ANEXĂ din 27 decembrie 2021

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii Document

Emitent: MINISTERUL SANATATII
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 1.232 bis din 28 decembrie 2021

Actiuni Suferite

Actiuni Induse

Refera pe

Referit de

Nu exista actiuni suferite de acest act

Nu exista actiuni induse de acest act

Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:

SECTIUNE ACT	REFERA PE	ACT NORMATIV
Actul	REFERIRE LA	ORDIN 2899 27/12/2021
Actul	FA IN LUCRU	ORDIN 1376 06/12/2016
Actul	REFERIRE LA	ORDIN 1376 06/12/2016
Actul	FA IN LUCRU	PLAN 06/12/2016
Actul	REFERIRE LA	PLAN 06/12/2016
CAP. 3	REFERIRE LA	HOTARARE 337 30/04/2020
CAP. 3	REFERIRE LA	ORDIN 6 09/01/2020
CAP. 3	REFERIRE LA	HOTARARE 324 23/05/2019
CAP. 3	REFERIRE LA	NORMA 23/05/2019
CAP. 3	REFERIRE LA	ORDIN 253 23/02/2018
CAP. 3	REFERIRE LA	LEGE 180 18/07/2017
CAP. 3	REFERIRE LA	HG 115 08/03/2017
CAP. 3	REFERIRE LA	OUG 18 27/02/2017
CAP. 3	REFERIRE LA	ORDIN 450 08/04/2015
CAP. 3	REFERIRE LA	ORDIN 450 08/04/2015 ART. 23
CAP. 3	REFERIRE LA	LEGE (R) 95 14/04/2006
CAP. 3	REFERIRE LA	LEGE (R) 95 14/04/2006 ART. 167
ANEXA 0	REFERIRE LA	ORDIN 397 27/03/2018
ANEXA 0	REFERIRE LA	ORDIN 253 23/02/2018
ANEXA 0	REFERIRE LA	LEGE 292 20/12/2011

Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACT	REFERIT DE	ACT NORMATIV
Actul	CONTINUT DE	ORDIN 2899 27/12/2021

Notă …

Conţinută de ORDINUL nr. 2.899 din 27 decembrie 2021, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1.232 din 28 decembrie 2021.

ANEXĂ

PLAN GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE 2021 – 2027

REGIUNEA SUD – VEST

CUPRINS

ABREVIERI

CAPITOLUL I: DESCRIEREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE REGIUNII

ANALIZE DEMOGRAFICĂ ŞI SOCIO-ECONOMICĂ

INDICATORII DE SĂNĂTATE ŞI PRINCIPALII CONTRIBUTORI LA POVARA BOLILOR PRINCIPALELE PROBLEME

CAPITOLUL II: VIZIUNEA ŞI DIRECŢIILE STRATEGICE

Viziunea strategică

Direcţiile strategice

Asigurarea cadrului legal de organizare și finanțare pentru susținerea măsurilor din planul de servicii

REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD-VEST – VIZIUNEA PENTRU 2027

CAPITOLUL III: PLAN GENERAL DE SERVICII SANITARE PE NIVELURI DE ÎNGRIJIRE

ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR ACORDATE DE MEDICII DE FAMILIE

ANALIZA SITUAŢIEI CURENTE ŞI A PRINCIPALELOR DEFICITE ȚINTELE REGIONALE ŞI PLANUL OPERAŢIONAL
ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ COMUNITARĂ

ANALIZA SITUAȚIEI ACTUALE

ȚINTELE REGIONALE ŞI PLANUL OPERAŢIONAL
ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ SPITALICEASCĂ

REȚEAUA DE UNITĂȚI SPITALICEȘTI ȘI NUMĂRUL DE PATURI PENTRU BOLI ACUTE

Procentul de paturi per specialitate și necesitățile de reprofilare Județ

Pacient

DIRECȚII ȘI ȚINTE STRATEGICE ȚINTE REGIONALE

Infrastructură spitalicească și cadrul legal

PROIECȚIE PENTRU SPITALELE DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD–VEST

REPROFILAREA SERVICIILOR SPITALICEȘTI
1. Judeţul Dolj
2. Judeţul Gorj
3. Judeţul Mehedinţi
4. Judeţul Olt
5. Judeţul Vâlcea
ÎMBUNĂTĂȚIREA REȚELEI DE SERVICII DE URGENȚĂ
DEZVOLTAREA FACILITĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE AMBULATORIE CLINICA ȘI PARACLINICĂ

Diagnostic situație curentă și principalele deficite ȚINTE OPERAȚIONALE ȘI PLAN REGIONAL
DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE ȘI A RECUPERĂRII

ȚINTE OPERAȚIONALE ȘI PLAN REGIONAL

ÎNGRIJIRILE PALIATIVE

ȚINTE OPERAȚIONALE ȘI PLAN REGIONAL

Rezumatul principalelor măsuri ale planului de servicii medicale din RSV ANEXE

Anexa 1

Anexa 2

Anexa 3 Anexa 4a Anexa 4b Anexa 5

Anexa 6

Anexa 7

Anexa 8

Anexa 9

Anexa 10

Anexa 11

ABREVIERI

CMI Cabinet medical individual

CNAS Casa Națională de Asigurări de Sănătate

CNSISP Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică CP Centru de permanență

DJ Județul Dolj

DMS Durată medie de spitalizare

FTE Full time employee (angajat cu normă întreagă) FNUASS Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate GJ Județul Gorj

INSP

IU_pat

Institutul Național de Sănătate Publică Indice de utilizare a paturilor

MF Medic de familie

MG Medic generalist

MH Județul Mehedinți

MS Ministerul Sănătății

OCDE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică OT Județul Olt

OMS Organizația Mondială a Sănătății

ORL Oto-rino-laringologie

PIB Produsul intern brut

PRSS Planul Regional de Servicii Sanitare

PSI Plan Strategic Instituțional

ROP Rata de ocupaare / utilizare a paturilor

RSV Regiunea de dezvoltare Sud-Vest

RSM Rata Standardizată a Mortalității

SNS Strategie Națională de Sănătate

SNSPMPDSB Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti

UE Uniunea Europeană

VL Județul Vâlcea

CAPITOLUL I: DESCRIEREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE REGIUNII

Regiunea de dezvoltare Sud-Vest (RSV) se numără printre regiunile cu o densitate și un număr mic de locuitori, ocupând locul șapte printre cele opt regiuni de dezvoltare ale României, cu o pondere de 53% a populației în mediul rural.

CARACTERISTICI GEOGRAFICE

Regiunea este formată din 5 județe(Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea), și cuprinde 29 de centre urbane, 408 de comune și 2 070 de sate. Regiunea acoperă o suprafață de 29 212 km2 (12,3% din țară) și are 1,9 milioane locuitori (10% din populația țării) – date din 2019. Ca suprafață regiunea de Sud-Vest este a doua cea mai mică regiune după București-Ilfov. Aproximativ jumătate din populația sa (53%) locuiește în zonele rurale, Olt (60%), Vâlcea (55%), Gorj (54,6%) și Mehedinți (53,8%).

Figura 1: Harta regiunii de sud-vest

ANALIZE DEMOGRAFICĂ ŞI SOCIO-ECONOMICĂ

Populația din regiune în 2019 a fost de 1,92 milioane de locuitori în 2019. Populația în vârstă de peste 65 de ani a reprezentat 20,72% din total regiune (tabelul 1).

Tabelul 1: Populaţia Regiunii Sud-Vest pe judeţe

Grupa de vârstă	Dolj	%	Gorj	%	Mehedinţi	%	Olt	%	Vâlcea	%	TOTAL	%
0 – 4	30,395	4,88	12,304	3,92	9,262	3,86	16,224	4,14	13,804	3,95	81,989	4,27
0 – 4	30,395	4,88	12,304	3,92	9,262	3,86			13,804	3,95	81,989	4,27
5 – 14	60,115	9,64	29,795	9,49	23,409	9,75	36,108	9,21	32,415	9,28	181,842	9,48
15 – 64	411,188	65,95	214,693	68,42	157,669	65,65	254,630	64,94	219,249	62,77	1,257,429	65,53
15 – 64	411,188	65,95							219,249	62,77	1,257,429	65,53
65 – 85+	121,752	19,53	57,011	18,17	49,830	20,75	85,139	21,71	83,826	24,00	397,558	20,72
TOTAL	623,450	100	313,803	100	240,170	100	392,101	100	349,294	100	1,918,818	100

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Conform celor mai recente proiecții demografice, populația RSV se va reduce cu aproximativ 10,8% în perioada 2015 – 2030, reprezentând una dintre cele mai mari reduceri din țară. În anul 2015 populația cu vârsta peste 65 de ani din această regiune a reprezentat 19% din populație, etimându-se că va crește în 2030 cu 4%, ajungând la 23% din totalul populației regiunii (figura 2).


418277		1799615

395705		1949916

378220	2019158

Figura 2: Proiecţii demografice şi proporţia populaţiei cu vârsta de peste 65 ani

2030

2020

2015

0% 20% 40% 60% 80% 100%

65+ Total

Sursa: Proiecţii Eurostat

RSV este una dintre cele mai puțin dezvoltate regiuni din România. PIB-ul său total fiind cel mai mic dintre toate cele opt regiuni, cu o contribuție de 7,4% la PIB-ul național în 2018. PIB-ul regional pe cap de locuitor (7.797 EUR) este al doilea cel mai mic dintre cele opt regiuni de dezvoltare, mai mare decât cel al Regiunii Nord-Est1.

Rata sărăciei relative din regiune a fost de 33.4% (date din 2017), mai mare decât media națională (23.6%) și mult mai mare decât cea mai favorizată regiune, Regiunea București-Ilfov (6.1%)2.

INDICATORII DE SĂNĂTATE ŞI PRINCIPALII CONTRIBUTORI LA POVARA BOLILOR

În 2019, indicatorii de sănătate în RSV înregistrează mici variații față de media pe țară și de celelalte regiuni:

Rata medie a speranței de viață (76,22 ani) este mai mare ca media pe țară (75,99 ani); se evidențiază județul Vâlcea ca fiind singurul județ din țară cu o rată a speranței de viață peste 80 de ani (80,84 ani).
Rata natalităţii (7,4 născuți vii la 1000 locuitori) este sub media națională (8,5 născuți vii la 1000 locuitori); se evidențiază județul Vâlcea cu rata cea mai mică din regiune (6,7 născuți vii la 1000 locuitori).
Ratele mortalității infantile (6,8 decedați sub 1 an la 1000 născuți vii) sunt mai mari față de media pe țară (6,1 decedați sub 1 an la 1000 născuți vii). În cadrul regiunii menționăm județul Mehedinți care are cea mai mare mortalitate infantilă (9,8 decedați sub 1 an la 1000 născuți vii) depășind cu mult media pe țară.
Mortalitatea generală (12,6%0 loc.) este mai mare ca media pe țară (11,7%0 loc.) evidențiindu-se județul Olt cu mortalitatea de 14,7%0 loc. și Vâlcea cu cea mai mică rată a mortalității din țară (9,0%0 loc.).

În anul 2019 cele mai frecvente cazuri noi de boală în RSV au fost reprezentate de: boli ale aparatului respirator, boli ale aparatului digestiv, boli ale sistemului osteo-articular, boli ale aparatului genito-urinar și boli ale aparatului circulator, similar cu incidențele la nivel național și cu anii anteriori. Menționăm că valorile incidenței sunt mult mai mari decât media pe țară.

Pentru același an 2019, în RSV cele mai mari valori ale ratelor de prevalență sunt pentru: boli hipertensive, cardiopatii ischemice, diabet, tulburări mentale și de comportament, boli pulmonare

1 Sursa: Comisia Națională de Strategie și Prognoză http://www.cnp.ro/user/repository/prognoze/Prognoza_profil_teritorial_toamna_2019.pdf 2 Sursa: Institutul Naţional de Statistică

https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/dimensiuni_ale_incluziunii_sociale_in_romania_2017.pdf

obstructive cronice, valorile ratelor fiind mici decât media pe țară pentru boli hipertensive, cardiopatii ischemice, diabet și mai mari pentru celelalte două menționate în tabelul 2. În toate județele aparținând RSV prevalența prin boli hipertensive ocupă primul loc, menționând județele Vâlcea și Gorj, cu valori mult mai mari decât media pe regiune și țară. În cazul cardiopatiei ischemice se remarcă județul Vâlcea cu valori peste media pe țară și regiune. Tulburările mentale și de comportament sunt mult crescute față de media pe țară în Vâlcea și Olt3 (tabelul 2).

Tabel 2: Prevalenţa bolilor cronice majore în RSV în 2019 (cazuri la 100 000 locuitori)

	România	RSV	Dolj	Gorj	Mehedinți	Olt	Vâlcea
Boli hipertensive	13629.2	12401.1	13074.0	15398.5	12363.7	4944.1	16903.8
Cardiomiopatie ischemică	6236.8	5184.2	5502.1	4555.4	5765.5	2975.0	7262.1
Diabet	4429.4	4219.8	4368.8	5556.4	3171.9	3757.7	3992.6
Tulburări mentale și de comportament	2592.3	2975.8	2315.7	2608.0	1544.7	3766.4	4581.2
Boli pulmonare obstructive cronice	2304.7	2392.1	2173.4	2137.6	3379.3	2098.2	2662.2

Principalele probleme

Serviciile de sănătate din RSV se confruntă cu mai multe provocări majore:

Insuficienta integrare între diferitele categorii de sectoare de servicii în sensul în care asistența primară nu are suficiente legături funcționale cu asistenţa medicală spitalicească, în timp ce promovarea sănătății și prevenţia nu sunt conectate adecvat cu îngrijirea curativă, cu un impact negativ puternic asupra continuității asistenței medicale și a rezultatelor la nivel de pacient.
Accesul la îngrijire (disponibilitatea furnizorilor de servicii și a serviciilor specifice) variază semnificativ în funcție de particularităţile zonelor geografice, ceea ce duce la inechități între urban şi rural (în special în județul Mehedinți) și discriminare ale grupurilor minoritare.
Inegalități în accesul la servicii între orașe și mediul rural, între grupuri nemarginalizate și marginalizate.
Unitățile de asistență medicală primară nu își îndeplinesc în mod adecvat funcția de “gatekeeper”/„paznic”, ceea ce duce la un suprasolicitarea serviciilor spitalicești.
Serviciile de asistență medicală comunitară sunt încă insuficiente, dar în dezvoltare, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane și a infrastructurii prin diferite finanțări nerambursabile si printr-o abordare integrată a activităților medico-socio-educationale cu cabinetele de medicină de familie, serviciile sociale si educationale. În prezent sunt diferențe semnificative privind gradul de acoperire între județele regiunii. Judetul Gorj are cea mai mare acoperire cu asistență medicala comunitară (99%- 131 de asistenti medicali comunitari și 14 mediatori sanitari).
Modelul de îngrijire este în unele cazuri fragmentat, se bazează pe servicii specializate separate și necesită dezvoltarea de echipe interdisciplinare care ar asigura o abordare integrată a îngrijirii. Sunt în curs de identifcare soluții (proiecte în derulare) care să încurajeze o astfel de abordare integrată a asistenţei medicale.
Infrastructura spitalicească este în general veche, iar capacitatea de îngrijire acută este supradimensionată în raport cu nevoile. Există o deplasare semnificativă a pacienților acuti în afara regiunii, în special din județul Mehedinți, care tind să meargă în Timișoara – Regiunea de Vest și din județul Olt, care tind să meargă la București.
Capacitatea serviciilor de îngrijire paliativă este foarte redusă.

În timp ce aceste provocări sunt într-o oarecare măsură comune tuturor regiunilor, interacțiunea lor cu condițiile socio-economice specifice din RSV duce la deficiențe și mai accentuate în furnizarea serviciilor de asistență medicală, cu două consecințe majore:

Nevoia de servicii de sănătate nu este acoperită în mod adecvat, în special pentru populațiile rurale și vulnerabile.

3 Sursa: INSP-CNSISP
Inegalități în accesul la servicii în şi între judeţe, în special în ceea ce priveşte asistenţa de specialitate, determinând deplasarea masivă a pacienţilor către unităţile medicale din regiunile învecinate.

Un studiu din 20134 arată că 10,2% din populația de 15 ani și mai în vârstă din RSV nu a putut merge la un specialist atunci când este nevoie (față de media națională de 12,8%). Când au fost întrebaţi despre motivele situației:

67% au menţionat costurile prea mari;
7,1% au sperat că problema de sănătate va dispărea fără intervenţie;
10% menţionat teama de a accesa serviciile de asistenţă medicală.

Din cauza problemelor sistematice menționate mai sus, cererea și oferta sistemului de asistență medicală sunt puternic dezechilibrate. Astfel, nevoia nesatisfăcută de asistență medicală în RSV oferă o bază foarte puternică pentru intervenție.

CAPITOLUL II: VIZIUNEA ŞI DIRECŢIILE STRATEGICE VIZIUNEA STRATEGICĂ

Conform Raportului Comisiei Europene și OECD „Romania – Profilul de ţară pentru sănătate 2019”, care evidențiază caracteristici ale sistemului de sănătate din România, evaluarea rezilienței sistemului, arată o dependența mare de serviciile spitalicești, iar asistența medicală primară dispune de resurse umane insuficiente în unele regiuni și este, în același timp, prea puțin utilizată, pacientul accesând direct serviciile spitaliceşti, deşi se preved intervenții pentru cresterea rolului asistenței medicală primare.

Raportul evidențiază faptul că finanțarea alocată pentru sănătate în România este cea mai mică dintre țările UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca proporție din PIB. Deși cheltuielile pentru sănătate au crescut sistematic în ultimii ani, în 2017, România a cheltuit pentru sănătate 1 029 EUR pentru fiecare persoană (valoare ajustată în funcție de diferențele în ceea ce privește puterea de cumpărare), mai puțin de jumătate din media UE de 2 884 EUR, sau 5 % din PIB (comparativ cu media UE de 9,8 %). Raportul arată că în termeni absoluți, cheltuielile din toate sectoarele sunt scăzute, iar sistemul de sănătate este subfinanțat într-o măsură semnificativă. In perioada 2014-2020, au fost sustinute programe de consolidare a asistenței medicale primare, a asistenței comunitare si a asistentei medicale ambulatorii de specialitate, dar proporția cheltuielilor dedicate acestor sectoare rămâne pe locul doi între cele mai scăzute din UE (18 %, comparativ cu media UE de 30 %). De asemenea, alocarea pentru preventie în România e mult mai scazută față de țările UE (18 EUR pentru fiecare persoană în 2017 sau 1,7 % din totalul cheltuielilor pentru sănătate, comparativ cu 3,1 % la nivelul UE).

Viitoarea strategie 2021-2027 pentru sectorul de sănătate, va trebui să fie construită pe o alocare financiară corespunzătoare, care să permită consolidarea și dezvoltarea obiectivelor prioritare ale sistemului de sănătate.

