.Analize electroforetice: pe hârtie, pe gel și prin electroforeză capilară.4.Analize densitometrice (cu integrare).5.Determinări pe HPLC asistate de calculator.6.Determinări de metale toxice cu ajutorul spectrometrului de absorbție atomică.7.Evaluări calitative și cantitative ale xenobioticelor și metabiliților lor cu ajutorul GC-MS.8.Analize de toxici organici cu ajutorul LC-MS (inclusiv asistat de LIF).16.MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâniTEMATICĂ CURS (20 ore)I.Introducere în Bioetică – 2 ore1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.2.Contextul apariției bioeticii.3.Definirea bioeticii.4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.5.Teorii și metode în bioetică.II.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.).III.Relația medic – pacient I – 2 ore1.Valori ale relației medic - pacient.2.Paternalism versus autonomie.3.Modele ale relației medic - pacient.4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV.Relația medic - pacient II - 2 ore1.Consimțământul informat.2.Confidențialitatea în relația medic - pacient.3.Relația medic – pacient minor.4.Acte normative care reglementează relația medic - pacient.V.Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.2.Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice.3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.VI.Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1.Libertatea procreației.2.Dileme etice în avort.3.Etica reproducerii umane asistate medical.4.Probleme etice în clonarea reproductivă.VII.Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.2.Probleme etice în stările terminale.3.Tratamente inutile în practica medicală.4.Eutanasia și suicidul asistat.5.Îngrijirile paliative.VIII.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1.Donarea de organe de la cadavru.2.Donarea de organe de la persoana vie.3.Etica alocării de resurse în transplant.IX.Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.2.Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.5.Terapia genică.6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.X.Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.5.Comitetele de etică a cercetării.6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.TEMATICA SEMINARIILORI.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1.Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate.3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.3.Rolul comunicării în relația medic – pacient.IV.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1.Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri.2.Drepturile pacienților - reglementare legislativă.3.Rolul comitetelor de etică din spitale.V.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI.Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
LABORATOR FARMACEUTIC
3 ANISTAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂMETODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE MEDICALE ȘI FARMACEUTICE (1.1) – 1 lunăELEMENTE DE MATEMATICĂ ÎN ANALIZA DE LABORATOR. BIOSTATISTICĂ (1.2) - 1 lunăLEGISLAȚIE ȘI MANAGEMENT ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC (1.3) – 1 lunăBIOCHIMIE (1.4) - 1 lunăEVALUAREA EFECTELOR TERAPEUTICE, ANALIZA ȘI CONTROLUL PRODUSELOR VEGETALE (1.5) – 1 lunăFARMACOLOGIE EXPERIMENTALĂ (1.6) - 2 luniELEMENTE DE INFORMATICĂ ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC (1.7) – 1 lunăIGIENA ALIMENTAȚIEI (1.8) - 1 lunăTOXICOLOGIE (BIOTRANSFORMAREA XENOBIOTICELOR, METODOLOGIA DE EVALUARE TOXICOLOGICĂ A MEDICAMENTELOR ȘI TOXICOLOGIE CLINICĂ, ECOTOXICOLOGIE ȘI TOXICOLOGIA MEDIULUI, TOXICOLOGIE INDUSTRIALĂ, TOXICOLOGIA PESTICIDELOR, TOXICOMANIILE ȘI DOPINGUL) (1.9) – 3 luniIMUNOLOGIE - MICROBIOLOGIE (1.10) - 1 lunăCONTROLUL MEDICAMENTULUI (1.11) – 2 luniEXPERTIZA TOXICOLOGICĂ (1.12) - 1 lunăLABORATOR CLINIC (1.13) – 2 luniBIOFARMACIE (1.14) - 2 luniANALIZA CHIMICO-CLINICĂ ÎN TOXICOLOGIA DE URGENȚĂ (1.15) – 1 lunăANALIZE DE LABORATOR (1.16) - 3 luniVALIDAREA METODELOR DE ANALIZĂ APLICATE LA CONTROLUL MEDICAMENTELOR (1.17) – 1 lunăANALIZA LICHIDELOR BIOLOGICE. CONTROLUL CALITĂȚII APEI ȘI ALIMENTELOR (1.18) - 1 lunăEVALUAREA TOXICOLOGICĂ A MEDICAMENTULUI (1.19) – 1 lunăBIOETICĂ (1.20) - ½ lunăPRACTICĂ DE LABORATOR ÎNDRUMATĂ (1.21) – 11 luni și 2 săpt.

ANUL I ANUL II ANUL III
STAGIUL (1.1) _______ (1.9) (1.10) ________ 1.19 1.20; 1.21

 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINA FAMILIEI
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ DE FAMILIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
2016
DEFINIȚIA SPECIALITĂȚII DE MEDICINA FAMILIEI ȘI A MEDICULUI DE FAMILIEMedicina familiei este o disciplină academică și științifică, având propriul conținut educațional, activitate clinică și de cercetare bazată pe dovezi științifice, precum și o specialitate clinică orientată către asistența medicală primară.Medicii de familie sunt medici specialiști educați în conformitate cu caracteristicile disciplinei. Ei sunt medici personali, în principal responsabili pentru asigurarea de îngrijiri continue și comprehensive oricărei persoane care necesită asistență medicală, fără deosebire de vârstă, sex și boală. Ei îngrijesc persoana în contextul familial, comunitar și cultural al acesteia, respectând autonomia pacienților lor. Medicii de familie au responsabilitate profesională față de comunitate. În procesul de management al bolii, ei integrează factori fizici, psihologici, sociali, culturali și existențiali, folosind cunoștințele și încrederea născute din contactele repetate.Medicii de familie își exercită rolul profesional promovând sănătatea, prevenind îmbolnăvirea și furnizând tratament curativ sau paliativ. Acest lucru se întâmplă fie direct, fie prin intermediul altor servicii, potrivit nevoilor de sănătate și resurselor disponibile în comunitatea pe care o servesc, asistând pacienții în accesarea acestor servicii. Ei trebuie să își asume responsabilitatea pentru dezvoltarea și menținerea abilităților lor, a echilibrului și a valorilor personale pentru o asistență medicală efectivă și sigură. + 
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE GENERALE ALE REZIDENȚIATULUI DE MEDICINĂ A FAMILIEIRezidențiatul în medicina familiei creează premisele unei bune practici medicale primare la care are acces cea mai mare parte a populației.Scopul rezidențiatului în medicina familiei este de a pregăti medici specialiști cu un nivel al competenței clinice suficient pentru a practica independent. Calitatea în practica modernă a medicinii de familie are la bază pregătirea obligatorie prin rezidențiat.Directiva Consiliului Uniunii Europene nr. 93/16 privind libera mișcare a medicilor și recunoașterea calificărilor lor arată că rezidențiatul în medicina familiei este obligatoriu pentru a practica această specialitate.Programul de pregătire în rezidențiat, bazat pe caracteristicile acestei discipline va trebui să genereze medici de familie capabili:● Să constituie punctul de prim contact cu sistemul sanitar, oferind acces liber și nelimitat pacienților lor și ocupându-se de toate problemele de sănătate ale acestora, fără deosebire de vârstă, sex sau orice altă caracteristică a persoanei în cauză.● Să își însușească să identifice și să aplice metodele cele mai adecvate de prevenire și de promovare a sănătății populației.● Să își însușească metodele de abordare integrală a pacientului în relație cu mediul său de viață și de muncă și de abordare centrată pe persoană și orientată către individ, familia și comunitatea din care acesta provine.● Să își însușească metodele și mijloacele de a sesiza trecerea de la starea de sănătate la starea de boală a pacienților săi.● Să cunoască foarte bine particularitățile și nevoile fiecărei etape de viață.● Să își însușească și să aplice particularitățile consultației și a tratamentului în condițiile asistenței medicale de prim contact.● Să își însușească și să aplice metodele specifice de rezolvare a urgențelor și a bolilor acute cu care este confruntat. Să se ocupe simultan de problemele de sănătate acute și cronice ale pacienților.● Să asigure continuitatea longitudinală a asistenței medicale așa cum este determinată de necesitățile pacientului.● Să ia în considerare prevalența și incidența bolilor în comunitate în procesul de luare a deciziilor.● Să se ocupe de boli care se prezintă nediferențiat, în stadii incipiente de dezvoltare, care pot necesita intervenții de urgență.● Să știe să facă o triere corectă a cazurilor care trebuie trimise în asistența medicală secundară.● Să știe să aplice cele mai adecvate metode de tratament prespitalicesc● Să respecte principiile medicinii bazate pe dovezi ținând cont de particularitățile fiecărui bolnav.● Să știe să stabilească relațiile cele mai adecvate cu pacienții săi, prin intermediul unei comunicări eficiente între doctor și pacient.● Să folosească eficient resursele coordonând asistența medicală, colaborând cu ceilalți profesioniști din asistența medicală primară și asigurând interfața cu alte specialități, prin asumarea rolul de reprezentant al pacientului când este necesar.● Să știe să colaboreze cât mai bine cu specialiștii de profil.● Să cunoască posibilitățile și limitele MF.● Să cunoască legislația care controlează activitatea de asistență medicală.● Să stabilească cele mai adecvate relații cu casa de asigurări de sănătate în favoarea pacienților săi.● Să se ocupe de sănătatea comunității.● Să se ocupe de probleme de sănătate în dimensiunea lor fizică, psihică, socială, culturală și existențială. + 
ORGANIZAREA REZIDENȚIATULUI DE MEDICINĂ FAMILIEIProgramul de pregătire postuniversitară în specialitatea de medicina familiei trebuie să corespundă cel puțin nivelului descris în Titlul 4 al Directivei Consiliului Uniunii Europene 93/16 privind libera mișcare a medicilor și recunoașterea calificărilor lor.În baza Ordinului ……, rezidențiatul de medicină de familie în România are durata de 4 ani din care 2 ani se desfășoară în cabinetele de medicină de familie, centre de permanență, centre de diagnostic și 2 ani în instituții spitalicești – ambulatorii de specialitate, ambulatorii integrate, spitale pentru îngrijirea pacienților vârstnici, clinici universitare și secții de specialitate. Cursurile, atelierele interactive se vor desfășura săptămânal în cadrul zilei la universitate/facultate, sub coordonarea cadrelor didactice și medicilor instructori-formatori.Se recomandă stagii de specialitate cu următoarea durată:

Disciplină/profil specialitate Durata stagiului Locul recomandat pentru desfășurarea stagiului
Medicină de familie - obligatoriu prima parte a stagiului 6 luni. Cabinet de medicina familiei, din care minim două săptămîni în mediul rural
Medicină internă (patologie în specialitățile pneumoftiziologie, gastroenterologie, hematologie, nefrologie, reumatologie, alergologie) 5 luni De preferat ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile nominalizate sau clinică/secție de specialitate/cameră de gardă
Oncologie 1 lună Clinică/secție de specialitate
Diabet, boli de nutriție, metabolice și endocrinologie 2 luni Clinică/secție de specialitate
Cardiologie 1 lună De preferat ambulatoriul de specialitate sau clinică/cameră de gardă/secție de specialitate
Boli infecțioase 1 lună Clinică/secție de specialitate/camera de gardă
Dermatologie 1 lună De preferat ambulatoriul de specialitate
Neurologie 1 lună De preferat ambulatoriul de specialitate/cameră de gardă/clinică/secție de specialitate
Psihiatrie 1 lună De preferat ambulatoriul de specialitate
Pediatrie 5 luni De preferat ambulatoriul de specialitate/cameră de gardă/clinică/secție de specialitate
Obstetrică - ginecologie 2 luni Clinică/secție de specialitate/cameră de gardă
Medicină de urgență 2 luni Unități de primire urgențe, centre de primire urgențe, camere de gardă ale spitalelor
Chirurgie (patologie în specialitățile chirurgie generală, ortopedie, urologie, ORL, oftalmologie) 2 luni De preferat ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile nominalizate/cameră de gardă
Medicină de familie - obligatoriu ultima parte a stagiului 18 luni. Cabinet de medicina familiei
Curriculumul prevede lunar un număr de 20 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri), pentru tematica teoretică prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și un număr de 50 de ore lunar pentru activitățile practice, abilități, atitudini și studiul individual.Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.Bibliografia anexată corespunde anului 2016, urmând a fi actualizată în momentul apariției altor titluri noi, până la organizarea primului examen de specialitate al seriei de rezidenți cu pregătire pe baza curriculei de față. + 
MEDICINA FAMILIEI; ANUL I – 6 LUNI + 
PROBLEME GENERALEI.Obiective specificeLa sfârșitul stagiului de medicină familie din anul I, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● identifice funcțiile și caracteristicile medicinei de familie● cunoască contextul general de desfășurare a activității● realizeze managementul primului contact cu pacienții, în cadrul asistenței medicale primare● cunoască semnele și simptomele tipice întâlnite în medicina primară mai ales în stadiile incipiente● cunoască elemente de bază în activitatea de prevenție● efectueze anamneza pacienților, indiferent de patologie● enumere explorările uzuale disponibile în medicina de familie● cunoască echipa de lucru în medicina familiei● identifice principiile promovării sănătății și medicinii preventive● explice continuitatea îngrijirii● facă diferența între consultația centrată pe pacient și consultația centrată pe boală● dobândească înțelegerea nevoii de a-și dezvolta abilități de comunicare și de utilizare a noilor tehnologii● cunoască elemente generale de comunicare în medicina de familie.II.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (60 ore)1.Introducere în problematica M. F.2.Definiția și conținutul M. F3.Caracteristicile și particularitățile M. F.4.Obiectul și metodologia M. F.5.Principiile M. F. și funcțiile M. F.6.Condițiile de lucru ale M. F., descrierea cabinetului, echipa de lucru a M. F.7.Competențele medicinei de familie8.Principii esențiale în epidemiologie (boli transmisibile și netransmisibile)9.Principiile promovării sănătății10.Principiile esențiale ale prevenției11.Consultația în M. F. Tipuri de consultație, scopuri, caracteristici12.Particularitățile consultației M. F. Loc de desfășurare, tipuri de solicitări, situația epidemiologică a comunității13.Aptitudini de bază ale M. F. Efectuarea anamnezei, examinarea fizică, utilizarea investigații paraclinice, abilități de comunicare, aptitudinile de interpretare a informațiilor14.Pacientul sănătos și pacientul bolnav15.Problemele medicale ale omului sănătos16.Etapele de dezvoltare ale ființei umane17.Nevoile medicale ale fiecărei etape18.Despre conceptul de boală și bolnav19.Trecerea de la sănătate la boală. Gradele de sănătate20.Pacientul cu risc de îmbolnăvire. Factorii de risc. Riscograme21.Continuitatea în îngrijirea persoanei22.Asistența medicală a familiei - îngrijiri centrate pe persoană. Ciclul vieții de familie.23.Organismul uman ca sistem integrat. Dificultățile de abordare a sistemelor complexe24.Asistența medicală a unei colectivități - sănătate comunitară (elemente de asistență socio-medicală, persoane și comunitate la risc, caracteristici epidemiologice și abordarea integrată a problemelor unei comunități, medicină școlară)25.Principii de organizare sanitară, managementul cabinetului de M. F.26.Comunicarea în M. F. - coordonate generale27.Informatică medicală – cadrul general privind informatizarea cabinetului28.Rolul M. F. În sistemul asigurărilor medicale, legislație sanitară. Serviciile medicale oferite de medicul de familie29.Relațiile M. F. cu celelalte specialitățiIII.Teme activități practice1.Prezentarea cabinetului și a echipei de lucru2.Participarea la consultațiile curente3.Participarea la consultațiile preventive4.Participarea la vizitele la domiciliu5.Acordarea primului ajutor medical6.Completarea unor documente7.Analiza unor probleme epidemiologice8.Monitorizarea unor bolnavi cronici9.Asistența medicală a copilului10.Asistența medicală a bătrânului + 
PROBLEME SPECIFICE – 60 OREMODULUL 1: MANAGEMENTUL SERVICIILOR PREVENTIVE LA ADULȚII.Obiective specificeLa sfârșitul stagiului de medicină familie din anul I, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● identifice factorii de risc ai persoanei● enumere modalitățile de educație pentru un stil de viață sănătos și de evitarea factorilor de risc pentru sănătate● enumere modalitățile de supraveghere ale adulților pentru prevenirea îmbolnăvirilor● stabilească o relație eficientă medic-pacient, respectând o îngrijire axată pe persoanăII.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1.Activități preventive în practica medicului de familie la adult - prevenția primară secundară și terțiară/raportul beneficiență/nonbeneficiență a intervențiilor preventive/calendarul activităților preventive în funcție de vârstă, sex și risc individual2.Intervenții structurate privind managementul principalilor factori de risc legați de stilul de viață (dieta, mișcarea, fumatul și consumul de alcool)3.Evaluarea și managementul riscului cardiovascular și metabolic4.Evaluarea și managementul riscului oncologic (sân, col uterin, colon, etc.)5.Evaluarea riscurilor privind sănătatea mintală (depresia/suicidul/abuzul de substanțe/demența)6.Alte probleme specifice în prevenție: osteoporoză, tulburările de auz și văz, accidentele prin cădere la vârstnic, imunochemoprofilaxii7.Chestionare utile în practica medicului de familieIII.Teme activități practice1.Măsurarea parametrilor somatometrici (G, H, IMC circumferința taliei) și încadrarea în clasa de greutate2.Măsurarea corectă a tensiunii arteriale (tensiometrul aneroid/tehnici ambulatorii de măsurare a tensiunii arteriale)3.Utilizare și interpretare teste rapide (glicometru/lipidometru)4.Utilizare și interpretare scor de risc cardiovascular (diagramele SCORE)5.Utilizare și interpretare rezultat optotip Snellen pentru screening tulburări de vedere6.Examen clinic al sânului7.Utilizare și interpretare chestionar AUDIT8.Utilizare și interpretare scor FAGERSTROM9.Utilizare și interpretare chestionar de screening depresie MDI10.Prelevare frotiu Babeș Papanicolau11.Utilizare și interpretare chestionar screening nutrițional REAP12.Intervenție scurtă pentru alcool și fumat13.Utilizarea și interpretarea chestionarului pentru nivelul de activitate fizicăMODULUL 2: MANAGEMENTUL SERVICIILOR PREVENTIVE LA COPII ȘI ADOLESCENȚII.Obiective specificeLa sfârșitul stagiului de medicina familie din anul I, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● identifice factorii de risc ai persoanei● enumere modalitățile de educație pentru un stil de viață sănătos și de evitarea factorilor de risc pentru sănătate● enumere modalitățile de supraveghere ale copiilor și adolescenților pentru prevenirea îmbolnăvirilor● stabilească o relație eficientă medic-pacient, respectând o îngrijire axată pe persoană● fie capabili să evalueze și consilieze alăptarea precum și efectuarea frenotomiei anterioare● colaboreze și să comunice în mod eficient și adecvat cu: pacienți, colegi, consultanți, asistenți medicali, profesioniști din domeniul sănătății, consultanți în alăptare● Învețe să echilibreze un pacient centrat pe îngrijirile din maternitate la cerințele unei practici de cabinet, să participe la echilibrul în familie, activități creativeII.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1.Urmărirea creșterii și dezvoltării normale a copilului2.Principii de alimentație ale copilului 0-2 ani (alimentația la sân și alimentația complementară)3.Principii de alimentație ale copilului 2-18 ani4.Intervenții în tulburările de creștere și dezvoltare: supraponderea5.Calendarul sintetic al intervențiilor preventive la copil (screening-uri la copil și adolescent)6.Conținutul și metodologia vizitelor preventive la copil7.Programul național de imunizări - tipuri de vaccinuri, indicații/contraindicații, tehnica administrării, consilierea provaccinareIII.Teme activități practice1.Utilizare și interpretare curbe de creștere specifice grupei de vârstă OMS2.Utilizare și interpretare chestionare de urmărire a dezvoltării neuropsihice a copilului3.Utilizare și interpretare chestionar screening autism4.Utilizarea fișei de urmărirea a eficacității alăptării5.Evaluarea alimentației complementare6.Realizarea catagrafiei de vaccinare7.Efectuarea de vaccinări din programul de imunizăriMODULUL 3: ATITUDINEA MEDICULUI DE FAMILIE ÎN FAȚA URGENȚELOR COMUNEI.Obiective specificeLa sfârșitul stagiului de medicina familie din anul I, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● dobândească înțelegerea nevoii de a avea cunoștințe și abilități în managementul principalelor urgențe medico-chirurgicale în concordanță cu nivelul de competență al medicului de familie și cu posibilitățile sale tehniceII.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1.Medicul de familie verigă în sistemul de urgență - tipuri de urgențe adresabile de către asistența medicală primară2.Dotarea cabinetului în vederea asigurării urgențelor medico-chirurgicale3.Conținutul genții de urgență a doctorului4.Managementul principalelor urgențe – principii, suport vital de bază – dispnee, reacție anafilactică, lipotimie, sângerare, durerea acutăIII.Teme activități practice1.Utilizarea medicației din trusa de urgență: doze, indicații, contraindicații2.Efectuarea de manevre injectabile im, iv, sc, perfuzabile, prelevare sânge venos3.Efectuarea aspirației secrețiilor bronșice4.Proceduri de suport vital de bază5.Tehnica efectuării masajului cardiac extern6.Tehnica efectuării ventilației mecaniceMODULUL 4: NOȚIUNI DE BAZĂ ÎN ANALIZA ȘI INTERPRETAREA INFORMAȚIEI MEDICALE DIN LITERATURĂ – MEDICINA BAZATĂ PE DOVEZI (MBD)I.Obiective specificeLa sfârșitul modulului, medicii rezidenți de medicina familiei vor fi capabili să:● enumere etapele aplicării MBD în practica clinică● enunțe criteriile de clasificare a dovezii științifice● enunțe criteriile de evaluare a riscului de eroare (bias)● enumere principalele trăsături ale studiilor științifice● formuleze întrebările de căutare● caute dovezile în bazele de date medicale pentru pacientul său● analizeze critic un articol medicalII.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1.Introducere în conceptul de Medicină Bazată pe Dovezi: definiție, istoric, importanță2.Informația științifică: accesul la informații/date științifice medicale, baze de date internaționale3.Clasificarea informației/dovezii științifice (nivelul de calitate al dovezii științifice)4.Analiză critică a informației medicale (critical appraisal): evaluarea riscului de eroare (bias), tipuri de studii științifice (recenzii sistematice, meta-analize)5.Utilizarea informației în practica medicală: căutarea informației, evaluarea informației, etapele aplicării MBD, avantajele și limitele MBDIII.Teme activități practice1.Baze de date internaționale2.Identificarea și formularea problemei clinice3.Căutarea informației/dovezii în literatura de specialitate4.Tipuri de studii științifice5.Nivelul de calitate al informației6.Analiză critică a articolelor științificeMODULUL 5: MANAGEMENTUL CABINETULUI DE MEDICINA DE FAMILIEI.Obiective specificeLa sfârșitul programului educațional rezidentul de medicina familiei va fi capabil să:● cunoască elemente de organizare și funcționare a cabinetului M. F.● cunoască și să enumere funcții și instrumente de management● enumere tipurile de management în medicina de familie● cunoască termenii utilizați în managementul financiar al cabinetului● identifice metode de îmbunătățire a managementului financiar● cunoască echipa de lucru în M. F.● cunoască pașii și condițiile necesare înființării și funcționării unui cabinet de medicină de familieII.Tematica adaptată obiectivelor specifice1.Noțiuni uzuale în management2.Tipuri de management în medicina de familie (medical, administrativ, de personal, financiar, al informației, etc.)3.Funcțiile managementului4.Managementul financiar (termeni uzuali, surse de finanțare, posibilități de creștere a venitului)5.Planul afacerii – înființarea și funcționarea cabinetului6.Echipa de lucru în medicina de familieMODULUL 6: MEDICINA DE FAMILIE ÎN RURAL – MINIM 2 SĂPTĂMÂNII.Obiective specificeLa sfârșitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicina familiei va fi capabil să:● administreze servicii medicale de calitate în condiții de izolare și acces redus la mijloace tehnice● dobândească capacitatea de a acorda servicii în situații limită în mod autonom,● se adapteze pentru practica în mediul rural● ofere servicii medicale de urgență în cabinet și în afara cabinetului● identifice posibilități de îmbunătățire a activității în condiții de izolare adaptate necesităților medicale specifice comunității● colaboreze cu alți furnizori de servicii medicale accesibili în mediul rural● recunoască mijloace legale de asociere cu alți furnizori de servicii medicale primare în vederea asigurării continuității acolo unde acest lucru e posibil● dobândească cunoștințe și abilități de continuare a educației medicale în condiții de izolare● dovedească abilități de comunicare cu pacienți care provin din nivele sociale diferite● colaboreze cu serviciile de asistență socială și comunitară, cu autoritățile localeII.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1.Particularități ale practicii în mediul rural, relațiile intracomunitare, nivelul de educație, igienă, relațiile interindividuale, cutume, legi nescrise ale comunității, tradiții, obiceiuri locale, bariere și soluții2.Abilități ale medicului de familie din rural care trebuie dezvoltate în mod special, în comparație cu medicul de familie care acordă îngrijiri în mediul urban:3.Continuitatea asistenței medicale (centre de permanență și medici localnici)4.Legislație specifică (școlară, comunitară, limitele acordării serviciilor medicale în afara competențelor)5.Intoxicații frecvente rezultate din practica agricolă6.Identificarea nevoilor comunității7.Îngrijirea gravidei și a nou-născutului, asistarea nașterii în afara spitalului de specialitate8.Îngrijirea unei plăgi9.Point of care test (POCT)10.Medicină comunitară și asistență orientată spre comunitate11.Telemedicina, resurse online12.Epidemiologie, sănătate publică13.Rolul medicului de familie în depistarea și administrarea tratamentului pentru tuberculoză14.Traumatisme, accidente, alte situații periculoase pentru individ specifice mediului rural (cauzate de specificul muncii agricole, locuința și mediul domestic)III.Teme activități practice1.Sutura unei plăgi2.Incizia și drenajul unui abces3.Imobilizări, Pansamente4.Triaj epidemiologic5.Ancheta epidemiologică6.Asistarea unei nașteri7.POCT, EKG8.Educație medicală în școală și comunitate9.Realizarea unei scheme terapeutice complexe la pacienți care utilizează mai mult de cinci medicamente (polifarmacie)MODULUL 7: LEGISLAȚIE MEDICALĂI.Obiective specificeLa sfârșitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicina familiei va fi capabil● diferențieze principalele instrumente legislative folosite în activitatea medicului de familie● ierarhizeze legislația și să extragă ceea ce este important pentru desfășurarea în condiții optime a activității cabinetului● Înțeleagă noțiunea și să se protejeze de malpraxisII.Tematica cursului adaptată obiectivelor specifice1.Drepturile și obligațiile medicului și pacientului2.Dreptul pacientului la informația medicală3.Consimțământul pacientului4.Acordul pacientului informat5.Confidențialitatea informațiilor6.Dreptul pacientului în domeniul reproducerii7.Dreptul pacientului la tratament și îngrijiri medicale8.Dreptul la a doua opinie medicală9.Interzicerea discriminărilor10.Calitatea serviciilor medicale11.Răspunderea profesională a medicului: disciplinară, administrativă, juridică (civilă și penală)12.Asigurarea de malpraxis + 
SPECIALITĂȚI CLINICE + 
MEDICINĂ INTERNĂ – 5 LUNII.Obiective specificeLa sfârșitul modulului de medicină internă, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● efectueze anamneza și examenul clinic al pacientului cu afecțiuni medicale● identifice factorii de risc ai afecțiunilor prevăzute și să enunțe planul de măsuri preventive adaptate cazului● enunțe elementele de diagnostic și conduită terapeutică în sindroamele cu manifestări respiratorii, digestive, reno-urinare și să stabilească managementul lor● identifice cazurile ce necesită consult interdisciplinar, explorări sau analize de laborator● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic.● cunoască tehnica screeningului în patologia medicală● enunțe elementele de diagnostic și conduita în urgențe specifice patologiei medicaleII.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (100 ore)Criteriile diagnosticului pozitiv și diferențial, complicațiile și principiile terapeutice în afecțiunile:Respiratorii1.Infecții: infecții acute ale căilor respiratorii superioare, traheobronșite, bronhopneumonii, pneumopatii acute, bronșiectazii, tuberculoza pulmonară și extrapulmonară2.Obstructive: astm bronșic, bronhopatii cronice obstructive3.Urgențe: embolia pulmonară, hipertensiunea pulmonară, pneumotorax spontan, insuficiența respiratorie, manifestări alergice respiratorii4.Bolile ale mediastinului și pleurei5.Cancer bronhopulmonar6.Apneea în somnDigestive1.Eso-gastro-duodenale: esofagite, cancer esofagian, refluxul gastro esofagian, hernia hiatală, gastrite, ulcerul gastro-esofagian, hemoragiile digestive, cancerul gastric2.Intestinale: sindromul de intestin iritabil, boli inflamatorii cronice ale intestinului, cancer colo-rectal3.Hepatice: hepatitele acute și cronice, cirozele hepatice4.Biliare: colecistite, litiaza veziculară5.Pancreatice: pancreatite acute și cronice, cancerul de pancreasRenale1.Nefropatii glomerulare - glomerulonefrita acută poststreptococică, sindromul nefrotic, glomerulonefrita cronică2.Nefropatii tubulo-interstițiale3.Infecții ale tractului urinar, cistite, pielonefrite acute și cronice4.Insuficiența renală acută5.Boala cronică de rinichiReumatologie1.Boli ale țesutului conjunctiv: poliartrita reumatoidă, lupus eritematos sistemic2.Boli degenerative: artrozele, spondilozele și discopatia lombară3.Alte boli inflamatorii: artritele, gută, epicondilita, tenosinovite, bursite4.Sindroame specifice: umărul, genunchiul, piciorul dureros, durerea lombară nespecificatăHematologice1.Anemiile2.Adenopatiile3.Leucemiile și bolile mieloproliferative4.Limfoamele Hodgkin și Non-Hodgkin5.Mielomul multiplu6.Sindroame hemoragipareAlergologice1.Marșul alergic, șocul anafilactic2.Manifestări alergice localizate: respiratorii superioare, digestive, alergodermii – cu etiologii multiple, urticariaIII.Teme activități practice (250 ore)1.Efectuarea anamnezei și examenului clinic obiectiv2.Efectuarea unor investigații - peak flow- metrie, spirometrie, test streptococ B hemolitic pulsoximetrie, EKG, teste de laborator rapide3.Interpretarea principalelor date paraclinice – de laborator, ecografice, endoscopice, radiologice și integrarea lor în contextul clinic4.Prescrierea regimului igieno-dietetic, a terapiei specifice - etiologice, patogenice, simptomatice sau/și a terapiei profilactice5.Regimul alimentar al pacientului digestiv – alcătuirea unui meniu pentru o afecțiune digestivă6.Recomandări pentru aplicarea măsurilor preventive: abandonarea fumatului, dieta, schimbarea stilului de viață, evitarea alergenilor, noxelor, toxicelor, vaccinarea, investigarea pentru familiile cu istoric de boli genetice, cercetarea factorilor de risc și a semnelor de alarmă pentru cancer, monitorizarea și tratarea corectă a bolilor plurietiologice, terapia corectă a infecțiilor, identificarea contraindicațiilor în terapia uzuală, alte măsuri de prevenție secundară și terțiară. + 
PEDIATRIE ȘI NEONATOLOGIE – 5 LUNII.Obiective specificeLa sfârșitul modulului de pediatrie medicul rezident de medicina familiei va trebui să:● recunoască și să trateze fenomenele fiziologice specifice nou-născutului: scăderea fiziologică în greutate, icterul neonatal, criza genitală, reflexele arhaice● aplice particularitățile de îngrijire ale nou-născutului● facă anamneza și examenul clinic la nou născut, copil 0-1 an, preșcolar, școlar, adolescent● comunice eficient cu părintele pentru a obține datele necesare consultației● descrie conținutul dietei la copil în funcție de diagnostic și vârsta● descrie intervențiile profilactice necesare conform vârstei● descrie modalități de prevenție a principalelor boli netransmisibile la copil: rahitismul carențial și anemia feriprivă● enumere principalele tipuri de boli pentru care se efectuează screening și să descrie cum se face acesta● enumere principalele cauze ale creșterii și dezvoltării în minus sau în exces la copil● enunțe criteriile clinice și paraclinice de diagnostic și prognostic al bolilor genetice● enunțe criteriile de diagnostic clinic și managementul pentru principalele sindroame caracteristice nou-născutului (hipoglicemia, policitemia, vomă și regurgitațiile neonatale, icterul prelungit, tahipneea tranzitorie, febră) și patologia neonatală (fractură de humerus și claviculă, leziunea plexului brahial, patologia oftalmică neonatală, displazia de șold, infecția neonatală cu streptococ de grup b, patologia dismaturului și prematurului, stenoza pilorică)● facă anamneza, examenul clinic, planul de investigații paraclinice și atitudinea terapeutică în cazul patologiilor caracteristice copilului și cele nespecifice vârstei● recunoască copilul abuzat, cu dependențe, cu retard, cu tulburări de comportament și să știe cum să managerieze aceste probleme de pediatrie socială● recunoască aspecte de patologie specifică ale adolescentului● decidă dacă boala diagnosticată poate fi tratată la domiciliu sau trebuie îndrumată spre servicii de asistență medicală secundare sau terțiare● aplice managementul urgențelor medicale.II.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (100 ore)1.Malnutriția protein-energetică2.Obezitatea3.Rahitismul4.Diabetul zaharat5.Anemiile, sindroame hemoragice, leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice, limfoamele maligne hodgkiniene și non-hodgkiniene6.Malformațiile congenitale7.Atopiile8.Reumatismul articular acut și cardiopatia reumatismală, artritele cronice juvenile9.Infecțiile tractului respirator superior: amigdalitele, sinuzitele, otita medie10.Laringita, bronșiolita, bronhopneumonia, pneumoniile, astmul bronșic, tuberculoza pulmonară și extrapulmonară la copil11.Malformațiile congenitale cardiace, miocarditele, pericarditele, endocarditele infecțioase, tulburări de ritm și de conducere, hipertensiunea arterială la copil12.Stomatitele, glositele și cheilitele13.Hemoragiile digestive la un nou născut și copil, diareea și sindromul de malabsorbție, parazitozele digestive, hepatitele acute și cronice14.Glomerulonefritele, infecțiile urinare, insuficiență renală acută și cronică15.Enurezisul și encoprezisul16.Urgențe pediatrice majore: aspirație de corp străin, reacții alergice, convulsiile, intoxicațiile acute, înțepături de insecte veninoase, mușcături de animale, insolația, șocul, insuficientă cardio-respiratorie, sindroame de deshidratare acută, comeleIII.Teme activități practice (250 ore)1.Examinarea clinică a nou-născutului și copilului2.Măsurători antropometrice și interpretarea lor la copilul de diferite vârste3.Aprecierea creșterii și dezvoltării copilului4.Puncții și recoltări venoase la sugar și copil5.Instalarea unui cateter venos6.Vaccinările - căi de administrare7.Interpretarea rezultatelor examenelor de sânge periferic și integrarea lor în contextul clinic8.Examenul otoscopic la sugar și copilul mare9.Interpretarea probelor funcționale respiratorii10.Interpretarea radiografiilor11.Urmărirea epidemiologică și igienică a colectivităților de copii12.Prescrierea medicamentelor în funcție de vârstă13.Stabilirea necesităților nutriționale la copii bolnavi între 0-1 an, 1-3 ani, 4-7 ani, 7-14 ani și adolescenți + 
ONCOLOGIE – 1 LUNĂI.Obiective specificeLa sfârșitul stagiului de Oncologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● efectueze anamneza și examenul clinic al pacientului cu afecțiune oncologică● cunoască și să identifice factorii de risc pentru o afecțiune malignă● identifice semnele clinice de alarmă pentru o afecțiune malignă● cunoască afecțiunile oncologice care beneficiază de intervenții preventive● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și imagistice specifice în contextul clinic● identifice potențiale agravări în evoluția bolii și apariția complicațiilor cu îndrumare imediată la medicul oncolog● identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări sau analize de laborator● acorde primul ajutor în urgențeII.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore)1.Etiologia cancerului: factori de risc ambientali (fizici, chimici, virali), factori de risc comportamentali (fumat, alcool, alimentație), factori de risc constituționali (hormonali, genetici, imunologici)2.Evoluția naturală a cancerului. Complicații frecvente.3.Principii și metode de diagnostic în cancer: diagnosticul clinic (semne directe și indirecte), diagnosticul biologic, diagnosticul imagistic (metode neinvazive și invazive), particularitățile diagnosticului în cancer. Dificultăți și erori4.Incidentele și complicațiile radioterapiei în oncologie5.Principiile tratamentului hormonal în oncologie: clasificare, obiective, agenți terapeutici, efecte6.Urmărirea bolnavului, infecțiile, urgențele oncologice7.Durerea în cancer: anatomia și fiziologia durerii, sindroame dureroase, tratamentul durerii în cancer8.Tratamentele paleative în cancer9.Aspecte de psiho-oncologie10.Alimentația în oncologie11.Principii de screening. Prevenirea și depistarea precoce a cancerului și educarea sanitară a populației12.Leziunile precursoare ale malignității: definiție, clasificare, diagnostic, tratament13.Managementul efectelor adverse ale chimioterapiei14.Criteriile diagnosticului pozitiv, diferențial și al evoluției principalelor localizări maligne: bronhopulmonare, digestive (cancer esofagian, gastric, hepatic, pancreatic, colo-rectal), genitale (cancer de col uterin, corp uterin, ovar, prostată), renale, cutanate, cerebrale, osoase și de țesuturi moi superficiale.III.Teme activități practice (50 ore)1.Anamneza și examenul clinic al pacientului oncologic2.Examenul ariilor ganglionare superficiale3.Examenul general al tegumentelor și mucoaselor4.Examenul cavității bucale5.Examinarea sânului6.Tușeul rectal7.Interpretarea explorărilor biologice și imagistice și integrarea lor în contextul clinic8.Interpretarea examenului citologic cervico-vaginal9.Monitorizarea evoluției, identificarea complicațiilor, prima intervenție în cabinet, criterii de trimitere la oncolog10.Regimul alimentar al pacientului oncologic + 
CARDIOLOGIE – 1 LUNĂI.Obiective specificeLa sfârșitul stagiului de cardiologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● identifice factorii de risc cardiovasculari● efectueze servicii de prevenție primară și secundară pentru pacienții cu risc sau cu patologie cardiovasculară● efectueze anamneza și examenul clinic al pacientului cu afecțiune cardio-vasculară● interpreteze și să integreze în context clinic analizele de laborator specifice● efectueze și să interpreteze în context clinic electrocardiograma de repaus● efectueze și interpreteze IGB (indicele gleznă-braț).● interpreteze radiografia cardiopulmonară, să integreze în context clinic rezultatele, ecocardiografiei, examenului Doppler vascular, Holter de EKG, să interpreteze datele furnizate de măsurarea automată a TA pe 24 de ore● facă diagnosticul diferențial și managementul: durerii precordiale, dispneei, edemelor periferice, palpitațiilor, sincopelor, cianozei, suflurilor cardiace sau arteriale, turgescenței jugulare● facă managementul afecțiunilor cardiovasculare frecvente: pacientul cu hipertensiune arterială, pacientul cu cardiopatie ischemică cronică, pacientul cu valvulopatii, pacientul cu boli ale vaselor periferice arteriale și venoase, boala cerebro-vasculară, pacientul post infarct, pacientul cu boală cardiovasculară și patologie asociată● evalueze riscul cardiovascular global și să elaboreze planul de măsuri preventive adaptate fiecărui pacient● identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări sau analize de laborator● identifice cazurile care necesită internareII.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore)1.Hipertensiunea arterială esențială și secundară2.Cardiopatia ischemică, pacientul post IMA3.Insuficiența cardiacă4.Tulburări de ritm și de conducere5.Alte afecțiuni cardiace: valvulopatii, endocardite, miocardite, pericardite6.Boala arterială periferică7.Boala venoasă cronică8.Ischemia mezenterică9.Bolile cardiovasculare și sarcină10.Boala cerebrovasculară11.Pacientul cu boală cardiovasculară și patologie asociată12.Dislipidemiile13.Boli cardiace congenitale14.Ghiduri actuale de prevențieIII.Teme activități practice (50 ore)1.Anamneza și examenul clinic al pacientului cu afecțiune cardio-vasculară2.Examinarea cordului (percuție, auscultație, focare, sufluri, tulburări de ritm)3.Analizarea și interpretarea investigațiilor paraclinice specifice pacientului cardiac4.Interpretarea diagramelor de risc cardiovascular (SCORE, Framingham, etc.) și identificarea factorilor de risc cardiovascular5.Efectuarea și interpretarea EKG de repaus6.Efectuarea și interpretarea indicelui gleznă-braț7.Analizarea și interpretarea radiografiei cardiopulmonare8.Integrarea în context clinic rezultatelor EKG de efort, ecografiei cardiace, măsurarea automată a TA pe 24 de ore, Holter EKG și examenului Doppler vascular9.Diagnostic diferențial și management în semnele și simptomele specifice afecțiunilor cardiovasculare (durerea precordială, dispneea, edemele periferice, palpitațiile, sincopa, cianoza, suflurile cardiace sau arteriale, șocul cardiogen)10.Conduita terapeutică și monitorizarea ambulatorie a afecțiunilor cardiovasculare frecvente11.Conduita terapeutică și monitorizarea pe termen lung a pacientului post IMA12.Măsuri de prim ajutor în urgențele cardiovasculare + 
BOLI INFECȚIOASE – 1 LUNĂI.Obiective specificeLa sfârșitul stagiului de boli infecțioase, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● utilizeze eficient datele de anamneză, examen clinic și investigații pentru orientarea diagnostică la pacienții cu patologie infecțioasă● recomande și să interpreteze investigațiile paraclinice și de laborator accesibile în medicina de familie (radiografia pulmonară, a masivului facial, echo grafia abdominală, hemoleucograma, markeri ai inflamației, serologia hepatitelor virale, examenul exudatului nazo-faringian, urocultura, ex. coproparazitologic și coprocultura, coprocitograma● enumere principiile terapiei antiinfecțioase specifice● enumere elementele de diagnostic și conduita terapeutică de urgență în principalele sindroame infecțioase abordate în medicina de familie● enumere elementele de diagnostic și conduita terapeutică în principalele boli infecțioase abordate în medicina de familie● enumere principalele criterii de dirijare a pacienților către serviciile de boli infecțioase● enumere bolile infecto-contagioase cu declarare obligatorie● enunțe principiile de medicină preventivă a bolilor infecțioaseII.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore)1.Sindroame infecțioase: sindrom febril prelungit, sindromul meningeal, erupțiile cutanate de origine infecțioasă, adenopatiile infecțioase, sindromul diareic infecțios, icterul febril, purpura infecțioasă, starea septicemică, șocul toxico-septic2.Patologia infecțioasă: infecțiile căilor respiratorii (faringite, laringite, traheobronșite, pneumonii), infecțiile în sfera ORL (otite, sinuzite), infecții cutaneo-mucoase, infecții urinare (cistita, uretrita, pielocistita), infecții ginecologice, infecții digestive (gastro-enterite, hepatita acută, infecția cu H. pylori, parazitoze digestive), infecții ale sistemului nervos central3.Criterii de diagnostic pentru: febră tifoidă, botulism, tetanos, rabie, malaria, toxoplasmoza, trichineloză4.Managementul urgențelor infecțioase: toxiinfecția alimentară, deshidratarea acută, sindromul febril, convulsiile febrile, cefaleea acută, sindromul meningeal, erupțiile febrile, simptome sistemice (febră, scădere ponderală, artralgii, limfadenopatii), sepsisulIII.Teme activități practice (50 ore)1.Examinarea pacientului cu boală infecțioasă: examenul neurologic, aparatului respirator, cardiovascular, digestiv, urogenital2.Interpretarea investigațiilor și explorărilor necesare pentru diagnosticul și conduita principalelor boli infecțioase și integrarea lor în contextul clinic: ex. complet de urină/urocultură, ex. coproparazitologic, hemoleucograma, exudatul naso-faringian, coprocultură, antibiograma, radiografia pulmonară, markeri ai inflamației, serologia hepatitelor virale, serologia principalelor infecții virale (rubeola, rujeola, herpes - varicelă, EB virus)3.Însușirea principalelor componente ale conduitei terapeutice: antibioterapia inclusiv antibioterapia empirică, principiile rehidratării orale, medicația simptomatică în patologia infecțioasă (antitusive, antipiretice, antiemetice, etc.), medicația antidiareică, alcătuirea unei diete într-o boală infecțioasă, trusă și manopere de urgență în șoc + 
DERMATOVENEROLOGIE – 1 LUNĂI.Obiective specificeLa sfârșitul modulului de pregătire în dermatovenerologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● efectueze anamneza pacientului cu afecțiuni dermatologice● efectueze examenul clinic al pacientului cu afecțiuni dermatologice● enunțe elementele de diagnostic, conduită terapeutică și monitorizare în principalele sindroame specifice afecțiunilor dermatologice● enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele specifice patologiei dermatologice● identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări paraclinice sau examinări de laborator● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinicII.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore)1.Dermatozele2.Dermatita de contact3.Eczeme4.Infecțiile pielii și țesutului subcutanat5.Urticaria și angioedemul6.Eczema sugarului și a copilului mic7.Manifestări cutanate în bolile arterelor și venelor8.Afecțiuni ale unghiilor, părului, glandelor sebacee și sudoripare9.Afecțiuni ale mucoasei bucale și genitale10.Boli cu transmitere sexuală11.Psoriazis12.Pemfigus13.Lichenul plan și erupții lichenoide14.Tumori cutanate benigne și maligne15.Scabia16.Pediculoza17.Reacții cutanate postmedicamentoase18.Boli buloase19.Vasculite, eritrodermiile, purpureIII.Teme activități practice (50 ore)1.Anamneză pacientului cu afecțiuni dermatologice2.Examen clinic al pacientului cu afecțiuni dermatologice3.Profilaxia cancerului cutanat (melanom malign și non melanoame)4.Semne importante pentru diagnosticul clinic5.Interpretarea examenului micologic, bacteriologic, serologic și ultramicroscopic și integrarea lor în contextul clinic6.Prescrierea și utilizarea preparatelor dermatologice pentru afecțiunile menționate + 
DIABET ZAHARAT, AFECȚIUNI METABOLICE, DE NUTRIȚIE ȘI ENDOCRINOLOGIE – 2 LUNII.Obiective specificeLa sfârșitul modulului de pregătire în diabet zaharat, afecțiuni metabolice, de nutriție și endocrinologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● efectueze anamneza pacientului cu afecțiuni endocrinologice, diabet zaharat și afecțiuni metabolice și de nutriție● efectueze examenul clinic al pacientului cu afecțiuni endocrinologice, diabet zaharat și afecțiuni metabolice și de nutriție● enunțe elementele de diagnostic, conduită terapeutică și monitorizare în principalele sindroame specifice afecțiunilor endocrinologice, diabet zaharat și afecțiuni metabolice și de nutriție● enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele specifice patologiei pacientului cu afecțiuni endocrinologice, diabet zaharat și afecțiuni metabolice și de nutriție● identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări paraclinice sau examinări de laborator● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinicII.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (40 ore)1.Hormonii. Natura chimică. Mod de acțiune2.Sistemul endocrin – rolul și funcțiile sale3.Adenohipofiza - fiziologie, secreția hormonală și efectele sale biologice4.Acromegalia5.Insuficiența antehipofizară la adult și copii6.Neurohipofiză – secreție hormonală și efectele sale biologice7.Diabetul insipid8.Patologia tiroidei (hipertiroidia, hipotiroidia, gușa – simplă, endemică, multinodulară, noduli tiroidieni, tiroiditele)9.Patologia paratiroidelor (hiperparatiroidia - hipercalcemia secundară, insuficiența paratiroidiană)10.Patologia corticosuprarenalelor – (sindroame de hiperfuncție corticosuprarenală, hipofuncție corticosuprarenală)11.Patologia medulosuprarenalelor12.Patologia gonadelor13.Pubertatea normală și patologică14.Menopauza15.Osteoporoza16.Evaluarea stării de nutriție, antropometrie, perimetre17.Elaborarea planurilor de intervenție nutrițională (în diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, denutriție și hipovitaminoze, hiperuricemii)18.Screeningul familial în bolile metabolice19.Diabet zaharat - diagnostic, clasificare, patogenie, aspecte clinice, factori de risc, investigații paraclinice, tratament principii, tipuri de insulină, tipuri de ADO, complicații, evoluție, prognostic, dispensarizare, ghiduri de practică20.Diabet zaharat rezistent la insulină21.Diagnosticul și managementul diabetului gestațional,22.Obezitatea – diagnostic, clasificare, epidemiologie, management,23.Sindromul hipoanabolic24.Dislipidemiile25.Hiperuricemiile26.Tulburări de nutriție, tulburări de comportament alimentarIII.Teme activități practice (100 ore)1.Anamneza pacientului cu afecțiuni endocrinologice, diabet zaharat, afecțiuni metabolice și de nutriție2.Examen clinic al pacientului cu afecțiuni endocrinologice, diabet zaharat afecțiuni metabolice și de nutriție3.Principalele dozări hormonale4.Tehnici dinamice de apreciere a secrețiilor hipofizare, corticosuprarenaliene, tiroidiene și ale gonadelor5.Imagistica: scintigrafia și iodocaptarea tiroidiană, interpretarea radiografiilor de șa turcească, pumn6.Managementul disfuncției erectile7.Explorarea funcțională a pancreasului endocrin8.Investigații paraclinice la luarea în evidență la medicul de familie și monitorizarea periodică a pacientului cu diabet zaharat de tip II9.Examinarea piciorului diabetic10.Principii de întocmire a dietei pentru diabet zaharat de tip II11.Realizarea unor diete cu 160g, 180g, 200g carbohidrați12.Scheme terapeutice13.Prezentarea ghidurilor de practică pentru medicii de familie, metode de dispensarizare prin medicul de familie, prevenirea complicațiilor, profilaxia primară și secundară a comorbidităților + 
NEUROLOGIE – 1 LUNĂI.Obiective specificeLa sfârșitul modulului de pregătire în neurologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● efectueze anamneza pacientului cu afecțiune neurologică● efectueze examenul clinic neurologic● enunțe elementele de diagnostic și conduită terapeutică în sindromul cefalalgic, vertiginos, și paralitic● cunoască elementele de diagnostic, conduita terapeutică și monitorizare în epilepsie, boala Parkinson, accident vascular cerebral sechelar, polineuropatii, scleroza multiplă, miopatii● enunțe elementele de diagnostic și conduita în urgențe neurologice: criza de epilepsie, come, accidentele vasculare cerebrale recent instalate● identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări sau analize de laborator● integreze rezultatele explorărilor paraclinice în contextul clinic: puncția lombară, CT/RMN,● angiografia cerebrală, ex Doppler, audiogramaII.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore)1.Cefaleea și migrenă2.Vertijul3.Tremurăturile4.Boala Parkinson5.Epilepsia6.Scleroza multiplă7.Mono și polineuropatiile. Deficite motorii, deficite senzoriale8.Accidentele vasculare cerebrale9.Afecțiunile măduvei spinării10.Demențele, comaIII.Teme activități practice (50 ore)1.Anamneza și istoricul personal/familial al pacientului neurologic2.Comunicarea cu pacientul cu tulburări de vorbire/de auz3.Examinarea pacientului neurologic: inspecția statusului postural și neuromuscular, inspecția mersului, examinarea reflexelor, probe de mers, probe de echilibru, alte probe neurologice specifice.4.Interpretare explorări paraclinice specifice: puncția lombară, CT/RMN, angiografia cerebrală, audiograma, examen Doppler și integrarea lor în contextul clinic5.Scheme de tratament în: accidentul vascular cerebral, epilepsie, boala Parkinson, scleroza în plăci, demențe, neuropatii. + 
PSIHIATRIE – 1 LUNĂI.Obiective specificeLa sfârșitul modulului de psihiatrie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil● recunoască problemele de sănătate mentală în etapele de debut ale bolii● conducă anamneza pentru elaborarea unui istoric psihiatric● enumere criterii de diagnostic în tulburările psihice și psiho-somatice● explice locul pe care îl ocupă medicul de familie în echipa multidisciplinară care realizează managementul pacientului cu probleme de sănătate mentală● enunțe criteriile de a iniția și monitoriza tratamentul în anxietate, depresie, tulburări psihosomatice● identifice cazurile ce necesită trimitere la serviciile de psihiatrie (tulburări psihotice - schizofrenia, tulburarea bipolară, paranoia, mania; demențe, dependență de alcool sau droguri, patologia psihiatrică a copilului - tulburări de comportament, autismul, hiperactivitatea, s.a.) urgențele psihiatrice (amenințare de suicid, delir, atacuri de panică, delirium tremens, sevraj la alte substanțe-droguri● identifice cazurile ce necesită îndrumare către psihoterapie (depresia ușoară și medie, anxietatea și atacurile de panică, fobiile, tulburările de somn, tulburările somatoforme, tulburările alimentare – bulimia, anorexia, problemele de cuplu)II.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore)1.Depresia, suicidul și tentativă de suicid2.Anxietatea (tulburarea de panică și anxietatea generalizată)3.Tulburări psihopatologice corelate bolilor somatice4.Tulburări psihopatologice ale alimentației, somnului și sexualității5.Neurastenia și tulburările de somatizare6.Tulburarea legată de alcool și droguri (adicții)7.Stresul8.Psihozele9.Tulburările mintale ale copilului (tulburări de comportament, ADHD, autism)10.Violența domestică (violul, disputele conjugale)III.Teme activități practice (50 ore)1.Examinarea pacientului și perspectiva psihopatologică (observarea expresivității și comportamentului, dialogul)2.Anamneza biografică, istoric psihiatric. Foaia de observație standardizată în psihiatrie3.Scale de evaluare/chestionare pentru depresie, anxietate, alcoolism, MMSE (aplicabile în cabinetul medicului de familie)4.Evaluarea rețelei de suport social, rolul MF în cadrul ei și evoluția tulburărilor psihice5.Evaluarea interacțiunilor intrafamiliale și relația cu familia ce are în componență un bolnav psihic6.Evaluarea riscului suicidar7.Modalități de intervenție și situații de criză psihologică8.Intervenții psihoterapeutice în depresie, anxietate, atac de panică, tulburări somatoforme + 
CHIRURGIE GENERALĂ – 2 LUNII.Obiective specificeLa sfârșitul stagiului de chirurgie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● facă anamneza, examenul clinic local și general în afecțiuni chirurgicale● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic● fie capabil să execute manopere de mică chirurgie● enunțe principiile asepsiei și antisepsiei● identifice și să rezolve optim urgența chirurgicală și traumatică, oftalmologică, orl, urologică● recunoască situațiile care necesită consult interdisciplinar● cunoască diferențele de abordare a patologiei orl la copil și adult● utilizeze instrumentele necesare pentru examenul oftalmologic, ORLII.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (40 ore)Chirurgie generală1.Afecțiuni traumatice: plăgile, hemoragiile și șocul hemoragic2.Arsurile, degerăturile3.Elemente de patologie chirurgicală abdominală (litiaza biliară, colecistita acută, pancreatita acută, abdomenul acut chirurgical, apendicita acută, peritonitele, ocluzia intestinală, icter mecanic)4.Managementul semnelor și simptomelor afecțiunilor abdominale: durere abdominală, greața, vărsături, anorexie, scădere ponderală, icter, hematemeză, melenă, rectoragia5.Boli ale venelor și arterelorORL1.Managementul sindroamelor nevralgice din sfera ORL, al sindromului disfagic, hipoacuzic, vertiginos, al acufenelor și tinitusului2.Diagnosticul și conduita terapeutică în: afecțiuni acute (rinite, sinuzite laringite, otite externe, otite medii, faringite, sinuzite) și cronice (otite seroase, otite supurate cronice, adenoidite, rinite, sinuzite3.Diagnosticul prezumtiv și trimiterea la specialistul ORL în caz de: flegmon amigdalian, scăderea acuității auditive, tulburări ale gustului și mirosului, sindrom Meniere, afecțiuni ale glandelor salivare, tumori din sfera ORL4.Primul ajutor în urgențe: epistaxis, traumatisme ce interesează sfera ORL, prezența corpilor străini intranazali, auriculari sau laringieniOftalmologie1.Managementul blefaritei, conjunctivitelor acute și cronice, infecțioase sau alergice, scleritei și episcleritei și a șalazionului2.Cataractă, miopia, hipermetropia, astigmatismul, strabismul paralitic și non paralitic, glaucomul3.Traumatisme fizice, chimice și termice, corpi străini la nivelul polului anterior ocular, pansamente oculare4.Ochiul roșu și durerosUrologie1.Patologia rinichiului și ureterelor litiaza urinară2.Adenom de prostată3.Retenția acută de urină4.Boli inflamatorii ale organelor genitale masculineOrtopedie și Traumatologie1.Managementul în: fracturi, luxații, entorse, contuzii, plăgi, retenția de corp străin în plăgi, traumatisme musculo-ligamentare, traumatisme ale vaselor și nervilor periferici, arsuri, electrocutare, înec, șoc caloric și hipotermic, afecțiuni ale discului intervertebral2.Patologie ortopedică netraumatică: luxație congenitală de șold, picior strâmb congenital, copilul care șchioapătă, tumorile aparatului locomotor, tulburări de statică ale coloanei vertebraleIII.Teme activități practice (100 ore)1.Examen clinic al pacientului: anamneză (antecedente, simptome, factori de risc), examen clinic obiectiv, tușeul rectal, otoscopia2.Efectuarea unor investigații: doppler vascular periferic, probe biologice sanguine, oscilometrie, pulsoximetrie3.Interpretarea explorărilor de laborator și paraclinice: examinări biologice, teste imagistice (esofagoscopie, gastroscopie, rectoscopie, colonoscopie, irigografie, radiografie, ecografie, mamografie, arteriografie, CT, RMN), examen histopatologic, examen citologic și integrarea lor în context clinic4.Sondaj vezical5.Denudare venoasă periferică6.Toaleta, hemostază, sutură, pansamentul unei plăgi7.Extragere corp străin sfera ORL8.Tamponament nazal anterior și posterior9.Spălătura auriculară, oculară, gastrică10.Imobilizarea unei fracturi, entorse, luxații11.Anestezia locală12.Crico-tiroidotomia13.Incizia, drenajul, pansamentul unui abces14.Extracția firelor de sutură, extragerea unui tub de dren15.Pansamentul unei arsuri, degerături16.Îngrijirea unei escare17.Sutura plăgilor superficiale și pansamente18.Spălătura gastrică, paracenteza + 
OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE – 2 LUNII.Obiective specificeLa sfârșitul stagiului de obstetrică – ginecologie medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● descrie rolul medicului de familie în promovarea unui stil de viață sănătos și educația sexuală a preadolescentului, adolescentului și femeii adulte● descrie rolul medicului de familie în prevenția primară și secundară a afecțiunilor ginecologice (carcinom cervical, infecții genitale)● ofere consiliere și să recomande metode de contracepție pentru planificare familială;● facă anamneza ginecologică, examenul genital și să recomande un plan de investigații adaptat afecțiunii pacientei● descrie modul de abordare a pacientei în situații particulare probleme psihice, medicolegale, vârsta prea mică sau prea înaintată, infecții cu transmitere sexuală, probleme psihosexuale● descrie aspectele medico-legale și etice legate de problemele ginecologice (tutela, vârsta consimțământului, agresiune)● descrie colaborarea cu alte specialități în abordarea femeii cu afecțiuni ginecologice● stabilească diagnosticul de sarcină prin anamneză, examen clinic general, examen obstetrical și explorări paraclinice la prima vizită● cunoască metodele de screening a sarcinii în trimestrele I, II și III● anamneza sarcinilor cu risc crescut pentru malformații● cunoască procedura recoltării frotiului citologic, să comunice rezultatele● asiste nașterea fiziologică● facă: epiziotomie, epiziorafie, sutura rupturii de canal moale● cunoască dotarea necesară cabinetului medicului de familie pentru urmărirea gravidei, lăuzei și asistența nașterilor la cabinet sau domiciliuII.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (40 ore)1.Promovarea sănătății femeii, activității preventive, evaluarea periodică a stării de sănătate2.Boli infecțioase ale tractului genital3.Alte afecțiuni ale tractului genital (ovarul polichistic, fibromul uterin, endometrioza)4.Managementul tulburărilor menstruale (amenoreea, dismenoreea, menoragia, polimenoreea, sindromului premenstrual)5.Afecțiuni ale femeii vârstnice (menopauza, afecțiuni ale planșeului pelvin)6.Patologia sânului7.Planning familial, managementul perioadei preconcepționale8.Managementul sarcinii fără risc și a sarcinii cu risc9.Îngrijiri prenatale și postnatale10.Managementul în urgențele din primul trimestru de sarcină (avort, disgravidie, sarcină ectopică, hipertensiune indusă de sarcină, eclampsie)11.Probleme de sănătate mentală în sarcină și lăuzieIII.Teme activități practice (100 ore)1.Examen clinic al pacientului: anamneză (antecedente, simptome, factori de risc), examen clinic obiectiv complet și apărat genital, tușeul vaginal, palparea sânului2.Efectuarea unor investigații: recoltare material citologic pentru examen Babeș-Papanicolau, recoltare secreție vaginală, recoltare test HPV3.Interpretarea explorărilor de laborator și paraclinice: examinări biologice, teste imagistice (colposcopie, ecografie, mamografie, test osteoporoza CT, RMN), examen histopatologic, examen citologic4.Inserarea și extragerea unui dispozitiv intrauterin5.Recomandarea unor metode contraceptive inclusiv contracepția de urgență6.Epiziotomia, epiziorafia, colporafia7.Asistarea unei nașteri8.Consilierea preconceptuală, în sarcină, avort, violență domestică, viol9.Managementul hemoragiilor genitale + 
MEDICINĂ DE URGENȚĂ (2 LUNI)I.Obiective specificeLa sfârșitul modulului de pregătire în medicină de urgență, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● efectueze anamneza pacientului prezentat în urgență● efectueze examenul clinic● identifice pacientul critic cât mai rapid posibil● evidențieze rapid și complet alterarea funcțiilor vitale● enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele medico-chirurgicaleII.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (40 ore)1.Evaluarea primară și secundară a pacientului2.Resuscitarea cardio-respiratorie și cerebrală la adult și copil: suportul vital de bază la adult, copil și nou-născut, suportul vital avansat, protocoale de resuscitare3.Monitorizarea pacientului – funcții vitale: respirație, circulație, temperatură, diureză, funcția neurologică4.Managementul căii aeriene și al ventilației: eliberarea și protecția căilor aeriene, recunoașterea obstrucției și a cauzelor obstrucției, cunoașterea și utilizarea tehnicilor și mijloacelor de bază de deschidere a căilor aeriene, cunoașterea indicațiilor intubației endotraheale5.Tehnici de suport ventilator artificial6.Managementul circulației (oprirea hemoragiilor, abord vascular, refacerea volemiei, a echilibrului hidroelectrolitic și acido bazic, medicație, masaj cardiac extern). Abordul venos periferic7.Abordarea pacientului cu infarct miocardic acut. Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor trombolizei8.Tulburări paroxistice de ritm cardiac și de conducere. Edem pulmonar acut cardiogen9.Principii de management al pacientului politraumatizat; mijloace de imobilizare a membrelor la pacienții traumatizați, particularități de management în traumatismele copilului10.Mijloace de transport ale pacientului critic11.Particularități de management în urgențele geriatrice12.Particularități de management în urgențele din timpul sarcinii13.Particularități în urgențe vasculare: ischemia acută a membrelor inferioare, boala tromboembolică14.Accidentele legate de tratamentul anticoagulant15.Abordarea pacientului cu intoxicație: benzodiazepine, barbiturice, neuroleptice, opiacee, beta blocante digitalice, ciuperci, monoxid de carbon16.Stările de comă (metabolice, traumatice, infecțioase, vasculare-anoxice, toxice exogene)III.Teme activități practice (100 ore)1.Examen clinic al pacientului în urgență: anamneză, examen clinic obiectiv - complet2.Efectuarea unor manevre: ventilația cu balon și mască facială, manevra Heimlich, prepararea de venă, montarea și eliminarea unei sonde urinare – cateter Foley3.Recunoașterea ritmurilor de oprire cardiacă. Resuscitarea cardio-respiratorie și cerebrală la adult și copil4.Defibrilarea – Cardioversia – defibrilarea automată/automatizată (defibrilarea, cardioversia pe manechin)5.Interpretarea ECG - recunoașterea ritmurilor care preced oprirea cardiacă, recunoașterea IMA6.Imobilizarea fracturilor și luxațiilor + 
MEDICINA FAMILIEI; ANUL IV – 18 LUNIProbleme generaleI.Obiective specificeLa sfârșitul stagiului de medicină de familie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● abordeze holistic pacienții● coordoneze îngrijirile împreună cu alți profesioniști din cadrul asistenței medicale primare● cunoască și să aplice în practică algoritmul clinic în fața principalelor semne și simptome din practică precum și a principalelor sindroame clinice● stabilească prioritățile în rezolvarea problemelor curente● aplice prevederile programului național de imunizări● demonstreze atitudini de a încuraja și educa pacienții pentru efectuarea exercițiilor fizice/sportului indiferent de vârstă sau stare a sănătății.● elaboreze strategii de diagnostic și tratament în fața problemelor frecvente din practica medicinii de familie● efectueze un plan de management ținând cont de sinteza diagnostică● efectueze un plan de tratament ținând cont de sinteza terapeutică a pacientului● dovedească cunoștințe și abilități practice în managementul pacienților cu boli cronice● pună în practică metode de îmbunătățire a calității serviciilor medicale oferite populației● practice în mod independent aplicând conceptele centrale ale medicinei de familie● cunoască domeniul, indicațiile și limitele psihoterapiei● integreze cunoștințele și abilitățile dobândite în timpul stagiilor clinice de specialitate● integreze cunoștințele clinice cu cele medico-sociale pentru a asigura îngrijirea centrată pe pacient● dovedească abilități aprofundate de dezvoltare profesională● dezvolte abilități de cercetare în domeniul specific al medicinei de familieII.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (180 ore)1.Structura și funcțiile familiei2.Ciclurile familiei3.Aspectele medicale rezultate din problemele familiei4.Abordarea integrată a problematicii "mama și copilul"5.Sinteza diagnostică și terapeutică în medicina familiei. Comorbidități. Ierarhizarea bolilor6.Particularitățile diagnosticului în MF. Diagnosticul diferențial în MF. Strategia investigațiilor paraclinice. Particularitățile și supravegherea tratamentului7.Algoritmul abordării clinice a principalelor semne fizice și simptome: cianoza, dispneea, tusea, wheezing, hemoptizia, durerea toracică, durerea precordială, palpitațiile, durerea abdominală, tulburările de tranzit, manifestările alergice, hematuria, tulburările micțional, edemele periferice, durerea lombară, hepatosplenomegalie, adenopatii, durerea în extremități, vertij, tremor, cefalee, convulsii, insomnie, anxietate, depresie, stare confuzională, astenie, scădere ponderală, hemoragia digestivă, hemoragia genitală8.Algoritmul abordării clinice a principalelor sindroame clinice - febril, meningeal, astenic, anemic, hemoragipar, dispeptic, icteric, de scădere ponderală, ascitic, segmente musculo-scheletale dureroase (umăr, cot, șold, genunchi, gleznă)9.Asistența medicală la domiciliu10.Rolul stresului și patologia umană. Patogenia psihosomatică11.Importanța comunicării în M. F.12.Terapiile alternative13.Îngrijirile paleative14.Medicina călătorului15.Legislația în practica MF. Drepturile pacientului. Obligațiile M. F. Probleme de etică și deontologie. Răspunderea M. F.16.Informatizarea activității de M. F.III.Teme activități practice (450 ore)1.Conduita în fața principalelor semne fizice și simptome: cianoza, dispneea, tusea, durerea toracică, durerea precordială, palpitațiile, durerea abdominală, tulburările de tranzit, manifestările alergice, hematuria, tulburările micțional, edemele periferice, durerea lombară, icter, hepatosplenomegalie, adenopatii, durerea în extremități, vertij, tremor, cefalee, convulsii, insomnie, anxietate, depresie, stare confuzională, astenie, scădere ponderală, hemoragia digestivă, hemoragia genitală2.Conduita în fața principalelor sindroame clinice – febril, meningeal, astenic, anemic, hemoragipar, dispeptic, icteric, de scădere ponderală, ascitic, segmente musculo-scheletale dureroase (umăr, cot, șold, genunchi, gleznă)3.Participarea la consultațiile efectuate de medicul formator/instructor în cabinetul M. F.4.Efectuarea de consultații independent5.Efectuarea unor investigații paraclinice accesibile în cabinet (POCT)6.Participarea la consultațiile efectuate de medicul instructor la domiciliul pacienților: Analiza unor cazuri interdisciplinare7.Efectuarea unor sinteze diagnostice și terapeutice8.Analiza unor familii cu probleme medicale9.Efectuarea monitorizării clinice și paraclinice a unor bolnavi cronici la domiciliu10.Participarea la acordarea ajutorului de urgență în toate condițiile de necesitate11.Participarea la elaborarea tuturor tipurilor de documente medicale12.Participarea la activitățile de asistență comunitară în care este implicată unitatea sanitară respectivă13.Participarea la activitățile manageriale ale unității14.Efectuarea nemijlocită de acțiuni de educație pentru sănătate15.Elaborarea de planuri terapeutice și discutarea lor16.Elaborarea de planuri profilactice și discutarea lor17.Efectuarea personală/participarea la efectuarea actelor terapeutice care se execută în unitatea respectivă18.Efectuarea de rapoarte medicale (analiza stării de sănătate, a morbidității etc.) + 
PROBLEME SPECIFICE – CURSURI (180 ORE); STAGII PRACTICE (450 ORE) + 
MODULUL 1: GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIEI.Obiective specificeLa sfârșitul modulului de pregătire în geriatrie și gerontologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● efectueze anamneza pacientului vârstnic● efectueze examenul clinic al pacientului vârstnic● enunțe elementele de diagnostic, conduită terapeutică și monitorizare în principalele sindroame specifice pacientului vârstnic● enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele specifice patologiei pacientului vârstnic● identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări paraclinice sau examinări de laborator● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinicII.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1.Instituționalizarea vârstnicului - evaluare medicală, psihologică și socio-economică2.Evaluarea clinico-funcțională a vârstnicului. Analiza activităților zilnice ale vârstnicului-, principii de recuperare. Noțiuni și criterii în organizarea asistenței medicale și îngrijiri acordate vârstnicului3.Îmbătrânirea psihologică normală. Modificări structurale și metabolice asociate cu îmbătrânirea fiziologică: celulă, țesuturi, metabolisme, aparate, sisteme. Implicații clinice4.Afecțiuni cardiovasculare la vârstnic (hipertensiunea arterială, hipotensiunea arterială, tulburări de ritm și conducere)5.Patologia respiratorie acută și cronică la vârstnic (BPOC, bronșite, pneumonii, cancer bronho-pulmonar, supurații pulmonare, pleurezii)6.Afecțiuni sechelare posttraumatice a aparatului locomotor și stări postchirurgicale ortopedice, osteoporoza, căderile la vârstnic7.Evaluarea stării de nutriție la vârstnic. Diabetul zaharat, alte boli metabolice (obezitate, hiperuricemii) la vârstnic8.Incontinența urinară la vârstnic. Retenția acută și cronică urinară9.Incidența sindroamelor neurologice la vârstnic. Afecțiuni neurologice frecvent întâlnite (boala Parkinson și sindroamele extrapiramidale la vârstnic, epilepsia la vârstnic, patologia neurologică centrală (vasculară și nonvasculară) și periferică la vârstnic, accidentul vascular cerebral, demențele de tip Alzheimer și non-Alzheimer)10.Depresia, tulburări de somn la vârstnic, sindromul de decondiționare11.Farmacoterapia pacientului vârstnic12.Obiective și principii în profilaxia, terapia și recuperarea medicală prin balneo-kineto-fizioterapie13.Urgențe în geriatrieIII.Teme activități practice1.Anamneză pacient vârstnic2.Examen clinic al vârstnicului3.Interpretarea datelor de evaluare globală a pacientului vârstnic (funcțională, nutrițională, mentală)4.Interpretarea hemograme, explorări paraclinice (biochimie, imunologie)5.Plan de recuperare fizică6.Plan de nutriție7.Plan de monitorizare și ajustare a tratamentului medicamentos + 
MODULUL 2: MANAGEMENTUL INTEGRAT AL BOLILOR CRONICEI.Obiective specificeLa sfârșitul stagiului de medicină de familie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● efectueze managementul integrat al pacienților cu boli cronice● utilizeze instrumente de evaluare a pacientului cu boli cronice● execute și să interpreteze investigații paraclinice și de laborator disponibile în medicina de familieII.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1.Managementul bolilor cronice. Concepte moderne. Asigurarea calității îngrijirii pacienților cronici2.Managementul integrat al pacientului cu afecțiuni cardiovasculare și metabolice cronice (ateroscleroză, cardiopatie ischemică, hipertensiunea arterială, arteriopatia obliterantă/diabetul zaharat/dislipidemia/boala renală cronică)3.Managementul integrat al pacienților cu afecțiuni bronho obstructive croniceIII.Teme activități practice4.Utilizarea fișelor de urmărire ale bolnavilor cronici5.Utilizarea peakflowmetre, glucometre, lipidometre6.Testarea sensibilității cu monofilament7.Efectuarea și interpretarea EKG8.Efectuarea și interpretarea spirometriei9.Efectuarea și interpretarea indicelui gleznă braț + 
MODULUL 3: ABILITĂȚI APROFUNDATE ÎN MEDICINA DE FAMILIEI.Obiective specificeLa sfârșitul stagiului de medicină de familie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● recunoască competențele specifice medicinii de familie● respecte reguli de prescriere a medicamentelor și practica în siguranță a profesiei● dobândească înțelegerea specificului consultației în medicina de familieII.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1.Consultația structurată în MF2.Strategia investigațiilor paraclinice3.Îngrijirea centrată pe persoană4.Abordarea comprehensivă5.Valori culturale și tradiții – medicina holistică6.Impactul aspectelor psihosociale și influența acestora asupra individului acasă, la școala, la locul de muncă7.Practica medicală în siguranță8.Prescrierea și administrarea medicamentelor OMS9.Recomandări dietetice în diferite stări fiziologice și patologice: Diete exclusive, obezitatea, intoleranțe și alergii alimentare, guta, hipertensiunea arterială, hiperuricemia, dislipidemii, boli digestive, boli renale, diabet10.Pacientul cu nevoi speciale (handicap/categorii sociale defavorizate/boli cronice/bolnavi psihici. /copilul abandonat/abuzul și violența în familie - legislație specifice și nevoi medicale (recuperare, protezare, instituționalizare etc.)11.Îngrijiri paleative12.Asistența medicală la domiciliu13.Noțiuni de bază în psihoterapie + 
MODULUL 4: PSIHOTERAPIEI.Obiective specificeLa sfârșitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicina familiei va fi capabil● definească termenul/domeniul de psihoterapie● facă diferența între psihoterapie, consiliere, psihologie● știe ce afecțiuni poate îndruma medicul de familie către psihoterapie● știe cum se desfășoară o ședință de psihoterapie pentru a explica pacientului pe care îl trimite● enumere câteva tipuri/metode de psihoterapieII.Tematica cursului adaptată obiectivelor specifice1.Definirea termenului de psihoterapie/psihoterapeut2.Cine poate practică psihoterapia?3.Clarificarea domeniului: diferențe între: psihoterapie/consiliere/psihologie4.Ce afecțiuni poate îndruma medicul de familie către psihoterapie?5.Limitele psihoterapiei: ce afecțiuni psihiatrice NU intră în indicațiile psihoterapiei6.Relația psihoterapeutică7.Tipuri/metode de psihoterapieIII.Teme activități practice1.Cum se desfășoară o ședință de psihoterapie (joc de rol psihoterapeut-rezident)2.Empatia – rolul ei în relația terapeutică, cum să fim empatici. + 
MODULUL 5: ABILITĂȚI APROFUNDATE ÎN VACCINOLOGIEI.Obiective specificeLa sfârșitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicină familiei va fi capabil● cunoască importanța și beneficiile, mecanismul de acțiune al unui vaccin● enumere bolile prevenibile prin vaccinare● cunoască tipurile de vaccin● enumere principalele componente ale vaccinului● cunoască vârsta minimă și maximă de administrare a unui vaccin, intervalul minim între doze● realizeze scheme de recuperare a vaccinării● cunoască modalitatea de raportare a vaccinărilor și a reacțiilor adverse● consilieze o familie privind beneficiile vaccinării● cunoască argumentele științifice care răspund miturilor privind vaccinarea● cunoască programul național de vaccinare● enumere vaccinurile opționale● cunoască contraindicațiile vaccinăriiII.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1.Elemente generale privind vaccinările: definiții, indicații, tipuri de vaccin, beneficii și riscuri, indicațiile și contraindicațiile, administrare, reacții adverse post vaccinale2.Elemente specifice privind vaccinările: vaccinarea în sarcină, vaccinarea și alăptarea, vaccinarea călătorului, vaccinarea la pacientul imunodeprimat3.Gestionarea vaccinurilor - transportul, păstrarea vaccinurilor, pierderi vaccinaleIII.Teme activități practice1.Consilierea unei familii pentru vaccinare2.Administrarea unui vaccin3.Raportarea vaccinărilor și a reacțiilor adverse4.Întocmirea unei scheme de recuperare + 
MODULUL 6: MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE A REPRODUCERIII.Obiective specificeLa sfârșitul stagiului de medicină familie, medicul rezident de medicină familiei va fi capabil să:● Îngrijească femeia în perioada reproductivă, înainte de sarcină, în timpul sarcinii și în perioada dintre sarciniII.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1.Sănătatea reproducerii: componente de bază, planificarea familiei, consultația preconcepție2.Supravegherea sarcinii fiziologice: evaluarea riscurilor în sarcină/frecvența și conținutul vizitelor de urmărire a gravidei3.Consilierea gravidei – suplimente/dieta/mișcarea/viața sexuală/pregătirea pentru naștere4.Screening-ul riscului ITS/HIV și alte screeninguri în sarcinăIII.Teme activități practice1.Examenul clinic al gravidei la luarea în evidență și la fiecare vizită2.Completarea documentelor medicale legate de sarcină + 
MODULUL 7: STRATEGIA DIAGNOSTICĂ ȘI TERAPEUTICĂ ÎN PROBLEMELE MEDICALE FRECVENT ÎNTÂLNITE ÎN ASISTENȚA MEDICALĂ PRIMARĂI.Obiective specificeLa sfârșitul stagiului de medicină familie, medicul rezident de medicină familiei va fi capabil să:● dovedească înțelegerea gândirii clinice în ambulator● stăpânească abordarea pacienților cu probleme nespecifice, în fazele de debut ale bolilor● realizeze un diagnostic prezumtiv precoce● aplice algoritmi de diagnostic în cele mai frecvente boli acute● pună în practică examinări specifice bolnavilor cu probleme neurologice, ORL, oftalmologice și ale aparatului articularII.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1.Gândirea clinică structurată pentru practica de ambulator2.Abordarea problemelor medicale clinice nediferențiate - algoritmi de diagnostic și tratament pe principalele motive de prezentare în cabinetul medicului de familie: de exemplu: febră, dispneea, durerea toracică, durerea abdominală, cefaleea, scăderea în greutate etc3.Algoritm de diagnostic în cele mai frecvente 10 boli acute4.Afecțiuni comune cu incidență crescută: infecția urinară joasă și înaltă, durerea lombară joasă, infecții de căi respiratorii superioare și inferioare la adult și copil - recomandări diagnostice și terapeutice conform ghidurilor de practică5.Chestionare utile în practica medicului de familieIII.Teme activități practice1.Examene clinice minimale (țintite) ORL, oftalmologic, neurologic, aparat osteo-articular2.Abilități de prescriere ale medicației specifice3.Educația pacientului pe probleme specifice + 
MODULUL 8: COMUNICARE ȘI LEADERSHIPI.Obiective specificeLa sfârșitul modulului de comunicare și leadership, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil:● conștientizeze importanța unei comunicări eficiente● construiască și să transmită eficient mesaje verbale, cu optimizarea mesajului în funcție de auditoriu și adaptare la factori externi● utilizeze corect limbajul nonverbal și să descifreze corect limbajul nonverbal al partenerilor de comunicare● Își însușească ascultarea activă● Își asume emoțiile personale și ale partenerilor de comunicare● recunoască și să depășească barierele de comunicare și să evite erorile● preîntâmpine posibilele conflicte ce pot apărea● ofere și să primească feedback● comunice eficient în situații speciale● Își dezvolte propriile strategii de comunicare● dezvolte un sistem de apartenență organizațională și să asimileze valorile organizației● Înțeleagă locul medicului de familie ca leader în comunitate și să își dezvolte abilitățile necesare unui leader pentru lucrul în echipă, organizare, comunicare, negociere, gestionare a situațiilor dificile● fie capabil să-și asume un rol de conducere în cabinet, comunitate și profesie să fie capabil să își analizeze în mod corespunzător productivitatea individuală, performanța financiară, satisfacția pacientului, precum și calitatea actului medical propriu● demonstreze adaptabilitate la integrarea practicii sale în sistemul medical, pentru optimizarea actului său medical● demonstreze o capacitate corespunzătoare de interacțiune cu media (Abilități de comunicare)II.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1.Generalități (definiții, principii de bază, comunicare eficientă – emițător versus receptor, modele de relații medic – pacient, structurarea unui mesaj, obiectivele comunicării cu pacientul, căi de comunicare, stabilirea obiectivelor SMART, motivația schimbării, bariere în comunicare)2.Domeniile comunicării clinice: respectul pentru ceilalți, teorie și dovezi pentru abilitățile de comunicare, sarcini și abilități de comunicare clinică, probleme specifice, media, comunicarea dincolo de pacient3.Principiile de suport ale comunicării: practica reflexivă (învățarea din experiențe), profesionalismul, etică și legislație, practică bazată pe dovezi4.Elemente de de bază ale comunicării: cadrul, tipuri de întrebări, ascultarea activa, limbajul trupului, empatia, finalul discuției, evitarea greșelilor, preluarea istoricului medical5.Situații definite: ghidajul etico legal, comunicarea cu grupe speciale de pacienți, furnizarea explicațiilor (despre boală, despre tratament și dispozitive, despre investigații și proceduri)6.Furnizarea veștilor proaste (pregătirea cadrului, tehnici, oferirea de suport)7.Feedbackul8.Abilități: relaționarea cu ceilalți, diferența dintre leadership și management9.Cunoștințe: conceptul de leadership (definiții, teorii, caracteristici, roluri și modele), stiluri de conducere și aptitudinile personale, planificarea și organizarea, abilități și tehnici de comunicare, construirea de relații pozitive, managementul problemelor și luarea deciziilor, imaginea personală, lucrul în echipă piramida nevoilor motivaționale, stilurile de leadership10.Aptitudini: structurarea rapoartelor, abilități de gestionare a unui cabinet medical, coordonarea echipei de îngrijire, interacțiune profesională cu mass-media, activități de advocacy la nivel local și nivel regional, implicarea organizaționalăIII.Teme activități practice1.Utilizarea diagramei comunicării2.Tipuri de limbaj3.Structurarea dialogului4.Furnizarea veștilor rele (boală, deces)5.Exemple de comunicare cu grupe speciale de pacienți (se pretează foarte bine la joc de rol)6.Feedback – a da și a primi7.Ateliere practice pentru explicarea procedurilor (automăsurare corectă a TA, folosirea dispozitivelor inhalatorii, auto monitorizarea glicemiei etc.)8.Scenarii: consilierea HIV, diagnosticul și tratamentul astmului, utilizarea metodelor contraceptive, discuția despre depresie, consilierea pentru alăptare, consilierea pentru vaccinare, consilierea pentru nutriție (adult, copil bolnav sau sănătos), consilierea pentru consultația preventivă + 
MODULUL 9: NOȚIUNI DE INFORMATICĂ MEDICALĂ APLICATE PENTRU MEDICUL DE FAMILIE. MANAGEMENTUL DATELORI.Obiective specificeLa sfârșitul modulului de informatică medicală și managementul datelor, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● cunoască aplicații bazale de uz în cabinet (instalare soft specific, update, dezarhivare, utilizare aplicații de tip office)● Își configureze un sistem de lucru pentru membrii echipei de asistență medicală primară● utilizeze dispozitivele care utilizează informatica medicală în cabinet● aleagă pe baza criteriilor un soft de cabinet configurat pe nevoile cabinetului și să utilizeze elementele oferite de acesta pentru a calitatea informațiilor stocate.● cunoască utilizarea internetului în scop medical și profesional, inclusiv pentru educație medicală continuă și comunicare● Își configureze un sistem modern de comunicare atât cu pacienții cât și cu colegii de aceeași sau altă specialitate● utilizeze resursele informatice pentru a solicita și a oferi feedback sau asistență de specialitate● cunoască funcționarea Platformei Informatice de Asigurări de Sănătate (PIAS) și componentele saleII.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1.Lista elementelor de nivel bazal: Instalarea, funcționarea softului de cabinet. Rețeaua de comunicare a cabinetului, probleme legale, raportarea și facturarea datelor prevăzute în contractul furnizorului2.Softul de cabinet: criterii de alegere, ajustări, colaborarea cu call-center-ul, sisteme de control la distanță, backup de date, instruirea personalului, feedback pentru îmbunătățirea softului în conformitate cu nevoile cabinetului, utilizarea judicioasă a informațiilor medicale și nemedicale pentru realizarea unei baze de date corecte3.Necesarul informatic în cabinetul MF: dispozitive, soft, rețelistică, documentație specifică4.Utilizarea internetului în scop profesional: pias și, căutare specifică, educație medicală continuă, e-learning, documente de lucru5.Managementul datelor la nivelul cabinetului medical: completarea corectă a datelor, respectarea confidențialității, registre personale, registre naționale, raportarea datelor către terți (tipuri de rapoarte, reguli de transmitere a datelor), utilizarea datelor pacienților în scop profesionalIII.Teme activități practice1.Utilizarea aparaturii informatice: noțiuni de bază, instalarea și dezinstalarea aplicațiilor informatice, instalarea unor componente hardware necesare în activitatea medicală, utilizarea aplicațiilor de interes general, principii de utilizare în siguranță a calculatorului2.Utilizarea sistemelor informatice în relație cu CNAS: descrierea elementelor informatice ale Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate (SIUI, SIPE, DES, CEAS). (Notă: curriculum se va actualiza în funcție de elementele noi ce vor fi adăugate), instalarea și utilizarea aplicațiilor informatice oficiale utilizate în cadrul PIAS (principii), descrierea sistemelor de clasificare a bolilor (ICD 10, ICD 10 varianta 999) și utilizarea acestora în cadrul softurilor de cabinet3.Utilizarea aplicațiilor de tip office: utilizare editor de documente, utilizare aplicație calcul tabelar, utilizare aplicație pentru realizarea prezentărilor, utilizare aplicație pentru managementul bazelor de date4.Programe de comunicații: e-mail, comunicarea cu echipele de suport tehnic pentru aplicațiile utilizate în cadrul cabinetului, comunicarea cu alte instituții implicate în asistența medicală, utilizarea sistemelor de telemedicină (principii)5.Utilizarea altor resurse informatice: utilizarea sistemelor de monitorizare a funcțiilor vitale ale pacienților, utilizarea dispozitivelor medicale conectate la calculator6.Documentarea asistată de calculator: căutarea informațiilor generale, căutarea informațiilor medicale specifice, utilizarea platformelor medicale specializate în e-learning + 
MODULUL 10: ULTRASONOGRAFIE ȘI IMAGISTICĂ MEDICALĂ – 1 LUNĂI.Obiective specificeLa sfârșitul acestui modul de pregătire în ultrasonografie și imagistică medicală, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● știe să aleagă tehnica ultrasonografică adecvată (transductor, secțiune, setarea echipamentului, tehnică).● știe să facă un diagnostic rapid de urgență, folosind rezultatul ultrasonografic● participe la formularea unui buletin ecografic, supervizat de responsabilul de formare.● integreze informația ultrasonografică obținută și a altor investigații imagistice în contextul clinic al pacientului● identifice necesitatea solicitării unei investigații imagistice (cunoașterea indicațiilor și a contraindicațiilor și oportunitatea efectuării lor)II.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1.Metode de investigare imagistică. Radiologia convențională, radiologia secțională, tomografia computerizată, rezonanța magnetică nucleară (tehnici, principii, indicații generale, limitări, avantaje, dezavantaje)2.Principiile de bază ale ultrasonografiei (definiție, bazele fizice ale metodei, echipamente, tehnici, proceduri, indicații generale, limitări).3.Semiologie elementară ultrasonografică (normal, patologic). (obținerea unei imagini ecografice optime: criterii de recunoaștere, modalități de realizare; secțiuni și planuri standard ultrasonografice)4.Ultrasonografia în patologia etajului abdominal superior (ficat, colecist, pancreas, splină)5.Ultrasonografia în patologia etajului abdominal mijlociu (tub digestiv, spațiu retroperitoneal)6.Ultrasonografia în patologia etajului abdominal inferior (vezică urinară, prostată, uter, ovare).7.Ultrasonografia regiunii cervicale (adenopatii, patologia tiroidei, ateromatoza carotidiană, mase cervicale)8.Ultrasonografia cu aplicații speciale: musculo-articulară, cord, sarcină9.Ultrasonografia în urgențe medicale și chirurgicale.10.Ultrasonografia senologică11.Examinarea radio imagistică a aparatului digestiv, respirator, cardiovascular și mediastin, reno-urinar și pelvis, sân, sistemul osteoarticular. Tehnici (altele decât ultrasonografia), proceduri, indicații generale, limitări12.Medicina nucleară în practică clinică. Definiție, principiu, principalele indicații clinice, pregătirea pentru examinare, beneficiile și riscurile examinării.III.Teme activități practice1.Principiile fizice și tehnice ale ecografiei. Noțiuni introductive - principiul metodei, echipamente, terminologie, principiul interpretărilor imaginilor. Artefacte în ecografia bidimensională: cauze, descriere, modalități de eliminare2.Noțiuni introductive, principii, echipamente, terminologie, artefacte3.Semiologie ecografică elementară practică. Secțiuni și planuri standard ecografice. Indicațiile examenului ecografic. Pregătirea pacientului pentru diferite examinări ecografice4.Echipamentul ecografic în cabinetul medicului de familie. Aplicații ecografice: "Point of Care Ultrasonography – PoC-US" – sau Ecografia Clinică de prim contact cu pacientul în patologia acută și urgențe medicale5.Aplicații ale ecografiei în patologia abdomenului superior - ficat, colecist, pancreas și splină în medicina primară6.Aplicații ale ecografiei în patologia abdomenului mijlociu și inferior – rinichi, glande suprarenale, spațiul retroperitoneal și pelvin7.Aplicațiile ultrasonografiei clinice în urgențe medico-chirurgicale. Corelații clinico-imagistice8.Ecografia prostatei și a tractului urinar în medicină primară9.Bazele fizice ale tehnicilor Doppler. Ultrasonografia în urgențe vasculare viscerale și periferice10.Evaluarea cardiacă rapidă în cabinetul medicului de familie11.Elemente introductive de ecografie în pediatrie12.Aplicații ale ecografiei în patologia tiroidiană, mamară, obstetrică și ginecologie în practica medicului de familie13.Interpretarea examenului radiologic și integrarea acestuia în context clinic + 
MODULUL 11: NOȚIUNI DE BAZĂ ÎN DEZVOLTAREA UNUI PROIECT DE CERCETARE MEDICALĂ. ELEMENTE DE EPIDEMIOLOGIEI.Obiective specificeLa sfârșitul stagiului de medicină de familie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● enumere tipurile de studii caracteristicile lor● analizeze critic o informație medicală● recunoască site-uri sursă de încredere pentru informații medicale● redacteze un articol● cunoască tabelul de contingență (2×2) și semnificația lui (sensibilitate, specificitate, valoare predictivă pozitivă/negativă)II.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1.Principii de redactare și prezentare a unei lucrări științifice: redactarea unui articol, prezentarea unei lucrări științifice2.Metodologia cercetării științifice: bias, factori de confuzie, semnificație statistică, Odds rațio și Risc Relativ, descrierea unui studiu cu evidențierea metodelor statistice utilizate, construirea unei baze de date și prelucrarea acesteia pentru obținerea unor indicatori statistici3.Tipuri de studii4.Adaptarea tipului de studiu și metodei la obiectivul de studiu și la rezultatele așteptate.III.Teme activități practice1.Proiectarea unui studiu descriptiv2.Proiectarea unui studiu analitic3.Analiză critică a unui articol4.Calcularea incidenței, prevalenței, sensibilitate, specificitate, Odds Rațio, risc relativ + 
MODULUL 12: BIOETICĂ – 2 SĂPTĂMÂNII.Obiective specificeLa sfârșitul modulului de bioetică medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● Înțeleagă cum poate oferi servicii de îngrijire aplicate pe valorile și credința pacientului și familiei sale● Înțeleagă și să aplice principiile universale ale eticii medicale● deprindă standarde etice profesionale personale în concordanță cu codul de etică medicală● cunoască și să poată lua o decizie adecvată când lucrează cu subiecți aparținând grupurilor vulnerabile● conștientizeze că va trebui ca în practică să să aplice permanent principiile confidențialității, nediscriminării● prescrie medicația conform regulilor eticii medicaleII.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1.Introducere în Bioetică: morala, etică, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu, contextul apariției bioeticii, definirea bioeticii, delimitarea domeniului de studiu al bioeticii, teorii și metode în bioetică2.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii: definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință, conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții, rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)3.Relația medic-pacient: valori ale relației medic-pacient, paternalism versus autonomie, modele ale relației medic-pacient, dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate, consimțământul informat, confidențialitatea în relația medic-pacient, relația medic-pacient minor, acte normative care reglementează relația medic - pacient4.Greșeli și erori în practica medicală: definirea noțiunilor de greșeală și eroare, culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice, managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală5.Probleme etice la începutul vieții: libertatea procreației, dileme etice în avort, etica reproducerii umane asistate medical, probleme etice în clonarea reproductivă6.Probleme etice la finalul vieții: definirea morții în era noilor tehnologii în medicină, probleme etice în stările terminale, tratamente inutile în practica medicală, eutanasia și suicidul asistat, îngrijirile paliative7.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane: donarea de organe de la cadavru, donarea de organe de la persoană vie, etica alocării de resurse în transplant8.Probleme etice în genetică și genomică: eugenia și discriminarea pe baza geneticii, proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman, etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală, statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni, terapia genică, posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice9.Etica cercetării pe subiecți umani: principii etice în cercetarea pe subiecți umaniIII.Teme activități practice1.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică2.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică3.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice4.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice5.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete6.Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete7.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete8.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete9.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete + 
MODULUL 13: DEZVOLTARE PERSONALĂ ȘI PROFESIONALĂ A MEDICULUI DE FAMILIEI.Obiective specificeLa sfârșitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicina familiei va fi capabil să:● Înțeleagă nevoia de a învăța de-a lungul viețiiII.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1.Identificarea nevoilor de formare2.Managementul stresuluiIII.Teme activități practice1.Abilități de rezolvare a problemelor - discuții de caz pas cu pas - cele mai frecvente motive de prezentare2.Evaluarea contextului bio psihosocial al persoanei3.Interviul motivațional4.Întocmirea unui plan de dezvoltare profesională + 
FIȘĂ POST REZIDENȚI MEDICINA FAMILIEIElaborat în conformitate cu art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009În anul I de rezidențiat, rezidentul de medicina familiei:1.Efectuează stagiul de 6 luni de MF în CMI de MF, 4 zile/săptămână, conform repartizării, sub îndrumarea unui medic instructor-formator/îndrumător de MF, medic primar de MF. A 5-a zi participă la universitate/facultate la cursuri, ateliere interactive2.Deprinde abilitățile de comunicare cu pacientul, cu echipa de lucru a cabinetului, cu familiile pacienților, cu alți colegi rezidenți3.Asistă la efectuarea anamnezei, examenului fizic și la utilizarea testelor auxiliare pentru a diagnostica afecțiunile pacienților în medicina primară4.Învață modul de prescriere a medicamentelor compensate conform listelor CNAS5.Utilizează chestionarele standardizate6.Învață să opereze pe computer în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) sau alte softuri compatibile7.Deprinde transmiterea prescripțiilor electronice și raportarea serviciilor medicale către CNAS8.Învață să completeze documentele medicale specifice din cabinetul medicului de familie (formulare tipizate/register medicale specifice)9.Deprinde și aplică principiile privind recomandarea de regim igieno-dietetic și stil de viață10.Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc.)11.Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al CMI de MF12.Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare13.Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioareÎn anul II de rezidențiat, rezidentul de medicina familiei:1.Efectuează stagii modulare în diferite specialități, prin rotație, conform repartizării, supervizate de coordonatorul de rezidențiat2.Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat3.Asistă și efectuează apoi consultațiile clinice în specificul specialității4.Învață și elaborează apoi algoritmi specifici specialității pentru diagnosticul pozitiv și diferențial al principalelor semne, simptome și sindroame5.Învață și aplică manevrele practice specifice fiecărei specialități6.Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.)7.Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al CMI de MF8.Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare9.Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioareÎn anul III de rezidențiat, rezidentul de medicina familiei:1.Efectuează stagii modulare în diferite specialități, prin rotație, conform repartizării, supervizate de coordonatorul de rezidențiat2.Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat3.Asistă și efectuează apoi consultațiile clinice în specificul specialității4.Învață și elaborează apoi algoritmi specifici specialității pentru diagnosticul pozitiv și diferențial al principalelor semne, simptome și sindroame5.Învață și aplică manevrele practice specifice fiecărei specialități6.Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc.)7.Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al CMI de MF8.Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare9.Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioareÎn anul IV de rezidențiat, rezidentul de medicina familiei:1.Desfășoară stagiul de pregătire în Medicina familiei, în Cabinetul de Medicină familiei în care a fost repartizat, pe durata întregului an-12 luni2.Comunică independent cu pacientul, cu echipa de lucru a cabinetului, cu membrii familiilor pacienților, cu alți colegi rezidenți sau/și specialiști de Medicină familiei sau alte specialități3.Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor de Medicină familiei, cuprinse în tematica anului IV4.Participă împreună cu grupa de rezidenți o zi pe săptămână la cursuri și ateliere interactive, desfășurate la universitate, facultate, catedră, împreună cu tutorele-cadru didactic, instructor-formator5.Desfășoară activitate în CMI de MF - 4 zile pe săptămână - activitate de pregătire practică, activitate medicală directă și discuții cu îndrumătorul de stagiu, la sfârșitul zilei de pregătire6.Deprinde consultația preventivă a pacientul în diferitele etape ale vieții, utilizează instrumente dedicate, identifică factorii de risc și face recomandări pentru un stil de viață sănătos.7.Efectuează independent consultații complete pacienților programați la cabinet și tuturor urgențelor medicale prezentate la cabinet (anamneza, examenul fizic) și utilizează testele auxiliare pentru a diagnostica afecțiunile pacienților în medicina primară, supervizat de medicul îndrumător8.Elaborează independent planul/algoritmul de investigații paraclinice ce va fi prescris pacientului în ambulatoriu, în faza prespitalicească, sub supervizarea responsabilului de formare/medic instructor formator, îndrumător9.Elaborează indicațiile terapeutice și le explică pacientului - stilul de viață, prescrierea altor măsuri nefarmacologice și a tratamentului medicamentos, sub supervizarea responsabilului de formare/medic instructor formator, îndrumător10.Utilizează asistat computerul pentru a raporta o consultație completă (servicii medicale, prescripții, bilete de trimitere, concedii medicale)11.Acordă îngrijiri în afecțiuni acute și cronice, îngrijiri preventive, paliative și în urgențe12.În cazurile complexe/particulare/atipice, rezidentul este obligat să ceară expertiză diagnostică a medicului titular (a responsabilului de formare)13.Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc.).14.Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Cabinetului Medical Individual în care activează15.Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare16.Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare + 
Anexa nr. 1
ORGANIZAREA REZIDENȚIATULUI DE MEDICINĂ FAMILIEI1.Durată. StructurăOrganizarea rezidențiatului de medicină familieiProgramul de pregătire postuniversitară în specialitatea de medicină familiei trebuie să corespundă cel puțin nivelului descris în Titlul 4 al Directivei Consiliului Uniunii Europene 93/16 privind libera mișcare a medicilor și recunoașterea calificărilor lor.În baza Ordinului ......, rezidențiatul de medicină de familie în România are durata de 4 ani din care 2 ani se desfășoară în cabinetele de medicină de familie, centre de permanență, centre de diagnostic și 2 ani în instituții spitalicești - ambulatorii de specialitate, ambulatorii integrate, spitale pentru îngrijirea pacienților vârstnici, clinici universitare și secții de specialitate. Cursurile, atelierele interactive se vor desfășura săptămânal în cadrul zilei la universitate/facultate, sub coordonarea cadrelor didactice și medicilor instructori-formatori.Se recomandă stagii de specialitate cu următoarea durată:
Disciplină Durata stagiului Locul recomandat pentru desfășurarea stagiului
Medicină de familie - obligatoriu prima parte a stagiului 6 luni. Cabinet de medicina familiei, din care minim două săptămîni în mediul rural
Medicină internă (patologie în specialitățile pneumoftiziologie, gastroenterologie, hematologie, nefrologie, reumatologie, alergologie) 5 luni De preferat ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile nominalizate sau clinica/secție de specialitate/cameră de gardă
Oncologie 1 lună Clinică/secție de specialitate
Diabet, boli de nutriție, metabolice și endocrinologie 2 luni Clinică/secție de specialitate
Cardiologie 1 lună De preferat ambulatoriul de specialitate sau clinică/cameră de gardă/secție de specialitate
Boli infecțioase 1 lună Clinică/secție de specialitate/camera de gardă
Dermatologie 1 lună De preferat ambulatoriul de specialitate
Neurologie 1 lună De preferat ambulatoriul de specialitate/cameră de gardă/clinică/secție de specialitate
Psihiatrie 1 lună De preferat ambulatoriul de specialitate
Pediatrie 5 luni De preferat ambulatoriul de specialitate/cameră de gardă/clinică/secție de specialitate
Obstetrică - ginecologie 2 luni Clinică/secție de specialitate/cameră de gardă
Medicină de urgență 2 luni Unități de primire urgențe, centre de primire urgențe, camere de gardă ale spitalelor
Chirurgie (patologie în specialitățile chirurgie generală, ortopedie, urologie, ORL, oftalmologie) 2 luni De preferat ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile nominalizate/cameră de gardă
Medicină de familie - obligatoriu ultima parte a stagiului 18 luni. Cabinet de medicina familiei
Curriculumul prevede lunar un număr de 20 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri), pentru tematica teoretică prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și un număr de 50 de ore lunar pentru activitățile practice, abilități, atitudini și studiul individual.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.Bibliografia anexată corespunde anului 2016, urmând a fi actualizată în momentul apariției altor titluri noi.2.Recomandări organizatorice generale● Pregătirea vocațională prin rezidențiatul de Medicina Familiei este coordonată de către Ministerul Sănătății prin Universitățile de Medicină și Farmacie și Facultățile de Medicină, la nivelul departamentelor specifice organizate în învățământul superior pentru învățământul postuniversitar și rezidențiat. La acest nivel se va face o selecție, pe baza unor criterii unitare, privind experiența profesională și abilitățile practice necesare, a medicilor instructori formatori sau îndrumători, desemnați pentru activitățile de tutoriat și îndrumare a stagiilor practice.● În vederea bunei desfășurări a procesului educațional, medicii rezidenți trebuie alocați în grupe de 5-8 persoane. Fiecare grup trebuie să aibă nominalizat un cadru didactic universitar sau instructor-formator de medicina familiei care să fie responsabil pentru întregul program educațional de-a lungul rezidențiatului (tutore).● Medicul tutore trebuie să organizeze o întâlnire săptămânală sau cel puțin bilunară de 2 ore cu grupa de rezidenți, indiferent de stagiul în desfășurare, pentru evaluarea activității de pregătire. Evaluarea va urmări atingerea obiectivelor educaționale pentru stagiul în desfășurare și va defini nevoile de pregătire ale medicilor rezidenți. Rezultatele evaluării vor fi comunicate medicilor sub îndrumarea cărora rezidenții desfășoară stagiul practic; pregătirea ulterioară se va axa pe lista nevoilor educaționale identificate.● Fiecare clinică sau secție va desemna un medic responsabil de stagiul rezidenților de medicina familiei, cadru universitar sau medic primar de specialitate, care va răspunde de activitatea acestora și de îndeplinirea obiectivelor educaționale specifice.● În stagii, medicii rezidenți vor fi îndrumați de către: cadre universitare sau medici instructori-formatori de medicină familiei sau de alte specialități sau, în lipsa acestora, temporar, de medici primari de medicină familiei sau de alte specialități. Un medic îndrumător se va ocupa de maxim doi rezidenți simultan.● Coordonatorul va fi un cadru didactic desemnat de instituția de învățământ medical superior. Formatorul (tutore) va fi un medic primar în specialitatea medicină de familie, care este posesorul unui certificat de medic formator-instructor medicină de familie, acreditat de Ministerul Sănătății. Îndrumătorul va fi un medic primar în specialitatea medicină de familie sau alte specialități, cu experiență în pregătirea rezidenților.● Medicii specialiști care sunt implicați în pregătirea rezidenților de medicina familiei trebuie să cunoască conținutul curriculumului de rezidențiat pentru această specialitate.● Medicii tutori vor organiza întâlniri ori de câte ori este necesar, dar cel puțin o dată pe lună cu medicii responsabili de stagiul în desfășurare pentru evaluarea îndeplinirii obiectivelor educaționale din stagiu. Pe perioada stagiului de medicină familiei, medicul tutore va iniția, cu același scop, întâlniri cu medicii de familie îndrumători.● Timpul de lucru al tuturor rezidenților pe durata stagiilor va fi același cu al medicului îndrumător, timp de 4 zile pe săptămână, pentru desfășurarea stagiilor practice și o zi de lucru pe săptămână, grupa de 5-8 rezidenți se va reuni la universitatea/facultatea care coordonează programul educațional al rezidentului, pentru cursuri, ateliere interactive, activitate de evaluare și întâlnirea săptămânală a rezidenților cu tutorele. Toți rezidenții de medicină de familie, indiferent de locul de desfășurare a stagiului practic, au obligația de a participa la acest program. Acolo unde deplasarea este îngreunată pot fi folosite mijloace moderne de comunicații în funcție de disponibilitățile tehnice.● Fiecare rezident de medicina familiei trebuie să realizeze pe perioada rezidențiatului măcar un proiect de cercetare, individual sau într-un grup de cercetare. Perioada proiectului trebuie să fie de minim un an. Rezultatul proiectului de cercetare poate fi publicat într-o revistă medicală sau comunicat la o conferință a medicilor de familie sau de alte specialități sau postat pe site-ul universității/facultății unde se desfășoară rezidențiatul.● Fiecare rezident trebuie să aibă un document (caietul rezidentului) în care să consemneze toate activitățile zilnice semnificative:– cazuri clinice deosebite consultate în cabinet– date din ghiduri recente de diagnostic și tratament studiate– abilitățile practice (conforme cu curriculum de rezidențiat în medicina familiei) exersate, anchete epidemiologice, chestionare de practică parcurse etc.– literatura de specialitate studiată.– concluziile evaluărilor formative periodice realizate de medicul tutore– nevoile educaționale astfel identificate și– planul propriu de învățare aferent.3.Recomandări privind desfășurarea stagiilor în cabinetele de medicină familieStagiul de medicină familiei constituie o etapă esențială în formarea rezidenților.Medicii de familie care îndrumă rezidenți sunt responsabili de dezvoltarea lor profesională, atât prin exemplul personal cât și prin oportunitățile educaționale pe care le oferă în cabinetele lor. În timpul stagiului de medicina familiei, rezidenții trebuie să aibă posibilitatea de a-și îmbogăți cunoștințele anterioare, dar și de a dobândi abilități și aptitudini necesare unui medic de familie. Practica în cabinetul de medicina familiei trebuie să cuprindă toate aspectele activității acestuia: îngrijirea pacienților cu afecțiuni acute și cronice de orice vârstă, prim ajutor în urgențele medicale, îngrijiri paleative, activități preventive și de promovare a sănătății, organizarea și managementul cabinetului medical, munca în echipă. De asemenea, în timpul stagiului de medicina familiei, rezidenții trebuie să se familiarizeze cu metodele de monitorizare a performanței și să acumuleze cunoștințe și să deprindă abilități necesare implementării rezultatelor evaluării practicii.Conținutul pregătirii trebuie să reflecte pe deplin responsabilitățile medicului de familie.Stagiul în cabinetele de medicina familiei al rezidenților de această specialitate trebuie organizat astfel încât să corespundă următoarelor recomandări:● fiecare medic rezident trebuie să aibă nominalizat un instructor-formator de medicina familiei care să fie responsabil pentru programul de pregătire în cadrul stagiului de medicina familiei și care să cunoască obiectivele educaționale specificate în curriculumul de rezidențiat pentru acest stagiu; în lipsa acestora, temporar, rezidenții pot fi îndrumați și de medici primari de medicina familiei;● medicii primari de medicină familiei care îndrumă rezidenți trebuie să fie interesați de această activitate, dar să și dețină abilități pedagogice, să aibă un nivel înalt de competență profesională, abilități de comunicare, să participe la educația medicală continuă, să fie preocupați permanent de creșterea calității serviciilor oferite și să dispună de timp pentru această activitate;● din totalul de 24 luni afectate stagiului în cabinetul de medicina familiei, în primul stagiu de 6 luni, cel puțin 2 săptămâni se vor desfășura în cabinete din mediul rural sub supravegherea unui medic instructor-formator sau primar de medicina familiei, care oferă îngrijiri medicale și în cadrul unui centru de permanență;● cabinetele medicale unde se pregătesc rezidenți trebuie să se caracterizeze prin: dotare cu echipamente conform normelor în vigoare, înregistrări medicale de calitate, un număr adecvat de pacienți care să permită rezidenților contactul cu o cazuistică bogată, personal angajat, un bun management al practicii, desfășurarea de activități de cercetare, oferirea de îngrijiri continue; aceste cabinete trebuie să asigure accesul rezidenților la surse de informare: reviste, broșuri, ghiduri de practică, legislație în vigoare;● la fiecare 6 luni de stagiu, medicii instructori-formatori îndrumători trebuie să realizeze o evaluare sumativă a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor însușite de rezidenții îndrumați, ale cărei rezultate trebuie aduse la cunoștința acestora și care să fie luată în considerare la evaluarea finală a rezidențiatului;● cabinetele unde rezidenții de medicina familiei desfășoară stagii trebuie inspectate periodic de evaluatori independenți, desemnați de către coordonatorul de rezidențiat; auditul educațional trebuie să joace un rol în (re) selectarea cabinetelor de stagiu;● instituțiile de învățământ superior care supervizează pregătirea rezidenților trebuie să pună accent asupra îndeplinirii scopurilor educaționale ca markeri ai calității când se (re) selectează cabinetele de medicină familiei pentru stagiul rezidenților;● timpul de lucru al rezidentului în cabinetul medicului îndrumător este identic cu al acestuia; activitatea se va desfășura atât în cabinet cât și la domiciliul pacienților în timpul stagiului de medicină familiei trebuie să existe alocat timp pentru întâlnirea cu medicul de familie tutore (2 ore pe săptămână) ca și pentru participarea la cursurile organizate pentru rezidenți (5 ore pe săptămână în cadrul zilei la universitate).4.Recomandări privind desfășurarea stagiilor în spital/ambulatorii de specialitateStagiul în spital este o parte importantă a pregătirii rezidenților de medicină familiei și trebuie să contribuie la achiziționarea atributelor viitorului medic de familie.Clinicile oferă posibilități multiple de investigare și un management sofisticat multor condiții medicale, servicii care nu sunt accesibile și nici specifice medicinei de familie. Ambulatoriile de specialitate și ambulatoriile integrate oferă cazuri clinice specifice fiecărei specialități asemănătoare pacienților care se adresează medicilor de familie.În acest context, rezidenții de medicina familiei trebuie să-și dezvolte abilitățile de anamneză, examinare clinică și să dobândească abilități de recomandare a investigațiilor și a medicației și de prim ajutor în situații de urgență medicală. În această perioadă de pregătire, ei trebuie să-și îmbunătățească cunoștințele privitoare la bolile grave și complicațiile lor ca și să dobândească experiență în luarea unei game largi de decizii de management a cazuisticii medicale. Rezidenții trebuie să înțeleagă rolul și relațiile dintre profesioniștii implicați în îngrijirile spitalicești. Stagiile din spital trebuie să contribuie la aprofundarea interfeței dintre îngrijirile primare și cele secundare de sănătate.Spitalele care sunt alese pentru desfășurarea stagiilor trebuie să ofere o cazuistică bogată de afecțiuni grave care, deși rar întâlnite în medicina familiei, sunt importante pentru managementul clinic al acestor cazuri. Pregătirea trebuie să aibă loc atât la patul bolnavului cât și în ambulatoriul clinicii.Stagiul în spitale al rezidenților de medicină familiei trebuie organizat astfel încât să corespundă următoarelor recomandări:● stagiului din clinci al rezidenților de medicină familiei trebuie să i se acorde aceeași importanță ca și stagiului rezidenților din specialitatea clinicii respective;● rezidenții vor fi pregătiți în clinici universitare sau în spitale județene; acestea trebuie să formuleze și să pună în practică programe educaționale bazate pe obiectivele educaționale specifice din curriculumul de rezidențiat pentru medicina familiei;● conținutul educațional oferit în clinicile unde se pregătesc rezidenții de medicina familiei trebuie să fie orientat spre nevoile viitorului medic de familie;● spitalele în care rezidenții de medicina familiei desfășoară stagii trebuie să aibă acces la bibliotecă și la facilități educaționale - reviste, broșuri și alte surse de informare;● fiecare clinică sau secție va desemna un medic responsabil de stagiul rezidenților de medicina familiei, cadru universitar sau medic primar de specialitate, care va răspunde de activitatea acestora pe perioada stagiului și de îndeplinirea obiectivelor educaționale specifice acestuia; acesta va supraveghea rezidenții de medicină de familie repartizați atât în ambulatoriu cât și secțiile cu paturi;● medicii specialiști care se ocupă de rezidenții de medicina familiei trebuie să aibă o pregătire pedagogică corespunzătoare;● medicii specialiști îndrumători de stagii trebuie să aibă întâlniri lunare cu medicii responsabili de stagiu pentru rezidenții de medicina familiei, întâlniri în care să se evalueze procesul educațional;● la sfârșitul fiecărui stagiu, medicii specialiști îndrumători trebuie să realizeze o evaluare sumativă a rezidenților ale cărei rezultate trebuie aduse la cunoștința rezidentului și care să fie luate în considerare la evaluarea finală a rezidențiatului;● clinicile unde rezidenții de medicina familiei desfășoară stagii trebuie inspectate periodic de evaluatori independenți, desemnați de către coordonatorul de rezidențiat; auditul educațional trebuie să joace un rol în (re) selectarea clinicilor de stagiu;● instituțiile de învățământ care supervizează pregătirea rezidenților trebuie să pună accent asupra îndeplinirii obiectivelor educaționale ca markeri ai calității când se (re) selectează clinicile de stagiu;● În fiecare stagiu, trebuie să existe alocat timp pentru întâlnirea cu medicul de familie tutore (2 ore pe săptămână) ca și pentru participarea la cursurile organizate pentru rezidenți (5 ore pe săptămână în cadrul zilei la universitate);● durata efectivă a pregătirii la patul bolnavului și în ambulatoriul de specialitate va fi de 5 ore zilnic. Cu excepția zilelor în care sunt prevăzute întâlnirea cu medicul tutore și cursul, 2 ore pe zi se vor organiza ateliere și workshopuri interactive din tematica necesară a fi parcursă în vederea îndeplinirii obiectivelor educaționale specifice (demonstrații practice și exersare de abilități, prezentări de cazuri, discuții plenare pe tematica, rezolvare de cazuri clinice, jocuri de rol e.g.).5.Metode de evaluareProcesul de evaluare a rezidenților va fi unul continuu, medicii îndrumători, tutorele și coordonatorii de stagii apreciind progresele din îndeplinirea sarcinilor curriculare.Modalitățile de evaluare sunt:Evaluarea inițialăSe aplică la începutul rezidențiatului în anul I când intră în stagiul de medicina de familie de 6 luni și la finalul stagiului.5.ScopDeterminarea nivelului inițial de pregătire al rezidentului și evoluția acestuia după cele 6 luni de stagiu6.Obiective:● inițierea și întocmirea planului individual de pregătire al rezidentului● inițierea caietului rezidentului7.Metode● discuție inițiala formator-rezident în care formatorul întreabă și notează așteptările rezidentului precum și obiectivele pe care rezidentul le are în legătura cu propria formare în medicina de familie● rezidentul completează "Chestionarul de evaluare inițială a rezidentului" transmis de coordonatorul de rezidențiat și formatorul îl punctează cu o nota de la 1 la 10 în funcție de numărul de răspunsuri corecte● se inițiază caietul rezidentuluiOBS: evaluarea inițială se anexează la portofoliul rezidentului și constituie baza pentru întocmirea planului individual de pregătire al rezidentului.Evaluarea intermediară (formativă)Se aplică pe parcursul rezidențiatului, la finele fiecărui stagiu sau la 6 luni în cazul stagiului de medicina familiei.8.ScopEvaluarea stadiului de pregătire și a nevoilor rezidentului9.Obiective:● reevaluarea planului personal de pregătire, adaptarea lui la nevoile de pregătire ale rezidentului● verificarea și îmbunătățirea cunoștințelor teoretice specifice, a abilităților practice (rezolvarea problemelor, managementul cazurilor, comunicarea cu pacienții, experiența clinică) a atitudinii față de pacienți și capacității de lucru în echipă.10.Metode:● evaluarea va fi realizată de către formator/medicul îndrumător de stagiu și se va solda cu completarea formularului de evaluare care va conține un calificativ (nesatisfăcător, satisfăcător, bine, foarte bine) și recomandări pentru activitatea viitoare care vor fi aduse la cunoștința rezidentului.● verificarea caietului rezidentului (feedback din partea formatorului/îndrumătorului de stagiu)● actualizarea EMC a rezidentului● autoevaluarea rezidentuluiEvaluarea finală (sumativă)Se aplică la sfârșitul perioadei de rezidențiat.11.Scop● Acordarea titlului de medic specialist în M. F. și protecția pacientului12.Obiective● evaluarea cunoștințelor teoretice necesare practicii medicinii de familie dar și judecata clinică, diagnosticul și managementul sindroamelor și al simptomelor nespecifice, abordarea holistică și comprehensivă, abilitățile de comunicare, principii de etică, abilități manageriale (anexa 2)13.Metodologie de evaluare:Evaluarea finală va lua în calcul:● evaluările intermediare - 20% din nota finală● participarea la cel puțin 80% din activitățile (stagiu + curs) organizate – 10% din nota finală● publicarea, comunicarea sau postarea pe site a unui articol științific original - 10% din nota finală● caietul rezidentului – 10% din nota finală● examinarea finală - examenul de specialitate - 50% din nota finală constând în:1.proba scrisă2.probă practică - caz clinic din cabinetul medicului de familie, pacient adult și copil.3.proba de abilități practice în specificul MFSe recomandă ca președintele comisiei de examinare și, pe cât posibil, membrii comisiei de examinare să fie membri ai catedrei de medicina familiei sau medici primari medicină de familie. De asemenea se recomandă desfășurarea examenului de specialitate pentru prezentarea de caz pentru adult și copil și proba practică într-un cabinet de medicină de familie.Comisia consultativă de Medicina familiei va propune Ministerului Sănătății aprobarea unei metodologii unitare de îndrumare a rezidentului pe parcursul pregătirii și de organizare a examenului de specialitate de medicina familiei, cu specificarea celor recomandate mai sus. + 
Anexa nr. 2
FORMULAR DE EVALUARE A MEDICULUI REZIDENT
PE PARCURSUL PREGĂTIRII ÎN REZIDENȚIATNume medic rezident …………………..Nume evaluator ............................Data evaluării …../….. /…………
EVALUAȚI URMĂTOARELE DOMENII: NESATISFĂCĂTOR (1, 2, 3, 4) SATISFĂCĂTOR (5, 6, 7) BUN (8, 9, 10) Nu se poate evalua Observații
Judecata clinică (interpretează datele anamnestice, le corelează cu datele clinice și paraclinice pt formularea diagnosticului, analizează riscurile/beneficiile abordării terapeutice, ia decizii în situații dificile)
Cunoștințe medicale extensive, actualizate, bine organizate și aplicate
3. Aptitudini clinice
Aptitudini de COMUNICARE -deschis, înțelegător, empatic Explică considerentele clinice și terapeutice în limbaj adecvat pt. pacient sau familie
a) - Anamneza (logica, extinsă, orientată, eficientă)b) – Ex. fizic (complet, orientat/selectiv, țintit) c) - Aptitudini practice (experimentat, competent, abil, efectuează corect diferite manevre) a)b) c)
4. Calități etice – integru, respectuos, onest, dezvoltă raporturi bazate pe încredere cu pacientul și familia, informează corect și complet
5. Profesionalism- competent, conștiincios, cooperant, respectuos, completează lizibil și corect documentele medicale, reevaluează datele diagnostice și paraclinice.
6. EMC – își menține și îmbunătățește nivelul profesional prin participare la manif. științifice, prezentări de caz, articole medicale, cercetare. . etc
7. Organizare (eficientă) și management – este organizat și eficient la locul de muncă, este punctual, are prezența bună, are calități și aptitudini manageriale, reacționează bine în situații limită.
8. Calificativ general (media celor precedente)

Puncte tari …………………………..Puncte slabe ...............................De îmbunătățit ………………………..Alte comentarii ............................

Semnătura rezident . . . . . . . . . . . Semnătura evaluator . . . . . . . . . . .

 + 
Anexa nr. 3
FORMULAR EVALUARE MEDIC REZIDENTNume medic rezident .......................Nume evaluator ……………………….Data evaluării .................

EVALUAȚI URMĂTOARELE DOMENII: NESATISFĂCĂTOR (1, 2, 3, 4) SATISFĂCĂTOR (5, 6, 7) BUN(8, 9, 10) Nu se poate evalua Observații
1 Judecata clinică (interpretează datele anamnestice, le corelează cu datele clinice și paraclinice pt formularea diagnosticului, analizează riscurile/beneficiile abordării terapeutice, ia decizii în situații dificile
2 Cunoștințe medicale extensive, actualizate, bine organizate și aplicate
3 3. Aptitudini clinice
4 Aptitudini de COMUNICARE - deschis, înțelegător, empatic Explică considerentele clinice și terapeutice în limbaj adecvat pt. pacient sau familie
5 a) - Anamneza (logica, extinsă, orientată, eficientă) b) – Ex. fizic (complet, orientat/selectiv, țintit) c) - Aptitudini practice (experimentat, competent, abil, efectuează corect diferite manevre) a) b) c)
6 4. Calități etice – integru, respectuos, onest, dezvoltă raporturi bazate pe încredere cu pacientul și familia, informează corect și complet
7 5. Profesionalism- competent, conștiincios, cooperant, respectuos, completează lizibil și corect documentele medicale, reevaluează datele diagnostice și paraclinice.
6. EMC - își menține și îmbunătățește nivelul profesional prin participare la manif. științifice, prezentări de caz, articole medicale, cercetare. . etc
7. Organizare (eficientă) și management-este organizat și eficient la locul de muncă, este punctual, are prezența bună, are calități și aptitudini manageriale, reacționează bine în situații limită.
8. Calificativ general (media celor precedente)
Puncte tari ..........................Puncte slabe …………………….De îmbunătățit ................................Alte comentarii ………………………….
Semnătura rezident . . . . . . . . . . . Semnătura evaluator . . . . . . . . . . .
 + 
Anexa nr. 4
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂPentru Curriculum de pregătire în specialitatea de Medicina familiei● Restian A. - Bazele Medicinei de Familie, ediția a 3-a, Editura Medicală București, 2009.● Matei D. – sub redacția – Esențialul în Medicina Familiei, ediția a 3-a, Editura Medicală Amaltea București, 2016.● Simon C, Everit H. Oxford Book of general practice. Fourth Edition, 2014, Oxford University Press. - ediția în limba română - Editura Hipocrate București, sub tipar, 2016.● Jompan A. – Medicina Familiei, ed. A IX-a, Editura Eurostampa Timișoara, 2015.● Manasia R. și colab. Pediatrie practică. Editura U. M. F. "Iuliu Hațieganu" Cluj-Napoca, 2013.● Ciofu E., Ciofu C. – Esențialul în Pediatrie, ediția a 2-a, Editura Medicală Amaltea, 2002.● Nanu D., Marinescu B., Matei D., Isopescu F. - Esențialul în obstetrică - pentru studenți, rezidenți de obstetrică-ginecologie și medici de familie - Editura Medicală Amaltea București, 2008.● Jompan A., Dumitrașcu V. – 110 Analize comentate, Editura Eurostampa Timișoara, 2015.● Florea L. Bărbulescu C., - Medicină de familie - ghid practic, Editura Sitech Craiova, 2011● www. cnsmf.ro – Managementul astmului. Îndrumător pentru implementarea recomandărilor de bună practică, CNSMF, Editura Infomedica, București, 2009● www. cnsmf.ro - Depresia adultului. Ghid de practică pentru medicul de familie, Editura Infomedica, București, 2009.● www. cnsmf.ro – Strategia OMS de Abordare Practică a Bolilor Respiratorii, WHO Practical Approach to Lung Health (PAL), Ghid operațional pentru implementarea în asistența primară din România, București, 2009.● www. cnsmf.ro - Ghid de prevenție, vol. 1-7, Programul RO19, Inițiative în sănătatea publică, Institutul Național de Sănătate Publică, CNSMF, ALIAT, București, 2016(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINA FAMILIEI a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ DE LABORATOR (BIOCHIMIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE)
CURRICULUM
de pregătire în specialitatea medicină de laborator (biochimie, hematologie, imunologie)1.Specializarea în specialitatea medicină de laborator se realizează prin studiul următoarelor discipline medicale: biochimie, hematologie, genetică, biologie moleculară, imunologie (dedicate bolilor netransmisibile), la care se adaugă studiul într-o serie de domenii necesare pentru o formare profesională completă (management, biosiguranță, calitate, noțiuni elementare de microbiologie și epidemiologie etc.).Activitatea se desfășoară în laboratoare sau compartimente de biochimie/hematologie și de imunologie/diagnostic molecular, altele decât cele dedicate diagnosticului bolilor infecțioase.2.Durata stagiilor - 4 ani (48 de luni)Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite ( CFU).1 credit = 25 ore de instruireDin timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80% fiind dedicate activităților practice și studiului individual.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an) are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.

Modulul Durata
Organizarea și managementul laboratorului de biochimie, hematologie, imunologie I.1 – 3 luni
Biochimie I.2 – 9 luni
Biologie moleculară și Genetică I.3 – 3 luni
Imunologie I.4 – 6 luni
Hematologie I.5 – 12 luni
Bacteriologie I.6.1 – 2 luni
Parazitologie I.6.2 – 0,5 luni
Virusologie I.6.3 – 0,5 luni
Epidemiologie I.7 – 1,5 luni
Biostatistică medicală I.8 – 1 lună
Bioetică medicală I.9 – 0,5 luni
Perfecționare aplicativă într-un domeniu curricular opțional (biochimie, hematologie sau imunologie) cu acordul coordonatorului de program I.10 – 9 luni

I.1.ORGANIZAREA ȘI MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE ANALIZE MEDICALE DE BIOCHIMIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE – 3 luni + 
Tematica orelor de curs/seminar – 120 de ore1.Organizarea unui laborator de analize medicale (2 conferințe):a)planificarea activităților;b)amenajarea și organizarea spațiului laboratorului, utilități, mobilier și echipamente;c)managementul personalului, evaluarea personalului;d)aprovizionarea cu reactivi, materiale, echipamente și servicii (de exemplu, întreținere, service, etalonări, eliminare deșeuri etc.), gestiunea stocurilor etc.;e)întocmirea bugetului laboratorului. Finanțarea serviciilor laboratorului.2.Normele de funcționare a laboratoarelor de analize medicale (1 conferință)3.Biosiguranța și biosecuritatea laboratorului de analize medicale (1 conferință)4.Sistemul de management al calității:a)Noțiuni fundamentale și vocabular (1 conferință);b)Cerințe de management (2 conferințe);c)Cerințe tehnice (1 conferință);d)Auditul intern (1 conferință);e)Asigurarea calității rezultatelor. Controlul intern al calității. Scheme de comparare interlaboratoare (2 conferințe);f)Controlul echipamentelor de analiză (1 conferință);g)Trasabilitatea măsurării. Materiale de referință (1 conferință);h)Procedura de acreditare a unui laborator de analize medicale (1 conferință).5.Managementul datelor. Sistemul informatic al laboratorului medical. Etica și confidențialitatea în laboratorul de analize medicale (1 conferință) + 
Baremul activităților practiceÎntocmirea unui proiect de amenajare a unui laborator 1 dEvaluarea riscului microbiologic 1 lpFișa de siguranță (substanțe chimice, agenți infecțioși) 1 dÎntocmirea unei organigrame și a unei fișe de post 1 lpÎntocmirea bugetului laboratorului 1 lpElaborarea documentației sistemului de management. Manualul de management. Proceduri și înregistrări 2 lpEfectuarea auditului intern. Elaborarea unui chestionar de audit și a raportului de audit 1 lpConstruirea graficelor de control Levey Jennings. Regulile Westgard 1 lpValidarea metodelor de analiză. Estimarea incertitudinii de măsurare 2 lpRaportarea rezultatelor analizelor. Întocmirea unui raport de analiză 1 lpI.2.STAGIUL DE BIOCHIMIE – 9 luni + 
Tematica orelor de curs/seminar – 360 de ore1.Metabolismul proteic– Peptide biologic active– Nivele de organizare a macromoloculelor proteice (structura primară, secundară, suprasecundară, terțiară, supraterțiară și cuaternară a proteinelor)– Biosinteza proteică– Degradarea aminoacizilor: reacțiile de transaminare și reacția de dezaminare oxidativă, degradarea scheletului de atomi de carbon– Biosinteza ureei2.Enzime– Structura și caracterele generale ale enzimelor, tipuri de situsuri specifice– Izoenzime– Noțiuni de cinetică enzimatică3.Metabolismul glucidic– Glicoliza– Gluconeogeneza– Ciclul acizilor carboxilici4.Metabolismul lipidic– Biosinteza acizilor grași– Degradarea acizilor grași– Formarea corpilor cetonici; acetoacetatul ca sursă de energie– Derivați ai acizilor grași: prostaglandine, tromboxani, leukotriene– Biosinteza colesterolului– Acizii biliari– Lipoproteinele serice (structură, hiperlipoproteinemiile primare și secundare)5.Vitamine și hormoni6.Apă și electroliți7.Modificări biochimice în:– Patologia renală– Patologia hepatică– Patologia cardiacă și vasculară– Maladii metabolice și endocrine8.Markeri tumorali9.Biochimie oncologică10.Biochimia inflamației11.Biochimie geriatrică12.Biochimie pediatrică13.Teste biochimice în transplant14.Organizarea și managementul laboratorului de biochimie, controlul calității analizelor15.Metodologia cercetării clinice + 
Stagiul practicÎn cadrul acestui stagiu se vor desfășura 2 tipuri principale de activități:– prezentarea bazei teoretice a testelor efectuate;– efectuarea practică a testului respectiv.1.Cunoașterea principalelor tehnici, metode și aparate cu aplicații în laboratorul clinic de biochimie– metode de măsură (spectrometrice, optice etc.)– tehnici de separare (cromatografice, electroforetice)– tehnici chimice, enzimatice și imunologice de recunoaștere și dozare– sisteme analitice automatizate, mono- și multiparametrice– tehnici de bază în biologia moleculară: extracție de acizi nucleici, PCR, Microarray2.Principalele teste de laborator. Principii, metode și tehnici de determinare și interpretare a rezultatelor; baremul activităților practiceA.Examenul de urină1.Examenul calitativ al urinei: determinarea pH-ului, densității, glucozei, al albuminei, urobilinogenului, sărurilor biliare și pigmenților biliari – barem 100 determinări2.Examenul cantitativ al urinei: dozarea de glucoză, uree, acid uric, creatinină, amoniac, amilază - barem 50 determinări3.Examenul microscopic al sedimentului urinar – barem 100 determinări4.Examenul chimic al calculilor urinari - barem 25 determinăriB.Examenul biochimic al sângelui1.Substanțele minerale: clor, calciu, fier, sodiu, magneziu, potasiu– barem 100 determinări2.Electroforeza proteinelor – metode; variații fiziopatologice – barem 100 determinări3.Compuși azotați nonproteici: ureea, amoniacul, acidul uric, creatinina, bilirubina; metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 100 determinări4.Glucoza: metode de dozare; variații fiziopatologice – barem 100 determinări5.Hiperglicemia provocată, insulinemia, hemoglobina glicozilată; metode de dozare și interpretare a rezultatelor; diagnosticul de laborator al diabetului zaharat și parametri de monitorizare a pacientului diabetic; parametri biochimici de clasificare a diabetului zaharat - barem 50 determinări6.Corpii cetonici: metode de dozare, variații fiziopatologice; explorarea biochimică a comelor diabetice – barem 100 determinări7.Lipidele totale, colesterolul total și trigliceridele: metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 100 determinări8.Lipoproteinele plasmatice, fracțiunile apo: metode de dozare; variații fiziopatologice – 50 determinări9.Enzimele serice: metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 100 determinări;– transaminazele (TGP, TGO);– creatinkinaza (CK), izoenzime;– lactat dehidrogenaza (LDH), izoenzime;– fosfataza acidă și alcalină;– gamma glutamil transpeptidaza (GGT);– amilaza;– lipaza.C.Examenul biochimic L.C.R. – metode de dozare; variații fiziopatologice – barem 25 determinăriD.Examenul biochimic al sucului gastric - metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 50 determinăriI.3.MODULUL DE BIOLOGIE MOLECULARĂ ȘI GENETICĂ – 3 luni + 
Tematica orelor de curs/seminar – 120 de oreObiective în cursul stagiului de biologie moleculară– Conferirea unor baze de înțelegere a tehnicilor și aplicațiilor de biologie moleculară în diagnosticul unor boli în cadrul laboratoarelor specializate din sistemul medical– Medicii rezidenți trebuie să cunoască și să aplice condițiile de prelevare/pregătire a probelor biologice garantând securitatea pacienților și calitatea probelor biologice de analizat, precum și conservarea acestora; cunoașterea condițiilor de utilizare a diferitelor medii biologice, a precauțiilor legate de contaminarea probelor biologice și a laboratorului– Înțelegerea unor probleme legate de structura laboratoarelor de biologie moleculară, a rezultatelor fals pozitive, fals negative în cadrul analizelor de biologie moleculară care stau la baza diagnosticului (și urmăririi evoluției) unor boli– În cursul stagiului de biologie moleculară, medicii rezidenți trebuie să își însușească aspectele teoretice și practice legate de tehnicile de biologie moleculară (inclusiv a principiilor de funcționare a aparaturii utilizate în mod curent în laboratoarele de biologie moleculară); să poată exprima o abordare critică asupra coerenței rezultatelor biologice în raport cu anumite aspecte nosologice. Acțiunile lor trebuie să țină cont de aspectele medico-legale ale profesiei, cu înscrierea în cadrul legilor bioeticii.– De asemenea, medicii rezidenți trebuie să țină cont de respectarea controlului de calitate intern și extern conforme cu legislația în vigoare.A.Partea teoreticăI.Dogma centrală a biologiei moleculare și aplicații medicaleFormularea dogmei centrale a biologiei moleculareMaterialul genetic și esența replicării ADN-uluiImplicații și aplicații medicale din studiul replicării ADN-uluiEsența transcrierii și aplicații medicaleEsența traducerii și aplicații medicaleAmendamente la dogma centrală a biologiei moleculareII.Tehnici de analiză a acizilor nucleiciExtracția ADN-uluiExtracția ARN-uluiBazele tehnologiei ADN-ului și importanța clonării ADN-uluiReacția de amplificare a ADN-ului (PCR, „polymerase chain reaction“). Variante ale PCR, avantaje și dezavantaje. Aplicații clinice în diagnosticul molecular al bolilor genetice și al predispoziției ereditare la bolile comune, detectarea infecțiilor criptice virale și bacteriene, depistarea mutațiilor răspunzătoare de apariția cancerelorHibridizarea acizilor nucleici. Definiție și principii. Variante de hibridizare: tehnicile „dot-blot“, „Southern-blot“, „Northern-blot“, hibridizarea în situ cromosomială și tisulară, hibridizarea cu ADN clonat, tehnologia „microarray“ („DNA chips“)Aplicații clinice ale hibridizării:a)în diagnosticul prenatal al unor afecțiuni produse de mutații punctiforme (de exemplu, anemia drepanocitară etc.);b)tehnicile FISH („fluorescence în situ hybridization“) – cu detectarea microdelețiilor cromosomiale și stabilirea diagnosticului unor boli genetice (de exemplu, sindromul Prader-Willi, sindromul Angelman, sindromul velo-cardio-facial etc.) sau a unor neoplazii;c)detectarea anomaliilor cromosomiale numerice și structurale în celulele interfazice, evidențierea prezenței în celule a genomurilor virale etc.Enzimele modificatoare ale ADN-ului și digestia ADN-ului cu enzime de restricție. Analiza polimorfismului lungimii fragmentelor de restricție (RFLP; „restriction fragment length polymorphism“) cu aplicații medicale în diagnosticul ADN indirect. Astfel, în medicina clinică se utilizează analiza polimorfismului RFLP ca markeri în analiza înlănțuirii genetice; importanța înlănțuirii dezechilibrate în distribuția haplotipurilor HLA și asocierea lor cu o serie de boli (în special cu cele autoimune: diabetul zaharat insulinodependent, miastenia gravis, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă, psoriazisul, spondilita anchilozantă ș.a.). Analiza înlănțuirii genetice în diagnosticul purtătorilor heterozigoți ai unor gene recesive autosomale sau situate pe cromosomul X (distrofia musculară Duchenne) sau în diagnosticul presimptomatic al bolilor autosomal dominante cu debut tardiv (boala Huntington, polipoza adenomatoasă familială, polichistoza renală ș.a.).Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză și în gel de poliacrilamidăAnaliza heteroduplexurilor, analiza polimorfismului conformației ADN monocatenar (SSCP, „single strand conformation polymorphysm“), analiza ADN-ului în gel cu gradient denaturant (DGGE, „denaturing gradient gel electrophoresis“) cu aplicații medicale în diagnosticul molecular al unor boli monogenice (fibroza chistică, fenilcetonuria ș.a.).Secvențierea ADN-ului cu diferite aplicații clinice în imunologia transplantului, virusologie, oncologieStudiul structurii, expresiei și funcției genelor: analiza diferențială a ARN mesager, analiza serială a expresiei genice (SAGE „serial analysis of gene expression“), tehnologia „microarray“ („DNA chips“) aplicată la studiul expresiei genelor și în diagnosticul cancerului, bolilor cardiovasculare, dermatologice, inflamatorii, neurologice și genetice.B.Partea practică1.Extracția ADN din diferite probe biologice (sânge, țesut, urină, LCR etc.)2.Tehnica PCR aplicată pentru detectarea mutațiilor în diferite patologii medicale3.Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză4.Tehnica hibridizării5.Tehnica real time PCR6.Tehnica de secvențiere + 
Examen1.Test scris din tematica teoretică2.Proba practică (tehnicile de laborator utilizate în biologia moleculară) + 
MODULUL DE GENETICĂ MEDICALĂA.Partea teoretică1.Rolul factorilor genetici în producerea bolilor:a)interacțiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor;b)ecogenetica, nutrigenetica și farmacogenetica;c)mutațiile: cauza majoră de boală;d)bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact și consecințe);e)abordarea genetică în relația medic-pacient.2.Bolile cromozomiale3.Bolile monogenice4.Bolile multifactoriale:a)anomaliile congenitale; tulburările de sexualizare;b)bolile comune ale adultului: boala coronariană, HTA, DZ, astmul bronșic, boli neurodegenerative, psihozele, obezitatea.5.Retardul mental6.Patologia genetică a sistemului imun7.Genetica bolii canceroase8.Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme și aparate9.Profilaxia și tratamentul bolilor genetice10.Probleme și dileme etice în genetica medicalăB.Partea practică1.Consultul genetic2.Explorările genetice:– cromozomiale;– moleculare.3.Sfatul genetic4.Screeningul genetic (prenatal, neonatal, familial, populațional)5.Diagnosticul prenatal + 
Examen1.Test scris din tematica teoretică2.Proba practică (indicațiile consultului genetic, indicațiile, interpretarea și valoarea diagnostică a testării genetice prenatale și postnatale, indicațiile și utilitatea sfatului genetic, programe de screening genetic)I.4.MODULUL DE IMUNOLOGIE – 6 luniI.Tematica orelor de curs/seminar -240 de oreA.Anatomia și elementele celulare ale sistemului imunitar1.Organele limfoide: anatomie și funcție2.Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecția pozitivă și negativă în cursul ontogenezeiB.Mecanismele imunologice1.Imunitatea înnăscută și dobândită2.Complexul major de histocompatibilitate - structura moleculară și funcția3.Antigenele – structură, clasificare, procesare și prezentare4.Alergenele - structură, epitopi5.Imunogenetică6.Imunitatea mediată prin celulele T:a)activarea celulelor T – receptorii celulelor T, recunoașterea epitopilor și moleculele accesorii în transducția semnalului;b)citokinele și moleculele costimulatorii în activarea celulelor T;c)răspunsul imun mediat prin celulele T – celule participante.7.Imunitatea mediată prin celule B:a)activarea celulelor B – interacțiunea cu celulele T și transducția semnalului;b)producția de imunoglobuline și recunoașterea epitopilor;c)izotipuri de anticorpi și maturarea răspunsului umoral;d)procese biologice inițiate de anticorpi - mediate prin IgM, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp - dependentă;e)IgE – structură, funcție, sinteză, reglare, receptori;f)reacția IgE - mediată imediată și de fază tardivă;g)complexele imune – proprietăți fizice, imunologice și mecanisme de clearance.8.Alte mecanisme imunologice, care implică:a)celulele „natural killer“;b)celulele killer activate de limfokine;c)bazofile activate.9.Interacțiuni receptor-ligand în funcționarea imună - molecule de adeziune, receptori pentru complement, receptori pentru IgE. Transducția semnalului ca rezultat al interacțiunii receptori-ligand. Polimorfismul genetic. Memoria imunologicăC.Modularea răspunsului imun1.Citokine, chemokine, molecule de adeziune și factori de creștere2.Inflamația și modularea ei:a)mediatori - preformați și neoformați;b)celule efectoare în inflamație (alergică și altele);c)mastocitele și bazofilele - structură, activare, mediatori preformați, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF;d)eozinofilele – structură, activare, mediatori.D.Imunitatea mucoaselor1.Nonimunologică – enzime, acizi glicosali, floră normală2.Imunologică - țesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producția celulară și de anticorpi, traficul celular și procesul de „homing“3.Imunosupresia posttransplantE.Imunologia transplantului1.Histocompatibilitatea pentru diferite tipuri de transplant de organ solid sau celule Semnificația clinică a tipării alelelor HLA, interpretare și lucru în diferite tehnici în funcție de gradul de rezoluție. Rezolvarea ambiguităților alelice HLA2.Mecanismele de rejet3.Reacția grefă contra gazdă și gazdă contra grefă. Metodologia de lucru în imunologia de transplant, diagnosticul imunologic de rejet acut, hiperacut și cronic4.Imunosupresie – tehnici de dozare a medicamentelor imunosupresoare5.Controlul de calitate intern și extern în imunologia transplantuluiF.Imunologia tumorală1.Antigenele celulelor tumorale - antigene specifice tumorale unice și antigene tumorale asociate2.Markeri tumorali. Implicare în diagnostic și monitorizarea terapeutică. Metodologia de lucru3.Oncogene, gene tumorale supresoare, translocații cromozomiale. Metodologia de lucru4.Mecanismele imunosupravegheriiG.Mecanisme imunoreglatoare1.Mecanismele de toleranță2.Rețele idiotipiceII.Tematica activităților practiceProgramul de pregătire are la bază programa propusă de Comisia de Imunologie a Secțiunii de Biopatologie Medicală a Uniunii Europene ce cuprinde următoarele tematici:1.Estimarea cantitativă a imunoglobulinelor (Ig) din ser și alte produse biologice;2.Tehnici și metode de imunochimie: fracționare și purificare de proteine serice;3.Identificarea și caracterizarea crioglobulinelor;4.Detectarea calitativă și cantitativă a paraproteinelor;5.Cuantificarea subclaselor de imunoglobuline;6.Măsurarea proteinelor de fază acută;7.Cuantificarea componentelor complementului, incluzând calea clasică și alternativă;8.Analize funcționale ale activității hemolitice a complementului;9.Evidențierea autoanticorpilor (ANA, ANCA, anticorpi antidsDNA etc.);10.Măsurarea IgE total și specific;11.Evaluarea statusului imun în boli neoplazice;12.Detectarea markerilor de suprafață și citoplasmatici în imunodeficiențe (cuantificarea subseturilor limfocitare și ale altor celule, imunofenotipare în boli limfoproliferative, analiza ciclului celular ADN, citotoxicitate);13.Teste de funcționalitate ale limfocitelor determinate prin testul de proliferare după stimulare cu mitogene și antigene;14.Testarea funcționalității neutrofilelor și macrofagelor (chemotaxie, fagocitoză, eliberare radicali liberi de oxigen);15.Măsurarea producției de citokine și cuantificarea in vitro, analiza profilelor Th1/Th2;16.PCR (reacția de amplificare genică);17.Tipizarea HLA prin metode moleculare;18.Tehnici de izolare și purificare a populațiilor celulare, cultivare și crioprezervare;19.Citometrie în flux;20.Dobândirea cunoștințelor necesare asigurării controlului unei practici de laborator corespunzătoare (Good Laboratory Practice).III.Demonstrarea abilităților de comunicare și cercetare1.Referate generale - cel puțin 1 prezentare2.Referat specific de validare a importanței și valorii unei anume metode de investigație imunologică în diagnosticul clinic – 1 prezentareParticiparea la o temă de cercetare în domeniul imunologiei – la latitudinea îndrumătorului de stagiuI.5.STAGIUL DE HEMATOLOGIE – 12 luni1.5.1.Tematica orelor de curs/seminar - 480 de ore1.Hematopoieza– generalități– celula stem2.Structura măduvei osoase (noțiuni de embriologie)3.Seria eritrocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)4.Seria granulocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)5.Seria megacariocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)6.Seria monocit (morfologie, citochimie, genetică, funcții)7.Seria limfatică: organe limfatice centrale; populații limfocitare (funcția imună; citochimie; genetică)8.Algoritmul unei anemii; clasificări; anemii hipocrome9.Metabolismul Fe. Metabolismul acidului folic și vitamina B1210.Anemii macrocitare și megaloblastice (diagnostic de laborator)11.Anemii hemolitice – generalități, clasificare12.Anemii hemolitice dobândite (schema de investigații în laborator)13.Imunoserologia unei anemii hemolitice14.Anemii hemolitice congenitaleAnemii cu defect de membrană, enzimopatii, hemoglobinopatii15.Exploatarea unor anemii hemolitice congenitale16.Leucemii acute (citogenetică, clasificare, citochimie, morfologie, fenotipare cromozomială)17.Sindromul mielodisplazic18.Sindromul mieloproliferativ cronic19.Sindromul limfoproliferativ cronic– Leucemie limfatică cronică– Boli proliferative limfatice de graniță– Generalități limfoame20.Limfoame non-Hodgkiniene (citogenetică, diagnostic laborator, clasificare)21.Boala Hodgkin (fenotipare, clasificare, diagnostic de laborator)22.Gamopatii monoclonale maligne23.Gamopatii monoclonale benigne24.Hemostază (generalități)25.Exploatarea unui sindrom hemoragipar26.Purpura trombocitopenică27.Coagulare intravasculară diseminată28.Boala tromboembolică și fibrinoliza29.Porfirii - clasificare, diagnostic1.5.2.Baremul activităților practice1.Recoltare: 202.Colonare: 203.V.S.H.; hematocrit: 204.Indici eritrocitari: 205.Reticulocite: 306.Citochimie – F.A.L.; P.A.S.; sideroblaști; peroxidaze: 207.Test Hamm: 108.Test Coombs – anti-Ig G, anti-C: 109.Celule lupice: 1010.Determinări F.A.N.: 1011.Imunograma: 1012.Determinări complement seric, proteina C reactivă: 1013.Test sucroză, aglutinină la rece, anticorpi bifazici: 1014.Grupe sanguine și RH: 1015.Electroforeză - imunoelectroforeză: 1016.Timpii de hemostază: materiale, tehnică de lucru, interpretare: 2517.Examinare frotiu sânge periferic cu formulă leucocitară: 10018.Examinare frotiu medular: 5019.ImunofenotipareI.6.1.MODULUL BACTERIOLOGIE – 2 luni + 
Tematica orelor de curs/seminar – 80 de ore + 
Bacteriologie generalăMicrobiologie medicală - importantă în diagnosticul, tratamentul și prevenirea bolilor infecțioaseClasificarea și nomenclatura bacteriilor în grupa bacteriene cu importanță în patologia umanăMorfologia celulei bacterieneComportamentul bacteriilor față de agenți fizici, chimici și biologiciAntibiotice: clasificare, mecanisme de acțiuneRezistența la acțiunea antibioticelorInteracțiunea bacterie-gazdă + 
Bacteriologie specială*Bacterii cu importanță în patologia umană* Vor fi prezentate noțiuni de bază privind caracterele generale, patogenitatea și diagnosticul de laborator al genurilor bacteriene menționate.– Coci gram-pozitivi - genurile Staphylococcus, Streptococcus– Coci gram-negativi - genul Neisseria– Enterobacteriacee - genurile Escherichia, Klebsiella, Proteus, Salmonella, Shigella, Yersinia– Bacili gram-negativi nonfermentativi - genurile Pseudomonas, Acinetobacter– Bacterii gram-negative incurbate - genurile Vibrio, Campylobacter– Bacili gram-negativi aerobi - genurile Bordetella, Haemophilus, Brucella– Bacterii spiralate - genurile Treponema, Borellia, Leptospira– Bacterii sporulate - genurile Clostridium, Bacillus– Bacili gram-pozitivi - genul Corynebacterium– Bacterii simbiotice/cu peretele celular deficient - genurile Rickettsia Chlamydia, Mycoplasma, Ureaplasma– Mycobacterium tuberculosisActivități practice (lp - lucrare practică, d = demonstrație)1.Microscopia– optica: directă, contrast de fază (lp)– în imunofluorescență (d )2.Coloranții în microbiologie– gram (lp)– albastru de metilen (lp)– Ziehl-Neelsen (lp)– Giemsa (lp)3.Medii de cultură– nutritive, de conservare și transport (lp)– de izolare – îmbogățire, selective (lp)4.Izolarea bacteriilor din:– materii fecale - coprocultură (lp)– sânge - hemocultură (d)– urină - urocultură (lp)– LCR (d)– exsudate (lp)– secreții (lp)– spută (lp)5.Metode de laborator pentru cercetarea morfologiei și fiziologiei fungilorI.6.2.MODULUL PARAZITOLOGIE – 0,5 luni + 
Tematica orelor de curs/seminar – 20 de oreI.Diagnosticul infecțiilor parazitare cu localizare digestivăA.Infecții determinate de protozoare patogene: amoebioză, giardioză, criptosporidiozăB.Infecții determinate de helminți: cestodoze (tenioze, himenolepidoză, botriocefaloză), trematodoze (fascioloză, schistosomioză intestinală), nematodoze (ascaridioză, tricocefaloză, oxiuroză, strongiloidoză, hookworms)II.Examenul parazitologic al sângelui + 
Diagnosticul hematologic al malarieiTehnici de diagnostic:1.tehnica frotiului;2.tehnica picăturii groase.Tehnici de diagnostic:1.colorația Giemsa;2.colorația cu albastru de toluidină;3.tehnici de depistare a antigenelor parazitare.III.Diagnosticul parazitozelor cu localizare tisularăA.Diagnosticul cisticercozeiB.Diagnosticul hidatidozeiC.Diagnosticul trichinelozeiIV.Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia sarciniiDiagnosticul toxoplasmozei congenitaleV.Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia tractului urogenitalDiagnosticul trichomonozei urogenitaleTehnici de diagnostic: examenul secreției vaginale, uretrale, prostaticeI.6.3.MODULUL VIRUSOLOGIE – 0,5 luni + 
Tematica orelor de curs/seminar – 20 de ore1.Algoritmul diagnosticului virusologic. Metode de diagnostic virusologic2.Patogenia infecției virale. Infecții acute. Infecții persistente3.Principalele sindroame de etiologie virală. Infecții respiratorii. Gastroenterite virale. Neuroviroze. Infecții virale cu transmitere sexuală. Infecții virale cu transmitere maternofetală. TORCH. Infecții virale cutanate, Infecții oculare. Miocardite, vasculite de etiologie virală. Arboviroze. Zoonoze4.Vaccinuri antivirale. Modalități de obținere. Avantaje și dezavantaje vaccinuri inactivate vs vaccinuri vii atenuate. Alternative moderne de obținere a vaccinurilor5.Terapie antivirală. Rezistența la antiviraleI.7.MODULUL EPIDEMIOLOGIE – 1,5 luni + 
Tematica orelor de curs/seminar – 60 de ore + 
Cursuri1.Epidemiologie – definiție, scopuri, utilizare, metode și domenii de aplicare2.Proces epidemiologic. Cunoașterea structurii și condiționării fenomenelor de sănătate - transmisibile și netransmisibile (factori determinanți, factori condiționanți primari și secundari), a regulilor care guvernează apariția și manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel individual și populațional3.Supravegherea stării de sănătate a populației la nivel local, național, regional și internațional4.Investigarea epidemiologică în bolile transmisibile și netransmisibile5.Caracteristici epidemiologice ale principalelor patologii: boli cardiovasculare, neoplazii, diabet6.Intervenții în controlul și reducerea bolilor netransmisibile7.Profilaxia primară, secundară și terțiară în bolile netransmisibile8.Comunicarea în boala netransmisibilă + 
Aplicații practice1.Indicatori epidemiologici (definiții, prelucrare statistică, reprezentare grafică, interpretare, utilitate)a)Definirea și caracterizarea evenimentelor legate de starea de sănătate - factori de risc, expuneri, tipuri de efecte (boală, deces, handicap etc.). Datele (variabilele) utilizate în analiza epidemiologică a stării de sănătate - tipuri de variabile, sursele de informație pentru culegerea datelor și înregistrarea lor. Identificarea și culegerea datelor pentru analiza epidemiologică a stării de sănătate privind patologia bolilor netransmisibileb)Măsurători pe baza variabilelor calitative – rate, rapoarte, proporții, indici –(i)Rate (brute, specifice) de morbiditate: incidență, prevalență, relațiile dintre ele. Analiza prin indicatori de morbiditate(ii)Rate (brute, specifice) de mortalitate. Analiza prin indicatori de mortalitate(iii)Comparații pe baza ratelor brutec)Măsurarea stării de sănătate pe baza variabilelor cantitative: tendință centrală și dispersie etc. Analiza pentru patologia netransmisibilă2.Studii epidemiologicea)Tipurile de studii epidemiologice, alcătuirea protocolului (design) de studiu și aplicarea lor în funcție de efectul măsurat. Exerciții de alegere a studiului adecvat problemei și obiectivului enunțatb)Studii epidemiologice descriptive - tipuri de studii, culegerea datelor, eșantionare, avantaje, limite și utilitatea fiecărui tip de studiu. Elaborarea unor proiecte de studiuc)Studii epidemiologice analitice (caz-martor, cohortă) – selectarea subiecților, culegerea datelor, măsurarea asocierii prin riscuri relative și absolute. Măsurarea impactului pentru sănătatea publică – riscurile populaționale. Elaborarea unor proiecte de studiud)Studii intervenționale (experimentale) - măsurarea rezultatelor intervenției. Elaborarea unor proiecte de studiu3.Definiția de caz în investigarea epidemiologică – importanță, limitele și alegerea definiției de caz în funcție de obiective. Aplicare în boli netransmisibile4.Elaborarea unui sistem de supraveghere pentru o boală netransmisibilă5.Metode de screening. Definiție, tipuri de screening, criterii de implementare a unui program de screening. Performanța testelor de screening și aplicabilitatea populațională. Evaluarea programelor de screening. Măsurarea practică a performanțelor testelor de screening6.Analiza critică a literaturii medicale. Motivația și criterii de selecție a literaturii medicale de consultat permanent. Elemente de evaluare a rezultatelor din articol, judecate în funcție de designul studiului, limitele și validitatea studiului prezentat. Aplicabilitatea practică a datelor prezentate. Analiza unor articole medicaleI.8.MODULUL INFORMATICĂ ȘI BIOSTATISTICĂ MEDICALĂ – 1 lună + 
Tematica orelor de curs/seminar – 40 de ore1.Calculatoare și evoluția lor. Utilizarea calculatoarelor în medicină2.Calculatoare personale, generalități despre componentele fizice: placa de bază, procesorul, memoria, unitățile de discuri, tastatura, monitorul, mouse-ul, imprimantele, scanerul, discurile compacte3.Startarea unui calculator personal. Sisteme de operare. Volume de date, cataloage și fișiere pe discuri. Administrarea cataloagelor și fișierelor4.Noțiuni generale despre rețelele de calculatoare. Controlul rețelelor locale cu NetWare și Windows NT5.Aplicații de word processing. Aplicația Word. Meniul aplicației Word6.Aplicația Word. Controlul paginării, coloanelor paragrafelor, chenarelor7.Aplicația Word. Utilizarea macrourilor, stilurilor și machetelor8.Aplicația Word. Formatarea la nivel de document, pagină și paragraf. Formatarea unui document complex, de mari dimensiuni (carte, teză de doctorat etc.)9.Servicii internet (navigarea în world wide web, e-mail, Ftp). Aplicația Internet Explorer10.Documente hipertext. Crearea unei pagini de web11.Educație computerizată. Multimedia. Utilizarea aplicației Bodyworks. Documentare computerizată. Accesul în MEDLINE. Crearea unei interogări și transferul datelor selectate12.Foi de calcul și aplicații de calcul tabelar. Principalele operații matematice și statistice într-o foaie de calcul13.Aplicația Excel. Meniul aplicației Excel14.Aplicația Excel. Formatarea unei foi de calcul15.Aplicația Excel. Realizarea de grafice și diagrame16.Realizarea de lucrări științifice medicale utilizând aplicația Excel17.Prezentări de date cu aplicația Powerpoint18.Meniul aplicației Powerpoint19.Aplicația Powerpoint. Crearea și formatarea unei prezentări20.Tabele și baze de date. Structura unui tabel, câmpuri și înregistrări21.Tipuri de date. Introducerea și selectarea datelor22.Aplicațiile Visual FoxPro și Microsoft Access23.Aplicația Visual FoxPro. Ordonarea, indexarea și sortarea înregistrărilor24.Aplicația Visual FoxPro. Crearea unui raport25.Aplicația Visual FoxPro. Crearea unei interogări26.Fișa pacientului. Sisteme informatice de spital. Folosirea calculatoarelor în introducerea datelor referitoare la bolnav în spital și în cabinetele particulare27.Elemente de biostatistică. Programul EpiInfo și SPSS. Realizarea de lucrări științifice medicale utilizând aplicația SPSS28.(Opțional) Semnale fiziologice/imagistice și prelucrarea imaginilor. Analizarea semnalelor biologice cu aplicația AcqKnowledgeI.9.MODULUL DE BIOETICĂ – 0,5 luni + 
Tematica orelor de curs/seminar – 20 de oreI.Introducere în bioetică – 2 ore1.Morală, etică, etică medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2.Contextul apariției bioeticii3.Definirea bioeticii4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Teorii și metode în bioeticăII.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare în funcție de credința religioasă, etnie etc.)III.Relația medic-pacient I – 2 ore1.Valori ale relației medic-pacient2.Paternalism versus autonomie3.Modele ale relației medic-pacient4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Relația medic-pacient II - 2 ore1.Consimțământul informat2.Confidențialitatea în relația medic-pacient3.Relația medic-pacient minor4.Acte normative care reglementează relația medic-pacientV.Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1.Libertatea procreației2.Dileme etice în avort3.Etica reproducerii umane asistate medical4.Probleme etice în clonarea reproductivăVII.Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Probleme etice în stările terminale3.Tratamente inutile în practica medicală4.Eutanasia și suicidul asistat5.Îngrijirile paliativeVIII.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1.Donarea de organe de la cadavru2.Donarea de organe de la persoana vie3.Etica alocării de resurse în transplantIX.Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.Terapia genică6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.Comitetele de etică a cercetării6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică + 
Tematica seminarelorI.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1.Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a preceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.Rolul comunicării în relația medic-pacientIV.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1.Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2.Drepturile pacienților - reglementare legislativă3.Rolul comitetelor de etică din spitaleV.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 oreI.10.PERFECȚIONAREA APLICATIVĂ ÎNTR-UN DOMENIU OPȚIONAL BIOCHIMIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE/BIOLOGIE MOLECULARĂ – 9 luni + 
Stagiile de pregătire în specialitatea medicină de laborator (biochimie, hematologie, imunologie), durata 4 ani (48 de luni)1.Organizarea și managementul laboratorului de analize medicale, 3 luni SUUB, conf. dr. Anda Baicus2.Biochimie medicală, 9 luni, Institutul Clinic Fundeni, prof. dr. Liliana Pâslaru, S.L. Popa Delia Codruța3.Biologie moleculară și genetică, 3 luni, Institutul Clinic Fundeni, prof. dr. Ileana Constantinescu4.Imunologie, 6 luni, Institutul Clinic Fundeni, prof. dr. Ileana Constantinescu5.Hematologie, 12 luni, Institutul Clinic Fundeni, conf. dr. Daniel Coriu, Spitalul Clinic Colțea, prof. dr. Anca Lupu, SUUB, Institutul Ana Maria Vlădăreanu6.1.Bacteriologie, 2 luni, Institutul Cantacuzino, conf. dr. Irina Codiță6.2.Parazitologie, 0,5 luni, Spitalul Clinic Colentina, conf. dr. Lidia Lazăr6.3.Virusologie, 0,5 luni, Institutul Ștefan S. Nicolau, prof. dr. Simona Ruță7.Epidemiologie, 1,5 luni, Institutul Cantacuzino, conf. dr. Adrian Băncescu8.Biostatistică medicală, 1 lună, Institutul de Boli Cardiovasculare prof. dr. C. C. Iliescu (Platforma Institutului Fundeni), dr. Luminița Iliuță9.Bioetică medicală, 0,5 luni, Institutul de Medicină Legală Mina Minovici, conf. dr. George Cristian Curcă10.Stagiu de pregătire opțional (biochimie, hematologie sau imunologie/biologie moleculară), 9 luniStagiul opțional* poate fi ales dintre următoarele discipline:biochimie, hematologie, imunologie/biologie moleculară, cu acordul coordonatorului de pregătire în rezidențiat.* Se desfășoară în centrul de pregătire ales de rezident.
MEDICINĂ DE LABORATOR
4 ani

Modulul Durata
Organizarea și managementul laboratorului de biochimie, hematologie, imunologie I.1 - 3 luni
Biochimie I.2 - 9 luni
Biologie moleculară și Genetică I.3 - 3 luni
Imunologie I.4 - 6 luni
Hematologie I.5 - 12 luni
Bacteriologie I.6.1 - 2 luni
Parazitologie I.6.2 - 0,5 luni
Virusologie I.6.3 - 0,5 luni
Epidemiologie I.7 - 1,5 luni
Biostatistică medicală I.8 - 1 lună
Bioetică medicală I.9 - 0,5 luni
Perfecționare aplicativă într-un domeniu curricular opțional (biochimie, hematologie, imunologie) cu acordul coordonatorului de program I.10 - 9 luni

ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV
STAGIUL I.1, I.2 I.3, I.4, I.5 I.5, I.6.1, I.6.2, I.6.3 I.7, I.8, I.9, I.10
(la 08-03-2022,
Curriculumul de pregătire în specialitatea medicină de laborator (biochimie, hematologie, imunologie) a fost modificat de Alineatul (1), Articolul I din ORDINUL nr. 415 din 21 februarie 2022, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 08 martie 2022
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ DE URGENȚĂAbrogat.Notă
Articolul 2 din ORDINUL nr. 1.333/6.556/2012, publicat în Monitorul Oficial nr. 26 din 12 ianuarie 2013, prevede:
„Articolul 2
La data intrării în vigoare a prezentului ordin, se abrogă dispozițiile referitoare la specialitatea Medicină de urgență din Ordinul ministrului sănătății publice și al ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidențiat în specialitățile prevăzute în Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 1 octombrie 2007, cu modificările și completările ulterioare”. + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ INTERNĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
MEDICINĂ INTERNĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin
Ministerului Sănătății
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
2023
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ INTERNĂDefiniția specialității:Medicina internă este disciplina medicală de bază responsabilă de îngrijirea adulților cu boli complexe, atât în spital cât și în ambulator. Ea este centrată pe pacient, bazată pe știință și supusă principiilor etice și holistice de îngrijire. Medicina internă este o disciplină clinică și științifică care creează și promovează cunoașterea medicală, metode și abilități clinice. Ea analizează rezultatele altor specialități medicale și le integrează în strategii personalizate de diagnostic, tratament și îngrijire pentru pacientul individual.Medicina internă este disciplina medicală de bază responsabilă de îngrijirea adulților cu boli complexe, atât în spital cât și în ambulator. Ea este centrată pe pacient, bazată pe știință și supusă principiilor etice și holistice de îngrijire. Medicina internă este o disciplină clinică și științifică care creează și promovează cunoașterea medicală, metode și abilități clinice. Ea analizează concluziile/recomandările altor specialități medicale și le integrează în strategii individualizate de diagnostic, tratament și îngrijire a pacientului.Medicul internist este un medic educat în bazele științifice ale medicinii, specializat în evaluarea, diagnosticul și tratamentul holistic al patologiei medicale, prezentărilor atipice ale bolilor, comorbidităților, problemelor medicale complexe și bolilor sistemice. Medicul internist este capabil să trateze urgențe medicale neselectate și să trateze pacienții holistic și etic, luând în considerare toți factorii psihosociali și medicali, pentru a crește calitatea vieții. El valorizează îngrijirea continuă a pacienților indiferent de natura suferințelor și este dedicat dezvoltării sale profesionale continue. Medicul internist practică medicina adultului, bazată pe dovezi. El poate îndeplini mai multe roluri, incluzând sfatul clinic medical, educația medicală, conducerea tratamentului și monitorizarea răspunsului la acesta.Conform cerințelor UEMS (European Board of Internal Medicine) (februarie 2016), medicul internist trebuie să aibă cunoștințe aprofundate privind diagnosticul și tratamentul bolilor interne acute și cronice și să fie familiarizat cu reabilitarea bolnavilor vârstnici.În atribuția medicului specialist de medicină internă intră și diagnosticul și tratamentul următoarelor categorii de bolnavi: bolnavi cu afecțiuni multiple sau maladii complicate multiplu; bolnavi cu boli sistemice (vasculite sistemice, boli autoimune, sindroame paraneoplazice, bolnavi cu febră de etiologie necunoscută); bolnavi cu afecțiuni severe și probleme medicale complexe; o parte din bolnavii diagnosticați sau tratați inițial de medicii de altă specialitate.2.Durata pregătirii în rezidențiatul de medicină internă: 5 ANIORGANIZAREA PROGRAMULUIDurata programului

Număr total de ani 5 (cinci)
Număr total de module 13 (treisprezece) + 1 modul teoretic (cursuri după amiază)
Modulul 1 Medicină internă
Număr de luni/modul 30
Ore curs/săptămână 2 timp de 16 luni
Modulul 2 Urgențe medicale
Număr de luni/modul 3
Ore curs/săptămână 2
Modulul 3 STI
Număr de luni/modul 3
Ore curs/săptămână 2
Modulul 4 Cardiologie
Număr de luni/modul 4
Ore curs/săptămână 2
Modulul 5 Pneumologie
Număr de luni/modul 4
Ore curs/săptămână 2
Modulul 6 Gastroenterologie
Număr de luni/modul 4
Ore curs/săptămână 2
Modulul 7 Reumatologie
Număr de luni/modul 2
Ore curs/săptămână 2
Modulul 8 Nefrologie
Număr de luni/modul 2
Ore curs/săptămână 2
Modulul 9 Hematologie
Număr de luni/modul 2
Ore curs/săptămână 2
Modulul 10 Diabet zaharat și boli de nutriție
Număr de luni/modul 2
Ore curs/săptămână 2
Modulul 11 Boli infecțioase
Număr de luni/modul 2
Ore curs/săptămână 2
Modulul 12 Imagistică medicală
Număr de luni/modul 2
Ore curs/săptămână 2
Modulul 13 Etică medicală
Ore curs/săptămână 4 ore/ săptămână timp de 2 săptămâni
Total ore pregătire teoretică 376 ore
Total ore pregătire practică 9100 ore (7 ore/zi, 5 zile/săptămână, 5 ani de zile)

3.Organizarea modulelor (stagiilor)Pregătirea rezidenților trebuie să se facă în Clinicile Universitare din țară și în Spitalele Județene și Municipale acreditate de către MS (Centrul Național de Perfecționare Postuniversitară al Medicilor și Farmaciștilor) și de Universitățile de Medicină și Farmacie de Stat.Stagiile se vor efectua sub îndrumarea medicilor șefi de secție și a medicilor primari în specialitatea Medicină Internă recunoscuți pentru gradul înalt de calificare în specialitatea respectivă, aptitudinile didactice și calitățile etice și morale.În fiecare stagiu rezidentul va avea un medic îndrumător care trebuie să certifice efectuarea activităților practice, inclusiv redactarea foilor de observație cu evoluția pacientului, a documentelor de externare și a stabilirii relației cu pacienții și familiile acestora.Medicul îndrumător este direct responsabil de activitatea desfășurată de medicul rezident, fiind obligat să supervizeze și să controleze permanent activitatea acestuia.Cerințele minimale necesare unui centru de pregătire în Medicină Internă sunt:– Asigurarea unui raport de paturi /rezident de 4-5 paturi /1 rezident.– Medicul șef de secție trebuie să fie medic primar de medicină internă sau de specialitatea în care rezidentul își desfășoară modulul de pregătire.– Existența unor forme de pregătire continuă care constau în ședințe de referate științifice, prezentări de cazuri clinice și confruntări anatomo-clinice.Fiecare modul/stagiu din pregătirea în rezidențiat va fi absolvit numai după susținerea unui examen de final de modul (constând într-o prezentare de caz clinic după metodologia examenului de specialitate și/sau o testare a cunoștințelor teoretice), nota minimă de promovare fiind 7,00 (șapte). În cazul în care medicul rezident nu va obține nota de promovare la prima examinare, examenul se poate repeta de două ori, în condițiile reglementărilor legale. Accesul la examenul de medic specialist este condiționat de promovarea tuturor examenelor de sfârșit de modul.Pe toată durata pregătirii în specialitatea Medicină Internă, medicii rezidenți vor fi incluși în linia a II-a de gardă, activitatea lor pe durata gărzii fiind sub directa supraveghere și îndrumare a medicului de gardă de linia I. Începând cu anul IV de pregătire în specialitate, medicii rezidenți pot fi incluși în linia I de gardă, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competență, cu acordul Coordonatorului de Rezidențiat și a conducerii unității medicale.Este recomandat ca fiecare medic rezident să participe, în cursul pregătirii în specialitatea Medicină Internă, la realizarea a minimum unui articol de specialitate publicat în reviste naționale/ internaționale indexate BDI/ ISI Web of Science Core Collection sau a minimum două lucrări științifice prezentate la congrese/simpozioane de specialitate din țară și/sau străinătate.4.Conținutul stagiilorStagiul de medicină internă și celelalte stagii din curricula de pregătire în rezidențiat vor cuprinde teoretic și practic următoarele teme:1.Bronhopneumopatia cronică obstructivă.2.Pneumoniile.3.Astmul bronșic.4.Cancerul bronhopulmonar.5.Tuberculoza pulmonară: forme clinice, diagnostic.6.Sindroamele pleurale.7.Sindroamele mediastinale.8.Bolile pulmonare interstițiale fibrozante.9.Insuficiența respiratorie.10.Bronșiectaziile.11.Sindromul de apnee obstructivă în somn.12.Pericarditele.13.Endocarditele.14.Valvulopatiile mitrale și aortice.15.Tulburările de ritm cardiac.16.Tulburările de conducere ale inimii.17.Miocarditele și cardiomiopatiile.18.Boala coronariană.19.Edemul pulmonar acut cardiogen.20.Șocul cardiogen.21.Cordul pulmonar cronic.22.Insuficiența cardiacă cronică.23.Hipertensiunea arterială.24.Tromboembolismul venos. Bolile venelor.25.Bolile aortei și arterelor periferice.26.Hipertensiunea pulmonară.27.Glomerulonefrite acute, rapid progresive și cronice.28.Sindromul nefrotic.29.Nefropatiile interstițiale acute și cronice. Infecțiile de tract urinar.30.Litiaza renală.31.Insuficiența renală acută.32.Boala cronică de rinichi.33.Boala de reflux gastroesofagian. Esofagitele.34.Boala ulceroasă. Gastritele.35.Tulburările funcționale digestive.36.Cancerul gastric.37.Bolile inflamatorii intestinale.38.Cancerul colorectal.39.Hepatitele cronice.40.Ciroza hepatică.41.Insuficiența hepatică acută.42.Litiaza biliară.43.Icterele.44.Pancreatitele acute și cronice.45.Cancerul de pancreas.46.Hemoragiile digestive.47.Sindroamele de malabsorbție.48.Anemiile feriprive.49.Anemiile megaloblastice.50.Anemiile hemolitice.51.Leucemiile acute și cronice: tablou clinic, principii de diagnostic și tratament.52.Policitemia vera și trombocitemia esențială: tablou clinic, principii de diagnostic și tratament.53.Limfoamele: tablou clinic, principii de diagnostic și tratament.54.Sindroamele hemoragipare: purpura trombotică trombocitopenică (PTT), purpura trombocitopenică idiopatică (PTI), coagularea intravasculară diseminată (CID).55.Diabetul zaharat.56.Artrita reumatoidă.57.Spondilartritele.58.Guta.59.Boala artrozică vertebro-periferică.60.Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, dermato-polimiozita, boala mixtă de țesut conjunctiv).61.Vasculitele sistemice (arterita gigantocelulară, polimialgia reumatică, poliarterita nodoasă, granulomatoza cu poliangeita, vasculitele ANCA-asociate, vasculitele prin complexe imune): etiologie, tablou clinic, criterii de diagnostic, principii de tratament.62.Distiroidiile.5.Baremul activităților practiceActivitățile practice (manevrele) trebuie efectuate pe parcursul întregii pregătiri de rezidențiat. Manevrele practice care trebuie efectuate și/sau interpretate vor fi consemnate în caietul de stagiu (Log-book) sub semnătura și parafa celui care a asistat și care răspunde de efectuarea acestora. Acesta ar putea fi realizat și în format electronic, dar trebuie să aibă obligatoriu confirmarea activităților sub semnătura și răspunderea îndrumătorului direct.Fiecare rezident primește acest caiet la intrarea în stagiu și trebuie (obligatoriu) să îl predea completat la înscrierea la examenul de specialitate, indiferent unde a făcut stagiile (inclusiv în străinătate).1.Interpretarea examenului radiologic clasic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme: 100.2.Interpretarea rezultatelor explorărilor respiratorii (spirometrie): 50.3.Recoltarea și interpretarea rezultatelor Astrup: 50.4.Interpretarea ecocardiografiei: 100 ecocardiografii.5.Interpretarea ecografiei abdominale: 100 ecografii (cu efectuare a 25).6.Toracocenteza: 10 toracocenteze.7.Paracenteza: 10 paracenteze.8.Tehnici de resuscitare cardio-respiratorie: 10 manevre pe manechin.9.Defibrilare: 10 manevre.10.Interpretarea rezultatelor analizelor sângelui periferic și măduvei pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică: 30 buletine măduvă osoasă.11.Asistare la esogastroscopie: 20.12.Asistare la colonoscopie: 20.13.Integrarea în context clinic a rezultatelor tomografiei computerizate și IRM pentru patologia toracică și abdominală: 50 buletine CT și 50 buletine IRM.14.Asistarea la 25 ecografii vasculare și integrarea rezultatelor în context clinic.15.Efectuarea și interpretarea indicelui gleznă - braț: 20.16.Efectuarea testului de mers 6 minute: 20 teste.17.Efectuarea și interpretarea electrocardiogramei: 100.6.Repartiția și durata stagiilor pe ani de rezidențiatAnul 1 și anul 2:– Medicină internă: 18 luni– Urgențe medicale: 3 luni în servicii UPU (Unitate de Primiri Urgențe) sau CPU (Compartiment Primiri Urgențe)– Secția de Terapie Intensivă (STI): 3 luniAnul 3 și anul 4:– Cardiologie: 4 luni– Pneumologie: 4 luni– Gastroenterologie: 4 luni– Reumatologie: 2 luni– Nefrologie: 2 luni– Hematologie: 2 luni– Diabet zaharat și boli de nutriție: 2 luni– Boli infecțioase: 2 luni.– Imagistică medicală: 2 luniOrdinea de efectuare a acestor stagii în cei 2 ani este stabilită de Direcția de Sănătate Publică, în funcție de necesități, la solicitarea medicului rezident.Anul 5:– Medicină internă: 12 luniÎn cursul anului 5 se vor susține în afara programului de spital (după amiază) 4 cursuri de etică medicală. Aceste cursuri se vor finaliza cu un seminar cu rezultatul notat de la 1 la 10 și menționat în carnetul de rezident.Structura programuluiModulul 1, anul 1 și anul 2: Medicină internă 15 luniNr. ore curs: 80 oreNr. ore practică: 2275 oreTematică. Se vor cunoaște, diagnostica și trata bolile din lista de mai jos:1.Bronhopneumopatia cronică obstructivă.2.Pneumoniile.3.Astmul bronșic.4.Cancerul bronhopulmonar.5.Tuberculoza pulmonară: forme clinice, diagnostic.6.Sindroamele pleurale.7.Sindroamele mediastinale.8.Bolile pulmonare interstițiale fibrozante.9.Insuficiența respiratorie.10.Bronșiectaziile11.Sindromul de apnee obstructivă în somn.12.Pericarditele.13.Endocarditele.14.Valvulopatiile mitrale și aortice.15.Tulburările de ritm cardiac.16.Tulburările de conducere ale inimii.17.Miocarditele și cardiomiopatiile.18.Boala coronariană.19.Edemul pulmonar acut cardiogen.20.Șocul cardiogen.21.Cordul pulmonar cronic.22.Insuficiența cardiacă cronică.23.Hipertensiunea arterială.24.Tromboembolismul venos. Bolile venelor.25.Bolile aortei și arterelor periferice.26.Hipertensiunea pulmonară.27.Glomerulonefritele acute, rapid progresive și cronice.28.Sindromul nefrotic.29.Nefropatiile interstițiale acute și cronice. Infecțiile de tract urinar.30.Litiaza renală.31.Insuficiența renală acută.32.Boala cronică de rinichi.33.Boala de reflux gastroesofagian. Esofagitele.34.Boala ulceroasă. Gastritele.35.Tulburările funcționale digestive.36.Cancerul gastric.37.Bolile inflamatorii intestinale.38.Cancerul colorectal.39.Hepatitele cronice.40.Ciroza hepatică.41.Insuficiența hepatică acută.42.Litiaza biliară.43.Icterele.44.Pancreatitele acute și cronice.45.Cancerul de pancreas.46.Hemoragiile digestive.47.Sindroamele de malabsorbție.48.Anemiile feriprive.49.Anemiile megaloblastice.50.Anemiile hemolitice.51.Leucemiile acute și cronice: tablou clinic și principii de diagnostic și tratament.52.Policitemia vera și trombocitemia esențială: tablou clinic, principii de diagnostic și tratament.53.Limfoamele: tablou clinic și principii de diagnostic și tratament.54.Sindroamele hemoragipare: purpura trombotică trombocitopenică (PTT), purpura trombocitopenică idiopatică (PTI), coagularea intravasculară diseminată (CID).55.Diabetul zaharat.56.Artrita reumatoidă.57.Spondilartritele.58.Guta.59.Boala artrozică vertebro-periferică.60.Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, dermato-polimiozita, boala mixtă de țesut conjunctiv).61.Vasculite sistemice (arterita gigantocelulară, polimialgia reumatică, poliarterita nodoasă, granulomatoza cu poliangeita, vasculitele ANCA-asociate, vasculitele prin complexe imune): etiologie, tablou clinic, criterii de diagnostic, principii de tratament.62.Distiroidiile.Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor interne frecvente (vezi lista).Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație și de tratament al bolilor enumerate.Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenele paraclinice privind patologia menționată.Modulul 1, anul 2: Medicină internă 3 luni (ambulator)Nr. ore practică: 455 oreModulul 2, anul 2: Urgențe medicale 3 luniNr. ore curs: 80 oreNr. ore practică: 455 oreTematică. Principalele urgențe medicale.Obiective educaționale. Examinarea pacientului în urgență. Cunoașterea și interpretarea diferitelor investigații necesare în situații de urgență. Recomandarea judicioasă a investigațiilor unui pacient în urgență. Diagnosticul și tratamentul principalelor urgențe medicale.Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire. Rezidentul trebuie să obțină o anamneză minimală coerentă de la pacientul în urgență sau de la aparținători (în cazul pacientului inconștient); să poată efectua un examen fizic corect; să identifice pacientul critic cât mai curând posibil; să evidențieze rapid și complet alterarea funcțiilor vitale; să poată prescrie principalele investigații adecvate fiecărei situații de urgență. Rezidentul trebuie să poată intuba un pacient în urgență (sub supraveghere), să instaleze o linie venoasă periferică sau centrală, să facă o puncție arterială.Modulul 3, anul 2: Secția de Terapie Intensivă (STI) 3 luniNr. ore curs: 26Nr. ore practică: 455Tematică. Principalele patologii medicale care necesită admisia în STI.Obiective educaționale. Examinarea pacientului în STI. Cunoașterea și interpretarea diferitelor investigații necesare la pacientul internat în STI. Recomandarea judicioasă a investigațiilor unui pacient internat în STI. Diagnosticul și tratamentul principalelor patologii internate în STI.Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.Rezidentul trebuie să poată efectua un examen fizic corect la pacientul din STI, să poată prescrie principalele investigații adecvate fiecărui caz, să monitorizeze corect parametrii ventilatori la pacienții intubați și ventilați mecanic, să folosească corect medicația vasoactivă și inotrop pozitivă, să poată recolta și interpreta corect parametrii Astrup și echilibrul hidro-electrolitic.Modulul 4, anul 3/4: Cardiologie 4 luniNr. ore curs: 36Nr. ore practică: 620Tematică. Bolile cardiovasculare.Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor cardiovasculare frecvente (ex. hipertensiunea arterială, sindromul coronarian, insuficiența cardiacă, valvulopatiile, principalele aritmii, etc).Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie cardiovasculară, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație în bolile cardiovasculare, să stabilească planul terapeutic al acestora. Rezidentul trebuie să fie capabil să efectueze și să interpreteze o electrocardiogramă, să interpreteze rezultatul unei probe de efort.Rezidentul trebuie să fie capabil să efectueze și interpreteze corect o probă de mers 6 minute și un indice gleznă-braț.Rezidentul trebuie să fie capabil să interpreteze o ecocardiografie și o ecografie vasculară și să efectueze o ecocardiografie în care să obțină datele morfologice și funcționale primare (dimensiuni cavități, aspect și funcție valve, fracție de ejecție, contractilitate, funcție diastolică).Rezidentul trebuie să fie capabil să interpreteze datele examenului radiologic clasic și prin tomografie computerizată a cordului și aortei.Rezidentul trebuie să fie capabil să recunoască necesitatea și să efectueze defibrilarea.Modulul 5, anul 3/4: Pneumologie 4 luniNr. ore curs: 36Nr. ore practică: 620Tematică. Bolile pulmonare frecvent întâlnite în practica medicală.Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor pulmonare frecvente (ex. pneumonii, BPOC, astm bronșic, etc).Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie respiratorie, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație în bolile pulmonare frecvente, să stabilească planul terapeutic al acestora.Rezidentul va fi capabil să interpreteze rezultatele probelor funcționale respiratorii.Rezidentul va fi capabil să efectueze puncția pleurală și să interpreteze aspectul macroscopic și rezultatele analizelor de laborator ale lichidului pleural.Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenul radiologic clasic și tomografia computerizată pulmonară.Modulul 6, anul 3/4: Gastroenterologie 4 luniNr. ore curs: 36Nr. ore practică: 620Tematică. Bolile digestive frecvent întâlnite în practica medicală.Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor digestive frecvente (ex. boala de reflux gastro-esofagian, ulcer, neoplazii digestive, ciroza hepatică, hepatite cronice, pancreatite, sindromul de intestin iritabil, boli inflamatorii intestinale, litiaza biliară, etc).Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie digestivă, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație și tratament în bolile digestive frecvente.Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenul endoscopic digestiv superior și inferior. Rezidentul va fi capabil să efectueze paracenteza și să interpreteze aspectul macroscopic și rezultatele de laborator ale lichidului de ascită.Rezidentul va fi capabil să efectueze și interpreteze o ecografie abdominală. Rezidentul va fi capabil să integreze în context clinic examenele imagistice abdominale.Modulul 7, anul 3/4: Reumatologie 2 luniNr. ore curs: 16Nr. ore practică: 300Tematică. Bolile reumatologice din tematică.Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor reumatologice frecvente (ex. spondiloza, artrita reumatoidă, spondiloartropatiile, artrozele, colagenozele, guta, etc).Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie reumatologică, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație și tratament în bolile reumatologice din tematica de specialitate.Rezidentul va fi capabil să interpreteze tehnicile imagistice utilizate în diagnosticul bolilor reumatologice.Rezidentul va fi capabil să interpreteze rezultatele testelor imunologice de laborator utilizate în reumatologie.Modulul 8, anul 3/4: Nefrologie 2 luniNr. ore curs: 16Nr. ore practică: 300Tematică. Bolile renale frecvent întâlnite în practica medicală.Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor renale frecvente (ex. boala cronică de rinichi cu stadializare, insuficiența renală acută, litiaza urinară, pielonefritele, etc).Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie renală, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație în nefropatiile frecvente, să stabilească planul terapeutic al nefropatiilor frecvente.Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenele biologice privind funcția renală.Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenele imagistice utilizate pentru diagnosticul bolilor renale.Modulul 9, anul 3/4: Hematologie 2 luniNr. ore curs: 16Nr. ore practică: 300Tematică. Bolile hematologice frecvent întâlnite în practica medicală.Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor hematologice frecvente (ex. anemii, sindroame mieloproliferative, limfoame, etc).Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie hematologică, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație și tratament în bolile hematologice incluse în tematică.Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenele morfologice ale sângelui și măduvei hematogene.Modulul 10, anul 3/4: Diabet și boli de nutriție 2 luniNr. ore curs: 16Nr. ore practică: 300Tematică. Diabetul zaharat.Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul diabetului zaharat tip 2 și diagnosticul celorlalte forme de diabet, diagnosticul bolilor metabolice comune.Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu diabet zaharat, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație și tratament al pacientului cu diabet zaharat tip 2.Modulul 11, anul 3/4: Boli infecțioase 2 luniNr. ore curs: 16Nr. ore practică: 300Tematică. Patologia infecțioasă frecventă.Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul infecțiilor frecvente.Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie infecțioasă, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație și tratament al bolilor infecțioase incluse în tematică.Modulul 12, anul 3/4. Imagistică medicală - 2 luniNr. ore curs: 16Nr. ore practică: 300Tematică. Imagistica sugestivă pentru afecțiunile cuprinse în tematică.Obiective educaționale. Interpretarea ecografiilor abdominale, radiografiilor (pulmonară, abdominală), interpretarea imaginilor obținute prin ecografie, computer tomografie sau rezonanță magnetică.Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.Rezidentul va fi capabil să interpreteze rezultatele investigațiilor imagistice ce apar în afecțiunile cuprinse în tematică.Modulul 13, anul 5: Etică medicală 2 săptămâniNr. ore curs: 8Nr. ore practică: 0Tematică. Prezentarea principiilor eticii medicale.Obiective educaționale. Cunoașterea principiilor eticii medicale, implicațiile lor legale.Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.Rezidentul va cunoaște principiile eticii medicale și implicațiile lor.Modulul 1, anul 5. Medicină internă 12 luniNr. ore curs: 48Nr. ore practică: 1800Tematică. Se vor cunoaște, diagnostica și trata bolile din tematică.Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor din tematică.Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație și de tratament al bolilor din tematică.Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenele paraclinice privind patologia menționată.Acest stagiu se va desfășura în clinicile de medicină internă în care lucrează minim 1 medic primar medicină internă cu competență în ecografie generală obținută în urmă cu minim 5 ani și în care există minim 1 ecograf funcțional.SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:– Capacitatea obținerii unei anamneze informative coerente– Capacitatea de a efectua un examen fizic complet– Capacitatea de a solicita, eventual efectua și interpreta investigațiile necesare– Capacitatea de a stabili un plan de investigație și tratament– Cunoașterea și recomandarea măsurilor profilactice– Capacitatea de a stabili o relație adecvată cu pacientul și familia acestuiaSCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:– Ierarhizarea priorităților diagnostice pentru pacienții cu afecțiuni multiple– Diagnosticul în caz de comorbidități– Tratamentul pacienților cu comorbiditățiREZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:– Manevre pe care le va efectua independent:● Puncții venoase● Puncții arteriale● Inserarea unei linii venoase periferice● Toracocenteză● Paracenteză● Injecții intradermice, subcutanate, intramusculare● Inserția unui tub nasogastric● Cateterizarea vezicală la bărbat și femeie● Electrocardiograma (cu interpretare)● Monitorizare Holter ECG (cu interpretare)● MAATA (cu interpretare)● Spirometrie● Măsurarea tensiunii arteriale● Indicele gleznă-braț● Ecografie abdominală● Test de mers 6 minEXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST:Probe de evaluare, specifice programului:

- Probă scrisă Da
- Examen clinic Două probe clinice
- Probă practică Probă de interpretare investigații paraclinice
TEMATICA DE EXAMEN1.Bronhopneumopatia cronică obstructivă.2.Pneumoniile.3.Astmul bronșic.4.Cancerul bronhopulmonar.5.Tuberculoza pulmonară: forme clinice, diagnostic.6.Sindroamele pleurale.7.Sindroamele mediastinale.8.Bolile pulmonare interstițiale fibrozante.9.Insuficiența respiratorie.10.Bronșiectaziile.11.Sindromul de apnee obstructivă de somn.12.Pericarditele.13.Endocarditele.14.Valvulopatiile mitrale și aortice.15.Tulburările de ritm cardiac.16.Tulburările de conducere ale inimii.17.Miocarditele și cardiomiopatiile.18.Boala coronariană.19.Edemul pulmonar acut cardiogen.20.Șocul cardiogen.21.Cordul pulmonar cronic.22.Insuficiența cardiacă cronică.23.Hipertensiunea arterială.24.Tromboembolismul venos. Bolile venelor.25.Bolile aortei și arterelor periferice.26.Hipertensiunea pulmonară.27.Glomerulonefritele acute, rapid progresive și cronice.28.Sindromul nefrotic.29.Nefropatiile interstițiale acute și cronice. Infecțiile de tract urinar.30.Litiaza renală.31.Insuficiența renală acută.32.Boala cronică de rinichi.33.Boala de reflux gastroesofagian. Esofagitele.34.Boala ulceroasă. Gastritele.35.Tulburările funcționale digestive.36.Cancerul gastric.37.Bolile inflamatorii intestinale.38.Cancerul colorectal.39.Hepatitele cronice.40.Ciroza hepatică.41.Insuficiența hepatică acută.42.Litiaza biliară.43.Icterele.44.Pancreatitele acute și cronice.45.Cancerul de pancreas.46.Hemoragiile digestive.47.Sindroamele de malabsorbție.48.Anemiile feriprive.49.Anemiile megaloblastice.50.Anemiile hemolitice.51.Leucemiile acute și cronice: tablou clinic și principii de diagnostic și tratament.52.Policitemia vera și trombocitemia esențială: tablou clinic, principii de diagnostic și tratament.53.Limfoamele: tablou clinic și principii de diagnostic și tratament.54.Sindroamele hemoragipare: purpura trombotică trombocitopenică (PTT), purpura trombocitopenică idiopatică (PTI), coagularea intravasculară diseminată (CID).55.Diabetul zaharat.56.Artrita reumatoidă.57.Spondilartritele.58.Guta.59.Boala artrozică vertebro-periferică.60.Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, dermato-polimiozita, boala mixtă de țesut conjunctiv).61.Vasculite sistemice (arterita gigantocelulară, polimialgia reumatică, poliarterita nodoasă, granulomatoza cu poliangeita, vasculite ANCA-asociate, vasculitele prin complexe imune): etiologie, tablou clinic, criterii de diagnostic, principii de tratament.62.Distiroidiile.Baremul de manevre, tehnici și activități practice:● Puncții venoase● Puncții arteriale● Inserarea unei linii venoase periferice● Toracocenteza● Paracenteza● Injecții intradermice, subcutanate, intramusculare● Inserția unui tub nasogastric● Cateterizarea vezicală la bărbat și femeie● Electrocardiograma (cu interpretare)● Monitorizare Holter ECG (cu interpretare)● Monitorizare ambulatorie automată a tensiunii arteriale (MAATA) cu interpretare● Spirometrie● Măsurarea tensiunii arteriale● Indicele gleznă-braț● Ecografie abdominală● Test de mers 6 min1.DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN MEDICINĂ INTERNĂ1.1.Competența profesională intrinsecă specialității:● Examinează, diagnostichează, prescrie și interpretează investigațiile paraclinice și tratează afecțiunile din tematică în ambulator și în spital.● Coordonează investigațiile și tratamentul pacienților cu comorbidități sau cazuri complexe.● Colaborează cu medicii specialiști din alte specialități.● Prescrie orice medicament cu excepția citostaticelor și psihotropelor majore.● Eliberează documente medicale și certificate pentru pacienții pe care îi are în îngrijire.● Face recomandări profilactice (inclusiv de vaccinare) pacienților pe care îi are în îngrijire.● Stabilește contactul cu pacientul și aparținătorii și îi informează asupra bolii, riscurilor, tratamentului (posibilități, opțiuni, riscuri) și stabilește de comun acord cu aceștia strategia de investigație și tratament.● Este abilitat să efectueze ecografie abdominală și să consemneze rezultatul acesteia în documentele medicale cu semnătura și parafa proprie.1.2.Obligații:● Informează pacientul și aparținătorii asupra bolilor, riscurilor, tratamentului (posibilități, opțiuni, riscuri) și stabilește de comun acord cu aceștia strategia de investigație și tratament, în urma obținerii consimțământului informat.● Examinează și tratează orice urgență medicală pentru care este competent.MEDICUL SPECIALIST MEDICINĂ INTERNĂ ESTE ABILITAT SĂ EFECTUEZE ECOGRAFIE ABDOMINALĂ ȘI SĂ CONSEMNEZE REZULTATUL ACESTEIA ÎN DOCUMENTELE MEDICALE CU SEMNĂTURA ȘI PARAFA PROPRIE.Medicul specialist medicină internă poate obține în condițiile legii și regulamentelor în vigoare orice specialitate medicală și orice competență aferentă specialităților medicale.(la 14-11-2023,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ INTERNĂ a fost modificat de Anexa nr. 4 din ANEXA din 20 octombrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 bis din 14 noiembrie 2023
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ LEGALĂDefiniția specialității:Activitatea de medicină legală constă în efectuarea de expertize, examinări, constatări, examene de laborator și alte lucrări medico-legale asupra persoanelor în viață, cadavrelor, produselor biologice și corpurilor delicte, în vederea stabilirii adevărului în cauzele privind infracțiunile contra vieții, integrității corporale și sănătății persoanelor ori în alte situații prevăzute de lege.Activitatea de medicină legală constă în efectuarea de expertize, examinări, constatări, examene de laborator și alte lucrări medico-legale asupra persoanelor în viață, cadavrelor, produselor biologice și corpurilor delicte, în vederea stabilirii adevărului în cauzele privind infracțiunile contra vieții, integrității corporale și sănătății persoanelor ori în alte situații prevăzute de lege.1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1.Durata programului
NUMĂRUL TOTAL DE ANI 4 ANI
NUMăRUL TOTAL DE MODULE
MODULUL 1 6 luni
NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 2 6 luni
NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 3 6 luni
NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 4 6 luni
NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 5 2 săpt.
NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 6 3 luni
NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 7 2 luni
NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 8 2 săpt.
NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 9 1 lună
NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 10 3 luni
NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 11 A 2 luni
NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 11 B 12 luni
NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Total ore pregătire teoretică
Total ore pregătire practică

 + 
Structura programului + 
Modulul 1, anul I: TANATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ 6 luniNr. ore curs: 100 oreNr. ore practică: 620 ore1.TematicăA.TANATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ PROPEDEUTICĂ ȘI SEMIOLOGIE TANATOLOGICĂ. Declararea și înregistrarea decesului.Tematica lecțiilor conferință1.Introducere în medicina legală, definiție, conținut, evoluție istorică a probațiunii medico-legale.2.Bazele procedurale ale expertizei, organizarea rețelei de medicină legală. Activitatea medico-legală privată.3.Legea privind organizarea și funcționarea Instituțiilor și Serviciilor medico-legale în România, aspecte comparative internaționale.4.Moartea: definiție, clasificare.5.Etapele morții, semnele morții: semnele negative de viață (semnele clinice ale morții, letargia, preagonia, agonia, coma, moartea clinică, moartea cerebrală, moartea somatică, moartea biologică). Semnele morții reale.6.Modificări cadaverice precoce și tardive (semnele morții reale), fenomene naturale de conservare a cadavrelor, metode artificiale de conservare.7.Manifestări postvitale.8.Examinarea postmortem: aspecte generale și speciale (proceduri și tehnici speciale).9.Descrierea normală și patologică morfologică a țesuturilor și organelor.10.Prezentarea aspectelor legale și procedurale privind înregistrarea decesului (acte de deces, certificatul medical constatator al decesului, recoltarea țesuturilor și organelor în vederea transplantului). Documente care însoțesc solicitarea autopsiei medico-legale. Raportul de necropsie. Certificatul medical constatator al decesului. Certificatul de îmbălsămare. Certificatul de deces/certificatul de naștere. Documente ce însoțesc recoltarea țesuturilor și organelor în vederea transplantului. Legea transplantului de țesuturi și organe.11.Aspecte etice, legale și sociale legate de moarte și autopsie.12.Aspecte legate de iatrogenie și protecția personalului ce lucrează în săli de prosectură și laboratoare medico-legale.B.DIAGNOSTIC TANATOLOGIC MEDICO-LEGAL. APRECIEREA INTERVALULUI POSTMORTEMTematica lecțiilor conferință1.Mecanisme tanatogenetice, sindroamele tanatogeneratoare în morți violente și neviolente.2.Tanatocronologia.3.Transplantul de țesuturi și organe.4.Diagnosticul cauzelor morții. Raportul de cauzalitate în tanatogeneză.Baremul lucrărilor practice1.Examenul extern al cadavrului: elemente de identificare a cadavrului, semnele morții, particularități și indicii patognomonici, semne de violență, semne diverse particulare, urme de tratament, examenul genital. Manopere: 100 execuții2.Redactarea raportului de autopsie. Manopere: 50 execuții3.Tehnica examenului la fața locului: examenul corpurilor delicte, al hainelor, identificarea și recoltarea probelor. Manopere: 5 examinări4.Verificarea semnelor morții și evaluarea intervalului postmortem și a momentului decesului. Manopere: 100 execuții5.Cunoașterea și prezentarea normelor și procedurilor care stau la baza solicitării unei autopsii medico-legale, a distincției între autopsia medico-legală/anatomopatologică. Manopere: 10 examinări6.Cunoașterea și prezentarea procedurilor legate de transplantul de țesuturi și organe. Manopere: 5 execuții7.Consemnarea documentelor ce însoțesc declararea decesului și alte acte conexe. Manopere: 50 cazuri2.Obiective educaționale1.Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la institutul unde a fost repartizat, repartizarea îndrumătorului și fixarea planului de activitate.2.Stagiul de "Tanatologie Medico-Legală", propedeutică și semiologie tanatologică. Declararea și înregistrarea decesului (acte de deces, certificatul medical constatator al decesului, recoltarea țesuturilor și organelor în vederea transplantului).3.Stagiul de "Diagnostic Tanatologic medico-legal". Aprecierea intervalului postmortem.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). + 
Modulul 2, anul I: PATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ TRAUMATICĂ 6 luniNr. ore curs: 100 oreNr. ore practică: 620 ore1.TematicăTematica lecțiilor conferință1.Traumatologia medico-legală generală. Probleme de traumatologie generală, aspecte medico-sociale ale traumatologiei, clasificarea agenților traumatici, leziunile traumatice primare (semiologia medico-legală), mecanismul de producere al leziunilor traumatice, caracterul vital al leziunilor.2.Traumatologie medico-legală sistemică.3.Traumatologie medico-legală topografică. TCC, traumatismele toracice, abdominale, din sfera ORL, OMF, oftalmologie. Urgențe traumatologice. Șocul traumatic.4.Traumatisme mecanice prin hetero și autoagresiune, prin accidente rutiere, accidente de muncă, cădere și precipitare, prin arme de albe, arme de foc, asfixii mecanice.5.Agenți traumatici fizici: leziuni și moartea prin modificările de temperatură, agresiunea atmosferică, acțiunea curentului electric, radiații, raze X, ultrasunete, barotrauma.6.Agenți traumatici biologici.7.Problemele expertizei medico-legale ale gravidității, nașterii, avortului.8.Uciderea nou-născutului, pruncuciderea. Aspecte probatorii ale expertizei.9.Violul. Expertiza probațiunilor sexuale, capacitatea sexuală, capacitatea de procreere.10.Evaluarea leziunilor traumatice în caz de deces. Evaluarea vechimii leziunilor traumatice. Problematica juridică și medico-legală a comorienților.11.Criterii de individualizare a efectelor traumatice asupra fondului patologic preexistent. Particularitățile de evoluție, complicații, sechele.12.Cauzalitatea medico-legală în traumatisme. Tanatogeneza.13.Cercetarea la fața locului. Etapa dinamică.– Metodologia cercetării la fața locului– Proceduri legale– Prelevarea probelor, securizarea acestora, trimiterea către laborator– Delimitarea și securizarea zonelor cercetate și stabilirea importanței zonelor desemnate– Prezentarea truselor de cercetare la fața locului– Delimitarea răspunderilor și a lanțului de comandă– Mijloace de investigație criminalistică– Metode de documentare– Documentarea la fața locului– Situațiile în care se solicită investigația criminalistică și a serviciului omoruriBaremul lucrărilor practice1.Executarea tehnică a autopsiei medico-legale: examinarea internă și interpretarea leziunilor la nivelul capului, trunchiului și membrelor. Manopere: 50 execuții2.Redactarea raportului de autopsie în cazurile analizate. Manopere: 50 execuții3.Executarea tehnicilor speciale de autopsie (pneumotorax, embolie, tromboflebită, fracturi vertebrale, deschiderea sinusurilor, deschiderea mastoidei, autopsia la copilul nou-născut și sugar, incizie în Y, traumatismul obstetrical, avort, pruncucidere, intoxicații etc.). Manopere: cel puțin câte una în fiecare caz4.Tehnica recoltării de organe și produse biologice de la cadavru pentru examinări de laborator: însămânțări pentru examen bacteriologic, recoltări pentru examen biologic, pete de sânge, secreție vaginală, anală și anatomie patologică, toxicologie, factori suplimentari ai împușcării etc. Manopere: 50 execuții5.Tehnica examenului și constatării la fața locului: examenul corpurilor delicte, al hainelor, identificarea și recoltarea probelor, folosirea și utilizarea aparaturii din dotarea truselor, documentarea. Manopere: 5 examinări6.Tehnica exhumării și a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase, organe etc, pentru stabilirea speciei, sexului, vârstei, datei morții și cauzei acesteia. Manopere: 1 participare7.Cunoașterea și prezentarea semnelor specifice decesului de cauze traumatice (nenaturale): împușcare, asfixie mecanică (spânzurare, sugrumare, strangulare), înjunghiere, expunere la agenți traumatici fizici (frig, căldură, curent electric, radiații, variații ale presiunii atmosferice, apei sau de concentrație ale gazelor respiratorii), chimici, biologici, psihici. Distincția între moartea violentă/neviolentă (traumatică/netraumatică, naturală/nenaturală). Manopere: 50 execuții8.Cunoașterea și prezentarea semnelor corespunzătoare principalelor intoxicații (supradoză stupefiante, gaze toxice – CO, cianizi, pesticide, alcool metilic, alcool etilic etc). Manopere: 20 examinări2.Obiective educaționale3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). + 
Modulul 3, anul II: ANATOMIE PATOLOGICĂ 6 luniNr. ore curs: 100 oreNr. ore practică: 620 ore1.TematicăTematica lecțiilor conferință1.Tulburări circulatorii: Hiperemia activă și pasivă, staza. Embolia. Tromboza. Coagulopatia de consum. Sludge. ischemia. Infarctul. Hemoragia.2.Distrofii hidroprotidice celulare și interstițiale – diagnostic diferențial cu autoliza. Distrofii proteice – distrofie hialină, amiloidoză.3.Distrofii lipidice - steatoze, lipomatoza, citosteatonecroza, distrofii lipidice complexe. Distrofii glucidice - glicogenoze, mucoviscidoza.4.Forme anatomopatologice ale inflamației exudative. Leziuni inflamatorii elementare. Elemente celulare componente ale exudatului inflamator. Tipuri de inflamație (exudative, alternative, proliferative). Inflamații produse de paraziți animali.5.Morfopatologia inflamației tuberculoase.6.Procese de regenerare și reparație tisulară. Reacția vitală.7.Morfopatologia tumorilor benigne.8.Morfopatologia tumorilor maligne.9.Endocarditele, miocarditele.10.Cardiopatia ischemică.11.Boala aterosderotică.12.Arterite și flebite.13.Diagnosticul diferențial al plămânului respirat-nerespirat. Aspiratul amniotic.14.Tuberculoza pulmonară.15.Gastritele.16.Ulcerul gastric.17.Enterocolitele acute și cronice.18.Hepatitele acute și cronice19.Cirozele hepatice.20.Colecistitele.21.Nefropatii glomerulare, tubulare și interstițiale.22.Endomiometrite. Resturi de sarcină. Patologia placentei. Leziuni dishormonale ale endometrului.23.Tiroidite.24.Meningite.25.Leziuni vasculare ale S.N.C.Baremul activităților practice1.Efectuarea necropsiei: 5 (cazuri)2.Orientarea materialului biopsic: 20 (cazuri)3.Prelucrarea tehnică (includere la parafină): 20 (cazuri)4.Prelucrare tehnică (microtomie): 10 (cazuri)5.Prelucrare tehnică (colorații uzuale): 10 (cazuri)6.Prelucrare tehnică (colorații speciale): 10 (cazuri)7.Examinarea histopatologică din patologia digestivă: 20 (cazuri)8.Examinarea histopatologică din patologia respiratorie: 20 (cazuri)9.Examinarea histopatologică din patologia urinară: 20 (cazuri)10.Examinarea histopatologică din patologia pielii: 20 (cazuri)11.Examinarea histopatologică din patologia tumorală a țesuturilor moi: 20 (cazuri)12.Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: 20 (cazuri)13.Examinarea histopatologică din patologia corpului uterin: 20 (cazuri)14.Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: 10 (cazuri)15.Examinarea histopatologică din patologia ovarului: 10 (cazuri)16.Examinarea histopatologică din patologia testiculului: 10 (cazuri)17.Examinarea histopatologică din patologia glandelor mamare: 10 (cazuri)18.Examinarea histopatologică din patologia cerebrală și meningeală: 50 (cazuri)2.Obiective educaționale3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). + 
Modulul 4, anul II: PATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ NETRAUMATICĂ 6 luniNr. ore curs: 100 oreNr. ore practică: 620 ore1.TematicăTematica lecțiilor conferință1.Moartea subită. Definiție. Aspecte necroptice morfopatologice2.Cauze de deces în moartea subită grupate pe aparate și sisteme:– sistemul cardiovascular– aparatul respirator– aparatul digestiv– aparatul urinar– aparatul genital– sistemul endocrin și metabolic– alte cauze3.Moartea subită versus moartea suspectă4.Embolia în moartea neviolentă și moartea violentă5.Investigații tanatochimice, bacteriologice6.Investigații de laborator aprofundate în moartea subită pe grupuri de etiologie7.Moartea de cauze cardiace. Moartea subită cardiacă.8.Moartea neviolentă din boli cronice și/sau consumptive9.Cauzalitatea medico-legală în moartea subită și moartea neviolentă. Tanatogeneză.Baremul lucrărilor practice1.Executarea tehnică a autopsiei medico-legale: examinare internă și interpretarea leziunilor incompatibile cu viața a leziunilor organice cronice și a leziunilor nespecifice. Manopere: 50 execuții2.Redactarea raportului de autopsie în cazurile analizate. Manopere: 50 execuții3.Tehnica recoltării de organe și produse biologice de la cadavru pentru examinări de laborator: recoltarea produselor biologice pentru examinări tanatochimice, bacteriologice. Manopere: 50 execuții4.Tehnica exhumării și a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase, organe etc, pentru stabilirea speciei, sexului, vârstei, datei morții și cauzei acesteia. Reconstrucție facială. Manopere: 1 participare5.Cunoașterea și prezentarea semnelor corespunzătoare decesului de cauze patologice (naturale). Manopere: 50 examinări6.Cunoașterea și prezentarea atitudinii și metodologiei autopsiei medico-legale în cazul constatării unor erori medicale. Manopere: 2 cazuri2.Obiective educaționale3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). + 
Modulul 5, anul III: TEHNICA NECROPTICĂ ȘI TANATOPRAXIE 2 săptămâniNr. ore curs: 30 oreNr. ore practică: 30 ore1.TematicăStructura stagiilor1.Tehnica necroptică - 1 săptămână2.Cosmetizarea și conservarea cadavrelor – 1 săptămânăCONȚINUTUL STAGIULUI DE TEHNICĂ NECROPTICĂ1.Necropsia medico-legală și necropsia anatomo-patologică – particularități și succesiunea timpilor:– Necropsia nou-născutului– Tehnica necropsiei în cazul cadavrelor cu modificări cadaverice tardive– Tehnica exhumării și a reautopsierii – examenul de fragmente de corp uman: oase, organe etc pentru stabilirea speciei, sexului, vârstei, datei morții și cauzei acesteia. Reconstrucția facială.3.Instrumentar4.Tehnici și manopere de disecție și microdisecțieTehnici de autopsie:– examenul intern al cadavrului– autopsia extremității cefalice– autopsia trunchiului și a organelor buco-cervico-toracale– autopsia organelor abdominale și pelvine– autopsia coloanei vertebrale și a membrelorTehnici speciale de autopsie:– autopsia feței– metoda eviscerării totale și a eviscerării segmentare– tehnici pentru evidențierea emboliilor, pneumotoraxului, pneumopericardului, pneumoperitoneuluiCONȚINUTUL STAGIULUI DE COSMETIZARE ȘI CONSERVARE A CADAVRELOR1.Metode de conservare a corpului defunctului: conservare temporară și conservarea permanentă– îmbălsămarea cadavrului prin injectare folosind abordul vascular– aspecte anatomice, localizarea, proiecția tegumentară și selecția vaselor pentru îmbălsămarea cadavrelor– îmbălsămarea cadavrului prin injectarea cavităților anatomice2.Metode de reconstrucție și restaurare a corpului defunctului: tanatopraxia - etapele restaurării cadavrelor, cosmetica mortuară3.Soluții chimice folosite pentru îmbălsămare, tehnici de injecție și drenaj4.Legislația privind manipularea cadavrelor, etica funerară5.Asistarea aparținătorilor: atitudine de urmat2.Obiective educaționale3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). + 
Modulul 6, anul III: LABORATOR MEDICO-LEGAL 3 luniNr. ore curs: 60 oreNr. ore practică: 300 ore1.Tematică1.Stagiul de toxicologie medico-legală: 1 lună2.Stagiul de Identificare medico-legală, odontostomatologie, antropologie medico-legală, entomologie medico-legală: 1 lună3.Stagiul de Laborator criminalistic și medico-legal: 2 săpt4.Stagiul de Filiație și genetică medico-legală: 2 săpt + 
STAGIUL DE TOXICOLOGIE MEDICO-LEGALĂ:Tematica lecțiilor conferință (20 ore)1.Noțiuni de toxicitate; toxic2.Investigația la fața locului în intoxicații3.Clasificarea toxicelor4.Toxice la poarta de intrare5.Toxice la poarta de ieșire6.Toxice cu toxicitate viscerală și celulară7.Toxice care se depozitează în organism8.Farmacodinamia principalelor toxice9.Farmacodinamia drogurilor stupefiante10.Clasificarea drogurilor stupefiante11.Morfopatologia drogurilor stupefiante12.Droguri stupefiante și metaboliți. Legislație națională și internațională13.Recoltarea produselor biologice în vederea stabilirii stării de intoxicație14.Metode și tehnici de detecție a drogurilor și metaboliților15.Metode și tehnici de toxicologie medico-legală. Particularități ale toxicologiei medico-legale în raport cu toxicologia clinic16.Intoxicația cu alcool17.Interferențe medicamentoase, reacții adverse la medicamente, agenți terapeutici18.Toxicologia medico-legală a principalelor substanțe toxice întâlnite în practică curentă medico-legală și de laborator medico-legal19.Organizarea managementul și funcționarea unui laborator modern de toxicologie medico-legală20.Baza de date toxicologică. Aspecte eticeBaremul lucrărilor practice1.Recoltări de produse biologice în vederea examenului toxicologic. Tehnici și metode de înregistrare a probelor. Manopere: 102.Tehnici și metode clasice de toxicologie medico-legală pentru evidențierea calitativă și cantitativă a principalelor toxice curente. Manopere: 53.Tehnici de extracție în vederea determinării gaz cromatografice, analiza spectre GC și cromatograme. Manopere: 52.Determinarea alcoolemiei în laborator prin metoda clasică precum și GC Head space. Manopere: 5 + 
STAGIUL DE IDENTIFICARE MEDICO-LEGALĂ, ODONTO-STOMATOLOGIE, ANTROPOLOGIE MEDICO-LEGALĂ, ENTOMOLOGIE MEDICO-LEGALĂ (20 ore)Tehnici și metode moderne de identificare și individualizare1.Odontostomatotogie medico-legalăa.Expertiza după oase, dinți, fragmente de țesuturi și organe pentru stabilirea vârstei, sexului, taliei, speciei, identificare, patologie de bază, data decesului, data înhumării etc.b.Identificarea prin criterii odonto-stomatologice. Bazele teoretice ale identificării și identificarea criminalistică. Identificarea de grup și individuală. Identificarea reconstructivă și comparativă.2.Metode antropologice de identificare în stabilirea speciei, vârstei și a caracterelor individuale. Identificarea prin studiul urmelor produse prin mușcare.3.Entomologie medico-legalăa.Metode de conservare și de distrugere a cadavrului. Studiul general al insectelor necrofage. Ciclul de viață al insectelorb.Contribuțiile entomotologiei la investigarea criminalistică și medico-legalăc.Artefacte constatate la cadavru ce pot fi atribuite acțiunii insectelor.d.Metode, tehnici și proceduri în investigația și cercetarea entomologicăe.Valoarea studiului entomologic în stabilirea datei probabile a morții, locului înhumării, identificării, diagnosticului toxicologicBaremul lucrărilor practice1.Recoltarea probelor de țesut și os, utilizarea truselor și echipamentelor de bază, a metodelor avansate de identificare, documentare. Manopere: 202.Identificarea pe resturi scheletale (inclusiv cu ocazia exhumărilor). Manopere: 203.Identificarea odontostomatologică. Manopere: 54.Expertiza corpurilor delicte. Manopere 55.Evaluarea stadiului de dezvoltare a insectelor și a intervalului postmortem. Manopere: 5 + 
STAGIUL DE LABORATOR CRIMINALISTIC ȘI MEDICO-LEGAL (10 ore)– Cercetarea locului faptei. Etape: sesizarea, măsuri luate de organul judiciar sosit primul la fața locului, reguli generale metodologice de investigare a omorului, constituirea echipei de cercetare– Pregătirea mijloacelor tehnico-științifice criminalistice. Efectuarea cercetării la fața locului:● cercetarea la fața locului în faza statică● cercetarea la fața locului în faza dinamică– Principalele acțiuni care se întreprind în cadrul investigării unei infracțiuni, dispunerea expertizelor medico-legale, dispunerea expertizelor criminalistice:● expertiza dactiloscopică● expertiza urmelor obiectelor vulnerante● expertiza urmelor de picioare● expertiza urmelor de dinți și buze● expertiza urmelor de vopsea, sticlă● expertiza balistică– Expertiza criminalistică a urmelor biologice:● expertiza urmelor de sânge● expertiza a urmelor de salivă și spermă● expertiza criminalistică a firului de părBaremul lucrărilor practice1.Recoltarea probelor criminalistice, dispunerea tipului de expertiză, documentare, fotografiere, conservare, delimitarea perimetrului, lanțul custodiei probelor, împărțirea sarcinilor în echipă. Manopere: 202.Utilizarea truselor și echipamentelor de bază. Manopere 20 + 
STAGIUL DE SEROLOGIE ȘI HEMATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ (10 ore)Programa analitică1.Bazele genetice2.Sisteme serologice folosite în filiație– Tehnica și metodologia investigației grupelor de sânge și a altor sisteme sanguine– Examinarea antropologică în filiație3.Sistemul HLA în filiație4.Profilul ADN în filiație– Istoricul investigației ADN– Identificarea medico-legală– Noțiuni generale de genetică– Tehnica și metodologia investigației ADN– Interpretarea rezultatelor– Markeri– Cazuri de studiu– Documentarea rezultatului– Formularea concluziilorBaremul lucrărilor practice1.Tipajul grupelor de sânge (documentare, redactare, interpretare). Manopere: 10 cazuri2.HLA (documentare, redactare, interpretare). Manopere: 10 cazuri3.Profil ADN (documentare, redactare, interpretare). Manopere: 10 cazuri4.Tehnica și metodologia de recoltare și conservare a probelor în vederea stabilirii filiației (sânge, salivă etc.). Manopere: 20 cazuri5.Documentarea cazurilor și formularea concluziilor. Manopere: 20 cazuri2.Obiective educaționale3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). + 
Modulul 7, anul III: DREPT MEDICAL, LEGISLAȚIE ȘI NOȚIUNI EXPERTALE 2 luniNr. ore curs: 100 oreNr. ore practică: 140 ore1.Tematică + 
STRUCTURA STAGIILOR– Noțiuni de drept medical – 2 săpt– Responsabilitate medical – 2 săpt– Legislație și proceduri medico-legale – 2 săpt– Calitatea expertală a medicului legist: expertul medico-legal și etica profesională – 2 săpt + 
STAGIUL DE NOȚIUNI DE DREPT MEDICAL 2 săptămâniA.Tematica lecțiilor conferință● Interferențe între medicină și drept.– Justiția în actul medical.– Nevoile sociale în medicină și justiție.– Respectul față de demnitatea omului ca principiu etic și juridic fundamental al practicii medicinii.– Cazuri. Discuții.● Natura și exercițiul drepturilor în practică medicală.– Drepturile omului și drepturile pacientului: dreptul la sănătate, dreptul la îngrijire medicală, dreptul la libera alegere a furnizorului de îngrijire medicală, dreptul la autodeterminare și autonomie, dreptul la informare, dreptul la confidențialitate și respect al intimității, dreptul la asistență religioasă, alte drepturi.– Elemente de legislație internațională.– Cazuri. Discuții.● Persoanele vulnerabile și non-discriminarea în practică medicală.– Îngrijirea medicală în cazul prizonierilor, minorilor, vârstnicilor, persoanelor cu deficiențe, persoane lipsite de autonomie, femeii gravide, subiecților umani în cercetarea științifică.– Cazuri. Discuții.● Elemente definitorii de drept medical.– Izvoarele dreptului medical.– Asistența medicală, profesiunea medicală, datoria de îngrijire.– Contractul de asistență medicală.– Consimțământul informat și secretul profesional în practică medicală.– Cazuri. Discuții.● Raportul juridic de drept medical.– Elementele raportului juridic de drept medical.– Statutul juridic al corpului uman.– Asistența medicală curativă vs. profilactică.– Cazuri cu implicații juridice în practică medicală.B.Baremul lucrărilor practice1.Studiu pe dosar în cazul vătămărilor corporale. Manopere: 2 cazuri2.Studiu pe dosar în cazuri de omor: Manopere: 2 cazuri3.Studiu pe dosar în cazul leziunilor cauzatoare de moarte: Manopere: 2 cazuri4.Studiu pe dosar în cazul infracțiunilor din domeniul vieții sexuale. Manopere: 2 cazuri + 
STAGIUL DE RESPONSABILITATE MEDICALĂ ȘI RĂSPUNDERE A MEDICULUI 2 săptămâniA.Tematica lecțiilor conferință1)Raționamentul medical și decizia medicală profesională: raționamentul analogic bazat pe cazuistică, raționamentul bazat pe tratamentul de probă, farmacologic sau fiziopatologic, raționamentul bazat pe dovezi medicale. Mecanismele deciziei profesionale medicale.2)Riscurile în practică medicală: riscuri cu privire la diagnostic și tratament ce privesc indicația de tratament, riscurile cu privire la justificarea actului medical, riscurile cu privire la oportunitatea actului medical, riscurile cu privire la controlul actului medical și consecințelor lui, criterii de apreciere corectă a riscului, managementul riscurilor.3)Eroarea și greșeala: eroarea de fapt și eroarea de normă.4)Tipuri de răspundere: răspunderea profesională și răspunderea legală a medicului: răspunderea disciplinară, civilă, penală, administrativă.5)Răspunderea civilă: de drept comun (delictuală și contractuală, contractul de asistență medicală, elementele probatorii ale răspunderii civile), malpraxis (definire, standardul de îngrijire, evaluarea prejudiciului).6)Răspunderea penală: latura subiectivă și obiectivă a infracțiunii, intenția și culpa, formele și conținutul culpei, elementele probatorii ale răspunderii penale, cauze exoneratoare de răspundere.7)Întocmirea corectă a documentației medicale.B.Baremul lucrărilor practice1)Studiu de caz pe documente medicale și medico-legale în cazul infracțiunilor din domeniul culpei medicale. Manopere: 2 cazuri2)Studiu de caz pe documente medicale și medico-legale în cazuri penale. Manopere: 2 cazuri3)Studiu de caz pe documente medicale și medico-legale în cazuri civile. Manopere: 2 cazuri + 
STAGIUL DE LEGISLAȚIE ȘI PROCEDURI MEDICO-LEGALE 2 săptămâniA.Tematica lecțiilor conferință1)Aspecte legislative specifice domeniului de activitate medico-legal:a.ORDONANȚA nr. 1 (republicată) privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală (PDF)b.HOTĂRÂREA nr. 774 din 2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală (PDF)c.ORDONANȚA nr. 57 din 2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală. (PDF).d.LEGEA nr. 271 din 2004 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală. (PDF)e.HOTĂRÂREA nr. 1.204 din 2002 privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 774/2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală. (PDF)f.ORDIN nr. 1.134 din 25/05/2000 - pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale.g.ORDIN nr. 1.976 din 07/11/2003 – stabilirea unor măsuri privind efectuarea cu celeritate a expertizei pentru stabilirea discernământului minorului între 14 și 16 ani care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.h.ORDIN nr. 938 din 07/09/2005 - aprobarea criteriilor de atestare a calității de expert medico-legal și stabilirea condițiilor de suspendare sau de retragere a calității de expert medico-legal.i.ORDIN ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ nr. 1.512 din 2013 pentru aprobarea "Normelor metodologice privind recoltarea, depozitarea și transportul probelor biologice în vederea probațiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenței în organism a substanțelor sau produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier. (PDF)j.NORMELE METODOLOGICE privind participarea expertului parte în cadrul lucrărilor medico-legale. (PDF) (aprobat de Consiliul Superior de Medicină Legală)k.ORDIN nr. 1.163 din 28/05/2007 privind înființarea, componența și atribuțiile Comisiei comune a Ministerului Justiției și a Ministerului Sănătății Publice de analiză a deceselor persoanelor private de libertate, survenite în sistemul penitenciar. (PDF)l.HOTĂRÂREA nr. 1.609 privind aprobarea tarifului pentru efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale" (Modificat de art. V pct. 1 din H.G. nr. 425/2014). (PDF)m.ORDIN ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ nr. 246 din 2003 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale. (PDF)n.ORDIN ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ nr. 1.143 din 2003 pentru modificarea și completarea anexei la Ordinul Ministrului Sănătății și familiei nr. 246/2003 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale. (PDF)o.LEGEA nr. 104 din 2003 (republicată) privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului. (PDF)p.ORDIN nr. 154 din 26.02.2003 aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 296/2002 privind acordarea asistenței medicale în România cetățenilor străini.q.Decizie nr. 248 din 01.07.2004 protecția demnității umane și a dreptului la propria imagine.2)Aspecte legislative specifice funcționării Colegiului medicilor din România.3)Aspecte legislative specifice domeniului sanitar: Legea nr. 95/2006 cu modificările ulterioare.4)Aspecte legislative specifice drepturilor pacientului (Legea drepturilor pacientului).5)Proceduri medico-legale: pe persoana în viață și pe persoana decedată.B.Baremul lucrărilor practice:1)Studiu de caz pe documente medicale și medico-legale. Manopere: 6 cazuri + 
STAGIUL PRIVIND CALITATEA EXPERTALĂ A MEDICULUI LEGIST: EXPERTUL MEDICO-LEGAL ȘI ETICA PROFESIONALĂ 2 săptămâniA.Tematica lecțiilor conferință:1.Noțiunea de expertiză;2.Calitatea expertului;3.Competență și profesionalism;4.Expertul medico-legal (oficial și privat);5.Formarea expertului medico-legal: calitatea expertală a lucrărilor medico-legale (valoarea probatorie a documentelor medico-legale, opiniile expertale ale medicilor specialiști);6.Noțiuni de legislație privind expertul oficial și recomandat în medicina legală;7.Noțiuni de etică profesională: deontologia, normarea etică și profesională a medicului legist ca medic;8.Codul deontologic al Colegiului medicilor din România;9.Codul etic și dentologic a medicului legist.B.Baremul lucrărilor practice:1)Studiu de caz pe documente medicale și medico-legale. Manopere: 10 cazuri.2.Obiective educaționale3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). + 
Modulul 8, anul III: BIOETICĂ 2 săptămâniNr. ore curs: 20 oreNr. ore practică: 40 ore1.TematicăTematica lecțiilor conferință:1)Ce este etica medicală, bioetica: teorii și principii în etica medicală;2)Drepturile pacientului, responsabilitatea actului medical: aspecte normative și legislative aplicate actului medical;3)Relația medic-pacient;4)Consimțământul informat;5)Confidențialitatea actului medical și a datelor medicale;6)Responsabilitatea socială și alocarea de resurse;7)Etica cercetării pe subiecți umani.8)Aspecte particulare (bioetica începutului vieții, bioetica sfârșitului vieții, aspecte etice ale medicinii de laborator și imagistice, transplantul de țesuturi și organe, genetica și genomica, etc.).Tematica seminariilor:1)Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică.2)Valori morale profesionale în etica profesională medicală. Etica normativă. Codurile de etică. Aspecte legale care reglementează drepturile pacientului.3)Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient. Rolul comunicării în relația medic-pacient. Încrederea, loialitatea, exercițiul datoriei, diligența. Paternalism și autonomie. A trata și a nu trata.4)Valoarea și limitele consimțământului informat în practică medicală curentă.5)Valoarea și limitele confidențialității în practică medicală curentă. Dubla loialitate.7)Accesul la îngrijirile de sănătate - discuție pe cazuri. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete. Rolul comitetelor de etică din spitale.8)Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete.Baremul lucrărilor practice:1.Studii de caz cu implicații bioetice. Manopera: 10 cazuri.2.Obiective educaționale3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). + 
Modulul 9, anul III: EXPERTIZA CAPACITĂȚII DE MUNCĂ 1 lunăNr. ore curs: 50 oreNr. ore practică: 70 ore1.Tematică1.Expertiza medicală a capacității de muncă - 2 săpt.2.Recuperarea capacității de muncă – 2 săpt. + 
STAGIUL DE EXPERTIZĂ MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ:– Boală, accident, infirmitate, deficiență, handicap, invaliditate;– Elemente de stabilire și formulare a diagnosticului funcțional, a incapacității adaptative și de evaluare a capacități de muncă în bolile și sechelele invalidante;– Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile aparatului locomotor;– Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile ORL.– Expertiza medicală a capacității de muncă a deficienților vizuali.– Expertiza medicală a capacității de muncă a deficienților neuropsihici.Barem de activități practice:– Examinarea bolnavilor internați în INEMRCM;– Interpretarea rezultatelor explorărilor cu caracter specific pentru cazurile examinate. + 
STAGIUL DE RECUPERARE A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ– Recuperarea capacității de muncă (conceptul de recuperare, organizarea activității de recuperare, tipuri de acțiuni recuperatorii);– Mijloace și tehnici de recuperare;– Prognosticul de recuperabilitate - criterii medico-socio-profesionale. Posibilități de cuantificare.Barem de activități practice:– Examinarea bolnavilor pentru care se solicită evaluarea capacității adaptative;– Orientarea și reorientarea profesională a bolnavilor evaluați;– Aprecierea gradului de recuperabilitate al unui caz concret (studiu de caz);– Întocmirea unui program individual de recuperare.2.Obiective educaționale3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). + 
Modulul 10, anul III: PSIHIATRIE, PSIHOPATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ ȘI ELEMENTE DE CRIMINOLOGIE 3 luniNr. ore curs: 80 oreNr. ore practică: 280 ore1.TematicăTematica lecțiilor conferință (80 ore)1.Obiectul psihiatriei medico-legale, cadrul juridic și organizatoric și relațiile cu diferitele ramuri ale dreptului, cu criminologia și socio-psihiatria.2.Expertiza medico-legală psihiatrică – domeniu al asistenței medico-social-juridice și al cercetării interdisciplinare.3.Fundamentarea teoretică a obiectivelor generale ale expertizei cu implicații medico-legale din domeniul psihopatologiei.4.Criteriologia interpretării cauzale a conceptului de responsabilitate. Capacitatea psihică.5.Personalitatea - funcție de sinteză a psihismului și concept definitoriu în criteriologia medico-legală a patologiei psihice marginale.6.Discernământul și conștiința. Relațiile cu tipurile de personalitate, cu capacitatea psihică și responsabilitatea – iresponsabilitatea.7.Minoritatea. Comportamentul deviant și delincvența minorilor. Regimul juridic și problemele expertizei. Măsuri de siguranță și speciale de ordin coerciv - educativ și medico-pedagogice.8.Semiologia psihiatrică.9.Implicațiile medico-legale psihiatrice ale etilismului acut. Beția patologică. Regimul juridic aplicabil în cazurile de constatare a beției patologice.10.Obligarea la tratamentul medical și internarea obligatorie. Interdicția.11.Criteriologia interpretării cauzale a conceptului de responsabilitate. Exprimarea legăturilor (raporturilor) cauzale în expertiza medico-legală psihiatrică.12.Agresivitate-agresiune-violență-periculozitatea socială a bolnavului psihic. Victimologia.13.Evoluția conceptului clinic de psihopatie și implicațiile în practică medico-legală psihiatrică.14.Valoarea și limitele examenului psihologic în expertiza medico-legală psihiatrică.15.Tulburările de dezvoltare a personalității cu substrat organic obiectivabil (dezvoltări lezionate, stări psihopatoide de regresiune).16.Implicațiile medico-legale neuropsihiatrice ale traumatismelor cranio-cerebrale. Epilepsia.17.Valoarea și limitele investigațiilor paraclinice în expertiza psihiatrică.18.Psihoze endogene și psihogenii cu implicații medico-legale. Psihoza de detenție.19.Ancheta socială în cadrul expertizei medico-legale psihiatrice.20.Tulburări psihice ale vârstei a treia, implicații medico-legale.21.Simularea în expertiza medicinei-legale psihiatrice.22.Probleme de sexologie cu implicații medico-legale psihiatrice.23.Depresie și suicid.Baremul lucrărilor practice:1.Metodologia examinării dosarului cauzei și selectarea datelor antecedente (medicale, sociale, școlare, profesionale, penale etc.) și de anchetă. Manopere: 10 cazuri2.Metodologia investigării clinice.3.Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică - părți componente, metodologia redactării. Manopere: 10 cazuri.4.Investigările paraclinice și de specialitate – indicații. Manopere: 10 cazuri.5.Teste psihologice uzuale - indicații. Manopere: 10 cazuri.6.Ancheta socială. Manopere: 5 cazuri.7.Coroborarea rezultatelor investigațiilor complementare. Manopere: 10 cazuri8.Metodologia redactării concluziilor. Manopere: 20 cazuri.9.Analiza de acte (rapoarte) și avizări medico-legale. Manopere: 10 cazuri2.Obiective educaționale3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). + 
Modulul 11A, anul III: MEDICINA LEGALĂ CLINICĂ: PROPEDEUTICA 2 luniNr. ore curs: 100 oreNr. ore practică: 140 ore1.TematicăTematica lecțiilor conferință (100 ore)1.NOȚIUNI GENERALE:Definiție, domenii de activitate, prezentarea principalelor tipuri de expertize medico-legale. Actele medico-legale (aspecte generale). Aspecte procedurale în raport cu legislația în vigoare.Organizarea rețelei de medicină legală.Medicina legală și medicul de familie.2.ACTELE MEDICO-LEGALE:● Examinările medico-legale la solicitarea părții interesate (certificatul medico-legal);● Examinările medico-legale dispuse de instanțele de judecată sau de organele de urmărire penală (raportul de primă și nouă expertiză);● Alte examinări.3.EXAMINAREA MEDICO-LEGALĂ GENITALĂ PE PERSOANA ÎN VIAȚĂ:● Violul;● Abuzul sexual al minorului;● Minorul supus violențelor fizice: "sindromul copilului bătut (agresat)Baremul lucrărilor practice:1.Constatarea leziunilor traumatice la persoane în viață; Manopere: 50 cazuri.2.Examenul clinic medico-legal; Manopere: 50 cazuri.3.Documentarea medico-legală a cazului și urmărirea lui sub raportul finalizării în termen; obiectivarea leziunilor traumatice. Manopere: 50 cazuri.4.Formularea concluziilor într-o examinare medico-legală pe persoana în viață; Manopere: 50 cazuri.2.Obiective educaționale3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). + 
Modulul 11B, anul III: MEDICINĂ LEGALĂ CLINICĂ: EVALUAREA VĂTĂMĂRII COROPORALE 12 luniNr. ore curs: 100 oreNr. ore practică: 140 ore1.TematicăTematica lecțiilor conferință (100 ore):● Constatarea medico-legală a vătămării corporale. Evaluarea medico-legală a vătămării corporale în conformitate cu Art. 193, 194, 196. Avizele Comisiei de avizare și control precum și ale Comisiei superioare medico-legale● Motive de contestare a actelor medico-legale. Căi procedurale de atac.● Instituția expertului medico-legal (oficial și parte). (Evaluarea corectă a numărului de zile de îngrijire medicală. Supra și sub evaluarea numărului de zile de îngrijire medicală – cauze).Baremul lucrărilor practice:1.Constatarea leziunilor traumatice la persoane în viață; Manopere: 50 cazuri.2.Examen clinic medico-legal; Manopere: 50 cazuri.3.Documentarea medico-legală a cazului și urmărirea lui sub raportul finalizării în termen, obiectivarea leziunilor traumatice; Manopere: 50 cazuri.4.Formularea concluziilor într-o examinare medico-legală pe persoana în viață; Manopere: 50 cazuri.5.Participare în comisii (Comisia de avizare și control precum și Comisia superioară medico-legală); Manopere: 50 cazuri.2.Obiective educaționale3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). + 
ANUL 1 DE REZIDENȚIATa.Asistă la examinări medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultații și contribuie la întocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.b.Deprinde abilități de comunicare cu persoana care solicită o expertiză medico-legală.c.Asistă la constatări medico-legale completând formularul de examinare clinică în cazul recoltării de probe biologice în vederea determinării alcoolemiei și prezenței de substanțe psihoactive, la solicitarea persoanelor sau a organelor de drept, conform metodologiei în vigoare, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.d.Asistă și contribuie la întocmirea expertizelor medico-legale pe bază de acte, solicitate de organele de urmărire penală și instanțele de judecată, care sunt repartizate responsabilului de formare.e.Asistă la examinări medico-legale, autopsii medico-legale, expertize medico-legale și noi expertize medico-legale care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală, rapoartelor de expertiză medico-legală și rapoartelor de nouă expertiză medico-legală.f.Efectuează gărzi conform planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat și îndrumătorul de stagiu.g.Se deplasează la fața locului la solicitarea organelor de urmărire și cercetare penală cu efectuarea de activități de cercetare în teren la fața locului sub supravegherea medicului responsabil de formare.h.Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat și de îndrumătorul de stagiu.i.Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (cursuri, conferințe, prezentări de cazuri, workshopuri, congrese, simpozioane, etc).j.Actualizează permanent cunoștințele privind efectuarea expertizelor medico-legale pe cadavru și pe persoană, cu formarea deprinderilor privind tehnici comune și speciale de efectuare a autopsiei.k.Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.l.Respectă programul de lucru zilnic și utilizează integral timpul de lucru pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.m.Se conformează prevederilor privind păstrarea secretului de serviciu. + 
ANUL 2 DE REZIDENȚIATa.Asistă la examinări medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultații și contribuie la întocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.b.Asistă la constatări medico-legale completând formularul de examinare clinică în cazul recoltării de probe biologice în vederea determinării alcoolemiei și prezenței de substanțe psihoactive, la solicitarea persoanelor sau a organelor de drept, conform metodologiei în vigoare, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.c.Asistă la constatările și expertizele medico-legale pe baza de acte, solicitate de organele de urmărire penală și instanțele de judecată, care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală și rapoartelor de expertiză medico-legală.d.Asistă la examinări medico-legale, autopsii medico-legale, exhumări, expertize medico-legale și noi expertize medico-legale care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală, rapoartelor de expertiză medico-legală și rapoartelor de nouă expertiză medico-legală.e.Efectuează gărzi conform planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat și îndrumătorul de stagiu.f.Se deplasează la fața locului la solicitarea organelor de urmărire și cercetare penală cu efectuarea de activități de cercetare în teren la fața locului sub supravegherea medicului responsabil de formare.g.Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat și de îndrumătorul de stagiu.h.Asistă la prelucrarea probelor biologice în laboratoarele în care își desfășoară stagiile și contribuie la redactarea buletinelor de analiză.i.Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (cursuri, conferințe, prezentări de cazuri, workshopuri, congrese, simpozioane, etc).j.Actualizează permanent cunoștințele privind efectuarea expertizelor medico-legale pe cadavru și pe persoană, cu formarea deprinderilor privind tehnici comune și speciale de efectuare a autopsiei.k.Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.l.Respectă programul de lucru zilnic și utilizează integral timpul de lucru pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.m.Nu întreprinde nici un fel de acțiuni în nume propriu, care implică instituția unde lucrează, fără aducerea la cunoștința conducerii instituției sau a medicului legist șef.n.Respectă regulile de protecția muncii și de PSI.o.Respectă și aplică prevederile sistemului de management al calității adoptat.p.Respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare și ale Regulamentului Intern.q.Respectă secretul profesional și se îngrijește de păstrarea documentelor cu care intră în contact. + 
ANUL 3 DE REZIDENȚI examinări medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultații și contribuie la întocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.b.Asistă la constatări medico-legale completând formularul de examinare clinică în cazul recoltării de probe biologice în vederea determinării alcoolemiei și prezenței de substanțe psihoactive, la solicitarea persoanelor sau a organelor de drept, conform metodologiei în vigoare, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.c.Asistă la constatările și expertizele medico-legale pe bază de acte, solicitate de organele de urmărire penală și instanțele de judecată, care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală și rapoartelor de expertiză medico-legală.d.Asistă la examinări medico-legale, autopsii medico-legale, exhumări, expertize medico-legale și noi expertize medico-legale care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală, rapoartelor de expertiză medico-legală și rapoartelor de nouă expertiză medico-legală.e.Execută tehnic autopsii medico-legale și manopere de cosmetizare a persoanei decedate, sub supravegherea responsabilului de formare (conform curriculei de pregătire aferentă anului de rezidențiat).f.Solicită prelevarea de probe biologice în vederea efectuării examenelor complementare de laborator și supraveghează în mod direct momentul recoltării probelor biologice de către autopsier și etichetarea acestora.g.Asistă în comisiile de avizare și control a actelor medico-legale, comisiile superioare de expertiză medico-legală, comisiile de amânarea-întreruperea executării pedepselor privative de libertate.h.Asistă la examinările medico-legale psihiatrice și contribuie la întocmirea rapoartelor de expertiză medico-legală psihiatrică, sub supravegherea coordonatorului de stagiu și a responsabilului de formare profesională.i.Efectuează gărzi conform planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat și îndrumătorul de stagiu.j.Se deplasează la fața locului la solicitarea organelor de urmărire și cercetare penală cu efectuarea de activități de cercetare în teren la fața locului sub supravegherea medicului responsabil de formare.k.Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat și de îndrumătorul de stagiu.l.Asistă la prelucrarea probelor biologice în laboratoarele în care își desfășoară stagiile și contribuie la redactarea buletinelor de analiză.m.Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (cursuri, conferințe, prezentări de cazuri, workshopuri, congrese, simpozioane, etc).n.Actualizează permanent cunoștințele privind efectuarea expertizelor medico-legale pe cadavru și pe persoană, cu formarea deprinderilor privind tehnici comune și speciale de efectuare a autopsiei.o.Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.p.Respectă programul de lucru zilnic și utilizează integral timpul de lucru pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.q.Se conformează prevederilor privind păstrarea secretului de serviciu.r.Nu întreprinde nici un fel de acțiuni în nume propriu, care implică instituția unde lucrează, fără aducerea la cunoștința conducerii instituției sau a medicului legist șef.s.Respectă regulile de protecția muncii și de PSI.t.Respectă și aplică prevederile sistemului de management al calității adoptat.u.Respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare și ale Regulamentului Intern.v.Respectă secretul profesional și se îngrijește de păstrarea documentelor cu care intră în contact. + 
ANUL 4 DE REZIDENȚIATa.Asistă la examinări medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultații și contribuie la întocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.b.Asistă la constatări medico-legale completând formularul de examinare clinică în cazul recoltării de probe biologice în vederea determinării alcoolemiei și prezenței de substanțe psihoactive, la solicitarea persoanelor sau a organelor de drept, conform metodologiei în vigoare, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.c.Asistă la constatările și expertizele medico-legale pe bază de acte, solicitate de organele de urmărire penală și instanțele de judecată, care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală și rapoartelor de expertiză medico-legală.d.Asistă la examinările medico-legale, autopsii medico-legale, exhumări, expertizele medico-legale și noile expertize medico-legale care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală, rapoartelor de expertiză medico-legală și rapoartelor de nouă expertiză medico-legală.e.Execută tehnic autopsii medico-legale și manopere de îngrijiri acordate persoanei decedate, sub supravegherea responsabilului de formare (conform curriculei de pregătire aferentă anului de rezidențiat).f.Solicită prelevarea de probe biologice în vederea efectuării examenelor complementare de laborator și supraveghează în mod direct momentul recoltării probelor biologice de către autopsier și etichetarea acestora.g.Asistă în comisiile de avizare și control a actelor medicale, comisiile superioare de expertiză medico-legală, comisiile de amânarea-întreruperea executării pedepselor privative de libertate.h.Asistă la examinările medico-legale psihiatrice și contribuie la întocmirea rapoartelor de expertiză medico-legală psihiatrică, sub supravegherea coordonatorului de stagiu și a responsabilului de formare profesională.i.Efectuează gărzi conform planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat și îndrumătorul de stagiu.j.Se deplasează la fața locului la solicitarea organelor de urmărire și cercetare penală cu efectuarea de activități de cercetare în teren la fața locului sub supravegherea medicului responsabil de formare.k.Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat și de îndrumătorul de stagiu.l.Asistă la prelucrarea probelor biologice în laboratoarele în care își desfășoară stagiile și contribuie la redactarea buletinelor de analiză.m.Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (cursuri, conferințe, prezentări de cazuri, workshopuri, congrese, simpozioane, etc).n.Actualizează permanent cunoștințele privind efectuarea expertizelor medico-legale pe cadavru și pe persoană, cu formarea deprinderilor privind tehnici comune și speciale de efectuare a autopsiei.o.Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.p.Respectă programul de lucru zilnic și utilizează integral timpul de lucru pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.q.Nu întreprinde nici un fel de acțiuni în nume propriu, care implică instituția unde lucrează, fără aducerea la cunoștința conducerii instituției sau a medicului legist șef.r.Respectă regulile de protecția muncii și de PSI.s.Respectă și aplică prevederile sistemului de management al calității adoptat.t.Respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare și ale Regulamentului Intern;u.Respectă secretul profesional și se îngrijește de păstrarea documentelor cu care intră în contact.Nr. ore curs.Nr. ore practică.1.Tematică.2.Obiective educaționale.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire, ierarhizate după cum urmează:– asistență pasivă– necesită supraveghere atentă– abilitate de a efectua procedura sub o oarecare supraveghere– abilitate de a efectua procedura fără supravegherecu posibilități de nuanțare în funcție de specialitate, în special la cele chirurgicale: prim operator/ajutor/instrumentar/observator)Etc ..........SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE: + 
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:Examenul de medic specialist:Probe de evaluare, specifice programului:– probă scrisă Da/Nu– examen clinic– probă de abilități/manualități– probă pe casetă video– probă operatorie– dizertație + 
TEMATICA DE EXAMEN1.Tanatologie medico-legală.2.Reacțiile vitale.3.Moartea subită la adult și copil.4.Raportul de cauzalitate în medicina legală.5.Traumatologie medico-legală generală: clasificarea agenților traumatici, clasificarea leziunilor traumatice elementare, mecanisme de producere, aspecte anatomo-patologice.6.Aprecierea gravității leziunilor corporale în conformitate cu prevederile Codului Penal.7.Traumatismul cranio-cerebral: leziuni și tanatogeneză.8.Traumatismele oftalmologice și ORL: leziuni și tanatogeneză9.Traumatismele buco-maxilo-faciale: leziuni și tanatogeneză.10.Traumatisme vertebro-medulare: leziuni și tanatogeneză.11.Traumatismele gâtului: leziuni și tanatogeneză.12.Traumatismele toracelui: leziuni și tanatogeneză.13.Traumatismele abdomenului și bazinului: leziuni și tanatogeneză.14.Traumatismele membrelor: leziuni și tanatogeneză.15.Traumatismele vaselor și nervilor: leziuni și tanatogeneză.16.Accidente de circulație (rutiere, feroviare, aviatice) - leziuni și tanatogeneză.17.Căderea: leziuni și tanatogeneză.18.Leziunile și moartea prin arme de foc.19.Asfixiile: leziuni și tanatogeneză.20.Leziunile și moartea prin agenți fizici (căldură, frig, electricitate).21.Leziunile și moartea prin agenți biologici (intoxicația cu ciuperci, înțepătura de albine/viespi, mușcătura de șarpe).22.Toxice hematice: CO și nitrați/nitriți.23.Intoxicația cu HCN și derivații acestuia.24.Intoxicații cu alcool etilic și alcool metilic.25.Intoxicația cu substanțe caustice.26.Intoxicația cu As, Hg, Pb și derivații acestora.27.Intoxicații de natura medicamentoasă (barbiturice, derivați fenotiazinici, anestezice).28.Intoxicația cu stupefiante.29.Intoxicația cu pesticide.30.Uciderea nou-născutului de către mamă: probleme medico-legale.31.Expertiza medico-legală a filiației.32.Avortul: probleme medico-legale.33.Violul: probleme medico-legale.34.Expertiza medico-legală a capacității de muncă.35.Expertiza medico-legală psihiatrică.36.Răspunderea profesională în practica medicală: răspunderea penală, răspunderea civilă, răspunderea disciplinară.37.Identificarea medico-legală: identificarea antropologică, identificarea cosmologică, expertiza ADN, identificarea produselor biologice (sânge, saliva, sperma).Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere) ………………..2.DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN ……….2.1.Competența profesională intrinsecă specialitățiiUrmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional)2.2.Obligații– Etice, deontologice– ProfesionalePRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘICORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUMPREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,Nume, prenume:Semnătura:(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ LEGALĂ a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINA MUNCII + 
Preambul:Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).1 credit = 25 ore de instruireDin timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. + 
ANUL I NR. MODUL DURATA ORE CURS EVALUARE ÎNDRUMĂTOR LOCAȚIE 1. FIZIOLOGIA MUNCII ȘI ERGONOMIA 2 L 30 scris CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ISP/ASP 2. IGIENA INDUSTRIALĂ - MEDIUL DE MUNCĂ: AGENȚI FIZICI ȘI PULBERI 2 L 40 scris practic CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ISP/ASP 3. TOXICOLOGIE PROFESIONALĂ 2 L 40 scris practic CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ISP/ASP 4. PSIHOLOGIA MUNCII 1 L 20 scris CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ISP/ASP 5. STATISTICA MEDICALĂ ÎN MEDICINA MUNCII, PROGRAME DE SĂNĂTATE ȘI COMUNICAREA RISCULUI PROFESIONAL ÎN MEDICINA MUNCII 1 L 20 scris CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ISP/ASP 6. MEDICINA PREVENTIVĂ – IGIENA RADIAȚIILOR 3 L 30 scris CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ISP/ASP 7. EPIDEMIOLOGIA ÎN MEDICINA MUNCII 1 L 20 scris CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ISP/ASP/ CATEDRA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT 12 200

NB: cursurile în clinici de medicina muncii/boli profesionale, iar lucrările practice în clinici de medicina muncii/boli profesionale, institute de sănătate publică, autorități de sănătate publică, locație adaptată, pe centre universitare, situațiilor concrete existente (personal, baza materială, laboratoare acreditate). + 
NOȚIUNI TEORETICE + 
MEDICINA MUNCII-ASPECTE INTRODUCTIVEMedicina muncii: definiție, evoluția conceptului de medicina muncii, scopuri, domeniile componente ale medicinii muncii, medicina muncii bazată pe dovezi.Istoria medicinii muncii pe plan internațional și național.Terminologie specifică domeniului sănătate și securitate în muncă.Condiția de muncă: factorii componenți ai condiției de muncă.Noxele profesionale (factori nocivi profesionali): definiție, clasificare, mod de acțiune asupra organismului.1.FIZIOLOGIA MUNCII ȘI ERGONOMIA1.1.FIZIOLOGIA MUNCII– SCOP: aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind fiziologia muncii1.1.1.Bazele anatomice, fiziologice și biochimice ale efortului profesional predominant musculo-osteo-articular.1.1.2.Bazele anatomice, fiziologice și biochimice ale efortului profesional neuro-psihosenzorial.1.1.3.Munca statică și munca dinamică.1.1.4.Oboseala profesională.1.1.5.Capacitatea de muncă.1.1.6.Munca femeii, adolescentului, tânărului, vârstnicului.1.1.7.Munca în schimburi alternante.1.2.ERGONOMIA– SCOP: aprofundarea cunoștințelor teoretice și tehnice privind conceptul de ergonomie1.2.1.Ergonomia: definiții; etape de dezvoltare; definirea conceptului de analiză ergonomică a unui post de muncă, principalele metode și tehnici de analiză ergonomică a unui post de muncă, a muncii; relațiile ergonomice; etapele unei cercetări ergonomice; funcțiile sistemului om-mașină-mediul de muncă; model check-list ergonomic.1.2.2.Consilierea privind:● planificarea și organizarea muncii inclusiv proiectarea locurilor de muncă, selecția, întreținerea și condițiile necesare echipamentelor tehnice și substanțelor utilizate la locul de muncă;● introducerea noilor procese tehnologice;● includerea factorului uman în procesul de proiectarea a întreprinderii, locului de muncă și a instrumentelor de muncă.2.IGIENA INDUSTRIALĂ – MEDIUL DE MUNCĂ: AGENȚI FIZICI ȘI PULBERI– SCOP – insușirea cunoștințelor teoretice, practice și tehnice privind igiena industrială2.1.Ambianța termică profesională (microclimatul profesional): definiție, surse, procese tehnologice, locuri de muncă, profesiuni expuse la ambianțe termice calde sau reci; acțiune asupra organismului; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire.2.2.Ambianța sonoră profesională (zgomotul profesional): definiții; surse; procese tehnologice, locuri de muncă și profesiuni expuse la o ambianță sonoră anormală; acțiune asupra urechii și asupra întregului organism; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire.2.3.Vibrațiile mecanice profesionale: definiții; surse; procese tehnologice, locuri de muncă și profesiuni expuse la vibrații mecanice profesionale; acțiune asupra organismului sistem mană-braț și acțiune asupra întregului organism.2.4.Ambianța luminoasă profesională (iluminatul profesional): definiții; surse; procese tehnologice, locuri de muncă și profesiuni expuse la o ambianță luminoasă anormală; acțiune asupra ochiului și a întregului organism; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire.2.5.Presiunea atmosferică● legile fizice ale gazelor; efectele mecanice, biochimice și biofizice;● presiunea atmosferică crescută: definiții, procese tehnologice, locuri de muncă, profesiuni expuse; acțiune asupra organismului; tehnici de evaluare; prevenire.● presiunea atmosferică scăzută: definiții, procese tehnologice, locuri de muncă, profesiuni expuse; acțiune asupra organismului; tehnici de evaluare; prevenire.2.6.Pulberile profesionale: definiții; clasificări; acțiunea combinată a pulberilor profesionale; relația dintre structura mineralogică și chimică a pulberilor și acțiunea asupra plămânilor; relații doză-efect și relații doză-răspuns, tehnici de evaluare; prevenire.Limite admise: definiții, mod de stabilire a acestor limite.Legislație națională, europeană în problema pulberilor profesionale.2.7.Alimentația fiziologică a angajaților. Igiena alimentației pentru prevenirea toxiinfecțiilor alimentare în unități economice și instituții. Alimentația de protecție.2.8.Medicina muncii și ecologia: poluarea aerului atmospheric, îndepărtarea reziduurilor industriale din întreprinderi sau instituții.2.9.Ventilația industrială din întreprinderi sau instituții: definiții, clasificare.2.10.Echipamentul individual de protecție: definiții, clasificare.– evaluarea sistemului de control proiectat să elimine sau să reducă expunerea– selecția echipamentului de protecție personal utilizând asistența altor experți3.TOXICOLOGIE PROFESIONALĂ– SCOP – instruirea teoretică, practică și tehnică privind noțiunile de toxicologie profesională, toxicologia mediului3.1.Toxicele profesionale: definiții; clasificări; acțiunea combinată a toxicelor profesionale; relația dintre structura chimică și acțiunea toxică; relații doză-efect și relații doză-răspuns; limite admise; definiții, mod de stabilire a limitelor admise.Legislația națională, europeană în problema toxicelor profesionale.4.PSIHOLOGIA MUNCII– SCOP - aprofundarea cunoștințelor fundamentale teoretice și practice privind psihologia muncii4.1.Psihologia muncii: definiții; importanța psihologiei muncii în unitățile economice și de servicii; personalitatea și aptitudinea în muncă; comportamentul, inteligența, dexteritatea în activitatea profesională.4.2.Colaborarea dintre medicul de medicina muncii și psihologul specialist în psihologia muncii.4.3.Selecție și orientare profesională5.STATISTICA MEDICALĂ ÎN MEDICINA MUNCII, PROGRAME DE SĂNĂTATE ȘI COMUNICAREA RISCULUI PROFESIONAL ÎN MEDICINA MUNCII– SCOP: instruirea privind noțiuni fundamentale de statistică medicală, programe de sănătate și comunicarea riscului profesional cu aplicații în medicina muncii5.1.Prelucrarea statistică a datelor obținute în urma monitorizării mediului de muncă și a stării de sănătate a muncitorilor expuși la factorii de risc de la locul de muncă: media, abaterea standard, coeficientul de corelație, indici de frecvență, indici de gravitate, indici de durată medie5.2.Programe de medicina muncii. Definiție. Metodologia de elaborare. Metodologia de aplicare. Evaluarea eficienței și eficacității unui program de medicina muncii.5.3.Metode și tehnici de comunicare a riscului: metode și tehnici de informare și formare a angajatorilor și a angajaților în probleme de medicina muncii.6.IGIENA RADIAȚIILOR– SCOP - instruirea privind noțiunile teoretice și practice de igiena radiațiilor și patologia profesională indusă de radiațiile electromagnetice6.1.Radiații electromagnetice ionizante și neionizante: definiții; proprietăți fizice; clasificare; surse; procese tehnologice, profesiuni expuse; acțiuni asupra organismului; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire.6.2.Noțiuni de radiobiologie.6.3.Noțiuni de radioprotecție.6.4.Boli profesionale prin expunere la radiații (câmpuri) electromagnetice neionizante.6.5.Noțiuni de radiopatologie. Boli profesionale prin expunere la radiații ionizante.7.EVALUAREA RISCULUI PROFESIONAL ȘI EPIDEMIOLOGIA ÎN MEDICINA MUNCII– SCOP - instruirea privind noțiunile teoretice și practice în evaluarea riscului profesional și epidemiologia în medicina muncii7.1.Identificarea riscurilor profesionale, dintr-o unitate economică sau de servicii, dintr-o secție, loc de muncă, post de muncă.7.2.Evaluarea de risc profesional a locurilor de muncă într-o unitate economică sau de servicii.7.3.Monitorizarea factorilor condiției de muncă (fizici, chimici, biologici, ergonomici, psihosiciali, ș.a.)● organizarea și derularea vizitei locurilor de muncă;● organizarea supravegherii medicale a angajaților expuși la agenți nocivi profesionali;7.4.Metoda epidemiologică aplicată la bolile netransmisibile, cu referire specială la bolile profesionale și bolile legate de profesiune. + 
ACTIVITATE PRACTICĂBarem de demonstrații practice, lucrări practice, stagii la locuri de muncă1.Profesiograma: elaborarea unei profesiograme; intepretarea și aprecierea unei profesiograme.2.Evaluarea (determinare, interpretare, apreciere) efortului profesional predominant osteo-musculo-articular. Interpretare de buletine.3.Evaluarea efortului profesional predominant neuro-psiho-senzorial (determinare, interpretare, apreciere). Interpretare de buletine.4.Tehnici psihologice de testarea personalității, comportamentului, inteligenței, dexterității; metodologie, efectuare, tehnici, interpretare de buletine.5.Evaluarea ambianței termice (microclimatul profesional) prin determinarea și aprecierea ambianței termice și a influenței acestora asupra organismului în diferite activități profesionale; metodologie, tehnici, interpretare de buletine.6.Evaluarea ambianței sonore (zgomotul profesional) prin determinarea și aprecierea ambianței sonore la un loc de muncă; metodologie, tehnici, interpretare de buletine.7.Evaluarea funcției auditive prin audiometrie tonală liminară și audiometrie vocală, în scopurile medicinii muncii; metodologie, tehnici, interpretare de audiograme.8.Evaluarea vibrațiilor mecanice la un loc de muncă și a influenței lor asupra organismului: tehnici, efectuare, intepretare (test de provocare la rece, test presor la rece, calcularea indicelui Pyykko).9.Evaluarea ambianței luminoase (iluminatul profesional) la un post de muncă: metodologie, tehnici, interpretare de buletine.10.Evaluarea funcției vizuale în scopurile medicinei muncii: acuitate vizuală, simț cromatic, câmp vizual: tehnici, efectuare, interpretare de buletine.11.Probe funcționale cardio-vasculare pentru evaluarea riscului profesional: metodologie, tehnică, efectuare, interpretare (Teslenko, Crampton etc.).12.Evaluarea aptitudinii la efort profesional predominant musculo-osteo-articular; proba Astrand.13.Evaluarea toxicelor profesionale la un loc de muncă: în aerul locurilor de muncă; metodologie, tehnici, interpretare de buletine.14.Monitorizarea biologică: indicatori de expunere și indicatori de efect biologic: metodologie, tehnici, interpretare de buletine.15.Evaluarea pulberilor profesionale la un loc de muncă: metodologie, tehnici, interpretare de buletine.16.Evaluarea globală a riscului profesional de la un loc de muncă.17.Amenajarea postului de muncă din punct de vedere ergonomic; modalități de analiză a sistemului om-mașină-sarcină profesională; caracteristici antropometrice; recomandări conform legislației în vigoare de medicina muncii.18.Informatica în medicina muncii.19.Biostatistica în medicina muncii.20.Softuri specifice: gestiunea factorilor de risc, baze de date, softuri de analiză și predicție.21.Sisteme de comunicații: internet și intranet.22.Elaborarea unor programe de medicina muncii. Aprecierea unor programe de medicina muncii elaborate.23.Identificarea și ierarhizarea problemelor de sănătate în muncă24.Evaluarea globală a riscurilor profesionale (factorilor nocivi profesionali) de la un loc de muncă. Aprecierea unor documente medicale elaborate în acest scop.25.Evaluarea radiațiilor electromagnetice neionizante la un loc de muncă; metodologie, tehnici, interpretare de buletine.26.Starea de sănătate a populației angajate: factori care o influențează, factori de risc profesional.27.Anchete epidemiologice în sănătatea populației active: principii, metode, aplicații.28.Morbiditatea profesională: principii, măsurare, interpretare, atribuțiile serviciilor de medicina muncii, circuitul informațiilor.29.Screeningul și alte examene medicale de masă: tipuri, condiții de realizare, evaluare.30.Educația pentru sănătate și marketing social în medicina muncii. + 
ANUL II NR. MODUL DURATA ORE CURS EVALUARE ÎNDRUMĂTOR LOCAȚIE 1. BOLILE PROFESIONALE ȘI BOLILE LEGATE DE PROFESIE 1 L 10 scris practic CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE 2. BOLILE PROFESIONALE ȘI BOLILE LEGATE DE PROFESIE ALE APARATULUI RESPIRATOR 3 L 40 scris practic CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE 3. TOXICOLOGIE PROFESIONALĂ 2 L 30 scris practic CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE 4. BOLI NEUROLOGICE PROFESIONALE 2 S 10 scris practic CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE 5. BOLI INFECȚIOASE PROFESIONALE 1 L 10 scris practic CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE 6. BOLI PSIHIATRICE PROFESIONALE ȘI LEGATE DE PROFESIE 2 S 10 scris practic CLINICA DE MEDICINA MUNCI/BOLI PROFESIONALE 7. BOLI CARDIOVASCULARE PROFESIONALE ȘI LEGATE DE PROFESIE 1 L 10 scris practic CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE 8. BOLI DERMATOLOGICE PROFESIONALE 1 L 20 scris practic CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE 9. ALTE BOLI PROFESIONALE ȘI BOLI LEGATE DE PROFESIE 1 L 40 scris practic CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE 10. ACCIDENTELE DE MUNCĂ 1 L 12 20 200 scris practic CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE

 + 
NOȚIUNI TEORETICE1.NOȚIUNI GENERALEBolile profesionale-definiție, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament, prevenire; tabelul de boli profesionale cu declarare obligatorie în România; semnalarea, declararea, și evidența bolilor profesionaleBolile legate de profesiune-definiție, clasificare, risc relativ, fracție etiologică, prevenție.2.BOLILE PROFESIONALE ALE APARATULUI RESPIRATOR ȘI BOLILE LEGATE DE PROFESIE– SCOP - instruirea privind noțiunile teoretice și practice ale bolilor aparatului respirator2.1.Bolile profesionale ale aparatului respirator: definiție, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament, prevenire.2.2.Pulberile profesionale ca factor etiologic: definiție, clasificare, acțiune asupra organismului cu referire specială asupra aparatului respirator, măsuri generale de combatere a pulberilor profesionale.2.3.Silicoza.2.4.Azbestoza.2.5.Alte pneumoconioze colagene sau necolagene cauzate de alte pulberi anorganice; pneumoconioza minerului la cărbune, sideroza, aluminoza, berilioza, silicatoza etc.2.6.Afecțiuni pulmonare benigne: pleurezie benignă, atelectazii rotunde, plăci pleurale.2.7.Astmul bronșic profesional; RADS.2.8.Bronșita acută și cronică.2.9.Emfizem pulmonar.2.10.BPOC profesional.2.11.Bronhoalveolita alergică extrinsecă (pneumonia prin sensibilizare).2.12.Sindromul toxic al pulberilor organice (boala de siloz ș.a.).2.13.Bisinoza.2.14.Inflamația și iritația acută și cronică a căilor aeriene superioare.2.15.Cancerul bronhopulmonar profesional.2.16.Mezoteliomul pleural profesional.2.17.Pneumopatia cauzată de sistemele de aer condiționat și de umidifiere a aerului.2.18.Rinite.2.19.Ulcerul nazal și/sau perforația septului nazal.2.20.Laringita.2.21.Noduli ai corzilor vocale ("nodulii cântăreților").2.22.Alte boli respiratorii profesionale produse de pulberi, gaze, vapori (fibroza pulmonară produsă de gazele de sudură, pneumonia chimică, edemul pulmonar acut toxic ș.a).2.23.Boli ale aparatului respirator legate de profesie.3.TOXICOLOGIE PROFESIONALĂ– SCOP - aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind toxicologia profesională3.1.Toxicele profesionale ca factor etiologic: definiție, clasificare, mecanism de acțiune, indicatori de expunere și indicatori de efect biologic; măsuri generale de combatere a toxicelor profesionale.3.2.Intoxicația profesională cu plumb și compușii lui.3.3.Intoxicația profesională cu mercur și compușii lui.3.4.Intoxicația profesională cu crom și compușii lui.3.5.Intoxicația profesională cu cadmiu și compușii lui.3.6.Intoxicația profesională cu mangan și compușii lui.3.7.Intoxicația profesională cu beriliu și compușii lui.3.8.Intoxicația profesională cu nichel și compușii lui.3.9.Intoxicația profesională cu alte metale: vanadiu, taliu, staniu etc. și compușii lor.3.10.Intoxicația profesională cu metaloizi și compușii lor: arsen și hidrogen arseniat, fosfor și hidrogen fosforat, stibiu, telur.3.11.Intoxicația profesională cu hidrocarburi alifatice și compușii lor halogenați.3.12.Intoxicația profesională cu hidrocarburi aromatice și compușii nitro- și amino-.3.13.Intoxicația profesională cu alcooli (butilic, metilic, izopropilic).3.14.Intoxicația profesională cu glicoli: etilenglicol, dietilenglicol, 1-4-butan-diol, precum și derivații nitrați ai glicocolilor și glicerolului.3.15.Intoxicația profesională cu cetone: acetonă, cloracetonă, bromacetonă, hexafluoracetonă, metiletilcetonă, diaceton alcool, mezitiloxid, 2-metilciclohexanonă.3.16.Intoxicația profesională cu metileter, etileter, izopropileter, vinileter, diclorizopropileter, gaiacol, metileter și etileter al etilenglicolului.3.17.Intoxicația profesională cu acizi organici și derivații lor.3.18.Intoxicația profesională cu aldehide: formaldehida.3.19.Intoxicația profesională cu izocianați.3.20.Intoxicația profesională cu oxiclorura de carbon.3.21.Intoxicația profesională cu nitroderivați alifatici.3.22.Intoxicația profesională cu naftalen și omologii săi. Intoxicația profesională cu vinilbenzen și divinil benzene.3.24.Intoxicația profesională cu derivați ai hidrocarburilor aromatice.3.25.Intoxicația profesională cu fenol sau omologii sau derivații lor halogenați.3.26.Intoxicația profesională cu derivații halogenați ai alchil-ariloxizi.3.27.Intoxicația profesională cu derivați halogenați ai alchil-aril-sulfuros.3.28.Intoxicația profesională cu benzochinonă.3.29.Intoxicația profesională cu nitroderivați halogenați.3.30.Intoxicația profesională cu antimoniu (stibiu) și derivați.3.31.Intoxicația profesională cu nitroderivați halogenați.3.32.Intoxicația profesională cu nitroderivați ai fenolilor sau ai omologilor lor.3.33.Intoxicația profesională cu hidrocarburi alifatice și alchilice, constituenți ai eterului de petrol și ai benzinei.3.34.Intoxicația profesională cu amide, poliamide, poliesteri, poliuretani.3.35.Intoxicația profesională cu sulfură de carbon.3.36.Intoxicația profesională cu oxid de carbon.3.37.Intoxicația profesională cu gaze și vapori iritanți.3.38.Intoxicația profesională cu pesticide: organo-fosforice, organo-mercuriale, organoclorurate, carbamice, ierbicide.4.BOLI NEUROLOGICE PROFESIONALE– SCOP - instruirea privind diagnosticul bolilor neurologice profesionale4.1.Parkinsonism secundar (mangan)4.2.Afecțiuni extrapiramidale și tulburări de motilitate4.3.Neuropatia membrelor superioare: sindrom de canal carpian, leziuni ale nervului ulnar, leziuni ale nervului radial.4.4.Sindrom de compresie a nervului sciatic.4.5.Polineuropatie cauzată de agenți toxici4.6.Alte neuropatii.4.7.Mielita.4.8.Nevrita trigeminală.4.9.Paralizii.4.10.Encefalopatie toxică.5.BOLI INFECȚIOASE PROFESIONALE– SCOP – instruirea privind noțiunile teoretice și practice ale bolilor infecțioase profesionale5.1.Boli profesionale datorită unor agenți infecțioși sau parazitari din mediul de muncă (bacterioze, viroze, rickettsioze, micoze, protozoare, helmintiaze, artropode) la care riscul de infecție a fost evaluat.5.2.Tetanos.5.3.Bruceloza.5.4.Hepatite virale A, B, C, E.5.5.Tuberculoza.5.6.Amoebiaza.5.7.Infecția cu virusul HIV.5.8.Parazitoze.6.BOLI PSIHIATRICE PROFESIONALE ȘI LEGATE DE PROFESIE– SCOP - instruirea privind diagnosticul de profesionalitate în bolile psihiatrice6.1.Boli profesionale prin suprasolicitarea sistemului nervos – generalități.6.2.Sindrom posttraumatic (accident de muncă).6.3.Sindrom reactiv (situații stresante la locul de muncă).6.4.Boli legate de profesie - nevroze și alte afecțiuni neuropsihice.7.BOLI CARDIOVASCULARE PROFESIONALE ȘI LEGATE DE PROFESIE– SCOP – instruirea privind diagnosticul de profesionalitate în bolile cardiovasculare7.1.Bolile aparatului circulator - definiție, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament, prevenire.7.2.Sindromul Raynaud.7.3.Varicele membrelor inferioare complicate cu boli trofice sau tromboflebite.7.4.Tromboflebita de efort a membrelor superioare.7.5.Tromboflebita profundă a membrelor inferioare.7.6.Bolile legate de profesie: HTA, boala cardiacă ischemică.8.BOLI DERMATOLOGICE PROFESIONALE– SCOP - instruirea privind diagnosticul de profesionalitate în cazul bolilor dermatologice8.1.Dermatozele profesionale – definiție, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament, prevenire.8.2.Urticarie, angioedem (edem Quincke), șoc anafilactic.8.3.Radiodermita.8.4.Acnee profesională.8.5.Porfirie cutanată tardivă.9.ALTE BOLI PROFESIONALE ȘI BOLI LEGATE DE PROFESIE– SCOP - instruirea privind cunoștințele practice și teoretice în alte boli profesionale9.1.Boli profesionale datorită ambianței termice nefavorabile calde sau reci (microclimatului cald sau rece).9.2.Boli profesionale datorită ambianței sonore nefavorabile (zgomot profesional peste limitele admise).9.3.Boli profesionale datorită vibrațiilor mecanice nefavorabile, peste limitele admise.9.4.Boli profesionale datorită presiunii atmosferice crescute sau scăzute: hiperbară sau hipobară.9.5.Boli profesionale datorită suprasolicitării sistemului musculo-osteo-articular.9.6.Boli profesionale datorită suprasolicitării analizatorului vizual.9.7.Electropatologia.9.8.Cancerul profesional.9.9.Alte boli legate de profesie: digestive, osteo-musculo-scheletale și ale țesutului conjunctiv, ale aparatului excretor.10.ACCIDENTELE DE MUNCĂ– SCOP - instruirea privind managementul accidentelor de muncă10.1.Accidentele de muncă: definiție, clasificare, comunicarea, cercetarea, înregistrarea, raportarea, evidența accidentelor de muncă, formular pentru înregistrarea accidentului de muncă (FIAM), indicatori statistici, evaluare post-accident, reabilitare medicală, reinserție profesională, reorientare profesională.10.2.Riscuri de accidente de muncă: mine, siderurgie, agricultură, industria constructoare de mașini, industria chimică și petrochimică, mase plastice, industria alimentară, pielărie, încălțăminte, coloranți, industria textilă, petrolieră, cauciucului, sudură, utilizarea solvenților organici, industria pescuitului, spitale, unități comerciale, societăți bancare, primării, transporturi – căi ferate, navale și aeriene. + 
ACTIVITATE PRACTICĂBarem de demonstrații practice, lucrări practice, stagii la locuri de muncă1.Interpretarea radiografiilor pulmonare standard (RPA) în principalele afecțiuni pulmonare (tbc, cancer pulmonar, sarcoidoza, silicoza, azbestoza, alte pneumoconioze, emfizem pulmonar, pleurezii, abces pulmonar etc.)2.Efectuarea și interpretarea de teste funcționale respiratorii, teste bronhomotorii specifice și nespecifice.3.Interpretarea buletinelor de analiză a gazelor sanguine.4.Efectuarea și interpretarea de ECG în scopul diagnosticului complicațiilor cardiace în bolile profesionale.5.Efectuarea și interpretarea testelor cutanate pentru alergologie (examen medical la angajare, control medical periodic, diagnostic de boală profesională).6.Teste cutanate pentru diagnosticul dermatozelor profesionale.7.Test de provocare la rece și test presor la rece pentru diagnosticul sindromului Raynaud profesional.8.Efectuarea de audiometrii tonale și vocale în scopul depistării precoce și diagnosticului de surditate și hipoacuzie profesională.9.Probe vestibulare: tehnici de efectuare și interpretare.10.Intepretarea de radiografii de coloană vertebrală (examen medical la angajare, control medical periodic, diagnostic).11.Tehnici de determinare pentru: acuitate vizuală, simț cromatic, vedere în relief, câmp vizual.12.Efectuarea de anamneze profesionale.13.Algoritm de diagnostic în bolile profesionale.14.Elaborarea de scheme de tratament în boli profesionale.15.Metodologia de prevenire a unei boli profesionale. + 
ANUL III NR. MODUL DURATA ORE CURS EVALUARE ÎNDRUMĂTOR LOCAȚIE 1. MEDICINA INTERNĂ 2 L 2S 25 scris CLINICĂ/SECȚIE DE MEDICINA INTERNĂ 2. PNEUMOLOGIE 2 L 20 scris CLINICĂ/SECȚIE PNEUMOLOGIE 3. ALERGOLOGIE 2 S 10 scris CLINICĂ/SECȚIE ALERGOLOGIE 4. TOXICOLOGIE CLINICĂ 1 L 10 scris CLINICĂ/SECȚIE TOXICOLOGIE 5. NEUROLOGIE 1 L 10 scris CLINICĂ/SECȚIE NEUROLOGIE 6. BOLI INFECȚIOASE 2 S 5 scris CLINICĂ/SECȚIE BOLI INFECȚIOASE 7. PSIHIATRIE 2 S 10 scris CLINICĂ/SECȚIE DE PSIHIATRIE 8. DERMATOLOGIE 1 L 10 scris CLINICĂ/SECȚIE DE DERMATOLOGIE 9. CHIRURGIE 1 L 10 scris CLINICĂ/SECȚIE CHIRURGIE 10. TRAUMATOLOGIE – ORTOPEDIE 2 S 10 scris CLINICĂ/SECȚIE ORTOPEDIE 11. MEDICINA LEGALĂ 2 S 10 scris INSTITUT DE MEDICINĂ LEGALĂ/SECȚIE MEDICINĂ LEGALĂ 12. OFTALMOLOGIE 2 S 5 scris CLINICĂ/SECȚIE/CABINET DE OFTALMOLOGIE 13. ORL 2 S 5 scris CLINICĂ/SECȚIE/CABINET DE ORL 12 200

 + 
NOȚIUNI TEORETICE1.MEDICINĂ INTERNĂ– SCOP – aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind:1.1.Hepatitele cronice, ciroze.1.2.Porfiriile.1.3.Anemiile.1.4.Poliglobuliile.1.5.Aplaziile medulare.1.6.Boala artrozică.1.7.Spondilita anchilopoetică.1.8.Poliartrita reumatoidă1.9.Insuficiența cardiacă.1.10.Miocarditele și cardiomiopatiile.1.11.Edemul pulmonar acut cardiogen.1.12.Hipertensiunea arterială.1.13.Boala cardiacă ischemică (dureroasă și nedureroasă); infarctul miocardic acut.1.14.Tulburările de ritm și de conducere.1.15.Pericarditele.1.16.Bolile vasculare periferice (Sindromul Raynaud. Trombangeita obliterantă. Boala varicoasă).2.PNEUMOLOGIE– SCOP - aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind bolile aparatului respirator2.1.Boli obstructive:● Bronșita acută.● BPOC: Bronșita cronică. Emfizemul pulmonar.● Astmul bronșic.2.2.Fibrozele pulmonare.2.3.Pleureziile benigne/maligne.2.4.Tuberculoza pulmonară.2.5.Cancerul bronhopulmonar.2.6.Insuficiența respiratorie.2.7.Bronșiectaziile.2.8.Trombembolismul pulmonar.2.9.Oxigenoterapia.2.10.Tulburări de somn.3.ALERGOLOGIE– SCOP - aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind imunologia și alergologia clinică3.1.Biologia sistemului imunitar/mecanisme imune.3.2.Bolile alergice prin deficit imun.3.3.Boli alergice respiratorii, cutanate, digestive, vasculare, oculare. Tulburări de hipersensibilitate.3.4.Astmul bronșic alergic; rinita alergică.4.TOXICOLOGIE CLINICĂ– SCOP – instruirea privind cunoștințele teoretice și practice de bază în toxicologia clinică4.1.Toxice - noțiuni generale.4.2.Măsuri de prim ajutor în intoxicațiile acute:a.îndepărtarea toxicelor din organismb.utilizarea antidoturilor4.3.Diagnosticul și tratamentul sindroamelor respiratorii acute în caz de intoxicații (edem pulmonar acut, insuficiență respiratorie acută).4.4.Diagnosticul și tratamentul sindroamelor cardiovasculare în caz de intoxicații (tulburări de ritm și de conducere, colapsul, șocul toxic).4.5.Diagnosticul și tratamentul sindroamelor digestive în caz de intoxicații (esofagita acută corozivă, hepatita acută toxică).4.6.Diagnosticul și tratamentul sindroamelor acute renale (necroza acută tubulară toxică).4.7.Diagnosticul și tratamentul sindroamelor hematologice acute (hemoglobinemia acută toxică, anemia hemolitică toxică, anemia aplastică toxică).4.8.Manevre de resuscitare cardiorespiratorie.4.9.Măsuri de prim ajutor în urgențe medico-chirurgicale; organizarea primului ajutor și a tratamentului de urgență; metode și tehnici pentru acordarea primului ajutor.5.NEUROLOGIE– SCOP – aprofundarea unor noțiuni de bază privind diagnosticul neurologic5.1.principalele simptome neurologice.5.2.examenul clinic neurologic.5.3.polineuropatiile.5.4.encefalopatiile.6.BOLI INFECȚIOASE– SCOP - aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind bolile infecțioase6.1.Bolile infecțioase: aspecte epidemiologice, diagnostic, prevenire.7.PSIHIATRIESCOP - aprofundarea privind noțiuni de bază ale bolilor psihiatrice7.1.Nevroze, psihoze: diagnostic și probleme legate de reinserția profesională.8.DERMATOLOGIE– SCOP – aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind bolile dermatologice8.1.Diagnosticul afecțiunilor cutanate: tipuri de leziuni; dispoziția topografică a leziunilor; metode diagnostice specifice. Principii generale de tratament în dermatologie.8.2.Dermite: clasificare; diagnostic.8.3.Infecții cutanate clasificare; diagnostic.8.4.Micoze cutanate clasificare; diagnostic.8.5.Parazitoze cutanate clasificare; diagnostic.8.6.Afecțiuni papuloscuamoase clasificare; diagnostic8.7.Tumori: clasificare; diagnostic.9.CHIRURGIE– SCOP – aprofundarea unor noțiuni de recunoaștere și prim ajutor în urgențele chirurgicale9.1.Abdomenul acut.9.2.Pancreatita acută.9.3.Hemoragiile digestive.9.4.Ocluziile intestinale.9.5.Arsuri.9.6.Măsuri de prim ajutor în caz de urgențe chirurgicale.10.TRAUMATOLOGIE - ORTOPEDIE– SCOP - aprofundarea unor noțiuni de recunoaștere și prim ajutor10.1.Măsuri de prim ajutor în caz de fracturi.10.2.Măsuri de prim ajutor în caz de traumatisme (cranio-cerebrale, la nivelul membrelor superioare și inferioare, la nivelul toracelui și abdomenului).11.MEDICINA LEGALĂ– SCOP – instruirea privind aspectele medico-legale cu aplicații în medicina muncii11.1.Deontologie și etică aplicată medicina muncii: responsabilități medicale, civile, penale.11.2.Aspecte medico-legale în exercitarea profesiei de medic specialist de medicina muncii.11.3.Aspecte medico-legale privind accidentele de muncă și bolile profesionale.12.OFTALMOLOGIE– SCOP – instruirea privind aspectele oftalmologice cu aplicații în medicina muncii12.1.urgențe oftalmologice12.2.acuitatea vizuală, simțul cromatic, vederea în relief, câmpul vizual, fundul de ochi.12.3.diagnosticul bolilor oftalmologice care constituie contraindicații pentru munca la înălțime, munca la ecran, șoferi.13.ORL– SCOP – instruirea privind aspectele ORL cu aplicații în medicina muncii13.1.urgențe ORL13.2.acuitate auditivă, probe vestibulare13.3.diagnosticul bolilor ORL care constituie contraindicații pentru munca la înălțime, șoferi, suprasolicitarea analizatorului auditiv, expunerea la agenți ototoxici. + 
ACTIVITATE PRACTICĂBarem de demonstrații practice, lucrări practice, stagii la locuri de muncă1.Interpretarea de radiografii pulmonare standard (RPA) în principalele afecțiuni pulmonare (tbc, cancer pulmonar, sarcoidoză, emfizem pulmonar, pleurezii, abces pulmonar etc.).2.Interpretarea altor examene de imagistică pulmonară, articulară (CT, RMN).3.Efectuarea de explorări funcționale pulmonare și interpretarea de buletine.4.Efectuarea și interpretarea testelor cutanate pentru alergologie.5.Respirația artificială și respirația asistată.6.Resuscitarea cardio-vasculară.7.Oxigenoterapia.8.Interpretarea buletinelor de explorare funcțională hepatică.9.Interpretarea buletinelor de explorare funcțională renală.10.Interpretarea analizelor de sânge periferic.11.Interpretarea de electrocardiograme.12.Interpretarea rezultatelor examenului ecocardiografic.13.Intepretarea de radiografii de coloană vertebrală (examen medical la angajare, control medical periodic, diagnostic).14.Manevre de prim ajutor în caz de urgențe oftalmologice.15.Manevre de prim ajutor în caz de urgențe ORL.17.Manevre de prim ajutor în caz de urgențe chirurgicale.18.Manevre de prim ajutor în caz de traumatisme și fracturi.19.Documente medico-legale cu aplicații în medicina muncii.20.Examenul de screening oftalmologic pentru examenele medicale preventive în medicina muncii.21.Examenul de screening ORL pentru examenele medicale preventive în medicina muncii. + 
ANUL IV NR. MODUL DURATA ORE CURS EVALUARE ÎNDRUMĂTOR LOCAȚIE 1. BIOETICA ½ L 20 Scris 2. REABILITAREA MEDICALĂ ÎN CAZ DE BOALĂ PROFESIONALĂSAU ACCIDENT DE MUNCĂ 1 L 20 Scris CLINICĂ DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE 3. LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ ȘI EUROPEANĂ ÎN MEDICINA MUNCII 1 L 20 Scris CLINICĂ DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE 4. PRACTICA ÎN CABINETE DE MEDICINA MUNCII 9 L și 2 SĂPT. 60 Scris practic CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE*)/CABINETE DE MEDICINA MUNCII**) 12 120 NB: *) cursurile în clinici de medicina muncii/boli profesionale**) stagiul practic în cabinete de medicina muncii + 
NOȚIUNI TEORETICE1.MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni1.1.TEMATICĂ CURS (20 ore)I.Introducere în Bioetică – 2 ore1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2.Contextul apariției bioeticii3.Definirea bioeticii4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Teorii și metode în bioeticăII.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.)III.Relația medic – pacient I – 2 ore1.Valori ale relației medic - pacient2.Paternalism versus autonomie3.Modele ale relației medic - pacient4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Relația medic - pacient II - 2 ore1.Consimțământul informat2.Confidențialitatea în relația medic - pacient3.Relația medic – pacient minor4.Acte normative care reglementează relația medic - pacientV.Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1.Libertatea procreației2.Dileme etice în avort3.Etica reproducerii umane asistate medical4.Probleme etice în clonarea reproductivăVII.Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Probleme etice în stările terminale3.Tratamente inutile în practica medicală4.Eutanasia și suicidul asistat5.Îngrijirile paliativeVIII.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1.Donarea de organe de la cadavru2.Donarea de organe de la persoana vie3.Etica alocării de resurse în transplantIX.Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.Terapia genică6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.Comitetele de etică a cercetării6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică1.2.TEMATICA SEMINARIILORI.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.Rolul comunicării în relația medic - pacientIV.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2.Drepturile pacienților – reglementare legislativă3.Rolul comitetelor de etică din spitaleV.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore2.REABILITAREA MEDICALĂ ÎN CAZ DE BOALĂ PROFESIONALĂ SAU ACCIDENT DE MUNCĂ– SCOP - instruirea privind problemele de reabilitare medicală după boală profesională și accident de muncă2.1.Reabilitarea medicală în caz de boală profesională sau accident de muncă: definiție, instituții prestatoare de servicii medicale, circuite, medic currant, medic expert.2.2.Reinserția profesională: definiție, metodologie.2.3.Reclasare: definiție, metodologie.2.4.Reorientarea profesională.2.5.Ergonomia pentru persoanele cu handicap.2.6.Legislația privind ocrotirea și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap. Promovarea adaptării muncii la om; evaluarea incapacității, handicapului, inaptitudinii și a aptitudinii în muncă.3.LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ ȘI EUROPEANĂ ÎN MEDICINA MUNCII– SCOP – cunoașterea legislației naționale și europene cu referire la medicina muncii3.1.Organizarea și funcționarea medicinii muncii: pe plan național și european.3.2.Legislația privind securitatea și sănătatea în muncă: pe plan național și european.3.3.Statutul medicului de medicina muncii.3.4.Aptitudinea în muncă. Definiție. Rolul medicului de medicina muncii în stabilirea aptitudinii în muncă din punct de vedere medical. Metode și tehnici. Legislație.3.5.Examenul medical la angajare, examenul medical de adaptare în muncă, controlul medical periodic, examenul medical la reluarea muncii.3.6.Probleme speciale de medicina muncii:● munca femeii● munca adolescenților și tinerilor● munca vârstnicilor● munca stângacilor● munca celor cu vedere monoculară● munca diabeticilor● munca epilepticilor● reumatismul și munca● tuberculoza și munca● fumatul și munca● alcoolul și munca● cardiopatiile și munca● absenteismul medical3.7.Inspecția muncii. Comitetul de sănătate și securitate în muncă. Asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale. Relațiile dintre sistemul de asigurări de sănătate și sistemul de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale.4.PRACTICA ÎN CABINETE DE MEDICINA MUNCII– SCOP - pregătirea prin stagii practice în cabinete de medicina muncii în întreprinderi4.1.Sisteme de medicina muncii în UE: descriere, analiza comparată, modalități de finanțare, standarde în medicina muncii.4.2.Managementul serviciilor de medicina muncii.4.3.Managementul financiar în serviciile de medicina muncii.4.4.Managementul decizional în domeniul sănătății în muncă.4.5.Managementul resurselor umane în domeniul sănătății în muncă.4.6.Semnalarea, cercetarea și declararea de boli profesionale. Fișa BP1 și BP2.4.7.Organizarea examenelor medicale de angajare, controlului medical periodic, examenului medical de adaptare, examenelor medicale la reluarea activității profesionale.4.8.Consultanța în medicina muncii. + 
ACTIVITATE PRACTICĂBarem de demonstrații practice, lucrări practice, stagii la locuri de muncă1.Întocmirea unui plan de reabilitare medicală în caz de boală profesională, accident de muncă.2.Semnalarea, cercetarea și declararea de boli profesionale. Fișa BP1 și BP2.3.Efectuarea de examene medicale de angajare, control medical periodic, examen medical de adaptare, examen medical la reluarea activității profesionale. Aprecierea unor documente medicale elaborate în aceste scopuri.4.Acordarea de consultanță în medicina muncii. Aprecierea unor documente medicale
MEDICINA MUNCII
4 ANIANUL IStagiul de medicina muncii (I.1) - 12 luniANUL II● Bolile profesionale și bolile legate de profesie (I.2) - 1 lună● Bolile profesionale și bolile legate de profesie ale aparatului respirator (I.3) – 3 luni● Toxicologie profesională (I.4) - 2 luni● Boli neurologice profesionale (I.5) – 2 săptămâni● Boli infecțioase profesionale (I.6) - 1 lună● Boli psihiatrice profesionale și legate de profesie (I.7) – 2 săptămâni● Boli cardiovasculare profesionale și legate de profesie (I.8) - 1 lună● Boli dermatologice profesionale (I.9) – 1 lună● Alte boli profesionale și boli legate de profesie (I.10) - 1 lună● Accidentele de muncă (I.11) – 1 lunăANUL III● Medicina internă (I.12) – 2 luni și 2 săptămâni● Pneumologie (I.13) - 2 luni● Alergologie (I.14) – 2 săptămâni● Toxicologie clinică (I.15) - 1 lună● Neurologie (I.16) – 1 lună● Boli infecțioase (I.17) - 2 săptămâni● Psihiatrie (I.18) – 2 săptămâni● Dermatologie (I.19) - 1 lună● Chirurgie (I.20) – 1 lună● Ortopedie și traumatologie (I.21) - 2 săptămâni● Medicina legala (I.22) – 2 săptămâni● Oftalmologie (I.23) - 2 săptămâni● ORL (I.24) – 2 săptămâniANUL IVBioetica (I.25) – ½ lunăReabilitarea medicală în caz de boală profesională sau accident de muncă (I.26) - 1 lunăLegislația națională și europeană în medicina muncii (I.27) – 1 lunăPractica în cabinete de medicina muncii (I.28) - 9 luni și 2 săpt.

ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV
STAGIUL I.1 I.2; I.3; I.4; I.5; I.6; I.7; I.8; I.9; I.10; I.11 I.12; I.13; I.14; I.15; I.16; I.17; I.18; I.19; I.20; I.21; I.22; I.23; I.24 I.25; I.26; I.27;I.28

 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ NUCLEARĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ NUCLEARĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății1.DEFINIȚIEMedicina nucleară este specialitatea medicală care utilizează proprietățile nucleare ale izotopilor radioactivi pentru a investiga tulburări ale metabolismului și funcției diverselor organe și sisteme, în condiții fiziologice și fiziopatologice, având scopul de a diagnostica și a trata diversele boli cu ajutorul surselor radioactive deschise. Gama de proceduri care sunt implicite acestei definiții include - proceduri in vitro, imagistica in vitro cu radiofarmaceutice, chirurgia radio-ghidată, alte modalități de imagistica corelativă cu scopul de a localiza și a cuantifica leziunile detectate.2.DURATA: 4 aniCurriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU): 1 credit = 25 ore de instruireDin timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20 - 30%, restul de 70 - 80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.3.STRUCTURA STAGIILOR3.1.Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentare la spitalul și clinica unde a fost repartizat (2 săptămâni)3.2.Stagiul de medicină nucleară – 33 luni:A.Substagiul de scintigrafie - 23 luni și 2 săpt.B.Substagiul de tomoscintigrafie pozitronică și imagistică de fuziune PET și PET-CT – 6 luni.C.Substagiul de terapie radionuclidica - 2 luniD.Substagiul de osteodensitometrie – 2 luni3.3.Stagiul de ecografie generală - 3 luni3.4.Stagiul de cardiologie – 2 luni3.5.Stagiul de neurologie - 2 luni3.6.Stagiul de endocrinologie – 2 luni3.7.Stagiul de oncologie clinică - 2 luni3.8.Stagiul de tomografie computerizată – 2 luni3.9.Stagiul de rezonanță magnetică nucleară - 2 luni3.10.Stagiul de bioetică – 1/2 lună.4.CONȚINUTUL STAGIILOR4.1.STAGIUL DE MEDICINĂ NUCLEARĂA.SUBSTAGIUL DE SCINTIGRAFIEA1.Tematica lecțiilor de conferință (380 ore)1.Considerații istorice1.1.Începuturile medicinei nucleare1.2.Situația actuală (aparatura, radiofarmaceutice, aplicații clinice, perspective)2.Bazele fizice ale medicinii nucleare2.1.Structura atomului și nucleului2.2.Legile radioactivității2.3.Tipuri de dezintegrări radioactive2.4.Interacțiunea radiației cu materia3.Aparatura de detecție a radiației nucleare utilizată în medicina nucleară3.1.Tipuri de detectori de radiații (detectori cu gaz, detectori de scintilatie, semiconductori)3.2.Camera de scintilatie Anger (gammacamera planară)3.2.1.Tipuri de colimatoare, parametrii de performanță3.2.2.Cristalul de scintilatie, tuburi fotomultiplicatoare3.2.3.Procesarea semnalelor, analizorul de impulsuri, circuitele de corecție3.2.3.Tipuri de achiziție a imaginilor (static, dinamic, gated) și sisteme de prelucrare, formare și redare a imaginilor3.3.Camera de scintilatie cu sistem tomografic (SPECT)3.3.1.Principii de funcționare3.3.2.Tipuri de dispozitive SPECT3.3.3.Formarea și procesarea imaginii3.4.Camera de scintilatie pentru tomografie prin emisie de pozitroni (PET)3.4.1.Principii de funcționare3.4.2.Cristale de scintilatie3.4.3.Tipuri de dispozitive PET3.4.4.Formarea și procesarea imaginii4.Dozimetria radiațiilor și elemente de radioprotecție4.1.Noțiuni fundamentale de dozimetrie (doza absorbita, doza echivalentă)4.2.Noțiuni fundamentale de radiobiologie, efectele biologice ale radiațiilor4.3.Limite de doze pentru pacienți și personalul medical, evaluarea riscurilor de iradiere (stocastic, deterministic)4.4.Măsuri generale de radioprotecție (designul laboratorului, echipament de radioprotecție)4.5.Măsuri de radioprotecție pentru pacienți și personalul medical4.6.Transportul materialelor radioactive (intern și extern)4.7.Gestiunea deșeurilor radioactive4.8.Principii de bază ale cadrului legislativ național și al Uniunii Europene referitor la utilizarea izotopilor radioactivi în scop medical (Normele Fundamentale de Securitate Radiologică (NSR-01), Norme de securitate radiologică pentru practica de medicină nucleară. (NSR-14)5.Radiofarmaceutice5.1.Radionuclizi, radiofarmaceutice, producția radionuclizilor5.2.Generatorul Molibden-99/Technetium -99 (caracteristici fizico-chimice, control de calitate)5.3.Kituri de legare cu Technețiu-99m (mod de preparare, controlul calității)5.4.Alte radiofarmaceutice (I-131, I-123, lndium-111, Thalium-201, Xenon-133)5.5.Biocinetica radiofarmaceuticelor și mecanisme de localizare5.6.Criterii de alegere a radiofarmaceuticului optim5.6.Radiofarmaceutice utilizate în PET (ciclotronul, tipuri de radiofarmaceutice)6.Controlul calității aparaturii utilizate în medicina nucleară6.1.Gamma camera - parametri de performanță (rezoluția spațială, uniformitate, sensibilitate, distorsiuni spațiale, rata de numărare, rezoluția energetică)6.2.SPECT – parametrii de performanță (Controlul gantry-ului, dimensiunea pixelullui, centrul de rotație, rezoluția spațială, uniformitatea)6.3.PET - parametrii de performanță (calitatea imaginii, acuratețea corecțiilor de atenuare și împrăștiere, stabilitatea detectorilor, rezoluția temporală în coincidență, uniformitate, normalizare și calibrarea concentrației de radiactivitate 2D-3D)6.4.Calibratorul de doză – parametrii de performanță (acuratețe, liniaritate și constantă)7.Informatica imagistică7.1.Infrastructura informaticii imagistice – sisteme PACS, RIS, și datele electronice ale pacientului, standarde informatice (DICOM, HL7, IHE), metode e-learning (învățământ electronic, aspecte relevante ale telemedicinei)7.2.Principii elementare ale procesării și postprocesării de semnal, principiile sistemelor liniare (convoluție, transformări Fourier, Nyquist, restaurare de imagine și deconvoluție)7.3.Metode de analiză și procesarea imaginii (reconstrucția și analiza 2D și 3D, fiziunea de imagini, realitate virtuală, principiile afișării imaginii, calitatea imaginii (zgomot, contrast, rezoluție și amplificare de zgomot în timpul procesării)7.4.Principiile cuantificării - imagistica cantitativă - ROI, curbe de activitate-timp și analiza factorială)7.5.Principii de procesare a imaginii (detectarea marginilor, detector, netezire, segmentare reconstructive, fuziune, înregistrare și afișare)8.Noțiuni de imagistică moleculară8.1.Principiile de bază ale biologiei și biochimiei celulare – activitatea ADN și ARN, metabolism, apoptza și hipoxia, elemente despre migrația și diferențierea celulelor stem8.2.Principii elementare ale metodelor de imagistică moleculară (micro PET, micro SPECT, microPET/CT/IRM) și de imagistică optică (fluorescent, bioluminiscenta)8.3.Principiile contrastului țintit – noțiuni privind substanțele de diagnostic molecular, ținte pentru imagistica moleculară, trasori utilizați în imagistica moleculară9.Explorarea scintigrafică în endocrinologie9.1.Evaluarea radioizotopică a glandei tiroide9.1.1.Radiofarmaceutice utilizate (^131I, ^99mTc, I^23I) caracteristici fizico-chimice, farmacocinetica, dozimetrie, pregătire pacient9.1.2.Radioiocaptarea/Technetocaptarea (tehnica, valori normale și patologice)9.1.3.Scintigrafia tiroidiană - (tehnica examinării, imagini normale și patologice)9.1.4.Scintigrafia tiroidiană în afecțiuni benigne (adenomul toxic tiroidian, gușa multinodulară, tiroidite, Boala Graves)9.1.5.Scintigrafia tiroidiană în evaluarea nodulilor tiroidieni (nodulul cald, nodulul rece, nodulul discordant)9.1.6.Scintigrafia în cancerul tiroidian – Scintigrafia de corp întreg cu ^131I (Pregătirea pacientului după tiroidectomie, tehnica examinării, interpretarea imaginilor)9.1.7.Follow-up pacienților cu cancer tiroidian9.1.8.Indicații clinice la adulți și în pediatrie9.1.9.Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei glandei tiroidiene9.2.Explorarea scintigrafică a glandelor paratiroide9.2.1.Tipuri de radiofarmaceutice, farmacocinetică, doze9.2.2.Scintigrafia paratiroidiană – tipuri de tehnici scintigrafice utilizate în patologia paratiroidiană (tehnica de sustracție folosind doi radiotrasori ^99mTc pertechnetat/^99mTc MIBI sau ^123 Iod/^99mTc MIBI versus tehnica în dublă fază utilizând ^99mTc-MIBI)9.2.3.Scintigrafia planară/SPECT/SPECT/CT în evaluarea patologiei paratiroidiene9.2.4.Indicații clinice9.2.5.Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei glandelor paratiroidiene9.3.Explorarea scintigrafică a glandelor suprarenale9.3.1.Radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, indicații clinice9.3.2.Pregătire pacient, tehnica examinării, achiziție imagini planare/SPECT/SPECT/CT)9.3.3.Indicații clinice la adulți și în pediatrie9.3.4.Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei glandei suprarenale.9.4.Explorarea scintigrafică a tumorilor neuroendocrine9.4.1.Radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, indicații clinice9.4.2.Tehnica examinării, pregătire pacient, achiziție imagini planare/Spect/SPECT/CT9.4.3.Indicații clinice la adulți și în pediatrie9.4.4.Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei tumorilor neuroendocrine.10.Explorarea scintigrafică renală10.1.Scintigrafia renală dinamică - radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării10.1.1.Renograma izotopică, parametrii funcționali (FRD și GFR)10.1.2.Imagini normale și patologice10.1.3.Indicații clinice la adulți și în pediatrie10.2.Scintigrafia renală dinamica modulată cu Furosemid: principiu, indicații clinice, pregătire pacient, tehnica examinării, interpretarea rezultatelor10.3.Scintigrafia renală dinamica modulată cu Captopril: principiu, pregătire pacient, tehnica examinării, interpretarea rezultatelor Indicații clinice la adulți și în pediatrie10.4.Scintigrafia renală statică: radiofarmaceutice, farmacocinetică, doze, tehnica examinării, imagini normale și patologice, indicații clinice la adulți și în pediatrie10.5.Explorarea scintigrafică a rinichiului transplantat10.6.Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei renale11.Explorarea scintigrafică a sistemului osteo-articular11.1.Radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării11.2.Tipuri de examinări – scintigrafie planară, dinamica în trei faze, whole-body, SPECT11.3.Imagini normale și patologice, artefacte11.4.Indicații clinice la adulți și în pediatrie (afecțiuni osoase benigne și maligne, inflamatorii, infecțioase, boli metabolice, traumatisme și afecțiuni osteo-articulare)11.5.Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei sistemului osteo-articular12.Explorarea scintigrafică a tubului digestiv și a ficatului12.1.Scintigrafia glandelor salivare - radiofarmaceutice farmacocinetică, doze, pregătire pacient, tehnica examinări, indicații clinice12.2.Scintigrafia esofagiană – radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice12.3.Scintigrafia gastrică - radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice12.4.Detecția scintigrafică a hemoragiilor digestive – radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice12.5.Detecția scintigrafică a diverticulului Meckel - radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării12.6.Scintigrafia hepato splenica – radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice12.6.1.Angioscintigrafia hepatică - principiu, indicații clinice12.6.2.Scintigrafia hepatică cu hematii marcate – principiu, tehnica examinării, indicații clinice12.7.Scintigrafia hepato-biliară - radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice la adulți și în pediatrie12.8.Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei tubului digestiv și a ficatului13.Explorarea scintigrafică a cordului13.1.Scintigrafia miocardică de perfuzie – radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze13.1.1.Tipuri de achiziție: achiziții SPECT, Gated SPECT și SPECT/CT - prelucrare imagini, imagini normale, artefacte13.1.2.Scintigrafie miocardică de perfuzie în repaus – pregătire pacient, tehnica examinării13.1.3.Scintigrafia miocardică de perfuzie cu test de efort - pregătire pacient, tehnica examinării13.1.4.Scintigrafia miocardică de perfuzie cu stress farmacologic – tipuri de vasodilatatoare, doze, tehnica examinării13.1.5.Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei cardiace13.1.6.Indicații clinice – detecția ischemiei miocardice, evaluarea viabilității țesutului miocardic, detecția infarctului miocardic acut și sechelar, evaluarea tulburărilor hemodinamice coronariene13.2.Angiocardiografia radioizotopica13.2.1.Radiofarmaceutice – farmacocinetica, doze, fracție de ejecție13.2.2.Tehnica primei treceri - detecția și cuantificarea șunturilor intracardiace13.2.3.Tehnica la echilibru sincronizată cu EKG – determinarea fracției de ejecție, studiul cineticii parietale a ventriculului sting, aprecierea performanței ventriculare în repaus și efort14.Explorarea scintigrafică pulmonară14.1.Scintigrafia pulmonară de perfuzie – radioarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării, tipuri de examinări (planară, SPECT și SPECT/CT)14.1.1.Imagini scintigrafice normale și patologice14.1.2.Indicații clinice la adulți și în pediatrie (embolia pulmonară acută și cronică, cancerul pulmonar, BPCO, afecțiuni cardiace)14.2.Scintigrafia pulmonară de ventilație14.2.1.Radioarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării, tipuri de examinări (planară, SPECT și SPECT/CT)14.2.2.Imagini scintigrafice normale și patologice, indicații clinice14.3.Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei pulmonare15.Explorarea scintigrafică a sistemului nervos central15.1.Scintigrafia cerebrală de perfuzie (SPECT) – radiofarmaceutice, farmacocinetică, doze, pregătire pacient, tehnica examinării15.1.1.Imagini normale și patologice15.1.2.Indicații clinice (Boala Alzheimer, demente vasculare, AVC ischemic, epilepsie, moarte cerebrală)15.2.Scintigrafia receptorilor dopaminergici - radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării15.2.1.Imagini normale și patologice15.2.2.Indicații clinice (Boala Parkinson, sindroame parkinsoniene)15.3.Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei sistemului nervos central16.Detecția scintigrafică a proceselor infecțioase și inflamatorii localizate16.1.Radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării16.2.Imagini normale și patologice, indicații clinice la adulți și în pediatrie16.3.Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei proceselor infecțioase și inflamatorii localizate17.Limfoscintigrafia17.1.Limfoscintigrafia extremităților17.1.1.Radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării17.1.2.Imagini scintigrafice normale și patologice, indicații clinice17.2.Limfoscintigrafia în detecția ganglionului santinelă în afecțiuni oncologice17.2.1.Radiofarmaceutice, farmacocinetica, conceptul de ganglion santinelă, tehnica examinării17.2.2.Imagini normale și patologice, indicații clinice17.3.Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei sistemului limfatic18.Diagnosticul scintigrafic cu radiofarmaceutice cu tropism tumoral18.1.Radiofarmaceutice cu tropism tumoral (Taliu, MIBI, V-DMSA, Galiu, 131-Iod, 131-I-MIBG, 111-Indiu octreotid), farmacocinetica, doze, tehnica examinării18.2.Detecția și stadializarea tumorală utilizând diferite tehnologii (scintigrafie planară, SPECT, SPECT/CT)18.3.Indicații clinice la adulți și în pediatrie18.4.Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei oncologice.A2.Baremul activităților practiceInterpretarea:A.2.1.Tomoscintigrafii cerebrale - 60A.2.2.Scintigrafii tiroidiene – 200A.2.3.Scintigrafii de perfuzie pulmonară - 100A.2.4.Scintigrafii miocardice de perfuzie repaus/efort -120A.2.5.Angiocardiografii - 50A.2.6.Scintigrafie hepato-biliară – 50A.2.7.Scintigrafii renale statice și dinamice - 200A.2.8.Scintigrafii osoase – 700A.2.9.Scintigrama cu hematii marcate ("in vivo") pentru detecția hemangioamelor - 30A.2.10.Scintigrama cu hematii marcate ("in vivo") pentru depistarea unei sângerări digestive – 30A.2.11.Scintigrama pentru detecția diverticulului Meckel - 10A.2.12.Scintigrama pentru tranzitul esofagian – 30A.2.13.Scintigrama de golire gastrică - 30A.2.14.Scintigrama de reflux gastro-esofagian – 30A.2.15.Limfoscintigrafii/ganglion santinelă - 50A.2.16.Scintigrafie oncologică (radiotrasor metabolic) – 100B.SUBSTAGIUL DE TOMOSCINTIGRAFIE POZITRONICA (PET) ȘI IMAGISTICA DE FUZIUNE (SPECT-CT, PET-CT, PET-IRM)B.1.Tematica lecțiilor de conferință (100 ore)B.1.1.Sistem hibrid SPECT/CTB.1.1.1.Principiul de funcționare, tipuri de dispozitiveB.1.1.2.Subsistemul SPECT: descriere părți componente, protocoale de achiziție, controlul de calitateB.1.1.3.Subsistemul CT: descriere părți componente, CT "low dose", CT diagnostic - controlul de calitateB.1.1.4.Tehnica examinării SPECT/CT, protocoale de achiziție, controlul de calitate al sistemului SPECT/CTB.1.1.5.Indicații cliniceB.1.2.Sistemul hibrid PET/CTB.1.2.1.Principiul de funcționare, tipuri de dispozitiveB.1.2.2.Subsistemul PET: descriere părți componente, protocoale de achiziție, control de calitateB.1.2.3.Subsistemul CT: descriere părți componente, protocoale de achiziție, control de calitateB.1.2.4.Tehnica examinării PET/CT, protocoale de achiziție, controlul de calitate PET/CTB.1.2.5.Indicații cliniceB.1.3.Sistemul hibrid PET/IRMB.1.3.1.Principiul de funcționare, provocări tehnice în combinarea PET/IRM, PET/IRM în cercetarea preclinical. PerspectiveB.2.Baremul activităților practiceB.2.1.PET/CT în oncologie - 100B.2.2.SPECT-CT în oncologie – 100B.2.3.PET/CT în cardiologie - 50B.2.4.SPECT-CT în cardiologie – 50B.2.5.PET/CT în neurologie - 50B.2.6.SPECT-CT în neurologie- 50C.SUBSTAGIUL DE RADIOTERAPIE RADIONUCLIDICĂC.1.Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)C.1.1.Agenți radioterapeutici: proprietăți, dozimetrie, considerații radiobiologiceC.1.2.Criterii de alegere a radionuclizilor în terapieC.1.3.Protocoale radioterapeutice generaleC.1.4.Noi orientări în terapia radionuclidica: radioterapia țintită – anticorpi monoclonali, peptide radiomarcateC.1.4.Radioterapia in:C.1.5.1.Afecțiuni tiroidiene benigne și maligneC.1.5.2.Afecțiuni reumatismale, radioterapia sinovitelor croniceC.1.5.3.Afecțiuni hematologice: policitemia Vera, leucemii, limfoame maligneC.1.5.4.Afecțiuni maligne hepatice - primare și secundareC.1.5.5.Tumori neuroendocrineC.1.5.6.Terapia paliativă a durerii osoase din metastazele osoase - indicații, criterii de selecție a pacienților, radiofarmaceutice utilizateC.2.Baremul activităților practiceC.2.1.Terapia cu iod radioactive - calculul dozei și stabilirea protocolului terapeutic în afecțiuni tiroidiene benigne (30 cazuri) și maligne (30 cazuri)C.2.2.Terapia paliativă a durerii din metastazele osoase (30 cazuri)D.SUBSTAGIUL DE OSTEODENSITOMETRIED.1.Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)D.1.1.Principiul metodei (DXA, DPA, QUS, QCT), tehnici de investigație, aparatură utilizată, noțiuni de radioprotecțieD.1.2.Osteoporoza – definiție, clasificare, factori de risc, diagnostic, fractura de fragilitate, osteoporoză secundarăD.1.3.Diagnosticul osteoporozei (Criterii OMS) și evaluarea riscului de fractură, clase de substanțe utilizate în tratamentul osteoporozei, monitorizarea post-terapeutică în osteoporozăD.1.4.Evaluarea artroplastiilorD.1.5.Examinarea osteodensitometrică în pediatrieD.2.Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul)D.2.1.Interpretarea testului DXA - 100 examinări4.2.STAGIUL DE ECOGRAFIE GENERALĂ (50 ore)4.2.1.Tematica lecțiilor de conferință (este valabil curriculum pentru competența în ecografie generală)4.2.2.Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul)Participă la efectuarea de examene ecografice și la interpretarea rezultatelor:4.2.2.1.Tiroidiene - 1004.2.2.2.Sân și părți moi – 1004.2.2.3.Cardiace - 1004.2.2.4.Abdominale – 4004.2.2.5.Pelvine - 4004.3.STAGIUL DE CARDIOLOGIE4.3.1.Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)4.3.1.1.Cardiopatia ischemică4.3.1.2.Infarct miocardic acut4.3.1.3.Infarct miocardic cronic sechelar4.3.1.4.Malformații congenitale de cord4.3.1.5.Cardiomiopatii4.3.1.6.Valvulopatii4.3.1.7.Tromboză venoasă profundă a membrelor inferioare4.3.2.Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul)Participă la efectuarea de examene specifice și la interpretarea rezultatelor:4.3.2.1.Examenul clinic al bolnavului cardio-vascular - 1004.3.2.2.Interpretarea de EKG – 2004.3.2.3.Interpretarea datelor ecografice - 1004.4.STAGIUL DE NEUROLOGIE (40 ore)4.4.1.Tematica lecțiilor de conferință4.4.1.1.Sindromul de neuron motor central4.4.1.2.Sindromul de neuron motor periferic4.4.1.3.Sindromul encefalic4.4.1.4.Sindrom de trunchi cerebral4.4.1.5.Sindroame extrapiramidale4.4.1.6.Boli cerebro-vasculare4.4.1.6.1.Accidente cerebro-vasculare ischemice și hemoragice4.4.1.6.2.Tromboze venoase cerebrale4.4.1.7.Sindrom de hipertensiune intracraniană4.4.1.8.Malformații cerebrale vasculare (angiom, anevrisme, fistule arterio-venoase)4.4.1.9.Traumatisme cranio-cerebrale4.4.1.10.Tumori cerebrale primitive și secundare4.4.1.11.Sindroame amiotrofice cerebrale4.4.1.12.Demențe4.4.1.13.Epilepsia4.4.1.14.Sindroame Parkinsoniene4.4.2.Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul)Participă la efectuarea de examene specifice și la interpretarea rezultatelor:4.4.2.1.Examenul neurologic al bolnavului – 1004.4.2.2.EEG - interpretare orientativă - 204.4.2.3.F.O. – interpretare orientativă – 204.4.2.4.Interpretarea datelor biologice din LCR - 204.4.2.5.Eco Doppler-interpretare – 304.5.STAGIUL DE ENDOCRINOLOGIE (40 ore)4.5.1.Tematica lecțiilor de conferință4.5.1.1.Tiroida – morfologie, fiziologie, explorare morfo-funcțională4.5.1.2.Hipertiroidismul4.5.1.3.Boala Graves Basedow4.5.1.4.Hipotiroidismul4.5.1.5.Tiroidite4.5.1.6.Gușă endemică (prin carență de iod)4.5.1.7.Nodulul tiroidian – diagnostic și strategie terapeutică4.5.1.8.Cancerul tiroidian4.5.1.9.Paratiroida – morfologie, fiziologie, explorare morfo-funcțională4.5.1.10.Hiperparatiroidismul primar și secundar4.5.1.11.Hipoparatiroidismul4.5.1.12.Osteoporoza4.5.1.13.Corticosuprarenală – morfologie, fiziologie și explorare morfo-funcțională4.5.1.14.Medulosuprarenală - morfologie, fiziologie și explorare morfo-funcțională4.5.1.15.Feocromocitomul4.5.1.16.Neoplazii endocrine multiple4.5.2.Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul)Participă la efectuarea de examene specifice și la interpretarea rezultatelor:4.5.2.1.Examenul clinic al bolnavului endocrin - 504.5.2.2.Interpretarea dozărilor hormonale – 504.5.2.3.Interpretarea datelor ecografice - 504.6.STAGIUL DE ONCOLOGIE (40 ore)4.6.1.Tematica lecțiilor de conferință4.6.1.1.Tumorile sistemului nervos4.6.1.2.Cancerul mamar4.6.1.3.Cancerul bronho-pulmonar4.6.1.4.Cancerul de prostată4.6.1.5.Cancerul renal4.6.1.6.Cancerele digestive4.6.1.7.Cancerul uterin4.6.1.8.Cancerul ovarian4.6.1.9.Melanomul malign4.6.1.10.Limfoame4.6.1.11.Tumori osoase4.6.2.Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul)Participă la efectuarea de examene specifice și la interpretarea rezultatelor:4.6.2.1.Examenul clinic al bolnavului oncologic - 1004.6.2.2.Interpretarea markerilor tumorali – 504.6.2.3.Interpretarea corelată a datelor imagistice (ecografie, CT, RMN, scintigrafie) - 1004.7.STAGIUL DE TOMOGRAFIE COMPUTERIZATĂ4.7.1.Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)4.7.1.1.Principiul metodei, tehnica, tipuri de achiziție4.7.1.2.Afecțiuni cerebrale4.7.1.3.Afecțiuni digestive4.7.1.4.Afecțiuni pulmonare4.7.1.5.Afecțiuni renale4.7.1.6.Afecțiuni endocrinologice4.7.1.7.Afecțiuni osoase, articulare, musculare4.7.1.8.Corelarea diagnosticului tomografic cu datele obținute prin ecografie, IRM, scintigrafie, PET4.7.2.Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul)Participă la efectuarea de examene specifice și la interpretarea rezultatelor:4.7.2.1.Examenul cerebral – 1004.7.2.2.Examenul regiunii cervicale - 504.7.2.3.Examenul coloanei vertebrale – 504.7.2.4.Examenul toracic - 1004.7.2.5.Examenul abdominal – 1004.7.2.6.Examenul musculo-articular și scheletal - 504.8.STAGIUL DE IMAGISTICĂ PRIN REZONANȚĂ MAGNETICĂ4.8.1.Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)4.8.1.1.Principiul metodei, tehnica, tipuri de aparatură, aplicații clinice prioritare4.8.1.2.Afecțiuni cerebrale (accidente vasculare ischemice și hemoragice, malformații vasculare, tumori cerebrale, traumatisme, modificări degenerative)4.8.1.3.Afecțiunile coloanei vertebrale și măduvei spinării4.8.1.4.Afecțiuni digestive (patologia căilor biliare, patologia pancreasului, tumori vasculare hepatice)4.8.1.5.Afecțiuni pulmonare (vasculare, tumorale)4.8.1.6.Afecțiuni renale (vasculare, inflamatorii, obstructive, tumorale)4.8.1.7.Afecțiuni endocrinologice (tiroidiene, suprarenaliene)4.8.1.8.Afecțiuni osoase, articulare, musculare4.8.1.9.Corelarea diagnosticului IRM cu datele obținute prin ecografie, CT, scintigrafie, PET4.8.2.Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul)Participă la efectuarea de examene specifice și la interpretarea rezultatelor:4.8.2.1.Examenul cerebral - 1004.8.2.2.Examen regiune cervicală – 304.8.2.3.Examen coloana vertebrală - 1004.8.2.4.Examen torace – 404.8.2.5.Examen abdominal - 404.8.2.6.Examen musculo-articular și scheletal – 1004.9.MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni + 
MEDICINĂ NUCLEARĂ – 4 ani(MEDICINĂ NUCLEARĂ - 33 LUNI și 2 SĂPT.)A.SUBSTAGIUL DE SCINTIGRAFIE (I.1) - 23 LUNI și 2 SĂPTĂMÂNIB.SUBSTAGIUL DE TOMOSCINTIGRAFIE POZITRONICĂ (PET) ȘI IMAGISTICĂ DE FUZIUNE (SPECT-CT, PET-CT) (I.2) – 6 LUNIC.SUBSTAGIUL DE TERAPIE RADIONUCLIDICĂ (I.3) - 2 LUNID.SUBSTAGIUL DE OSTEODENSITOMETRIE (I.4) – 2 LUNI– CARDIOLOGIE (I.5) – 2 LUNI– NEUROLOGIE (I.6) – 2 LUNI– ENDOCRINOLOGIE (I.7) -2 LUNI– ONCOLOGIE CLINICĂ (I.8) – 2 LUNI– ECOGRAFIE GENERALĂ (I.9) – 3 LUNI– TOMOGRAFIE COMPUTERIZATĂ (I.10) – 2 LUNI– IMAGISTICĂ PRIN REZONANȚĂ MAGNETICĂ (I.11) – 2 LUNI– BIOETICA (I.12) – 1/2 lună
FIȘA POST REZIDENT MEDICINĂ NUCLEARĂ1.În anul I de rezidențiat, rezidentul de Medicină Nucleară:a)Învață noțiunile de bază ale fizicii în Medicină Nucleară și le transpune în practica clinicăb)Asistă la efectuarea examinărilor scintigrafice.c)Deprinde abilitățile de comunicare cu pacientuld)Asistă la prepararea radiofarmaceuticelor și injectează sub supraveghere radiofarmaceuticee)Învață modul de operare al aparatelor de Medicină Nuclearăf)Învață modul de operare al sistemelor informatice specifice Medicinei Nucleare (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS).g)Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor scintigrafice.h)Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional.i)Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).j)Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului de Medicină Nucleară și al Spitalului în care activează.k)Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.l)Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1.141/2007 cu modificările și completările ulterioare.2.În anul II de rezidențiat, rezidentul de Medicină Nucleară:a)Verifică documentele medicale ale pacientului înainte de investigație și alege protocolul de achiziție corespunzătorb)Asistă la efectuarea examinărilor scintigrafice și de imagistica de fuziune (SPECT/CT și PET/CT)c)Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor Scintigraficed)Participă la efectuarea testelor de stres fizic/farmacologice)Asistă și contribuie la gestionarea cazurilor de terapie radionuclidică mai simple (131 Iod pentru tireotoxicoza)f)Învață modul de operare al aparatelor de Medicină Nuclearăg)Învață modul de operare al sistemelor informatice specifice Medicinei Nucleare (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS).h)Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional.i)Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).j)Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează.k)Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.l)Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1.141/2007 cu modificările și completările ulterioare.3.În anul III de rezidențiat, rezidentul de Medicină Nucleară:a)Petrece perioade de detașare la alte departamente specializate, de exemplu pediatrie, radiologie, oncologie, cardiologie, endocrinologie, neurologie.b)Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).c)Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează.d)Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.e)Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1.141/2007 cu modificările și completările ulterioare.4.În anul IV de rezidențiat, rezidentul de Medicină Nucleară:a)Asistă și contribuie la gestionarea cazurilor de terapie radionuclidică complexă, Iod 131 pentru carcinoma tiroidian, articulară, paleativă osoasăb)Asistă la efectuarea examinărilor scintigrafice clasice și de imagistică de fuziune (SPECT/CT și PET/CT)c)Aplică modulele de operare ale sistemelor informatice specifice Medicine Nucleare (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS).d)Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor scintigrafice.e)În cazurile complexe/particulare/atipice, rezidentul este obligat să ceară expertiza diagnostică a medicului titular (a responsabilului de formare).f)Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional.g)Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).h)Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează.i)Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.j)Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1.141/2007 cu modificările și completările ulterioare.
Tematica pentru examenul de Medic Specialist în specialitatea
MEDICINA NUCLEARĂI.PROBA SCRISĂII.PROBA PRACTICĂ – TEHNICA EXAMINĂRIIIII.PROBA PRACTICĂ - INTERPRETARE DE IMAGINII.PROBA SCRISĂ1.Structura nucleului atomic (tipuri de dezintegrări radioactive, interacțiunea radiației cu materia)2.Aparatura de detecție a radiației nucleare utilizată în medicina nuclearăTipuri de detectori de radiații (detectori cu gaz, detectori de scintilație, semiconductori)Camera de scintilație Anger (gammacamera planară): descriere părți componente, principii de funcționare, formarea imaginii, tipuri de achiziție a imaginilor (static, dinamic, gated)Camera de scintilație cu sistem tomographic (SPECT): principiu de funcționare, achiziția SPECT, formarea și procesarea imaginiiCamera de scintilație pentru tomografie prin emisie de pozitroni (PET): descriere părți componente, principii de funcționare, formarea și procesarea imaginiiSistem hibrid SPECT/CT: principiul de funcționare, tehnica examinări SPECT/CT, fuziunea imaginilorSistemul hibrid PET/CT: principiul de funcționare, tehnica examinări PET/CT, fuziunea imaginilor3.Dozimetria radiațiilor și elemente de radioprotecțieDoza absorbită, doza echivalentă, efectele biologice ale radiațiilor, limite de doze pentru pacienți și personalul medical, măsuri generale de radioprotecție, designul laboratorului, echipament de radioprotecție, măsuri de radioprotecție pentru pacienți și personalul medical, gestiunea deșeurilor radioactive, transportul materialelor radioactive (intern și extern)4.RadiofarmaceuticeRadionuclizi, radiofarmaceutice, producția radionuclizilorGeneratorul Molibden-99/Technetium -99 (caracteristici fizico-chimice, control de calitate)Kituri de legare cu Technețiu-99m (mod de preparare, controlul calității)Alte radiofarmaceutice (I-131, I- 123, indium-111, Thalium – 201, Xenon -133)Biocinetica radiofarmaceuticelor și mecanisme de localizareCriterii de alegere a radiofarmaceuticului optimRadiofarmaceutice utilizate în PET (ciclotronul, tipuri de radiofarmaceutice)5.Controlul calității aparaturii utilizate în medicina nuclearăGammacamera, sistemul SPECT, sistemul PET, sisteme hibride SPECT/CT, PET/CT, calibratorul de doză6.Informatica imagisticăInfrastructura informaticii imagistice, metode de analiză și procesarea imaginii, calitatea imaginii, principiile cuantificării - imagistica cantitativă, principii de procesare a imaginii7.Noțiuni de imagistică molecularăPrincipiile de baza ale biologiei și biochimiei celulare, principii elementare ale metodelor de imagistica molecular, principiile contrastului țintit8.Explorarea scintigrafică în endocrinologieEvaluarea radioizotopica a glandei tiroideRadiofarmaceutice utilizate (I-131/Tc-99m, /I -123) caracteristici fizico-chimice, farmacocinetica, dozimetrie, pregătire pacientRadioiocaptarea/Technetocaptarea: tehnică, valori normale și patologiceScintigrafia tiroidiană: tehnica examinării, imagini normale și patologiceScintigrafia tiroidiană în afecțiuni benigne (adenomul toxic tiroidian, gușă multinodulară, tiroidite, Boala Graves)Scintigrafia tiroidiană în evaluarea nodulilor tiroidieni (nodulul cald, nodulul rece, nodulul discordant)Scintigrafia în cancerul tiroidian: scintigrafia de corp întreg cu I-131Follow-up pacienților cu cancer tiroidianExplorarea scintigrafică a glandelor paratiroideTipuri de radiofarmaceutice, farmacocinetică, dozeTehnici scintigrafice utilizate în patologia paratiroidianăScintigrafia planară/SPECT/SPECT/CT în evaluarea patologiei paratiroidieneIndicații cliniceExplorarea scintigrafică a glandelor suprarenaleRadiofarmaceutice, farmacocinetica, indicații cliniceTehnica examinării, achiziție imagini planare/SPECT/SPECT/CT)Explorarea scintigrafică a tumorilor neuroendocrineRadiofarmaceutice, farmacocineticaTehnica examinării, planare/SPECT/SPECT/CTIndicații clinice9.Explorarea scintigrafică renalăScintigrafia renală dinamică: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, renograma izotopică, parametrii funcționali (FRD și GFR), indicații clinice, imagini normale și patologiceScintigrafia renală dinamica modulată cu Furosemid: principiu, indicații clinice, pregătire pacient, tehnica examinării, interpretarea rezultatelorScintigrafia renală dinamică modulată cu Captopril: principiu, indicații clinice, pregătire pacient, tehnica examinării, interpretarea rezultatelorScintigrafia renală statică: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării, indicații clinice, imagini normale și patologiceExplorarea scintigrafică a rinichiului transplantat10.Explorarea scintigrafică a sistemului osteo-articularRadiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinăriiTipuri de examinări: scintigrafie planară, dinamica în trei faze, whole-body, SPECT, SPECT/CTImagini normale și patologice, artefacte, indicații clinice11.Explorarea scintigrafică a tubului digestiv și a ficatuluiScintigrafia glandelor salivare: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinări, indicații cliniceScintigrafia esofagiană: radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații cliniceScintigrafia gastrică: radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații cliniceDetecția scintigrafică a hemoragiilor digestive: radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații cliniceDetecția scintigrafică a diverticulului Meckel: radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinăriiScintigrafia hepato splenica: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații cliniceAngioscintigrafia hepatică: principiu, indicații clinice,Scintigrafia hepatică cu hematii marcate: principiu, tehnica examinării, indicații cliniceScintigrafia hepato-biliară: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice12.Explorarea scintigrafică a corduluiScintigrafia miocardică de perfuzie: radiofarmaceutice, farmacocinetica, dozeTipuri de achiziție: achiziții SPECT, Gated SPECT și SPECT/CT- prelucrare imagini, imagini normale, artefacteScintigrafie miocardică de perfuzie în repaus: pregătire pacient, tehnica examinăriiScintigrafia miocardică de perfuzie cu test de efort: pregătire pacient, tehnica examinăriiScintigrafia miocardică de perfuzie cu stress farmacologic: tipuri de vasodilatatoare, doze, tehnica examinăriiIndicații clinice: detecția ischemiei miocardice, evaluarea viabilității țesutului miocardic, detecția infarctului miocardic acut și sechelar, evaluarea tulburărilor hemodinamice coronarieneAngiocardiografia radioizotopica: radiofarmaceutice, farmacocinetică, doze, fracție de ejecțieTehnica primei treceri - detecția și cuantificarea șunturilor intracardiaceTehnica la echilibru sincronizată cu EKG: determinarea fracției de ejecție, studiul cineticii parietale a ventriculului stâng, aprecierea performanței ventriculare în repaus și efort13.Explorarea scintigrafică pulmonarăScintigrafia pulmonară de perfuzie: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării, tipuri de examinări (planara, SPECT și SPECT/CT), imagini scintigrafice normale și patologice, indicații cliniceScintigrafia pulmonară de ventilație: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării, tipuri de examinări (planara, SPECT și SPECT/CT)14.Explorarea scintigrafică a sistemului nervos centralScintigrafia cerebrală de perfuzie (SPECT): radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, imagini normale și patologice, indicații cliniceScintigrafia receptorilor dopaminergici: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, imagini normale și patologice, indicații clinice15.Detecția scintigrafică a proceselor infecțioase și inflamatorii localizateRadiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, imagini normale și patologice, indicații clinice16.LimfoscintigrafiaLimfoscintigrafia extremităților: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării, imagini scintigrafice normale și patologice, indicații cliniceLimfoscintigrafia în detecția ganglionului santinelă în afecțiuni oncologice: radiofarmaceutice, farmacocinetica, conceptul de ganglion santinelă, tehnica examinării, imagini normale și patologice, indicații clinice17.Diagnosticul scintigrafic cu radiofarmaceutice cu tropism tumoralRadiofarmaceutice cu tropism tumoral (thalim, MIBI, V-DMSA, galiu, 131-Iod, 131-I- MIBG, 111-Indiu octreotid), farmacokinetica, doze, tehnica examinăriiDetecția și stadializarea tumorală utilizând diferite tehnologii (scintigrafie planară, SPECT, SPECT/CT, PET/CT), indicații clinice18.Sistemul hibrid SPECT/CTPrincipiul de funcționare, tehnica examinării SPECT/CT, protocoale de achiziție, controlul de calitate al sistemului SPECT/CT, indicații clinice19.Sistemul hibrid PET/CTPrincipiul de funcționare, tehnica examinării PET/CT, protocoale de achiziție, controlul de calitate PET/CT, indicații clinice20.Radioterapia radionuclidicăAgenți radioterapeutici: proprietăți, dozimetrie, considerații radiobiologice; Criterii de alegere a radionuclizilor în terapieRadioterapia în afecțiuni tiroidiene benigne și maligneRadioterapia în afecțiuni reumatismale; radioterapia sinovitelor croniceRadioterapia în afecțiuni hematologice: policitemia Vera, leucemii, limfoame maligneRadioterapia în afecțiuni maligne hepatice – primare și secundareRadioterapia în tumori neuroendocrineTerapia paliativă a durerii osoase din metastazele osoase – indicații, criterii de selecție a pacienților, radiofarmaceutice utilizate21.OsteodensitometriePrincipiul metodei (DXA, DPA, QUS, QCT), tehnici de investigație, aparatura utilizată, noțiuni de radioprotecție, indicații cliniceII.PRIMA PROBĂ PRACTICĂDescrierea tehnicii de efectuare1.Evaluarea radioizotopică a glandei tiroide2.Explorarea scintigrafică a glandelor paratiroide3.Explorarea scintigrafică a glandelor suprarenale4.Explorarea scintigrafică a tumorilor neuroendocrine5.Explorarea scintigrafică renală6.Explorarea scintigrafică a sistemului osteo-articular7.Explorarea scintigrafică a cordului8.Explorarea scintigrafică pulmonară9.Explorarea scintigrafică a sistemului nervos central10.Limfoscintigrafia11.Explorarea scintigrafică a tubului digestiv și a ficatului12.Diagnosticul scintigrafic cu radiofarmaceutice cu tropism tumoralIII.A DOUA PROBĂ PRACTICĂInterpretarea unor imagini de:1.Scintigrafie tiroidiană2.Scintigrafia glandelor paratiroide3.Scintigrafia glandelor suprarenale4.Scintigrafia tumorilor neuroendocrine5.Scintigrafie a sistemului nervos central6.Scintigrafie renală7.Scintigrafie pulmonară8.Scintigrafie miocardică9.Scintigrafie osoasă10.Limfoscintigrafia
Îndrumător de abilități practice, competențe și atitudini
urmând a fi dezvoltate în cursul
pregătirii pentru specialitatea Medicină NuclearăA.NOȚIUNI DE BAZĂ

Obiectiv: să ofere rezidentului cunoștințe de lucru fundamentale corespunzătoare domeniului Medicinii Nucleare
SUBIECT 1: Fizică și matematică
Cunoștințe teoretice Competențe/ Abilități practice Atitudini
A. Structură și modalități de dezintegrare a atomilor radioactiviB. Interacțiunea emisiilor radioactive ale atomilor cu materiaC. Implicațiile biologice și pericolul de iradiere al radiațiilor ionizante.D. Biologie molecularăE. Statistica parametrică și non-parametricăF. Matematica și fizica corespunzătoare, aplicată teoriei trasorilor radionuclidici, modelarea cineticii trasorilor și imagistica cantitativă A. Integrarea principilor de bază în practica medicală A. Își recunoaște nevoia de a înțelege noțiunile de bază ale fizicii în Medicina NuclearăB. Își înțelege propriile limite și cere asistența de la personalul non-medical
SUBIECT II: Instrumentație și computere
Cunoștințe teoretice Competențe/ Abilități practice Atitudini
A. Teoria sistemelor utilizate pentru detecția și analizarea emisiilor provenite de la atomii radioactiviB. Înțelegerea principiului de utilizare, calibrare și testare a sistemelor de detecție în Medicina NuclearăC. Principiile colimarii și experiența practică a utilizării colimatoarelorD. Principiile tomoscintigrafiei de monoemisie și cuantificarea coincidențelorE. Principii de reconstrucție a imaginii A. Experiența practică cu utilizarea sistemelor de monitorizare, gamma probe-urilor, calibratoarelor de doza, gamma camerelor și sistemelor de tomoscintigrafie prin emisie pozitronicăB. Utilizarea computerelor pentru vizualizarea și procesarea de imagini A. Dorința de a deprinde noi abilități și de a fi la curent cu evoluția tehnologiei
Subiect III: Radiobiologie și radioprotecție
Cunoștințe teoretice Competențe/ Abilități practice Atitudini
A. Teoria efectelor biologice ale radiațiilor de nivel înalt și scăzut provenind de la surse nesigilateB. Calcularea dozei de iradiere a radiofarmaceuticelor (Doza efectivă [ED])C. Principii de baza ale terapiei radionuclidiceD. Natura proceselor proliferative și bazele radiobiologice în terapia radionuclidica a neoplaziilorE. Managementul accidentelor radioactive în cadrul Medicinii Nucleare A. Manipularea în siguranță a radiofarmaceuticelorB. Implementarea de semne adecvate în Departamentele de Medicină NuclearăC. Redactează reguli locale pentru utilizarea surselor de radiații nesigilateD. Demonstrează abilitatea de a controla incidente radioactive (scurgeri sau contaminări) A. Apreciază importanța manipulării radiofarmaceuticelor în siguranța pentru sine și pentru alții
Subiect IV: Radiochimie și radiofarmacie
Cunoștințe teoretice Competențe/ Abilități practice Atitudini
A. Producerea radionuclizilor utilizând reactoare, ciclotroane sau generatoareB. Proprietăți fizice ale radionuclizilor, aplicații cliniceC. Proprietăți biologice și fizico-chimice ale diferitelor radiofarmaceutice utilizate de rutina în practica clinică, trialuri clinice și în curs de dezvoltareD. Formule utilizate în Medicina NuclearăE. Tehnici de marcare celularăF. Principii de asigurare a calității (QA) în radiofarmacieG. Parametri de control al calității care determină calitatea radiofarmaceuticelor, Inclusiv puritatea radionuclidică și radiochimicăH. Principiile preparării aseptice A. Efectuarea elutiei generatorului de technetiuB. Prepararea unui kit receC. Efectuarea unei marcări celulareD. Efectuarea de teste simple de puritate radionuclidică și radiochimicăE. Demonstrează tehnici de preparare aseptica A. Demonstrează atenție la detalii în manipularea radiofarmaceuticelor și în asigurarea purității radiochimice și radionuclidice și, de asemenea, a tehnicii aseptice
Subiect V: Principiile și tehnicile trasorilor și studiile in vitro
Cunoștințe teoretice Competențe/ Abilități practice Atitudini
A. Cinetica radiotrasorilor utilizați în Medicina NuclearăB. Utilizarea principiilor cineticii și adaptarea tehnicilor pentru calcularea de parametri precum rata filtrării glomerulare, etc.C. Principiile fiziologice ale tehnicilor trasorilorD. Erori asociate măsurătorilor cantitativeE. Principiile de radioimunoanaliza (RIA)F. Principiile ELISA (proba imunoabsorbției enzimelor linkate) A. Vezi diagnosticul non-imagistic individual A. Vezi diagnosticul non-imagistic individual
Subiect VI: Cadru de reglementare în Medicina Nucleară
Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini
A. Cerințe Naționale și Internaționale de reglementare în practica Medicinii Nucleare,B. Ghiduri medicale, licențe ale produselor și alte legislații corespunzătoareC. Cerințe de reglementare care se aplica în crearea și funcționarea radiofarmaciilorD. Reglementări de control al transportului materialelor radioactive în RomâniaE. Mecanismele prin care reglementările sunt aplicate și controlate în RomâniaF. Reglementările de siguranță și sănătate care legiferează practica în condiții de siguranțăG. ALARA (nivelul cel mai scăzut ce poate fi atins în mod rezonabil) și ALARP (la un nivel cât mai scăzut rezonabil posibil)H. Orice alte revizuiri sau completări aduse ulterior legislației menționate A. Demonstrează abilitatea de aplica reglementările în practica locală A. Arată dorința de a fi la curent cu evoluția reglementarilor în Medicina NuclearăB. Apreciază necesitatea de a lucra cu alte persoane pentru a se asigura ca reglementările sunt strict respectate

B.DIAGNOSTIC IMAGISTIC

SECȚIUNEA 1. SISTEMUL OSOS
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua patologiile osoase utilizând tehnici radionuclidice
Subiectul I: Scintigrafia osoasă
Cunoștințe teoretice Competențe/ Abilități practice Atitudini
A. Anatomia și fiziologia sistemului ososB. Prezentarea clinică și managementul tulburărilor ce afectează sistemul ososC. Noțiunile de bază ale scintigrafiei osoase cu ^99mTC-difosfonațiD. Noțiunile de bază ale scintigrafiei de măduva osoasă cu ^99m TC-coloiziE. Indicații pentru scintigrafia scheletală și de măduva osoasă, inclusiv înțelegerea bazei de doveziF. Utilizarea scintigrafiei osoase în corelație cu alte proceduri imagistice radionuclidice pentru a evalua infecțiile osoase sau periprotetice (vezi secțiunea infecție / inflamație)G. Cunoașterea protocoalelor de achiziție, incluzând achiziția în trei faze, baleiajcorp întreg sau statica segmentară planară, SPECT și SPECT/CTH. Rolul imagisticii comparative (radiografie simplă, CT și IRM) pentru evaluarea patologiei osoaseI. Problemele legate de radioprotecție A. Pregătirea pacientului înaintea și în timpul examinăriiB. Alegerea protocolului de achiziție corespunzătorC. Injectarea radiofarmaceuticuluiD. Efectuarea testului asigurând o tehnică bună și dezvoltând recunoașterea capcanelorE. Reconstrucție de imagini, vizualizare și interpretare a unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigațieB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe acestaC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteE. Arată deschidere la feedback-ul criticF. Apreciază importantă tinerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Subiectul II: Osteodensitometria (DEXA)
Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini
A. Factori de risc, prezentarea clinică și managementul osteoporozei.B. Bazele fiziologice și biochimice ale metabolismului osos.C. Noțiunile de bază ale osteodensitometriei și ale altor metode, de exemplu examinare ultrasonografică (USS), tomografie computerizată cantitativă (QCT), etc.D. Indicații pentru determinările osteodensitometrice, inclusiv cunoașterea bazei de doveziE. Controlul calitățiiF. Problemele legate de radioprotecție A. Pregătirea pacientului pentru examinare.B. Efectuarea examinării asigurând o tehnică bună și dezvoltând recunoașterea capcanelorC. Analiza datelor și calculul rezultatelor scanăriiD. Interpretarea rezultatelorE. Capacitatea de a oferi consiliere cu privire la terapie A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigațieB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe acestaC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteE. Arată deschidere la feedback-ul criticF. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
SECȚIUNEA 2: SISTEMUL ENDOCRIN
Subiectul I: Imagistica glandelor suprarenale
Cunoștințe teoretice Competențe/ Abilități practice Atitudini
A. Anatomia, fiziologia și fiziopatologia glandelor suprarenaleB. Sindroame clinice asociate patologiei suprarenaleC. Principiile imagisticii suprarenalelor cu ¹²³I-MIBG și agenți de colesterolD. Indicațiile scintigrafiei glandelor suprarenaleE. Sensibilitatea și specificitatea testelorF. Rolul testelor imagistice complementareG. Particularități de radioprotecție asociate examinărilor cu ^123I-MIBG și agenți de colesterol A. Pregătirea pacientului înainte de examinareB. Măsurarea și înregistrarea radiotrasoruluiC. Injectarea radiofarmaceuticuluiD. Efectuarea examinării asigurând o tehnică bună și dezvoltând recunoașterea capcanelor asociate studiuluiE. Utilizarea tehnicii de substracție renalăF. Procesarea și vizualizarea imaginilorG. Interpretarea imaginilor unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefacteleH. Auditul rezultatului studiului efectuat A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigațieB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe acestaC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteE. Arată deschidere la feedback-ul criticF. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Subiectul II: Scintigrafia tiroidiană și măsurarea captării tiroidiene
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua patologiile glandei tiroide utilizând tehnici radionuclidice
Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini
A. Anatomia, fiziologia și fiziopatologia glandei tiroideB. Sindroame clinice asociate patologiei tiroidieneC. Principiile imagisticii folosind ^99m TcO4 and ^123 ID. Indicațiile scintigrafiei tiroidieneE. Rolul investigațiilor complementare: biochimie, imunologie, ecografie, CT, biopsie și aspirație cu ac fin (FNA) în evaluarea patologiilor tiroidieneF. Particularități de radioprotecțieG. Măsuri de radioprotecție asociate radiofarmaceuticelor A. Pregătirea pacientului pentru examinareB. Evaluarea clinică a glandei tiroideC. Măsurarea și consemnarea trasoruluiD. Injectarea trasoruluiE. Alegerea colimatorului optimF. Realizarea achiziției utilizând o tehnică optimă, cunoscând posibilele capcane asociate studiuluiG. Procesare de date și imagini, cuantificare și afișare de imaginiH. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefacteleI. Corelarea examinărilor cu datele clinice J. Auditul rezultatului A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigațieB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe acestaC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteE. Arată deschidere la feedback-ul criticF. Apreciază importanța tinerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Subiectul III: Scintigrafia paratiroidiană
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua patologiile glandelor paratiroide utilizând tehnici radionuclidice
Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini
A. Anatomia dezvoltării și fiziologia glandelor paratiroideB. Tabloul clinic al hiperparatiroidismuluiC. Noțiunile de bază ale scintigrafiei glandelor paratiroide folosind tehnicile de substracție ^201 TI/^99m Tc și ^99m Tc/ ^123 I și tehnica washout-ului ^99m Tc-MIBI, precum și acei trasori/protocoale aflate în dezvoltare.D. Indicațiile scintigrafiei paratiroidieneE. Rolul testelor comparative în evaluarea tulburărilor paratiroidiene, incluzând ultrasonografia, cateterizarea venoasă selectivă etc.F. Utilitatea detecției intraoperatorii cu ajutorul gamma probe-uluiG. Particularități de radioprotecție asociate examinărilor A. Pregătirea pacientului pentru examinareB. Alegerea protocolului de achiziție optimC. Măsurarea și consemnarea trasoruluiD. Administrarea radiofarmaceuticelorE. Realizarea achiziției utilizând o tehnică optimă, cunoscând posibilele capcane asociate studiuluiF. Procesare și vizualizare de imaginiG. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefacteleH. Auditul rezultatului A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigațieB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe acestaC. Apreciază importanta raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteE. Arată deschidere la feedback-ul criticF. Apreciază importanța tinerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
SECȚIUNEA 3: SISTEMUL UROGENITAL
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua afecțiunile aparatului urogenital utilizând tehnici radionuclidice
Subiect: Funcția renală și a vezicii urinare
Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini
A. Cunoștințe de baza asociate cu patologia tractului urogenitalB. Radiofarmaceutice utilizate în scintigrafia renală (de ex. DMSA, DTPA și MAG3).C. Principiul scintigrafiei renale dinamiceD. Calcularea funcției renale diferențialeE. Calcularea tranzitului/ drenajului renalF. Utilizarea agenților intervenționali precum Captopril și FurosemidG. Studii urodinamice (reflux, cistografie)H. Evaluarea transplantului renalI. Evaluarea torsiunii testiculare și a varicoceluluiJ. Rolul examinărilor comparative (precum ecografie, CT etc.)K. Particularități de radioprotecție A. Pregătirea pacientului pentru examinareB. Alegerea radiofarmaceuticului și a protocolului de achizițieC. Tehnici de injectare a radiofarmaceuticului pentru studiile renaleD. Realizarea achiziției utilizând o tehnică bună, cunoscând posibilele capcane asociate studiuluiE. Procesare, afișare și cuantificare de dateF. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigațieB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe acestaC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteE. Arată deschidere la feedback-ul criticF. Apreciază importanța tinerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
SECȚIUNEA 4: SISTEMUL CARDIOVASCULAR
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua boala arterială coronariană utilizând tehnici radionuclidice
Subiectul I: Imagistica de perfuzie a miocardului și a infarctului miocardic
Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini
A. Anatomia , fiziologia și fiziopatologia inimii și arterelor coronareB. Principiile perfuziei miocardului și imagistica SPECT inclusiv EKG-gated SPECTC. Radiofarmaceuticele utilizate curent pentru imagistica perfuziei miocardice și imagistica infarctului miocardicD. Principiile fiziologice și farmaceutice ale testelor de stres, adenozinei și dobutamineiE. Protocoalele utilizate pentru a evalua viabilitatea ischemiei și funcției miocarduluiF. Indicațiile imagisticii de perfuzie a miocardului și ale infarctuluiG. Rolul altor metode inclusiv testul de efort, ecocardiografie de stres și angiografie coronarianăH. Particularități în radioprotecțieI. Contraindicațiile examinării și alternative A. Pregătirea pacientului înainte de testB. Prepararea și măsurarea trasoruluiC. Execută testelor de stres cardiace folosind tehnici fiziologice și farmaceuticeD. Injectează trasoriE. Pregătește instrumentele pentru EKG-gated și achiziția SPECTF. Achiziția de imagini utilizând o tehnică optimă cunoscând posibilele eroriG. Tehnici de reconstrucție tomografică, analiza calitativă și cantitativă și tehnici de afișare cunoscând posibilele artefacte din imaginiH. Interpretarea imaginilorI. Rezultatul auditului și rezultatele scanărilorJ. Certificat de prim ajutor (ALS)K. Interpretează EKG-ul de repaus și decide dacă se poate face testul de efortL. Înțelege ce înseamnă un test de efort optim executatM. Capabilitatea de a informa pacientul despre posibilele efecte secundare, și durata acestora A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigațieB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteE. Arată deschidere la feedback-ul criticF. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevanteG. Înțelege îngrijorările paciențilorH. Dorește să explice pacienților de ce este nevoie de examinareI. Este deschis la discuții cu pacienții despre măsuri de reducere a riscului de ischemie cardiacă
Subiectul II: Ventriculografia radionuclidică
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua funcția ventriculară utilizând tehnici radionuclidice
Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini
A. Fiziologia și fiziopatologia cardiacăB. Principiile ventriculografiei radionuclidiceC. Radiofarmaceutice utilizate în ventriculografia radionuclidicăD. Indicațiile ventriculografiei radionuclidiceE. Rolul tehnicilor complementare: ecocardiogradia și ventriculografia cu contrast A. Pregătirea pacientului înainte de testB. Prepararea și măsurarea trasoruluiC. Executarea testelor de stres cardiace folosind tehnici fiziologice și farmaceuticeD. Injectează trasoriE. Pregătește instrumentele pentru EKG-gated și achiziția SPECTF. Achiziția de imagini utilizând o tehnică optimă cunoscând posibilele eroriG. Tehnici de reconstrucție tomografică, analiza calitativă și cantitativă și tehnici de afișare cunoscând posibilele artefacte din imaginiH. Interpretarea imaginilorI. Rezultatul auditului și rezultatele scanărilor A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigațieB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteE. Arată deschidere la feedback-ul criticF. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
SECȚIUNEA 5: SISTEMUL RESPIRATOR
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua patologiile pulmonare utilizând tehnici radionuclidice
Subiectul I: Embolia Pulmonară (EP)
Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini
A. Factori de risc și prezentarea clinică a PEB. Cunoștințe de bază ale perfuziei și ventilației pulmonareC. Indicațiile și dovezile ce susțin scintigrafia de perfuzie (VQ)D. Principiile scintigrafie de perfuzieE. Radiotrasori folosiți pentru sccintigrafia pulmonară de ventilație, incluzând Krypton, ^99m tc-DTPA și TechnegasF. Caracteristicile aerosolilor și sistemelor de furnizare a gazelorG. Rolul tehnicilor comparative angiografia pulmonară cu contrast și CTPAH. Contribuția dozării D-dimerilor, a ecografiei membrelor inferioare și a venografiei cu contrast pentru a facilita diagnosticul EPI. Particularități de radioprotecție A. Pregătirea pacientului pentru examinareB. Alegerea radiofarmaceuticului și a protocolului de achiziție optimC. Tehnici de administrare a radiofarmaceuticelor (injectabil/ inhalator)D. Realizarea achiziției utilizând o tehnică optimă, cunoscând posibilele capcane asociate studiuluiE. Procesare și vizualizare de imaginiF. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigațieB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteE. Arată deschidere la feedback-ul criticF. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
SECȚIUNEA 6: LIMFOSCINTIGRAFIA
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua drenajul limfatic regional utilizând tehnici radionuclidice
Subiectul I: Evaluarea limfedemului și localizarea ganglionului santinelă
Cunoștințe teoretice Competențe/ Abilități practice Atitudini
A. Anatomia și fiziologia sistemului limfaticB. Mecanisme de diseminare a tumorii și conceptul de nodul santinelăC. Cunoștințe generale despre radiofarmaceuticele utilizate în indentificarea nodului limfaticD. Indicațiile limfoscintigrafieiE. Examinări complementare de localizareF. Particularități de radioprotecție A. Pregătirea pacientului înaintea examinăriiB. Alegerea radiotrasoruluiC. Tehnica injectăriiD. Achiziția de imagini utilizând o tehnică optimă și cunoscând posibilele eroriE. Localizarea la piele a nodului santinelăF. Calibrarea și utilizarea gamma probe-uluiG. Efectuarea și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigațieB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteE. Arată deschidere la feedback-ul criticF. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
SECȚIUNEA 7: SISTEMUL NERVOS CENTRAL
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru evaluarea patologiilor sistemului nervos central (SNC) utilizând tehnici radionuclidice
Subiect: Imagistica sistemului nervos central
Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini
A. Cunoștințe de baza de neuroanatomie, neurofiziologie și neurochimieB. Radiofarmaceutice utilizate în mod curent în imagistica SNC și cele în curs de dezvoltareC. Indicații pentru scintigrafia de perfuzie cerebrală (rCBF) utilizând trasori precum HMPAOD. Indicații pentru imagistica funcției barierei hematoencefaliceE. Indicații pentru imagistica neuroreceptorilorF. Rolul tehnicilor comparative: ecografia, CX IRMG. Particularități ale radioprotecției A. Pregătirea pacientului înainte de testB. Alegerea radiofarmaceuticului și protocolului optimC. Prepararea radiotrasorului și verificarea radiotrasoruluiD. Injectarea radiofarmaceuticuluiE. Pregătirea aparaturii pentru achiziția SPECTF. Procesarea datelor, reconstrucția și cuantificarea imaginilorG. Interpretarea imaginilorH. Auditul studiului efectuatI. Înțelege care tehnica trebuie aplicată într-o situație particulară A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigațieB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteE. Arată deschidere la feedback-ul criticF. Apreciază importanța tinerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
SECȚIUNEA 8: SISTEMUL GASTROINTESTINAL
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru evaluarea patologiilor sistemului gastrointestinal utilizând tehnici radionuclidice
Subiectul I: Scintigrafia glandelor salivare
Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini
A. Anatomia, fiziologia și fiziopatologia glandelor salivareB. Principiile imagisticii folosind ^9m TcO4C. Indicațiile scintigrafiei de glande salivareD. Investigații complementareE. Particularități de radioprotecție A. Pregătirea pacientului pentru investigațieB. Prepararea și măsurarea trasoruluiC. Injectarea trasorului și stimularea glandelor salivareD. Achiziția de imagini utilizând o tehnică optimă cunoscând posibilele eroriE. Procesarea de date, afișarea de imagini și cuantificareF. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefacteleG. Rezultatul auditului și rezultatele scanărilor A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigațieB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteE. Arată deschidere la feedback-ul criticF. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Subiectul II: Tranzit esofagian și reflux gastroesofagian
Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini
A. Anatomia, fiziologia și fiziopatologia tranzitului esofagian și a sfincterului esofagian inferiorB. Principiile imagisticii motilitatiii esofagiene și a refluxului gastro-esofagian folosind ^99m Tc-coloid sau DTPAC. Indicațiile acestei examinăriD. Examinări comparative complementare, incluzând imagistica esofagiană și manometriaE. Particularități de radioprotecție A. Pregătirea pacientului pentru investigațieB. Prepararea și măsurarea trasoruluiC. Injectarea trasorului, instruirea și poziționarea pacientuluiD. Achiziția de imagini utilizând o tehnică optimă, cunoscând posibilele erori asociate studiuluiE. Procesarea de date, afișarea de imagini și cuantificareF. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefacteleG. Auditul rezultatelor scanărilor A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigațieB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteE. Arată deschidere la feedback-ul criticF. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Subiectul III: Hemoragii gastrointestinale și diverticulul Meckel
Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini
A. Anatomia și fiziopatologia hemoragiilor gastrointestinale și a diverticului MeckelB. Principiile de măsurare a sângerării gastrointestinale utilizând ^99m Tc-coloid sau legat de hematiiC. Principiile de detecție a diverticului Meckel utilizând ^99m TcO4D. Indicații pentru hemoragia gastrointestinală și diverticulul MeckelE. Examinări complementare comparative pentru detectarea surselor de hemoragie GI și diagnosticul diverticulului MeckelF. Particularități de radioprotecție A. Pregătirea pacienților înainte de testB. Pregătirea și administrarea radiofarmaceuticuluiC. Achiziția de imagini utilizând o tehnică optimă cunoscând posibilele eroriD. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefacteleE. Auditului rezultatelor scanărilor A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigațieB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteE. Arată deschidere la feedback-ul criticF. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Subiectul IV: Evaluarea funcției hepatice și splenice
Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini
A. Anatomia și fiziopatologia vascularizației hepatice, celulelor Kupffer și a splineiB. Radiofarmaceuticele folosite pentru a evalua funcția reticulului endothelial (RES) și posibilelor hemangioame hepaticeC. Măsurarea perfuziei hepatice, tehnica primei treceri, calcularea indicelui de perfuzie hepatică (HPI) și alegerea trasorului (^99m Tc-colloid sau ^99m TcO4)D. Evaluarea hipersplenismulul utilizând coloid sau hematii denaturateE. Examinări complementare comparative ale perfuziei hepatice, RES și funcției spleniceF. Particularități de radioprotecție A. Pregătirea pacientului înainte de examinareB. Alegerea radiofarmaceuticului și a protocolului corespunzătorC. Administrarea radiofarmceuticuluiD. Achiziția de imagini utilizând o tehnică optimă cunoscând posibilele eroriE. Procesarea datelor, calcularea indicelui de perfuzie hepatică HPI și afișarea imaginiiF. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefacteleG. Auditul rezultatelor scanărilor A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigațieB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteE. Arată deschidere la feedback-ul criticF. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Subiectul V: Funcția hepatobiliara
Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini
A. Spectrul clinic al afecțiunilor biliare, inclusiv cunoașterea procedurilor chirurgicaleB. Fiziologia și fiziopatologia formării bilei, veziculei biliare și funcția sfincterului OdiC. Cunoștințe de bază despre derivații ^99m Tc-HIDA și farmacologia analogilor de colecistokininaD. patologia biliară inclusiv cunoștințe despre proceduri chirurgicaleE. Utilizarea ^99m Tc-HIDA sau derivaților pentru a evalua:– obstrucția biliară,- colecistita acută,– fistula biliară,- diskinezia biliară,– disfuncția sfincterului Oddi,- refluxul biliar duodenogastricF. Metode alternative pentru evaluarea tractului biliarG. Particularități de radioprotecție A. Pregătirea pacientului înainte de examinareB. Prepararea și măsurarea radiofarmaceuticuluiC. Alegerea protocolului de achiziție și administrarea radiofarmaceuticuluiD. Achiziția de imagini utilizând o tehnică optimă cunoscând posibilele eroriE. Sincronizarea administrării agentului de stimulare a contracției veziculei biliareF. Procesarea datelor și cuantificarea funcției veziculei biliareG. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefacteleH. Auditul rezultatelor scanărilor A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigațieB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteE. Arată deschidere la feedback-ul criticF. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
SECȚIUNEA 9: INFECȚIE/INFLAMAȚIE
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru evaluarea focarelor de infecție/ inflamație utilizând tehnici radionuclidice
Subiectul I: Scintigrafia focarelor de infecție sau inflamație
Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini
A. Cunoștințe de baza despre infecție/inflamație inclusiv mecanisme celulareB. Manifestări clinice ale infecțiilor cu punct de plecare necunoscutC. Radiofarmaceutice utilizate pentru infecții/inflamațiiD. Indicațiile utilizării trasorilor radioactivi utilizați în infecțiile oculte sau a inflamațiilorE. Examinări complementareF. Particularități de radiprotecție A. Pregătirea pacientuluiB. Alegerea protocolului de achiziție și a radiofarmaceuticului corespunzătorC. Prepararea (incluzând tehnici de marcare celulară) și administrarea radiotrasoruluiD. Efectuarea examinării asigurând o tehnică bună și dezvoltând recunoașterea capcanelor asociate studiuluiE. Procesarea și vizualizarea imaginilorF. Interpretarea imaginilor unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigațieB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteE. Arată deschidere la feedback-ul criticF. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
SECȚIUNEA 10: ONCOLOGIE – IMAGISTICA TUMORILOR CU RADIONUCLIZI
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru evaluarea neoplaziilor utilizând tehnici radionuclidice
Subiect 1: Imagistica tumorală
Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini
A. Cunoștințe de baza privind biologia, metabolismul și metastazarea tumorilorB. Caracteristicile tumorilor solide și a malignităților hematologiceC. Principiile localizării tumoraleD. Radiofarmaceutice folosite pentru detecția tumorilorE. Cunoștințe despre protocoalele de imagistica incluzând scintigrafia de corp întreg SPECT și SPECT/CTF. Rolul tehnicilor imagistice complementare: CT și IRMG. Particularități de radioprotecție A. Pregătirea pacientului înaintea examinăriiB. Pregătirea și măsurarea radiofarmaceuticuluiC. Injectarea radiofarmaceuticuluiD. Achiziția de imagini utilizând o tehnica optimă cunoscând posibilele eroriE. Reconstrucția de imagini și vizualizarea acestoraF. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefacteleG. Revizuirea datelor secvențiale despre pacienți și comparația cu alte metode de evaluare A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigațieB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteE. Arată deschidere la feedback-ul criticF. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
SECȚIUNEA 11: TEHNICI IMAGISTICE HIBRIDE CE INCLUD MEDICINA NUCLEARĂ ȘI TOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂ
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a cunoaște modul de lucru cu imagistica secțională utilizând scanarea CT în contextul PET-CT-ului și al SPECT-CT-ului.
Subiect: Scanarea CT în contextul PET-CT -ului și al SPECT-CT -ului
Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini
A. Anatomia secțională și variantele normale evidențiate CT.B. Cunoștințe de bază de imagistică CTC. Aparatura CT, PET-CT și SPECT-CTD. Protocoale CT pentru PET-CT și SPECT-CT și modul în care acestea diferă de CT-ul diagnostic.E. Indicațiile, contraindicațiile, complicațiile și principiile de utilizare a substanțelor de contrast CT cu administrare gastro-intestinală și intravenoasă.F. Principiile de co-înregistrare a imaginilor CT cu PET și SPECT și alte tehnici procesare post-achiziție de imagine CT.G. Indicații ale examinării CT pentru: creier, cap și gât, torace, abdomen și pelvis, sistem musculoscheletal și vascular.H. Aspecte legate de radioprotecție în imagistica CTI. Aspecte legale asociate cu imagistica CT A. Pregătirea pacientului înainte de examinareB. Evaluarea necesității și/sau contraindicațiilor pentru substanțe de contrast CT și tratamentul complicațiilor.C. Evaluarea calității imaginii CT și identificarea de artefacte.D. Interpretarea achizițiilor unui număr suficient de studii SPECT-CT și / sau PET-CT pentru a evalua utilitatea, surse de eroare, variante normale și artefacte, inclusiv abilitatea (i) de a corela modificări detectate PET/SPECT cu anumite structuri anatomice, (ii) de a integra aspectul CT în evaluarea semnificației constatărilor PET sau SPECT, și (iii) de a recunoaște modificări CT care nu se asociază cu captarea radiotrasorului.E. Revizuirea datelor secvențiale despre pacienți și compararea cu alte metode de evaluare. A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale și a pacientului înainte de investigațieB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientC. Apreciază importanta raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniD. Recunoaște limitările imagistice ale CT-ului utilizat pentru PET-CT și SPECT-CT și necesitatea unei opinii sau a unei examinări radiologice suplimentare acolo unde este necesar.E. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
SECȚIUNEA 12: EXAMINAREA PET
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a cunoaște modul de lucru PET-CT
Subiect I: Examinarea PET - noțiuni de bază
Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini
A. Metode de producere și dezintegrare a radionuclizilor pozitronici utilizați în PETB. Metode de analiză compartimentaleC. Matematica și fizica aplicată teoriei trasorilor utilizați în PET, modelarea cineticii trasorilor și tehnici imagistice cantitativeD. Radiofarmacia trasorilor utilizați în PETE. Principii fiziologice ale tehnicilorF. Dozimetrie a diferiților trasori utilizațiG. Aspecte legale asociate cu trasoriiH. Metode de măsurare a activității trasorilor și aparatura de scanareI. Erori asociate cu măsurătorile cantitativeJ. Cunoștințe despre gamma camera și sistemul dedicat PET K. Metode de achiziție a imaginilor PET A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale și a pacientului înainte de investigațieB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniD. Recunoaște limitările imagistice ale CT-ului utilizat pentru PET-CT și SPECT-CT și necesitatea unei opinii sau a unei examinări radiologice suplimentare acolo unde este necesar.E. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Subiectul II: PET-CT în oncologie
Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini
A. Cunoștințele de bază – metabolism tumoralB. Trasori PET utilizați pentru detectarea tumorii, inclusiv FDG și metioninăC. Variații fiziologice în distribuția trasorului în întregul corp sau în anumite localizări.D. PET-CT în diagnosticul tumorilor, de ex noduli pulmonariE. PET-CT în stadializarea tumorii, de ex cancer pulmonar, limfom, tumori cu cellule germinale, etc.F. PET-CT în detectarea bolii recurente, de ex cancer colorectal.G. Rolul PET-CT comparativ cu alte metode imagistice, inclusiv CT și IRM.H. Probleme legate de radioprotecție A. Pregătirea pacientului înainte de examinareB. Pregătirea și măsurarea radiotrasoruluiC. Injectarea radiotrasoruluiD. Metode de scanare și manipulare de dateE. Reconstrucție de imagini și vizualizareF. Interpretarea imaginilor unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefacteleG. Revizuirea datelor secvențiale despre pacienți și compararea cu alte metode de evaluare. A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale și a pacientului înainte de investigațieB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniD. Recunoaște limitările imagistice ale CT-ului utilizat pentru PET-CT și SPECT-CT și necesitatea unei opinii sau a unei examinări radiologice suplimentare acolo unde este necesar.E. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Subiectul III: PET- CT în neuropsihiatrie
Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini
A. Noțiuni de bază în neurofiziologie, neurochimie și neuroanatomie secționalăB. Trasori PET utilizați în imagistica cerebralăC. Variații normale ale distribuției trasorului PET în imagistica cerebralăD. Rolul PET în diagnosticul bolilor neurologice frecvente, precum epilepsia și demențaE. Examinarea PET în evaluarea tumorilor cerebraleF. Rolul PET comparativ cu alte tehnici imagistice, inclusiv CT și IRMG. Particularități de radioprotecție A. Pregătirea pacientului înainte de examinareB. Pregătirea și măsurarea radiotrasoruluiC. Injectarea radiotrasoruluiD. Metode de scanare și manipulare de dateE. Reconstrucție de imagini și vizualizareF. Interpretarea imaginilor unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefacteleG. Revizuirea datelor secvențiale despre pacienți și compararea cu alte metode de evaluare. A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale și a pacientului înainte de investigațieB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniD. Recunoaște limitările imagistice ale CT-ului utilizat pentru PET-CT și SPECT-CT și necesitatea unei opinii sau a unei examinări radiologice suplimentare acolo unde este necesar.E. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Subiectul IV: PET- CT în cardiologie
Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini
A. Anatomie coronariană și cardiac, fiziologie și fiziopatologie cardiacăB. Evaluarea ischemiei cardiace utilizând ^82 Rb, ^13 N-amoniu, ^15 O-apaC. FDG PET pentru evaluarea viabilității miocarduluiD. Controlul și monitorizarea metabolismului glucozei pentru injectarea FDGE. Principiul pentru testul de stres farmacologicF. Variațiile normale ale distribuției FDG la nivel cardiacG. Rolul PET în comparație cu celelalte teste imagistice, incluzând ecocardiografia de stres și angiografia coronarianăH. Particularități de radioprotecție A. Pregătirea pacientului înainte de examinareB. Pregătirea și măsurarea radiotrasoruluiC. Realizarea testului de efort cardiologie utilizând tehnici farmacologiceD. Injectarea de FDG, NH_3 și orice alți trasori noiE. Producerea de imagini de perfuzie cu parametri și calcularea rezultatelor numericeF. Interpretarea imaginilor unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefacteleG. Revizuirea datelor secvențiale despre pacienți și compararea cu alte metode de evaluare. A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale și a pacientului înainte de investigațieB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniD. Recunoaște limitările imagistice ale CT-ului utilizat pentru PET-CT și SPECT-CT și necesitatea unei opinii sau a unei examinări radiologice suplimentare acolo unde este necesar.E. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
SECȚIUNEA 13: PEDIATRIE
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua patologiile pediatrice utilizând tehnicile radionuclidice
Subiectul: Imagistica pediatrică utilizând radionuclizi
Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini
A. Noțiuni de bază privind creșterea și dezvoltarea copiilor, cunoașterea particularităților captării radiotrasorului la nivelul organelor imatureB. Indicațiile specifice ale examinărilor radionuclidice la copil, în special imagistica tractului renal, biliar și a sistemului ososC. Rolul tehnicilor comparative complementare: ecografia, CT, IRMD. Cunoștințe de legislație privind efectuarea examinărilor la pacienții pediatriciE. Principiile consimțământului informat la copilF. Particularități de radioprotecție adaptate la pacientul pediatricG. Cunoașterea de aspecte ale Protecției Copilului A. Pregătire generală a copilului pentru examinare.B. Pregătirea specifică a copilului pentru anumite examinări.C. Alegerea dozei de radiofarmaceutic și protocolul de achiziție a imaginii corespunzătoare pentru copil.D. Utilizarea de tehnici de injectare adecvate pentru copii.E. Realizarea fiecărei etape a scanării la copii.F. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele examinărilor efectuate la copiiG. Auditul rezultatelor scanărilorH. Menținerea unui mediu sigur A. Recunoaște importanța evaluării documentelor medicale și a pacientului înainte de investigațieB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteE. Arată deschidere la feedback-ul criticF. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevanteG. Arată interes în problemele de siguranță și sănătateH. Conștientizează problemele de Protecția Copilului

C.TERAPIE

Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a indica, administra și monitoriza utilizarea radiofarmaceuticelor pentru terapie
Subiectul 1: Terapia cu ^131 I în tireotoxicoza
Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini
A. Tabloul clinic și diagnosticul tireotoxicozeiB. Cauze de tirotoxicoza incluzând boala tiroidiană autoimună, nodul tiroidian toxic unic, gușă multinodulară toxică, etcC. Tratamentul medicamentos în tireotoxicozaD. Selecția pacienților pentru terapia cu ¹³¹I pentru tirotoxicoza și conștientizarea opțiunilor alternative de tratamentE. Factori legali și de mediu care reglementează utilizarea terapiei cu ^131I în tireotoxicozaF. Particularități de radioprotecție A. Obține consimțământul informat pentru terapieB. Oferă instrucțiuni de radioprotecție corespunzătoare pentru pacient, îngrijitor și membrii familieiC. Abilitatea de a evalua prezența și de a trata boala oftalmica distiroidianăD. Instruiește pacientul când să își oprească medicația antitiroidianăE. Evaluează și administrează doza potrivită de ^131IF. Evaluează răspunsul la terapieG. Auditul rezultatului terapiei A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale și a pacientului înainte de investigațieB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă și precisă a rezultatelor către clinicieniD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteE. Arată deschidere la feedback-ul criticF. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Subiectul II: Sinovectomia radionuclidică
Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini
A. Anatomia articulațiilor și patogeneza artritei inflamatoriiB. Principiile de sinovectomie radionuclidica folosind ^90 Y-colloid, ¹⁸⁶Re-sulfid și ^160 Er-citrat.A. C. Selecția pacienților pentru sinovectomia radionuclidica și conștientizarea opțiunilor alternative de tratament.C. Cunoașterea eficacității și a potențialelor complicații ale tratamentului.D. Problemele legate de radioprotecție A. Obținerea consimțământului informat pentru terapieB. Furnizarea de instrucțiuni adecvate de radioprotecție pacienților / însoțitorilorC. Măsurarea și extracția radiofarmaceuticuluiD. Realizarea injectării intra-articulare de radiofarmaceuticE. Utilizarea intraarticulară a corticosteroizilor acolo unde este cazulF. Asigurarea imobilizării adecvate a membrului injectat pentru a preveni absorbția limfatică.G. Monitorizarea răspunsului și a toxicității.H. Auditul rezultatului tratamentului A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigațieB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteE. Arată deschidere la feedback-ul criticF. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Subiect III: ^32 P în tratamentul policitemiei rubra vera și a trombocitemiei esențiale
Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini
A. Caracteristicile clinice ale policitemia rubra vera (PRV) și trombocitemiei esențiale (ET)B. Principii de radiobiologie în terapia radionuclidica tintitaC. Natura terapiei cu ^32 PD. Selecția pacientului pentru terapia ^32 P în PRV și ET, inclusiv conștientizarea opțiunilor alternative de tratament.E. Cunoașterea eficacității și a potențialelor complicații ale tratamentului.F. Problemele legate de radioprotecție A. Obținerea consimțământului informat pentru terapieB. Furnizarea de instrucțiuni adecvate de radioprotecție pacientului / însoțitoruluiC. Măsurarea și extracția radiofarmaceuticuluiD. Injectarea de ^32 P.E. Monitorizarea răspunsului și toxicității.F. Auditul rezultatului tratamentului A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigațieB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteE. Arată deschidere la feedback-ul criticF. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Subiectul IV: Terapia sursă pentru tratamentul bolii maligne avansat local sau metastatic
Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini
A. Principii de radiobiologie în terapia oncologicăB. Caracteristicile radionuclizilor terapeutici.C. Tumori care pot fi supuse unui tratament cu terapie radionuclidica tintita.D. Radiofarmaceuticele aprobate pentru terapie țintită, inclusiv ^131 I, ^89 Strontiu, ^131 I-MIBG și ^90 Y-Octreotid.E. Selectarea pacientului, incluzând caracterul adecvat al tratamentului și conștientizarea opțiunilor alternative de tratament.F. Factori legislativi și factori de mediu, inclusiv fizica radioprotecțieiG. Sisteme de administrare terapeutică a radiofarmaceuticelorH. Principii de dozimetrie pre-și postterapeutică A. Obținerea consimțământului informat pentru terapieB. Furnizarea de instrucțiuni adecvate de radioprotecție a paciențilorC. Pregătirea pacientuluiD. Măsurarea și elaborarea radiofarmaceuticuluiE. Injectarea radiofarmaceutic folosind sistemul de administrare adecvat.F. Monitorizarea semnelor vitale postterapieG. Răspunsul și monitorizarea toxicității.H. Auditul rezultatelorI. Calcule de doză, de pre și post tratament A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigațieB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteE. Arată deschidere la feedback-ul criticF. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante

(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ NUCLEARĂ a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ SPORTIVĂ1.1.DEFINIȚIEMEDICINA SPORTIVĂ este specialitatea medicală clinică și academică ce:– susține marea performanță sportivă în condițiile păstrării integrității fizice a sportivilor– realizează dirijarea medicală a antrenamentului– studiază adaptările fiziologice ale organismului la efortul fizic– eliberează avizul medico-sportiv, act medico-legal– tratează și recuperează patologia sportivă– utilizează medicația și suplimentele specifice sportului de performanță– combate dopajul– contribuie la cercetarea științifică în domeniul fiziologiei efortului fizic– fundamentează din punct de vedere biologic exercițiul fizic ca actor sanogenetic– promovează exercițiul fizic ca mijloc de creștere a calității vieții– previne bolile cronice datorate sedentarismului– asigură asistența medico-sportivă la sportivii cu dizabilități

NUMĂRUL TOTAL DE ANI 4 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 12
MODULUL 1 MEDICINA SPORTIVĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 12 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână
MODULUL 2 MEDICINA FIZICĂ ȘI DE REABILITARE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 6 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână
MODULUL 3 ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 6 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână
MODULUL 4 MEDICINĂ INTERNĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână
MODULUL 5 CARDIOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână
MODULUL 6 CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână
MODULUL 7 ECODIAGNOSTIC MUSCULO-SCHELETAL
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână
MODULUL 8 ELECTROMIOGRAFIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 4 ore/săptămână
MODULUL 9 NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână
MODULUL 10 MEDICINĂ DE URGENȚĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână
MODULUL 11 ACTIVITATE PRACTICĂ LA BAZE SPORTIVE ȘI LOTURI OLIMPICE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 5 luni și 2 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 12 BIOETICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 SĂPTĂMÂNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână
Total ore pregătire teoretică 800 ore
Total ore pregătire practică Conform contractului de muncă individual
1.2.DURATA: 4 aniCurriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20 – 30%, restul de 70 – 80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.1.3.STRUCTURA STAGIILOR1.3.1.Stagiul de Medicină Sportivă: 1 an (anul I)1.3.2.Stagiul de Medicină fizica și de Reabilitare: 6 luni (anul II)1.3.3.Ortopedie și traumatologie: 6 luni (anul II)1.3.4.Medicină internă: 3 luni (anul III)1.3.5.Cardiologie: 3 luni (anul III)1.3.6.Cardiologie pediatrică: 2 luni (anul III)1.3.7.Ecodiagnostic neuro-musculo-scheletal: 2 luni (anul III)1.3.8.Electromiografie: 2 luni (anul III)1.3.9.Nutriție și boli metabolice: 3 luni (anul IV)1.3.10.Medicină de Urgență: 3 luni (anul IV)1.3.11.Bioetica: 2 săptămâni (anul IV)1.3.12.Activitate practică la baze sportive și loturi naționale: 5,5 luni (anul IV)

Anul I Anul II Anul III Anul IV
1.3.1 1.3.2 1.3.3 1.3.4 1.3.5 1.3.6 1.3.7 1.3.8 1.3.9 1.3.10 1.3.11 1.3.12

1.4.CONȚINUTUL STAGIILOR + 
MODULUL DE MEDICINĂ SPORTIVĂNr. Ore curs: 200Nr. Ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual + 
Tematica cursuri1.Curs introductiv în Medicina Sportivă2.Clasificarea eforturilor. Surse de energie3.Contracția musculară – baze fiziologice și biochimice4.Fiziologia și biochimia efortului sportiv5.Modificări imediate și tardive induse de efortul fizic la nivelul aparatului respirator6.Modificări imediate și tardive induse de efortul fizic la nivelul aparatului cardio-vascular7.Răspunsul neuro-muscular în efortul fizic8.Modificări hormonale induse de efort9.Capacitatea de efort10.Evaluare funcțională și testarea capacității de efort11.Biotipul constituțional. Factorii performanței sportive12.Principiile antrenamentului sportiv13.Selecția și orientarea medico-sportivă în sport14.Evaluarea dezvoltării fizice la sportivi15.Deficiențe fizice16.Cordul sportiv17.Modificări EKG adaptative și patologice în sportul de performanță18.Riscul cardio-vascular și Moartea subită cardiacă la sportivi19.Forma sportivă – starea de start20.Pregătirea biologică de concurs21.Refacerea în sportul de performanță22.Alimentația la sportivi23.Farmacologie sportivă (medicație susținere/refacere)24.Dopingul în sport. Tehnici utilizate în controlul doping25.Aparatul digestiv în practica medico-sportivă. Ficatul de efort26.Aparatul renal în practica medico-sportivă. Rinichiul de efort27.Antrenamente și competiții la altitudine medie28.Aclimatizare la altitudini mari29.Antrenamente și competiții în condiții de variații de fusuri orare30.Adaptarea organismului sportiv la condiții climaterice deosebite31.Oboseala patologică acută și cronică în sport32.Bioritmurile în sport33.Traumatologia sportivă – leziuni acute și de suprasolicitare34.Priorități în reabilitarea traumatismelor sportive35.Investigația psihologică la sportivi36.Dirijarea medico-sportivă a antrenamentului. Testele de teren37.Colaborarea medic – antrenor în dirijarea antrenamentului38.Genetica în sport39.Aspecte imunologice în sport40.Investigațiile radiologice și imagistice la sportivi41.Sportul la diverse vârste (copii, juniori, vârsta a III-a și a IV-a)42.Femeia și sportul.43.Contraindicații temporare și definitive în sportul de performanță44.Avizul medico-sportiv: diagnostic, indicații-contraindicații45.Prescrierea exercițiului pentru sănătate. EPH.46.Coduri etice în Medicina Sportivă + 
Barem activități practice:● Anamneza medico-sportivă inițială și periodică 100● Somatoscopia (examenul clinic al dezvoltării fizice) 100● Somatometria (examenul paraclinic al dezvoltării fizice) 100● Determinarea compoziția corporală (metoda celor 5 plici de țesut adipos) 100● Dinamometrie (determinarea forței musculare) 100● Miotonometria (evaluarea tonusului muscular) 100● Proba Ruffier 50● Proba clino-ortostatică Schellong 100● Proba Martinet 50● Proba Flack 100● Calcularea costului energetic al exercițiului fizic și a substratului utilizat 50● Interpretarea EKG de repaus și efort la sportivi 100● Electroencefalografia EEG la sportivi 20● Electromiografia EMG la sportivi 50● Examenul clinic ortopedic al sportivului 100● Spirometrie 50● Evaluarea capacității aerobe de efort (spiroergometrie, Testul INMS) 200● Evaluarea capacității anaerobe cu cicloergometru (testul Wingate, testul Travaliului Total Realizat) 200● Testul Sargent 50● Testul Bosco 50● Interpretarea testărilor de acid lactic și echilibrului acido-bazic intra și post-efort 50● Elaborarea avizului medico-sportiv 200● Scheme de refacere în diverse probe sportive 100● Scheme terapeutice energotrope și trofotrope 100● Verificarea jurnalului de auto-control 100● Alcătuirea zilnică a rației alimentare după specificul efortului 100● Scheme de recuperare adaptate cazului 100● Prezentare de cazuri 20● Prezentare de referate 10 + 
MODULUL DE MEDICINĂ FIZICĂ ȘI DE REABILITARENr. ore curs: 100Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual + 
Tematică cursuri1.Domeniul de competență în MFR2.Diagnosticul în MFR3.Electrodiagnosticul4.Proceduri specifice de MFR - totalitatea agenților fizici cu efecte terapeutice.5.Kinetologia; Analiza mersului; Analiza mișcării; Posturografia, Podologia, etc6.Orteze și proteze.7.MFR și sportul; MFR și sporturile la persoanele cu dizabilități8.Balneologia în MFR (Factori Naturali Terapeutici și Cura Balneară).9.MFR la persoanele cu afecțiuni musculoscheletale, inclusiv de țesuturi moi (ex: fibromialgia, sdr. de oboseală cronică, etc) și cu boli profesionale musculoscheletale10.MFR la persoanele cu afecțiuni ale coloanei vertebrale (inclusiv dorso-lombo-sacralgice)11.MFR la persoanele cu leziuni posttraumatice ale trunchiului și membrelor12.MFR la persoanele cu afecțiuni inflamatorii și autoimune (ex: PR, LES, SA, SASN, etc.)13.MFR la persoanele cu intervenții chirurgicale ortopedice reconstructive14.MFR la persoanele cu sindromul dureros complex regional (CRPS)15.MFR la persoanele cu durere cronică16.Evaluarea dezvoltării copilului: dezvoltarea psihomotorie, mobilitatea, dezvoltarea senzorială și cognitivă. Testarea și evaluarea stadiilor de dezvoltare.17.Fiziopatologia în dezvoltarea sistemului locomotor. Interacțiuni între creștere și anomalii din structurile musculo-scheletice și ale articulațiilor.18.Malformații congenitale ale sistemului musculo-scheletic (coloana vertebrală, membre, agenezie scheletică, aplazie și displazie congenitală, displazie de șold, picior strâmb, alte malformații ale piciorului).19.Tulburări de creștere.20.Inegalități ale membrelor inferioare.21.Scolioze idiopatice, congenitale și secundare. + 
Barem activități practice● Bilanț articular● Bilanț muscular● Interpretare de Radiografii ale sistemului osteoarticular● Interpretare Computer tomograf● Interpretare de Rezonanță magnetică● Infiltrații intraarticulare și periarticulare● Evaluarea mersului și a posturii● Buletin de analize factori naturali terapeutici + 
MODULUL DE ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIENr. Ore curs: 100Nr. Ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual + 
Tematica cursuri1.Fiziologia și fiziopatologia musculară și articulară2.Fiziologia și patologia tendonului3.Osificarea. Formarea calusului.4.Entorsă de genunchi.5.Entorsă de gleznă.6.Entorsă de pumn, umăr.7.Luxații – generalități: umăr, acromio-clavicular, cot8.Luxații șold9.Fracturi, luxații coloană vertebrală10.Fracturile membrului superior11.Fracturile membrului inferior12.Fracturi de bazin13.Deficiențe fizice ale coloanei vertebrale (cifoze, scolioze).14.Patologia lombo-sacrată15.Artroze16.Entezite-miozite17.Osteocondroze18.Periartrita scapulo-humerală19.Principii de tratament ale fracturilor20.Principii de tratament în bolile degenerative ale aparatului locomotor. + 
Barem activități practice● Reducerea și imobilizarea fracturii extremității distale de radius (3)● Reducerea și imobilizarea fracturii bimaleolare (5)● Reducerea și imobilizarea luxației de umăr (5)● Reducerea luxației de cot (3)● Aparat gipsat cu cameră liberă în fractura de calcaneu (3)● Toaleta chirurgicală a plăgilor în urgență (10)● Vizionare-alungire tendon achilian (5)● Vizionare-cura chirurgicală fractură de rotulă (5)● Vizionare-capsulotomia post genunchi (5)● Vizionare-artrodeza tibio-astragalian (5)● Vizionare-osteosinteza cu tije (5)● Vizionare-osteosinteza cu placa și șuruburi (5)● Examenul clinic al bolnavului de ortopedie și traumatologie (30)● Examinarea unui bolnav cu: Deformații congenitale (4) Osteocondrodistrofii (2) Osteomielita (2) Afecțiuni reumatismale (5) Cifoze-scolioze (10) Picior strâmb congenital (5) Traumatisme ale aparatului locomotor (2)● Demonstrații: Aparat gipsat (30) Mulaje (30) + 
MODULUL DE MEDICINĂ INTERNĂNr. Ore curs: 50Nr. Ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual + 
Tematica cursuri1.Pneumonii microbiene și virale.2.Astm bronșic3.Pleurezii4.Edemul pulmonar5.Valvulopatii6.Tulburările de ritm ale inimii7.Tulburările de conducere ale inimii8.Cardiomiopatia9.Cardiopatia ischemică10.Tromboembolii11.Hipertensiunea arterială12.Glomerulonefrite acute, rapid progresive și cronice13.Litiaza renală14.Sindromul nefrotic15.Cistita acută16.Ulcerul gastric și duodenal17.Enterocolitele (infecțioase, de stres)18.Icterele19.Hepatite acute și cronice20.Litiaza biliară21.Pancreatitele22.Hemoragiile digestive23.Anemiile24.Reumatism poliarticular.25.Colagenoze26.Osteoporoza27.Manifestări viscerale endocrine.28.Infecții stafilococice și streptococice29.T.B.C. primar și secundar. + 
Barem activități practice– Interpretare examen radiologic: 30– Interpretare rezultate explorări respiratorii: 10– Interpretare ECG, apexograma, carotidograma: 20– Interpretare echocardiografie: 10– Interpretare echografie abdominală: 10– Interpretare și efectuare oscilometrie: 5– Tehnici de resuscitare cardio-respiratorie: 10– Interpretarea rezultatelor de diagnostic periferic: 20– Interpretare explorări funcționale renale, hepatice, gastrice: 50– Alcătuirea regimului alimentar: 5– Interpretarea antibiogramei: 10 + 
MODULUL DE CARDIOLOGIENr. ore curs: 50Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual + 
Tematică cursuri1.Fiziologia aparatului cardiovascular2.Locul examenului clinic în cardiologia modernă - 2 ore3.Explorarea radiologică (convențională) a aparatului cardiovascular și Tehnici moderne imagistice (CT, RMN)4.HTA primară și secundară - 2 ore5.Valvulopatiile mitrale aortice, tricuspidiene, pulmonare – 2 ore6.Cardiopatiile congenitale ale adultului - 2 ore7.Riscul cardiovascular – 2 ore8.Boala cardiacă ischemica dureroasă și nedureroasă - 2 ore9.Tulburările de ritm – 2 ore10.Tulburările de conducere - etiopatogenie, diagnostic, tratament - 2 ore11.Patologia miocardului; miocardite și cardiomiopatii – 2 ore12.Patologia pericardului - 2 ore13.Șocul cardiogen – 2 ore14.Traumatismele cardiovasculare - 2 ore15.Bolile cardiovasculare la grupe speciale (tineri, vârstnici) – 2 ore16.Cordul atletic - 1 oră17.Sincope: fiziopatologie, diagnostic, tratament18.Moarte subită: cauze și mecanisme, clinica morții subite, diagnostic, prevenirea morții subite, evoluție și prognostic19.Reanimarea cardio-respiratorie: organizarea, personal, dotare, metodologia reanimării cardio-respiratorii, evaluarea reanimării, tratamentul postreanimare20.Electrocardiografia + 
Barem activități practice1.Interpretarea unei electrocardiograme: stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului, hipertrofiiie atriale și ventriculare, modificările electrocardiogramei în cardiomiopatii, cardiopatia ischemică etc, tulburări de ritm cardiac, tulburări de conducere, indicațiile, tehnica și interpretarea probei EKG de efort2.Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică3.Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie, defibrilarea și cardioversia, denudare venă antebraț, resuscitare cardiacă + 
MODULUL DE CARDIOLOGIE PEDIATRICĂNr. ore curs: 40Nr. Ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual + 
Tematică cursuri1.Semiologia cardiovasculară pediatrică (anamneză, examen fizic)2.Evaluarea performanței miocardice3.Defectul septal atrial4.Defectul septal ventricular5.Canalul arterial persistent6.Canalul atrioventricular7.Atrezia de valvă tricuspidă8.Transpoziția de vase mari corectată anatomic9.Trunchiul arterial comun10.Stenoza aortică11.Stenoza pulmonară12.Patologia aparatului mitral13.Anomalii ale arterelor coronare (ALCAPA, etc.)14.Hipertensiunea arterială pulmonară15.Sincopa16.Moartea subită17.Cardiomiopatii (CMD/Miocardite, CMH, CMR, CM prin noncompactare, displazie aritmogenă de VD)18.Endocardite19.Pericardite20.Reumatismul articular acut21.Hipertensiunea arterială sistemice22.Afectarea cardiacă în boli extracardiace + 
Barem activități practice● Efectuarea examenului clinic cardiologic pediatric● Determinarea tensiunii arteriale● Determinarea saturației periferice în oxigen.● Suportul vital de bază – participă la manoperele de resuscitare în cadrul echipei – sub supravegherea coordonatorului.● Efectuarea testului de mers de 6 minute● Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic (sesizarea anomaliilor către medicul îndrumător).● Montare și interpretare Holter-ECG● Montare și interpretare Holter-TA● Tehnica efectuării și interpretarea testului Schellong● Tehnica efectuării testului de efort și interpretarea testului de efort + 
MODULUL DE ECODIAGNOSTIC MUSCULO-SCHELETALNr. ore curs: 40Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual + 
Tematică cursuri1.Generalități despre ecografie și sonde2.Anatomia ecografică a aparatului locomotor3.Indicații ale examinării ecografice4.Revărsate articulare, tenosinovite5.Examinarea canalului carpian, tarsian6.Examinarea ecografică a piciorului în încărcare7.Examinarea ecografică a țesuturilor moi – mușchi, ligamente, tendoane, burse, aponevroze8.Examinarea ecografică a umărului rupturile coafei rotatorilor9.Examinarea ecografică a genunchiului leziuni ligamentare, meniscale, capsulare, sinoviale10.Rupturile tendoanelor - achileean, rotulian, cvadricipital, bicipital11.Hematoamele și revărsatele intra-articulare12.Examinarea ecografică a tumorilor de țesut moale – localizare, măsurători, monitorizare. + 
Barem activități practice● Interpretare de ecografii musculo-scheletale + 
MODULUL DE ELECTROMIOGRAFIENr. ore curs. 40Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual + 
Tematica cursuri1.Introducere. Investigația electronică neuromusculară.2.Principii de neuro-electro-fiziologie. Unitatea motorie. Neuronul. Joncțiunea neuromusculară. Fibra musculară. Arhitectura unității motorii. Tipurile de fibre nervoase.3.Inervația radiculară, tronculară, miotomală4.Leziuni de nervi periferici5.Tehnici clasice de electrodiagnostic.6.Aparatura de electromiografie7.Electromiografia-semiologie. Activitate spontană, potențialul de uitate motorie, recrutarea, EMG de fibră unică.8.Electro-mio-neurografia - principii generale: studii de conducere nervoasă motorie, studii de conducere nervoasă senzitivă-tehnică anti-dromica și orto-romica, studiul reflexelor - unda F, unda A, reflexul H, reflexul de clipire, stimularea repetativă9.Biofeed-back electromiografic10.Metode cantitative în electromiografie – EMG kineziologică: stimularea magneto-electrică, patologia EMG (leziuni focale ale nervilor. Polineuropatii. Neuronopatii, Miopatii, Tulburări ale transmiterii neuro-musculare + 
Barem activități practice● Interpretare de Electromiografii - 50 + 
MODULUL DE NUTRIȚIE ȘI DIABETNr. ore curs: 50Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual + 
Tematica cursuri1.Principiile alimentației sănătoase, comportament alimentar2.Principii de dietoterapie3.Tulburări de nutriție, tulburări de comportament alimentar (inclusiv triada atletelor)4.Metabolismul intermediar și energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor5.Tulburările echilibrului hidro-electrolitic și acido-bazic6.Obezitatea - diagnostic, clasificare, epidemiologie, etiopatogeneza, managementul obezității, factor de risc în patologie7.Dislipidemiile – nozologie, screening, diagnostic, etiopatogeneza, managementul dislipidemiilor8.Sindromul X metabolic, evaluarea și managementul riscului cardiovascular9.Principiile studiului epidemiologic + 
Barem activități practice– Evaluarea stării de nutriție, antropometrie, perimetre– Crearea unui regim alimentar zilnic– Calculul cheltuielilor energetice zilnice– Elaborarea planurilor de intervenție nutrițională (în diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, denutriție și hipovitaminoze, hiperuricemii)– Explorarea echilibrului acido bazic și hidro-electrolitic – tehnică și interpretare– Tehnica ședințelor de educație individuală și de grup– Principii de gastrotehnie– Ancheta alimentară– Screeningul familial în bolile metabolice– Metodologia cercetării epidemiologice + 
MODULUL DE MEDICINĂ DE URGENȚĂNr ore curs: 50Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual + 
Tematica cursuri1.Suportul primar al vieții (BLS)2.Suportul avansat al vieții (ACLS, ATLS)3.Disritmii – atitudine și urgență4.Înecul5.Electrocutarea6.Hipotermia7.Arsuri8.Degerături9.Șocul termic10.Înțepături, mușcături insecte, animale11.Anafilaxia – Șoc anafilactic12.Comă - atitudine în urgență13.Intoxicații acute – măsuri generale de eliminare a toxicului, atitudine de urgență14.Probleme legate de altitudine și medicina hiperbară15.Politraumatismul – Definiție, atitudine, evaluare primară, evaluare secundară16.Șocul hemoragic, hipovolemic17.Traumatismele cranio-cerebrale, evaluare și atitudine18.Traumatismele vertebrale, evaluare și atitudine19.Durerea toracică – Diagnostic, definiție și atitudine terapeutică20.Factori patogenici în transportul medicalizat. + 
Baremul activităților practice● ACLS● ATLS● Perfuzii● Injecții intra-musculare● Injecții intra-dermice● ECG – interpretare – ischemie, leziune, necroză● Pansamente - plăgi; soluții antiseptice● Puncția pleurală● Puncția abdominală● Sondaj vezical● Sondaj naso-gastric● Oxigenoterapie – modalități de administrare● Manevre terapeutice în politraumatism● Poziții de transport + 
MODULUL DE BIOETICĂNr. ore teoretice: 20Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual + 
Tematica cursuri1.Introducere în Bioetică (2 ore) Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu. Contextul apariției bioeticii. Definirea bioeticii. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii. Teorii și metode în bioetică.2.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii (2 ore) Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.).3.Relația medic-pacient I (2 ore) Valori ale relației medic-pacient. Paternalism versus autonomie. Modele ale relației medic-pacient. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.4.Relația medic-pacient II - 2 ore Consimțământul informat. Confidențialitatea în relația medic-pacient. Relația medic-pacient minor. Acte normative care reglementează relația medic-pacient.5.Greșeli și erori în practică medicală – 2 ore Definirea noțiunilor de greșeală și eroare. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice. Managementul greșelii și erorii medicale în practică medicală.6.Probleme etice la începutul vieții - 2 ore Libertatea procreației. Dileme etice în avort. Etica reproducerii umane asistate medical. Probleme etice în clonarea reproductivă.7.Probleme etice la finalul vieții – 2 ore Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină. Probleme etice în stările terminale. Tratamente inutile în practică medicală. Eutanasia și suicidul asistat. Îngrijirile paliative.8.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore Donarea de organe de la cadavru. Donarea de organe de la persoana vie. Etica alocării de resurse în transplant.9.Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore Eugenia și discriminarea pe baza geneticii. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni. Terapia genică. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.10.Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore Principii etice în cercetarea pe subiecți umani. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale. Comitetele de etică a cercetării. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică. + 
Tematică seminarii● Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore● Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale. Alternative ale jurământului lui Hipocrate. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.● Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore. Valoarea și limitele consimțământului informat în practică medicală curentă. Valoarea și limitele confidențialității în practică medicală curentă. Rolul comunicării în relația medic-pacient.● Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri. Drepturile pacienților – reglementare legislativă. Rolul comitetelor de etică din spitale.● Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.● Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 ore● Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore● Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 ore● Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore● Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore + 
STAGIUL LA BAZĂ SPORTIVĂ SAU LOT OLIMPICNr. ore prezentări caz, referate: 80Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual + 
Barem activități practice1.Controlul igienico-sanitar al bazelor sportive zilnic2.Valorificarea datelor avizului medico-sportiv din I.M.S. în planul de pregătire (10)3.Asistența medicală la antrenamente și competiții (30)4.Anamneza medico-sportivă (30)5.Evaluarea dezvoltării fizice (30)6.Evaluare funcțională și a capacității de efort (30)7.Investigații în efort specific (50)8.Verificarea jurnalului de auto-control (50)9.Examene profilactice, clinice la 7 – 10 zile (20)10.Testele de teren (săptămânal) (50)11.Alcătuirea rației alimentare după specificul efortului (30)12.Alcătuirea schemei de medicație susținătoare și de refacere (30)13.Evaluarea gradului de antrenament și a formei sportive (20)14.Alcătuirea schemei de refacere în funcție de specificul antrenamentului (30)15.Scheme de recuperare adaptate cazului (20)1.5.SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE– Deprinderea noțiunilor clinice și interpretarea probelor paraclinice necesare în elaborarea avizului medico-sportiv,– Diagnosticul, tratamentul și recuperarea patologiei sportive.– Dirijarea medicală a antrenamentului sportiv– Asigurarea asistență medicale de urgență a sportivilor– Supervizarea medicală a antrenamentelor și competițiilor sportive1.6.REZULTATE AȘTEPTATE (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire)– Înțelegerea și cunoașterea managementului medico-sportiv și a riscurilor aferente– Identificarea particularităților de recuperare în traumatologia sportivă și alte patologii asociate sportului de performanță– Prescrierea exercițiului fizic în funcție de particularitățile biologice personale– Executarea manevrelor diagnostice și terapeutice în stabilirea obiectivelor de mai sus– Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor practicării sportului– Identificarea rolurilor și responsabilităților medicului de medicină sportivă într-o echipă multidisciplinară (antrenor, psiholog, kinetoterapeut etc)– Prescrierea exercițiului fizic în scopul profilaxiei bolilor datorate sedentarismului și a creșterii calității vieții a pacienților cu boli cronice1.7.EXAMENUL DE MEDIC SPECIALISTProbe de evaluare, specifice programului:1.Proba scrisă2.Proba clinică pe sportiv sănătos (aviz medico-sportiv)3.Proba clinică pe sportivul bolnav (patologie sportiva)4.Proba practică + 
Tematică examen + 
PROBA SCRISĂ1.Clasificarea eforturilor. Surse de energie2.Fiziologia și biochimia efortului sportiv3.Modificări imediate și tardive induse de efortul fizic la nivelul aparatului respirator4.Modificări imediate și tardive induse de efortul fizic la nivelul aparatului cardio-vascular5.Cordul sportiv6.Răspunsul neuro-muscular în efortul fizic7.Capacitatea de efort – baze fiziologice și biochimice.8.Evaluare funcțională și testarea capacității de efort9.Biotipul constituțional. Factorii performanței sportive10.Principiile antrenamentului sportiv11.Selecția și orientarea medico-sportivă în sport12.Evaluarea dezvoltării fizice la sportivi13.Modificări EKG adaptative și patologice în sportul de performanță14.Riscul cardio-vascular și Moartea subită cardiacă la sportivi15.Pregătirea biologică de concurs. Forma sportivă – starea de start16.Refacerea în sportul de performanță17.Alimentația la sportivi18.Medicația efortului sportiv (susținere)19.Dopingul în sport.20.Aparatul digestiv în practică medico-sportivă. Ficatul de efort21.Aparatul renal în practică medico-sportivă. Rinichiul de efort22.Antrenamente și competiții la altitudine medie23.Aclimatizare la altitudini mari24.Antrenamente și competiții în condiții de variații de fusuri orare25.Adaptarea organismului sportiv la condiții climaterice deosebite26.Oboseala patologică acută și cronică în sport27.Bioritmurile în sport28.Traumatologia sportivă (aspecte specifice de tratament și recuperare)29.Leziuni traumatice articulare – entorse, luxații30.Afecțiuni inflamatorii și traumatice ale mușchilor și părților moi31.Leziuni traumatice de suprasolicitare specifice sportului de performanță32.Priorități în reabilitarea traumatismelor sportive33.Sportul la diverse vârste (copii, juniori, vârsta a III-a și a IV-a)34.Femeia și sportul.35.Contraindicații temporare și definitive în sportul de performanță36.Avizul medico-sportiv: diagnostic, indicații-contraindicații37.Prescrierea exercițiului pentru sănătate. EPH. + 
PROBA CLINICĂ PE SPORTIVUL SĂNĂTOSAnamneza, examen clinic, evaluare fizică și funcțională, diagnostic, indicații, contraindicații. + 
PROBA CLINICĂ PE SPORTIV BOLNAVMotivele internării, anamneza, istoric, examene clinice și paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament, recuperare, prognoză. + 
PROBA PRACTICĂ1.Anamneza medico-sportivă inițială și periodică2.Somatoscopia (examenul clinic al dezvoltării fizice)3.Somatometria (examenul paraclinic al dezvoltării fizice)4.Determinarea compoziția corporală (metoda celor 5 plici de țesut adipos)5.Dinamometrie (determinarea forței musculare)6.Miotonometria (evaluarea tonusului muscular)7.Proba Rufier8.Proba clino-ortostatică. Proba Martinet9.Proba Flack10.Calcularea costului energetic al exercițiului fizic și a substratului utilizat11.Interpretarea EKG de repaus și efort la sportivi12.Electromiografia EMG la sportivi13.Examenul clinic ortopedic al sportivului14.Spirometrie15.Evaluarea capacității aerobe de efort (spiroergometrie, Testul INMS)16.Evaluarea capacității anaerobe cu cicloergometru (testul Wingate, testul Travaliului Total Realizat)17.Testul Sargent18.Testul Bosco19.Jurnalul de autocontrol20.Investigația în efort specific21.Fișa de nutriție și calcularea rației alimentare22.Interpretarea testărilor de acid lactic și echilibrului acido-bazic intra și post-efort23.Elaborarea avizului medico-sportiv24.Scheme de refacere în diverse probe sportive25.Scheme terapeutice energotrope și trofotrope + 
Bibliografia1.American College of Sports Medicine – Guidelines for exercise testing and prescription. (14th ed.) Baltimore: Williams and Wilkins, 20142.Avramescu T., Ionescu A.M. "Alimentația și medicația efortului sportiv", Editura Universitaria, Craiova, 20043.Bruckner P., Khan K. – Clinical Sports Medicine 4th ed., McGraw Hill, Australia 20124.Drăgan I, Medicina Sportivă, Editura Medicală, București, 20025.EFSMA Exercise Prescription for health – Index to the Green Prescription (Cummiskey J) www.efsma.eu,6.Exercise Prescription for Health - http://www.efsma-scientific.eu7.Ionescu A.M., "Medicina Sportivă, Performanță și Sănătate", Editura Medicală, București, 20138.Ionescu A.M., "Capacitatea de efort" Editura Universitaria, Craiova, 20059.Klisouras V., Ionescu A. "Fiziologia Exercițiului – noțiuni fundamentale", Editura Bren, București 201310.McArdle, W. D., Katch, F.I., Katch, V. L. Exercise physiology: Energy, nutrition, and human performance. Wolters Kluwer/Lippincott Williams Wilkins Health, 201011.Ionescu A.M, "Medicină sportivă. Ghid de lucrări practice" Ecas Trade SRL, București, 2001Baremul de manevre, tehnici și activități practice1.8.DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST DE MEDICINA SPORTIVĂ1.8.1.Competența profesională intrinsecă specialității

Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional):o Va practica specialitatea de Medicină Sportiva la nivel european de pregătire având în vedere că atât Curriculum cât și tematica sunt în concordanță cu recomandările Multiple Join Committee on Sports Medicine – UEMSo Va înțelege, va trata și va integra necesitățile medicale ale sportivilor, cu problemele sociale și familiale ale acestora.

1.8.2.Drepturi● Să elibereze avizul medico-sportiv, act medico-legal (singurii specialiști!)● Să practice specialitatea în regim public sau privat, în policlinici specializate, cabinete medicale, baze sportive sau la loturi naționale și olimpice.● Să ceară opinii profesionale experților din clinici universitare● Să participe la stagii de perfecționare în clinici universitare● Să participe la proiecte de cercetare științifică, studii clinice, etc● Să susțină examenul de Board European MJC – UEMS● Să participe la conferințe, cursuri/specializări naționale și internaționale● Să participe la obținerea de atestate pentru studii complementare● Să fie aleși în structurile de conducere ale asociației profesionale "Societatea Română de Medicină Sportivă1.8.3.Obligații

- Să respecte principiile de etică în supravegherea medicală a sportivilor și dirijarea medicală a antrenamentului sportiv– Să vegheze la păstrarea sănătății sportivilor- Să se perfecționeze pe toată durata practicării specialității

1.8.4.Modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare obținerii titlului de medici specialist:● Cardiologie sportivă● Ecografie musculoscheletală● Electromiografie● Terapia Durerii● Podiatrie1.8.5.Domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist:● Managementul Serviciilor de Sănătate● Acupunctură● Homeopatie● Apifitoterapie● Medicină AerospațialăPRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUMPREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,Prof. Dr. Anca Mirela IonescuSubcomisia de Specialitate Medicină Sportiva a Ministerului Sănătății(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINA SPORTIVĂ a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MICROBIOLOGIE MEDICALĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MICROBIOLOGIE MEDICALĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății + 
DEFINIȚIE:MICROBIOLOGIA MEDICALĂ se ocupă cu studiul microorganismelor implicate în patologia umană și interacțiunile dintre om și aceste microorganisme. Diagnosticul microbiologic, participarea la monitorizarea evoluției clinice a bolilor infecțioase și la activitățile de supraveghere și control al infecțiilor constituie principalele domenii de activitate ale Microbiologiei Medicale.Specializarea în specialitatea Microbiologie Medicală se realizează prin studiul următoarelor discipline medicale: Bacteriologie, Virusologie, Parazitologie, Micologie, Imunologie și Biologie moleculară dedicate diagnosticului microbiologic al bolilor infecțioase, la care se adaugă studiul într-o serie de domenii necesare pentru o formare profesională completă (management, biosiguranță, calitate, igienă, noțiuni elementare de biochimie și hematologie etc.). De asemenea, medicul rezident în Microbiologie Medicală desfășoară stagiu clinic de boli infecțioase și de epidemiologie și control al infecțiilor.Acest document stabilește curricula de pregătire de specialitate care acoperă baza științifică a Microbiologiei medicale precum și aspectele aplicative, printre acestea bolile infecțioase și controlul bolilor transmisibile.Activitatea se desfășoară în laboratoare sau compartimente de microbiologie și de imunologie/diagnostic molecular, dedicate diagnosticului bolilor infecțioase.2.DURATA PREGĂTIRII – 4 ANI (48 LUNI)Curriculum-ul prevede un număr de 400 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU), 1 credit = 25 ore de instruire.Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicat activităților practice și studiului individual.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă (formativă), făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute, de asemenea, evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.

Modulul Durata
Anul I
Organizarea și managementul laboratorului de microbiologie medicală I.1 – 2 luni
Bacteriologie generală I.2 – 4 luni
Biologie moleculară și genetică I.3 – 3 luni
Imunologie I.4 – 3 luni
Anul II
Bacteriologie specială I.5 – 9 luni
Parazitologie I.6 – 2 luni
Micologie I.7 – 1 lună
Anul III
Virusologie I.8 – 3 luni
Hematologie I.9 – 1,5 luni
Biochimie I.10 – 1,5 luni
Boli infecțioase I.11 – 3 luni
Epidemiologie I.12 – 3 luni
Anul IV
Igienă I.13 – 1,5 luni
Informatică și Biostatistică medicală I.14 – 1 lună
Bioetică medicală I.15 – 0,5 luni
Aprofundare aplicativă într-un domeniu curricular opțional (bacteriologie/virusologie/parazitologie 6 luni și boli infecțioase/epidemiologie 3 luni) cu acordul coordonatorului de program I.16 – 9 luni
I.1.MODULUL ORGANIZAREA ȘI MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE MICROBIOLOGIE MEDICALĂ – 2 luniLecții conferință/demonstrații – 80 oreTematica cursurilor1.Organizarea unui laborator de analize medicalea.planificarea activităților;b.amenajarea și organizarea spațiului laboratorului, utilități, mobilier și echipamente;c.managementul personalului, evaluarea personalului;d.aprovizionarea cu reactivi, materiale, echipamente și servicii (ex. întreținere, service, etalonări, eliminare deșeuri etc.), gestiunea stocurilor etc.;e.Întocmirea bugetului laboratorului. Finanțarea serviciilor laboratorului;2.Normele de funcționare a laboratoarelor de analize medicale3.Biosiguranța și biosecuritatea laboratorului de analize medicale.4.Sistemul de management al calității:a.Noțiuni fundamentale și vocabularb.Cerințe de managementc.Cerințe tehniced.Auditul interne.Asigurarea calității rezultatelor. Controlul intern al calității. Scheme de comparare interlaboratoaref.Controlul echipamentelor de analizăg.Trasabilitatea măsurării. Materiale de referință.h.Procedura de acreditare a unui laborator de analize medicale.5.Managementul datelor. Sistemul informatic al laboratorului medical. Etica și confidențialitatea în laboratorul de analize medicale.Tematica activităților practice1.Întocmirea unui proiect de amenajare a unui laborator2.Evaluarea riscului microbiologic3.Fișa de siguranță (substanțe chimice, agenți infecțioși)4.Întocmirea unei organigrame și a unei fișe de post5.Întocmirea bugetului laboratorului6.Elaborarea documentației sistemului de management. Manualul de management. Proceduri și înregistrări7.Efectuarea auditului intern. Elaborarea unui chestionar de audit și a raportului de audit8.Construirea graficelor de control Levey Jennings. Regulile Westgard9.Validarea metodelor de analiză. Estimarea incertitudinii de măsurare10.Raportarea rezultatelor analizelor. Întocmirea unui raport de analiză.La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să cunoască și să înțeleagă principiile următoarelor elemente:1.ManagementAspecte de management ca: planificare strategică, proceduri de contractare, contracte de service, stabilirea bugetului departamentului etc. trebuie să facă parte din pregătirea de bază. Rezidenții trebuie să fie încurajați să asiste la cursuri de management care vor fi susținute de profesioniști. Scopul și obiectivele acestor pregătiri sunt de a le furniza o minimă experiență în procedurile necesare bunei funcționări a laboratorului de microbiologie.2.Sănătate și siguranțăÎn afara disciplinei, fiecare rezident trebuie de la început să devină familiar cu toate aspectele sănătății și biosiguranței în laboratorul de microbiologie.3.Aptitudini de comunicare și ITRezidentul trebuie de la început să devină familiar cu aspectele fundamentale ale utilizării calculatorului în cadrul laboratorului de microbiologie – baze de date, documente etc. – și cum sunt acestea utilizate zi de zi.4.Audit și asigurarea calității, acreditareToți rezidenții trebuie de la început să devină familiari cu procedurile de audit și trebuie să participe la un audit. Rezidenții trebuie să înțeleagă termenii de Control al Calității și Asigurarea Calității. La finalul pregătirii obligatorii trebuie să facă dovada înțelegerii complete a acestor două noțiuni; trebuie de asemenea să cunoască ce înseamnă Controlul Extern al Calității și procesarea datelor rezultate în urma acestora.De asemenea trebuie să cunoască bine obligațiile legale și cerințele Asociației de Acreditare din România (RENAR) pentru obținerea și menținerea acreditării laboratorului de microbiologie.I.2.MODULUL BACTERIOLOGIE GENERALĂ – 4 luniLecții conferință/demonstrații -160 oreTematica cursurilor1.Introducere în bacteriologie2.Clasificarea/taxonomia bacteriilor: nomenclatura, clasificarea pe baza caracteristicilor fenotipice și genotipice3.Structura bacteriei4.Caracteristici comparative între celulele procariote și eucariote5.Morfologie bacteriană6.Forma și dispunerea bacteriilor7.Colorații uzuale și speciale folosite în bacteriologie8.Creșterea și nutriția bacteriană: necesități nutritive, factorii ce influențează creșterea; medii de cultură; creșterea bacteriană și caracterele de cultură9.Metabolismul bacterian: fermentația și respirația10.Genetica bacteriană: organizare, structuri genetice, roluri, variabilitatea genetică; bacteriofagul11.Efectul factorilor fizici și chimici asupra bacteriilor12.Sterilizarea și dezinfecția - definire; factorii care influențează distrugerea microorganismelor13.Metode de sterilizare, tipuri, aplicații, metode de control al eficienței14.Dezinfectanți și antiseptice, aplicații, metode de control al eficienței15.Antibiotice și chimoterapice: utilizări, mecanisme de acțiune16.Mecanismele de rezistență la antimicrobiene17.Interacțiunea gazdă-parazit18.Caracteristicile florei endogene19.Compoziția florei microbiene în diverse localizări20.Rolul florei microbiene în patogeneza și apărarea împotriva bolilor infecțioase21.Patogeneza procesului infecțios22.Factori bacterieni ai patogenezei și virulenței (definire, rezistența la fagocitoză, structuri de suprafață implicate, proliferarea intracelulară, producerea de exoenzime și toxine)23.Factorii de rezistență ai gazdei (barierele fizice, cleareance, substanțe antimicrobiene, flora endogenă, fagocitoza, inflamația, răspunsul imun)24.Mecanismele prin care bacteriile depășesc mecanismele de apărare ale gazdei25.Căi de transmitere a microorganismelor patogeneTematica activităților practice1.Recoltarea și procesarea probelor biologicea.Principii de baza ale recoltăriib.Transportul și conservareac.Calitatea probelor biologiced.Procesarea probelor biologice2.Examenul microscopica.Realizarea frotiurilorb.Colorațiic.Microscopied.Interpretarea frotiurilor - importanța pentru diagnosticul microbiologice.Controlul calității3.Caracterele de cultură - utilizare pentru identificarea prezumtivă a microorganismelora.Importanța morfologiei coloniilor ca metodă de diagnostic microbiologicb.Caracteristici diferențiale ale coloniilorc.Colonii cu caracteristici multipled.Creșterea bacteriilor în medii lichidee.Controlul calității4.Identificarea biochimică a bacteriilora.Teste de fermentațieb.Utilizarea aminoacizilorc.Teste diversed.Utilizarea mediilor multiteste.Utilizarea testelor rapidef.Utilizarea sistemelor automate de identificareg.Controlul calității5.Testarea sensibilității bacteriilor la antimicrobienea.Alegerea agenților antimicrobieni pentru testareb.Metode clasice de testare a sensibilității bacteriilor la antimicrobienec.Metode automate de testare a sensibilității bacteriilor la antimicrobiened.Interpretarea rezultatelor testărilore.Detectarea principalelor mecanisme de rezistențăf.Controlul calitățiiLa finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să cunoască și să înțeleagă principiile următoarelor elemente și să se gândească cum ar putea fi aplicate în clinică și în laborator:1.Baza științifică a microbiologiei medicalea.structura microorganismelor, fiziologia și genetica lorb.taxonomia microbiană, clasificarea și metodele de tiparec.mecanismele de apărare antiinfecțioasă ale gazdei (sistemul imun, răspunsul la infecție)d.patogenitatea microorganismelore.agenți antimicrobieni, modul lor de acțiune și mecanisme de rezistență față de aceștia2.Microscopiea.să înțeleagă principiile microscopiei optice, cu câmp întunecat, cu contrast de fază, fluorescență și al microscopiei electronice și să fie capabil să utilizeze microscopul optic, cu câmp întunecat și cu contrast de fazăb.să efectueze tehnicile de colorare standard, inclusiv utilizarea coloranților fluorescențic.să cunoască cum trebuie să arate un frotiu și să poată recunoaște artefactele și posibila lor origine3.Caracterele de cultură și biochimice utilizate pentru stabilirea diagnosticului microbiologica.Alegerea și utilizarea mediilor de culturăb.Metodele de însămânțare a mediilor de cultură și incubareac.Identificarea tipurilor de culturi/colonii bacteriene, a principalelor caracteristici culturaled.Interpretarea principalelor teste biochimicee.Principiile funcționării și interpretării rezultatelor sistemelor automate de identificare4.Testarea sensibilității bacteriilor la antibioticea.Alegerea antibioticelor pentru testarea sensibilității pentru principalele categorii de bacteriib.Realizarea și interpretarea antibiogramei difuzimetricec.Interpretarea rezultatelor din sistemele automated.Determinarea și interpretarea CMIe.Recunoașterea principalelor fenotipuri de rezistență5.Siguranța în laboratorÎnaintea oricărei activități practice în laborator, rezidenții trebuie instruiți în privința cerințelor minime de siguranță incluzând echiparea corespunzătoare și igiena în laborator.Rezidenților trebuie să li se furnizeze instrucțiuni și asupra mânuirii și eliminării probelor/materialelor contaminate (ex. ansele de unică folosință, pipetele) de la masa de lucru, pericolul aerosolilor, procedurile în cazul scurgerilor/stropiriiLa finalul stagiului de pregătire, microbiologul trebuie să cunoască:a.procedurile locale pentru transportul în siguranță al prelevatelor clinice sau a culturilor și de asemenea, regulile naționale și internaționale cu privire la ambalarea și transportul materialelor de acest fel.b.cerințele curente și recomandările asupra biosiguranței în laboratoarele de microbiologie.c.principiile și modul de operare al hotelor cu aer laminar de nivel II și III și procedurile pentru utilizarea în siguranță a acestora, decontaminarea și monitorizarea circulației aerului.6.Sterilizare și Dezinfecțiea.La finalul stagiului de pregătire, microbiologul trebuie să înțeleagă principiile și utilizările procedurilor de sterilizare și dezinfecție pentru pregătirea mediilor de cultură și a instrumentelor și pentru îndepărtarea și neutralizarea deșeurilor contaminate.b.Rezidenții trebuie să fie familiarizați cu metodele de monitorizare a sterilizării și dezinfecției și să fie capabili să elaboreze un program de sterilizare și dezinfecție în laborator, în spital sau în comunitate.I.3.MODULUL BIOLOGIE MOLECULARĂ ȘI GENETICĂ – 3 luniLecții conferință/demonstrații – 120 oreTematica cursurilor1.Aplicații ale biologiei moleculare în domeniul bolilor infecțioasef.Materialul genetic și esența replicării ADN-uluig.Implicații și aplicații medicale din studiul replicării ADN-uluih.Esența transcrierii și aplicații medicalei.Esența traducerii și aplicații medicale2.Tehnici de analiză a acizilor nucleicia.Extracția ADN-uluib.Extracția ARN-uluic.Bazele tehnologiei ADN-ului și importanța clonării ADN-uluid.Reacția de amplificare a ADN-ului (PCR, "polymerase chain reaction"). Variante ale PCR, avantaje și dezavantaje. Utilitatea clinică a metodelor moleculare în diagnosticul bolilor infecțioase și monitorizarea terapiei antimicrobienee.Hibridizarea acizilor nucleici. Definiție și principii. Variante de hibridizare: tehnicile tip blot, hibridizarea in situ, hibridizarea cu ADN clonat, tehnologia "microarray"f.Enzimele modificatoare ale ADN-ului și digestia ADN-ului cu enzime de restricție. Analiza polimorfismului lungimii fragmentelor de restricție (RFLP; "restriction fragment length polymorphism")g.Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză și în gel de poliacrilamidăh.Secvențierea ADN-ului prin diferite metodei.Studiul structurii, expresiei și funcției genelor: analiza diferențială a ARN mesager, analiza serială a expresiei genice (SAGE "serial analysis of gene expression"), tehnologia "microarray"3.Tehnici de analiză a proteinelora.Purificarea proteinelorb.Electroforeza proteinelor în sistem denaturant și nedenaturant și focalizarea izoelectricăc.Cromatografia proteinelord.Identificarea proteinelor prin spectrometrie de masăTematica activităților practice1.Metode de extracție manuală a ADN- ului din diferite probe clinice2.Metode de extracție automată a ADN-ului din diferite probe clinice3.Metode de extracție a ARN-ului din diferite probe clinice4.Tehnica end point PCR5.Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză6.Tehnica reverse transcription PCR7.Tehnica hibridizării8.Tehnica real time PCR9.Tehnica de secvențiereLa finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să îndeplinească următoarele obiective:1.Conferirea unor baze de înțelegere a tehnicilor și aplicațiilor de biologie moleculară în diagnosticul unor boli infecțioase2.Înțelegerea principiilor legate de structura și organizarea laboratoarelor de biologie moleculară3.Cunoașterea condițiilor de prelevare/prelucrare a probelor biologice în condiții de biosiguranță și asigurarea calității rezultatelor4.Cunoașterea principalelor metode de extracție a acizilor nucleici din diverse produse patologice5.Cunoașterea principalelor tehnici de amplificare a acizilor nucleici (PCR, Real time PCR, multiplex PCR etc.) și de analiză a produșilor de amplificare6.Înțelegerea și interpretarea rezultatelor, inclusiv a situațiilor care pot determina rezultate fals pozitive sau fals negative în cadrul analizelor de biologie moleculară care stau la baza diagnosticului și evoluției unor boli infecțioase7.Însușirea aspectelor teoretice și practice legate de tehnologiile de biologie moleculară (inclusiv a principiilor de funcționare a aparaturii utilizate în mod curent în laboratoarele de biologie moleculară)I.4.MODULUL IMUNOLOGIE - 3 luniLecții conferință/demonstrații - 120 oreTematica cursurilor1.Anatomia și elementele celulare ale sistemului imunitara.Organele limfoide: anatomie și funcțieb.Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecția pozitivă și negativă în cursul ontogenezei2.Mecanismele imunologicea.Imunitatea înnăscută și dobândităb.Complexul major de histocompatibilitate – structura moleculară și funcțiac.Antigenele - structură, clasificare, procesare și prezentared.Alergenele – structură, epitopie.Imunogeneticaf.Imunitatea mediată prin celulele T– Activarea celulelor T – receptorii celulelor T, recunoașterea epitopilor și moleculele accesorii în transducția semnalului– Citokinele și moleculele costimulatorii în activarea celulelor T– Răspunsul imun mediat prin celulele T – celule participanteg.Imunitatea mediată prin celule B– Activarea celulelor B - interacțiunea cu celulele T și transducția semnalului– Producția de imunoglobuline și recunoașterea epitopilor– Izotipuri de anticorpi și maturarea răspunsului umoral– IgM, IgG, IgA, structura și funcții– Procese biologice inițiate de anticorpi - mediate prin IgM, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp - dependentă– IgE - structură, funcție, sinteză, reglare, receptori– Reacția IgE - mediată imediată și de fază tardivă– Complexele imune - proprietăți fizice, imunologice și mecanisme de clearanceh.Alte mecanisme imunologice, care implică:– Celulele "natural killer"– Celulele killer activate de limfokine– Bazofile activatei.Polimorfismul genetic. Memoria imunologică3.Modularea răspunsului imuna.Citokine, chemokine, molecule de adeziune și factori de creștereb.Inflamația și modularea ei– Mediatori – preformați și neoformați– Celule efectoare în inflamație (alergică și altele)– Mastocitele și bazofilele – structură, activare, mediatori preformați, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF– Eozinofilele – structură, activare, mediatori4.Imunitatea mucoaselora.Non-imunologicăb.Imunologică - țesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producția celulară și de anticorpi, traficul celular și procesul de "homing"5.Reacții de hipersensibilitatea.Reacții de hipersensibilitate de tip Ib.Reacții de hipersensibilitate de tip IIc.Reacții de hipersensibilitate de tip IIId.Reacții de hipersensibilitate de tip IVTematica activităților practice1.Reacții antigen-anticorp – principiile testelor imunologicea.Reacții de precipitareb.Reacții de aglutinarec.Reacții de neutralizared.Reacții imuno-enzimaticee.Alte reacții cu componente marcatef.Rezultate fals pozitive și fals negative2.Teste pentru detectarea directă a antigenelor3.Estimarea cantitativă a imunoglobulinelor (Ig) din ser și alte produse biologice4.Măsurarea proteinelor de fază acută5.Detectarea markerilor de suprafață și citoplasmatici în imunodeficiențe6.Citometrie în fluxLa finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să fie capabil:1.să cunoască morfologia și modul de funcționare al organelor și celulelor sistemului imun, mecanismele imunologice implicate în răspunsul imun mediat umoral și celular și modularea răspunsului imun3.să cunoască principiile testelor imunologice și reacțiile antigen-anticorp care stau la baza acestora4.să descrie baza științifică și interpretarea clinică a rezultatelor principalelor metode de testare serologică (ex. aglutinare, precipitare, seroneutralizare, EIA etc.)5.să efectueze testele serologice de bază6.să aprecieze statusul bolii infecțioase pe baza interpretării rezultatelor testelor serologiceI.5.MODULUL BACTERIOLOGIE SPECIALĂ - 9 luniLecții conferință/demonstrații - 360 oreTematica cursurilor1.Genul Staphylococcus - caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli determinate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene2.Genurile Streptococcus, Enterococcus și alți coci Gram-pozitivi catalazo-negativi – caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli determinate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene3.Bacili Gram-pozitivi aerobi - caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene● Bacili nesporulați catalazo-pozitivi: Genul Corynebacterium● Bacili nesporulați catalazo-negativi: Genurile Erysipelothrix, Arcanobacterium, Gardnerella● Bacili sporulați catalazo-pozitivi: Genul Bacillus4.Coci Gram-negativi: Genurile Neisseria, Moraxella - caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene5.Cocobacili Gram-negativi cu creștere dificilă: Genurile Haemophilus Eikenella, Kingella, Pasteurella, Brucella, Francisella, Legionella, Bordetella – caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene6.Enterobacteriaceae - caractere generale, clasificare, structură antigenică și virulență, semnificație clinică, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene● Enterobacterii oportuniste: genurile Escherichia, Klebsiella, Enterobacter, Serratia, Hafnia, Proteus, Morganella, Providencia, Edwardsiella, Erwinia, Citrobacter● Enteropatogeni intestinali: genurile Salmonella, Shigella, Yersinia, patotipuri enterale E. coli● Alte genuri ale familiei Enterobacteriaceae7.Genurile Vibrio, Aeromonas, Plesiomonas, Campylobacter și Helicobacter - caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene8.Bacili Gram-negativi nefermentativi: Genurile Pseudomonas, Acinetobacter, Stenotrophomonas, Burkholderia, Alcaligenes – caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene9.Bacterii anaerobe - caractere generale, patogeneza, semnificație clinică, recoltarea și transportul probelor biologice, cultivarea și identificarea bacteriilor anaerobe, testarea sensibilității la antibiotice– Bacili Gram-pozitivi sporulați - Genul Clostridium– Bacili Gram-pozitivi nesporulați - Actinomyces, Bifidobacterium, Propionibacterium,– Bacili Gram-negativi - Bacteroides, Prevotella, și altele– Coci - Peptostreptococcus, Anaerococcus, Veillonela10.Spirochete: Genurile Leptospira, Borrelia, Treponema: Caractere generale, specii cu semnificație clinică, factori de patogenitate, diagnostic de laborator, sensibilitate la antibiotice11.Genurile Chlamydia și Rickettsia - caractere generale, patogenitate, diagnostic de laborator, sensibilitate la antibiotice12.Genurile Mycoplasma și Ureaplasma – caractere generale, patogenitate, diagnostic de laborator, sensibilitate la antibiotice13.Mycobacterium tuberculosis și alte mycobacterii netuberculoase - caractere generale, patogenitate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antibiotice14.Biofilmul15.Agenți microbieni utilizați în scop bioteroristTematica activităților practice1.Diagnosticul de laborator al bolilor infecțioasea.Infecțiile tractului respirator superiorb.Infecțiile tractului respirator inferiorc.Infecțiile pielii, mucoaselor și ale țesuturilor moid.Infecțiile tractului gastrointestinale.Infecțiile sistemului nervos centralf.Bacteriemia și sepsisulg.Infecțiile tractului urinarh.Infecțiile tractului genital și bolile cu transmitere sexualăi.Infecțiile ocularej.Infecțiile la categorii de pacienți la risc: neoplazici, HIV pozitivi, arși, transplantați, postsplenectomie, diabetici2.Detectarea stării de portaj bacterian (multirezistente la antibiotice, patogene etc.) – indicații, metodeLa finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie:1.Mânuirea prelevatelor clinicea)să cunoască pentru fiecare tip de prelevat clinic metodele optime pentru recoltarea, transportul (inclusiv mediile de transport), păstrarea, recepționarea, identificarea și documentarea fiecăruia, inclusiv cerințele pentru prelevate clinice cu risc înalt de infectare. Rezidentul trebuie să capete un sens al continuității începând cu identificarea prelevatului clinic de la recoltare, trecând prin cultivare și testări ulterioare până la elaborarea unui raport final. El trebuie să cunoască punctele critice în procesul de procesare al probei în care acesta poate să eșueze și să fie capabil să minimizeze acest risc.b)să aibă capacitatea de a evalua gradul de urgență în procesarea probelor, inclusiv punerea la punct a unui serviciu în afara programului și comunicarea rezultatelor preliminare (dacă este cazul).c)să poată lua o decizie referitoare la testarea sau procesarea suplimentară a unui prelevatd)să cunoască existența laboratoarelor de referință și cum poate să le utilizeze2.Microscopiea)să efectueze tehnicile de colorare standard, inclusiv utilizarea coloranților fluorescențib)să cunoască cum trebuie să arate un frotiu și să poată recunoaște artefactele și posibila lor originec)să interpreteze un frotiu în contextul diagnosticului microbiologic3.Metode de cultivarea)să dețină noțiunile de bază asupra diversității metabolismului bacterianb)să cunoască un număr cât mai mare de medii de cultură selective, de îmbogățire și cromogene disponibile pentru uz general și special și să fie capabil să aleagă mediile relevante de uz curent în laboratoarele de microbiologie medicalăc)să cunoască cerințele nutritive ale creșterii bacteriene, inclusiv atmosfera și temperaturile optime și să aibă cunoștințe asupra cineticii creșterii bacteriene atât pe medii solide cât și în medii lichide. Este important în acest context să se cunoască acele microorganisme și situații clinice în care detectarea creșterii bacteriene necesită incubare prelungităd)să capete noțiuni de bază referitoare la prepararea mediilor uzuale de cultură și să înțeleagă controlul de calitate intern al acestor procedurie)să cunoască prelucrarea tuturor prelevatelor clinice uzuale, să recunoască potențialii patogeni dintr-o cultură mixtă pe mediu solid, să separe aceste colonii în cultura pură pentru a le utiliza mai departe4.Prelucrarea suplimentară a culturilora)să fie capabil să efectueze teste care să ducă la identificarea tuturor patogenilor obișnuiți, inclusiv utilizarea truselor comerciale (ex. truse pentru analize enzimatice) și truse de diagnostic rapid ELISA, latex-aglutinare etc.b)să înțeleagă principiile mediilor pentru identificare (cromogene) și să le poată utiliza în consecințăc)să înțeleagă principiile identificării în sistem automat5.Testarea sensibilității la antibioticea)să cunoască existența laboratoarelor de referință pentru identificări amănunțite cum ar fi serotiparea și toate celelalte scheme de tipare atât fenotipică cât și genotipicăb)să poată determina sensibilitatea la antibiotice a unui izolat utilizând tehnici uzuale ca antibiograma difuzimetrică și să cunoască principiile testării în sistemul automatc)să poată efectua și interpreta testele CMI și CMBd)să poată efectua testări ale sensibilității la antibiotice (tehnici manuale sau automate)e)să cunoască relația dintre rezultatul antibiogramei și efectele terapeutice și toxice asupra unui pacient și să aibă capacitatea de a recomanda regimul de administrare în consecință6.Tehnologii emergentea)să cunoască toate tehnologiile noi disponibile microbiologiei medicale care se bazează pe tehnici ADN (ex. PCR) și pe anticorpi monoclonalib)să cunoască metodele automate și rapide disponibile microbiologiei medicalec)să poată evalua critic necesitatea tehnicilor emergente în cadrul laboratorului, pe criterii de cost/eficiență și impactul introducerii acestora asupra echipei și modului de lucru în laborator7.Tehnologia informațieia)să aibă cunoștințe de bază în tehnologia informației și în particular în utilizarea datelor de pe calculator; trebuie să poată evalua avantajele și dezavantajele unor astfel de sisteme și informații de baza cu privire la necesitatea protecției datelorb)să cunoască tehnologiile disponibile pentru diseminarea rezultatelorI.6.MODULUL PARAZITOLOGIE - 2 luniLecții conferință/demonstrații - 60 oreTematica cursurilor1.Diagnosticul infecțiilor parazitare cu localizare digestivăa.Infecții determinate de protozoare patogene: amoebioza, giardioza, cryptosporidioza, isosporoza, blastocystoza, microsporidiib.Infecții determinate de helminți: cestodoze (tenioze, himenolepidoza, botriocefaloza, sparganoza, cenuroza), trematodoze (fascioloza, schistosomioza intestinală), nematodoze (ascaridioza, trichocefaloza, oxiuroza, strongiloidoza, ancylostomioza și infecția cu Necator americanus, anysakiaza)Tehnici de diagnostic:1.Examenul coproparazitologic direct între lamă și lamelă, în ser fiziologic și Lugol2.Examenul coproparazitologic prin concentrarea probelor: metodele Willis, Tellemann -Langeron, Kato - Miura3.Tehnici speciale: coprocultura pe mediu Loeffler, coprocultura pe cărbune, amprenta anală, colorația Ziehl – Neelsen modif. Hendricson4.Tehnici pentru depistarea coproantigenelor: metoda imunoenzimatică, reacția de imunofluorescență cu anticorpi monoclonali marcați2.Examenul parazitologic al sângeluia.Diagnosticul hematologic al malarieib.Diagnosticul hematologic al babesiozeic.Diagnosticul hematologic al tripanosomiozelord.Diagnosticul hematologic al filariozelor hemolimfaticeTehnici de diagnostic:1.Tehnica frotiului2.Tehnica picăturii groase3.Tehnica milipor/nuceopor3.Examenul parazitologic al sputei și al secreției laringo – traheale:a.Diagnosticul paragonimiazeib.Sindromul LoefflerTehnici de diagnostic:1.Colorația Giemsa2.Colorația cu albastru de toluidină3.Colorația Grocott4.Tehnici de depistare a antigenelor parazitare5.Examen parazitologic al sputei4.Diagnosticul parazitozelor cu localizare tisulară (cutanată și viscerală):a.Diagnosticul leishmaniozei cutanate și visceraleb.Diagnosticul cisticercozei/cenurozeic.Diagnosticul hidatidozeid.Diagnosticul trichinelozeie.Diagnosticul filariozelor cutaneodermice și limfaticef.Diagnosticul sindromului de "Larva migrans viscerală"g.Diagnosticul sindromului de "Larva migrans cutanată"h.Miaze cutanate/cavitareTehnici de diagnostic:1.Colorația Giemsa2.Cultivarea formelor promastigote de Leishmania pe mediul NNN3.Teste serologice imonoenzimatice5.Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia sarcinii:a.Diagnosticul toxoplasmozei congenitaleb.Boala ChagasTehnici de diagnostic:1.Izolarea parazitului din produsele patologice (sânge, LCR)2.Teste serologice imunoenzimatice și imunoflorescență indirectă, western blot3.Teste de tip PCR.4.Teste pentru depistarea antigenelor circulante cu anticorpi monoclonali marcați.5.Xenodiagnostic6.Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia tractului urogenital:a.Diagnosticul trichomonozei urogenitaleb.Diagnosticul schistosomiozei cu S. haematobiumTehnici de diagnostic:1.Examenul secreției vaginale2.Examenul secreției uretrale3.Examenul secreției prostatice4.Examenul sedimentului urinar5.Tehnici de cultivare7.Diagnosticul afecțiunilor SNC:a.Diagnosticul toxoplasmozei cerebraleb.Afecțiuni SNC produse de amoebele libere potențial patogene aparținând genurilor Naegleria și AcanthamoebaTehnici de diagnostic:1.Tehnici de izolare a amoebelor.2.Tehnici de cultivare a amoebelor.3.PCR4.Examinarea L.C.R.-ului.8.Parazitoze la gazda imunodeprimatăa.Cryptosporidiaza/Isosporoza/Microsporidiazab.Toxoplasmozac.Leishmanioza visceralăd.Acanthamoebiazae.Himenolepidozaf.Strongyloidoza9.Eozinofilia și infecțiile parazitare10.Ectoparaziția.Clasa Arahnida, Familia Ixodidae: genul Ixodesb.Clasa Arahnida, Familia Asarcoptidea: genul Sarcoptesc.Clasa Insecta, Familia Pediculidae: genurile Pediculus capitis, corporis și Ptiriusd.Ordinul Siphonaptera: Pulex iritans, Xeopsyla cheopise.Ordinul Hemipteraf.Ordinul Diptera: CulicidaeLa finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să cunoască:1.metodologia diagnosticului de bază în parazitologie2.interpretarea rezultatelor, atât în scop clinic cât și de control al infecțiilor3.problemele speciale asociate cu persoanele imunodeprimateI.7.MODULUL MICOLOGIE – 1 lunăLecții conferință/demonstrații – 40 oreTematica cursurilor1.Fungi de importanță medicală – caractere generale2.Taxonomie3.Principalii fungi implicați în patologia umană: Genurile Candida, Aspergillus, Criptococcus, Pneumocystis4.Alți agenți ai micozelor cutanate: Genurile Tricophyton, Microsporum, Epidermophyton5.Alți agenți ai micozelor sistemice: Genurile Blastomyces, Histoplasma, CoccidioidesTematica activităților practice1.Prelevarea, manipularea și transportul probelor biologice: păr, piele, unghii, sânge, LCR, exudate și secreții, aspirat traheobronșic, urină2.Colorații, examen microscopic3.Metode de izolare4.Identificarea fungilor (examenul culturii, microscopie, caractere biochimice și metabolice)5.Testarea sensibilității la antifungiceLa finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să cunoască:1.metodologia diagnosticului de baza în micologie2.interpretarea rezultatelor, atât în scop clinic cât și de control al infecțiilor3.problemele speciale asociate cu persoanele imunodeprimateI.8.MODULUL VIRUSOLOGIE – 3 luniLecții conferință/demonstrații – 120 oreTematica cursurilorVirusologie generală1.Structura virusurilor. Taxonomie virală; principalele familii de interes medical.2.Ciclul replicativ viral. Stategia replicării virusurilor cu genom: ADNds; ARNss cu polaritate negativă și ARNss cu polaritate pozitivă.3.Imunitatea în viroze: Răspunsul imun nespecific și specific. Efectorii imunității naturale. Interferoni: mecanisme de acțiune și efecte biologice. Celule NK. Efectorii imunității dobândite. Rolul anticorpilor în apărarea împotriva virozelor. Răspunsul imun celular; Rolul complexului major de histocompatibilitate. Strategii virale de eludare a răspunsului imun.4.Patogenia infecției virale. Infecții acute. Infecții persistente.5.Vaccinuri antivirale. Modalități de obținere. Avantaje și dezavantaje vaccinuri inactivate vs vaccinuri vii atenuate. Alternative moderne de obținere a vaccinurilor6.Principalele sindroame de etiologie virală. Infecții respiratorii. Gastroenterite virale. Neuroviroze. Infecții virale cu transmitere sexuală. Infecții virale cu transmitere materno-fetală. TORCH. Infecții virale cutanate, Infecții oculare. Miocardite, vasculite de etiologie virală. Zoonoze. Noțiuni de epidemiologie a virozelor. Coinfecții bacterii-virusuri și virusuri-virusuri. Evoluția virusurilor.7.Terapie antivirală. Rezistența la antivirale.Virusologie specială1.Picornaviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Poliomielita. Vaccinuri anti polio. Diferențe tulpini sălbatice – tulpini atenuate- tulpini derivate din vaccin.2.Gastroenterite virale. Agenți etiologici: Caliciviridae. Reoviridae. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de prevenție - vaccinare antirotavirusuri.3.Arbovirusuri. Flavi; Toga și Bunyaviridae. Clasificare agenți etiologici. Structură, Replicarea virusurilor cu genom ARNds (reoviridae), patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de profilaxie și tratament. Epidemia de meningoencefalită West Nile din România.4.Rhabdoviridae. Structură, particularități replicative, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, vaccinarea antirabică5.Orthomixoviridae. Structură și particularități replicative. Variabilitatea virusurilor gripale. Shift și drift antigenic – tulpini pandemice și tulpini epidemice. Vaccinuri în profilaxia gripei. Antivirale active pe ortomixovirusuri. Gripa aviară. Vaccinuri antigripale.6.Paramyxoviridae. Clasificare. Structură, particularități replicative. Principii de diagnostic, sindroame clinice. Virusul respirator sincițial. Tratament și profilaxie - palivizumab, tentative de vaccinare. Virusuri paragripale. Virusul urlian. Virusul rujeolos. Patogenie, elemente de epidemiologie. Panencefalita sclerozantă subacută (PESS). Metode de profilaxie - vaccinul ROR. Noi paramixovirusuri cu potențial neurotrop: V. Nipah. V. Hendra.7.Retroviridae. Clasificare. Structură, particularități replicative ale retrovirusurilor. Oncovirinae. Oncovirusuri rapid vs lent oncogene.8.Virusul imunodeficienței umane dobândite- HIV. Structură. Particularități în replicarea HIV. Celule țintă - Receptori și coreceptori. Factori virali și celulari ce influențează replicarea. Căi de transmitere și grupe de risc. Patogenie. Evoluția și monitorizarea infecției HIV/SIDA. Tratamentul antiretroviral. Mecanismul de acțiune al antiretroviralelor. Inhibitori ai reverstranscriptazei; inhibitori ai proteazei virale; Inhibitori ai adsorbției (antagoniști de coreceptori CCR5) și ai fuziunii. Inhibitori ai integrazei virale. Politerapia divergentă de înaltă eficiență; Mecanisme ale rezistenței la antiretrovirale. Prevenția transmiterii materno-fetale. Modalități de profilaxie preexpunere. Vindecare funcțională a infecției HIV.9.Virusuri hepatitice cu transmitere enterică. VHA și VHE. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, principii de diagnostic, Metode de profilaxie – vaccinarea anti VHA. Tentative de vaccinare anti VHE.10.Virusuri hepatitice cu transmitere parenterală. VHB, VHD, VHC. Structură, particularități replicative, patogenie, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Metode de profilaxie și tratament - vaccinare anti VHB. Hepatita cronică cu virusurile B și C. Principalele mecanisme implicate în cronicizare. Tratament în hepatita B cronica. Tratament în hepatita C cronică: medicamente cu acțiune directă antivirală (inhibitori de protează NS3/NS4A; inhibitori ai polimerazei virale NS5B, inhibitori NS5a). Markeri pentru monitorizarea virusologică a evoluției și tratamentului hepatitelor cronice. Carcinomul hepatic primitiv.11.Herpesviridae. Alfaherpesvirinae: Virusurile HSV 1 și 2, VZV, Betaherpesvirinae: CMV; HHV6, HHV7. Gamaherpesvirinae: EBV, Virusul herpetic uman 8. Particularități ale ciclului replicativ viral. Mecanisme implicate în latență. Infecții congenitale. Principii de diagnostic. Antivirale specifice pentru unele herpesvirusuri- mecanism de acțiune. Vaccinarea anti virus varicelo-zosterian.12.Papovaviridae. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, Papilomavirusuri umane. Infecția litică versus infecția persistentă. Genotipuri cu risc oncogen înalt. Implicarea HPV în carcinomul de col uterin și în alte cancere din sfera genitală și orofaringiană. Posibilități de vaccinare în cancere de etiologie virală.13.Adenoviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic.14.Parvoviridae. Clasificare. Structură. Particularități replicative ale virusurilor cu genom ADNds. Sindroame clinice, principii de diagnostic15.Poxviridae. Virusul variolic, Virusul vaccinia. Monkeypox. Replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Eradicarea variolei prin vaccinare universală. Virusuri cu potențial bioterorist. Diagnostic și prevenție.16.Virusuri emergente. Filovirusuri; Virusurile Ebola și Marburg, Arenaviridae. Arbovirusuri emergente: Zika, Chikungunya. Noi coronavirusuri umane: SARS CoV/MERS CoV. Bornavirusuri neurotrope.17.Virusuri și cancere. Oncogene și antioncogene. Celule transformate viral. Oncogeneza cu virusuri ADN (Gamaherpesvirusuri, papovavirusuri, hepadnavirusuri). Oncogeneza cu virusuri ARN (retrovirusuri oncogene). Vectori virali. Aplicații în oncolizavirală și terapie genicăTematica activităților practice1.Principii generale de diagnostic virusologic. Algoritmul operațiilor implicate în diagnosticul virusologic: Prelevare, transport, prelucrarea produselor patologice. Etapele izolării și identificării virusurilor; Izolare pe ou de găină embrionat și pe animal de laborator. Dotarea și întreținerea laboratorului de culturi de celule. Siguranța activității în laborator. Tehnicile de decontaminare și sterilizare. Întreținerea și controlul aparaturii în laboratorul de virusologie. Controlul calității. Standardizare și acreditare. Cunoștințe necesare unui management corect al datelor.2.Culturi de celule. Criterii de clasificare. Surse de obținere a unor culturi de celule. Prepararea și controlul mediilor de cultură. Metode de obținere a culturilor celulare primare și a liniilor celulare. Protocol de obținere a unei culturi celulare. Variante de cultivare: roller, culturi pe suport, culturi în suspensie. Alte utilizări ale culturilor de celule (citotoxicitate, izolări de bacterii, mycoplasme, chlamydii etc.). Aplicații practice în diagnosticul virusologic; producția de vaccinuri virale; producția de anticorpi monoclonali.3.Izolarea virusurilor pe culturi celulare. Principalele tipuri de efect citopatic. Titrarea infectivității virale. Identificare virală – Reacția de virus-neutralizare. Principiu. Tehnică. Interpretare. Stocarea tulpinilor virale. Etichetare și evidență (trasabilitate). Organizarea unei colecții de tulpini virale.4.Diagnosticul serologic în viroze (I). Tehnici clasice de serologie. Prelucrarea probelor pentru diagnosticul serologic viral. Reacția de hemaglutinare și reacția de hemaglutinoinhibare. Virusuri hemaglutinante și hemadsorbante. Aplicații în diagnosticul infecției cu ortho și paramixoviridae. Seroneutralizarea. Tehnici imunoenzimatice. ELISA indirectă, de competiție, de captură. Western Blot. RIBA. Dot blot. Principiu. Tehnică. Interpretare5.Evidențierea genomului viral. Mod de funcționare și întreținere a aparaturii. Prepararea reagenților. Recoltarea probelor. Izolare/purificare ARN/ADN. Reacția de hibridizare genică. PCR și RT-PCR. Real time PCR. Electroforeză. Evidențierea ampliconilor. Metode de genotipare. Secvențiere și analiza filogenetică6.Diagnostic virusologic în infecții respiratorii. Agenți etiologici posibili: v. gripale, paragripale, virusul respirator sincițial, adenovirusuri. Algoritmul diagnosticului în caz de epidemii/pandemii. Izolarea agentului viral. Evidențierea virusului direct din produsul patologic- Reacții imunofluorescentă directă/indirectă. Evidențierea genomului viral. Serologie.7.Diagnosticul de laborator al gastroenteritelor acute virale. Agenți etiologici posibili: rotavirusuri, calicivirusuri. Recoltarea produselor patologice. Reacții imunoenzimatice. Diagnostic molecular prin evidențierea genomului viral8.Diagnosticul de laborator al virozelor cutanate și infecțiilor virale oculare. Agenți etiologici posibili: virusurile herpetice (HSV 1, HSV 2, varicela zoster, CMV, Epstein Barr); adenovirusurile, v. rujeolos, v. rubeolos. Izolarea agentului viral. Evidențierea virusului direct din produsul patologic. Imunofluorescența. Serologie. Evidențierea genomului viral.9.Diagnosticul de laborator în neuroviroze. Agenți etiologici posibili: enterovirusuri (v. Polio; v. Coxsackie; v. ECHO); v. urlian; v. rujeolei; v. herpetice; v. rabic, arbovirusuri. Metode de izolare virală. Evidențierea virusului direct din produsul patologic. Identificarea virală – reacția de virus-neutralizare. Tabla de șah. Serologie. Evidențierea acizilor nucleici virali.10.Diagnosticul de laborator al bolilor cu transmitere sexuală de etiologie virală. Agenți etiologici posibili: herpesvirusuri, papilomavirusuri. Izolare virală pe culturi de celule, detecția antigenelor virale prin imunofluorescență/EIA. Evidențierea acizilor nucleici virali și genotipare pentru evidențierea genotipurilor HPV cu risc oncogen crescut.11.Diagnosticul de laborator în infecțiile virale congenitale și perinatale. Agenți etiologici posibili. (v. rubeolos, v. citomegalic, HSV2, alte virusuri cu potențial teratogen- ZIKV). Detecția antigenelor virale (herpes simplex, CMV) prin imunofluorescență. Shell vial. Diagnostic serologic. Detecția genomului viral.12.Diagnosticul de laborator al hepatitelor virale acute. Diagnostic serologic. Detecția genomului viral-tehnici calitative13.Diagnosticul de laborator al hepatitelor virale cronice. Algoritm de diagnostic virusologic în infecția cronică VHB. Metode de evidențiere a AgHBs, Markeri ai infectivității VHB; Diagnosticul Coinfecției- Suprainfecției VHB/VHD. Algoritm de diagnostic virusologic în infecția cronică VHC. Genotipare. Markeri virusologici pentru monitorizarea răspunsului terapeutic.14.Diagnosticul de laborator al infecției cu virusul imunodeficienței umane dobândite (HIV) Algoritm de diagnostic în infecția HIV. Tehnici de detecție a virusului și a produselor virale. Detecția infecției în timpul ferestrei serologice; Detecția infecției la nou născuții din mame seropozitive. Markeri predictivi ai evoluției infecției HIV. Determinarea încărcării virale și monitorizarea tratamentului antiretroviral. Genotipare. Determinarea rezistenței la antivirale.15.Algoritm de diagnostic în epidemii cu etiologie virală inițial necunoscută. Agenți etiologici posibili. Prelevare, transport, prelucrarea produselor patologice. Etichetare și evidență; Alegerea unei direcții de diagnostic. Izolare și identificare virală.La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să cunoască:1.metodologia diagnosticului de bază și screening-ul în virusologie2.interpretarea rezultatelor, atât în scop clinic cât și de control al infecțiilor3.intervenții în legătură cu sănătatea lucrătorilor din domeniu, sarcina, transplant și imunizare4.când să apeleze sau să solicite expertiza unui laborator specializat în virusologieI.9.MODULUL HEMATOLOGIE – 1,5 luniLecții conferință/demonstrații – 60 oreTematica cursurilor1.Hematopoeza– generalități– celula stem2.Structura măduvei osoase - (noțiuni de embriologie)3.Seria eritrocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)4.Seria granulocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)5.Seria megacariocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)6.Seria monocit - (morfologie, citochimie, genetică, funcții)7.Seria limfatică: organe limfatice centrale; populații limfocitare (funcția imună; citochimia; genetica)8.Algoritmul unei anemii; clasificări; anemii hipocrome.9.Metabolismul Fe. Metabolismul acidului folic și vitamina B12.10.Anemii macrocitare și megaloblastice: schema de investigații în laborator11.Anemii hemolitice.– generalități– clasificare– schema de investigații în laborator12.Hemostaza (generalități).13.Exploatarea unui sindrom hemoragipar14.Coagulare intravasculară diseminată.15.Boala tromboembolică și fibrinoliza.Tematica activităților practice1.Recoltare2.Colonare3.V.S.H.; Hematocrit4.Indici eritrocitari5.Reticulocite6.Citochimie - F.A.L.; P.A.S.; Sideroblaști; peroxidaze7.Test Coombs8.Examinare frotiu sânge periferic9.Examinare frotiu medular10.Determinări F.A.N., Celule lupice11.Determinări complement seric, proteina C reactivă.12.Timpii de hemostază: materiale, tehnica de lucru, interpretare13.Test sucroza, aglutinina la rece, anticorpi bifazici14.Grupe sanguine și RH15.Electroforeza – imunoelectroforezaLa finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să cunoască teoretic și practic aplicațiile de baza ale noțiunilor parcurse în cadrul modulului pentru diagnosticul și monitorizarea bolilor infecțioase:Informații de bază privind morfologia și numărarea celulelor din sânge prin microscopie și cu echipamente automate, colorarea și examinarea frotiurilor periferice de sânge.Determinarea și interpretarea V.S.H., hematocritului, indicilor eritrocitari, determinări citochimice.Identificarea grupelor de sânge și semnificația clinică a acestora.Informații și tehnici de bază privind investigarea și monitorizarea diferitelor forme de anemie.Informații și tehnici de bază privind coagularea și interpretarea rezultatelor testelor de coagulare.Imunohematologie – informații și tehnici de bazăI.10.MODULUL BIOCHIMIE - 1,5 luniLecții conferință/demonstrații - 60 de oreTematica cursurilor1.Metabolismul proteica.Peptide biologic active.b.Nivele de organizare a macromoloculelor proteice (structura primară, secundară, suprasecundară, terțiară, supraterțiară și quaternară a proteinelor).c.Biosinteza proteică– Degradarea aminoacizilor: reacțiile de transaminare și reacția de dezaminare oxidativă, degradarea scheletului de atomi de carbon– Biosinteza ureei2.Enzimea.Structura și caracterele generale ale enzimelor, tipuri de situsuri specifice. Izoenzime.b.Noțiuni de cinetică enzimatică.3.Metabolismul glucidica.Glicolizab.Gluconeogenezac.Ciclul acizilor carboxilici4.Metabolismul lipidica.Biosinteza acizilor grașib.Degradarea acizilor grașic.Formarea corpilor cetonici; acetoacetatul ca sursă de energied.Biosinteza colesteroluluie.Acizii biliarif.Lipoproteinele serice (structură, hiperlipoproteinemiile primare și secundare).5.Apa și electroliți6.Modificări biochimice în:a.Patologia renalăb.Patologia hepaticăc.Patologia cardiacă și vascularăd.Maladii metabolice și endocrineTematica activităților practice1.Examenul de urinăa.Examenul calitativ al urinii: determinarea pH-ului, densității, glucozei, albuminei, urobilinogenului, sărurilor biliare și pigmenților biliarib.Examenul cantitativ al urinii: dozarea de glucoză, uree, acid uric, creatinină, amoniac, amilazăc.Examenul microscopic al sedimentului urinar2.Examenul biochimic al sângeluia.Substanțele minerale: clor, calciu, fier, sodiu, magneziu, potasiub.Electroforeza proteinelor – metode; variații fiziopatologicec.Compuși azotati non-proteici: ureea, amoniacul, acidul uric, creatinina, bilirubina; variații fiziopatologiced.Glucoza. Hiperglicemia provocată, hemoglobina glicată; interpretarea rezultatelore.Lipidelor totale, colesterolului total și trigliceridelor: metode de dozare; variații fiziopatologicef.Lipoproteinele plasmatice, fracțiunile apo: metode de dozare; variații fiziopatologiceg.Enzimele serice: variații fiziopatologice– transaminazele (TGP, TGO)– creatinkinaza (CK), izoenzime– lactat dehidrogenza (LDH), izoenzime– fosfataza acidă și alcalină– gamma glutamil transpeptidaza (GGT)– amilaza;– lipaza.3.Examenul biochimic al L.C.R.: variații fiziopatologiceLa finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să cunoască teoretic și practic aplicațiile de baza ale noțiunilor parcurse în cadrul modulului pentru diagnosticul și monitorizarea bolilor infecțioaseI.11.MODULUL BOLI INFECȚIOASE - 3 luniLecții conferință/demonstrații - 120 de oreTematica cursurilor1.Noțiuni de bază privind infecțiile: infecție și colonizare; asociată asistenței medicale sau comunitară; endogenă sau exogenă2.Antibiotice, antivirale, antifungice3.Principiile utilizării antibioticelor în profilaxie și în terapie4.Limitarea rezistenței microbiene – intervenții eficiente5.Urgențe în bolile infecțioase: sepsis și șoc septic4.Infecții respiratorii: IACRS, bronșite acute, pneumonii, supurații pulmonare5.Infecții ale SNC (meningite, abcese cerebrale, encefalite)6.Infecții intraabdominale: difuze (peritonite) sau localizate7.Infecții urinare: cistite, pielonefrite, abcesul (peri) renal, prostatite8.Infecții genitale: uretrita, colpita, anexita, metrita, boala inflamatorie pelvină9.Infecții osteoarticulare: osteomielita, spondilodiscita, artrite10.Infecții ORL: angine, sinuzite, otite, laringite11.Infecția HIV și infecții oportuniste12.Hepatite virale acute și cronice13.Infecții ale părților moi: supurative și nesupurative14.Infecții postoperatorii; infecții pe corp străin implantat15.Infecții la gravide, inclusiv cele cu transmitere materno-fetală16.Infecții la imunodeprimați17.Febre eruptive18.TuberculozaTematica activităților practice1.stagiu în unitate de primiri urgențe – patologii frecvente, atitudine inițială diagnostică (de preferat cu subrotații în UPU din spitale generale și de spital Boli Infecțioase)2.stagiu de ambulatoriu și medicina de familie: monitorizare infecții cronice - HIV, HVB, HCV; infecții cu transmitere sexuală; tuberculoză3.stagiu de îngrijiri spitalicești:– evaluare clinică a pacienților, demers diagnostic, conduită terapeutică și profilaxie secundară; cooperare în interpretarea datelor de laborator; se va desfășura în secții de Boli Infecțioase, ATI, alte servicii chirurgicale, hematologie/oncologie– participarea la discuțiile despre cazuri în comun cu colegii clinicieni și epidemiologiLa finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să aibă competențe în:1.Experiență clinicăa)să fi câștigat experiență în relația cu colegii clinicieni prin participarea la vizitele din secții și participarea în activități clinice de colaborare. În particular, o legătură strânsă cu unitățile de urgență și unități specializate (ex. hematologie, pediatrie, transplant etc.) acolo unde este cazul;b)să fi câștigat experiență în relația cu medicul de familie;c)să fi participat la serviciul de gardă (inclusiv la sfârșit de săptămână) alături de un un specialist de boli infecțioase;d)să fi participat la întruniri de educație postuniversitară, inclusiv prezentări de caz și vizitele clinice;2.Utilizarea antibioticelorLa finalul stagiului de pregătire, un microbiolog trebuie să aibă cunoștințe despre:a.utilizarea empirică, țintită și profilactică a antibioticelorb.antibiotic stewardshipc.semnificația clinică a prevenirii emergenței rezistenței la antibioticed.supravegherea rezistenței la antibiotice și colaborarea cu clinicianul pentru alcătuirea protocoalelor de tratament antibioticI.12.MODUL EPIDEMIOLOGIE – 3 luniLecții conferință/demonstrații – 120 de oreTematica cursurilor1.Epidemiologia – definiție, scopuri, utilizare, metode și domenii de aplicare.2.Procesul epidemiologic - factorii determinanți și factori secundari care contribuie la apariția și manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel individual și populațional, formele de manifestare3.Supravegherea epidemiologică4.Investigația epidemiologică5.Imunoprofilaxia pasivă în bolile infecțioase – beneficiile, indicațiile, limitele serurilor și imunoglobulinelor6.Vaccinoprevenția - recomandări generale și specifice privind vaccinările, indicații, beneficii, riscuri, administrare, reacții adverse postvaccinale, contraindicații și precauții, înregistrare și raportare (vaccinări, reacții adverse)7.Comunicarea în boala transmisibilă (comunicarea orală/scrisă între profesioniști, comunicarea cu presa)8.Dezinfecție și sterilizare9.Prevenirea și controlul infecțiilor în rândul personalului medical:a.vaccinarea personalului medicalb.atitudinea în cazul unei expuneri accidentale la sânge și fluide biologicec.gestionarea deșeurilor provenite din activitatea medicală10.Infecțiile asociate asistenței medicalea.Introducere; Importanța, date generale;b.Criterii de definire, Definiții de caz, Clasificare;c.Mecanisme de transmitere a agenților patogeni în unitățile sanitare/procesul epidemiologic;d.Controlul mediului de spital (autocontrol)e.Programul de supraveghere, prevenire și limitare a IAAMTematica activităților practice1.Indicatori utilizați în programele de supraveghere și control a bolilor (definiții, reprezentare grafică, interpretare, utilitate)a.rate, rapoarte, proporțiib.alegerea metodei de reprezentare grafică2.Elaborarea unui sistem de supraveghere pentru o boala transmisibilă. Studiu de caz sub formă de exerciții3.Investigarea unei epidemii. Studiu de caz sub formă de exerciții4.Vaccinoprevenția – Programul Național de Imunizări. Calendarul de vaccinări. Aplicații practice (elaborarea unui calendar de vaccinări, a unei scheme de vaccinare personalizate)5.Legislația în activitatea de prevenire și control a bolilor transmisibile (națională, UE și internațională, inclusiv Regulamentul Sanitar Internațional, Activități specifice ale Sistemului de alertă rapidă. Studiu de caz sub formă de exerciții:6.Comunicarea în boala transmisibilă – elaborarea și susținerea unei prezentări orale, întocmirea unui raport7.Proceduri de control a infecțiilor asociate asistenței medicalea.precauțiuni standard, precauții de izolareb.echipamentul de protecție pentru personalul medical (tehnici de echipare și dezechipare - exerciții)c.elaborarea unei proceduri/protocol de dezinfecție8.Investigarea unui focar de IAAM apărut în spital - Studiu de caz sub formă de exerciții9.Igiena mâinilor. Tehnicile de igiena mâinilor – exerciții10.Elaborarea unui protocol pentru gestionarea deșeurilor provenite din activitatea medicalăLa finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie:1.Să cunoască procesul epidemiologic (factori determinanți, factori secundari care conduc la apariția și manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel individual și populațional)2.Să cunoască tipurile de studii epidemiologice3.Să înțeleagă rolul microbiologului în supravegherea epidemiologică și să știe să elaboreze un program de supraveghere pentru o boala transmisibilă4.Să înțeleagă rolul microbiologului în investigația epidemiologică a unui caz/focar/epidemie5.Să cunoască legislația în activitatea de prevenire și control a bolilor transmisibile (națională, UE și internațională, inclusiv Regulamentul Sanitar Internațional, alerta rapidă).6.Să cunoască mecanismele de acțiune ale serurilor, imunoglobulinelor, vaccinurilor, beneficiile, indicațiile și limitele acestora, să știe să alcătuiască un calendar de vaccinare și recomandările de vaccinare pentru diferite grupe la risc7.Să poată oferi o opinie informată asupra vaccinării și imunizării cu toate produsele disponibile în România8.Să cunoască măsurile de prevenire a infecțiilor la personalul medical (precauțiile standard și cele adresate căii de transmitere, să știe să stabilească tipul de precauție care trebuie aplicată într-o situație concretă, să știe tehnicile de igienă a mâinilor, vaccinurile indicate personalului medical, atitudinea în cazul unei expuneri la sânge sau produse din sânge9.Controlul infecțiilor în spital și în comunitatea)să fi fost implicat direct în controlul local al infecțiilor, incluzând focare epidemice și managementul lorb)să fie familiarizat cu întrunirile echipei de control al infecțiilorc)să cunoască acele zone din spital sau din comunitate ce necesită politici de control al infecțiilord)să fi lucrat strâns cu asistenta însărcinată cu controlul infecțiilor atât în activitățile de zi cu zi cât și în educarea acelora implicați în probleme de control al infecțiilore)să fi participat la vizitele în zone clinice și non-clinice pentru recomandări în controlul infecțiilor. Acestea includ inspecțiile la bucătărie, în special cele conduse de către responsabilii cu mediul. Trebuie dezvoltate relații cu personalul cheie din stația centrală de sterilizare, farmacie și spălătorief)să cunoască principiile screening-lui și izolării pacientului și modul lor de aplicareg)să cunoască orice document național relevant pentru controlul infecțiilor. De asemenea, cunoașterea recomandărilor de lucru (ex. MRSA, CPE, VRE, C difficile)h)să fi obținut experiență în controlul infecțiilor transmisibilei)să cunoască agenții fizici și chimici utilizați în controlul infecțiilor asociate îngrijirilor medicaleI.13.MODULUL IGIENĂ – 1,5 luniLecții conferință/demonstrații – 60 de oreTematica cursurilor1.Norme de igienă privind amenajarea și funcționarea unui spital: structura funcțională, amplasare spații, circuite funcționale; Riscuri asociate nerespectării circuitelor funcționale și neasigurării spațiilor adecvate profilului spitalului2.Aprovizionarea cu apă potabilă a unui spital. Metodologia de supraveghere și controlul calității microbiologice a apei potabile.3.Deșeurile rezultate din activitatea medicală: colectare, transport, neutralizare. Riscuri epidemiologice în relație cu deșeurile rezultate din activitatea medicală.4.Ape reziduale-tratare-colectare-evacuare. Riscuri microbiologice asociate nerespectării condițiilor igienice de evacuare.5.Siguranța alimentului. Riscuri microbiologice asociate preparării și distribuției hranei.6.Curățenia și dezinfecția. Metode de curățenie și dezinfecție. Substanțe biocide. Evaluarea eficienței curățeniei și dezinfecției. Riscuri microbiologice asociate nerespectării protocoalelor de curățenie și dezinfecție.7.Igiena mâinilor – măsură cheie în prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale. Programe de igiena mâinilor.8.Combaterea vectorilor. Metode de dezinsecție și deratizare. Riscuri asociate prezenței vectorilor.Tematica activităților practice1.Cadrul legislativ național privind:– organizarea și funcționarea unui spital;– curățenia și dezinfecția– apa potabilă– deșeurile rezultate din activitatea medicală și apele reziduale– siguranța alimentului - riscuri microbiologice2.Elaborarea planului de măsuri privind prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale în relație cu mediul spitalicesc: curățenia și dezinfecția spațiilor destinate serviciilor medicale– curățenia și dezinfecția blocului alimentar– managementul siguranței alimentului– dezinsecția și deratizarea– gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală– igienizarea rezervorului de apă potabilă– monitorizarea complianței cu igiena mâinilor– asigurarea circuitelor pentru pacienți, alimente, deșeuri, lenjerie curată/murdară.3.Evaluarea eficienței măsurilor implementate pentru prevenirea infecțiilor asociate îngrijirilor medicale (planul de autocontrol):– metode de prelevare probe microbiologice din spital: suprafețe, aeromicrofloră, mâini– prelevare probe microbiologice din blocul alimentar: suprafețe, mâini, echipament de protecție personal– prelevare probe apă potabilă pentru evaluarea calității microbiologice4.Elaborarea planului de management al siguranței alimentului în blocul alimentar – HACCP – analiza riscurilor prin puncte critice de controlLa finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie:1.să cunoască componentele structurale și funcționale ale unui spital2.să cunoască cerințele de igienă privind aprovizionarea cu apă potabilă, evacuarea apelor reziduale și a deșeurilor rezultate din activitatea medicală3.să cunoască metodele de curățenie și dezinfecție și să evalueze eficiența curățeniei și dezinfecției4.să înțeleagă principiile siguranței alimentului5.să evalueze eficiența programului de igiena mâinilor6.să cunoască cerințele legale privind condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea autorizării sanitare7.să știe să elaboreze plan de măsuri adresate mediului spitalicesc pentru a preveni infecțiile asociate îngrijirilor medicale8.să știe să elaboreze un plan de autocontrol pentru a evalua eficiența măsurilor implementate9.să știe să stabilească punctele critice de control în procesul de preparare a hranei.I.14.MODULUL INFORMATICĂ ȘI BIOSTATISTICĂ MEDICALĂ – 1 lunăLecții conferință/demonstrații – 40 de oreTematica cursurilor și activităților practice1.Calculatoare și evoluția lor. Utilizarea calculatoarelor în medicină.2.Calculatoare personale, generalități despre componentele fizice: placa de bază, procesorul, memoria, unitățile de discuri, tastatura, monitorul, mouse-ul, imprimantele, scanerul, discurile compacte3.Startarea unui calculator personal. Sisteme de operare. Volume de date, cataloage și fișiere pe discuri. Administrarea cataloagelor și fișierelor.4.Noțiuni generale despre rețelele de calculatoare. Controlul rețelelor locale cu NetWare și Windows NT.5.Aplicații de wordprocessing. Aplicația Word. Meniul aplicației Word6.Aplicația Word. Controlul paginării, coloanelor paragrafelor, chenarelor7.Aplicația Word. Utilizarea macrourilor, stilurilor și machetelor8.Aplicația Word. Formatarea la nivel de document, pagina și paragraf. Formatarea unui document complex, de mari dimensiuni (carte, teza de doctorat, ...)9.Servicii Internet (navigarea în World Wide Web, E-mail, FTP). Aplicația Internet Explorer10.Documente hipertext. Crearea unei pagini de Web11.Educație computerizată. Multimedia. Utilizarea aplicației Bodyworks. Documentare computerizată. Accesul în MEDLINE. Crearea unei interogări și transferul datelor selectate12.Foi de calcul și aplicații de calcul tabelar. Principalele operații matematice și statistice într-o foaie de calcul13.Aplicația Excel. Meniul aplicației Excel14.Aplicația Excel. Formatarea unei foi de calcul15.Aplicația Excel. Realizarea de grafice și diagrame16.Realizarea de lucrări științifice medicale utilizând aplicația Excel17.Prezentări de date cu aplicația Powerpoint18.Meniul aplicației Powerpoint19.Aplicația PowerPoint. Crearea și formatarea unei prezentări.20.Tabele și baze de date. Structura unui tabel, câmpuri și înregistrări21.Tipuri de date. Introducerea și selectarea datelor. Introducerea și selectarea datelor22.Aplicațiile Visual FoxPro și Microsoft Access23.Aplicația Visual FoxPro. Ordonarea, indexarea și sortarea înregistrărilor24.Aplicația Visual FoxPro. Crearea unui raport25.Aplicația Visual FoxPro. Crearea unei interogări26.Fișa pacientului. Sisteme informatice de spital. Folosirea calculatoarelor în introducerea datelor referitoare la bolnav în spital și în cabinetele particulare27.Sistemul Hospital Manager28.Elemente de biostatistică. Programul EpiInfo și SPSS. Realizarea de lucrări științifice medicale utilizând aplicația SPSS29.(Opțional) Semnale fiziologice/imagistice și prelucrarea imaginilor. Analizarea semnalelor biologice cu aplicația AcqKnowledgeI.15.MODULUL BIOETICĂ MEDICALĂ – 0,5 luniLecții conferință/seminarii – 40 oreTematica cursurilor1.Introducere în Bioeticăa.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiub.Contextul apariției bioeticiic.Definirea bioeticiid.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticiie.Teorii și metode în bioetică2.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticiia.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferințăb.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor viețiic.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare în funcție de credința religioasă, etnie etc.)3.Relația medic-pacient (I)a.Valori ale relației medic- pacientb.Paternalism versus autonomiec.Modele ale relației medic- pacientd.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate4.Relația medic- pacient (II)a.Consimțământul informatb.Confidențialitatea în relația medic- pacientc.Relația medic- pacient minord.Acte normative care reglementează relația medic- pacient5.Greșeli și erori în practica medicalăa.Definirea noțiunilor de greșeală și eroareb.Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologicec.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală6.Probleme etice la începutul viețiia.Libertatea procreațieib.Dileme etice în avortc.Etica reproducerii umane asistate medicald.Probleme etice în clonarea reproductivă7.Probleme etice la finalul viețiia.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicinăb.Probleme etice în stările terminalec.Tratamente inutile în practica medicalăd.Eutanasia și suicidul asistate.Îngrijirile paliative8.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umanea.Donarea de organe de la cadavrub.Donarea de organe de la persoana viec.Etica alocării de resurse în transplant9.Probleme etice în genetică și genomicăa.Eugenia și discriminarea pe baza geneticiib.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului umanc.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatalăd.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrionie.Terapia genicăf.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice10.Etica cercetării pe subiecți umania.Principii etice în cercetarea pe subiecți umanib.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umanic.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umanid.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționalee.Comitetele de etică a cercetăriif.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăTematica seminariilor1.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică2.Reglementarea practicii medicale prin coduri de eticăa.Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actualeb.Alternative ale jurământului lui Hipocratec.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent3.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic- pacient prin cazuri practicea.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentăb.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentăc.Rolul comunicării în relația medic- pacient4.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic- pacient prin cazuri practicea.Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazurib.Drepturile pacienților - reglementare legislativăc.Rolul comitetelor de etică din spitale5.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concretea.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxisb.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxisc.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale6.Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete7.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete8.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete9.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete10.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concreteI.16.Aprofundare aplicativă într-un domeniu curricular opțional (bacteriologie/virusologie/parazitologie 6 luni și boli infecțioase/epidemiologie 3 luni) cu acordul coordonatorului de program
MICROBIOLOGIE MEDICALĂ 4 ANI
Modulul Durata
Organizarea și managementul laboratorului de microbiologie medicală I.1 – 2 luni
Bacteriologie generală I.2 – 4 luni
Biologie moleculară și genetică I.3 – 3 luni
Imunologie I.4 – 3 luni
Bacteriologie specială I.5 – 9 luni
Parazitologie I.6 – 2 luni
Micologie I.7 – 1 lună
Virusologie I.8 – 3 luni
Hematologie I.9 – 1,5 luni
Biochimie I.10 – 1,5 luni
Boli infecțioase I.11 – 3 luni
Epidemiologie I.12 – 3 luni
Igienă I.13 – 1,5 luni
Informatică și Biostatistică medicală I.14 – 1 lună
Bioetică medicală I.15 – 0,5 luni
Perfecționare aplicativă într-un domeniu curricular opțional (bacteriologie/virusologie/parazitologie 6 luni și boli infecțioase/epidemiologie 3 luni) cu acordul coordonatorului de program I.16 – 9 luni
ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV
MODULUL I.1, I.2, I.3, I.4 I.5, I.6, I.7 I.8, I.9, I.10, I.11, I.12 I.13, I.14, I.15, I.16
Acest document care cuprinde CURRICULUM pentru specialitatea de Microbiologie Medicală a fost elaborat, dezbătut și aprobat de către:– Comisia de Microbiologie Medicală a Ministerului Sănătății– Comisia de Microbiologie Medicală a Colegiului Medicilor din România
Președinte,
Prof. dr. Alexandru Rafila
10.05.2017(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MICROBIOLOGIE MEDICALĂ a fost introdus de Punctul 3 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEFROLOGIE 2020
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE, STRUCTURI ȘI POLITICI SALARIALE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
NEFROLOGIE
2020
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății + 
DEFINIȚIA ȘI IMPORTANȚA SPECIALITĂȚII:Nefrologia este ramura medicinei interne care se ocupă cu diagnosticul și tratamentul non-chirurgical al afecțiunilor aparatului reno-urinar (dieta, terapia medicamentoasă, terapia de supleere a funcției renale) și al complicațiilor acestora. Terapia de supleere a funcției renale (TSFR) cuprinde: hemodializa, hemofiltrarea, hemodiafiltrarea, hemoperfuzia, ultrafiltrarea izolată, dializa peritoneală, plasmafereza și transplantul renal. Medicul nefrolog tratează bolile primare și secundare ale rinichiului; pune diagnosticul și participă la tratamentul pacienților cu Insuficiență renală acută; monitorizează evoluția și asigură tratamentul conservator al Bolii cronice de rinichi avansate înainte de necesitatea TSFR, precizează utilitatea și momentul inițierii TSFR, precum și tipul adecvat fiecărui pacient; monitorizează evoluția pacienților aflați sub TSFR și tratează complicațiile acestora. Dată fiind implicarea rinichiului în numeroase afecțiuni (cardio-vasculare, metabolice, sistemice etc.), Nefrologia este o specialitate care necesită cunoștințe solide din toate domeniile medicinei. Medicii nefrologi trebuie să asigure sănătatea pacienților printr-o abordare multidisciplinară, particularizată fiecărui caz.Curriculumul de pregătire în specialitatea Nefrologie prevede un număr total de 1000 ore de pregătire teoretică pentru tematica prezentată (cursuri, seminarii, prezentări de cazuri, referate, pregătire comunicări manifestări științifice, articole, capitole de carte/tratate etc.). Restul numărului de ore din cadrul pregătirii, conform contractului individual de muncă, va fi alocat activităților practice. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire.Pe toată durata pregătirii în specialitatea Nefrologie, medicii rezidenții vor fi obligatoriu incluși în linia a II-a și/sau a III-a de gardă, activitatea lor pe durata gărzii fiind sub directa supraveghere și îndrumare a medicului de gardă de linia I. Începând cu anul V de pregătire în specialitate, medicii rezidenți pot fi incluși în linia I de gardă, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competență, cu acordul Coordonatorului de Rezidențiat și a conducerii unității medicale.Privind stagiile din pregătirea medicală conexă de pregătire în rezidențiat, medicul rezident va decide împreună cu Coordonatorul de Rezidențiat clinica în care se vor desfășura acestea.Este recomandat ca fiecare medic rezident să participe, în cursul pregătirii în specialitatea Nefrologie, la realizarea a minimum unui articol de specialitate publicat în reviste naționale/internaționale indexate BDI/ISI Web of Knowledge sau a minimum două lucrări științifice prezentate la congrese/simpozioane de specialitate din țară și/sau străinătate.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute, de asemenea, evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă.Concediul de odihnă se va acorda conform prevederilor legale în vigoare, cu acordul Coordonatorului de Rezidențiat și al Coordonatorului stagiului respectiv.Fiecare modul/stagiu din pregătirea în rezidențiat va fi absolvit numai după susținerea unui examen în Clinica respectivă, nota minimă de promovare fiind 7,00 (șapte). În stagiile cu o durată de peste 3 luni, este recomandată organizarea unui colocviu pe parcursul fiecăruia dintre acestea.La sfârșitul pregătirii în rezidențiat, medicii rezidenți vor susține examenul de obținere a titlului de medic specialist în Nefrologie. Accesul la acest examen este condiționat de promovarea tuturor examenelor de sfârșit de stagiu.Examenul constă în patru probe:● probă scrisă (3 subiecte din tematica de pregătire medicală conexă și 7 subiecte de Nefrologie);● două probe clinice (1 caz din tematica de pregătire medicală conexă/Nefrologie și 1 caz de Nefrologie);● probă practică de interpretare a unor investigații/de efectuare a unor manevre cuprinse în tematică.Tematica de examen este cea din ANEXA 1.La examenul pentru obținerea titlului de medic specialist, organizat bianual:● toate probele sunt eliminatorii; nota minimă este 7,00 pentru fiecare probă;● pentru fiecare probă se va acorda o notă de la 1 la 10, iar în final se va face media aritmetică a acestora care va fi nota de absolvire;● media minimă de promovare este 7,00 (șapte).Examenul pentru obținerea titlului de medic specialist poate fi repetat doar de 2 ori.N.B.:Tematica de examen pentru obținerea gradului profesional de medic primar în specialitatea Nefrologie este cea din ANEXA 2. + 
DURATA ȘI STRUCTURA REZIDENȚIATULUI ÎN NEFROLOGIE:Rezidențiatul în specialitatea Nefrologie are o durată de 5 ani, având următoarea structură:PREGĂTIREA MEDICALĂ CONEXĂ – 18 luni, din care:● Medicină internă – 4 luni● Cardiologie - 3 luni● Reumatologie – 2 luni● Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice - 2 luni● Anestezie și terapie intensivă – 2 luni● Urologie - 1,5 luni● Pneumologie – 1,5 luni● Opțional (Endocrinologie/Neurologie/Oncologie/Ultrasonografie generală) - 1,5 luni● Bioetică – 0,5 luniNEFROLOGIE – 42 luni, din care:● Nefrologie – 20 luni● Dializă - 9 luni● Terapie acută nefrologică – 6 luni● Transplant renal - 2 luni● Nefrologie pediatrică – 1,5 luni● Patologia abordului vascular - 1,5 luni● Ultrasonografie a aparatului urinar la adult – 2 luniReferitor la stagiul de Ultrasonografie a Aparatului Urinar la Adult, acesta va fi efectuat numai în cadrul Clinicilor de Nefrologie în care Coordonatorul de Rezidențiat și/sau Îndrumătorii de Rezidențiat dețin atestat în Ultrasonografie a Aparatului Urinar la Adult sau Ultrasonografie Generală. Predarea cunoștințelor teoretice și practice în cadrul acestor stagii se va realiza de către cadre didactice/medici primari care dețin atestat în Ultrasonografie a Aparatului Urinar la Adult sau Ultrasonografie Generală. + 
PARCURS REZIDENȚIParcursul rezidenților în specialitatea Nefrologie este organizat conform tabelului de mai jos:
PARCURS REZIDENȚI - 5 ANI
LUNA/AN L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 LS L9 L10 L11 L12
ANUL I N N N N N N MI MI MI MI R R
ANUL II P P+U U C C C DZ DZ ATI ATI O O+B
ANUL III N N N N N N N N N N NP NP+PAV
ANUL IV PAV D D D D D D D D D TR TR
ANUL V UAU UAU TAN TAN TAN TAN TAN TAN N N N N
Legendă: Nefrologie = N; Medicină internă = MI; R = Reumatologie; P = Pneumologie; U = Urologie; Cardiologie = C; Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice = DZ; Anestezie și terapie intensivă = ATI; Nefrologie pediatrică = NP; O = opțional; Bioetică = B; PAV = patologia abordului vascular; Dializă = D; Transplant renal = TR; Ultrasonografie a aparatului urinar la adult = UAU; Terapie acută nefrologică = TAN.N.B.:De comun acord cu Coordonatorul de rezidențiat, medicul rezident poate opta pentru altă ordine a stagiilor clinice, cu condiția ca toate stagiile din pregătirea medicală conexă să fie efectuate în primii 2 ani, care vor începe obligatoriu cu stagiul de Nefrologie. + 
ORGANIZAREA PROGRAMULUI: NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5 ani NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 16 MODULUL 1 Nefrologie NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 20 luni ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL 330 ore ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL conform contractului individual de muncă MODULUL 2 Medicină internă NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 4 luni ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL 67 ore ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL conform contractului individual de muncă MODULUL 3 Reumatologie NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 2 luni ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL 33 ore ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL conform contractului individual de muncă MODULUL 4 Pneumologie NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 1,5 luni ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL 25 ore ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL conform contractului individual de muncă MODULUL 5 Urologie NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 1,5 luni ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL 25 ore ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL conform contractului individual de muncă MODULUL 6 Cardiologie NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 3 luni ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL 50 ore ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL conform contractului individual de muncă MODULUL 7 Diabet, nutriție și boli metabolice NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 2 luni ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL 33 ore ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL conform contractului individual de muncă MODULUL S ATI NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 2 luni ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL 33 ore ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL conform contractului individual de muncă MODULUL 9 Opțional* NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 1,5 luni ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL 25 ore ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL conform contractului individual de muncă MODULUL 10 Nefrologie pediatrică NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 1,5 luni ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL 25 ore ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL conform contractului individual de muncă MODULUL 11 Bioetică NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 0,5 luni ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL 20 ore ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL conform contractului individual de muncă MODULUL 12 Patologia abordului vascular NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 1,5 luni ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL 25 ore ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL conform contractului individual de muncă MODULUL 13 Dializa NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 9 luni ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL 146 ore ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL conform contractului individual de muncă MODULUL 14 Transplant renal NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 2 luni ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL 33 ore ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL conform contractului individual de muncă MODULUL 15 Ultrasonografie a aparatului urinar la adult NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 2 luni ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL 30 ore ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL conform contractului individual de muncă MODULUL 16 Terapie acută nefrologică NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 6 luni ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL 100 ore ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL conform contractului individual de muncă Total ore pregătire teoretică (cursuri, seminarii, prezentări de cazuri, referate, pregătire comunicări manifestări științifice, articole, capitole carte/tratat, etc.) 1000 ore Total ore pregătire practică conform contractului individual de muncă * Stagiul Opțional poate fi: Endocrinologie, Neurologie, Oncologie, Ultrasonografia + 
OBIECTIVELE PREGĂTIRII ÎN SPECIALITATEA NEFROLOGIE:1.Obiectivele generale constau în dobândirea următoarelor aptitudini și abilități:– Capacitatea de comunicare cu pacienții și aparținătorii în funcție de nivelul socio-economic și cultural al acestora; folosirea de mijloace adecvate în informarea pacientului și familiei acestuia despre beneficiile și potențialele efecte adverse ale actului medical; cunoașterea și respectarea legislației referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidențialității și adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, orientare sexuală, origine etnică și dizabilități.– Capacitatea de a comunica și colabora cu alte persoane din cadrul echipei medicale în care își desfășoară activitatea sau din alte specialități medicale sau chirurgicale atunci când sunt necesare consulturi interdisciplinare; capacitatea de colaborare cu personalul didactic; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale.– Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz etc.; utilizarea rațională a timpului; prioritizarea activităților și sarcinilor.– Redactarea documentelor medicale (raport medical, bilet de externare, raportări, documente legale etc.) într-un mod inteligibil, lizibil, atât pe hârtie, cât și electronic, și în timp util.– Oferirea unei asistențe medicale de înalt nivel profesional prin educație medicală continuă; participarea la manifestări științifice, studierea datelor noi din literatura medicală pe internet, din reviste de specialitate etc.– Învățarea modului de efectuare a unei cercetări clinice.– Cunoașterea și respectarea Regulamentelor și Normelor interne ale spitalului unde își desfășoară activitatea; cunoașterea structurii administrative a spitalului și a raporturilor de muncă dintre angajați.– Cunoașterea și aplicarea principiilor de etică medicală în activitatea clinică și de cercetare.2.Obiectivele specifice specialității Nefrologie constau în dobândirea de cunoștințe și abilități specifice domeniului de activitate:– Evaluarea clinică a pacienților cu afecțiuni ale aparatului reno-urinar, formularea unui diagnostic pozitiv și diferențial, întocmirea planului de investigații și a celui terapeutic; monitorizarea evoluției clinice și paraclinice; modificarea planurilor în funcție de acestea.– Cunoașterea și aplicarea măsurilor de prevenire a afecțiunilor aparatului reno-urinar și/sau a progresiei acestora.– Recunoașterea, profilaxia și tratarea complicațiilor afecțiunilor aparatului reno-urinar prin acțiuni prompte și eficiente și, la nevoie, prin colaborare cu medici din alte specialități medicale și chirurgicale.– Cunoașterea, recomandarea și aplicarea metodelor de supleere a funcției renale în mod adecvat și individualizat în funcție de tipul de afecțiune renală, dar și de complicațiile și co-morbiditățile pacientului.– Monitorizarea pacienților cu afecțiuni renale cronice, precum și a celor aflați în TSFR.– Cunoașterea și aplicarea normelor de bună practică în vigoare în specialitatea Nefrologie. + 
STRUCTURA DETALIATĂ A PROGRAMULUI:(tematica teoretică, tematica activității practice, abilități dobândite)MODULUL 1 – NEFROLOGIE – 20 luniMODULUL 13 - DIALIZĂ - 9 luniMODULUL 14 – TRANSPLANT RENAL – 2 luniMODULUL 16 - TERAPIE ACUTĂ NEFROLOGICĂ - 6 lunia)TEMATICA TEORETICĂ (comună pentru modulele de nefrologie, dializă, transplant renal, terapie acută nefrologică)1.Anatomia, embriologia și fiziologia rinichiului2.Semiologia aparatului urinar3.Sindroame nefrologice majore (sindrom nefritic acut/cronic, sindrom nefrotic, sindromul de insuficiență renală)4.Hipertensiunea arterială secundară de cauză renală5.Explorările paraclinice în Nefrologie6.Tulburările hidrice și electrolitice7.Tulburările echilibrului acido-bazic8.Mecanismele imunologice ale bolilor de rinichi9.Bolile glomerulare non-inflamatorii (nefropatii glomerulare) și inflamatorii (glomerulonefrite)10.Afectarea rinichiului în boli sistemice imunologice (lupus eritematos sistemic, poliartrită reumatoidă, sclerodermie, vasculite sistemice)11.Afectarea rinichiului în disproteinemii (mielom multiplu, amiloidoză, gamapatii monoclonale cu semnificație renală)12.Microangiopatiile trombotice13.Nefropatia diabetică14.Infecțiile de tract urinar15.Bolile rinichiului în sarcină16.Bolile chistice ale rinichiului17.Nefropatiile ereditare18.Nefrolitiaza și nefrocalcinoza19.Nefropatiile tubulo-interstițiale acute și cronice20.Nefropatiile vasculare21.Rinichiul senil22.Injuria acută a rinichiului (inclusiv sindromul hepato-renal)23.Boala cronică de rinichi24.Principiile de administrare a medicamentelor la pacientul cu boală cronică de rinichi25.Metodele de epurare extrarenală (hemodializa, hemofiltrarea, hemodiafiltrarea, hemoperfuzia, ultrafiltrarea izolată, dializa peritoneală, plasmafereza)26.Transplantul renal:– Imunologia transplantului renal. Metode de evaluare a compatibilității– Alegerea donatorului. Noțiuni de tehnică a prelevării rinichiului. Conservarea rinichiului prelevat– Alegerea primitorului. Pregătirea pentru transplant a primitorului. Noțiuni de tehnică chirurgicală a transplantării– Evoluția rinichiului transplantat. Mijloace și metode de evaluare a grefei renale– Terapia imunosupresivă: mijloace, metode, scheme, monitorizare– Complicațiile transplantului renal, diagnostic și tratament– Indicațiile, contraindicațiile; avantaje, dezavantaje ale transplantării renale27.Nutriția la bolnavul renal28.Abordul vascular pentru dializă: tipuri, complicații și tratamentb)TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE - manevre, interpretare investigații (comună pentru modulele de nefrologie, dializă, transplant renal, terapie acută nefrologică)Manevre:– Inserția, extragerea unui cateter de hemodializă. Îngrijirea, evaluarea și monitorizarea accesului vascular– Electrocardiograma (ECG)– Evaluarea stării de nutriție (antropometrie, SGA - Subjective Global Assessment - evaluarea subiectivă globală)– Utilizarea sistemelor automate de administrare a medicamentelor (injectomate, infuzomate)– Puncția biopsie renală– Stabilirea parametrilor de efectuare a ședinței de hemodializă în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic); conectarea/restituirea pacientului la aparatul de hemodializă– Puncția fistulei arterio-venoase– Stabilirea parametrilor de efectuare a ședinței de hemofiltrare/hemodiafiltrare în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic)– Stabilirea parametrilor de efectuare a ședinței de plasmafereză în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului– Stabilirea parametrilor pentru dializă peritoneală– Desfășurarea schimburilor la pacienții dializați peritoneal– Efectuarea practică a unui test de echilibrare peritoneală; interpretarea rezultatelor testului– Montarea sondei uretro-vezicaleInterpretare analize:– Gazometria sanguină– Electrocardiograma– Hemocultura– Fundul de ochi– Markeri ai infecțiilor cu virusuri hepatice și HIV– Hemoleucograma– Ionograma sanguină și urinară– Parametrii echilibrului acido-bazic– Electroforeza și imunoelectroforeza proteinelor serice și urinare– Lipidograma– Ureea, creatinina, acidul uric, cistatina C, NGAL (neutrophil gelatinase-associated lipocalin) – serice și urinare– Investigațiile imunologice: imunoglobuline, complement seric, complexe imune circulante, proteină C reactivă, anticorpi anti-membrană bazală glomerulară, factor antinuclear, anticorpi anti-ADN dublu catenar, anticorpi anti-Sm, factor reumatoid, crioglobuline celule lupice, ASLO (antistreptolizina O), test Coombs, ANCA (anticorpi anti- citoplasmă neutrofile), anticorpi anti-receptor fosfolipaza A2– Probele de coagulare– Dozările hormonale: tiroidiene, parathormon, calcidiol, renină, ARP (activitatea reninei plasmatice), angiotensină, aldosteron– Investigațiile imagistice (radiografie cord-pulmon, abdominală pe gol, a scheletului osos). Explorările imagistice renale (radiografia renală simplă, radiourografia cu/fără compresie, cu/fără cistografie, pielografia ascendentă, arteriografia renală, nefrograma izotopică, nefroscintigrama, ultrasonografia aparatului urinar, tomografia computerizată, uro-CT, RMN)– Testele genetice specifice afecțiunilor nefrologice– Examenul sumar de urină, examenul urinei pe 24 ore– Examenul bacteriologic al urinei– Probele funcționale glomerulare– Probele funcționale tubulare– Puncția biopsie renală – interpretarea rezultatelor anatomo-patologice– Lichidul de dializă peritoneală– Kt/V în hemodializă și dializă peritoneală, precum și modificarea parametrilor de dializă în funcție de aceste valoric)ABILITĂȚI DOBÂNDITE (comune pentru modulele de nefrologie, dializă, transplant renal, terapie acută nefrologică)La sfârșitul pregătirii în rezidențiat, rezidentul va fi capabil:– să examineze un pacient cu patologie reno-urinară.– să întocmească foaia de observație.– să stabilească un diagnostic pozitiv și diferențial, planul de investigații și de tratament al afecțiunilor din tematică; să modifice planurile în funcție de evoluția clinică și de rezultatele paraclinice; să întocmească epicriza.– să interpreteze examenele paraclinice din patologia din tematică.– să identifice complicațiile asociate scăderii filtratului glomerular în Boala cronică de rinichi (anemia de cauză renală, anomaliile metabolismului mineral și osos, acidoza metabolică, diselectrolitemiile, hiperhidratare, malnutriție) și să stabilească tratamentul adecvat al acestora– să știe singur să stabilească indicațiile și contraindicațiile TSFR, momentul inițierii acesteia în boala cronică de rinichi (BCR), injuria acută a rinichiului (IAR) sau alte afecțiuni care necesită epurare extrarenală (intoxicații, insuficiență cardiacă etc.) și să stabilească tipul de TSFR adecvat fiecărui pacient, precum și parametrii specifici în funcție de datele clinice și paraclinice ale pacientului.– să cunoască criteriile de adecvanța ale dializei.– să știe să monteze/să îngrijească/să extragă un cateter venos central (CVC) de dializă; să știe să supravegheze/să îngrijească pacientul cu cateter de dializă peritoneală (cateter Tenckhoff).– să știe modalitatea practică de efectuare a unei ședințe de hemodializă, hemoperfuzie, hemodiafiltrare, ultrafiltrare izolată, dializă peritoneală, plasmafereză; să cunoască și să recomande tratament pentru complicațiile acute ale ședinței respective.– să cunoască patologia, modul de urmărire și tratamentul cronic ale unui bolnav dializat cronic și ale unui pacient transplantat renal.– să știe să efectueze o puncție biopsie renală, să supravegheze pacientul după efectuarea puncției și să aplice sau să recomande un tratament în caz de complicații după puncție.– să cunoască investigațiile necesare înaintea unui transplant renal; să poată aprecia compatibilitatea între donator și primitor.– să cunoască indicațiile și contraindicațiile unui transplant renal de la donator viu sau de la donator în moarte cerebrală.– să cunoască complicațiile postoperatorii ale transplantului renal.– să știe să examineze un pacient care urmează a fi transplantat, să stabilească un diagnostic pozitiv și diferențial, planul de investigații și de tratament al afecțiunilor din tematică.– să știe să monitorizeze evoluția clinică și paraclinică a pacientului transplantat renal.– să știe să stabilească schema de tratament imunosupresiv la pacientul transplantat renal; să cunoască efectele adverse ale medicației imunosupresive.– să cunoască indicațiile puncției biopsie a grefei renale și să poată să o efectueze.– să stabilească diagnosticul pozitiv și indicația de supraveghere tip terapie acută nefrologică; să obțină o anamneză minimală coerentă de la pacientul în urgență sau de la aparținători, să poată efectua un examen fizic corect al pacientului critic; să recomande investigațiile adecvate fiecărei situații de urgență.– să stabilească indicația și să monteze aparatul de monitorizare a parametrilor cardio-respiratori, injectomatul și oxigenoterapia.– să știe indicațiile intubării oro-traheale (IOT).– să știe să instaleze o linie venoasă periferică sau centrală.– să stabilească schemă de tratament la pacientul critic cu afecțiunile din tematică.MODULUL 2 – MEDICINĂ INTERNĂ – 4 lunia)TEMATICA TEORETICĂ1.Bronhopneumopatia obstructivă cronică – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratament2.Pneumoniile - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratament3.Ulcerul gastro-duodenal – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratament4.Colita ulceroasă și boala Crohn - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații5.Hepatitele cronice – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, profilaxie6.Cirozele hepatice - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament7.Litiaza biliară – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații8.Pancreatitele acute și cronice - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratament9.Cancere digestive (gastric, colo-rectal, de pancreas): diagnostic pozitiv (inclusiv stadializare), diagnostic diferențial, complicații10.Reumatismul articular acut - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament11.Guta – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament12.Anemiile feriprive, megaloblastice, hemolitice - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații13.Sindroamele mieloproliferative cronice (leucemia mieloidă cronică, policitemia vera, trombocitemia esențială, metaplazia mieloidă cu mielofibroză) – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații14.Sindroamele limfoproliferative cronice (limfoamele maligne, leucemia limfatică cronică) - diagnostic pozitiv, complicații15.Mielomul multiplu – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicațiib)TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE– Interpretarea testelor bioumorale ale afecțiunilor din tematică– Indicațiile și interpretarea investigațiilor imagistice: ultrasonografie abdominală, endoscopie digestivă superioară, rectocolonoscopie, radiografie abdominală pe gol, radiografie cord-pulmon, CT și RMN toracice, abdominale și pelvine, scintigrafie osoasă– Indicațiile și modul de efectuare a biopsiei medulare/osoase, interpretarea buletinului– Paracenteza: indicații, mod de efectuare, complicații posibile; interpretarea rezultatelor analizei biochimice și bacteriologice a lichidului de ascită– Interpretarea rezultatelor analizelor recoltate din sânge periferic pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică– Indicațiile și interpretarea examenului coprologic, a coproculturii și a examenului coproparazitologic– Indicațiile și modul de montare a unei sonde nazogastricec)ABILITĂȚI DOBÂNDITELa sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:– să examineze un pacient.– să stabilească un diagnostic prezumtiv/de etapă, planul de investigații și principiile de tratament ale afecțiunilor din tematică.– să interpreteze examenele paraclinice din patologia din tematică.– să efectueze fără supraveghere electrocardiogramă și paracenteză.MODULUL 3 – REUMATOLOGIE – 2 lunia)TEMATICA TEORETICĂ1.Poliartrita reumatoidă – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații2.Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, dermatomiozita) - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații3.Vasculitele sistemice – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicațiib)TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE– Interpretarea testelor bioumorale ale afecțiunilor din tematică– Interpretarea investigațiilor imunologice pentru afecțiunile din tematică– Indicațiile și interpretarea investigațiilor imagistice: radiografii ale scheletului osos, DEXA– Prescrierea și monitorizarea tratamentului imunosupresor și cu agenți biologici pentru afecțiunile din tematicăc)ABILITĂȚI DOBÂNDITELa sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:– să examineze un pacient reumatologic.– să stabilească un diagnostic prezumtiv/de etapă, planul de investigații și principiile de tratament ale afecțiunilor din tematică.– să interpreteze examenele paraclinice din patologia din tematică.MODULUL 4 – PNEUMOLOGIE – 1,5 lunia)TEMATICA TEORETICĂ1.Astmul bronșic – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratamentul crizei de astm2.TBC pulmonar - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament3.Cancerul bronhopulmonar – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații4.Pleureziile - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicațiib)TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE– Indicațiile și interpretarea spirometriei– Indicațiile și interpretarea gazelor sanguine– Indicațiile și interpretarea investigațiilor imagistice: radiografia cord-pulmon, tomografia computerizată toracică, RMN de torace– Indicațiile și interpretarea bronhoscopiei– Toracocenteza: indicații, mod de efectuare, complicații posibile; interpretarea rezultatelor analizei biochimice și bacteriologice a lichidului pleuralc)ABILITĂȚI DOBÂNDITELa sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:– să examineze un pacient cu afecțiuni respiratorii.– să stabilească un diagnostic prezumtiv/de etapă, planul de investigații și principiile de tratament ale afecțiunilor din tematică.– să interpreteze examenele paraclinice din patologia din tematică– să efectueze o toracocenteză.MODULUL 5 - UROLOGIE - 1,5 lunia)TEMATICA TEORETICĂ1.Adenomul de prostată2.Cancerul de prostată3.Tumorile renale și uroteliale4.Uretro-prostatita acută și cronică5.Nefropatii obstructive. Litiaza reno-urinară - diagnostic și tratamentb)TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE– Indicațiile și interpretarea ultrasonografiei trans-rectale a aparatului urinar inferior– Indicațiile și interpretarea puncției biopsii de prostată– Indicațiile și interpretarea examenului de secreție prostatică– Interpretarea rezultatelor determinării antigenului specific prostaticc)ABILITĂȚI DOBÂNDITELa sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:– să examineze un pacient urologic.– să stabilească un diagnostic prezumtiv/de etapă, planul de investigații și principiile de tratament ale afecțiunilor din tematică.– să interpreteze examenele paraclinice din patologia din tematică– să efectueze un tușeu rectal– să monteze un cateter vezical.MODULUL 6 - CARDIOLOGIE - 3 lunia)TEMATICA TEORETICĂ1.Endocardita bacteriană subacută - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații2.Pericarditele – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament3.Tulburările de ritm și de conducere - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament4.Boala cardiacă ischemică – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații5.Hipertensiunea arterială esențială și secundară. Urgențele hipertensive - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, profilaxie, tratament6.Insuficiența cardiacă – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, profilaxie, tratament7.Embolia pulmonară. Tromboflebita - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații8.Boala arterială ocluzivă – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicațiib)TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE– Electrocardiograma de repaus și efort - mod de efectuare, interpretare– Monitorizarea ambulatorie a presiunii arteriale (PA) și ECG - mod de efectuare, interpretare– Ecocardiografia - mod de efectuare, interpretare rezultate– Coronarografia, angiografia - indicații, contraindicații, mod de efectuare, interpretare rezultate– Oxigenoterapia - mod de efectuare, monitorizarea pacientului– Monitorizarea semnelor vitale - saturație oxigen, ritm cardiac, TA– Resuscitarea cardio-respiratorie– Cardio-conversia - indicații– Stimulatorul cardiac - indicații, monitorizarea pacientului– Puncția pericardică - indicații, contraindicații, monitorizarea pacientului– Tratamentul anticoagulant - indicații, preparate și mod de administrare, contraindicații, reacții adversec)ABILITĂȚI DOBÂNDITELa sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:– să examineze un pacient, să stabilească un diagnostic prezumtiv/de etapă, planul de investigații și să enunțe principiile de tratament a afecțiunilor din tematică.– să poată interpreta examenele paraclinice din patologia din tematică.– să cunoască potențialele efecte adverse renale ale administrării substanței de contrast în timpul coronarografiei sau angiografiei și să cunoască și să recomande măsuri de prevenție a acestei complicații.– să știe indicațiile și modul de efectuare a unei ECG.– să măsoare presiunea arterială.– să efectueze resuscitarea cardio-respiratorie.– să recomande tratamentul adecvat în urgențele hipertensive.– să utilizeze sistemele de monitorizare a semnelor vitale.– să prescrie și monitorizeze tratamentul anticoagulant oralMODULUL 7 – DIABET, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE – 2 lunia)TEMATICA TEORETICĂ1.Diabetul zaharat – factori de risc, diagnostic pozitiv, complicații cronice, principii de tratament2.Malnutriția protein-calorică - factori de risc, diagnostic pozitiv, complicații, principii de tratament3.Obezitatea – factori de risc, diagnostic pozitiv, complicații, profilaxie4.Principii de dieto-terapieb)TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE– Stabilirea schemei de monitorizare a glicemiilor– Stabilirea schemei de antidiabetice orale– Stabilirea schemei de terapie insulinică– Tratamentul urgențelor hipo-și hiperglicemice– Prescrierea unui regim alimentar adecvatc)ABILITĂȚI DOBÂNDITELa sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:– să examineze un pacient diabetic, să stabilească diagnosticul prezumtiv/de etapă și elemente de diagnostic diferențial, planul de investigație și să enunțe principiile de tratament pentru pacientul cu diabet zaharat tip 2.– să poată interpreta examenele paraclinice privind afecțiunile din tematică.– să enunțe principiile de dietă pentru afecțiunile din tematică.– să stabilească diagnostic pozitiv și tratament în urgență pentru hipo- și hiperglicemii.MODULUL 8 - ATI - 2 lunia)TEMATICA TEORETICĂ1.Intoxicațiile acute2.Îngrijirea pacientului cu MODS (sindromul de disfuncție multiplă de organe)3.Îngrijirea pacientului cu șoc septic4.Îngrijirea pacientului instabil hemodinamic5.Anestezia și tratamentul perioperator la pacientul renal6.Abordul vascular pentru dializa în urgențăb)TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE– Monitorizarea pacientului critic– Manevre de resuscitare cardio-respiratorie– Tehnici de asistare respiratorie– Tehnica montării unui abord venos central– Tehnica puncționării arteriale– Tehnica de hemofiltrare/hemodiafiltrare veno-venoasă continuă/hemodiafiltrare arterio-venoasă continuă/plasmaferezăc)ABILITĂȚI DOBÂNDITELa sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:– să obțină o anamneză minimală coerentă de la pacientul în urgență sau de la aparținători, să poată efectua un examen fizic corect al pacientului critic.– să recomande investigațiile adecvate fiecărei situații de urgență.– să știe indicațiile IOT.– să instaleze o linie venoasă periferică sau centrală.– să enunțe principiile de tratament la pacientul cu afecțiunile din tematică.– să recomande și să efectueze practic o ședință de hemofiltrare/hemodiafiltrare continuă/plasmafereză; să recunoască complicațiile acute ale ședinței de hemofiltrare/hemodiafiltrare continuă/plasmafereză și să recomande un tratament în urgență.MODULUL 10 – NEFROLOGIE PEDIATRICĂ – 1,5 lunia)TEMATICA TEORETICĂ1.Particularitățile anatomo-funcționale ale aparatului reno-urinar al copilului2.Particularitățile epidemiologice, clinice și terapeutice ale bolilor renale la populația pediatrică3.Particularitățile terapiei de supleere renală la populația pediatricăb)TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE– Indicațiile explorărilor imagistice ale aparatului reno-urinar la copii: cateterismul vezical, uretro-cistografia micțională, urografia intravenoasă, cistomanometria, puncția biopsie renală, ultrasonografia aparatului urinar, scintigrafia renală– Indicațiile și contraindicațiile TSFR la copil; abordul vascular și peritoneal la copilc)ABILITĂȚI DOBÂNDITELa sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:– să examineze un pacient, să stabilească un diagnostic prezumtiv/de etapă, planul de investigații și să enunțe principiile de tratament al afecțiunilor din tematică.– să cunoască particularitățile transferului de la nefrologie pediatrică la nefrologie adulți a persoanelor cu afecțiuni renale cronice debutate în copilărie.MODULUL 11 – BIOETICĂ – 0,5 lunia)TEMATICA TEORETICĂI.Introducere în Bioetică – 2 oreMorala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiuContextul apariției bioeticiiDefinirea bioeticiiDelimitarea domeniului de studiu al bioeticiiTeorii și metode în bioeticăII.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 oreDefinirea conceptelor de sănătate, boală, suferințăConceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor viețiiRolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare în funcție de credință religioasă, etnie etc.)III.Relația medic-pacient I – 2 oreValori ale relației medic-pacientPaternalism versus autonomieModele ale relației medic-pacientDreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Relația medic-pacient II - 2 oreConsimțământul informatConfidențialitatea în relația medic-pacientRelația medic-pacient minorActe normative care reglementează relația medic-pacientV.Greșeli și erori în practica medicală – 2 oreDefinirea noțiunilor de greșeală și eroareCulpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologiceManagementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.Probleme etice la începutul vieții – 2 oreLibertatea procreațieiDileme etice în avortEtica reproducerii umane asistate medicalProbleme etice în clonarea reproductivăVII.Probleme etice la finalul vieții - 2 oreDefinirea morții în era noilor tehnologii în medicinăProbleme etice în stările terminaleTratamente inutile în practica medicalăEutanasia și suicidul asistatÎngrijirile paliativeVIII.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 oreDonarea de organe de la cadavruDonarea de organe de la persoana vieEtica alocării de resurse în transplantIX.Probleme etice în genetică și genomică - 2 oreEugenia și discriminarea pe baza geneticiiProiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului umanEtică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatalăStatutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioniTerapia genicăPosibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.Etica cercetării pe subiecți umani – 2 orePrincipii etice în cercetarea pe subiecți umaniProtecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umaniPopulații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umaniAspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționaleComitetele de etică a cercetăriiComportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăb)TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICEI.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 oreJurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actualeAlternative ale jurământului lui HipocrateAlte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 oreValoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentăValoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentăRolul comunicării în relația medic-pacientIV.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 oreAccesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuriDrepturile pacienților – reglementare legislativăRolul comitetelor de etică din spitaleV.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 oreDelimitarea cadrului noțiunii de malpraxisGreșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxisPerspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 orec)ABILITĂȚI DOBÂNDITELa sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil să cunoască și să aplice principiile de etică medicală în activitatea clinică și de cercetare.MODULUL 12 – PATOLOGIA ABORDULUI VASCULAR – 1,5 luniLa alegerea medicului rezident și cu acordul Coordonatorului de Rezidențiat, stagiul poate fi efectuat în secții de terapie acută nefrologică, ATI sau chirurgie cardio-vascularăa)TEMATICĂ TEORETICĂ1.Anatomia sistemului venos central și periferic2.Fistula arterio-venoasă dobândită: localizări, avantaje și dezavantaje, patologia fistulei arterio-venoase3.Catetere venoase centrale pentru abord temporar și permanent: indicații, localizări, avantaje și dezavantaje, complicații (hemoragii, infecții, dezinserție)b)TEMATICĂ DE ACTIVITĂȚI PRACTICE– Examinarea fistulei arterio-venoase– Îngrijirea cateterului venos central– Montarea în urgență a unui cateter venos central temporar– Examinarea ultrasonografică a fistulei arterio-venoasec)ABILITĂȚI DOBÂNDITELa sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:– să evalueze funcționalitatea unei fistule arterio-venoase și să identifice patologia asociată acesteia– să recomande tipul de abord vascular adecvat unui pacient cu boală cronică de rinichi– să recunoască semnele infecției cateterului venos central– să monteze/extragă un cateter venos central în urgențăMODULUL 15 - ULTRASONOGRAFIA APARATULUI URINAR LA ADULT - 2 lunia)TEMATICA TEORETICĂ1.Noțiuni introductive de Ultrasonografie Generală și particularități ale ultrasonografiei aparatului reno-urinar2.Anatomia ultrasonografică normală a aparatului reno-urinar3.Ultrasonografia în nefropatiile glomerulare4.Ultrasonografia în nefropatiile tubulo-interstițiale5.Ultrasonografia în nefropatiile vasculare6.Ultrasonografia în bolile ereditare, anomaliile congenitale ale aparatului urinar7.Ultrasonografia în leziunea acută de rinichi8.Ultrasonografia în boala cronică de rinichi9.Ultrasonografia la pacientul dializat și transplantat10.Ultrasonografia în bolile chistice ale aparatului urinar11.Ultrasonografia litiazei reno-ureterale12.Ultrasonografia tumorilor renale13.Ultrasonografia patologiei vezicii urinare și ureterelor14.Ultrasonografia patologiei prostatei15.Ultrasonografia renală în abordul percutanat al rinichiului16.Ultrasonografia cu contrast în explorarea aparatului urinar (CEUS)17.Elastografia aparatului urinar18.Biopsia renală ghidată ultrasonograficb)TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE– Pregătirea pacientului pentru examenul ultrasonografic– Metodologia de examinare a aparatului urinar (modalități specifice de examinare, planuri de secțiune, anatomia ultrasonografică normală)– Evaluarea ecografică a nefropatiilor glomerulare– Evaluarea ecografică a nefropatiilor tubulo-interstițiale– Evaluarea ecografică a bolilor chistice renale– Evaluarea ecografică a malformațiilor reno-uretero-vezicale– Evaluarea ecografică a bolii cronice de rinichi– Evaluarea ecografică a rinichiului în circumstanțe speciale (sarcină, vârstnici, rinichi operat)– Evaluarea ecografică a afecțiunilor vasculare (importanța examenului Doppler)● Arteriale● Venoase● Altele (nefroangioscleroza,necroza corticală, nefropatia ischemică)– Aspecte ecografice ale rinichiului la pacientului dializat și transplantat– Evaluarea ecografică în urgențele nefrologice● Colica renală● Colecții intra și perirenale● Leziunea acută de rinichi● Traumatismele renale– Evaluarea ecografică a litiazei reno-ureterale– Evaluarea ecografică a tumorilor renale– Evaluarea ecografică a vezicii urinare● Malformații● Retenția acută de urină● Retenția cronică de urină● Inflamația● Formațiuni intravezicale (cheaguri, calculi, polipi, tumori)● Afectarea secundară în cadrul unor procese patologice de vecinătate– Evaluarea ecografică a prostatei● Prostatita acută și cronică● Adenomul de prostata● Adenocarcinomul de prostatac)ABILITĂȚI DOBÂNDITELa sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:– să identifice ultrasonografic elementele anatomice ale aparatului reno-urinar și să le diferențieze față de structurile de vecinătate.– să diferențieze între aspectul ultrasonografic normal și patologic al elementelor aparatului reno-urinar.– să recunoască ultrasonografic elementele de patologie, anomaliile de structură de la nivelul aparatului reno-urinar.– să efectueze singur examinarea ultrasonografică a aparatului reno-urinar.MODULUL 9 – OPȚIONAL – 1,5 luni9A. ENDOCRINOLOGIEa)TEMATICĂ TEORETICĂ1.Patologia glandei tiroide (hipertiroidie, hipotiroidie) – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații2.Hiperparatiroidismul primar și secundar3.Diabetul insipid – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial4.Noțiuni de ultrasonografie a glandelor tiroidă și paratiroideb)TEMATICĂ DE ACTIVITĂȚI PRACTICE– Indicațiile și interpretarea evaluării hormonale specifice afecțiunilor glandei tiroide– Indicațiile și interpretarea dozării parathormonului seric– indicațiile și interpretarea investigațiilor imagistice: ultrasonografie a glandei tiroide și glandelor paratiroide, scintigrafie paratiroidianăc)ABILITĂȚI DOBÂNDITELa sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:– să examineze regiunea anterioară a gâtului; să palpeze glanda tiroidă– să stabilească un diagnostic prezumtiv/de etapă, planul de investigații și să enunțe principiile de tratament al afecțiunilor din tematică– să interpreteze rezultatele testelor hormonale pentru afecțiunile din tematică– să recunoască și interpreteze elementele patologice ultrasonografice de la nivelul glandelor tiroidă și paratiroide9B. NEUROLOGIEa)TEMATICĂ TEORETICĂ1.Alterările stării de conștiență: stările comatoase, stuporul, starea vegetativă2.Accidente vasculare cerebrale: diagnostic pozitiv și diferențial, forme clinice3.Polineuropatii: clasificare, diagnosticb)TEMATICĂ DE ACTIVITĂȚI PRACTICE– Examenul clinic neurologic– Indicațiile și interpretarea explorărilor electrofiziologice neuromusculară: studiul de conducere nervoasă– Indicațiile și interpretarea investigațiilor imagistice: tomografie computerizată, RMN; precauții înainte de administrarea substanțelor de contrastc)ABILITĂȚI DOBÂNDITELa sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:– să efectueze un examen clinic neurologic sumar– să recunoască și să interpreteze semiologia neurologică; să identifice o urgență neurologică– să interpreteze rezultatele electroneurografiei (studiul vitezei de conducere nervoasă periferică)– să interpreteze buletinul de analiză al unei tomografii computerizate cerebrale– să evalueze starea de conștiență a unui bolnav și să calculeze scorul Glasgow9C. ONCOLOGIEa)TEMATICA TEORETICĂ1.Cancere digestive (gastric, colo-rectal, de pancreas): diagnostic pozitiv (inclusiv stadializare), diagnostic diferențial, complicații2.Sindroamele mieloproliferative cronice (leucemia mieloidă cronică, policitemia vera, trombocitemia esențială, metaplazia mieloidă cu mielofibroză) – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații3.Sindroamele limfoproliferative cronice (limfoamele maligne, leucemia limfatică cronică) - diagnostic pozitiv, complicații4.Mielomul multiplu – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații5.Cancerul bronho-pulmonar- diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații6.Cancerul renal- diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicațiib)TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE– Interpretarea testelor bioumorale ale afecțiunilor din tematică– Interpretarea investigațiilor imunologice pentru afecțiunile din tematică– Indicațiile și interpretarea investigațiilor imagistice: radiografii, CT, RMN– Diagnosticul și monitorizarea efectelor adverse renale secundare tratamentului oncologic pentru afecțiunile din tematicăc)ABILITĂȚI DOBÂNDITELa sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:– să examineze un pacient oncologic.– să stabilească un diagnostic prezumtiv/de etapă, planul de investigații și principiile de tratament ale afecțiunilor din tematică.– să interpreteze examenele paraclinice din patologia din tematică.9D. ULTRASONOGRAFIE GENERALĂa)TEMATICĂ TEORETICĂ1.Noțiuni de fizica ultrasunetelor2.Semiologia ultrasonografică a organelor abdominale: ficat, căi biliare, pancreas, splină, uter, ovare3.Aspecte de patologie ultrasonografică a organelor abdominale: ficat, căi biliare, pancreas, splină, uter, ovare4.Criterii ultrasonografice de evaluare a statusului hidric (diametrul venei cave inferioare, venele suprahepatice)b)TEMATICĂ DE ACTIVITĂȚI PRACTICE– Tehnica pregătirii pacientului pentru examinarea ultrasonografică a organelor abdominale– Tehnica examinării ultrasonografice a organelor abdominale (tipul de transductor adecvat, manipularea aparatului, planuri de examinare)c)ABILITĂȚI DOBÂNDITELa sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:– să recunoască și interpreteze anomaliile ultrasonografice ale organelor abdominale– să evalueze starea de hidratare a unui pacient pe baza rezultatelor examinării ultrasonografice– să integreze rezultatul examinării ultrasonografice în contextul clinic al pacientului.
COMISIA DE NEFROLOGIE,PREȘEDINTE,Prof. Univ. Dr Tuță Liliana Ana + 
Anexa nr. 1
TEMATICA EXAMENULUI PENTRU OBȚINEREA TITLULUI DE MEDIC SPECIALIST SPECIALITATEA NEFROLOGIEI.PROBA SCRISĂ (3 subiecte din tematica de pregătire medicală conexă și 7 subiecte din tematica de Nefrologie)II-III.DOUĂ PROBE CLINICE (1 caz din tematica de pregătire medicală conexă/Nefrologie și 1 caz din tematica de Nefrologie)IV.PROBA PRACTICĂ (din întreaga tematică)I.PROBA SCRISĂA)PREGĂTIREA MEDICALĂ CONEXĂ1.Bronhopneumopatia obstructivă cronică - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratament2.Astmul bronșic – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratamentul crizei de astm3.Pneumoniile - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratament4.TBC pulmonar – diagnostic pozitiv, diferențial, complicații5.Cancerul bronhopulmonar - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații6.Pleureziile – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații7.Ulcerul gastro-duodenal - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratament8.Colita ulceroasă și boala Crohn – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații9.Hepatitele cronice și cirozele hepatice- diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de prevenire și tratament10.Pancreatitele acute și cronice – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratament11.Reumatismul articular acut - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament12.Poliartrita reumatoidă – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații13.Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, dermatomiozita) - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații14.Vasculitele sistemice – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații15.Anemiile feriprive, megaloblastice, hemolitice - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații16.Sindroamele mieloproliferative și limfoproliferative cronice (leucemia mieloidă cronică, policitemia vera, trombocitemia esențială, metaplazia mieloidă cu mielofibroză, limfoamele maligne, leucemia limfatică cronică) – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații17.Mielomul multiplu - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații18.Endocardita bacteriană subacută – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații19.Pericarditele - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament20.Tulburările de ritm și de conducere – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament21.Boala cardiacă ischemică - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații22.Hipertensiunea arterială esențială. Urgențele hipertensive – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, profilaxie, tratament23.Insuficiența cardiacă - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, profilaxie, tratament24.Embolia pulmonară. Tromboflebita – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații25.Diabetul zaharat - factori de risc, diagnostic pozitiv, complicații cronice, principii de tratament26.Sindromul de disfuncție multiplă de organe (MODS) – etiopatogenie, diagnostic și abordare terapeuticăB)NEFROLOGIE1.Anatomia și fiziologia rinichiului2.Semiologia și explorarea aparatului urinar3.Sindrom nefritic acut și cronic: patogenie, diagnostic4.Sindrom nefrotic: patogenie, diagnostic5.Hipertensiunea arterială nefrogenă (reno-vasculară și reno-parenchimatoasă)6.Tulburările hidrice și electrolitice7.Tulburările echilibrului acido-bazic8.Nefropatii glomerulare primitive: nefropatie glomerulară cu leziuni minime, nefropatie membranoasă, glomeruloscleroză focală și segmentară9.Glomerulonefrite (GN) acute și subcute: GN proliferativă endocapilară, GN proliferativă extracapilară10.Glomerulonefrite cronice: GN cu depozite mezangiale de IgA, GN membrano-proliferativă11.Nefropatia diabetică12.Nefrita lupică13.Afectarea rinichiului în disproteinemii14.Microangiopatiile trombotice15.Infecțiile de tract urinar16.Bolile rinichiului în sarcină17.Bolile chistice ale rinichiului18.Nefropatii ereditare: sindrom Alport, boala Fabry19.Nefrolitiaza și nefrocalcinoza20.Nefropatiile tubulo-interstițiale acute și cronice21.Nefropatiile vasculare22.Injuria acută a rinichiului23.Boala cronică de rinichi: epidemiologie, diagnostic pozitiv, diagnostic etiologic, stratificare prognostică, patogenia progresiei și tratamentul de prevenire a progresiei24.Complicații ale bolii cronice de rinichi (anemie, tulburări ale metabolismului mineral-osos): patogenie și tratament25.Pregătirea pacientului cu Boală cronică de rinichi pentru terapia de substituție a funcțiilor rinichilor: indicații de inițiere, alegerea metodei TSFR, alegerea tipului de abord vascular26.Metodele de epurare extrarenală: hemodializă, hemofiltrare, hemodiafiltrare, plasmafereză, dializă peritoneală - indicații, contraindicații, principii tehnice27.Transplantul renal: indicații, evaluarea primitorului și donatorului, imunologia transplantului renal, principii ale tratamentului imunosupresor, complicații ale transplantului renal, monitorizarea pacientului cu transplant renalII-III.DOUĂ PROBE CLINICE1.Un caz din tematica de pregătire medicală conexă/nefrologie.2.Un caz din tematica de nefrologie.IV.PROBA PRACTICĂInterpretarea uneia din următoarele investigații:1.Hemoleucograma2.Ionograma sanguină și urinară3.Electroforeza și imunoelectroforeza proteinelor serice și urinare4.Lipidograma5.Ureea, acidul uric, creatinina, cistatina C, NGAL (neutrophil gelatinase-associated lipocalin) - serice și urinar6.Investigațiile imunologice: imunoglobuline, complement seric, complexe imune circulante, proteină C reactivă, anticorpi anti-membrană bazală glomerulară, factor antinuclear, anticorpi anti- ADN dublu catenar, anticorpi anti-Sm, factor reumatoid, celule lupice, ASLO (antistreptolizina O), test Coombs, ANCA (anticorpi anti-citoplasmă neutrofile), anticorpi anti-receptor fosfolipaza A-2.7.Testele de citoliză hepatică8.Testele de colestază hepatică9.Markeri imunologici ai infecțiilor cu virusuri hepatice10.Testele pentru HIV11.Echilibrul acido-bazic12.Dozările hormonale: tiroidiene, parathormon, calcidiol activitatea reninei plasmatice, renină, aldosteron13.Examenul sumar de urină, examenul urinei pe 24 ore14.Examenul bacteriologic al urinei15.Probele funcționale glomerulare16.Probele funcționale tubulare17.Explorările imagistice renale:– radiografia renală simplă– radiourografia cu/fără compresie, cu/fără cistografie– pielografia ascendentă– arteriografia renală– nefrograma izotopică– nefroscintigrama– ultrasonografia aparatului urinar– tomografia computerizată, uro-CT– RMN18.Radiografia toracică.19.Radiografia tubului digestiv20.Radiografia scheletului osos21.Electrocardiograma22.Fundul de ochi23.Exsudatul faringian24.Hemocultura, coprocultura25.Puncția biopsie renală26.Testele genetice specifice afecțiunilor nefrologice27.Lichidul de dializă peritonealăManevre/prescripții/indicații:1.Puncția biopsie renală2.Tehnica inserției unui cateter de hemodializă3.Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de hemodializă în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic); conectarea/restituirea unui pacient la aparatul de hemodializă4.Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de hemofiltrare/hemodiafiltrare în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic)5.Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de plasmafereză în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului6.Desfășurarea unui schimb la pacienții dializați peritoneal – metodă7.Inițierea dializei peritoneale - parametrii8.Conduita terapeutică în funcție de analizele lichidului peritoneal9.Efectuarea practică a unui test de echilibrare peritoneală; interpretarea rezultatelor testului10.Interpretarea Kt/V în hemodializă și dializă peritoneală, și modificarea parametrilor de dializă în funcție de aceste valori11.Efectuarea și interpretarea unei ultrasonografii a aparatului urinar + 
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ● Beers MH, Porter RS. Manualul Merck de diagnostic și tratament. Ed. a 18-a. București: Editura ALL, 2009.● Checheriță IA. Explorarea aparatului urinar. București: Editura Academiei Române, 2018.● Covic A (sub redacția). Nefrologie. Principii teoretice și practice. Iași: Demiurg, 2011.● Daugirdas JT, Blake PG, Ing TS. Handbook of Dialysis. Ed. a 5-a. Philadelphia, SUA: Wolters Kluwer, 2015.● Gilbert SJ, Weiner DE, Gipson DS, Perazella MA, Tonelli M. Național Kidney Foundation's Primer on Kidney Diseases. Ed. a 6-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2014.● Johnson RJ, Feehally J, Floege J. Comprehensive Clinical Nephrology. Ed. a 5-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2015.● KDIGO Clinical Practice Guideline; http://kdigo.org/home/guidelines/● Loscalzo J, Longo DL, Fauci AS. Harrison. Manual de Medicină. Ed. a 18-a. București: Editura ALL, 2014.● Mircescu G, Mandache E, Stancu S, Ismail G, Checheriță IA, et al. Glomerulopatiile. București: Editura Medicală, 2016● NKF KDOQI Guidelines; https://www.kidney.org/professionals/guidelines.● Schrier RW. Manual of Nephrology. Ed. a 8-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2014.● Taal MW, Chertow GM, Marsden PA, Skorecki K, Yu ASL; Brenner BM. Brenner Rector's The Kidney. Ed. a 9-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2012.● Ungureanu G., Covic A.- Terapeutica medicală, Editura Polirom, 2014● www.uptodate.com. + 
Anexa nr. 2
TEMATICA EXAMENULUI PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DE MEDIC PRIMAR SPECIALITATEA NEFROLOGIEI-II.DOUĂ PROBE CLINICEIII.PROBA PRACTICĂI-II.DOUĂ PROBE CLINICE1.Anatomia și fiziologia rinichiului2.Semiologia și explorarea aparatului urinar3.Sindrom nefritic acut și cronic: patogenie, diagnostic4.Sindrom nefrotic: patogenie, diagnostic5.Hipertensiunea arterială nefrogenă (reno-vasculară și reno-parenchimatoasă)6.Tulburările hidrice și electrolitice7.Tulburările echilibrului acido-bazic8.Nefropatii glomerulare primitive: nefropatie glomerulară cu leziuni minime, nefropatie membranoasă, glomeruloscleroză focală și segmentară9.Glomerulonefrite (GN) acute și subcute: GN proliferative endocapilare, GN proliferative extracapilare, primitive și secundare10.Glomerulonefrite cronice: GN cu depozite mezangiale de IgA, GN membrano-proliferative, primitive și secundare11.Nefropatia diabetică12.Nefrita lupică13.Afectarea rinichiului în disproteinemii14.Microangiopatiile trombotice15.Infecțiile de tract urinar16.Bolile rinichiului în sarcină17.Bolile chistice ale rinichiului18.Nefropatiile ereditare19.Nefrolitiaza și nefrocalcinoza20.Nefropatiile tubulointerstițiale acute și cronice21.Nefropatiile vasculare22.Injuria acută a rinichiului23.Boala cronică de rinichi24.Metodele de epurare extrarenală25.Afectarea rinichiului în sindromul de disfuncție multiplă de organe26.Transplantul renalIII.PROBA PRACTICĂInterpretarea uneia din următoarele investigații:1.Hemoleucograma2.Ionograma sanguină și urinară3.Electroforeza și imunoelectroforeza proteinelor serice și urinare4.Lipidograma5.Ureea, acidul uric, creatinina, cistatina C, NGAL (neutrophil gelatinase-associated lipocalin) – serice și urinare6.Investigațiile imunologice: imunoglobuline, complement seric, complexe imune circulante, proteină C reactivă, anticorpi anti-membrană bazală glomerulară, anticorpi anti-ADN dublu catenar, anticorpi anti-Sm, crioglobuline, factor antinuclear, factor reumatoid, celule lupice, ASLO (antistreptolizina O), test Coombs, ANCA (anticorpi anti-citoplasmă neutrofile), anticorpi anti- receptor fosfolipaza A-27.Testele de citoliză hepatică8.Testele de colestază hepatică9.Markeri imunologici ai infecțiilor cu virusuri hepatice10.Testele pentru HIV11.Echilibrul acido-bazic12.Dozările hormonale: tiroidiene, parathormon, activitatea reninei plasmatice, renină, aldosteron13.Examenul sumar de urină, examenul urinei pe 24 ore14.Examenul bacteriologic al urinei15.Probele funcționale glomerulare16.Probele funcționale tubulare17.Explorările imagistice renale:– radiografia renală simplă– radiourografia cu/fără compresie, cu/fără cistografie– pielografia ascendentă– arteriografia renală– nefrograma izotopică– nefroscintigrama– ultrasonografia aparatului urinar– tomografia computerizată, uro-CT– RMN18.Radiografia toracică19.Radiografia tubului digestiv20.Radiografia scheletului osos21.Electrocardiograma22.Fundul de ochi23.Exsudatul faringian24.Hemocultura, coprocultura25.Puncția biopsie renală26.Testele genetice specifice afecțiunilor nefrologice27.Lichidul de dializă peritonealăManevre/prescripții/indicații:1.Puncția biopsie renală2.Tehnica inserției unui cateter de hemodializă3.Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de hemodializă în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic); conectarea/restituirea unui pacient la aparatul de hemodializă4.Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de hemofiltrare/hemodiafiltrare în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic)5.Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de plasmafereză în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului6.Desfășurarea unui schimb la pacienții dializați peritoneal - metodă7.Inițierea dializei peritoneale – parametrii8.Conduita terapeutică în funcție de analizele lichidului peritoneal9.Efectuarea practică a unui test de echilibrare peritoneală; interpretarea rezultatelor testului10.Interpretarea Kt/V în hemodializă și dializă peritoneală, și modificarea parametrilor de dializă în funcție de aceste valori11.Efectuarea și interpretarea unei ultrasonografii a aparatului urinar + 
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ● Checheriță IA. Explorarea aparatului urinar. București: Editura Academiei Române, 2018.● Covic A (sub redacția). Nefrologie. Principii teoretice și practice. Iași: Demiurg, 2011.● Daugirdas JT, Blake PG, Ing TS. Handbook of Dialysis. Ed. a 5-a. Philadelphia, SUA: Wolters Kluwer, 2015.● Gilbert SJ, Weiner DE, Gipson DS, Perazella MA, Tonelli M. Național Kidney Foundation's Primer on Kidney Diseases. Ed. a 6-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2014.● Johnson RJ, Feehally J, Floege J. Comprehensive Clinical Nephrology. Ed. a 5-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2015.● KDIGO Clinical Practice Guideline; http://kdigo.org/home/guidelines.● Mircescu G, Mandache E, Stancu S, Ismail G, Checheriță IA, et al. Glomerulopatiile. București: Editura Medicală, 2016● NKF KDOQI Guidelines; https://www.kidney.org/professionals/guidelines/guidelines_commentaries.● Schrier RW. Manual of Nephrology. Ed. a 8-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2014.● Taal MW, Chertow GM, Marsden PA, Skorecki K, Yu ASL; Brenner BM. Brenner Rector's The Kidney. Ed. a 9-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2012.● www.uptodate.com.(la 13-07-2021,
Curriculumul de pregătire în specialitatea nefrologie a fost modificat de Articolul I din ORDINUL nr. 684 din 13 mai 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 691 din 13 iulie 2021
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEONATOLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEONATOLOGIEToate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății + 
Definiția specialității:NEONATOLOGIA este o specialitate medicală și de terapie intensivă, cu tradiție neîntreruptă în România, care se ocupă cu îngrijirea în Maternitate a nou-născutului sănătos și a prematurului începând din primul moment al tranziției de la viața intrauterină la cea extrauterină, dar și cu îngrijirea nou-născutului cu risc și cu patologie specifică perioadei neonatale (primele 28 de zile de viață). În cazul nou-născutului prematur și al nou-născutului cu risc, perioada de follow-up se extinde până la șase luni postnatal în colaborare cu specialitățile pediatrice conexe. Pregătirea teoretică și practică pe durata celor 5 ani de rezidențiat permite medicului specialist neonatolog să exercite abilități de resuscitare și terapie intensivă neonatală, să utilizeze tehnici de imagistică pentru diagnosticul rapid la patul pacientului, să realizeze transportul neonatal, să asigure urmărirea competentă a nou-născutului prematur și a celui cu risc. + 
IntroducereCurriculumul prevede un număr de 240 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu individual. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.Pe toată durata pregătirii în specialitatea Neonatologie, medicii rezidenți vor fi incluși obligatoriu în liniile de gardă, pe durata stagiilor de Neonatologie, activitatea lor pe durata gărzii fiind sub directa supraveghere și îndrumare a medicului primar de gardă de pe linia I. Începând cu anul V de pregătire în specialitate, medicii rezidenți pot fi incluși în linia I de gardă, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competență, cu acordul Coordonatorului de rezidențiat.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute, de asemenea, evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă.Coordonatorul de rezidențiat trebuie să urmărească continuu log-book-ul fiecărui rezident pe care îl are în coordonare.1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1.Durata programului
NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 21 module
MODULUL 1 NEONATOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 60 de ore curs, 30 ore/săptămână lucrări practice
MODULUL 2 ECOGRAFIE NEONATALĂ (abdomen și șold)
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 LUNĂ
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 20 ore curs, 30 ore/săptămână lucrări practice
MODULUL 3 PEDIATRIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 8 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 160 ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice
MODULUL 4 PATOLOGIE FETALĂ NOU-NĂSCUT CU RISC
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 60 ore curs, 30 ore/săptămână lucrări practice
MODULUL 5 OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 LUNĂ
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 20 ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice
MODULUL 6 GENETICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 LUNĂ
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 20 de ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice
MODULUL 7 PEDIATRIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 60 de ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice
MODULUL 8 URGENȚE PEDIATRICE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 40 de ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice
MODULUL 9 NEUROLOGIE PEDIATRICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 40 de ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice
MODULUL 10 BOLI INFECȚIOASE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 40 de ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice
MODULUL 11 CHIRURGIE PEDIATRICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 30 ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice
MODULUL 12 ORTOPEDIE PEDIATRICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 LUNĂ
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 20 ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice
MODULUL 13 TERAPIE INTENSIVĂ NEONATALĂ (an 3)
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 6 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 120 ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice
MODULUL 14 ECOGRAFIE NEONATALĂ (Transfontanelară)
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 LUNĂ
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 20 ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice
MODULUL 15 BIOETICĂ MEDICALĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 SĂPTĂMÂNI
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 20 ore de curs
MODULUL 16 ELEMENTE JURIDICE MEDICALE ȘI MALPRAXIS
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 SĂPTĂMÂNI
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 16 ore de curs
MODULUL 17 TERAPIE INTENSIVĂ NEONATALĂ (an 4)
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 8 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 160 ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice
MODULUL 18 FOLLOW UP PREMATUR
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 40 ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice
MODULUL 19 ECOGRAFIE NEONATALĂ (cardiacă și pulmonară)
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 LUNĂ
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 20 ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice
MODULUL 20 TRANSPORT NEONATAL
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 60 ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice
MODULUL 21 TERAPIE INTENSIVĂ NOU- NĂSCUT (an 5)
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 9 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 180 ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice
Total ore pregătire teoretică 1200 ore
Total ore pregătire practică 2400 ore
1.2.Structura programului

ANUL I MODUL 1 NEONATOLOGIE Nou-născut sănătos (3 LUNI) MODUL 2 ECOGRAFIE NEONATALĂ (1 LUNĂ) MODUL 3 PEDIATRIE(8 LUNI)
ANUL II MODUL 4 NEONATOLOGIE Nou-născut cu risc (3 LUNI) MODUL 5 OBSTETRICĂ (1 LUNĂ) MODUL 6 GENETICĂ (1 LUNĂ) MODUL 7 PEDIATRIE (3 LUNI) MODUL 8 URGENȚE PEDIATRICE (2 LUNI) MODUL 9 NEUROLOGIE PEDIATRICĂ (2 LUNI)
ANUL III MODUL 10BOLI INFECȚIOASE (2 LUNI) MODUL 11 CHIRURGIE PEDIATRICĂ (2 LUNI) MODUL 12 ORTOPEDIE PEDIATRICĂ (1 LUNĂ) MODUL 13 TERAPIE INTENSIVĂ NOU NĂSCUT(an 4) (6 LUNI) MODUL 14 ECOGRAFIE NEONATALA (1 LUNĂ)
ANUL IV MODUL 15 BIOETICĂ MEDICALĂ (2 SĂPTĂMÂNI) MODUL 16 ELEMENTE JURIDICE MEDICALE ȘI MALPRAXIS (2 SĂPTĂMÂNI) MODUL 17 TERAPIE INTENSIVĂ NOU- NĂSCUT(an 3) (8 LUNI) MODUL 18 FOLLOW UP PREMATUR (2 LUNI) MODUL 19 ECOGRAFIE NEONATALĂ (1 LUNĂ)
ANUL V MODUL 20 TRANSPORT NOU-NĂSCUT (3 LUNI) MODUL 21 TERAPIE INTENSIVĂ NOU-NĂSCUT (an 5) (9 LUNI)
PARCURS REZIDENȚI - 5 ANI
ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV ANUL V
Modul 1 Neonatologie (nou-născut sănătos) 3 L Modul 4 Neonatologie (nou-născut cu risc) 3 L Modul 10 Boli infecțioase 2 L Modul 15 Bioetică medicală 1/2 L Modul 20 Transport neonatal 3 L
Modul 2 Ecografie Neonatală*) 1 L Modul 5 Obstetrică 1 L Modul 11 Chirurgie pediatrică 2 L Modul 16 Elemente juridice medicale și malpraxis 1/2 L Modul 21 Terapie intensivă neonatală (an5) 9 L
Modul 3 Pediatrie 8 L Modul 6 Genetică 1 L Modul 12 Ortopedie pediatrică 1 L Modul 17 Terapie intensivă neonatală (an4) 8 L
Modul 7 Pediatrie 3 L Modul 13 Terapie intensivă neonatală (an3) 6 L Modul 18 Follow up prematur 2 L
Modul 8 Urgențe Pediatrice 2 L Modul 14 Ecografie Neonatală 1 L Modul 19 Ecografie Neonatală 1 L
Modul 9 Neurologie pediatrică 2 L
TOTAL 12 L TOTAL 12 L TOTAL 12 L TOTAL 12 L TOTAL 12 L

*) Modulul de ecografie neonatală se va efectua numai în cadrul Clinicilor de Neonatologie în care Coordonatorul de rezidențiat deține atestat în Ultrasonografie generală. Predarea cunoștințelor teoretice și practice în cadrul acestor stagii se va realiza de cadre didactice care dețin atestat în Ecografie generală.Se desfășoară pe parcursul a trei module, Modulele 13, 17 și 21, în anii 3, 4 și 5 cu o tematică comună, listată la anul 3 în întregime; dar abordarea noțiunilor teoretice și practice de către rezident se face în mod gradat, de la noțiuni de bază de diagnostic și tratament la etape avansate de management al cazurilor în anul 5. Pregătirea în etape va corespunde cu nivelul de pregătire din cadrul logbook-ului în acești 3 ani terminali. + 
Anul I – Modulul 1: Neonatologie – Nou-născutul sănătos și la termen – 3 luniNr. ore curs: 60 de oreNr. ore lucrări practice: 30 de ore/săptămânăTematică de curs:1.Noțiuni de creștere și dezvoltare fetală2.Consultul perinatal din punct de vedere al neonatologului și consimțământul informat la naștere3.Resuscitarea neonatală la sala de nașteri – noțiuni de bază4.Clasificarea nou-născutului, definiții, particularități5.Tranziția fiziologică a nou-născutului de la viața intrauterină la viața extrauterină6.Evaluarea istoricului și examenul fizic al nou-născutului7.Îngrijirea nou-născutului sănătos8.Alimentația nou-născutului sănătos - alăptarea, medicația maternă9.Hiperbilirubinemia neonatală fiziologică10.Boala hemoragică a nou-născutului - profilaxie11.Criterii de externare a nou-născutului sănătos12.Planul de urmărire al nou-născutului sănătos externat din maternitate + 
Obiective educaționale și abilități așteptate: Obiective educaționale Abilități 1. Noțiuni de creștere și dezvoltare fetală2. Consultul perinatal din punct de vedere al neonatologului și consimțământul informat la nașterea. Să cunoască modificările fiziologice pe durata tranziției la viața extrauterină.b. Să cunoască creșterea și dezvoltarea fetală normală – curbele de creștere intrauterină.c. Să cunoască anomaliile de creștere fetală.d. Să cunoască maturitatea pulmonară fetală. • Să efectueze anamneza sarcinii (istoricul matern și intrapartum).• Să informeze familia cu privire la îngrijirea nou-născutului în maternitate, precum și să ofere indicații de profilaxie, imunoprofilaxie și screening neonatal. 3. Resuscitarea neonatală - noțiuni de bazăa. Să cunoască ghidurile de resuscitare neonatală naționale și internaționale.b. Să cunoască obiectivele resuscitării la sala de nașteri.c. Să cunoască indicațiile și contraindicațiile clampării întârziate a cordonului ombilical.d. Să cunoască factorii de risc perinatali și să anticipeze nevoia de resuscitare neonatală.e. Să cunoască scorul Apgar și să-l poată atribui în funcție de starea clinică a nou- născutului. • Să pregătească echipamentul necesar resuscitării la sala de nașteri.• Să aplice principiile de bază din algoritmul resuscitării: stimulare tactilă, ștergerea, poziționarea capului nou născutului, dezobstrucția căilor aeriene, administrarea oxigenului suplimentar.• Să utilizeze metodele adecvate de evaluarea a frecvenței cardiace la nou-născut la sala de nașteri.• Să ofere suport respirator la sala de nașteri folosind ventilația pe mască și balon. 4. Clasificarea nou-născutului, definiții, particularităția. Să cunoască și să discute despre parametrii de creștere (greutate, lungime, perimetrul cranian, toracic și abdominal), valorile normale și particularitățile în funcție de vârsta de gestație.b. Să cunoască curbele de creștere intrauterină și factorii care o pot influența. • Să interpreteze graficele de creștere pentru diferiți parametrii antropometrici.• Să evalueze nou-născutul cu afectarea creșterii intrauterine. 5. Tranziția fiziologică a nou-născutului de la viața intrauterină la viața extrauterinăa. Să înțeleagă tranziția fiziologică a sistemului cardio-respirator la naștere.b. Să cunoască factorii de risc care afectează tranziția fiziologică.c. Să cunoască mecanismele de pierdere a căldurii, riscurile asociate hipotermiei și să prevină apariția acesteia. • Să cunoască importanța primei respirații, fiziologia resorbției lichidului pulmonar, închiderea șunturilor cardiovasculare și importanța surfactantului.• Să asigure confortul termic. 6. Evaluarea istoricului și examenul fizic al nou-născutuluia. Să cunoască istoricul matern.b. Să recunoască semnele vitale și valorile normale la nou-născut.c. Să monitorizeze nou-născutul postnatal– termic, cardiorespirator, tranzitul intestinal, diureza, tonusul și reactivitate. • Să efectueze anamneza și examenul clinic pe aparate și sisteme a nou- născutului sănătos.• Să întocmească foia de observație.• Să evalueze semnele vitale ale nou- născutului, pe durata internării în maternitate.• Să identifice trăsăturile dismorfice, fără semnificație clinică și fără impact asupra nou-născutului. 7. Îngrijirea nou-născutului sănătosa. Să cunoască medicația de rutină administrată în maternitate (vitamina K, vaccinul AHB, vaccinul BCG).b. Să cunoască profilaxiile și imunoprofilaxiile care se efectuează în maternitate: profilaxia bolii hemoragice, profilaxia oftalmiei gonococice, vaccinarea anti-hepatită B, vaccinarea anti-tuberculoză.c. Să cunoască testele prenatale de screening, materne (grup, Rh, hemoglobină, hematocrit, HIV, VHB, TORCH, culturi din colul uterin și uroculturi, toleranța la glucoză).d. Să cunoască testele de screening neonatale: screeningul metabolic (fenilcetonurie și hipotiroidism), screeningul auditiv, screeningul cardiac. • Să efectueze managementul nou- născutului cu teste de screening pozitive.• Să ofere recomandări părinților cu privire la Programele Naționale de Imunizare. 8. Alimentația nou-născutului sănătos – alăptarea, medicația maternăa. Să cunoască recomandările și principiile generale despre alăptare.b. Să cunoască beneficiile, indicațiile și contraindicațiile alăptării.c. Să ofere recomandări cu privire la păstrarea laptelui muls.d. Să cunoască efectele medicației materne asupra nou-născutului în timpul alăptării și să ofere recomandări adecvate.e. Să cunoască necesarul nutrițional la nou- născutul la termen.f. Să cunoască compoziția nutrițională a laptelui matern precum și a formulelor de lapte. • Să evalueze scăderea fiziologică în greutate.• Să evalueze statusul nutrițional al nou-născutului prin monitorizarea curbei ponderale.• Să promoveze alăptarea precoce.• Să recunoască situațiile când este necesară alimentația artificială – contraindicațiile alăptării sau necesitatea completării alimentației naturale.• Să efectueze managementul problemelor de alăptare. 9. Hiperbilirubinemia neonatală fiziologicăa. Să cunoască fiziopatologia hiperbilirubinemiei fiziologice. b. Să cunoască factorii de risc pentru hiperbilirubinemia neonatală.c. Să evalueze clinic și paraclinic hiperbilirubinemia fiziologică.d. Să cunoască criteriile de externare. • Să recunoască clinic icterul fiziologic.• Să identifice factorii de risc care accentuează apariția hiperbilirubinemiei fiziologice.• Să cunoască și să indice analizele care stabilesc diagnosticul pozitiv al hiperbilirubinemiei fiziologice.• Să cunoască indicațiile fototerapiei, tehnicile și modalitățile de efectuare, reacțiile adverse și prevenirea acestora.• Să cunoască valorile cu risc crescut ale bilirubinei serice la externare.• Să efectueze consiliere parentală și să ofere recomandări la externare. 10. Boala hemoragică a nou-născutului – profilaxiea. Să cunoască mecanismele fiziopatologice din boala hemoragică a nou-născutului.b. Să cunoască formele de manifestare.c. Să cunoască și să efectueze profilaxia bolii hemoragice neonatale. • Să cunoască și să aplice măsuri de profilaxie specifice.• Să recunoască nou născutul cu boală hemoragică și să inițieze managementul terapeutic. 11. Criterii de externare a nou-născutului sănătos12. Planul de urmărire al nou-născutului sănătos externat din maternitatea. Să cunoască condițiile de externare a nou- născutului sănătos și îngrijirea lui acasă.b. Să cunoască și să explice familiei îngrijirea de rutină a nou-născutului sănătos la domiciliu.c. Să revizuiască starea nou-născutului la externare (semnele vitale, greutatea, menținerea temperaturii optime, îngrijirea tegumentelor și a bontului ombilical, screeningul bilirubinemiei (măsurarea serică sau transcutanată și evaluarea factorilor de risc), toleranța digestivă, tonusul și reactivitatea. • Să cunoască indicațiile pentru dozarea bilirubinei serice.• Să efectueze screeningul cardiologic, auditiv și metabolic.• Să recomande efectuarea screeningului de șold.• Să informeze și să îndrume familia cu privire la îngrijirea de rutină a nou-născutului sănătos.• Să cunoască rolul vizitelor de reevaluare a nou-născutului și să furnizeze recomandări cu privire la îngrijirea la domiciliu.

 + 
Anul I – Modul 2: Ecografie Neonatală (abdomen și șold) – 1 lunăNr. ore curs: 20 de oreNr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămânăTematică de curs:1.Condiții de examinare ecografică2.Principii de bază în ultrasonografie3.Tipuri de transductor4.Moduri de examinare ecografică5.Ecografia șoldului6.Ecografia abdominală + 
Obiective educaționale și abilități așteptate: Obiective educaționale Abilități 1. Condiții de examinare ecografică • Să pornească și să efectueze setările aparatului.• Să cunoască butoanele interfeței ecografului.• Să pregătească camera de examinare a pacientului.• Să cunoască criteriile de pregătire a pacientului pentru examinare.• Să cunoască și să respecte măsurile de prevenție a infecțiilor. 2. Principii de bază în ultrasonografie • Să înțeleagă fenomenul de propagare a undei acustice.• Să cunoască efectul Doppler. 3. Tipuri de transductor • Să cunoască indicațiile utilizării fiecărui tip de transductor. 4. Moduri de examinare ecografică • Să cunoască modurile de examinare ecografică.• Să cunoască secțiunile standard ecografice.• Să recunoască artefactele. 5. Ecografia șolduluia. Indicații – screeningb. Dezvoltarea anatomică a șoldului.c. Factorii de risc pentru displazia congenitală de șold.d. Reperele obligatorii pentru recunoașterea imaginii standard.e. Tehnica efectuării ecografiei.f. Stadializarea Graf. • Să identifice factorii de risc la pacient.• Să identifice reperele și să obțină imaginile standard.• Să poziționeze corect pacientul, în timpul examinării ecografice.• Să știe să aleagă transductorul adecvat. 6. Ecografie abdominalăa. Noțiuni de anatomie normală a organelor abdominalea.1. Ficat și căi biliareConsiderații anatomice Tehnica de examinare Aspectul ecografic normal • Să știe să aleagă transductorul adecvat.• Să achiziționeze și să descrie imaginea ecografică.• Să cunoască noțiuni de anatomie descriptivă.• Să recunoască reperele vasculare la nivel hepatic.• Să identifice vezicula biliară. a.2. SplinăConsiderații anatomiceTehnica de examinareAspectul ecografic normala.3. Aparat reno-urinarConsiderații anatomiceTehnica de examinareAspectul ecografic normal • Să achiziționeze și să descrie imaginea ecografică.• Să cunoască noțiuni de anatomie descriptivă.• Să achiziționeze și să descrie imaginea ecografică.• Să cunoască noțiuni de anatomie descriptivă.

 + 
Anul I – Modul 3: Pediatrie – 8 luniNr. ore curs: 160 de oreNr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămânăTematică de curs:1.Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare. Indicatori ai stării de sănătate a copilului.2.Alimentația sugarului și a copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.3.Rahitismul carențial și anemiile carențiale.4.Febra la copil.5.Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Otita medie acută. Mastoidita.6.Bronșiolita acută.7.Bronhopneumonia. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele.Puncția pleurală – indicații.8.Diareea acută bacteriană și virală.9.Constipația cronică și encoprezisul.10.Malformațiile congenitale de cord necianogene.11.Malformațiile congenitale de cord cianogene.12.Anemiile hemolitice genetice.13.Anemiile hemolitice dobândite.14.Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată).15.Tratamentul substitutiv cu produse de sânge.16.Infecția de tract urinar.17.Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar.18.Glomerulonefritele acute și cronice.19.Sindromul nefrotic.20.Hipertensiunea arterială la copil. + 
Obiective educaționale și abilități așteptate: Obiective educaționale Abilități 1. Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme. • Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet.• Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz. 2. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. • Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații:> Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător.> Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical.> Programarea pacientului pentru investigații paraclinice. 3. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. • Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor:> Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător.> Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG).> Interpretarea, împreună cu medicul - îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG.> Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic. 4. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător. • Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului.• În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic.• Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente în schema terapeutică. 5. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. • Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice.• Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului - îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. 6. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. • Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție.• Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. • Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător. 7. Asistă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției. • Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar.• Este capabil să propună medicului îndrumător modificările managementului de caz (investigații, tratament) rezultate în urma consultului interdisciplinar. 8. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. • Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital.• Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător.• Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv. 9. Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător. • În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii.• Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutate anterior cu medicul îndrumător.

 + 
Anul II – Modulul 4: Neonatologie – Nou-născutul cu risc. – 3 luniNr. ore curs: 60 de oreNr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămânăTematică de curs:1.Monitorizarea și evaluarea stării și dezvoltării fetale2.Patologia maternă frecventă în timpul sarcinii și influențele asupra fătului3.Medicația maternă și efectele asupra fătului4.Infecțiile intrauterine și influențele asupra fătului - TORCH'S5.Anomaliile fetale frecvente6.Hidropsul fetal7.Nou-născutul cu risc crescut – anticipare, evaluare, management, prognostic8.Traumatismele la naștere9.Nou-născutul din naștere multiplă10.Sindromul de abstinență fetală11.Resuscitarea neonatală avansată12.Decizii și dileme etice neonatale + 
Obiective educaționale și abilități așteptate: Obiective educaționale Abilități 1. Monitorizarea și evaluarea stării și dezvoltării fetalea. Să cunoască metodele de evaluare a vârstei de gestație.b. Să cunoască metodele de determinare a stării de bine fetale antenatal și intrapartum.c. Să cunoască screeningul antenatal al anomaliilor fetale.d. Să cunoască testele de evaluare fetală efectuate antepartum și intrapartum.e. Să cunoască parametrii de monitorizare fetală și semnificația acestora. • Să descrie și să interpreteze testele de screening pentru anomaliile fetale.• Să informeze și să asigure consiliere parentală cu privire la rezultate, precum și riscurile asociate. 2. Patologia maternă frecventă în timpul sarcinii și influențele asupra fătuluia. Să cunoască caracteristicile materne demografice (vârsta, fumatul, consumul de alcool și droguri ilicite) și riscul asupra nou-născutului.b. Să cunoască fiziopatologia diabetului gestațional și implicațiile asupra stării fetale și neonatale.c. Să cunoască fiziopatologia hipertensiunii arteriale materne induse de sarcină și efectele asupra fătului și nou născutului.d. Să cunoască anomaliile funcției placentare asupra dezvoltării fetale și riscurile asociate perinatal.e. Să cunoască patologiile tiroidiene materne și efectele asupra fătului. • Să recunoască și să identifice factorii de risc materni care influențează adaptarea neonatală și particularitățile efectelor acestora asupra nou-născutului.• Să identifice nou-născutul din mamă cu diabet gestațional, precum și să recunoască complicațiile perinatale asociate și managamentul acestora.• Să identifice nou-născutii din mame cu hipertensiune arterială, precum și să recunoască complicațiile perinatale asociate și managamentul.• Să recunoască și să identifice anomaliile de creștere neonatală asociate patologiei placentare, precum și să identifice complicațiile asociate și managementul corespunzător.• Să recunoască și să identifice anomaliile de creștere neonatală asociate afecțiunilor tiroidiene materne, precum și să identifice complicațiile și să efectueze managementul corespunzător.• Să informeze și să consilieze familia cu privire la patologiile materne frecvente. 3. Medicația maternă și efectele asupra fătuluia. Să obțină informații despre utilizarea substanțelor ilicite pe durata sarcinii.b. Să cunoască medicația maternă care crește riscul apariției sevrajului.c. Să cunoască semnele clinice ale sindromului de sevraj neonatal. d. Să cunoască medicația maternă care contraindică alăptarea.e. Să cunoască medicația cu efect teratogen asupra fătului. • Să recunoască și să identifice semnele clinice ale sevrajului neonatal.• Să evalueze scorul de abstinență neonatală.• Să efectueze managementul sindromului de abstinență neonatală.• Să consilieze părinții asupra riscurilor asociate și asupra evoluției. 4. Infecțiile intrauterine și influențele asupra fătuluia. Să cunoască infecțiile cronice intrauterine cu risc de transmitere materno-fetală.b. Sa interpreteze rezultatele imunologice specifice infecțiilor cronice intrauterine - analizele specifice din sarcină care identifică infecția acută sau cronică.c. Să cunoască modul de transmitere a infecțiilor intrauterine.d. Să cunoască efectele infecțiilor intrauterine asupra dezvoltării fetale.e. Să cunoască metodele de prevenție a transmiterii agenților infecțioși în sarcină. • Să recunoască și să identifice semnele clinice în cazul nou născuților infectați intrauterin.• Să recomande investigațiile paraclinice și să efectueze managementul terapeutic corespunzător.• Să identifice posibilele complicații neonatale induse de agenții infecțioși materni și să efectueze managementul și prevenția acestora.• Să consilieze părinții asupra riscurilor asociate și asupra evoluției. 5. Anomaliile fetale frecventea. Să cunoască anomaliile și microdelețiile cromozomiale frecvente din perioada neonatală.b. Să cunoască evoluția și prognosticul acestora. • Să identifice nou-născuții cu anomalii congenitale.• Să recomande investigațiile paraclinice și de laborator.• Să recomande managementul terapeutic.• Să identifice complicațiile și prognosticul anomaliilor congenitale.• Să consilieze părinții asupra riscurilor asociate și asupra evoluției. 5.1. Hidropsul fetala. Să cunoască definiția hidropsului fetal.b. Să cunoască etiologia și fiziopatologia hidropsului fetal.c. Să cunoască și să elaboreze algoritmul pentru diagnosticul diferențial și managementul terapeutic al hidropsului fetal.d. Să cunoască patologia maternă asociată cu hidropsul fetal și impactul acesteia asupra dezvoltării fetale. • Să evalueze nou-născutul cu hidrops fetal.• Să efectueze anamneza și consultul prenatal al sarcinilor cu hidrops fetal.• Să realizeze managementul la sala de naștere și în secția de terapie intensivă neonatală.• Să pregătească echipamentul necesar managementului nou-născuților cu hidrops fetal.• Să asigure consilierea parentală cu privire la riscurile asociate, complicațiile și prognosticul imediat și pe termen lung al nou-născuților cu hidrops fetal. 5.2. Nou-născutul cu risc crescut- anticipare, evaluare, management, prognostica. Să cunoască factorii de risc materni și fetali care determină risc neonatal crescut.b. Să cunoască factorii de risc din timpul travaliului și efectele lor asupra tranziției neonatale fiziologice.c. Să cunoască criteriile de internare și externare din terapia intensivă neonatală.d. Să cunoască categoriile de nou-născuți cu risc.5.2.1. Nou-născutul prematur – condiții generalea. Să cunoască clasificarea prematurului.b. Să cunoască factorii de risc pentru prematuritate.c. Să cunoască complicațiile prematurității și prognosticul pe termen lung.5.2.2. Nou-născutul – LGA, SGA, cu RCIU și postmaturula. Să cunoască definiția nou născutului LGA, SGA, cu RCIU și a postmaturului.b. Să cunoască factorii de risc.c. Să cunoască adaptarea la naștere și în perioada neonatală.d. Să cunoască managementul terapeutic, complicațiile și prognosticul. • Să cunoască clasificarea nou- născutului în funcție de vârsta de gestație și de greutatea la naștere.• Să identifice și să evalueze clinic nou- născutul prematur.• Să cunoască și să aplice scorul Ballard pentru evaluarea vârstei de gestație la nou-născuții prematuri.• Să îngrijească prematurul în maternitate.• Să ofere recomandări privind managementul imediat al prematurului precum și în terapie intensivă neonatală.• Să cunoască resuscitarea prematurului la sala de nașteri și în cadrul secției de terapie intensivă neonatală.• Să identifice și să evalueze clinic nou- născuții LGA, SGA, cu RCIU și postmaturul.• Să recomande investigațiile paraclinice.• Să realizeze managementul terapeutic.• Să recunoască complicațiile asociate și prognosticul pe termen lung.• Să asigure consilierea parentală asupra riscurilor asociate și asupra evoluției. 5.3. Traumatismele la nașterea. Să cunoască factorii de risc asociați cu traumatismele neonatale.b. Să cunoască cele mai frecvente tipuri de traumatisme la naștere.c. Să cunoască fracturile care apar la nou-născut.d. Să cunoască hemoragiile extracraniene care apar la nou-născut (cefalhematom, caput succedaneum).e. Să cunoască leziunile de nervi periferici. • Să recunoască și să identifice traumatismele neonatale.• Să recomande investigațiile și managementul terapeutic.• Să recunoască complicațiile și prognosticul pe termen lung.• Să asigure consilierea parentală asupra riscurilor asociate și asupra evoluției. 5.4. Nou-născutul din naștere multiplăa. Să cunoască și să descrie tipurile de sarcină multiplă.b. Să cunoască complicațiile și prognosticul feților și nou-născuților din sarcină multiplă. • Să recunoască clinic nou-născuții cu suspiciune de sindrom transfuzor- transfuzat.• Să recomande investigațiile paraclinice în sindromul transfuzor-transfuzat.• Să recomande managementul în sindromul transfuzor-transfuzat.• Să cunoască complicațiile neurologice pe termen scurt și pe termen lung. 5.5. Sindromul de abstinență neonatalăa. Să identifice și să cunoască substanțele ilicite utilizate de mama pe durata sarcinii.b. Să cunoască efectele substanțelor ilicite asupra dezvoltării fetale și asupra nou-născutului.c. Să cunoască semnele clinice neonatale ale sindromului de abstinență neonatală.d. Să cunoască indicațiile și contraindicațiile alăptării. • Să identifice și să evalueze clinic nou- născuții cu sindrom de abstinență neonatală.• Să monitorizeze nou-născuții cu sindrom de abstinență neonatală.• Să recomande investigațiile și managementul terapeutic.• Să cunoască și să evalueze nou- născuții prin scorul Finnegan.• Să cunoască și să recomande modalitatea de alimentare a nou- născutului cu sindrom de abstinență neonatală. 5.6. Resuscitarea neonatală avansatăa. Să anticipeze situațiile care necesită resuscitare avansată.b. Să identifice factorii de risc asociați cu nevoia de resuscitare avansată.c. Să cunoască valorile saturației de oxigen în primele 10 minute.d. Să cunoască necesarul de oxigen folosit pe durata resuscitării în funcție de vârsta de gestație.e. Să cunoască medicația administrată în resuscitarea neonatală (adrenalina, atropina, naloxona) precum și indicațiile de administrare și efectele adverse.f. Să cunoască situațiile care necesită și impun întreruperea eforturilor de resuscitare.g. Să cunoască medicația analgezică: indicații, doze, mod de administrare, reacții adverse.h. Să cunoască procedurile invazive și non invazive asociate cu durerea și stresul neonatal.i. Să cunoască măsurile terapeutice farmacologice și non farmacologice de prevenție a durerii la nou-născut.j. Să cunoască scala de evaluare a durerii și stresului la nou-născut. • Să identifice un lider de echipă pentru resuscitarea neonatală.• Să verifice și să pregătească echipamentul de resuscitare la sala de nașteri.• Să evalueze nou-născutul la naștere și să stabilească pașii resuscitării conform protocolului actual (revizuit) de resuscitare neonatală.• Să cunoască valorile saturației maxime a oxigenului preductal în primele 10 minute de viață.• Să evalueze eficiența ventilației prin monitorizarea frecvenței cardiace.• Să descrie și să efectueze intubația oro- traheală.• Să descrie și să efectueze compresiile cardiace.• Să cunoască și să administreze medicația de resuscitare.• Să asigure consilierea parentală asupra riscurilor asociate și asupra evoluției cazului resuscitat.• Să consilieze părinții în situația necesității întreruperii efortului de resuscitare la 10 minute de viață.• Să evalueze și să examineze nou- născutul admis în TINN.• Să asigure procedurile terapeutice farmacologice și non farmacologice de prevenire a durerii.• Să evalueze durerea și stresul la nou- născut.• Să monitorizeze efectele adverse ale medicației analgezice.• Să comunice părinților informații privind managementul stresului și durerii asociate procedurilor invazive efectuate în TINN. 5.7. Deciziile și dilemele etice neonatalea. Să cunoască problemele etice cu privire la:- limita viabilității fetale,– malformațiile congenitale,- întreruperea suportului vital,– neînceperea resuscitării.b. Să cunoască indicațiile și situațiile pentru înlocuirea tratamentului de susținere a vieții cu tratamentul paleativ.c. Să discute următoarelor probleme cu privire la:- afectarea emoțională și comportamentală a părinților;– problemele medico-legale;- îngrijirea paleativă;– rolul și importanța autopsiei; • Să asigure managementul nou- născuților care necesită îngrijire paleativă, precum și să ofere suportul familiei.• Să solicite autopsia.• Să explice, să solicite, să informeze părinții și să obțină consimțământul informat.

 + 
Anul II – Modulul 5: Obstetrică – Ginecologie – 1 lunăNr. ore curs: 20 de oreNr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămânăTematică de curs:1.Fiziologia maternă. Calcularea vârstei sarcinii. Monitorizarea fetală și maternă în trimestrul 3.2.Complicațiile medicale și chirurgicale în sarcină.3.Fiziologia travaliului. Mecanismul dilatației.4.Nașterea în prezentația craniană. Partograma. Analgezia obstetricală.5.Prezentațiile distocice – craniene, pelviană, transversă.6.Nașterea vaginală operatorie.7.Operația cezariană.8.Hemoragiile peripartum.9.Monitorizarea fetală ante-și intrapartum, cardiotocografia.10.Suferința fetală, moartea fetală.11.Restricția de creștere intrauterină.12.Preeclampsia/Eclampsia.13.Nașterea înainte de termen.14.Sarcina prelungită.15.Sarcina multiplă.16.Noțiuni de medicină materno-fetală. + 
Obiective educaționale și abilități așteptate Obiective educaționale Abilități 1. Creșterea și dezvoltarea fetală normală și anomalii de creștere2. Evaluarea stării de bine a fătului, antenatal și intrapartum – metode folosite pentru identificarea sarcinii cu risca. Gestionarea datelor medicale obținute prin anamneză.b. Cunoașterea posibilelor efecte adverse ale medicației materne asupra fătului.c. Cunoașterea implicațiilor clinice ale afecțiunilor materne medicale și chirurgicale asupra fătului.d. Însușirea managementului nou- născutului cu semne de suferință fetală cronică sau acută.e. Cunoașterea indicațiilor nașterii prin operație cezariană, respectiv a nașterii vaginale operatorii.f. Cunoașterea pasajului în laptele matern a medicamentelor. • Evaluarea vârstei de gestație, a greutății estimate și interpretarea ritmului de creștere/curbe de creștere.• Interpretare testelor antenatale și din timpul travaliului și consilierea parentală – prognostic, complicații.

 + 
Anul II – Modul 6: Genetică medicală – 1 lunăNr. ore curs: 20 de oreNr. ore lucrări practice: 3-5 ore/săptămânăTematică de curs:I.NOȚIUNI DE BAZĂ1.Cromozomii umani2.Anomalii cromozomiale – clasificare, exemple3.Mozaicism cromozomial - clasificare și management4.Acizi nucleici – ADN și ARN5.Replicarea ADN6.Sinteza proteică – transcripția și translația7.Gena - structură și funcție8.Mutații genetice – mecanisme și efecte9.Heritabilitatea și susceptibilitatea genetică10.Legile lui Mendel și transmiterea ereditară în afecțiunile monogenice – ereditatea mendeliană11.Heterogenitatea genetică (locus, alelă)12.Expresia genică, expresivitatea și penetranță13.Transmiterea multifactorială (interacțiuni intergenice, interacțiuni genă-mediu înconjurător, polimorfisme/variante genetice)14.Ereditatea mitocondrială15.Noțiuni de epigenetică - metilare ADNII.BOLI CROMOZOMIALE– Clasificare – tipuri de anomalii cromozomiale1.Anomalii cromozomiale numericeA.Aneuploidiia)autozomale– Recunoașterea tabloului clinic și a pattern-ului cromozomial în trisomiile 13, 18 și 21b)gonozomale– Recunoașterea tabloului clinic și a pattern-ului cromozomial în aneuploidiile cromozomilor sexualiB.PoliploidiiC.Mozaicismul cromozomial2.Anomalii cromozomiale structuraleA.Deleții/duplicații cromozomiale – sindroame de (micro)deleție/(micro)duplicațiea)Recunoașterea tabloului clinic și a metodelor genetice de diagnostic pentru anumite sindroame de deleție cu frecvență crescutăb)Recunoașterea tabloului clinic și a metodelor genetice de diagnostic pentru sindroamele de microdeleție și microduplicațiec)Recunoașterea tabloului clinic și a metodelor genetice de diagnostic pentru sindroame de gene contigueB.Translocații cromozomialea)Cunoașterea diferențelor dintre translocațiile echilibrate și cele neechilibrateb)Cunoașterea diagnosticului genetic pentru identificarea translocațiilorIII.BOLI MONOGENICE– Clasificare - tipuri de boli monogenice– Recunoașterea diferenței între statusul homozigot și heterozigot1.Afecțiuni cu transmitere autozomala – dominantă/recesivăa)Înțelegerea modului de transmitere și a riscului de recurență în cazul bolilor autozomal dominante și recesiveb)Înțelegerea statusului de purtător (carrier) pentru o afecțiune autozomal recesivă2.Afecțiuni cu transmitere dominantă/recesivă legată de cromozomul Xa)Înțelegerea modului de transmitere și a riscului de recurență în cazul bolilor dominante și recesive legate de cromozomul Xb)Înțelegerea statusului de purtător (carrier) pentru o afecțiune recesivă legată de cromozomul Xc)Înțelegerea statusului de hemizigotIV.BOLI MITOCONDRIALE– Transmiterea ereditară a bolilor mitocondriale– Recunoașterea trăsăturilor clinice asociate cu bolile mitocondrialeV.BOLI DETERMINATE DE AFECTAREA AMPRENTĂRII GENOMICE– Amprentarea genomică și originea parentală– Cunoașterea etiologiei și tabloului clinic al bolilor asociate cu defecte de amprentare– Înțelegerea procesului de disomie uniparentalăVI.BOLI MULTIFACTORIALE– Înțelegerea diferențelor dintre afecțiunile multifactoriale și cele mendeliene– Cunoașterea factorilor de risc pentru bolile multifactorialeVII.CAUZE NON-GENETICE PENTRU MALFORMAȚIILE CONGENITALE– Clasificare anomaliilor congenitale – malformații, deformații, disrupții– Factori de mediu– Afecțiuni materne– Genetica dezvoltării și defectele de dezvoltare.– Categorii de gene implicate în controlul dezvoltării.– Procese majore în cadrul dezvoltării embrionare.– Anomalii congenitale cu determinism multifactorial.VIII.CELE MAI FRECVENTE BOLI GENETICE PE SISTEME ȘI APARATEIX.TEHNICI DE TESTARE GENETICĂ ÎN DIAGNOSTICUL AFECȚIUNILOR NEONATOLOGICE/PEDIATRICE1.Tehnici citogeneticea)Cariotipul constituționalb)Testul FISH (Fluorescence în Situ Hybridization)2.Tehnici de citogenetică molecularăa)Cariotipul molecular - hibridizarea genomica comparativă (analiza aCGH)3.Tehnici de genetică molecularăa)Reacția de polimerizare în lanț (PCR)b)Analiza MLPA (Multiplex Ligation-Dependent Proba Amplification)c)Secvențiere ADNd)Tipuri – secvențierea clasică (secvențierea Sanger) și secvențierea de nouă generație (Next Generation Sequencing, NGS)4.Screening-ul neonatal pentru bolile enzimatice + 
Obiective educaționale și abilități așteptate: Obiective educaționale Abilități 1. Abilitatea de a recunoaște o afecțiune genetică și evaluarea nou- născutului cu suspiciune de boală genetică.2. Capacitatea de a diferenția clinic sindroamele genetice.3. Capacitatea de diagnostica și de a diferenția translocațiile echilibrate de cele neechilibrate. • Va putea obține o anamneză completă cuprinzând inclusiv factorii de risc.• Va putea recunoaște tabloul clinic și pattern- ul cromozomial:> în trisomiile 13, 18 și 21> în aneuploidiile cromozomilor sexuali> în bolile mitocondriale> în bolile asociate cu defecte de amprentare genomică.• Va cunoaște metodele genetice de diagnostic pentru:> Anumite sindroame de deleție cu frecvență crescută> sindroamele de microdeleție și microduplicație> sindroame de gene contigue. 4. Capacitatea de a diferenția între:a. statusul de homozigot, heterozigot, respectiv purtător (carrier)b. afecțiunile multifactoriale și cele mendeliene • Va înțelege modul de transmitere al bolilor genetice și riscul de recurență în cazul bolilor autozomal dominante și recesive.• Va cunoaște factorii de risc pentru bolile multifactoriale. 5. Cunoașterea indicațiilor de testare genetică în practica clinică. • Va putea indica, în funcție de particularitatea cazului, testarea diagnostică, testarea predictivă și evaluarea statusului de purtător.• Va cunoaște beneficiile și limitele testelor genetice:> Cariotipul constituțional> Testul FISH> Cariotipul molecular – hibridizarea genomica comparativă (analiza aCGH)> Reacția de polimerizare în lanț> Analiza MLPA> Secvențierea ADN.

 + 
Anul II – Modul 7: Pediatrie – 3 luniNr. ore curs: 60 de oreNr. ore practică: 30 ore/săptămânăTematică de curs:1.Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și calorică.2.Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia).3.Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil.4.Hematuria.5.Proteinuria.6.Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică.7.Insuficiența renală acută. Mijloace de epurare extrarenală – dializa.8.Bolile genetice de metabolism.9.Hipoglicemiile sugarului și copilului.10.Diabetul zaharat la copil.11.Cetoacidoza și coma diabetică. + 
Obiective educaționale și abilități așteptate: Obiective educaționale Abilități 1. Efectuează evaluarea clinică a pacientului. • Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să ia masuri imediate.• Are abilitățile de recunoaștere a copilului agresat/abuzat pe care îl sesizează medicului îndrumător. Cunoaște managementul medico-legal al acestor cazuri. 2. Stabilește diagnosticul clinic inițial.Ia decizia de internare sau tratament ambulator. • Cunoaște criteriile de internare.• Are capacitatea de a ține cont de comorbidități în decizia de internare.• Cunoaște principalele diagnostice diferențiale.• Stabilește diagnosticul pozitiv inițial. 3. Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului. • Este capabil să explice aparținătorilor și copilului datele medicale.• Comunică direct pacientului și aparținătorilor diagnosticul și managementul ulterior al cazului.• Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduri.• Este capabil să gestioneze comunicarea veștilor proaste. 4. Cunoaște semnificația investigațiilor paraclinice. Elaborează planul inițial de investigații. Propune planul complet de investigații. • Este capabil să elaboreze singur un plan inițial de investigații.• Cunoaște semnificația rezultatelor investigațiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapă.• Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de investigații.• Solicită supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă performanță. 5. Elaborează un plan inițial de tratament.Propune planul complet de tratament. • Este capabil să elaboreze singur planul inițial de tratament folosind medicație de primă intenție, cu respectarea algoritmilor și protocoalelor specifice.• Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar.• Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de tratament, luând în considerare comorbiditățile. 6. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. • Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. 7. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. • Este capabil să ajusteze planul de investigații și tratament în funcție de evoluția pacientului.• Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar.• Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG.• Este capabil să redacteze un raport medical sintetic în cazul transferului unui pacient către o altă secție. 8. Participă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției. • Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului îndrumător.• Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare.• Este capabil să integreze recomandările consultului interdisciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior. 9. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală. • Este capabil să redacteze singur biletul de ieșire/scrisoarea medicală pe care ulterior le supune avizării medicului îndrumător.• Este capabil să întocmească un plan de monitorizare și tratament post- externare în cazul afecțiunilor acute.

 + 
Anul II – Modul 8: Urgențe pediatrice – 2 luniNr. ore curs: 40 de oreNr. ore lucrări practice: 30 de ore/săptămânăTematică de curs:1.Evaluarea și tratamentul imediat al copilului grav bolnav.2.Insuficiența respiratorie acută.3.Aspirația și ingestia corpilor străini. Pneumonia de inhalație.4.Șocul. Sindromul de deshidratare.5.Anafilaxia.6.Intoxicațiile acute.7.Hemoragia acută.8.Insuficiența cardiacă.9.Insuficiența hepatică.10.Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut.11.Coma și convulsiile.12.Traumatismul cranio-cerebral și vertebro-medular.13.Abordarea pacientului politraumatizat.14.Resuscitarea cardio-pulmonară. Manopere de resuscitare. + 
Obiective educaționale și abilități așteptate: Obiective educaționale Abilități 1. Recunoașterea copilului în stop respirator și cardio- respirator și cunoașterea manoperelor de resuscitare. • Recunoaște pacientul cu stop respirator sau stop cardio-respirator.• Asigură suportul vital de bază.Preia rolul de conducător al echipei până la sosirea medicului specialist/primar.• Face parte, ca și membru al echipei, din echipa de suport vital de bază și avansat.• Este capabil să țină evidența scrisă a manoperelor și medicației administrate în timpul resuscitării.• Este capabil să comunice părinților evenimentele desfășurate în timpul resuscitării. 2. Recunoașterea copilului critic și inițierea măsurilor imediate. • Este capabil să recunoască pacientul critic.• Cunoaște situațiile și momentul în care trebuie să anunțe medicul specialist/primar.• Inițiază măsurile de resuscitare până la sosirea medicului specialist/primar. 3. Evaluarea semnelor de boală gravă sau cu potențial de agravare. • Cunoaște semnele și simptomele sugestive pentru boala severă.• Cunoaște situațiile clinice cu potențial de evoluție spre boală severă. 4. Cunoașterea criteriilor de internare în spital. Alegerea secției unde va fi internat copilul. • Cunoaște criteriile de internare în cazul principalelor boli respiratorii, cardiace, digestive, renale, neurologice, sistemice.• Este capabil să propună medicului îndrumător secția unde va fi internat copilul.• Cunoaște și pregătește documentele necesare internării pacientului. 5. Recomandări de tratament și urmărire la domiciliu. • Este capabil să recunoască pacientul ce poate fi tratat în siguranță la domiciliu.• Este capabil să propună medicului îndrumător un plan de tratament la domiciliu, semnele de alarmă la apariția cărora copilul trebuie reevaluat de către medic, necesitatea reevaluării și momentul acesteia.

 + 
Anul II – Modul 9: Neurologie pediatrică – 2 luniNr. ore curs: 40 de oreNr. ore practică: 30 ore/săptămânăTematică de curs:1.Examenul clinic neurologic al nou-născutului, sugarului și copilului.2.Noțiuni de dezvoltare neuro-cognitivă la copil (motorie, cognitivă, prehensiune, vorbire).3.Afecțiuni neurologice în perioada de nou-născut.4.Cefaleea și migrena.5.Sindromul hipoton la sugar și copil.6.Convulsiile provocate (inclusiv convulsiile febrile).7.Fenomene paroxistice neepileptice.8.Epilepsia.9.Malformațiile SNC.10.Sindroamele ataxice.11.Sindroame neurocutanate (neurofibromatozele, complexul scleroza tuberoasă, boala Sturge – Weber).12.Paraliziile cerebrale.13.Boli neuro-musculare.14.Boli degenerative ale SNC.15.Afecțiuni cerebro-vasculare + 
Obiective educaționale și abilități așteptate: Obiective educaționale Abilități 1. Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen neurologic la copil.2. Screeningul și identificarea precoce a principalelor probleme de dezvoltare motorie și cognitivă la copil.3. Diferențierea între afecțiuni neurologice care pot/trebuie să fie manageriate de pediatru și afecțiuni neurologice obligatoriu de trimis la neurologul pediatru.4. Identificarea semnelor de urgență în neurologia pediatrică. • Efectuează singur anamneza completă și examenul neurologic screening.• Recunoaște semnele principale ale unei afecțiuni neurologice la copil.• Recunoaște urgențele neurologice și știe să le îndrume spre serviciile specializate.• Recunoaște afecțiunile neurologice care pot fi manageriate de medicul pediatru și le investighează/tratează corect.• Identifică și accesează corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului neurologic și intervenție de specialitate.

 + 
Anul III – Modul 10: Boli infecțioase – 2 luniNr. ore curs: 40 de oreNr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămânăTematică de curs:1.Imunizări active și pasive.2.Antibioticele în infecțiile la copii: noțiuni de farmacocinetică și farmacodinamică, rezistența, principalele clase de substanțe antibacteriene, antivirale, antifungice.3.Infecții respiratorii transmisibile (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): tuse convulsivă, gripa.4.Infecții cu exantem (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): rujeola, rubeola, boala mână-picior-gură,varicela, herpes-zoster, scarlatina, erizipel, celulita, fasceita necrozantă, șocul toxico-septic streptococic/stafilococic, eritem migrator.5.Infecții digestive (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): infecția urliană, diareea de cauză virală.6.Diareea de cauza bacteriană (Campylobacter, Salmonella, Shigella, Yersinia, sindromul hemoliticuremic, Clostridium difficile).7.Hepatite acute virale (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): virus hepatitic A, B.8.Infecții ale sistemului nervos central (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): meningite virale, meningite bacteriene, encefalite, tetanos, rabia (tratament profilactic).9.Infecții cu sindrom ganglionar (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): HIV, mononucleoza infecțioasă, difteria. + 
Obiective educaționale și abilități așteptate Obiective educaționale Abilități 1. Efectuează corect anamneza și examenul obiectiv ținând cont de specificul epidemiologic al bolilor infecto- contagioase. • Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet. 2. Cunoaște noțiunile specifice de triaj și izolare în principalele boli infecțioase ale copilului. • Este capabil să indice corect cazurile care necesită izolare și criteriile după care se efectuează aceasta. 3. Cunoaște măsurile de profilaxie a transmiterii bolilor infecțioase. • Este capabil să enumere măsurile specifice de profilaxie a transmiterii principalelor boli infecțioase în funcție de mecanismul de transmitere (respiratorii, digestive). 4. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. • Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații:> Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. > Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical.> Programarea pacientului pentru investigații paraclinice. 5. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. • Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor:> Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător.> Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG).> Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG.> Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic. 6. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător. • Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului.• În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic.• Poate preciza oportunitatea și tratamentul antibiotic/antiviral de primă intenție în principalele boli infecțioase ale copilului. 7. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. • Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice.• Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. 8. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. • Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție.• Poate preciza criteriile de continuare/modificare a antibioticoterapiei în funcție de evoluția clinică și rezultatele investigațiilor.• Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător. 9. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. • Este capabil să redacteze biletul de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător.

 + 
Anul III – Modul 11: Chirurgie Pediatrică – 2 luniNr. ore curs: 30 de oreNr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămânăTematică de curs:1.Traumatismele majore și politraumatismul.2.Arsurile.3.Hemoragiile digestive superioare și inferioare la nou-născut, sugar și copil.4.Obstrucțiile tractului digestiv la sugar și copil.5.Stenoza hipertrofică de pilor.6.Hernia ombilicală.7.Apendicita acută și patologia diverticulului Meckel.8.Megacolonul congenital aganglionar și secundar.9.Malformațiile anorectale.10.Hernia inghinală și hidrocelul.11.Invaginația intestinală.12.Enterocolita ulcero-necrotică.13.Herniile diafragmatice.14.Peritonitele primitive și secundare.15.Tratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomului, osteosarcomului și tumorilor părților moi.16.Malformațiile tractului urinar (uretero-hidronefroza și boala de reflux).17.Litiaza urinară la copil.18.Varicocelul.19.Fimoza și hipospadiasul.20.Criptorhidia. Scrotul acut (torsiunea, traumatismul, orhiepididimita). Hidrocelul.21.Coalescența labială și imperforația himenală.22.Torsiunea anexială la copil.23.Tumori ovariene.24.Tratamentul chirurgical al pleuropneumoniilor complicate + 
Obiective educaționale și abilități așteptate Obiective educaționale Abilități 1. Recunoașterea marilor sindroame asociate politraumei (hemoragic, sindromul de iritație peritoneală). • Să efectueze singur anamneza și examenul obiectiv.• Să participe la planul de investigații. • Să asiste la munca în echipă (urgentist, imagist, chirurg). 2. Cunoașterea tipurilor de arsuri și a tratamentului de bază al acestora. • Să poată evalua gradul unei arsuri și să prezinte modalitățile evolutive (inclusiv potențialele complicații).• Să fie capabil să efectueze tratamentul în urgență al unei arsuri de grad I/II. 3. Cunoașterea cauzelor hemoragiei digestive pe grupe de vârstă. • Să participe la efectuarea unui plan de investigații.• Să propună un plan terapeutic. 4. Cunoașterea cauzelor obstrucțiilor digestive pe grupe de vârstă. • Să poată enumera principalele mecanisme de producere a obstrucțiilor digestive.• Să recunoască tulburările hidoelectrolitice și acido-bazice asociate.• Să enunțe principii de tratament. 5. Cunoașterea simptomatologiei clinice și a metodelor diagnostice utilizate în stenoza hipertrofică de pilor. • Să poată prezenta principalele elemente de pregătire preoperatorie a pacientului (inclusiv reechilibrarea hidroelectrolitică și acido-bazică).• Să fie capabil să efectueze diagnosticul diferențial al vărsăturilor la vârsta de sugar (diagnostic diferențial al stenozei hipertrofice de pilor). 6. Cunoașterea elementelor de diagnostic clinic al herniei ombilicale și metodele terapeutice utilizate. • Să fie capabil să enumere indicațiile operatorii ale herniei ombilicale și să argumenteze necesitatea intervenției. 7. Recunoașterea abdomenului acut (sindromul de iritație peritoneală). • Să poată enumera complicațiile diverticulului Meckel și posibilitățile evolutive.• Să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar în abdomenul dureros acut.• Să fie capabil să evalueze clinic și să interpreteze rezultatele imagistice în cazul unui abdomen acut.• Să poată enumera alte cauze de abdomen nechirurgical la copil. 8. Recunoașterea tipului de malformație anorectală (joasă sau înaltă) și descrierea principiilor de tratament. • Participă la elaborarea unui plan de investigații paraclinice pentru evaluarea patologiei malformative.• Este capabil să poată prezenta aparținătorilor rezultatele pe termen lung și scurt ale tratamentului. 9. Cunoaște tabloul clinic și modalitățile diagnostice ale megacolonului congenital aganglionar, precum și principiile de tratament chirurgical în boala Hirschprung. • Este capabil să diferențieze megacolonul congenital de cel secundar la copil.• Poate elabora un plan de nutriție pentru acești pacienți.• Cunoaște patologia asociată unei stome digestive și îngrijirea acesteia. 10. Cunoaște simptomatologia clinică a tipurilor de persistență a canalului peritoneo-vaginal (hernie, hidrocel, chist de cordon). • Recunoaște hernia ștrangulată și complicațiile acesteia. • Este capabil să prezinte teoretic și să efectueze practic manevra de taxis pentru reducerea herniei.• Poate explica părinților necesitatea tratamentului chirurgical și momentul acestuia. 11. Recunoașterea sindromului ocluziv la sugar sau copil și a cauzelor invaginației intestinale la această vârstă. • Este capabil să enumere cauzele mai frecvente de invaginație pe grupe de vârstă.• Poate prezenta algoritmul de diagnostic paraclinic în invaginația intestinală. 3. Este capabil să descrie tehnica efectuării unei clisme cu efect terapeutic. 12. Recunoașterea simptomatologiei clinice și a diagnosticului imagistic al enterocolitei ulcero-necrotice. • Este capabil să redea clasificarea evolutivă a enterocolitei ulcero-necrotice (Bell).• Poate prezenta principalele elemente ale unui plan terapeutic al pacientului cu enterocolita ulcero-necrotică.• Este capabil să urmărească evoluția clinică și paraclinică a pacientului cu enterocolită ulcero-necrotică. 13. Înțelegerea modificărilor anatomopatologice din herniile diafragmatice congenitale și a consecințelor acestora. • Este capabil să interpreteze radiografia toracoabdominală într-un caz de hernie diafragmatică.• Poate prezenta succint patologia asociată herniilor diafragmatice congenitale, precum și prognosticul acestei afecțiuni (evoluție, morbiditate, complicații). 14. Recunoaște abdomenul acut (sindromul de iritație peritoneală) și cauzele acestuia. • Este capabil să enumere cauzele cele mai frecvente de peritonită secundară la copil.• Este capabil să prezinte semnificația investigațiilor paraclinice (imagistice și de laborator).• Este capabil să efectueze un pansament simplu la pacientul operat, sub îndrumare. 15. Cunoaște principiile de tratament chirurgical al celor mai frecvente tumori ale copilăriei. • Poate interpreta corect rezultatele investigațiilor de bază efectuate într-un caz de patologie tumorală.• Poate prezenta principalele elemente ale unui plan de îngrijiri postoperatorii.• Participă la ședințe interdisciplinare cu privire la evoluția pacientului. 16. Cunoașterea fiziopatologiei ureterohidronefrozei și a refluxului vezico-ureteral și a consecințelor acestora asupra aparatului renourinar. • Poate descrie modificările investigațiilor de laborator și imagistice în diagnosticul ureterohidronefrozei și a refluxului vezico- ureteral.• Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru îngrijirea pacienților cu ureterohidronefroză și reflux vezico- ureteral. 17. Cunoașterea simptomatologiei și a complicațiilor litiazei urinare la copil • Este capabil să interpreteze investigațiile de laborator și imagistice în diagnosticul litiazei urinare.• Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru îngrijirea pacienților cu litiază urinară. 18. Recunoașterea simptomatologiei clinice a varicocelului. • Poate prezenta evaluarea clinică a gradului varicocelului (clasificare).Este capabil să enumere principalele metode terapeutice chirurgicale în varicocel. 19. Recunoașterea fimozei. Diagnosticul clinic al hipospadiasului. • Este capabil să diferențieze fimoza congenitală de fimoza dobândită/aderențele balano-prepuțiale.• Poate descrie clasificarea anatomică a hipospadiasului și asocierea cu alte malformații.• Este capabil să descrie etapele tratamentului chirurgical al hipospadiasului. 20. Recunoașterea criptorhidiei (testiculul necoborât) și semnificația acesteia. • Este capabil să diferențieze testiculul ectopic de testiculul necoborât și de testiculul retractil.• Este capabil să propună investigații suplimentare pentru evaluarea copilului cu testicul nepalpabil (ecografie, imagistică prin rezonanță magnetică, laparoscopie).• Înțelege și poate descrie metodele terapeutice utilizate în tratament (hormonal, chirurgical). 21. Recunoașterea simptomatologiei acute în sindromul de scrot acut și a gravității acesteia. • Poate enumera cauzele de scrot acut (torsiune de testicul, hidatida, trauma).• Este capabil să argumenteze importanța investigațiilor imagistice și valoarea acestora (ecografia în diagnosticul torsiunii testiculare).• Poate prezenta principiile de tratament chirurgical în scrotul acut. 22. Recunoașterea coalescenței labiale și a simptomatologiei imperforației himenale. • Este capabil să stabilească diagnosticul și să prezinte îngrijirea fetiței cu coalescența labiilor.• Participă la interpretarea rezultatelor ecografice abdominale și importanța în diagnosticul hematocolposului și hematometriei în imperforația himenală. 23. Recunoașterea abdomenului acut - (torsiunea anexială) la copil. • Este capabil să indice investigațiile imagistice utile în evaluarea pacientei cu torsiune anexială.• Este capabil să enumere principalele complicații ale torsiunii anexiale. 24. Cunoașterea principalelor formațiuni ovariene prezente la vârsta copilăriei (benigne sau maligne). • Este capabil să indice investigațiile paraclinice (laborator și imagistice) utile în evaluarea unei paciente cu formațiune ovariană.• Este capabil să prezinte modalitățile evolutive în funcție de tipul formațiunii tumorale. 25. Cunoașterea patologiei pleuropulmonare infecțioase la copil (inclusiv modalitățile evolutive și indicațiile tratamentului chirurgical: drenaj pleural pasiv/activ, decorticare, pleurectomie). • Poate descrie principalele manevre minim invazive în patologia supurațiilor pleuro- pulmonare la copil (toracocenteza, toracotomie minimă cu instituirea unui drenaj pleural, tehnica Seldinger).• Este capabil să interpreteze investigațiile paraclinice (laborator + imagistice) la un caz cu patologie pleuropulmonară ce necesită manopere chirurgicale.

 + 
Anul III – Modul 12: Ortopedie Pediatrică – 1 lunăNr. ore curs: 20 de oreNr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămânăTematică de curs:1.Piciorul strâmb congenital.2.Deformările membrelor inferioare.3.Patologia genunchiului.4.Osteocondritele.5.Displazia luxantă de șold.6.Pronația dureroasă a cotului.7.Anomalii congenitale ale coloanei vertebrale.8.Scoliozele și cifozele idiopatice ale adolescentului.9.Torticolisul congenital.10.Traumatismele musculo-scheletale.11.Luxații, entorse, fracturi.12.Osteomielita și osteocondrita septică. + 
Obiective educaționale și abilități așteptate Obiective educaționale Abilități 1. Însușirea noțiunilor de anatomie și embriologie ale sistemului musculo- scheletal.2. Abilitatea de a recunoaște malformațiile congenitale.3. Însușirea managementului unui caz de malformație congenitală.4. Cunoașterea noțiunilor și a principiilor radiografiei și a ecografiei de șold.5. Cunoașterea medicației necesare în ortopedia pediatrică. • Întocmirea foii de observație, a biletului de externare și a scrisorii medicale.• Efectuarea examenului local și a examenului clinic general în cazul copiilor cu afecțiuni traumatice și ortopedice.• Interpretarea radiografiilor în scop diagnostic.• Interpretarea ecografiilor de șold în scop diagnostic.

 + 
Modulele 13, 17, 21 (Anul III, IV, V) – Neonatologie – Terapie intensivă neonatalăNr. ore curs: 460 de oreNr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămână1.Patologia aparatului respirator2.Patologia aparatului cardiovascular3.Afecțiuni neurologice4.Afecțiuni hematologice5.Afecțiuni metabolice și endocrinologice6.Nutriția neonatală7.Patologia renală și tulburări hidroelectrolitice8.Afecțiuni gastro-intestinale și hepato-biliare9.Patologie infecțioasă10.Afecțiuni dermatologice11.Afecțiuni oftalmologice12.Afecțiuni ORL1.Patologia aparatului respiratorTematică de curs:1.Detresa respiratorie la nou-născutul la termen și la nou-născutul prematur2.Tahipneea tranzitorie neonatală3.Sindromul aspirației de meconiu4.Hipertensiunea pulmonară persistentă a nou-născutului5.Hemoragia pulmonară6.Sindromul de pierdere pulmonară de aer (pneumotorax, pneumomediastin)7.Apneea la nou-născutul la termen și la nou-născutul prematur8.Boala pulmonară cronică (displazia bronho-pulmonară)9.Oxigenoterapia, suportul ventilator, monitorizarea gazelor sanguine și a funcției pulmonareObiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale Abilități
1. Să cunoască și să descrie fiziologia respiratorie la nou născutul prematur și la cel la termen.2. Să cunoască etapele maturării morfofuncționale a plămânului - în utero și în perioada neonatală.3. Să cunoască mecanismele fiziopatologice întâlnite în patologia respiratorie neonatală.4. Să cunoască importanța corticoprofilaxiei antenatale la nou născutul prematur.5. Să cunoască rolul surfactantului, indicațiile administrării (profilactic/curativ), precum și efectele adverse ale acestuia.6. Să cunoască factorii de risc pentru patologia respiratorie.7. Sa identifice manifestările clinice ale afecțiunilor respiratorii ale nou născutului.8. Să descrie și să recunoască modificărilor imagistice din patologia respiratorie la prematur - radiografia pulmonară și ecografia pulmonară.9. Să cunoască, să monitorizeze și să interpreteze modificările gazelor sanguine, în patologia respiratorie neonatală.10. Să cunoască diagnosticul diferențial al patologiei respiratorii.11. Să cunoască tipurile de suport ventilator- non invaziv, convențional și cu frecvență înaltă, (avantajele și dezavantajele) precum și indicațiile acestora în funcție de patologia respiratorie.12. Să cunoască complicațiile acute ale suportului ventilator.13. Să cunoască managementul, complicațiile și prognosticul pe termen lung al bolilor respiratorii.14. Să cunoască indicațiile și reacțiile adverse ale oxigenoterapiei, inclusiv administrarea la domiciliu. • Să examineze și să evalueze nou născutul cu detresă respiratorie.• Să asigure suportul respirator în funcție de patologia respiratorie.• Să administreze surfactant (profilactic/curativ).• Să folosească modalități diferite de suport respirator: non-invaziv (NeoPuff, CPAP, Infant Flow) și invaziv (ventilație convențională, ventilație cu frecvență înaltă).• Să folosească interpretarea gazelor sanguine în monitorizarea și managementul suportului respirator și al oxigenoterapiei.• Să interpreteze mecanica pulmonară (curbele de ventilație) și să le utilizeze în managementul suportului respirator.• Să cunoască și să interpreteze aspectele imagistice (radiografia, ecografia pulmonară) normale și patologice în bolile respiratorii.• Să investigheze, să evalueze și să efectueze managementul apneei neonatale.• Să cunoască și să efectueze resuscitarea neonatală avansată.• Să cunoască și să efectueze managementul căilor respiratorii (atrezie coanală, pierre robin etc).• Să cunoască și să efectueze puncția și drenajul pleural în sindroamele de pierdere de aer.• Să evalueze și să realizeze managementul bolii pulmonare cronice neonatale.• Să consilieze părinții cu privire la complicațiile și prognosticul bolilor respiratorii neonatale.
2.Patologii ale aparatului circulatorTematică de curs:1.Cianoza neonatală2.Insuficiența cardiacă a nou născutului3.Șocul neonatal4.Aritmiile neonatale5.Bolile cardiace congenitale6.Persistența de canal arterial7.Patologiile cardiace neonatale dobânditeObiective educaționale și abilități așteptate:
Obiective educaționale Abilități
1. Să cunoască dezvoltarea sistemului cardiovascular, fiziologia și fiziopatologia la făt și nou născut.2. Să cunoască anatomia și modificările funcționale ale anomaliilor cardiace congenitale, să recomande managementul terapeutic și să asigure consiliere parentală antenatală.3. Să cunoască modificările adaptative ale sistemului cardiovascular la tranziția de la viața intrauterină la cea extrauterină.4. Să cunoască factorii de risc, etiologia și diagnosticul diferențial al cianozei neonatale.5. Să cunoască factorii de risc, etiologia, fiziopatologia, simptomatologia, investigațiile paraclinice și să realizeze diagnosticul pozitiv precum și să recomande managementul terapeutic al patologiilor cardiace din perioada neonatală.6. Să cunoască indicațiile și rolul ECMO.7. Să cunoască indicațiile chirurgicale pentru patologiile cardiace.8. Să cunoască indicațiile de transfer al pacientului cu boală cardiacă.9. Să cunoască, să evalueze și să asigure resuscitarea în stopul cardiac neonatal.10. Să cunoască și să utilizeze și să administreze medicația specifică. • Să efectueze examenul clinic și să evalueze nou născutul cu cianoză centrală de tip cardiac (cu predilecție istoricul și examinarea clinică a sistemului cardiovascular).• Să monitorizeze saturația oxigenului pre și postductal, să efectueze și să interpreteze testul de hiperoxie.• Să evalueze adecvat sistemul circulator neonatal.• Să cunoască, să monitorizeze și să interpreteze valorile tensiunii arteriale la nou născut.• Să realizeze managementul terapeutic al hipotensiunii sau hipertensiunii neonatale.• Să indice și să interpreteze rezultatele imagistice (radiografice și ecocardiografice) în afecțiunile cardiace.• Să indice și să interpreteze traseul EKG.• Să cunoască și să realizeze managementul terapeutic al bolilor cardiace duct-dependente.• Să evalueze, să examineze și să asigure managementul terapeutic al nou născutului cu:> tulburări de ritm;> insuficiență cardiacă;> șoc neonatal;> boli cardiace dobândite;> malformații cardiace cianogene.• Să evalueze, examineze și să asigure managementul nou născutului prematur cu persistența canalului arterial.• Să cunoască, să indice și să administreze medicația specifică: volum expanderi, inotrop pozitivă, vasopresoare, antiaritmică, prostaglandine, vasodilatatoare pulmonare, anti-hipertensivă, simpatomimetice.• Să cunoască medicația de resuscitare neonatală.• Să asigure consilierea parentală pentru nou născutul cu boală cardiaca congenitală sau dobândită.
3.Afecțiuni neurologiceTematică de curs:1.Leziuni perinatale hipoxic-ischemice2.Encefalopatia hipoxic-ischemică3.Convulsiile neonatale4.Hipotermia indusă5.Hemoragia intracraniană- intraparenchimatoasă6.Hemoragia intracraniană - subdurală, epidurală și subarahnoidiană7.Hemoragia intraventriculară8.Leziunile de substanță albă9.Leucomalacia periventriculară10.Defectele de tub neuralObiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale Abilități
1. Să cunoască dezvoltarea și fiziopatologia sistemului nervos central la făt și nou născut.2. Să cunoască impactul nașterii premature asupra dezvoltării SNC și strategii de management.3. Să cunoască fiziopatologia și prognosticul pentru:a. hipotonia neonatalăb. boli neuromuscularec. encefalopatia neonatalăd. accidentul vascular ischemic neonatale. hemoragia periventricularăf. convulsii neonataleg. leziuni ale substanței albe.4. Să cunoască și să indice modalități de investigație și diagnostic în mod structurat a patologiei neurologice (EEG, ETF, RMN, CT, teste genetice etc).5. Să cunoască, să indice și să aplice strategii de neuroprotecție - hipotermia indusă.6. Să cunoască, să indice consultul neurologic/consultul neuro-chirurgical.7. Să cunoască și să folosească scoruri de evaluare neurologică.8. Să cunoască implicațiile medico-legale ale inițierii/noninițierii resuscitării nou născutului cu asfixie severă perinatală și depresie cardiorespiratorie și neurologică la naștere, obiectivate prin valoarea gazelor sanguine din cordonul ombilical;9. Întreruperea efortului de resuscitare la 10 minute de la naștere, dacă semnele vitale sunt absente.10. Informarea parentală asupra prognosticului și complicațiilor pe termen lung în condițiile continuării resuscitării unui astfel de caz peste durata de 10 minute de la momentul nașterii.11. Să cunoască, să indice, să utilizeze și să monitorizeze nou născutul pe durata hipotermiei induse.12. Să cunoască indicațiile, contraindicațiile, complicațiile hipotermiei terapeutice induse.13. Să cunoască și să utilizeze medicația anticonvulsivantă.14. Să cunoască și să asigure managementul terapeutic al nou născutului cu:a. hipotonie neonatalăb. encefalopatie neonatalăc. accident vascular ischemic neonatald. hemoragie periventricularăe. convulsii neonatalef. leziuni ale substanței albe.15. Să cunoască, să recomande follow-up-ul nou născutului cu anomalii/leziuni neurologice. • Să realizeze anamneza și examenul clinic neurologic neonatal în funcție de vârsta de gestație și vârsta cronologică (Scorul Ballard).• Să examineze și să evalueze neurologic nou născutul hipoton.• Să examineze și să evalueze nou născutul cu semne neurologice.• Să recunoască și să asigure managementul corespunzător al nou născutului cu:> hipotonie neonatală> encefalopatie neonatală> accident vascular ischemic neonatal> hemoragie periventriculară> convulsii neonatale> leziuni ale substanței albe> defecte de tub neural• Să cunoască, să indice și să efectueze puncția lombară și să interpreteze aspectul macroscopic al LCR-ului și buletinul de analiză.• Să cunoască, să evalueze și să realizeze managementul nou născutului cu asfixie severă la naștere.• Să cunoască, să indice, să interpreteze valorile gazelor sanguine recoltate din cordonul ombilical la nou născutul cu asfixie perinatală severă și aparent semne vitale absente.• Să cunoască, să indice și să efectueze resuscitarea în cazul nou născutului cu asfixie severă perinatală, cu depresie cardiorespiratorie și neurologică la naștere.• Să cunoască și să decidă întreruperea efortului de resuscitare la 10 minute de viață dacă semnele vitale sunt absente.• Să cunoască, să descrie și să informeze părinții asupra complicațiilor și prognosticului neurologic în cazul solicitării prelungirii eforturilor de resuscitare peste 10 minute de la momentul nașterii.
4.Afecțiuni hematologiceTematică de curs:1.Bolile hemoragice la nou născut2.Anemia neonatală3.Policitemia4.Trombocitopenia5.Coagulopatii congenitale și dobândite6.Tromboza neonatală7.Terapia cu produse de sângeObiective educaționale și abilități așteptate:
Obiective educaționale Abilități
1. Să cunoască etiologia și fiziopatologia afecțiunilor hematologice neonatale:a. boli hemoragice ale nou-născutuluib. anemiac. boli trombocitared. coagulare intravasculară diseminată2. Să cunoască fiziopatologiei bolii hemolitice neonatale prin izoimunizarea în sistem Rh și ABO.3. Să efectueze diagnosticul pozitiv și diferențial și managementul:a. bolilor hemoragice ale nou-născutuluib. anemiei neonatalec. bolilor trombocitare neonataled. coagulării intravasculare diseminatee. bolilor hemolitice neonatalef. policitemiei neonatale4. Să cunoască caracteristicile, particularitățile și indicațiile de utilizare a produșilor de sânge la nou născuți.5. Să cunoască indicațiile și riscurile asociate exsanguinotransfuziei.6. Să efectueze proflaxia anemiei de prematuritate.7. Să cunoască beneficiile, indicațiile și contraindicațiile clampării întarziate a cordonului ombilical. • Să evalueze și să examineze nou născutul cu semne clinice de anemie.• Să recomande investigațiile paraclinice pentru stabilirea etiologiei și managementul afecțiunilor hematologice neonatale:> boli hemoragice ale nou-născutului> anemia neonatală> boli trombocitare neonatale> coagulare intravasculară diseminată> boală hemolitică neonatală> policitemia neonatală> tulburările de coagulare• Să asigure consilierea parentală cu privire la administrarea profilactică a vitaminei K.• Să indice și să cunoască beneficiile și riscurile administrării produșilor de sânge.• Să cunoască indicațiile și să practice clamparea întârziată a cordonului.• Să indice și să practice exsanguinotransfuzia.• Să asigure consilierea parentală și să obțină acordul parental cu privire la transfuziile sanguine neonatale.

5.Afecțiuni metabolice și endocrinologiceTematică de curs:1.Hipoglicemia și hiperglicemia neonatală2.Anomalii ale calciului și magneziului seric3.Hiperinsulism la nou născuții proveniți din mame cu diabet4.Afecțiuni tiroidiene5.Tulburări congenitale de metabolism6.Tulburări de dezvoltare sexuală7.Osteopenia de prematuritateObiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale Abilități
1. Să cunoască fiziopatologia tulburărilor metabolice și endocrine neonatale:a. hipo/hiperglicemia neonatalăb. hipo/hipertirodisim neonatalc. insuficiența adrenală2. Să cunoască fiziopatologia erorilor înăscute de metabolism și importanța screeningului metabolic.3. Să identifice nou născuții cu risc și să efectueze managementul în tulburările metabolice și endocrine neonatale.4. Să cunoască și să efectueze managementul nou născutului cu ambiguitate sexuală.5. Să cunoască și să efectueze profilaxia și managementul corespunzător în osteopenia de prematuritate. • Să evalueze și să efectueze managementul nou-născutului cu tulburări metabolice și endocrine.• Să interpreteze investigațiile paraclinice și imagistice în tulburările metabolice și endocrine neonatale.• Să cunoască algoritmul de evaluare și să realizeze managementul nou- născutului cu tulburări de dezvoltare sexuală.• Să recomande efectuarea screeningului metabolic neonatal.• Să inițieze terapia de urgență în erorile înăscute de metabolism.• Să cunoască importanța și să aplice profilaxia osteopeniei de prematuritate.• Să asigure consilierea familiei cu privire la efectele pe termen lung ale tulburărilor de metabolism și implicațiile psiho-sociale determinate de tulburările de ambiguitate sexuală.
6.Nutriția neonatalăTematică de curs:1.Principii de nutriție în perioada neonatală2.Alăptarea nou născutului și medicația maternă3.Nutriție enterală4.Nutriție parenteralăObiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale Abilități
1. Să cunoască necesarul nutrițional pentru promovarea creșterii neonatale.2. Să cunoască beneficiile și să promoveze alăptarea neonatală.3. Să cunoască contraindicațiile alăptării.4. Să cunoască și să recomande alimentația artificială la nou născuții cu contraindicație de alăptare.5. Să cunoască metodele de alimentație enterală.6. Să cunoască particularitățile formulelor de lapte utilizate în alimentația prematurilor și a nou născuților cu patologie cardiacă, renală, cu intoleranță la lactoză, la proteina laptelui de vacă, galactozemie, comparativ cu formulele pentru nou născuții la termen, sănătoși.7. Să cunoască beneficiile nutriției enterale precoce la prematuri și la nou născuții cu risc.8. Să cunoască și să aplice principiile nutriției parenterale:a. indicațiib. compozițiec. mod de administrared. monitorizaree. complicații • Să cunoască și să stabilească necesarul caloric și lichidian pentru promovarea creșterii neonatale în funcție de vârsta de gestație și vârsta cronologică.• Să recomande alăptarea și să efectueze managementul problemelor de alăptare.• Să cunoască și să identifice afecțiunile materne și neonatale care contraindică alăptarea.• Să cunoască și să identifice formula de lapte adecvată pentru categoria de nou născuți cu risc: prematuri, cu falimentul creșterii, cu alte afecțiuni (boli cardiace, renale, malabsorbție, metabolice etc).• Să cunoască și să aplice metodele de alimentație enterală.• Să cunoască indicațiile și să monitorizeze alimentația parenterală.• Să asigure consilierea parentală cu privire la beneficiile și reacțiile adverse pe termen scurt și lung ale nutriției parenterale.

7.Patologii renale și tulburări hidroelectrolitice neonataleTematică de curs:1.Anomaliile hidro-electrolitice ale nou născutului2.Anomalii congenitale ale sistemului reno-urinar3.Insuficiența renală acută și cronică4.Hipertensiunea arterială de cauza renală5.Tromboza venoasă renală6.Infecțiile de tract urinarObiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale Abilități
1. Să cunoască dezvoltarea embriologică a sistemului urinar și modificările fiziologice apărute după naștere, la nou născuții la termen și la prematuri.2. Să cunoască, să evalueze statusul hidroelectrolitic la nou născutul la termen și cu risc.3. Să identifice și să efectueze managementul tulburărilor hidroelectrolitice (deshidratare, hipo/hipernatremie, hipo/hiperpotasemie).4. Să cunoască metodele de evaluare clinică și paraclinică a funcției renale.5. Să cunoască anatomia și modificările funcționale ale anomaliilor congenitale ale sistemului reno-urinar (hidronefroza, rinichiul polichistic, tumori renale, megaureter congenital etc) și să recomande managementul terapeutic precum și să efectueze consiliere parentală antenatală.6. Să cunoască fiziopatologia și managementul insuficienței renale, acută și cronică.7. Să identifice și să efectueze managementul hipertensiunii arteriale de cauză renală.8. Să cunoască factorii de risc, profilaxia și managementul trombozei vasculare renale.9. Să cunoască profilaxia și managementul infecțiilor de tract urinar. • Să identifice tulburările hidroelectrolitice neonatale și să stabilească algoritmul de diagnostic și management.• Să identifice elementele antenatale sugestive pentru patologia renală congenitală(oligoamnios).• Să asigure consilierea parentală în cazul anomaliilor congenitale renale diagnosticate antenatal.• Să efectueze evaluarea clinică a nou născutului cu suspiciune de afectare renală și să recomande investigațiile pentru confirmarea diagnosticului.• Să cunoască și să aplice tratamentul insuficienței renale acute și cronice, inclusiv indicațiile pentru dializă.• Să monitorizeze funcția renală și să interpreteze buletinele de analiză specifice.• Să recunoască și să aplice agloritmul de diagnostic și tratament pentru hipertensiunea arterială de cauză renală.• Să identifice factorii de risc asociați cateterismului ombilical și să asigure prevenția trombozei vasculare renale.• Să cunoască patologia renală care crește riscul apariției pe termen lung a infecției urinare recurente și să realizeze managementul adecvat.
8.Afecțiuni gastro-intestinale și hepato-biliareTematică de curs:1.Hiperbilirubinemia neonatală2.Enterocolita ulcero-necrotică3.Afecțiuni gastro-intestinale congenitale4.Managementul pretransport al nou născuților cu afecțiuni de tract digestivObiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale Abilități
1. Să cunoască dezvoltarea normală a sistemului gastro-intestinal și hepato- biliar, inclusiv metabolismul acizilor biliari și bilirubinei.2. Să cunoască fiziopatologia icterului fiziologic și non-fiziologic.3. Să cunoască factorii de risc și etiologia hiperbilirubinemiei neonatale.4. Să cunoască algoritmul de diagnostic pentru hiperbilirubinemia neonatală.5. Să cunoască indicațiile, contraindicațiile și să monitorizeze nou născutul care primește fototerapiei.6. Să cunoască indicațiile, contraindicații și complicațiile exsanguinotransfuziei.7. Să cunoască algoritmul de diagnostic și managementul sindromului de colestază neonatală.8. Să cunoască factorii de risc și de prevenție ai encefalopatiei hiperbilirubinemice.9. Să cunoască semnele clinice sugestive pentru icterul nuclear și să recomande follow-up-ul pentru dezvoltarea neurologică a acestora.10. Să cunoască factorii de risc și fiziopatologia enterocolitei ulcero- necrotice.11. Să cunoască măsurile de prevenție și management pentru enterocolita ulcero- necrotică.12. Sa identifice elementele antenatale sugestive pentru patologia de tub digestiv congenitală (polihidramnios) și să recomande investigațiile necesare pentru stabilirea diagnosticului postnatal. • Să identifice și să evalueze nou- născuții cu icter non-fiziologic.• Să indice și să interpreteze investigațiile de laborator și imagistice necesare stabilirii etiologiei icterului non-fiziologic.• Să cunoască și să aplice principiile fototerapiei și exsanguinotransfuziei.• Să asigure consilierea parentală și să obțină acordul parental cu privire la efectuarea exsanguinotransfuziei.• Să prevină creșterea nivelului seric al bilirubinei la valori de risc pentru apariția encefalopatiei hiperbilirubinemice.• Să realizeze diagnosticul și managementul enterocolitei necrozante, inclusiv îngrijirea pre și post-operatorie.• Să realizeze managementul pretransport al nou născuților cu afecțiuni gastro-intestinale congenitale care determină obstrucție intestinală.• Să realizeze managementul pretransport al defectelor de perete intestinal (omfalocel, gastroschizis).• Să asigure consilierea parentală cu privire la management interdisciplinar și preoperator al nou născuților cu patologii chirurgicale de tub digestiv.
9.Patologie infecțioasăTematică de curs:1.Infecțiile virale cu transmitere intrauterină2.Toxoplasmoza congenitală3.Sifilisul congenital4.Tuberculoza congenitală5.Infecții bacteriene și fungiceObiective educaționale și abilități așteptate:
Obiective educaționale Abilități
1. Să cunoască etiologia și fiziopatologia infecției neonatale cu debut precoce și respectiv debut tardiv.2. Să cunoască profilaxia infecției materno- fetale cu streptococ de grup B.3. Să cunoască semnele clinice sugestive pentru infecția neonatală.4. Să cunoască algoritmul de diagnostic paraclinic pentru infecția neonatală.5. Să cunoască principiile antibioterapieila nou născut.6. Să cunoască recomandările și să utilizeze terapia antimicrobiană specifică, conform antibiogramei.7. Să cunoască testele diagnostice specifice pentru infecțiile cronice intrauterine.8. Să cunoască contraindicațiile alăptării la nou născuții proveniți din mame cu infecții transmisibile (HIV, TBC activ).9. Să cunoască potențialul teratogen al infecțiilor congenitale și să efectueze managementul și follow-up-ul nou născuților din această categorie.10. Să cunoască profilaxia și tratamentul oftalmiei neonatale.11. Să cunoască metodele de prevenție și tratament în infecțiile nosocomiale. • Să interpreteze rezultatele analizelor materne în vederea diagnosticării infecțiilor cu transmitere perinatală.• Să evalueze și să identifice la nou- născut manifestările clinice precoce și tardive din cadrul infecției neonatale.• Să aleagă și să interpreteze investigațiile specifice pentru diagnosticul pozitiv al infecției neonatale.• Să aleagă și să administreze antibioterapia la nou-născutul cu infecție neonatală.• Să monitorizeze și să aplice terapia de susținere.• Să cunoască și să aplice algoritmul de diagnostic și tratament al nou născuților proveniți din mame cu risc pentru infecția cu Streptococ de grup B.• Să cunoască și să aplice profilaxia și tratamentul oftalmiei neonatale.• Să aplice măsurile de prevenție a infecțiilor cu debut tardiv în secția de terapie intensivă neonatală.

10.Afecțiuni dermatologiceTematică de curs:1.Leziuni tegumentare frecvente în perioada neonatală.2.Anomalii vasculare și pigmentare.Obiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale Abilități
1. Să cunoască anatomia tegumentului și diferențele la acest nivel în funcție de vârsta de gestație.2. Să cunoască caracteristicile și managementul leziunilor tegumentare frecvent întâlnite în perioada neonatală.3. Să cunoască și să efectueze managementul anomaliilor vasculare și anomaliilor pigmentare frecvent întâlnite în perioada neonatală. • Să evalueze nou născutul și să recunoască leziunile tegumentare.• Să cunoască și să aplice procedurile de îngrijire a tegumentului în perioada neonatală.• Să recunoască și să realizeze managementul leziunilor tegumentare congenitale severe și amenințătoare de viață (epidermoliza buloasă).• Să asigure consilierea parentală cu privire la etiologia și managementul leziunilor tegumentare.

11.Afecțiuni OftalmologiceTematică de curs:1.Retinopatia de prematuritate.Obiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale Abilități
1. Să cunoască definiția retinopatiei de prematuritate.2. Să cunoască etiologia și fiziopatologia retinopatiei de prematuritate.3. Să cunoască clasificarea retinopatiei de prematuritate.4. Să cunoască criteriile și să indice screeningul pentru retinopatia de prematuritate.5. Să cunoască managementul, complicațiile și prognosticul pe termen lung al retinopatiei de prematuritate.6. Să cunoască metodele de prevenție pentru apariția retinopatiei de prematuritate. • Să evalueze nou născutul cu risc pentru retinopatie de prematuritate.• Să aplice metodele de prevenție a retinopatiei de prematuritate în cadrul managementului nou născuților prematuri.• Să recomande screeningul retinopatiei de prematuritate în cazul nou născuților prematuri cu factori de risc asociați, conform protocolului actualizat.• Să asigure consilierea parentală cu privire la evoluția și riscurile pe termen lung asociate retinopatiei de prematuritate.

12.Afecțiuni ORLTematică de curs:1.Pierderea auzului în perioada neonatală2.Teste de screening auditiv și follow-upObiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale Abilități
1. Să cunoască definiția, etiologia și factorii de risc care determină pierderea auzului la nou născut.2. Să cunoască metodele screening auditiv utilizate la nou născutul prematur și la termen.3. Să recomande follow-up-ul nou născutului cu rezultate modificate la testele de screening auditiv.4. Să cunoască complicațiile și prognosticul nou născutului diagnosticat cu surditate. • Să evalueze și să efectueze screeningul auditiv neonatal și să interpreteze rezultatele.• Să recomande follow-up-ul nou născuților cu teste de screening auditiv modificate.• Să asigure consilierea parentală cu privire la riscurile asociate și evoluția pe termen lung a nou născuților cu pierderea auzului.

 + 
Anul III – Modul 14: Ecografie Neonatală – Ecografie Transfontanelară – 1 lunăNr. ore curs: 20 de oreNr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămânăTematică de curs:1.Ecografia transfontanelară + 
Obiective educaționale și abilități așteptate: Obiective educaționale Abilități Ecografie transfontanelară1. Noțiuni de anatomie a SNC la nou născut.2. Tehnica examinării și ferestrele acustice utilizate.3. Secțiunile standard – coronare și sagitale4. Ecogenitatea normală a structurilor cerebrale5. Aspectul ecografic normal la prematur • Să știe să aleagă transductorul adecvat.• Să cunoască reperele și să achiziționeze și să descrie imaginea ecografică.

 + 
Anul IV: Modul 15: Bioetică medicală – 2 săptămâniNr. ore curs: 20 de oreTematică de curs:I.Introducere în Bioetică - 2 ore1.Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2.Contextul apariției bioeticii3.Definirea bioeticii4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Teorii și metode în bioeticăII.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare în funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III.Relația medic-pacient I - 2 ore1.Valori ale relației medic-pacient2.Paternalism versus autonomie3.Modele ale relației medic-pacient4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Relația medic-pacient II – 2 ore1.Consimțământul informat2.Confidențialitatea în relația medic-pacient3.Relația medic-pacient minor4.Acte normative care reglementează relația medic-pacientV.Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1.Libertatea procreației2.Dileme etice în avort3.Etica reproducerii umane asistate medical4.Probleme etice în clonarea reproductivăVII.Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Probleme etice în stările terminale3.Tratamente inutile în practica medicală4.Eutanasia și suicidul asistat5.Îngrijirile paliativeVIII.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1.Donarea de organe de la cadavru2.Donarea de organe de la persoana vie3.Etica alocării de resurse în transplantIX.Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.Terapia genică6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală-discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.Comitetele de etică a cercetării6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăTematica seminarilorI.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.Rolul comunicării în relația medic-pacientIV.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2.Drepturile pacienților – reglementare legislativă3.Rolul comitetelor de etică din spitaleV.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore + 
Anul IV: Modul 16: Elemente juridice medicale și malpraxis – 2 săptămâniNr. ore curs: 16 oreTematică de curs:I.Răspunderea profesională în practica medicală - 2 ore1.Relaționare și responsabilitate în practica medicală2.Răspunderea juridică a medicului. Considerații generale3.Tipuri de răspundere juridică a mediculuiII.Răspunderea civilă - 3 ore1.Importanța respectării legislației medicale în contextul unei acuzații de malpraxis2.Apariția legislației medicale moderne în România3.Legislația medicală – necesitate educațională recunoscută4.Domenii de aplicare a legislației medicale:a)Malpraxis individualb)Malpraxis instituțional5.Drepturile pacientului – de la reglementări legale la cerințe calitative impuse actului medicalIII.Utilizarea corectă a formularelor legale în practica medicală - 2 ore1.Acordul pacientului informat și raportul privind asistența medicală în situațiile de urgență2.Acordul pentru participarea la învățământul medical clinic3.Acordul pentru comunicarea datelor medicale4.Solicitare privind comunicarea documentelor medicale5.Declarație privind comunicarea documentelor medicale6.Acordul pentru filmare/fotografiere în instituția medicală7.Notificare privind încetarea acordării asistenței medicaleIV.Răspunderea penală și răspunderea disciplinară a personalului medical - 3 ore1.Etapele procesului penal2.Drepturile și obligațiile martorului, persoanei cercetate și persoanei vătămate3.Statutul de funcționar public al medicului4.Cadrul legal actual al răspunderii disciplinare a medicului5.Comisiile de disciplină ale Colegiului MedicilorV.Vulnerabilitățile practicii medicale în fața acuzațiilor de malpraxis - 2 ore1.Locul și relevanța prevederilor legale în contextul practicii medicale din România2.Reacția imediată în cazul formulării acuzației de malpraxis medicalVI.Practica judiciară relevantă – 2 ore1.Soluționarea cauzelor penale2.Procesul civil3.Procedura civilă extrajudiciară4.Medierea5.Procedura cercetării disciplinareVII.Protecția practicii medicale – 2 ore1.Asigurarea de răspundere juridică profesională decurgând din practica medicalăa)rolul legalb)limitec)tipuri de dauned)retroactivitatea2.Forme alternative de protecție a practicii medicale + 
Anul IV – Modulul 17: Neonatologie – Terapie intensivă neonatală – vezi anul III – Modulul 13 + 
Anul IV – Modulul 18: Neonatologie – Follow-up-ul nou-născutului prematur – 2 luniNr. ore curs: 40 de oreNr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămânăTematică de curs:1.Imunizările recomandate prematurului2.Afecțiunile cronice respiratorii ale prematurului3.Follow-up-ul oftalmologic al prematurului4.Follow-up-ul audiologic al prematurului5.Follow-up-ul neurologic al prematurului6.Follow-up-ul creșterii și dezvoltării + 
Obiective educaționale și abilități așteptate: Obiective educaționale Abilități 1. Să cunoască complicațiile pe termen lung ale prematurității și nevoia de urmărire prelungită a acestor pacienți.2. Să cunoască particularitățile imunizărilor la nou-născutul prematur.3. Să cunoască patologiile respiratorii cronice caracteristice prematurului, precum și măsurile de prevenție și management ale acestora.4. Să cunoască grupa de nou-născuți care asociază retinopatie de prematuritate și să recomande screeningul de retinopatie.5. Să cunoască riscul pierderii auzului în cazul nou născuților prematuri, să efectueze management și follow up corespunzător, inclusiv screening auditiv.6. Să cunoască complicațiile pe termen lung ale prematurilor cu afectare neurologică și managementul acestora.7. Să cunoască problemele de creștere și dezvoltare întâlnite în cazul nou născuților prematuri și să efectueze management corespunzător. • Să identifice și să evalueze corespunzător nou-născuții prematuri cu risc de complicații pe termen lung.• Să ofere recomandări specifice cu privire la Programul Național de Imunizare și să cunoască și să aplice particularitățile vaccinării la prematur.• Să ofere recomandări cu privire la profilaxia și tratamentul pe termen lung al nou născuților cu afecțiuni respiratorii cronice, care necesită oxigenoterapie la domiciliu.• Să evalueze neurodezvoltarea la fostul prematur și să realizeze managementul adecvat precum și să ofere recomandările corespunzătoare.• Să identifice nou-născuții cu retinopatie de prematuritate și să îi includă în programele naționale de screening.• Să identifice prematurii cu probleme auditive și teste de screening modificate și să realizeze managementul corespunzător al acestora.• Să evalueze și să urmărească nou- născuții prematuri cu probleme de creștere și dezvoltare și să realizeze managementul adecvat și să ofere recomandările specifice.

 + 
Anul IV – Modul 19: Ecografie Neonatală – Ecografie cardiacă și pulmonară – 1 lunăNr. ore curs: 20 de oreNr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămânăTematică de curs:1.Ecografie cardiacă2.Ecografie pulmonară + 
Obiective educaționale și abilități așteptate: Obiective educaționale Abilități 1. Ecografie cardiacă a. Noțiuni de anatomie a cordului și vaselor mari.b. Tehnica examinării în modul 2D.c. Secțiunile standard ecocardiografice și recunoașterea elementelor anatomice.d. Identificarea vaselor mari prin Doppler. • Să știe să aleagă transductorul adecvat. • Să cunoască ferestrele standard ecografice.• Să cunoască reperele și să achiziționeze și să descrie imaginea ecografică. 2. Ecografie pulmonarăa. Noțiuni de anatomie a plămânului.b. Tehnica examinării.c. Ferestrele standard ecografice.d. Aspect ecografic normal. • Să știe să aleagă transductorul adecvat.• Să cunoască ferestrele standard ecografice.• Sa achiziționeze și să descrie imaginea ecografică.

 + 
Anul V – Modulul 20: Transport neonatal – 3 luniNr. ore curs: 60 de oreNr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămânăTematică de curs:1.Transferul și transportul neonatal2.Managementul pretransport3.Organizarea echipei de transport4.Condiții special - management + 
Obiective educaționale și abilități așteptate: Obiective educaționale Abilități 1. Să cunoască ierarhizarea secțiilor de îngrijire neonatală.2. Să cunoască patologiile care necesită transfer neonatal.3. Să evalueze, să stabilizeze nou-născutul și să asigure managementul medical pretransport.4. Să cunoască și să exercite responsabilitățile echipei de transport.5. Să cunoască echipamentul și medicația necesare pe durata transportului.6. Să cunoască tipurile de transport neonatal. • Să identifice și să evalueze nou- născuții care necesită transfer interspitalicesc.• Să stabilizeze parametrii vitali ai nou- născutului și să asigure managementul medical pretransport.• Să verifice, să pregătească și să utilizeze adecvat echipamentul și medicația necesare.• Să exercite toate procedurile de terapie intensivă care se impun pe durata transportului.• Să realizeze managementul medical pe durata transportului, în funcție de patologia neonatală.• Să completeze fișa medicală a nou- născutului transportat.• Să informeze părinții, să explice și să obțină consimțământul informat al acestora.

 + 
Anul V – Modulul 21: Neonatologie – Terapie intensivă neonatală – vezi anul III – Modul 13Proceduri neonatale comune obligatorii în rezidențiat (unele pot fi efectuate pe simulator). Un număr de 5-20 sunt considerate optim.

1. Plasarea sondei nazo-gastrice/nazo-jejunale.
2. Cateterismul arterei și venei ombilicale. Recoltarea probe de sânge de pe cateterul ombilical venos sau arterial.
3. Puncția arterială periferică.
4. Puncția capilară.
5. Aspirarea căilor respiratorii superioare.
6. Ventilația pe mască și balon.
7. Masajul cardiac extern.
8. Intubația oro-traheală și fixarea sondei endo-traheale.
9. Administrarea surfactantului.
10. Exsanguinotransfuzie partială și totală.
11. Puncția pleurală și drenajul pleural în sistem închis.
12. Paracenteza.
13. Pericardiocenteza.
14. Puncția ventriculară.
15. Montarea și fixarea sondei urinare.
16. Screeningul auditiv.
17. Tehnica spălării mâinilor.
18. Transiluminarea.

 + 
Anexa nr. 1
Tematica pentru examenul de specialitate Neonatologie + 
Tematica pentru concursul de ocupare de post în specialitatea NeonatologieA.PROBA SCRISĂB.PROBA CLINICĂ - Nou-născutul la termenC.PROBA CLINICĂ – Nou-născutul prematurD.PROBA PRACTICĂA.PROBA SCRISĂ1.Evaluare și diagnostic prenatal al patologiilor fetale. Fiziologia tranziției neonatale.2.Nou-născutul cu risc – clasificare, anticipare, evaluare, management și prognostic.3.Nou-născutul cu greutate extrem de mică, probleme specifice și management.4.Traumatismul mecanic la naștere.5.Nutriția enterală a nou-născutului la termen și prematur; lapte matern și formule de lapte specifice.6.Nutriție parenterală.7.Anomalii genetice în perioada neonatală.8.Nou-născutul din sarcina multiplă.9.Sindrom de abstinență neonatală.10.Hidropsul fetal.11.Sindromul de detresă respiratorie al nou-născutului.12.Displazie bronhopulmonară.13.Sindrom de aspirație de meconium.14.Tahipneea tranzitorie a nou-născutului.15.Sindrom de pierdere de aer.16.Hemoragia pulmonară neonatală.17.Hipertensiunea pulmonară persistentă neonatală.18.Apneea neonatală.19.Suport respirator neonatal. Oxigenoterapie. Ventilație invazivă și noninvazivă.20.Șocul neonatal21.Boli cardiace în perioada neonatală.22.Bolile hemoragice ale nou-născutului.23.Anomalii trombocitare neonatale (trombocitopenii, trombocitopatii, tromboza)24.Anemie neonatală.25.Policitemia și sindromul de hipervâscozitate sanguină.26.Hipo- și hiperglicemia neonatală.27.Diabetul gestațional. Nou-născutul din mamă cu diabet.28.Anomalii ale calciului și magneziului seric.29.Managementul apei și electroliților.30.Erori metabolice înnăscute.31.Anomalii tiroidiene în perioada neonatală.32.Hiperbilirubinemia neonatală.33.Enterocolita ulceronecrotică neonatală.34.Hemoragiile intracraniene. Leucomalacia periventriculară.35.Asfixia perinatală și encefalopatia hipoxic-ischemică.36.Convulsiile neonatale.37.Defecte de tub neural.38.Probleme ortopedice neonatale.39.Osteopenia de prematuritate.40.Urgențe chirurgicale neonatale.41.Infecțiile cronice intrauterine.42.Infecții bacteriene și fungice neonatale.43.Infecții virale în perioada neonatală.44.Retinopatia de prematuritate.45.Patologia auditivă la nou-născut.46.Durerea și stresul neonatal.47.Patologie renală neonatală48.Anomalii vasculare în perioada neonatală.Bibliografie:1.Cloherty și Stark Ghid Practic de Neonatologie, ediția 8-a, Editura Hipocrate 20192.Williams Obstetrică, ediția 24-a, Editura Hipocrate 2017 – capitolele 32, 33, 34, 353.Oxford Ghid Practic de Neonatologie, ediția 2-a, Editura Hipocrate 2018D.PROBA PRACTICĂ1.Tehnica de spălare corectă a mâinilor2.Proceduri - indicații, complicații, descrierea tehnicii, efectuarea:● Cateterismul venei și arterelor ombilicale● Ventilația cu presiune pozitivă cu balon pe mască● Intubația traheală● Masajul cardiac extern● Puncția lombară● Puncția pleurală; drenajul pleural în sistem închis; toracocenteza● Montarea sondei urinare● Paracenteza (pentru extragerea lichidului de ascită)● Puncția evacuatorie ventriculară3.Managementul termoreglării la nou-născutul prematur4.Fototerapia: indicații, complicații.5.Exsangvinotransfuzia: indicații, complicații, descrierea și tehnica de execuție.6.Interpretarea rezultatelor investigațiilor paraclinice:● Examen radiologic● Examen ecografic● Electrocardiograma● Buletin analize sangvine● Examen LCR7.Ventilație asistată non-invazivă și invazivă: indicații, algoritmul de modificare a parametrilor de ventilație în funcție de patologie.8.Modificarea parametrilor de ventilație în vederea corectării anomaliilor gazelor sangvine și ale echilibrului acido-bazic.9.Interpretarea curbelor de ventilație.10.Administrarea surfactantului: tehnica, doza, indicații, complicații.11.Nutriția parenterală – periferică versus centrală: indicații, complicații, compoziție, concentrație soluții folosite.12.Corectarea hipoglicemiei13.Corectarea hipotensiunii arteriale (șocul neonatal)14.Corectarea acidozei metabolice15.Tratamentul insuficienței cardiace16.Persistența de canal arterial - indicații și tratament terapeutic.17.Managementul terapeutic al malformațiilor congenitale cardiace duct-dependente18.Managementul terapeutic al celor mai frecvente aritmii neonatale.19.Utilizarea medicației indicate în resuscitarea neonatală (adrenalina, noradrenalina, volum-expanderi: SF, sânge total).20.Terapia convulsiilor neonatale: ierarhizarea anticonvulsivantelor, dozele și modul de administrare(la 19-02-2020,
Curriculumul de pregătire în specialitatea neonatologie a fost modificat de Litera c), Articolul I din ORDINUL nr. 4 din 8 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 131 din 19 februarie 2020
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEUROCHIRURGIEDefiniția specialității:NEUROCHIRURGIA este o specialitate medicală care oferă diagnosticul, managementul chirurgical sau non-chirurgical (prevenția, diagnosticul, evaluarea, tratamentul, terapia intensivă și reabilitarea) pacienților cu procese patologice care afectează sistemul nervos central și periferic, incluzând structurile lor de suport și protecție, structurile lor vasculare, precum și tratamentul chirurgical sau non-chirurgical al durerii. Aceasta presupune tratamentul afecțiunilor cerebrale, ale meningelor, craniului și a structurilor vasculare intra- și extracraniene (arterele carotide și vertebrale), afecțiuni ale glandei hipofizare, afecțiuni ale nervilor cranieni și spinali, ale nervilor periferici, afecțiuni ale sistemului nervos vegetativ, afecțiuni ale măduvei spinării, meningelui adiacent, precum și afecțiuni ale coloanei vertebrale, inclusiv acele afecțiuni care necesită intrumentație spinală.Preambul:Apariția noilor recomandări ale UEMS în anul 2015 (European Training Requirements or the Specialty of Neurosurgery/European Standards of Postgraduate Medical Specialist Training in Neurosurgery/UEMS 2015/34) ne obligă la o actualizare a curriculei de pregătire în specialitatea Neurochirurgie în conformitate cu noile standarde ale UEMS. Ca membru al Uniunii Europene, România are obligația, prin Ministerul Sănătății ca autoritate națională, să asigure condiții de educație și formare în specialitatea Neurochirurgie astfel încât calificarea obținută în centrele de formare din România să fie recunoscute pe întreg teritoriul Uniunii Europene (Directiva nr. 36/2005 a Consiliului European care stabilește mecanismul recunoașterii mutuale automate a medicilor în conformitate cu cerințele formării pe teritoriul statelor membre, bazată pe durata pregătirii în specialitate și titlul calificării).În acest sens, va trebui efectuată de urgență o reevaluare a centrelor de formare din România, în vederea acreditării acestora pe plan național și ulterior pe plan european. Acest proces de evaluare și acreditare va trebui efectuat de o comisie mixtă formată din membri ai Comisiei de Neurochirurgie și reprezentanți ai MS. Procesul de evaluare și acreditare va viza existența dotărilor și echipamentelor minim necesare, numărului minim de medici care pot fi îndrumători de rezidențiat (4 medici primari incluzând și directorul de program din centrul respectiv, conform standardelor UEMS), paleta și numărul de intervenții chirurgicale efectuate, numărul de cazuri internate și tratate/an la nivelul secției/secțiilor, astfel încât centrele acreditate să ofere condiții cel puțin minimale pentru formarea în specialitatea de neurochirurgie. În eventualitatea în care la nivelul unei secții nu există toate condițiile pentru formarea completă, pot fi organizate centre prin asocierea a două sau mai multe secții din același centru sau din centre apropiate geografic, care să permită rotația rezidenților pentru completarea formării.În formarea rezidenților, se va avea în vedere că orele de pregătire teoretică, demonstrațiile practice, cursurile tematice de tehnici chirurgicale și microchirurgicale, orele dedicate cercetării se vor efectua în afara timpului efectiv de muncă. Coordonatorul de program este responsabil de organizarea acestora în vederea asigurării unei pregătiri teoretice și practice cât mai complexe a rezidenților.Rolul rezidentului în sala de operație va fi crescut gradual, pe măsura acumulării cunoștințelor practice și teoretice, de la observator în sala de operație în primele săptămâni de formare, la Ajutor 2, în care participă efectiv în echipa operatorie la timpii de deschidere și închidere, având un rol din ce în ce mai activ. Următoarea etapă este cea de Ajutor 1, în care efectuează sub supraveghere deschiderea până la timpul lezional (cerebral sau vertebro-medular, după caz) precum și la închiderea plăgii operatorii. Pe măsura acumulării unei experiențe operatorii suficiente, rezidentul va efectua o serie de intervenții chirurgicale ca Operator sub supraveghere directă, aceasta presupunând prezența îndrumătorului în sala de operație pe toată durata intervenției chirurgicale. La finele programului de rezidențiat, rezidentul trebuie să fie capabil să realizeze o serie de intervenții chirurgicale ca Operator principal, în limita competenței conferite de examenul de specialitate, definite prin Anexa Barem de proceduri de specialitate. Este obligația Directorului de program de a se preocupa de o formare completă a rezidentului, dar în același timp este datoria rezidentului de a se preocupa de îndeplinirea baremului minim de proceduri chirurgicale de efectuat pe parcursul formării, barem fără de care nu poate fi acceptat pentru înscrierea la examenul de specialitate.Rezidenții trebuie să vină în contact cu întregul spectru de intervenții neurochirurgicale pe durata formării în specialitate. Aceasta presupune instruirea de către mai multe persoane calificate în anumite subspecializări, precum și posibilitatea instruirii rezidentului în diferite centre care au experiență pe anumite subspecialități (neurochirurgie vasculară, tratament endovascular, chirurgie spinală, neurochirurgie pediatrică etc.). Atașat acestui document se află o anexă care cuprinde numărul minim, respectiv numărul optim de procedee chirurgicale pe care rezidentul trebuie să le efectueze până la finalizarea rezidențiatului. În condițiile în care numărul minim pentru o anumită procedură nu poate fi îndeplinit, poate fi compensat de o altă procedură comparabilă din aceeași arie tematică, astfel încât numărul minim de intervenții pe o anumită arie să fie asigurat.Rezidenții vor fi implicați în managementul cazurilor pornind de la diagnostic, tratament chirurgical sau non-chirurgical, urmărirea postoperatorie și eventual la urmărirea periodică pe termen mediu și lung a pacienților, pentru a avea o înțelegere completă a managementului bolnavului neurochirurgical.Având în vedere noile reglementări legislative referitoare la timpul de muncă, pentru a evita o prelungire a duratei specializării de la 6 la 7 ani, considerăm că se impun o serie de modificări ale curriculumului de pregătire, prin reducerea perioadei și orelor dedicate modulelor conexe de la 67 de săptămâni la 52 de săptămâni, concomitent cu creșterea perioadei dedicate formării în specialitate de la 260 de săptămâni la 275 de săptămâni.● Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.● Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire.● Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă aproximativ 20%, restul de 80% fiind dedicat activităților practice, studiului individual și activității de cercetare.● La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.● Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1.Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI 6
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 15
MODULUL 1 Introducere în Neurochirurgie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 13 SĂPTĂMÂNI/3 LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 2 Medicină de Urgență (pre-spital și UPU),
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 4 SĂPTĂMÂNI/1 LUNĂ
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 4 ORE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 3 Chirurgie generală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 8 SĂPTĂMÂNI/2 LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 4 Neurologie generală și neurofiziologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 8 SĂPTĂMÂNI/2 LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 5 Imagistică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 4 SĂPTĂMÂNI/1 LUNĂ/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 6 O talmologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 4 SĂPTĂMÂNI/1 LUNĂ/MODUL
ORE DE CURS/LUNA/SĂPTĂMÂNĂ 4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 7 ORL
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 4 SĂPTĂMÂNI/1 LUNĂ/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 8 Chirurgie Maxilo-Facială
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 4 SĂPTĂMÂNI/1 LUNĂ/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 9 Neurotraumatologie cranio-cerebrală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 32 SĂPTĂMÂNI/8 LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 10 Neurotraumatologie vertebro- medulară
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 20 SĂPTĂMÂNI/4 LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 11 Patologia vertebro-spinală netraumatică și patologia nervilor periferici
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 52 SĂPTĂMÂNI/12LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 12 Patologie cranio-cerebrală oncologică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 52 SĂPTĂMÂNI/12LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 13 Neurochirurgie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 32 SĂPTĂMÂNI/8 LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 14 Neurochirurgie uncțională, chirurgia epilepsiei, tratamentul durerii, radiochirurgie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 20 SĂPTĂMÂNI/4 LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 15 Patologie neurochirurgicală Vasculară, Neurochirurgie Specială
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 52 SĂPTĂMÂNI/12LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
Total ore pregătire teoretică (Cursuri)* 1200 ORE
Total ore pregătire practică ** 13.700 ORE

* Cuprinde orele de cursuri naționale, internațion ale, participări la simpozioan e, con erințe, congrese, orele de cursuri practice, orele de work-shop organizate la nivel național sau internațional, demonstrații practice, cercetare.** În calculul orelor de activitate practică s-a avut în vedere reglemetarea UE privitoare la timpul de muncă. Calculul s-a e ectuat pentru 48 de săptămâni/an(4 săptămâni de concediu de odihnă/an) rezultând o medie de 44 ore/săptămână și cuprinde orele de gardă voluntară și gărzile efectuate pe linia a II-a începând din anul III.1.2.Structura programului + 
Anul I: PRACTICĂ MEDICALĂ GENERALĂ ȘI URGENȚE, CUNOȘTINȚE FUNDAMENTALE ÎN SPECIALITATE + 
Modulul 1, anul I:Introducere în NeurochirurgieNr. ore curs: 60Nr. ore practică: 132 ore de practică (nu cuprinde orele de gardă voluntară)1.Tematică● Abordarea bolnavului neurochirurgical;● Examinarea bolnavului neurochirurgical;● Noțiuni de bioetică medicală;● Administrarea documentației medicale;● Tehnici de îngrijire a bolnavului neurochirurgical;● Noțiuni de Metodologia Cercetării Științifice;● Noțiuni de neuroanestezie, terapie intensivă și monitorizare a pacientului neurochirurgical.2.Obiective educaționalea.Acomodarea rezidentului cu profilul pacienților neurochirurgicali;b.Stabilirea relației medic-pacient;c.Deprinderea tehnicilor de administrare a documentației medicale;d.Acomodarea cu tehnicile de îngrijire și monitorizare a pacienților neurochirurgicali.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează:a.Examinarea clinică corectă și competentă a bolnavului neurochirurgical;b.Completarea corespunzătoare a documentației medicale;c.Rezidentul trebuie să știe să efectueze manopere invazive simple (sutura plăgii, puncție lombară, cateterizare venoasă, intubație orotraheală de urgență, pansamentul și urmărirea plăgii operatorii);d.Însușirea și înțelegerea responsabilităților specifice specialității;e.Deprinderea metodologiei de cercetare științifică, a tehnicilor de elaborare și redactare a unei lucrări științifice. + 
Modulul 2, anul I:Medicină de Urgență (pre-spital și UPU)Nr. ore curs: 20Nr. ore practică: 1761.Tematicăa.Managementul căilor aeriene;b.Coordonarea unei resuscitări cardiopulmonare;c.Evaluarea primară și secundară a pacientului traumatizat;d.Efectuarea unor manevre și proceduri sub supraveghere:● Ventilația pe balon și mască● Intubația orotraheală și nasotraheală● Intubația prin transiluminație● Aplicarea măștii laringiene● Minitraheostomia● Verificarea aparatului de ventilație și setarea parametrilor de ventilație● Monitorizarea neinvazivă și invazivă a presiunii arteriale● Monitorizarea ECG● Efectuarea unei electrocardiograme● Cardiostimulare transtoracică● Defibrilare● Cardioversie● Accesul venos periferic și central● Drenajul pleural cu ac și tub de dren● Lavajul peritoneal diagnostic● Paracenteza● Puncția lombară● Evaluarea și tratamentul de urgență a plăgilor● Tamponament nazal anterior și posterior● Otoscopia● Rinoscopia● Sondaj oro și nasogastric● Sondaj vezical2.Obiective educaționale:a.Examinarea pacienților, solicitarea de investigații paraclinice și aplicarea tratamentului în urgență;b.Cunoașterea noțiunii și principiilor de triaj în serviciile de urgență;c.Cunoașterea principiilor de coordonare a fluxului pacienților într-un serviciu de urgență supraaglomerat.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire):a.Managementul pacienților în situații de urgență;b.Identificarea pacienților care necesită spitalizare;c.Identificarea pacienților care necesită manopere medicale de urgență;d.Însușirea principiilor de colaborare ca membru într-o echipă de reanimare cu sarcini specifice. + 
Modului 3, anul I:Chirurgie GeneralăNr. ore de curs: 40Nr. ore de practică: 352 ore1.Tematicaa.Metode moderne de diagnostic în chirurgie;b.Tehnici elementare de chirurgie: incizii, hemostază, cauterizare, drenaj, suturi, descoperiri de vase și nervi, traheostomia, pleurotomia;c.Noțiuni de chirurgie laparoscopică;d.Asepsia și antisepsia;e.Pregătirea preoperatorie a bolnavului;f.Îngrijiri și complicații postoperatorii;g.Infecții chirurgicale localizate și difuze. Antibioterapia în chirurgie;h.Tehnici chirurgicale de bază:● Manevrarea instrumentelor● Efectuarea nodurilor chirurgicale (manual, cu ajutorul instrumentelor)● Tehnici de sutură chirurgicală● Utilizarea diatermiei în chirurgie – sisteme de electrochirurgie● Debridarea țesuturilor● Sutura tendoanelor● Izolarea și legarea vaselor● Anastomozele vasculare● Arteriotomia● Angioplastia● Anastomoze termino - terminale și anastomoze termino - laterale● Tehnici chirurgicale minim invazive● Abordul transpleural al coloanei vertebralei.Abordul retroperitoneal al coloanei vertebralej.Abordul transtoracic al coloanei vertebralek.Managementul chirurgical în echipa de politraumăl.Managementul de urgență al leziunilor vaselor mari2.Obiective educaționale:a.Învățarea tehnicilor de bază în chirurgie;b.Managementul marilor urgențe politraumatice;c.Ierarhizarea priorităților chirurgicale;d.Căi de abord alternative în chirurgia spinală.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire):a.Însușirea tehnicilor de bază în chirurgie;b.Managementul și ierarhizarea priorităților chirurgicale în politraumă;c.Operația în echipă multidisciplinară. + 
Modulul 4, anul I:Neurologie generală și neurofiziologieNr. ore curs: 40 oreNr. ore practică: 352 ore (9 săptămâni, 48 ore/săptămână)1.Tematicăa.Neuroanatomie și neurofiziologie;b.Neurotransmițători;c.Farmacologie și farmacokinetică neurologică;d.Neuroplasticitate;e.Semiologia neurologică;f.Electrofiziologia sistemului nervos, noțiuni de neuromonitorizare● Potențiale evocate somestezice (PES), potențiale evocate vizuale (PEV) și auditive (PEA), D-wave● Stimularea magnetică transcraniană – interpretarea potențialelor evocate motoriig.Accidentele vasculare cerebrale;h.Epilepsia și tulburările stării de conștiență;i.Bolile degenerative ale creierului;j.Boala Parkinson și sindroamele pseudoparkinsoniene;k.Distoniile;l.Noțiuni de neuroreabilitare.2.Obiective educaționale:a.Însușirea examenului neurologic corect și complet;b.Managementul pacientului neurologic;c.Însușirea elementelor de bază în diagnosticul neurofiziologic și al monitorizării neurofiziologice;d.Posibilități și perspective de tratament neurochirurgical în afecțiuni neurologice.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire):a.Evaluarea corectă și completă a pacientului neurologic,b.Abilitatea de a evalua la nivel bazic investigațiile electrofiziologice. + 
Modulul 5, anul I:Imagistică medicalăNr. ore curs: 20Nr. ore practică: 1761.Tematicăa.Radiologie generalăb.Examinarea CT● Nativă și cu contrast● Examinare Angio-CT● Examinarea CT craniană● Examinarea CT toraco-abdominală● Examinări CT specificec.Examinarea RMNa.Examinarea RMN nativăb.Secvențe RMNc.Contrastarea în examinarea RMNd.Examinarea RMN cranio-cerebralăe.Examinarea RMN a coloanei vertebralef.RMN funcționalg.Spectroscopia RMNh.Tehnici RMN specifice (DTI, tractografie, Angio RMN etc.)d.Angiografia cerebralăe.Angiografia spinalăf.Tratamentul endovascular al leziunilor vasculare cerebrale și spinale-principii și tehnicig.Examinări izotopiceh.Ecografia cerebrală, a vaselor gâtului și transcranianăi.Ecografie intraoperatorie nativă și cu contrastj.PET CT2.Obiective educaționale:a.Însușirea noțiunilor de bază ale imagisticii cerebro-spinale normale;b.Învățarea tehnicilor specifice de RMN și CT în diagnosticul complet al afecțiunilor cerebro-spinale;c.Aspecte de diagnostic diferențial;d.Aspecte complementare ale imagisticii moderne;e.Posibilități și limite ale tratamentului endovascular actual.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează:a.Rezidentul trebuie să cunoască aspectele radiologice, imagistice și funcționale normale;b.Să cunoască indicațiile specifice pentru fiecare tip de investigație imagistică;c.Să posede tehnicile de utilizare a ecografiei intraoperatorii;d.Să dețină cunoștințele necesare pentru un diagnostic neuroradiologic corect. + 
Modulul 6, anul I:OftalmologieNr. ore curs: 20Nr. ore practică: 1761.Tematicăa.Anatomia ochiului și a orbitei;b.Examinarea clinică a ochiului și funcției vizuale;c.Examinarea paraclinică a ochiului (FO, AV, CV);d.Investigații imagistice specifice– OCT– RMN de orbită– CT de orbită– Ecografia ocularăe.Afecțiuni traumatice ale ochiului și orbitei;f.Afecțiuni tumorale ale orbitei;g.Afecțiuni vasculare ale orbitei;h.Afecțiuni inflamatorii ale orbitei;i.Tehnici chirurgicale specifice● Blefarorafia● Tarsorafia● Tarsotomia● Explorarea polului anterior● Abordul subconjunctival● Sutura leziunilor traumatice ale pleoapei2.Obiective educaționale:a.Examinarea corectă a funcției vizuale și a motilității oculare;b.Însușirea tehnicilor chirurgicale specifice;c.Stabilirea indicației terapeutice corecte.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează:a.Examenul CV, FO, AV;b.Interpretarea corectă a examinărilor imagistice;c.Însușirea tehnicilor chirurgicale elementare. + 
Modulul 7, anul I:Oto-Rino-LaringologieNr. ore curs: 20Nr. ore practică: 1761.Tematicăa.Anatomia endoscopică a foselor nazale, rinofaringelui, sfenoidului;b.Anatomia chirurgicală a stâncii temporale;c.Tamponamentul anterior;d.Tamponamentul posterior;e.Examinarea clinică ORL;f.Examinarea paraclinică a aparatului auditiv;g.Examinarea imagistică în sfera ORL● Ex. CT● Examen RMN● Examen endoscopich.Abordul endoscopic al hipofizei și etajului anterior al bazei craniului;i.Abordul translabirintic;j.Abordul transmastoidian;k.Traheostomia.2.Obiective educaționale:a.Însușirea tehnicilor de examinare clinică și paraclinică în sfera ORL;b.Însușirea particularităților de diagnostic imagistic în sfera ORL;c.Evaluarea corectă a patologiei și stabilirea indicației terapeutice;d.Evaluarea critică (avantaje și dezavantaje) a abordurilor chirurgicale de graniță;e.Însușirea tehnicilor de explorare endoscopică a foselor nazale;f.Însușirea modalităților de tratament în echipa multidisciplinară.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează:a.Abilitatea de a efectua manopere terapeutice elementare;b.Interpretarea corectă a investigațiilor paraclinice;c.Acomodarea cu tehnicile endoscopice. + 
Modulul 8, Anul I:Chirurgie Maxilo-FacialăNr. ore curs: 20Nr. ore practică: 1761.Tematicaa.Anatomia chirurgicală a viscerocraniului;b.Examinarea clinică a pacientului cu leziuni maxilo-faciale;c.Examinarea imagistică a pacientului cu leziuni ale viscerocraniului;d.Leziuni traumatice ale viscerocraniului;e.Leziuni tumorale ale viscerocraniului;f.Leziuni vasculare ale viscerocraniului;g.Leziuni inflamatorii ale viscerocraniului;h.Căi de abord transfaciale ale bazei craniului;i.Imobilizarea provizorie în patologia traumatică a viscerocraniului;j.Fixarea definitivă a leziunilor la nivelul viscerocraniului.2.Obiective educaționale:a.Însușirea metodelor de examinare clinică și imagistică a viscerocraniului;b.Însușirea noțiunilor teoretice de management ale leziunilor viscerocraniului;c.Posibilități chirurgicale de tratament ale leziunilor de graniță;d.Însușirea modalităților de tratament în echipa multidisciplinară.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează:a.Abilitatea de a efectua manopere terapeutice elementare;b.Interpretarea corectă a investigațiilor paraclinice;c.Acomodarea cu tehnicile chirurgicale maxilo-faciale. + 
Anul II: NEUROCHIRURGIE + 
Modulul 9, anul II:Neurotraumatologie cranio-cerebralăNr. ore curs: 150Nr. ore practică: 14081.Tematică● Traumatismul craniocerebral (TCC) și fiziopatologia acestuia;● Anatomia patologică a leziunilor traumatice craniocerebrale;● Evaluarea severității traumatismului craniocerebral;● Diagnosticul imagistic în traumatologia craniocerebrală;● Presiunea intracraniană - fiziologie, fiziopatologie, monitorizare;● Evaluarea și tratamentul traumatismelor craniocerebrale grave;● Evaluarea și tratamentul traumatismelor craniocerebrale minore și medii;● Leziuni intracraniene posttraumatice extraaxiale – hematoamele extradurale și subdurale;● Leziuni intracraniene posttraumatice intraaxiale - hematoame intracerebrale, contuzii cerebrale, edemul cerebral;● Leziuni posttraumatice la nivelul fosei craniene posterioare;● Leziuni cerebrale posttraumatice difuze;● Leziuni posttraumatice ale nervilor cranieni;● Traumatisme craniocerebrale penetrante;● Fistule posttraumatice de lichid cefalorahidian;● Fracturi craniene;● Leziuni posttraumatice ale scalpului;● Traumatisme craniofaciale;● Prognosticul traumatismelor craniocerebrale;● Complicațiile traumatismelor craniocerebrale;● Complicații vasculare în traumatismele craniocerebrale;● Hidrocefalia posttraumatică;● Epilepsia posttraumatică;● Infecții posttraumatice;● Sindromul posttraumatic;● Encefalopatia posttraumatică;● Particularitățile traumatismelor craniocerebrale la copii;● Particularitățile traumatismelor craniocerebrale la vârstnici;● Traumatismul craniocerebral în cadrul politraumatismelor;● Tratamentul chirurgical al hematoamelor extradurale;● Tratamentul chirurgical al hematoamelor subdurale acute;● Tratamentul chirurgical al hematoamelor subdurale cronice;● Tratamentul chirurgical al fracturilor craniene;● Tratamentul chirurgical al plăgilor craniocerebrale;● Tratamentul chirurgical al fistulelor de lichid cefalorahidian;● Tratamentul chirurgical al infecțiilor posttraumatice;● Drenajul ventricular extern și monitorizarea presiunii intracraniene;● Repararea defectelor craniene.2.Obiective educaționale:a.Însușirea cunoștințelor teoretice pentru diagnosticul de urgență al traumatizatului cranio-cerebral;b.Evaluarea imagistică și stabilirea conduitei terapeutice individualizate la caz;c.Însușirea abilităților practice de soluționare chirurgicală și non-chirurgicală a pacienților cu traumatisme cranio-cerebrale;d.Însușirea procedurilor chirurgicale de bază în tratamentul chirurgical al pacienților cu traumatisme cranio-cerebrale;e.Dobândirea abilităților de muncă în echipa multidisciplinară la pacienții cu leziuni complexe la nivelul extremității cefalice.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează:Barem de proceduri chirurgicale și activități practice

Nr. Crt. PROCEDURA CHIRURGICALĂ NUMĂR PROCEDURI
Minim Optim
1. Sutura unei plăgi a scalpului 30 60
2. Gaura de trepan pentru drenaj ventricular extern, măsurarea PIC 15 30
3. Tratamentul chirurgical al hematomului subdural cronic 3 6
4. Craniotomie pentru hematom extradural, subdural, intraparenchimatos posttraumatic, contuzie cerebrală 5 10
5. Tratamentul chirurgical al unei fracturi craniene intruzive 5 8
6. Craniectomie decompresivă 2 4
7. Tratamentul chirurgical al fistulei LCR, plastia durei mater 2 5
8. Cranioplastia 3 6

 + 
Modulul 10, anul II:Neurotraumatologie vertebro-medularăNr. ore curs: 50Nr. ore practică: 8801.Tematică● Dezvoltarea și maturarea coloanei vertebrale. Anatomie descriptivă, funcțională și chirurgicală a coloanei. Biomecanica coloanei. Stabilitate - instabilitate vertebrală;● Semiologia neurologică;● Semiologia sensibilității, sindroame sensitive;● Semiologia motilității și a reflexelor, sindrom de neuron motor central și neuron motor periferic;● Cuantificarea deficitelor neurologice (scara Frankel, ASIA);● Fiziopatologia leziunilor traumatice ale coloanei vertebrale;● Diagnosticul leziunilor traumatice ale coloanei vertebrale, analiză și planning preoperator;● Tratamentul leziunilor traumatice ale coloanei;● Prevenirea și tratamentul complicațiilor, îngrijirea postoperatorie a bolnavului spinal;● Clasificări ale leziunilor traumatice ale coloanei;● Tratamentul leziunilor traumatice ale coloanei() Leziuni traumatice cervicale înalte (zona occipitală - C2)() Leziuni traumatice ale coloanei cervicale subaxiale() Leziuni traumatice ale coloanei toracale() Leziuni traumatice ale joncțiunii toraco-lombare și coloanei lombare() Leziuni traumatice sacro-coccigiene() Protocoale de diagnostic și tratament în traumatologia vertebro-medulară● Abordul posterior al coloanei vertebrale;● Abordul postero-lateral (transverso-artro-pediculotomie) al coloanei vertebrale;● Abord anterior transperitoneal al coloanei vertebrale;● Tehnici de sinteză C1 - C2 pe cale anterioară și posterioară;● Tehnici de sinteză occiput – C2;● Tehnici de sinteză cervicală posterioară;● Tehnici de sinteză cervicală anterioară;● Corpectomia cervical;● Tehnici de reconstrucție vertebrală;● Tehnici de sinteză osoasă toracală și lombară pe cale posterioară și posterolaterală;● Instrumentații pe cale posterioară toracală și lombară;● Sinteza intercorporeală lombară pe cale posterioară (PLIF; TLIF);● Recuperarea neuromotorie.2.Obiective educaționale:a.Însușirea cunoștințelor teoretice pentru diagnosticul de urgență al traumatizatului vertebro-medular;b.Evaluarea imagistică și stabilirea conduitei terapeutice individualizate la caz;c.Însușirea abilităților practice de soluționare chirurgicală și non-chirurgicală a pacienților cu traumatisme vertebro-medulare;d.Însușirea procedurilor chirurgicale de bază în tratamentul chirurgical al pacienților cu traumatisme vertebro-medulare;e.Dobândirea abilităților de muncă în echipa multidisciplinară la pacienții cu leziuni complexe la nivel toraco-abdominal.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează:Barem de proceduri chirurgicale

Nr. Crt. PROCEDURA CHIRURGICALĂ NUMĂR PROCEDURI
Minim Optim
1. Abordul anterior al coloanei vertebrale cervicale cu leziune traumatică (ajutor I) 4 6
2. Abordul posterior al coloanei vertebrale C1-C2 cervicale cu leziune traumatică (inclusiv artrodeza) (ajutor I) 2 4
3. Abordul posterior al coloanei vertebrale C3-C7 cervicale cu leziune traumatică (inclusiv artrodeza) (ajutor I) 3 6
4. Abordul posterior al coloanei vertebrale toracale cu leziune traumatică (inclusiv artrodeza) (ajutor I) 2 4
5. Abordul posterior al coloanei vertebrale lombare cu leziune traumatică (inclusiv artrodeza) (ajutor I) 4 6
5. Abordul posterolateral al coloanei toracale (ajutor I) 2 4
6. Abordul posterolateral al coloanei lombare (ajutor I) 2 4
7. Corporectomie cu reconstrucție vertebrală (ajutor I) 2 4
8. Vertebroplastia percutana transpediculara (ajutor I) 2 4
 + 
Modulul 11, anul III:Patologia vertebro-spinală netraumatică și patologia nervilor perifericiNr. ore curs: 200Nr. ore practică: 22801.Tematică● Tumorile joncțiunii cranio-vertebrale;● Tumori intramedulare;● Tumori subdurale;● Tumori ale cozii de cal;● Tumori vertebrale benigne și maligne;● Tumori vertebrale cu extensie epidurală, tumori ale unghiului costo-vertebral și ale spațiului retroperitoneal;● Discopatia vertebrală cervicală;● Discopatia vertebrală toracală;● Discopatia vertebrală lombară;● Stenoza canalului rahidian (constituțională și dobândită), mielopatia vertebrală;● Spondiloliza și spondilolistezisul;● Osteomielita vertebrală, spondilodiscita (cu germeni piogeni și cea specifică);● Afecțiuni parazitare spinale;● Diformitățile coloanei vertebrale;● Anomalii congenitale ale coloanei vertebrale;● Afecțiuni traumatice și netraumatice ale nervilor periferici;● Leziunile plexului brachial;● Fuziunea imagistică și neuronavigația;● Imagistica intraoperatorie în chirurgia spinală;● Neuromonitorizarea în chirurgia spinală;● Abordul posterior al coloanei vertebrale;● Abordul postero-lateral (transverso-artro-pediculotomie) al coloanei vertebrale;● Abordul transpleural al coloanei vertebrale;● Abordul lateral extracavitar al coloanei vertebrale (toracal și lombar);● Abordul prin lombotomie al coloanei vertebrale;● Abordul antero-lateral retroperitoneal al coloanei vertebrale;● Abord prin toracofrenolaparatomie al coloanei vertebrale;● Abord anterior transoral;● Abord anterior retrofaringian al coloanei cervicale;● Abord anterior prin sternotomie al coloanei toracale superioare;● Abord anterior transperitoneal al coloanei vertebrale;● Abord transcutan transpedicular al coloanei vertebrale;● Alte tehnici de abord transcutan (minim invaziv);● Tehnici de sinteză occiput – C2;● Corpectomia toracală și lombară;● Tehnici de reconstrucție vertebrală;● Sinteza intercorporeală lombară pe cale lateral;● Tehnici endoscopice de chirurgie spinală;● Rezecțiile sacrate pentru tumori maligne osoase;● Osteotomia cervicală și lombară;● Anatomia chirurgicală și expunerea componentelor sistemului nervos periferic;● Manifestări clinice în traumatismele sistemului nervos periferic;● Tratamentul traumatismelor nervilor periferici;● Leziunile plexului brachial;● Neuropatii prin entrapment;● Patologia infecțioasă vertebro-medulară() Spondilodiscita specifică și nespecifică() Spondilodiscita iatrogenă() Osteita() Empiemul epidural() Abcesul spinal și paravertebral() Parazitozele spinale2.Obiective educaționale:a.Însușirea cunoștințelor teoretice pentru diagnosticul clinic și imagistic al leziunilor netraumatice vertebro-medulare;b.Evaluarea imagistică și stabilirea conduitei terapeutice individualizate la caz;c.Însușirea abilităților practice de soluționare chirurgicală și non-chirurgicală a pacienților cu leziuni netraumatice vertebro-medulare și ale nervilor periferici;d.Însușirea procedurilor chirurgicale de bază în tratamentul chirurgical al pacienților cu leziuni netraumatice vertebro-medulare și ale nervilor periferici;e.Dobândirea abilităților de muncă în echipa multidisciplinară la pacienții cu leziuni complexe la nivel toraco-abdominal.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează:Barem de proceduri chirurgicale

Nr. Crt. PROCEDURA CHIRURGICALĂ NUMĂR PROCEDURI
Minim Optim
1. Abordul posterolateral al coloanei toracale (ajutor I) 4 8
2. Abordul posterolateral al coloanei lombare (ajutor I) 4 8
3. Corporectomie cu reconstructie vertebrală (ajutor I) 2 4
4. Tratamentul chirurgical al unei hernii de disc cervicale (ajutor I) prin abord anterior 10 15
5. Abordul posterior al coloanei cervicale (laminectomie/laminotomie) 4/2 6/3
6. Tratamentul chirurgical al unei hernii de disc toracale (ajutor I) 4 8
7. Tratamentul chirurgical al unei hernii de disc lombare 25 40
8. Tratamentul chirurgical al spondilolistezisului (ajutor I, opertor) 5 8
9. Abordul chirurgical al unei tumori intramedulare (ajutor I) 3 6
10. Abordul chirurgical al unei tumori subdurale (ajutor I) 4 8
11. Abordul chirurgical al unei tumori de coadă de cal (ajutor I) 2 4
12. Abordul chirurgical al unei tumori vertebrale (ajutor I) 5 10
13. Abordul chirurgical al unei tumori extradurale (ajutor I) 5 10
14. Neurorafie termino-terminala, exoneuroliza 3 5
15. Tehnici microchirurgicale experimentale de disecție și suturi nervoase pe animale de laborator 5 10
16. Tehnici microchirurgicale experimentale de disecție și suturi vasculare pe animale de laborator 5 10
Începând cu luna a 6-a a anului III, rezidentul poate fi introdus pe linia a II-a de gardă. + 
Modulul 12, anul IV:Patologie cranio-cerebrală oncologică, infecțioasă și parazitarăNr. ore curs: 200Nr. ore practică: 22801.Tematică● Generalități de neurooncologie;● Imagistica tumorilor intracraniene;● Fuziunea imagistică și neuronavigația;● Imagistica intraoperatorie în patologia tumorală cerebrală;● Glioamele intracraniene, astrocitoamele, oligodendroglioamele;● Meningioamele intracraniene;● Metastazele cerebrale;● Tumorile intraventriculare, ependimoamele intracraniene, tumorile plexului coroid;● Tumorile selare și paraselare, tumorile hipofizare, craniofaringioamele;● Tumorile disembrioplazice;● Tumorile căilor optice și glioamele hipotalamice;● Tumorile regiunii pineale;● Tumorile fosei craniene posterioare;● Schwannoamele vestibulare;● Meduloblastoamele și tumorile primare neuroectodermale;● Tumorile trunchiului cerebral;● Tumorile glomusului jugular;● Tumorile bazei craniului;● Tumorile craniene;● Tumorile orbitei;● Limfoamele cerebrale;● Pseudotumor cerebri;● Particularitățile tumorilor cerebrale la copii;● Radioterapia și radiochirurgia stereotactică în tumorile intracraniene;● Abordul subfrontal unilateral și bilateral;● Abordul frontobazal;● Abordul frontal;● Abordul frontotemporal;● Abordul temporal;● Abordul subtemporal;● Abordul parietal;● Abordul transcalos;● Abordul transcortical - transventricular;● Abordul occipital;● Abordul suboccipital transtentorial;● Abordul infratentorial supracerebelos;● Abordul suboccipital median;● Abordul suboccipital paramedian;● Abordul retromastoidian;● Abordul transsfenoidal;● Abordurile chirurgicale ale orbitei;● Biopsia stereotactică a tumorilor cerebrale;● Abcesul cerebral;● Empiemul subdural;● Tuberculomul;● Infecții cerebrale iatrogene;● Parazitozele cerebrale.2.Obiective educaționale:a.Însușirea cunoștințelor teoretice pentru diagnosticul clinic și imagistic al leziunilor oncologice cranio-cerebrale;b.Evaluarea imagistică și stabilirea conduitei terapeutice individualizate la caz;c.Însușirea abilităților practice de soluționare chirurgicală și non-chirurgicală a pacienților cu leziuni oncologice cranio-cerebrale;d.Însușirea procedurilor chirurgicale de bază în tratamentul chirurgical al pacienților cu leziuni oncologice cranio-cerebralee.Dobândirea abilităților de muncă în echipă multidisciplinară la pacienții cu leziuni complexe la nivelul bazei craniului.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează:Barem de proceduri chirurgicale
Nr. Crt. PROCEDURA CHIRURGICALĂ NUMĂR PROCEDURI
Minim Optim
1. Abordul chirurgical al unui gliom frontal 4 8
2. Abordul chirurgical al unui gliom temporal (ajutor I) 4 8
3. Abordul chirurgical al unui gliom parietal (ajutor I) 4 8
4. Abordul chirurgical al unui gliom occipital (ajutor I) 4 8
5. Abordul chirurgical al unui meningiom convexital (ajutor I) 4 8
6. Abordul chirurgical al unui meningiom parasagital (ajutor I) 4 8
7. Abordul chirurgical al unui meningiom de creastă sfenoidală (ajutor I) 3 6
8. Abordul chirurgical al unui meningiom de șanț olfactiv (ajutor I) 2 4
9. Abordul chirurgical al unui meningiom tentorial (ajutor I) 2 4
10. Abordul chirurgical al unei tumori intraventriculare (ajutor I) 2 4
11. Abordul chirurgical al unui craniofaringiom (ajutor I) 2 4
12. Abordul chirurgical transsfenoidal endoscopic al unei tumori selare (ajutor I) 2 4
13. Abordul chirurgical intracranian al unei tumori supraselare (ajutor I) 2 4
14. Abordul chirurgical al unei tumori de regiune pineală (ajutor I) 2 4
15. Abordul chirurgical al unei tumori de fosa craniană posterioară (ajutor I) 5 10
16. Abordul chirurgical al unei tumori de unghi pontocerebelos (ajutor I) 2 4
17. Abordul chirurgical al unei tumori intraorbitare (ajutor I) 2 4
18. Biopsia stereotactică/ghidată prin neuronavigație a unei tumori cerebrale (ajutor I) 4 8
19. Alte leziuni benigne (chist epidermoid, dermoid) 2 4
19. Craniotomii pentru tumori intracraniene 60 80
20. Craniotomii/Craniectomii ale Fosei Cerebrale Posterioare pentru tumori de fosă 20 40

 + 
Modulul 13, anul V:Neurochirurgie pediatricăNr. ore curs: 128Nr. ore practică: 14081.Tematicăa.Traumatismele cranio-cerebrale la copil● Mecanisme traumatice● Clasificări, scale de evaluare● Traumatismele cranio-cerebrale la sugar și copil mic (0 – 3 ani)● Neuroimagistică în traumatismele cranio-cerebrale la copil● Plăgile cranio-cerebrale● Hematoamele intracraniene posttraumatice● Complicațiile infecțioase posttraumaticeb.Traumatismele vertebro-medulare la copil● Mecanisme traumatice● Diagnosticul leziunilor traumatice ale coloanei vertebrale● Tratamentul leziunilor traumatice ale coloanei vertebralec.Patologia tumorală la copil● Procese expansive intracraniene supratentoriale● Procese expansive intracraniene infratentoriale● Procese expansive intracraniene la sugar și copil mic (0 – 3 ani)● Procese expansive de ventricul III și regiune pineală● Tumori intradurale, subdurale, ale cozii de cal la copiid.Patologia infecțioasă cerebrală la copil● Abcesul cerebral● Empiemul subdurale.Patologia parazitară cerebrală la copil● Chistul hidatic cerebral● Cisticercoza● Toxaplasmozaf.Hidrocefalia internă a sugarului și copilului● Circulația LCR-anatomia spațiilor lichidiene● Simptomatologia pacientului cu hidrocefalie internă● Examene paraclinice în hidrocefalia internă a sugarului și copilului● Drenajul ventriculo-peritoneal● Drenajul ventriculo-atrial● Alte tipuri de drenaje● Complicațiile drenajelor● Neuroendoscopia în hidrocefalieg.Anomalii congenitale și de dezvoltare● Malformații cerebrale congenitale● Craniostenoze● Defecte congenitale ale craniului și scalpului● Encefalocele● Chisturi arahnoidiene intracraniene● Malformația Dandy-Walker● Anomalii ale joncțiunii craniovertebrale● Malformația Chiari și hidromielia● Malformații disrafice spinale● Chisturi arahnoidiene spinale● Spasticitatea congenitală la copiih.Malformațiile cerebrale vasculare la copil● Anevrisme intracraniene● Malformații arterio-venoase● Cavernoame2.Obiective educaționale:a.Însușirea cunoștințelor teoretice pentru diagnosticul clinic și imagistic al leziunilor congenitale, traumatice, oncologice și infecțioase neurochirurgicale la vârsta pediatrică;b.Evaluarea imagistică și stabilirea conduitei terapeutice individualizate la caz;c.Însușirea abilităților practice de soluționare chirurgicală și non-chirurgicală a pacienților cu leziuni congenitale, traumatice, oncologice și infecțioase neurochirurgicale la vârstă pediatrică;d.Însușirea procedurilor chirurgicale de bază în tratamentul chirurgical al pacienților cu leziuni congenitale, traumatice, oncologice și infecțioase neurochirurgicale la vârstă pediatrică;e.Dobândirea abilităților de muncă în echipă multidisciplinară la pacienții cu leziuni congenitale, traumatice, oncologice și infecțioase neurochirurgicale la vârstă pediatrică.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează:Barem de proceduri chirurgicale

Nr. Crt. PROCEDURA CHIRURGICALĂ NUMĂR PROCEDURI
Minim Optim
1. Tratamentul chirurgical al unui hematom extradural la copil 4 8
2. Tratamentul chirurgical al unui hematom subdural acut la copil (ajutor I) 4 8
3. Tratamentul chirurgical al unui hematom subdural cronic la copil (ajutor I) 4 8
4. Tratamentul chirurgical al unei fracturi craniene intruzive la copil 4 8
5. Tratamentul chirurgical al unei plăgi craniocerebrale la copil 4 8
6. Abordul chirurgical al unei tumori supratentoriale la copil (ajutor I) 4 8
7. Abordul chirurgical al unei tumori infratentoriale la copil (ajutor I) 3 6
8. Abordul chirurgical al unei malformații vasculare intracraniene la copil (ajutor I) 2 4
9. Drenajul ventriculo-peritoneal 3 6
10. Ventriculocisternostomia endoscopică (ajutor I) 2 4
11. Tratamentul chirurgical al unui mielomeningocel (ajutor I) 2 4
12. Tratamentul chirurgical al unui encefalocel (ajutor I) 2 4
13. Tratamentul chirurgical al unui chist arahnodian intracranian (ajutor I) 2 4
 + 
Modulul 14. Anul V:Neurochirurgie Funcțională, Chirurgia epilepsiei, Tratamentul chirurgical și non-chirurgical al durerii, RadiochirurgieNr. ore curs: 50Nr. ore practică: 8801.TematicaNeurochirurgia stereotactică și funcționalăa.Mișcările involuntareb.Boala Parkinsonc.Sindroame pseudoparkinsoniened.Distoniilee.Torticolisul spasmodicf.Spasticitateag.Stimularea cerebrală profundă (DEEP Brai Stimulation-DBS)h.Talamotomiai.Palidotomiaj.Tehnici de denervareChirurgia epilepsieia.Indicații operatorii în tratamentul epilepsieib.Investigații electrofiziologice, imagistice și funcționalec.Mappingul corticald.Stimularea corticală directăe.Tehnici chirurgicale● Stimularea vagală (VNS)● Rezecția focarului epileptogen● Tehnici de rezecție subcorticală● Calosotomiile● HemisferectomiaTratamentul dureriia.Nevralgia trigeminalăb.Alte nevralgii facialec.Hemispasmul faciald.Durerea neuropatăe.Cauzalgiaf.Durerea vertebrală persistentă ("Failed back syndrome")g.Microdecompresiunea vascularăh.Tehnici alternative de tratament al nevralgiei trigeminalei.DREZ-tomiaj.Cordotomiilek.Tehnici de administrare intratecală a analgeticelor.Radiochirurgiaa.Mijloace tehnice de realizare a radiochirurgiei stereotacticeb.Indicații neurochirurgicale ale radiochirurgiei stereotactice● Malformațiile arterio-venoase● Meningioamele intracraniene● Schwannoamele vestibulare● Tumorile hipofizare● Metastazele cerebrale● Nevralgia trigeminală2.Obiective educaționale:a.Însușirea cunoștințelor teoretice pentru diagnosticul clinic al spasticității, tremorului, crizelor de epilepsie;b.Evaluarea imagistică și stabilirea conduitei terapeutice individualizate la caz;c.Însușirea abilităților practice de soluționare chirurgicală și non-chirurgicală a pacienților cu tremor, spasticitate, distonie, epilepsie nonresponsivă medicamentos, sindroame algice nonresponsive la terapia medicamentoasă;d.Însușirea procedurilor chirurgicale de bază în tratamentul chirurgical al pacienților cu tremor, spasticitate, distonie, epilepsie nonresponsivă medicamentos, sindroame algice nonresponsive la terapia medicamentoasă;e.Dobândirea abilităților de muncă în echipă multidisciplinară la pacienții cu tremor, spasticitate, distonie, epilepsie nonresponsivă medicamentos, sindroame algice nonresponsive la terapia medicamentoasă.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează:Barem de Proceduri chirurgicale
Nr. Crt. PROCEDURA CHIRURGICALĂ NUMĂR PROCEDURI
Minim Optim
1. Tehnici de injectare, neuroliza prin radiofrecvența (ajutor 1) 2 4
2. Decompresiune microvasculară (ajutor 1) 2 4
3. DBS, Talamotomie, Palidotomie 0 5
4. Chirurgia epilepsiei 0 5
5. Electrostimulare terapeutică (spinal, nervi periferici) 4 8
6. Implantare de sisteme epi/subdurale pentru terapia durerii 5 10

 + 
Modulul 15. Anul VI:Neurochirurgie vasculară, Neurochirurgie specialăNr. ore curs: 200Nr. ore practică: 2280PATOLOGIA VASCULARĂ1.Tematica● Anatomia sistemului vascular cerebral. Microanatomia cisternelor subarahnoidiene;● Fiziologia și fiziopatologia circulației cerebrale și a fluxului sangvin cerebral;● Angiografia cerebrală și spinală, angioRMN și angio-CT;● Hemoragia subarahnoidiană: etiopatogenie, semne clinice, diagnostic, tratament;● Anevrismele intracraniene: generalități, etiopatogenie, clasificare, semne clinice, principii de tratament;● Vasospasmul cerebral în hemoragia subarahnoidiană;● Hemoragia subarahnoidiană pontomezencefalică;● Hematomul intraparenchimatos primar;● Accidente vasculare ischemice majore;● Tromboza sinusurilor venoase și a venelor cerebrale;● Malformații arteriovenoase cerebrale supratentoriale;● Malformații arteriovenoase de fosa cerebrală posterioară;● Malformații arteriovenoase gigante;● Malformații arteriovenoase durale;● Malformații ale venei lui Galien;● Cavernoamele cerebrale supratentoriale;● Cavernoame de trunchi cerebral;● Fistulele arteriovenoase cerebrale;● Fistula carotido-cavernoasă;● Malformații arteriovenoase spinale;● Stenoza vaselor sangvine din regiunea cervicală (carotide, vertebrale);● Revascularizația cerebrală;● Abordul endovascular al anevrismelor cerebrale, indicații, detalii tehnice, studiul ISAT;● Anevrismele infecțioase;● Sindroame compresive vasculare (nevralgia trigeminală, nevralgia glosofaringiană, hemispasmul facial);● Embolizarea malformațiilor arterio-venoase cerebrale și spinale, indicații, detalii tehnice;● Radiostereochirurgia gammaknife a MAV: indicații, detalii tehnice;● Bolile vasculare cerebrale la copil – aspecte particulare;● Leziuni traumatice și neoplazice ale arterelor carotide și vertebrale extracraniene;● Principii generale de tehnică în chirurgia vasculară, aparatură și instrumentație specific;● Abordul anevrismelor de arteră comunicantă anterioară;● Abordul anevrismelor de arteră comunicantă posterioară;● Abordul anevrismelor de arteră cerebrală medie;● Abordul anevrismelor de arteră oftalmică;● Abordul anevrismelor de bifurcație de arteră carotidă internă;● Abordul anevrismelor de arteră pericaloasă;● Abordul anevrismelor de arteră coroidiană anterioară;● Anevrismele intracavernoase;● Abordul anevrismelor din circulația posterioară, generalități - clipping versus coiling;● Abordul transsylvian al anevrismelor de vârf de arteră bazilară;● Abordul subtemporal al anevrismelor de vârf de arteră bazilară;● Abordul far-lateral al anevrismelor circulației posterioare;● Abordul anevrismelor gigante;● Abordul cavernoamelor cerebrale supratentoriale;● Abordul cavernoamelor cerebrale subtentoriale;● Abordul cavernoamelor de trunchi cerebral;● Abordul MAV supratentoriale;● Abordul MAV subtentoriale;● Endarterectomia carotidiană;● Tehnici de revascularizare cerebrală;● Anastomoza extra-intracraniană temporo-sylviană;● Craniectomia decompresivă fronto-temporo-parieto-occipitală pentru ramolismentul ischemic în teritoriul arterei cerebrale medii;● Tratamentul chirurgical al infarctului de emisfer cerebelos.NEUROCHIRURGIE SPECIALĂTehnici neurochirurgicale complexe:● Abordul chirurgical al tumorilor de regiune pineală() Abordul supracerebelor infratentorial() Abordul supracerebelor transtentorial() Abordul transcalos● Abordul chirurgical al tumorilor de etaj anterior() Abordul endoscopic extins transnazal() Abordul bifrontal transbazal() Abordul fronto-orbito-zigomatic● Abordul tumorilor de etaj mijlociu() Abordul sinusului cavernos() Abordul Kawase() Abordul translabirintic() Abordul transmastoidian● Aborduri particulare de fosă posterioară() Abordul lateral transcondilar() Abordul presigmoidian● Abordul jocțiunii craniocervicale() Abordul transoral() Abordul lateral retrofaringian() Abordul lateral● Aborduri chirurgicale pentru leziunile de trunchi cerebral● Aborduri chirurgicale ale orbitei● Realitatea virtuală în training-ul neurochirurgical● Robotica în neurochirurgie2.Obiective educaționale:a.Însușirea cunoștințelor teoretice pentru diagnosticul clinic al pacienților cu patologie cerebro-vasculară;b.Evaluarea imagistică și stabilirea conduitei terapeutice individualizate la caz;c.Însușirea abilităților practice de soluționare chirurgicală și endovasculară a pacienților cu leziuni vasculare neurochirurgicale;d.Însușirea procedurilor chirurgicale și endovasculare de bază în tratamentul complex al pacienților cu leziuni vasculare neurochirurgicale;e.Dobândirea abilităților de muncă în echipă multidisciplinară la pacienții cu patologie cerebro-vasculară.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează:Barem de proceduri chirurgicale

Nr. Crt. PROCEDURA CHIRURGICALĂ NUMĂR PROCEDURI
Minim Optim
1. Drenajul ventricular extern în hemoragia cerebrală cu inundație ventriculară 4 8
2. Tratamentul chirurgical al unui anevrism din circulația anterioară (ajutor I) 4 8
3. Tratamentul chirurgical al unui anevrism din circulația posterioară (ajutor I) 0 2
4. Tratamentul chirurgical al unei malformații arteriovenoase supratentoriale (ajutor I) 2 4
5. Tratamentul chirurgical al unui cavernom (ajutor I) 3 5
6. Craniectomia decompresivă pentru tromboza de arteră cerebrală medie 3 5
7. Cura chirurgicală a infarctului de emisfer cerebelos 2 4
8. Evacuarea unui hematom intraparenchimatos supratentorial 2 4
9. Evacuarea unui hematom primar cerebelos 1 2
10. Tratamentul endovascular al anevrismului în circulația anterioară (ajutor 1) 2 4
11. Tratamentul endovascular al anevrismului în circulația posterioară (ajutor1) 2 4
12. Tratamentul endovascular al unei malformații vasculare cerebrale sau tumori hipervasculare (MAV, Fistula durală, embolizare preoperatorie) 2 4

În anul VI rezidentul va avea o activitate intensificată de operator, poate fi introdus pe linia I de gardă, sub supraveghere, va fi responsabilizat ca Rezident Șef, fiind implicat în organizarea activității clinice a rezidenților, alături de Directorul de program. + 
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:Urmărind programele de pregătire în rezidențiat în mai multe țări din UE, recomandările UEMS precum și precizările de la ultima întâlnire a Comisiei de Neurochirurgie a UEMS (34/2015), COMISIA DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII propune o programă de Rezidențiat în specialitatea NEUROCHIRURGIE pe o perioadă de 6 ani, în care pregătirea în Neurochirurgie trebuie astfel gradată încât la sfârșitul celor 6 ani rezidentul de neurochirurgie să posede o bază largă de pregătire teoretică, precum și să-și însușească abilitățile, manualitatea și experiența chirurgicală precum și judecata profesională necesară pentru o activitate neurochirurgicală independentă. Un al doilea obiectiv este de a dezvolta rezidentului simțul autocritic, analiza critică și riguroasă a propriilor rezultate, dorința de auto-perfecționare și educare medicală continuă pentru a-și asigura un permanent progres în experiența și practica neurochirurgicală. + 
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:1.Însușirea cunoștințelor teoretice necesare pentru a asigura un diagnostic clinic și imagistic corect și complet al pacienților cu afecțiuni neurochirurgicale, în vederea stabilirii tratamentului/tratamentelor optim pentru cazul în speță;2.Însușirea abilităților practice necesare pentru a asigura tratamentul neurochirurgical adecvat pentru cazurile de urgență precum și la cazurile cu patologie cronică pentru care are competența de a opera singur sau sub supraveghere directă;3.Învățarea modalităților de stabilire a unei relații medic-pacient bazată pe respect reciproc, compasiune, înțelegere, umanism, încredere, în vederea formării nu doar a unui profesionist competent ci și a unui medic dedicat misiunii sale.4.Deprinderea metodologiei de cercetare și documentare științifică, însușirea dorinței de perfecționare teoretică și practică continuă. + 
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:Procedurile chirurgicale obligatorii reprezintă un număr de intervenții chirurgicale pe care rezidentul trebuie să le execute sau la care să asiste pe parcursul celor 6 ani, care sunt confirmate de coordonatorul de rezidențiat și reprezintă calificarea practică a rezidentului în specialitatea de neurochirurgie (Anexa - Barem de proceduri chirurgicale de efectuat).Procedurile neurochirurgicale obligatorii fac parte din dosarul pentru admiterea la examenul de specialitate, neîndeplinirea criteriilor minimale obligă rezidentul la prelungirea stagiului până la îndeplinirea lor, dar nu cu mai mult de 18 luni. În cazul neîndeplinirii baremului minim, rezidentul este exclus din specialitate.Examenele de etapă se desfășoară la sfârșitul fiecărui an de pregătire neurochirurgicală (anii II, III, IV, V).Examenul final pentru obținerea titlului de Medic Specialist în Neurochirurgie se va susține la finele anului VI.Baremul de Proceduri chirurgicale include și competențele pe care le are medicul specialist după obținerea calificării. Procedurile chirurgicale la care are competență de a le efectua sub supraveghere directă nu vor putea fi efectuate decât sub directă îndrumare a unui medic care are competența respectivă sau după obținerea competenței respective ca urmare a unui stagiu de pregătire specială, cu certificarea obținerii acelei competențe. Procedurile pentru care nu are competență decât de asistent operator nu vor putea fi efectuate decât după efectuarea unor stagii de pregătire specială cu certificarea dobândirii competenței respective și după promovarea examenului de medic primar în specialitatea de neurochirurgie. + 
EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST:Probe de evaluare, specifice programului:

- probă scrisă Da
- 2 probe de examen clinic Da
- probă operatorie în sala de operație pe caz real Da
 + 
EXAMENUL FINAL:Comisie națională unică de examen pentru elaborarea probei teoreticeComisie locală pentru proba practică1.PORTOFOLIU DE ACTIVITATEPentru admiterea în examenul de specialitate, candidatul trebuie să prezinte comisiei Portofoliul de Activitate.Comisia locală va verifica și certifica îndeplinirea următoarelor:1.1.Verificarea Baremului minim de proceduri chirurgicale (Anexa 1)1.2.Verificarea Logbook cu procedurile chirurgicale la care a participat pe parcursul formării (Anexa 2)1.3.Verificarea Carnetului de Rezident1.4.Verificarea activităților de EMC, participări la congrese, conferințe, demonstrații practice naționale și internaționale (minim 24 puncte EMC/an)1.5.Evaluarea examenelor de etapă, evaluarea corecției capitolelor deficitare1.6.Certificarea activității de cercetare științifică: publicație din domeniul de cercetare, comunicări științifice, capitol în tratat de specialitate neurochirurgicală.2.Examenul TEORETIC2.1.Examen teoretic tip grilă cu pondere majoritară de întrebări din aspecte clinice și tehnici chirurgicale (75 – 80%), restul noțiuni fundamentale.2.1.1.Examenul va avea 100 de întrebări din care 25% vor fi cu un singur răspuns, restul fiind cu răspunsuri multiple.2.1.2.Examenul scris se va da pentru toate centrele la aceeași dată și oră, subiectele fiind unice pe țară elaborate de o comisie națională formată din membrii centrelor de pregătire, după modelul examenului de rezidențiat.2.1.3.Întrebările vor fi extrase din baza de date ce va cuprinde minim 10.000 de întrebări.2.1.4.Proba scrisă va începe în momentul distribuirii subiectelor în toate sălile de examen.2.1.5.Durata probei scrise este de 3 ore.2.1.6.Corectarea grilelor se va face pe loc, prin scanare.2.1.7.Pentru promovarea probei scrise candidatul va trebui să obțină un minim de 60 de puncte.3.EXAMENUL PRACTIC CLINIC3.1.Examinarea clinică, paraclinică, imagistică și prezentarea unui caz cu patologie cranio-cerebrală3.2.Examinarea clinică, paraclinică, imagistică și prezentarea unui caz cu patologie vertebro-medulară4.EXAMENUL PRACTIC: PROBA OPERATORIE4.1.Proba se desfășoară în sala de operație, pe un caz real;4.2.Candidatul examinează imagistica pacientului și prezintă comisiei tehnica operatorie aplicabilă pacientului examinat;4.3.Proba practică va continua în sala de operație începând cu poziționarea pacientului, trasarea inciziei, până la completarea extradurală a procedurii chirurgicale sau descoperirea elementului subliniat în subiectul de examen (dura mater cerebrală, dura mater spinală, rădăcina nervoasă, hernie de disc, descoperirea plexului brahial etc.);4.4.Nu se impune o limită de timp pentru proba operatorie;4.5.Comisia poate întrerupe în orice moment procedura chirurgicală;4.6.Procedura este continuată de medicul curant, putând fi asistat de candidat.Nota minimă pentru promovarea fiecăreia dintre probele practice este 7.Pentru promovarea examenului și obținerea Titlului de Medic Specialist în specialitatea Neurochirurgie media finală trebuie să fie de minim 7.Media finală este alcătuită din:– nota obținută la proba scrisă (punctajul final împărțit la 10) + Nota de la examenul clinic (media celor două probe clinice) + proba operatorie: 3 = Media Finală + 
TEMATICA DE EXAMENTemele generale pentru examenul de specialitate sunt:5.NEUROANATOMIE CHIRURGICALĂ6.ELEMENTE DE NEUROFIZIOLOGIE7.SEMIOLOGIE NEUROLOGICĂ ȘI NEUROCHIRURGICALĂ8.INVESTIGAȚIILE PARACLINICE ÎN NEUROCHIRURGIE9.INVESTIGAȚII IMAGISTICE ÎN NEUROCHIRURGIE10.TRAUMATOLOGIA CRANIO-CEREBRALĂ11.TRAUMATOLOGIA VERTEBRO-MEDULARĂ12.PATOLOGIA SPINALĂ DEGENERATIVĂ, INFECȚIOASĂ ȘI INFLAMATORIE13.TUMORILE CRANIO-CEREBRALE14.TUMORILE VERTEBROMEDULARE15.PATOLOGIE INFECȚIOASĂ ȘI PARAZITARĂ NEUROCHIRURGICALĂ16.MALFORMAȚII CONGENITALE ȘI DE DEZVOLTARE17.PATOLOGIA VASCULARĂ NEUROCHIRURGICALĂ18.NEUROCHIRURGIE FUNCȚIONALĂ19.PATOLOGIA NERVILOR PERIFERICI20.NOȚIUNI DE TERAPIE INTENSIVĂ ÎN NEUROCHIRURGIE + 
BibliografieYoumans and Winn - Neurological Surgery - ultima ediție;Schmidek and Sweet – Operative Neurosurgical Techniques – ultima ediție;Greenberg - Handbook of Neurosurgery - ultima ediție;Neurochirurgie – Vol. VI, Tratat de Chirurgie – ultima ediție. + 
LISTA PROCEDURILOR CHIRURGICALE PENTRU EXAMENUL DE SPECIALITATE1.Craniotomie – volet frontal unilateral2.Craniotomie pentru abord bifrontal3.Craniotomie – volet fronto-orbito-zigomatic4.Craniotomie - Volet fronto-lateral5.Craniotomie – Volet pterional6.Craniotomie pentru abord trans-calos anterior7.Craniotomie pentru abord occipital supratentorial al regiunii pineale8.Craniotomie occipitală pentru abord de pol occipital9.Craniotomie pentru abord subtemporal10.Craniotomie pentru abord supracerebelor infratentorial11.Craniotomie/craniectomie pentru abord cerebelos unilateral12.Craniotomie/craniectormie retrosigmoidiană13.Craniotomie/craniectomie pentru abord suboccipital median14.Craniectomie pentru abord suboccipital lateral15.Craniectomia decompresivă unilaterală16.Craniectomia decompresivă bifrontală17.Abord cervical anterior subaxial C3-C718.Laminectomie posterioară cervicală19.Laminotomie cervicală posterioară20.Laminectomie cu foraminotomie unilaterală cervicală21.Laminectomie toracală22.Costo-transversectomie toracală23.Laminectomie lombară24.Hemilaminectomie lombară25.Abord interlaminar cu fenestrație lombară inferioară26.Rahisinteza transpediculară lombară pe 2 segmente27.Rahisinteza dorsală extrapediculară28.Fixarea cervicală posterioară transpediculară29.Drenajul ventriculo-peritoneal30.Drenajul lombo-peritonealBaremul de manevre, tehnici și activități practice + 
Anexa nr. 1
Barem de proceduri neurochirurgicale adaptată(European Training Requirements for the Specialty of Neurosurgery/European Standards of Postgraduate Medical Specialist Training in Neurosurgery/UEMS 2015/34) + 
Anexa nr. 2
Proceduri chirurgicale efectuate - Logbook2.DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN NEUROCHIRURGIE2.1.Competența profesională intrinsecă specialitățiiUrmare a promovării examenului de medic specialist (standard profesional), în conformitate cu Anexa Barem de proceduri neurochirurgicale adaptată (European Training Requirements for the Specialty of Neurosurgery/European Standards of Postgraduate Medical Specialist Training in Neurosurgery/UEMS 2015/34), după promovarea examenului de specialitate, medicul specialist neurochirurg:1.Are competența de a efectua singur următoarele proceduri neurochirurgicale:● Întreaga gamă de proceduri chirurgicale în traumatologia cranio-cerebrală● Proceduri chirurgicale de ablație a proceselor expansive intracraniene primare și metastatice superficiale, cu localizare supratentorială și infratentorială● Biopsia ghidată imagistic pentru procesele expansive intracranienene cu localizare supratentorială● Proceduri chirurgicale de tratament a proceselor infecțioase cranio-cerebrale și vertebro-medulare● Proceduri chirurgicale de tratament al tumorilor spinale extradurale● Evacuarea hematoamelor intraparenchimatoase cerebrale și cerebeloase● Proceduri chirurgicale de tratament a proceselor degenerative disco-ligamentare cervicale și lombare● Tratamentul hidrocefaliei prin drenaj ventriculo-peritoneal la adult și copil● Tratamentul prin exoneuroliza și transpoziție a nervilor periferici2.Poate efectua ca operator sub directa supraveghere:● Proceduri chirurgicale și instrumentație în patologia traumatică vertebro-medulară● Instrumentația anterioară și posterioară a coloanei cervicale și lombare● Procedee chirurgicale de tratament al unor leziuni de fosă posterioară, precum Malformația Chiari I, ablația leziunilor chistice, chistelor epidermoide de fosă posterioară● Tratamentul chirurgical al cavernoamelor supratentoriale● Tratamentul hidrocefaliei prin ventriculo-cisternostomie● Proceduri chirurgicale de tratament al traumatismelor cranio-cerebrale la vârsta pediatrică● Tratamentul tumorilor supratentoriale și infratentoriale la vârsta pediatrică3.Poate fi doar asistent operator, până la obținerea competențelor suplimentare prin stagii de pregătire complementare, cursuri și work-shopuri practice, în țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare sau după promovarea examenului de medic primar, în următoarele patologii:● Tumori complexe de bază de craniu● Tumori de regiune pineală● Tumori intraventriculare● Tumori de unghi ponto-cerebelos● Tumori de joncțiune cranio-spinală● Tumori de trunchi cerebral● Tumori intramedulare● Hernia de disc toracică● Instrumentația în tumorile vertebrale● Tratamentul chirurgical și endovascular al anevrismelor intracraniene● Tratamentul chirurgical și endovascular al malformațiilor vasculare cerebrale și spinale● Revascularizația prin by-pass intra-extracranian● Endarterectomia● Tratamentul chirurgical al spasticității, distoniilor● Tratamentul chirurgical al epilepsiei● Decompresiunea microvasculară● Tratamentul chirurgical al tumorilor la vârsta pediatrică● Tratamentul chirurgical al malformațiilor congenitale cranio-spinale● Tumori și proceduri de reinervare prin anastomoze nervoase.Competența poate fi depășită doar în condiții de urgență, cu scopul salvării vieții pacientului sau al prevenirii unui handicap neuro-motor major.2.2.Obligații● Medicul specialist are obligația de a asigura tratamentul de urgență al pacienților cu leziuni neurochirurgicale traumatice care pot pune în pericol viața pacientului, în conformitate cu ghidurile terapeutice acceptate pe plan internațional;● Are obligația de a face toate demersurile pentru investigarea și diagnosticul corect al pacienților cu leziuni neurochirurgicale, în limita dotării serviciului în care-și desfășoară activitatea, în vederea stabilirii conduitei terapeutice corecte;● Are obligația de a solicita supravegherea directă pentru cazurile la care are competențe limitate sau de a îndruma pacientul spre un centru cu experiența necesară tratamentului specific al pacientului;● Are obligația de a efectua cursuri, stagii de pregătire, work-shopuri practice pentru obținerea competențelor necesare în vederea obținerii titlului de medic primar;● Are obligația de a-și asigura o permanentă actualizare a cunoștințelor profesionale, în concordanță cu progresele realizate în domeniul neurochirurgical;● Are obligația de a respecta legislația din domeniul sanitar, codul de etică și conduită profesională al Colegiului Medicilor din România. Necunoașterea normelor legale nu îl poate absolvi de responsabilitate în cazurile litigioase;● Are obligația de a respecta regulamentele de ordine interioară a instituției în care își desfășoară activitatea;● Are obligația de a asigura confidențialitatea datelor medicale ale pacientului, cu excepția relațiilor profesionale sau când acestea îi sunt solicitate în condiții legale;● Are obligația de a oferi pacientului toate informațiile legate de tratament, de posibilitățile terapeutice existente în serviciul în care își desfășoară activitatea, de alternativele terapeutice, atât prin prisma literaturii de specialitate cât și al experienței personale;● Are obligația de a respecta demnitatea pacientului;● Are obligația de a respecta dorința pacientului de a solicita o a doua opinie.2.3.Modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare a obținerii titlului de medic specialist● Chirurgia spinală, în limitele competențelor menționate la 3.1.● Neurochirurgie pediatrică, în limitele competențelor menționate la 3.1.2.4.Domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist:● Chirurgie endoscopică craniană și vertebrală în condițiile efectuării unor stagii practice, cursuri și demonstrații practice pe modele și/sau pe cadavru, în centre cu experiență în domeniu din țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare;● Tehnici de chirurgie a bazei craniului în condițiile efectuării unor stagii practice, cursuri și demonstrații practice pe modele și/sau pe cadavru, în centre cu experiență în domeniu din țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare;● Tehnici de tratament chirurgical și endovascular al anevrismelor intracraniene în condițiile efectuării unor stagii practice, cursuri și demonstrații practice pe modele și/sau pe cadavru, în centre cu experiență în domeniu din țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare;● Tehnici de tratament chirurgical și endovascular al malformațiilor vasculare cerebrale și spinale în condițiile efectuării unor stagii practice, cursuri și demonstrații practice, în centre cu experiență în domeniu din țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare;● Neurochirurgie pediatrică netraumatică în condițiile efectuării unor stagii practice, cursuri și demonstrații practice, în centre cu experiență în domeniu din țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare;● Tehnici complexe de chirurgie spinală oncologică în condițiile efectuării unor stagii practice, cursuri și demonstrații practice pe modele și/sau pe cadavru, în centre cu experiență în domeniu din țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare;● Tehnici chirurgicale de tratament al mișcărilor involuntare, distoniilor, spasticității în condițiile efectuării unor stagii practice, cursuri și demonstrații practice pe modele și/sau pe cadavru, în centre cu experiență în domeniu din țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare;● Tehnici chirurgicale de tratament al durerii în condițiile efectuării unor stagii practice, cursuri și demonstrații practice pe modele și/sau pe cadavru, în centre cu experiență în domeniu din țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare;● Tehnici complexe de reinervare în condițiile efectuării unor stagii practice, cursuri și demonstrații practice pe modele și/sau pe cadavru, în centre cu experiență în domeniu din țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare.

PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
Președintele Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătății Prof. Univ. Dr. Ioan Ștefan Florian
Vicepreședintele Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătății Prof. Univ. Dr. Vlad Alexandru Ciurea
Secretar al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătății Șef lucrări Dr. Daniel Mihai Teleanu
Membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătății Prof. Univ. Dr. Ion Poeată
Membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătății Conf. Dr. Horia Pleș
Membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătății Șef lucrări Dr. Adrian Bălașa
Membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătății Șef lucrări Dr. Aurel George Mohan
Membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătății Dr. Sergiu Stoica
Membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătății Dr. Marcel Ivanov

(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEUROCHIRURGIE a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEUROLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
NEUROLOGIE1.1.DEFINIȚIE: Neurologia este specialitatea care se ocupă cu diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolnavilor cu suferințe ale sistemului nervos.1.2.DURATA: 4 ani  Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.  Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).  1 credit = 25 ore de instruire  Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.  La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.  Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.  Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.1.3.STRUCTURA STAGIILOR:1.3.1.Stagiul de medicină internă – 6 luni1.3.2.Stagiul de diagnostic neuroimagistic - 2 luni1.3.3.Stagiul de psihiatrie – 2 luni1.3.4.Stagiul de neurochirurgie - 2 luni1.3.5.Stagiul de neurologie – 2 ani și 8 luni și 2 săptămâni1.3.6.Stagiul de explorări funcționale în neurologie (EEG, explorări neuromusculare, potențiale evocate, ultrasonografie cervico-cerebrală) - 3 luni1.3.7.Stagiul de bioetică – 2 săptămâni1.4.CONȚINUTUL STAGIILOR1.4.1.STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ1.4.1.1.Tematica lecțiilor de conferință(1)Ateroscleroza și aterotromboza(2)Boala coronariană ischemică(3)Infarctul miocardic acut(4)Cardiomiopatiile și miocarditele(5)Aritmiile cardiace(6)Tulburările de conducere cardiacă(7)Valvulopatii(8)Hipertensiunea arterială(9)Sincopele(10)Cordul pulmonar(11)Bolile cardiovasculare congenitale(12)Tromboembolismul pulmonar(13)Insuficiența cardiacă(14)Edemul pulmonar acut (cardiogen și non-cardiogen)(15)Bolile aortei(16)Arteriopatii periferice(17)Bolile venelor periferice(18)Boala ulceroasă(19)Bolile maligne ale tubului digestiv(20)Bolile inflamatorii intestinale(21)Hepatite acute și cronice(22)Cirozele hepatice(23)Bolile colecistului și căilor biliare(24)Pancreatitele acute și cronice(25)Encefalopatia hepatoportală; insuficiența hepatică(26)Bolile maligne ale tubului digestiv(27)Insuficiența renală acută și cronică(28)Glomerulopatiile majore(29)Bolile renale tubulo-interstițiale majore(30)Bolile vasculare ale rinichiului(31)Infecțiile urinare(32)Neoplaziile rinichiului și căilor urinare(33)Tulburările hidro-electrolitice(34)Acidoza și alcaloza(35)Astmul bronșic(36)Bronhopneumopatia obstructivă cronică(37)Cancerul bronhopulmonar(38)Insuficiența respiratorie(39)Hemostaza și tulburările de coagulare(40)Anemia feriprivă(41)Anemiile megaloblastice(42)Leucemia granulocitară cronică, limfatica cronică, leucemia acută(43)Gamopatiile monoclonale(44)Porfiriile(45)Purpura trombocitopenică(46)Diabetul zaharat(47)Hiperglicemia tranzitorie(48)Hipoglicemiile(49)Dislipidemiile(50)Acidoza lactică(51)Cetoacidoze(52)Obezitatea(53)Imunologie clinică – noțiuni fundamentale(54)Vasculite sistemice(55)Sarcoidoza(56)Sindromul Sjogren(57)Lupusul eritematos sistemic, scleroza sistemică, dermatomiozita(58)Edemul pulmonar acut cardiogen și non-cardiogen(59)Șocul cardiogen(60)Farmacologie clinică1.4.1.2.Baremul activităților practice1.Interpretarea examenelor imagistice în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme - 1002.Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine) – 203.Interpretarea unei electrocardiograme: 200 cazuri– stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului– hipertrofii atriale și ventriculare– modificări EKG în cardiopatia ischemica– diagnosticul EKG în cordul pulmonar cronic– tulburări de ritm cardiac– tulburări de conducere– indicațiile, tehnica și interpretarea probei de efort4.Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică – 100 cazuri5.Interpretarea datelor de ecografie abdominală - 150 cazuri6.Interpretarea rezultatelor de la toracocenteză – 157.Interpretarea rezultatelor de la paracenteză - 158.Tehnici de explorare a secreției gastrice și interpretarea rezultatelor – 109.Interpretarea rezultatelor examenului echo-Doppler de vase periferice -3010.Interpretarea oscilometriei – 5010.Interpretarea examenelor urinare de laborator - 3011.Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie – 10 pe manechin și 5 pe viu12.Defibrilarea și cardioversia - 10 (asistat de specialist)13.Interpretarea rezultatelor de sânge periferic și măduvă pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică – 2014.Puncția biopsie hepatică: interpretare - 5 cazuri1.4.2.STAGIUL DE DIAGNOSTIC NEUROIMAGISTIC1.4.2.1.Tematica lecțiilor de conferință(1)Examenul radiologic clasic cu și fără contrast al structurii cerebrale și medulare 1 săptămână(2)Tomodensitometrie cerebrală și medulară - 2 săptămâni(3)Imagistica prin rezonanță magnetică – 2 săptămâni(4)Tehnici radio-izotopice: scintigrafia cerebrală, SPECT și noțiuni de PET - 1 săptămână(5)Angiografia cerebrală și spinală digitalizată – 2 săptămâni1.4.2.2.Baremul activităților practice  Radiografia craniană simplă- interpretare - 20(1)Radiografia coloanei vertebrale - interpretare - 10(2)Mielografia cu substanță de contrast – interpretare – 5(3)Tomodensitometria cerebrală - interpretare - 30(4)IRM a structurilor nevraxiale și periferice – interpretare – 30(5)Angiografia sistemului cervico-cerebral - interpretare - 201.4.3.STAGIUL DE PSIHIATRIE1.4.3.1.Tematica lecțiilor de conferință(1)Noțiuni de semiologie.Sindroamele psihiatrice(2)Psihozele majore(3)Tulburări psihiatrice organice(4)Dezvoltări psihogene și nevroze(5)Psihopatii și stări psihopatoide(6)Tulburări de dezvoltare psihică(7)Terapia psihotropă1.4.3.2.Baremul activităților practice1.Examinarea unor bolnavi psihiatrici-502.Aplicarea unor probe și teste de evaluare a organicității -153.Aplicarea unor teste de evaluare a QI-154.Examinarea unor cazuri acute de la camera de gardă psihiatrie-501.4.4.STAGIUL DE NEUROCHIRURGIE1.4.4.1.Tematica lecțiilor de conferință(1)Sindroamele clinice de localizare în procesele expansive endocraniene și vertebromedulare(2)Indicații și tehnici de practicare a investigațiilor paraclinice(3)Elemente de diagnostic și tratament în malformațiile vasculare cranio-cerebrale și vertebro-medulare(4)Indicațiile chirurgicale în tratamentul epilepsiei(5)Metode chirurgicale de tratament funcțional în tulburări motorii și în durere(6)Indicații chirurgicale în afecțiuni vertebro-medulare netraumatice(7)Elemente de diagnostic și tratament în patologia traumatică cranio-cerebrală și vertebro-medulară(8)Principii și metode de terapie intensivă la bolnavii cu afecțiuni neurologice și neurochirurgicale(9)Elemente de neuropatologie și procesele expansive1.4.4.2.Baremul activităților practice1.Tomodensitometria cerebrală și medulară- interpretare -502.IRM a structurilor nevraxiale și periferice - interpretare - 203.Investigații radioizotopice în neurologie (SPECT, PET) – interpretare – 54.Angiografia sistemului cervico- cerebral - interpretare - 305.Mielografia cu substanță de contrast- interpretare – 206.Puncția lombară: proba Queckenstedt-Stookey - 107.Examenul clinic al unui traumatizat cranio – cerebral – 108.Examenul clinic al unui pacient cu traumatism vertebro-medular - 59.Examenul clinic al unui pacient neurochirurgical non-acut pre și postoperator – 3010.Examenul fund de ochi - 201.4.5.STAGIUL DE NEUROLOGIE1.4.5.1.Tematica lecțiilor de conferință(1)Elemente de neurobiologie în afecțiunile sistemului nervos.(2)Neuroplasticitatea: concept, implicații în patologia neurologică(3)Elemente de neuropsihofarmacolgie; manifestări neurologice secundare terapiei neurotrope și psihotrope(4)Semiologia sensibilității– Organizarea sensibilității corpului-somestezia– Semiologia analitică a sensibilității– Sindroame senzitive– Durerea neuropatică și durerea nociceptivă - fiziopatologie, diagnostic, tratament(5)Semiologia motilității și a reflexelor– Organizarea generală a sistemelor care controlează mișcarea– Semiologia unității motorii– Sindromul de neuron motor central– Sindromul de neuron motor periferic– Semiologia extrapiramidală– Semiologia cerebeloasă– Semiologia reflexelor– Mișcările involuntare: tremorul, miocloniile, coreea, balismul, atetoza, distoniile musculare, diskineziile(6)Semiologia nervilor cranieni și structurilor asociate din sistemul nervos central:– Nervul și căile olfactive (I)– Nervul optic (II) și căile vizuale– Motilitatea oculară (III,IV,VI)– Nervul trigemen (V) și structurile asociate sensibilității cranio-cefalice și masticației– Nervul facial (VII), funcțiile și structurile asociate– Nervul vestibular și cohlear (VIII) și structurile asociate  Sindroame vertiginoase, sindromul vestibular central și periferic  Examinarea și patologia funcției auditive– Nervul glosofaringian (IX) și structurile asociate– Nervul vag (X) și structurile asociate– Nervul spinal (XI) și structurile asociate– Nervul hipoglos (XII) și structurile asociate(7)Semiologia funcțiilor vegetative– Sistemul nervos vegetativ (autonom): organizare, funcții, examinare clinică și de laborator, diagnostic– Sindroamele hipotalamo-hipofizare– Alte afecțiuni ale sistemului nervos vegetativ (primare și secundare)(8)Conștiența– Definiție și elemente componente– Organizarea anatomo-functională a structurilor care condiționează realizarea normală a stării de conștiență– Somnul normal - fiziologie și explorare clinica și de laborator– Tulburări de somn și veghe - clasificarea și fiziopatologia tulburărilor de somn, diagnostic clinic și de laborator– Stările comatoase– Mutismul akinetic și sindromul de deaferentare– Confuzia, deliriumul, stuporul, starea vegetativă(9)Funcțiile nervoase superioare– Funcțiile cognitive– Somatognozia– Apraxiile– Agnoziile– Dominanța cerebrală– Limbajul și tulburările sale(10)Epilepsia și pierderile stării de conștiență– Clinică– Etiologia– Fiziopatologia– Diagnostic diferențial și pozitiv– Tratament(11)Algiile craniene și faciale– dispozitivul de sensibilitate al feței și craniului– nevralgia de trigemen– migrena– algiile craniene și faciale– cefaleea(12)Sd. de hipertensiune intracraniană(13)Sd. de hipotensiune intracraniană(14)Dinamica normală și tulburările de dinamică ale LCR. Hidrocefaliile.(15)Patologia nervilor periferici– principalele tipuri anatomo-clinice de neuropatii periferice– leziunile rădăcinilor, plexurilor și nervilor periferici (spinali și cranieni)– mononeuropatiile– polineuropatiile– mononeuropatiile multiplex– poliradiculoneuropatiile (acute și cronice)– tumorile nervilor periferici(16)Compresiunile lente ale măduvei și mielopatiile vasculare; claudicația spinală - diagnostic diferențial(17)Siringomielia și malformațiile atlanto-occipitale(18)Boli autoimune ale sistemului nervos(19)Scleroza multiplă și alte afecțiuni inflamatorii/demielinizante ale sistemului nervos(20)Amiotrofiile spinale progresive.Boala neuronului motor(21)Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene(22)Afecțiunile ganglionilor bazali (semiologie, sindroame, boli)(23)Distoniile musculare(24)Bolile ereditare și degenerative ale sistemului nervos(25)Sindroamele neurocutanate și alte tulburări de dezvoltare ale sistemului nervos central. Facomatozele, neurofibromatozele(26)Bolile vasculare cerebrale și spinalea.anatomia și fiziologia circulației cerebraleb.anatomia și fiziologia circulației măduvei spinăriic.bolile arterelor cervico-cerebrale și spinaled.malformațiile vasculare cerebrale și spinalee.hemoragia subarahnoidianaf.complicațiile neurologice ale hipertensiunii arterialei.ischemia cerebrală și spinală: fiziopatologie, accidente vasculare cerebrale și spinale (AIT și infarcte cerebrale și spinale)g.hemoragia cerebralăh.tromboflebitele cerebrale(27)Neuro-oncologiea.tumorile craniene și intracraniene (primare și secundare)b.tumorile vertebro-medulare (primare și secundare)c.complicații neurologice în bolile hemato-oncologiced.sindroamele paraneoplazice neurologice(28)Traumatismele craniene și vertebro-medulare(29)Patologia infecțioasă și parazitară a sistemului nervos și muscular(30)Tulburările cognitive: tulburarea cognitivă moderată (MCI), tulburările cognitive vasculare (VCI), sindromul demențial și bolile demențiale(31)Evaluarea neuropsihologică în patologia neurologică(32)Canalopatiile sistemului nervos(33)Paraliziile cerebrale (encefalopatiile infantile)(34)Manifestări neurologice în tulburări ereditare de metabolism(35)Miastenia gravis și sindroamele miastenice(36)Patologia musculară(37)Manifestări neurologice în boli generale(38)Complicații neurologice iatrogene(39)Recuperarea și reeducarea funcțională în afecțiunile neurologice1.4.5.2.Baremul activităților practice1.Examenul fundului de ochi2.Examenul lichidului cefalorahidian. Puncția lombară și suboccipitală -1003.Explorarea radiologică a canalului rahidian și a conținutului său, măduva spinării și rădăcini - 604.Radiografia simplă de craniu – 1005.Examenul ultrasonografic al circulației cervico-cerebrale - 1006.Angiografia sistemului arterial cervico-cerebral și vertebro-medular- 607.Scintigrafie cerebrală clasică.Noțiuni SPECT și PET - 108.Tomodensitometrie cerebrală și medulară – 1009.Potențiale evocate somestezice PES, potențiale evocate vizuale PEV și auditive PEA - 6010.Stimularea magnetică transcraniană – interpretarea potențialelor evocate motorii11.Electroencefalografia. Montajul EEG și interpretarea de rutină - 20012.Principalele explorări neuroelectrofiziologice: electromiografia (EMG) și electroneurografia – interpretare – 10013.Imagistică prin rezonanță magnetică a structurilor nevraxiale și periferice - 6014.Recunoașterea structurilor creierului, măduvei spinării, nervului periferic și mușchiului striat pe piese anatomice – 501.4.6.EXPLORĂRI FUNCȚIONALE NEUROLOGICE1.4.6.1.ELECTROENCEFALOGRAFIE  Tematica lecțiilor de conferință și baremul de activități practice1.Bazele neurofiziologice ale EEG2.Tehnica generală EEGa.Circuit de intrare-electrozi (tipuri, plasament, electrozi adiționali, electrozi de profunzime, derivații, montaje)b.Aparat de înregistrare (sisteme de amplificare, masa de comandă, sisteme de etalonare, canale de înregistrare, sisteme de afișaj)c.Tehnici speciale de înregistrare,transmisie și monitorizared.Principii de analiză automatăe.Artefacte3.Metode de activare4.Glosar de termeni EEG5.Buletin EEG - redactare6.EEG la adultul normal în stare de veghe7.EEG la adultul normal în somn8.EEG la copilul normal9.EEG la subiecți normali vârstnici10.Posibilități mai frecvente de interpretare eronată a unor grafoelemente.11.Modificări EEG - semnificație12.Electrogeneza activității electrice epileptice  Descărcare neuronală, epileptică, epileptica interictală, epileptica ictala13.EEG în epilepsiea.EEG interictală– activitate de fond– activitate paroxistică– morfologia și cronologia undelor sincrone simetrice– activitate paroxistică focală și multifocală– activitate paroxistică difuzăb.Video-EEGc.Aspecte EEG ictale și interictale în diferite forme de epilepsie– criterii electrochimice de clasificare– epilepsii generalizate primare– epilepsii generalizate secundare– epilepsii parțialed.EEG în diagnosticul și diagnosticul diferențial al epilepsiilore.EEG în evoluția epilepsiilorf.EEG psihozelor la epilepticig.Modificări EEG induse de anticonvulsivante– EEG în tratamentul epilepsiilorh.EEG în prognosticul epilepsiilor14.EEG în tumori cerebrale15.EEG în boli vasculare cerebrale16.EEG în traumatisme cranio-cerebrale– moartea cerebrală și stările vegetative prelungite17.EEG în neuroinfecții18.EEG în encefalopatii19.EEG în demențe20.Recomandări internaționale pentru efectuarea examenului EEG21.Polisomnografia: tehnică, interpretare1.4.6.2.Explorări electrofiziologice neuromusculare (electromiografie, electroneurografie, potențiale evocate)1.Date generale despre unitatea motorie2.Structura nervilor periferici și conducerea nervoasă3.Structura joncțiunii neuromusculare4.Structura fibrei musculare5.Principii de bază ale electrodiagnosticului6.Evaluarea indicației de efectuare a testelor de electrodiagnostic7.Metodologie:A)Studiul de conducere nervoasăa)studiul conducerii nervoase motorii – viteze de conducere motorie, analiza potențialului de acțiune muscular compus (CMAP)b)studiul conducerii nervoase senzitive - viteze de conducere senzitive, analiza potențialului de acțiune senzitiv (SNAP)c)aspecte particulare:– dispersia temporală și anularea fazelor– blocul de conducere– factori care afectează studiile de conducere nervoasă: fiziologici, nonfiziologicid)răspunsurile tardive: unda F, reflexul H, reflexul de axone)reflexul de clipireB)Electromiografia cu aca)tehnici de înregistrareb)activitatea spontană de inserțiec)activitatea spontană normalăd)analiza potențialului de unitate motoriee)analiza traseului electromiografic (activare, recrutare, pattern interferențialC)Studiul joncțiunii neuromusculare - stimularea repetitivăD)Electrodiagnosticul în bolile neuromuscularea.neuropatiile focale:  degenerescența axonală  leziuni demielinizanteb.neuropatii generalizatec.leziunile preganglionared.bolile cornului anterior medulare.miopatiif.bolile joncțiunii neuromusculareE)Potențiale evocate somato-senzitive:  neuroanatomia căilor somato-senzitive  tehnică și metode de înregistrare  stimularea membrului superior - nervul median  stimularea membrului inferior – nervul tibial posterior  interpretarea anomaliilor potențialului evocat somatosenzitiv– leziuni periferice– leziuni radiculare– leziuni medulare– leziuni de trunchi cerebral și hemisfericeF)Potențiale evocate vizuale  neuroanatomia analizatorului vizual  tehnica și metode de înregistrare  analiza PEV  interpretarea anomaliilor PEV:  patologia retiniană  patologia nervului optic  patologia căilor centraleG)Potențiale evocate de trunchi cerebral (auditive)  neuroanatomia analizatorului auditiv  tehnică și metode de înregistrare  analiza potențialului evocat acustic  interpretarea anomaliilor PEA:  patologia urechii interne  patologia nervului acustic  patologia trunchiului cerebral1.4.6.3.Stimularea magnetică transcraniană (TMS)  principii fizice și neurofiziologice  aparatura utilizată  semnificația clinică a modificărilor TMS în patologia neurologică  utilizarea TMS în studiul neuroplasticității SNC1.4.6.4.Examenul ultrasonografic al circulației cervico-cerebrale1.Principii fizice ale ultrasonografiei cervico-cerebrale2.Examenul extracranian al arterelor carotide și a axului subclavio-vertebral– aspectul normal– stenoza/ ocluzia arterei carotide interne– sindromul de furt subclavicular– stenoza/ocluzia de arteră vertebrală– disecțiile arteriale3.Examenul transcranian al arterelor cerebrale– aspectul normal– stenoza/ocluzia arterei carotide interne în porțiunea intracraniană– aspectul malformațiilor arterio-venoase4.Noțiuni privind reactivitatea vasomotorie cerebrală, detecția de microemboli, examenul transcranian color codat.  Stagiu practic: 30 examinări extracraniene, 20 examinări transcraniene1.4.7.MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni1.4.7.1.TEMATICĂ CURS (20 ore)I.Introducere în Bioetică – 2 ore1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.2.Contextul apariției bioeticii.3.Definirea bioeticii.4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.5.Teorii și metode în bioetică.II.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.).III.Relația medic-pacient I – 2 ore1.Valori ale relației medic-pacient.2.Paternalism versus autonomie.3.Modele ale relației medic-pacient.4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV.Relația medic-pacient II - 2 ore1.Consimțământul informat.2.Confidențialitatea în relația medic-pacient.3.Relația medic-pacient minor.4.Acte normative care reglementează relația medic-pacient.V.Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.2.Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice.3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.VI.Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1.Libertatea procreației.2.Dileme etice în avort.3.Etica reproducerii umane asistate medical.4.Probleme etice în clonarea reproductivă.VII.Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.2.Probleme etice în stările terminale.3.Tratamente inutile în practica medicală.4.Eutanasia și suicidul asistat.5.Îngrijirile paliative.VIII.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1.Donarea de organe de la cadavru.2.Donarea de organe de la persoana vie.3.Etica alocării de resurse în transplant.IX.Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.2.Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.5.Terapia genică.6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.X.Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.5.Comitetele de etică a cercetării.6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.1.4.7.2.TEMATICA SEMINARIILORI.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1.Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate.3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.3.Rolul comunicării în relația medic-pacient.IV.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1.Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri.2.Drepturile pacienților - reglementare legislativă.3.Rolul comitetelor de etică din spitale.V.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI.Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
NEUROLOGIE
DURATA 4 ANIA.STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ● MEDICINĂ INTERNĂ 6 LUNI● NEURORADIODIAGNOSTIC 2 LUNI● PSIHIATRIE 2 LUNI● NEUROCHIRURGIE 2 LUNI● EXPLORĂRI FUNCȚIONALE în NEUROLOGIE 3 LUNI● BIOETICĂ 2 SĂPTĂMÂNI● NEUROLOGIE 2 ANI 8 LUNI 2 SĂPTĂMÂNIAnul I: stagiul de medicină internă (6 luni) + 6 luni din stagiul de neurologieAnul II: stagiu de neurologie (12 luni)Anul III: stagiul de neuroradiodiagnostic (2 luni)stagiul de explorări funcționale în neurologie (3 luni)stagiul de neurochirurgie (2 luni)stagiul de psihiatrie (2 luni)stagiu de neurologie (3 luni)Anul IV: stagiu de bioetică (2 săptămâni)stagiu de neurologie (11 luni 2 săptămâni)B.Acumularea în fiecare an de rezidențiat a unui minimum de 15 puncte EMC (educație medicală continuă) validate de către CMR, prin participarea la manifestări științifice medicale (din țară și/sau internaționale), cu un total de minimum 60 puncte EMC la sfârșitul stagiului de rezidențiat - condiție obligatorie pentru înscrierea la examenul de medic specialist.–-Curriculumul de pregătire în specialitatea neurologie a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat. + 
PROGRAMUL DE PREGĂTIRE PENTRU SPECIALITATEA DE NEUROLOGIE PEDIATRICĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEUROLOGIE PEDIATRICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului SănătățiiA.IntroducereB.Scopurile pregătiriiC.Programul de pregătireD.Condiții obligatorii pentru viitorii rezidenți de neurologie pediatricăE.Centre formatoare, coordonatori/îndrumătoriF.ExaminăriA.IntroducereDefiniție: neurologia pediatrică este specialitatea medicală care are ca obiectiv depistarea, diagnosticarea și tratamentul bolilor sistemului nervos central și periferic, precum și a bolilor musculare la copii între 0 și 17 ani (<18 ani).În România, Neurologia Pediatrică este o specialitate de sine stătătoare, din anul 1996, după separarea neuropsihiatriei infantile în neurologie pediatrică și psihiatrie a copilului și adolescentului.În 5 țări din Europa (Finlanda, Ucraina, Serbia, Cehia și România) Neurologia Pediatrică este recunoscută ca specialitate de sine stătătoare de bază. În alte țări ale Europei în prezent Neurologia Pediatrică este recunoscută oficial ca subspecialitate a specialităților Pediatrie sau Neurologie adulți, însă tendința europeană este de a fi specialitate independentă, dat fiind volumul enorm de informație din acest domeniu (de exemplu Finlanda, membru UE, a modificat recent statutul neurologiei pediatrice în specialitate independentă).Intrarea în rezidențiat se poate face fie direct după facultatea de medicină în urma susținerii examenului de rezidențiat, fie după terminarea specialităților de Pediatrie, Neurologie (adulți), Psihiatria Copilului și Adolescentului, ca a doua specialitate, fiind obligatorie completarea întregului curriculum de pregătire de Neurologie Pediatrică, cu excepția modulelor deja parcurse în cursul rezidențiatului anterior. Înscrierea și aprobarea pentru parcurgerea celei de a doua specialități este acordată de Comisia de Neurologie și Neurologie Pediatrică a MSF impreună cu MSF.Indiferent de modalitatea de intrare în rezidențiat, pentru obținerea specialității de Neurologie Pediatrică, trebuie îndeplinit următorul curriculum de pregătire, de 5 ani.Neurologia Pediatrică necesită un studiu îndelungat (care este în fapt separat de pediatria generală) datorită volumului enorm de informație care trebuie parcursă, precum și datorită progreselor rapide înregistrate în ultimii ani în toate subdomeniile neurologiei pediatrice.Acest document descrie modalitatea de formare a Neurologilor Pediatri în România.Conținutul acestei programe de pregătire a fost revizuit conform Curriculei Europene de Neurologie Pediatrică, elaborate de Boardul EPNS (European Pediatric Neurology Society), și acceptată de EAP (European Academy of Pediatrics), ramura pediatrică a UEMS, precum și de Boardul de Neurologie, în scopul realizării unei pregătiri la un înalt nivel al neuropediatrilor din Europa și pentru armonizarea programelor de pregătire de Neurologie Pediatrică din Europa.Pregătirea, specializarea medicilor în Neurologie Pediatrică, implică câteva elemente, care formează baza acestui curriculum:a.construirea bazei de cunoștințe în legatură cu funcția neurologică normală și anormală la copil;b.dobândirea experienței clinice personale, supervizate în mod corespunzător, în ceea ce privește examinarea clinică și atitudinea investigațională și terapeutică într-o gamă largă de afecțiuni acute și cronice neuropediatrice. Rezidenții vor contribui activ la îngrijirea pacienților, ca medici plătiți, statutul de observator fiind insuficient.c.Pregătirea rezidenților se va face în departamente complet echipate, acreditate pentru pregătire (care îndeplinesc criteriile necesare acreditării pentru a fi centre formatoare – a se vedea punctul E.)d.În situațiile în care anumite module/specializări nu se pot face la centrul principal de pregătire, vor fi indicate centrele și medicii formatori specializați în care se va desfășura fiecare modul/submodul și modalitatea de desfășurare și de notare.e.Deoarece în practica neurologiei pediatrice există elemente psihosociale și multidisciplinare importante, acestea sunt incluse în formarea rezidenților de neurologie pediatrică.f.Cercetarea nu este obligatorie, dar este încurajată; rezidenții vor participa împreună cu medicii responsabili la proiectele de cercetare ce se desfășoară în clinicile respective.B.Scopurile pregătiriiB.1.Cunoștințele de neurologie pediatricăNivelul pregătirii de bază al neurologului pediatru este vast și în același timp dificil de specificat în detaliu, dar trebuie să fie cel puțin la nivelul tratatelor de bază de Neurologie Pediatrică (de exemplu Aicardi, Swaimann).Baremele cunoștințelor teoretice sunt prezentate ulterior, pentru fiecare modul și submodul în parte.B.2.Măsuri diagnosticeBaremele cunoștințelor teoretice sunt prezentate ulterior, pentru fiecare modul și submodul în parte.B.3.Tratament.– Se urmărește familiarizarea cu planurile de tratament standard pentru toate tipurile de boli neurologice– Cunoștințe generale în legatură cu medicamentele folosite în tratament, în special cu medicamentele antiepileptice, steroizi, imunosupresoare, miorelaxante, analgezice, medicamente gastroprotectoare, agenți antibacterieni și antivirali și medicamente ce influențează comportamentul.– Principii de recuperare a copiilor cu defecte congenitale– Principii de tratament a copiilor cu tulburări de comportament, inclusiv farmacoterapie, consiliere și principii de psihoterapie (în cadrul unui modul de psihiatria copilului și adolescentului).– Luarea la cunoștință a extinderii și potențialelor consecințe ale tratamentelor neconvenționale și alternative.– Cunoștințe în legatură cu tratamentele deficințelor de vedere și auz, ortoze, proteze etc.– Cunoștințe de recuperare după deficite neurologice dobândite sau moștenite.B.4.Îngrijire multidisciplinară– Înțelegerea avantajelor și limitelor unei echipe multidisciplinare în abordarea pacientului cu afecțiune neuropediatrică.– Înțelegerea metodelor folosite de către logoped, asistentul de terapie ocupațională, fizioterapist, asistente, dietetician, psiholog, profesori și asistenții sociali pentru evaluare, tratament, recuperare– Cunoașterea metodelor folosite de alte specialități medicale, inclusiv specialistul de terapie intensivă, oftalmolog, neurochirurg, audiolog, pediatrul de familie, psihiatrul pentru copii și adolescenți, chirurgul ortoped.– Tranziția îngrijirii de la serviciile de copii la cele de adulțiB.5.Îngrijire integrată - conlucrarea cu alte servicii– Protecția copilului - cunoștințe de legislație națională; experiență în lucrul cu sistemul– Servicii sociale - cunoștințe– Lucrul cu fundații, asociații de părinți etc.B.6.Aspecte etice– Etica cercetării la copii– Procedura consimțământului informat– Convenția Națiunilor Unite asupra drepturilor copilului și alte proclamații relevanteB.7.Probleme de management (facultativ)– Înțelegerea aptitudinilor de management necesare în clinica de Neurologie Pediatrică pentru folosirea resurselor, controlul bugetului, contractări, planuri de strategie și scrierea unui plan de afaceri.– Eperiența conducerii serviciului de neurologie pediatrică în sistemul medical național– Cunoștințe de audit clinic– Cunoștințe de obținere a fondurilor pentru cercetare– Structura și funcția organizației locale și naționaleB.8.Aptitudini academice– Evaluarea critică a rezultatelor clinice din literatura de specialitate– Pregătirea unui manuscris– Aptitudini de prezentare oralăB.9.Aptitudini de organizator de rutina, inclusiv rotațiile, programele de învățământ și întâlnirile postuniversitare.B.11.Conducere – înțelegerea și aplicarea rolului de conducere într-o echipă multidisciplinarăB.12.Comunicare– Contactul cu părinții; aptitudini pentru comunicare a veștilor către părinți (în legătură cu afecțiuni cronice, disabilitante, etc.)– Relații corespunzătoare cu colegii, medicii clinicii, personalul medical mediu, de laborator.B.13.Educație– Autoeducație continuă și învățarea altoraC.Programul de pregătireDurata: 5 ani de pregătireI.Specialități pediatrice 18 luni:I.1.Pediatrie generală - 7 luniI.2.Pediatrie acuți în secții de terapie intensivă – 3 luniI.3.Neonatologie - 2 luniI.4.Boli infecțioase pediatrie – 2 luniI.5.Neurochirurgie pediatrică - 2 luniI.6.Psihiatrie pediatrică – 2 luniII.Neurologie adulți - 6 luniIII.Neurologie pediatrică – 3 ani, din care:III.1.EEG - 3 luniIII.2.Neurologie pediatrică – 2 ani 8 luni 2 săptămâniIII.3.Etică medicală - 2 săptămâniStagiile următoare nu vor fi efectuate ca și module separate, vor fi considerate ca și submodule obligatorii; rezidenții vor rămâne în clinica de pediatrie, neurologie pediatrică neurologie adulți, neurochirurgie și vor însoți pacienții la investigațiile/tratamentul recuperator, respective (ca și parte practică. Coordonatorul stagiului de neurologie pediatrică va organiza, impreună cu specialiști din fiecare domeniu, cursuri teoretice pentru fiecare dintre domeniile listate mai jos de la a la e.Pentru aceste submodule se va acorda calificativ scris de către coordonatorul fiecărui modul (pediatrie, neonatologie, neurologie adulți), urmând ca nota finală să fie acordată de coordonatorul stagiului de neurologie pediatrică.a.Neuroimagistică (submodul în cadrul modulelor: neurologie adulți, neurochirurgie, neurologie pediatrică)b.Echografie transfontanelară (submodul în cadrul modulelor: pediatrie, neonatologie, neurologie pediatrică)c.Investigații neurofiziologice, altele decât EEG: EMG, VCN, PEC (submodul în cadrul modulelor: neurologie adulți, neurologie pediatrică)d.Neurogenetică (submodul în cadrul modulelor: neonatologie, pediatrie, neurologie pediatrică)e.Noțiuni de recuperare – reabilitare pediatrică (submodul în cadrul modulului: neurologie pediatrică)Pregătirea peste hotareOrice rezident poate efectua stagii sau parte a unor stagii în alte instituții de pregătire, specializate și recunoscute ca atare, în țări ale Uniunii Europene. Aceste stagii vor fi recunoscute și va fi echivalată perioada de pregătire în străinătate, scăzându-se din cea prevăzută în prezentul curriculum, dacă rezidentul a lucrat efectiv ca rezident în aceste centre, nu ca și "visiting doctor".CONȚINUTUL STAGIILORI.Specialități pediatriceI.1.Stagiul de pediatrie generală - 7 luniTematica lecțiilor conferință1.Creștere și dezvoltare2.Nutriție și alimentație la sugar și la copilul sănătos3.Malnutriția protein-calorică4.Tulburările metabolismului calciului - rahitism5.Diabetul zaharat; Obezitate, Cașexie, Boli de nutritive și metabolism6.Infecții respiratorii superioare și ale sferei ORL: rinofaringita, amigdalita, sinuzita, laringita, otita acută medie7.Infecții respiratorii inferioare: traheobronșită, bronșiolită acută8.Astmul bronșic9.Pneumonii acute. Pleurezii10.Insuficiența respiratorie acută și cronică11.Cardiopatii congenitale cianogene și necianogene12.Cardiomiopatii13.Tulburări de ritm și de conducere cardiacă14.Insuficiență cardiacă15.Șocul în pediatrie. Hipertensiunea arterială16.Bolile diareice acute. Sindromul de deshidratare acută17.Boala celiacă. Fibroza chistică, Sindromul de malabsorbție; Alergii și Intoleranțe alimentare18.Dureri abdominale recurente.19.Parazitozele intestinale20.Icterele21.Afecțiuni hepatice22.Afecțiuni renale acute și cronice23.Boli de collagen, artrită reumatoidă24.Anemii (hipocrome, megaloblastice, hemolitice, aplazice și hipoplazice)25.Diateze hemoragice (coagulopatii, trombocitopenii, trombocitopatii, vasculopatii)26.Leucemii. Limfoame maligne27.Tumori solide (cu excepția tumorilor cerebrale): neuroblastom, nefroblastom. Retinoblastom, sarcoame osoase și de țesuturi moi, hepatoblastom28.Sindroame de imunodeficiență congenitală sau dobândită29.Intoxicații acute30.Tuberculoză.31.Sifilis congenital, sindrom TORCH32.Elemente de chirurgie și ortopedia pediatrică (traumatismele majore, hemoragiile la nou-născut, copil și sugar, piciorul strâmb congenital, deformările membrelor, displazia luxantă de șold, torticolisul congenital, anomaliile congenitale ale coloanei vertebrale, discitele, morbul Pott, scoliozele și cifoscoliozele idiopatice ale adolescentului, traumatismele musculo-scheletice, osteomielita și osteocondrita septică)33.Elemente de stomatologie [cronologia erupției dentare, profilaxia cariei dentare, tulburări de eruptive și distrofii dentare, malformații bucomaxilofaciale]34.Probleme generale în pediatrie - febra la copil, evaluarea periodică a copilului, comunicarea cu familia și copilul, elemente de etică în pediatrie35.Triajul urgențelor majore pediatrice [Pediatric Assesment Triangle] și Evaluarea cardiorespiratorie rapidă36.Elemente elementare de legislație privind copilul [legea Copilului, Legea Familiei, copilul instituționalizat Responsabilitatea medicală și actul de consimțământ informat]37.Consultul interdisciplinar în pediatrie – reglementări legale și abordare practică/telemedicine, videoconferință etc38.Infecțiile intraspitalicești/nozocomiale/asociate îngrijirilor în pediatrieBaremul activităților practice1.Anamneza și examen clinic2.Măsurători antropometrice și interpretarea acestora la vârste diferite3.Puncții lombare4.Examen otoscopic5.Examenul fundului de ochi6.Recoltări de sânge venos7.Recoltare de sânge capilar și determinarea parametrilor echilibrului acido-bazic prin metoda Astrup8.Înregistrări și interpretări EKG9.Interpretarea următoarelor probe:– Rg toracică– Rg schelet– Rg abdominală– Urografie– Hemogramă– Medulogramă– Probe hepatice– Probe renale10.Măsurătoarea tensiunii arteriale la diverse vârste11.Pulsoximetrie la copil12.Măsuri de asepsie, atisepsie la copil13.Administrarea oxigenului pe mască facială sau canulă nazală14.Administrarea medicației inhalatorii15.Termometrizarea la copil în funcție de vârstăI.2.Pediatrie acuți în secții de terapie intensivă - 3 luniTematica lecțiilor conferință1.Curs BLS și PALS2.Elemente de sedare procedurală (pentru CT, RMN, PL)3.Perspectiva anestezistului asupra statusului epileptic – tratament, monitorizare4.Monitorizarea cardio-respiratorie, tensiune arterială, temperatură5.Bilanțul hidric și metabolic/caloric; calculul perfuziilor endovenoase și stabilirea ritmurilor de administrare a PEV6.Nutriție parenterală totală7.Terapia durerii la copil8.Transfuzia de sânge și derivate la copilul critic9.Îngrijiri paleative la copilul în fază terminală10.Elemente de etică și particularități pediatrice al procedurilor end-of-life11.Suportul vital pediatric – introducere, menținere criterii de întrerupereBaremul activităților practice1.Puncția osoasă2.Puncția lombară3.Intubația oro-traheală, nazo-traheală, masca laringiană, dispositive pentru menținerea patenței căii aeriene [pipa Guedel]4.Ventilația cu balon și mască5.Masajul cardiac6.Cateterismul vezicii urinare7.Montarea sondei naso-gastrice/tehnica de gavaj și tehnica de spalatură gastrică8.Puncția venoasă9.Monitorizarea cardio-respiratorie, tensiune arterială, temperature10.Defibrilarea manuală și AEDI.3.Stagiul de neonatologie - 2 luniTematica lecțiilor conferință1.Nou-născutul la termen, prematur și dismatur: particularități morfologice și funcționale, incidente fiziologice, îngrijirea în maternitate, alimentație, aprecierea vârstei gestaționale2.Anamneză și examen clinic al nou-născutului, semiologie neonatală3.Reanimarea neonatală4.Patologie perinatală: meningite, traumatism, infecții congenitale, Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală, hidrocefalia, hemoragii intracraniene5.Malformații SNC6.Convulsiile neonatale, crizele de apnee, tahipneea tranzitorie a nou-născutului7.Sindromul de detresă respiratorie, boala membranelor hailine, pneumonia neonatală8.Icterele nou-născutului: icterul neonatal "fiziologic", izoimunizare Rh materno-fetală, incompatibilitate ABO, icterul nuclear, exsanguinotransfuzia, icterele cu bilirubina conjugată9.Terapia hidroelectrolitică neonatalăBaremul activităților practice1.Oxigenoterapia2.Anamneza și examenul clinic3.Nutriție enterală, parenterală4.Interpretări ale unor investigații de laborator: gaze sanguine, explorări bacteriologice, radiologice, EKGI.4.Stagiul de boli infecțioase pediatrie - 2 luniTematica lecțiilor conferință1.Imunizări active și pasive2.Afectarea neurologică în infecția HIV/SIDA3.Afectarea neurologică în sepsis4.Meningitele acute virale și bacteriene5.Encefalitele bacteriene, virale6.Tetanosul7.Infecția cu virus varicelo-zosterian8.Mononucleoza infecțioasă și alte infecții produse de virusuri herpetice9.Infecția cu virusuri gripale și paragripale10.Manifestări neurologice în bolile eruptive: rubeola, rujeola, varicela, exantemul subit, scarlatina11.Manifestări neurologice în infecțiile cu enterovirusuri (poliomielita, Cocksakie)12.Infecțiile rickettsiene13.RabiaBaremul activităților practice1.Examenul frotiului de sânge periferic în bolile infecțioase2.Efectuarea puncției lombare la copilul cu diferite vârste3.Examenul microscopic și interpretarea rezultatelor LCR4.Tehnica recoltărilor corecte a produselor biologice pentru examenul de laborator5.Însușirea manevrelor de resuscitare în infecțiile toxico-septice la copil6.Diagnosticul de laborator în bolile infecțioase la copilI.5.Stagiul de neurochirurgie pediatrică - 2 luniTematica lecțiilor conferință1.Semiologie neurochirurgicală2.Malformații craniocerebrale3.Malformații vertebromedulare4.Malformații arteriovenoase craniocerebrale și vertebromedulare5.Hidrocefalia. Craniostenozele6.Tumorile cerebrale. Sindromul de hipertensiune intracraniană7.Hematoame cerebrale8.Parazitozele craniocerebrale9.Traumatismele craniocerebrale și vertebromedulare10.Compresiile rahidiene intra- și extramedulare11.Hemoragiile intracraniene12.Indicațiile neurochirurgicale în epilepsie13.Leziuni traumatice ale plexurilor nervoase și nervilor periferici14.Elemente de terapie intensivă în neurochirurgieBaremul activităților practice1.Interpretări ale unor explorări de neurodiagnostic:– radiografii cu/fără contrast– tomografie computerizată– imagistică IRM, angio IRM– arteriografii carotidiene și vertebrale2.Asistarea la intervenții neurochirurgicale:– drenajul ventriculoperitoneal și ventriculocardiac– intervenții pentru craniostenoze– cura meningoencefalocelului și a meningomielocelului– ablația unei tumori cerebrale– intervenții pentru malformații vasculare cerebrale3.Stabilirea planului de terapie intensivă la bolnavii "neurochirurgicali" (traumatisme craniocerebrale, procese expansive intracraniene etc.)4.Examinarea bolnavilor cu afecțiuni neurochirurgicale, întocmirea foilor de observație, îngrijiri curenteI.6.Stagiul de psihiatrie pediatrică – 2 luniTematica lecțiilor conferință1.Simptome și sindroame psihice2.Clasificarea deficiențelor, incapacităților și dizabilităților; clasificarea tulburărilor psihice3.Examenul psihic. Teste psihometrice de evaluare a performanțelor intelectuale.4.ADHD5.Anxietatea și tulburările anxioase6.Tulburările afective7.Fobia și tulburările fobice8.Obsesiile, compulsiile și tulburările obsesiv-compulsive9.Tulburările psihice ale comportamentului alimentar10.Tulburarea de conversiune11.Tulburări de conduită și personalitate12.Întârzierile mintale13.Schizofrenia și tulburările schizotipale14.Tulburările vorbirii și limbajului. Tulburări de învățare15.Metode și tehnici de investigație psihologică16.Metode de tratament psihologic: psihoterapiile, terapiile de joc, terapiile ocupaționale, educaționale și psihopedagogice, consilirea familieiBaremul activităților practice1.Examenul psihiatric și întocmirea foii de observație2.Prezentări de cazuri3.Aprecierea dezvoltării motorii și psihice4.Evaluări ale familiei și consilieri ale familiei5.Cunoașterea baremului comisiei de expertiză medico-legală și a comisiei de evaluare a incapacității și de orientare școlară și profesionalăII.Neurologie adulți – 6 luniTematica lecțiilor conferință1.Anatomia și fiziologia sistemului nervos central2.Anatomia și fiziologia sistemului nervos periferic3.Anatomia și fiziologia sistemului nervos autonom4.Anatomia și fiziologia organelor de simț5.Sindroame corticale6.Sindroame extrapiramidale7.Sindroame talamice și hipotalamice8.Sindroame de trunchi cerebral9.Sindroame cerebeloase10.Sindroame medulare11.Sindromul vestibular12.Sindromul de neuron motor central13.Sindromul de neuron motor periferic14.Sindroame de nervi periferici, inclusiv nervi cranieni15.Sindroame senzitive16.Lichidul cefalorahidian normal și patologic17.Sindroamele vasculare cerebrale și cerebromeningee și diagnosticul lor topografic18.Tumorile cerebrale și diagnosticul lor topografic19.Scleroza multiplăBaremul activităților practiceÎntocmirea de foi de observație clinică și consemnarea evoluției:– pacienți cu sindroame vasculare cerebrale– sindroame de trunchi cerebral– sindroame ataxice– sindroame de neuron motor periferic– sindroame ale organelor de simț– sindroame extrapiramidale– alte afecțiuni– puncții lombare– puncții venoase și instituirea unei perfuzii– interpretarea examenului LCR– prezentare de cazuriIII.Neurologie pediatrică - 3 ani, din care:III.1.EEG – 3 luniTematica lecțiilor conferință1.Introducere în EEG.2.Electrozi EEG: descriere, montare/montaje.3.Înregistrarea EEG standard. Etapele înregistrării: datele pacientului, procedura de înregistrare4.Metode de stimulare: hiperventilație, SLI, sunet, somn, medicamente.5.Artefacte EEG- depistare6.Modalitatea de citire a EEG-ului – etape. Interpretarea EEG. Formularea unui buletin EEG. Definiții, glosar de termeni.7.EEG normal: ritmurile cerebrale (alfa, beta, theta, delta). Activitatea bioelectrică spontană:– traseul de veghe al adultului– particularități la copil8.Activitatea EEG la copil pe grupe de vârstă (3-12 luni, 14 luni-2 ani, 3-4 ani, 5-10 ani, 11-16 ani)9.Recunoașterea stadiilor de somn și a elementelor fiziologice de somn10.EEG anormal– recunoașterea anomaliilor nespecifice– recunoașterea anomaliilor epileptiforme intercritice (vârful, unda ascuțită, polivârfuri, complexul vârf-undă classic, CVU lent, CVU rapid).– Recunoașterea unor aspecte critice tipice foarte frecvente în epilepsia copilului (criza tonică, absența tipică, criza focală, criza mioclonică, spasme infantile, Sd. Lennox-Gastaut, Epilepsia generalizată idiopatică, Epilepsia parțială beningă).11.Recunoașterea descărcărilor periodice în PESS;12.Aspectul EEG în tumorile cerebrale13.Aspectul EEG în encefalite14.Efectul unor medicamente asupra EEGBaremul activităților practice1.Montarea practică a electrozilor2.Procedura de fotostimulare (protocol), hiperventilație3.Recunoașterea artefactelor EEG4.Interpretare de trasee EEG normale la adult și copil, pe grupe de vârstă5.Citire de EEG-uri cu recunoașterea modificărilor paroxistice intercritice6.Citire de EEG-uri cu recunoașterea modificărilor paroxistice în criza pentru: criza tonică, clonică, tonico-clonică generalizată, focală, mioclonică, spasmele infantile, sindromul Lennox-Gastaut, epilepsia generalizată idiopatică de adolescență, epilepsia parțială benignă7.Recunoașterea descărcărilor periodice EEG8.Recunoașterea modificărilor EEG în tumori cerebrale, encefaliteIII.2.Neurologie pediatrică - 2 ani 8 luni 2 săptămâniTematica lecțiilor conferință1.Anatomia și fiziologia sistemului nervos la copil – particularități2.Dezvoltarea neuropsihomotorie:– dezvoltarea ontogenetică normală a sistemului nervos central– copilul la 3 luni, 6 luni, 12 luni, antepreșcolar, preșcolar, școlar, adolescent3.Particularități ale semiologiei neurologice pediatrice4.Examenul neurologic pentru:– nou-născutul la termen– nou-născutul prematur– sugar– copil mic și mare5.Patologie prenatală ce determină afectare neurologică6.Patologie neurologică perinatală7.Aspecte neurologice ale bolilor datorate anomaliilor genetice – sindrom Down și alte trisomii; sindroame datorate altor anomalii cromozomiale cu transmitere autozomală, demonstrate sau suspectate – sindrom Prader-Willi, sindrom Angelman, sindrom Miller-Dieker, sindrom Di George, sindrom Williams; alte sindroame dismorfice cu implicare neurologică – sindrom Cornelia de Lange, sindrom Rubinstein-Taybi, sindrom Sotos, sindrom Lemli-Opitz; sindroame cauzate de anomalii cu transmitere X-linkata – sindrom X fragil, alte sindroame cu transmitere legată de cromozomul X cu retard mental8.Malformații ale sistemului nervos central:– disrafii craniene (arinencefalian encefalocel, meningocel)– disrafii spinale (spina bifida ocultă, spina bifida chistică, mielocel, meningomielocel)– alte anomalii (siringomielie, siringobulbie)– tulburări de dezvoltare corticală: tulburări de proliferare și diferențiere (microcefalie, megalencefalie, hemimegalencefalie); tulburări de migrare neuronală (heterotopii, lisencefalie, pahigirie, polimicrogirie); tulburări de organizare (displazii corticale focale, microdisgenezia corticală)– anomalii de linie mediană (agenezia de corp calos nonsindromică și sindromică, sindrom Aicardi, Andermann, Shapiro, absența septului pelucid, displazia septo-optică)– malformații ale cerebelului și structurilor fosei posterioare (sindrom Dandy-Walker, Arnold Chiari, Joubert, Klippel-Feil, hipoplazia/aplazia cerebelului)– chiste arahnoidiene, lipoame ale sistemului nervos9.Malformații osoase ale craniului și vertebrelor cervicale:– craniostenoze nonsindromice și sindromice– impresiunea bazilară– foramen magnum îngustat– dislocația atlantoaxială10.Hidrocefalia11.Sindroame neurocutanate:– scleroza tuberoasă Bourneville– neurofibromatoza– sindrom Sturge-Weber– ataxia-teleangiectazia– alte sindroame neurocutanate12.Paralizia cerebrală: forma spastică - unilaterală/bilaterală; forma diskinetică; forma ataxică; forma mixtă13.Boli metabolice și heredodegenerative ale sistemului nervos central13.1.Boli metabolicea.afectări ale organitelor subcelulare– boli lizozomale● sfingolipidoze (gangliozidoze, b. Gaucher, b. Niemann Pick, b. Fabry, b. Farber, leucodistrofia metacromatică, b. Austin, b. Krabbe)● mucopolizaharidoze (b. Hurler, b. Scheie, b. Hunter, b. Sanfilippo, b. Morquio, b. Maroteaux-Lamy, b. Sly)– mucolipidoze● sialidoza I● mucolipidoza IV– tulburări ale metabolismului glicoproteinelor – manosidoza, galactosialidoza, fucozidoza– boli peroxizomiale – s. Zellweger, adrenoleucodistrofia neonatală, b. Refsum, adrenoleucodistrofia X-linkatab.afectări ale principalelor linii metabolice– tulburări ale metabolismului aminoacizilor și acizilor organici - fenilcetonuria, b. urinilor cu miros de arțar, aciduria metilmalonică, aciduria propionică, aciduria izovalerică, aciduria glutarică (I, II), b. Canavan (aciduria acetilaspartică), homocistinuria, deficiența de sulfitoxidază– tulburări ale metabolismului carbohidraților - boala prin deficit al transportorului de glucoză– tulburări ale metabolismului neurotransmițătorilor - hiperfenilalaninemia malignă, hiperglicinemia nonketotică, tulburări ale metabolismului GABA– tulburări ale ciclului ureei - hiperamoniemia– tulburări ale metabolismului vitaminelor - biotina (deficiența de multicarboxilază), vit B12, folat– boli mitocondriale - s. Kearns, b. MELAS, MERRF, b. Leigh, b. Alpers– deficite ale metabolizării colesterolului intracelular - b. Wolman– tulburări ale metabolismului cuprului - b. Wilson, b. Menkes– tulburări ale metabolismului purinelor - s. Lesch-Nyhan– porfirii– tulburări ale metabolismului acizilor biliari - xantomatoză cerebrotendinoasă13.2.Boli heredodegenerative– leucodistrofii (cu defecte enzimatice nedescoperite încă) – leucodistrofia sudanofilică (b. Pelizaeus – Merzbacher), s. Cockayne, b. Alexander– boli cu afectare predominentă a substanței cenușii – ceroidlipofuscinoze– boli cu afectare difuză a sistemului nervos central – distrofia neuroaxonală difuză– boli cu afectare predominentă a ganglionilor bazali – coreea Huntington, distonia musculară deformantă, b. Segawa, parkinsonismul juvenil, boli neurodegenerative cu acumulare intracerebrală de fier, hipoparatiroidismul, pseudohipoparatiroidismul și alte boli degenerative cu calcificări ale ganglionilor bazali– s. Gilles de la Tourette– tremorul esențial– epilepsiile miocloniceprogresive, inclusiv – b. Lafora, s. Unvericht Lundborg, atrofia dento-rubro-palido-luysiana ereditară– boli degenerative cu afectarea cerebelului, trunchiului cerebral și măduvei spinării (degenerescente spinocerebeloase) – ataxia Friedreich, alte ataxii autozomal recesive, ataxii cu transmitere autozomal dominantă (atrofii olivopontocerebeloase), s. Marinescu-Sjogren, paraplegia spastică familială– s. Rett14.Boli infecțioase– meningite, encefalite acute, subacute și cronice– abcesul cerebral și rahidian– infecția HIV– infecții micotice și parazitare ale sistemului nervos central– toxiinfecțiile sistemului nervos: tetanosul, botulismul15.Boli inflamatorii parainfecțioase și de origine imunologică– encefalomielita diseminată acută– coreea acută Sydenham, lupusul eritematos diseminat și alte vasculite, poliarterita nodoasă, b. Kawasaki, b. Cogan, s. hemolitic uremic– boli demielinizante: scleroza multiplă, neuromielita optică Devic, b. Schilder, b. Ballo, nevrita optică, mielitele acute transverse– ataxia cerebeloasă acută și subacută (s. opsoclonus-mioclonus)– complicațiile neurologice ale imunizării15.Afectări neurologice datorate agenților fizici și chimici– traumatismele craniocerebrale și complicațiile lor– traumatismele vertebromedulare– afectări neurologice datorate înecului, intoxicației cu monoxid de carbon. Arsurilor, electrocutării, șocului termic– intoxicațiile16.Boli neuromusculare– bolile de corn anterior medular – atrofii musculare spinale (tip 1 – Werdnig-Hoffman, tip 2, tip 3 – Kugelberg-Welander, alte forme de atrofii musculare spinale)– boli ale nervilor periferici● neuropatii ereditare senzitivo-motoriii (I – Charcot – Marie-Tooth, II, III, IV)● neuropatii senzitive și autonome ereditare (acropatia ulceromutilantă, neuropatia senzitivă congenitală, s. Ridley - Day, insensibilitatea congenitală la durere și anhidroza)● neuropatii dobândite acute și cronice (s. Gullain-Barre, polineuropatiile inflamatorii demielinizante cronice, lepra, neuropatii endogene și exogene toxice)● afecțiuni ale nervilor periferici și cranieni - inflamatorii, traumatice, congenitale– boli musculare primare● distrofii musculare progresive și congenitale● agenezii și hipertrofii musculare congenitale● miopatii congenitale● sindroame miotonice (distrofia miotonică și canalopatiile)● miopatii metabolice● miopatii inflamatorii● miopatii asociate cu boli sistemice și tulburări endocrine● artrogripoza multiplex congenitală– boli ale joncțiunii neuromusculare (miastenia și sindroamele miasteniforme)18.Manifestări neurologice în boli sistemice19.Tumori ale sistemului nervos central – cerebrale și medulare20.Cefaleea și sindroamele cefalalgice21.Epilepsia, statusul epileptic și convulsiile ocazionale22.Manifestări paroxistice neepileptice23.Boli cerebrovasculare– malformații vasculare ale sistemului nervos: malformații arterio-venoase, anevrismul venei Galen, anevrismele arteriale intracraniene– boli arteriale ocluzive cerebrale și ale sistemului venos– encefalopatia hipertensivă24.Encefalopatii acute - coma, alte stări cu alterare a conștienței, edemul cerebral acut, hipertensiunea intracraniană25.Hipertensiunea intracraniană benignăBaremul activităților practice1.Anamneza și examenul clinic la copiii cu boli neurologice2.Întocmirea foii de observație3.Examenul fundului de ochi4.Electroencefalograma - interpretare5.Potențiale evocate – interpretare6.Electromiograma - interpretare7.Examenul vitezelor de conducere nervoasă – interpretare8.Puncții lombare9.Radiografii craniene – interpretare10.Radiografii coloană vertebrală - interpretare11.Tomografie computerizată cerebrală – interpretare12.Imagerie prin MRI a sistemului nervos central - interpretare13.Echografie transfontanelară – interpretare14.Angiografia sistemului arterial cervicocerebral - interpretare15.Examenul microscopic și biochimic al LCR efectuat în urgență16.Stabilirea și efectuarea schemei terapeutice a statusului epileptic17.Stabilirea și efectuarea schemei terapeutice a hipertensiunii intracraniene18.Stabilirea și efectuarea schemei de diagnostic și terapie intensivă la copilul comatos19.Stabilirea și efectuarea schemei terapeutice a crizei miastenice/colinergice la copil20.Participarea la ședințe de tratament recuperator în bolile neurologice la copilIII.3.Etica medicală - 2 săptămâni - după curriculă elaborate la catedra de bioeticăStagiile următoare nu vor fi efectuate ca și module separate; rezidenții vor rămâne în clinica de neurologie pediatrică/neurologie adulți și vor însoți pacienții la investigațiile/tratamentul recuperator, respective (ca și parte practică). Coordonatorul stagiului de neurologie pediatrică va organiza, împreună cu specialiști din fiecare domeniu, cursuri teoretice pentru fiecare dintre domeniile de mai jos;a.Neuroimagisticăb.Echogarfie transfontanelarăc.Studii electrofiziologice, altele decât EEG; EMG, VCN, Potențiale evocated.Neurogeneticăe.Noțiuni de recuperare – reabilitare pediatricăPentru aceste submodule se va acorda calificativ scris de către coordonatorul fiecărui modul (pediatrie, neonatologie, neurologie adulți), urmând ca nota finală să fie acordată de coordonatorul stagiului de neurologie pediatrică.a.euroimagistica este inclusă în cadrul modulelor de Neurologie pediatrică și Neurologie de adulțiTematicaRezidentul trebuie să aprofundeze aspecte teoretice legate de următoarele subiecte:1.Semiologie imagistică, urmărirea imagistică a procesului de mielinizare2.Aspecte imagistice ale malformațiilor craniocerebrale congenitale3.Aspecte imagistice ale bolilor metabolice, bolilor neurodegenerative și ale anomaliilor de mielinizare4.Aspecte imagistice ale infecțiilor SNC5.Aspecte imagistice ale traumatismelor craniocerebrale5.Aspecte imagistice ale tumorilor infratentoriale6.Aspecte imagistice ale tumorilor supratentoriale7.Explorarea imagistică a epilepsiei copilului și a bolilor cerebrovasculare pediatrice8.Aspecte imagistice în patologia pediatrică a orbitei și a osului temporal9.Explorarea imagistică a patologiei spinale de la vârsta copilărieiBaremul activităților practice1.Principii generale de interpretare a examenelor imagistice craniocerebrale și spinale în patologia neurologică pediatrică2.Prezentări de cazuri – patologie malformativă, metabolică, degenerativă și de mielinizare3.Prezentări de cazuri - patologie tumorală craniocerebrală pediatrică4.Prezentări de cazuri – traumatisme craniocerebrale, patologie vasculară5.Prezentări de cazuri - patologie spinalăb.Ecografie transfontanelară este inclusă în cadrul stagiilor de pediatrie și neurologie pediatrică.TematicaRezidentul trebuie să aprofundeze aspecte teoretice legate de următoarele subiecte:1.Noțiuni generale de fizica ultrasunetelor. Proprietăți fizice ale ultrasunetelor. Efectele ultrasunetelor în țesuturi. Sursele posibile de eroare în examenul ecografic cranian la sugar. Efectele biologice ale ultrasunetelor asupra țesuturilor. Tipuri de transductori utilizați în examinarea craniană la sugari2.Elementele de ecoanatomie normală cerebrală la nou-născuți și sugari. Reperele anatomice principale utilizate în ETF3.Principalele secțiuni utilizate în ETF. Indicațiile ETF. ETF – tehnica examinării și pregătirea bolnavului. Examenul Doppler cranian la nou-născut și sugar – indicații. Limitele și dezavantajele ETF în diagnosticul afecțiunilor intracraniene la nou-născut și sugar4.Diagnosticul ETF în hidrocefaliile sugarului5.Diagnosticul ETF în anomaliile congenitale intracerebrale la nou-născut și sugar6.Diagnosticul ETF în hemoragiile intra- și periventriculare la nou-născut și sugar7.Diagnosticul ETF în hemoragiile subdurale la nou-născut și sugar.8.Diagnosticul ETF în hemoragiile parenchimatoase la nou-născut și sugarBaremul activităților practice1.Principiile generale de interpretare a ETF la nou-născut și sugar2.Demonstrații practice de ETF la nou-născut și sugar3.Prezentări de cazuri – hidrocefaliile la nou-născut și sugar4.Prezentări de cazuri - malformațiile cerebrale la nou-născut și sugar5.Prezentări de cazuri – hemoragiile cerebrale la nou-născut și sugarc.Studii electrofiziologice altele decât EEG: EMG, VCN, potențiale evocate (în cadrul modulelor de Neurologie pediatrică și Neurologie adulți)Tematica lecțiilor conferință1.Introducere în electromiografie și electroneurografie. Principii, tehnici. Valoarea examenului electrodiagnostic2.Studii de conducere nervoasă. Viteze de conducere motorii și senzitive ale nervilor de la membrele superioare (median, ulnar, radial) și inferioare (femural, sciatic, sural)3.Alte tehnici de conducere nervoasă (unda F, reflex H), Blink reflex. Stimularea repetitivă4.Electromiografia cu ac: principii, tehnici. Activitatea musculară spontană5.Analiza potențialului de unitate motorie și a patternului de interferență6.Integrarea datelor electroneurografice cu cele electromiografice7.Patologia de nerv: neuronopatii, radiculopatii, plexopatii, neuropatii, polineuropatii8.Patologia de mușchi: miopatii, polimiozite, miotonii. Patologia de placă neuromusculară: miastenia gravis, sindromul Eaton Lambert9.Potențiale evocate: principii, tehnici. Potențiale evocate vizuale10.Potențiale evocate auditive, somatosenzitive și motoriiBaremul activităților practice1.Interpretarea traseului EMG2.Interpretarea studiilor de conducere nervoasă3.Interpretarea studiilor electromiografice cu rezultatele studiilor electroneurografice4.Interpretarea potențialelor evocated.Neurogenetică (submodul în cadrul modulelor: neonatologie, pediatrie, neurologie pediatrică)Tematica lecțiilor conferință1.Introducere în neurogenetică2.Metode de investigație genetică-citogenetice și de genetică moleculară3.Encefalopatii cu aberații cromozomiale4.Genetica în epilepsie5.Genetica în boli metabolice6.Genetica în boli neuromusculare7.Genetica în boli neurocutanateBaremul activităților practice1.Recunoașterea clinică a principalelor boli neuropediatrice genetice2.Întocmirea arborelui genealogice.Noțiuni de recuperare - reabilitarea pediatrică este inclusă ca submodul în cadrul modulului de Neurologie pediatricăTematica lecțiilor conferință1.Recuperarea funcțională – definiție, argumentarea termenului. Readaptarea, recuperarea socială. Handicapul – clasificare internațională. Boala, deficiență incapacitate, handicap. Clasificarea etiologică a handicapului. Mijloacele readaptării. Cadrul organizatoric al recuperării funcționale.2.Dezvoltarea neuromotorie a sugarului și copilului3.Aprecierea motricității spontane, dirijate și provocate în cadrul bilanțului dezvoltării neuromotorii a sugarului4.Recuperarea funcțională a handicapului neuromotor periferic: bolile care beneficiază de această recuperare, principiile refacerii forței musculare, evaluarea valorii musculare, contracția izometrică5.Tratamentul kinetic în paraliziile cerebrale:– Metode– Indicații6.Decontracurarea - indicații, modalități– electroterapia– infiltrațiile cu toxina botulinică– alte metode7.Diagnosticul precoce al paraliziei cerebrale8.Evaluarea funcțională în paralizia cerebrală9.Terapia ocupațională (ergoterapia). Evaluare10.Balneoterapia în patologia neurologică a copilului11.Tratamentul de recuperare al paraplegiei posttraumatice12.Tratamentul de recuperare în afecțiunile neuromusculare ale copilului13.Readaptarea socială: educația în familie, învățământul normal și special, profesionalizarea în scoli speciale, sportul adaptat, protecția socialăBaremul activităților practice1.Aprecierea motricității provocate la copilul 0-1 an2.Stabilirea unui program de recuperare funcțională la copii cu handicap neuromotor periferic3.Stabilirea unui program de tratament copii cu paralizie cerebrală4.Stabilirea unui program de tratament în afecțiunile neuromusculare ale copilului5.Stabilirea unui program de terapie ocupațională în sindroamele ataxicePentru fiecare modul/submodul, coordonatorul de stagiu va acorda o notă/punctaj în urma unei examinări scrise și practice și pe baza activității desfășurate de rezident în cursul stagiului respectiv. + 
Anexa nr. 1Graficul pregătirii în rezidențiatul de:
NEUROLOGIE PEDIATRICĂ
5 ANI

Anul Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Modul III.2 I.1 I.1 I.2 I.3 I.4 I.5 I.6 II III.1 III.2 III.2 IV III.2
Submodul a, b, c, d, e b, d b, d a, b - a - - a, c - a, b, c, d, e a, b, c, d, e - a, b, c, d, e
Durata 6 luni 6 luni 1 lună 3 luni 2 luni 2 luni 2 luni 2 luni 6 luni 3 luni 3luni 11 luni 2 săptămâni 2 saptămâni 1 an
Se repartizează 1 stagiu 7 luni Se repartizează 1 stagiu 14 luni 2 săptămâni
I.Specialități pediatrice – 18 luni:I.1.Pediatrie generală - 7 luniI.2.ATI pediatric – 3 luniI.3.Neonatologie - 2 luniI.4.Boli infecțioase pediatrie – 2 luniI.5.Neurochirurgie pediatrică - 2 luniI.6.Psihiatrie pediatrică – 2 luniII.Neurologie adulți - 6 luniIII.Neurologie pediatrică – 3 ani, din care:III.1.EEG - 3 luniIII.2.Neurologie pediatrică – 2 ani 8 luni 2 săptămâniIV.Etica medicală - 2 săptămâniSubmodule:a.Neuroimagistică (submodul în cadrul: neurologie adulți, neurochirurgie, neurologie pediatrică)b.Echografie transfontanelară (submodul în cadrul: pediatrie, neonatologie, neurologie pediatrică)c.Investigații neurofiziologice altele decât EEG; EMG, VCN, potențiale evocate (submodul în cadrul: neurologie adulți, neurologie pediatrică)d.Neurogenetică (submodul în cadrul: neonatologie, pediatrie, neurologie pediatrică)e.Noțiuni de recuperare – reabilitare pediatrică (submodul în cadrul: neurologie pediatrică)N.B.ORDINEA EFECTUĂRII STAGIILOR ESTE OBLIGATORIED.Condiții obligatorii pentru viitorii rezidenți de neurologie pediatricăFiecare rezident de Neurologie Pediatrică este repartizat prin alegerea după concursul de rezidențiat la un centru formator.Este obligatoriu ca fiecare rezident să se prezinte imediat după repartiție la centrul coordonator, la coordonatorul programului.Coordonatorul programului din centrul respectiv repartizează fiecare rezident unui medic primar sau specialist Neurolog Pediatru care este numit îndrumător. Acesta supervizează desfășurarea rezidențiatului, dând la cerere informațiile dorite de rezident. Coordonatorul stabilește destinația fiecărui rezident.Rezidentul este obligat să își organizeze un dosar prin care să dovedească stagiile parcurse și aptitudinile dobândite în cursul rezidențiatului.Programul zilnic constă din participarea activă, la patul bolnavului, la programul zilnic al secției de neurologie pediatrică. Toate activitățile practice cuprinse în baremul minimal de activități practice trebuie parcurse sub supravegerea îndrumătorului.În atribuțiile rezidentului sunt cuprinse și gărzi de noapte, pe linia a 2-a, sub supravegerea îndrumătorului.Nu intră în atribuțiile rezidentului: să stabilească tratamentul, diagnosticul, indicații către familie (decât ceea ce s-a convenit cu medicul direct responsabil de bolnav).Activități practice și lecturi - 200 ore/an cursuri, lecții, seminarii. Acestea vor fi realizate fie prin studiu individual, fie prin prezentări în fața colectivului, participare la seminarii, cursuri, prezentări de cazuri etc.Caietul rezidentuluiFiecare rezident trebuie să aibă un caiet/dosar în care să existe dovezi ale activităților practice și teoretice desfășurate de acesta.Trebuie să existe dovada efectuării tuturor activităților practice planificate în curriculum. Acest caiet/dosar trebuie luat în considerare în procesul de evaluare periodică și finală a rezidentului.În timpul rezidențiatului, rezidentul trebuie să fie implicat în cel putin 1 sau 2 proiecte de cercetare.E.Centre formatoare, coordonatori/îndrumătoriFiecare rezident de Neurologie Pediatrică este repartizat prin alegerea după concursul de rezidențiat la un centru formator. Lista centrelor formatoare, a unităților formatoare, a coordonatorilor, îndrumătorilor și medicilor cu competență eligibili va fi actualizată în mod regulat (Anexa 2.).Rezidenții vor fi repartizați în centrele de pregătire considerate eligibile de către CPPMFPS conform graficului stabilit prin curricula de pregătire de Neurologie Pediatrică (Anexa 1) .E.1.Centrele formatoare*)*) Centrul formator trebuie acreditat de către Comisia de acreditare.a.Sunt obligatoriu Clinici Universitare de Neurologie Pediatrică înalt specializate care pot oferi formarea completă a Neurologului Pediatru (au facilități clinice și didactice în care se pot completa stagiile curiculumului de Neurologie Pediatrică).b.Toți îndrumătorii centrului sunt medici specialiști sau primari Neurologi Pediatri (a se vedea punctul E.2.). Centrele formatoare au cel puțin 2 îndrumători acreditați în afară de coordonatorc.Fiecare centru formator are un Coordonator al programului de pregătire a medicilor rezidenți de Neurologie Pediatrică. Acesta este cadrul Universitar al Clinicii de Neurologie Pediatrică având cea mai înaltă funcție didactică. Acesta poartă responsabilitatea pentru a asigura contractele cu celelalte Clinici și Unități formatoare pentru desfășurarea tuturor modulelor rezidențiatului.E.2.Unitățile formatoare "satelit"Sunt Secții Clinice sau neclinice alese de Coordonatorul programului de pregătire în care pot fi efectuate stagiile din curiculumul de Neurologie Pediatrică cu excepția celor 3 ani de Neurologie Pediatrică (care se vor realiza obligatoriu în centrul coordonator).E.3.Coordonatori/îndrumătoriCoordonator - este cadrul Universitar al Clinicii de Neurologie Pediatrică având cea mai înaltă funcție didactică din Centrul Formator respectiv. Coordonatorii trebuie să fie acreditați de către Comisia de acreditare. Este obligatoriu ca fiecare rezident să se prezinte imediat după repartiție la centrul coordonator, la coordonatorul programului. Coordonatorul programului din centrul respectiv repartizează fiecare rezident unui medic primar sau specialist Neurolog Pediatru care este numit îndrumător.Îndrumător poate fi:– orice medic primar Neurolog Pediatru sau cu dublă specialitate (Neurologie Pediatrică și Psihiatrie Pediatrică) indiferent dacă este sau nu cadru universitar, dar care funcționează într-un centru acreditat;– orice medic specialist Neurolog Pediatru sau cu dublă specialitate care este obligatoriu cadru universitar în specialitatea neurologie pediatrică.Îndrumătorii supervizează desfășurarea rezidențiatului, dând la cerere informațiile dorite de rezident.Îndrumătorii trebuie să fie acreditați de către Comisia de acreditare.Medic cu competență poate fi orice medic specialist sau primar, indiferent dacă este sau nu cadru universitar, care este specializat sau are competență (certificat de studii complementare) în unul din domeniile modulelor/submodulelor din curiculum. Colaborarea cu aceștia este hotărâtă de către coordonator. Coordonatorul trebuie să obțină aprobarea scrisă a conducerii spitalului pentru desfășurarea modulului/submodulului respectiv în acea unitate medicală, cu desemnarea expresă a medicului formator.Raportul număr rezidenți/număr de medici îndrumători trebuie să fie cel mult 3:1.Comisia de acreditare a centrelor formatoare, a coordonatorilor și îndrumătorilor este stabilită de Comisia de Neurologie, Neurologie Pediatrică a MSF. Acreditarea va respecta criteriile listate mai sus.F.ExaminăriEvaluarea rezidenților în timpul pregătiriiCunoștințele teoretice trebuie evaluate la sfârșitul fiecărui modul. Se vor avea în vedere: rezolvarea problemelor clinice, aptitudinile practice, aptitudinile diagnostice, de comunicare, documentarea deciziilor clinico-terapeutice. Fiecare rezident trebuie să aibă un feed-back în ceea ce privește propria evaluare pentru a depista ariile ce necesită îmbunătățiri.Considerăm ca evaluările periodice sunt foarte importante pentru formarea rezidenților.Evaluarea finalăRezidenții trebuie să susțină un examen final ce cuprinde o probă teoretică scrisă, 2 cazuri practice și o probă paraclinică.Comisia de examen va lua în calcul și activitatea rezidentului demonstrată în caietul rezidentului.Anexa nr. 2- Centre formatoare, formatori va fi elaborată și comunicată ulterior, precum și Bibliografia de rezidențiat, acestea trebuind să fie actualizate anual.(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEUROLOGIE PEDIATRICĂ a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA OBSTETRICĂ-GINECOLOGIEDefiniția specialității:OBSTETRICA ȘI GINECOLOGIA reprezintă o specialitate medico-chirurgicală care se ocupă cu studiul morfo-fiziopatologiei aparatului genital feminin, al proceselor biologice legate de reproducere și tratamentul stărilor patologice din sfera genitală. + 
IntroducereCurriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu individual. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.Pe toată durata pregătirii în specialitatea Obstetrică-Ginecologie, medicii rezidenții vor fi obligatoriu incluși în echipa de gardă, activitatea lor pe durata gărzii fiind sub directa supraveghere și îndrumare a medicilor titulari de gardă. Începând cu anul III de pregătire în specialitate, medicii rezidenți pot fi incluși ca titulari în echipa de gardă, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competență și cu acordul Coordonatorului de rezidențiat.Coordonatorul de Rezidențiat va decide împreună cu medicul rezident unde se vor desfășura stagiile de pregătire în rezidențiat.Fiecare medic rezident va participa în cursul pregătirii în specialitate la realizarea a minim 1 articol de specialitate, publicat în reviste naționale/internaționale indexate BDI/ISI Web of Knowledge.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi înscrise de asemenea evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă, publicarea de articole. Coordonatorul de rezidențiat trebuie să urmărească continuu log-bookul fiecarui rezident pe care îl are în coordonare.Fiecare modul/stagiu din pregătirea în rezidențiat va fi absolvit numai după susținerea unui examen scris și practic în clinica respectivă, nota minimă de promovare fiind 7,00 (șapte).La sfârșitul pregătirii în rezidențiat, rezidenții vor susține examenul de obținere a titlului de medic specialist în Obstetrică-Ginecologie. Accesul la acest examen este condiționat de promovarea tuturor examenelor de sfârșit de stagiu. Examenul constă în patru probe, din tematica existentă în Anexa 1.1.Probă scrisă (10 subiecte)2.Proba clinică Obstetrică3.Proba clinică Ginecologie4.Probă practică, de interpretare a unor investigații/de efectuare de manevre.La examenul de medic specialist:● toate probele sunt eliminatorii; nota minimă este 7 pentru fiecare probă;● pentru fiecare probă se va acorda o notă de la 1 la 10, iar în final se va face o medie, care va fi nota de absolvire;● media minimă de promovare este 7,00 (șapte).Parcursul de pregătire în rezidențiatul specialității Obstetrică-Ginecologie are o durată de 5 ani, având următoarea structură:ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.Durata programului
NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 14
MODULUL 1 Obstetrică-Ginecologie, pregătirea de bază
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 36 de luni
ORE DE CURS/LUNĂISĂPTĂMÂNĂ 20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 2 Obstetrică-Ginecologie, elemente de competență
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 5 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 3 Ultrasonografie în obstetrică și ginecologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 8 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 4 Chirurgie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 4 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 5 Gineco-oncologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 6 Endocrinologie reproductivă
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 7 Genetică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 8 Neonatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUN/IMODUL 1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 9 Bioetica
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore / săptămână
MODULUL 10 Elemente juridice medicale și malpraxis
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore / săptămână
MODULUL 11 Urologie și uroginecologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 12 Colposcopie
NUMARUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 6 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 13 Histeroscopie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 6 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 14 Laparoscopie ginecologică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 20 ore / lună, 5 ore / săptămână
Total ore pregătire teoretică 1000 ore
Total ore pregătire practică 3000 ore
Secvența modulelor este prezentată în tabelul de mai jos:
PARCURS REZIDENȚIAT 5 ANI - Module/ani de rezidențiat și durata (luni)
ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV ANUL V
Obstetrică- Ginecologie, pregătirea de bază 5,5 Endocrinologie reproductivă 1 Obstetrică- Ginecologie, pregătirea de bază 11,5 Obstetrică- Ginecologie, pregătirea de bază 11, 5 Obstetrică- Ginecologie, elemente de competență 5
Ultrasonografie în Ob-Gin (1) 0,5 Urologie și uroginecologie 1
Chirurgie 4 Genetică Medicală 1
Gineco-oncologie 2 Neonatologie 1 Colposcopie 1,5
Bioetica 0,5
Elemente juridice medicale și malpraxis 0,5 Histeroscopie 1,5
Obstetrică- Ginecologie, pregătirea de bază 7,5 Laparoscopie în ginecologie 3
Ultrasonografie în Ob-Gin (2) 0,5 Ultrasonografie în Ob-Gin (3) 0,5 Ultrasonografie în Ob-Gin (4) 0,5
Modulul de Chirurgie se va efectua obligatoriu în primul an. Primul an de stagiu va începe obligatoriu cu Obstetrică – Ginecologie 6 luni.Pregătirea în perioada de rezidențiat în Obstetrică - Ginecologie este compatibilă cu principiile adoptate în cadrul PACT Curricula (Proiect de Aducere la Consens a Trainingului, emis de Colegiul European de Obstetrică și Ginecologie, 2018). Astfel, perioada rezidențiatului este structurată în mai multe etape:A.Modulul de Pregătire de bază în Obstetrică – Ginecologie, cu următoarele caracteristici:– Durata acestui modul este de minim 36 luni.– Modulul este comun pentru toți rezidenții.– Cuprinde un număr minim de proceduri efectuate de medicul rezident. Această pregătire are scopul de a permite activitatea independentă ulterioară a specialistului.B.Modulul de Elemente de competență în Obstetrică-Ginecologie:– Implică un training mai aprofundat în subdomenii ale specialității Obstetrică-Ginecologie, cu o durată de 5 luni.– 2 sau 3 stagii de subspecialități trebuie incluse în pregătirea fiecărui rezident, fiecare cu o durată de minim 6 săptămâni.– Are scopul de a permite aprofundarea noțiunilor din domeniile de interes particular pentru viitorul specialist.C.Module conexe specialității:– Însumează 11 luni și cuprind modulele: Chirurgie, Gineco-oncologie, Urologie și Uroginecologie, Endocrinologie reproductivă, Genetică medicală, Neonatologie, Bioetică, Elemente juridice medicale și malpraxis.D.Module de subspecialitate (competență)Se referă la abilități dincolo de pregătirea pentru specialitate, cuprinse în modulele de Ultrasonografie ginecologică și obstetricală, Colposcopie, Histeroscopie, Laparoscopie ginecologică, module care pot servi pentru obținerea respectivelor specializări. Predarea cunoștințelor teoretice și practice în cadrul acestor module se va realiza de cadre didactice care dețin atestat în competențele respective.2.Structura programului, conținutul stagiilor + 
Modulul 1: Obstetrică-Ginecologie, Pregătirea de bază – anii I, II, III, IV, 36 luniNr. ore curs: 720 oreNr. ore practică: 2160 ore1.Tematică:OBSTETRICĂ1.Anatomia clinică și fiziologia organelor genitale● Noțiuni de anatomie● Noțiuni de endocrinologie a reproducerii2.Sarcina normală● Fiziologia maternă● Consultația preconcepțională● Îngrijirea prenatală3.Diagnosticul prenatal4.Avortul5.Boala trofoblastică gestațională6.Hemoragiile obstetricale antepartum7.Complicații medicale și chirurgicale în sarcină8.Medicină fetală● Embriogeneza și dezvoltarea morfologică fetală● Genetică● Teratologie● Monitorizarea fetală antepartum și intrapartum● Restricția de creștere fetală● Suferința fetală● Moartea fetală9.Nașterea normală și patologică● Nașterea normală● Prezentațiile distocice● Anomalii ale travaliului● Nașterea vaginală operatorie● Analgezia și anestezia în obstetrică● Hemoragia postpartum● Nou-născutul. Îngrijiri acordate nou-născutului10.Anemia fetală. Alloimunizarea11.Afecțiuni hipertensive în sarcină12.Sarcina multiplă13.Nașterea înainte de termen14.Sarcina prelungită15.Patologia anexelor fetale● Anomaliile placentare, ale membranelor amniotice și ale cordonului ombilical● Lichidul amniotic16.Lehuzia● Lehuzia fiziologică● Complicațiile puerperale17.Urgențe vitale în obstetrică● Sepsisul și șocul în obstetrică● Embolia cu lichid amniotic● Colapsul matern peripartumGINECOLOGIE1.Sindroame în ginecologie● Tulburările de ciclu menstrual: Sângerarea uterină anormală - menoragia, metroragii disfuncționale, amenoreea● Durerea pelvină2.Infecțiile ginecologice3.Sarcina extrauterină4.Endometrioza5.Anomaliile congenitale ale organelor genitale6.Patologia benignă și preinvazivă ginecologică● Patologia benignă și preinvazivă a tractului reproducător inferior● Tumorile uterine● Tumorile ovariene și tubare● Patologia benignă și preinvazivă a sânului7.Ginecologie pediatrică8.Menopauza2.Obiective educaționale1.Cunoștințe teoretice aprofundate asupra anatomiei și fiziologiei aparatului reproductiv feminin2.Cunoaștințe teroretice și practice cu privire la diagnosticul și managenmentul patologiei gineco-obstetricale.3.Capacitatea de a efectua în condiții de siguranță pentru paciente manevrele și tehnicile diagnostice și operatorii specifice, cuprinse în programa de pregătire.4.Diagnosticul și terapia de urgență a patologiei gineco-obstetricale și orientarea către un centru superior a cazurilor care depășesc competențele și posibilitățile centrelor de nivel inferior.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire)Pregătirea de bază trebuie să acopere următoarele elemente:I.Elementele generale OG:● Cunoașterea elementelor anatomice și fiziopatologice ale afecțiunilor● Anamneza completă, examenul fizic general și de specialitate● Diagnosticul pozitiv susținut de date clinice și de laborator● Corecta recomandare și interpretare a explorărilor paraclinice● Cunoașterea criteriilor de internare și de externare pentru afecțiunile respective● Efectuarea manevrelor de bază, inclusiv a prescrierii și administrării de oxigen, medicamente și tratamente, produse din sânge, suport circulator, cataterism urinar● Managementul durerii● Recunoașterea complicațiilor cu risc vital-septic, resuscitare, complicații peri-partum● Comunicarea cu pacientul și aparținătorii, inclusiv consimțămîntul informat, și comunicarea adecvată în echipă● Cunoașterea complicațiilor perioperatorii, indicații - contraindicații - complicații ale metodei chirurgicale, evoluția postoperatorie● Înțelegerea consecințelor socio-psihologice, de comportament sexual și familial ale bolii și tratamentului propusII.Asistența prenatală● Diagnostic ecografic (folosind ecografia inclusiv Doppler), noțiunile sunt cuprinse în modulul de ecografie obstetricală (vezi Modulul de Ultrasonografie ginecologică și obstetricală).1.Stabilirea viabilității embrionului și fătului2.Localizarea sarcinii3.Vârsta gestațională4.Numărul feților5.Lungimea colului6.Corionicitatea7.Biometria fetală8.Prezentația9.Inserția placentară10.Evaluarea lichidului amniotic11.Fluxul pe artera ombilicală● Informare și consiliere1.Alăptarea la sân2.Sarcina la adolescente3.Sarcina și diabetul4.Sarcina și obezitatea5.Sarcina la vârste înaintate6.HTA preexistentă și cea indusă de sarcină7.Medicația în sarcină8.Incompetența cervicală9.Sarcina multiplă10.Colestaza în sarcină11.Consecințele nașterii complicate12.Interpretarea testelor de depistare a anomaliilor cromozomiale● Tratament1.Sarcina cu localizare neprecizată2.Disgravidia emetizantă3.Avortul recurent4.Sângerarea în primul trimestru5.Sângerarea în trimestrele 2-36.Incompatibilitate de grup de sânge7.Starea de purtător pentru Streptococul grup B8.Durerile abdominale9.Traumatisme abdominal minor în sarcină10.Anomalii de prezentație11.Diabet gestațional12.Oligoamnios13.Polihidramnios14.Complicațiile HT ale sarcinii15.Diminuarea activității fetale16.Restricția de creștere fetală intrauterină17.Ruptura prematură aspontană a membranelor18.Moartea fetală in utero19.Sarcina supramaturată20.Infecțiile perinatale (TORCH, sifilis, varicela, parvovirus)III.Asistența intra și postpartum● Diagnostic: fezabilitatea nașterii vaginale● Indicații de tratament:1.Hemoragia în postpartum; embolizarea arterei uterine● Principii generale de tratament1.Maturizarea pulmonară fetală2.Contracțiile uterine debutate prematur (nașterea prematură)3.Travaliul staționar4.Starea febrilă intrapartum5.Lichidul amniotic meconial6.Anamneza uterului post-cezariană7.Managementul durerii peripartum8.Mastita postpartum9.Retenția urinară postpartum10.Accidentele trombo-embolice11.Hemoragia postpartum● Abilități specifice de tratament:a)Pentru sarcină1.Cerclajul colului uterin: 3b)Pentru naștere1.Asistența naștere necomplicată: 502.Asistența nașterii premature3.Ventuza obstetricală 10-204.Aplicare forceps sau spatule obstetricale* 0-105.Naștere în pelvină* 56.Asistența la naștere în sarcina multiplă7.Cezariana 208.Cezariana pe uter cicatricial 15-209.Cezariana pe paciente obeze 0-10La punctele b)-n) sunt necesare minim 10-15 manevre (de fiecare punct)c)Pentru suferința fetală1.Monitorizare cardiotocografică fetală2.pH scalp fetal*3.Epiziotomie4.Cezariana în urgențăd)Pentru Decolarea de placenta normal inserată: cezariana în urgențăe)Pentru ruptura uterină: cezariana în urgențăf)Pentru distocia de umăr: manevrele specifice*g)Pentru hemoragia postpartum:1.Tamponada intrauterină2.Suturile hemostatice pentru atonia uterină (B-Lynch)*3.Histerectomia de hemostază*h)Pentru retenția placentară: extracția manuală și instrumentalăi)Pentru inversia uterină: manevre de reversie uterină*j)Traumatisme tract genital: tehnici de reparare chirurgicalăk)Hematomul vulvar: evacuarea hematomuluil)Epiziotomia: epiziorafiam)Sutura lacerațiilor cervicalen)Rupturile perineale grad 1-2-3: suturao)Ruptura perineală gradul 4: sutura*Notă* Pot fi efectuate și pe simulator.IV.Ginecologie - afecțiuni benigne● Diagnostic - manevre (cuprinse în module)1.Anomalii vulvare – biopsie2.Anomalii intrauterine - ecografie, histeroscopie3.Anomalii uterine și anexiale – ecografie, laparoscopie diagnostică4.Anomalii ovariene - ecografie5.Anomalii mamare – ecografie● Indicații pentru tratament:1.Planificare familiala, contracepția la adultul sănătos2.Contracepția la adultul cu patologie3.Endometrioză4.Abcesul tubo-ovarian5.Hipermenoree6.Fibromul uterin7.Septul vaginal● Principii generale de tratament:1.Bolile cu transmitere sexuală2.Boala inflamatorie pelvină3.Durerile abdominale și pelvine4.Sindromul premenstrual5.Dismenoreea6.Hipermenoreea7.Hemoragiile disfuncționale8.Simptomele menopauzale9.Scurgerile vaginale anormale10.Vulvo-vaginita11.Fibroamele uterine12.Patologia anexială13.Endometrioza14.Condiloamele vulvare15.Chistul de glanda Bartholin16.Abcesele vulvare● Abilități de tratament specifice:1.Contracepția - aplicare de diafragm, dispozitiv intrauterin (sterilet), implant subcutanat, sterilizare laparoscopică: 202.Recoltarea probelor cervico-vaginale: 503.Sarcina extrauterină: salpingectomie sau salpingotomie laparoscopică: 104.Curetajul biopsic: 155.Avortul spontan precoce: dilatare și aspirație/chiuretaj - 156.Chistul de glandă Bartholin: marsupializare – 57.Abcesul vulvar: evacuare, drenaj8.Chistul de ovar: chistectomie prin laparoscopie sau laparotomie9.Miomul: miomectomie prin laparoscopie sau laparotomie10.Sindrom aderențial pelvin: adezioliză prin laparoscopie sau laparotomie (intervențiile de la punctele 3, 8-10 se regăsesc și în cadrul modulului de Laparoscopie)N.B.: Abilitățile trebuie să însumeze minim 30 laparoscopii.V.Ginecologia adolescenței și sănătatea sexuală● Identificarea patologiei1.Disfuncția sexuală2.Abuzul sexual3.Mutilarea genitală4.Scurgeri vaginale la fetițe5.Durerea pelvi-abdominală acută la fetițe6.BTS la fetițe7.Traumatismul vulvar, vaginal, perineal și/sau rectal la copii8.Suspiciunea de violență domestică și abuzarea copiilor● Abilități specifice de diagnostic: patologia ginecologică la copii● Adaptarea comunicării la copii● Examinarea de specialitate la copii● Indicații generale de tratament: contracepția la adolescenții sănătoși● Principii generale de tratament: tratamentul BTS la adulți, adolescenți și copii● Abilități specifice de tratament: traumatismele de vulvă/vagin/perineu/rect la copii asistența de urgență în leziunile de vulvă/vagin/perineu/rectVI.Medicina reproducerii, infertilitate și reproducere umană asistată● Identificarea patologiei● Evaluarea fertilității și subfertilității masculine și feminine● Tulburări endocrinologice legate de patologia reproducerii (amenoree primară și secundară, oligomenoree, galactoree, hiperprolactinemie, hirsutism)● Tehnici de prezervare a fertilității● Elemente generale de diagnostic:1.Amenoreea primară2.Galactoreea● Abilități specifice pentru diagnostic – nr. total 50 manevre din următoarele, minim 1 din fiecare categorie1.Permeabilitatea tubară: verificarea permeabilității prin laparoscopie diagnostică, histeroscopie diagnostică2.Monitorizarea răspunsului la tratament: ecografie transvaginală cu numărarea și măsurarea foliculilor3.Sindromul de hiperstimulare ovariană: ecografie transvaginală cu evaluarea foliculilor și lichidului intraperitoneal● Informare și consiliere1.Factori prognostici pentru sarcină în general2.Probabilitatea specifică fiecărui tratament pentru sarcină normală, avort și sarcina ectopică● Indicații generale de tratament: tehnicile de reproducere umană asistată (IIU, FIV, ICSI)● Abilități generale pentru tratament:1.Patologia ovulatorie, inducția ovulației cu clomifen citrat2.Sindromul de hiperstimulare ovariană: abord inițial, tratament în urgențăVII.Uroginecologie și patologia planșeului pelvin● Identificarea patologiei: recunoașterea necesității trimiterii la specialist de fizioterapie sau alte competențe pentru incontinența urinară de efort/imperiozitate● Elemente generale de diagnostic: prolaps de compartiment median, prolaps compartiment anterior, prolaps compartiment posterior, fistula rectovaginală: stadializarea POP-Q● Indicații generale de tratament:1.Repararea vaginală compartiment anteriorIposterior2.Repararea vaginală compartiment median● Abilități de tratament specifice:1.Prolaps uterin: aplicarea și urmărirea pesarului; colpocleizis* 10* realizat măcar în condiții de simulator2.Cistocel: reparare vaginală simplă 103.Enterocel/rectocel: reparare vaginală simplă 10VIII.Patologia premalignă● Identificarea patologiei: paciente în vârstă predispuse prin co-morbidități și medicație; leziuni premaligne vulvare● Abilități specifice de diagnostic:1.Screening cervical: prelevare frotiu cito-diagnostic -2.Leziuni premaligne cervicale colposcopie 20● Indicații generale de tratament: leziunile premaligne genitale● Abilități specifice de tratament:1.Leziuni premaligne cervicale - excizii ale zonei de transformare 20Abilitățile specifice de diagnostic și tratament se regăsesc și în cadrul modulului de Colposcopie.IX.Gineco-oncologie● Identificarea patologiei1.Cancerele ginecologice stadii avansate2.Atitudinea în reacții atipice ale pacientei la informare● Elemente generale de diagnostic: diagnosticul cancerelor vulvare și cervicale prin interpretarea datelor de anatomie patologică● Abilități specifice de diagnostic1.Boala trofoblastică gestațională - prin ecografia vaginală2.Leziunile maligne și premaligne ale endometrului – prin biopsie endometrială● Informare și consiliere:1.Cancerul de ovar2.Cancerul cervical3.Recurența sau progresia patologiei oncologiceX.Patologia mamară● Identificarea patologiei:1.Patologia maligna a sânului2.Riscul genetic în cancerul de sân3.Metode de screening în patologia mamară● Abilități specifice de diagnostic: examenul clinic al sânului1.Galactoree2.Mastodinie + 
Modulul 2: Obstetrică – Ginecologie, Elemente de competență – anul V, 5 luniNr. ore curs: 100 oreNr. ore practică: 300 ore1.Tematică:I.Medicina materno-fetală● Identificarea patologiei: patologia psihiatrică ce necesită trimiterea la specialistul de sănătate mintală, asistentul social sau centre de adicție● Elemente diagnostice generale:1.Anomalii psihiatrice în sarcină și postpartum2.Frica de naștere și abordul traumei psihice post-partum3.Probleme psiho-sociale în timpul sarcinii4.Abuzul de toxice5.Managementul depresiei● Abilități specifice de diagnostic1.Fluxul anormal pe artera uterină - prin evaluarea Doppler2.Fluxul anormal pe cerebrala medie – prin evaluarea Doppler3.Fluxul anormal pe ductul venos - prin evaluarea Doppler4.Anomaliile congenitale – ecografia avansată de screening5.Anomalii cromozomiale - amniocenteza● Informații și consiliere1.Comunicarea riscului procedurilor obstetricale2.Consultarea interdisciplinară în problemele psiho-sociale complexe ale sarcinii● Elemente generale de tratament1.Bolile hipertensive asociate sarcinii2.Diabetul preexistent3.Sarcina multiplă4.Colestaza în sarcină5.Depresia postpartumMedicii care au absolvit stagiul de Medicină materno-fetală din cadrul curriculum-ului de pregătire a rezidenților de obstetrică-ginecologie, dar nu au atestatul de Medicină Materno-fetală nu vor putea practica tehnici complexe aferente acestei sub-specialități decât sub îndrumarea și responsabilitatea unui medic deținător al acestui atestat.Stagiul aferent acestui submodul se va desfășura în clinici universitare cu medici care dețin atestatul de Medicină Materno-fetală, sub îndrumarea acestora.II.Ginecologia benignă● Stabilirea indicației de tratament, aspecte psiho-sociale ale durerii pelvine cronice● Abilități specifice de tratament1.Contracepția: sterilizarea histeroscopică și laparoscopică2.Fibromul uterin tip 2 (sub 3 cm): rezecția histeroscopică3.Fibromul uterin rezistent la tratament conservator: histerectomia laparoscopică4.Hipermenoree: ablația sau rezecția endometrială5.Endometrioza stadiul 1-2: tratament laparoscopic6.Abcesul tubo-ovarian: tratament laparoscopic7.Aderențe pelvine: adezioliza laparoscopicăIII.Medicina reproducerii: infertilitate și reproducerea umană asistată● Identificarea patologiei1.Micro-aspirația percutană spermă2.Biopsie testiculară cu extracție spermatozoizi3.Anomaliile genetice4.Diagnosticul preimplantator● Indicațiile de tratament: situația psiho-socială a cuplurilor infertile (luarea deciziei în comun)● Elemente generale de tratament:1.Tehnicile de inducție ovulație2.Stimularea în inseminarea intrauterină (IIU)3.Galactoreea4.Hiperproactinemia5.Adenomul pituitar● Abilități specifice de tratament1.Subfertilitate: inseminare intrauterină2.Sindrom de hiperstimulare ovariană: paracentezăMedicii care au absolvit stagiul de Medicină a reproducerii, infertilitate și reproducerea umană asistată din cadrul curriculei de pregătire a rezidenților de ginecologie, dar nu au atestatul Tratamentul infertilității cuplului și reproducere umană asistată/Fertilizare în vitro, nu vor putea practica tehnici complexe de reproducere umană asistată decât sub indrumarea și responsabilitatea unui medic deținător al acestui atestat.Stagiul aferent acestui submodul se va desfășura în clinici universitare atestate pentru pregătire în acest domeniu sau clinici universitare care au parteneriate cu entități medicale private de tratament al infertilității.IV.Uroginecologie și anomaliile de planșeu pelvin● Identificarea patologiei: bolile neurologice● Abilități specifice de diagnostic:1.Anomalii de tonus și motilitate ale planșeului pelvin și ridicătorilor anali – evaluare palpatorie clinică; ecografie endo-anală● Indicații de tratament: aspecte psihosociale ale incontinenței și proplapsului● Abilități specifice de tratament:1.Incontinența urinară de efort montarea bandeletei sub-uretrale2.Prolaps uterin:● Procedeu Manchester● Histerectomie vaginală● ColpocleizisMedicii care au absolvit stagiul de uroginecologie din cadrul curriculei de pregătire a rezidenților de ginecologie, dar nu au atestatul de uroginecologie nu vor putea practica tehnici complexe uro-ginecologice decât sub îndrumarea și responsabilitatea unui medic deținător al atestatului de pregătire îl uroginecologie.Stagiul aferent acestui submodul se va desfășura în clinici universitare atestate pentru pregătire în acest domeniu.V.Patologia tractului genital inferior și sexologie● Abilități specifice de diagnostic1.Leziuni premaligne și maligne vulvare – vulvoscopie cu biopsie2.Probleme sexuale - consiliere sexologică modelul PLISSIT3.Dureri genitale și de penetrare, vaginism – examen ginecologic educativ● Indicație de tratament:1.Aspecte psiho-sociale ale maladiilor vulvo-vaginale2.Aspecte psiho-sociale ale mutilării genitale3.Aspecte psiho-sociale ale violenței sexuale● Elemente nespecifice de tratament1.Dermatoza vulvară2.Diminuarea libidoului3.Aspecte medicale ale violenței sexuale● Abilitați specifice de tratament1.Condilomatoza genitală – excizie chirurgicală2.Mutilare genitală - chirurgie reparatorie a rupturilor himeniale și genitaleVI.Ginecologie pediatrică și a adolescenței● Abilități specifice de diagnostic1.Persistența unor probleme vaginale sau vulvare – cistoscopie/vaginoscopie● Informații și consiliere1.Hemoragia vaginală pre-pubertală2.Masele anexiale● Indicații de tratament1.Traumele vaginale/vulvare/perineale/rectale● Elemente generale de tratament1.Contracepția la adolescenții cu probleme de sănătate2.Durerea vulvo-vaginală3.Scurgerile vaginale4.Durerea acută abdominală5.Durerea abdominală cronică6.Pubertatea prematură7.Intârzierea pubertară8.Anomaliile menstruale (inclusiv amenoreea primară)9.Anomalii de dezvoltare ale tractului genital10.Patologii vulvo-vaginale (de ex. lichen scleros)● Abilități specifice de tratament1.Corpi străini vulvari sau vaginali: vaginoscopie cu înlăturarea corpilor străiniVII.Gineco-oncologie● Abilități specifice de diagnostic1.Leziuni premaligne și maligne vulvare - vulvoscopie cu biopsie2.Cancerul ovarian – calcularea indicelui de risc de malignitate● Abilități specifice de tratament1.Leziuni premaligne ale colului – conizații (abilitate cuntificată în comun cu modulul de colposcopie)2.Cancerul de endometru, stadiul I - histerectomie abdominală, histerectomie laparoscopică3.Anexectomia profilactică la cazuri cu mutații genetice – anexectomia prin laparoscopie, anexectomia prin laparotomieMedicii care au absolvit stagiul de Gineco-oncologie din cadrul curriculei de pregătire a rezidenților de ginecologie, dar nu au atestatul de Gineco-oncologie, nu vor putea practica intervenții complexe în cancere ginecologice decât sub indrumarea și responsabilitatea unui medic deținător al atestatului de pregătire înGineco-oncologie sau Chirurgie oncologică.Stagiul aferent acestui submodul se va desfășura în clinici universitare de Obstetrică-Ginecologie cu medici care dețin atestat în Gineco-oncologie.VIII.Patologia mamară● Abilități diagnostice specifice1.Leziuni mamare precanceroase sau cancer – biopsie cu ac fin, biopsie mamară (asistat)● Informații și consiliere1.Recurența sau progresia cancerelor de sân2.Patologia mamară borderline3.Genetica cancerului mamar● Indicații de tratament: leziunile premaligne; leziunile maligne● Elemente generale de tratament1.Galactoreea2.Mastodinie3.Mastita puerperală● Abilități specifice de tratament1.Leziunile borderline ale sânului - excizia chirurgicală a leziunilor de sân2.Abcesul mamar post-partum – puncția și drenarea abcesuluiMedicii care au absolvit stagiul de Patologie mamară din cadrul curriculei de pregătire a rezidenților de ginecologie, dar nu au atestatul de Gineco-oncologie sau Senologie imagistică, nu vor putea practica intervenții specifice decât sub indrumarea și responsabilitatea unui medic deținător al respectivelor atestate de pregătire.Stagiul aferent acestui submodul se va desfășura clinici de Obstetrică-Ginecologie, Chirurgie generală și Radiologie și imagistică – Senologie imagistică. + 
Modulul 3: ULTRASONOGRAFIE OBSTETRICALĂ ȘI GINECOLOGICĂ, anii I – IV, 2 luni (2 săptămâni/an)Nr. ore curs 40Nr. ore practică 120Modulul de Ultrasonografie Obstetricală și Ginecologică se desfășoară în strânsă legătură și pe întreaga perioadă a modulului de Obstetrică-Ginecologie, având în vedere faptul că ecografia a devenit parte integrată din consultul ginecologic și monitorizarea sarcinii. Fragmentarea acestui modul în submodule individuale pe parcursul primilor patru ani de rezidențiat are mai degrabă rolul de a statua noțiunile teoretice minime care trebuie predate și testate în cadrul perioadei de rezidențiat, corelate cu gradul de dificultate și anul de pregătire.Conținutul tematicii aferente fiecărui an de pregătire este în concordanță cu declarația internațională de consens cu privire la Curriculum-ul de pregătire ultrasonografică în cadrul programelor de rezidențiat, adoptată recent de principalele societăți internaționale de specialitate: International Society of Ultrasound îl Obstetrics and Gynecology (ISUOG), American Institute of Ultrasound îl Medicine (AIUM), Society for Maternal-Fetal Medicine (SMFM), Society of Diagnostic Medical Sonography (SDMS), American Congress of Obstetricians and Gynecologists (ACOG), Society of Radiologists îl Ultrasound (SRU), American College of Radiology (ACR), Council on Resident Education in Obstetrics and Gynecology (CREOG) [Abuhamad A, and all, Obstetric and gynecologic ultrasound curriculum and competency assessment in residency training programs: consensus report. Ultrasound Obstet Gynecol, 2018]Conform principiilor europene de training în ultrasonografia ginecologică și obstetricală cuprinse în Curriculum-ul PACT, este recomandat un program în etape:1.Formarea teoretică, care cuprinde aspecte tehnice ale echipamentelor, imagistică și raportare. Noțiunile teoretice vor fi acumulate din predare, prin intermediul manualelor și/sau e-learning.2.Pregătirea practică - se începe sub supraveghere directă într-un cadru cât mai realist. Ulterior se diminuează supravegherea pe măsură ce creste experiența rezidentului și este atins nivelul de independență.Tematică1.Submodul 1 (An 1)Principii de bază ale ecografiei medicale.● Principii fizice de bază ale ultrasonografiei● Modurile ultrasonografiei (Modulurile B, M, Doppler, bidimensionale (2D), tridimensionale (3D)● Bioefectele ultrasonografiei: mecanice, termice, principiul ALARA (As Low As Reasonably Achievable)● Artefactele ultrasonografice● Declarații oficiale ale societăților profesionale (ISUOG, AIUM, ACOG, ACR, SMFM, SRU)Caracteristicile de bază ale echipamentului ecografic.● Sondele ecografice: principiile de generare ale ultrasunetelor; compararea caracteristicilor sondelor și aplicații practice ale acestora.● Penetrarea ultrasunetelor și bioefectele în funcție de puterea acustică.● Influența frecvenței ultrasunetelor asupra rezoluției și penetrației în țesuturi.● Efectele reglării adâncimii asupra câmpului examinat și a dimensiunii imaginii.● Reglarea funcției "gain" pentru optimizarea luminozității imaginii cu minim de putere acustică.● Rolul focalizării pentru obținerea unei rezoluții optime în zona de interes.● Setările de persistență a imaginilor pentru a reduce zgomotul de fundal.● Introducerea datelor pacientelor înaintea începerii examinării.Aspecte ale examinării ultrasonografice● Poziționarea corectă a pacientelor și folosirea soluțiilor de contact (geluri speciale).● Poziții ergonomice de examinare și poziționare a aparaturii, ce reduc disconfortul examinatorului.● Manipularea corectă a sondei și orientarea imaginii.● Etichetarea imaginilor și stocarea acestora.● Transmiterea adecvată a rezultatelor examinării ultrasonografice către alți specialiști în medicină.● Protocolul de curățare și dezinfectare a sondelor.Ecografia în primul trimestru al sarcinii● Pașii evaluării ecografice transvaginale în primul trimestru de sarcină.● Indicații pentru evaluarea ecografică în primul trimestru.● Evaluarea sacului gestațional (localizarea intrauterină, discordanța cu nivelurile de β-HCG seric și diferențierea de fluidul endometrial - pseudosac).● Vezicula vitelină.● Vezicula amniotică.● Numărul embrionilor/feților.● Activitatea cardiacă embrionară/fetală, documentată cu modul M sau videoclip.● Evaluarea criteriilor ce definesc sarcina oprită în evoluție în primul trimestru.● Componente de datare a sarcinii în primul trimestru.● Evaluarea ultrasonografică a sarcinii ectopice tubare ampulare.● Hematomul subcorionic.● Aspectele ecografice ale sarcinii molare.● Asocierea dintre dimensiunea crescută a translucenței nucale cu anomalii cromozomiale.Evaluarea ecografică în trimestrele II și III ale sarcinii● Parametrii de bază ai examinării ecografice în trimestrele II și III.● Parametrii biometriei fetale în trimestrele II și III.● Factori predispozanți pentru macrosomia fetală și restricția de creștere intrauterină în trimestrul III.● Evaluarea localizării placentei.● Indicații și riscuri pentru amniocenteză în scopul diagnosticului genetic.Evaluarea ecografică în sarcinile multiple● Rolul ecografiei în diagnosticul sarcinilor multiple.● Corionicitatea și amnionicitatea în sarcinile multiple.Anomalii placentare● Factori de risc și diagnosticul ecografic al placentei praevia și al placentei jos inserate.● Factori de risc pentru acretizările placentare.Evaluarea lichidului amniotic● Metode de diagnostic pentru oligoamnios.● Metode de diagnostic pentru polihidramnios.Examinarea uterului negravid● Indicațiile evaluării ecografice pelvine.● Aspectele ecografice ale uterului normal în raport cu fazele ciclului menstrual.● Caracteristicile chisturilor ovariene simple.2.Submodul 2 (An 2)Ecografia în primul trimestru al sarcinii● Aspectul ecografic al anomaliilor fetale majore în trimestrul I al sarcinii.● Localizări atipice ale sarcinii ectopice (interstițială, ovariană, cervicală, abdominală și a sarcinii implantată la nivelul cicatricii post cezariană).● Protocol de urmărire al sarcinii cu localizare necunoscută.Evaluarea ultrasonografică a sarcinilor multiple● Metode ecografice de evaluare a placentației în cazul sarcinilor gemelare.● Rolul monitorizării ecografice în cazul feților cu creștere discordantă.● Aspecte ecografice în sarcina gemelara monocorială, monoamniotică.Anomaliile placentare● Factori de risc și diagnosticul ecografic al vasa praevia.● Factori de risc și diagnosticul ecografic al placentei accreta.● Rolul ecografiei în decolarea de placentă.Evaluarea lichidului amniotic● Evaluarea lichidului amniotic la sarcinile gemelare.Cervixul● Evaluarea ecografică a lungimii canalului cervical în trimestrul II și III de sarcină.Anomaliile uterului negravid● Evaluarea ecografică a leiomioamelor.● Evaluarea ecografică a patologiei endometriale.Evaluarea ecografică a anexelor uterului● Caracteristicile ecografice ale chisturilor ovariene hemoragice și evolutia acestora (scala de gri și Doppler color).● Caracteristicile ecografice ale endometrioamelor ovariene (scala de gri și Doppler color).● Caracteristicile ecografice ale teratoamelor mature (scala de gri și Doppler color).● Caracteristicile ecografice ale leiomioamelor pediculate și fibroamelor ovariene.● Caracteristicile ecografice ale hidrosalpinxului.● Caracteristicile ecografice ale proceselor inflamatorii tubo-ovariene (abcese).● Caracteristicile ecografice ale acumulărilor fluide peritoneale.● Caracteristicile ecografice ale ovarelor polichistice.● Caracteristicile ecografice ale torsiunii anexiale.● Caracteristicile ecografice ale tumorilor anexiale maligne.3.Submodul 3 (An 3)Ecografia în trimestrele II și III● Anatomia normală a craniului fetal și malformațiile frecvente.● Anatomia normală a feței fetale și malformațiile frecvente.● Anatomia normală a toracelui fetal și malformațiile frecvente.● Anatomia normală a cordului fetal și malformațiile frecvente.● Anatomia normală a abdomenului fetal și malformațiile frecvente.● Anatomia normală a pelvisului fetal și malformațiile frecvente.● Anatomia normală a scheletului fetal și malformațiile frecvente.● Rolul evaluării Doppler a arterelor ombilicale în restricția de creștere intrauterină.● Diagnosticul ecografic al hidropsului fetal.● Formularea raportului examinării ecografice.Evaluarea ecografică a sarcinii multiple● Rolul ecografiei în diagnosticul și managementul sindromului transfuzor-transfuzat.● Rolul ecografiei în evaluarea secvenței anemie-policitemie și a restricției de creștere intrauterină selectivă fetală la feții monocorionici.● Rolul evaluării Doppler a arterelor ombilicale în cazul sindromului transfuzor-transfuzat.Evaluarea ecografică a uterului negravid● Aspecte ecografice în adenomioză.● Clasificarea anomaliilor uterine congenitale (caracteristici 2D și 3D)● Rolul ecografiei în localizarea dispozitivelor intrauterine (caracteristici 2D și 3D)Evaluarea ecografică a anexelor uterului● Rolul Dopplerului color în evaluarea maselor anexiale.● Aspecte ecografice predictive pentru cancerul ovarian.● International Ovarian Tumor Analysis (IOTA) - reguli pentru clasificarea maselor anexiale.● Aspecte ecografice în endometrioză.4.Submodul 4 (An 4)Ecografia în trimestrele II și III● Rolul evaluării Doppler a peak-ului sistolic la nivelul arterei cerebrale medii în screeningul pentru anemia fetalăEvaluarea ecografică a sarcinii multiple● Rolul ultrasonografiei în diagnosticul și evaluarea secvenței de perfuzie arterială inversată în sarcina gemelară (TRAP)Evaluarea competențeiEvaluarea performanței rezidentului se realizează conform tematicii anuale de submodul. Este recomandată și realizarea unei colecții de imagini la finalul rezidențiatului, drept certificare a abilităților în obținerea imaginilor de calitate și recunoașterea patologiilor - un portofoliu cu cel puțin 50 de cazuri, conform recomandărilor PACT - EBCOG.Testarea abilităților presupune evaluarea prin interpretarea imaginilor, filmelor sau a examinării în timp real, stabilite prin programe individuale.Lista evaluării abilităților pentru submodulele 1 - 4 (anii 1-4)1.Evaluarea abilităților: submodul 1 (an 1)a.Diametrul mediu al sacului gestaționalb.Lungimea cranio-caudala embrio-fetalăc.Stabilirea prezentațieid.Evaluarea extremităților fetalee.Diametrul biparietalf.Circumferința cranianăg.Circumferința abdominalăh.Lungimea diafizei femuralei.Scorul biofizic (parametrii ecografici)j.Indicele de lichid amniotick.Diametrul maxim vertical de lichid amniotic2.Evaluarea abilităților submodul 2 (an 2)a.Lungimea canalului cervical (abord transvaginal)b.Lungimea canalului cervical (abord transabdominal)c.Grosimea endometruluid.Măsurătorile uteruluie.Măsurătorile ovaruluif.Evaluarea transvaginală a uteruluig.Evaluarea transvaginală a ovarelor3.Evaluarea abilităților submodul 3 (an 3)a.Craniu: planul transventricularb.Craniu: planul transtalamicc.Craniu: planul transcerebelosd.Fața: buza superioară și șanțul nazo-labiale.Imaginea de patru cameref.Fluxul de ejecție ventricular stângg.Fluxul de ejecție ventricular drepth.Abdomen: secțiunea de circumferință abdominalăi.Abdomen: rinichij.Abdomen: inserția cordonului ombilicalk.Evaluarea numărului vaselor cordonului ombilicall.Pelvis: vezica urinarăm.Coloana vertebrală: longitudinaln.Coloana vertebrală: axialo.Formularea unui raport ecografic obstetricalp.Formularea unui raport ecografic ginecologic4.Evaluarea abilităților: submodul 4 (an 4)a.Fața: profil facialb.Amniocenteza pentru a evalua maturitatea pulmonară fetalăAbilități adiționale:a.Imaginea de trei vase și traheeb.Fața: orbitec.Doppler artera ombilicalăd.Translucența nucalăe.Sonohisterografia cu substanță de contrastModulul de Ultrasonografie obstetricală și ginecologică din cadrul programului de rezidențiat corespunde unei competențe de asistență medicală primară, în care investigația ecografică este privită ca facând parte din examenul clinic al pacientului și corespunde nivelului de începător în domeniul ultrasonografiei. Acest nivel de competență presupune ca examinatorul să aibă cunostințe de bază, dobândite în timpul modulului de ultrasonografie în obstetrică și ginecologie, inclus în programa de pregătire de specialitate.Absolvirea acestui modul în cadrul rezidențiatului nu conferă medicului rezident sau specialist competența de a realiza examinări ecografice de anomalii fetale în trimestrul I sau II de sarcină sau manevre geentice invazive (biopsie de vilozități coriale, amniocenteze, cordocenteze). Competența pentru aceste tehnici ecografice sau ghidate ecografic va fi obținută în urma obținerii atestatelor în Ultrasonografie în obstetrică și ginecologie, respectiv Medicină materno-fetală. + 
Modulul 4: Chirurgie generală, anul I, 4 luniNr. ore curs: 80 oreNr. ore practică: 240 ore1.Tematică:1.Principii de asepsie și antisepsie în chirurgie2.Investigarea preoperatorie a bolnavului chirurgical3.Pregătirea preoperatorie în chirurgie4.Îngrijirea postoperatorie5.Complicațile postoperatorii (imediate și precoce; locale și generale; specifice și nespecifice)6.Abdomenul acut chirurgical● apendicita acută● colecistita acută● pancreatita acută● ulcerul gastro-duodenal perforat● peritonita acută difuză● peritonita localizată● ocluzia intestinală● hemoperitoneul● abdomenul acut în sarcină (particularități)● abdomenul acut traumatic în sarcină7.Boala tromboembolică8.Șoc hemoragic, toxico-septic, anafilactic, traumatic9.Noțiuni de terapie intensivă● principii de reechilibrare complexă parenterală (volemică, hidroelectrolitică, metabolică, calorică, hematologică)● resuscitarea cardio-respiratorie2.Obiective educaționale1.Cunoștințe teoretice asupra patologiei chirurgicale abdominale și noțiuni de terapie intensivă.2.Evaluarea anamnestică și clinică corectă a pacientului chirurgical.3.Capacitatea de a efectua în condiții de siguranță manevrele și tehnicile diagnostice și operatorii specifice, cuprinse în programa de pregătire.4.Capacitatea de a diagnostica și a institui terapia de urgență în cazul patologiei chirurgicale, de a solicita ajutorul sau a orienta cazul către un centru de specialitate în situația când necesită terapie complexă.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).● Medicii rezidenți vor putea practica principiile de diagnostic pentru patologia chirurgicală abdominală și șoc și vor deprinde cunostintele necesare îndrumării pacientelor către clinicile specializate.● Medicii rezidenți vor cunoaște principiile de pregătire preoperatorie și îngrijire postoperatorie, terapie intensivă – reechilibrare complexa parenterala și cardio-respiratorie.● Medicii rezidenți vor cunoaște complicațile postoperatorii● Medicii rezidenți vor fi capabili să identifice o serie de cazuri complexe care necesită colaborare interdisciplinară între chirurg și ginecolog și pot fi impicați în echipa operatorie care rezolvă o serie de complicații ce derivă din activitatea curativă curentă din domeniul ginecologiei și obstetricii.● Îndeplinirea baremului de activități practice, enunțat mai jos:Baremul activităților practice1.Tehnici chirurgicale elementare:● Incizia: 10● sutura chirurgicală: 10● hemostaza – pensare ligaturare: 30● drenajul: 102.Explorarea chirurgicală a abdomenului:● asistat: 20● efectuat: 34.Visceroliza:● asistat: 20● efectuat: 35.Apendicectomie:● asistat: 106.Enterectomia segmentară:● asistat: 57.Enterorafia segmentară:● asistat: 58.Colorafia:● asistat: 59.Omentectomia:● asistat: 5 + 
Modulul 5: Gineco-oncologie, anul I, 2 luniNr. ore curs: 40Nr. ore practică: 1201.Tematică1.Cunoașterea metodelor de diagnostic și stadializare în cancerele genitale:● Cancerul de col uterin● Cancerul vulvar● Cancerul vaginal● Cancerul de corp uterin. Cancerul endometrial. Sarcoamele uterine● Cancerul de ovar: Cancerul epitelial ovarian. Tumorile celulelor germinale ovariene și stromale ale cordoanelor sexuale● Cancerul de trompa uterină2.Cunoașterea metodelor de diagnostic paraclinic și stadializare a cancerului mamar:● Mamografia, ecografia, puncția aspirativă cu ac fin (puncția citologică), puncția biopsie cu ac gros (puncția tisulară), biopsia excizională cu examen histopatologic, biopsia percutanată ghidată imagistic, localizarea preoperatorie cu ac ghidată imagistic, biopsia leziunilor nepalpabile ale sânului.3.Tehnici chirurgicale în cancerul genito-mamar:● histerectomia radicală cu limfadenectomie pelvină● conizația în patologia colului uterin (CIN III)● principii de tratament chirurgical în cancerul ovarian● excizia radicală locală; vulvectomia radicală cu limfadenectomie inghinofemurală● tehnici chirurgicale în cancerul de sân: chirurgia conservatoare a sânului (principii și tehnica), mastectomia radicală modificată (operația Patey)● mastectomia simplă.4.Radioterapia: indicații, tehnică, complicații5.Chimioterapia: principii, indicații, scheme de tratament, complicații6.Hormonoterapia și imunoterapia2.Obiective educaționale1.Cunoștințe teoretice asupra patologiei onco-ginecologice.2.Stadializarea corectă a pacientelor cu cancere genito-mamare.3.Capacitatea de a efectua în condiții de siguranță manevrele și tehnicile diagnostice și operatorii specifice, cuprinse în programa de pregătire.4.Capacitatea de relaționare cu specialitățile conexe în domeniul onco-ginecologic: oncologia și chirurgia oncologică, precum și de a orienta cazul către un centru competent în situația când necesită terapie complexă.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire)– Medicii rezidenți vor cunoaște principiile de diagnostic al cancerelor genito-mamare, evoluția, prognosticul, tratamentul și complicațiile specifice.– Medicii rezidenți vor avea cunoștințele necesare stadializării corecte a pacientelor cu cancere genito-mamare și vor deprinde cunoștințele necesare îndrumării pacientelor către clinicile specializate.– Medicii rezidenți vor fi capabili să relaționeze în cadrul colaborării interdisciplinare dintre chirurg, ginecolog și oncolog și pot fi implicați în echipele operatorii care deservesc cazuri oncologice.– Îndeplinirea baremului de activități practice, enunțat mai jos:Baremul activităților practice:Asistare la intervenții exploratorii pentru diagnosticul cancerelor genito-mamare:1.Chiuretaj bioptic: 102.Biopsie cervicală, conizație: 103.Mamografia: 104.Ecografia de sân în tumori mamare: 105.Ecografia pelvină în tumori genitale: 206.Manevre bioptice pentru tumorile mamare: puncția aspirativă cu ac fin (puncția citologică), puncția biopsie cu ac gros (puncția tisulară), biopsia excizională cu examen histopatologic: 57.Realizare protocol de stadializare în cancere genito-mamare: 50Asistare în intervenții curative, radicale și paleative în cancere genito-mamare:8.Histerectomie radicală: 39.Cancer de ovar, second look: 310.Limfadenectomie pelvina, biopsii ganglionare: 311.Mastectomie radicală: 3Stagiul aferent acestui modul se va desfășura în clinici universitare de Obstetrică-Ginecologie cu medici care dețin atestat în Gineco-oncologie sau în unități cu parteneriat între clinici de Oncologie, Obstetrică-Ginecologie, Chirurgie generală, Senologie. + 
Modulul 6: Endocrinologie reproductivă, anul II, 1 lunăNr. ore curs: 20Nr. ore practică: 601.Tematică1.Metode de studiu și diagnostic în patologia endocrinologică:● Diagnostic clinic:– anamneza în afecțiunile gineco-endocrinologice● Investigații paraclinice în endocrinologia ginecologică:– temperatura bazală– examenul mucusului cervical– sexul genetic– sexul cromozomial– dozarea hormonilor gonadotropi hipofizari și a prolactinei– dozarea hormonilor gonadotropi corionici– dozarea hormonilor estrogenici– dozarea hormonilor progesteronici– dozarea hormonilor androgenici– explorarea funcției ovariene– explorarea funcției tiroidiene și corticosuprarenaliene– radiografia de șa turcească– examenul fundului de ochi și acuității vizuale– explorări radioizotopice– reflexograma ahiliană2.Diagnosticul și tratamentul patologiei endocrino-ginecologice:● patologia ovariană primară● patologia ovariană de origine hipotalamică● patologia diferențierii sexuale● patologia ovariană corelativă● sindromul galactoree-amenoree● aspecte endocrine ale sterilității și infertilității3.Tratamentul hormonal în ginecologie:● tratamentul cu hormoni estrogeni● tratamentul cu progesteron și progestative de sinteză● tratamentul estroprogestativ de sinteză● tratamentul cu hormoni androgeni● tratamentul cu hormoni corticosteroizi2.Obiective educaționaleRecunoasterea afectiunilor endocrinologice cu implicații în sfera genitală și cunoașterea planului de management.3.Rezultate așteptate– Abilitatea de a identifica femeile cu afecțiuni gineco-endocrinologice.– Abilitatea de a formula, implementa și modifica planul de management al cazului în colaborare cu un endocrinolog. Barem minimal de afecțiuni: sindrom de ovare polichistice, hiperprolactinemia, sindrom de menopauză precoce, tulburări vegetative de menopauză, meno-metroragie disfuncțională.– Abilitatea de a consilia partenerii de cuplu cu privire la evoluția și complicațiilor bolilor din sfera endocrinologiei ginecologice, optiunile de tratament și influența asupra funcției reproductive.Stagiul aferent acestui submodul se va desfășura în clinici universitare de Endocrinologie. + 
Modulul 7: Genetică Medicală, anul II, 1 lunăNr. ore curs: 20Nr. ore practică: 601.Tematică1.Genetica clinică în practica medicală obstetricală și ginecologică– Organizarea și rolul serviciilor de genetică medicală– Testarea genetică în practica clinică– Aspecte bioetice și sociale– Testarea de diagnostic, testarea predictive și testarea statusului de purtător– Beneficii și limite ale testelor genetice– Indicați de testare genetică2.Elemente de teorie genetică– Cromozomii umani– Diviziunea celulară – meioza– Anomalii cromozomiale – clasificare, exemple– Mozaicism cromozomial – clasificare și management– Acizi nucleici – ADN și ARN– Replicarea ADN– Sinteza proteică – transcripția și translația– Gena – structură și funcție– Mutații genetice – mecanismele și efecte– Heritabilitatea și susceptibilitatea genetică– Transmiterea ereditară în afecțiunile monogenice– Heterogenitatea genetică (locus, alela)– Expresia genică, expresivitatea și penetranța– Transmiterea multifactorială (interacții intergenice, interacții genă-mediu înconjurător, polimorfisme/variante genetice)– Ereditatea mitocondrială3.Boli cromozomiale– Epidemiologie– Elemente clinice patologice– Prognostic– Risc de recurență– Diagnosticul prenatal al unor anomalii cromozomiale numerice și structural4.Boli monogenice– Epidemiologie– Ereditatea mendeliană– Efectele biologice ale mutațiilor genetice și patologiile asociate– Elemente de patologie clinică– Prognostic– Risc de recurență– Diagnosticul prenatal al unor afecțiuni monogenice5.Anomalii congenitale multiple și sindroame genetice– Anomalii sindromice și posibile asocieri clinice– Epidemiologie– Exemple de sindroame genetice și elementele clinice patologice– Prognostic– Ereditate și risc de recurență– Diagnostic prenatal6.Tehnici de screening și diagnostic prenatal – indicații, tehnică, posibile complicații– Markeri biochimici– Ecografia fetală – markeri ecografici (ecografia de trimestru I și II) și posibila lor asociere cu diferitele afecțiuni genetice– Amniocenteza– Biopsia din vilozități coriale– Cordocenteza– Biopsia tisulară fetală– Diagnostic de laborator – metode, rate de eșec și de eroareObiective educaționale: Deprinderea recunoașterii afecțiunilor genetice și stabilirea managementul de caz în familiile cu istoric de boală genetică.Rezultate așteptate, abilitați profesionale dobândite– Abilitatea de a identifica femeile cu risc personal sau familial de boală genetică– Abilitatea de a formula, implementa și modifica planul de management al cazului în funcție de afecțiunea genetică (riscul și impactul anomaliei, opțiuni de diagnostic prenatal, opțiuni de management post-testare)– Abilitatea de a iniția colaborare cu un genetician clinician și cu laboratorul asociat (citogenetic și/sau molecular) pentru a trimite pacienții cu indicație clinică– Abilitatea de a formula un plan de management pentru sarcina cu făt cu o afecțiune genetică și pentru viitoarele sarcini– Abilitatea de a selecta testele genetice adecvate– Abilitatea de a consilia partenerii de cuplu cu privire la riscul fetal de boli genetice, opțiunile de screening și diagnostic prenatal (inclusiv limitările testelor) și opțiunile reproductiveStagiul aferent acestui submodul se va desfășura în clinici universitare de Genetică medicală. + 
Modulul 8: Neonatologie, anul II, 1 lunăNr. ore curs: 20Nr. ore practică: 601.Tematică1.Tranziția și adaptarea neo-natală la naștere2.Nou-născutul prematur, definiție, clasificare, particularități morfo-funcționale și de adaptare la naștere3.Nou-născutul cu risc (diabet gestațional, HTA de sarcină)4.Detresa respiratorie neonatală, SDR la prematur, tahipneea tranzitorie pneumonia congenitală, sindromul de aspirație de meconiu, hemoragia pulmonară5.Hipertensiunea pulmonară persistentă neonatală6.Resuscitarea neonatală la sala de nașteri7.Infecțiile neonatale, precoce și tardive8.Patologie neurologică neonatală9.Traumatismele obstetricale la naștere10.Particularități ale nou-născutului din sarcina multiplă și ale sarcinilor cu FIV2.Obiective educaționale:1.Recunoașterea și implementarea principiilor de reanimare neo-natală2.Cunoașterea tehnicilor de îngrijire a nou născutului prematur.3.Cunoașterea și descrierea fiziologiei respiratorii la nou-născutul prematur și la cel la termen4.Descrierea maturării pulmonare in utero și în perioada postnatală, inclusiv maturarea plămânului prematurului5.Descrierea și recunoașterea modificărilor radiologice în detresa respiratorie la nou-născut6.Cunoașterea și discutarea indicațiilor și limitările oxigenoterapiei7.Cunoașterea indicațiilor administrării de surfactant și efectele adverse8.Cunoașterea indicațiilor și posibilele complicații în suportul respirator, inclusiv CPAP, ventilația convențională și ventilația cu frecvență înaltă9.Cunoașterea condițiilor care pot duce la obstrucția căilor respiratorii10.Descrierea și recunoașterea modificărilor radiologice din sindromul de aspirație de meconiu11.Cunoașterea complicațiilor și managerierea unui nou-născut cu sindrom de aspirație de meconiu (SAM)3.Rezultate așteptate, abilitati profesionale dobândite, cunoștințe minimale– Să cunoască și să descrie mecanismul normal al respirațiilor la nou-născutul prematur și la cel la termen– Să descrie maturarea pulmonară in utero și în perioada postnatală inclusiv maturarea plămânului prematurului– Să descrie detresa respiratorie la nou-născut– Să descrie și să recunoască modificările radiologice în detresa respiratorie la nou-născut– Să cunoască și să discute indicațiile limitării oxigeno-terapiei– Să știe indicațiile administrării de surfactant și efectele adverse– Să descrie indicațiile și posibilele complicații în suportul respirator– Să știe condițiile care pot duce la obstrucția căilor respiratorii– Să descrie și să recunoască modificările radiologice din sindromul de aspirație de meconiu– Să cunoască complicațiile și să managerieze un nou-născut cu sindrom de aspirație de meconiu– Să știe cauzele de apnee la nou-născutul la termen și la nou-născutul prematur– Să descrie mecanismul și prevenția bolii pulmonare croniceStagiul aferent acestui submodul se va desfășura în clinici universitare de Neonatologie. + 
Modulul 9: Bioetică, anul II, 2 săptămâniNr. ore curs: 20Nr. ore seminarii: 301.Tematică1.Introducere în Bioetică● Morală, etică, etică medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu● Contextul apariției bioeticii● Definirea bioeticii● Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii● Teorii și metode în bioetică2.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii● Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință● Conceptele de sanatate, boala și suferința în contextul evoluției medicinii și științelor vieții● Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare în funcție de credința religioasă, etnie, etc)3.Relația medic-pacient I● Valori ale relației medic-pacient● Paternalism versus autonomie● Modele ale relației medic-pacient● Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate4.Relația medic-pacient II● Consimțamântul informat● Confidențialitatea în relația medic-pacient● Relația medic-pacient minor● Acte normative care reglementează relația medic-pacient5.Greșeli și erori în practica medicală● Definirea noțiunilor de greseală și eroare● Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice● Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală6.Probleme etice la începutul vieții● Liberertatea procreației● Dileme etice în avort● Etica reproducerii umane asistate medical● Probleme etice în clonarea reproductivă7.Probleme etice la finalul vieții● Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină● Probleme etice în stările terminale● Tratamente inutile în practica medicală● Eutanasia și suicidul asistat● Îngrijirile paliative8.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane● Donarea de organe de la cadavru● Donarea de organe de la persoana vie● Etica alocării de resurse în transplant9.Probleme etice în genetică și genomică● Eugenia și discriminarea pe baza geneticii● Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman● Etica și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală● Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni● Terapia genică● Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice10.Etica cercetării pe subiecți umani● Principii etice în cercetarea pe subiecți umani● Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani● Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani● Aspecte etice în cercetarile multicentrice, multinaționale● Comitetele de etică a cercetarii● Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea stiințificăTematica seminariilor1.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică2.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică● Juramântul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a juramântului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale● Alternative ale juramântului lui Hipocrate● Alte coduri de etica și deontologie medicală folosite în prezent3.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice● Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă● Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă● Rolul comunicării în relația medic-pacient4.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice● Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri● Drepturile pacienților – reglementare legislativă● Rolul comitetelor de etică din spitale5.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete● Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis● Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis● Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale6.Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete7.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete8.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete9.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete10.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete + 
Modulul 10: Elemente juridice medicale și malpraxis anul II, 2 săptămâniNr. ore curs: 10Nr. ore practică: 301.Tematică1.Răspunderea profesională în practica medicală● Relaționare și responsabilitate în practica medicală● Răspunderea juridică a medicului. Considerații generale● Tipuri de răspundere juridică a medicului2.Raspunderea civilă● Importanța respectării legislației medicale în contextul unei acuzații de malpraxis● Apariția legislației medicale moderne în România● Legislația medicală - necesitate educațională recunoscută● Domenii de aplicare a legislației medicale:● Malpraxis individual● Malpraxis instituțional● Drepturile pacientului - de la reglementări legale la cerințe calitative impuse actului medical3.Utilizarea corectă a formularelor legale în practica medicală● Acordul pacientului informat și raportul privind asistența medicală în situațiile de urgență● Acordul pentru participarea la învățământul medical clinic● Acordul pentru comunicarea datelor medicale● Solcitare privind comunicarea documentelor medicale● Declaratie privind comunicarea documentelor medicale● Acordul pentru filmare/fotografiere în instituția medicală● Notificare privind încetarea acordării asistenței medicale4.Răspunderea penală și răspunderea disciplinară a personalului medical● Etapele procesului penal● Drepturile și obligațiile martorului, persoanei cercetate și persoanei vătămate● Statutul de funcționar public al medicului● Cadrul legal actual al răspunderii disciplinare a medicului● Comisiile de disciplină ale Colegiului Medicilor5.Vulnerabilitatile practicii medicale în fața acuzațiilor de malpraxis● Locul și relevanța prevederilor legale în contextul practicii medicale din România● Reacția imediată în cazul formulării acuzației de malpraxis medical6.Practica judiciară relevantă● Soluționarea cauzelor penale● Procesul civil● Procedura civilă extrajudiciară● Medierea● Procedura cercetării disciplinare7.Protecția practicii medicale● Asigurarea de răspundere juridică profesională decurgând din practica medicală– rolul legal– limite– tipuri de daune– retroactivitatea● Forme alternative de protecție a practicii medicale2.Obiective educaționale: să cunoască principiile de bază medico-legale care antrenează răspunderea profesională în practica medicală.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire)● Să cunoască principiile și situațiile care antrenează răspunderea juridică (civilă, penală și disciplinară) a medicului● Să cunoască utilizarea corectă a formularelor legale în practica medicală● Să poată identifica vulnerabilitățile practicii medicale în fața acuzațiilor de malpraxis● Să poată preciza principiile de protecție a practicii medicale + 
Modulul 11: UROLOGIE – UROGINECOLOGIE, anul V, 2 luniNr. ore curs 40Nr. ore practică 1201.Tematică

Tema Durata
Evaluarea și instrumentarea aparatului urogenital Anatomia pelvină – organe genitale interne și externe Anatomia planșeului pelvic Investigația imagistică a aparatului uro-genital Urodinamica 1 săptămână
Diagnostic și tratament în prolapsul urogenital și incontinența urinară 2 săptămâni
Complicațiile chirurgiei vaginale și pelvine 2 săptămâni
Patologia uroginecologică în evoluția sarcinii 1 săptămână
Fistulele urogenitale 1 săptămână
Vezica hiperactivă, LUTS (Lower Urinary Tract Symptoms)-include infecțiile urinare 1 săptămână

Baremul activităților practice1.Diagnosticul clinic și imagistic al tulburarilor de statică pelvică în toate cele trei compartimente pelvice: anterior, mediu și posterior2.Diagnosticul clinic și paraclinic al incontinenței urinare (de efort, prin imperiozitate, mixtă, de cauză neurologică, prin insuficiență sfincteriană intrinsecă, de cauză iatrogenă)3.Tratamentul prolapsului uterovaginal - cunoașterea procedeelor reconstructive cu țesuturi native, discutarea și explicarea acestor procedee cu pacienta:● tripla intervenție de la Manchester● cura cistocelului cu țesuturi native● cura rectocelului cu țesuturi native● procedee pentru compartimentul mediu – plicatura ligamentelor uterosacrate● tehnici de perineoplastie● nr. proceduri din fiecare tip: 2- operator principal● nr. proceduri din fiecare tip: 4 - asistent operator principal4.Tratamentul prolapsului uterovaginal - procedeee obliterative - colpocleizisul parțial sau total, discutarea și explicarea acestor procedee cu pacienta● nr. procedure: 2 - operator principal● nr. procedure: 8 – asistent operator principal5.Procedee de tratament chirurgical al IUE cu țesuturi native● nr. procedure: 2 – operator principal● nr. procedure: 8 - asistent operator principal6.Cunoașterea procedeelor nechirurgicale aplicate în tulburările de statică pelvică - alegerea tipului de pesar, inserție și întreținere pesar, tehnici de radiofrecvență, tehnici de tratament cu laser al tulburărilor de statică pelvică. Discutarea și explicarea acestor procedee nechirurgicale pacientei - avantaje, dezavantaje.7.Tehnici de chirurgie vaginală aplicate în patologia uterină sau anexială asociată prolapsului uterovaginal – histerectomia totală pe cale vaginală, histerectomia subtotală pe cale vaginală, histerectomia totală cu anexectomie bilaterală pe cale vaginală. Dezvoltarea abilității de a discuta și explica pacientei necesitatea unor proceduri conexe vaginale a căror necesitate trebuie aleasă în funcție de patologia ginecologică asociată.● histerectomie vaginală totală sau subtotală:● nr procedure: 2 - operator principal● nr procedure: 8 – asistent operator principal8.Traumatismele vezicii urinare – lezarea intraoperatorie a vezicii urinare (circumstanțe de risc, recunoaștere, tehnici de cistorafie) – efectuate ca operator principal sau asistent operator principalDezvoltarea abilității de a discuta și explica pacientei posibilitatea de leziune inadvertența intraoperatorie a vezicii urinare.9.Traumatismele ureterului – lezarea intraoperatorie a ureterului pelvin (circumstanțe de risc, recunoaștere, conduită)● cunoașterea teoretică a tehnicilor chirurgicale în cazul lezării ureterului (tehnici de reimplantare ale ureterului în vezică, tehnici de refacere a continuității ureterale în functie de sediul leziunii) – participarea la aceste intervenții ca ajutor principalDezvoltarea abilității de a discuta și explica pacientei posibilitatea de leziune inadvertenta intraoperatorie a ureterului.10.Fistulele uretero-vaginale, fistulele uretero-vezico-vaginale, fistulele uretero-uterine (diagnostic, conduită, tehnici) - cunoașterea teoretică a tehnicilor chirurgicale, participarea la aceste intervenții ca ajutor principal.2.Obiective educaționale1.Cunoștințe teoretice aprofundate asupra aparatului urogenital normal și a patologiei uroginecologice.2.Evaluarea anamnestică și clinică corectă a pacientului uroginecologic.3.Trebuie să aibă capacitatea de a efectua în condiții de siguranță pentru paciente manevrele și tehnicile diagnostice și operatorii specifice, cuprinse în programa de pregătire.4.Diagnosticul și terapia de urgență a patologiei uroginecologice și orientarea către un centru uroginecologic în cazul în care necesită terapie complexă.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).Medicii rezidenți vor putea practica metodele diagnostice neinvazive de explorare a aparatului uro-genital și vor deprinde cunoștiințele necesare îndrumării pacientelor către clinicile specializate atunci când necesită investigații invazive. În urma stagiului de uroginecologie vor putea sa stabilească un diagnostic corect al tulburărilor de statică pelvică. La finalul stagiului vor avea cunoștințele necesare pentru stabilirea planului terapeutic și îndrumarea pacientului către specialiști cu competență în uroginecologie.În ceea ce privește tratamentul tulburărilor de statică pelvică, la sfârșitul rezidențiatului, medicul specialist în obstetrică ginecologie, poate efectua procedee obliterative (colpocleisis) sau tratamentul cu țesuturi native al prolapsului uterovaginal gr. II/III și al incontinenței urinare de efort. Procedeele complexe uroginecologice adresate cazurilor de prolaps recidivat sau stadiile avansate ce necesită pentru tratament procedee complexe în toate cele trei compartimente pelvice sau mese sintetice se pot efectua doar sub indrumarea unui medic cu competență în uroginecologie.Medicii rezidenți vor fi capabili să identifice o serie de cazuri complexe care necesită colaborare interdisciplinară între urolog și ginecolog și pot fi implicați în echipa operatorie care rezolvă o serie de complicații ce derivă din activitatea curativă curentă în domeniul ginecologiei.Medicii care au absolvit stagiul de uroginecologie din cadrul curriculei de pregătire a rezidenților de ginecologie, dar nu au atestatul de uroginecologie nu vor putea practica tehnici complexe uro-ginecologice decât sub îndrumarea și responsabilitatea unui medic deținător al atestatului de pregătire în uroginecologie.Stagiul aferent acestui submodul se va desfășura în clinici universitare de Obstetrică-Ginecologie cu medici care dețin atestat în Uroginecologie. + 
Modulul 12: COLPOSCOPIE, anul V, 1,5 luniNr. ore curs 30Nr. ore practică 901.Tematică1.Noțiuni de bază● Istoricul afecțiunii cervicale● Tehnica examinării pacientei: poziția pacientei● Inserarea speculum-ului vaginal● Recoltarea frotiului citologic cervical (inclusiv Cytobrush)● Recoltarea probelor bacteriologice la nivelul tractului genital inferior● Prelevarea de probe pentru testarea HPV● Respectarea recomandărilor pentru sănătate și profilaxia bolilor cu transmitere sexuală● Respectarea recomandărilor naționale pentru screening oncologic● Colposcopul2.Examinarea colposcopică● Poziționarea și ajustarea colposcopului● Determinarea vizibilității zonei de transformare (ZT)● Determinarea gradului de acuratețe al colposcopiei● Recunoașterea unor structuri vasculare anormale● Examinarea ZT cu ser fiziologic și filtru verde● Examinarea ZT cu acid acetic● Cuantificarea și descrierea aspectelor mucoasei genitale la acid acetic● Utilizarea speculum-ului endocervical● Testul Lahm-Schiller● Examinarea vaginului cu acid acetic3.Trăsăturile colposcopice ale cervixului normal● Recunoașterea epiteliului scuamos original● Recunoașterea epiteliului columnar (glandular)● Recunoașterea epiteliului metaplazic● Recunoașterea Zonei de Transformare Congenitală● Recunoașterea trăsăturilor cervixului în postmenopauză● Recunoașterea efectelor unei sarcini4.Trăsăturile colposcopice ale tractului genital inferior anormal● Aspecte anormale cervicale pre-canceroase de grad scăzut● Aspecte anormale cervicale pre-canceroase de grad înalt● Trăsături sugestive ale cancerului invaziv● Leziunile intraepiteliale vaginale (VaIN)● Leziunile intraepiteliale vulvare (VIN)● Nivelul epiteliului anormal● Modificări acute inflamatorii● Infecția cu HPV, inclusiv condiloma accuminata● Modificări ale mucoasei genitale după tratamente anterioare● Polipi cervicali benigni5.Proceduri practice● Analgezie locală● Biopsii cervicale țintite● Biopsii vaginale țintite● Biopsii vulvare țintite● Menținerea sub control a sângerărilor locale post-biopsice6.Măsuri organizatorice● Rezultatele documentării. Arhivarea datelor● Urmarirea pacienților conform algoritmurilor adaptate7.Măsuri de comunicare● Asigurarea informației adecvate: educație sanitara● Obținerea acordului în mod corect● Modalitatea comunicarii informațiilor negative● Comunicarea eficientă cu ceilalți specialiști în domeniuBaremul de manevre, tehnici și activități practice în colposcopie1.Manevre● poziționarea pacientei pentru examenul colposcopic● punerea în funcțiune a colposcopului● reglarea aparatului pentru obținerea unei imagini optime din punct de vedere al calității și dimensiunilor● pregătirea colului pentru examenul colposcopic2.Tehnici● introducerea speculum-ului● prelevarea frotiurilor citologice și efectuarea acestora● pregătirea colului cu acid acetic● testul de impregnare cu lugol● prelevarea unei biopsii● examinarea colposcopică și interpretarea imaginilor atât la nivelul colului, cât și a fundurilor de sac, pereților vaginali și valvei● examen genital complet● prescrierea și efectuarea de tratamente specifice patologiei cervicale, vaginale, vulvare.3.Activități practice fiecare cursant va învăța în timpul stagiilor să efectueze:● examinări colposcopice,● prelevarea de frotiuri citologice● biopsierea exocervixului cu biotomul sau ansa diatermică,● biopsierea endocervixului cu chiureta● conizații sau excizii ale zonei de transformare cu ansa sau acul diatermic (ERAD, LEEP, LLETZ).Numărul minim al acestora va fi stabilit de către responsabilii de curs în funcție de numărul de aparate disponibile.● În perioada de pregătire individuală, fiecare cursant va efectua personal un număr de minimum 50 de colposcopii sub supervizarea unui medic care are competență în colposcopie. Efectuarea acestor examinari este obligatorie, se dovedește printr-o adeverință eliberată de către medicul care a asigurat supervizarea și condiționează posibilitatea de înscriere a candidatului la examenul final de competență.2.Obiective educaționale1.Formarea în vederea analizei imaginilor colposcopice ale colului normal și lezional, descrierea gradului și localizării leziunilor precanceroase,2.Identificarea și efectuarea tratamentului specific pentru aceste leziuni,3.Cunoașterea și consilierea cu privire la prevenția cancerului de col uterin.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).● Abilitatea de a consilia corect cu privre la profilaxia cancerului de col uterin● Abilitatea de diagnosticare corectă a patologiei cervicale● Abilitatea de folosire a metodelor terapeutice pentru leziunile cervicale● Cunoașterea riscurilor evolutive ale leziunilor tractului genital inferior. + 
Modulul 13: HISTEROSCOPIE, anul V, 1,5 luniNr. ore curs 30Nr. ore practică 901.Tematică1.Anatomia aparatului genital feminin● anatomia● embriologia aparatului genital feminin● malformații ale tractului genital inferior și ale uterului● histologia tractului genital inferior și a uterului2.Examinarea histeroscopică● istoric, baze morfologice● aparatura,instrumentar: histeroscopul propriu-zis și aparatura auxiliară● etape3.Histeroscopia diagnostică● tehnică● aspecte normale● indicații și contraindicații● incidente,accidente, complicații4.Histeroscopia terapeutică● tehnici chirurgicale histeroscopice● minoră: tehnici, indicații, contraindicații● majoră: tehnici, indicații, contrindicații, complicații.5.Ablația de endometru (la ce se refera ?? așa este scris în curricula 2007)● definiție, indicații, contraindicații● selecția cazurilor, pregătirea hormonală a endometrului● tehnică, anestezie6.Miomectomia histeroscopică● indicații, contraindicații, avantaje● tehnică● supraveghere postoperatorie, rezultate, complicații7.Polipectomia histeroscopică● indicații, contraindicații, avantaje● tehnică● supraveghere postoperatorie, rezultate, complicații8.Metroplastia histeroscopică● indicații, contraindicații, avantaje● tehnici● supraveghere postoperatorie, rezultate, complicații9.Sinechioliza tubară histeroscopică● indicații, contraindicații, avantaje● tehnici● supraveghere postoperatorie, rezultate, complicații10.Sterilizarea tubară histeroscopică● indicații, contraindicații, avantaje● tehnici● supraveghere postoperatorie, rezultate, complicații11.Rezecția și/sau extracția unui DIU încastrat sau deterioratBaremul de manevre, tehnici și activități practice în histeroscopie1.Manevre● Poziționarea pacientei● Montarea și demontarea histeroscopului● pregătirea mediilor de distensie● Montarea camerei video și a fibrei optice2.Tehnici● Introducerea speculului,● Dilatația colului uterin● Introducerea histeroscopului● Recunoașterea structurilor cavității uterine3.Activități practice● În perioada de pregătire individual se va efectua personal un numar de 50 histeroscopii sub supravegherea unui medic cu competența în histeroscopie● Efectuarea acestor examinări este obligatoriu și se dovedește printr-o adeverință eliberată de către medicul supraveghetor și condiționează posibilitatea de înscriere a candidatului la examenul final de competență● Rezecție de polip perhisteroscopic● Excizia fibromului submucos● Sinechioliza● Extracție DIU2.Obiective educaționale1.Formarea în vederea tehnicii de explorare histeroscopică a diagnosticului corect al patologiei cavității uterine și localizării anomaliilor,2.Identificarea și efectuarea tratamentului specific pentru aceste leziuni.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).● Abilitatea de folosire corectă a tehnicii histeroscopice, de diagnosticare corectă a patologiei cavității uterine● Cunoașterea riscurilor evolutive ale leziunilor endocavitare.● Abilitatea de folosire a metodelor terapeutice pentru leziunile cavității uterine.● Medicii care au absolvit stagiul de Histeroscopie din cadrul curriculei de pregătire a rezidenților de ginecologie, dar nu au atestatul de histeroscopie nu vor putea practica tehnici complexe histeroscopice decât sub îndrumarea și responsabilitatea unui medic deținător al atestatului de pregătire în histeroscopie. + 
Modulul 14: LAPAROSCOPIE ÎN GINECOLOGIE, anul V, 3 luniNr. ore curs 60Nr. ore practică 1801.Tematică1.Istoric, principii, etape de formare și atestare în laparoscopie● Istoricul, actualități și perspective în chirurgia laparoscopică.● Chirugia laparoscopică – principii generale, avantaje, dezavantaje, indicații, contraindicații.● Particularități specifice chirurgiei laparoscopice ginecologice● Etape de formare în chirurgia laparoscopică ginecologică: probleme de responsabilitate, nivele de pregătire, obținerea competenței (atestatului de pregătire complementară), informarea pacientelor asupra tehnicii laparoscopice și obținerea acordului informat.2.Bazele fiziopatologice ale laparoscopiei● Principii generale și particularități ale chirugiei laparoscopice, deosebiri față de chirurgia clasică deschisă● Efectele mecanice ale distensiei abdominale● Efectele farmacologice ale CO2 (locale și sistemice).● Răspunsul imunologic la abordul laparoscopic.3.Prezentarea aparaturii și instrumentarului de chirurgie laparoscopică (caracteristici tehnice, mod de funcționare, incidente, accidente specifice - tehnice și chirurgicale)● Aparatura laparoscopică: lanțul imagistic, insuflatorul de CO2, aparatura de lavaj, aspirație, generator de electrochirurgie.● Tipuri de instrumente uzuale (abord, tăiere, disecție, prehensiune, electrocoagulare, etc.)● Instrumentar special: aplicator de clipuri, instrumente pentru secționare mecanică, instrumentar de sutură, fire și ace de sutură, morselatoare, dilatatoare, saci endoscopici etc.● Caracteristici tehnice și modalități de utilizare ale diferitelor instrumente.● Incidente, accidente și complicații specifice produse de fiecare tip de instrumente4.Electrochirurgia, chirurgia laparoscopică ultrasonică, utilizarea laserilor● Electrochirurgia - mono și bipolară - aparatura, mod de funcționare și utilizare, incidente, accidente specifice.● Chirurgia laparoscopică ultrasonică și utilizarea laserilor (indicații, avantaje, dezavantaje, alternative).5.Evaluarea preoperatorie a bolnavelor, indicațiile și contraindicațiile abordului laparoscopic.● Abordul laparoscopic– Sala de operații laparoscopice (organizare)– Dispozitivul operator în intervențiile laparoscopice ginecologice (diagnostice sau operatorii)– Abordul chirurgical laparoscopic: instituirea pneumoperitoneului, poziționarea trocarelor, finalizarea intervenției.– Îngrijiri postoperatorii, criterii de externare.● Laparoscopia diagnostică– Indicații, contraindicații, tehnici de abord.– Explorarea pelvică și abdominală.– Aportul laparoscopiei diagnostice în patologia ginecologică.– Biopsia laparoscopică; recoltarea de produse patologice pentru examinări citologice sau bacteriologice.6.Laparoscopia operatorie ginecologică● Patologia anexială posibilități terapeutice laparoscopice - (evaluare, conduită terapeutică generală, posibilități chirurgicale laparoscopice)– Patologia tubară:– Sterilizarea chirurgicală tubară– Sarcina tubară– Sterilitatea feminină cu origine tuboperitoneală– Patologia ovariană benignă:– Evaluarea chirurgicală a tumorilor ovariene (benigne, maligne) și conduita terapeutică chirurgicală– Chirurgia ovarului: biopsii ovariene; ovarectomia; anexectomia; tehnici chirurgicale conservatoare (foraj ovarian - drilling ovarian, rezecție parțială a ovarelor)– Torsiunea ovariană, sindromul ovarului restant, sindromul ovarelor polichistice– Modalități de extragere din abdomen a pieselor operatorii● Patologia inflamatorie genitală– Patologia anexială inflamatorie– Tehnici și posibilități chirurgicale laparoscopice în patologia inflamatorie pelviană● Endometrioza– Evaluare și posibilități terapeutice laparoscopice - complicații, incidente, accidente● Sindromul aderențial în chirurgia laparoscopică– Paciente cu risc în chirurgia laparoscopică– Tehnici de abord laparoscopic la paciente cu intervenții chirurgicale în antecedente, și de diagnostic a aderențelor intraabdominale.– Sindromul aderențial postoperator: fiziopatologie, adezioliza laparoscopică, tehnici de disecție laparoscopică, incidente și complicații specifice.● Patologia tumorală uterină benignă– Fibromul uterin - posibilități terapeutice chirurgicale conservatoare laparoscopice: miomectomiile laparoscopice (miomectomiile laparoscopice pure, miomectomii asistate laparoscopic).● Incidente, accidente și complicații în chirurgia laparoscopică ginecologică– Incidente, accidente, complicații tehnice prin nefuncționarea sau funcționarea defectuoasă a echipamentelor laparoscopice.– Incidente și accidente chirurgicale specifice diferitelor tipuri de instrumentar laparoscopic; posibilități de evitare a acestora.– Incidente, accidente și complicații ale abordului chirurgical, ale pneumoperitoneului, complicații generale și anestezice.– Incidente, accidente și complicații chirurgicale intraoperatorii prin leziuni viscerale sau vasculare, posibilități terapeutice laparoscopice sau prin chirurgie clasică deschisă.– Complicații postoperatorii (imediate și tardive) în chirurgia laparoscopică ginecologică– Conversia la laparotomie.● Anestezia în laparoscopia ginecologicăBaremul activităților practice● Manevre în chirurgia laparoscopică ginecologică1.Sala de intervenții chirurgicale laparoscopice - organizare, aparatură, instrumentar.2.Dispozitivul operator în chirurgia laparoscopică ginecologică.3.Aparatura laparoscopică.4.Instrumentar specific laparoscopic.5.Pregătirea instrumentarului pentru intervenția chirurgicală.6.Modalități de utilizare a diferitelor instrumente chirurgicale, incidente și accidente specifice diferitelor tipuri de instrumentar laparoscopic (grade de libertate tehnică manevrării instrumentelor laparoscopice).7.Instrumentar și aparatura de electrochirurgie: utilizare, avantaje, dezavantaje, incidente, accidente specifice.8.Tehnici chirurgicale laparoscopice: suturi mecanice, suturi manuale, tehnica efectuării nodurilor laparoscopice intra și extracorporale, utilizarea firelor preînnodate.9.Extragerea pieselor operatorii din abdomen - trasparietal cu sau făra morselare, prin canule, pe cale vaginală, utilizarea sacilor laparoscopici, mini laparotomia.10.Evaluarea și pregătirea preoperatorie a bolnavelor supuse intervențiilor chirurgicale laparoscopice.11.Abordul chirurgical laparoscopic: tehnica inserției acului Veress, inserția trocarelor și canulelor, verificarea poziției intraperitoneale a instrumentelor, alternative la inserția ombilicală, inserția directă a trocarelor și canulelor, inducerea pneumoperitoneului și verificarea lui, tehnica diagnosticării aderențelor visceroparietale anterioare.12.Paciente cu risc crescut pentru abordul laparoscopic.13.Incidente, accidente, complicații ale abordului chirurgical laparoscopic.14.Tehnica manevrării telescopului și obținerea unei imagini de calitate în concordanță cu intențiile operatorului.15.Tehnica explorării cavității peritoneale (explorare vizuală, expunerea zonelor de interes, palpare indirectă).16.Tehnici de disecție laparoscopică (disecție instrumentară cu instrumente de tăiere, disecția boantă, hidrodisecția).17.Tehnici de hemostază chirurgicală laparoscopică.18.Lavajul și aspirația cavității peritoneale.19.Drenajul cavității peritoneale.20.Sutura breșelor parietale.● Tehnici utilizate în chirurgia laparoscopică ginecologică1.Tehnica explorării pelviene și abdominale (laparoscopia diagnostică ca etapă inițială a oricarei tehnici chirurgicale).2.Biopsia laparoscopică, recoltarea de produse patologice în vederea examinărilor citologice sau bacteriologice.3.Tehnici de sterilizare chirurgicală tubară laparoscopică.4.Adezioliza chirurgicală - tipuri de aderențe, tehnici de diagnostic a aderențelor intraperitoneale, tehnici de adezioliză laparoscopică, profilaxia aderențelor postoperatorii.5.Tehnici chirurgicale laparoscopice în tratamentul sarcinii tubare.6.Tehnici de abord chirurgical laparoscopic în patologia inflamatorie pelvină.7.Tehnici chirurgicale în sterilitatea feminină tubo-peritoneală: adezioliza, și fimbrioplastia, salpingo-neostomiile, salpingo-scopie, etc.8.Tehnici chirurgicale în tratamentul endometriozei.9.Tehnici chirurgicale conservatoare și radicale în chirurgia laparoscopică a ovarului: foraj ovarian, chistectomie ovariană conservatoare, rezecție parțială a ovarelor și drilling, ignipunctura, ovarectomie, anexectomie.10.Tehnica miomectomiei laparoscopice și a miomectomiei asistate laparosopic.11.Incidente, accidente, complicații în chirurgia laparoscopică12.Posibilități de evitare și tehnici chirurgicale de rezolvare a unor incidente, accidente sau complicații intra sau postoperatorii.13.Conversia la laparotomie.În cadrul pregătirii practice sunt prevăzute următoarele etape:– etapa prezentării unor aspecte practice de către formatori– etapa vizionării de videocasete cu tehnici specifice tipurilor de patologie menționată în programa analitică de curs.– etapa pregătirii și antrenamentului individual pe simulator.– etapa clinică – participarea efectivă a cursanților la intervențiile chirurgicale alături de formator.– video-transmisia intervențiilor chiurgicale în sala de curs (pentru restul cursanților ce nu intră efectiv în intervenție), cu posibilități interactive între operatori și observatori.Medicii care au absolvit stagiul de laparoscopie din cadrul curriculei de pregătire a rezidenților de ginecologie, dar nu au atestatul de Chirurgie laparoscopică ginecologică nu vor putea practica tehnici complexe laparoscopice decât sub îndrumarea și responsabilitatea unui medic deținător al atestatului de pregătire în Chirurgie laparoscopică ginecologică. + 
Competențe generale și aptitudini specialeCompetențele generale și speciale ce trebuie pregătite conform curiculei pan-europene postuniversitare în specialitatea Obstetrică și Ginecologice (PACT) trebuie deprinse în cadrul cursurilor de pregătire adiționale expertizei medicale, ca răspuns la nevoile societății și ale colectivelor de ginecologie. Competențele generale și aptitudinile de finețe sunt structurate în patru arii: "Îngrijiri acordate pacientului", "Munca în echipă", "Practica bazată pe principiile sistemului" și "Dezvoltare personală și profesională". Competențele și aptitudinile specifice au fost stabilite în urma cercetărilor științifice efectuate de către toți responsabilii europeni din domeniu. Competențele generale descrise mai jos sunt în strânsă legătură cu Declarația Mondială a Drepturilor Omului publicată de Organizația Mondială a Națiunilor Unite, iar în plus sunt amintite confidențialitatea și beneficiile în urma progresului științific.Competențele generale și aptitudinile speciale ce vor fi exersateÎngrijiri acordate pacientului● Examinați pacientul în ansamblu, respectați diversitatea și acordați îngrijiri medicale personalizate● Comunicați într-un mod respectuos, ascultați pacientul și încercați să acordați încredere● Încredințați pacientului decizia de a alege și de a semna consimțământul informat, creeând un echilibru între recomandările bazate pe dovezi medicale și preferințele pacientului● Demonstrați capacitate de a conduce un caz medical și de a oferi continuitate în îngrijirea medicală a pacientului● Deciziile medicale trebuie să fie în concordanță cu standardele etice și drepturile femeiiMunca în echipă● Colaborați respectuos cu ceilalți medici, asistente, moașe și contribuiți la un mediu de muncă sigur și constructiv● Facilitați luarea deciziilor medicale între specialități, recunoscând și luând în considerare și expertiza medicală adiacentă● Concentrați-vă pe performanțele în echipă având în vedere standardele medicale și aspectele legale● Demonstrați calitatea de lider, în mod special în situații criticPractica bazată pe principiile sistemului● Înțelegeți și lucrați în mod eficient în organizațiile din domeniul sănătății, respectând legile aferente● Înțelegeți și adaptați-vă la diversitate, dezvoltare și inovație● Lucrați conform ghidurilor și standardelor de sănatate, și puneți în aplicare normele de siguranță a pacienților● Puneți în balanță beneficiile pacientului, dar și costurile necesare● Efectuați triajul și prioritizarea pacienților luând în considerare resursele disponibile● Asigurați intimitate și comfort pacienților în acordarea de îngrijiri medicale, cadrul medical și context.Dezvoltare personală și profesională● Continuați studiile în domeniu și încercați să fiți un model● Recunoașteți-vă capacitățile personale și limitările● Acordați, cereți și acceptați feedback-ul, reflectați asupra lui și folosiți-vă de el pentru îmbunătățiri● Continuați să vă îmbunătățiți ascultarea empatică cât și comunicarea eficientă și clară● Contribuiți la progresele în domeniul sănătății prin cercetare, educație și facilitarea implementării de metode inovative. + 
Comunicarea și formarea aptitudinilor psiho-socialeCapacitatea de a comunica eficient reprezintă o abilitate esențială în interacțiunea pacient-doctor, așa cum este stipulat și în competențele generale în curiculă. S-a demonstrat că îmbunătățește starea de sănătate cât și satisfacția pacientului. Munca în echipă depinde de asemenea de capacitățile de comunicare. Comunicarea scrisă este importantă pentru păstrarea datelor medicale și raportarea datelor cu privire la starea de sănătate a pacienților. Competența în comunicare este o calitate personală, dar poate fi îmbunătățită prin antrenament, feedback și evaluare.Îndrumari preluate din Curriculum PACT al EBCOG reprezintă o încercare de a construi un ghid esențial în dobândirea capacităților de comunicare și abilităților psiho-sociale ce permit medicului rezident să dezvolte un stil eficient de conversație cu pacientul, respectându-i în același timp autonomia, de a puncta toate punctele bio-psiho-sociale într-un mod adecvat și de a chestiona sexualitatea în contextul obstetrical și ginecologic.Comunicarea și abilitățile psiho-socialeComunicarea este baza interacțiunii între medic și pacient sau rudele pacientului. Este responsabilitatea medicului de a forma un cadru sigur în care atât pacientul cât și doctorul să se simtă comfortabil în discuție. Formarea abilităților de comunicare vor asigura medicului rezident și pacientului un schimb de informații eficient și capacitatea de a stabili o relație medicală doctor-pacient în diferite situații clinice. Comunicarea eficientă se bazează pe principii etice biomedicale (beneficiul pacientului, a nu face rău, respectul și autonomia acestuia), vizează luarea unor decizii medicale în mod informat și aplică o abordare în care pacientul este punctul de interes principal. Această abordare este caracterizată de o atitudine autentică, adecvată și transparentă ce urmărește ascultarea activă, așteptarea, verificarea, reflecția și însumarea informațiilor și adaptarea informațiilor.Un alt aspect al comunicării privește rolul medicului în echipă. Colaborarea și împărțirea responsabilității în cazul furnizorilor de servicii medicale implică cerințe suplimentare, în mod special în cazul medicilor. Documentarea informațiilor medicale în mod constant: fișa de observație a pacientului, protocolul operator, scrisoarea medicală de externare sau biletul de externare servesc nu doar ca și informații medicale ci și ca documente medico-legale.Este necesar ca medicii rezidenți să dezvolte abilități de înregistrare și întocmire a rapoartelor medicale + 
Formarea și evaluarea abilităților de comunicare și psiho-socialePrecum alte abilități din specialitatea Obstetrică și Ginecologie, învățarea și perfecționarea abilităților în comunicare este un proces continuu bazat pe îmbinarea informațiilor teoretice, experienței dobândite în urma simulărilor și practica efectuată sub directă (mai apoi indirectă) supervizare. În acest cadru sunt descrise variate elemente ale contactului medic-pacient și abilitățile specifice necesare. Feedback-ul și auto-evaluarea reprezintă elemente cheie pentru o bună dezvoltare profesională.Formarea abilităților psiho-sociale și de comunicare oralăJocul de roluri sau simulatorul de pacient oferă șansa de a practica diferite situații medic-pacient și munca în echipă în aceste cazuri cu discutarea cazurilor la final și pot conduce la un managment mai bun al pacienților în cazuri reale. În cadrul acestor cursuri de formare diferite aspecte ale comunicării precum empatia, organizarea, expresiile verbale și non-verbale și impresia per ansamblu trebuie luate în considerare. Este esențială furnizarea unui feedback într-un mod structurat și care să aibă în vedere și personalitatea stagiarului.Evaluarea abilităților bio-psiho-sociale și de comunicareObservarea directă reprezintă cea mai bună metodă de predare și evaluare a abilităților de comunicare. Sunt vizate atât comunicarea verbală cât și cea non-verbală. Alți membri ai echipei medicale și chiar pacienții pot contribui la evaluare prin feedbackul oferit. Dacă nu este posibilă observarea directă, înregistrarea video a întâlnirii medic-pacient poate fi necesară.Este indicat ca un portofoliu cu feedback-uri de proveniență multiplă să fie păstrat, acesta poate conține scurte auto-evaluări ale stagiarului. + 
Anexa nr. 1
Tematica pentru examenul de specialitate Obstetrică-GinecologieTematica pentru concursul de ocupare de post în specialitatea Obstetrică - GinecologieA.PROBA SCRISĂB.PROBA CLINICĂ OBSTETRICĂC.PROBA CLINICĂ GINECOLOGIED.PROBA PRACTICĂA.PROBA SCRISĂ1.Anatomia clinică și fiziologia organelor genitale1.Noțiuni de anatomie (1, pg. 16-34)2.Noțiuni de endocrinologie a reproducerii (2, pg. 400-435)2.Sarcina normală1.Fiziologia maternă (1, pg. 46-72)2.Consultația preconcepțională (1, pg. 156-165)3.Îngrijirea prenatală (1, pg. 168-189)4.Diagnosticul prenatal (1, pg. 283-302)3.Avortul (1, pg. 350-371)4.Boala trofoblastică gestațională (2, pg. 898-917)5.Hemoragiile obstetricale antepartum (3, pg. 335-347)6.Complicații medicale și chirurgicale în sarcină (1, pg. 926 - 1282)7.Ecografia în obstetrică și ginecologie (1, pg. 194 – 222), (4, pg. 805-833)8.Medicină fetală1.Embriogeneza și dezvoltarea morfologică fetală (1, pg. 127-151)2.Genetică (1, pg. 259-280)3.Teratologie (1, pg. 240-255)4.Monitorizarea fetală antepartum și intrapartum (3, pg. 377-389)5.Restricția de creștere fetală (1, pg. 874-884)6.Suferința fetală (1, pg. 491-497)7.Moartea fetală (1, pg. 661-666)9.Nașterea normală și patologică1.Nașterea normală (3, pg. 351-360)2.Prezentațiile distocice (3, pg. 361-376)3.Anomalii ale travaliului (3, pg. 391-406)4.Nașterea vaginală operatorie (3, pg. 407-418)5.Analgezia și anestezia în obstetrică (3, pg. 557-563)6.Hemoragia postpartum (3, pg. 511-532)7.Nou-născutul. Îngrijiri acordate nou-născutului (1, pg. 624-635)10.Anemia fetală. Alloimunizarea (1, pg. 306-313)11.Afecțiuni hipertensive în sarcină (1, pg. 728-770)12.Sarcina multiplă (1, pg. 891-920)13.Nașterea înainte de termen (1, pg. 829 – 855)14.Sarcina prelungită (1, pg. 862 - 870)15.Patologia anexelor fetale1.Anomaliile placentare, ale membranelor amniotice și ale cordonului ombilical (1, pg. 116- 124)2.Lichidul amniotic (1, pg. 231-238)16.Lehuzia1.Lehuzia fiziologică (1, pg. 668 – 679)2.Complicațiile puerperale (1, pg. 682 - 692)17.Urgențe vitale în obstetrică1.Sepsisul și șocul în obstetrică (5, pg. 223-239)2.Embolia cu lichid amniotic (5, pg. 243-257)3.Colapsul matern peripartum (5, pg. 265-287)18.Sindroame în ginecologie1.Tulburările de ciclu menstrual: Sângerarea uterină anormală - menoragia, metroragii disfuncționale (2, pg. 219-240), amenoreea (2, pg. 440-457)2.Durerea pelvină (2, pg. 304-328)19.Infecțiile ginecologice (2, pg. 64-107)20.Sarcina extrauterină (2, pg. 198-215)21.Endometrioza (2, pg. 281-298)22.Anomaliile congenitale ale organelor genitale (2, pg. 481-503)23.Tulburările de statică pelvină: Incontinența urinară (2, pg. 606-632) și Prolapsul organelor pelvine (2, pg. 633-658)24.Patologia benignă și preinvazivă ginecologică1.Patologia benignă și preinvazivă a tractului reproducător inferior (2, pg. 110-128; 730-763)2.Tumorile uterine (2, pg. 246-261)3.Tumorile ovariene și tubare (2, pg. 262-274)4.Patologia benignă și preinvazivă a sânului (2, pg. 333-345)25.Cancerele ginecologice1.Cancerul de col uterin (2, pg. 769-789), (6, pg. 287-298)2.Cancerul vulvar (2, pg. 793-806)3.Cancerul vaginal (2, pg. 808-815)4.Cancerul de corp uterin. Cancerul endometrial (2, pg. 817-834), (7, pg. 139-152). Sarcoamele uterine (2, pg. 839-850)5.Cancerul de ovar: Cancerul epitelial ovarian (2, pg. 853-874), (8, pg. 29-40; Tumorile celulelor germinale ovariene și stromale ale cordoanelor sexuale (2, pg. 879-894)6.Cancerul de sân (2, pg. 345-352)26.Ginecologie pediatrică (2, pg. 382-397)27.Menopauza (2, pg. 554-586, 588-600)28.Evaluarea cuplului infertil (2, pg. 507-526)29.Contracepție și sterilitate (2, pg. 132-149 și 152-164) + 
Bibliografie1.Williams Obstetrică, Ed. a 24-a, Tratat F. Cunningham, Kenneth Leveno, Steven Bloom, Catherine Spong, Jodi Dashe, Barbara Hoffman, Brian Casey, Jeanne Sheffield, Coordonatorul ediției în limba română Prof. Dr. Radu Vlădăreanu. Editura Hipocrate, București, 2017.2.Williams Ginecologie, Ed. a II-a, Hoffman, Schorge, Schaffer, Halvorson, Bradshaw, Cunningham, Coordonatorul ediției în limba română Prof. Dr. Radu Vlădăreanu, Editura Hipocrate, București, 2015.3.Tratat de chirurgie, Ed. a II-a, Vol. V Obstetrică și Ginecologie, sub redacția Irinel Popescu, Constantin Ciuce, Coordonator: Gheorghe Peltecu, Editura Academiei Romane, București, 2014.4.Callen, Ultrasonografie în Obstetrică și Ginecologie. Mary Norton, Leslie Scoutt, Vickie Feldstein. Ed. a 6-a, coordonată în limba română: Radu Vlădăreanu, București, Editura Hipocrate, 2017.5.Urgențele obstetricale intrapartum, Editori: Gheorghe Peltecu, Anca Maria Panaitescu, Radu Botezatu, George Iancu, Editura Academiei Române, 2017.6.Tratat de patologie neoplazică și preneoplazică a colului uterin, sub redacția Nicolae Suciu, Monica Mihaela Cîrstoiu, Nicolae Bacalbașa, Editura Academiei Române, 2018.7.Tratat de patologie malignă a endometrului, sub redacția Nicolae Suciu, Coordonatori: Iulian Brezean, Marius Craina, Nicolae Bacalbașa, Editura Academiei Române, București, 2019.8.Tratat de chirurgie extrapelvină a cancerului de ovar, sub redacția Nicolae Suciu, Coordonatori: Patriciu Achimaș Cadariu, Nicolae Bacalbașa, Alexandru Blidaru, Editura Academiei Române, București 2017.D.PROBA PRACTICĂ1.Ecografia în obstetrică și ginecologie2.Monitorizarea cardiotocografică3.Asistența la naștere în prezentațiile craniene și pelviană, epiziotomia/rafia4.Aplicația de forceps în OP, OS, OIDA, OISA5.Aplicația vidextractorului6.Versiunea internă7.Manevre în cazul distociei de umeri8.Operația cezariană9.Cerclajul colului uterin10.Lacerațiile cervicale și perineale postpartum11.Intervenții biopsice, ablative și distructive la nivelul colului uterin12.Colposcopia13.Recoltarea probelor cervico-vaginale14.Chiuretajul uterin15.Laparoscopia diagnostică (inclusiv cromopertubație)16.Histeroscopia diagnostică17.Laparoscopia operatorie (adezioliză, sterilizarea tubară, salpingostomie, salpingectomie, chistectomie ovariană)18.Histeroscopia operatorie (rezecție de polip, miom tip 0-1, <4 cm)19.Investigații în cazul prolapsului genital și IUE (scorul POP-Q)20.Tratamentul chirurgical al tumorilor benigne ale sânului21.Colporafia anterioară. Colpoperineorafia.22.Anexectomia23.Miomectomia24.Histerectomia abdominală în patologia benignă a uterului25.Histerectomia vaginală26.Marsupializarea/excizia de chist/abces (vulvar)27.Tratamentul plăgii complicate28.Inserție de DIU29.Plasarea unui pesar (în caz de prolaps sau amenințare de naștere prematură)(la 14-02-2020,
Curriculumul de pregătire în specialitatea obstetrică-ginecologie a fost modificat de Articolul I din ORDINUL nr. 1.850 din 11 decembrie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 115 din 14 februarie 2020
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA OFTALMOLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
OFTALMOLOGIE1.1.DEFINIȚIE: Oftalmologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolnavilor cu afecțiuni ale globului ocular și anexelor globului ocular.1.2.DURATA: 4 ani  Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.  Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).  1 credit = 25 ore de instruire  Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.  La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.  Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.  Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.1.3.STRUCTURA STAGIILOR1.3.1.Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentarea la spitalul și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni)1.3.2.Stagiul de chirurgie generală 1 lună1.3.3.Stagiul de neurologie: 1 lună1.3.4.Stagiul de neurochirurgie: 1 lună1.3.5.Stagiul de chirurgie plastică și reparatorie: 1 lună1.3.6.Bioetică: 1/2 lună1.3.7.Stagiul de oftalmologie: 43,5 luni1.4CONȚINUTUL STAGIILOR1.4.1.STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ1.4.1.1.Tematica lecțiilor conferință (20 ore)1.Asepsia și antisepsia2.Infecția în chirurgie. Infecții intraspitalicești3.Anestezia– generalități– anestezia locală– anestezia generală– anestezia la copil4.Noțiuni generale privind transplantul de țesuturi și organe5.Arsurile6.Cicatrizarea plăgilor. Sutura plăgilor.1.4.1.2.Barem de activități practice:  Demonstrații clinice practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice.1.4.2.STAGIUL DE NEUROLOGIE1.4.2.1.Tematica lecțiilor conferință (20 ore)1.Anatomia căilor optice2.Reflexul fotomotor. Reflexul de acomodație convergentă3.Modificări neurologice ale diametrului pupilar4.Paraliziile oculomotorii5.Scleroza multiplă6.Modificări oftalmologice în accidentele vasculare cerebrale7.Modificări oftalmologice în tumorile intracraniene8.Explorări de electrofiziologie neurooftalmologică.1.4.2.2.Barem de activități practice:  Demonstrații clinice practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice.1.4.3.STAGIUL DE NEUROCHIRURGIE1.4.3.1.Tematica lecțiilor conferință (20 ore)1.Tomografia computerizată: tehnica și interpretare2.Fundul de ochi în tumorile cerebrale3.Câmpul vizual în tumorile cerebrale4.Traumatismele craniocerebrale.1.4.3.2.Barem de activități practice  Demonstrații clinice practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice.1.4.4.STAGIUL DE CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI REPARATORIE1.4.4.1.Tematica lecțiilor conferință (20 ore)1.Anatomia pleoapelor2.Principii de acoperire a defectelor cutanate– prin alunecare– prin lambouri pediculate– prin grefe libere3.Chirurgia tumorilor palpebrale4.Ptoza palpebrală5.Epicantusul6.Entropionul,ectropionul7.Blefarosalazisul, dermatosalazisul.1.4.4.2.Barem de activități practice:  Demonstrații clinice practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice.1.5.MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni1.5.1.TEMATICĂ CURS (10 ore)I.Introducere în Bioetică -1.Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2.Contextul apariției bioeticii3.Definirea bioeticii4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Teorii și metode în bioeticăII.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii -1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III.Relația medic-pacient I-1.Valori ale relației medic-pacient2.Paternalism versus autonomie3.Modele ale relației medic-pacient4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Relația medic-pacient II-1.Consimțământul informat2.Confidențialitatea în relația medic-pacient3.Relația medic-pacient minor4.Acte normative care reglementează relația medic – pacientV.Greșeli și erori în practica medicală -1.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.Probleme etice la începutul vieții -1.Libertatea procreației2.Dileme etice în avort3.Etica reproducerii umane asistate medical4.Probleme etice în clonarea reproductivăVII.Probleme etice la finalul vieții-1.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Probleme etice în stările terminale3.Tratamente inutile în practica medicală4.Eutanasia și suicidul asistat5.Îngrijirile paliativeVIII.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane –1.Donarea de organe de la cadavru2.Donarea de organe de la persoana vie3.Etica alocării de resurse în transplantIX.Probleme etice în genetică și genomică-1.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.Terapia genică6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.Etica cercetării pe subiecți umani -1.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.Comitetele de etică a cercetării6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică1.5.2.TEMATICA SEMINARIILORI.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.Rolul comunicării în relația medic-pacientIV.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2.Drepturile pacienților – reglementare legislativă3.Rolul comitetelor de etică din spitaleV.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore1.6.STAGIUL DE OFTALMOLOGIE1.6.1.Tematica lecțiilor conferință (700 ore)2.Embriologia și anatomia globului ocular și a anexelor globului ocular: căile vizuale3.Fiziologia vederii: optica geometrică, funcțiile ochiului ca aparat optic, fotochimia vederii, electro-fiziologia retinei, adaptarea la lumină și întuneric, vederea în culori– structuri nervoase implicate în procesul vizual, structuri nervoase conexe căilor vizuale– mișcările globului vizual; rolul cortexului cerebral; mișcările de convergență; mișcările de origine vestibulară4.Examenul general al bolnavului în Oftalmologie.– tehnica și metodica examenului ocular– examenul clinic și funcțional, metode de examinare pol anterior, posterior și anexele globului ocular– luminatul lateral; biomicroscopie, oftalmoscopie, tonometrie, gonioscopie, diafanoscopie, oftalmodinamometrie5.Explorarea acuității vizuale. Examenul refracției oculare. Examenul subiectiv și obiectiv: skiascopia, astigmometria, refractometria, keratometria, autorefractometria computerizată6.Acomodația și tulburările acomodației– viciile de refracție– noțiuni de optică și optometrie– miopia, hipermetropia, astigmatismul: diagnosticul clinic, tratamentul medical și chirurgical. Corectarea viciilor de refracție, chirurgia refractivă a corneei7.Examenul funcțional al retinei– examenul câmpului vizual (metode cinetice, statice)– examenul simțului cromatic, adaptometria– ecografia globului ocular și orbitei – tehnică, interpretare– angiofluorografia oculară – tehnică, interpretare– electrofiziologie oculară– electroretinografia, statica și dinamica (ERG)– potențiale evocate vizuale: (PEV)– electrooculograme (EOG)8.Examenul radiologic în Oftalmologie– evaluarea radiologică simplă– explorarea radiologică cu mijloace de contrast (dacriocistografia, flebografia și arteriografia orbitară)– explorarea radionuclidică a globului ocular și orbitei (radiofosfocaptare, scintigrafia oculo-orbitară, dacriocistografia radionuclidică)– evaluarea tomodensitometrică a patologiei oculo-orbitare (interpretare imagini TDM, examen TDM în diagnosticul proceselor expansive orbitare, examen TDM în traumatologia orbitară)– evaluarea rezultatelor rezonanței magnetice oculare (RMN) în patologia oculo-orbitară9.Patologia anexelor globului ocular– bolile regiunii sprâncenoase,dermatoze, inflamații, afecțiuni congenitale10.Patologia pleoapelor– anatomia și fiziologia pleoapelor, semiologia generală a bolilor pleoapelor– anomalii congenitale ale pleoapelor - diagnostic clinic, tratament– afecțiuni inflamatorii, dermatoze– tulburări de statică palpebrală– tulburări de dinamică palpebrală– tumori palpebrale (diagnostic, tratament)11.Patologia aparatului lacrimal– anatomia și fiziologia aparatului lacrimal– semiologia afecțiunilor aparatului lacrimal– anomalii congenitale ale aparatului lacrimal (principii de diagnostic și tratament)– aparatul secretor = glandele lacrimale (anatomie, fiziologie, patologia glandelor lacrimale, inflamații, tumori ale glandelor lacrimale)– căile lacrimale = afecțiuni ale punctelor lacrimale, canalicule, sac lacrimal, inflamații, tumori– patologia secreției lacrimale (secreția anormală, deficit de secreție lacrimală, hipersecreția lacrimală)– tumorile aparatului lacrimal12.Patologia orbitei– anatomie, fiziologie, semiologia patologiei orbitare– anomalii congenitale ale orbitei și ale conținutului său– afecțiunile inflamatorii ale orbitei– exoftalmia și enoftalmia (uni și bilaterale, exolftalmia în cursul bolilor generale, vasculară, metastatică, în afecțiuni de vecinătate)– tumori orbitare (diagnostic, principii terapeutice)13.Patologia conjunctivei– anatomie, fiziologie, semiologie– anomalii congenitale ale conjunctivei– conjunctivite: microbiene, virale, alergice, parazitare– afecțiuni degenerative ale conjunctivei (diagnostic, tratament)– tumori conjunctivale (principii diagnostice și de tratament)14.Patologia corneei– anatomie, fiziologie, semiologie– anomalii congenitale ale corneei (de dimensiune, formă, keratocon, distrofii corneene)– keratite superficiale, keratite parenchimatoase, afecțiuni virale, bacteriene, micotice, alergice– keratita neuroparalitică, lagoftalmică, keratomalacia, keratopatii medicamentoase - afecțiuni corneene degenerative, congenitale și câștigate– cicatrici coneene - clinică și tratament– tumori corneo-conjunctivale15.Patologia sclerei– anatomia, fiziologia, semiologia normală și patologică– anomalii congenitale ale sclerei– afecțiuni inflamatorii: episclerita, sclerita– degenerescente, pigmentare sclerală, stafilom16.Patologia uveei– anatomia, fiziologia, semiologia: iris, corp ciliar, coroida– anomalii congenitale ale uveei: iris, corp ciliar, coroida– afecțiuni inflamatorii: iris, corp ciliar (irita, iridociclita)– afecțiuni inflamatorii ale coroidei: coroidite, endoftalmite, leziuni vasculare ale coroidei– oftalmia simpatică, uveitele totale, uveo-meningite– afecțiunile degenerative ale uveei– tumorile uveei (principii de diagnostic și terapie)17.Patologia cristalinului– anatomia, fiziologia, semiologia bolilor cristalinului– anomalii congenitale ale cristalinului (de mărime, formă, poziție, sindroame generale cu anomalii cristaliniene)– caracterele congenitale (etiopatogenie, clinica, element al unui sindrom general)– cataractele câștigate (presenilă, senilă, patologică, complicată, traumatică, secundară)– principii terapeutice moderne în cataracta uni sau bilaterală, congenitală, câștigată– modificările de poziție ale cristalinului: ectopii, subluxații, luxații18.Pupila– anatomia, fiziologia, semiologia pupilei - reflexe pupilare– farmacodinamica pupilei– anomalii congenitale ale pupilei– patologia pupilei (tulburări statice, dinamice, sindroame pupilare, pupila tonică, sindrom Adie)– anizocoria– anomalii pupilare în traumatismele craniene19.Corpul vitros– anatomia, fiziologia, semiologia corpului vitros– anomalii congenitale ale corpului vitros și ale sistemului vascular fetal– afecțiunile corpului vitros: inflamatorii, parazitare, degenerative, traumatice, hemoragia vitreana– chirurgia vitrosului20.Patologia tensiunii oculare– fiziologia normală și patologică a umorului apos și tensiunea oculară– glaucomul primitiv cu unghi închis și cu unghi deschis– glaucoamele secundare– glaucomul congenital– tratamentul medical/chirurgical al glaucomului– hipotonia oculară21.Patologia retinei– anatomie, fiziologie, semiologia retinei– anomalii congenitale ale retinei (de pigmentare, de structură, maculare, vasculare)– afecțiunile vasculare ale retinei (arteriale, venoase)– retinopatii (diabetică, din hemopatii, gravidică, traumatică, disorică, infecțioase)– dezlipirea de retină regmatogenă și secundară– heredo-degerenescențele corioretiniene și anomalii funcționale ale retinei izolate sau în cadrul sindroamelor generale– degenerescențe tapeto-retiniene– tumorile benigne și maligne ale retinei22.Patologia nervului optic și a papilei– anatomia, fiziologia, elemente de semiologie– anomalii congenitale ale papilei și nervului optic– edemul papilar, staza papilară, sindromul Foster Kennedy, papilitele– nevritele optice retrobulbare– atrofiile optice– tumorile papilei și ale nervului optic23.Căile optice intracraniene– anatomie, fiziologie– sindromul chiasmatic, arahnoidite optochiasmatice, nevrite chiasmatice– leziunea căilor optice retrochiasmaticea)semiologie generală, hemianopsiib)cecitate corticală, sindroame psiho-vizuale24.Tulburările vederii binoculare– anatomia, fiziologia musculaturii oculare– anomalii congenitale ale motilității oculare– vederea binoculară (VB) și tulburările VB– heteroforiia)heterotropii – strabism manifest concomitentb)paralizii oculomotorii– nistagmusul: semiologie, studiu clinic (congenital, optochinetic, vestibular)25.Onco-oftalmologia– metode clinice și paraclinice pentru diagnosticul tumorilor oculare și ale anexelor globului ocular– principii de tratament26.Traumatologia oculară– contuziile globului și anexelor globului ocular– plăgile anexelor și ale globului ocular– corpii străini cu localizare la nivelul anexelor și intraoculari– arsurile fizice, chimice ale globului ocular și anexelor globului ocular– manifestări oculare în traumatismele cranio-cerebrale27.Terapia locală oculară– terapia generală în afecțiunile oculare28.Aparatul vizual și bolile sistemului nervos central29.Patologia oculară și cefaleea– cefaleea cu semne oculare– migrena oftalmică– examenul oftalmologic în cefalalgie30.Maladii oculare de natură cardiovasculară31.Ochiul și hemopatiile32.Patologia oculară și bolile endocrine33.Bolile de sistem – complicații oculare34.Manifestări oculare în bolile metabolice35.Bolile infecțioase și patologia oculară36.Patologia oculară și sindroamele malformative (anomalii ale feței, craniului, sistemului nervos central, sindroame multiple cu participare oculară)37.Ochiul și alergia38.Patologia oculară în intoxicații și boli profesionale39.Lasere în oftalmologie40.Simulația și disimulația în oftalmologie1.6.2.Baremul activităților practiceA.Tematica demonstrațiilor de tehnici instrumentale de examinare oftalmologică1.Skiascopia și examenul subiectiv al refracției2.Astigmometria și refractometria3.Corectarea optică a ametropiilor: miopia, hipermetropia, astigmatisme4.Oftalmodinamometria5.Examenul câmpului vizual6.Examenul polului anterior la luminatul lateral7.Examenul biomicroscopic8.Fundul de ochi și biomicroscopia fundului de ochi9.Examenul tensiunii intraoculare, curbe nictemerale10.Transiluminația diasclerală11.Examenul vederii binoculare12.Examenul unei paralizii oculo-motorii13.Gonioscopia (glaucoame: primar, secundar)14.Explorarea simțului cromatic15.Adaptometria16.Electrooculografia, potențiale vizuale evocate17.Electroretinografia și interpretarea ei18.Ecografia și interpretarea ei (mod A și B)19.Angiografia cu fluoresceină20.Interpretarea unei radiografii pentru localizarea corpilor străini intraoculari21.Exoftalmometrie22.Interpretarea rezultatelor unui examen efectuat cu TDM (tomodensitometrie) și RMN (rezonanță magnetică nucleară) în patologia ocularăB.Tematica demonstrațiilor de intervenții chirurgicale (barem minimal de tehnici)1.Electrolize cili, diatermocauterizări, crioaplicații oculare2.Chalazionul3.Pterigionul4.Blefarorafia5.Corectarea ectropionului (senil, paralitic, spastic, cicatricial)6.Corectarea entropionului (senil, cicatricial, spastic)7.Corectare sinblefaron8.Blefaroplastii cu lambou liber sau alunecare9.Denervarea și extirparea glandei lacrimale10.Extirpare sac lacrimal11.Dacriocistorinostomia12.Alungirea musculară, scurtare și retropoziție mușchi drept13.Sutura unei plăgi corneene sau sclerale14.Iridectomia optică15.Iridectomia antiglaucomatoasă16.Trabeculectomia, trabeculotomia, goniotrepanatia17.Extracția cristalinului (liniară, extracapsulară, intracapsulară) cu sau fără pseudofak18.Discizia capsulei19.Extracția de corp străin intraocular20.Enucleația globului ocular21.Eviscerația globului ocular22.Chirurgia dezlipirii de retină                 OFTALMOLOGIE                  4 ani– CHIRURGIE GENERALĂ (I.1) 1 lună- OFTALMOLOGIE (I.2) 12 luni– NEUROLOGIE (I.3) 1 lună- NEUROCHIRURGIE (I.4) 1 lună– CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI REPARATORIE (I.5) 1 lună- BIOETICĂ (I.6) 0,5 luni– OFTALMOLOGIE (I.7) 31,5 luni

ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV
STAGIUL I.1 I.2 I.2 I.3 I.4 I.5 I.6 I.7 I.7

  N.B. Stagiul de chirurgie generală trebuie să fie primul. Celelalte stagii vor fi intercalate în stagiul de oftalmologie, după ce rezidentul a efectuat cel puțin un an din acest stagiu.–-Curriculum de pregătire în specialitatea oftalmologie a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat. + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ONCOLOGIE MEDICALĂ
CURRICULUM
de pregătire în specialitatea oncologie medicalăDefiniția specialității:

Oncologia medicală este specialitatea care se ocupă cu studiul apariției și dezvoltării neoplaziilor maligne, urmărind depistarea, diagnosticul, tratamentul și monitorizarea postterapeutică a pacienților.

Cuprinde două părți distincte:• oncologia generală - asigură informațiile privind atât cancerogeneza, cât și principiile care corespund complexității științifice a tratamentului bolii;• oncologia clinică – studiază principalele forme de cancer (atât factori de risc, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, tratamentul specific medical, cât și monitorizarea pacienților).1.Organizarea programuluiDurata programului:

Numărul total de ani 5 (cinci)
Numărul total de module 14
Modul 1 Medicină internă
Număr de luni/modul 6
Ore de curs/modul 60
Modul 2 Cardiologie
Număr de luni/modul 3
Ore de curs/modul 30
Modul 3 Neurologie
Număr de luni/modul 1
Ore de curs/modul 40
Modul 4 Terapie intensivă
Număr de luni/modul 1
Ore de curs/modul 30
Modul 5 Medicină de laborator
Număr de luni/modul 1/2
Ore de curs/modul 10
Modul 6 Anatomie patologică
Număr de luni/modul 1^1/2
Ore de curs/modul 30
Modul 7 Genetică
Număr de luni/modul 1/2
Ore de curs/modul 10
Modul 8 Bioetică
Număr de luni/modul 1/2
Ore de curs/modul 20
Modul 9 Radiodiagnostic și imagistică medicală
Număr de luni/modul 2
Ore de curs/modul 20
Modul 10 O.R.L.
Număr de luni/modul 1
Ore de curs/modul 16
Modul 11 Chirurgie oncologică
Număr de luni/modul 1
Ore de curs/modul 24
Modul 12 Hematologie
Număr de luni/modul 3
Ore de curs/modul 40
Modul 13 Radioterapie
Număr de luni/modul 4
Ore de curs/modul 70
Modul 14 Oncologie medicală
Număr de luni/modul 36
Ore de curs/modul 600
Total ore pregătire teoretică 200 de ore didactice, la care se adaugă 50 de ore studiu individual/an, reprezentând 20-30% din activitate
Total ore pregătire practică 70-80% din timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului individual de muncă
2.Structura programului 2.1.Etapa de angajare, luarea în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spital și clinica repartizată, stabilirea responsabilului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni)2.2.a)Trunchi comun:
Medicină internă (I.1) 6 luni
Cardiologie (I.2) 3 luni
Neurologie (I.3) 1 lună
Terapie intensivă (I.4) 1 lună
Medicină de laborator (I.5) 1/2 lună
Anatomie patologică (I.6) 1/2 lună
Genetică (I.7) 1/2 lună
Bioetică (I.8) 1/2 lună
Radiodiagnostic și imagistică medicală (I.9) 2 luni
O.R.L. (I.10) 1 lună
2.2.b)Oncologie:

Chirurgie oncologică (I.11) 1 lună
Hematologie (I.12) 3 luni
Radioterapie (I.13) 4 luni
Oncologie medicală (I.14) 36 luni
Anul I Anul II Anul III Anul IV Anul V
I.1 I.2 I.3 I.4 I.5 I.6 I.7 I.8 I.9 I.10 I.11 I.12 I.13 I.14 I.14 I.14

3.Organizarea stagiilorPregătirea rezidenților trebuie să se facă în clinicile universitare din țară și în spitalele județene/municipale/alte spitale sau unități sanitare din alte ministere acreditate de Ministerul Sănătății.Stagiile se vor efectua sub îndrumarea medicului șef de secție, a medicilor primari recunoscuți pentru gradul înalt de calificare în specialitatea respectivă, pentru aptitudinile didactice și pentru calitățile etice și morale.În fiecare stagiu rezidentul va avea un îndrumător care va certifica efectuarea activităților practice, inclusiv redactarea foilor de observație (anamneza, examen clinic, evoluția pacientului, prescrierea tratamentului, epicriza) și modul de stabilire a relației cu pacientul și familia acestuia.Cerințele minime necesare unui centru de oncologie de pregătire a medicului rezident sunt următoarele:– asigurarea unui raport de paturi/rezident: 5-7/1;– șeful secției trebuie să fie medic primar în specialitatea oncologie medicală;– apartenența la o comisie de indicație terapeutică (medic oncolog medical, chirurg oncolog, radioterapeut, morfopatolog, imagistician).Forma de pregătire continuă cuprinde:– ore de studiu individual;– participarea la cursuri de specialitate, ședințe de referate științifice, prezentări de caz - circa 200 de ore didactice/an de studiu.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an) are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU).1 credit = 25 ore de instruireÎntreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea și evaluările de etapă în credite, activitatea în cadrul programelor de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.Caietul de stagiu va fi înmânat fiecărui rezident la intrarea în stagiul de rezidențiat și va fi prezentat completat și parafat (indiferent de instituția în care s-a desfășurat perioada de stagiu - inclusiv clinica din străinătate) la înscrierea la examenul de specialitate. + 
Modulul 1. Medicină internă Nr. ore de curs: 60 de oreNr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualTematica lecțiilor de conferință:1.Explorarea clinică, de laborator și imagistică a bolnavilor pulmonari2.Bronhopatiile cronice: etiologie, diagnostic și tratament3.Astmul bronșic: etiologie, diagnostic și tratament4.Supurațiile bronhopulmonare: etiologie, diagnostic și tratament5.Pneumopatiile bacteriene: etiologie, diagnostic și tratament6.Pneumopatiile virale: etiologie, diagnostic și tratament7.T.B.C. pulmonară: etiologie, diagnostic și tratament8.Micozele bronhopulmonare: etiologie, diagnostic și tratament9.Pneumoconiozele: etiologie, diagnostic și tratament10.Sarcoidoza: etiologie, diagnostic și tratament11.Chisturile pulmonare: etiologie, diagnostic și tratament12.Patologia netumorală a mediastinului: etiologie, diagnostic și tratament13.Explorarea clinică, paraclinică și de laborator a ficatului14.Hepatitele acute: etiologie, diagnostic și tratament15.Hepatitele cronice: etiologie, diagnostic și tratament16.Ciroza hepatică: etiologie, diagnostic și tratament17.Icterele: etiologie, diagnostic și tratament18.Insuficiența hepatică: etiologie, diagnostic și tratament19.Hipertensiunea portală: etiologie, fiziopatologie, diagnostic și tratament20.Hemoragii digestive: etiologie, diagnostic și tratament21.Colecistitele: etiologie, diagnostic și tratament22.Pancreatitele: etiologie, diagnostic și tratament23.Diabetul zaharat: etiologie, diagnostic și tratament24.Boala ulceroasă: etiologie, diagnostic și tratament25.Bolile inflamatorii intestinale (colita ulceroasă și boala Crohn): etiologie, diagnostic și tratament26.Nefropatii: etiologie, diagnostic și tratament27.Insuficiența renală: etiologie, patogenie, diagnostic și tratament28.Obezitate: etiologie, diagnostic și tratament29.Boli de colagen: etiologie, diagnostic și tratament30.Infecțiile nosocomialeBaremul activităților practice:1.Interpretarea rezultatelor explorărilor respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 50 de buletine2.Interpretarea datelor de ecografie abdominală: 100 de ecografii3.Tehnici de explorare a secreției gastrice și interpretare: 30 de buletine4.Interpretarea oscilometriei: 20 de buletine5.Interpretarea buletinelor hematologice: 100 de buletine6.Interpretarea rezultatelor explorării funcționale: renale, hepatice și pancreatice: 100 de buletine7.Toracocenteze: 10 manevre (efectuare)8.Paracenteze: 10 manevre (efectuare)9.Activitate ambulatorie (urgențe medicale): 50 de cazuriObiective educaționale:– dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentului optim, individualizat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bazăRezultate așteptate:– Rezidentul va fi capabil să examineze, să stabilească planul de investigație, să diagnosticheze și să indice tratamentul de specialitate.– Rezidentul trebuie să poată interpreta explorările biologice și imagistice privind patologia menționată. + 
Modulul 2. Cardiologie (I.2)Nr. ore de curs: 30Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncăTematica lecțiilor conferință:1.Mecanisme de reglare a hemodinamicii2.Electrocardiografia, fonocardiografia și ecografia cardiacă3.Insuficiența cardiacă4.Aritmiile cardiace5.Insuficiența mitrală și stenoza mitrală6.Cardiopatia ischemică7.Hipertensiunea arterială8.Șocul cardiogen9.Sincopa cardiacă10.Embolia pulmonară11.Arteriopatii periferice12.Terapia antiplachetară, anticoagulantă și fibrinoliticăBaremul activităților practice:– EKG – 50 de buletine – efectuare și interpretare– EKG de efort – 50 de teste – efectuare și interpretare– Monitorizarea ambulatorie a TA – 300 de teste – efectuare și interpretare– Ecografie cardiacă: 120– Puncții arteriale și venoase – 300 de manevre (efectuare)– Cardioversii electrice: 50 de manevre (efectuare)– Reanimare cardiorespiratorie: 10– Program de consultații în ambulatoriu: 2 zile/săptămânăObiective educaționale:– însușirea cunoștințelor necesare diagnosticului și tratamentului bolii cardiovasculare (HTA, cardiopatia ischemică, insuficiența cardiacă, valvulopatiile principale, aritmii) - recunoașterea bolilor care necesită investigații de specialitate și trimiterea la specialist;– dobândirea abilităților practice (efectuarea și/sau interpretarea probelor paraclinice) necesare evaluării pacientului cu patologie cardiovascularăRezultate așteptate:– Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de cardiologie– Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cardiac, să diagnosticheze, să stabilească planul terapeutic al cardiopatiilor frecvente și să stabilească indicația de investigație specială în cazul celorlalte cardiopatii.– Rezidentul trebuie să fie capabil să efectueze o ecocardiografie în care să obțină datele morfologice și funcționale primare (dimensiuni cavități, aspect și funcție valve, fracție de ejecție, contractilitate, funcție diastolică).– Rezidentul trebuie să fie capabil să recunoască necesitatea și să efectueze defibrilarea. + 
Modulul 3. Neurologie (I.3)Nr. ore de curs: 40Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncăTematica lecțiilor conferință:1.Examenul clinic neurologic2.Examenul paraclinic în neurologie3.Afecțiunile vasculare carotidiene și ale arterelor vertebrale4.Accidente vasculare cerebrale ischemice5.Accidente vasculare cerebrale hemoragice6.Hemoragia subarahnoidiană7.Recuperarea bolnavului cu accident vascular cerebral8.Meningitele9.Tulburările de somn10.Afectarea cardiovasculară în bolile neurologiceObiective educaționale:– deprinderea noțiunilor clinice și interpretarea probelor paraclinice necesare în diagnosticul, tratamentul și recuperarea pacientului neurologic;– recunoașterea bolilor care necesită investigații de specialitate și trimitere la specialist.Rezultate așteptate:– Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de neurologie– Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient neurologic, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație în urgențele neurologice și să stabilească indicația de investigație specială a celorlalte neuropatii.– Rezidentul trebuie să poată interpreta CT și RMN craniocerebrală. + 
Modulul 4. Terapie intensivă (I.4)Nr. ore de curs: 30Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncăTematica lecțiilor conferință:1.Comele2.Echilibrul acidobazic (normal și patologic)3.Tratamentul tulburărilor echilibrului acidobazic4.Echilibrul hidroelectrolitic (normal și patologic)5.Tratamentul tulburărilor hidroelectrolitice6.Anestezia locală și generală7.Circulația extracorporeală8.Resuscitarea cardiopulmonară9.Organizarea echipei de resuscitare10.Evaluarea preoperatorie11.Evaluarea și tratamentul bolnavului cu status imediat postoperator12.Indicația și tehnica dializeiBaremul activităților practice:– Intubația orotraheală: 10 pe manechin și 3 la pacient– Puncția venei subclaviculare și a venei jugulare interne: 20– Tehnica masajului cardiac: 30 pe manechin și 5 pe viu– Reechilibrare acidobazică: 60 profile/interpretare și dirijarea echilibrării în 20 de cazuri– Reechilibrare hidroelectrolitică: 60 profile/interpretare și dirijarea echilibrării în 20 de cazuriObiective educaționale:– evaluarea pacientului critic, acordarea și efectuarea de manevre diagnostic și terapeutice în vederea stabilizării acestuiaRezultate așteptate:– Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de anestezie și terapie intensivă + 
Modulul 5. Medicină de laborator (I.5)Nr. ore de curs: 10Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncăTematica lecțiilor conferință:1.Cunoașterea testului biologic cu semnificație în formularea diagnosticului, a stadializării, a deciziei terapeutice și a monitorizării pacientului neoplazic2.Biomarkeri relevanți - definiție, valoare clinică, costul markerului diagnostic și prognostic3.Principiile metodelor de laborator (PCR – polymerase chain reaction, western/southern/northern blot, tehnica culturii celulare) relevante pentru interpretarea adecvată a biomarkerilor4.Materiale clinice necesare testelor diagnostic5.Frecvența analizei de laborator în diferite contexte clinice, cunoașterea limitelor metodelorObiective educaționale:– abilitatea evaluării critice și interpretării parametrilor specifici de laborator;– abilitatea evaluării costului determinării biologice raportat la relevanța clinică a acesteia;– abilitatea solicitării altor metode diagnostice în funcție de valorile biomarkerilor;– abilitatea luării deciziei terapeutice în funcție de valorile biomarkerilor;– abilitatea explicării rezultatelor valorilor biomarkerilor pacienților.Rezultate așteptate:– Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de medicină de laborator + 
Modulul 6. Anatomie patologică (I.6)Nr. ore de curs: 30Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncăTematica lecțiilor conferință:1.Clasificarea histologică și codificarea morfologică a tumorilor2.Noțiuni asupra tulburărilor de creștere și diferențiere celulară (neoplazia, hiperplazia, metaplazia, displazia, anaplazia)3.Clasificarea histogenetică a tumorilor4.Structura histopatologică a tumorilor5.Forme macroscopice ale tumorilor6.Tumorile epiteliale benigne și maligne7.Tumorile țesutului conjuctiv benigne și maligne8.Tumorile țesutului hematoformator9.Tumorile mezoteliale10.Tumorile țesutului trofoblastic11.Limfoamele maligne12.Examenul citologicBaremul activităților practice:1.Tehnica recoltării secrețiilor cervicovaginale: 502.Tehnica amprentei: 303.Tehnica recoltării lichidelor seroase pentru examenul citologic și prepararea frotiurilor pentru aceste examene: 304.Interpretarea rezultatelor buletinelor histopatologice pentru cancerele: mamare, pulmonare, colului uterin, ovariene, tubului digestiv, țesuturilor moi: 100Obiective educaționale:– înțelegerea diferenței între pregătirea specimenului citologic și a celui histologic;– cunoașterea indicațiilor și limitelor diagnosticului furnizat de examenul extemporaneu la gheață;– cunoașterea indicației examenului histomorfologic, a imunohistochimiei, a citometriei de flux sau a imunohistochimiei cu fluorescență (FISH) pentru confirmarea diagnosticului de malignitate;– cunoașterea aprecierii gradingului tumoral în funcție de gradul de diferențiere al formațiunii tumorale, precum și, în unele cazuri, de activitatea mitotică;– cunoașterea componentelor tumorii invazive: celule tumorale maligne și stroma adiacentă (frecvent desmoplastică);– cunoașterea existenței în cadrul unor laboratoare a posibilității colectării surplusului de țesut/lichidului diagnostic, în urma consimțământului pacientului, pentru efectuarea în timp a altor teste de laborator.Rezultate așteptate:– Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de medicină de laborator– Rezidentul trebuie să fie capabil să interpreteze buletinul histologic și să îl explice pacientului.– Rezidentul trebuie să fie capabil să discute buletinul histologic cu membrii comisiei de indicație terapeutică.– Rezidentul trebuie să identifice discrepanța între diagnosticul histologic și elementele clinice și să discute neconcordanța cu medicul anatomopatolog. + 
Modulul 7. Genetică (I.7)Nr. ore de curs: 10Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncăTematica lecțiilor conferință:1.Noțiuni de genetică indispensabile înțelegerii bolii neoplazice maligne:– Definiția și rolul genei– Mutațiile genetice: dobândite și germinale– Tipurile de gene corelate cu dezvoltarea cancerului:– gene supresor tumorale: BRCA1, BRCA2,p53, TP53;– oncogene: Her2, familia RAS;– gene reparatorii ale ADN-ului– Factorii care determină mutații: tutunul, radiațiile UV, virușii, vârsta2.Boala neoplazică malignă ereditară - condițiile ereditare care pot crește riscul tipurilor specifice de cancer3.Testul genetic pentru aprecierea riscului de apariție a cancerului: mamar, ovarian, gastric, al colonului, tiroidian, renal, al prostatei, al pancreasului; a melanomului; a sarcomului4.Rolul consultului genetic5.Terapia țintită – medicina personalizată: definiție, indicațieObiective educaționale:Deprinderea cunoștințelor medicale necesare:– identificării factorilor de risc pentru apariția și dezvoltarea neoplaziei maligne;– diagnosticului bolii neoplazice ereditare;– indicării efectuării testului genetic;– importanței testului genetic;– indicației terapiei țintite molecular.Rezultate așteptate:– Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de genetică– Rezidentul va fi capabil să identifice factorii de risc genetic pentru apariția bolii neoplazice maligne; să indice necesitatea efectuării și să explice rezultatul testului genetic pacientului oncologic; să stabilească indicația terapiei personalizate - țintită molecular + 
Modulul 8. Bioetică (I.8)Nr. ore de curs: 20 de oreNr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncăTematica lecțiilor conferință:I.Introducere în bioetică – 2 ore1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2.Contextul apariției bioeticii3.Definirea bioeticii4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Teorii și metode în bioeticăII.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare în funcție de credință religioasă, etnie etc.)III.Relația medic-pacient I – 2 ore1.Valori ale relației medic-pacient2.Paternalism versus autonomie3.Modele ale relației medic-pacient4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Relația medic-pacient II - 2 ore1.Consimțământul informat2.Confidențialitatea în relația medic-pacient3.Relația medic-pacient minor4.Acte normative care reglementează relația medic-pacientV.Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1.Libertatea procreației2.Dileme etice în avort3.Etica reproducerii umane asistate medical4.Probleme etice în clonarea reproductivăVII.Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Probleme etice în stările terminale3.Tratamente inutile în practica medicală4.Eutanasia și suicidul asistat5.Îngrijirile paliativeVIII.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1.Donarea de organe de la cadavru2.Donarea de organe de la persoana vie3.Etica alocării de resurse în transplantIX.Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.Terapia genică6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.Comitetele de etică a cercetării6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.Tematica seminarelorI.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1.Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a preceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.Rolul comunicării în relația medic-pacientIV.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1.Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2.Drepturile pacienților - reglementare legislativă3.Rolul comitetelor de etică din spitaleV.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore 1.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VII.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 oreObiective educaționale – Familiarizarea cu conceptele fundamentale ale eticii medicale și aplicarea principiilor acesteia în practica medicală de zi cu ziRezultate așteptate:– Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de bioetică– Rezidentul va cunoaște principiile eticii medicale și implicațiile acestora. + 
Modulul 9. Radiodiagnostic și imagistică medicală (I.9)Nr. ore de curs: 20Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncăTematica lecțiilor conferință:1.Principiile generale de radiodiagnostic2.Tehnica explorării radiologice3.Explorarea radiologică convențională4.Diagnosticul radiologic:– diagnosticul radiologic al tumorilor osoase– diagnosticul radiologic al cancerelor bronhopulmonare– diagnosticul radiologic al cancerului esofagian– diagnosticul radiologic al cancerului gastric– diagnosticul radiologic al cancerului de colon și rect– diagnosticul radiologic al tumorilor renale– diagnosticul radiologic al tumorilor vezicii urinare– diagnosticul radiologic al tumorilor mamare5.Tomografia computerizată:– principiile, limitele și costul asociat tomodensitometriei (tomografie computerizată); relevanța expunerii la iradiere corelat cu vârsta și prognosticul bolii pacientului; relevanța riscurilor asociate mediului de contrast pe bază de iod– diagnosticul computer tomografic al tumorilor primare și secundare cerebrale– diagnosticul computer tomografic al tumorilor bronhopulmonare și mediastinale– diagnosticul computer tomografic al tumorilor hepatice– diagnosticul computer tomografic al tumorilor retroperitoneale– diagnosticul computer tomografic al tumorilor suprarenale– diagnosticul computer tomografic al tumorilor renale– diagnosticul computer tomografic al tumorilor pelviabdominale6.Principiile ultrasonografiei (ecografiei)– diagnosticul ultrasonografic: - al tumorilor hepatice; tumorilor căilor biliare; tumorilor splenice; tumorilor pancreatice; tumorilor renale; tumorilor prostatei; tumorilor testiculare; tumorilor ovariene7.Principiile, limitele și costul asociat RMN; relevanța prezenței dispozitivelor medicale implantabile, a sarcinii, a claustrofobiei, a riscurilor asociate mediului de contrast bazat pe gadoliniumIndicațiile RMNBaremul activităților practice:1.Interpretarea radiografiilor standard:– scheletale: 100– toraco-pleuro-pulmonare: 200– esofagiene: 30– gastrice: 100– colorectale: 50– aparat urinar: 50– mamografie: 25– căi biliare: 502.Interpretarea computer tomografiei:– cerebrale: 30– hepatice: 50– bronhomediastinale: 50– renale: 503.Utilizarea RMN în principalele localizări ale neoplaziilor maligne4.Utilizarea scintigrafieiObiective educaționale:– cunoașterea diferitelor tehnici de radiodiagnostic și a agenților de contrast utili tehnicii diagnostice;– cunoașterea modalității diagnosticului ghidat imagistic;– cunoașterea sistemului de stadializare bazat pe examinările imagistice: TNM, Ann Arbor, FIGO (International Federation of Gynecology and Obstetrics);– cunoașterea implicațiilor clinice ale clasificărilor BiI - RADS și PI - RADS folosite în raportarea examenelor imagistice ale glandei mamare și ale prostatei;– cunoașterea criteriilor de evaluare a răspunsului tumorilor solide (RECIST) și a criteriilor de răspuns Choi în cazul tumorilor stromale gastrointestinale (GIST);– cunoașterea existenței limitelor examenului imagistic în ceea ce privește aprecierea răspunsului sistemic al cancerului la tratament;– cunoașterea aspectului cost – eficiență vizavi de diferite tehnici imagistice;– capacitatea de a solicita examenul imagistic/strategia diagnostică specifică fiecărui tip tumoral;– capacitatea de a comunica cu imagisticienii și cu pacienții referitor la diferitele teste imagistice diagnostice.Rezultate așteptate:– Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de imagistică medicală:Rezidentul va fi capabil:– să formuleze o solicitare a examenului imagistic diagnostic (radiografie, ecografie, CT, RMN, PET);– să ofere medicului imagistician date de diagnostic clinic diferențial;– să explice pacientului principiile de bază ale examenului imagistic, principiile pregătirii în vederea unui anumit examen imagistic, să ofere informații referitoare la efectele adverse și contraindicațiile examinărilor imagistice;– să aplice sistemele de stadializare TNM, Ann Arbor, FIGO în funcție de rezultatul examinărilor imagistice;– să aplice criteriile RECIST, Lugano și Choi pentru evaluarea răspunsului terapeutic bazat pe informația oferită de examinarea imagistică;– să interpreteze scorurile BI - RADS și PI - RADS, pentru a stabili atitudinea terapeutică. + 
Modulul 10. O.R.L. (I.10)Nr. ore de curs: 16Tematica lecțiilor conferință:1.Anatomia, fiziologia și fiziopatologia rinosinusală2.Metode de explorare rinosinusală3.Tumori benigne rinosinusale4.Tumori maligne rinosinusale5.Anatomia, fiziologia și fiziopatologia faringelui6.Metode de explorare a cavității bucale și a faringelui7.Patologia tumorală faringiană8.Tumorile parafaringiene9.Patologia tumorală a glandelor salivare10.Anatomia, fiziologia și fiziopatologia laringelui11.Metode de explorare laringiană12.Tumorile benigne laringiene13.Tumorile maligne laringiene14.Tumorile glandei tiroide15.Adenopatia cervicală16.Metode de explorare traheobronșică17.Patologia tumorală esofagiană18.Anatomia, fiziologia și fiziopatologia urechii19.Tumorile urechii externe și urechii medii20.Terapia tumorilor maligne din sfera O.R.L.Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncăObiective educaționale:– cunoașterea anatomiei, fiziologiei și fiziopatologiei regiunilor anatomice din sfera O.R.L.;– cunoașterea modalității diagnostice și terapeutice în cazul tumorilor maligne din sfera O.R.L.Rezultate așteptate:– Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de O.R.L.:– Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu tumoră dezvoltată în sfera O.R.L.; să stabilească planul de investigații, să diagnosticheze și să formuleze planul terapeutic în cazul acestor neoplazii, să cunoască riscurile și tratamentul complicațiilor acestor tumori (sângerare cronică sau acută, suprainfecție, insuficiență respiratorie) + 
Modulul 11. Chirurgie oncologică (I.11)Nr. ore de curs: 24Tematica lecțiilor conferință:– Rolul și limitele chirurgiei oncologice – în momentul diagnosticului inițial al bolii neoplazice– Evaluarea preoperatorie a bolnavului neoplazic – aprecierea oportunității gestului chirurgical– Abordul chirurgical (clasic și minim invaziv/laparoscopic) al neoplaziilor maligne – cu intenție de radicalitate/paleație: digestive, ginecologice, urologice, cutanate și de părți moi: indicație, moment, timpi chirurgicali, sacrificiul de organ, tipuri de anastomoze– Indicațiile prezervării de organ, a intervenției chirurgicale reconstructive, a secvenței chirurgicale în contextul terapiei multimodale a bolii neoplazice maligne– Riscurile și beneficiile intervenției chirurgicale – ca tratament curativ sau adjuvant radio – sau/și chimioterapiei; influența tratamentului neoadjuvant asupra acestora– Tratamentul complicațiilor chirurgicale la pacientul neoplazic– Îngrijirea postoperatorie a bolnavului neoplazic– Decizia momentului și modului monitorizării pacientului neoplazic– Evaluarea impactului intervenției chirurgicale asupra calității vieții pacientului neoplazic– Comunicarea deciziei terapeutice pacientului neoplazic și familiei acestuia– Managerierea reacțiilor psihologice comune unei perioade de criză și etapei finale de viață a pacientului neoplazic– Importanța trialurilor prospective, a colectării țesutului tumoralNr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncăBaremul activităților practice:– Accesul vascular la pacienții neoplazici– Hemostaza provizorie și definitivă– Puncția aspirativă/biopsie a tumorilor– Puncția/Lavajul peritoneal(ă)– Puncția pleurală– Îngrijirea stomiilor: intestinale, colice, urinareObiective educaționale:– cunoașterea rolului, tipului și riscul abordului chirurgical în precizarea diagnosticului unei neoplazii maligne;– cunoașterea indicației și limitelor momentului chirurgical în algoritmul terapeutic al pacientului neoplazic;– cunoașterea abordului multimodal terapeutic în fața unei neoplazii maligne;– cunoașterea modului de evaluare al pacientului neoplazic în vederea oportunității gestului chirurgical;– cunoașterea noilor tehnici chirurgicale și a noilor dispozitive implantabile chirurgical la bolnavul neoplazic.Rezultate așteptate:– Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de chirurgie oncologică– Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient neoplazic – să stabilească planul de investigații și terapeutic, să stabilească indicația și momentul intervenției chirurgicale, să interpreteze rezultatul anatomopatologic asociat unui gest chirurgical efectuat în scop diagnostic sau terapeutic, să înțeleagă consecințele intervențiilor chirurgicale asupra evoluției imediate și la distanță a pacientului neoplazic, să coreleze momentul operator cu asocierea terapeutică adresată bolii sistemice neoplazice, să discute în mod critic opțiunile terapeutice/recomandările cu colegii și cu pacienții. + 
Modulul 12. Hematologie (I.12)Nr. ore de curs: 40Tematica lecțiilor conferință:1.Mieloproliferările maligne: epidemiologie, istorie naturală, clasificare histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie1.1.Sindromul mieloproliferativ acutLeucemii mieloide acute1.2.Sindromul mieloproliferativ cronicLeucemia granulocitară cronicăPolicitemia VeraTrombocitemia esențialăMetaplazia mieloidă cu mieloscleroză2.Limfoproliferările maligne (epidemiologie, istorie naturală, clasificare histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)2.1.Sindromul limfoproliferativ acutLeucemii acute limfoblastice2.2.Sindromul limfoproliferativ cronicLeucemia limfatică cronicăLeucemia cu celule păroaseBoala HodgkinLimfoame maligne non-HodgkinBoala WaldenstromBoala lanțurilor greleMielomul multiplu3.Sindromul mielodisplazic (epidemiologie, istorie naturală, clasificare histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncăBaremul activităților practice1.Tehnica examenului clinic al bolnavilor cu limfo- și mieloproliferări în raport cu localizarea și extensia reală a bolii: 1002.Medulograma, tehnică și interpretare: 503.Diagnosticul complet și indicația terapeutică în limfo- și mieloproliferări: 50Obiective educaționale:– cunoașterea evaluării, diagnosticului și tratamentului pacienților cu boli de sânge (anemii, sindroame mielo-proliferative, limfoame, discrazii ale celulelor plasmatice);– cunoașterea importanței abordului terapeutic multimodal al pacienților cu leucemii: tratament hematologic, tratamentul oncologic, transfuzii, tratamentul bolii infecțioase, transplant medular, îngrijiri de nursing;– cunoașterea entităților morfologice, citogenetice și moleculare de leucemii, conform clasificării WHO, în scopul evaluării prognosticului și selecției tratamentului adecvat;– cunoașterea implicațiilor psihosociale a diagnosticului și tratamentului leucemiilor;– cunoașterea problemelor specifice îngrijirii pacientului supus transplantului cu celule stem alogenice, ale identificării și tratamentului bolii grefă – contra – gazdă și ale infecțiilor bolii de imunosupresie;– cunoașterea existenței diferitelor subtipuri patologice de limfoame Hodgkin;– cunoașterea tratamentului multimodal al pacienților cu limfom Hodgkin în diferite stadii evolutive;– cunoașterea existenței heterogenității enorme ale subtipurilor de limfoame non-Hodgkin;– cunoașterea asocierii limfomului non-Hodgkin cu virusul imunodeficienței umane (HIV), cu imunosupresia și cu virusul hepatitei C;– cunoașterea existenței diferitelor tipuri biologice și patologice de discrazii ale celulelor plasmatice: gamapatia monoclonală, boala Waldenstrom, macroglobulinemia, plasmocitomul, mielomul multiplu, POEMS (polineuropatie, organomegalie, endocrinopatie, proteina monoclonală, modificările cutanate) și leucemia celulelor plasmatice;– cunoașterea indicației terapeutice în fiecare stadiu al bolii hematologice și a efectelor adverse ale tratamentului discraziilor celulelor plasmatice;– cunoașterea criteriilor de diagnostic ale celor mai frecvente neoplazii mieloproliferative: policitemia vera, trombocitemia esențială, mielofibroza primară;– cunoașterea opțiunilor terapeutice, a rolului suportiv, a tratamentului simptomatic, a rolului agenților antitrombotici;– cunoașterea valorii și riscului tratamentului citoreductiv, cu interferon, al iradierii splenice, al splenectomiei, al transplantului alogenic și al tratamentului paleativ în neoplaziile mieloproliferative;– recunoașterea bolilor care necesită investigații de specialitate și trimiterea la specialist.Rezultate așteptate:– Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de hematologie– Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient hematologic, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigații și terapeutic în hemopatiile comune, să stabilească indicația de investigație specială în celelalte hemopatii.– Rezidentul trebuie să poată interpreta examenele morfologice ale sângelui și măduvei hematogene.– Rezidentul trebuie să fie familiarizat cu valoarea și limitele radioterapiei, ale chimioterapiei, ale transplantului autolog și alogenic, ale terapiei pe bază de anticorpi monoclonali, ale terapiei țintite molecular, ale terapiei de susținere și paleative în cazul bolilor hematologice. + 
Modulul 13. Radioterapie (I.13)Nr. ore de curs: 80Tematica lecțiilor conferință:1.Locul radiologiei în strategia terapeutică a cancerului2.Surse de radiațiiPrincipii de bază privind momentul, doza, fracționarea și tipul de iradiere3.Indicațiile radioterapiei curative și efectele adverse ale acesteiaBeneficiile și toxicitatea radioterapiei cu intenție paleativăComplicații acute, tardive și la distanță ale radioterapieiDiferențe ale toleranței diferitelor organe/țesuturi față de iradiereRiscurile reiradierii corelate cu limitele toleranței organului/ țesutului iradiatInteracțiunea radioterapie – terapie sistemică: tipul și severitatea toxicității asociateInteracțiunea radioterapie - chirurgie oncologică - în context pre- și postoperator4.Radioterapia externă5.Principiile de bază ale Brahiterapiei și ale terapiei cu agenți radionuclizi6.Tehnici particulare de radioterapie: radioterapie cu intensitate modulată, radioterapie stereotactică, radioterapie cu particule, radioterapie adaptată: 2 ore7.Indicațiile, riscurile și beneficiile radioterapiei în principalele localizări de boli neoplaziceNr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncăBaremul activităților practice 1.Radioterapia în sfera otorinolaringologicăPlan de tratament: Iradierea externă exclusiv/Iradierea externă postoperatorie, tehnica iradierii, dozimetrie, indicația radioterapiei în principalele localizări 2.Radioterapia tumorilor cerebrale Plan de tratament, tehnica iradierii, dozimetrie, indicația terapeutică 3.Radioterapia tumorilor anorectale– radioterapia adjuvantă pre- și postoperatorie– radioterapia exclusivă - brahiterapia rectului/indicația terapeutică 4.Radioterapia tumorilor bronhice Plan de tratament, iradierea exclusivă, postoperatorie, tehnica iradierii, dozimetrie, indicația terapeutică5.Radioterapia limfoamelor maligne Plan de tratament, tehnica iradierii, dozimetrie, indicația terapeutică 6.Radioterapia neoplasmelor mamarePlan de tratament, tehnica iradierii, dozimetrie, indicația terapeutică7.Radioterapia neoplasmelor colului uterin Plan de tratament, tehnica iradierii, dozimetrie/brahiterapia neoplasmului colului uterin, indicația terapeutică, inclusiv a cazurilor particulare8.Radioterapia neoplasmelor corpului uterinIradierea externă/brahiterapia endocavitarăPlan de tratament, tehnica iradierii, dozimetrie, indicație terapeutică 9.Radioterapia neoplasmelor ovarienePlan de tratament, tehnica iradierii, dozimetrie, indicație terapeutică10.Radioterapia neoplasmelor prostatePlan de tratament, tehnica iradierii, dozimetrie, indicație terapeutică11.Radioterapia seminoamelor testiculare– Iradierea subdiafragmatică/Iradierea supradiafragmaticăPlan de tratament, tehnica iradierii, dozimetrie, indicația terapeutică12.Radioterapia neoplasmelor părților moiPlan de tratament, tehnica iradierii, dozimetrie, indicația terapeutică13.Radioterapia metastazelor: osoase, cerebrale, cutanate, hepatice Plan de tratament, tehnica iradierii, dozimetrie, indicația terapeuticăObiective educaționale:– cunoașterea abordului multidisciplinar al pacientului neoplazic;– cunoașterea diferenței între indicația radioterapiei cu intenție curativă și cea cu intenție paleativă;– cunoașterea diferenței între radioterapia externă („teleterapia“) și cea internă (brahiterapia);– cunoașterea relației momentului iradierii cu câteva modalități terapeutice (neoadjuvant, concomitant, adjuvant);– cunoașterea existenței diferitelor tehnici privind momentul de planificare, administrare și verificare a poziției/dozei de iradiere;– cunoașterea „ferestrei“ terapeutice între controlul tumoral și efectul toxic asupra țesutului normal;– cunoașterea evidențelor publicate, precum și a liniilor ghid privind radioterapia la pacientul oncologic;– cunoașterea importanței siguranței infrastructurii.Rezultate așteptate: – Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de radioterapie– Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient neoplazic, să stabilească planul de investigații și terapeutic, să stabilească indicația și momentul radioterapiei, să înțeleagă consecințele radioterapiei, să coreleze momentul iradierii cu asocierea terapeutică adresată bolii sistemice neoplazice. – Rezidentul va fi capabil să informeze pacientul și familia acestuia asupra diferitelor opțiuni de radioterapie, asupra riscului/beneficiului acestora, precum și asupra tehnicilor de planificare, administrare și control al dozei de iradiere.  + 
Modulul 14. Oncologie medicală (I.14)Nr. ore de curs: 200/an de studiuTematica lecțiilor conferință: 1.Principii științifice de bazăCa fundament pentru tratarea bolilor maligne, rezidenții vor înțelege biologia cancerului, principiile tratamentului, conducerea și interpretarea corectă a cercetării clinice. 1.1.Biologia cancerului – biologia celulelor normale și procesele de bază ale carcinogenezei; – structura, organizarea, expresia și reglarea genelor; – ciclul celular, rolul său în oncogeneză și interacțiunea sa cu terapia;– cinetica celulelor tumorale, proliferarea și moartea celulară programată, echilibrul dintre moartea și proliferarea celulară;– tehnici moleculare: PCR, analizele cromozomiale și alte tehnici ale biologiei moleculare și celulare tumorale. 1.2.Imunologia tumorală – componentele tumorale și celulare ale sistemului imun; – acțiunea reglatoare a citokinelor asupra sistemului imun;– interrelația între tumoră și sistemele imune ale gazdei, incluzând antigenicitatea tumorală, citotoxicitatea antitumorală mediată imun și efectul direct al citokinelor asupra tumorilor. 1.3.Etiologie, epidemiologie, screening și prevenție – etiologia cancerogenezei prin factori genetici și prin factori de mediu; – date de bază de epidemiologie descriptivă, analitică și experimentală; – principiile de bază ale screeningului și evaluării riscului;– senzitivitatea și specificitatea testelor de screening și raportul cost-beneficiu; – principiile și indicațiile screeningului și sfatului genetic;– valoarea prevenției în dezvoltarea cancerului; – măsuri de profilaxie primară, secundară sau terțiară.1.4.Cercetare clinică, incluzând statistica (1 oră) – design-ul și desfășurarea trialurilor clinice în grupuri internaționale cooperative sau protocoale proprii instituției: studii de fază I-II-III; probleme de etică, obținerea aprobărilor de la autoritățile competente; – criteriile pentru definirea răspunsului la tratament;– instrumente utilizate pentru evaluarea calității vieții; – bazele și metodele statistice, cerințele legate de numărul pacienților la conceperea studiilor și interpretarea corectă a datelor; – evaluarea și gradarea toxicității; – rolul și funcționarea comitetelor instituționale de etică;– obținerea consimțământului informat al pacienților; – instruirea în ceea ce privește redactarea granturilor și informații asupra mecanismelor de susținere a cercetării clinice; – cunoștințe referitoare la costul terapiei și cost-eficacitatea terapiei; – învățarea redactării rezumatelor, prezentărilor orale și vizuale; scrierea articolelor. Obiective educaționale:– aplicarea în mod obiectiv a modelelor existente referitoare la mecanismele moleculare/celulare ale bolii;– cunoașterea modului de acțiune a medicației specifice, a semnificației biomarkerilor, a efectelor adverse și a dezvoltării rezistenței la tratamentul cu aceasta;– cunoașterea principiilor de bază ale sistemului imun, înțelegerea interrelației existente între sistemul imun al gazdei și tumoră, cunoașterea mecanismelor operaționale în cadrul strategiilor imunoterapiei;– cunoașterea testelor de screening specific bolilor neoplazice;– cunoașterea factorilor de risc genetici, demografici și de mediu cu rol în oncogeneză;– cunoașterea translatării unui concept științific într-un trial clinic structurat țintit.Rezultate așteptate– Rezidentul trebuie să fie capabil să discute heterogenitatea tumorală și evoluția darwiniană în condițiile existenței stres-ului (metastazarea către un alt mediu tisular și comutarea către o nouă modalitate terapeutică).– Rezidentul trebuie să fie capabil să indice agenții imunoterapici, incluzând inhibitorii punctelor de control („checkpoint inhibitor“), vaccinurile și celulele T autologe care exprimă CAR.– Rezidentul trebuie să fie capabil să diferențieze obiectiv răspunsul tumoral după terapia cu agenți imunomodulatori vs. agenți citotoxici tradiționali.– Rezidentul trebuie să fie capabil să folosească biomarkerii în cercetare și practica clinică oncologică. – Rezidentul trebuie să fie capabil să selecteze obiectivele primare, secundare, terțiare și exploratorii ale unui studiu clinic.– Rezidenții trebuie să fie capabili să evalueze critic valoarea științifică a articolelor publicate și influența lor asupra practicii clinice zilnice.– Rezidentul trebuie să fie capabil să urmeze Regulile de bună practică în studiul clinic.2.Principii de bază în diagnosticul și tratamentul bolilor maligneÎngrijirea pacienților cu boli maligne este complexă, aceștia fiind cel mai bine tratați printr-un abord multidisciplinar, ce integrează colaborarea a diferite specialități. Rezidenții vor trebui să cunoască aportul fiecăreia dintre aceste specialități în stabilirea diagnosticului, stadializarea și tratamentul cancerului și a complicațiilor acestuia. Vor trebui să interacționeze cu fiecare dintre aceste discipline pentru a înțelege beneficiile și limitele fiecărei modalități terapeutice. Este încurajată participarea rezidenților la boardul multidisciplinar. Rezidenții vor trebui să fie capabili să evalueze comorbiditățile care pot potența toxicitatea sau eficacitatea tratamentului în scopul de a formula un plan de tratament.2.1.Anatomie patologică/laborator/biologie moleculară – examinarea materialelor biopsice și a pieselor chirurgicale împreună cu un anatomopatolog; – cunoașterea noilor tehnici de anatomie patologică și contribuția acestora la diagnosticul si stadializarea bolii neoplazice;– cunoașterea testelor de laborator necesare stadializării și monitorizării pacienților; – rolul markerilor (tumorali - serici, membranari, ai ADN).2.2.Proceduri de stadializare – sistemele de stadializare: TNM, Ann Arbor, FIGO;– modalitățile de apreciere a răspunsului tumoral;– RECIST – criterii de evaluare a răspunsului tumorilor solide – în scopul uniformizării atitudinii centrelor de tratament; – criteriile clasificării Lugano (criteriile Cheson) pentru evaluarea răspunsului terapeutic al limfomului malign;– criteriile de răspuns Choi ale tumorilor gastrointestinale (GIST);– indicațiile procedurilor de evaluare clinică și imagistică (radiologice și de medicină nucleară) pentru diagnosticul, stadializarea și monitorizarea pacienților neoplazici.2.3.Tratamentul2.3.1.Chirurgia: – indicațiile și contraindicațiile chirurgiei oncologice;– cunoașterea rolului chirurgiei în stadializare și tratament; – indicațiile prezervării de organ și stabilirea secvenței tratamentului chirurgical în raport cu celelalte modalități de tratament; – riscurile și beneficiile chirurgiei ca tratament exclusiv sau asociat cu radioterapia sau/și chimioterapia; – cunoașterea complicațiilor postoperatorii. 2.3.2.Radioterapia: – principiile radiobiologiei și indicațiile radioterapiei ca modalitate de tratament curativ și paliativ; – principiile planului de tratament și ale dozimetriei; – indicația asocierii radioterapiei cu celelalte metode de tratament, chirurgia, chimio- sau imunoterapia; – cunoașterea efectelor acute și tardive ale radioterapiei.2.3.3.Chimioterapia:– indicațiile, obiectivele și utilitatea chimioterapiei în tratamentul primar al neoplaziei și în cazul recidivelor neoplazice;– utilizarea chimioterapiei neoadjuvante, concomitente, adjuvante și a chimioterapiei cu rol radiosensibilizator; – importanța dozei și a întârzierii administrării agenților citostatici specifici;– aprecierea comorbiditatii individualizat în scopul determinării raportului risc/beneficiu al tratamentului cu agenți citostatici;– cunoștințe de farmacocinetică, farmacogenomică și farmacologie referitoare la diferite citostatice; – profilul de toxicitate al fiecărui agent, incluzând riscurile pe termen lung, adaptarea în mod individual a dozei și orarului administrării în caz de disfuncție de organ. 2.3.4.Hormonoterapia:– cunoașterea existenței/clasificării diferitelor tipuri de agenți (anti)hormonali;– testele de diagnostic specific necesare selecției agentului (anti)hormonal;– cunoașterea mecanismelor de acțiune specifice agenților (anti)hormonali;– cunoașterea mecanismelor dezvoltării rezistenței față de agenții (anti)hormonali;– cunoașterea principiilor de farmacologie clinică a agenților (anti)hormonali: absorbție, distribuție, metabolism, clearance/eliminare (ADME);– indicațiile clinice ale agenților (anti)hormonali;– cunoașterea dozei și a modalității de adaptare la toleranța individuală; – cunoașterea efectelor adverse ale agenților (anti)hormonali. 2.3.5.Terapia biologică: – acțiunea și indicațiile terapiei biologice, inclusiv citokine și factori de creștere hematopoetici; – spectrul efectelor secundare ale acesteia și ale asocierii acestora cu chimioterapia;– conceptele de bază ale terapiei moleculare țintite, cum sunt anticorpii monoclonali, vaccinurile antitumorale, terapia celulară și terapia genică. 2.3.6.Tratament suportiv și paliativ:– semnificația în cadrul terapiei cancerului; – indicațiile și modalitățile de tratament suportiv, limitele și efectele secundare ale acestora;– semnificația și indicațiile terapiei paliative; – îngrijirea paliativă a bolnavilor terminali. 2.3.6.1.Măsuri suportive 2.3.6.1.1.Greața și voma:– etiologia în cazul pacienților oncologici și mecanismul de acțiune;– farmacologia antiemeticelor și utilizarea în practica curentă;2.3.6.1.2.Infecțiile și neutropenia:– principiile diagnosticului și tratamentului infecțiilor și febrei neutropenice în neoplasme maligne;– tratamentul și prevenția infecțiilor; indicațiile și utilizarea factorilor de creștere hematologici. 2.3.6.1.3.Anemia:– indicațiile și complicațiile transfuziei de masă eritrocitară; – utilizarea adecvată a eritropoetinei.2.3.6.1.4.Trombocitopenia: – indicațiile și complicațiile transfuziei de masă trombocitară; – opțiuni privind prepararea și administrarea acestor produse.2.3.6.1.5.Tromboza și tromboembolismul:– fiziopatologia trombozei și tromboembolismului induse de neoplasia malignă;– profilaxia și managementul trombozei și tromboembolismului.2.3.6.1.6.Limfedemul:– fiziopatologia, profilaxia și managementul limfedemului.2.3.6.1.7.Toxicitatea cardiacă și pulmonară:– agenți chimioterapici și agenți biologici țintiți - modificarea dozei terapeutice; – terapie de susținere cardiacă/pulmonară.2.3.6.1.8.Sindromul de venă cavă superioară/inferioară:– diagnosticul și tratamentul sindromului de VCS/VCI;2.3.6.1.9.Colecțiile lichidiene maligne: – fiziopatologia și tratamentul specific ascitei, colecțiilor pleurale și pericardice. 2.3.6.1.10.Patologia cavității orale:– mucozita (orală și gastrointestinală): diagnosticul diferențial mucozita infecțioasă/mucozita asociată chimioterapiei; prevenție și tratament;– problemele dentare;– xerostomia/hiposalivația.2.3.6.1.11.Constipația/Diareea– fiziopatologie, prevenție și tratament;– diaree indusă de agenți chimioterapici/de imunoterapie/de radioterapie/de boală neoplazică. 2.3.6.1.12.Complicațiile și toxicitatea asociate bolii urologice:– fiziopatologia și tratamentul toxicității renale, ale obstrucției ureterale și uretrale, ale incontinenței, ale hematuriei, ale fistulei vezico-vaginale, vezico-enterice.2.3.6.1.13.Complicațiile și toxicitatea asociate bolii ginecologice:– fiziopatologia și tratamentul limfedemului, obstrucției digestive, sângerării vaginale, fistulelor digestive, disfuncției sexuale.2.3.6.1.14.Complicațiile și toxicitatea asociate bolii neurologiceSimptomatologia asociată sistemului nervos central: cefalee, contracții musculare, encefalopatie, afectarea funcției cognitive – corelația cu agenții terapeuticiNeuropatia periferică: agenții chimioterapici asociați cu neuropatia, evaluarea și tratamentul acesteia2.3.6.1.15.Simptomatologia oculară: cataracta, glaucomul și blefarita induse de agenții chimioterapici, de agenții cu țintă moleculară și de imunoterapie2.3.6.1.16.Complicațiile și toxicitatea corelată cu organele genitaleEfectele hormonale: menopauza indusă de terapia antineoplazică – simptome și tratamentFiziopatologia efectelor la distanță determinate de hipogonadismul indus terapeuticConservarea fertilității: cauzele infertilității corelate cu terapia antineoplazică; tehnici de crioprezervare gonadică2.3.6.1.17.Complicațiile și toxicitatea cutanată – indusă de agenții chimioterapici, de agenții cu țintă moleculară, de agenții imunologici– Extravazarea subcutanată – diagnosticul și tratamentul efectului vesicant; strategiile de prevenție ale extravazării– Alopecia – agenții etiologici; indicația înghețării scalpului („scalp cooling“) 2.3.6.1.18.Complicațiile și toxicitatea corelate cu boala endocrină și metabolică– Fiziopatologia, simptomatologia și tratamentul insuficienței hipofizare, tiroidiene, suprarenaliene; al sindromului de liză tumorală; al dezechilibrelor electrolitice (hipomagneziemia, hipercalcemia); al febrei de evoluție2.3.6.1.19.Complicațiile scheletale: fiziopatologie, simptomatologie, tratament2.3.6.1.20.Urgențele oncologice– diagnosticul și tratamentul prezentărilor clinice care necesită intervenție imediată (compresiune medulară, tamponadă pericardică).2.3.6.1.21.Sindroamele paraneoplazice:– fiziopatologia celor mai frecvente sindroame paraneoplazice și tratamentul acestora.2.3.6.1.22.Suportul nutrițional - indicațiile și complicațiile suportului nutrițional enteral și parenteral2.3.7.Îngrijirea paliativă și a pacienților terminali 2.3.7.1.Durerea:– evaluarea localizării și severității durerii; – cunoașterea și utilizarea scării analgezice OMS; – farmacologia și toxicitatea narcoticelor opioide și a celorlalte analgezice; – tratarea durerii cu metodele disponibile;– indicațiile intervenției paliative invazive.2.3.7.2.Alte simptome: anorexie, cașexie, deshidratare, fatigabilitate – fiziopatologie si tratament2.3.7.3.Comunicarea cu pacientul și familia acestuia2.3.8.Reabilitarea: – rolul terapiei fizice, în mod particular postoperator;– rolul terapiei ocupaționale, terapiei fonatorii și de deglutiție. 3.Managementul și tratamentul diferitelor localizări tumoraleLa fiecare localizare trebuie cunoscute: epidemiologia, istoria naturală, semnele și simptomele caracteristice, metodele de diagnostic și bilanț preterapeutic, tratamentul și monitorizarea postterapeutică. 2.1.Cancerele capului și gâtului:• examinarea corectă a regiunii capului și gâtului; • factorii de risc, istoria naturală și stadializarea cancerelor ORL;• stabilirea conduitei terapeutice, decizia metodei terapeutice primare: chirurgia, radioterapia, chimioterapia sau terapia cu anticorpi monoclonali;• înțelegerea rolului chimioterapiei și al anticorpilor monoclonali în stadiul bolii avansate; • monitorizare postterapeutică în vederea reabilitării funcționale. 2.2.Cancerul bronhopulmonar și mezoteliomul malign:• epidemiologia cancerului bronhopulmonar (incidență, mortalitate);• patogeneza cancerelor bronhopulmonare;• clasificarea histopatologică:– cancer pulmonar nonmicrocelular (adenocarcinom, carcinom bronhioloalveolar, carcinom epidermoid, carcinom cu celule mari);– cancer pulmonar microcelular; • factori de risc (fumatul, factori de mediu etc.); • markeri genetici și moleculari; • prevenția cancerelor pulmonare (fumatul, chemoprevenție); • screening;• diagnostic (simptome, semne clinice, citologia sputei, imagistică medicală, biopsie, imunohistochimie); • stadializare și prognostic: – cancer pulmonar nonmicocelular - TNM;– cancer pulmonar microcelular - TNM și/sau stadiu limitat/avansat;• tratament: – cancer pulmonar nonmicrocelular: 1.evaluare preoperatorie;2.carcinom in situ;3.stadii precoce (I, II, III, N0-1): chirurgie, radioterapie, chimioterapie;4.stadiul IIIA-IIIB: tratament combinat chimio-radioterapie, chirurgie;5.stadiul IIIB (cu pleurezie) și stadiul IV; a)chimioterapie: (i) prima linie; (ii) a-II-a linie; (iii) a-III-a linie etc.;b)agenți biologici.Înțelegerea importanței terapiei individualizate, țintită către mutațiile receptorului factorului de creștere epidermal (EGFR), către proteina 4 asociată microtubulilor echinodermici (EMLA4), către kinaza limfomului anaplastic (ALK), translocației ROS, și expresiei ligantului 1 de moarte programată (PD - L1);c)tratamentul metastazelor izolate;– cancer pulmonar microcelular:1.stadiul localizat:a)tratamentul combinat chimio-radioterapie;b)iradierea profilactică cerebrală;2.stadiul avansat:a)prima linie chimioterapie;b)a II-a linie chimioterapie;c)tratamentul metastazelor cerebrale;• monitorizare postterapeutică/tratament suportiv;• reabilitare pulmonară postrezecție și/sau radioterapie;• cazuri speciale:– carcinom bronhioloalveolar/Sdr. Pancoast/cancerele mezoteliale.3.3.Cancerele gastrointestinale3.3.1.Cancerul esofagian (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)3.3.2.Cancerul gastric:• epidemiologie;• patogeneză, histopatologie, factori genetici și moleculari (leziuni precursorii, polipi adenomatoși gastrici), factori nutriționali (vitamina B12/anemia pernicioasă), stil de viață (expunere la tutun, expunere ocupațională, infecții cu Helicobacter pylori);• screening (endoscopie, explorare imagistică);• diagnostic (simptome și semne clinice, imagistică, endoscopie, biopsie);• stadializare;• tratament:• tumori rezecabile: chirurgie, chimioterapie, radioterapie, tratament multimodal;• tumori nerezecabile și metastatice: chimioterapie, anticorpi monoclonali, radioterapie;• monitorizare postterapeutică.3.3.3.Cancerul colorectal:• epidemiologie;• patogeneză, sindroame genetice (polipoză adenomatoasă familială, cancere colorectale ereditare nonpolipozice etc.), histopatologie;• evaluarea factorilor de risc (istoric familial, dietă, stil de viață, antecedente medicale - boli inflamatorii intestinale, diabet zaharat);• prevenție (modificarea stilului de viață, chemoprevenție – AINS, colectomie);• screening: tușeul rectal, sângerări fecale oculte, colonoscopie (populația generală);• colonoscopie virtuală;• populația cu risc crescut (boli inflamatorii intestinale, anomalii genetice);• diagnostic (simptome și semne clinice, imagistică, endoscopie, biopsie);• stadializare și prognostic (TNM, histopatologie, grading, anomalii genetice și moleculare);• tratament:• polip malign;• cancer colorectal stadiul II: chirurgie, chimioterapie, radioterapie;• cancer colorectal stadiul III: chirurgie, chimioterapie, radioterapie;• cancer colorectal metastazat și recidivat:– chirurgie – metastaze regionale rezecabile; recidive anastomotice;– chimioterapie – perfuzii regionale, chemoembolizare, chimioterapie sistemică; tratament țintit molecular adresat mutațiilor K-Ras, N-Ras, B-Raf;– radioterapie;• aspecte particulare: laparoscopie, biopsia ganglionului santinelă, excizia completă a mezorectului;• urmărire postterapeutică;• tratament suportiv (tratamentul toxicităților - proctita radică, diarea, îngrijirea colostomei).3.3.4.Cancerul canalului anal (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică, rolul vaccinării HPV, complexitatea terapiei în cazul pacienților cu infecții cu HIV)3.3.5.Cancerele hepatobiliare (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)Rolul scorului Child-Pugh, al modelului bolii hepatice în fază terminală (MELD – Model for End – Stage Liver Disease) și al criteriilor Milan în decizia terapeutică3.3.6.Cancerul de pancreas (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, radioterapia, urmărire postterapeutică)3.4.Cancerele urogenitale3.4.1.Cancerul renal (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, rolul inhibitorilor de checkpoint, urmărire postterapeutică)3.4.2.Cancerul urotelial (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică - diferențierea între cancerul vezical cu/și fără invazie musculară, simptomatologie, diagnostic - rolul biopsiei transuretrale, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)3.4.3.Cancerul penian (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic – rolul ganglionului santinelă, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)3.4.4.Cancerul de prostată:• epidemiologie (incidență, mortalitate, anomalii genetice, distribuție pe grupe de vârstă);• patogeneză, histopatologie (neoplazie intraepitelială), factori genetici, factori de risc;• prevenție - chimioprevenție (finasteride), dietă;• screening: PSA (velocitate, PSA), tușeul rectal, ecografie transrectală;• diagnostic [semne clinice, simptome, tușeul rectal, PSA, biopsie transrectală ghidată ecografic, imagistică - RMN, PET, scaner pentru antigenul membranar specific al prostatei (PSMA)];• stadializare – TNM; prognostic – scor Gleason, ADN, PSA;• tratament:• boală limitată la organ: observație; radioterapie – radioterapie externă, brahiterapie, izotopi radioactivi; chirurgie, criochirurgie, hormonoterapie – neoadjuvant, adjuvant;• recidivă locală - chirurgie, radioterapie, hormonoterapie;• boală metastatică: chirurgie, radioterapie, hormonoterapie (precoce vs. întârziată, tratament antiandrogenic, agoniști GnRH, blocadă androgenică maximală etc.), chimioterapie, tratament cu bisfosfonați; radioizotopi; urmărire: PSA, imagistică (scintigrafie osoasă); tratament suportiv (funcție sexuală, incontinență urinară, proctită, diaree, polakiurie, osteoporoză, hot flashes);• probleme speciale: carcinom microcelular.3.5.Cancere cu celule germinale:• epidemiologie;• patogeneză, histopatologie (seminoame, nonseminoame), caracteristici genetice și moleculare (sindromul Klinefelter);• factori de risc (criptorhidia);• localizări (testicul, mediastin, retroperitoneu, epifiză);• diagnostic (simptome și semne clinice, imagistică, markeri, biopsie);• stadializare și prognostic:– stadializare TNM/tipuri histologice/markeri tumorali;– stadializare clinică vs. chirurgicală;• tratament:tumori testiculare (orhiectomia pe cale inghinală):seminomul:• stadiile I-III (chirurgie, radioterapie, chimioterapie);• stadiul IV (chimioterapie, chirurgie);tumori nonseminomatoase:• stadiile I-III (chirurgie, radioterapie, chimioterapie);• stadiul IV (chimioterapie);• recăderi tardive;• tratamentul tumorilor reziduale (observație, chirurgie, radioterapie);• monitorizare postterapeutică (markeri tumorali, imagistică);• tratamentul situațiilor clinice asociate (fertilitate, ginecomastia);• aspecte speciale (teratomul, markeri serici fals-pozitivi, sanctuare biologice, a doua tumoră malignă, tumori testiculare nongerminale).3.6.Cancere ginecologice3.6.1.Cancerul ovarian:• epidemiologie;• patogeneză, histopatologie (variante histologice), factori genetici (BRCA1, BRCA2, istoric familial, HNPCC);• prevenție:• ooforectomie profilactică la femeile cu risc crescut;• chemoprevenție (contraceptive orale);• screening;• diagnostic (simptome și semne clinice, imagistică - ecografie endovaginală, diagnostic laparoscopic și biopsie, chirurgie, markeri serici);• stadializare (FIGO), factori prognostici – histopatologie, volum rezidual, vârstă;• tratament:• stadiul I: chirurgie, chimioterapie, radioterapie;• toate stadiile, exceptând IA, bine diferențiat:– chirurgie, chimioterapie (inducție, consolidare, menținere);– radioterapie (externă, intraperitoneală);– tratament multimodal;– proceduri chirurgicale secundare (rezecția masei reziduale, second-look);• boală metastatică sau recidivată:– chimioterapie – cazuri Pt sensibile, cazuri Pt rezistente, cazuri Pt refractare; agenți antiangiogenici; inhibitori ai polimerazei poli ADP riboza – inhibitori PARP, radioterapie;• monitorizare postterapeutică;• tratament suportiv (toxicități legate de tratament, ascită, obstrucție ureterală sau intestinală, menopauză precoce);• probleme speciale:• cancere nonepiteliale;• tumori stromale (diagnostic, tratament);• tumori cu celule germinale (diagnostic, tratament);• tumori borderline;• tumori ale trompelor uterine;• tumori peritoneale primare.3.6.2.Cancerul corpului uterin (epidemiologie, istorie naturală, simptomatologie, diagnostic, clasificare TNM și histopatologică, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)3.6.3.Cancerul colului uterin (epidemiologie, istorie naturală, simptomatologie, diagnostic, clasificare TNM și histopatologică, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, terapia antiangiogenică, urmărire postterapeutică)3.6.4.Cancerul vaginal (epidemiologie, istorie naturală, simptomatologie, diagnostic, clasificare TNM și histopatologică, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)3.6.5.Cancerul vulvar (epidemiologie, istorie naturală, simptomatologie, diagnostic, clasificare TNM și histopatologică, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)3.7.Cancerul mamar:• epidemiologie;• patogeneză, histopatologie (leziuni premaligne și maligne, tipuri histopatologice), factori genetici (BRCA1, BRCA2, alte sindroame genetice), evaluarea riscului (istoric familial, factori comportamentali, tratament de substituție hormonală);• prevenție:• modificări comportamentale;• chemoprevenție (tamoxifen etc.);• mastectomie bilaterală profilactică/ooforectomie profilactică;• screening:• examinarea sânilor (autoexaminarea, examinarea de către medic);• mamografie/alte tehnici imagistice (ecografie, IRM);• screening genetic;• diagnostic:• managementul unei mase palpabile;• managementul unei leziuni nepalpabile, cu anomalii detectate imagistic;• tehnici de biopsie: puncție cu ac fin; puncție biopsie; disecție axilară (completă, ganglion santinelă);• stadializare și factori prognostici:• stadializare TNM/tip histopatologic/receptori hormonali;• alți markeri biologici sau moleculari (HER2);• tratament:• leziuni premaligne - hiperplazia atipică;• carcinom in situ – lobular, ductal;• carcinom invaziv, stadii incipiente:– chirurgie;– radioterapie;– chimioterapie: preoperatorie/postoperatorie;– hormonoterapie: preoperatorie/postoperatorie;– agenți biologici (trastuzumab);– estimarea beneficiului tratamentului adjuvant;• cancer local-avansat și inflamator – tratament multimodal;• recidive locale: chirurgie, radioterapie, chimioterapie;• boală metastatică: chirurgie, radioterapie, tratament sistemic, hormonoterapie chimioterapie: monoterapie vs. tratament multimodal; tratament cu anticorpi monoclonali;• monitorizare postterapeutică;• tratament suportiv: • reinserție socială/• limfedem;• bisfosfonați pentru metastazele osoase;• simptome ale menopauzei/• menopauză precoce;• fertilitate/• disfuncții cognitive/• reconstrucție chirurgicală;• probleme speciale:• cancerul de sân la bărbați;• cancerul de sân în timpul sarcinii;• cancerul de sân la vârstnice;• cancerul de sân la femei foarte tinere;• tumora Phyllodes;• boala Paget a sânului.3.8.Sarcoame3.8.1.Sarcoame osoase (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, osteosarcom, sarcomul Ewing, condrosarcomul și cordomul, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)3.8.2.Sarcoame de părți moi (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică - tumori desmoide, sarcomul cu celule rotunde mici, sarcomul uterin, sarcomul stromei endemetriale, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)3.8.3.Tumorile stromale gastrointestinale: istorie naturală – existența wild-type GIST (tumoră stromală gastrointestinală) asociate cu cKIT/receptorul A al factorului de creștere derivate plachetar (PDGFRA); clasificare prognostică, obiectivele intervenției chirurgicale în boala localizată, terapie țintită molecular; evaluarea răspunsului tumoral la agenții țintiți molecular – criteriile RECIST3.9.Cancerele pielii3.9.1.Melanoamele (epidemiologie; istorie naturală; clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie; diagnostic – particularități – 1. localizare anatomică: cutanată, noncutanată/ uveală, mucozală, cu origine neprecizată; 2. leziunile nepigmentare; 3. profilul molecular; 4. sindroame paraneoplazice; evoluție; indicație terapeutică; principalele asocieri de chimioterapie; terapie țintită molecular, imunoterapie, chirurgie; urmărire postterapeutică)3.9.2.Cancerul cutanat bazo- și spinocelular (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)3.10.Tumorile sistemului neuroendocrin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică – tumori funcționale/nefuncționale; sindroamele moștenite: MEN-1, MEN-2, von Hippel – Lindau, scleroza tuberoasă, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, rolul analogiilor de somatostatină, urmărire postterapeutică)3.11.Tumorile sistemului nervos (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic - tumoră primară/metastatică; fenomenul pseudoprogresie/pseudoregresie, markeri tumorali; evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, terapia antiangiogenică; managementul presiunii intracraniene crescute, al convulsiilor, al fatigabilității, al pierderilor cognitive, urmărire postterapeutică)3.12.Determinările secundare cu punct de plecare neprecizat (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică – rolul markerilor tumorali serici epiteliali, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principale asocieri de chimioterapie)3.13.Cancerul la copii: nefroblastomul, neuroblastomul, retinoblastomul, tumorile cu celule germinale (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncăObiective educaționale:– cunoașterea evaluării, a tratamentului, a consilierii, a terapiei de susținere biologică, a terapiei paliative, a conceptului de hospice în ceea ce privește pacientul neoplazic, precum și a monitorizării supraviețuitorilor la distanță;– cunoașterea factorilor de risc, a epidemiologiei, a screeningului, a prevenției, a fiziopatologiei, a geneticii, a biomarkerilor, a simptomelor și semnelor, a algoritmului diagnostic, a tratamentului, a monitorizării, a terapiei de susținere și paliative specifice fiecărei localizări.Rezultate așteptate:– Rezidentul trebuie să fie capabil să relateze prezentarea de caz a pacientului neoplazic.– Rezidentul trebuie să fie capabil să efectueze anamneza și examenul fizic în cazul diferitelor entități patologice, inclusiv al subtipurilor de boală neoplazică malignă.– Rezidentul trebuie să fie capabil să discute strategiile de management, în scopul de a selecta secvența terapeutică optimă.– Rezidentul trebuie să fie capabil să prescrie diferiți agenți chimioterapici, cu țintă moleculară și imunologici, având în vedere comorbiditatea asociată.– Rezidentul trebuie să fie capabil să opteze pentru tratament neoadjuvant sau adjuvant.– Rezidentul trebuie să fie capabil să indice tratamentul în funcție de statusul markerilor moleculari.– Rezidentul trebuie să fie capabil să cupleze efectele adverse ale agenților chimioterapici, cu țintă moleculară și imunologici.– Rezidentul trebuie să fie capabil să discute cu pacientul strategiile preventive.– Rezidentul trebuie să fie capabil să interpreteze rezultatele unui trial clinic și să le aplice clinicii de zi cu zi, în sensul conceptului de medicină bazată pe dovezi.Examenul de medic specialistProbe de evaluare specifice programului de pregătire în specialitatea oncologie medicală:I.Proba scrisă: 10 subiecte din tematica de pregătire în modulul I.14.II.Proba clinică de oncologie medicală: 1 caz clinic selectat din tematica probei scriseIII.Proba practică:a)de indicație terapeutică - subiectul va consta în prezentarea tratamentului sistemic oncologic, specific unei localizări tumorale;b)de interpretare a unei/unui explorări biologice/examen imagistic/examen anatomopatologic/examen genetic asociat(e) unei localizări tumorale.Tematica de examen

Tematica de pregătire în modulul I.14
Baremul de manevre, tehnici și activități practice

Competențele practice minime acceptabile, ierarhizate în funcție de nivelul de experiență, au fost detaliate ca rezultate așteptate dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor din curriculumul de pregătire.