Viziunea Strategiei Naţionale de Sănătate 2014 – 2020 proiecta o naţiune de oameni sănătoşi şi productivi prin accesul la servicii calitative de prevenţie, urgenţă, tratament şi reabilitare, utilizarea eficientă şi eficace a resurselor şi promovarea celor mai înalte standarde şi bune practici.

Noua strategie națională de sănătate, ce va fi elaborată de Ministerul Sănătății pentru perioada 2021-2027, va susține viziunea de consolidare a sănătății populației, îmbunătățire a accesului la servicii medicale de calitate sigure, eficace și sustenabile, cu continuarea obiectivelor enunțate în strategia precedentă și definirea unor obiective specifice noi. Alocarea financiară adecvată va fi condiție esențială pentru succesul strategiei.

4 Institutul Naţional de Statistică (2013), Condiţiile de viaţă ale populaţiei din România

La nivelul RSV vor fi reduse diferenţele dintre nevoile populației și performanțele sistemului de asistență medicală. Serviciile centrate pe pacient vor fi furnizate în mod eficient și eficace printr- un nou sistem de sănătate regional, re-proiectat funcțional și structural. Datorită sistemului reînnoit și a măsurilor intersectoriale, accesul la serviciile de sănătate și indicatorii de sănătate se vor îmbunătăți.

Astfel, pentru perioada 2021-2027, viziunea privind dezvoltarea asistenței medicale în RSV este cea a unui sistem de asistență medicală performant, reformat și restructurat, care se bazează pe îngrijiri primare și comunitare bine reprezentate, cu un rol eficient de prevenţie și monitorizare a pacienților cu afecțiuni cronice, un sistem ambulator consolidat și o reţea de spitale adaptată nevoilor pacienților, flexibilă, coordonată și sustenabilă. Noul spital regional de urgență, aflat în vârful rețelei de spitale, va reprezenta un pol de excelență al serviciilor medicale terțiare din regiune, un model de organizare, functionare si finanțare optimizată, pentru rezolvarea completa a cazurilor complexe din regiune cu rezultate de îmbunătățire a stării de sănătate, scădere a mortalitătii si morbidității, eficiență crescută.

În conformitate cu strategia anterioară, principalele caracteristici ale viitorului sistem de sănătate al RSV vor fi:

Receptivitate, astfel încât accesul la îngrijiri să fie îmbunătățit în mod semnificativ, cu o proporție mai mică de nevoi nesatisfăcute și scăderea inegalităţii, astfel încât rezultatele reflectate în starea de sănătate să fie îmbunătățite semnificativ, atât în măsuri absolute, cât și în raport cu restul țării, cu scăderi accentuate ale mortalității și morbidităţii;
Echitate și protecție financiară, o problemă deosebit de gravă în RSV, unde diferențele de acoperire a serviciilor de sănătate și rezultatele reflectate în starea de sănătate sunt semnificative atât între diferitele județele, cât și între zonele rurale și urbane, și în care un procent semnificativ din populație menţionează costurile ca impediment în accesarea serviciilor de sănătate;
Eficacitate și sustenabilitate financiară, cu o alocare mai rațională a resurselor financiare și umane către îngrijirile primare și ambulatorii, dar și o reducere substanțială a spitalizărilor care pot fi evitate.

Direcţiile strategice

Implementarea viziunii necesită acțiuni transformatoare pentru reproiectarea funcției și structurii sistemului de sănătate, în conformitate cu obiectivele și prioritățile de nivel înalt ale strategiei.

Direcțiile strategice pentru sistemul de sănătate românesc în ansamblu, inclusiv pentru RSV, sunt:

Consolidarea unităţilor de asistență medicală primară și asistență medicală comunitară prin extinderea celor două rețele, creșterea capacității și revizuirea legislației în sensul aplicabilității la realitatea contextuală a funcționării serviciilor de sănătate și a coroborării cu legislația europeană în domeniu;
Dezvoltarea resurselor umane și a infrastructurii în unitățile de asistență medicală ambulatorie;
Integrarea serviciilor de sănătate, atât pe verticală (asistență medicală primară – asistență

în ambulatoriu – spital) cât și pe orizontală (asistență medicală primară – asistență medicală comunitară – asistență socială – promovarea sănătății și prevenirea bolilor – terapie – reabilitare; integrarea îngrijirii cu scop curativ cu cea paliativă în vederea asigurării calității vieții pacienților cu boli cronice progresive);
Revizuirea traseului pacientului, pentru anumite boli cronice, consolidarea rolului asistenței primare (în monitorizarea și îngrijirea pacienților, inclusiv prin acordarea de servicii

preventive), a rolului de „gatekeeper” și sprijinirea „inversării” piramidei serviciilor de asistență medicală;
Raționalizarea și reconfigurarea rețelei spitalicești;
Dezvoltarea serviciilor integrate de îngrijiri paliative la nivel comunitar, primar, ambulatoriu și spital, cu accent pe îngrijirea la domiciliu și în ambulatoriu;
Dezvoltarea serviciilor de îngrijire pe termen lung (cronici, reabilitare, recuperare).

Aceste direcții strategice naționale au fost adaptate în continuare la particularitățile RSV; o atenție deosebită se acordă pentru:

Dezvoltarea asistenței medicale comunitare pentru îmbunătățirea accesului la asistența medicală în zonele rurale și pentru comunitățile marginalizate, în special în județele Mehedinți, Olt, Dolj si Vâlcea;
Reducerea inegalității interjudețene, în special prin consolidarea asistenței medicale primare și ambulatorii din județele Olt și Mehedinți, care rămân în urma celorlalte trei județe din regiune;
Reorganizarea rețelei spitalicești și consolidarea capacității serviciilor spitalicești complexe (în special în județul Dolj, unde se va dezvolta un Spital Regional de Urgență), având în vedere natura actuală fragmentată și starea precară a infrastructurii spitalicești;
Integrarea serviciilor de asistenţă medicală, atât pe verticală (asistență medicală primară – ambulatorie – spital), cât și pe orizontală (asistență medicală primară – asistență medicală comunitară – asistență socială – promovarea sănătății și prevenţia bolilor – terapie – reabilitare, integrarea curativ -paliativ);
Reconceperea traseelor pacienților prin consolidarea rolului de „paznic” al asistenței primare și sprijinirea „inversării” piramidei serviciilor de asistență medicală;
Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative integrate la nivel comunitar, primar, ambulatoriu și de spital, cu accent pe îngrijirea la domiciliu și în ambulatoriu.
Dezvoltarea capacităților de intervenție de sănătate publică, a capacităților suplimentare ale spitalelor și a altor furnizori de servicii medicale pentru servicii medicale acordate pacienților în pandemie actuală, sau în condițiile altor tipuri de amenințări pentru sănătate.

În mod specific, se vor dezvolta direcții strategice pentru creșterea rezilienței sistemului de sănătate, pentru a răspunde corespunzător la presiunea creată de actuala pandemie cu SARS- CoV-2. Rezilienţa sistemului de sănătate poate fi definită prin capacitatea instituţiilor, a furnizorilor de servicii si a populaţiei de a se pregăti şi a răspunde în mod eficient situațiilor de criză, cu scopul de a proteja eficient viaţa si sănătatea populaţiei, în timpul și după perioada de criză.

Astfel, măsurile propuse vor fi focalizate pe:

decizii la nivel local, la nivelul spitalelor, a altor unități sanitare și a autorităților locale, pentru reorganizarea serviciilor, adaptarea infrastructurii fizice, recrutare de resurse umane:
- asigurarea zonelor de triaj și decontaminare, a circuitelor separate, a zonelor de izolare,
- flexibilitate în vederea reorganizării, a identificării de servicii alternative, a asigurării capacităților suplimentare în caz de criză,
- asigurarea cu echipamente și materiale pentru diagnostic și tratament, inclusiv pentru necesitate suplimentară în criză;
- organizare zone covid-noncovid pentru a asigura continuitatea asistenței medicale fără întrerupere, atât pacienților cu Covid-19, cât și celor non-Covid-19, cu afecțuni medicale și chirurgicale acute și cornice
- asigurarea capacității de testare și screening,
- asigurarea capacității de supraveghere, control epidemiologic,
- asigurarea de rezerve, stocuri medicamente, materiale sanitare, materiale de protecție sanitară,
- organizarea centrelor de vaccinare,
- extindere, dezvoltare servicii medicale de telemedicină în serviciile preventive și ale celor de medicină de familie
- extindere, integrare a serviciilor de medicina de familie cu celelate servicii medicale pentru asistența pacienților Covid care nu necesită internare și monitorizarea post externare.
decizii la nivel central pentru asigurarea de medicamente, materiale, echipamente, vaccinuri și a capacității de intevenție și coordonare a serviciilor de sănătate publică în contextul pandemiilor, epidemiilor:
- dezvoltarea producției naționale de medicamente, producției de vaccinuri, echipamente, materiale sanitare,
- dezvoltarea rețelei de transfuzii sânge, produse din sânge, asigurarea sistemului cu aceste produse,
- asigurarea furnizării continue de medicamente necesare populației,
- dezvoltarea rețelei naționale de laboratoare de microbiologie, virusologie și alte laboratoare,
- dezvoltarea serviciilor medicale esențiale pentru populație, pentru patologii acute și cronice, în condiții pandemice, inclusiv prin investiții în infrastructură,
- creșterea capacității instituționale a Ministerului Sănătății, Institutului Național de Sănătate Publică, a direcțiilor de sănătate publică pentru elaborarea, organizarea și implementarea planului de intervenție în pandemii, a capacității de supraveghere și control epidemiologic,
- optimizarea organizării și implementării programului de vaccinare a populației,
- programe de formare rezidenți și angajare personal pentru specialități deficitare: epidemiologie, sănătate publică, ATI, laborator, boli infecțioase,
- adoptarea de măsuri și proceduri specifice pentru protejarea sănătății populației în spitale, în comunitate, școli, la locurile de muncă, instituții, zone de recreere, spații comune etc.

Asigurarea cadrului legal de organizare și finanțare pentru susținerea măsurilor din planul de servicii

Măsurile de reorganizare / dezvoltare a serviciilor vor fi sprijinite de revizuirea și adaptarea mecanismelor de finanțare și a tarifelor pentru asistența medicală ambulatorie, serviciile acordate în spitalizarea de zi, a celor de spitalizare continuă precum și pentru îngrijiri medicale şi paliative la domiciliu. Pentru asistența medicală primară se vor identifica mecanisme de plată adecvate pentru creşterea rolului medicilor de familie în acordarea de servicii preventive, îngrijirea gravidelor, copiilor, precum şi a pacienților cu afecțiuni cronice.

Odată cu operaționalizarea noului spital regional de urgență Craiova se vor pregăti și implementa măsuri pentru organizarea și reglementarea rețelei de servicii spitalicești la nivel de regiune, sisteme de trimitere și fluxuri de pacienți, trasee clinice pentru anumite tipuri de afecțuni, mecanisme de integrare a serviciilor medicale preventive, curative, de recuperare.

În acest scop, Ministerul Sănătății derulează proiecte de asistență tehnică pentru actualizarea tarifelor serviciilor medicale, de identificare a unor soluții moderne de management și finanțare a serviciilor medicale, îmbunătățirea calității și siguranța pacientului, adoptarea de ghiduri și protocoale clinice pentru managementul principalelor patologii, utilizarea unor proceduri administrative standardizate pentru spitale, etc.

Rezultatele proiectelor menționate se vor transpune în acte normative ce vor fi aprobate de Guvernul României, Ministerul Sănătății și Casa Natională de Asigurări de Sănătate sau alte instituții/ autorități publice centrale, în funcție de domeniul de reglemetare vizat..

Având în vedere nevoile identificate de creștere a alocării financiare pentru sistemul de sănătate și faptul că, bugetul FNUASS se stabilește anual prin legea bugetului de stat, inclusiv în ceea ce privește alocarea pe tipuri de asistență medicală, va fi necesară prevederea în lege a alocării adecvate a fondurilor în acest scop. Deoarece este obigatoriu a se menține echilibrului financiar al FNUASS, prevederile bugetare viitoare trebuie să țină cont de costurile reale ale serviciilor.

În ceea ce privește finanțarea proiectelor de îmbunătățire / înființare infrastrastructură nouă în sistemul de sănătate, precum și plata unor servicii medicale, care nu sunt decondate din FNUASS (de exemplu asistența medicală comunitară) aceasta va putea fi asigurată din programele finanțate din fonduri europene din perioada 2021-2027, bugetul statului sau bugetele locale, după caz.

REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD-VEST – VIZIUNEA PENTRU 2027

DOMENIUL STRATEGIC

PROBLEME IDENTIFICATE

INTERVENȚIA NECESARĂ

CONDIȚII NECESARE

REZULTATE

Sănătate publică

Indicatori de sănătate nesatisfăcători în unele zone în

comparație cu media națională

Consolidarea capacității de spitalizare de zi, în ambulatoriu,

asistență primară și comunitară

Revizuirea legislației pentru îmbunătăţirea mecanismelor, de finanțare pentru îngrijirea

ambulatorie și spitalizarea de zi

Indicatori de sănătate îmbunătățiți și rezultate privind sănătatea cel puțin

egale cu media națională

Povară mare a bolilor cronice, în special a bolilor cardiovasculare, diabetului, cirozei și hepatitelor cornice.

Consolidarea capacității de spitalizare de zi, asistenţă ambulatorie, asistență primară și comunitară.

Dezvoltarea îngrijirilor paliative.

Revizuirea legislației, standardelor și modalităților de finanțare pentru îngrijirea ambulatorie și spitalizare de zi.

Dezvoltarea pachetului de servicii de îngrijire ambulatorie.

A fost revizuit curriculum-ul de management al bolilor cronice pentru rezidențiatul de MF

Reducerea poverii bolilor cronice; Creșterea gradului de conștientizare a cauzelor acestor boli și îmbunătățirea acțiunii de prevenţie.

Probleme de management al epidemiei Covid 19.

Consolidarea capacității de supraveghere epidemiologică, diagnostic, comunicare, management și control epidemii/pandemii

Actualizare legislație.

Dezvoltare servicii și alocare resurse.

Combaterea și controlul îmbolnăvirilor, îmbunătățirea sistemului de comunicare și management al epidemiilor (sistem informational adecvat), vaccinarea populației, supraveghere eficientă.

Servicii medicale

Asistență medicală primară inegal distribuită, insuficientă, suplimentarea gamei de servicii oferite de medicul de familie, inclusiv pentru monitorizarea pacienților cu covid 19.

Recrutarea între 43-72 de medici de familie, acordând prioritate zonelor fără niciun medic de familie

Identificarea unor surse de finanțare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea/echiparea cabinetelor MF.

Dezvoltarea pachetului de servicii pentru asistența primară prin dezvoltarea unor mecanisme de stimulare a performanței.

Acoperire cu medici de familie îmbunătăţită

Acoperire insuficientă cu servicii de asistență medicală comunitară.

Suplimentarea echipelor de asistență medicală comunitară, cu focalizare pe populația vulnerabilă din punct de vedere medical, social, economic.

Dezvoltarea rețelei de asistență medicală comunitară.

Consolidarea integrării cu asistenţa medicală primară. Dezvoltarea de ghiduri, protocoale, management de caz, standarde de cost și calitate pentru

activitatea de asistență medicală comunitară.

Dezvoltarea de noi centre comunitare integrate avizate de către Ministerul Sănătății prin Unitatea de Incluziune Socială.

Capacităţi spitaliceşti inegal distribuite

Înființare spital regional

Consolidarea capacității de îngrijire de urgență, acordând prioritate spitalelor județene.

Consolidarea capacității de îngrijire cronică în raport cu nevoia demonstrată din sănătate.

Dezvoltarea capacităților suplimentare flexibile (infrastructura, echipamente, medicamente, materiale, vaccinuri și resurse umane) ale spitalelor pentru a acorda servicii medicale specializate pacienților în pandemia actuală/alte amenințări, precum și a unor servicii de reabilitare post îmbolnăvire Covid 19.

1 spital regional și reconfigurarea spitalelor din regiune

Indicatori de rezultat la nivel pacienți

Îngrijire în ambulatoriu inegal distribuită.	Consolidarea capacității de îngrijire în ambulatoriu pentru specialitățile clinice de bază în toate zonele urbane.	Consolidarea capacității de îngrijire în ambulatoriu pentru specialități clinice cu adresabilitate mare şi cu deficit ridicat. Introducerea de criterii normative pentru distribuția teritorială a echipamentelor de înaltă performanță.	Rețeaua de îngrijire în ambulatoriu care acoperă toate județele și toate specialitățile medicale relevante.
Proporție crescută de spitalizări evitabile.	Dezvoltarea facilităţilor de îngrijire în ambulatoriu şi în spitalizare de zi.	Consolidarea integrării între ambulatoriu și asistența primară. Dezvoltarea pachetului de spitalizare de zi și îmbunătățirea mecanismelor de finanțare a serviciilor acordate în spitalizarea de zi.	Spitalizarea evitabilă tratată în asistenţă medicală primară / ambulatorie / pe termen lung.
Capacitate limitată și concentrată într-un număr redus de unităţi de recuperare și îngrijire pe termen lung	Modificarea legislației la nivel național. Relocarea unui număr de paturi în cadrul unităților spitalicești / sociale pentru îngrijiri pe termen lung, astfel încât să crească numărul de paturi de recuperare și îngrijire de lungă durată cu 25%.	Elaborarea unei strategii pentru dezvoltarea furnizării serviciilor de îngrijire pe termen lung (inclusiv cerinţele de forță de muncă).	Pacienții cronici care se încadrează în criteriile îngrijirii pe termen lung să beneficieze de servicii în spații adecvate.
Capacitate limitată și concentrată într-un număr redus de unităţi de îngrijire paliativă.	Elaborarea strategiei naționale, dar și a unui model integrat și coordonat pentru furnizarea de îngrijiri palliative. Dezvoltarea capacității de îngrijire paliativă pentru a asigura o acoperire de 60% până în 2027. Inființarea de ambulatorii noi de îngrijiri paliative și de noi echipe de îngrijire paliativă specializată în spital și la domiciliu, inclusiv servicii de telemedicină pentru zonele rurale sau greu accesibile. Asigurarea existenței unui serviciu de îngrijire paliativă cu minim 25 paturi pentru fiecare capitală de județ. Instruirea a 30% din MF în îngrijirea paliativă de bază.	Elaborarea și implementarea politicilor și reglementărilor privind serviciile, medicamentele, instruirea personalului. Includerea îngrijirilor paliative în curriculum pentru rezidenții în cabinetele medicilor de familie și de oncologie. Includerea îngrijirilor paliative în programa de instruire a asistenților medicali comunitari. Dezvoltarea și implementarea modelelor de finanțare pentru îngrijirea paliativă de bază, serviciile ambulatorii de îngrijire paliativă, îngrijirea de zi, simplificarea mecanismului de acces pentru serviciile de îngrijiri paliative la domiciliu. Monitorizarea anuală a dezvoltării și acoperirii nevoilor de îngrijiri paliative.	Îmbunătățirea calităţii vieții pentru pacienții cu boli cronice progresive și familiile lor și acces la servicii de îngrijire paliativă de calitate în locația adecvată.

Măsuri la nivel de sistem

Adaptabilitate, flexibilitate redusa la nevoile sistemului de sănătate și la metode moderne planificare și management a serviciilor medicale,coordonare și complementaritate reduse, duplicare, ineficiență.

Stabilirea responsabilităților la nivelul structurilor din Ministerul Sănătăţii și la nivel decizional pentru supravegherea, implementarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătate.

Reglementări, noi privind reorganizarea serviciilor, creșterea calității și siguranței, îmbunătățirea managementului și finanțarii; coordonare între toți actorii care activează în domeniul sănătății

Un cadru și o strategie clare cu aportul și sprijinul tuturor părților interesate, pentru perioada 2021-2027.

Utilizarea redusă a instrumentelor de planificare.

Stabilirea responsabilităților de planificare la nive decizional înalt, la nivelul structurilor din MS, la nivel local pentru dezvoltarea și finanțarea serviciilor medicale.

Servicii sanitare planificate și coordonate.

Sisteme informatice insuficient dezvoltate si integrate

Crearea unei soluții electronice pentru preluare, transmitere, centralizare,

Evaluare și administrare de către fiecare furnizor de servicii medicale a infrastructurii sanitare.

Luarea deciziilor bazate pe informații actualizate.

CAPITOLUL III: PLAN GENERAL DE SERVICII SANITARE PE NIVELURI DE ÎNGRIJIRE

ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR ACORDATE DE MEDICII DE FAMILIE ANALIZA SITUAŢIEI CURENTE ŞI A PRINCIPALELOR DEFICITE

În 2019, numărul medicilor de familie din RSV raportat de Institutul Național de Statistică a fost 1315, reprezentând 10,8% din numărul total de medici de familie la nivel național. Dintre medicii de familie 664 (50,5%) au lucrat în mediul rural, având în vedere că distribuția populației în regiune este preponderent rurală.

Acoperirea cu medici de familie în regiune (6,9 la 10.000 loc.) este ușor crescută față de media naționale (6,3 la 10.000 loc.); acoperirea cu medici este mai mare în județul Dolj (8,1 la 10.000 loc.) și mult mai mică în județul Vâlcea (5,8 la 10.000 loc.). De remarcat că în mediul urban în Județul Dolj și Mehedinți indicele este mult mai mare decât media pe țară și regiune.

Romania Regiunea S-V

Dolj

Gorj

total urban rural

Mehedinti

Olt

Valcea

6.29

7.46

4.92

6.85

7.31

6.46

8.08

8.26

7.89

6.25

6.46

6.07

6.79

8.29

5.50

6.38

6.69

6.17

5.78

6.05

5.56

Figura 3: Numărul medicilor de familie/10 000 locuitori (2019)

Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică

Tabel 3: Consultații acordate la nivel de îngrijiri primare și localități fără medici de familie în zonele rurale din RSV

Judeţ	Consultatii per capita (medicina de familie) (zone urbane)	Consultatii per capita (medicina de familie) (zone rurale)	Localităţi fără medici de familie
Dolj	3.6	3.0	1
Gorj	4.2	3.6	0
Mehedinți	5.0	2.6	5
Olt	2.2	1.6	1
Vâlcea	4.4	3.3	2
RSV	3.8	2.8	9

Sursa: INSP-CNSISP 2019 (consultații/locuitori)

O estimare a numărului de medici de familie din RSV (pe baza datelor din 2019) conform normativului acceptat a evidențiat un surplus de medici de familie de 206 medici de familie în zona urbană și un deficit de 382 medici zona rurală.

În anul 2019 au fost identificate 9 localități cu deficit de medici de familie, a căror detaliere este prezentată în Anexa 7.

ȚINTELE REGIONALE ŞI PLANUL OPERAŢIONAL

Numărul de MF va crește cu 2% – 4%. Ei vor fi atrași în zonele rurale, în special în comunele fără MF5 și în special în Mehedinți (care înregistrează cei mai scăzuți indici de acoperire în rural), utilizând mecanismele de stimulare descrise anterior.
Creșterea rolului MF în ceea ce privește: educația și consilierea în domeniul sănătății; îngrijirea legată de sarcină, inclusiv îngrijirea prenatală și postnatală; servicii de planificare familială; îngrijirea copiilor (inclusiv imunizarea), consilierea și educația pentru sănătate; managementul bolilor cronice; managementul patologiei vârstnicului; screening populațional pentru cancer (în special activitățile de screening pentru cancerele de sân, de col uterin și de colon); evaluarea necesităților de îngrijiri paliative pentru pacienții cu boli progresive cronice și furnizarea de îngrijiri paliative de bază; monitorizarea periodică activă de către MF a persoanelor înscrise pe listele acestora conform reglementarilor legale și asigurarea cadrului legal pentru stimularea acordării consultațiilor medicale, pentru întărirea prevenției;
Identificarea unor surse de finanțare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea / echiparea cabinetelor MF; subvenționat atât de la nivel național, la nivel local, precum și de partenerii tehnici și financiari. Criteriile de prioritizare pentru selectarea cabinetelor de medicină de familie care vor fi sprijinite se vor baza pe: statutul juridic clar al spatiului cu destinația cabinet MF,gradul de uzură al locației și activitățile anterioare de reabilitare și întreținere, evidențe că investiția va promova îmbunătățirea performanței în furnizarea serviciilor, precum și standardele de calitate, impactul proiectului investițional în ceea ce privește stimularea acordării de fonduri, gradul în care proiectul de investiții contribuie la îmbunătățirea serviciilor oferite, inclusiv acordarea unor servicii noi; plata pentru performanță; stimularea grupării cabinetelor medicale (cabinetelor medicale asociate / grupate/ societăți), pentru îmbunătățirea calității și continuității asistenței medicale
Se propune derularea unor proiecte-pilot în care plata să se efectueze pe bază de performanță a MF (în două judeţe). Standardele de monitorizare și evaluare pentru acest nou mecanism de plată se vor baza pe arii de activități precum cele de mai jos.
- Va fi un sistem de recompensare (pozitiv) și nu o abordare penalizatoare (negativă);
- Obiectivele vor fi stabilite în funcție de prioritățile de sănătate publică și de programele naționale de sănătate, inclusiv de exemplu:
  - Stimulente financiare pentru a încuraja MF să-și asume rolul de “paznic”;
  - Rolul MF în eficacitatea programelor de depistare a cancerului în zona de captare (de exemplu: % dintre femeile cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani implicate în programe de screening al cancerului de col uterin, % din populația eligibilă care participă la programul de screening al cancerului colorectal);
  - Angajarea MF în gestionarea pacienților cu boli cronice (de exemplu: numărul de pacienți diabetici cu trei analize HbA1c înregistrate în ultimele 12 luni; numărul de pacienți cu tensiune arterială ridicată cu tensiunea arterială controlată la fiecare 6 luni);
  - Asigurarea de îngrijiri paliative de bază pentru pacienții cu boli cronice progresive (de exemplu: număr pacienți cu nevoi de îngrijiri paliative identificați prin instrumente de screening sau prin alte metode, număr pacienți cu durere dată de existența bolilor cronice progresive care au durerea controlată)
  - Respectarea programelor naționale de imunizare pentru copii și vârstnici;
  - Alte criterii care trebuie determinate pentru a îmbunătăți calitatea și / sau eficiența. Măsurile de la nivel regional specificate mai sus trebuie susținute de reforme la nivel național.
În același timp, se propune revizuirea pachetului de asistență medicală de bază (în conformitate

cu Ghidul Național și concluziile discuțiilor cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate) pentru a spori capacitatea de reacție a MF privind:
- Educație și consiliere în sănătate;
- Îngrijiri legate de sarcină, inclusiv îngrijire prenatală și postpartum;
- Suplimente nutriționale;
- Servicii de planificare a familiei;
  
  5 Vezi Anexa 7 pentru o listă a localităților din RSV fără medic de familie (date 2019). Lista va fi actualizată la momentul implementării.
- Îngrijirea copilului (inclusiv imunizarea), sfaturi și educație pentru sănătate;
- Managementul și urmărirea bolilor cronice;
- Managementul urmăririi bolilor persoanelor vârstnice;
- Screeningul cancerului (în special pentru cancerul de sân și de col uterin);
- Monitorizarea unor boli transmisibile.
În RSV, aproximativ 600 cabinete reprezentaând 90% din cabinetele MF funcționează în clădirile care sunt deținute de autoritățile locale; din aceste 600 de cabinete, aproximativ 40%, adică 248 cabinete au fost reabilitate până în 2012 de către autoritățile locale.
In cadrul viitorului Program Operațional Sănătate (POS), un fond special va fi creat pentru a sprijini recondiționarea / dotarea restului cabinetelor MF (peste 300). Acest fond va fi subvenționat de autoritățile locale, de la nivel național, precum și de partenerii tehnici și financiari. Criteriile de prioritate pentru selectarea cabinetelor de medicină de familie vor fi bazate pe: statutul juridic clar al spatiului cu destinația cabinet MF, gradul de uzură al locației și activitățile anterioare de reabilitare și întreținere, evidențe că investiția va promova îmbunătățirea performanței în furnizarea serviciilor, precum și standardele de calitate, impactul proiectului investițional în ceea ce privește stimularea acordării de fonduri, gradul în care proiectul de investiții contribuie la îmbunătățirea serviciilor oferite, inclusiv acordarea unor servicii noi; plata pentru performanță; stimularea asocierii, grupării cabinetelor (cabinete medicale asociate / grupate/ societăți) pentru creșterea calității, a gradului de acoperire a serviciilor, etc.
Creșterea capacității a 30% dintre medicii de familie din RSV de a oferi îngrijiri paliative de bază.

ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ COMUNITARĂ ANALIZA SITUAȚIEI ACTUALE

Conform datelor din 2019, în RSV există un număr de 470 asistente medicale comunitare și 64 de mediatori sanitari. Asistenții medicali comunitari și mediatorii sanitari sunt angajați de către autoritățile locale, de obicei ca parte a compartimentelor de asistență medicală comunitară de la nivelul unității teritorial administrative, iar finanțarea cheltuielilor salariale pentru aceste categorii de personal este asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, precum si de la bugetul local al unor unitati administrativ teritoriale.În prezent, legislația specifică care reglementează funcționarea asistentei medicale comunitare este OUG 18/2017 privind asistența medicală comunitară, aprobată prin Legea nr. 180/2017 cu modificările și completările ulterioare, precum și prin HG nr. 324 / 2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea, funcţionarea şi finanțarea activităţii de asistenţă medicală comunitară.

Deși sistemul de asistență medicală comunitară a înregistrat în perioada 2014-2019 o creștere a personalului angajat cu 255 asistenți medicali comunitari și 22 mediatoare sanitare, în prezent se înregistrează deficiențe de repartiție a personalului, conform nevoilor. O analiză a diferențelor evidențiază faptul că în 2019 există un surplus de 62 de asistenți comunitari (35 în zonele rurale și 27 in zonele urbane) în comparație cu normativul aprobat. Gorj este județul cu cel mai mare surplus de asistenți medicali comunitari în rural (83), în timp ce Mehedinți înregistrează cel mai mare deficit. Mediatorii sanitari se vor putea angaja în acele localități în care autoritatea publică locală își asumă existența unei populații de etnie romă de cel puțin 700 oameni (având în vedere faptul că nu există date populaționale pentru localitățile care au cel puțin 700 de locuitori de etnie romă).

Distribuția și dinamica numărului de asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari rural / urban și județe este redată în tabelul de mai jos.

Tabelul 4: Asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari din RSV, 2014-2019

JUDETUL	RURAL				URBAN
	AMC		MS		AMC		MS
	2014	2019	2014	2019	2014	2019	2014	2019
Dolj	36	87	3	13	2	8	2	2
Gorj	20	101	2	5	1	32	6	9
Mehedinți	33	69	14	15	2	12	0	4

Olt	63	81	2	1	13	23	9	9
Vâlcea	45	57	2	2	0	0	2	4
Total	197	395	23	36	18	75	19	28

Legenda: AMC – asistenți medicali comunitari, MS – mediatori sanitari Sursa datelor: MS – UIS

Tabelul 5: Necesarul de asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari din RSV în rural și urban, 2014- 2019

Indicatori	Rural				Urban
Indicatori	Situația		Necesități teoretice cf. normativului național6		Situație		Necesități teoretice cf. normativului național7
	2014	2019	2014	2019	2014	2019	2014	2019
Număr de comunități cu populație marginalizată	160	160			39	39
Număr populație marginalizată	179 801	179 801			24 108	24 108
Număr asistenti medicali comunitari	197	395	163	35 surplus	18	75	30	27 surplus
Număr mediatoare sanitare	23	36	NA	NA	19	28	NA	NA

*Nota: datele pentru populatia marginalizata sunt cele din 2014, urmând a fi actualizate după centralizarea datelor în urma recensământului populației din 2021

Distribuția pe județe a necesarului de asistenți comunitari din RSV este prezentată mai jos.

Figura 4: Necesar asistenti medicali comunitari în mediul rural, 2019

Sursa: Analiza datelor INSP

ȚINTELE REGIONALE ŞI PLANUL OPERAŢIONAL

Dezvoltarea unui număr minim de 10 noi echipe comunitare integrate8 în RSV până în anul 2027, în zonele cu concentrare mare a populației vulnerabile și oirunde unde este nevoie. Pentru crearea acestor echipe integrate se vor identifica surse de finantare externe; astfel, 9 comunități din regiune vor beneficia de echipe comunitare în cadrul proiectului POCU 122607 “Crearea și implementarea serviciilor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale”, implementat de Ministerul Municii și Justiției Sociale – în calitate de lider de Proiect, Ministerul Educației Naționale – în calitate de partener 1 și Ministerul Sănătății – în calitate de partener 2, implementat în perioada 2018-2022. Lista comunelor selectate este prezentată în Anexa nr. 8.

Noile recrutări vor fi alocate în principal pentru:

6 Referință: populația 2014

7 Referință: populația 2014

8 Legea privind asistența medicală comunitară a fost aprobată (n°18/2017), HG 324/ 2019 e aprobata

dezvoltarea unui număr minim de 10 de noi echipe comunitare integrate9 în RSV până în 2027 (prima rundă de propuneri);
noile centre comunitare integrate create cu fondurile din cadrul programului regional;
comunele fără medici de familie (dacă sunt diferite de cele anterioare);
alte localități rurale cu o acoperire scăzută în ceea ce privește medicina de familie.

ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ SPITALICEASCĂ REȚEAUA DE UNITĂȚI SPITALICEȘTI ȘI NUMĂRUL DE PATURI PENTRU BOLI ACUTE

În RSV există 50 spitale: 39 spitale de asistență medicală acută (care au și secții / compartimente cu paturi de cronici/recuperare) și 11 spitale pentru afecțiuni cronice (Tabelul 6). Din acestea:

30 sunt spitale publice de îngrijire acută;
5 sunt unități private de asistență medicală acută;
6 sunt îngrijiri pe termen lung / facilități publice pentru afecțiuni cronice,
9 sunt unități private cu paturi de cronici .

Tabelul 6: Rețeaua existentă de unități spitalicești

Spitale	Îngrijire acută	Îngrijire cronică	Total	Publice Îngrijire acută	Private Îngrijire acută	Publice Îngrijire cronică	Private Îngrijire cronică	TOTAL
Dolj	14	7	21	11	3	2	5	21
Gorj	7	1	8	7	0	1	0	8
Mehedinţi	4	0	4	4	0	0	0	4
Olt	4	2	6	4	0	1	1	6
Vâlcea	6	5	11	4	2	2	3	11
Total	35	15	50	30	5	6	9	50

Sursa: Analiza SNSPMPDS cu date la 2019

Tabel 7: Număr total de paturi

Județ	Spitale publice			Spitale private			Total Sp.publice + private
Județ	Nr.paturi cronici	Nr.paturi acuți	Total	Nr.paturi cronici	Nr.paturi acuți	Total	Nr.paturi cronici	Nr.paturi acuți	Total
Dolj	1.061	3.150	4.211	188	25	213	1249	3.175	4.424
Gorj	389	1.503	1.892	0	0	0	389	1.503	1.892
Mehedinţi	235	1.071	1.306	0	0	0	235	1.071	1.306
Olt	328	1.482	1.810	15	0	15	343	1.482	1.825
Vâlcea	363	1374	1.737	85	36	121	448	1.410	1.858
Total	2.376	8.580	10.956	288	61	349	2.664	8.641	11.305

Sursa: Analiza SNSPMPDS cu date la 2019

Numărul total de paturi pentru îngrijire acută este de 8.641. Cele 14 spitale / clinici private sunt situate în județele Dolj și Vâlcea și sunt entități mici cu 5 până la 40 de paturi; numai unul în Dolj are 112 paturi.

Tabelul 7.1 – DMS și ROP în spitalele publice – secții de acuți 2019

Județ	Nr. Paturi contractate	Nr.Cazuri Externate	Nr. zile spitalizare	DMS10 acuți	ROP11 acuți
Dolj	2983	127868	731411	5,72	64%
Gorj	1502	62724	372981	5,95	68%
Mehedinți	1061	38775	228073	5,88	58%

10 Durata medie de spitalizare

11 Rata ocupare/utilizare a paturilor

Olt	1482	57726	323593	5,61	60%
Vâlcea	1438	52132	341561	6,55	68%
Regiune SV	8466	339225	1997619	5,89	64%

Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSB, referire anul 2019

Conform datelor furnizate de CNAS, în anul 2019, spitalele nu au semnat contracte de finanțare cu casele de asigurări de sănătate pentru toate paturile din structură, ci conform tabelului de mai jos, având în vedere că, la contractare poate fi luat în considerare doar numărul de paturi contractabile cu încadrarea în planul de paturi aprobat la nivel județean, stabilit prin ordin al ministrului sănătății. Trebuie precizat că, potrivit dispozițiilor art. 167 alin (2) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ”pentru asigurarea dreptului la ocrotirea sănătății, Ministerul Sănătății propune o data la 3 ani, Planul național de paturi, care se aprobă prin Hotărâre a guvernului.”

În aplicarea dispozițiilor Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Prin HG nr.115/2017 a fost aprobat Planul național de paturi pentru perioda 2017-2019, iar prin HG nr. 337/2020 a fost aprobat Planul național de paturi pentru perioda 2020-2022, acte normative potrivit cărora numărul total de paturi pentru ani 2017-2022, numărul total de paturi aprobat la nivel național ese d 119.579.

Numărul total de paturi mai sus prevăzut reprezintă numărul maxim de paturi pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale cu spitalele publice, indiferent de subordonare, cu spitalele private, cu sanatoriile și preventoriile din România, în condițiile prevăzute în Contractul – cadru, care reglementează condițiile acordării asistenței medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătae în vigoare.

Detalierea pe județe, respectiv pentru municipiul București a numărului total de paturi, se aprobă anual prin ordin al ministrului sănătății, cu consultarea prealabilă a ministruluilucrărilor publice, dezvoltării și administraței, respectiv a ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, care se publică în Monitorul oficial al României, partea I.