Drepturile și obligațiile medicului specialist în oncologie medicalăCompetența profesională intrinsecă specialității

Medicul specialist oncolog, ca urmare a promovării examenului de medic specialist, a dobândit competențele cuprinse în curriculumul modulelor de pregătire, competențe care intră în standardul profesional, cu excepția celor ce aparțin domeniilor adiționale de dezvoltare existente în legislația Ministerului Sănătății sub denumirea de atestate de pregătire complementară.

Obligații

Medicul specialist oncolog medical se supune obligațiilor etice, deontologice și profesionale stipulate de către Colegiul Medicilor din România și Ministerul Sănătății.
(la 20-02-2020,
Curriculumul de pregătire în specialitatea oncologie medicală a fost modificat de Articolul I din ORDINUL nr. 3 din 8 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 134 din 20 februarie 2020
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA OTO-RINO-LARINGOLOGIE și CHIRURGIE CERVICOFACIALĂ + 
Definiția specialității: Oto-rino-laringologia și chirurgia cervicofacială este specialitatea care se ocupă de patologia malformativă, traumatică, inflamatorie și tumorală ce interesează urechea, osul temporal, nasul și sinusurile paranazale, cavitatea bucală, faringele, laringele, traheea, esofagul, precum și structurile adiacente. Ea cuprinde de asemenea investigarea și tratamentul medical, recuperator și chirurgical al afecțiunilor aparatului acustico-vestibular, simțurilor gustului și mirosului, tulburările și afectările nervilor cranieni precum și deficientele de auz și de emisie sonoră, funcții de o mare importanță în comunicarea interumană.

Curriculumul prevede un număr de 520 de ore didactice pe 5 ani de studii universitare, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20 – 30%, restul de 70 – 80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1.Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5 ANI
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 15
MODULUL 1 ORL ȘI CHIR. CERVICO-FACIALĂ
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 6 LUNI
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 2
MODULUL 2 CHIIRURGIE GENERALĂ
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 3 LUNI
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 2
MODULUL 3 ORL ȘI CHIR. CERVICO-FACIALĂ (AUDIOLOGIE, VESTIBULOLOGIE, FONIATRIE)
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 3 LUNI
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 2
MODULUL 4 NEUROLOGIE
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 1 LUNĂ
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 2
MODULUL 5 PNEUMOLOGIE
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 1 LUNĂ
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 2
MODULUL 6 ORL ȘI CHIR. CERVICO-FACIALĂ
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 6 LUNI
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 2
MODULUL 7 ORL PEDIATRIE
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 4 LUNI
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 2
MODULUL 8 ORL ȘI CHIR. CERVICO-FACIALĂ
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 9 LUNI
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 2
MODULUL 9 CHIRURGIE OMF
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 2 LUNI
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 2
MODULUL 10 OFTALMOLOGIE
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 1 LUNĂ
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 2
MODULUL 11 ORL ȘI CHIR. CERVICO-FACIALĂ
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 9,5 LUNI
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 2
MODULUL 12 BIOETICA
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 0,5 LUNI
ORE DE CURS/MODUL 20 ore
MODULUL 13 CHIRURGIE PLASTICĂ
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 2 LUNI
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 2
MODULUL 14 NEUROCHIRURGIE
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 1 LUNĂ
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 2
MODULUL 15 ORL ȘI CHIR. CERVICO-FACIALĂ
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 11 LUNI
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 2
TOTAL ORE PREGĂTIRE TEORETICĂ 520 ORE, la care se adaugă 40 – 50 ore studiu individual/an, reprezentând 20 – 30% din activitate
TOTAL ORE PREGĂTIRE PRACTICĂ 70 – 80% din timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual

 + 
Structura programului1.Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spital și clinica repartizată, stabilirea responsabilului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni).2.Stagii efectuateORL ȘI CHIR. CERVICO-FACIALĂ - Modulele 1, 3, 6, 8, 11, 15 - total 44,5 luniCHIRURGIE GENERALĂ – Modul 2 – 3 luniNEUROLOGIE - Modul 4 - 1 lunăPNEUMOLOGIE – Modul 5 – 1 lunăORL PEDIATRIE - Modul 7 - 4 luniCHIRURGIE OMF – Modul 9 – 2 luniOFTALMOLOGIE - Modul 10 - 1 lunăBIOETICA – Modul 12 – 0,5 luniCHIRURGIE PLASTICĂ - Modul 13 - 2 luniNEUROCHIRURGIE – Modul 14 – 1 lună

Anul I Anul II Anul III Anul IV Anul V
1, 2, 3 4, 5, 6, 7 8, 9, 10 11, 12, 13 14, 15
N.B. Pregătirea se începe cu un modul de ORL ȘI CHIR. CERVICO-FACIALĂ de 6 luni, pentru dobândirea abilităților generale în specialitate, conform cu recomandările UEMS. Programarea restului modulelor în timpul anului se va face după consultarea coordonatorului de rezidențiat. + 
OTORINOLARINGOLOGIE ȘI CHIRURGIE CERVICO-FACIALĂ – Modulele 1, 3, 6, 8, 11, 15, total 44,5 luniNr. ore curs: 2/SĂPTĂMÂNĂNr. ore practică: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual1.Tematica:I.OtologieCunoștințe fundamentale în:A.Proceduri diagnosticea)EXAMINARE CLINICĂ ȘI PARACLINICĂ:– Inspecție, palpare - elemente normale de anatomie a urechii– Otoscopie– Endoscopie otologică– Microscopie otologică– Recoltare secreție auriculară– Aspirație auricularăb)FUNCȚIA AUZULUI:– Audiogramă în câmp liber– Teste cu diapazonul– Impedanță– Audiogramă tonală– Audiogramă vocală– Audiogramă supraliminară– Teste audiometrice obiective:● potențiale evocate auditive, BERA● otoemisiuni acustice– Audiologie pediatrică:● metode de screening● metode obiective● metode subiectivec)FUNCȚIA VESTIBULARĂ:– Nistagmus spontan– Nistagmus indus:● nistagmus pozițional● teste calorice● electronistagmografie● testul scaunului rotativ● videonistagmografie– Reflexe spinale (Unterberger, Romberg)– Posturografie dinamică computerizatăd)FUNCȚIA NERVULUI FACIAL– Teste topodiagnostice (testul Schirmer, teste gustative, reflexul stapedian, etc)– Teste neurofiziologice:● teste de stimulare nervoasă● electromiografiee)INTERPRETARE IMAGISTICĂ:– Radiografie, CT, RMN, AngiografieB.Tratament nechirurgicalTratamentul medicamentos și manevre terapeutice pentru:● patologia infecto-inflamatorie a urechii (otite externe/medii/labirintite) cronică și de urgență● hipoacuzie neurosenzorială● tinitus● sindroame vertiginoase● pareză/paralizia nervului facial● îngrijiri postoperatoriiC.Tratament chirurgical– Anestezie locală și regională– Managementul othematomului– Excizia osteoamelor conductului auditiv extern– Extragerea corpilor străini– Polipi ai conductului auditiv– Recoltare biopsii– Timpanotomie– Plasare aeratoare timpanice– Miringoplastie și timpanoplastie– Antrotomie– Mastoidectomie (simplă, modificată, radicală)– Malformații auriculare– Plăgile regiunii temporale, conductului auditiv extern– Tumori ale urechii externe și mediiII.Nas și sinusuri paranazaleCunoștințe fundamentale în:A.Proceduri diagnosticea)EXAMINARE CLINICĂ ȘI PARACLINICĂ:– Rinoscopia anterioară și posterioară;– Endoscopia nazo-sinuzală (include sinusoscopia);– Microscopia nazo-sinuzală (documentarea fotografică)– Elemente de estetică a feței– Recoltarea corectă de exudat nazal/secreție cavumb)TESTE FUNCȚIONALE– Rinomanometrie;– Rinometria acustică;– Teste olfactometrice (subiective, obiective);– Testarea clearance-ului mucociliarc)IMAGISTICĂ– CT;– RMN;– Angiografie;– Radiografii uzuale;d)INVESTIGAȚII ALERGOLOGICE– Testări alergice epicutanate;– Testări alergice intracutanate;– Teste nazale de provocare;– Citologie nazală;– Interpretarea testelor serologice;B.Tratament nechirurgical– Tratament medicamentos pentru patologia infecto-inflamatorie cronică și de urgență a nasului și sinusurilor paranazale– Imunoterapie specifică (desensibilizare);– Tratamentul reacțiilor anafilactice;C.Tratament chirurgical + 
Nas– Anestezie loco-regională– Tratamentul epistaxisului:● Tamponament nazal anterior/posterior;● Cauterizare nazală;– Îndepărtare de corp străin endonazal;– Polipectomie nazală;– Chirurgia cornetelor nazale cu instrumente reci/LASER/radiofrecvență, etc.– Reducere și imobilizarea osoasă în fracturile nazale;– Incizia și drenajul abceselor;– Septoplastie;– Închiderea perforațiilor septale;– Hematom septal;– Rinoplastia;– Corecția malformațiilor (atrezie coanală, fistule etc);– Prelevarea de probe biologice – biopsii– Îngrijiri postoperatorii + 
Sinusuri paranazale– Puncția sinusului maxilar– Sinusoscopie;– Antrostomie endoscopică;– Chirurgie radicală (Caldwell - Luc);– Trepanarea sinusului frontal (Boeck)– Chirurgie externă a sinusului frontal;– Etmoidectomie externă;– Etmoidectomie endonazală (endoscopică, microscopică);– Drenaj frontal tip Draf;– Chirurgia endoscopică a sinusului sfenoidal– Chirurgia de revizie a sinusurilor paranazale (endoscopic și/sau pe cale externă)– Ligatura arterelor etmoidale și maxilară;– Dacriocistorinostomie;– Închiderea fistulelor oroantrale;– Tratamentul chirurgical endoscopic al fistulelor LCR;– Tratamentul tumorilor benigne și maligne rinosinuzale● Maxilectomie (parțială, totală);● Abord prin rinotomie laterală;● Tehnica de abord extern medio-facială (degloving)– Abordul combinat al rinobazei;– Tratamentul leziunilor traumatice nazo-sinuso-faciale– Leziuni de țesuturi moi faciale– Proceduri de decompresie orbitară;– Tratamentul combinat al complicațiilor rinosinusaleIII.Laringe și traheeCunoștințe fundamentale în:A.Proceduri diagnosticea)EXAMINARE CLINICĂ ȘI PARACLINICĂ (ADULȚI ȘI COPII)– Laringoscopie indirectă (cu oglinda)– Laringofibroscopie cu endoscop flexibil– Traheo-bronhoscopie endoscopică– Laringoscopie directă– Microlaringoscopie– Videostroboscopie– Analiza percepțională și acustică a vocii● evaluarea timpului maxim de fonație● evaluarea fonetografică– Prelevări pentru evaluare microbiologică– Aspirații bronșice pentru evaluare microbiologică și citologică– Biopsii endolaringiene (indirectoscopic, fibroscop canal de lucru, microlaringoscopie suspendată)– Biopsii endotraheale și endobronșice– Electromiografia laringeluib)INTERPRETAREA IMAGISTICII:– CT, RMN, Radiografii clasice, AngiografieB.Tratament nechirurgical– Aplicații de soluții topice la nivelul laringelui– Tratamentul cu aerosoli– Tratament medicamentos în patologia infecto-inflamatorie– Terapie logopedică– Reeducarea vocalăC.Tratament chirurgical– Anestezie locală și regională– Extragerea corpilor străini din laringe, trahee și bronhii– Intubație orotraheală– Traheostomie (inclusiv percutană, coniotomie)– Închiderea traheostomei– Chirurgia paraliziei uni/bilaterală a corzilor vocale– Chirurgia tulburărilor de fonație (fonochirurgie)– Chirurgia în traumatismele laringo-traheale– Chirurgia supurațiilor laringiene– Chirurgie endolaringiană și endotraheală transorală (a tumorilor benigne) cu sau fără utilizarea microscopului/LASER-ului– Cordectomie prin laringofisura sau endoscopica LASER– Laringectomie parțială fronto-laterală sau frontală anterioară– Laringectomie parțială orizontală supraglotică– Laringectomie parțială verticală– Hemilaringectomie– Laringectomie totală– Reconstrucția faringiană cu grefe locale și microvasculare– Reabilitarea vocii cu proteze (buton fonator)– Patologie pediatrică laringiană● gestionarea căilor aeriene la nou-născut și copil● chirurgia malformațiilor laringo-traheale● papilomatoza laringiană juvenilăIV.Cavitatea bucală, faringe și esofag cervicalCunoștințe fundamentale în:A.Proceduri diagnosticea)EXAMINARE CLINICĂ ȘI PARACLINICĂ:– Inspecție și palpare la nivelul cavității bucale și orofaringelui– Rinoscopia posterioară– Hipofaringoscopie cu optică rigidă sau flexibilă– Esofagoscopie cu optică rigidă sau flexibilă– Biopsia formațiunilor tumorale ale cavității bucale, faringelui și esofagului– Gustometria– Teste funcționale pentru disfagie– Evaluarea pacientului cu sindrom de apnee obstructivă în somn (endoscopia de somn, poligrafia respiratorie și polisomnografia)b)INTERPRETAREA IMAGISTICII– Echografie părți moi cervicale, Radiografii, Ortopantomografia, CT, RMN, examen tranzit baritat cu seriografie de deglutiție, scintigrafie, pet-CTB.Tratament nechirurgical– Terapia cu inhalații– Tratamentul medicamentos al afecțiunilor inflamatorii/infecțioase a cavității bucale și faringelui– Reabilitarea pacientului cu tulburări de deglutiție și disfagieC.Tratament chirurgical– Anestezia locală și regională– Adenoidectomia– Amigdalectomia– Oprirea hemoragiei din loja amigdaliana– Drenajul abcesului● periamigdalian și retroamigdalian● parafaringian și retrofaringian● de planșeu bucal– Corectarea malformațiilor● Fren lingual● Ranula● Incluziuni chistice la nivelul planșeului bucal/val palatin– Îndepărtarea calculilor salivari pe calea orală– Extragerea de corpi străini faringieni/esofag proximal– Închidere de fistule faringiene– Chirurgia traumatismelor faringiene– Chirurgia tumorilor benigne și maligne ale cavității bucale, faringelui și esofagului– Chirurgia LASER și radiofrecvența la nivelul cavității orale și a faringelui:● Tratament chirurgical al pacientului cu ronhopatiei și a apneei obstructive în somn● Criptoliza LASER/Radiofrecvența● Chirurgia reducțională LASER/radiofrecvența a bazei de limbăV.Patologia cervico-facialăCunoștințe fundamentale în:A.Proceduri diagnosticea)EXAMINARE CLINICĂ ȘI PARACLINICĂ:– Inspecția și palparea regiunii cervico-faciale– Investigarea nervilor cranieni● clinică● electrofiziologică– Teste funcționale ale glandelor salivare– Puncție aspirativă bioptică echoghidatăb)INTERPRETAREA IMAGISTICII– Echografie părți moi cervicale, Radiografii, CT, RMN, Angiografie, PET-CTB.Tratament nechirurgical– Tratament medicamentos al patologiei infecto-inflamatorii latero-cervicale (abcese, flegmoane, adenite acute, etc)– Tratamentul plăgilor cervicale– Chimio-radioterapie (indicații, urmărirea pacientului, complicații)C.Tratament chirurgical– Anestezie locală și regională cervicală– Îngrijirea pacientului cu traumatisme mecanice și fizico-chimice cervicale– Îngrijirea fistulelor cervicale– Extirparea:● chistului de tract tireoglos● chistului branhial● fistulelor cervicale– Incizia și drenajul abceselor și flegmoanelor cervicale– Chirurgia tumorilor benigne cervicale– Extirparea ganglionilor limfatici cervicali (biopsie ganglionară)– Cervicotomie laterală (exploratorie sau pentru tumori latero-cervicale și parafaringiene)– Limfadenectomie cervicală (funcțională, radicală, selectivă, etc)– Extirpare tumorilor cervicale (țesuturi moi, vasculare, de origine nervoasă, etc)– Chirurgia glandelor salivare:● extirparea glandei submandibulare● extirparea glandei sublinguale● biopsia glandelor salivare minore● parotidectomie (parțială, subtotală, totală)– Chirurgia vaselor latero-cervicale (ligaturi vasculare arteriale sau venoase – arteră carotidă externă, arteră carotidă internă, arteră linguală, arteră facială, venă jugulară internă etc)– Chirurgia glandei tiroide– Chirurgie plastică și reconstructivă cervico-facială● lambou prin alunecare și rotație● lambou liber– Reconstrucție plastică extinsă● lambou miofascial● lambou musculocutanat● lambou microvascular– Procedee de reconstrucție și restaurare facială● lambou muscular dinamic● proceduri statice● chirurgie estetică facială● blefaroplastie● mentoplastie● otoplastie● lifting facial● injectare toxină botulinică + 
Modulul 2, CHIRURGIE GENERALĂ, 3 luniNr. ore curs: 2 ORE/SĂPTĂMÂNĂNr. ore practică: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual1.Tematica:a.Principii de asepsie și antisepsie în chirurgia generală Instrumentarul de chirurgie generală și folosirea luib.Tehnici de drenajc.Tehnici de suturăd.Tehnica pansamentuluie.Tratamentul plăgilor.f.Profilaxia infecțiilor tetaniceg.Tratamentul infecției acute localizate (abces cald, furuncul)h.Tehnici de anestezie loco-regionalăl.Anestezia generală prin intubație nazo și oro traheală (Fazele anesteziei generale, tehnica intubației nazo și oro-traheală)j.Resuscitarea cardiorespiratoriek.Transfuzia (indicații, CI, teste de compatibilitate, accidente transfuzionale), substituenți de sânge. Reechilibrarea hidro-electrolitică și echilibrul AB (interpretarea ionogramei sanguine și urinare, modificări patologice ale echilibrului AB)l.Arsurile (criterii de evaluare diagnostică, conduită terapeutică)m.Sondajul vezicaln.Examenul unui bolnav traumatizato.Șocul (criterii de diagnostic, principii de tratament)p.Principii de tratament în politraumatismeq.Patologia hemostazei în practica chirurgicalăr.Traumatisme toracice (diagnostic, conduită terapeutică)s.Patologia esofagului (corpi străini, stenoze benigne, achalazia, cancerul esofagian, diverticuli esofagieni, herniile hiatale)t.Urgențele în chirurgia abdomenului (diagnostic, conduită terapeutică)2.Obiective educaționalea.deprinderea unor competențe teoretice și practice legate de patologia chirurgicală de bază, noțiuni legate de traumatologia țesuturilor moi și a oaselor, vindecarea plăgilor, principii de tratament în patologia supurativă acută;3.Rezultate așteptate:i.Sutura și îngrijirea plăgilor – 50ii.Drenaj supurații - 5iii.Asistența la chirurgie reconstructivă vasculară – 2iv.Asistența în manevre de extracție corpi străini esofagieni, dilatații esofagiene, ablație diverticuli esofagieni, montare gastrostome de alimentație – 10 + 
Modulul 4, NEUROLOGIE, 1 lunăNr. ore curs: 2 ORE/SĂPTĂMÂNĂNr. ore practică: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual1.Tematica:a.Afecțiunile vasculare carotidiene și ale arterelor vertebraleb.Accidente vasculare cerebrale și implicațiile în patologia ORLc.Sindroame vestibulared.Aspecte neurologice în patologia ostructivă de somne.Patologia nervilor cranieni și noțiuni de electrofiziologie2.Obiective educaționale.a.Deprinderea noțiunilor clinice și interpretarea probelor paraclinice necesare în diagnosticul și tratamentul pacientului neurologic.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire)a.Interpretarea caracteristicilor patologiei vasculare cu implicații neurologiceb.CT și RMN în boli neurologice acute și cronice (interpretare)c.Noțiuni minimale de electrofiziologie cu implicații în patologia ORL + 
Modulul 5, PNEUMOLOGIE, 1 lunăNr. ore curs: 2/SĂPTĂMÂNĂNr. ore practică: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual1.Tematica:a.Indicațiile, contraindicațiile bronhoscopiei: - anestezie, tehnici de prelevare (culturi, biopsii, lavajul bronhioloalveolar).b.Patologia traheei: Stenozele traheale iatrogene. Tumori traheale. Corpul străin traheo-bronșicc.Tuberculoza pulmonară - principii de diagnostic și tratament, elemente caracteristice infecțiilor secundare în sfera ORL2.Obiective educaționale:a.asimilarea de cunoștințe teoretice cu privire la diagnosticul și tratamentul afecțiunilor traheo-bronșice și dobândirea de abilități practice de endoscopie traheo-bronșică3.Rezultate așteptate:a.participarea la procesul de sterilizare a bronhoscoapelor - 10b.anestezii locale – 10c.bronhoscopii diagnostice - 3d.bronhoscopii terapeutice (bronhoaspirații, biopsii, corpi străini) – 2 + 
Modulul 7, ORL Pediatrie, 4 luniNr. ore curs: 2/SĂPTĂMÂNĂNr. ore practică: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual1.Tematica:a.Malformațiile în ORL - diagnostic precoce și posibilități terapeuticeb.Patologia inflamator-infecțioasă nazo-sinusală, faringiană, otomastoidiană și laringiană la copiic.Patologia tumorală benignă și malignă ORL a copiluluid.Hipoacuziile neurosenzoriale – diagnostic și reabilitare auditivă (proteze auditive convenționale și implantabile)2.Obiective educaționale:a.Deprinderea elementelor particulare de diagnostic și tratament în patologia pediatrică ORL sus-menționatăb.Deprinderea noțiunilor elementare de evaluare auditivă pe grupe de vârstăc.Indicațiile protezelor auditive convenționale și implantabile în populația pediatrică3.Rezultate așteptatea.Diagnostic în patologia ORL pediatric – 40b.Tehnici chirurgicale ORL pediatrie:i.Adenoidectomie – 20ii.Amigdalectomie - 10iii.Extracție corpi străini traheobronșici – 4iv.Timpanotomie - 10v.Antroaticotomie – 5c.Asistarea medicului îndrumător la chirurgia de implant cohlear – 1 + 
Modulul 9, CHIRURGIE OMF, 2 luniNr. ore curs: 2/SĂPTĂMÂNĂNr. ore practică: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual1.Tematica:a.Examenul clinic și paraclinic în chirurgia OMF.b.Traumatisme oro-maxilo-facialec.Sinuzitele maxilare de origine dentarăd.Patologia orală inflamatorie și oncologicăe.Patologia articulației temporo-mandibulare2.Obiective educaționale:a.deprinderea unor competențe teoretice și practice legate de patologia chirurgicală OMF de bază,b.diferite abilități practice legate de traumatologia țesuturilor moi faciale și a oaselor în special fracturile tip Le Fort;c.deprinderea unor noțiuni legate de patologia dentară și a cavității bucale în general și efectuarea de manevre specifice specialității sub atenta supraveghere a medicului coordonator.d.Elemente de diagnostic și tratament ale sinuzitelor odontogene, în special cele iatrogene (corpi străini, chirurgia de implant dentar, etc.)3.Rezultate așteptate:a.Examene clinice OMF – 20b.Interpretare examene paraclinice în chirurgia OMF - 20c.Asistența la cazuri de traumatologie oro-maxilo-facială în condiții de urgență – camera de gardă – 10d.Asistența la cazurile de patologie tumorală în sfera OMF – 10 + 
Modulul 10, Oftalmologie, 1 lunăNr. ore curs: 2/SĂPTĂMÂNĂNr. ore practică: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual1.Tematica:a.Patologia inflamatorie a orbitei și globului ocularb.Patologia căilor lacrimalec.Complicațiile supurative orbito-oculare ale rinosinuzitelor2.Obiective educaționalea.Înțelegerea relației de cauzalitate între patologia inflamatorie orbito-oculară și rinosinusalăb.Indicațiile chirurgiei transnazale în patologia inflamatorie-infecțioasă orbitoculară3.Rezultate așteptate:a.Cateterisme căi lacrimale – 10b.Asistență la diagnosticul și tratamentul patologiei inflamatorii orbito-oculare – 30 + 
Modulul 12: BIOETICĂ, 0,5 luniNr. ore curs: 20 oreNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1.Tematică. 1. Introducere în bioetică – 2 ore 2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore 3. Relația medic-pacient – 4 ore 4. Greșeli/erori în practica medicală – 2 ore 5. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore 6. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore 7. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore 8. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore 9. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore 2.2.Obiective educaționale. Familiarizarea cu conceptele fundamentale ale eticii medicale și aplicarea principiilor acesteia în practica medicală zilnică.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). + 
Modulul 13, CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI RECONSTRUCTIVĂ, 1 lunăNr. ore curs: 2/SĂPTĂMÂNĂNr. ore practică: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual1.Tematica:a.Principii și tehnici de reconstrucție cervico-faciale utilizând lambouri cutanate.b.Principii și tehnici de reconstrucție cervico-faciale utilizând grefe autologe și heterologe.c.Principii și tehnici de chirurgie plastică facială2.Obiective educaționale:a.Deprinderea principiilor și tehnicilor de reconstrucție a defectelor chirurgicale cervico-faciale.b.Deprinderea principiilor și tehnicilor de chirurgie plastică facială (otoplastie, rinoplastie).3.Rezultate așteptate:a.Asistarea medicului îndrumător care efectuează tehnicile chirurgicale sus-menționate – 10b.Deprinderea noțiunilor elementare de îngrijire a plăgilor regiunii cervico-faciale – 10 + 
Modulul 14, anul II, 1 lună, NEUROCHIRURGIENr. ore curs: 2/SĂPTĂMÂNĂNr. ore practică: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual1.Tematica:a.Principii și tehnici de tratament neurochirurgicalb.Sindroamele clinice de localizare în procesele expansive endocraniene și bazi-craniene.c.Indicații și tehnici neurochirurgicale în terapia proceselor inflamatorii, infecțioase și tumorale intracraniene și bazi-craniene.d.Elemente de diagnostic și tratament în patologia traumatică cranio-cerebrală.2.Obiective educaționale:a.capacitatea de a diagnostica principalele afecțiuni cu indicație terapeutică neurochirurgicală;b.Deprinderea elementelor de bază în diagnosticul și tratamentul patologiei de graniță ORL-neurochirurgie3.Rezultate așteptate:a.Examenul clinic al unui pacient neurochirurgicalb.Efectuarea sub supraveghere a tehnicilor chirurgicale de graniță ORL-neurochirurgie (rinobaza, otobaza) + 
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:Curriculumul de otorinolaringologie prevede un număr de 480 de ore didactice pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore/an de studiu individual. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20 - 30%, restul de 70 - 80% fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu. Evaluarea se finalizează prin acordarea de note. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ("log-book"), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă, etc. + 
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:Competențele teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire, sunt ierarhizate după cum urmează:Nivele de competență:● Nivel I Experiență în indicarea și interpretare unei metode diagnostice sau terapeutice, fără experiență în efectuarea tehnicii.● Nivel II Experiență în efectuarea tehnicii, dar nu ca operator independent.● Nivel III Experiență în efectuarea tehnicii ca operator independent (stabilirea indicației, efectuarea procedurii, interpretarea acesteia, managementul complicațiilor).Portofoliul la finalul pregătirii cuprinde un număr de proceduri nechirurgicale/chirurgicale executate independent conform tabelului:

Procedura chirurgicală Număr de proceduriexecutate independent Nivel experiență
Tamponament nazal anterior și posterior 10 III
Hemostaza chirurgicală pentru epistaxis 2 III
Extragere de corpi străini nazali 5 III
Puncție sinus maxilar 5 III
Polipectomie nazală 10 III
Septoplastie 5 III
Turbinoreducții cu LASER sau radiofrecvență 10 III
Tratamentul de urgență al fracturilor nazale 3 III
Incizie-drenaj flegmon periamigdalian 5 III
Drenaj colecții laterocervicale 2 III
Adenoidectomie 10 III
Amigdalectomie 5 III
Laringoscopie directă 5 III
Traheotomie 2 III
Bronhoscopie 5 III
Timpanotomie 5 III
Antroaticotomie 2 III
Intervenții endoscopice în rinosinuzite 10 III
Biopsii în sfera ORL 10 III
Proceduri nechirurgicale Număr de proceduriexecutate independent
Audiogramă tonală 30 III
Timpanogramă 5 III
Examinare endoscopică ORL 100 III
Prelevare exudate nazale 50 III
Manevre de repoziționare pentru VPPB 10 III
Examen clinic vestibular cu videonistagmoscopie 15 III
Proceduri nechirurgicale/chirurgicale,altele decât cele de mai sus Număr de proceduri la carea asistat sau a fost asistat
200 I-III
 + 
Examenul de medic specialist:Probe de evaluare, specific programului:
- Probă scrisă Da
- examen clinic Da
- probă de abilități/manualități Nu
- probă pe casetă video Nu
- probă operatorie Da
- dizertație Nu
 + 
Tematica de examen medic specialist 1. Anatomia și fiziologia nasului și sinusurilor paranazale2. Anatomia și fiziologia faringelui3. Anatomia și fiziologia laringelui4. Anatomia și fiziologia urechii5. Anatomia chirurgicală a regiunii cervicale6. Malformații în ORL – diagnostic precoce și posibilități terapeutice7. Metode de explorare ale nasului și sinusurilor paranazale8. Metode de explorare ale cavității bucale și faringelui9. Metode de explorare a laringelui10. Metode de explorare a urechii11. Metode de explorare ale traheei și bronhiilor12. Metode de explorare a esofagului13. Urgențele rinosinusale (traumatismele nazale și sinuso-faciale, epistaxis, corpi străini nazo-sinusali)14. Urgențele faringiene (traumatismele faringelui – mecanice și fizico-chimice, corpii străini faringieni)15. Urgențele laringiene (insuficiență respiratorie acută de cauza laringiană, traumatismele laringelui, corpii străini laringo-traheo-bronșici)16. Urgențele oto-mastoidiene (traumatismele urechii și a osului temporal, surditatea brusc instalată, traumă sonoră acută, vertijul periferic acut, paralizia facială periferică, corpii străini auriculari)17. Urgențele esofagiene (esofagită postcaustică, corpii străini esofagieni)18. Urgențele cervicale (traumatismele părților moi cervicale, hemoragii cervicale, supurațiile cervicale)19. Patologia infecto-inflamatorie acută rinosinusală (rinite acute, rinosinuzite acute)20. Patologia infecto-inflamatorie acută a cavității bucale și a faringelui (stomatite, glosite, amigdalite și faringite acute)21. Patologia infecto-inflamatorie acută laringiană (laringitele acute, epiglotită acută, pericondrită laringiană, abcesul laringian)22. Patologie infecto-inflamatorie acută otomastoidiană (otita medie acută, otomastoidită acută a adultului și copilului)23. Patologia infecto-inflamatorie acută a glandei tiroide24. Patologia infecto-inflamatorie acută a glandelor salivare25. Patologia infecto-inflamatorie cronică rinosinusală (rinite cronice, rinosinuzitele cronice)26. Patologia infecto-inflamatorie cronică a cavității bucale și a faringelui27. Patologia infecto-inflamatorie cronică a laringelui.28. Patologia infecto-inflamatorie cronică otomastoidiană.29. Patologia infecto-inflamatorie cronică a glandelor salivare30. Patologia tumorală benignă rinosinusală31. Patologia tumorală benignă a cavității bucale și a faringelui32. Patologia tumorală benignă a laringelui33. Patologia tumorală benignă otomastoidiană34. Patologia tumorală benignă a glandei tiroide35. Patologia tumorală benignă a traheei36. Patologia tumorală benignă a esofagului37. Patologia tumorală benignă a glandelor salivare38. Patologia tumorală malignă rinosinusală39. Patologia tumorală malignă a cavității bucale și faringelui40. Patologia tumorală malignă a laringelui41. Patologia tumorală malignă otomastoidiana42. Patologia tumorală malignă a glandei tiroide43. Patologia tumorală malignă a traheei44. Patologia tumorală malignă a esofagului cervical45. Patologia tumorală malignă a glandelor salivare46. Patologie tumorală cervicala47. Patologia tumorală parafaringiană48. Patologia chirurgicală a bazei de craniu (rino- și otobază, orbită, căi lacrimale și spații profunde)49. Sindroamele paralitice laringiene și asociate50. Clasificarea, evaluarea și principiile de tratament ale tulburărilor vocii (elemente de foniatrie și fonochirurgie)51. Tulburările senzitive și motorii ale faringelui.52. Algiile cranio-cervico-faciale53. Manifestări ale bolilor sistemice în ORL54. Sindromul de apnee obstructivă în somn (diagnostic, etiopatogenie, principii de tratament)55. Hipoacuziile neurosenzoriale: diagnostic și reabilitare auditivă (proteze convenționale și implantabile)56. Otoscleroză57. Sindroamele vestibulare periferice

 + 
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere) 1. Rezecția septului nazal2. Chirurgia cornetelor nazale3. Chirurgia sinuzitei maxilare (include tehnici chirurgicale endoscopice)4. Chirurgia sinuzitei etmoidale (include tehnici chirurgicale endoscopice)5. Chirurgia sinuzitei frontale (include tehnici chirurgicale endoscopice)6. Amigdalectomia7. Adenoidectomia8. Micro-laringoscopia suspendată (include tehnici chirurgicale cu instrumente reci și LASER-C02 asistată)9. Traheo-bronhoscopia10. Esofagoscopia11. Ligatura venei jugulare interne12. Ligatura arterei carotide primitive13. Ligatura arterei carotide externe14. Ligatura arterei linguale15. Ligatura arterei faciale16. Ligatura arterei temporale superficiale17. Traheotomia18. Laringectomia totală19. Disecția ganglionară cervicală selectivă20. Montare aerator transtimpanal21. Mastoidectomia corticală (antro-mastoidectomia)22. Mastoidectomia radicală (tehnică deschisă „canal wall-down”)23. Fibroscopia diagnostică și intervențională în patologia ORL (indicații, dispozitive, incidente, complicații).

2.DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN OTO-RINO-LARINGOLOGIE2.1.Competența profesională intrinsecă specialitățiiUrmare a promovării examenului de medic specialist (standard profesional)Medicul specialist otorinolaringolog a dobândit competențele cuprinse în curriculum modulelor de pregătire, ce intră în standardul profesional, cu excepția celor ce aparțin domeniilor adiționale de dezvoltare existente în legislația Ministerului Sănătății sub denumirea de atestate de pregătire complementară.2.2.ObligațiiMedicul specialist otorinolaringolog se supune obligațiilor etice, deontologice și profesionale stipulate de către Colegiul Medicilor din România și ale Ministerului Sănătății.Atașat curriculumului, nu neapărat parte integrantă:2.3.Care sunt modulele de pregătire, similar unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare obținerii titlului de medic specialist2.3.1.Chirurgie LASER în ORL2.3.2.Chirurgia Oncologică în ORL2.3.3.Endoscopie ORL2.3.4.Audiologie2.3.5.Vestibulologie2.3.6.Foniatrie2.3.7.Patologia respiratorie în somn2.4.Care pot fi domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist și, în ce condiții:–PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUMPREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,Indiferent cine propune curriculumul, ea va fi asumată de MS, prin Comisia sa de specialitate, deci trebuie semnată de Președintele acesteia. Asumarea este un lucru foarte important pentru punerea în operă și seriozitatea demersului.Nume, prenume: Prof. Dr. Codruț SarafoleanuSemnătura(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA OTORINOLARINGOLOGIE a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ORTODONȚIE ȘI ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ORTODONȚIE ȘI ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății + 
Obiectivele programuluiObiectivul general al rezidențiatului este de a pregăti medicii stomatologi pentru a deveni specialiști în Ortodonție și Ortopedie Dento-Facială (Ortodonție și ODF), cu o pregătire academică vastă și solidă și o experiență clinică adecvată în diferite metode de tratament. La finalizarea pregătirii prin rezidențiat, absolventul trebuie să dobândească următoarele abilități:1.Recunoașterea modificărilor de dezvoltare ale componentelor aparatului dento-maxilar;2.Stabilirea diagnosticului anomalilor dentare și dento-maxilare;3.Evaluarea necesarului de tratament ortodontic la nivel individual și social4.Conceperea planului de tratament și prognosticul acestuia;5.Aplicarea de proceduri ortodontice interceptive;6.Realizarea de tratamente pentru toate tipurile de anomalii;7.Colaborarea în tratamentul interdisciplinar al pacienților, inclusiv în tratamentul chirurgical ortognatic și al tulburărilor cranio-mandibulare;8.Practicarea specialității în conformitate cu standardele profesionale și etice;9.Revizuirea, înțelegerea și evaluarea literaturii de specialitate dar și medicale de interes pentru specialitate;10.Formularea unei ipoteze de cercetare, realizarea unui proiect/studiu de cercetare, efectuarea de cercetări și expunerea rezultatelor și concluziilor acestora;11.Folosirea oportunităților disponibile pentru îmbunătățirea competențelor profesionale și de educație medicală continuă pe tot parcursul vieții.1.CARACTERISTICI GENERALE1.1.Ortodonția și Ortopedie Dento-Facială (Ortodonție și ODF), reprezintă specialitatea care studiază procesele de creștere și dezvoltare ale aparatului dento-maxilar, incluzând etiopatogenia, diagnosticul și tratamentul anomaliilor dentare și dento-maxilare precum și al malformațiilor congenitale;1.2.Candidații pentru pregătire în rezidențiatul de Ortodonție și Ortopedie Dento-Facială trebuie să fie absolvenți ai programului de studii universitare de licență în medicină dentară;1.3.Pregătirea în specialitatea Ortodonție și Ortopedie Dento-Facială se va desfășura în cadrul unităților de învățământ superior acreditate de Ministerul Educației Naționale și Ministerul Sănătății pentru pregătirea în rezidențiat;1.4.Pregătirea teoretică și practică se va efectua sub îndrumarea cadrelor didactice de predare ale Facultăților de Medicină Dentară acreditate de Ministerul Educației Naționale și Ministerul Sănătății (formatori/îndrumători în rezidențiat) și va fi condusă, supravegheată și controlată de șeful de disciplină, în calitate de coordonator de pregătire în rezidențiat;1.5.Raportul îndrumător-rezidenți trebuie să fie de cel puțin 1:6;1.6.Programul de pregătire în rezidențiat prevede încadrarea și prezența cu normă întreagă a rezidenților. Programul de bază presupune 75% din timpul disponibil și trebuie să fie completat (pentru restul de 25%) de activități suplimentare, care vor varia în funcție de de fiecare instituție în parte și de nevoile rezidenților. Astfel de activități includ: cursuri speciale, activitate clinică și de cercetare suplimentară, evaluarea tratamentelor ortodontice, participarea la cursuri susținute de profesori invitați, întâlniri științifice etc.;1.7.Activitatea de pregătire teoretică și practică specifică se concretizează prin participarea efectivă la cursuri, seminarii și stagii clinice, activități practice în laborator (preclinice), prezentări de cazuri clinice, realizarea de referate științifice, activități de cercetare, alte activități specifice. Din această pregătire, activitatea teoretică reprezintă 20-30%, restul fiind alocat activităților practice și studiului individual;1.8.Curriculumul de pregătire prevede un număr minim de 200 de ore didactice pe an de studiu, la care se adaugă minim 40-50 de ore de studiu individual. Pentru studiul individual, rezidenții sunt obligați să aloce un număr considerabil de ore din timpul lor (de exemplu, pentru fiecare oră de curs, este necesară o medie de două ore de studiu individual);1.9.Activitatea clinică presupune un număr minim de 16 de ore pe săptămână (care nu include seminariile clinice și discuțiile asupra planurilor de tratament). Numărul minim de ore dedicat practicii clinice (inclusiv ore de laborator, ca activități preclinice), pe perioada celor 3 ani de pregătire prin rezidențiat, este de 2000 de ore;1.10.Rezidenții trebuie să trateze pacienții sub supravegherea permanentă a îndrumătorilor/coordonatorilor;1.11.Pe lângă instruirea teoretică și practică în ortodonția "clasică", rezidenții trebuie să dobândească experiență și în tratamentul pacienților care necesită o abordare multidisciplinară și/sau interdisciplinară;1.12.Evaluarea cunoștințelor și deprinderilor practice, după caz, se realizează la finalul fiecărui modul de pregătire;1.13.Examenul final (la încheierea celor 3 ani de pregătire prin rezidențiat) se concretizează prin 4 probe, respectiv o probă scrisă, două probe clinice și o probă practică. Una dintre probele clinice poate fi prezentarea unui portofoliu de 10 cazuri clinice rezolvate, cu documentație completă, reprezentând diferite anomalii dento-maxilare și proceduri de tratament. Prezentarea la examenul final este condiționată de participarea la cursuri, seminarii, prezentări de cazuri, referate științifice precum și de îndeplinirea integrală a baremului minimal al activității de pregătire practică;1.14.Baremul minimal al activității de pregătire practică se regăsește în caietul de stagiu, care monitorizează pregătirea medicului rezident și, în care vor fi trecute evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestările științifice și de educație medicală continuă, alte activități;2.DURATA DE PREGĂTIRE ÎN REZIDENȚIATDurata de pregătire în rezidențiatul de Ortodonție și Ortopedie Dento-Facială este de 3 ani. Programul de pregătire se bazează pe un minim de 48 de săptămâni pe an și 40 de ore pe săptămână, care totalizează 5760 ore programate pentru cei 3 ani.3.STRUCTURA DE PREGĂTIRE ÎN REZIDENȚIAT3.1.Etapa administrativ-organizatorică: constituirea dosarului de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spitalul și/sau clinica unde a fost repartizat, instructajul și repartizarea rezidenților de către coordonatorul de rezidențiat și stabilirea programului de activitate: 1 săptămână.3.2.Pregătirea teoretică și practică în cadrul programului de rezidențiat de Ortodonție și Ortopedie Dento-Facială cuprinde următoarele stagii obligatorii a căror distribuție, pe ani de studiu, este:

Stagii obligatorii Durata
ANUL I. Ortodonție și ODF 11 luni
Pedodonție 1 lună
ANUL II. Ortodonție și ODF 11 luni
Chirurgie OMF/Dento-alveolară ½ lună
ANUL III. Ortodonție și ODF 11 luni
Protetică Dentară ½ lună
Parodontologie ½ lună
Partea Nume Număr de ore
A Discipline biologice și medicale generale 200
B Subiecte ortodontice de bază 330
C Subiecte ortodontice generale 400
D Tehnici ortodontice 290
E Proceduri de tratament interdisciplinare 100
F Aspecte particulare în terapia ortodontică 85
G Discipline conexe pentru pregătirea ortodontică 20
Totalul orelor de teorie 1425
4.CONȚINUTUL PREGĂTIRII ÎN REZIDENȚIATUL DE ORTODONȚIE ȘI ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ CU DURATA DE 3 ANIPregătirea în cadrul rezidențiatului de Ortodonție și Ortopedie Dento-Facială se realizează prin cursuri, seminarii, stagii clinice, prezentări de cazuri clinice, realizarea de referate științifice, participare la manifestări științifice etc. Tematica acestora este următoarea:4.1.CURSURI TEORETICE OBLIGATORII CARE SE VOR DESFĂȘURA ÎN PARALEL CU STAGIUL CLINIC:A.DISCIPLINE BIOLOGICE ȘI MEDICALE GENERALE; 5 luni (200 ore)1.Anatomia și Embriologia Extremității Cefalice: 1 lună (40 ore)1.1.Creșterea și dezvoltarea normală a feței și componentelor aparatului dento-maxilar;1.2.Creșterea osoasă cranio-facială; modalități de creștere, centre de creștere osoasă;1.3.Procesele de organo și morfogeneză – normal și patologic;1.4.Etiopatogenia despicăturilor labio-maxilo-palatine și a altor malformații congenitale.2.Genetică: 1/2 lună (20 ore)2.1.Malformațiile cranio-faciale2.2.Diagnosticul pre și postnatal al anomaliilor craniofaciale;2.3.Etiopatogenia, clasificarea și prognosticul sindroamelor genetice2.4.Consilierea genetică.3.Patologie orală: 1/2 lună (20 de ore)3.1.Leziuni orale premaligne și maligne;3.2.Manifestări orale în diferite afecțiuni (stomatite, candidoze, boli sistemice etc.);3.3.Fiziopatologia glandelor salivare;3.4.Traumatisme faciale.4.Biologie celulară și moleculară, imunologie și microbiologie: 1/2 lună (20 ore).4.1.Metabolismul celular în condiții normale și patologice;4.2.Formarea și proliferarea țesuturilor;4.3.Dezvoltarea osoasă, cartilaginoasă, dentară și musculară;4.4.Erupția dentară și răspunsurile structurilor parodontale;4.5.Mecanisme de resorbție radiculară.5.ORL și Logopedie: 1/2 lună (20 de ore)5.1.Elementele anatomice din sfera ORL (nas și sinusuri paranazale; faringe, nazofaringe și laringe; ureche)5.2.Fenomenologia funcției respiratorii (normal și patologic);5.3.Tulburările de somn; sindromul apneic obstructiv;5.4.Funcția fonatorie; normal și patologic6.Psihologia copilului, adolescentului și adultului: 1/2 lună (20 ore)6.1.Psihologia copilului, adolescentului și adultului6.2.Particularitățile psiho-comportamentale ale copilului, adolescentului și adultului6.3.Potențialul și limitele impuse de modificările de comportament6.4.Aspectele legate de motivația pacientului și evaluarea cooperării acestuia6.5.Impactul aspectului facial asupra stimei de sine6.6.Aspectelor psihologice în raport cu tratamentul ortodontic și/sau multidisciplinar; relația medic- pacient7.Metodologia cercetării științifice și biostatistică: 1 lună (40 ore)7.1.Principiile generale, teoretice și practice ale modelelor de cercetare7.2.Designul cercetării: componența eșantionului și criterii pentru grupul de control7.3.Studiul și analiza lucrărilor de cercetare7.4.Metodele statistice utilizate în cercetare și proceduri/modalități de prelucrare a datelor7.5.Evaluarea validității metodologiei statistice și a interpretării rezultatelor8.Sănătate orală: 1/2 lună (20 ore)8.1.Principiile de bază ale studiilor epidemiologice8.2.Analiza datelor și interpretarea critică a rezultatelor8.3.Prevalența și incidența anomaliilor dento-maxilare8.4.Indicii de estimare a nevoii de tratament ortodontic; atitudinea ortodontului în raport cu necesitatea de tratamentB.SUBIECTE ORTODONTICE DE BAZĂ: 8 1/2 luni (330 ore)1.Procesele de creștere și dezvoltare la nivelul extremității cefalice (normal și patologic) – (50 ore)1.1.Formarea și dezvoltarea elementelor componente ale aparatului dento-maxilar1.2.Tipuri și modalități de creștere la nivelul aparatului dento-maxilar; centre de creștere ale scheletului cranio-facial1.3.Dinamica creșterii și dezvoltării postnatale cranio-faciale; etapele proceselor de creștere și dezvoltare; puseele de creștere și implicațiile acestora asupra tratamentului ortodontic; previziuni de creștere;1.4.Aprecierea/evaluarea proceselor de creștere și dezvoltare; variația individuală;1.5.Factorii care influențează procesele de creștere și dezvoltare la nivelul aparatului dento-maxilar (factori ereditari, endocrini, metabolici, de mediu, funcționali etc.)2.Dezvoltarea sistemului dentar (normal și patologic) – (50 ore)2.1.Formarea și dezvoltarea sistemului dentar (normal și patologic);2.2.Factorii care influențează dezvoltarea dentiției2.3.Anomalii de număr, mărime, formă și poziție a dinților2.4.Dinamica dezvoltării arcadelor dentare2.5.Modificări ale structurilor aparatului dento-maxilar și răspunsul acestora la tratamentul ortodontic (dinți, mișcări dentare, mecanisme de resorbție radiculară, țesuturi parodontale)3.Investigația în Ortodonție și ODF (100 ore)3.1.Anamneză3.2.Examen clinic (extra și intraoral)3.3.Examen complementare (examen radiologic, de model, fotografic, antropologic)3.4.Alte examene (clinice și/sau complementare)Investigația radiologică– indicații și contraindicații, importanța și oportunitatea investigației radiologice, limite, riscuri– metode radiologice utilizate în ortodonție– modificările patologice care pot fi diagnosticate radiologic– cefalometrie (identificarea pe teleradiografie a structurilor anatomice relevante, trasarea principalelor contururi și planuri pe teleradiografie, analize cefalometrice), limitele și analiza lor.4.Biomecanica ortodontică (80 ore)4.1.Forțele ortodontice; tipuri, caracteristici4.2.Parametrii deplasărilor dentare și modificările structurilor maxilo-faciale4.3.Efectele și consecințele forțelor ortodontice asupra componentelor aparatului dento-maxilar.4.4.Relația dintre capacitatea de adaptare a țesuturilor și rezultatele măsurilor de ortopedie dentofacială4.5.Evaluarea forțelor ortodontice produse de diferite aparate ortodontice4.6.Modificări post-tratament ortodontic5.Materiale folosite în Ortodonție (pentru amprentă, colaj, aparate ortodontice). (50 ore)5.1.Proprietăți, compoziție și utilizări ale materialelor folosite în Ortodonție5.2.Manipularea și folosirea materialelor ortodontice.5.3.Reguli pentru alegerea corectă a materialelor ortodonticeC.SUBIECTE ORTODONTICE GENERALE: 10 luni (400 ore)1.Etiologia și epidemiologia anomaliilor dento-maxilare (20 ore)1.1.Factorii cauzali generali/loco-regionali/funcționali ai anomaliilor dentare și dento-alveolare1.2.Influențele nefavorabile ale factorilor de mediu și interceptarea acestora2.Anomaliile dentare și dento-maxilare (110 ore)2.1.Etiopatogenia anomaliilor dentare și dento-maxilare: factori filogenetici, ontogenetici, ereditari, endocrini, metabolici, funcționali, loco-regionali, obiceiuri vicioase, patologia zonei de sprijin etc.)2.2.Clasificarea anomaliilor dento-maxilare2.3.Compresiunea de maxilar (clasa II/1): terminologie, etiopatogenie, semne clinice și radiologice, diagnostic pozitiv și diferențial, obiective terapeutice, modalități de tratament2.4.Ocluzia adâncă acoperită (clasa II/2): terminologie, etiopatogenie, semne clinice și radiologice, diagnostic pozitiv și diferențial, obiective terapeutice, modalități de tratament2.5.Ocluzia deschisă: terminologie, etiopatogenie, semne clinice și radiologice, diagnostic pozitiv și diferențial, obiective terapeutice, modalități de tratament.2.6.Prognatismul mandibular (clasa III): terminologie, etiopatogenie, semne clinice și radiologice, diagnostic pozitiv și diferențial, obiective terapeutice, modalități de tratament2.7.Dizarmonia dento-alveolară (DDA): forme clinice, clasificare, terminologie, etiopatogenie, semne clinice, diagnostic pozitiv și diferențial, obiective terapeutice, modalități de tratament2.8.Anomaliile dentare (de număr, de erupție, de poziție etc.): terminologie, etiopatogenie, semne clinice și radiologice, diagnostic pozitiv și diferențial, obiective terapeutice, modalități de tratament.3.Diagnosticul în Ortodonție și ODF (115 ore)3.1.Stabilirea unui diagnostic prezumtiv pe baza examinării sumare a pacientului3.2.Consilierea, după o examinare sumară, cu privire la fezabilitatea tratamentului, necesitatea analizei mai detaliate și a planificării tratamentului precum și trimiterea către alte specialități pentru evaluare și tratament3.3.Diagnosticul pozitiv pe baza datelor anamnestice, a examenului clinic, modelelor de studiu, fotografiilor, radiografiilor și altor date relevante3.4.Principii de evaluare a diagnosticului ortodontic4.Tratamentul ortodontic; Caracteristici (100 ore)4.1.Principiile, obiectivele și particularitățile tratamentului ortodontic (în funcție de vârstă, anomalie, reactivitatea organismului etc.)4.2.Tipurile de tratament ortodontic (profilactic, preventiv, interceptiv, curativ, interdisciplinar)4.3.Evaluarea gravității și prognosticului anomaliilor dento-maxilare; Stabilirea strategiei de tratament, a măsurilor terapeutice, a momentului începerii tratamentului, a succesiunii etapelor de tratament și a prognosticului, precum și estimarea duratei tratamentului4.4.Definirea obiectivelor de tratament cu luarea în considerare a alternativelor terapeutice4.5.Realizarea planului de tratament pentru diferite tipuri de anomalii dentare și dento-maxilare4.6.Parametrii/Coordonatele estetice și funcționale în contextul terapiei ortodontice4.7.Variații individuale ale răspunsului organismului la terapia ortodontică4.8.Extracția dentară în ortodonție: indicații, contraindicații, metode, limite4.9.Efectele iatrogene ale tratamentului ortodontic; modificări dentare, parodontale, durere4.10.Principiile igienei orale optime în cadrul tratamentului ortodontic.5.Contenția și recidiva (40 ore)5.4.Stabilitatea rezultatului ortodontic: echilibrarea finală și contenția5.5.Tipuri și modalități/alternative de contenție ortodontică; durata contenției.5.6.Recidiva în ortodonție și ortopedia dento-facială: cauze, modalități de prevenire6.Literatura de specialitate (15 ore)6.1.Informarea din diverse publicații de specialitate6.2.Decelarea aspectelor esențiale pentru ortodonție în literatura de specialitate6.3.Prezentarea concisă și analitică a articolelor din literatura de specialitateD.APARATE ORTODONTICE/TEHNICI ORTODONTICE: 7 1/2 luni (290 ore)1.Aparatele ortodontice biomecanice mobilizabile: părți componente, tipuri, design, limite, indicații și contraindicații2.Aparatele ortodontice funcționale: părți componente, tipuri, design, limite, indicații și contraindicații3.Terapia prin exerciții, reeducarea funcțională, decondiționarea obiceiurilor vicioase4.Aparatele ortodontice fixe (parțiale și poliagregate): părți componente, tipuri, design, limite, indicații și contraindicații.5.Aparatele ortodontice extraorale: caracteristici constructive, indicații, potențial și limite, tipuri de aparate (headgear, mască facială Delaire, bărbița și capelină)6.Dispozitive de ancorare scheletală7.Menținătoarele de spațiu: caracteristici, importanță, indicații și contraindicații.8.Aparate de contenție: indicații și contraindicații, design, potențial și limite.9.Extracția dentară în ortodonție: indicații, contraindicații, metode, limite.E.PROCEDURI DE TRATAMENT INTERDISCIPLINARE: 2 1/2 luni (100 ore)1.Tratamentul ortodontico-pedodontic: 1 lună (40 ore)1.1.Indicații terapeutice specifice dentiției temporare și mixte1.2.Abordarea terapeutică a leziunilor carioase la copii și tineri1.3.Importanța tratamentului zonei de sprijin a ocluziei (Korkhaus)1.4.Aplicarea metodelor terapeutice specifice pentru preîntâmpinarea destrucțiilor/pierderilor precoce ale dinților temporari1.5.Evaluarea statusului buco-dentar și a relațiilor interarcadice la diferite vârste pentru prevenirea și/sau intercepția anomaliilor dento-maxilare1.6.Posibilități ortodontico-pedodontice pentru prevenirea și tratarea leziunilor carioase la copii și tinerii purtători de aparate ortodontice.2.Tratamentul ortodontico-chirurgical: 1/2 lună (20 ore)2.1.Indicațiile tratamentelor ortodontico-chirurgicale asupra dinților, proceselor alveolare și părților moi2.2.Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic la pacienții care necesită intervenții chirurgicale ortognate2.3.Abordări multidisciplinare în tratamentul pacienților cu despicături labio-maxilo palatine (DLMP)2.4.Indicația, momentul și aplicarea de tratament multidisciplinar al DLMP2.5.Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic la pacienții cu DLMP3.Tratamentul ortodontico-protetic: 1/2 lună (20 ore)3.1.Principiile tratamentului ortodontic-restaurativ3.2.Indicații și limite ale tratamentului asociat ortodontico-protetic3.3.Particularități ale tratamentului ortodontic la pacienții care necesită abordare terapeutică ortodontico-restaurativă4.Tratamentul ortodontico-parodontal: 1/2 lună (20 ore)4.1.Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic la pacienții cu afecțiuni parodontale; indicații și contraindicațiiF.ASPECTE PARTICULARE ÎN TERAPIA ORTODONTICĂ: 2 luni (85 ore)1.Intercepția în ortodonție (20 ore)1.1.Supravegherea evoluției sistemului dentar și a permutării dentare (decelarea stărilor patologice)1.2.Ghidarea dezvoltării ocluziei1.3.Măsuri și modalități de intercepție ortodontică: indicații, particularități2.Ortodonția adultului (40 ore)2.1.Indicații și aspecte specifice ale tratamentului ortodontic la adult2.2.Tratamentul pacienților adulți în colaborare cu alte specialități3.Disfuncția craniomandibulară (25 ore)3.1.Etiologia disfuncției craniomandibulare3.2.Măsuri generale și specifice de tratament a disfuncției craniomandibulare3.3.Indicații și contraindicații pentru tratamentul ortodontic la pacienții cu disfuncție craniomandibulară3.4.Posibilele implicații ale tratamentului ortodontic în cazul disfuncțiilor craniomandibulareG.DISCIPLINE CONEXE PENTRU PREGĂTIREA ORTODONTICĂ 1/2 lună (20 ore)1.Etica profesională și legislație specific: 1 săpt. (10 ore)1.1.Comportamentul și conduita ortodontului ca furnizor de servicii medicale1.2.Standarde etice care se aplică în relațiile cu pacienții, personalul auxiliar și colegi1.3.Reguli și legi care se aplică practicii ortodontice1.4.Greșeli și erori în practica medicală1.5.Responsabilitățile și vulnerabilitățile practicii ortodontice; procesul de malpraxis2.Managementul sănătății și siguranței în practica ortodontică; managementul cabinetului; aspecte ergonomice ale practicii ortodontice: 1 săpt. (10 ore)2.1.Prevenirea infecțiilor2.2.Echipamente și instrumente necesare în practica ortodontică; Metode de sterilizare a instrumentelor ortodontice2.3.Managementul pacienților cu risc ridicat2.4.Controlul substanțelor periculoase pentru sănătatea pacienților și a personalului.2.5.Principii de poziționare ergonomică a pacientului, medicului, asistentei și amplasamentul instrumentarului specific pentru a efectua sarcini clinice specifice4.2.STAGIU CLINIC/PRACTIC (va fi adaptat nivelului de pregătire și în concordanță cu abilitățile dobândite):– Evaluarea pacienților prin investigații clinice și paraclinice– Diagnosticarea anomaliilor dentare și dento-maxilare– Analizarea și evaluarea oportunității terapiei ortodontice; monitorizarea cazurilor clinice– Stabilirea obiectivelor terapeutice și a planului de tratament; stabilirea priorităților terapeutice– Efectuarea de manopere clinice și tehnice la pacienții cu anomalii dento-maxilare inclusiv participarea în cadrul echipelor terapeutice interdisciplinare (tratamente asociate și interdisciplinare)– Aplicarea și repararea diverselor aparate ortodontice– Participarea la activități de cercetare științifică medicală– Participare la diverse manifestări științifice naționale și internaționale– Primirea/predarea cazurilor clinice aflate în tratament către rezidenții din anul I5.BAREMUL MINIMAL AL ACTIVITĂȚII DE PREGĂTIRE– 10 cazuri clinice tratate (cu documentația completă) certificate de formatorul de rezidențiat sau doar 8 cazuri atunci când se prezintă o lucrare științifică originală în domeniul Ortodonției și ODF– 20 de cazuri clinice cu foaie de observație completată integral: examen clinic, analiza de model, evaluare radiologică (inițială, intermediară, finală), diagnostic, obiective terapeutice, plan de tratament etc. – o parte din ele preluate de la rezidenții care termină pregătirea și o altă parte, începute de acesta și care la finalul rezidențiatului vor fi predate într-o fază terapeutică intermediară rezidenților ce vor începe pregătirea– Pacienți noi luați în evidență și tratament – minim 3 pacienți/an.– Pacienți preluați în tratament/pacienți în curs de tratament: (evaluare, reevaluare, soluții terapeutice.) – minim 5 pacienți– Prezentări de cazuri – minim 3 prezentări de cazuri/an.– Referate științifice: minim 2/an.– Prezență la cursuri și seminarii – minim 70%.– În plus, medicul rezident trebuie să prezinte periodic evoluția tratamentelor și a stadiului acestora, propuneri de planuri de tratament pentru cazurile selectate precum și reevaluarea cazurilor în curs de tratament cu ocazia preluării acestora de la rezidenții aflați la sfârșitul perioadei de pregătire prin rezidențiat + 
ANEXĂ PRIVIND BAREMUL MINIMAL AL ACTIVITĂȚII DE PREGĂTIREDocumentația celor 10 cazuri tratate integral de către medicul rezident trebuie să îndeplinească următoarele condiții:1.Cazuistica va cuprinde o varietate cât mai mare de anomalii dentare și dento-maxilare astfel încât prin diagnosticul, planificarea și supravegherea tratamentului, medicul rezident să poată dovedi:– cunoștințe de specialitate adecvate– însușirea metodelor și mijloacelor terapeutice necesare tratamentului ortodontic în măsura în care acesta se impune– capacitatea de individualizare a măsurilor terapeutice aplicate în raport cu situația specifică a fiecărui caz în parte2.Documentația cazuisticii va trebui să cuprindă:– documentația începutului tratamentului: modele de studiu, status radiologic (ortopantomograma și teleradiografia de profil), fotografii (faciale și intraorale)– documentația finalului de tratament: aceeași cu cea inițială; datele finale trebuie să prezinte rezultatul cel mai devreme după 2 luni de la terminarea tratamentului activ (cu excepția examenelor radiologice).3.Prezentarea de cazuri:Într-o prezentare concisă și clară, rezidentul trebuie să acorde o mare importanță diagnosticului și discuțiilor asupra cazurilor clinice, inclusiv asupra modificărilor apărute în urma tratamentului. Medicul rezident are astfel posibilitatea să-și exprime opinia, să prezinte planul de tratament și soluțiile terapeutice alternative, prioritizarea obiectivelor terapeutice, evaluarea prognosticului și aprecierea rezultatului obținut. Cazurile tratate multidisciplinar (chirurgie ortognată) vor trebui să conțină descrierea etapelor terapeutice; etapa chirurgicală va fi documentată prin suprapunerea teleradiografiilor pre- și postoperatorii. Medicul rezident poate furniza orice alte informații pe care le consideră necesare pentru notarea de către comisie.6.PROGRAMUL DE STUDIUProgramul academic se bazează pe un timp minim de 48 săptămâni/an și 40 ore/săptămână, în total 5760 ore în 3 ani. Împărțirea celor 5760 ore se face astfel:6.1.Activități de îndrumare – Cursuri, seminarii (67%)

6.1.1 Activitatea practică clinică și preclinică 2000 ore
6.1.2 Planificarea tratamentului ortodontic 220 ore
6.1.3 Seminarii privind evaluarea tratamentului ortodontic6.1.3.1 Evaluarea cazurilor după tratament6.1.3.2 Reevaluarea cazurilor în curs de tratament în momentul preluării acestora de la rezidenții aflați la sfârșitul stagiului 190 ore
6.1.4 Cursuri și seminarii pe grupe de lucru (pe subiecte obligatorii și teme opționale) 1080 ore
6.1.5 Participarea alături de studenți la cursuri, seminarii, demonstrații practice 220 ore
6.1.6 Consultații individuale, îndrumarea cercetării, pregătirea documentației științifice etc. 100 ore
6.1.7 Materii facultative/conexe 50 ore
Total 3860 ore
6.2.Studiu individual (33%)

6.2.1 Analiza datelor pacienților necesare tratamentului – pregătire cazuistică 870 ore
6.2.2 Activități de cercetare, documentare din literatura de specialitate în vederea realizării și susținerii referatelor științifice 250 ore
6.2.3 Activității facultative inclusiv timpii suplimentari pentru pregătirea teoretică individuală 780 ore
Total 1900 ore
TOTAL 5760 ore

După încheierea studiilor și obținerea titlului de medic specialist medicii ortodonți vor acumula puncte de pregătire în cadrul programelor de educație medicală continuă (EMC), conform legislației aprobate de Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și de Colegiul Medicilor Dentiști din România.7.REPARTIȚIA CURSURILOR ȘI STAGIULUI CLINIC PE ANI DE STUDIII.Stagiul clinic de ortodonție: 3 aniII.Cursuri teoretice obligatorii care se vor desfășura în paralel cu stagiul clinic (36 luni)II.1.Discipline biologice și medicale generale: 5 luniII.2.Subiecte ortodontice de bază: 8 1/2 luniII.3.Subiecte ortodontice generale: 10 luniII.4.Aparate ortodontice/tehnici ortodontice: 7 1/2 luniII.5.Proceduri de tratament interdisciplinare: 2 1/2 luniII.6.Aspecte particulare în terapia ortodontică: 2 luniII.7.Discipline conexe pentru pregătirea ortodontică 1/2 lună

Anul I Anul II Anul III
I + II.1 + II.2 + II.5 I + II.1 + II.2 + II.3 + II.5 I. + II.5 + II.4 + II.6 + II.7


TEMATICA
pentru examenul de medic specialist
specialitatea ORTODONȚIE ȘI ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂI.PROBA SCRISĂII - III.DOUĂ PROBE CLINICEIV.PROBA PRACTICĂI.PROBA SCRISĂ1.Evoluția filogenetică la nivelul extremității cefalice și consecințele sale asupra aparatului dento-maxilar;2.Formarea elementelor componente ale aparatului dento-maxilar: mugurii faciali, septarea cavității nazo-bucale primitive, formarea palatului (primar și secundar), mandibulei, limbii, vestibulelor, musculaturii, formarea scheletului osos al aparatului dento-maxilar;3.Creșterea și dezvoltarea osoasă la nivelul aparatului dento-maxilar: criterii de apreciere a dezvoltării osoase, zone și tipuri de creștere osoasă la nivelul aparatului dento-maxilar4.Creșterea și dezvoltarea postnatală la nivelul neuro și viscerocraniului5.Formarea sistemului dentar: formarea lamei dentare, formarea și evoluția mugurilor dentari, formarea osului alveolar6.Fenomenologia dentiției: mecanismul erupției dentare, cronologia erupției dentare, permutarea dentară, particularități și implicații;7.Dezvoltarea arcadelor dentare și ocluziei de la naștere la adult8.Caracteristicile Ap. D. M. la naștere9.Rolul factorilor generali asupra aparatului dento-maxilar (ereditari, endocrini, metabolici etc.)10.Rolul factorilor funcționali, loco-regionali și al obiceiurilor vicioase asupra aparatului dento-maxilar11.Anamneza și examenul clinic în ortodonție și ortopedia dento-facială;12.Analiza de model13.Examenul radiologic în ortodonție și ortopedia dento-facială14.Examenul antropologic, antropometric și fotografic în ortodonție și ortopedia dento-facială15.Investigații cu caracter previzional16.Clasificarea anomaliilor dento-maxilare17.Diagnosticul în ortodonție și ortopedia dento-facială18.Compresiunea de maxilar (Clasa II/1): forme clinice, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament19.Ocluzia adâncă acoperită (Clasa II/2): etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament20.Sindromul progenic: forme clinice, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament21.Sindromul ocluziei deschise: forme clinice, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament22.Dizarmonia dento-alveolară: clasificare, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament23.Dinții supranumerari: terminologie, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament24.Anodonțiile: terminologie, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament25.Ectopia dentară: etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament26.Incluzia dentară: terminologie, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament27.Reincluzia dentară: terminologie, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament28.Transpoziția dentară: forme clinice, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament29.Diastema: etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament30.Tratamentul ortodontic: principii, obiective, caracteristici, particularități, tipuri, metode și mijloace;31.Forțele ortodontice; tipuri, caracteristici32.Parametrii deplasărilor dentare și modificările structurilor maxilo-faciale33.Efectele și consecințele forțelor ortodontice asupra componentelor aparatului dento-maxilar34.Materiale ortodontice35.Clasificarea aparatelor ortodontice36.Aparate biomecanice mobilizabile37.Aparate funcționale38.Aparate fixe parțiale39.Aparate fixe poliagregate40.Disjuncția intermaxilară: tipuri, aparate41.Aparate extraorale42.Menținătoarele de spațiu43.Terapia prin exerciții, reeducarea funcțională, decondiționarea obiceiurilor vicioase44.Contenția și echilibrarea finală45.Recidiva în ortodonție și ortopedia dento-facială46.Extracția dentară în ortodonție;47.Tratamentul chirurgical-ortodontic asupra dinților, proceselor alveolare și părților moi48.Tratamentul multidisciplinar al despicăturilor labio-maxilo-palatine49.Tratamentul ortodontic (pre și postoperator) în chirurgia gnatologică50.Tratamentul ortodontico-parodontal51.Tratamentul ortodontico-protetic52.Disfuncția cranio-mandibularăII-III.DOUĂ PROBE CLINICEProbele clinice se materializează prin prezentări de caz, respectiv prin examinarea clinică și a documentației (modele, radiografii etc.) în vederea stabilirii diagnosticului, a obiectivelor și a planului terapeutic.IV.PROBA PRACTICĂProba practică este reprezentată de efectuarea unei manopere terapeutice de ortodonție și ortopedie dento-facială, după examinarea și evaluarea obiectivelor terapeutice în momentul respectiv.(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ORTODONȚIE ȘI ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ a fost modificat de Punctul 2 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE, STRUCTURI ȘI POLITICI SALARIALE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE
Toate drepturile privind publicarea și
difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
Curriculum în specialitatea
ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE1.1.DEFINIȚIE: Ortopedia și traumatologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea afecțiunilor congenitale și dobândite, traumatice și atraumatice, ale aparatului locomotor.1.2.DURATA: 5 aniComentariu: în țările Uniunii Europene, durata specializării în Ortopedie-Traumatologie este variabilă, între 5 și 6 ani. În țări ca Belgia, Germania, Finlanda, Elveția durata specializării în Ortopedie-Traumatologie este de 6 ani.Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU), iar 1 credit = 25 ore de instruire.Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20 - 30%, restul de 70 - 80% fiind dedicată activităților practice și studiului individual.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător, nota minimă de promovare fiind 7,00 (șapte). Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.La sfârșitul pregătirii în rezidențiat, rezidenții vor susține examenul de obținere a titlului de medic specialist în Ortopedie-Traumatologie. Accesul la acest examen este condiționat de promovarea tuturor examenelor de sfârșit de stagiu. Examenul constă în patru probe, din tematica existentă.1.Proba scrisă (10 subiecte)2.Proba clinică Ortopedie3.Proba clinică Traumatologie4.Proba practică-operatorie, de interpretare a unor investigații/de efectuare de manevre.În cadrul examenului de medic specialist:● toate probele sunt eliminatorii; nota minimă de promovare este 7,00 (șapte) pentru fiecare probă;● pentru fiecare probă se va acorda o notă de la 1 la 10, iar în final se va face o medie, care va fi nota de absolvire;● media minimă de promovare este 7,00 (șapte).Parcursul de pregătire în rezidențiatul specialității Ortopedie-Traumatologie are o durată de 5 ani, având următoarea structură:

NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5
NUMĂRUL TOTAL DE STAGII 9
STAGIUL 1 Ortopedie și Traumatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/STAGIU 36 luni și 2 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 18 ore/lună
STAGIUL 2 Chirurgie generală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/STAGIU 6 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 18 ore/lună
STAGIUL 3 Chirurgie Vasculară
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/STAGIU 2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 16 ore/lună
STAGIUL 4 Neurochirurgie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/STAGIU 2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 16 ore/lună
STAGIUL 5 Chirurgie Plastică și Reconstructivă
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/STAGIU 2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 16 ore/lună
STAGIUL 6 Chirurgie Toracică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/STAGIU 2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 16 ore/lună
STAGIUL 7 Ortopedie și Traumatologie Pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/STAGIU 6 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 18 ore/lună
STAGIUL 8 Bioetică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/STAGIU 2 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore/săptămână
STAGIUL 9 Chirurgie Artroscopică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/STAGIU 3 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 18 ore/lună
1.3.STRUCTURA STAGIILOR1.3.1.Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spital și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni).1.3.2.Stagiul de Chirurgie generală: 6 luni (anul I).1.3.3.Stagiul de Ortopedie și Traumatologie: 3 ani și 2 săptămâni (anii I, II, III, IV și V).1.3.4.Stagiul de Chirurgie vasculară: 2 luni (anul III)1.3.5.Stagiul de Neurochirurgie: 2 luni (anul III)1.3.6.Stagiul de Chirurgie plastică și reconstructivă: 2 luni (anul III)1.3.7.Stagiul de Chirurgie toracică: 2 luni (anul III)1.3.8.Stagiul de Ortopedie-traumatologie Pediatrică: 6 luni (anul IV)1.3.9.Stagiul de Bioetică: 2 săptămâni (anul V)1.3.10.Stagiul de Chirurgie artroscopică: 3 luni (anul V)În cadrul stagiului de Ortopedie-traumatologie în primii 3 ani se vor însuși cunoștințele de bază din specialitate prin lecții-conferință 200 de ore anual și stagii practice. În anul al IV-lea se va efectua un stagiu într-un serviciu de Ortopedie și traumatologie pediatrică, timp în care se va participa la lecții-conferință (200 ore) și la activități practice (conform baremului).Stagiul din anul V se va efectua într-un serviciu, la alegerea rezidentului. El va consta în participarea la prelegeri-conferință, în efectuarea de intervenții chirurgicale, participarea la activitatea științifică a serviciului, pregătirea pentru examenul de atestare ca specialist.
PARCURS REZIDENȚIAT 5 ANI- Stagii/ani de rezidențiat și durata (luni)
ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV ANUL V
Chirurgie Generală 6 Ortopedie și Traumatologie 12 Chirurgie Vasculară 2 Ortopedie și Traumatologie Pediatrică 6 Bioetică ½
Ortopedie și Traumatologie 6 Neurochirurgie 2 Chirurgie Artroscopică 3
Chirurgie Plastică și Reconstructivă 2 Ortopedie și Traumatologie 6 Ortopedie și Traumatologie 81/2
Chirurgie Toracică 2
Ortopedie și Traumatologie 4

1.4.STRUCTURA PROGRAMULUI ȘI CONȚINUTUL STAGIILOR1.4.1.STAGIUL DE ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE – ANUL I-II-III-IV, 28 luniNumăr ore curs: 500 oreNumăr ore practică: 1500 ore1.4.1.1.Tematica lecțiilor conferință:I.Biomecanica aparatului locomotorII.Fiziologia și fiziopatologia osteo-articulo-musculară● Morfologia, fiziologia și fiziopatologia osului (osteogeneza, formarea calusului, biologia grefelor);● Fiziologia și fiziopatologia articulară – embriologie, clasificare funcțională articulară, fiziopatologie;● Fiziologia și fiziopatologia musculo-tendinoasă.III.ImagisticăIV.Traumatologie1.Generalități asupra fracturilor (definiție, clasificare, mecanism de producere, tratament, complicații generale și locale)2.Fracturile extremităților proximale ale humerusului, fracturile diafizei humerale3.Luxația scapulo-humerală recentă și recidivată4.Fracturile claviculei și scapulei5.Luxația sterno- și acromio-claviculară6.Fracturile diafizare ale oaselor antebrațului; sindromul de retracție, ischemia Volkmann7.Luxațiile cotului8.Fracturile cotului9.Fracturile extremităților distale ale oaselor antebrațului10.Fracturile oaselor mâinii și degetelor; entorsele și luxațiile mâinii și degetelor11.Fracturile bazinului12.Luxațiile șoldului13.Fracturile colului femural14.Fracturile masivului trohanterian15.Fracturile diafizei femurale16.Fracturile extremității distale a femurului17.Fracturile epifizei proximale a tibiei18.Luxațiile genunchiului19.Luxația recentă și recidivată a rotulei20.Fracturile rotulei21.Leziunile meniscale și ligamentare recente și vechi ale genunchiului22.Fracturile maleolare și ale pilonului tibial23.Fracturile diafizare închise ale gambei24.Fracturile calcaneului25.Fracturile astragalului, scafoidului tarsian, cuboidului, fracturile și luxațiile metatarsienelor și falangelor26.Fracturile coloanei vertebrale27.Politraumatismele28.Fracturile deschiseV.Ortopedie1.Diformități: etiopatogenie, genetică, diformități câștigate și congenitale ale aparatului locomotor2.Diformități congenitale segmentare ale membrului toracic3.Diformități congenitale segmentare ale membrului pelvin4.Osteopatii genotipice5.Condrodistrofii genotipice6.Osteopatii endocrine, metabolice, neurogene în bolile hematologice7.Osteopatii de carență8.Osteomielita - fiziopatologie, clinică, tratament9.Osteonecrozele aseptice10.Reumatismul cronic inflamator - poliartrite reumatoide și spondilite anchilopoietice11.Poliomielita – sechele ale coloanei vertebrale, membrului toracic și pelvin12.Infirmitatea motorie cerebrală13.Tumorile osului (generalități)14.Tumorile benigne ale scheletului15.Tumorile maligne primitive și secundare ale scheletului16.Cifoza congenitală și câștigată17.Scoliozele: etiopatogenie, clinică, tratament18.Boala degenerativă discală19.Stenoza degenerativă de canal rahidian20.Spondilolistezisul21.Patologia lombo-sacrată22.Umărul dureros- periartroza scapulo-humerală23.Paralizia de plex brahial24.Diformitățile șoldului: coxa vara, coxa valga - etiopatogenie, tratament25.Luxația congenitală a șoldului26.Piciorul plat27.Diformități statice ale antepiciorului28.Gonartroza29.Coxartroza30.Rupturile tendonului achilian și bicipital31.Fracturile, luxațiile și instabilitățile oaselor carpului32.Evoluția genului varum, valgum, a anteversiunii colului femural și a rotației tibiale în cursul creșterii - aspecte normale și patologice33.Micozele aparatului locomotor34.Rupturile tendonului cvadricipital și a ligamentului rotulianVI.Tuberculoza osteo-articulară1.TBC osteoarticulară - generalități, spondilita TBC, osteoartrita sacro-iliacă2.Osteoartrita TBC coxofemurală, genunchi, gleznă, picior, scapulo-humerală, cot, mânăVII.Amputații și protezare1.Principii generale de amputație: amputațiile membrului toracic și pelvin2.Generalități asupra protezelor și ortezelor: protezele și ortezele membrului toracic și pelvin3.Bioinginerie mecanicăVIII.Anatomia patologică a afecțiunilor aparatului locomotorIX.Medicina fizică și de recuperare1.4.1.2.Tematica lucrărilor practiceI.Semiologia aparatului locomotor1.Semiologia coloanei vertebrale2.Semiologia umărului3.Semiologia cotului4.Semiologia mâinii5.Semiologia bazinului6.Semiologia șoldului7.Semiologia genunchiului8.Semiologia picioruluiII.Demonstrații de radiologie paralel cu desfășurarea tematicii conferințelorIII.Tematica demonstrațiilor clinice, paraclinice, de laborator și operatorii1.Examenul clinic al bolnavului de ortopedie și traumatologie2.Examenele paraclinice în ortopedie● radiografie, tomografie axială computerizată, rezonanța magnetică, ecografie● documentare fotografică● examen de laborator3.Examinarea unor bolnavi cu diformități congenitale4.Examinarea unor bolnavi cu osteocondrodistrofii5.Examinarea unor bolnavi cu osteomielită6.Examinarea unor bolnavi cu afecțiuni reumatismale7.Examinarea unor bolnavi cu sechele de poliomielită8.Examinarea unor bolnavi cu diformități de origine nervoasă9.Examinarea unor bolnavi cu tumori osoase10.Examinarea unor bolnavi cu cifoze și scolioze11.Examinarea unor bolnavi cu patologie degenerativă discovertebrală (hernie discală cervicală și lombară, spondilolistezis, stenoză degenerativă de canal rahidian)12.Examinarea unor bolnavi cu luxații congenitale coxo-femurale13.Examinarea unor bolnavi cu picior strâmb congenital14.Examinarea unor bolnavi cu TBC osteoarticular15.Examinarea unor bolnavi cu traumatisme ale aparatului locomotor16.Demonstrații de anatomie patologică a evoluției calusului, a inflamațiilor specifice și nespecifice osteo-articulare, a tumorilor osteo-articulare etc. paralel cu desfășurarea tematicii conferințelorIV.Demonstrații în sala de operație, gips, ambulator, contravizite, gărzi1.Sala de operație● intervenții asupra tegumentelor: incizii, excizii, grefe pediculate, grefe libere● intervenții asupra tendoanelor și capsulei articulare: tenotomie, alungirea tendoanelor, scurtarea, capsulotomia, tenodeza, tenoplastia● intervenții asupra nervilor: neuroliza, sutura nervoasă, grefa nervoasă● intervenții asupra oaselor: decorticarea osteo-periostică, forajele, osteotomia, osteosinteza, osteoplastia● intervenții asupra articulațiilor: artrotomia, artrodeza, rezecția articulară, artroplastia● amputații și dezarticulații de membre2.Sala de gips● aparate gipsate pentru imobilizarea membrelor toracice și a membrelor pelvine● corsete, mulaje, paturi gipsate3.Lucrări practice ambulator● examinarea bolnavilor cu afecțiuni ortopedice trimiși din teritoriu pentru consult● examenul clinic și radiologic, indicații terapeutice● examinarea bolnavilor cu afecțiuni traumatice în aceleași condiții● aprecierea rezultatelor tardive ale cazurilor tratate și urmărite în clinică4.Serviciul de gardă● acordarea primului ajutor la camera de gardă și rezolvarea în urgență a traumatismelor de către medicul rezident de gardă sub supravegherea cadrului didactic1.4.1.3.Baremul de tehnici de investigație și tratament ortopedico-chirurgical1.Fistulografii - abcesografii: 202.Extensia transscheletică (supracondiliană, transcalcaneană): 303.Reducerea și imobilizarea fracturii extremității distale de radius: 204.Reducerea și imobilizarea fracturii bimaleolare: 205.Reducerea și imobilizarea fracturilor de diafiză humerală: 106.Reducerea și imobilizarea luxației de umăr: 107.Reducerea luxației de cot: 58.Aparatul ghipsat pelvi-pedios: 109.Aparate toraco-brahiale: 1010.Aparat ghipsat cu camera liberă în fractura de calcaneu: 1011.Corsete ghipsate: 1012.Reducerea luxației de șold: 513.Toaleta chirurgicală a plăgilor în urgență: 3014.Amputații, dezarticulații degete, incizii panariții: 1015.Alungirea tendonului achilian: 1016.Cura chirurgicală a fracturii de rotulă: 1017.Capsulotomia posterioară a genunchiului: 518.Artrodeza tibio-astragaliană: 319.Dubla artrodeză de picior: 520.Trepanoevidarea în osteite cronice: 1021.Osteotomia intertrohanteriană: 522.Osteosinteza cu tije centro-medulare Kuntscher, Ender etc: 2523.Osteosinteza cu placă și șuruburi în fracturile diafizare: 524.Amputații coapsă: 325.Amputații gambă: 326.Stabilizarea rahidiană transpediculară: 327.Ablația herniei de disc lombare și cervicale: 228.Abordul anterior al corpilor vertebrali: 21.4.2.STAGIUL DE ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE - ANUL V, 8 luni și 2 săptămâniNumăr ore curs: 150 oreNumăr ore practică: 450 ore1.4.2.1.Tematica lecțiilor conferință de sinteză1.Actualități în chirurgia discovertebrală2.Principii generale și actualități în osteosinteză3.Biomateriale utilizate în ortopedie4.Indicații și contraindicații în artroplastia șoldului cu proteză cimentată sau proteză necimentată5.Indicații și contraindicații în artoplastia genunchiului6.Actualități în tratamentul fracturilor deschise7.Actualități în tumorile maligne osoase8.Imagistica în ortopedie (radiografie, RMN, TAC, ecografie)9.Clasificarea AO a fracturilor - spre un limbaj comun internațional10.Antibioterapia în ortopedie și traumatologie11.Reviziile după artoplastia totală de șold și genunchi12.Evoluția artroplastiei totale a șoldului, perspective de viitor13.Elemente de biomecanică a aparatului locomotor (generalități, biomecanica coloanei, a șoldului, genunchiului, piciorului, umărului, cotului, pumnului, mâinii)14.Mersul normal și patologic15.Indicații și contraindicații în artroplastiile membrului toracic16.Instrumentații segmentare în diformitățile coloanei vertebrale17.Diformități în ortopedie18.Problemele osteogeriatriei19.Recuperarea funcțională în ortopedie și traumatologie20.Inegalitățile membrelor inferioare – cauze, prognostic, tratament21.Boala Paget - diagnostic, evoluție, tratament1.4.3.STAGIUL DE CHIRURGIE ARTROSCOPICĂ – ANUL V, 3 luniNumăr ore curs: 54 oreNumăr ore practică: 162 ore1.4.3.1.Tematica lecțiilor conferință1.artroscopia – istoric, actualități, perspective, aparatura artroscopică2.anatomia și biomecanica genunchiului, artroscopia diagnostică a genunchiului - căi de abord, anatomia artroscopică normală, modificări patologice3.meniscectomia artroscopică, sutura artroscopică a meniscului, meniscoplastia (transplantul de menisc), diagnostic, indicații, rezultate4.leziunile ligamentelor încrucișate - diagnostic artroscopic, posibilități de reparare artroscopică, tehnici, rezultate5.locul artroscopiei în sinovitele genunchiului (biopsie artroscopică, sinovectomie artroscopică, tehnica, posibilități, limite, rezultate)6.condromalacia genunchiului - diagnostic artroscopic, posibilități de reparare artroscopică, tehnici, rezultate7.osteocondroza disecantă a genunchiului – diagnostic artroscopic, posibilități de reparare artroscopică, tehnici, rezultate8.sinovitele genunchiului, diagnostic artroscopic, posibilități de sinovectomie artroscopică, tehnici, rezultate9.luxația recidivantă de rotulă – posibilitățile și limitele actuale ale artroscopiei genunchiului (coordonate diagnostice și terapeutice comparativ cu intervențiile prin artrotomie)10.recuperarea genunchiului după artroscopie (indicații în funcție de leziune și tehnica utilizată)11.incidente, accidente și complicații în artroscopia genunchiului12.LASER, electrocoagularea bipolară, radiofrecvența, în artroscopie - indicații, posibilități, limite13.anatomia și biomecanica umărului, indicațiile și tehnica artroscopiei umărului – căi de abord, anatomia artroscopică normală, modificări patologice, posibilități, limite, rezultate14.periartroza scapulo-humerală, ruptura coafei rotatorilor, sindromul defileului subacromial, bursita subacromială, etc.15.luxațiile recidivante și instabilitatea umărului tehnici artroscopice16.indicațiile și tehnica artroscopiei cotului17.sinovitele cotului, condromatoza cotului18.artroscopia articulației radio-carpiene, indicații, posibilități, limite, rezultate19.sindromul canalului carpian – posibilități de tratament artroscopic, tehnică, rezultate20.indicațiile artroscopiei șoldului, tehnică, posibilități, limite, rezultate21.sindromul labrumului cotiloidian – diagnostic clinic, confirmare imagistică, tratament22.artroscopia articulației tibio-astragaliene și subastragaliene, indicații, posibilități, limite, rezultate23.artroscopia intervertebrală (discală) coloană lombară, toracică, cervicală – indicații, tehnică, posibilități de tratament artroscopic, limite, rezultate1.4.3.2.Baremul activităților practice de chirurgie artroscopică1.Participarea directă pentru antrenament tehnica triangulație, tehnica efectuării nodurilor, manevre chirurgicale prin simulare pe "fantome" genunchi și umăr – 102.Artroscopia diagnostică a genunchiului - recunoașterea elementelor anatomice normale și a modificărilor patologice - 53.Sutura meniscală și meniscectomia parțială genunchi – 54.Sinovectomia artroscopică și extragerea corpilor liberi articulari - 25.Ligamentoplastia ligamentului încrucișat anterior – 26.Tehnici chirurgicale de reconstrucție defecte cartilaginoase - 27.Artroscopia diagnostică a umărului – recunoașterea elementelor anatomice normale și a modificărilor patologice – 28.Acromioplastia artroscopică - 19.Sutura artroscopică a rupturii coafei rotatorilor – 110.Rezolvarea artroscopică a instabilităților umărului - 11.4.4.STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ – ANUL I, 6 luniNumăr ore curs: 105 oreNumăr ore practică: 315 ore1.4.4.1.Tematica lecțiilor conferință de chirurgie generală (70 ore)1.Principii generale de asepsie și antisepsie chirurgicală2.Îngrijiri pre- și post-operatorii - principii generale3.Plăgile – fiziopatologie, principii de tratament4.Infecțiile în chirurgie (abcese, flegmoane) - fiziopatologie, principii de tratament5.Abdomenul acut – generalități6.Traumatisme abdominale închise7.Traumatisme abdominale deschise (plăgi)8.Hemoragia digestivă superioară9.Ocluzia intestinală10.Ulcerul gastric și duodenal11.Pancreatita acută12.Peritonitele13.Patologia biliară chirurgicală14.Apendicita15.Herniile16.Patologia peretelui abdominal17.Patologia traumatică renală – diagnostic, principii terapeutice18.Patologia traumatică vezico-uretrală: diagnostic, principii terapeutice19.Șocul traumatic20.Resuscitarea cardio-respiratorie21.Politraumatisme1.4.4.2.Baremul activităților practice de chirurgie generală1.Incizii abcese și flegmoane: 102.Toaleta chirurgicală a plăgilor: 103.Suturi primare și secundare plăgi: 304.Apendicectomii: 75.Hernii: 56.Laparotomii: 37.Suturi intestinale: 31.4.4.3.Anatomie umană - 15 ore1.4.4.4.Fiziologie – 15 ore1.4.4.5.Statistică medicală - 5 ore1.4.5.STAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARĂ – ANUL III, 2 luniNumăr ore curs: 32 oreNumăr ore practică: 96 ore1.4.5.1.Tematica lecțiilor conferință1.Ischemia acută periferică – etiopatogenie, fiziopatologie, diagnostic, tratament2.Traumatisme vasculare3.Sutura vasculară – indicații, tehnică4.Plastii vasculare - indicații, tehnică5.Arteriopatii obstructive6.Boala varicoasă7.Insuficiența venoasă cronică8.Tromboflebita, embolia pulmonară - fiziopatologie, diagnostic, tratament9.Politraumatisme cu componentă vasculară10.Sindromul de reperfuzie11.Căile uzuale de abord în chirurgia vasculară12.Imagistica patologiei vasculare1.4.5.2.Baremul activităților practice1.Abordul vaselor mari ale membrelor: 52.Arteriografia – interpretare: 103.Arteriografia - tehnica: 64.Sutura vasculară: 55.Plastia vasculară cu venă: 26.Plastia vasculară cu grefă: 17.Embolectomia periferică: 21.4.6.STAGIUL DE NEUROCHIRURGIE – ANUL III, 2 luniNumăr ore curs: 32 oreNumăr ore practică: 96 ore1.4.6.1.Tematica lecțiilor conferință1.Traumatisme cranio-cerebrale2.Diagnosticul și tratamentul comelor3.Fracturile mielice ale coloanei vertebrale – diagnostic, indicații terapeutice4.Imagistica patologiei vertebrale traumatice cu interesare medulară (radiografie, mielografie, RMN, TAC)5.Abordul anterior al coloanei vertebrale – indicații, căi de abord, tehnica6.Abordul anterior al coloanei toraco-lombare7.Abordul anterior al coloanei toracale (costo-transversectomia transpleurală)8.Abordul anterior al coloanei lombare și lombo-sacrate9.Tumorile vertebrale10.Herniile discale cervicale11.Herniile discale lombo-sacrate12.Politraumatisme cu interesare cranio-cerebrală și vertebro-medulară1.4.6.2.Baremul activităților practice1.Puncții rahidiene lombare: 72.Puncții rahidiene suboccipitale: 33.Neuroliza: 54.Neurorafie: 25.Abord vertebral anterior: 26.Laminectomia: 21.4.7.STAGIUL DE CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI RECONSTRUCTIVĂ - ANUL III, 2 luniNumăr ore curs: 32 oreNumăr ore practică: 96 ore1.4.7.1.Tematica lecțiilor conferință1.Plastii cutanate - generalități, tipuri de plastii, indicații2.Traumatismele tendoanelor flexoare ale mâinii3.Traumatismele tendoanelor extensoare ale mâinii4.Sindroamele de canal carpian5.Amputațiile și dezarticulațiile mâinii și degetelor6.Flegmoanele mâinii7.Tehnici de chirurgie plastică în fracturile deschise ale membrelor (lambouri libere musculo-cutanate sau cutanate)8.Tehnici de chirurgie plastică în osteită (lambouri musculare pediculate)9.Aspecte de microchirurgie-grefe cu pedicul vascular (peroneu, coaste, creastă iliacă)10.Maladia Dupuytren11.Principiul urgenței amânate în chirurgia plastică1.4.7.2.Baremul activităților practice1.Plastie cu piele liberă despicată: 72.Plastii cutanate cu lambouri rotaționale: 33.Tenorafii tendinoase: 54.Lambouri musculare pediculate: 35.Aponevrectomie palmară: 26.Toaleta plăgilor: 57.Toaleta chirurgicală a fracturilor deschise în urgență: 31.4.8.STAGIUL DE CHIRURGIE TORACICĂ – ANUL III, 2 luniNumăr ore curs: 32 oreNumăr ore curs: 96 ore1.4.8.1.Tematica lecțiilor conferință1.Traumatismele toracice închise – diagnostic, principii terapeutice2.Traumatisme toracice deschise - diagnostic, principii terapeutice3.Patologia peretelui toracic- torace în carenă, torace infundibuliform4.Explorarea funcției respiratorii5.Toracotomia – indicații, tehnica6.Politraumatisme cu componentă toracică7.Tumorile peretelui toracic1.4.8.2.Baremul activităților practice1.Drenajul pleural: 42.Toracotomii: 33.Puncții pleurale: 44.Manevre de prim-ajutor în voletul costal: 35.Manevre de prim-ajutor în plăgile pleuro-pulmonare: 31.4.9.STAGIUL DE ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE PEDIATRICĂ - ANUL IV, 6 luniNumăr ore curs: 105 oreNumăr ore practică: 315 ore1.4.9.1.Tematica lecțiilor conferință1.Traumatismele cranio-cerebrale2.Traumatisme vertebro-medulare3.Traumatisme toracice4.Traumatisme obstetricale ale extremității cefalice și membrelor5.Fractura de claviculă6.Fractura de humerus7.Fracturile oaselor antebrațului8.Dezlipirile epifizare9.Sindromul Volkman10.Fracturile oaselor carpiene, metacarpiene și falange11.Fracturile de bazin12.Fracturile de femur13.Fracturile oaselor gambei14.Fracturile oaselor tarsiene, metatarsiene și falange15.Entorsele și luxațiile membrului superior16.Entorsele și luxațiile membrului inferior17.Marile aplazii ale membrelor18.Tulburări ale osteogenezei (acondroplazia, osteogeneza imperfecta și exostoza osteogenică)19.Maladia amniotică20.Artrogripoza21.Omoplatul supraridicat22.Luxația congenitală de umăr23.Sinostoza radio-cubitală24.Clinodactilia25.Camptodactilia26.Polidactilia27.Sindactilia28.Aplazia razei externe a antebrațului29.Aplazia razei interne a antebrațului30.Luxația congenitală de șold31.Luxația congenitală de rotulă32.Piciorul strâmb congenital33.Distrofii osoase34.Osteocondropatii localizate35.Tumori osoase maligne primitive36.Osteomielita acută37.Osteomielita cronică38.Retracțiile musculare iatrogene39.Infirmitate motorie de origine cerebrală40.Infirmitate motorie periferică41.Pectus excavatum42.Pectus carinatum43.Deformările coloanei vertebrale1.4.9.2.Baremul activităților practice1.Imobilizarea în aparat gipsat - 502.Extensia continuă – 33.Osteosinteza oaselor diafizare - 154.Alungirea tendonului achilian – 105.Transplantări tendinoase - 56.Cura sindactiliei – 57.Artrodeza mediotarsiană și subastragaliană - 38.Chirurgia piciorului strâmb varus equin – 109.Cura retracției iatrogene de cvadriceps - 510.Cura chistului sinovial popliteu – 511.Repunerea sângerândă în luxația congenitală de șold - 412.Osteotomiile de bazin – 213.Osteotomiile subtrohanteriene - 314.Cura chirurgicală a deformărilor de genunchi – 415.Osteotomiile de reaxare tibială - 41.4.10.STAGIUL DE BIOETICĂ – ANUL V, 2 săptămâniNumăr ore curs: 20 ore1.4.10.1.Tematică curs (20 ore)I.Introducere în Bioetică - 2 ore1.Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2.Contextul apariției bioeticii3.Definirea bioeticii4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Teorii și metode în bioeticăII.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III.Relația medic-pacient I - 2 ore1.Valori ale relației medic-pacient2.Paternalism versus autonomie3.Modele ale relației medic-pacient4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Relația medic-pacient II – 2 ore1.Consimțământul informat2.Confidențialitatea în relația medic-pacient3.Relația medic-pacient minor4.Acte normative care reglementează relația medic-pacientV.Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1.Libertatea procreației2.Dileme etice în avort3.Etica reproducerii umane asistate medical4.Probleme etice în clonarea reproductivăVII.Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Probleme etice în stările terminale3.Tratamente inutile în practica medicală4.Eutanasia și suicidul asistat5.Îngrijirile paliativeVIII.VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1.Donarea de organe de la cadavru2.Donarea de organe de la persoana vie3.Etica alocării de resurse în transplantIX.Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.Terapia genică6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.Comitetele de etică a cercetării6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică1.4.10.2.Tematica seminariilorI.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.Rolul comunicării în relația medic-pacientIV.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2.Drepturile pacienților – reglementare legislativă3.Rolul comitetelor de etică din spitaleV.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore1.4.11.URMĂRIREA PREGĂTIRII REZIDENȚILORSe va face prin:● examen și notă la sfârșitul fiecărui stagiu complementar (chirurgie generală, vasculară, neurochirurgie, plastică și reconstructivă, toracică)● seminarii lunare asupra temelor dezbătute la lecțiile conferință de ortopedie din anul I-IV● seminarii trimestriale în cursul anului V de otropedie● examen final (premergător examenului de medic specialist)Aceste examene și seminarii se desfășoară în unitățile în care are loc pregătirea.Examenul de medic specialist este organizat de Ministerul Sănătății la datele prestabilite. + 
COMPETENȚE GENERALE ȘI APTITUDINI SPECIALECompetențele generale și speciale ce trebuie pregătite conform curriculei pan-europene postuniversitare în specialitatea Ortopedie și Traumatologie trebuie deprinse în cadrul cursurilor de pregătire adiționale expertizei medicale, ca răspuns la nevoile societății. Competențele generale și aptitudinile de finețe sunt structurate în patru arii: "Îngrijiri acordate pacientului", "Munca în echipă", "Practica bazată pe principiile sistemului" și "Dezvoltare personală și profesională". Competențele și aptitudinile specifice au fost stabilite în urma cercetărilor științifice efectuate de către toți responsabilii europeni din domeniu. Competențele generale descrise mai jos sunt în strânsă legătură cu Declarația Mondială a Drepturilor Omului publicată de Organizația Mondială a Națiunilor Unite, iar în plus sunt amintite confidențialitatea și beneficiile în urma progresului științific. + 
Competențele generale și aptitudinile speciale ce vor fi exersateÎngrijiri acordate pacientului● Examinați pacientul în ansamblu, respectați diversitatea și acordați îngrijiri medicale personalizate● Comunicați într-un mod respectuos, ascultați pacientul și încercați să acordați încredere● Încredințați pacientului decizia de a alege și de a semna consimțământul informat pentru a crea un echilibru între recomandările bazate pe dovezi medicale și preferințele pacientului● Demonstrați capacitatea de a conduce un caz medical și de a oferi continuitate în îngrijirea medicală a pacientului● Deciziile medicale trebuie să fie în concordanță cu standardele eticeMunca în echipă● Colaborați respectuos cu ceilalți medici, asistente, și contribuiți la un mediu de muncă sigur și constructiv● Facilitați luarea deciziilor medicale între specialități, recunoscând și luând în considerare și expertiza medicală adiacentă● Concentrați-vă pe performanțele în echipă având în vedere standardele medicale și aspectele legale● Demonstrați calitatea de lider, în mod special în situații criticePractica bazată pe principiile sistemului● Înțelegeți și lucrați în mod eficient în organizațiile din domeniul sănătății, respectând legile aferente● Înțelegeți și adaptați-vă la diversitate, dezvoltare și inovație● Lucrați conform ghidurilor și standardelor de sănătate, și puneți în aplicare normele de siguranță a pacienților● Puneți în balanță beneficiile pacientului, dar și costurile necesare● Efectuați triajul și prioritizarea pacienților luând în considerare resursele disponibile● Asigurați intimitate și confort pacienților în acordarea de îngrijiri medicale, cadrul medical și context.Dezvoltare personală și profesională● Continuați studiile în domeniu și încercați să fiți un model● Recunoașteți-vă capacitățile personale și limitările● Acordați, cereți și acceptați feedback-ul, reflectați asupra lui și folosiți-vă de el pentru îmbunătățiri● Continuați să vă îmbunătățiți ascultarea empatică cât și comunicarea eficientă și clară● Contribuiți la progresele în domeniul sănătății prin cercetare, educație și facilitarea implementării de metode inovative.Comunicarea și formarea aptitudinilor psiho-socialeCapacitatea de a comunica eficient reprezintă o abilitate esențială în interacțiunea pacient-medic, așa cum este stipulat și în competențele generale în curriculă. S-a demonstrat că îmbunătățește starea de sănătate cât și satisfacția pacientului. Munca în echipă depinde de asemenea de capacitățile de comunicare. Comunicarea scrisă este importantă pentru păstrarea datelor medicale și raportarea datelor cu privire la starea de sănătate a pacienților. Competența în comunicare este o calitate personală, dar poate fi îmbunătățită prin antrenament, feedback și evaluare.Îndrumările preluate din Curriculum PACT al EBCOG reprezintă o încercare de a construi un ghid esențial în dobândirea capacităților de comunicare și abilităților psiho-sociale ce permit medicului rezident să dezvolte un stil eficient de conversație cu pacientul, să îi respecte în același timp autonomia și de a puncta toate elementele bio-psiho-sociale într-un mod adecvat.Comunicarea este baza interacțiunii între medic și pacient sau rudele pacientului. Este responsabilitatea medicului de a forma un cadru sigur în care atât acesta cât și pacientul să se simtă confortabil în discuție. Formarea abilităților de comunicare va asigura medicului rezident și pacientului un schimb de informații eficient și capacitatea de a stabili o relație medicală medic-pacient în diferite situații clinice. Comunicarea eficientă se bazează pe principii etice biomedicale (beneficiul pacientului, a nu face rău, respectul și autonomia acestuia), vizează luarea unor decizii medicale în mod informat și aplică o abordare în care pacientul este punctul de interes principal. Această abordare este caracterizată de o atitudine autentică, adecvată și transparentă ce urmărește ascultarea activă, așteptarea, verificarea, reflecția și însumarea informațiilor și adaptarea informațiilor.Un alt aspect al comunicării privește rolul medicului în echipa. Colaborarea și împărțirea responsabilității în cazul furnizorilor de servicii medicale implică cerințe suplimentare, în mod special în cazul medicilor. Documentarea informațiilor medicale în mod constant: fișa de observație a pacientului, protocolul operator, scrisoarea medicală de externare sau biletul de externare servesc nu doar ca și informații medicale ci și ca documente medico- legale.Este necesar ca medicii rezidenți sa dezvolte abilități de înregistrare și întocmire a rapoartelor medicale.Formarea și evaluarea abilităților de comunicare sipsiho-socialeÎnvățarea și perfecționarea abilităților în comunicare este un proces continuu bazat pe îmbinarea informațiilor teoretice, experienței dobândite în urma simulărilor și practica efectuată sub directă (mai apoi indirectă) supervizare. În acest cadru sunt descrise variate elemente ale contactului medic-pacient și abilitățile specifice necesare. Feedback-ul și auto-evaluarea reprezintă elemente cheie pentru o bună dezvoltare profesională.Formarea abilităților psiho-sociale și de comunicare orală prin jocul de roluri sau simulatorul de pacient oferă șansa de a practica diferite situații medic-pacient și munca în echipă în aceste cazuri cu discutarea cazurilor la final și pot conduce la un management mai bun al pacienților în cazuri reale. În cadrul acestor cursuri de formare, diferite aspecte ale comunicării precum empatia, organizarea, expresiile verbale și non-verbale și impresia per ansamblu trebuie luate în considerare.Evaluarea abilităților bio-psiho-sociale și de comunicare prin observarea directă reprezintă cea mai buna metodă de predare și evaluare a abilităților de comunicare. Sunt vizate atât comunicarea verbală cât și cea non-verbală. + 
TEMATICA – EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST SPECIALITATEA ORTOPEDIE SI TRAUMATOLOGIEI.PROBA SCRISĂII-III.DOUĂ PROBE CLINICEIV.PROBA PRACTICĂI.PROBA SCRISĂ1.Fiziopatologia calusului.2.Luxația acromio-claviculară.3.Fracturile claviculei și ale omoplatului.4.Paraliziile plexului brahial (traumatică și obstetricală).5.Leziunile traumatice ale articulațiilor – entorse, luxații, plăgi articulare.6.Luxația scapulo-humerală și recidivantă.7.Fracturile extremității proximale a humerusului.8.Patologia peri-articulară scapulohumerală.9.Fracturile diafizei humerale.10.Fracturile extremității distale a humerusului.11.Traumatismele articulației cotului (fracturi, luxații, entorse).12.Fracturile oaselor antebrațului.13.Fracturile extremităților distale ale oaselor antebrațului.14.Traumatismele pumnului și mâinii (fracturi, luxații, leziunile tendoanelor flexoare și entorse ale degetelor).15.Fracturile coloanei vertebrale.16.Fracturile de bazin.17.Luxația traumatică a șoldului.18.Fracturile colului femural.19.Fracturile masivului trohanterian.20.Fracturile diafizei femurale.21.Fracturile extremității distale a femurului.22.Traumatismele genunchiului (leziuni ligamentare recente și vechi, leziuni meniscale, leziunile aparatului extensor, luxațiile genunchiului).23.Fracturile platoului tibial.24.Fracturile diafizare ale oaselor gambei.25.Fracturile maleolare și ale pilonului tibial.26.Fracturile astragalului.27.Fracturile calcaneului28.Fracturile oaselor tarsiene și metatarsiene.29.Luxațiile piciorului.30.Tratamentul leziunilor osteo-articulare în politraumatisme.31.Leziunile traumatice ale mușchilor și tendoanelor.32.Deformațiile statice ale piciorului.33.Osteomielita acută și cronică.34.Tumorile osului: generalități, clasificare, principii terapeutice, rezultate.35.Tumorile benigne.36.Tumorile maligne primitive osoase.37.Tumorile maligne osoase secundare.38.Chistul esențial osos, displazia fibroasă.39.Deviațiile coloanei vertebrale (scolioza, cifoza, cifoscolioza).40.Pseudartrozele.41.Fractura deschisă: fiziopatologie, clasificare, principii terapeutice actuale.42.Spondilita tuberculoasă.43.Tuberculoza articulației coxo-femurale.44.Tuberculoza genunchiului.45.Osteonecroza (osteocondroza, necroza aseptică a capului femural juvenilă și a adolescentului).46.Discopatii lombare și cervicale.47.Sechele de poliomielită: generalități, șoldul, genunchiul și piciorul paralitic, membrul toracic paralitic.48.Paraliziile cerebrale infantile: generalități, membrul toracic și membrul pelvin49.Luxațiile congenitale coxo-femurale.50.Piciorul strâmb congenital.51.Pseudartroza congenitală a tibiei.52.Coxartroza.53.Gonartroza.54.Epifizioliza și coxa-vara congenitală.55.Amputații: principii, indicații, tehnică, sediu de elecție.II.PROBA CLINICĂ DE ORTOPEDIE1.Osteosarcomul, fibrosarcomul și condrosarcomul membrelor.2.Osteomul osteoid, osteomul, osteocondromul, encondromul, fibromul neosifiant.3.Tumoarea cu celule gigante.4.Boala Paget.5.Osteonecrozele aseptice.6.Scoliozele.7.Cifozele.8.Paralizia cerebrala infantila-sechele la adult.9.Sechelele dupa poliomielita.10.Spondilolistezis.11.Reumatismul inflamator cronic.12.Coxa-vara congenitala.13.Epifizioliza.14.Displazia congenitala a soldului și urmările ei.15.Coxartroza.16.Boala Dupuytren.17.Osteoartropatii endocrine.18.Sindromul de canal carpian, canal Guyon, canal tarsian.19.Tuberculoza vertebrala.20.Tuberculoza soldului.21.Tuberculoza genunchiului.22.Deviațiile genunchiului.23.Gonartroza.24.Piciorul strâmb congenital.25.Deformațiile dobândite ale piciorului.26.Osteoartropatia hemofilica27.Boala degenerativă discală (hernii discale, stenoza de canal rahidian)III.PROBA CLINICĂ DE TRAUMATOLOGIE1.Luxația scapulo-humerală recenta2.Luxația scapulo-humerală recidivanta.3.Luxația acromio-claviculara.4.Fracturile extremității superioare a humerusului.5.Fracturile diafizei humerale.6.Pseudartrozele și calusul vicios dupa fracturile membrului superior7.Fracturile cotului.8.Fractura diafizara a oaselor antebrațului.9.Ruptura tendonului bicepsului brahial.10.Fracturile extremității distale a antebrațului.11.Fracturile oaselor mâinii12.Luxațiile semilunarului.13.Luxațiile cotului14.Paralizia traumatica a plexului brahial.15.Fracturile coloanei vertebrale.16.Fracturile bazinului.17.Fracturile colului femural.18.Pseudartroza colului femural și necroza posttraumatica a capului femural.19.Fracturile masivului trohanterian.20.Fracturile diafizei femurale.21.Pseudartroza septica și aseptica dupa fracturile femurului.22.Fracturile extremității distale ale femurului.23.Calusurile vicioase post-fracturare24.Fracturile deschise ale femurului.25.Leziunile meniscului genunchiului.26.Leziunile ligamentare ale genunchiului.27.Leziunile aparatului extensor al genunchiului.28.Fracturile platoului tibial.29.Fracturile închise ale gambei.30.Fracturile deschise ale gambei.31.Calusurile vicioase post-fracturare ale membrului inferior.32.Pseudartrozele gambei.33.Osteitele post-traumatice ale membrelor34.Fracturile gleznei.35.Fracturile maleolare și ale pilonului tibial.36.Fracturile calcaneului.37.Fracturile oaselor piciorului38.Redorile și anchilozele genunchiului.39.Rupturile tendonului ahilian.40.Bonturile vicioase ale membrelor.IV.PROBA OPERATORIE1.Osteosinteza fracturilor humerusului proximal cu placa și șuruburi2.Osteosinteza fracturilor diafizei humerale3.Osteosinteza fracturilor de paleta humerală4.Ostesinteza fracturilor diafizare ale oaselor antebrațului5.Osteosinteza fracturilor de epifiza distala radială cu placa și șuruburi6.Osteosinteza fracturilor de masiv trohanterian7.Osteosinteza fracturilor diafizare ale femurului și gambei8.Osteosinteza fracturilor de platou tibial9.Osteosinteza fracturilor de pilon tibial10.Osteosinteza fracturilor maleolare11.Osteosinteza sau artrodeza - reconstrucție in fracturile talamice ale calcaneului.12.Sutura coafei rotatorilor13.Intervenții chirurgicale pentru luxația recidivanta a umărului.14.Intervenții chirurgicale pentru disjunctia acromio-claviculara15.Artrodeza radiocarpiana.16.Artroplastia soldului17.Artroplastia genunchiului18.Osteotomiile in tratamentul gonartrozei19.Artrodeza tibio-astragaliana20.Dubla artrodeza mediotarsiana și subastragaliana.21.Hallux valgus.22.Meniscectomia artroscopica23.Artroscopia genunchiului - portaluri,tehnici,indicații24.Sutura de menisc – tehnici, indicații25.Instabilitatea patelo-femorala - tehnici chirurgicale26.Ligamentoplastia intraarticulara în tratamentul leziunilor ligamentului încrucișat anteriortehnica artroscopica.27.Amputații: amputația osteomioplastica a coapsei și gambei, amputațiile piciorului28.Capsulotomia posterioară a genunchiului.29.Mobilizarea sangeranda a genunchiului cu redoare in extensie.30.Aplicarea unui fixator extern- classic,Ilizarov,etc31.Laminectomia și abordul interlamelar32.Stabilizarea rahidiană transpediculară33.Discectomia și decompresia mieloradiculară + 
BIBLIOGRAFIE1.TRATAT DE CHIRURGIE, vol II – ORTOPEDIE-TRAUMATOLOGIE sub red. Dinu M. Antonescu, Irinel Popescu, Editura Academiei Române, 2012 ISBN: 978-973-27-2186-52.ORTOPEDIE - TRAUMATOLOGIE sub redacția Florin Cătălin Carstoiu Ed.Univ. Carol Davilla București 2019 ISBN 978-606-011-064-43.D. Antonescu – Elemente de ortopedie și traumatologie (curs), UMF C. Davila Buc., 200B ISBN 97B-S441-00-S4.Dinu M. ANTONESCU - PATOLOGIA APARATULUI LOCOMOTOR - Vol I - ED. MEDICALĂ 2006 ISBN 97B-B9-0SS9-B5.Dinu M. ANTONESCU – PATOLOGIA APARATULUI LOCOMOTOR vol 2-Ed Medicală ISBN 97B-B9-0SS9-B, ISBN 97S-97B-B9-064S-B(la 02-02-2022,
Curriculumul de pregătire în specialitatea ortopedie și traumatologie din Anexă a fost modificat de Litera a), Articolul I din ORDINUL nr. 61 din 12 ianuarie 2022, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 02 februarie 2022
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE PEDIATRICĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ORTOPEDIE PEDIATRICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
2017 + 
Definiția specialității:Ortopedia pediatrică este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea și tratarea bolnavilor care suferă de afecțiuni ale aparatului locomotor la pacienții cu vârsta cuprinsă între 0 și 18 ani
– CURRICULUM ORTOPEDIE PEDIATRICĂ 2017 –Structura stagiilor: Perioada de rezidențiat în ortopedie pediatrică durează 6 ani și cuprinde stagiul de ortopedie pediatrică 3 ani, chirurgie pediatrică 3 luni, ortopedie și traumatologie 1 an și 9 luni, bioetică 2 săptămâni, ecografia de șold a nou născutului și a sugarului pentru screeningul displaziei de dezvoltare 2 săptămâni, artroscopie 3 luni, chirurgie plastică 3 luni, chirurgie vasculară 2 luni, neurochirurgie 3 luni.1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1.Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI 6 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 12
Anul 1
Modul 1 Ortopedie pediatrică
NUMĂRUL DE LUNI 12 luni
ORE DE CURS 80 ore
Anul 2
Modul 2 Chirurgie pediatrică
NUMĂRUL DE LUNI 3 luni
ORE DE CURS 20 ore
Modul 3 Ortopedie și traumatologie
NUMĂRUL DE LUNI 9 luni
ORE DE CURS 50 ore
Anul 3
Modul 4 Ortopedie pediatrică
NUMĂRUL DE LUNI 12 luni
ORE DE CURS 80 ore
Anul 4
Modul 5 Ortopedie și traumatologie
NUMĂRUL DE LUNI 12 luni
ORE DE CURS 80 ore
Anul 5
Modul 6 Bioetică
NUMĂRUL DE LUNI 1/2 lună
ORE DE CURS 20 ore
Modul 7 Ecografie de șold
NUMĂRUL DE LUNI 1/2 lună
ORE DE CURS 10 ore
Modul 8 Artroscopie
NUMĂRUL DE LUNI 3 luni
ORE DE CURS 20 ore
Modul 9 Chirurgie plastică
NUMĂRUL DE LUNI 3 luni
ORE DE CURS 20 ore
Modul 10 Chirurgie vasculară
NUMĂRUL DE LUNI 2 luni
ORE DE CURS 10 ore
Modul 11 Neurochirurgie
NUMĂRUL DE LUNI 3 luni
ORE DE CURS 20 ore
Anul 6
Modul 12 Ortopedie pediatrică
NUMĂRUL DE LUNI 12 luni
ORE DE CURS 80 ore
Ordinea stagiilor și locul de desfășurare va fi stabilită de rezident în colaborare cu conducătorul de rezidențiat, cu acordul coordonatorului de stagiu pentru stagiul respectiv.Notă:Pentru rezidenții de ortopedie pediatrică este suficient modulul de ecografie de șold la nou născut și sugar. Nu este cazul a se adauga separat stagiul de ecodiagnostic mio-osteo-articular. Noțiunile necesare sunt incluse în stagiu de Ortopedie pediatrică și permit efectuarea de ecografie de șold în cadrul diagnosticării displaziei/luxației congenitale de șold și a sinovitei de șold.1.1.DURATA PROGRAMULUI: 6 ANICurriculum-ul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de stagiu.Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu, în care vor fi trecute și evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.1.2.RESPONSABILI DE PROGRAM:1.2.1.Coordonator de rezidențiat: Profesor universitar sau Conferențiar universitar din Centrele universitare numiți de Universitatea respectivă. Coordonatorului de rezidențiat i se repartizează rezidenții la începutul perioadei de rezidențiat și este responsabil de pregătirea acestora. Coordonatorul de rezidențiat stabilește împreună cu rezidentul ordinea efectuării stagiilor, stagiile opționale și locul de desfășurare a stagiilor.1.2.2.Coordonator de stagiu: medic primar sau cadru didactic universitar cu experiență. Coordonatorul de stagiu este responsabil de buna desfășurare a stagiului respectiv și pentru evaluarea activității la sfârșitul stagiului.1.3.METODOLOGIA DESFĂȘURĂRII STAGIILORProgramul de învățământ se va desfășura conform:● Curriculum-ului general de ortopedie pediatrică (mai jos detaliat) și a programelor analitice corespunzătoare fiecărui stagiu de pregătire din cadrul stagiilor generale (de asemenea detaliate), inclusiv baremul de manevre, tehnici și activități practice pentru fiecare stagiu.● Normelor și reglementărilor în vigoare pentru formarea specialiștilor de ortopedie pediatrică precum și a desfășurării stagiului de rezidențiat de ortopedie pediatrică.● Este încurajată participarea rezidentului la manifestări științifice (minim una pe an) și programe/manifestări de educație medicală cu acordul coordonatorului de stagiu.● Este încurajată efectuarea de cercetări științifice (minim una în perioada de rezidențiat) în colaborare cu conducătorul de rezidențiat.1.4.EVALUAREA CUNOȘTINȚELOR TEORETICE ȘI PRACTICE se va face:● La sfârșitul fiecărui stagiu de pregătire (ex. Chirurgie pediatrică, Ortopedie și traumatologie, etc.), precum și pentru modulele de bioetică și medicină bazată pe dovezi:– examen scris și/sau oral, nota minimă: 7– certificarea de către coordonatorul de stagiu a efectuării baremului minimal de activități practice, care vor fi notate în caietul de stagiu al rezidentului● Prin evaluarea cel puțin a unei lucrări științifice sau comunicări științifice până la sfârșitul pregătirii de rezidențiat.Rezidenții aflați deja în pregătire vor susține examenul de specialitate conform tabelului:

An începere rezidențiat An susținere examen
2013 2017 (5 ani)
2014 2018 (5 ani)
2015 2019 (5 ani)
2016 2020 (5 ani)
2021 NU se susține examen de specialitate
2017 2022 (6 ani)
2018 2023 (6 ani)
Curriculum de pregătire Ortopedie Pediatrică:1.Tematica lecțiilor conferință● TRAUMATOLOGIE● Particularități morfo-funcționale ale aparatului locomotor la copil● Contuzii - generalități● Entorse – generalități– Entorsă de gleznă– Entorsă de genunchi– Entorsă de umăr– Entorsă interfalangiană● Luxații - generalități– Luxația traumatică scapulo-humerală– Luxația traumatică de cot– Luxația traumatică de șold● Fracturi – generalități– Dezlipiri epifizare– Fracturi deschise– Fractura de claviculă– Fracturile humerusului (1/3 proximală + diafizare)– Fracturile cotului:– Supracondiliene– Epicondil medial– Condil lateral– Olecran– Col și cap radial– Fracturi complexe– Fracturile antebrațului (diafizare +1/3 distală)– Fracturile oaselor carpiene, metacarpiene, falangelor– Fractura Monteggia-Stănciulescu– Sindromul Volkmann– Fracturile bazinului– Fracturile femurului– Fracturile genunchiului– Fracturile gambei– Fracturile gleznei– Fracturile oaselor tarsiene, metatarsiene, falangelor– Traumatismele coloanei vertebrale– Politraumatisme● OSTEOCONDROPATII LOCALIZATE● Osteocondrita capului femural (maladia Legg-Calve-Perthes)● Apofizita tibială anterioară (maladia Osgood-Schlatter)● Osteocondrita disecantă● Apofizita posterioară a calcaneului (maladia Sever)● Scafoidita tarsiană (maladia Kohler)● Maladia Freiberg● Epicondilita medială● Cifoza dorsală juvenilă (maladia Scheuermann)● DISPLAZII SCHELETALE● Displazia spondilo-epifizară● Displazia epifizară multiplă● Achondroplazia● SINDROAME CU MANIFESTĂRI ORTOPEDICE● Sindromul Marfan● Sindromul Apert● Sindromul Down● Neurofibromatoza● Artrogripoza● Maladia amniotică● AFECȚIUNI OSOASE METABOLICE ȘI ENDOCRINE● Rahitismul carențial● Osteogeneza imperfectă● INFECȚII OSOASE● Osteomielita● Artritele septice● Tuberculoza osteoarticulară● ARTRITA REUMATOIDĂ JUVENILĂ● ARTRITA IDIOPATICĂ JUVENILĂ● AFECȚIUNI NEURO-MUSCULARE● Paralizia cerebrală● Mielomenigocelul● Atrofia musculară spinală● Distrofii musculare● Poliomielita● Retracția iatrogenă de cvadriceps● TUMORI● Generalități● Tumori osoase benigne– Chistul osos esențial– Chistul osos anevrismal– Displazia fibroasă– Defectul osos cortical și fibromul nonosifiant– Granulomul eozinofil– Tumora cu mieloplaxe– Exostoze osteogenice și maladia exostozantă● Tumori osoase maligne– Osteosarcomul– Sarcomul Ewing– Tumori osoase metastatice– Amputații și Protezare● PATOLOGIE PE REGIUNI ANATOMICE● GÂT– Torticolisul muscular– Sindromul Klippel-Feil● COLOANĂ VERTEBRALĂ– Scolioza● Scolioza idiopatică● Scolioza congenitală● Sindromul de insuficiență toracică– Cifoza– Spondilolistezisul și spondiloliza● TORACE– Pectus excavatum– Pectus carinatum– Sindromul Poland● MALFORMAȚIILE MEMBRELOR – clasificări● MEMBRUL TORACIC– Paralizia obstericală de plex brahial– Maladia Sprengel (omoplatul supraridicat)● Umăr– Pseudratroza congenitală de claviculă– Agenezia congenitala de clavicula● Cot– Luxația congenitală de cap radial● Antebraț– Deficiența/displazia radială– Deficiența/displazia ulnară– Sinostoza radio-ulnară– Maladia Madelung● Mână– Clinodactilia– Camptodactilia– Megalodactilia– Ectrodactilia completă transversală– Amputațiile congenitale din maladia amniotică– Polidactilia– Sindactilia– Malformațiile policelui● MEMBRE PELVINE– Mersul șchiopătat la copil– Inegalități de lungime– Diformități angulare● Genu varum● Tibia vara (maladia Blount)● Genu valgum– Vicii de rotație ale membrelor pelvine● Anteversia/antetorsiunea de femur● Torsiunea de tibie– Retracția iatrogenă de cvadriceps● Șold– Luxația teratologică de șold– Displazia de dezvoltare a șoldului– Ecografia de șold la nou-născut și sugar (metoda Graf)– Epifizioliza– Coxa vara congenitală– Șoldul în resort– Sinovita acută tranzitorie de șold● Genunchi– Hiperextensia congenitală de genunchi– Contractura congenitală în flexie a genunchiului– Luxația congenitală de genunchi– Luxația congenitală de patelă– Instabilitatea patelo-femurală– Meniscul discoid– Osteocondrita disecantă a genunchiului– Chistul popliteu● Gambă– Tibia încurbată– Pseudartroza congenitală de tibie– Displazia tibială● Picior– Metatarsus adductus– Piciorul tal valg– Piciorul plat– Piciorul în serpentină– Piciorul varus equin– Talusul vertical– Coalescența tarsiană– Piciorul cav– Hallux valgus– Polidactilia– Sindactilia– Macrodactilia– Mersul pe vârfuri– Alte diformități picior● Ecodiagnostic mio-osteo-articular pediatric– Ecografia de șold (metodă, tehnică, interpretare, indicații terapeutice)– Ecografia articulațiilor membrelor în infecțiile osteoarticulare (osteomielita acută, artritele acute primitive, sinovitele acute, sinvitele cronice etc.)2.Baremul activităților practice1.Imobilizarea în aparat gipsat - 1002.Extensia continua – 33.Osteosinteza oaselor diafizare - 40 oase4.Alungirea tendonului achilian percutan – 105.Alungirea tendonului achilian deschis - 56.Transplatări tendinoase – 57.Cura sindactiliei - 18.Artrodeza mediotarsiană și subastragaliană – 59.Chirurgia piciorului diform - 510.Cura chistului sinovial – 511.Repunerea deschisă în luxația congenitală de șold - 312.Osteotomiile de bazin – 213.Osteotomiile subtrohanteriene - 214.Epifiziodeze și hemiepifiziodeze tranzitorii – 1015.Osteotomiile de reaxare ale oaselor lungi- 1016.Police în resort 317.Osteosinteza periarticulară 102.Tematica stagiului de chirurgie pediatrică + 
URGENȚE ABDOMINALESindroame ocluzive - ocluzia intestinala acutaInvaginația intestinalăVolvulus intestinal segmentar sau total (malrotația intestinală)Sindrom aderential postoperatorHernii parietale strangulate inghinale, femurale, ombilicale, Spiegel etc.Hernii abdominale interne strangulate (inclusiv hernii diafragmatice)Megacolon congenitalStenoza hipertrofică de pilorDuplicația intestinalăMalformații intestinale, atrezii și stenoze intestinaleAtrezia esofagianăIleus meconialSindroame peritonealePeritonita primitivă/secundarăApendicita acutăMeckelita acutăPancreatita acutăPiosalpinxTorsiunea anexaSarcina extrauterină ruptă (hemoperitoneu în absența unui traumatism)Perforații tub digestiv: ulcer duodenal/gastic perforat, perforația intestinala-boli inflamatorii intestinale, perforații diastatice, perforații post-ingestie corpi străini, perforații gastro-intestinale post-traumaticeTraumatisme abdominaleHemoperitoneuTraumatisme splenice-rupturi și contuzii spleniceTraumatisme hepatice-rupturi și contuzii hepaticeRupturi și avulsii mezentericePancreatită acută post-traumaticăHemoragia digestivă superioarăUlcer gastic/duodenalVarice esofagiene-hipertensiunea portalăHemoragia digestivă inferioară?Diverticul MeckelDuplicația intestinalăBoli inflamatorii intestinale (B. Crohn, RCUH) – urgențe medico-chirurgicaleDefecte de perete abdominal - nou născutGastrosckizisOmfalocelExtrofia de vezică/cloacăSupurații perete abdominalCelulita parietală – nou născutAbces perianalFlegmoane și abcese cu diferite localizări + 
URGENȚE UROLOGICETraumatisme și plăgi ale organelor genitale externeTraumatisme renale și ale căilor renale:Hematuria macroscopicăHematomul retroperitonealSindromul de scrot acut: Torsiunea de testicul, torsiunea hidatida testiculară, orhiepididimita acutăObstrucția căilor urinare:Litiaza ureterală obstructivăSupurații renale/perirenaleRetenția acută de urină + 
URGENȚE TORACICETraumatisme Toracice: Pneumotorace, Hemotorace, HemopneumotoraceSupurații Pleuro-pulmonarePneumotorax spontanPerforația esofagiană postingestie de corp străinRuptură spontană de esofagRetenția intraesofagiană corp străin + 
TEMATICA STAGIULUI DE ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIEI.Biomecanica aparatului locomotorII.Fiziologia și fiziopatologia osteo-articulo-musculară– Morfologia, fiziologia și fiziopatologia osului (osteogeneza, formarea calusului, biologia grefelor)– Fiziologia și fiziopatologia articulară - embriologie, clasificare funcțională articulară, fiziopatologie– Fiziologia și fiziopatologia musculo-tendinoasăIII.ImagisticăIV.Traumatologie adulți– Generalități asupra fracturilor (definiție, clasificări, mecanism de producere, tratament, complicații generale și locale)– Fracturile extremităților proximale ale humerusului, fracturile diafizei humerale– Luxația scapulo-humerală recenta și recidivata– Fracturile claviculei și omoplatului, luxația sterno- și acromio - claviculara– Fracturile diafizare ale oaselor antebrațului: sindromul de retractie, ischemie Volkman– Luxațiile cotului– Fracturile cotului– Fracturile extremităților distale ale oaselor antebrațului– Fracturile oaselor mâinii și degetelor: entorsele și luxațiile mâinii și degetelor– Fracturile bazinului– Luxațiile soldului– Fracturile colului femural– Fracturile masivului trohanterian– Fracturile diafizei femurale– Fracturile extremității distale ale femurului– Fracturile epifizei proximale ale tibiei– Luxațiile genunchiului, luxația recentă și recidivantă a rotulei, fracturile rotulei– Leziunile meniscale și ligamentare recente și vechi ale genunchiului– Fracturile maleolare și ale pilonului tibial– Fracturile diafizare închise ale gambei– Fracturile calcaneului– Fracturile astragalului, scafoidului, cuboidului, fracturile și luxațiile metatarsienelor și falangelor– Fracturile coloanei vertebrale– Politraumatisme– Fracturi deschiseIV.Amputații și protezare– Principii generale de amputație– Amputațiile membrului toracic și pelvin– Generalități asupra protezelor și ortezelor– Protezele și ortezele membrului toracic și pelvin– Bioinginerie mecanicăV.Ortopedie: diformități câștigate și congenitale ale aparatului locomotor– Diformități congenitale segmentare ale membrului toracic– Diformități congenitale segmentare ale membrului pelvin– Osteopatii genotipice– Condrodistrofii genotipice– Osteopatii endocrine, metabolice, neurogene în bolile metabolice– Osteopatii de carență– Osteomielita-fiziopatologie clinică și tratament– Osteonecrozele aseptice– Reumatismul cronic inflamator-poliartrite reumatoide și spondilite anchilopoietice– Poliomielita - sechele ale coloanei vertebrale, membrului toracic și pelvin– Infirmitatea motorie cerebrala– Tumorile osului generalități– Tumorile benigne– Tumorile maligne primitive și secundare ale scheletului– Cifoză congenitală și câștigată– Scoliozele: etiopatogenie, clinică și tratament– Boală degenerativă discală, patologia lombo sacrată– Umărul dureros-periartroză scapulo-humerală– Paralizia de plex brahial– Diformitățile șoldului: coxa vara, valga -etiopatogenie tratatament– Luxația congenitală a șoldului– Piciorul plat– Diformități statice ale piciorului– Gonartroză– Coxartroză– Rupturile tendonului achilian și bicipital– Fracturile, luxațiile și instabilitățile oaselor carpului– Evoluția genului varum, valgum, a anteversiuni colului femural și a rotației tibiale în cursul creșterii - aspecte normale și patologice– Micozele aparatului locomotor– Rupturile tendonului cvadricipital și a ligamentului rotulianIV.Tuberculoza osteo-articulară– TBC osteoarticulară generalități, spondilita TBC, osteoartrita sacro-iliacă, osteoartrita TBC coxofemurală, genunchi, gleznă, picior, scapulo-humerală, cot, mână + 
TEMATICA STAGIULUI DE CHIRURGIE VASCULARĂ– Boala anevrismală a aortei și a arterelor periferice– Disecția aortei– Boala ocluzivă vasculară periferică: aortoiliacă, femuro-poplitee, a membrului superior, a piciorului– Ischemia viscerală: acută, cronică diagnostic și tratament– Bolile arterelor carotide și fluxul cerebral: diagnostic și tratament– Sindromul de crosă aortică– Insuficienta circulatorie vertebrobazilară– Sindromul de furt arterial sangvin– Sindromul de apertură toracică superioară: complicații arteriale, venoase, neurologice, diagnostic și tratament– Ischemia acută periferică: embolia tromboză, sindromul de compartiment, sindromul de reperfuzie– Ischemia critică– Complicațiile chirurgiei vasculare: pseudoanevrisme, fistule, infecții protetice, ischemie, seroame, ocluzii, dilatări, ischemia spinală asociată cu clamparea aortică înaltă– Traumatisme vasculare: aortice, arteriale, venoase, limfatice: diagnostic, tratament.– Boala trombembolică, embolia pulmonară, sindromul post trombotic: profilaxie, diagnostic, tratament– Diagnosticul și tratamentul arteriopatiilor vasculogenice: vasospasmul, neurogenice, causalgia, degerături– Accesul vascular– Descoperiri ale arterelor, venelor și limfaticelor– Căile de acces asupra vaselor intra-abdominale și simpaticului lombar (celiotomiile).– Căile de acces asupra vaselor intra-toracice (toracotomiile și mediastinotomiile): toracotomia posterolaterala, toracotomia axilară, toracotomia anterioară, toracotomia anterolaterală, căi de abord neobișnuite, sternotomia mediană, sternotomia partiala.– Procedee operatorii în chirurgia arterială indirectă (operații): simpatectomia toracică, simpatectomia lombară, simpatectomia cervicotoracică, suprarenalectomia, splahnicectomia, intervenții operatorii asociate: simpatectomia lombară + splahnicectomia + suprarenalectomia), fasciotomia.– Chirurgia canalului toracic.– îngrijirea postoperatorie și supravegherea bolnavului vascular operat– Tumorile vasculare. + 
TEMATICA STAGIULUI DE CHIRURGIE PLASTICĂ– Biologia injuriei și reparării– Cicatrizarea normală și patologică– Reconstrucția nervilor periferici – principiile reconstrucției– Indicațiile reconstrucției nervilor periferici– Tehnicile de reconstrucție a nervilor periferici– Anastomozele vasculare microchirurgicale– Arsurile (fiziopatologie, clinică, tratament)– Chirurgia arsului– Sechele cicatriceale postocombustionale (geneză, prevenire, tratament chirurgicale)– Arsuri asociate cu traumatisme– Degerături (fiziopatologie, clinică, tratament)– Principii și tehnici de chirurgie plastică– Grefele de piele– Lambouri dermograsoase pe circulației întâmplătoare: plate, cilindrice, lambouri triunghiulare încrucișate– Lambouri dermograsoase pe axiale– Lambouri fasciocutanate– Lambouri musculare și musculocutane + 
TEMATICA PENTRU STAGIUL DE ECOGRAFIE DE ȘOLD A NOU NĂSCUTULUI ȘI SUGARULUI PENTRU SCREENINGUL DISPLAZIEI DE DEZVOLTARE– Conceptul de displazie de dezvoltare a șoldului– Embriologia și anatomia șoldului– Noțiuni de genetică și date statistice– Luxația de dezvoltare a șoldului – complicație evolutivă a displaziei de dezvoltare a șoldului– Tratamentul displaziei de dezvoltare a soldului– Principiul metodei examinării ultrasonografice– Anatomia și semiologia în examinarea ultrasonografică a șoldului– Metoda Graf de examinare ecografică a șoldului la nou născut– Modificări patologice ale examenului ultrasonografic al șoldului– Urmărirea pacientului cu șold patologic + 
Baremul activităților practice– Examinarea ultrasonografica a soldului la nou născut și sugar pentru displazia de dezvoltare– Evaluarea corectitudinii unei imagini ultrasonografice de sold– Măsurarea parametrilor (unghiurile alfa și beta) pe imagini ecografice de șold + 
MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâniTEMATICĂ CURS (20 ore)I.Introducere în Bioetică – 2 ore1.Morală, etică, etică medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2.Contextul apariției bioeticii3.Definirea bioeticii4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Teorii și metode în bioeticăII.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.)III.Relația medic-pacient I- 2 ore Valori ale relației medic-pacientPaternalism versus autonomieModele ale relației medic-pacientDreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Relația medic-pacient II – 2 ore1.Consimțământul informat2.Confidențialitatea în relația medic-pacient3.Relația medic-pacient minor4.Acte normative care reglementează relația medic – pacientV.Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.Culpă medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1.Libertatea procreației2.Dileme etice în avort3.Etica reproducerii umane asistate medical4.Probleme etice în clonarea reproductivăVII.Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Probleme etice în stările terminale3.Tratamente inutile în practica medicală4.Eutanasia și suicidul asistat5.Îngrijirile paliativeVIII.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1.Donarea de organe de la cadavru2.Donarea de organe de la persoana vie3.Etica alocării de resurse în transplantIX.Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.Terapia genică6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.Comitetele de etică a cercetării6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăTEMATICA SEMINARIILORI.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.Rolul comunicării în relația medic-pacientIV.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2.Drepturile pacienților – reglementare legislativă3.Rolul comitetelor de etică din spitaleV.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 orePrograma cursurilor și a activităților practice se va stabili la clinicile respective.
Ortopedie Pediatrică – 6 ANI

Anul I
Ortopedie pediatrică 12 luni
Anul II
Chirurgie pediatrică 3 luni
Ortopedie și traumatologie 9 luni
Anul III
Ortopedie pediatrică 12 luni
Anul IV
Ortopedie și traumatologie 12 luni
Anul V
Bioetică 1/2 luna
Ecografia de șold a nou născutului și a sugarului pentru screeningul displaziei de dezvoltare 1/2 luna
Artroscopie 3 luni
Chirurgie plastică 3 luni
Chirurgie vasculară 2 luni
Neurochirurgie 3 luni
Anul VI
Ortopedie pediatrică 12 luni


Președinte Comisia de Ortopedie pediatrică
Dr. Alexandru Ulici + 
Fișa postului și limitele competentelor medicului rezident de Ortopedie Pediatrică (activități medicale pentru care răspund medicii rezidenți)Anul I– întocmirea foii de observație, a biletului de externare și a scrisorii medicale– efectuarea examenului local– examenul clinic general al pacienților cu afecțiuni traumatice și ortopedice– indicarea radiografiilor și evaluarea acestora– prezentarea medicilor titulari ai spitalului a cazurilor din gardă cu un grad de dificultate peste nivelul de pregătire– sutura plăgilor cu vindecare per primam– efectuarea de pansamente– cunoașterea farmacologiei medicamentelor utilizate în ortopedia pediatrică: antibiotice, analgezice, anticoagulante, etc.– prezentarea de cazuri și recenzii din literatură– evaluarea datelor din arhivă, din banca de date a spitalului pentru comunicări, publicații– imobilizarea în aparat gipsat– participarea la operații sub supravegherea medicului îndrumător– efectuarea de gărzi sub îndrumarea medicului coordonatorAnul II– suturi per secundam, per terta– reduceri ortopedice și imobilizare în aparat gipsat– prezentarea de lucrări la congrese și conferințe naționale– ajutor pe poziția 3 și 4 la intervențiile chirurgicale– prescripția de rețete la sfatul medicului îndrumător– evaluarea și reevaluare pacienților care se prezintă la camera de gardă– efectuarea de gărzi sub îndrumarea medicului coordonatorAnul III– efectuarea de gărzi sub îndrumarea medicului coordonator– intervenții operatorii ca prim operator sub coordonarea medicilor titulari pentru: fracturi diafizare ale oaselor lungi, extragere de materiale de osteosintezăAnul IV– evaluarea radiografiilor și imagisticii bolnavilor pentru aplicarea lor în practică cu acordul medicului îndrumător– intervenții chirurgicale pentru fracturile metafizodiafizare– relaxare medială și alungire tendon Achile la pacienții cu infirmitate motorie cerebrală– aplicarea metodei PonsetiAnul V– stabilirea diagnosticului la pacienții cu malformații congenitale– intervenții operatorii în gardă cu avizul medicului șef de gardă– toate intervențiile trecute în baremul de activități practiceAnul VI– toate intervențiile trecute în curicula de pregătire sub supravegherea medicului șef de gardă sau a medicului coordonator și avizul șefului de clinică.(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE PEDIATRICĂ a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PEDIATRIE1.1.DEFINIȚIE: Pediatria este specialitatea medicală care se ocupă cu patologia copilului de la 0 la 16 ani. Include un domeniu profilactic, din care face parte și puericultura, un domeniu curativ, cu diferite specialități, și un domeniu social.1.2.DURATA: 5 aniCurriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).1 credit = 25 ore de instruireDin timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.1.3.STRUCTURA STAGIILOR1.3.1.Stagiul de pediatrie generală – 3 ani și 4 luni și 2 săpt. – din care:1.3.1.1.Stagiul de psihiatrie a copilului și adolescentului, conform nomenclatorului de specialități a MS - având o durată de 2 luni1.3.1.2.Stagiul de diabet: 2 luni1.3.1.3.Stagiul de pneumoftiziologie: 2 luni1.3.1.4.Stagiul de neurologie pediatrică: 2 luni1.3.1.5.Stagiul de oncologie-hematologie pediatrică: 2 luni1.3.1.6.Stagiul de ecografie generală: 3 luni1.3.1.7.Stagiul de genetică: 3 luni1.3.2.Stagiul de neonatologie – 1 an și 7 luni – din care:1.3.2.1.Stagiul de boli infecțioase: 2 luni1.3.2.2.Stagiul de chirurgie și ortopedie pediatrică: 2 luni1.3.3.Stagiul de bioetică: ½ lună (20 ore)CONȚINUTUL STAGIILOR1.3.1.STAGIUL DE PEDIATRIETematica lecțiilor conferință (460 ore)(1)Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea creșterii și dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.(2)Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil(3)"Falimentul" creșterii (failure to thrive)(4)Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului normal). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formulele de lapte adaptate.(5)Malnutriția protein-energetică și proteică(6)Obezitatea(7)Deficiențele vitaminice (hipovitaminozele, inclusiv rahitismul carențial)(8)Anemiile carențiale(9)Deficitele oligomineralelor(10)Alimentația copilului cu o boală acută. Nutriția enterală și parenterală. Formule de lapte dietetice.(11)Urgențele pediatrice majore:– abordarea copilului în stare gravă (the acuttely ill child)– stopul cardiorespirator – resuscitarea cardiorespiratorie– șocul caloric și hipotermia– intoxicațiile acute (inclusiv intoxicațiile acute medicamentoase)– înțepături de insecte veninoase, mușcături de animale– șocul– insuficiența respiratorie acută– insuficiența cardiacă– insuficiența hepatică acută– sindroamele hemoragice– sindroamele de deshidratare acută– insuficiența renală acută– hipertensiunea intracraniană și edemul cerebral acut– stările comatoase– convulsiile(12)Stabilirea suspiciunii de boală genetică sau anomalie congenitală de metabolism. Screening-ul nou-născutului pentru boli genetice și de XXXX Bazele diagnosticului. Asistența de durată a copiilor cu boli genetice și anomalii congenitale de metabolism. Principiile și indicațiile diagnosticului prenatal. Factorii de mediu care pot determina apariția malformațiilor congenitale.(13)Probleme medicale ale adolescentului: creșterea și dezvoltarea pubertară. Aspecte de patologie specifică adolescentului (variante ale pubertății, amenoreea, dismenoreea și sângerările genitale, sarcina la adolescente, contracepția, violul, bolile cu transmisie sexuală, acneea.(14)Reacții de hipersensibilizare. Principii de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase. Șocul anafilactic. Boala serului. Hipersensibilizarea la înțepăturile de insecte. Pneumoniile de hipersensibilizare.(15)Reumatismul articular acut.(16)Artritele cronice juvenile. Colagenozele majore: Lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia, boala Kawasaki.(17)Sindromul febril prelungit și febra de etiologie neprecizată.(18)Diareile acute bacteriene și virale(19)Infecțiile tractului respirator superior. Otita medie acută. Mastoidita. Otita medie cronică(20)Bronșiolita acută(21)Pneumoniile acute bacteriene. Bronhopneumonia. Pleureziile – Pneumotorax(22)Infecțiile urinare(23)Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (include F/C, celiachia).(24)Hemoragiile digestive la nou-născut și copil(25)Stomatitele, glositele și cheilitele(26)Boala inflamatorie cronică intestinală (ileita terminală și colita ulcero-hemoragică)(27)Hepatitele cronice și ciroza hepatică(28)Sindroamele de hipertensiune portală(29)Colestazele neo-natale (atrezia și hipoplazia căilor biliare intrahepatice, hepatita neonatală)(30)Sindromul Reye(31)Corpi străini în căile respiratorii(32)Pneumoniile de inhalație(33)Pneumoniile cronice(34)Bronșiectazia(35)Supurațiile pulmonare(36)Hemosideroza pulmonară idiopatică și hemosiderozele secundare(37)Fibroza interstițială pulmonară cronică(38)Malformații congenitale de cord necianogene(39)Malformații congenitale de cord cianogene(40)Miocarditele, cardiomiopatiile primare și secundare(41)Pericarditele(42)Endocarditele infecțioase(43)Tulburări de ritm și conducere(44)Durerea toracică la copil și adolescent(45)Anemiile prin perturbarea sintezei de hemoglobina (inclusiv sindroamele thalasemice)(46)Anemiile hemolitice constituționale(47)Anemiile hemolitice dobândite (de cauze imunologice și neimunologice)(48)Anemiile hipoplastice (congenitale și dobândite)(49)Anemiile sideroblastice(50)Aplaziile medulare idiopatice și secundare(51)Neutropeniile congenitale și dobândite(52)Defectele funcționale ale granulocitului(53)Sindroame hemoragice:– purpurele vasculare– trombocitopenii● prin insuficiența de producere la nivelul medular● prin distrucție crescută în periferie– trombocitopatii– coagulopatii ereditare și dobândite– C.I.D.– hiperfibrinolizele primare și secundare(54)Stările de hipercoagulare și trombozele la copil(55)Tratamentul substitutiv cu produse de sânge în pediatrie(56)Date epidemiologice și etiopatogenia cancerelor copilului. Manifestări comune ale cancerului la copil. Principiile tratamentului antineoplazic în pediatrie. Efectele adverse ale terapiei anticanceroase(57)Urgențe oncologice la copil(58)Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice(59)Limfoamele maligne Hodgkiniene și non Hodgkiniene la copil(60)Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil– displaziile chistice– refluxul vezico-uretral– anomaliile obstructive ale tractului urinar(61)Anomaliile hidroelectrolitice și ale echilibrului acido-bazic la copil(62)Hematuriile copilului(63)Proteinuria la copil(64)Glomerulonefritele acute(65)Glomerulonefritele rapid progresive(66)Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombocitopenică trombotică(67)Sindroamele nefrotice(68)Glomerulonefritele persistente și progresive(69)Insuficiența renală cronică – Mijloace de epurare extrarenală – dializă.(70)Hipertensiunea arterială la copil(71)Litiazele urinare la copil(72)Sindroame hipotalamice(73)Nanismul hipofizar și acromegalia(74)Deficitul de ACTH și boala Cushing(75)Hipotiroidismul. Hipotiroidismul congenital. Hipertiroidismul la copil(76)Insuficiența suprarenaliană. Sindromul de pierdere de sare. Sindroamele adrenogenitale.(77)Anomalii ale diferențierii sexuale(78)Pubertatea și anomalii ale pubertății; pubertatea precoce, pseudopubertatea precoce. Malnutriția sexuală întârziată(79)Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente(80)Bolile congenitale de metabolism(81)Evaluarea neurologică a nou-născutului, sugarului și copilului(82)Anomaliile congenitale ale sistemului nervosBaremul activităților practice1.Măsurători antropometrice și interpretarea lor la copilul de diverse vârste (50)2.Puncții și recoltări venoase la sugar și copil (50)3.Instalarea unui cateter venos:– percutan (50)4.Manevre de resuscitare a funcțiilor vitale (50)5.Toracocenteza instalarea unui drenaj pleural în sistem închis (3)6.Paracenteze (10)7.Cateterism vezical la copilul de ambele sexe și la diferite vârste (30)8.Puncții lombare (10)9.Recoltare de sânge capilar pentru echilibrul acido-bazic prin metoda Astrup (20)10.Puncții osoase (3)11.Puncții articulare (3)12.Examene de laborator executate personal în urgență– ex. LCR (25)– ex. citologic și biochimic al urinii (25)– ex. sânge periferic (25)13.Examen otoscopic la sugar și copilul mare (50)14.Examenul fundului de ochi (10)15.Efectuarea înregistrării EKG la sugar și copilul mare (50)16.Interpretarea următoarelor probe:– ex. Rg. toracică (100)– ex. Rg. schelet (50)– ex. Rg. cranian (30)– ex. Rg. gastro-intestinal (tranzit Ba – irigografie) (10)– urografie (ureterocistografie) (10)– hemograma (50)– mielograma (5)– probe funcționale respiratorii (20)– probe hepatice (50)– probe renale (1000) probe de digestie (50)– interpretarea EKG (30)1.3.1.1.STAGIUL DE PSIHIATRIE A COPILULUI ȘI ADOLESCENTULUITematica lecțiilor conferință (40 ore)(1)Examenul neurologic și psihiatric al copilului de diverse vârste(2)Etapele dezvoltării neuropsihice(3)Tulburările de somn la sugar și copil(4)Retardul mental(5)Deficitele de auz, văz și ale limbajului(6)Enurezisul și encoprezisul(7)Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente(8)Nevrozele copilului(9)Dificultățile școlare și fobiile școlare(10)Autismul și alte psihoze majore ale copilului(11)Copilul maltratat psihic(12)Reacțiile psihice ale copilului în fața unei boli cronice și sprijinul psihologic acordat copilului și familiei(13)Recuperarea neuropsihică(14)Anorexia nervoasă și alte perturbări ale senzației de foame-sațietate la adolescentBaremul activităților practiceTeste psihometrice de evaluare a performanțelor intelectuale: practicare și interpretare a 50 testeTeste de performanță vizuală și auditivă: practicare și interpretare a 50 testeMetode de recuperare și supraveghere a 10 proiecte de recuperare neuropsihiatrică1.3.1.2.STAGIUL DE DIABETOLOGIETematica lecțiilor conferință (40 ore)(1)Explorarea metabolismului hidrocarbonatelor la copil(2)Explorarea metabolismului lipidic la copil(3)Hiperglicemiile nou-născutului, sugarului și copilului(4)Hipoglicemiile nou-născutului, sugarului și copilului(5)Diabet zaharat insulino-depedent tipul I(6)Acidocetoza și coma diabetică(7)Hiperlipemiile familiale(8)Hiperuricemiile(9)Obezitatea sugarului și copilului(10)Tratamentul dietetic în diabetul zaharat și alte boli nutriționale ale copiluluiBaremul activităților practice1.Efectuarea tehnicilor de explorare a metabolismului glucidelor (10)2.Efectuarea tehnicilor de explorare a metabolismului lipidic (10)3.Tehnicile de reechilibrare hidroelectrolitică și acido-bazică (10)4.Efectuarea manevrelor urgențe de tratament în coma și acido-cetoza diabetică (10)5.Interpretarea testelor funcționale hepatice (10)6.Interpretarea testelor funcționale metabolice (20)1.3.2.3.STAGIUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIETematica lecțiilor conferință (40 ore)(1)Vaccinarea B.C.G.(2)Intradermoreacția cu P.P.D.(3)Diagnosticul radiologic în pneumoftiziologie(4)Diagnosticul de laborator în tuberculoză(5)Explorarea funcțională respiratorie la copil(6)Indicațiile și aportul bronhoscopiei în bolile respiratorii la copil(7)Tuberculoza pulmonară primară și secundară(8)Tuberculoza extrapulmonară la copil(9)Infecțiile mycobacteriene netuberculoase(10)Supurațiile bronhopulmonare(11)Malformațiile bronhopulmonare(12)Epidemiologia și prevenția infecției tuberculoase la copilBaremul activităților practice1.Tehnica vaccinării corecte BCG (20)2.Tehnica IDR-PPD (20)3.Tehnica recoltării corecte a produselor biologice pentru evidențierea BK (20)4.Interpretatea examinării Rg în TBC (20)5.Tehnicile de investigare a funcției respiratorii la copil (10)1.3.1.4.STAGIUL DE NEUROLOGIE PEDIATRICĂTematica lecțiilor conferință (40 ore)(1)Examenul clinic neurologic al nou-născutului, sugarului și copilului(2)Afecțiuni neurologice în perioada de nou-născut(3)Malformații ale SNC(4)Sindroame neurocutanate - (Recklinghausen, scleroza tuberoasă, Sturge Weber)(5)Aspecte neurologice în anomaliile cromozomiale(6)Paraliziile cerebrale infantile(7)Boli degenerative ale SNC(8)Traumatisme craniocerebrale și vertebromedulare(9)Tumori ale SNC(10)Afecțiuni cerebrovasculare(11)Convulsiile ocazionale și epilepsia(12)Hipertensiunea intracraniană și edemul cerebral acut(13)Paroxisme cerebrale neconvulsivante(14)Afecțiunile nervilor cranieni(15)Sindromul hipoton la sugar și copil(16)Afecțiunile unității motorii (afecțiuni ale neuronului motor periferic, afecțiuni ale nervilor periferici, afecțiuni ale joncțiunii neuromusculare, afecțiuni musculare)(17)Ataxia(18)Cefaleea și migrena(19)ComeleBaremul activităților practice:1.Efectuarea puncției lombare la copilul de diverse vârste (10)2.Efectuarea manevrelor de urgență în criza de convulsii la copil (20)3.Examenul fundului de ochi (10)4.Interpretarea următoarelor probe:– examen EEG (10)– radiografie de craniu (5)– tomografie cerebrală (10)1.3.1.5.STAGIUL DE ONCOLOGIE-HEMATOLOGIE PEDIATRICĂTematica lecțiilor conferință (40 ore)(1)Leucemiile acute și cronice.(2)Tumorile solide– Limfoame– Neuroblastom– Tumora Wilms– Tumori de S.N.C.– Sarcoame– Tumori maligne osoase– HistiocitozeBaremul activităților practiceDemonstrații cu cazuri care prezintă patologia mai-sus menționată.1.3.1.6.STAGIUL DE ECOGRAFIE GENERALĂDURATA 3 LUNI (50 ore)La terminarea modulului de ecografie generală, medicul rezident aflat în stagiul de pregătire pentru obținerea specialității trebuie să cunoască următoarele aspecte legate de explorarea ecografică:– indicații și limite ale explorării ecografice– pregătirea pacientului pentru examinare– alegerea trasductorului în raport cu zona anatomică care va fi explorată– alegerea ferestrei de explorare adecvate– reglarea echipamentului (sistemul de "gain", compensarea în timp a ecourilor– TGC, plasarea focarului/focarelor, stabilirea dimensiunii optimale a imaginii), utilizarea sistemului de măsurare în distanțe și volume– obținerea imaginii ecografice optimale, folosind planurile de secțiune standardizate utilizate în ultrasonografie– recunoașterea artefactelor și proceduri de eliminare ale acestora– deosebirea stării de "organ normal" de cea de "organ patologic" prin folosirea semiologiei și terminologiei ecografice specifice– precizarea stării patologice și includerea aspectului ecografic într-un diagnostic clinic– documentarea imaginilor– redactarea buletinului ecografic sau/și interpretarea corectă a unui buletin ecografic emis de către un coleg cu experiență similară sau mai mare;– recomandarea altor investigații complementare sau decurgând din explorarea clinică și ecografică a pacientului, în scopul obținerii unui diagnostic corect în condițiile unui raport cost/eficiență optim, cu durata de timp minimală. + 
TEMATICA CURSULUI DE ECOGRAFIE GENERALĂNIVEL DE FORMARE 1 - pentru medici rezidenți(învățământ teoretic)Specialități: Medicină internă, Gastroenterologie, Nefrologie, Pediatrie, UrologieTRUNCHIUL COMUN

Nr. Tematica cursului teoretic Numărul ore
1. Fizica ultrasunetelor 2
2. Artefacte întâlnite în ultrasonografie 1
3. Echipamente, imaginea ultrasonografică 2
4. Semiologie ultrasonografică de bază 2
5. Secțiuni elementare 1
6. Ficatul 4
7. Arborele biliar 4
8. Pancreasul 2
9. Splina 1
10. Spațiul retroperitoneal 2
11. Tubul digestiv 2
12. Aparatul urinar 2
13. Peritoneu și anexe 1
14. Urgențe abdominale 2
Total 28

B.TEMATICA SPECIFICĂ DIFERENȚIATĂ PE SPECIALITĂȚI(completarea trunchiului comun)

Tema cursului/Ore de curs MedicinaInternă Gastroenterologie Nefrologie Pediatrie Urologie
Algoritmuri de diagnostic 2 2 2 2 2
Tubul digestiv - noțiuni avansate 0 4 0 0 0
Prostata și veziculele seminale 0 0 1 0 2
Vase periferice 3 3 2 2 2
Cord și pericard 3 0 2 2 0
Aplicații în patologia pediatrică 2 2 2 6 2
Structuri moi superficiale 3 0 1 1 2
Pelvis feminin 3 2 3 2 3
Ecografie intervențională 1 4 4 2 4
Progrese în ultrasonografie 1 1 1 1 1
Total 18 18 18 18 18
Total general = 46 ore curs pentru fiecare specialitate, particularizat în funcție de specialitatea consideratăObservații:1.tematica prelegerilor de vase periferice va cuprinde noțiuni elementare referitoare la principii ale metodei, tehnica de explorare, artefacte, hemodinamică, artere periferice, vene periferice, artere și vene viscerale.2.tematica prelegerilor de explorare ecografică a cordului va cuprinde noțiuni elementare referitoare la aspectul ultrasonografic normal și patologic (identificat în principalele afecțiuni) precum și cel al mediastinului, plămânului și pleurei3.tematica prelegerilor de ecografie a țesuturilor moi superficiale va cuprinde noțiuni elementare referitoare la aspectul normal și patologic al următoarelor organe și regiuni: cervical, tireo-paratiroidian, sân, axilă, testicul și scrot4.tematica prelegerilor de ecografie a pelvisului feminin va cuprinde noțiuni elementare referitoare la aspectul normal și patologic al acestei regiuni (ginecologie, obstetrică)5.tematica prelegerilor de ecografie intervențională va cuprinde noțiuni elementare referitoare la aplicații ale metodei în scop de diagnostic și tratament. + 
BAREM DE MANUALITĂȚI – ORGANE ȘI ZONE TOPOGRAFICE – CARE TREBUIESC IDENTIFICATE ȘI EVALUATE PRIN ULTRASONOGRAFIE – NIVEL DE FORMARE PENTRU MEDICI REZIDENȚI (ÎNVĂȚĂMÂNT PRACTIC)PremiseExplorarea ecografică, fiind o investigație "în timp real" și în același timp, utilizând secțiuni nestandardizate, se caracterizează prin furnizarea diagnosticului folosind secțiuni relativ greu reproductibile. În pofida eforturilor societăților profesionale de "standardizare" a acestor imagini, componenta "operator" dependentă a metodei este deosebit de importantă.Asimilarea explorării ecografice, indiferent de nivelul de performanță, depinde în cel mai înalt grad de asigurarea componentei de "pregătire sub supaveghere". Este imperios necesară includerea în tematica de formare a medicilor rezidenți a unor stagii de "manualități", aceasta reprezentând etapa inițială și primul contact al medicului cu echipamentul ecografic.Realizarea acestui deziderat presupune:a)existența unui "barem manualități" - număr minimal de secțiuni și incidențe corect obținute, de așa natură, încât, prin aprecierea lor să se poată furniza diagnosticul în timpul explorării pacientului;b)existența unui personal specializat pentru instruirea medicilor începători, care să îi îndrume, subliniind toate aspectele tehnice și metodologice care trebuie cunoscute. Calitățile didactice ale acestui personal (nu obligatoriu medici, dar imperios necesar personal medical dedicat acestei tehnici) sunt obligatorii, activitatea de "stagii de manualitate" trebuind să se sincronizeze cu desfășurarea prelegerilor teoretice;c)echipament pentru activități didactice și pentru instrucție, atât supravegheată cât și pe cont propriu;d)existența unei "biblioteci de imagini" cu aspecte normale, patologice și variantele acestora. Această "bibliotecă", cuprinzând un mare număr de imagini, trebuie prezentată și comentată de către personalul abilitat să desfășoare activități didactice. Scopul este acela de a familiariza intensiv medicul rezident cu aspectele ecografice cel mai frecvent întâlnite în practică.OBS: Baremul este structurat în funcție de particularitățile fiecărei specialități medicale.A.TRUNCHIUL COMUN1.Noțiuni de bază privind utilizarea aparatelor de ultrasonodiagnostic:– pornirea aparatului– selectarea tranasductoarelor– reglarea parametrilor tehnici ai imaginii– optimizarea imaginii și reducerea artefactelor– măsurători pe imagine– salvarea imaginii– structura și redactarea unui buletin ecografic2.AbdomenulFicatul– identificarea organului– vizualizarea principalelor elemente anatomice (hilul hepatic, patul veziculei biliare, ligametul rotund, ligamentul venos, lobii și segmentele)– precizarea raporturilor anatomice cu organe învecinateSistemul venos port– evidențierea și măsurarea elementelor componente (vena portă, vena mezenterică superioară, vena splenică)Căile biliare– evidențierea și măsurarea căilor biliare intrahepatice (ductul hepatic drept și stâng) și extrahepaticeColecistul– evidențierea colecistului– identificarea componentelor anatomice– măsurarea lumenului și pereților– identificarea raporturilor anatomice principalePancreasul– evidențierea pancreasului (cu segmente și elemente anatomice importante)– identificarea capsulei pancreatice și a țesutului grăsos peripancreatic– identificarea organelor cu care pancreasul intră în raport directSpațiul retroperitoneal– aorta● identificare în secțiuni longitudinale și transversasle● identificarea vaselor emergente de pe peretele anterior și pereții laterali● precizarea raporturilor aortei abdominale– vena cavă inferioară● identificarea vasului în secțiuni longitudinale și transversale● identificarea vaselor emergente● precizarea raporturilor anatomice– țesutul grăsos retroperitoneal● identificare și caracterizareSplina● identificarea și măsurarea splinei● vizualizarea hilului● precizarea elementelor vasculare componente● identificarea organelor cu care splina intră în raportRinichii● evidențierea și măsurarea rinichilor în secțiuni perpendiculare● identificarea elementelor componente* parenchim - evaluare, măsurare* sinus* aparat pielo-calicial - evaluare● identificarea ureteruluiLojele suprarenaliene● identificarea lojelor suprarenaliene● evaluarea stucturii glandelor suprarenale● măsurarea glandelor suprarenaleTubul digestiv● identificarea segmentelor accesibile ultrasonografiei (esofag abdominal, stomac, duoden, intestin subțire și gros)● măsurarea pereților, evaluarea conținutuluiStructurile mezentero-epiploice● identificarea mezenterului și a vaselor mezenterice● identificarea recesurilor peritoneale și a spațiilor de acumulare lichidiană● identificarea peritoneului parietal3.Organe aflate la nivelul micului bazina)vezica urinară● identificarea în condiții de depleție și de vacuitate● evacuarea și măsurarea pereților● identificarea organelor învecinateb)prostata (explorare suprapubiană)● identificare, măsurare● precizarea lobilor● identificarea organelor cu care prostata intră în raportc)uterul (explorare suprapubiană)● identificare● măsurare● recunoașterea elementelor componente● evaluarea ecostructuriid)ovare● identificarea și măsurarea ovarelor● evaluarea ecostructuriiB.TEMATICA PROPRIE DIFERITELIR SPECIALITĂȚI1.CORDUL, PERICARDUL ȘI VASELE DE LA BAZA INIMII (explorare transtoracică)a.identificarea și evaluarea structurilor cardiace - cavități, aparate valvulare, miocard - și a vaselor de la baza inimii folosind abordul parasternal, apical, suprasternal, subxifoidian;b.se aplică următoarelor specialități:I.MEDICINA INTERNĂII.NEFROLOGIEIII.PEDIATRIE2.VASELE PERIFERICE (explorare Doppler pulsat combinată cu explorare codificată color)● identificarea și definirea unei structuri vasculare periferice● diferențierea unui vas arterial de unul venos prin ecografie gri și Doppler pulsat● identificarea sensului de deplasare a fluxului sanguin prin ecografie codificată colorc.se aplică următoarelor specialități:I.MEDICINA INTERNĂII.GASTROENTEROLOGIEIII.NEFROLOGIEIV.PEDIATRIEV.UROLOGIE3.ECOGRAFIE CERVICO-FACIALĂ– tiroida, paratiroida, glande salivare (parotida, submandibulara, sublinguala) limfonoduli– identificarea structurilor anatomice enumerate, măsurarea, aprecierea ecostructurii– axul vascular cervical– identificarea vaselor cervicale prin ecografie în scara gri și Doppler pulsat, măsurarea lumenului, aprecierea structurii pereților– fosa supraclaviculară și suprasternală– identificarea structurilor anatomiceSe aplică următoarelor specialități:I.MEDICINA INTERNĂII.NEFROLOGIEIII.PEDIATRIEIV.UROLOGIE4.ECOGRAFIE TRANSFONTANELARĂ– identificarea și evaluarea emisferelor cerebrale și asistemului ventricular– identificarea principalelor structuri anatomice (substanța albă și cenușie, nucleul caudat, talamus, corp calos, plexuri coroide)Se aplică următoarelor specialități:I.PEDIATRIE5.Explorarea sarcinii (explorare suprapubiană)– explorarea uterului gravid la diverse vârste, prin abord suprapubian– identificarea, precizarea poziției și măsurarea placentei– identificarea elementelor anatomice normale ale fătului– aprecierea vârstei fetalea.se aplică următoarelor specialități:I.MEDICINA INTERNĂII.GASTROENTEROLOGIEIII.NEFROLOGIEIV.PEDIATRIEV.UROLOGIE6.Alte aplicații specifice vor fi tratate individual, în cadrul fiecărei specialități, întrucât implică dobândirea unor noțiuni teoretice suplimentare. Cuantumul de activitate practică alocat acestor capitole este stabilit de către responsabilii de program din fiecare centru universitar cuprinzând:– Algoritmuri de diagnostic– Tubul digestiv-noțiuni avansate– Prostata și veziculele seminale– Ecografie interventională– Progrese în ultrasonografie1.3.1.7.STAGIUL DE GENETICĂ MEDICALĂA.PARTEA TEORETICĂ1.Rolul factorilor genetici în producerea bolilor:a.Interacțiunea ereditate – mediu în etiologia bolilor;b.Ecogenetica, nutrigenetica și farmacocinetica bolilor;c.Mutațiile: cauză majoră de boală;d.Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact și consecințe);e.Abordarea genetică în relația medic – pacient.2.Bolile cromozomiale. Corelații genotip-fenotip în anomaliile cromosomiale: boli cromosomiale autosomale (trisomiile autosomale, sindroame cu deleții autosomale, sindroame cu microdeleții sau microduplicații), sindroame cu anomalii ale gonosomilor (s. Turner, s. Klinefelter, trisomia X și alte polisomii X, s. 47, XXY).3.Bolile monogenice. Corelații genotip-fenotip în boli monogenice: galactozemia, fenilcetonuria, bolile lizozomale, bolile peroxizomale, fibroza chistică, distrofia musculară Duchenne, osteogeneza imperfecta, sferocitoza ereditară, sindromul Ehlers-Danlos, neurofibromatozele, boala polichistică renală, hemofilia A, distrofia miotonică.4.Genetica dezvoltării și defectele de dezvoltare. Categorii de gene implicate în controlul dezvoltării. Procese majore în cadrul dezvoltării embrionare. Anomalii congenitale cu determinism multifactorial.5.Retardul mental și retardul mental legat de X.6.Patologia genetică a sistemului imun.7.Genetica bolii canceroase.8.Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme și aparate.9.Profilaxia și tratamentul bolilor genetice.10.Probleme și dileme etice în genetica medicală.B.PARTEA PRACTICĂ1.Consultul genetic.2.Explorările genetice – indicații, interpretare și valoare diagnostică:a.Cromozomiale - cariotipul cu marcaj în benzi, FISH interfazic, FISH metafazic și CGH;b.Moleculare – amplificarea ADN; hibridizarea acizilor nucleici, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricție, polimorfismul lungimii fragmentelor de restricție, secvențierea ADN;c.Biochimice.3.Sfatul genetic;4.Screeningul genetic:a.Neonatal (fenilcetonuria, hipotiroidismul congenital);b.Screening-ul populațional (familial) al heterozigoților.1.3.2.STAGIUL DE NEONATOLOGIETematica lecțiilor conferință (250 ore)1.Perioadele dezvoltării intrauterine (perioada embrionară și perioada fetală). Embriogeneza, organogeneza și morfogeneza. Fiziologia fetală. Evaluarea fătului în timpul vieții intrauterine. Evaluarea funcției placentare și a unității feto-placentare. Conceptul de perinatologie.2.Adaptarea nou-născutului la viața extrauterină (funcția respiratorie, cardio-vasculară, gastrointestinală, renală; adaptarea hematologică, imunologică, endocrină, termică).3.Nou-născutul cu risc la naștere. Factorii de risc anteriori sarcinii, factorii de risc ce acționează în cursul sarcinii, factorii de risc ce acționează în cursul nașterii. Măsuri de profilaxie.4.Suferința fetală acută în timpul travaliului și asfixia la naștere. Reanimarea nou-născutului. Complicațiile (sindromul post-asfixic), consecințele și prognosticul hipoxiei la naștere. Șocul neonatal.5.Traumatismul obstetrical mecanic (leziuni părți moi, leziuni craniene și cranio-cerebrale, leziuni cervicale traumatice și ale centurii scapulare, traumatismele coloanei vertebrale, leziunile organelor abdominale, leziunile membrelor).6.Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu.7.Alimentația nou-născutului. Nevoile nutritive. Alimentația la sân. Alimentația cu biberonul și prin gavaj. Alimentația continuă pe sonda naso-gastrică. Alimentația continuă pe sonda nasojejunală.8.Preparate de lapte folosite în alimentația prematurului.9.Alimentația parenterală parțială și noțiuni de alimentație parenterală totală (indicații, soluții utilizate, scheme de alimentație, monitorizarea nou-născutului alimentat parenteral, complicații).10.Tulburările de creștere și dezvoltare. Stabilirea vârstei gestaționale. Curbele de creștere intrauterină.11.Prematuritatea. Definiție, factorii care pot influența producerea nașterii premature. Particularități morfo-funcționale ale nou-născutului prematur. Categorii de prematuri. Tratamentul profilactic al prematurului. Complicațiile prematurității. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul și cauzele de deces la prematur. Prevenirea prematurității.12.Copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, etiologie, particularități morfo-funcționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi.13.Copilul mare pentru vârsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora. Tratamentul pre- și postnatal.14.Sarcina multiplă – patologie specifică.15.Detresa respiratorie la nou-născut. Detresa respiratorie idiopatică (boala membranelor hialine). Sindromul de resorbție întârziată a lichidului pulmonar fetal. Sindromul de aspirație pulmonară.16.Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumothoraxul și pneumomediastinul în perioada neonatală.17.Tehnici de tratament în insuficiența respiratorie neonatală: oxigenoterapia, ventilația cu balon și mască, intubația traheală, ventilația asistată - CPAP, noțiuni de IPPV.18.Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnosticul cardiopatiilor specifice perioadei neonatale, care necesită diagnostic de urgență. Chirurgia cardiacă la nou-născut.19.Cianoza neonatală. Etiologie, abordare diagnostică, tratament etiologic.20.Bolile primare miocardice la nou-născut.21.Sindromul persistenței circulației fetale.22.Urgențele cardiologice neonatale: insuficiența cardiacă, tulburările de ritm cardiac, șocul cardiogen, pneumopericardul.23.Vărsăturile în perioada neonatală: etiologie, diagnostic și tratament.24.Atrezia de esofag și fistula eso-traheală.25.Obstrucțiile congenitale ale tractului digestiv: atrezia și stenoza intestinală, malrotația intestinului, ileusul meconial, boala Hirschprung, malformații ano-rectale.26.Enterocolita ulcero-necrotică.27.Hiperbilirubinemiile neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament.28.Encefalopatia hiperbilirubinemică.29.Boala hemolitică neonatală (prin incompatibilitate Rh și ABO). Profilaxia, diagnosticul și tratamentul. Complicațiile, evoluția și prognosticul.30.Anemiile neonatale: etiologia, diagnosticul, tratamentul și complicațiile. Evoluția și prognosticul.31.Policitemia - sindromul de hiperconcentrație sanguină.32.Bolile hemoragice ale nou-născutului (coagulopatii congenitale și dobândite, trombocitopenii și trombopatii).33.Insuficiența renală acută la nou-născut.34.Ambiguitatea genitală la nou-născut.35.Infecțiile neonatale. Etiologie, particularitățile apărării antiinfecțioase în perioada neonatală, factori favorizanți, diagnosticul clinic și paraclinic. Infecția intrauterină. Sindromul de infecție amniotică. Septicemiile neonatale. Meningitele bacteriene la nou-născut. Osteomielita. Infecții cutanate. Infecții urinare. Omfalita. Conjunctivitele. Moniliaza. Diareea epidemică a nou-născutului. Mijloace de profilaxie a infecțiilor secundare în secțiile de nou-născuți. Tratamentul infecțiilor neonatale.36.Hipotiroidismul și hipertiroidismul în perioada neonatală.37.Nou-născutul din mama diabetică. Diagnostic, complicații specifice. Profilaxia complicațiilor și tratamentul nou-născutului din mama diabetică.38.Hipoglicemiile neonatale – diagnostic, etiologie, complicații, profilaxie și tratament, hiperglicemiile neonatale.39.Hipocalcemiile neonatale - semne clinice și paraclinice, etiologie și diagnostic etiologic, profilaxie și tratament.40.Hiponatremiile și hipernatremiile în perioada neonatală.41.Hipo- și hiperkaliemia în perioada neonatală.42.Hipomagneziemia la nou-născut.43.Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boala metabolică congenitală.44.Hipotermia neonatală: diagnostic și tratament.45.Diagnosticul și tratamentul malformațiilor congenitale majore în perioada pre- și neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, anomaliile ano-rectale, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul. Hidrocefalia, luxația congenitală de șold, piciorul strâmb congenital.46.Suferința cerebrală în perioada neonatală: manifestările clinice, etiologia, investigațiile paraclinice.47.Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia peri- și intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) - etiologie, diagnostic și tratament.48.Convulsiile neonatale: etiologie, particularități clinice, diagnostic etiologic și tratament.49.Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nou-născutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut.50.Mortalitatea neonatală și perinatală. Factorii care duc la creșterea mortalității perinatale și măsuri care pot influența scăderea acesteia.Barem practic:Cateterismul arterei și venei ombilicale – 50Aspirația căilor aeriene și ventilația cu balon și mască - 200Plasarea unei sonde naso-gastrice (naso-jejunale) pentru alimentația enterală. Tehnica efectuării gavajului continuu și discontinuu – 250Masajul cardiac extern - 150Intubația traheală – 10 cu GN <1000 g, 25 cu gn 1500 g. Tehnici de ventilație asistată.Puncționarea venei femurale pentru recoltări - 25Instalarea unei perfuzii în venele periferice – 50Puncția lombară - 20Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis – 20Îngrijirea prematurului în incubator - 100Fototerapia.Exsanguinotransfuzia. - 10Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut – 200Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatală - 200Interpretarea radiografiilor scheletice la nou-născut – 200Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală) - 25Interpretarea examenului gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup – 200Interpretarea hemogramei normale și patologice în perioada neonatală - 200Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală – 200Interpretarea probelor de explorare a funcției renale în perioada neonatală - 200Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală – 200Explorarea bacteriologică și serologică în infecțiile neonatale - 200Preparate de lapte utilizate în alimentația artificială a nou-născutului la termenPreparate de lapte utilizate în alimentația artificială a nou-născutului prematur.Recomandari în alimentația naturală a nou-născutului (scheme de alimentație, educația mamei, contraindicații, incidente, urmărirea nou-născutului alimentat natural).Pregătirea și utilizarea monitorului cardio-respirator, pulsoximetrului, tensiometrului noninvaziv, ventilatorului mecanic, incubatoarelor, măsuri de reanimare neonatală.NB! Locul instruiriiClinici universitare de obstetrică-ginecologie (maternități gradul III) în care se nasc, îngrijesc, minimum 50 nou-născuți cu greutate <1500 g an și 15 nou-născuți cu greutate < 1000 an, în care este organizată consultație prenatală, există săli de expulzie cezariene puncte preluare imediată a nou-născutului risc, către neonatolog.Coordonatorii de instruire în rezidențiat trebuie să aibă o vechime de minimum cinci ani în neonatologie, din momentul atestării ca neonatologi.1.3.2.1.STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASETematica lecțiilor conferință (40 ore)(1)Diagnosticul de laborator al infecțiilor virale, bacteriene, miceliene și al infestațiilor parazitare la copil(2)Imunizările active și pasive(3)Antibioticoterapia în pediatrie(4)Infecția HIV și SIDA la copil(5)Bacteriemiile și septicemiile(6)Meningitele acute virale și bacteriene(7)Encefalitele(8)Diareile acute virale și bacteriene(9)Infecțiile produse de germeni anaerobi(10)Tetanosul(11)Difteria(12)Salmonelozele tifoidice(13)Infecția luetica(14)Poliomielita(15)Infecțiile cu virus varicelo-zosterian(16)Mononucleoza infecțioasă și alte infecții produse de virusuri herpetice(17)Infecția cu virusuri gripale și paragripale(18)Rubeola(19)Parotidita epidemică(20)Rujeola(21)Megaeritemul infecțios și exantemul subit(22)Scarlatina(23)Infecțiile micotice(24)Infecțiile rikettsiene(25)Rabia(26)Infestațiile parazitare (infestațiile intestinale și sistemice cu protozoare, helmintiazele, infestațiile sistemice cu nematode și cestode)(27)Hepatitele acute viraleBaremul activităților practiceExamenul frotiului de sânge periferic în bolile infecțioase (50)Efectuarea puncției lombare la copilul de diverse vârste (30)Examenul microscopic și interpretarea rezultatelor de LCR (50)Examenul microscopic al produselor biologice în infecții virale, bacteriene, miceliene și parazitare (20)Tehnica imunizărilor active (vaccinări) (30)Tehnica recoltării corecte a produselor biologice pentru examenul de laborator (100)Tehnica de efectuare a toracocentezei (5)Interpretarea examenelor radiologice (torace, schelet, tract digestiv) (100)Insusirea manevrelor de resuscitare în infecțiile toxico-septice la copil (10)1.3.2.2.STAGIUL DE CHIRURGIE ȘI ORTOPEDIE PEDIATRICĂTematica lecțiilor conferință (40 ore)(1)Traumatismele majore (inclusiv traumatismele craniocerebrale)(2)Arsurile(3)Obstrucțiile tractului digestiv la sugar și copil(4)Hemoragiile la nou-născut, sugar și copil(5)Stenoza hipertrofică de pilor(6)Malpozițiile cardiotuberozitare(7)Stenozele esofagiene congenitale și fistulele esotraheale(8)Palatoschizisul(9)Omfalocelul, gastroschizisul și hernia ombilicală(10)Apendicita acută(11)Patologia diverticulului Meckel(12)Megacolonul congenital aganglionar(13)Malformațiile anorectale(14)Hernia inghinală(15)Invaginația intestinală(16)Herniile diafragmatice(17)Peritonitele primitive și secundare(18)Atrezia căilor biliale extrahepatice și chistul de coledoc(19)Tratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomul, osteosarcomului și tumorilor de părți moi(20)Malformațiile tractului urinar și uretero-hidronefroza(21)Litiaza urinară la copil(22)Fimoza și hipospadiasul(23)Criptorhidia și torsiunile testiculare(24)Tumorile ovariene(25)Hidrocelul(26)Coalescența labiilor și hematocolposul(27)Torsiunea anexială la copil(28)Probleme comune de ortopedie pediatrică:– piciorul strâmb congenital– deformările membrelor inferioare– patologia genunchiului– osteocondritele– displazia luxantă de șold– anomaliile congenitale ale coloanei vertebrale– discitele– torticolisul congenital– scoliozele și cifoscoliozele idiopatice ale adolescentului– morbul Pott– anomaliile congenitale ale mâinii, cotului și articulațiilor umărului– traumatismele musculoscheletice– luxații, entorse și fracturi– chistele osoase esențiale– osteomielita și osteocondrita septică(29)Hemostaza plăgilor(30)Tratamentul local și sutura plăgilor(31)Puncționarea și drenajul infecțiilor superficiale (de părți moi) și al colecțiilor profunde(32)Imobilizarea provizorie a fracturilor, luxațiilor și entorselor(33)Tratamentul local în arsuri(34)Denudarea și cateterizarea venoasă pentru administrarea lichidelor în perfuziiBaremul activităților practice1.Efectuarea tehnicilor de asepsie (30)2.Însușirea tehnicilor de îngrijire primară în arsurile de diferite grade ale copilului (10)3.Însușirea manevrelor de prim-ajutor în inhalarea sau înghițirea de corpi străini (10)4.Însușirea tehnicilor corecte de examinare a bolnavului cu abdomen acut chirurgical (10)5.Însușirea tehnicilor de imobilizare a fracturilor (5)6.Tehnica tușeului rectal (20)7.Cateterismul vezical și puncția vezicală suprapubiană (20)8.Toracocenteza și instalarea unui drenaj pleural în sistem închis (3)9.Însușirea tehnicilor de atitudine de urgență în hemoragiile digestive (10)10.Însușirea tehnicilor de denudare și cateterism venos la sugar și copilul mare (10)11.Însușirea tehnicii suturii plăgilor (10)12.Însușirea tehnicilor de incizie și drenaj ale colecțiilor superficiale (10)13.Însușirea tehnicilor chirurgicale de hemostază (3)14.Însușirea tehnicilor de atitudine de urgență la un copil politraumatizat (2)1.3.3.MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâniTEMATICĂ CURS (20 ore)I.Introducere în Bioetică - 2 ore1.Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2.Contextul apariției bioeticii3.Definirea bioeticii4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Teorii și metode în bioeticăII.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.)III.Relația medic - pacient I - 2 oreValori ale relației medic - pacientPaternalism versus autonomieModele ale relației medic - pacientDreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Relația medic – pacient II – 2 ore1.Consimțământul informat2.Confidențialitatea în relația medic – pacient3.Relația medic - pacient minor4.Acte normative care reglementează relația medic – pacientV.Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1.Libertatea procreației2.Dileme etice în avort3.Etica reproducerii umane asistate medical4.Probleme etice în clonarea reproductivăVII.Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Probleme etice în stările terminale3.Tratamente inutile în practica medicală4.Eutanasia și suicidul asistat5.Îngrijirile paliativeVIII.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1.Donarea de organe de la cadavru2.Donarea de organe de la persoana vie3.Etica alocării de resurse în transplantIX.Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.Terapia genică6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.Comitetele de etică a cercetării6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăTEMATICA SEMINARIILORI.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.Rolul comunicării în relația medic - pacientIV.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2.Drepturile pacienților – reglementare legislativă3.Rolul comitetelor de etică din spitaleV.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
PEDIATRIE
5 ANI

ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV ANUL V
Pediatrie 6 luni Pediatrie 5 luniGenetică 1 lună Pediatrie 5 luni Pediatrie 8 ½ luni Neonatologie 12 luni
Pneumologie 2 luni Oncologie- Hematologie pediatrică 2 luni Psihiatria copiluluiși adolescentului 2 luni Neonatologie 3 luni
Chirurgie șiortopedie pediatrică 2 luni Diabet 2 luni Neurologie pediatrică 2 luni Bioetica ½ lună
Genetică 2 luni Boli infecțioase2 luni Echografie generală 3 luni

 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PEDODONȚIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PEDODONȚIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății 1.DEFINIȚIEPedodonția este o specialitate a medicinei dentare care asigură sănătatea orală a copiilor și a adolescenților inclusiv a celor cu nevoi speciale, prin mijloace preventive și curative.2.CONDIȚII PRELIMINARE● Directorul programului trebuie să aibă acreditare în Pedodonție și ar trebui să aibă o funcție academică/recunoaștere universitară.● Pregătirea medicilor dentiști în specialitatea Pedodonție se va desfășura în cadrul unităților de învățământ superior acreditate de Ministerul Sănătății și Ministerul Educației pentru pregătirea medicilor rezidenți.● Pregătirea teoretică și practică se va desfășura sub îndrumarea directă a cadrului didactic - șef de clinică/disciplină și cu ajutorul unui colectiv de cadre didactice de predare normat prin statul de funcțiuni.3.DURATA PROGRAMULUI: 3 aniProgramul se desfășoară pe o perioadă de 3 ani, cu norma întreagă, câte 7 ore/zi în toate zilele lucrătoare, exceptând perioada de concediu de odihnă din fiecare an, conform legislației în vigoare.4.DESCRIEREA PROGRAMULUI● Scopul de baza al programului este să formeze medici specialiști în Pedodonție.● Conținutul programului cuprinde atât dezvoltarea experienței clinice, incluzând practica în clinică/spital într-un procent de 50%, cât și activitate de studiu și cursuri academice (40%) și realizarea unui proiect de cercetare individuală (10%), ale cărui rezultate să fie publicate într-o revistă națională/internațională de profil.● Curriculum va include, pentru fiecare an de studiu:– 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri, analiza unor cărți și reviste de specialitate), pentru tematica prezentată.– În plus, minim 40 - 50 de ore de activități practice și studiu individual.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire.● Împărțirea timpul alocat pregătirii:– activitatea didactică acoperă 20-30%,– activitatea practică și studiul reprezintă 60-70%,– activitatea de cercetare științifică reprezintă 10%;● Completarea programei de bază necesită 75% din timpul de pregătire specificat. Timpul suplimentar rămas poate fi ocupat de activități suplimentare (elective).● Medicul rezident poate desfășura activități didactice pentru studenți. Acestea sunt însă opționale și bazate pe nevoile colectivului. Acest lucru poate face parte din programul de rezidențiat, dar nu mai mult de 10%.● Evaluarea se realizează zilnic în cadrul seminariilor și o evaluare de etapă (în credite) de 1-2 ori pe an de către cadrul didactic responsabilul de stagiu și de cadrul didactic îndrumător al rezidențiatului.● Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu în care vor fi trecute: activitatea din programele de cercetare, participarea la manifestări științifice, activitatea de educație continuă.Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.● La încheierea fiecărui an de stagiu se vor verifica cunoștințele acumulate printr-un examen. Accesul în examen este condiționat atât de activitatea practică depusă cât și de participarea la cursuri, seminarii și realizarea de minimum 2 referate/an.● Proiectul de cercetare individual va fi prezentat, la finele rezidențiatului, sub forma unei teze/lucrări de absolvire.● La sfârșitul programului de pregătire medicul rezident susține examenul final, constând în 3-4 probe distincte care să dovedească atât pregătirea teoretică, practică cât și activitatea clinică depusă în timpul programului. Modul și procedurile de evaluare sunt dependente de cerințele instituției de învățământ universitar. În urma promovării acestui examen medicul rezident primește titlul de medic specialist.● Programul academic se bazează pe un timp de 48 săptămâni/an și 35 ore/săptămână, în total 5040 de ore într-o perioadă de 3 ani (Anexa 1).5.STRUCTURA STAGIILOR DE PREGĂTIRE5.1.Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor socio-administrative, prezentarea la Spitalul și Clinicile unde a fost repartizat rezidentul, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate.5.2.Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat● Discipline fundamentale: 1 lună● Sănătate publică orală: 1/2 lună● Radiologie: 1 lună● Bioetică: 1/2 lună● Pedodonție: 28 luni● Ortodonție: 2 luni● Endodonție: 1 lună● Parodontologie: 1/2 lună● Chirurgie oro-maxilo-facială: 1 lună● Protetică: 1/2 lunăAnul I● Pedodonție: 9 luni● Discipline fundamentale: 1 lună● Sănătate publică orală: 1/2 lună● Bioetică: 1/2 lună● Radiologie: 1 lunăAnul II● Pedodonție: 10 luni● Ortodonție 2 luniAnul III● Pedodonție: 9 luni● Chirurgie oro-maxilo-facială: 1 lună● Endodonție: 1 lună● Protetică: 1/2 lună● Parodontologie: 1/2 lună.5.3.Conținutul pregătirii în rezidențiatul de Pedodonție5.3.1.Stagiul clinic de PedodonțieStagiul clinic de Pedodonție se desfășoară pe parcursul a 2 ani, perioada de activitate fiind împărțită echilibrat între cei 3 ani de studiu și se desfășoară în cadrul disciplinei de Pedodonție.Baremul minimal al activității de pregătire● Documentația completă a cel puțin 5 cazuri tratate integral de medicul rezident (Anexa 2) .● Urmărirea evoluției a cel puțin 20 de cazuri, dintre care unele preluate de la colegii care termină rezidențiatul și o altă parte, începute de fiecare rezident și care, la terminarea stagiului, vor fi preluate de următoarea promoție de rezidenți.● Planificarea tratamentelor pentru cazurile selectate● Seminarii privind evaluarea tratamentelor (evaluarea cazurilor după tratament -reevaluarea cazurilor în curs de tratament cu ocazia preluării acestora de la rezidenții aflați la sfârșitul studiului)● Activități de cercetare științifică finalizate prin cel puțin un studiu propriu● Documentare din literatura de specialitate cu conceperea a cel puțin 3 referate pe teme actuale de Pedodonție, alese de rezident și aprobate de medicul coordonator al stagiului.5.3.2.Conținutul și durata stagiilor pe ani de studiu + 
ANUL I + 
PEDODONȚIE 9 luni (120 ore)A.Subiecte pedodontice de bază 4 lunia.Odontogeneza (38 ore)Cursuri conferință 10 ore:● Formarea dintelui și aparatului de suport● Ordinea și cronologia erupției dinților temporari și permanenți● Cronologia formării dinților. Vârsta dentară● Factori genetici și de mediu care influențează odontogeneza● Anomaliile dentare de dezvoltareActivități practice: 24 ore– Evaluarea stadiului de dezvoltare al dinților– Evaluarea stării de normalitate sau anormalitate a dinților– Determinarea vârstei dentare pe modele, Rx, paciențib.Tulburările erupției dentare (8 ore)Cursuri conferință 3 ore:● Factorii care influențează erupția dentară● Manifestările clinice care însoțesc în mod normal erupția dinților temporari (fenomenul de "teething")● Tulburări ale erupției dentare: pericoronarita, hematomul, chistul, sechestrul de erupție (diagnostic și tratament)● Erupția precoce și întârziată: terminologie, forme clinice, diagnostic și tratamentActivități practice: 5 ore– Recunoașterea dinților pe modele, pacienți și radiografii– Determinarea vârstei dentare pe modele, Rx, pacienți Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referatec.Managementul comportamentului copilului și adolescentului (10 ore)Cursuri conferință 4 ore:● Frica, anxietatea, fobia în cabinetul stomatologic. Tipare comportamentale la copil și adolescent. Scale de evaluare a comportamentului● Managementul comportamental al pacientului copil. Metode de abordare farmacologice și non-farmacologice● Imobilizarea de protecție: fizică, mecanică. Dispozitive de imobilizareActivități practice: 6 ore– Evaluarea nivelului fricii utilizând diferite scale– Aplicarea practică a diferite metode de management comportamental pe pacienți– Evaluarea rezultatelor tratamentului pe termen scurt și lungStudiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referateB.Subiecte pedodontice generale 5 lunia.Etiologia afecțiunilor orale la copil și adolescent (10 ore)Cursuri conferință 4 ore:● Rolul gazdei, al microorganismelor cariogene, al dietei și al timpului în producerea cariei dentare● Particularizarea etiologiei generale a cariei la caria cu tipar neobișnuit (caria precoce a copilăriei, caria adolescentului, caria rampantă, caria grefată pe defectele de structură ale smalțului)● Factorii etiologici principali, secundari și favorizanți ai traumatismelor dento-parodontale la copil și adolescent● Factorii etiologici ai bolilor mucoasei orale și parodonțiului marginal.Activități practice: 6 oreStudiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referateb.Examinarea pacientului pediatric (8 ore)Cursuri conferință 3 ore● Metodologia întocmirii fișei de observație clinică● Anamneza, antecedentele fiziologice, patologice personale și cele heredo-colaterale● Rolul examenului clinic complet exobucal și endobucal● Metode clasice de examinare (inspecția, palparea, examenul radiologic, alte teste complementare)● Metode moderne de investigare (transiluminarea, magnificația, evaluarea riscului la carie, Rx digitala, tehnologia LASER, FOTI etc.)● Rolul modelelor de studiu și al fotografiilor în elaborarea diagnosticuluiActivități practice: 5 oreAplicarea în practică a metodelor enumerate anteriorc.Diagnosticul pedodontic (38 ore)Cursuri conferință 16 ore:● Diagnosticului cariei severe precoce a copilăriei● Diagnosticul cariei simple la dinții temporari și permanenți imaturi● Diagnosticul cariei complicate la dinții temporari și permanenți imaturi● Valoarea examenului radiologic în precizarea diagnosticului stomatologic la copil și adolescentActivități practice: 22 ore– Aplicarea în practică a metodelor enumerate anterior în scopul realizării unor diagnostice precoce, corecte și complete.d.Elaborarea planului de tratament (8 ore)Cursuri conferință 3 ore:● Metodologia elaborării planului de tratament● Obținerea acordul informat al părintelui cu privire la tratamentul de urgență, tratamentul definitiv curativo-profilactic.Activități practice: 5 oreElaborarea de planuri de tratament pe modele și pacienți. + 
ȘTIINȚE FUNDAMENTALE 1 lunăa.Genetică 1/2 lună (12 ore)Cursuri conferință 4 ore:● Principii genetice esențiale● Modalități de transmitere a bolilor buco-dentare și faciale cu determinism genetic● Sindroame genetice în care este implicată extremitatea cefalicăActivități practice: 8 oreStudiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referateb.Embriologie 1/2 lună (12 ore)Cursuri conferință 4 ore:● Dezvoltarea extremității cefalice● Anomalii de dezvoltare ale capului și gâtului (mecanism de producere)Activități practice: 8 ore– Prezentare de imagini microscopiceStudiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate + 
RADIOLOGIE 1 lună (24 ore)Cursuri conferință: 8 ore● Anatomia radiologică de bază a maxilarului, mandibulei, dinților și țesuturilor de susținere, folosind incidențe intraorale (periapicale, bite-wing, ocluzale), panoramice, teleradiografii (față și profil), tehnici imagistice moderne cu aplicații în pedodonție (CBCT, imagistică cu substanță de contrast, RMN, ultrasonografie).● Principii de radiobiologie și protecție, inclusiv siguranța operatorului și a pacientului, dozele maxime admise, ecranarea pentru operatori. Particularizarea tehnicilor imagistice în funcție de vârsta pacientului.● Principii de interpretare radiografică pentru identificarea și diferențierea leziunilor osoase, a modificărilor densității osoase și de regenerare osoasă.● Tehnici moderne de imagistică utilizate în PedodonțieActivități practice: 16 oreStudiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate. + 
SĂNĂTATE PUBLICĂ ORALĂ 1/2 lună (12 ore)Cursuri conferință 4 ore:● Conceptul de stare de sănătate● Anchete epidemiologice observaționale și experimentale● Promovarea sănătății. Strategii preventiveActivități practice: 8 oreStudiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate + 
BIOETICĂ 1/2 lună (20 ore)Cursuri conferință 8 ore:● Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii● Relația medic- pacient: consimțământul informat● Greșeli și erori în practica medicalăActivități practice: 12 ore● Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică● Ilustrarea valorilor etice ale relației medic- pacient prin cazuri practice● Exemplificarea noțiunilor de greșeala și eroare în medicină prin cazuri concreteRecenzii ale articolelor de specialitate. + 
ANUL II + 
PEDODONȚIE 10 luni (152 ore)a.Particularitățile dinților temporari și permanenți imaturi și implicațiile lor clinico- terapeutice 18 oreCursuri conferință 6 ore:● Particularitățile morfologice și de structură ale dinților temporari și implicațiile clinico- terapeutice● Particularitățile de structură ale dinților permanenți imaturi și implicațiile clinico- terapeuticeActivități practice 12 ore:– Recunoașteri de dinți pe modele și pe dinți extrașiRecenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referateb.Tratamentul cariei cu tipar neobișnuit (caria severă precoce a dinților temporari) 20 oreCursuri conferință 6 ore:● Tratamentul profilactic al cariei severe precoce a copilăriei● Tratamentul curativ al cariei precoce severe a copilăriei (tratament conservator prin: obturații, coroane prefabricate; extracția).Activități practice: 14 oreRecenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referatec.Particularitățile tratamentului cariei simple la dinții temporari și permanenți imaturi 20 oreCursuri conferință 6 ore:● Principii generale de prepararea a cavităților și particularizare pe tipuri de cavități● Tratamentului plăgii dentinare în funcție de profunzimea cavității● Tehnica Atraumatică Restauratoare (ART): definiție, indicații, principii de tratament, tehnică de lucru● Metode, materiale și tehnici de tratament restauratorActivități practice: 14 oreRecenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referated.Particularitățile tratamentului cariei complicate la dinții temporari și permanenți imaturi 32 oreCursuri conferință 14 ore:● Coafajele (indirect, direct, natural): definiție, indicații, avantaje, materiale, tehnică de lucru● Pulpotomia vitală (parțială, totală): definiție, indicații, avantaje, material, tehnică de lucru● Pulpectomia vitală (parțială, totală): definiție, indicații, avantaje, material, tehnică de lucru● Tehnici moderne de tratament la dinții permanenți imaturi cu gangrenăActivități practice: 18 oreRecenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referatee.Principii și metode de prevenire a cariei dentare (10 ore)Cursuri conferință: 4 oreActivități practice: 6 oref.Patologia primului molar permanent în perioada de creștere (22 ore)Cursuri conferință 6 ore:● Patologia molarului unu permanent în perioada de creștere● Metode de prevenire și tratamentActivități practice: 16 oreRecenzii ale literaturii de specialitate pentru întocmirea de referateg.Traumatismele dento-parodontale la copil și adolescent (30 ore)Cursuri conferință: 10 ore● Diagnosticul și tratamentul specific al traumatismelor dento-parodontale la pacientul pediatricActivități practice: 20 ore● Aplicarea noțiunilor teoretice de mai sus în practicăRecezii ale literaturii de specialitate în vederea efectuării de referate + 
ORTODONȚIE 2 luni (48 ore)Cursuri conferință 20 ore:● Clasificarea anomaliilor dento-maxilare● Diagnosticul anomaliilor dento-maxilare● Principii de baza în tratamentul ortodontic● Tratamentul interceptiv al anomaliilor dento-maxilareț indicații și metode de realizareActivități practice: 28 oreRecenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referate + 
ANUL III + 
PEDODONȚIE 9 luni (128 ore)A.Bolile parodonțiului marginal și ale mucoasei orale la copil și adolescent 24 oreCursuri conferință 8 ore:● Diagnosticul și tratamentul bolilor parodonțiului marginal la copil și adolescent● Diagnosticul și tratamentul leziunilor mucoasei orale la pacientul pediatricActivități practice 12 ore– Aplicarea noțiunilor teoretice de mai sus în practicăRecezii ale literaturii de specialitate în vederea efectuării de referateB.Proceduri de tratament interdisciplinarea.Tratamentul complex la pacienții cu nevoi speciale (40 ore)Cursuri conferință 12 ore:● Terminologie și clasificarea pacienților cu nevoi speciale pe tipuri de dizabilități (fizice, psihice, senzoriale, medicale)● Atitudinea terapeutică complexă, interdisciplinară a copiilor cu dizabilități● Aspecte specifice ale tratamentului pedodontic la pacienții cu nevoi specialeActivități practice: 28 ore– Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienți cu dizabilitățiRecenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referateb.Tratamentul pedodontico-chirurgical (10 ore)Cursuri conferință 4 ore:● Indicațiile, contraindicațiile și particularitățile extracției la copil● Aspecte specifice ale tratamentului pedodontic la pacienții care necesită și tratament chirurgical● Indicațiile tratamentului pedodontic și chirurgical sub anestezie generalăActivități practice: 6 ore– Efectuarea manoperelor terapeutice specificeRecenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referate.c.Tratamentul pedodontico-parodontal (10 ore)Cursuri conferință 4 ore:● Indicațiile și contraindicațiile tratamentului pedodontic în parodontopatii● Aspecte specifice ale tratamentului pedodontic în parodontopatii● Influența tratamentului pedodontic asupra stării parodonțiuluiActivități practice: 6 ore– Efectuarea manoperelor terapeutice specifice (colaborare interdisciplinară)– Evaluarea efectelor tratamentului pedodontic asupra stării parodonțiului.d.Tratamentul pedodontico-ortodontic (30 ore)Cursuri conferință 10 ore:● Necesitatea diagnosticului precoce al anomaliilor dento-maxilare● Necesitatea tratamentului ortodontic interceptiv● Indicații terapeutice specifice dentiției temporare și mixte● Atitudinea terapeutică față de angrenajul invers● Consecințele extracției precoce în zona de sprijin● Menținătorul de spațiuActivități practice: 20 ore– Aplicarea metodelor terapeutice specifice pentru prevenirea apariției sau agravarea anomaliilor dento-maxilare– Evaluarea statusului buco-dentar și a relațiilor interarcadice la diferite vârste pentru a stabili momentului al inițierii tratamentului ortodontic (trimitere la ortodont)– Pregătirea pacientului în vederea inițierii tratamentului ortodontice.Tratamentul pedodontico-protetic (14 ore)Cursuri conferință 6 ore:● Conceperea și conducerea tratamentului protetic la pacienții în creștere● Indicațiile tratamentului protetic la copii și adolescenți● Mijloace și tehnici protetice indicate la pacienții pediatriciActivități practice: 8 ore + 
CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ 1 lună (24 ore)Cursuri conferință 8 ore:● Tratamentul accidentelor și complicațiilor extracțiilor dentare● Accidente și complicații majore ale erupției dentare● Tratamentul de urgență în traumatismele maxilo-faciale.● Depistarea precoce a leziunilor maligne oro-maxilo-faciale.● Infecții oro-maxilo-facialePregătire practică și prezentări de caz: 16 oreRecenzii ale articolelor de specialitate + 
ENDODONȚIE 1 lună (24 ore)Cursuri conferință 8 ore:● Caracteristicile morfologice și funcționale ale complexului pulpo-dentinar● Diagnosticul afecțiunilor pulpare și ale parodonțiului apical la dinții permanenți maturi● Principii de tratament pulpar la dinții permanenți maturiActivități practice: 16 oreRecenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referate + 
PROTETICĂ 1/2 lună (12 ore)Cursuri conferință 4 ore:● Criterii de alegere și indicațiile lucrărilor protetice în funcție de situațiile clinice● Restaurări protetice în cazuri complexePregătire practică și prezentări de caz: 8 oreRecenzii ale articolelor de specialitate + 
PARODONTOLOGIE 1/2 lună (12 ore)Cursuri conferință 4 ore:● Examenul clinic în parodontologie. Indici de evaluare a stării de sănătate parodontală.● Criterii de diagnostic în boala parodontală● Considerații moderne privind tratamentul bolilor parodonțiului marginalActivități practice: 8 oreRecenzii ale articolelor de specialitate + 
Anexa nr. 1
ÎMPĂRȚIREA ORELOR ACADEMICE ALE
STAGIULUI DE PEDODONȚIE PE TIPURI DE ACTIVITĂȚI

Activități desfășurate sub îndrumare (63%)
Ore de activitate practică și clinică 2160 ore
Planificarea tratamentelor 150 ore
Seminarii privind evaluarea tratamentelorEvaluarea cazurilor după tratamentReevaluarea cazurilor în curs de tratament cu ocazia preluării acestora de la rezidenți aflați la sfârșitul stagiului 150 ore
Cursuri și seminarii pe grupe de lucru 675 ore
Participarea alături de studenți la cursuri, seminarii, demonstrații practice 160 ore
Consultații individuale, indicații de cercetare în afara activității obișnuite 150 ore
Timp pentru materii facultative, cercetare și pentru efectuarea lucrării de cercetare 1085 ore
Total 4530 ore
Studiu individual (37%)
Analiza datelor pacienților necesare tratamentului 240 ore
Activități de cercetare, documentare din literatura de specialitate în vederea susținerii de referate – pregătire cazuistică 270 ore
Materii facultative inclusiv timpii suplimentari pentru cercetare teoretică individuală 770 ore
Total 1280
 + 
Anexa nr. 2
BAREMUL ACTIVITĂȚII DE PREGĂTIREDocumentația celor 5 cazuri tratate integral de către medicul rezident trebuie să îndeplinească următoarele condiții:1.Cazurile trebuie să acopere un spectru larg de boli2.Descrierea amănunțită a cazurilor● anamneza, antecedentele heredo-colaterale și personale, istoricul bolii actuale● semne clinice și simptomatologie care să susțină adecvat diagnosticul● investigații recomandate și interpretarea lor.3.Documentația completă a cazurilor● documentația de început a cazurilor (modele, Rx, fotografii intra/extraorale și după caz analize medicale, revelare de placă bacteriană, teste cantitative salivare, teste microbiologice etc.)● documentația la finalizarea cazurilor (aceleași)● documentația la 2-6 luni după finalizarea tratamentului (opțional)4.Diagnosticul complet și corect morfologic și funcțional● diagnosticul adecvat și complet: de urgență, odontal (carie, traumatisme, uzură, anomalii dentare izolate), parodontal și mucoasă orală, ortodontic și ocluzie, chirurgical, protetic, evolutiv)● comentariile asupra cazurilor sunt de o mare importanță în notația finală● descrierea tulburărilor funcționale ale aparatului dento-maxilar (masticația, estetica, fonația, deglutiția) și consecințele lor5.Planificarea și conducerea tratamentului● rezidentul trebuie să dovedească cunoștințe adecvate de specialitate● tratamentul aplicat trebuie să fie adaptat problematicii fiecărui caz în parte.● planificarea tratamentului este o etapă principală în Pedodonție care trebuie să prezinte metodele și tehnicile de tratament eșalonate în timp în funcție de dentiție● medicul rezident are posibilitatea să-și exprime opinia cu privire la soluțiile de tratament clasice și moderne propuse● rezidentul trebuie să realizeze comentarii cu privire la rezultatul terapeutic obținut.● la cazurile cu rezolvări multidisciplinare rezidentul trebuie să prezinte obiectivele tratamentului interdisciplinar separat pentru fiecare disciplină implicată în parte și o documentație de început și de final adecvată (modele, Rx, fotografii)6.Toate cazurile trebuie să prezinte un bun rezultat morfo-funcțional și estetic.7.Prezentarea● să fie concisă și clară● să se limiteze la aspectele importante oferite de cazul clinic8.Documentația și descrierea cazurilor să fie redactată în 3 exemplare:● originalul pentru președintele comisiei (conține toate documentele originale)● 2 exemplare suplimentare (pentru 2 referenți suplimentari) - conțin descrierea completă a cazului și copii ale documentației finale amintite mai sus, exceptând modelele.9.Toate cazurile trebuie să fi fost planificate și tratate de către medicul rezident candidat la examenul de obținere a titlului de medic specialist în Pedodonție. Cu aceasta condiție, cazurile pot fi preluate din colectivul de pacienți al unei Facultăți de Medicină Dentară, al unei Clinici de Stomatologie, al cabinetului unei școli sau dintr-un cabinet privat. + 
Anexa nr. 3
PROBELE EXAMENULUI FINAL
Anul I Pedodonție Examen scris
Prezentări de cazuri
Examen practic
Referat
Discipline fundamentaleSănătate publică oralăBioetică Examen scris
Anul II Pedodonție Examen scris
Prezentări de cazuri
Examen practic
Referat
Ortodonție Examen scris
Prezentare caz
Examen practic
Anul III Pedodonție Examen final (4 probe)
Chirurgie oro-maxilo-facială Examen scris
Endodonție Prezentare caz
Protetică Examen practic
Parodontologie

Evaluarea finală pentru obținerea titlului de medic specialist în Pedodonție se face prin examen final.Examenul final constă din:– 4 probe distincte (examen scris, caz clinic, examen practic, referate) care să dovedească pregătirea teoretică, pregătirea practică, activitatea clinic (Anexa 3)– 1 lucrare de cercetare realizată în timpul perioadei de pregătire a rezidențiatului.În urma acestui examen, medicul rezident primește titlul de medic specialist în Pedodonție.
DISTRIBUȚIA DISCIPLINELOR ÎN CEI 3 ANI DE STUDIU
(STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ)

PEDODONȚIE 28 LUNI (I.1) (II.1)(III.1)
DISCIPLINE FUNDAMENTALE 1 LUNĂ (I.2)
SĂNĂTATE PUBLICĂ ORALĂ ½ LUNĂ (I.3)
BIOETICĂ ½ LUNĂ (I.4)
RADIOLOGIE 1 LUNĂ (I.5)
ORTODONȚIE 2 LUNI (II.2)
CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ 1 LUNĂ (III.2)
ENDODONȚIE 1 LUNĂ (III.3)
PROTETICĂ ½ LUNĂ (III.4)
PARODONTOLOGIE ½ LUNĂ (III.5)
Anul Anul I Anul II Anul III
Stagiul I.1 I.2 I.3 I.4 I.5 II.1 II.2 III.1 III.2 III.3 III.4 III.5

(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PEDODONȚIE a fost introdus de Punctul 3 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PNEUMOLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PNEUMOLOGIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății + 
Definiție:Pneumologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolnavilor care suferă de boli ale aparatului respirator, prin mijloace nechirurgicale.Curriculum de pneumologie propus, reflectă normele europene stabilite prin curriculum-ul HERMES 2008 ("European Curriculum Recommendations for Training în Adult Respiratory Medicine") http://hermes. ersnet. org/uploads/Document/ee/WEB_CHEMIN_4258_1237469227. pdf1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI DE REZIDENȚIAT1.1.DURATA PROGRAMULUI: 5 ANICurriculum-ul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de stagiu.Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu, în care vor fi trecute și evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.1.2.RESPONSABILI DE PROGRAM:1.2.1.Coordonator de rezidențiat: Profesor universitar sau Conferențiar universitar din Centrele universitare numiți de Universitatea respectivă. Coordonatorului de rezidențiat i se repartizează rezidenții la începutul perioadei de rezidențiat și este responsabil de pregătirea acestora. Coordonatorul de rezidențiat stabilește împreună cu rezidentul ordinea efectuării stagiilor, stagiile opționale și locul de desfășurare a stagiilor.1.2.2.Coordonator de stagiu: medic primar sau cadru didactic universitar cu experiență. Coordonatorul de stagiu este responsabil de buna desfășurare a stagiului respectiv și pentru evaluarea activității la sfârșitul stagiului.1.3.STRUCTURA PROGRAMULUI DE REZIDENȚIATAnul 1

Pneumologie generală 6 luni
Medicină internă 6 luni

Anul 2

Cardiologie 3 luni
Boli infecțioase 3 luni
Alergologie și Imunologie Clinică 2 luni
Oncologie generală 1 lună
Imagistică toracică 3 luni
Ordinea stagiilor și locul de desfășurare va fi stabilită de rezident în colaborare cu conducătorul de rezidențiat, cu acordul coordonatorului de stagiu pentru stagiul respectiv.Anii 3-4
Pneumologie generală; în cursul stagiului de pneumologie generală vor fi efectuate modulele: - Bioetică - Medicină bazată pe dovezi și Cercetare clinică 12 luni
Explorări funcționale respiratorii speciale 3 luni
Endoscopie bronșică 3 luni
Terapie intensivă generală 3 luni
Terapie acută respiratorie 2 luni
Chirurgie toracică 1 lună
Ordinea stagiilor și locul de desfășurare va fi stabilită de rezident în colaborare cu conducătorul de rezidențiat, cu acordul coordonatorului de stagiu pentru stagiul respectiv.Anul 5
Pneumologie generală 6 luni
Dispensar pneumologie-TB 3 luni
Pneumologie generală sau Stagiu opțional: Somnologie/Reabilitare respiratorie 3 luni
Este recomandabilă efectuarea de stagii opționale (care permit aprofundarea unor domenii): reabilitare respiratorie sau somnologie. Alternativ pot fi efectuate doar stagii de pneumologie generală. Ordinea stagiilor și locul de desfășurare va fi stabilită de rezident în colaborare cu conducătorul de rezidențiat, cu acordul coordonatorului de stagiu pentru stagiul respectiv.1.4.METODOLOGIA DESFĂȘURĂRII STAGIILORProgramul de învățământ se va desfășura conform:● Curriculum-ului general de pneumologie (mai jos detaliat) și a programelor analitice corespunzătoare fiecărui stagiu de pregătire din cadrul stagiilor generale (de asemenea detaliate), inclusiv baremul de manevre, tehnici și activități practice pentru fiecare stagiu (Anexa 1) ,● Normelor și reglementărilor în vigoare pentru formarea specialiștilor de pneumologie precum și a desfășurării stagiului de rezidențiat de pneumologie,● Este încurajată participarea rezidentului la manifestări științifice (minim una pe an) și programe/manifestări de educație medicală cu acordul coordonatorului de stagiu,● Este încurajată efectuarea de cercetări științifice (minim una în perioada de rezidențiat) în colaborare cu conducătorul de rezidențiat.1.5.EVALUAREA CUNOȘTINȚELOR TEORETICE ȘI PRACTICE se va face:● La sfârșitul fiecărui stagiu de pregătire (ex. Medicină internă, Cardiologie, Terapie intensivă, Explorări funcționale respiratorii speciale etc.), și la fiecare 6 luni pentru stagiul de pneumologie generală, precum și pentru modulele de bioetică și medicină bazată pe dovezi:– examen scris și/sau oral, nota minimă: 7– certificarea de către coordonatorul de stagiu a efectuării baremului minimal de activități practice, care vor fi notate în caietul de stagiu al rezidentului● Prin evaluarea cel puțin a unei lucrări științifice sau comunicări științifice până la sfârșitul pregătirii de rezidențiat. + 
ANEXĂ
CONȚINUTUL STAGIILOR
(Programele analitice ale stagiilor de pregătire în programul de rezidențiat
în specialitatea pneumologie și haremurile corespunzătoare fiecărui stagiu)A.STAGII DE MEDICINĂ INTERNĂ ȘI SPECIALITĂȚI MEDICALE1.STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ (obligatoriu, 6 luni)1.1.Tematica lecțiilor conferință (100 ore)1.Glomerulonefrite acute și cronice2.Pielonefrite acute și cronice3.Insuficiența renală acută4.Insuficiența renală cronică5.Ulcerul gastro-duodenal6.Gastritele7.Cancerul gastric8.Diagnosticul sindroamele diareice cronice9.Cancerul colonic10.Pancreatitele11.Cancerul pancreatic12.Diagnosticul icterelor13.Hepatopatii medicamentoase și toxice14.Hepatitele cronice15.Ciroza hepatică16.Litiaza biliară17.Diagnosticul anemiilor18.Sindromul leucopenic19.Leucoza mieloidă cronică20.Leucozele acute21.Sindromul limfo-proliferativ22.Diagnosticul sindroamelor hemoragice23.Diabetul zaharat24.Colagenozele și spondilita anchilopoetică25.Vasculitele sistemice1.2.Barem minimal de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)Stagiul va fi efectuat într-o secție/compartiment de Medicină Internă cu paturi. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea a minim 100 de pacienți internați (inclusiv spitalizare de zi) cu diferite afecțiuni de preferință boli renale, digestive și sistemice.1.Paracenteze (E/I): 102.Endoscopie digestivă superioară (A/I): 103.Colonoscopie (A/I): 104.Ecografie abdominală (A/I): 505.Hemoleucograme (I): 1006.Coagulograme (I): 507.Teste funcționale renale și sumar de urină (I): 1008.Teste funcționale hepatice (I): 1002.STAGIUL DE CARDIOLOGIE (obligatoriu, 3 luni)2.1.Tematica lecțiilor conferință (50 ore)1.Boala cardiacă ischemică dureroasă și nedureroasă2.Valvulopatii3.Cardiopatii congenitale4.Tulburări de ritm și de conducere5.Patologia miocardului: miocardite și cardiomiopatii6.Pericardite7.Endocardite infecțioase8.Hipertensiunea arterială sistemică9.Boala tromboembolică venoasă10.Hipertensiunea pulmonară11.Insuficiența cardiacă, șocul cardiogen12.Moartea subită cardiacă13.Tratamentul antiplachetar, antitrombotic, fibrinolitic2.2.Barem minimal de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)Stagiul va fi efectuat într-o secție/compartiment de Cardiologie cu paturi, de preferință cu unitate de supraveghere și terapie acută coronariană. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea a minim 50 de pacienți internați (inclusiv spitalizare de zi) cu diferite boli cardiovasculare.1.Electrocardiogramă (E/I): 502.Echocardiografie (A/I): 253.Scintigrafie miocardică (I): 54.Cateterism cardiac drept (A/I): 53.STAGIUL DE TERAPIE INTENSIVĂ GENERALĂ (obligatoriu, 3 luni)3.1.Tematica lecțiilor conferință (50 ore)1.Resuscitarea cardiopulmonară și cerebrală2.Monitorizarea hemodinamică3.Șocul (cardiogenic, hemoragic, hipovolemic, septic)4.Resuscitarea fluidică5.Insuficiența respiratorie acută6.Edemul pulmonarcardiogen7.Sindromul de detresă respiratorie acută8.Ventilația mecanică9.Diagnosticul și tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic10.Diagnosticul și tratamentul tulburărilor hidro-electrolitice11.Injuria acută a rinichiului; indicațiile și tehnicile terapiei de înlocuire renală12.Hipertermia și hipotermia13.Transfuzia de sânge și derivate; patologia transfuzională14.Nutriția parenterală și enterală3.2.Barem minimal de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)Stagiul va fi efectuat într-o secție/compartiment de Terapie Intensivă generală. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea a minim 20 pacienți.1.Intubația oro-traheală (E): 10 (manechin), 3 (viu)2.Ventilație mecanică (E/I): 103.Echilibrul hidro-electrolitic (I): 40, (E – reechilibrare):104.Echilibrul acido-bazic (I): 40, (E - reechilibrare):105.Sondaj vezical (E): 206.Cateter venos central (jugulară/subclavie): 107.Cateter arterial (E): 58.Sondaj nazo-gastric (E): 204.STAGIUL DE ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (obligatoriu, 2 luni)4.1.Tematica lecțiilor conferință (20 ore)1.Aeroalergene; caracteristici ale alergenelor recombinante2.Rinite și rinosinuzite alergice; polipoza nazală3.Astmul alergic4.Astmul cu hipersensibilizare la AINS5.Anafilaxia6.Reacții de hipersensibilitate la medicamente7.Pneumonite de hipersensibilitate8.Orientarea diagnostică în eozinofilie9.Aspergiloza bronhopulmonară alergică10.Teste cutanate prick și intradermice ca metode diagnostice în alergologie11.Teste de provocare în vivo în alergologie12.Determinarea IgE specifice ca metodă de diagnostic în alergologie13.Măsuri de profilaxie a expunerii la alergene14.Imunoterapia specifică cu extracte alergenice4.2Barem minimal de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)Stagiul va fi efectuat într-o secție/compartiment de Alergologie și Imunologie Clinică cu paturi sau un cabinet de specialitate de ambulator. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea a 30 de pacienți internați (inclusiv spitalizare de zi) sau ambulatori, de preferat cu alergii respiratorii sau medicamentoase.1.Teste cutanate prick (E): 102.Teste cutanate intradermice (E): 103.IgE specifice serice (I): 105.STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE (obligatoriu, 3 luni)5.1.Tematica lecțiilor conferință (50 ore)1.Diagnosticul stărilor febrile2.Diagnosticul microbiologic în bolile infecțioase3.Tratamentul antimicrobian (clase, spectru, efecte adverse, principii)4.Pneumonii comunitare5.Meningite6.Septicemii7.Diareea acută; infecția cu Clostridium difficile8.Boala pneumococică invazivă9.Infecții nosocomiale10.Infecții la imunodeprimați11.Infecția HIV12.Principii de vaccinologie13.Principii de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale5.2.Barem minimal de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)Stagiul va fi efectuat într-o secție/compartiment de Boli infecțioase cu paturi. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea a 50 de pacienți internați cu diferite boli, de preferință infecții pulmonare.1.Puncție rahidiană (E/I): 102.Hemoculturi (E/I): 253.Frotiuri colorație Gram (E/I): 256.STAGIUL DE ONCOLOGIE MEDICALĂ (obligatoriu, 1 lună)6.1.Tematica lecțiilor conferință (10 ore)1.Oncogeneza – principii generale2.Etiopatogenia cancerului (fumatul, virusuri, iradiere, alte)3.Principii de stadializare oncologică4.Principii de radioterapie5.Principii de terapie sistemică (citotoxică, biologică)6.Efecte secundare ale terapiei sistemice (inclusiv management)7.Principii de chirurgie oncologică8.Principii de monitorizare în cancer9.Abordul multidisciplinar în cancer10.Îngrijiri paleative în oncologie11.Cancerul pulmonar12.Cancerul de sân13.Cancerul de col uterin14.Cancerul de prostată15.Melanomul malign16.Cancer cu punct de plecare neprecizat6.2.Barem minimal de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)Stagiul va fi efectuat într-o secție/compartiment de Oncologie Medicală cu paturi. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea a 20 de pacienți internați (inclusiv spitalizare de zi) cu diferite cancere, de preferat toracice.1.Administrarea unei cure de chimioterapie (E): 102.Managementul efectelor adverse ale chimioterapiei (E):10B.STAGII DE SPECIALITATE1.STAGIUL DE PNEUMOLOGIE GENERALĂ (obligatoriu, durată minim 24 de luni dintre care primele 6 luni obligatoriu la începutul perioadei de rezidențiat, maxim 30 de luni în cazul în care nu vor fi efectuate stagii opționale) - reflectă normele europene stabilite prin curriculum HERMES1.1.Tematica lecțiilor conferință (400 ore) – vor acoperi toate cele 5 dimensiuni descrise mai jos (care se intersectează în diferite puncte):A – structura și funcția aparatului respiratorB - boli ale aparatului respiratorC – simptome și semne respiratoriiD - proceduri diagnostice folosite în pneumologieE – modalități terapeutice și de prevențieA.STRUCTURA ȘI FUNCȚIA APARATULUI RESPIRATORA.1.AnatomieA.2.Dezvoltarea și îmbătrânirea aparatului respiratorA.3.FiziologieA.4.FiziopatologieA.5.MicrobiologieA.6.GeneticăA.7.FarmacologieA.8.MorfopatologieA.9.Imunologie și mecanisme de apărareA.10.Biologie molecularăA.11.BiochimieB.BOLI ALE ALE APARATULUI RESPIRATORB.1.BOLI ALE CĂILOR AERIENEB.1.1.AstmulB.1.2.Bronșita acută și cronică; infecții de tract respirator superior și inferiorB.1.3.BPOC (Bronhopneumopatia cronică obstructivă)B.1.4.BronșiectaziileB.1.5.Stenoza traheobronsice maligne și benigneB.1.6.Traheobronhomalacia, traheobronhomegalia, fistula eso-traheală; alte boli ale căilor aeriene superioareB.1.7.Disfuncția corzilor vocaleB.1.8.Aspirația de corp străinB.1.9.Refluxul gastro-esofagianB.2.TUMORI TORACICEB.2.1.Cancerul pulmonarB.2.2.Tumori pulmonare metastaticeB.2.3.Mezoteliomul malignB.2.4.Tumori pleurale metastatice și alteleB.2.5.Tumori benigne intratoraciceB.2.6.Tumori mediastinaleB.2.7.Tumori ale peretelui toracicB.2.8.SarcomB.2.9.LimfomB.3.INFECȚII RESPIRATORII NON-TUBERCULOASEB.3.1.Infecții de tract respirator superiorB.3.2.Infecții de tract respirator inferiorB.3.3.Pneumonia comunitarăB.3.4.Pneumonia nosocomialăB.3.5.Pneumonia la imunodeprimatB.3.6.Alte pneumoniiB.3.7.Pleurezia parapneumonică și empiemulB.3.8.Abcesul pulmonarB.3.9.Micoze pulmonareB.3.10.Parazitoze pulmonareB.3.11.Viroze respiratorii epidemiceB.4.TUBERCULOZA (TB)B.4.1.Tuberculoza pulmonarăB.4.2.Tuberculoza extrapulmonarăB.4.3.Tuberculoza la imunodeprimatB.4.4.Infecția tuberculoasă latentăB.4.5.Tratamentul tuberculozei în situații speciale (TB MDR/XDR, coinfecție TB-HIV etc.)B.4.6.Tratamentul chirurgical în tuberculoza pulmonară și extrapulmonarăB.4.7.Monitorizarea tratamentului în TB sensibilă și TB chimiorezistentă MDR/XDRB.4.8.Prevenirea tuberculozei (măsuri de prevenire a transmiterii infecției TB, vaccinarea BCG, tratamentul preventiv la persoanele expuse la TB sensibilă și TB MDR/XDR)B.4.9.Organizarea Programului Național de Prevenire, Supraveghere și Control al TuberculozeiB.4.10.Circuitul informațional în cadrul programului și managementul cazului de tuberculozăB.4.11.Reglementări naționale și ale Organizației Mondiale a Sănătății în legătură cu tuberculoza ca boală infecto-contagioasăB.4.12.Micobacterioze non-tuberculoaseB.5.BOLI VASCULARE PULMONAREB.5.1.Trombembolismul pulmonarB.5.2.Hipertensiunea pulmonară primarăB.5.3.Hipertensiunea pulmonară secundarăB.5.4.Vasculitele și hemoragia pulmonară difuzăB.5.5.Malformațiile arterio-venoase pulmonareB.6.BOLI OCUPAȚIONALE ȘI DE MEDIUB.6.1.Astmul ocupaționalB.6.2.Sindromul disfuncției reactive de căi aeriene (RADS)B.6.3.Pneumoconioza și boala legată de azbestB.6.4.Pneumonita de hipersensibilitateB.6.5.Boli determinate de inhalarea de praf și gaz toxicB.6.6.Boli legate de poluarea în spații închise ("indoor pollution")B.6.7.Boli legate de poluarea în spații deschise ("outdoor pollution")B.6.8.Boli/Patologia cauzată de consumul de tutunB.6.9.Boala legată de altitudineB.6.10.Boala legată de scufundăriB.7.BOLI PULMONARE INTERSTIȚIALE DIFUZEB.7.1.SarcoidozaB.7.2.Pneumonii interstițiale idiopatice incluzând fibroza pulmonară idiopatică (IPF), pneumonia interstițială non-specifică (NSIP), pneumonia criptogenică în organizare (COP), pneumonia interstițială acută (AIP), bronșiolita asociată unei boli pulmonare interstițiale (RB-ILD), pneumonia interstițială descuamativă (DIP), pneumonia interstițială limfoidă (LIP)B.7.3.Pneumonia criptogenică în organizare (COP) de etiologie necunoscută/bronșiolita obliterantă cu pneumonie în organizare (BOOP)B.8.BOLI PULMONARE IATROGENEB.8.1.Boli induse de medicamenteB.8.2.Complicații ale procedurilor invaziveB.8.3.Boli determinate de radioterapieB.9.LEZIUNI ACUTEB.9.1.Injuria pulmonară inhalatorieB.9.2.Traumatism toracicB.10.INSUFICIENȚA RESPIRATORIEB.10.1.Sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS)B.10.2.Boli pulmonare obstructiveB.10.3.Boli neuromusculareB.10.4.Boli de perete toracicB.10.5.Alte boli restrictiveB.11.BOLI PLEURALEB.11.1.PleureziaB.11.2.ChilotoraxulB.11.3.HemotoraxulB.11.4.FibrotoraxulB.11.5.PneumotoraxulB.12.BOLI ALE PERETELUI TORACIC ȘI ALE MUSCULATURII RESPIRATORII (INCLUZÂND DIAFRAGMUL)B.12.1.Malformații ale peretelui toracicB.12.2.Boli neuromusculareB.12.3.Paralizia de nervfrenicB.12.4.Hernia diafragmaticăB.13.BOLI MEDIASTINALE (excluzând tumorile)B.13.1.MediastinitaB.13.2.Fibroza mediastinalăB.13.3.PneumomediastinulB.14.MANIFESTĂRI PLEURO-PULMONARE ALE BOLILOR SISTEMICE SAU EXTRAPULMONAREB.14.1.ColagenozeB.14.2.Boli cardiaceB.14.3.Boli abdominaleB.14.4.Boli hematologiceB.14.5.ObezitateaB.14.6.Sindromul de hiperventilațieB.15.ANOMALII GENETICE ȘI DE DEZVOLTAREB.15.1.Fibroza chisticăB.15.2.Dischinezia ciliară primarăB.15.3.Deficiența de Alfa 1 antitripsinăB.15.4.Malformții congnitale traheo-bronho-pulmonareB.16.SARCINA ȘI PATOLOGIA RESPIRATORIEB.16.1.AstmulB.16.2.Fibroza chisticăB.16.3.TuberculozaB.16.4.SarcoidozaB.16.5.Boli pulmonare restrictiveB.16.6.Boli respiratorii determinate de sarcinăB.17.BOLI ALERGICE (MEDIATE IgE)B.17.1.Boli ale căilor aeriene superioareB.17.2.AstmulB.17.3.Aspergiloza bronhopulmonarăB.17.4.AnafilaxiaB.18.BOLI EOZINOFILICEB.18.1.Bronșita eozinofilică non-astmaticăB.18.2.Pneumonia eozinofilică acută și cronicăB.18.3.Sindromul hipereozinofilicB.18.4.Sindromul Churg-StraussB.19.PATOLOGIA SOMNULUIB.19.1.Sindromul de apnee obstructivă în somnB.19.2.Sindromul de apnee centrală în somnB.19.3.Sindromul de obezitate-hipoventilațieB.20.IMUNODEFICIENȚEB.20.1.Sindromul imunodeficienței congenitaleB.20.2.Sindromul imunodeficienței dobânditeB.20.3.Patologia legată de infecția HIVB.20.4.Boli induse de medicamenteB.20.5.Boala grefă contra gazdăB.20.6.Imunodeficiența post transplantB.21.BOLI PULMONARE ORFANEB.21.1.Histiocitoza pulmonară cu celule LangerhansB.21.2.Limfangioleiomiomatoza (LAM)B.21.3.Proteinoza pulmonară alveolarăB.21.4.AmiloidozaC.1.SIMPTOME ȘI SEMNEC.1.1.DispneeaC.1.2.Wheezing-ulC.1.3.StridorulC.1.4.DisfoniaC.1.5.TuseaC.1.6.ExpectorațieC.1.7.Durerea toracicăC.1.8.HemoptiziaC.1.9.SforăitulC.1.10.Simptome generale ale bolilor incluzând febra, scăderea ponderală, edemele, nicturia, somnolența diurnăC.1.11.Semne anormale la inspecție, incluzând cianoza, "pattern" respirator anormal, hipocratismul digital, malformațiile de perete toracic, sindromul de venă cavă superioară și sindromul HornerC.1.12.Anomalii descoperite la palpare și percuțieC.1.13.Anomalii descoperite la auscultațieD.1.PROBE FUNCȚIONALE RESPIRATORIID.1.1.Volume pulmonare statice și dinamice - efectuare și interpretareD.1.2.Pletismografie – interpretareD.1.3.Difuziunea prin membrana alveolo-capilarăD.1.4.Evaluarea gazelor sangvine și oximetria – efectuare și interpretareD.1.5.Testele de provocare bronșică - efectuare și interpretareD.1.6.Teste de efort incluzând teste de mers și spiro-ergometrie – efectuare și interpretareD.1.7.Evaluarea mecanicii respiratorii-interpretareD.1.8.Măsurarea complianței – interpretareD.1.9.Evaluarea mușchilor respiratori - interpretareD.1.10.Măsurarea ventilație/perfuzie – interpretareD.1.11.Măsurarea gradului de șunt - interpretareD.1.12.Studii de somn – efectuare și interpretareD.1.13.Măsurarea reglării ventilației - interpretareD.2.ALTE PROCEDURID.2.1.Teste de sânge și serologice relevante în pneumologieD.2.2.Analiza componentelor aerului expirat (NO, CO, condensat)D.2.3.Inducția sputeiD.2.4.Analiza sputei induseD.2.5.Testarea cutanată tuberculinicăD.2.6.Testare cutanată la alergeneD.2.7.Ecografie pleuralăD.2.8.ToracentezaD.2.9.Biopsia pleurală oarbă pe acD.2.10.Pleuroscopia (toracoscopia medicală)D.2.11.FibrobronhoscopiaD.2.12.Biopsia pulmonară transbronșicăD.2.13.Puncția transbronșică cu ac finD.2.14.Ecografia endobronșică (EBUS)D.2.15.Lavajul bronhoalveolarD.2.16.BronhografieD.2.17.Bronhoscopie rigidăD.2.18.Tehnici de bronhoscopie intervențională: bronhoscopie în fluorescență, brahiterapie, radioterapie endobronșică, laserterapie, crioterapie, terapie fotodinamică, protezare bronșicăD.2.19.Puncția biopsietranscutanatăD.2.13.Aspirația cu ac fin din ganglionii limfatici pentru citologieD.2.14.Radiografia pulmonarăD.2.15.Radioscopia pulmonarăD.3.PROCEDURI INTERDISCIPLINARED.3.1.Imagistica toracică (Radiografia, CT, MRI)D.3.2.Tehnici de medicină nucleară (scintigrafie osoasă, pulmonară, PET)D.3.3.ElectrocardiogramăD.3.4.EcocardiografieD.3.5.EcografieD.3.6.Histologie/citologieD.3.7.Testarea microbiologicăE.1.MODALITĂȚI TERAPEUTICE ȘI MĂSURI DE PROFILAXIEE.1.1.Terapii medicamentoase sistemice/inhalateE.1.2.ChimioterapiaE.1.3.Alte terapii sistemice antitumoraleE.1.4.Imunoterapia incluzând de/hiposensibilizărileE.1.5.OxigenoterapiaE.1.6.Suportul ventilator (invaziv, non-invaziv, CPAP)E.1.7.Resuscitarea cardiopulmonarăE.1.8.Evaluarea pentru anestezie/chirurgieE.1.9.Drenaj pleural intercostalE.1.10.PleurodezăE.1.11.Îngrijirea la domiciliuE.1.12.Îngrijirea paliativăE.1.14.Reabilitarea pulmonarăE.1.13.Intervenții nutriționaleE.1.14.Tratamentul dependenței de tutunE.1.15.Vaccinarea și controlul infecțiilor1.2.Barem minimal de activități practice (include stagiile de explorări funcționale respiratorii speciale și endoscopie bronșică)Stagiul va fi efectuat într-o secție/compartiment de Pneumologie cu paturi, din care cel puțin 12 luni într-o secție de pneumologie cu compartiment TB. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea a minim 25 de pacienți internați (inclusiv spitalizare de zi) pe lună de stagiu, cu diferite boli respiratorii. Din perioada stagiului de pneumologie generală o durată de minim 3 luni rezidentul trebuie repartizat într-o structură ambulatorie – dispensar de pneumologie-TB unde va fi implicat direct în îngrijirea a minim 60 de pacienți pe lună de stagiu. Rezidentul va fi repartizat în gărzi de pneumologie linia a 2-a din anul 3, și în gărzi linia 1-a din anul 4 (obligatoriu în anul 5). Repartiția în gărzi se face cu acordul coordonatorului de rezidențiat și în condițiile legii. Este obligatorie efectuarea a minim 30 de gărzi linia 2-a și 30 de gărzi linia 1-a pe perioada stagiului de pneumologie generală sau a stagiilor de specialitate (grupul B) efectuate în secții de pneumologie.1.Spirometrie lentă și forțată (E/I): 2002.Pletismografie corporală (I): 503.Transfer gazos prin membrană alveolocapilară (I): 504.Gazometrie arterială (E/I): 505.Test provocare bronșică (E/I): 506.Test de mers 6 minute (E/I): 1007.Test cardiopulmonar la efort (spiroergometrie) (I): 208.Poligrafie cardiorespiratorie (E/I): 209.Testare cutanată la tuberculinică (E/I): 4010.Testare cutanată prick la alergene (E/I): 1011.Ecografie pleurală (E/I): 5012.Toracenteză/Biopsie pleurală oarbă pe ac (E): 5013.Fibrobronhoscopie diagnostică (E): 2514.Biopsie endobronșică/Lavaj bronhoalveolar/Biopsie pulmonară transbronșică/EBUS:1015.Inserție dren pleural (E): 2016.Radiografie toracică (I): 30017.Imagistică toracică (tomografie computerizată/rezonanță magnetică) (I): 10018.Anchetă epidemiologică a cazului de tuberculoză (E/I): 2019.Administrare tratament antituberculos sub directă observare (DOT) (E): 2020.Managementul efectelor adverse ale tratamentului antituberculos (E): 2021.Operare date în registrul de tuberculoză: declarare și înregistrare pacienți (A): 2022.Operare date în registrul de tuberculoză: evaluare pacienți (A): 201.1.MODUL DE MEDICINĂ BAZATĂ PE DOVEZI ȘI CERCETARE CLINICĂ (obligatoriu)Acest modul se va desfășura sub forma unor lecții-conferință (20 ore) și a unor seminarii și lucru individual (20 ore) pe parcursul stagiului de pneumologie generală, în cadrul stagiului propriu-zis.1.1.1.Tematica lecțiilor conferință (30 ore)1.Introducere în medicina bazată pe dovezi2.Formularea de întrebări clinice pertinente3.Identificarea dovezilor din literatură4.Evaluarea critică a dovezilor din literatură5.Particularități pentru evaluarea studiilor privind diagnosticul și tratamentul6.Design-ul unui studiu epidemiologic (observaționale, intervenționale); studiul clinic randomizat7.Noțiuni fundamentale de statistică medicală (metode parametrice și non-parametrice, corelații, putere, eroare, intervale de încredere)8.Noțiuni fundamentale de bună practică clinică (ICH-GCP)9.Noțiuni fundamentale de finanțare a cercetării clinice10.Conceperea și redactarea unui articol științific și a unei prezentări științifice1.1.2.Barem minimal de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)1.Evaluarea critică a unui studiu clinic din literatură (E): 52.Elaborarea unui demers de medicină bazată pe dovezi (Critically appraised topic) (E): 13.Efectuarea unei cercetări științifice și a unei prezentări științifice și/sau a unui articol științific (E):11.2.MODULUL DE BIOETICĂ (obligatoriu)Acest modul se va desfășura sub forma unor lecții-conferință (20 ore) și a unor seminarii și lucru individual (20 ore) pe parcursul stagiului de pneumologie generală, după-amiază o dată pe săptămână în afara stagiului propriu-zis. + 
TEMATICĂ CURS (20 ore)I.Introducere în Bioetică (2 ore)1.Morala, etica, etica medicală - definiții, delimitarea obiectului de studiu2.Contextul apariției bioeticii3.Definiția bioeticii4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Teorii și metode în bioeticăII.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii (2 ore)1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare în funcție de credința religioasă, etnie, etc.)III.Relația medic-pacient I (2 ore)1.Valori ale relației medic-pacient2.Paternalism versus autonomie3.Modele ale relației medic-pacient4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Relația medic-pacient II (2 ore)1.Consimțământul informat2.Confidențialitatea în relația medic-pacient3.Relația medic-pacient minor4.Acte normative care reglementează relația medic-pacientV.Greșeli și erori în practica medicală (2 ore)1.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.Probleme etice la începutul vieții (2 ore)1.Libertatea procreației2.Dileme etice în avort3.Etica reproducerii umane asistate medical4.Probleme etice în clonarea reproductivăVII.Probleme etice la finalul vieții (2 ore)1.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Probleme etice în stările terminale3.Tratamente inutile în practica medicală4.Eutanasia și suicidul asistat5.Îngrijirile paliativeVIII.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane (2 ore)1.Donarea de organe de la cadavru2.Donarea de organe de la persoana vie3.Etica alocării de resurse în transplantIX.Probleme etice în genetică și genomică (2 ore)1.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.Terapia genică6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.Etica cercetării pe subiecți umani (2 ore)1.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.Comitetele de etică a cercetării6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică + 
TEMATICĂ SEMINARII (20 de ore)I.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică (2 ore)II.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică (2 ore)1.Jurământul lui Hippocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hippocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.Alternative ale jurământului lui Hippocrate3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice (2 ore)1.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.Rolul comunicării în relația medic-pacientIV.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice (2 ore)1.Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2.Drepturile pacienților - reglementare legislativă3.Rolul comitetelor de etică din spitaleV.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete (2 ore)1.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete (2 ore)VII.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete (2 ore)VIII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete (2 ore)IX.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete (2 ore)X.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete (2 ore)2.STAGIUL DE EXPLORĂRI FUNCȚIONALE RESPIRATORII SPECIALE (obligatoriu, 3 luni)2.1.Tematica lecțiilor conferință (50 ore)A.Fiziologia respirațieiA.1.Structura și funcția aparatului respiratorA.2.VentilațiaA.3.DifuziaA.4.Fluxul sanguin și metabolismulA.5.Raportul ventilație-perfuzieA.6.Transportul gazelor prin sângeA.7.Mecanica respirațieiA.8.Controlul ventilațieiA.9.Respirația în condiții de stress (efort, altitudine, scufundare)B.Teste funcționale respiratoriiB.1.Teste de expir și inspir forțate (spirometrie)B.2.Rezistența căilor aerieneB.3.Volume pulmonare și elasticitatea pulmonarăB.4.Teste ale mușchilor respiratoriB.5.Schimburi gazoase pulmonareB.6.Difuziunea prin membrana alveolo-capilarăB.7.Evaluarea dispneeiB.8.Testarea la efortC.Explorarea funcțională respiratorie în diferite boli respiratorii sau înrudite2.2.Barem minimal de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)Stagiul va fi efectuat într-o secție de pneumologie cu compartiment/unitate de explorări funcționale respiratorii care să permită în mod ideal accesul rezidentului la: spirometrie, măsurarea transferului gazos prin membrana alveolo-capilară, pletismografie corporală, testare cardiopulmonară la efort, provocare bronșică la metacolină/histamină.Pentru baremul minimal vezi 1-7 de la stagiul de pneumologie generală3.STAGIUL DE ENDOSCOPIE BRONȘICĂ (obligatoriu, 3 luni)3.1.Tematica lecțiilor conferință (50 ore)1.Istoricul bronhoscopiei2.Controlul infecțiilor în sala de bronhoscopie3.Anatomia arborelui reaheo-bronșic. Anomalii și variațiuni de diviziune ale căilor aeriene.4.Anestezia locală în bronhoscopie5.Sedarea și anestezia generală în bronhoscopie6.Fibrobronhoscopia: indicații, contraindicații, tehnică, precauții, accidente și incidente7.Bronhoscopia rigidă: indicații, contraindicații, tehnică, precauții, accidente și incidente8.Metode de prelevare: biopsia bronșică, brosaj, aspirat bronșic, lavaj bronhoalveolar9.Puncția biopsie ganglionară și pulmonară transbronșică; Ecografia endobronșică (EBUS)10.Alte metode diagnostice3.2.Barem minimal de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)Stagiul va fi efectuat într-o secție de pneumologie cu compartiment/unitate de endoscopie bronșică care să permită accesul rezidentului la: videobronhoscopie, biopsie endobronșică, lavaj bronhoalveolar, ecografie bronșică.Pentru baremul minimal de activități practice vezi 12-13 de la stagiul de pneumologie generală4.STAGIUL DE IMAGISTICĂ TORACICĂ (obligatoriu, 3 luni)4.1.Tematica lecțiilor conferință (50 ore)1.Biologia radiațiilor, elemente de siguranță în radiologie2.Metode diagnostice imagistice toracice3.Anatomia radiologică toracică normală4.Semiologie radiologică toracică5.Mediastinul și hilurile pulmonare6.Tromboembolismul pulmonar și alte boli vasculare pulmonare7.Cancerul pulmonar primitiv și metastatic8.Infecțiile pulmonare9.Bolile pulmonare infiltrative difuze10.Bolile căilor aeriene11.Bolile pleurale, diafragmatice și de perete toracic4.2.Barem de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)Stagiul va fi efectuat într-o secție de radiologie în care rezidentul are acces la radiologie clasică, tomografie computerizată spirală și de preferat rezonanță magnetică, scintigrafie și PET.1.Interpretarea unei radiografii toracice (I): 160 (A):502.Interpretarea unei tomografii computerizate toracice (A/I): 803.Interpretarea unei tomografii computerizate abdominale/cerebrale (I): 204.Interpretarea unei scintigrafii pulmonare/PET (I): 105.STAGIUL DE CHIRURGIE TORACICĂ (obligatoriu, 1 lună)5.1.Tematica lecțiilor conferință (10 ore)1.Tipuri de intervenții chirurgicale toracice și indicațiile lor2.Toracoscopia diagnostică și terapeutică3.Drenajul pleural și pleurodeza4.Principii de chirurgie toracică oncologică5.Îngrijirea perioperatorie în chirurgia toracică5.2.Barem de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)Stagiul va fi efectuat într-o secție/compartiment de chirurgie toracică cu acces la toracoscopie diagnostică. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea unui număr de minim 10 pacienți cu intervenții chirurgicale toracice.1.Instalarea unui dren pleural (E): 82.Instalarea unui cateter pleural tunelat a demeure (A): 13.Toracoscopie diagnostică și/sau terapeutică (A): 46.STAGIUL DE TERAPIE ACUTĂ RESPIRATORIE (obligatoriu, 2 luni)6.1.Tematica lecțiilor conferință (20 ore)1.Organizarea Unității de Supraveghere și Terapie Acută Respiratorie (USTAR)2.Hemoptizia masivă3.Insuficiența respiratorie acută și cronică4.Principii de ventilație mecanică5.Ventilația non-invazivă-echipamente, interfețe, moduri, setare6.VNI în insuficiența respiratorie acută hipercapnică (exacerbare BPOC, obezitate hipoventilație, boli neuromusculare și de perete toracic, alte tipuri)7.VNI în edemul pulmonar acut cardiogen și alte tipuri de insuficiență respiratorie hipoxemică8.Monitorizarea VNI în insuficiența respiratorie acută9.Sevrajul de ventilație mecanică (weaning)10.VNI de lungă durată la domiciliu11.Fibrobronhoscopia la pacientul cu insuficiență respiratorie acută, inclusiv sub VNI12.Clearance al căilor aeriene și administrare de medicație inhalatorie sub VNI13.Oxigenoterapia acută - principii, interfețe, indicații, tehnici14.Oxigenoterapia cronică la domiciliu15.Reabilitarea respiratorie în USTAR6.2.Barem de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)Stagiul va fi efectuat într-o secție de pneumologie cu compartiment/unitate de terapie acută respiratorie sau alternativ în secție/compartiment de terapie intensivă generală care permite accesul rezidentului în special la bolnavi cu insuficiență respiratorie și ventilație non-invazivă. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea unui număr de minim 15 de pacienți cu insuficiență respiratorie acută.1.Instalarea și monitorizarea oxigenoterapiei acute (E): 20 (minim 10 cu IR hipercapnică)2.Instalarea și monitorizarea ventilației noninvazive în insuficiența respiratorie hipercapnică (E): 103.Instalarea și monitorizarea ventilației noninvazive în insuficiența respiratorie hipoxemică (E): 54.Administrarea de medicație inhalatorie sub VNI (E): 105.Fibrobronhoscopie sub VNI (E): 57.STAGIUL DE SOMNOLOGIE (opțional, 3 luni)7.1.Tematica lecțiilor conferința (50 ore)1.Fiziologia somnului normal. Ritmul circadian și homeostazia somnului.2.Respirația în timpul somnului3.Tehnici de explorare a somnului și vigilenței4.Insomnia5.Tulburări ale ritmului circadian6.Sindromul de apnee-hipopnee obstructivă în somn (SAHOS)7.Tulburările respirației în somn în BPOC, obezitate, boli neuromusculare, insuficiența cardiacă, etc.8.Sindromul picioarelor neliniștite și mișcările periodice în somn9.Hipersomnii10.Parasomnii11.Organizarea unui laborator de somn7.2.Barem minim de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)Stagiul va fi efectuat într-o secție de pneumologie cu compartiment/unitate de somnologie. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea unui număr de minim 30 de pacienți cu tulburări de somn din care minim 10 cu tulburări respiratorii legate de somn (majoritatea pacienților fiind ambulatori sau cu internare de zi).1.Polisomnografie asistată în laborator (E/I): 102.Poligrafie cardiorespiratorie (E/I): 203.Test de latență multiplă a somnului (E/I): 54.Test de menținere a vigilenței (E/I): 55.Actimetrie (E/I): 206.Titrare presiune pozitivă continuă sub polisomnografie în laborator (E/I): 57.Titrare APAP (E/I): 108.STAGIUL DE REABILITARE PULMONARĂ (opțional, 3 luni)8.1.Tematica lecțiilor conferință (50 ore)1.Definiția și istoricul reabilitării pulmonare2.Evaluarea și selecția pacienților cu boli respiratorii cronice pentru reabilitare pulmonară3.Evaluarea și managementul dispneei4.Educația pacientului și a familiei5.Evaluarea capacității de efort6.Antrenamentul fizic (inclusiv al mușchilor inspiratori)7.Fizioterapia8.Evaluarea nutrițională și suportul nutrițional9.Oxigenoterapia și ventilația non-invazivă în cursul reabilitării pulmonare10.Terapia comportamentală11.Diagnosticul și tratamentul dependenței de tutun12.Reabilitarea pulmonară în alte boli respiratorii cronice13.Reabilitarea pulmonară în chirurgia toracică14.Reabilitarea pulmonară în terapia acută respiratorie și în terapie intensivă15.Reabilitarea pulmonară în transplantul pulmonar16.Călătoria la pacientul cu boli respiratorii cronice severe17.Organizarea unui serviciu de reabilitare pulmonară8.2.Barem minim de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)Stagiul va fi efectuat într-o secție de pneumologie cu compartiment/unitate de reabilitare pulmonară. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea unui număr de minim 10 de pacienți pentru reabilitare pulmonară din care minim 8 cu BPOC și minim 50 de ședințe de antrenament fizic.9.STAGIUL DE DISPENSAR PNEUMOLOGIE -TB (obligatoriu, 3 luni)9.1.Tematica lecțiilor conferință (50 ore)1.Structura organizatorică a Programului Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei (PNPSCT)2.Rolul dispensarului de pneumologie-TB în prevenirea, supraveghere și control tuberculozei3.Instituții cu responsabilități în implementare PNPSCT și atribuțiile lor4.Prevenirea îmbolnăvirilor de tuberculoză, măsuri de limitare a extinderii focarului de tuberculoză (ancheta epidemiologică)5.Tehnica vaccinării BCG și testării la tuberculină5.Managementul cazului de tuberculoză: anunțare, declarare și înregistrare, monitorizare și evaluare6.Circuitul informațional a datelor de tuberculoză7.Supravegherea epidemiologică a tuberculozei și monitorizarea PNPSCT9.2.Barem minim de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)Stagiul va fi efectuat într-un dispensar de pneumologie-TB din structura unui spital clinic implicat în programul de rezidențiat. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea unui număr de minim 60 de pacienți cu patologie pulmonară TB și nonTB.Pentru baremul minimal de activități practice vezi 7, 16-22 de la stagiul de pneumologie generală
PNEUMOLOGIE – 5 ANI + 
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI-CONFERINȚĂ Anul I PNEUMOLOGIE GENERALĂ (B.1) 6 luni MEDICINĂ INTERNĂ (A.1.) 6 luni Anul II (ordinea stagiilor va fi stabilită de rezident în colaborare cu conducătorul de rezidențiat, și în funcție de disponibilitatea locurilor de pregătire CARDIOLOGIE (A.2) 3 luni BOLI INFECȚIOASE (A.5) 3 luni ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (A.4) 2 luni ONCOLOGIE GENERALĂ (A.6) 1 lună IMAGISTICĂ TORACICĂ (B.4) 3 luni Anul III-IV (ordinea stagiilor va fi stabilită de rezident în colaborare cu conducătorul de rezidențiat, și în funcție de disponibilitatea locurilor de pregătire) PNEUMOLOGIE GENERALĂ (B.1 + B.1.1 + B.1.2) 12 luni EXPLORĂRI FUNCȚIONALE RESPIRATORII SPECIALE (B.2) 3 luni ENDOSCOPIE BRONȘICĂ (B.3) 3 luni TERAPIE INTENSIVĂ GENERALĂ (A.3) 3 luni TERAPIE ACUTĂ RESPIRATORIE (B.6) 2 luni CHIRURGIE TORACICĂ (B.5) 1 lună Anul V (efectuarea unui stagiu opțional este recomandabilă, și în funcție de disponibilitatea locurilor de pregătire, dar nu este obligatorie, fiind posibilă efectuarea unui stagiu de 9 luni de pneumologie generală) PNEUMOLOGIE GENERALĂ (B.1) 6 luni DISPENSAR PNEUMOLOGIE-TB (B.9) 3 luni STAGIU OPȚIONAL (B.7 sau B.8) 3 luni
19.04.2017
Președinte Comisia de Pneumologie
Dr. Adriana Socaci(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PNEUMOLOGIE a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății + 
CADRU GENERALRezidențiatul în psihiatrie are durata de 5 ani și constă într-un program format din module de pregătire, atât în psihiatrie generală, cât și specialități conexe.Scopul rezidențiatului este dobândirea cunoștințelor teoretice și practice pentru profesarea psihiatriei. Procesul de învățare se bazează pe cursuri-conferință, seminarii, activitate practică și studiu individual.Curricula de rezidențiat în psihiatrie este astfel concepută încât să permită acumularea progresivă a informațiilor, aplicarea acestora în condiții practice și verificarea modului în care sunt utilizate.Ca specialitate medicală, Psihiatria are unele particularități privind modul de abordare a pacienților, interacțiunea cu diverse instituții și organizații de profil, condițiile sociale, implicațiile legale și costurile legate de îngrijiri.Pe lângă noțiunile teoretice și practice de ordin medical, rezidentul în psihiatrie trebuie să dețină și să-și dezvolte o serie de abilități personale legate de învățare, comunicare, atitudine, raționament, comportament și mentalitate, indispensabile pentru calitatea actului psihiatric viitor.Schimbările globale la nivel politic, economic și social impun o permanentă adaptare la noile cerințe, fapt care nu se poate materializa fără deținerea unor cunoștințe solide de specialitate și dezvoltarea abilităților personale în acest sens.În vederea atingerii acestui obiectiv, curricula de pregătire în psihiatrie a fost modificată, atât ca formă, cât și ca fond. Implementarea ei este în sarcina mai multor structuri și persoane, de la Ministerul Sănătății până la medicul rezident, fiecare cu responsabilități clar stabilite. Față de situația anterioară, prezenta curriculă își dorește să devină mai practică și mai flexibilă, prin revizuire anuală, pe baza evaluărilor și sugestiilor primite de la toate părțile implicate.Coordonatorul de rezidențiat în psihiatrie are următoarele responsabilități:– aprobă repartizarea rezidenților pe stagii și module de pregătire– stabilește programul cursurilor teoretice și lectorii adecvați în funcție de tematică– stabilește programul de activități practice al rezidenților, în colaborare cu responsabilii de stagiu și supervizorii– analizează activitatea rezidenților pe baza evaluărilor și rapoartelor responsabililor de stagiu și supervizorilor– organizează sesiunea de evaluare a cunoștințelor teoretice și practice la sfârșitul fiecărui an de rezidențiatResponsabilul de stagiu coordonează activitatea rezidenților în cadrul unui modul de pregătire și are următoarele responsabilități:– repartizează rezidentul unui supervizor direct– colaborează cu supervizorul pentru stabilirea sarcinilor adecvate ale rezidentului, în funcție de nivelul actual de pregătire și prioritățile curente de învățare– colaborează cu coordonatorul de rezidențiat pentru stabilirea modului de evaluare a activității rezidentului în cadrul stagiului respectivSupervizorul interacționează direct cu rezidentul în cadrul activității medicale zilnice și are următoarele responsabilități:– stabilește activitățile curente ale rezidentului în colaborare cu responsabilul de stagiu– instruiește rezidentul cu privire la sarcinile zilnice și monitorizează nemijlocit activitatea acestuia– discută cu rezidentul eventualele dificultăți întâmpinate de acesta în legătură cu pregătirea– transmite responsabilului de stagiu evaluarea activității rezidentului și recomandările privind activitatea viitoare a acestuiaRezidenții în psihiatrie au următoarele responsabilități generale:– sunt familiarizați cu etapele curriculei de pregătire și conștienți de responsabilitățile de învățare pe care le au– se comportă de o manieră profesionistă și nu-și asumă drepturi sau răspunderi care depășesc nivelul de competență– participă la cursurile teoretice organizate de coordonatorul de rezidențiat– participă la activitatea clinică zilnică în limita cunoștințelor teoretice și practice dobândite– discută cu supervizorul sau responsabilul de stagiu orice dificultate legată de pregătirea în rezidențiat (nevoi curente sau speciale de învățare, atribuții etc.) și depun toate diligențele pentru rezolvarea acesteia– consemnează în caietul de stagiu activitățile efectuate, conform instrucțiunilor– au o atitudine pro-activă de învățare, bazată pe implicare directă, extinderea surselor de informație (jurnale, reviste, seminarii, conferințe și congrese) și îndeplinirea sarcinilor stabilite în cadrul fiecărui stagiu de pregătireExperiența se bazează pe acumularea cunoștințelor teoretice și aplicarea acestora în practică. Interacțiunea directă și supervizată cu pacienții, conștientizarea limitelor de competență la un moment dat, autoevaluarea obiectivă și acceptarea recomandărilor de la colegii mai experimentați sunt principalele metode de învățare care au demonstrat eficiență în formarea profesională de succes.Observarea activităților efectuate de colegi sau sarcinile necorespunzătoare cu caracter de rutină nu aduc rezultatele scontate și nu trebuie să înlocuiască scopul principal al rezidentului și anume, învățarea.Evaluarea progresului rezidentului se face prin mai multe metode:– Examene scrise: evaluează cunoștințele teoretice, integrarea acestora într-un raport scris, încadrarea în limitele de timp stabilite– Observarea și notarea diferitelor activități practice specifice: evaluează cunoștințele practice, modul de aplicare a cunoștințelor teoretice, capacitatea de adaptare la diverse situații, comportamentul general în mediul de lucru– Discuția rezultatelor teoretice și practice cu elaborarea de recomandări individuale: evaluează capacitatea de autoanaliză critică, acceptarea feedback-ului, ameliorarea punctelor slabe– Feedback de la pacienți și colegi: facilitează comunicarea și capacitatea de adaptare– Discuțiile informale cu supervizorii și coordonatorii: evaluează capacitatea de inițiativă, formularea ideilor și propunerilor
PSIHIATRIE 5 ani
CURSURI CONFERINȚĂ ȘI STAGII PRACTICE + 
ANUL 1PSIHIATRIE GENERALĂ: 11,5 LUNIBIOETICĂ: 0,5 LUNI + 
ANUL 2NEUROLOGIE ȘI NEUROIMAGISTICĂ: 2 LUNIMEDICINĂ INTERNĂ: 1 LUNĂPSIHIATRIE PEDIATRICĂ: 3 LUNIPSIHIATRIA VÂRSTEI ÎNAINTATE: 3 LUNIADICȚII ȘI ABUZ DE SUBSTANȚE: 3 LUNI + 
ANUL 3PSIHOTERAPIE: 6 LUNIPSIHIATRIE DE LEGĂTURĂ: 1 LUNĂPSIHIATRIE COMUNITARĂ: 4 LUNIPSIHIATRIE MEDICO-LEGALĂ: 1 LUNĂ + 
ANUL 4PSIHIATRIE DE URGENȚĂ: 6 LUNIPSIHIATRIE CLINICĂ: 6 LUNI + 
ANUL 5PSIHIATRIE CLINICĂ: 12 LUNI + 
Anul 1 + 
PSIHIATRIE GENERALĂ: 11, 5 LUNIObiectiv educațional 1Acordarea unei consultații de specialitate și documentarea informațiilor medicale relevante: simptome, istoricul bolii, istoric personal, familial și socio-cultural, examinare psihiatrică.Noțiuni teoretice:– Semiologia psihiatrică– Sursele de informație privind istoricul complet al pacientului– Tehnicile de bază ale interviului psihiatricNoțiuni practice:– Conducerea interviului psihiatric pentru obținerea unui istoric complet– Conducerea examenului psihiatric și identificarea elementelor patologice– Prezentarea și documentarea cazului într-o manieră coerentă și cuprinzătoare– Evaluarea pacientului din punct de vedere somatic– Capacitatea de a obține date de istoric din mai multe surse (pacient, familie, anturaj, documente)– Capacitatea de adaptare a dialogului psihiatric în funcție de particularitățile de comunicare ale pacientului (bariere lingvistice, culturale sau senzoriale)– Capacitatea de empatie față de problemele pacientului și dezvoltarea unui comportament sobru, profesionist și care inspiră încredere– Capacitatea de dezvoltare a acestor abilități ca urmare a recomandărilor formulate după evaluările periodiceObiectiv educațional 2Prezentarea problemelor pacientului cu formularea unui diagnostic și discutarea diagnosticului diferențialNoțiuni teoretice:– Principalele tulburări psihiatrice (psihotice, afective, anxioase, cognitive, organice, abuz de substanțe, personalitate)– Sistemele de diagnostic ICD și DSM (avantaje și limitări)– Factorii bio-psiho-sociali cu rol predispozant, declanșant, precipitant și agravant al tulburărilor psihiatrice majoreNoțiuni practice:– Formularea unui diagnostic prezumtiv pe baza interviului și examinării psihiatrice– Susținerea diagnosticului pozitiv și discutarea diagnosticului diferențial prin utilizarea eficientă a noțiunilor teoretice și informațiilor obținute în timpul examinăriiObiectiv educațional 3Elaborarea și documentarea unui plan de investigații (de laborator, imagistice și psihologice)Noțiuni teoretice:– Principalele explorări paraclinice utile în psihiatrie (indicație, riscuri, limitări, valoare diagnostică, utilitate individuală tip cost-beneficiu)Noțiuni practice:– Alegerea corectă a investigațiilor paraclinice, raportată la cazul individual– Interpretarea rezultatelor și modul de integrare al acestora în managementul cazului– Capacitatea de a explica pacientului și familiei planul de investigațiiObiectiv educațional 4Elaborarea și documentarea unui plan de tratament (biologic, psihologic și social) individualizatNoțiuni teoretice:– Principalele terapii biologice cu beneficiu în psihiatrie (clase de medicamente, acțiune farmacologică, indicații, contraindicații, efecte adverse, interacțiuni medicamentoase, raporturi risc-beneficiu și cost-beneficiu, ghiduri și protocoale de prescriereNoțiuni practice:– Capacitatea de a selecta și argumenta alegerea unui tratament biologic în funcție de caz– Discutarea tratamentului cu pacientul și familia– Capacitatea de a identifica și depăși problemele de complianță terapeutică, inclusiv prin creșterea alianței medic-pacient– Capacitatea de a adapta schema terapeutică în funcție de nevoile pacientului sau apariția unor dificultăți de altă natură (ex., indisponibilitatea tratamentului) + 
BIOETICĂ: 0,5 LUNIObiectiv educaționalIntegrarea conceptului de etică în practica psihiatricăNoțiuni teoretice:– Conceptele de sănătate, boală și suferință– Relația medic-pacient– Conceptele de greșeală și eroare medicală– Probleme etice în ciclurile viețiiNoțiuni practice:– Discuții pe cazuri + 
Anul 2 + 
NEUROLOGIE ȘI NEUROIMAGISTICĂ: 2 LUNIObiectiv educațional 1Recunoașterea principalelor boli neurologice cu interes în psihiatrieNoțiuni teoretice:– Principalele boli neurologice cu interes în psihiatrie (epilepsiile, accidentele vasculare, boala Parkinson, sindroamele extrapiramidale etc.)Noțiuni practice:– Examinarea neurologică (tehnici, mijloace și sindroame)Obiectiv educațional 2Explorări imagistice și funcționaleNoțiuni teoretice:– Tomografia computerizată (CT)– Rezonanța magnetică nucleară (RMN și fRMN)– Tomografia cu emisie de pozitroni (PET)– Electroencefalografia (EEG)Noțiuni practice:– Recunoașterea principalelor modificări imagistice și funcționale în tulburările psihiatrice și cele neurologice cu interes în psihiatrie– Integrarea informațiilor din explorări în managementul de caz + 
MEDICINĂ INTERNĂ: 1 LUNĂObiectiv educațional 1Managementul urgențelor medicaleNoțiuni teoretice:– Urgențele vitaleNoțiuni practice:– Recunoașterea semnelor de urgență medico-chirurgicală– Managementul cazului până la intervenția de specialitateObiectiv educațional 2Bolile somatice cu interes în psihiatrie (diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, ciroza hepatică, endocrinopatiile etc.)Noțiuni teoretice:– Patologia psihiatrică în bolile somaticeNoțiuni practice:– Tehnici de abordare a pacientului– Particularitățile de management terapeutic + 
PSIHIATRIE PEDIATRICĂ: 3 LUNIObiectiv educațional 1Stabilirea și păstrarea alianței terapeutice cu copiii, adolescenții și familiile acestoraNoțiuni teoretice:– Înțelegerea particularităților culturale și socialeNoțiuni practice:– Informarea corectă asupra drepturilor și intereselor– Comportament respectuos, deschis și confidențialObiectiv educațional 2Asigurarea siguranței copiilor și adolescențilorNoțiuni teoretice:– Deosebirea dintre spectrul normal și patologic al emoțiilor și comportamentelor– Efectele pe termen lung ale abuzului sau neglijenței în dezvoltarea copilului– Legislația specifică în domeniu protecției copilului și adolescentuluiNoțiuni practice:– Identificarea cazurilor de abuz sau neglijență– Identificarea factorilor de risc crescut pentru abuz de substanțe, violență sau tulburări de personalitate viitoare– Tehnicile de interviu, păstrarea obiectivității și a limitelor de competențăObiectiv educațional 3Evaluarea clinică a copilului și adolescentului cu probleme de sănătate mintalăNoțiuni teoretice:– Particularitățile examinării somatice – abordare, consimțământ, factori etiologici, nivel de dezvoltare normal și patologic– Principalele investigații paracliniceNoțiuni practice:– Obținerea datelor de istoric personal și familial– Evaluarea riscului de auto- și heteroagresiune sau de abuzObiectiv educațional 4Principalele tulburări mintale la copil și adolescentNoțiuni teoretice:– Dezvoltarea fizică și psihică normală– Impactul biologic, psihologic, social și cultural asupra dezvoltării– Strategiile parentale, teoria atașării, tipuri de atașament și tulburări asociate– Dezvoltarea temperamentului și impactul lor asupra prezentării clinice– Principalele tulburări mintale ale copilului și adolescentului– Principalele sisteme de diagnostic (ICD și DSM) – avantaje și limităriNoțiuni practice:– Formularea unui diagnostic prezumtiv, în limitele de competențăObiectiv educațional 5Urgențele psihiatrice și medicaleNoțiuni teoretice:– Urgențele psihiatrice (agitație psihomotorie, suicid, tulburări psihotice acute, abuzul de substanțe etc.)– Urgențele medicaleNoțiuni practice:– Cunoașterea tehnicilor de abordare și calmare a agitației– Managementul urgențelor psihiatrice și medicale + 
PSIHIATRIA VÂRSTEI ÎNAINTATE: 3 LUNIObiectiv educaționalPatologia psihiatrică a vârstei înaintateNoțiuni teoretice:– Îmbătrânirea normală și patologică– Demențele și alte tulburări psihiatrice la vârstniciNoțiuni practice:– Abordarea pacientului vârstnic, cu și fără patologie psihiatrică– Evaluarea funcției cognitive prin teste și tehnici specifice– Elaborarea unui plan de măsuri și recomandări pe termen scurt, mediu și lung– Relația cu aparținătorii și cu centrele de îngrijire + 
ADICȚII ȘI ABUZ DE SUBSTANȚE: 3 LUNIObiectiv educaționalIdentificarea adicțiilor și abuzului de substanțeNoțiuni teoretice:– Tipurile de substanțe cu potențial adictiv (nicotina, alcoolul, drogurile, medicamentele)Noțiuni practice:– Abordarea pacientului cu adicție sau abuz de substanțe– Evaluarea riscului de abuz– Identificarea adicției și documentarea cazului– Elaborarea unui plan de măsuri și recomandări pe termen scurt, mediu și lung + 
Anul 3 + 
PSIHOTERAPIE: 6 LUNIObiective educaționale1.Interpretarea fenomenologiei clinice din punct de vedere psihologic2.Ameliorarea tehnicilor de comunicare3.Dezvoltarea inteligenței emoționale în interacțiunea cu pacienții și colegii4.Recomandarea corectă a unei forme de psihoterapie la un pacient5.Evaluarea progresului psihoterapiei la un pacient6.Administrarea a cel puțin două tipuri de psihoterapie de bazăScopul modului de psihoterapie este dezvoltarea capacităților de comunicare emoțională, dobândirea cunoștințelor teoretice și practice pentru indicarea și aplicarea unor intervenții și tratamente psihologice și psihoterapeuticeSe recomandă formarea unor grupuri de discuții sub supervizarea unui coleg cu competență în psihoterapie. Discuțiile trebuie să aibă abordare psihoterapeutică și să faciliteze discuțiile între rezidenți privind activitatea clinică curentă, problemele de ordin emoțional sau cognitive cu care se confruntă în relația cu pacienții și colegii, dar și dezvoltarea tehnicilor avansate de comunicare. După caz, psihoterapia personală este încurajată.Sub supervizarea unui psihoterapeut cu experiență, rezidenții vor dezvolta capacitatea de a aplica cel puțin două forme de psihoterapie de bază, atât pe termen scurt, cât și lung. Evaluarea unui caz încheiat va fi urmată de recomandări punctuale privind activitatea viitoare a rezidentului. + 
PSIHIATRIE DE LEGĂTURĂ: 1 LUNĂObiectiv educaționalCunoașterea influenței reciproce pe care o au tulburările somatice și cele psihiatriceNoțiuni teoretice:– Psihosomatică– Manifestările pshice în bolile somaticeNoțiuni practice:– Tehnici de abordare a pacientului cu patologie psihosomatică– Identificarea factorilor psihici care pot influența evoluția unei boli somatice– Identificarea factorilor somatici care pot influența evoluția unei boli psihice + 
PSIHIATRIE COMUNITARĂ: 4 LUNIObiectiv educaționalCunoașterea rolului psihiatriei comunitare și modului de organizare a acesteiaNoțiuni teoretice:– Principiile psihiatriei comunitare– Rolul reabilitării psihiatrice– Structura rețelei de psihiatrie comunitarăNoțiuni practice:– Evaluarea și recomandarea tipului de asistență comunitară după caz– Relația cu echipa multidisciplinară + 
PSIHIATRIE MEDICO-LEGALĂ: 1 LUNĂObiectiv educațional:Cunoașterea scopului și rolului psihiatriei medico-legaleNoțiuni teoretice:– relația dintre psihopatologie, comportament și infracțiune– principalele tulburări psihiatrice cu implicații medico-legale– organizarea și rolul instituțiilor implicate în procesul medico-legalNoțiuni practice:– evaluarea pacientului cu implicații medico-legale– Participarea la comisiile de expertiză + 
Anul 4 + 
PSIHIATRIE DE URGENȚĂ: 6 LUNIObiectiv educaționalManagementul urgențelor psihiatriceNoțiuni teoretice:– Patologia urgențelor psihiatrice– Metodele de evaluare a riscului auto- și heteroagresiv– Tehnicile de interviu specifice pacienților la risc– Legislația privind internarea nevoluntară– Structurile implicate în urgențele psihiatrice (unități de psihiatrie, ambulanță, ordine publică, justiție etc.)Noțiuni practice:– Evaluarea riscului auto- și heteroagresiv imediat și pe termen lung– Abordarea pacienților susceptibili în condiții de siguranță și profesionalism– Elaborarea rapidă a unui plan de reducere a conflictului și riscului de agresiune– Colaborarea cu echipa terapeutică pentru implementarea acestui plan de măsuri– Indicarea și folosirea în condițiile legii a procedurilor de limitare a libertății pacienților la risc (izolare și contenție) + 
PSIHIATRIE CLINICĂ: 6 LUNIConsolidarea obiectivelor educaționale 1-4 din modulul de Psihiatrie generală + 
Anul 5 + 
PSIHIATRIE CLINICĂ: 12 LUNIObiectiv educațional 1Aplicarea la standarde de bază a principalelor forme de psihoterapie (individuală, de grup și familială) și integrarea acestora în planul de tratament, alături de celelalte forme de terapie (biologică și socio-culturală)Noțiuni teoretice:– Principalele forme de psihoterapieNoțiuni practice:– Stabilirea alianței terapeutice– Administrarea sub supervizare a terapiei psihologice de bază în cel puțin două tipuri de psihoterapie– Monitorizarea evoluției tratamentului psihoterapeutic.– Interacțiunea constructivă cu supervizorulObiectiv educațional 2Documentarea clară, exactă și completă a detaliilor referitoare la evaluarea clinică și managementul terapeutic.Noțiuni teoretice:– Principiile și regulamentele de bună practică medicală– Particularitățile documentației psihiatriceNoțiuni practice:– Completarea clară și completă a foilor de observație și documentelor conexe– Organizarea timpului și stabilirea priorităților în privința completării documentelor medicale– Păstrarea confidențialității datelor completateObiectiv educațional 3Evaluarea și tratamentul pacienților cu tulburări mintale cronice și severe și managementul eficient al acestoraNoțiuni teoretice:– Bolile mintale cronice și severe (tipuri, istoric și evoluție, prognostic, intervenții terapeutice)– Particularitățile de abordare a cazurilor cronice– Conceptele de remisiune, recădere, recuperare în cursul tulburărilor mintale croniceNoțiuni practice:– Evaluarea tulburărilor mintale cronice și severe în diferite perioade de evoluție– Elaborarea și monitorizarea planului terapeutic pe termen lung– Interacțiunea cu pacientul cu boală mintală cronică și severă (empatie, profesionalism, flexibilitate)– Interacțiunea cu aparținătorii (informare, susținere, educație)– Interacțiunea cu centrele de tratament pentru bolnavii cronici (informare, cooperare, recomandări)Obiectiv educațional 4Utilizarea comunicării eficiente cu pacienții, aparținătorii și colegii care să faciliteze obținerea informațiilor relevante și formarea alianței terapeutice.Noțiuni teoretice:– Modul de structurare a interviului psihiatric– Modul de identificare a nevoilor pacientului și nivelului de conștientizare a acestora– Cunoașterea limitelor de competențăNoțiuni practice:– Utilizarea eficientă și flexibilă a tehnicilor de dialog (inițierea și încheierea interviului, tipurile de întrebări, modalități specifice de conducere a interviului)– Identificarea și monitorizarea expresiilor și gesturilor pacientului– Informarea clară a pacientului și aparținătorilor– Comportamentul respectuos, empatic, asertiv și obiectiv față de pacient și nevoile sale– Păstrarea limitelor de competențăObiectiv educațional 5Interacțiunea eficiente cu colegii, inclusiv lucrul în echipăNoțiuni practice:– Cunoașterea rolurilor și competențelor membrilor echipei terapeuticeNoțiuni teoretice:– Acționarea în limitele de competență– Cooperarea cu membrii echipei terapeutice– Acceptarea și respectarea nivelului de competență a colegilor– Solicitarea clarificărilor în situații care depășesc limitele de competențăObiective educaționale generale1.Comportament general, management personal, educație medicală continuă și cercetare2.Înțelegerea relației profesionale dintre psihiatru și pacient3.Înțelegerea și respectarea limitelor consultației4.Înțelegerea și respectarea drepturilor pacientului, aparținătorilor și societății5.Dezvoltarea unei alianțe terapeutice care să permită îngrijirea eficientă a pacientului6.Gestionarea situațiilor în care limitele relației pacient-psihiatru sunt depășite7.Acceptarea diversității, individualității și libertății de exprimare8.Păstrarea confidențialității și limitarea transmiterii informațiilor confidențiale și sensibile, indiferent de mijlocul de comunicare (verbal, scris, online)9.Comportament lipsit de discriminări și prejudecăți10.Comportament respectuos, onest și deschis față de colegi11.Capacitatea de inițiativă în limitele de competență12.Autoevaluarea obiectivă și critică13.Capacitatea de corectare a greșelilor identificate14.Capacitatea de a solicita ajutor, sfaturi sau a doua opinie, în mod deschis și fără resentimente15.Capacitatea de a accepta supervizarea clinică și critica obiectivă16.Capacitatea de utilizare a experienței dobândite pentru creșterea eficienței profesionale17.Capacitatea de evaluare critică a literaturii de specialitate și implementare a informațiilor obținute în practica zilnică18.Dezvoltarea capacităților de învățare de-a lungul vieții prin participare la seminarii, conferințe, mese rotunde sau alte mijloace de educație medicală continuă19.Înțelegerea cercetării și rolului acesteia în dezvoltarea medicală20.Capacitatea de a organiza timpul propriu, cu stabilirea priorităților profesionale și personale21.Recunoașterea influenței bolilor și stress-ului asupra propriei persoane
FIȘĂ POST REZIDENȚI PSIHIATRIE
Elaborat în conformitate cu art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 18/20091.În anul I de rezidențiat, rezidentul în psihiatrie:a.Învață tehnicile de comunicare cu pacientul.b.Învață conducerea examenului psihiatric.c.Învață modul de elaborare a diagnosticului.d.Învață elaborarea unui plan de investigații și tratament.e.Participă în linia de gardă cu aprobarea coordonatorului de rezidențiat.f.Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).g.Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al spitalului în care activează.h.Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de stagiu.i.Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.2.În anul II de rezidențiat, rezidentul în psihiatrie:a.Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.b.Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc.).c.Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al spitalului în care activează.d.Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de stagiu.e.Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.3.În anul III de rezidențiat, rezidentul în psihiatrie:a.Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.b.Consolidează cunoștințele teoretice și practice dobândite prin activitate clinică zilnică.c.Se implică progresiv și sub supervizare în procesul clinic și terapeutic.d.Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).e.Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al spitalului în care activează.f.Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de stagiu.g.Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.4.În anul IV de rezidențiat, rezidentul în psihiatrie:a.Formulează diagnosticul și conduce managementul de caz, sub supervizare.b.Participă activ în serviciul de gardă, sub supervizarec.Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat.d.Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).e.Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al spitalului în care activează.f.Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de stagiu.g.Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.5.În anul V de rezidențiat, rezidentul în psihiatrie:a.Conduce independent examinarea psihiatrică, formulează diagnosticul și stabilește planul de management al cazului.b.Emite decizii în limitele de competență.c.Solicită supervizare în funcție de complexitatea cazului.d.Poate fi inclus în liniile de gardă în afara programului normal de lucru conform art. 13 alin. 3 și 4 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 și a competențelor profesionale definite mai sus.e.Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).f.Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al spitalului în care activează.g.Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de stagiu.h.Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE PEDIATRICĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE PEDIATRICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății1.Definiție.Psihiatria și psihoterapia copilului și adolescentului se definește ca o practică medicală specializată în diagnosticarea, tratamentul, prevenirea și reabilitarea tulburărilor psihice, psihosomatice, psiho-organice și a celor psihologice, de etiologie mono sau multifactorială, apărute în perioada dezvoltării, până la vârsta de 18 ani.2.1.Durata pregătirii.Durata stagiilor de pregătire în specialitatea psihiatria copilului și adolescentului este de 5 ani, fiind în concordanță cu normele europene.Curriculumul prevede un număr de minim 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).1 credit = 25 ore de instruire.Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicat activităților practice și studiului individual.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, acivitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.2.2.Structura stagiilor de pregătire pe ani de studiuAnul I clinica de psihiatrie a copilului și adolescentului -12 lunicursul informativ în specialitate -10 lunipsihologia dezvoltării - 2 luniAnul II pediatrie - 3 lunineurologie pediatrică și EEG - 3 lunipsihiatrie adulți – 6 luniAnul III, IV și V stagiu de specialitate psihiatria copilului și adolescentului în serviciul clinic, LSM, spital de zi, ambulator comunitar, psihoterapie, expertiză medico-legală psihiatrică, bioetică.Structura specializării:Anul I: modul de psihiatria copilului și adolescentului cu durata de 12 luni (200 ore)– pregătire teoretică● cursuri care abordează tematica trunchiului comun obligatoriu. Acesta va fi în acord cel existent în Uniunea Europeană. Tematica trunchiului comun va fi inclusă în lista ce cuprinde subiectele examenului de specialitate va aborda:– diagnostic, clasificare, tulburări psihice, sindroame psihopatologice– particularități ce țin de vârstă, sex, etnie, dizabilități psihofarmacologie, psihiatrie biologic– dezvoltarea copilului și adolescentului (neuro-psihică, psiho-socială)– funcționalitatea familială– pregătire practică sub supervizare într-un spital de psihiatrie sau secție de psihiatrie pediatrică a unui spital general:● tehnici de examinare anamnestică și obiectivă a pacientului● prezentări de cazuri● training în aplicarea de scale de evaluare● investigații de laborator, imagistice● activitate la patul bolnavului● supervizare individuală sau de grup (discuții, ghidare clinică, evaluarea activității desfășurate la patul bolnavului, consiliere individuală)Anul II:Pediatrie - 3 luni (50 ore)Completează cunoștințele cu referire la urgențe în pediatrie, neonatologie, boli cronice (SIDA, TBC, neoplazii, diabet), boli infecțioase (neuroviroze).Neurologie pediatrică și EEG - 3 luni (50 ore)Va familiariza medicul rezident cu acele afecțiuni neurologice ce determină modificări în dezvoltarea funcțiilor psihice pe perioda dezvoltării– Paralizii cerebrale– Tumorile cerebrale– Epilepsiile și sindroamele convulsive– Traumatismele cerebrale– Afecțiuni neurologice cu transmitere geneticăActivitățile practice se vor axa pe examinarea neurologică clinică și paraclinică (EEG, EMG, VCN, imagistică cerebrală, CT, RMN).Psihiatrie adulți – 6 luni (100 ore)– pregătire teoretică:● cursuri care abordează tematica psihiatriei de adulți. Aceasta va fi în acord cea existenta în Uniunea Europeană. Tematica ce va fi inclusă în lista ce cuprinde subiectele examenului de specialitate va aborda:– diagnostic, clasificare, tulburări psihice, sindroame psihopatologice– particularități ce țin de sex, etnie, dizabilități– psihofarmacologie, psihiatrie biologică– pregătire practică sub supervizare într-un spital de psihiatrie sau secție de psihiatrie a unui spital general:● tehnici de examinare anamnestică și obiectivă a pacientului● prezentări de cazuri● training în aplicarea de scale de evaluare● investigații de laborator, imagistice● activitate la patul bolnavului● supervizare individuală sau de grup (discuții, ghidare clinică, evaluarea● activității desfășurate la patul bolnavului, consiliere individuală)Anul III:Psihiatrie forensică – 1 lună (20 ore)● pregătire teoretică– legislația existentă legată de bolnavul psihic care prin tulburări de comportament și absența conștiinței bolii constituie a ajuns sub incidență medico-legală,– aspecte legate de etică și drepturile omului● pregătire practică– prezentări de caz– familiarizarea cu activitatea comisiei medico-legale și serviciile psihiatrice destinate pacienților psihici ajunși sub incidență medico-legală (asistare la expertizele medico-legale)Psihiatrie comunitară - 4 luni (80 ore)● pregătire teoretică– principiile psihiatriei comunitare– structura rețelei de servicii oferite de psihiatria comunitară: asistență mobilă la domiciliu, activități de socializare, reabilitare vocațională, suport locativ● pregătire practică în cadrul structurilor ce deservesc serviciile de psihiatrie comunitară: centre de sănătate mentală, spitale respective, centre de zi, ambulator de specialitate sau locuințe protejate– participare sub supervizare la activitatea echipei multidisciplinare (psihiatru, psihologi, asistente medicale, asistente sociale)– familiarizarea cu munca în echipă și colaborarea cu alte agenții guvernamentale sau nonguvernamentale care asigură sprijin legal, instrumental, vocațional și locativ bolnavului clinicPsihiatria adicțiilor – 2 luni (40 ore)● pregătire teoretică– abuzul și dependența de substanțe psihoactive– intoxicația acută și sevrajul– managementul terapeutic al uzului de substanțe● pregătire practică sub supervizare într-un spital de psihiatrie sau secție de psihiatrie a unui spital general– participare sub supervizare la activitatea echipei multidisciplinare (psihiatru, psihologi, asistente medicale, asistente sociale)– familiarizarea cu munca în echipă și colaborarea cu alte agenții guvernamentale sau nonguvernamentale care asigură sprijin legal, instrumental, vocațional și locativ bolnavului clinicPsihiatrie de urgență - 2 luni (40 ore)Psihiatrie de legătură – 6 săptămâni (30 ore)● pregătire practică desfășurată pe lângă psihiatrii de legătură ai spitalelor sau policlinicilor medicaleManagement sanitar – 1 lună (20 ore)Bioetica - 2 săptămâni + 
TEMATICĂ CURS (20 ore)I.Introducere în Bioetică – 2 ore1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2.Contextul apariției bioeticii3.Definirea bioeticii4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Teorii și metode în bioeticăII.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie etc.)III.Relația medic-pacient I – 2 ore1.Valori ale relației medic-pacient2.Paternalism versus autonomie3.Modele ale relației medic-pacient4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Relația medic-pacient II - 2 ore1.Consimțământul informat2.Confidențialitatea în relația medic-pacient3.Relația medic-pacient minor4.Acte normative care reglementează relația medic-pacientV.Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1.Liberertatea procreației2.Dileme etice în avort3.Etica reproducerii umane asistate medical4.Probleme etice în clonarea reproductivăVII.Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Probleme etice în stările terminale3.Tratamente inutile în practica medicală4.Eutanasia și suicidul asistat5.Îngrijirile paliativeVIII.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1.Donarea de organe de la cadavru2.Donarea de organe de la persoana vie3.Etica alocării de resurse în transplantIX.Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.Etica și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.Terapia genică6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.Comitetele de etică a cercetării6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică + 
TEMATICA SEMINARIILORI.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1.Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.Rolul comunicării în relația medic-pacientIV.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1.Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2.Drepturile pacienților - reglementare legislativă3.Rolul comitetelor de etică din spitaleV.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.Discutarea problemelor etice la începul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX.Discutarea problemelor etice în genetica și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 oreAnul IV:Introducere în psihoterapia copilului și adolescentului – 6 luni (120 ore)● pregătire teoretică:– cursuri abordând bazele teoretice ale principalelor tipuri de abordări psihoterapeutice individuale sau de grup: psihodinamice, cognitiv-comportamentale și familiale sistemice, terapii specifice pentru pacienții cu tulburări de spectru autist● pregătire practică:– familiarizare cu principalele protocoale și tehnici psihoterapeutice, tehnici de relaționare– prezentări de caz– jocuri de rol– autoanaliză sub supervizare– integrarea abordării psihoterapeutice în contextul mai larg al serviciilor de sănătate mentală– participare sub supervizare în cadrul intervențiilor psihoterapeuticePsihiatria copilului și adolescentului - 6 luni (120 ore)Anul V:Psihiatria copilului și adolescentului - 12 luni (240 ore)Tematica pregătirii teoretice1.Întârzierile mintale– Întârzierea mintală ușoară– Întârzierea mintală medie– Întârzierea mintală severă– Întârzierea mintală profundă2.Tulburări specifice de dezvoltare a limbajului și vorbirii– Tulburarea specifică de dezvoltare a pronunției cuvintelor– Tulburarea specifică de dezvoltare a limbajului expresiv– Tulburarea specifică de dezvoltare a limbajului receptiv– Afazia dobândită cu epilepsie (sindromul Landau-Klefner)3.Tulburări specifice de dezvoltare a deprinderilor școlare– Tulburări specifice de învățare a scrisului– Tulburări specifice de învățare a cititului– Tulburări specifice de învățare a calculului matematic– Tulburări mixte de învățare a abilităților școlare4.Tulburări specifice de dezvoltare a funcțiilor motorii5.Tulburări mixte de dezvoltare (școlare și motorii)6.Tulburări pervazive de dezvoltare– Autism infantil– Autism atipic– Sindrom Rett– Alte tulburări dezintegrative ale copilăriei– Tulburări de reactivitate exagerată asociate cu întârziere mintale și mișcări stereotipe– Sindrom Asperger7.Tulburări emoționale și de conduită cu debut specific în copilărie8.Tulburarea hiperkinetică– Tulburarea hiperkinetică cu deficit de atenție– Tulburarea hiperkinetică cu tulburări de conduită9.Tulburarea de conduită– Tulburarea de conduită datorată unui anume context familial– Tulburarea de conduită nesocializată– Tulburarea de conduită socializată– Tulburarea de conduită provocatoare/sfidătoare10.Tulburări mixte (de conduită și reactivitate emoțională)– Tulburarea de conduită cu depresie11.Tulburări emoționale cu debut specific în copilărie– Tulburarea cu anxietate de separare– Tulburarea fobic-anxioasă a copilului– Tulburarea cu anxietate socială a copilului– Tulburarea cu gelozie în fratrie12.Tulburările funcționării sociale cu debut specific în copilărie și adolescență– Mutismul electiv– Tulburarea reactivă de atașament a copilului– Tulburarea exagerată de atașament a copilului13.Tulburarea ticurilor– Ticuri tranzitorii– Ticuri cronice motorii sau vocale– Ticuri combinate – vocale și multiple ticuri motorii (sindromul Gilles de le Tourette)14.Alte tulburări emoționale și de conduită cu debut în copilărie sau adolescență– Enurezis non-organic– Encoprezis non-organic– Tulburări de alimentație ale sugarului și copilului mic– Pica sugarului și copilului mic– Anorexia și bulimia nervosă– Tulburări stereotipe de mișcare– Balbismul– Vorbirea precipitată/rapidă15.Schizofrenia și tulburarea schizotipală la copil și adolescent16.Boala afectivă mono- și bipolară la copil și adolescent17.Psihozele schizoafective la copil și adolescent18.Tulburarea delirantă la copil și adolescent19.Depresia și tulburările depresive la copil și adolescent20.Tulburările fobice la copil și adolescent21.Tulburările obsesive și compulsive la copil și adolescent22.Tulburări de somatizare la copil și adolescent23.Tulburarea de conversie la copil și adolescent24.Tulburarea disociativă la copil și adolescent25.Tulburarea datorată stresului post-traumatic26.Somnul și tulburările de somn la copil și adolescent27.Tulburările dezvoltării sexualității28.Tulburări de personalitate29.Comportamentul autoagresiv la copil și adolescent30.Abuzul și neglijarea copilului31.Tulburări psihice întâlnite la copil și adolescent, consecință a uzului și abuzului de substanțe psihoactive32.Tulburări psihice de natură infecțioasă la copil și adolescent inclusiv sifilis și SIDA33.Tulburări psihice induse de substanțe de natură toxică la copil și adolescent34.Tulburări psihice asociate bolilor somatice acute și cronice ale copilului și adolescentului35.Tulburări psihice asociate bolilor neurologice ale copilului și adolescentului36.Tulburări psihice în epilepsia copilului și adolescentului37.Tulburări psihice în tumorile cerebrale la copil și adolescent38.Tulburări psihice în traumatismele craniocerebrale la copil și adolescent39.Tulburări psihice în endocrinopatii la copil și adolescent40.Deprinderi și impulsuri patologice la copil și adolescent41.Manifestări paroxistice cerebrale neepileptice42.Metode de tratament psihofarmacologic43.Principii de psihoterapii individuale și de grup44.Expertiza și orientarea școlară și profesională a copilului și adolescentului cu tulburări psihice45.Principii de expertiză medico-legală și evaluare a stării de sănătate a copilului și adolescentului cu tulburări psihice46.Urgențe psihiatrice la copil și adolescent. Intervenția în criză47.Sănătate minatală, psihoigiena și profilaxie48.Principii ale organizării asistenței copilului și adolescentului cu tulburări psihice49.Principii de etică și deontologie medicală psihiatrică50.Noțiuni de epidemiologie și biostatistică psihiatrică51.Principii ale cercetării științifice psihiatriceTematica activităților practice1.Interviuri psihiatrice2.Evaluări ale nivelului dezvoltării psihice și motorii3.Întocmirea foii de observație4.Evaluarea familiei5.Urmărirea și redactarea evoluției pacienților6.Conducerea tratamentului cazurilor sub supravegherea medicului îndrumător7.Redactarea de epicrize și documente de externare8.Consilierea familiei9.Prezentări de cazuri clinice10.Interpretări ale datelor examenelor psihologice și ale testelor psihometrice11.Interpretări ale investigațiilor paraclinice12.Aplicarea și interpretarea testelor specifice de screening și diagnostic în tulburările psihice ale copiilor și adolescenților13.Alcătuirea de programe de terapie14.Prezentări de referate științifice15.Participarea la elaborarea și redactarea de comunicări științificePentru fiecare modul/submodul, coordonatorul de stagiu va acorda o notă/punctaj în urma unei examinări scrise și practice și pe baza activității desfășurate de rezident în cursul stagiului respectiv.