CNAS utilizează IU-pat ca unul dintre criteriile de contractare. La stabilirea numărului de paturi contractabile pentru fiecare spital se au în vedere necesarul de servicii medicale pe specialităţi inclusiv pentru serviciile medicale acordate asiguraţilor din alte judeţe, specialităţile deficitare şi condiţiile specifice existente la nivel local. Indicele mediu de utilizare a paturilor la nivel naţional luat în calcul la stabilirea capacităţii spitalului funcţie de numărul de paturi contractabile pentru secţii/compartimente de acuţi este 290 zile și pentru secţii/compartimente de cronici şi îngrijiri paliative 320 zile.

Tabel Nr.8 paturi (public și privat) contractate, în anul 2019

Județ	Nr. paturi acuți	Nr. paturi cronici	Total paturi contractate
Dolj	2.983	1.215	4.198
Gorj	1.502	386	1.888
Mehedinți	1.061	235	1.296
Olt	1.482	348	1.830
Valcea	1.438	458	1.896
Total	8.466	2.642	11.108

Deși numărul de paturi contractabile a fost constant la nivel de regiune, în 2019 s-a înregistrat o ușoară scădere a paturilor pentru acuți, cu o creștere consecutivă a paturilor pentru cronici față de anul 2015. (143 paturi).

Tabelul nr. 9 Rata de ocupare a paturilor – ACUȚI

Județ	Cod spit	Denumire spital	Sp.Public	Sp.Acut	Nr. paturi contractabile 2019	Nr. Cazuri Externate	Nr.zile spit.	ROP	ROP față de optim (290 zile)
Dolj	DJ01	Spitalul Judetean Clinic de Urgenta Craiova	Public	Acut	1203	51637	293008	67%	84%
	DJ02	Spitalul Municipal Clinic "Filantropia" Craiova	Public	Acut	403	19323	99366	68%	85%
	DJ03	Spitalul Clinic de Boli Infectioase si Pneumoftiziologie "Victor Babes" Craiova	Public	Acut	269	10948	65943	67%	85%
	DJ04	Spitalul Municipal "Dr. Irinel Popescu" Bailesti	Public	Acut	118	4637	22786	53%	67%
	DJ05	Spitalul "Filisanilor" Filiasi	Public	Acut	148	5760	32726	61%	76%
	DJ06	Spitalul Orasenesc Segarcea	Public	Acut	107	4239	22108	57%	71%
	DJ07	Spitalul Municipal Calafat	Public	Acut	205	6378	32335	43%	54%
	DJ13	SPITALUL ORASENESC "ASEZAMINTELE BRANCOVENESTI" DABULENI	Public	Acut	88	3222	18337	57%	72%
	DJ18	SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE LEAMNA	Public	Acut	52	1396	8918	47%	59%
	DJ20	SPITALUL CLINIC DE NEUROPSIHIATRIE CRAIOVA	Public	Acut	270	10302	81140	82%	104%
	DJ30	Centrul Medical Mogos Med	Privat	Acut	4	140	148	10%	13%
	DJ40	SC Eiffel Med SRL	Privat	Acut	16	870	2516	43%	54%
	DJ55	SC Onioptic Medical PD SRL	Privat	Acut	5	292	475	26%	33%
	M 02	SPITALUL MILITAR DE URGENTA "DR.STEFAN ODOBLEJA"	Public	Acut	182	6852	39059	59%	74%
	T 04	SPITAL CLINIC CF CRAIOVA	Public	Acut	105	3174	15685	41%	52%
DJ Total					3175	129170	734550	63%	80%
Gorj	GJ01	Spitalul Judetean Targu Jiu	Public	Acut	800	32293	189310	65%	82%
	GJ02	Spitalul Municipal Motru	Public	Acut	136	4974	29259	59%	74%
	GJ03	Spitalul de Urgenta Tg Carbunesti	Public	Acut	231	11089	73910	88%	110%
	GJ04	Spitalul Orasenesc Rovinari	Public	Acut	89	3601	19352	60%	75%
	GJ05	Spitalul Orasenesc Novaci	Public	Acut	74	3341	17899	66%	83%
	GJ06	Spitalul Orasenesc Dr. Gheorghe Constantinescu Bumbesti-Jiu	Public	Acut	64	2876	15839	68%	85%
	GJ10	SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE TUDOR VLADIMIRESCU	Public	Acut	41	1274	10246	68%	86%
	GJ11	Spitalul Orasenesc Turceni	Public	Acut	68	3276	17166	69%	87%
GJ Total					1503	62724	372981	68%	86%
Mehedinți	MH01	Spitalul Judetean Drobeta-Turnu Severin	Public	Acut	846	30079	181788	59%	74%
	MH02	Spitalul Municipal Orsova	Public	Acut	89	3325	15029	46%	58%
	MH05	Spitalul Orasenesc Baia de Arama	Public	Acut	66	2670	15223	63%	80%
	T 13	SPITALUL GENERAL CF DROBETA TURNU SEVERIN	Public	Acut	70	2701	16033	63%	79%
MH Total					1071	38775	228073	58%	73%
OT	OT01	Spitalul Judetean Slatina	Public	Acut	951	37968	213867	62%	78%
OT	OT02	Spitalul Orasenesc Bals	Public	Acut	81	3110	17573	59%	75%

Județ	Cod spit	Denumire spital	Sp.Public	Sp.Acut	Nr. paturi contractabile 2019	Nr. Cazuri Externate	Nr.zile spit.	ROP	ROP față de optim (290 zile)
	OT03	Spitalul Municipal Caracal	Public	Acut	348	12479	71687	56%	71%
	OT04	Spitalul Orasenesc Corabia	Public	Acut	102	4169	20466	55%	69%
OT Total					1482	57726	323593	60%	75%
VL	VL01	Spitalul Judetean de Urgenta Ramnicu Valcea	Public	Acut	1011	38083	254879	69%	87%
	VL03	Spitalul Municipal "Costache Nicolescu" Dragasani	Public	Acut	175	6088	38661	61%	76%
	VL04	Spitalul Orasenesc Horezu	Public	Acut	88	4055	24725	77%	97%
	VL05	Spitalul Orasenesc Brezoi	Public	Acut	47	1929	9772	57%	72%
	VL06	SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE "C.ANASTASATU" MIHAESTI	Public	Acut	53	1977	13524	70%	88%
	VL11	SC INCARMED SRL RAMNICUL VALCEA	Privat	Acut	30	1400	5593	51%	64%
	VL15	SC RAPITEST CLINICA SRL	Privat	Acut	6	319	1029	47%	59%
VL Total					1410	53851	348183	68%	85%
Regiune SV Total					8641	342246	2007380	64%	80%

Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSB, referire anul 2019

Utilizarea actuală sporită a serviciilor spitalicești este atribuită capacității reduse a sectorului extraspitalicesc și, în principal, a capacității limitate de asigurare a rolului de „paznic” al asistenței primare. Aproximativ 75% din cazurile spitalizate nu au trimitere de la MF și 58% dintre pacienții spitalizați sunt consultaţi în secția de urgență, indiferent de cauza spitalizării. În plus, datele referitoare la grupul de diagnosticare (DRG) arată în mod constant că o proporție semnificativă a pacienților spitalizați au diagnostice care pot fi tratate fie în ambulatoriu și / sau de MF.

În 2019, rata de ocupare a paturilor în spitalele de îngrijire acută s-a încadrat între 41% și 88% în funcție de categoria de spital. La nivelul regiunii, rata de ocupare a paturilor este de 64%.

Cu un număr total de internări pentru îngrijiri acute reprezentând 342.246 și aproximativ 2 milioane de zile de spitalizare în 2019, acest lucru înseamnă că şi în prezent (şi anume, înainte de implementarea strategiei de reconfigurare) în regiune există un exces de paturi pentru îngrijire acută.

La nivel regional, numărul de paturi pentru îngrijire acută este de 4,2 la 1.000 de locuitori, mai puțin decât media națională. Numărul de internari la 1000 locuitori este de 16,5% (figura 5), o rată mai scăzută față de cea propusă a fi atinsă în 2020. Ratele mari înregistrate la Dolj sunt explicate prin faptul că, că spitalele doljene sunt instituțiile unde sunt trimiși pacienții din regiune ce nu pot fi rezolvați în alte județe din regiune (spitale de trimitere). In același timp, se observă rate foarte scăzute ale internărilor (chiar față de media europenă și față de cea națională) pentru spitalele ce deservesc pacienți din județele Mehedinți, Olt și Vâlcea.

Figura 5: Paturile pentru îngrijire acută şi rata internărilor pe populaţie

19,5

16,5

18,2

14,4

13,8

14,1

4,2

4,8

4,4

4,0

3,5

3,7

25,0

20,0

15,0

10,0

5,0

0,0

Paturi/1.000 loc Cazuri externate/100 loc

Regiunea SUD-VEST

Dolj Gorj Mehedinți Olt Vâlcea

Sursa: Analiza SNSPDSPMB date la 2019

Insuficiența cardiacă și hipertensiunea arterială sunt cele mai uzitate diagnostice de internare, reprezentând aproximativ 5% din totalul internărilor. De remarcat proporția insuficienței ventriculare stângi și a bolilor respiratorii (insuficiență respiratorie, bronșiolită și pneumonie) ce reprezintă o pondere mai mare din totalul internărilor decât media națională .

Conform unui studiu din 2014, spitalizările evitabile au însumat aproximativ 15.000 de cazuri (aproximativ 3% din totalul internărilor). În raport de numărul total al spitalizărilor, acesta este în conformitate cu media națională. Hipertensiunea și pneumonia bacteriană reprezintă împreună mai mult de două treimi din acestea.

În concluzie:

– la nivel de regiune, sectorul îngrijirilor spitalicești în sistem de spitalizare continuă pentru acuți este supradimensionat, în conexiune cu subutilizarea îngrijirilor primare si ambulatorii.

unitățile sanitare publice și private de îngrijire spitalicească acută sunt concentrate în județul Dolj, cu un total de 3.175 paturi, respectiv 37% din numărul de paturi de acuți la nivelul regiunii.
ratele mai ridicate de internări per populație înregistrate la nivelul județului Dolj se justifică prin faptul că spitalele din județ sunt instituțiile de referință pentru regiune, chair centre regionale pentru anumite tipuri de afecțiuni pentru pacienții din regiune.
în proporție de 58% dintre pacienții spitalizați au fost consultați în departamentul de urgență, indiferent de cauza spitalizării; în plus, datele privind grupul diagnosticat (DRG) arată în mod constant că o proporție semnificativă de pacienți spitalizați au diagnostice care pot fi tratate fie în ambulator și / sau de către MF.

Procentul de paturi per specialitate și necesitățile de reprofilare

Din totalul celor 8.641 de paturi de îngrijire acută existente în RSV (toate paturile incluse publice, private, militare etc.), 37% sunt situate în județul Dolj. Tabelul 8 de mai jos prezintă numărul de paturi pe specialitate din regiune și județul Dolj. Analiza distribuței paturilor pe specialități și estimarea capacitățiilor viitoare se va face de echipe comune de la nivel regional pentru dezvoltarea planurilor locale de servicii medicale

Specialitate	Secție	Nr. Paturi contractabile			% Paturi contractabile		Paturi la 1.000 locuitori		Paturi contractabile în Spitalul Județean Craiova
Specialitate	Secție	Regiune SV	Jud. Dolj	Alte județe	Jud. Dolj	Alte județe	Reg. SV	Jud. Dolj	Nr. Paturi	% din jud. Dolj	% din reg. SV
Specialități chirurgicale
Chirurgie generala	Chirurgie generala	931	348	583	37%	63%	0,43	0,50	180	52%	19%
Chirurgie generala	Chirurgie laparoscopica	5		5		100%	0,00	0,00
Chirurgie orală şi maxilo-facială	Chirurgie maxilo-faciala	33	25	8	76%	24%	0,02	0,04	25	100%	76%
Chirurgie pediatrică / Ortopedie pediatrică	Chirurgie pediatrica	35		35		100%	0,02	0,00
Chirurgie pediatrică / Ortopedie pediatrică	Chirurgie si ortopedie pediatrica	59	25	34	42%	58%	0,03	0,04	25	100%	42%
Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructive	Arsi	15	10	5	67%	33%	0,01	0,01	10	100%	67%
	Chirurgie plastica si reparatorie	51	26	25	51%	49%	0,02	0,04	25	96%	49%
Chirurgie toracică	Chirurgie toracica	30	25	5	83%	17%	0,01	0,04	25	100%	83%
Chirurgie vasculară	Chirurgie vasculara	18	10	8	56%	44%	0,01	0,01	10	100%	56%
Neurochirurgie	Neurochirurgie	33	25	8	76%	24%	0,02	0,04	25	100%	76%
Obstetrică-ginecologie	Obstetrica-ginecologie	804	328	476	41%	59%	0,37	0,47	113	34%	14%
Oftalmologie	Oftalmologie	171	59	112	35%	65%	0,08	0,09	35	59%	20%
Ortopedie şi traumatology	Ortopedie si traumatology	312	104	208	33%	67%	0,14	0,15	70	67%	22%
Otorinolaringologie	Otorinolaringologie (ORL)	201	67	134	33%	67%	0,09	0,10	48	72%	24%
Otorinolaringologie	Otorinolaringologie (ORL) copii	10	10		100%		0,00	0,01	10	100%	100%
Urologie	Urologie	205	75	130	37%	63%	0,09	0,11	70	93%	34%
Total Specialități chirurgicale		2913	1137	1776	39%	61%	1,35	1,65	671	59%	23%

Specialități medicale
Boli infecțioase	Boli infectioase	343	163	180	48%	52%	0,16	0,24
	Boli infectioase copii	58	58		100%	0%	0,03	0,08
	HIV/SIDA	19	15	4	79%	21%	0,01	0,02
Cardiologie	Cardiologie	499	111	388	22%	78%	0,23	0,16	50	45%	10%
Dermatovenerologie	Dermatovenerologie	152	57	95	38%	63%	0,07	0,08	35	61%	23%
Diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice	Diabet zaharat, nutritie si boli metabolice	139	51	88	37%	63%	0,06	0,07	35	69%	25%
Endocrinologie	Endocrinologie	71	20	51	28%	72%	0,03	0,03
Gastroenterologie	Gastroenterologie	150	53	97	35%	65%	0,07	0,08	40	75%	27%

Tabelul 10: Procentul de paturi per specialitate în RSV

Specialitate	Secție	Nr. Paturi contractabile			% Paturi contractabile		Paturi la 1.000 locuitori		Paturi contractabile în Spitalul Județean Craiova
Specialitate	Secție	Regiune SV	Jud. Dolj	Alte județe	Jud. Dolj	Alte județe	Reg. SV	Jud. Dolj	Nr. Paturi	% din jud. Dolj	% din reg. SV
Hematologie	Hematologie clinica	77	55	22	71%	29%	0,04	0,08
Medicină internă	Medicina interna	1198	401	797	33%	67%	0,55	0,58	75	19%	6%
Nefrologie	Dializa peritoneala	12	3	9	25%	75%	0,01	0,00	3	100%	25%
Nefrologie	Nefrologie	85	22	63	26%	74%	0,04	0,03	22	100%	26%
Neonatologie	Neonatologie (nn si prematuri)	16	16	0	100%	0%	0,01	0,02
Neonatologie	Neonatologie (nou nascuti)	221	96	125	43%	57%	0,10	0,14	40	42%	18%
Neurologie	Neurologie	616	195	421	32%	68%	0,28	0,28	15	8%	2%
Neurologie pediatrica	Neurologie pediatrica	10	10		100%	0%	0,00	0,01
Oncologie medicala	Oncologie medicala	254	60	194	24%	76%	0,12	0,09	30	50%	12%
Oncologie şi hematologie pediatrică	Oncopediatrie	10	10		100%		0,00	0,01	10	100%	100%
Pediatrie	Pediatrie	785	262	523	33%	67%	0,36	0,38	95	36%	12%
Pneumologie	Pneumologie	323	139	184	43%	57%	0,15	0,20	10	7%	3%
Pneumologie	Pneumologie copii	10	10		100%		0,00	0,01
Psihiatrie	Psihiatrie (acuti si cronici)	15		15		100%	0,01	0,00
	Psihiatrie (Nevroze)	51		51		100%	0,02	0,00
	Psihiatrie acuti	486	144	342	30%	70%	0,22	0,21
	Psihiatrie pediatrica	43	10	33	23%	77%	0,02	0,01
Radioterapie	Radioterapie	47	47		100%		0,02	0,07	47	100%	100%
Reumatologie	Reumatologie	38	30	8	79%	21%	0,02	0,04	25	83%	66%
Total Specialități medicale		5728	2038	3690	36%	64%	2,65	2,95	532	26%	9%
Regiune Sud-Vest		8641	3175	5466	37%	63%	3,99	4,60	1203	38%	14%

În anul 2019 s-au internat în spitalele din RSV un număr de 343.623 pacienți, în secții de acuți și de cronici, reprezentând 95,11% din totalul pacienților internați. În paralel, spitalele din București, Timișoara, Tg.Mureș și Sibiu au gestionat în același an 16.155 internări pentru pacienții din RSV, adică circa 4,5% din totalul internărilor din această regiune, ceea ce confirmă rolul acestor spitale de spitale de trimitere pentru anumite categorii de pacienți din regiune.

Conform datelor din 2019, cele mai frecvente patologii ce se internează în alte centre regionale se adresează secțiilor de chirurgie generală, chirurgie cardio-vasculară, neurochirurgie, traumatologie, hematologie, oncologie, specialități, care sunt deficiare în prezent, în regiunea SV.

Tabelul 11: Numărul internărilor pentru pacienţii din SV

Regiunea unde s-a făcut internarea	Număr	%
Spitalele din RSV	343.623	95,11%
Bucureşti – Ilfov	10.965	3,03%
Vest	3.264	0,90%
Centru	1.926	0,53%
Alte regiuni	1.517	0,42%
Total	361.295	100%

Sursa: Compliarea datelor DRG 2019 – SNSPMPDS

Tabel 12- Număr de pacienți din județele RSV internați În regiune și în alte regiuni

Județ Pacient	Internați în alte regiuni								Internați în regiunea SV			Total
	Total alte reg.	din care:							Total SV	din care:
	Total alte reg.	B	C	NE	NV	S	SE	V	Total SV	același județ	alte jud. din RSV
DOLJ	3095	2388	186	6	123	47	32	313	114450	114137	313	117.545
GORJ	3416	1723	334	8	341	7	20	983	67972	66810	1162	71.388
MEHEDINTI	2551	629	42	9	140	7	17	1707	37167	36491	676	39.718
OLT	4497	3847	155	8	47	270	31	139	63337	61911	1426	67.834
VILCEA	4113	2378	1209	13	286	78	27	122	60697	60103	594	64.810
Total SV	17672	10965	1926	44	937	409	127	3264	343623	339452	4171	361.295

Tabel 13- Procentul pacienților din județele RSV internați în regiune și alte regiuni

Județ Pacient	Internați în alte regiuni								Internați în regiunea SV			Total
	Total alte regiuni	din care:							Total SV	din care:
	Total alte regiuni	B	C	NE	NV	S	SE	V	Total SV	același județ	alte jud. din RSV
DOLJ	17,51	2,03	0,16	0,01	0,10	0,04	0,03	0,27	97,37	97,10	0,27	100%
GORJ	19,33	2,41	0,47	0,01	0,48	0,01	0,03	1,38	95,21	93,59	1,63	100%
MEHEDINTI	14,44	1,58	0,11	0,02	0,35	0,02	0,04	4,30	93,58	91,88	1,70	100%
OLT	25,45	5,67	0,23	0,01	0,07	0,40	0,05	0,20	93,37	91,27	2,10	100%
VILCEA	23,27	3,67	1,87	0,02	0,44	0,12	0,04	0,19	93,65	92,74	0,92	100%
Total SV	100	3,03	0,53	0,01	0,26	0,11	0,04	0,90	95,11	93,95	1,15	100%

În spitalele din RSV au fost tratați și pacienți din alte regiuni, dar într-o proporție mai mică (9%), comparativ cu alte regiuni.

Tabel 14– Procent pacienți din alte regiuni tratați în spitalele din RSV

Regiune	Nr. cazuri din același județ	Nr. cazuri din alte județe
B	45%	55%
C	84%	16%
NE	79%	21%
NV	82%	18%
S	94%	6%

SE	88%	12%
SV	91%	9%
V	84%	16%

Construcția noului Spital Regional de Urgență va contribui la îmbunătățirea situației prezente, în care pacienții sunt obligați să parcurgă distanțe lungi pentru servicii medicale. Noul Spital Regional de Urgență va putea să ofere servicii specializate pentru cazurile de politrauma, afecțiuni complexe, inclusiv diagnostic și terapie pentru cancer, cazuri care în prezent sunt tratate în București sau Timișoara.

Spitalele din RSV au aprobate un număr de 434 de paturi de ATI, care nu sunt incluse în tabelul de mai sus. Dintre acestea, 169 (39%) se află în județul Dolj.

Tabelul 15 – Numărul de paturi de ATI în RSV, 2019

Județ	Cod spital	Denumire spital	Sp.Public /Privat	Nr.paturi ATI
DJ	DJ01	Spitalul Judetean Clinic de Urgenta Craiova	Public	75
	DJ02	Spitalul Municipal Clinic "Filantropia" Craiova	Public	22
	DJ03	Spitalul Clinic Boli Infectioase si Pneumoftiziologie "V. Babes" Craiova	Public	10
	DJ04	Spitalul Municipal "Dr. Irinel Popescu" Bailesti	Public	5
	DJ05	Spitalul "Filisanilor" Filiasi	Public	6
	DJ06	Spitalul Orasenesc Segarcea	Public	5
	DJ07	Spitalul Municipal Calafat	Public	10
	DJ13	Spitalul Orasenesc "Asezamintele Brancovenesti" Dabuleni	Public	3
	DJ20	Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova	Public	6
	DJ30	Centrul Medical Mogos Med	Privat	2
	DJ40	SC Eiffel Med SRL	Privat	5
	M 02	Spitalul Militar de Urgenta "Dr.Stefan Odobleja"	Public	10
	T 04	Spital Clinic CF Craiova	Public	10
DJ Total				169
GJ	GJ01	Spitalul Judetean de Urgență Targu Jiu	Public	40
	GJ02	Spitalul Municipal Motru	Public	5
	GJ03	Spitalul de Urgenta Tg Carbunesti	Public	15
	GJ04	Spitalul Orasenesc Rovinari	Public	5
	GJ05	Spitalul Orasenesc Novaci	Public	5
	GJ06	Spitalul Orasenesc Dr. Gheorghe Constantinescu Bumbesti-Jiu	Public	5
	GJ11	Spitalul Orasenesc Turceni	Public	5
GJ Total				80
MH	MH01	Spitalul Judetean de Urgență Drobeta-Turnu Severin	Public	30
	MH02	Spitalul Municipal Orsova	Public	8
	MH05	Spitalul Orasenesc Baia de Arama	Public	5
	T 13	Spitalul General CF Drobeta Turnu-Severin	Public	4
MH Total				47
OT	OT01	Spitalul Judetean de Urgență Slatina	Public	38
	OT02	Spitalul Orasenesc Bals	Public	2
	OT03	Spitalul Municipal Caracal	Public	25
	OT04	Spitalul Orasenesc Corabia	Public	5
OT Total				70

Județ	Cod spital	Denumire spital	Sp.Public /Privat	Nr.paturi ATI
VL	VL01	Spitalul Judetean de Urgenta Râmnicu Valcea	Public	45
	VL03	Spitalul Municipal "Costache Nicolescu" Dragasani	Public	12
	VL04	Spitalul Orasenesc Horezu	Public	6
	VL06	Spitalul de pneumoftiziologie "C. Anastasatu" Mihaesti	Public	5
VL Total				68
Regiune SV Total				434

Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSB, referire anul 2019

DIRECȚII ȘI ȚINTE STRATEGICE

Viziunea este ca serviciile spitalicești să abordeze în mod eficient cazuri complexe și acute și să transfere celelalte cazuri la asistență primară, ambulatorie și pe termen lung / reabilitare, după caz. Rețeaua de spitale din regiune va fi raționalizată și reconfigurată pentru a asigura rentabilitatea și utilizarea optimă a serviciilor.

Raționalizarea / optimizarea serviciilor medicale:
- Îmbunătățirea eficienței (reducerea DMS și creșterea ROP)

•

Trecerea progresivă de la internări continue la asistență ambulatorie și spitalizare de zi cu utilizarea de tehnologii medicale avansate și noi protocoale de practică

Scăderea treptată a numărului de internări pentru acuți

Dezvoltarea serviciilor pentru cronici, paliație și a îngrijirilor pe termen lung, în paralel cu indentificarea soluțiilor de finanțare a acestora la capacitatea necesară

Optimizarea serviciilor medicale pentru acuți, dezvoltarea unor structuri specializate specializate pe patologii specifice, integrate pe toate nivelurile de asistență, creșterea eficacității cu rezultate la nivel de pacient (modele noi – servicii medicale bazate pe valoare, ce se propune a fi dezvoltate în sistem pilot, de către Ministerul Sănătății cu spitalele)

Implementarea de soluții pentru integrarea serviciilor, dezvoltarea complementară a serviciilor la nivel de județ și regiune

•

Asigurarea rezilienței sistemului, adaptarea la solicitări suplimentare în condiții de epiedemii/ pandemii/ dezastre

Dezvoltarea serviciilor de supraveghere și control, a celor de sănătate publică, intervenții preventive
Dezvoltarea capacităților suplimentare, flexibile, la nivelul serviciilor de sănătate pentru îngrijirea pacienților cu Covid 19, alte boli transmisibile, în situația unor epidemii / pandemii / dezastre, inclusiv a resurselor umane adecvate

Orizontul de implementare: gradual, până în anul 2027
Asigurarea eficienței și sustenabilității financiare a sistemului spitalicesc regional
Aplicabilitate la nivelul tuturor unităților sanitare din sistem

Principii fundamentale pentru planul de optimizare a serviciilor spitalicești în RSV

Factorii cheie care influențează mărimea, nivelul, tipul serviciilor spitalicesti, modul de integrare cu alți furnizori de servicii medicale și care vor fi luați în considerare de către spitale și autoritățile locale, pentru planurile de reorganizare locală ale serviciilor spitalicești sunt:

Evoluțiile demografice și epidemiologice ale populației din zona de acoperire;
Identificarea nevoilor specifice ale populației și a disponibilității / absenței altor servicii medicale, inclusiv a serviciilor preventive;
Indicatorii de mortalitatea evitabilă prin servicii preventive sau curative pentru boli cardio- vasculare, neurologice, cancere,
Indicatorii de mortalitate infantila
Costurile de susținere a serviciilor spitaliceşti acute moderne de nivel secundar și terțiar, asigurarea sustenabilității;
Dezvoltarea continuă a practicilor clinice și tehnicilor medicale și introducerea acestora în planurile de dezvoltare ale serviciilor;
Nevoia de a răspunde la cerințele de calitate și siguranța în furnizarea asistenței medicale spitalicești, alinierea la standardele naționale de acreditare a spitalelor;
Necesitatea de a integra și dezvolta diferite tipuri de servicii medicale, pentru a realiza continuitatea îngrijirilor;
Dezvoltarea complementară, rațională, integrarea serviciilor cu alte servicii din zonă, județ, regiune;
Evaluarea și sustinerea unor nevoi suplimentare, în contextul unor crize sanitare precum epidemii, cutremure, alte dezastre în scopul proiectarii unor capacităţi flexibile, reconfigurarea fizică a clădirilor pentru asigurarea triajului, decontaminării, izolării, diagnosticului, tratamentului, identificarea unor soluţii alternative de servicii, identificarea deficitului de paturi / servicii / personal pe anumite specialităţi, a deficitului de îndeplinire a unor condiţii de calitate, igiena și siguranţă, necesitatea de acoperire a unor cerinţe temporar crescute de îngrijiri, rezerve, echipamente de diagnostic şi tratament, materiale, medicamente.

ȚINTE REGIONALE

Numărul de paturi de asistență medicală spitalicească acută în regim de spitalizare continuă din regiune se va reconfigura până în 2026 – 2027, cu o creștere concomitentă a numărului de paturi de ingrijiri pe termen lung/ cronici / paliatie și dezvoltarea serviciilor furnizate în spitalizarea de zi și cea ambulatorie de specialitate.

O astfel de reducere se bazează pe:

Reducerea numărului de internări în secții de acuți, în special pentru județele ce depășesc media regională; în 2019 rata internărilor la nivel de regiune era de 16,5 /100 locuitori, mai mică decât rata internărilor la nivel de țară (19,9 la 100 locuitori). Este de precizat că județele Mehedinți, Olt și Vâlcea au o rată mult mai mică de internări în servicii de acuți și un număr mai mic de paturi / 1000 locuitori, comparativ cu celelalte județe. Se recomandă o abordare diferențiată a țintei pentru reducerea internărilor, în funcție de disponibilitatea și accesul la servicii de asistență medicală primară și ambulatorie de specialitate.
Imbunătățirea ratelor de ocupare a paturilor la 80% (rată considerată optimă și fezabilă economic pentru spitalele/secțiile de acuți), până în anul 2027; în același timp, conform practicilor internaționale, pentru determinarea ratelor optime de ocupare a paturilor, se recomandă utilizarea altor criterii cum ar fi complexitatea îngrijirilor, costurile etc.
Durata medie a spitalizării este de 5-6 zile anticipând faptul că, datorită dezvoltării unui sistem regional de asistență medicală cu o integrare mai bună, spitalele vor primi într-adevăr, pentru un procent din pacienții lor, cazuri complexe care necesită o ședere mai lungă datorită complexității tratamentului.
Sprijinirea trecerii de la îngrijire cu internare la internarea cazurilor de zi (între 10% și 20% din totalul internărilor) cu investiții corespunzătoare în tehnologie medicală, adoptare de practici clinice moderne, formare profesională și servicii medicale ambulatorii de urmărire a pacientului.
Reorganizarea serviciilor spitalicești prin transformarea anumitor servicii de acuți în servicii de îngrijire pe termen lung și / sau în alte servicii noi, inovatoare, dupa modele de bună practică (reducerea numărului de paturi ineficiente în spitale de îngrijire acută).

Adaptarea serviciilor spitalicești la condițiile unor amenințări precum epidemii, pandemii, dezastre.

Tabel 16- Capacitatea de îngrijire spitalicească – cazuri acute (instituții publice) – ținte regionale

Indicator	2014	2019	Tinta prevazută în 2026 – 2027
Numărul de internări la 100 locuitori	19,9	16,5	16
Durata medie de spitalizare (zile)	5,40	5,89	5-6
Rata de ocupare (%)	66%	64%	80%

Sursa: Analiza date SNSPMPDSB, 2019

Spitalizarea de zi a avut o evoluție semnificativă, în special prin introducerea reglementărilor la nivelul Contractului-cadru care au permis dezvoltarea serviciilor medicale și chirurgicale de către spitale, în sistem de servicii medicale de zi.

Tabelele de mai jos ilustrează creșterea capacității de acordare a serviciilor în regim de spitalizare de zi (caz rezolvat) și a numărului de servicii în spitalizare de zi (în total, pe toate listele din contractul-cadru).

Tabelul 17- Evoluția numărului de cazuri medicale, respectiv chirurgicale rezolvate în regim de spitalizare de zi în anul 2019 comparativ cu anul 2016

An	2016		2019
Tip interventie	Nr. cazuri medicale	Nr. cazuri chirurgicale	Nr. cazuri medicale	Nr. cazuri chirurgicale
Total țară	1.465.446	238.854	1.843.166	281.801
Regiunea SV	115.046	12.302	165.484	17.941

Sursa: date SNSPMPDSB

Este de așteptat ca până în 2027, această tendință de creștere a disponibilității serviciilor în spitalizare de zi să continue și, astfel, să se înlocuiască treptat o parte din serviciile acordate în prezent în spitalizare continuă. Pentru aceasta sunt necesare investiții atât pentru amenajarea locațiilor, cât și pentru achiziționarea de echipamente de diagnostic și tratament. In paralel, este necesară recrutarea de personal și / sau formarea adecvată a personalului pentru acordarea noilor servicii, în condiții de calitate și siguranță pentru pacienți.

Tabelul 18- Evoluția numărului de servicii rezolvate în spitalizare de zi, în anul 2019 comparativ cu 2016

An /Servicii	2016	2019
Total țară	2.317.946	2.761.394
Regiunea SV	166.170	221.815

Sursa: date SNSPMPDSB

La nivel național, procesul de reorganizare și reducere a numărului de paturi a fost continuu până în prezent. In susținerea celor anterior menționate, evoluția reducerii numărului de paturi la nivel național este următoarea: de la un număr de 129.524 de paturi contractabile în anul 2011 la un număr de

119.579 de paturi contractabile în prezent. Raționalizarea numărului de paturi a fost inițiată de Ministerul Sănătății prin aprobarea Planului național de paturi contractabile, prin hotărâre de guvern, o dată la 3 ani. In anul 2020 a fost inițiată și aprobată o nouă hotărare de guvern, HG nr. 337/2020 aprobarea Planului naţional de paturi pentru perioada 2020-2022, cu menținerea plafonului actual maxim al numărului de paturi.

În ceea ce privește dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi, vor fi operate următoarele modificări:

Modificări legislative privind cazurile internate pentru rezolvarea în regim de spitalizare de zi, cu privire la condiții, diagnostice și proceduri (nivel național);
dezvoltarea capacităţii privind procedurile care urmează a fi efectuate pentru cazurile de zi;
modificări legislative privind rambursarea serviciilor pentru spitalizarea de zi;
Implementarea soluțiilor TIC pentru îmbunătățirea sistemelor de raportare și pentru a realiza interoperabilitatea sistemului informațional în domeniul sănătății;
Echipamente noi, moderne, care pot oferi diagnostic rapid și tratament în spitalizare de zi;
Dezvoltarea infrastructurii de transport accesibile pentru populație în vederea accesării serviciilor de spitalizare de zi.

Există necesitatea la nivel regional de a reprofila anumite paturi de "specialitate" pentru a alinia capacitatea disponibilă la nevoile populației, acordându-se o atenție deosebită:
- scăderii numărului de paturi de obstetrică (pe măsură ce rata natalității scade);
- reducerii numărului de paturi pentru copii pe măsură ce populația în vârstă de 0 – 14 ani scade, modernizarea și optimizarea serviciilor de pediatrie, modele noi de servicii;
- consolidării / dezvoltării, după caz, a capacităților de îngrijire în cardiologie intervențională la nivel de regiune;
- actualizării Strategiei de Sănătate Mintală, cu dezvoltarea centrelor de sănătate mintală și altor
alternative dezvoltate la nivelul comunităților. Se va defini un plan strategic care să îmbunătățească accesibilitatea și calitatea serviciilor oferite copiilor, grupurilor vulnerabile și populației marginalizate, gestionarea dependențelor etc. Apariția acestor noi servicii va duce la o îmbunătățire a asistenței medicale psihiatrice (acută și cronică) și la consolidarea centrelor ambulatorii (Conform OMS nr. 375/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea centrelor de sănătate mintală prevede cadrul național pentru organizarea și funcționarea serviciilor de sănătate mintală), cu implicarea factorilor locali, inclusiv a serviciilor sociale.

Serviciile de sănătate mintală

Conform raportului „Health at a glance 2018”, 1 din 6 persoane din UE se confruntă cu o problemă de sănătate mintală. Prevalența afecțiunilor de sănătate mintală în România în 2018 este de 14,3%, valoare mai mică de media UE (17,3%). Mai multe studii arată că 10-20% dintre copii au una sau mai multe probleme de sănătate mintală sau comportamentale, probleme care, în absența îngrijirii, nu duc la o rezolvare pozitivă a simptomelor.

În prezent, RSV are un total de 581 de paturi pentru afecțiuni psihiatrice acute, din care 186 sunt în jud Vâlcea, iat cele mai puține în Gorj (75 paturi).În plus, în regiune există 883 de paturi pentru afecțiuni psihiatrice cronice, din care 522 paturi sunt în Dolj. Astfel, în regiune există 0,77 paturi psihiatrie la 1.000 loc,similar cu valorile de referință din alte țări UE, unde media este de 0,73 paturi la 1.000 de locuitori atât pentru psihiatria acută, cât și pentru cea cronică.

Tabel 19. Situația numărului de paturi contractabile pentru cazuri psihiatrice acute și cronice în RSV, 2019

JUDEȚ / SPITAL	Nr. paturi psihiatrie acuți	Nr. paturi psihiatrie cronici	Total
DJ	132	522	654
Spitalul Orasenesc Asezamintele Brancovenesti Dabuleni	12	0	12
Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare	0	480	480
Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova	120	42	162
GJ	75	70	145
Spitalul Judetean de Urgenta Tg-Jiu	60	0	60
Spitalul de Urgenta Tg-Carbunesti	15	0	15
Spitalul Orăşenesc Turceni	0	70	70
MH	85	32	117
Spital judetean de Urgenta Drobeta Turnu Severin	85	32	117
OT	103	143	246
Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina	80	4	84
Spitalul Municipal Caracal	8	0	8
Spitalul Orășenesc Corabia	15	0	15
Spitalul de Psihiatrie Cronici Schitu	0	139	139
VL	186	116	302
Spital Judetean de Urgenta Valcea	154	0	154
Spitalul Municipal Dragasani	32	12	44
Spitalul Psihiatrie Dragoesti	0	104	104
TOTAL	581	883	1464

Dezvoltarea unor servicii prioritare pentru ameliorarea indicatorilor de mortalitate evitabilă și tratabilă

Conform Raportului Comisiei Europene și OECD România, profilul de ţară din 2019, România înregistrează rate ale mortalităţii evitabile și tratabile printre cele mai crescute din UE, mai ales pentru boala cardiacă ischemică, accidentul vascular cerebral, pneumonii, cancere, accidente. Serviciile de

sănătate naţionale şi regionale, trebuie să răspundă cu prioritate acestor nevoi de optimizare a îngrijirilor populaţiei:
- Consolidarea capacităților de îngrijire a bolilor cardio-vasculare (programul Actiuni prioritare pacienti IMA AP-IMA), la nivel de regiune, prin dezvoltarea serviciilor necesare populației: preventive, curative, inclusiv cardiologie intervenţională şi de recuperare. La nivelul anul 2019, nu există unități din RSV care derulează programe de cardiologie intervențională și care să fie incluse în AP-IMA conform prevederilor OMS nr. 6/2020 privind aprobarea modului de administrare, finanțare și implementare a acțiunilor prioritare pentru tratamentul pacienților cririci cu infarct miocardic acut.
  