Anul I Psihiatria copilului și adolescentului 12 luni
Anul II Pediatrie 3 luni
Neurologie pediatrică și EEG 3 luni
Psihiatrie adulți 6 luni
Anul III Psihiatrie comunitară 4luni
Pshihiatria adicțiilor 2 luni
Psihiatrie de urgență 2 luni
Psihiatrie de legatură 6 săptămâni
Psihiatrie forensică 1 luna
Management sanitar 1 luna
Bioetică 2 săptămâni
Anul IV Introducere în psihoterapia copilului și adolescentului 6 luni
Psihiatria copilului și adolescentului 6 luni
Anul V Psihiatria copilului și adolescentului 12 luni
N.B.Ordinea efectuării stagiilor nu este obligatorie, cu excepția primului și ultimului stagiuStagiul de "Introducere în psihoterapia copilului și adolescentului" se face în colaborare cu Catedra de Psihiatrie Adulți
PROPUNERE FIȘĂ POST REZIDENȚI PSIHIATRIE PEDIATRICĂ
Elaborat în conformitate cu Art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 18/20091.În anul I de rezidențiat, rezidentul de psihiatrie pediatrică:a.Asistă la examinarea anamnestică și obiectivă a pacientului.b.Deprinde abilitățile de comunicare cu pacientul și aparținătorii acestuia.c.Asistă și contribuie la completarea foii de observație a pacientului.d.Învață aplicarea și interpretarea scalelor de evaluare folosite pentru instrumentarea diagnosticelor.e.Asistă și participă la stabilirea investigațiilor de laborator și imagistice precum și la interpretarea rezultatelor acestora.f.Participă la activitatea desfășurată la patul bolnavului.g.Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat.h.Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de caz, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc.).i.Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al clinicii și al spitalului în care activează.j.Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.k.Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.2.În anul II de rezidențiat, rezidentul de psihiatrie pediatrică:a.Asistă la examinarea anamnestică și obiectivă a pacientului.b.Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.c.În cadrul stagiilor de pregătire își completează cunoștințele referitoare la patologia pediatrică sau afecțiuni neurologice ce modifică dezvoltarea funcțiilor psihice.d.Asistă și participă la stabilirea investigațiilor paraclinice precum și la interpretarea rezultatelor acestora.e.Participă la activitatea desfășurată la patul bolnavului.f.Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat.g.Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc.).h.Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al clinicii și al spitalului în care activează.i.Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.j.Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.3.În anul III de rezidențiat, rezidentul de psihiatrie pediatrică:a.Asistă și contribuie la examinarea anamnestică și obiectivă a pacientului.b.Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.c.Asistă la activitatea comisiei medico-legale și a serviciile psihiatrice destinate pacienților psihici ajunși sub incidență medico-legală.d.Asistă la activitatea echipei multidisciplinare din cadrul serviciilor de psihiatrie comunitară (psihiatru, psiholog, asistent social, asistent medical).e.Întocmește foaia de observație a pacientului sub supervizarea responsabilului de formare.f.Stabilește planul de investigații necesare, sub supervizarea responsabilului de formare.g.Participă la formularea diagnostică și la stabilirea planului de intervenție psihoterapică și psihofarmacologică.h.Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat.i.Poate fi inclus în liniile de gardă în afara programului normal de lucru conform art. 13 alin. 3 și 4 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 și a competențelor profesionale definite mai sus.Art. 13 (3) "începând cu anul III de pregătire în specialitate, rezidenții pot fi incluși în linia de gardă, în afara programului normal de lucru, pe răspunderea și sub supravegherea medicului titular de gardă care deține calitatea de îndrumător sau responsabil de formare, după caz".Art. 13 (4) "rezidenții care efectuează gărzi în afara programului normal de lucru sunt salarizați pentru această activitate de către unitatea sanitară unde efectuează garda, cu respectarea prevederilor legale".j.Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).k.Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al clinicii și al spitalului în care activează.l.Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.m.Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.4.În anul IV de rezidențiat, rezidentul de psihiatrie pediatrică:a.Asistă și contribuie la examinarea anamnestică și obiectivă a pacientului.b.Participă în cadrul intervențiilor psihoterapeutice sub supervizarea responsabilului de formare.c.Întocmește foaia de observație a pacientului.d.Stabilește planul de investigații necesare, sub supervizarea responsabilului de formare.e.Stabilește planul de intervenție psihoterapică și psihofarmacologică sub îndrumarea responsabilului de formare.f.Asistă la activitatea echipei multidisciplinare din cadrul clinicii unde își desfășoară activitatea (psihiatru, psiholog, asistent social, asistent medical, consulturi interclinice).g.Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat.h.Poate fi inclus în liniile de gardă în afara programului normal de lucru conform art. 13 alin. 3 și 4 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 și a competențelor profesionale definite mai sus.i.Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc.).j.Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al clinicii și al spitalului în care activează.k.Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.l.Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.5.În anul V de rezidențiat, rezidentul de psihiatrie pediatrică:a.Asistă și contribuie la examinarea anamnestică și obiectivă a pacientului.b.Participă în cadrul intervențiilor psihoterapeutice sub supervizarea responsabilului de formare.c.Întocmește foaia de observație a pacientului.d.Stabilește independent investigațiile paraclinice necesare.e.Stabilește independent intervenția psihoterapică și psihofarmacologică.f.Formulează independent concluziile diagnostice și recomandările terapeutice.g.În cazurile complexe/particulare/atipice, rezidentul este obligat să ceară expertiza diagnostică a medicului titular (a responsabilului de formare).h.Asistă la activitatea echipei multidisciplinare din cadrul clinicii unde își desfășoară activitatea (psihiatru, psiholog, asistent social, asistent medical, consulturi interclinice).i.Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat.j.Poate fi inclus în liniile de gardă în afara programului normal de lucru conform art. 13 alin. 3 și 4 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 și a competențelor profesionale definite mai sus.k.Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).l.Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al clinicii și al spitalului în care activează.m.Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.n.Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare. + 
TEMATICA pentru concursul de medic specialist și de ocupare de post specialitatea PSIHIATRIE PEDIATRICĂI.PROBA SCRISĂII-III.DOUĂ PROBE CLINICEIV.PROBA PRACTICĂI.PROBA SCRISĂ1.Clasificarea modernă a tulburărilor psihice ale copilului și adolescentului ICD-10, DSM-V (13, 14)2.Noțiuni de neuroanatomie și neurofiziologie cerebrală (1, 12)3.Neuromediatori și neuroreceptori cerebrali (2)4.Dezvoltarea psihomotorie a copilului și adolescentului (1, 5)5.Suferința cerebrală pre-, peri- și postnatală și consecințele sale în plan psihopatologic (1, 5, 8, 17, 18)6.Noțiuni de genetică psihiatrică (1, 3)7.Senzații, percepții, reprezentări și tulburările lor (7)8.Atenția și tulburările de atenție (7)9.Memoria și tulburările de memorie (7)10.Gândirea și tulburările de gândire (7)11.Limbaj și comunicare, tulburările de vorbire, limbaj și comunicare (7)12.Imaginația și tulburările imaginației (7)13.Procesele afective și tulburările lor (7)14.Voința și tulburările proceselor voliționale (7)15.Conduite pulsionale și tulburările lor (7)16.Activitatea și tulburările activității motorii și comportamentului expresiv (7)17.Conștiința și tulburările de conștiință (7)18.Temperament, caracter și personalitate. Tulburările de conduită sau comportament social (1, 7, 8)19.Sindroame psihopatologice (7)20.Sindroame neurologice: sindroame corticale, sindroame de neuron motor central și periferic, sindroame extrapiramidale, sindromul talamic și hipotalamic, sindroame de trunchi cerebral, sindromul cerebelos, sindromul medular, sindromul vestibular, sindromul de hipertensiune intracraniană, sindroame senzitive și senzoriale, sindromul miopatic și miastenic, sindromul meningeal (5, 8, 17)21.Întârzierile mintale (1, 3, 13, 14)22.Schizofrenia și tulburările schizotipale (1, 3, 13, 14)23.Tulburările schizoafective (3, 13, 14)24.Tulburările afective mono- și bipolare (1, 3, 13, 14)25.Tulburările de personalitate (1, 3, 13, 14)26.Tulburările pervazive ale dezvoltării (1, 13, 14)27.Tulburările specifice ale dezvoltării vorbirii și limbajului (1, 13, 14)28.Tulburări specifice ale dezvoltării achiziilor școlare (1, 13, 14)29.Tulburări specifice ale dezvoltării motorii (1, 13, 14)30.Tulburările conduitei alimentare la copil și adolescent (1, 13, 14)31.Enurezisul și encoprezisul (1, 13, 14)32.Ticurile și tulburarea Gilles de la Tourette (1, 13, 14)33.Balbismul (1, 13, 14)34.Tulburarea hiperchinetică (1, 13, 14)35.Somnul și tulburările de somn (5, 13, 14, 16)36.Tulburări ale dezvoltării și identității sexuale (3, 11, 13, 14)37.Tulburările de conduită și delincvență infanto-juvenilă (1, 13, 14)38.Depresia și tulburările depresive la copil și adolescent (1, 13, 14)39.Tulburările anxioase la copil și adolescent (1, 13, 14)40.Tulburările fobice la copil și adolescent (1, 13, 14)41.Tulburările obsesive și compulsive la copil și adolescent (1, 13, 14)42.Tulburările conversive și disociative la copil și adolescent (1, 13, 14)43.Manifestări psihopatologice secundare consumului de substanțe psiho – active (1, 3, 11, 13, 14, 19, 21)44.Manifestări psihopatologice secundare consumului de alcool (1, 3, 11, 13, 14, 19, 21)45.Deprinderi și impulsuri patologice (1, 13, 14)46.Reacții la stres și tulburări de adaptare la copil și adolescent (1, 13, 14)47.Tulburările psihice de natură infecțioasă la copil și adolescent inclusiv sifilisul și SIDA (3, 5)48.Tulburările psihice legate de intoxicații la copil și adolescent (5, 18)49.Embriopatii, fetopatii și tulburări psihice post suferință obstetricală (1, 5, 16, 17, 18)50.Tulburări psihice asociate bolilor somatice acute și cronice (3, 5)51.Tulburări psihosomatice la copil și adolescent (1, 5)52.Tulburări psihice asociate bolilor neurologice ale copilului și adolescentului (3, 5, 16)53.Tulburări psihice în epilepsia copilului și adolescentului (3, 5, 16)54.Tulburări psihice în tumorile cerebrale (3, 5)55.Tulburări psihice în traumatismele cranio-cerebrale (3, 5)56.Tulburări psihice în endocrinopatii (3, 5)57.Comportamentul autoagresiv și suicidul la copil și adolescent (1, 5, 11)58.Cefaleea la copil și adolescent (16, 17)59.Manifestări paroxistice cerebrale neepileptice (16, 17)60.Stările comatoase (5, 7)61.Convulsiile la copil (16, 17)62.Principii ale expertizei medico-legale psihiatrice și evaluare a stării de sănătate psihică a copilului și adolescentului (1, 3, 11)63.Principii ale intervenției preventive în tulburările psihice ale copilului și adolescentului (1, 5)64.Metode biologice de tratament. Psihofarmacologia (1, 2, 3, 9, 10)65.Metode psihologice de tratament. Psihoterapiile, terapiile ocupaționale, educaționale, psihopedagogice, de joc, cognitive etc. (1, 5, 6)66.Consilierea și terapia familiei (1, 5, 6)67.Urgențele psihiatrice. Principii de intervenție în criză (1, 3, 4, 5, 11)II-III.DOUĂ PROBE CLINICECazurile se aleg din tematica clinică a probei scrise astfel încât să reprezinte domenii semnificativ diferite ale patologiei.IV.PROBA PRACTICĂ1.Interpretarea unei electroencefalograme.2.Interpretarea unui examen computer tomografic cerebral.3.Principiile probelor de evaluarea inteligenței și interpretarea lor (WISC, Raven).4.Principiile probelor de evaluare a Tulburării Hiperchinetice cu Deficit de Atenție (KID-SCID, NEPSY)5.Principiile probelor de evaluare a memoriei și interpretarea unei probe.6.Principiile evaluării discernământului unui minor delincvent.7.Evaluarea nivelului dezvoltării psihice a unui copil sub vârsta de 6 ani (Portage, Bint-Simon).8.Principiile metodelor moderne de imagerie cerebral9.Principiile probelor de evaluare în tulburările de dezvoltare (ADI-R, ADOS)10.Elaborarea unui program de intervenție în criză – pentru suicid, stare comatoasă, criză de agitație cu comportament agresiv, stare depresivă. + 
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE1.Dobrescu I. – Manual de Psihiatrie a Copilului și Adolescentului, ed a II-a, Ed. Total Publishing, 20162.Dobrescu I. - Actualități în Psihofarmacologia Copilului și Adolescentului, Ed. Almateea, 20043.Prelipceanu D. – Psihiatrie Clinică, Ed Medicala 20134.Nica-Udangiu L., Prelipceanu D., Mihăilescu R. - Ghid de urgent în psihiatrie, Ed Scripta 20005.Milea S., Meila P. -Tratat de pediatrie vol.6, Ed. Medicală 19886.Oancea C. - Tehnici de sfătuire/consiliere, Buc. 20027.Predescu V. – Psihiatrie vol. 1, Ed. Med., 19898.Predescu V. - Psihiatrie vol. 2, Ed. Med., 19989.Stahl S. M. – Psihofarmacologie, Ghidul prescriptorului, Ed. Medicala Callisto, 201210.Kaplan Sadock -Terapie medicamentoasă în psihiatrie, Ed. Med. Callistro, 200211.Sadock B, Sadock V., Kaplan Sadock – Manual de buzunar de psihiatrie clinică, ed. a 3-a, Lippicot Williams Wilkins Ed. Med., 200112.Young P. - Neuroanatomie generală și clinică, Lippicot Williams Wilkins, Ed. Callisto 2000, 199713.American Psychiatric Publishing – DSM V Manual de Diagnosticare și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale, Ed. Medicala Callisto, 201614.OMS - ICD 10 - Clasificarea tulburărilor mentale și de comportament. Simptomatologie și diagnostic clinic, Ed. All Educațional, 199815.Arseni C., Român I. – Atlas Clinic de Electroencefalografie, Ed. Științifică și Enciclopedică București, 198616.Măgureanu S. - Elemente de neurologie pediatrică, Ed. Universitară C. Davila Buc., 199917.Popescu V. – Neurologie pediatrică vol.1+2, Ed. Teora, Buc., 200118.Ciofu E. - Tratat de Pediatrie, Ed. Medicală, Buc,. 200119.Prelipceanu D. – Ghid de tratament în abuzul de substanțe psiho-active, ed. a 2-a, Ed. Infomedica, 200220.Georgescu S. A., Zaharia C. - Radiologie și imagistică medicală, Ed. Universitara "Carol Davila", Buc., 200321.Felicia I. – Toxicomaniile copiilor și adolescenților, Ed. Medicală Universitară "Iuliu Hațieganu", Cluj, 2004 + 
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ NEOBLIGATORIE1.Kaufman DM – Clinical Neurology for Psychiatrists, Elsevier Inc., 20132.Stahl SM - Stahl's Essential Psychopharmacology, Cambrige University Press, 4th edition, 20133.Stahl S. M. – Prescriber's Guide, Cambrige University Press, 20144.Rutter's Child and Adolescent Psychiatry, John Wiley Sons, 20155.Sadock B.D., Sadock V. A. MD – KaplanandSadock's ConciseTextbook of Child and Adolescent Psychiatry 1 st Edition, Lippincott Williams Wilkins, 20096.IACAPAP Textbook of Child and Adolescent Mental Health -http://iacapap. org/iacapap-textbook-of-child-and-adolescent-mental-health(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE PEDIATRICĂ a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA RADIOLOGIE-IMAGISTICĂ MEDICALĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
RADIOLOGIE-IMAGISTICĂ MEDICALĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
Programa de pregătire în rezidențiat
Specialitatea: Radiologie – Imagistică Medicală
Cunoștințe teoreticeNOTĂ:Diagnosticul radioimagistic implică și include utilizarea tuturor tehnicilor imagistice (radiologie convențională sau digitală, angiografie, ecografie - inclusiv Doppler, CT, IRM) potrivite și indicate pentru diagnosticul unei anumite afecțiuni.Diagnostic radioimagistic = medicul radiolog trebuie să cunoască noțiunile clinice de bază, să cunoască în detaliu, să înțeleagă și să descrie aspectele tipice ale acelor tehnici imagistice (radiologie convențională, ecografie, CT, IRM) care sunt potrivite și indicate pentru patologia specifică, să cunoască principiile de caracterizare și stadializare a afecțiunii, să stabilească diagnosticul pozitiv și să formuleze diagnostice diferențiale. + 
Capitolul IPrincipii ale tehnologiilor imagistice + 
Partea 1Radiologia convențională1.Bazele fizice de formare a imaginii în radiologia convențională; radiația X: proprietăți; factorii care influențează calitatea imaginii și doza de iradiere în radiodiagnostic.2.Interacțiunea dintre radiația X și materie, rolul acesteia în obținerea și calitatea imaginii; componentele unui echipament de radiologie convențională; mecanisme de producere a radiației X și a imaginilor; structura, rolul și funcționarea filtrelor și colimatorilor.3.Principiile achiziției imaginilor radiografice; rolul filmului, al ecranelor (în radiografia analogică), al grilelor antidifuzoare și influența acestora în calitatea imaginii obținute și în timpul de expunere; principiile achiziției imaginilor digitale în radiologia digitală; factorii care afectează calitatea imaginii în radiologia convențională și digitală.4.Principiile radioscopiei; indicațiile radioscopiei; optimizarea protocoalelor de explorare radioscopică; tehnici de îmbunătățire a calității imaginii și de reducere a radiației în radioscopie.5.Principiile și particularitățile radiografiilor de țesuturi moi (exemplu: mamografia); principiile radiografiei pieselor anatomo-patologice.6.Dozimetrie; Kerma, doza de energie absorbită (Gray), doza efectivă (Sievert) – definire și explicare; biologia radiațiilor – iradiere, efecte biologice; efectul asupra dozei și calității imaginii pe care îl are modificarea kV și mA; raportul dintre calitatea diagnostică a imaginii și minimizarea dozei efective.7.Valoarea relativă și indicațiile pentru examinările radioimagistice ale diverselor organe și sisteme; indicațiile pentru folosirea substanțelor de contrast radioimagistice. + 
Partea a 2-aTomografia computerizată (CT)8.Bazele fizice de formare a imaginilor CT; fizica CT-spiral, CT-multidetector și CT sursa - duală; componentele unui echipament CT; artefacte în CT - surse, recunoaștere.9.Scara unităților Hounsfield, principiul de centru al ferestrei și de lărgime a ferestrei; setările optime de centru și lărgime de fereastră pentru diverse organe și țesuturi; nivele de atenuare în UH pentru diverse organe normale și procese patologice.10.Principiile imagisticii CT de perfuzie; principiile și protocoalele de angioCT, inclusiv modalitatea de utilizare a substanțelor de contrast și a tehnicilor de reconstrucție.11.Protocoale de examinare CT pentru diverse organe și procese patologice; optimizarea protocoalelor pentru variate tipuri de tomografe; principiile algoritmilor și kernel-urilor (filtrelor) de reconstrucție; dozimetria CT.12.Valoarea relativă și indicațiile examinării CT a diverselor organe și sisteme; indicațiile de utilizare a substanțelor de contrast CT pentru diverse organe și sisteme. + 
Partea a 3-aImagistica prin rezonanță magnetică (IRM)13.Bazele fizice ale IRM; formarea imaginii în IRM; principiile principalelor secvențe de puls (spin-eco și ecou de gradient) și a timpilor de relaxare; componentele unui echipament IRM.14.Principiile de realizare și principalele aplicații diagnostice pentru secvențele IRM convenționale (T2, T1, STIR, FLAIR, alte secvențe de inversiune-recuperare, T2 star (T2*) și susceptibilitate); aspectul țesuturilor, organelor și a proceselor patologice în aceste secvențe.15.Tehnologia secvențelor de angio-RM (TOF și angio-RM cu contrast); deosebirile dintre TOF, contrast de fază și contrast intravenos în angiografia RM; avantajele și dezavantajele mediilor de contrast folosite în angiografia RM; avantajele și dezavantajele angiografiei RM, comparativ cu alte tehnici; principiile contrastului RM dinamic.16.Principiile imagisticii de difuzie și a imagisticii de difuzie tensoriala.17.Principiile rezonanței magnetice funcționale (fMRI) prin folosirea contrastului BOLD (dependent de nivelul de oxigen sanguin).18.Principiile spectroscopiei RM utilizând 1H, 31P, 13C.19.Artefactele în examinarea IRM: descriere, cauze.20.Indicațiile de folosire a substanțelor de contrast RM în studiul diverselor organe și sisteme; contraindicațiile absolute în IRM; modalități de examinare a pacienților cu contraindicații relative; noțiuni de siguranță în relație cu mediul RM în ceea ce privește pacienții și personalul medical.21.Valoarea relativă și indicațiile examinării RM pentru diverse organe și sisteme. + 
Partea a 4-aEcografia (ultrasonografia)22.Bazele fizice ale ecografiei: undele ultrasonore (caracteristici descriptive, velocitate, intensitate); impedanța acustică și proprietățile tisulare care o determină; frecvența de transmisie și calitatea imaginii; principiile fenomenului piezoelectric, frecvența de rezonanță a elementului piezoelectric.23.Principiile emisiei ultrasonice continue și pulsate; focalizarea și divergența fasciculului ultrasonor; modurile A, B, TM; rezoluția spațială și temporală a imaginilor ecografice, implicații în formarea imaginilor.24.Efectul Doppler; definirea direcției de curgere și angularea fasciculului; emisia Doppler pulsată și continuă; analiza spectrului ultrasonor Doppler; Doppler color și power.25.Transductoare: descriere, recunoaștere, utilizare în relație cu organul examinat; valoarea relativă a ecografiei transcutanate față de ecografia endolumenală; componentele unui echipament de diagnostic ecografic.26.Obținerea unei imagini ecografice optime: criterii de recunoaștere, modalități de realizare; aspectul ecografic al organelor normale și al principalelor entități patologice.27.Artefactele în ecografia în scară gri și ecografia Doppler: cauze, descriere, modalități de eliminare. Efectele termice și mecanice ale ultrasunetelor în biologie; fenomenul de cavitație.28.Valoarea relativă a examinării ecografice; indicațiile pentru diverse organe și sisteme; indicațiile de utilizare a substanțelor de contrast ecografic; tehnici ecografice speciale: armonici, tridimensional, elastografie. + 
Partea a 5-aSubstanțele de contrast29.Noțiuni despre structura moleculară și farmacologia substanțelor de contrast; clasificarea substanțelor de contrast radiologice, de RM și ecografie; concentrațiile și dozele substanțelor de contrast intravenoase; alegerea celui mai bun mediu de contrast și folosirea optimală a acestuia în relație cu tehnica imagistică aleasă și problemele clinice ale pacientului.30.Fundamentele bolusului de contrast și a ratei constante de administrare; fiziologia excreției renale a substanței de contrast; curbele de încărcare în compartimentele renale după administrarea de contrast intravenos.31.Principiile fiziologice, proprietățile fizice, efectele adverse (biologice, toxice, anafilactoide) ale substanțelor de contrast radioimagistice ionice și non-ionice, ultrasonografice și a celor folosite în IRM.32.Nefrotoxicitatea substanțelor de contrast; factori de risc pentru nefrotoxicitate și identificarea pacienților; metode de reducere a riscului de nefrotoxicitate la contrast; precauțiile la pacienții diabetici tratați cu Metformin care necesită administrarea de contrast iv; fibroza sistemică nefrogenă: definiție, aspecte clinice și factori de risc; utilizarea contrastului cu Gadolinium la pacienții cu risc. + 
Partea a 6-aInformatica imagistică33.Infrastructura informaticii imagistice: sisteme PACS, RIS și datele electronice ale pacientului; standardele informatice (DICOM, HL7 și IHE); metode e-learning (învățământ electronic); aspecte relevante ale teleradiologiei și telemedicinei; noțiunea de raportare structurată.34.Principiile elementare ale procesării și postprocesării de semnal; principiile sistemelor liniare (convoluție, transformări Fourier, Nyquist, restaurare de imagine și deconvoluție);35.Metode de analiză și procesare a imaginii (reconstrucții și analiza 2D și 3D, fuziune de imagine, realitate virtuală, realitate augmentată, analiza funcțională și diagnostic asistat de calculator); principiile afișării imaginii; calitatea imaginii (zgomot, contrast, rezoluție și amplificare de zgomot în timpul procesării); principiile cuantificării (imagistica cantitativă – ROI, curbe de activitate în timp și analiza factorială); principiile de procesare a imaginii (detectarea marginilor, detectori, netezire, segmentare, reconstrucție, fuziune, înregistrare și afișare). + 
Partea a 7-aNoțiuni de imagistică moleculară36.Principiile de bază ale biologiei și biochimiei celulare: activitatea ADN și ARN, metabolism, apoptoză și hipoxie; elemente despre migrația și diferențierea celulelor stem. Principii elementare ale metodelor de imagistică moleculară (PET, microPET, microSPECT) și de imagistică optică (fluorescența, bioluminiscența).37.Principiile contrastului țintit; noțiuni privind substanțele de diagnostic molecular; ținte pentru imagistica moleculară; trasori uzuali în imagistica moleculară.38.Principiul, analiza și procesarea imaginilor PET. + 
Capitolul IIRadioprotecție39.Conceptul de unde electromagnetice; radiații ionizante: surse, proprietăți; elemente privind radioprotecția luate în considerare la proiectarea unui departament de radiodiagnostic; modalități de măsurare a dozei de iradiere a pacientului și a personalului medical expus profesional; metode și instrumente folosite în managementul dozelor de iradiere în radiografie, radioscopie, CT, mamografie și radiopediatrie; principiul nivelelor de referință în radiodiagnostic; doze de referință și doze limită în procedurile frecvente de radiodiagnostic.40.Riscurile expunerii la radiații ionizante în proceduri medicale – definire și descriere; efectele stocastice, deterministice și teratogene ale radiațiilor ionizante.41.Principiile de bază ale radioprotecției, conform ICRP; Conceptul "As low as reasonably achievable (ALARA) "- definire și aplicație în radiodiagnostic; conceptele de radioprotecție, de măsurare și management al dozei în radiologia diagnostică, radiopediatrie, radiodiagnosticul pacientelor gravide și radiodiagnosticul în proceduri medico-legale.42.Componentele cheie ale programelor de asigurare și management al calității în radioimagistica medicală. Principii de bază ale cadrului legislativ național și al Uniunii Europene referitor la utilizarea radiațiilor Xîn scop medical. + 
Capitolul IIINeuroradiologie + 
Partea 1Anatomie43.Anatomia descriptivă și topografică a extremității cefalice și a coloanei (craniu, baza craniului, parenchim cerebral, coloana vertebrală, cordon medular și rădăcini nervoase).44.Anatomia radioimagistică a scheletului cranian și vertebral.45.Anatomia radioimagistică a encefalului (cortex, substanță albă, ganglioni bazali, ventriculi, cisterne și nervi cranieni).46.Anatomia radioimagistică a canalului rahidian și conținutului său (corpurile vertebrale, canalul spinal, discurile intervertebrale, sacul dural, cordonul medular, cauda equina, rădăcinile nervilor spinali).47.Anatomia radioimagistică a vascularizației craniene și spinale.48.Variantele anatomice cerebrale și spinale și diferențierea lor de patologie. + 
Partea a 2-aAnomalii congenitale și de dezvoltare49.Diagnosticul radioimagistic al: malformațiilor de dezvoltare ale cortexului (displazia corticală focală, polimicrogiria, heterotopii (subependimală, subcorticală focală, laminară), lisencefalia, pahigiria, (hemi) megalencefalia, microlisencefalia, schizencefalia); ageneziei și disgeneziei de corp calos și ale holoprozencefaliei (lobară/alobară și semilobară); malformațiilor mezencefalului (malformația Chiari, spectrumul Dandy Walker și semnul "molarului" (sindromul Joubert)).50.Diagnosticul radioimagistic al: leziunilor substanței albe din parenchimul cerebral la prematur; leucodistrofiei periventriculare; encefalopatiei hipoxic-ischemice a copilului la termen după asfixie acută severă și după hipoxie prelungită.51.Diagnosticul radioimagistic, inclusiv manifestările extracraniene și caracteristicile clinice ale neurofibromatozei tip I, neurofibromatozei tip II, sclerozei tuberoase, bolii Sturge-Weber, bolii von Hippel-Lindau și ale sindroamelor neurocutanate mai rare. + 
Partea a 3-aNeurovascular52.Diagnosticul radioimagistic al accidentului vascular cerebral (AVC): principalele tipuri de AVC; relevanța afirmației "time is brain" în evaluarea imagistică la pacienții cu accident vascular; parametrii de evaluare CT și IRM la pacienții cu accident vascular, inclusiv difuzie, perfuzie, angio-CT și angio-RM; parametrii de perfuzie sugestivi pentru imagistica AVC, importanța și limitele lor; principalele intervenții neuroradioimagistice la pacienții cu accident vascular ischemic (enumerare); abordarea diagnostică și terapeutică la pacienții cu accident vascular ischemic în teritoriul de vascularizație posterioară/ocluzie de arteră bazilară.53.Diagnosticul radioimagistic și clinica AVC de etiologie venoasă/tromboza venoasă intracraniană.54.Diagnosticul radioimagistic și clinica hemoragiei subarahnoidiene (HSA); diagnosticul radiologic al principalelor complicații ale HSA.55.Diagnosticul radioimagistic și parametrii hemodinamici specifici la pacienții cu vasospasm.56.Diagnosticul radioimagistic al hemoragiilor intracerebrale: diferențierea hemoragiilor intracerebrale tipice de cele atipice; principalele cauze de hemoragii intracerebrale tipice și atipice; algoritmul diagnostic imagistic la pacienții cu hemoragii intracerebrale tipice sau atipice.57.Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor vasculare intracraniene: tipuri, caracteristici radioimagistice și abordare terapeutică la malformații arteriovenoase, fistule durale arteriovenoase, hemangioame cavernoase și fistule de sinus carotido-cavernos.58.Diagnosticul radioimagistic pozitiv și diferențial al anomaliilor intracraniene de dezvoltare venoasă.59.Diagnosticul radioimagistic pozitiv și diferențial al teleangiectaziilor capilare intracraniene. + 
Partea a 4-aNeurotrauma60.Algoritmul de diagnostic radioimagistic pentru pacienții cu leziuni traumatice craniene acute.61.Diagnosticul radioimagistic al hematomului epidural, hematomului subdural, hemoragiei subarahnoidiene de cauză traumatică și al contuziilor parenchimului cerebral.62.Diagnosticul radioimagistic și semnele de gravitate ale hipertensiunii intracraniene63.Diagnosticul radioimagistic al fracturilor craniului și bazei de craniu, inclusiv ale osului temporal. + 
Partea a 5-aTumori intracraniene64.Diagnosticul radioimagistic al metastazelor intracraniene ale diferitelor tumori primare.65.Clasificarea tumorilor intracraniene; clasificarea și gradele OMS ale astrocitoamelor/glioamelor intracraniene; diagnosticul radioimagistic al astrocitoamelor intracraniene, astrocitomului pilocitic, astrocitoamelor cu celule gigante.66.Diagnosticul radioimagistic al diferitelor tipuri de tumori de trunchi cerebral, glioamelor optice, ependimoamelor intracraniene și medulobalstoamelor intracraniene.67.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor intracraniene atipice teratoide și rabdoide (ATRT), papiloamelor și carcinoamelor de plexuri coroide, limfoamelor primare și secundare cerebrale.68.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor periselare, micro- și macroadenoamelor glandei pituitare, al altor tumori ale regiunii selare și al tumorilor de glandă pineală.69.Diagnosticul radioimagistic al meningioamelor tipice, meningioamelor atipice/meningiosarcoamelor/hemangiopericitoamelor.70.Diagnosticul radioimagistic al hamartoamelor de tuber cinereum, al sindromului Lhermitte-Duclos și asocierea acestuia cu sindromul Cowden, al oligodendroglioamelor, ganglioglioamelor, gangliocitoamelor și tumorilor disembrioplazice neuroectodermale (DNET).71.Diagnosticul radioimagistic al schwanoamelor de nervi cranieni, incluzând schwanomul de nerv vestibular/"neurinomul de acustic"/schwanoamele de nerv trigemen și nerv facial.72.Diagnosticul radioimagistic al chordomului de clivus, tumorilor de orbită, tumorilor de craniu și bază de craniu. + 
Partea a 6-aBoli neurinflamatorii, infecțioase și neurodegenerative73.Diagnosticul modificărilor cerebrale specifice în funcție de vârstă.74.Diagnosticul radioimagistic al sclerozei multiple, diferențierea dintre leziunile demielinizante ale substanței albe și modificările substanței albe, corelabile cu vârsta; diagnosticul radioimagistic al diferitelor tipuri de leukodistrofie cerebrală.75.Diagnosticul radioimagistic al modificărilor din demența de tip Alzheimer, precum și din alte tipuri de demență; din boala Parkinson și din sindromul Parkinsonian atipic, inclusiv atrofia multisistemică și paralizia supranucleară progresivă.76.Diagnosticul radioimagistic al modificărilor SNC din boala Wilson și encefalopatia hepatică.77.Diagnosticul radioimagistic al formelor tipice și atipice ale infecțiilor SNC cu virusul herpes simplex (HSV); caracterul de urgență și conceptele terapeutice în infecțiile SNC cu HSV.78.Diagnosticul radioimagistic al meningitei; limitările tehnicilor imagistice; complicațiile specifice meningitei.79.Diagnosticul radioimagistic al diferitelor stadii de formare ale abceselor cerebrale.80.Diagnosticul radioimagistic al: meningitei tuberculoase și tuberculoamelor intracraniene; infecțiilor cerebrale congenitale, inclusiv cu toxoplasma, rubeola, citomegalovirus și herpes simplex.81.Diagnosticul radioimagistic al modificărilor cerebrale din sarcoidoză și din lupusul eritematos sistemic (LES).82.Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor cerebrale cu HIV și al complicațiilor specifice acestora.83.Diagnosticul radioimagistic al modificărilor cerebrale postterapeutice (exemplu: postradio-/chimioterapie). + 
Partea a 7-aHidrocefalie84.Hidrocefalia: cauze, tipuri; diagnosticul radioimagistic al hidrocefaliei cu presiune normală, al hidrocefaliei non-comunicante și al malabsorbției de LCR.85.Producerea, fluxul și resorbția LCR; clasificarea și diagnosticul radioimagistic al cauzelor de stenoză apeductală; metoda imagistică de evaluare a fluxului LCR.86.Abordări terapeutice în hidrocefalie; evaluarea radioimagistică a șunturilor și a ventriculostomiei de ventricul III. + 
Partea a 8-aColoana vertebrală87.Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor vertebrale (spina bifida deschisă, spina bifida ocultă, meningomielocelul, sinusul dermal, diastematomielia).88.Diagnosticul radioimagistic al fracturilor coloanei vertebrale; diferențele dintre fracturile vertebrale stabile și instabile.89.Cauzele și diagnosticul radioimagistic al mielopatiei; diagnosticul radioimagistic al modificărilor ischemice ale măduvei spinării; diagnosticul radioimagistic al mielitei transverse și al manifestărilor spinale din scleroza multiplă.90.Diagnosticul radioimagistic al metastazelor vertebrale; criterii diagnostice pentru compresiunea medulară.91.Tumori spinale: clasificare, diagnosticul radioimagistic al ependimoamelor spinale, al meningioamelor spinale și al chordoamelor spinale.92.Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor vasculare spinale și ale siringo/hidromieliei.93.Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor degenerative vertebro-discale: artroza cu localizare vertebrală; hernia de disc; complicațiile herniei discale; radiculopatii; stenoza canalului rahidian; spondilolisteza și spondiloliza; afecțiunile fațetelor articulare. + 
Capitolul IVRadioimagistica capului și gâtului + 
Partea 1Anatomia capului și a gâtului94.Anatomia descriptivă, radioimagistică și variantele anatomice ale sinusurilor paranazale, ale cavității bucale, faringelui și laringelui, ale glandelor salivare, ale glandei tiroide și paratiroidelor, ale apexului toracic, plexului brahial, orbitei și căilor vizuale, ale dinților și articulației temporomandibulare.95.Anatomia descriptivă, radioimagistică și variantele anatomice ale scheletului facial, bazei craniului, nervilor cranieni; delimitarea segmentelor traiectului nervului facial.96.Anatomia descriptivă, radioimagistică și delimitările anatomice ale spațiilor cervicale profunde.97.Anatomia descriptivă, radioimagistică și clasificarea stațiilor limfoganglionare din regiunea capului și a gâtului. + 
Partea a 2-aAnomalii congenitale98.Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale orbitei, sinusurilor paranazale, malformațiilor vasculare și al altor malformații ale capului și gâtului; anomaliile congenitale care duc la surditate.99.Diagnosticul radioimagistic al chisturilor canalului tireoglos, chisturilor branhiale și al chisturilor timusului, al neurofibromatozei tip I și al fibromatozei Colli.100.Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale cavității orale și orofaringelui (chistul dermoid și epidermoid, limfangiomul și glanda tiroidă linguală). + 
Partea a 3-aOsul temporal101.Diagnosticul radioimagistic al patologiei cauzatoare de surditate secundară (otoscleroză, boala Meniere, boala inflamatorie a osului temporal, tumori ale unghiului cerebelopontin).102.Diagnosticul radioimagistic pozitiv și diferențial al tumorilor de os temporal și al tumorilor unghiului ponto-cerebelos.103.Diagnosticul radioimagistic al patologiei canalului auditiv extern (atrezie, leziuni tumorale) și al urechii medii; diagnosticul radioimagistic al colesteatomului și al cauzelor de tinitus vascular. + 
Partea a 4-aBaza craniului, scheletul facial și nervii cranieni104.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor din regiunea clivusului: meningiom, macroadenom, craniofaringiom și chordom.105.Diagnosticul radioimagistic al: leziunilor de gaură jugulară (tumoră glomică/paragangliom, pseudoleziunile de bulb jugular, diverticulul de bulb jugular, bulbul jugular dehiscent, schwannomul și meningiomul); patologiei sinusului cavernos; patologiei fisurii orbitare superioare; patologiei fosei pterigopalatine.106.Diagnosticul radioimagistic al bolilor difuze ale bazei craniului (displazie fibroasă, plasmocitom, histiocitoza Langerhans, condosarcom și metastaze, neurofibromatoze I și II).107.Diagnosticul radioimagistic și clasificarea leziunilor traumatice ale scheletului facial; complicații și consecințe terapeutice.108.Diagnosticul radioimagistic al neoplasmelor mandibulei și maxilarului; aspecte radioimagistice ale chisturilor dentigere și keratochistelor odontogene.109.Diagnosticul radioimagistic al leziunilor infecțioase și inflamatorii ale mandibulei, osului maxilar și a bazei craniului; modificări asociate osteomielitei și patologiei dentare.110.Diagnosticul radioimagistical patologiei nervilor cranieni. + 
Partea a 5-aOrbita111.Diagnosticul radioimagistic al manifestărilor orbitare ale neurofibromatozei de tip I și al tulburărilor infecțioase și inflamatorii ale orbitei.112.Diagnosticul radioimagistic al: tumorilor benigne ale orbitei (meningiom, gliom optic/chiasmal, hemangiom orbitar și tumori mixte benigne a glandei lacrimale); tumorilor maligne ale orbitei (melanom ocular, limfom orbital, carcinomul adenoid chistic al glandelor lacrimale). + 
Partea a 6-aGlandele tiroidă, paratiroide și spațiul visceral113.Diagnosticul radioimagistic în: tiroidite; gusa multinodulară; tumorile benigne și maligne ale glandei tiroide și glandelor paratiroide (adenoame, cancer tiroidian, limfom tiroidian).114.Cunoașterea celor mai importante rezultate ale scintigrafiei cu Tc-99m în diferite boli ale glandei tiroide și ale glandelor paratiroide.115.Diagnosticul radioimagistic al carcinomului esofagian cervical și al diverticulului Zenker. + 
Partea a 7-aNas, nazofaringe și sinusuri paranazale116.Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor și inflamațiilor nasului și sinusurilor paranazale (rinosinuzita acută și cronică, sinuzite fungice, patologie nazosinusală: polipoza, mucocelul și granulomatoza Wegener) și a complicațiilor acestora. Aspectele radioimagistice post-operatorii după intervențiile chirurgicale la nivelul nasului și sinusurilor paranazale.117.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor benigne și maligne ale nasului și sinusurilor paranazale (tumori nazosinusale – papilom inversat, angiofibrom juvenil, hemangiom, osteom, displazie fibroasă, carcinom cu celule scuamoase, adenocarcinom, melanom, esthesioneuroblastom și limfom).118.Diagnosticul radioimagistic al bolilor rinofaringiene (chist Thornwaldt, inflamații, infecții, neoplasme). + 
Partea a 8-aSpațiul masticator, spațiul parotidian și spațiul carotidian119.Diagnosticul radioimagistic al: pseudoleziunilor din spațiul masticator (atrofia de denervare, hipertrofia musculară benignă și asimetrii ale plexului venos pterigoidian); abceselor din spațiul masticator; tumorilor benigne și maligne ale spațiului masticator.120.Diagnosticul radioimagistic al: infecțiilor și inflamațiilor spațiului parotidian (parotidită, oreion, abcese, sindromul Sjogren și leziuni benigne limfoepiteliale la pacienții cu HIV); litiazei parotidiene; tumorilor benigne și maligne ale spațiului parotidian.121.Diagnosticul radioimagistic al leziunilor vasculare ale spațiului carotidian (ectazia arterelor carotide, anevrismul/pseudoanevrismul arterei carotide, disecția arterei carotide și tromboza venoasă jugulară); diagnosticul radioimagistic al tumorilor spațiului carotidian (paragangliom, glomus vagal, schwannom, neurofibrom). + 
Partea a 9-aCavitatea orală, orofaringele, spațiul retrofaringian122.Diagnosticul radioimagistic al: chisturilor de retenție, sialocel, sialadenită și ranula; inflamațiilor cavității bucale și orofaringelui; abceselor retrofaringiene.123.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor benigne și maligne ale cavității orale și glandelor salivare minore.124.Elemente de diagnostic radioimagistic dentar (retroalveolar, OPT, cone-beam CT). + 
Partea a 10-aHipofaringele, laringele și ganglionii limfatici cervicali125.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor de hipofaringe și laringe (carcinomul cu celule scuamoase al hipofaringelui, carcinoame laringiene cu celule scuamoase ale regiunilor supraglotică, glotei și spațiului subglotic și condrosarcomul laringelui); modificări radioimagistice post-operatorii și post-radioterapie ale hipofaringelui și laringelui.126.Diagnosticul radioimagistic al: stenozelor traheale; parezei corzilor vocale, laringocelului și traumatismelor laringiene.127.Diagnosticul radioimagistic al: inflamațiilor ganglionilor limfatici (hipertofii reactive, supurații, boala Kimura, boala Castleman); patologiei tumorale a ganglionilor limfatici (limfoame, metastaze). + 
Capitolul VRadiologia toracelui128.Anatomia normală radioimagistică a toracelui (aparat respirator, mediastin, perete toracic, diafragmă).129.Diagnosticul radioimagistic al variantelor anatomice ale sistemului respirator, mediastinului, pereților toracici și diafragmei.130.Tehnica și protocoalele explorărilor radioimagistice în examinarea toracelui; metode și instrumente folosite în managementul calității imaginiloranaloge/digitale în radiologia toracelui.131.Semiologia radioimagistică în patologia toracică (sindrom parietal, pleural, alveolar, interstițial, bronșic, vascular).132.Cunoașterea aspectului radioimagistic, poziția corectă de plasare și posibilele complicații asociate plasamentului greșit al dispozitivelor medicale utilizate în patologia toracică.133.Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor inflamatorii acute și cronice alveolare, interstițiale, bronșice.134.Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor pleurale.135.Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor peretelui toracic, diafragmei și patologia toracelui operat.136.Diagnosticul radioimagistic în tuberculoza pulmonară.137.Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor pulmonare în cazul pacienților imunocompetenți și imunocompromiși.138.Diagnosticul radioimagistic al hipertensiunii pulmonare (arterială, venoasă).139.Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile cu localizare mediastinală.140.Diagnosticul radioimagistic și stadializarea tumorilor primitive bronho-pulmonare.141.Diagnosticul și managementul radioimagistic al nodulilor pulmonari.142.Diagnosticul radioimagistic în boli pulmonare congenitale.143.Diagnosticul radioimagistic în bolile obstructive pulmonare și de căi respiratorii. + 
Capitolul VIRadiologia cordului și vaselor sanguine144.Noțiunile de bază ale embriologiei sistemului cardio-vascular; anatomia radioimagistică cardiacă și vasculară; aspecte radioimagistice ale variantelor anatomice ale cordului și arterelor coronare.145.Tehnicile radioimagistice utilizate în evaluarea cardiacă: cardio-CT/coronarografia-CT și cardio-RM; principiile ECG – gating și bolus-tracking.146.Tehnicile radioimagistice utilizate în evaluarea vaselor mari, a trunchiurilor supraaortice și vaselor periferice: ecografie, angio-CT și angio-RM (etaj toraco-abdomino-pelvin, trunchiuri supraaortice și membre).147.Tehnici de postprocesare în evaluarea radioimagistică cardio-vasculară; indicații, contraindicații și pericole potențiale ale procedurilor și tehnicilor radioimagistice relevante pentru evaluarea bolilor cardiovasculare.148.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală cardiacă.149.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală și dobândită valvulară.150.Caracteristicile radioimagistice ale cordului de sportiv.151.Diagnosticul radioimagistic (CT și IRM) pozitiv și diferențial în cardiomiopatii; aspecte IRM în miocardite; diagnosticul radioimagistic al bolilor cardiace asociate cu diabetul zaharat și bolile renale.152.Diagnosticul radioimagistic (CT și IRM) în masele cardiace.153.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală și dobândită a pericardului.154.Diagnosticul radioimagistic în patologia arterelor coronare: coronarografia CT, caracteristicile IRM în bolile coronariene (sindroamele coronariene acute, post-infarct miocardic, anevrismele ventriculare, miocard hibernant/siderat).155.Diagnosticul radioimagistic în patologia aortei.156.Diagnosticul radioimagistic în patologia arterei pulmonare.157.Diagnosticul radioimagistic în patologia venei cave superioare.158.Diagnosticul radioimagistic în patologia venei cave inferioare.159.Diagnosticul radioimagistic în evaluarea patologiei vaselor periferice.160.Diagnosticul vascular prin ecografie Doppler: anatomia arterială și venoasă; caracteristicile normale și anormale ale undelor Doppler; diagnosticul ecografic Doppler al bolii aterosclerotice, vasculitei, bolii anevrismale, trombozei, emboliei și al altor patologii vasculare a arterelor periferice; diagnosticul ecografic bidimensional și Doppler al patologiei venelor periferice: tromboza, sindromul posttrombotic, insuficiența valvulară venoasă, sindromul varicos și alte afecțiuni.161.Diagnosticul vascular prin angiografie CT (CTA): parametrii de achiziție relevanți pentru CTA, inclusiv substanțele de contrast folosite și tehnicile de reconstrucție; dozele de radiații pentru CTA și metodele de reducere a acestora; avantajele și dezavantajele CTA comparativ cu alte tehnici; diagnosticul CTA al bolii aterosclerotice, vasculitei, bolii anevrismale, trombozei, emboliei și al altor patologii vasculare a arterelor periferice; diagnosticul CTA în patologia venoasă.162.Diagnosticul vascular prin angiografie RM (MRA); principiile fizice ale tehnicilor de MRA; avantajele și dezavantajele diferitelor substanțe de contrast utilizate în MRA; avantajele și dezavantajele MRA, comparativ cu alte tehnici; diagnosticul MRA al bolii aterosclerotice, vasculitei, bolii anevrismale, trombozei, emboliei; diagnosticul MRA în patologia venoasă.163.Diagnosticul radioimagistic al grefelor de by-pass, al protezelor valvulare, aortice, postintervenții chirurgicale ventriculare, după pericardectomie. + 
Capitolul VIIRadiologia gastrointestinală și abdominală164.Anatomia radioimagistică și variante anatomice ale: tractului gastro-intestinal; regiunii hepato-biliare; pancreasului; splinei; peritoneului și rădăcinii mezenterului.165.Substanțe de contrast utilizate în evaluarea organelor abdominale; tehnici radioimagistice utilizate în evaluarea gastro-intestinală; tehnici radioimagistice utilizate în evaluarea organelor abdominale (ficat, căi biliare, pancreas, splină, cavitate peritoneală, mezenter, vase – sistem port, artere digestive); tehnici de postprocesare utilizate în evaluarea radioimagistică gastro-intestinală și abdominală.166.Indicații și contraindicații ale procedurilor și tehnicilor radioimagistice relevante pentru evaluarea bolilor: tractului gastro-intestinal; hepato-biliare; pancreatice; splenice; peritoneale; mezenterice și de perete abdominal.167.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală și dobândită a peritoneului, mezenterului și peretelui abdominal.168.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a esofagului.169.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie gastro-duodenală.170.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a intestinului subțire.171.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a colonului.172.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie hepatică; diagnosticul radioimagistic în transplantul hepatic.173.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a căilor biliare.174.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a pancreasului.175.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală și dobândită a splinei.176.Criteriile RECIST în patologia oncologică abdominală și gastro-intestinală. + 
Capitolul VIIIRadiologia aparatului urinar și genital masculin177.Anatomia radioimagistică a rinichiului, căilor urinare, vezicii urinare și uretrei masculine; anatomia descriptivă și radioimagistică a retroperitoneului; fiziologia excreției renale a substanțelor de contrast și cinetica acestora în compartimentele renale; fiziologia micțiunii.178.Diagnosticul radioimagistic al variantelor anatomice renale: defectul joncțional parenchimal, hipertrofia de coloană Bertin, lobulația fetală, lipomatoza sinusului; criterii de diferențiere față de patologie.179.Anatomia radioimagistică zonală a prostatei; anatomia ultrasonografică bidimensională și Doppler a structurilor intrascrotale.180.Urografia intravenoasă: indicații, selecția metodei, selecția agentului de contrast, doza, momentul expunerii, indicații pentru compresiunea ureterală și furosemid; nefrotoxicitatea substanțelor de contrast iodate: fatori de risc, măsuri și metode de a reduce riscul, precauții la pacienții diabetici; utilizarea substanțelor pe bază de Gadoliniu la pacienții cu risc: precauții; fibroza sistemică nefrogenă: definiție, noțiuni clinice, factori de risc.181.Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor renale, a căilor urinare și ureterelor.182.Diagnosticul radioimagistic al litiazei urinare și obstrucției urinare.183.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor renale și ale căilor urinare.184.Diagnosticul radioimagistic al bolilor renale chistice.185.Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor renale, perirenale și ale tractului urinar.186.Diagnosticul radioimagistic al nefropatiilor medicale și vasculare.187.Transplantul renal: aspectul radioimagistic normal și diagnosticul radioimagistic al complicațiilor.188.Diagnosticul radioimagistic al traumatismelor renale, ureterale, ale vezicii urinare și uretrei.189.Diagnosticul radioimagistic al patologiei vezicii urinare și uretrei masculine: anomalii congenitale, inflamații, tumori, derivații vezicale.190.Diagnosticul radioimagistic al patologiei funcționale a vezicii urinare: obstrucția în evacuare (sindromul de stază), incontinența vezicală, refluxul vezico-ureteral.191.Explorarea radioimagistică a uretrei masculine. Cistouretrografia: indicații, tehnică, agenți de contrast, doză, timp de expunere. Patologia uretrală: stricturi, diverticul.192.Diagnosticul radioimagistic al patologiei prostatei: inflamații, hiperplazia benignă, tumori maligne.193.Diagnosticul ultrasonografic al patologiei testiculului și scrotului (adulți și copii): malformații, inflamații, tumori, traumatisme, patologie vasculară.194.Diagnosticul radioimagistic al patologiei peniene și al tulburărilor de dinamică sexuală: boala Peyronie, traumatisme, tumori, impotența, priapismul.195.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor suprarenaliene benigne și maligne; managementul și diagnosticul diferențial al leziunilor suprarenaliene descoperite incidental.196.Diagnosticul radioimagistic al chistelor, traumatismelor și insuficienței suprarenaliene. + 
Capitolul IXRadiologia în obstetrică și ginecologie197.Anatomia radioimagistică a pelvisului feminin; anatomia radioimagistică a organelor de reproducere feminine inclusiv variațiile din timpul ciclului menstrual; modificările fiziologice ale organelor de reproducere feminine în decursul vieții și aspectul lor imagistic; modificările fiziologice ale organelor de reproducere feminine în timpul sarcinii și aspectul lor imagistic; mușchii ridicători anali - anatomia radioimagistică și rolul lor în fiziologia planșeului pelvin.198.Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor uterine congenitale: uter septat, uter bicorn și uter didelf.199.Diagnosticul radioimagistic al: tumorilor miometriale benigne și maligne; adenomiomatozei uterine.200.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor endometriale și al endometriozei.201.Diagnosticul radioimagistic al: inflamațiilor și afecțiunilor funcționale ale colului uterin; diagnosticul radioimagistic al cancerului de col uterin.202.Diagnosticul radioimagistic al uterului operat.203.Diagnosticul radioimagistic al patologiei uterine asociată cu sarcina, nașterea și în perioada postpartum.204.Diagnosticul radioimagistic al abdomenului acut la gravide.205.Pelvimetria IRM - principii și măsurători.206.IRM fetal – principii și stadiile dezvoltării embrionare și fetale.207.Histerosalpingografia - indicații, contraindicații, etape ale procedurii, complicații.208.Diagnosticul radioimagistic al: chisturilor ovariene; tumorilor ovariene benigne și maligne (la adult și copil).209.Diagnosticul radioimagistic al: bolilor inflamatorii și tumorilor trompelor uterine; torsiunii de ovar.210.Algoritmul de explorare și diagnosticul radioimagistic al infertilității.211.Diagnosticul radioimagistic al modificărilor ovariene asociate cu sarcina, în perioada postpartum, după chirurgia ginecologică și post proceduri intervenționale ghidate imagistic.212.Diagnosticul radioimagistic al prolapsului uterin și pelvin. + 
Capitolul XRadiologia aparatului locomotor (musculoscheletală) + 
Partea 1Noțiuni generale213.Noțiuni de bază a embriologiei scheletului; dezvoltarea sistemului scheletal imatur; anatomia radioimagistică normală a tuturor structurilor relevante în imagistica musculoscheletală; variantele normale ale scheletului care pot mima diferite afecțiuni.214.Indicațiile, contraindicațiile și pericolele potențiale (în special legate de radiații) ale procedurilor și tehnicilor relevante examinării radioimagistice a sistemului musculoscheletal. + 
Partea a 2-aTraumatisme acute și cronice215.Diagnosticul radioimagistic al fracturilor: tipurile și clasificările generale ale fracturilor și dislocărilor; fracturile și dislocările scheletului adult; fracturile și dislocările scheletului imatur - fracturi (accidentale sau non-accidentale) la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți; fracturile articulare și dislocările, incluzând leziuni condrale și osteocondrale, precum și osteocondrita disecantă; fracturile-avulsie; fracturile de stress, incluzând fractura de suprasolicitare și cea pe os insuficient; diferențierea fracturilor față de alte afecțiuni patologice și leziuni non-accidentale.216.Diagnosticul radioimagistic al vindecării și complicațiilor fracturilor și dislocărilor, inclusiv pseudartroza, vindecarea întârziată, necroza avasculară, distrofia simpatică reflexă/sindromul complexului dureros regional, miozita osifiantă.217.Diagnosticul radioimagistic al fracturilor de craniu și masiv facial.218.Diagnosticul radioimagistic al fracturilor coloanei vertebrale, inclusiv spondiloliza.219.Diagnosticul radioimagistic al fracturilor și dislocărilor centurii scapulare, inclusiv dislocările acromio-claviculare și sterno-claviculare, fracturile claviculare, fracturile scapulare, instabilitatea și dislocarea umărului.220.Diagnosticul radioimagistic al fracturilor și dislocărilor membrului superior, incluzând fracturile humerale, fracturile și dislocările de cot, de braț proximal și distal, de încheietură a mâinii și la nivelul mâinii.221.Diagnosticul radioimagistic al fracturilor și dislocărilor oaselor bazinului, incluzând leziunile asociate ale părților moi.222.Diagnosticul radioimagistic al fracturilor și dislocărilor membrului inferior, inclusiv de la nivelul șoldului, femurului, tibiei și fibulei, articulației gleznei și piciorului distal.223.Diagnosticul radioimagistic al leziunilor de părți moi ale umărului, inclusiv leziuni ale coafei rotatorilor, labrumului glenoidal și tendonului bicepsului.224.Diagnosticul radioimagistic al leziunilor părților moi ale încheieturii mâinii, inclusiv leziunile complexului fibrocartilaginos triunghiular.225.Diagnosticul radioimagistic al leziunilor părților moi ale genunchiului, inclusiv leziunile meniscale, ale ligamentelor încrucișate și colaterale.226.Diagnosticul radioimagistic al leziunilor părților moi ale gleznei, inclusiv leziunile principalelor tendoane și ligamente. + 
Partea a 3-aInfecții227.Diagnosticul radioimagistic al osteomielitei acute, subacute și cronice ale scheletului apendicular și coloanei vertebrale; diagnosticul radioimagistic al osteomielitei posttraumatice și postoperatorii.228.Diagnosticul radioimagistical infecțiilor TBC ale sistemului musculoscheletal.229.Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor coloanei vertebrale și scheletului apendicular.230.Noțiuni despre diagnosticul radioimagistic al infecțiilor rare (ex: lepra, brucelloza) și al parazitozelor mai frecvente (ex: echinococcus).231.Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor țesuturilor moi și ale infecțiilor asociate HIV. + 
Partea a 4-aTumori și leziuni pseudotumorale232.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor formatoare de os, inclusiv osteomul și insulele osoase, osteomul osteoid, osteoblastomul și osteosarcomul (și variante tipice).233.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor formatoare de cartilaj, incluzând ostecondromul, encondromul, condroblastomul, fibromul condromixoid și condrosarcomul (central și periferic).234.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor cu origine fibroasă, incluzând defectul fibros cortical și fibromul ne-osifiant, displazia fibroasă, fibrosarcomul și histiocitomul fibros malign.235.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor hematopoietice și reticuloendoteliale, incluzând tumora cu celule gigante, histiocitoza cu celule Langerhans, tumorile maligne cu celule rotunde (sarcomul Ewing, limfomul și leucemia), mielomul/plasmocitomul.236.Diagnosticul radioimagistic al leziunilor osoase pseudotumorale (chistul osos simplu și chistele osoase anevrismale).237.Diagnosticul radioimagistic al metastazelor osoase și ale țesuturilor moi.238.Recunoașterea leziunilor care trebuiesc ignorate (don't touch lesions): posttraumatice, variante normale și leziuni evident benigne.239.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor cu origine: lipomatoasă, incluzând lipomul și liposarcomul; neuronală, incluzând neurofibromul și schwanomul; vasculară, incluzând hemangiomul.240.Diagnosticul radioimagistic al altor tumori ale aparatului locomotor: chordomul, adamantinomul, sarcoamele de țesuturi moi. + 
Partea a 5-aAfecțiuni hematologice241.Diagnosticul radioimagistic al manifestărilor musculoscheletale ale hemoglobinopatiilor, incluzând drepanocitoza și talasemia și al mielofibrozei. + 
Partea a 6-aAfecțiuni metabolice, endocrine și toxice242.Diagnosticul radioimagistical osteomalaciei.243.Diagnosticul radioimagistic al hiperparatiroidismului primar și secundar (incluzând insuficiența renală cronică).244.Diagnosticul radioimagistic al osteoporozei (inclusiv concepte de bază despre măsurarea densității osoase) și fluorozei. + 
Partea a 7-aAfecțiuni articulare245.Diagnosticul radioimagistic al bolilor degenerative ale articulațiilor periferice.246.Diagnosticul radioimagistic al bolilor inflamatorii articulare, inclusiv artrita reumatoidă, artrita reumatoidă juvenilă, spondilita anchilozantă, artrita psoriazică, artropatiile enteropatice, artritele infecțioase (piocianică și tuberculoasă).247.Diagnosticul radioimagistic al artropatiilor cristaloide, incluzând artropatia cu pirofosfat, depozitele de hidroxiapatită, guta.248.Diagnosticul radioimagistic al leziunilor nodulare articulare incluzând ganglionii, condromatoza sinovială, sinovita pigmentară; diagnosticul radioimagistic al neuroartropatiilor, incluzând piciorul diabetic, articulațiile Charcot, pseudo-Charcot (induse de steroizi).249.Diagnosticul radioimagistic al complicațiilor protezării de șold și genunchi. + 
Partea a 8-aAfecțiuni de dezvoltare și afecțiuni pediatrice (a se vedea și cap. XII, partea a 7-a)250.Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor sclerozante ale osului, incluzând osteopetroza, melorheostoza și osteopoikiloza.251.Diagnosticul radioimagistic al pseudotumorilor în grupul de vârstă pediatric, incluzând aclazia diafizară și boala Ollier.252.Diagnosticul radioimagistic al manifestărilor musculoscheletale ale neurofibromatozei. + 
Partea a 9-aAfecțiuni diverse253.Diagnosticul radioimagistic al: bolii Paget; sarcoidozei; osteoartropatiei hipertrofice; osteoporozei regionale migratorii; osteonecrozei aseptice, incluzând boala Legg-Calve-Perthes și boala Scheuermann.254.Diagnosticul radioimagistic al calcificărilor/osificărilor de țesut moale. + 
Capitolul XIRadioimagistica senologică255.Embriologia, anatomia și fiziologia mamară, a regiunii axilare și a structurilor asociate; principiile fizice care intervin în formarea imaginii mamografice și controlul calității; principiile achiziției digitale și ale prelucrării de imagini în mamografia digitală; poziționări și incidențe în mamografie.256.Indicațiile și contraindicațiile tehnicilor radio-imagistice în patologia mamară: mamografie, ecografie, RM, medicină nucleară; avantaje și limite; noțiuni de bază referitoare la tehnicile noi de diagnostic (CAD, tomosinteză și alte aplicații ale mamografiei digitale, elastografiei, difuziei și spectroscopiei RM, substanțele de contrast utilizate în examinarea RM cu contrast) – avantaje, indicații potențiale și limite.257.Diagnosticul radioimagistic al sânului normal, al variantelor anatomice mamare, al modificărilor datorate vârstei, lactației, statusului hormonal, terapiei hormonale substitutive.258.Semiologie mamografică, ecografică și prin rezonanță magnetică a sânului.259.Lexiconul standardizat și categoriile de risc ale diagnosticului mamar, cu referire la sân, leziune și pacient (ACR BI-RADS(r) sau alte sisteme standardizate de clasificare).260.Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare benigne.261.Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare de graniță și ale celor cu risc crescut.262.Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare maligne; clasificarea TNM; corelații imagistico-patologice; criteriile RECIST în vigoare de evaluare a pacientelor cu cancer mamar; noțiuni de patologie mamară: interpretarea rezultatelor examenului citologic și morfopatologic mamar, clasificarea biomoleculară a cancerului de sân, subtipuri genetice, factori histologici de prognostic.263.Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare la bărbat.264.Managementul clinic și radioimagistic al pacientelor simptomatice: formațiune mamară palpabilă, mastodinie, traumatism mamar, fenomene inflamatorii mamare, mamelon secretant/sângerând, retracție cutanată sau mamelonară, adenopatie axilară.265.Managementul clinic și radioimagistic al patologiei mamare la bărbat, copil și adolescent și la femeia însărcinată sau în perioada de lactație.266.Evaluarea radioimagistică a extensiei locoregionale, precum și a leziunilor mamare maligne concomitente (homo- sau contralaterale). Avantajele și dezavantajele examenului RM mamar preoperator.267.Indicațiile și contraindicațiile manoperelor intervenționale ghidate imagistic (biopsia aspirativă cu ac fin, biopsia tru-cut, biopsia asistată cu vacuum, localizarea preoperatorie).268.Indicațiile tratamentului chirurgical conservator și ale ganglionului santinelă și diagnosticul radioimagistic al modificărilor secundare chirurgiei (inclusiv reducție/augmentare mamară și reconstrucție).269.Indicațiile tratamentului chimioterapic (neoadjuvant și adjuvant) cu evaluarea clinică și imagistică a pacientelor (răspuns la tratament sau urmărire); indicațiile tratamentului radioterapic și modificările radioimagistice secundare acestuia.270.Noțiuni de bază referitoare la tehnici terapeutice ghidate imagistic (ablație prin radiofrecvență, crioablație, electroporeză etc.) în tratamentul leziunilor benigne sau maligne mamare.271.Screeningul cancerului mamar: date epidemiologice, factori de risc, stratificarea riscului, indicațiile pentru consiliere genetică, riscuri și beneficii populaționale și individuale ale screeningului, inclusiv cele legate de vârstă sau de antecedentele personale sau familiale; interval de screening, perioadă de screening, definiția cancerului de interval, rate de supraviețuire și de mortalitate, prevalență versus incidență, supradiagnostic și supratratament. + 
Capitolul XIIRadiologie pediatrică + 
Partea 1Generalități272.Dezvoltarea anatomică în copilărie; diferențierea variantelor normalului de aspectele patologice; cunoștințe teoretice embriologice de bază cu aplicații în patologia pediatrică; stadiile de dezvoltare embrionară și fetală, precum și aspectul lor ultrasonografic și la examinarea prin IRM.273.Principiile realizării unui mediu prietenos pentru copii; principiul ALARA ("As Low As Reasonably Achievable"), a cerințelor de radioprotecție și a dozelor de iradiere, precum și aplicarea acestora în pediatrie; vulnerabilitatea crescută a copiilor la radiații ionizante.274.Valoarea și indicațiile la copil ale ecografiei, CT și IRM; algoritmi și protocoale imagistice specifice pediatriei.275.Indicațiile și contraindicațiile administrării substanțelor de contrast, precum și stabilirea dozajului acestora, la copii și nou-născuți. + 
Partea a 2-aCreier și măduva spinării276.Diagnosticul radioimagistic al hidrocefaliei la sugari, copii și adolescenți.277.Diagnosticul radioimagistic al hemoragiei subependimare și intraventriculare a sugarului; leucomalacia periventriculară.278.Diagnosticul radioimagistical hipertensiunii intracraniane la sugari, copii și adolescenți.279.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor cerebrale la sugari, copii și adolescenți.280.Diagnosticul radioimagistic al traumatismelor craniene la sugari, copii și adolescenți.281.Diagnosticul radioimagistic al traumatismelor care nu sunt determinate de accidente la sugari, copii și adolescenți.282.Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor intracraniene (incluzând infecțiile antenatale) la sugari, copii și adolescenți.283.Diagnosticul radioimagistic în ischemie/accidente vasculare la sugari, copii și adolescenți.284.Diagnosticul radioimagistic al patologiei pituitare la sugari, copii și adolecenți.285.Diagnosticul radioimagistic în malformațiile coloanei vertebrale incluzând spina bifida deschisă, spina bifida ocultă, meningomielocel, sinus dermal, malformațiile măduvei spinării. + 
Partea a 3-aCap și gât286.Diagnosticul radioimagistic în principalele malformații congenitale ale regiunii capului și gâtului, incluzând orbita, regiunea nazală, faringele, osul temporal la sugari, copii și adolescenți.287.Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor inflamatorii/infecțioase ale regiunii capului și gâtului la sugari, copii și adolescenți.288.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor regiunii capului și gâtului la sugari, copii și adolescenți.289.Diagnosticul radioimagistic al leziunilor traumatice ale regiunii capului și gâtului la sugari, copii și adolescenți.290.Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor tiroidiene la sugari, copii și adolescenți.291.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor orbitare la copii. + 
Partea a 4-aTorace292.Diagnosticul radioimagistic al timusului normal și variantele acestuia la sugari, copii și adolescenți.293.Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor congenitale ale căilor respiratorii; anomaliilor congenitale ale arborelui bronșic și toracelui (sechestrația pulmonară, displazia chistică adenomatoidă, emfizemul lobar, atrezia bronșică) la sugari, copii și adolescenți.294.Diagnosticul radioimagistic al detresei neonatale a prematurului, la nou-născuți și sugari.295.Diagnosticul radioimagistic în aspirația de corp străin la sugari, copii și adolescenți.296.Diagnosticul radioimagistic al bronșiolitei la sugari, copii și adolescenți.297.Diagnosticul radioimagistic în fibroza chistică la sugari, copii și adolescenți.298.Diagnosticul radioimagistic în condensările pulmonare, pneumonii și complicațiile pneumoniilor la sugari, copii și adolescenți.299.Diagnosticul radioimagistic în revărsatele pleurale la sugari, copii și adolescenți; diagnosticul radioimagistic în pneumotorax la sugari, copii și adolescenți.300.Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile infiltrative pulmonare la sugari, copii și adolescenți.301.Diagnosticul radioimagistic în complicațiile afecțiunilor metastatice ale plămânului la sugari, copii și adolescenți.302.Diagnosticul radioimagistic în masele mediastinale (tumori cu celule embrionare, masele mediastinale chistice, limfadenopatii, limfom, tumori neurogene) la sugari, copii și adolescenți.303.Diagnosticul radioimagistic în hernia diafragmatică congenitală, paralizia/pareza diafragmatică și eventrația ("relaxarea") diafragmatică, la sugari, copii și adolescenți. + 
Partea a 5-aCardiovascular304.Diagnosticul radioimagistic în principalele malformații congenitale cardiovasculare, inclusiv anomaliile de arc aortic la sugari, copii și adolescenți.305.Diagnosticul radioimagistic al hipertensiunii arteriale la sugari, copii și adolescenți.306.Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile inflamatorii/infecțioase ale aparatului cardiovascular la sugari, copii și adolescenți.307.Diagnosticul radioimagistic în leziunile posttraumatice ale aparatului cardiovascular la sugari, copii și adolescenți.308.Diagnosticul radioimagistic în malformațiile vasculare și tumorile vasculare la sugari, copii și adolescenți. + 
Partea a 6-aAbdomen309.Diagnosticul radioimagistic al atreziei de esofag la nou-născut.310.Diagnosticul radioimagistic în enterocolita ulceronecrotică la nou-născut și în pneumoperitoneu la nou-născut.311.Diagnosticul radioimagistic în stenoza hipertrofică de pilor la nou-născuți și sugari.312.Diagnosticul radioimagistic în: malformațiile ano-rectale la nou-născuți; boala Hirschprung la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți.313.Diagnosticul radioimagistic în refluxul gastroesofagian la sugari, copii și adolescenți.314.Diagnosticul radioimagistic în: malrotația intestinală la sugari, copii și adolescenți; ocluzia gastrointestinală (obstrucția mecanică și ileusul dinamic), obstrucția intestinală acută, invaginația intestinală și volvulusul la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți.315.Diagnosticul radioimagistic în apendicita la sugari, copii și adolescenți.316.Diagnosticul radioimagistic în peritonite la sugari, copii și adolescenți.317.Diagnosticul radioimagistic în: hernia inghinală la sugari, copii și adolescenți; bolile inflamatorii intestinale, precum și în complicațiile acestora la sugari, copii și adolescenți; contuziile abdominale ale sugarilor, copiilor și adolescenților; corpii străini ai tractului digestiv la sugari, copii și adolescenți.318.Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile hepatobiliare (icterul sugarului, atrezia biliară, chistul de coledoc, tumorile hepatice benigne) și ale circulației portale la sugari, copii și adolescenți.319.Evaluarea afecțiunilor căilor biliare la colangipancreatografia prin rezonanță magnetică (MRCP) la sugari, copii și adolescenți.320.Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile pancreatice la sugari, copii și adolescenți.321.Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile splenice la sugari, copii și adolescenți.322.Diagnosticul radioimagistic în: malformații renale, cum sunt rinichiul în potcoavă, duplicațiile, ectopia sau fuziunile; malformațiile congenitale ale tractului urinar (incluzând vezica și uretra) la sugari, copii și adolescenți.323.Diagnosticul radioimagistic în: uretero-hidronefroză la sugari, copii și adolescenți; bolile chistice renale la sugari, copii și adolescenți; litiaza urinară și nefrocalcinoza la sugari, copii și adolescenți.324.Diagnosticul radioimagistic al diferitelor grade de reflux vezico-ureteral și anomaliile de uretră la examinarea prin uretrocistografie micțională.325.Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile oncologice abdominale la sugari, copii și adolescenți incluzând neuroblastomul, nefroblastomul, hepatoblastomul, limfomul Burkitt, precum și diagnosticele diferențiale.326.Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile hematologice la sugari, copii și adolescenți.327.Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile glandelor suprarenale la sugari, copii și adolescenți.328.Diagnosticul radioimagistic în malformațiile ginecologice specifice vârstei pediatrice. + 
Partea a 7-aAparat locomotor (musculoscheletal)329.Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile congenitale ale coloanei vertebrale, incluzând scolioza congenitală și idiopatică și disrafismul la sugari, copii și adolescenți330.Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor congenitale ale umărului, incluzând deformitatea Sprengel.331.Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale mâinii și încheieturii pumnului, incluzând deformarea Madelung (idiopatică și din alte cauze).332.Diagnosticul radioimagistic în displazia de dezvoltare a soldului la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți.333.Diagnosticul radioimagistic în epifizioliza/alunecarea capului femural la copii; soldul iritabil; sindromul de conflict acetabulo-femural.334.Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale gleznei și piciorului; diagnosticul radioimagistic al coaliției tarsale.335.Diagnosticul radioimagistic în displaziile osoase (displaziile epifizare congenitale, acondroplazia, osteogeneza imperfectă, afecțiuni congenitale metabolice) la copii și adolescenți.336.Diagnosticul radioimagistic în fracturi (accidentale sau non-accidentale) la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți; diagnosticul radioimagistic și aspecte medico-legale în traumatismele complexe la sugari, copii și adolescenți.337.Diagnosticul radioimagistic în rahitism; evaluarea radioimagistică a vârstei osoase.338.Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile infiltrative ale măduvei osoase la sugari, copii și adolescenți.339.Diagnosticul radioimagistic în artrita idiopatică juvenilă, la copii și adolescenți; diagnosticul radioimagistic în revărsatul articular la copii și adolescenți; diagnosticul radioimagistic în sinovita tranzitorie la copii și adolescenți. + 
Partea a 8-aDiverse340.Diagnosticul radioimagistic în sindroamele neurocutanate (incluzând neurofibromatoza tip I și scleroza tuberoasă) la sugari și copii; diagnosticul radioimagistic în histiocitoza cu celule Langerhans. + 
Capitolul XIIIRadiologie intervențională + 
Partea 1Angiografia/flebografia diagnostică341.Anatomia descriptivă și radioimagistică a zonei inghinale (inclusiv poziția ligamentului inghinal, a nervului femural, arterei și venei femurale); anatomia arterială și venoasă, precum și variațiile anatomice ale arterelor periferice.342.Tehnica Seldinger de puncție arterială și venoasă; tehnicile de inserție în zona inghinală a ghidului, tecii și cateterului; hemostaza la locul de puncție, inclusiv compresia manuală și dispozitivele mecanice de închidere; ghidurile, tecile și cateterele folosite în procedurile uzuale angiografice de diagnostic; abordul alternativ de puncție arteriala, cum ar fi cea brahială, axilară sau radială.343.Tehnicile de angiografie cu substracție digitală, tehnicile de urmărire în bolus, de poziționare și recunoașterea locației și tehnicile de pixel-shift pentru îmbunătățirea calității imaginii.344.Principiile angiografiei vaselor periferice: membre superioare/inferioare, carotide, vertebrale și subclavie.345.Principiile angiografiei viscerale: mezenterice, celiace (hepatice, splenice, gastro-duodenala) și renale.346.Principiile aortografiei globale toracice, abdominale.347.Principiile flebografiei membrului superior/inferior.348.Angiografia diagnostică a bolii aterosclerotice, vasculitei, bolii anevrismale, trombozei, emboliei.349.Tipurile/rata de complicații pentru procedurile de diagnostic angiografic uzuale, precum și tratarea lor; modalitățile de îngrijire post-procedurale pentru procedurile de diagnostic vascular standard și tratamentul medicamentos asociat. + 
Partea a 2-aIntervenții vasculare350.Indicațiile pentru tratamentul endovascular al bolii aterosclerotice; evaluarea coagulării pre-procedurale și modul de corectare al anomaliilor; tehnica angioplastiei transluminale percutane cu balon (PTA) și mecanismul de acțiune al angioplastiei percutane; tehnica angioplastiei transluminale cu balon farmacologic activ (DEB-PTA) și mecanismul de acțiune al acesteia; abordarea intervențională a stenozelor arteriale intracraniene.351.Complicațiile și rezultatele angioplastiei transluminale percutane; medicamentele/dozele folosite în timpul angioplastiei transluminale percutane; procedurile uzuale de angioplastie transluminală percutană periferică (membre superioare/inferioare, carotidiene, subclavie, renale, trunchi celiac, mezenterica superioară/inferioară).352.Tehnica implantării stentului și materialele utilizate pentru fabricarea stentului; indicațiile pentru implantarea de stent comparativ cu angioplastia percutană; indicațiile stentării per-primam și ale stentării după predilatare; îngrijirile post-procedurale după stentare arterială; complicațiile uzuale și rezultatele stentării arteriale periferice.353.Cateterele centrale introduse periferic (PICC), cateterele Hickman, cateterele și porturile pentru dializă; indicațiile de utilizare a cateterelor cu abord venos; tehnica de abord percutană a venelor jugulară și subclavie; tehnica pentru intervențiile de hemodializă; tehnicile de venoplastie și stentare venoasă; indicațiile, posibilele riscuri și complicațiile venoplastilor și stentărilor; îngrijirile post-procedurale după venoplastie și stentare.354.Indicațiile și tehnica pentru introducerea filtrului de venă cavă; tipurile de filtre temporare/permanente de venă cavă; procentele de succes și complicațiile introducerii filtrului de venă cavă; îngrijirile post-procedurale după introducerea filtrului de venă cavă.355.Indicațiile pentru embolizarea (supra-) selectivă: hemoragiile acute, tratamentul tumoral local, tratamentul MAV; noțiuni elementare de Oncologie Intervențională (chemoembolizarea convențională/cu microparticule, chemoinfuzia locală, implantarea de rezervor subcutanat pentru administrarea locală intraarterială de citostatice); tehnica de angiografie și embolizare (supra-) selectivă; materialele pentru embolizare (temporare/definitive) și tehnica (catetere, microcatetere, ghiduri); riscurile, posibilele complicații/reacții adverse ale embolizării; tratamentul sindromului post-embolizare; procedee intervenționale în leiomiomatoza uterină și aspecte radioimagistice post procedură.356.Indicațiile pentru efectuarea șuntului portosistemic intrahepatic transjugular (TIPS); tehnica și complicațiile TIPS. + 
Partea a 3-aBiopsie și termoablație357.Diferențele existente între tehnicile imagistice folosite pentru ghidajul biopsiei, inclusiv CT și ecografie; acele folosite pentru procedurile de biopsie, inclusiv acele fine/acele cu calibru mare; căile de abord sigure pentru diferitele leziuni ce urmează să fie biopsiate; complicațiile asociate cu biopsia individuală de organ; indicațiile pentru biopsia cu ac fin comparativ cu acele cu calibru larg sau biopsia cu pistol ("core biopsy"); îngrijirile post-procedurale după puncțiile-bioptice toracice/abdominale; etapele pentru tratamentul complicațiilor mai frecvente, cum arfi pneumotoraxul și hemoragia.358.Tehnicile de ablație termică ale diferitelor organe. + 
Partea a 4-aAspirație de fluide și drenajul abceselor pe cale percutană359.Tuburi de dren toracice și cateterele de drenaj percutan pentru abcese; indicațiile pentru drenajul toracic, aspirația lichidiana și drenajul abceselor pe cale percutană; tehnicile imagistice folosite pentru ghidaj în aspirația lichidiană și drenajul abceselor.360.Metodele de plasare ale drenului/sistemele de drenaj; agenții fibrinolitici utilizați la pacienții cu empiem localizat sau complex; căile de abord pentru drenajul percutan al abceselor; tratementul antibiotic folosit înaintea drenajului abceselor pe cale percutană și îngrijirea postprocedurală.361.Tehnica trocarului și tehnica Seldinger pentru introducerea cateterului; situațiile în care este necesar mai mult de un cateter; metodele pentru drenajul percutan pelvin al abceselor; îngrijirile post-procedurale, inclusiv toaleta cateterului, momentul scoaterii cateterului și urmărirea pacientului. + 
Partea a 5-aIntervenții hepato-biliare362.Coroborarea ecografiei cu CT și MRCP pentru a planifica o procedură de drenaj cât mai corectă; procedura de trans-hepato-colangiografie percutană; sistemele de ac "one-stick" precum și ghidul pentru drenajul biliar percutan.363.Cateterele folosite pentru decompresia biliară percutană, precum și tehnica intervenției; complicațiile procedurilor biliare percutane; îngrijirile post-intervenții hepato-biliare percutane, inclusiv cele cu privire la complicații, toaleta cateterului și urmărirea pacientului. + 
Partea a 7-aIntervenții genito-urinare364.Indicațiile de nefrostomie percutană; coroborarea ecografiei cu CT și studiile urografice, pentru o planificare adecvată a procedurii de nefrostomie; pregătirea pre-procedurală, inclusiv evaluarea coagulării și tratamentele antibiotice.365.Procedurile de ghidaj ecografic/fluoroscopic pentru nefrostomia percutană; cateterele folosite pentru nefrostomia percutană; plasarea tuburilor de nefrostomie percutană; complicațiile nefrostomiei percutane; îngrijirile post-procedurale, inclusiv toaleta cateterului și îndepărtarea acestuia. + 
Partea a 8-aIntervenții diverse366.Biopsia de aspirație cu ac fin, ghidată ecografic sau CT, a ganglionilor limfatici sau nodulilor tiroidieni. + 
Bibliografie:1.Societatea de Radiologie și Imagistică Medicală din România – (sub red) Dudea Sorin M. – Radiologie Imagistică Medicală. Îndrumător de studiu pentru pregătirea în specialitate -Vol I, Vol II, Ed. Medicală București, 2015, 1271 pag, ISBN: 978-973-39-0797-8
– Revizie 2 iulie 2016 –
PROIECT
Îndrumător de abilități practice, competențe și aptitudini
urmând a fi dezvoltate în cursul pregătirii
pentru specialitatea radiologie – imagistică medicală, în
conformitate cu programa analitică Europeană de pregătire în specialitate.I.Principii ale tehnologiilor radio-imagistice și ale imagisticii moleculare, radioprotecție (6 luni)I.A.Principii ale tehnologiilor radio-imagistice și ale imagisticii moleculare,1.Abilități practice– Alegerea substanței de contrast optime pentru indicațiile clinice uzuale în toate tipurile de imagistică– Efectuarea tratamentului de urgență pentru reacțiile adverse la substanțele de contrast– Identificarea pacienților cu risc de nefrotoxicitate– Luarea de măsuri de reducere a riscului de nefrotoxicitate la contrast– Cunoașterea precauțiunilor la diabeticii tratați cu Metformin ce necesită administrarea de contrast iv– Cunoașterea metodelor de reducere a riscului de nefrotoxicitate– Identificarea pacienților cu risc de dezvoltare a fibrozei sistemice nefrogene– Alegerea parametrilor optimali de expunere radiologică– Alegerea parametrilor optimali pentru aplicațiile comune CT– Alegerea secvențelor optimale RM pentru indicațiile comune de RM– Alegerea traductorului corespunzător pentru organul examinat– Alegerea parametrilor optimali în ecografie și evaluare Doppler– Obținerea spectrului Doppler pentru diversele vase ale organismului2.Competențe și aptitudini– Alegerea parametrilor optimali pentru toate tehnicile imagistice– Oferirea de decizii informate la achiziționarea de echipament imagistic pentru departamentul de radiologie, respectând tehnologia imagistică, protecția radiației, respectiv restricțiile bugetare– Oferirea de strategii de reducerea artefactelor în radiologia convențională, radioscopie, CT, RM, ecografie– Aprecierea efectelor proprietăților aparatelor asupra calității imaginii și optimizarea calității imaginii pentru aparatură, în toate indicațiile obișnuite de examinare– Aprecierea efectului proprietăților înregistrării și afișării imaginii și optimizare calității imaginii pentru toate indicațiile obișnuite de imagistică– Aprecierea impactului calității imaginii asupra performantei clinice și îmbunătățirea calității imaginii la nivelul maxim posibil– Conducere și consiliere pentru alcătuirea de programe de asigurarea calitățiiI.B.Radioprotecție1.Abilități practice– Să aleagă metoda imagistică optimă, cu cea mai mare cantitate de informație posibil a fi obținută conform principiilor fizicii radiațiilor.– Să aplice principiile fizicii radiațiilor pentru optimizarea protocoalelor și/sau să aleagă protocolul optim de examinare pentru a obține o imagine de calitate cu o doză de expunere minimă– Să cunoască și să folosească metode de optimizare a contrastului și de reducere a radiațiilor împrăștiate.– Să utilizeze termenii corecți de caracterizare a expunerii în fluoroscopie și CT, să definească riscul de organ, riscul genetic și riscul de cancer.– Să folosească opțiunile disponibile ale echipamentelor pentru îmbunătățirea calității imaginii și minimizarea expunerii la radiații a pacientului, dar să cunoască și limitele echipamentelor.– Să explice riscul de iradiere pacientului, la un nivel pe care acesta să îl înțeleagă, de fiecare dată când există un risc sau când pacientul are întrebări.– Să comunice cu medicul care a făcut indicația privitor la justificarea examenului radioimagistic și dacă este necesar să sugereze o altă investigație.– Să optimizeze protocoalele imagistice prin folosirea procedurilor standard de operare și prin adaptarea acestora la caracteristicile fizice individuale ale pacientului, dacă este cazul.– Să folosească protocoale specifice în radiopediatrie, ținând cont de vârsta mică, riscul ridicat, vulnerabilitatea și patologia specifică.– Să aleagă cel mai bun compromis între raportul risc-beneficiu, calitatea imaginii și expunerea individuală la radiații.– Să supervizeze utilizarea echipamentului de radioprotecție de către personal.– Să ajute la monitorizarea locului de muncă și a personalului.– Să ajute la evaluarea, investigarea și urmărirea expunerilor la radiații, a studiilor privind supravegherea sănătății și la realizarea înregistrărilor.– Să recomande și să folosească metodele de radioprotecție în radiodiagnostic (radiografie, fluoroscopie, radiologie intervențională, CT, mamografie, radiopediatrie).– Să se încadreze în nivelele de referință în practica zilnică.– Să aplice standardele de calitate acceptabilă a imaginii.– Să efectueze analize ale investigațiilor care au necesitat repetarea acestora2.Competențe și aptitudini– Să verifice permanent calitatea imaginii, pentru a recunoaște și corectă defectele tehnice– Să evite expunerea nenecesară la pacientele gravide.– Să comunice pacientului riscurile și beneficiile iradierii în cazul investigațiilor programate.– Să-și asume responsabilitatea pentru alegerea și efectuarea investigației care să iradieze cel mai puțin pacientul pentru obținerea diagnosticului corelat cu solicitarea medicului care a efectuat indicația.– Să-și asume responsabilitatea de a modifica parametrii tehnici și protocolul de investigare în funcție de caracteristicile individuale ale pacientului.– Să-și asume responsabilitatea adoptării unui protocol individualizat optim în procedurile înalt iradiante (CT, radiologie intervenționala).– Să supervizeze procedurile de control al calității echipamentelor.– Să aplice regulamentele organizaționale, locale, naționale și internaționale privind radioprotecția.PRACTIC – în cele 6 luni aferente modulului I, rezidentul asistă la efectuarea și interpretarea a cel puțin:– 350 examinări de radiologie convențională diverse– 200 examinări ecografice diverse– 150 examinări CT diverse– 100 examinări IRM diverseII.Radiologia toracelui, cordului și vaselor sanguine (9 luni)II.A.Radiologia toracelui1.Abilități practice– Să aleagă și să efectueze subsupraveghere tehnică de examinare cea mai potrivită în funcție de problematica clinică și indicația clinicianului.– Să realizeze examinarea ecografică a pacienților cu pleurezii.– Să efectueze sub supraveghere toate postprocesările imaginilor din examinările CT/RM din patologia toracică (indicații particulare).– Să optimizeze și să adapteze protocolul CT în patologia toracică în vederea unui management corect al expunerii medicale a pacientului.– Să recunoască și să indice modificările de plasament în cazul dispozitivelor medicale utilizate în patologia toracică.2.Competențe și atitudini– Să aibă responsabilitatea justificării examenelor radioimagistice.– Să aleagă cea mai bună metodă pentru a evalua o anumită patologie toracică.– Să comunice cu pacientul cu scopul de a obține acordul informat al acestuia în vederea efectuării examenului radioimagistic.– Să aleagă protocolul imagistic optim pentru radiografii, ecografii, CT și să cunoască indicațiile RM în evaluarea patologiei toracelui.– Să aleagă protocoalele și procedurile standard de operare pentru a reduce doza încasată pentru examinarea radiologică a toracelui și pentru a asigura obținerea imaginilor de calitate optimă.– Să conceapă un diagnostic specific de boală pulmonară.– Să interpreteze și redacteze un rezultat în examinările radiologice convenționale, CT și RM ale toracelui.– Identificarea cazurilor când este necesară intervenția urgentă în cazul descoperirii unor elemente patologice toracice și comunicarea acestora la timp și corespunzător.II.B.Radiologia cordului și vaselor sanguine1.Abilități practice– Să poziționeze corect pacienții în vederea realizării examinărilor radio-imagistice ale aparatului cardiovascular– Să pregătească pacientul pentru realizarea unei evaluări de cardio-CT și accesul venos, în condițiile premedicației realizate de cardiolog– Să aleagă parametrii optimi de achiziție în cardio-CT/coronarografie-CT– Să aleagă instrumentele optime de post-procesare în cardio-CT/coronarografie-CT– Să pregătească pacientul pentru realizarea unei evaluări cardio-RM, incluzând accesul venos; bradicardizarea/studiile de stres realizate cu suportul medicul cardiolog– Să aleagă parametrii optimi de achiziție în IRM-ul cardiac (sincronizarea cu EKG; optimizarea sincronizării bolusului de contrast cu achiziția propriu-zisă);– Să aleagă instrumentele optime de post-procesare în IRM-ul cardiac– Să cunoască modalitatea de calculare a "scorului" de calciu în calcificările coronariene– Să efectueze post-procesarea în imagistica cardio-vasculară: reformatare multiplanară (MPR), MIP, MinIP, VRT în evaluarea cardio-vasculară și utilizarea instrumentelor de analiză a vaselor– Să realizeze examinări ultrasonografice ale vaselor mari2.Competente și atitudini– Să justifice examinările imagistice diagnostice în evaluarea cardio-vasculară– Să aleagă metoda optimă în evaluarea bolilor cardio-vasculare– Să comunice cu pacientul, în scopul de a obține consimțământul informat înainte de a efectua procedurile imagistice diagnostice– Să aleagă protocoalelor imagistice optime în evaluarea cardio-vasculară: radiografica standard, ecografică, CT și IRM– Să aplice protocoalelor și procedurilor de operare pentru a reduce dozele de expunere în examenele radioimagistice cardio-vasculare– Să supravegheze personalul tehnic în vederea obținerii unor imagini adecvate diagnosticului în toate metodele radio-imagistice utilizate în evaluarea cardiovasculară– Să formuleze rezultatele evaluărilor radiografice în patologia cardiovasculară în corelație cu indicațile clinice comune și rare– Să interpreteze și să formuleze sub supraveghere rezultatele examinărilor de cardio-CT și angio-CT în corelație cu indicațiile clinice curente– Să interpreteze și să formuleze rezultatele "sub supraveghere" ale examinărilor de cardio-CT și ACT în cazurile clinice rare– Să interpreteze și să formuleze sub supraveghere rezultatele examinărilor de cardio-RM și angio-RM în corelație cu indicațiile clinice curente– Să interpreteze și să formuleze rezultatele "sub supraveghere" a examinărilor de cardio-RM ai ARM în cazurile clinice rare– Să-și cunoască limitele personale și să obțină atunci când este necesară a ajutorului unui expert (medic specialist radiolog) în interpretarea imaginilor din patologia cardio-vasculară– Să identifice rezultatele urgente și/sau a unor "descoperiri" neașteptate la examenile imagistice cardiace și vasculare și comunicarea acestor rezultate în timp util și în mod corect– Să comunice cu pacienții și rudele lor, în scopul de a explica concluziile examinărilor imagistice cardiace și vasculare– Să comunice cu medicii clinicieni "trimițători" pentru a discuta rezultatele evaluărilor radio-imagistice cardiace și vasculare– Să participe la conferințe multi-disciplinare, inclusiv oncologice în patologia cardiacă și vascularăPRACTIC – în cele 9 luni aferente modulului II, rezidentul asistă și participă la efectuarea a cel puțin:– 400 examinări radiografice pentru patologie toracică, mediastinală, evaluarea circulației pulmonare– 120 examinări CT efectuate pentru explorarea patologiei toracice (plămân, pleură, mediastin)– 50 examinări angio-CT de vase mari (protocoale pentru disecție/anevrism aortică, embolie pulmonară, sdr de VCS, angioCT periferic)– 20 examinări cardio-CT/coronaro-CT– 40 examinări ecografice pentru patologie pleurală/detectarea lichidului în pericard/evaluarea dimensiunilor cavităților cardiace– 40 examinări ecografice vasculare periferice (artere/vene)– 20 examinări IRM pentru afecțiuni cardio-RM– 10 examinări IRM pentru afecțiuni toraco-pleuro-mediastinaleIII.Radiologie gastrointestinală, abdominală, a aparatului urinar și genital masculin, în obstetrică și ginecologie (12 luni)III.A.Radiologia gastrointestinală și abdominală1.Abilități practice– Capacitatea de a alege examinarea imagistică adecvată în imagistica abdominală în funcție de contextul clinic dat– Capacitatea de a alege materialul de contrast optim și utilizarea acestuia în funcție de tehnica imagistică și contextul clinic– Capacitatea de a efectua examinarea tractului gastro-intestinal superior, cu substanță de contrast (pozitivă, dublu contrast)– Capacitatea de a efectua examinări ale intestinului subțire și enterocliza, inclusiv plasarea cateterului dincolo de unghiul Treitz; aprecierea gradului de umplere și distensie al anselor intestinului subțire– Capacitatea de a efectua o clismă baritată, cu contrast simplu, în dublu contrast– Capacitatea de a cateteriza o stomă cu opacifierea colonului, și de a efectua examenul radiologic a derivatiei ileale sau sacului ileal– Capacitatea de a planifica o examinare CT abdominală și de a adapta în funcție de caz, tipul de contrast injectat i.v., doza și rata de injectare a acestuia, fazele de achiziție, eventuala utilizare a contrastului oral, cu o doză cât mai mică posibil– Capacitatea de a planifica o examinare IRM abdominală și de a adapta în funcție de caz (protocol specific pentru ficat, căi biliare, pancreas, splina, retroperitoneu median etc.) eventuala utilizare a tipului de contrast injectat i.v., a dozei și ratei de injectare a acestuia, fazele de achiziție, eventuala utilizare a contrastului oral, coloangiopancreatografia-RM, și cuantificarea încărcării cu grăsime/fier a ficatului– Capacitatea de a realiza o examinare IRM a intestinului subțire, rectului și canalului anal și de a o adapta la individ/context clinic, inclusiv de a utiliza contrastul endolumenal– Capacitatea de a efectua examinări ecografice ale tractului gastrointestinal și să identifice diferite porțiuni (stomac, duoden, intestin subțire, apendice și colon)– Capacitatea de a efectua examinări ecografice ale abdomenului la pacienți cu suspiciune de boală inflamatorie intestinală– Capacitatea de a efectua sub supraveghere, examinări ecografice cu contrast ale ficatului– Să asiste și să efectueze colonografie-CT și enterografie-CT– Să efectueze post-procesarea de bază și avansata pentru studii imagistice abdominale, reconstrucții MIP, MinIP, VRT, 3D instrumente de analiză a vaselor, reconstrucții endolumenale și imagini de fuziune– Să asiste și/sau să efectueze sub supraveghere, biopsii ale tumorilor abdominale ușor abordabile sub ghidaj CT sau ecografic– Să asiste și/sau sadreneze, sub supraveghere, abcese abdominale ușor abordabile sub ghidaj CT sau ecografic– Să asiste și/sau să efectueze sub supraveghere colecistostomie percutanată– Să asiste și/sau să efectueze sub supraveghere intervenții biliare percutanate– Să asiste la procedurile de stentare a sistemului biliar– Să asiste la procedurile de ablație ale tumorilor hepatice folosind ghidaj ecografic și/sau CT– Să asiste la procedurile de stentare ale arterei hepatice și mezenterice superioare– Să asiste la procedurile de chemoembolizare transarterială în tumorile hepatice– Să asiste la procedurile de embolizare pentru controlul hemoragiei acute abdominale– Să asiste și/sau să efectueze sub supravegere biopsii hepatice percutanate ghidate imagistic2.Competente și atitudini– Să justifice, examinările imagistice de diagnostic și/sau proceduri intervenționale ale abdomenului și/sau sistemului gastrointestinal– Să aleagă cea mai bună metodă pentru evaluarea diferitelor procese patologice abdominale și/sau ale sistemului gastrointestinal– Să comunice cu pacientul pentru obținerea consimțământului informat anterior procedurilor de diagnostic imagistic sau intervenționale ale abdomenului și/sau sistemului gastrointestinal– Să aleagă parametrii optimi pentru examinări radiografice, ultrasonografice, CT și IRM ale abdomenului și/sau sistemului gastrointestinal– Să aplice tehnici de reducere a dozei de expunere pentru examinări radiografice și CT ale abdomenului– Să supervizeze personalul tehnic pentru a asigura obținerea imaginilor adecvate– Să evalueze calitatea examinărilor imagistice în imagistica abdominală în scopul îmbunătățirii calității imaginilor– Să formuleze rezultatul radiografiilor abdominale în cazurile de abdomen acut– Să interpreteze și să formuleze rezultatul radiografiilor abdominale, examinărilor ecografice, și sub supraveghere a studiilor CT abdominale și examinărilor IRM ale abdomenului superior, intestinului subțire, rectului și canalului anal– Să formuleze sub supraveghere rezultatele studiilor oncologice ale abdomenului conform standardelor internaționale (RECIST, WHO), aplicabile situației specifice– Să-și aprecieze propriile limite și să identifice situațiile în care are nevoie de asistență în interpretarea și formularea rezultatului în imagistica abdomenului și sistemului gastrointestinal– Să identifice aspectele imagistice de tip urgențe și/sau "descoperiri" imagistice neașteptate în evaluările imagistice abdominale și gastrointestinale și să le comunice la timp și corect– Să comunice cu pacienții și rudele lor pentru a explica rezultatele/aspectele imagistice ale evaluării abdominale sau ale tractului gastrointestinal– Să participe la conferințe multidisciplinare și ședințe oncologice în patologia abdomenului și tractului gastrointestinalIII.B.Radiologia aparatului urinar și genital masculin1.Abilități practice– Să aleagă metoda de examinare cea mai potrivită în funcție de problema clinică în imagistica urogenitală– Să aleagă mediul de contrast cel mai potrivit și utilizarea optimă în funcție de tehnica imagistică, problema clinică și vârsta pacientului– Să identifice pacienții cu risc de nefrotoxicitate și/sau reacții adverse la contrast– Să ia măsuri pentru a reduce riscul de nefrotoxicitate și/sau reacții adverse la contrast; Să aplice profilaxie la diabeticii cu metformin și contrast i.v.– Să identifice pacienții cu risc pentru fibroza sistemica nefrogenă– Să realizeze examinarea ecografică a rinichiului, căilor urinare și pelvisului masculin, inclusiv scrot– Să obțină analiza Doppler spectral a vaselor intrarenale pentru indicii de impedanta și pe întregul traiect al arterelor renale proximale pentru calculul vitezei– Să realizeze UIV– Să efectueze sub supraveghere uretero-pielografii retrograde, uretrografii ascendente, cisto-uretrografii– Să stabilească planul unei examinări CT și uro-CT la pacienți cu boli ale sistemului urogenital inclusiv decizia de administrare sau nu a substanței de contrast iodate și să adapteze protocolul examinării pentru a obține imagine diagnostică folosind cea mai mică doză de iradiere– Să stabilească planul unei examinări IRM și uro-RM la pacienți cu boli ale sistemului urogenital inclusiv decizia de administrare sau nu a substanței de contrast paramagnetice, să o adapteze situației individuale în ceea ce privește rezoluția spațială– Să realizeze postprocesari adecvate de radiologie urogenitală incluzând: MPR, MIP, MinIP, fuziune2.Competențe și atitudini– Să justifice examinările imagistice urogenitale– Să aleagă cea mai bună metodă pentru evaluarea patologiei în imagistica urogenitală– Să comunice cu pacientul pentru a obține consimțământul informat– Să aleagă parametrii optimi pentru radiografie, UIV, US inclusiv Doppler, CT și RM– Să aplice protocoalele de examinare care asigură reducerea dozelor– Să elaboreze/să supervizeze protocoale de examinare și proceduri standard de operare pentru explorarea CT uroradiologică, inclusiv aplicarea contrastului, poziționare, rezoluție spațială și temporală, cu atenție sporită pentru reducerea dozei– Să elaboreze/să supervizeze protocoale de examinare și proceduri standard de operare pentru explorarea RM uroradiologică, incluzând aplicarea contrastului i.v., rezoluției spațiale și temporale– Să supervizeze și să consilieze personalul tehnic astfel încât să fie obținute imagini optime ale sistemului urogenital– Să analizeze calitatea examinărilor uroradiologice și să elaboreze strategii pentru ameliorarea calității imaginilor– Să interpreteze și să formuleze rezultate pentru radiografii, UIV, US inclusiv Doppler, și sub supraveghere pentru CT și RM în patologia urogenitală– Să formuleze sub supraveghere rezultate a unor studii oncologice în radiologia urogenitală, în acord cu standarde internaționale aplicabile la situația specifică (RECIST, WHO)– Să își recunoască propriile limitări și să identifice situația când este potrivit să solicite asistență în interpretare și formularea rezultatelor în uroradiologie– Să identifice modificări neașteptate sau care indică urgență în imagistica urogenitală și să comunice acestea în mod adecvat și la timp– Să comunice cu pacienții și cu familiile acestora în mod empatic pentru a le explica rezultatul imagisticii urogenitale– Să activeze în grupuri multidisciplinare sau oncologice pentru patologia sistemului urogenitalIII.C.Radiologia în obstetrică și ginecologie1.Abilități practice– Alegerea tehnicii optime pentru examinarea imagistică a fiecărei patologii ginecologice și obstetricale– Alegerea substanței de contrast funcție de tehnica imagistică, elementele de semiologie clinică și vârsta pacientei– Efectuarea ecografiei transabdominale și/sau sub supravegherea ecografiei transvaginale în patologia ginecologică și la gravide– Efectuarea sub supraveghere a histerosalpingografiei– Planificarea examinării CT pentru patologia ginecologică și obstetricală cu o doză de iradiere cât mai mică– Planificarea examinării IRM pentru patologia ginecologică și obstetricală, să decidă injectarea sau nu a substanței de contrast și să efectueze pelvimetrie la pacienta gravidă– Să observe și/sau să efectueze sub supraveghere biopsii și drenaje ghidate imagistic în patologia tractului urogenital2.Competențe și atitudini– Justificarea examinărilor imagistice și/sau procedurilor intervenționale ale organelor de reproducere feminine– Alegerea celei mai potrivite metode pentru explorarea bolilor organelor de reproducere feminină, cu cei mai mici parametri de iradiere– Să comunice cu pacientul pentru a obține consimțămîntul informat– Alegerea metodei de elecție pentru explorarea radiologica a pacientei gravide– Interpretarea și raportarea radiografiilor, și sub supraveghere a rezultatelor CT și IRM la paciente cu patologie a organelor de reproducere– Întocmirea sub supraveghere a rapoartelor la pacientele cu patologie oncologică în concordanță cu standardele internaționale (FIGO, RECIST, WHO)– Identificarea urgențelor urogenitale și comunicarea lor în timp optimPRACTIC - în cele 12 luni aferente modulului III, rezidentul asistă și participă la efectuarea a cel puțin:– 40 examinări baritate ale tubului digestiv (esofag, TEGD, entero, irigo)– 50 radiografii abdominale pt. abdomen acut– 20 UIV– 5 HSG– 250 examinări ecografice abdominale– 100 examinări ecografice dedicate aparatului uro-genital (căi urinare, Doppler renal, scrot, endocavitar, patologie ginecologică, sarcină)– 300 examinări CT pentru patologie abdominală, retroperitoneală, pelviană– 100 examinări RM pentru patologie abdomino-pelvianăIV.Neuroradiologie, radioimagistica capului și gâtului (9 luni)IV.A.Neuroradiologie1.Abilități practice– Alegerea celei mai potrivite examinări imagistice în concordanță cu datele clinice, în neuroradiologie– Alegerea celei mai potrivite substanțe de contrast și utilizarea să optimă în concordanță cu metoda tehnică imagistică și datele clinice, în neuroradiologie– A asista/a efectua, sub supraveghere, ecografii cerebrale la copii– A asista/a efectua, sub supraveghere, ecografii Doppler ale vaselor intracraniene– A asista/a efectua, sub supraveghere, diagnosticul neuroangiografic– A asista/a efectua, sub supraveghere, tromboliza intraarterială la pacienții cu AVC ischemic– A asista/a efectua, sub supraveghere, recanalizarea mecanică la pacienții cu AVC ischemic– A asista/a efectua, sub supraveghere, terapia intervențională la pacienții cu ocluzie acută de arteră bazilară– A asista/a efectua, sub supraveghere, tratamentul endovascular al anevrismelor intracraniene– A asista/a efectua, sub supraveghere, angiografie spinală– Alegerea și adaptarea protocolului de CT cerebral/spinal corespunzător fiecărei situații clinice cu o doză de iradiere cat mai mică posibil– Planificarea unor studii de perfuzie CT și IRM cerebral (aprecierea volumul de substanta de contrast/numărul de achiziții efectuate)– Planificarea unui examen IRM cerebral și spinal (ținând cont de situația clinică/necesitatea folosirii substanței de contrast i.v./rezoluția spațială)– Planificarea și efectuarea unor examene amănunțite CT și IRM (utilizând inclusiv perfuzia CT și IRM, DTI, imaginile IRM funcționale și spectroscopia IRM)– Realizarea adecvată a achizițiilor post-procesare în studiile neuroradiologice, inclusiv reformatările multiplanare (MPR), MIP, MinIP, DTI, IRM funcțional și imagini de fuziune2.Competențe și atitudini– Justificarea examenelor de diagnostic imagistic și/sau proceduri intervenționale cerebrale și spinale– Alegerea celei mai potrivite metode în evaluarea anomaliilor cerebrale și spinale– Comunicarea cu pacientul în vederea obținerii consimțământului prealabil informat pentru diagnosticul imagistic și al procedurilor intervenționale cerebrale și spinale– Alegerea parametrilor imagistici optimi pentru examinările radiologice, ecografice, CT și IRM cerebrale și spinale– Efectuarea tehnicilor pentru reducerea dozelor de expunere la radiații pentru examinările radiologice și CT cerebrale și spinale– Schitarea unui algoritm imagistic rapid (în scop de "time saving") și definirea procedurilor imagistice standard la pacienții cu AVC– Schitarea protocoalelor imagistice și procedurilor standard de operare pentru examinările CT cerebrale și spinale, inclusiv administrarea optimă a contrastului i.v., poziționarea, rezoluția spațială și temporală– Supravegherea și instruirea personalului tehnic pentru a asigura obținerea imaginilor optime cerebrale și spinale– Aprecierea calității examenelor imagistice în neuroradiologie și elaborarea strategiilor pentru a îmbunătăți calitatea imaginii– Interpretarea radiografiilor, examenelor ecografice, CT și IRM cerebrale și spinale– Descrierea examenelor cerebrale oncologice în concordanță cu standardele internaționale (ex. Criteriile RANO) aplicabile fiecărei situații în parte– Aprecierea limitelor proprii și solicitarea unei asistente în interpretarea și elaborarea rezultatului imagistic cerebral și spinal– Identificarea cu certitudine a unor caractere imagistice de urgență în examinările cerebrale și spinale și comunicarea acestora în timp util– Comunicarea cu pacienții și rudele acestora în vederea explicării descoperirilor imagistice cerebrale și spinale– Participarea și/sau managerierea unor conferințe multidisciplinare/comisii oncologice/conferințe neurovasculare pentru boli ale SNC și măduvei spinăriiIV.B.Radioimagistica capului și gâtului1.Abilități practice– Să aleagă examinarea imagistică optimă în funcție de situația clinică în imagistica capului și gâtului– Să aleagă mediul de contrast cel mai adecvat și utilizarea optimă în funcție de tehnica imagistică și situația clinică– Să efectueze studiile funcționale dinamice, inclusiv video fluoroscopie și a mecanismului de deglutiție– Poziționarea corectă în investigarea imagistică ale craniului, ale sinusurilor, baza craniului, și oasele faciale, inclusiv secvențe speciale– Să efectueze explorarea ecografică inclusiv ecografie Doppler a gâtului, limbii, tiroidei, paratiroidelor, ganglionilor limfatici și glandelor salivare– Planificarea unei examinări CT a capului și gâtului cu adaptarea protocolului la situația individuală în ceea ce privește mediul de contrast intravenos, rata de injectare, doza și întârzierea a mediului de contrast, cu o doză de iradiere cât mai scăzută posibil– Planificarea unei examinări CT a osului temporal și adaptarea protocolului la situația clinică individuală în ceea ce privește utilizarea potențială a mediului de contrast intravenos și rezoluția spațială– Planificarea unei examinări IRM a regiunii capului și gâtului și adaptarea protocolului la situația clinică în ceea ce privește utilizarea potențialului de mediu intravenoasă de contrast, rata de injectare, doza și întârzierea a mediului de contrast și rezoluția spațială– Planificarea unei examinări IRM a osului temporal și adaptarea protocolului la situația clinică în ceea ce privește utilizarea potențială a mediului de contrast intravenos și rezoluția spațială– Să aplice corect tehnicile de explorare imagistica a patologiei capului și gâtului, folosind ecografia, CT și IRM, în conformitate cu rolul lor clinic și limitele metodei– Să realizeze post-procesări adecvate a imaginilor în explorarea capului și gâtului (MPR, MIP, MinIP, 3D, analiza vasculară, endoscopie virtuală și de fuziune)– Să efectueze radiografii dentare intra și extra-orale2.Competențe și atitudini– Recomandarea justificată a examinărilor imagistice de diagnostic și/sau a procedurilor intervenționale din regiunea capului și gâtului;– Alegerea metodei optime pentru evaluarea leziunilor din regiunea capului și gâtului– Abilitatea de comunicare cu pacientul, pentru obținerea consimțământului informat înainte de explorarea imagistică sau înainte de procedurile intervenționale din regiunea capului și gâtului– Alegerea parametrilor optimi pentru radiografie, explorare ecografică, CT și IRM din regiunea capului și gâtului– Aplicarea tehnicilor de reducere a dozelor de expunere pentru examinări radiografice și CT din regiunea capului și gâtului– Să elaboreze/să supervizeze protocoalele tehnice pentru examinările CT din regiunea capului și gâtului, inclusiv aplicarea corespunzătoare a contrastului intravenous, rezoluție spațială și temporală– Să elaboreze/să supervizeze protocoalele tehnice pentru examinările IRM din regiunea capului și gâtului, inclusiv aplicarea corespunzătoare a intravenoasă de contrast, rezoluție spațială și temporal– Supravegherea și educarea personalului tehnic pentru asigurarea calității imaginilor radiologice în examinările regiunii capului și a gâtului;– Evaluarea calității imaginilor radiologice și stabilirea de strategii pentru îmbunătățirea acestora– Interpretarea radiografiilor (inclusiv dentare intra și extra-orale) și formularea rezultatelor pentru a examinările ecografice și sub supraveghere a rezultatelor CT și IRM din patologia regiunii capului și gâtului– Emiterea sub supraveghere a rezultatelor radio-imagistice pentru studiile oncologice din regiunea capului și gâtului în conformitate cu standardele internaționale (TNM)– Să își aprecieze propriile limite și să identifice situațiile în care este necesară obținerea unei asistențe în interpretarea și descrierea imaginilor radiologice din regiunea capului și gâtului.– Identificarea unor situații de urgență sau a unor leziuni neașteptate care apar la examinările imagistice din regiunea capului și gâtului și abilitatea de a le comunica în timp util și în mod corespunzător– Abilități de comunicare cu pacienții pentru a le explica modificările găsite în cursul explorărilor imagistice la nivelul capului și gâtului.– Să activeze în grupuri multidisciplinare sau oncologice pentru patologia regiunii capului și gâtuluiPRACTIC - în cele 9 luni aferente modulului IV, rezidentul asistă și participa la efectuarea a cel puțin:– 100 examinări radiologice ale coloanei vertebrale– 100 examinări ecografice (ale circulației cerebrale - Doppler, ale glandelor salivare, tiroida, ganglioni)– 400 examinări CT ale extremității cranio-cerebrale și coloanei– 400 examinări IRM ale extremității cranio-cerebrale, gâtului și coloaneiV.Radiologie intervențională (3 luni)1.Abilități practice– Să efectueze, sub supraveghere, tehnici de cateterizare de bază– Să efectueze, sub supraveghere, arteriografii ale arterelor periferice– Să efectueze, sub supraveghere, drenaje ghidate imagistic ale abceselor– Să efectueze sub supraveghere, nefrostomii ghidate imagistic ale sistemelor colectoare renale dilatate– Să efectueze, sub supraveghere, biopsii eco-ghidate (cel puțin ale structurilor superficiale)– Să fie sigur în justificarea indicațiilor și să dețină cunoștințe aprofundate ale contraindicațiilor pentru procedurile de radiologie intervențională uzuale– Să poată trata reacțiile alergice, atât minore cât și majore la substanțele de contrast iodate– Să efectueze proceduri sigure din punct de vedere al radioprotecției în sala de radiologie intervențională– Să cunoască tehnicile de hemostaza în zona inghinală– Să trateze posibilele complicații post-angiografie din zona inghinală– Să efectueze îngrijirile pre- și post-procedurale corecte– Să interpreteze rezultatele de ecografie Doppler, incluzând atât examenele arteriale cât și venoase-uzuale, inclusiv Doppler carotidian, Doppler hepatic, renal și al vaselor membrelor inferioare– Să execute tehnica Seldinger de puncție arterială și venoasă prin abord retrograd/anterograd, introducerea ghidului, a tecii și cateterului în zona inghinală– Să facă hemostaza la locul de puncție, inclusiv compresia manuală și prin folosirea dispozitivelor uzuale de închidere– Să efectueze puncții arteriale cu abord alternativ brahial/axilar– Să poată folosi ghidurile, tecile și cateterele pentru procedurile uzuale de angiografie diagnostică– Să execute tehnicile de angiografie cu substracție digitală, tehnicile de urmărire în bolus, road-mapping și tehnici de pixel shift– Să efectueze angiografii periferice ale membrelor superioare/inferioare– Să efectueze angiografii viscerale: mezenterice, hepatice, splenice, gastrice, renale– Să efectueze aortografii globale toracice– Să efectueze aortografii globale abdominale– Să efectueze, sub supraveghere, angiografii ale arterelor carotide, vertebrale și subclavii– Să efectueze flebografii membre superioare/inferioare și vena cava inferioară– Să efectueze tratamentul de îngrijire post-procedural, pentru procedurile uzuale de diagnostic vascular– Să interpreteze testele de coagulare pre-procedurale și să corecteze anomaliile– Să facă, sub supraveghere, procedurile uzuale de angioplastie percutana, cum ar fi angioplastia renală, angioplastii iliace și femuro-poplitee, prin abord anterograd și/sau retrograd– Să aleagă corect medicația și dozele în timpul angioplastiei– Să efectueze, sub supraveghere, stentări arteriale, prin abord anterograd și/sau retrograd– Să facă îngrijirea post-procedurală după stentarea arterială– Să observe și/sau să execute, sub supraveghere, flebografii și stentări venoase– Să observe și/sau să execute, sub supraveghere, implantarea filtrului de venă cava permanent/temporar– Să observe și/sau să execute, sub supraveghere, embolizari selective, pentru indicații cum ar fi hemoragii acute, tratament tumoral local, tratamentul MAV– Să trateze în mod eficient sindromul post-embolizare– Să observe și/sau să execute, sub supraveghere, shuntul portosistemic intrahepatic transjugular (TIPS)– Să execute procedurile de bipsie ghidate imagistic transcutane, inclusiv biopsii cu ac fin– Să identifice căi de abord sigure pentru diferitele structuri ce urmează să fie biopsiate, drenajul abceselor– Să trateze complicațiile uzuale ale biopsiilor, cum ar fi pneumotoraxul și hemoragia– Să observe și/sau să execute sub supraveghere drenaj toracic, aspirarea de lichid și drenajul abceselor– Să prescrie tratamentul antibiotic înainte de drenajul abceselor– Să execute tehnicile cu trocar și Seldinger de introducere a cateterelor– Să execute, sub supraveghere drenaje percutane ale abceselor pelvine– Să execute sub supraveghere trans-hepato-colangiografii percutane– Să execute, sub supraveghere, drenaje/decompresii biliare percutane2.Competențe și atitudini– Să poată să justifice indicațiile pentru procedurile de radiologie intervențională– Să aleagă abordul ideal pentru o procedura intervențională– Să comunice cu pacientul, în scopul de a obține consimțământul informat înaintea unei proceduri intervenționale– Să aleagă parametrii imagistici optimi pentru procedurile intervenționale ghidate imagistic– Să cunoască tehnicile de reducere a dozelor de expunere pentru procedurile intervenționale, atât pentru pacient cât și pentru radiolog și restul personalului (noțiuni de bază de radioprotecție)– Să supravegheze și să instruiască personalul din subordine, pentru a se asigura ca îi este acordat suportul adecvat în timpul procedurilor intervenționale– Să știe să folosească în condiții de siguranță anestezicele locale pentru managementul durerii la pacienții supuși unei proceduri de radiologie intervențională– Să-și cunoască propriile limite și să identifice momentul când este nevoie să fie asistat în procedurile intervenționale (să solicite supervizare!)– Să gestioneze și coordoneze cu calm situațiile de urgență în timpul procedurilor de radiologie intervențională– Să comunice eficient cu pacienții și rudele lor, în scopul de a le explica indicațiile, riscurile, reacțiile adverse, posibilele complicații, dar și beneficiile procedurii intervenționale– Să participe și fie activ, sub supraveghere, în cadrul conferințelor multi-disciplinare pentru pacienții cu posibile indicații pentru proceduri intervenționale– Să selecționeze adecvat pacienții pentru o procedura intervențională solicitată, prin analiza istoricului, a imagisticii, valorilor de laborator, precum și a rezultatele propuse sau așteptate în urma procedurii– Să identifice pacienții care ar avea nevoie de consult pre-procedural din partea altor discipline de specialitate, cum ar fi cardiologia, anestezia, chirurgia sau medicina internă– Să identifice factorii de risc din istoricul pacientului, examenele fizice sau de laborator care indica riscul unei potențiale sângerări, nefrotoxicitate, probleme cardiovasculare, tulburări de respirație, sau reacții adverse la medicamente în timpul sau dupa procedura– Să obțină consimțământul, dupa prezentarea procedurii către pacient, inclusiv o discuție legată de riscuri, beneficii și opțiuni terapeutice alternative– Să aleagă metoda cea mai potrivită pentru o procedură intervențională– Să aleagă parametrii imagistici optimi pentru procedurile intervenționale ghidate imagistic– Să folosească tehnici de reducere a dozelor de expunere pentru procedurile intervenționale, atât pentru pacient cât și pentru radiolog și restul personalului– Să supravegheze și să învețe personalul tehnic pentru a se asigura de suportul adecvat în timpul procedurilor intervenționale– Să prescrie/indice în condiții de siguranță medicația pentru managementul durerii la pacienții supuși unei proceduri de radiologie intervențională (în colaborare cu medicul ATI)– Să gestioneze corect pregătirea pre-procedurală, inclusiv tratamentul antibiotic, evaluarea coagulării și rehidratarea intravenoasă pentru diferitele intervenții radiologice– Să gestioneze corect monitorizarea pacientului în timpul intervenției radiologice și să recunoască anomaliile și semnele fizice sau simptomele care au nevoie de atenție/tratament imediat în timpul procedurii– Să gestioneze corect îngrijirile ulterioare, după diferitele tipuri de intervenții radiologice vasculare/non-vasculare, inclusiv să cunoască complicațiile, toaleta cateterului și urmărirea pacientului– Să gestioneze sedarea și analgezia în timpul procedurilor intervenționale complexe– Să reducă expunerea accidentală la sânge și derivate în sala de radiologie intervențională– Să fie conștient de propriile limite și să indice momentul când este necesar să fie asistat în procedurile intervenționale– Să gestioneze eficient coordonarea situațiilor de urgență generate de și/sau în timpul procedurilor de radiologie intervențională– Să comunice eficient cu pacienții și rudele lor, cu scopul de a explica rezultatul procedurii intervenționale– Să fie activ la conferințele multi-disciplinare pentru pacienții cu posibile indicații pentru proceduri de radiologie intervenționalăPRACTIC - în cele 3 luni aferente modulului V, rezidentul asistă și participă la efectuarea a cel puțin:– 100 proceduri intervenționale ghidate radioimagisticVI.Radiologia musculoscheletală (a aparatului locomotor) (6 luni)1.Abilități practice– Să realizeze examinări ecografice ale sistemului musculo-scheletal pentru afecțiuni comune– Să planifice examinarea CT a pacienților cu afecțiuni musculo-scheletale și să adapteze protocolul conform situației individuale, cu cea mai mică doză de iradiere rezonabilă, conform principiului ALARA– Să planifice examinarea IRM a pacienților cu afecțiuni musculoscheletale și să adapateze protocolul situației individuale– Să realizeze postprocesarea imaginilor achiziționate, incluzând reformatări multiplanare (MPR) și maximum intensity projections (MIP)– Să realizeze, sub supravegherea unui superior, injectarea intraarticulară sub ghidaj imagistic a contrastului IRM/CT pentru realizarea artrografiilor– Să aleagă cea mai utilă metodă imagistică de examinare în concordanță cu situația clinică dată– Să aleagă cel mai potrivit mediu de contrast și utilizarea să optimă în concordanță cu tehnica imagistică utilizată și cu problema musculoscheletală investigată– Să realizeze studii funcționale, dinamice ale articulațiilor și coloanei vertebrale– Să realizeze o poziționare corectă la radiografii pentru coloana vertebrală și extremități, inclusiv incidente speciale– Să realizeze ecografii ale sistemului musculo-scheletal– Să realizeze biopsii ghidate imagistic ale sistemului musculoskeletal, în cazuri ușoare.– Să observe și/sau să realizeze sub supervizare biopsii ghidate imagistic ale sistemului musculoskeletal în cazuri mai complexe– Să planifice examinarea CT a sistemului musculoskeletal și să o ajusteze conform situației individuale, conform principiului ALARA– Să planifice examinarea CT a sistemului musculoskeletal și să o ajusteze conform situației individuale, în privința rezoluției spațiale și a utilizării potențiale a contrastului intravenos– Să realizeze injectarea intraarticulară de substanță de contrast, inclusiv în șold, umăr sau articulația pumnului, în vederea realizării artro-RM sau artro-CT– Să observe și/sau să realizeze sub supraveghere discografii, injecții interfatetare articulare și vertebroplastii– Să realizeze cu încredere sarcini de postprocesare ale studiilor musculoscheletale, incluzând reformatări multiplanare (MPR), maximum intensity projection (MIP), minimum intensity projections minIP) și imagini de fuziune2.Competențe și atitudini– Să poată judeca/justifică examinările imagistice diagnostic ale sistemului musculoscheletal.– Să aleagă cea mai potrivită metoda pentru evaluarea afecțiunilor sistemului musculoscheletal– Să comunice cu pacientul pentru a obține consimțământul informat al acestuia înaintea studiilor imagistice ale sistemului musculoscheletal– Să aleagă parametrii optimi de examinare pentru radiografii, ecografii, CT și IRM ale sistemului musculoscheletal– Să aplice tehnicile de reducere a dozei pentru radiografii și CT în cazul examinărilor musculoscheletale– Să creeze protocoale imagistice pentru examinările CT ale sistemului musculoscheletal– Să creeze protocoale imagistice pentru examinările IRM ale sistemului musculoscheletal– Să supervizeze și să învețe presonalul tehnic pentru a obține imagini potrivite sistemului musculoscheletal– Să interpreteze și să raporteze radiografii, ecografii și sub supraveghere rezultatele examinărilor CT și IRM ale sistemului musculoscheletal– Să își cunoască propriile limite și să identifice situațiile în care are nevoie de ajutor în interpretarea și raportaterea studiilor imagistice ale sistemului musculoscheletal.– Să identifice caracterele urgente/neobișnuite în examinările musculoscheletale și să le comunice la timp– Să comunice cu pacienții și rudele acestora pentru a explica concluziile studiilor imagistice– Să participe și să realizeze sub supraveghere ședințe multidisciplinare ce implică și afecțiunile sistemului musculoscheletal– să justifice cu încredere studiile imagistice și/sau procedurile pentru sistemul musculoscheletal– să aleagă cu încredere cea mai bună metodă pentru evaluarea afecțiunilor sistemului musculoscheletal– să comunice cu pacientul pentru a obține consimțământul informat înaintea examinărilor imagistice sau procedurilor intervenționale ale sistemului musculoscheletal.– să aleagă cu încredere parametrii optimi pentru radiografii, ecografii, CT și IRM ale sistemului musculoscheletal– să aplice cu încredere tehnicile de reducere a dozei de iradiere pentru radiografii și CT– să creeze protocoale și proceduri operative pentru examinările CT ale sistemului musculoscheletal, incluzând administrarea corespunzătoare a contrastului intravenos, poziționarea, rezoluția temporală și spațială– să supervizeze și să învețe personalul tehnic pentru asigurarea obținerii unor imagini corespunzătoare ale sistemului musculoscheletal– să judece cu încredere calitatea examinărilor imagistice ale sistemului musculoscheletal și să propună strategii pentru îmbunătățirea calității imaginii– să interpreteze cu încredere radiografii, ecografii, studii osteotomodensitometrice, examinări CT și IRM ale sistemului musculoscheletal– să interpreteze studiile oncologice ale sistemului muscular în concordanță cu standardele internaționale (RECIST, WHO) aplicabile situației particulare– să realizeze propriile limitări și să identifice când este potrivit să ceară asistența în intepretarea studiilor imagistice musculoscheletale– să identifice situațiile urgente și/sau descoperirile neașteptate din examinările musculoscheletale și să le comunice la timp și într-o manieră potrivită– să comunice cu pacienții și rudele lor pentru a le explica rezultatele studiilor imagistice efectuate– să participe la conferințele multidisciplinare și ședințele oncologice privitoare la sistemul musculoscheletalPRACTIC - în cele 6 luni aferente modulului VI, rezidentul asistă și participă la efectuarea a cel puțin:– 200 examinări radiologice ale aparatului locomotor– 50 examinări CT ale aparatului locomotor– 120 examinări ecografice ale aparatului locomotor– 120 examinări IRM pentru aparatul locomotorVII.Radioimagistica senologică (3 luni)1.Abilități practice– Să facă o anamneză detaliată a pacienților referitor la patologia mamară și a factorilor de risc relevanți– Să facă un examen clinic corespunzător al sânului, axilei și structurilor asociate– Să aleagă metoda de examinare cea mai potrivită în funcție de problema clinică– Să efectueze examinări ecografice mamare sub supervizare– Să observe și/sau să realizeze sub supraveghere puncție aspirativă a chistelor care necesită evacuare– Să observe și/sau să realizeze sub supraveghere puncție aspirativă cu ac fin (sub ghidaj clinic sau imagistic) și biopsie percutană (tru-cut) sub ghidaj ecografic– Să observe și/sau să realizeze sub supraveghere biopsii vacuum-asistate sub ghidaj stereotactic, ecografic sau RM– Să observe și/sau să realizeze sub supraveghere localizări preoperatorii ghidate radio-imagistic– Să efectueze tratamente minim invazive (aspirație) în cazul abceselor mamare– Să efectueze corelații imagistico-patologice în afecțiunile mamare– Să evalueze radiologic calitatea piesei de sector și să comunice cu chirurgul în legătură cu aceasta– Să participe la interpretarea mamografiilor de screening, cu discutarea cazurilor și urmărirea acestora până la diagnosticul final după rechemare (dacă există program de screening)2.Competențe și atitudini– Să aleagă metoda cea mai potrivită de evaluare a afecțiunilor mamare pentru diferite indicații clinice– Să justifice și să optimizeze metodele de diagnostic radio-imagistic și/sau procedurile intervenționale în patologia mamară, inclusiv minimizarea iradierii în mamografie și alegerea parametrilor optimi pentru mamografie, ecografie și RM mamară– Să realizeze postprocesari adecvate de radiologie incluzând curbe de încărcare cu contrast, imagini de substracție la RM– Să comunice și să explice pacientului indicațiile, modul de efectuare și riscurile manoperelor intervenționale, în vederea obținerii consimțământului informat– Să supervizeze și să consilieze personalul tehnic astfel încât să se asigure obținerea unor imagini de calitate optimă– Să evalueze calitatea examinărilor radio-imagistice mamare și să aplice procedurile de control al calității– Să interpreteze și să formuleze rezultate de mamografie, ecografie mamară și RM mamară, conform unui lexicon standardizat (cum sunt ACR, BI-RADS(r)); această competență va fi obținută în urma efectuării și elaborării de rezultate sub supervizate (pe parcursul a doi ani), a cel puțin 800 mamografii, 500 ecografii mamare, 50 de examinări prin RM și a 50 de manopere intervenționale– Să își recunoască propriile limitări și să identifice situația când este potrivit să solicite asistență în interpretarea și formularea rezultatelor– Să comunice cu pacienții și cu rudele în drept ale acestora, să le comunice și să le explice rezultatele radio-imagistice în caz de patologie mamară– Să recunoască leziunile urgente sau neașteptate în toate tipurile de examinări mamare și să le comunice la timp și corespunzător– Să participe activ și să prezinte lucrări științifice, sub supervizare, la conferințe multidisciplinare și în comisii de specialitate pentru afecțiuni ale sânului– Să recunoască și să respecte rolul și reponsabilitățile celorlalți membri ai echipei de imagistică a sânului și ai echipei multidisciplinare de management al patologiei mamare, să fie membru integrat al echipei în planificarea investigațiilor, tratamentului și evaluării rezultatelor acestuiaPRACTIC - în cele 3 luni aferente modulului VII, rezidentul asista și participa la efectuarea a cel puțin:– 300 mamografii– 300 ecografii mamare– 15 examinări IRM mamare– 15 proceduri intervenționaleVIII.Radiologie pediatrică (6 luni)1.Abilități practice– Organizarea și supervizarea realizării corecte a radiografiilor, explorărilor CT și IRM pentru nou-născuți, sugari și copii.– Realizarea poziționării corecte pentru radiografii la nou-născuți, sugari și copii.– Efectuarea de examinări ecografice la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți și aprecierea diferențelor între un aparat portabil de ecografie și un aparat fix– Alegerea substanțelor de contrast cele mai potrivite și utilizarea lor optimă în radiologia pediatrică, în funcție de tehnica imagistică utilizată, de problema clinică și de vârstă– Realizarea cu supervizare a ecografiei cerebrale (transfontanelare) la nou-născuți și sugari pentru: hidrocefalie, hemoragie subependimară și intraventriculară, leucomalacie periventriculară și tumori.– Realizarea cu supervizare a ecografiei toracale la nou-născuți, sugari și copii, inclusiv pentru evaluarea revărsatului pleural, condensării pulmonare și timusului normal.– Realizarea cu supervizare a ecografiei abdominale la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți, incluzând următoarele patologii: stenoza hipertrofică de pilor, invaginație intestinală acută, apendicita acută, ocluzie intestinală și volvulus, hernie inghinală.– Realizarea cu supervizare a ecografiei abdominale la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți pentru: tumori abdominale și pelvine, ureterohidronefroză, litiază urinară și nefrocalcinoză, boli chistice renale.– Realizarea cu supervizare a ecografiei pelvisului feminin la sugari, copii și adolescenți pentru durere pelvină acută.– Realizarea cu supervizare a ecografiei scrotale la sugari, copii și adolescenți pentru scrot acut și tumori scrotale.– Realizarea cu supervizare a ecografiei de șold la nou-născuți, sugari și copii, în particular pentru displazia congenitală de șold și sinovita tranzitorie.– Urmărirea și/sau efectuarea sub supraveghere a ecografiei Doppler a vaselor intracraniene la sugari, copii și adolescenți– Realizarea cu supervizare a radioscopiilor uzuale cu substanță de contrast ale tubului digestiv, la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți– Efectuarea corectă a reducereii invaginației intestinale– Realizarea cu supervizare a radioscopiilor uzuale cu substanță de contrast ale tractului urinar, inclusiv uretrocistografia micțională, la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți– Organizarea și stabilirea corectă a protocolului la examinările CT pentru nou-născuți, sugari, copii și adolescenți și adaptarea examinării în funcție de situația individuală și de vârstă, utilizând adecvat dozele de iradiere, respectiv reducerea rezonabilă a dozei cu asigurarea obținerii informației necesare (principiul ALARA)– Organizarea și stabilirea corectă a protocolului la examinările IRM pentru nou-născuți, sugari, copii și adolescenți, cu adaptarea examinării în funcție de situațiile individuale și de vârsta pacientului, și luând de asemenea în considerare rezoluția spațială, eventualitatea necesității sedării și potențiala utilizare a substanțelor de contrast intravenoase– Realizarea corespunzătoare a post-procesărilor uzuale ale explorărilor imagistice pediatrice, incluzând: reformatări multiplanare (MPR), proiecție de intensitate maximă (MIP), proiecție de intensitate minimă (MinIP), fuziunea imaginilor și aplicații de analiză vasculară2.Competențe și atitudini– Justificarea corectă a examinărilor imagistice la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți– Alegerea corectă a celei mai potrivite metode de evaluare a patologiilor la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți– Comunicarea cu pacientul și cu părinții/tutorii acestuia în vederea obținerii consimțământului informat, înainte de procedurile diagnostice și intervenționale la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți– Stabilirea corectă a parametrilor imagistici optimi pentru radiografii, ecografii și Doppler, examinări CT și IRM, la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți– Aplicarea corectă a tehnicilor de reducere a dozei de iradiere pentru radiografii și examinări CT la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți– Conceperea corectă de protocoale și proceduri standard de investigare pentru examinările CT la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți, incluzând administrarea adecvată a contrastului intravenos și optimizarea poziționării, rezoluției spațiale și temporale, cu o atenție specială asupra reducerii dozei de iradiere– Conceperea corectă de protocoale și proceduri standard de investigare pentru examinările IRM cerebrale și vertebrale, la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți, incluzând administrarea adecvată a contrastului intravenos și optimizarea poziționării, rezoluției spațiale și temporale, precum și a necesității sedării. Supervizarea și instruirea personalului pentru a asigura obținerea unor imagini corespunzătoare, la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți– Aprecierea corectă a calității examinărilor imagistice la sugari, copii și adolescenți și elaborarea de strategii pentru a îmbunătăți calitatea imaginilor– Interpretarea corecta și elaborarea rapoartelor scrise pentru radiografii, ecografii, examinări CT și IRM, la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți– Interpretarea investigațiilor oncologice la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți în acord cu standardele internaționale (RECIST, SIOPEN, OMS) aplicabile situațiilor specifice– Aprecierea propriilor limite și conștientizarea adecvată a momentului când este cazul să se solicite sprijin pentru interpretarea investigațiilor imagistice la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți– Recunoașterea corectă a unei situații de urgență și/sau a apariției unor aspecte neașteptate în cursul investigațiilor imagistice la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți și comunicarea acestui fapt intr-un mod adecvat și în timp util– Comunicarea cu părinții/tutorii în vederea explicării aspectelor imagistice evidențiate la copiii lor. Comunicarea empatică cu copiii și adolescenții într-un mod adecvat vârstei, în vederea explicării procedurilor diagnostice sau intervenționale, precum și a rezultatelor examinărilor.– Participarea la întâlniri multi-disciplinare pediatrice și de oncologie pediatrică, precum și realizarea de prezentări la aceste întâlniri.PRACTIC - în cele 6 luni aferente modulului VIII, rezidentul asistă și participă la efectuarea a cel puțin:100 de zile de activitate în serviciul de radiologie al unui spital/unor spitale cu servicii pediatrice (cel puțin: pediatrie, chirurgie pediatrică, ortopedie pediatrică, ATI, TINN, UPU; recomandabil și servicii pediatrice de ORL, oncologie și/sau hematologie, neurologie/neurochirurgie, cardiologie/chirurgie cardio-vasculară).Participarea la 20 de ședințe de discutări de cazuri cu prezentarea a cel puțin 10 cazuri.Efectuarea nemijlocită a 25 de radiografii și observare/participare la încă 75 de radiografii (incluzând radiografii de pulmon, cord, torace, abdomen, coloana vertebrală, craniu standard și în incidente speciale, bazin, articulații coxo-femurale și sacro-iliace, segmente de membre și articulații, radiografii la pat în ATI, TINN și UPU).Interpretarea a 300 de radiografii.Efectuarea nemijlocită a 10 examene radioscopice ai observarea/participarea la încă 40 de examinări radioscopice (incluzând examinări pentru deglutiție, esofag, stomac, reflux gastro-esofagian, pilor, duoden, anomalii de rotație intestinală și volvulus, ocluzie gastro-intestinală, invaginatie-inclusiv dezinvaginare).Efectuarea nemijlocită a 50 de ecografii și observarea/participarea la încă 200 (incluzând examinări abdominale, toracale, transfontanelare, scrotale, de părți moi, articulare, vasculare, în particular în caz de invaginație, volvulus, stenoza hipertrofică de pilor, stenoze duodenale, apendicită, displazie de șold, sinovita, patologie scrotală și testiculară, adenopatii, traumatisme, patologie neonatală cerebrală).Efectuarea nemijlocită a 25 de examinări CT și observarea/participarea la încă 75 (incluzând examinări abdominale, toracale, cranio-cerebrale, vertebrale, de membre, cardio-vasculare, în particular în caz de traumatisme, malformații și displazii, patologie tumorală).Efectuarea nemijlocită a 10 de examinări IRM și observarea/participarea la încă 40 (incluzând examinări cranio-cerebrale, vertebrale, pelvine, abdominale, de membre și articulații, cardio-vasculare, în particular în caz de patologie tumorală, patologie neurologică și neurochirurgicală, traumatisme articulare, osteonecroza aseptică).IX.Imagistică hibridă (2 luni)1.CunoștințeDe a descrie principiile fizice de bază incluzând structura atomică, radioactivitatea și dezintegrări radioactive.De a fi familiar cu noțiuni de bază privind producerea radionuclizilor, și caracteristicile dorite precum și mecanismele fiziologice de eliminare din organism a radiofarmaceuticelor și a trasorilor PET De a explica principiile timpului de injumatire biologic și efectiv.De a înțelege principiile cuantificării studiilor PET inclusiv valoarea standardizată a captării (SUV)De a descrie principiile fizice de bază ale aparaturii utilizate în medicina nucleară, inclusiv gamma camera, camera SPECT (single photon emission computed tomography) și PET (positron emission tomography)De a înțelege principiile fizice de bază ale dispozitivelor hibride PET-CT, SPECT-CT, PET-IRMDe a fi familiar cu parametrii de performanta ai imaginilor, inclusiv uniformitatea imaginii, sensibilitatea sistemului, rezoluția spațială, linearitate, rata de numărare și calitatea imaginii.De a înțelege aspectele legate de radioprotecția în medicina nucleară și imagistica hibridă, inclusiv dozimetria pacientului, dozimetria personalului, contaminare radioactivă, monitorizare, variante de echipamente, controlul calității și managementul securității/riscurilor.2.AbilitățiDe a efectua, sub supraveghere, administrarea radiofarmaceuticelor pentru următoarele tipuri de examinări scintigrafice: osoase, renale, pulmonare de ventilație și perfuzie (V/Q), tiroidiene, paratiroidiene, cu leucocite marcate, cardiace.De a observa studii scintigrafice efectuate cu gamma camera, studii SPECT, studii PET, preferabil cu tehnici imagistice hibride.De a aplica criteriile adecvate și indicațiile pentru procedurile de medicina nucleară și imagistică hibridă, sub supravegherea unui specialist de medicină nuclearăDe a asista medicii trimițători în solicitarea examinărilor de medicina nucleară sau imagistica hibridă pentru cele mai comune indicații.De a comunica cu pacienții în vederea informării acestora despre procedura care li se va efectua și de a obține acordul informal înaintea efectuării procedurilor de medicină nucleară sau imagistică hibridăDe a alege, sub supraveghere, protocolul imagistic optim în vederea realizării unei examinări de medicină nucleară sau imagistică hibridă.De a aplica, sub supraveghere, metode de reducere a expunerii la doze pentru studiile de medicină nucleară sau imagistică hibridă.De a interpreta imaginile și a elabora rezultatele studiilor de medicina nucleara sau imagistica hibrida, sub supraveghere.De a-și aprecia limitele și a identifica momentul adecvat când este necesar de a cere asistență în interpretarea și elaborarea rezultatelor examinărilor de medicina nucleară sau imagistică hibridă.De a identifica rapid descoperiri neașteptate în timpul examinărilor de medicină nucleară sau imagistică hibridă și de a le comunica cât mai repede și corect.De a comunica cu pacienții și aparținătorii acestora în vederea explicării rezultatelor examinărilor scintigrafice, sub supraveghere.De a participa la întruniri clinice multidisciplinare și "tumour boards", sub supraveghereNotă:Modulul IX "Imagistica hibridă":1.Are caracter informativ și NU conferă competențe sau atestări.2.Modulul se poate efectua numai în Centrele Universitare care fac dovada că dețin sau că pe raza teritorială există sisteme imagistice hibride (în sistemul public sau privat)3.Coordonatorii acestui modul trebuie să facă dovada că lucrează pe sisteme hibride SPECT/CT sau PET/CT (în sistemul public sau privat)X.Modulul opțional (4 luni)– la alegere, oricare din modulele II – IX– se urmărește consolidarea competențelor și abilităților practice aferente modulului care este repetat– activitatea practică aferentă acestui modul reprezintă proporția pentru 4 luni a activității practice aferente modulului care este repetat.
Program de desfășurare a stagiilor practice în cadrul
pregătirii pentru specialitatea radiologie - imagistica medicală
În acord cu programa de pregătire în specialitate – revizie 2 iulie 2016

Modul nr. Denumire modul Stagiu nr. Conținut Durată modul (luni) Durată stagiu (luni) Observații
I Principii ale tehnologiilor radio-imagistice și ale imagisticii moleculare, radioprotecție 1 Tema A. Radiologie convențională și CT radiologie convențională 6 1,5 Ordinea de succesiune a stagiilor in interiorul modulului este stabilită de către responsabilul local de pregătire în rezidențiat * - modulul va conține cursuri de radioprotecție, management, comunicare
2 Tema A. Radiologie convențională și CT -CT 1,5
3 Tema B. Ecografie și IRM – ecografie 1,5
4 Tema B. Ecografie și IRM -IRM 1,5
Examen de evaluarea cunoștințelor: tematica capitol 1 și 2, respectiv subiectele 1- 42.
II Radiologia toracelui, cordului și vaselor sanguine 5 Radiologie convențională și CT 9 5 Ordinea de succesiune a stagiilor in interiorul modulului este stabilită de către responsabilul local de pregătire în rezidențiat
6 Ecografie și IRM 4
Examen de evaluarea cunoștințelor: tematica capitol 5 și 6, respectiv subiectele128-163.
III Radiologie gastrointestinală, abdominală, a aparatului urinar și genital masculin, în obstetrică și ginecologie 7 Radiologie convențională 12 1 Ordinea de succesiune a stagiilor in interiorul modulului este stabilită de către responsabilul local de pregătire în rezidențiat* ponderea în modul: abdomen 60%, retroperitoneu, genital 40%
8 Ecografie 4
9 CT 4
10 IRM 3
Examen de evaluarea cunoștințelor: tematica capitol 7, 8 și 9, respectiv subiectele 164-212.
IV Neuroradiologie, radioimagistică capului și gâtului 11 CT 9 3 Ordinea de succesiune a stagiilor in interiorul modulului este stabilita de către responsabilul local de pregătire în rezidențiat
12 IRM 5
13 radiologie convențională și ecografie 1
Examen evaluarea cunoștințelor – tematica capitol 3 și 4, respectiv subiectele 43-127
V Radiologie intervențională 14 radiologie intervențională 3 3
Examen evaluarea cunoștințelor - tematica capitol 13, respectiv subiectele 341-366.
VI Radiologie musculo-scheletală 15 Radiologie convențională și CT 6 3 Ordinea de succesiune a stagiilor in interiorul modulului este stabilita de către responsabilul local de pregătire in rezidențiat
16 Ecografie și IRM 3
Examen de evaluarea cunoștințelor: tematica capitol 10, respectiv subiectele 213 - 254.
VII Radioimagistică senologică 17 Mamografie, ecografie și IRM mamar 3 3
Examen de evaluarea cunoștințelor: tematica capitol 11, respectiv subiectele 255-271.
VIII. Radiologie pediatrica 18 Radioimagistică pediatrică 6 6
Examen de evaluarea cunoștințelor: tematica capitol 12, respectiv subiectele 272-340.
IX. Imagistica hibrida 19 Imagistică hibridă 2 2
X. Opțional 20 La alegere, oricare dintre modulele II -VIII 4 4 Defalcarea pe stagii și succesiunea acestora se face în funcție de modulul ales, proporțional fata de modului inițial.
TOTAL 60 luni = 5 ani

* – Având în vedere complexitatea patologiei examinate pe un aparat în practica clinică de rutină, NU trebuie înțeles că, în cursul stagiilor aferente unui modul, rezidentul va explora doar patologia specifică acelui modul. Pe parcursul unui modul se va acorda atenție particulară patologiei specifice modulului și se va organiza pregătirea teoretică specifică (cursuri, referate, prezentări de cazuri).** - Cu excepția primului modul, succesiunea modulelor este stabilită de către responsabilul cu pregătirea în rezidențiat.
PROIECT
FIȘĂ POST REZIDENȚI RADIOLOGIE IMAGISTICĂ MEDICALĂ
Elaborat în conformitate cu art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 18/20091.În anul I de rezidențiat, rezidentul de radiologie imagistică medicală:a)Asistă la efectuarea examinărilor radiologice.b)Deprinde abilitățile de comunicare cu pacientul.c)Aplică modulele de operare ale sistemelor informatice specifice radiologiei (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS).d)Învață modul de operare al aparatelor de radiologie imagistică medicală.e)Învață modul de operare al sistemelor informatice specifice radiologiei (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS.f)Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor radio-imagistice.g)Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional.h)Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat.i)Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).j)Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează.k)Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.l)are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.2.În anul II de rezidențiat, rezidentul de radiologie imagistică medicală:a)Asistă la efectuarea examinărilor radiologice.b)Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.c)Învață modul de operare al sistemelor informatice specifice radiologiei (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS.d)Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor radio-imagistice.e)Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional.f)Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat.g)Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).h)Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează.i)Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.j)are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.3.În anul III de rezidențiat, rezidentul de radiologie imagistică medicală:a)Asistă la efectuarea examinărilor radiologice.b)Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.c)Aplică modulele de operare ale sistemelor informatice specifice radiologiei (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS).d)Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor radio-imagistice.e)Formulează independent rezultate de radiologie convențională. Are dreptul de a formula rezultate de radiologie convențională privind examinări ale: scheletului, toracelui și abdomenului fără administrare de substanță de contrast. Rezultatele formulate în acest mod vor fi supervizate de responsabilul de formare.f)Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional.g)Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat.h)Poate fi inclus în liniile de gardă în afara programului normal de lucru conform art. 13 alin. 3 și 4 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 și a competențelor profesionale definite mai sus. + 
Articolul 13(3)Începând cu anul III de pregătire în specialitate, rezidenții pot fi incluși în linia de gardă, în afara programului normal de lucru, pe răspunderea și sub supravegherea medicului titular de gardă care deține calitatea de îndrumător sau responsabil de formare, după caz.(4)Rezidenții care efectuează gărzi în afara programului normal de lucru sunt salarizați pentru aceasta activitate de către unitatea sanitară unde efectuează garda, cu respectarea prevederilor legalei)Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).j)Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează.k)Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.l)are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.4.În anul IV de rezidențiat, rezidentul de radiologie imagistică medicală:a)Asistă la efectuarea examinărilor radiologice.b)Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.c)Aplică modulele de operare ale sistemelor informatice specifice radiologiei (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS).d)Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor radio-imagistice.e)Formulează independent rezultate de radiologie convențională. Are dreptul de a formula rezultate de radiologie convențională privind examinări ale: scheletului, toracelui și abdomenului fără administrare de substanță de contrast.f)Formulează independent rezultate de ecografie. Are dreptul de a formula rezultate de ecografie abdominală. Rezultatele formulate în acest mod vor fi supervizate de responsabilul de formare.g)În cazurile complexe/particulare/atipice, rezidentul este obligat să ceară expertiza diagnostică a medicului titular (a responsabilului de formare).h)Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional.i)Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat.j)Poate fi inclus în liniile de gardă în afara programului normal de lucru conform art. 13 alin. 3 și 4 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 și a competențelor profesionale definite mai sus.k)Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).l)Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează.m)Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.n)are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.5.În anul V de rezidențiat, rezidentul de radiologie imagistică medicală:a)Asistă la efectuarea examinărilor radiologice.b)Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.c)Aplică modulele de operare ale sistemelor informatice specifice radiologiei (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS).d)Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor radio-imagistice.e)Formulează independent rezultate de radiologie convențională. Are dreptul de a formula rezultate de radiologie convențională privind examinări ale: scheletului, toracelui și abdomenului fără administrare de substanță de contrast.f)Formulează independent rezultate de ecografie. Are dreptul de a formula rezultate de ecografie abdominală.g)Formulează rezultate de computer tomografie și rezonanță magnetică. Are dreptul de a formula rezultate de CT/RM cranian, toracic, abdominal, pelvis, al coloanei vertebrale și extremităților. Rezultatele CT/RM formulate în acest mod vor fi supervizate de medicul titular/responsabilul de formare.h)Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional.i)Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat.j)Poate fi inclus în liniile de gardă în afara programului normal de lucru conform art. 13 alin. 3 și 4 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 și a competențelor profesionale definite mai sus.k)Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).l)Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează.m)Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare,n)are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.
PROIECT + 
Tematica examenului de specialitate – radiologie – imagistică medicală– în corelație cu programa de pregătire 2016-1.Principii fizice și tehnice ale radiologiei convenționale (subiectele 1-5)2.Dozimetrie, radiobiologie, indicațiile tehnicilor radiologie (subiectele 6-7)3.Principiile fizice și tehnice ale tomografiei computerizate (subiectele 8-12)4.Principiile fizice și tehnice ale imagisticii prin rezonanta magnetică (subiectele 13-18)5.Artefactele în IRM; substanțele de contrast în IRM; valoarea și indicațiile IRM (subiectele 19-21)6.Principiile fizice și tehnice ale ecografiei (subiectele 22 - 28)7.Substanțele de contrast radioimgistice: clasificare, mecanisme de acțiune, reacții adverse, profilaxie (subiectele 29 – 32)8.Noțiuni de informatica imagistica (subiectele 33 - 35)9.Noțiuni de imagistica moleculară (subiectele 36 – 38).10.Radioprotecție: principii, metode și management (subiectele 39 - 42)11.Anatomie radioimagistică neuroradiologică (subiectele 43 – 48)12.Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale și de dezvoltare a sistemului nervos central și manifestări extracraniene ale unor sindroame cu determinism congenital (subiectele 49-51)13.Diagnosticul radioimagistic al patologiei neurologice vasculare (subiectele 52 – 59)14.Diagnosticul radioimagistic al traumatismelor cranio-cerebrale (subiectele 60 - 63)15.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor intracraniene (subiectele 64 – 72)16.Diagnosticul radioimagistic al bolilor neurinflamatorii, neuroinfecțioase și neurodegenerative (subiectele 73 - 83)17.Diagnosticul radioimagistic al hidrocefaliei (subiectele 84 – 86)18.Diagnosticul radioimagistic al patologiei coloanei vertebrale (subiectele 87 - 93)19.Anatomia radioimagistica a capului și gâtului; diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale capului și gâtului (subiectele 94 – 100)20.Diagnosticul radioimagistic al patologiei osului temporal, baza craniului, scheletului facial, nervilor cranieni și orbitei (subiectele 101 -112)21.Diagnosticul radioimagistic al patologiei glandelor tiroidă, paratiroide și spațiului visceral, nasului, nazofaringelui, sinusurilor paranazale, hipofaringelui, laringelui și ganglionilor limfatici cervicali, (subiectele 113 -118, 125 – 127)22.Diagnosticul radioimagistic al patologiei spațiilor masticator, parotidian și carotidian, a cavității orale, orofaringelui și spațiului retrofaringian (subiectele 119 -124)23.Anatomia radioimagistică a toracelui; tehnica și protocoalele explorărilor radioimagistice în examinarea toracelui; diagnosticul radioimagistic al variantelor anatomice ale componentelor toracelui (subiectele 128 – 130)24.Semiologia radioimagistică în patologia toracică; aspectului radioimagistic normal și complicațiile asociate dispozitivelor medicale utilizate în patologia toracică (subiectele 131, 132)25.Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor inflamatorii acute și cronice alveolare, interstițiale, bronșice; afecțiunilor pleurale; afecțiunilor peretelui toracic, diafragmei și patologia toracelui operat (subiectele 133 – 135)26.Diagnosticul radioimagistic al tuberculozei pulmonare; afecțiunilor pulmonare în cazul pacienților imunocompetenți și imunocompromiși (subiectele 136, 137)27.Diagnosticul radioimagistic al hipertensiunii pulmonare; bolilor obstructive pulmonare și de căi respiratorii (subiectele 138, 143)28.Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor cu localizare mediastinală; bolilor pulmonare congenitale (subiectele 139, 142)29.Diagnosticul radioimagistic și stadializarea tumorilor primitive bronho-pulmonare; diagnosticul și managementul radioimagistic al nodulilor pulmonari (subiectele 140, 141)30.Anatomie radioimagistica și embriologie cardiovasculară; variante anatomice; tehnicile radioimagistice utilizate în evaluarea cardiacă și a vaselor; tehnici de postprocesare în evaluarea radioimagistică cardio-vasculară; indicații, contraindicații și pericole potențiale (subiectele 144 -147)31.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală cardiacă; patologia congenitală și dobândită valvulară; cardiomiopatii; miocardite; boli cardiace asociate diabetului zaharat și bolilor renale. Caracteristicile radioimagistice ale cordului de sportiv, (subiectele 148 -151)32.Diagnosticul radioimagistic în; masele cardiace; patologia pericardului; patologia arterelor coronare (subiectele 152-154)33.Diagnosticul radioimagistic în: patologia aortei; arterei pulmonare; venei cave superioare și inferioare (subiectele 155 – 158)34.Diagnosticul radioimagistic în evaluarea patologiei vaselor periferice; diagnosticul vascular prin ecografie Doppler, angiografie CT, angiografie RM. Diagnosticul radioimagistic al grefelor și protezelor vasculare și al cordului operat (subiectele 159 -163).35.Anatomia radioimagistică și variante anatomice ale sistemului digestiv și glandelor sale anexe; Substanțe de contrast utilizate în evaluarea organelor abdominale; tehnici radioimagistice și de postprocesare utilizate în evaluarea sistemului digestiv și a glandelor sale anexe; indicații și contraidicații ale tehnicilor radioimagistice relevante pentru evaluarea sistemului digestiv, (subiectele 164 – 166).36.Diagnosticul radioimagistic al patologiei esofagului, stomacului și duodenului (subiectele 168, 169)37.Diagnosticul radioimagistic al patologiei intestinului subțire și gros (subiectele 170, 171)38.Diagnosticul radioimagistic al patologiei ficatului și cailor biliare, inclusiv transplantul hepatic; criteriile RECIST (subiectele 172, 173, 176).39.Diagnosticul radioimagistic al patologiei pancreasului, splinei, peritoneului, mezenterului și peretelui abdominal (subiectele 167, 174, 175).40.Anatomia radioimagistică a: aparatului excretor; retroperitoneului; prostatei; structurilor intrascrotale. Fiziologia excreției renale a substanțelor de contrast; fiziologia micțiunii. Urografia intravenoasă: indicații, tehnica, riscuri, precauții. Utilizarea substanțelor pe bază de Gadoliniu la pacienții cu risc; precauții, (subiectele 177, 179, 180).41.Diagnosticul radioimagistic al: variantelor anatomice renale; malformațiilor renale, a căilor urinare și ureterelor; litiazei urinare și obstrucției urinare (subiectele 178, 181, 182).42.Diagnosticul radioimagistic al: tumorilor renale și ale căilor urinare; bolilor renale chistice (subiectele 183, 184).43.Diagnosticul radioimagistic al: infecțiilor renale, perirenale și ale tractului urinar; nefropatiilor medicale și vasculare. Transplantul renal: apect radioimagistic normal și diagnosticul radioimagistic al complicațiilor. (subiectele 185 – 187)44.Diagnosticul radioimagistic al: traumatismelor aparatului excretor; patologiei vezicii urinare și uretrei masculine. Explorarea radioimagistică a uretrei masculine (subiectele 188 -191).45.Diagnosticul radioimagistic al patologiei: prostatei; testiculului și scrotului; patologiei peniene și al tulburărilor de dinamică sexuală (subiectele 192 -194)46.Diagnosticul radioimagistic al patologiei glandelor suprarenale (subiectele 195, 196)47.Anatomia radioimagistică a pelvisului feminin și a organelor de reproducere feminine; diagnosticul radioimagistic al malformațiilor uterine (subiectele 197, 198)48.Diagnosticul radioimagistic al: patologiei tumorale miometriale și endometriale; afecțiunilor colului uterin. Diagnosticul radioimagistic al uterului operat (subiectele 199 - 202)49.Diagnosticul radioimagistic al: patologiei uterine asociată cu sarcina, nașterea și în perioada postpartum; abdomenului acut la gravide. Pelvimetria IRM – principii și măsurători. IRM fetal – principii și stadiile dezvoltării embrionare și fetale. (subiectele 203 – 206)50.Histerosalpingografîa: indicații, tehnica, complicații; diagnosticul radioimagistic al: patologiei ovariene, inclusiv modificări asociate cu sarcina, postpartum, postchirurgical; patologiei trompelor uterine; prolapsului genital. Algoritmul de explorare și diagnosticul radioimagistic al infertilității (subiectele 207 - 212).51.Anatomia radioimagistica, variante anatomice și tehnici radioimagistice de examinare a aparatului locomotor (indicații, contraindicații, pericole); diagnosticul radioimagistic al traumatismelor acute și cronice ale aparatului locomotor (subiectele 213 – 226).52.Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor aparatului locomotor (subiectele 227 - 231)53.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor și leziunilor pseudotumorale ale aparatului locomotor (subiectele 232 – 240).54.Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor hematologice, metabolice, endocrine și toxice ale aparatului locomotor; afecțiuni de dezvoltare și afecțiuni pediatrice a aparatului locomotor (subiectele 241 - 244, 250 - 252).55.Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor articulare și al altor afecțiuni a aparatului locomotor (al bolii Paget; sarcoidozei; osteoartropatiei hipertrofice; osteoporozei regionale migratorii; osteonecrozei aseptice, incluzând boala Legg-Calve-Perthes și boala Scheuermann; calcificărilor/osificărilor de țesut moale) (subiectele 245 – 249, 253, 254).56.Noțiuni de embriologie, anatomie și fiziologie mamară și a structurilor asociate; tehnicile radio-imagistice în patologia mamară: principii, achiziția imaginilor, poziționări, avantaje, indicații, limite, utilizarea substanțelor de contrast (subiectele 255, 256)57.Diagnosticul radioimagistic al sânului normal, variantelor anatomice și induse fiziologic ale sânului; semiologie elementară imagistica senologică; lexiconul standardizat și categoriile de risc ale diagnosticului mamar (BIRADS sau alte sisteme) (subiectele 257 – 259)58.Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare benigne, de granița și maligne; al leziunilor mamare la bărbat (subiectele 260-263)59.Managementul clinic și radioimagistic al pacientelor simptomatice; al patologiei mamare la grupe particulare de pacienți (bărbați, copii, adolescente, sarcina, lactație); evaluarea radioimagistică a extensiei locoregionale și a leziunilor mamare maligne concomitente (subiectele 264 -266).60.Indicațiile și contraindicațiile: manoperelor intervenționale senologice ghidate imagistic; tratamentului chirurgical mamar; tratamentului chimioterapie și radioterapiei mamare. Evaluarea radioimagistica a sânului tratat. Noțiuni de bază privind tehnicile terapeutice senologice ghidate imagistic. Noțiuni privind screeningul cancerului mamar (subiectele 267 - 271)61.Principii privind explorarea radioimagistica în patologia pediatrica; noțiuni de dezvoltare anatomică în copilărie; principiul ALARA, cerințe de radioprotecție și aplicarea lor practica; valoare, indicațiile și algoritmii de aplicare a tehnicilor imagistice la vârstă pediatrică; particularități ale administrării substanțelor de contrast la copii (subiectele 272 – 275)62.Diagnosticul radioimagistic al patologiei creierului, măduvei spinării, capului și gâtului la pacienții cu vârstă pediatrică (subiectele 276 - 291)63.Diagnosticul radioimagistic al patologiei toracelui și a aparatului cardiovascular la pacienții cu vârstă pediatrică (subiectele 292 – 308)64.Diagnosticul radioimagistic al patologiei abdomenului la pacienții cu vârstă pediatrică (subiectele 309 - 328)65.Diagnosticul radioimagistic al patologiei aparatului locomotor și a sindroamelor neurocutanate la pacienții cu vârstă pediatrică (subiectele 329 -340)66.Principii și tehnici de angiografie/flebografie diagnostică (subiectele 341 - 349)67.Principii și tehnici de radioimagistica intervențională vasculară (subiectele 350-356)68.Principii și tehnici de radioimagistica intervențională nevasculară; biopsie, termoablatie, aspirație de fluide și drenaj al abceselor pe cale percutană (subiectele 357 - 361)69.Principii și tehnici de radioimagistica intervențională nevasculară; intervenții hepato-biliare, intervenții genito-urinare, biopsia cu ac fin a nodulilor limfatici sau tiroidieni (subiectele 362 – 366). + 
Bibliografie:1.Societatea de Radiologie și Imagistică Medicală din România – (sub red) Dudea Sorin M. – Radiologie Imagistică Medicală. Îndrumător de studiu pentru pregătirea în specialitate – Vol I, Vol II, Ed. Medicala București, 2015, 1271 pag, ISBN: 978-973-39-0797-8(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA RADIOLOGIE-IMAGISTICĂ MEDICALĂ a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA RADIOTERAPIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
RADIOTERAPIE1.1.DEFINIȚIE:  Radioterapia (oncologia radiologică) este specialitatea medicală clinică independentă care utilizează radiația ionizantă, singură sau în combinație cu alte metode terapeutice în tratamentul pacienților cu cancer sau alte boli.  Radioterapia (oncologia radiologică) presupune responsabilitatea diagnosticului, tratamentului și urmăririi pacienților cu cancer în cadrul managementului multidisciplinar. Specialitatea este recunoscută sub denumirea de radioterapie sau oncologie radiologică. Se recomandă ca radioterapeutul să aibe cel puțin cunoștințe de bază de oncologie medicală, fiind capabil să recunoască și să inițieze tratamente de urgență de oncologie medicală și să-și asume responsabilitatea administrării asociate a radioterapiei cu tratamentele sistemice.1.2.DURATA: 4 ani  Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.  Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire  Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.  La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.  întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.1.3.STRUCTURA STAGIILOR1.3.1.Etapa de angajare, luare în evidentă, rezolvarea problemelor social administrative, prezentare la spitalul și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni)1.3.2.Stagiul de radioterapie - 2 luni1.3.3.Stagiul de oncologie medicală – 5 luni1.3.4.Chirurgie oncologică: - 3 luni1.3.5.Stagiul de anatomie patologică – 2 luni1.3.6.Stagiul de diagnostic imagistic - 6 luni1.3.7.Stagiul de bioetică – 2 săptămâni1.3.8.Stagiul de radioterapie - 29 1/2 luni1.4.CONȚINUTUL STAGIILOR1.4.1.STAGIUL DE DIAGNOSTIC IMAGISTIC AL CANCERULUI.1.4.1.1.Tematica lecțiilor conferință (100 ore).1)Radiodiagnosticul cu utilizarea radiografiilor plane.2)Diagnosticul ecografic.3)Diagnosticul C.T.4)Diagnosticul R.M.N.5)Diagnosticul scintigrafic.1.Diagnosticul imagistic al cancerului S.N.C.și anexe2.Diagnosticul imagistic al cancerului urechii mijlocii.3.Diagnosticul imagistic al cancerului sinusurilor feței4.Diagnosticul imagistic al cancerului tiroidei.5.Diagnosticul imagistic al cancerului rinofaringelui.6.Diagnosticul imagistic al cancerului orofaringelui.7.Diagnosticul imagistic al cancerului hipofaringelui.8.Diagnosticul imagistic al cancerului glandelor salivare.9.Diagnosticul imagistic al cancerului laringelui.10.Diagnosticul imagistic al cancerului mediastinal.11.Diagnosticul imagistic al cancerului bronhopulmonar.12.Diagnosticul imagistic al cancerului pleurei.13.Diagnosticul imagistic al cancerului esofagului.14.Diagnosticul imagistic al cancerului gastric.15.Diagnosticul imagistic ai cancerului hepatic și al căilor biliare intrahepatice.16.Diagnosticul imagistic al cancerului veziculei biliare și a căilor biliare extrahepatice.17.Diagnosticul imagistic al cancerului pancreasului.18.Diagnosticul imagistic al cancerului colonului.19.Diagnosticul imagistic al cancerului rectosigmoidian și anal.20.Diagnosticul imagistic al cancerului retroperitoneal și peritoneal.21.Diagnosticul imagistic al cancerului sânului.22.Diagnosticul imagistic al cancerului colului uterin.23.Diagnosticul imagistic al cancerului corpului uterin.24.Diagnosticul imagistic al cancerului ovarian.25.Diagnosticul imagistic al cancerului renal.26.Diagnosticul imagistic al cancerului vezicii urinare.27.Diagnosticul imagistic al cancerului prostatei.28.Diagnosticul imagistic al cancerului osos.29.Diagnosticul imagistic al cancerului de părți moi.30.Diagnosticul imagistic al cancerului glandelor endocrine.31.Diagnosticul imagistic al metastazelor.32.Diagnosticul imagistic în Boala Hodgkin.33.Diagnosticul imagistic în limfoame nehodgkiniene.34.Diagnosticul imagistic al mielomului multiplu și tumorilor imunoproliferative35.Diagnosticul imagistic în leucemii1.4.1.2.Baremul activităților practice.1.Interpretarea radiografiilor standard:– scheletale: 100 toraco-pleuro-pulmonare: 200– esofagiene: 10 gastrice: 10– colorectale: 50– aparat urinar: 50 mamografii: 200– căi biliare: 102.Interpretarea computer tomografiei cu radiații "X"– cerebrale: 30 toracice: 50– abdomino-pelvine; 503.Scintigrafia hepatică: tehnică, interpretare: 504.Scintigrafia osoasă: tehnică, interpretare: 305.Scintigrafia renală: tehnică, interpretare: 506.Scintigrafia tiroidiană: tehnică, interpretare:307.Scintigrafia pulmonară; tehnică, interpretare: 308.Interpretarea ecografiei hepatice, ovariene, căi biliare, splenică pancreatică, renală, prostatei, testiculare, tiroidiană, sân: 20 din fiecare9.Interpretarea computer tomografiei cu RMN – cranio-facial, cervical, toracic (cutie și coloană dorsală) și abdomino-pelvin: 501.4.2.STAGIUL DE ONCOLOGIE MEDICALĂ1.4.2.1.Tematica lecțiilor conferință (150 ore):1)Cancerogeneza și progresia tumorală– Inițiere și promoție– Progresia tumorală2)Biologia moleculară a cancerogenezei– Transducția semnalului– Ciclul celular.– Genele cancerului– Genele reparatorii– Genele de detoxifiere– Oncogene– Gene tumoral supresoare3)Istoria naturală a cancerului și fenotipul malign– Proliferarea celulară– Invazia locală și metastazarea "Progresia tumorală"4)Citostatice – generalități.– Clasificarea citostaticelor.– Modalități de acțiune a citostaticelor.– Indicațiile tratamentului citostatic.– Efecte secundare. CompLicații. Rezistența la tratamentul citostatic.– Strategia terapeutică și locul chimioterapiei.– Alegerea citostaticului optim. Valoarea polichimioterapiei.– Mod de administrare a tratamentului citostatic.5)Tratamentul citostatic în principalele localizări neoplazice.– Tumorile S.N.C.– Cancerul sferei O.R.L.– Cancerul bronhopulmonar.– Cancerul mamar.– Cancerele aparatului digestiv.– Cancerele aparatului urinar– Cancerele aparatului genital.– Sarcoame.– Leucemii și limfoame.– Melanom malign.– Hormono terapia– Modificatori biologici6)Modul ORL – oncologie (sinteza din 8 secțiuni de curs)  examenul clinic ORL  metode de explorare paraclinică în cancerele din sfera ORL  tumorile maligne de rinofaringe  tumorile maligne de amigdala  tumorile maligne ale hipofaringelui, ale limbii și esofagului cervical  tumorile maligne ale laringelui  tumorile maligne ale foselor nazale și ale sinusurilor feței  adenopatiile metastatice în sfera ORL1.4.2.2.Baremul activităților practice1.Tehnica examenului clinic al bolnavilor de cancer; examenul clinic în raport cu localizările neoplaziei, solicitarea examenelor de laborator necesare pentru diagnostic, stadializare și conducerea tratamentului: 100.2.Întocmirea foilor de observație oncologică: 1003.Tehnica recoltării secrețiilor pentru examenul citologic:20.4.Tehnica administrării citostaticelor; diagnosticul, prevenirea și tratarea complicațiilor chimioterapiei sau asociației chimioterapice pentru localizările prevăzute în tematică:505.Tehnica puncției aspirative cu ac fin (ganglioni, tumori superficiale, mamare, etc):506.Tratamentul durerii în cancer:50.1.4.3.STAGIUL DE ANATOMIE PATOLOGICĂ1.4.3.1.Tematica lecțiilor conferință (50 ore)1)Biologia și morfologia celulei canceroase.2)Clasificarea tumorilor3)Formele histopatologice ale principalelor tumori benigne și maligne4)Factori de prognostic morfopatologici5)Tumorile epiteliale.6)Tumorile țesutului conjunctiv.7)Tumorile țesutului gras8)Tumorile țesutului cartilaginos9)Tumorile țesutului osos10)Tumorile țesutului muscular11)Tumorile vasculare12)Tumorile țesutului APUD13)Tumorile țesutului mezotelial14)Tumorile sinoviale15)Tumorile țesutului melanoformator16)Tumorile disembriopiazice1.4.3.2.Baremul activităților practiceA.MODIFICĂRILE CITOGENETICE1.Demonstrarea cariotipului normal2.Demonstrarea modificărilor citogenetice în neoplaziiB.PRELEVAREA Și INTERPRETAREA ÎN EXAMINĂRILE DE CITOLOGIE ONCOLOGICĂ1.Prelevarea și examinarea frotiurilor de măduvă2.Prelevarea și examinarea frotiurilor de sânge periferic3.Prelevarea și examinarea frotiurilor vaginale4.Prelevarea și examinarea frotiurilor de spută5.Prelevarea și examinarea frotiurilor din lichid pleural6.Prelevarea și examinarea frotiurilor din lichid asciticC.ASPECTUL ANATOMO-PATOLOGIC ȘI INTERPRETAREA BULETINULUI HISTOPATOLOGIC ÎN:1.Tumorile benigne și maligne epiteliale:50 examinări de fiecare tip.2.Tumorile benigne și maligne ale țesutului conjunctiv (care include și țesutul muscular și vascular!): 10 examinări de fiecare tip.3.Tumorile benigne și maligne ale țesutului hematoformator: 20 examinări de fiecare tip.4.Tumorile benigne și maligne ale țesutului trofoblastic: 5 examinări de fiecare tip.5.Tumorile benigne și maligne disembriopiazice: 5 examinări de fiecare tip.1.4.4.STAGIUL DE RADIOTERAPIE1.4.4.1.Programul de pregătire (600 ore)  Infrastructura și aspecte organizatorice  Instituțiile educaționale acreditate pentru pregătirea rezidenților în radioterapie trebuie să fie echipate cu aparatura corespunzătoare pentru pregătirea în specialitate: aparate de iradiere de megavoltaj, din care minimum unul cu electroni, simulatoare, CT simulatoare, sisteme de planning computerizat, computer tomograf conform nivelului tehnic actual, echipament dozimetric și de radioprotecție; echipament de brahiterapie, laborator pentru confecționarea de mulaje, radioprotecții sau mijloace de contenție. Departamentul trebuie să dispună de paturi pentru pacienții internați sau să aibă acces la internare în alte departamente. Instituțiile de pregătire trebuie să elaboreze un program de control de calitate al deciziei terapeutice și a îngrijirii pacienților. Instituția responsabilă de pregătirea rezidenților trebuie să aibă cel puțin 500 pacienți oncologici tratați anual. Se recomandă ca fiecare rezident să fie implicat în tratarea integrală a cel puțin 450 cazuri pe durata pregătirii în radioterapie.  Directorul programului de pregătire a rezidenților răspunde de administrarea, structura, conținutul programului și asigură respectarea acestuia în conformitate cu criteriile curriculei. Organizează întâlniri regulate cu stafful de învățământ pentru revizuirea obiectivelor și a desfășurării programului. Pentru asigurarea unei pregătiri corespunzătoare este esențial nivelul ridicat al staffului de învățământ. Membrii acestui staff trebuie să desfășoare o parte considerabilă din timpul lor de activitate profesională în cadrul programului de învățământ.  În vederea pregătirii rezidenților în domeniul fizicii, a planului terapeutic și a dozimetriei vor fi implicați fizicieni medicali de radioterapie din stafful instituției.  Instituția de învățământ trebuie să aibă acces la un laborator de radiobiologie, la tehnici imagistice curente, la laborator de anatomie patologică și genetică. Trebuie să dispună de servicii adecvate de oncologie medicală, chirurgie oncologică și alte servicii specializate în oncologie. Rezidenții trebuie să aibă acces la literatura de specialitate.  Se vor organiza conferințe regulate (ex. cazuri noi, planuri de tratament, cazuri particulare, etc), mese rotunde, prezentări de caz, revista literaturii și se va facilita accesul rezidenților la cursuri de pregătire la nivel național și internațional. Aceste cursuri vor urmări includerea celor mai importante capitole din curricula europeană. Medicii rezidenți trebuie încurajați să participe la proiecte de cercetare, supervizați de către stafful experimentat. Rezidenții trebuie încurajați să petreacă o parte din pregătirea lor într-o altă instituție acreditată pentru pregătirea în rezidențiat.  Fiecare cursant va completa un caiet de lucrări (log-book) standardizat în care va consemna experiența proprie și care acoperă programul de pregătire în specialitate. Directorul de program revizuiește acest caiet împreună cu cursanții cel puțin de două ori pe an.  Se recomandă auditul extern regulat al programului educațional. Dacă nu există un sistem de audit extern național se recomandă evaluarea programului de către reprezentanți ai sistemului european de audit în radioterapie.  Programul de pregătire  Fiecare cursant în perioada de pregătire trebuie să dobândească cunoștințe teoretice (nivel 1) sau cunoștințe teoretice și practice (nivel 2) în temele prevăzute pentru specialitatea radioterapie.  Programul modular de pregătire în științe fundamentale prevăzut de ESTRO cuprinde următoarele capitole mari:1.ȘTIINȚE FUNDAMENTALE1.1.Biologia cancerului  Terminologia și tehnici de biologie moleculară (1)  Cancere ereditare (1)  Genetica cancerului (1)  Proliferarea, ciclul celular și moartea celulară în cancer (1)  Transmiterea semnalului (1)  Mecanisme genomice în prevenția cancerului (1)1.2.Tratamente biologice și moleculare țintite  Mecanismul de acțiune a moleculelor țintite, a anticorpilor, torozinkinazelor (1)  Mecanismul de acțiune a imunoterapiei (1)  Mecanismul de acțiune a vaccinurilor anticanceroase (1)  Mecanismul de acțiune a terapiei genice (1)1.3.Radiobiologie  Interacțiunea radiației cu materia vie la nivel molecular (1)  Leziuni ADN (1)  Efecte celulare, mecanismul morții celulare (1)  Repararea leziunilor induse de iradiere (1)  Curbe de supraviețuire celulară (1)  Sisteme tisulare normale (2)  Sisteme tumorale solide și sisteme leucemice (2)  Efectul oxigen, sensibilizatori și protectori (1)  Raport doză-timp-fracționare, LET, diferite modalități de iradiere și evaluarea lor în practică clinică (2)  Reacții acute și tardive ale țesuturilor normale (2)  Evaluarea răspunsului tumoral (2)  Interacțiunea tratament citotoxic și radioterapie (1)  Factori predictivi ai răspunsului la iradiere (2)1.4.Bazele fizicii radiațiilor  Structura atomului și nucleului (1)  Caracteristicile particulelor și radiației electromagnetice (1)  Definiția și descrierea radioizotopilor (1)1.5.Fizica aplicată în radioterapie  Descrierea construcției și explicarea mecanismului de acțiune a tubului de raze X (1)  Descrierea construcției și explicarea mecanismului de acțiune a acceleratorului liniar (1)  Descrierea sistemelor de colimare specializate (2)  Descrierea sistemelor de brahiterapie (2)  Descrierea construcției și explicarea mecanismului de acțiune a ciclotronului (1)  Definiția, explicarea și discutarea distribuției dozei absorbite (1)  Descrierea planului de tratament inclusiv 3D, a simulării virtuale și a simulării CT și aplicarea practică a acestora (2)  Evaluarea beneficiului tehnicilor de iradiere conformaționale și speciale (radioterapia intraoperatorie, radioterapia stereotactică (1)  Specificarea volumului țintă și a dozei absorbite în radioterapia externă (2)  Specificarea dozei absorbite în volumul țintă în brahiterapie (2)  Aplicarea algoritmului calculării dozei în iradierea 2D (2)  Algoritmul calculării dozei în iradierea 3D (2)  Principiile, aspectele tehnice și aplicarea RT conformaționale, a RT cu intensitate modulată, a RT stereotactice și a tratamentului cu particule (1)1.6.Radioprotecție  Principiile radioprotecției, inclusiv ALARA (1)  Efecte stohastice și deterministice (2)  Riscul inducției tumorilor secundare (1)  Factorul de pondere al radiației (2)  Definirea și discutarea echivalenței factorului de pondere doză-țesut (1)  Consecințele expunerii la radiații, radioprotecție și doza limită pt expunerea profesională și populațională (1)  Legislația europeană și națională (2)  Cunoașterea bazată pe evidența în radioprotecție (2)1.7.Determinarea volumului țintă  Modalități imagistice, proceduri și tehnici (1)  Determinarea volumului țintă în practica clinică (2)  GTV,CTV,PTV și recomandări ICRU relevante (2)1.8.Cercetare clinică și evaluarea rezultatelor terapeutice  Principii de etică în cercetarea clinică (1)  Definirea și evaluarea controlului tumoral și a toxicității (2)  Discutarea și aprecierea unui studiu (2)  Descrierea diferitelor tipuri de trialuri și a rolului lor (1)  Analiza metodei life-tabel (2)  Teste de semnificație (2)  Analize univariate/multivariate (2)  Specificitate/ sensitivitate/ validitate/putere  Meta-analize și a importanța lor (1)  Nivele de evidență (1)  Identificarea capcanelor: studii pilot, rezultate preliminare, migrarea stadială, fraude, etc (1)  Bazele managementului și economiei în radioterpie  Previziunea și justificarea necesităților în radioterapie (2)  Estimarea costurilor (2)  Descrierea sistemelor de rambursare (2)2.ONCOLOGIE GENERALĂ2.1.Epidemiologia cancerului (1)  Epidemiologia descriptivă  Epidemiologia analitică  Epidemiologia experimentală2.2.Etiologia cancerului (1)  Factori de risc ambientali (fizici, chimici, virali)  Factori de risc comportamentali (fumat, alcool, alimentație)  Factori de risc constituționali (hormonali, genetici, imunologici)2.3.Evoluția naturală a cancerului (1)2.4.Carcinogeneza (1)  Inițierea, promoția, progresia, invazia locală și metastazarea.  Bazele genetice ale invaziei și metastazării  Celula neoplazică  Rolul mecanismelor imune în apărarea antitumorală.  Modificatorii răspunsului biologic2.5.Clasificarea stadială a neoplaziilor maligne (2)  Principii generale de stadializare  Reguli de clasificare  Aprecierea categoriei T, N, M2.6.Markeri tumorali (2)  Elemente definitorii și caracteristicile ideale ale unui marker tumoral  Clasificarea markerilor tumorali  Rolul markerilor tumorali în diagnostic, aprecierea prognosticului și monitorizarea tratamentului2.7.Sindroame paraneoplazice (2)  Clasificare, diagnostic și tratament2.8.Rolul chirurgiei în oncologie (1)  Rolul chirurgiei în profilaxia cancerului  Rolul chirurgiei în diagnosticul cancerului  Rolul chirurgiei în tratamentul cancerului  Principiile tratamentului chirurgical2.9.Bazele teoretice ale chimioterapiei cancerului (1)  Cinetica celulară  Mecanismul de acțiune al citostaticelor  Rezistența la citostatice  Căi de administrare a citostaticelor  Indicațiile și contraindicațiile chimioterapiei  Tratamentul efectelor secundare ale citostaticelor  Clasificarea citostaticelor  Evaluarea răspunsului la chimioterapie  Principii generale privind cercetarea și caracterizarea de noi medicamente antineoplazice2.10.Principiile tratamentului hormonal în oncologie (2)  Principalele efecte ale hormonilor în cancer  Principalele obiective ale tratamentului hormonal  Principalii agenți terapeutici utilizați în hormonoterapia cancerului2.11.Decizia terapeutică (2)  Obiectivele tratamentului în cancer și alegerea modalităților terapeutice  Indicația terapeutică în recidive și metastaze  Principii generale de oncologie pediatrică2.12.Infecțiile în cancer (2)2.13.Complicațiile cancerului (2)2.14.Urgențele în oncologie (2)2.15.Durerea în cancer (2)  Sindroame dureroase în cancer  Tratamentul durerii în cancer2.16.Tratamente paleative în cancer (2)2.17.Calitatea vieții în oncologie (2)2.18.Aspecte de psiho-oncologie (2)2.19.Alimentația în oncologie (2)2.20.Principii de screening.  Prevenirea și depistarea precoce a cancerului și educația sanitară a populației  Leziuni precursoare ale malignității. Definiție, clasificare, diagnostic, tratament3.RADIOTERAPIA CLINICĂ  Specialiștii în radioterapie oncologică trebuie să fie capabili să acționeze ca membri independenți și responsabili ai echipei multidisciplinare, pentru îndeplinirea următoarelor cerințe:– Recunoașterea simptomelor și semnelor cancerului– Stabilirea diagnosticului în cazul suspiciunii unor tumori sau metastaze și stadializarea tumorilor confirmate– Evaluarea prognosticului, stabilirea conduitei terapeutice, alegerea metodei de iradiere (sau a tratamentului asociat), planificarea și aplicarea tratamentului radiologic optimal, a tratamentului asociat radiologic și sistemic, urmărirea în bolnavilor în cursul și după terminarea tratamentului– Cunoașterea tratamentelor de susținere//simptomatice și îngrijirea bolnavilor terminali– Diagnosticarea, clasificarea și tratarea efectelor secundare ale radioterapiei– Evaluarea impactului radioterapiei asupra calității vieții pacienților– Comunicarea adecvată și cu acuratețe cu pacienții cu cancer– Rezolvarea problemelor psihologice apărute în cursul tratamentului sau în stadii finale– Practicarea medicinei în concordanță cu etica medicală și drepturile pacienților  Fiecare rezident trebuie să însușească cunoștințe teoretice (1) respectiv cunoștințe teoretice și practice (nivel 2) în conformitate cu următoarele capitole mari de tematică.:  Cap și gât (2)– Laringe (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Cavitate bucală (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție -plicatii, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutica)– Orofaringe (epidemiologie, profilaxie, istorie naturala, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție -plicatii, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutica)– Hipofaringe (epidemiologie, profilaxie, istorie naturala, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție -plicatii, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Nazofaringe (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție -plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Limba (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție -plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Nas (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Sinusuri paranazale (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutica)– Glande salivare (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicatii, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutica)– Tiroida (epidemiologie, profilaxie, istorie naturala, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Ochi (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)  Tract gastrointestinal (2)– Esofag (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Stomac (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Intestin subțire (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Colon/rect (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicatii, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Anus (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Tract biliar (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Ficat (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Pancreas (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicatii, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)  Plămân/Mediastin (2)– Cancer bronho-pulmonar non-small cell (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Cancer bronho-pulmonar small cell (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Tumori mediastinale (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Mezoteliom (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Timom (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)  Os și țesuturi moi (2)– Tumori osoase (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Tumori de părți moi (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutic - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)  Tumori Cutanate (2)– Melanom (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Alte tumori cutanate decât melanomul (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)  Sân (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)  Ginecologie (2)– Col uterin (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Endometru (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Ovar și trompe (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Vagin (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Vulvă (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)  Tract genitourinar (2)– Prostată (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Vezică (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Testicol (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Rinichi (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Ureter (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Uretră (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Penis (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)  Tumori oftalmice/orbitare (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)  Limfoame leucemii (2)– Limfom Hodgkin (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Limfom non-Hodgkin (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Leucemii (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Mielom multiplu și/sau plasmocitom (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Iradiere corporeală totală (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Iradiere cutanată totală (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)  Sistem nervos central (2)– Glioame (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Meningioame (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Măduva spinală(epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Baza de craniu (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)  Tumori cu punct de plecare necunoscut (2)  Paliații (2)  Metastaze osoase  Metastaze cerebrale  Compresii cardiace  Sindrom de venă cavă  Obstrucții  Sindroame hemoragice  Retratamente (2)  Tumori ale copiilor (1)  Boli benigne cu indicație de radioterapie (1)  Portofoliu  Portofoliul conține documentele colectate de rezident pe tot parcursul pregătirii, care trebuie actualizat permanent și care reflectă dezvoltarea competenței acestuia.  Portofoliul cuprinde următoarele capitole:1.Date personale2.Programa de pregătire3.Rezultatul evaluărilor periodice și a aprecierilor făcute de îndrumători și directorul de program4.Rezultatul testelor și examenelor de pe parcursul pregătirii teoretice5.Publicații, articole, postere, abstracte la care rezidentul a fost autor, documente care atestă prezentările făcute de rezident6.Conferințe, cursuri, manifestări științifice la care a participat7.Activități speciale desfășurate pe parcursul rezidențiatului8.Aprecierea de către directorul de program a conținutului și acurateții portofoliului  Caietul de lucrări practice  Caietul de lucrări practice revizuit de către directorul de program cel puțin de două ori pe an se consideră o modalitate de evaluare a rezidentului. Este totodată o modalitate de asumare a responsabilității îndrumătorului diferitelor stagii pentru perioada de pregătire a rezidentului.  Caietul de lucrări este documentul experienței clinice proprii dobândite pe parcursul pregătirii rezidentului.  Capitolul de experiență clinică cuprinde următoarele capitole:1.Cap și gât2.Tract gastrointestinal3.Plămân/Mediastin4.Os și părți moi5.Tegument6.Sân7.Ginecologie8.Tract genitourinar9.Limfoame și leucemii10.Sistem nervos central11.Tumori cu punct de plecare necunoscut12.Paliații13.Alte experiențe practice (ex. Pediatrie, Tumori oftalmice, Boli benigne)  Caietul de lucrări practice se consideră un instrument de bază în colectarea informațiilor necesare pentru monitorizarea dezvoltării învățământului de radioterapie.  Curricula de pregătire în radioterapie acceptată pe plan european reprezintă un pas important spre armonizarea învățământului medical în Europa, în vederea accesului egal al pacienților la îngrijire medicală de cel mai înalt nivel. Responsabilitatea implementării recomandărilor europene revine autorităților locale și/sau naționale de învățământ.1.4.4.2.Baremul activităților practice1.Planuri de tratament pentru următoarele localizări:  Cancer cutanat: 10– Cancer al S.N.C.– Cancerul glandelor salivare: 10  Cancerul cavității bucale: 30– Cancerul rinofaringelui: 15  Cancerul orofaringelui: 25– Cancerul hipofaringelui: 20– Cancerul laringelui: 60  Cancerul bronhopulmonar: 30  Cancerul esofagului: 5  Cancerul mamar: 50– Cancerul rectal și al canalului anal: 10  Cancerul renal: 5– Cancerul vezicii urinare: 20  Cancerul colului uterin: 50– Cancerul endometrului: 10– Cancerul ovarian: 5  Limfom Hodgkin și limfom nonHodgkin– Cancerul tiroidian: 5  Sarcoame de părți moi: 20  Tumori rare, localizări diferite: 10  Planuri de tratament paleativ: 302.Prezentare referate din literatură: 203.Prezentare cazuri clinice: 20-40  Examinări parțiale în timpul stagiului:  La sfârșitul anului I– fizica medicală  radiobiologie  radioterapie clinică (anul 1) + planuri de tratament  La sfârșitul anului II  radioterapie clinică (anul 2) + planuri de tratament  brachiterapie + ginecologie oncologică  clinică oncologică și tratamente multidisciplinare1.4.5.MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni1.4.5.1.TEMATICĂ CURS (20 ore)I.Introducere în Bioetică - 2 ore1.Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2.Contextul apariției bioeticii3.Definirea bioeticii4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Teorii și metode în bioeticăII.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință 2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții 3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III.Relația medic-pacient I- 2 ore1.Valori ale relației medic-pacient2.Paternalism versus autonomie3.Modele ale relației medic-pacient4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Relația medic-pacient II- 2 ore1.Consimțământul informat2.Confidențialitatea în relația medic-pacient3.Relația medic-pacient minor4.Acte normative care reglementează relația medic – pacientV.Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1.Libertatea procreației2.Dileme etice în avort3.Etica reproducerii umane asistate medical4.Probleme etice în donarea reproductivăVII.Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Probleme etice în stările terminale3.Tratamente inutile în practica medicală4.Eutanasia și suicidul asistat5.îngrijirile paliativeVIII.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1.Donarea de organe de la cadavru2.Donarea de organe de la persoană vie3.Etica alocării de resurse în transplantIX.Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.Terapia genică6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.Comitetele de etică a cercetării6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică1.4.5.2.TEMATICA SEMINARIILORI.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.Rolul comunicării în relația medic-pacientIV.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2.Drepturile pacienților – reglementare legislativă3.Rolul comitetelor de etică din spitaleV.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete -2 oreX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore  Caietul de monitorizare  Caietul de monitorizare (European Log-book) pentru pregătirea în radioterapie se consideră u n instrument de bază în colectarea informațiilor necesare pentru monitorizarea dezvoltării învățământului de radioterapie și este principalul element de evaluare.
RADIOTERAPIE
4 aniSTAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ RADIOTERAPIE (1.1) 2 LUNIONCOLOGIE MEDICALĂ (1.2) 5 LUNICHIRURGIE ONCOLOGICĂ(I.3) 3 LUNIANATOMIE PATOLOGICĂ (1.4) 2 LUNIIMAGISTICĂ (CT, RMN, SCINTIGRAFIE) (1.5) 6 LUNIBIOETICĂ (1.6) 2 SĂPT.RADIOTERAPIE (1.7) 2 ANI ȘI 5 1/2 LUNI

ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV
STAGIUL I.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7 1.7 1.7
Curriculumul de pregătire în specialitatea radioterapie a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat. + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ FIZICĂ ȘI DE REABILITARE + 
Definiția specialității: Medicina Fizică și de Reabilitare (MFR) este o specialitate medicală clinică ce se ocupă cu prevenția, diagnosticul, tratamentul și managementul reabilitării persoanelor de toate vârstele care prezintă condiții de sănătate dizabilitante și comorbiditățile acestora, adresându-se în special afectărilor (impairment) și limitărilor de activitate ale acestora cu scopul de a facilita funcționarea fizică și cognitivă (incluzând comportamentul), participarea (incluzând calitatea vieții) cât și modificarea factorilor personali și de mediu. Medicina Fizică și de Reabilitare este considerată specialitatea medicală a funcționării, prin urmare, Clasificarea Internațională a Funcționării (CIF-OMS) constituie referința principală ca instrument și ca taxonomie. Interacțiunile dintre componentele CIF conform Clasificării Internaționale a Funcționării, Dizabilității și Sănătății (CIF) - OMS 2001, sunt prezentate în schema subiacentă.

Cu toate că partea de "Medicină Fizică" a specialității se menține, cele două părți care mai înainte se considerau a fi separate, "Medicina Fizică" și "Medicina de Reabilitare" evoluează într-un model integrat ce este inspirat de către Clasificarea Internațională a Funcționării (CIF), motiv pentru care, în limbajul curent, se va utiliza denumirea prescurtată de Reabilitare Medicală.Dizabilitatea este un termen generic ce cuprinde afectări, limitări de activitate și restricții de participare:• Afectarea (Impairment) reprezintă o problemă a funcției și/sau structurii corpului;• Limitarea de activitate reprezintă o dificultate pe care individul o are în efectuarea unei acțiuni sau sarcini;• Restricția de participare reprezintă o problemă resimțită de către individ în timpul implicării acestuia în situații de viață.Astfel, dizabilitatea este un fenomen complex reflectând interacțiunea dintre caracteristicile corpului unei persoane și cele ale societății în care el sau ea trăiește. Depășirea dificultăților întâlnite de către persoanele cu dizabilitate, necesită intervenții pentru a îndepărta barierele sociale și de mediu.Definiția dizabilității în CIF-OMS face o distincție clară între problemele care rezultă în principal din condiția de sănătate (capacitate) și problemele ce apar la interacțiunea dintre capacitate și factorii de mediu și personali (performanța).În conformitate cu Raportul Mondial privind Dizabilitatea, reabilitarea reprezintă "un set de măsuri ce asistă indivizii care au sau ar putea dezvolta o dizabilitate să obțină și să mențină o funcționare optimă în cadrul interacțiunii cu mediul lor înconjurător" (Organizația Mondială a Sănătății, 2011).Specialitatea de Medicină Fizică și de Reabilitare caută să optimizeze funcționarea sub toate aspectele încercând să elimine sau să amelioreze consecințele dizabilității. Funcționarea reprezintă conceptul central al CIF-OMS și cuprinde totalitatea funcțiilor și structurilor corpului uman și totodată toate acțiunile umane de la simple la complexe.Balneoterapia utilizează Factorii Naturali Terapeutici existenți într-o stațiune Balneară în scop terapeutic în cadrul Curei Balneare, și este parte componentă a specialității de Medicină Fizică și de Reabilitare.Asistența de Reabilitare Medicală reprezintă un tip particular de asistență medicală/strategie de sănătate alături de cea profilactică, curativă și paliativă.Medicul specialist de MFR își desfășoară activitatea în diferite unități medicale incluzând secții de acuți și cronici din spitale, ambulatorii și cabinete de specialitatea MFR. Acesta folosește instrumente specifice de diagnostic și evaluare, recomandă și efectuează tratamente farmacologice și non-farmacologice și intervenții educaționale și profesionale și coordonează activitatea echipei multi-profesionale.Echipa multi-profesională de Reabilitare Medicală este formată din: medicul specialist de MFR, asistent medical, fizioterapeut și asimilați, psiholog, logoped, terapeut ocupațional, asistent social, bioinginer, precum și alți profesioniști abilitați să desfășoare activități de îngrijire în domeniul de reabilitare medicală.Servicii de Reabilitare Medicală - sunt efectuate de medicul specialist de MFR și includ: consultație, evaluare funcțională specifică, consultații de control, manevre, investigații și intervenții și recomandarea și/sau aplicarea de proceduri specifice de Reabilitare Medicală.Proceduri specifice de Reabilitare Medicală: fizioterapie, kinetoterapie, balneoterapie, biofeedback, tracțiuni, masaj, precum și alte proceduri necesare Reabilitării Medicale. Acestea se aplică numai la indicația sau de către medicul specialist de MFR.Serie de proceduri specifice de Reabilitare Medicală - aplicarea de proceduri specifice de Reabilitare Medicală ca tip, parametri, ritmicitate, număr de zile de aplicare.Baza de Reabilitare Medicală – spațiu destinat aplicării procedurilor specifice de Reabilitare Medicală, amenajat și dotat în acest scop, conform reglementărilor în vigoare, coordonat de către medicul specialist de MFR.Factori Naturali Terapeutici - ansamblul elementelor naturale fizico-chimice sanogene și terapeutice. Sunt considerați factori naturali terapeutici: apele minerale terapeutice, lacurile și nămolurile terapeutice, gazele terapeutice, ansamblul elementelor fizico-chimice ale climatului, inclusiv microclimatul de saline și peșteri, avizate de Ministerul Sănătății conform Legislației în vigoare. Aceștia sunt folosiți în balneoterapie, și împreună cu celelalte proceduri specifice de Reabilitare Medicală alcătuiesc Cura Balneară aplicată numai în Stațiuni Balneare.Stațiune Balneară (SB) – localitate sau areal cu Factori Naturali Terapeutici și bază de Reabilitare Medicală, avizate de Ministerul Sănătății în condițiile legii. + 
Referințe:1.World Health Organization Geneva, International Clasification of Functioning, Disability and Health 2001- tradus în limba română2.Cartea Alba a Specialității de Medicină Fizică și de Reabilitare în Europa. Traducerea în limba română a White Book in Physical and Rehabilitation Medicine in EUROPE. Europa Medicophysica, vol42, No. 4, 2006.3.World Report on Disability – tradus în limba română, WHO 20114.Meyer T, Gutenbrunner C, Bickenbach J, Ciesa A, Melvin J, Stucki G. Towards a conceptual description of rehabilitation as a health strategy. J Rehabil Med 2011 Sep;43(9):765-9. (PMID: 21826389)5.Stucki G, Zampolini M, Juocevicius A, Negrini S, Christodoulou N. Practice, science and governance in interaction: European effort for the system-wide implementation of the ICF in Physical and Rehabilitation Medicine, envisioning its implementation in rehabilitation and health care at large. Eur J Phys Rehabil Med 2016. (Accepted for publication[ABW1])6.Gutenbrunner C, Meyer T, Melvin J, Stucki G. Towards a conceptual description of Physical and Rehabilitation Medicine. J Rehabil Med 2011 Sep;43(9):760-4. (PMID: 21874211)1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1.Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 15
MODULUL 1 Medicină Fizică și de Reabilitare
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 27 1/2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână
MODULUL 2 Medicină Fizică și de Reabilitare Pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 5 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână
MODULUL 3 Ecodiagnostic neuro-musculo-scheletal
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână
MODULUL 4 Electromiografie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână
MODULUL 5 Imagistică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână
MODULUL 6 Neurologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 5 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână
MODULUL 7 Cardiologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână
MODULUL 8 Reumatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână
MODULUL 9 Chirurgie plastică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână
MODULUL 10 Ortopedie-Traumatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână
MODULUL 11 Pneumologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână
MODULUL 12 Geriatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână
MODULUL 13 Neurochirurgie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână
MODULUL 14 Medicină Sportivă
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână
MODULUL 15 Bioetica
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână
Total ore pregătire teoretică 1200
Total ore pregătire practică 4800

 + 
Structura programului + 
Modulul 1, anul I, III, IV, V: Medicină Fizică și de ReabilitareNr. ore curs. 550Nr. ore practică. 2200I.Tematică. + 
Curriculum de studii și cunoștințe teoretice pentru adulți și copii.Adaptat după UEMS-PRM - www.euro-prm.orgPrecizare: Modulul 1 de Medicină Fizică și de Reabilitare include o perioadă de pregătire de două săptămâni în anul III sau IV în Balneoterapie și se va desfășura într-o stațiune Balneară agreată de centrul universitar în care rezidentul se formează.A.Subiecte de interes general în Reabilitarea Medicală (MFR)A.1.Domeniul de competență în MFRA.2.Reabilitarea medicală și OMS-CIF (Clasificarea Internațională a Funcționalității, Dizabilității și Sănătății – OMS), Raportul Mondial OMS privind dizabilitatea, alte documente europene și internaționale.A.3.Evaluarea în MFRA.4.Diagnosticul în MFRA.5.Principalele intervenții pentru sănătate în MFR (1) (informarea, educația, tratamentele medicale, programe de MFR)A.6.Principalele intervenții pentru sănătate în MFR (2) proceduri specifice de MFR – totalitatea agenților fizici cu efecte terapeutice.A.7.Evaluarea rezultatelor în MFRA.8.Evaluarea calității vieții QoL în MFRA.9.MFR și ElectrodiagnosticulA.10.Stimularea Electrică Funcțională Neuromusculară (FES); BiofeedbackA.11.Kinetologia; Analiza mersului; Analiza mișcării; Posturografia, Podologia, etcA.12.Orteze și proteze.A.13.Scaune rulante și tehnologia de asistare.A.14.Dispozitive augmentative pentru persoane cu dizabilități.A.15.Tehnologii avansate de asistare în MFR.A.16.Considerații privind ergonomia la domiciliu, locul de muncă și alte situații referitoare la persoanele cu dizabilități.A.17.MFR și sportul; MFR și sporturile la persoanele cu dizabilitățiA.18.Rolul Medicinei Alternative/Complementare în MFR (medicina manuală, managementul durerii, etc.)A.19.Cercetarea în MFR.A.20.Considerente etice în MFR.A.21.Altele în Bioștiințe în Reabilitare, Științele Reabilitării Biomedicale și Ingineria, Științele Funcționării Umane.A.22.Balneologia în MFR (Factori Naturali Terapeutici și Cura Balneară).B.MFR în afecțiunile sistemului nervosB.1.MFR la persoanele cu stroke (Accident Vascular Cerebral)B.2.MFR la persoanele cu leziuni cerebrale dobânditeB.3.MFR la persoanele cu alte afecțiuni cerebraleB.4.MFR la persoanele cu afecțiuni și traumatisme ale coloanei vertebrale (TVM)B.5.MFR la persoanele cu afecțiuni neurologice autoimune și inflamatorii (ex: scleroza multiplă)B.6.MFR la persoanele cu tulburări de mișcare, inclusiv cu spasticitate și afecțiuni neurodegenerative (ex: boala Parkinson)B.7.MFR la persoanele cu neuropatii, miopatii și leziuni de nerv perifericB.8.MFR la persoanele cu tulburări cognitive și comportamentale (inclusiv evaluarea neuropsihologică)B.9.MFR la persoanele cu tulburări de limbaj, vorbire și deglutițieB.10.MFR la copiii și adulții cu paralizie cerebralăB.11.MFR la copii și adulți cu deficite congenitale, inclusiv boli neuromusculareB.12.AlteleC.MFR în afecțiunile ortopedice și musculoscheletaleC.1.MFR la persoanele cu afecțiuni musculoscheletale, inclusiv de țesuturi moi (ex: fibromialgia, sdr. de oboseală cronică, etc) și cu boli profesionale musculoscheletaleC.2.MFR la persoanele cu afecțiuni ale coloanei vertebrale (inclusiv dorso-lombo-sacralgice)C.3.MFR la persoanele cu artroză, artrită cu microcristale și alte afecțiuni degenerative musculoscheletaleC.4.MFR la persoanele cu afecțiuni inflamatorii și autoimune (ex: PR, LES, SA, SASN, etc.)C.5.MFR la persoanele cu osteoporozăC.6.MFR la persoanele cu leziuni ale mâiniiC.7.MFR la persoanele cu leziuni posttraumatice ale trunchiului și membrelor (altele decât la C9) și cu fracturiC.8.MFR la persoanele cu intervenții chirurgicale ortopedice reconstructiveC.9.MFR la persoanele fără un membru de cauză congenitală sau prin amputațieC.10.MFR la persoanele cu sindromul dureros complex regional (CRPS)C.11.MFR la persoanele cu afecțiuni ale articulației temporo-mandibulareC.12.AlteleD.MFR în alte afecțiuni specifice generatoare de dizabilitateD.1.MFR la persoanele cu boli cardiace și vasculareD.2.MFR la persoanele cu boli respiratoriiD.3.MFR la persoanele cu cancerD.4.MFR la persoanele cu durere cronicăD.5.MFR la persoanele vârstnice (inclusiv pacienți imobilizați)D.6.MFR la copiii cu dizabilități (alții decât la pct. B11 și B12)D.7.MFR la persoanele cu instabilitate posturală și căderi recurenteD.8.MFR la persoanele care necesită îngrijirea rănilor (promovarea viabilității tisulare, prevenția și tratamentul leziunilor de decubit)D.9.MFR la persoanele cu afecțiuni ale vezicii urinare și a intestinuluiD.10.MFR, dizabilitatea și sexualitateaD.11.MFR la persoanele cu transplant de organD.12.Altele (ex. Reabilitarea în arsuri întinse, afecțiuni metabolice, psihiatrice, afecțiuni ale auzului și văz)E.Științele integrative și clinice de Reabilitare MedicalăE.1.Cercetarea în domeniul Serviciilor de MFRE.2.Cercetarea în Intervențiile Comprehensive de MFR.E.3.Administrație și Management în MFR.E.4.Cercetarea clinică în domeniul bunei practici, incluzând ghidurile, organizarea, coordonarea și educația.E.5.Standarde și ghiduri pentru buna practică medicală (inclusiv Medicina Bazată pe Dovezi) în MFR.E.6.Managementul calității în MFRE.7.Educația științifică și formarea profesioniștilor în MFRE.8.Dezvoltarea și evaluarea echipei de MFR și a bunei practici multidisciplinare.E.9.Reabilitarea în comunitate.E.10.Rețele și protocoale în MFR.E.11.Altele.II.Obiective educaționaleDobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie ocupațională/profesională, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.III.Rezultate așteptateRezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, tehnică, asistare sau implicare în efectuare, interpretare, sensibilitate, specificitate și valoare predictivă, demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de referat și implicare în activitate de cercetare, după caz):1.Tehnici imunologice de laborator de imunochimie, imunodifuzie, imunofluorescență, immunoblot, imunoelectroforetice, imunoanaliză enzimatică.2.Tehnici de laborator de imunohistologie sau studii celulare pentru determinarea de markeri celulari sau pentru subpopulații celulare, a producției de citokine, pentru evaluarea funcției/activării celulelor implicate în reacțiile imune. Tehnici de culturi celulare, imunohistologie, citometrie în flux, de evaluarea a chemotaxiei, fagocitozei, citolizei, de evaluare a proliferării celulare, a producției de mediatori.3.Teste de histocompatibilitate și citotoxicitate în imunologia transplantului.4.Tehnici moleculare: Southern/Northern/Western blot, PCR. + 
Modulul 2, anul IV sau V: Medicină Fizică și de Reabilitare PediatricăNr. ore curs. 100Nr. ore practică. 400I.Tematică.1.Evaluarea dezvoltării copilului: dezvoltarea psihomotorie, mobilitatea, dezvoltarea senzorială și cognitivă. Testarea și evaluarea stadiilor de dezvoltare.2.Fiziopatologia în dezvoltarea sistemului locomotor. Interacțiuni între creștere și anomalii din structurile musculo-scheletice și ale articulațiilor.3.Neuropediatrie, paralizie cerebrală (IMC), spina bifida și mielomeningocel. Amiotrofii spinale infantile. Consecințele neuro-ortopedice ale tulburărilor neurologice, prevenire, tratament și monitorizare.4.Malformații congenitale ale sistemului musculo-scheletic (coloana vertebrală, membre, agenezie scheletică, aplazie și displazie congenitală, displazie de șold, picior strâmb, alte malformații ale piciorului).5.Tulburări de creștere.6.Inegalități ale membrelor inferioare.7.Scolioze idiopatice, congenitale și secundare.8.Traumatismele infantile: o apreciere generală a traumatismelor și recuperării la copii; amputații la copii.II.Obiective educaționaleDobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie ocupațională/profesională, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.III.Rezultate așteptateRezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, tehnică, asistare sau implicare în efectuare, interpretare, sensibilitate, specificitate și valoare predictivă, demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de referat și implicare în activitate de cercetare, după caz):1.Tehnici imunologice de laborator de imunochimie, imunodifuzie, imunofluorescență, immunoblot, imunoelectroforetice, imunoanaliză enzimatică.2.Tehnici de laborator de imunohistologie sau studii celulare pentru determinarea de markeri celulari sau pentru subpopulații celulare, a producției de citokine, pentru evaluarea funcției/activării celulelor implicate în reacțiile imune. Tehnici de culturi celulare, imunohistologie, citometrie în flux, de evaluarea a chemotaxiei, fagocitozei, citolizei, de evaluare a proliferării celulare, a producției de mediatori.3.Teste de histocompatibilitate și citotoxicitate în imunologia transplantului.4.Tehnici moleculare: Southern/Northern/Western blot, PCR. + 
Modulul 3, anul IV sau V: Ecodiagnostic Neuro-Musculo-ScheletalNr. ore curs. 40Nr. ore practică. 160I.Tematică.1.Generalități despre ecografie și sonde2.Anatomia ecografică a aparatului locomotor3.Indicații ale examinării ecografice în Medicina Fizică și de Reabilitare4.Revărsate articulare, tenosinovite5.Examinarea canalului carpian, tarsian6.Examinarea ecografică a piciorului în încărcare7.Examinarea ecografică a țesuturilor moi - mușchi, ligamente, tendoane, burse, aponevroze8.Examinarea ecografică a umărului – rupturile coafei rotatorilor9.Examinarea ecografică a genunchiului - leziuni ligamentare, meniscale, capsulare, sinoviale10.Rupturile tendoanelor – achilean, rotulian, cvadricipital, bicipital11.Hematoamele și revărsatele intra-articulare12.Examinarea ecografică a tumorilor de țesut moale – localizare, măsurători, puncție ghidată ecografic, monitorizare.II.Obiective educaționaleDobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie ocupațională/profesională, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.III.Rezultate așteptateRezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, tehnică, asistare sau implicare în efectuare, interpretare, sensibilitate, specificitate și valoare predictivă, demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de referat și implicare în activitate de cercetare, după caz):1.Tehnici imunologice de laborator de imunochimie, imunodifuzie, imunofluorescență, immunoblot, imunoelectroforetice, imunoanaliză enzimatică.2.Tehnici de laborator de imunohistologie sau studii celulare pentru determinarea de markeri celulari sau pentru subpopulații celulare, a producției de citokine, pentru evaluarea funcției/activării celulelor implicate în reacțiile imune. Tehnici de culturi celulare, imunohistologie, citometrie în flux, de evaluarea a chemotaxiei, fagocitozei, citolizei, de evaluare a proliferării celulare, a producției de mediatori.3.Teste de histocompatibilitate și citotoxicitate în imunologia transplantului.4.Tehnici moleculare: Southern/Northern/Western blot, PCR. + 
Modulul 4, anul IV sau V: ElectromiografieNr. ore curs. 40Nr. ore practică. 160I.Tematică.1.Introducere. Investigația electronică neuromusculară.2.Principii de neuro-electro-fiziologie. Unitatea motorie. Neuronul. Joncțiunea neuromusculară. Fibra musculară. Arhitectura unității motorii. Tipurile de fibre nervoase.3.Inervația radiculară, tronculară, miotomală4.Leziuni de nervi periferici5.Tehnici clasice de electrodiagnostic6.Aparatura de electromiografie7.Electromiografia-semiologie. Activitate spontană, potențialul de uitate motorie, recrutarea, EMG de fibră unică.8.Electro-mio-neurografia – principii generalea)Studii de conducere nervoasă motorieb)Studii de conducere nervoasă senzitivă-tehnică anti-dromica și orto-romicac)Studiul reflexelor-unda F, unda A, reflexul H, reflexul de clipired)Stimularea repetativă9.Biofeed-back electromiografic10.Metode cantitative în electromiografie – EMG kineziologicăa)Stimularea magneto-electricăb)Patologia EMG● Leziuni focale ale nervilor. Polineuropatii. Neuronopatii.● Miopatii● Tulburări ale transmiterii neuro-musculareII.Obiective educaționaleDobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie ocupațională/profesională, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.III.Rezultate așteptateRezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, tehnică, asistare sau implicare în efectuare, interpretare, sensibilitate, specificitate și valoare predictivă, demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de referat și implicare în activitate de cercetare, după caz):1.Tehnici imunologice de laborator de imunochimie, imunodifuzie, imunofluorescență, immunoblot, imunoelectroforetice, imunoanaliză enzimatică.2.Tehnici de laborator de imunohistologie sau studii celulare pentru determinarea de markeri celulari sau pentru subpopulații celulare, a producției de citokine, pentru evaluarea funcției/activării celulelor implicate în reacțiile imune. Tehnici de culturi celulare, imunohistologie, citometrie în flux, de evaluarea a chemotaxiei, fagocitozei, citolizei, de evaluare a proliferării celulare, a producției de mediatori.3.Teste de histocompatibilitate și citotoxicitate în imunologia transplantului.4.Tehnici moleculare: Southern/Northern/Western blot, PCR. + 
Modulul 5, anul I sau II: Imagistică medicalăNr ore curs. 40Nr. ore practică. 160I.Tematica.1.Radiologia convențională a sistemului neuro-musculo-scheletal.2.Tomografia computerizată a sistemului neuro-musculo-scheletal.3.Imagistica prin Rezonanță Magnetică (IRM) a sistemului neuro-musculo-scheletal.4.Substanțele de contrast.5.Informatica imagistică.6.Noțiuni de Imagistică moleculară (PET, etc).7.Noțiuni de Radioprotecție.8.Noțiuni de Radiologie Intervențională.II.Obiective educaționale.● Să cunoască principiile de diagnostic ale entităților obiectivabile prin mijloacele imagisticii medicale, conform tematicii supraiacente.III.Rezultate așteptate:● Va putea să recunoască principalele aspecter imagistice din specialitate.● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat în specialitate. + 
Modulul 6, anul II sau III: NeurologieNr. ore curs. 100Nr. ore practică. 400I.Tematică.1.Aspecte de fiziologie a nervilor periferici, sinapse și transmiterea sinaptică2.Patologia pericarionului neuronal3.Patologia fibrei nervoase periferice4.Sindromul de neuron motor periferic5.Bazele neurofiziologice ale sistemului nervos central6.Sindroame medulare: vasculare, degenerative, compresive, secundare modificărilor degenerative vertebrale7.Sindroamele de trunchi cerebral8.Sindromul cerebelos9.Sindroame diencefalice10.Sindroame extrapiramidale11.Sindromul piramidal12.Sindroame corticale13.Sindroame vegetative14.Patologia substanței reticulare15.Boli cerebrovasculare: particularități morfofuncționale, ale circulației cerebrale, ischemia cerebrală, insuficiența circulatorie cerebrală cronică, hemoragiile cerebrale, tromboembolismul cerebral16.Hemiplegia și paraplegia17.Scleroza multiplă (în plăci)18.Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene19.Epilepsia20.Cefaleea și sindroamele migrenoase21.Patologia neuro-musculară: distrofii musculare progresive, polimiozite, sindromul miastenic, diskaliemii22.Tipuri anatomo-clinice de nevralgii: nevralgia Arnold, nevralgia cervico-brahială, intercostală, lombară și sciatică, femurală, meralgia parestezică23.Neuropatii ale nervilor cranieni: nervul trigemen și facial24.Neuropatii periferice cu topografie diferită: paralizie de nerv circumflex, radial, median, cubital, sciatic, politeu intern și extern25.Polineuropatii cu diferite etiologii: infecțioase, alergice, toxice, metabolice, vasculare, paraneoplazice, prin agenți fizici26.Neuropatii senzitive27.Tumori cerebrale și medulare28.Sindroame neurologice posttraumatice, sechelare, craniocerebrale și vertebro-medulareII.Obiective educaționale.● Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente.III.Rezultate așteptate:● Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate + 
Modulul 7, anul II sau III: CardiologieNr. ore curs. 60Nr. ore practică. 240I.Tematică.1.Aritmiile cardiace2.Valvulopatiile3.Cardiopatia ischemică cronică (nedureroasă/dureroasă)4.Hipertensiunea arterială5.Hipertensiunea pulmonară6.Cordul pulmonar cronic7.Insuficiența cardiacă8.Arteriopatiile periferice9.Ateroscleroza10.Bolile venoase periferice și bolile limfatice ale membrelor11.Patologia cardiovasculară a vârstnicului12.Patologia cardiovasculară în bolile țesutului conjunctiv13.Patologia cardiovasculară în bolile hematologice, endocrine, de nutriție, în tulburări electrolitice14.Interrelații în patologia cardiovasculară și neurologică15.Tratamentul chirurgical al afecțiunilor arteriale veno-limfatice16.Explorări paraclinice în afecțiunile cardiovasculare17.Recuperarea pacienților cardiovasculari18.Terapia specifică conservatoare cardiovascularăII.Obiective educaționale.● Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente.III.Rezultate așteptate:● Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate + 
Modulul 8, anul II sau III: ReumatologieNr. ore curs. 40Nr. ore practică. 160I.Tematică.1.Bolile reumatice (nomenclatură și clasificări, conținutul nosologic)2.Țesutul conjunctiv (biochimie, structură și funcții, fiziopatologie)3.Inflamația și imunologia bolilor reumatice4.Farmacologie clinică: medicația antireumatică, AINS, corticoterapia, imunomodulatoare, hipouremice, terapia intraarticulară5.Artritele reumatoide (diagnostic și tratament medicamentos)6.Spondilartritele seronegative: SA, artrita psoriazică, boala Reiter, artritele enteropatice, artritele reactive (diagnostic și tratament medicamentos)7.Tulburări inflamatorii ale țesutului conjunctiv: lupus eritematos sistematic, polimiozite și dermatomiozite, vasculite, polimialgia reumatică și artritele cu celule gigantice, scleroza sistematică, sindromul Sjogren8.Alte forme de artrite: secundare infecțioase, tulburări ereditare, din bolile sanguine, etc.9.Afecțiunile reumatice degenerative articulare și abarticulare - forme clinice și topografice (diagnostic și tratament medicamentos)10.Bolile metabolice osteo-articulare: artropatia gustoasă, artropatii din ocronoza, hemocromatoza și boala Wilson, artropatie pirofosfatică, artropatii endocrine osteoporozele (diagnostic și tratament medicamentos)11.Boli reumatice ale copilului: RA, artrita cronică juvenilă.II.Obiective educaționale.● Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente.III.Rezultate așteptate:● Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate + 
Modulul 9, anul II sau III: Chirurgie plasticăNr ore curs. 40Nr. ore practică. 160I.Tematica1.Accidentele traumatice ale: tegumentului și anexelor, mușchilor, țesutului subcutan, nervilor periferici (incluzând sindroamele de compresie), articulațiilor și ligamentelor, tendoanelor și oaselor.2.Managementul arsurilor.3.Microchirurgia nervilor periferici și a vaselor.4.Noțiuni de îngrijire a plăgilor5.Managementul escarelor.6.Noțiuni de chirurgie estetică.II.Obiective educaționale.Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al entităților care fac obiectul chirurgiei plastice, conform tematicii supraiacente.III.Rezultate așteptate:● Va putea să recunoască principalele entități care fac obiectul chirurgiei plastice conform cu tematica supraiacenta.● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al entităților care fac obiectul chirurgiei plastice. + 
Modulul 10, anul II sau III: Ortopedie-TraumatologieNr. ore curs. 40Nr. ore practică. 160I.Tematică.1.Traumatismele umărului: luxații, rupturi musculotendinoase și capsulare, fracturi, semnificația funcționala a diverselor atitudini terapeutice ortopedico-chirurgicale2.Complicațiile imediate și tardive în traumatismele umărului3.Traumatismele cotului: luxații, fracturi - tablou clinic, semnificația funcțională a diferitelor procedee ortopedico-chirurgicale, complicațiile imediate și tardive4.Traumatisme la nivelul pumnului – implicații terapeutice și funcționale ale tratamentului ortopedico-chirurgical5.Traumatismele mâinii: entorse, luxații, fracturi, rupturi de tendoane, afectare vasculo nervoasă - semnificația funcțională a tratamentului ortopedico-chirurgical, complicații imediate și tardive6.Traumatisme ale oaselor lungi la nivelul membrelor – atitudine terapeutico-chirurgicală în funcție de topografie, de gravitatea leziunilor și evoluția funcțională7.Traumatismele bazinului: disjuncții, luxații, fracturi - semnificația terapiei conservatoare ortopedice și indicațiile chirurgicale8.Traumatismele șoldului: luxații, fracturi, rupturi musculo-tendino-capsulare – aspecte clinice și semnificația funcțională a diverselor atitudini terapeutice9.Osteonecroza aseptică de cap femural10.Șoldul operat protezat11.Traumatismele de genunchi: luxații, entorse, leziuni meniscale, fracturi - semnificația funcțională a programelor terapeutice ortopedico-chirurgicale12.Genunchiul operat și protezat13.Traumatismele de gleznă: entorse, luxații, rupturi de tendon achilean, fracturi - aspecte clinice, semnificația funcțională a programelor terapeutice ortopedico-chirurgicale14.Intervenții ortopedice corective pentru deviații axiale de tipul: coax vara, coax valga, genu valga, genu var, genu recurvatum, tulburări de statică plantară și deviații ale degetelor15.Scolioze16.Cifoze17.Hernia de disc lombară operată18.Traumatismele coloanei vertebrale: fără leziuni neurologice/cu leziuni neurologice19.Algoneurodistrofia cu diferite topografii20.Amputațiile21.ProtezareaII.Obiective educaționale.● Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacenteIII.Rezultate așteptate:● Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate + 
Modulul 11, anul II sau III: PneumologieNr. ore curs. 40Nr. ore practică. 160I.Tematică.1.Astmul bronșic2.BPOC3.Bronșiectazia4.Tuberculoza pulmonară și sindroamele sechelare bronho pulmonare post-TBC5.Alergoze-penumoconioze6.Particularitățile morfo-funcționale patologice și farmacoterapeutice la vârstnici7.Bolile peretelui toracic8.Manifestările bronho-pulmonare în cadrul altor patologii9.Terapia respiratorie10.Explorări în penumofitiziologieII.Obiective educaționale.Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacenteIII.Rezultate așteptate:● Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate + 
Modulul 12, anul II sau III: GeriatrieNr. ore curs. 40Nr. ore practică. 160I.Tematică.1.Procesul de îmbătrânire: teorii și principii generale, îmbătrânirea țesutului conjunctiv, procesele imunologice la vârstnici, arteroscleroza și procesele metabolice lipidice2.Patologia cardio-vasculară la vârstnici: tulburări ischemice ale miocardului, tulburări de ritm, hipertensiunea arterială, tulburările valvulare, insuficiența cardiacă, arteriopatiile periferice3.Patologia respiratorie la vârstnici: fiziopatologie, infecții respiratorii, embolismul pulmonar, fibrozele difuze interstițiale, tumorile pulmonare, tuberculoza pulmonară la vârstnici4.Patologia digestivă la vârstnici5.Tulburările de nutriție la vârstnici6.Patologia nefro-urologică și genitală a vârstnicilor: rinichiul, vezica urinară, prostata, tulburările ginecologice, sexualitatea la vârstnici7.Tulburările endocrine la vârstnic: tiroida, corticosuprarenală, paratiroida, diabetul vârstnicilor8.Osteoporoza, osteomalacia și boala Paget9.Tulburările sanguine la vârstnici10.Pielea vârstnicilor: modificări involutive și patologice. Escarele11.Problemele neurologice ale vârstnicilor: circulația cerebrală, AVC, hemiplegia, boala Parkinson și parkinsonismul, epilepsia, tulburările de transmisie neuro-musculară, neuropatii periferice, tulburările medulare și radiculare12.Tulburările psihice ale vârstnicului13.Afecțiunile tumorale la vârstnici14.Aspecte de gerontologie socialăII.Obiective educaționale.● Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacenteIII.Rezultate așteptate:● Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate + 
Modulul 13, anul II sau III: NeurochirurgieNr. ore curs. 40Nr. ore practică. 160I.Tematică.1.Traumatisme cranio-cerebrale2.Traumatisme vertebro-medulare3.Hernii discale4.Procese expansive intracraniene5.Procese expansive intrarahidiene6.Politraumatisme cu interesare cranio-cerebrală și vertebro-medulară7.Diagnosticul și tratamentul comelorII.Obiective educaționale.● Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacenteIII.Rezultate așteptate:● Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate + 
Modulul 14, anul II sau III: Medicină SportivăNr. ore curs. 20Nr. ore practică. 80I.Tematică1.Introducere în Medicina Sportivă2.Exerciții fizice pentru sănătate3.Modificări adaptative acute și cronice induse de efortul fizic4.Capacitatea de efort: baze fiziologice și biochimice5.Refacerea post-efort6.Patologii specifice efortului fizicII.Obiective educaționale.● Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente.III.Rezultate așteptate.● Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate.● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate. + 
Modulul 15, anul V: BioeticaNr. ore curs. 10Nr. ore practică. 40I.Tematică.A.Introducere în Bioetică - 2 ore1.Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2.Contextul apariției bioeticii3.Definirea bioeticii4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Teorii și metode în bioeticăB.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinei și științelor vieții3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)C.Relația medic-pacient I - 2 ore1.Valori ale relației medic-pacient2.Paternalism versus autonomie3.Modele ale relației medic-pacient4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateD.Relația medic-pacient II – 2 ore1.Consimțământul informat2.Confidențialitatea în relația medic-pacient3.Relația medic-pacient minor4.Acte normative care reglementează relația medic-pacientE.Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăF.Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1.Libertatea procreației2.Dileme etice în avort3.Etica reproducerii umane asistate medical4.Probleme etice în clonarea reproductivăG.Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Probleme etice în stările terminale3.Tratamente inutile în practica medicală4.Eutanasia și suicidul asistat5.Îngrijirile paliativeH.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1.Donarea de organe de la cadavru2.Donarea de organe de la persoana vie3.Etica alocării de resurse în transplantI.Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.Terapia genică6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeJ.Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.Comitetele de etică a cercetării6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăII.Obiective educaționale. Înțelegerea principiilor de BioeticăIII.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire)● Clarificarea conceptelor cu care operează Bioetica● Înțelegerea relației medic – pacient● Înțelegerea eticii cercetării● Înțelegerea eticii în transplant● Înțelegerea eticii paliației + 
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:● Să acumuleze cunoștințele teoretice necesare practicării specialității de Medicină Fizică și de Reabilitare (MFR) la pacienții de toate vârstele● Să deosebească abilitățile necesare executării intervențiilor specifice: infiltrații, blocuri de nervi, etc● Să învețe să coordoneze echipa multidisciplinară de reabilitare medicală● Domeniul de competență în MFR● Reabilitarea medicală și OMS-CIF (Clasificarea Internațională a Funcționalității, Dizabilității și Sănătății - OMS), Raportul Mondial OMS privind dizabilitatea, alte documente europene și internaționale.● Evaluarea în MFR● Diagnosticul în MFR● Principalele intervenții pentru sănătate în MFR (1) (informarea, educația, tratamentele medicale, programe de MFR)● Principalele intervenții pentru sănătate în MFR (2) proceduri specifice de MFR - totalitatea agenților fizici cu efecte terapeutice.● Evaluarea rezultatelor în MFR● Evaluarea calității vieții QoL în MFR● Kinetologia; Analiza mersului; Analiza mișcării; Posturografia.● Orteze și proteze.● Dispozitive augmentative pentru persoane cu dizabilități.● Tehnologii avansate de asistare în MFR.● Considerații privind ergonomia la domiciliu, locul de muncă și alte situații referitoare la persoanele cu dizabilități.● Cercetarea în MFR.● Considerente etice în MFR.● Balneologia în MFR (Factori Naturali Terapeutici și Cura Balneară).● Managementul calității în MFR● Educația științifică și formarea profesioniștilor în MFR● Dezvoltarea și evaluarea echipei de MFR și a bunei practici multidisciplinare.● Reabilitarea în comunitate. + 
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:Cunoașterea principiilor și a managementului reabilitării în:● Afecțiunile sistemului nervos● Afecțiunile ortopedice● Afecțiunile musculoscheletale● Alte afecțiuni specifice generatoare de dizabilitate: boli cardiace și vasculare, boli respiratorii, cancer, durere cronică, afecțiuni ale persoanelor vârstnice, afecțiuni ale copiilor cu dizabilități, îngrijirea rănilor, afecțiuni ale vezicii urinare și a intestinului, transplantul de organe. + 
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:● Va practica specialitatea de Medicină Fizică și de Reabilitare la nivel european de pregătire având în vedere ca atât Curriculum cât și tematica sunt în concordanță cu recomandările UEMS Secțiunea de Medicină Fizică și de Reabilitare● Va înțelege, va trata și va integra în mod comprehensiv atât necesitățile medicale ale persoanei cu dizabilitate, cât și problemele sociale, familiale și profesionale ale acesteia. + 
Examenul de medic specialist:Probe de evaluare, specifice programului:

- probă scrisă DA
- examen clinic DA
- probă de abilități/manualități DA
- probă pe casetă video
- probă operatorie
- dizertație
 + 
TEMATICA DE EXAMENPentru examenul scris de medic specialist de Medicina Fizică și de Reabilitare Medicală inclusiv pentru examenele de ocupare a posturilor de specialitate, atât la adulți cât și la copii.1.Istoricul și Examenul Fizic la adulți și copii în Reabilitarea Medicală.2.Tulburări Neurogene de Comunicare la Adulți și Copii și Evaluare și Intervenție Psihologică în Reabilitarea Medicală3.Analiza Mersului: Tehnologie și Aplicații Clinice.4.Evaluarea Gradelor de Incapacitate Dizabilitate, Dobândirea Independenței Funcționale.5.Imagistică Neurologică și Musculo-Scheletică.6.Electrodiagnosticul în Reabilitarea Medicală.7.Reabilitarea și Protezarea Post-Amputație a Membrelor Superioare, și a Membrelor Inferioare.8.Dispozitive Ortotice Pentru Membrele Superioare și Inferioare și Ortezele Spinale.9.Fotolii Rulante și Tehnologii Avansate de Reabilitare.10.Kinesiologie.11.Exercițiul Terapeutic.12.Manipulările, Tracțiunile, Masajul și Medicina Alternativă și Complementară în Reabilitare.13.Proceduri cu Agenți Fizici joasă și medie frecvență și electrostimulare neuro-musculară (ESNM/FES).14.Proceduri cu Agenți Fizici înaltă frecv: ultrasunete, unde scurte, Tekar, microunde, etc.15.Proceduri cu Agenți Fizici fototerapie: Laser, ultraviolete, infraroșii, lumina polarizată, etc.16.Proceduri cu diverși alți Agenți Fizici precum magnetoterapie: PEMF, RMS; unde de șoc extracorporeale (ESWT); vibrații, etc.17.Proceduri cu Agenți Fizici pentru hidroterapie și termoterapie (inclusiv crioterapie).18.Factori naturali de cură: Apele minerale, Nămolurile terapeutice, Factorii naturali de cură ai litoralului marin, Gazele naturale terapeutice, Clima, etc.19.Indicații pentru cure balneoclimatice profilactice, Indicațiile pentru cura balneoclimaterică pe grupe de afecțiuni.20.Tehnica infiltrațiilor la Nivelul Articulațiilor Periferice și a Țesuturilor Moi.21.Tehnica infiltrațiilor la Nivelul Coloanei Vertebrale.22.Reabilitarea Pacienților cu Afecțiuni ale Deglutiției.23.Managementul Disfuncțiilor Vezicii Urinare.24.Intestinul Neurogen: Disfuncție și Reabilitare.25.Controlul Spasticității.26.Disfuncția și Dizabilitatea Sexuală.27.Prevenția și Managementul Plăgilor Cronice.28.Reabilitarea Cardiacă.29.Reabilitarea Pulmonară.30.Reabilitarea Ocupațională și Încadrarea în Muncă a Persoanelor cu Dizabilități.31.Bolile Reumatice Inflamatorii. PR, SA, AP.32.Boli Reumatice Degenerative și Metabolice (Guta, Condrocalcinoza)33.Afecțiunile Neuro-Musculo-Scheletice ale Regiunii Cervicale.34.Afecțiunile Musculo-Scheletice ale Membrului Superior.35.Afecțiunile Musculo-Scheletice ale Membrului Inferior.36.Lombosacralgia.37.Osteoporoza.38.Durerea Cronică.39.Durerea Musculară.40.Medicina Sportivă.41.Afecțiunile Neuronului Motor.42.Reabilitarea Pacienților cu Neuropatii.43.Afecțiunile Miopatice.44.Leziunea Cerebrală Traumatică I.: Definiții, Epidemiologie, Fiziopatologia asociată cu leziunea cerebrală traumatică, Evaluarea și tratarea leziunii cerebrale traumatice, Măsurătorile comportamentale ale reacției și cogniției, Evaluarea și managementul reabilitării pacienților internați.45.Leziunea Cerebrală Traumatică II.: Evaluarea funcțională și conceptele terapeutice în reabilitare, Aspectele comportamentale, emoționale și de dispoziție în reabilitare, Procedurile neuroimagistice în cercetarea leziunii cerebrale traumatice, Rezultate, integrarea în comunitate, resurse și prevenție46.Accidentele Vasculare Cerebrale I.: Definiții, Epidemiologia accidentului vascular cerebral, Fiziopatologia accidentului vascular cerebral, Bazele anatomice ale sindroamelor din accidentul vascular cerebral, Managementul accidentului vascular cerebral acut.47.Accidentele Vasculare Cerebrale II.: Reabilitarea deficitelor și dizabilității legate de accidentul vascular cerebral, Tranziția către comunitate, urmărirea evoluției și îngrijirile pe termen lung, Rezultatele reabilitării.48.Tulburările Degenerative de Mișcare ale Sistemului Nervos Central.49.Scleroza Multiplă.50.Paralizia Cerebrală (*) Pediatrie.51.Mielomeningocelul și alte Disrafisme Spinale (*) Pediatrie52.Traumatismele Vertebro-Medulare I.: Epidemiologie, Anatomia, mecanică și sindroamele leziunilor traumatice, Clasificarea traumatismelor vertebro-medulare, Leziuni vertebro-medulare nontraumatice, Consecințele traumatismelor vertebro-medulare.53.Traumatismele Vertebro-Medulare II.: Faza acută a traumatismului, Perioada de reabilitare a traumatismului, Faza cronică a traumatismelor vertebro-medulare, Complicațiile secundare.54.Boala Vasculară Periferică a Membrului Inferior.55.Reabilitarea Persoanelor cu Cancer.56.Reabilitarea în Arsuri.57.Reabilitarea Pacienților Geriatrici.58.Transplantul de Organe: Intervenții de Reabilitare pentru Maximizarea Rezultatelor.* Subiectele 51 ș 52 sunt obligatorii pentru posturile de Reabilitare Pediatrică + 
Bibliografie:1.Braddom R. Medicină Fizică și de Reabilitare. Ed IV-a. Elsevier 20152.Cartea Alba a Specialității de Medicină Fizică și de Reabilitare în Europa. Traducerea în limba română a White Book in Physical and Rehabilitation Medicine in EUROPE. Europa Medicophysica, vol. 42, No. 4, 2006.3.Field of Competence of Physical and Rehabilitation Medicine Physicians UEM-PRM Ediția 2014 Partea I4.Clasificarea Internațională a Funcționării, Dizabilității și Sănătății. Traducere în limba română a Internațional Classification of Functioning, Disability and Health. WHO 2001.5.Raport Mondial privind Dizabilitatea. Traducerea în limba română a World Report on Disability. WHO 2011.6.Alexander M, Matthews D. Pediatric Rehabilitation. Principles and Practice. 4-th Edition, 2010. Demos Medical.7.Rădulescu A, Burtan M. Electroterapie. Ediția a II-a. Editura Medicală. București 20148.Teleki N. et al. Cura Balneoclimatică în România. Ed. Sport Turism. 19849.Sbenghe T. Kinesiologie – Știința Mișcării. Ed. Medicală, 200210.Ionescu R. Esențialul în Reumatologie. Ed. Amaltea 2007 + 
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)● Bilanț articular - 200● Bilanț muscular – 200● Interpretare de Radiografii ale sistemului osteoarticular - 200● Interpretare de Computer tomograf – 150● Interpretare de Rezonanță magnetică 100● Interpretare de Scintigrafie – 10● Interpretare de Osteodensiometrie - 100● Infiltrații periarticulare – 50● Infiltrații intraarticulare - 20● Analiza lichidului sinovial – buletine 20● Blocuri neurolitice inclusiv cu Toxină Botulinică - 60● Interpretare de ecografii neuro-musculo-scheletale – 60● Interpretare de Electromiografii - 60● Buletin de analize factori naturali terapeutici – 10● Prezentare de referate - 10● Prezentare de cazuri – 20● Examenul clinic, bilanțul muscular și articular al copilului● Evaluarea mersului și a posturii la copil● Interpretare de Radiografii ale sistemului articular - 40 la copil● Interpretare de ecografii neuromusculoscheletale – 10 la copil● Interpretarea de electromiografii - 10 la copil2.DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN MEDICINA FIZICĂ ȘI DE REABILITARE2.1.Competența profesională intrinsecă specialității– Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional):() Va practica specialitatea de Medicină Fizică și de Reabilitare la nivel european de pregătire având în vedere ca atât Curriculum cât și tematica sunt în concordanță cu recomandările UEMS Secțiunea de Medicină Fizică și de Reabilitare() Va înțelege, va trata și va integra în mod comprehensiv atât necesitățile medicale ale persoanei cu dizabilitate, cât și problemele sociale, familiale și profesionale ale acesteia.2.2.Drepturi● Să practice specialitatea în regim public sau privat, în spital, policlinici sau cabinet, în bazele de tratament din stațiuni balneare, sanatorii balneare, etc● Să ceară opinii profesionale experților din clinici universitare● Să prescrie proteze, orteze, scaune rulante și alte dispozitive de asistare● Să participe la stagii de perfecționare în clinici universitare● Să participe la proiecte de cercetare științifică, studii clinice, etc● Să susțină examenul de Board European UEMS-PRM● Să participe la cursuri/specializări europene și internaționale● Să participe la obținerea de atestate pentru studii complementare● Să fie ales în structurile de conducere ale asociației profesionale "Societatea Română de Reabilitare Medicală2.3.Obligații– Să respecte principiile de etică în reabilitarea și îngrijirea persoanei cu dizabilitate– Să se perfecționeze pe toată durata practicării specialității– Să obțină acordul informat al pacientului2.4.Modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare obținerii titlului de medic specialist:● Infiltrații periarticulare, intraarticulare, blocuri neurolitice inclusiv cu Toxină Botulinică● Ecografie musculoscheletală● Electromiografie● Terapia Durerii● Balneoterapie● Podiatrie2.5.Domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist:● Managementul Serviciilor de Sănătate● Managementul Medical al Dezastrelor● Îngrijiri paliative● Acupunctură● Homeopatie● Apifitoterapie● Medicină AerospațialăPRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUMPREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,Prof. Dr. Mihai BerteanuPreședinte al Comisiei de Specialitate Medicină Fizică și de ReabilitareSemnătura: + 
MEDICINĂ FIZICĂ ȘI DE REABILITAREDurata 5 ani + 
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI1.MEDICINĂ FIZICĂ și de REABILITARE- 10 luni (anul I) + 17 1/2 luni = anii III, IV și V2.MEDICINĂ FIZICĂ și de REABILITARE PEDIATRICĂ - 5 luni (anul IV sau V)3.ECODIAGNOSTIC NEURO-MUSCULO-SCHELETAL- 2 luni (anul IV sau V)4.ELECTROMIOGRAFIE - 2 luni (anul IV sau V)5.IMAGISTICĂ MEDICALĂ – 2 luni (anul I sau II)6.NEUROLOGIE - 5 luni (anul II sau III)7.CARDIOLOGIE – 3 luni (anul II sau III)8.REUMATOLOGIE - 2 luni (anul II sau III)9.CHIRURGIE PLASTICĂ – 2 luni (anul II sau III)10.ORTOPEDIE - TRAUMATOLOGIE- 2 luni (anul II sau III)11.PNEUMOLOGIE – 2 luni (anul II sau III)12.GERIATRIE - 2 luni (anul II sau III)13.NEUROCHIRURGIE – 2 luni (anul II sau III)14.MEDICINĂ SPORTIVĂ - 1 lună (anul II sau III)15.BIOETICĂ – 2 săptămâni (anul V)

ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV ANUL V
1 5 6 7 8 9 10 11 12 1 13 14 3 1 4 2 1 15

(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ FIZICĂ ȘI DE REABILITARE a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
MINISTERUL SĂNĂTĂȚIIDIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE, STRUCTURI ȘI POLITICI SALARIALECURRICULUM DE PREGĂTIREÎN SPECIALITATEAREUMATOLOGIEToate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului SănătățiiCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA REUMATOLOGIE1.DEFINIȚIA SPECIALITĂȚIIReumatologia este specialitatea medicală care se ocupă cu depistarea, diagnosticul, tratamentul și monitorizarea pacienților cu boli ale sistemului musculo-scheletal și țesutului conjunctiv-vascular. Acestea cuprind: boli inflamatoare, degenerative, metabolice, afecțiuni ale părților moi și sindroame dureroase acute sau cronice la nivelul aparatului locomotor, incluzând și afectarea sistemică a altor organe și sisteme, inclusiv structuri vasculare și nervoase din cadrul bolilor menționate.2.ORGANIZAREA PROGRAMULUIDurata rezidențiatului de reumatologie este de 5 ani. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică reprezintă 20-30%, restul de 70-80% fiind dedicat activităților practice și studiului individual.Curriculumul de pregătire în specialitatea reumatologie prevede un număr total de 1000 de ore de pregătire teoretică pentru tematica prezentată, respectiv câte 200 de ore didactice pe fiecare an de studiu universitar, incluzând: cursuri, seminare, prezentări de cazuri, referate etc. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite de formare universitara (CFU), 1 credit = 25 de ore de instruire.Pregătirea în specialitatea reumatologie se realizează prin parcurgerea modulelor detaliate în continuare. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (iar pentru cele cu durata de peste 12 luni, cel puțin anual) are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire, de către coordonatorul de rezidențiat.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care, pe lângă consemnarea activității practice desfășurate vor fi menționate: participarea la programe de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă, realizarea de prezentări de cazuri și susținerea de referate.Este încurajată participarea rezidentului la manifestări științifice (minim una pe an), la programe / manifestări de educație medicală și efectuarea de cercetări științifice (minim una în perioada de rezidențiat), sub îndrumarea coordonatorului de rezidențiat.La sfârșitul pregătirii în rezidențiat și parcurgerea integrală a modulelor de pregătire, se va susține examenul de obținere a titlului de medic specialist în reumatologie. Accesul la acest examen este condiționat de promovarea tuturor examenelor de sfârșit de modul, cu cel puțin nota 7,00.Examenul constă în patru probe:● probă scrisă (10 subiecte din tematica de reumatologie);● două probe clinice (1 caz din tematica de medicină internă/reumatologie și 1 caz de reumatologie);● probă practică de interpretare a unor investigații / de efectuare a unor manevre cuprinse în tematică.Tematica și bibliografia pentru examenul de medic specialist se regăsesc în ANEXA 1.Tematica și bibliografia pentru examenul de medic primar se regăsesc în ANEXA 2.3.DURATA ȘI STRUCTURA PROGRAMULUI DE REZIDENȚIAT ÎN REUMATOLOGIEDurata totală: 5 ani (60 de luni)Numărul total de module: 8Anul 1MODULUL 1: Reumatologie - inițiere în specialitate (R1) - 12 luniAnul 2MODULUL 2: Medicină internă (MI) - 12 lunipoate include un modul opțional cu durata de 3 luni, dintre următoarele: Cardiologie, Pneumologie, GastroenterologieAnul 3MODULUL 3: Pediatrie (P) – 3 luniMODULUL 4: Reabilitare medicală, medicină fizică și balneologie - 1,5 luni MODULUL 5: Bioetică (BE) - 0,5 luniMODULUL 6: Explorări imagistice în reumatologie: radiologie, IRM și CT (IMG1) – 1 lunaMODULUL 7: Imagistica în reumatologie: Ecografie musculo-scheletică (IMG2) - 3 luni - se efectuează asociat modulului 8: Reumatologie-aprofundare în specialitate, într-un serviciu de reumatologie care este dotat cu cel puțin un ecograf și încadrat cu cel puțin un medic care deține competență în ecografie musculo-scheletică.Anii 3-4-5MODULUL 8: Reumatologie - aprofundare în specialitate (R2) - 27 luni4.OBIECTIVELE PREGĂTIRII ÎN SPECIALITATEA REUMATOLOGIE:Obiectivele generale constau în dobândirea următoarelor aptitudini și abilități:– Capacitatea de a preciza diagnosticul, de a conduce managementul și aplicarea terapiei în bolile cronice, mai ales cele musculoscheletice și ale țesutului conjunctiv, precum și cele din alte domeniile care intră în diagnosticul diferențial al patologiei reumatismale.– Capacitatea de comunicare cu pacienții și aparținătorii în funcție de nivelul de educație și cultural al acestora; folosirea de mijloace adecvate în informarea pacientului și familiei acestuia despre beneficiile și potențialele efecte adverse ale actului medical; cunoașterea și respectarea legislației referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidențialității și adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, orientare sexuală, origine etnică și dizabilități, aplicarea sistematică a consimțământului informat pentru toate actele medicale efectuate.– Capacitatea de a comunica și a colabora cu alte persoane din cadrul echipei medicale în care își desfășoară activitatea sau din alte specialități medicale sau chirurgicale atunci când sunt necesare consulturi interdisciplinare; capacitatea de colaborare cu personalul didactic; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale.– Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz etc.; utilizarea rațională a timpului; prioritizarea activităților și sarcinilor.– Redactarea documentelor medicale (raport medical, scrisoare medicală, bilet de externare, raportări, prescripții medicale, referate și evaluări, documente legale etc.) într-un mod inteligibil, lizibil și la timp.– Acordarea unei asistențe medicale de înalt nivel profesional prin educație medicală continuă; participarea la manifestări științifice, studierea datelor noi din literatura medicală de specialitate.– Fundamentarea activității desfășurate pe principiul medicinei bazate pe dovezi, aplicarea sistematică în planurile terapeutice formulate a evaluării beneficiilor și riscurilor, cu păstrarea unui raport pozitiv între acestea. Cunoașterea semnificației factorilor de risc pentru bolile reumatice, precum și aplicarea unor programe de profilaxie, bazate pe influența acestora.– Capacitate de a accesa, a înțelege și a aplica informații medicale relevante pentru practica medicală, folosind surse variate (tratate, monografii, manuale, reviste, conferințe, baze de date științifice ș.a.).– Deprinderea modului de efectuare a unei cercetări clinice, precum și a modalității de analiza critica a publicațiilor de specialitate– Cunoașterea și respectarea regulamentelor și normelor interne ale spitalului unde își desfășoară activitatea; cunoașterea structurii administrative a spitalului și a raporturilor de muncă dintre angajați.– Cunoașterea și aplicarea principiilor de etică medicală în activitatea clinică și de cercetare.Obiectivele specifice constau în dobândirea de cunoștințe și abilități specifice domeniului de activitate:– Evaluarea clinică a pacienților cu afecțiuni reumatismale, formularea unui diagnostic pozitiv și diferențial, întocmirea planului de investigații și a celui terapeutic;– monitorizarea evoluției clinice și paraclinice; modificarea planurilor în funcție de evoluția bolii și de răspunsul terapeutic.– Cunoașterea și aplicarea măsurilor de prevenire a afecțiunilor reumatismale și/sau a progresiei acestora.– Recunoașterea, profilaxia și tratarea complicațiilor afecțiunilor reumatismale prin acțiuni prompte și eficiente și, la nevoie, prin colaborare cu medici din alte specialități medicale și chirurgicale.– Cunoașterea, recomandarea și aplicarea metodelor de recuperare a bolilor reumatice.– Cunoașterea și aplicarea normelor de bună practică, a ghidurilor, recomandărilor și protocoalelor terapeutice în vigoare în specialitatea reumatologie.– Capacitatea de a desfășura independent activitate medicală de specialitate la nivelul unui cabinet medical sau al unei secții de spital, inclusiv în cadrul unei echipe interdisciplinare.5.STRUCTURA DETALIATĂ A PROGRAMULUI DE REZIDENȚIAT ÎN REUMATOLOGIE:(tematica teoretică, tematica activității practice, abilități dobândite)MODULUL 1: Reumatologie – inițiere în specialitate (R1)- 12 lunișiMODULUL 8: Reumatologie – aprofundare în specialitate (R2) – 27 lunia.TEMATICA TEORETICĂ (comună pentru modulele de reumatologie R1 și R2)Număr de ore de pregătire teoretică:MODUL 1: Reumatologie – inițiere în specialitate (R1): 200 de ore didacticeMODUL 8: Reumatologie - aprofundare în specialitate (R2): 450 de ore didactice1.Structura și funcțiile țesutului conjunctiv: noțiuni generale2.Structura și funcțiile articulațiilor; cartilajul articular, sinoviala și lichidul sinovial3.Structura și metabolismul osului4.Celulele implicate în inflamație și răspunsul imun5.Sisteme de semnalizare extra și intracelulare implicate în inflamație și răspunsul imun6.Inflamația în bolile reumatice7.Sistemul imun în bolile reumatice6.Genetica în bolile reumatice7.Anatomia funcționala și biomecanica aparatului locomotor8.Durerea în bolile reumatice9.Anamneza și examinarea fizica a sistemului musculo-scheletic; evaluarea fizică generală a pacientului cu boli reumatice10.Valoarea investigațiilor de laborator, inclusiv imunologice, în bolile reumatice11.Valoarea investigațiilor imagistice (radiologie, ecografie, IRM, CT, scintigrafie, capilaroscopie) în bolile reumatice12.Valoarea investigațiilor funcționale și a altor tehnici de evaluare (osteodensitometrie) în bolile reumatice13.Evaluarea impactului funcțional și a impactului asupra stării de sănătate în bolile reumatice14.Tratamentul durerii în bolile reumatice15.Antiinflamatoarele nesteroidiene în tratamentul bolilor reumatice16.Glucocorticoizii în tratamentul bolilor reumatice17.Medicamente modificatoare de boală (remisive) sintetice convenționale18.Medicamente modificatoare de boală (remisive) sintetice țintite19.Medicamente imunosupresoare20.Terapia biologică21.Tratamentul local (intra- și peri-articular) în bolile reumatice22.Artrita reumatoida (1): epidemiologie, etio-patogenie, clinica, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial23.Artrita reumatoida (2): evaluarea activității și impactului bolii, complicații, tratament, monitorizare24.Boala Still a adultului25.Sindromul Sjogren26.Artrita idiopatică juvenilă27.Spondilartritele axiale (spondilita anchilozanta, spondilartrita axiala non-radiografica) (1): clasificare, epidemiologie, etio-patogenie, clinica, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial28.Spondilartritele axiale (spondilita anchilozanta, spondilartrita axiala non-radiografica) (2): evaluarea activității și impactului bolii, complicații, tratament, monitorizare29.Artropatia psoriazică (1): epidemiologie, etio-patogenie, clinica, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial30.Artropatia psoriazică (2): evaluarea activității și impactului bolii, complicații, tratament, monitorizare31.Artritele reactive32.Alte spondilartrite periferice: artrita asociată bolilor inflamatoare intestinale, spondilartrita nediferențiată33.Lupusul eritematos sistemic (1): epidemiologie, etio-patogenie, clinica, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial34.Lupusul eritematos sistemic (2): evaluarea activității și impactului bolii, complicații, tratament, monitorizare35.Sindromul antifosfolipidic36.Scleroza sistemică (1): epidemiologie, etio-patogenie, clinică, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial37.Scleroza sistemică (2): evaluarea activității și impactului bolii, complicații, tratament, monitorizare38.Miopatii inflamatoare (1): epidemiologie, etio-patogenie, clinica, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial39.Miopatii inflamatoare (2): evaluarea bolii, complicații, tratament, monitorizare40.Boala mixtă de țesut conjunctiv41.Colagenoze nediferențiate42.Vasculite sistemice de vase mari43.Vasculite sistemice de vase medii44.Vasculite sistemice de vase mici asociate ANCA45.Vasculite sistemice de vase mici prin complexe imune46.Boala Behcet47.Policondrita recidivantă48.Guta și hiperuricemia (1): epidemiologie, etio-patogenie, clinica, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial49.Guta și hiperuricemia (2): evaluarea bolii, complicații, tratament, monitorizare50.Alte artropatii microcristaline51.Sindroamele auto-inflamatoare52.Boala artrozică (1): epidemiologie, clasificare, etio-patogenie, clinica, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial53.Boala artrozică (2): forme clinice, evaluarea bolii, complicații, tratament, monitorizare54.Osteoporoza (1): epidemiologie, clasificare, etio-patogenie, clinica, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial55.Osteoporoza (2): forme clinice, complicații, tratament, monitorizare56.Osteomalacia57.Boala Paget a osului58.Boli osoase proliferative: sindromul de hiperostoza scheletica difuza, osteoartropatia hipertrofiantă, sindromul SAPHO59.Osteonecroza. Osteocondritele60.Bolile congenitale ale țesutului conjunctiv. Sindroame de hipermobilitate61.Fibromialgia62.Sindroame dureroase loco-regionale axiale: cervical, dorsal, lombar63.Sindroame dureroase loco-regionale periferice: umăr, cot, mână, șold, genunchi, glezna și antepicior64.Sindromul complex de durere regională (distrofia simpatică reflexă)65.Artrite infecțioase (bacteriene, virale, micotice, parazitare)66.Boala Lyme67.Reumatismul articular acut și artritele post-streptococice68.Manifestări reumatice în infecția HIV69.Boala prin IgG470.Manifestări reumatice asociate bolilor sistemice: amiloidoza, sarcoidoza71.Manifestări reumatice asociate bolilor metabolice, endocrine, neurologice, hematologice, renale (inclusiv la dializați)72.Tumori articulare și osoase (primare și secundare)73.Sindroame reumatice paraneoplazice și asociate terapiei cu inhibitori de check point74.Sarcina și lactația în bolile reumaticeb.TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE - manevre, interpretare Investigații (comună pentru modulele de reumatologie R1 și R2)Manevre:● Metode clinice de bilanț articular și muscular● Numărători articulare● Indici compoziți/scoruri utilizați în evaluarea artritei reumatoide● Indici compoziți/scoruri utilizați în evaluarea spondilartritelor axiale● Indici compoziți/scoruri utilizați în evaluarea artropatiei psoriazice● Indici compoziți/scoruri utilizați în evaluarea lupusului eritematos sistemic● Indici compoziți/scoruri utilizați în evaluarea vasculitelor● Patient-reported outcomes● Puncția articulara și evacuarea lichidului sinovial● Infiltrațiile intra-articulare și peri-articulareInterpretare investigații:● Teste de laborator folosite pentru depistarea procesului inflamator● Teste de imunologie: autoanticorpi, complement seric● Analiza lichidului sinovial● Metode de explorare a metabolismului osos● Interpretarea unei radiografii osteo-articulare● Scoruri radiologice utilizate în reumatologie● Ecografia musculoscheletală● Scintigrafia osteoarticulară● Tomografia computerizată● Imagistica prin rezonanță magnetică● Osteodensitometria● Electromiografia● Capilaroscopiac.ABILITĂȚI DOBÂNDITE (comune pentru modulele de reumatologie R1 și R2)La sfârșitul pregătirii în rezidențiat, rezidentul va fi capabil:– să obțină corect și nuanțat anamneza unui pacient cu patologie autoimună sau musculoscheletală– să examineze corect și complet un pacient cu patologie reumatică (examenul musculoscheletal și examenul general)– să stabilească planul de investigații paraclinice necesar pentru precizarea diagnosticului– să interpreteze examenele paraclinice indicate– sa indice consulturile interdisciplinare necesare– să stabilească diagnosticul pozitiv și diferențial– sa evalueze gradul de activitate a bolii și complicațiile acesteia– sa stabilească programul terapeutic adaptat fiecărui caz în parte– sa efectueze manevrele diagnostice / terapeutice specifice fiecărei boli, inclusiv pe cele invazive– să stabilească planul de monitorizare a evoluției bolii sub tratament, să ajusteze programul terapeutic în funcție de rezultatele obținute– să evalueze prognosticul bolii– să întocmească foaia de observație clinica și epicriza, alte documente medicale sau administrative conexe actului de îngrijire medicală– sa efectueze în mod independent, fără îndrumare, consultații medicale ambulatorii, supravegherea pacienților cu boli reumatice internați în spital, să efectueze gărzi într-un serviciu de reumatologie– să cunoască organizarea generala a sistemului sanitar în România, precum și prevederile esențiale în acordarea serviciilor medicale de reumatologie pentru pacienții asigurați în sistemul public de asigurări de sănătate.MODULUL 2: Medicină internă (MI)- 12 lunia.TEMATICA TEORETICĂNumăr de ore de pregătire teoretică: 200 de ore didactice (se reduce la 150 de ore, în cazul alegerii unui modul opțional de: Cardiologie, Pneumologie, Gastroenterologie, care vor prelua subiectele teoretice corespunzătoare fiecărei specialități)1.Pneumoniile2.Pneumopatiile interstițiale difuze3.Astmul bronșic4.Bronhopneumopatia cronică obstructivă5.Tuberculoza pulmonară6.Neoplasmul bronhopulmonar7.Pleureziile8.Hipertensiunea arterială pulmonară9.Endocarditele10.Miocarditele și cardiomiopatiile11.Boala coronariană ischemică12.Tulburările de ritm și de conducere13.Pericarditele14.Insuficiența cardiacă15.Hipertensiunea arterială sistemică16.Arteriopatiile periferice17.Tromboflebitele și boala tromboembolică18.Glomerulonefritele19.Sindromul nefrotic20.Pielonefritele21.Insuficiența renală acută22.Boala renală cronică23.Gastritele și boala de reflux gastro-esofagian24.Ulcerul gastric și duodenal25.Hepatitele cronice26.Ciroza hepatică27.Pancreatitele28.Bolile inflamatorii intestinale29.Anemiile30.Sindroamele limfo și mieloproliferative31.Mielomul multiplu și gamapatiile monoclonale32.Diabetul zaharat33.Dislipidemiile, sindromul metabolic, obezitateaNumăr de ore de pregătire teoretică: 50 de ore didactice pentru oricare dintre modulele opționale de: Cardiologie, Pneumologie, Gastroenterologie. Tematica teoretică include pentru:– Cardiologie: subiectele 9-17 din tematica de Medicină internă– Pneumologie: subiectele 1-8 din tematica de Medicină internă– Gastroenterologie: subiectele 23-28 din tematica de Medicina internă.b.TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE – manevre, interpretare investigații● Interpretarea testelor bioumorale ale afecțiunilor din tematică● Indicațiile și interpretarea investigațiilor imagistice: ecografie cardiacă, radiografie toracică, CT și IRM toracice● Indicațiile și interpretarea investigațiilor imagistice: ecografie abdominală, radiografie abdominală pe gol, urografie, CT și IRM abdominale și pelvine,● Indoscopie digestivă superioară, rectocolonoscopie,● Indicațiile și interpretarea spirometriei; DLCO, indicațiile și interpretarea gazelor sanguine● Indicațiile și modul de efectuare a biopsiei medulare / osoase, interpretarea rezultatelor● Toracocenteza și paracenteza: indicații, mod de efectuare, complicații posibile; interpretarea rezultatelor analizei biochimice și bacteriologice a lichidului pleural sau a lichidului de ascită● Electrocardiograma: mod de efectuare, interpretare.c.ABILITĂȚI DOBÂNDITELa sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:– să examineze un pacient.– să stabilească un diagnostic prezumtiv/de etapă, planul de investigații și principiile de tratament ale afecțiunilor din tematică.– să poată interpreta examenele paraclinice din patologia din tematică.– să efectueze fără supraveghere electrocardiogramă (incluzând interpretarea acesteia), toracocenteză și paracenteză.MODULUL 3: Pediatrie (P) - 3 lunia.TEMATICA TEORETICĂNumăr de ore de pregătire teoretică: 50 de ore didactice1.Abordarea pacientului pediatric cu boala reumatică: anamneză, examen clinic, investigații paraclinice, evaluarea stării de sănătate și a calității vieții2.Transferul pacientului pediatric către reumatologul de adulți3.Artrita idiopatică juvenilă4.Spondilartritele axiale și periferice în patologia reumatică pediatrică5.Lupusul eritematos sistemic și sindromul antifosfolipidic cu debut juvenil. Lupusul neonatal6.Dermatomiozita cu debut juvenil7.Sclerodermia în patologia reumatică pediatrică8.Sindromul Sitgren cu debut juvenil9.Vasculitele sistemice în patologia reumatică pediatrică (purpura Henoch- Schonlein, boala Kawasaki)10.Sindromul de activare macrofagică11.Artrite corelate cu infecții: reumatismul articular acut și artrita reactivă post- streptococică, artrita septică și osteomielita, boala Lyme la copil și adolescent12.Boli auto-inflamatoare13.Sindroame de hipermobilitate14.Boli osoase non-inflamatoare la copil și adolescent: osteoporoza, boala Scheuermann, osteocondroze, boala Legg-Calve-Perthes.b.TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE – manevre, interpretare investigații● Anamneză, examen clinic, indicare investigații paraclinice, evaluarea stării de sănătate la un pacient pediatric cu boală reumatică● Interpretarea testelor bioumorale la un pacient pediatric cu boală reumatică● Indicațiile și interpretarea investigațiilor imagistice la un pacient pediatric cu boală reumatică (inclusiv ecografia)● Farmacoterapie la un pacient pediatric cu boală reumatică: indicații, contraindicații, precauții, posologiec.ABILITĂȚI DOBÂNDITELa sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:– să examineze corect și complet un pacient pediatric cu patologie reumatică– să stabilească planul de investigații paraclinice necesar pentru precizarea diagnosticului– să interpreteze examenele paraclinice indicate– să indice consulturile interdisciplinare necesare– să stabilească diagnosticul pozitiv și diferențial– să evalueze gradul de activitate a bolii și complicațiile acesteia– să stabilească programul terapeutic adaptat fiecărui caz în parte– să stabilească planul de monitorizare a evoluției bolii sub tratament, să ajusteze programul terapeutic în funcție de rezultatele obținute– să evalueze prognosticul bolii.MODULUL 4: Reabilitare medicală, medicină fizică și balneologie - 1,5 lunia.TEMATICA TEORETICĂNumăr de ore de pregătire teoretică: 25 de ore didactice1.Reabilitarea medicală și Clasificarea Internațională a Funcționalității, Dizabilității și Sănătății (OMS)2.Evaluarea și diagnosticul în reabilitarea medicală3.Principalele intervenții pentru sănătate în reabilitarea medicală4.Evaluarea rezultatelor, inclusiv a calității vieții în reabilitarea medicală5.Bazele fiziologice ale kinetoterapiei. Obiectivele kinetoterapiei profilactice, terapeutice și de recuperare. Exercițiile terapeutice: clasificare, efecte și mecanisme de acțiune, indicații6.Masajul terapeutic7.Bazele fiziologice ale termoterapiei. Termoterapia pentru bolile reumatologice: clasificare, mecanisme, efecte și indicații8.Electroterapia, ultrasonoterapia: bazele fizice, mecanisme de acțiune, efecte fiziologice și terapeutice, indicații9.Fototerapia, laserterapia: bazele fizice, mecanisme de acțiune, efecte fiziologice și terapeutice, indicații10.Factori naturali de cură în bolile reumatice: clasificare, mecanisme de acțiune, efecte și indicații11.Planul de recuperare pentru bolile reumatice.b.TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE - manevre● Bilanțul articular și muscular● Tehnici de kinetoterapie activă și pasivă● Tehnici de mecanoterapie (masaj, tracțiune, manipulări)● Tehnici de hidrotermoterapie locală și generală● Tehnici de electroterapie (galvanizări, ionizare, curenți de joasă, medie și înaltă frecvență)● Tehnici de fototerapie● Tehnici de sonoterapie și sonoforeză● Tehnici de balneo- și cronoterapiec.ABILITĂȚI DOBÂNDITELa sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:– să identifice corect necesarul de intervenție recuperatoare la pacienții cu boli reumatice– să realizeze corect examenul de bilanț musculo-articular– să indice intervențiile de recuperare medicală în principalele tipuri de boli reumatice, să realizeze un plan de recuperare– să integreze activitățile de recuperare musculoscheletală în managementul complex al pacientului reumatic.MODULUL 5: Bioetică (BE) – 0,5 lunia.TEMATICA TEORETICĂNumăr de ore de pregătire teoretică: 8 ore didactice1.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii2.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică3.Relația medic-pacient4.Greșeli și erori în practica medicală5.Probleme etice la începutul vieții6.Probleme etice la finalul vieții7.Probleme etice în transplanturi de țesuturi și organe umane8.Problemele etice în genetică și genomică9.Etica cercetării pe subiecți umanib.TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE● ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică● ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient și medic-medic prin cazuri practice● exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete● discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete● discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete● discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete● discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete● discutarea problemelor etice în cercetare pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concretec.ABILITĂȚI DOBÂNDITELa sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:– să identifice corect problemele de etică medicală din activitatea clinică și de cercetare– să conducă sistematizat din punct de vedere etic o discuție legată de probleme de la începutul vieții I la sfârșitul vieții I transplantul de organe și țesuturi I genomică I de cercetate– să dovedească ușurință în aplicarea principiilor etice în relația medic-pacient.MODULUL 6: Explorări imagistice în reumatologie: Radiologie, IRM și CT (IMG1) - 1 lunăa.TEMATICA TEORETICĂNumăr de ore de pregătire teoretică: 17 ore didactice1.Biologia radiațiilor, elemente de siguranța în radiologie2.Elemente de anatomie și semiologie imagistică3.Radiologia scheletului axial, bazinului, craniului și membrelor, modificări radiologice în principalele boli reumatice4.Radiografia toracică și abdominală5.Imagistica prin RM: indicații, contraindicații, modificări observate în principalele boli reumatice6.Imagistica prin CT: indicații, contraindicații, modificări observate în principalele boli reumatice7.Evaluarea HRCT toracic în pneumopatiile interstițiale difuze (pattern, extensie, elemente de severitate)8.Tehnici de investigație imagistică folosind substanțe de contrast9.Stadializarea modificărilor radiologice în artrita reumatoidă și spondilita anchilozantă. Scoruri radiologice și IRM. Clasificarea radiologică (Genant) a fracturilor vertebrale.b.TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE● interpretarea radiografiilor osteo-articulare (minim 100)● stadializarea modificărilor radiologice în artrita reumatoidă (minim 20)● stadializarea modificărilor radiologice în sacroiliite (minim 20)● stadializarea fracturilor vertebrale (minim 10)● interpretarea examenelor IRM (minim 10)● interpretarea examenelor CT (minim 10)c.ABILITĂȚI DOBÂNDITE– să interpreteze corect o radiografie osteoarticulară– să stadializeze corect leziunile din artrita reumatoidă– să stadializeze corect sacroiliita în spondilita anchilozantă– să stadializeze corect fractura vertebrală conform scorului Genant– să interpreteze rezultatele de IRM și CT în principalele boli reumatice.MODULUL 7: Imagistica în reumatologie: ecografie musculo-scheletică (IMG2) - 3 lunia.TEMATICA TEORETICĂNumăr de ore de pregătire teoretică: 50 de ore didactice1.Introducere în tehnica ecografică: principii, aparatură, tipuri de sonde2.Anatomia ecografică a aparatului musculo-scheletic3.Indicații ale examinării ecografice în reumatologie4.Semiologia ecografică a aparatului musculo-scheletic5.Examenul ecografic articular: mâna, cotul, umărul, piciorul, glezna, genunchiul, șoldul6.Colecții lichidiene articulare și tenosinoviale7.Leziunile ecografice ale părților moi la pacienții cu afecțiuni reumatice8.Examenul ecografic în sindroamele canalare (carpian, tarsian etc.)9.Examenul ecografic în principalele boli reumatice10.Monitorizarea ecografică a pacientului reumatologic11.Noțiuni de ecografie intervenționalăb.TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE● efectuare și/sau interpretare ecografii musculo-scheletice în variate patologii reumatice (minim 200)c.ABILITĂȚI DOBÂNDITE– să stăpânească terminologia specifică ecografiei musculoscheletice– să cunoască reperele anatomice ce pot fi vizualizate prin evaluarea ecografică– să recunoască modificările ecografice observate în principalele afecțiuni reumatice– să cunoască evaluarea ecografică standardizată a leziunilor din artrita reumatoidă.Domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația Ministerului Sănătății), ulterior obținerii titlului de medic specialist și, în ce condiții:– Ecografie musculo-scheletală,– Reumatologie pediatrică.

PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
08.11.2021
Comisia de Reumatologie a MS Societatea Română de Reumatologie
Președinte: Prof. Dr. Cătălin Codreanu Președinte: Prof. Dr. Simona Rednic

 + 
Anexa nr. 1
TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST SPECIALITATEA REUMATOLOGIEI.PROBA SCRISĂ (10 subiecte din tematica de reumatologie)II – III.DOUĂ PROBE CLINICE:– 1 caz din tematica de medicina internă / reumatologie și– 1 caz din tematica de reumatologieIV.PROBA PRACTICĂ (din întreaga tematică)I.PROBA SCRISĂ - tematică:1.Structura și funcțiile țesutului conjunctiv: noțiuni generale2.Structura și funcțiile articulațiilor; cartilajul articular, sinoviala și lichidul sinovial3.Structura și metabolismul osului4.Celulele implicate în inflamație și în răspunsul imun5.Sisteme de semnalizare extra- și intracelulare implicate în inflamație și răspunsul imun6.Inflamația în bolile reumatice7.Sistemului imun în bolile reumatice6.Genetica în bolile reumatice7.Anatomia funcțională și biomecanica aparatului locomotor8.Durerea în bolile reumatice9.Anamneza și examinarea fizica a sistemului musculo-scheletic; evaluarea fizică generală a pacientului cu boli reumatice10.Valoarea investigațiilor de laborator, inclusiv imunologice, în bolile reumatice11.Valoarea investigațiilor imagistice (radiologie, ecografie, IRM, CT, scintigrafie, capilaroscopie) în bolile reumatice12.Valoarea investigațiilor funcționale și a altor tehnici de evaluare (osteodensitometrie) în bolile reumatice13.Evaluarea impactului funcțional și a impactului asupra stării de sănătate în bolile reumatice14.Tratamentul durerii în bolile reumatice15.Antiinflamatoarele nesteroidiene în tratamentul bolilor reumatice16.Glucocorticoizii în tratamentul bolilor reumatice17.Medicamente modificatoare de boală (remisive) sintetice convenționale18.Medicamente modificatoare de boală (remisive) sintetice țintite19.Medicamente imunosupresoare20.Terapia biologică21.Tratamentul local (intra- și peri-articular) în bolile reumatice22.Artrita reumatoidă (1): epidemiologie, etio-patogenie, clinică, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial23.Artrita reumatoida (2): evaluarea activității și impactului bolii, complicații, tratament, monitorizare24.Boala Still a adultului25.Sindromul Sjogren26.Artrita idiopatică juvenilă27.Spondilartritele axiale (spondilita anchilozantă, spondilartrita axială non-radiografică)(1)clasificare, epidemiologie, etio-patogenie, clinica, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial28.Spondilartritele axiale (spondilita anchilozantă, spondilartrita axială non-radiografică)(2)evaluarea activității și impactului bolii, complicații, tratament, monitorizare29.Artropatia psoriazică (1): epidemiologie, etio-patogenie, clinica, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial30.Artropatia psoriazică (2): evaluarea activității și impactului bolii, complicații, tratament, monitorizare31.Artritele reactive32.Alte spondilartritele periferice: artrita asociată bolilor inflamatoare intestinale, spondilartrita nediferențiată33.Lupusul eritematos sistemic (1): epidemiologie, etio-patogenie, clinica, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial34.Lupusul eritematos sistemic (2): evaluarea activității și impactului bolii, complicații, tratament, monitorizare35.Sindromul antifosfolipidic36.Scleroza sistemică (1): epidemiologie, etio-patogenie, clinica, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial37.Scleroza sistemică (2): evaluarea activității și impactului bolii, complicații, tratament, monitorizare38.Miopatii inflamatoare (1): epidemiologie, etio-patogenie, clinica, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial39.Miopatii inflamatoare (2): evaluarea bolii, complicații, tratament, monitorizare40.Boala mixtă de țesut conjunctiv.41.Colagenoze nediferențiate42.Vasculite sistemice de vase mari43.Vasculite sistemice de vase medii44.Vasculite sistemice de vase mici asociate ANCA45.Vasculite sistemice de vase mici prin complexe imune46.Boala Behget47.Policondrita recidivantă48.Guta și hiperuricemia (1): epidemiologie, etio-patogenie, clinica, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial49.Guta și hiperuricemia (2): evaluarea bolii, complicații, tratament, monitorizare50.Alte artropatii microcristaline51.Sindroamele auto-inflamatoare52.Boala artrozică (1): epidemiologie, clasificare, etio-patogenie, clinica, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial53.Boala artrozică (2): forme clinice, evaluarea bolii, complicații, tratament, monitorizare54.Osteoporoza (1): epidemiologie, clasificare, etio-patogenie, clinica, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial55.Osteoporoza (2): forme clinice, complicații, tratament, monitorizare56.Osteomalacia57.Boala Paget a osului58.Boli osoase proliferative: sindromul de hiperostoza scheletică difuză, osteoartropatia hipertrofiantă, sindromul SAPHO59.Osteonecroza. Osteocondritele60.Bolile congenitale ale țesutului conjunctiv. Sindroame de hipermobilitate61.Fibromialgia62.Sindroame dureroase loco-regionale axiale: cervical, dorsal, lombar63.Sindroame dureroase loco-regionale periferice: umăr, cot, mână, șold, genunchi, gleznă și antepicior64.Sindromul complex de durere regională (distrofia simpatică reflexă)65.Artrite infecțioase (bacteriene, virale, micotice, parazitare)66.Boala Lyme67.Reumatismul articular acut și artritele post-streptococice68.Manifestări reumatice în infecția HIV69.Boala prin IgG470.Manifestări reumatice asociate bolilor sistemice: amiloidoza, sarcoidoza71.Manifestări reumatice asociate bolilor metabolice, endocrine, neurologice, hematologice, renale (inclusiv la dializați)72.Tumori articulare și osoase (primare și secundare)73.Sindroame reumatice paraneoplazice și asociate terapiei cu inhibitori de check point74.Sarcina și lactația în bolile reumatice.II - III.PROBE CLINICE – tematica:Reumatologie:1.Artrita reumatoidă2.Boala Still a adultului3.Sindromul Sitgren4.Artrita idiopatică juvenilă5.Spondilartritele axiale6.Artropatia psoriazică7.Artritele reactive8.Lupusul eritematos sistemic9.Sindromul antifosfolipidic10.Scleroza sistemică11.Miopatii inflamatoare12.Boala mixtă de țesut conjunctiv.13.Colagenoze nediferențiate14.Vasculite sistemice15.Boala Behget16.Policondrita recidivantă17.Guta18.Alte artropatii microcristaline19.Sindroamele auto-inflamatoare20.Boala artrozică21.Osteoporoza22.Boala Paget a osului23.Boli osoase proliferative: sindromul de hiperostoză scheletică difuză, osteoartropatia hipertrofiantă, sindromul SAPHO24.Osteonecroza. Osteocondritele25.Bolile congenitale ale țesutului conjunctiv. Sindroame de hipermobilitate26.Fibromialgia27.Sindroame dureroase loco-regionale axiale: cervical, dorsal, lombar28.Sindroame dureroase loco-regionale periferice: umăr, cot, mână, șold, genunchi, gleznă și antepicior29.Sindromul complex de durere regională (distrofia simpatică reflexă)30.Artrite infecțioase (bacteriene, virale, micotice, parazitare)31.Boala Lyme32.Reumatismul articular acut și artritele post-streptococice.Medicina interna:1.Pneumoniile2.Pneumopatiile interstițiale difuze3.Astmul bronșic4.Bronhopneumopatia cronică obstructivă5.Tuberculoza pulmonară6.Neoplasmul bronhopulmonar7.Pleureziile8.Hipertensiunea arterială pulmonară9.Endocarditele10.Miocarditele și cardiomiopatiile11.Boala coronariană ischemică12.Tulburările de ritm și de conducere13.Pericarditele14.Insuficiența cardiacă15.Hipertensiunea arterială sistemică16.Arteriopatiile periferice17.Tromboflebitele și boala tromboembolică18.Glomerulonefritele19.Sindromul nefrotic20.Pielonefritele21.Insuficiența renală acută22.Boala renală cronică23.Gastritele și boala de reflux gastro-esofagian24.Ulcerul gastric și duodenal25.Hepatitele cronice26.Ciroza hepatică27.Pancreatitele28.Bolile inflamatorii intestinale29.Anemiile30.Sindroamele limfo- și mieloproliferative31.Mielomul multiplu și gamapatiile monoclonale32.Diabetul zaharat33.Dislipidemiile, sindromul metabolic, obezitatea.IV.PROBA PRACTICĂ (din întreaga tematică)A.Evaluarea portofoliului - se evaluează de către comisia de examen cu admis / respins. În cazul în care portofoliul prezentat de candidat nu este admis, acesta nu poate susține proba practică.Se evaluează întreaga activitate de pregătire a rezidentului, așa cum este reflectată în caietul de stagiu, care va include activitatea practică desfășurată în cadrul fiecărui modul, precum și:– participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă– participarea la programe de cercetare,– realizarea de prezentări de cazuri și susținerea de referate în cadrul disciplinei unde se desfășoară modulele de pregătire.Cerințe minimale pentru validarea portofoliului de pregătire:– consemnarea de către rezident, în caietul de stagiu, a efectuării activităților practice prevăzute în tematica de activități practice, pentru fiecare modul efectuat– minim 10 prezentări de cazuri (patologii diferite) din tematica de reumatologie și 4 prezentări de cazuri din tematica de medicină internă (patologii diferite) și o prezentare de caz din tematica de pediatrie. Prezentările de caz vor fi susținute în cadrul disciplinei unde se desfășoară modulul de pregătire și vor fi documentate cu fișierele ppt aferente prezentării, validate de îndrumătorul de stagiu– 20 de imagini radiologice osteo-articulare (patologii diferite), interpretate de rezident – se documentează cu imaginea radiologică (print sau fișier digital) însoțită de interpretare– 20 de examinări ecografice musculo-scheletice (patologii diferite), efectuate și interpretate de rezident – se documentează cu imaginea ecografică (print sau fișier digital) însoțită de interpretare– 3 lucrări originale, în calitate de prim autor, prezentate în cadrul unor manifestări științifice naționale organizate de Societatea Română de Reumatologie (congres național, conferințe/simpozioane naționale, școala de vară), sub orice forma: poster sau comunicare orală – se documentează cu programul manifestării și rezumatul lucrării prezentate– 1 articol pe orice subiect din tematica de reumatologie, de orice tip (prezentare de caz, serie de cazuri, cercetare originală, recenzie de literatură etc.) în calitate de autor principal (primul autor, ultimul autor sau autorul corespondent), publicat într-o revistă/publicație de categorie B+ (indexată BDI), sau superioară. Se documentează cu articolul publicat, in extenso.B.Tematica probei practice Manevre:● Metode clinice de bilanț articular și muscular● Numărători articulare● Indici compoziți/scoruri utilizați în evaluarea artritei reumatoide● Indici compoziți/scoruri utilizați în evaluarea spondilartritelor axiale● Indici compoziți/scoruri utilizați în evaluarea artropatiei psoriazice● Indici compoziții/scoruri utilizați în evaluarea lupusului eritematos sistemic● Indici compoziții/scoruri utilizați în evaluarea vasculitelor sistemice● Patient-reported outcomes● Puncția articulară și evacuarea lichidului sinovial● Infiltrațiile intra-articulare și peri-articulareInterpretare investigații:● Teste de laborator folosite pentru depistarea procesului inflamator● Teste de imunologie: autoanticorpi, complement seric● Analiza lichidului sinovial● Metode de explorare a metabolismului osos● Interpretarea unei radiografii osteo-articulare● Scoruri radiologice utilizate în reumatologie● Ecografia musculoscheletală● Scintigrafia osteoarticulară● Tomografia computerizată● Imagistica prin rezonanță magnetică● Osteodensitometria● Electromiografia● Capilaroscopia● Indicațiile și interpretarea investigațiilor imagistice: ecografie cardiacă, radiografie toracică, CT și IRM toracice● Indicațiile și interpretarea investigațiilor imagistice: ecografie abdominală, radiografie abdominală pe gol, urografie, CT și IRM abdominale și pelvine,● Indicațiile și interpretarea spirometriei; DLCO● Electrocardiograma. + 
Bibliografie:1.EULAR Textbook on Rheumatic Diseases, 3rd edition, 2018, BMJ2.Firestein Kelley's Textbook of Rheumatology, 11th Edition, 2020, Elsevier3.Harrison, Manual de medicină, ediția a 18a, editura ALL, 2014. + 
Anexa nr. 2
TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE MEDIC PRIMAR SPECIALITATEA REUMATOLOGIEDOUĂ PROBE CLINICE:– 1 caz din tematica de medicină internă / reumatologie și– 1 caz din tematica de reumatologie.Tematica probelor și bibliografia sunt comune cu cele pentru examenul de medic specialist reumatolog.(la 02-02-2022,
Curriculumul de pregătire în specialitatea reumatologie din Anexă a fost modificat de Litera b), Articolul I din ORDINUL nr. 61 din 12 ianuarie 2022, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 02 februarie 2022
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății + 
DEFINIȚIE:Sănătatea Publică este ramura medicinei care se ocupă de evaluarea și de supravegherea sănătății populației, de identificarea nevoilor de sănătate ale acesteia, de definirea și de implementarea strategiilor și politicilor publice din domeniul sănătății și de evaluarea serviciilor de sănătate.Noua Sănătate Publică se ocupă cu identificarea nevoilor de sănătate și organizarea de servicii de sănătate comprehensive la nivel populațional, incluzând astfel procesul de informare, în vederea caracterizării stării de sănătate a populației și mobilizarea resurselor necesare pentru a interveni asupra acestei stări. Deoarece esența sănătății publice este starea de sănătate a populației, aceasta include organizarea personalului și a unităților medicale în vederea furnizării tuturor serviciilor de sănătate necesare pentru promovarea sănătății, prevenirea bolilor, diagnosticare și tratamentul bolilor, precum și reabilitarea fizică, socială și profesionalăDURATA: 4 aniCurriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).1 credit = 25 ore de instruireDin timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20 - 30%, restul de 70 - 80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapa în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentarea la unitatea sanitară repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate + 
STRUCTURA STAGIILORStagii de bază (modulele 1 - 5)1.Măsurarea și evaluarea stării de sănătate și a determinanților ei – 3 luni2.Metode de cercetare a serviciilor de sănătate - 2 luni3.Biostatistică și informatică – 2 luni4.Epidemiologie generală - 3 luni5.Managementul proiectelor în sănătate – 2 luniStagii complementare (modulele 6 - 10)6.Medicina muncii, boli profesionale și sănătate ocupațională – 2 luni7.Igiena mediului în relație cu sănătatea publică - 2 luni8.Igiena alimentației și nutriției în relație cu sănătatea umană – 2 luni9.Copiii și tinerii - particularități de dezvoltare și stil de viață - 2 luni10.Epidemiologia bolilor comunicabile (4 luni) – 4 luniStagii de profil (11 - 15)11.Abordări populaționale pentru prevenirea bolilor necomunicabile. Populații la risc. – 5 luni12.Bioetică - 1/2 lună13.Etica politicilor de sănătate la nivel populațional – 1/2 lună14.Managementul serviciilor de sănătate și sociale - 6 luni1.Stagii practice de Sănătate Publică și Management – se vor efectua activități metodologice și de conducere în unități sanitare, institute, Direcții de Sănătate Publică Județene, Case Județene de Asigurări de Sănătate – 12 luni + 
CONȚINUTUL STAGIILOR1.MĂSURAREA ȘI EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE ȘI A DETERMINANȚILOR EI – 3 luni + 
Tematica lecțiilor conferință – 70 ore didactice1.1.Introducere în sănătatea publică:● Sănătatea individului și sănătatea populațiilor● Definirea domeniului sănătății publice● Principiile metodei științifice● Evoluția conceptelor în sănătate publică● Măsurarea stării de sănătate a populației1.2.Demografie:● Statica populației● Mișcarea mecanică și naturală: natalitatea, fertilitatea și mortalitatea● Metode de standardizare● Tabele de mortalitate, speranța de viață sănătoasă1.3.Evaluarea poverii bolilor:● ani de viață potențial pierduți1.4.Morbiditate, incidența, prevalența1.5.Calitatea vieții1.6.Modele de determinanți ai stării de sănătate a unei populații:● Factori biologici● Factori de mediu● Factori de stil de viață (comportamentali)● Serviciile de sănătate1.7.Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează● Criterii de alegere a metodelor de cercetare● Metode cantitative: proiectarea și evaluarea validității și fiabilității chestionarelor● Metode calitative: interviul, observația, prelucrarea datelor calitative + 
Tematica activităților practice1.8.Introducere în sănătatea publică● Identificarea surselor de informare științifică și de date statistice relevante pentru sănătatea publică● Citirea și evaluarea critică a rezultatelor din publicații științifice● Prezentarea și diseminarea rezultatelor cercetării; redactarea și susținerea unei comunicări, redactarea unui articol științific1.9.Demografie● Interpretarea medicală a informațiilor din domeniul staticii populației● Măsurarea și interpretarea medicală a informațiilor referitoare la mișcarea naturală a populației (natalitate, fertilitate, mortalitate, tabela de mortalitate, A. P. V. P. etc.)● Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici și din alte domenii ale studiului stării de sănătate1.10.Morbiditate● Utilizarea sistemului informațional curent pentru raportarea și măsurarea morbidității● Obținerea de date referitoare la incidența unor boli sau grupe de boli● Proiectarea unui studiu de prevalență de moment pentru o boală dată sau pentru un grup de boli● Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea incapacității într-o populației1.11.Factori care condiționează starea de sănătate a unei populații● Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea factorilor care influențează starea de sănătate a unei populații● Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea factorilor comportamentali asociați sănătății● Analiza impactului unor servicii de sănătate asupra stării de sănătate a populației1.12.Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care influențează● Realizarea și testarea unui chestionar● Proiectarea și realizarea unei anchete de tip calitativ2.METODE DE CERCETARE A SERVICIILOR DE SĂNĂTATE (2 luni) – 45 ore curs + 
Tematica lecțiilor conferință – 45 ore2.1.Tipuri de servicii de sănătate și tipuri de furnizori de servicii de sănătate2.2.Surse de date pentru analiza serviciilor de sănătate și tipuri de indicatori2.3.Evaluarea nevoii de servicii de sănătate2.4.Evaluarea calității serviciilor de sănătate. Dimensiunile calității serviciilor de sănătate.2.5.Metodologia cercetării serviciilor de sănătate. Tipuri de studii, tehnici de colectarea datelor, utilizarea eșantionajului în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare și analiză a datelor.2.6.Pretestarea metodologiei2.7.Planul de lucru2.8.Prezentarea rezultatelor cercetării serviciilor de sănătate + 
Tematica activităților practice2.9.Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor la nivelul unui furnizor de servicii de sănătate2.10.Alegerea metodei de cercetare adecvate tipului de furnizor2.11.Întocmirea listei de variabile2.12.Întocmirea protocolului de cercetare - elemente de bază2.13.Proiectarea și testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu)2.14.Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calității serviciilor2.15.Participarea la realizarea unor studii de cercetare a serviciilor de sănătate:● Evaluarea utilizării unor tratamente sau proceduri diagnostice● Identificarea principalilor factori motivaționali pentru personalul care lucrează în sistemul de sănătate● Dezvoltarea unui cadru de evaluare a calității unor servicii de sănătate – indicatori de structură – proces – rezultat● Evaluarea gradului de satisfacție a pacienților în legătură cu serviciile unei instituții de sănătate: spital, CDT, cabinet medical, etc.● Cercetarea calitativă a comportamentului și motivațiilor diferitelor grupuri de actori implicați în reforma sistemului de sănătate3.BIOSTATISTICĂ ȘI INFORMATICĂ – 2 LUNI + 
Tematica lecțiilor conferință – 45 ore3.1.Informatică● Prelucrarea automată a datelor● Editarea de documente (text și grafică)● Baze de date● Documentarea asistată de calculator● Programe de comunicații● Pachete de statistică utilizate în Sănătate Publică: EpiInfo, SPSS, SAS etc.3.2.Biostatistică● Indicatori de tendință centrală și dispersie● Eșantionaj și inferență statistică● Tipuri de distribuții și compararea statistică (teste parametrice și neparametrice)● Regresia logistică● Corelația și regresia liniară● Pachete de programe de calculator pentru prelucrări statistice; compatibilizare cu cerințele U.E.● Statistică superioară + 
Tematica activităților practice3.3.Introducere în informatică● Realizarea operațiunilor elementare cu fișiere (creare, copiere, redenumire, ștergere, etc.) în mediile de operare uzuale● Utilizarea unui editor de text, a unui program de grafică și a mijloacelor multimedia● Utilizarea unui pachet de gestiune a bazelor de date● Realizarea unui format de baze de date și a unui dicționar de date● Utilizarea unui program de calcul tabelar● Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator3.4.Biostatistică● Utilizarea de tehnici de statistică descriptivă și de teste de comparare statistică pentru analiza bazelor de date● Realizarea de regresii și corelații statistice● Analize de supraviețuire● Aplicarea metodelor de statistică descriptivă și analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului și a datelor dintr-un studiu● Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice efectuate cu programe de statistică uzuale și redactarea concluziilor● Proiectarea unui studiu pe eșantion● Interpretarea și evaluarea critică a rezultatelor statistice cuprinse în articole științifice4.EPIDEMIOLOGIE GENERALĂ – 3 luni (70 ore curs) + 
Tematica lecțiilor conferință4.1.Introducere în Epidemiologie● Definiție, scop, domenii de utilizare● Istoric● Concepte specifice utilizate în epidemiologie (expunere, efect, cauzalitate, risc, factor de risc, factor de protecție, epidemie, endemie, pandemie, boală etc.)● Istoria naturala a bolii● Nivele de prevenire (profilaxie primordială, primară, secundară și terțiară)● Conceptul cauzalității și etape ale stabilirii relațiilor de cauzalitate (concepte, puterea efectului, perioada de inducție, criterii)● Cauzalitatea multiplă a bolilor (factori intrinseci, factori extrinseci, triada epidemiologică)4.2.Noțiuni de morbiditate● Definiție, tipuri, măsurare, surse de informații4.3.Criterii de clasificare a studiilor epidemiologice4.4.Epidemiologie descriptivă● Caracteristici de persoană, loc, timp (definire variabile, utilizare)● Tipuri de studii descriptive – scop, metodologie, utilizare, avantaje și limite4.5.Studii analitice● Ciclul studiilor epidemiologice● Studii observaționale versus studii experimentale (definire, utilizare)● Studii analitice tip caz martor (definire, variante, selectare cazuri și controale, comparabilitatea informațiilor, pseudo-rate și Odds Ratio, avantaje și dezavantaje)● Studii analitice tip cohorta (definire cohorte și grupuri expuse, design, avantaje, dezavantaje)● Studii prospective versus retrospective (definire, variante, utilizare)● Studii experimentale - tipuri, scop, metodologie, utilizare, avantaje, limite, exemple● Trialuri clinice (principii, tipuri, utilizare, aspecte etice)● Fazele studiilor clinice în populațiile umane4.6.Supravegherea epidemiologică în sănătatea publică● Istoric, definiție, utilizare● Obiective● Tipuri de supraveghere (supraveghere activă, pasivă, sentinelă, de laborator)● Elementele unui sistem de supraveghere● Analiza, interpretarea și prezentarea datelor de supraveghere● Evaluarea unui sistem de supraveghere● Atributele supravegherii + 
Tematica activităților practice4.7.Analiza morbidității într-o populație4.8.Analiza datelor de morbiditate din sistemul informațional curent, pentru un furnizor de servicii sau pentru o populație4.8.Proiectarea unui studiu epidemiologic de tip descriptiv (anchetă de prevalență, studiu ecologic), analitic observațional (cohortă, caz-control) sau într-un studiu experimental (studiu clinic, studiu clinic randomizat). Elaborarea protocolului de studiu4.9.Coordonarea realizării unui studiu epidemiologic4.10.Analiza datelor, elaborarea raportului de studiu pentru un studiu epidemiologic4.11.Comunicarea rezultatelor unui studiu epidemiologic5.MANAGEMENTUL PROIECTELOR ÎN SĂNĂTATE – 2 luni + 
Tematica lecțiilor conferință – 45 ore5.1.Cadrul conceptual privind proiectele și programele de sănătate5.2.Ciclul de viață al unui proiect5.3.Faza de identificare a proiectului – analiza de situație, tipuri de tehnici5.4.Metode de identificare și de prioritizare în sănătate5.5.Arborele de probleme5.6.Scopul și obiectivele proiectului - definiții, tipuri de obiective, exemple, caracteristici, arborele de obiective5.7.Planificarea operațională a proiectului – instrumente5.8.Resursele umane în proiect5.9.Bugetul proiectului – elemente, modalități de alcătuire, reguli generale5.10.Evaluarea proiectelor - scop, caracteristici, tipuri de evaluare5.11.Programele naționale de sănătate – cadru legislativ, tipuri, componente, indicatori, puncte tari și puncte slabe + 
Tematica activităților practice5.12.Identificarea problemelor de sănătate la nivelul unei subpopulații utilizând diferite metode și tehnici5.13.Utilizarea de tehnici de prioritizare pentru ierarhizarea problemelor de sănătate la nivelul unei subpopulații5.14.Realizarea unui arbore de probleme5.15.Realizarea unui arbore de obiective5.16.Realizarea planificării operaționale a unui proiect și utilizarea de metode și tehnici în acest scop. Stabilirea cadrului de monitorizare pentru un proiect5.17.Proiectarea și monitorizarea bugetului unui proiect5.18.Organizarea și coordonarea unei echipe de proiect5.19.Stabilirea metodologiei de evaluare a unui proiect5.20.Elaborarea/completarea unui formular de proiect, cu respectarea cerințelor specifice ale finanțatorului6.MEDICINA MUNCII, BOLI PROFESIONALE ȘI SĂNĂTATE OCUPAȚIONALĂ – 2 luni + 
Tematica lecțiilor de conferință – 45 ore6.1.Cadrul european de referință privind sănătatea și securitatea în muncă (sistem de drept, sistem informațional, indicatori, cerințe)6.2.Legislația națională privind sănătatea și securitatea în muncă6.3.Mediul ocupațional în relație cu sănătatea umană6.4.Metodologia de cercetare în medicina muncii6.5.Metodologia de diagnostic, tratament și profilaxie în bolile profesionale6.6.Principalele boli profesionale: aspecte clinice, tratament, profilaxie, cerințe și obligații de raportare + 
Tematica activităților practice6.7.Analiza cadrului european de indicatori privind sănătatea și securitatea în muncă6.8.Analiza legislației naționale privind sănătatea și securitatea în muncă6.9.Analiza sistemului informațional național privind medicina muncii, bolile profesionale și sănătatea ocupațională7.IGIENA MEDIULUI ÎN RELAȚIE CU SĂNĂTATEA PUBLICĂ – 2 luni + 
Tematica lecțiilor conferință – 45 ore7.1.Igiena aerului atmosferic. Factorii meteoro-climatici și influența lor asupra sănătății. Surse de poluare a aerului, natura agenților poluanți. Efectele poluării aerului atmosferic asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanți și evaluarea lor. Monitorizarea poluării aerului și a expunerii umane, criterii de calitate a aerului atmosferic.7.2.Radiații ionizante: iradierea naturală/natural modificată tehnologic/antropică, mecanisme de acțiune, surse, efecte asupra sănătății, măsuri de prevenire și de combatere a expunerii umane.7.3.Radiații neionizante: radiofrecvențe, infraroșii, luminoase, ultraviolete. Surse, mod de acțiune, efecte sanogene/patogene asupra sănătății umane, măsuri de prevenire și de combatere a efectelor nocive.7.4.Igiena solului: relația între structura fizică, compoziția chimică și biologică și sănătatea umană; patologia biogeochimică; poluarea chimică și biologică a solului și efectele asupra stării de sănătate; măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.7.5.Igiena apei: nevoile de apă ale individului și colectivităților, și modalități de acoperire; caracterizarea sanitară a surselor de apă; autopurificare apelor.7.6.Criterii de calitate ale apei potabile. Tratarea apei în vederea potabilizării.7.7.Criterii sanitare de apreciere a eficienței tratării apei. Compoziția minerală a apei în relație cu sănătatea. Poluarea chimică a apei și efecte asupra sănătății: patologia hidrică neinfecțioasă. Măsuri de prevenire și combatere. Poluarea biologică a apei și efectele asupra sănătății: patologia hidrică infecțioasă. Măsuri de prevenire și combatere.7.8.Poluarea biologică și chimică a solului: efecte asupra sănătății, mijloace de prevenire și combatere.7.9.Urbanizarea și efectele sale asupra sănătății publice și individuale. Conceptul de "oraș sănătos". Dezvoltarea socio-economică a mediului rural.7.10.Spațiul de locuit în relație cu sănătatea umană: condițiile fundamentale ale igienei spațiului de locuit; evitarea suprasolicitărilor fiziologice (ambianța termică, vicierea aerului, iluminatul natural și artificial, zgomotul și vibrațiile); prevenirea infecțiilor, intoxicațiilor și accidentelor din spațiul de locuit; poluarea aerului interior, măsuri de prevenire și combatere.7.11.Cerințe de igienă în unitățile medico-sanitare.7.12.Zgomotul și vibrațiile: surse, poluarea sonoră, efecte asupra sănătății, măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.7.13.Catastrofele naturale, accidentele industriale și nucleare, conflictele armate: impact asupra așezărilor umane și a sănătății; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize.7.14.Poluarea transfrontaliere și probleme globale de impact asupra mediului și sănătății umane: reducerea stratului de ozon, modificările climatice și efectul de seră, ploile acide, reducerea biodiversității speciilor, despăduririle, deșertificările, transportul transfrontalier al deșeurilor periculoase. + 
Tematica activităților practice7.15.Metodologia cercetării sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer. Metode de determinare a compoziției normale și a poluanților din aer. Interpretarea și discutarea rezultatelor.7.16.Evaluarea expunerii populației la poluanții din aer prin biomarkeri de expunere, biomarkeri de susceptibilitate, biomarkeri de efect.7.17.Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea aerului atmosferic.7.18.Metodologia cercetării sanitare a apei (potabilă, recreațională, reziduală). Recoltarea probelor de apă. Determinarea proprietăților organoleptice, fizice, chimice ale apei. Interpretarea și discutarea rezultatelor.7.19.Evaluarea eficienței dezinfecției apei. Analiza bacteriologică a apei.7.20.Cerințe igienico-sanitare ale aprovizionării centrale și locale cu apă potabilă.7.21.Elaborarea unui plan de supraveghere a aprovizionării cu apă potabilă a populației.7.22.Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu apa potabilă.7.23.Metodologia cercetării sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a poluării solului. Interpretarea și discutarea rezultatelor.7.24.Metodologia de cercetare a impactului condițiilor necorespunzătoare de locuit asupra sănătății (microclimat, iluminat, ventilație, poluare interioară).7.25.Metodologia cercetării sanitare a poluării sonore.7.26.Metodologia cercetării expunerii populației la radiații ionizante.7.27.Metodologia cercetării condițiilor de igienă din unitățile medico-sanitare.7.28.Elaborarea unor seturi de indicatori de mediu și de sănătate într-o comunitate cu poluare industrială dată. Alcătuirea planului de intervenție operativă în cazul unei calamități sau catastrofe.8.IGIENA ALIMENTAȚIEI ȘI NUTRIȚIEI ÎN RELAȚIE CU SĂNĂTATEA UMANĂ – 2 luni + 
Tematica lecțiilor conferință – 45 ore8.1.Cadrul de referință privind politicile de alimentație și nutriție în UE și în România.8.2.Bazele conceptuale ale alimentației și nutriției: definirea termenilor, relația dintre alimentație-nutriție-sănătate, trebuințe nutriționale, aporturi recomandate.8.3.Bazele fiziologice ale nutriției și sănătatea umană: contextul fiziologic al nutriției, de la alimente la nutrimente și funcțiile organismului; necesarul de energie, de macro- și micronutrienți (rol în nutriție, surse alimentare, rația zilnică, efectele consumului neadecvat).8.4.Bazele fiziologice și psiho-sociale ale comportamentului alimentar uman: semiologie, determinanți și funcții ale comportamentului alimentar, tulburările comportamentului alimentar.8.5.Substanțe nutritive calorigene, rații, efectele consumului neadecvat.8.6.Boli de nutriție (carențiale și prin hiperconsum alimentar) - etiopatologie, epidemiologie, profilaxie8.7.Calitatea nutrițională a alimentelor, valoare nutritivă și condiții de igienă (lapte și preparate din lapte; carne, pește, preparate; ouă; legume, fructe; cereale și leguminoase uscate; produse zaharoase; grăsimi; băuturi alcoolice și nealcoolice)8.8.Poluarea chimică a alimentelor - efecte asupra alimentelor și consumatorilor, măsuri de profilaxie.8.9.Toxiinfecțiile alimentare. Profilaxie.8.10.Programe de supraveghere și control a bolilor transmise prin consum de alimente.8.11.Igiena unităților cu profil alimentar.8.12.Legislația națională privind igiena alimentației + 
Tematica activităților practice8.13.Aprecierea calității igienico-sanitare a produselor alimentare. Controlul ambalajelor și a etichetării.8.14.Strategii de control a securității sanitare a alimentelor în unități alimentare. Principii de evaluare a riscului în unități alimentare, sistemul de analiză a riscului în puncte critice de control, HACCP (Hazard Analysis of Critical Control Points).8.15.Evaluarea stării de nutriție, metode de apreciere, indicatori statistici.8.16.Metode de evaluare a consumului alimentar și a cheltuielii de energie. Tipuri de anchete.8.17.Noțiuni practice de nutriție în diferite etape fiziologice și tipuri de efort: copil, adult, vârstnic, femeie gravidă, sportiv.8.18.Principii generale de dietoterapie.8.19.Analiza riscului legat de consumul de alimente.8.20.Elaborarea unei intervenții nutriționale de teren: politici și programe de supraveghere și educație nutrițională, intervenție nutrițională în teren (școală, colectivități locale, parteneriate public/privat).9.COPIII ȘI TINERII – PARTICULARITĂȚI DE DEZVOLTARE ȘI STIL DE VIAȚĂ – 2 luni + 
Tematica lecțiilor conferință – 45 ore9.1.Dezvoltarea umană: nivelurile de organizare ale compoziției corpului uman, principiile generale ale dezvoltării umane, maturizarea pubertară și anomalii pubertare, factorii cu rol formativ în dezvoltarea umană, accelerația creșterii sau tendința seculară.9.2.Dezvoltarea fizică: variabilitatea indicatorilor antropometrici principali, dinamica proporțiilor corporale, trăsături evolutive ale aparatelor și sistemelor cu vârsta.9.3.Dezvoltarea neuropsihică și factorii care o influențează: ereditatea, mediul, educația.9.4.Dezvoltarea neuropsihică în relație cu activitatea intelectuală: condiționare reciprocă; eșecul școlar: dezadaptarea școlară, tulburările de învățare; problematica instruirii și educării copilului cu deficiențe (senzoriale, verbale, comportamentale, fizice și de intelect), a copilului abuzat (fizic, psihic, sexual), a copilului supradotat.9.5.Dezvoltarea neuropsihică și relațiile interpersonale în colectivități: grupul de elevi, de adolescenți, de studenți.9.6.Adaptarea organismului în creștere și dezvoltare la procesul instructiv-educativ de grupe de vârstă: la antepreșcolari (0 - 3 ani și preșcolari (4 - 7 ani), la elevi și studenți.9.7.Prevenirea și combaterea comportamentelor cu risc în colectivitățile de copii și tineri: obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual, comportamentele violente și distructive, comportamentele care duc la accidente, igiena buco-dentară, handicapul fizic și psihic. Se precizează cauzele, riscurile pentru sănătate, măsurile de prevenire și combatere.9.8.Cerințe normative de igienă privind instituțiile pentru ocrotirea, educarea și instruirea copiilor și tinerilor. Norme generale: amplasare, terenul, planificarea și organizarea clădirii, dotarea cu mobilier, noțiuni de ergonomie școlară, asigurarea microclimatului optim, jucăriile și materialele didactice, dezinfecția, dezinsecția și deratizarea, echipamentul de protecție sanitară a personalului, asistența medicală, menținerea stării de igienă, alimentația colectivă. Norme specifice pentru creșe, leagăne de copii, grădinițe, școli, universități. + 
Tematica activităților practice9.9.Metodologia aprecierii dezvoltării fizice: antropometria, indicatorii dezvoltării fizice definitori pe grupe de vârstă, diagnosticul individual al dezvoltării fizice în sistem sigmal și de percentile.9.10.Metodologia aprecierii nivelului de dezvoltare neuro-psihică: strategii și metode de cercetare, psihodiagnoză.9.11.Metodologia aprecierii programului de activitate și odihnă în creșe, grădinițe, școli și universități. Aprecierea reușitei școlare.9.12.Metode de lucru ale medicului în orientarea școlară și profesională.9.13.Metodologia aprecierii comportamentelor cu risc.9.14.Metodologia aprecierii alimentației: calcularea rației alimentare pe grupe de vârstă, ancheta alimentară în colectivități, aprecierea stării de nutriție.9.15.Metodologia aprecierii condițiilor igienico-sanitare din instituțiile de copii și tineri.9.16.Expertiza unui proiect de construcție sau a unei construcții reprezentând o instituție de copii și tineri.9.17.Organizarea și funcționarea cabinetelor de medicină școlară9.18.Proiectarea unei intervenții de stil de viață sănătos la copii și tineri10.EPIDEMIOLOGIE BOLILOR COMUNICABILE – 4 luni + 
Tematica lecțiilor conferință – 90 ore curs10.1.Cadrul de referință UE pentru supravegherea bolilor comunicabile10.2.Legislația și organizarea supravegherii bolilor comunicabile în plan național10.3.Elementele unui sistem de supraveghere a bolilor transmisibile10.4.Procesul infecțios (definiție, factori condiționali, forme de manifestare)10.5.Focar epidemiologic (definiție, factori condiționali, forme de manifestare)10.6.Procesul epidemiologic (definiție, factori și forme de manifestare)10.7.Investigarea și controlul epidemiilor (principii, etape, elaborarea unui raport de epidemie)10.8.Decontaminarea (dezinfecția, sterilizarea)10.9.Epidemiologia, prevenirea și controlul principalelor boli infecțioase● Boli controlabile prin vaccinare: rujeola, rubeola, parotidita epidemică, difteria, tetanos, tuse convulsivă, poliomielita, hepatita B, gripa, meningita meningococică, Haemophilus Influenze B● Boli cu transmitere digestivă: hepatita A, E, salmoneloze, infecții cu Shigella, toxiinfecții alimentare, boala diareică acută, holeră, Rottavirus● Boli cu transmitere pe cale aeriană: tuberculoza, scarlatina● Boli cu transmitere predominant parenterală: infecția cu HIV/SIDA, infecția cu virus hepatitic C● Boli cu transmitere prin vectori: malaria și alte zoonoze cu transmitere vectorială● Boli cu transmitere sexuală: sifilis, gonoree, infecțiile cu Chlamydia● Zoonoze: antrax, leptospiroza, rabie, brucelloza● Parazitoze10.10.Infecții nosocomiale – particularități, tendințe și politici europene, cadrul de referință național, modalități de identificare și de prevenire. Strategii de control al infecțiilor nosocomiale/asociate actului medical. + 
Tematica activităților practice10.11.Sistemul informațional în bolile transmisibile10.12.Aplicații practice privind evaluarea frecvenței, gravității, potențialului epidemiologic și al factorilor de risc în bolile infecțioase10.13.Organizarea, efectuarea și evaluarea eficacității și acceptabilității diferitelor activități epidemiologice, de profilaxie și combatere10.14.Metodologia triajului epidemiologic profilactic, a supravegherii epidemiologice active și diferențiate a personalului din sectoare speciale de activitate prin control periodic și la angajare, metodologia supravegherii active a purtătorilor de germeni10.15.Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de produse biologice și de mediu:– Tehnici de recoltare– Interpretarea rezultatelor examenelor de laborator în diverse situații epidemiologice pentru implementarea măsurilor antiepidemice și privind căile de transmitere10.16.Planificarea, organizarea și desfășurarea tehnică a măsurilor DDD în raport cu diverse situații epidemiologice și obiective din teren, testarea eficienței acțiunilor DDD:– Tehnici și metode de dezinfecție în raport cu calea de transmitere, tipul agentului patogen, obiectiv (metode fizice, chimice, fizico-chimice); controlul eficienței unei acțiuni de dezinfecție: activitatea și tehnica sterilizării instrumentarului medical (metode, mijloace, testarea eficienței sterilizării)– Tehnici și metode de dezinsecție în raport cu tipul agentului patogen vehiculat, obiectiv, artropode, vectori cu importanță epidemiologică, biologică și ecologia lor– Tehnici și metode de deratizare în raport cu specia vectoare, agent patogen vehiculat, obiectiv, rozătoare, cu importanță epidemiologică, biologică și ecologia lor10.17.Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă:– Tehnica întocmirii anchetei epidemiologie: preliminară și definitivă– Măsuri pentru îngrădirea și lichidare focarului epidemiologic declarat– Urmărirea focarului epidemic până la lichidare10.18.Planificarea și desfășurarea activităților de imunoprofilaxie a populației - imunoprofilaxia profilactică activă și pasivă10.19.Legislație sanitară (legi, regulamente, norme, instrucțiuni referitoare la activitatea antiepidemică și de igienă, apărarea sanitară a granițelor, participare la convențiile sanitaro-antiepidemice internaționale, sondaje)10.20.Diagnostic și evaluare a potențialului epidemiologic, elaborarea planului de acțiuni profilactice și de combatere în principalele boli infecțioase10.21.Program plan de măsuri de prevenire și combatere a bolilor transmisibile în situații neașteptate (calamitățile naturale și mișcare migrațională nereglementată) și bioterorism10.22.Plan de control al infecțiilor nosocomiale/asociate actului medical într-o organizație furnizoare de servicii medicale10.23.Proiectarea unui sistem de supraveghere pentru o boală comunicabilă11.ABORDĂRI POPULAȚIONALE PENTRU PREVENIREA BOLILOR NECOMUNICABILE. POPULAȚII LA RISC – 5 luni + 
Tematica lecțiilor de conferință – 110 oreCadrul general privind promovarea sănătății, educația pentru sănătate și strategiile preventive11.1.Concepte de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive.11.2.Politici și documente internaționale de promovarea sănătății (OMS; UE)11.3.Niveluri de prevenție și strategii de prevenție11.4.Societatea civilă, drepturile omului și promovarea sănătății. Politici sănătoase și alianțe pentru sănătate. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății.11.5.Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate.11.6.Strategii preventive. Tipuri de intervenții pentru modificarea stilului de viață11.7.Politici și strategii internaționale pentru modificarea stilului de viață11.8.Elemente de marketing social.11.9.Alfabetizarea în sănătatePrevenirea bolilor necomunicabile11.10.Bolile necomunicabile: caracteristici generale, bolile care reprezintă probleme de sănătate publică la nivel internațional, caracteristici epidemiologice, morbiditate, mortalitate, implicații pentru sănătatea publică și pentru bunăstarea individuală.● Boli cardiovasculare și cerebrovasculare● Tumori maligne● Accidente● Boli respiratorii cronice● Boli digestive cronice● Boli reumatismale● Boli de nutriție● Boli psihice11.11.Cadrul internațional de referință privind prevenirea și controlul bolilor necomunicabile - OMS, UE.11.12.Profilaxie, educație pentru sănătate, strategii de prevenire și control – pe niveluri de prevenire11.13.Surse de date pentru bolile necomunicabile. Registre de boli cronice11.14.Calitatea vieții ca dimensiune a stării de bine11.15.Screeningul în depistarea bolilor (definiție, principii, caracteristici, evaluare)11.16.Documente, politici și recomandări internaționale privind programele de screening11.17.Programe de sănătate pentru prevenirea și controlul bolilor necomunicabile în România11.18.Organizarea și funcționarea serviciilor de supraveghere și control pentru bolile necomunicabilePopulații la risc11.19.Determinanții socio-economici ai stării de sănătate și consecințele lor. Sărăcia, marginalizarea, stigmatizarea11.20.Copiii și tinerii. Determinanți socio-economici ai sănătății copiilor și tinerilor. Riscuri asociate. Mortalitatea feto-infantilă și juvenilă și protecția sănătății copilului.11.21.Servicii de sănătate prietenoase pentru tineri11.22.Sănătatea reproducerii și educația sexuală. Problematica medico-socială a cuplului, a familiei11.23.Problematica medico-socială a populației vârstnice.11.24.Alte grupuri vulnerabile - persoane fără adăpost, migranți, minorități etnice, persoane dependente, persoane cu dizabilități etc11.25.Consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri.11.26.Nutriția și activitatea fizică.11.27.Stresul ca determinant al stilului de viață11.28.Violența ca determinant al stării de sănătate + 
Tematica activităților practice11.1.Dezvoltarea de strategii preventive– Proiectarea schiței unui program de intervenție bazat pe strategia ecologică– Formularea unui program integrat de măsuri preventive pentru o populație dată11.2.Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății– Proiectarea schiței unui program de intervenție comunitară în colaborare cu o organizație non-guvernamentală11.3.Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate– Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor legate de sănătate– Dezvoltarea unui intervenții privind stilul de viață sănătos la adolescenți– Susținerea unei prelegeri pe tema legăturii între factorii comportamentali și sănătate pentru un public nespecializat11.4.Utilizarea principiilor și metodelor epidemiologice în prevenirea și controlul bolilor netransmisibile (epidemiologia reproducerii, genetică, a bolilor cardiovasculare, oncologică, metabolism și nutriție)11.5.Elaborarea unui plan național pentru prevenirea și controlul bolilor necomunicabile în România11.6.Evaluarea unui program național de sănătate pentru prevenirea și controlul bolilor necomunicabile în România11.7.Proiectarea, coordonarea implementării și evaluarea unui program de screening11.8.Proiectarea și efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalității infantile/sub 5 ani11.9.Proiectarea unui program de intervenție bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalității infantile/sub 5 ani11.10.Proiectarea unui serviciu de sănătate prietenos pentru adolescenți11.11.Proiectarea și efectuare unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și practicile legate de planificarea familială și educația sexuală a unei populații11.12.Realizarea unui material de educație pentru sănătate destinat mediilor de informare în masă (articol, material audio sau video)11.13.Proiectarea și efectuarea unei cercetări privind morbiditatea populației vârstnice dintr-un teritoriu11.14.Proiectarea unui studiu de analiză a calității vieții persoanelor vârstnice11.15.Proiectarea și efectuarea unei cercetări privind problemele sociale ale vârstnicilor instituționalizați11.16.Proiectarea și realizarea unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și comportamentele unei populații de adolescenți în legătură cu consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri11.17.Elaborarea și testarea unor mesaje adresate adolescenților în scopul influențării atitudinilor și comportamentelor11.18.Proiectarea unui program de intervenție pentru combaterea violenței (orice formă de violență)11.19.Proiectarea unui sistem informațional pentru colectarea de rutină de date privind violența12.MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni + 
Tematica lecțiilor de conferință – 20 ore12.1.Introducere în Bioetică1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2.Contextul apariției bioeticii3.Definirea bioeticii4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Teorii și metode în bioetică12.2.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.)12.3.Relația medic-pacient1.Valori ale relației medic-pacient2.Paternalism versus autonomie3.Modele ale relației medic-pacient4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate1.Drepturile pacienților (Consimțământul informat, Confidențialitatea în relația medic-pacient)2.Relația medic-pacient minor3.Acte normative care reglementează relația medic-pacient12.3.Greșeli și erori în practica medicală1.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală12.4.Probleme etice la începutul vieții1.Libertatea procreației2.Dileme etice în avort3.Etica reproducerii umane asistate medical4.Probleme etice în clonarea reproductivă12.5.Probleme etice la finalul vieții1.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Probleme etice în stările terminale3.Tratamente inutile în practica medicală4.Eutanasia și suicidul asistat5.Îngrijirile paliative12.6.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane, genetică, genomicp1.Donarea de organe de la cadavru2.Donarea de organe de la persoana vie3.Etica alocării de resurse în transplant4.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii5.Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman genetică6.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală7.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni1.Terapia genică. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice + 
Tematica activităților practice12.7.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent12.8.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice1.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.Rolul comunicării în relația medic-pacient4.Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri5.Drepturile pacienților - reglementare legislativă6.Rolul comitetelor de etică din spitale12.9.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete (Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis, Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis, Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale)12.10.Discutarea problemelor etice la începutul și la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete12.11.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe, genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete13.MODULUL DE ETICA POLITICILOR DE SĂNĂTATE LA NIVEL POPULAȚIONAL – 2 SĂPTĂMÂNI + 
Tematica lecțiilor de conferință – 20 ore1.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.Comitetele de etică a cercetării6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică7.Accesul la servicii și acoperirea universală cu servicii8.Politici internaționale privind acoperirea universală9.Politici privind accesul la servicii în România + 
Tematica activităților practice13.10.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete13.11.Analiza dimensiunilor etice ale politicilor de sănătate din România14.MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE ȘI SOCIALE – 6 luni + 
Tematica lecțiilor conferință – 130 ore14.1.Noțiuni generale de management, principii, funcții și roluri manageriale14.2.Planificare și programare, organizare, funcția de resurse umane, conducere și control în organizațiile din sănătate14.3.Stiluri manageriale14.4.Procesul de luare a deciziei14.5.Conflict și negociere14.6.Caracteristici particulare ale organizațiilor din sănătate14.7.Sisteme de sănătate: definiție, scopuri și funcții după OMS14.8.Sisteme de sănătate: descriere, analiză comparată și modalități de finanțare a serviciilor de sănătate. Asigurări de sănătate publice și private14.9.Pârghii de influență a sistemelor de sănătate: reglementarea, finanțarea, organizarea (macro și microstructură, finanțarea)14.10.Reglementarea sistemului de sănătate din România - cadru de referință, acte normative de bază14.11.Finanțarea sistemului de sănătate în România14.12.Organizarea serviciilor de sănătate - macro și microsistem de sănătate, nivele de asistență medicală - primară, spitalicească, ambulatorie, etc.14.13.Metode de plată a serviciilor de sănătate14.14.Management organizațional - structură, cultură, managementul schimbării14.15.Economia sanitară (caracteristicile pieței și ale competiției în sănătate, costuri, metode și tehnici de evaluare economică)14.16.Evaluarea tehnologiilor medicale (metode, principii, instrumente)14.17.Managementul financiar (alternative de finanțare ale sistemelor de sănătate, metode de plată a furnizorilor)14.18.Managementul resurselor umane în domeniul sanitar14.19.Managementul și evaluarea calității îngrijirilor și serviciilor de sănătate14.20.Integrarea în Uniunea Europeană (instituții, sistem de drept, strategii, politici și programe în domeniul sănătății publice)14.21.Politici de sănătate – elaborare, evaluare impact, aplicare14.22.Comunicare (în organizație, cu pacientul)14.23.Sisteme informaționale și indicatori în sănătate14.24.Sistemul informațional de sănătate din România + 
Tematica activităților practice1.Analiza și interpretare datelor privind utilizarea serviciilor de sănătate2.Identificarea, analiza și interpretarea datelor cu privire la distribuția resurselor fizice, umane, financiare și de timp în serviciile de sănătate3.Analiza tipurilor de costuri ale unor servicii de sănătate4.Identificarea surselor de informații pentru măsurarea costurilor5.Analiza fluxurilor financiare în sisteme de asigurare sociale și private de sănătate și în sisteme naționale de sănătate6.Realizarea unui protocol de determinare a costului per serviciu7.Elaborarea unui proiect de buget și analiza execuției bugetului pentru o instituție de sănătate8.Evaluarea economică a unor servicii și programe de sănătate utilizând analiza de tip cost/eficacitate, cost/beneficiu și cost/utilitate9.Măsurarea inflației specifice sectorului de sănătate10.Evaluarea impactului politicilor macroeconomice asupra stării de sănătate și sistemului serviciilor de sănătate11.Evaluarea activităților de planificare în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății12.Evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății13.Evaluarea politicii de resurse umane la nivelul unei Autorități de Sănătate Publică Județene sau a unui spital14.Evaluarea structurii și culturii organizaționale într-o instituție din sistemul de sănătate: spital, Autoritate de Sănătate Publică Județeană, Casa de Asigurări de Sănătate15.Evaluarea stilului de conducere și a rolurilor manageriale ale unor directori de instituții16.Evaluarea sistemului de comunicare dintr-o organizație17.Elaborarea unei metodologii de evaluare, recrutare și selecție a personalului18.Evaluarea unui program de dezvoltare de personal19.Evaluarea rolurilor și posibilităților individuale în cadrul lucrului în echipă20.Elaborarea unui proiect de dezvoltare a unor servicii de sănătate destinate unor populații vulnerabile21.Evaluarea sistemului informațional dintr-o organizație22.Proiectarea unui sistem de informații necesar monitorizării și evaluării unui program de sănătate23.Analiza fluxurilor de informații între diferitele niveluri ale sistemului de servicii de sănătate din România și a schimbărilor legate de reformă24.Proiectarea unui sistem de asigurare și îmbunătățire a calității serviciilor într-o unitate sanitară25.Proiecta de cercetare-dezvoltare pentru identificarea principalelor probleme de micro-management în condițiile practicii de grup26.Compararea unor instituții de sănătate publice și private din punct de vedere al strategiei instituționale, managementului financiar și al resurselor umane27.Analiza procesului de implementare a măsurilor de reformă a serviciilor de sănătate la nivelul unei unități sanitare sau al unui județ28.Analiza procesului de negociere între actori ai principiilor și reglementărilor care se doresc a fi implementate în cadrul reformei sistemului de sănătate29.Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei țări30.Dobândirea unor deprinderi de bază de administrație și secretariat: redactarea corespondenței, evidența și arhivarea documentelor15.STAGII PRACTICE – 12 luniStagii practice de Sănătate Publică și Management (12 luni): se vor efectua activități metodologice, de evaluare și de conducere în organizații furnizoare de servicii de sănătate, instituții administrative centrale din domeniul sănătății (Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate), Direcții de Sănătate Publică Județene, Case de Asigurări de Sănătate Județeană, Institutul Național de Sănătate Publică.Notă:* În cadrul fiecărui stagiu, rezidentul va avea de realizat și prezentat un referat personal sau un proiect pe o temă aleasă (din tematica abordată în stagiul respectiv) în urma consultării îndrumătorului de stagiu.Examenul final pentru obținerea specialității, va consta din trei (3) probe:1.probă scrisă2.probă practică3.susținerea unei lucrări personale (de disertație)** Comisia propune elaborarea unei bibliografii unice pentru susținerea examenului de specialitate, cu implicarea tuturor catedrelor în elaborarea listelor de materiale bibliografice și publicarea manualelor unice pe specialități.
SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT
4 ANI
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ1.Măsurarea și evaluarea stării de sănătate și a determinanților ei - 3 luni2.Metode de cercetare a serviciilor de sănătate – 2 luni3.Biostatistică și informatică - 2 luni4.Epidemiologie generală – 3 luni5.Managementul proiectelor în sănătate - 2 luni6.Medicina muncii, boli profesionale și sănătate ocupațională – 2 luni7.Igiena mediului în relație cu sănătatea publică - 2 luni8.Igiena alimentației și nutriției în relație cu sănătatea umană – 2 luni9.Copiii și tinerii - particularități de dezvoltare și stil de viață - 2 luni10.Epidemiologia bolilor comunicabile (4 luni) – 4 luni11.Abordări populaționale pentru prevenirea bolilor necomunicabile. Populații la risc. - 5 luni12.Bioetică – 1/2 lună13.Etica politicilor de sănătate la nivel populațional - 1/2 lună14.Managementul serviciilor de sănătate și sociale – 6 luni2.Stagii practice de Sănătate Publică și Management - se vor efectua activități metodologice și de conducere în unități sanitare, institute, Direcții de Sănătate Publică Județene, Case Județene de Asigurări de Sănătate - 12 luni

ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV
STAGIUL I.1. I.2. I.3. I.4. I.5 II.1 II.1 II.3. II.4. II.5 III.l. III.2 III.3 III.4. IV.1 IV.2 IV.3 IV.4
DURATA (luni) 3 2 2 3 2 2 2 2 2 4 5 1/2 1/2 6 3 3 3 3