  Se propune consolidarea capacităților de cardiologie intervențională prin crearea unor structuri specializate în municipiile din regiune; capacitatea de organizare și funcționare a unor asemenea structuri va fi identificată la nivel regional, cu respectarea OMS nr. 6 /2020, iar pentru asigurarea finanțării, se vor înainta proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii și a resurselor umane necesare.
- Serviciile medicale de oncologie: Dezvoltarea diagnosticului și a capacității de tratare în specialitatea oncologie: Conform datelor INSP (raportate de cabinetul de oncologie), în anul 2019 incidența cancerului în România a fost de 307,7 la 100 000 de locuitori, iar în RSV valoarea ratei a fost peste media pe țară – 367,8 la 100 000 locuitori. Județele Dolj, Mehedinți, Olt au valori ale ratei incidenței peste media pe țară și regiune. Județele Gorj și Vâlcea au valori ale ratelor de incidență prin cancer sub media pe țară și regiune. Cancerul este una dintre cele mai des întâlnite cauze de deces, reprezentând 19,22% din totalul deceselor din România în anul 2019, iar decesele prin cancer în RSV reprezintă 8,9% din total decese prin cancer în România și 1,7% din total decese generale.
  
  În aprilie 2016, Ministerul Sănătății a elaborat primul plan de luptă împotriva cancerului pentru perioada 2016-2020. Acest plan este implementat în prezent de către Minister, INSP și institutele de specialitate prin 3 proiecte POCU și include diferite măsuri menite să reducă mortalitatea și incidența cancerului cu următoarele obiective:
  - Prevenirea cancerului;
  - Detectarea timpurie și screening-ul (în special cancerele de col uterin și de sân);
  - Îmbunătățirea diagnosticului, tratamentului și accesului populației la tratament;
  - Managementului durerii și îngrijirea paliativă.
    
    Prin actualul proiect finanțat de Banca Modială, Spitalul Clinic Judetean de Urgență Craiova a primit echipament nou de diagnostic și radioterapie.
    
    Vor fi elaborate standardele și capacitățile pentru îngrijirea de sprijin și paliativă. Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative conform standardelor de îngrijire paliativă și de susținerea integrarii precoce a îngrijirii paliative ca parte a asistării bolnavilor oncologici. Pentru realizarea acestui deziderat de integrare precoce a îngrijirii paliative în asistența pacienților cu cancer se va acționa la nivel strategic și de decizie prin includerea unui modul obligatoriu de 3 – 4 luni de îngrijiri paliative în cadrul rezidențiatului de oncologie, modul care se va desfășura în centre de îngrijiri paliative de instruire. Se propune ca, fiecare spital de oncologie / secție de oncologie din regiune să aibă organizată minim o echipă mobilă specializată în îngrijiri paliative, pentru a putea deservi zone unde spitalele nu au o secție sau un ambulatoriu de îngrijiri paliative.
    - În cadrul noului spital regional de urgență Craiova se va constitui un centru regional de
      
      oncologie, care va oferi servicii de specialiate complexe, de top pentru pacientii din RSV.
    - Accesul populației la tratament va facilitat prin consolidarea capacităților de oncologie medicală / chimioterapie folosind modele alternative la îngrijirea în sistem de internare (serviciile furnizate în ambulatoriu, spitalizare de zi).
- Servicii pentru pacienții cu accident vascular cerebral (AVC) și alte afecțiuni neurologice Se urmărește consolidarea rețelei regionale de gestionare a AVC și îmbunătățirea traseului pacientului. Se va crea o comisie specială (sau un grup de lucru) care să implice toate cele cinci județe pentru a defini traseul optim în caz de AVC la nivel regional (luând în considerare resursele umane și echipamentele imagistice disponibile). Traseul pacientului va cuprinde: prevenirea, diagnosticarea și gestionarea AVC și a atacului ischemic tranzitoriu, recuperarea acestuia.
  
  Rețeaua regională va include:
  - un serviciu regional neurovascular și pentru AVC (situat în viitorul spital regional de urgență), reprezentând serviciul de referință la nivel regional;
  - În fiecare județ, în funcție de capacitatea tehnică, de resurse umane și a timpilor de acces necesari pentru AVC, se vor identifica unitățile din diferite zone geografice, care vor fi incluse în
    
    rețeaua regională de management al accidentului vascular cerebral cu scanarea CT disponibilă
    
    24 ore, telemedicină, utilizarea protocoalelor adecvate împărtășite cu serviciul de referință regional și instruirea continuă a personalului.
  - condiții de transport, precum și standarde definite pentru transferul pacienților;
  - dezvoltarea serviciilor de recuperare pentru pacienții cu AVC.
    
    În conformitate cu prevederile OMS nr. 450/2015 privind aprobarea modului de administrare, finanțare și implementare a acțiunilor prioritare pentru tratamentul intervențional al pacienților cu accident vascular cerebral acut (AP-AVCac), cu modificările și completările ulterioare, la nivelul anului 2019 există un număr de 42 de unități sanitare care sunt incluse și derulează programul AP-AVCac, unități care îndeplinesc criteriile de eligibilitate menționate la art. 23 din Ordinul mai-sus menționat.
    
    În RSV există 3 unități sanitare care derulează acest program, după cum urmează:
    - Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova;
    - Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu-Jiu;
    - Spitalul Clinic Județean de Urgență Slatina.
- Servicii optimizate pentru gravide și copii
  
  Conform analizei mortalității infantile din 2019 realizată de INSP, mortalitatea infantilă în RSV este de 6,8 decese la 1000 născuți vii, mai mare față de media pe țară (6,1 decese la 1000 de născuți vii). Cu excepția județelor Vâlcea și Olt, care înregistrează valori sub media pe țară și regiune (Vâlcea: 5,6 decese la 1000 născuți vii, Olt: 5,4 decese la 1000 născuți vii), celelalte județe din regiune au valori peste media pe țară și regiune. Județul Mehedinți înregistrează a doua cea mai crescută rată din țară, cu 9,8 decese la 1000 născuți vii, mult peste media pe țară și regiune. Rate mari peste media pe țară și regiune se înregistrează și în județul Gorj: 7,4 decese la 1000 născuți vii și județul Dolj: 6,8 decese la 1000 născuți vii.
  
  Principalele măsuri pentru dezvoltarea / optimizarea serviciilor medicale la nivel județean și regional, adaptate nevoilor specifice pentru aceste categorii de populație, vor urmări:
  - creșterea capacității de diagnostic precoce a sarcinii cu risc, monitorizarea sarcinii, tratament antenatal/ neonatal/ postnatal, pentru scăderea ratelor de mortalitate prenatală, neonatală și
    
    postneonatală;
  - intervenții medicale eficace prin investiții în infrastructură, echipamente, programe de formare a personalului cu scopul scăderii mortalității infantile, mortalității în prima copilărie (evitabile și tratabile prin afecțiuni precum pneumonii, edeme pulmonare, meniningite, prematuritate, distrofii, malformatii congenitale, traumatisme etc.);
  - integrarea serviciilor de spital cu cele de asistență medicală primară și asistență medicală comunitară, programe de educație și prevenție pentru personal medical și mame, în scopul combaterii cauzelor de mortalitate infantile și a mortalității în prima copilărie.
Servicii pentru pacienții vârstnici

Revizuirea modelului de gestionare a afecțiunilor datorate vârstei și a bolilor cronice: în RSV, ca și în celelalte regiuni din România, cazurile de îmbolnăviri legate de îmbătrânire și gestionarea bolilor cronice va crește în deceniile următoare și impune adaptarea modelului de îngrijire la patologia vârstnicului și a gradului de dependență a acestora. Portofoliul de servicii și nivelurile de capacitate vor anticipa reprofilarea serviciilor necesare în ambele aspecte:
- la nivel de spital, dezvoltarea de servicii pentru aceasta categorie de pacienți, inclusiv înființarea/ dezvoltarea rețelei de geriatrie,
- la nivel județean, dezvoltarea locațiilor comunitare pentru vârstnici pentru a crește accesibilitatea și a asigura continuitatea adecvată a îngrijirii, în condiții de sustenabilitate

financiară.

Infrastructură spitalicească și cadrul legal

În Craiova va fi construit un nou spital regional cu infrastructură modernă și echipament de înaltă tehnologie. Acest spital va prelua și rolul spitalului clinic județean de urgență Craiova (1.328 paturi). Noul spital regional va deveni un centru de competenţă pentru rețeaua de spitale din RSV, tratând pacienții critici și cazurile care necesită tehnologie și expertiză la nivel înalt. Capacitatea și configurația acestuia se bazează pe evaluarea necesarului de servicii pentru populaţia din regiune și ține cont de serviciile oferite de alte spitale din Craiova. In același timp, spre deosebire de celelalte 2 spitale regionale din Iași și Cluj, acest nou spital va avea și un centru modern avansat de diagnosticare și tratare a pacienților cu afecțiuni oncologice, precum și centru avansat pentru afecțiuni cardio- vasculare. Viitoarea structură arhitecturală pentru acest nou spital va fi proiectată pentru a optimiza funcționarea sa viitoare și pentru a îmbunătăți performanța și eficiența. Acest lucru va realiza centralizarea anumitor activități care sunt dispersate astăzi (de exemplu, săli de operații, servicii de diagnostic clinic), dezvoltarea unor noi modele de conducere clinică inclusiv organizarea "centrelor" medicale, care vor reuni mai multe specialităţi înrudite, pentru a facilita abordarea multidisciplinară a pacientului și a eficientiza utilizarea resurselor.

Crearea cadrului legal pentru construirea noilor spitale regionale. Ministerul Sănătății va elabora cadrul legal pentru gestionarea sistemului de îngrijire la nivel regional care să asigure traseul pacientului, repartizarea responsabilităților și prioritizarea serviciilor medicale furnizate de către centrele regionale pentru afecțiunile care pot avea impact asupra sănătății populației din regiune – cardiologie, cancer, îngrijire intensivă perinatală etc.

Reproiectarea rețelei de servicii medicale la nivel regional va conduce la consolidarea celor patru spitale județene de urgență (din județele Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt). Unele spitale județene au fost reabilitate și dotate cu echipamente în cadrul Programului Operațional Regional precedent (2007- 2013). In perioada 2014 – 2019 spitalele județene din regiune au beneficiat de investiții în infrastructura sanitară și echipamente medicale.

Spitalele județene vor avea noi roluri: în primul rând, vor oferi îngrijiri medicale și chirurgicale complexe în spitale, inclusiv servicii de spitalizare de zi și terapie intensivă și, în al doilea rând, vor oferi servicii ambulatorii integrate cu asistența medicală spitalicească și vor avea capacitate îmbunătățită de diagnostic și tratament. Acestea vor contribui la dezvoltarea activităților de screening în aria lor geografică, în strânsă complementaritate cu obiectivele generale ale Strategiei naționale de sănătate.

Spitalele din RSV vor fi reorganizate pe trei nivele Spitale terţiare de nivel regional (trimitere):

Noul spital regional, care funcționează și ca spital de urgență de nivel înalt, va oferi servicii de asistență medicală de înaltă complexitate cu servicii de ambulatoriu integrate, inclusiv tehnologie înaltă pentru diagnostic și tratament, care deservește întreaga regiune și va funcționa pe criterii de performanță și eficiență. Acestea se vor realiza prin dezvoltarea unui nou model de guvernanță clinică, inclusiv organizarea de „centre” medicale, cu gestionarea în comun a personalului, resurselor, utilizarea de echipe multidisciplinare, etc.

Centrul oncologic situat în noul spital va funcționa ca centru de nivel terțiar pentru pacienții cu afecțiuni oncologice din RSV.

Spitale judeţene şi municipale de nivel secundar:

Spitalul Clinic Municipal Filantropia Craiova;
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Victor Babeş Craiova
Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova
Cele patru spitale județene din capitalele celorlalte județe, care funcționează, de asemenea, ca spitale de urgență şi care oferă îngrijiri medicale și chirurgicale

avansate, inclusiv servicii de spitalizare de zi și care au unități de terapie intensivă. Aceste spitale au, de asemenea, servicii integrate de îngrijire în ambulatoriu integrate și facilități avansate de diagnostic și tratament;
Alte spitale municipale din orașele mari.

Spitalele de specialitate, situate în principal în municipiul Craiova, vor face parte din sistemul spitalicesc de trimitere (Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova, Spitalul Municipal Filiantropia, Spitalul de Boli Infecțioase).

Spitale locale situate în orașe mai mici care deservesc comunitatea locală, oferă servicii spitaliceşti de bază, servicii alternative în ambulatoriu, servicii de spitalizare de zi, investigație imagistice și paraclinice de bază pentru diagnosticare și tratament.

Proiecte diferite de reabilitare, extindere și dotare cu echipamente vor fi realizate în spitale cu valoare specifică pentru rețeaua spitalelor regionale. Aceste activități de renovare vor fi realizate ținând cont de proiectele de investiții planificate / în curs finanțate de către autoritățile locale și / sau partenerii internaționali de dezvoltare. De exemplu, Spitalul Județean de Urgență din Vâlcea a fost reabilitat și dotat cu echipamente în contextul programului operațional regional anterior (2007-2013).

Prin proiectul finanțat de Banca Modială, aflat în derulare, s-au furnizat echipamente pentru spitalele județene, spitalele de urgență și unele spitale municipale, pentru UPU, ATI, săli de operație, ambulatorii de specialitate. Spitalele au primit astfel echipamente pentru diagnostic și intervenții de urgență: defibrilator, electrocardiograf, echipamente de ventilație, aparate de anestezie, echipamente pentru intervenții chirurgicale de urgență, monitoare, radiodiagnostic, ecografie Doppler, CT-uri etc.

Un centru nou de radioterapie a fost dotat și funcționează în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Craiova. Prin Proiectul finanțat de Banca Mondială au fost finanțate și echipamente și materiale necesare pentru personalul sanitar și echipamente adiționale necesare creșterii capacității spitalelor de a îngriji pacienții cu Covid 19.

Prin POR 2014-2020 s-a finanțat și reabilitarea energetică a unora dintre spitale. De asemenea, s-au finanțat proiecte pentru achiziționarea de echipamente de înaltă tehnologie pentru unele spitale județene.

Diferitele reabilitări și dotări cu proiectele de echipament sunt efectuate în spitale de valoare strategică pentru rețeaua regională de spitale. La nivel regional, vor continua proiectele începute din diferite surse de finanțare și se vor identifica noi soluții pentru reabilitarea fizică, extinderea și dotarea cu echipamente de diagnostic și tratament.

PROIECȚIE PENTRU SPITALELE DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD–VEST

Viitoarea rețea regională de spitale publice de asistență medicală din RSV poate fi structurata astfel:

1 spital regional de urgență care va rezolva cazurile de complexitate mare, pentru întreaga regiune, ce include în structură și un centru oncologic de nivel regional; SRU va avea și rol de spital județean pentru județul Dolj;
4 spitale județene de urgență (Gorj, Vâlcea, Mehedinţi, Olt);
spitale de specialitate (infecțioase, pneumologie, psihiatrie);
spitale municipale / orășenești;
spitale publice aparținând ministerelor și insituțiilor cu rețea sanitară proprie;
spitale de cronici, reabilitare, recuperare
unități de îngrijiri paliative.

REPROFILAREA SERVICIILOR SPITALICEȘTI

Judeţul Dolj Situaţia la 31 decembrie 2019 *):

Numărul total de paturi pentru acuți **): 2983

Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliație: 1215 Numărul total de paturi: 4198

20 spitale existente în prezent: 12 publice (10 spitale pentru îngrijire acută şi 2 pentru îngrijire cronică) şi 8 facilități private

*) Nota: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile

**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.

Tabelul 20: Plan operaţional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din judeţul Dolj (paturi contractate)

Nr.

Denumirea spitalului

Proprietate

Nr. paturi de îngrijire

acută

Nr. paturi de îngrijire

cronică

Total paturi

Ajustările propuse

Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova

Public

1238

Viitorul SRU cu 807 paturi spitalizare continuă acuți

În Craiova se va construi un nou spital regional de urgență. Acesta va înlocui în întregime actualul Spital Clinic Judetean de Urgenta Craiova. Conform studiului de fezabilitate aprobat, noul concept de organizare a SRU se bazează pe:

gruparea specialităților / patologiilor înrudite pe centre, care reflectă necesitatea unor relații strânse de lucru în furnizarea de servicii de îngrijire acute și de urgență, secundare și terțiare, integrarea unor protocoale operaționale de lucru ce vor permite o utilizare flexibilă a spațiilor și resurselor, echipe multidisciplinare pentru cazuri complexe, creșterea calității serviciilor medicale și incorporarea unor unități de terapie intensivă la nivelul unora dintre centre (USTACC, UAVCA); structura propusă pe centre cuprinde: centrul pentru cap și gât, centrul pentru inimă și torace, centrul abdominal, centrul pentru articulații, coloană vertebrală și traumă, centru de medicină internă, centrul pentru mamă și copil, centrul radioterapie și oncologie și de îngrijire paliativă.
existența unor structuri avansate și complexe pentru îngrijire de urgență: heliport, UPU, radiologia intervențională, chirurgia cardiovasculara, chirurgia cardiacă minim invazivă etc.
existența unei componente importante de servicii furnizate în ambulatoriu / spitalizare de zi pentru diagnostic si tratament;
existența unui centru de îngrijire a pacienților cu arsuri grave,
platou de diagnostic și tratament 24/24 ore: diagnostic

Nr.

Denumirea spitalului

Proprietate

Nr. paturi

de îngrijire acută

Nr. paturi de

îngrijire cronică

Total paturi

Ajustările propuse

imagistic conexat cu sistem IT la distanță (Rx, RMN, CT) și laborator clinic;

Spitalul va avea 807 paturi de spitalizare continuă și 130 paturi mobile și tărgi în urgență, spitalizare de zi și ambulator.