Comisia Consultativă de Sănătate Publică
A Ministerului Sănătății Publice,
Președinte
Prof. dr. Petru Armean
TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST
SPECIALITATEA SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENTI.PROBA SCRISĂ1.Starea de sănătate a populației: factori care o influențează, modalități de măsurare, interpretarea rezultatelor.2.Sănătatea publică bazată pe dovezi (EBPH). Definire, cadru, concepte, metode.3.Anchete epidemiologice descriptive: principii, metode, aplicații în sănătatea publică.4.Anchete epidemiologice de cohortă: principii, metode, aplicații în sănătatea publică.5.Anchete epidemiologice de tip caz/control: principii, metode, aplicații în sănătatea publică.6.Anchete epidemiologice de intervenție: principii, metode, aplicații în sănătatea publică.7.Ancheta medico-socială: principii, metode, avantaje, limite.8.Metode de cercetare a calității vieții9.Epidemiologie clinică (cadru, concepte, RTC).10.Medicină bazată pe dovezi (EBM). Cadru, concepte metode.11.Eșantionajul: principii, scheme de eșantionaj, avantaje, limite.12.Natalitatea și fertilitatea: măsurare, descriere, interpretare, atribuțiile serviciilor de sănătate.13.Mortalitatea generală: măsurare, descriere, compararea mortalității, interpretare, atribuțiile serviciilor de sănătate.14.Mortalitatea feto-infantilă: măsurare, descriere, interpretare, măsuri de prevenire și combatere bazate pe noțiunea de risc, atribuțiile serviciilor de sănătate.15.Morbiditatea și consecințele ei: principii, măsurare, interpretare, atribuțiile serviciilor de sănătate, circuitul informațiilor.16.Screeningul și alte examene medicale de masă: tipuri, condiții de realizare, evaluare; evaluarea calității probelor de screening.17.Evaluarea tehnologiilor medicale (HTA). Cadru, concepte, metode.18.Identificarea și ierarhizarea problemelor de sănătate: metode.19.Educația pentru sănătate: principii, metode, forme; atribuțiile serviciilor de sănătate. Marketingul social.20.Teoria și practica comunicării în sănătate (individual, cu pacienții).21.Strategiile preventive: abordări, avantajele și limitele diferitelor metode.22.Sănătatea copiilor și tinerilor: conținut, probleme prioritare, atribuțiile serviciilor de sănătate.23.Problematica medico-socială a populației vârstnice, grupuri vulnerabile (șomeri, vagabonzi, alcoolici, victime ale violențelor domestice, refugiați, romi etc.).24.Alimentația rațională: conținut, relații cu starea de sănătate, atribuțiile serviciilor de sănătate.25.Sănătatea mediului: probleme actuale, relații cu starea de sănătate, atribuțiile serviciilor de sănătate.26.Sănătatea ocupațională: relațiile mediu de muncă - stare de sănătate, atribuțiile serviciilor de sănătate.27.Stilul de viață favorabil sănătății: componente, modalități de influențare.28.Îngrijirile primare de sănătate: conținut, componente, unități medicale care contribuie la realizarea lor.29.Sisteme de sănătate: descriere, analiză comparată.30.Modalități de finanțare a sistemelor de sănătate.31.Politici și strategii de sănătate publică.32.Structuri și culturi organizaționale.33.Managementul calității în serviciile de sănătate (concepte, metode de evaluare, instrumente, risc clinic).34.Managementul resurselor umane.35.Principii, funcții, metode în managementul serviciilor de sănătate.36.Leadership și stiluri de conducere.37.Luarea deciziei, metode.38.Planificarea sanitară (concepte, etapele elaborării, instrumente).39.Managementul de proiecte (concepte, etapele elaborării, indicatori).40.Economie sanitară (concepte, cererea și oferta, piețe în sănătate, evaluarea economică, tehnici de evaluare economică)41.Managementul financiar în sănătate.42.Bioetică (etica cercetării, aspecte etice ale practicii medicale).43.Asigurări private de sănătate (aspecte tehnice).44.Comunicarea organizațională.45.Comunicarea în echipă.46.Caracteristicile epidemiologice principale și conținutul programelor de intervenție în bolile cronice care reprezintă probleme de sănătate publică (boli cardiovasculare și AVC, tumori, tuberculoza și alte boli pulmonare, accidentele, bolile mintale, diabetul zaharat, bolile aparatului locomotor).47.Drepturile omului, dreptul la sănătate și etica în sănătatea publică.II.PRIMA PROBĂ PRACTICĂ1.Descrierea statistică a unui ansamblu de date și sintetizarea acestuia.2.* Alegerea și aplicarea unor teste de comparare statistică.3.* Determinarea și interpretarea regresiei și corelației statistice.4.* Măsurarea și analiza natalității și fertilității într-o populație definită.5.* Măsurarea și analiza mortalității într-o populație definită.6.* Metode de standardizare a datelor în sănătatea publică.7.* Interpretarea funcțiilor unei tabele de mortalitate.8.* Măsurarea și analiza mortalității infantile într-un teritoriu.9.Proiectarea unei anchete epidemiologice pentru o boală cronică.10.* Măsurarea riscului relativ și atribuibil unui factor în anchetele epidemiologice.11.* Măsurarea validității și reproductibilității unor probe de screening.12.Evaluarea economică a unei activități de sănătate publică.13.* Evaluarea performanțelor unor servicii spitalicești.14.* Evaluarea performanțelor unor servicii medicale ambulatorii.*) Subiectele notate cu * este preferabil să fie rezolvate asistat de calculatorIII.A DOUA PROBĂ PRACTICĂSusținerea în fața comisiei de examinare a unei lucrări personale în domeniul sănătății publice. + 
REFERINȚE bibliografice1.Managementul serviciilor de sănătate – Abordare prin proiecte – ediția a II-a, F. Furtunescu, Dana Mincă, Universitară "Carol Davila, 2010, ISBN 978 973 708 446 02.Mihail Gr. Marcu, Dana Galieta Mincă - Sănătate publică și management sanitar. Note de curs pentru învățământul postuniversitar - Ed. Universitară " Carol Davila ", 20033.Dana Galieta Mincă, Andreea Voinea, Griffin – Noțiuni de bază ale managementului organizațional în sănătate – Ed. Universitară " Carol Davila ", 20034.Bogdan Pana, Irina Duța și alții. - Ghid de comunicare și marketing social - Ed. Universitară " Carol Davila ", 20035.Enăchescu D, Marcu M. Gr. – Sănătate Publică și Management Sanitar, Ed. AII. 19976.Beaglehole R., Bonita R., Kjellstrom T. - Bazele Epidemiologiei, Ed. AII, 19977.Vlădescu C – Managementul Serviciilor de Sănătate – Editura Expert 20008.Vlădescu C – coordonator – Sănătate Publică și Management Sanitar – Editura Cartea Universitară, București, 2004(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT a fost modificat de Punctul 2 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA UROLOGIEDefiniția specialității:Urologia este specialitatea care se ocupă de depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea chirurgicală a pacienților cu suferințe ale aparatului urinar la bărbat și femeie, precum și ale aparatului genital masculin.1.ORGANIZAREA PROGRAMULUIPrincipii de organizare ale training-ului în rezidențiat1.Toate activitățile desfășurate în perioada de pregătire (chirurgicale, educaționale, de cercetare și științifice) vor fi înregistrate în Caietul de monitorizare a pregătirii, a cărui utilizare este obligatorie.2.În cadrul pregătirii, activitatea medicului rezident va fi coordonată și monitorizată de un tutore (îndrumător), cadru universitar sau medic primar cu experiență și supravegheată de către Coordonatorul de program.3.Modulele de pregătire non-urologice vor fi parcurse în primul an de training, în mod obligatoriu.4.Fiecare modul de pregătire din primul an de training va fi finalizat printr-o formă de evaluare a cunoștințelor teoretice și practice dobândite, tradusă printr-o notă pusă în Caietul de monitorizare a pregătirii, de către șeful clinicii/serviciului formator abilitat.4.1.Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 6
MODULUL 1 Chirurgie generală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 6 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMĂNĂ 8 ore curs/lună
MODULUL 2 Chirurgie vasculară
NUMĂRUL DE SĂPTĂMĂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMĂNĂ 8 ore curs/lună
Modulul 3 Imagistică radiologică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMĂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMĂNĂ 12 ore curs/lună
Modulul 4 Echografie generală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMĂNI/LUNI/MODUL 6 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMĂNĂ 7 ore curs/săptămână
Modulul 5 Bioetică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMĂNI/LUNI/MODUL 2 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMĂNĂ 10 ore curs/săptămână
Modulul 6 Urologie
NUMĂRUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 4 ani
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 8 ore curs/lună
Total ore pregătire teoretică Aproximativ 200 ore didactice/an, reprezentând circa 20% din activitate
Total ore pregătire practică Circa 80% din activitatea clinică, conform contractului individual de muncă
1.2.Repartiția stagiilor raportată la anii de rezidențiat
NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5 ani
Anul I
Chirurgie generală 6 luni
Chirurgie vasculară 2 luni
Imagistică radiologică 2 luni
Echogra ie generală 6 săptămâni
Bioetică 2 săptămâni
Anii II-V
Urologie 48 luni
1.2.Conținutul programuluiCurriculum-ul prevede un număr de aproximativ 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată.Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă aproximativ 20%, restul de 80% fiind dedicată activităților practice și studiului individual.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată în calificative de către coordonatorul de rezidențiat și consemnată în caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului, în care vor fi trecute și evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice naționale și internaționale precum și în cadrul programelor de educație medicală continuă.1.3.RESPONSABILI DE PROGRAM:1.3.1.Coordonator de rezidențiat: Cadru universitar de predare din Centrele universitare numiți de Universitatea respectivă. Coordonatorului de rezidențiat i se repartizează rezidenții la începutul perioadei de rezidențiat și este responsabil de pregătirea acestora. Coordonatorul de rezidențiat stabilește împreună cu rezidentul ordinea efectuării stagiilor, stagiile opționale și locul de desfășurare ale diverselor perioade de stagiu.1.3.2.Coordonator de stagiu: cadru didactic universitar sau medic primar cu experiență în specialitate. Coordonatorul de stagiu este responsabil de buna desfășurare a stagiului respectiv și pentru evaluarea activității la sfârșitul stagiului.1.4.METODOLOGIA DESFĂȘURĂRII STAGIILORProgramul de învățământ se va desfășura conform:● Curriculum-ului general de urologie (mai jos detaliat) și a programelor analitice corespunzătoare fiecărui stagiu de pregătire din cadrul stagiilor generale (de asemenea detaliate), inclusiv baremul de manevre, tehnici și activități practice pentru fiecare stagiu.● Normelor și reglementărilor în vigoare pentru formarea specialiștilor de urologie precum și a desfășurării stagiului de rezidențiat de urologie.● Este încurajată participarea rezidentului la manifestări științifice (minim una pe an) și programe/manifestări de educație medicală cu acordul coordonatorului de stagiu.● Este încurajată efectuarea de cercetări științifice (minim una în perioada de rezidențiat) în colaborare cu conducătorul de rezidențiat.1.5.EVALUAREA CUNOȘTINȚELOR TEORETICE ȘI PRACTICEAceasta se va realiza:● La sfârșitul fiecărui stagiu de pregătire (chirurgie generală, chirurgie vasculară etc.), precum și pentru modulele de ecografie generală și bioetică:– examen scris și/sau oral, nota minimă: 7.– certificarea de către coordonatorul de stagiu a efectuării baremului minimal de activități practice, care vor fi notate în caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului.– evaluarea cel puțin a unei lucrări științifice sau comunicări științifice până la sfârșitul pregătirii de rezidențiat.– evaluare pe parcursul stagiului de urologie prin intermediul calificativelor consemnate în caietul de monitorizare a pregătirii precum și prin examinarea anuală cu notarea aferentă.2.Conținutul stagiilor2.1.Stadiul de Chirurgie generalăTematica de pregătire1.Asepsia și antisepsia2.Transfuzia și accidentele ei3.Șocul chirurgical4.Marile sindroame vitale (embolii, infarctizare, hemoragii)5.Varicele membrelor inferioare6.Trombloflebitele7.Arteritele membrelor inferioare. Embolii arteriale periferice8.Herniile inghinale și femurale9.Apendicita acută10.Ocluzia intestinală11.Peritonita acută difuză12.Infarctul enteromezenteric13.Pancreatita acută14.Colecistita acută și cronică litiazică15.Cancerul colic16.Cancerul rectal17.Tumorile utero-anexiale18.Prolapsul genital19.Noțiuni de chirurgie laparoscopicăBarem de activități practice
1. Cura chirurgicala a herniei inghfinale si femurale 10
2. Apendicectomie 10
3. Enterectomii segmentare 10
4. Colectomii segmentare 10
6. Splenectomii 5
7. Colostomie (anus iliac) 10
8. Colecistectomii 10

Obiective educaționale:Dobândirea unor prime cunoștințe și deprinderi în domeniul chirurgiei în general, cu crearea premiselor pentru specializarea ulterioară impusă de specificul urologiei.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire):La finalul stagiului de chirurgie generală, rezidentul de anul I trebuie să cunoască regulile și gesturile intraoperatorii de bază pentru sala de operație, principiile micii chirurgii precum și standardele generale de asepsie și antisepsie. De asemenea, vor putea fi ulterior utile cunoștințele aferente chirurgiei de perete abdominal și de tub digestiv, domenii tangente ca și puncte de interes intervențiilor chirurgicale urologice deschise.2.2.Stadiul de chirurgie vascularăTematica de pregătire1.Imagistica patologiei vasculare2.Traumatisme vasculare și politraumatisme cu componentă vasculară3.Ischemie acută periferică4.Arteriopatii cronice obstructive5.Varicele membrelor inferioare6.Boala tromboembolică7.Sindromul posttrombotic8.Suturi vasculare: indicație terapeutică9.Anevrismele arteriale10.LimfedemulBarem activități practice:

1. Suturi vasculare 10
2. Cura varicelor membrelor pelvine 5
3. Plastii vasculare cu vena 5
4. Plastii vasculare cu grefe 5
5. Embolectomii periferice 5

Obiective educaționale:Dobândirea cunoștințelor minime aferente domeniului chirurgiei vasculare, cu utilitate pe parcursul intervențiilor urologice.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire):Deținerea unor abilități tehnice de bază în chirurgia vaselor, susceptibile de a fi necesare în cadrul operațiilor specifice armamentariumului de tratament urologic.2.3.Stagiul de imagistică radiologicăTematica de pregătire2.3.a.Radiologie clasică (tehnici de examen radiologic și interpretare):1.Radiologie reno-vezicală simplă2.Urografie și variantele ei (convențională, prin perfuzie, minutată, cu diuretic)3.Noțiuni de radioprotecție medicală4.Uretrocistografia (micțională, retrogradă)2.3.b.Angiografia renală și suprarenală (Seldinger, extracție digitală)1.Metode de dilatare endoluminală2.Cavogrfia și lebografia2.3.c.Tomografia computerizată abdomino-pelvină în explorarea afecțiunilor urologice2.3.d.Rezonanța magnetică nucleară abdomino-pelvinăBarem de activități practice

1. Interpretare RRVS 50
2. Interpretare UIV 50
3. Interpretare TC 20
4. Interpretare RMN 10

Obiective educaționale:Dobândirea cunoștințelor necesare evaluării și monitorizării aparatului urinar cu ajutorul investigațiilor radiologice (radiografie renovezicală simplă, Urografie intravenoasă, tomografie computerizată, imagistica prin rezonanță magnetică).Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire):Abilitatea de a interpreta corect rezultatul evaluării imagistice radiologice în principalele afecțiuni urologice diagnosticabile ca și standard prin intermediul acestor metode.2.4.Stagiul de ecografie generalăTematica de pregătire

Tema cursului/Ore de curs Urologie
Algoritmuri de diagnostic 2
Prostata si veziculele semfinale 2
Vase periferice 2
Echogra ia transrectală 2
Structuri moi superficiale 2
Pelvis eminin 2
Ecografie interventionala 4
Scrotul și conținutul scrotal 1
Total 18
Domenii de interesRinichii● evidențierea și măsurarea rinichilor în secțiuni perpendiculare● identificarea elementelor componente– parenchim - evaluare, măsurare– sinus– aparat pielo-calicial-evaluare● identificarea ureteruluiLojele suprarenaliene● identificarea lojelor suprarenaliene● evaluarea structurii glandelor suprarenale● măsurarea glandelor suprarenaleOrgane aflate la nivelul micului bazina)vezica urinară● identificarea în condiții de depletie și de vacuitate● evacuarea și măsurarea pereților● identificarea organelor învecinateb)prostata (explorare suprapubiană)● identificare, măsurare● precizarea lobilor● identificarea organelor cu care prostata intră în raportVase periferice (explorare Doppler pulsat combinată cu explorare codificată color)● identificarea și definirea unei structuri vasculare periferice● diferențierea unui vas arterial de unul venos prin ecografie gri și Doppler pulsat● identificarea sensului de deplasare a fluxului sanguin prin ecografie codificată color4.Penis și conținutul scrotului– corpii cavernoși– uretra– testiculul– epididimul– funiculul spermaticObiective educaționale:Dobândirea cunoștințelor necesare evaluării și monitorizării aparatului urinar cu ajutorul ultrasonografiei.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire):Posibilitatea stabilirii cu acuratețe a principalilor parametri de caracterizare echografică a rinichilor, prostatei, vezicii urinare și scrotului precum și recunoașterea stărilor patologice aferente.2.5.MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâniTematica curs (20 ore)I.Introducere în Bioetică - 2 oreII.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 oreIII.Relația medic-pacient I - 2 ore Valori ale relației medic-pacient Paternalism versus autonomieIV.Relația medic-pacient II – 2 oreV.Greșeli și erori în practică medicală - 2 oreVI.Probleme etice la începutul vieții – 2 oreVII.Probleme etice la finalul vieții - 2 oreVIII.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 oreIX.Probleme etice în genetică și genomică - 2 oreX.Etica cercetării pe subiecți umani – 2 oreTematica seminariilorI.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 oreIII.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 oreIV.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 oreV.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 oreVI.Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe bază de cazuri concrete – 2X.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 oreObiective educaționale:Familiarizarea cu conceptele fundamentale ale eticii medicale și aplicarea principiilor acesteia în practică medicală zilnică.Rezultate așteptate:Dobândirea unor competențe teoretice și practice minimum acceptabile în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.2.6.Stagiul de urologiePrincipii de organizare ale training-ului în rezidențiatul de urologieÎn cadrul modulului de urologie, activitatea medicilor rezidenți va fi asigurată pe principiul rotației periodice, aceștia urmând a activa, pe rând și în mod echilibrat, în secția clinică cu paturi, departamentul de ambulatoriu, serviciul de gardă, bloc operator și similare.Activitatea clinică, însușirea cunoștințelor teoretice privind diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor urologice, precum și formarea și educarea abilităților tehnico-chirurgicale specifice se vor conforma Tematicii de pregătire și Baremului de activități practice ce trebuiesc acoperite în cei patru ani de training în urologie.Tematica de pregătire1.Formarea urinii2.Factorii renali în reglarea hidroelectrolitică, acidobazică, metabolică3.Teste pentru aprecierea funcției renale (sanguine, urinare, combinate, provocate)4.Investigații izotopiceale aparatului urinar și investigații vasculare (arteriografii, lebografii) ale aparatului urinar și genital masculin5.Investigații imagistice ale aparatului urinar (radiografia renovezicală simplă, urografia intravenoasă, ureteropielografia retrogradă, ecografie, tomografie computerizată, rezonanța magnetică nucleară, PET-CT, etc)6.Asepsia, antisepsia și riscul infecțios în urologie7.Urosepsisul. Sindromul disfuncției multiple de organ8.Tulburările cantitative ale diurezei9.Insuficiență renală acută. Anuria obstructivă10.Insuficiență renală cronică de cauză urologică11.Semiologie urinară (polachiuria, disuria, retenția incompletă de urină, retenția completă de urină, piuria, hematuria, incontinența de urină, durerea în afecțiunile urologice)12.Simptomatologia de tract urinar inferior (LUTS)13.Anomaliile congenitale ale aparatului urogenital14.Ureterohidronefrozele dobândite15.Traumatismele aparatului urogenital16.Infecțiile nespecifice ale tractului urinar17.Pielonefritele acute și cronice de cauză urologică18.Pionefritele. Abcesul renal19.Pionefroza20.Perinefrita21.Cistite acute și cronice (specifice și nespecifice).22.Uretritele, periuretritele (inclusiv cele cu transmisie sexuală). Gangrenele genitale23.Prostato-veziculitele acute și cronice24.Orhiepididimitele acute și cronice25.Litiaza aparatului urinar26.Tumorile renale parenchimatoase27.Tumorile căilor urinare superioare28.Tumorile retroperitoneale29.Tumorile prostatice30.Tumorile vezicale31.Tumorile uretrale32.Tumorile penisului33.Tumorile conținutului scrotal (testicul, epididim, unicul spermatic, învelișuri)34.Tumorile glandei suprarenale35.Hiperplazia benignă de prostată36.Tuberculoza urogenitală37.Stricturile uretrale38.Hidrocelul și colecțiile scrotale39.Torsiunea cordonului spermatic40.Varicocelul41.Fimoza, parafimoza42.Priapismul43.Disfuncțiile erecțile și infertilitatea masculină44.Incontinențele urinare45.Sindrom dureros cronic pelvin46.Hipertensiunea renovasculară47.Disfuncțiile aparatului urinar inferior48.Fibroza retroperitoneală49.Maladia Peyronie50.Ptoza renală51.Urodinamica aparatului urinar inferior (debitmetrie, cistomanometrie, profil uretral, determinări flux-presiune, electromiografia mușchilor perineali, videourodinamica) + 
Barem activități practice în stagiul de urologie la care rezidentul este ajutor sau operator principal + 
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătiriiDin anul II
1 Cistoscopia 50
2. Cateterismul ureteral (cu ureteropielogra ie retrograda) 25
3. Extragereade stent ureteral 25
4. Cistostomie suprapubiana 5
5. Punctia-biopsie prostatică transrectală 15
6. Biopsie vezicala 10
7. Orhidectomiescrotala 10
8. Cura chirurgicala a varicocelului 5
9. Cura chirurgicala a hidrocelului 5
10. Circumcizia 10
11. Orhidopexia 3
12. Cistolitotomia 10
13. Interpretare debitmetrie 50
14. Interpretare cistomanometrie 10
15. Interpretare profil uretral 10
16. Interpretare calendar micțional 30
Din anul III

1. Ne rostomia percutanată 10
2. Montarea de stent ureteral 20
3. Litotriția extracorporeală 10
4. Ureteroscopia retrogradă 20
5. Cistolitotriția transuretrală 10
6. Rezecția transuretrală a vezicii urinare 15
7. Uretrotomia optică internă 15
8. Pielolitotomia 5
9. Ureterolitotomia 5
10. Ureterostomia cutanată 10
11. Adenomectomia transvezicală 5
Din Anul IV

1. Nefrectomia simplă 10
2. Nefrectomia radicala 10
3. Nefrectomia partiala 5
4. Pieloplastia 5
5. Uretero-cisto-neostomia 5
6. Suprarenalectomia 5
9. Cistectomia radicală 10
10. Amputația peniană 5
12. Orhidectomie scrotala 5
13. Rezecția transuretrală a prostatei 15
14 Cura chirurgicală a istulei vezico-vagfinale 5
15. Tratamentul chirurgical al incontinentei urinare 5
16. Prostatectomia radicală 5
17. Derivația urianră tip Bricker 5
18. Ne rolitotomia percutanată 5
19. Emasculația 3
20. Realizarea abordului preperitoneal, transperitoneal și retroperitoneal pentru entități patologice urologice 5
 + 
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:În cadrul stagiului de urologie, se va urmări pregătirea rezidentului în specialitate în vederea recunoașterii principalelor diagnostice specifice, stabilirea cu corectitudine a indicațiilor terapeutice, precum și deprinderea unor abilități practice de rezolvare chirurgicală a principalelor afecțiuni urologice.Pe parcursul celor 4 ani aferenți stagiului de urologie, coordonatorul de rezidențiat va realiza o evaluare anuală a fiecărui rezident în parte, bazată pe activitatea clinică consemnată în perioada respectivă, precum și a unei teze scrise (subiecte grilă).Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin intermediul caietului de monitorizare a pregătirii ("log-book"), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă, etc. + 
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:La capătul primilor 2 ani ai modulului de urologie, se va urmări obținerea unui grad de pregătire a rezidentului care să-i permită efectuarea unor proceduri diagnostice (uretrocistoscopie, uretero-pielografie retrogradă, puncție-biopsie prostatică echoghidată transrectal, etc.) și terapeutice (orhiectomie pe cale inghinală, circumcizie, montare stent ureteral, montare nefrostomie percutanată, etc.) având un grad în general redus de dificultate.Pe parcursul ultimilor 2 ani de pregătire în specialitatea urologie, rezidenții vor fi instruiți în vederea realizării unor intervenții chirurgicale mai complexe (transuretro-rezecția prostatei, rezecția transuretrală a tumorilor vezicale, ureteroscopia retrogradă cu litotriția calculului ureteral, orhidectomia pe cale inghinală, Nefrectomia, etc.) în calitate de primi operatori.Pe tot parcursul celor 4 ani aferenți stagiului de urologie se va aplica principiul rotației periodice, rezidenții urmând a participa la activitățile legate de investigarea, tratamentul și urmărirea pacienților internați, de consulturile efectuate în cadrul ambulatoriului de specialitate, precum și bineînțeles de intervenții chirurgicale efectuate în blocul operator.Un alt obiectiv primordial este reprezentat de încurajarea activității rezidentului în domeniul cercetării, prin implicarea acestuia într-o echipă investigațională aferentă unui studiu clinic. Se va urmări ca, la finalul pregătirii în rezidențiat, proaspătul specialist să fie capabil să propună, organizeze și eventual conduce studii clinice. De asemenea, este esențială dezvoltarea aptitudinilor academice ale rezidentului, prin încurajarea participării la manifestări științifice și pregătirea în vederea realizării de lucrări științifice și a prezentării acestora. + 
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:Conform curriculei prezente, este de așteptat ca, pe parcursul celor 5 ani de pregătire, rezidentul român de urologie să parcurgă o tematică de rezidențiat modernă, cea elaborată de Boardul European de Urologie (European Board of Urology) fiind inclusă, atât din punct de vedere teoretic, cât și al procedurilor diagnostice și terapeutice.În acest sens, pentru medicii rezidenți urologi din anul IV și V de pregătire, susținerea examenului "EBU on line In-service assessment", organizat anual de Boardul European de Urologie (European Board of Urology), este obligatorie. Modul de organizare al acestei auto-evaluări la standard european, intră în atribuțiile fiecărui centru de pregătire în rezidențiat.La finele anului terminal al ciclului de rezidențiat, medicul rezident urolog va fi supus unei evaluări finale a cunoștințelor și abilităților practice dobândite în cursul tuturor modulelor. Evaluarea se va face prin susținerea examenului de medic specialist, examen ce cuprinde o teză scrisă, un examen clinic (caz clinic) și o probă operatorie.Cunoștințele și abilitățile practice dobândite în cadrul rezidențiatului în urologie privind chirurgia oncologică deschisă complexă, litotritia extracorporeală, nefrolitotomia percutanată, procedeele de reconstrucție chirurgicală a aparatului urinar și operațiile laparoscopice definesc nivelul 1 (bazal) de pregătire. Obținerea competenței în efectuarea acestor proceduri presupune finalizarea nivelului 2 de pregătire, în cadrul unor programe specifice de perfecționare profesională, după obținerea titlului de medic specialist urolog, conform legislației. + 
TEMATICA DE EXAMENULUI DE MEDIC SPECIALIST UROLOGI.Subiecte probă scrisă:1.Urosepsisul. Sindromul de disfuncția multiplă de organ2.Tulburările cantitative ale diurezei3.Insuficiență renală acută. Anuria obstructivă4.Insuficiență renală cronică de cauză urologică5.Anomaliile congenitale ale aparatului urogenital6.Ureterohidronefrozele dobândite7.Traumatismele aparatului urogenital8.Infecțiile nespecifice ale tractului urinar9.Pielonefritele acute și cronice de cauză urologică10.Pionefritele. Abcesul renal11.Pionefroza12.Perinefrita13.Cistite acute și cronice (specifice și nespecifice).14.Uretritele, periuretritele (inclusiv cele cu transmisie sexuală). Gangrenele genitale15.Prostato-veziculitele acute și cronice16.Orhiepididimitele acute și cronice17.Litiaza aparatului urinar18.Tumorile renale parenchimatoase19.Tumorile căilor urinare superioare20.Tumorile retroperitoneale21.Tumorile prostatice22.Tumorile vezicale23.Tumorile uretrale24.Tumorile penisului25.Tumorile conținutului scrotal (testicul, epididim, funicul spermatic, învelișuri)26.Tumorile glandei suprarenale27.Hiperplazia benignă de prostată28.Tuberculoza urogenitală29.Stricturile uretrale30.Hidrocelul și colecțiile scrotale31.Torsiunea cordonului spermatic32.Varicocelul33.Fimoza, parafimoza34.Priapismul35.Disfuncțiile erecțile și infertilitatea masculină36.Incontinențele urinare37.Sindrom dureros cronic pelvin38.Hipertensiunea renovasculară39.Disfuncțiile aparatului urinar inferior40.Fibroza retroperitoneală41.Maladia PeyronieII.Proba clinică de urologie – cazurile vor fi alese din tematica probei scriseIII.Baremul de manevre și tehnici chirurgicale aferente probei operatorii
1 Cistoscopia
2. Cateterismul ureteral (+ ureteropielogra ie retrograda)
3. Montarea/extragerea destent ureteral
4. Cistostomia suprapubiana
5. Ne rostomia percutana
6. Abordul percutanat al rinichiului
7. Punctia-biopsie prostatica
8. Orhidectomiascrotala
9. Cura chirurgicala a varicocelului
10. Cura chirurgicala a hidrocelului
11. Circumcizia
12. Orhidopexia
13. Cistolitotomia
14. Tratamentul chirurgical al incontinentei urinare
15. Nefrectomia simplă
16. Nefrectomia radicala
17. Pieloplastia
18. Ureterostomia cutanata
19. Ureterocistoneostomia
20. Adenomectomia transvezicala
21. Amputatia peniana
22. Orhidectomie inghinală
23. Rezecția transuretrală a prostatei
24. Rezecția transuretrală a vezicii
25. Litotriția calculului vezical
26. Uretrotomia optică internă
27. Ureteroscopia retrogradă
28. Cistectomia radicală
29. Prostatectomia radicala retropubica
30. Abordul laparoscopic retroperitoneal, transperitoneal si properitoneal
1.DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN UROLOGIE1.1.Competența profesională intrinsecă specialitățiiMedicul specialist urolog a dobândit competențele cuprinse în curriculum modulelor de pregătire, competențe ce intră în standardul profesional.Cunoștințele și abilitățile practice dobândite în cadrul rezidențiatului în urologie privind chirurgia oncologică deschisă complexă, litotritia extracorporeală, nefrolitotomia percutanată, procedeele de reconstrucție chirurgicală a aparatului urinar și operațiile laparoscopice definesc nivelul 1 (bazal) de pregătire. Obținerea competenței în efectuarea acestor proceduri presupune finalizarea nivelului 2 de pregătire, în cadrul unor programe specifice de perfecționare profesională, după obținerea titlului de medic specialist urolog, conform legislației.1.2.ObligațiiMedicul specialist urolog se supune obligațiilor etice, deontologice și profesionale stipulate de către Colegiul Medicilor din România și de către Ministerului Sănătății.Conținutul acestui Curriculum, așa cum este redactat, a fost avizat de Consiliul Director al Asociației Române de Urologie, în urma dezbaterilor din cadrul ședinței ordinare organizate în data de 4 noiembrie 2017. + 
Anexa nr. 1
Fișa postului rezidentului în Specialitatea Urologie
Considerații generalePrincipii de desfășurare ale activității medicilor rezidenți în urologie:– Medicul rezident de urologie își va desfășura activitatea pe parcursul celor 5 ani de stagiu în strictă conformitate cu indicațiile medicului coordonator de rezidențiat, a îndrumătorului, a medicilor curanți ai pacienților la îngrijirea cărora participă precum și a medicilor titulari ai gărzilor pe care le efectuează.– Activitatea medicului rezident urolog se va supune baremului de tehnici chirurgicale repartizat pe anii de stagiu, regulilor de conduită ale spitalului în care se desfășoară respectivele stagii precum și normelor specifice fiecărei clinici în parte.– Limitele de competență aferente fiecărui an de rezidențiat se vor trasa cu respectarea baremului de activități practice raportat la anii de stagiu de urologie. În conformitate cu acesta, medicul rezident va beneficia de dreptul de prim operator și drept de parafare a protocolului operator, ca și mod de verificare și confirmare a îndeplinirii baremului de activități.– Fișa de post se va încadra în prevederile legale în vigoare (cu respectarea ROF și ROI al unității unde lucrează rezidentul, precum și a prevederilor Colegiului medicilor, ale MS și normativele CNAS).Drepturi și obligații ale medicilor rezidenți în urologie:– Medicul rezident urolog are obligația să observe și să efectueze sub supravegherea îndrumătorului său (cadru universitar sau medic primar cu experiență) și ghidajul Coordonatorului de program toate procedurile menționate în Curricula de pregătire și în Logbook-ul de rezidențiat. În cadrul operațiilor la care medicul rezident asistă sau pe care le efectuează sub supravegherea îndrumătorului, responsabilitatea este asumată de către acesta prin parafarea protocolului operator.– Efectuarea unor proceduri chirurgicale de către medicul rezident este condiționată atât de anul de studiu (conform baremului de activități practice aferente stagiului de urologie la care rezidentul este ajutor sau operator principal menționat mai sus), cât și de prezența în sala de operație a îndrumătorului de rezidențiat.– Medicul îndrumător are obligativitatea de a interveni în cadrul intervențiilor chirurgicale ori de câte ori survin dificultăți speciale sau complicații intraoperatorii, precum și în managerierea cazurilor în general, în funcție de necesitățile și particularitățile acestora.– Pe perioada rezidențiatului, medicul rezident nu poate lua decizii medicale importante (transferuri intra- sau interspitalicești, indicații operatorii, modificări importante ale conduitei terapeutice, etc.) fără consultarea și acordul îndrumătorului de rezidențiat.– Înscrierea la examenul de specialitate este condiționată de parcurgerea integrală a stagiilor cuprinse în curricula, promovarea examenelor de evaluare anuală și de final de stagii, îndeplinirea baremului de activități practice (atât ca paletă cât și ca număr de proceduri chirurgicale) precum și în urma verificării Logbook-ului.Activități clinice și științifice obligatorii suplimentare față de baremul de tehnici chirurgicale și cunoștințe teoretice menționate anterior:● Întocmirea foii de observație, biletului de externare, scrisorii medicale, concediului medical și prescripțiilor medicamentoase● Examenul clinic general al pacienților cu afecțiuni urologice● Efectuarea anamnezei și a examenului fizic local● Evaluarea rezultatelor analizelor medicale și a investigațiilor imagistice și endoscopice cuprinse în armamentariumul standard de diagnostic specific specialității urologie● Prezentarea medicilor titulari ai spitalului a cazurilor din gardă cu un grad sporit de dificultate● Efectuarea de pansamente, îngrijirea plăgilor, evaluare preoperatorie și urmărire postoperatorie, prescrierea de tratamente medicamentoase în urma consultării îndrumătorului● Cunoașterea farmacologiei medicamentelor utilizate în urologie● Prezentarea de cazuri clinice, comunicări științifice și recenzii ale unor lucrări publicate în literatura de specialitate în cadrul colectivului clinicii● Evaluarea informațiilor din arhiva scriptică spitalului cât și cea din baza de date electronică, cu respectarea confidențialității datelor pacienților, în vederea realizării de lucrări științifice● Participarea la operații și efectuarea de gărzi sub supravegherea și îndrumarea medicului coordonator● Prezentarea de lucrări științifice la congrese și conferințe naționale și eventual și internaționale● Prescripția de rețete pentru pacienții consultați în ambulatoriul de specialitate sau cei externați, la sfatul medicului coordonator● Evaluarea și reevaluarea pacienților care se prezintă la camera de gardă, precum și a celor care se prezintă la consult în ambulatoriu sau în vederea examinării post-intervenție chirurgicală● Efectuarea de gărzi sub îndrumarea medicului îndrumător sau a medicilor titulari de gardă, specialiști sau primari● Participarea la consulturi interdisciplinare și intervenții operatorii în gardă cu avizul și sub supravegherea medicului șef de gardăPRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEANume, prenume:Semnătura:(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA UROLOGIE a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE STOMATOLOGICĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE STOMATOLOGICĂ ȘI MAXILO-FACIALĂToate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE STOMATOLOGICĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ
Proiect elaborat în conformitate cu recomandările UEMS menționate în
Contractul "Twinning Light"
RO 2002/IB/OT-03 TL
RO 2002/000-586.03.01
Elaborat sub coordonarea:Prof. Univ. Dr. Alexandru BUCUR, U.M.F. "Carol Davila" BucureștiProf. Univ. Dr. Mihaela BĂCIUȚ, U.M.F. "Iuliu Hațieganu" Cluj-NapocaProf. Univ. Dr. Grigore BĂCIUȚ, U.M.F. "Iuliu Hațieganu" Cluj-Napoca
20191.DefinițieSpecialitatea de Chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială cuprinde tratamentul chirurgical al părților moi cervico-faciale, al oaselor craniului visceral, al glandelor salivare, articulației temporo-mandibulare, diformităților și malformațiilor cranio-faciale, plastia reconstructivă în sfera orală și maxilo-facială și tratamentul chirurgical al afecțiunilor dento-parodontale (incluzând și specialitatea de chirurgie dento-alveolară).Specialitatea de Chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială se ocupă cu:● studiul, prevenirea și tratamentul chirurgical al afecțiunilor dento-parodontale și ale complicațiilor acestora, incluzând și chirurgia dento-alveolară: chirurgia endodontică, chirurgia parodontală, chirurgia preprotetică, inserarea implanturilor dentare și mărirea ofertei osoase, accidentele de erupție ale dinților, traumatismele dento-parodontale● tratamentul traumatismelor maxilo-mandibulare și ale părților moi ale cavității orale și cervico-faciale● tratamentul infecțiilor cavității orale și cervico-maxilo-faciale● tratamentul tumorilor benigne ale părților moi și osoase cervico-maxilo-faciale● tratamentul tumorilor maligne ale părților moi și osoase ale cavității orale și regiunii cervico- maxilo-faciale● tratamentul afecțiunilor glandelor salivare și ale articulației temporo-mandibulare,● tratamentul diformităților și malformațiilor congenitale ale feței și maxilalelor,● tratamentul durerii în teritoriul cavității orale și regiunii cervico-maxilo-facială,● plastia reconstructivă după defecte ale cavității orale și regiunii cervico-maxilo-faciale,● patologia sinusului maxilar de cauză dentară,● procedee de terapie estetică cervico-facială,● patologia chirurgicală a ATM etc.Stagiul de bază se va desfășura doar în Secțiile Clinice Universitare de Chirurgie Orală și Maxilo-Facială, iar comisia de examen pentru obținerea titlului de medic specialist va fi formată din cadre didactice ce sunt și medici primari/specialiști în Chirurgie Oro-Maxilo-Facială.Înscrierea la rezidențiat se face pe grupa de specialități medico-dentare, pentru absolvenții care dețin licența în Medicina dentară (Stomatologie), fiind similară cu specialitatea de Chirurgie Orală și Maxilo-Facială.2.Durata: 5 aniCurriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20 - 30%, restul de 70 - 80% fiind dedicată activităților și studiului individual.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o data pe an), are loc o evaluare de etapă.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log - book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și educație medicală continuă în specialitate.3A.Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat3A.1.Etapa de angajare: luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spital și clinica repartizată, fixarea planului de activitate3A.2.Stagiul de Chirurgie generală: 12 luni3A.3.Stagiul de O.R.L.: 1 lună3A.4.Stagiul de Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă: 4 luni3A.5.Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună3A.6.Stagiul de Bioetică: 1/2 lună3A.7.Stagiul de Chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială*): 3 ani 5 luni și 1 săptămână (anii II, III, IV, V)*) În secțiile clinice de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială, acreditate de Ministerul Sănătății, sub îndrumarea medicilor șefi secție/clinică, medicii rezidenți se vor familiariza cu activitățile practice de chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială, completându-și în același timp și cunoștințele teoretice, pentru a se alinia standardelor internaționale ale patologiei specifice.3A.8.Modulul de Elemente Juridice Medicale și Malpraxis Medical: o săptămână3B.Ordinea de rotație a stagiilor de rezidențiat:Anul I: Chirurgie Generală: 12 luniAnul II:1)O.R.L.: 1 lună2)Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă: 4 luni3)Neurochirurgie: 1 lună4)Bioetică: 1/2 lună5)Chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială: 5 1/2 luniAnul III:Modul Elemente Juridice Medicale și Malpraxis Medical: 1 săptămânăChirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială: 11 luni și 3 săptămâniAnul IV: Chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială: 12 luniAnul V: Chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială: 12 luni4.Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire4.1.Anul I4.1.1.Cuprinde stagiu clinic de Chirurgie Generală: 12 luni4.1.1.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:4.1.1.1.1.Cursuri:1.Tehnici de asepsie și antisepsie în chirurgia generală2.Instrumentarul de chirurgie generală și folosirea lui3.Tehnici de drenaj4.Tehnici de sutură5.Tehnica pansamentului6.Tratamentul plăgilor. Profilaxia infecției tetanice7.Tratamentul infecției acute localizate (abces cald, furuncul)8.Tehnici de anestezie loco-regională9.Resuscitarea cardiorespiratorie10.Tehnici de hemostază medicală și chirurgicală11.Arsurile, degerăturile (criterii de evaluare, diagnostic, conduită terapeutică în urgențe)12.Examenul unui bolnav politraumatizat13.Șocul (criterii de diagnostic, principii de tratament)14.Principii de tratament în politraumatisme15.Traumatisme toracice (diagnostic, conduită terapeutică)16.Patologia esofagului (corp străin, stenoze)17.Urgențe în chirurgia abdomenului (diagnostic, conduită terapeutică)18.Patologia chirurgicală a glandei tiroide4.1.1.2.Pregătire practică:1.Participare la:a)Tiroidoctemii subtotaleb)Tiroidectomii totalec)Chirurgia endoscopică2.Asistare la intervenții sau manopere chirurgicale:a)Chirurgia reconstructivă vascularăb)Urgențe (camera de gardă)c)Politraumatizațid)Traumatisme toracicee)Traumatisme abdominale3.Manopere:a)Abord venos perifericb)Aspirații și spălături gastricec)Cateterism venos (humerală, subclavie, jugulară, safenă)4.2.Anul II4.2.1.Cuprinde stagii de:4.2.1.1.O.R.L.: 1 lună4.2.1.2.Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă: 4 luni4.2.1.3.Neurochirurgie: 1 lună4.2.1.4.Bioetică 1/2 lună4.2.1.5.Chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială: 5 1/2 luni4.2.1.1.Stagiul de O.R.L.: 1 lună4.2.1.1.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:1.Metode de explorare rino-sinuzală2.Traumatismele nazo-sinuso-faciale3.Epistaxisul4.Sinuzite acute și cronice rinogene5.Complicațiile sinuzitelor6.Alergia rino-sinuzală7.Amigdalita și adenoidita acută8.Tumorile benigne și maligne ale faringelui9.Tumorile benigne și maligne laringiene10.Tumorile parafaringiene11.Insuficiența respiratorie acută de cauză laringiană12.Copii străini traheo-bronșici13.Metode de explorare traheo-bronșică4.2.1.1.2.Pregătire practică (participare):1.Tamponament nazal anterior2.Tamponament nazal posterior3.Puncții sinuzale maxilare4.Reducere fracturi piramidă nazală5.Incizie flegmon periamigdalian6.Chirurgia sinuzitei maxilare clasic și endoscopic7.Chirurgia sinuzitei etmoidale clasic și endoscopic8.Traheotomia. Traheopuncția9.Traheotomii în condiții dificile4.2.1.2.Stagiul de Chirurgie Plastică, Estetică și microchirurgie reconstructivă: 4 luni4.2.1.2.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:1.Arsurile (fiziopatologie, clinică, tratament)2.Chirurgia arsului3.Arsuri asociate cu traumatisme4.Metode ale chirurgiei plastice (grefe, lambouri, tehnici microchirurgicale)4.2.1.2.2.Pregătire practică (participare):1.Excizia primară a arsurilor profunde și limitate2.Grefarea plăgilor granulare3.Tratamentul bridelor cicatriciale, placardelor cicatriciale4.Acoperirea defectelor tegumentare cu grefe de piele5.Plastii pediculare cu lambouri locale/loco-regionale6.Neurorafii7.Plastia cu lambouri de la distanță - lambou liber vascularizat și anastomozat microchirurgical8.Plastia de transpoziție de la nivelul scalpului4.2.1.3.Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună4.2.1.3.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:1.Examen clinic neurochirurgical2.Traumatisme craniocerebrale3.Diagnosticul și tratamentul comelor4.Politraumatisme cu interesare cranio-cerebrală și vertebro-medulară4.2.1.3.2.Pregătire practică1.Examene clinice neurochirurgicale2.Neurorafie (participare)4.2.1.4.Stagiul de Bioetică: 1/2 lună4.2.1.4.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii + 
Tematică cursuri:I.Introducere în Bioetică1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2.Contextul apariției bioeticii3.Definirea bioeticii4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Teorii și metode în bioeticăII.Concepte de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicii și științelor vieții3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.)III.Relația medic – pacient I1.Valori ale relației medic - pacient2.Paternalism versus autonomie3.Modele ale relației medic-pacient4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Etica cercetării pe subiecți umani1.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principiilor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.Comitetele de etică a cercetării6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică + 
Tematica seminariilor:I.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioeticăII.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică1.Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice1.Rolul comunicării în relația medic – pacient2.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri3.Drepturile pacienților – reglementare legislativăIV.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete1.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale4.2.1.5.Stagiul de Chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială:5 1/2 luni4.2.1.5.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii + 
Tematica cursuri:1.Anestezia în chirurgia Stomatologică și Maxilo-Facială2.Extracția dentară: indicații, tehnici, accidente, complicații3.Traumatisme dento-parodontale: aspecte clinice și terapeutice4.Chirurgie endodontică5.Tratamentul chirurgical în parodontopatiile marginile cronice6.Chirurgia preprotetică și modelarea/mărirea ofertei osoase în implantologie (inclusiv sinus-lift, transpoziția de nerv alveolar inferior, recoltarea de blocuri osoase de la nivelul cavității orale sau de la distanță)7.Incluzia dentară și patologia erupției dentare8.Infecțiile părților moi periosoase9.Tehnici curente de inserare a diverselor tipuri de implanturi endoosoase, inclusiv zigomatice, (grefe etc.)10.Antibioterapia în leziunile traumatice și supurative periosoase4.2.1.5.2.Pregătire practică: + 
Intervenții de mică dificultate1.Efectuarea de anestezii locale și loco-regionale2.Extracții dentare3.Decapușonări în tratamentul accidentelor de erupție4.Odontectomii5.Rezecții apicale6.Gingivectomie7.Intervenții chirurgicale preprotetice în:a.Mucoasa subțireb.Creasta gingivală balantăc.Fibromatoză tuberozitarăd.Hiperplazie epitelio-conjunctivăe.Deficiențe ale frenurilor labiale sau lingualef.Bride vestibulare și paralingualeg.Îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale)h.Regularizări de creastă8.Tratamentul infecțiilor nespecifice periosoase9.Tehnici chirurgicale de inserare a diverselor tipuri de implanturi endoosoase, inclusiv zigomatice, (grefe etc.)10.Modelarea/mărirea ofertei osoase în implantologie (inclusiv sinus lift și transpoziția nervului alveolar inferior)Barem de promovare stagiu:1.Participare la cursuri și seminarii2.Participare la activitatea practică3.Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice4.Promovarea examenului scris4.3.Anul III4.3.1.Cuprinde:● modulul de Elemente Juridice Medicale și Malpraxis Medical: 1 săptămână● stagiul de Chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială: 11 luni și 3 săptămâni4.3.1.1.Modulul Elemente Juridice Medicale și Malpraxis Medical:4.3.1.1.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii1.Tipuri de răspundere juridică a medicului dentist2.Conformitatea practicii medicale cu cerințele legale aplicabile. Tehnici de prevenire a acuzațiilor de malpraxis.3.Gestionarea eficientă a acuzației de malpraxis medical - aspecte procedurale4.Vulnerabilitățile practicii în medicina dentară. Asigurările de răspundere civilă profesională5.Malpraxis între răspunderea individuală și răspunderea instituțională.4.3.1.2.Stagiul de Chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială: 5 1/2 luni4.3.1.2.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii + 
Tematica cursuri:1.Traumatologie Stomatologică și Maxilo-Facialăa.Plăgile părților moi ale cavității orale și cervico-faciale; particularități anatomo-clinice, tratament de urgență și definitivb.șocul și reanimarea în traumatismele cavității orale și cervico-maxilo-facialec.fracturile mandibuleid.fracturile maxilaruluie.fracturile orbito-zigomaticef.fracturi asociate2.Infecții ale cavității orale și cervico-maxilo-facialea.Supurațiile spațiilor fasciale primare și secundareb.Supurațiile cervico-faciale difuzec.Particularitățile proceselor infecțioase orale și maxilo-faciale la copiid.Osteita și ostemielita maxilarului și mandibuleie.Osteonecroza maxilarelorf.Infecțiile specifice (luesul, TBC-ul, actinomicoza)g.Limfadenite acute și cronice3.Afecțiuni de cauză dentară ale sinusurilor maxilare4.Chisturi și tumori benigne ale părților moi ale cavității orale și cervico-faciale5.Chisturi, tumori benigne și osteopatii ale oaselor maxilare6.Patologia glandelor salivare7.Patologia articulației temporo-mandibulare8.Durerea în teritoriul maxilo-facial4.3.1.2.2.Pregătire practică:Intervenții de mică dificultate:1.Rezecții apicale2.Tratamentul infecțiilor nespecifice periosoase3.Imobilizarea de urgență a fracturilor dentare4.Imobilizarea de urgență și definitivă în fracturile de mandibulă5.Imobilizarea de urgență și definitivă a fracturilor etajului mijlociu al feței cu extensie în regiunile învecinate dar fără interesarea endocraniului6.Prelevare de biopsii în tumorile localizate la nivelul cavității orale și regiunii cervico-maxilo-faciale7.Cura radicală a chisturilor de maxilar8.Extirparea tumorilor benigne limitate ale mucoasei bucale, limbii, planșeului oral și ale gingiei9.Sialolitotomia10.Reducerea nechirurgicală a luxației temporo-mandibulareIntervenții de dificultate medie:1.Tratamentul chirurgical al infecțiilor nespecifice ale feței și a gâtului2.Tratamentul fistulelor cronice perimaxilare3.Tratamentul supurațiilor cronice perimaxilare (actinomicoză, TBC)4.Cura radicală în sinuzita maxilară de cauză dentară5.Plastia comunicării oro-sinuzale6.Sechestrectomia în osteomielita sau radionecroza maxilalelor7.Corticotomia în osteomielita maxilalelor8.Tratamentul primar și secundar al plăgilor cavității orale și cervico-faciale9.Reducerea fracturilor orbito-sinuzale și ale arcadei temporo-zigomatice10.Osteosinteza în fracturi de mandibulă, etaj mijlociu sau orbito-sinuzale11.Ligatura arterei carotide externe12.Traheotomie13.Submaxilectomie14.Tratamentul chirurgical al chisturilor, tumorilor benigne ale cavității orale și cervico-faciale15.Tratamentul chirurgical al chisturilor, tumorilor benigne și osteopatiilor maxilo-mandibulareBarem de promovare stagiu:1.Participare la cursuri și seminarii2.Participare la activitatea practică3.Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice4.Promovarea examenului scris4.4.Anul IV4.4.1.Stagiul de Chirurgie Stomatologică și maxilo-facială: 12 luni4.4.1.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminariiTematica cursuri:Tumori maligne ale cavității orale și ale regiunii cervico-maxilo-facialea.Noțiuni de biologie a procesului neoplazicb.Etiopatogenia tumorilor maligne oro-maxilo-facialec.Forme anatomo-clinice ale tumorilor maligne oro-maxilo-facialed.Adenopatia metastatică cervicalăe.Diagnosticul tumorilor maligne ale cavității orale și ale regiunii cervico-maxilo-facialef.Principii de tratament mulimodal în tumorile maligne ale cavității orale și ale regiunii cervico-maxilo-facialeg.Tumorile maligne ale buzelorh.Tumorile maligne ale limbii și planșeului bucali.Tumorile maligne ale mucoasei jugale, comisurii intermaxilare, fibromucoasei palatului dur și vălului palatinj.Tumorile maligne ale maxilarului și mandibuleik.Tumorile maligne tegumentelor cervico-facialel.Melanomul malign în regiunea oro-maxilo-facialăm.Tumorile maligne ale glandelor salivaren.Accidente și complicații ale tratamentului multimodal (RT + CT)4.4.1.2.Pregătire practicăIntervenții de dificultate medie/mare:1.Rezecție de platou palato-alveolar2.Hemirezecții de maxilar cu amprentare și aplicare de obturator (participare)3.Hemirezecții de mandibulă (participare)4.Extirpare de tumoră de buză inferioară cu plastie imediată5.Hemiglosectomie (participare)6.Hemipelvectomie (participare)7.Hemiglosopelvectomie (participare)8.Evidare cervicală radicală (participare)9.Evidare cervicală radicală modificată tip I, II, III (participare)10.Evidare cervicală supramohioidiană11.Extirparea tumorilor laterocervicaleBarem de promovare stagiu:1.Participare la cursuri și seminarii2.Participare la activitatea practică3.Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice4.Promovarea examenului scris4.5.Anul V4.5.1.Stagiul de Chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială: 12 luni4.5.1.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminariiTematica cursuri:1.Plastia reconstructivă în Chirurgia Stomatologică și Maxilo-Facialăa)Fiziopatologia lambourilorb)Clasificarea metodelor de plastie reconstructivăc)Tipuri de închidere primarăd)Grefe de pielee)Lambouri localef)Lambouri loco-regionale pediculateg)Lambouri liber vascularizateh)Grefe osoase nevascularizatei)Tratamentul chirurgical al parezei faciale de tip periferic2.Anomalii dento-faciale și tratamentul complex ortodontic – chirurgical al acestora:a)Prognatismul și retrognatismul mandibularb)Prognatismul și retrognatismul maxilarc)Proalveolia și proalveolodontiad)Ocluzia deschisăe)Laterodeviațiile mandibularef)Anomalii asociate3.Malformațiile congenitale ale cavității orale și cervico-maxilo-facialea.Despicăturile labio-maxilo-palatineb.Malformații cranio-faciale4.Noțiuni de estetică a regiunii cervico-faciale: rejuvenalizarea cervico-facialăPregătire individuală pentru examenul de medic specialist4.5.1.2.Pregătire practicăIntervenții de dificultate mare:1.Hemiglosopelvimandibulectomie (participare)2.Extirpare de tumori superficiale ale feței și gâtului cu plastie imediată cu lambouri locale3.Evidare cervicală radicală (participare)4.Evidare cervicală radicală modificată tip I, II, III5.Parotidectomia totală sau segmentară6.Artroplastie în anchiloza temporo-mandibulară (participare)7.Plastii de boltă, văl moale și luetă, în despicături congenitale ale maxilarelor (participare)8.Plastii labio-narinare în despicături congenitale (participare)9.Faringoplastii în insuficiențe velare (participare)10.Osteotomii ale mandibulei și maxilarului, în anomalii de dezvoltare sau asimetrii11.Osteoplastii în defectele osoase congenitale posttraumatice sau postrezecție (participare)12.Tratamentul chirurgical al tumorilor de mezostructură și suprastructură (fără invazie endocraniană) cu sau fără invazia orbitei sau piramidei nazale (exenterația de orbită și rezecția piramidei nazale) (participare)13.Plastia reconstructivă a defectelor cavității orale și cervico-maxilo-faciale cu ajutorul diferitelor tipuri de lambouri osteo-mio/fascio-cutanate, pediculate sau liber vascularizate și anastomozate microchirurgical (participare)14.Managementul estetic al regiunii orale și cervico-faciale (participare)a)Rinoplastieb)Intervenții chirurgicale asupra pavilionului urechii (extirpare tumori, corecții estetice, reconstrucție)c)Ritidectomie (face lift)d)Blefaroplastiee)Liftingul tegumentelor fețeif)Liftingul tegumentelor cervicaleg)Tratamentul prin fillere, toxină botulinică sau alte metode de rejuvenalizare a feței și gâtuluiBarem de promovare stagiu:1.Participare la cursuri și seminarii2.Participare la activitatea practică3.Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice4.Promovarea examenului scris
Prof. Dr. Alexandru BUCUR
Șef Clinică Chirurgie Oro-Maxilo-Facială
UMF "Carol Davila" București
Membru al Academiei de Științe Medicale(la 26-07-2019,
Curriculum de pregătire în specialitatea Chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială a fost introdus de ANEXELE la ORDINUL 941/4.362/2019, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 622 bis din 26 iulie 2019
)
Notă
Articolul II din ORDINUL nr. 941/4.362/2019, publicat în Monitorul Oficial nr. 671 și 671 bis din 1 octombrie 2007, prevede:
„Articolul II
Medicii rezidenți și medicii stomatologi rezidenți continuă pregătirea conform duratei de pregătire și curriculei în vigoare la data începerii pregătirii prin rezidențiat”. + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA IGIENĂ + 
Definiția specialității: IGIENA este ramură a medicinei preventive.1. Specialitatea studiază acțiunea facturilor de mediu asupra sănătății populației, în vederea prevenirii îmbolnăvirilor, a ținerii sub control a riscurilor de mediu, a scăderii expunerii la factorii de risc a populației prin eforturi concertate ale societății și utilizarea eficientă a resurselor.2. Studiază starea de nutriție și de alimentație a populației, alimentație ce trebuie să fie lipsită de riscuri biologice și/sau chimice.3. Studiază dezvoltarea și starea de sănătate a copiilor, adolescenților și tinerilor 1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1.Durata programului
NUMĂRUL TOTAL DE ANI 4
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 12
MODULUL 1 SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 14 săptămâni/3.5 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 56 ore/4 ore/săptămână/14 săptămâni
MODULUL 2 INFORMATICĂ ȘI BIOSTATISTICĂ MEDICALĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 8 săptămâni/2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 32 ore/4 ore/săptămână/8 săptămâni
MODULUL 3 BIOETICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 săptămâni/1/2 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 20 ore/2 ore/2 săptămâni
Modulul 4 EPIDEMIOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 8 săptămâni/2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 32 ore/4 ore/săptămână/8 săptămâni
Modulul 5 BOLI INFECȚIOASE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 16 săptămâni/4 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 64 ore/4 ore/săptămână/16 săptămâni
Modulul 6 BOLI TROPICALE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 8 săptămâni/2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 32 ore/4 ore/săptămână/8 săptămâni
Modulul 7 BOLI PROFESIONALE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 4 săptămâni/1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 16 ore/4 ore/săptămână/4 săptămâni
Modulul 8 SĂNĂTATE OCUPAȚIONALĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 4 săptămâni/1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 16 ore/4 ore/săptămână/4 săptămâni
MODULUL 9 IGIENA MEDIULUI
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 43 săptămâni/10 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 172 ore/4 ore/săptămâni/36 săptămâni
Modulul 10 PREVENIREA INFECȚIILOR NOSOCOMIALE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 8 săptămâni/2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 32 ore/4 ore/săptămână/8 săptămâni
MODULUL 11 IGIENA ALIMENTAȚIEI ȘI NUTRIȚIEI
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 43 săptămâni/10 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 172 ore/4 ore/săptămâni/36 săptămâni
Modulul 12 IGIENA COPIILOR, ADOLESCENȚILOR ȘI TINERILOR
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 43 săptămâni/10 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 172 ore/4 ore/săptămâni/40 săptămâni
Total ore pregătire teoretică 816
Total ore pregătire practică 5484

 + 
Structura programului + 
Modulul 1, anul I: SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT – 3.5 luniNr. ore curs: 56 ore/4 ore/14 săptămâniNr. ore practică: 434 ore● Tematică.1.1.Starea de sănătate și caracteristicile ei. Metode de cercetare a serviciilor de sănătate.1.2.Educația pentru sănătate și promovarea sănătății: concepte, organizare, funcționare, evaluare.1.3.Managementul serviciilor de sănătate și sociale. Managementul resurselor umane și materiale. Principiile conceptuale și modalitățile de organizare și funcționare a sistemului de asistență preventivă și curativă a sănătății în România. Sistemul de sănătate național, integrarea structurală și funcțională în sistemele și organizațiile de sănătate regionale și mondiale. Introducere în economia sanitară.1.1.INTRODUCERE ÎN SĂNĂTATEA PUBLICĂ1.Sănătatea individului și sănătatea populațiilor. Definirea domeniului sănătății publice. Principiile metodei științifice. Evoluția concepțiilor în sănătate publică. Măsurarea stării de sănătate a populației.2.Demografie: Statica populației. Mișcarea mecanică (mobilitate, migrație) și naturală (natalitate, fertilitate, mortalitate). Metode de standardizare. Tabele de mortalitate.3.Morbiditatea.4.Calitatea vieții.5.Modele de determinanți ai stării de sănătate a unei populații: Factori biologici. Factori de mediu. Factori de stil de viață (comportamentali). Serviciile de Sănătate.6.Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează. Criterii de alegere a metodelor de cercetare. Metode cantitative; proiectarea și evaluarea validității și fiabilității chestionarelor. Metode calitative: interviul, observația, prelucrarea datelor calitative. + 
Tematica activităților practice1.Starea de sănătate:● Surse oficiale – naționale și internaționale – accesibile de informare științifică și de date de bază în sănătatea publică.2.Demografie:Interpretarea medicală a informațiilor din domeniul staticii populației. Măsurarea și interpretarea medicală a informațiilor referitoare la mișcarea naturală a populației (fertilitate, mortalitate, tabela de mortalitate, A.P.V.P., etc). Analiza fertilității într-o populație definită, pe baza datelor disponibile. Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici și din alte domenii ale stării de sănătate.3.Morbiditate. Calitatea vieții.Obținerea de date referitoare la incidența unor boli sau grupe de boli. Proiectarea unui studiu de prevalentă pentru o boală dată sau pentru un grup de boli. Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea incapacității într-o populație.4.Factori care condiționează starea de sănătate a unei populații.Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea factorilor care influențează starea de sănătate a unei populații.Obținerea de informații din diverse surse referitoare la factorii de mediu care influențează starea de sănătate a populației. Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea factorilor comportamentali asociați sănătății.Analiza impactului unor servicii de sănătate asupra stării de sănătate a populației.5.Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează.● Realizarea și testarea unui chestionar.METODE DE CERCETARE A SERVICIILOR DE SĂNĂTATE1.Identificarea problemelor.2.Analiza și prezentarea problemei.3.Ierarhizarea priorităților.4.Analiza și evaluarea variantelor de intervenție.5.Formularea obiectivelor.6.Metodologia cercetării serviciilor de sănătate în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare și analiză a datelor.7.Pretestarea metodologiei.8.Planul de lucru.9.Administrarea și monitorizarea proiectului și utilizarea rezultatelor.10.Bugetarea acțiunilor.11.Implementarea proiectului.12.Prezentarea rezultatelor. + 
Tematica activităților practice● Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor unei instituții de sănătate.● Identificarea unei probleme de cercetare a serviciilor primare și secundare.● Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare.● Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date.● Proiectarea și testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu).● Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calității serviciilor.● Elaborarea planului de lucru: folosirea graficului GANTT și metodei PERT.● Elaborarea bugetului pentru un proiect de cercetare a serviciilor de sănătate.● Utilizarea programelor de calculator pentru planificarea și monitorizarea proiectelor.● Participarea la realizarea unor studii de cercetare a serviciilor de sănătate:1.Evaluarea raportului cost-eficacitate al unor tratamente sau proceduri diagnostice.2.Identificarea principalilor factori motivaționali pentru personalul care lucrează în sistemul de sănătate.3.Proiecte de cercetare-dezvoltare pentru identificarea principalelor probleme de management în condițiile practicii de grup.4.Evaluarea gradului de satisfacție a pacienților în legătură cu serviciile unei instituții de sănătate: spital, CDT, cabinet medical, etc.5.Cercetarea calitativă a comportamentului și motivațiilor diferitelor grupuri de actori implicați în reforma sistemului de sănătate.1.2.EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE ȘI PROMOVAREA SĂNĂTĂȚII1.Concepte de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive. Carta de la Ottawa.2.Societatea civilă, drepturile omului și promovarea sănătății. Politici sănătoase și alianțe pentru sănătate. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății.3.Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate.4.Mortalitatea feto-infantilă și juvenilă și ocrotirea sănătății copilului.5.Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii și educația sexuală.6.Problematica medico-socială a populației vârstnice.7.Consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri.8.Marketing social. + 
Tematica activităților practice1.Conceptele de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive.● Proiectarea schiței unui program de intervenție bazat pe strategia ecologică.● Formularea unui program integrat de măsuri preventive pentru o populație dată.2.Societatea civilă, drepturile omului și promovarea sănătății. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății.● Proiectarea schiței unui program de intervenție comunitară în colaborare cu o organizație non-guvernamentală.3.Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate.● Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor legate de sănătate.● Susținerea unei prelegeri pe tema legăturii între factorii comportamentali și sănătate pentru un public nespecializat.● Proiectarea și efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalității infantile și juvenile.● Proiectarea unui program de intervenție bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalității infantile și juvenile.● Proiectarea și efectuare unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și practicile legate de planificarea familială și educația sexuală a unei populații.● Realizarea unui material de educație pentru sănătate destinat mediilor de informare în masă (articol, material audio sau video).● Proiectarea și efectuarea unei cercetări privind morbiditatea populației vârstnice dintr-un teritoriu.● Proiectarea și realizarea unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și comportamentele unei populații de adolescenți în legătură cu consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri.● Elaborarea și testarea unor mesaje adresate adolescenților în scopul influențării atitudinilor și comportamentelor.1.3.MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE ȘI SOCIALE. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ȘI MATERIALE. PRINCIPIILE CONCEPTUALE ȘI MODALITĂȚILE DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE A SISTEMULUI DE ASISTENȚĂ PREVENTIVĂ ȘI CURATIVĂ A SĂNĂTĂȚII ÎN ROMÂNIA. SISTEMUL DE SĂNĂTATE NAȚIONAL. INTEGRAREA STRUCTURALĂ ȘI FUNCȚIONALĂ ÎN SISTEMELE ȘI ORGANIZAȚIILE DE SĂNĂTATE REGIONALE ȘI MONDIALE. INTRODUCERE ÎN ECONOMIA SANITARĂ● Planificare și programare.● Comunicare în organizație● Sisteme de sănătate; descriere, analiză comparată și modalități de finanțare a serviciilor de sănătate.● Organizarea serviciilor de sănătate – macro și microsistem de sănătate, nivele de asistență medicală – primară, spitalicească, ambulatorie, etc.● Politici de sănătate - elaborare, evaluare impact, aplicare.● Principiile și funcțiile managementului: Procesul de luare a deciziei. Conflict și negociere● Management organizațional - structură, cultură, managementul schimbării.● Managementul și evaluarea proiectelor și programelor din domeniul sanitar.● Economia sanitară (caracteristicile pieței și ale competiției în sănătate, metode și tehnici de evaluare economică, asigurări de sănătate publice și private).● Managementul financiar (alternative de finanțare ale sistemelor de sănătate, metode de plată a furnizorilor).● Managementul resurselor umane în domeniul sanitar.● Managementul și evaluarea calității îngrijirilor și serviciilor de sănătate.● Noțiuni de legislație medicală● Integrare în UE: instituții, legislație, programe.● Analiza și interpretarea datelor privind utilizarea serviciilor de sănătate.● Identificarea, analiza și interpretarea datelor cu privire la distribuția resurselor fizice, umane, financiare și de timp în serviciile de sănătate.● Analiza tipurilor de costuri ale unor servicii de sănătate (primar, secundar, terțiar - curativ și profilactic).● Identificarea surselor de informații pentru măsurarea costurilor.● Realizarea unui protocol de determinare a costului per serviciu.● Evaluarea economică a unor servicii și programe de sănătate utilizând evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății (primar, secundar, terțiar – curativ și profilactic).● Evaluarea sistemului de comunicare dintr-o organizație (primar, secundar, terțiar-curativ și profilactic).● Elaborarea unei metodologii de evaluare, recrutare și selecție a personalului.● Evaluarea unui program de dezvoltare de personal.● Evaluarea rolurilor și posibilităților individuale în cadrul lucrului în echipă.● Elaborarea unui proiect de dezvoltare a unor servicii de sănătate destinate unor populații vulnerabile.● Evaluarea sistemului informațional dintr-o organizație.● Proiectarea unui sistem de informații necesar monitorizării și evaluării unui program de sănătate.● Proiectarea unui sistem de asigurare și îmbunătățire ale calității serviciilor într-o unitate sanitară.● Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei țări (UE și non-UE).● Dobândirea unor deprinderi de bază de administrație și secretariat: redactarea corespondenței, evidența și arhivarea documentelor. + 
Obiective educaționale:Starea de sănătate și caracteristicile ei. Metode de cercetare a serviciilor de sănătateEducația pentru sănătate și promovarea sănătății.Managementul serviciilor de sănătate. Sistemul de sănătate național. Introducere în economia sanitară. + 
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea factorilor care influențează starea de sănătate a unei populații.Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor legate de sănătate.Realizarea unui material de educație pentru sănătate.Politici de sănătate - elaborare, evaluare impact, aplicare.Principiile și funcțiile managementului: Procesul de luare a deciziei.Management organizațional.Managementul și evaluarea proiectelor și programelor din domeniul sanitar.Managementul resurselor umane în domeniul sanitar.Managementul și evaluarea calității îngrijirilor și serviciilor de sănătate.Elemente de economie sanitară. + 
Modulul 2, anul I: BIOSTATISTICĂ ȘI INFORMATICĂ MEDICALĂ – 2 luniNr. ore curs. 32 ore/4 ore/săptămână/8 săptămâniNr. ore practică: 248 ore1.Tematica lecțiilor conferință:1.Prelucrarea automată a datelor: Pachete de statistică utilizate în Sănătate Publică: Epilnfo, SPSS, SAS, etc.;Editarea de documente (text și grafică);Baza de date.2.Documentarea asistată de calculator.3.Programe de comunicații.4.Biostatistică: Indicatori de tendință centrală și dispersie. Eșantionaj și inferență statistică. Tipuri de distribuții și compararea statistică (teste parametrice și neparametrice).5.Regresia logistică Corelația și regresia liniară.Pachete de programe de calculator pentru prelucrări statistice; compatibilizare cu cerințele U.E.6.Statistică superioară. + 
Tematica activităților practice:● Introducere în informatică:– Realizarea operațiunilor elementare cu fișiere (creare, copiere, redenumire, ștergere, etc.) în mediile de operare uzuale;– Utilizarea unui editor de text și a unui program de grafică;– Utilizarea unui pachet de gestiune a bazelor de date;– Utilizarea unui program de calcul tabular;– Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator;– Utilizarea poștei electronice;– Utilizarea mijloacelor multimedia.● Biostatistică:– Aplicarea metodelor de statistică descriptivă și analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului și a datelor dintr-un studiu.– Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice efectuate cu programe de statistică uzuale și redactarea concluziilor.– Proiectarea unui studiu pe eșantion.– Interpretarea și evaluarea critică a rezultatelor statistice cuprinse în articole științifice.2.Obiective educaționale.() Utilizarea calculatorului în prelucrarea și redactarea articolelor științifice.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).() Dobândirea capacității de prelucrare statistică a datelor în cadrul diverselor studii de cercetare. + 
Modulul 3, Anul 1, BIOETICĂ – 2 săpt.Nr. ore curs: 20 oreNr. ore practică: 50 ore. + 
Tematica lecțiilor conferință:● Definirea bioeticii, concepte, evoluție, teorii și metode în bioetică, domenii prioritare de studiu în bioetică.● Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii, influența credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor.● Relația medic - pacient, modele ale relației medic - pacient, dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.● Relația medic – pacient: consimțământul informat, confidențialitatea, relația medic – pacient minor: acte normative care reglementează relația medic – pacient● Greșeli și erori în practica medicală: definirea noțiunilor, culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice, management.● Probleme etice ale începutului vieții: libertatea procreației, dileme etice în avort, reproducerea umană asistată medical, donarea reproductivă.● Probleme etice în genetică și genomică: eugenia și discriminarea pe baza geneticii, statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrion. Terapia genică.● Etica cercetării pe subiecți umani, principii etice, coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, cadrul legislativ al cercetarea pe subiecți umani; comitetele de etică a cercetării; conflictul de interese în cercetarea științifică. + 
Tematica activităților practice:a.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică; Jurământul lui Hipocrate, alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice Valoarea și limitele consimțământului informat în practică medicală curentă. Rolul comunicării în relația medic – pacient. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice.b.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.c.Drepturile pacienților – reglementare legislativă.d.Rolul comitetelor de etică din spitale.e.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.f.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale. Discutarea problemelor etice pe baza unor cazuri concrete aplicabile pentru începutul vieții, finalului vieții, transplantul de țesuturi și organe, genetică și genomică, cercetarea pe subiecți umani.g.Probleme etice la finalul vieții: Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină, probleme etice în stările terminale: tratamente inutile în practică medicală: eutanasia și suicidul asistat; îngrijirile paliative.h.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane. + 
Obiective educaționale.() Familiarizarea cu conceptele fundamentale ale eticii medicale și aplicarea principiilor acesteia în practică medicală zilnică. + 
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).() O atitudine a medicului specialist de igienă în conformitate cu etica profesională. + 
Modulul 4, anul I: EPIDEMIOLOGIE – 2 luniNr. ore curs: 32 ore/4 ore/săptămână/8 săptămâniNr. ore practică: 248 ore1.Tematică lecțiilor conferință:4.1.EPIDEMIOLOGIE GENERALĂ - 2 săptămâni4.1.1.Tematica lecțiilor conferință● Introducere în epidemiologie: definiție, scop, domenii de utilizare; istoric; concepte utilizate în epidemiologie (focar, epidemie, endemie, pandemie, definiții de caz, prevenție, control, etc.); istoria naturală a bolii; nivele de prevenire (profilaxie primară, secundară și terțiară); cauzalitatea multiplă a bolilor (factori intrinseci, factori extrinseci, triada epidemiologică).● Epidemiologie descriptivă: persoana (definire variabile, utilizare); loc, timp (definire, utilizare).● Studii analitice: ciclul studiilor epidemiologice; conceptul cauzalității și etape ale stabilirii relațiilor de cauzalitate (concepte, puterea efectului, perioada de inducție, criterii); studii observaționale versus studii experimentale (definire, utilizare); studii analitice tip caz martor (definire, variante, selectare cazuri și controale, comparabilitatea informațiilor, pseudo-rate și Odds Ratio, avantaje și dezavantaje); studii analitice tip cohortă (definire cohorte și grupuri expuse, design, avantaje, dezavantaje); studii prospective versus retrospective (definire, variante, utilizare); studii experimentale – trialuri clinice (principii, tipuri, utilizare, aspecte etice).● Screeningul în depistarea bolilor (definiție, principii, caracteristici, evaluare).● Supravegherea epidemiologică: istoric, definiție, utilizare; obiective; tipuri de supraveghere (supraveghere activă, pasivă, santinelă, de laborator); elementele unui sistem de supraveghere; analiza, interpretarea și prezentarea datelor de supraveghere; evaluarea unui sistem de supraveghere; atributele supravegherii.4.2.EPIDEMIOLOGIE SPECIALĂ – 1,5 luni4.2.1.Tematica lecțiilor conferință4.2.1.1.Epidemiologia bolilor infecțioase – 2 săptămâni● Procesul infecțios (definiție, factori condiționali, forme de manifestare).● Focar epidemiologic (definiție, factori condiționali, forme de manifestare).● Procesul epidemiologic (definiție, factori și forme de manifestare).● Investigarea și controlul epidemiilor (principii, etape, elaborarea unui raport de epidemie).● Decontaminarea (dezinfecția, sterilizarea).● Epidemiologia, prevenirea și controlul principalelor boli infecțioase.() Boli controlabile prin vaccinare: rujeola, rubeola, parotidita epidemică, difteria, tetanos, tuse convulsivă, poliomielita, hepatita B, gripa, meningita meningococică, Haemophilus Influenze B.() Boli cu transmitere digestivă: hepatita A, E, salmoneloze, infecții cu Shigella, toxiinfecții alimentare, boala diareică acută, holeră, Rottavirus.() Boli cu transmitere pe cale aeriană: tuberculoza, scarlatina.() Boli cu transmitere predominant parenterală: infecția cu HIV/SIDA, infecția cu virus hepatitic C.() Boli cu transmitere prin vectori: malaria și alte zoonoze cu transmitere vectorială.() Boli cu transmitere sexuală: sifilis, gonoree, infecțiile cu Chlamydia.() Zoonoze: antrax, leptospiroză, rabie, brucelloză.() Parazitoze.4.2.1.2.Epidemiologia bolilor netransmisibile - 1 lună● Utilizarea principiilor și metodelor epidemiologice în prevenirea și controlul bolilor netransmisibile (epidemiologia reproducerii, genetică, a bolilor cardiovasculare, oncologică, metabolism și nutriție).● Epidemiologie ocupațională (tipuri de studii, supravegherea epidemiologică).● Epidemiologia de mediu (domeniu, evaluarea expunerii, tipuri de studii, supraveghere, evaluarea riscului).4.2.2.Tematica activităților practice pentru epidemiologie generală și specialăi.Sistemul informațional în bolile transmisibileii.Aplicații practice privind evaluarea frecvenței, gravității, potențialului epidemiologic și al factorilor de risc în bolile infecțioaseiii.Organizarea, efectuarea și evaluarea eficacității și acceptabilității diferitelor activități epidemiologice, de profilaxie și combatere: metodologia triajului epidemiologic profilactic, a supravegherii epidemiologice active și diferențiate a personalului din sectoare speciale de activitate prin control periodic și la angajare, metodologia supravegherii active a purtătorilor de germeni.iv.Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de produse biologice și de mediu: tehnici de recoltare, interpretarea rezultatelor examenelor de laborator în diverse situații epidemiologice pentru implementarea măsurilor antiepidemice și privind căile de transmitere.v.Planificarea, organizarea și desfășurarea tehnică a măsurilor DDD în raport cu diverse situații epidemiologice și obiective din teren, testarea eficienței acțiunilor DDD: tehnici și metode de dezinfecție în raport cu calea de transmitere, tipul agentului patogen, obiectiv (metode fizice, chimice, fizico-chimice); controlul eficienței unei acțiuni de dezinfecție – activitatea și tehnica sterilizării instrumentarului medical (metode, mijloace, testarea eficienței sterilizării); tehnici și metode de dezinsecție în raport cu tipul agentului patogen vehiculat, obiectiv, artropode, vectori cu importanță epidemiologică, biologică și ecologia lor; tehnici și metode de deratizare în raport cu specia vectoare, agent patogen vehiculat, obiectiv, rozătoare, cu importanță epidemiologică, biologică și ecologia lor.vi.Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă: tehnica întocmirii anchetei epidemiologie preliminară și definitivă; măsuri pentru îngrădirea și lichidarea focarului epidemiologic declarat; urmărirea focarului epidemic până la lichidare.vii.Planificarea și desfășurarea activităților de imunoprofilaxie a populației – imunoprofilaxia profilactică activă și pasivă.viii.Legislație sanitară (legi, regulamente, norme, instrucțiuni referitoare la activitatea antiepidemică și de igienă, apărarea sanitară a granițelor, participare la convențiile sanitaro-antiepidemice internaționale, sondaje).ix.Diagnostic și evaluare a potențialului epidemiologic, elaborarea planului de acțiuni profilactice și de combatere în principalele boli infecțioase.x.Program plan de măsuri de prevenire și combatere a bolilor transmisibile în situații neașteptate (calamități naturale și mișcare migrațională nereglementată) și bioterorism.xi.Aplicații practice privind evaluarea frecvenței, gravității, potențialului epidemiologic și al factorilor de risc în bolile netransmisibile.2.Obiective educaționale.() Deprinderea elementelor de analiză epidemiologică în cadrul studiilor populaționale.() Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă.() Planificarea și desfășurarea activităților de imunoprofilaxie a populației.() Elaborarea planului de acțiuni profilactice și de combatere în principalele boli infecțioase.() Program plan de măsuri de prevenire și combatere a bolilor transmisibile în situații neașteptate (calamități naturale și mișcare migrațională nereglementată) și bioterorism3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).● Utilizarea principiilor și metodelor epidemiologice în prevenirea și controlul principalelor boli infecțioase.● Utilizarea principiilor și metodelor epidemiologice în prevenirea și controlul bolilor netransmisibile, epidemiologie ocupațională și epidemiologia de mediu. + 
Modulul 5, anul I: BOLI INFECȚIOASE – 4 luniNr. ore curs: 64 ore/4 ore/săptămână/16 săptămâniNr. ore practică: 248 ore1.Tematică lecțiilor conferință:5.1.Etiologia bolilor infecțioase: prioni, virusuri, bacterii, fungi, paraziți.1.Diagnosticul bolilor infecțioase:a.Diagnostic pozitiv● Date epidemiologice● Date clinice● Date de laborator.b.Diagnostic diferențial (în funcție de patologie).2.Tratamentul antimicrobian:a.Antibiotice și chimioterapice: clasificarea și descrierea principalelor antibiotice și chimioterapice; mecanisme de acțiune ale substanțelor antimicrobiene; farmacocinetica antibioticelor și chimioterapicelor, rezistența microbiană la antibiotice.3.Infecții ale căilor respiratorii superioare:● Guturaiul● Angine● Epiglotita● Laringita acută● Laringo-traheobronșită acută● Otita externă și medie● Sinuzite4.Infecții ale căilor respiratorii inferioare:● Bronșite acute, Bronșite cronice acutizate● Bronșiolită● Pneumonii acute virale, bacteriene (inclusiv eu Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia spp., Coxiella burnetti, Legionella spp.)● Abcesul pulmonar● Pleurezii.5.Infecții cardio-vasculare: Endocardite, miocardite, pericardite, Infecții intravasculare (tromboflebite septice, endarterite), Infecții pe valve prostetice.6.Infecții ale sistemului nervos: Meningite acute (virale, bacteriene, tuberculoase, fungice, amibiene) Encefalite infecțioase, postinfecțioase, postvaccinale. Mielite, nevrite. Abces cerebral. Infecții de șunt LCR7.Infecții cutanate și de părți moi: Celulite și infecții ale țesutului subcutanat; hidrosadenite, orjelet etc. Miozite, fasceite. Infecțiile plăgilor, arsurilor.8.Infecții ale sistemului limfatic: Limfadenopatia localizată și generalizată Limfangite9.Diareei acute infecțioase: clasificare, etiologie (bacterii, virusuri, fungi, paraziți), patogeneza, diagnostic, tratament. Diareei acute neinvazive ("secretorii"): enterite, enterocolite, diareea călătorilor. Diareei invazive (inflamatorii). Diareei post-antibiotice. Toxiinfecții alimentare. Boala Whipple.10.Infecții intraabdominale. Peritonite. Supurații intraabdominale localizate. Abcese parenchimatoase. Infecții ale căilor biliare: colecistite, angiocolite.11.Hepatite virale acute și cronice.12.Infecții ale tractului urinar: înalte, medii, joase, prostatite.13.Infecții osteo-articulare: Infecții ale articulațiilor native. Infecții ale protezelor osoase și articulare. Osteomielita14.Infecții cu transmitere sexuală (Chlamydia trachomatis, Candida, Papilomavirusuri, virusuri herpes simplex, sifilis, gonoree, limfogranulomatoza benignă, trichomoniaza, vaginite, vaginoze etc.).15.Boli eruptive virale:● Rujeola● Rubeola● Infecții cu virusul varicelo-zosterian● Roseola infantum● Megaleritemul epidemic16.Infecții cu virusuri herpetice (herpes simplex, citomegalic, mononucleoza infecțioasă, HHV 6, 7, 8).17.Gripa.18.Infecția urliană.19.Difteria.20.Tusea convulsivă.21.Infecții cu enterovirusuri: Poliomielita, Coxsackie, Echo.22.Febra tifoidă și paratifoidă.23.Dizenteria bacteriană.24.Holera.25.Trichineloza.26.Botulism.27.Antrax.28.Tetanos.29.Gangrena gazoasă.30.Bruceloza.31.Listerioza.32.Tularemia. Pateureloze. Erlichioze.33.Leptospiroze. Boala Lyme. Febra recurentă.34.Rickettsioze (tifos exantematic, febra butunoasă, febra Q).35.Erizipeloid Rosenbach.36.Boala ghearelor de pisică.37.Febra mușcăturii de șobolan.38.Infecția cu HIV.39.Infecții în sarcină și lehuzie40.Infecții asociate îngrijirilor medicale cu punct de plecare: respirator, urinar, digestiv, cutanat și prin dispozitive intravasculare percutanate, infecții transmise prin sânge/produse de sânge și grefe de organe41.Medicina de călătorie.42.Boli infecțioase emergente: SARS, Gripa aviară etc.43.Noțiuni de bioterorism. Atitudinea în caz de atac terorist cu arme biologice (recunoașterea precoce, epidemiologie, managementul și controlul infecțiilor cu agenți patogeni).5.2.Tematica activităților practice1.Interpretarea leucogramei: 502.Recoltarea diverselor produse patologice (sputa, secreții purulente etc): 303.Hemocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 304.Urocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 305.Coprocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 306.Exsudat faringian (interpretare, atitudine terapeutică): 307.Examen sputa (interpretare, atitudine terapeutică): 308.Puncția rahidiană: 109.Interpretarea rezultatelor examinărilor din LCR: 1010.Interpretarea testelor de sensibilitate la antibiotice și chimioterapice: 3011.Interpretarea următoarelor probe: hepatice (biochimice, serologice, factori de coagulare) (50), renale (50).2.Obiective educaționale.() Cunoașterea patologiei infecțioase cu potențial de transmitere prin aer, apă, sol, aliment.() Medicina de călătorie.() Boli infecțioase emergente: SARS, Gripa aviară etc.() Noțiuni de bioterorism. Atitudinea în caz de atac terorist cu arme biologice.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire).● Posibilitatea de diagnostic și stabilirea planul de investigație al unei infecții precum și indicația de investigație specială a unei infecții. Medicul trebuie să poată interpreta examenele biologice privind infecțiile. + 
Modulul 6, anul II: BOLI TROPICALENr. ore curs. 32 ore/4 ore/săptămână/8 săptămâniNr. ore practică: 248 ore.1.Tematică lecțiilor conferință:() Date generale privind zonele cu climă caldă, medicina tropicală, bolile tropicale. Tulburări produse de căldură.() Holera.() Pesta.() Lepra.() Treponematoze tropicale.() Trahomul() Arboviroze. Febra galbenă. Denga.() Febra hemoragică Ebola.() Boala Marburg.() Febra de Lassa() Amibiaza.() Malaria.() Leishmaniaza.() Tripanosomiaza.() Filariaza.() Schistostomiaza. + 
Tematica activităților practice:() Examinare frotiuri de sânge periferic (10)() Examinare coproparazitologică (10)() Examinare parazitologică alte produse patologice (biopsie, etc) (10)() Consult pacienți cu boli tropicale.2.Obiective educaționale.() Elemente definitorii pentru bolile cu răspândire în zone de climă caldă.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire).() Cunoașterea patologiei de tip tropical în conexiune cu cerințele igienice, în contextul modificărilor climatice, a mișcărilor mari de populație fie prin migrarea unui număr mare de persoane din zone de climă caldă, fie datorită facilităților de transport în diferite puncte ale planetei. + 
Modulul 7, anul II: BOLI PROFESIONALENr. ore curs: 16 ore/4 ore/săptămână/4 săptămâniNr. ore practică: 54 ore.1.Tematica lecțiilor conferință:● Bolile profesionale:– definiție– criterii de diagnostic– anamneza profesională– metode de prevenirea bolilor profesionale.– Semnalarea și declararea bolilor profesionale: principii, pași.– Starea de sănătate a populației angajate: factori care o influențează, factori de risc profesional.– Examenul medical la angajare, examenul medical periodic: modalități de efectuare– Legislația națională și europeană de medicina muncii. + 
Tematica activităților practice● Efectuarea anamnezei profesionale în vederea identificării riscului de boală profesională;● Identificarea locurilor de muncă și a profesiunilor expuse la agenți etiologici profesionali care pot determina boli profesionale (microclimat profesional, agenți chimici, radiații ionizante și neionizante la un loc de muncă, agenți biologici)● Etapele de diagnostic de profesionalitate, rolul medicului de medicina muncii.● Semnalarea bolii profesionale.● Aplicații practice în conformitate cu legislația națională și europeană de medicina muncii.● Prezentare cazuri clinice.2.Obiective educaționale.() Efectuarea anamnezei profesionale în vederea identificării riscului de boală profesională.() Starea de sănătate a populației angajate: factori care o influențează, factori de risc profesional.() Examenul medical la angajare, examenul medical periodic: modalități de efectuare.() Identificarea locurilor de muncă și a profesiunilor expuse la agenți etiologici profesionali care pot determina boli profesionale.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire).() Cunoașterea și monitorizarea stării de sănătate a populației active. + 
Modulul 8, anul II: SĂNĂTATE OCUPAȚIONALĂNr. ore curs: 16 ore/4 ore/săptămână/4 săptămâniNr. ore practică: 54 ore.1.Tematica lecțiilor conferință:● Introducere în medicina muncii: definiție, atribuțiile serviciului de medicina muncii.● Riscul profesional.● Adaptarea organismului la solicitările mediului de muncă. Particularitățile efortului fizic și psihic în funcție de sex, vârstă și stare fiziologică.● Noțiuni de toxicologie profesională.● Noxele biologice din sectoarele de activitate cu risc de transmitere a bolilor infecțioase, direct sau indirect, prin alimente, apă, reziduuri, etc.● Stresul profesional.● Legislație de medicină a muncii (supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor în relație cu noxele de expunere, semnalare, declarare boli profesionale – legislația privind valorile limita de expunere la noxe în mediul profesional și domeniul de aplicare, legislația privind valorile limită de expunere biologică în mediul profesional și domeniul de aplicare), organizarea medicinei muncii, sistemul informațional în domeniu.● Patologia profesională declarată și cea nedepistată - influențe asupra morbidității generale.● Patologia profesională cu latență mare: rolul colaborării diferitelor instituții în profilaxie și control.● Activități și atribuții specifice în activitatea de evaluare a locurilor de muncă și a condițiilor igienico-sanitare, colaborarea medicului de igienă și a medicului medicina muncii în evaluarea expunerii profesionale și neprofesionale la radiații ionizante (rolul și atribuțiile laboratoarelor de igiena radiațiilor în relație cu activitatea de supraveghere a lucrătorilor).● Legislație: Legea nr. 111 din 1996, privind desfășurarea în siguranță a activităților nucleare, republicată în 1998 și revizuită în 2003, Norme fundamentale de securitate radiologică, aprobate prin Ordinul nr. 14 din 24 ianuarie 2000, al președintelui C.N.C.A.N., Legea minelor nr. 85/2003, Radiation Protection Nr. 160 (publicat în 2009), conține noile recomandări tehnice ale Uniunii Europene pentru monitorizarea persoanelor expuse profesional la radiația externă, în baza ICRP 103, și înlocuiește Radiation Protection No. 73 (din 1994). + 
Tematica activităților practicexii.Formularele de semnalizare și declarare a bolilor profesionale.xiii.Analiza morbidității cu incapacitate temporară de muncă într-o întreprindere.xiv.Măsuri de protecția muncii, depistarea și declararea bolilor profesionale și a accidentelor în unitățile medico-sanitare.2.Obiective educaționale.– Riscul profesional.– Noțiuni de toxicologie profesională.– Noxele biologice din sectoarele de activitate cu risc de transmitere a bolilor infecțioase.– Stresul profesional.– Activități și atribuții specifice în activitatea de evaluare a locurilor de muncă și a condițiilor igienico-sanitare ale acestora.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire).– Supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor în relație cu noxele de expunere, semnalare, declarare boli profesionale – legislația privind valorile limită de expunere la noxe în mediul profesional și domeniul de aplicare. + 
Modulul 9, anul II și 2 luni din anul III: IGIENA MEDIULUI – 10 luni – 43 săptămâniNr. ore curs: 172 ore/4 ore/săptămână/36 săptămâniNr. ore practică: 1088 ore.1.Tematica lecțiilor conferință:– Rolul factorilor de mediu în etiologia îmbolnăvirilor umane. Fenomene patologice legate de expunerea la factori de risc din mediu: patologia infecțioase și parazitară, patologia sistemului nervos, tulburări neuro-comportamentale, patologia aparatului respirator, patologia cardio-vasculară, patologia cutanata, patologia aparatului digestiv, patologia hepatică, patologia renală și a tractului urinar, patologia sistemului hematopoietic, tulburări ale funcției glandelor endocrine, tulburări imunologice, inclusiv alergice, tulburări ale reproducerii și dezvoltării umane, rolul factorilor de mediu în producerea cancerului uman.– Promovarea comportamentelor sănătoase pentru un mediu sănătos. Prevenirea îmbolnăvirilor generate de expunerea la factorii de mediu externi și promovarea sănătății prin măsuri de ordin social și prin modificarea comportamentelor nesănătoase.– Riscul de mediu: definiție; etapele analizei riscului: evaluarea riscului, managementul riscului, comunicarea riscului.– Evaluarea riscului de mediu pentru sănătate. Tipuri de pericole din mediul înconjurător care pot afecta sănătatea (naturale și antropogene; fizice, chimice, biologice, mecanice, psiho-sociale), căi de expunere, efecte asupra sănătății. Principii și metode de evaluare a riscului (identificarea pericolului, evaluarea relației doză-răspuns, evaluarea expunerii, caracterizarea riscului).– Managementul riscului de mediu: compararea riscului estimat cu standarde și norme, compararea riscului estimat actual cu estimări anterioare, monitorizarea expunerii, stabilirea alternativelor, implicarea participanților la procesul de luare a deciziilor.– Comunicarea riscului de mediu: planul de comunicare a riscului, definirea obiectivelor comunicării, implicarea comunității, parteneriat cu liderii comunității și cu alte instituții, elaborarea mesajelor, evaluarea comunicării.– Strategii de prevenire și control în sănătate. Evaluarea strategică a riscului și planificare: riscuri evaluate cantitativ și calitativ pentru o comunitate dată, compararea riscurilor (criterii, scale, matrici), stabilirea riscurilor priorizate (criterii și tehnici). Sistemul geografic de informații de mediu și sănătate;– Toxicologie de mediu: principii generale; absorbție, distribuție, excreție, bio-transformare; efecte toxice pe organe și sisteme, efecte cancerigene și genetice.– Igiena aerului atmosferic. Factorii meteoro-climatici și influența lor asupra sănătății. Surse de poluare a aerului, natura agenților poluanți. Efectele poluării aerului atmosferic asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanți și evaluarea lor. Măsuri de prevenire și combatere. Monitorizarea poluării aerului și a expunerii umane, criterii de calitate a aerului atmosferic.– Radiații ionizante: iradierea naturală/natural modificată tehnologic/antropică, mecanisme de acțiune, surse, efecte asupra sănătății, măsuri de prevenire și de combatere a expunerii umane.– Radiații neionizante: radiofrecvențe, infraroșii, luminoase, ultraviolete. Surse, mod de acțiune, efecte sanogene/patogene asupra sănătății umane, măsuri de prevenire și de combatere a efectelor nocive.– Igiena solului: relația între structura fizică, compoziția chimică și biologică și sănătatea umană; patologia biogeochimică; poluarea chimică și biologică a solului și efectele asupra stării de sănătate; măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.– Igiena apei: nevoile de apă ale individului și colectivităților, și modalități de acoperire; caracterizarea sanitară a surselor de apă; autopurificare apelor.– Criterii de calitate ale apei potabile. Tratarea apei în vederea potabilizării. Criterii sanitare de apreciere a eficienței tratării apei.– Compoziția minerală a apei în relație cu sănătatea. Poluarea chimică a apei și efecte asupra sănătății: patologia hidrică neinfecțioasă. Măsuri de prevenire și combatere.– Poluarea biologică a apei și efectele asupra sănătății: patologia hidrică infecțioasă. Măsuri de prevenire și combatere.– Apele recreaționale: criterii de calitate, riscuri pentru sănătate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.– Deșeuri: surse, clasificări, compoziția chimică și biologică, riscurile pentru sănătate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.– Controlul produselor cosmetice.– Așezările urbane și efectele asupra sănătății date de urbanizare. Conceptul de "oraș sănătos". Particularități socio-economice ale mediului rural în relație cu starea de sănătate a populației.– Spațiul de locuit în relație cu sănătatea umană: condițiile fundamentale ale igienei spațiului de locuit; evitarea suprasolicitărilor fiziologice (ambianța termică, vicierea aerului, iluminatul natural și artificial, zgomotul și vibrațiile); prevenirea infecțiilor, intoxicațiilor și accidentelor din spațiul de locuit; măsuri de prevenire și control.– Poluarea aerului interior: expunere, efecte pe sănătate, control– Mediul ocupațional medico-sanitar în relație cu sănătatea umană.– Zgomotul și vibrațiile: surse, poluarea sonoră, efecte asupra sănătății, măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.– Catastrofele naturale, accidentele industriale și nucleare, conflictele armate: impact asupra așezărilor umane și a sănătății; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize.– Poluarea transfrontalieră și probleme globale de impact asupra mediului și sănătății umane: reducerea stratului de ozon, modificările climatice și efectul de seră, ploile acide, reducerea biodiversității speciilor, despăduririle, deșertificările, transportul transfrontalier al deșeurilor periculoase. + 
Tematica activităților practice– Instrumente și metode specifice de prevenire și combatere a riscurilor din mediu, planuri de urgență și intervenție precoce în catastrofe și accidente– Prezentare generală a elaborării și aplicării legislației sanitară și de mediu– Legislația Națională și Europeană: Constituția României, Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, Legea protecției mediului nr. 137/1995 revizuită în 2000, Legea privind asistența de sănătate publică nr. 100/1998 înlocuită cu Legea nr. 95/2006, Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, Directiva nr. 91/676/CEE transpusă și aprobată prin H.G. nr. 964/2000 prevede Planul de acțiune pentru protecția apelor față de acest risc de poluare cu nitrați, Directiva CEE nr. 98/83 privind calitatea apei destinate consumului uman; Legea Apei nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile; Legea nr. 311/2004 privind completarea și modificarea Legii apei; H.G. nr. 974/2004 privind normele de aplicare și inspecție sanitară. Directiva (UE) nr. 2015/1787 a comisiei din 6 octombrie 2015 de modificare a anexelor II și III la Directiva nr. 98/83/CE a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman, Ordinul ministrului sănătății nr. 275/2014 privind aprobarea procedurii de reglementare sanitară pentru punerea pe piață a produselor, materialelor, substanțelor chimice/amestecurilor și echipamentelor utilizate în contact cu apa potabilă, în baza art. 10 din Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicată, Ordinul ministrului sănătății nr. 119/2017 pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației, H.G. nr. 1.260/2012 - pentru modificarea și completarea H.G. nr. 321/2005 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental, Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 al parlamentului european și al consiliului din 30 noiembrie 2009 privind produsele cosmetice.– Metodologia cercetării sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer. Metode de determinare a compoziției normale și a poluanților din aer. Interpretarea și discutarea rezultatelor.– Evaluarea expunerii populației la poluanții din aer prin biomarkeri de expunere, biomarkeri de susceptibilitate, biomarkeri de efect.– Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea aerului atmosferic.– Acte normative în domeniul aerului atmosferic și standarde cu caracter tehnic.– Metodologia cercetării sanitare a apei (potabilă, recreațională, reziduală). Recoltarea probelor de apă. Determinarea proprietăților organoleptice, fizice, chimice ale apei. Interpretarea și discutarea rezultatelor.– Evaluarea eficienței dezinfecției apei. Analiza bacteriologică a apei.– Cerințe igienico-sanitare ale aprovizionării centrale și locale cu apă potabilă.– Elaborarea unui plan de supraveghere a aprovizionării cu apă potabilă a populației.– Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu apa potabilă.– Acte normative în domeniul apei și standarde cu caracter tehnic.– Metodologia cercetării sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a poluării solului (poluare bacteriologică, chimică, radioactivă). Interpretarea și discutarea rezultatelor.– Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea solului.– Acte normative în domeniul solului și standarde cu caracter tehnic.– Metodologia de cercetare a impactului condițiilor necorespunzătoare de locuit asupra sănătății (microclimat, iluminat, ventilație, poluare interioară).– Acte normative în domeniul locuinței și standarde cu caracter tehnic– Metodologia cercetării sanitare a poluării sonore.– Acte normative în domeniul zgomotului și standarde cu caracter tehnic– Metodologia cercetării expunerii populației la radiații ionizante.– Acte normative în domeniul radiațiilor și standarde cu caracter tehnic.– Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediul ocupațional medico-sanitar.– Acte normative în domeniul medico-sanitar și standarde cu caracter tehnic– Elaborarea unor seturi de indicatori de mediu și de sănătate într-o comunitate cu poluare industrială dată. Alcătuirea planului de intervenție operativă în cazul unei calamități sau catastrofe.– Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediu într-o situație dată.– Elaborarea planului de comunicare a riscului de mediu pentru o comunitate dată.2.Obiective educaționale.() Cunoașterea modalităților de monitorizare a nivelelor de poluanți din aer, apă de băut, recreațională sau uzată, sol, habitat.() Evaluarea riscurilor pe sănătate, în expunere acută și cronică, datorită impactului poluării factorilor de mediu.() Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relația cu poluarea aerului, a apei, a solului, în expunerea la radiații ionizante și neionizante, poluarea sonoră.() Factorii meteoro-climatici și influența lor asupra sănătății() Deșeurile menajere – riscurile pentru sănătate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.() Controlul produselor cosmetice.() Așezările urbane și efectele asupra sănătății date de urbanizare.() Particularități socio-economice ale mediului rural în relație cu starea de sănătate a populației.() Spațiul de locuit în relație cu sănătatea umană.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire).() Corecta apreciere a impactului pe sănătatea umană în condițiile unor expuneri ambientale sau interioare la diferiți agenți poluanți din mediu de viață.() Supravegherea stării de sănătate în relația cu poluarea aerului, apei, a solului, în expunerea la radiații ionizante și neionizante, poluarea sonoră.() Alcătuirea planului de intervenție operativă în cazul unei calamități sau catastrofe, accidentele industriale și nucleare impact asupra așezărilor umane și a sănătății; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize.() Evaluarea poluării interioare și a impactului pe sănătatea omului. + 
Modulul 10, anul III, PREVENIREA INFECȚIILOR NOSOCOMIALENr. ore curs: 32 ore/4 ore/săptămână/8 săptămâniNr. ore practică: 248 ore1.Tematică lecțiilor conferință:() Norme de igienă privind amenajarea și funcționarea unui spital: structura funcțională, amplasare spații, circuite funcționale, Riscuri asociate nerespectării circuitelor funcționale și neasigurării spațiilor adecvate profilului spitalului.() Aprovizionarea cu apa potabilă a unui spital. Metodologia de supraveghere și controlul calității microbiologice a apei potabile.() Deșeurile rezultate din activitatea medicală: colectare, transport, neutralizare. Riscuri epidemiologice în relație cu deșeurile rezultate din activitatea medicală.() Ape reziduale-tratare-colectare-evacuare. Riscuri microbiologice asociate nerespectării condițiilor igienice de evacuare.() Siguranța alimentului. Riscuri microbiologice asociate preparării și distribuției hranei.() Curățenia și dezinfecția. Metode de curățenie și dezinfecție. Substanțe biocide. Evaluarea eficienței curățeniei și dezinfecției. Riscuri microbiologice asociate nerespectării protocoalelor de curățenie și dezinfecție.() Managementul deșeurile medicale, modalități de colectare, păstrare și eliminarea acestora.() Igiena mâinilor - măsura cheie în prevenirea infecțiilor nosocomiale. Programe de igiena mâinilor.() Combaterea vectorilor. Metode de dezinsecție și deratizare. Riscuri asociate prezentei vectorilor. + 
Tematica activităților practice1.Cadrul legislativ național privind:– organizarea și funcționarea unui spital;– curățenia și dezinfecția– apa potabilă– deșeurile rezultate din activitatea medicală și apele reziduale– siguranța alimentului – riscuri microbiologice2.Elaborarea planului de măsuri privind prevenirea infecțiilor nosocomiale în relație cu mediul spitalicesc:– curățenia și dezinfecția spațiilor destinate serviciilor medicale– curățenia și dezinfecția blocului alimentar– managementul siguranței alimentului– dezinsecția și deratizarea– gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală– igienizarea rezervorului de apă potabilă– monitorizarea complianței cu igiena mâinilor– asigurarea circuitelor pentru pacienți, alimente, deșeuri, lenjerie curată/murdară.3.Evaluarea eficienței măsurilor implementate pentru prevenirea infecțiilor asociate îngrijirilor medicale (planul de autocontrol):– metode de prelevare probe microbiologice din spital: suprafețe, aeromicroflora, mâini.– prelevare probe microbiologice din blocul alimentar: suprafețe, mâini, echipament de protecție personal.– prelevare probe apă potabilă pentru evaluarea calității microbiologice.4.Elaborarea planului de management al siguranței alimentului în blocul alimentar - HACCP - analiza riscurilor prin puncte critice de control.2.Obiective educaționale.() Cunoașterea componentelor structurale și funcționale ale unui spital, cerințele de igienă privind aprovizionarea cu apă potabilă, evacuarea apelor reziduale și a deșeurilor rezultate din activitatea medicală, cunoașterea și evaluarea metodelor de curățenie și dezinfecție, modalitățile de combatere a vectorilor: dezinsecție-deratizare.() Cunoașterea principiile siguranței alimentului.() Cunoașterea modalităților de asigurare și evaluare a igienei mâinilor, etapele și resursele necesare implementării și evaluării unui program de igiena mâinilor.() Cunoașterea cerințelor de igienă pentru amenajarea și funcționarea blocului alimentar, precum și modalitățile de prevenire a riscurilor de contaminare a alimentelor.() Cunoașterea componentelor planului de măsuri pentru prevenirea și controlul infecțiilor asociate îngrijirilor medicale în raport cu mediul spitalicesc() Cunoașterea structurii planului de autocontrol și să prezinte metodele de prelevare probe microbiologice din spital (suprafețe, aeromicroflora, mâini), bloc alimentar (suprafețe, mâini, echipament de protecție personal) și apa potabilă.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire).() Să se cunoască cerințele legale privind condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea autorizării sanitare.() Să se știe a se elabora un plan de măsuri adresate mediului spitalicesc pentru a preveni infecțiile asociate îngrijirilor medicale.() Să se știe a se elabora plan de autocontrol pentru a evalua eficiența măsurilor de igienă implementate.() Să se știe a se stabili punctele critice de control în procesul de preparare a hranei.() Să se evalueze eficiența programului de igiena mâinilor. + 
Modulul 11 anul III și 4 luni anul IV, IGIENA ALIMENTAȚIEI ȘI NUTRIȚIEI – 10 luni (43 săptămâni)Nr. ore curs: 172 ore/4 ore/săptămână/36 săptămâniNr. ore practică: 1088 ore.1.Tematica lecțiilor conferință:● Bazele conceptuale ale alimentației și nutriției: definirea termenilor, relația dintre alimentație-nutriție-sănătate, trebuințe nutriționale, aporturi recomandate.● Bazele fiziologice ale nutriției și sănătatea umană: contextul fiziologic al nutriției, de la alimente la nutrimente, și funcțiile organismului; necesarul de energie, de macro- și micronutrienți (rol în nutriție, surse alimentare, rația zilnică, efectele consumului neadecvat).● Etiopatogenia bolilor carențiale: hipovitaminoze, carența în elemente minerale, malnutriția protein-calorică, anemii nutriționale.● Etiopatogenia bolilor prin hiperconsum alimentar sau consum dezechilibrat: obezitate, dislipidemii, ateroscleroză, diabet zaharat, gută, alcoolism cronic.● Bazele fiziologice și psiho-sociale ale comportamentului alimentar uman: semiologie, determinanți și funcții ale comportamentului alimentar, tulburările comportamentului alimentar.● Aspecte populaționale în relație cu alimentația: tipuri de diete.● Evaluarea clinică și nutrițională – Dezechilibrul nutrițional, Screening-ul nutrițional, Evaluarea nutrițională, Examinarea fizică – starea de nutriție, Interacțiunea dintre medicamente și alimente, Alimentația enterală și parenterală în intervențiile chirurgicale.● Metode de intervenție comunitară: Evaluarea, recomandarea și monitorizarea în chirurgia obezității, nutriția în sarcină și lăuzie, comportamentul alimentar și stilul de viață în colectivitățile de copii și adolescenți, dieta vârstnicului și managementul colectivităților de seniori instituționalizați, alimentația și regimul de viață al sportivilor, managementul metabezității.● Calitatea nutrițională a alimentelor (lapte și preparate din lapte; carne, pește, preparate; ouă; legume, fructe; cereale și leguminoase uscate; produse zaharoase; grăsimi; băuturi alcoolice și nealcoolice): modul de obținere, formele de comercializare și consum, compoziția și valoarea nutritivă, cantități recomandate pentru diferitele categorii de populație, efectele consumului neadecvat.● Calitatea igienică a alimentelor, riscuri alimentare și nutriționale: boli transmise prin consum de alimente contaminate cu agenți biologici (bacterii, virusuri, paraziți), chimici (pesticide, metale grele, reziduuri medicamentoase, produse de curățare și dezinfecție, micotoxine, biotoxine marine, etc.) și neconvenționali (prioni). Surse de contaminare a alimentelor și măsuri de profilaxie.● Degradarea și alterarea alimentelor;● Principii și metode de conservare a alimentelor, influențele diferitelor tratamente tehnologice asupra calității nutritivă a alimentelor și riscul asupra stării de sănătate a consumatorilor;● Ambalaje folosite în sectorul alimentar; cerințe privind materialele în contact cu alimentul.● Alimente funcționale, alimente modificate genetic, alimente cu destinație nutrițională specială, suplimente alimentare, nutrigenomica. Relația cu starea de sănătate.● Aditivii alimentari. Efecte asupra alimentelor și relația cu starea de sănătate.● Principii de gastrotehnie.● Programe de supraveghere și control a bolilor transmise prin consum de alimente.● Igiena unităților cu profil alimentar. + 
Tematica activităților practice● Criterii de calitate a produselor alimentare. Aprecierea calității igienico-sanitare a produselor alimentare. Controlul ambalajelor și a etichetării. Recoltarea probelor de alimente pentru examenul de laborator. Metode de determinare. Interpretarea și discutarea rezultatelor.● Legislația europeană și națională în domeniul siguranței alimentelor și igienei unităților alimentare.● Strategii de control a securității sanitare a alimentelor în unități alimentare. Principii de evaluare a riscului în unități alimentare, sistemul de analiză a riscului în puncte critice de control, HACCP (Hazard Analysis of Critical Control Points). Sistemul de management al siguranței alimentului: ISO 22000:2005● Controlul pe piață al alimentelor cu risc pentru sănătatea populației. Sistemul rapid de alertă pentru alimente și furaje.● Evaluarea stării de nutriție, metode de apreciere, indicatori statistici.● Metode de evaluare a consumului alimentar și a cheltuielii de energie. Tipuri de anchete alimentare.● Noțiuni practice de nutriție în diferite etape fiziologice și tipuri de efort: copil, adult, vârstnic, femeie gravidă, sportiv.● Principii generale de dietoterapie.● Analiza riscului legat de consumul de alimente. Educație și intervenții nutriționale de teren: politici și programe de supraveghere și educație nutrițională, intervenție nutrițională în teren (școală, colectivități locale, parteneriat public/privat).● Metodologii și strategii de supraveghere a stării de sănătate a populației în relație cu factorii de risc alimentar.2.Obiective educaționale.() Definirea nutrienților, cele două componente ale echilibrului energetic: aportul de energie și cheltuiala de energie a organismului, necesarul de energie în diferite momente ale vieții și factorii care influențează cheltuiala de energie a organismului, prezentarea situațiile de dezechilibru energetic și riscurile pentru sănătate asociate acestor dezechilibre.() Prezentarea rolului macro și micronutrienților în organism, necesarul în funcție de vârstă și patologie, principalele surse alimentare de macro și micronutrienți și efectele consumului neadecvat.() Prezentarea riscurile de contaminare chimică și microbiologică a alimentelor, surse de contaminare. Bolile ce pot să apară prin consum de alimente contaminate.() Descrierea modalitățile de evaluare a statusului nutrițional al omului sănătos.() Metodele de apreciere a aportului alimentar.() Valoarea nutritivă, recomandările de consum pentru principalele grupe de alimente și efectele consumului neadecvat.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire).() Identificarea necesarul de macro- și micronutrienți în funcție de vârstă și consecințele consumului neadecvat.() Cunoașterea riscurile chimice și microbiolgice de contaminare a alimentelor și a patologiei ce poate fi indusă.() Evaluarea statusul nutrițional în diferite grupuri populaționale.Modulul 12 anul IV, IGIENA COPIILOR, ADOLESCENȚILOR ȘI TINERILOR – 10 luni (43 săptămâni)Nr. ore curs: 172 ore/4 ore/săptămână/40 săptămâniNr. ore practică: 1228 ore1.Tematica lecțiilor conferință:● Obiectul, importanța și orientarea actuală a igienei copiilor și tinerilor. Particularitățile răspunsului organismului copilului la acțiunea factorilor de mediu.● Caracteristicile generale ale procesului dezvoltării fizice și neuropsihice a copiilor, adolescenților și tinerilor. Dinamica și modificările în timp ale dezvoltării umane la nivelul colectivității; accelerația creșterii sau tendința seculară● Dezvoltarea umană: nivelurile de organizare ale compoziției corpului uman, principiile generale ale dezvoltării și maturizării organismului, factorii cu rol formativ în dezvoltarea umană;● Dezvoltarea fizică, noțiuni de auxologie: variabilitatea indicatorilor antropometrici principali, dinamica proporțiilor corporale, trăsături evolutive ale aparatelor și sistemelor pe grupe de vârstă: antepreșcolar, preșcolar, școlar, adolescent;● Caracteristici evolutive somatice în perioada pubertară;● Prevenirea tulburărilor de creștere a copiilor și adolescenților.● Dezvoltarea neuropsihică: legile și factorii care o influențează: ereditatea, mediul, educația; etapele dezvoltării neuropsihice a organismului uman: criterii de stadializare;● Particularitățile evolutive ale dezvoltării neuropsihice ale copiilor și adolescenților pe grupe de vârstă;● Dezvoltarea neuropsihică în relație cu activitatea intelectuală, condiționare reciprocă, factorii care influențează activitatea școlară, randamentul la învățătură; eșecul școlar, dezadaptarea școlară, tulburările de învățare; problematica instruirii și educării copilului cu deficiențe (senzoriale, verbale, comportamentale, fizice și de intelect), a copilului abuzat (fizic, psihic, sexual), a copilului supradotat.● Dezvoltarea neuropsihică și relațiile interpersonale în colectivități: grupul de elevi, de adolescenți, de studenți. Comportamente deviante în adolescență. Măsuri de prevenire și combatere.● Adaptarea organismului în creștere și dezvoltare la procesul instructiv-educativ, la antepreșcolari (0 - 3 ani): particularități igienice pe grupe de vârstă, jocurile și jucăriile, creșterea rezistenței nespecifice prin călirea organismului, somnul, programul de activitate și odihna din creșele de copii.● Adaptarea organismului în creștere și dezvoltare la procesul instructiv-educativ la preșcolari (3 – 7 ani): creșterea rezistenței nespecifice prin călirea organismului și activitate fizică, odihna și somnul, deprinderea de a munci, programul de activitate și odihna din grădinițele de copii.● Adaptarea organismului în creștere și dezvoltare la procesul instructiv-educativ la elevi și studenți: capacitatea de lucru și curbele fiziologice zilnice, săptămânale, anuale, regimul de viață și activitate din școli și facultăți; orarul școlar, reușita școlară, orientarea școlară și profesională, creșterea rezistenței nespecifice prin călirea organismului și educație fizică și sport, odihna și somnul.● Prevenirea și combaterea comportamentelor cu risc pentru sănătate în colectivitățile de copii, adolescenți și tineri: comportamentul alimentar nesanogen, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual deviant, comportamentele violente și distructive, comportamentele care duc la accidente. Cauzele, riscurile pentru sănătate, măsurile de prevenire și combatere. Prevenirea cariei dentare, igiena buco-dentară. Handicapul fizic și psihic.● Cerințe igienico-sanitare privind instituțiile pentru ocrotirea, educarea și instruirea copiilor, adolescenților și tinerilor. Norme generale: amplasare, terenul, planificarea și organizarea clădirii, dotarea cu mobilier, noțiuni de ergonomie școlară, asigurarea microclimatului optim, jucăriile și materialele didactice, dezinfecția, dezinsecția și deratizarea, echipamentul de protecție sanitară a personalului, asistența medicală, menținerea stării de igienă.● Rolul alimentației în procesul de creștere și dezvoltare și în optimizarea stării de sănătate a copiilor și adolescenților (sursele necesarul și rația de nutrienți pe grupe de vârstă). Prevenirea tulburărilor de nutriție la copii și adolescenți.● Acte normative și standarde cu caracter tehnic privind normele igienice specifice pentru creșe, leagăne de copii, grădinițe, școli, universități.● Prevenirea și combaterea îmbolnăvirilor acute în colectivitățile de copii, adolescenți și tineri: factori de risc ai patologiei acute transmisibile, noțiuni despre patologia acută transmisibilă, factorii incriminați în patologia acută transmisibilă, boli acute transmisibile cu frecvență crescută.● Prevenirea și combaterea îmbolnăvirilor cronice în colectivitățile de copii, adolescenți și tineri: boli cronice și forme cronice ale unor boli acute, dispensarizarea bolnavilor cronici, eficiența măsurilor medicale în morbiditatea cronică.● Acte normative și standarde cu caracter tehnic privind asistența medicală în unitățile publice și private pentru ocrotirea, educarea și instruirea copiilor adolescenților și tinerilor. + 
Tematica activităților practice● Metodologia de evaluare a dezvoltării fizice: antropometria, indicatorii dezvoltării fizice pe grupe de vârstă, diagnosticul individual al dezvoltării fizice în sistem sigmal și de percentile. Analiza și interpretarea datelor de dezvoltare fizică la nivel individual și colectiv pentru depistarea tulburărilor de creștere și nutriție. Organizarea și desfășurarea examenelor medicale periodice și de bilanț în unitățile de învățământ.● Metodologia de evaluare a nivelului de dezvoltare neuro-psihică: strategii și metode de cercetare, psihodiagnoză.● Metodologia aprecierii programului de activitate și odihnă în creșe, grădinițe, școli și universități. Aprecierea reușitei școlare.● Metode de lucru ale medicului în orientarea școlară și profesională. Fișa de caracterizare psiho-pedagogică și medico-psihologică pentru orientarea școlară și profesională.● Metodologia depistării comportamentelor cu risc, a tulburărilor de adaptare școlară.● Metodologia aprecierii alimentației: calcularea rației alimentare pe grupe de vârstă, ancheta alimentară în colectivități, aprecierea stării de nutriție.● Metodologia aprecierii condițiilor igienico-sanitare din instituțiile de copii, adolescenți și tineri. Fișa creșei, grădiniței, școlii.● Expertiza unui proiect de construcție sau a unei construcții reprezentând o instituție de copii, adolescenți și tineri.● Metodologii și strategii de supraveghere a stării de sănătate a copiilor adolescenților în relație cu factorii din mediul de viață și activitate (acțiuni asupra determinanților sănătății pentru prevenirea bolilor).● Promovarea sănătății și educația pentru sănătate în școli.● Organizarea și funcționarea cabinetelor de medicină școlară.2.Obiective educaționale.() Cunoașterea caracteristicilor și modalităților de apreciere a dezvoltării fizică și neuro-psihice a copiilor și tinerilor.() Metodologia aprecierii condițiilor igienico-sanitare din instituțiile de copii, adolescenți și tineri.() Metodologii și strategii de supraveghere a stării de sănătate a copiilor adolescenților în relație cu factorii din mediul de viață și activitate.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire).() Acțiuni de promovare a sănătății și educație pentru sănătate în unitățile de copii.() Prevenirea și combaterea îmbolnăvirilor acute și cronice în colectivitățile de copii, adolescenți și tineri.() Prevenirea și combaterea comportamentelor cu risc pentru sănătate în colectivitățile de copii, adolescenți și tineri. + 
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:1.Însușirea cunoștințelor detaliate și aprofundate privind elementele ce sunt incluse în curriculum de igienă cu scopul de a avea pregătirea necesară exercitării profesiei de medic specialist la standardele actuale. Cu toate că specialitatea de igienă nu are recunoaștere la nivel european în forma actuală în care este în țara noastră, fiecare din capitolele din care este se compune curriculum de igienă are corespondent în curriculum altor specialități în țările Uniunii Europene și Statele Unite ale Americii cum ar fi Environmental and Occupational Health pentru partea de mediu, sănătatea publică etc. + 
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:() Dobândirea de cunoștințe teoretice privind influența factorilor de mediu ce pot induce o patologie foarte diversă.() Dobândirea de cunoștințe teoretice privind evaluarea impactului contaminanților din mediu din apă, aer, sol, prezența diferitelor tipuri de radiații, zgomot asupra sănătății ca și mijloacele și măsurile ce trebuiesc întreprinse pentru limitarea sau eliminarea impactului negativ asupra sănătății omului.() Dobândirea de cunoștințe teoretice privind nutrienții, componentele echilibrului energetic, dezechilibru acestuia și riscurile pentru sănătate asociate acestor dezechilibre, rolul macro și micronutrienților în organism, care sunt nevoile de macro- și micronutrienți în funcție de vârstă și în diferite situații patologice, care sunt principalele surse alimentare de macro și micronutrienți și efectele consumului neadecvat.() Dobândirea de cunoștințe teoretice privind factorii ce influențează comportamentul alimentar, modalitățile de evaluare a statusului nutrițional al omului sănătos, metodele de apreciere a aportului alimentar, valoarea nutritivă, recomandările de consum pentru principalele grupe de alimente și efectele consumului neadecvat.() Să prezinte riscurile de contaminare chimică și microbiologică a alimentelor, bolile ce pot să apară prin consum de alimente contaminate.() Dobândirea de cunoștințe teoretice privind caracteristicile generale ale procesului dezvoltării fizice și neuropsihice a copiilor, adolescenților și tinerilor.() Dobândirea de cunoștințe teoretice privind evaluarea dezvoltării fizice a copiilor și tinerilor.() Dobândirea de cunoștințe teoretice privind programul de activitate și odihnă în creșe, grădinițe, școli și universități, elemente de orientare școlară și depistarea și prevenirea comportamentelor cu risc la copii.() Dobândirea de cunoștințe teoretice privind aprecierea condițiilor igienico-sanitare din instituțiile de copii, adolescenți și tineri.() Dobândirea de cunoștințe teoretice privind modalitățile de supraveghere a stării de sănătate a copiilor adolescenților în relație cu factorii din mediul de viață și activitate() Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind interferențele elementelor specifice igienei cu patologia aparținând oricărei alte specialități medicale, în mod deosebit din domeniul bolilor infecțioase, bolilor tropicale, bolilor profesionale și a medicinei muncii.() Dezvoltarea capacității medicului specialist igienist de a participa corect și activ în echipe medicale multidisciplinare. + 
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:() Medicul specialist de igienă trebuie să facă dovada că și-a însușit obiectivele educaționale de mai sus, la nivelul exigențelor medicale și deontologice specifice standardelor. + 
Examenul de medic specialist:Probe de evaluare, specifice programului:– probă scrisă ....................... DA– examen clinic ..................... NU– probă de abilități ................ DA– probă pe casetă video ......... NU– probă operatorie ................. NU– dizertație .......................... NU + 
TEMATICA DE EXAMEN 1. PROBA SCRISĂ:1. Igiena aerului atmosferic: factori meteoro-climatici și influența lor asupra sănătății, poluarea aerului atmosferic (surse de poluare, natura agenților poluanți, efectele poluării aerului atmosferic asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanți și evaluarea lor, monitorizarea poluării aerului și a expunerii umane, criterii de calitate a aerului).2. Igiena apei: apă potabilă (nevoile de apă ale individului și colectivităților, mod de acoperire, surse de apă, aprecierea calității surselor; compoziția minerală și relația cu sănătatea; poluarea chimică și microbiologică a apei potabile, efectele asupra sănătății, boli transmise prin apă, epidemiile hidrice; criterii de calitate a apei potabile; metode de tratare a apei pentru potabilizare); ape naturale, de suprafață și subterane: riscuri pentru sănătate și criterii de calitate, autopurificarea apei, criterii de calitate; îndepărtarea apelor uzate: riscuri pentru sănătate date de îndepărtarea incorectă a apelor uzate, evaluarea riscurilor.3. Igiena solului: relația între sol și sănătatea umană; endemiile biogeochimice; poluarea chimică și biologică a solului, efectele asupra stării de sănătate.4. Deșeurile solide și periculoase: surse, clasificări, compoziție fizică, chimică și biologică; riscuri pentru sănătate generate de îndepărtarea incorectă a deșeurilor solide și periculoase.5. Regimul biocidelor. Legislația în vigoare.6. Igiena habitatului. Așezările urbane: efectele asupra sănătății date de urbanizare; spațiul locuit și relația cu sănătatea umană: condițiile fundamentale ale igienei spațiului locuit, efectele asupra sănătății generate de condițiile de locuit și facilitățile sanitare, poluarea aerului interior, evitarea suprasolicitării fiziologice (ambianța termică, vicierea aerului interior, iluminatul natural și artificial, zgomotul), prevenirea infecțiilor, intoxicațiilor și accidentelor.7. Igiena radiațiilor: radiații neionizante (radiofrecvențe, infraroșii, luminoase, ultraviolete), surse, relații cu sănătatea umană, măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive asupra sănătății; radiații ionizante: iradierea naturală și natural modificată tehnologic, efectele asupra sănătății, iradierea antropică, surse de radiații ionizante, metode de evaluare a expunerii și de monitorizare a contaminării mediului, efectele asupra sănătății (mecanism de acțiune, efecte stocastice și deterministice); măsuri de prevenire și combatere a expunerii umane.8. Trebuințele nutritive ale omului: necesarul de energie; necesarul de proteine (compoziția și clasificarea proteinelor, rol în nutriție, necesarul de proteine și aminoacizi pentru diferite grupe de populație, efectele consumului neadecvat - insuficient sau exagerat, surse alimentare principale și secundare de proteine); necesarul de lipide (compoziția și clasificarea lipidelor, rol in nutriție, necesarul de lipide și acizi grași pentru diferite grupe de populație, efectele consumului neadecvat - insuficient sau exagerat, surse de alimentare principale și secundare de lipide); necesarul de glucide (compoziția și clasificarea glucidelor, rol în nutriție, necesarul de glucide digerabile și nedigerabile pentru diferite grupe de populație, efectele consumului neadecvat - insuficient sau exagerat, surse de alimentare principale și secundare de glucide).9. Necesarul de elemente minerale – bioelemente (calciu, fosfor, magneziu, sodiu, potasiu, clor, sulf, fier, cupru, cobalt, zinc, iod, fluor, mangan, molibden, crom, seleniu) – pentru fiecare dintre micro- și macro- elemente se vor prezenta: rol în nutriție, necesarul pentru diferite grupe de populație, efectele consumului neadecvat – insuficient sau exagerat, surse alimentare principale și secundare.10. Necesarul de vitamine: vitamine liposolubile (A, D, E, K) și hidrosolubile (vitamina B1, B2, B6, B12, PP, acid folic, acid pantotenic, biotina, ubichinona, vitamina C, vitamina P); alte substanțe cu efecte vitaminomimetice (inozitol, acid lipoic, acid orotic, acid pangamic) - pentru fiecare dintre vitamine se vor prezenta: rol în nutriție, necesarul pentru diferite grupe de populație, efectele consumului neadecvat - insuficient sau exagerat, surse alimentare principale și secundare.11. Valoarea nutritivă și igiena alimentelor. Gruparea alimentelor în funcție de proveniența și de valoarea nutritivă din ouă; derivate cerealiere și leguminoase uscate; legume, fructe și preparate din legume și fructe; grăsimi alimentare; produse zaharoase; băuturi nealcoolice; băuturi alcoolice – pentru fiecare grupă de alimente se vor prezenta: modul de obținere și formele sub care se comercializează și se consumă; compoziția și valoarea nutritivă; cantități recomandate pentru diferite categorii de populație; efecte nutriționale și digestive ale consumului neadecvat – insuficient sau exagerat.12. Condiții de igienă ce trebuiesc respectate în producerea, depozitarea, transportul, comercializarea și consumul produselor alimentare, maladii microbiene, virotice și parazitare transmise prin alimentele respective.13. Riscuri de contaminare chimică cu poluanți și aditivi în comercializarea și consumul produselor alimentare, măsurile de profilaxie.14. Principii și metode de conservare a alimentelor: mecanisme de condiții de alterare și insalubrizare a alimentelor; conservarea alimentelor prin folosirea temperaturilor ridicate (pasteurizare, fierbere, coacere, prăjire, sterilizare) și a temperaturilor scăzute (refrigerare, congelare); conservarea prin reducerea cantității de apă: uscare, deshidratare; conservarea prin acidifiere, sărare, zaharare, afumare; conservarea prin folosirea de substanțe chimice; conservarea prin folosirea radiațiilor ionizante.15. Aditivi alimentari, clasificare: conservanți (antiseptici, antibiotici, antioxidanți), organoleptizanți (coloranți, aromatizanți, emulsionați, stabilizatori, agenți de îngroșare, îndulcitori sintetici, etc.); efecte asupra alimentelor și consumatorilor.16. Poluarea chimică a alimentelor: clasificarea poluanților chimici; reziduuri de pesticide; metale cu potențial nociv: plumb, mercuri, cadmiu, cupru, nichel, staniu, zinc, aluminiu, crom; micotoxine; nitrozamine; hidrocarburi policiclice aromatice; azotați, azotiți; elemente radioactive și alți poluanți chimici: monomeri din mase plastice, antibiotice, medicamente de uz veterinar, biostimulatori. Pentru fiecare grupă de substanțe chimice se vor prezenta: sursele și modalitățile de poluare, efecte asupra consumatorilor (toxice, cancerigene, teratogene, alergice).17. Toxiinfecțiile alimentare. Toxiinfecțiile produse de germenii: Salmonella, Shigella, Stafilococi enterotoxici, Escherichia coli, Proteus, Clostridium (Cl.botulinum și Cl. Perfringens), Yersinia enterocolitica, Campylobacter, Listeria monocytogenes, Vibrio parahaemolyticus, Bacillus cereus. Surse și modalități de contaminare a alimentelor; forme de manifestare; măsuri de profilaxie.18. Igiena unităților cu profil alimentar: unități de producție, depozitare, desfacere, consum public și colectiv.19. Boli de nutriție. Etiopatogenia bolilor de nutriție: boli prin hiperconsum alimentar sau consum dezechilibrat: obezitate, dislipidemii, ateroscleroza și complicațiile sale, diabetul zaharat, hiperuricemiile, guta, litiaza biliară.20. Boli carențiale: hipovitaminoze (scorbut, pelagra, beri-beri, carență în vitamina A, carență în vitamina D), carență în elemente minerale, malnutriția calorico-proteică, anemii nutriționale.21. Evaluarea clinică și nutrițională – Dezechilibrul nutrițional, Screening-ul nutrițional, Evaluarea nutrițională, Examinarea fizică – starea de nutriție, Interacțiunea dintre medicamente și alimente, Alimentația enterală și parenterală în intervențiile chirurgicale.22. Metode de intervenție comunitară: Evaluarea, recomandarea și monitorizarea în chirurgia obezității, nutriția în sarcină și lăuzie, comportamentul alimentar și stilul de viață în colectivitățile de copii și adolescenți, dieta vârstnicului și managementul colectivităților de seniori instituționalizați, alimentația și regimul de viață al sportivilor, managementul metabezității.23. Caracteristici generale ale procesului dezvoltării fizice și neuropsihice a copiilor și tinerilor. Modificările în timp ale dezvoltării fizice și psihice umane. Aprecierea creșterii și dezvoltării copiilor și tinerilor la nivelul asistenței primare. Dinamica dezvoltării neuropsihice la copii și tineri, caracteristicile și etapele acestui proces. Legile creșterii și dezvoltării.24. Factori ai mediului intern care influențează dezvoltarea copiilor, factori ai organismului matern, factori genetici, endocrini, metabolici, sistemul nervos.25. Criterii de evaluare a dezvoltării copiilor și tinerilor. Criterii de apreciere a gradului de maturizare a organismului aflat în perioada de evoluție. Criterii pentru examinarea psihologică a copiilor și adolescenților. Stabilirea diagnosticului dezvoltării fizice și neuropsihice, periodizarea etapelor de dezvoltare.26. Igiena copiilor de vârstă mică (0 - 3 ani). Dezvoltarea fizică și neuropsihică a copiilor 0 - 3 ani. Alimentația în perioada primului an de viață în relația cu dezvoltarea fizică și neuropsihică a copilului. Principii de organizare a regimului zilnic al copiilor de 0 - 3 ani. Construirea, amenajarea și funcționarea creșelor. Structura și conținutul regimului educativ în creșă, elaborarea deprinderilor, jocul ca proces de învățare.27. Igiena copilului preșcolar. Dezvoltarea fizică și neuropsihică a copiilor preșcolari. Supravegherea alimentației copilului în grădinițe. Igiena procesului instructiv-educativ în grădinițe. Igiena grădiniței de copii: construcție, amenajare, circuite funcționale. Principii de organizare a regimului zilnic și a educației fizice în colectivitățile de preșcolari.28. Igiena copiilor de vârstă școlară. Dezvoltarea fizică și neuropsihică a școlarilor. Problematica instruirii și educării copilului cu handicapuri (senzoriale, verbale, comportamentale, fizice și de intelect). Copilul cu posibilități superioare, problematica instruirii și educării lui. Factorii și bazele neurodinamice ale învățării. Învățarea și reușita școlară. Norme pentru durata activității școlare (durata pregătirii lecțiilor de acasă, durata lecțiilor în clasă), norme pentru durata odihnei.29. Probleme medicale ale adolescentului: creșterea și dezvoltarea pubertară, aspecte ale patologiei specifice adolescentului. Tulburările de comportament, absenteismul și demisia școlară la adolescenți. Probleme medicale ale orientării școlare și profesionale.30. Igiena instituțiilor școlare și universitare. Noțiuni de ergonomie școlară.31. Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediu. Natura pericolelor din mediu care pot afecta sănătatea; pericol și risc: definiții, tipuri de pericole și riscuri pentru sănătate; pericole chimice: clasificare, căi de expunere, metabolizarea și soarta în organism, căi de eliminare, tipuri de efecte pe sănătate; pericole fizice: clasificare, zgomot și vibrații, radiații ionizante, radiații neionizante, ambianță termică; pericole mecanice: clasificare, impact asupra grupurilor și societății, grupuri vulnerabile, accidente de trafic, accidente casnice și recreaționale; pericole psihosociale și comportamentale: clasificare, efecte asupra sănătății.32. Principii și metode utilizate în evaluarea riscului (identificarea pericolului, evaluarea relației doza- răspuns, evaluarea expunerii, caracterizarea riscului: evaluarea calitativă și cantitativă a riscului); metode epidemiologice și biostatice (concepte de bază, proiectarea și implementarea studiilor, analiza cantitativă a datelor); toxicologie și metode de laborator (principii generale de toxicologie; absorbția, distribuția, excreția și biotransformarea; efecte cancerigene, genetice și legate de dezvoltare; efecte toxice pe organe sau sisteme; efectele principalilor agenți toxici; toxicologia mediului).33. Managementul riscului: compararea riscului estimat cu standarde și norme, compararea riscului estimat actual cu estimări anterioare, prevenirea și ținerea sub control a expunerii, stabilirea alternativelor, implicarea tuturor participanților la procesul de luarea deciziilor.34. Comunicarea riscului: planul de comunicare a riscului, definirea obiectivelor comunicării, implicarea comunității, parteneriat cu liderii comunității și alte instituții, elaborarea mesajelor, evaluarea comunicării.35. Demografie: statica populației, mișcarea mecanică și naturală a populației, metode de standardizare, metode lexis, tabele de mortalitate, ani potențiali de viață pierduți.36. Elaborarea, implementarea și evaluarea programelor de sănătate: identificarea nevoilor, stabilirea priorităților, fixarea scopurilor, obiectivelor generale și specifice, determinarea strategiilor, determinarea activităților și resurselor, implementarea programelor de sănătate, evaluarea programelor de sănătate.37. Norme de igienă privind amenajarea și funcționarea unui spital: structura funcțională, amplasare spații, circuite funcționale, Riscuri asociate nerespectării circuitelor funcționale și neasigurării spațiilor adecvate profilului spitalului. Metodologia de supraveghere și controlul calității microbiologice a apei potabile. Riscuri epidemiologice în relație cu deșeurile rezultate din activitatea medicală. Riscuri microbiologice asociate nerespectării condițiilor igienice de evacuare a apelor reziduale. Riscuri microbiologice asociate preparării și distribuției hranei. Evaluarea eficienței curățeniei și dezinfecției. Riscuri microbiologice asociate nerespectării protocoalelor de curățenie și dezinfecție. Riscuri asociate prezentei vectorilor.38. Igiena mâinilor - măsura cheie în prevenirea infecțiilor nosocomiale. Programe de igiena mâinilor.39. Managementul situațiilor de dezastru ambiental, stări de urgență.40. Bolile profesionale: definiție, criterii de diagnostic, anamneză profesională, metode de prevenirea bolilor profesionale. Semnalarea și declararea bolilor profesionale: principii pași. Starea de sănătate a populației angajate: factorii care o influențează, factorii de risc profesional. Examenul medical la angajare, examenul medical periodic: modalități de efectuare. Activități și atribuții specifice în activitatea de evaluare a locurilor de muncă și a condițiilor igienico-sanitare.41. Igiena în conexiune cu bolile tropicale – Date generale privind zonele cu climă caldă, medicina tropicală, bolile tropicale. Tulburări produse de căldură. Holera. Pesta.Lepra. Treponematoze tropicale. Trahomul, Arboviroze. Febra galbenă, Denga, Febra hemoragică Ebola, Boala Marburg,.Febra de Lassa, Amibiaza, Malaria. Leishmaniaza, Tripanosomiaza, Filariaza, Schistostomiaza.42. Etiologia diagnosticul pozitiv și diferențial în bolilor infecțioase Infecții ale căilor respiratorii superioare și inferioare, Infecții cardio-vasculare, ale sistemului nervos, infecții cutanate și ale părților moi, Infecții ale sistemului limfatic, Diarei acute infecțioase, Infecții intraabdominale, Infecții intraabdominale, Hepatite virale acute și cornice. Infecții ale tractului urinar, Infecții osteo-articulare, Infecții cu transmitere sexuală. Boli eruptive virale. Infecții cu virusuri herpetice. Gripa. Infecția urliana. Difteria. Tusea convulsivă. Infecții cu enterovirusuri: Poliomielita, Coxsackie, Echo. Febra tifoidă și paratifoidă. Dizenteria bacteriană. Holera. Trichineloza. Botulism. Antrax. Tetanos. Gangrena gazoasa. Bruceloza. Listerioza. Tularemia. Pateureloze. Erlichioze. Leptospiroze. Boala Lyme. Febra recurentă. Rickettsioze (tifos exantematic, febra butunoasă, febra Q). Erizipeloid Rosenbach. Boala ghearelor de pisică. Febra mușcăturii de șobolan. Infecția cu HIV. Infecții în sarcină și lehuzie. Infecții asociate îngrijirilor medicale cu punct de plecare: respirator, urinar, digestiv, cutanat și prin dispozitive intravasculare percutanate, infecții transmise prin sânge/produse de sânge și grefe de organe. Medicina de călătorie. Boli infecțioase emergente: SARS, Gripa aviară etc. Noțiuni de bioterorism. Atitudinea în caz de atac terorist cu arme biologice (recunoașterea precoce, epidemiologie, managementul și controlul infecțiilor cu agenți patogeni).2. PRIMA PROBĂ PRACTICĂSe interpretează și se discută rezultatele de pe buletinele de analiză pentru:• Aer atmosferic• Apa potabilă• Sol• Poluarea sonoră• Audiometrie• Ambianță termică• Iluminatul natural și artificial• Radioactivitatea naturală și natural modificată tehnologic• Radiații ultraviolete• Vicierea aerului• Calitatea nutritivă a alimentelor din diferite grupe• Contaminarea chimică a alimentelor• Contaminarea microbiologică a alimentelor• Aditivi alimentari• Dezvoltarea somatică a unui copil sau adolescent: date somatoscopice, somatometrice și fiziometrice- Nisip din locul de joacă al grădiniței– Fișa creșei- Prelevare și interpretare a probelor microbiologice din spital: suprafețe, aeromicrofloră.– Prelevare și interpretare a probelor microbiologice din blocul alimentar: suprafețe, prelevare probe apă potabilă pentru evaluarea calității microbiologice.- Probe microbiologice de pe mâinile și echipamentul de protecție al personalului din spital.A DOUA PROBĂ PRACTICĂ1. Ancheta epidemiologică în epidemia hidrică și toxiinfecția alimentară.2. Elaborarea unui program de sănătate într-o colectivitate dată.3. Proiectarea unui studiu epidemiologic descriptiv.4. Tehnici de recoltare a probelor de aer, apă, sol, alimente pentru examenul fizico-chimic și microbiologic.5. Metodologia de supraveghere sanitară a calității apei potabile.6. Metodologia de supraveghere a stării de sănătate a unei comunități în relație cu apa de băut.7. Metodologia de supraveghere a stării de sănătate a unei comunități în relație cu poluarea aerului atmosferic.8. Metodologia de supraveghere a unei unități de alimentație publică și/sau colectivă.9. Calcularea rației alimentare pe grupe de vârstă, aprecierea stării de nutriție.10. Organizarea și interpretarea unei anchete alimentare într-o colectivitate.11. Aprecierea dezvoltării somatice a unei colectivități de copii.12. Organizarea triajului epidemiologic și interpretarea rezultatelor.13. Controlul condițiilor igienico-sanitare într-o instituție pentru copii sau tineri.14. Evaluarea unui program de instruire și educație a școlarilor.15. Elaborarea un plan de autocontrol pentru mediul spitalicesc.16. Prezentarea cadrului legislativ care reglementează amenajarea și funcționarea unui spital din punct de vedere al condițiilor de igienă.17. Descrieți metodele de evaluare a eficienței programului de igiena mâinilor18. Care sunt momentele în care trebuie asigurată igiena mâinilor în cadrul asistenței medicale și care sunt modalitățile de asigurare a igienei.

 + 
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere) • Metode de recoltare a probelor de aer. Metode de determinare a poluanților din aer (gaze iritante, pulberi, monoxidul de carbon, plumb, banz(a)piren, benzen, azbest).• Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea aerului atmosferic.• Recoltarea probelor de apă. (potabilă, recreațională, reziduală).• Metode de determinare a proprietăților organoleptice, fizice, chimice ale apei de băut.• Evaluarea eficienței dezinfecției apei. Metode de determinare a clorului rezidual din apă.• Analiza bacteriologică a apei.• Cerințe igienico-sanitare ale aprovizionării centrale și locale cu apă potabilă.• Elaborarea unui plan de supraveghere a aprovizionării cu apă potabilă a populației.• Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu apă potabilă.• Recoltarea probelor de sol.• Metode de investigare a poluării solului (poluare bacteriologică, chimică, radioactivă).• Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea solului.• Metodologia de cercetare a impactului condițiilor necorespunzătoare de locuit asupra sănătății (microclimat, iluminat, ventilație, poluare interioară).• Metodologia cercetării sanitare a poluării sonore.• Metodologia cercetării expunerii populației la radiații ionizante.• Metodologia cercetării condițiilor de igienă din unitățile medico-sanitare. Elaborarea planului de măsuri privind prevenirea infecțiilor nosocomiale în relație cu mediul spitalicesc: curățenia și dezinfecția spațiilor destinate serviciilor medicale, curățenia și dezinfecția blocului alimentar, managementul siguranței alimentului, dezinsecția și deratizarea, gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală, igienizarea rezervorului de apă potabilă, monitorizarea compliantei cu igiena mâinilor, asigurarea circuitelor pentru pacienți, alimente, deșeuri, lenjerie curată/murdară.• Evaluarea eficienței măsurilor implementate pentru prevenirea infecțiilor asociate îngrijirilor medicale (planul de autocontrol): metode de prelevare probe microbiologice din spital: suprafețe, aeromicrofloră, mâini, prelevare probe microbiologice din blocul alimentar: suprafețe, mâini, echipament de protecție personal, prelevare probe apă potabilă pentru evaluarea calității microbiologice.• Elaborarea planului de management al siguranței alimentului în blocul alimentar – HACCP – analiza riscurilor prin puncte critice de control.• Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediul ocupațional medico-sanitar.• Criterii de calitate a produselor alimentare. Aprecierea calității igienico-sanitare a produselor alimentare. Controlul ambalajelor și a etichetării. Recoltarea probelor de alimente pentru examenul de laborator. Metode de determinare.• Evaluarea stării de nutriție, metode de apreciere, indicatori statistici.• Metode de evaluare a consumului alimentar și a cheltuielii de energie. Tipuri de anchete alimentare.• Metodologii și strategii de supraveghere a stării de sănătate a populației în relație cu factorii de risc alimentar.• Metodologia de evaluare a dezvoltării fizice: antropometria, indicatorii dezvoltării fizice pe grupe de vârstă, diagnosticul individual al dezvoltării fizice în sistem sigmal și de percentile. Analiza și interpretarea datelor de dezvoltare fizică la nivel individual și colectiv pentru depistarea tulburărilor de creștere și nutriție. Organizarea și desfășurarea examenelor medicale periodice și de bilanț în unitățile de învățământ.• Metodologia de evaluare a nivelului de dezvoltare neuro-psihică: strategii și metode de cercetare, psihodiagnoză.• Metodologia aprecierii programului de activitate și odihnă în creșe, grădinițe, școli și universități. Aprecierea reușitei școlare.• Metode de lucru ale medicului în orientarea școlară și profesională Fișa de caracterizare psiho-pedagogică și medico-psihologică pentru orientarea școlară și profesională.• Metodologia depistării comportamentelor cu risc, a tulburărilor de adaptare școlară.• Metodologia aprecierii alimentației: calcularea rației alimentare pe grupe de vârstă, anchetă alimentară în colectivități, aprecierea stării de nutriție.• Metodologia aprecierii condițiilor igienico-sanitare din instituțiile de copii, adolescenți și tineri. Fișa creșei, grădiniței, școlii.• Expertiza unui proiect de construcție sau a unei construcții reprezentând o instituție de copii, adolescenți și tineri.• Metodologii și strategii de supraveghere a stării de sănătate a copiilor adolescenților în relație cu factorii din mediul de viață și activitate (acțiuni asupra determinanților sănătății pentru prevenirea bolilor). 2.DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN IGIENĂ2.1.Competența profesională intrinsecă specialității

- Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional)Medicul specialist de igienă, ca urmare a promovării examenului de medic specialist, a dobândit competențele cuprinse în curriculumul modulelor de pregătire, competențe ce intră în standardul profesional.
2.2.Obligații

– Etice, deontologice- ProfesionaleMedicul specialist de igienă se supune obligațiilor etice, deontologice și profesionale stipulate de către Colegiul Medicilor din România și a Ministerului Sănătății.
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUMPREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,Nume, prenume:Moldoveanu Anca MariaSemnătura:(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA IGIENĂ a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PROTETICĂ DENTARĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII(la 07-09-2017,
sintagma: Centrul Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București a fost înlocuită de Punctul 2, Articolul I ORDINUL nr. 911 din 4 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 07 septembrie 2017
)

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
PROTETICĂ DENTARĂToate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății(la 07-09-2017,
sintagma: Centrului Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București a fost înlocuită de Punctul 2, Articolul I ORDINUL nr. 911 din 4 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 07 septembrie 2017
)
1.DefinițieÎn sensul medicinei dentare, protetica tratează metodele de restaurare morfo-funcțională și estetică a aparatului dento-maxilar (ADM) cu ajutorul unor proteze biocompatibile. Tipul structurilor restaurate determină delimitarea a două sub-domenii distincte: protetica dentară și protetica maxilo-facială; prima abordează restaurarea arcadelor dento-alveolare, iar cea de-a doua protezarea altor structuri maxilo-faciale. La rândul său, protetica dentară este divizată didactic și metodologic, în trei domenii: protetica dentară fixă, protezarea mobilizabilă a edentațiilor parțiale și protezarea mobilizabilă a edentațiilor totale.Între acestea există zone de interferență determinate pe de o parte de împrumutarea unor caracteristici constructive între diferite tipuri de proteze dentare și pe de altă parte de răspândirea tot mai largă a implanturilor dentare – care prezintă adesea suprastructuri protetice cu caracteristici "hibride". Specificul și extinderea pe care au căpătat-o implanturile dentare au dus chiar la descrierea unei a patra subdiviziuni a proteticii dentare – protetica pe implanturi. Protezele dentare sunt în general piese rigide, realizate în afara cavității bucale, cu ajutorul laboratorului de tehnică dentară.De asemenea, studiul raporturilor (mandibulo-maxilare) de ocluzie, al funcționalității și patologiei acestora este abordat într-o formă sistematică tot în cadrul proteticii dentare, întrucât:● tratamentele protetice, prin definiție ireversibile și deseori, costisitoare – trebuie aplicate numai după o temeinică analiză ocluzală care să depisteze eventualele abateri de la normal, funcțional, în vederea eliminării lor;● orice tratament dentar și în primul rând cel protetic modifică morfologia ocluzală, relațiile ocluzale funcționale putând fi și ele modificate negativ; simptomele ce pot apărea în aceste cazuri sunt situate de multe ori la distanță de locul unde s-a aplicat piesa protetică, iar rezolvarea lor terapeutică devine, în timp, din ce în ce mai dificilă;● fiabilitatea tratamentului protetic poate fi deficitară tocmai din cauza nerespectării cerințelor funcționale ocluzale.Există, pe de alta parte, o strânsă interdependență între protetică și celelalte discipline clinice ale medicinei dentare:● patologia orală și radiologia dentară oferă instrumente fundamentale pentru diagnostic și evaluare a lucrărilor protetice;● parodontologia oferă mijloacele terapeutice care se adresează suportului majorității protezelor dentare. Interacțiunea dintre protezele dentare și parodonțiul dinților restanți reprezintă un domeniu "de graniță" de mare interes pentru ambele specialități● odonto-stomatologia restauratoare, endodonția și protetica dentară trebuie să răspundă, împreună, la două întrebări fundamentale din punct de vedere practic:– care este limita de conservabilitate pe arcade a dinților cu distrucții coronare/radiculare severe?– care este granița terapeutică dintre restaurările prin obturații – prin tehnici directe intraorale, cu materiale introduse în general în stare plastică la nivelul dinților afectați și protezele fixe unitare?● ortodonția oferă pe de o parte alternative terapeutice pentru protetica dentară cât și soluții de optimizare a suportului, esteticii, fiabilității etc., ale protezelor dentare. În sens invers, protezele dentare pot rezolva unele anomalii de poziție ale dinților sau pot stabiliza uneori rezultatele tratamentului ortodontic.● chirurgia dento-alveolară și parodontală oferă la rândul său, în afara agregărilor protetice pe implante de care aminteam mai sus, din ce în ce mai larg indicate și mijloace terapeutice pentru ameliorarea funcțională și estetică a restaurărilor protetice.● chirurgia maxilo-facială și ortognatică utilizează adesea mijloace protetice pentru restaurarea defectelor și/sau stabilizare postoperatorie.Pregătirea medicilor dentiști în specialitatea protetică dentară se desfășoară în cadrul unităților de învățământ superior acreditate de Ministerul Sănătății și Ministerul Educației, Cercetării și Inovării pentru pregătirea medicilor rezidenți.Pregătirea teoretică și practică se va desfășura sub îndrumarea directă a profesorului/șefului de catedră (director de program), cu ajutorul unei echipe de cadre didactice normate în acest sens, prin statul de funcțiuni.La încheierea fiecărui an de stagiu se vor verifica cunoștințele acumulate printr-un examen.Accesul în examen este condiționat de activitatea practică depusă și documentată, precum și de participarea la cursuri și seminarii.La finalul celor 3 ani de stagiu pregătirea se va încheia printr-un examen final constând in 4 probe distincte care să dovedească pregătirea teoretică, pregătirea practică și activitatea clinică. În urma acestui examen, medicul rezident primește titlul de medic specialist.Fiecare an de rezidențiat cuprinde 225 de ore didactice (curs și seminarii) sub îndrumarea cadrelor didactice din școlile de medicină dentară acreditate de Ministerul Sănătății și Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, sub conducerea unui profesor/șef de catedră (director de program).2.Durata rezidențiatului: 3 aniCurriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).1 credit = 25 ore de instruireDin timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.Cursuri teoretice și seminarii obligatorii care se vor desfășura în paralel cu stagiul clinic:Programul academic se bazează pe un timp de 48 săptămâni/an și 35 ore/săptămână, în total 5040 de ore in 3 ani.Împărțirea celor 5040 de ore se face astfel:

Activități realizate sub îndrumare (63 %)
Ore de activitate clinică/practică 2160 ore
Planificarea tratamentelor 150 ore
Evaluarea intermediară și postterapeutică a cazurilor tratate 150 ore
Cursuri și seminarii, pe grupe de lucru 675 ore
Participarea alături de medicii rezidenți la demonstrații clinice/practice 150 ore
Consultații individuale, recomandări de cercetare 150 ore
Timp suplimentar pentru efectuarea lucrării de cercetare 1095 ore
Total 4530 ore
Studiu individual (37%)
Analiza datelor pacienților necesare tratamentului 240 ore
Activități de cercetare, documentare din literatura de specialitate, pregătirea prezentării cazurilor, referatelor și a lucrărilor științifice 270 ore
Materii facultative inclusiv timpii suplimentari pentru cercetare teoretică individuală 770 ore
Total 1280 ore
TOTAL GENERAL 5040 ore

Programul propriuzis va ocupa 85% din totalul de 5040 ore obligatorii, restul de 15% sunt prevăzute pentru materii facultative (770 de ore):● cursuri extrauniversitare la sediul facultății sau în alte centre universitare● acumularea unor cunoștințe clinice suplimentare prin cursuri practice girate de facultăți acreditate● participarea la congrese și conferințe de specialitate, din specialități înrudite sau din specialități de suport diagnostic și/sau terapeuticLa sfârșitul fiecărei etape de pregătire (cel puțin o data pe an), va avea loc o evaluare a cunoștințelor și deprinderilor practice acumulate, iar toate activitățile realizate vor fi înregistrate în carnetul de stagiu (log book)Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite (CFU).3.Structura stagiilor de pregătire în rezidențiatEtapa inițială include angajarea și luarea în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative și fixarea planului de activitate.Stagiul clinic de protetică dentară se desfășoară pe parcursul întregii perioade de 3 ani, de pregătire în rezidențiat și se desfășoară în cadrul catedrei de Protetică Dentară.Stagiile practice și cursurile-conferință sunt grupate astfel:■ Protetică dentară 20.5 luni, format din 3 module: în anul I - 9 luni, în anul al II-lea, de 3 luni și în anul al III-lea, de 8.5 luni■ Endodonție 1 lună■ Parodontologie 1 lună■ Tehnologia protezelor și materiale dentare 3 luni, format din 2 module: în anul I – de o lună și în anul al II-lea – de 2 luni■ Ortodonție 1 lună■ Pedodonție 1 lună■ Odontoterapie restauratoare 2 luni■ Chirurgie dento-aleveolară 3 luni■ Patologie orală 1 lună■ Reabilitare orală 2 luni■ Bioetică 0.5 luniOrdinea de rotație a stagiilor în rezidențiatAnul I1.Endodonție 1 lună2.Parodontologie 1 lună3.Protetică dentară (I) 9 luni4.Tehnologia protezelor și materiale dentare (I) 1 lunăAnul II5.Ortodonție 1 lună6.Pedodonție 1 lună7.Odontoterapie restauratoare 2 luni8.Chirurgie dento-aleveolară 3 luni9.Protetică dentară (II) 3 luni10.Tehnologia protezelor și materiale dentare (II) 2 luniAnul III11.Patologie orală 1 lună12.Protetică dentară (III) 8.5 luni13.Reabilitare orală 2 luni14.Bioetică 0.5 luniDisciplinele în cadrul cărora se desfășoară orele didactice obligatorii sunt cele de mai jos:Barem de promovare

Anul I Endodonție Examen scris Prezentare de caz Examen practic
Parodontologie
Protetică dentară Examen scris Prezentare de caz Examen practic Barem practic
Tehnologia protezelor șimateriale dentare
Anul II Ortodonție Examen scris Prezentare de caz Examen practic
Pedodonție
Odontoterapie restauratoare Examen scris Prezentare de caz Examen practic Barem practic
Chirurgie dento- alveolară
Protetică dentară
Tehnologia protezelor șimateriale dentare
Anul III Patologie orală Examen scris Prezentare de caz Examen practic
Protetică dentară Examen scris Prezentare de caz Examen practic Barem practic
Reabilitare orală
Bioetică Examen scris
4.Programul de activitate, teoretică și practică pe ani de pregătire:se vor desfășura în paralel cu stagiul clinicAnul I4.1.1.1.Endodonție, 1 lună, 19 ore didacticecursuri1.concepte curente în endodonție 6 ore2.restaurarea dinților cu tratament endodontic 2 oreactivitate practică/seminarprezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 11 ore4.1.1.2.Parodontologie, 1 lună, 19 ore didacticecursuri1.Distribuția, ecologia și potențialul patogen al florei microbiene orale, patogenitatea plăcii microbiene 2 ore2.concepte curente în parodontologie 4 ore3.interacțiunea dintre parodonțiu și restaurările protetice 2 oreactivitate practică/seminarprezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 11 ore4.1.1.3.Protetică dentară (I), 9 luni, 169 de ore didacticeProtezare fixă pe dinți naturali și implanturi dentare, 4 luni, 75 deore didacticecursuri1.examinarea pacientului în protetica fixă, pentru cazuri complexe 2 ore2.examene paraclinice uzuale în protezarea fixă, pentru cazuri complexe 2 ore3.principii ocluzale în protezarea fixă, pentru cazuri complexe 2 ore4.planul de tratament în protetica fixă, pentru cazuri complexe 2 ore5.tratamentul preparator în protetica fixă, pentru cazuri complexe 2 ore6.principii generale ale preparațiilor pentru protezarea fixă, pentru cazuri complexe 2 ore7.coroana de acoperire total metalică 2 ore8.tipuri particulare de coroane dentare, pentru cazuri complexe 6 ore9.restaurarea dinților cu tratament endodontic 2 ore10.amprentarea în protezarea fixă, pentru cazuri complexe 2 ore11.protezarea provizorie, pentru cazuri complexe 2 ore12.proba, adaptarea și fixarea protezelor fixe, în cazuri clinice complexe 2 ore13.tehnici clinice uzuale în protezarea agregată pe implanturi. 4 ore14.metode statistice bio-medicale, valoarea studiilor epidemiologice pentru decizia terapeutică în protetica dentară 4 ore15.Aspecte ale motivării pacienților și influența acestora asupra tratamentului protetic 2 oreactivitate practică/seminarstagiu clinicbarem practic● realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 5 cazuri clinice diferite de protezare fixă; transferul relațiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie să se facă utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie să se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil● realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare agregată pe implanturi● un referat din literatura de specialitateProtezare totală, 2 luni, 38 de ore didacticecursuri1.tehnici clinice de realizare a protezelor totale, în cazuri complexe 18 oreactivitate practică/seminarstagiu clinicbarem practic● realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 5 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare, un caz de protezare imediată și un caz de căptușire/rebazare● un referat din literatura de specialitateProtezare parțială mobilizabilă, 3 luni, 56 de ore didacticecursuri1.edentația parțială – epidemiologie, fiziopatologie, terminologie – pentru cazuri complexe 2 ore2.proteza parțială mobilizabilă - caracteristici generale, pentru cazuri complexe 2 ore3.biomecanica protezelor parțiale, pentru cazuri complexe 2 ore4.design-ul protezei parțiale scheletate, pentru cazuri complexe 6 ore5.diagnosticul și elaborarea planului de tratament pentru proteze parțiale mobilizabile, în cazuri complexe 2 ore6.tratamentul preparator pentru proteze parțiale mobilizabile, pentru cazuri complexe 2 ore7.prepararea dinților stâlpi 2 ore8.amprentarea pentru proteze parțiale mobilizabile 2 ore9.inserția și adaptarea protezelor parțiale mobilizabile 2 ore10.căptușirea și rebazarea protezelor parțiale mobilizabile, reparația și completarea protezelor parțiale mobilizabile 2 ore11.proteze parțiale mobilizabile provizorii 2 oreactivitate practică/seminarstagiu clinicbarem practic● realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 4 cazuri clinice diferite de protezare parțială mobilizabilă, dintre care unul să reprezinte un caz de căptușire/rebazare● un referat din literatura de specialitate4.1.1.4.Tehnologia protezelor și materiale dentare, 1 lună, 18 ore didacticecursuri1.Proceduri de laborator uzuale în protezarea fixă. 4 ore2.Tehnici de laborator uzuale pentru realizarea protezelor totale. 2 ore3.Etape de laborator uzuale pentru realizarea protezelor parțiale mobilizabile 2 ore4.Tehnici de laborator uzuale în protezarea agregată pe implanturi. 2 oreactivitate practică/seminarstagiu clinicbarem practic● realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator pentru cel puțin 2 coroane dentare; transferul relațiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie să se facă utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie să se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil● realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare● realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator într-un caz de protezare parțială mobilizabilă scheletată● medicul rezident trebuie să realizeze personal și să documenteze etapele de laborator parcurse pentru confecționarea unei coroane din cadrul unui tratament combinat fix-mobilizabil● realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator într-un caz de protezare agregată pe implanturi● un referat din literatura de specialitateAnul II4.1.1.5.Ortodonție, 1 lună, 19 ore didacticecursuri1.concepte curente în ortodonția adultului 4 ore2.legătura dintre anomaliile dento-maxilare și tulburările cranio-mandibulare 2 ore3.aspecte specifice ale tratamentului ortodontic în cadrul tratamentului combinat ortodontic – restaurator 2 oreactivitate practică/seminarprezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 10 ore4.1.1.6.Pedodonție, 1 lună, 19 ore didacticecursuri1.concepte curente în tratamentul restaurator dentar la copil și adolescent 6 ore2.particularități ale tratamentului protetic la copil și adolescent 2 oreactivitate practică/seminarprezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 11 ore4.1.1.7.Odontoterapie restauratoare, 2 luni, 37 de ore didacticecursuri1.Metode indirecte de restaurare a leziunilor odontale coronare: coroane parțiale, inlay, onlay 8 ore2.Metode indirecte de restaurare a leziunilor odontale coronare. 8 oreactivitate practică/seminarstagiu clinicbarem practic● realizarea și documentarea completă a etapelor clinice și a majorității etapelor de laborator în cel puțin 3 cazuri clinice diferite de coroane parțiale sau incrustații● un referat din literatura de specialitate4.1.1.8.Chirurgie dento-aleveolară, 3 luni, 56 de ore didacticecursuri1.Importanța afecțiunilor asociate pentru tratamentul restaurator dentar. 6 ore2.fiziopatologia durerii, tehnici de anestezie și sedare 6 ore3.Metode chirurgicale în tratamentul protetic. 6 ore4.Refacerea chirurgicală a defectelor osoase de la nivelul osului alveolar. 2 oreactivitate practică/seminarprezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 36 orebarem practic● realizarea și documentarea etapelor clinice ale următoarelor intervenții:– Extracții alveoloplastice cu protezare imediată 2– Gingivectomie/gingivoplastie: 4– Intervenții chirurgicale proprotetice: 3■ mucoasa subțire■ creasta gingivală balantă■ fibromatoză tuberozitară■ hiperplazie epitelio-conjunctivă■ deficiențe ale frenurilor labiale sau linguale■ bride vestibulare și paralinguale■ îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale)■ regularizări de creastă■ plastii de adiție în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare● referat din literatura de specialitate4.1.1.9.Protetică dentară (II), 3 luni, 56 de ore didacticeGnatologie clinicăcursuri1.concepte ocluzale utilizate în protetica dentară. 26 de oreactivitate practică/seminarstagiu clinicbarem practic● realizarea și documentarea completă a etapelor analizei ocluzale inițiale și postterapeutice în cel puțin 3 cazuri clinice diferite de protezare fixă și 2 cazuri de protezare combinată, în care a fost necesară reconstrucția stopurilor ocluzale și modificarea dimensiunii verticale de ocluzie (1 caz)● un referat din literatura de specialitate4.1.1.10.Tehnologia protezelor și materiale dentare (II), 2 luni, 37 de ore didacticeTehnici de laborator pentru modelarea ocluzală funcțională arestarurărilor protetice, 1 lună, 18 ore didacticecursuri1.modelajul ocluzal al lucrărilor protetice 4 ore2.utilizarea articulatoarelor semi- și total – adaptabile în cadrul etapelor tehnice de realizare a protezelor dentare. 4 oreactivitate practică/seminarstagiu clinicbarem practic● documentarea etapelor tehnice de realizare a modelajului ocluzal în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare fixă, folosind un articulator semi – sau total – adaptabil● un referat din literatura de specialitateBiomateriale, 1 lună, 19 ore didacticecursuri1.biomateriale și tehnologii restauratorii contemporane 8 oreactivitate practică/seminardemonstrații practice, recenzii ale literaturii de specialitate 11 oreAnul III4.1.1.11.Patologie orală, 1 lună, 19 ore didacticecursuri1.Mecanisme de apărare față de factori exogeni, ale sistemului imunitar. 2 ore2.Potențialul autodistructiv al sistemului imunitar. 2 ore3.Afecțiuni cu potențial de malignizare și afecțiuni premaligne orale 2 ore4.Alergii nespecifice ale cavității orale 2 ore5.Metode de diagnostic precoce în tumorile maligne orale 2 oreactivitate practică/seminarprezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 9 ore4.1.1.12.Protetică dentară (III), 8.5 luni, 158 de ore didacticePrincipii estetice în protetica dentară, 2 luni, 37 de ore didacticecursuri1.principii estetice în protezarea fixă și restaurări protetice ancorate pe implanturi, fațete vestibulare. 12 ore2.principii estetice în protezarea mobilizabilă 4 oreactivitate practică/seminarstagiu clinicbarem practic● realizarea și documentarea problemelor și rezultatului estetic în cel puțin 4 cazuri diferite de protezare fixă în zona frontală, dintre care cel puțin două cazuri de fațete ceramice● realizarea și documentarea clincă a cel puțin 2 cazuri diferite de protezare pe implanturi în zona frontalăPrincipii diagnostice și terapeutice la pacienții cu tulburări temporo-mandibulare și sindroame algice oro-faciale, 2 luni, 37 de ore didacticecursuri1.noțiuni de embriologie a structurilor aparatului dento-maxilar și importanța clinico-terapeutică 2 ore2.noțiuni de anatomie clinică a determinanților ocluziei dentare, în raport cu funcția normală și patologică a aparatului dento-maxilar 2 ore3.funcția neuro-motorie a sistemului stomatognat 2 ore4.deglutiția, fonația, funcția gustativă. 2 ore5.examinarea clinică și paraclinică a pacienților cu tulburări temporo-mandibulare și sindroame algice oro-faciale. 2 ore6.diagnosticul tulburărilor temporo-mandibulare și algiilor oro-faciale. 2 ore7.principii de control terapeutic al pacienților cu tulburări temporo-mandibulare și algii oro-faciale 2 ore8.Concepte curente privind caracteristicile psihologice pe grupe de vârstă, aplicabile în protetica dentară și pentru controlul terapeutic al tulburărilor temporo-mandibulare și sindroamelor algice oro-faciale 2 oreactivitate practică/seminarstagiu clinicbarem practic● realizarea și documentarea etapelor diagnostice și terapeutice în cel puțin 2 cazuri clinice de tulburări temporo-mandibulare sau sindroame algice oro-faciale● un referat din literatura de specialitateSupraproteze, 2 luni, 38 de ore didacticecursuri1.supraproteze totale pe dinți naturali și implanturi dentare 16 oreactivitate practică/seminarstagiu clinicbarem practic● realizarea și documentarea în cel puțin 4 cazuri diferite de supraprotezare totală, dintre care cel puțin unul, de supraprotezare agregată pe implanturi● un referat din literatura de specialitateProtezare parțială mobilizabilă cu sisteme speciale și protezemaxilo-faciale 2 1/2 luni, 46 de ore didacticecursuri1.Principiile protezării parțiale mobilizabile cu sisteme speciale. 16 ore2.Proteze maxilo-faciale 10 oreactivitate practică/seminarstagiu clinicbarem practic● realizarea și documentarea completă în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare parțială mobilizabilă cu sisteme speciale● un referat din literatura de specialitate4.1.1.13.Reabilitare orală, 2 luni, 38 de ore didacticecursuri1.abordarea multidisciplinară a reabilitărilor orale complexe 16 oreactivitate practică/seminarstagiu clinicbarem practic● realizarea și documentarea completă a etapelor de lucru în cel puțin 2 cazuri clinice diferite, complexe, conform indexului de complexitate protetică● un referat din literatura de specialitate4.1.1.14.Bioetică, 2 săptămâniTEMATICĂ CURS (20 ore)I.Introducere în Bioetică- 2 ore1.Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu2.Contextul apariției bioeticii3.Definirea bioeticii4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Teorii și metode în bioeticăII.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)III.Relația medic-pacient I- 2 ore1.Valori ale relației medic-pacient2.Paternalism versus autonomie3.Modele ale relației medic-pacient4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Relația medic-pacient II- 2 ore1.Consimțămîntul informat2.Confidențialitatea în relația medic-pacient3.Relația medic-pacient minor4.Acte normative care reglementează relația medic- pacientV.Greșeli și erori în practica medicală- 2 ore1.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.Probleme etice la începutul vieții- 2 ore1.Liberertatea procreației2.Dileme etice în avort3.Etica reproducerii umane asistate medical4.Probleme etice în clonarea reproductivăVII.Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Probleme etice în stările terminale3.Tratamente inutile în practica medicală4.Eutanasia și suicidul asistat5.Îngrijirile paliativeVIII.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore1.Donarea de organe de la cadavru2.Donarea de organe de la persoana vie3.Etica alocării de resurse în transplantIX.Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.Terapia genică6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore1.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.Comitetele de etică a cercetării6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăTEMATICA SEMINARIILORI.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 oreII.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1.Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.Rolul comunicării în relația medic-pacientIV.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2.Drepturile pacienților – reglementare legislativă3.Rolul comitetelor de etică din spitaleV.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVII.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVIII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete- 2 oreIX.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 oreX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore5.Limitele de responsabilitateLa sfârșitul anului I de rezidențiat■ aplicarea procedurilor clinice și de laborator uzuale, utilizate în protezarea fixă■ aplicarea procedurilor clinice și de laborator uzuale, utilizate pentru realizarea protezelor totale■ familiarizarea cu conceptele ocluzale aplicate la realizarea protezelor totale.■ aplicarea procedurilor clinice și de laborator uzuale, utilizate pentru realizarea protezelor parțiale mobilizabile■ familiarizarea cu structura și funcționalitatea diferitelor componente ale protezelor parțiale mobilizabile■ familiarizarea cu tehnicile de supraprotezare■ familiarizarea cu tehnicile de protezare mobilizabilă imediată■ familiarizarea cu tehnicile de căptușire/rebazare a protezelor mobilizabile■ să poată realiza tehnici de modelare în ceară■ să poată realiza prepararea și realizarea coroanelor izolate din cadrul unor tratamente combinate fixe-mobilizabile■ familiarizarea cu utilizarea articulatorului semi-adaptabil, arcurilor faciale și cu conceptele ocluziei și articulatoarelor semi - și total adaptabile■ familiarizarea cu tehnicile uzuale de realizare a restaurărilor protetice agregate pe implanturi dentare■ identificarea și elaborarea protocolului de lucru al unei teme de cercetareBarem practic■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 5 cazuri clinice diferite de protezare fixă; transferul relațiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie să se facă utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie să se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare agregată pe implanturi■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 5 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare, un caz de protezare imediată și un caz de căptușire/rebazare■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 4 cazuri clinice diferite de protezare parțială mobilizabilă, dintre care unul să reprezinte un caz de căptușire/rebazare■ realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator pentru cel puțin 2 coroane dentare; transferul relațiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie să se facă utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie să se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil■ realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare■ realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator într-un caz de protezare parțială mobilizabilă scheletată■ medicul rezident trebuie să realizeze personal și să documenteze etapele de laborator parcurse pentru confecționarea unei coroane din cadrul unui tratament combinat fixmobilizabil■ realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator într-un caz de protezare agregată pe implanturi■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 5 cazuri clinice diferite de protezare fixă■ realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator pentru cel puțin 2 coroane dentare; transferul relațiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie să se facă utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie să se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 5 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare, un caz de protezare imediată și un caz de căptușire/rebazare■ realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 4 cazuri clinice diferite de protezare parțială mobilizabilă, dintre care unul să reprezinte un caz de căptușire/rebazare■ realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator într-un caz de protezare parțială mobilizabilă scheletată■ medicul rezident trebuie să realizeze personal și să documenteze etapele de laborator parcurse pentru confecționarea unei coroane din cadrul unui tratament combinat fixmobilizabil■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare agregată pe implanturi■ realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator într-un caz de protezare agregată pe implanturiLa sfârșitul anului II de rezidențiat■ realizarea examinării, diagnosticului și elaborarea planului de tratament integrat, interdisciplinar■ tratamentul prin protezări combinate, care includ restaurări protetice fixe, mobilizabile și agregate pe implanturi■ aplicarea unor concepte ocluzale diferite atât la protezarea fixă cât și cea mobilizabilă, să fie capabil să utilizeze înregistrările ocluzale pantografice și stereografice, a articulatoarelor semi- și total adaptabile■ familiarizarea cu publicațiile științifice din protetica dentară și utilizarea acestora pentru a răspunde la probleme clinice/practice■ realizarea și prezentarea unei lucrări științificeBarem practic■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice și a majorității etapelor de laborator în cel puțin 3 cazuri clinice diferite de coroane parțiale sau incrustații■ realizarea și documentarea etapelor clinice ale următoarelor intervenții:– Extracții alveoloplastice cu protezare imediată 2– Gingivectomie/gingivoplastie: 4– Intervenții chirurgicale proprotetice: 3■ mucoasa subțire■ creasta gingivală balantă■ fibromatoză tuberozitară■ hiperplazie epitelio-conjunctivă■ deficiențe ale frenurilor labiale sau linguale■ bride vestibulare și paralinguale■ îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale)■ regularizări de creastă■ plastii de adiție în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare■ realizarea și documentarea completă a etapelor analizei ocluzale inițiale și postterapeutice în cel puțin 3 cazuri clinice diferite de protezare fixă și 2 cazuri de protezare combinată, în care a fost necesară reconstrucția stopurilor ocluzale și modificarea dimensiunii verticale de ocluzie (1 caz)■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice și a majorității etapelor de laborator în cel puțin 3 cazuri clinice diferite de coroane parțiale sau incrustații■ realizarea și documentarea completă a etapelor analizei ocluzale inițiale și postterapeutice în cel puțin 3 cazuri clinice diferite de protezare fixă și 2 cazuri de protezare combinată, în care a fost necesară reconstrucția stopurilor ocluzale și modificarea dimensiunii verticale de ocluzie (1 caz)■ documentarea etapelor tehnice de realizare a modelajului ocluzal în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare fixă, folosind un articulator semi – sau total – adaptabilLa sfârșitul anului III de rezidențiat■ familiarizarea cu publicațiile științifice din protetica maxilo-facială și cu tratamentul pacienților cu defecte maxilo-faciale de dezvoltare sau congenitale■ realizarea restaurărilor protetice ancorate pe implanturi■ tratamentul protetic al pacienților cu patologie complexă, asociată și multidisciplinară■ familiarizarea cu principiile diagnostice și terapeutice ale pacienților cu tulburări temporomandibulare și sindroame algice oro-facialeBarem practic● realizarea și documentarea problemelor și rezultatului estetic în cel puțin 4 cazuri diferite de protezare fixă în zona frontală, dintre care cel puțin două cazuri de fațete ceramice● realizarea și documentarea clincă a cel puțin 2 cazuri diferite de protezare pe implanturi în zona frontală● realizarea și documentarea etapelor diagnostice și terapeutice în cel puțin 2 cazuri clinice de tulburări temporo-mandibulare sau sindroame algice oro-faciale● realizarea și documentarea în cel puțin 4 cazuri diferite de supraprotezare totală, dintre care cel puțin unul, de supraprotezare agregată pe implanturi● realizarea și documentarea completă în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare parțială mobilizabilă cu sisteme speciale● realizarea și documentarea completă a etapelor de lucru în cel puțin 2 cazuri clinice diferite, complexe, conform indexului de complexitate proteticăEvaluarea finală pentru obținerea titlului de medic specialist în specialitatea protetică dentarăLa finalul celor 3 ani de stagiu pregătirea se va încheia printr-un examen final constând in 4 probe distincte care să dovedească pregătirea teoretică, pregătirea practică, activitatea clinică și o lucrare de cercetare realizată în timpul perioadei de pregătire a rezidențiatului. În urma acestui examen, medicul rezident primește titlul de medic specialist.Documentarea baremului practicDocumentarea cazurilor va cuprinde:■ documentarea inițială: modele, bilanț radiologic (serie completă de radiografii retro alveolare sau ortopantomograma),fotografii intraorale frontal/lateral/lateral/max/mand; fotografii extraorale față repaus, față zâmbet și profil), fotografii ale modelelor (frontal anterior/frontal posterior/lateral/lateral)■ fotografii ale etapelor intermediare clinice și de laborator, care să ilustreze și să susțină prezentarea de caz■ documentarea finală: aceeași cu cea inițială; fotografiile intraorale trebuie realizate cel mai devreme la 2 luni de la aplicarea finală a restaurărilor proteticeFotografiile digitale pentru documentarea cazurilor trebuie realizate personal de către medicul rezidentDescriere detaliată a cazurilor:Diagnosticului și comentariului asupra cazurilor li se acorda o mare importanță în cadrul discuției finale. De asemenea, o mare importanță se acordă descrierii funcțiilor, esteticii faciale și modificărilor apărute în urma tratamentului. Medicul rezident are astfel posibilitatea să exprime opinia sa, planurile pe care le-a făcut, soluțiile alternative și aprecierea rezultatului obținut. Se așteaptă de la acesta o limitare la esențial, la o prezentare concisă și clară.Descrierea cazului va fi prezentată în 3 exemplare (original + 2 copii, cu excepția modelelor): în măsura posibilului, este recomandabilă și documentarea dispensarizărilor bianuale ulterioareToate cazurile trebuie să prezinte un bun rezultat funcțional și estetic. Excepții sunt permise atâta timp cât pot fi suficient motivate, mai ales pe baza situației de început a cazului și a posibilităților terapeutice.Toate cazurile trebuie să fi fost planificate și tratate de către medicul rezident candidat la examenul de obținere a titlului de medic specialist de protetică dentarăProbă de prezentare de caz clinicProbă practicăExamen teoreticLimitele de responsabilitate ale medicului specialist în protetică dentară● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să fie capabil să creeze, să organizeze și să conducă o echipă formată din personal medical și auxiliar, pentru rezolvarea problemelor diagnostice și terapeutice ale pacienților cu patologie restauratorie complexă.● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să poată conduce cu profesionalism etapa de examinare, clinică și paraclinică a pacienților cu patologie restauratorie complexă.● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să poată identifica așteptările pacientului în cazul unei patologii restauratorii complexe, ținând totodată cont de factorii psiho-sociali care influențează aceste așteptări.● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să poată stabili o ordine a priorităților pentru opțiunile de tratament protetic, care răspunde nevoilor individuale ale fiecărui pacient, compatibile cu mijloacele restauratorii contemporane și cu o perspectivă integratoare asupra sănătății orale și generale.● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să cunoască importanța afecțiunilor asociate sistemice asupra intervențiilor și rezultatelor tratamentului restaurator protetic complex.● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să mențină și să administreze un mediu de lucru sigur în tratamentul pacienților cu patologie restauratorie complexă.● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să cunoască științele biomaterialelor restauratorii dentare, posibilitățile și limitele de utilizare ale acestora.● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să poată realiza restaurări protetice fixe, proteze parțiale mobilizabile, proteze totale, restaurări protetice agregate pe implanturi endoosoase și proteze maxilo-faciale pentru pacienți cu grad de complexitate mare a patologiei restauratorii.● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să urmărească o dezvoltare profesională continuă în scopul menținerii unui nivel înalt de competență clinică în domeniul proteticii dentare.● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să-și cunoască și să-și recunoască propriile limitări în tratamentul protetic complex, să poată evalua raportul beneficiu - risc prezentat de opțiunile terapeutice restauratorii.● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să fie competent în evaluarea lucrărilor științifice de specialitate, în formularea unor probleme pertinente din punct de vedere științific, în formularea unor ipoteze de cercetare, în proiectarea unui experiment științific, în realizarea și comunicarea unei lucrări științifice de protetică dentară.
PROTETICĂ DENTARĂ
3 ANISTAGII PRACTICE SI CURSURI CONFERINȚĂ

Anul I Anul II Anul III
Stagiul 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.
Curriculumul de pregătire în specialitatea protetică dentară a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.398 din 4 noiembrie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 18 din 11 ianuarie 2010, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat. + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PARODONTOLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII(la 07-09-2017,
sintagma: Centrul Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București a fost înlocuită de Punctul 2, Articolul I ORDINUL nr. 911 din 4 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 07 septembrie 2017
)

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
PARODONTOLOGIEToate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerul Sănătății(la 07-09-2017,
sintagma: Centrului Național de Perfecționare in Domeniul Sanitar București a fost înlocuită de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 911 din 4 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 07 septembrie 2017
)
1.DefinițieParodontologia este ramura medicinii dentare ce se ocupă cu profilaxia, diagnosticul și tratamentul afecțiunilor parodonțiului marginal, în contextul afecțiunilor buco-dentare și sistemice. Manoperele de profilaxie, diagnosticare și tratament se referă la:1.Evidențierea și îndepărtarea factorilor cauzali ai imbolnăvirilor parodonțiului marginal;2.Manopere de igienizare, debridare gingivală, tratament antimicrobian3.Chirurgie parodontală;4.Restaurare protetică în parodontopatii2.Durata rezidențiatului: 3 aniCurriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).1 credit = 25 ore de instruireDin timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.3A.Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat Parodontologie/alte discipline:2/3 (24 luni din 36 luni)3.A.1. Stagiul de Chirurgie dento-alveolară și Chirurgie Orală si Maxilo-Facială 1+1 luni3.A.2. Stagiul de Endodonție și Odontoterapie restauratoare 1,5 luni3.A.3. Stagiul de Protetică dentară 1,5 luni3.A.4. Stagiul de Ortodonție, Pedodonție 1,5 lună3.A.5. Stagiul de Implantologie 2 luni3.A.6. Stagiul de Parodontologie 24 luni3.A.7. Stagiul de Microbiologie 1 lună3.A.8. Stagiul de Imunologie 1/2 lună3.A.9. Stagiul de Bioetică 1/2 lună3.A.10. Stagiul de Medicină internă 1 lună(Diabetologie, Cardiologie, Hematologie, Neurologie, Psihiatrie, Endocrinologie)3.A.11. Stagiul de Prevenție și Management sanitar 1/2 lună3.B.Ordinea de rotație a stagiilor:Anul IStagiul de Chirurgie Dento-Alveolară și Chirurgie Orală si Maxilo-Facială 1+1 luniStagiul de Microbiologie 1 lunăStagiul de Imunologie 1/2 luniStagiul de Parodontologie 8 luniStagiul de Bioetică 1/2 luniAnul IIStagiul de Parodontologie 8,5 luni Stagiul de Endodonție și Odontoterapie Restauratoare 1,5 luniStagiul de Protetică 1,5 luniStagiul de Prevenție și Management Sanitar 1/2 lunăAnul IIIStagiul de Parodontologie 7 luniStagiul de Implantologie 2 luniStagiul de Ortodonție, Pedodonție 2 luniStagiul de Medicină Internă 1 lună3.C.Barem de promovare la finalul fiecărui stagiuAnul IExamen scrisPrezentare cazExamen practicdin:a.Chirurgie dento-alveolară. Chirurgie Orală și Maxilo-Facialăb.Imunologiec.Microbiologied.Parodontologiee.BioeticăAnul IIExamen scrisPrezentare cazExamen practic din:a.Parodontologieb.Endodonție, Odontoterapie Restauratoarec.Proteticăd.Prevenție și Management SanitarAnul IIIExamen scrisPrezentare cazExamen practicdin:a.Parodontologieb.Ortodonție, Pedodonțiec.Implantologied.Medicină Internă4.Programul de activitate teoretică și practică a fiecărui stagiu + 
Stagiul de PARODONTOLOGIE: 24 luniPregătire teoretică prin cursuri/seminarii1.Introducere. Istoricul Parodontologiei. Obiectul Parodontologiei – ramură medico-chirurgicală a științelor stomatologice. Stadiul actual al cunoștințelor de specialitate înParodontologie.Terminologie.2.Evoluția filogenetică a sistemului de fixare a dinților de structurile maxilare.Dezvoltarea embrionară a dinților și a parodonțiului marginal. Considerații privind structurarea funcțională a cementului, desmodonțiului și osului alveolar3.Structura funcțională a parodonțiului de înveliș. Comportamentul funcțional al componentelor gingivale: epiteliu, corion și sistemul ligamentelor supraalveolareStructura funcțională a parodonțiului de susținere. Comportamentul funcțional al componentelor profunde: cement radicular, desmodonțiu și os alveolar.4.Epidemiologia bolii parodontale.Particularități și semnificații ale anchetei epidemiologice la bolnavi parodontopați cu afecțiuni sistemice. Rolul plăcii bacteriene în producerea parodontopatiilor marginale cronice (P.M.C.)Rolul factorilor locali favorizanți în producerea P.M.C.Rolul factorilor generali în producerea PMC.5.Concepții moderne asupra mecanismelor de patogenitate microbiană și al altor mecanisme implicate în perioada actuală în producerea bolii parodontale6.Modalități conceptuale privind etapele examenului clinic obiectiv al parodonțiului marginal în condiții de sănătate și de îmbolnăvire.Indici de evaluare a igienei bucale și a stării de îmbolnăvire parodontală.7.Criterii moderne de diagnostic în gingivite și parodontite.Teste moderne de identificare a patogenilor parodontali pentru un diagnostic corect și un tratament antimicrobian specific.Concepția actuală privind ierarhizarea nosologică a diferitelor forme clinice de îmbolnăvire a parodonțiului marginal.8.Particularități nosologice ale formelor clinice și a simptomatologie gingivitelor cronice în contextul recunoașterii etiologiei microbiene și a altor factori locali și generali asociați.9.Parodontita marginală cronică superficială entitate nosologică rezultată din evoluția ontogenetică a gingivitelor cronice - forme clinice și simptomatologie.Modificări morfopatologice în parodontita marginală cronică superficială.10.Semnificații actuale privind existența ca forme nosologice diferențiate între parodontitele agresive și parodontitele marginale cronice.Modificări morfopatologice în parodontitele marginale profunfe.11.Considerații moderne privind clinica și tratamentul retracțiilor gingivale.Corelații între patologia endodontică și a parodonțiului marginal.Complicatiile parodontopatiilor marginale cornice.12.Orientări, direcții și etape principale ale tratamentului parodontal.Profilaxia prin igienizare în inflamațiile parodonțiului marginal.Importanța debridării gingivo-parodontale în prevenirea îmbolnăvirilor parodonțiului marginal și pentru pregătirea unei stări morfofuncționale susceptibile unui eficient răspuns regenerativ.13.Particularități ale tratamentului medicamentos antimicrobian și antiinflamator în gingivitele cronice și al parodontopatiile marginale cronice și agresive.14.Modalități de aplicare a substanțelor medicamentoase în tratamentul antimicrobian și antiinflamator al gingivitelor și parodontitelor marginale cronice și agresive.15 Modalități terapeutice moderne de rezolvare chirurgicală a parodontopatiilor marginale.Metode fundamentale de rezolvare chirurgicală a îmbolnăvirilor parodonțiului marginal: chiuretajul gingival, chiuretajul subgingival: indicații, contraindicații, tehnică.16.Gingivectomia gingivoplastică: indicații, contraindicații, tehnică.17.Priorități de tratament chirurgical în vederea regenerării parodontale prin operațiile cu lambou: indicații, contraindicații, tehnică.18.Tehnici de adiție în tratamentul chirurgical al parodontitelor marginale.19.Regenerarea tisulară parodontală – principii și tehnici de tratament.Regenerarea tisulară ghidată – metodă particulară de restaurare morfofuncțională a prodonțiului marginal.20.Procedee specifice și modalități particulare de echilibrare ocluzală și funcțională în parodontopatiile margimale.21.Metode de imobilizare temporară a dinților mobili parodontoticiMetode de imobilizare permanentă a dinților mobili parodontotici22.Terapia de bioreactivare parodontală.23.Orientări terapeutice principale și scheme de tratament în boala parodontală.Pregătire practică1.Evidențierea prin metode și tehnici specifice a plăcii bacteriene2.Determinarea statusului dento-parodontal și a indicilor de îmbolnăvire gingivo-parodontală3.Însușirea tehnicilor moderne de detartraj supra și subgingival - manual și cu ultrasunete4.Însușirea și efectuarea tehnicilor de debridare gingivală5.Metode și tehnici de aplicare a substanțelor medicamentoase în gingivite și parodontite marginale6.Anestezia în parodontologie7.Extracția dinților parodontotici, amputația radiculară și premolarizarea dinților cu pungi parodontale nerecuperabile prin tratament chirurgical specific parodontal8.Tratamentul de urgență al abcesului parodontal marginal9.Tratamentul de urgență al gingivitelor și gingivitostomatitelor acute10.Tratamentul hiperesteziei dentinare11.Chiuretajul gingival12.Chiuretajul subgingival în câmp închis13.Chiuretajul subgingival în câmp deschis14.Gingivectomie și gingivectomie gingivo-plastică15.Însușirea unor metode diferite de sutură: sutura întreruptă, în lasou, continuă și orizontală bidirecțională16.Operații cu lambou total reflectat17.Operații cu lambou parțial reflectat18.Intervenții chirurgicale gingivo și muco-plastice19.Intervenții chirurgicale de adiție20.Intervenții chirurgicale de regenerare tisulară și osoasă ghidatăPrezentări de cazRecenzii ale articolelor de specialitate + 
Stagiu de Chirurgie Dento-Alveolară și Chirurgie Orală și Maxilo-Facială: 1 lună + 1 lunăPregătire teoretică și practică prin Cursuri/seminarii: 30 ore1.Tratamentul chirugical preprotetic2.Tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale3.Tratamentul chirurgical perimplantar4.Supurații periosoase5.Traumatologie oro-maxilo-facială6.Supurații ale lojelor superficiale, profunde și supurații difuze7.Adenitele specifice și nespecifice8.Sinuzita maxilară de cauză dentară9.Tumori benigne ale părților moi oro-maxilo-faciale10.Tumori benigne ale oaselor maxilare11.Depistarea precoce a tumorilor maligne oro-maxilo-faciale12.Forme clinice de debut și în perioada de stare a tumorilor maligne de părți moi și osoase oro-maxilo-faciale13.Principii de tratament complex în tumorile maligne oro-maxilo-faciale14.Patologia glandelor salivarePrezentări de cazRecenzii ale articolelor de specialitatePregătire practicăStagiul de Microbiologie: 1 lunăPregătire teoretică prin cursuri/seminariiCursuri1.Caracteristicile celulelor procariote: structurale și funcționale.Tehnici de colorare si examinare microscopică.Structura, funcția, evoluția si rolul microbiocenozei orale, noțiunea de ecosistem.Tehnici de recoltare si studiul microbiocenozei orale.2.Caracteristicile morfotinctoriale, culturale, biochimice, antigenice si de patogenitate ale bacteriilor implicate in patologia orală.Placa bacteriană: etape de formare, structură, evoluție și rol în patologia orală.Caracteristicile plăcii bacteriene supragingivale și subgingivale.Tartrul dentar: structură și rol.Tehnici de evidențiere și studiu a plăcii bacteriene.3.Bacterii implicate în producerea gingivitelor: izolarea și identificarea acestora.Testarea sensibilității la antibiotice.Teorii etiopatogenice în producerea diverselor forme clinice de parodontopatii. Rolul plăcii bacteriene subgingivale.Tehnici de recoltare a probelor din parodontopatii, examinare microscopică, tehnici de izolare și identificare.Testarea sensibilității la antibiotice și antiseptice a bacteriilor izolate din parodontopatii.4.Rolul agenților bacterieni în producerea cariei și a infecțiilor endodontice.Caracteristici bacteriene, mecanisme etiopatogene.Periimplantite: etiologie bacteriană, tehnici de recoltare și testare a probelor din periimplantite.Afecțiuni orale determinate de alte microorganisme - virusuri, fungi și paraziți.Tehnici de studiu pentru evidențierea și izolarea acestora.Prezentări de cazRecenzii ale articolelor de specialitatePregătire practică + 
Stagiu de Imunologie 1/2 lunăCursuri1.Antigenul. Răspunsul imun umoralAntigenul. Celulele APC. Populațiile limfocitare. Imunoglobulinele. Sistemul complementRăspunsul imun celular Reacțiile de hipersensibilitate.Celulele implicate în RIC. Mecanismele de distrugere a celulelor țintă.Hipersensibilitatea de tip I. Șocul anafilactic. Hipersensibilitatea de tip II citotoxică.Hipersensibilitatea de tip III prin complexe imune. Hipersensibilitatea de tip IV2.Bolile autoimmune. LimfoproliferărilePoliartrita reumatoidă. Lupusul eritematos sistemic. Sindromul Sjogren.Sclerodermia. Leucemiile limfoide. Limfoamele hodgkiniene și non-hodgkiniene.Mielomul multipluMecanismele de apărare specifică și nespecifică la nivelul cavității bucale.Manifestări orale ale sindroamelor de imunodeficiență. Imunopatologia parodonțiului marginalMucoasa bucală. Saliva. Organizarea țesutului limfoid la nivelul cavității bucaleLichidul gingival. Imunoglobulinele salivare. Manifestări orale ale imunodeficiențelor(SIDA, sindroame limfoproliferative). Rolul răspunsului imun în etiopatogenia și evoluția afecțiunilor parodonțiului marginalPregatire practică + 
Stagiul de BioeticăPregătire teoretică prin cursuri/seminariiRecenzii ale articolelor de specialitateTEMATICĂ CURS (20 ore)I.Introducere în Bioetică- 2 ore1.Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu2.Contextul apariției bioeticii3.Definirea bioeticii4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Teorii și metode în bioeticăII.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)III.Relația medic-pacient I- 2 ore1.Valori ale relației medic-pacient2.Paternalism versus autonomie3.Modele ale relației medic-pacient4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Relația medic-pacient II- 2 ore1.Consimțămîntul informat2.Confidențialitatea în relația medic-pacient3.Relația medic-pacient minor4.Acte normative care reglementează relația medic- pacientV.Greșeli și erori în practica medicală- 2 ore1.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.Probleme etice la începutul vieții- 2 ore1.Liberertatea procreației2.Dileme etice în avort3.Etica reproducerii umane asistate medical4.Probleme etice în clonarea reproductivăVII.Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Probleme etice în stările terminale3.Tratamente inutile în practica medicală4.Eutanasia și suicidul asistat5.Îngrijirile paliativeVIII.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore1.Donarea de organe de la cadavru2.Donarea de organe de la persoana vie3.Etica alocării de resurse în transplantIX.Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.Terapia genică6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore1.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.Comitetele de etică a cercetării6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăTEMATICA SEMINARIILORI.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 oreII.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1.Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.Rolul comunicării în relația medic-pacientIV.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2.Drepturile pacienților – reglementare legislativă3.Rolul comitetelor de etică din spitaleV.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVII.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVIII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete- 2 oreIX.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 oreX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 oreStagiul de Endodonție + Odontoterapie restauratoare: 1,5 luniPregătire teoretică prin cursuri/seminariiCursuri1.Concepte moderne în etiopatogenia cariei dentare2.Metode uzuale și speciale de preparare a cavităților în caria dentară simplă, impuse de utilizarea materialelor de obturație coronară bazate pe adeziune3.Tratamentul actual al plăgii dentinare și adeziunea la structurile dure dentare4.Modalități terapeutice de refacere a morfologiei dentare cu materiale adezive estetice5.Tratamentul cariei simple cu distrucții coronare întinse6.Tratamentul cariei simple prin incrustații metalice și nemetalice7.Metode de tratament în pulpita acută și cronică8.Metode de tratament în gangrena pulpară9.Extirparea vitală cu obturație de canal10.Obturația de canal – metode și tehnici moderne11.Tratamentul parodontitelor apicale acute și cronicePrezentări de cazRecenzii ale articolelor de specialitatePregătire practică + 
Stagiul de Protetică dentară: 1,5 luniPregătire teoretică prin cursuri/seminarii1.Diagnosticul și tratamentul tulburărilor cranio-mandibulare2.Sisteme protetice fixe alternative (integral ceramice, adezive, etc)3.Particularități clinico-tehnice în protezarea fixă metalo-ceramică4.Restaurări protetice fixe în cazuri complexe, cu patologie multidisiplinară5.Tratamentul protetic al edentației unidentare6.Tratamentul protetic în terapia complexă a parodontitelor marginale cronice7.Tratamentul protetic combinat fix-mobilizabil8.Variante de protezare a edentațiilor terminalePregătire practicăPrezentări de cazRecenzii ale articolelor de specialitateStagiul de Prevenție și Management sanitar 1/2 luniPregătire practică + 
Stagiul de implantologie orală: 2 luniPregătire teoretică prin cursuri/seminariiCursuri1.Anatomia clinică a aparatului dento-maxilar - oferta osoasă în terapia implanto-protetică - aspecte privind selecția și poziționarea implanturilor pe creasta alveolară.2.Evaluarea câmpului protetic și a statusului biologic general al pacientului în perspectiva inserării implanturilor dentare – diagnostic preoperator, bilanț preprotetic, analiza și planificarea secvențială a cazului, indicații și contraindicații3.Biomateriale utilizate în practica implantologică - titanul, masele ceramice, materiale și membrane biologice utilizate în tehnicile de augmentare osoasă4.Protezarea preimplantară fiziologică, autoechilibrată – etapă de bază a terapiei implanto-protetice5.Reconstrucția crestelor edentate cu deficit osos utilizând metode de augmentare osoasă autogenă cu grefe recoltate din creasta iliacă, neurocraniu, tibie și mandibulă, materiale sintetice pe bază de hidroxiapatită, fosfat tricalcic sau materiale omologe, susținute în principal de membrane biologice.6.Distracția osoasă în vederea creării ofertei implantare7.Sisteme și tipuri de implanturi utilizate în terapia implanto-protetică8.Inserția imediat postextracțională a implanturilor orale9.Inserția implanturilor în crestele alveolare cu diferite forme și oferte osoase.10.Restaurări protetice pe implanturi – biomecanica aparatului dento-maxilar. Tehnici de amprentare și realizare a lucrărilor protetice11.Accidente și incidenea în practica medicinei dentare12.Dispensarizarea pacienților purtători de implanturiPrezentări de cazRecenzii ale articolelor de specialitatePregătire practicăPrezentări de cazRecenzii ale articolelor de specialitate + 
Stagiul de Ortodonție+ Pedodonție, 2 luniPregătire teoretică prin cursuri/seminariiCursuri1.Epidemiologia anomaliilor dento-maxilare2.Dezvoltarea ocluziei3.Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare4.Principii și metode de clasificare a anomaliilor dento-maxilare5.Diagnosticul în ortodonție6.Principii de bază în tratamentul ortodontic7.Patologia molarului de șase ani- atitudinea terapeutică în caria simplă profundă și în distrucția mare coronară8.Periodontita juvenilă – diagnostic, principii de tratamentPrezentări de cazRecenzii ale articolelor de specialitatePregătire practică + 
Stagiu de Medicină Internă: 1 lunăPregătire teoretică prin cursuri/seminariiPregătire practică.
PARODONTOLOGIE
3 ANI
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ
ANUL I ANUL II ANUL III
STAGIUL I.1 I.2 I.3 I.4 I.5 I.6 I.7 I.8│I.9 I.10 I.11 I.12 I.13

–––-Curriculumul de pregătire în specialitatea paradontologie a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.398 din 4 noiembrie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 18 din 11 ianuarie 2010, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat. + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ENDODONȚIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII(la 07-09-2017,
sintagma: Centrul Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București a fost înlocuită de Punctul 2, Articolul I ORDINUL nr. 911 din 4 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 07 septembrie 2017
)

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
ENDODONȚIEToate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății(la 07-09-2017,
sintagma: Centrului Național de Perfecționare in Domeniul Sanitar București a fost înlocuită de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 911 din 4 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 07 septembrie 2017
)
1.DefinițieEndodonția reprezintă ramura medicinii dentare care se ocupă cu morfologia, fiziologia și patologia pulpei dentare și a țesuturilor perirapicale. Studiul și practica endodonției cuprind cunoștințele fundamentale și clinice cu privire la biologia pulpei dentare, etiologia, diagnosticul, prevenirea și tratamentul afecțiunilor și traumelor acesteia și starea țesuturilor periapicale. Abordarea profilactică, diagnostică și de tratament se referă la:1.Evidențierea si prevenirea factorilor etiologici ai patologiei pulpare și apicale prin cunoașterea morfofiziologiei pulpei dentare și a anatomiei spațiului endodontic și a parodontiului apical;2.Evaluarea preoperatorie a posibilităților unui tratament endodontic corect prin stabilirea stadiului reversibil sau ireversibil al afecțiunii pulpare;3.Cunoașterea principiilor și tehnicilor moderne de tratament endodontic conservator, prin aplicarea celor mai adecvate metode permițând menținerea totală sau parțială a pulpei vii în situația unei afecțiuni pulpare reversibile, ca și a principiilor și tehnicilor terapeutice aplicate în situația unei afecțiuni pulpare ireversibile;5.Identificarea factorilor care pot afecta evoluția și prognosticul unui tratament endodontic ortograd, precum și posibilitățile existente în situația necesității eventualei reluări a acestuia;6.Cunoașterea metodelor de tratament chirurgical asociate tratamentului endodontic convențional;7.Cunoașterea principiilor biomecanice ale realizării restaurărilor morfo-funcționale specifice dinților tratați endodontic;8.Principiile specifice din odonto-terapia restauratoare;9.Corelațiile endo-parodontale;9.Chirurgia endodontică și dento-alveolară;5.Restaurări protetice adaptate specificului dinților tratați endodontic;6.Principiile terapiei endodontice aplicate în pedodonție;6.Implicațiile endodontice ale terapiei ortodontice;7.Implantologia ca alternativă de tratament.2.Durata rezidențiatului: 3 aniCurriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 50 de ore de studiu individual.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).1 credit = 25 ore de instruireDin timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.3.Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat3.A.1. Etapa de angajare și luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentarea medicului dentist la Spitalul sau Clinicile unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate: 2 săptămâni3.A.1. Stagiul de Endodonție: 20 luni3.A.2. Stagiul de Odontoterapie Restauratoare: 2 luni3.A.3. Stagiul de Parodontologie: 2 luni3.A.4. Stagiul de Chirurgie dento-alveolară: 2 luni3.A.5. Stagiul de Protetică: 2 luni3.A.6. Stagiul de Pedodonție: 4 luni3.A.7. Stagiul de Ortodonție: 2 luni3.A.8. Stagiul de Bioetică: 2 săptămâni3.A.9. Stagiul de Sănătate publică: 2 săptămâni3.A.10. Stagiul de Farmacologie clinică: 1 lună3.B. Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat3.C. Barem de promovare:

Anul I: Endodonție Examen scris Prezentare de caz Examen practic
Anul II: Endodonție Odonto-terapie restauratoare Parodontologie Examen scris Prezentare de caz Examen practic
Anul III: Chirurgie dento- alveolară Protetică Pedodonție Ortodonție Bioetică Sănătate publică Farmacologie clinică Examen scris Prezentare de caz Examen practic Examen scris
4.Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire4.1.Anul I4.1.1.Stagiul de ENDODONȚIE: 12 luni4.1.1.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 24 oreCursuri1.Introducere. Istoricul Endodonției. Obiectul Endodonției - ramură medico-chirurgicală a științelor medicinei dentare. Stadiul actual al cunoștințelor de specialitate în Endodonție. Terminologie.2.Anatomia spațiului endodontic.3.Morfologia și fiziologia pulpei dentare. Caracteristici morfologice și funcționale ale complexului pulpo-dentinar și rolul acestora în reușita unor metode terapeutice biostimulatoare.4.Factorii etiologici ai patologiei pulpare. Elemente de profilaxie în endodonție. Mijloace de diagnostic. Examenul radiologic. Raportul dinților cu structurile anatomice locale.5.Manifestări inflamatorii ale țesutului pulpar și periradicular. Simptomatologia patologiei pulpare. Evaluarea preoperatorie a posibilităților unui tratament endodontic corect.6.Caracterul reversibil și ireversibil al inflamațiilor pulpare. Indicații și principii privind conservarea pulpei dentare prin tratament biologic conservator. Interpretarea clinicoradiologică a leziunilor periradiculare.7.Inflamația pulpară ireversibilă. Indicații și principii ale extirpării parțiale sau totale a pulpei dentare.8.Principii și mijloace de determinare a lungimii canalelor radiculare. Consecințele supra și subevaluării lungimii de lucru.9.Principii și metode de realizare a tratamentului biomecanic de canal. Tehnici actuale, manuale și rotative, de tratament biomecanic. Metode neconvenționale de preparare a canalelor radiculare: tehnici sonice, ultrasonice și bazate pe radiația laser.10.Criterii de selecție a soluțiilor de irigare a spațiului endodontic, rolul antiseptic și chelator al acestora. Interpretarea aspectelor de microscopie electronică ale dentinei radiculare parietale în urma pregătirii spațiului endodontic.11.Rolul medicației endodontice, criterii de selecție a substanțelor medicamentoase, posibilitățile de potențare a efectelor antiseptice și biostimulatoare. Evaluarea clinică și microbiologică a statusului endodontic.12.Principiile obturației de canal tridimensionale. Sigilanți. Materiale și metode actuale de realizare a obturației de canal tridimensionale.13.Morfologia și fiziologia parodonțiului apical.14.Identificarea factorilor etiologici ai necrozei și gangrenei pulpare. Mijloace preventive.15.Simptomatologia necrozei și gangrenei pulpare. Mecanismele imune în etiologia osteitelor apicale cronice.16.Evaluarea preoperatorie a posibilităților unui tratament endodontic corect în gangrena pulpară simplă și complicată.17.Procedurile terapeutice de urgență în parodontitele apicale acute.18.Evoluția și prognosticul parodontitelor apicale cronice.Prezentări de cazRecenzii ale articolelor de specialitate4.1.1.2.Barem de manevre, tehnici și activități practice în cadrul anului I a rezidențiatului în endodonție1.Examenul clinic în endodonție: foaia de observație, mijloace de izolare, teste de diagnostic complementare. Instrumentarul de consultație și tratament în endodonție - tehnici de utilizare.2.Stabilirea planului de tratament în endodonție. Valoarea examenului radiologic în diagnostic și evaluarea tratamentului endodontic.3.Stabilirea diagnosticului inflamațiilor pulpare acute și cronice și a planului de tratament în inflamațiile pulpare acute și cronice.4.Realizarea accesului în spațiul endodontic – instrumentar, tehnici.5.Odontometria canalului radicular - mijloace, tehnici.6.Tehnici actuale manuale de tratament biomecanic de canal – step back și crown down.7.Tehnici actuale rotative de tratament biomecanic de canal.8.Managementul parodontitelor apicale acute.9.Managementul parodontitelor apicale cronice.10.Tehnici actuale de obturare a canalelor radiculare.4.2.Anul II4.2.1.Stagiul de ENDODONȚIE: 8 luni4.2.1.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 8 cursuri, 16 ore1.Autoevaluarea tratamentelor endodontice. Criterii de apreciere succes/eșec în endodonție.2.Incidente, accidente și eșecuri în tratamentul endodontic.3.Monitorizarea tratamentelor endodontice. Combaterea recidivelor în tratamentele endodontice.4.Limitele tratamentului endodontic convențional. Metode de tratament chirurgical asociat tratamentului endodontic.5.Principiile biomecanice ale restaurărilor morfo-funcționale pentru dinții tratați endodontic.Metode de restaurare corono-radiculară a dinților tratați endodontic.6.Elemente de diagnostic ale patologiei endo-parodontale. Metode de tratament.7.Cauzele durerii dento-parodontale și cranio-faciale.8.Tratamentul de urgență în traumatismele dento-parodontale cu implicații pulpare și apicale.9.Cunoașterea și prevenirea infecției de focar de origine dento-parodontală.10.Tratamentul endodontic la diverse grupe de pacienți, inclusiv vârstnici și pacienți cu afecțiuni sistemice.11.Materiale și metode de rezolvare a discromiei dinților devitali.12.Noțiuni de epidemiologie a pulpopatiilor și a principiilor de sănătate publică conexe.Prezentări de cazRecenzii ale articolelor de specialitate4.2.1.2.Barem de manevre, tehnici și activități practice în cadrul anului II a rezidențiatului în endodonție1.Valoarea examenului radiologic în diagnosticul pozitiv și diferențial al diferitelor forme de parodontite apicale cronice. Evaluarea intrepretării radiologice în raport cu datele examenului clinic.2.Corelarea rezultatelor tratamentului endodontic cu evoluția simptomatologiei clinice și cu evoluția interpretată radiologic a leziunilor periapicale.3.Aprecierea și managementul incidentelor și accidentelor ce pot surveni în cursul diferitelor etape ale tratamentului endodontic: perforații radiculare, căi false, fractura instrumentarului în spațiul endodontic, etc.4.Abordarea terapeutică a rezorbțiilor radiculare interne și externe.5.Rezolvarea unor leziuni endo-parodontale complexe prin metode de tratament endodontic ortograd și prin utilizarea tehnicilor de chirurgie endodontică.6.Reluarea tratamentului endodontic: motive, moment, instrumentar, tehnici și metode.7.Aplicarea de tehnici și metode specifice de restaurare morfo-funcțională coronară și/sau corono-radiculară a dinților tratați endodontic.4.2.2.Stagiul de ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE: 2 luni4.2.2.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminariiCursuri1.Concepte moderne în etiopatogenia cariei dentare2.Metode uzuale și speciale de preparare a cavităților în caria dentară simplă, impuse de utilizarea materialelor de obturație coronară bazate pe adeziune3.Tratamentul actual al plăgii dentinare și adeziunea la structurile dure dentare4.Modalități terapeutice de refacere a morfologiei dentare cu materiale adezive estetice5.Metode de restaurare odontală a dinților tratați endodontic cu distrucții coronare întinse6.Tratamentul leziunilor coronare prin incrustații metalice și nemetalicePrezentări de cazRecenzii ale articolelor de specialitate4.2.2.2.Pregătire practică4.2.3.Stagiul de PARODONTOLOGIE: 2 luni4.2.3.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminariiCursuri1.Modalități conceptuale privind etapele examenului clinic obiectiv al parodonțiului marginal în condiții de sănătate și de îmbolnăvire. Indici de evaluare a igienei orale și a stării de îmbolnăvire parodontală.2.Criterii moderne de diagnostic în gingivite și parodontite.3.Influențe reciproce clinico-terapeutice în contextul relației endo-parodontale.4.Parodontita marginală cronică superficială – entitate nosologică rezultată din evoluția ontogenetică a gingivitelor cronice – forme clinice și simptomatologie.5.Leziuni parodontale marginale favorizate de anomalii morfologice ale sistemului endodontic.6.Semnificații actuale privind existența ca forme nosologice diferențiate între parodontitele agresive și parodontitele marginale cronice. Parodontitele marginale cronice profunde.6.Considerații moderne privind clinica și tratamentul retracțiilor gingivale. Corelații între patologia endodontică și a parodonțiului marginal:– managementul leziunilor interradiculare cu punct de plecare endodontic;– regenerarea tisulară ghidată în cadrul patologiei endo-parodontale;– implicațiile iatrogeniilor endodontice asupra parodonțiului marginal.7.Complicatiile parodontopatiilor marginale cronice.8.Orientări, direcții și etape principale ale tratamentului parodontal.Prezentări de cazRecenzii ale articolelor de specialitate4.2.3.2.Pregătire practică4.3.Anul III4.3.1.Stagiul de CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ: 2 luni4.3.1.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii = 18 oreCursuri1.Tratamentul accidentelor și complicațiilor extracțiilor dentare.2.Metode chirurgicale ajutătoare în tratamentul endodontic.3.Accidente și complicații de erupție ale dinților temporari și definitivi și tratamentul acestora.4.Tratamentul de urgență în traumatismele dento-parodontale.5.Depistarea precoce a leziunilor maligne oro-maxilo-faciale.6.Infecții oro-maxilo-faciale.4.3.2.Stagiul de PROTETICĂ DENTARĂ: 2 luni4.3.2.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminariiCursuri1.Diagnosticul și tratamentul tulburărilor cranio-mandibulare2.Sisteme protetice fixe alternative (integral ceramice, adezive, etc)3.Particularități clinico-tehnice în protezarea fixă metalo-ceramică4.Restaurări protetice fixe în cazuri complexe, cu patologie multidisiplinară5.Tratamentul protetic al edentației unidentare6.Tratamentul protetic combinat fix-mobilizabil4.3.3.Stagiul de PEDODONȚIE: 4 luni4.3.3.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminariiCursuri1.Examinarea pacientului copil și adolescent. Cronologia erupției dentare2.Particularități morfologice și de structură ale dinților temporari și ale dinților permanenți tineri3.Caria precoce severă a dinților temporari. Caria complicată la dinții permanenți tineri4.Patologia molarului de șase ani – atitudinea terapeutică în caria simplă profundă și în distrucția mare coronară5.Traumatismele la dinții temporari și permanenți tineri6.principii de tratament endodontic la dinții temporari și permanenți tineri4.3.4.Stagiul de ORTODONȚIE: 2 luni4.3.4.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminariiCursuri1.Epidemiologia anomaliilor dento-maxilare2.Dezvoltarea ocluziei3.Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare4.Principii și metode de clasificare a anomaliilor dento-maxilare5.Diagnosticul în ortodonție6.Principii de bază în tratamentul ortodontic4.3.5.Stagiul de BIOETICĂ: 2 săptămâni4.3.5.1.TEMATICĂ CURS (20 ore)I.Introducere în Bioetică- 2 ore1.Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu2.Contextul apariției bioeticii3.Definirea bioeticii4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Teorii și metode în bioeticăII.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)III.Relația medic-pacient I- 2 ore1.Valori ale relației medic-pacient2.Paternalism versus autonomie3.Modele ale relației medic-pacient4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Relația medic-pacient II- 2 ore1.Consimțămîntul informat2.Confidențialitatea în relația medic-pacient3.Relația medic-pacient minor4.Acte normative care reglementează relația medic- pacientV.Greșeli și erori în practica medicală- 2 ore1.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.Probleme etice la începutul vieții- 2 ore1.Liberertatea procreației2.Dileme etice în avort3.Etica reproducerii umane asistate medical4.Probleme etice în clonarea reproductivăVII.Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Probleme etice în stările terminale3.Tratamente inutile în practica medicală4.Eutanasia și suicidul asistat5.Îngrijirile paliativeVIII.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore1.Donarea de organe de la cadavru2.Donarea de organe de la persoana vie3.Etica alocării de resurse în transplantIX.Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.Terapia genică6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore1.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.Comitetele de etică a cercetării6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică4.3.5.2.TEMATICA SEMINARIILORI.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 oreII.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1.Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.Rolul comunicării în relația medic-pacientIV.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2.Drepturile pacienților – reglementare legislativă3.Rolul comitetelor de etică din spitaleV.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVII.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVIII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete- 2 oreIX.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 oreX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore4.3.6.Stagiul de SĂNĂTATE PUBLICĂ: 2 săptămâni4.3.6.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminariiCursuri4.3.6.Stagiul de FARMACOLOGIE CLINICĂ: 1 lună4.3.6.1.Pregătire teoretică prin cursuriCursuri1.Anestezice locale2.Analgezice, antiinflamatoare, antipiretice3.Antiinflamatoare steroidiene4.Analgezice opioide5.Chimioterapice antibacteriene6.Chimioterapice antifungice7.Antiseptice si dezinfectante8.Reacții adverse stomatologice produse de medicamente5.1.Competențe generaleRezidențiatul în endodonție are rolul de a permite aprofundarea de către medicii dentiști a cunoștințelor teoretice și practice la nivelul actual de abordare pe plan mondial, oferind acestora posibilitatea atingerii unui înalt nivel de specializare în acest domeniu; se urmărește totodată lărgirea orizontului de cunoaștere în planul disciplinelor fundamentale, în scopul integrării în context holistic a endodonției și orientării spre posibilitățile de cercetare.5.2.Competențe profesionaleObiectivul specific constă în formarea de specialiști în endodonție, dotați cu înaltă calificare profesională, care să poată aborda în mod competent, din punct de vedere diagnostic și terapeutic, cele mai variate și complexe situații din cadrul patologiei pulpo-periapicale. Atingerea acestui deziderat necesită atât cunoașterea datelor teoretice din literatura de specialitate actuală, cât și însușirea și aplicarea practică a celor mai moderne metode, materiale și tehnologii din sfera endodonției contemporane.Rezidenții vor stăpâni problemele legate de:– Etiologia, diagnosticul și patologia endodontică;– diagnosticul pozitiv și diferențial al afecțiunilor pulpo-periapicale;– tehnicile de tratament biomecanic a spațiului endodontic;– materialele și metodele actuale utilizate pentru obturarea tridimensională a spațiului endodontic;– managementul durerii în endodonție;– posibilitățile de reluare a tratamentelui endodontic;– materialele și metodele moderne de restaurare coronară și/sau corono-radiculară a dinților tratați endodontic.Pregătirea rezidenților va include tehnicile de chirurgie endodontică, familiarizarea cu echipamentele radiologice digitale și cu utilizarea microscopului operator.Rezidenții vor beneficia de un număr semnificativ de ore de pregătire teoretică și practică, atât pe dinți extrași cât și la pacient, în vederea verificării noțiunilor acumulate. Vor participa de asemenea la seminarii, conferințe, colocvii și alte manifestări științifice în domeniul specific endodonției.Absolvenții rezidențiatului de endodonție vor putea asigura asistență de specialitate înalt calificată în clinici de profil sau în cabinete de medicină dentară din teritoriu, intervenind totodată la solicitarea colegilor de alte specialități în vederea rezolvării unor cazuri mai dificile ce se înscriu în problematica endodontică.
ENDODONȚIE
3 ani
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ

ANUL I ANUL II ANUL III
STAGIUL I.1 I.2 I.3 I.4 I.5 I.6 I.7 I.8 I.9 I.10 I.11

–––-Curriculumul de pregătire în specialitatea endodonție a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.398 din 4 noiembrie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 18 din 11 ianuarie 2010, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat. + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN REZIDENȚIATUL DE MEDICINĂ DE FAMILIE, CU TIMP PARȚIAL
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII(la 07-09-2017,
sintagma: Centrul Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București a fost înlocuită de Punctul 2, Articolul I ORDINUL nr. 911 din 4 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 07 septembrie 2017
)

CURRICULUM DE PREGĂTIRE
ÎN REZIDENȚIATUL DE
MEDICINĂ DE FAMILIE, CU TIMP PARȚIALToate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății(la 07-09-2017,
sintagma: Centrului Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București a fost înlocuită de Punctul 2, Articolul I ORDINUL nr. 911 din 4 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 07 septembrie 2017
)

CURRICULUM DE PREGĂTIRE
ÎN REZIDENȚIATUL DE
MEDICINĂ DE FAMILIE, CU TIMP PARȚIAL1.1DEFINIȚIE: Medicina de familie este specialitatea care asigură asistența medicală primară și continuă și, prin acțiuni preventive, educaționale, terapeutice și de recuperare, contribuie la promovarea stării de sănătate a individului, a familiei și colectivității, având următoarele funcții:● De asigurare a accesibilității populației la asistența medicală● De supraveghere a sănătății● De prevenție primară, secundară, terțiară● De prevenție specifică● De promovare a sănătății● De asigurare a îngrijirilor medicale curente● De selecționarea pacienților care au nevoie de asistență de specialitate● De coordonare a serviciilor medicale în funcție de nevoile concrete ale bolnavului● De sinteza diagnostică și terapeutică● De supraveghere medicală continuă a individului, familiei și a colectivității● De recuperare și reabilitare a bolnavilor● De asigurare a îngrijirilor paliative și terminale● De cercetare științifică specifică1.2DURATA REZIDENȚIATULUI - 5 aniCurriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).1 credit = 25 ore de instruireDin timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.1.3OBIECTIVE GENERALEAbsolvenții rezidențiatului de medicină generală vor trebui să fie capabili să îndeplinească următoarele activități:1.Să asigure asistența medicală primară, preventivă și curativă, rezolvând cat mai bine problemele de sănătate cu care sunt confruntați.2.Să acorde asistență medicală preventivă omului sănătos, familiei și colectivității.3.Să acorde tuturor pacienților asistență medicală de prim contact, asumându-și responsabilitatea deciziei inițiale și toate problemele medicale pe care le prezintă pacienții lor și să apeleze în timp util la ceilalți medici specialiști.4.Să acorde asistență medicală de urgență adecvată tuturor cazurilor în care vor fi solicitați ca medici de prim contact.5.Să asigure asistență medicală continuă tuturor pacienților lor, luând în considerare dimensiunile bio-medicale, psihologice și socio-culturale ale fiecărui pacient.6.Să medieze în mod corect relațiile pacientului cu sistemul de asistență medicală și să poată lucra și echipa de asistență medicală.7.Să elaboreze și să aplice programe de măsuri preventive cu scopul menținerii și îmbunătățirii stării de sănătate a populației.1.4STRUCTURA STAGIILOR5 ANI DE PREGĂTIRE

Stagiul Denumirea stagiului Durata
1.4.1 1.4.2 1.4.3 1.4.4 1.4.5 1.4.6 1.4.7 1.4.8 1.4.9 1.4.10 1.4.11 1.4.12 1.4.13 1.4.14 Medicină de familie Medicină internă Pediatrie Chirurgie generală Obstetrică-ginecologie Oncologie medicală Boli infecțioase Psihiatrie Dermato-venerologice Neurologie Diabet Epidemiologie și management sanitar Bioetică Medicină de familie 9 luni 8 luni 8 luni 4 luni 3 luni 3 luni 2 luni 2 luni 2 luni 2 luni 2 luni 2 luni 1 lună 12 luni

ANUL I ȘI ANUL IICONȚINUTUL STAGIILOR1.4.1.STAGIUL DE MEDICINĂ DE FAMILIE1.4.1.1.Tematica introductivă în M.F (100 ore)1.Introducere în problematica M.F2.Condițiile de lucru ale M.F3.Descrierea cabinetului4.Echipa de lucru a M.F5.Locul M.F în medicina modernă6.Obiectul și metodologia M.F7.Principiile M.F8.Funcțiile M.F9.Definiția și conținutul M.F10.Rolul M.F în sistemul asigurărilor medicale11.Activitatea preventivă în M.F12.Activitatea curativă în M.F13.Asistența medicală a familiei14.Asistența medicală a unei colectivități15.Relațiile M.F cu celelalte specialități1.4.1.2.Baremul activităților practice1.Prezentarea cabinetului și a echipei de lucru: 12.Participarea la consultațiile curente: 303.Participarea la consultațiile preventive: 204.Participarea la vizitele la domiciliu: 105.Acordarea primului ajutor medical: 106.Completarea unor documente: 107.Efectuarea unor sinteze diagnostice și terapeutice: 108.Analiza unor probleme epidemiologice: 59.Monitorizarea unor bolnavi cronici: 2010.Asistența medicală a copilului: 2011.Asistența medicală a bătrânului: 201.4.2.STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ1.4.2.1.Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (80 ore).1.Traheobronșite acute2.Bronhopneumonii3.Pneumopatiile acute4.Astm bronșic5.Bronhopatii cronice obstructive6.Bronșiectazii7.Embolia pulmonară8.Edem pulmonar9.Pneumotorax spontan10.Cancer bronho-pulmonar11.Pleureziile12.Insuficiența respiratorie13.Tulburări de ritm și de conducere14.Cardiopatia ischemică15.Pericarditele și miocarditele16.Afecțiuni valvulare17.HTA și criza hipertensivă18.Insuficiența cardiacă19.Arteriopatii acute și cronice20.Insuficiența venoasă, varice, hemoroizi21.Lipotimia, sincopa, colapsul, șocul22.Cefaleea și migrena23.Gastritele24.Ulcerul gastro-duodenal25.Cancerul gastric26.Hepatitele acute și cronice27.Ciroza hepatică28.Bolile colecistului29.Afecțiuni pancreatice30.Icterul31.Hemoragiile digestive32.Constipația33.Colonul iritabil și colita ulcerativă34.Cancerul colo-rectal35.Infecții urinare și ale tractului urinar36.Glomerulonefritele37.Insuficiența renală38.Sindromul nefrotic39.Lupusul eritematos sistemic40.Poliartrita reumatoidă41.Artritele42.Artrozele43.Spondilozele și lombalgiile44.Guta45.Piciorul dureros46.Epicondilita, tenosinovite, bursite47.Osteoporoza48.Obezitatea49.Diabetul zaharat50.Sindromul hipoanabolic51.Anemiile52.Adenopatiile53.Leucemiile54.Limfoamele55.Sindroame hemoragice56.Intoxicații acute cu: alcool etilic, alcool metilic, substanțe organo-fosforice, substanțe organoclorurate, barbiturice, ciuperci, cianuri, droguri halucinogene57.Intoxicațiile cronice profesionale și neprofesionale58.Tuberculoza pulmonară și extrapulmonară.1.4.2.2.Baremul activităților practice1.Examinarea clinică a bolnavului: 3002.Interpretarea examenului radiologic și afecțiunile prevăzute și tematica pe aparate și sisteme: 303.Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie determinarea gazelor sanguine): 304.Interpretarea unei EKG: 305.Interpretarea principalelor date ecografice și endoscopice pentru patologia prevăzută și programa: 306.Interpretarea oscilometriei: 107.Tehnici de resuscitare cardio-respiratorii: 108.Interpretarea rezultatelor de sânge periferic și măduvă: 109.Interpretarea rezultatelor obținute prin tehnicile de explorare a secreției gastrice: 1010.Sondajul și spălătura gastrică: 511.Examenul de fund de ochi: 1012.Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 3013.Recoltarea și interpretarea examenului coprologic: 514.Alimentația omului sănătos: 5015.Regimul alimentar al omului bolnav pe principalele grupe de afecțiuni: cardiace, gastrointestinale, hepatice, biliare, pancreatice, renale, boli alergice, metabolice: 5016.Puncția pleurală: 51.4.3.STAGIUL DE PEDIATRIE1.4.3.2.Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (80 ore)1.Creșterea și dezvoltarea copilului2.Alimentația sugarului și copilului sănătos3.Malnutriția protein-energetică4.Rahitismul5.Diabetul copilului6.Anemiile7.Sindroame hemoragice8.Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice9.Limfoamele maligne hodgkiniene și non-hodgkiniene10.Malformații congenitale11.Principii de diagnostic și tratament ale bolii atopice12.RAA și cardiopatia reumatismală13.Artritele cronice juvenile14.Sindromul febril prelungit15.Durerea toracică la copil și adolescent16.Infecțiile tractului respirator superior17.Amigdalitele18.Sinuzitele19.Otita medie acută și cronică.20.Bronșiolita acută21.Bronhopneumonia22.Pneumoniile acute și cronice23.Miocarditele24.Pericarditele25.Endocarditele infecțioase26.Tulburări de ritm și de conducere27.Tuberculoza pulmonară și extrapulmonară la copil28.Stomatitele, glositele și cheilitele29.Hemoragiile digestive la un nou născut și copil30.Diareea cronică și sindromul de malabsorbție31.Parazitozele digestive32.Hepatitele acute și cronice33.Sindromul nefrotic34.Glomerulonefritele acute35.Insuficienta renală și cronică36.Enurezisul și encoprezisul37.Urgențe pediatrice majore:● convulsiile● intoxicațiile acute● înțepături de insecte veninoase● mușcături de animale● insolația● șocul● insuficiența cardio-respiratorie● sindroame de deshidratare acută● comele38.Probleme medicale ale adolescentului: creșterea și dezvoltarea pubertară.Aspecte de patologie specifică a adolescentului.1.4.3.2.Baremul activităților practice1.Examinarea clinică a copilului: 502.Măsurători antroprometrice și interpretarea lor la copilul de diferite vârste: 503.Aprecierea creșterii și dezvoltării copilului: 504.Puncții și recoltări venoase la sugar și copil: 505.Instalarea unui cateter venos: 106.Cateterism vezical la copilul de ambele sexe și la diferite vârste: 57.Interpretarea examenului de sânge periferic și LCR: 208.Examen otoscopic la sugar și copilul mare: 109.Examenul fundului de ochi: 1010.Interpretarea EKG-ului la sugar și copilul mare: 2011.Interpretarea probelor funcționale respiratorii: 1012.Interpretarea probelor hepatice: 3013.Interpretarea probelor renale: 3014.Interpretarea probelor de digestie: 3015.Interpretarea radiografiei toracice: 2016.Interpretarea radiografiei schelet: 2017.Interpretarea radiografiei craniene: 1018.Interpretarea radiografiei gastro-intestinale: 2019.Interpretarea urografiei: 520.Efectuarea bilanțului stării de sănătate a copilului 0-18 ani pe etape: 5021.Urmărirea epidemiologică și igienică a colectivităților de copii: 3022.Prescrierea medicamentelor în funcție de vârsta: 5023.Stabilirea necesitaților nutriționale la copii între 0-1 an, 1-3 ani, 4-7 ani, 7-14 ani și adolescenți:5024.Alimentația nou-născutului, sugarului și copilului pe etape de vârsta (alimentația naturală, preparate dietetice): 5025.Preluarea copilului la domiciliu: 101.4.4.STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ ȘI SPECIALITĂȚI CHIRURGICALE: ORL, OFTALMOLOGIE, UROLOGIE, TRAUMATOLOGIE.1.4.4.1.Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (40 ore)1.Plăgile2.Hemoragii posttraumatice3.Arsurile4.Degerăturile5.Electrocutarea6.Entorse7.Luxații8.Fracturi9.Rinita acută10.Sinuzita acută11.Laringita acută12.Angine acute13.Flegmon amigdalian14.Epistaxis15.Otita acută16.Traumatisme fizice, chimice și termice ale ochiului17.Ochiul roșu și dureros18.Cataractele19.Glaucomul20.Hemoragia digestivă superioară21.Hemoragia digestivă inferioară22.Complicațiile ulcerului gastro-duodenal23.Litiaza biliară24.Colecistita acută25.Pancreatita acută26.Cancerul de cap de pancreas27.Abdomenul acut chirurgical28.Apendicita acută29.Peritonitele30.Ocluzia intestinală31.Icter mecanic32.Cancer gastric33.Cancer de colon34.Cancer de rect35.Litiaza renală36.Adenom de prostată37.Cancer de prostată38.Retenția acută de urină39.Boli inflamatorii ale organelor genitale masculine40.Tumorile sânului1.4.4.2.Baremul activităților practice1.Sutura plăgilor: 202.Hemostaza provizorie: 203.Tamponament nazal anterior și posterior și epistaxis: 104.Aspirația nazală: 105.Extragerea corpilor străini din canalul auditiv și din fosele nazale: 106.Inhalații: 107.Pulverizări: 108.Administrațiile de aerosoli: 109.Instilația și spălătura auriculară: 1010.Fundul de ochi: 2011.Acuitatea vizuală: 3012.Acuitatea cromatică: 3013.Spălătura oculară: 2014.Instilația oculară: 2015.Îndepărtarea corpilor străini oculari: 516.Reducerea luxațiilor: 517.Imobilizarea cu pansamente compresive și gipsate: 1018.Incizia și drenajul unor colecții: 519.Denudare venoasă: 1020.Perfuzii și transfuzii: 3021.Paracenteza evacuatoare: 1022.Puncție articulară: 523.Infiltrații: scapulohumerală, canal carpian, epicondiliană lombară, suboccipitală, genunchi, loco dolenți: 2024.Traheostomie25.Spălătura gastrică și intestinală: 526.Puncție vezicală27.Sondaj vezical: 51.4.5.STAGIUL DE OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE1.4.5.1.Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (40 ore)1.Noțiuni de planning familial2.Diagnosticul de sarcină3.Sarcina normală4.Sarcina cu risc obstetrical crescut5.Sarcina patologică6.Lăuzia7.Iminența de avort8.Placenta praevia9.Eclampsia10.Apoplexia utero-placentară11.Metroragiile12.Sarcina extrauterină13.Vulvovaginita acută14.Boala inflamatorie pelviană15.Fibrom uterin16.Cervicite acute și cronice17.Cancer genito-mamar1.4.5.2.Baremul activităților practice1.Examenul clinic și genital al femeii gravide: 502.Asistarea nașterii normale: 303.Nașterea patologică: 54.Perineotomie și perineorafie: 55.Colporafie6.Tamponament și hemoragiile genitale: 57.Recoltarea: 108.Indicarea metodelor contraceptive: 209.Montarea unui sterilet: 51.4.6.STAGIUL DE ONCOLOGIE MEDICALĂA.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor și funcțiilor medicinei de familie (40 ore)1.Etiologia cancerului– factori de risc ambientali (fizici, chimici, virali)– factori de risc comportamentali (fumat, alcool, alimentație)– factori de risc constituționali (hormonali, genetici, imunologici)2.Factori de pronostic în cancer– factori legați de tumoră– factori legați de gazdă3.Principii și metode de diagnostic în cancer– diagnosticul clinic (semne directe și indirecte)– diagnosticul biologic– diagnosticul imagistic (metode neinvazive și invazive)– particularitățile diagnosticului în cancer. Dificultăți și erori.4.Rolul chirurgiei în oncologie– rolul chirurgiei în profilaxia cancerului– rolul chirurgie în diagnosticul cancerului– rolul chirurgiei în tratamentul cancerului– principiile tratamentului chirurgical5.Principiile radioterapiei în oncologie– definiția și scopurile radioterapiei în oncologie– tipuri și surse de radiații utilizate– mărimi și unități de măsură în radioterapie– bazele fizice și biologice ale radioterapiei– tipuri de iradiere– incidentele și complicațiile radioterapiei6.Bazele teoretice ale chimioterapiei cancerului– date generale– cinetica celulare– mecanismul de acțiune al citostaticelor– rezistența la citostatice– căi de administrare a citostaticelor– indicațiile și contraindicațiile chimioterapiei– incidentele și complicațiile chimioterapiei– tratamentul efectelor secundare ale citostaticelor– clasificarea citostaticelor– evaluarea răspunsului la chimioterapie– principii generale privind cercetarea și caracterizarea de noi medicamente antineoplazice7.Principiile tratamentului hormonal în oncologie– principalele efecte ale hormonilor în cancer– principalele obiective ale tratamentului hormonal– clasificarea hormonilor. Principalii agenți terapeutici utilizați în hormonoterapia cancerului.8.Urmărirea bolnavului9.Infecțiile în cancer10.Complicațiile cancerului11.Urgențele în oncologie12.Durerea în cancer– anatomia și fiziologia durerii– sindroame dureroase în cancer– tratamentul durerii în cancer13.Tratamentele paleative în cancer14.Aspecte de psiho-oncologie15.Alimentația în oncologie16.Principii de screening. Prevenirea și depistarea precoce a cancerului și educarea sanitară a populației17.Leziunile precursoare ale malignității. Definiție, clasificare, diagnostic, tratament18.Cancerul pielii (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)19.Melanomul malign (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)20.Cancerul bronhopulmonar (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)21.Cancer ale sferei capului și gâtului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)22.Cancerul esofagului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)23.Cancerul stomacului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)24.Cancerul colonului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)25.Cancerul rectului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)26.Cancerul glandei mamare (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)27.Cancerul colului uterin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)28.Cancerul corpului uterin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)29.Cancerul ovarului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)30.Cancerul prostratei (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)31.Cancerul la copii. Nefroblastomul. Neuroblastomul. Retinoblastomul. Tumorile de celule germinale (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)B.Baremul activităților practice1.Examen chimic general și loco-regional al bolnavului oncologic2.Examen al ariilor ganglionare superficiale3.Examen general al tegumentelor și mucoaselor4.Examen al cavității bucale5.Examen al sânului6.Examen ginecologic și examen citologic cervico-vaginal7.Tușeu rectal și examen al prostatei8.Interpretarea explorărilor biologice și imagistice1.4.7.STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE1.4.7.1.Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore)1.Rujeola2.Rubeola3.Varicela4.Gripa5.Parotidita6.Infecții cu protozoare și metazoare7.Boala diareică acută8.Mononucleoza infecțioasă9.Zona zoster10.Scarlatina11.Hepatitele virale acute12.Febra tifoidă13.Salmonelozele14.Toxiinfecțiile alimentare15.Tetanos16.Meningite17.Encefalite18.Holera19.Enterocolite20.SIDA și infecția HIV la adult și copil21.Antibiotice1.4.7.2.Baremul activităților practice1.Interpretarea rezultatelor obținute la hemocultură: 102.Interpretarea rezultatelor examenului coprologic: 103.Interpretarea analizelor markerilor virali hepatici: 104.Ancheta epidemiologică, recoltarea produselor biologice și transportul lor: 201.4.8.STAGIUL DE PSIHIATRIE1.4.8.1.Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore)1.Normalitate, anormalitate și boala psihică2.Tulburări psihopatologice corelate bolilor somatice3.Reacții psihopatologice4.Neurastenia și tulburările de somatizare5.Tulburări psihopatologice ale alimentației, somnului și sexualității6.Psihozele endogene7.Tulburări determinate de consumul de alcool, droguri și tutun8.Delirium tremens9.Demente10.Anxietatea și atacurile de panică11.Depresia12.Personalități particulare și patologice1.4.8.2.Baremul activităților practice1.Examinarea pacientului și perspectiva psihopatologică (observarea expresivității și comportamentului, dialogul): 302.Interviuri și chestionare semistructurate și structurate ale psihopatologiei generale: 203.Anamneza biografica. Foaia de observație standardizată și psihiatrie: 204.Scale de evaluare cantitativă a anxietății și depresiei: 105.Scale de evaluare comportamentală a deficitelor și disabilităților comportamentele și psihice. Problema evaluării handicapului psihic din perspectiva exercitării rolurilor sociale: 106.Evaluarea rețelei de suport social și rolul ei și evoluția tulburărilor psihice: 107.Evaluarea interacțiunilor intrafamiliale și relația cu familia ce are în componență un bolnav psihic: 108.Evaluarea riscului suicidar: 59.Modalități de intervenție și situații de criză psihologică: 1010.Tehnici de psihoterapie: 101.4.9.STAGIUL DERMATO-VENEROLOGIE1.4.9.1.Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore)1.Dermatozele2.Dermatita de contact3.Eczeme4.Infecții streptococice ale pielii5.Infecții stafilococice ale pielii6.Urticaria și angioedemul7.Eczema sugarului și a copilului mic8.Boli de colagen9.Boli buloase10.Bolile arterelor și venelor11.Afecțiuni ale unghiilor, părului, glandelor sebacee și sudoripare12.Afecțiuni ale mucoasei bucale și genitale13.Boli cu transmitere sexuală14.Psoriazis15.Pemfigus16.Lichenul plan și erupții lichenoide17.Tumori cutanate benigne și maligne18.Scabia19.Pediculoza1.4.9.2.Baremul activităților practice1.Semne importante pentru diagnosticul clinic: 102.Interpretarea examenului micologic: 103.Interpretarea examenului bacteriologic: 104.Interpretarea examenului serologic și ultramicroscopic: 55.Drenaj de colecții și evacuarea de hematoame: 56.Electrocauterizări: 57.Prescrierea și utilizarea preparatelor dermatologice pentru afecțiunile menționate: 108.Biopsia cutanată: 51.4.10.STAGIUL DE NEUROLOGIE1.4.10.1.Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore)1.Cefaleea și migrena2.Vertijul3.Tremurăturile4.Boala Parkinson5.Epilepsia6.Scleroza multiplă7.Polinevritele8.Accidentele vasculare cerebrale9.Comele1.4.10.2.Baremul activităților practice1.Examinarea bolnavului neurologic: 202.Puncția lombară: 53.Interpretarea examenului LCR: 51.4.11.STAGIUL DE DIABET ȘI BOLI DE NUTRIȚIE1.4.11.1.Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore)1.DZ. Diagnostic, clasificare, patogenie2.DZ aspecte clinice, factori de risc, investigații paraclinice3.-4.DZ tratament-principii, tipuri de insulină, tipuri de ADO (2 cursuri)5.DZ complicații, evoluție, prognostic6.DZ rezistența la insulină7.DZ dispensarizare, ghiduri de practică1.4.11.2.Baremul activităților practice– prezentarea ghidurilor de practică pentru medicii de familie– prezentarea DZ tip II, metode de dispensarizare prin medicul de familie– examinarea clinică inițială a pacientului cu DZ– investigații paraclinice la prima vizită la medicul de familie– realizarea monitorizării prin hemoglobina glicozilată, microalbubinurie– efectuarea fundului de ochi– examinarea piciorului diabetic– principii de întocmire a dietei pentru DZ Tip II– realizarea unor diete cu 160g, 180g, 200g carbohidrați– scheme terapeutice– prevenirea complicațiilor1.4.12.STAGIUL DE EPIDEMIOLOGIE ȘI MANAGEMENT SANITAR1.4.12.1.a.Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (10 ore)1.- Epidemiologia definiție, domenii de activitate, epidemiologia bolilor transmisibile și epidemiologia bolilor netransmisibile2.– Epidemiologia de teren3.- Prevenirea și controlul infecțiilor nosocomiale4.– Sănătate publică, educația pentru sănătate5.- Servicii de igiena alimentației6.– Servicii de igiena mediului, igiena școlară, colectivităților7.- Elemente de biostatistică, indicatori statistici1.4.12.1.b.Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (10 ore)1.Sistemele de sănătate2.Locul medicinii de familie și sistemele de sănătate3.Sistemul asigurărilor sociale de sănătate4.Relațiile medicinii de familiei cu asigurările sociale de sănătate5.Evaluarea stării de sănătate a unei colectivități6.Managementul cabinetului de medicina de familie1.4.12.2.a.Baremul activităților practice de epidemiologie epidemiologia bolilor netransmisibile, efectuarea unei anchete epidemiologice1.evaluarea riscului de îmbolnăvire2.epidemiologia bolilor transmisibile, efectuarea unei anchete epidemiologice3.prevenirea și controlul infecțiilor nosocomiale4.noțiuni despre dezinfecții, sterilizare, decontaminare, curățare5.produse biocide noi6.aprecierea stării de sănătate a unei colectivități7.elaborarea de programe profilactice privind condițiile de igienă din colectivități8.proiectarea și realizarea programelor de vaccinări9.supravegherea și controlul sterilizării și unităților sanitare10.recoltarea de probe pentru analiza factorilor de mediu extern (apă, aer, sol)11.interpretarea de probe pentru analiza factorilor de mediu extern12.recoltarea de probe pentru analiza alimentelor13.aprecierea dezvoltării fizice a școlarilor14.aprecierea dezvoltării psihice a școlarilor15.evaluarea regimului de activitate al școlarilor16.realizarea unui program de acțiuni privind educația pentru sănătate (individual, familial, pe grupe, colectivități)1.4.12.2.b.Baremul activităților practice de management sanitar1.Discutarea legii asigurărilor sociale de sănătate: 52.Calcularea indicatorilor de sănătate ai unei colectivități: 53.Managementul unui cabinet de medicină de familie: 54.Gestiunea unui cabinet de medicină de familie: 51.4.13 MODULUL DE BIOETICĂTEMATICĂ CURS (20 ore)I.Introducere în Bioetică - 2 ore1.Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2.Contextul apariției bioeticii3.Definirea bioeticii4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Teorii și metode în bioeticăII.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III.Relația medic-pacient I- 2 ore1.Valori ale relației medic-pacient2.Paternalism versus autonomie3.Modele ale relației medic-pacient4.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Relația medic-pacient II- 2 ore1.Consimțământul informat2.Confidențialitatea în relația medic-pacient3.Relația medic-pacient minor4.Acte normative care reglementează relația medic – pacientV.Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1.Libertatea procreației2.Dileme etice în avort3.Etica reproducerii umane asistate medical4.Probleme etice în clonarea reproductivăVII.Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Probleme etice în stările terminale3.Tratamente inutile în practica medicală4.Eutanasia și suicidul asistat5.Îngrijirile paliativeVIII.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1.Donarea de organe de la cadavru2.Donarea de organe de la persoana vie3.Etica alocării de resurse în transplantIX.Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.Terapia genică6.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.Comitetele de etică a cercetării6.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăA.8.2.TEMATICA SEMINARIILORI.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1.Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.Rolul comunicării în relația medic-pacientIV.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1.Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2.Drepturile pacienților - reglementare legislativă3.Rolul comitetelor de etică din spitaleV.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore1.4.14.STAGIUL DE MEDICINĂ DE FAMILIE - (180 ore)INTRODUCERE: în anul III rezidenții urmează o pregătire specifică medicinii de familie.Aceasta pregătire constă din:● Activitate practică curentă la dispensarele de medicină generală sub îndrumarea medicilor primari sau instructori de medicină generală● Seminarii ținute de medicii instructori de medicină generală● Cursuri pe probleme specifice de medicină de familie privind bazele Medicinii de familie, ținute de cadre didactice de medicină de familie sau instructori acreditați și acest sens de Ministerul Sănătății(la 07-09-2017,
sintagma: Centrul Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar a fost înlocuită de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 911 din 4 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 07 septembrie 2017
)
● Elaborarea și susținerea de referate pe probleme specifice sub îndrumarea medicilor primari sau instructori de medicină de familie● În general rezidenții vor efectua stagiu practic de 4 zile pe săptămână (o zi pe săptămână vor efectua pregătirea sub formă de curs și seminarii, 4 ore curs și 3 ore seminarii.● Seminariile se vor ține din tematica cursurilor sau din alte teme specifice care nu au putut fi cuprinse în tematica cursurilor de medicină de familie● Medicii instructori acreditați vor efectua evaluarea periodică și finală privind modul în care au fost realizate obiectivele propuse.1.4.14.1 Tematica cursurilor de medicină de familie1.Particularitățile M.F2.Caracterul interdisciplinar al M.F3.Pacientul sănătos și pacientul bolnav4.Relația dintre normal și patologic5.Despre conceptul de sănătate6.Problemele medicale ale omului sănătos7.Etapele de dezvoltare ale ființei umane8.Nevoile medicale ale fiecărei etape9.Activitatea preventivă în M.F10.Importanta prevenției primare11.Promovarea sănătății în M.F12.Despre conceptul de boală13.Despre conceptul de bolnav14.Trecerea de la sănătate la boală15.Patogenia psihosomatică16.Rolul stresului și patologia umană17.Importanța particularităților individuale18.Particularitățile consultațiilor în M.F19.Sursele de informație și M.F20.Importanța comunicării în M.F21.Particularitățile diagnosticului în M.F22.Strategia investigațiilor paraclinice23.Particularitățile tratamentului în M.F24.Supravegherea tratamentului în M.F25.Psihoterapia și M.F26.Terapiile alternative27.Asistența medicală la domiciliu28.Îngrijirile paleative29.Rolul familiei și viața individului30.Structura și funcțiile familiei31.Ciclurile familiei32.Problemele medicale ale familiei33.Asistența medicală a unei colectivități34.Asistență de M.F și mediul rural35.Bolile sociale36.Atitudinea M.F în fața unui bolnav cu o simptomatologie comună37.Atitudinea M.F în fața unei adenopatii38.Atitudinea M.F în fața unei astenii39.Atitudinea M.F în fața unei anxietăți40.Atitudinea M.F în fața unei cianoze41.Atitudinea M.F în fața unei convulsii42.Atitudinea M.F în fața unei depresii43.Atitudinea M.F în fața unei cefalei44.Atitudinea M.F în fața unei diarei45.Atitudinea M.F în fata dispneei46.Atitudinea M.F în fața unei dureri precordiale47.Atitudinea M.F în fața unei dureri lombare48.Atitudinea M.F în fața unei febre49.Atitudinea M.F în fața unei hemoragii digestive50.Atitudinea M.F în fața unei hemoragii genitale51.Atitudinea M.F în fața unei hematurii52.Atitudinea M.F în fața unei insomnii53.Atitudinea M.F în fața unui icter54.Atitudinea M.F în fața unei palpitații55.Atitudinea M.F în fața unui tremor56.Atitudinea M.F în fața unei stări confuzionale57.Diagnosticul diferențial în M.F58.Dificultățile de diagnostic în M.F59.Sinteza diagnostică și M.F60.Îngrijirea bolnavului cu infecții ale căilor respiratorii superioare61.Îngrijirea bolnavului cu astm bronșic62.Îngrijirea bolnavului cu BPOC63.Îngrijirea bolnavului cu HTA64.Îngrijirea bolnavului cu boală coronariană65.Îngrijirea bolnavului cu insuficiență cardiacă66.Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastric și duodenal67.Îngrijirea bolnavului cu boală de reflux esofagian68.Îngrijirea bolnavului cu hepatita cronică69.Îngrijirea bolnavului cu intestin iritabil70.Îngrijirea bolnavului cu anemie feriprivă71.Îngrijirea bolnavului cu diabet zaharat72.Îngrijirea bolnavului cu dislipidemie73.Îngrijirea bolnavului cu obezitate74.Îngrijirea bolnavului cu infecție urinară75.Îngrijirea bolnavului cu insuficiență renală76.Îngrijirea bolnavului cu accident vascular cerebral77.Îngrijirea bolnavului cu artroze78.Îngrijirea bolnavului cu artrită reumatoidă79.Îngrijirea bolnavului cu dureri lombare80.Îngrijirea bolnavului cu spondilita anchilozantă81.Îngrijirea bolnavului cu psihoza de involuție82.Îngrijirea bolnavului cu boala Parkinson83.Managementul cabinetului de M.F84.Drepturile pacientului85.Obligațiile M.F86.Probleme de etică și deontologie87.Răspunderea M.F88.Informatizarea activității de M.F89.Posibilitățile și limitele M.F1.4.14.2.Tematica seminarilorÎn tematica seminariilor vor putea fi incluse următoarele grupe de probleme.a.Istoria naturală a bolilor (efectuare și interpretare de cazuri)b.Evaluarea riscului primar pentru diferite afecțiuni (analize de cazuri și elaborare de modele de investigație)c.Evaluarea riscului secundar pentru complicații și agravări ale unor afecțiuni (analize de cazuri și elaborare de modele de investigație)d.Evaluarea riscului pentru femeia gravidă și noul născut (elaborare de riscograme)e.Îngrijirea sugarului la domiciliuf.Sindroame mai frecvente în MFg.Abordarea consultației primare de M.F (elaborare de modele pentru diverse situații – pacienți cu acuze simptomatice minore, cu semne clinice izolate sau grupate, etc.)h.Strategia de investigații paraclinice (analize de cazuri)i.Elaborarea diagnosticului în condițiile asistenței primare de M.F(analiză de cazuri, rezolvări de probleme)j.Sinteza diagnostică și terapeutică în M.Fk.Programul terapeutic în practica de M.F (analiză de caz, rezolvări de probleme)l.Supravegherea tratamentului în MFm.Programul profilactic și practica de M.F (analiză de caz, rezolvări de probleme)n.Managementul cabinetului de M.F (elaborarea de Programe manageriale pe teme date)o.Cercetarea științifică și M.F (elaborarea de planuri de studii în cercetări pe teme date)p. Comunicarea în M.F1.4.14.3.Baremul activităților practice și dispensarA.Activitatea în cabinetul de medicină de familie va cuprinde:● Participarea la consultațiile efectuate de medicul primar sau instructor MF și discuția cazurilor: 300● Efectuarea personală de investigații paraclinice accesibile: 100● Participarea la consultațiile efectuate de medicul instructor la domiciliul pacienților: 100● Analiza unor cazuri interdisciplinare: 50● Efectuarea unor sinteze diagnostice și terapeutice: 50● Analiza unor familii cu probleme medicale: 30● Efectuarea monitorizării clinice a unor bolnavi cronici la domiciliu: 50● Participarea la acordarea ajutorului de urgență și toate condițiile de necesitate: 50● Participarea la elaborarea tuturor tipurilor de documente medicale: 50● Participarea la activitățile de asistență comunitară în care este implicată unitatea sanitară respectivă: 50● Participarea la activitățile manageriale ale unitarii: 30● Efectuarea nemijlocită de acțiuni de educație pentru sănătate: 30● Adunarea de date pentru efectuarea unui studiu pe o tema dată sau aleasă: 10● Elaborarea de planuri terapeutice și discutarea lor: 100● Elaborarea de planuri profilactice și discutarea lor: 50● Efectuarea personală/participarea la efectuarea actelor terapeutice care se execută în unitatea respectivă: 50● Efectuarea de rapoarte medicale (analiza stării de sănătate, a morbidității etc.): 30B.În decursul activității efectuate în dispensar medicul primar sau instructor îl va îndruma pe rezident sa rezolve corect probleme caracteristice în toate domeniile de asistentă de MF adică:● Asistența medicală a omului sănătos de diferite vârste.● Asistența pacientului cu acuze simptomatice, semne izolate sau grupate● Asistența de urgență● Asistența gravidei și a noului născut● Asistența copilului și adolescentului● Asistența bolnavilor cronici● Asistența bătrânilor● Asistența comunitară● Management sanitar(la nivelul asistenței primare)● Educația pentru sănătate● Asistența și îngrijirea bolnavilor la domiciliu, etc.● Asistența familiei
MEDICINĂ DE FAMILIE
CU TIMP PARȚIAL DE PREGĂTIRE
5 ani
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂCurriculumul de pregătire în specialitatea medicină de familie cu timp parțial a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.398 din 4 noiembrie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 18 din 11 ianuarie 2010, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat. + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PEDIATRIE + 
Definiția specialității: Pediatria este specialitatea care se ocupă cu patologia medicală a copilului de la 0 la 18 ani ea incluzând un domeniu profilactic (puericultura) și unul curativ, la care se asociază aprofundarea suplimentară a unor subdomenii, ce se constituie în specializări derivate din pediatrie, după cum urmează:1. Cardiologie pediatrică.2. Gastroenterologie pediatrică.3. Hematologie și oncologie pediatrică.4. Pneumologie pediatrică.5. Nefrologie pediatrică.Absolvenții specializărilor nominalizate la punctele 1 - 5 vor fi certificați ca și "medici specialiști pediatrie și (urmează specialitatea derivată) .........." având cunoștințele și calificarea necesară de a efectua gărzi în specialitatea Pediatrie și de a acorda îngrijiri pediatrice în conformitate cu competențele dobândite conform curriculei de pregătire.Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri, demonstrații) pe an de studiu universitar, pentru tematică prezentată, fiind prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual dirijat. Instruirea prin trunchiul comun durează 3 ani. După absolvirea trunchiului comun, pentru Pediatrie Generală, respectiv pentru fiecare specialitate derivată se va continua pregătirea specifică în conformitate cu curriculele întocmite distinct.Coordonatorul programului de rezidențiat este nominalizat de instituția de învățământ superior medical având rolul de a coordona desfășurarea programului de rezidențiat și de a numi - pentru fiecare secție clinică - un responsabil de formare în rezidențiat. Responsabilul de formare în rezidențiat, în colaborare cu șeful secției, repartizează rezidenții medicilor specialiști/primari din secție care devin medici îndrumători și care vor desfășura activitatea de pregătire a rezidenților în concordanță cu curricula aprobată. În cursul gărzilor medicul de gardă specialist/primar devine medic-îndrumător al activității clinice pe durata gărzii.Coordonatorul de program va urmări respectarea duratei aferente și a curriculei fiecărui modul de pregătire. În cadrul aceluiași an de pregătire, coordonatorul programului de rezidențiat va asigura rotația medicilor rezidenți astfel încât aceștia să parcurgă toate modulele aferente anului de studiu. Este permisă parcurgerea unui modul în mod fracționat, cu scopul de a evita supraaglomerarea unor secții și alocarea simultană a unui număr mare de rezidenți unui medic-îndrumător. Desfășurarea modulelor de pregătire se va face cu prioritate în secțiile clinice de Pediatrie în care există un cadru didactic (titular sau asociat) cu specialitate/supraspecializare/atestat specific modulului de pregătire; în situația în care în niciuna dintre secțiile clinice de Pediatrie nu există îndrumători în specialitatea modulului, stagiul respectiv se va efectua în clinica de specialitate adulți.Responsabilul de formare în rezidențiat verifică și răspunde de parcurgerea tematicii din curriculumul de pregătire, organizează la nivelul secției activitatea educațională a rezidenților, repartizează rezidenții medicilor îndrumători. Repartiția rezidenților se va face în concordanță cu competențele profesionale ale medicilor îndrumători (specialitate, supraspecialitate, atestate) și cu specificul modulului de pregătire. Responsabilul de formare în rezidențiat organizează și participă la evaluarea rezidenților la fiecare final de modul.

1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1.Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 19
TRUNCHIUL COMUN (modulele 1-10) 3 ani
MODULUL 1 Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 9 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 2 Urgențe Pediatrice
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 3 Neurologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 3
MODULUL 4 Psihiatrie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 3
MODULUL 5 Chirurgie și Ortopedie Pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 3
MODULUL 6 Neonatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 7 Boli infecțioase
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 8 Genetică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 3
MODULUL 9 Imagistică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 10 Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 9 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
DIN ANUL IV SE CONTINUĂ FIE CU STRUCTURA DE PEDIATRIE GENERALĂ (modulele 11-19) FIE CU SUBSPECIALITĂȚILE PEDIATRICE 2 ani
Trunchi comun (an I - III) = 600 ore curs, 5250 ore pregătire practică
MODULUL 11 – Pediatrie generală Neurologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 3
MODULUL 12 – Pediatrie generală Psihiatrie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 3
MODULUL 13 – Pediatrie generală Neonatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 14 – Pediatrie generală Genetică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 15 – Pediatrie generală Endocrinologie și Diabetologie Pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 16 – Pediatrie generală Pneumologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 17 – Pediatrie generală Oncohematologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 3
MODULUL 18 – Pediatrie generală Boli Infecțioase
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 3
MODULUL 19 – Pediatrie generală Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 6 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
Total ore pregătire teoretică 1000
Total ore pregătire practică 8750

 + 
Structura programului + 
Modulul 1 – Pediatrie:Nr. ore curs. 150Nr. ore practică. 1300I.Tematică ore curs.1.Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare. Indicatori ai stării de sănătate a copilului.2.Alimentația sugarului și a copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.3.Rahitismul carențial și anemiile carențiale.4.Febra la copil.5.Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Otita medie acută. Mastoidita.6.Bronșiolita acută.7.Bronhopneumonia. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele. Puncția pleurală - indicații.8.Diareea acută bacteriană și virală.9.Constipația cronică și encoprezisul.10.Malformațiile congenitale de cord necianogene.11.Malformațiile congenitale de cord cianogene.12.Anemiile hemolitice genetice.13.Anemiile hemolitice dobândite.14.Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată).15.Tratamentul substitutiv cu produse de sânge.16.Infecția de tract urinar.17.Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar.18.Glomerulonefritele acute și cronice.19.Sindromul nefrotic.20.Hipertensiunea arterială la copil.II.Barem de activități practice1.Spălarea mâinilor și tehnici de asepsie. Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecțiilor asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților etc).2.Puncția venoasă și montarea unui cateter venos periferic - sub supraveghere.3.Recoltarea de sânge capilar.4.Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală. Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză.5.Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic (sesizarea anomaliilor către medicul îndrumător).6.Abordul intraosos: asistă la procedură și, în funcție de resurse, efectuează manopera pe manechin sau pe pacient sub supraveghere.7.Puncția lombară, puncția pleurală și paracenteză: asistă la procedură; în funcție de resursele logistice efectuează manoperele pe manechin.8.Efectuează intubația nazogastrică sau orogastrică pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient - sub supraveghere.9.Efectuează administrarea prin diverse metode a oxigenului.10.Suportul vital de bază- participă la manoperele de resuscitare în cadrul echipei - sub supravegherea coordonatorului.11.Administrarea de substanțe medicamentoase:a.oral.b.cutanat.c.intrarectal.d.în aerosoli.e.intraconjunctival.f.intramuscular, subcutanat, intradermic.g.intravenos: pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient - sub supraveghere.h.în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere.12.Efectuarea otoscopiei - sub supraveghere.III.Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme. 1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet.2. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz.
2. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. 1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații:a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător.b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
3. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător.Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. 1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor:a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător.b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG).c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG.d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
4. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător. 1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului.2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic.3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente în schema terapeutică.
5. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice.2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului-îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
6. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție.2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător.3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
7. Asistă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției. 1. Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar.2. Este capabil să propună medicului îndrumător modificările managementului de caz (investigații, tratament) rezultate în urma consultului interdisciplinar.
8. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. 1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital.2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător.3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv.
9. Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii.Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător. 1. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii.2. Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutate anterior cu medicul îndrumător.

 + 
Modulul 2 – Urgențe:Nr. ore curs: 50Nr. ore practică: 450I.Tematică ore curs.1.Evaluarea și tratamentul imediat al copilului grav bolnav.2.Insuficiența respiratorie acută.3.Aspirația și ingestia corpilor străini. Pneumonia de inhalație.4.Șocul. Sindromul de deshidratare.5.Anafilaxia.6.Intoxicațiile acute.7.Hemoragia acută.8.Insuficiența cardiacă.9.Insuficiența hepatică.10.Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut.11.Coma și convulsiile.12.Traumatismul cranio-cerebral și vertebro-medular.13.Abordarea pacientului politraumatizat.14.Resuscitarea cardio-pulmonară. Manopere de resuscitare.II.Barem de activități practice:1.Oxigenoterapia. Tehnica utilizării dispozitivelor de oxigenoterapie.2.Administrarea medicației folosind dispozitivele de nebulizare.3.Montarea liniei venoase periferice și intraosoase.4.Calcularea bolusului lichidian, a necesarului și deficitului de lichide.5.Calcularea medicației inotrop-vasoactive.6.Protocolul suportului vital de bază. Tehnica dezobstrucției manuale a căilor aeriene, aspirarea căii aeriene superioare, folosirea adjuvanților căilor aeriene, tehnica ventilației pe mască și balon, compresiunile toracice, utilizarea defibrilatorului automat extern. Solicitarea echipei de resuscitare. Evaluarea și suportul vital de bază în cazul aspirației de corp străin în calea aeriană.7.Protocolul suportului vital avansat. Tehnici avansate de protezare a căii aeriene (dispozitive supraglotice, intubația traheei). Ventilația pe balon și sonda de IOT/dispozitiv supraglotic. Utilizarea defibrilatorului manual. Decompresia pneumotoracelui.8.Evaluarea primară a pacientului politraumatizat.9.Montarea sondei nazo/orogastrice. Spălătura gastrică.III.Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Recunoașterea copilului în stop respirator și cardio-respirator și cunoașterea manoperelor de resuscitare. 1. Recunoaște pacientul cu stop respirator sau stop cardio-respirator.2. Asigură suportul vital de bază.Preia rolul de conducător al echipei până la sosirea medicului specialist/primar.3. Face parte, ca și membru al echipei, din echipa de suport vital de bază și avansat.4. Este capabil să țină evidența scrisă a manoperelor și medicației administrate în timpul resuscitării.5. Este capabil să comunice părinților evenimentele desfășurate în timpul resuscitării.
2. Recunoașterea copilului critic și inițierea măsurilor imediate. 1. Este capabil să recunoască pacientul critic.2. Cunoaște situațiile și momentul în care trebuie să anunțe medicul specialist/primar.3. Inițiază măsurile de resuscitare până la sosirea medicului specialist/primar.
3. Evaluarea semnelor de boală gravă sau cu potențial de agravare. 1. Cunoaște semnele și simptomele sugestive pentru boala severă.2. Cunoaște situațiile clinice cu potențial de evoluție spre boală severă.
4. Cunoașterea criteriilor de internare în spital. Alegerea secției unde va fi internat copilul. 1. Cunoaște criteriile de internare în cazul principalelor boli respiratorii, cardiace, digestive, renale, neurologice, sistemice.2. Este capabil să propună medicului îndrumător secția unde va fi internat copilul.3. Cunoaște și pregătește documentele necesare internării pacientului.
5. Recomandări de tratament și urmărire la domiciliu. 1. Este capabil să recunoască pacientul ce poate fi tratat în siguranță la domiciliu.2. Este capabil să propună medicului îndrumător un plan de tratament la domiciliu, semnele de alarmă la apariția cărora copilul trebuie reevaluat de către medic, necesitatea reevaluării și momentul acesteia.

 + 
Modulul 3 – Neurologie pediatrică:Nr. ore curs: 30Nr. ore practică: 300I.Tematică:1.Examenul clinic neurologic al nou-născutului, sugarului și copilului.2.Noțiuni de dezvoltare neuro-cognitivă la copil (motorie, cognitivă, prehensiune, vorbire).3.Afecțiuni neurologice în perioada de nou-născut.4.Cefaleea și migrena.5.Sindromul hipoton la sugar și copil.6.Convulsiile provocate (inclusiv convulsiile febrile).7.Fenomene paroxistice neepileptice.8.Epilepsia.9.Malformațiile SNC.10.Sindroamele ataxice.11.Sindroame neurocutanate (neurofibromatozele, complexul scleroză tuberoasă, boala Sturge - Weber).12.Paraliziile cerebrale.13.Boli neuro-musculare.14.Boli degenerative ale SNC.15.Afecțiuni cerebro-vasculare.II.Barem de activități practice.1.Efectuarea anamnezei și a examenului clinic neurologic la nou-născut, sugar, copil mic/mare - cu îndrumarea medicului coordonator.2.Identificarea întârzierilor neuro-cognitive și stabilirea coeficientului de dezvoltare (QD).3.Identificarea factorilor de alarmă în cefalee la copil; plan de management.4.Alcătuirea planului de investigații și management în sindroamele neurocutanate la copil.5.Identificarea factorilor de risc pre/perinatali pentru dezvoltarea paraliziilor cerebrale.6.Alcătuirea planului de investigații și management individualizat în convulsiile febrile simple.7.Alcătuirea planului de investigații și management personalizat în sincope.8.Alcătuirea planului de investigații în ataxii.9.Alcătuirea planului de investigații în pareza facială periferică.10.Elemente cheie de recunoaștere și alcătuirea planului de investigații în distrofia musculară Duchenne, amiotrofia spinală, miozitele acute, sindrom Guillaine-Barre, miastenii.11.Puncția lombară - noțiuni teoretice și practică pe manechin sau pacient sub supraveghere.III.Obiective specifice● Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen neurologic la copil.● Screeningul și identificarea precoce a principalelor probleme de dezvoltare motorie și cognitivă la copil.● Diferențierea între afecțiuni neurologice care pot/trebuie să fie manageriate de pediatru și afecțiuni neurologice obligatoriu de trimis la neurologul pediatru.● Identificarea semnelor de urgență în neurologia pediatrică.IV.Rezultate așteptate● Efectuează singur anamneza completă și examenul neurologic screening.● Recunoaște semnele principale ale unei afecțiuni neurologice la copil.● Recunoaște urgențele neurologice și știe să le îndrume spre serviciile specializate.● Recunoaște afecțiunile neurologice care pot fi manageriate de medicul pediatru și le investighează/tratează corect.● Identifică și accesează corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului neurologic și intervenție de specialitate. + 
Modulul 4 – Psihiatrie pediatrică:Nr. ore curs: 30Nr. ore practică: 300I.Tematică ore curs.1.Examenul principalelor funcții psihice în funcție de vârstă la copil și adolescent.2.Etapele dezvoltării normale cognitive și emoționale. Perturbări de dezvoltare la diferite vârste: copil mic (crize de afect, spasmul hohotului de plâns), școlar (efectul utilizării excesive a tehnologiei TV, calculator, telefon; agresivitatea; fenomenul de bullying), adolescent (comportamente inadecvate, consum de droguri și alcool).3.Dizabilitatea intelectuală.4.Tulburările de somn la copil și adolescent.5.Tulburările de alimentație.6.Tulburările de anxietate la copil și adolescent.7.Depresia și riscul suicidar.8.Tulburările de spectru autist.9.Abuzul la copil și adolescent.10.Tulburările psihotice.11.Tulburări psihice în bolile somatice.12.Tehnici de consiliere și parenting utilizate în psihiatria copilului și adolescentului.II.Barem de activități practice1.Aplicarea instrumentelor de screening pentru depistarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.2.Efectuarea anamnezei și a examenului psihic pentru identificarea problemelor de dezvoltare cognitivă și emoțională.3.Identificarea factorilor de risc asociați cu apariția sau agravarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.4.Identificarea riscului suicidar și adoptarea primelor măsuri din planul de intervenție în criza suicidară.5.Întocmirea și comunicarea copilului/adolescentului și familiei a planului de psihoigienă în funcție de vârstă, patologie și factorii de risc identificați.6.Întocmirea și comunicarea părinților a planului de tehnici de parenting pe care trebuie să le folosească în funcție de vârsta copilului și/sau patologia acestuia.III.Obiective specifice● Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen psihic la copil și adolescent.● Screeningul și identificarea principalelor probleme de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copil și adolescent.● Screeningul și identificarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.● Familiarizarea cu noțiunile de psihoigienă și parenting.IV.Rezultate așteptate● Să poată identifica problemele de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copii și adolescenți.● Să poată recunoaște semnele principale ale unei tulburări psihice la copil și adolescent.● Să identifice și să acceseze corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului psihiatric și intervenție de specialitate.● Să identifice pacientul cu risc suicidar și să aplice primele măsuri de intervenție în criza suicidară.● Să comunice corect copilului/adolescentului/familiei măsurile de psihoigienă necesare și tehnicile de parenting. + 
Modulul 5 – Chirurgie și Ortopedie pediatrică:Nr. ore curs: 30Nr. ore practică: 300I.Tematică ore curs.1.Traumatismele majore și politraumatismul.2.Arsurile.3.Hemoragiile digestive superioare și inferioare la nou-născut, sugar și copil.4.Obstrucțiile tractului digestiv la sugar și copil.5.Stenoza hipertrofică de pilor.6.Hernia ombilicală.7.Apendicita acută și patologia diverticulului Meckel.8.Megacolonul congenital aganglionar și secundar.9.Malformațiile anorectale.10.Hernia inghinală și hidrocelul.11.Invaginația intestinală.12.Enterocolita ulcero-necrotică.13.Herniile diafragmatice.14.Peritonitele primitive și secundare.15.Tratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomului, osteosarcomului și tumorilor părților moi.16.Malformațiile tractului urinar (uretero-hidronefroza și boala de reflux).17.Litiaza urinară la copil.18.Varicocelul.19.Fimoza și hipospadiasul.20.Criptorhidia. Scrotul acut (torsiunea, traumatismul, orhiepididimita). Hidrocelul.21.Coalescența labială și imperforația himenală.22.Torsiunea anexială la copil.23.Tumori ovariene.24.Tratamentul chirurgical al pleuropneumoniilor complicate.25.Probleme comune de ortopedie pediatrică:a.Piciorul strâmb congenital.b.Deformările membrelor inferioare.c.Patologia genunchiului.d.Osteocondritele.e.Displazia luxantă de șold.f.Pronația dureroasă a cotului.g.Anomalii congenitale ale coloanei vertebrale.h.Scoliozele și cifozele idiopatice ale adolescentului.i.Torticolisul congenital.j.Traumatismele musculo-scheletale.k.Luxații, entorse, fracturi.l.Osteomielita și osteocondrita septică.II.Barem de activități practice1.Efectuarea tehnicilor de asepsie.2.Hemostaza plăgilor.3.Tehnici de îngrijire primară în arsurile de diferite grade ale copilului.4.Însușirea tehnicii corecte de examinare a bolnavului cu abdomen acut chirurgical.5.Însușirea tehnicilor de imobilizare provizorie a fracturilor, luxațiilor, entorselor.6.Tehnica tușeului rectal.7.Toracocenteza și instalarea unui drenaj pleural în sistem închis.8.Cateterismul venos prin denudare la sugar și copil.9.Tratamentul local și sutura plăgilor.10.Puncționarea și drenajul infecțiilor superficiale.III.Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Recunoașterea marilor sindroame asociate politraumei (hemoragic, sindromul de iritație peritoneală). 1. Să efectueze singur anamneza și examenul obiectiv.2. Să participe la planul de investigații.3. Să asiste la munca în echipă (urgentist, imagist, chirurg).
2. Cunoașterea tipurilor de arsuri și a tratamentului de bază al acestora. 1. Să poată evalua gradul unei arsuri și să prezinte modalitățile evolutive (inclusiv potențialele complicații).2. Să fie capabil să efectueze tratamentul în urgență al unei arsuri de grad I/II.
3. Cunoașterea cauzelor hemoragiei digestive pe grupe de vârstă. 1. Să participe la efectuarea unui plan de investigații.2. Să propună un plan terapeutic.
4. Cunoașterea cauzelor obstrucțiilor digestive pe grupe de vârstă. 1. Să poată enumera principalele mecanisme de producere a obstrucțiilor digestive.2. Să recunoască tulburările hidoelectrolitice și acido-bazice asociate.3. Să enunțe principii de tratament.
5. Cunoașterea simptomatologiei clinice și a metodelor diagnostice utilizate în stenoza hipertrofică de pilor. 1. Să poată prezenta pricipalele elemente de pregătire preoperatorie a pacientului (inclusiv reechilibrarea hidro-electrolitica și acido-bazică).2. Să fie capabil să efectueze diagnosticul diferențial al vărsăturilor la vârsta de sugar (diagnostic diferențial al stenozei hipertrofice de pilor).
6. Cunoașterea elementelor de diagnostic clinic al herniei ombilicale și metodele terapeutice utilizate. Să fie capabil să enumere indicațiile operatorii ale herniei ombilicale și să argumenteze necesitatea intervenției.
7. Recunoașterea abdomenului acut (sindromul de iritație peritoneală). 1. Să poată enumera complicațiile diverticulului Meckel și posibilitățile evolutive.2. Să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar în abdomenul dureros acut.3. Să fie capabil să evalueze clinic și să interpreteze rezultatele imagistice în cazul unui abdomen acut4. Să poată enumera alte cauze de abdomen nechirurgical la copil.
8. Recunoașterea tipului de malformație anorectală (joasă sau înaltă) și descrierea principiilor de tratament. 1. Participă la elaborarea unui plan de investigații paraclinice pentru evaluarea patologiei malformative.2. Este capabil să poată prezenta aparținătorilor rezultatele pe termen lung și scurt ale tratamentului.
9. Cunoaște tabloul clinic și modalitățile diagnostice ale megacolonului congenital aganglionar, precum și principiile de tratament chirurgical în boala Hirschprung. 1. Este capabil să diferențieze megacolonul congenital de cel secundar la copil.2. Poate elabora un plan de nutriție pentru acești pacienți.3. Cunoaște patologia asociată unei stome digestive și îngrijirea acesteia
10. Cunoaște simptomatologia clinică a tipurilor de persistență a canalului peritoneo-vaginal (hernie, hidrocel, chist de cordon). 1. Recunoaște hernia strangulată și complicațiile acesteia.2. Este capabil să prezinte teoretic și să efectueze practic manevra de taxis pentru reducerea herniei.3. Poate explica părinților necesitatea tratamentului chirurgical și momentul acestuia.
11. Recunoașterea sindromului ocluziv la sugar sau copil și a cauzelor invaginației intest finale la această vârstă. 1. Este capabil să enumere cauzele mai frecvente de invaginație pe grupe de vârstă.2. Poate prezenta algoritmul de diagnostic paraclinic în invaginația intestinală.3. Este capabil să descrie tehnica efectuării unei clisme cu efect terapeutic.
12. Recunoașterea simptomatologiei clinice și a diagnosticului imagistic al enterocolitei ulcero-necrotice. 1. Este capabil să redea clasificarea evolutivă a enterocolitei ulcero-necrotice (Bell).2. Poate prezenta principalele elemente ale unui plan terapeutic al pacientului cu enterocolita ulcero-necrotică.3. Este capabil să urmărească evoluția clinică și paraclinică a pacientului cu enterocolită ulcero-necrotică.
13. Înțelegerea modificărilor anatomo- patologice din herniile diafragmatice congenitale și a consecințelor acestora. 1. Este capabil să interpreteze radiografia toraco-abdominală într-un caz de hernie diafragmatică.2. Poate prezenta succint patologia asociată herniilor diafragmatice congenitale, precum și prognosticul acestei afecțiuni (evoluție, morbiditate, complicații).
14. Recunoaște abdomenul acut (sindromul de iritație peritoneală) și cauzele acestuia. 1. Este capabil să enumere cauzele cele mai frecvente de peritonită secundară la copil.2. Este capabil să prezinte semnificația investigațiilor paraclinice (imagistice și de laborator).3. Este capabil să efectueze un pansament simplu la pacientul operat, sub îndrumare.
15. Cunoaște principiile de tratament chirurgical al celor mai frecvente tumori ale copilăriei. 1. Poate interpreta corect rezultatele investigațiilor de bază efectuate într-un caz de patologie tumorală.2. Poate prezenta principalele elemente ale unui plan de îngrijiri postoperatorii.3. Participă la ședințe interdisciplinare cu privire la evoluția pacientului.
16. Cunoașterea fiziopatologiei ureterohidronefrozei și a refluxului vezico-ureteral și a consecințelor acestora asupra aparatului reno- urinar. 1. Poate descrie modificările investigațiilor de laborator și imagistice în diagnosticul ureterohidronefrozei și a refluxului vezico-ureteral.2. Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru îngrijirea pacienților cu ureterohidronefroză și reflux vezico-ureteral.
17. Cunoașterea simptomatologiei și a complicațiilor litiazei urinare la copil. 1. Este capabil să interpreteze investigațiile de laborator și imagistice în diagnosticul litiazei urinare.2. Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru îngrijirea pacienților cu litiază urinară.
18. Recunoașterea simptomatologiei clinice a varicocelului. 1. Poate prezenta evaluarea clinică a gradului varicocelului (clasificare).2. Este capabil să enumere principalele metode terapeutice chirurgicale în varicocel.
19. Recunoașterea fimozei. Diagnosticul clinic al hipospadiasului. 1. Este capabil să diferențieze fimoza congenitală de fimoza dobândită/aderențele balano-prepuțiale.2. Poate descrie clasificarea anatomică a hipospadiasului și asocierea cu alte malformații.3. Este capabil să descrie etapele tratamentului chirurgical al hipospadiasului.
20. Recunoașterea criptorhidiei (testiculul necoborât) și semnificația acesteia. 1. Este capabil să diferențieze testiculul ectopic de testiculul necoborât și de testiculul retractil.2. Este capabil să propună investigații suplimentare pentru evaluarea copilului cu testicul nepalpabil (ecografie, imagistică prin rezonanță magnetică, laparoscopie).3. Înțelege și poate descrie metodele terapeutice utilizate în tratament (hormonal, chirurgical).
21. Recunoașterea simptomatologiei acute în sindromul de scrot acut și a gravității acesteia. 1. Poate enumera cauzele de scrot acut (torsiune de testicul, hidatida, trauma).2. Este capabil să argumenteze importanța investigațiilor imagistice și valoarea acestora (ecografia în diagnosticul torsiunii testiculare).3. Poate prezenta principiile de tratament chirurgical în scrotul acut.
22. Recunoașterea coalescenței labiale și a simptomatologiei imperforației himenale. 1. Este capabil să stabilească diagnosticul și să prezinte îngrijirea fetiței cu coalescența labiilor.2. Participă la interpretarea rezultatelor ecografice abdominale și importanța în diagnosticul hematocolposului și hematometriei în imperforația himenală.
23. Recunoașterea abdomenului acut - (torsiunea anexială) la copil. 1. Este capabil să indice investigațiile imagistice utile în evaluarea pacientei cu torsiune anexială.2. Este capabil să enumere principalele complicații ale torsiunii anexiale.
24. Cunoașterea principalelor formațiuni ovariene prezente la vârsta copilăriei (benigne sau maligne). 1. Este capabil să indice investigațiile paraclinice (laborator și imagistice) utile în evaluarea unei paciente cu formațiune ovariană.2. Este capabil să prezinte modalitățile evolutive în funcție de tipul formațiunii tumorale.
25. Cunoașterea patologiei pleuro- pulmonare infecțioase la copil (inclusiv modalitățile evolutive și indicațiile tratamentului chirurgical: drenaj pleural pasiv/activ, decorticare, pleurectomie). 1. Poate descrie principalele manevre minim invazive în patologia supurațiilor pleuro-pulmonare la copil (toracocenteza, toracotomie minimă cu instituirea unui drenaj pleural, tehnica Seldinger).2. Este capabil să interpreteze investigațiile paraclinice (laborator + imagistice) la un caz cu patologie pleuro- pulmonară ce necesită manopere chirurgicale.

 + 
Modulul 6 – Neonatologie:Nr. ore curs: 60Nr. ore practică: 425I.Tematică ore curs.1.Adaptarea nou-născutului la viața extrauterină (funcția respiratorie, cardio-vasculară, gastrointestinală, renală; adaptarea hematologică, imunologică, endocrină, termică).2.Asfixia la naștere. Reanimarea nou-născutului.3.Traumatismul obstetrical mecanic (leziuni de părți moi, leziuni craniene și cranio-cerebrale, leziuni cervicale traumatice și ale centurii scapulare, traumatismele coloanei vertebrale, leziunile organelor abdominale, leziunile membrelor).4.Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu.5.Alimentația nou-născutului. Nevoile nutritive. Alimentația naturală. Alimentația artificială. Tehnici de alimentație. Preparate de lapte folosite în alimentația artificială.6.Alimentația parenterală parțială și noțiuni de alimentație parenterală totală.7.Prematuritatea. Definiție. Categorii de prematuri. Complicațiile prematurității. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul și cauzele de deces la prematur. Prevenirea prematurității. Monitorizarea multidisciplinară a nou-născutului cu risc.8.Copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi.9.Copilul mare pentru vârsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora.10.Patologie respiratorie. Detresa respiratorie la nou-născut. Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumotoraxul și pneumomediastinul în perioada neonatală.11.Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnosticul cardiopatiilor specifice perioadei neonatale, care necesită diagnostic de urgență.12.Cianoza neonatală. Etiologie, abordare diagnostică, tratament etiologic.13.Urgențele cardiologice neonatale: insuficiența cardiacă, tulburările de ritm cardiac, șocul cardiogen, pneumopericardul.14.Vărsăturile în perioada neonatală: etiologie, diagnostic și tratament.15.Obstrucțiile congenitale ale tractului digestiv: Atrezia de esofag și fistula eso-traheală atrezia și stenoza intestinală, malrotația intestinului, ileusul meconial, boala Hirschprung, malformații ano-rectale.16.Enterocolita ulcero-necrotică.17.Hiperbilirubinemiile neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament.18.Boala hemolitică neonatală (prin incompatibilitate Rh și ABO). Profilaxia, diagnosticul și tratamentul. Complicațiile, evoluția și prognosticul.19.Insuficiența renală acută la nou-născut.20.Ambiguitatea genitală la nou-născut.21.Infecțiile neonatale. Etiologie, particularitățile apărării antiinfecțioase în perioada neonatală, factori favorizanți, diagnosticul clinic și paraclinic. Infecția intrauterină. Septicemiile neonatale. Meningitele bacteriene la nou-născut.22.Mijloace de profilaxie a infecțiilor secundare în secțiile de nou-născuți. Tratamentul infecțiilor neonatale.23.Hipotiroidismul și hipertiroidismul în perioada neonatală.24.Tulburări metabolice și electrolitice în perioada neonatală: hipoglicemia, hiperglicemia, hipocalcemia; hiponatremia și hipernatremia, hipo- și hiperkaliemia, hipomagneziemia.25.Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boală metabolică congenitală.26.Hipotermia neonatală: diagnostic și tratament.27.Diagnosticul și tratamentul malformațiilor congenitale majore în perioada pre- și neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul.28.Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia peri- și intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) – etiologie, diagnostic și tratament.29.Convulsiile neonatale: etiologie, particularități clinice, diagnostic etiologic și tratament.30.Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nou-născutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut.II.Barem de activități practice.1.Reanimarea neonatală.2.Stabilizarea și pregătirea nou-născutului în vederea transportului neonatal.3.Cateterismul arterei și venei ombilicale.4.Tehnici de alimentație.5.Instalarea unei perfuzii în venele periferice; montarea unui cateter periferic la nou-născutul la termen.6.Cunoașterea organizării, a regulilor de asepsie și antisepsie într-un serviciu de neonatologie.7.Cunoașterea aparaturii din secția de neonatologie.8.Puncția lombară - asistarea la efectuarea acestora, cunoașterea tehnicii pe manechin.9.Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis – asistare și efectuare pe manechin.10.Îngrijirea prematurului în incubator: cunoașterea reglării temperaturii și a umidității, fixarea parametrilor de funcționare.11.Fototerapia.12.Indicațiile exsanguinotransfuziei.13.Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut.14.Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatală.15.Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală).16.Interpretarea examenului gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup.17.Interpretarea hemogramei normale și patologice în perioada neonatală. Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală.18.Interpretarea probelor de explorare a funcției renale în perioada neonatală.19.Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală.20.Explorarea bacteriologică și serologică în infecțiile neonatale.III.Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme. 1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet la nou-născutul la termen și la prematurul cu vârstă gestațională de 32 săptămâni sau peste.2. Este capabil să recunoască nou-născutul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz.
2. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. 1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații:a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător.b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical.c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
3. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător.Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. 1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor:a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător.b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG).c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG.d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
4. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător. 1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului.2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic.3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente în schema terapeutică.
5. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice.2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
6. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție.2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător.3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
7. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. 1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital.2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător.3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv.
8. Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător. 1. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii.2. Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutate anterior cu medicul îndrumător.

 + 
Modulul 7 – Boli Infecțioase:Nr. ore curs: 50Nr. ore practică: 425I.Tematică ore curs.1.Imunizări active și pasive.2.Antibioticele în infecțiile la copii: noțiuni de farmacocinetică și farmacodinamică, rezistența, principalele clase de substanțe antibacteriene, antivirale, antifungice.3.Infecții respiratorii transmisibile (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): tuse convulsivă, gripa.4.Infecții cu exantem (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): rujeola, rubeola, boala mână-picior-gură, varicela, herpes zoster, scarlatina, erizipel, celulita, fasciita necrozantă, șocul toxicoseptic streptococic/stafilococic, eritem migrator.5.Infecții digestive (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): infecția urliană, diareea de cauza virală.6.Diareea de cauza bacteriană (Campylobacter, Salmonella, Shigella, Yersinia, sindromul hemolitic-uremic, Clostridium dificile).7.Hepatite acute virale (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): virus hepatitic A, B.8.Infecții ale sistemului nervos central (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): meningite virale, meningite bacteriene, encefalite, tetanos, rabia (tratament profilactic).9.Infecții cu sindrom ganglionar (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): HIV, mononucleoza infecțioasă, difteria.II.Barem de activități practice.1.Tehnici de asepsie. Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecțiilor asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților etc).2.Puncție venoasă și montarea unui cateter venos periferic – sub supraveghere.3.Recoltarea de sânge venos (inclusiv pentru hemocultură). Interpretarea buletinului de analiză.4.Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală.5.Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză.6.Recoltarea exsudatului faringian. Interpretarea buletinului de analiză.7.Recoltarea examenului de scaun (coprocitogramă, coprocultură, Gregersen, coproparazitologic). Interpretarea buletinului de analiză.8.Recoltarea secreției conjunctivale.9.Recoltarea secreției nazale.10.Recoltarea frotiului sanguin. Interpretarea rezultatului (MGG, Ziehl Neelsen, Gram).11.Recoltarea puroiului din plagă. Interpretarea buletinului de analiză.12.Recoltarea LCR (puncție lombară). Interpretarea buletinului de analiză.13.Recoltarea lichidului pleural (puncția pleurală). Interpretarea buletinului de analiză.14.Administrarea de substanțe medicamentoase: oral, intrarectal, intramuscular, intravenos (pe manechin în funcție de resursele logistice sau pe pacient – sub supraveghere), în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere.III.Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Efectuează corect anamneza și examenul obiectiv ținând cont de specificul epidemiologic al bolilor infecto-contagioase. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet.
2. Cunoaște noțiunile specifice de triaj și izolare în principalele boli infecțioase ale copilului. Este capabil să indice corect cazurile care necesită izolare și criteriile după care se efectuează aceasta.
3. Cunoaște măsurile de profilaxie a transmiterii bolilor infecțioase. Este capabil să enumere măsurile specifice de profilaxie a transmiterii principalelor boli infecțioase în funcție de mecanismul de transmitere (respiratorii, digestive).
4. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații:a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător.b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical.c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
5. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător.Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor:a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător.b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG).c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG.d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
6. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător. 1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului.2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic.3. Poate preciza oportunitatea și tratamentul antibiotic/antiviral de primă intenție în principalele boli infecțioase ale copilului.
7. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice.2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
8. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție.2. Poate preciza criteriile de continuare/modificare a antibioticoterapiei în funcție de evoluția clinică și rezultatele investigațiilor.3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
9. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. Este capabil să redacteze biletul de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător.

 + 
Modulul 8 – Genetică medicală:Nr. ore curs: 15Nr. ore practică: 150I.Tematică ore curs.1.Introducere în genetica medicală: definiție, terminologie, aspecte epidemiologice.2.Genomul uman. Transmiterea mendeliană și non-mendeliană a bolilor genetice. Testele genetice.3.Principalele categorii de boli genetice:● Anomaliile cromozomiale numerice și structurale. Mecanisme de producere. Corelații genotip-fenotip.● Boli monogenice autozomale și gonozomale. Ereditatea dominantă și recesivă. Corelații genotip-fenotip.● Ereditatea poligenică-multifactorială.● Bolile mitocondriale.4.Anomaliile congenitale. Clasificare. Mecanisme de producere. Teratogeneza.II.Barem de activități practice.1.Abordarea clinică a unui copil cu boală genetică.2.Indicațiile, interpretarea și valoarea diagnostică a testelor genetice.3.Sfatul genetic. Obiective și etape. Indicații. Probleme etice.4.Screeningul genetic prenatal, neonatal și populațional (familial) al heterozigoților.5.Abilitatea de accesare a bazelor de date genetice.III.Obiective specifice:● cunoașterea principalelor clase de boli genetice.● cunoașterea principalelor tipuri de transmitere a unei boli genetice.● recunoașterea trăsăturilor dismorfice.● recunoașterea sindroamelor genetice și dismorfice comune.● capacitatea de selectare și îndrumare a pacienților către genetician.IV.Rezultate așteptate. La sfârșitul stagiului rezidentul este capabil:● să încadreze corect o boală genetică în una dintre principalele categorii.● să precizeze modul de transmitere ereditară a principalelor boli genetice (prezentate la curs).● să descrie corect anomaliile clinice la un pacient cu dismorfism.● să indice corect explorările genetice necesare pentru stabilirea diagnosticului la un pacient cu suspiciunea clinică de boală genetică.● să prezinte principalii pași în acordarea unui sfat genetic.● să cunoască situațiile în care îndrumă pacientul spre un specialist în Genetică Medicală. + 
Modulul 9 – Imagistică medicală:Nr. ore curs: 40Nr. ore practică: 300I.Tematică ore curs.1.Noțiuni radioimagistice de bază - principii de funcționare ale radiologiei convenționale, ultrasonografiei (US), rezonanței magnetice (RM), computer tomografiei (CT), PET-CT.2.Noțiuni de radioprotecție – Principiul ALARA (As Low As Reasonably Achivable) în pediatrie.3.Semiologie radioimagistică.4.Imagistica în urgențele pediatrice.5.Imagistica toracelui în pediatrie (indicații, contraindicații, limite).6.Imagistica afecțiunilor digestive (indicații, contraindicații, limite).7.Imagistica afecțiunilor reno-urinare.8.Imagistica afecțiunilor musculoscheletale (traumatisme, boli reumatologice, boli metabolice, boli genetice, tumori).9.Imagistica afecțiunilor neurologice.10.Imagistica în afecțiunile endocrine și genetice pediatrice.II.Baremul activităților practice.1.Indicațiile imagistice în urgențele pediatrice medicale și chirurgicale.2.Integrarea unui buletin radiologic în diagnosticul final.3.Recunoașterea aspectului radiologic în următoarele afecțiuni: pneumotorace, pneumonie acută bacteriană, pneumonie interstițială, colecție pleurală masivă, atelectazie, bronșiolită, pneumoperitoneu, ocluzie intestinală.4.Diagnosticul refluxului vezico-ureteral și gradele acestuia pe uretrocistografia micțională clasică.5.Algoritmul de examinare imagistică în dilatările reno-urinare diagnosticate antenatal.6.Algoritmul de examinare imagistică în infecțiile urinare joase și înalte.7.Indicațiile imagistice în tumorile abdominale pediatrice.8.Indicațiile imagistice în tumorile cerebrale pediatrice.9.Indicațiile imagistice în sindromul convulsiv.10.Indicațiile imagistice în sindromul de vărsături la nou-născut și sugar.11.Indicațiile imagistice în boala Crohn, alte boli inflamatorii intestinale și boala Hirschprung.12.Indicațiile imagistice în fibroza chistică.13.Indicațiile imagistice în artrita juvenilă idiopatică și alte afecțiuni reumatologice pediatrice.14.Indicațiile imagistice în afecțiunile endocrine/metabolice/genetice cele mai frecvente.III.Obiective educaționale și rezultate așteptate. + 
Obiective generale.1.Obținerea de noțiuni de bază de interpretare a imaginilor radiologice, ecografice, CT și RM.2.Cunoașterea și justificarea principalelor investigații imagistice utile în patologia pediatrică (radiologie convențională, ultrasonografie, computer tomografie, rezonanță magnetică).3.Capacitatea de a înțelege și integra rezultatul radioimagistic în diagnosticul final.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. IMAGISTICA URGENȚELOR PEDIATRICECunoașterea indicațiilor imagistice în diferitele tipuri de urgențe: Să poată preciza indicațiile investigațiilor imagistice în urgență și principalele modificări detectate:
I. Urgențe cranio-cerebrale 1. Traumatism craniocerebral.2. Encefalita/meningoencefalita.3. AVC ischemic/hemoragic.4. Sindrom convulsiv.
II. Urgențe vertebromedulare 5. Sdr PEIC (proces expansiv intracranian).6. Traumatism vertebral cu risc.7. Deficit neurologic brusc instalat.
III. Urgențe toracice 8. Traumatism toracic.9. Pneumotorace/Pneumomediastin.10. Trombembolism pulmonar.11. Hernia diafragmatică.12. Afecțiuni evoluând cu detresă respiratorie.13. Corp străin.
IV. Urgențe abdominale 14. Traumatism abdominal.15. Pneumoperitoneu.16. Apendicita.17. Diverticulita Meckel.18. Invaginația interstinală.19. Peritonita.20. Ocluzia intestinala/Volvulus.21. Hemoragia digestivă22. Enterocolita ulceronecrotică.23. Torsiunea de ovar.24. Piosalpinx.
V. Inghino-scrotal 25. Torsiunea testiculară.26. Traumatismul testicular (contuzie/fractură/ruptură).27. Hernia inghinală încarcerată.
VI. Părți moi/musculoscheletale 28. Flegmon/Abces ganglionar/parotidian.29. Ruptura musculară.
VII. Vascular 30. Tromboza venoasă profundă.31. Anevrism/Disecție arterială.
2. IMAGISTICA TORACELUII. Cunoașterea indicațiilor radiografiei toracice la copil și a elementelor normale ale acesteia. Cunoașterea principalelor entități patologice specifice vârstei pediatrice detectabile pe radiografia toracică. 1. Să aibă capacitatea de a identifica penumotoracele, pneumomediastinul și pneumoperitoneul.2. Să recunoască aspectul radiologic din cele mai frecvente afecțiuni care produc detresă respiratorie.3. Să recunoască aspectul radiologic al celor mai comune afecțiuni pulmonare inflamatorii/infecțioase:• bronșiolita• pneumonia interstițială• pneumonia bacteriană (particularități în funcție de vârstă și etiologie)• colecții pleurale• TBC• fibroză chistică4. Să recunoască modificările radiologice cardio-pulmonare asociate afecțiunilor cardiace.
II. Cunoașterea indicațiilor ecografiei toracice, a rolului pe care aceasta îl poate avea în diagnosticul și monitorizarea proceselor de condensare și a colecțiilor pleurale. 5. Să recunoască aspectul ecografic al colecțiilor pleurale și al proceselor de condensare.
III. Cunoașterea indicațiilor computer tomografiei în patologia toracică. 6. Să fie capabil să precizeze indicațiile computer tomografiei în afecțiunile toracice.
IV. Cunoașterea indicațiilor și limitelor RM toracice. 7. Să fie capabil să precizeze indicațiile rezonanței magnetice în afecțiunile toracice.
3. IMAGISTICA ABDOMENULUII. Dobândirea de noțiuni de semiologie radioimagistică abdominală. 1. Să cunoască semiologia radioimagistică abdominală de bază.
II. Cunoașterea indicațiilor radiografiei abdominale pe gol la copil și identificarea principalelor entități patologice. 2. Să recunoască aspectul radiologic și semnificația patologică a nivelelor hidroaerice/pneumoperitoneului/pneumatozei intestinale etc.
III. Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor administrării de substanță de contrast orală la pacienții pediatrici. 3. Să fie capabil să precizeze indicațiile și contraindicațiile administrării de substanță de contrast orală la copil.
IV. Cunoașterea indicațiilor ecografiei abdominale și a aspectelor ecografice normale și patologice. 4. Să recunoască principalele modificări radioimagistice detectate în patologia malformativă, inflamatorie, infecțioasă și tumorală:– a tubului digestiv (cu referire la entitățile patologice mai frecvent întâlnite);- ficatului, căilor biliare, pancreasului și splinei (cu referire la entitățile patologice mai frecvent întâlnite).
V. Cunoașterea indicațiilor RM și CT în patologia digestivă pediatrică (cele mai frecvente afecțiuni). 5. Să fie capabil să precizeze indicațiile RM și CT în afecțiunile aparatului digestiv.
4. IMAGISTICA RENOURINARĂI. Cunoașterea indicațiilor cistografiei micționale, ale ecografiei renale (inclusiv urosonografia), scintigrafiei renale și a URO- RM. 1. Să recunoască cele mai frecvente anomalii congenitale reno-urinare și indicațiile imagistice ale acestora.2. Să descrie algoritmul explorărilor imagistice în dilatările căilor urinare diagnosticate antenatal (inclusiv prezentarea clasificării dilatărilor căilor urinare).3. Să descrie algoritmul explorărilor imagistice în infecțiile urinare înalte și joase.4. Să descrie metodologia efectuării cistografiei micționale și să cunoască gradele de reflux vezico-ureteral. Să cunoască rolul urosonografiei ca și alternativă în diagnosticul refluxului vezico-ureteral.5. Să descrie indicațiile examinării Doppler a vaselor renale, aspectele normale și patologice posibile și să recunoască situațiile în care sunt necesare investigații complementare (angio RM/angio CT).6. Să explice tipurile de scintigrafie renală și rolul lor în managementul afecțiunilor pediatrice.7. Să precizeze indicațiile URO-RM și rolul acesteia în managementul pacientului pediatric cu afecțiuni renale.
II. Cunoașterea indicațiilor ecografiei, ale RM și CT în tumorile renale. 8. Să precizeze principalele tumori renale specifice pediatriei și aspectele imagistice ale acestora.
5. IMAGISTICA MUSCULOSCHELETALĂI. Cunoașterea indicațiilor imagistice în displazia de dezvoltare a șoldului. 1. Să enumere factorii de risc ai displaziei de dezvoltare a șoldului și să explice rolul ecografiei și al radiografiei în diagnostic și monitorizare (clasificarea Graf a DDS).
II. Cunoașterea indicațiilor imagistice în cele mai frecvente afecțiuni osteoarticulare. 2. Să precizeze rolul ecografiei în diagnosticul sinovitei tranzitorii și indicațiile imagistice în necroza aseptică a capului femural, apofizita tibială anterioară, apofizita calcaneană, osteomielita, artrita/osteoartrita septică.
III. Cunoașterea indicațiilor imagistice în artrita juvenilă idiopatică. 3. Să explice rolul fiecărui tip de examinare în diagnosticul AIJ, stabilirea activității bolii și monitorizare (ecografie, IRM).
IV. Cunoașterea indicațiilor imagistice în leziunile osoase benigne și maligne. 4. Să precizeze metodele de investigație imagistică utile pentru diagnosticul afecțiunilor osoase benigne și maligne.
V. Cunoașterea afecțiunilor metabolice ce determină afectare osoasă. 5. Să descrie principalele afecțiuni metabolice ce determină afectare osoasă.
6. NEURORADIOLOGIEI. Cunoașterea rolului ecografiei transfontanelare la nou născut și sugar. 1. Să precizeze rolul ecografiei transfontanelare în hemoragia matricei germinale, a asfixiei neonatale și a celor mai frecvente malformații cerebrale.2. Să descrie indicațiile imagistice în sdr. TORCH.
II. Cunoașterea rolului investigațiilor imagistice (ecografie, RM, CT) în cele mai frecvente afecțiuni neurologice. 3. Să precizeze indicațiile imagistice în suspiciunea de meningită/encefalită/meningoencefalită.4. Să precizeze indicațiile imagistice în tumorile cerebrale.5. Să descrie indicațiile imagistice în sindromul convulsiv.
7. ENDOCRINOLOGIE/GENETICĂ/BOLI DE METABOLISMI. Cunoașterea indicațiilor imagistice din patologia endocrină pediatrică. 1. Să descrie entitățile patologice hipofizare ce prezintă indicație pentru RM hipofizar.2. Să precizeze indicațiile ecografiei tiroidiene. Să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (scintigrafie).
II. Cunoașterea indicațiilor imagistice ale celor mai frecvente boli genetice și de metabolism. 3. Să recunoască aspectul radiologic normal al timusului și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (ecografie/RM).4. Să precizeze indicațiile ecografiei suprarenaliene și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (RM/CT).5. Să precizeze indicațiile ecografiei organelor genitale interne și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare.6. Să precizeze indicațiile ecografiei testiculare.

 + 
Modulul 10 – Pediatrie:Nr. ore curs. 145Nr. ore practică. 1300I.Tematică ore curs.1.Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică.2.Obezitatea.3.Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil.4.Sindromul de vărsături.5.Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase.6.Tuberculoza pulmonară primară și secundară.7.Sifilisul congenital și dobândit.8.Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia).9.Hepatitele cronice și ciroza hepatică.10.Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare.11.Pericarditele. Endocardita infecțioasă.12.Tulburări de ritm și conducere.13.Deficite imune, genetice și dobândite.14.Date epidemiologice și etiopatogenia cancerelor la copil. Manifestări comune ale cancerului la copil. Principiile tratamentului antineoplazic în pediatrie. Efectele adverse ale terapiei anticanceroase.15.Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice.16.Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil.17.Enurezisul.18.Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil.19.Hematuria.20.Proteinuria.21.Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică.22.Insuficiența renală acută. Mijloace de epurare extrarenală – dializa.23.Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente.24.Bolile genetice de metabolism.25.Hipoglicemiile sugarului și copilului.26.Diabetul zaharat la copil.27.Cetoacidoza și coma diabetică.28.Artrita idiopatica juvenilă, lupusul eritematos sistemic, purpura Schonlein-Henoch, boala Kawasaki.II.Barem de activități practice (în plus față de cele din modulul 1).1.Efectuarea puncției venoase și montarea unui cateter venos periferic.2.Interpretarea electrocardiogramei (ECG), recunoașterea tulburărilor de ritm și conducere amenințătoare de viață și a ritmurilor stopului cardiac.3.Efectuarea abordului intraosos.4.Efectuarea puncției lombare, a puncției pleurale și a paracentezei - sub supraveghere.5.Montarea sondei nazogastrice sau orogastrice.6.Coordonarea echipei în cadrul SVB (suport vital de bază).7.Administrarea de substanțe medicamentoase pe cale intravenoasă.8.Prepararea unei perfuzii și montarea unei perfuzii endovenoase.9.Spirometrie și FEV: efectuare și interpretare – sub supraveghere.10.Efectuarea otoscopiei.11.Efectuarea oftalmoscopiei (fund de ochi) – sub supraveghere.III.Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Efectuează evaluarea clinică a pacientului. 1. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să ia măsuri imediate.2. Are abilitățile de recunoaștere a copilului agresat/abuzat pe care îl sesizează medicului îndrumător. Cunoaște managementul medico-legal al acestor cazuri.
2. Stabilește diagnosticul clinic inițial.Ia decizia de internare sau tratament ambulator. 1. Cunoaște criteriile de internare.2. Are capacitatea de a ține cont de comorbidități în decizia de internare.2. Cunoaște principalele diagnostice diferențiale.3. Stabilește diagnosticul pozitiv inițial.
3. Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului. 1. Este capabil să explice aparținătorilor și copilului datele medicale.2. Comunică direct pacientului și aparținătorilor diagnosticul și managementul ulterior al cazului.3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduri.4. Este capabil să gestioneze comunicarea veștilor proaste.
4. Cunoaște semnificația investigațiilor paraclinice. Elaborează planul inițial de investigații.Propune planul complet de investigații. 1. Este capabil să elaboreze singur un plan inițial de investigații.2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigațiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapă.3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de investigații.4. Solicită supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă performanță.
5. Elaborează un plan inițial de tratament.Propune planul complet de tratament. 1. Este capabil să elaboreze singur planul inițial de tratament folosind medicație de primă intenție, cu respectarea algoritmilor și protocoalelor specifice.2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar.3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de tratament, luând în considerare comorbiditățile.
6. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
7. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să ajusteze planul de investigații și tratament în funcție de evoluția pacientului.2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar.3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG.4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic în cazul transferului unui pacient către o altă secție.
8. Participă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției. 1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului îndrumător.2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare.3. Este capabil să integreze recomandările consultului interdisciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
9. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală. 1. Este capabil să redacteze singur biletul de ieșire/scrisoarea medicală pe care ulterior le supune avizării medicului îndrumător.2. Este capabil să întocmească un plan de monitorizare și tratament post-externare în cazul afecțiunilor acute.

 + 
Modulul 11 – Neurologie pediatrică:Nr. ore curs: 10Nr. ore practică: 150I.Tematică:1.Cefaleea și migrena.2.Sindromul hipoton la sugar și copil.3.Convulsiile provocate (inclusiv convulsiile febrile).4.Fenomene paroxistice neepileptice. Epilepsia.5.Malformațiile SNC. Boli degenerative ale SNC.6.Sindroamele ataxice.7.Sindroame neurocutanate (neurofibromatozele, complexul scleroza tuberoasă, boala Sturge - Weber).8.Paraliziile cerebrale.9.Boli neuro-musculare.10.Afecțiuni cerebro-vasculare.II.Barem de activități practice.1.Stabilirea planului de management în întârzierile neuro-cognitive.2.Plan de management în ambulatoriu al pacientului cu epilepsie.3.Identificarea factorilor de alarmă în cefalee la copil; plan de management.4.Plan de management în malformațiile cerebrale la copil.5.Plan de investigații și management în sindroamele neurocutanate la copil.6.Identificarea factorilor de risc pre/perinatali pentru dezvoltarea paraliziilor cerebrale.7.Alcătuirea planului de investigații și management individualizat în convulsiile febrile simple.8.Alcătuirea planului de investigații și management personalizat în sincope.9.Alcătuirea planului de investigații și management personalizat în ataxii.10.Alcătuirea planului de investigații și management personalizat în pareza facială periferică.11.Elemente cheie de recunoaștere și alcătuirea planului de investigații și management personalizat în distrofia musculară Duchenne, amiotrofia spinală, miozite acute, sindrom Guillaine-Barre, miastenii.12.Puncția lombară - noțiuni teoretice și practică pe manechin sau pacient sub supraveghere.III.Obiective specifice● Screeningul și identificarea precoce a principalelor probleme de dezvoltare motorie și cognitivă la copil.● Diferențierea între afecțiuni neurologice care pot/trebuie să fie manageriate de pediatru și afecțiuni neurologice obligatoriu de trimis la neurologul pediatru.● Identificarea semnelor de urgență în neurologia pediatrică.IV.Rezultate așteptate● Recunoaște semnele principale ale unei afecțiuni neurologice la copil.● Recunoaște afecțiunile neurologice care pot fi manageriate de medicul pediatru și le investighează/tratează corect.● Recunoaște urgențele neurologice și știe să le îndrume spre serviciile specializate.● Identifică și accesează corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului neurologic și intervenție de specialitate. + 
Modulul 12 – Psihiatrie Pediatrică:Nr. ore curs: 10Nr. ore practică: 150I.Tematică ore curs.1.Evaluarea multidisciplinară a copilului/adolescentului cu tulburare de spectru autist.2.Evaluarea multidisciplinară a copilului/adolescentului cu dizabilitate cognitivă.3.Evaluarea multidisciplinară în urgență a adolescentului cu intoxicație acută cu alcool sau droguri.4.Evaluarea multidisciplinară în urgență a copilului/adolescentului cu agitație psihomotorie.5.Monitorizarea somatică a copilului/adolescentului cu tulburare psihică cronică.II.Barem de activități practice.1.Să efectueze examen clinic somatic și să alcătuiască lista de investigații paraclinice necesare în cazul unei afecțiuni somatice acute sau cronice la copilul/adolescentul cu tulburare de spectru autist. Să comunice rezultatele echipei multidisciplinare. Să formuleze recomandările necesare și să le integreze în planul de intervenție personalizat elaborat de echipa multidisciplinară.2.Să efectueze examen clinic somatic și să alcătuiască lista de investigații paraclinice necesare în cazul unei afecțiuni somatice acute sau cronice la copilul/adolescentul cu dizabilitate cognitivă. Să comunice rezultatele echipei multidisciplinare. Să formuleze recomandările necesare și să le integreze în planul de intervenție personalizat elaborat de echipa multidisciplinară.3.Să efectueze examen clinic somatic și să alcătuiască lista de investigații paraclinice necesare în cazul unui copil/adolescent cu intoxicație acută cu alcool/droguri. Să comunice rezultatele echipei multidisciplinare. Să formuleze recomandările necesare și să le integreze în planul de intervenție personalizat elaborat de echipa multidisciplinară.4.Să efectueze examen clinic somatic și să alcătuiască lista de investigații paraclinice necesare în cazul unui copil/adolescent cu agitație psihomotorie.5.Să formuleze recomandările de monitorizare a stării somatice a unui copil/adolescent cu tulburare psihică cronică.III.Obiective:● Înțelegerea rolului medicului pediatru în echipa multidisciplinară în psihiatria pediatrică.● Cunoașterea modalităților de abordare a afecțiunilor somatice a copiilor/adolescenților cu patologie psihiatrică.IV.Rezultate așteptate:● Să fie capabil să lucreze în echipă multidisciplinară.● Să efectueze evaluarea somatică, să facă recomandările necesare pentru investigații paraclinice, să comunice rezultatele evaluării somatice echipei multidisciplinare.● Să alcătuiască planul de intervenție pentru patologia somatică și să îl integreze în planul personalizat de intervenție al pacientului cu tulburare psihiatrică. + 
Modulul 13 – Neonatologie:Nr. ore curs: 50Nr. ore practică: 425I.Tematică ore curs.1.Epidemiologie . Mortalitate și morbiditate în perioada perinatală. Factorii ce influențează mortalitatea și morbiditatea. Metode de colectare și cum se realizează colectarea datelor la nivel național. Înregistrarea nașterii și a decesului. Regionalizare, transport, ghiduri naționale și management de calitate.2.Adaptarea nou-născutului la viața extrauterină (funcția respiratorie, cardio-vasculară, gastrointestinală, renală; adaptarea hematologică, imunologică, endocrină, termică).3.Asfixia la naștere. Reanimarea nou-născutului.4.Traumatismul obstetrical mecanic (leziuni de părți moi, leziuni craniene și cranio-cerebrale, leziuni cervicale traumatice și ale centurii scapulare, traumatismele coloanei vertebrale, leziunile organelor abdominale, leziunile membrelor).5.Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu.6.Alimentația nou-născutului. Nevoile nutritive. Alimentația naturală. Alimentația artificială. Tehnici de alimentație. Preparate de lapte folosite în alimentația artificială.7.Alimentația parenterală parțială și noțiuni de alimentație parenterală totală.8.Prematuritatea. Definiție. Categorii de prematuri. Complicațiile prematurității. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul și cauzele de deces la prematur. Prevenirea prematurității. Monitorizarea multidisciplinară a nou-născutului cu risc.9.Copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, etiologie, particularități morfo funcționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi.10.Copilul mare pentru vârsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora.11.Nou-născutul din mamă diabetică. Diagnostic, complicații specifice. Profilaxia complicațiilor și tratamentul nou-născutului din mamă diabetică.12.Sarcina multiplă – patologie specifică.13.Nou-născutul cu risc la naștere. Factorii de risc anteriori sarcinii, factorii de risc ce acționează în cursul sarcinii, factorii de risc ce acționează în cursul nașterii. Măsuri de profilaxie.14.Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu. Criterii de externare.15.Patologie respiratorie. Detresa respiratorie la nou-născut. Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumotoraxul și pneumomediastinul în perioada neonatală.16.Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnosticul cardiopatiilor specifice perioadei neonatale, care necesită diagnostic de urgență.17.Cianoza neonatală. Etiologie, abordare diagnostică, tratament etiologic.18.Urgențele cardiologice neonatale: insuficiența cardiacă, tulburările de ritm cardiac, șocul cardiogen, pneumopericardul.19.Vărsăturile în perioada neonatală: etiologie, diagnostic și tratament.20.Obstrucțiile congenitale ale tractului digestiv: atrezia de esofag și fistula eso-traheală, atrezia și stenoza intestinală, malrotația intestinului, ileusul meconial, boala Hirschprung, malformații ano-rectale.21.Enterocolita ulcero-necrotică.22.Hiperbilirubinemiile neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament.23.Boala hemolitică neonatală (prin incompatibilitate Rh și ABO). Profilaxia, diagnosticul și tratamentul. Complicațiile, evoluția și prognosticul.24.Insuficiența renală acută la nou-născut.25.Ambiguitatea genitală la nou-născut.26.Infecțiile neonatale. Etiologie, particularitățile apărării antiinfecțioase în perioada neonatală, factori favorizanți, diagnosticul clinic și paraclinic. Infecția intrauterină. Septicemiile neonatale. Meningitele bacteriene la nou-născut. Mijloace de profilaxie a infecțiilor secundare în secțiile de nou-născuți. Tratamentul infecțiilor neonatale.27.Hipotiroidismul și hipertiroidismul în perioada neonatală.28.Tulburări metabolice și electrolitice în perioada neonatală: hipoglicemia, hiperglicemia, hipocalcemia, hiponatremia și hipernatremia, hipo- și hiperkaliemia, hipomagneziemia29.Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boală metabolică congenitală30.Hipotermia neonatală: diagnostic și tratament.31.Diagnosticul și tratamentul malformațiilor congenitale majore în perioada pre- și neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul.32.Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia peri- și intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) – etiologie, diagnostic și tratament.33.Convulsiile neonatale: etiologie, particularități clinice, diagnostic etiologic și tratament.34.Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nou-născutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut.35.Recomandări nutriționale pentru prematuri (LBW, VLBW, ELBW). Tehnici de alimentație pentru nou-născutul prematur. Preparate de lapte folosite în alimentația prematurului.36.Alte cauze de detresă respiratorie de cauză pulmonară: hernia diafragmatică, patologie pleurală hidrotorace, chilotorace, hemoragia pulmonară. Sindroame de pierdere de aer, chist bronhogenic, emfizem lobar interstițial.37.Tehnici de tratament în detresa respiratorie neonatală: oxigenoterapia, suport ventilator neinvaziv-tipuri, intubația traheală, ventilație mecanică convențională.38.Farmacologia terapiei bolilor cardiace: mecanisme, doze, efecte, contraindicații pentru medicația inotropă, diuretice.39.Infecțiile din grupul TORCH - cytomegalovirus, herpes, varicella, hepatita, parvovirus, HIV.40.Sifilisul congenital la făt și nou-născut. TBC-ul neonatal.41.Toxoplasmoza la făt și nou-născut.42.Folosirea medicamentelor la nou-născut: cunoașterea medicației curente în neonatologie – antibiotice, metilxantine, barbiturice, opioide – doze, efecte adverse și toxicitate.43.Urmărirea nou-născutului cu risc, criterii de includere în programul de urmărire (follow-up), calendarul evaluărilor.II.Barem activități practice.1.Reanimarea neonatală - asistarea la sala de naștere a nou-născutului la termen și a nou-născutului cu greutate mică și foarte mică.2.Stabilizarea și pregătirea nou-născutului în vederea transportului neonatal. Metode de ventilație, monitorizare a nou-născutului transportat.3.Cateterismul arterei și venei ombilicale.4.Instalarea unei perfuzii în venele periferice; montarea unui cateter periferic la nou-născutul la termen și prematur (sub 32 săptămâni de gestație).5.Tehnici de ventilație asistată: metode de ventilație neinvazivă și invazivă.6.Cunoașterea indicațiilor și a protocolului pentru hipotermie controlată.7.Puncția lombară - efectuarea acestora pe manechin/pacienți.8.Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis – efectuare pe manechin/pacienți.9.Îngrijirea prematurului în incubator: cunoașterea reglării temperaturii și a umidității, fixarea parametrilor de funcționare.10.Monitorizarea nou-născutului în terapie intensivă.11.Exsanguinotransfuzie.12.Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut.13.Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatală.14.Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală).15.Interpretarea examenului gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup.16.Interpretarea hemogramei normale și patologice în perioada neonatală.17.Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală.18.Interpretarea probelor de explorare a funcției renale în perioada neonatală.19.Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală.20.Explorarea bacteriologică și serologică în infecțiile asociate asistenței medicale.III.Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Efectuează evaluarea clinică a pacientului. 1. Este capabil să recunoască nou-născutul grav bolnav și să ia măsuri imediate.2. Are abilitățile de recunoaștere a copilului agresat/abuzat pe care îl sesizează medicului îndrumător. Cunoaște managementul medico-legal al acestor cazuri.
2. Stabilește diagnosticul clinic inițial.Ia decizia de internare sau tratament ambulator. 1. Cunoaște criteriile de internare.2. Are capacitatea de a ține cont de comorbidități în decizia de internare.2. Cunoaște principalele diagnostice diferențiale.3. Stabilește diagnosticul pozitiv inițial.
3. Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului. 1. Este capabil să explice aparținătorilor și copilului datele medicale.2. Comunică direct pacientului și aparținătorilor diagnosticul și managementul ulterior al cazului.3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduri.4. Este capabil să gestioneze comunicarea veștilor proaste.
4. Cunoaște semnificația investigațiilor paraclinice. Elaborează planul inițial de investigații.Propune planul complet de investigații. 1. Este capabil să elaboreze singur un plan inițial de investigații.2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigațiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapă.3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de investigații.4. Solicită supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă performanță.
5. Elaborează un plan inițial de tratament. Propune planul complet de tratament. 1. Este capabil să elaboreze singur planul inițial de tratament folosind medicație de primă intenție, cu respectarea algoritmilor și protocoalelor specifice.2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar.3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de tratament, luând în considerare comorbiditățile.4. Este capabil să realizeze un plan de alimentație a nou-născutului cu supervizarea medicului îndrumător.
6. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
7. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să ajusteze planul de investigații și tratament în funcție de evoluția pacientului.2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar.3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG.4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic în cazul transferului unui pacient către o altă secție.
8. Participă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției. Participă la activitățile de cercetare ale echipei. 1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului îndrumător.2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare.3. Este capabil să integreze recomandările consultului interdisciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
9. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală. 1. Este capabil să redacteze singur biletului de ieșire/scrisoarea medicală pe care ulterior le supune avizării medicului îndrumător.2. Este capabil să întocmească un plan de monitorizare și tratament post-externare.
10 Participă activ la efectuarea de transport neonatal. 1. Este capabil să seteze și utilizeze aparatura necesară pentru transport.2. Este capabil să monitorizeze nou-născutul pe timpul transportului.