Proiectul cuprinde o primă fază în care se vor achiziționa serviciile de proiectare a spitalului, de verificatori de proiectare și cele de lucrări de construire (până în 2023), iar în faza următoare, până în 2027, se va realiza construirea, dotarea și operaționalizarea spitalului. Proiectele de construire și operaționalizare a SRU se vor derula în paralel cu implementarea unor proiecte de reformă a serviciilor medicale la nivel central și regional, pentru îmbunătățirea accesului populației, îmbunătățirea rezultatelor la nivel de pacient, asigurarea sustenabilității serviciilor medicale. Se vor pregăti și adopta noi modele de management și finanțare a spitalelor, sistemul de trimitere al pacienților, modele de îngrijiri pentru anumite patologii și se vor derula programe intensive de formare a personalului medical și administrative. Cu sprijinul autorităților locale, spitalului, UMF a fost elaborat un plan de reorganizare / utilizare a spațiilor vechilului spital, care a primit aprobarea Ministerului Sănătății (post- use concept). Toate aceste măsuri de reorganizare și reformă se vor realiza cu sprijinul asistentei tehnice.

Personalul medical, non-medical și administrativ va beneficia de un program intens de formare profesională și va fi preluat în noua

structură.

Spitalul Clinic Municipal Filantropia

Public

418

468

Spitalul Filantropia va continua să ofere asistență spitalicească la nivel secundar si tertiar, inclusiv servicii de ginecologie-obstetrică, neonatologie, pediatrie. Se vor dezvolta servicii în complementaritate cu viitorul spital regional ( inclusiv servicii noi de pediatrie, care in prezent lipsesc), prin reorganizarea serviciilor in aceste specialitati,

in mod unitar la nivelul municipiului Craiova. Data fiind vechimea

utilizarea tehnologiilor avansate pentru intervenții chirurgicale;
suport complex de servicii IT cu scop medical, administrativ etc.
centru de învățământ, formare profesională, educație medicală continuă, cercetare, integrat cu UMF

Nr.

Denumirea spitalului

Proprietate

Nr. paturi

de îngrijire acută

Nr. paturi de

îngrijire cronică

Total paturi

Ajustările propuse

cladirilor, planurile de reorganizare vor putea include reabilitări și noi clădiri.

La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare va include și conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi, ambulatorii și recuperare.

Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

Spitalul Clinic de boli infecțioase și pneumoftiziologie “Dr. V. Babeș“

Public

269

364

Spital pentru asigurarea serviciilor de boli infecțioase, adulți și copii, și a serviciilor de pneumologie, inclusiv TBC, care trebuie susținut, ținând cont de contextul pandemiei SARS-CoV2, în care și-a dovedit eficacitatea și de specificul României în ceea ce privește patologie TBC.

Adaptarea condițiilor de triaj, izolare, diagnosticare, tratament pentru pacientii Covid si alte situații epidemice; dezvoltarea serviciilor de recuperare.

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii. Optimizarea serviciilor pentru acuți și cronici, în funcție de nevoile populației.

Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

Spitalul Municipal

„Dr. Irinel Popescu Băilești”

Public

118

123

Va fi menținut cu specialități de bază pentru a deservi populația din sudul județului (distanța până la Craiova: 62 km/ o oră cu mașina). La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii si ingrijire paliativa. Optimizarea serviciilor pentru acuți și cronici, în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în

noua structură.

Spitalul Filișanilor Filiași

Public

148

Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

Spitalul Orășenesc Segarcea

Public

107

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de

Nr.

Denumirea spitalului

Proprietate

Nr. paturi

de îngrijire acută

Nr. paturi de

îngrijire cronică

Total paturi

Ajustările propuse

spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii. Optimizarea

serviciilor pentru acuți și cronici, în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

Spitalul Municipal Calafat

Public

201

254

Spitalul deservește partea de est a județului, cu servicii medicale pentru specialități de bază.

La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare se va orienta și către dezvoltarea serviciilor ambulatorii, îmbunătățirea serviciilor

pentru cronici și organizare unei structuri pentru servicii paliative.

Spitalul Orășenesc

„Așezămintele Brâncovenești” Dăbuleni

Public

Este spital de subtrimitere cu specialități de bază care deserveşte partea de sud a județului, având în vedere distanța până la Craiova (80 km)

Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

Spitalul de pneumoftiziologie Leamna

Public

148

La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare se va orienta către dezvoltarea serviciilor ambulatorii,dezvoltare de servicii pentru

cronici și paliație, de profil; reconfigurare triaj, circuite, zone pentru pacienții COVID 19 și alte situații epidemice.

Spitalul de

Psihiatrie Poiana Mare

Public

480

Procesul de reconfigurare trebuie definit în funcție de orientările

strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătății mintale (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile etc.)

Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova

Public

276

367

La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare se va orienta către dezvoltarea serviciilor ambulatorii, îmbunătățirea serviciilor pentru cronici și paliație.

Dezvoltarea serviciilor pentru reabilitare / recuperare post accident vascular cerebral

Paturi de psihiatrie (acut și cronic): Procesul de reconfigurare trebuie definit în funcție de orientările strategice care trebuie stabilite pentru

îngrijirea sănătății mintale (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile etc.)

Spitalul Clinic CF Craiova

Public

105

110

La propunerea US/MT- Direcția medicală, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia

unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii.

Nr.

Denumirea spitalului

Proprietate

Nr. paturi

de îngrijire acută

Nr. paturi de

îngrijire cronică

Total paturi

Ajustările propuse

Optimizarea serviciilor pentru acuți și cronici, în funcție de nevoile

populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

SC Top Med Buna Vestire SRL

Privat

112

Procesul de planificare și optimizare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la

propunerea echipei de management.

SC Eiffelmed SRL

Privat

Procesul de planificare și optimizare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.

Centrul Medical Phoenix SRL Craiova

Privat

Procesul de planificare și optimizare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.

SC Onioptic Medical P.D.SRL

Privat

Procesul de optimizarea serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea

echipei de management.

Mogos Med SRL

Privat

Procesul de planificare și optimizare a serviciilor va fi definit conform

orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.

Galaxy Med SRL

Privat

Procesul de planificare și optimizare a serviciilor va fi definit conform

orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.

Centrul Medical de Ingrijiri paliative "Sf. Elena" SRL

Privat

Avand în vedere profilul unității si a serviciilor oferite , se menține, cu recomandarea de a dezvolta și servicii de ingrijiri paliative la domiciliu, la propunerea echipei de management.

Centrul Medical Qualitylife SRL

Privat

Procesul de planificare și optimizare a serviciilor și optimizare a serviciilor, va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de

management.

Total Dolj

2983

1215

4198

Sursa pentru situaţia la 31.12.2019: Analiza datelor MS, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi SNSPMPDSB

Judeţul Gorj

Situaţia la sfârşitul anului 2019 *):

Numărul total de paturi pentru îngrijire acută **): 1502

Numărul total de paturi pentru îngrijire pe termen lung / recuperare / paliativă: 386 Numărul total de paturi: 1888

8 spitale existente în prezent: toate publice

*) Notă: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile

**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.

Tabelul 21: Plan operaţional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din judeţul Gorj (paturi contractate)

Nr.

Denumirea spitalului

Proprietate

Nr. paturilor de îngrijire acută

Nr. paturilor de îngrijire cronică

Total paturi

Ajustările propuse

Spitalul Județean de Urgență Tg. Jiu

Public

801

864

La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii si ingrjire paliativa Dezvoltarea capacității serviciilor pentru a răspunde rolului de spital județean de urgență pentru intervenții de diagnostic și tratament complexe și urgente, cel puțin pentru prioritățile de patologie cardiaca ischemică, accidente vasculare cerebrale, cancere, boli pulmonare, accidente. Ajustarea serviciilor se va face în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua

structură.

Spitalul Municipal Motru

Public

131

155

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversiea unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii, cu ajustarea nr. de paturi după nevoile

populației și în complementaritate cu spitalul județean. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

Spitalul de Urgență Tg. Cărbunești

Public

232

260

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii, mai ales pentru serviciile de internare subutilizate. Aceste măsuri au în vedere preluarea

personalului în noua structură.

Spitalul Orăşenesc Rovinari

Public

100

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii, mai ales pentru serviciile de

internare subutilizate. Se va analiza posibilitatea de infiintare a unei

Nr.

Denumirea spitalului

Proprietate

Nr. paturilor de îngrijire acută

Nr. paturilor

de îngrijire cronică

Total paturi

Ajustările propuse

structuri pentru servicii paliative si/sau ingrijiri pe termen lung. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

Spitalul Orăşenesc Novaci

Public

104

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii, ingrijiri paliative mai ales pentru

serviciile de internare subutilizate. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

Spitalul Orăşenesc Bumbești Jiu

Public

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii, mai ales pentru serviciile de internare subutilizate. Se va analiza posibilitatea de înființare a unei

structuri pentru servicii paliative și/sau îngrijiri pe termen lung. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

Spitalul de Pneumoftiziologie

T.V. Runcu

Public

135

176

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, in functie de necesități, cu o dezvoltare a serviciilor de recuperare, în funcție de necesități și a celor ambulatorii, după caz. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

Pentru situațiile epidemice aparute, se vor lua măsuri de organizare a triajului, circuitelor, izolării pacienților în zonele de diagnostic și tratam.

Spitalul Orăşenesc Turceni

Public

140

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Se recomandă dezvoltare de servicii medicale pentru cronici/ recuperare/ îngrijiri palliative/îngrijiri pe termen lung.

Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

Total Gorj

1502

386

1888

Sursa pentru situaţia la 31 decembrie 2019: Analiza datelor MS, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi SNSPMPDSB

Judeţul Mehedinţi

Situaţia la 31 decembrie 2019 *):

Numărul total de paturi pentru acuți **): 1061

Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliație: 235 Numărul total de paturi: 1296

4 spitale publice existente în prezent 1 spital privat

*) Nota: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile

**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.

Tabelul 22: Plan operaţional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din judeţul Mehedinţi (paturi contractate)

Nr.

Denumirea spitalului

Proprietate

Nr. paturilor de îngrijire acută

Nr. paturilor de îngrijire cronică

Total paturi contractate

Ajustările propuse

Spital județean de Urgență Drobeta Turnu Severin

Public

836

200

1036

La propunerea US/APL, planurile de reorganizare locală vor include reconversia unui nr. de paturi de îngrijire acută în servicii de spitalizare de z și servicii ambulatorii. Pentru a răspunde rolului de spital județean de urgență se vor dezvolta

/ consolida / îmbunătăți capacitățile de diagnostic și tratament complexe și urgente, cel puțin pentru: patologie cardiacă ischemică, accidente vasculare cerebrale, boli neoplazice, boli pulmonare, accidente.

Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

Se vor lua măsuri pentru mutarea secției de psihiatrie cronici de la Gura Văii și reorganizarea serviciilor de psihiatrie, unitar pentru acuți si cronici, într-o singură locație adecvată.

Spital Municipal Orșova

Public

104

La propunerea US/APL, conversia unui număr de paturi de îngrijiri acute in paturi pentru cronici/ ingrijri palliative/îngrijiri pe termen lung, consolidarea serviciilor de ambulatoriu și reorganizarea activității ținând cont și de adresabilitate și nevoile populației.

Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

Spital Orășenesc Baia de Arama

Public

La propunerea US/APL, conversia unui număr de paturi de îngrijiri acute în paturi pentru cronici/recuperare, in functie de necesitati, consolidarea serviciilor de ambulatoriu, reorganizarea activității ținând cont și de adresabilitate și

nevoile populației.

Nr.	Denumirea spitalului	Proprietate	Nr. paturilor de îngrijire acută	Nr. paturilor de îngrijire cronică	Total paturi contractate	Ajustările propuse
						Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
4	Spital CFR Drobeta Turnu Severin	Public	70	20	90	La propunerea US/MT- Direcția medicală, conversia unui număr de paturi de îngrijiri acute în paturi pentru cronici, consolidarea serviciilor de ambulatoriu și reorganizarea serviciilor ținând cont și de adresabilitate și nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
5	Centrul Oncology	Privat	?	?		Procesul de planificare și optimizare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
Total Mehedinţi		x	1061	235	1296		X

Sursa pentru situaţia la 31 decembrie 2019: Analiza datelor MS, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi SNSPMPDSB

Judeţul Olt

Situaţia la 31 decembrie 2019 *):

Numărul total de paturi pentru acuți **): 1482

Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliație: 348 Numărul total de paturi: 1830

6 spitale existente în prezent: 5 publice şi unul privat

*) Nota: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile

**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.

Tabelul 23: Plan operaţional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din judeţul Olt (paturi contractate)

Nr.

Denumirea spitalului

Proprietate

Nr. paturilor de îngrijire acută

Nr. paturilor de îngrijire cronică

Total paturi contractate

Ajustările propuse

Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina

Public

947

128

1075

La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare va include conversia unui număr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii, ingrijire paliativa. Dezvoltarea capacității serviciilor pentru a răspunde rolului de spital Județean de urgență pentru intervenții de diagnostic și tratament complexe și urgente, cel putin pentru prioritațile pentru: patologie cardiacă ischemică, accidente vasculare cerebrale, boli neoplazice, boli pulmonare, accidente. Ajustarea serviciilor oferite se va face în funcție

de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

Spitalul Orășenesc Balș

Public

La propunerea US/APL, dezvoltarea de servicii pentru cronici, recuperare si /sau ingrjiri paliative. Dezvoltarea serviciilor de ambulatriu și de spitalizare de zi.

Spitalul Municipal Caracal

Public

356

399

La propunerea US/APL pentru optimizarea funcționării, prin conversia unor paturi de acuti in paturi pentru cronici, dezvoltarea serviciilor ambulatorii a a celor de spitalizare de zi, în funcție de adresabilitate și

nevoile de servicii din zonă.

Spitalul Orășenesc Corabia

Public

106

La propunerea US/APL, se va avea în vedere optimizarea serviciilor prin conversia unor paturi de acuti în paturi pentru cronici, dezvoltarea serviciilor ambulatorii a a celor de spitalizare de zi, îngrijiri palliative în

funcție de adresabilitate și nevoile de servicii din zonă.

Spitalul de Psihiatrie Cronici Schitu

Public

139

La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare trebuie definit în funcție de orientările strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătății mintale (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile etc.). Se

va analiza posibilitate de dezvoltare a serviciilor ambulatorii și de îngrijiri în comunitate.

Nr.

Denumirea spitalului

Proprietate

Nr. paturilor de îngrijire acută

Nr. paturilor de îngrijire cronică

Total paturi contractate

Ajustările propuse

SC Domus Med SRL

Privat

Procesul de planificare a serviciilor va fi definit conform orientărilor

strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.

Total Olt

1482

348

1830

Sursa pentru situaţia la 31 decembrie 2019: Analiza datelor MS, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi SNSPMPDSB

Judeţul Vâlcea

Situaţia la 31 decembrie 2019 *):

Numărul total de paturi pentru acuți **): 1438

Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliatie: 458 Numărul total de paturi: 1896

12 spitale existente în prezent: 6 publice şi 6 facilităţi private

*) Notă: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile

**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.

Tabelul 24: Plan operaţional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din judeţul Vâlcea (paturi contractate)

Nr.

Denumirea spitalului

Proprieta te

Nr. paturilor de îngrijire acută

Nr. paturilor de îngrijire cronică

Total paturi contractate

Ajustările propuse

Spital Județean de Urgență Vâlcea

Public

1025

103

1128

La propunerea US/APL, planurile de reorganizare locală vor include reconversia unui număr de paturi de îngrijire acută în servicii de spitalizare de zi, creșterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice și îngrijiri paliative, ajustarea numărului de paturi, dupa nevoile populatiei. Pentru a răspunde rolului de spital Județean de urgență se vor dezvolta / consolida / îmbunătăți capacitațile de diagnostic și tratamente complexe și urgente, cel puțin pentru: patologie cardiacă ischemică, accidente vasculare cerebrale, boli neoplazice, boli pulmonare, accidente.

Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

Spitalul Municipal Drăgășani

Public

188

205

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui număr de paturi de spitalizare de acuți, in cu o creștere concomitentă a numărului de

servicii de spitalizare de zi și ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

Spitalul Orășenesc Horezu

Public

133

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui număr de paturi de spitalizare de acuți, în funcție de necesități, cu dezvoltarea serviciilor de recuperare și îngrijire pe termen lung, cu o creștere concomitentă a

numărului de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

Spitalul Orășenesc Brezoi

Public

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui număr de paturi de spitalizare de acuți, în paturi de îngrijire pe termen lung, cu dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi și ambulatorii. Aceste măsuri au

în vedere preluarea personalului în noua structură.

Spitalul Pneumoftiziologi

Public

123

Propunerea US/APL pentru optimizarea funcționării, specificul României în ceea ce privește TBC-ul, spitalul va oferi în continuare servicii pentru

Nr.	Denumirea spitalului	Proprieta te	Nr. paturilor de îngrijire acută	Nr. paturilor de îngrijire cronică	Total paturi contractate	Ajustările propuse
	e Mihăești					bolnavii TBC, inclusiv recuperare și paliație, după caz. Optimizarea organizării și funcționării, prin dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi și servicii ambulatorii. Se va ține cont de experiența din perioada pandemiei SARS-CoV 2, pentru a crea condiții necesare îngrijirii pacienților, a respectării circuitelor funcționale, condițiilor de triaj, a dotărilor cu echipamente, pentru o reacție adecvată în posibile repetări a unor epidemii / pandemii.
6	Spitalul Psihiatrie Drăgoești	Public	0	104	104	La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare trebuie definit în funcție de orientările strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătății mintale (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile etc.). Dezvoltarea serviciilor ambulatorii si comunitare pentru această categorie de pacienți.
7	SC Incarmed SRL	Privat	30	0	30	Procesul de planificare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
8	SC Rapitest Clinica SRL	Privat	8	14	22	Procesul de planificare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
9	SC Amamed SRL	Privat	0	15	15	Procesul de planificare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
10	SC Balneomed Center	Privat	0	40	40	Procesul de planificare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
11	SC Doinamed SRL	Privat	0	15	15	Procesul de planificare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
12	SC Olănești Riviera SA*)	Privat	0	25	25	Procesul de planificare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
Total Vâlcea		X	1438	458	1896	X

*) Furnizorul SC Olăneşti Riviera SA are contractate 25 de paturi cu Casa de Asigurări de Sănătate Vâlcea şi 50 de paturi cu CASAOPSNAJ Sursa pentru situaţia la 31 decembrie 2019: Analiza datelor MS, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi SNSPMPDSB

ÎMBUNĂTĂȚIREA REȚELEI DE SERVICII DE URGENȚĂ

Rețeaua de urgență din regiune (spitalele județene și unele spitale municipale) a fost consolidată pentru a reduce povara cazurilor de urgență asupra spitalului de urgență din Craiova (viitorul spital regional). Ca atare, capacitățile UPU și CPU au fost consolidate în celelalte spitale județene, precum și în două-patru spitale municipale. Spitalele județene din Râmnicu Vâlcea, Drobeta-Turnu Severin și Tg. Jiu sunt potențial candidate pentru dezvoltarea capacității ATI, având în vedere și poziția lor geografică față de Craiova și potențialul lor de a acoperi uniform regiunea. În continuare se va urmări consolidatea capacităților de urgență și servicii medicale secundare la nivelul acestor spitale.