 + 
Modulul 14 – Genetică clinică:Nr. ore curs: 35Nr. ore practică: 300I.Tematică ore curs.1.Taxonomia bolilor genetice.2.Elemente de semiologie a bolilor genetice. Dismorfologia. Somatometria.3.Consultul genetic.4.Diagnosticul etiologic al bolilor genetice.5.Categorii specifice de boli genetice. Embriofetopatii. Tumori congenitale. Boli cromozomiale. Anomalii ale creșterii și dezvoltării. Malformații congenitale și boli genetice specifice: hematologice, endocrine, metabolice, neurologice, musculare, neuro-musculare, oftalmologice, respiratorii, cardio-vasculare, digestive, reno-urinare, genitale, osteo-articulare, ale țesutului conjunctiv, genodermatoze.6.Profilaxia și tratamentul bolilor genetice. Principii generale. Screeningul genetic prenatal și postnatal.7.Probleme și dileme etice în genetica clinică.II.Barem de activități practice.1.Consultul genetic.2.Alcătuirea și interpretarea unui arbore genealogic.3.Explorări genetice (cromozomiale, moleculare și biochimice): indicații, interpretare și valoare diagnostică.4.Sfatul genetic. Elaborarea unui buletin de sfat genetic. Calcularea riscului de recurență. Capcane ale sfatului genetic.5.Screeningul genetic neonatal și screeningul populațional (familial) al heterozigoților.III.Obiective specifice:● cunoașterea principalelor clase de boli genetice.● cunoașterea modurilor de transmitere a bolilor genetice.● cunoașterea tehnicii de alcătuire a unui arbore genealogic.● recunoașterea sindroamelor genetice și dismorfice comune.● capacitatea de îndrumare a cazurilor spre genetician.IV.Rezultate așteptate.La sfârșitul stagiului rezidentul este capabil:● să încadreze corect o boală genetică în una dintre principalele clase.● să precizeze modul de transmitere al principalelor boli genetice (prezentate la curs).● să descrie corect anomaliile clinice la un pacient cu dismorfism.● să recunoască tabloul clinic al celor mai comune sindroame genetice.● să indice corect explorările genetice necesare pentru stabilirea diagnosticului etiologic la un pacient cu suspiciunea clinică de boală genetică.● să interpreteze corect rezultatele principalelor examinări genetice.● să interpreteze corect un arbore genealogic.● să descrie principalii pași în acordarea unui sfat genetic.● să descrie situațiile în care îndrumă pacientul spre un specialist în genetică medicală.● să recunoască tabloul clinic al principalelor sindroamelor genetice. + 
Modulul 15 – Endocrinologie și diabetologie pediatrică:Nr. ore curs: 50Nr. ore practică: 425I.Tematică ore curs.1.Metabolismul hidraților de carbon (glucidelor), lipidelor și proteinelor.2.Diabetul zaharat la vârsta pediatrică: tipul 1, tipul 2, monogenic și forme specifice de diabet.3.Ceto-acidoza diabetică. Copilul diabetic în situații speciale (intervenții chirurgicale, gastroenterocolită, deshidratare).4.Alimentația copilului și adolescentului cu și fără diabet zaharat.5.Hipoglicemiile nou-născutului, sugarului și copilului.6.Sindroame poliglandulare autoimune.7.Insulinorezistența la vârsta pediatrică.8.Obezitatea și sindromul metabolic.9.Dislipidemiile.10.Alimentația copilului și adolescentului sănătos și cu patologie endocrino-metabolică.11.Creșterea normală și tulburările de creștere.12.Rahitismele vitamino-D-rezistente.13.Sindroamele hipotalamice.14.Hipotiroidismul congenital și dobândit. Hipertiroidismul.15.Insuficiența suprarenaliană acută și cronică, primară și secundară: forme genetice și dobândite.16.Pubertatea normală și tulburări ale pubertății.17.Tulburări de diferențiere sexuală.18.Tulburări în metabolismul fosdo-calcic: hiper- și hipoparatiroidismul, hipofosfatemia, hipercalcemia.19.Tulburări în metabolismul apei: diabetul insipid central, hipo- și hiperaldosteronismul.20.Anorexia psihogenă.21.Patologia endocrină la copiii cu boli oncologice.II.Barem de activități practice.1.Determinarea glicemiei și cetonemiei din sângele capilar, a glicozuriei și cetonuriei din urină.2.Interpretarea valorilor și încadrarea în stadii de decompensare a diabetului zaharat.3.Întocmirea planului de reechilibrare în cetoacidoza diabetică, monitorizarea, ajustarea terapiei.4.Calcularea dozelor de insulină, moduri de administrare, ajustarea dozelor; cunoașterea sistemelor de monitorizare continuă a glucozei interstițiale și a pompelor de insulină.5.Întocmirea planului de alimentație al copilului cu diabet zaharat (calcularea rației calorice/24 ore, procentul de glucide, lipide și proteine, ca și repartiția pe mese), cu obezitate sau cu anorexie psihogenă.6.Efectuarea măsurătorilor auxologice; lungime, înălțime, greutate, perimetru cranian, circumferința abdominală; calcularea indicelui ponderal, nutrițional, de masă corporală și interpretarea valorilor în funcție de nomogramele recomandate de ghiduri.7.Încadrarea în stadiile Tanner de dezvoltare pubertară; interpretarea ca normal sau patologic, în funcție de vârstă; utilizarea orhidometrului și a tabelelor cu valorile normale.8.Indicații, tehnica și interpretarea testelor dinamice în endocrinologia și diabetologia pediatrică: testul de toleranță la glucoză per os (TTGO), teste de stimulare a STH cu insulină, clonidină; teste de stimulare cu ACTH, cu Diphereline etc.9.Indicații și interpretarea (evaluarea) vârstei osoase prin metoda Greulich-Pyle și Tanner-Witehouse.10.Indicații și interpretarea rezultatelor examinărilor imagistice: CT, RM hipofizar, abdominal, osteodensitometrie.11.Indicații și interpretarea rezultatelor examinării ecografice endocrine: tiroidiană, suprarenaliene, OGI, testiculară.III.Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Stabilește diagnosticul pozitiv. Susține diagnosticul prin metode clinice și paraclinice, utilizând inclusiv diagnosticul diferențial.
2. Elaborează planul complet de investigații. Este capabil să întocmească singur un plan de investigații.
3. Elaborează planul complet de tratament. Este capabil să elaboreze singur planul de tratament și să îl adapteze evoluției pacientului.
4. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
5. Abordează multidisciplinar cazurile complexe. Este capabil să decidă singur necesitatea abordării multidisciplinare a unui caz și să colaboreze eficient cu membrii echipei.
6. Completează fără supervizare documentele medicale. Este capabil să completeze clar și succint toate documentele medicale aflate în uz la nivelul spitalului.
7. Efectuează externarea pacientului și întocmește planul de management ulterior. 1. Este capabil să decidă în mod corect momentul externării pacientului.2. Este capabil să întocmească și să discute cu aparținătorii planul de monitorizare și tratament post-externare.3. Poate realiza legătura cu alți profesioniști din sănătate implicați în managementul post-externare al cazului, inclusiv facilitarea tranziției adolescentului cu boală cronică la rețeaua medicală de adulți.
8. Utilizează ghidurile de practică medicală. Folosește corect recomandările ghidurilor de practică medicală și argumentează situațiile în care se poate abate de la ghiduri.

 + 
Modulul 16 – Pneumologie pediatrică:Nr. ore curs: 40Nr. ore practică: 300I.Tematică ore curs.1.Sunetele respiratorii și auscultația pulmonară: fornăit, sforăit, stridor, hârâit, wheezing, geamăt, murmur vezicular, suflu tubar, raluri de transmisie, raluri bronhoalveolare, frecătura pleurală.2.Detresa respiratorie: semne clinice, etiologie, evaluare (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice).3.Tusea subacută și cronică: definiții, etiologie, evaluare (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice).4.Wheezing-ul recurent și persistent: etiologie, evaluare (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice), fenotipuri de wheezing recurent.5.Radiografia toracică în bolile bronhopulmonare: indicații, aport diagnostic, interpretare.6.Tomografia computerizată toracică în bolile bronhopulmonare: indicații, aport diagnostic, interpretare.7.Explorarea funcțională respiratorie: determinarea debitului expirator maxim (PEF), spirometria.8.Terapia inhalatorie în bolile respiratorii: modalități și dispozitive de administrare a medicației inhalatorii.9.Astmul bronșic: definiție, epidemiologie, etiologie (inclusiv factori declanșatori de simptome), patogenie, tablou clinic, examinări paraclinice, clasificarea severității bolii, profilaxie, terapie acută, terapie cronică.10.Fibroza chistică: etiologie, patogenie, tablou clinic, examinări paraclinice, evoluție, prognostic, principii de tratament.11.Tuberculoza pulmonară primară și secundară: etiologie, epidemiologie, fiziopatologie, tablou clinic, examinări paraclinice (IDR la PPD, teste de eliberare a interferonului gama, radiografia toracică, examenul microscopic, cultura bacteriană), principii de terapie, profilaxie (vaccinarea BCG).12.Insuficiența respiratorie acută și cronică: definiție, etiologie, fiziopatologie, tipuri, explorări paraclinice, oxigenoterapia.II.Barem de activități practice1.Interpretarea radiografiei toracice în bolile bronhopulmonare.2.Interpretarea tomografiei computerizate toracice în bolile bronhopulmonare.3.Efectuarea și interpretarea măsurării debitului expirator maxim (PEF).4.Efectuarea și interpretarea spirometriei.5.Interpretarea unui buletin de analiză a gazelor sanguine.6.Interpretarea testelor cutanate alergologice la pacientul cu astm bronșic.III.Obiective educaționale și rezultate așteptate

Obiective educaționale Rezultate așteptate
1. Să identifice corect sunetele respiratorii normale sau patologice. Este capabil să identifice corect sunetele respiratorii.
2. Să identifice semnele de detresă respiratorie. Este capabil să identifice semnele de detresă respiratorie.
3. Să evalueze (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice) un pacient cu tuse subacută sau cronică. Este capabil să evalueze singur un pacient cu tuse subacută sau cronică.
4. Să evalueze (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice) un pacient cu wheezing recurent sau persistent. Este capabil să evalueze singur un pacient cu wheezing recurent sau persistent.
5. Să cunoască indicațiile radiografiei toracice în bolile respiratorii. Enumeră indicațiile radiografiei toracice în bolile respiratorii.
6. Să interpreteze o radiografie toracică normală sau patologică (leziuni bronhopulmonare). Este capabil să identifice leziunile bronhopulmonare pe radiografia toracică.
7. Să interpreteze o tomografie computerizată toracică normală sau patologică (leziuni bronhopulmonare). Este capabil să identifice leziunile bronhopulmonare pe tomografia toracică computerizată.
8. Să efectueze corect determinarea debitului expirator maxim (PEF). Este capabil să efectueze corect determinarea PEF.
9. Să interpreteze și să explice pacientului/aparținătorilor semnificația valorilor PEF. Este capabil să interpreteze și să explice pacientului/aparținătorilor semnificația valorilor PEF.
10. Să efectueze corect o spirometrie. Este capabil să efectueze corect o spirometrie.
11. Să interpreteze o spirometrie normală sau patologică (obstrucție vs. restricție). Este capabil să interpreteze o spirometrie.
12. Să recomande terapia inhalatorie adecvată (tip de dispozitiv) în funcție de caz. Este capabil să indice tipul corect de dispozitiv inhalator în funcție de caz.
13. Să recunoască tabloul clinic al astmului bronșic. Este capabil să recunoască tabloul clinic al astmului bronșic.
14. Să cunoască criteriile de diagnostic ale astmului bronșic. Enumeră criteriile de diagnostic ale astmului bronșic.
15. Să interpreteze testele cutanate alergologice la un pacient cu astm bronșic. Este capabil să interpreteze testele cutanate alergologice la un pacient cu astm bronșic.
16. Să clasifice corect astmul bronșic în funcție de controlul bolii. Este capabil să clasifice corect astmul bronșic în funcție de controlul bolii.
17. Să cunoască cele mai frecvente medicamente utilizate în astmul bronșic (indicații, contraindicații, administrare, reacții adverse). Enumeră cele mai frecvente medicamente utilizate în astmul bronșic (indicații, contraindicații, administrare, reacții adverse).
18. Să elaboreze un plan terapeutic de durată la un pacient cu astm bronșic. Este capabil să elaboreze un plan terapeutic de durată la un pacient cu astm bronșic.
19. Să elaboreze un plan de monitorizare la un pacient cu astm bronșic. Este capabil să elaboreze un plan de monitorizare la un pacient cu astm bronșic.
20. Să cunoască terapia exacerbării astmatice. Indică terapia exacerbării astmatice.
21. Să cunoască criteriile clinice de suspiciune a fibrozei chistice. Enumeră criteriile clinice de suspiciune a fibrozei chistice.
22. Să recunoască tabloul clinic al tuberculozei pulmonare. Recunoaște tabloul clinic al tuberculozei pulmonare.
23. Să interpreteze corect IDR la PPD. Interpretează corect IDR la PPD.
24. Să cunoască criteriile de diagnostic ale insuficienței respiratorii. Enumeră criteriile de diagnostic ale insuficienței respiratorii.
25. Să interpreteze un buletin de analiză a gazelor sanguine. Interpretează un buletin de analiză a gazelor sanguine.
26. Să cunoască indicațiile oxigenoterapiei. Precizează indicațiile oxigenoterapiei.

 + 
Modulul 17 – Oncohematologie pediatrică:Nr. ore curs: 40Nr. ore practică: 425I.Tematică ore curs1.Anemiile carențiale.2.Anemiile hemolitice congenitale și dobândite.3.Anemia aplastică și eritroblatopenia pură dobândite.4.Sindroamele de insuficiență medulară congenitale.5.Patologia trombocitară dobândită și congenitală, cantitativă și calitativă.6.Coagulopatii congenitale și dobândite.7.Trombozele venoase și arteriale.8.Histiocitozele.9.Date epidemiologice și etiopatogenia cancerului la copil. Rolul factorilor genetici în etiopatogeneza cancerului la copil.10.Leucemiile acute și cronice.11.Limfoamele maligne.12.Neuroblastomul.13.Nefroblastomul.14.Sarcoame de părți moi.15.Tumori osoase.16.Tumori SNC.17.Tumori germinale.18.Principii de tratament în oncologia pediatrică.19.Noțiuni despre transplantul de celule stem hematopoetice.20.Transfuziologie clinică.II.Barem de activități practice.1.Efectuarea puncției lombare, a puncției pleurale și a paracentezei – asistă la manoperă, o efectuează sub supraveghere.2.Efectuarea puncției medulare - asistă la manoperă.3.Tehnica accesării cateterului venos central cu cameră (port a cath), administrarea medicației și a perfuziilor/transfuziilor prin cateterul venos central cu cameră și tehnica îngrijirii acestuia – asistă la manoperă, o efectuează sub supraveghere.4.Determinarea grupelor sangvine prin metoda Beth Vincent și Simonin. Interpretarea testului de compatibilitate directă.5.Pregătirea pacientului pentru transfuziile de produse sangvine.6.Procedurile pre-transfuzionale necesare în cazul transfuziei fiecărui produs sangvin în parte (concentrat eritrocitar, concentrat trombocitar, produse de plasmă).III.Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme. 1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet.2. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz.
1. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații:a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător.b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical.c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
2. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor:a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător.b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG).c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG.d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
3. Participă împreună cu medicul îndrumător la stabilirea protocolului citostatic al pacientului. Participă împreună cu medicul îndrumător la stabilirea indicației terapiei transfuzionale. 1. Poate descrie modalitatea de accesare și aplicare la pacient a protocoalelor de investigații și tratament citostatic.2. Este capabil să enumere indicațiile și efectele adverse ale chimioterapiei și terapiei transfuzionale și să le explice pacienților și aparținătorilor.3. Asistă pacienții și aparținătorii la completarea consimțământului informat pentru chimioterapie și terapie transfuzională pe care le atașează în FOCG4. Completează cererea de produse sangvine către Centrul Regional de Transfuzie Sangvină și fișa transfuzională a pacientului trasfuzat pe care o atașează (împreună cu celelalte documente transfuzionale completate de asistenta transfuzoare) în FOCG.
4. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice.2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
5. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție.2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător.3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
6. Asistă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției. Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar.
7. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. 1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital.2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător.3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv.
8. Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii.

 + 
Modulul 18 – Boli Infecțioase:Nr. ore curs: 30Nr. ore practică: 425I.Tematică ore curs.1.Infecții respiratorii transmisibile (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament).2.Infecții cu exantem (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament).3.Infecții digestive (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament).4.Hepatite acute virale (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament).5.Infecții ale sistemului nervos central (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament).6.Infecții cu sindrom ganglionar (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament).7.Sepsis (etiologie, criterii de diagnostic, tratament).8.Endocardite infecțioase (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament).9.Infecții la imunodeprimați - infecții fungice, bacteriene cu tulpini multirezistente (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament).II.Barem de activități practice.1.Puncție venoasă și montarea unui cateter venos periferic.2.Recoltare de sânge venos (inclusiv pentru hemocultură). Interpretarea buletinului de analiză.3.Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală.4.Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză.5.Recoltarea exsudatului faringian. Interpretarea buletinului de analiză.6.Recoltarea examenului de scaun (coprocitograma, coprocultura, Gregersen, coproparazitologic). Interpretarea buletinului de analiză.7.Recoltarea secreției conjunctivale.8.Recoltarea secreției nazale.9.Recoltarea frotiului sanguin. Interpretare rezultat (MGG, Ziehl Neelsen, Gram).10.Recoltarea puroiului din plagă. Interpretarea buletinului de analiză.11.Recoltarea LCR (puncție lombară). Interpretarea buletinului de analiză.12.Recoltarea lichidului pleural (puncția pleurală). Interpretarea buletinului de analiză.13.Administrarea de substanțe medicamentoase: oral, intrarectal, intramuscular, intravenos, în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) - sub supraveghere.III.Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Stabilește diagnosticul pozitiv în principalele boli infecțioase ale copilului. Susține diagnosticul prin metode clinice și paraclinice, utilizând inclusiv diagnosticul diferențial.
2. Cunoaște criteriile de internare în secția de boli infecțioase. Este capabil să decidă singur internarea unui pacient cu boală infecțioasă și repartizarea lui în secție în funcție de criterii epidemiologice.
3. Elaborează planul complet de investigații în bolile infecțioase ale copilului. 1. Este capabil să elaboreze singur un plan de investigații.2. Solicită supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă performanță.
4. Elaborează planul complet de tratament. 1. Este capabil să elaboreze singur planul de tratament și să îl adapteze evoluției pacientului.2. Poate particulariza tratamentul antibiotic în funcție de caz (vârstă, status imunologic, comorbidități).3. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar.
5. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
6. Efectuează externarea pacientului și întocmește planul de management ulterior. 1. Este capabil să decidă în mod corect momentul externării pacientului.2. Este capabil să întocmească și să discute cu aparținătorii planul post-externare (inclusiv recomandarea imunizărilor ulterioare).

 + 
Modulul 19 – Pediatrie:Nr. ore curs. 115Nr. ore practică. 900I.Tematică ore curs.1.Reumatismul articular acut. Artrita idiopatică juvenilă. Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia). Vasculitele (Takayasu, Kawasaki, Henoch-Schonlein). Bolile autoinflamatorii.2.Boala inflamatorie intestinală.3.Hemoragiile digestive la nou-născut și copil.4.Sindroamele de hipertensiune portală. Colestaza neo-natală.5.Aplazia medulară idiopatică și secundară. Anemiile hipoplastice congenitale și dobândite.6.Urgențele oncologice la copil.7.Tumorile SNC. Tumorile solide (neuroblastomul, nefroblastomul). Histiocitozele.8.Boala cronică renală (Insuficiența renală cronică).II.Barem de activități practice (în plus față de cele din modulele 1 și 10).1.Interpretarea electrocardiogramei (ECG) și recunoașterea modificărilor EKG descrise în tematica de curs.2.Efectuarea puncției lombare.3.Efectuarea puncției pleurale.4.Efectuarea paracentezei.5.Efectuarea și interpretarea spirometriei și FEV.6.Efectuarea oftalmoscopiei (fund de ochi).III.Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Stabilește diagnosticul pozitiv. Susține diagnosticul prin metode clinice și paraclinice, utilizând inclusiv diagnosticul diferențial.
2. Elaborează planul complet de investigații. Poate prezenta indicațiile și beneficiile investigațiilor indicate.
3. Elaborează planul complet de tratament. Este capabil să elaboreze singur planul de tratament și să îl adapteze evoluției pacientului.
4. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
5. Abordează multidisciplinar cazurile complexe. Este capabil să decidă singur necesitatea abordării multidisciplinare a unui caz să colaboreze eficient cu membrii echipei.
6. Completează fără supervizare documentele medicale. Este capabil sa completeze clar și succint toate documentele medicale aflate în uz la nivelul spitalului.
7. Efectuează externarea pacientului și întocmește planul de management ulterior. 1. Este capabil să decidă în mod corect momentul externării pacientului.2. Este capabil să întocmească și să discute cu aparținătorii planul de monitorizare și tratament post-externare – inclusiv în bolile cronice.3. Poate realiza legătura cu alți profesioniști din sănătate implicați în managementul post- externare al cazului, inclusiv facilitarea tranziției adolescentului cu boală cronică la rețeaua medicală de adulți.
8. Utilizează ghidurile de practică medicală. Folosește corect recomandările ghidurilor de practică medicală și argumentează situațiile în care se poate abate de la ghiduri.

 + 
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:Obiectivele generale ale trunchiului comun de pregătire în pediatrie includ dobândirea de noțiuni, aptitudini și abilități în următoarele domenii:I.Comunicare;II.Etică și profesionalism;III.Asigurarea calității actului medical;IV.Expertiză pediatrică (abilități clinice, procedurale și interpretarea investigațiilor);V.Organizare și conducere.I.Comunicare.Rezidentul trebuie să dobândească următoarele abilități:A.Comunicarea cu pacientul și aparținătorii:– Abilitatea de a comunica adecvat cu pacienții și aparținătorii în funcție de nivelul socio-economic și cultural al acestora, inclusiv comunicarea veștilor proaste;– Capacitatea de a prelua informațiile transmise prin limbaj verbal și non-verbal de pacient și/sau aparținători (relația dintre copil și aparținători, semne de alarmă pentru elemente conflictuale în mediul socio-familial al pacientului, etc.);– Abilitatea de a adapta îngrijirea medicală la particularitățile socio-culturale și educaționale ale pacientului și familiei acestuia, în beneficiul copilului bolnav;– Capacitatea de a rezolva conflictele între pacienți/aparținători și membrii echipei medicale;– Utilizarea metodelor adecvate de a informa pacientul și familia acestuia despre evenimentele adverse ale actului medical (inclusiv iatrogenie).B.Comunicare cu alți profesioniști din sănătate:– Capacitatea de a comunica sintetic și clar în cadrul echipei medicale sau multidisciplinare; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale;– Abilitatea de a rezolva conflictele în cadrul echipei medicale;– Abilitatea de a comunica eficient și succint cu alte persoane și instituții din sistemul sanitar;– Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz, etc.;– Capacitatea de a colabora cu colegii din alte specialități medicale cu scopul de a facilita tranziția adolescentului cu boală cronică în rețeaua medicală pentru bolnavi adulți.C.Comunicare cu instituții din afara sistemului medical:– Capacitatea de colaborare cu personalul didactic, asistenții sociali și cei din instituțiile de ocrotire pentru acțiuni profilactice și terapeutice cu scopul de a asigura starea de sănătate a copilului;– Abilitatea de a redacta în mod sintetic documente destinate instituțiilor medico-legale care asigură intervențiile conexe actului medical propriu-zis.II.Etică și profesionalism.Rezidentul trebuie să deprindă următoarele abilități:– Cunoașterea și respectarea prevederilor legale referitoare la desfășurarea profesiei de medic în România, inclusiv Codul deontologic al medicului;– Cunoașterea și respectarea legislației referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidențialității și adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, origine etnică și dizabilități;– Cunoașterea și respectarea Regulamentelor și Normelor interne ale spitalului unde își desfășoară activitatea; cunoașterea structurii administrative a spitalului și a raporturilor de muncă dintre angajați;– Capacitatea de a oferi o asistență medicale de cea mai înaltă calitate și de a menține un înalt nivel profesional prin educație medicală continuă;– Cunoașterea și aplicarea protocoalelor de diagnostic și tratament, locale și naționale; utilizarea cu discernământ în actul medical a rezultatelor cercetării științifice;– Respectarea obligațiilor legale și morale în privința raportării bolilor sau situațiilor de abuz potențial sau real;– Capacitatea de a prezenta cazuri clinice sau conferințe;– Abilitatea de a evalua și expune conținutul întâlnirilor științifice;– Abilitatea de a accesa informații medicale, de a înțelege diferența dintre cercetare și audit clinic;– Capacitatea de a utiliza și înțelege interpretarea testelor statistice simple;– Capacitatea de a studia literatura medicală pentru căutarea dovezilor;– Însușirea metodologia cercetării științifice.III.Asigurarea calității actului medical.Rezidentul trebuie să dobândească capacitatea de:– Cunoaștere sintetică a organizării structurilor de calitate din spitalul unde își desfășoară activitatea;– Cunoaștere a instrumentelor de îmbunătățire a calității actului medical;– Identificare a principalelor categorii de erori medicale;– Identificare a situațiilor cu risc crescut pentru evenimente adverse în activitatea medicală de îngrijire a copilului;– Identificare și raportare a evenimentelor/efectelor adverse ale activității medicale;– Cunoașterea elementelor de bază în derularea unui audit clinic;– Însușirea metodelor adecvate aplicabile pentru reducerea evenimentelor adverse;– Înțelegerea principiilor, metodelor și a instrumentelor utilizate pentru creșterea siguranței pacientului.IV.Expertiză pediatrică.Rezidentul trebuie să:– Dețină cunoștințe și abilități specifice domeniului de activitate: evaluare clinică, recunoașterea pacientului grav-bolnav și inițierea măsurilor de urgență, formularea unui diagnostic pozitiv și diferențial, întocmirea planului de investigații și a celui terapeutic, modificarea planurilor în funcție de evoluția clinică și de rezultatele paraclinice;– Își însușească modul de completarea a documentelor medicale;– Dobândească noțiuni referitoare la vulnerabilitatea socială a copilului și măsurile de protecție ce se impun în astfel de situații.V.Organizare și conducere.Rezidentul trebuie să dobândească următoarele aptitudini:– utilizarea rațională a timpului;– prioritizarea activităților și sarcinilor;– delegarea atribuțiilor;– identificarea și controlul situațiilor generatoare de stres și acțiunile pentru minimalizarea efectelor acestora;– controlul situațiilor de criză generate de lipsa unor resurse;– cultivarea capacității de a identifica greșelile proprii și de a învăța din acestea;– recunoașterea limitelor personale și profesionale;– redactarea documentelor medicale (raport medical, bilet de ieșire, raportări, documente legale) într-un mod inteligibil, lizibil și la timp. + 
Examenul de medic specialist:Probe de evaluare, specifice programului:

- probă scrisă Da
- examen clinic Da
- probă de abilități/manualități Da
- probă pe casetă video Nu
- probă operatorie Nu
- dizertație Nu
 + 
TEMATICA DE EXAMEN1.Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.2.Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.3.Patologia neonatală: detresa respiratorie, icterele neonatale, encefalopatia hipoxic-ischemică, hemoragiile intracraniene infecțiile neonatale, convulsii neonatale.4.Embriopatii, fetopatii: TORCH, sdr. alcoolic fetal, sifilis congenital.5.Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică.6.Obezitatea.7.Febra la copil.8.Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Otita medie acută. Mastoidita.9.Crupul. Laringotraheobronșita acută. Bronșiolita acută.10.Insuficiența respiratorie acută.11.Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele.12.Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase.13.Malformațiile congenitale de cord necianogene.14.Malformațiile congenitale de cord cianogene.15.Hipertensiunea arterială la copil.16.Diareea acută bacteriană și virală.17.Sindroamele de deshidratare.18.Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia).19.Boala inflamatorie intestinală.20.Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil.21.Constipația cronică și encoprezisul.22.Icterele la sugar și copil.23.Hepatitele cronice și ciroza hepatică.24.Hemoragiile digestive la nou-născut și copil.25.Sindroamele de hipertensiune portală. Colestaza neo-natală.26.Insuficiența pancreatică exocrină. Fibroza chistică.27.Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare.28.Pericarditele. Endocardita infecțioasă.29.Tulburări de ritm și conducere.30.Insuficiența cardiacă.31.Rahitismul carențial și anemiile carențiale.32.Anemiile hemolitice congenitale și dobândite.33.Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată). Trombozele venoase și arteriale.34.Tratamentul substitutiv cu produse de sânge.35.Infecția de tract urinar.36.Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar.37.Glomerulonefritele acute și cronice.38.Sindromul nefrotic.39.Insuficiența renală acută.40.Boala cronică renală (Insuficiența renală cronică).41.Tuberculoza pulmonară primară și secundară.42.Sifilisul congenital și dobândit.43.Deficite imune genetice și dobândite.44.Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice.45.Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil.46.Aplazia medulară idiopatică și secundară. Anemiile hipoplastice congenitale și dobândite.47.Urgențele oncologice la copil.48.Tumorile SNC. Tumorile solide (neuroblastomul, nefroblastomul). Histiocitozele.49.Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil.50.Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică.51.Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente.52.Bolile congenitale de metabolism: fenilcetonuria, hiperamoniemia, tirozinemia, galactozemia, glicogenozele, hipercolesterolemia familială, hipertrigliceridemia familială.53.Hiperglicemiile sugarului și copilului.54.Hipoglicemiile sugarului și copilului.55.Diabetul zaharat la copil. Acidocetoza și coma diabetică.56.Cromozomopatii (trisomia 21, Turner, Klinefelter).57.Reumatismul articular acut. Artrita idiopatică juvenilă.58.Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia). Vasculitele. Bolile autoinflamatorii.59.Meningita și encefalita.60.Infecții cu exantem: rujeola, rubeola, boala mână-picior-gura, varicela, herpes zoster, scarlatina.61.Infecția urliană. Mononucleoza infecțioasă.62.Infecții respiratorii transmisibile: tusea convulsivă, gripa.63.Șocul. Anafilaxia.64.Intoxicațiile acute (acetaminofen, alcool, barbiturice, benzodiazepine, opioide, digitalice, substanțe caustice, anticolinergice, monoxid de carbon).65.Insuficiența hepatică.66.Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut.67.Coma și statusul convulsiv.68.Sindromul convulsiv. Convulsiile febrile.69.Paraliziile cerebrale infantile.70.Stenoza hipertrofică de pilor.71.Invaginația intestinală.72.Enterocolita ulcero-necrotică. + 
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)1.Stabilirea recomandărilor regimului dietetic într-o boală diareică acută simplă.2.Soluții pentru rehidratare orală: compoziție, proprietăți, indicații, contraindicații.3.Elaborarea unei indicații de perfuzie endovenoasă.4.Stabilirea regimului dietetic în diabetul zaharat infantil juvenil.5.Stabilirea regimului dietetic la copilul cu glomerulonefrită acută.6.Interpretarea unui examen radiologic toracic (plămân, cord, pleură, mediastin).7.Interpretarea unui examen radiologic al tubului digestiv.8.Interpretarea unui examen radiologic al aparatului reno-ureteral.9.Interpretarea analizelor de hematologie (hemoleucogramă, frotiu sanguin periferic, medulogramă, teste de hemostază).10.Interpretarea buletinelor de analize de bacteriologie.11.Interpretarea probelor funcționale respiratorii.12.Interpretarea probelor paraclinice hepatice.13.Interpretarea probelor paraclinice renale.14.Interpretarea ionogramei sanguine și urinare, a echilibrului acido-bazic (metoda Astrup).15.Interpretarea unei EKG normale și în principalele afecțiuni cardiovasculare (miocardite, pericardite, supraîncărcări și dilatații ale cavităților cardiace, tulburări de ritm și de conducere).16.Tehnici de reanimare cardio-respiratorie.17.Puncția lombară: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiză a LCR.18.Puncția pleurală: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiza a lichidului pleural.19.Sondajul nazogastric și orogastric (indicații, tehnici, incidente). Spălătura gastrică în intoxicații. + 
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST PEDIATRIE + 
Competența profesională intrinsecă specialitățiiI.Competențe specifice în activitatea curentă1.Examinează bolnavii la internare și completează foaia de observație clinică generală.2.Întocmește planul de investigații paraclinice pentru pacienții internați și folosește investigațiile paraclinice efectuate ambulator.3.Examinează zilnic bolnavii internați și consemnează în foaia de observație: evoluția, explorările de laborator, alimentația și tratamentul corespunzător.4.Obține consimțământul informat și informează pacientul/aparținătorul despre consecințele refuzului tratamentului medical.5.Recomandă și urmărește zilnic regimul alimentar al bolnavilor.6.Întocmește și semnează condica de medicamente pentru bolnavii pe care îi îngrijește.7.Supraveghează tratamentele medicale executate de cadrele medii și auxiliare sanitare, iar la nevoie le efectuează personal.8.Trimite pacienții la consulturi interclinice.9.Informează pacientul/însoțitorul acestuia cu privire la aspectele legate de boală, incluzând: diagnosticul, examinările paraclinice, tratamentul, date legate de evoluție și pronostic.10.Consiliază pacienții, vizitatorii și personalul în legătură cu tehnicile de prevenire a transmiterii infecțiilor.11.Instituie tratamentul adecvat pentru infecțiile existente și ia măsurile ce se impun pentru a preveni transmiterea acestora și altor persoane, în special pacienților.12.Aplică ghidurile de practică medicală dar individualizează tratamentul în funcție de particularitățile pacientului.13.Asigură contravizita potrivit graficului stabilit de către medicul șef de secție sau, în situații deosebite, din dispoziția acestuia.14.Întocmește formele de externare ale bolnavilor și redactează orice act medical, aprobat de conducerea spitalului în legătură cu bolnavii pe care îi are sau i-a avut în îngrijire.15.Constată decesul și dă dispoziții de transportare a cadavrului la morgă, după 2 ore de la deces.16.Participă la autopsii și confruntările anatomoclinice la cazurile pe care le-a avut în îngrijire.17.Anunță cazurile cu implicații medico-legale conform legilor în vigoare.18.Propune soluții pentru îmbunătățirea activității de îngrijiri medicale a pacientului.19.Desfășoară, după caz, activitate de cercetare medicală.20.Depune o activitate permanentă de educație sanitară a bolnavilor și aparținătorilor.21.Face parte din diverse comisii organizate la nivelul spitalului, având atribuții specifice comisiilor în care este numit.II.Competențe specifice în serviciul de gardă1.Controlează la intrarea în gardă prezența în serviciu a personalului medico-sanitar, existența mijloacelor necesare asigurării medicale curente și de urgență, precum și predarea serviciului de cadre medii și auxiliare care lucrează în ture.2.Supraveghează cazurile grave existente în secție sau internate în timpul gărzii, menționându-le la raportul de gardă.3.Înscrie în registrul de consultații orice bolnav prezent la camera de gardă.4.Internează bolnavii care au bilet de trimitere precum și cazurile de urgență care se adresează secției răspunzând de justa indicație a internării sau a refuzului acestor cazuri, putând apela la ajutorul oricărui specialist din cadrul spitalului.5.Răspunde la chemările care necesită prezența sa în cadrul spitalului și cheamă la nevoie alți medici necesari pentru rezolvarea cazului.6.Întocmește foaia de observație a cazurilor internate de urgență și consemnează evoluția bolnavilor internați și medicația de urgență pe care a administrat-o.7.Acordă asistență medicală de urgență bolnavilor care nu necesită internare.8.Asigură internarea în alte spitale a bolnavilor care nu pot fi rezolvați în spitalul respectiv, după acordarea primului ajutor.9.Confirmă decesul, consemnând aceasta în documentele medicale și dă dispoziții de transportare la morgă, după 2 ore de la deces.10.Întocmește la terminarea serviciului raportul de gardă în condica destinată acestui scop, consemnând activitatea din secție pe timpul gărzii, măsurile luate, deficiențele constatate și orice observații necesare, prezintă raportul de gardă. + 
Obligații + 
Etice, deontologiceRespectă următoarele acte normative:1.Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.2.Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu modificările și completările survenite3.Normele de etică și deontologie profesională. + 
ProfesionaleI.Atribuții generale1.Cunoaște și respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare, a Regulamentului Intern al unității și regulile stabilite de șeful secției.2.Cunoaște și respectă normele igienico-sanitare.3.Cunoaște și respectă normele P.S.I. și de securitate a muncii.4.Cunoaște și respectă programul de muncă.5.Respectă secretul profesional și codul de etică și deontologie profesională.6.Efectuează controlul medical periodic general.7.Se preocupă de actualizarea cunoștințelor profesionale și de utilizare a echipamentelor, prin studiu individual sau alte forme de educație continuă;8.Desfășoară activitatea astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât și pe celelalte persoane participante la procesul de muncă, precum și în timpul deplasării la și de la locul de muncă.9.Aduce la cunoștința șefului direct accidentele de muncă suferite de persoana proprie și/sau de alte persoane participante la procesul de muncă.10.Respectă Statutul Colegiului Medicilor din România privind exercitarea profesiei de medic, precum și Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului Medicilor.II.Atribuții specifice în activitatea curentă1.Prezintă medicului șef de secție în cadrul raportului de gardă și a vizitelor mari, situația bolnavilor pe care îi are în îngrijire și solicită sprijinul acestuia ori de câte ori este necesar.2.Participă la consultări cu medicii din alte specialități și în cazurile deosebite la examenele paraclinice, precum și la expertizele medico-legale.3.Comunică zilnic medicului de gardă bolnavii gravi pe care îi are în îngrijire și care necesită supraveghere deosebită.4.Controlează și răspunde de întreaga activitate de îngrijire a bolnavilor desfășurată de personalul mediu, auxiliar și elementar sanitar cu care lucrează.5.Asigură și răspunde de aplicarea tuturor măsurilor de igienă și antiepidemice, precum și a normelor de protecția muncii în sectorul de activitate pe care îl are în grijă.6.Raportează cazurile de boli infecțioase și profesionale potrivit dispozițiilor în vigoare.7.Răspunde de disciplina, ținuta și comportamentul personalului din subordine.8.Răspunde prompt la toate solicitările de urgență, la consulturile din aceeași secție și alte secții și colaborează cu toți medicii din secțiile și laboratoarele din spital, în interesul unei cât mai bune îngrijiri medicale a bolnavilor.9.Efectuează consultații de specialitate în ambulator, conform programării întocmite de medicul șef secție.10.Își dezvoltă pregătirea profesională prin participarea la cursuri de perfecționare, simpozioane, congrese.11.Aplică regulile stabilite pentru completarea și gestionarea FOCG și a circuitului acesteia.12.Urmărește introducerea în practică a celor mai eficiente metode de diagnostic și tratament;13.Participă la ședințele organizate în scopul asigurării desfășurării în bune condiții a activităților din cadrul secției.14.Respectă prevederile H.G. nr. 1.103/2014 cu referire la prevenirea și intervenția cazurilor de copii aflați în situație de risc de părăsire sau părăsiți în unități sanitare;15.Respectă prevederile Legii nr. 272/2004 și H.G. nr. 1.103/2014 cu referire la obligația de a informa asistentul social din unitatea sanitară cu privire la internarea unui copil ce prezintă semne de abuz/neglijare/exploatare/violență/vătămare;16.Păstrează secretul profesional, confidențialitatea și anonimatul pacientului și oferă informații aparținătorilor numai în interesul bolnavilor.17.Manifestă atitudine respectuoasă atât față de pacient și patologia acestuia, cât și față de însoțitorul acestuia.18.Respectă drepturile pacienților conform legislației în vigoare;19.Aplică și respectă Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director.20.Aplică și respectă Normele de supraveghere, prevenire și control a infecțiilor nosocomiale în unitățile sanitare, conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director.III.Atribuții specifice în serviciul de gardă1.Răspunde de buna funcționare a secției, de aplicarea dispozițiilor prevăzute în regulamentul intern și a sarcinilor date de șeful de secție, pe care îl reprezintă, în orele în care acesta nu este prezent în spital.2.Anunță prin toate mijloacele posibile șeful secției, conducerea spitalului și autoritățile competențe în caz de incendiu sau alte calamități ivite în timpul gărzii și ia măsuri imediate de intervenție și prim ajutor cu mijloacele disponibile până la constituirea celulei de criză condusă de managerul spitalului sau de înlocuitorul acestuia. Anunță șefului secției și Directorului Medical cazurile cu implicații medico-legale.3.Asistă la distribuirea alimentelor, verifică calitatea acestora, efectuând examenul organoleptic, cantitativ, calitativ al alimentelor distribuite la bolnavi, le îndepărtează pe cele necorespunzătoare, consemnând observațiile în condica de la blocul alimentar și anunță medicul șef de secție.4.Urmărește disciplina și comportamentul vizitatorilor în zilele de vizită precum și prezența ocazională a altor persoane străine în spital și ia măsurile necesare.PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUMPREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,CONF DR. LAZĂR CĂLIN(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PEDIATRIE a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CARDIOLOGIE PEDIATRICĂDefiniția specialității:Pediatria este specialitatea care se ocupă cu patologia medicală a copilului de la 0 la 18 ani ea incluzând un domeniu profilactic, care cuprinde puericultura și unul curativ, într-un context socio-etic și managerial specific, la care se asociază aprofundarea suplimentară a unor subdomenii, ce se constituie în specializări derivate din pediatrie, după cum urmează:1.Cardiologie pediatrică2.Gastroenterologie pediatrică3.Hematologie și oncologie pediatrică4.Pneumologie pediatrică5.Nefrologie pediatricăAbsolvenții specializărilor nominalizate la punctul 1 vor fi certificați ca și "medici specialiști pediatrie și cardiologie pediatrică" având cunoștințele și calificarea necesară de a efectua gărzi în specialitatea Pediatrie și de a acorda îngrijiri pediatrice în conformitate cu competențele dobândite conform curriculei de pregătire.Instruirea prin trunchiul comun durează 3 ani. După absolvirea trunchiului comun, pentru Pediatrie Generală și fiecare specialitate derivată se va continua pregătirea specifică în conformitate cu curriculele întocmite distinct.Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri, demonstrații) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, fiind prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual dirijat.La începutul fiecărui stagiu de pregătire rezidentului i se va aloca un medic îndrumător care va fi cadru didactic și care va prezenta rezidentului planul de pregătire al modulului, urmărind realizarea acestui plan. În cursul gărzilor medicul de gardă specialist/primar este medic-îndrumător. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire are loc o evaluare de etapă, realizată în unitatea de pregătire de către responsabilul desemnat de șeful disciplinei pentru etapa de evaluare.Definiția specialității cardiologie pediatrică:Cardiologia pediatrică este un subdomeniu de specialitate extrem de complex, coroborând multiple arii de subspecializare teoretică și clinică. Se caracterizează printr-o dezvoltare semnificativă pe plan mondial în ultimele decenii, dar extrem de deficitară în România.Absolvenții specializării Cardiologie Pediatrică vor fi certificați ca și "medici specialiști pediatrie și cardiologie pediatrică" având cunoștințele și calificarea necesară de a efectua gărzi în specialitatea Pediatrie și de a acorda îngrijiri pediatrice în conformitate cu competențele dobândite conform curriculei de pregătire.Instruirea prin trunchiul comun durează 3 ani iar după absolvirea trunchiului comun se va continua pregătirea specifică pentru încă 2 ani în conformitate cu curriculum de Cardiologie Pediatrică.Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri, demonstrații) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, fiind prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual dirijat.Urmărirea activității candidaților se va face în permanență, prin jurnalul pacienților evaluați, prezentări de cazuri și evaluare permanentă de către îndrumător, astfel încât, la finalul celor 2 ani, candidatul să fie capabil să desfășoare independent, fără supervizare și în mod competent, activitatea de cardiologie pediatrică.Centrele de pregătire trebuie să efectueze sau să aibă acces la toate procedurile descrise în baremul de tehnici; să aibă acces la un serviciu de chirurgie cardiovasculară pediatrică cu un număr de minimum 100 de operații/an, din care cel puțin 20% nou născuți și sugari. Având în vedere numărul redus de astfel de centre în România, este acceptată efectuarea unei părți din pregătire în centre care nu îndeplinesc toate aceste condiții, însă care dispun de lectori care îndeplinesc criteriile de eligibilitate.Evaluarea finală, care se poate efectua doar în centrele de pregătire care îndeplinesc toate criteriile de eligibilitate, permite obținerea titlului de medic specialist în cardiologie pediatrică.Intrarea în rezidențiat se poate face fie direct după facultatea de medicină în urma susținerii examenului de rezidențiat, fie după terminarea specialităților pediatrice ca a doua specialitate, fiind obligatorie completarea întregului curriculum de pregătire de Cardiologie Pediatrică, cu excepția modulelor deja parcurse în cursul rezidențiatului anterior sau în cadrul programului de pregătire pentru obținerea atestatului în cardiologie pediatrică, program cu durata de 2 ani.Orice rezident poate efectua stagii sau parte a unor stagii în alte instituții de pregătire, specializate și recunoscute ca atare, în țări ale Uniunii Europene. Aceste stagii vor fi recunoscute și va fi echivalată perioada de pregătire în străinătate, conform prevederilor în vigoare.Coordonatorul programului de rezidențiat este nominalizat de instituția de învățământ superior medical având rolul de a coordona desfășurarea programului de rezidențiat și de a numi - pentru fiecare secție clinică- un responsabil de formare în rezidențiat. COORDONATORUL REZIDENȚIATULUI PENTRU SUBSPECIALITATEA DE CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ ESTE UNIC, atât pentru trunchiul comun cât și pentru cei doi ani de pregătire în subspecialitate. Responsabilul de formare în rezidențiat, în colaborare cu șeful secției, repartizează rezidenții medicilor specialiști/primari din secție care devin medici îndrumători și care vor desfășura activitatea de pregătire a rezidenților în concordanță cu curricula aprobată. În cursul gărzilor medicul de gardă specialist/primar devine medic-îndrumător al activității clinice pe durata gărzii.Coordonatorul de program va urmări respectarea duratei aferente și a curriculei fiecărui modul de pregătire. În cadrul aceluiași an de pregătire, coordonatorul programului de rezidențiat va asigura rotația medicilor rezidenți, astfel încât aceștia să parcurgă toate modulele aferente anului de studiu. Este permisă parcurgerea unui modul în mod fracționat, cu scopul de a evita supraaglomerarea unor secții și alocarea simultană a unui număr mare de rezidenți unui medic-îndrumător. Desfășurarea modulelor de pregătire se va face cu prioritate în secțiile clinice cu profil pediatric (Cardiologie pediatrică, Explorare hemodinamivă invazivă/Cardiologie Intervențională Chirurgie Cardiovasculară, Terapie intensivă, Imagistică, Aritmologie/Electrofiziologie) în care exista un cadru didactic (titular sau asociat) cu specialitate/supraspecializare/atestat specific modulului de pregătire; în situația în care în niciuna dintre secțiile clinice cu profil pediatric nu exista îndrumători în specialitatea modulului, stagiul respectiv se va efectua în clinica de specialitate adulți.Responsabilul de formare în rezidențiat verifică și răspunde de parcurgerea tematicii din curriculumul de pregătire, organizează la nivelul secției activitatea educațională a rezidenților, repartizează rezidenții medicilor îndrumători. Repartiția rezidenților se va face în concordanță cu competențele profesionale ale medicilor îndrumători (specialitate, supraspecialitate, atestate) și cu specificul modulului de pregătire. Responsabilul de formare în rezidențiat organizează și participă la evaluarea rezidenților la fiecare final de modul.1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1.Durata programului
NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 17
TRUNCHIUL COMUN (modulele 1-9) 3 ani
MODULUL 1 Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 9 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 2 Urgențe Pediatrice
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 3 Neurologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 3
MODULUL 4 Psihiatrie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 3
MODULUL 5 Neonatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 6 Boli infecțioase
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 7 Chirurgie și Ortopedie Pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 3
MODULUL 8 Genetică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 3
MODULUL 9 Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 11 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
DIN ANUL IV SE CONTINUĂ CU CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ (modulele 10-17) 2 ani
CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ 2 ani
MODULUL 10 - Cardiologie pediatrică Cardiologie pediatrică generală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 11 luni 2 săptămâni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 11 - Cardiologie pediatrică Ecocardiografie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 6 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 12 - Cardiologie pediatrică Aritmii
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 13 - Cardiologie pediatrică Medicină fetală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 săptămâni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 14 - Cardiologie pediatrică Explorări hemodinamice/ cardiologie intervențională
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 15 - Cardiologie pediatrică Imagistică (Radiologie/ CT/RMN)
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 16 - Cardiologie pediatrică Terapie intensivă cardiacă pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 17 - Cardiologie pediatrică Chirurgie Cardiovasculară Pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
Total ore pregătire teoretică 1000
Total ore pregătire practică 8730
Trunchi comun (an I-III) = 600 ore curs, 5250 ore pregătire practicăCardiologie pediatrică (an IV-V) = 400 ore curs, 3480 ore pregătire practică + 
Structura programului + 
Modulul 1 – Pediatrie:Nr. ore curs.150Nr. ore practică. 1300I.Tematică curs.1.Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.2.Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.3.Rahitismul carențial și anemiile carențiale.4.Febra la copil.5.Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Otita medie acută. Mastoidita.6.Bronșiolita acută7.Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele. Puncția pleurală - indicații.8.Diareile acute bacteriene și virale.9.Constipația cronică și encoprezisul.10.Malformațiile congenitale de cord necianogene.11.Malformațiile congenitale de cord cianogene.12.Anemiile hemolitice genetice.13.Anemiile hemolitice dobândite.14.Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată).15.Tratamentul substitutiv cu produse de sânge.16.Infecția de tract urinar.17.Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar.18.Glomerulonefritele acute și cronice.19.Sindromul nefrotic.20.Hipertensiunea arterială la copil.II.Barem de activități practice1.Spălarea mâinilor și tehnici de asepsie. Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecțiilor asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților, etc).2.Puncție venoasă și montarea unui cateter venos periferic - sub supraveghere.3.Recoltarea de sânge capilar.4.Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală. Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză.5.Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic (sesizarea anomaliilor către medicul îndrumător).6.Abordul intraosos: asistă la procedură și, în funcție de resurse, efectuează manopera pe manechin sau pe pacient sub supraveghere.7.Puncția lombară, puncția pleurală și paracenteză: asistă la procedură; în funcție de resursele logistice efectuează manoperele pe manechin.8.Efectuează intubația nazogastrică sau orogastrică pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient - sub supraveghere.9.Efectuează administrarea prin diverse metode a oxigenului.10.Suportul vital de bază - participă la manoperele de resuscitare în cadrul echipei - sub supravegherea coordonatorului.11.Administrarea de substanțe medicamentoase:a.oral.b.cutanat.b.intrarectal.c.în aerosoli.d.intraconjunctival.d.intramuscular, subcutanat, intradermic.e.intravenos: pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient - sub supravegheref.în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere.12.Efectuarea otoscopiei - sub supraveghere.III.Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme. 1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet. 2. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz.
2. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător 1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: a. Propunerea unui plan de investigațiicătre medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
3. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticelepozitive și diferențiale. 1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor și în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
4. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător. 1. Cunoaște modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente în schema terapeutică.
5. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sausub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
6. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice șiparaclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
7. Asistă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială saupe parcursul evoluției. 1. Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar.
8. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. 1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. 3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv.
9. Obține abilități de comunicare cu paciențiiși aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător. 1. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii.

 + 
Modulul 2 – Urgențe:Nr. ore curs: 60Nr. ore practică: 450I.Tematică1.Evaluarea și tratamentul imediat al copilului grav bolnav2.Insuficiența respiratorie acută3.Aspirația și ingestia corpilor străini. Pneumonia de inhalație.4.Șocul. Sindroamele de deshidratare5.Anafilaxia6.Intoxicațiile acute.7.Hemoragia acută8.Insuficiența cardiacă9.Insuficiența hepatică10.Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut11.Coma și convulsiile12.Traumatismul cranio-cerebral și vertebro-medular13.Abordarea pacientului politraumatizat14.Resuscitarea cardio-pulmonară. Manopere de resuscitare.Se va completa cu barem de activități practice, obiective educaționale și rezultate așteptate. + 
Modulul 3 – Neurologie pediatrică:Nr. ore curs: 30Nr. ore practică: 300I.Tematică: se va discuta cu colegii de specialitate1.Examenul clinic neurologic al nou-născutului, sugarului și copilului2.Afecțiuni neurologice în perioada de nou-născut3.Malformațiile SNC4.Sindroame neurocutanate (Recklinghausen, scleroza tuberoasă, Sturge – Weber)5.Paraliziile cerebrale infantile6.Boli degenerative ale SNC7.Afecțiuni cerebro-vasculare8.Convulsiile ocazionale și epilepsia. Paroxismele cerebrale non-convulsivante.9.Boli musculare și boli cu afectarea sistemului nervos periferic10.Sindromul hipoton la sugar și copil11.Sindroamele ataxice12.Cefaleea și migrenaSe va completa cu barem de activități practice, obiective educaționale și rezultate așteptate. + 
Modulul 4 – Psihiatrie pediatrică: se va discuta cu colegii de specialitateNr. ore curs: 30Nr. ore practică: 300I.Tematică1.Examenul psihiatric al copilului de diverse vârste2.Etapele dezvoltării cognitive și emoționale3.Retardul mental4.Tulburările de somn la copil și adolescent5.Tulburările de alimentație6.Tulburările de anxietate la copil și adolescent7.Tulburările afective la copil și adolescent8.Tulburările de spectru autist9.Abuzul la copil și adolescent.10.Tulburările de adaptare11.Tulburările psihotice12.Tehnici de consiliere utilizate în psihiatria copiluluiSe va completa cu barem de activități practice, obiective educaționale și rezultate așteptate. + 
Modulul 5 – Chirurgie și Ortopedie pediatrică: se va discuta cu colegii de specialitateNr. ore curs: 30Nr. ore practică: 300I.Tematică1.Traumatismele majore și politraumatismul2.Arsurile3.Hemoragiile digestive superioare și inferioare la nou-născut, sugar și copil.4.Obstrucțiile tractului digestiv la sugar și copil5.Stenoza hipertrofică de pilor6.Hernia ombilicală7.Apendicita acută și patologia diverticulului Meckel8.Megacolonul congenital aganglionar și secundar9.Malformațiile anorectale10.Hernia inghinală și hidrocelul.11.Invaginația intestinală12.Enterocolita ulcero-necrotică13.Herniile diafragmatice14.Peritonitele primitive și secundare15.Tratamentul chirurgical al tumorii WILMS, neuroblastomul, osteosarcomul și tumorile părților moi16.Malformațiile tractului urinar (uretero-hidronefroza și boala de reflux).17.Litiaza urinară la copil18.Varicocelul.19.Fimoza și hipospadiasul20.Criptorhidia. Scrotul acut (torsiunea, traumatismul, orhiepididimita). Hidrocelul21.Coalescența labială și imperforatia himenală.22.Torsiunea anexială la copil23.Tumori ovariene.24.Tratamentul chirurgical al pleuropneumoniilor complicate.25.Probleme comune de ortopedie pediatrică:a.Piciorul strâmb congenitalb.Deformările membrelor inferioarec.Patologia genunchiuluid.Osteocondritelee.Displazia luxantă de șoldf.Pronația dureroasă a cotuluig.Anomalii congenitale ale coloanei vertebraleh.Scoliozele și cifozele idiopatice ale adolescentuluii.Torticolisul congenitalj.Traumatismele musculo-scheletalek.Luxații, entorse, fracturil.Osteomielita și osteocondrita septicăII.Barem de activități practice1.Efectuarea tehnicilor de asepsie2.Hemostaza plăgilor3.Tehnici de îngrijire primară în arsurile de diferite grade ale copilului4.Însușirea tehnicii corecte de examinare a bolnavului cu abdomen acut chirurgical5.Însușirea tehnicilor de imobilizare provizorie a fracturilor, luxațiilor, entorselor6.Tehnica tușeului rectal7.Toracocenteza și instalarea unui drenaj pleural în sistem închis8.Cateterismul venos prin denudare la sugar și copil9.Tratamentul local și sutura plăgilor10.Puncționarea și drenajul infecțiilor superficiale + 
Modulul 6 – Neonatologie: se va discuta cu colegii de specialitateNr. ore curs: 60Nr. ore practică: 425I.Tematică1.Adaptarea nou-născutului la viața extrauterină (funcția respiratorie, cardio-vasculară, gastrointestinală, renală; adaptarea hematologică, imunologică, endocrină, termică).2.Asfixia la naștere. Reanimarea nou-născutului.3.Traumatismul obstetrical mecanic (leziuni de părți moi, leziuni craniene și cranio-cerebrale, leziuni cervicale traumatice și ale centurii scapulare, traumatismele coloanei vertebrale, leziunile organelor abdominale, leziunile membrelor).4.Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu.5.Alimentația nou-născutului. Nevoile nutritive. Alimentația la sân. Alimentația cu biberonul și prin gavaj. Preparate de lapte folosite în alimentația artificială6.Alimentația parenterală parțială și noțiuni de alimentație parenterală totală7.Prematuritatea. Definiție. Categorii de prematuri. Complicațiile prematurității. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul și cauzele de deces la prematur. Prevenirea prematurității.8.Copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, etiologie, particularități morfo funcționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi.9.Copilul mare pentru vârsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora.10.Patologie respiratorie. Detresa respiratorie la nou-născut. Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumothoraxul și pneumomediastinul în perioada neonatală.11.Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnosticul cardiopatiilor specifice perioadei neonatale, care necesită diagnostic de urgență.12.Cianoza neonatală. Etiologie, abordare diagnostică, tratament etiologic.13.Urgențele cardiologice neonatale: insuficiența cardiacă, tulburările de ritm cardiac, șocul cardiogen, pneumopericardul.14.Vărsăturile în perioada neonatală: etiologie, diagnostic și tratament.15.Obstrucțiile congenitale ale tractului digestiv: Atrezia de esofag și fistula eso-traheală atrezia și stenoza intestinală, malrotația intestinului, ileusul meconial, boala Hirschprung, malformații ano-rectale.16.Enterocolita ulcero-necrotică.17.Hiperbilirubinemiile neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament.18.Boala hemolitică neonatală (prin incompatibilitate Rh și ABO). Profilaxia, diagnosticul și tratamentul. Complicațiile, evoluția și prognosticul.19.Insuficiența renală acută la nou-născut.20.Ambiguitatea genitală la nou-născut.21.Infecțiile neonatale. Etiologie, particularitățile apărării antiinfecțioase în perioada neonatală, factori favorizanți, diagnosticul clinic și paraclinic. Infecția intrauterină. Septicemiile neonatale. Meningitele bacteriene la nou-născut. Mijloace de profilaxie a infecțiilor secundare în secțiile de nou-născuți. Tratamentul infecțiilor neonatale.22.Hipotiroidismul și hipertiroidismul în perioada neonatală.23.Tulburări metabolice și electrolitice în perioada neonatală: hipoglicemia, hiperglicemia, hipocalcemia; hiponatremia și hipernatremia, hipo- și hiperkaliemia, hipomagneziemia24.Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boală metabolică congenitală25.Hipotermia neonatală: diagnostic și tratament.26.Diagnosticul și tratamentul malformațiilor congenitale majore în perioada pre- și neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul.27.Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia peri- și intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) - etiologie, diagnostic și tratament.28.Convulsiile neonatale: etiologie, particularități clinice, diagnostic etiologic și tratament.29.Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nou-născutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut.II.Barem de activități practice1.Cateterismul arterei și venei ombilicale2.Aspirația căilor aeriene și ventilația cu balon și mască. Plasarea unei sonde naso-gastrice (naso-jejunale) pentru alimentația enterală. Tehnica gavajului3.Masajul cardiac extern4.Intubația traheală – Tehnici de ventilație asistată.5.Instalarea unei perfuzii în venele periferice6.Puncția lombară7.Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis8.Îngrijirea prematurului în incubator9.Fototerapia.10.Indicațiile exsanguinotransfuziei.11.Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut12.Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatală13.Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală)14.Interpretarea examenului gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup15.Interpretarea hemogramei normale și patologice în perioada neonatală16.Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală17.Interpretarea probelor de explorare a funcției renale în perioada neonatală18.Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală19.Explorarea bacteriologică și serologică în infecțiile neonataleSe va completa cu obiective educaționale și rezultate așteptate + 
Modulul 7 – Boli Infecțioase: se va discuta cu colegii de specialitateNr. ore curs: 50Nr. ore practică: 425I.Tematică1.Imunizările active și pasive. Tehnica imunizării active.2.Antibioterapia în pediatrie3.Infecția HIV și SIDA la copil4.Bacteriemiile și sepsisul5.Meningitele virale și bacteriene. Encefalitele6.Tetanosul7.Difteria8.Salmonelozele tifoidice9.Infecția luetică10.Poliomielita11.Infecțiile cu virus varicelo-zoosterian12.Mononucleoza infecțioasă și alte infecții produse de virusurile herpetice13.Infecția cu virusuri gripale și paragripale14.Rubeola.15.Infecția urliană16.Rujeola17.Exantemul și enantemul infecțios18.Scarlatina19.Infecțiile micotice20.Infecțiile rikettsiene21.Rabia22.Infestațiile parazitare (infestațiile intestinale și sistemice cu protozoare, helmintiazele, infestațiile sistemice cu nematode și cestode)23.Hepatitele acute viraleSe va completa cu barem de activități practice, obiective educaționale și rezultate așteptate. + 
Modulul 8 – Genetică medicală: se va discuta cu colegii de specialitateNr. ore curs: 15Nr. ore practică: 150I.Tematică1.Bolile cromozomiale. Corelații genotip-fenotip în anomaliile cromozomiale: boli cromosomiale autosomale (trisomiile autosomale, sindroamele de deleții autosomale, sindroame cu microdeleții și microduplicații), sindroame cu anomalii ale gonosomilor (Turner, Klinefelter, trisomia X)2.Boli monogenice. Corelații genotip – fenotip în boli monogenice: galactozemia, fenilcetonuria, bolile lizozomale, bolile peroxizomale, fibroza chistică, distrofia musculară Duchenne, osteogeneza imperfectă, sferocitoza ereditară, sindromul Ehlers-Danlos, neurofibromatozele, boala polichistică renală, hemofilia A, distrofia miotonică.3.Profilaxia și tratamentul bolilor genetice4.Probleme și dileme etice în genetica medicalăII.Barem de activități practice1.Consultul genetic2.Explorări genetice (cromozomiale, moleculare și biochimice): indicații, interpretare și valoare diagnostică3.Sfatul genetic4.Screeningul genetic neonatal și screeningul populațional (familial) al heterozigoților. Se va completa cu obiective educaționale și rezultate așteptate + 
Modulul 9 – Pediatrie:Nr. ore curs. 175Nr. ore practică. 1600I.Tematică curs.1.Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică.2.Obezitatea3.Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil.4.Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase.5.Tuberculoza pulmonară primară și secundară6.Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia)7.Hepatitele cronice și ciroza hepatică8.Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare9.Pericarditele. Endocardita infecțioasă.10.Tulburări de ritm și conducere11.Deficite imune genetice și dobândite12.Date epidemiologice și etiopatogenia cancerelor la copil. Manifestări comune ale cancerului la copil. Principiile tratamentului antineoplazic în pediatrie. Efectele adverse ale terapiei anticanceroase.13.Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice14.Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil15.Enurezisul.16.Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil17.Hematuria.18.Proteinuria.19.Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică20.Insuficiența renală acută. Mijloace de epurare extrarenală – dializa21.Nanismul hipofizar și acromegalia22.Deficitul de ACTH și boala Cushing23.Hipotiroidismul. Hipotiroidismul congenital. Hipertiroidismul la copil24.Insuficiența suprarenaliană. Sindromul de pierdere de sare. Sindroamele adrenogenitale25.Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente.26.Bolile congenitale de metabolism27.Hiperglicemiile sugarului și copilului28.Hipoglicemiile sugarului și copilului29.Diabetul zaharat la copil30.Acidocetoza și coma diabetică.II.Barem de activități practice (în plus față de cele din modulul 1).1.Realizează puncția venoasă și montarea unui cateter venos periferic.2.Interpretează electrocardiograma (ECG): recunoașterea tulburărilor de ritm și conducere amenințătoare de viață și a ritmurilor stopului cardiac.3.Efectuarea abordului intraosos.4.Efectuarea puncției lombare, a puncției pleurale și a paracentezei - sub supraveghere.5.Efectuează montarea sondei nazogastrice sau orogastrice.6.Coordonează echipa în cadrul SVB (suport vital de bază).7.Administrarea de substanțe medicamentoase pe cale intravenoasă.8.Prepararea unei perfuzii și montarea unei perfuzii endovenoase.9.Spirometrie și FEV: efectuare și interpretare- sub supraveghere.10.Efectuarea otoscopiei.11.Efectuarea oftalmoscopiei (fund de ochi) – sub supraveghere.III.Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Efectuează evaluarea clinică a pacientului 1. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să ia masuri imediate. 2. Are abilitățile de recunoaștere a copilului agresat/abuzat pe care îl sesizează medicului îndrumător. Cunoaște managementul medico-legal al acestor cazuri.
2. Stabilește diagnosticul clinic inițial. Ia decizia de internare sau tratament ambulator. 1. Cunoaște criteriile de internare. 2. Are capacitatea de a ține cont de comorbidități în decizia de internare. 2. Cunoaște principalele diagnostice diferențiale. 3. Stabilește diagnosticul pozitiv inițial.
3. Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului. 1. Este capabil să explice aparținătorilor și copilului datele medicale. 2. Comunică direct pacientului și aparținătorilor diagnosticul și managementul ulterior al cazului. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduri. 4. Este capabil să gestioneze comunicarea veștilor proaste.
4. Cunoaște semnificația investigațiilor paraclinice. Elaborează planul inițial de investigații. Propune planul complet de investigații. 1. Este capabil să elaboreze singur un plan de investigații. 2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigațiilor și are capacitatea de astabili diagnosticul de etapă. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de investigații. 4. Solicită supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă performanță.
5. Elaborează un plan inițial de tratament. Propune planul complet de tratament. 1. Este capabil să elaboreze singur planul inițial de tratament folosind medicație de primă intenție, cu respectarea algoritmilor și protocoalelor specifice. 2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de tratamentluând în considerare comorbiditățile.
6. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. 1. Este capabil să efectueze manoperelediagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
7. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să ajusteze planul de investigații și tratament în funcție deevoluția pacientului. 2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar. 3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG. 4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic în cazul transferului unui pacient către o altă secție.
8. Participă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială saupe parcursul evoluției. 1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil almedicului îndrumător. 2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. 3. Este capabil să integreze recomandările consultului disciplinar în planul de investigație și terapeuticulterior.
9. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală 1. Este capabil să redacteze singur biletului de ieșire/scrisoarea medicalăpe care ulterior le supune avizării medicului îndrumător. 2. Este capabil să întocmească un plan de monitorizare și tratament post- externare în cazul afecțiunilor acute.

 + 
Modulul 10 – Cardiologie pediatrică generală:Nr. ore curs: 188 oreNr. ore practică.: 1650 oreIV.Tematică curs.1.Embriologia aparatului cardiovascular2.Fiziologia circulatorie normală: circulația fetală, de tranziție și neonatală3.Anatomia și fiziologia cordului. Analiza segmentară secvențială4.Genetica bolilor cardiovasculare5.Semiologia cardiovasculară pediatrică (anamneză, examen fizic)6.Evaluarea performanței miocardice7.Defectul septal atrial8.Defectul septal ventricular9.Canalul arterial persistent10.Alte șunturi aorto-pulmonare: Fenestrația aorto-pulmonară, Originea arterei pulmonare din aortă11.Canalul atrioventricular12.Fistula vasculare13.Cardiopatii congenitale cu manifestări severe neonatale14.Transpoziția de vase mari15.MCC cu circulație sistemică dependentă de canalul arterial (SCSH, Coarctația de aortă, Arc aortic întrerupt, etc.)16.MCC cu circulație pulmonară dependentă de canalul arterial (atrezia de valvă pulmonară cu SIV intact/DSV, etc.)17.Tetralogia Fallot18.Ventriculul drept cu dublă cale de ieșire19.Boala Ebstein20.Drenajul venos pulmonar total aberant21.Atrezia de valvă tricuspidă22.Transpoziția de vase mari corectată anatomic23.Trunchiul arterial comun24.Stenoza aortică25.Stenoza pulmonară26.Patologia aparatului mitral27.Obstrucții ale căii de intrare a VS (stenoza de vene pulmonare, cor triatriatum, inel supravalvular mitral, etc.)28.Obstrucții ale căii de intrare a VD (hipoplazie izolată de VD, cor triatriatum dexter, stenoza tricuspidă, etc.)29.Ventriculul unic. Anastomoza Fontan30.Anomalii de situs, Sindroame heterotaxice31.Anomalii ale arterelor coronare (ALCAPA, ec.)32.Inel vascular33.Hipertensiunea arterială pulmonară34.Sincopa35.Moartea subită36.Cardiomiopatii (CMD/Miocardite,CMH, CMR, CM prin noncompactare, displazie aritmogenă de VD)37.Endocardite38.Pericardite39.Reumatismul articular acut40.Boala Kawasaki41.Hipertensiunea arterială sistemică42.Tumori cardiace43.Afectarea cardiacă în boli extracardiace44.Insuficiența cardiacă congestivă45.Transplantul cardiac pediatric46.Medicina sportivă cardiovasculară47.Sarcina și bolile cardiovasculareV.Barem de activități practice1.Efectuarea examenului clinic cardiologic2.Determinarea tensiunii arteriale3.Determinarea saturației periferice în oxigen4.Efectuează administrarea prin diverse metode a oxigenului.5.Suportul vital de bază - participă la manoperele de resuscitare în cadrul echipei - sub supravegherea coordonatorului.6.Efectuarea testului de mers de 6 minute7.Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic (sesizarea anomaliilor către medicul îndrumător).8.Montare și interpretare Holter-ECG9.Montare și interpretare Holter-TA10.Tehnica efectuării și interpretarea testului Schellong11.Tehnica efectuării testului de efort și interpretarea testului de efort12.Efectuarea sub supraveghere a ecocardiografiei13.Cunoașterea tehnicii administrării de substanțe medicamentoase: oral, cutanat, intrarectal, în aerosoli, intraconjunctival, intramuscular, subcutanat, intradermic; intravenos: pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient - sub supraveghere; în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) - sub supraveghere.VI.Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
10. Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme 1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet. 2. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz.
11. Stabilește diagnosticul clinic inițial. Ia decizia de internare sau tratament ambulator 1. Cunoaște criteriile de internare. 2. Are capacitatea de a ține cont de comorbidități în decizia de internare. 2. Cunoaște principalele diagnostice diferențiale. 3. Stabilește diagnosticul pozitiv inițial.
12. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. Propune planul complet de investigații 1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: a. Propunerea unui plan de investigațiicătre medicul îndrumător. b. Poate prezenta indicațiile și beneficiile investigațiilor indicate. c. Cunoaște protocoalele de pregătire apacientului pentru intervenție chirurgicală cardiovasculară d. Cunoaște protocoalele de pregătire apacientului pentru cateterism cardiac e. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. f. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
13. Interpretează investigații paraclinice 1. Este capabil să interpreteze investigații paraclinice: a. Interpretează radiografie toracică b. Interpretează traseu ECG cu 12 derivații c. Participă la citirea și interpretarea monitorizării Holter ECG;elaborează sub supravegherea medicului îndrumător rezultatul monitorizării d. Interpretează și elaborează sub supravegherea medicului îndrumător rezultatul monitorizării Holter de tensiune arterială e. Participă la efectuarea testului de efort și interpretează rezultatul acestuia f. Efectuează testul de mers de 6 minute g. Participă la efectuarea testului Schellong și interpretează rezultatul acestuia h. Participă la efectuarea ecocardiografiei și este capabil să elaboreze sub supravegherea medicului îndrumător protocolul ecocardiografic i. Solicită supervizare pentru efectuarea și interpretarea investigațiilor de înaltă performanță.
14. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticelepozitive și diferențiale. Stabilește diagnosticul pozitiv. 1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investiga- țiilor paraclinice medicului îndrumătorb. Notarea rezultatelor și în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic. 2. Susține diagnosticul prin metode clinice și paraclinice, utilizând inclusiv diagnosticul diferențial.
15. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător. Propune planul complet de tratament. 1. Cunoaște modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului. 2. Este capabil să elaboreze planul inițial de tratament, folosind medicație de primă intenție, cu respectarea algoritmilor și protocoalelor specifice. 3. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar. 4. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de tratamentluând în considerare comorbiditățile. 5. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente în schema terapeutică. 6. Este capabil să elaboreze singur planul de tratament și să îl adapteze evoluției pacientului.
16. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sausub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
17. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice șiparaclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător. 4. Cunoaște protocoalele de urmărire postoperatorie a pacienților care au beneficiat de intervenție chirurgicală cardiovasculară 5. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic în cazul transferului unui pacient către o altă secție.
18. Asistă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială saupe parcursul evoluției. Abordează multidisciplinar cazurile complexe. 1. Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar. 2. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil almedicului îndrumător. 3. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. 4. Este capabil să integreze recomandările consultului disciplinar în planul de investigație și terapeuticulterior. 5. Este capabil să decidă singur necesitatea abordării multidisciplinarea unui caz să colaboreze eficient cu membrii echipei.
19. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. 1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze singur biletul de ieșire/scrisoarea medicală, pe care ulterior le supune discuției șiavizării medicului îndrumător. 3. Este capabil să întocmească un plan de monitorizare și tratament post-externare 4. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv.
20. Efectuează externarea pacientului și întocmește planul de management ulterior sub supervizarea medicului îndrumător. 1. Este capabil să decidă în mod corectmomentul externării pacientului. 2. Este capabil să întocmească și să discute cu aparținătorii planul de monitorizare și tratament post-externare 3. Poate realiza legătura cu alți profesioniști din sănătate implicați înmanagementul post-externare al cazului,inclusiv facilitarea tranziției adolescentului cu boală cronică la rețeaua medicală de adulți.
21. Obține abilități de comunicare cu paciențiiși aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător. 1. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii.
22. Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului 1. Este capabil să explice aparținăto- rilor și copilului datele medicale. 2. Comunică direct pacientului și aparținătorilor diagnosticul și managementul ulterior al cazului. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduri. 4. Este capabil să gestioneze comuni- carea veștilor proaste.
23. Utilizează ghidurile de practică medicală 1. Folosește corect recomandările ghidurilor de practică medicală și argumentează situațiile în care se poate abate de la ghiduri.

 + 
Modulul 11 – Ecocardiografie:Nr. ore curs: 98 oreNr. ore practică: 860 oreI.Tematică curs.1.Principiile fizicii ultrasunetelor și a efectului Doppler. Evaluare M mod, 2D, Doppler color și spectral2.Sedarea pentru proceduri de explorare cardiologică3.Analiza ecocardiografică segmentală secvențială a cordului. Nomenclatură4.Ecocardiografia normală pediatrică – Incidențe5.Evaluarea cantitativă a structurilor cardiace. Ajustări în funcție de creștere6.Evaluarea funcției sistolice ventriculare7.Evaluarea funcției diastolice ventriculare8.Tehnici de evaluare a deformării miocardice (străin, străin rate)9.Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor venoase pulmonare10.Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor venoase sistemice11.Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor de atrii și sept interatrial12.Evaluarea ecocardiografică a defectului de sept atrio-ventricular (canal atrioventricular)13.Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor de valvă mitrală14.Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor de valvă tricuspidă15.Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor de sept interventricular16.Evaluarea ecocardiografică a transpoziției corectate de vase mari17.Evaluarea ecocardiografică a cordului univentricular. Sindroame heterotaxice (inclusiv a cordului unic funcțional după operația Fontan)18.Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor tractului de ejecție al ventriculului drept/valvei pulmonare19.Evaluarea ecocardiografică a Tetralogiei Fallot20.Evaluarea ecocardiografică a Ventriculului drept cu dublă cale de ieșire21.Evaluarea ecocardiografică a d-Transpoziției de vase mari22.Evaluarea ecocardiografică a Trunchiului arterial comun23.Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor tractului de ejecție al ventriculului stâng/valvei aortice24.Evaluarea ecocardiografică a sindromului de cord stâng hipoplazic25.Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor de arc aortic (coarctație de aortă, arc aortic întrerupt, disecție de aortă, anevrism de aortă, inel vascular, etc.)26.Evaluarea ecocardiografică a canalului arterial, fenestrației aorto-pulmonare27.Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor vasculare: fistule, anomalii coronariene congenitale și dobândite (b. Kawasaki) Evaluarea ecocardiografică și examenul Doppler în cardiopatia ischemică28.Evaluarea ecocardiografică a tumorilor cardiace29.Evaluarea ecocardiografică a cardiomiopatiilor, miocarditelor30.Evaluarea ecocardiografică a afecțiunilor pericardice31.Rolul ecocardiografiei în diagnosticul și managementul endocarditei32.Evaluarea ecocardiografică a hipertensiunii pulmonare33.Evaluarea ecocardiografică a cordului transplantat34.Evaluarea ecocardiografică a protezelor valvulare35.Ecografia arterelor membrelor inferioare; indicații, interpretare.36.Ecografia venelor periferice; indicații, interpretare.37.Ecocardiografia transesofagiană: tehnică, indicații, contraindicații, complicații. Planurile de secțiune în ETE. Modalități de examinare.38.Ecocardiografia de stress: baze fiziopatologice, modalități de stres, protocoale,indicații, contraindicații, reacții adverse, precauții.39.Ecocardiografia de contrast miocardic: baze fiziopatologice, tehnică, agenți de contrast, indicații, precauții.40.Ecocardiografia tridimensională: tehnică, utilitate clinică.41.Doppler-ul tisular: tehnică, utilitate clinică.II.Barem de activități practice1.Ecocardiografii transtoracice - 3002.Ecocardiografii transesofagiene – sub supraveghere -50III.Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Cunoaște și înțelege fizica ultrasunetelor,a ecocardiografiei Doppler color și spectral; cunoaște factorii determinanți aicalității și rezoluției imaginilor ecocardiografice; cunoaște funcția tuturor butoanelor aflate pe echipamentele utilizate pentru ecocardiografie 1. Este capabil să manipuleze ecocardiograful în scopul obținerii imaginilor optime din punct de vedere calitativ 2. Este capabil să efectueze ecocardiografii pacienților aparținând tuturor grupelor de vârstă pediatrică, de la nou-născut la adult
2. Cunoaște tehnica evaluării ecocardiografice(segmentală secvențială) a cordului, incidențele ecocardiografice 1. Este capabil să obțină toate inci- dențele în cursul unei evaluări ecocardiografice 2. Este capabil să obțină o înregistrare optimă, structurată
3. Cunoaște tehnica și utilitatea clinică a metodelor ecocardiografice complementare (Tissue Doppler, evaluarea deformării miocardice prin străin și străin rate, ecocardiografia 3D, ecocardiografia de stress) 1. Este capabil să efectueze ecocardiografii utilizând tehnicile ecocardiografice complementare 2. Este capabil să interpreteze datele obținute
4. Cunoaște caracteristicile ecocardiografice ale tuturor bolilor cardiace congenitale șidobândite 1. Este capabil să obțină toate informațiile posibile în cursul evaluării ecocardiografice a unui copilcu boală cardiacă, în scopul formulăriiunui diagnostic complet 2. Este capabil să interpreteze semni- ficația informațiilor obținute
5. Efectuează ecocardiografii la toate grupelede vârstă, de la nou-născut la adult, în scopul diagnosticării și evaluării tuturor bolilor cardiace congenitale și dobândite 1. Este capabil să evalueze întreg spectrul bolilor cardiace congenitale și dobândite 2. Este capabil să interpreteze semnificația informațiilor obținute 3. Este capabil să elaboreze un protocol ecocardiografic complet 4. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar
6. Cunoaște indicațiile și riscurile ecocardiografiei transesofagiene 1. Este capabil să stabilească indicația efectuării unei ecocardiografii transesofagiene în cazul unui copil cu boală cardiacă congenitală sau dobândită
7. Cunoaște planurile de secțiune utilizate înecocardiografia transesofagiană, aspectul ecocardiografic al diferitelor boli cardiace congenitale 1. Este capabil să efectueze o ecocardiografie transesofagiană 2. Este capabil să formuleze un diagnostic complet 3. Este capabil să evalueze un adolescent sau un adult cu boală cardiacă congenitală 4. Este capabil să ghideze ecocardio- grafic o procedură intervențională 5. Este capabil să efectueze o examinare intraoperator, în scopul ghidării intervenției chirurgicale

 + 
Modul 12: AritmologieNr. ore de curs: 18 oreNr. ore practică: 150 oreI.Tematică curs:1.Noțiuni introductive. Dezvoltarea și anatomia sistemului excitoconductor. Bazele genetice ale tulburărilor de ritm și conducere. Abordarea diagnostică și terapia de urgență a tahiartimiilor la copil2.Tahicardia supaventriculară. Tahicardia supraventriculară prin reintrare.3.Tahicardia ectopică atrială și joncțională. Tachicardia prin reintrare atrială. Cardiomiopatia indusă de tahiaritmie4.Tahicardia ventriculară și sindromul de QT prelungit5.Bradiaritmii. Disfuncția de nod sinusal. Blocul atrioventricular. Blocurile de ramură. Blocuri fasciculare6.Managementul pacientului pediatric cu tulburări de ritm și conducere. Terapia tahiartimiilor la făt și nou născut.7.Terapia antiaritmică. Terapia disritmiilor postoperatorii. Indicații de terapie prin ablație la sugar și copilII.Barem de activități:1.Efectuarea electrocardiogramei (ECG) cu 12 derviații cu interpretarea corectă2.Programarea, punerea și descărcarea unui monitor Holter ECG3.Efectuarea unui test de effort4.Efectuarea corectă a manevrelor vagale de la nou născut până la vârsta de sugar5.Efectuarea ECG-ului pe firul de stimulare epicardicăIII.Obiective și rezultate așteptate

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Efectuarea anamnezei la pacientul cu patologie aritmică 1. Este capabil să efectueze singur o anamneză la un pacient cu posibilă patologie aritmică 2. Este capabil să recunoască prezența unei patologii aritmice și să evalueze gravitatea cazului
2. Participarea la elaborarea planului de investigații în cazul unui pacient la care se ridică suspiciunea unei patologii aritmice 1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: a. propunerea unui plan b. pregătirea pacientului pentru investigații c. programarea pacientului pentru investigații paraclinice
3. Diagnosticul corect al tahicardiei supraventriculare de la nou născut până la vârsta adultă 1. Cunoașterea criteriilor ECG ale tahicardiei supraventriculare 2. Interpretarea corectă a unui traseu ECG cu tahicardie supraventriculară 3. Propune un plan de investigații suplimentare necesare stabilirii tipului de tahicardie supraventriculară(monitorizare Holter, ECG cu adenosin sau sub manevre vagale) 3. Poate interpreta un ECG cu administrare de adenosin
4. Recunoaște pe ECG prezența oricărei tulburări de ritm sau conducere 1. Este capabil să sesizeze și să descrie prezența unei disritmii extrasistolice (tip, localizare) și se elaborează, dacă este cazul un plan de investigații 2. Este capabil să sesizeze prezența tulburărilor de conducere: blocuri atrioventriculare, blocuri de ramură 3. Este capabil să evalueze gravitatea pacientului cu tulburare de ritm
5. Citirea și interpretarea unui monitorizări Holter ECG 1. Participă la citirea și interpretarea monitorizării Holter ECG a. evidențierea tulburărilor de ritm sau conducere b. recunoașterea artefactelor c. interpretarea frecvenței cardiace încondiții de repaus/activitate 2. Elaborează sub supravegherea medicului îndrumător rezultatul monitorizării
6. Interpretarea unui test de efort la pacientul cu patologie aritmică 1. Să fie capabil să stabilească corectindicația de efectuare a testului de efort la pacientul cu patologie aritmică 2. Să participe la efectuarea testului de efort 3. Să fie capabil să explice ce urmărește pe parcursul testului de efort și în perioada de revenire
7. Efectuarea și interpretarea unui traseu ECGpe firul epicardic la un pacient postoperator 1. Să fie capabil să explice asistenteimedicale de terapie intensivă cum trebuie efectuat ECG-ul pe firul epicardic de stimulare atrială 2. Să interpreteze corect traseul obținut

 + 
Modulul 13: Medicina fetalăNr. ore de curs: 8 oreNr. ore practică: 70 oreI.Tematică curs:1.Noțiuni introductive. Indicații ale ecocardiografiei fetale. Cord fetal normal. Secțiuni de screening fetal. Hemodinamica circulației fetale2.Diagnosticul intrauterin al leziunilor de cord stâng: coarctatie de aortă, stenoza aortică, cordul stâng hipoplazic3.Diagnosticul intrauterin ale leziunilor cordului drept: stenoza pulmonară, atrezia de valvă pulmonară, atrezia tricuspida.4.Transpoziția de vase mari. Trunchiul arterial comun. Tetralogia Fallot5.Aritmii cardiace fetale: diagnosticII.Barem de activități:1.Cunoașterea secțiunilor de screening a cordului fetal2.Recunoașterea cordului anormal fetal și a anomaliilor fetale frecvente3.Recunoașterea tahicardiilor fetale și a blocului atrioventricular în modul M4.Elaborarea unui plan terapeutic postnatal în cazul feților cu leziuni cardiace ductal dependenteIII.Obiective și rezultate așteptate

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Cunoașterea indicațiilor ecocardiografiei fetale 1. Să fie capabil să stabilească în cazul unei sarcinii indicația de ecocardiografie fetală
2. Să cunoască modalitatea de efectuare a ecocardiografiei fetale inclusiv limitele acestei investigații 1. Să cunoască vârsta ideală pentru ecocardiografia fetală 2. Să cunoască limite acestei investigații 3. Să recunoască și să interpreteze corect secțiunile de screening și diagnostic ecocardiografic fetal
3. Să cunoască evoluția postnatală a malformațiilor cardiace congenitale 1. Să cunoască leziunile cardiace fetale cu potențial evolutiv intrauterin 2. Să cunoască evoluția postnatală a diferitelor malformații cardice 3. Să fie capabil să realizeze un plan terapeutic optim pentru un făt cu leziuni cardice ductal dependente
4. Să cunoască asocierea între malformațiile cardiace și diferitele afecțiuni genetice 1. Să fie capabil să recomande în cazurile necesare investigații suplimentare, respectiv amiocenteza și/sau alte teste genetice
5. Să recunoască prezența unei aritmii fetale.Să cunoască cauzele hidropsului fetal și asociarea hidropsului cu afecțiunile cardiace 1. Să recunoască prezența unei tahicardii supraventriculare, a flutterului atrial și a blocului atrioventricular utilizând examinarea în modul M. 2. Să recunoască hidropsul fetal și să stabilească dacă este secundar unei afecțiuni cardiace.

 + 
Modul 14: Cardiologie intervenționalăNr. ore de curs: 34 oreNr. ore practică: 300 oreI.Tematica cursuri1.Indicația cateterismului cardiac diagnostic.2.Evaluare și management precateterism cardiac. Pregătirea pacientului pentru cateterism3.Tehnica efectuării cateterismului cardiac. Complicații intra- și postprocedurale.4.Radiații în laboratorul de cateterism cardiac5.Curbe de presiune6.Calcule hemodinamice7.Proiecții angiografice. Interpretarea cateterismului cardiac.8.Indicații pentru terapia intervențională în cardiologia pediatrică și cardiologia congenitalilor. Septostomia atrială.II.Barem de activități1.Stabilirea și susținerea indicației de explorare invazivă a unui pacient – 8-10 cazuri.2.Pregătirea pacientului pentru cateterism- date anamnestice, clinice, EKG, radiografie cardio-pulmonară, imagistice (ECO, CT, RMN, cateterisme anterioare), discuție cu părinții și obținerea consimțământului - 8-10 pacienți3.Asistarea la cateterisme cardiace diagnostice și/sau intervenționale – 8-10 pacienți4.Supravegherea pacientului postcateterism cardiac - 8-10 pacienți5.Interpretarea curbelor de presiune. Calculul datelor hemodinamice. Interpretarea angiografiilor. Interpretarea cateterismului cardiac. Participarea la elaborarea protocolului de cateterism – 8-10 pacienți.6.Asistarea la efectuarea septostomiei atriale - 4 pacienți7.Asistarea la discuțiile pentru stabilirea indicației de diagnostic invaziv și/sau terapie intervențională – 10 colocvii cardio-chirurgicale.III.Obiective și rezultate așteptate

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1 Stabilirea indicației de efectuare a cateterismului diagnostic 1. Să fie capabil să stabilească necesitatea efectuării explorării invazive 2. Să susțină cu date anamnestice, clinice și paraclinice aceasta indicație 3. Să stabilească obiectivele cateterismului cardiac
2 Pregătirea pacientului pentru cateterism cardiac 1. Să stabilească planul de investiga- ții necesare precateterism cardiac 2. Să recunoască situațiile care reprezintă contraindicații relative sauabsolute de cateterism 3. Să fie capabil să explice pacientului și/sau aparținătorilor procedura și complicațiile pe care le implică. Să obțină consimțământul de cateterism 4. Să furnizeze intervenționistului toate datele anamnestice, clinice și paraclinice necesare pentru efectuarea cateterismului în condiții de siguranță
3 Urmărirea postcateterism cardiac 1. Să cunoască etapele și tehnica procedurii efectuate 2. Să cunoască potențialele complicațiipostprocedurale și să fie capabil să letrateze
4 Calculul datelor hemodinamice. 1. Să interpreteze corect curbele de presiune 2. Să interpreteze corect oximetriile 3. Să efectueze calculele hemodinamice (debite, raport de debite, rezistente, raport de rezistente)
5 Descrierea angiografiilor 1. Să recunoască proiecțiile angiografice 2. Să recunoască structurile anatomice pe angiografii 3. Să recunoască leziunile anatomice peangiografii
6 Interpretarea datelor hemodinamice și imagistice 1. Să interpreteze în context datele hemodinamice (cunoașterea valorilor normale, interpretarea valorilor patologice în contextul leziunii). Să cunoască limitele acestora. 2. Să înțeleagă descrierile angiogra- fice de pe un protocol de cateterism șisă le interpreteze în contextul leziunii cardiace 3. Să integreze datele hemodinamice și angiografice pentru stabilirea indicației terapeutice
7 Stabilirea indicației de efectuare a septostomiei atriale și urmărirea pre- și postprocedurală 1. Să cunoască patologiile și particu- laritățile anatomice ale acestora care necesită efectuarea septostomiei atriale 2. Să recunoască imagistic aceste situații 3. Să stabilească necesitatea și timingul efectuării septostomiei atriale 4. Să cunoască posibilitățile terapeutice de stabilizare preprocedu- rală a unui asemenea pacient 5. Să cunoască tehnica procedurii 6. Să fie capabil să efectueze ecografia de ghidaj pentru procedura 7. Să cunoască potențialele complicațiiși terapia acestora 8. Să cunoască posibilitățile postprocedurale de stabilizare farmacologică a unui asemenea pacient
8 Cunoașterea principiilor de bază în stabilirea indicației de terapie interven- țională, a potențialelor complicații imediate și pe termen lung și follow-up-ul acestor pacienți 1. Să cunoască leziunile cardiace cu potențiala indicație de terapie intervenționale 2. Să prezinte datele anatomice necesare intervenționistului pentru stabilirea indicației de terapie intervențională 3. Să cunoască posibilele complicații imediate ale procedurilor terapeutice intervenționale și terapia lor 4. Să fie capabil să urmărească postprocedural pe termen lung un pacient tratat intervențional
9 Cunoașterea efectelor radiațiilor ionizante 1. Să aibă cunoștințe de bază despre tehnica fluoroscopică utilizată în laborator 2. Să cunoască efectele imediate și pe termen lung ale radiațiilor ionizante 3. Să cunoască principiile de bază ale modalităților de protecție față de radiații utilizate în laboratorul de cateterism

 + 
Modulul 15 – Imagistica (Radiologie/CT/RMN):Nr. ore curs: 18 oreNr. ore practică. 150 oreI.Tematică curs.1.Anatomia radio-imagistică normală a aparatului cardiovascular la copii.● Variante anatomice● Noțiuni de embriologie● Noțiuni de fiziologie și morfopatologie cardiovaculară. Impactul asupra examinărilor radio-imagistice2.Noțiuni de radioprotecție● Radiații ionizante● Doza efectivă. Doza absorbită● Legislația în vigoare● Principiul ALARA. Analiza risc/beneficiu.3.Tehnici de examinare-Radiografia de torace● Baze fizice● Anatomie radiologică● Calitatea examinării.● Patologie cardio-toracică decelabilă pe radiografie4.Tehnici de examinare - Examinarea CT● Baze fizice● Tipuri de CT și moduri de scanare.● Controlul dozei în CT cardiovascular● Artefacte în CT-ul cardiac.● Injectomate și protocoale de achizie● Pregătirea pacientului.● Indicațiile examinării CT. Ghiduri de practică5.Tehnici de examinare - Examinarea IRM - Partea I● Baze fizice. Secvențe RMN● Principii de siguranță RMN● Indicațiile examinării RMN6.Tehnici de examinare - Examinarea IRM - Partea a II-a● Protocoale de achiziție în RMN● Ghiduri de practică7.Patologie cardiacă congenitală – partea I● Abordarea patologiei congenitale cardiovasculare● Coarctația de aortă● Arcul aortic dublu● Arcul aortic drept● D-transpoziția marilor vase● L-transpoziția marilor vase8.Patologie cardiacă congenitală - partea a II-a● Truncus arteriosus● Atrezie pulmonară● VS hipoplazic● Boala Ebstein● Cor triatriatum● Tetralogia Fallot9.Sunturi● Canal arterial persistent● Defecte septale atriale● Defecte septale ventriculare● Retur venos pulmonar anormali.Scimitar syndrome10.Patologie valvulară● Abordarea patologie valvulare● Bicuspidia aortică● Insuficiența și stenoza tricuspidiana11.Patologie tumorală● Mixom atrial● Lipom atrial● Tromb cardiac● Sarcom cardiac● Hemangiom● Fibrom● Limfom12.Cardiomiopatii● Miocardite● Non-compactarea de ventricol stâng● Miocariopatii dilatative● Boala Takatsubo13.Patologie coronariană● Abordarea patologiei coronariene● Anatomie coronariană. Clasificare AHA● Anomalii de traiect ADA, ACX, RCA14.Insuficiență cardiacă● Insuficiență cardiacă stângă/dreaptă● Pacientul transplantat● Dispozitive de asistare ventriculară.15.Varia● Aspecte CT și RMN postoperatorii.● Aspecte imagistice înainte și după proceduri de electrofiziologie● Mapping venos● Pacemakers/ICD16.Adultul cu boli cardiace congenitaleII.Barem de activități practice (în plus față de cele din modulul 9).1.Interpretare RTG torace AP – minim 502.Evaluare examinare angio CT torace/CT cardiac sub coordonarea medic de specialitate - minim 203.Evaluare examinare RM Cardiacă sub coordonarea medic de specialitate – minim 20III.Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Stabilirea indicațiilor și contraindica- țiilor pentru examinările CT și RMN Planificarea și supravegherea efectuării examinărilor, în special a celor care necesită administrarea de substanțe de contrast intravenos
2. Principii de radioprotecție și siguranță în examinările CT și RMN Aprecierea corectă a riscurilor și beneficiilor pentru pacient.
3. Bazele fizice și limitele achiziției de imagini CT și RMN Stabilirea pe baze clinice a informațiilor solicitate printr-o examinare Conștientizarea limitelor examinărilor neinvazive
4. Stabilirea informațiilor ce pot fi obținuteprin CT și RMN, incluzând: – Imagini statice și dinamice ale inimii șimarilor vase - informații funcționale (funcție ventriculară, fluxuri, perfuzie miocardică,etc.) Interpretarea rezultatelor CT și RMN șiaplicarea lor în tratamentul pacientului Evaluarea examinărilor CT și a unor secvențe RMN de bază Înțelegerea anatomiei cardiovasculare vizualizată în 3D.

 + 
MODULUL 16: TERAPIE INTENSIVĂ CARDIACĂ PEDIATRICĂNr. ore curs: 18 oreNr. ore practică: 150 oreI.Tematică cursuri1.Fiziologie cardiopulmonară2.Disfuncția organică multiplă3.Principii farmacologice aplicate în terapia pacienților cu disfuncție cardiacă4.Suportul mecanic respirator și cardiocirculatorII.Barem de activități practice1.Criterii de admisie în terapie intensivă2.Evaluarea și diagnosticul stărilor critice3.Monitorizarea noninvazivă4.Monitorizarea invazivă5.Indicații, limite și riscuri ale procedurilor invazive efectuate în terapie intensivă6.Resuscitarea, stabilizarea și elaborarea planului terapeutic pentru pacienții cu condiții cardiocirculatorii critice7.Evaluarea multiorganică preoperatorie a pacienților cu boli cardiace congenitale8.Evaluarea și managementul postoperator al pacienților cu boli cardiace congenitale, după chirurgia cardiacă sau noncardiacă9.Recunoașterea și managementul leziunilor reziduale și complicațiilor postoperatorii10.Managementul căilor aeriene și al disfuncțiilor respiratorii11.Recunoașterea și managementul disfuncției renale12.Recunoașterea și managementul disfuncțiilor neurologice13.Recunoașterea și managementul disfuncțiilor digestive14.Medicină transfuzională aplicată în terapia intensivă pediatrică15.Rolul medicului cardiolog pediatru în echipele medicale multidisciplinareIII.Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1 Triajul pacienților Identificarea pacienților care necesitămonitorizare sau proceduri specifice terapiei intensive Recunoașterea riscului potențial de decompensare cardiacă sau/și respiratorie
2 Stabilizarea pacienților Cunoașterea metodelor de optimizare a transportului de oxigen și perfuziei tisulare
3 Familiarizarea cu procedurile specifice terapiei intensive Cunoașterea indicațiilor, limitelor și riscurilor testelor și procedurilor efectuate în terapie intensivă, inclusiv sedare și anestezie
4 Terapia postoperatorie Cunoașterea patternurilor normale de evoluție postoperatorie Recunoașterea complicațiilor postoperatorii Elaborarea planului terapeutic postoperator Terapie farmacologică și nonfarmacologică
5 Diagnosticarea și managementul tulburărilorhemodinamice în contextul disfuncțiilor organice Înțelegerea efectelor funcției cardiaceasupra sistemelor respirator, renal, nervos central, digestiv, hepatic Înțelegerea efectelor disfuncțiilor organice și SRIS asupra funcției cardiace Cunoașterea managementului disfuncțiilor organice Înțelegerea interacțiunilor cardiopulmonare
6 Siguranța pacientului în terapie intensivă Implicarea activă în prevenirea, diagnosticarea și tratarea complicațiilor

 + 
Modulul 17 – Chirurgie Cardiovasculară PediatricăNr. ore curs: 18 oreNr. ore practică: 150 oreI.Tematică curs.1.Noțiuni de anatomie chirurgicală a cordului și vaselor mari (anatomia toracelui, pericardului, cordului și a vaselor mari). Elemente de fiziologie cardiovasculară (fiziologia circulației, noțiuni de hemodinamică, curbele volum-presiune).2.Principii de circulație extracorporeală (structura sistemului de circulație extracorporeală, răspunsul inflamator sistemic post by-pass cardio-pulmonar, protecția miocardică și cerebrală în timpul circulației extracorporeală și consecințele acesteia).3.Timing-ul chirurgical optim. Intervenția chirurgicală paleativă și corectivă (strategia și management-ul în ceea ce privește stabilirea timpului operator optim al malformațiilor cardiace complexe).4.Tratamentul chirurgical în malformațiile cardiace cu comunicări intracardiace.5.Management-ul chirurgical în malformațiile cianogene.6.Indicațiile chirurgicale în malformațiile cu leziune obstructivă de ventricul stâng.7.Cordul univentricular.8.Urgențele neo-natale în chirurgia cardiacă.9.Leziunile valvulare cardiace.10.Electrofiziologie.11.Sisteme de asistare cardiocirculatorie în chirurgia cardiacă pediatrică.12.Transplantul cardiac pediatric.II.Barem de activități practice– Asistare pasivă la intervenții chirurgicale cardiovasculare - cord închis/cord deschis– Asistarea pasivă a îngrijirii pacientului postoperatorIII.Obiective și rezultate așteptate

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Asistarea și implicarea în discuțiile care stabilesc indicația chirurgicală 1. Înțelege indicația chirurgicală
2. Observarea pregătirii pre-operatorii; stabilizarea pacientului în serviciul de anestezie și terapie intensivă sau secția de neo-natologie. 1. Cunoaște etapele pregătirii preoperatorii
3. Familiarizarea cu sala de operație; observarea căilor de abord chirurgical și atimpilor operatori principali. 1. Cunoaște căile de abord chirurgical și timpii operatori principali.
4. Corelarea medico-chirurgicală cu monitorizarea hemodinamică, respiratorie șimetabolică pe parcursul intervenției chirurgicale 1. Însușirea și observarea sistemului de circulație extracorporeală coroborat cu momentul operator.
5. Însușirea noțiunilor de anatomie a toracelui, cordului și vaselor mari, raporturi, topografie. Corelarea parametrilor anatomo-clinici, ecocardiografiei și opțiunile de tratament chirurgical. 1. Stabilirea noțiunilor de chirurgie paleativăși chirurgie corectivă. 2. Monitorizarea imagistică intraoperatorie (TEE, bronhoscopie). 3. Înțelegerea strategiei chirurgicale în ceea ce privește opțiunile chirurgicale în cadrul malformațiilor cardiace complexe. 4. Însușirea noțiunilor de chirurgie cardiacă în cazul defectului septal atrial, defectului septal ventricular, canal atrioventricular, canalul arterial persistent; tipuri de intervenție chirurgicale. 5. Strategia terapeutică, evoluția la distanță în patologia Fallot, transpoziția de mari vase,trunchiul arterial, atrezia de tricuspida. 6. Stabilirea noțiunii de cord univentricular și a fiziologiei de cord univentricular. Tipuri de intervenții chirurgicale. 7. Opțiunile terapeutice în chirurgia valvelor cardiace. Înțelegerea necesității și posibilității unei reparații valvulare și indicațiile unei înlocuiri valvulare.
6. Implementarea principiilor și noțiunilor dehardware și a modului de funcționare a circulației extracorporeale. Discuții referitoare la repercusiunile acesteia și posibilitățile terapeutice. 1. Înțelegerea necesității unui sistem de asistare circulatorie; strategia medico- chirurgicală în alegerea sistemului de asistarecirculatorie; "bridge to transplantation", bridge to recovery", "bridge to decision".
7. Observarea tehnicii de stimulare cardiacă electrică temporară sau permanentă 1. Înțelegerea noțiunilor de stimulare cardică electrică temporară sau permanentă, noțiuni care vizează pace-ing- ul termporar sau permanent; tipuri de pace-ing; posibilități terapeutice, căi de abord.
8. Cunoașterea noțiunilor legate de transplantul cardiac 1. Însușirea noțiunilor în ceea ce privește evaluarea pacienților și criteriile de selecțiestabilirea indicației de transplant, tehnica detransplantare, terapia imunosupresoare și complianta pacientului, evoluția postoperatorie.

 + 
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:Obiectivele generale de pregătire în pediatrie și cardiologie pediatrică includ dobândirea de noțiuni, aptitudini și abilități în următoarele domenii:I.Comunicare;II.Etică și profesionalism;III.Asigurarea calității actului medical;IV.Expertiză pediatrică/cardiologie pediatrică (abilități clinice, procedurale și interpretarea investigațiilor);V.Organizare și conducere.I.ComunicareRezidentul trebuie să dobândească următoarele abilități:A.Comunicarea cu pacientul și aparținătorii:– Abilitatea de a comunica adecvat cu pacienții și aparținătorii în funcție de nivelul socio-economic și cultural al acestora, inclusiv comunicarea veștilor proaste;– Capacitatea de a prelua informațiile transmise prin limbaj verbal și non-verbal de pacient și/sau aparținători (relația dintre copil și aparținători, semne de alarmă pentru elemente conflictuale în mediul socio-familial al pacientului, etc.)– Abilitatea de a adapta îngrijirea medicală la particularitățile socio-culturale și educaționale ale pacientului și familiei acestuia, în beneficiul copilului bolnav.– Capacitatea de a rezolva conflictele între pacienți/aparținători și membrii echipei medicale.– Utilizarea metodelor adecvate de a informa pacientul și familia acestuia despre evenimentele adverse ale actului medical (inclusiv iatrogenie)B.Comunicare cu alți profesioniști din sănătate– Capacitatea de a comunica sintetic și clar în cadrul echipei medicale sau multidisciplinare; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale;– Abilitatea de a rezolva conflictele în cadrul echipei medicale;– Abilitatea de a comunica eficient și succint cu alte persoane și instituții din sistemul sanitar.– Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz, etc.;– Capacitatea de a colabora cu colegii din alte specialități medicale cu scopul de a facilita tranziția adolescentului cu boală cronică în rețeaua medicală pentru bolnavi adulți.C.Comunicare cu instituții din afara sistemului medical– Capacitatea de colaborare cu personalul didactic, asistenții sociali și cei din instituțiile de ocrotire pentru acțiuni profilactice și terapeutice cu scopul de a asigura starea de sănătate a copilului;– Abilitatea de a redacta în mod sintetic documente destinate instituțiilor medico-legale care asigură intervențiile conexe actului medical propriu-zis.II.Etică și profesionalismRezidentul trebuie să deprindă următoarele abilități:– Cunoașterea și respectarea prevederilor legale referitoare la desfășurarea profesiei de medic în România, inclusiv Codul deontologic al medicului;– Cunoașterea și respectarea legislației referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidențialității și adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, origine etnică și dizabilități;– Cunoașterea și respectarea Regulamentelor și Normelor interne ale spitalului unde își desfășoară activitatea; cunoașterea structurii administrative a spitalului și a raporturilor de muncă dintre angajați.– Capacitatea de a oferi o asistență medicală de cea mai înaltă calitate și de a menține un înalt nivel profesional prin educație medicală continuă;– Cunoașterea și aplicarea protocoalelor de diagnostic și tratament, locale și naționale; utilizarea cu discernământ în actul medical a rezultatelor cercetării științifice;– Respectarea obligațiilor legale și morale în privința raportării bolilor sau situațiilor de abuz potențial sau real.– capacitate de a prezenta cazuri clinice sau conferințe;– evaluare și reflexie asupra conținutului întâlnirilor științifice;– abilitatea de a accesa informații medicale, înțelegerea diferenței dintre cercetare și audit clinic.– utilizează și înțelege interpretarea testelor statistice simple– capacitatea de a studia literatura medicală pentru căutarea dovezilor– metodologia cercetării științifice.III.Asigurarea calității actului medical.Rezidentul trebuie să dobândească capacitatea de:– Cunoaștere sintetică a organizării structurilor de calitate din spitalul unde își desfășoară activitatea;– Cunoaștere a instrumentelor de îmbunătățire a calității actului medical;– Identificare a principalelor categorii de erori medicale;– Identificare a situațiilor cu risc crescut pentru evenimente adverse în activitatea medicală de îngrijire a copilului.– Identificare și raportare a evenimentelor/efectelor adverse ale activității medicale;– Cunoașterea elementelor de bază în derularea unui audit clinic;– Însușirea metodelor adecvate aplicabile pentru reducerea evenimentelor adverse;– Înțelegerea principiilor, metodelor și instrumentelor utilizate pentru creșterea siguranței pacientului.IV.Expertiză pediatrică/cardiologie pediatricăRezidentul trebuie să:– Dețină cunoștințe și abilități specifice domeniului de activitate: evaluare clinică, recunoașterea pacientului grav-bolnav și inițierea măsurilor de urgență, formularea unui diagnostic pozitiv și diferențial, întocmirea planului de investigații și a celui terapeutic, modificarea planurilor în funcție de evoluția clinică și de rezultatele paraclinice.– Își însușească modul de completare a documentelor medicale– Dobândească noțiuni referitoare la vulnerabilitatea socială a copilului și măsuri de protecțieV.Organizare și conducereRezidentul trebuie să dobândească următoarele aptitudini:– utilizarea rațională a timpului– prioritizarea activităților și sarcinilor;– delegarea atribuțiilor;– identificarea și controlul situațiilor generatoare de stress și acțiunile pentru minimalizarea efectelor acestora;– controlul situațiilor de criză generate de lipsa unor resurse;– cultivarea capacității de a identifica greșelile proprii și de a învăța din acestea;– recunoașterea limitelor personale și profesionale.– redactarea documentelor medicale (raport medical, bilet de ieșire, raportări, documente legale) într-un mod inteligibil, lizibil și la timp.Obiectivele generale ale programului de pregătire în cardiologie pediatrică: Obiectivul principal al Programului îl reprezintă formarea de specialiști în cardiologie pediatrică generală, care să dispună de cunoștințele teoretice și practice, precum și a abilităților necesare pentru a practica această specialitate de sine stătător, cu competență și profesionalism, în concordanță cu cerințele asociațiilor de specialitate din Uniunea Europeană, însă cu particularizare la necesitățile specifice ale țării noastre. Cardiologii pediatri generaliști nu vor putea efectua de sine stătător activități în subspecialități ale cardiologiei pediatrice: cardiologie intervențională, electrofiziologie, terapie intensivă, etc, acestea necesitând un program de pregătire special. + 
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătiriiSpecific cardiologiei pediatrice1.Cunoștințe teoretice aprofundate asupra aparatului cardiovascular normal, a patologiei congenitale și dobândite la nou-născut, sugar și copil.2.Evaluarea anamnestică și clinică corectă a pacientului pediatric cardiac3.Interpretarea imaginilor radiologice cardiace la copil4.Interpretarea electrocardiogramelor la copil. Stabilirea indicației și efectuarea monitorizărilor ECG/24 de ore ambulatorii, testelor de efort. Cunoașterea indicațiilor pentru efectuare de studii electrofiziologice și implantare de pacemaker. Cunoașterea indicațiilor și tehnicii defibrilării cardiace.5.Efectuarea și interpretarea echocardiografiilor transtoracice la pacientul pediatric sănătos, sau cu malformație cardiacă congenitală (ante- și postoperator) sau boală cardiacă dobândită. Interpretarea ecocardiografiilor transesofagiene și fetale.6.Interpretarea cateterismului cardiac diagnostic la copil. Cunoașterea indicațiilor pentru efectuarea septostomiei cu balon.7.Cunoștințe aprofundate asupra mijloacelor farmacologice cardiovasculare la copil, inclusiv a celor utilizate în terapia intensivă8.Cunoștințe aprofundate asupra anesteziei și terapiei chirurgicale cardiovasculare: circulația extracorporeală, tehnici operatorii, tehnici de evaluare intraoperatorie.9.Terapia pacientului cardiac în spital (inclusiv în terapie intensivă, din punct de vedere cardiologic) și terapia și dispensarizarea în ambulatoriul de specialitate10.Cunoașterea indicațiilor și modului de efectuare a prevenției primare, secundare și terțiare pentru bolile cardiovasculare + 
Examenul de medic specialist:Probe de evaluare, specifice programului:– probă scrisă - Da– examen clinic - Da– probă ecocardiografie - Da– proba caseta video - Da– proba interpretare examinări paraclinice - Da + 
TEMATICA DE EXAMEN – TRUNCHI COMUN1.Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.2.Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.3.Patologia neonatală: detresa respiratorie, icterele nn, encefalopatia hipoxic-ischemică, hemoragiile intracraniene infecțiile nn, convulsii neonatale.4.Embriopatii, fetopatii: TORCH, sdr. alcoolic fetal, sifilis congenital.5.Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică.6.Obezitatea.7.Febra la copil.8.Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Otita medie acută. Mastoidita.9.Crupul. Laringotraheobronșita acută. Bronșiolita acută.10.Insuficiența respiratorie acută.11.Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele.12.Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase.13.Malformațiile congenitale de cord necianogene.14.Malformațiile congenitale de cord cianogene.15.Hipertensiunea arterială la copil.16.Diareea acută bacteriană și virală.17.Sindroamele de deshidratare.18.Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia).19.Boala inflamatorie intestinală.20.Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil.21.Constipația cronică și encoprezisul.22.Icterele la sugar și copil.23.Hepatitele cronice și ciroza hepatică.24.Hemoragiile digestive la nou-născut și copil.25.Sindroamele de hipertensiune portală. Colestaza neo-natală.26.Insuficiență pancreatică exocrină. Fibroza chistică.27.Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare.28.Pericarditele. Endocardita infecțioasă.29.Tulburări de ritm și conducere.30.Insuficiența cardiacă.31.Rahitismul carențial și anemiile carențiale.32.Anemiile hemolitice congenitale și dobândite.33.Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată).34.Tratamentul substitutiv cu produse de sânge.35.Infecția de tract urinar.36.Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar.37.Glomerulonefritele acute și cronice.38.Sindromul nefrotic.39.Insuficiența renală acută.40.Boala cronică renală (Insuficiența renală cronică).41.Tuberculoza pulmonară primară și secundară.42.Sifilisul congenital și dobândit.43.Deficite imune genetice și dobândite.44.Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice45.Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil46.Aplazia medulară idiopatică și secundară. Anemiile hipoplastice congenitale și dobândite.47.Urgențele oncologice la copil.48.Tumorile SNC. Tumorile solide (neuroblastomul, nefroblastomul). Histiocitozele.49.Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil50.Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică51.Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente.52.Bolile congenitale de metabolism: fenilcetonuria, hiperamoniemia, tirozinemia, galactozemia, glicogenozele, hipercolesterolemia familială, hipertrigliceridemia familială.53.Hiperglicemiile sugarului și copilului.54.Hipoglicemiile sugarului și copilului.55.Diabetul zaharat la copil. Acidocetoza și coma diabetică.56.Cromozomopatii (trisomia 21, Turner, Klinefelter).57.Reumatismul articular acut. Artrita idiopatică juvenilă.58.Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia,). Vasculitele. Bolile autoinflamatorii.59.Meningita și encefalita.60.Infecții cu exantem: rujeola, rubeola, boala mână-picior-gură, varicela, herpes zoster, scarlatina.61.Infecția urliana. Mononucleoza infecțioasă.62.Infecții respiratorii transmisibile: tusea convulsivă, gripa.63.Șocul. Anafilaxia.64.Intoxicațiile acute (acetaminofen, alcool, barbiturice, benzodiazepine, opioide, digitalice, substanțe caustice, anticolinergice, monoxid de carbon).65.Insuficiența hepatică.66.Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut.67.Coma și statusul convulsiv.68.Sindromul convulsiv. Convulsiile febrile.69.Paraliziile cerebrale infantile.70.Stenoza hipertrofică de pilor.71.Invaginația intestinală.72.Enterocolita ulcero-necrotică. + 
TEMATICA DE EXAMEN SUBSPECIALITATE CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ1.Embriologia aparatului cardiovascular2.Fiziologia circulatorie normală: circulația fetală, de tranziție și neonatală3.Anatomia și fiziologia cordului. Analiza segmentară secvențială4.Genetica bolilor cardiovasculare5.Semiologia cardiovasculară pediatrică (anamneză, examen fizic)6.Evaluarea performanței miocardice7.Defectul septal atrial8.Defectul septal ventricular9.Canalul arterial persistent10.Alte șunturi aorto-pulmonare: Fenestrația aorto-pulmonară, Originea arterei pulmonare din aortă11.Canalul atrioventricular12.Fistula vasculare13.Cardiopatii congenitale cu manifestări severe neonatale14.Transpoziția de vase mari15.MCC cu circulație sistemică dependentă de canalul arterial (SCSH, Coarctația de aortă, Arc aortic întrerupt, etc.)16.MCC cu circulație pulmonară dependentă de canalul arterial (atrezia de valvă pulmonară cu SIV intact/DSV, etc.)17.Tetralogia Fallot18.Ventriculul drept cu dublă cale de ieșire19.Boala Ebstein20.Drenajul venos pulmonar total aberant21.Atrezia de valvă tricuspidă22.Transpoziția de vase mari corectată anatomic23.Trunchiul arterial comun24.Stenoza aortică25.Stenoza pulmonară26.Patologia aparatului mitral27.Obstrucții ale căii de intrare a VS (stenoza de vene pulmonare, cor triatriatum, inel supravalvular mitral, etc.)28.Obstrucții ale căii de intrare a VD (hipoplazie izolată de VD, cor triatriatum dexter, stenoza tricuspidă, etc.)29.Ventriculul unic. Anastomoza Fontan30.Anomalii de situs, Sindroame heterotaxice31.Anomalii ale arterelor coronare (ALCAPA, ec.)32.Inel vascular33.Hipertensiunea arterială pulmonară34.Sincopa35.Moartea subită36.Cardiomiopatii (CMD/Miocardite,CMH, CMR, CM prin noncompactare, displazie aritmogenă de VD)37.Endocardite38.Pericardite39.Reumatismul articular acut40.Boala Kawasaki41.Hipertensiunea arterială sistemică42.Tumori cardiace43.Afectarea cardiacă în boli extracardiace44.Insuficiența cardiacă congestivă45.Medicina sportivă cardiovasculară46.Sarcina și bolile cardiovasculare47.Principiile fizicii ultrasunetelor și a efectului Doppler. Evaluare M mod, 2D, Doppler color și spectral48.Sedarea pentru proceduri de explorare cardiologică49.Analiza ecocardiografică segmentală secvențială a cordului. Nomenclatură50.Ecocardiografia normală pediatrică - Incidențe51.Evaluarea cantitativă a structurilor cardiace. Ajustări în funcție de creștere52.Evaluarea funcției sistolice ventriculare53.Evaluarea funcției diastolice ventriculare54.Dezvoltarea și anatomia sistemului excitoconductor. Bazele genetice ale tulburărilor de ritm și conducere.55.Tahicardia supaventriculară. Tahicardia supraventriculară prin reintrare. Tahicardia ectopică atrială și joncțională. Tachicardia prin reintrare atrială. Cardiomiopatia indusă de tahiaritmie56.Tahicardia ventriculară și sindromul de QT prelungit57.Bradiaritmii. Disfuncția de nod sinusal. Blocul atrioventricular. Blocurile de ramură. Blocuri fasciculare58.Managementul pacientului pediatric cu tulburări de ritm și conducere. Terapia tahiartimiilor la făt și nou născut. Terapia antiaritmică. Terapia disritmiilor postoperatorii. Indicații de terapie prin ablație la sugar și copil59.Ecocardiografia fetală: Indicații. Cord fetal normal. Secțiuni de screening fetal. Hemodinamica circulației fetale. Diagnosticul intrauterin al principalelor MCC60.Aritmii cardiace fetale: diagnostic61.Indicația cateterismului cardiac diagnostic.62.Evaluare și management precateterism cardiac. Pregătirea pacientului pentru cateterism63.Tehnica efectuării cateterismului cardiac. Complicații intra- și postprocedurale.64.Curbe de presiune65.Calcule hemodinamice66.Proiecții angiografice. Interpretarea cateterismului cardiac.67.Indicații pentru terapia intervențională în cardiologia pediatrică și cardiologia congenitalilor. Septostomia atrială.68.Anatomia radio-imagistică normală a aparatului cardiovascular la copii: Variante anatomice, Noțiuni de embriologie, Noțiuni de fiziologie și morfopatologie cardiovaculară. Impactul asupra examinărilor radio- imagistice, Noțiuni de radioprotecție69.Tehnici de examinare – Radiografia de torace: Baze fizice, Anatomie radiologică, Calitatea examinării, Patologie cardio-toracică decelabilă pe radiografie70.Tehnici de examinare - Examinarea CT: Baze fizice, Tipuri de CT și moduri de scanare, Controlul dozei în CT cardiovascular, Artefacte în CT-ul cardiac, Injectomate și protocoale de achizie, Pregătirea pacientului, Indicațiile examinării CT. Ghiduri de practică71.Tehnici de examinare – Examinarea IRM: Baze fizice. Secvențe RMN, Principii de siguranță RMN, Indicațiile examinării RMN, Protocoale de achiziție în RMN, Ghiduri de practică72.Fiziologie cardiopulmonară73.Disfuncția organică multiplă74.Principii farmacologice aplicate în terapia pacienților cu disfuncție cardiac75.Suportul mecanic respirator și cardiocirculator76.Noțiuni de anatomie chirurgicală a cordului și vaselor mari (anatomia toracelui, pericardului, cordului și a vaselor mari).77.Principii de circulație extracorporeală (structura sistemului de circulație extracorporeală, răspunsul inflamator sistemic post by-pass cardio-pulmonar, protecția miocardică și cerebrală în timpul circulației extracorporeală și consecințele acesteia).78.Timing-ul chirurgical optim. Intervenția chirurgicală paleativă și corectivă (strategia și management-ul în ceea ce privește stabilirea timpului operator optim al malformațiilor cardiace complexe).79.Sisteme de asistare cardiocirculatorie în chirurgia cardiacă pediatrică.80.Transplantul cardiac pediatric. + 
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)Pediatrie generală1.Stabilirea regimului dietetic într-o boală diareică acută simplă.2.Soluții pentru rehidratare orală: compoziție proprietăți, indicații, contraindicații.3.Elaborarea unei indicații de perfuzie endovenoasă.4.Stabilirea regimului dietetic în diabetul zaharat infantil juvenil, respectiv la copilul cu glomerulonefrita acută.5.Interpretarea unui examen radiologic toracic (plămân, cord, pleura, mediastin).6.Interpretarea unui examen radiologic al tubului digestiv.7.Interpretarea unui examen radiologic al aparatului reno-ureteral.8.Interpretarea analizelor de hematologie (hemoleucograma, frotiu sanguin periferic, medulograma, teste de hemostaza).9.Interpretarea buletinelor de analize de bacteriologie.10.Interpretarea probelor funcționale respiratorii.11.Interpretarea probelor paraclinice hepatice.12.Interpretarea probelor paraclinice renale.13.Interpretarea ionogramei sanguine și urinare, a echilibrului acido-bazic (metoda Astrup).14.Interpretarea unei EKG normale și în principalele afecțiuni cardiovasculare (miocardite, pericardite, supraîncărcări și dilatații ale cavităților cardiace, tulburări de ritm și de conducere).15.Tehnici de reanimare cardio-respiratorie.16.Puncția lombară: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiză a LCR.17.Puncția pleurală: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiză a lichidului pleural.18.Sondajul nazogastric și orogastric (indicații, tehnici, incidente). Spălătură gastrică în intoxicații.Cardiologie pediatrică1.Efectuarea examenului clinic cardiologic2.Determinarea tensiunii arteriale3.Determinarea saturației periferice în oxigen4.Efectuează administrarea prin diverse metode a oxigenului.5.Efectuarea testului de mers de 6 minute6.Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic7.Montare și interpretare Holter-ECG8.Montare și interpretare Holter-TA9.Tehnica efectuării și interpretarea testului Schellong10.Tehnica efectuării și interpretarea testului de efort11.Ecocardiografii transtoracice - 30012.Ecocardiografii transesofagiene – sub supraveghere -5013.Efectuarea corectă a manevrelor vagale de la nou născut până la vârsta de sugar14.Efectuarea ECG-ului pe firul de stimulare epicardică15.Ecocardiografie fetală: cunoașterea secțiunilor de screening a cordului fetal, recunoașterea cordului anormal fetal și a anomaliilor fetale frecvente16.Recunoașterea tahicardiilor fetale și a blocului atrioventricular în modul M17.Stabilirea și susținerea indicației de explorare invazivă a unui pacient - 8-10 cazuri.18.Asistarea la cateterisme cardiace diagnostice și/sau intervenționale – 8-10 pacienți.19.Supravegherea pacientului postcateterism cardiac - 8-10 pacienți20.Interpretarea curbelor de presiune. Calculul datelor hemodinamice. Interpretarea angiografiilor. Interpretarea cateterismului cardiac. Participarea la elaborarea protocolului de cateterism – 8-10 pacienți.21.Asistarea la efectuarea septostomiei atriale - 4 pacienți22.Interpretare RTG torace AP – minim 5023.Evaluare examinare angio CT torace/CT cardiac sub coordonarea medic de specialitate - minim 2024.Evaluare examinare RM Cardiacă sub coordonarea medic de specialitate – minim 2025.Cunoașterea criteriilor de admisie în terapie intensivă26.Evaluarea și diagnosticul stărilor critice27.Monitorizarea noninvazivă28.Monitorizarea invazivă29.Resuscitarea, stabilizarea și elaborarea planului terapeutic pentru pacienții cu condiții cardiocirculatorii critice30.Evaluarea multiorganică preoperatorie a pacienților cu boli cardiace congenitale31.Evaluarea și managementul postoperator al pacienților cu boli cardiace congenitale, după chirurgia cardiacă sau noncardiacă32.Recunoașterea și managementul leziunilor reziduale și complicațiilor postoperatorii33.Asistare pasivă la intervenții chirurgicale cardiovasculare - cord închis/cord deschis + 
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN PEDIATRIE ȘI CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ + 
Competența profesională intrinsecă specialitățiiI.Competențe specifice în activitatea curentă1.Examinează bolnavii la internare și completează foaia de observație clinică generală.2.Întocmește planul de investigații paraclinice pentru pacienții internați și folosește investigațiile paraclinice efectuate ambulator.3.Examinează zilnic bolnavii internați și consemnează în foaia de observație: evoluția, explorările de laborator, alimentația și tratamentul corespunzător.4.Obține consimțământul informat și informează pacientul/aparținătorul despre consecințele refuzului tratamentului medical.5.Recomandă și urmărește zilnic regimul alimentar al bolnavilor.6.Întocmește și semnează condica de medicamente pentru bolnavii pe care îi îngrijește.7.Supraveghează tratamentele medicale executate de cadrele medii și auxiliare sanitare, iar la nevoie le efectuează personal.8.Trimite pacienții la consulturi interclinice.9.Informează pacientul/însoțitorul acestuia cu privire la aspectele legate de boală, incluzând: diagnosticul, examinările paraclinice, tratamentul, date legate de evoluție și prognostic.10.Consiliază pacienții, vizitatorii și personalul în legătură cu tehnicile de prevenire a transmiterii infecțiilor.11.Instituie tratamentul adecvat pentru infecțiile existente și ia măsurile ce se impun pentru a preveni transmiterea acestora și altor persoane, în special pacienților.12.Aplică ghidurile de practică medicală dar individualizează tratamentul în funcție de particularitățile pacientului.13.Efectuează ecocardiografii și unele manevre terapeutice și ajustează planul terapeutic în funcție de rezultatul acestora.14.Asigură contravizita potrivit graficului stabilit de către medicul șef de secție sau, în situații deosebite, din dispoziția acestuia.15.Întocmește formele de externare ale bolnavilor și redactează orice act medical, aprobat de conducerea spitalului în legătură cu bolnavii pe care îi are sau i-a avut în îngrijire.16.Constată decesul și dă dispoziții de transportare a cadavrului la morgă, după 2 ore de la deces.17.Participă la autopsii și confruntările anatomoclinice la cazurile pe care le-a avut în îngrijire.18.Anunță cazurile cu implicații medico-legale conform legilor în vigoare.19.Propune soluții pentru îmbunătățirea activității de îngrijiri medicale a pacientului.20.Desfășoară, după caz, activitate de cercetare medicală.21.Depune o activitate permanentă de educație sanitară a bolnavilor și aparținătorilor.22.Face parte din diverse comisii organizate la nivelul spitalului, având atribuții specifice comisiilor în care este numit.II.Competențe specifice în serviciul de gardă1.Controlează la intrarea în gardă prezența în serviciu a personalului medico – sanitar, existența mijloacelor necesare asigurării medicale curente și de urgență, precum și predarea serviciului de cadre medii și auxiliare care lucrează în ture.2.Supraveghează cazurile grave existente în secție sau internate în timpul gărzii, menționându-le la raportul de gardă.3.Înscrie în registrul de consultații orice bolnav prezent la camera de gardă.4.Internează bolnavii care au bilet de trimitere precum și cazurile de urgență care se adresează secției răspunzând de justa indicație a internării sau a refuzului acestor cazuri, putând apela la ajutorul oricărui specialist din cadrul spitalului.5.Răspunde la chemările care necesită prezența sa în cadrul spitalului și cheamă la nevoie alți medici necesari pentru rezolvarea cazului.6.Întocmește foaia de observație a cazurilor internate de urgență și consemnează evoluția bolnavilor internați și medicația de urgență pe care a administrat-o.7.Acordă asistență medicală de urgență bolnavilor care nu necesită internare.8.Asigură internarea în alte spitale a bolnavilor care nu pot fi rezolvați în spitalul respectiv, după acordarea primului ajutor.9.Confirmă decesul, consemnând aceasta în documentele medicale și dă dispoziții de transportare la morgă, după 2 ore de la deces.10.Întocmește la terminarea serviciului raportul de gardă în condica destinată acestui scop, consemnând activitatea din secție pe timpul gărzii, măsurile luate, deficiențele constatate și orice observații necesare, prezintă raportul de gardă. + 
ObligațiiEtice, deontologiceRespectă următoarele acte normative:1.Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.2.Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu modificările și completările survenite3.Normele de etică și deontologie profesională.ProfesionaleI.Atribuții generale1.Cunoaște și respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare, a Regulamentului Intern ale unității și regulile stabilite de șeful secției.2.Cunoaște și respectă normele igienico - sanitare.3.Cunoaște și respectă normele P. S. I. și de securitate a muncii.4.Cunoaște și respectă programul de muncă.5.Respectă secretul profesional și codul de etică și deontologie profesională.6.Efectuează controlul medical periodic general.7.Se preocupă de actualizarea cunoștințelor profesionale și de utilizare a echipamentelor, prin studiu individual sau alte forme de educație continuă;8.Desfășoară activitatea astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât și pe celelalte persoane participante la procesul de muncă, precum și în timpul deplasării la și de la locul de muncă.9.Aduce la cunoștința șefului direct accidentele de muncă suferite de persoana proprie și/sau de alte persoane participante la procesul de muncă.10.Respectă Statutul Colegiului Medicilor din România privind exercitarea profesiei de medic, precum și Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului Medicilor.II.Atribuții specifice în activitatea curentă1.Prezintă medicului șef de secție în cadrul raportului de gardă și a vizitelor mari, situația bolnavilor pe care îi are în îngrijire și solicită sprijinul acestuia ori de câte ori este necesar.2.Participă la consultări cu medicii din alte specialități și în cazurile deosebite la examenele paraclinice, precum și la expertizele medico-legale.3.Comunică zilnic medicului de gardă bolnavii gravi pe care îi are în îngrijire și care necesită supraveghere deosebită.4.Controlează și răspunde de întreaga activitate de îngrijire a bolnavilor desfășurată de personalul mediu, auxiliar și elementar sanitar cu care lucrează.5.Asigură și răspunde de aplicarea tuturor măsurilor de igienă și antiepidemice, precum și a normelor de protecția muncii în sectorul de activitate pe care îl are în grijă.6.Raportează cazurile de boli infecțioase și profesionale potrivit dispozițiilor în vigoare.7.Răspunde de disciplina, ținuta și comportamentul personalului în subordine.8.Răspunde prompt la toate solicitările de urgență, la consulturile din aceeași secție și alte secții și colaborează cu toți medicii din secțiile și laboratoarele din spital, în interesul unei cât mai bune îngrijiri medicale a bolnavilor.9.Efectuează consultații de specialitate în ambulator, conform programării întocmite de medicul șef secție.10.Își dezvoltă pregătirea profesională prin participarea la cursuri de perfecționare, simpozioane, congrese.11.Aplică regulile stabilite pentru completarea și gestionarea FOCG și a circuitului acesteia.12.Urmărește introducerea în practică a celor mai eficiente metode de diagnostic și tratament;13.Participă la ședințele organizate în scopul asigurării desfășurării în bune condiții a activităților din cadrul secției.14.Respectă prevederile H.G. nr. 1103/2014 cu referire la prevenirea și intervenția cazurilor de copii aflați în situație de risc de părăsire sau părăsiți în unități sanitare;15.Respectă prevederile Legii nr. 272/2004 și H.G. nr. 1103/2014 cu referire la obligația de a informa asistentul social din unitatea sanitară cu privire la internarea unui copil ce prezintă semne de abuz/neglijare/exploatare/violență/vătămare;16.Păstrează secretul profesional, confidențialitatea și anonimatul pacientului și oferă informații aparținătorilor numai în interesul bolnavilor.17.Manifestă atitudine respectuoasă atât față de pacient și patologia acestuia, cât și față de însoțitorul acestuia.18.Respectă drepturile pacienților conform legislației în vigoare;19.Aplică și respectă Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director.20.Aplică și respectă Normele de supraveghere, prevenire și control a infecțiilor nosocomiale în unitățile sanitare, conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director.III.Atribuții specifice în serviciul de gardă1.Răspunde de buna funcționare a secției și de aplicarea dispozițiilor prevăzute în regulamentul intern, precum și a sarcinilor date de șeful de secție, pe care îl reprezintă, în orele în care acesta nu este prezent în spital;2.Anunță prin toate mijloacele posibile managerul spitalului și autoritățile competente în caz de incendiu sau alte calamități ivite în timpul gărzii și ia măsuri imediate de intervenție și prim ajutor cu mijloacele disponibile până la constituirea celulei de criză condusă de managerul spitalului sau de înlocuitorul acestuia.3.Asistă la distribuirea alimentelor, verifică calitatea acestora, efectuând examenul organoleptic, cantitativ, calitativ al alimentelor distribuite la bolnavi, le îndepărtează pe cele necorespunzătoare, consemnând observațiile în condica de la blocul alimentar și anunță medicul șef de secție4.Urmărește disciplina și comportamentul vizitatorilor în zilele de vizită precum și prezența ocazională a altor persoane străine în spital și ia măsurile necesare.
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Prof. Dr. RODICA TOGĂNEL
Coordonator specialitate Cardiologie pediatrică Universitatea de Medicină și Farmacie Tg. Mureș(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ a fost introdus de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GASTROENTEROLOGIE PEDIATRICĂDefiniția specialității:Gastroenterologia pediatrică/Medicina digestivă pediatrică cuprinde toate aspectele aparatului gastrointestinal al unui organism în creștere, din perioada fetală până la adolescență și cuprinde dezvoltarea normală, diagnosticul, tratamentul și prevenția tuturor bolilor congenitale sau dobândite ale acestuia.Absolvenții specializării Gastroenterologie Pediatrică vor fi certificați ca și "medici specialiști pediatrie și gastroenterologie pediatrică", având cunoștințele și calificarea necesară de a efectua gărzi în specialitatea Pediatrie și de a acorda îngrijiri pediatrice în conformitate cu competențele dobândite conform curriculei de pregătire.Instruirea prin trunchiul comun durează 3 ani iar după absolvirea trunchiului comun se va continua pregătirea specifică pentru încă 2 ani în conformitate cu curriculum de Gastroenterologie Pediatrică.Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri, demonstrații) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, fiind prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual dirijat.O perioadă de 5 luni va fi efectuată într-un centru de gastroenterologie pentru adulți recunoscut la nivel național.Pregătirea cuprinde o parte teoretică (curs, sesiuni de prezentări de noutăți editoriale, referate) și una practică, incluzând evaluarea clinică și paraclinică a pacientului (radiografie, ecografie abdominală, explorări funcționale digestive), asistarea la/sau interpretarea de tehnici avansate (endoscopie digestivă superioară și inferioară, biopsie gastrică, duodenală, colonică, hepatică), prezentarea de cazuri.Urmărirea activității candidaților se va face în permanență, prin jurnalul pacienților evaluați, prezentări de cazuri și evaluare permanentă de către îndrumător, astfel încât, la finalul celor 2 ani, candidatul să fie capabil să desfășoare singur, fără supervizare și în mod competent, activitatea de gastroenterologie pediatrică.Centrele de pregătire trebuie să efectueze sau să aibă acces la toate procedurile descrise în baremul de tehnici; să aibă acces la un serviciu de chirurgie pediatrică) cu un număr de minimum 100 de operații/an, din care cel puțin 20% nou născuți și sugari. Având în vedere numărul redus de astfel de centre în România, este acceptată efectuarea unei părți din pregătire în centre care nu îndeplinesc toate aceste condiții, însă care dispun de lectori care îndeplinesc criteriile de eligibilitate.Evaluarea finală, care se poate efectua doar în centrele de pregătire care îndeplinesc toate criteriile de eligibilitate, permite obținerea titlului de medic specialist în gastroenterologie pediatrică.După susținerea examenului de specialitate, specialiștii în gastroenterologie pediatrică vor avea competența de ultrasonografie generală și endoscopie digestivă diagnostică și terapeutică (nivel I) pediatrică.Intrarea în rezidențiat se poate face fie direct după facultatea de medicină în urma susținerii examenului de rezidențiat, fie după terminarea specialităților pediatrice ca a doua specialitate, fiind obligatorie completarea întregului curriculum de pregătire de Gastroenterologie Pediatrică, cu excepția modulelor deja parcurse în cursul rezidențiatului anterior.Orice rezident poate efectua stagii sau parte a unor stagii în alte instituții de pregătire, specializate și recunoscute ca atare, în țări ale Uniunii Europene. Aceste stagii vor fi recunoscute și va fi echivalată perioada de pregătire în străinătate, conform prevederilor în vigoare.Coordonatorul programului de rezidențiat în gastroenterologie pediatrică este desemnat de Ministerul Sănătății, cu avizul consultativ al instituțiilor de învățământ superior medical, având rolul de a coordona desfășurarea programului de rezidențiat și de a numi - pentru fiecare secție clinică - un responsabil de formare în rezidențiat. Coordonatorul rezidențiatului pentru subspecialitatea de gastroenterologie pediatrică este unic, atât pentru trunchiul comun cât și pentru cei doi ani de pregătire în subspecialitate. Responsabilul de formare în rezidențiat, în colaborare cu șeful secției, repartizează rezidenții medicilor specialiști/primari din secție care devin medici îndrumători și care vor desfășura activitatea de pregătire a rezidenților în concordanță cu curricula aprobată. În cursul gărzilor medicul de gardă specialist/primar devine medic-îndrumător al activității clinice pe durata gărzii.Coordonatorul de program va urmări respectarea duratei aferente și a curriculei fiecărui modul de pregătire. În cadrul aceluiași an de pregătire, coordonatorul programului de rezidențiat va asigura rotația medicilor rezidenți astfel încât aceștia să parcurgă toate modulele aferente anului de studiu. Este permisă parcurgerea unui modul în mod fracționat, cu scopul de a evita supraaglomerarea unor secții și alocarea simultană a unui număr mare de rezidenți unui medic-îndrumător. Desfășurarea modulelor de pregătire se va face cu prioritate în secțiile clinice în care exista un cadru didactic (titular sau asociat) cu specialitate/supraspecializare/atestat specific modulului de pregătire sau un medic primar cu doctorat care deține toate competențele/specializările/atestatele specifice modulului de pregătire; în situația în care în niciuna dintre secțiile clinice nu există îndrumători în specialitatea modulului, stagiul respectiv se va efectua în clinica de specialitate adulți.Responsabilul de formare în rezidențiat verifică și răspunde de parcurgerea tematicii din curriculumul de pregătire, organizează la nivelul secției activitatea educațională a rezidenților, repartizează rezidenții medicilor îndrumători. Repartiția rezidenților se va face în concordanță cu competențele profesionale ale medicilor îndrumători (specialitate, supraspecialitate, atestate) și cu specificul modulului de pregătire. Responsabilul de formare în rezidențiat organizează și participă la evaluarea rezidenților la fiecare final de modul.

MODULUL 11 - Gastroenterologie pediatrică Gastroenterologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 6 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 100 ore/4 ore/săpt
MODULUL 12 - Gastroenterologie pediatrică Endoscopie digestivă pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 4 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 76 ore/4 ore/săpt
MODULUL 13 - Gastroenterologie pediatrică Imagistică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 24 ore/4 ore/săpt
MODULUL 14 - Gastroenterologie generală Gastroenterologie adulți
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 50 ore/4 ore/săpt
MODULUL 15 - Gastroenterologie generală Endoscopie digestivă diagnostică și intervențională adulți
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 18 ore/4 ore/săpt
MODULUL 16 - Gastroenterologie generală Imagistica medicală-adulți
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 16 ore/4 ore/săpt
MODULUL 17 - Gastroenterologie pediatrică Explorări funcționale digestive
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 16 ore/4 ore/săpt
MODULUL 18 - Gastroenterologie pediatrică Gastroenterologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 6 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 100 ore/4 ore/săpt
Total 400 ore curs, 3500 ore practică + 
Modulul 11 – Gastroenterologie pediatricăDurata 6 luniNr. ore curs: 100 oreNr. ore practică: 875 oreI.Tematică1.Anatomia sistemului digestiv2.Dezvoltarea și îmbătrânirea sistemului gastrointestinal3.Fiziologia sistemului digestiv4.Fiziopatologia sistemului digestiv5.Microbiologia sistemului digestiv6.Farmacologia sistemului digestiv7.Morfopatologia sistemului digestiv8.Imunologia și mecanismele de apărare ale sistemului digestiv9.Afecțiuni ale cavității orale: stomatita aftoasă, gingivo-stomatita herpetică, herpesul labial, perle Epstein – noduli Bohn, keilita, frenul lingual scurt, limba geografică (glosita migratorie), limba scrotală10.Manifestări orale în boli digestive sau extradigestive11.Anomalii congenitale ale cavității orale12.Anatomia și fiziologia esofagului,13.Anomalii congenitale ale esofagului14.Hernia hiatală15.Refluxul gastro-esofagian16.Tulburări de motilitate esofagiană17.Achalazia18.Leziuni traumatice esofagiene, corpi străini esofagieni19.Esofagite la copil – esofagite postcaustice, infecțioase, micotice20.Tratamentul suferințelor esofagiene21.Vărsăturile la copil22.Anatomia și fiziologia stomacului23.Malformații congenitale gastrice24.Gastrite acute și cronice la copil25.Ulcer gastric și duodenal26.Neoplasme esofagiene și gastrice27.Tulburări motorii. Stenoza hipertrofică de pilor28.Hemoragia digestivă la copil29.Tratamentul suferințelor gastrice și duodenale30.Anatomia și fiziologia intestinului31.Malformații congenitale ale intestinului32.Enterocolita ulceronecrotică33.Stenoza pilorică34.Intestinul în malnutriție35.Alergii alimentare36.Gastroenterita acută și sindromul de deshidratare acută37.Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție38.Boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică39.Sindromul de intestin scurt40.Sindromul de intestin iritabil41.Parazitoze intestinale42.Constipația la copil43.Sindromul de pseudoobstrucție intestinală cronică44.Durerea abdominal arecurentă45.Encoprezisul46.Patologie tumorală intestinalăII.Barem de activități practice● Interpretarea unor buletine de analiză pentru evaluarea sindromului carențial (modificări hidro-electrolitice, sindromul anemic, deficient vitaminice, hipoproteinemia, hipoalbuminemia, hipolimpemia, etc)● Cunoașterea utilității investigațiilor imagistice, endoscopice și a testelor funcționale digestive în patolologia pediatrică● Evaluarea și interpretarea datelor de laborator pentru explorarea statusului imunitar. Ig E specifice la proteinele laptelui de vacă, alți alergeni alimentari, testare cutanată etc.● Evaluarea și interpretarea perturbărilor hidro-electrolitice și acido-bazice: ionogramă, Astrup● Evaluarea și interpretarea sindromului inflamator: disproteinemia, VSH● Evaluarea și interpretarea testelor hematologice: examen hematologic periferic complet (hematii, hemoglobină, indici eritrocitari, leucocite, reticulocite, trombocite), deficiența de acid folic● Interpretarea unei coprocitograme, a unei coproculturi, a testelor de intoleranță la gluten, a testelor de încărcare la lactoză, fructoză, calprotectineiIII.Obiective educaționale și rezultate așteptate

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1 Recunoașterea copilului cu suferință digestivă și cunoașterea manoperelor adecvate de tratament 1. Recunoaște pacientul cu gastrită, RGE, ulcer gastric. 2. Recunoaște copilul cu FC, intoleranță la lactoză, intoleranță la proteinele laptelui de vacă 3. Recunoaște copilul cu diaree, sindrom de deshidratare, constipație. 4. Asigură suportul vital de bază adecvat fiecărei afecțiuni. 5. Preia rolul de conducător al echipei până la sosirea medicului specialist/primar. 6. Face parte, ca și membru al echipei în diagnosticul și tratamentul diferitelor afecțiuni gastro-intestinale 7. Este capabil să țină evidența scrisă a manoperelor și medicației administrate în timpul tratamentului. 8. Este capabil să comunice părinților evenimentele desfășurate în timpul tratamentului.
2 Recunoașterea copilului critic (cu hemoragie digestivă, sindrom de deshidratare) și inițierea măsurilor imediate 1. Este capabil să recunoască pacientul critic.2. Cunoaște situațiile și momentul în care trebuie să anunțe medicul specialist/primar. 3. Inițiază măsurile de resuscitare până la sosirea medicului specialist/primar.
3 Evaluarea semnelor de boală gravă sau cu potențial de agravare 1. Cunoaște semnele și simptomele sugestive pentru boală severă. 2. Cunoaște situațiile clinice cu potențial de evoluție spre boală severă.
4 Cunoașterea criteriilor de internare în spital. Alegerea secției unde va fi internat copilul 1. Cunoaște criteriile de internare în cazul principalelor boli gastrointestinale, inclusiv cu patologii asociate respiratorii, cardiace, digestive, renale, neurologice, sistemice. 2. Este capabil să propună medicului îndrumătorsecția unde va fi internat copilul. 3. Cunoaște și pregătește documentele necesare internării pacientului.
5 Recomandări de tratament și urmărire la domiciliu. 1. Este capabil să recunoască pacientul ce poate fi tratat în siguranță la domiciliu. 2. Este capabil să propună medicului îndrumătorun plan de tratament la domiciliu, semnele de alarmă la apariția cărora copilul trebuie reevaluat de către medic, necesitatea reevaluării și momentul acesteia.
6 Dezvoltarea abilităților de comunicare 1. Comunicarea cu părinții/tutorii în vederea explicării patologiei evidențiate la copiii lor. 2. Comunicarea empatică cu copiii și adolescenții într-un mod adecvat vârstei, în vederea explicării procedurilor diagnostice sau intervenționale, precum și a rezultatelor investigațiilor

 + 
MODULUL 12 – Gastroenterologie pediatrică Endoscopie digestivă pediatricăDurata 4 luniNr. ore curs: 76 oreNr. ore practică: 665 oreI.Tematică1.Endoscopie – noțiuni generale, echipamente, unitatea de endoscopie2.Spălarea și dezinfecția endoscoapelor3.Pregătirea pacientului pentru endoscopie (inclusiv anestezia pacientului)4.Endoscopia digestivă superioară: indicațiile endoscopiei digestive superioare, contraindicațiile endoscopiei digestive superioare, tehnica examinării cu endoscopul cu vedere axială5.Patologia esofagului: aspecte endoscopice normale ale esofagului, esofagita infecțioasă, de reflux, alergică, micotică, caustică, esofagul Barett, hernia hiatală, varicele esofagiene, tumorile esofagiene6.Patologia stomacului: ulcerațiile mucoasei gastrice, gastrita cu Helicobacter pylori, gastrita de altă etiologie, gastrita hipertrofică (boala Menetrier), boala ulceroasă7.Patologia intestinului subțire: boala celiacă, gastroenteropatia eozinofilică, enteropatia alergică (alergia la proteinele laptelui de vacă), enteropatii inflamatorii, boli asociate (limfoame gastrice, limfangiectazia congenitală, polipi hamartomatoși, boala Crohn, etc)8.Explorarea endoscopică în hemoragia digestivă superioară: hipertensiunea portală, varicele (esofagiene, gastrice, duodenale), gastropatia din hipertensiunea portală9.Colonoscopia: indicațiile colonoscopiei, contraindicațiile colonoscopiei, tehnica colonoscopiei10.Patologia colonului: colita ulcerativă, boala Crohn, colita infecțioasă, colita alergică, colita din colagenoze, afectarea colonului în vasculite, polipi colonici (juvenili, adenomatoși, hiperplastici) polipoze intestinale (familiale, sindrom Gardner, sindromul Peutz-Jegers, polipoza colonică juvenilă), tumori maligne (leiomiosarcoame, limfoame gastrointestinale, carcinom colonic), malformații vasculare ale tubului digestiv11.Ultrasonografia endoscopică12.Videocapsula endoscopică13.Managementul endoscopic al hipertensiunii portale14.Terapia endoscopică a sângerărilor non-variceale15.Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă la copil16.Ingestia de corpi străini; extracția endoscopică17.Gastrostomia endoscopică percutană18.Polipectomia endoscopică19.Terapia endoscopică a stenozelor esofagiene20.Viitorul în endoscopia pediatricăII.Barem de activități practice1.Executare gastroscopii, colonoscopii pe simulator: 100 cazuri2.Executare endoscopii digestive superioare: 1503.Executare rectoscopii - sigmoidoscopii: 504.Executare colonoscopii: 1005.Asistare și/sau executare asistată a următoarelor manevre de endoscopii intervenționale:– hemostază endoscopică din HDS variceale: 10– hemostază endoscopică din HDS nevariceale: 10– dilatări de stenoze esofagiene sau achalazii: 20– gastrostomă percutană: 10– polipectomii: 20III.Obiective educaționale și rezultate așteptate

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Formularea indicațiilor pentru endoscopia digestivă superioară în cazul pacienților pediatrici Este capabil să execute manevre de endoscopie digestivă superioară diagnostică, să descrie corect și complet leziunile, să efectueze corect biopsii de mucoasă (inclusiv biopsie duodenală) și să formuleze diagnosticul endoscopic.
2. Formularea indicațiilor pentru rectosigmoidoscopie/colonoscopie în cazul pacienților pediatrici Este capabil să execute manevre de endoscopie digestivă inferioară diagnostică, să descrie corect și complet leziunile, să efectueze corect biopsii de mucoasă și să formuleze diagnosticul endoscopic.
3. Recunoașterea urgențelor endoscopice în cazul pacienților pediatrici 1. Cunoaște semnele și simptomele sugestive pentru urgența endoscopică 2. Este capabil să execute manevre de hemostazăendoscopică în cazul hemoragiilor variceale și non-variceale 3. Este capabil să execute extracția de corpi străini
4. Alegerea unor proceduri optime de terapie endoscopică 1. Este capabil să efectueze polipectomia endoscopică 2. Este capabil să efectueze dilatații endoscopice în cazul stenozelor esofagiene
5. Recomandări de tratament și urmărire la domiciliu. 1. Este capabil să recunoască pacientul ce poate fi tratat în siguranță la domiciliu. 2. Este capabil să propună medicului îndrumătorun plan de tratament la domiciliu, semnele de alarmă la apariția cărora pacientul trebuie reevaluat endoscopic, necesitatea reevaluării și momentul acesteia.
6. Dezvoltarea abilităților de comunicare 1. Comunicarea cu părinții/tutorii în vederea explicării aspectelor endoscopice evidențiate la copiii lor. 2. Comunicarea empatică cu copiii și adolescenții într-un mod adecvat vârstei, în vederea explicării procedurilor diagnostice sauintervenționale, precum și a rezultatelor examinărilor.

 + 
MODULUL 13 – Gastroenterologie pediatrică Imagistică medicalăDurata 2 luniNr. ore curs: 24 oreNr. ore practică: 210 oreI.Tematică1.Noțiuni generale de ecografie. Definiția metodei. Fizica ultrasunetelor2.Producerea imaginii ecografice. Moduri de examinare. Aparatura utilizată în ecografie. Transductoare. Informația ecografică. Standarde de orientare a imaginii ecografice.3.Semiologie ecografică. Imagini de bază. Artefacte4.Noțiuni de anatomie abdominală normală, descriptivă și topografică (secțiuni).5.Vasele abdomenului. Anatomia ecografică normală a vaselor abdomenului. Patologie vasculară abdominală (fără Doppler).6.Ficatul. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomie ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a ficatului. Hepatopatii difuze. Leziuni hepatice focale. Afecțiuni hepatice septice, traumatice, postoperatorii. Transplantul hepatic.7.Sistemul venei porte. Anatomie, hemodinamică, aspecte ecografice normale. Hipertensiunea portală. Tromboza portală. Șunturi porto sistemice.8.Arborele biliar. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a arborelui biliar. Semiologia modificărilor biliare de conținut, perete și de vecinătate. Patologia colecistului (litiază, colecistite acute și cronice, tumori). Patologia căilor biliare. Diagnosticul icterelor. Tumori ale căilor biliare. Angiocolita.9.Pancreas. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a pancreasului. Patologie pancreatică (pancreatite acute/cronice, tumori)10.Splina și sistemul limfatic. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a splinei și limfonodulilor abdominali. Patologia splinei și sistemului limfatic abdominal.11.Tubul digestiv. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a tubului digestiv. Noțiuni de endosonografie. Aspecte ecografice în patologia tubului digestiv. Urgențe digestive.12.Peretele abdominal și peritoneul. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică a cavității peritoneale. Patologia peretelui abdominal și a peritoneului (colecții, peritonite, tumori, hernii).13.Rinichi. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală a rinichilor și ureterelor. Metodologia examinării ecografice a rinichilor și ureterelor. Patologie reno-ureterală; Anomalii, malformații. Boli renale parenchimatoase, tumori și boli chistice renale, litiaza reno-ureterală, (uretero)hidronefroza. Transplantul renal.14.Retroperitoneu. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală cavității retroperitoneale și a glandelor suprarenale. Metodologia examinării ecografice a retroperitoneului și a glandelor suprarenale. Patologia generală a spațiului retroperitoneal. Adenopatii retroperitoneale. Tumori retroperitoneale primitive. Colecții retroperitoneale. Patologia glandelor suprarenale.15.Vezica urinară. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală vezicii urinare. Metodologia examinării ecografice a vezicii urinare. Patologia vezicii urinare16.Prostata și veziculele seminale. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a prostatei și veziculelor eminale. Patologia prostatei și a veziculelor seminale. Noțiuni de ecografie endorectală.17.Uterul și ovarele. Anatomie descriptivă și topografică. Anatomie ecografică. Metodologie de examinare prin abord suprapubian. Noțiuni de ecografie endovaginală.18.Structuri moi superficiale. Scrotul și testiculele (anatomie normală a scrotului, metodologie de examinare, anatomie ecografică normală, patologie în afecțiuni acute și cronice). Regiunea cervicală - inclusiv glanda tiroidă (anatomie normală, metodologie de examinare, anatomie ecografică normală, patologie). Regiunea oculo - orbitară (anatomie normală, metodologie de examinare, anatomie ecografică normală, patologie).19.Structuri musculo – scheletale (anatomie normală, metodologie de examinare, anatomie ecografică normală, patologie).20.Torace și mediastin (anatomie normală, metodologie de examinare, anatomie ecografică normală, patologie)21.Ginecologie – obstetrică. Semiologie ecografică normală; Patologie ecografică ginecologică; Obstetrică: aspecte US normale și patologice în trim. I; Aspecte US normale și patologice ale sarcinii în trim. II -III; Evaluarea stării fetale intrauterine prin profilul biofizic fetal și US Doppler22.Ecografie pediatrică (acoperă tematica de ecografie generală a adultului cu particularizare pentru patologia pediatrică). Particularitățile examenului ecografic la copil; Ecografie hepatobiliară; Ecografia pancreasului și splinei; Ecografia tubului digestiv; Ecografia aparatului reno-ureteral.; Ecografie transfontanelară. Urgențe pediatrice. Anomalii.23.Ecografie vasculară periferică. Noțiuni introductive privind fizica US vasculară; Semiologia US arterială și venoasă normală; US vasculară în patologia arterială periferică; US vasculară în patologia venoasă periferică; US vasculară viscerală. Ultrasonografie vasculară în ischemiile de organ. Ultrasonografie vasculară în patologia organelor transplantate.24.Ecocardiografie. Anatomie, metodologie și semiologie cardiacă normală; Valvulopatii, cardiomiopatii, complicațiile cardiopatiei ischemice; Pericardite, tumori cardiace; Vasele mari de la baza inimii, tehnici speciale de explorare25.Noțiuni de ultrasonografie intervențională; Principii, aparatură, metodologie; Instrumentar utilizat pentru tehnici diagnostice/terapeutice; Biopsia ecoghidată – metodologie, indicații, riscuri; Drenajul percutan, abordarea formațiunilor chistice, tumori; Noțiuni de US intraoperatorie26.Progrese și tehnologii noi în ultrasonografie. Ultrasonografia tridimensională. Explorarea cu agenți de contrast. Aplicații ale telemedicinei în ultrasonografie27.Aplicații ale ultrasonografiei în urgențe medico-chirurgicale majore28.Noțiuni radioimagistice de bază și specifice utilizate în patologia gastroenterologică pediatrică - principii de funcționare ale radiologiei convenționale, rezonanței magnetice (RM), computer tomografiei (CT), scintigrafiei.29.Semiologia radioimagistică a aparatului digestiv.30.Imagistica afecțiunilor digestive (indicații, contraindicații, limite). Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor diferitelor examene imagistice în afecțiunile gastro-intestinale31.Capacitatea de a evalua calitatea examinării imagistice în imagistica abdominală.Baremul de activități practice pentru ecografia abdominală1.Tehnica ecografiei abdominale la copii și adulți2.Efectuarea secțiunilor clasice în plan frontal, tranversal și coronal, precum și a secțiunilor specific pentru fiecare organ.3.Semiologia normală ecografică: ficat, splină, pancreas, căi biliare, retroperitoneu, anse intestinale, etc4.Semiologia ecografică patologică: hepatomegalie, modificări de structură hepatică, splenomegalia, modificări de structură splenică, raporturi cu organele din jur, aspecte patologice ale pancreasului, evaluarea căilor biliare, recunoașterea hipertensiunii portale; identificarea colecțiilor abdominale; identificarea formațiunilor patologice, a tumorilor5.Efectuarea de examinări ecografice la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți și aprecierea diferențelor între un aparat portabil de ecografie și un aparat fix6.Alegerea substanțelor de contrast cele mai potrivite și utilizarea lor optimă în radiologia pediatrică, în funcție de tehnica imagistică utilizată, de problema clinică și de vârstă7.Realizarea cu supervizare a ecografiei cerebrale (transfontanelare) la nou-născuți și sugari pentru: hidrocefalie, hemoragie subependimară și intraventriculară, leucomalacie periventriculară și tumori 100 ecografii8.Realizarea cu supervizare a ecografiei toracale la nou-născuți, sugari și copii, inclusiv pentru evaluarea revărsatului pleural, condensării pulmonare și timusului normal. 20 ecografii9.Realizarea cu supervizare a ecografiei abdominale la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți, incluzând următoarele patologii: stenoza hipertrofică de pilor, invaginație intestinală acută, apendicita acută, ocluzie intestinală și volvulus, hernie inghinală 100 ecografii10.Realizarea cu supervizare a ecografiei abdominale la nou-născuți, sugari,copii și adolescenți pentru: tumori abdominale și pelvine, ureterohidronefroză, litiază urinară și nefrocalcinoză, boli chistice renale 100 ecografii11.Realizarea cu supervizare a ecografiei pelvisului feminin la sugari, copii și adolescenți pentru durere pelvină acută 100 ecografii12.Realizarea cu supervizare a ecografiei scrotale la sugari, copii și adolescenți pentru scrot acut și tumori scrotale 20 ecografii13.Realizarea cu supervizare a ecografiei de șold la nou-născuți, sugari și copii, în particular pentru displazia congenitală de șold și sinovita tranzitorie. 30 ecografii14.Aplicații terapeutice ecografice: puncții/biopsii ghidate; efectuarea unor proceduri invazive de drenaj, de decompresie; efectuarea elastografiei hepatice; stăpânirea tehnicii de ecografie cu contrast15.Cunoașterea modului de a efectua o examinare radiologică a tractului digestiv superior cu substanță de contrast, precum și a pregătirii pacientului în vederea efectuării acestei investigații16.3. Cunoașterea modului de a efectua studii cu contrast simplu și dublu, precum și aprecieri ale motilității; înțelegerea principiilor și limitelor acestor studii precum și avantajele și dezavantajele lor în comparație cu endoscopia17.Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor clismei cu substanța de contrast18.Capacitatea de a interpreta o clismă baritata, cunoașterea aspectelor normale (recunoașterea detaliilor anatomice ale rectului și colonului).19.Capacitatea de a indica și de a interpreta o examinare CT a abdomenului20.Cunoașterea tehnicilor de colonoscopie CT; cunoașterea potențialului enteroclizei CT21.Capacitatea de a indica și de a interpreta o examinare RM a ficatului, tractului biliar și pancreasului22.Capacitatea de a indica și de a interpreta o examinare RM a tractului gastrointestinal; cunoașterea potențialului enteroclizei RM; cunoașterea protocolului de bază al examinării RM a regiunii anorectale23.Cunoașterea rolului explorărilor nucleare în patologia abdominală;24.Capacitatea de a identifica metoda de examinare radio-imagistică specifică în următoarele afecțiuni: obstrucția intestinală, boli inflamatorii, boli infiltrative, perforația și ischemia intestinului subțire, tumori.III.Obiective educaționale și rezultate așteptate

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Elaborarea unui buletin ecografic la copilul cu patologie gastro-intestinală și hepatică 1. Recunoaște pacientul cu suferință hepatică, splenică, digestivă, ocluzie intestinală, abdomen acut și cronic din punct de vedere ecografic 2. Efectuează investigația ecografică, formulează corect și complet diagnosticul ecografic 3. Prezintă medicului curant rezultatul ecografiei și propune ajustarea planului de măsuri terapeutice în funcție de aceasta
2. Interpretarea unei tomografii computerizateabdominale native și cu contrast 1. Recunoaște pacientul cu suferință hepatică, splenică, digestivă, ocluzie intestinală, abdomen acut și cronic din punct de vedere al ex computer tomografic
3. Interpretarea unui RMN abdominal 1. Recunoaște pacientul cu suferință hepatică, splenică, digestivă, ocluzie intestinală, abdomen acut și cronic din punct de vedere al RMN
4. Interpretarea unei radiografii abdominale native sau cu contrast (irigografii, pasaj baritat, clisma baritată, etc) 1. Recunoaște pacientul cu suferință hepatică, splenică, digestivă, ocluzie intestinală, abdomen acut și cronic și elaborează diagnosticul imagistic
5. Să cunoască indicațiile imagistice în urgențe abdominale (gastroenterologice) Să cunoască indicațiile investigațiilor imagistice în urgență și principalele modificări detectate: 1. Traumatism abdominal 2. Pneumoperitoneu 3. Apendicita 4. Diverticulita Meckel 5. Invaginație 6. Peritonita 7. Ocluzie intestinală/Volvulus 8. Hemoragie digestivă 9. Enterocolita ulceronecrotică 10. Torsiune de ovar
6. Dezvoltarea abilităților de comunicare 1. Comunicarea cu părinții/tutorii în vederea explicării aspectelor imagistice evidențiate lacopiii lor. 2. Comunicarea empatică cu copiii și adolescenții într-un mod adecvat vârstei, în vederea explicării procedurilor diagnostice sauintervenționale, precum și a rezultatelor examinărilor.

 + 
MODULUL 14 – Gastroenterologie generală-Gastroenterologie adulțiDurata 3 luniNr. ore curs: 50 oreNr. ore practică: 438 oreI.Tematică1)Refluxul gastroesofagian. Boala de reflux gastroesofagian și complicațiile ei. Esofagitele. Diverticulii esofagieni2)Tulburările motorii esofagiene: achalazia, spasmul esofagian difuz, esofagul hiperperistaltic3)Cancerul esofagian4)Gastritele acute și cronice5)Ulcerul gastric și duodenal. Complicații6)Tumorile benigne și maligne ale stomacului7)Diareile acute și cronice8)Sindromul de malabsorbție9)Enteropatia glutenică. Enteropatii disenzimatice. Carente dizaharidazice10)Boala Whipple, sindromul intestinului scurt, sindromul de ansa oarba. TBC intestinal11)Parazitozele intestinale (manifestări clinice, forme clinico-etiologice)12)Boala Crohn13)Colita ulcerativă14)Constipația15)Intestinul iritabil16)Polipii colonici. Polipozele digestive17)Cancerul colorectal18)Diverticuloza colonică19)Suferințele ano-rectale20)Pancreatitele acute și cronice21)Hemoragia digestivă superioară și inferioară22)Cancerul pancreatic și tumorile endocrine pancreatice23)Sindromul icteric24)Litiaza biliară. Sindromul postcolecistectomie25)Colecistitele. Angiocolitele acute26)Icterele familiale27)Hepatitele medicamentoase28)Hepatitele cronice virale B29)Hepatita autoimună30)Patologia hepatică alcool - indusă31)Cirozele hepatice.32)Complicațiile cirozelor hepatice: ascita, peritonita bacteriană spontană, hemoragiile variceale, encefalopatia hepatică, sindromul hepatorenal33)Cancerul hepatic și al căilor biliare34)Tumorile benigne ale ficatului35)Peritonitele acute și cronice. TBC peritoneal36)Suferințele digestive de origine vasculară37)Hipertensiunea portală – etiologie, patogenie, complicații38)Afecțiuni hepatice cu determinare genetică (CBP, CSP, boala Wilson, deficitul de alfa 1-antitripsina)39)Chistul hidatic hepatic40)Chirurgia cancerului gastric, colonic, rectal, hepatic și pancreaticII.Barem de activități practice1.Paracenteza: 102.Puncție biopsie hepatică – efectuare: 103.Explorarea cu capsula endoscopică. Asistare, interpretarea rezultatelor: 15III.Obiective educaționale și rezultate așteptate

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
7 Recunoașterea pacientului adult cu suferință digestivă și cunoașterea manoperelor adecvate de tratament 1. Recunoaște pacientul cu gastrită, RGE, ulcer gastric. 2. Recunoaște pacientul cu FC, intoleranță la lactoză, 3. Recunoaște pacientul cu diaree acută și cronică, sindrom de deshidratare, constipație 4. Recunoaște pacientul cu insuficiență hepatică, colestază, hepatită, ciroză 5. Recunoaște pacientul cu patologie pancreatică, tulburare de nutriție, etc. 4. Asigură suportul vital de bază adecvat fiecărei afecțiuni. 5. Preia rolul de conducător al echipei până lasosirea medicului specialist/primar. 6. Face parte, ca și membru al echipei în diagnosticul și tratamentul diferitelor afecțiuni gastro-intestinale 7. Este capabil să țină evidența scrisă a manoperelor și medicației administrate în timpul tratamentului. 8. Este capabil să comunice aparținătorilor evenimentele desfășurate în timpul tratamentului.
8 Recunoașterea pacientului critic și inițierea măsurilor imediate 1. Este capabil să recunoască pacientul critic.2. Cunoaște situațiile și momentul în care trebuie să anunțe medicul specialist/primar. 3. Inițiază măsurile de resuscitare până la sosirea medicului specialist/primar.
9 Evaluarea semnelor de boală gravă sau cu potențial de agravare 1. Cunoaște semnele și simptomele sugestive pentru boală severă. 2. Cunoaște situațiile clinice cu potențial de evoluție spre boală severă.
1 Cunoașterea criteriilor de internare în spital. Alegerea secției unde va fi internat pacientul 1. Cunoaște criteriile de internare în cazul principalelor boli gastrointestinale, inclusiv cu patologii asociate respiratorii, cardiace, digestive, renale, neurologice, sistemice. 2. Este capabil să propună medicului îndrumătorsecția unde va fi internat copilul. 3. Cunoaște și pregătește documentele necesare internării pacientului.
1 Recomandări de tratament și urmărire la domiciliu. 1. Este capabil să recunoască pacientul ce poate fi tratat în siguranță la domiciliu. 2. Este capabil să propună medicului îndrumătorun plan de tratament la domiciliu, semnele de alarmă la apariția cărora pacientul trebuie reevaluat de către medic, necesitatea reevaluării și momentul acesteia.
1 Dezvoltarea abilităților de comunicare 1. Comunicarea cu aparținătorii în vederea explicării patologiei 2. Comunicarea empatică cu pacienții în vedereaexplicării procedurilor diagnostice sau intervenționale, precum și a rezultatelor investigațiilor

 + 
MODULUL 15 – Gastroenterologie generalăEndoscopie digestivă diagnostică și intervențională adulțiDurata 1 lunăNr. ore curs: 18 oreI.Tematică1.Endoscopie – noțiuni generale, echipamente, unitatea de endoscopie2.Spălarea și dezinfecția endoscoapelor3.Pregătirea pacientului pentru endoscopie (inclusiv anestezia pacientului)4.Endoscopia digestivă superioară: indicațiile endoscopiei digestive superioare, contraindicațiile endoscopiei digestive superioare, tehnica examinării cu endoscopul cu vedere axială5.Patologia esofagului6.Patologia stomacului7.Patologia intestinului subțire8.Explorarea endoscopică în hemoragia digestivă superioară9.Colonoscopia: indicațiile colonoscopiei, contraindicațiile colonoscopiei, tehnica colonoscopiei10.Patologia colonului11.Ultrasonografia endoscopică12.Videocapsula endoscopică13.Managementul endoscopic al hipertensiunii portale14.Terapia endoscopică a sângerărilor non-varicele15.Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă16.Ingestia de corpi străini17.Gastrostomia endoscopică percutană, gastrojejunostomia18.Polipectomia colonoscopică19.Enteroscopia21.Tehnici endoscopice noi SRETTA, POEM, colonoscopia virtuală, enteroRM; NBI, cromoendoscopiaII.Barem de activități practice1.Executare gastroscopii, colonoscopii pe simulator: 50 cazuri2.Endoscopii digestive superioare: 30a)asistă și/sau efectuează sub supraveghere polipectomii gastrice: 10b)asistă și/sau efectuează sub supraveghere hemostaza endoscopică din HDS variceale: 10c)asistă și/sau efectuează sub supraveghere hemostaza endoscopică din HDS nevariceale: 10d)asistă și/sau efectuează sub supraveghere dilatări de stenoze esofagiene sau achalazii: 103.Rectoscopii - sigmoidoscopii: 204.Colonoscopii: 20a)asistă și/sau efectuează sub supraveghere polipectomii: 105.Asistă și/sau efectuează sub supraveghere extracții corpi străini 106.Explorarea cu capsula endoscopică. Asistare, interpretarea rezultatelor: 157.Asistare la următoarele manevre de endoscopii intervenționale:– ERCP: 10– ecoendoscopii – puncții cu ac fin ecoghidat: 10– gastrostoma percutană: 10III.Obiective educaționale și rezultate așteptate

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Formularea indicațiilor pentru endoscopia digestivă superioară în cazul pacienților adulți Este capabil să execute manevre de endoscopie digestivă superioară diagnostică, să descrie corect și complet leziunile, să efectueze corect biopsii de mucoasă și să formuleze diagnosticul endoscopic.
2. Formularea indicațiilor pentru rectosigmoidoscopie/colonoscopie în cazul pacienților adulți Este capabil să execute manevre de endoscopie digestivă inferioară diagnostică, să descrie corect și complet leziunile, să efectueze corect biopsii de mucoasă și să formuleze diagnosticul endoscopic.
3. Recunoașterea urgențelor endoscopice în cazul pacienților adulți 1. Cunoaște semnele și simptomele sugestive pentru urgența endoscopică 2. Este capabil să execute manevre de hemostazăendoscopică în cazul hemoragiilor variceale și non-variceale 3. Este capabil să execute extracția de corpi străini
4. Alegerea unor proceduri optime de terapie endoscopică 1. Este capabil să efectueze polipectomia endoscopică 2. Este capabil să efectueze dilatații endoscopice în cazul stenozelor esofagiene
5. Recomandări de tratament și urmărire la domiciliu. 1. Este capabil să recunoască pacientul ce poate fi tratat în siguranță la domiciliu. 2. Este capabil să propună medicului îndrumătorun plan de tratament la domiciliu, semnele de alarmă la apariția cărora pacientul trebuie reevaluat endoscopic, necesitatea reevaluării și momentul acesteia.

 + 
MODULUL 16 – Gastroenterologie generalăImagistica medicală-adulțiDurata 1 lunăNr. ore curs: 16 oreNr. ore practică: 140 oreI.Tematica1.Anatomia radioimagistică și variante anatomice ale: tractului gastro-intestinal; regiunii hepato-biliare; pancreasului; splinei; peritoneului și rădăcinii mezenterului.2.Substanțe de contrast utilizate în evaluarea organelor abdominale; tehnici radioimagistice utilizate în evaluarea gastro-intestinală; tehnici radioimagistice utilizate în evaluarea organelor abdominale (ficat, căi biliare, pancreas, splină, cavitate peritoneală, mezenter, vase – sistem port, artere digestive); tehnici de postprocesare utilizate în evaluarea radioimagistică gastro-intestinală și abdominală.3.Indicații și contraindicații ale procedurilor și tehnicilor radioimagistice relevante pentru evaluarea bolilor: tractului gastro-intestinal; hepato-biliare; pancreatice; splenice; peritoneale; mezenterice și de perete abdominal.4.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală și dobândită a peritoneului, mezenterului și peretelui abdominal.5.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a esofagului.6.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie gastro- duodenală.7.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a intestinului subțire.8.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a colonului.9.Indicațiile imagistice în boala Crohn sau alte boli inflamatorii intestinale la adult.10.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie hepatică; diagnosticul radioimagistic în transplantul hepatic.11.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a căilor biliare.12.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a pancreasului.13.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală și dobândită a splinei.14.Indicațiile imagistice în urgențele gastrointestinale medicale la adult.15.Integrarea unui buletin radiologic în diagnosticul final.16.Recunoașterea aspectului radiologic în următoarele: pneumoperitoneu, ocluzie intestinală.17.Indicațiile imagistice în tumorile abdominale la adult.II.Barem de activități practiceSă asiste și să efectueze sub supraveghereSă asiste la procedurile de stentare a sistemului biliarSă asiste la procedurile de embolizare pentru controlul hemoragiei acute abdominaleSă asiste și/sau să efectueze sub supraveghere biopsii hepatice percutanate ghidate imagisticIII.Obiective educaționale

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1 Să cunoască indicațiile imagistice în urgențe abdominale Să cunoască indicațiile investigațiilor imagistice în urgență și principalele modificări detectate: 1. Traumatism abdominal 2. Pneumoperitoneu 3. Apendicita 4. Diverticulita Meckel 5. Invaginatie 6. Peritonita 7. Ocluzie intestinală/Volvulus 8. Hemoragie digestivă
2 Să aibă noțiuni de semiologie radioimagistică abdominală Să cunoască indicațiile radiografiei abdominale (toraco-abdominale) pe gol la adult și să identifice principalele entități patologice Să cunoască indicațiile și contraindica- țiile administrării de substanță de contrast orală la pacienții adulți Să cunoască semiologia radioimagistică abdominală de bază. Să recunoască aspectul radiologic și semnificația patologică a nivelelor hidroaerice/pneumoperitoneului/pneumatozei intestinale/etc. Să cunoască principalele modificări radioimagistice detectate în patologia inflamatorie, infecțioasă și tumorală a tubuluidigestiv (se face referire la entitățile patologice cele mai frecvent întâlnite)
3 Să cunoască indicațiile ecografiei abdominale și aspectele ecografice normale și patologice Să cunoască principalele modificări ecografice detectate în patologia malformativă, inflamatorie, infecțioasă și tumorală a ficatului, căilor biliare, pancreasului și splinei (se face referire la entitățile patologice cele mai frecvent întâlnite).
4 Să cunoască indicațiile RM și CT în patologia digestivă a adultului (cele mai frecvente afecțiuni) Noțiuni de bază de interpretare a imaginilor radiologice, ecografice, CT și RM.
Dezvoltarea abilităților de comunicare Să comunice cu pacientul pentru obținerea consimțământului informat anterior procedurilorde diagnostic imagistic sau intervenționale aleabdomenului și/sau sistemului gastrointestinal Să comunice cu pacienții și rudele lor pentru aexplica rezultatele/aspectele imagistice ale evaluării abdominale sau ale tractului gastrointestinal

 + 
MODULUL 17 – Gastroenterologie pediatricăExplorări funcționale digestiveDurata 1 lunaNr. ore curs: 16 oreNr. ore practică: 140 oreI.Tematică1.Principiile explorării pH-metriei esofagiene: tehnica pH-metriei, indicații, contraindicații, analiza și interpretarea datelor2.Principiile manometriei esofagiane: tehnica, indicații, contraindicații, analiza și interpretarea datelor3.Principiile manometriei ano-rectale: tehnica, indicații, contraindicații, analiza și interpretarea datelor4.Scintigrafia esofagiană: metoda, indicații, contraindicații, analiza și interpretarea datelor5.Testul respirator cu uree marcată. Principiile testelor respiratorii (administrare orală de carbon radioactive, dozarea carbonului radioactive din CO2 expirat)6.Iontoforeza cu pilocarpina: tehnică, indicații, contraindicații, analiza și interpretarea datelorII.Barem de activități practiceEfectuare ph-metrii esofagiene: 10Efectuare și/sau efectuare asistată manometrii esofagiene: 5Efectuare și/sau efectuare asistată manometrii ano-rectale: 5Asistare la scintigrafii esofagiene: 5Efectuare teste respiratorii cu uree marcată: 10Efectuare iontoforeze: 10III.Obiective educaționale și rezultate așteptate

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Formularea indicațiilor pentru pH-metrie esofagiană și impedance pH-metrie Este capabil să execute pH-metria esofagiană șiimpedance pH-metria și să interpreteze rezultatele Este capabil să propună medicului curant un plan de tratament și monitorizare în funcție derezultatele investigației
2. Formularea indicațiilor pentru manometrie esofagiană Este capabil să execute manometria esofagiană și să interpreteze rezultatele Este capabil să propună medicului curant un plan de tratament și monitorizare în funcție derezultatele investigației
3. Formularea indicațiilor pentru manometrie ano-rectală Este capabil să execute manometria ano-rectală și să interpreteze rezultatele Este capabil să propună medicului curant un plan de tratament și monitorizare în funcție derezultatele investigației
4. Formularea indicațiilor pentru testul respirator cu uree marcată Este capabil să execute testul respirator cu uree marcată și să interpreteze rezultatele Este capabil să propună medicului curant un plan de tratament și monitorizare în funcție derezultatele investigației
5. Formularea indicațiilor pentru iontoforeza Este capabil să execute iontoforeza cu pilocarpina și să interpreteze rezultatele Este capabil să propună medicului curant un plan de tratament și monitorizare în funcție derezultatele investigației
6. Formularea indicațiilor pentru scintigrafieesofagiană Asistă la efectuarea scintigrafiei; este capabil să interpreteze rezultatele și să

 + 
MODULUL 18 – Gastroenterologie pediatricăDurata 6 luniNr. ore curs: 100 oreNr. ore practică: 872 ore1.Abdomenul acut chirurgical2.Mucoviscidoza3.Pancreatite acute și cronice la copil4.Patologie pancreatică tumorală5.Sindromul Zollinger Elisson6.Boli hepatice neonatale7.Icterul prelungit8.Abordarea hiperbilirubinemiei la copil9.Hepatitele neonatale10.Hepatita cronică virală la copil11.Hepatita autoimună la copil12.Hepatita toxică la copil13.Steatoza nonalcoolică14.Ciroza hepatică și sindromul de hipertensiune portala15.Sindromul de colestaza16.Boli hepatice metabolice (inclusiv boala Wilson)17.Insuficiența hepatică18.Hipertensiunea portală19.Indicațiile transplantului hepatic, managementul pre- și post transplant20.Bolile hepatice în sarcină21.Nevoile nutritive de bază ale copilului22.Fiziologia nutriției, digestiei, metabolizarea și eliminarea23.Alimentația exclusive la sân24.Alimentația complementară25.Diversificarea alimentației26.Alimentația cu formule de lapte27.Alimentația copilului mic, a preșcolarului, școlarului și adolescentului28.Alimentația prematurului29.Nutriția copilului cu boala de reflux gastroesofagian30.Nutriția copilului gastrita și boala peptică ulceroasă31.Nutriția copilului obez32.Nutriția copilului cu diabet zaharat33.Nutriția copilului cu anorexie nervoasă și bulimie nervoasă34.Nutriția copilului malnutrit35.Nutriția copilului cu fibroza chistică36.Nutriția copilului cu boala celiacă37.Nutriția copilului cu alergii alimentare38.Nutriția copilului cu intoleranță la lactoză39.Nutriția copilului cu boală diareică40.Nutriția copilului cu constipație41.Nutriția suportivă în boli cronice (hepatice, renale, cardiac, malignități) ale copilului42.Nutriția enterală și parenterală43.Manifestări gastrointestinale în colagenoze44.Manifestări gastrointestinale în Boli cardiace45.Manifestări gastrointestinale în boli renale46.Manifestări gastrointestinale în boli hematologice47.Manifestări gastrointestinale în obezitateIII.Barem de activități practice● Evaluarea și interpretarea datelor de laborator în sindromul de hepatocitoliză: GPT (ALAT), GOT (ASAT), raportul ASAT/ALAT, GGT, LDH, Piruvat-kinaza, Ornitin-carbamil-transferaza, vitamin B 12, sideremia● Evaluarea și interpretarea datelor de laborator în sindromul hepatopriv: proteinemia totala, proteinograma, electroforeza proteinelor, timpul Quick (TQ), colinesteraza serică, ceruloplasmina, alfa-1- antitripsina, lipidele totale, colesterol● Evaluarea și interpretarea testelor de traversare hepatică: Bi totală, directă, indirectă, testul de bromsulfonftaleină (BSP)● Evaluarea și interpretarea sindromului de colestază: Bi, acizii biliari, colesterol, lipemie, sumar urină, examenul materiilor fecale arată picături de grăsimi, TQ, Ca● Evaluarea și interpretarea sindromului imunologic: imunoglobulinele, complementul seric, complexele immune circulante (CIC), crioglobulinele, crioaglutininele, test Coombs, anticorpi antinucleari ANA, anticorpi antimușchi neted (SMA), anticorpi antimitocondriali, anticorpi antimicrozomali (LKM 1) autoanticorpi hepatici, anticorpi anticitosol hepatic (LCA).● Evaluarea și interpretarea unor teste serologice pentru stabilirea diagnosticului etiologic de hepatită: testele se adresează evidențierii infecției provocate de unul sau mai multi viruși hepatici: VHA (atc anti-VHA IgM, IgG), VHB (Atg Hbs, Atg Hbe, Atg HBc, viremia) VHC (ARN-VHC), VHD, VHE, VHF, VHG.● Elaborarea unei diete adecvate pentru nou-născutul la termen, prematur, dismatur● Stabilirea unei diete adecvate copilului mic, preșcolarului, școlarului și adolescentului● Elaborarea unei diete pentru copilul cu gastrită, RGE, obez, malnutrit, cu diabet zaharat, enterocolită, constipație, fibroză chistică, celiachie, intoleranță la lactoză, la proteinele laptelui de vacă● Elaborarea unei diete adecvate pentru copilul cu suferință hepatică (hepatită, ciroză, colestază)● Elaborarea unei scheme adecvate de nutriție enterală și parenterală (cu formule standard, oligomerice, polimerice)III.Obiective educaționale și rezultate așteptate

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1 Recunoașterea copilului cu insuficiență hepatică, patologie pancreatică, tulburare de nutriție și cunoașterea manoperelor adecvate de tratament 1. Recunoaște pacientul cu insuficiență hepatică, colestază, hepatită, ciroză 3. Recunoaște copilul cu patologie pancreatică,tulburare de nutriție, etc 5. Asigură suportul vital de bază adecvat fiecărei afecțiuni. 6. Preia rolul de conducător al echipei până lasosirea medicului specialist/primar. 7. Face parte, ca și membru al echipei în diagnosticul și tratamentul diferitelor afecțiuni gastro-intestinale și hepatice 8. Este capabil să țină evidența scrisă a manoperelor și medicației administrate în timpul tratamentului. 9. Este capabil să comunice părinților evenimentele desfășurate în timpul tratamentului.
2 Recunoașterea copilului critic (cu hemoragie digestivă, insuficiență hepatică)și inițierea măsurilor imediate 1. Este capabil să recunoască pacientul critic.2. Cunoaște situațiile și momentul în care trebuie să anunțe medicul specialist/primar. 3. Inițiază măsurile de resuscitare până la sosirea medicului specialist/primar.
3 Evaluarea semnelor de boală gravă sau cu potențial de agravare 1. Cunoaște semnele și simptomele sugestive pentru boală severă. 2. Cunoaște situațiile clinice cu potențial de evoluție spre boală severă.
4 Cunoașterea criteriilor de internare în spital. Alegerea secției unde va fi internat copilul 1. Cunoaște criteriile de internare în cazul principalelor boli hepatice, inclusiv cu patologii asociate respiratorii, cardiace, digestive, renale, neurologice, sistemice. 2. Este capabil să propună medicului îndrumătorsecția unde va fi internat copilul. 3. Cunoaște și pregătește documentele necesare internării pacientului.
5 Recomandări de tratament și urmărire la domiciliu. 1. Este capabil să recunoască pacientul ce poate fi tratat în siguranță la domiciliu. 2. Este capabil să propună medicului îndrumătorun plan de tratament la domiciliu, semnele de alarmă la apariția cărora copilul trebuie reevaluat de către medic, necesitatea reevaluării și momentul acesteia. 3. Realizează un plan de nutriție enterală la domiciliu
6 Dezvoltarea abilităților de comunicare 1. Comunicarea cu părinții/tutorii în vederea explicării patologiei evidențiate la copiii lor. 2. Comunicarea empatică cu copiii și adolescenții într-un mod adecvat vârstei, în vederea explicării procedurilor diagnostice sauintervenționale, precum și a rezultatelor investigațiilor

 + 
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:Obiectivele generale ale trunchiului comun de pregătire în pediatrie include dobândirea de noțiuni, aptitudini și abilități în următoarele domenii:I.Comunicare;II.Etică și profesionalism;III.Asigurarea calității actului medical;IV.Expertiză pediatrică (abilități clinice, procedurale și interpretarea investigațiilor) și gastroenterologică pediatricăV.Organizare și conducere.I.ComunicareRezidentul trebuie să dobândească următoarele abilități:A.Comunicarea cu pacientul și aparținătorii:– Abilitatea de a comunica adecvat cu pacienții și aparținătorii în funcție de nivelul socio-economic și cultural al acestora, inclusiv comunicarea veștilor proaste;– Capacitatea de a prelua informațiile transmise prin limbaj verbal și non-verbal de pacient și/sau aparținători (relația dintre copil și aparținători, semne de alarmă pentru elemente conflictuale în mediul socio-familial al pacientului, etc.)– Abilitatea de a adapta îngrijirea medicală la particularitățile socio-culturale și educaționale ale pacientului și familiei acestuia, în beneficiul copilului bolnav.– Capacitatea de a rezolva conflictele între pacienți/aparținători și membrii echipei medicale.– utilizarea metodelor adecvate de a informa pacientul și familia acestuia despre evenimentele adverse ale actului medical (inclusiv iatrogenie)B.Comunicare cu alți profesioniști din sănătate– Capacitatea de a comunica sintetic și clar în cadrul echipei medicale sau multidisciplinare; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale;– Abilitatea de a rezolva conflictele în cadrul echipei medicale;– Abilitatea de a comunica eficient și succint cu alte persoane și instituții din sistemul sanitar.– Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz,etc.;– Capacitatea de a colabora cu colegii din alte specialități medicale cu scopul de a facilita tranziția adolescentului cu boală cronică în rețeaua medicală pentru bolnavi adulți.C.Comunicare cu instituții din afara sistemului medical– Capacitatea de colaborare cu personalul didactic, asistenții sociali și cei din instituțiile de ocrotire pentru acțiuni profilactice și terapeutice cu scopul de a asigura starea de sănătate a copilului;– Abilitatea de a redacta în mod sintetic documente destinate instituțiilor medico-legale care asigură intervențiile conexe actului medical propriu-zis.II.Etică și profesionalismRezidentul trebuie să deprindă următoarele abilități:– Cunoașterea și respectarea prevederilor legale referitoare la desfășurarea profesiei de medic în România, inclusiv Codul deontologic al medicului;– Cunoașterea și respectarea legislației referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidențialității și adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, origine etnică și dizabilități;– Cunoașterea și respectarea Regulamentelor și Normelor interne ale spitalului unde își desfășoară activitatea; cunoașterea structurii administrative a spitalului și a raporturilor de muncă dintre angajați.– Capacitatea de a oferi o asistență medicale de cea mai înaltă calitate și de a menține un înalt nivel profesional prin educație medicală continuă;– Cunoașterea și aplicarea protocoalelor de diagnostic și tratament, locale și naționale; utilizarea cu discernământ în actul medical a rezultatelor cercetării științifice;– Respectarea obligațiilor legale și morale în privința raportării bolilor sau situațiilor de abuz potențial sau real.– capacitate de a prezenta cazuri clinice sau conferințe;– evaluare și reflexie asupra conținutului întâlnirilor științifice;– abilitatea de a accesa informații medicale, înțelegerea diferenței dintre cercetare și audit clinic.– utilizează și înțelege interpretarea testelor statistice simple– capacitatea de a studia literatura medicală pentru căutarea dovezilor– metodologia cercetării științifice.III.Asigurarea calității actului medical.Rezidentul trebuie să dobândească capacitatea de:– Cunoaștere sintetică a organizării structurilor de calitate din spitalul unde își desfășoară activitatea;– Cunoaștere a instrumentelor de îmbunătățire a calității actului medical– Identificare a principalelor categorii de erori medicale;– Identificare a situațiilor cu risc crescut pentru evenimente adverse în activitatea medicală de îngrijire a copilului.– Identificare și raportare a evenimentelor/efectelor adverse ale activității medicale;– Cunoașterea elementelor de bază în derularea unui audit clinic– Însușirea metodelor adecvate aplicabile pentru reducerea evenimentelor adverse;– Înțelegerea principiilor, metodelor și instrumentelor utilizate pentru creșterea siguranței pacientului.IV.Expertiză pediatrică și gastroenterologică pediatricăRezidentul trebuie să:– Dețină cunoștințe și abilități specifice domeniului de activitate: evaluare clinică, recunoașterea pacientului grav-bolnav și inițierea măsurilor de urgență, formularea unui diagnostic pozitiv și diferențial, întocmirea planului de investigații și a celui terapeutic, modificarea planurilor în funcție de evoluția clinică și de rezultatele paraclinice.– Își însușească modul de completarea a documentelor medicale– Dobândească noțiuni referitoare la vulnerabilitatea socială a copilului și măsuri de protecțieV.Organizare și conducereRezidentul trebuie să dobândească următoarele aptitudini:– utilizarea rațională a timpului– prioritizarea activităților și sarcinilor;– delegarea atribuțiilor;– identificarea și controlul situațiilor generatoare de stress și acțiunile pentru minimalizarea efectelor acestora;– controlul situațiilor de criză generate de lipsa unor resurse;– cultivarea capacității de a identifica greșelile proprii și de a învăța din acestea;– recunoașterea limitelor personale și profesionale.– redactarea documentelor medicale (raport medical, bilet de ieșire, raportări, documente legale) într-un mod inteligibil, lizibil și la timp.1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 18
TRUNCHIUL COMUN (modulele 1-10) 3 ani
MODULUL 1 Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 9 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 2 Urgențe Pediatrice
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 3 Neurologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 3
MODULUL 4 Psihiatrie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 3
MODULUL 5 Chirurgie și Ortopedie Pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 3
MODULUL 6 Neonatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 7 Boli infecțioase
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 8 Genetică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 3
MODULUL 9 Imagistică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 10 Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 9 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
DIN ANUL IV SE CONTINUĂ FIE CU STRUCTURA DE PEDIATRIE GENERALĂ (modulele 11-18) FIECU SUBSPECIALITĂȚILE PEDIATRICE 2 ani

 + 
Trunchi comun (an I-III) = 600 ore curs, 5250 ore pregătire practică + 
Structura programului + 
Modulul 1 – Pediatrie:Nr. ore curs. 150Nr. ore practică. 1300I.Tematică ore curs.1.Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare. Indicatori ai stării de sănătate a copilului.2.Alimentația sugarului și a copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.3.Rahitismul carențial și anemiile carențiale.4.Febra la copil.5.Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Otita medie acută. Mastoidita.6.Bronșiolita acută.7.Bronhopneumonia. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele. Puncția pleurală - indicații.8.Diareea acută bacteriană și virală.9.Constipația cronică și encoprezisul.10.Malformațiile congenitale de cord necianogene.11.Malformațiile congenitale de cord cianogene.12.Anemiile hemolitice genetice.13.Anemiile hemolitice dobândite.14.Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată).15.Tratamentul substitutiv cu produse de sânge.16.Infecția de tract urinar.17.Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar.18.Glomerulonefritele acute și cronice.19.Sindromul nefrotic.20.Hipertensiunea arterială la copil.II.Barem de activități practice2.Spălarea mâinilor și tehnici de asepsie. Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecțiilor asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților, etc).3.Puncția venoasă și montarea unui cateter venos periferic - sub supraveghere.4.Recoltarea de sânge capilar.5.Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală. Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză.6.Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic (sesizarea anomaliilor către medicul îndrumător).7.Abordul intraosos: asistă la procedură și, în funcție de resurse, efectuează manopera pe manechin sau pe pacient sub supraveghere.8.Puncția lombară, puncția pleurală și paracenteză: asistă la procedură; în funcție de resursele logistice efectuează manoperele pe manechin.9.Efectuează intubația nazogastrică sau orogastrică pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient - sub supraveghere.10.Efectuează administrarea prin diverse metode a oxigenului.11.Suportul vital de bază- participă la manoperele de resuscitare în cadrul echipei - sub supravegherea coordonatorului.12.Administrarea de substanțe medicamentoase:a.oral.b.cutanat.c.intrarectal.d.în aerosoli.e.intraconjunctival.f.intramuscular, subcutanat, intradermic.g.intravenos: pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient- sub supraveghere.h.în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere.13.Efectuarea otoscopiei - sub supraveghere.III.Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme. 1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet. 2. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz.
2. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător 1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
3. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. 1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
4. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător. 1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente în schema terapeutică.
5. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului-îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
6. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
7. Asistă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială saupe parcursul evoluției. 1. Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar. 2. Este capabil să propună medicului îndrumătormodificările managementului de caz (investigații, tratament) rezultate în urma consultului interdisciplinar.
8. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. 1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. 3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv.
9. Obține abilități de comunicare cu paciențiiși aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător. 1. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii. 2. Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutate anterior cu medicul îndrumător.

 + 
Modulul 2 – Urgențe:Nr. ore curs: 50Nr. ore practică: 450I.Tematică ore curs.1.Evaluarea și tratamentul imediat al copilului grav bolnav.2.Insuficiența respiratorie acută.3.Aspirația și ingestia corpilor străini. Pneumonia de inhalație.4.Șocul. Sindromul de deshidratare.5.Anafilaxia.6.Intoxicațiile acute.7.Hemoragia acută.8.Insuficiența cardiacă.9.Insuficiența hepatică.10.Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut.11.Coma și convulsiile.12.Traumatismul cranio-cerebral și vertebro-medular.13.Abordarea pacientului politraumatizat.14.Resuscitarea cardio-pulmonară. Manopere de resuscitare.II.Barem de activități practice:1.Oxigenoterapia. Tehnica utilizării dispozitivelor de oxigenoterapie.2.Administrarea medicației folosind dispozitivele de nebulizare.3.Montarea liniei venoase periferice și intraosoase.4.Calcularea bolusului lichidian, a necesarului și deficitului de lichide.5.Calcularea medicației inotrop-vasoactive.6.Protocolul suportului vital de bază. Tehnica dezobstrucției manuale a căilor aeriene, aspirarea căii aeriene superioare, folosirea adjuvanților căilor aeriene, tehnica ventilației pe mască și balon, compresiunile toracice, utilizarea defibrilatorului automat extern. Solicitarea echipei de resuscitare. Evaluarea și suportul vital de bază în cazul aspirației de corp străin în calea aeriană.7.Protocolul suportului vital avansat. Tehnici avansate de protezare a căii aeriene (dispozitive supraglotice, intubația traheei). Ventilația pe balon și sonda de IOT/dispozitiv supraglotic. Utilizarea defibrilatorului manual. Decompresia pneumotoracelui.8.Evaluarea primară a pacientului politraumatizat.9.Montarea sondei nazo/orogastrice. Spălătura gastrică.III.Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Recunoașterea copilului în stop respirator și cardio-respirator și cunoașterea manoperelor de resuscitare. 1. Recunoaște pacientul cu stop respirator sau stop cardio-respirator. 2. Asigură suportul vital de bază. Preia rolul de conducător al echipei până la sosirea medicului specialist/primar. 3. Face parte, ca și membru al echipei, din echipa de suport vital de bază și avansat. 4. Este capabil să țină evidența scrisă a manoperelor și medicației administrate în timpul resuscitării. 5. Este capabil să comunice părinților evenimentele desfășurate în timpul resuscitării.
2. Recunoașterea copilului critic și inițiereamăsurilor imediate. 1. Este capabil să recunoască pacientul critic.2. Cunoaște situațiile și momentul în care trebuie să anunțe medicul specialist/primar. 3. Inițiază măsurile de resuscitare până la sosirea medicului specialist/primar.
3. Evaluarea semnelor de boală gravă sau cu potențial de agravare. 1. Cunoaște semnele și simptomele sugestive pentru boala severă. 2. Cunoaște situațiile clinice cu potențial de evoluție spre boală severă.
4. Cunoașterea criteriilor de internare în spital. Alegerea secției unde va fi internat copilul. 1. Cunoaște criteriile de internare în cazul principalelor boli respiratorii, cardiace, digestive, renale, neurologice, sistemice. 2. Este capabil să propună medicului îndrumătorsecția unde va fi internat copilul. 3. Cunoaște și pregătește documentele necesare internării pacientului.
5. Recomandări de tratament și urmărire la domiciliu. 1. Este capabil să recunoască pacientul ce poate fi tratat în siguranță la domiciliu. 2. Este capabil să propună medicului îndrumătorun plan de tratament la domiciliu, semnele de alarmă la apariția cărora copilul trebuie reevaluat de către medic, necesitatea reevaluării și momentul acesteia.

 + 
Modulul 3 – Neurologie pediatrică:Nr. ore curs: 30Nr. ore practică: 300I.Tematică:1.Examenul clinic neurologic al nou-născutului, sugarului și copilului.2.Noțiuni de dezvoltare neuro-cognitivă la copil (motorie, cognitivă, prehensiune, vorbire).3.Afecțiuni neurologice în perioada de nou-născut.4.Cefaleea și migrena.5.Sindromul hipoton la sugar și copil.6.Convulsiile provocate (inclusiv convulsiile febrile).7.Fenomene paroxistice neepileptice.8.Epilepsia.9.Malformațiile SNC.10.Sindroamele ataxice.11.Sindroame neurocutanate (neurofibromatozele, complexul scleroza tuberoasă, boala Sturge - Weber).12.Paraliziile cerebrale.13.Boli neuro-musculare.14.Boli degenerative ale SNC.15.Afecțiuni cerebro-vasculare.II.Barem de activități practice.1.Efectuarea anamnezei și a examenului clinic neurologic la nou-născut, sugar, copil mic/mare - cu îndrumarea medicului coordonator.2.Identificarea întârzierilor neuro-cognitive și stabilirea coeficientului de dezvoltare (QD).3.Identificarea factorilor de alarmă în cefalee la copil; plan de management.4.Alcătuirea planului de investigații și management în sindroamele neurocutanate la copil.5.Identificarea factorilor de risc pre/perinatali pentru dezvoltarea paraliziilor cerebrale.6.Alcătuirea planului de investigații și management individualizat în convulsiile febrile simple.7.Alcătuirea planului de investigații și management personalizat în sincope.8.Alcătuirea planului de investigații în ataxii.9.Alcătuirea planului de investigații în pareza facială periferică.10.Elemente cheie de recunoaștere și alcătuirea planului de investigații în distrofia musculară Duchenne, amiotrofia spinală, miozitele acute, sindrom Guillaine-Barre, miastenii.11.Puncția lombară - noțiuni teoretice și practica pe manechin sau pacient sub supraveghere.III.Obiective specifice– Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen neurologic la copil.– Screeningul și identificarea precoce a principalelor probleme de dezvoltare motorie și cognitivă la copil.– Diferențierea între afecțiuni neurologice care pot/trebuie să fie manageriate de pediatru și afecțiuni neurologice obligatoriu de trimis la neurologul pediatru.– Identificarea semnelor de urgență în neurologia pediatrică.IV.Rezultate așteptate– Efectuează singur anamneza completă și examenul neurologic screening.– Recunoaște semnele principale ale unei afecțiuni neurologice la copil.– Recunoaște urgențele neurologice și știe să le îndrume spre serviciile specializate.– Recunoaște afecțiunile neurologice care pot fi manageriate de medicul pediatru și le investighează/tratează corect.– Identifică și accesează corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului neurologic și intervenție de specialitate. + 
Modulul 4 – Psihiatrie pediatrică:Nr. ore curs: 30Nr. ore practică: 300I.Tematică ore curs.1.Examenul principalelor funcții psihice în funcție de vârstă la copil și adolescent.2.Etapele dezvoltării normale cognitive și emoționale. Perturbări de dezvoltare la diferite vârste: copil mic (crize de afect, spasmul hohotului de plâns), școlar (efectul utilizării excesive a tehnologiei TV, calculator, telefon; agresivitatea; fenomenul de bullying), adolescent (comportamente inadecvate, consum de droguri și alcool).3.Dizabilitatea intelectuală.4.Tulburările de somn la copil și adolescent.5.Tulburările de alimentație.6.Tulburările de anxietate la copil și adolescent.7.Depresia și riscul suicidar.8.Tulburările de spectru autist.9.Abuzul la copil și adolescent.10.Tulburările psihotice.11.Tulburări psihice în bolile somatice.12.Tehnici de consiliere și parenting utilizate în psihiatria copilului și adolescentului.II.Barem de activități practice1.Aplicarea instrumentelor de screening pentru depistarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.2.Efectuarea anamnezei și a examenului psihic pentru identificarea problemelor de dezvoltare cognitivă și emoțională.3.Identificarea factorilor de risc asociați cu apariția sau agravarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.4.Identificarea riscului suicidar și adoptarea primelor măsuri din planul de intervenție în criza suicidară.5.Întocmirea și comunicarea copilului/adolescentului și familiei a planului de psihoigienă în funcție de vârstă, patologie și factorii de risc identificați.6.Întocmirea și comunicarea părinților a planului de tehnici de parenting pe care trebuie să le folosească în funcție de vârsta copilului și/sau patologia acestuia.III.Obiective specifice– Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen psihic la copil și adolescent.– Screeningul și identificarea principalelor probleme de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copil și adolescent.– Screeningul și identificarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.– Familiarizarea cu noțiunile de psihoigienă și parenting.IV.Rezultate așteptate– Să poată identifica problemele de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copii și adolescenți.– Să poată recunoaște semnele principale ale unei tulburări psihice la copil și adolescent.– Să identifice și să acceseze corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului psihiatric și intervenție de specialitate.– Să identifice pacientul cu risc suicidar și să aplice primele măsuri de intervenție în criza suicidară.– Să comunice corect copilului/adolescentului/familiei măsurile de psihoigienă necesare și tehnicile de parenting. + 
Modulul 5 – Chirurgie și Ortopedie pediatrică:Nr. ore curs: 30Nr. ore practică: 300I.Tematică ore curs.1.Traumatismele majore și politraumatismul.2.Arsurile.3.Hemoragiile digestive superioare și inferioare la nou-născut, sugar și copil.4.Obstrucțiile tractului digestiv la sugar și copil.5.Stenoza hipertrofică de pilor.6.Hernia ombilicală.7.Apendicita acută și patologia diverticulului Meckel.8.Megacolonul congenital aganglionar și secundar.9.Malformațiile anorectale.10.Hernia inghinală și hidrocelul.11.Invaginația intestinală.12.Enterocolita ulcero-necrotică.13.Herniile diafragmatice.14.Peritonitele primitive și secundare.15.Tratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomului, osteosarcomului și tumorilor părților moi.16.Malformațiile tractului urinar (uretero-hidronefroza și boala de reflux).17.Litiaza urinară la copil.18.Varicocelul.19.Fimoza și hipospadiasul.20.Criptorhidia. Scrotul acut (torsiunea, traumatismul, orhiepididimita). Hidrocelul.21.Coalescența labială și imperforația himenală.22.Torsiunea anexială la copil.23.Tumori ovariene.24.Tratamentul chirurgical al pleuropneumoniilor complicate.25.Probleme comune de ortopedie pediatrică:a.Piciorul strâmb congenital.b.Deformările membrelor inferioare.c.Patologia genunchiului.d.Osteocondritele.e.Displazia luxantă de șold.f.Pronația dureroasă a cotului.g.Anomalii congenitale ale coloanei vertebrale.h.Scoliozele și cifozele idiopatice ale adolescentului.i.Torticolisul congenital.j.Traumatismele musculo-scheletale.k.Luxații, entorse, fracturi.l.Osteomielita și osteocondrita septică.II.Barem de activități practice1.Efectuarea tehnicilor de asepsie.2.Hemostaza plăgilor.3.Tehnici de îngrijire primară în arsurile de diferite grade ale copilului.4.Însușirea tehnicii corecte de examinare a bolnavului cu abdomen acut chirurgical.5.Însușirea tehnicilor de imobilizare provizorie a fracturilor, luxațiilor, entorselor.6.Tehnica tușeului rectal.7.Toracocenteza și instalarea unui drenaj pleural în sistem închis.8.Cateterismul venos prin denudare la sugar și copil.9.Tratamentul local și sutura plăgilor.10.Puncționarea și drenajul infecțiilor superficiale.III.Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Recunoașterea marilor sindroame asociate politraumei (hemoragic, sindromul de iritație peritoneală). 1. Să efectueze singur anamneza și examenul obiectiv. 2. Să participe la planul de investigații. 3. Să asiste la munca în echipă (urgentist, imagist, chirurg).
2. Cunoașterea tipurilor de arsuri și a tratamentului de bază al acestora. 1. Să poată evalua gradul unei arsuri și să prezinte modalitățile evolutive (inclusiv potențialele complicații). 2. Să fie capabil să efectueze tratamentul în urgență al unei arsuri de grad I/II.
3. Cunoașterea cauzelor hemoragiei digestive pe grupe de vârstă. 1. Să participe la efectuarea unui plan de investigații. 2. Să propună un plan terapeutic.
4. Cunoașterea cauzelor obstrucțiilor digestive pe grupe de vârstă. 1. Să poată enumera principalele mecanisme de producere a obstrucțiilor digestive. 2. Să recunoască tulburările hidoelectrolitice și acido-bazice asociate. 3. Să enunțe principii de tratament.
5. Cunoașterea simptomatologiei clinice și a metodelor diagnostice utilizate în stenoza hipertrofică de pilor. 1. Să poată prezenta principalele elemente de pregătire preoperatorie a pacientului (inclusivreechilibrarea hidro-electrolitică și acido-bazică). 2. Să fie capabil să efectueze diagnosticul diferențial al vărsăturilor la vârsta de sugar (diagnostic diferențial al stenozei hipertrofice de pilor).
6. Cunoașterea elementelor de diagnostic clinic al herniei ombilicale și metodele terapeutice utilizate. Să fie capabil să enumere indicațiile operatorii ale herniei ombilicale și să argumenteze necesitatea intervenției.
7. Recunoașterea abdomenului acut (sindromul de iritație peritoneală). 1. Să poată enumera complicațiile diverticulului Meckel și posibilitățile evolutive. 2. Să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar în abdomenul dureros acut. 3. Să fie capabil să evalueze clinic și să interpreteze rezultatele imagistice în cazul unui abdomen acut 4. Să poată enumera alte cauze de abdomen nechirurgical la copil.
8. Recunoașterea tipului de malformație anorectală (joasă sau înaltă) și descriereaprincipiilor de tratament. 1. Participă la elaborarea unui plan de investigații paraclinice pentru evaluarea patologiei malformative. 2. Este capabil să poată prezenta aparținătorilor rezultatele pe termen lung și scurt ale tratamentului.
9. Cunoaște tabloul clinic și modalitățile diagnostice ale megacolonului congenital aganglionar, precum și principiile de tratament chirurgical în boala Hirschprung. 1. Este capabil să diferențieze megacolonul congenital de cel secundar la copil. 2. Poate elabora un plan de nutriție pentru acești pacienți. 3. Cunoaște patologia asociată unei stome digestive și îngrijirea acesteia
10. Cunoaște simptomatologia clinică a tipurilor de persistență a canalului peritoneo-vaginal (hernie, hidrocel, chist de cordon). 1. Recunoaște hernia strangulată și complicațiile acesteia. 2. Este capabil să prezinte teoretic și să efectueze practic manevra de taxis pentru reducerea herniei. 3. Poate explica părinților necesitatea tratamentului chirurgical și momentul acestuia.
11. Recunoașterea sindromului ocluziv la sugar sau copil și a cauzelor invaginației intestinale la această vârstă. 1. Este capabil să enumere cauzele mai frecvente de invaginație pe grupe de vârstă. 2. Poate prezenta algoritmul de diagnostic paraclinic în invaginația intestinală. 3. Este capabil să descrie tehnica efectuării unei clisme cu efect terapeutic.
12. Recunoașterea simptomatologiei clinice și adiagnosticului imagistic al enterocolitei ulcero-necrotice. 1. Este capabil să redea clasificarea evolutivăa enterocolitei ulcero-necrotice (Bell). 2. Poate prezenta principalele elemente ale unui plan terapeutic al pacientului cu enterocolita ulcero-necrotică. 3. Este capabil să urmărească evoluția clinică și paraclinică a pacientului cu enterocolită ulcero-necrotică.
13. Înțelegerea modificărilor anatomo- patologice din herniile diafragmatice congenitale și a consecințelor acestora. 1. Este capabil să interpreteze radiografia toraco-abdominală într-un caz de hernie diafragmatică. 2. Poate prezenta succint patologia asociată herniilor diafragmatice congenitale, precum și prognosticul acestei afecțiuni (evoluție, morbiditate, complicații).
14. Recunoaște abdomenul acut (sindromul de iritație peritoneală) și cauzele acestuia. 1. Este capabil să enumere cauzele cele mai frecvente de peritonită secundară la copil. 2. Este capabil să prezinte semnificația investigațiilor paraclinice (imagistice și de laborator). 3. Este capabil să efectueze un pansament simplu la pacientul operat, sub îndrumare.
15. Cunoaște principiile de tratament chirurgical al celor mai frecvente tumori ale copilăriei. 1. Poate interpreta corect rezultatele investigațiilor de bază efectuate într-un caz de patologie tumorală. 2. Poate prezenta principalele elemente ale unui plan de îngrijiri postoperatorii. 3. Participă la ședințe interdisciplinare cu privire la evoluția pacientului.
16. Cunoașterea fiziopatologiei ureterohidronefrozei și a refluxului vezico-ureteral și a consecințelor acestoraasupra aparatului reno-urinar. 1. Poate descrie modificările investigațiilor de laborator și imagistice în diagnosticul ureterohidronefrozei și a refluxului vezico-ureteral. 2. Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru îngrijirea pacienților cu ureterohidronefroză și reflux vezico-ureteral.
17. Cunoașterea simptomatologiei și a complicațiilor litiazei urinare la copil. 1. Este capabil să interpreteze investigațiile de laborator și imagistice în diagnosticul litiazei urinare. 2. Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru îngrijirea pacienților cu litiază urinară.
18. Recunoașterea simptomatologiei clinice a varicocelului. 1. Poate prezenta evaluarea clinică a gradului varicocelului (clasificare). 2. Este capabil să enumere principalele metode terapeutice chirurgicale în varicocel.
19. Recunoașterea fimozei. Diagnosticul clinic al hipospadiasului. 1. Este capabil să diferențieze fimoza congenitală de fimoza dobândită/aderențele balano-prepuțiale. 2. Poate descrie clasificarea anatomică a hipospadiasului și asocierea cu alte malformații. 3. Este capabil să descrie etapele tratamentului chirurgical al hipospadiasului.
20. Recunoașterea criptorhidiei (testiculul necoborât) și semnificația acesteia. 1. Este capabil să diferențieze testiculul ectopic de testiculul necoborât și de testiculul retractil. 2. Este capabil să propună investigații suplimentare pentru evaluarea copilului cu testicul nepalpabil (ecografie, imagistică prinrezonanță magnetică, laparoscopie). 3. Înțelege și poate descrie metodele terapeutice utilizate în tratament (hormonal, chirurgical).
21. Recunoașterea simptomatologiei acute în sindromul de scrot acut și a gravității acesteia. 1. Poate enumera cauzele de scrot acut (torsiune de testicul, hidatida, trauma). 2. Este capabil să argumenteze importanța investigațiilor imagistice și valoarea acestora(ecografia în diagnosticul torsiunii testiculare). 3. Poate prezenta principiile de tratament chirurgical în scrotul acut.
22. Recunoașterea coalescenței labiale și a simptomatologiei imperforației himenale. 1. Este capabil să stabilească diagnosticul și să prezinte îngrijirea fetiței cu coalescența labiilor. 2. Participă la interpretarea rezultatelor ecografice abdominale și importanța în diagnosticul hematocolposului și hematometriei în imperforația himenală.
23. Recunoașterea abdomenului acut - (torsiuneaanexială) la copil. 1. Este capabil să indice investigațiile imagistice utile în evaluarea pacientei cu torsiune anexială. 2. Este capabil să enumere principalele complicații ale torsiunii anexiale.
24. Cunoașterea principalelor formațiuni ovariene prezente la vârsta copilăriei (benigne sau maligne). 1. Este capabil să indice investigațiile paraclinice (laborator și imagistice) utile în evaluarea unei paciente cu formațiune ovariană.2. Este capabil să prezinte modalitățile evolutive în funcție de tipul formațiunii tumorale.
25. Cunoașterea patologiei pleuro- pulmonare infecțioase la copil (inclusiv modalitățileevolutive și indicațiile tratamentului chirurgical: drenaj pleural pasiv/activ, decorticare, pleurectomie). 1. Poate descrie principalele manevre minim invazive în patologia supurațiilor pleuro- pulmonare la copil (toracocenteza, toracotomie minimă cu instituirea unui drenaj pleural, tehnica Seldinger). 2. Este capabil să interpreteze investigațiile paraclinice (laborator + imagistice) la un caz cu patologie pleuro-pulmonară ce necesită manopere chirurgicale.

 + 
Modulul 6 – Neonatologie:Nr. ore curs: 60Nr. ore practică: 425I.Tematică ore curs.1.Adaptarea nou-născutului la viața extrauterină (funcția respiratorie, cardio-vasculară, gastrointestinală, renală; adaptarea hematologică, imunologică, endocrină, termică).2.Asfixia la naștere. Reanimarea nou-născutului.3.Traumatismul obstetrical mecanic (leziuni de părți moi, leziuni craniene și cranio-cerebrale, leziuni cervicale traumatice și ale centurii scapulare, traumatismele coloanei vertebrale, leziunile organelor abdominale, leziunile membrelor).4.Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu.5.Alimentația nou-născutului. Nevoile nutritive. Alimentația naturală. Alimentația artificială. Tehnici de alimentație. Preparate de lapte folosite în alimentația artificială.6.Alimentația parenterală parțială și noțiuni de alimentație parenterală totală.7.Prematuritatea. Definiție. Categorii de prematuri. Complicațiile prematurității. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul și cauzele de deces la prematur. Prevenirea prematurității. Monitorizarea multidisciplinară a nou-născutului cu risc.8.Copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi.9.Copilul mare pentru vârsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora.10.Patologie respiratorie. Detresa respiratorie la nou-născut. Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumotoraxul și pneumomediastinul în perioada neonatală.11.Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnosticul cardiopatiilor specifice perioadei neonatale, care necesită diagnostic de urgență.12.Cianoza neonatală. Etiologie, abordare diagnostică, tratament etiologic.13.Urgențele cardiologice neonatale: insuficiența cardiacă, tulburările de ritm cardiac, șocul cardiogen, pneumopericardul.14.Vărsăturile în perioada neonatală: etiologie, diagnostic și tratament.15.Obstrucțiile congenitale ale tractului digestiv: Atrezia de esofag și fistula eso-traheală atrezia și stenoza intestinală, malrotația intestinului, ileusul meconial, boala Hirschprung, malformații ano- rectale.16.Enterocolita ulcero-necrotică.17.Hiperbilirubinemiile neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament.18.Boala hemolitică neonatală (prin incompatibilitate Rh și ABO). Profilaxia, diagnosticul și tratamentul. Complicațiile, evoluția și prognosticul.19.Insuficiența renală acută la nou-născut.20.Ambiguitatea genitală la nou-născut.21.Infecțiile neonatale. Etiologie, particularitățile apărării antiinfecțioase în perioada neonatală, factori favorizanți, diagnosticul clinic și paraclinic. Infecția intrauterină. Septicemiile neonatale. Meningitele bacteriene la nou-născut.22.Mijloace de profilaxie a infecțiilor secundare în secțiile de nou-născuți. Tratamentul infecțiilor neonatale.23.Hipotiroidismul și hipertiroidismul în perioada neonatală.24.Tulburări metabolice și electrolitice în perioada neonatală: hipoglicemia, hiperglicemia, hipocalcemia; hiponatremia și hipernatremia, hipo- și hiperkaliemia, hipomagneziemia.25.Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boală metabolică congenitală.26.Hipotermia neonatală: diagnostic și tratament.27.Diagnosticul și tratamentul malformațiilor congenitale majore în perioada pre- și neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul.28.Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia peri- și intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) – etiologie, diagnostic și tratament.29.Convulsiile neonatale: etiologie, particularități clinice, diagnostic etiologic și tratament.30.Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nou-născutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut.II.Barem de activități practice.1.Reanimarea neonatală.2.Stabilizarea și pregătirea nou-născutului în vederea transportului neonatal.3.Cateterismul arterei și venei ombilicale.4.Tehnici de alimentație.5.Instalarea unei perfuzii în venele periferice; montarea unui cateter periferic la nou-născutul la termen.6.Cunoașterea organizării, a regulilor de asepsie și antisepsie într-un serviciu de neonatologie.7.Cunoașterea aparaturii din secția de neonatologie.8.Puncția lombară - asistarea la efectuarea acestora, cunoașterea tehnicii pe manechin.9.Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis – asistare și efectuare pe manechin.10.Îngrijirea prematurului în incubator: cunoașterea reglării temperaturii și a umidității, fixarea parametrilor de funcționare.11.Fototerapia.12.Indicațiile exsanguinotransfuziei.13.Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut.14.Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatală.15.Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală).16.Interpretarea examenului gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup.17.Interpretarea hemogramei normale și patologice în perioada neonatală. Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală.18.Interpretarea probelor de explorare a funcției renale în perioada neonatală.19.Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală.20.Explorarea bacteriologică și serologică în infecțiile neonatale.III.Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme. 1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet la nou-născutul la termen și la prematurul cu vârstă gestațională de 32 săptămâni sau peste. 2. Este capabil să recunoască nou-născutul gravbolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz.
2. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător 1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
3. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. 1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
4. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător. 1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente în schema terapeutică.
5. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
6. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
7. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. 1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. 3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv.
8. Obține abilități de comunicare cu paciențiiși aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător. 1. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii. 2. Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutate anterior cu medicul îndrumător.

 + 
Modulul 7- Boli Infecțioase:Nr. ore curs: 50Nr. ore practică: 425I.Tematică ore curs.1.Imunizări active și pasive.2.Antibioticele în infecțiile la copii: noțiuni de farmacocinetică și farmacodinamică, rezistența, principalele clase de substanțe antibacteriene, antivirale, antifungice.3.Infecții respiratorii transmisibile (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): tuse convulsivă, gripa.4.Infecții cu exantem (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): rujeola, rubeola, boala mână-picior-gură, varicela, herpes zoster, scarlatina, erizipel, celulita, fasciita necrozantă, șocul toxicoseptic streptococic/stafilococic, eritem migrator.5.Infecții digestive (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): infecția urliană, diareea de cauza virală.6.Diareea de cauză bacteriană (Campylobacter, Salmonella, Shigella, Yersinia, sindromul hemolitic-uremic, Clostridium difficile).7.Hepatite acute virale (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): virus hepatitic A, B.8.Infecții ale sistemului nervos central (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): meningite virale, meningite bacteriene, encefalite, tetanos, rabia (tratament profilactic).9.Infecții cu sindrom ganglionar (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): HIV, mononucleoza infecțioasă, difteria.II.Barem de activități practice.1.Tehnici de asepsie. Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecțiilor asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților, etc).2.Puncție venoasă și montarea unui cateter venos periferic- sub supraveghere.3.Recoltarea de sânge venos (inclusiv pentru hemocultură). Interpretarea buletinului de analiză.4.Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală.5.Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză.6.Recoltarea exsudatului faringian. Interpretarea buletinului de analiză.7.Recoltarea examenului de scaun (coprocitogramă, coprocultură, Gregersen, coproparazitologic). Interpretarea buletinului de analiză.8.Recoltarea secreției conjunctivale.9.Recoltarea secreției nazale.10.Recoltarea frotiului sanguin. Interpretarea rezultatului (MGG, Ziehl Neelsen, Gram).11.Recoltarea puroiului din plagă. Interpretarea buletinului de analiză.12.Recoltarea LCR (puncție lombară). Interpretarea buletinului de analiză.13.Recoltarea lichidului pleural (puncția pleurală). Interpretarea buletinului de analiză.14.Administrarea de substanțe medicamentoase: oral, intrarectal, intramuscular, intravenos (pe manechin în funcție de resursele logistice sau pe pacient- sub supraveghere), în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere.III.Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Efectuează corect anamneza și examenul obiectiv ținând cont de specificul epidemiologic al bolilor infecto-contagioase. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet.
2. Cunoaște noțiunile specifice de triaj și izolare în principalele boli infecțioase ale copilului. Este capabil să indice corect cazurile care necesită izolare și criteriile după care se efectuează aceasta.
3. Cunoaște măsurile de profilaxie a transmiterii bolilor infecțioase. Este capabil să enumere măsurile specifice de profilaxie a transmiterii principalelor boli infecțioase în funcție de mecanismul de transmitere (respiratorii, digestive).
4. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
5. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
6. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător. 1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Poate preciza oportunitatea și tratamentul antibiotic/antiviral de primă intenție în principalele boli infecțioase ale copilului.
7. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
8. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Poate preciza criteriile de continuare/ modificare a antibioticoterapiei în funcție de evoluția clinică și rezultatele investigațiilor3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
9. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. Este capabil să redacteze biletul de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător.

 + 
Modulul 8 – Genetică medicală:Nr. ore curs: 15Nr. ore practică: 150I.Tematică ore curs.1.Introducere în genetica medicală: definiție, terminologie, aspecte epidemiologice.2.Genomul uman. Transmiterea mendeliană și non-mendeliană a bolilor genetice. Testele genetice.3.Principalele categorii de boli genetice:● Anomaliile cromozomiale numerice și structurale. Mecanisme de producere. Corelații genotip- fenotip.● Boli monogenice autozomale și gonozomale. Ereditatea dominantă și recesivă. Corelații genotip-fenotip.● Ereditatea poligenică-multifactorială.● Bolile mitocondriale.4.Anomaliile congenitale. Clasificare. Mecanisme de producere. Teratogeneza.II.Barem de activități practice.1.Abordarea clinică a unui copil cu boală genetică.2.Indicațiile, interpretarea și valoarea diagnostică a testelor genetice.3.Sfatul genetic. Obiective și etape. Indicații. Probleme etice.4.Screeningul genetic prenatal, neonatal și populațional (familial) al heterozigoților.5.Abilitatea de accesare a bazelor de date genetice.III.Obiective specifice:● cunoașterea principalelor clase de boli genetice.● cunoașterea principalelor tipuri de transmitere a unei boli genetice.● recunoașterea trăsăturilor dismorfice.● recunoașterea sindroamelor genetice și dismorfice comune.● capacitatea de selectare și îndrumare a pacienților către genetician.IV.Rezultate așteptate. La sfârșitul stagiului rezidentul este capabil:● să încadreze corect o boală genetică în una dintre principalele categorii.● să precizeze modul de transmitere ereditară a principalelor boli genetice (prezentate la curs).● să descrie corect anomaliile clinice la un pacient cu dismorfism.● să indice corect explorările genetice necesare pentru stabilirea diagnosticului la un pacient cu suspiciunea clinică de boală genetică.● să prezinte principalii pași în acordarea unui sfat genetic.● să cunoască situațiile în care îndrumă pacientul spre un specialist în Genetică Medicală. + 
Modulul 9 – Imagistică medicală:Nr. ore curs: 40Nr. ore practică: 300I.Tematică ore curs.1.Noțiuni radioimagistice de bază - principii de funcționare ale radiologiei convenționale, ultrasonografiei (US), rezonanței magnetice (RM), computer tomografiei (CT), PET-CT.2.Noțiuni de radioprotecție – Principiul ALARA (As Low As Reasonably Achivable) în pediatrie.3.Semiologie radioimagistică.4.Imagistica în urgențele pediatrice.5.Imagistica toracelui în pediatrie (indicații, contraindicații, limite).6.Imagistica afecțiunilor digestive (indicații, contraindicații, limite).7.Imagistica afecțiunilor reno-urinare.8.Imagistica afecțiunilor musculoscheletale (traumatisme, boli reumatologice, boli metabolice, boli genetice, tumori).9.Imagistica afecțiunilor neurologice.10.Imagistica în afecțiunile endocrine și genetice pediatrice.II.Baremul activităților practice.1.Indicațiile imagistice în urgențele pediatrice medicale și chirurgicale.2.Integrarea unui buletin radiologic în diagnosticul final.3.Recunoașterea aspectului radiologic în următoarele afecțiuni: pneumotorace, pneumonie acută bacteriană, pneumonie interstițială, colecție pleurală masivă, atelectazie, bronșiolită, pneumoperitoneu, ocluzie intestinală.4.Diagnosticul refluxului vezico-ureteral și gradele acestuia pe uretrocistografia micțională clasică.5.Algoritmul de examinare imagistică în dilatările reno-urinare diagnosticate antenatal.6.Algoritmul de examinare imagistică în infecțiile urinare joase și înalte.7.Indicațiile imagistice în tumorile abdominale pediatrice.8.Indicațiile imagistice în tumorile cerebrale pediatrice.9.Indicațiile imagistice în sindromul convulsiv.10.Indicațiile imagistice în sindromul de vărsături la nou-născut și sugar.11.Indicațiile imagistice în boala Crohn, alte boli inflamatorii intestinale și boala Hirschprung.12.Indicațiile imagistice în fibroza chistică.13.Indicațiile imagistice în artrita juvenilă idiopatică și alte afecțiuni reumatologice pediatrice.14.Indicațiile imagistice în afecțiunile endocrine/metabolice/genetice cele mai frecvente.III.Obiective educaționale și rezultate așteptate.Obiective generale.1.Obținerea de noțiuni de bază de interpretare a imaginilor radiologice, ecografice, CT și RM.2.Cunoașterea și justificarea principalelor investigații imagistice utile în patologia pediatrică (radiologie convențională, ultrasonografie, computer tomografie, rezonanță magnetică).3.Capacitatea de a înțelege și integra rezultatul radioimagistic în diagnosticul final.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. IMAGISTICA URGENȚELOR PEDIATRICE Cunoașterea indicațiilor imagistice în diferitele tipuri de urgențe: I. Urgențe cranio-cerebrale II. Urgențe vertebromedulare III. Urgențe toracice IV. Urgențe abdominale V. Inghino-scrotal VI. Părți moi/musculoscheletale VII. Vascular Să poată preciza indicațiile investigațiilor imagistice în urgență și principalele modificări detectate: 1. Traumatism craniocerebral. 2. Encefalita/meningoencefalita. 3. AVC ischemic/hemoragic. 4. Sindrom convulsiv. 5. Sdr PEIC (proces expansiv intracranian). 6. Traumatism vertebral cu risc. 7. Deficit neurologic brusc instalat. 8. Traumatism toracic. 9. Pneumotorace/Pneumomediastin. 10. Trombembolism pulmonar. 11. Hernia diafragmatică. 12. Afecțiuni evoluând cu detresă respiratorie.13. Corp străin. 14. Traumatism abdominal. 15. Pneumoperitoneu. 16. Apendicita. 17. Diverticulita Meckel. 18. Invaginația interstinală. 19. Peritonita. 20. Ocluzia intestinală/Volvulus. 21. Hemoragia digestivă 22. Enterocolita ulceronecrotică. 23. Torsiunea de ovar. 24. Piosalpinx. 25. Torsiunea testiculară. 26. Traumatismul testicular (contuzie/fractură/ruptură). 27. Hernia inghinală încarcerată. 28. Flegmon/Abces ganglionar/parotidian. 29. Ruptura musculară. 30. Tromboza venoasă profundă. 31. Anevrism/Disecție arterială.
2. IMAGISTICA TORACELUI I. Cunoașterea indicațiilor radiografiei toracice la copil și a elementelor normale ale acesteia. Cunoașterea principalelor entități patologice specifice vârstei pediatrice detectabile pe radiografia toracică. II. Cunoașterea indicațiilor ecografiei toracice, a rolului pe care aceasta îl poate avea în diagnosticul și monitorizareaproceselor de condensare și a colecțiilor pleurale. III. Cunoașterea indicațiilor computer tomografiei în patologia toracică. IV. Cunoașterea indicațiilor și limitelor RM toracice. 2. Să aibă capacitatea de a identifica penumotoracele, pneumomediastinul și pneumoperitoneul. 3. Să recunoască aspectul radiologic din cele mai frecvente afecțiuni care produc detresă respiratorie. 4. Să recunoască aspectul radiologic al celor mai comune afecțiuni pulmonare inflamatorii/ infecțioase: ● bronșiolita ● pneumonia interstițială ● pneumonia bacteriană (particularități în funcție de vârstă și etiologie) ● colecții pleurale ● TBC ● fibroză chistică 5. Să recunoască modificările radiologice cardio-pulmonare asociate afecțiunilor cardiace. 6. Să recunoască aspectul ecografic al colecțiilor pleurale și al proceselor de condensare. 7. Să fie capabil să precizeze indicațiile computer tomografiei în afecțiunile toracice. 8. Să fie capabil să precizeze indicațiile rezonanței magnetice în afecțiunile toracice.
3. IMAGISTICA ABDOMENULUI I. Dobândirea de noțiuni de semiologie radioimagistică abdominală. II. Cunoașterea indicațiilor radiografiei abdominale pe gol la copil și identificareaprincipalelor entități patologice. III. Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor administrării de substanță de contrast orală la pacienții pediatrici. IV. Cunoașterea indicațiilor ecografiei abdominale și a aspectelor ecografice normale și patologice. V. Cunoașterea indicațiilor RM și CT în patologia digestivă pediatrică (cele mai frecvente afecțiuni). 1. Să cunoască semiologia radioimagistică abdominală de bază. 2. Să recunoască aspectul radiologic și semnificația patologică a nivelelor hidroaerice/pneumoperitoneului/pneumatozei intestinale,etc3. Să fie capabil să precizeze indicațiile și contraindicațiile administrării de substanță de contrast orală la copil. 4. Să recunoască principalele modificări radioimagistice detectate în patologia malformativă, inflamatorie, infecțioasă și tumorală: – a tubului digestiv (cu referire la entitățilepatologice mai frecvent întâlnite); – ficatului, căilor biliare, pancreasului și splinei (cu referire la entitățile patologice mai frecvent întâlnite). 5. Să fie capabil să precizeze indicațiile RM și CT în afecțiunile aparatului digestiv.
4. IMAGISTICA RENOURINARĂ I. Cunoașterea indicațiilor cistografiei micționale, ale ecografiei renale (inclusivurosonografia), scintigrafiei renale și a URO- RM. II. Cunoașterea indicațiilor ecografiei, ale RM și CT în tumorile renale. 1. Să recunoască cele mai frecvente anomalii congenitale reno-urinare și indicațiile imagistice ale acestora. 2. Să descrie algoritmul explorărilor imagistice în dilatările căilor urinare diagnosticate antenatal (inclusiv prezentarea clasificării dilatărilor căilor urinare). 3. Să descrie algoritmul explorărilor imagistice în infecțiile urinare înalte și joase. 4. Să descrie metodologia efectuării cistografiei micționale și să cunoască gradele de reflux vezico-ureteral. Să cunoască rolul urosonografiei ca și alternativă în diagnosticul refluxului vezico-ureteral. 5. Să descrie indicațiile examinării Doppler a vaselor renale, aspectele normale și patologice posibile și să recunoască situațiileîn care sunt necesare investigații complementare (angioRM/angio CT). 6. Să explice tipurile de scintigrafie renală și rolul lor în managementul afecțiunilor pediatrice. 7. Să precizeze indicațiile URO-RM și rolul acesteia în managementul pacientului pediatric cu afecțiuni renale. 8. Să precizeze principalele tumori renale specifice pediatriei și aspectele imagistice ale acestora.
5. IMAGISTICA MUSCULOSCHELETALĂ I. Cunoașterea indicațiilor imagistice în displazia de dezvoltare a șoldului. II. Cunoașterea indicațiilor imagistice în cele mai frecvente afecțiuni osteoarticulare. III. Cunoașterea indicațiilor imagistice înartrita juvenilă idiopatică. IV. Cunoașterea indicațiilor imagistice în leziunile osoase benigne și maligne. V. Cunoașterea afecțiunilor metabolice ce determină afectare osoasă. 1. Să enumere factorii de risc ai displaziei dedezvoltare a șoldului și sa explice rolul ecografiei și al radiografiei în diagnostic și monitorizare (clasificarea Graf a DDS). 2. Să precizeze rolul ecografiei în diagnosticul sinovitei tranzitorii și indicațiile imagistice în necroza aseptică a capului femural, apofizita tibială anterioară, apofizita calcaneană, osteomielita, artrita/ osteoartrita septică. 3. Să explice rolul fiecărui tip de examinare în diagnosticul AIJ, stabilirea activității bolii și monitorizare (ecografie, IRM). 4. Să precizeze metodele de investigație imagistică utile pentru diagnosticul afecțiunilor osoase benigne și maligne. 5. Să descrie principalele afecțiuni metabolicece determină afectare osoasă.
6. NEURORADIOLOGIE I. Cunoașterea rolului ecografiei transfontanelare la nou născut și sugar. II. Cunoașterea rolului investigațiilor imagistice (ecografie, RM, CT) în cele mai frecvente afecțiuni neurologice. 1. Să precizeze rolul ecografiei transfontanelare în hemoragia matricei germinale, a asfixiei neonatale și a celor mai frecvente malformații cerebrale. 2. Să descrie indicațiile imagistice în sdr. TORCH. 3. Să precizeze indicațiile imagistice în suspiciunea de meningită/encefalită/ meningoencefalită. 4. Să precizeze indicațiile imagistice în tumorile cerebrale. 5. Să descrie indicațiile imagistice în sindromul convulsiv.
7. ENDOCRINOLOGIE/GENETICĂ/BOLI DE METABOLISM I. Cunoașterea indicațiilor imagistice din patologia endocrină pediatrică. II. Cunoașterea indicațiilor imagistice alecelor mai frecvente boli genetice și de metabolism. 2. Să descrie entitățile patologice hipofizare ce prezintă indicație pentru RM hipofizar. 3. Să precizeze indicațiile ecografiei tiroidiene. Să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (scintigrafie). 4. Să recunoască aspectul radiologic normal al timusului și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (ecografie/RM). 5. Să precizeze indicațiile ecografiei suprarenaliene și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (RM/CT). 6. Să precizeze indicațiile ecografiei organelor genitale interne și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare. 7. Să precizeze indicațiile ecografiei testiculare.

 + 
Modulul 10 – Pediatrie:Nr. ore curs. 145Nr. ore practică. 1300I.Tematică ore curs.1.Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică.2.Obezitatea.3.Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil.4.Sindromul de vărsături.5.Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase.6.Tuberculoza pulmonară primară și secundară.7.Sifilisul congenital și dobândit.8.Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia).9.Hepatitele cronice și ciroza hepatică.10.Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare.11.Pericarditele. Endocardita infecțioasă.12.Tulburări de ritm și conducere.13.Deficite imune, genetice și dobândite.14.Date epidemiologice și etiopatogenia cancerelor la copil. Manifestări comune ale cancerului la copil. Principiile tratamentului antineoplazic în pediatrie. Efectele adverse ale terapiei anticanceroase.15.Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice.16.Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil.17.Enurezisul.18.Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil.19.Hematuria.20.Proteinuria.21.Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică.22.Insuficiența renală acută. Mijloace de epurare extrarenală – dializa.23.Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente.24.Bolile genetice de metabolism.25.Hipoglicemiile sugarului și copilului.26.Diabetul zaharat la copil.27.Cetoacidoza și coma diabetică.28.Artrita idiopatica juvenilă, lupusul eritematos sistemic, purpura Schonlein-Henoch, boala Kawasaki.II.Barem de activități practice (în plus față de cele din modulul 1).1.Efectuarea puncției venoase și montarea unui cateter venos periferic.2.Interpretarea electrocardiogramei (ECG), recunoașterea tulburărilor de ritm și conducere amenințătoare de viață și a ritmurilor stopului cardiac.3.Efectuarea abordului intraosos.4.Efectuarea puncției lombare, a puncției pleurale și a paracentezei - sub supraveghere.5.Montarea sondei nazogastrice sau orogastrice.6.Coordonarea echipei în cadrul SVB (suport vital de bază).7.Administrarea de substanțe medicamentoase pe cale intravenoasă.8.Prepararea unei perfuzii și montarea unei perfuzii endovenoase.9.Spirometrie și FEV: efectuare și interpretare- sub supraveghere.10.Efectuarea otoscopiei.11.Efectuarea oftalmoscopiei (fund de ochi) – sub supraveghere.III.Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Efectuează evaluarea clinică a pacientului. 1. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să ia masuri imediate. 2. Are abilitățile de recunoaștere a copilului agresat/abuzat pe care îl sesizează medicului îndrumător. Cunoaște managementul medico-legal al acestor cazuri.
2. Stabilește diagnosticul clinic inițial. Ia decizia de internare sau tratament ambulator. 1. Cunoaște criteriile de internare. 2. Are capacitatea de a ține cont de comorbidități în decizia de internare. 2. Cunoaște principalele diagnostice diferențiale. 3. Stabilește diagnosticul pozitiv inițial.
3. Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului. 1. Este capabil să explice aparținătorilor și copilului datele medicale. 2. Comunică direct pacientului și aparținătorilor diagnosticul și managementul ulterior al cazului. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduri. 4. Este capabil să gestioneze comunicarea veștilor proaste.
4. Cunoaște semnificația investigațiilor paraclinice. Elaborează planul inițial de investigații. Propune planul complet de investigații. 1. Este capabil să elaboreze singur un plan inițial de investigații. 2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigațiilor și are capacitatea de a stabilidiagnosticul de etapă. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de investigații. 4. Solicită supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă performanță.
5. Elaborează un plan inițial de tratament. Propune planul complet de tratament. 1. Este capabil să elaboreze singur planul inițial de tratament folosind medicație de primă intenție, cu respectarea algoritmilor și protocoalelor specifice. 2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de tratament, luând în considerare comorbiditățile.
6. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
7. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să ajusteze planul de investigații și tratament în funcție de evoluția pacientului. 2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar. 3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG. 4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic în cazul transferului unui pacient către o altă secție.
8. Participă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială saupe parcursul evoluției. 1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului îndrumător. 2. Poate expune datele medicale ale pacientuluiîn cadrul unei întâlniri interdisciplinare. 3. Este capabil să integreze recomandările consultului interdisciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
9. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală. 1. Este capabil să redacteze singur biletul de ieșire/scrisoarea medicală pe care ulterior le supune avizării medicului îndrumător. 2. Este capabil să întocmească un plan de monitorizare și tratament post- externare în cazul afecțiunilor acute.

 + 
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:Obiectivele generale ale trunchiului comun de pregătire în pediatrie includ dobândirea de noțiuni, aptitudini și abilități în următoarele domenii:VI.Comunicare;VII.Etică și profesionalism;VIII.Asigurarea calității actului medical;IX.Expertiză pediatrică (abilități clinice, procedurale și interpretarea investigațiilor);X.Organizare și conducere.I.Comunicare.Rezidentul trebuie să dobândească următoarele abilități:D.Comunicarea cu pacientul și aparținătorii:– Abilitatea de a comunica adecvat cu pacienții și aparținătorii în funcție de nivelul socio- economic și cultural al acestora, inclusiv comunicarea veștilor proaste;– Capacitatea de a prelua informațiile transmise prin limbaj verbal și non-verbal de pacient și/sau aparținători (relația dintre copil și aparținători, semne de alarmă pentru elemente conflictuale în mediul socio-familial al pacientului, etc.);– Abilitatea de a adapta îngrijirea medicală la particularitățile socio-culturale și educaționale ale pacientului și familiei acestuia, în beneficiul copilului bolnav;– Capacitatea de a rezolva conflictele între pacienți/aparținători și membrii echipei medicale;– Utilizarea metodelor adecvate de a informa pacientul și familia acestuia despre evenimentele adverse ale actului medical (inclusiv iatrogenie).E.Comunicare cu alți profesioniști din sănătate:– Capacitatea de a comunica sintetic și clar în cadrul echipei medicale sau multidisciplinare; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale;– Abilitatea de a rezolva conflictele în cadrul echipei medicale;– Abilitatea de a comunica eficient și succint cu alte persoane și instituții din sistemul sanitar;– Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz, etc.;– Capacitatea de a colabora cu colegii din alte specialități medicale cu scopul de a facilita tranziția adolescentului cu boală cronică în rețeaua medicală pentru bolnavi adulți.F.Comunicare cu instituții din afara sistemului medical:– Capacitatea de colaborare cu personalul didactic, asistenții sociali și cei din instituțiile de ocrotire pentru acțiuni profilactice și terapeutice cu scopul de a asigura starea de sănătate a copilului;– Abilitatea de a redacta în mod sintetic documente destinate instituțiilor medico-legale care asigură intervențiile conexe actului medical propriu-zis.II.Etică și profesionalism.Rezidentul trebuie să deprindă următoarele abilități:– Cunoașterea și respectarea prevederilor legale referitoare la desfășurarea profesiei de medic în România, inclusiv Codul deontologic al medicului;– Cunoașterea și respectarea legislației referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidențialității și adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, origine etnică și dizabilități;– Cunoașterea și respectarea Regulamentelor și Normelor interne ale spitalului unde își desfășoară activitatea; cunoașterea structurii administrative a spitalului și a raporturilor de muncă dintre angajați;– Capacitatea de a oferi o asistență medicale de cea mai înaltă calitate și de a menține un înalt nivel profesional prin educație medicală continuă;– Cunoașterea și aplicarea protocoalelor de diagnostic și tratament, locale și naționale; utilizarea cu discernământ în actul medical a rezultatelor cercetării științifice;– Respectarea obligațiilor legale și morale în privința raportării bolilor sau situațiilor de abuz potențial sau real;– Capacitatea de a prezenta cazuri clinice sau conferințe;– Abilitatea de a evalua și expune conținutul întâlnirilor științifice;– Abilitatea de a accesa informații medicale, de a înțelege diferența dintre cercetare și audit clinic;– Capacitatea de a utiliza și înțelege interpretarea testelor statistice simple;– Capacitatea de a studia literatura medicală pentru căutarea dovezilor;– Însușirea metodologia cercetării științifice.III.Asigurarea calității actului medical.Rezidentul trebuie să dobândească capacitatea de:– Cunoaștere sintetică a organizării structurilor de calitate din spitalul unde își desfășoară activitatea;– Cunoaștere a instrumentelor de îmbunătățire a calității actului medical;– Identificare a principalelor categorii de erori medicale;– Identificare a situațiilor cu risc crescut pentru evenimente adverse în activitatea medicală de îngrijire a copilului;– Identificare și raportare a evenimentelor/efectelor adverse ale activității medicale;– Cunoașterea elementelor de bază în derularea unui audit clinic;– Însușirea metodelor adecvate aplicabile pentru reducerea evenimentelor adverse;– Înțelegerea principiilor, metodelor și a instrumentelor utilizate pentru creșterea siguranței pacientului.IV.Expertiză pediatrică.Rezidentul trebuie să:– Dețină cunoștințe și abilități specifice domeniului de activitate: evaluare clinică, recunoașterea pacientului grav-bolnav și inițierea măsurilor de urgență, formularea unui diagnostic pozitiv și diferențial, întocmirea planului de investigații și a celui terapeutic, modificarea planurilor în funcție de evoluția clinică și de rezultatele paraclinice;– Își însușească modul de completarea a documentelor medicale;– Dobândească noțiuni referitoare la vulnerabilitatea socială a copilului și măsurile de protecție ce se impun în astfel de situații.V.Organizare și conducere.Rezidentul trebuie să dobândească următoarele aptitudini:– utilizarea rațională a timpului;– prioritizarea activităților și sarcinilor;– delegarea atribuțiilor;– identificarea și controlul situațiilor generatoare de stress și acțiunile pentru minimalizarea efectelor acestora;– controlul situațiilor de criză generate de lipsa unor resurse;– cultivarea capacității de a identifica greșelile proprii și de a învăța din acestea;– recunoașterea limitelor personale și profesionale;– redactarea documentelor medicale (raport medical, bilet de ieșire, raportări, documente legale) într-un mod inteligibil, lizibil și la timp. + 
Examenul de medic specialist:Probe de evaluare, specifice programului:– probă scrisă - Da– examen clinic - Da– proba endoscopie - Da– proba ecografie - Da– proba caseta video - DaDupă susținerea examenului medicii confirmați în specialitatea Pediatrie și Gastroenterologie Pediatrică care au efectuat pregătire în ultrasonografie generală și endoscopie digestivă conform curriculei de rezidențiat, sunt abilitați să exercite activitatea de ultrasonografie generală și endoscopie digestivă diagnostică și terapeutică pediatrică nivel I, fără susținerea examenului de atestat.Endoscopia terapeutică pediatrică nivel I se referă la extracția de corpi străini, dilatația stenozelor esofagiene și polipectomia endoscopică. + 
TEMATICA DE EXAMEN – TRUNCHI COMUN1.Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.2.Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.3.Patologia neonatala: detresa respiratorie, icterele nn, encefalopatia hipoxic-ischemica, hemoragiile intracraniene infecțiile nn, convulsii neonatale.4.Embriopatii, fetopatii: TORCH, sdr. alcoolic fetal, sifilis congenital.5.Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică.6.Obezitatea.7.Febra la copil.8.Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Otita medie acută. Mastoidita.9.Crupul. Laringotraheobronșita acută. Bronșiolita acută.10.Insuficiența respiratorie acută.11.Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele.12.Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase.13.Malformațiile congenitale de cord necianogene.14.Malformațiile congenitale de cord cianogene.15.Hipertensiunea arterială la copil.16.Diareea acută bacteriană și virală.17.Sindroamele de deshidratare.18.Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia).19.Boala inflamatorie intestinală.20.Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil.21.Constipația cronică și encoprezisul.22.Icterele la sugar și copil.23.Hepatitele cronice și ciroza hepatică.24.Hemoragiile digestive la nou-născut și copil.25.Sindroamele de hipertensiune portală. Colestaza neo-natală.26.Insuficiența pancreatică exocrină. Fibroza chistică.27.Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare.28.Pericarditele. Endocardita infecțioasă.29.Tulburări de ritm și conducere.30.Insuficiența cardiacă.31.Rahitismul carențial și anemiile carențiale.32.Anemiile hemolitice congenitale și dobândite.33.Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată).34.Tratamentul substitutiv cu produse de sânge.35.Infecția de tract urinar.36.Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar.37.Glomerulonefritele acute și cronice.38.Sindromul nefrotic.39.Insuficiența renală acută.40.Boala cronică renală (Insuficiența renală cronică).41.Tuberculoza pulmonară primară și secundară.42.Sifilisul congenital și dobândit.43.Deficite imune genetice și dobândite.44.Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice45.Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil46.Aplazia medulară idiopatică și secundară. Anemiile hipoplastice congenitale și dobândite.47.Urgențele oncologice la copil.48.Tumorile SNC. Tumorile solide (neuroblastomul, nefroblastomul). Histiocitozele.49.Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil50.Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică51.Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente.52.Bolile congenitale de metabolism: fenilcetonuria, hiperamoniemia, tirozinemia, galactozemia, glicogenozele, hipercolesterolemia familială, hipertrigliceridemia familială.53.Hiperglicemiile sugarului și copilului.54.Hipoglicemiile sugarului și copilului.55.Diabetul zaharat la copil. Acidocetoza și coma diabetică.56.Cromozomopatii (trisomia 21, Turner, Klinefelter).57.Reumatismul articular acut. Artrita idiopatică juvenilă.58.Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia,). Vasculitele. Bolile autoinflamatorii.59.Meningita și encefalita.60.Infecții cu exantem: rujeola, rubeola, boala mână-picior-gură, varicelă, herpes zoster, scarlatina.61.Infecția urliană. Mononucleoza infecțioasă.62.Infecții respiratorii transmisibile: tusea convulsivă, gripa.63.Șocul. Anafilaxia.64.Intoxicațiile acute (acetaminofen, alcool, barbiturice, benzodiazepine, opioide, digitalice, substanțe caustice, anticolinergice, monoxid de carbon).65.Insuficiența hepatică.66.Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut.67.Coma și statusul convulsiv.68.Sindromul convulsiv. Convulsiile febrile.69.Paraliziile cerebrale infantile.70.Stenoza hipertrofică de pilor.71.Invaginația intestinală.72.Enterocolita ulcero-necrotică. + 
TEMATICA DE EXAMEN – SUBSPECIALITATE GASTROENTEROLOGIE PEDIATRICĂ1.Anatomia și fiziologia aparatului digestiv.2.Fiziologia și fiziopatologia digestiv. Diagnosticul bacteriologic în clinica infecțiilor digestive3.Afecțiuni ale cavității orale4.Manifestări orale în boli digestive sau extradigestive5.Anomalii congenitale ale cavității orale6.Anatomia și fiziologia esofagului, anomalii congenitale7.Refluxul gastro-esofagian8.Tulburări de motilitate esofagiană9.Leziuni traumatice esofagiene, corpi străini esofagieni10.Esofagite la copil - esofagite postcaustice, infecțioase, micotice;11.Tratamentul suferințelor esofagiene12.Vărsăturile la copil13.Anatomia și fiziologia stomacului14.Malformații congenitale gastrice15.Ulcer gastric și duodenal16.Gastrite acute și cronice la copil17.Neoplasme esofagiene și gastrice18.Tulburări motorii. Stenoza hipertrofică de pilor19.Hemoragia digestivă la copil20.Tratamentul suferințelor gastrice și duodenale21.Mucoviscidoza22.Pancreatite acute și cronice la copil23.Hepatitele neonatale24.Hepatita cronică la copil25.Ciroza hepatică și sindromul de hipertensiune portală26.Sindromul de colestaza27.Indicațiile transplantului hepatic, managementul pre- și post transplant28.Anatomia și fiziologia intestinului29.Malformații congenitale ale intestinului30.Enterocolita ulceronecrotică31.Intestinul în malnutriție32.Alergii alimentare33.Gastroenterita acută și sindromul de deshidratare acută34.Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție35.Boala Crohn, colita ulcerativă36.Sindromul de intestin scurt37.Sindromul de intestin iritabil38.Parazitoze intestinale39.Constipația la copil40.Sindromul de pseudoobstrucție intestinală cronică41.Durerea abdominală recurentă42.Encoprezisul43.Patologie tumorală intestinală44.Abdomenul acut chirurgical45.Explorarea radiologică a tubului digestiv46.Testul respirator cu uree marcată47.Ultrasonografie, CT abdominal48.Endoscopia digestivă superioară49.Colonoscopia50.Endoscopia intervențională în pediatrie51.Ph-metria esofagiană52.Iontoforeza53.Aspecte ale alimentației naturale, alimentația cu formule de lapte, diversificarea alimentației54.Aspecte ale nutriției copilului cu patologie digestive (celiakie, fibroză chitică, alergii alimentare, boala inflamatorie intestinală, copil obez, malnutriție, boli cronice)55.Nutriția enterală cu debit constant, nutriția parenterală + 
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)1.Stabilirea recomandărilor regimului dietetic într-o boală diareică acută simplă.2.Soluții pentru rehidratare orală: compoziție proprietăți, indicații, contraindicații.3.Stabilirea regimului dietetic în alergia la proteinele laptelui de vacă4.Stabilirea recomandărilor regimului dietetic în celiachie.5.Stabilirea regimului dietetic în boala inflamatorie intestinală6.Stabilirea regimului dietetic la copilul alergie la proteinele laptelui de vacă7.Interpretarea unui examen radiologic al tubului digestiv.8.Interpretarea unui examen de computer tomografie abdominală9.Interpretarea testeor serologie hepatice10.Interpretarea probelor hepatice11.Interpretarea proteinogramei, a disproteinemiei12.Interpretarea buletinelor de ecografie abdominală13.Interpretarea imaginilor de endoscopie digestivă superioară14.Interpretarea imaginilor de endoscopie digestive inferioară15.Interpretarea probelor de digestie16.Interpretarea probelor paraclinice digestive.17.Interpretarea unui examen histopatologic din proba de biopsie gastrică sau duodenală18.Interpretarea unui examen histopatologic din proba de biopsie colonică19.Paracenteza: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiza a lichidului de ascită.20.Sondajul nazogastric și orogastric (indicații, tehnici, incidente). Spălătura gastrică în intoxicații. + 
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST PEDIATRIE ȘI GASTROENTEROLOGIE PEDIATRICĂCompetența profesională intrinsecă specialitățiiI.Competențe specifice în activitatea curentă1.Examinează bolnavii la internare și completează foaia de observație clinică generală.2.Întocmește planul de investigații paraclinice pentru pacienții internați și folosește investigațiile paraclinice efectuate ambulator.3.Examinează zilnic bolnavii internați și consemnează în foaia de observație: evoluția, explorările de laborator, alimentația și tratamentul corespunzător.4.Obține consimțământul informat și informează pacientul/aparținătorul despre consecințele refuzului tratamentului medical.5.Recomandă și urmărește zilnic regimul alimentar al bolnavilor.6.Întocmește și semnează condica de medicamente pentru bolnavii pe care îi îngrijește.7.Supraveghează tratamentele medicale executate de cadrele medii și auxiliare sanitare, iar la nevoie le efectuează personal.8.Trimite pacienții la consulturi interclinice.9.Informează pacientul/însoțitorul acestuia cu privire la aspectele legate de boală, incluzând: diagnosticul, examinările paraclinice, tratamentul, date legate de evoluție și pronostic.10.Consiliază pacienții, vizitatorii și personalul în legătură cu tehnicile de prevenire a transmiterii infecțiilor.11.Instituie tratamentul adecvat pentru infecțiile existente și ia măsurile ce se impun pentru a preveni transmiterea acestora și altor persoane, în special pacienților.12.Aplică ghidurile de practică medicală dar individualizează tratamentul în funcție de particularitățile pacientului.13.Efectuează ecografii și endoscopii digestive diagnostice și unele manevre terapeutice (nivel I) și ajustează planul terapeutic în funcție de rezultatul acestora.14.Asigură contravizita potrivit graficului stabilit de către medicul șef de secție sau, în situații deosebite, din dispoziția acestuia.15.Întocmește formele de externare ale bolnavilor și redactează orice act medical, aprobat de conducerea spitalului în legătură cu bolnavii pe care îi are sau i-a avut în îngrijire.16.Constată decesul și dă dispoziții de transportare a cadavrului la morgă, după 2 ore de la deces.17.Participă la autopsii și confruntările anatomoclinice la cazurile pe care le-a avut în îngrijire.18.Anunță cazurile cu implicații medico-legale conform legilor în vigoare.19.Propune soluții pentru îmbunătățirea activității de îngrijiri medicale a pacientului.20.Desfășoară, după caz, activitate de cercetare medicală.21.Depune o activitate permanentă de educație sanitară a bolnavilor și aparținătorilor.22.Face parte din diverse comisii organizate la nivelul spitalului, având atribuții specifice comisiilor în care este numit.II.Competențe specifice în serviciul de gardă1.Controlează la intrarea în gardă prezența în serviciu a personalului medico-sanitar, existența mijloacelor necesare asigurării medicale curente și de urgență, precum și predarea serviciului de cadre medii și auxiliare care lucrează în ture.2.Supraveghează cazurile grave existente în secție sau internate în timpul gărzii, menționându-le la raportul de gardă.3.Înscrie în registrul de consultații orice bolnav prezent la camera de gardă.4.Internează bolnavii care au bilet de trimitere precum și cazurile de urgență care se adresează secției răspunzând de justa indicație a internării sau a refuzului acestor cazuri, putând apela la ajutorul oricărui specialist din cadrul spitalului.5.Răspunde la chemările care necesită prezența sa în cadrul spitalului și cheamă la nevoie alți medici necesari pentru rezolvarea cazului.6.Întocmește foaia de observație a cazurilor internate de urgență și consemnează evoluția bolnavilor internați și medicația de urgență pe care a administrat-o.7.Acordă asistență medicală de urgență bolnavilor care nu necesită internare.8.Asigură internarea în alte spitale a bolnavilor care nu pot fi rezolvați în spitalul respectiv, după acordarea primului ajutor.9.Confirmă decesul, consemnând aceasta în documentele medicale și dă dispoziții de transportare la morgă, după 2 ore de la deces.10.Întocmește la terminarea serviciului raportul de gardă în condica destinată acestui scop, consemnând activitatea din secție pe timpul gărzii, măsurile luate, deficiențele constatate și orice observații necesare, prezintă raportul de gardă. + 
Obligații + 
Etice, deontologiceRespectă următoarele acte normative:1.Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.2.Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu modificările și completările survenite3.Normele de etică și deontologie profesională. + 
ProfesionaleI.Atribuții generale1.Cunoaște și respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare, a Regulamentului Intern ale unității și regulile stabilite de șeful secției.2.Cunoaște și respectă normele igienico – sanitare.3.Cunoaște și respectă normele P. S. I. și de securitate a muncii.4.Cunoaște și respectă programul de muncă.5.Respectă secretul profesional și codul de etică și deontologie profesională.6.Efectuează controlul medical periodic general.7.Se preocupă de actualizarea cunoștințelor profesionale și de utilizare a echipamentelor, prin studiu individual sau alte forme de educație continuă;8.Desfășoară activitatea astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât și pe celelalte persoane participante la procesul de muncă, precum și în timpul deplasării la și de la locul de muncă.9.Aduce la cunoștința șefului direct accidentele de muncă suferite de persoana proprie și/sau de alte persoane participante la procesul de muncă.10.Respectă Statutul Colegiului Medicilor din România privind exercitarea profesiei de medic, precum și Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului Medicilor.II.Atribuții specifice în activitatea curentă1.Prezintă medicului șef de secție în cadrul raportului de gardă și a vizitelor mari, situația bolnavilor pe care îi are în îngrijire și solicită sprijinul acestuia ori de câte ori este necesar.2.Participă la consultări cu medicii din alte specialități și în cazurile deosebite la examenele paraclinice, precum și la expertizele medico-legale.3.Comunică zilnic medicului de gardă bolnavii gravi pe care îi are în îngrijire și care necesită supraveghere deosebită.4.Controlează și răspunde de întreaga activitate de îngrijire a bolnavilor desfășurată de personalul mediu, auxiliar și elementar sanitar cu care lucrează.5.Asigură și răspunde de aplicarea tuturor măsurilor de igienă și antiepidemice, precum și a normelor de protecția muncii în sectorul de activitate pe care îl are în grijă.6.Raportează cazurile de boli infecțioase și profesionale potrivit dispozițiilor în vigoare.7.Răspunde de disciplina, ținuta și comportamentul personalului în subordine.8.Răspunde prompt la toate solicitările de urgență, la consulturile din aceeași secție și alte secții și colaborează cu toți medicii din secțiile și laboratoarele din spital, în interesul unei cât mai bune îngrijiri medicale a bolnavilor.9.Efectuează consultații de specialitate în ambulator, conform programării întocmite de medicul șef secție.10.Își dezvoltă pregătirea profesională prin participarea la cursuri de perfecționare, simpozioane, congrese.11.Aplică regulile stabilite pentru completarea și gestionarea FOCG și a circuitului acesteia.12.Urmărește introducerea în practică a celor mai eficiente metode de diagnostic și tratament;13.Participă la ședințele organizate în scopul asigurării desfășurării în bune condiții a activităților din cadrul secției.14.Respectă prevederile H.G. nr. 1103/2014 cu referire la prevenirea și intervenția cazurilor de copii aflați în situație de risc de părăsire sau părăsiți în unități sanitare;15.Respectă prevederile Legii nr. 272/2004 și H.G. nr. 1103/2014 cu referire la obligația de a informa asistentul social din unitatea sanitară cu privire la internarea unui copil ce prezintă semne de abuz/neglijare/exploatare/violență/vătămare;16.Păstrează secretul profesional, confidențialitatea și anonimatul pacientului și oferă informații aparținătorilor numai în interesul bolnavilor.17.Manifestă atitudine respectuoasă atât față de pacient și patologia acestuia, cât și față de însoțitorul acestuia.18.Respectă drepturile pacienților conform legislației în vigoare;19.Aplică și respectă Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director.20.Aplică și respectă Normele de supraveghere, prevenire și control a infecțiilor nosocomiale în unitățile sanitare, conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director.III.Atribuții specifice în serviciul de gardă1.Răspunde de buna funcționare a secției și de aplicarea dispozițiilor prevăzute în regulamentul intern, precum și a sarcinilor date de șeful de secție, pe care îl reprezintă, în orele în care acesta nu este prezent în spital;2.Anunță prin toate mijloacele posibile managerul spitalului și autoritățile competente în caz de incendiu sau alte calamități ivite în timpul gărzii și ia măsuri imediate de intervenție și prim ajutor cu mijloacele disponibile până la constituirea celulei de criză condusă de managerul spitalului sau de înlocuitorul acestuia.3.Asistă la distribuirea alimentelor, verifică calitatea acestora, efectuând examenul organoleptic, cantitativ, calitativ al alimentelor distribuite la bolnavi, le îndepărtează pe cele necorespunzătoare, consemnând observațiile în condica de la blocul alimentar și anunță medicul șef de secție.4.Urmărește disciplina și comportamentul vizitatorilor în zilele de vizită precum și prezența ocazională a altor persoane străine în spital și ia măsurile necesare.Pediatria este specialitatea care se ocupă cu patologia medicală a copilului de la 0 la 18 ani ea incluzând un domeniu profilactic (puericultura) și unul curativ, la care se asociază aprofundarea suplimentară a unor subdomenii, ce se constituie în specializări derivate din pediatrie, după cum urmează:1.Cardiologie pediatrică.2.Gastroenterologie pediatrică.3.Hematologie și oncologie pediatrică.4.Pneumologie pediatrică.5.Nefrologie pediatrică.Absolvenții specializărilor nominalizate la punctele 1-5 vor fi certificați ca și "medici specialiști pediatrie și (urmează specialitatea derivată) ……….." având cunoștințele și calificarea necesară de a efectua gărzi în specialitatea Pediatrie și de a acorda îngrijiri pediatrice în conformitate cu competențele dobândite conform curriculei de pregătire.Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri, demonstrații) pe an de studiu universitar, pentru tematică prezentată, fiind prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual dirijat. Instruirea prin trunchiul comun durează 3 ani. După absolvirea trunchiului comun, pentru Pediatrie Generală, respectiv pentru fiecare specialitate derivată se va continua pregătirea specifică în conformitate cu curriculele întocmite distinct.Coordonatorul programului de rezidențiat este nominalizat de instituția de învățământ superior medical având rolul de a coordona desfășurarea programului de rezidențiat și de a numi – pentru fiecare secție clinică – un responsabil de formare în rezidențiat. Responsabilul de formare în rezidențiat, în colaborare cu șeful secției, repartizează rezidenții medicilor specialiști/primari din secție care devin medici îndrumători și care vor desfășura activitatea de pregătire a rezidenților în concordanță cu curricula aprobată. În cursul gărzilor medicul de gardă specialist/primar devine medic-îndrumător al activității clinice pe durata gărzii.Coordonatorul de program va urmări respectarea duratei aferente și a curriculei fiecărui modul de pregătire. În cadrul aceluiași an de pregătire, coordonatorul programului de rezidențiat va asigura rotația medicilor rezidenți astfel încât aceștia să parcurgă toate modulele aferente anului de studiu. Este permisă parcurgerea unui modul în mod fracționat, cu scopul de a evita supraaglomerarea unor secții și alocarea simultană a unui număr mare de rezidenți unui medic-îndrumător. Desfășurarea modulelor de pregătire se va face cu prioritate în secțiile clinice de Pediatrie în care există un cadru didactic (titular sau asociat) cu specialitate/supraspecializare/atestat specific modulului de pregătire; în situația în care în niciuna dintre secțiile clinice de Pediatrie nu există îndrumători în specialitatea modulului, stagiul respectiv se va efectua în clinica de specialitate adulți.Responsabilul de formare în rezidențiat verifică și răspunde de parcurgerea tematicii din curriculumul de pregătire, organizează la nivelul secției activitatea educațională a rezidenților, repartizează rezidenții medicilor îndrumători. Repartiția rezidenților se va face în concordanță cu competențele profesionale ale medicilor îndrumători (specialitate, supraspecialitate, atestate) și cu specificul modulului de pregătire. Responsabilul de formare în rezidențiat organizează și participă la evaluarea rezidenților la fiecare final de modul.PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUMPREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,Nume, prenume: Prof. Univ. Dr. Marin BurleaSemnătura:(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GASTROENTEROLOGIE PEDIATRICĂ a fost introdus de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEFROLOGIE PEDIATRICĂDefiniția specialității:

Nefrologia pediatrică este specialitatea medicală care se ocupă cu patologia reno-urinară la copil, abordează diagnostic și terapeutic cauzele și secheleleafecțiunilor renale și ale căilor urinare. Se ocupă cu luarea în evidență a pacienților copii suferind de boli renale, de la naștere și până la sfârșitul pubertății/adolescență. Specialiștii în nefrologie pediatrică trebuie să privească sănătatea și boala pacienților interdisciplinar. Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapa în credite,activitatea în programele de cercetare participarea la manifestării științifice și de educație continuă.
1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.Durata programului 24 Luni = 400 ore didactice

NUMĂRUL TOTAL DE ANI 2 ani (an IV – V)
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 2
MODULUL 1 (AN IV) NEFROLOGIE PEDIATRICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 12
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4 ore
MODULUL 2 (AN V) NEFROLOGIE ADULȚI ȘI NEFROLOGIE PEDIATRICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 12
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4 ore
Total ore pregătire teoretică 384
Total ore pregătire practică 2880

 + 
Modulul 1 – Nefrologie Pediatrică (an IV):Nr. ore curs. 192Nr. ore practică. 1440I.Tematică curs.1.Embriologia rinichiului și a tractului urinar. Funcția renală în procesul creșterii și dezvoltării.2.Valoarea și interpretarea ecografiei fetale în anomaliile congenitale reno-urinare3.Fiziologia rinichiului: funcția glomerulară, tubulară, echilibrul hidroelectrolitic și acidobazic în bolile renale.4.Explorarea imagistică a tractului urinar (ecografia, cistografia micțională, urografia intravenoasă, cistomanometria, scintigrafie, CT, RMN)5.Evaluarea simptomatologică unei boli renale, monitorizarea pacientului renal6.Displazia, hipoplazia renală7.ITU febrilă la sugar și copilul mic. ITU joase (cistitele), vulvovaginitele și uretritele8.Disfuncțiile vezicale simple. Sindromul Hinman. Incontinența urinară9.Tubulopatiile. Boala Dent.10.Boala litiazică renourinară. Nefrocalcinoza11.Diabetul insipid12.Malformațiile obstructive ale tractului urinar (joncționale, ureterocel, diverticuloze, duplexul, valvele de uretră posterioară, etc)13.Refluxul vezico-ureteral14.Nefropatia de reflux și boală de stază urinară intrarenală15.Sindromul nefritic, nefrotic, proteinuria, hematuria16.Nefropatiile glomerulare/glomerulonefrite (entități)17.Sindromul nefrotic congenital18.Boala polichistică renală (ADPKW ARPKD)19.Tumora Wilms20.Injuria renală acută la copil21.Sindromul hemolitic uremic22.Tulburări metabolice în injuria renală acută (IRA) și boala renală cronică (BRC)23.Hipertensiunea de cauza renală24.BRC la copil: etiologie, diagnostic, abordare clinică, terapeuticăII.BAREMUL DE MANEVRE, TEHNICI, ȘI ACTIVITĂȚI PRACTICE1.Însușirea algoritmului diagnostic în bolile renale acute și cronice la copil2.Indicații tehnica cateterismului vezical3.Indicații tehnica uretro-cistografiei micționale4.Indicații tehnica urografia intravenoase5.Indicații tehnica cistomanometriei6.Indicații tehnica puncție biopsie renală7.Indicații și interpretarea unui examen ecografic (inclusiv ecografie fetală)8.Indicații și interpretarea diferitelor tipuri de scintigrafii renale9.Tehnica abordului temporar al venei femurale, jugulara internă, subclavie, jugulara externă împreună cu specialiști ATI10.Tehnica monitorizării parametrilor vitali în cursul ședinței de hemodializă11.Tehnica exploatării abordului vascular definitiv (fistula arterio-venoasă)12.Stabilirea indicațiilor și parametrilor de hemodializă13.Indicații și tehnica dializei peritoneale acute și cronice la nou-născut, sugar și copilului mic.14.Indicații și tehnici în alte tipuri de dializă: hemofiltrare, hemodiafiltrare, plasmafereza, etc15.Indicații și tehnica epurării renale în intoxicații16.Diagnosticul și tratamentul edemului pulmonar acut în IRA17.Interpretarea corectă a unui examen sumar de urină/urocultură18.Recunoașterea urgenței și planul terapeutic în IRA19.Monitorizarea pacientului cu IRA în sindromul hemolitic uremic20.Noțiuni de consiliere familială în IRA și BRC21.Însușirea schemei terapeutice în peritonita din sindromul nefrotic și la pacientul dializat peritoneal.22.Stabilirea protocolului terapeutic într-o pielonefrită acută la sugar.23.Cunoașterea protocolului terapeutic de bază în sindromul nefrotic al copilului de vârstă mică la debut + 
Modulul 2 – Nefrologie Adulți (6 luni) și Nefrologie Pediatrică (6 luni) – an V:Nr. ore curs. 192Nr. ore practică. 1440I.A.Tematică curs Nefrologie Adulți.1.Semiologia aparatului urinar.2.Explorări paraclinice în nefrologie.3.Bolile glomerulare (patogeneza și clasificare, prezentare clinică generală, boala cu leziuni minime, glomeruloscleroza focală și segmentală, nefropatia membranoasă, glomerulonefrita membranoproliferativă, crioglobulinemia, nefropatia cu imunoglobulina A, nefrita Henoch- Schonlein, boala Goodpasture, vasculite renale și sistemice, nefrita lupică, boli glomerulare asociate cu infecții, amiloidoza renală).4.Boala renală datorată disproteinemiilor.5.Microangiopatiile trombotice.6.Nefropatia diabetică.7.Hipertensiunea esențială și secundară.8.Infecțiile tractului urinar (infecțiile tractului urinar la adult, tuberculoza renală, infecțiile fungice ale tractului urinar).9.Bolile renale în sarcină.10.Bolile chistice renale.11.Nefrolitiaza și nefrocalcinoza.12.Nefropatii tubulointerstițiale acute și cronice.13.Nefropatii vasculare.14.Sindromul renocardiac și cardiorenal.15.Insuficiența renală acută (inclusiv sindromul hepatorenal).16.Boala renală cronică.17.Tumorile renale.18.Urgențe nefrologice.19.Metode de epurare extrarenală (hemodializa, hemofiltrarea, hemodiafiltrare, plasmafereza, dializa peritoneală).20.Transplantul renal.21.Principii de administrare a medicamentelor la pacientul cu boală cronică de rinichi.22.Nutriția la bolnavul renal.II.A.BAREMUL DE MANEVRE, TEHNICI, ȘI ACTIVITĂȚI PRACTICEInterpretarea unei investigații:1.Hemograma.2.Ionograma sanguină și urinară.3.Electroforeza și imunoelectroforeza proteinelor serice și urinare.4.Uree, acid uric, creatinina, cistatina C, NGAL (neutrophil gelatinase-associated lipocalin) - serice și urinare5.Imunograma: imunoglobuline, complement seric, complexe imune circulante, produșii de degradare ai fibrinei, proteina C reactivă, anticorpii anti-membrană bazală glomerulară, factorul antinuclear, factorul reumatoid, celule lupice, ASLO (antistreptolizina O), test Coombs, ANCA (anticorpi anti-citoplasmă neutrofile), anticorpi anti-receptor fosfolipaza A-2.6.Echilibrul acidobazic.7.Examen sumar de urină, examenul urinii pe 24 ore.8.Examen bacteriologic al urinii.9.Probe funcționale glomerulare.10.Probe funcționale tubulare.11.Explorări imagistice renale:– radiografia renală simplă– radiourografia cu/fără compresie, cu/fără cistografie– pielografia ascendentă– arteriografia renală– nefrograma izotopică– nefroscintigrama– ultrasonografia aparatului urinar– tomografia computerizată, uro-CT– RMN12.Puncția biopsie renală.13.Lichidul de dializă peritoneală.Manevre/prescripții/indicații:1.Puncția biopsie renală.2.Tehnica inserției unui cateter de hemodializă.3.Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de hemodializă în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic); conectarea/restituirea unui pacient la aparatul de hemodializă.4.Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de hemofiltrare/hemodiafiltrare în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic).5.Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de plasmafereză în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului.6.Desfășurarea unui schimb la pacienții dializați peritoneal - metodă.7.Inițierea dializei peritoneale – parametrii.8.Conduita terapeutică în funcție de analizele lichidului peritoneal.9.Efectuarea practică a unui test de echilibrare peritoneală; interpretarea rezultatelor testului.10.Interpretarea Kt/V în hemodializă și dializă peritoneală, și modificarea parametrilor de dializă în funcție de aceste valori.11.Efectuarea și interpretarea unei ultrasonografii a aparatului urinar.I.B.Tematica curs Nefrologie Pediatrică1.Creșterea și dezvoltarea la copilul cu BRC. Tratament2.Anemia de cauză renală: terapie. Osteopatia uremică3.Terapia imunosupresoare, indicații și actualități, complicații4.Nutriția copilului cu BRC5.Indicații de dializa cronica și transplant renal, relația nefrolog-pediatru-familie-chirurg/urolog6.Dializa peritoneală: indicații, contraindicații, complicații, soluții utilizate7.Hemofiltrarea și alte tipuri de dializa (plasmafereza, etc)8.Hemodializa, abordul vascular temporar/definitiv, medicația anticoagulantă, patologia pacientului pediatric hemodializat9.Nutriția în bolile renale la pacientul pediatric10.Relația psiholog-pacient cronic. Aspecte psihosociale copii/familie, școala11.Relația nefrolog-pediatru - nefrolog-adult12.Biopsia renală – indicații și tehnici13.Etica în patologia nefrologică și cercetare la copilII.B.Barem(se va folosi baremul din anul IV) + 
TEMATICA DE EXAMEN PENTRU OBȚINEREA ATESTATULUI DE STUDII COMPLEMENTARE1.Proba scrisă: 120 subiecte din tematica cursului, 2 ore, nota minimă 72.Proba clinică: examen fizic, examinare diagnostică și terapeutică, precum și prezentarea unui caz din tematica cursului, 60 minute.3.Proba practică: interpretarea unui examen de urină, urocultura, buletin ASTRUP. Interpretarea unei radiografii pulmonare după montarea unui cateter pentru abord temporar dializă. Interpretarea unei radiografii renale simple, uretrocistografie micțională, urografie intravenoasă, ecografie abdominală, CT abdominal, diferite tipuri de scintigrafii. Recunoașterea diferitelor tipuri de catetere utilizate în procedurile de dializă. Cunoașterea unor date generale despre diferitele tipuri de soluții utilizate în dializă. Indicațiile tratamentului anticoagulant și al anemiei. + 
Bibliografie1.Infecții severe în patologia pediatrică coordonator și autor Mihaela Balgradean Ed. Universitara "Carol Davila", București, 20132.Nelson Textbook of Pediatrics, 19th edition, Robert Kliegman, Waldo E. Nelson, Elsevier - Saunders, 2011*)*) Ediția on-line, cu referire la tematica cuprinsă în curricula.3.Patologie Actuală în Nefrologia Pediatrică, ediția a 2-a, Mihaela Balgradean, Ed. MedBook, București 2016.4.Protocoale de diagnostic și tratament în Pediatrie – coordonator Prof. Dr. Mircea Nanulescu, Ed. rev. Editura Medicală Amaltea – București, 2017 + 
Obiective și rezultate așteptate. Specialitatea Nefrologie Pediatrică OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE 1. Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme. 1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet. 2. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz. 2. Participă la elaborarea planului de investigații în pielonefrite cu substrat malformativ (malformații obstructive, reflux vezico- ureteral) împreună cu medicul îndrumător. 1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical (cistografie, CT abdominal/renal, scintigrafie renală, puncție biopsie renală). c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice. 3. Participă la stabilirea diagnosticului și a stadialității IRA și BCR împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. 1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor (managementul diagnostic și terapeutic în IRA și BCR) medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor și în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normaleși patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG (investigații paraclinice și imagistice: ecografie, cistografie micțională, urografie intravenoasă, CT renal și diferite tipuri de scintigrafii). d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic. e. Supraveghează evoluția și investigațiile necesare pe termen lung la pacientul cu IRA și BCR. f. Comunică aparținătorilor necesitatea unei proceduri/protocol de dializă acută sau cronică (dializă peritoneală sau hemodializă) și/sau a transplantului renal în IRA și BCR. 4. Participă împreună cu medicul îndrumător la elaborarea planului diagnostic și terapeutic în cazul nou-născutului și sugarului diagnosticat cu anomalii reno- urinare și alte modificări renale (displazii/hipoplazii renale, rinichi polichistic) prin ecografie fetală trimestrul II și III de sarcină. 1. Cunoaște modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament și explică motivația diferitelor investigații și terapii din schema diagnostică și terapeutică. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamenteîn schema terapeutică. 5. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activitățipractice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. 6. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător. 7. Asistă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției în toată patologia reno-urinară la copil. 1. Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar absolut necesar în patologia reno-urinară la copil. 8. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. 1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu mediculîndrumător. 3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv. 9. În discuția cu medicul îndrumător poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii. 1. Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii în ceea ce privește momentul delicat al trecerii pacienților cu BCR din spre 2. Compartimentele de Nefrologie Pediatrică spre cele de Nefrologie Adulți. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător.

 + 
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE (valabil și pentru specialitatea Nefrologie Pediatrică):Obiectivele generale ale trunchiului comun de pregătire în pediatrie include dobândirea de noțiuni, aptitudini și abilități în următoarele domenii:I.Comunicare;II.Etică și profesionalism;III.Asigurarea calității actului medical;IV.Expertiză pediatrică (abilități clinice, procedurale și interpretarea investigațiilor);V.Organizare și conducere.I.ComunicareRezidentul trebuie să dobândească următoarele abilități:A.Comunicarea cu pacientul și aparținătorii:– Abilitatea de a comunica adecvat cu pacienții și aparținătorii în funcție de nivelul socio-economic și cultural al acestora, inclusiv comunicarea veștilor proaste;– Capacitatea de a prelua informațiile transmise prin limbaj verbal și non-verbal de pacient și/sau aparținători (relația dintre copil și aparținători, semne de alarmă pentru elemente conflictuale în mediul socio-familial al pacientului, etc.)– Abilitatea de a adapta îngrijirea medicală la particularitățile socio-culturale și educaționale ale pacientului și familiei acestuia, în beneficiul copilului bolnav.– Capacitatea de a rezolva conflictele între pacienți/aparținători și membrii echipei medicale.– utilizarea metodelor adecvate de a informa pacientul și familia acestuia despre evenimentele adverse ale actului medical (inclusiv iatrogenie)B.Comunicare cu alți profesioniști din sănătate– Capacitatea de a comunica sintetic și clar în cadrul echipei medicale sau multidisciplinare; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale;– Abilitatea de a rezolva conflictele în cadrul echipei medicale;– Abilitatea de a comunica eficient și succint cu alte persoane și instituții din sistemul sanitar.– Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz, etc.;– Capacitatea de a colabora cu colegii din alte specialități medicale cu scopul de a facilita tranziția adolescentului cu boală cronică în rețeaua medicală pentru bolnavi adulți.C.Comunicare cu instituții din afara sistemului medical– Capacitatea de colaborare cu personalul didactic, asistenții sociali și cei din instituțiile de ocrotire pentru acțiuni profilactice și terapeutice cu scopul de a asigura starea de sănătate a copilului;– Abilitatea de a redacta în mod sintetic documente destinate instituțiilor medico-legale care asigură intervențiile conexe actului medical propriu-zis.II.Etică și profesionalismRezidentul trebuie să deprindă următoarele abilități:– Cunoașterea și respectarea prevederilor legale referitoare la desfășurarea profesiei de medic în România, inclusiv Codul deontologic al medicului;– Cunoașterea și respectarea legislației referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidențialității și adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, origine etnică și dizabilități;– Cunoașterea și respectarea Regulamentelor și Normelor interne ale spitalului unde își desfășoară activitatea; cunoașterea structurii administrative a spitalului și a raporturilor de muncă dintre angajați.– Capacitatea de a oferi o asistență medicale de cea mai înaltă calitate și de a menține un înalt nivel profesional prin educație medicală continuă;– Cunoașterea și aplicarea protocoalelor de diagnostic și tratament, locale și naționale; utilizarea cu discernământ în actul medical a rezultatelor cercetării științifice;– Respectarea obligațiilor legale și morale în privința raportării bolilor sau situațiilor de abuz potențial sau real.– capacitate de a prezenta cazuri clinice sau conferințe;– evaluare și reflexie asupra conținutului întâlnirilor științifice;– abilitatea de a accesa informații medicale, înțelegerea diferenței dintre cercetare și audit clinic.– utilizează și înțelege interpretarea testelor statistice simple– capacitatea de a studia literatura medicală pentru căutarea dovezilorIII.Asigurarea calității actului medical.Rezidentul trebuie să dobândească capacitatea de:– Cunoaștere sintetică a organizării structurilor de calitate din spitalul unde își desfășoară activitatea;– Cunoaștere a instrumentelor de îmbunătățire a calității actului medical– Identificare a principalelor categorii de erori medicale;– Identificare a situațiilor cu risc crescut pentru evenimente adverse în activitatea medicală de îngrijire a copilului.– Identificare și raportare a evenimentelor/efectelor adverse ale activității medicale;– Cunoașterea elementelor de bază în derularea unui audit clinic– Însușirea metodelor adecvate aplicabile pentru reducerea evenimentelor adverse;– Înțelegerea principiilor, metodelor și instrumentelor utilizate pentru creșterea siguranței pacientului.IV.Expertiză pediatricăRezidentul trebuie să:– Dețină cunoștințe și abilități specifice domeniului de activitate: evaluare clinică, recunoașterea pacientului grav-bolnav și inițierea măsurilor de urgență, formularea unui diagnostic pozitiv și diferențial, întocmirea planului de investigații și a celui terapeutic, modificarea planurilor în funcție de evoluția clinică și de rezultatele paraclinice.– Își însușească modul de completarea a documentelor medicale– Dobândească noțiuni referitoare la vulnerabilitatea socială a copilului și măsuri de protecțieV.Organizare și conducereRezidentul trebuie să dobândească următoarele aptitudini:– utilizarea rațională a timpului– prioritizarea activităților și sarcinilor;– delegarea atribuțiilor;– identificarea și controlul situațiilor generatoare de stres și acțiunile pentru minimalizarea efectelor acestora;– controlul situațiilor de criză generate de lipsa unor resurse;– cultivarea capacității de a identifica greșelile proprii și de a învăța din acestea;– recunoașterea limitelor personale și profesionale.– redactarea documentelor medicale (raport medical, bilet de ieșire, raportări, documente legale) într-un mod inteligibil, lizibil și la timp. + 
Examenul de medic specialist, specialitate nefrologie pediatrică:Probe de evaluare, specifice programului:– probă scrisă - Da– examen clinic - Da– probă de abilități/manualități - Da2.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 12
TRUNCHIUL COMUN (modulele 1-10) 3 ani
MODULUL 1 Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 9 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 2 Urgențe Pediatrice
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 3 Neurologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 3
MODULUL 4 Psihiatrie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 3
MODULUL 5 Chirurgie și Ortopedie Pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 3
MODULUL 6 Neonatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 7 Boli infecțioase
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 8 Genetică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 3
MODULUL 9 Imagistică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 10 Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 9 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
DIN ANUL IV SE CONTINUĂ FIE CU STRUCTURA DEPEDIATRIE GENERALĂ (modulele 11-19) FIE CU SUBSPECIALITĂȚILE PEDIATRICE 2 ani
Trunchi comun (an I-III) = 600 ore curs, 5250 ore pregătire practică + 
Structura programului + 
Modulul 1 – Pediatrie:Nr. ore curs. 150Nr. ore practică. 1300III.Tematică ore curs.1.Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare. Indicatori ai stării de sănătate a copilului.2.Alimentația sugarului și a copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.3.Rahitismul carențial și anemiile carențiale.4.Febra la copil.5.Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Otita medie acută. Mastoidita.6.Bronșiolita acută.7.Bronhopneumonia. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele. Puncția pleurală - indicații.8.Diareea acută bacteriană și virală.9.Constipația cronică și encoprezisul.10.Malformațiile congenitale de cord necianogene.11.Malformațiile congenitale de cord cianogene.12.Anemiile hemolitice genetice.13.Anemiile hemolitice dobândite.14.Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată).15.Tratamentul substitutiv cu produse de sânge.16.Infecția de tract urinar.17.Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar.18.Glomerulonefritele acute și cronice.19.Sindromul nefrotic.20.Hipertensiunea arterială la copil.IV.Barem de activități practice1.Spălarea mâinilor și tehnici de asepsie. Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecțiilor asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților, etc).2.Puncția venoasă și montarea unui cateter venos periferic - sub supraveghere.3.Recoltarea de sânge capilar.4.Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală. Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză.5.Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic (sesizarea anomaliilor către medicul îndrumător).6.Abordul intraosos: asistă la procedură și, în funcție de resurse, efectuează manopera pe manechin sau pe pacient sub supraveghere.7.Puncția lombară, puncția pleurală și paracenteză: asistă la procedură; în funcție de resursele logistice efectuează manoperele pe manechin.8.Efectuează intubația nazogastrică sau orogastrică pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient - sub supraveghere.9.Efectuează administrarea prin diverse metode a oxigenului.10.Suportul vital de bază - participă la manoperele de resuscitare în cadrul echipei - sub supravegherea coordonatorului.11.Administrarea de substanțe medicamentoase:a.oral.b.cutanat.c.intrarectal.d.în aerosoli.e.intraconjunctival.f.intramuscular, subcutanat, intradermic.g.intravenos: pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient - sub supraveghere.h.în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere.12.Efectuarea otoscopiei - sub supraveghere.V.Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme. 1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectivcomplet. 2. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz.
10. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. 1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
11. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. 1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normaleși patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
12. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător. 1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelorde investigatii și tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamenteîn schema terapeutică.
13. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activitățipractice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului- îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
14. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
15. Asistă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției. 1. Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar.2. Este capabil să propună medicului îndrumător modificările managementului de caz (investigații, tratament) rezultate în urma consultului interdisciplinar.
16. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. 1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu mediculîndrumător. 3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv.
17. Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicareaveștilor proaste de către medicul îndrumător. 1. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii. 2. Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutateanterior cu medicul îndrumător.

 + 
Modulul 2 – Urgențe:Nr. ore curs: 50Nr. ore practică: 450I.Tematică ore curs.1.Evaluarea și tratamentul imediat al copilului grav bolnav.2.Insuficiența respiratorie acută.3.Aspirația și ingestia corpilor străini. Pneumonia de inhalație.4.Șocul. Sindromul de deshidratare.5.Anafilaxia.6.Intoxicațiile acute.7.Hemoragia acută.8.Insuficiența cardiacă.9.Insuficiența hepatică.10.Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut.11.Coma și convulsiile.12.Traumatismul cranio-cerebral și vertebro-medular.13.Abordarea pacientului politraumatizat.14.Resuscitarea cardio-pulmonară. Manopere de resuscitare.II.Barem de activități practice:1.Oxigenoterapia. Tehnica utilizării dispozitivelor de oxigenoterapie.2.Administrarea medicației folosind dispozitivele de nebulizare.3.Montarea liniei venoase periferice și intraosoase.4.Calcularea bolusului lichidian, a necesarului și deficitului de lichide.5.Calcularea medicației inotrop-vasoactive.6.Protocolul suportului vital de bază. Tehnica dezobstrucției manuale a căilor aeriene, aspirarea căii aeriene superioare, folosirea adjuvanților căilor aeriene, tehnica ventilației pe mască și balon, compresiunile toracice, utilizarea defibrilatorului automat extern. Solicitarea echipei de resuscitare. Evaluarea și suportul vital de bază în cazul aspirației de corp străin în calea aeriană.7.Protocolul suportului vital avansat. Tehnici avansate de protezare a căii aeriene (dispozitive supraglotice, intubația traheei). Ventilația pe balon și sonda de IOT/dispozitiv supraglotic. Utilizarea defibrilatorului manual. Decompresia pneumotoracelui.8.Evaluarea primară a pacientului politraumatizat.9.Montarea sondei nazo/orogastrice. Spălătura gastrică.III.Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Recunoașterea copilului în stop respirator și cardio- respirator și cunoașterea manoperelor de resuscitare. 1. Recunoaște pacientul cu stop respirator sau stop cardio-respirator. 2. Asigură suportul vital de bază. Preia rolul de conducător al echipei până la sosirea medicului specialist/primar. 3. Face parte, ca și membru al echipei, din echipa de suport vital de bază și avansat. 4. Este capabil să țină evidența scrisă a manoperelor și medicației administrate în timpul resuscitării. 5. Este capabil să comunice părinților evenimentele desfășurate în timpul resuscitării.
2. Recunoașterea copilului critic și inițierea măsurilor imediate. 1. Este capabil să recunoască pacientul critic. 2. Cunoaște situațiile și momentul în care trebuie să anunțe medicul specialist/primar. 3. Inițiază măsurile de resuscitare până la sosirea medicului specialist/primar.
3. Evaluarea semnelor de boală gravă sau cu potențial de agravare. 1. Cunoaște semnele și simptomele sugestive pentru boala severă. 2. Cunoaște situațiile clinice cu potențial de evoluție spre boală severă.
4. Cunoașterea criteriilor de internare în spital. Alegerea secției unde va fi internat copilul. 1. Cunoaște criteriile de internare în cazul principalelor boli respiratorii, cardiace, digestive, renale, neurologice, sistemice. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător secția unde va fi internat copilul. 3. Cunoaște și pregătește documentele necesare internării pacientului.
5. Recomandări de tratament și urmărire la domiciliu. 1. Este capabil să recunoască pacientul ce poate fi tratat în siguranță la domiciliu. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător un plan de tratament la domiciliu, semnele de alarmă la apariția cărora copilul trebuie reevaluat de către medic, necesitatea reevaluării și momentul acesteia.

 + 
Modulul 3 – Neurologie pediatrică:Nr. ore curs: 30Nr. ore practică: 300I.Tematică:1.Examenul clinic neurologic al nou-născutului, sugarului și copilului.2.Noțiuni de dezvoltare neuro-cognitivă la copil (motorie, cognitivă, prehensiune, vorbire).3.Afecțiuni neurologice în perioada de nou-născut.4.Cefaleea și migrena.5.Sindromul hipoton la sugar și copil.6.Convulsiile provocate (inclusiv convulsiile febrile).7.Fenomene paroxistice neepileptice.8.Epilepsia.9.Malformațiile SNC.10.Sindroamele ataxice.11.Sindroame neurocutanate (neurofibromatozele, complexul scleroza tuberoasă, boala Sturge - Weber).12.Paraliziile cerebrale.13.Boli neuro-musculare.14.Boli degenerative ale SNC.15.Afecțiuni cerebro-vasculare.II.Barem de activități practice.1.Efectuarea anamnezei și a examenului clinic neurologic la nou-născut, sugar, copil mic/mare - cu îndrumarea medicului coordonator.2.Identificarea întârzierilor neuro-cognitive și stabilirea coeficientului de dezvoltare (QD).3.Identificarea factorilor de alarmă în cefalee la copil; plan de management.4.Alcătuirea planului de investigații și management în sindroamele neurocutanate la copil.5.Identificarea factorilor de risc pre/perinatali pentru dezvoltarea paraliziilor cerebrale.6.Alcătuirea planului de investigații și management individualizat în convulsiile febrile simple.7.Alcătuirea planului de investigații și management personalizat în sincope.8.Alcătuirea planului de investigații în ataxii.9.Alcătuirea planului de investigații în pareza facială periferică.10.Elemente cheie de recunoaștere și alcătuirea planului de investigații în distrofia musculară Duchenne, amiotrofia spinală, miozitele acute, sindrom Guillaine-Barre, miastenii.11.Puncția lombară - noțiuni teoretice și practica pe manechin sau pacient sub supraveghere.III.Obiective specifice– Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen neurologic la copil.– Screeningul și identificarea precoce a principalelor probleme de dezvoltare motorie și cognitivă la copil.– Diferențierea între afecțiuni neurologice care pot/trebuie să fie manageriate de pediatru și afecțiuni neurologice obligatoriu de trimis la neurologul pediatru.– Identificarea semnelor de urgență în neurologia pediatrică.IV.Rezultate așteptate– Efectuează singur anamneza completă și examenul neurologic screening.– Recunoaște semnele principale ale unei afecțiuni neurologice la copil.– Recunoaște urgențele neurologice și știe să le îndrume spre serviciile specializate.– Recunoaște afecțiunile neurologice care pot fi manageriate de medicul pediatru și le investighează/tratează corect.– Identifică și accesează corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului neurologic și intervenție de specialitate. + 
Modulul 4 – Psihiatrie pediatrică:Nr. ore curs: 30Nr. ore practică: 300I.Tematică ore curs.1.Examenul principalelor funcții psihice în funcție de vârstă la copil și adolescent.2.Etapele dezvoltării normale cognitive și emoționale. Perturbări de dezvoltare la diferite vârste: copil mic (crize de afect, spasmul hohotului de plâns), școlar (efectul utilizării excesive a tehnologiei TV, calculator, telefon; agresivitatea; fenomenul de bullying), adolescent (comportamente inadecvate, consum de droguri și alcool).3.Dizabilitatea intelectuală.4.Tulburările de somn la copil și adolescent.5.Tulburările de alimentație.6.Tulburările de anxietate la copil și adolescent.7.Depresia și riscul suicidar.8.Tulburările de spectru autist.9.Abuzul la copil și adolescent.10.Tulburările psihotice.11.Tulburări psihice în bolile somatice.12.Tehnici de consiliere și parenting utilizate în psihiatria copilului și adolescentului.II.Barem de activități practice1.Aplicarea instrumentelor de screening pentru depistarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.2.Efectuarea anamnezei și a examenului psihic pentru identificarea problemelor de dezvoltare cognitivă și emoțională.3.Identificarea factorilor de risc asociați cu apariția sau agravarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.4.Identificarea riscului suicidar și adoptarea primelor măsuri din planul de intervenție în criza suicidară.5.Întocmirea și comunicarea copilului/adolescentului și familiei a planului de psihoigienă în funcție de vârstă, patologie și factorii de risc identificați.6.Întocmirea și comunicarea părinților a planului de tehnici de parenting pe care trebuie să le folosească în funcție de vârsta copilului și/sau patologia acestuia.III.Obiective specifice– Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen psihic la copil și adolescent.– Screeningul și identificarea principalelor probleme de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copil și adolescent.– Screeningul și identificarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.– Familiarizarea cu noțiunile de psihoigienă și parenting.IV.Rezultate așteptate– Să poată identifica problemele de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copii și adolescenți.– Să poată recunoaște semnele principale ale unei tulburări psihice la copil și adolescent.– Să identifice și să acceseze corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului psihiatric și intervenție de specialitate.– Să identifice pacientul cu risc suicidar și să aplice primele măsuri de intervenție în criza suicidară.– Să comunice corect copilului/adolescentului/familiei măsurile de psihoigienă necesare și tehnicile de parenting. + 
Modulul 5 – Chirurgie și Ortopedie pediatrică:Nr. ore curs: 30Nr. ore practică: 300I.Tematică ore curs.1.Traumatismele majore și politraumatismul.2.Arsurile.3.Hemoragiile digestive superioare și inferioare la nou-născut, sugar și copil.4.Obstrucțiile tractului digestiv la sugar și copil.5.Stenoza hipertrofică de pilor.6.Hernia ombilicală.7.Apendicita acută și patologia diverticulului Meckel.8.Megacolonul congenital aganglionar și secundar.9.Malformațiile anorectale.10.Hernia inghinală și hidrocelul.11.Invaginația intestinală.12.Enterocolita ulcero-necrotică.13.Herniile diafragmatice.14.Peritonitele primitive și secundare.15.Tratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomului, osteosarcomului și tumorilor părților moi.16.Malformațiile tractului urinar (uretero-hidronefroza și boala de reflux).17.Litiaza urinară la copil.18.Varicocelul.19.Fimoza și hipospadiasul.20.Criptorhidia. Scrotul acut (torsiunea, traumatismul, orhiepididimita). Hidrocelul.21.Coalescența labială și imperforația himenală.22.Torsiunea anexială la copil.23.Tumori ovariene.24.Tratamentul chirurgical al pleuropneumoniilor complicate.25.Probleme comune de ortopedie pediatrică:a.Piciorul strâmb congenital.b.Deformările membrelor inferioare.c.Patologia genunchiului.d.Osteocondritele.e.Displazia luxantă de șold.f.Pronația dureroasă a cotului.g.Anomalii congenitale ale coloanei vertebrale.h.Scoliozele și cifozele idiopatice ale adolescentului.i.Torticolisul congenital.j.Traumatismele musculo-scheletale.k.Luxații, entorse, fracturi.l.Osteomielita și osteocondrita septică.II.Barem de activități practice1.Efectuarea tehnicilor de asepsie.2.Hemostaza plăgilor.3.Tehnici de îngrijire primară în arsurile de diferite grade ale copilului.4.Însușirea tehnicii corecte de examinare a bolnavului cu abdomen acut chirurgical.5.Însușirea tehnicilor de imobilizare provizorie a fracturilor, luxațiilor, entorselor.6.Tehnica tușeului rectal.7.Toracocenteza și instalarea unui drenaj pleural în sistem închis.8.Cateterismul venos prin denudare la sugar și copil.9.Tratamentul local și sutura plăgilor.10.Puncționarea și drenajul infecțiilor superficiale.III.Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Recunoașterea marilor sindroame asociate politraumei (hemoragic, sindromul de iritație peritoneală). 1. Să efectueze singur anamneza și examenul obiectiv. 2. Să participe la planul de investigații. 3. Să asiste la munca în echipă (urgentist, imagist, chirurg).
2. Cunoașterea tipurilor de arsuri și a tratamentului de bază al acestora. 1. Să poată evalua gradul unei arsuri și să prezinte modalitățile evolutive (inclusiv potențialele complicații). 2. Să fie capabil să efectueze tratamentul în urgență al unei arsuri de grad I/II.
3. Cunoașterea cauzelor hemoragiei digestive pe grupe de vârstă. 1. Să participe la efectuarea unui plan de investigații. 2. Să propună un plan terapeutic.
4. Cunoașterea cauzelor obstrucțiilor digestive pe grupe de vârstă. 1. Să poată enumera principalele mecanisme de producere a obstrucțiilor digestive. 2. Să recunoască tulburările hidoelectrolitice și acido-bazice asociate.3. Să enunțe principii de tratament.
5. Cunoașterea simptomatologiei clinice și a metodelor diagnostice utilizate în stenoza hipertrofică de pilor. 1. Să poată prezenta principalele elemente de pregătire preoperatorie a pacientului (inclusiv reechilibrarea hidro- electrolitică și acido-bazică). 2. Să fie capabil să efectueze diagnosticul diferențial al vărsăturilor la vârsta de sugar (diagnostic diferențial al stenozei hipertrofice de pilor).
6. Cunoașterea elementelor de diagnostic clinic al herniei ombilicale și metodele terapeutice utilizate. Să fie capabil să enumere indicațiile operatorii ale herniei ombilicale și să argumenteze necesitatea intervenției.
7. Recunoașterea abdomenului acut (sindromul de iritație peritoneală). 1. Să poată enumera complicațiile diverticulului Meckel și posibilitățile evolutive. 2. Să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar în abdomenul dureros acut. 3. Să fie capabil să evalueze clinic și să interpreteze rezultatele imagistice în cazul unui abdomen acut 4. Să poată enumera alte cauze de abdomen nechirurgical la copil.
8. Recunoașterea tipului de malformație anorectală (joasă sau înaltă) și descrierea principiilor de tratament. 1. Participă la elaborarea unui plan de investigații paraclinice pentru evaluarea patologiei malformative. 2. Este capabil să poată prezenta aparținătorilor rezultatele pe termen lung și scurt ale tratamentului.
9. Cunoaște tabloul clinic și modalitățile diagnostice ale megacolonului congenital aganglionar, precum și principiile de tratament chirurgical în boala Hirschprung. 1. Este capabil să diferențieze megacolonul congenital de cel secundar la copil. 2. Poate elabora un plan de nutriție pentru acești pacienți. 3. Cunoaște patologia asociată unei stome digestive și îngrijirea acesteia
10. Cunoaște simptomatologia clinică a tipurilor de persistență a canalului peritoneo-vaginal (hernie, hidrocel, chist de cordon). 1. Recunoaște hernia strangulată și complicațiile acesteia. 2. Este capabil să prezinte teoretic și să efectueze practic manevra de taxis pentru reducerea herniei. 3. Poate explica părinților necesitatea tratamentului chirurgical și momentul acestuia.
11. Recunoașterea sindromului ocluziv la sugar sau copil și a cauzelor invaginației intestinale la această vârstă. 1. Este capabil să enumere cauzele mai frecvente de invaginație pe grupe de vârstă. 2. Poate prezenta algoritmul de diagnostic paraclinic în invaginația intestinală. 3. Este capabil să descrie tehnica efectuării unei clisme cu efect terapeutic.
12. Recunoașterea simptomatologiei clinice și a diagnosticului imagistic al enterocolitei ulcero-necrotice. 1. Este capabil să redea clasificarea evolutivă a enterocolitei ulcero-necrotice (Bell). 2. Poate prezenta principalele elemente ale unui plan terapeutic al pacientului cu enterocolita ulcero-necrotică. 3. Este capabil să urmărească evoluția clinică și paraclinică a pacientului cu enterocolită ulcero-necrotică.
13. Înțelegerea modificărilor anatomo- patologice din herniile diafragmatice congenitale și a consecințelor acestora. 1. Este capabil să interpreteze radiografia toraco- abdominală într-un caz de hernie diafragmatică. 2. Poate prezenta succint patologia asociată herniilor diafragmatice congenitale, precum și prognosticul acestei afecțiuni (evoluție, morbiditate, complicații).
14. Recunoaște abdomenul acut (sindromul de iritație peritoneală) și cauzele acestuia. 1. Este capabil să enumere cauzele cele mai frecvente de peritonită secundară la copil. 2. Este capabil să prezinte semnificația investigațiilor paraclinice (imagistice și de laborator). 3. Este capabil să efectueze un pansament simplu la pacientul operat, sub îndrumare.
15. Cunoaște principiile de tratament chirurgical al celor mai frecvente tumoriale copilăriei. 1. Poate interpreta corect rezultatele investigațiilor de bază efectuateîntr-un caz de patologie tumorală. 2. Poate prezenta principalele elemente ale unui plan de îngrijiri postoperatorii. 3. Participă la ședințe interdisciplinare cu privire la evoluția pacientului.
16. Cunoașterea fiziopatologiei ureterohidronefrozei și a refluxului vezico-ureteral și a consecințelor acestora asupra aparatului reno- urinar. 1. Poate descrie modificările investigațiilor de laborator și imagisticeîn diagnosticul ureterohidronefrozei și a refluxului vezico-ureteral.2. Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru îngrijirea pacienților cu ureterohidronefroză și reflux vezico-ureteral.
17. Cunoașterea simptomatologiei și a complicațiilor litiazei urinare la copil. 1. Este capabil să interpreteze investigațiile de laborator și imagistice în diagnosticul litiazei urinare. 2. Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru îngrijirea pacienților cu litiază urinară.
18. Recunoașterea simptomatologiei clinice a varicocelului. 1. Poate prezenta evaluarea clinică a gradului varicocelului (clasificare). 2. Este capabil să enumere principalele metode terapeutice chirurgicale în varicocel.
19. Recunoașterea fimozei. Diagnosticul clinic al hipospadiasului. 1. Este capabil să diferențieze fimoza congenitală de fimoza dobândită/ aderențele balano-prepuțiale. 2. Poate descrie clasificarea anatomică a hipospadiasului și asocierea cu alte malformații. 3. Este capabil să descrie etapele tratamentului chirurgical al hipospadiasului.
20. Recunoașterea criptorhidiei (testiculul necoborât) și semnificația acesteia. 1. Este capabil să diferențieze testiculul ectopic de testiculul necoborât și de testiculul retractil. 2. Este capabil să propună investigații suplimentare pentru evaluarea copilului cu testicul nepalpabil (ecografie, imagistică prin rezonanță magnetică, laparoscopie). 3. Înțelege și poate descrie metodele terapeutice utilizate în tratament(hormonal, chirurgical).
21. Recunoașterea simptomatologiei acute în sindromul de scrot acut și a gravității acesteia. 1. Poate enumera cauzele de scrot acut (torsiune de testicul, hidatida, trauma). 2. Este capabil să argumenteze importanța investigațiilor imagistice și valoarea acestora (ecografia în diagnosticul torsiunii testiculare). 3. Poate prezenta principiile de tratament chirurgical în scrotul acut.
22. Recunoașterea coalescenței labiale și a simptomatologiei imperforației himenale. 1. Este capabil să stabilească diagnosticul și să prezinte îngrijirea fetiței cu coalescența labiilor. 2. Participă la interpretarea rezultatelor ecografice abdominale și importanța în diagnosticul hematocolposului și hematometriei în imperforația himenală.
23. Recunoașterea abdomenului acut – (torsiunea anexială) la copil. 1. Este capabil să indice investigațiile imagistice utile în evaluarea pacientei cu torsiune anexială. 2. Este capabil să enumere principalele complicații ale torsiunii anexiale.
24. Cunoașterea principalelor formațiuni ovariene prezente la vârsta copilăriei (benigne sau maligne). 1. Este capabil să indice investigațiile paraclinice (laborator și imagistice) utile în evaluarea unei paciente cu formațiune ovariană. 2. Este capabil să prezinte modalitățile evolutive în funcție de tipul formațiunii tumorale.
25. Cunoașterea patologiei pleuro- pulmonare infecțioase la copil (inclusiv modalitățile evolutive și indicațiile tratamentului chirurgical: drenaj pleuralpasiv/activ, decorticare, pleurectomie). 1. Poate descrie principalele manevre minim invazive în patologia supurațiilor pleuro-pulmonare la copil (toracocenteza, toracotomie minimă cu instituirea unui drenaj pleural, tehnica Seldinger). 2. Este capabil să interpreteze investigațiile paraclinice (laborator + imagistice) la un caz cu patologie pleuro- pulmonară ce necesită manopere chirurgicale.

 + 
Modulul 6 – Neonatologie:Nr. ore curs: 60Nr. ore practică: 425I.Tematică ore curs.1.Adaptarea nou-născutului la viața extrauterină (funcția respiratorie, cardio-vasculară, gastrointestinală, renală; adaptarea hematologică, imunologică, endocrină, termică).2.Asfixia la naștere. Reanimarea nou-născutului.3.Traumatismul obstetrical mecanic (leziuni de părți moi, leziuni craniene și cranio-cerebrale, leziuni cervicale traumatice și ale centurii scapulare, traumatismele coloanei vertebrale, leziunile organelor abdominale, leziunile membrelor).4.Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu.5.Alimentația nou-născutului. Nevoile nutritive. Alimentația naturală. Alimentația artificială. Tehnici de alimentație. Preparate de lapte folosite în alimentația artificială.6.Alimentația parenterală parțială și noțiuni de alimentație parenterală totală.7.Prematuritatea. Definiție. Categorii de prematuri. Complicațiile prematurității. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul și cauzele de deces la prematur. Prevenirea prematurității. Monitorizarea multidisciplinară a nou-născutului cu risc.8.Copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi.9.Copilul mare pentru vârsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora.10.Patologie respiratorie. Detresa respiratorie la nou-născut. Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumotoraxul și pneumomediastinul în perioada neonatală.11.Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnosticul cardiopatiilor specifice perioadei neonatale, care necesită diagnostic de urgență.12.Cianoza neonatală. Etiologie, abordare diagnostică, tratament etiologic.13.Urgențele cardiologice neonatale: insuficiența cardiacă, tulburările de ritm cardiac, șocul cardiogen, pneumopericardul.14.Vărsăturile în perioada neonatală: etiologie, diagnostic și tratament.15.Obstrucțiile congenitale ale tractului digestiv: Atrezia de esofag și fistula eso-traheală atrezia și stenoza intestinală, malrotația intestinului, ileusul meconial, boala Hirschprung, malformații ano- rectale.16.Enterocolita ulcero-necrotică.17.Hiperbilirubinemiile neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament.18.Boala hemolitică neonatală (prin incompatibilitate Rh și ABO). Profilaxia, diagnosticul și tratamentul. Complicațiile, evoluția și prognosticul.19.Insuficiența renală acută la nou-născut.20.Ambiguitatea genitală la nou-născut.21.Infecțiile neonatale. Etiologie, particularitățile apărării antiinfecțioase în perioada neonatală, factori favorizanți, diagnosticul clinic și paraclinic. Infecția intrauterină. Septicemiile neonatale. Meningitele bacteriene la nou-născut.22.Mijloace de profilaxie a infecțiilor secundare în secțiile de nou-născuți. Tratamentul infecțiilor neonatale.23.Hipotiroidismul și hipertiroidismul în perioada neonatală.24.Tulburări metabolice și electrolitice în perioada neonatală: hipoglicemia, hiperglicemia, hipocalcemia; hiponatremia și hipernatremia, hipo- și hiperkaliemia, hipomagneziemia.25.Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boală metabolică congenitală.26.Hipotermia neonatală: diagnostic și tratament.27.Diagnosticul și tratamentul malformațiilor congenitale majore în perioada pre- și neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul.28.Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia peri- și intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) – etiologie, diagnostic și tratament.29.Convulsiile neonatale: etiologie, particularități clinice, diagnostic etiologic și tratament.30.Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nou- născutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut.II.Barem de activități practice.1.Reanimarea neonatală.2.Stabilizarea și pregătirea nou-născutului în vederea transportului neonatal.3.Cateterismul arterei și venei ombilicale.4.Tehnici de alimentație.5.Instalarea unei perfuzii în venele periferice; montarea unui cateter periferic la nou-născutul la termen.6.Cunoașterea organizării, a regulilor de asepsie și antisepsie într-un serviciu de neonatologie.7.Cunoașterea aparaturii din secția de neonatologie.8.Puncția lombară - asistarea la efectuarea acestora, cunoașterea tehnicii pe manechin.9.Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis – asistare și efectuare pe manechin.10.Îngrijirea prematurului în incubator: cunoașterea reglării temperaturii și a umidității, fixarea parametrilor de funcționare.11.Fototerapia.12.Indicațiile exsanguinotransfuziei.13.Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut.14.Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatală.15.Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală).16.Interpretarea examenului gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup.17.Interpretarea hemogramei normale și patologice în perioada neonatală. Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală.18.Interpretarea probelor de explorare a funcției renale în perioada neonatală.19.Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală.20.Explorarea bacteriologică și serologică în infecțiile neonatale.III.Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme. 1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectivcomplet la nou-născutul la termen și la prematurul cu vârstă gestațională de 32 săptămâni sau peste. 2. Este capabil să recunoască nou-născutul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz.
2. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. 1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
3. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. 1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normaleși patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
4. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător. 1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelorde investigații și tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamenteîn schema terapeutică.
5. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activitățipractice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
6. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
7. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. 1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu mediculîndrumător. 3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv.
8. Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicareaveștilor proaste de către medicul îndrumător. 1. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii. 2. Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutateanterior cu medicul îndrumător.

 + 
Modulul 7 – Boli Infecțioase:Nr. ore curs: 50Nr. ore practică: 425I.Tematică ore curs.1.Imunizări active și pasive.2.Antibioticele în infecțiile la copii: noțiuni de farmacocinetică și farmacodinamică, rezistența, principalele clase de substanțe antibacteriene, antivirale, antifungice.3.Infecții respiratorii transmisibile (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): tuse convulsivă, gripa.4.Infecții cu exantem (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): rujeola, rubeola, boala mână-picior-gură, varicela, herpes zoster, scarlatina, erizipel, celulita, fasciita necrozantă, șocul toxicoseptic streptococic/stafilococic, eritem migrator.5.Infecții digestive (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): infecția urliană, diareea de cauza virală.6.Diareea de cauza bacteriană (Campylobacter, Salmonella, Shigella, Yersinia, sindromul hemolitic- uremic, Clostridium difficile).7.Hepatite acute virale (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): virus hepatitic A, B.8.Infecții ale sistemului nervos central (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): meningite virale, meningite bacteriene, encefalite, tetanos, rabia (tratament profilactic).9.Infecții cu sindrom ganglionar (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): HIV, mononucleoza infecțioasă, difteria.II.Barem de activități practice.1.Tehnici de asepsie. Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecțiilor asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților, etc).2.Puncție venoasă și montarea unui cateter venos periferic – sub supraveghere.3.Recoltarea de sânge venos (inclusiv pentru hemocultură). Interpretarea buletinului de analiză.4.Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală.5.Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză.6.Recoltarea exsudatului faringian. Interpretarea buletinului de analiză.7.Recoltarea examenului de scaun (coprocitogramă, coprocultură, Gregersen, coproparazitologic). Interpretarea buletinului de analiză.8.Recoltarea secreției conjunctivale.9.Recoltarea secreției nazale.10.Recoltarea frotiului sanguin. Interpretarea rezultatului (MGG, Ziehl Neelsen, Gram).11.Recoltarea puroiului din plagă. Interpretarea buletinului de analiză.12.Recoltarea LCR (puncție lombară). Interpretarea buletinului de analiză.13.Recoltarea lichidului pleural (puncția pleurală). Interpretarea buletinului de analiză.14.Administrarea de substanțe medicamentoase: oral, intrarectal, intramuscular, intravenos (pe manechin în funcție de resursele logistice sau pe pacient- sub supraveghere), în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere.III.Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Efectuează corect anamneza și examenul obiectiv ținând cont de specificul epidemiologic al bolilor infecto- contagioase. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet.
2. Cunoaște noțiunile specifice de triaj și izolare în principalele boli infecțioase ale copilului. Este capabil să indice corect cazurile care necesită izolare și criteriile după care se efectuează aceasta.
3. Cunoaște măsurile de profilaxie a transmiterii bolilor infecțioase. Este capabil să enumere măsurile specifice de profilaxie a transmiterii principalelor boli infecțioase în funcție de mecanismul de transmitere (respiratorii, digestive).
4. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
5. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normaleși patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
6. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător. 1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelorde investigații și tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Poate preciza oportunitatea și tratamentul antibiotic/antiviral de primă intenție în principalele boli infecțioase ale copilului.
7. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activitățipractice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
8. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Poate preciza criteriile de continuare/modificare a antibiotico- terapiei în funcție de evoluția clinică și rezultatele investigațiilor. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
9. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. Este capabil să redacteze biletul de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător.

 + 
Modulul 8 – Genetică medicală:Nr. ore curs: 15Nr. ore practică: 150I.Tematică ore curs.1.Introducere în genetica medicală: definiție, terminologie, aspecte epidemiologice.2.Genomul uman. Transmiterea mendeliană și non-mendeliană a bolilor genetice. Testele genetice.3.Principalele categorii de boli genetice:– Anomaliile cromozomiale numerice și structurale. Mecanisme de producere. Corelații genotip- fenotip.– Boli monogenice autozomale și gonozomale. Ereditatea dominantă și recesivă. Corelații genotip-fenotip.– Ereditatea poligenică-multifactorială.– Bolile mitocondriale.4.Anomaliile congenitale. Clasificare. Mecanisme de producere. Teratogeneza.II.Barem de activități practice.1.Abordarea clinică a unui copil cu boală genetică.2.Indicațiile, interpretarea și valoarea diagnostică a testelor genetice.3.Sfatul genetic. Obiective și etape. Indicații. Probleme etice.4.Screeningul genetic prenatal, neonatal și populațional (familial) al heterozigoților.5.Abilitatea de accesare a bazelor de date genetice.III.Obiective specifice:– cunoașterea principalelor clase de boli genetice.– cunoașterea principalelor tipuri de transmitere a unei boli genetice.– recunoașterea trăsăturilor dismorfice.– recunoașterea sindroamelor genetice și dismorfice comune.– capacitatea de selectare și îndrumare a pacienților către genetician.IV.Rezultate așteptate. La sfârșitul stagiului rezidentul este capabil:– să încadreze corect o boală genetică în una dintre principalele categorii.– să precizeze modul de transmitere ereditară a principalelor boli genetice (prezentate la curs).– să descrie corect anomaliile clinice la un pacient cu dismorfism.– să indice corect explorările genetice necesare pentru stabilirea diagnosticului la un pacient cu suspiciunea clinică de boală genetică.– să prezinte principalii pași în acordarea unui sfat genetic.– să cunoască situațiile în care îndrumă pacientul spre un specialist în Genetică Medicală. + 
Modulul 9 – Imagistică medicală:Nr. ore curs: 40Nr. ore practică: 300I.Tematică ore curs.1.Noțiuni radioimagistice de bază - principii de funcționare ale radiologiei convenționale, ultrasonografiei (US), rezonanței magnetice (RM), computer tomografiei (CT), PET-CT.2.Noțiuni de radioprotecție – Principiul ALARA (As Low As Reasonably Achivable) în pediatrie.3.Semiologie radioimagistică.4.Imagistica în urgențele pediatrice.5.Imagistica toracelui în pediatrie (indicații, contraindicații, limite).6.Imagistica afecțiunilor digestive (indicații, contraindicații, limite).7.Imagistica afecțiunilor reno-urinare.8.Imagistica afecțiunilor musculoscheletale (traumatisme, boli reumatologice, boli metabolice, boli genetice, tumori).9.Imagistica afecțiunilor neurologice.10.Imagistica în afecțiunile endocrine și genetice pediatrice.II.Baremul activităților practice.1.Indicațiile imagistice în urgențele pediatrice medicale și chirurgicale.2.Integrarea unui buletin radiologic în diagnosticul final.3.Recunoașterea aspectului radiologic în următoarele afecțiuni: pneumotorace, pneumonie acută bacteriană, pneumonie interstițială, colecție pleurală masivă, atelectazie, bronșiolită, pneumoperitoneu, ocluzie intestinală.4.Diagnosticul refluxului vezico-ureteral și gradele acestuia pe uretrocistografia micțională clasică.5.Algoritmul de examinare imagistică în dilatările reno-urinare diagnosticate antenatal.6.Algoritmul de examinare imagistică în infecțiile urinare joase și înalte.7.Indicațiile imagistice în tumorile abdominale pediatrice.8.Indicațiile imagistice în tumorile cerebrale pediatrice.9.Indicațiile imagistice în sindromul convulsiv.10.Indicațiile imagistice în sindromul de vărsături la nou-născut și sugar.11.Indicațiile imagistice în boala Crohn, alte boli inflamatorii intestinale și boala Hirschprung.12.Indicațiile imagistice în fibroza chistică.13.Indicațiile imagistice în artrita juvenilă idiopatică și alte afecțiuni reumatologice pediatrice.14.Indicațiile imagistice în afecțiunile endocrine/metabolice/genetice cele mai frecvente.III.Obiective educaționale și rezultate așteptate.Obiective generale.1.Obținerea de noțiuni de bază de interpretare a imaginilor radiologice, ecografice, CT și RM.2.Cunoașterea și justificarea principalelor investigații imagistice utile în patologia pediatrică (radiologie convențională, ultrasonografie, computer tomografie, rezonanță magnetică).3.Capacitatea de a înțelege și integra rezultatul radioimagistic în diagnosticul final.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. IMAGISTICA URGENȚELOR PEDIATRICE Cunoașterea indicațiilor imagistice în diferitele tipuri de urgențe: I. Urgențe cranio-cerebrale II. Urgențe vertebromedulare III. Urgențe toracice IV. Urgențe abdominale V. Inghino-scrotal VI. Părți moi/musculoscheletale VII. Vascular Să poată preciza indicațiile investigațiilor imagistice în urgență și principalele modificări detectate: 1. Traumatism craniocerebral. 2. Encefalita/meningoencefalita. 3. AVC ischemic/hemoragic. 4. Sindrom convulsiv. 5. Sdr PEIC (proces expansiv intracranian). 6. Traumatism vertebral cu risc. 7. Deficit neurologic brusc instalat. 8. Traumatism toracic. 9. Pneumotorace/Pneumomediastin. 10. Trombembolism pulmonar. 11. Hernia diafragmatică. 12. Afecțiuni evoluând cu detresă respiratorie. 13. Corp străin. 14. Traumatism abdominal. 15. Pneumoperitoneu. 16. Apendicita. 17. Diverticulita Meckel. 18. Invaginația interstinală. 19. Peritonita. 20. Ocluzia intestinală/Volvulus. 21. Hemoragia digestivă 22. Enterocolita ulceronecrotică. 23. Torsiunea de ovar. 24. Piosalpinx. 25. Torsiunea testiculară. 26. Traumatismul testicular (contuzie/fractură/ruptură). 27. Hernia inghinală încarcerată. 28. Flegmon/Abces ganglionar/parotidian. 29. Ruptura musculară. 30. Tromboza venoasă profundă. 31. Anevrism/Disecție arterială.
2. IMAGISTICA TORACELUI I. Cunoașterea indicațiilor radiografiei toracice la copil și a elementelor normale ale acesteia. Cunoașterea principalelor entități patologice specifice vârstei pediatrice detectabile pe radiografia toracică. II. Cunoașterea indicațiilor ecografiei toracice, a rolului pe care aceasta îl poate avea în diagnosticul și monitorizarea proceselor de condensare șia colecțiilor pleurale. III. Cunoașterea indicațiilor computer tomografiei în patologia toracică. IV. Cunoașterea indicațiilor și limitelorRM toracice. 1. Să aibă capacitatea de a identifica penumotoracele, pneumomediastinul și pneumoperitoneul. 2. Să recunoască aspectul radiologic din cele mai frecvente afecțiuni care produc detresă respiratorie. 3. Să recunoască aspectul radiologic al celor mai comune afecțiuni pulmonare inflamatorii/infecțioase: bronșiolita pneumonia interstițială pneumonia bacteriană (particularități în funcție de vârsta și etiologie) colecții pleurale TBC fibroză chistică 4. Să recunoască modificările radiologice cardio-pulmonare asociate afecțiunilor cardiace. 5. Să recunoască aspectul ecografic al colecțiilor pleurale și al proceselor de condensare. 6. Să fie capabil să precizeze indicațiile computer tomografiei în afecțiunile toracice. 7. Să fie capabil să precizeze indicațiile rezonanței magnetice în afecțiunile toracice.
3. IMAGISTICA ABDOMENULUI I. Dobândirea de noțiuni de semiologie radioimagistică abdominală. II. Cunoașterea indicațiilor radiografieiabdominale pe gol la copil și identificarea principalelor entități patologice. III. Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor administrării de substanță de contrast orală la pacienții pediatrici. IV. Cunoașterea indicațiilor ecografiei abdominale și a aspectelor ecografice normale și patologice. V. Cunoașterea indicațiilor RM și CT în patologia digestivă pediatrică (cele mai frecvente afecțiuni). 1. Să cunoască semiologia radioimagistică abdominală de bază. 2. Să recunoască aspectul radiologic și semnificația patologică a nivelelor hidroaerice/pneumoperitoneului/pneumatozei intestinale, etc. 3. Să fie capabil să precizeze indicațiile și contraindicațiile administrării de substanță de contrast orală la copil. 4. Să recunoască principalele modificări radioimagistice detectate în patologia malformativă, inflamatorie, infecțioasă și tumorală: - a tubului digestiv (cu referire la entitățile patologice mai frecvent întâlnite); - ficatului, căilor biliare, pancreasului și splinei (cu referire la entitățile patologice mai frecvent întâlnite). 5. Să fie capabil să precizeze indicațiile RM și CT în afecțiunile aparatului digestiv.
4. IMAGISTICA RENOURINARĂ I. Cunoașterea indicațiilor cistografiei micționale, ale ecografiei renale (inclusiv urosonografia), scintigrafiei renale și a URO- RM. II. Cunoașterea indicațiilor ecografiei, ale RM și CT în tumorile renale. 1. Să recunoască cele mai frecvente anomalii congenitale reno-urinare și indicațiile imagistice ale acestora. 2. Să descrie algoritmul explorărilor imagistice în dilatările căilor urinare diagnosticate antenatal (inclusiv prezentarea clasificării dilatărilor căilor urinare). 3. Să descrie algoritmul explorărilor imagistice în infecțiile urinare înalte și joase. 4. Să descrie metodologia efectuării cistografiei micționale și să cunoască gradele de reflux vezico-ureteral. Să cunoască rolul urosonografiei ca și alternativă în diagnosticul refluxului vezico-ureteral. 5. Să descrie indicațiile examinării Doppler a vaselor renale, aspectelenormale și patologice posibile și să recunoască situațiile în care sunt necesare investigații complementare (angioRM/angio CT). 6. Să explice tipurile de scintigrafie renală și rolul lor în managementul afecțiunilor pediatrice. 7. Să precizeze indicațiile URO-RM și rolul acesteia în managementul pacientului pediatric cu afecțiuni renale. 8. Să precizeze principalele tumori renale specifice pediatriei și aspectele imagistice ale acestora.
5. IMAGISTICA MUSCULOSCHELETALĂ I. Cunoașterea indicațiilor imagistice în displazia de dezvoltare a șoldului. II. Cunoașterea indicațiilor imagistice în cele mai frecvente afecțiuni osteoarticulare. III. Cunoașterea indicațiilor imagistice în artrita juvenilă idiopatică. IV. Cunoașterea indicațiilor imagistice în leziunile osoase benigne și maligne. V. Cunoașterea afecțiunilor metabolice ce determină afectare osoasă. 1. Să enumere factorii de risc ai displaziei de dezvoltare a șoldului șisă explice rolul ecografiei și al radiografiei în diagnostic și monitorizare (clasificarea Graf a DDS). 2. Să precizeze rolul ecografiei în diagnosticul sinovitei tranzitorii și indicațiile imagistice în necroza aseptică a capului femural, apofizita tibială anterioară, apofizita calcaneană, osteomielita, artrita/osteoartrita septică. 3. Să explice rolul fiecărui tip de examinare în diagnosticul AIJ, stabilirea activității bolii și monitorizare (ecografie, IRM). 4. Să precizeze metodele de investigație imagistică utile pentru diagnosticul afecțiunilor osoase benigne și maligne. 5. Să descrie principalele afecțiuni metabolice ce determină afectare osoasă.
6. NEURORADIOLOGIE I. Cunoașterea rolului ecografiei transfontanelare la nou născut și sugar. II. Cunoașterea rolului investigațiilor imagistice (ecografie, RM, CT) în cele mai frecvente afecțiuni neurologice. 1. Să precizeze rolul ecografiei transfontanelare în hemoragia matricei germinale, a asfixiei neonatale și a celor mai frecvente malformații cerebrale. 2. Să descrie indicațiile imagistice în sdr. TORCH. 3. Să precizeze indicațiile imagistice în suspiciunea de meningită/ encefalită/meningoencefalită. 4. Să precizeze indicațiile imagistice în tumorile cerebrale. 5. Să descrie indicațiile imagistice în sindromul convulsiv.
7. ENDOCRINOLOGIE/GENETICĂ/BOLI DE METABOLISM I. Cunoașterea indicațiilor imagistice din patologia endocrină pediatrică. II. Cunoașterea indicațiilor imagistice ale celor mai frecvente boli genetice și de metabolism. 1. Să descrie entitățile patologice hipofizare ce prezintă indicație pentru RM hipofizar. 2. Să precizeze indicațiile ecografiei tiroidiene. Să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (scintigrafie). 3. Să recunoască aspectul radiologic normal al timusului și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (ecografie/RM). 4. Să precizeze indicațiile ecografiei suprarenaliene și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (RM/CT). 5. Să precizeze indicațiile ecografiei organelor genitale interne și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare. 6. Să precizeze indicațiile ecografiei testiculare.

 + 
Modulul 10 – Pediatrie:Nr. ore curs. 145Nr. ore practică. 1300I.Tematică ore curs.1.Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică.2.Obezitatea.3.Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil.4.Sindromul de vărsături.5.Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase.6.Tuberculoza pulmonară primară și secundară.7.Sifilisul congenital și dobândit.8.Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia).9.Hepatitele cronice și ciroza hepatică.10.Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare.11.Pericarditele. Endocardita infecțioasă.12.Tulburări de ritm și conducere.13.Deficite imune, genetice și dobândite.14.Date epidemiologice și etiopatogenia cancerelor la copil. Manifestări comune ale cancerului la copil. Principiile tratamentului antineoplazic în pediatrie. Efectele adverse ale terapiei anticanceroase.15.Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice.16.Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil.17.Enurezisul.18.Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil.19.Hematuria.20.Proteinuria.21.Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică.22.Insuficiența renală acută. Mijloace de epurare extrarenală – dializa.23.Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente.24.Bolile genetice de metabolism.25.Hipoglicemiile sugarului și copilului.26.Diabetul zaharat la copil.27.Cetoacidoza și coma diabetică.28.Artrita idiopatică juvenilă, lupusul eritematos sistemic, purpura Schonlein-Henoch, boala Kawasaki.II.Barem de activități practice (în plus față de cele din modulul 1).1.Efectuarea puncției venoase și montarea unui cateter venos periferic.2.Interpretarea electrocardiogramei (ECG), recunoașterea tulburărilor de ritm și conducere amenințătoare de viață și a ritmurilor stopului cardiac.3.Efectuarea abordului intraosos.4.Efectuarea puncției lombare, a puncției pleurale și a paracentezei - sub supraveghere.5.Montarea sondei nazogastrice sau orogastrice.6.Coordonarea echipei în cadrul SVB (suport vital de bază).7.Administrarea de substanțe medicamentoase pe cale intravenoasă.8.Prepararea unei perfuzii și montarea unei perfuzii endovenoase.9.Spirometrie și FEV: efectuare și interpretare- sub supraveghere.10.Efectuarea otoscopiei.11.Efectuarea oftalmoscopiei (fund de ochi) – sub supraveghere.III.Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Efectuează evaluarea clinică a pacientului. 1. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să ia masuri imediate. 2. Are abilitățile de recunoaștere a copilului agresat/abuzat pe care îlsesizează medicului îndrumător. Cunoaște managementul medico-legal al acestor cazuri.
2. Stabilește diagnosticul clinic inițial. Ia decizia de internare sau tratament ambulator. 1. Cunoaște criteriile de internare. 2. Are capacitatea de a ține cont de comorbidități în decizia de internare. 2. Cunoaște principalele diagnostice diferențiale. 3. Stabilește diagnosticul pozitiv inițial.
3. Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului. 1. Este capabil să explice aparținătorilor și copilului datele medicale.2. Comunică direct pacientului și aparținătorilor diagnosticul și managementul ulterior al cazului. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduri. 4. Este capabil să gestioneze comunicarea veștilor proaste.
4. Cunoaște semnificația investigațiilor paraclinice. Elaborează planul inițial de investigații. Propune planul complet de investigații. 1. Este capabil să elaboreze singur un plan inițial de investigații. 2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigațiilor și are capacitateade a stabili diagnosticul de etapă. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de investigații. 4. Solicită supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă performanță.
5. Elaborează un plan inițial de tratament. Propune planul complet de tratament. 1. Este capabil să elaboreze singur planul inițial de tratament folosindmedicație de primă intenție, cu respectarea algoritmilor și protocoalelor specifice. 2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicitămedicului specialist/primar. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de tratament, luând în considerare comorbiditățile.
6. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
7. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să ajusteze planul de investigații și tratament în funcție de evoluția pacientului. 2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicitămedicului specialist/primar. 3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG. 4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic în cazul transferului unui pacient către o altă secție.
8. Participă la discuțiile în cadrul echipeimultidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției. 1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului îndrumător. 2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniriinterdisciplinare. 3. Este capabil să integreze recomandările consultului interdisciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
9. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală. 1. Este capabil să redacteze singur biletul de ieșire/scrisoarea medicală pe care ulterior le supune avizării medicului îndrumător. 2. Este capabil să întocmească un plan de monitorizare și tratament post- externare în cazul afecțiunilor acute.

 + 
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALEObiectivele generale ale trunchiului comun de pregătire în pediatrie include dobândirea de noțiuni, aptitudini și abilități în următoarele domenii:VI.Comunicare;VII.Etică și profesionalism;VIII.Asigurarea calității actului medical;IX.Expertiză pediatrică (abilități clinice, procedurale și interpretarea investigațiilor);X.Organizare și conducere.I.ComunicareRezidentul trebuie să dobândească următoarele abilități:D.Comunicarea cu pacientul și aparținătorii:– Abilitatea de a comunica adecvat cu pacienții și aparținătorii în funcție de nivelul socio-economic și cultural al acestora, inclusiv comunicarea veștilor proaste;– Capacitatea de a prelua informațiile transmise prin limbaj verbal și non-verbal de pacient și/sau aparținători (relația dintre copil și aparținători, semne de alarmă pentru elemente conflictuale în mediul socio-familial al pacientului, etc.)– Abilitatea de a adapta îngrijirea medicală la particularitățile socio-culturale și educaționale ale pacientului și familiei acestuia, în beneficiul copilului bolnav.– Capacitatea de a rezolva conflictele între pacienți/aparținători și membrii echipei medicale.– Utilizarea metodelor adecvate de a informa pacientul și familia acestuia despre evenimentele adverse ale actului medical (inclusiv iatrogenie)E.Comunicare cu alți profesioniști din sănătate– Capacitatea de a comunica sintetic și clar în cadrul echipei medicale sau multidisciplinare; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale;– Abilitatea de a rezolva conflictele în cadrul echipei medicale;– Abilitatea de a comunica eficient și succint cu alte persoane și instituții din sistemul sanitar.– Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz, etc.;– Capacitatea de a colabora cu colegii din alte specialități medicale cu scopul de a facilita tranziția adolescentului cu boală cronică în rețeaua medicală pentru bolnavi adulți.F.Comunicare cu instituții din afara sistemului medical– Capacitatea de colaborare cu personalul didactic, asistenții sociali și cei din instituțiile de ocrotire pentru acțiuni profilactice și terapeutice cu scopul de a asigura starea de sănătate a copilului;– Abilitatea de a redacta în mod sintetic documente destinate instituțiilor medico-legale care asigură intervențiile conexe actului medical propriu-zis.II.Etică și profesionalismRezidentul trebuie să deprindă următoarele abilități:– Cunoașterea și respectarea prevederilor legale referitoare la desfășurarea profesiei de medic în România, inclusiv Codul deontologic al medicului;– Cunoașterea și respectarea legislației referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidențialității și adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, origine etnică și dizabilități;– Cunoașterea și respectarea Regulamentelor și Normelor interne ale spitalului unde își desfășoară activitatea; cunoașterea structurii administrative a spitalului și a raporturilor de muncă dintre angajați.– Capacitatea de a oferi o asistență medicale de cea mai înaltă calitate și de a menține un înalt nivel profesional prin educație medicală continuă;– Cunoașterea și aplicarea protocoalelor de diagnostic și tratament, locale și naționale; utilizarea cu discernământ în actul medical a rezultatelor cercetării științifice;– Respectarea obligațiilor legale și morale în privința raportării bolilor sau situațiilor de abuz potențial sau real.– Capacitatea de a prezenta cazuri clinice sau conferințe;– Abilitatea de a evaluare și expune conținutul întâlnirilor științifice;– Abilitatea de a accesa informații medicale, de a înțelege diferența dintre cercetare și audit clinic.– Capacitatea de utiliza și înțelege interpretarea testelor statistice simple– Capacitatea de a studia literatura medicală pentru căutarea dovezilor;– Însușirea metodologia cercetării științificeIII.Asigurarea calității actului medical.Rezidentul trebuie să dobândească capacitatea de:– Cunoaștere sintetică a organizării structurilor de calitate din spitalul unde își desfășoară activitatea;– Cunoaștere a instrumentelor de îmbunătățire a calității actului medical– Identificare a principalelor categorii de erori medicale;– Identificare a situațiilor cu risc crescut pentru evenimente adverse în activitatea medicală de îngrijire a copilului.– Identificare și raportare a evenimentelor/efectelor adverse ale activității medicale;– Cunoașterea elementelor de bază în derularea unui audit clinic– Însușirea metodelor adecvate aplicabile pentru reducerea evenimentelor adverse;– Înțelegerea principiilor, metodelor și instrumentelor utilizate pentru creșterea siguranței pacientului.IV.Expertiză pediatricăRezidentul trebuie să:– Dețină cunoștințe și abilități specifice domeniului de activitate: evaluare clinică, recunoașterea pacientului grav-bolnav și inițierea măsurilor de urgență, formularea unui diagnostic pozitiv și diferențial, întocmirea planului de investigații și a celui terapeutic, modificarea planurilor în funcție de evoluția clinică și de rezultatele paraclinice.– Își însușească modul de completarea a documentelor medicale– Dobândească noțiuni referitoare la vulnerabilitatea socială a copilului și măsurile de protecție ce se impun în astfel de situațiiV.Organizare și conducereRezidentul trebuie să dobândească următoarele aptitudini:– utilizarea rațională a timpului;– prioritizarea activităților și sarcinilor;– delegarea atribuțiilor;– identificarea și controlul situațiilor generatoare de stres și acțiunile pentru minimalizarea efectelor acestora;– controlul situațiilor de criză generate de lipsa unor resurse;– cultivarea capacității de a identifica greșelile proprii și de a învăța din acestea;– recunoașterea limitelor personale și profesionale.– redactarea documentelor medicale (raport medical, bilet de ieșire, raportări, documente legale) într-un mod inteligibil, lizibil și la timp. + 
Examenul de medic specialist:Probe de evaluare, specifice programului:– probă scrisă - Da– examen clinic - Da– probă de abilități/manualități - Da– probă pe casetă video - Nu– probă operatorie - Nu– dizertație - Nu + 
TEMATICA DE EXAMEN 1. Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare. 2. Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern. 3. Patologia neonatală: detresa respiratorie, icterele neonatale, encefalopatia hipoxic-ischemică, hemoragiile intracraniene infecțiile neonatale, convulsii neonatale. 4. Embriopatii, fetopatii: TORCH, sdr. alcoolic fetal, sifilis congenital. 5. Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică. 6. Obezitatea. 7. Febra la copil. 8. Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Otita medie acută. Mastoidita. 9. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Bronșiolita acută. 10. Insuficiența respiratorie acută. 11. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele. 12. Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic.Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase. 13. Malformațiile congenitale de cord necianogene. 14. Malformațiile congenitale de cord cianogene. 15. Hipertensiunea arterială la copil. 16. Diareea acută bacteriană și virală. 17. Sindroamele de deshidratare. 18. Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia). 19. Boala inflamatorie intestinală. 20. Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil. 21. Constipația cronică și encoprezisul. 22. Icterele la sugar și copil. 23. Hepatitele cronice și ciroza hepatică. 24. Hemoragiile digestive la nou-născut și copil. 25. Sindroamele de hipertensiune portală. Colestaza neo-natală. 26. Insuficiența pancreatică exocrină. Fibroza chistică. 27. Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare. 28. Pericarditele. Endocardita infecțioasă. 29. Tulburări de ritm și conducere. 30. Insuficiența cardiacă. 31. Rahitismul carențial și anemiile carențiale. 32. Anemiile hemolitice congenitale și dobândite. 33. Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagulareaintravasculară diseminată). Trombozele venoase și arteriale. 34. Tratamentul substitutiv cu produse de sânge. 35. Infecția de tract urinar. 36. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico- ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar. 37. Glomerulonefritele acute și cronice. 38. Sindromul nefrotic. 39. Insuficiența renală acută. 40. Boala cronică renală (Insuficiența renală cronică). 41. Tuberculoza pulmonară primară și secundară. 42. Sifilisul congenital și dobândit. 43. Deficite imune genetice și dobândite. 44. Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice. 45. Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil. 46. Aplazia medulară idiopatică și secundară. Anemiile hipoplastice congenitale și dobândite. 47. Urgențele oncologice la copil. 48. Tumorile SNC. Tumorile solide (neuroblastomul, nefroblastomul). Histiocitozele. 49. Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil. 50. Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică. 51. Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente. 52. Bolile congenitale de metabolism: fenilcetonuria, hiperamoniemia, tirozinemia, galactozemia, glicogenozele, hipercolesterolemia familială, hipertrigliceridemia familială. 53. Hiperglicemiile sugarului și copilului. 54. Hipoglicemiile sugarului și copilului. 55. Diabetul zaharat la copil. Acidocetoza și coma diabetică. 56. Cromozomopatii (trisomia 21, Turner, Klinefelter). 57. Reumatismul articular acut. Artrita idiopatică juvenilă. 58. Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia).Vasculitele. Bolile autoinflamatorii. 59. Meningita și encefalita. 60. Infecții cu exantem: rujeola, rubeola, boala mână-picior-gura, varicela, herpes zoster, scarlatina. 61. Infecția urliană. Mononucleoza infecțioasă. 62. Infecții respiratorii transmisibile: tusea convulsivă, gripa. 63. Șocul. Anafilaxia. 64. Intoxicațiile acute (acetaminofen, alcool, barbiturice, benzodiazepine, opioide, digitalice, substanțe caustice, anticolinergice, monoxid de carbon). 65. Insuficiența hepatică. 66. Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut. 67. Coma și statusul convulsiv. 68. Sindromul convulsiv. Convulsiile febrile. 69. Paraliziile cerebrale infantile. 70. Stenoza hipertrofică de pilor. 71. Invaginația intestinală. 72. Enterocolita ulcero-necrotică.

 + 
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere) 1. Stabilirea recomandărilor regimului dietetic într-o boală diareică acută simplă. 2. Soluții pentru rehidratare orală: compoziție, proprietăți, indicații, contraindicații. 3. Elaborarea unei indicații de perfuzie endovenoasă. 4. Stabilirea regimului dietetic în diabetul zaharat infantil juvenil. 5. Stabilirea regimului dietetic la copilul cu glomerulonefrită acută. 6. Interpretarea unui examen radiologic toracic (plămân, cord, pleură, mediastin). 7. Interpretarea unui examen radiologic al tubului digestiv. 8. Interpretarea unui examen radiologic al aparatului reno-ureteral. 9. Interpretarea analizelor de hematologie (hemoleucogramă, frotiu sanguin periferic, medulogramă, teste de hemostază). 10. Interpretarea buletinelor de analize de bacteriologie. 11. Interpretarea probelor funcționale respiratorii. 12. Interpretarea probelor paraclinice hepatice. 13. Interpretarea probelor paraclinice renale. 14. Interpretarea ionogramei sanguine și urinare, a echilibrului acido-bazic (metoda Astrup). 15. Interpretarea unei EKG normale și în principalele afecțiuni cardiovasculare (miocardite, pericardite, supraîncărcări și dilatații alecavităților cardiace, tulburări de ritm și de conducere). 16. Tehnici de reanimare cardio-respiratorie. 17. Puncția lombară: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiză a LCR. 18. Puncția pleurală: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiza a lichidului pleural. 19. Sondajul nazogastric și orogastric (indicații, tehnici, incidente). Spălătura gastrică în intoxicații.

 + 
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST PEDIATRIECompetența profesională intrinsecă specialității

I. Competențe specifice în activitatea curentă 1. Examinează bolnavii la internare și completează foaia de observație clinică generală. 2. Întocmește planul de investigații paraclinice pentru pacienții internați și folosește investigațiile paraclinice efectuate ambulator. 3. Examinează zilnic bolnavii internați și consemnează în foaia de observație: evoluția, explorările de laborator, alimentația și tratamentulcorespunzător. 4. Obține consimțământul informat și informează pacientul/aparținătorul despre consecințele refuzului tratamentului medical. 5. Recomandă și urmărește zilnic regimul alimentar al bolnavilor. 6. Întocmește și semnează condica de medicamente pentru bolnavii pe care îi îngrijește. 7. Supraveghează tratamentele medicale executate de cadrele medii și auxiliare sanitare, iar la nevoie le efectuează personal. 8. Trimite pacienții la consulturi interclinice. 9. Informează pacientul/însoțitorul acestuia cu privire la aspectele legate de boală, incluzând: diagnosticul, examinările paraclinice, tratamentul, date legate de evoluție și pronostic. 10. Consiliază pacienții, vizitatorii și personalul în legătură cu tehnicile de prevenire a transmiterii infecțiilor. 11. Instituie tratamentul adecvat pentru infecțiile existente și ia măsurile ce se impun pentru a preveni transmiterea acestora și altor persoane, în special pacienților. 12. Aplică ghidurile de practică medicală dar individualizează tratamentul în funcție de particularitățile pacientului. 13. Asigură contravizita potrivit graficului stabilit de către medicul șef de secție sau, în situații deosebite, din dispoziția acestuia. 14. Întocmește formele de externare ale bolnavilor și redactează orice act medical, aprobat de conducerea spitalului în legătură cu bolnavii pe careîi are sau i-a avut în îngrijire. 15. Constată decesul și dă dispoziții de transportare a cadavrului la morgă, după 2 ore de la deces. 16. Participă la autopsii și confruntările anatomoclinice la cazurile pe carele-a avut în îngrijire. 17. Anunță cazurile cu implicații medico-legale conform legilor în vigoare. 18. Propune soluții pentru îmbunătățirea activității de îngrijiri medicale a pacientului. 19. Desfășoară, după caz, activitate de cercetare medicală. 20. Depune o activitate permanentă de educație sanitară a bolnavilor și aparținătorilor. 21. Face parte din diverse comisii organizate la nivelul spitalului, având atribuții specifice comisiilor în care este numit. II. Competențe specifice în serviciul de gardă 1. Controlează la intrarea în gardă prezența în serviciu a personalului medico-sanitar, existența mijloacelor necesare asigurării medicale curenteși de urgență, precum și predarea serviciului de cadre medii și auxiliare care lucrează în ture. 2. Supraveghează cazurile grave existente în secție sau internate în timpul gărzii, menționându-le la raportul de gardă. 3. Înscrie în registrul de consultații orice bolnav prezent la camera de gardă. 4. Internează bolnavii care au bilet de trimitere precum și cazurile de urgență care se adresează secției răspunzând de justa indicație a internării sau a refuzului acestor cazuri, putând apela la ajutorul oricărui specialist din cadrul spitalului. 5. Răspunde la chemările care necesită prezența sa în cadrul spitalului și cheamă la nevoie alți medici necesari pentru rezolvarea cazului. 6. Întocmește foaia de observație a cazurilor internate de urgență și consemnează evoluția bolnavilor internați și medicația de urgență pe care a administrat-o. 7. Acordă asistență medicală de urgență bolnavilor care nu necesită internare. 8. Asigură internarea în alte spitale a bolnavilor care nu pot fi rezolvați în spitalul respectiv, după acordarea primului ajutor. 9. Confirmă decesul, consemnând aceasta în documentele medicale și dă dispoziții de transportare la morgă, după 2 ore de la deces. 10. Întocmește la terminarea serviciului raportul de gardă în condica destinată acestui scop, consemnând activitatea din secție pe timpul gărzii, măsurile luate, deficiențele constatate și orice observații necesare, prezintă raportul de gardă.

Obligații

Etice, deontologice Respectă următoarele acte normative: 1. Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului. 2. Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu modificările șicompletările survenite 3. Normele de etică și deontologie profesională. Profesionale I. Atribuții generale 1. Cunoaște și respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare, a Regulamentului Intern al unității și regulile stabilite de șeful secției. 2. Cunoaște și respectă normele igienico – sanitare. 3. Cunoaște și respectă normele P. S. I. și de securitate a muncii. 4. Cunoaște și respectă programul de muncă. 5. Respectă secretul profesional și codul de etică și deontologie profesională. 6. Efectuează controlul medical periodic general. 7. Se preocupă de actualizarea cunoștințelor profesionale și de utilizare a echipamentelor, prin studiu individual sau alte forme de educație continuă; 8. Desfășoară activitatea astfel încât să nu expună la pericol de accidentaresau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât și pe celelalte persoane participante la procesul de muncă, precum și în timpul deplasăriila și de la locul de muncă. 9. Aduce la cunoștința șefului direct accidentele de muncă suferite de persoana proprie și/sau de alte persoane participante la procesul de muncă. 10. Respectă Statutul Colegiului Medicilor din România privind exercitarea profesiei de medic, precum și Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului Medicilor. II. Atribuții specifice în activitatea curentă 1. Prezintă medicului șef de secție în cadrul raportului de gardă și a vizitelor mari, situația bolnavilor pe care îi are în îngrijire și solicită sprijinul acestuia ori de câte ori este necesar. 2. Participă la consultări cu medicii din alte specialități și în cazurile deosebite la examenele paraclinice, precum și la expertizele medico- legale. 3. Comunică zilnic medicului de gardă bolnavii gravi pe care îi are în îngrijire și care necesită supraveghere deosebită. 4. Controlează și răspunde de întreaga activitate de îngrijire a bolnavilor desfășurată de personalul mediu, auxiliar și elementar sanitar cu care lucrează. 5. Asigură și răspunde de aplicarea tuturor măsurilor de igienă și antiepidemice, precum și a normelor de protecția muncii în sectorul de activitate pe care îl are în grijă. 6. Raportează cazurile de boli infecțioase și profesionale potrivit dispozițiilor în vigoare. 7. Răspunde de disciplina, ținuta și comportamentul personalului din subordine. 8. Răspunde prompt la toate solicitările de urgență, la consulturile din aceeași secție și alte secții și colaborează cu toți medicii din secțiile și laboratoarele din spital, în interesul unei cât mai bune îngrijiri medicale a bolnavilor. 9. Efectuează consultații de specialitate în ambulator, conform programării întocmite de medicul șef secție. 10. Își dezvoltă pregătirea profesională prin participarea la cursuri de perfecționare, simpozioane, congrese. 11. Aplică regulile stabilite pentru completarea și gestionarea FOCG și a circuitului acesteia. 12. Urmărește introducerea în practică a celor mai eficiente metode de diagnostic și tratament; 13. Participă la ședințele organizate în scopul asigurării desfășurării în bune condiții a activităților din cadrul secției. 14. Respectă prevederile H.G. nr. 1103/2014 cu referire la prevenirea și intervenția cazurilor de copii aflați în situație de risc de părăsire sau părăsiți în unități sanitare; 15. Respectă prevederile Legii nr. 272/2004 și H.G. nr. 1103/2014 cu referirela obligația de a informa asistentul social din unitatea sanitară cu privire la internarea unui copil ce prezintă semne de abuz/neglijare/ exploatare/violență/vătămare; 16. Păstrează secretul profesional, confidențialitatea și anonimatul pacientului și oferă informații aparținătorilor numai în interesul bolnavilor. 17. Manifestă atitudine respectuoasă atât față de pacient și patologia acestuia, cât și față de însoțitorul acestuia. 18. Respectă drepturile pacienților conform legislației în vigoare; 19. Aplică și respectă Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director. 20. Aplică și respectă Normele de supraveghere, prevenire și control a infecțiilor nosocomiale în unitățile sanitare, conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director. III. Atribuții specifice în serviciul de gardă 1. Răspunde de buna funcționare a secției, de aplicarea dispozițiilor prevăzute în regulamentul intern și a sarcinilor date de șeful de secție, pe care îl reprezintă, în orele în care acesta nu este prezent în spital. 2. Anunță prin toate mijloacele posibile șeful secției, conducerea spitaluluiși autoritățile competente în caz de incendiu sau alte calamități ivite întimpul gărzii și ia măsuri imediate de intervenție și prim ajutor cu mijloacele disponibile până la constituirea celulei de criză condusă de managerul spitalului sau de înlocuitorul acestuia. Anunță șefului secției și Directorului Medical cazurile cu implicații medico-legale. 3. Asistă la distribuirea alimentelor, verifică calitatea acestora, efectuândexamenul organoleptic, cantitativ, calitativ al alimentelor distribuite labolnavi, le îndepărtează pe cele necorespunzătoare, consemnând observațiile în condica de la blocul alimentar și anunță medicul șef de secție. 4. Urmărește disciplina și comportamentul vizitatorilor în zilele de vizită precum și prezența ocazională a altor persoane străine în spital și ia măsurile necesare.
Prof. Dr. Mihaela Bălgrădean,Coordonator Rezidențiat Nefrologie PediatricăUMF "Carol Davila" – București(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEFROLOGIE PEDIATRICĂ a fost introdus de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ONCOLOGIE ȘI HEMATOLOGIE PEDIATRICĂDefiniția specialității:
Pediatria este specialitatea care se ocupă cu patologia medicală a copilului de la 0 la 18 ani ea incluzând un domeniu profilactic, care cuprinde puericultura și unul curativ, într-un context socio-etic și managerial specific, la care se asociază aprofundarea suplimentară a unor subdomenii, ce se constituie în specializări derivate din pediatrie, după cum urmează: 1. Cardiologie pediatrică 2. Gastroenterologie pediatrică 3. Oncologie și hematologie pediatrică 4. Pneumologie pediatrică 5. Nefrologie pediatrică Absolvenții specializării de Oncologie și hematologie pediatrică vor fi certificați ca și "medici specialiști pediatrie, oncologie și hematologie pediatrică" având cunoștințele și calificarea necesară de a efectua gărzi în specialitatea Pediatrie și Oncologie-hematologie pediatrică precum și de a acorda îngrijiri pediatrice în conformitate cu competențele dobândite conform curriculei de pregătire. Instruirea prin trunchiul comun durează 3 ani. După absolvirea trunchiului comun, pentru Pediatrie Generală și fiecare specialitate derivată se va continua pregătirea specifică în conformitate cu curriculele întocmite distinct. Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri, demonstrații) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, fiind prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual dirijat. Oncologia și hematologia pediatrică este subspecialitatea care se ocupă cu afecțiunile oncologice și hematologice la copil și adolescent. În anul 2001 Uniunea Europeană a Specialităților Medicale (European Union of Medical Specialists-UEMS) a aprobat subspecialitatea de oncologie și hematologie pediatrică și curricula europeană de pregătire în cadrul subspecialităților de îngrijire pediatrică terțiară. Această specialitate include pregătire de pediatrie 3 ani (trunchi comun pediatrie generală), și pregătire de subspecialitate de 2 ani în oncologie și hematologie pediatrică. Curricula de oncologie și hematologie pediatrică a fost elaborată de Societatea Internațională de Oncologie Pediatrică - Europa (SIOPE) și de Societatea Europeană de Hematologie Pediatrică și Imunologie (ESPHI) în anul 2001 și revizuită de SIOPE în 2013. În România specialitatea de Oncologie și hematologie pediatrică a fost înființată prin Ordinul nr. 1109/2016 pentru modificarea Ordinului ministrului sănătății publice nr. 1.509/2008Curricula de pregătire în specialitatea Pediatrie, Oncologie și hematologie pediatrică respectă cerințele documentelor Europene menționate, ceea ce permiterecunoașterea ei Uniunea Europeană Coordonatorul programului de rezidențiat este nominalizat de instituția de învățământ superior medical având rolul de a coordona desfășurarea programului de rezidențiat și de a numi – pentru fiecare secție clinică – un responsabil deformare în rezidențiat. Responsabilul de formare în rezidențiat, în colaborare cu șeful secției, repartizează rezidenții medicilor specialiști/primari din secție care devin medici îndrumători și care vor desfășura activitatea de pregătire a rezidenților în concordanță cu curricula aprobată. În cursul gărzilor medicul de gardă specialist/primar devine medic-îndrumător al activității clinice pe durata gărzii. Coordonatorul de program va urmări respectarea duratei aferente și a curriculei fiecărui modul de pregătire. În cadrul aceluiași an de pregătire, coordonatorul programului de rezidențiat va asigura rotația medicilor rezidențiastfel încât aceștia să parcurgă toate modulele aferente anului de studiu. Estepermisă parcurgerea unui modul în mod fracționat, cu scopul de a evita supraaglomerarea unor secții și alocarea simultană a unui număr mare de rezidenți unui medic-îndrumător. Desfășurarea modulelor de pregătire se va facecu prioritate în secțiile clinice de Pediatrie în care există un cadru didactic(titular sau asociat) cu specialitate/supraspecializare/atestat specific modulului de pregătire; în situația în care în niciuna dintre secțiile clinice de Pediatrie nu există îndrumători în specialitatea modulului, stagiul respectiv se va efectua în clinica de specialitate adulți. Responsabilul de formare în rezidențiat verifică și răspunde de parcurgerea tematicii din curriculumul de pregătire, organizează la nivelul secției activitatea educațională a rezidenților, repartizează rezidenții medicilor îndrumători. Repartiția rezidenților se va face în concordanță cu competențele profesionale ale medicilor îndrumători (specialitate, supraspecialitate, atestate) și cu specificul modulului de pregătire. Responsabilul de formare în rezidențiat organizează și participă la evaluarea rezidenților la fiecare finalde modul.
1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 17
TRUNCHIUL COMUN (modulele 1-10) 3 ani
MODULUL 1 Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 9 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 2 Urgențe Pediatrice
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 3 Neurologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 3
MODULUL 4 Psihiatrie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 3
MODULUL 5 Chirurgie și Ortopedie Pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 3
MODULUL 6 Neonatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 7 Boli infecțioase
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 8 Genetică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 3
MODULUL 9 Imagistică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 10 Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 9 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
DIN ANUL IV SE CONTINUĂ CU STRUCTURA DE ONCOLOGIE ȘI HEMATOLOGIE PEDIATRICĂ 2 ani

Trunchi comun (an I-III) = 600 ore curs, 5250 ore pregătire practică

TRUNCHIUL DE ONCOLOGIE ȘI HEMATOLOGIE PEDIATRICĂ modulele: 1-7 (11- 17) 2 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 7
MODULUL 1 (11) – Hematologie și oncologie pediatrică Oncologie generală și tumori solide
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 9 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 2 (12) – Hematologie și oncologie pediatrică Radioterapie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 luna
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
Modulul 3 (13) – Hematologie și oncologie pediatrică Laborator de hematologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 4 (14)- Hematologie și oncologie pediatrică Hematologie non-malignă
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
Modulul 5 (15) – Hematologie și oncologie pediatrică Hematologie malignă
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 6 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 6 (16) – Hematologie și oncologie pediatrică Transplant medular/celule stem
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 7 (17) – Hematologie și oncologie pediatrică Tumori cerebrale
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
Total ore pregătire teoretică Trunchiul de Hematologie și oncologie pediatrică 400
Total ore pregătire practică Trunchiul de Hematologie și oncologie pediatrică 3500
Total ore pregătire teoretică 1000
Total ore pregătire practică 8750

 + 
Structura programului:I.TRUNCHIUL COMUN DE PEDIATRIE: 3 ANI + 
Modulul 1 – Pediatrie:Nr. ore curs. 150Nr. ore practică. 1300I.Tematică ore curs.1.Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare. Indicatori ai stării de sănătate a copilului.2.Alimentația sugarului și a copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.3.Rahitismul carențial și anemiile carențiale.4.Febra la copil.5.Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Otita medie acută. Mastoidita.6.Bronșiolita acută.7.Bronhopneumonia. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele. Puncția pleurală - indicații.8.Diareea acută bacteriană și virală.9.Constipația cronică și encoprezisul.10.Malformațiile congenitale de cord necianogene.11.Malformațiile congenitale de cord cianogene.12.Anemiile hemolitice genetice.13.Anemiile hemolitice dobândite.14.Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată).15.Tratamentul substitutiv cu produse de sânge.16.Infecția de tract urinar.17.Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar.18.Glomerulonefritele acute și cronice.19.Sindromul nefrotic.20.Hipertensiunea arterială la copil.II.Barem de activități practice1.Spălarea mâinilor și tehnici de asepsie. Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecțiilor asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților, etc).2.Puncția venoasă și montarea unui cateter venos periferic - sub supraveghere.3.Recoltarea de sânge capilar.4.Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală. Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză.5.Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic (sesizarea anomaliilor către medicul îndrumător).6.Abordul intraosos: asistă la procedură și, în funcție de resurse, efectuează manopera pe manechin sau pe pacient sub supraveghere.7.Puncția lombară, puncția pleurală și paracenteză: asistă la procedură; în funcție de resursele logistice efectuează manoperele pe manechin.8.Efectuează intubația nazogastrică sau orogastrică pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient - sub supraveghere.9.Efectuează administrarea prin diverse metode a oxigenului.10.Suportul vital de bază- participă la manoperele de resuscitare în cadrul echipei - sub supravegherea coordonatorului.11.Administrarea de substanțe medicamentoase:a.oral.b.cutanat.c.intrarectal.d.în aerosoli.e.intraconjunctival.f.intramuscular, subcutanat, intradermic.g.intravenos: pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient- sub supraveghere.h.în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere.12.Efectuarea otoscopiei - sub supraveghere.III.Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme. 1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectivcomplet. 2. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz.
2. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. 1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
3. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. 1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normaleși patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
4. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător. 1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelorde investigatii și tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamenteîn schema terapeutică.
5. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activitățipractice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului- îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
6. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
7. Asistă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției. 1. Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar.2. Este capabil să propună medicului îndrumător modificările managementului de caz (investigații, tratament) rezultate în urma consultului interdisciplinar.
8. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. 1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu mediculîndrumător. 3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv.
9. Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicareaveștilor proaste de către medicul îndrumător. 1. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii. 2. Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutateanterior cu medicul îndrumător.

 + 
Modulul 2 – Urgențe:Nr. ore curs: 50Nr. ore practică: 450I.Tematică ore curs.1.Evaluarea și tratamentul imediat al copilului grav bolnav.2.Insuficiența respiratorie acută.3.Aspirația și ingestia corpilor străini. Pneumonia de inhalație.4.Șocul. Sindromul de deshidratare.5.Anafilaxia.6.Intoxicațiile acute.7.Hemoragia acută.8.Insuficiența cardiacă.9.Insuficiența hepatică.10.Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut.11.Coma și convulsiile.12.Traumatismul cranio-cerebral și vertebro-medular.13.Abordarea pacientului politraumatizat.14.Resuscitarea cardio-pulmonară. Manopere de resuscitare.II.Barem de activități practice:1.Oxigenoterapia. Tehnica utilizării dispozitivelor de oxigenoterapie.2.Administrarea medicației folosind dispozitivele de nebulizare.3.Montarea liniei venoase periferice și intraosoase.4.Calcularea bolusului lichidian, a necesarului și deficitului de lichide.5.Calcularea medicației inotrop-vasoactive.6.Protocolul suportului vital de bază. Tehnica dezobstrucției manuale a căilor aeriene, aspirarea căii aeriene superioare, folosirea adjuvanților căilor aeriene, tehnica ventilației pe mască și balon, compresiunile toracice, utilizarea defibrilatorului automat extern. Solicitarea echipei de resuscitare. Evaluarea și suportul vital de bază în cazul aspirației de corp străin în calea aeriană.7.Protocolul suportului vital avansat. Tehnici avansate de protezare a căii aeriene (dispozitive supraglotice, intubația traheei). Ventilația pe balon și sonda de IOT/dispozitiv supraglotic. Utilizarea defibrilatorului manual. Decompresia pneumotoracelui.8.Evaluarea primară a pacientului politraumatizat.9.Montarea sondei nazo/orogastrice. Spălătura gastrică.III.Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Recunoașterea copilului în stop respirator și cardio- respirator și cunoașterea manoperelor de resuscitare. 1. Recunoaște pacientul cu stop respirator sau stop cardio-respirator. 2. Asigură suportul vital de bază. Preia rolul de conducător al echipei până la sosirea medicului specialist/primar. 3. Face parte, ca și membru al echipei, din echipa de suport vital de bază și avansat. 4. Este capabil să țină evidența scrisă a manoperelor și medicației administrate în timpul resuscitării. 5. Este capabil să comunice părinților evenimentele desfășurate în timpul resuscitării.
2. Recunoașterea copilului critic și inițierea măsurilor imediate. 1. Este capabil să recunoască pacientul critic. 2. Cunoaște situațiile și momentul în care trebuie să anunțe medicul specialist/primar. 3. Inițiază măsurile de resuscitare până la sosirea medicului specialist/primar.
3. Evaluarea semnelor de boală gravă sau cu potențial de agravare. 1. Cunoaște semnele și simptomele sugestive pentru boala severă. 2. Cunoaște situațiile clinice cu potențial de evoluție spre boală severă.
4. Cunoașterea criteriilor de internare în spital. Alegerea secției unde va fi internat copilul. 1. Cunoaște criteriile de internare în cazul principalelor boli respiratorii, cardiace, digestive, renale, neurologice, sistemice. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător secția unde va fi internat copilul. 3. Cunoaște și pregătește documentele necesare internării pacientului.
5. Recomandări de tratament și urmărire la domiciliu. 1. Este capabil să recunoască pacientul ce poate fi tratat în siguranță la domiciliu. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător un plan de tratament la domiciliu, semnele de alarmă la apariția cărora copilul trebuie reevaluat de către medic, necesitatea reevaluării și momentul acesteia.

 + 
Modulul 3 – Neurologie pediatrică:Nr. ore curs: 30Nr. ore practică: 300I.Tematică:1.Examenul clinic neurologic al nou-născutului, sugarului și copilului.2.Noțiuni de dezvoltare neuro-cognitivă la copil (motorie, cognitivă, prehensiune, vorbire).3.Afecțiuni neurologice în perioada de nou-născut.4.Cefaleea și migrena.5.Sindromul hipoton la sugar și copil.6.Convulsiile provocate (inclusiv convulsiile febrile).7.Fenomene paroxistice neepileptice.8.Epilepsia.9.Malformațiile SNC.10.Sindroamele ataxice.11.Sindroame neurocutanate (neurofibromatozele, complexul scleroza tuberoasă, boala Sturge - Weber).12.Paraliziile cerebrale.13.Boli neuro-musculare.14.Boli degenerative ale SNC.15.Afecțiuni cerebro-vasculare.II.Barem de activități practice.1.Efectuarea anamnezei și a examenului clinic neurologic la nou-născut, sugar, copil mic/mare - cu îndrumarea medicului coordonator.2.Identificarea întârzierilor neuro-cognitive și stabilirea coeficientului de dezvoltare (QD).3.Identificarea factorilor de alarmă în cefalee la copil; plan de management.4.Alcătuirea planului de investigații și management în sindroamele neurocutanate la copil.5.Identificarea factorilor de risc pre/perinatali pentru dezvoltarea paraliziilor cerebrale.6.Alcătuirea planului de investigații și management individualizat în convulsiile febrile simple.7.Alcătuirea planului de investigații și management personalizat în sincope.8.Alcătuirea planului de investigații în ataxii.9.Alcătuirea planului de investigații în pareza facială periferică.10.Elemente cheie de recunoaștere și alcătuirea planului de investigații în distrofia musculară Duchenne, amiotrofia spinală, miozitele acute, sindrom Guillaine-Barre, miastenii.11.Puncția lombară - noțiuni teoretice și practica pe manechin sau pacient sub supraveghere.III.Obiective specifice– Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen neurologic la copil.– Screeningul și identificarea precoce a principalelor probleme de dezvoltare motorie și cognitivă la copil.– Diferențierea între afecțiuni neurologice care pot/trebuie să fie manageriate de pediatru și afecțiuni neurologice obligatoriu de trimis la neurologul pediatru.– Identificarea semnelor de urgență în neurologia pediatrică.IV.Rezultate așteptate– Efectuează singur anamneza completă și examenul neurologic screening.– Recunoaște semnele principale ale unei afecțiuni neurologice la copil.– Recunoaște urgențele neurologice și știe să le îndrume spre serviciile specializate.– Recunoaște afecțiunile neurologice care pot fi manageriate de medicul pediatru și le investighează/tratează corect.– Identifică și accesează corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului neurologic și intervenție de specialitate. + 
Modulul 4 – Psihiatrie pediatrică:Nr. ore curs: 30Nr. ore practică: 300I.Tematică ore curs.1.Examenul principalelor funcții psihice în funcție de vârstă la copil și adolescent.2.Etapele dezvoltării normale cognitive și emoționale. Perturbări de dezvoltare la diferite vârste: copil mic (crize de afect, spasmul hohotului de plâns), școlar (efectul utilizării excesive a tehnologiei TV, calculator, telefon; agresivitatea; fenomenul de bullying), adolescent (comportamente inadecvate, consum de droguri și alcool).3.Dizabilitatea intelectuală.4.Tulburările de somn la copil și adolescent.5.Tulburările de alimentație.6.Tulburările de anxietate la copil și adolescent.7.Depresia și riscul suicidar.8.Tulburările de spectru autist.9.Abuzul la copil și adolescent.10.Tulburările psihotice.11.Tulburări psihice în bolile somatice.12.Tehnici de consiliere și parenting utilizate în psihiatria copilului și adolescentului.II.Barem de activități practice1.Aplicarea instrumentelor de screening pentru depistarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.2.Efectuarea anamnezei și a examenului psihic pentru identificarea problemelor de dezvoltare cognitivă și emoțională.3.Identificarea factorilor de risc asociați cu apariția sau agravarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.4.Identificarea riscului suicidar și adoptarea primelor măsuri din planul de intervenție în criza suicidară.5.Întocmirea și comunicarea copilului/adolescentului și familiei a planului de psihoigienă în funcție de vârstă, patologie și factorii de risc identificați.6.Întocmirea și comunicarea părinților a planului de tehnici de parenting pe care trebuie să le folosească în funcție de vârsta copilului și/sau patologia acestuia.III.Obiective specifice– Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen psihic la copil și adolescent.– Screeningul și identificarea principalelor probleme de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copil și adolescent.– Screeningul și identificarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.– Familiarizarea cu noțiunile de psihoigienă și parenting.IV.Rezultate așteptate– Să poată identifica problemele de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copii și adolescenți.– Să poată recunoaște semnele principale ale unei tulburări psihice la copil și adolescent.– Să identifice și să acceseze corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului psihiatric și intervenție de specialitate.– Să identifice pacientul cu risc suicidar și să aplice primele măsuri de intervenție în criza suicidară.– Să comunice corect copilului/adolescentului/familiei măsurile de psihoigienă necesare și tehnicile de parenting. + 
Modulul 5 – Chirurgie și Ortopedie pediatrică:Nr. ore curs: 30Nr. ore practică: 300I.Tematică ore curs.1.Traumatismele majore și politraumatismul.2.Arsurile.3.Hemoragiile digestive superioare și inferioare la nou-născut, sugar și copil.4.Obstrucțiile tractului digestiv la sugar și copil.5.Stenoza hipertrofică de pilor.6.Hernia ombilicală.7.Apendicita acută și patologia diverticulului Meckel.8.Megacolonul congenital aganglionar și secundar.9.Malformațiile anorectale.10.Hernia inghinală și hidrocelul.11.Invaginația intestinală.12.Enterocolita ulcero-necrotică.13.Herniile diafragmatice.14.Peritonitele primitive și secundare.15.Tratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomului, osteosarcomului și tumorilor părților moi.16.Malformațiile tractului urinar (uretero-hidronefroza și boala de reflux).17.Litiaza urinară la copil.18.Varicocelul.19.Fimoza și hipospadiasul.20.Criptorhidia. Scrotul acut (torsiunea, traumatismul, orhiepididimita). Hidrocelul.21.Coalescența labială și imperforația himenală.22.Torsiunea anexială la copil.23.Tumori ovariene.24.Tratamentul chirurgical al pleuropneumoniilor complicate.25.Probleme comune de ortopedie pediatrică:a.Piciorul strâmb congenital.b.Deformările membrelor inferioare.c.Patologia genunchiului.d.Osteocondritele.e.Displazia luxantă de șold.f.Pronația dureroasă a cotului.g.Anomalii congenitale ale coloanei vertebrale.h.Scoliozele și cifozele idiopatice ale adolescentului.i.Torticolisul congenital.j.Traumatismele musculo-scheletale.k.Luxații, entorse, fracturi.l.Osteomielita și osteocondrita septică.II.Barem de activități practice1.Efectuarea tehnicilor de asepsie.2.Hemostaza plăgilor.3.Tehnici de îngrijire primară în arsurile de diferite grade ale copilului.4.Însușirea tehnicii corecte de examinare a bolnavului cu abdomen acut chirurgical.5.Însușirea tehnicilor de imobilizare provizorie a fracturilor, luxațiilor, entorselor.6.Tehnica tușeului rectal.7.Toracocenteza și instalarea unui drenaj pleural în sistem închis.8.Cateterismul venos prin denudare la sugar și copil.9.Tratamentul local și sutura plăgilor.10.Puncționarea și drenajul infecțiilor superficiale.III.Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Recunoașterea marilor sindroame asociate politraumei (hemoragic, sindromul de iritație peritoneală). 1. Să efectueze singur anamneza și examenul obiectiv. 2. Să participe la planul de investigații. 3. Să asiste la munca în echipă (urgentist, imagist, chirurg).
2. Cunoașterea tipurilor de arsuri și a tratamentului de bază al acestora. 1. Să poată evalua gradul unei arsuri și să prezinte modalitățile evolutive (inclusiv potențialele complicații). 2. Să fie capabil să efectueze tratamentul în urgență al unei arsuri de grad I/II.
3. Cunoașterea cauzelor hemoragiei digestive pe grupe de vârstă. 1. Să participe la efectuarea unui plan de investigații. 2. Să propună un plan terapeutic.
4. Cunoașterea cauzelor obstrucțiilor digestive pe grupe de vârstă. 1. Să poată enumera principalele mecanisme de producere a obstrucțiilor digestive. 2. Să recunoască tulburările hidoelectrolitice și acido-bazice asociate.3. Să enunțe principii de tratament.
5. Cunoașterea simptomatologiei clinice și a metodelor diagnostice utilizate în stenoza hipertrofică de pilor. 1. Să poată prezenta principalele elemente de pregătire preoperatorie a pacientului (inclusiv reechilibrarea hidro- electrolitică și acido-bazică). 2. Să fie capabil să efectueze diagnosticul diferențial al vărsăturilor la vârsta de sugar (diagnostic diferențial al stenozei hipertrofice de pilor).
6. Cunoașterea elementelor de diagnostic clinic al herniei ombilicale și metodele terapeutice utilizate. Să fie capabil să enumere indicațiile operatorii ale herniei ombilicale și să argumenteze necesitatea intervenției.
7. Recunoașterea abdomenului acut (sindromul de iritație peritoneală). 1. Să poată enumera complicațiile diverticulului Meckel și posibilitățile evolutive. 2. Să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar în abdomenul dureros acut. 3. Să fie capabil să evalueze clinic și să interpreteze rezultatele imagistice în cazul unui abdomen acut 4. Să poată enumera alte cauze de abdomen nechirurgical la copil.
8. Recunoașterea tipului de malformație anorectală (joasă sau înaltă) și descrierea principiilor de tratament. 1. Participă la elaborarea unui plan de investigații paraclinice pentru evaluarea patologiei malformative. 2. Este capabil să poată prezenta aparținătorilor rezultatele pe termen lung și scurt ale tratamentului.
9. Cunoaște tabloul clinic și modalitățile diagnostice ale megacolonului congenital aganglionar, precum și principiile de tratament chirurgical în boala Hirschprung. 1. Este capabil să diferențieze megacolonul congenital de cel secundar la copil. 2. Poate elabora un plan de nutriție pentru acești pacienți. 3. Cunoaște patologia asociată unei stome digestive și îngrijirea acesteia
10. Cunoaște simptomatologia clinică a tipurilor de persistență a canalului peritoneo-vaginal (hernie, hidrocel, chist de cordon). 1. Recunoaște hernia strangulată și complicațiile acesteia. 2. Este capabil să prezinte teoretic și să efectueze practic manevra de taxis pentru reducerea herniei. 3. Poate explica părinților necesitatea tratamentului chirurgical și momentul acestuia.
11. Recunoașterea sindromului ocluziv la sugar sau copil și a cauzelor invaginației intestinale la această vârstă. 1. Este capabil să enumere cauzele mai frecvente de invaginație pe grupe de vârstă. 2. Poate prezenta algoritmul de diagnostic paraclinic în invaginația intestinală. 3. Este capabil să descrie tehnica efectuării unei clisme cu efect terapeutic.
12. Recunoașterea simptomatologiei clinice și a diagnosticului imagistic al enterocolitei ulcero-necrotice. 1. Este capabil să redea clasificarea evolutivă a enterocolitei ulcero- necrotice (Bell). 2. Poate prezenta principalele elemente ale unui plan terapeutic al pacientului cu enterocolita ulcero-necrotică. 3. Este capabil să urmărească evoluția clinică și paraclinică a pacientului cu enterocolită ulcero-necrotică.
13. Înțelegerea modificărilor anatomo- patologice din herniile diafragmatice congenitale și a consecințelor acestora. 1. Este capabil să interpreteze radiografia toraco- abdominală într-un caz de hernie diafragmatică. 2. Poate prezenta succint patologia asociată herniilor diafragmatice congenitale, precum și prognosticul acestei afecțiuni (evoluție, morbiditate, complicații).
14. Recunoaște abdomenul acut (sindromul de iritație peritoneală) și cauzele acestuia. 1. Este capabil să enumere cauzele cele mai frecvente de peritonită secundară la copil. 2. Este capabil să prezinte semnificația investigațiilor paraclinice (imagistice și de laborator). 3. Este capabil să efectueze un pansament simplu la pacientul operat, sub îndrumare.
15. Cunoaște principiile de tratament chirurgical al celor mai frecvente tumoriale copilăriei. 1. Poate interpreta corect rezultatele investigațiilor de bază efectuateîntr-un caz de patologie tumorală. 2. Poate prezenta principalele elemente ale unui plan de îngrijiri postoperatorii. 3. Participă la ședințe interdisciplinare cu privire la evoluția pacientului.
16. Cunoașterea fiziopatologiei ureterohidronefrozei și a refluxului vezico-ureteral și a consecințelor acestora asupra aparatului reno- urinar. 1. Poate descrie modificările investigațiilor de laborator și imagisticeîn diagnosticul ureterohidronefrozei și a refluxului vezico-ureteral.2. Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru îngrijirea pacienților cu ureterohidronefroză și reflux vezico-ureteral.
17. Cunoașterea simptomatologiei și a complicațiilor litiazei urinare la copil. 1. Este capabil să interpreteze investigațiile de laborator și imagistice în diagnosticul litiazei urinare. 2. Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru îngrijirea pacienților cu litiază urinară.
18. Recunoașterea simptomatologiei clinice a varicocelului. 1. Poate prezenta evaluarea clinică a gradului varicocelului (clasificare). 2. Este capabil să enumere principalele metode terapeutice chirurgicale în varicocel.
19. Recunoașterea fimozei. Diagnosticul clinic al hipospadiasului. 1. Este capabil să diferențieze fimoza congenitală de fimoza dobândită/ aderențele balano-prepuțiale. 2. Poate descrie clasificarea anatomică a hipospadiasului și asocierea cu alte malformații. 3. Este capabil să descrie etapele tratamentului chirurgical al hipospadiasului.
20. Recunoașterea criptorhidiei (testiculul necoborât) și semnificația acesteia. 1. Este capabil să diferențieze testiculul ectopic de testiculul necoborât și de testiculul retractil. 2. Este capabil să propună investigații suplimentare pentru evaluarea copilului cu testicul nepalpabil (ecografie, imagistică prin rezonanță magnetică, laparoscopie). 3. Înțelege și poate descrie metodele terapeutice utilizate în tratament(hormonal, chirurgical).
21. Recunoașterea simptomatologiei acute în sindromul de scrot acut și a gravității acesteia. 1. Poate enumera cauzele de scrot acut (torsiune de testicul, hidatida, trauma). 2. Este capabil să argumenteze importanța investigațiilor imagistice și valoarea acestora (ecografia în diagnosticul torsiunii testiculare). 3. Poate prezenta principiile de tratament chirurgical în scrotul acut.
22. Recunoașterea coalescenței labiale și a simptomatologiei imperforației himenale. 1. Este capabil să stabilească diagnosticul și să prezinte îngrijirea fetiței cu coalescența labiilor. 2. Participă la interpretarea rezultatelor ecografice abdominale și importanța în diagnosticul hematocolposului și hematometriei în imperforația himenală.
23. Recunoașterea abdomenului acut - (torsiunea anexială) la copil. 1. Este capabil să indice investigațiile imagistice utile în evaluarea pacientei cu torsiune anexială. 2. Este capabil să enumere principalele complicații ale torsiunii anexiale.
24. Cunoașterea principalelor formațiuni ovariene prezente la vârsta copilăriei (benigne sau maligne). 1. Este capabil să indice investigațiile paraclinice (laborator și imagistice) utile în evaluarea unei paciente cu formațiune ovariană. 2. Este capabil să prezinte modalitățile evolutive în funcție de tipul formațiunii tumorale.
25. Cunoașterea patologiei pleuro- pulmonare infecțioase la copil (inclusiv modalitățile evolutive și indicațiile tratamentului chirurgical: drenaj pleuralpasiv/activ, decorticare, pleurectomie). 1. Poate descrie principalele manevre minim invazive în patologia supurațiilor pleuro-pulmonare la copil (toracocenteza, toracotomie minimă cu instituirea unui drenaj pleural, tehnica Seldinger). 2. Este capabil să interpreteze investigațiile paraclinice (laborator + imagistice) la un caz cu patologie pleuro- pulmonară ce necesită manopere chirurgicale.

 + 
Modulul 6 – Neonatologie:Nr. ore curs: 60Nr. ore practică: 425I.Tematică ore curs.1.Adaptarea nou-născutului la viața extrauterină (funcția respiratorie, cardio-vasculară, gastrointestinală, renală; adaptarea hematologică, imunologică, endocrină, termică).2.Asfixia la naștere. Reanimarea nou-născutului.3.Traumatismul obstetrical mecanic (leziuni de părți moi, leziuni craniene și cranio-cerebrale, leziuni cervicale traumatice și ale centurii scapulare, traumatismele coloanei vertebrale, leziunile organelor abdominale, leziunile membrelor).4.Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu.5.Alimentația nou-născutului. Nevoile nutritive. Alimentația naturală. Alimentația artificială. Tehnici de alimentație. Preparate de lapte folosite în alimentația artificială.6.Alimentația parenterală parțială și noțiuni de alimentație parenterală totală.7.Prematuritatea. Definiție. Categorii de prematuri. Complicațiile prematurității. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul și cauzele de deces la prematur. Prevenirea prematurității. Monitorizarea multidisciplinară a nou-născutului cu risc.8.Copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi.9.Copilul mare pentru vârsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora.10.Patologie respiratorie. Detresa respiratorie la nou-născut. Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumotoraxul și pneumomediastinul în perioada neonatală.11.Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnosticul cardiopatiilor specifice perioadei neonatale, care necesită diagnostic de urgență.12.Cianoza neonatală. Etiologie, abordare diagnostică, tratament etiologic.13.Urgențele cardiologice neonatale: insuficiența cardiacă, tulburările de ritm cardiac, șocul cardiogen, pneumopericardul.14.Vărsăturile în perioada neonatală: etiologie, diagnostic și tratament.15.Obstrucțiile congenitale ale tractului digestiv: Atrezia de esofag și fistula eso-traheală atrezia și stenoza intestinală, malrotația intestinului, ileusul meconial, boala Hirschprung, malformații ano- rectale.16.Enterocolita ulcero-necrotică.17.Hiperbilirubinemiile neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament.18.Boala hemolitică neonatală (prin incompatibilitate Rh și ABO). Profilaxia, diagnosticul și tratamentul. Complicațiile, evoluția și prognosticul.19.Insuficiența renală acută la nou-născut.20.Ambiguitatea genitală la nou-născut.21.Infecțiile neonatale. Etiologie, particularitățile apărării antiinfecțioase în perioada neonatală, factori favorizanți, diagnosticul clinic și paraclinic. Infecția intrauterină. Septicemiile neonatale. Meningitele bacteriene la nou-născut.22.Mijloace de profilaxie a infecțiilor secundare în secțiile de nou-născuți. Tratamentul infecțiilor neonatale.23.Hipotiroidismul și hipertiroidismul în perioada neonatală.24.Tulburări metabolice și electrolitice în perioada neonatală: hipoglicemia, hiperglicemia, hipocalcemia; hiponatremia și hipernatremia, hipo- și hiperkaliemia, hipomagneziemia.25.Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boală metabolică congenitală.26.Hipotermia neonatală: diagnostic și tratament.27.Diagnosticul și tratamentul malformațiilor congenitale majore în perioada pre- și neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul.28.Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia peri- și intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) – etiologie, diagnostic și tratament.29.Convulsiile neonatale: etiologie, particularități clinice, diagnostic etiologic și tratament.30.Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nou- născutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut.II.Barem de activități practice.1.Reanimarea neonatală.2.Stabilizarea și pregătirea nou-născutului în vederea transportului neonatal.3.Cateterismul arterei și venei ombilicale.4.Tehnici de alimentație.5.Instalarea unei perfuzii în venele periferice; montarea unui cateter periferic la nou-născutul la termen.6.Cunoașterea organizării, a regulilor de asepsie și antisepsie într-un serviciu de neonatologie.7.Cunoașterea aparaturii din secția de neonatologie.8.Puncția lombară - asistarea la efectuarea acestora, cunoașterea tehnicii pe manechin.9.Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis – asistare și efectuare pe manechin.10.Îngrijirea prematurului în incubator: cunoașterea reglării temperaturii și a umidității, fixarea parametrilor de funcționare.11.Fototerapia.12.Indicațiile exsanguinotransfuziei.13.Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut.14.Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatală.15.Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală).16.Interpretarea examenului gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup.17.Interpretarea hemogramei normale și patologice în perioada neonatală. Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală.18.Interpretarea probelor de explorare a funcției renale în perioada neonatală.19.Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală.20.Explorarea bacteriologică și serologică în infecțiile neonatale.III.Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme. 1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectivcomplet la nou-născutul la termen și la prematurul cu vârstă gestațională de 32 săptămâni sau peste. 2. Este capabil să recunoască nou-născutul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz.
2. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. 1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
3. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. 1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normaleși patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
4. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător. 1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelorde investigații și tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamenteîn schema terapeutică.
5. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activitățipractice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
6. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
7. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. 1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu mediculîndrumător. 3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv.
8. Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicareaveștilor proaste de către medicul îndrumător. 1. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii. 2. Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutateanterior cu medicul îndrumător.

 + 
Modulul 7 – Boli Infecțioase:Nr. ore curs: 50Nr. ore practică: 425I.Tematică ore curs.1.Imunizări active și pasive.2.Antibioticele în infecțiile la copii: noțiuni de farmacocinetică și farmacodinamică, rezistența, principalele clase de substanțe antibacteriene, antivirale, antifungice.3.Infecții respiratorii transmisibile (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): tuse convulsivă, gripa.4.Infecții cu exantem (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): rujeola, rubeola, boala mână-picior- gură, varicela, herpes zoster, scarlatina, erizipel, celulita, fasciita necrozantă, șocul toxicoseptic streptococic/stafilococic, eritem migrator.5.Infecții digestive (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): infecția urliană, diareea de cauza virală.6.Diareea de cauza bacteriană (Campylobacter, Salmonella, Shigella, Yersinia, sindromul hemolitic- uremic, Clostridium difficile).7.Hepatite acute virale (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): virus hepatitic A, B.8.Infecții ale sistemului nervos central (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): meningite virale, meningite bacteriene, encefalite, tetanos, rabia (tratament profilactic).9.Infecții cu sindrom ganglionar (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): HIV, mononucleoza infecțioasă, difteria.II.Barem de activități practice.1.Tehnici de asepsie. Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecțiilor asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților, etc).2.Puncție venoasă și montarea unui cateter venos periferic- sub supraveghere.3.Recoltarea de sânge venos (inclusiv pentru hemocultură). Interpretarea buletinului de analiză.4.Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală.5.Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză.6.Recoltarea exsudatului faringian. Interpretarea buletinului de analiză.7.Recoltarea examenului de scaun (coprocitogramă, coprocultură, Gregersen, coproparazitologic). Interpretarea buletinului de analiză.8.Recoltarea secreției conjunctivale.9.Recoltarea secreției nazale.10.Recoltarea frotiului sanguin. Interpretarea rezultatului (MGG, Ziehl Neelsen, Gram).11.Recoltarea puroiului din plagă. Interpretarea buletinului de analiză.12.Recoltarea LCR (puncție lombară). Interpretarea buletinului de analiză.13.Recoltarea lichidului pleural (puncția pleurală). Interpretarea buletinului de analiză.14.Administrarea de substanțe medicamentoase: oral, intrarectal, intramuscular, intravenos (pe manechin în funcție de resursele logistice sau pe pacient- sub supraveghere), în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere.III.Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Efectuează corect anamneza și examenul obiectiv ținând cont de specificul epidemiologic al bolilor infecto- contagioase. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet.
2. Cunoaște noțiunile specifice de triaj și izolare în principalele boli infecțioase ale copilului. Este capabil să indice corect cazurile care necesită izolare și criteriile după care se efectuează aceasta.
3. Cunoaște măsurile de profilaxie a transmiterii bolilor infecțioase. Este capabil să enumere măsurile specifice de profilaxie a transmiterii principalelor boli infecțioase în funcție de mecanismul de transmitere (respiratorii, digestive).
4. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
5. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normaleși patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
6. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător. 1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelorde investigații și tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Poate preciza oportunitatea și tratamentul antibiotic/antiviral de primă intenție în principalele boli infecțioase ale copilului.
7. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activitățipractice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
8. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Poate preciza criteriile de continuare/modificare a antibioticoterapiei în funcție de evoluția clinică și rezultatele investigațiilor. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
9. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. Este capabil să redacteze biletul de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător.

 + 
Modulul 8 – Genetică medicală:Nr. ore curs: 15Nr. ore practică: 150I.Tematică ore curs.1.Introducere în genetica medicală: definiție, terminologie, aspecte epidemiologice.2.Genomul uman. Transmiterea mendeliană și non-mendeliană a bolilor genetice. Testele genetice.3.Principalele categorii de boli genetice:– Anomaliile cromozomiale numerice și structurale. Mecanisme de producere. Corelații genotip- fenotip.– Boli monogenice autozomale și gonozomale. Ereditatea dominantă și recesivă. Corelații genotip-fenotip.– Ereditatea poligenică-multifactorială.– Bolile mitocondriale.4.Anomaliile congenitale. Clasificare. Mecanisme de producere. Teratogeneza.II.Barem de activități practice.1.Abordarea clinică a unui copil cu boală genetică.2.Indicațiile, interpretarea și valoarea diagnostică a testelor genetice.3.Sfatul genetic. Obiective și etape. Indicații. Probleme etice.4.Screeningul genetic prenatal, neonatal și populațional (familial) al heterozigoților.5.Abilitatea de accesare a bazelor de date genetice.III.Obiective specifice:– cunoașterea principalelor clase de boli genetice.– cunoașterea principalelor tipuri de transmitere a unei boli genetice.– recunoașterea trăsăturilor dismorfice.– recunoașterea sindroamelor genetice și dismorfice comune.– capacitatea de selectare și îndrumare a pacienților către genetician.IV.Rezultate așteptate. La sfârșitul stagiului rezidentul este capabil:– să încadreze corect o boală genetică în una dintre principalele categorii.– să precizeze modul de transmitere ereditară a principalelor boli genetice (prezentate la curs).– să descrie corect anomaliile clinice la un pacient cu dismorfism.– să indice corect explorările genetice necesare pentru stabilirea diagnosticului la un pacient cu suspiciunea clinică de boală genetică.– să prezinte principalii pași în acordarea unui sfat genetic.– să cunoască situațiile în care îndrumă pacientul spre un specialist în Genetică Medicală. + 
Modulul 9 – Imagistică medicală:Nr. ore curs: 40Nr. ore practică: 300I.Tematică ore curs.1.Noțiuni radioimagistice de bază - principii de funcționare ale radiologiei convenționale, ultrasonografiei (US), rezonanței magnetice (RM), computer tomografiei (CT), PET-CT.2.Noțiuni de radioprotecție – Principiul ALARA (As Low As Reasonably Achivable) în pediatrie.3.Semiologie radioimagistică.4.Imagistica în urgențele pediatrice.5.Imagistica toracelui în pediatrie (indicații, contraindicații, limite).6.Imagistica afecțiunilor digestive (indicații, contraindicații, limite).7.Imagistica afecțiunilor reno-urinare.8.Imagistica afecțiunilor musculoscheletale (traumatisme, boli reumatologice, boli metabolice, boli genetice, tumori).9.Imagistica afecțiunilor neurologice.10.Imagistica în afecțiunile endocrine și genetice pediatrice.II.Baremul activităților practice.1.Indicațiile imagistice în urgențele pediatrice medicale și chirurgicale.2.Integrarea unui buletin radiologic în diagnosticul final.3.Recunoașterea aspectului radiologic în următoarele afecțiuni: pneumotorace, pneumonie acută bacteriană, pneumonie interstițială, colecție pleurală masivă, atelectazie, bronșiolită, pneumoperitoneu, ocluzie intestinală.4.Diagnosticul refluxului vezico-ureteral și gradele acestuia pe uretrocistografia micțională clasică.5.Algoritmul de examinare imagistică în dilatările reno-urinare diagnosticate antenatal.6.Algoritmul de examinare imagistică în infecțiile urinare joase și înalte.7.Indicațiile imagistice în tumorile abdominale pediatrice.8.Indicațiile imagistice în tumorile cerebrale pediatrice.9.Indicațiile imagistice în sindromul convulsiv.10.Indicațiile imagistice în sindromul de vărsături la nou-născut și sugar.11.Indicațiile imagistice în boala Crohn, alte boli inflamatorii intestinale și boala Hirschprung.12.Indicațiile imagistice în fibroza chistică.13.Indicațiile imagistice în artrita juvenilă idiopatică și alte afecțiuni reumatologice pediatrice.14.Indicațiile imagistice în afecțiunile endocrine/metabolice/genetice cele mai frecvente.III.Obiective educaționale și rezultate așteptate.Obiective generale.1.Obținerea de noțiuni de bază de interpretare a imaginilor radiologice, ecografice, CT și RM.2.Cunoașterea și justificarea principalelor investigații imagistice utile în patologia pediatrică (radiologie convențională, ultrasonografie, computer tomografie, rezonanță magnetică).3.Capacitatea de a înțelege și integra rezultatul radioimagistic în diagnosticul final.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. IMAGISTICA URGENȚELOR PEDIATRICE Cunoașterea indicațiilor imagistice în diferitele tipuri de urgențe: I. Urgențe cranio-cerebrale II. Urgențe vertebromedulare III. Urgențe toracice IV. Urgențe abdominale V. Inghino-scrotal VI. Părți moi/musculoscheletale VII. Vascular Să poată preciza indicațiile investigațiilor imagistice în urgență și principalele modificări detectate: 1. Traumatism craniocerebral. 2. Encefalita/meningoencefalita. 3. AVC ischemic/hemoragic. 4. Sindrom convulsiv. 5. Sdr PEIC (proces expansiv intracranian). 6. Traumatism vertebral cu risc. 7. Deficit neurologic brusc instalat. 8. Traumatism toracic. 9. Pneumotorace/Pneumomediastin. 10. Trombembolism pulmonar. 11. Hernia diafragmatică. 12. Afecțiuni evoluând cu detresă respiratorie. 13. Corp străin. 14. Traumatism abdominal. 15. Pneumoperitoneu. 16. Apendicita. 17. Diverticulita Meckel. 18. Invaginația interstinală. 19. Peritonita. 20. Ocluzia intestinală/Volvulus. 21. Hemoragia digestivă 22. Enterocolita ulceronecrotică. 23. Torsiunea de ovar. 24. Piosalpinx. 25. Torsiunea testiculară. 26. Traumatismul testicular (contuzie/fractură/ruptură). 27. Hernia inghinală încarcerată. 28. Flegmon/Abces ganglionar/parotidian. 29. Ruptura musculară. 30. Tromboza venoasă profundă. 31. Anevrism/Disecție arterială.
2. IMAGISTICA TORACELUI I. Cunoașterea indicațiilor radiografiei toracice la copil și a elementelor normale ale acesteia. Cunoașterea principalelor entități patologice specifice vârstei pediatrice detectabile pe radiografia toracică. II. Cunoașterea indicațiilor ecografiei toracice, a rolului pe care aceasta îl poate avea în diagnosticul și monitorizarea proceselor de condensare șia colecțiilor pleurale. III. Cunoașterea indicațiilor computer tomografiei în patologia toracică. IV. Cunoașterea indicațiilor și limitelorRM toracice. 2. Să aibă capacitatea de a identifica penumotoracele, pneumomediastinul și pneumoperitoneul. 3. Să recunoască aspectul radiologic din cele mai frecvente afecțiuni care produc detresă respiratorie. 4. Să recunoască aspectul radiologic al celor mai comune afecțiuni pulmonare inflamatorii/infecțioase: bronșiolita pneumonia interstițială pneumonia bacteriană (particularități în funcție de vârsta și etiologie) colecții pleurale TBC fibroză chistică 5. Să recunoască modificările radiologice cardio-pulmonare asociate afecțiunilor cardiace. 6. Să recunoască aspectul ecografic al colecțiilor pleurale și al proceselor de condensare. 7. Să fie capabil să precizeze indicațiile computer tomografiei în afecțiunile toracice. 8. Să fie capabil să precizeze indicațiile rezonanței magnetice în afecțiunile toracice.
3. IMAGISTICA ABDOMENULUI I. Dobândirea de noțiuni de semiologie radioimagistică abdominală. II. Cunoașterea indicațiilor radiografieiabdominale pe gol la copil și identificarea principalelor entități patologice. III. Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor administrării de substanță de contrast orală la pacienții pediatrici. IV. Cunoașterea indicațiilor ecografiei abdominale și a aspectelor ecografice normale și patologice. V. Cunoașterea indicațiilor RM și CT în patologia digestivă pediatrică (cele mai frecvente afecțiuni). 1. Să cunoască semiologia radioimagistică abdominală de bază. 2. Să recunoască aspectul radiologic și semnificația patologică a nivelelor hidroaerice/pneumoperitoneului/pneumatozei intestinale, etc. 3. Să fie capabil să precizeze indicațiile și contraindicațiile administrării de substanță de contrast orală la copil. 4. Să recunoască principalele modificări radioimagistice detectate în patologia malformativă, inflamatorie, infecțioasă și tumorală: - a tubului digestiv (cu referire la entitățile patologice mai frecvent întâlnite); - ficatului, căilor biliare, pancreasului și splinei (cu referire la entitățile patologice mai frecvent întâlnite). 5. Să fie capabil să precizeze indicațiile RM și CT în afecțiunile aparatului digestiv.
4. IMAGISTICA RENOURINARĂ I. Cunoașterea indicațiilor cistografiei micționale, ale ecografiei renale (inclusiv urosonografia), scintigrafiei renale și a URO- RM. II. Cunoașterea indicațiilor ecografiei, ale RM și CT în tumorile renale. 1. Să recunoască cele mai frecvente anomalii congenitale reno-urinare și indicațiile imagistice ale acestora. 2. Să descrie algoritmul explorărilor imagistice în dilatările căilor urinare diagnosticate antenatal (inclusiv prezentarea clasificării dilatărilor căilor urinare). 3. Să descrie algoritmul explorărilor imagistice în infecțiile urinare înalte și joase. 4. Să descrie metodologia efectuării cistografiei micționale și să cunoască gradele de reflux vezico-ureteral. Să cunoască rolul urosonografiei ca și alternativă în diagnosticul refluxului vezico-ureteral. 5. Să descrie indicațiile examinării Doppler a vaselor renale, aspectelenormale și patologice posibile și să recunoască situațiile în care sunt necesare investigații complementare (angioRM/angio CT). 6. Să explice tipurile de scintigrafie renală și rolul lor în managementul afecțiunilor pediatrice. 7. Să precizeze indicațiile URO-RM și rolul acesteia în managementul pacientului pediatric cu afecțiuni renale. 8. Să precizeze principalele tumori renale specifice pediatriei și aspectele imagistice ale acestora.
5. IMAGISTICA MUSCULOSCHELETALĂ I. Cunoașterea indicațiilor imagistice în displazia de dezvoltare a șoldului. II. Cunoașterea indicațiilor imagistice în cele mai frecvente afecțiuni osteoarticulare. III. Cunoașterea indicațiilor imagistice în artrita juvenilă idiopatică. IV. Cunoașterea indicațiilor imagistice în leziunile osoase benigne și maligne. V. Cunoașterea afecțiunilor metabolice ce determină afectare osoasă. 1. Să enumere factorii de risc ai displaziei de dezvoltare a șoldului șisă explice rolul ecografiei și al radiografiei în diagnostic și monitorizare (clasificarea Graf a DDS). 2. Să precizeze rolul ecografiei în diagnosticul sinovitei tranzitorii și indicațiile imagistice în necroza aseptică a capului femural, apofizita tibială anterioară, apofizita calcaneană, osteomielita, artrita/osteoartrita septică. 3. Să explice rolul fiecărui tip de examinare în diagnosticul AIJ, stabilirea activității bolii și monitorizare (ecografie, IRM). 4. Să precizeze metodele de investigație imagistică utile pentru diagnosticul afecțiunilor osoase benigne și maligne. 5. Să descrie principalele afecțiuni metabolice ce determină afectare osoasă.
6. NEURORADIOLOGIE I. Cunoașterea rolului ecografiei transfontanelare la nou născut și sugar. II. Cunoașterea rolului investigațiilor imagistice (ecografie, RM, CT) în cele mai frecvente afecțiuni neurologice. 1. Să precizeze rolul ecografiei transfontanelare în hemoragia matricei germinale, a asfixiei neonatale și a celor mai frecvente malformații cerebrale. 2. Să descrie indicațiile imagistice în sdr. TORCH. 3. Să precizeze indicațiile imagistice în suspiciunea de meningită/ encefalită/meningoencefalită. 4. Să precizeze indicațiile imagistice în tumorile cerebrale. 5. Să descrie indicațiile imagistice în sindromul convulsiv.
7. ENDOCRINOLOGIE/GENETICĂ/BOLI DE METABOLISM I. Cunoașterea indicațiilor imagistice din patologia endocrină pediatrică. II. Cunoașterea indicațiilor imagistice ale celor mai frecvente boli genetice și de metabolism. 1. Să descrie entitățile patologice hipofizare ce prezintă indicație pentru RM hipofizar. 2. Să precizeze indicațiile ecografiei tiroidiene. Să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (scintigrafie). 3. Să recunoască aspectul radiologic normal al timusului și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (ecografie/RM). 4. Să precizeze indicațiile ecografiei suprarenaliene și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (RM/CT). 5. Să precizeze indicațiile ecografiei organelor genitale interne și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare. 6. Să precizeze indicațiile ecografiei testiculare.

 + 
Modulul 10 – Pediatrie:Nr. ore curs. 145Nr. ore practică. 1300I.Tematică ore curs.1.Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică.2.Obezitatea.3.Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil.4.Sindromul de vărsături.5.Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase.6.Tuberculoza pulmonară primară și secundară.7.Sifilisul congenital și dobândit.8.Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia).9.Hepatitele cronice și ciroza hepatică.10.Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare.11.Pericarditele. Endocardita infecțioasă.12.Tulburări de ritm și conducere.13.Deficite imune, genetice și dobândite.14.Date epidemiologice și etiopatogenia cancerelor la copil. Manifestări comune ale cancerului la copil. Principiile tratamentului antineoplazic în pediatrie. Efectele adverse ale terapiei anticanceroase.15.Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice.16.Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil.17.Enurezisul.18.Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil.19.Hematuria.20.Proteinuria.21.Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică.22.Insuficiența renală acută. Mijloace de epurare extrarenală – dializa.23.Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente.24.Bolile genetice de metabolism.25.Hipoglicemiile sugarului și copilului.26.Diabetul zaharat la copil.27.Cetoacidoza și coma diabetică.28.Artrita idiopatica juvenilă, lupusul eritematos sistemic, purpura Schonlein-Henoch, boala Kawasaki.II.Barem de activități practice (în plus față de cele din modulul 1).1.Efectuarea puncției venoase și montarea unui cateter venos periferic.2.Interpretarea electrocardiogramei (ECG), recunoașterea tulburărilor de ritm și conducere amenințătoare de viață și a ritmurilor stopului cardiac.3.Efectuarea abordului intraosos.4.Efectuarea puncției lombare, a puncției pleurale și a paracentezei - sub supraveghere.5.Montarea sondei nazogastrice sau orogastrice.6.Coordonarea echipei în cadrul SVB (suport vital de bază).7.Administrarea de substanțe medicamentoase pe cale intravenoasă.8.Prepararea unei perfuzii și montarea unei perfuzii endovenoase.9.Spirometrie și FEV: efectuare și interpretare – sub supraveghere.10.Efectuarea otoscopiei.11.Efectuarea oftalmoscopiei (fund de ochi) – sub supraveghere.III.Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Efectuează evaluarea clinică a pacientului. 1. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să ia masuri imediate. 2. Are abilitățile de recunoaștere a copilului agresat/abuzat pe care il sesizează medicului îndrumător. Cunoaște managementul medico-legal al acestor cazuri.
2. Stabilește diagnosticul clinic inițial. Ia decizia de internare sau tratament ambulator. 1. Cunoaște criteriile de internare. 2. Are capacitatea de a ține cont de comorbidități în decizia de internare. 2. Cunoaște principalele diagnostice diferențiale. 3. Stabilește diagnosticul pozitiv inițial.
3. Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului. 1. Este capabil să explice aparținătorilor și copilului datele medicale. 2. Comunică direct pacientului și aparținătorilor diagnosticul și managementul ulterior al cazului. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduri. 4. Este capabil să gestioneze comunicarea veștilor proaste.
4. Cunoaște semnificația investigațiilor paraclinice. Elaborează planul inițial de investigații. Propune planul complet de investigații. 1. Este capabil să elaboreze singur un plan inițial de investigații. 2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigațiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapă. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumator un plan complet de investigații. 4. Solicită supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă performanță.
5. Elaborează un plan inițial de tratament. Propune planul complet de tratament. 1. Este capabil să elaboreze singur planul inițial de tratament folosind medicație de primă intenție, cu respectarea algoritmilor și protocoalelor specifice. 2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de tratament, luând în considerare comorbiditățile.
6. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
7. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să ajusteze planul de investigații și tratament în funcție de evoluția pacientului. 2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar. 3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG. 4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic în cazul transferului unui pacient către o altă secție.
8. Participă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției. 1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului îndrumător. 2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. 3. Este capabil să integreze recomandările consultului interdisciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
9. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală. 1. Este capabil să redacteze singur biletul de ieșire/scrisoarea medicală pe care ulterior le supune avizării medicului îndrumător. 2. Este capabil să întocmească un plan de monitorizare și tratament post- externare în cazul afecțiunilor acute.
II.TRUNCHIUL DE ONCOLOGIE ȘI HEMATOLOGIE PEDIATRICĂ: 2 ANI + 
Modulul 1 (11) – ONCOLOGIE GENERALĂ ȘI TUMORI SOLIDE LA COPIL ȘI ADOLESCENTNr. ore curs. 150Nr. ore practică. 1300Tematică curs:1.ONCOLOGIE GENERALĂ:Oncologie pediatrică și oncologie generală. Istoric, definiție.1.2.Bazele științifice ale oncologiei pediatrice1.2.1.Epidemiologia cancerelor la copil; date de bază de epidemiologie descriptivă, analitică și experimentală1.2.2.Etiologia cancerogenezei prin factori genetici și prin factori de mediu; Valoarea prevenției în dezvoltarea cancerului1.2.3.Cancerele copilului și ereditatea. Bazele genetice și moleculare ale cancerelor copilului.1.2.4.Biologia cancerului: biologia celulelor normale și procesele de bază ale carcinogenezei – structura, organizarea, expresia și reglarea genelor – ciclul celular, rolul său în oncogeneză și interacțiunea sa cu terapia – cinetica celulelor tumorale, proliferarea și moartea celulară programată și echilibrul dintre moartea și proliferarea celulară – tehnici moleculare, cum ar fi PCR, analizele cromozomiale, și alte tehnici ale biologiei moleculare și celulare tumorale1.2.5.Imunologie tumorală în cancerele copilului: componentele umorale și celulare ale sistemului imun; acțiunea reglatoare a citokinelor asupra sistemului imun; interrelația între tumoră și sistemele imune ale gazdei, incluzând antigenicitatea tumorală, citotoxicitatea antitumorală mediată imun și efectul direct al citokinelor asupra tumorii1.2.6.Trialuri clinice în oncologie. Design-ul și desfășurarea trialurilor clinice în grupuri internaționale cooperative sau protocoale proprii instituției: studii de faza I-II-III; probleme de etică, obținerea aprobărilor de la autoritățile competențe; criteriile pentru definirea răspunsului la tratament; instrumente utilizate pentru evaluarea calității vieții; bazele și metodele statistice, cerințele legate de numărul pacienților la conceperea studiilor și interpretarea corectă a datelor; evaluarea și gradarea toxicității; rolul și funcționarea comitetelor instituționale de etică – obținerea consimțământului informat al pacienților; cunoștințe referitoare la costul terapiei și cost-eficacitatea terapiei; învățarea redactării rezumatelor, prezentărilor orale și vizuale și scrierea articolelor1.3.Principii de bază în îngrijirea și tratamentul bolilor maligne1.3.1.Diagnostic patologic în malignitățile copilului. Anatomie patologică/laborator/biologie moleculară: examinarea materialelor biopsice și pieselor chirurgicale împreună cu un anatomopatolog; cunoașterea noilor tehnici de anatomie patologică și contribuția acestora la stadializarea și îngrijirea bolnavilor cu cancer – cunoașterea testelor de laborator necesare în stadializarea și urmărirea pacienților; rolul markerilor; Nomenclatura și clasificarea tumorilor.1.3.2.Proceduri de stadializare: sistemele de stadializare; modalitățile practice de stadializare; indicațiile procedurilor de evaluare clinică, imagistică pentru diagnosticul, stadializarea și urmărirea pacienților; aprecierea răspunsului la tratament utilizând aceste examinări.1.3.3.Evaluarea clinică și diagnosticul diferențial la copilul suspect de cancer.1.3.4.Tratamentul chirurgical în oncologie: cunoașterea rolului chirurgiei în stadializare și tratament - indicațiile prezervării de organ și stabilirea secvenței tratamentului chirurgical în raport cu celelalte modalități de tratament; riscurile și beneficiile chirurgiei ca tratament exclusiv sau asociat cu radioterapia sau/și chimioterapia; cunoașterea complicațiilor postoperatorii1.3.5.Chimioterapia citostatică: indicațiile, obiectivele și utilitatea chimioterapiei în tratamentul primar al neoplaziei maligne și în cazul recidivelor; utilizarea chimioterapiei neoadjuvante, concomitente, adjuvante și a chimioterapiei cu rol radiosensibilizator; importanța dozei și a întârzierii administrării agenților citostatici specifici; aprecierea condițiilor medicale individuale comorbide în scopul determinării raportului risc/beneficiu al tratamentului cu agenți citostatici; cunoștințele de farmacocinetică, farmacogenomică și farmacologie referitoare la diferitele citostatice; profilul de toxicitate al fiecărui agent, incluzând riscurile pe termen lung, adaptarea în mod individual a dozei și orarului administrării în caz de disfuncție de organ.1.3.6.Terapia biologică: acțiunea și indicațiile terapiei biologice, inclusiv citokine și factori de creștere hematopoetici; asocierile terapeutice cu chimioterapia; conceptele de bază ale terapiei moleculare țintite (anticorpii monoclonali, vaccinurile antitumorale, terapia genică).1.3.7.Tratament suportiv și paliativ: semnificația tratamentului suportiv în cadrul terapiei cancerului; indicațiile și diferitele modalități de tratament suportiv, limitele și efectele secundare ale acestora; semnificația și indicațiile terapiei paliative; îngrijirea paliativă a bolnavilor terminali1.3.7.1.Tratament suportiv:1.3.7.1.1.Greața și voma: etiologia la pacienții oncologici și mecanismul de acțiune – farmacologia antiemeticelor și utilizarea în practică curentă1.3.7.1.2.Infecțiile și neutropenia; principiile diagnosticului și tratamentului infecțiilor și neutropeniei febrile; tratarea și prevenția infecțiilor; indicațiile și utilizarea factorilor de creștere hematologici.1.3.7.1.3.Anemia – indicațiile și complicațiile transfuziei de masă eritrocitară; utilizarea adecvată a eritropoetinaei1.3.7.1.4.Trombocitopenia - indicațiile și complicațiile transfuziei de masă trombocitară.1.3.7.1.5.Mucozita – diagnosticul diferențial între mucozita infecțioasă de cea cauzată de citostatice – tratamentul mucozitei1.3.7.1.6.Colecțiile maligne: semnele, simptomele și tratamentele specifice pentru ascită și colecțiile pleurale și pericardice1.3.7.1.7.Extravazarea – diagnosticul și tratamentul extravazării.1.3.7.1.8.Urgențele oncologice: prezentările clinice care necesită intervenție imediată (compresiune mediastinală, medulară, HIC); diagnosticul și tratamentul indicat în situații acute și tratamentul cronic al bolii.1.3.7.1.9.Sindroamele paraneoplazice – tipurile de cancer mai frecvent asociate cu anumite sindroame paraneoplazice și tratamentul fiecăruia dintre aceste sindroame.1.3.7.1.10.Suportul nutrițional - indicațiile și complicațiile suportului nutrițional enteral și parenteral.1.3.7.2.Îngrijirea paliativă și a pacienților terminali1.3.7.3.Durerea: evaluarea localizării și severității durerii; cunoașterea și utilizarea scarei analgezice OMS; farmacologia și toxicitatea narcoticelor opioide și a celorlalte analgezice; tratarea durerii cu metodele disponibile1.3.7.4.Alte simptome: paliatia diferitelor simptome ale tractului respirator, gastrointestinal, simptome neurologice, cutanate și mucoase, anorexia și cașexia, deshidratarea.1.3.8.Comunicarea cu pacientul și familia acestuia.1.3.9.Reabilitarea: rolul terapiei fizice, în mod particular postoperator – rolul terapiei ocupaționale1.3.10.Particularități ale malignităților la sugar.1.3.11.Particularități ale malignităților la adolescent și adultul tânăr.1.3.12.Suportul psihologic și psihiatric al copilului cu cancer și familiei sale.1.3.13.Considerații etice în oncologia pediatrică1.3.14.Efecte secundare tardive ale cancerului la copil și tratamentul lor1.3.15.Aspecte educaționale la copilul cu cancer2.MANAGEMENTUL ȘI TRATAMENTUL TUMORILOR SOLIDE CU DIFERITE LOCALIZĂRI:2.1.Retinoblastomul: epidemiologie, istorie naturală, clasificări stadiale și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică.2.2.Tumori hepatice: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică2.3.Nefroblastomul: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică2.4.Neuroblastomul: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică2.5.Rabdomiosarcomul: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică2.6.Sarcoamele non-rabdomiosarcomatoase: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică2.7.Sarcomul Ewing: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică2.8.Osteosarcomul: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică2.9.Tumori cu celule germinale: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică2.10.Tumori endocrine: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică2.11.Cancere rare Estesioneuroblastomul; tumori melanocitare; cancere de orofaringe; carcinomul de rinofaringe; cancere pulmonare; cancere cardiace; cancerele tractului digestiv; carcinom vezical; cancere col uterin; cancere vaginale și uterine; melanomul; cancere epiteliale maligne ale pielii; cancer mamar; cancer de peritoneu; tumori carcinoide.I.Barem de activități practice1.Efectuarea puncției lombare, a puncției pleurale și a paracentezei - asistă la manoperă, o efectuează sub supraveghere2.Efectuarea puncției medulare3.Tehnica accesării cateterului venos central cu cameră (port a cath), administrarea medicației și a perfuziilor/transfuziilor prin cateterul venos central cu cameră și tehnica îngrijirii acestuia - asistă la manoperă, o efectuează sub supraveghere4.Determinarea grupelor sangvine prin metoda Beth Vincent și Simonin. Interpretarea testului de compatibilitate directă.5.Pregătirea pacientului pentru transfuziile de produse sangvine6.Procedurile pre-transfuzionale necesare în cazul transfuziei fiecărui produs sangvin în parte (concentrat eritrocitar, concentrat trombocitar, produse de plasmă)7.Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului informat și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii.8.Elaborarea planului de tratament oncologic multimodal în orice tumoră malignă9.Elaborarea planului de tratament citostatic în orice tumoră malignăIII.Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1 Stabileste diagnosticul clinic initial si/sau suspiciunea de malignitate 2. Recunoaste principalele semne de debut in tumorile maligne.
2. Efectuează corect anamneza completă și examenul clinic complet pe aparate si sisteme in orice tumora maligna 1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examenul clinic complet. 2. Este capabil să recunoască urgentele oncologice (sd.HIC, compresie mediastonala/spinala)
3 Cunoaste semnificația investigațiilor paraclinice. Elaboreaza planul initial de investigații. Propune planul complet de investigatii. 1. Este capabil sa elaboreze singur un plan initial de investigatii. 2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigatiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapa. 3. Este capabil de a propune medicului indrumator un plan complet de investigatii. 4. Solicita supervizare pentru efectuarea investigatiilor de inalta performanta.
5 Participă la stabilirea diagnosticului oncologic împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor și în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
6 Participă împreună cu medicul îndrumător la stabilirea protocolului de tratament multimodal al pacientului oncologic Participă împreună cu medicul îndrumător la stabilirea indicației chimioterapiei citostatice 1. Poate descrie modalitatea de accesare și aplicare la pacient a protocoalelor de investigatii si tratament citostatic 2. Este capabil sa enumere indicațiile și efectele adverse ale chimioterapiei și radioterapiei in, să le explice pacienților și aparținătorilor. 3. Asistă pacienții și aparținătorii la completarea consimțământului informat pentru chimioterapie și/sau radioterapie pe care le atașează în FOCG
7 Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice
8. Monitorizează evoluția pacientilor cu tumori maligne, o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să ajusteze planul de investigatii si tratament in functie de evolutia pacientului. 2. Recunoaste situatiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar. 3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG. 4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic in cazul transferului unui pacient catre o alta sectie.
9. Participa la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției 1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului indrumator. 2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. 3. Este capabil să integreze recomandările consultului disciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
10 Participa la consultul in cadrul comisiei multidisciplinare de indicatie terapeutica oncologica (tumor bord) 1. Este capabil sa decida momentul in care cazul pacientului trebuie prezentat comisiei multidisciplinare de indicatie terapeutica oncologica (tumor bord) 2. Poate expune datele medicale ale pacientului comisiei multidisciplinare de indicatie terapeutica oncologica (tumor bord) 3. Este capabil să integreze recomandările consultului disciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
11. Participă la elaborarea planului de tratament oncologic multimodal împreună cu medicul îndrumător. Participă la elaborarea planului de tratament citostatic împreună cu medicul îndrumător. 1.Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor si protocoalelor de investigatii si tratament nationale/internationale pentru orice malignitate. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic multimodal 3. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan de tratament citostatic in functie de particularitatile cazului de tratat si ale pacientului
12 Elaboreaza un plan initial de tratament multimodal Propune planul complet de tratament citostatic 1. Este capabil sa elaboreze singur planul initial de tratament oncologic folosind medicatie de prima intentie, cu respectarea algoritmilor si protocoalelor specifice. 2. Recunoaste situatiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar. 3. Este capabil de a propune medicului indrumator un plan complet de tratament, luand in considerare comorbiditatile.
13. Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului. 1. Este capabil sa explice aparținătorilor și copilului datele medicale. 2. Comunica direct pacientului si apartinatorilor diagnosticul oncologic si managementul ulterior al cazului. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduridiagnostice sau terapeutice 4. Este capabil sa gestioneze comunicarea vestilor proaste.
14. Efectueaza externarea pacientului si intocmeste planul de management ulterior. 1. Este capabil sa decida in mod corect momentul externarii pacientului. 2. Este capabil sa intocmeasca si sa discute cu apartinatorii planul de monitorizare și tratament post-externare 3. Poate realiza legatura cu alti profesionisti din sanatate implicati in managementul post- externare al cazului, inclusiv facilitarea tranzitiei adolescentului la reteaua medicala de adulti.
15 Redactează biletul de externare/scrisoarea medicală 1. Este capabil să redacteze singur biletul de externare/scrisoarea medicala pe care ulterior le supune avizarii medicului îndrumător. 2. Este capabil sa intocmeasca un plan de monitorizare și tratament post-externare.
* NB: Stagiul ONCOLOGIE GENERALĂ ȘI TUMORI SOLIDE LA COPIL ȘI ADOLESCENT se va desfășura într-un centru de oncologie-hematologie pediatrică cu peste 50 de cazuri noi/an: Institutul Oncologic "Prof. Dr. Al. Trestioreanu" București - UMF Carol Davila, Inst. Oncologic "Prof. Dr. Ion Chiricuta" Cluj-Napoca - UMF Cluj "Iuliu Hațieganu", SCUC "Sf. Maria " - Institutul Regional de Oncologie Iași - UMF "Grigore T. Popa" Iași; SCUC "Louis Țurcanu" - UMF "Victor Babeș" Timișoara + 
Modului 2 (12): Radioterapie oncologicăNr. ore curs: 20Nr. ore practică: 150I.Tematica curs:1.Locul radiologiei în strategia terapeutică a cancerului2.Surse de radiații:3.Noțiuni de radiologie;4.Tehnici de iradiere7.Indicațiile și rezultatele radioterapiei în principalele localizări de boli neoplazice la copil și adolescent8.Efecte secundare acute și tardive ale radioterapiei la copilII.Baremul activităților practice:1.Radioterapia în sfera oto-rino-laringologică: Plan de tratament; Iradierea externă exclusiva; Iradierea externă postoperatorie; Tehnica iradierii; Indicația radioterapiei în principalele localizări2.Radioterapia tumorilor cerebrale: Plan de tratament; Tehnica iradierii; Indicația terapeutică în funcție de tipul tumorii4.Radioterapia limfoamelor maligne: Plan de tratament; Tehnica iradierii; Indicația terapeutică; Efecte secundare la copil5.Radioterapia neoplasmelor ovariene: Plan de tratament; Tehnica iradierii; Indicație terapeutică6.Radioterapia seminoamelor testiculare – Iradierea subdiafragmatică – Iradierea supradiafragmatică – Plan de tratament – Tehnica iradierii. Indicația terapeutică7.Radioterapia sarcoamelor de țesuturi moi: Plan de tratament; Tehnica iradierii; Indicația terapeutică8.Radioterapie metastazelor: osoase, cerebrale, cutanate, hepatice: Plan de tratament; Tehnica iradierii; Indicația terapeutică.III.Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1 Cunoasterea rolului radioterapiei in cadrul tratamentului multimodal al tumorilor solide la copil 1. Cunoasterea principiilor de tratament radiologic in oncologie
2. Locul radioterapiei in tratamentul multimodal al tumorilor solide la copil Cunoasterea indicatiilor de radioterapie in cadrul tratamentului multimodal in tumorile solide ale copilului
3 Principiile planului de tratament radiologic (pozitionare, dozimetrie, dozele optimale tumoricide) Cunoasterea etapelor elaborarii unui plan de radioterapie intr-o tumora solida .
4 Efectele secundare acute ale radioterapiei Cunoasterea efectelor secundare acute ale radioterapiei si managementul acestora
5 Efectele secundare tardive ale radioterapiei la copil Cunoaste efectele secundate tardive ale radioterapiei si managementul acestora
6 Monitorizează evoluția pacientului in cursul radioterapiei și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate 1. Este capabil sa monitorizeze pacientul pe perioada radioterapiei 2. Este capabil să ajusteze planul de investigatii si tratament in functie de evolutia pacientului. 3. Recunoaste situatiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar.
7. Participa la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției 1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului indrumator. 2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. 3. Este capabil să integreze recomandările consultului disciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
8. Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului in timpul radioterapiei 1. Este capabil sa explice aparținătorilor și copilului datele medicale legate de tratamentul radiologic 2. Comunica direct pacientului si apartinatorilor managementul ulterior al cazului. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale radioterapiei în vederea obținerii consimțământului informat
9 Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală 1. Este capabil să redacteze singur biletului de ieșire/scrisoarea medicala pe care ulterior le supune avizarii medicului îndrumător. 2. Este capabil sa intocmeasca un plan de monitorizare și tratament post-radioterapie

*NB: Stagiul de RADIOTERAPIE ONCOLOGICĂ se va desfășura în unul dintre următoarele centre: Institutul Oncologic "Prof. Dr. Al. Trestioreanu" București – UMF Carol Davila, Inst. Oncologic "Prof. Dr. Ion Chiricuta" – UMF "Iuliu Hațieganu" Cluj-Napoca, Institutul Oncologic Iași – UMF "Grigore Popa + 
Modulul 3 (13): Laborator de hematologieNr. ore curs: 30Nr. ore practică: 300I.Tematica curs:1.Transfuzia de sângea.Produse sanguine utilizate în terapia transfuzionalăb.Testarea compatibilitățiic.Efectele adverse ale transfuziei sanguine2.Hemograma, examenul morfologic al frotiului de sânge periferic, numărătoarea de reticulocite, IPF - interpretare rezultate în afecțiuni hematologice non-maligne3.Hemograma, examenul morfologic al frotiului de sânge periferic – interpretare rezultate în afecțiuni hematologice maligne4.Examenul morfologic al MO, LCR (include abilitatea de a interpreta, dar nu neapărat și de a raporta rezultatele - pregătire în cadrul programului plus evaluarea abilităților cerute)5.Flowcitometrie/Imunofenotipare: teste pentru diagnostic, monitorizare evoluție6.Citogenetica/genetica moleculară: teste de diagnostic, monitorizare evoluție7.Teste de biologie moleculară: teste pentru diagnostic, monitorizarea bolii minime reziduale, monitorizare chimerism8.Histochimie/imunohistochimie - evaluare rezultate biopsie osoasă, biopsie ganglionară, biopsie9.Coagularea și hemostaza: teste de screening, teste specifice10.Trombofilia și monitorizare tratament anticoagulant11.Electroforeza hemoglobinei, monitorizare tratament chelator12.Tipizarea HLA13.Evaluarea grefonului de celule stem hematopoietice – interpretare teste14.Teste pentru imunosupresie; monitorizarea imunosupresiei postransplant15.Teste pentru diagnostic și monitorizare infecții bacteriene, fungice, viraleII.Baremul activităților practice:1.Hemograma completa, formula leucocitară – metodologie, interpretare rezultate2.Numărătoare de reticulocite - metodologie, interpretare rezultate3.Fracție trombocite imature – metodologie, interpretare rezultate4.Examen flowcitometric - sânge periferic, măduvă osoasă, lichid cefalo-rahidian - metodologie, interpretare rezultate5.Examen citogenetic și FISH (fluorescence in-situ hybridization) – metodologie, interpretare rezultate6.Examen biologie moleculară - metodologie, interpretare rezultate7.Examen morfologic măduvă osoasă – metodologie, interpretare rezultate8.Examen histopatologic și imunohistochimic - biopsie de măduvă osoasă, ganglion sau formațiune tumorală - metodologie, interpretare rezultate9.Electroforeza hemoglobinelor – metodologie, interpretare rezultate10.Teste de hemostază și tromboză - metodologie, interpretare rezultate11.Teste specifice pentru trombofilie – metodologie, interpretare rezultate12.Determinare grup sanguin - metodologie, interpretare rezultate13.Determinare HLA – metodologie, interpretare rezultateIII.Obiective și rezultate așteptate

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Cunoaste tehnicile de laborator specifice afectiunilor hematologice si oncologice Sustine diagnosticul prin paraclinice, utilizand inclusiv diagnosticul diferential. Interpreteaza teste sanguine: hemograma, formula leucocitara, reticulocite, probe hemostaza, teste grup sanguin, teste HLA, aspirat medular, electroforeza hemoglobinei, examen histopatologic, examen flow-citometric in leucemii acute, teste genetice
2. Participa la elaborarea planul complet de investigații impreuna cu medicul indrumator Poate prezenta indicatiile si beneficiile investigatiilor indicate.
3. Interpreteaza rezultatele investigatiilor specifice Este capabil sa elaboreze singur planul de tratament si sa il adapteze evolutiei pacientului.
4. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
5. Abordeaza multidisciplinar cazurile hemato- oncologice complexe. Este capabil sa decida singur necesitatea abordarii multidisciplinare a unui caz sa colaboreze eficient cu membrii echipei.
6. Completeaza fara supervizare documentele medicale. Este capabil sa completeze clar si succint toate documentele medicale aflate in uz la nivelul spitalului.
7. Utilizeaza ghidurile de practică medicală Foloseste corect recomandarile ghidurilor de practica medicala si argumenteaza situatiile in care se poate abate de la ghiduri.

NB: Stagiul de LABORATOR DE HEMATOLOGIE se va desfășura exclusiv în unul dintre următoarele centre: Inst. Clinic Fundeni – UMF Carol Davila, București; SCUC "Louis Țurcanu" – UMF "Victor Babeș" Timișoara SCUC "Sf. Maria" – Institutul Regional de Oncologie Iași – UMF "Grigore T. Popa" Iași; + 
Modulul 4 (14): Hematologie non-malignăNr. ore curs: 30Nr. ore practică: 300I.Tematica curs:1.Hematologie neonatală1.1.Hematopoieza normală; Anemia la nou-născut; Boala hemolitică a noului-născut1.2.Hemostaza la nou-născut; Afecțiuni hemoragice al nn; Afecțiuni trombotice ale nn10.Sindroame de insuficiență medulară2.1.Anemii aplastice congenitale2.2.Anemii aplastice dobândite11.Anomalii ale producției de eritrocite3.1.Anemia feriprivă;3.2.Anemii sideroblastice;3.3.Porfirii12.Anemii hemolitice:4.1.Anemii hemolitice autoimune;4.2.Anemii hemolitice prin anomalii de membrane eritrocitară;4.3.Anomalii hemolitice prin deficite enzimatice13.Hemoglobinopatii. Sindroame talasemice14.Afecțiuni ale sistemului fagocitic.6.1.Anomalii cantitative ale leucocitelor;6.2.Anomalii calitative ale leucocitelor15.Imunodeficiențe primare.1.1.Răspunsul imun: ontogenia limfocitelor; splina; activarea limfocitelor B, activarea limfocitelor T;1.2.Sindroame de imunodeficiență primară16.Afecțiuni ale hemostazei8.1.Hemostaza normală: structura trombocitului; peretele vascular; coagularea; fibrinoliza8.2.Trombocitopenii și trombopatii congenitale și dobândite8.3.Hemofilii și boala von Willebrand8.4.Trombofilii ereditare și dobânditeII.Baremul activităților practice:1.Examen clinic complet cu recunoașterea semnelor și simptomelor caracteristice diverselor afecțiuni congenitele non-maligne (sindroame de insuficiență medulară, talasemie, imunodeficiențe etc)2.Metodologie de efectuare și interpretare rezultate teste hematologice, în raport cu vârsta pacientului3.Metodologie de efectuare și interpretare puncție medulară și biopsie osoasă4.Interpretare teste monitorizare (paraclinice, imagistice etc) specifice diverselor afecțiuni non-maligne5.Metodologie administrare produse sanguine6.Metodologie administrare terapie substitutivă cu factori antihemofilici, imunoglobuline și medicație chelatoare de fier7.Metodologie administrare factori de creștere granulocitari8.Metodologie administrare și monitorizare terapie anticoagulantă9.Metodologie administrare și monitorizare terapie imunosupresivă (corticoterapie, globulină antitimocitară, ciclosporină, tacrolimus, micofenolat mofetil etc)III.Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1.Stabileste diagnosticul pozitiv si stadial in afectiunile hematologice non-maligne Sustine diagnosticul prin metode clinice si paraclinice, utilizand inclusiv diagnosticul diferential in sindroame anemice, anomalii de hemostaza si coagulare, afectiuni ale leucocitelor, imunodeficiente.
2. Elaboreaza planul complet de investigații Poate prezenta indicatiile si beneficiile investigatiilor indicate in afectiunile hematologice non-maligne
3. Elaboreaza planul complet de management multimodal Este capabil sa elaboreze singur planul de tratament si sa il adapteze evolutiei pacientului.
4. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
5. Abordeaza multidisciplinar cazurile complexe sau rare. Este capabil sa decida singur necesitatea abordarii multidisciplinare a unui caz sa colaboreze eficient cu membrii echipei.
6. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate 1. Este capabil sa monitorizeze pacientul pe perioada terapiei specifice 2. Este capabil să ajusteze planul de investigatii si tratament in functie de evolutia pacientului. 3. Recunoaste situatiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar.
7. Participa la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției 1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului indrumator. 2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. 3. Este capabil să integreze recomandările consultului disciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
8. Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului in timpul terapiei specifice 1. Este capabil sa explice aparținătorilor și copilului datele medicale legate de tratamentul specific 2. Comunica direct pacientului si apartinatorilor managementul ulterior al cazului. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale terapiei specifice în vederea obținerii consimțământului informat
9.Completeaza fara supervizare documentele medicale. Este capabil sa completeze clar si succint toate documentele medicale aflate in uz la nivelul spitalului.
10.Efectueaza externarea pacientului si intocmeste planul de management ulterior. 1. Este capabil sa decida in mod corect momentul externarii pacientului. 2. Este capabil sa intocmeasca si sa discute cu apartinatorii planul de monitorizare și tratament post-externare -inclusiv in bolile cronice. 3. Coopereaza la efectuarea sfatului genetic in afectiunile specifice (talasemie, hemofilii, sferocitoza ereditara, sindroame de insuficienta medulara, etc) 3. Poate realiza legatura cu alti profesionisti din sanatate implicati in managementul post- externare al cazului, inclusiv facilitarea tranzitiei adolescentului cu boala cronica la reteaua medicala de adulti.
11.Utilizeaza ghidurile de practică medicală Foloseste corect recomandarile ghidurilor de practica medicala si argumenteaza situatiile in care se poate abate de la ghiduri.

* NB:Stagiul de HEMATOLOGIE NON-MALIGNĂ se va desfășura într-un centru de oncologie pediatrică cu peste 50 de cazuri noi/an cu profil de hematologie: Institutul Clinic Fundeni – UMF Carol Davila, Inst. Oncologic "Prof. Dr. Ion Chiricuta" Cluj-Napoca – UMF Cluj "Iuliu Hațieganu", SCUC "Sf. Maria" – UMF "Grigore T. Popa" Iași; SCUC "Louis Țurcanu" – UMF "Victor Babeș" Timișoara + 
Modulul 5 (15): Hematologie malignăNr. ore curs: 110Nr. ore practică: 850I.Tematica curs:1.Epidemiologia leucemiei la copil2.Bazele etiopatogenice ale leucemogenezei3.Diagnosticul morfologic, imunologic și molecular al hemopatiilor maligne4.Leucemia sugarului și copilului mic.5.Leucemiile acute limfoblastice6.Leucemiile acute mieloblastice7.Leucemia granulocitară cronică la copil8.Principiile generale ale abordării comprehensive terapeutice ale leucemiei copilului.9.Mielofibroza idiopatică.10.Sindroamele mielodisplazice și mieloproliferative11.Limfomul Hodgkin12.Limfoamele maligne non-Hodgkiniene13.Histiocitozele14.Boli limfoproliferative asociate sindroamelor de imunodeficiență15.Asistență psihosocială a copilului cu leucemie și a familiei.16.Considerații etice privind studiile și trialurile clinice.17.Transplantul de CSH în leucemia copilului.II.Baremul activităților practice:1.Efectuează abord venos periferic2.Efectuează puncție medulară aspirativă3.Efectuează biopsie osoasă4.Efectuează puncție rahidiană cu administrare de citostatice5.Efectuează puncție pleurală6.Efectuează paracenteza7.Știe să utilizeze cateter venos central și cateter cu cameră implementabilă8.Știe să interpreteze CT, RMN, PET-CT9.Știe să utilizeze monitor pentru funcțiile vitale, infuzomate și seringomateIII.Obiective și rezultate așteptate

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1 Efectuarea anamnezei și examenului clinic obiectiv a. Este capabil să efectueze singur anamneza și examenul clinic și să le redacteze în FOCG b. Poate să recunoască un caz grav și să anunțe medicul îmdrumător
2 Cunoașterea sindroamelor clinice sugestive pentru diagnosticul hemopatiilor maligne a. Recunoaște sindromul hepato-spleno-adenomegalic si situațiile în care apare b. Diferențează sindroamele purpurice și descrie adenopatiile localizate sau generalizate
3 Elaborează un plan de investigații și consulturi obligatorii pentru diagnostic și stadializare a.Indică investigații biologice obligatorii b.Insoțește pacientul la consulturi interdisciplinare c.Pregătește pacientul pentru investigații și comunică aparținătorilor cerințele care trebuiesc respectate d.Interpretează investigațiile biologice, imagistice și consulturile e.Completează în FOCG și online cererile pentru efectuarea investigațiilor
4 Stabilește diagnosticul pozitiv și stadializează cazul a. Interpretează rezultatele investigațiilor, le comunică medicului îndrumător și notează în FOCG b. Stabilește împreună cu medicul îndrumător diagnosticul pozitiv și diferențialc. Stadializează cazul conform ghidurilor internaționaled.Participă alături de medicul îndrumător la discuția cu familia atunci când se comunică diagnosticul de certitudine
5 Cunoaște diagnosticele diferențiale clinice și paraclinice a.Poate argumenta singur diagnosticele diferențiale
6 Alege un plan terapeutic individualizat fiecărei afecțiuni și stadiului acesteia în conformitate cu protocoalele internaționale a. După alegerea unui protocol terapeutic (impreună cu medicul îndrumător) îl atașează în FOCG b. Poate să prescrie medicația citostatică și suportivă pe care o supune avizării medicului îndrumător anterior inițierii tratamentului c. Explică familiei efectele adverse ale terapiei, regimul alimentar de respectat, condițiile de izolare și igienă d.Obține consimțământul familiei pentru inițierea tratamentului citostatic și/sau al transfuziilor cu produse de sânge și-l atașează în FOCG e. Consultă zilnic pacienții repartizați, notează evoluțiile și comunică superiorilor modificările apărute f. Măsoară parametrii vitali (puls, TA, respirație) și efectuează bilanțul hidric notându-le în FOCG
7 Să cunoască medicația citostatică din punct de vedere al indicațiilor, contraindicațiilor, efectelor adverse a. Cunoaște modul de administrare al citostaticelor uzuale și asistă la administrarea acestora verificând doze și ritm de administrare b. Recunoaște eventualele efecte alergice sau alte evenimente apărute și raportează imediat medicului îndrumător
8 Să cunoască terapia suportivă (antiemetică, antiinfecțioasă, cu produse de sânge, factori de creștere, etc) a. Cunoaște indicațiile transfuziilor cu produse de sânge, limitele la care acestea se impun și cantitățile necesare de la caz la caz b. Cunoaște dozele și preparatele antiemetice adjuvante c.Supraveghează întreținerea cateterelor venoase centrale și periferice d.Este capabil să prescrie medicație antibiotică/antifungică empirică conform ghidurilor interne
9 Să cunoască eventualele complicații ale bolii (sindromul de liză tumorală, sindromul de venă cavă superioară) a. Este capabil să prescrie medicație profilactică pentru sindromul de liză tumorală, hemolize, edem cerebral, insuficiență renală toxică, etc. b. Sesizează complicațiile (extravazare, reacții alergice, deshidratare, mucozită, etc) și informează medicul îndrumător c.Redactează bilet de ieșire, scrisoare medicală și o supune avizării medicului îndrumător

* NB: Stagiul de HEMATOLOGIE MALIGNĂ se va desfășura într-un centru de oncologie pediatrică cu peste 50 de cazuri noi/an cu profil de hematologie: Institutul Clinic Fundeni – UMF Carol Davila, Inst. Oncologic "Prof. Dr. Ion Chiricuta" Cluj-Napoca – UMF Cluj "Iuliu Hațieganu", SCUC "Sf. Maria " – UMF "Grigore T. Popa" Iași; SCUC "Louis Țurcanu" – UMF "Victor Babeș" Timișoara + 
Modulul 6 (16): Transplant medular/celule stemNr. ore curs: 30Nr. ore practică: 300I.Tematica curs:Modulul 6 – Transplantul de celule stem hematopoietice8.Definiția transplantului; sursele de celule stem hematopoietice (CSH); mobilizarea și conservarea CSH9.Proprietățile biologice ale celulelor stem hematopoieticea.Definiția și clasificarea CSHb.Metode analiza a CSHc.Caracteristicile CSHd.Nisa medulară și CSHe.Celulele stem leucemice10.Imunogenetica transplantului alogen:a.Sistemul HLA;b.Alegerea donatorului funcție de HLA și sursa de celule stem11.Principiile condiționăriia.Introducereb.Condiționarea mieloablativă vs condiționare non-mieloablativăc.Alegerea regimului de condiționare12.Indicațiile transplantului de celule stem hematopoietice în pediatriea.Leucemia acută mieloblasticăb.Leucemia acută limfoblasticăc.Sindroamele mielodisplaziced.Bolile mieloproliferativee.Limfoamef.Erori de metabolismg.Sindroame de insuficiență medulară congenitalăh.Hemoglobinopatiii.Tumori solide13.Tratamentul suportiva.Măsuri protective; izolarea în camere sterile, măsuri de igienă, dieta cu încărcătura bacteriană redusăb.Suportul nutriționalc.Îngrijirea cateterelor venoase centrale și profilaxia infecției de cateterd.Profilaxia și tratamentul mucoziteie.Profilaxia greții și vărsăturilor induse de chimioterapief.Administrarea factorilor de creștere hematopoietici14.Tratamentul transfuzionala.Principii generaleb.Incompatibilitatea ABO și alegerea produselor sanguinec.Depletia leucocitarăd.Iradierea produselor sanguine15.Complicațiile precoce ale transplantuluia.Cistita hemoragicăb.Complicații secundare afectării endoteliului vascular: boala veno-oclusivă hepatică, sindromul de pierdere capilară, sindromul de grefare, microangiopatia trombotică,c.Sindromul pneumoniei idiopatice16.Complicațiile infecțioasea.Cronologia infecțiilor posttransplantb.Infecțiile bacterienec.Infecțiile fungiced.Infecțiile virale17.Complicațiile tardive ale transplantuluia.Aspecte generale ale supraviețuirii îndelungate posttransplantb.Complicații ocularec.Complicații cutanated.Complicații oralee.Complicații endocrinef.Complicații pulmonare non-infecțioaseg.Complicații cardiaceh.Complicații vascularei.Sindromul metabolicj.Boală cronică pulmonarăk.Complicații hepaticel.Complicații osoasem.Complicații hematologicen.Malignități secundare18.Reacția de grefă contra gazdaa.Reacția acută de grefă contra gazdab.Reacția cronică de grefă contra gazda19.Reconstituirea imună posttransplanta.Factorii care influențează reconstituirea imunăb.Reconstituirea celulelor Tc.Reconstituirea celulelor NKd.Reconstituirea celulelor B20.Monitorizarea moleculară posttransplanta.Monitorizarea bolii minime rezidualeb.Chimerismul21.Registrele de donatori de celule stem – metodologia inițierii căutării în registru de donator, alegerea donatorului22.Imunoterapia post transplant - indicații, administrare, doze, monitorizareII.Baremul activităților practice:1.Procesare celule stem hematopoietice – cunoaștere principiu metodei, asistă la procedură2.Crioprezervare celule stem hematopoietice - cunoaștere principiu metodei, asistă la procedură3.Recoltare de măduvă osoasă – cunoaștere principiu metodei, asistă la procedură4.Tehnica aferezei de celule stem hematopoietice - cunoaștere principiu metodei, asistă la procedură5.Tehnica fotoferezei extracorporeale pentru tratamentul GVHD – cunoaștere principiu metodei, asistă la procedură6.Spălarea și diluția produselor celulare - cunoaștere principiu metodei, asistă la procedură7.Administrare grefon celule stem hematopoietice8.Administrare infuzie tardivă limfocite de la donator9.Administrare produse celulare în caz de incompatibilitate ABO10.Administrare produse sanguine în caz de incompatibilitate ABO11.Recoltare produse sanguine pacient/familie în vederea testării HLA12.Recoltare produse monitorizare chimerismIII.Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1 Stabilire indicatie si tip de transplant autolog/allogeneic 1. Cunoastere indicatii transplant functie de afectiune.
2. Efectuează corect anamneza completă și examenul clinic complet pe aparate si sisteme in orice afectiune cu indicatie de transplant 1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examenul clinic complet. 2. Este capabil să recunoască situatiile clinice care reprezinta contraindicatii ale procedurii de transplant
3. Efectuează corect anamneza completă și examenul clinic complet pe aparate si sisteme pentru donatorii sanatosi de celule stem hematopoetice 1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examenul clinic complet. 2. Este capabil să recunoască situatiile clinice care reprezinta contraindicatii ale procedurii de donare de celule stem hematopoietice
4. Cunoaste semnificația investigațiilor paraclinice. Elaboreaza planul de investigații pretransplant pentru procedura de autotransplant respectiv allotransplant. 1. Este capabil sa elaboreze singur un plan initial de investigatii pretransplant. 2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigatiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapa. 3. Este capabil de a propune medicului indrumator un plan complet de investigatii. 4. Solicita supervizare pentru efectuarea investigatiilor de inalta performanta. 5. Este capabil sa completeze dosarul de evaluare a indicatiei de transplant de la donator inrudit sau neinrudit
5 Participă la stabilirea tipului de transplant împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător alternativele terapeutice Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor și în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea planului terapeutic.
6. Participa la consultul in cadrul comisiei de transplant 1.Este capabil sa decida momentul in care cazul pacientului trebuie prezentat comisiei 2. Poate expune datele medicale ale pacientului comisiei
7 Participă împreună cu medicul îndrumător la stabilirea protocolului de transplant 1. Poate descrie modalitatea de accesare și aplicare la pacient a protocoalelor de investigatii si a protocoalelor de mobilizare sau conditionare specifice (autotransplant/allotransplant) 2. Poate descrie protocoalele de profilaxie a rectiei de grefa contra gazda (in cazul allotransplantului) 3. Este capabil sa enumere indicațiile și efectele adverse ale chimioterapiei, radioterapiei si imunosupresiei si să le explice pacienților și aparținătorilor. 4. Cunoaste protocoalele de administrare a grefonului in conditii de incompatibilitate ABO 5. Cunoaste protocoalele de administrare a produselor sanguine in caz de incompatibilitate ABO 6. Asistă pacienții și aparținătorii la completarea consimțământului informat pentru transplant pe care le atașează în FOCG
7 Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice 3. Cunoaste procedurile de pregatire a pacientului in vederea efectuarii manevrelor dignostice sau terapeutice (mobilizare de celule stem hematopoieice, afereza de celule stem hematopoetice, recoltare de celule stem hematopoietice, administrare grefon, administrare infuzie tardiva de limfocite de la donator)
8. Monitorizează evoluția pacientului transplantat, o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să ajusteze planul de investigatii si tratament in functie de evolutia pacientului. 2. Recunoaste situatiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar. 3. Cunoastere protocoalele specifice: neutropenie febrila, complicatii pulmonare infectioase si non-infectioase, boala veno- ocluziva, cistita hemoragica, mucozita, greata, varsaturi, reactie de grefa contra gazda acuta, etc 3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG. 4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic in cazul transferului unui pacient catre o alta sectie.
9. Participa la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare parcursul evoluției 1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului indrumator. 2. Este capabil sa identifice momentul grefarii celulelor stem hematopoetice 3. Este capabil sa identifice esecul grefarii 4. Este capabil sa recunoasca semnele de toxicitate secundara chimioterapiei, semnele de reactie de grefa contra gazda acuta 5. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. 6. Este capabil să integreze recomandările consultului disciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
10. Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului. 1. Este capabil sa explice aparținătorilor și copilului datele medicale. 2. Comunica direct pacientului si apartinatorilor diagnosticul oncologic si managementul ulterior al cazului. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduridiagnostice sau terapeutice 4. Este capabil sa gestioneze comunicarea vestilor proaste.
11. Efectueaza externarea pacientului si intocmeste planul de management ulterior. 1. Este capabil sa decida in mod corect momentul externarii pacientului. 2. Este capabil sa intocmeasca si sa discute cu apartinatorii planul de monitorizare și tratament post-externare 3. Poate realiza legatura cu alti profesionisti din sanatate implicati in managementul post- externare al cazului, inclusiv facilitarea tranzitiei adolescentului la reteaua medicala de adulti.
12 Redactează biletul de externare/scrisoarea medicală 1. Este capabil să redacteze singur biletul de externare/scrisoarea medicala pe care ulterior le supune avizarii medicului îndrumător. 2. Este capabil sa intocmeasca un plan de monitorizare și tratament post-externare.
13. Monitorizează evoluția pacientului post- transplant, o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să ajusteze planul de investigatii si tratament in functie de evolutia pacientului. 2. Recunoaste situatiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar.3. Cunoaste protocol monitorizare complexa posttransplant: reactivare infectii fungice/virale/bacteriene, monitorizare imunosupresie, monitorizare chimerism, monitorizare conversie grup sanguin 4. Cunoaste calendarul de vaccinari postransplant 5. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar pentru monitorizare efecte tardive posttransplant, cu avizul prealabil al medicului indrumator.
14. Redactează biletul de externare/scrisoarea medicală 1. Este capabil să redacteze singur biletul de externare/scrisoarea medicala pe care ulterior le supune avizarii medicului îndrumător. 2. Este capabil sa intocmeasca un plan de monitorizare și tratament post-externare.

* NB: Stagiul TRANSPLANT MEDULAR/CELULE STEM se va desfășura într-un centru de oncologie – hematologie pediatrică cu peste 50 de cazuri noi/an, cu secție de transplant medular/celule stem pentru copii: Institutul Clinic Fundeni – UMF "Carol Davila"; SCUC "Louis Țurcanu" – UMF "Victor Babeș" Timișoara + 
Modulul 7(17): Tumori cerebraleNr. ore curs: 30Nr. ore practică: 300I.Tematica curs:1.Aspecte generale ale tumorilor SNC: Epidemiologie, Sindroame ereditare asociate cu tumori SNC. Biologia tumorilor SNC. Genetica tumorilor SNC. Clasificarea patologică a tumorilor SNC. Simptomatologie clinică. Neuroimagistică în tumorile SNC. Neurochirurgie (diagnostic și tratament). Radioterapie tumorilor SNC. Principiile chimioterapiei tumorilor SNC. Agenți și abordări terapeutice noi în tumorile SNC.2.Ependimomul: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică (tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutică3.Glioamele low-grade: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică (tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutică5.Glioame high-grade supratentoriale: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică (tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutică6.Glioame de trunchi cerebral: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică (tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutică7.Tumori ale căii optice: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică (tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutică8.Craniogaringiomul: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică (tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutică9.Neoplasmele plaxului coroid: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică (tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutică10.Tumori embrionare: Meduloblastomul; Tumori neuroectodermale primitive supratentoriale (PNET): epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică (tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutică11.Pinealoblastomul; Tumorile regiunii pineale: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică (tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutică12.Tumori spinale: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică (tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutică13.Efecte secundare tardive ale bolii și tratamentelor oncologice în tumorile cerebraleII.Baremul activităților practice:1.Efectuarea puncției lombare la copilul de diverse vârste2.Efectuarea manevrelor de urgență în criză de convulsii la copil3.Examenul fundului de ochi4.Administrarea de citostatice intra-rahidian5.Interpretarea următoarelor probe:– examen EEG– radiografie de craniu– tomografie/RMN cerebrală– tomografie/RMN spinalăIII.Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1 Stabileste diagnosticul clinic initial si/sau suspiciunea de tumora cerebrala sau spinala 1.Recunoaste principalele semne de debut in tumorile cerebrale si spinale.
2. Stabileste diagnosticul de urgenta neurologica 1. Recunoaste urgentele neurologice oncologice (HIC, convulsii, sd. compresie spinala) 17. Elaboreaza planul imediat de tratament in urgentele neurologice
2. Efectuează corect anamneza completă și examenul neurologic in orice tumora cerebrala sau spinala 1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examenul neurologic complet.
3 Cunoaste semnificația investigațiilor paraclinice. Elaboreaza planul initial de investigații. Propune planul complet de investigatii. 1. Este capabil sa elaboreze singur un plan initial de investigatii. 2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigatiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapa. 3. Este capabil de a propune medicului indrumator un plan complet de investigatii. 4. Solicita supervizare pentru efectuarea investigatiilor de inalta performanta.
5 Participă la stabilirea diagnosticului oncologic împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor și în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
6 Participă împreună cu medicul îndrumător la stabilirea protocolului de tratament multimodal al pacientului oncologic Participă împreună cu medicul îndrumător la stabilirea indicației chimioterapiei citostatice 1. Poate descrie modalitatea de accesare și aplicare la pacient a protocoalelor de investigatii si tratament citostatic 2. Este capabil sa enumere indicațiile și efectele adverse ale chimioterapiei și radioterapiei in tumorile cerebrale si spinale, să le explice pacienților și aparținătorilor. 3. Asistă pacienții și aparținătorii la completarea consimțământului informat pentru chimioterapie și/sau radioterapie pe care le atașează în FOCG
7 Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice
8. Monitorizează evoluția pacientului cu tumori cerebrale sau spinale, o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să ajusteze planul de investigatii si tratament in functie de evolutia pacientului. 2. Recunoaste situatiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar. 3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG. 4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic in cazul transferului unui pacient catre o alta sectie.
9. Participa la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției 1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului indrumator. 2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. 3. Este capabil să integreze recomandările consultului disciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
10 Participa la consultul in cadrul comisiei multidisciplinare de indicatie terapeutica oncologica (tumor bord) 1. Este capabil sa decida momentul in care cazul pacientului trebuie prezentat comisiei multidisciplinare de indicatie terapeutica oncologica (tumor bord) 2. Poate expune datele medicale ale pacientului comisiei multidisciplinare de indicatie terapeutica oncologica (tumor bord) 3. Este capabil să integreze recomandările consultului disciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
11 Elaboreaza un plan initial de tratament multimodal Propune planul de tratament citostatic 1. Este capabil sa elaboreze singur planul initial de tratament oncologic folosind medicatie de prima intentie, cu respectarea algoritmilor si protocoalelor specifice.2. Recunoaste situatiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar. 3. Este capabil de a propune medicului indrumator un plan complet de tratament, luand in considerare comorbiditatile.
12. Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului. 1. Este capabil sa explice aparținătorilor și copilului datele medicale. 2. Comunica direct pacientului si apartinatorilor diagnosticul oncologic si managementul ulterior al cazului. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduridiagnostice sau terapeutice 4. Este capabil sa gestioneze comunicarea vestilor proaste.
14. Efectueaza externarea pacientului si intocmeste planul de management ulterior. 1. Este capabil sa decida in mod corect momentul externarii pacientului. 2. Este capabil sa intocmeasca si sa discute cu apartinatorii planul de monitorizare și tratament post-externare 3. Poate realiza legatura cu alti profesionisti din sanatate implicati in managementul post- externare al cazului, inclusiv facilitarea tranzitiei adolescentului la reteaua medicala de adulti.
15 Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală 1. Este capabil să redacteze singur biletul de externare/scrisoarea medicala pe care ulterior le supune avizarii medicului îndrumător. 2. Este capabil sa intocmeasca un plan de monitorizare și tratament post-externare.

* NB: Stagiul de TUMORI CEREBRALE se va desfășura exclusiv în unul dintre următoarele centre: Institutul Oncologic "Prof. Dr. Al. Trestioreanu" – UMF "Carol Davila" București, Inst. Oncologic "Prof. Dr. Ion Chiricuta" Cluj-Napoca – UMF Cluj "Iuliu Hațieganu", SCUC "Sf. Maria" – UMF "Grigore T. Popa" Iași; + 
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:Obiectivele generale ale pregătirii în specialitatea de Pediatrie, Oncologie și hematologie pediatrică include dobândirea de noțiuni, aptitudini și abilități în următoarele domenii:I.Comunicare;II.Etică și profesionalism;III.Asigurarea calității actului medical;IV.Expertiză pediatrică (abilități clinice, procedurale și interpretarea investigațiilor);V.Organizare și conducere.I.ComunicareRezidentul trebuie să dobândească următoarele abilități:A.Comunicarea cu pacientul și aparținătorii:– Abilitatea de a comunica adecvat cu pacienții și aparținătorii în funcție de nivelul socio-economic și cultural al acestora, inclusiv comunicarea veștilor proaste;– Capacitatea de a prelua informațiile transmise prin limbaj verbal și non-verbal de pacient și/sau aparținători (relația dintre copil și aparținători, semne de alarmă pentru elemente conflictuale în mediul socio-familial al pacientului, etc.)– Abilitatea de a adapta îngrijirea medicală la particularitățile socio-culturale și educaționale ale pacientului și familiei acestuia, în beneficiul copilului bolnav.– Capacitatea de a rezolva conflictele între pacienți/aparținători și membrii echipei medicale.– utilizarea metodelor adecvate de a informa pacientul și familia acestuia despre evenimentele adverse ale actului medical (inclusiv iatrogenie)B.Comunicare cu alți profesioniști din sănătate– Capacitatea de a comunica sintetic și clar în cadrul echipei medicale sau multidisciplinare; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale;– Abilitatea de a rezolva conflictele în cadrul echipei medicale;– Abilitatea de a comunica eficient și succint cu alte persoane și instituții din sistemul sanitar.– Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz, etc.;– Capacitatea de a colabora cu colegii din alte specialități medicale cu scopul de a facilita tranziția adolescentului cu boală cronică în rețeaua medicală pentru bolnavi adulți.C.Comunicare cu instituții din afara sistemului medical– Capacitatea de colaborare cu personalul didactic, asistenții sociali, psihologi, kinetoterapeuți și cei din instituțiile de ocrotire pentru acțiuni profilactice și terapeutice cu scopul de a asigura starea de sănătate a copilului;– Abilitatea de a redacta în mod sintetic documente destinate instituțiilor medico-legale care asigură intervențiile conexe actului medical propriu-zis.II.Etică și profesionalismRezidentul trebuie să deprindă următoarele abilități:– Cunoașterea și respectarea prevederilor legale referitoare la desfășurarea profesiei de medic în România, inclusiv Codul deontologic al medicului;– Cunoașterea și respectarea legislației referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidențialității și adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, origine etnică și dizabilități;– Cunoașterea și respectarea Regulamentelor și Normelor interne ale spitalului unde își desfășoară activitatea; cunoașterea structurii administrative a spitalului și a raporturilor de muncă dintre angajați.– Capacitatea de a oferi o asistență medicale de cea mai înaltă calitate și de a menține un înalt nivel profesional prin educație medicală continuă;– Cunoașterea și aplicarea protocoalelor de diagnostic și tratament, locale și naționale; utilizarea cu discernământ în actul medical a rezultatelor cercetării științifice;– Respectarea obligațiilor legale și morale în privința raportării bolilor sau situațiilor de abuz potențial sau real.– Capacitate de a prezenta cazuri clinice sau conferințe;– Evaluare și reflexie asupra conținutului întâlnirilor științifice;– Abilitatea de a accesa informații medicale, înțelegerea diferenței dintre cercetare și audit clinic.– Utilizează și înțelege interpretarea testelor statistice simple– Capacitatea de a studia literatura medicală pentru căutarea dovezilor– Metodologia cercetării științifice.III.Asigurarea calității actului medical.Rezidentul trebuie să dobândească capacitatea de:– Cunoaștere sintetică a organizării structurilor de calitate din spitalul unde își desfășoară activitatea;– Cunoaștere a instrumentelor de îmbunătățire a calității actului medical– Identificare a principalelor categorii de erori medicale;– Identificare a situațiilor cu risc crescut pentru evenimente adverse în activitatea medicală de îngrijire a copilului.– Identificare și raportare a evenimentelor/efectelor adverse ale activității medicale;– Cunoașterea elementelor de bază în derularea unui audit clinic– Însușirea metodelor adecvate aplicabile pentru reducerea evenimentelor adverse;– Înțelegerea principiilor, metodelor și instrumentelor utilizate pentru creșterea siguranței pacientului.IV.Expertiză pediatrică și de oncologie și hematologie pediatricăRezidentul trebuie să:– Dețină cunoștințe și abilități specifice domeniului de activitate Pediatrie, Oncologie și hematologie pediatrică: evaluare clinică, recunoașterea pacientului grav-bolnav și inițierea măsurilor de urgență, formularea unui diagnostic oncologic pozitiv și diferențial, întocmirea planului de investigații și a celui terapeutic, modificarea planurilor în funcție de evoluția clinică și de rezultatele paraclinice.– Elaboreze planul de tratament oncologic multimodal și de monitorizare pe termen lung– Își însușească modul de completarea a documentelor medicale– Dobândească noțiuni referitoare la vulnerabilitatea socială a copilului și adolescentului cu afecțiuni oncologice și să cunoască măsurile de protecțieV.Organizare și conducereRezidentul trebuie să dobândească următoarele aptitudini:– utilizarea rațională a timpului– prioritizarea activităților și sarcinilor;– delegarea atribuțiilor;– identificarea și controlul situațiilor generatoare de stres și acțiunile pentru minimalizarea efectelor acestora;– controlul situațiilor de criză generate de lipsa unor resurse;– cultivarea capacității de a identifica greșelile proprii și de a învăța din acestea;– recunoașterea limitelor personale și profesionale.– redactarea documentelor medicale (raport medical, bilet de externare, raportări, documente legale) într-un mod inteligibil, lizibil și la timp. + 
Examenul de medic specialist:Probe de evaluare, specifice programului:– probă scrisă - Da– examen clinic - pediatrie - Da– examen clinic - Oncologie și hematologie pediatrică - Da– probă de abilități/manualități - pediatrie - Da– proba de abilități/manualități - oncologie și hematologie pediatrică - Da– probă pe casetă video - Nu– probă operatorie - Nu– dizertație - Nu + 
TEMATICA DE EXAMEN – PEDIATRIE1.Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.2.Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.3.Patologia neonatală: detresa respiratorie, icterele neonatale, encefalopatia hipoxic-ischemică, hemoragiile intracraniene infecțiile neonatale, convulsii neonatale.4.Embriopatii, fetopatii: TORCH, sdr. alcoolic fetal, sifilis congenital.5.Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică.6.Obezitatea.7.Febra la copil.8.Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Otita medie acută. Mastoidita.9.Crupul. Laringotraheobronșita acută. Bronșiolita acută.10.Insuficiența respiratorie acută.11.Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele.12.Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase.13.Malformațiile congenitale de cord necianogene.14.Malformațiile congenitale de cord cianogene.15.Hipertensiunea arterială la copil.16.Diareea acută bacteriană și virală.17.Sindroamele de deshidratare.18.Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia).19.Boala inflamatorie intestinală.20.Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil.21.Constipația cronică și encoprezisul.22.Icterele la sugar și copil.23.Hepatitele cronice și ciroza hepatică.24.Hemoragiile digestive la nou-născut și copil.25.Sindroamele de hipertensiune portală. Colestaza neo-natală.26.Insuficiența pancreatică exocrină. Fibroza chistică.27.Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare.28.Pericarditele. Endocardita infecțioasă.29.Tulburări de ritm și conducere.30.Insuficiența cardiacă.31.Rahitismul carențial și anemiile carențiale.32.Anemiile hemolitice congenitale și dobândite.33.Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată). Trombozele venoase și arteriale.34.Tratamentul substitutiv cu produse de sânge.35.Infecția de tract urinar.36.Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar.37.Glomerulonefritele acute și cronice.38.Sindromul nefrotic.39.Insuficiența renală acută.40.Boala cronică renală (Insuficiența renală cronică).41.Tuberculoza pulmonară primară și secundară.42.Sifilisul congenital și dobândit.43.Deficite imune genetice și dobândite.44.Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice.45.Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil.46.Aplazia medulară idiopatică și secundară. Anemiile hipoplastice congenitale și dobândite.47.Urgențele oncologice la copil.48.Tumorile SNC. Tumorile solide (neuroblastomul, nefroblastomul). Histiocitozele.49.Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil.50.Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică.51.Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente.52.Bolile congenitale de metabolism: fenilcetonuria, hiperamoniemia, tirozinemia, galactozemia, glicogenozele, hipercolesterolemia familială, hipertrigliceridemia familială.53.Hiperglicemiile sugarului și copilului.54.Hipoglicemiile sugarului și copilului.55.Diabetul zaharat la copil. Acidocetoza și coma diabetică.56.Cromozomopatii (trisomia 21, Turner, Klinefelter).57.Reumatismul articular acut. Artrita idiopatică juvenilă.58.Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia). Vasculitele. Bolile autoinflamatorii.59.Meningita și encefalita.60.Infecții cu exantem: rujeola, rubeola, boala mână-picior-gură, varicela, herpes zoster, scarlatina.61.Infecția urliană. Mononucleoza infecțioasă.62.Infecții respiratorii transmisibile: tusea convulsivă, gripa.63.Șocul. Anafilaxia.64.Intoxicațiile acute (acetaminofen, alcool, barbiturice, benzodiazepine, opioide, digitalice, substanțe caustice, anticolinergice, monoxid de carbon).65.Insuficiența hepatică.66.Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut.67.Coma și statusul convulsiv.68.Sindromul convulsiv. Convulsiile febrile.69.Paraliziile cerebrale infantile.70.Stenoza hipertrofică de pilor.71.Invaginația intestinală.72.Enterocolita ulcero-necrotică. + 
TEMATICA DE EXAMEN – ONCOLOGIE ȘI HEMATOLOGIE PEDIATRICĂ1.Epidemiologia cancerului la copil.2.Carcinogeneza.2.Biologia cancerului. Imunologia în cancer. Terapia biologică3.Genetica în cancerele copilului. Terapia genica4.Imunologie tumorală5.Metode de diagnostic în cancerele copilului. Diagnosticul de certitudine în cancer - diagnosticul histopatologic6.Stadializarea în cancer. Principiile tratamentului multimodal7.Principiile chirurgiei oncologice8.Principiile chimioterapiei; farmacologie și farmacocinetica citostaticelor9.Principiile radioterapiei. Tipuri de radioterapie10.Urgențe oncologice11.Terapie suportivă în cancerele copilului12.Terapia paliativă în cancerele copilului13.Terapia durerii în cancerele copilului14.Monitorizarea pe termen lung. Efecte secundare tardive în cancer15.Metodologia trialurilor clinice în oncologia pediatrică16.Cancerul la adolescent. Cancerul la sugar17.Sindroame paraneoplazice18.Comunicarea cu părinții și pacienții19.Tumori ale Sistemului nervos central(SNC): tumori cerebrale și spinale20.Neuroblastomul.21.Nefroblastomul și alte tumori renale22.Retinoblastomul.23.Sarcoame osoase: Sarcoamul Ewing și Osteosarcomul.24.Sarcoamele de țesuturi moi: Rabdomiosarcomul tumorile non-rabdomiosaracom25.Tumorile cu celule germinale26.Tumori hepatice.27.Tumori endocrine: Tumori pituitare; tumori tiroidiene; Tumori neuroendocrine gastro enteropancreatice; Tumori adrenale; Feocromocitomul28.Cancere rare: Estesioneuroblastomul; tumori melanocitare; cancere de orofaringe; carcinomul de rinofaringe; cancere pulmonare; cancere cardiace; cancerele tractului digestiv; carcinom vezical; cancere col uterin; cancere vaginale și uterine; melanomul; cancere epiteliale maligne ale pielii; cancer mamar; cancer de peritoneu; tumori carcinoide.29.Locul radiologiei în strategia terapeutică a cancerului30.Surse de radiații; Noțiuni de radiobiologie;31.Tehnici și tipuri de iradiere32.Indicațiile radioterapiei în principalele localizări de boli neoplazice la copil și adolescent33.Transfuzia de sânge34.Hemograma, examenul morfologic al frotiului de sânge periferic35.Examenul morfologic al MO36.Flowcitometrie/Imunofenotipare: teste pentru diagnostic, monitorizare evoluție37.Citogenetica/genetica moleculară: teste de diagnostic, monitorizare evoluție38.Teste de biologie moleculară: teste pentru diagnostic, monitorizarea bolii minime reziduale, monitorizare chimerism39.Histochimie/imunohistochimie - evaluare rezultate biopsie osoasă, biopsie ganglionară, biopsie40.Coagularea și hemostaza: teste de screening, teste specifice41.Trombofilia42.Electroforeza hemoglobinei43.Tipizarea HLA44.Evaluarea grefonului de celule stem hematopoietice45.Hematologie neonatală46.Sindroame de insuficiență medulară47.Anemii48.Hemoglobinopatii. Sindroame talasemice49.Anomalii cantitative și calitative ale leucocitelor50.Imunodeficiențe primare51.Afecțiuni ale hemostazei52.Diagnosticul morfologic, imunologic și molecular al hemopatiilor maligne53.Leucemiile acute limfoblastice54.Leucemiile acute mieloblastice55.Leucemia granulocitară cronică la copil56.Sindroamele mielodisplazice și mieloproliferative57.Limfomul Hodgkin58.Limfoamele maligne non-hodgkiniene59.Histiocitozele60.Boli limfoproliferative asociate sindroamelor de imunodeficiență61.Definiția transplantului; sursele de celule stem hematopoietice (CSH); mobilizarea și conservarea CSH62.Proprietățile biologice ale celulelor stem hematopoietice63.Imunogenetica transplantului alogen64.Principiile condiționării65.Indicațiile transplantului de celule stem hematopoietice în pediatrie66.Tratamentul suportiv în transplantul de celule stem67.Complicațiile precoce ale transplantului68.Complicațiile tardive ale transplantului69.Reacția de grefă contra gazdă70.Monitorizarea bolii minime reziduale71.Imunoterapia post transplant72.Tumori cerebrale73.Tumori spinale + 
Baremul de manevre, tehnici și activități practice – Pediatrie1.Stabilirea recomandărilor regimului dietetic într-o boală diareică acută simplă.2.Soluții pentru rehidratare orală: compoziție, proprietăți, indicații, contraindicații.3.Elaborarea unei indicații de perfuzie endovenoasă.4.Stabilirea regimului dietetic în diabetul zaharat infantil juvenil.5.Stabilirea regimului dietetic la copilul cu glomerulonefrită acută.6.Interpretarea unui examen radiologic toracic (plămân, cord, pleură, mediastin).7.Interpretarea unui examen radiologic al tubului digestiv.8.Interpretarea unui examen radiologic al aparatului reno-ureteral.9.Interpretarea analizelor de hematologie (hemoleucogramă, frotiu sanguin periferic, medulogramă, teste de hemostază).10.Interpretarea buletinelor de analize de bacteriologie.11.Interpretarea probelor funcționale respiratorii.12.Interpretarea probelor paraclinice hepatice.13.Interpretarea probelor paraclinice renale.14.Interpretarea ionogramei sanguine și urinare, a echilibrului acido-bazic (metoda Astrup).15.Interpretarea unei EKG normale și în principalele afecțiuni cardiovasculare (miocardite, pericardite, supraîncărcări și dilatații ale cavităților cardiace, tulburări de ritm și de conducere).16.Tehnici de reanimare cardio-respiratorie.17.Puncția lombară: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiză a LCR.18.Puncția pleurală: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiza a lichidului pleural.19.Sondajul nazogastric și orogastric (indicații, tehnici, incidente). Spălătura gastrică în intoxicații. + 
Baremul de manevre, tehnici și activități practice – Oncologie și hematologie pediatricăl.Efectuarea puncției lombare, a puncției pleurale și a paracentezei2.Efectuarea puncției și biopsiei medulare3.Tehnica accesării cateterului venos central cu cameră (port a cath), administrarea medicației și a perfuziilor/transfuziilor prin cateterul venos central cu cameră și tehnica îngrijirii acestuia4.Procedurile pre-transfuzionale necesare în cazul transfuziei fiecărui produs sangvin în parte (concentrat eritrocitar, concentrat trombocitar, produse de plasmă)5.Elaborarea planului de tratament oncologic multimodal în orice tumoră malignă6.Elaborarea planului de tratament citostatic în orice tumoră malignă9.Interpretarea examenelor CT, RMN, PET-CT10.Interpretarea Ex. flowcitometric - sânge periferic, măduvă osoasă, lichid cefalo-rahidian11.Interpretarea Ex. citogenetic și FISH12.Interpretarea Ex. biologie moleculară13.Interpretarea Ex. morfologic măduvă osoasă14.Interpretarea Ex. histopatologic și imunohistochimic - biopsie de măduvă osoasă, ganglion sau formațiune tumorală15.Interpretarea electroforezei hemoglobinelor16.Interpretarea testelor de hemostază și tromboză17.Determinare grup sanguin18.Procesare celule stem hematopoietice - cunoaștere principiu metodei19.Crioprezervare celule stem hematopoietice – cunoaștere principiu metodei20.Tehnica aferezei de celule stem hematopoietice - cunoaștere principiu metodei21.Tehnica fotoferezei extracorporeale pentru tratamentul GVHD – principiul metodei + 
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI PEDIATRU CU SUBSPECIALIZARE DE ONCOLOGIE ȘI HEMATOLOGIE PEDIATRICĂCompetența profesională intrinsecă specialitățiiI.Competențe specifice în activitatea curentă1.Examinează bolnavii la internare și completează foaia de observație clinică generală.2.Întocmește planul de investigații paraclinice pentru pacienții internați și folosește investigațiile paraclinice efectuate ambulator.3.Examinează zilnic bolnavii internați și consemnează în foaia de observație: evoluția, explorările de laborator, alimentația și tratamentul corespunzător.4.Obține consimțământul informat și informează pacientul/aparținătorul despre consecințele refuzului tratamentului medical.5.Recomandă și urmărește zilnic regimul alimentar al bolnavilor.6.Întocmește și semnează condica de medicamente pentru bolnavii pe care îi îngrijește.7.Supraveghează tratamentele medicale executate de cadrele medii și auxiliare sanitare, iar la nevoie le efectuează personal.8.Trimite pacienții la consulturi interclinice.9.Informează pacientul/însoțitorul acestuia cu privire la aspectele legate de boală, incluzând: diagnosticul, examinările paraclinice, tratamentul, date legate de evoluție și pronostic.10.Consiliază pacienții, vizitatorii și personalul în legătură cu tehnicile de prevenire a transmiterii infecțiilor.11.Instituie tratamentul adecvat pentru infecțiile existente și ia măsurile ce se impun pentru a preveni transmiterea acestora și altor persoane, în special pacienților.12.Aplică ghidurile de practică medicală dar individualizează tratamentul în funcție de particularitățile pacientului.13.Asigură contravizita potrivit graficului stabilit de către medicul șef de secție sau, în situații deosebite, din dispoziția acestuia.14.Întocmește formele de externare ale bolnavilor și redactează orice act medical, aprobat de conducerea spitalului în legătură cu bolnavii pe care îi are sau i-a avut în îngrijire.15.Constată decesul și dă dispoziții de transportare a cadavrului la morgă, după 2 ore de la deces.16.Participă la autopsii și confruntările anatomoclinice la cazurile pe care le-a avut în îngrijire.17.Anunță cazurile cu implicații medico-legale conform legilor în vigoare.18.Propune soluții pentru îmbunătățirea activității de îngrijiri medicale a pacientului.19.Desfășoară, după caz, activitate de cercetare medicală.20.Depune o activitate permanentă de educație sanitară a bolnavilor și aparținătorilor.21.Face parte din diverse comisii organizate la nivelul spitalului, având atribuții specifice comisiilor în care este numit.II.Competențe specifice în serviciul de gardă (secție pediatrie sau secție de oncologie – hematologie pediatrică)1.Controlează la intrarea în gardă prezența în serviciu a personalului medico-sanitar, existența mijloacelor necesare asigurării medicale curente și de urgență, precum și predarea serviciului de cadre medii și auxiliare care lucrează în ture.2.Supraveghează cazurile grave existente în secție sau internate în timpul gărzii, menționându-le la raportul de gardă.3.Înscrie în registrul de consultații orice bolnav prezent la camera de garda.4.Internează bolnavii care au bilet de trimitere precum și cazurile de urgență care se adresează secției răspunzând de justa indicație a internării sau a refuzului acestor cazuri, putând apela la ajutorul oricărui specialist din cadrul spitalului.5.Răspunde la chemările care necesită prezența sa în cadrul spitalului și cheamă la nevoie alți medici necesari pentru rezolvarea cazului.6.Întocmește foaia de observație a cazurilor internate de urgență și consemnează evoluția bolnavilor internați și medicația de urgență pe care a administrat-o.7.Acordă asistență medicală de urgență bolnavilor care nu necesită internare.8.Asigură internarea în alte spitale a bolnavilor care nu pot fi rezolvați în spitalul respectiv, după acordarea primului ajutor.9.Confirmă decesul, consemnând aceasta în documentele medicale și dă dispoziții de transportare la morgă, după 2 ore de la deces.10.Întocmește la terminarea serviciului raportul de gardă în condica destinată acestui scop, consemnând activitatea din secție pe timpul gărzii, măsurile luate, deficiențele constatate și orice observații necesare, prezintă raportul de gardă.ObligațiiEtice, deontologiceRespectă următoarele acte normative:1.Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.2.Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu modificările și completările survenite3.Normele de etică și deontologie profesională.ProfesionaleI.Atribuții generale1.Cunoaște și respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare, a Regulamentului Intern ale unității și regulile stabilite de șeful secției.2.Cunoaște și respectă normele igienico-sanitare.3.Cunoaște și respectă normele P.S.I. și de securitate a muncii.4.Cunoaște și respectă programul de muncă.5.Respectă secretul profesional și codul de etică și deontologie profesională.6.Efectuează controlul medical periodic general.7.Se preocupă de actualizarea cunoștințelor profesionale și de utilizare a echipamentelor, prin studiu individual sau alte forme de educație continuă;8.Desfășoară activitatea astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât și pe celelalte persoane participante la procesul de muncă, precum și în timpul deplasării la și de la locul de muncă.9.Aduce la cunoștința șefului direct accidentele de muncă suferite de persoana proprie și/sau de alte persoane participante la procesul de muncă.10.Respectă Statutul Colegiului Medicilor din România privind exercitarea profesiei de medic, precum și Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului Medicilor.II.Atribuții specifice în activitatea curentă1.Prezintă medicului șef de secție în cadrul raportului de gardă și a vizitelor mari, situația bolnavilor pe care îi are în îngrijire și solicită sprijinul acestuia ori de câte ori este necesar.2.Participă la consultări cu medicii din alte specialități și în cazurile deosebite la examenele paraclinice, precum și la expertizele medico-legale.3.Comunică zilnic medicului de gardă pacienții cu probleme medicale grave pe care îi are în îngrijire și care necesită supraveghere deosebită.4.Controlează și răspunde de întreaga activitate de îngrijire a bolnavilor desfășurată de personalul mediu, auxiliar și elementar sanitar cu care lucrează.5.Asigură și răspunde de aplicarea tuturor măsurilor de igienă și antiepidemice, precum și a normelor de protecția muncii în sectorul de activitate pe care îl are în grijă.6.Raportează cazurile de boli infecțioase și profesionale potrivit dispozițiilor în vigoare.7.Răspunde de disciplina, ținuta și comportamentul personalului în subordine.8.Răspunde prompt la toate solicitările de urgență, la consulturile din aceeași secție și alte secții și colaborează cu toți medicii din secțiile și laboratoarele din spital, în interesul unei cât mai bune îngrijiri medicale a bolnavilor.9.Efectuează consultații de specialitate în ambulator, conform programării întocmite de medicul șef secție.10.Își dezvoltă pregătirea profesională prin participarea la cursuri de perfecționare, simpozioane, congrese.11.Aplică regulile stabilite pentru completarea și gestionarea FOCG și a circuitului acesteia.12.Urmărește introducerea în practică a celor mai eficiente metode de diagnostic și tratament;13.Participă la ședințele organizate în scopul asigurării desfășurării în bune condiții a activităților din cadrul secției.14.Respectă prevederile H.G. nr. 1.103/2014 cu referire la prevenirea și intervenția cazurilor de copii aflați în situație de risc de părăsire sau părăsiți în unități sanitare;15.Respectă prevederile Legii nr. 272/2004 și H.G. nr. 1.103/2014 cu referire la obligația de a informa asistentul social din unitatea sanitară cu privire la internarea unui copil ce prezintă semne de abuz/neglijare/exploatare/violență/vătămare;16.Păstrează secretul profesional, confidențialitatea și anonimatul pacientului și oferă informații aparținătorilor numai în interesul bolnavilor.17.Manifestă atitudine respectuoasă atât față de pacient și patologia acestuia, cât și față de însoțitorul acestuia.18.Respectă drepturile pacienților conform legislației în vigoare;19.Aplică și respectă Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director.20.Aplică și respectă Normele de supraveghere, prevenire și control a infecțiilor nosocomiale în unitățile sanitare, conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director.III.Atribuții specifice în serviciul de gardă1.Răspunde de buna funcționare a secției și de aplicarea dispozițiilor prevăzute în regulamentul intern, precum și a sarcinilor date de șeful de secție, pe care îl reprezintă, în orele în care acesta nu este prezent în spital;2.Anunță prin toate mijloacele posibile managerul spitalului și autoritățile competențe în caz de incendiu sau alte calamități ivite în timpul gărzii și ia măsuri imediate de intervenție și prim ajutor cu mijloacele disponibile până la constituirea celulei de criză condusă de managerul spitalului sau de înlocuitorul acestuia.3.Asistă la distribuirea alimentelor, verifică calitatea acestora, efectuând examenul organoleptic, cantitativ, calitativ al alimentelor distribuite la bolnavi, le îndepărtează pe cele necorespunzătoare, consemnând observațiile în condica de la blocul alimentar și anunță medicul șef de secție.4.Urmărește disciplina și comportamentul vizitatorilor în zilele de vizită precum și prezența ocazională a altor persoane străine în spital și ia măsurile necesare.PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘICORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUMPREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,Nume, prenume:Semnătura:(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ONCOLOGIE ȘI HEMATOLOGIE PEDIATRICĂ a fost introdus de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PNEUMOLOGIE PEDIATRICĂDefiniția specialității:Pediatria este specialitatea care se ocupă cu patologia medicală a copilului de la 0 la 18 ani ea incluzând un domeniu profilactic, care cuprinde puericultura și unul curativ, într-un context socio-etic și managerial specific, la care se asociază aprofundarea suplimentară a unor subdomenii, ce se constituie în specializări derivate din pediatrie, după cum urmează:1.Cardiologie pediatrică2.Gastroenterologie pediatrică3.Hematologie și oncologie pediatrică4.Pneumologie pediatrică5.Nefrologie pediatricăAbsolvenții specializărilor nominalizate la punctele 1 - 5 vor fi certificați ca și "medici specialiști pediatrie și (urmează specialitatea derivată) .........." având cunoștințele și calificarea necesară de a efectua gărzi în specialitatea Pediatrie și de a acorda îngrijiri pediatrice în conformitate cu competențele dobândite conform curriculei de pregătire.Instruirea prin trunchiul comun durează 3 ani. După absolvirea trunchiului comun, pentru Pediatrie Generală și fiecare specialitate derivată se va continua pregătirea specifică în conformitate cu curriculele întocmite distinct.Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri, demonstrații) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, fiind prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual dirijat.Coordonatorul programului de rezidențiat este nominalizat de instituția de învățământ superior medical având rolul de a coordona desfășurarea programului de rezidențiat și de a numi – pentru fiecare secție clinică – un responsabil de formare în rezidențiat. Responsabilul de formare în rezidențiat, în colaborare cu șeful secției, repartizează rezidenții medicilor specialiști/primari din secție care devin medici îndrumători și care vor desfășura activitatea de pregătire a rezidenților în concordanță cu curricula aprobată. În cursul gărzilor medicul de gardă specialist/primar devine medic-îndrumător al activității clinice pe durata gărzii.Coordonatorul de program va urmări respectarea duratei aferente și a curriculei fiecărui modul de pregătire. În cadrul aceluiași an de pregătire, coordonatorul programului de rezidențiat va asigura rotația medicilor rezidenți astfel încât aceștia să parcurgă toate modulele aferente anului de studiu. Este permisă parcurgerea unui modul în mod fracționat, cu scopul de a evita supraaglomerarea unor secții și alocarea simultană a unui număr mare de rezidenți unui medic-îndrumător. Desfășurarea modulelor de pregătire se va face cu prioritate în secțiile clinice de Pediatrie în care există un cadru didactic (titular sau asociat) cu specialitate/supraspecializare/atestat specific modulului de pregătire; în situația în care în niciuna dintre secțiile clinice de Pediatrie nu există îndrumători în specialitatea modulului, stagiul respectiv se va efectua în clinica de specialitate adulți.Responsabilul de formare în rezidențiat verifică și răspunde de parcurgerea tematicii din curriculumul de pregătire, organizează la nivelul secției activitatea educațională a rezidenților, repartizează rezidenții medicilor îndrumători. Repartiția rezidenților se va face în concordanță cu competențele profesionale ale medicilor îndrumători (specialitate, supraspecialitate, atestate) și cu specificul modulului de pregătire. Responsabilul de formare în rezidențiat organizează și participă la evaluarea rezidenților la fiecare final de modul.1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI PNEUMOLOGIE PEDIATRICĂ1.Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 16
TRUNCHIUL COMUN (modulele 1-9) 3 ani
MODULUL 1 Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 9 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 2 Urgențe Pediatrice
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 3 Neurologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 3
MODULUL 4 Psihiatrie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 3
MODULUL 5 Chirurgie și Ortopedie Pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 3
MODULUL 6 Neonatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 7 Boli infecțioase
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 8 Genetică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 3
MODULUL 9 Imagistică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 10 Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 9 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
DIN ANUL IV SE CONTINUĂ CU STRUCTURA DE PNEUMOLOGIE PEDIATRICA (modulele 11-16) 2 ani

Trunchi comun (an I-III) = 600 ore curs, 5250 ore pregătire practică

MODULUL 11 – Pneumologie pediatrică Neurologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 12 – Pneumologie pediatrică Neonatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 13 – Pneumologie pediatrică Pneumologie pediatrică - Modul I
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 6 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 14 – Pneumologie pediatrică Bronhologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 15 – Pneumologie pediatrică Explorari functionale respiratorii
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 4 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
MODULUL 16 – Pneumologie pediatrică Pneumologie pediatrică - Modul II
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 9 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ 4
Total ore pregătire teoretică 1000
Total ore pregătire practică 8750

Modulele 1 - 10 sunt cele ale TRUNCHIULUI COMUN + 
Structura programului Specialității Pneumologie Pediatrică + 
Modulul 11 – Neurologie pediatrică:Nr. ore curs. 20Nr. ore practică. 125I.Tematică curs.1.Afecțiuni ale peretelui toracic și ale diafragmului congenitale sau dobândite [scolioză de cauză neuromusculară prin afectare de motoneuron central sau periferic, ataxia Friedreich, scolioza asociată neurofibromatozei, paralizia diafragmatică congenitală sau prin lezare de nerv frenic, herniile diafragmatice congenitale].2.Leziunea medulară acută și cronică/progresivă.3.Distrofii musculare și impactul acestora asupra funcției ventilatorii [Distrofia Musculară Duchenne, distrofii miotonice, distrofii musculare ale centurilor, distrofii facio-scapulo-humerale, sindromul Emery Dreifuss, distrofii musculare congenitale]4.Alte miopatii ereditare cu afectare a funcției respiratorii [canalopatiile, paraliziile periodice familiale, miopatiile ereditare metabolice (Glicogenoza tip II Pompe, miopatii mitocondriale, etc]5.Bolile joncțiunii neuromusculare și afectarea respiratorie [Miastenia Gravis și sindroamele miastenice congenitale, botulismul]6.Amiotrofiile spinale progresive [SMA] (tip I Werdnig-Hoffmann, tip II Sindrom Intermediar Hausmanova-Petrusewicz, tip III Wohlhart-Kugelberg-Welander, tip IV)II.Barem de activități practice1.Evaluarea forței musculare prin manevre clinice specifice2.Interpretarea unei EMG (electromiograme)3.Interpretarea unui buletin de biopsie muscularăIII.Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme - cu focus pe aparatul locomotor. 1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet. 2. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz.
2. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. 1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreuna cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
3. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. 1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor și în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
4. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător. 1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor si protocoalelor de investigații si tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente în schema terapeutică.
5. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
6. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
7. Asistă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției. 1. Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar. 2. Este capabil sa propună medicului îndrumător modificările managementului de caz (investigații, tratament) rezultate in urma consultului interdisciplinar.
8. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. 1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. 3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv.
9. Obține abilități de comunicare cu pacienții si aparținătorii. Asista la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului si comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător. 1. In discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii. 2. Comunica pacientului si aparținătorilor informații medicale discutate anterior cu medicul îndrumător.

IV.Rezultate așteptate– Să fie capabil să lucreze în echipa multidisciplinară.– Să efectueze evaluare clinică, să facă recomandările necesare pentru investigații paraclinice, să comunice rezultatele evaluării clinice echipei multidisciplinare.– Să alcătuiască planul de intervenție pentru patologia neurologică și să îl integreze în planul personalizat de intervenție al pacientului cu boală neuromusculară sau diafragmatică. + 
Modulul 12 – Neonatologie pediatrică:Nr. ore curs. 20Nr. ore practică. 125I.Tematică curs.1.Afecțiuni ale căii aeriene legate de surfactant [deficitul de surfactant la prematur, destrucția perinatală de surfactant, sindroame genetice cu sinteza anormală cantitativă/calitativă de surfactant]2.Malformații ale căii aeriene la copil, cu localizare în căile aeriene superioare – cheilo-gnato-palatoschizis, imperforația coanală, secvența Pierre-Robin, malformații laringiene, stridor laringian congenital.3.Malformații ale căii aeriene la copil, cu localizare în căile aeriene inferioare - traheobronhomalacia, fistule esotraheale, hernia diafragmatică congenitală, hipoplazia sau agenezia pulmonară, malformația adenomatoidă chistică, chiste aeriene congenitale, emfizemul lobar gigant și sindromul Swyer-James, sechestrația pulmonară, inele vasculare4.Malformații ale peretelui toracic la copil – distrofiile toracice asfixiante, pectus escavatum și pectus carinatum, anomalii congenitale vertebrale și/sau costale, sindrom Poland, sindrom VACTERL5.Gastroschizisul și omfalocelul congenital - impactul asupra funcției ventilatorii6.Malformațiile cardiace congenitale și rolul lor asupra ventilației și schimburilor de gaze7.Persistența circulației fetale; hipertensiune pulmonară în diverse MCC8.Resuscitarea neonatală la sala de nașteri; protocolul STABLE (sugar/glucose-temperature-airway-blood pressure-laboratory findings-emoțional support)9.Tehnici de control avansat ale căii aeriene la nou-născut10.Ventilația mecanică la nou-născutII.Barem activități practice1.Reanimarea neonatală – asistarea la sala de naștere a nou-născutului la termen și a nou-născutului cu greutate mică și foarte mică.2.Stabilizarea și pregătirea nou-născutului în vederea transportului neonatal. Metode de ventilație, monitorizare a nou-născutului transportat.3.Cateterismul arterei și venei ombilicale.4.Instalarea unei perfuzii în venele periferice; montarea unui cateter periferic la nou-născutul la termen și prematur (sub 37 săptămâni de gestație).5.Tehnici de ventilație asistată: metode de ventilație neinvazivă și invazivă.6.Administrarea de surfactant în sonda endotraheală.7.Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis – efectuare pe manechin/pacienți.8.Îngrijirea prematurului în incubator: cunoașterea reglării temperaturii și a umidității, fixarea parametrilor de funcționare.9.Monitorizarea nou-născutului în terapie intensivă.10.Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut.11.Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală).12.Interpretarea examenului gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup - particularitățile neonatale.III.Obiective și rezultate așteptate.

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Efectuează evaluarea clinica a pacientului 1. Este capabil să recunoască nou-născutul grav bolnav și să ia masuri imediate.
2. Stabilește diagnosticul clinic inițial. Ia decizia de internare sau tratament ambulator. 1. Cunoaște criteriile de internare. 2. Are capacitatea de a tine cont de comorbidități in decizia de internare. 2. Cunoaște principalele diagnostice diferențiale. 3. Stabilește diagnosticul pozitiv inițial.
3. Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului. 1. Este capabil sa explice aparținătorilor și copilului datele medicale. 2. Comunica direct pacientului si aparținătorilor diagnosticul si managementul ulterior al cazului. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduri. 4. Este capabil sa gestioneze comunicarea veștilor proaste.
4. Cunoaște semnificația investigațiilor paraclinice. Elaborează planul inițial de investigații. Propune planul complet de investigații. 1. Este capabil sa elaboreze singur un plan inițial de investigații. 2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigațiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapa. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de investigații. 4. Solicita supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă performanta.
5. Elaborează un plan inițial de tratament. Propune planul complet de tratament. 1. Este capabil sa elaboreze singur planul inițial de tratament folosind medicație de prima intenție, cu respectarea algoritmilor si protocoalelor specifice. 2. Recunoaște situațiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de tratament, luând in considerare comorbidități. 4. Este capabil sa realizeze un plan de alimentație a nou-născutului cu supervizarea medicului îndrumător.
6. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
7. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să ajusteze planul de investigații si tratament in funcție de evoluția pacientului. 2. Recunoaște situațiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar. 3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG. 4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic in cazul transferului unui pacient către o alta secție.
8. Participa la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției. Participa la activitățile de cercetare ale echipei. 1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului îndrumător. 2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. 3. Este capabil să integreze recomandările consultului disciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
9. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală 1. Este capabil să redacteze singur biletului de ieșire/scrisoarea medicala pe care ulterior le supune avizării medicului îndrumător. 2. Este capabil sa întocmească un plan de monitorizare și tratament post-externare.
10 Participa activ la efectuarea de transport neonatal 1. Este capabil sa seteze si utilizeze aparatura necesara pentru transport, monitorizarea pe timpul transportului 2. Este capabil sa monitorizeze nou-născutul pe timpul transportului.

IV.Rezultate așteptate● Să fie capabil să lucreze în echipa multidisciplinară obstetrician-neonatolog.● Să efectueze evaluare somatică, să facă recomandările necesare pentru investigații paraclinice, să comunice rezultatele evaluării somatice echipei multidisciplinare.● Să alcătuiască planul de intervenție pentru patologia congenitală sau dobândită perinatal și sa îl integreze în planul personalizat de intervenție la copilul nou-născut. + 
Modulul 13 – Pneumologie Pediatrică – Modulul I:Nr. ore curs: 120Nr. ore practică: 1000I.Tematică1.Bazele moleculare ale morfogenezei pulmonare [etapele de dezvoltare pulmonară - embrionică, pseudoglandulară, canaliculară, saculară, capilară și alveolară]2.Genetica și epigenetica în bolile pulmonare ale copilului [mappingul genetic, GWA (Genome-Wide Association), epigenetica în bolile respiratorii, poluarea și stresul oxidativ, efectele genetice ale fumatului pasiv, efectele epigenetice ale microbiomului uman]3.Anatomia și fiziologia tractului respirator la copil [structura căilor aeriene, sistemul vascular pulmonar, limfaticele plămânului, inervația pulmonară, interstițiul pulmonar, creșterea și dezvoltarea aparatului respirator, ventilația și mecanica respiratorie, reculul elastic pulmonar, proprietățile elastic ale peretelui pulmonar, volume pulmonare, proprietățile dinamice ale căii aeriene, distribuția ventilației, circulația pulmonară, mușchii respiratori, schimbul gazos/difuzia gazelor, ventilația alveolară, spațiul mort, raportul ventilație-perfuzie, transportul sistemic al gazelor, echilibrul acido-bazic, respirația tisulară, controlul respirației, funcțiile metabolice ale plămânului]4.Surfactantul – deficitul de sinteză și destrucția de surfactant5.Mecanisme de apărare ale căii aeriene (intrinseci, înnăscute și adaptative)6.Inflamația căilor aeriene [mecanismele celulare și moleculare ale inflamației, mecanisme antiinflamatorii]7.Elemente de istoric/anamneza în bolile respiratorii8.Zgomotele respiratorii normale și patologice în auscultația pulmonară; Palparea toracelui; Percuția toracelui; Inspecția căilor aeriene superioare și a toracelui.9.Semne și simptome uzuale întâlnite în bolile respiratorii la copil [tuse acută și cronică, wheezing acut și recurent, cianoza cutaneomucoasă, hipocratism digital, durerea toracică, hemoptizia, expectorația, etc]10.Detresă respiratorie: semne clinice, etiologie, evaluare (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice).11.Radiografia toracică în bolile bronhopulmonare: indicații, aport diagnostic, interpretare.12.Tomografia computerizată toracică în bolile bronhopulmonare: indicații, aport diagnostic, interpretare.13.Explorarea funcțională respiratorie: explorări funcționale la copilul mic/necooperant, spirometria, pletismografia, mecanica respiratorie pasivă, mecanica peretelui toracic, capacitatea de difuzie a monoxidului de carbon DLCO, peak-flow metria.14.Terapia inhalatorie în bolile respiratorii: modalități și dispozitive de administrare a medicației inhalatorii .15.Astmul bronșic: definiție, epidemiologie, etiologie (inclusiv factori declanșatori de simptome), patogenie, tablou clinic, examinări paraclinice, clasificarea severității bolii, profilaxie, terapie acută, terapie cronică.16.Fibroza chistică: etiologie, patogenie, tablou clinic, examinări paraclinice, evoluție, prognostic, principii de tratament.17.Tuberculoza pulmonară primară și secundară: etiologie, epidemiologie, fiziopatologie, tablou clinic, examinări paraclinice (IDR la PPD, teste de eliberare a interferonului gamma, radiografia toracică, examenul microscopic, cultura bacteriană), principii de terapie, profilaxie (vaccinarea BCG).18.Infecțiile cu Microbacterii non-tuberculoase (Mycobacterium avium complex, Mycobacterium abscessus, Mycobacterium kansasii, Mycobacterium marinum)19.Hemoragiile pulmonare - cauze de hemoptizie (trauma, diateze hemoragice, fibroza chistică, alte infecții, MCC, malformații arterio-venoase, hemoragii pulmonare în boli autoimune, hemosideroza pulmonară și iatrogen post-puncțional, post-bronhoscopic, la traheostomizati)20.Insuficiența respiratorie acută și cronică: definiție, etiologie, fiziopatologie, tipuri, explorări paraclinice, oxigenoterapia.II.Barem de activități practice1.Interpretarea radiografiei toracice în bolile bronhopulmonare.2.Interpretarea tomografiei computerizate toracice în bolile bronhopulmonare.3.Efectuarea și interpretarea măsurării debitului expirator maxim (PEF).4.Efectuarea și interpretarea spirometriei.5.Interpretarea unui buletin de analiză a gazelor sanguine.6.Interpretarea testelor cutanate alergologice la pacientul cu astm bronșic.7.Interpretarea intradermoreacției la tuberculina.III.Obiective educaționale și rezultate așteptate

Obiective educaționale Rezultate așteptate
1. Să identifice corect sunetele respiratorii normale sau patologice Este capabil să identifice corect sunetele respiratorii
2. Să identifice semnele de detresă respiratorie Este capabil să identifice semnele de detresă respiratorie
3. Să evalueze (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice) un pacient cu tuse subacută sau cronică Este capabil să evalueze singur un pacient cu tuse recurentă sau cronică
4. Să evalueze (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice) un pacient cu wheezing recurent sau persistent Este capabil să evalueze singur un pacient cu wheezing recurent sau persistent
5. Să cunoască indicațiile radiografiei toracice în bolile respiratorii Cunoaște indicațiile radiografiei toracice în bolile respiratorii
6. Să interpreteze o radiografie toracică normală sau patologică (leziuni bronhopulmonare) Este capabil să identifice leziunile bronhopulmonare pe radiografia toracică
7. Să interpreteze o tomografie computerizată toracică normală sau patologică (leziuni bronhopulmonare) Este capabil să identifice leziunile bronhopulmonare pe tomografia toracică computerizată
8. Să efectueze corect determinarea debitului expirator maxim (PEF) Este capabil să efectueze corect PEF-metria în bolile respiratorii
9. Să interpreteze și să explice pacientului/aparținătorilor semnificația valorilor PEF Este capabil să interpreteze și să explice pacientului/aparținătorilor semnificația valorilor PEF
10. Să efectueze corect o spirometrie Este capabil să efectueze corect o spirometrie
11. Să interpreteze o spirometrie normală sau patologică (obstrucție vs. restricție) Este capabil să interpreteze o spirometrie
12. Să recomande terapia inhalatorie adecvată (tip de dispozitiv) în funcție de caz Este capabil să indice tipul corect de dispozitiv inhalator în funcție de caz si sa exemplifice modalitatea corecta de administrare a medicației pe cale inhalatorie.
13. Să recunoască tabloul clinic al astmului bronșic Este capabil să recunoască tabloul clinic al astmului bronșic
14. Să cunoască criteriile de diagnostic ale astmului bronșic Cunoaște criteriile de diagnostic ale astmului bronșic
15. Să interpreteze testele cutanate alergologice la un pacient cu astm bronșic Este capabil să interpreteze testele cutanate alergologice la un pacient cu astm bronșic
16. Să clasifice corect astmul bronșic în funcție de controlul bolii Este capabil să clasifice corect astmul bronșic în funcție de controlul bolii
17. Să cunoască cele mai frecvente medicamente utilizate în astmul bronșic (indicații, contraindicații, administrare, reacții adverse) Cunoaște cele mai frecvente medicamente utilizate în astmul bronșic (indicații, contraindicații, administrare, reacții adverse)
18. Să elaboreze un plan terapeutic de durată la un pacient cu astm bronșic Este capabil să elaboreze un plan terapeutic de durată la un pacient cu astm bronșic
19. Să elaboreze un plan de monitorizare la un pacient cu astm bronșic Este capabil să elaboreze un plan de monitorizare la un pacient cu astm bronșic
20. Să cunoască terapia exacerbării astmatice Cunoaște terapia exacerbării astmatice
21. Să cunoască criteriile clinice de suspiciune a fibrozei chistice si pe cele clinice de evoluție a bolii; sa recunoască principalele complicații ale bolii in copilărie Cunoaște criteriile clinice de suspiciune a fibrozei chistice si evoluția naturala/sub tratament profilactic a bolii
22. Să recunoască tabloul clinic al tuberculozei pulmonare Recunoaște tabloul clinic al tuberculozei pulmonare
23. Să interpreteze corect IDR la PPD Interpretează corect IDR la PPD
24. Să cunoască criteriile de diagnostic ale insuficienței respiratorii Cunoaște criteriile de diagnostic ale insuficienței respiratorii
25. Să interpreteze un buletin de analiză a gazelor sanguine Interpretează un buletin de analiză a gazelor sanguine
26. Să cunoască indicațiile oxigenoterapiei Cunoaște indicațiile oxigenoterapiei
IV.Rezultate așteptate● Să fie capabil să lucreze în echipa multidisciplinară pediatru-urgentist-pneumolog.● Să efectueze evaluare somatică, să facă recomandările necesare pentru investigații paraclinice, să comunice rezultatele evaluării somatice echipei multidisciplinare.● Sa alcătuiască planul de intervenție pentru patologia respiratorie identificată și să îl integreze în planul personalizat de intervenție la copilul cu boală pulmonară acută sau cronică.● Să poată comunica eficace și concis cu familia pacientului care are boală pulmonară acută sau cronică despre structura planului de intervenție pe durata spitalizării și despre planul de acțiune privind monitorizarea la domiciliu + 
Modulul 14 – Bronholologie:Nr. ore curs: 50Nr. ore practică: 400I.Tematică1.Introducere în bronhologie, definirea termenilor.2.Indicațiile bronhoscopiei, în general; indicațiile pediatrice ale bronhoscopiei.3.Contraindicațiile bronhoscopiei.4.Bronhoscopie flexibilă versus rigidă – avantajele relative și dezavantajele comparative ale celor două tipuri de bronhoscopie5.Anatomia căii aeriene în perspectiva examenului bronhoscopic [evaluarea căilor aeriene extratoracice, respectiv a căilor aeriene intratoracice]6.Tipuri de modificări structurale identificate în calea aeriană cu ajutorul bronhoscopiei [modificări intrinseci ale căii aeriene, compresii extrinseci]7.Proceduri de diagnostic în cursul examenului bronhoscopic: a. Lavajul bronhoalveolar, b. Biopsia transbronșică, c. Biopsia epiteliului respirator și tehnica de brushing8.Proceduri terapeutice în cursul bronhoscopiei: a. Lavajul bronșic în scop terapeutic, b. Bronhoscopia terapeutică cu administrare inrabronșică a diverselor principii terapeutice (surfactant, adrenalina, mucolitice, etc), c. Proceduri invazive (dilatare cu balon a zonelor stenotice, stentare bronșică, laser-terapie, electrocauterizare, termoplastie endobronșică)9.Evaluarea ultrasonică endobronșică EBUS (Endobronchial Ultrasound)10.Complicațiile bronhoscopiei (a. pentru bronhoscopia flexibilă și b. pentru bronhoscopia rigidă)II.Barem de activități practice1.Interpretarea anatomiei endobronșice – localizare topografică.2.Interpretarea rezultatelor citologice și biochimice ale lavajului bronho-alveolar3.Interpretarea modificărilor endobronșice (intrinseci și extrinseci)4.Cunoașterea aparaturii din secția de bronhologie5.Cunoașterea organizării, a regulilor de asepsie și antisepsie într-un serviciu de bronhologie6.Participarea activă la procedurile practice ale manevrei de bronhoscopieIII.Obiective și rezultate așteptate

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Efectuează corect anamneza și examenul obiectiv ținând cont de specificul pacientului ce va fi supus bronhoscopiei. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet.
2. Cunoaște noțiunile privind indicațiile si contraindicațiile bronhoscopiei. Este capabil sa indice corect cazurile care necesita bronhoscopie si criteriile după care se efectuează selecția sau temporizarea procedurii.
3. Cunoaște masurile de profilaxie a transmiterii bolilor infecțioase ca urmare a bronhoscopiei. Este capabil sa enumere masurile specifice de profilaxie a transmiterii nozocomiale a unor infecții asociate manevrei de bronhoscopie
4. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreuna cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru bronhoscopie.
5. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor și în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
6 Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător. 1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor si protocoalelor de investigații si tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Poate preciza oportunitatea si tratamentul antibiotic/antiviral de prima intenție in principalele boli infecțioase ale copilului.
7 Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice. 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
8. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
9 Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. Este capabil să redacteze biletul de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător.
IV.Rezultate așteptate● Să fie capabil să lucreze în echipa multidisciplinară pediatru-pneumolog – bronholog.● Să efectueze evaluare somatică specifică, să facă recomandările necesare pentru investigații paraclinice pregătitoare bronhoscopiei, să comunice rezultatele evaluării somatice echipei multidisciplinare.● Să poată comunica eficace și concis cu familia pacientului ce urmează a fi supus procedurii de bronhoscopie exploratorie sau terapeutică. + 
Modulul 15 – Explorări Funcționale Respiratorii:Nr. ore curs: 50Nr. ore practică: 400I.Tematică1.Introducere în probele funcționale respiratorii la copil2.Volumele pulmonare – definiție și valori de referință3.Peak-flow metria - tehnică, aplicații practice4.Spirometria – tehnică și aplicații practice5.DLCO - capacitatea de difuzie a monoxidului de carbon - tehnică și aplicații practice6.Evaluarea hiperreactivității bronșice – teste de bronhodilatație [testarea reversibilității bronhospasmului] și teste de provocare [testul la metacolina și alte teste de provocare]; testele de efort; teste de evaluare cardio-pulmonară7.Pulsoximetria și corelațiile funcționale8.Evaluarea gazelor sanguine în corelație cu explorările funcționale9.Inflamometria și biomarkerii măsurabil în condensatele de aer exhalat [focus pe FeNO - oxidul nitric]10.Scenarii clinice cu recunoașterea deficitelor ventilatorii de tip obstructiv, de tip restrictiv sau de tip mixtII.Barem de activități practice1.Interpretarea rezultatelor unei PEF-metrii și a jurnalului de PEF-metrie.2.Interpretarea rezultatelor unei spirometrii3.Interpretarea DLCO4.Interpretarea unui buletin de gaze sanguine [micrometoda ASTRUP]5.Interpretarea unei inflamometrii respiratorii [măsurătoare de oxid nitric în aerul exhalat; alți biomarkeri]6.Cunoașterea aparaturii din secția de Probe Funcționale Respiratorii - PFR7.Cunoașterea organizării, a regulilor de asepsie și antisepsie într-un serviciu de PFR8.Participarea activa la procedurile practice ale spirometrieiIII.Obiective și rezultate așteptate

OBIECTIVE EDUCAȚIONALE REZULTATE AȘTEPTATE
1. Efectuează corect anamneza și examenul obiectiv ținând cont de specificul pacientului ce va fi supus probelor funcționale respiratorii Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet.
2. Cunoaște noțiunile privind indicațiile probelor funcționale respiratorii in funcție de vârstă si de patologia subiacenta. Este capabil sa indice corect cazurile care necesita probe funcționale respiratorii si criteriile după care se efectuează pregătirea pacientului in vederea efectuării procedurii in funcție de gradul de cooperare al pacientului.
3. Cunoaște masurile de profilaxie a transmiterii bolilor infecțioase ca urmare a diverselor tipuri de PFR Este capabil sa enumere masurile specifice de profilaxie a transmiterii nozocomiale a unor infecții asociate manevrei de explorare funcțională respiratorie
5. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreuna cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru PFR.
5. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor și în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
6. Efectuează manopere diagnostice corespunzătoare baremului de activități practice. 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
7. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. Este capabil să redacteze biletul de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător.

IV.Rezultate așteptate● Să fie capabil să lucreze în echipa multidisciplinară pediatru - pneumolog specialist în explorări funcționale respiratorii.● Să alcătuiască planul de explorări funcționale pentru patologia respiratorie identificată și să îl integreze în planul personalizat de intervenție la copilul cu boală pulmonară acută sau cronică.● Să poată interpreta rezultatele diverselor probe funcționale respiratorii și să le integreze într-un plan de monitorizare al pacientului cu boală pulmonară. + 
Modulul 16 – Pneumologie Pediatrică – Modulul II:Nr. ore curs: 140Nr. ore practică: 1200I.Tematică1.Boli pulmonare alergice diferite de astm [Aspergiloza bronhopulmonară alergică ABPA, Pneumoniile de hipersensibilizare, Pneumoniile eozinofilice] - Factori de risc, epidemiologie, aspecte clinice, diagnostic de laborator și imagistic, diagnostic diferențial, tratament, prognostic, dispensarizare2.Malformații congenitale ale căii aeriene superioare [anomalii congenitale nazale – atrezia coanală, chistele de canal nazo-lacrimal, chistele dermoide nazale, encefalocel nazal; anomalii craniofaciale; malformații congenitale linguale – macroglosia izolată și sindromică, chist de canal tireoglos; anomalii congenitale laringiene – laringomalacia, laringocelul, chiste sacculare, paralizia corzilor vocale, stenoză subglotica congenitală]3.Malformații congenitale pulmonare [fistula esotraheală, traheomalacia, agenezia/hipoplazia pulmonară, malformația adenomatoidă chistică, chistele bronhogenice, hernia diafragmatică congenitală, sechestrația pulmonară, inelele vasculare intratoracice]4.Anomalii congenitale ale peretelui toracic și malformații spinale/vertebrale [Pectus escavatum și Pectus carinatum, Scolioza severă, Anomaliile musculare toraco-abdominale – gastroschizis, omfalocel și herniile diafragmatice congenitale; Sindromul de Insuficiență toracică – sindrom Jeune, sindrom Jarcho-Levine]5.Bronșectazii congenitale și dobândite - clasificare, fiziopatologie, aspect clinice, diagnostic de laborator, tratament, evoluție și prognostic.6.Afecțiuni pulmonare non-infecțioase [Atelectazii pulmonare – etiologie, patogenie (atelectazii obstructive și atelectazii non-obstructive), aspecte clinice, diagnostic de laborator și imagistic, management, evoluție; Manifestări respiratorii ale unor boli granulomatoase și cu mecanism imun – Artrita Idiopatică Juvenilă, Lupus eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermie, Granulomatoza Wegener, Sindrom Churg-Strauss, sindrom Goopasture, Histiocitoza X, SCID (Severe Combined Immunodeficiency), Granulomatoza bronhocentrică și boala Crohn]7.Boli Interstițiale Pulmonare [aspect clinic, diagnostic de laborator și imagistic, biopsia pulmonară, probe funcționale respiratorii, prognostic, evoluție]8.Displazia bronhopulmonară [fiziopatologie, aspect clinice, management prenatal, perinatal și postnatal, evoluție, comorbidități]9.Revărsate pleurale non-infecțioase [chilotorax, transsudate pleurale, pleurezii hemoragice, revărsate pleurale maligne sau para neoplazice] - diagnostic pozitiv și management [toracenteza și drenaj pleural]10.Pneumotorax și pneumomediastin [fiziopatologie, aspect clinice, diagnostic pozitiv, tratament neinvaziv și invaziv (aspirația pe ac, toracostomia, pleurodeza, toracoscopia video-asistată), evoluție și prognostic]11.Hemoragiile pulmonare [etiologie, evaluare clinică, investigații de laborator, imagistică, management, evoluție și prognostic]12.Aspirația de corp străin în căile respiratorii [obstrucția mecanică, aspirația masivă de fluid, micro-aspirații recurente] – aspect clinic, diagnostic pozitiv și diferențial, management, prognostic.13.Transplantul pulmonar - indicații generale, selecția generală a candidaților pentru transplant, boli specific [fibroză chistică, deficitul de surfactant, hipertensiunea pulmonară idiopatica, sindromul Eisenmenger, displazia bronho-pulmonară, boli parenchimatoase difuze progresive]; managementul post-transplant și rejetul grefei.14.Boli pulmonare asociate cu obezitate – wheezing recurent și astm, apnee obstructive de somn, sindromul Prader-Willi15.Elemente de somnologie pediatrică [apneea obstructivă de somn - OSA] - fiziopatologia OSA, evaluarea polisomnografică, tratamentul chirurgical, ventilația non-invazivă16.Alte boli genetice [diskinezia ciliară primară, deficitul de alfa1-antitripsina, sindromul Mounier-Kuhn, sindromul Williams-Champbell, limfangioleiomiomatoza pulmonară]17.Manifestări pulmonare în alte boli cu mecanism genetic [acondroplazia, artrogripoza congenitală, sindrom Down, sindrom Hermansky-Pudlak, mucopolizaharidoze, pseudohipoaldosteronism]18.Manifestări respiratorii în malformații cardiace congenitale MCC [Fiziopatologia circulației pulmonare în MCC necianogene respective cianogene, aspect clinice și de laborator, ecocardiografia, angiCT și angioRM, evoluție/sindrom Eisenmenger]19.Complicații pulmonare în boli endocrine, metabolice și gastrointestinale20.Complicații pulmonare în boli hemato-oncologice [siclemie, tumori toracice primare sau metastatice, complicații pulmonare în cadrul polichimioterapiei, complicații pulmonare la pacientul cu transplant medular sau de celule stem]21.Complicații pulmonare în boli imunologice [Infecții pulmonare complicând o imunodeficiență congenitală (Boala granulomatoasă cronică, boala Bruton, sindrom Wiskott-Aldrich, sindrom ataxie-telangiectazie, sindrom Di George, SCID {Severe Combined Immunodeficiency}), infecții pulmonare la copilul cu infecție HIV]22.Dezvoltare/aprofundarea noțiunilor din Modulul I privind Radiografia toracică în bolile bronhopulmonare: indicații, aport diagnostic, interpretare Tomografia computerizată toracică în bolile bronhopulmonare: indicații, aport diagnostic, interpretare.23.Dezvoltare/aprofundarea noțiunilor din Modulul I privind Explorarea funcțională respiratorie: explorări funcționale la copilul mic/necooperant, spirometria, pletismografia, mecanica respiratorie pasivă, mecanica peretelui toracic, capacitatea de difuzie a monoxidului de carbon DLCO, peak-flow metria.24.Dezvoltare/aprofundarea noțiunilor din Modulul I privind Terapia inhalatorie în bolile respiratorii: modalități și dispozitive de administrare a medicației inhalatorii.II.Barem de activități practice1.Interpretarea radiografiei toracice în bolile bronhopulmonare.2.Interpretarea tomografiei computerizate toracice în bolile bronhopulmonare.3.Efectuarea și interpretarea măsurării debitului expirator maxim (PEF).4.Efectuarea și interpretarea spirometriei.5.Interpretarea unui buletin de analiză a gazelor sanguine.6.Interpretarea și managementul setărilor de ventilație mecanicăIII.Obiective educaționale și rezultate așteptate – idem Modul I cu mențiunea ca ar trebui să poată îndeplini aceste activități INDEPENDENT fără intervenția semnificativă a medicului coordonator + 
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:Obiectivele generale ale trunchiului comun de pregătire în pediatrie include dobândirea de noțiuni, aptitudini și abilități în următoarele domenii:I.Comunicare;II.Etică și profesionalism;III.Asigurarea calității actului medical;IV.Expertiză pediatrică (abilități clinice, procedurale și interpretarea investigațiilor);V.Organizare și conducere.I.ComunicareRezidentul trebuie să dobândească următoarele abilități:A.Comunicarea cu pacientul și aparținătorii:– Abilitatea de a comunica adecvat cu pacienții și aparținătorii în funcție de nivelul socio-economic și cultural al acestora, inclusiv comunicarea veștilor proaste;– Capacitatea de a prelua informațiile transmise prin limbaj verbal și non-verbal de pacient și/sau aparținători (relația dintre copil și aparținători, semne de alarmă pentru elemente conflictuale în mediul socio-familial al pacientului, etc.)– Abilitatea de a adapta îngrijirea medicală la particularitățile socio-culturale și educaționale ale pacientului și familiei acestuia, în beneficiul copilului bolnav.– Capacitatea de a rezolva conflictele între pacienți/aparținători și membrii echipei medicale.– utilizarea metodelor adecvate de a informa pacientul și familia acestuia despre evenimentele adverse ale actului medical (inclusiv iatrogenie)B.Comunicare cu alți profesioniști din sănătate– Capacitatea de a comunica sintetic și clar în cadrul echipei medicale sau multidisciplinare; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale;– Abilitatea de a rezolva conflictele în cadrul echipei medicale;– Abilitatea de a comunica eficient și succint cu alte persoane și instituții din sistemul sanitar.– Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz, etc.;– Capacitatea de a colabora cu colegii din alte specialități medicale cu scopul de a facilita tranziția adolescentului cu boală cronică în rețeaua medicală pentru bolnavi adulți.C.Comunicare cu instituții din afara sistemului medical– Capacitatea de colaborare cu personalul didactic, asistenții sociali și cei din instituțiile de ocrotire pentru acțiuni profilactice și terapeutice cu scopul de a asigura starea de sănătate a copilului;– Abilitatea de a redacta în mod sintetic documente destinate instituțiilor medico-legale care asigură intervențiile conexe actului medical propriu-zis.II.Etică și profesionalismRezidentul trebuie să deprindă următoarele abilități:– Cunoașterea și respectarea prevederilor legale referitoare la desfășurarea profesiei de medic în România, inclusiv Codul deontologic al medicului;– Cunoașterea și respectarea legislației referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidențialității și adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, origine etnică și dizabilități;– Cunoașterea și respectarea Regulamentelor și Normelor interne ale spitalului unde își desfășoară activitatea; cunoașterea structurii administrative a spitalului și a raporturilor de muncă dintre angajați.– Capacitatea de a oferi o asistență medicale de cea mai înaltă calitate și de a menține un înalt nivel profesional prin educație medicală continuă;– Cunoașterea și aplicarea protocoalelor de diagnostic și tratament, locale și naționale; utilizarea cu discernământ în actul medical a rezultatelor cercetării științifice;– Respectarea obligațiilor legale și morale în privința raportării bolilor sau situațiilor de abuz potențial sau real.– capacitate de a prezenta cazuri clinice sau conferințe;– evaluare și reflexie asupra conținutului întâlnirilor științifice;– abilitatea de a accesa informații medicale, înțelegerea diferenței dintre cercetare și audit clinic.– utilizează și înțelege interpretarea testelor statistice simple– capacitatea de a studia literatura medicală pentru căutarea dovezilor– metodologia cercetării științifice.III.Asigurarea calității actului medical.Rezidentul trebuie să dobândească capacitatea de:– Cunoaștere sintetică a organizării structurilor de calitate din spitalul unde își desfășoară activitatea;– Cunoaștere a instrumentelor de îmbunătățire a calității actului medical– Identificare a principalelor categorii de erori medicale;– Identificare a situațiilor cu risc crescut pentru evenimente adverse în activitatea medicală de îngrijire a copilului.– Identificare și raportare a evenimentelor/efectelor adverse ale activității medicale;– Cunoașterea elementelor de bază în derularea unui audit clinic– Însușirea metodelor adecvate aplicabile pentru reducerea evenimentelor adverse;– Înțelegerea principiilor, metodelor și instrumentelor utilizate pentru creșterea siguranței pacientului.IV.Expertiză pediatricăRezidentul trebuie să:– Dețină cunoștințe și abilități specifice domeniului de activitate: evaluare clinică, recunoașterea pacientului grav-bolnav și inițierea măsurilor de urgență, formularea unui diagnostic pozitiv și diferențial, întocmirea planului de investigații și a celui terapeutic, modificarea planurilor în funcție de evoluția clinică și de rezultatele paraclinice.– Își însușească modul de completarea a documentelor medicale– Dobândească noțiuni referitoare la vulnerabilitatea socială a copilului și măsuri de protecțieV.Organizare și conducereRezidentul trebuie să dobândească următoarele aptitudini:– utilizarea rațională a timpului– prioritizarea activităților și sarcinilor;– delegarea atribuțiilor;– identificarea și controlul situațiilor generatoare de stres și acțiunile pentru minimalizarea efectelor acestora;– controlul situațiilor de criză generate de lipsa unor resurse;– cultivarea capacității de a identifica greșelile proprii și de a învăța din acestea;– recunoașterea limitelor personale și profesionale.– redactarea documentelor medicale (raport medical, bilet de ieșire, raportări, documente legale) într-un mod inteligibil, lizibil și la timp. + 
Examenul de medic specialist:Probe de evaluare, specifice programului:– probă scrisă - Da– examen clinic - Da– probă de abilități/manualități - Da– probă pe casetă video - Nu– probă operatorie - Nu– dizertație - Nu + 
TEMATICA DE EXAMEN1.Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.2.Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.3.Patologia neonatală: detresa respiratorie, icterele nn, encefalopatia hipoxic-ischemică, hemoragiile intracraniene infecțiile nn, convulsii neonatale.4.Embriopatii, fetopatii: TORCH, sdr. alcoolic fetal, sifilis congenital.5.Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică.6.Obezitatea.7.Febra la copil.8.Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Otita medie acută. Mastoidita.9.Crupul. Laringotraheobronșita acută. Bronșiolita acută.10.Insuficiența respiratorie acută.11.Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele.12.Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase.13.Malformațiile congenitale de cord necianogene.14.Malformațiile congenitale de cord cianogene.15.Hipertensiunea arterială la copil.16.Diareea acută bacteriană și virală.17.Sindroamele de deshidratare.18.Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia).19.Boala inflamatorie intestinală.20.Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil.21.Constipația cronică și encoprezisul.22.Icterele la sugar și copil.23.Hepatitele cronice și ciroza hepatică.24.Hemoragiile digestive la nou-născut și copil.25.Sindroamele de hipertensiune portală. Colestaza neo-natală.26.Insuficiența pancreatică exocrină. Fibroza chistică.27.Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare.28.Pericarditele. Endocardita infecțioasă.29.Tulburări de ritm și conducere.30.Insuficiența cardiacă.31.Rahitismul carențial și anemiile carențiale.32.Anemiile hemolitice congenitale și dobândite.33.Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată).34.Tratamentul substitutiv cu produse de sânge.35.Infecția de tract urinar.36.Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar.37.Glomerulonefritele acute și cronice.38.Sindromul nefrotic.39.Insuficiența renală acută.40.Boala cronică renală (Insuficiența renală cronică).41.Tuberculoza pulmonară primară și secundară.42.Sifilisul congenital și dobândit.43.Deficite imune genetice și dobândite.44.Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice45.Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil46.Aplazia medulară idiopatică și secundară. Anemiile hipoplastice congenitale și dobândite.47.Urgențele oncologice la copil.48.Tumorile SNC. Tumorile solide (neuroblastomul, nefroblastomul). Histiocitozele.49.Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil50.Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică51.Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente.52.Bolile congenitale de metabolism: fenilcetonuria, hiperamoniemia, tirozinemia, galactozemia, glicogenozele, hipercolesterolemia familială, hipertrigliceridemia familială.53.Hiperglicemiile sugarului și copilului.54.Hipoglicemiile sugarului și copilului.55.Diabetul zaharat la copil. Acidocetoza și coma diabetică.56.Cromozomopatii (trisomia 21, Turner, Klinefelter).57.Reumatismul articular acut. Artrita idiopatică juvenilă.58.Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia,). Vasculitele. Bolile autoinflamatorii.59.Meningita și encefalita.60.Infecții cu exantem: rujeola, rubeola, boala mână-picior-gură, varicela, herpes zoster, scarlatina.61.Infecția urliană. Mononucleoza infecțioasă.62.Infecții respiratorii transmisibile: tusea convulsivă, gripa.63.Șocul. Anafilaxia.64.Intoxicațiile acute (acetaminofen, alcool, barbiturice, benzodiazepine, opioide, digitalice, substanțe caustice, anticolinergice, monoxid de carbon.65.Insuficiența hepatică.66.Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut.67.Coma și statusul convulsiv.68.Sindromul convulsiv. Convulsiile febrile.69.Paraliziile cerebrale infantile.70.Stenoza hipertrofică de pilor.71.Invaginația intestinală.72.Enterocolita ulcero-necrotică. + 
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)1.Stabilirea recomandărilor regimului dietetic într-o boală diareică acută simplă.2.Soluții pentru rehidratare orală: compoziție proprietăți, indicații, contraindicații.3.Elaborarea unei indicații de perfuzie endovenoasă.4.Stabilirea regimului dietetic în diabetul zaharat infantil juvenil.5.Stabilirea regimului dietetic la copilul cu glomerulonefrita acută.6.Interpretarea unui examen radiologic toracic (plămân, cord, pleură, mediastin).7.Interpretarea unui examen radiologic al tubului digestiv.8.Interpretarea unui examen radiologic al aparatului reno-ureteral.9.Interpretarea analizelor de hematologie (hemoleucograma, frotiu sanguin periferic, medulograma, teste de hemostază).10.Interpretarea buletinelor de analize de bacteriologie.11.Interpretarea probelor funcționale respiratorii.12.Interpretarea probelor paraclinice hepatice.13.Interpretarea probelor paraclinice renale.14.Interpretarea ionogramei sanguine și urinare, a echilibrului acido-bazic (metoda Astrup).15.Interpretarea unei EKG normale și în principalele afecțiuni cardiovasculare (miocardite, pericardite, supraîncărcări și dilatații ale cavităților cardiace, tulburări de ritm și de conducere).16.Tehnici de reanimare cardio-respiratorie.17.Puncția lombară: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiză a LCR.18.Puncția pleurală: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiză a lichidului pleural.19.Sondajul nazogastric și orogastric (indicații, tehnici, incidente). Spălătura gastrică în intoxicații. + 
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST PEDIATRIECompetența profesională intrinsecă specialității pacientului.I.Competențe specifice în activitatea curentă1.Examinează bolnavii la internare și completează foaia de observație clinică generală.2.Întocmește planul de investigații paraclinice pentru pacienții internați și folosește investigațiile paraclinice efectuate ambulator.3.Examinează zilnic bolnavii internați și consemnează în foaia de observație: evoluția, explorările de laborator, alimentația și tratamentul corespunzător.4.Obține consimțământul informat și informează pacientul/aparținătorul despre consecințele refuzului tratamentului medical.5.Recomandă și urmărește zilnic regimul alimentar al bolnavilor.6.Întocmește și semnează condica de medicamente pentru bolnavii pe care îi îngrijește.7.Supraveghează tratamentele medicale executate de cadrele medii și auxiliare sanitare, iar la nevoie le efectuează personal.8.Trimite pacienții la consulturi interclinice.9.Informează pacientul/însoțitorul acestuia cu privire la aspectele legate de boală, incluzând: diagnosticul, examinările paraclinice, tratamentul, date legate de evoluție și pronostic.10.Consiliază pacienții, vizitatorii și personalul în legătură cu tehnicile de prevenire a transmiterii infecțiilor.11.Instituie tratamentul adecvat pentru infecțiile existente și ia măsurile ce se impun pentru a preveni transmiterea acestora și altor persoane, în special pacienților.12.Aplică ghidurile de practică medicală dar individualizează tratamentul în funcție de particularitățile13.Asigură contravizita potrivit graficului stabilit de către medicul șef de secție sau, în situații deosebite, din dispoziția acestuia.14.Întocmește formele de externare ale bolnavilor și redactează orice act medical, aprobat de conducerea spitalului în legătură cu bolnavii pe care îi are sau i-a avut în îngrijire.15.Constată decesul și dă dispoziții de transportare a cadavrului la morgă, după 2 ore de la deces.16.Participă la autopsii și confruntările anatomoclinice la cazurile pe care le-a avut în îngrijire.17.Anunță cazurile cu implicații medico-legale conform legilor în vigoare.18.Propune soluții pentru îmbunătățirea activității de îngrijiri medicale a pacientului.19.Desfășoară, după caz, activitate de cercetare medicală.20.Depune o activitate permanență de educație sanitară a bolnavilor și aparținătorilor.21.Face parte din diverse comisii organizate la nivelul spitalului, având atribuții specifice comisiilor în care este numit.II.Competențe specifice în serviciul de gardă1.Controlează la intrarea în gardă prezența în serviciu a personalului medico-sanitar, existența mijloacelor necesare asigurării medicale curente și de urgență, precum și predarea serviciului de cadre medii și auxiliare care lucrează în ture.2.Supraveghează cazurile grave existente în secție sau internate în timpul gărzii, menționându-le la raportul de gardă.3.Înscrie în registrul de consultații orice bolnav prezent la camera de garda.4.Internează bolnavii care au bilet de trimitere precum și cazurile de urgență care se adresează secției răspunzând de justa indicație a internării sau a refuzului acestor cazuri, putând apela la ajutorul oricărui specialist din cadrul spitalului.5.Răspunde la chemările care necesită prezența sa în cadrul spitalului și cheamă la nevoie alți medici necesari pentru rezolvarea cazului.6.Întocmește foaia de observație a cazurilor internate de urgență și consemnează evoluția bolnavilor internați și medicația de urgență pe care a administrat-o.7.Acordă asistență medicală de urgență bolnavilor care nu necesită internare.8.Asigură internarea în alte spitale a bolnavilor care nu pot fi rezolvați în spitalul respectiv, după acordarea primului ajutor.9.Confirmă decesul, consemnând aceasta în documentele medicale și dă dispoziții de transportare la morgă, după 2 ore de la deces.10.Întocmește la terminarea serviciului raportul de gardă în condica destinată acestui scop, consemnând activitatea din secție pe timpul gărzii, măsurile luate, deficiențele constatate și orice observații necesare, prezintă raportul de gardă.ObligațiiEtice, deontologiceRespectă următoarele acte normative:1.Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.2.Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu modificările și completările survenite3.Normele de etică și deontologie profesională.ProfesionaleI.Atribuții generale1.Cunoaște și respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare, a Regulamentului Intern ale unității și regulile stabilite de șeful secției.2.Cunoaște și respectă normele igienico-sanitare.3.Cunoaște și respectă normele P.S.I. și de securitate a muncii.4.Cunoaște și respectă programul de muncă.5.Respectă secretul profesional și codul de etică și deontologie profesională.6.Efectuează controlul medical periodic general.7.Se preocupă de actualizarea cunoștințelor profesionale și de utilizare a echipamentelor, prin studiu individual sau alte forme de educație continuă;8.Desfășoară activitatea astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât și pe celelalte persoane participante la procesul de muncă, precum și în timpul deplasării la și de la locul de muncă.9.Aduce la cunoștința șefului direct accidentele de muncă suferite de persoana proprie și/sau de alte persoane participante la procesul de muncă.10.Respectă Statutul Colegiului Medicilor din România privind exercitarea profesiei de medic, precum și Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului Medicilor.II.Atribuții specifice în activitatea curentă1.Prezintă medicului șef de secție în cadrul raportului de gardă și a vizitelor mari, situația bolnavilor pe care îi are în îngrijire și solicită sprijinul acestuia ori de câte ori este necesar.2.Participă la consultări cu medicii din alte specialități și în cazurile deosebite la examenele paraclinice, precum și la expertizele medico-legale.3.Comunică zilnic medicului de gardă bolnavii gravi pe care îi are în îngrijire și care necesită supraveghere deosebită.4.Controlează și răspunde de întreaga activitate de îngrijire a bolnavilor desfășurată de personalul mediu, auxiliar și elementar sanitar cu care lucrează.5.Asigură și răspunde de aplicarea tuturor măsurilor de igienă și antiepidemice, precum și a normelor de protecția muncii în sectorul de activitate pe care îl are în grijă.6.Raportează cazurile de boli infecțioase și profesionale potrivit dispozițiilor în vigoare.7.Răspunde de disciplina, ținuta și comportamentul personalului în subordine.8.Răspunde prompt la toate solicitările de urgență, la consulturile din aceeași secție și alte secții și colaborează cu toți medicii din secțiile și laboratoarele din spital, în interesul unei cât mai bune îngrijiri medicale a bolnavilor.9.Efectuează consultații de specialitate în ambulator, conform programării întocmite de medicul șef secție.10.Își dezvoltă pregătirea profesională prin participarea la cursuri de perfecționare, simpozioane, congrese.11.Aplică regulile stabilite pentru completarea și gestionarea FOCG și a circuitului acesteia.12.Urmărește introducerea în practică a celor mai eficiente metode de diagnostic și tratament;13.Participă la ședințele organizate în scopul asigurării desfășurării în bune condiții a activităților din cadrul secției.14.Respectă prevederile H.G. nr. 1.103/2014 cu referire la prevenirea și intervenția cazurilor de copii aflați în situație de risc de părăsire sau părăsiți în unități sanitare;15.Respectă prevederile Legii nr. 272/2004 și H.G. nr. 1.103/2014 cu referire la obligația de a informa asistentul social din unitatea sanitară cu privire la internarea unui copil ce prezintă semne de abuz/neglijare/exploatare/violență/vătămare;16.Păstrează secretul profesional, confidențialitatea și anonimatul pacientului și oferă informații aparținătorilor numai în interesul bolnavilor.17.Manifestă atitudine respectuoasă atât față de pacient și patologia acestuia, cât și față de însoțitorul acestuia.18.Respectă drepturile pacienților conform legislației în vigoare;19.Aplică și respectă Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director.20.Aplică și respectă Normele de supraveghere, prevenire și control a infecțiilor nosocomiale în unitățile sanitare, conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director.III.Atribuții specifice în serviciul de gardă1.Răspunde de buna funcționare a secției și de aplicarea dispozițiilor prevăzute în regulamentul intern, precum și a sarcinilor date de șeful de secție, pe care îl reprezintă, în orele în care acesta nu este prezent în spital;2.Anunță prin toate mijloacele posibile managerul spitalului și autoritățile competențe în caz de incendiu sau alte calamități ivite în timpul gărzii și ia măsuri imediate de intervenție și prim ajutor cu mijloacele disponibile până la constituirea celulei de criză condusă de managerul spitalului sau de înlocuitorul acestuia.3.Asistă la distribuirea alimentelor, verifică calitatea acestora, efectuând examenul organoleptic, cantitativ, calitativ al alimentelor distribuite la bolnavi, le îndepărtează pe cele necorespunzătoare, consemnând observațiile în condica de la blocul alimentar și anunță medicul șef de secție.4.Urmărește disciplina și comportamentul vizitatorilor în zilele de vizită precum și prezența ocazională a altor persoane străine în spital și ia măsurile necesare.PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘICORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUMPREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,Nume, prenume:Semnătura:(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PNEUMOLOGIE PEDIATRICĂ a fost introdus de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA FARMACIE GENERALĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE, STRUCTURI ȘI POLITICI SALARIALE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA FARMACIE GENERALĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
CURRICULA PENTRU SPECIALITATEA FARMACIE GENERALĂ1.1.DEFINIȚIE: Farmacia generală este specialitatea farmaceutică în care se utilizează cunoștințele farmaceutice și biomedicale în vederea asigurării în condiții optime a asistenței cu medicamente prin farmacii publice și de spital.1.2.DURATA: 3 ani1.3.STRUCTURA STAGIILOR1.3.1.Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la unitatea repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate 1/2 lună1.3.2.Stagiul de tehnologie farmaceutică – 4 luni1.3.3.Stagiul de fitoterapie - 1 lună1.3.4.Stagiul de dispozitive medicale și suplimente nutritive – 1 lună1.3.5.Stagiul de controlul medicamentului - 1 lună1.3.6.Stagiul de management în farmacie – 1 lună1.3.7.Stagiul de informatică aplicată - 1 lună1.3.8.Stagiul de farmacoterapie și interacțiuni medicamentoase – 2 luni1.3.9.Stagiul de farmacie clinică - 1 lună1.3.10.Stagiul de biofarmacie – 1 lună1.3.11.Stagiul de farmacie veterinară - 1 lună1.3.12.Stagiul de homeopatie – 1 lună1.3.13.Stagiul de marketing și piață farmaceutică - 1 lună1.3.14.Stagiul de urgențe medicale – 1 lună1.3.15.Stagiul de sănătate publică și politica medicamentului - 1 lună1.3.16.Stagiul de practică de farmacie publică – 3 luni1.3.17.Stagiul de afaceri reglementare farmaceutice - 1 lună1.3.18.Stagiul de managementul calității, standardizare și logistică – 1 lună1.3.19.Stagiul de farmacovigilență - 1 lună1.3.20.Stagiul de comunicare și consiliere a pacientului – 1 lună1.3.21.Stagiul de farmacoeconomie - 1/2 lună1.3.22.Stagiul de nutriție enterală și parenterală – 1 lună1.3.23.Stagiul de radiofarmacie - 1 lună1.3.24.Stagiul de farmacie oncologică – 2 luni1.3.25.Stagiul practic în farmacia de spital - 3 luniOBS: Se are în vedere ca fiecare an de pregătire în rezidențiat să aibă inclusă perioada de concediu legal de odihnă. + 
STAGIUL DE TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ + 
ObiectiveÎnsușirea cunoștințelor teoretice referitoare la materiile prime farmaceutice și înțelegerea rolului acestor substanțe pentru uz farmaceutic în formularea, prepararea, stabilitatea și condiționarea medicamentelor.Însușirea noțiunilor teoretice privind compatibilitatea, stabilitatea și conservarea medicamentelor, cu identificarea și argumentarea influenței diferiților factori asupra acestor caracteristici.Însușirea principiilor actuale privind prescrierea, prepararea și eliberarea medicamentelor în farmacie.Însușirea principiilor teoretice referitoare la asigurarea calității medicamentelor în farmacie; cunoașterea Recomandărilor de Bună Practică Farmaceutică și înțelegerea responsabilității farmacistului pentru respectarea acestora.Însușirea principiilor teoretice modeme privind formularea, prepararea, controlul calității și condiționarea formelor farmaceutice lichide, semisolide și solide ca sisteme disperse omogene și eterogene (soluții orale și topice, siropuri, preparate aplicate pe mucoasa nazală, otică, bucofaringiană, rectală și vaginală, dispersii coloidale, emulsii și suspensii farmaceutice, aerosoli, preparate cutanate bioadezive semisolide, supozitoare, pulberi, granule, capsule, comprimate, preparate cu eliberare modificată) în farmacie. Consolidarea abilităților argumentative ale farmacistului în susținerea strategiilor optime de formulare și preparare a formelor farmaceutice în farmacie. + 
Tematica lecțiilor conferință1.Materii prime farmaceutice: substanțe medicamentoase, substanțe auxiliare, materiale de condiționare-ambalare; reglementări, cerințe, testarea și etichetarea materiilor prime farmaceutice.2.Compatibilitatea, stabilitatea și conservarea medicamentelor.3.Prescrierea, prepararea și eliberarea medicamentelor în farmacie.4.Asigurarea calității medicamentelor în farmacie. Recomandări de Bună Practică Farmaceutică (RBPF).5.Soluții medicamentoase.6.Medicamente farmaceutice sterile: medicamente injectabile, perfuzii, vaccinuri și imunoseruri, preparate oftalmice.7.Aerosoli farmaceutici.8.Emulsii și suspensii farmaceutice9.Forme farmaceutice cu acțiune topică10.Supozitoare11.Forme farmaceutice solide pentru administrare orală (capsule și comprimate)12.Forme farmaceutice orale cu eliberare modificată și cu eliberare accelerată13.Sisteme terapeutice14.Sisteme cu eliberare controlată și sisteme cu eliberare la țintă a substanțelor medicamentoase15.Forme farmaceutice microîncapsulate și forme farmaceutice nanoîncapsulate16.Forme radiofarmaceutice17.Compatibilitatea medicamentelor18.Asigurarea calității medicamentelor în farmacie. Recomandări de Bună Practică farmaceutică19.Medicamente moderne. Optimizarea unor forme farmaceutice deja existente și utilizarea unor noi cai de administrare + 
Baremul activităților practiceObiective: Dobândirea competențelor necesare formulării, preparării, condiționării, asigurării calității și eliberării medicamentelor în farmacie. + 
Tematica activităților practice1.Aspecte practice privind stabilitatea medicamentelor. Exemple de medicamente cu termen de valabilitate limitat2.Soluții medicamentoase: prevederi compendiale (Farmacopeea Română ediția a X-a și Suplimente, Farmacopeea Europeană); operații care stau la baza preparării soluțiilor medicamentoase. Soluții de uz intern, soluții de uz extern. Determinarea conținutului în alcool la soluții hidroalcolice.3.Forme farmaceutice lichide administrate pe mucoase: prevederi compendiale (Farmacopeea Română ediția a X-a și Suplimente, Farmacopeea Europeană); exemple, preparare, condiționare, etichetare și condiții de calitate.4.Incompatibilități la asocierea substanțelor medicamentoase în soluții apoase de uz intern. Prescripții magistrale cu substanțe medicamentoase și adjuvanți noi.5.Incompatibilități între substanțe medicamentoase cu noii adjuvanți în soluții pentru uz extern. Prescripții magistrale cu substanțe medicamentoase și adjuvanți noi6.Soluții injectabile. Izotonizarea soluțiilor parenterale. Medicamente injectabile cu acțiune prelungită. Condiții de calitate.7.Perfuzii medicamentoase: prevederi compendiale (Farmacopeea Romana ediția a X-a, și Suplimente, Farmacopeea Europeană); condiționare, condiții de calitate conform FR X și Suplimente, normelor interne și standardelor în vigoare; Incompatibilități de seringă.8.Forme farmaceutice oftalmice apoase (picături pentru ochi, soluții pentru spălături oculare, soluții pentru lentile de contact): aspecte practice moderne privind formularea, prepararea și condiționarea formelor farmaceutice oftalmice apoase în scopul asigurării calității lor. Exemple de preparate oftalmice (picături pentru ochi, soluții pentru spălături oculare și soluții pentru lentile de contact).9.Prepararea și controlul calității formelor farmaceutice obținute prin extracție din produse vegetale10.Formularea și prepararea emulsiilor utilizând asocieri de emulgatori pe baza valorilor HLB. Emulsii complexe. Controlul calității emulsiilor farmaceutice.11.Formularea și prepararea unor suspensii floculate și defloculate în vehicule structurate. Suspensii solide. Controlul calității suspensiilor farmaceutice.12.Prepararea ex tempore de suspensii lichide din forme farmaceutice industriale solide.13.Forme farmaceutice topice semisolide: aspecte practice moderne privind formularea, prepararea și condiționarea unguentelor în scopul asigurării calității lor. Exemple de unguente medicamentoase.14.Supozitoare rectale și vaginale: aspecte practice moderne privind formularea, prepararea și condiționarea supozitoarelor în scopul asigurării calității lor. Supozitoare rectale și vaginale cu acțiune locală și cu acțiune sistemică.15.Granule și pelete: aspecte practice moderne privind formularea, prepararea și condiționarea granulelor/peletelor în scopul asigurării calității lor. Exemple de granule.16.Comprimate: aspecte practice moderne privind formularea, prepararea și condiționarea comprimatelor în scopul asigurării calității lor. Experimentarea unor excipienți pentru comprimare directa sau după granulare.17.Comprimate de uz special, comprimate efervescente, comprimate pentru soluții orale, comprimate pentru dispersii orale, comprimate orodispersabile, comprimate masticabile, comprimate bucale, comprimate pentru supt și comprimate sublinguale; comprimate vaginale.18.Capsule. Microcapsule. Procedee de microincapsulare19.Testarea eliberării "in vitro" a substanței medicamentoase din diferite formulări de comprimate20.Elaborarea unei lucrări monografice de profil (referat cu sau fără parte experimentală) + 
STAGIUL DE FITOTERAPIEObiective: actualizarea cunoștințelor teoretice referitoare la asocierea corectă a materiilor prime vegetale/animale (dependent de compoziția chimică) în tratamentul adjuvant al diferitelor tipuri de afecțiuni; evaluarea interacțiunilor fitopreparate - alimente - medicamente; perfecționarea cunoștințelor practice privitoare la calitatea suplimentului/fitomedicamentului/dispozitivului medical. + 
Tematica lecțiilor conferință1.Principii active de natură vegetală/animală și domeniul de aplicabilitate al acestora în terapie. Extracte vegetale. Suplimente/fitomedicamente/dispozitive medicale de natură vegetală2.Fitoterapia în diferite tipuri de afecțiuni2.1.Fitoterapia afecțiunilor respiratorii2.2.Fitoterapia afecțiunilor digestive2.3.Fitoterapia afecțiunilor genito-urinare2.4.Fitoterapia afecțiunilor cardio-vasculare2.5.Fitoterapia afecțiunilor SNC2.6.Fitoterapia afecțiunilor metabolice2.7.Fitoterapia afecțiunilor locomotorii2.8.Fitoterapia afecțiunilor dermice3.Fitoterapia la categoriile speciale de pacienți (stări fiziologice particulare și categorii cu risc)4.Interacțiuni fitopreparate – alimente – medicamente + 
Baremul activităților practice1.Aplicarea de metode moderne în analiza și controlul materiilor prime vegetale și a fitopreparatelor + 
STAGIUL DE DISPOZITIVE MEDICALE ȘI SUPLIMENTE NUTRITIVE1.Dispozitive medicale – definiție, clasificare, reglementări, managementul riscului2.Materiale și biomateriale pentru produsele tehnico-medicale. Biocompatibilitatea dispozitivelor medicale3.Sterilizarea dispozitivelor medicale4.Dispozitive medicale utilizate în ortopedie5.Dispozitive medicale pentru uz intraspitalicesc6.Dispozitive medicale folosite în oftalmologie7.Materiale de igienă8.Dispozitive medicale destinate căilor respiratorii9.Dispozitive medicale pentru uzul în ambulatoriu10.Dispozitive medicale cardiovasculare11.Dispozitive medicale pentru uz dentar12.Dispozitive medicale pentru corectarea auzului13.Produse pentru protecția sexuală și contraconcepție14.Produse de puericultură15.Materiale și echipamente de protecție16.Dispozitive medicale terapeutice17.Dispozitive medicale pentru diagnostic in vitro (dispozitive de autotestare)18.Suplimentele alimentare - definiție, legislație19.Biodisponibilitatea suplimentelor alimentare20.Etichetarea și prospectul suplimentelor alimentare21.Suplimente alimentare cu vitamine și minerale22.Suplimente alimentare cu proteine, cu creatină și pentru sistemul muscular23.Suplimente alimentare pentru scăderea în greutate24.Suplimente alimentare imunostimulatoare25.Suplimente alimentare destinate sistemului digestiv26.Suplimente alimentare pentru ficat27.Suplimente alimentare pentru sistemul cardiovascular28.Suplimente alimentare cu aplicare topică29.Suplimente alimentare pentru oase și articulații + 
STAGIUL DE CONTROLUL MEDICAMENTULUI + 
Obiectiv:însușirea cunoștințelor teoretice privind metodele fizico-chimice de analiză, cu accent asupra domeniilor lor de aplicabilitate; însușirea deprinderilor practice de dezvoltare a diferitelor metode analitice cu aplicabilitate în farmacia comunitară și farmacia de spital. + 
Tematica lecțiilor conferință1.Norme și standarde de control adoptate pe plan național și internațional: farmacopei, ghiduri de calitate, informațiile produsului farmaceutic.2.Controlul calității substanțelor active folosite în farmacia comunitară sau de spital pentru prepararea rețetelor magistrale.3.Controlul calității excipienților folosiți în farmacia comunitară sau de spital pentru prepararea rețetelor magistrale.4.Controlul calității produselor farmaceutice, dispozitivelor medicale, suplimentelor alimentare și cosmeticelor în farmacia comunitară sau de spital.5.Evaluarea aspectelor de siguranță (TSE/BSE) ale produselor de origine animală folosite în farmacia comunitară sau de spital pentru prepararea rețetelor magistrale.6.Asigurarea stabilității produselor farmaceutice, dispozitivelor medicale, suplimentelor alimentare și cosmeticelor în farmacia comunitară sau de spital.7.Asigurarea calității medicamentelor în farmacie. Reguli de Bună Practică Farmaceutică (RBPF). + 
Baremul activităților practice1.Prelevarea probelor pentru analiză.2.Controlul organoleptic și analiza preliminară a substanțelor medicamentoase ca atare și a formelor farmaceutice.3.Determinarea constantelor fizico-chimice utilizate la controlul medicamentelor.4.Identificarea substanțelor medicamentoase ca atare și din forme farmaceutice prin reacții chimice.5.Controlul purității substanțelor medicamentoase.6.Dozarea substanțelor medicamentoase ca atare și din forme farmaceutice prin metode volumetrice și semimicrovolumetrice.7.Evaluarea rezultatului analitic obținut în raport cu limitele de admisibilitate. Întocmirea buletinului de analiză. + 
STAGIUL DE MANAGEMENT ÎN FARMACIEObiectiv: deoarece practica farmaceutică se desfășoară de la produs la orientarea pacientului, există provocări unice care apar în gestionarea serviciilor suplimentare și pe care farmaciștii specialiști trebuie să le aprofundeze. + 
Tematica lecțiilor conferință1.Serviciile farmaceutice, parte a mecanismului de managementDomeniile practicii asistenței farmaceutice: managementul riscului, susținerea pacientului, managementul bolii, marketingul serviciilor farmaceutice, managementul afacerii2.Funcțiile managementuluiEstimare și planificare. Organizare. Comandă. Coordonare. Control3.Planificarea strategica în activitățile farmaceuticeTipuri de planificare: scop și caracteristici. Viziune și misiune. Obstacole și limite în calea planificării4.Planificarea afacerii în domeniul farmaciei:Pași în elaborarea unui plan de afaceri. Comunicarea planului de afaceri. Oportunitate și pericole externe ale planului de afaceri. Cuprinsul unui plan de afaceri5.Managementul operațional:Legătura dintre operațiuni și profitabilitate. Ieșiri farmaceutice tipice. Resurse în domeniul farmaceutic. Managementul calității. Locația. Organizarea spațiului. Resurse umane. Programare. Managementul stocurilor6.Asigurarea calității în operațiile farmaceutice:Cum se măsoară calitatea. Metode de asigurare a calității în Practica Farmaceutică. Acreditarea/respectarea standardelor de calitate. Reguli de bună practică farmaceutică (RBPF)7.Structura organizațională și comportamentul:Ce este comportamentul organizațional. Evaluarea culturii organizaționale. Structura organizațională informală. Comportamentele organizaționale ale farmaciștilor8.Funcțiile managementului de resurse umane:Managementul resurselor umane și practica farmaceutică. Legi și reglementari specifice RUNOS. Recrutarea și plasarea forței de muncă. Concedierea angajaților9.Evaluarea performanței:Ce este evaluarea performanței. Motive ale implementării eficiente a performanțelor. Tipuri de evaluare a performanței. Evaluarea performanței în farmacie10.Relațiile eu clienții:Definirea relațiilor eu clienții. Standarde pentru evaluarea serviciilor. Evaluarea calității serviciilor. Relația eu presa11.Managementul timpului:Teorii și practici ale managementului timpului. Cum se face managementul timpului. Managementul timpului în practica farmaceutică. Stresul – consecință a unui management insuficient al timpului12.Abilități de conducere în Farmacie:Teorii și stiluri de conducere. Restructurarea conducerii. Calitățile liderilor eficienți. Instrumente evaluative ale conducerii13.Managementul banilor:Declarații fiscale esențiale: bilanțul, declarația de venit, situația fluxului de bani. Rapoarte financiare în practica farmaciilor comunitare și/sau de spital14.Plătitorii terți:Impactul plații terților asupra farmaciilor. Rambursarea terților pentru rețetele medicale. Evaluarea impactului financiar al parții terțe15.Alocări bugetare:Scopurile sistemelor bugetare. Bugetul general – un instrument de planificare. Bugetarea cu bază zero. Impactul cumpărătorului asupra bugetelor + 
STAGIUL DE INFORMATICĂ APLICATĂ + 
ObiectivObiectivul principal al disciplinei constă în familiarizarea rezidenților cu mediile de documentare on-line, verificarea și actualizarea informațiilor și modificărilor legislative pe site- urile agențiilor de reglementare în domeniul medicamentului și al dispozitivelor medicale. + 
Tematica lecțiilor conferință1.Prezentare și navigare pe site-urile oficiale ale Colegiului Farmaciștilor, Ministerului Sănătății, Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor medicale.2.Navigare și documentare pe site-urile agențiilor internaționale de reglementare în domeniul medicamentului, EMA, FDA, OMS3.Gestionarea bazelor de date pentru farmacii4.Monitorizarea datelor, analize și tendințe + 
Baremul activităților practice1.Identificarea și gestionarea formularelor specifice de raportare a unei reacții adverse, de monitorizare suplimentară, de sesizare privind calitatea unui medicament, de sesizare a lipsei unui medicament, de recunoaștere și raportare a medicamentelor contrafăcute.2.Pregătirea și gestionarea documentației în vederea evaluării Regulilor de bună practică farmaceutică.3.Baze de date pentru farmacii4.Monitorizarea datelor, analize și tendințe. Analiza statistică a datelor, evaluări, comparări cu ajutorul programelor statistice Minitab, Excel + 
STAGIUL DE FARMACOTERAPIE ȘI INTERACȚIUNI MEDICAMENTOASEObiective: Însușirea aspectelor particulare de farmacocinetică, farmacodinamie și farmacoterapie la categorii speciale de pacienți. Identificarea interacțiunilor medicamentoase (pe aceeași prescripție sau pe prescripții paralele) în farmacia de comunitate. Limitarea consumului de antibiotice și chimioterapice antimicrobiene în farmacia de comunitate. + 
Tematica lecțiilor conferință1.Aspecte farmacoterapeutice particulare la vârstele extreme, în sarcină și alăptare (5 h)2.Interacțiuni medicamentoase cu semnificație clinică: medicament/medicament, medicament/ aliment, medicament/alcool, tutun, medicament/suplimente alimentare (4 h)3.Farmacoterapie și interacțiuni medicamentoase la pacienți cu patologia cardiovasculară și boli metabolice: HTA, cardiopatie ischemică, insuficiență cardiacă, boală arterială periferică, boală venoasă cronică, dislipidemie, diabet zaharat (8 h)4.Farmacoterapie și interacțiuni medicamentoase la pacienți cu patologia digestivă: ulcerul gastroduodenal, boala de reflux gastroesofagian, sindromul de intestin iritabil (4 h)5.Farmacoterapie și interacțiuni medicamentoase la pacienți cu boli cronice respiratorii: astm, BPOC (3 h)6.Farmacoterapie și interacțiuni medicamentoase la pacienți cu boli musculoscheletice (5 h)7.Rezistența la antibiotice și chimioterapice antibacteriene în farmacia de comunitate. Principii științifice de evaluarea a prescripțiilor cu antibiotice și chimioterapice antibacteriene în farmacia de comunitate. Interacțiuni medicamentoase semnificative clinic ale antibioticelor și chimioterapicelor (6 h).8.Aspecte practice privind utilizarea terapiei hormonale sistemice și topice (5 h) + 
STAGIUL DE FARMACIE CLINICĂObiective: Însușirea principiilor de consiliere în farmacie de comunitate pentru medicamentele OTC și medicamentele etice în contextual polipatologiei. Consilierea pacientului pentru creșterea aderenței și persistenței la tratamentul cronic. Evitarea reacțiilor adverse induse de medicamente prin analiza obiectivă a condicilor de prescripții medicale în spital. + 
Tematica lecțiilor conferință9.Principii ale asistenței farmaceutice (Pharmaceutical care) în farmacia comunitară (2 ore).10.Aderența la tratament în bolile cronice: evaluare, modalități de ameliorare, identificarea barierelor care scad aderența și persistența la tratament (3 ore).11.Consilierea pacientului privind medicația OTC în contextul polipatologiei și polimedicației (3 ore).12.Consilierea prescripției medicale în privința posologiei și a momentului optim de administrare (raportat la mese și la nictemer) (2 ore).13.Gestionarea unor simptome frecvente în farmacia comunitară: durere, febră, inflamație simptome respiratorii, simptome digestive, tulburări metabolice, simptome dermatologice (6 ore).14.Analiza condicilor de prescripții medicale în spital: doze pentru o dată, doze pentru 24 de ore, duplicate terapeutice (4 ore). + 
STAGIUL DE BIOFARMACIE + 
Obiectiv:prezentarea noțiunilor de biodisponibilitate și bioechivalență, a particularităților căilor de administrare; descrierea principiilor de clasificare biofarmaceutică și a rolului procedurilor de bioderogare în înregistrarea produselor farmaceutice; dezvoltarea de metodelor de cedare/dizolvare in vitro și utilizarea lor în evaluarea performanțelor biofarmaceutice. + 
Tematica lecțiilor conferință1.Biodisponibilitate și bioechivalență. Caracteristicile proceselor de absorbție după administrarea pe cale orală. Influența factorilor fiziologici și patologici asupra absorbției, distribuției, metabolismului și extracției.2.Sisteme de clasificare biofarmaceutică. Determinarea solubilității, permeabilității și a profilelor de dizolvare/cedare in vitro. Proceduri de bioderogare.3.Evaluarea bioechivalenței formelor farmaceutice solide orale. Prezentarea comparativă a ghidurilor de reglementare.4.Evaluarea bioechivalenței formelor farmaceutice speciale, topice și transdermice + 
Baremul activităților practice1.Dezvoltarea testelor de dizolvare in vitro din forme farmaceutice convenționale. Capitole generale compendiale și monografii specifice.2.Dezvoltarea testelor de cedare in vitro din forme farmaceutice speciale. Principii generale.3.Analiza similarității microstructurale. Aplicarea conceptului de echivalență farmaceutică extinsă.4.Evaluarea similarității profilelor de dizolvare/cedare in vitro. Metrici de similaritate. + 
STAGIUL DE FARMACIE VETERINARĂObiective: Deprinderea unor competențe legate de medicamentele utilizate în terapia veterinară, punând accent pe aspectele care diferențiază medicamentul de uz uman de cel veterinar; Prezentarea unor medicamente din cadrul farmacoterapiei veterinare, care se adresează sistemului nervos central, aparatului cardiovascular, aparatului respirator, aparatului digestiv, aparatului excretor, medicamente cu acțiune predominantă asupra schimburilor nutritive, antiinflamatoare, antibacteriene, antifungice, antihelmintice, antiparazitare, antiseptice și dezinfectante; Cunoașterea posibilităților de administrare a medicamentelor în funcție de specie, precum și a modului de calculare a dozelor și a măsurilor de siguranță ce trebuie respectate pentru prevenirea accidentelor la om; Însușirea cunoștințelor necesare pentru a elibera medicamente de uz veterinar din farmacia de uz uman, în interesul proprietarului și al animalului bolnav; Dobândirea cunoștințelor referitoare la posibilitățile de administrare a medicamentelor de uz uman în scop veterinar și la translatarea dozelor din uz uman pentru uz veterinar; Consilierea pacienților privind zoonozele. + 
Tematica lecțiilor conferințăDefinirea și descrierea medicamentelor, suplimentelor alimentare, cosmeticelor și a altor produse de uz veterinar, sub aspect farmacocinetic, farmacoterapic și farmacotoxicologic;– Lecții conferință referitoare la medicamente cu acțiune asupra sistemului nervos central, aparatului cardiovascular, respirator, digestiv, medicamente cu acțiune predominantă asupra schimburilor nutritive, excretor, medicamente cu acțiune predominantă asupra schimburilor nutritive, medicamente antiinflamatoare, antibacteriene, antifungice, antihelmintice, antiseptice și dezinfectante. + 
Baremul activităților practice:Căile de administrare a medicamentelor de uz veterinar– Dozele medicamentelor în medicina veterinară– Respectarea Regulilor de Bună Practică Farmaceutică, a eticii și deontologiei profesionale– Utilizarea eficientă a surselor informaționale și a resurselor de comunicare și formare profesională asistată (portaluri Internet, aplicații software de specialitate, baze de date, cursuri on-line etc.) atât în limba română cât și într-o limbă de circulație internațională. + 
STAGIUL DE HOMEOPATIEObiective: Cunoașterea aspectelor generale teoretice privind homeopatia ca metodă farmacoterapeutică alternativă a alopatiei, principiile fundamentale ale homeopatiei, remediile homeopatice. Însușirea, interpretarea și utilizarea noțiunilor fundamentale referitoare la principiile homeopatiei și a modalităților de formulare și preparare a medicamentului homeopat. Cunoașterea prevederilor compendiale privind preparatele homeopate, produsele vegetale pentru preparate homeopate, tincturi mamă pentru preparate homeopate. + 
Tematica lecțiilor conferință1.Homeopatia. Definiție și generalități.2.Modalități de aplicare. Experimentarea pe omul sănătos. Individualizarea tratamentului. Utilizarea dozelor infinitezimale dinamizate3.Metode terapeutice utilizate în homeopatie. Principii fundamentale ale homeopatiei (principiul similitudinii, identității diluției homeopate și doza infinitezimale4.Medicamentul homeopat. Materii prime și sușe homeopatice. Materii prime și sușe homeopatice. Tincturi mamă. Macerate. Produse chimice de origine minerală sau organică. Bioterapice și izoterapice5.Prepararea (procesele de diluție și dinamizare), conservarea și etichetarea tincturilor mamă pentru preparate homeopate.6.Căile de administrare și posologia în homeopatie7.Preparate homeopate. Granule. Comprimate. Globule. Supozitoare. Fiole buvabile. Picături. Triturații8.Preparate homeopate (Praeparationes homoeopathicas) - Monografia generală din FRX, Supliment 20069.Produse vegetale pentru preparate homeopate (Plantae medicinales ad praeparationes homoeopathicas) – Monografia generală din FRX, Supliment 200610.Tincturi mamă pentru preparate homeopate (Tincturae maternae ad praeparationes homoeopathicas) – Monografia generală din FRX, Supliment 2006 + 
STAGIUL DE MARKETING ȘI PIAȚĂ FARMACEUTICĂObiectiv: Acest stagiu are ca scop aprofundarea noțiunilor teoretice și practice de către viitorii farmaciști specialiști, astfel încât aceștia să poată opera cu strategii de marketing specifice serviciilor farmaceutice. La sfârșitul stadiului ei vor fi capabili să propună diverse metode de concepere și furnizare a serviciilor oferite de farmaciști, să dezvolte strategii de marketing, de promovare, tehnici de stabilire a preturilor, etc. + 
Tematica lecțiilor conferință1.Bazele marketinguluiConcepte esențiale în marketing. Importanta marketingului pentru farmaciști. Concepții greșite despre marketingAbordări ale marketingului. Probleme legate de marketingul serviciilor farmaciștilor2.Concepte esențiale de marketing:Definiția produsului. Diferențe dintre asistența farmaceutică și serviciile de distribuție de bază. Clienții serviciilor oferite de farmaciști. Sarcinile marketingului3.Trăsăturile specifice ale serviciilorClasificarea serviciilor oferite de farmaciști. Tipul de relație farmacist - pacient. Controlul asupra cererii și ofertei4.Controlul asupra prestării serviciilor:Elemente ale serviciilor de calitate pentru clienți. Sisteme de servicii bine concepute și bine puse în aplicare.5.Proiectarea serviciilor farmaceutice:Abordări în proiectarea serviciilor. Beneficiile abordării bazate pe împuternicire. Planingul pentru performanța serviciilor. Auditurile de servicii6.Comportamentul consumatorului:Deciziile consumatorului. Variabilele care afectează luarea deciziilor din partea consumatorului. Modele de comportament pentru sănătate7.Evaluarea serviciilor de către consumator:Satisfacția și așteptările. Valoarea percepută și calitatea serviciilor. Elemente ale serviciilor evaluate de consumatori. Îmbunătățirea percepției pacienților asupra serviciilor8.Strategiile de marketing:Stabilirea strategiilor organizaționale. Rolul declarației de misiune. Rolul planului de afaceri. Analiza SWOT. Poziționarea serviciilor farmaceutice. Brandurile și Brandingul. Strategii pentru ciclul de viață al produsului. Strategiile de portofoliu. Strategiile de inovare.9.Segmentarea pieței:Segmentare, targeting și poziționare. Identificarea segmentelor de piață cu potențial. Abordarea empirică versus abordarea bazată pe ipoteze. Segmentarea demografică. Segmentarea geografică. Segmentarea psihografică. Segmentarea în funcție de beneficii. Segmentarea pentru uzul farmacistului practician10.Cuantificarea serviciilor oferite de farmaciști:Stabilirea preturilor pentru serviciile oferite de farmaciști. Factorii care influențează prețul: consumatorul, concurenta, costurile. Strategii pentru stabilirea preturilor serviciilor oferite de farmaciști. Metode prin care consumatorul ia cunoștința de prețul serviciului11.Canale de distribuție:Componenții canalelor. Intermediarii din cadrul canalelor de distribuție. Factorii care influențează structura canalelor de distribuție. Schimbări în cadrul canalelor de distribuție a produselor și serviciilor farmaceutice + 
Baremul activităților practiceLa seminarii și aplicații practice se vor face exerciții astfel încât rezidenții să fie capabili:a)să-și sporească șansele în carieră, să ofere asistență mai bună pacienților, să promoveze o imagine mai bună despre farmaciști în rândul publicului;b)să realizeze un discurs scurt în care să facă diferența intre servicii și asistența farmaceuticăc)cum s-ar putea ca serviciile farmaceutice să fie furnizate: la domiciliul clientului, într- un mod standardizat, printr-o relație specifică pacienților fidelid)sondarea unui număr de 20 voluntari care să relateze o situație legată de un serviciu farmaceutic. Rezidentul va grupa răspunsurile pe categorii, realizând o histograma, etc. + 
STAGIUL DE URGENȚE MEDICALEObiectiv: completarea cunoștințelor și dezvoltarea abilităților de exercitare a rolurilor specifice muncii în echipă la nivel de Asistență Medicală de Urgență Prespitalicescă, pentru promovarea spiritului de inițiativă, a cooperării, atitudinii pozitive și respectului față de pacienți și colegi. + 
Tematica lecțiilor conferințăUrgențe traumatice1.Reacția corporală generală la traumă2.Traumatologia și sistemele de traumă3.Managementul în prespital al traumatismelor4.Managementul de urgență al traumatismelorUrgențele netraumatice5.Urgențele Cardiovasculare6.Urgențele respiratorii la adult7.Urgențele neurologice8.Urgențele renale și uro-genitale9.Urgențele gastrointestinale10.Bolile infecțioase în urgentă11.Imunologia în Unitatea de Primire Urgențe12.Tulburările hematologice în urgență13.Urgențele endocrine și metabolice14.Urgențele oculare și ORL15.Dermatologia în Unitatea de Primiri UrgențeUrgențele obstetricale și ginecologice16.Urgențele obstetricale17.Urgențele ginecologiceUrgențele pediatrice18.Generalități asupra medicinei de urgență pediatricăUrgențele Geriatrice19.Urgențele geriatriceUrgențele psihiatrice și de comportament20.Urgențele psihiatrice și de comportament + 
Baremul activităților practice1.Centrele de toxicologie2.Îngrijirea în prespital și interspitalicească a pacientului intoxicat sau cu supradoză3.Pacientul intoxicat4.Evaluarea toxicologică și managementul pe baza prezentării clinice5.Evaluarea toxicologică și managementul pe baza toxicului specific6.Alcoolul și substituenții acestuia7.Urgențele de abuz de droguri și substanțe8.Toxi-infecția alimentară + 
STAGIUL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI POLITICA MEDICAMENTULUIObiective: Cunoașterea conceptelor generale de evaluare și supraveghere a sănătății populației; promovarea sănătății prin strategii și politici publice; însușirea unor noțiuni de bază de epidemiologie aplicată; cunoașterea modului în care este organizat sistemul sanitar și a unor principii ale politicilor în domeniul medicamentului. + 
Tematica lecțiilor conferință1.Introducere generală în sănătatea publică: sănătatea individului și sănătatea populațiilor; definirea domeniului sănătății publice; evoluția conceptelor în sănătate publică; măsurarea stării de sănătate a populației.2.Epidemiologie aplicată pentru farmaciști: concepte și principii de bază.3.Concepte de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Prevenirea și controlul bolilor. Screeningul în depistarea bolilor. Rolul farmacistului în creșterea nivelului de educație sanitară în rândul pacienților.4.Abordarea integrată "o singură sănătate" (One health approach).5.Practica bazată pe dovezi și sănătatea publică. Implicațiile digitalizării sistemelor de sănătate.6.Organizarea și finanțarea sistemului de sănătate din România.7.Politica medicamentului în România. Principii necesare pentru asigurarea accesului la medicamente și sustenabilității sistemului.8.Circuitul medicamentului. Metodologia de calcul al prețurilor medicamentelor de uz uman. Sistemul de rambursare. + 
Baremul activităților practice1.Realizarea unui material de educație pentru sănătate destinat mediilor de informare în masă.2.Strategii de implicare a comunității farmaceutice în educația pentru sănătate și promovarea sănătății.3.Studiul comparativ între metodologiile de calcul al prețului unui medicament din diferite țări europene. + 
STAGIUL DE AFACERI REGLEMENTARE FARMACEUTICEObiective: înțelegerea principalelor reglementări aplicabile în domeniul farmaceutic, (în principal referitor la medicamente, dar și noțiuni fundamentale privind reglementările aplicabile dispozitivelor medicale, produselor cosmetice și suplimentelor alimentare) + 
Tematica lecțiilor conferință1.Experiențe istorice care au construit cadrul reglementar farmaceutic contemporan. Cei trei piloni care susțin reglementările farmaceutice: calitate, siguranță și eficacitate.2.Regimul juridic al standardelor compendiale.3.Reglementări aplicabile medicamentelor de uz pediatric și medicamentelor orfane.4.Reglementări privind medicamentele falsificate.5.Principii reglementare privind farmacovigilența.6.Principii reglementare privind produsele controlate (stupefiante, psihotrope, precursori de droguri)7.Distribuția medicamentelor de uz uman și bune practici de distribuție.8.Principii reglementare privind importurile și exporturile paralele în Uniunea Europeană.9.Publicitatea medicamentelor de uz uman.10.Considerente reglementare privind evaluarea tehnologiilor de sănătate și rambursarea medicamentelor + 
Baremul activităților practice1.Însușirea limbajului tehnic specific și utilizarea lui corectă.2.Însușirea principalelor surse de informare în scop reglementar în domeniu și căutarea eficientă a informațiilor.3.Însușirea elementelor specifice unui sistem de calitate; redactarea și ciclul de viață al unor proceduri operaționale standard.4.Familiarizarea cu formularul de raportare a reacțiilor adverse, sursele de informații și principiile aplicabile în domeniul detectării semnalelor de farmacovigilență.5.Studii de caz privind produse regimul juridic al cosmeticelor și al suplimentelor alimentare. + 
STAGIUL DE MANAGEMENTUL CALITĂȚII, STANDARDIZARE ȘI LOGISTICĂ + 
Tematica lecțiilor conferință1.Calitate, abordări ale managementului calității, standarde internaționale de calitate aplicabile în farmacia de spital.2.Rolul farmaciștilor în asigurarea calității și siguranței în farmacia de spital.3.Managementul riscului în farmacia de spital.4.Protocolul în cazul erorilor de medicație cu implicarea pacientului. Termeni și condiții pentru tratamentul cu medicamente ce nu posedă autorizație de punere pe piață. Includerea, modificarea și achiziția produselor de uz medical.5.Proiectarea, emiterea, introducerea și monitorizarea standardelor și ghidurilor de operare pentru farmacia de spital.6.Logistica și managementul stocurilor - concepte, principii, obiective, metodologie și modele. Procese și activități logistice.7.Tipuri de stocuri în farmacia de spital. Lotul și termenul de valabilitate. Sistem de management al inventarului bazat sisteme informatizate. Coduri de bare.8.Managementul lanțului de aprovizionare. Realizarea stocurilor pentru situații de deficit de medicamente și stocuri pentru situații de urgență.9.Instrumente și analize logistice. + 
Baremul activităților practice1.Proiectarea ghidurilor privind managementul riscului în farmacia de spital.2.Rezolvarea sarcinilor legate de procesele logistice în farmacia de spital.3.Rezolvarea sarcinilor ce țin de stocuri. + 
STAGIUL DE FARMACOVIGILENȚĂObiectiv: Însușirea unor principii și abilități practice în domeniul farmacovigilenței și siguranței medicamentului + 
Tematica lecțiilor conferință1.Noțiuni fundamentale de farmacovigilență – 2 ore2.Istoricul și evoluția farmacovigilenței - 1 oră3.Organisme de bază în farmacovigilență – 2 ore4.Codificarea în farmacovigilență. MedDRA - 2 ore5.Rolul EMA în activitatea de farmacovigilență. Rolul PRAC, CHMP și CMDh – 2 ore6.Rolul ANMDM în activitatea de farmacovigilență - 2 ore7.Rolul profesioniștilor din domeniul sănătății și al pacienților în activitatea de farmacovigilență – 2 ore8.Sistemul de farmacovigilență în România - 1 oră9.Sisteme de farmacovigilență în SUA și în Europa – 1 oră10.Managementul problemelor de siguranță. Noțiunea de semnal în farmacovigilență - 2 ore11.Supravegherea postmarketing – importanță, necesitate, metodologie – 3 ore + 
STAGIUL DE COMUNICARE ȘI CONSILIERE A PACIENTULUI + 
Obiectiv:Scopul acestui stagiu este ca la finalul sau, absolvenții să fie capabili de a evalua informațiile obținute pe baza chestionării despre pacient, boală, medicamente administrate curent sau ocazional, de a identifica eventualele probleme de terapie medicamentoasă, de a cunoaște și aplica principiile și tehnicile de comunicare eficientă cu pacientul, de a identifica pacienții necomplianți și nu în ultimul rând de a promova colaborarea cu ceilalți profesioniști din domeniul sănătății în interesul pacientului. + 
Tematica lecțiilor conferințăConținutul acestui stagiu se bazează pe următoarele capitole:1.Construirea relației cu paciențiiPrincipii: premisa legală, creșterea empatiei și toleranței, confidențialitatea;Metode: crearea cadrului, stabilirea limitelor, ascultarea activă.Rezultate: atingerea obiectivelor, complianța la tratament.2.Inteligența emoțională în comunicare:Inteligența multiplă. Educarea inteligenței emoționale.3.Comportamente dezirabile în relația cu pacientulAdoptarea la realitate. Recunoașterea emoțiilor. Cum să fii ascultat. Potolirea furiei. Cum păstrăm distanța4.Etica și deontologia comunicării cu pacientulCodul de deontologie al farmacistului. Aplicarea codului deontologic al farmacistului în comunicarea cu pacientul. Respectarea codului de deontologie la eliberarea produselor farmaceutice5.Modele interactive de comunicare interpersonalăIdentificarea elementelor nonverbale în comunicarea cu pacientulBariera în comunicarea cu pacientul în farmacieMijloace de comunicare cu pacientul6.Strategii specifice de comunicare interactivă cu copiii și familia acestora7.Comunicarea interprofesională și dezvoltarea relațiilor cu ceilalți profesioniști din sănătateComunicarea cu medicul. Comunicarea cu asistenții medicali și/sau sociali.8.Comunicarea pe Internet a farmacistului cu pacientul - parte integrantă a unei comunicări de bună calitate care să asigure înțelegerea corecta a mesajelorBaremul activităților practiceStudii de caz (Practică /Seminarii)Exemple de scenarii bazate pe situații reale, din practica curentăSe vor include dialoguri și analize ilustrate, inclusiv a textelorAplicații practice legate de transmiterea informațiilor către pacient legate de administrarea diferitelor forme farmaceutice: comprimate, capsule, forme lichide, aerosoli, forme destinate aplicării pe mucoase, etc. + 
STAGIUL DE FARMACOECONOMIEObiective: Cunoașterea și aplicarea termenilor de bază din farmacoeconomie; înțelegerea rolului farmacoeconomiei în luarea deciziilor în sănătate, pentru îmbunătățirea eficienței în spitale; analizarea rezultatelor obținute în urma unui studiu farmacoeconomic pentru asigurarea unei farmacoterapii de calitate, cu costuri cât mai reduse pentru pacient și societate. + 
Tematica lecțiilor conferință1.Principiile farmacoeconomiei.2.Metode de analiză farmacoeconomică. Costuri și beneficii.3.Ce este QALY? Instrumente de măsurare a calității vieții.4.Evaluări farmacoeconomice ale intervențiilor/serviciilor de farmacie clinică. Măsurarea valorii adăugate de farmaciștii clinicieni prin participarea în echipele multidisciplinare. + 
STAGIUL DE NUTRIȚIE ENTERALĂ ȘI PARENTERALĂObiective: Cunoașterea și înțelegerea noțiunilor și principiilor de bază ale terapiei prin nutriție enterală și parenterală, farmacistul fiind un furnizor de servicii benefice de asistență farmaceutică pentru pacienții cărora li se administrează astfel de terapie. Cunoașterea și înțelegerea considerentelor de formulare, a metodelor de preparare, condiționării și controlului calității preparatelor pentru nutriție enterală și parenterală. Familiarizarea farmacistului cu factorii de care depinde alegerea tipului de nutriție (enterală sau parenterală) la pacienții adulți și pediatrici. Cunoașterea dispozitivelor convenționale și moderne de accesare a nutriției enterale și parenterale la adulți și copii. Cunoașterea și înțelegerea interacțiunilor și incompatibilităților dintre medicamentele administrate concomitent cu nutriția enterală/parenterală, în scopul evitării acestora. Cunoașterea, înțelegerea și respectarea reglementărilor naționale și internaționale pentru utilizarea nutriției parenterale și enterale la pacienți adulți și pediatrici. + 
Tematica lecțiilor conferință1.Necesitățile nutriționale la pacienții adulți și pediatrici.2.Nutriția enterală: definiție, avantaje și dezavantaje, indicații. Considerente care stau la baza prescrierii nutriției enterale. Preparate pentru nutriție enterală.3.Nutriția parenterală: definiție, avantaje și dezavantaje, indicații. Considerente care stau la baza prescrierii nutriției parenterale. Preparate pentru nutriție parenterală.4.Dispozitive de accesare a nutriției enterale și parenterale la adulți.5.Aspecte specifice nutriției enterale și parenterale în pediatrie: indicații, tipuri și căi de administrare, dispozitive de accesare a nutriției enterale și parenterale la copii.6.Managementul terapiei medicamentoase la pacienții cu nutriție enterală și parenterală. Interacțiuni și incompatibilități medicament-nutriție enterală/parenterală.7.Reglementări pentru utilizarea nutriției parenterale și enterale la pacienți adulți și pediatrici. + 
STAGIUL DE RADIOFARMACIE + 
Tematica lecțiilor conferințăNoțiuni generale de radiofarmacie (farmacie nucleară)Principii de bază în obținerea medicamentelor radiofarmaceuticeAspecte specifice privind formularea, controlul, ambalarea și transportul medicamentelor radiofarmaceuticeEfectele biologice ale medicamentelor radiofarmaceuticeAspecte clinice ale utilizării medicamentelor radiofarmaceuticeReguli de bună practică de fabricație specifice medicamentelor radiofarmaceutice + 
Baremul activităților practiceModalități practice de obținere a produselor radiofarmaceuticeControlul calității produselor radiofarmaceuticeParticularități ale profilului farmacocinetic, farmacodinamic și farmacotoxicologic al medicamentelor radiofarmaceuticePrevederile Farmacopeei Europene 9.0 privind medicamentele radiofarmaceutice + 
STAGIUL DE FARMACIE ONCOLOGICĂ + 
Tematica lecțiilor conferințăPrincipii de bază ale farmaciei oncologiceStandarde de calitateClasificarea și mecanismele de acțiune ale medicamentelor antineoplaziceRolul farmacistului de la prescriere la administrarea medicamentelor antineoplaziceUnitatea de pregătire a medicamentelor oncologice. Monitorizarea, validarea și lucrul cu medicamentele oncologiceOncologie clinică. Biologia cancerului, etiologie, epidemiologie Interacțiuni ale medicamentelor antineoplaziceMedicina complementară în oncologieChemoterapia în timpul sarciniiBiologia moleculară în oncologie. Introducere în proteine, anticorpi monoclonali. Introducere în biosimilare. Reglementări specificeBaremul activităților practiceFormularea și farmacocinetica medicamentelor antineoplaziceStudii clinice în oncologieChemoterapia orală - complianța și aderența la terapieStabilitatea fizico-chimică a medicamentelor citotoxicePrincipiile de bază ale terapiei oncologiceFarmacovigilența, erori de medicație, managementul erorilorSuportul nutrițional al pacienților cu cancerPlan de acțiune adaptat spitalului(la 17-09-2020,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA FARMACIE GENERALĂ a fost introdus de Articolul I din ORDINUL nr. 1.382/5.248/2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 851 din 17 septembrie 2020
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA INDUSTRIE FARMACEUTICĂ ȘI COSMETICĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE, STRUCTURI ȘI POLITICI SALARIALE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
INDUSTRIE FARMACEUTICĂ ȘI COSMETICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
CURRICULA PENTRU SPECIALITATEA INDUSTRIE FARMACEUTICĂ ȘI COSMETICĂ1.1.DEFINIȚIE: Rezidențiatul în industria farmaceutică și cosmetică are drept scop formarea și perfecționarea farmacistului în care se utilizează cunoștințele farmaceutice și biomedicale în vederea cercetării, dezvoltării, evaluării și fabricației industriale a produselor farmaceutice și cosmetice.1.2.DURATA: 3 ani.1.3.STRUCTURA STAGIILOR1.3.1.Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la unitatea repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate: 1/2 lună1.3.2.Stagiul de tehnologie farmaceutică: 4 luni1.3.3.Stagiul de biotehnologie: 2 luni1.3.4.Stagiul de biofarmacie: 2 luni1.3.5.Stagiul de procese tehnologice și utilaje industriale utilizate în industria farmaceutică și cosmetică: 2 luni1.3.6.Stagiul de cercetare și dezvoltare farmaceutică și cosmetică: 2 luni1.3.7.Stagiul de informatică și biostatistică: 1 lună1.3.8.Stagiul de proiectarea și planificarea activității de cercetare: 2 luni1.3.9.Stagiul de transfer tehnologic și validare: 4 luni1.3.10.Stagiul de fabricație și planificare industrială: 1 lună1.3.11.Stagiul de afaceri reglementare farmaceutice: 2 luni1.3.12.Stagiul de marketing și piața farmaceutică și a cosmeticelor: 1 lună1.3.13.Stagiul de managementul și asigurarea calității (controlul medicamentului): 2 luni1.3.13.1.Controlul calității (CC)1.3.13.2.Asigurarea calității (AC)1.3.14.Stagiul de proprietate intelectuală în cercetare-dezvoltare în domeniul farmaceutic și cosmetic: 1 lună1.3.15.Stagiul de toxicologie industrială și ecotoxicologie: 1 lună1.3.16.Stagiul de farmacoeconomie: 1/2 lună1.3.17.Stagiul practic într-o unitate farmaceutică sau cosmetică: 6 luniOBS. În organizarea programului se va ține cont de includerea perioadelor de concediu legal de odihnă. + 
STAGIUL DE TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ + 
Tematica lucrărilor conferință1.Asigurarea și aprofundarea bazei de noțiuni teoretice privind formele farmaceutice existente în terapeutică, respectiv cele mai noi descoperiri:Forme farmaceutice solide (comprimate, comprimate filmate, capsule, granule, pulberi, ovule, s.a.);Forme farmaceutice semisolide (unguente, creme, geluri);Forme farmaceutice lichide (soluții, suspensii, emulsii);Forme farmaceutice cu cedare imediată și modificată;Dispozitive medicale (biocide pentru uz medical, sisteme OROS, plasturi, echipamente, testere biologice, software, s.a.).2.Studiul tipurilor de procese tehnologice utilizate la scară industrială;Generalități privind tipurile de procese tehnologice (întrerupte, semicontinue, continue);Procese tehnologice pentru fabricarea formelor farmaceutice solide;Procese tehnologice pentru fabricarea formelor farmaceutice semisolide;Procese tehnologice pentru fabricarea formelor farmaceutice lichide;Procese tehnologice pentru fabricarea substanțelor active (API);Biotehnologii. Generalități, dezvoltarea unui astfel de proces și principii de adecvare pentru fabricație de rutină.3.Utilaje industriale. Mecanism de funcționare.Noțiuni generale privind componentele mecanice, termice, electrice și pneumatice. Diferențe tehnice între echipamente și mașini. Regim de funcționare.Utilaje tip amestecătoare, mori și sortatoare;Utilaje cu pulverizare (mașini de filmat și concentrat extracte);Utilaje tip presă (mașini de comprimare, divizare în capsule);Utilaje cu schimb termic (fluidbed, dizolvatoare, liofilizatoare, s.a.);Linii de ambalare/divizare. + 
STAGIUL DE BIOTEHNOLOGIEObiective: descrierea caracteristicilor medicamentelor biologice, a cadrului de reglementare adoptat la nivel european și internațional; analiza procesului de cercetare- dezvoltare pentru medicamentele biologice; definirea conceptelor de medicamente biosimilare și interschimbabilitate; particularitățile analizelor non-clinice și clinice în studiul variațiilor procesului de fabricație. + 
Tematica lecțiilor conferință1.Fluxul informației genetice2.Tehnologia ADN recombinat3.Medicamente biosimilare. Caracteristici, dezvoltare și cadru de reglementare4.Siguranța medicamentelor biosimilare. Monitorizare și trasabilitate5.Interschimbabilitatea medicamentelor biosimilare (produse bioterapeutice referință și similare).6.Aspecte non-clinice și clinice ale variațiilor implementate în procesul de fabricație a medicamentelor biosimilare7.Impactul medicamentelor biosimilare asupra costurilor terapiei medicamentoase + 
Baremul activităților practice1.Studii de caz. Descrierea unor procese de fabricație pentru medicamente biologice.2.Studii de caz. Analiza comparativă a ghidurilor referitoare la medicamentele biosimilare.3.Studii de caz. Dezvoltarea și programele de evaluare clinică a medicamentelor biosimilare.4.Studii de caz. Limite de comparabilitate. + 
STAGIUL DE BIOFARMACIEObiective: prezentarea sistemelor de clasificare bazate pe solubilitatea și permeabilitatea substanțelor medicamentoase; descrierea cadrului actual de reglementare pentru proceduri de bioderogare bazate pe teste de dizolvare sau cedare in vitro; dezvoltarea de teste in vitro specifice fiecărui tip de formă farmaceutică și utilizate în controlul de calitate, respectiv ca metode predictive pentru estimarea performanțelor in vivo. + 
Tematica lecțiilor conferință1.Metodologii de evaluarea a solubilității și permeabilității. Sisteme de clasificare bazate pe criterii biofarmaceutice și aplicarea procedurilor de bioderogare (biowaiver).2.Principii generale de determinare și comparare a profilelor de dizolvare/cedare in vitro. Dezvoltarea de metodologii predictive.3.Dezvoltarea de specificații pentru produsul finit relevante clinic și orientate către pacient (clinically relevant drug product specification).4.Evaluări de performanță in vitro și in vivo. Relații și corelații in vitro in vivo (in vitro in vivo correlations, IVIVC). Rolul IVIVC în dezvoltarea, înregistrarea și optimizarea produselor farmaceutice5.Evaluarea biodisponibilității și bioechivalenței formelor farmaceutice solide orale cu cedare imediată.6.Evaluarea biodisponibilității și bioechivalenței formelor farmaceutice solide orale cu cedare prelungită și întârziată.Evaluarea biodisponibilității și bioechivalenței formelor farmaceutice transdermice.7.Evaluări biofarmaceutice specifice medicamentelor aplicate local cu acțiune locală (locally acting, locally applied, LALA).8.Forme farmaceutice semisolide topice. Ghiduri europene și internaționale de evaluare in vitro și in vivo. + 
Baremul activităților practice1.Dezvoltarea și validarea testelor de dizolvare in vitro. Determinarea solubilității apoase, selecția mediului, a aparatului și a parametrilor operaționali. Alegerea și validarea criteriilor de acceptare.2.Dezvoltarea de corelații in vitro in vivo de nivel A, B, C.3.Dezvoltarea testelor de dizolvare in vitro pentru forme farmaceutice cu cedare modificată. Utilizarea testelor de dizolvare ca evaluări de siguranță.4.Evaluarea profilelor de cedare in vitro din forme farmaceutice semisolide topice. Corelarea analizei difuzionale cu determinări microstructurale. + 
STAGIUL DE PROCESE TEHNOLOGICE ȘI UTILAJE INDUSTRIALE UTILIZATE ÎN INDUSTRIA FARMACEUTICĂ ȘI COSMETICĂObiective: prezentarea principiilor generale și specifice de proiectare a facilităților de fabricație pentru produse farmaceutice și cosmetice, a claselor de curățenie și a fluxurilor tehnologice în relație cu tipul și complexitatea formulărilor; descrierea conceptelor de calificare și validare. + 
Tematica lecțiilor conferință1.Proiectarea și construcția clădirilor și a facilităților de fabricație. Definirea zonelor și a sistemelor de control în funcție de tipul de activități.2.Proiectarea proceselor tehnologice pentru forme farmaceutice convenționale, speciale și moderne. Caracteristici ale spațiilor, echipamentelor, materialelor și tehnologiilor de fabricație3.Forme farmaceutice sterile. Clase de curățenie și dispozitive pentru aer curat. Caracteristicile condiționării aseptice.4.Proiectarea, construcția, instalarea, calibrarea, operarea și verificarea performanței echipamentelor utilizate în industria farmaceutică și cosmetică.5.Procese de fabricație și control în proces. Produse intermediare și vrac. Prevenirea contaminării încrucișate. Respingerea, recuperarea și returnarea materialelor.6.Validarea proceselor de fabricație. Politici și programe de validare. Planul standard de validare7.Validarea tradițională și validarea concurentă. Definirea parametrilor critici de proces, a atributelor critice de calitate și a criteriilor de acceptare asociate.8.Validarea curățării. + 
Baremul activităților practice1.Realizarea unui proiect pentru o facilitate de fabricație. Definirea zonelor, alegerea și strategia de verificare a claselor de curățenie în funcție de tipul de formă farmaceutică și de tehnologia de fabricație.2.Proiectarea și analiza comparativă a fluxurilor de fabricație pentru forme farmaceutice convenționale nesterile.3.Studii de caz. Proiectarea proceselor de validare pentru fabricația formelor farmaceutice sterile.4.Studii de caz. Validarea tradițională și validarea concurentă. + 
STAGIUL DE CERCETARE ȘI DEZVOLTARE FARMACEUTICĂ ȘI COSMETICĂObiective: Însușirea cunoștințelor teoretice privind etapele dezvoltării farmaceutice și a metodelor fizico-chimice utilizate în caracterizarea și dezvoltarea sistemelor farmaceutice și cosmetice, cu accent asupra domeniilor lor de aplicabilitate; cunoașterea instrumentelor practice necesare și utile în investigarea sistemelor farmaceutice și cosmetice. + 
Tematica lecțiilor conferință1.Etape în cercetarea și dezvoltarea farmaceutică și cosmetică.2.Parametri fizico-chimici determinanți în dezvoltarea farmaceutică și cosmetică (starea de agregare, solubilitatea, metode fizice și chimice de îmbunătățire a solubilității, coeficientul de repartiție).3.Considerații generale privind biomaterialele în cercetarea și dezvoltarea în domeniul farmaceutic și cosmetic.4.Elemente fundamentale de fizico-chimia biopolimerilor. Implicații în dezvoltarea sistemelor farmaceutice și cosmetice.5.Biomateriale non-polimerice. Aplicații în dezvoltarea sistemelor farmaceutice și cosmetice.6.Nanostructuri cu aplicații în domeniul farmaceutic și cosmetic.7.Tehnici de caracterizare a biomaterialelor.8.Analiza atributelor critice de calitate în dezvoltarea farmaceutică. + 
Baremul activităților practice1.Metode de determinare și îmbunătățire a solubilității.2.Evaluarea proprietăților de suprafață.3.Evaluarea caracteristicilor texturale.4.Analiză cinetică și reologică. Modele cinetice și reologice. + 
STAGIUL DE INFORMATICĂ ȘI BIOSTATISTICĂ + 
Obiective:Obiectivul principal al disciplinei constă în familiarizarea rezidenților cu mediile de documentare on-line, verificarea și actualizarea informațiilor și modificărilor legislative pe site-urile agențiilor de reglementare în domeniul medicamentului și al dispozitivelor medicale, analiza datelor, interpretare și teste statistice. + 
Tematica lecțiilor conferință1.Navigare și documentare pe site-urile agențiilor internaționale de reglementare în domeniul medicamentului, EMA, FDA, OMS și pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor medicale.2.Tratate de specialitate în format electronic. Navigare, căutare monografii, reactivi, metodologii generale sau specifice de analiză, suplimente alimentare.3.Analiza datelor conform specificațiilor compendiale, reprezentare grafică4.Analiza statistică a datelor, aplicarea testelor parametrice și neparametrice conform specificațiilor din ghiduri, analiza dispersională și calculul intervalelor de încredere. + 
Baremul activităților practice1.Consultarea și implementarea ghidurilor specifice în cercetarea-dezvoltarea medicamentelor generice.2.Navigare, căutare monografii, reactivi, metodologii generale sau specifice de analiză, suplimente alimentare în tratate de specialitate în format electronic3.Analiza datelor, prelucrarea grafică și statistică comparativ în Excel și Minitab4.Analiza dispersională și calculul intervalelor de încredere în Minitab + 
STAGIUL DE PROIECTAREA ȘI PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII DE CERCETAREObiective: Însușirea principiilor de proiectare și planificare a activității de cercetare - dezvoltare, prin strategiile QbD și PAT; cunoașterea instrumentelor specifice de proiectare experimentală, analiză, modelare și optimizare a datelor experimentale, de management al riscului și a strategiilor specifice de control. + 
Tematica lecțiilor conferință1.Metode chemometrice în proiectarea și planificarea activității de cercetare – dezvoltare.2.Conceptul de Calitate prin Proiectare - Quality by Design (QbD) în cercetarea farmaceutică:a.Aspecte reglementate ale QbDb.Profile de calitate în proiectarea produselor farmaceutice și atribute critice de calitate ale produselorc.Parametri critici de proces și atribute critice de material în proiectarea proceselor farmaceutice.3.Instrumente PAT - Process Analytical Technology.4.Proiectarea statistică a experimentelor – Design of Experiments (DoE).5.Analiza, modelarea și optimizarea datelor experimentale. Asigurarea robusteții produsului/procesului.6.Aplicarea principiilor QbD la metodele analitice (Analytical Quality by Design – AQbD). + 
Baremul activităților practice1.Aplicarea principiilor QbD la proiectarea, analiza și optimizarea formelor farmaceutice solide.2.Aplicarea principiilor QbD la proiectarea, analiza și optimizarea formelor farmaceutice. semisolide.3.Aplicarea principiilor QbD la proiectarea, analiza și optimizarea sistemelor coloidale.4.Aplicații PAT în cercetarea și dezvoltarea în domeniul farmaceutic și cosmetic. + 
STAGIUL DE TRANSFER TEHNOLOGIC ȘI VALIDAREObiective: Însușirea conceptelor de bază referitoare la transferul tehnologic, asigurarea calității, buna practică de fabricație și managementul riscului în domeniul calității, precum și a particularităților privind aplicarea în practică a principiilor calificării și validării care se aplică facilităților, echipamentelor, utilităților, produselor și proceselor din industria farmaceutică. + 
Tematica lecțiilor conferință1.Transferul tehnologic. Definiții și modele. Niveluri de maturitate tehnologică (TRL).2.Aspecte legislative. Managementul transferului tehnologic.3.Particularități ale transferului tehnologic în industria farmaceutică. Ghidul ISPE privind normele de bună practică de transfer tehnologic aplicabile în procesul de dezvoltare farmaceutică. Ghidurile SUPAC-FDA.4.Principiile de management al riscului în domeniul calității pe parcursul duratei de viață a medicamentului.5.Reglementările de calitate în industria farmaceutică: principiile de bună practică de fabricație pentru medicamente, bună practică de laborator în cazul testărilor efectuate asupra substanțelor chimice, ghidurile ICH, EMA și FDA: provocările actuale și armonizarea cadrelor de reglementare.6.Principiile de bună practică de fabricație pentru produsele cosmetice. Reglementările ISO 22716.7.Organizarea și planificarea calificării și validării în industria farmaceutică. Întocmirea planului standard de validare (PSV).8.Calificarea echipamentelor, facilităților, utilităților sau sistemelor în industria farmaceutică: calificarea proiectului, calificarea instalării, calificarea operațională, calificarea performanței, calificarea utilităților, recalificarea.9.Validarea procesului. Documente de reglementare. Principii generale. Validarea de proces tradițională. Verificarea continuă a procesului. Abordarea hibridă. Verificarea continuă a procesului pe parcursul duratei de viață a produsului, în contextul abordărilor bazate pe conceptul de Calitate prin Proiectare – Quality by Design (QbD).10.Validarea metodelor de testare. Definiții, principii și metodologie. Cadru de reglementare: ghidurile ICH și FDA.11.Validarea metodelor bioanalitice. Definiții, principii, metodologie, particularități. Cadru de reglementare: ghidurile FDA și EMA.12.Principiile de bună practică de laborator versus ISO 17025: aspecte comune și particularități.13.Documentația de validare. Protocolul și raportul de validare. Înregistrări. Trasabilitate.14.Controlul schimbării și managementul deviațiilor în procesele de calificare și validare. + 
Baremul activităților practice1.Validarea proceselor de fabricație a formelor farmaceutice dozate. Studii de caz.2.Validarea metodelor analitice în laboratoarele fizico-chimice de controlul calității medicamentului.3.Validarea metodelor bioanalitice. + 
STAGIUL DE FABRICAȚIE ȘI PLANIFICARE INDUSTRIALĂObiective: prezentarea caracteristicilor pieței farmaceutice și a importanței studiilor de piață în planificarea dezvoltării, înregistrării și fabricației medicamentelor; descrierea tipurilor de planificare aplicate în industria farmaceutică și a metodologiilor de monitorizare, control și optimizare a procesului de fabricație. + 
Tematica lecțiilor conferință1.Metode și tehnici de previziune. Obiectivele studiilor de piață și particularitățile domeniului farmaceutic.2.Planificarea strategică și de tip CPM-PERT (critical path method - project evaluation and review technique).3.Monitorizarea, controlul și managementul proceselor de producție.4.Planificarea necesarului de materiale și optimizarea procesului de fabricație. + 
Baremul activităților practice1.Studii de caz. Tipuri de planificare aplicate în industria farmaceutică.2.Studii de caz. Managementul proceselor de fabricație a produselor farmaceutice.3.Studii de caz. Planificarea necesarului de materiale și gestionarea stocurilor.4.Studii de caz. Optimizarea procesului de fabricație. + 
STAGIUL DE AFACERI REGLEMENTARE FARMACEUTICEObiective: înțelegerea principalelor reglementări aplicabile în domeniul industriei farmaceutice, din perspectivă industrială (în principal referitor la medicamente, dar și noțiuni fundamentale privind reglementările aplicabile dispozitivelor medicale, produselor cosmetice și suplimentelor alimentare) și dezvoltarea abilităților de redactare a documentelor conexe acestor activități. + 
Tematica lecțiilor conferință1.Experiențe istorice care au construit cadrul reglementar farmaceutic contemporan. Cei trei piloni care susțin reglementările farmaceutice: calitate, siguranță și eficacitate.2.Reguli de bună practică de fabricație în domeniul farmaceutic și în domeniile conexe.3.Autorizarea studiilor clinice și buna practică în domeniul studiilor clinice.4.Autorizarea medicamentelor în Uniunea Europeană, cu elemente comparative privind principalele regiuni geopolitice.5.Variații la autorizațiile de punere pe piață a medicamentelor de uz uman.6.Regimul juridic al standardelor compendiale.7.Reglementări aplicabile medicamentelor de uz pediatric și medicamentelor orfane.8.Reglementări privind medicamentele falsificate.9.Obligații post-autorizare ale deținătorilor de autorizații de punere pe piață10.Principii reglementare privind farmacovigilența (perspectivă industrială).11.Principii reglementare privind produsele controlate (stupefiante, psihotrope, precursori de droguri)12.Distribuția medicamentelor de uz uman și bune practici de distribuție.13.Principii reglementare privind importurile și exporturile paralele în Uniunea Europeană.14.Publicitatea medicamentelor de uz uman.15.Reglementarea prețului medicamentelor de uz uman.16.Considerente reglementare privind evaluarea tehnologiilor de sănătate și rambursarea medicamentelor17.Principii reglementare aplicabile dispozitivelor medicale în Uniunea Europeană18.Principii reglementare aplicabile produselor cosmetice19.Principii reglementare aplicabile suplimentelor alimentare20.Noțiuni de proprietate industrială relevante pentru industria farmaceutică + 
Baremul activităților practice1.Însușirea limbajului tehnic specific și utilizarea lui corectă.2.Însușirea principalelor surse de informare în scop reglementar în domeniu și căutarea eficientă a informațiilor.3.Însușirea elementelor specifice unui sistem de calitate; redactarea și ciclul de viață al unor proceduri operaționale standard.4.Familiarizarea cu principalele autorități implicate în reglementarea medicamentelor și a produselor conexe și a modului de interacțiune cu acestea.5.Redactarea de documente relevante pentru tematica abordată la curs (cereri de autorizare, de variații, corespondență administrativă relevantă pentru diversele tipuri de activități pre- și post-autorizare), solicitări de informații de la autoritățile competente etc.6.Însușirea utilizării standardelor compendiale generale și specifice pentru procesul de fabricație al anumitor medicamente.7.Familiarizarea cu formularul de raportare a reacțiilor adverse, sursele de informații și principiile aplicabile în domeniul detectării semnalelor de farmacovigilență.8.Clasificarea unor produse de graniță din punct de vedere legal și clasificarea unor dispozitive medicale conform criteriilor europene în vigoare.9.Studii de caz privind produse regimul juridic al cosmeticelor și al suplimentelor alimentare.10.Studii de caz privind utilizarea brevetelor și mărcilor în domeniul industriei farmaceutice. + 
STAGIUL DE MARKETING ȘI PIAȚA FARMACEUTICĂ ȘI A COSMETICELORObiective: Acest stagiu are ca scop aprofundarea noțiunilor teoretice și practice de către viitorii farmaciști specialiști, astfel încât aceștia să poată opera cu strategii de marketing specifice serviciilor farmaceutice.La sfârșitul stadiului ei vor fi capabili să propună diverse metode de concepere și furnizare a serviciilor oferite de farmaciști, să dezvolte strategii de marketing, de promovare, tehnici de stabilire a preturilor, etc. + 
Tematica lecțiilor conferință1.Bazele marketinguluiConcepte esențiale în marketing. Importanta marketingului pentru farmaciști. Concepții greșite despre marketing. Abordări ale marketingului. Probleme legate de marketingul serviciilor farmaciștilor.2.Concepte esențiale de marketing:Definiția produsului. Diferențe dintre asistența farmaceutică și serviciile de distribuție de bază. Clienții serviciilor oferite de farmaciști. Sarcinile marketingului.3.Trăsăturile specifice ale serviciilorClasificarea serviciilor oferite de farmaciști. Tipul de relație farmacist – pacient. Controlul asupra cererii și ofertei.4.Controlul asupra prestării serviciilor:Elemente ale serviciilor de calitate pentru clienți. Sisteme de servicii bine concepute și bine puse în aplicare.5.Proiectarea serviciilor farmaceutice:Abordări în proiectarea serviciilor. Beneficiile abordării bazate pe împuternicire. Planingul pentru performanța serviciilor. Auditurile de servicii.6.Comportamentul consumatorului:Deciziile consumatorului. Variabilele care afectează luarea deciziilor din partea consumatorului. Modele de comportament pentru sănătate.7.Evaluarea serviciilor de către consumator:Satisfacția și așteptările. Valoarea percepută și calitatea serviciilor. Elemente ale serviciilor evaluate de consumatori. Îmbunătățirea percepției pacienților asupra serviciilor.8.Strategiile de marketing:Stabilirea strategiilor organizaționale. Rolul declarației de misiune. Rolul planului de afaceri. Analiza SWOT. Poziționarea serviciilor farmaceutice. Brandurile și Brandingul. Strategii pentru ciclul de viață al produsului. Strategiile de portofoliu. Strategiile de inovare.9.Segmentarea pieței:Segmentare, targeting și poziționare. Identificarea segmentelor de piață cu potențial. Abordarea empirică versus abordarea bazată pe ipoteze. Segmentarea demografică. Segmentarea geografică. Segmentarea psihografică. Segmentarea în funcție de beneficii. Segmentarea pentru uzul farmacistului practician.10.Cuantificarea serviciilor oferite de farmaciști:Stabilirea preturilor pentru serviciile oferite de farmaciști. Factorii care influențează prețul: consumatorul, concurenta, costurile. Strategii pentru stabilirea preturilor serviciilor oferite de farmaciști. Metode prin care consumatorul ia cunoștința de prețul serviciului.11.Canale de distribuție:Componenții canalelor. Intermediarii din cadrul canalelor de distribuție. Factorii care influențează structura canalelor de distribuție. Schimbări în cadrul canalelor de distribuție a produselor și serviciilor farmaceutice. + 
Baremul activităților practiceLa seminarii și aplicații practice se vor face exerciții astfel încât rezidenții să fie capabili:a)să-și sporească șansele în carieră, să ofere asistență mai bună pacienților, să promoveze o imagine mai bună despre farmaciști în rândul publicului;b)să realizeze un discurs scurt în care să facă diferența intre servicii și asistența farmaceutică;c)cum s-ar putea ca serviciile farmaceutice să fie furnizate: la domiciliul clientului, într- un mod standardizat, printr-o relație specifică pacienților fideli.d)sondarea unui număr de 20 voluntari care să relateze o situație legată de un serviciu farmaceutic. Rezidentul va grupa răspunsurile pe categorii, realizând o histograma, etc. + 
STAGIUL DE MANAGEMENTUL ȘI ASIGURAREA CALITĂȚII (CONTROLUL MEDICAMENTULUI)Obiective: însușirea noțiunilor fundamentale necesare pentru înțelegerea, elaborarea și implementarea unui sistem de asigurare a calității într-o unitate de producție a medicamentelor. Familiarizarea cu standardele de asigurare a calității în dezvoltarea farmaceutică, fabricația și controlul medicamentelor pe baza conceptelor referitoare la Buna Practică de Fabricație, Buna Practică de Laborator și Managementul Riscului în domeniul calității. + 
Tematica lecțiilor conferință1.Autorități de reglementare în domeniul medicamentului: ANMDMR (Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România), EMA (Agenția Europeană a Medicamentului), Reglementări privind înregistrarea medicamentelor. Condiții de punere pe piață a unui medicament.2.Norme și standarde de control adoptate pe plan național și internațional: farmacopei, ghiduri de calitate.3.Documente administrative relevante: Autorizația de fabricație, Certificatul GMP, Declarația persoanei calificate.4.Reguli de bună practică de fabricație: sistemul calității în domeniul farmaceutic, personalul, localurile și echipamentele, documentația, fabricația, controlul calității, activitățile externalizate, reclamațiile, neconformitățile de calitate și retragerea produsului, autoinspecția, managementul riscului în domeniul calității.5.Cerințe de calitate pentru substanțele active folosite ca materii prime.6.Cerințe de calitate pentru excipienți folosiți ca materii prime și evaluarea siguranței produselor de origine animală privind transmiterea agenților adventițiali al (TSE/BSE) folosite în industria farmaceutică, producția de dispozitive medicale și suplimente alimentare și în industria cosmetică.7.Reguli de bună practică de laborator. Manualul calității. + 
STAGIUL DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ ÎN CERCETARE-DEZVOLTARE ÎN DOMENIUL FARMACEUTIC ȘI COSMETICObiective: Cunoașterea sistemului de proprietatea intelectuală cu cele două componente (proprietatea industrială și drepturile de autor/drepturile conexe); importanța protecției drepturilor de proprietate intelectuală în activitatea de cercetare - dezvoltare, ca și componentă esențială, generatoare de progres tehnologic și inovare în domenii variate, precum industria farmaceutică și cosmetica. + 
Tematica lecțiilor conferință1.Conceptul de Proprietatea Intelectuală (PI).2.Dreptul de autor și drepturile conexe. Aspecte particulare în asigurarea dreptului de autor în activitatea de cercetare - dezvoltare din domeniul industriei farmaceutice și a cosmeticii.3.Proprietatea industrială (brevete de invenții și modele de utilitate)a.Cercetarea documentară - accesarea bazelor de date;b.Consultanța în domeniul proprietății industriale. Cererea de brevet de invenție;c.Proceduri privind examinarea unui brevet de invenție;d.Aplicarea invenției. Protecția asigurată prin brevetare.4.Considerații generale privind mărcile înregistrate (trademarks), desenele și modelele industriale. Indicații geografice.5.Considerații generale privind alte forme de PI: strategii comerciale, secrete comerciale și Know-how, acorduri de confidențialitate/producție rapidă.6.Administrarea și apărarea drepturilor de proprietate intelectuală. Contrafacere, piraterie, plagiata.Oficiile de Inovare și Transfer Tehnologic;b.Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci - în domeniul proprietății industriale și Oficiul Român pentru Drepturile de Autor - în domeniul dreptului de autor și al drepturilor conexe, din România;c.Brevetarea în străinătate. + 
Baremul activităților practice1.Prezentarea unui brevet de invenție.2.Valorificarea brevetelor de invenție. + 
STAGIU DE TOXICOLOGIE INDUSTRIALĂ ȘI ECOTOXICOLOGIEObiective: completarea cunoștințelor și dezvoltarea abilităților de evaluare a riscului și management al mediului. + 
Tematica lecțiilor conferințăI.Introducere în ecotoxicologieII.Principalele categorii de substanțe toxiceIII.Principalele surse de substanțe toxiceIV.Efectele contaminării cu substanțe toxiceV.Mecanisme de apărare a organismelor împotriva poluării chimiceVI.Dispersia și concentrarea poluanților în biomasăVII.Factorii modificatori ai lanțurilor troficeVIII.Acțiunea factorilor nocivi de natură fizicăIX.Acțiunea factorilor nocivi de natură chimicăX.Acțiunea factorilor nocivi de natură biologicăXI.Aditivii alimentariXII.Influența aditivilor alimentari asupra organismuluiXIII.Toxicitatea naturalăXIV.Nutrienți alimentari cu rol de protecție în contaminarea cu substanțe toxice + 
STAGIUL DE FARMACOECONOMIEObiective: Cunoașterea și aplicarea termenilor de bază din farmacoeconomie; înțelegerea rolului farmacoeconomiei în luarea deciziilor în sănătate, pentru îmbunătățirea eficienței în spitale; analizarea rezultatelor obținute în urma unui studiu farmacoeconomic pentru asigurarea unei farmacoterapii de calitate, cu costuri cât mai reduse pentru pacient și societate. + 
Tematica lecțiilor conferință1.Principiile farmacoeconomiei.2.Metode de analiză farmacoeconomică. Costuri și beneficii.3.Ce este QALY? Instrumente de măsurare a calității vieții.4.Evaluări farmacoeconomice ale intervențiilor/serviciilor de farmacie clinică. Măsurarea valorii adăugate de farmaciștii clinicieni prin participarea în echipele multidisciplinare.(la 17-09-2020,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA INDUSTRIE FARMACEUTICĂ ȘI COSMETICĂ a fost introdus de Articolul I din ORDINUL nr. 1.382/5.248/2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 851 din 17 septembrie 2020
)
 + 
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA STOMATOLOGIE GENERALĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE, STRUCTURI ȘI POLITICI SALARIALE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE
în specialitatea stomatologie generală1.Definiție: Stomatologia generală este o ramură a medicinei care se ocupă cu diagnosticul, prevenirea și tratamentul afecțiunilor dentare și al țesuturilor înconjurătoare.2.Durata rezidențiatului: 3 aniCurriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80% fiind dedicat activităților practice și studiului individual.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an) are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de rezidențiat din specialitatea de bază.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și educație medicală continuă în specialitate.3A.Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat3A.1.Etapa de angajare și luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentarea la unitatea medicală unde a fost repartizat, prezentarea coordonatorului și îndrumătorului de rezidențiat, fixarea planului de activitate3A.2.Stagiul de prevenție oro-dentară: 2 luni3A.3.Stagiul de sănătate orală: 2 luni3A.4.Stagiul de bioetică: 2 săptămâni3A.5.Modul de elemente juridice medicale și malpraxis medical: 2 săptămâni3A.6.Stagiul de endodonție: 3 luni3A.7.Stagiul de odontoterapie restauratoare: 10 luni3A.8.Stagiul de protetică dentară: 3 luni3A.9.Stagiul de implantologie: 3 luni3A.10.Stagiul de chirurgie oro-maxilo-facială: 3 luni3A.11.Stagiul de parodontologie: 3 luni3A.12.Stagiul de pedodonție: 3 luni3A.13.Stagiul de ortodonție și ortopedie dento-facială: 3 luni3B. Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiatAnul I:Prevenție oro-dentară: 2 luniSănătate orală: 2 luniBioetică: 2 săptămâniModul de elemente juridice medicale și malpraxis medical: 2 săptămâniEndodonție: 3 luniOdontoterapie restauratoare: 4 luniAnul II:Odontoterapie restauratoare: 6 luniProtetică dentară: 3 luniImplantologie: 3 luniAnul III:Chirurgie oro-maxilo-facială: 3 luniParodontologie: 3 luniPedodonție: 3 luniOrtodonție și ortopedie dento-facială: 3 luni4.Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire4.1.Anul I4.1.1.Stagiul de prevenție orodentară: 2 luni4.1.1.1.Pregătire teoretică prin cursuriTematica cursurilor1.Leziunile incipiente de carie: diagnostic și atitudine preventivă2.Evaluarea riscului și testarea activității carioase și a bolii parodontale3.Managementul pacientului cu xerostomie: abordare preventivă4.Măsuri preventive aplicate pacienților aflați în situații speciale5.Atitudinea preventivă în cazul pacienților tratați prin implanturi6.Prevenția oro-dentară pe grupe de vârstă7.Elaborarea planului de tratament preventiv individualizat4.1.1.2.Pregătire practică1.Mijloace mecanice și chimice de control al plăcii dentare2.Modalități de aplicare a substanțelor chimice antiplacă3.Colorarea plăcii dentare, indici de placă4.Metode de fluorizare locală5.Detartrajul manual: instrumentar și poziții de lucru6.Detartrajul mecanic și lustruirea suprafețelor postdetartraj7.Sigilarea șanțurilor și fosetelor coronare4.1.2.Sănătate orală: 2 luni4.1.2.1.Pregătire teoretică prin cursuriTematica cursurilor1.Metode de cercetare științifică și evaluare statistică în sănătatea orală2.Indici clinici comunitari de evaluare a stării de sănătate orală și a necesității de tratament stomatologic3.Tendințe evolutive ale sănătății orale în România, în alte țări din Uniunea Europeană și la nivel mondial pe grupe de afecțiuni: caria dentară, parodontopatii, tumori maligne, malformații și anomalii dentomaxilare, traumatisme, eroziuni dentare 4.Anchetele epidemiologice aplicate în stomatologia comunitară5.Promovarea sănătății orale la nivel comunitar6.Programe de promovare a sănătății orale în România, în alte țări din Uniunea Europeană și la nivel mondial7.Educația pentru sănătate orală în comunități4.1.2.2.Pregătire practică1.Metode și instrumente recomandate de Organizația Mondială a Sănătății pentru evaluarea stării de sănătate orală2.Indici epidemiologici recomandați de Organizația Mondială a Sănătății pentru evaluarea stării de sănătate orală3.Metode de evaluare a nivelului de cunoștințe, atitudini și comportamente față de sănătatea orală4.Formularea recomandărilor clinice în funcție de grupa de risc pentru afecțiunile orale5.Interviul motivațional – instrument de educație pentru sănătate orală a pacientului în cabinetul dentar6.Interviul motivațional în grupuri - instrument de educație pentru sănătate orală aplicat în comunități7.Instrumente utilizate pentru aprecierea impactului afecțiunilor orale asupra calității vieții4.1.3.Stagiul de bioetică: 2 săptămâni4.1.3.1.Pregătire teoretică prin cursuriTematica cursurilorI.Introducere în bioeticăII.Concepte de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticiiIII.Relația medic - pacientIV.Etica cercetării pe subiecți umaniTematica seminarelora)Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioeticăb)Reglementarea practicii medicale prin coduri de eticăc)Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practiced)Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete4.1.4.Modul de elemente juridice medicale și malpraxis medical: 2 săptămâni4.1.4.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminareTematica cursurilor1.Tipuri de răspundere juridică a medicului dentist2.Conformitatea practicii medicale cu cerințele legale aplicabile. Tehnici de prevenire a acuzațiilor de malpraxis 3.Gestionarea eficientă a acuzației de malpraxis medical - aspecte procedurale4.Vulnerabilitățile practicii în medicina dentară. Asigurările de răspundere civilă profesională5.Malpraxis între răspunderea individuală și răspunderea instituțională4.1.5.Stagiul de endodonție: 3 luni4.1.5.1.Pregătire teoretică prin cursuriTematica cursurilor1.Anatomia spațiului endodontic 2.Diagnosticul în endodonție 3.Factorii etiologici ai patologiei pulpare și periapicale4.Inflamația pulpară acută5.Inflamația pulpară cronică6.Necroza și gangrena pulpară7.Parodontitele apicale acute8.Parodontitele apicale cronice9.Obturația de canal10.Dispensarizarea în endodonție4.1.5.2.Pregătire practică1.Examinarea clinică în endodonție2.Interpretarea investigațiilor radiologice în endodonție3.Elemente de profilaxie în endodonție4.Tratamentul hiperesteziei și hipersensibilității dentinare5.Tratamentul inflamației pulpare reversibile6.Tratamentul inflamației pulpare ireversibile7.Tratamentul formelor de parodontită apicală acută8.Tratamentul de urgență în endodonție9.Principii de tratament în parodontitele apicale cronice10.Tehnici de obturație de canal4.1.6.Odontoterapie restauratoare: 4 luni4.1.6.1.Pregătire teoretică prin cursuriTematica cursurilor anul I și anul II1.Concepte moderne în etiopatogenia cariei dentare2.Caracteristici ale leziunilor cu pierdere de substanță dură dentară de cauză necarioasă3.Detecția și diagnosticul leziunilor dentare 4.Principii și metode de abordare terapeutică a durerii dentinare (hipersensibilitate, hiperestezie)5.Managementul leziunilor dentare: conceptul de tratament neinvaziv, tratamentul microinvaziv, abordarea terapeutică minim invazivă 6.Principii și tehnici de restaurare cu materiale fizionomice bazate pe adeziunea amelo-dentinară 7.Modalități de realizare a protecției pulpo-dentinare8.Protocol de tratament aderent direct al leziunilor situate pe suprafețe cu șanțuri și fosete9.Protocol de tratament aderent direct al leziunilor situate pe suprafețe netede10.Metode indirecte de restaurare a leziunilor odontale coronare: inlay, onlay (compozit, ceramică)11.Restaurarea coronară prin fațete estetice (compozit, ceramică)12.Discromiile dentare – manifestări clinice, caracteristici, modalități de tratament13.Evaluarea clinică a restaurărilor coronare: criterii de evaluare a restaurărilor coronare, modalități de remediere a deficiențelor constatate14.Tratamentul restaurator al leziunilor dentare, cu pierdere/modificare de substanță dură dentară, la persoanele vârstnice/cu afecțiuni sistemice/cu nevoi speciale4.1.6.2.Pregătire practică1.Examenul clinic și stabilirea diagnosticului și a planului de tratament în cazul leziunilor carioase2.Examenul clinic și stabilirea diagnosticului și a planului de tratament în cazul leziunilor necarioase3.Tratamentul leziunilor carioase simple cavitare situate pe suprafețe cu șanturi și fosete4.Tratamentul leziunilor carioase simple cavitare situate pe fețele proximale ale dinților laterali5.Tratamentul leziunilor carioase simple cavitare situate pe fețele proximale ale dinților frontali6.Tratamentul leziunilor carioase simple cavitare situate în zona cervicală7.Tratamentul leziunilor coronare cu evoluție subgingivală8.Tratamentul plăgii dentinare9.Realizarea preparațiilor pentru inlay/onlay fizionomic (compozit, ceramică)10.Tratamentul discromiilor dentare11.Tratamentul leziunilor carioase extinse: utilizarea mijloacelor suplimentare de retenție, restaurări directe/indirecte4.2.Anul II4.2.1.Stagiul de odontoterapie restauratoare: 6 luni4.2.1.1.Pregătire teoretică prin cursuriTematica cursurilor: vezi 4.1.7.1.4.2.1.2.Pregătire practică: vezi 4.1.7.2.4.2.2.Stagiul de protetică dentară: 3 luni4.2.2.1.Pregătire teoretică prin cursuriTematica cursurilor1.Principii ocluzale în protezarea fixă. Disfuncția ocluzală: diagnostic, plan de tratament2.Principii generale ale preparațiilor pentru protezarea fixă. Coroane metalice și fizionomice3.Particularități clinico-tehnice în restaurările protetice fixe de amplitudine mare4.Particularități ale tratamentului protetic în parodontitele marginale cronice5.Amprentarea în protezarea fixă. Protezarea provizorie6.Proba, adaptarea și cimentarea restaurărilor protetice fixe7.Tehnici clinice uzuale în protezarea fixă agregată pe implanturi dentare8.Variante de protezare a edentațiilor terminale9.Conceperea planului protezei scheletate în diferite forme de edentație10.Amprentarea în edentația parțială în vederea protezării mobilizabile. Materiale și tehnici de amprentare11.Supraprotezări pe dinți și implanturi. Avantaje. Limite12.Amprentarea în edentația totală. Materiale și tehnici de amprentare13.Determinarea RIMO în edentația totală. Articulatoarele și arcurile faciale în tratamentul edentațiilor14.Proba machetei în restaurările protetice mobilizabile. Proteza parțială. Proteza totală15.Reoptimizarea protezelor mobilizabile. Căptușire. Rebazare16.Criterii psihosociale în tratamentul protetic4.2.2.2.Pregătire practică1.Examinarea pacienților și a modelelor de studiu2.Șlefuirea dinților stâlpi3.Materiale și tehnici de amprentare în protezarea fixă4.Analiza modelelor la paralelograf5.Proba structurii metalice, lucrării finite a restaurărilor protetice fixe în cavitatea bucală6.Cimentarea lucrărilor protetice fixe. Materiale și tehnici de cimentare7.Particularități clinice ale protezării fixe pe implanturi8.Pregătirea dinților pentru proteza scheletată9.Amprentarea în edentațiile parțiale protezate mobil. Materiale și tehnici de amprentare10.Pregătirile pre- și proprotetică pentru supraprotezare11.Amprentarea în edentația totală. Materiale și tehnici de amprentare12.Determinarea RIMO în edentația totală. Înregistrarea mișcărilor mandibulare fundamentale cu arcul facial13.Proba machetei în protezările mobilizabile. Proteza parțială. Proteza totală14.Aplicarea protezelor mobilizabile în cavitatea bucală15.Căptușirea și rebazarea protezelor și supraprotezelor16.Prezentarea de cazuri clinice4.2.3.Stagiul de implantologie: 3 luni4.2.3.1.Pregătire teoretică prin cursuriTematica cursurilor1.Rolul și locul implantologiei în stomatologie2.Clasificarea edentațiilor și modalități de tratament3.Indicații și contraindicații în implantologie4.Evaluarea câmpului protetic și a statusului biologic general al pacientului în perspectiva inserării implanturilor dentare – diagnostic preoperator, bilanț preprotetic, analiza și planificarea secvențială a cazului5.Biomateriale utilizate în implantologie6.Protezarea preimplantară7.Sisteme și tipuri de implanturi8.Inserarea imediată a implanturilor (postextracțională)9.Inserarea implanturilor în crestele alveolare ce nu necesită mărirea ofertei osoase10.Restaurări protetice pe implanturi. Tehnici de amprentare și realizare a lucrărilor protetice11.Supraprotezarea pe implanturi: caracteristici, particularități, avantaje, dezavantaje12.Perimplantita: etiopatogenie, semne clinice, diagnostic, tratament13.Monitorizarea pacienților purtători de implanturi4.2.3.2.Pregătire practică1.Prezentarea truselor de implantologie și modalitățile de utilizare2.Inserarea implanturilor pe simulatoare3.Montarea componentelor protetice pe implanturi și modalități practice de amprentare4.Variante practice de protezare pe implanturi5.Participarea la inserarea implanturilor4.3.Anul III4.3.1.Stagiul de chirurgie oro-maxilo-facială: 3 luni4.3.1.1.Pregătire teoretică prin cursuriTematica cursurilor1.Anestezia în stomatologie – substanțe, doze, indicații, contraindicații2.Anestezia loco-regională în corelație cu afecțiuni generale asociate3.Terapia de urgență a accidentelor generale ale anesteziei loco-regionale4.Extracția dentară5.Metode chirurgicale pro-protetice6.Metode chirurgicale de mărire a ofertei osoase în implantologie - adiții, augmentare, interpoziție, lifting sinus, split, transpoziție nerv etc.7.Tratamentul chirurgical în incluzia dentară8.Traumatologie oro-maxilo-facială9.Infecții nespecifice periosoase10.Sinuzita maxilară de cauză dentară11.Tumori benigne ale părților moi și ale oaselor maxilare12.Forme clinice de debut, perioada de stare și principii de tratament complex al tumorilor maligne oro-maxilo-faciale13.Patologia glandelor salivare4.3.1.2.Pregătire practică1.Efectuarea de anestezii loco-regionale2.Extracții dentare alveoplastice3.Tratamentul de urgență al accidentelor erupției dentare4.Intervenții chirurgicale pro-protetice în deficiențe ale părților moi și osoase• Mucoasa subțire• Creasta gingivală balantă• Fibromatoză tuberozitară• Hiperplazie epitelio-conjunctivă• Deficiențe ale frenurilor labiale sau linguale• Bride vestibulare și paralinguale• Îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale)• Regularizări de creastă• Intervenții chirurgicale efectuate în vederea măririi ofertei osoase la nivelul crestelor alveolare5.Tratamentul infecțiilor nespecifice periosoase4.3.2.Stagiul de paradontologie: 3 luni4.3.2.1.Pregătire teoretică prin cursuriTematica cursurilor1.Morfologia parodonțiului marginal2.Aspecte clinice ale gingiei sănătoase, modificări patologice3.Fiziologia parodonțiului marginal4.Epidemiologia bolii parodontale5.Factori și indicatori de risc în boala parodontală6.Etiopatogenia parodontopatiilor marginale cronice7.Rolul factorilor locali: determinanți și favorizanți8.Rolul factorilor sistemici în boala parodontală9.Clasificarea bolilor parodonțiului marginal10.Gingivite11.Parodontite12.Forme acute de îmbolnăvire parodontală13.Tratament de urgență14.Direcții principale de tratament, principii terapeutice în patologia parodontală15.Tratament antimicrobian16.Noțiuni de tratament chirurgical17.Principii de reechilibrare ocluzală, imobilizări18.Evoluție, prognostic și complicații4.3.2.2.Pregătire practică1.Examenul clinic al pacientului parodontopat2.Investigații clinice și paraclinice în parodontologie3.Indici clinici obiectivi de apreciere a stării de igienă orală (IHB)4.Indici clinici obiectivi ai statusului parodontal5.Metode de evidențiere a plăcii bacteriene6.Diagnosticul afecțiunilor parodontale7.Tratament de urgență8.Tratamentul antimicrobian: detartraj supra- și subgingival manual, ultrasonic și sonic, debridare gingivo-parodontală9.Periajul profesional10.Aplicare locală de substanțe antiseptice și antibiotice: spălături, badijonaj, mesaj, tamponament, instilații11.Anestezia în parodontologie12.Tratamentul chirurgical parodontal: principii generale, pregătiri preoperatorii13.Chiuretaj gingival14.Chiuretaj subgingival în câmp închis și în câmp deschis15.Papilectomia16.Tratament de reechilibrare ocluzală17.Tratament de prevenire a recidivelor18.Monitorizarea pacientului parodontopat4.3.3.Stagiul de pedodonție: 3 luni4.3.3.1.Pregătire teoretică prin cursuriTematica cursurilor1.Erupția dentară, morfologia dinților temporari, resorbția radiculară fiziologică2.Caria simplă și caria complicată la dinții temporari3.Caria simplă și caria complicată la dinții permanenți imaturi4.Metode moderne de prevenție a cariei dentare5.Traumatismele dento-parodontale ale dinților temporari și ale dinților permanenți6.Afecțiunile parodonțiului și mucoasei în perioada copilăriei și adolescenței4.3.3.2.Pregătire practică1.Demonstrații practice pe grupe de pregătire2.Prezentări de caz4.3.4.Stagiul de ortodonție și ortopedie dento-facială: 3 luni4.3.4.1.Pregătire teoretică prin cursuriTematica cursurilor1.Etiopatogenia anomaliilor dentomaxilare2.Clasificarea anomaliilor dentomaxilare3.Anomaliile dentare (nonscheletale)4.Anomaliile dentomaxilare scheletale5.Investigația paraclinică în ortodonție6.Principiile tratamentului ortodontic7.Extracția dentară în ortodonție8.Recidiva și contenția4.3.4.2.Pregătire practică1.Examenul clinic2.Examenele complementare în ortodonție (radiografii, modele etc.)3.Amprentarea în ortodonție4.Dezvoltarea arcadelor dentare5.Ocluzia dentară6.Managementul anomaliilor dentomaxilare7.Monitorizarea pacienților purtători de aparate ortodontice(la 17-11-2020,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA STOMATOLOGIE GENERALĂ a fost introdus de Articolul I din ORDINUL nr. 1.803 din 21 octombrie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1088 din 17 noiembrie 2020
)
––-

Redacția Lex24
Drept la Sursa!
Articole Urmărește
Categorii: Monitorul Oficial Partea I
Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x

Raport

Conține informații înșelătoare sau false
Hărțuire sau comportament de intimidare
Conține materiale pentru adulți sau sensibile
Conține conținut abuziv sau disprețuitor
Conține spam, conținut fals sau potențial malware

Blocare membru?

Vă rugăm să confirmați că doriți să blocați acest membru.

Nu vei mai putea:

  • Vedeți postările membrilor blocați
  • Menționați acest membru în postări
  • Invitați acest membru în grupuri
  • Trimite mesaj acestui membru
  • Adăugați acest membru ca conexiune

Vă rugăm să rețineți: Această acțiune va elimina și acest membru din conexiunile dvs. și va trimite un raport administratorului site-ului. Vă rugăm să acordați câteva minute pentru finalizarea acestui proces.

Raport

Ai raportat deja acest lucru .