Potențialul pentru integrarea și extinderea funcționalităților telemedicinei cu intervenţie asistență de urgență va fi dezvoltat în continuare.

In perioada 2014-2020, rețeaua de urgență din regiune a beneficiat de finanțare din două surse financiare principale, respectiv investiţii prin FEDR și Fonduri ale Băncii Mondiale.

Tabel 25 Beneficiari UPU/CPU ai proiectului POR 125220 ”Îmbunătățirea accesului populației din Regiunea Sud Vest la servicii medicale de urgență, prin dotarea cu aparatură de înaltă performanță”

Nr. art.	Județ	Spitale
1	Dolj	Spitalul Judetean de Urgență Craiova
2	Gorj	Spitalul Municipal Motru
3	Gorj	Spitalul de Urgență Tg Cărbunești
4	Gorj	Spitalul Județean de Urgență Tg Jiu
5	Mehedință	Spitalul Județean de Urgență Drobeta-Turnu Severin
6	Olt	Spitalul Județean de Urgență Slatina
7	Olt	Spitalul Municipal Caracal
8	Vâlcea	Spitalul Județean de Urgență Râmnicu Vâlcea
9	Vâlcea	Spitalul Municipal „Costache Nicolescu” Drăgășani
10	Vâlcea	Spitalul Orășenesc Horezu

Tabel 26 Beneficiari UPU/CPU ai proiectului POR 125356 ”Imbunătățirea accesului populației din județele Mehedinți, Dolj și Olt la servicii medicale de urgență”

Nr. art.	Județ	Spitale
1	Dolj	Spitalul Județean de Urgență Craiova
2	Dolj	Spitalul Filişanilor
3	Mehedinți	Spitalul Județean de Urgență Drobeta-Turnu Severin
4	Mehedinți	Spitalul Orăşenesc Segarcea
5	Olt	Spitalul Județean de Urgență Slatina
6	Olt	Spitalul Municipal ”Prof.Dr.Irinel Popescu” Băilești
7	Olt	Spitalul Municipal Calafat

Capacitatea de intervenție (de exemplu, creșterea numărului de ambulanțe) va fi, de asemenea, consolidată.

Se va dezvolta în continuare potențialul pentru integrarea și extinderea funcționalităților telemedicinei cu intervenţia de asistență de urgență, cu finanțare prin POC 2014-2020, axa prioritară 2, Acțiunea 2.3.3. e- sănătate.

Se va urmări o mai bună integrare a nivelului pre-spital (servicii de ambulanță și servicii de urgență furnizate de pompierii cu paramedici și echipe integrate cu medici de urgență, ca parte a SMURD cu spitalele de urgență prin unități și departamente de sosiri urgențe).

Rețeaua de urgență din regiune va fi consolidată prin investițiile și programe de formare din fonduri europene (POR și POS) și în următoarea perioada financiară, pentru ca serviciile medicale de urgență din regiune să fie pregătite adecvat, odată cu operaționalizarea noului spital regional de urgență.

DEZVOLTAREA FACILITĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE AMBULATORIE CLINICA ȘI PARACLINICĂ

Capacitatea ambulatorie de îngrijire va fi consolidată în regiune prin reabilitarea / retehnologizarea / echiparea ambulatorii integrate, cu accent special pe județele în care aceste unități sunt în număr limitat sau în stare proastă. Accentul va fi pus pe consolidarea furnizării de servicii în specialitățile clinice de bază și în specialitățile cu deficit ridicat și adresabilitate ridicată la nivel regional (de exemplu: reumatologie, oncologie și pediatrie neurologie).

Diagnostic situație curentă și principalele deficite

Cel mai mare număr de unități ambulatorii din RSV se află în județul Dolj (42%), fapt explicat cel mai probabil de existența unui număr mare de spitale, inclusiv spital universitar, urmat de județul Gorj (22%) și județul Vâlcea (17%). La celălalt capăt, Olt (11%) și Mehedinți (8%) au cele mai puține ambulatorii din regiune.

În ceea ce privește tipurile de ambulatorii, cabinetele medicale individuale (CMI) sunt predominante la nivelul regiunii, urmate îndeaproape de centrele ambulatorii de specialitate și de ambulatoriile integrate ale spitalelor.

16

14

12

10

8

15

6

4

8

6

2

3

4

3

4

0

1

Dolj

Gorj

Total Ambulatorii

1

Mehedinti

Olt

Valcea

Ambulatorii beneficiare FEN 2007-2013

3

Figura 6. Ambulatorii integrate modernizate prin programul operaţional regional 2007-2013

Dintre cele 36 ambulatorii integrate din RSV (inclusiv ambulatorii integrate în spitalele cronice), 12 au fost renovate / reabilitate / modernizate ca parte a Programului Operațional Regional 2007-2013. Cele mai multe ambulatorii care au primit finanțare au fost în Vâlcea (4 din 6), Olt (3 din 4) și Gorj (3 din 8), în timp ce în Dolj și Mehedinți doar câte un ambulatoriu integrat a primit finanțare din 15, respectiv din 3 câte sunt în aceste județe.

Procesul de îmbunătățire a infrastructurii ambulatoriilor de specialitate a continuat și în exercițiul financiar 2014 – 2020. Asftel au fost inițiate, finalizate sau aflate în curs de finalizare proiecte de reabilitare, reorganizare, extindere a 14 unități sanitare, care au beneficiat de rambursarea cheltuielilor echipamente și investiții efectuate în perioada 2014-2020. Ambulatoriile sunt situate în județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea.

Total Ambulatorii

Ambulatorii beneficiare FEN 2014-2020

DOLJ

GORJ

ME H E DINT I

O LT

VA LC E A

Figura 7. Numărul ambulatoriilor integrate din RSV reamenajate/beneficiare finanțare POR 2014 – 2020

Ca rezultat al acestor îmbunătățiri este de așteptat o creștere a volumului de servicii contractate și acordate în noile ambulatorii. Pentru aceasta este însă necesară revizuirea legislației pentru stimularea contractării și, implicit, acordării acestor servicii. In prezent, modul de decontare a acestor servicii nu acoperă în totalitate cheltuielile. Revizuirea legislatiei trebuie să cuprindă atât actualizarea tarifelor pentru aceste servicii, cât și revizuirea normării personalului în ambulatoriile de specialitate și a celor integrate spitalelor.

Tabelul 25: Situația privind numărul de consultații acordate în regim ambulatoriu, în unități spitalicești publice, în anul 2019

Nr. crt	Judetul	Consultatii acordate in 2014	Consultatii acordate in 2019
1	Dolj	514.581	447.224
2	Gorj	263.138	227.006
3	Mehedinti	119.410	131.354
4	Olt	349.311	335.739
5	Vâlcea	286.657	236.361

Sursa INSP

Situaţia mai sus prezentată evidenţiază faptul că în judeţele Dolj, Gorj, Olt şi Vâlcea, numărul consultaţiilor acordate în regim ambulatoriu, în unităţile spitaliceşti publice a înregistrat o scădere în anul 2019, faţă de anul 2014. Această tendință se datorează, pe de o parte, restricțiilor de spațiu (în unele cazuri legate de lucrările de reabilitare aflate în desfășurare), care au dus la restrângerea furnizării acestor servicii, dar și a tarifelor inadecvate de rambursare a serviciilor ambulatorii, a lipsei personalului de specialitate și a normarii inadecvate.

Odată cu finalizarea îmbunătățirii condițiilor de spațiu, echipamente, circuite etc., este de așteptat creșterea contractării pentru serviciile ambulatorii. Reglementarile legate de personal și tarife vor condiționa evoluția furnizarii serviciilor în ambulator.

În ceea ce priveşte situaţia serviciilor medicale decontate la nivelul ambulatoriilor clinice de specialitate, în anul 2018, respectiv consultații, servicii acordate de către medicii în specialități clinice și servicii conexe actului medical (acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical), s-au înregistrat următoarele valori: număr total de consultaţii 1.815.069, număr total de servicii de specialitate 818.457, iar număr total servicii conexe: 24.358.

Situația detaliată pe specialități privind consultațiile, serviciile acordate de către medicii în specialități clinice și serviciile conexe actului medical este prezentată în Anexa nr. 3.

Tabelul 26: Numărul contractelor pentru furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate încheiate de către casele de sănătate cu furnizorii de servicii medicale pentru ambulatoriile de specialitate în perioada 2017 – 2019

Nr.crt.	Casa de Asigurari de Sănătate	Ambulatoriu specialitati clinice			Paraclinice: laborator / radiologie si imagistica / anatomie patologica			Ambulatoriu Recuperare, Medicină fizică şi Balneologie
		2017	2018	2019	2017	2018	2019	2017	2018	2019
1	DOLJ	148	146	148	45	44	46	28	28	26
2	GORJ	51	46	45	22	19	22	10	10	11
3	MEHEDINŢI	22	24	25	12	11	12	9	9	9
4	OLT	26	32	33	26	26	28	10	8	9
5	VÂLCEA	32	32	33	15	17	14	20	22	22
TOTAL		279	280	284	120	117	122	77	77	77

Nevoia de medici specialiști

Numărul necesar de medici de specialitate şi numărul de norme necesare pentru fiecare specialitate clinică (pentru care se încheie contract cu Casa de asigurări de sănătate) se stabileşte de către comisia formată din reprezentanţi ai caselor de asigurări de sănătate, ai colegiilor teritoriale ale medicilor şi ai direcţiilor de sănătate publică, respectiv ai direcţiilor medicale ori ai structurilor similare din ministerele şi instituţiile centrale cu reţea sanitară proprie, după caz, pe baza unor criterii care se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate aplicabil pe perioada de valabilitate a Contractului-cadru. Situatia detaliată la nivelul Regiunii se regăsește în Anexa 9.

Comisia stabileşte numărul necesar de medici şi numărul necesar de norme. Pentru specialităţile clinice, prin normă se înţelege un program de lucru de 7 ore în medie pe zi şi, respectiv, de 35 de ore pe săptămână. Pentru un program de lucru mai mare sau mai mic de 7 ore în medie pe zi, programul de lucru la cabinet pentru specialităţile clinice se ajustează în mod corespunzător. La lucrările comisiei participă, cu rol consultativ, reprezentanţi ai organizaţiilor patronale şi sindicale şi ai societăţilor profesionale ale medicilor de specialitate din asistenţa medicală ambulatorie pentru specialităţile clinice reprezentative la nivel judeţean, în condiţiile în care sunt constituite astfel de organizaţii la nivel local.

Pentru judeţul Dolj, comisia a stabilit necesarul de norme pentru toate cele 43 de specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, precum şi pentru medicii cu atestat de studii complementare în Ingrijiri Paliative si Planificare familială (media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialităţi, respectiv atestat de studii complementare în Planificare familială fiind de 93,6%). Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 11 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Dolj nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialităţi clinice: Anestezie şi terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Oncologie şi hematologie pediatrică, Pneumologie pediatrică şi cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.

Pentru judeţul Gorj, comisia a stabilit necesarul de norme pentru toate cele 43 de specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, precum şi pentru medicii cu atestat de studii complementare în Ingrijire Paliativa si Planificare familială (media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialităţi, respectiv atestat de studii complementare în Planificare familială fiind de 60%). Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 5 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Gorj nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialităţi clinice: Anestezie şi terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie pediatrică, Chirurgie

toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Geriatrie şi Gerontologie, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurochirurgie, Oncologie şi hematologie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Radioterapie, Reumatologie şi cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.

Pentru judeţul Mehedinţi, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 35 de specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialităţi, respectiv atestate de studii complementare fiind de 41,4%. Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 4 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Mehedinţi nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialităţi clinice: Anestezie şi terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie orală şi maxilo-facială, Chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă, Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Geriatrie şi Gerontologie, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurochirurgie, Oncologie şi hematologie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Psihiatrie pediatrică, Radioterapie, Reumatologie şi cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.

Pentru judeţul Olt, comisia a stabilit necesarul de norme pentru toate cele 43 de specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, precum şi pentru medicii cu atestat de studii complementare în Planificare familială (media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialităţi, respectiv atestat de studii complementare în Ingrijiri Paliative și Planificare familială fiind de 24,9%). Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 7 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Olt nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic din următoarele specialităţi clinice: Anestezie şi terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurochirurgie, Neurologie pediatrică, Oncologie şi hematologie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Radioterapie şi cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.

Pentru judeţul Vâlcea, comisia a stabilit necesarul de norme pentru toate cele 43 de specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, precum şi pentru medicii cu atestat de studii complementare în Ingrijiri Palitive si Planificare familială (media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialităţi, respectiv atestat de studii complementare în Planificare familială fiind de 98%). Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 6 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Vâlcea nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialităţi clinice: Anestezie şi terapie intensivă, Boli infecţioase, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie orală şi maxilo-facială, Chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă, Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurologie pediatrică, Oncologie şi hematologie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Psihiatrie pediatrică, Radioterapie şi cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.

ȚINTE OPERAȚIONALE ȘI PLAN REGIONAL

În prezent, o proporție semnificativă a pacienților ajung să fie internați în spital, datorită accesului limitat la servicii acordate în ambulatoriul de specialitate.

Pentru a inversa această tendință, se vor continua investițiile prin proiecte de reabilitare, echipare, consolidarea, extindere a capacității de servicii, respectiv modernizarea în conformitate cu nevoile regionale de sănătate, ținând seama de investițiile deja efectuate prin proiectele finanțate din POR. In același timp, introducerea modificărilor de legislație care vor actualiza tarifele serviciilor în ambulator la nivel real al costurilor, normarea și plata personalului sunt esențiale pentru dezvoltarea acestor servicii.

Pentru prioritizarea programului de investiții în domeniul ambulatoriilor, se propune un set de criterii care să țină seama de următoarele considerente:

județele cu număr mic de servicii ambulatorii contractate cu asigurările de sănătate județene (numărul mic de servicii contractate poate avea mai multe motive);
localități în care ambulatoriul este singurul furnizor de servicii publice;
sprijin și implicare din partea autorităților locale și a comunității locale;
existența / identificarea personalului de specialitate care asigură funcționarea structurilor ambulatorii;
starea infrastructurii, istoricul investițiilor de capital, cost-eficiență;
investiții în consolidarea capacității de acordare a serviciilor în specialitățile clinice cu mare adresabilitate sau deficit ridicat, în conformitate cu nevoile de sănătate demonstrate și serviciile disponibile în zona de captare corespunzătoare;

DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE ȘI A RECUPERĂRII

Având în vedere nevoile de îngrijire pe termen lung, îngrijiri paliative și de recuperare estimate, planul propune definirea, reglementarea și implementarea acordării îngrijirilor pe termen lung, alături de creșterea numărului de paturi de recuperare și îngrijire paliativă cu aproximativ 25% până în 2027.

Majoritatea acestora vor fi obținute prin transformarea paturilor de îngrijire acută ca parte a reconfigurării rețelei regionale de spitale.

Legislația națională nu definește serviciile de îngrijire pe termen lung, deși acestea există sub forma serviciilor medicale acordate anumitor categorii de pacienți cu afecțiuni, identificate în special în secții precum cele de psihiatrie, ATI, neurologie, recuperare, neonatologie-prematuri etc. Este necesară definirea acestor servicii, care necesită atât asistență medicală, cât și îngrijiri de tip social în mod integrat, pe termen lung.

Județul Dolj concentrează 47% din paturile de îngrijire cronică. Capacitatea de îngrijire cronică este în mod special subdezvoltată în județele Mehedinți și Olt, care au 9, respectiv 8 paturi de îngrijire cronică la

10.000 de locuitori și 18%, respectiv 19% paturi pentru îngrijiri cronice din totalul paturilor de spital.

Tabel 27: Număr paturi pentru îngrijire cronică în RSV, anul 2019

Indicatori	DJ	GJ	MH	OT	VL	RSV
Nr. paturi cronici	1249	389	235	343	448	2664
% paturi cronici din RSV	47%	15%	9%	13%	17%	100%
Nr. paturi cronici la 10.000 locuitori	19	11	9	8	12	13
% paturi cronici din total nr.paturi	28%	21%	18%	19%	24%	24%

Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSB

Tabel 28 Număr paturi alocate serviciilor de îngrijire cronici / ingrijiri pe termen lung / vârstnici anul 2019, în județele din RSV

Secție	DJ	GJ	MH	OT	VL	RSV
Cronici	5	49	43	50	96	243
Geriatrie si gerontologie		10			26	36
Ingrijiri paliative	58					58
Medicina muncii	25					25
Neonatologie (prematuri)	15		10			25
Neonatologie (prematuri)_MaternitateGrII		5		6	18	29
Neonatologie (prematuri)_MaternitateGrIII	20					20
Pneumoftiziologie	168	105	74	55	50	452
Pneumoftiziologie pediatrica	35					35
Psihiatrie cronici	192	7	32	81	116	428
Psihiatrie cronici (lunga durata)	330	63		62		455
Recuperare medicala – cardiovasculara					7	7
Recuperare medicala – ortopedie si traumatologie					4	4
Recuperare medicala – respiratorie	15	30		1	23	69
Recuperare medicala neurologie	136	31		10	7	184
Recuperare neuro-psiho-motorie				15		15
Recuperare, medicina fizica si balneologie	250	89	76	63	101	579
Regiune SV	1249	389	235	343	448	2664

Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSB, referire anul 2019

În prezent, serviciile de îngrijire pe termen lung și de recuperare sunt furnizate în 15 spitale pentru probleme cronice (6 publice și 9 private), precum și în departamente specifice din spitale pentru îngrijire

acută, pentru un total de 2.664 de paturi. Dintre acestea, 33,15% sunt dedicate psihiatriei și 32,21% secțiilor de medicină fizică şi de reabilitare, ceea ce înseamnă că restul de 923 de paturi sunt dedicate altor activități de îngrijire de lungă durată și îngrijiri palliative.

În 2019 în RSV au fost înregistrate 40.447 de cazuri de spitalizare. Până la 75% din cazurile de spitalizare au fost în secțiile de medicină fizică şi de reabilitare, urmate de secțiile de boli cronice.

Tabel 29. Situația numărului de paturi, cazuri și zile de spitalizare pentru îngrijirile pe termen lung / cronici

Specialitate	Nr. paturi	Nr. cazuri	Nr. zile spitalizare	% din total paturi	% din total cazuri	% din total zile
Cronici	243	7002	72522	9,12%	17%	8%
Geriatrie și gerontologie	36	1240	10553	1,35%	3%	1%
Ingrijiri paliative	58	443	15759	2,18%	1%	2%
Medicina muncii	25	352	2020	0,94%	1%	0%
Medicină fizică şi reabilitare	858	23379	259775	32,21%	58%	29%
Neonatologie	74	1286	20894	2,78%	3%	2%
Pneumologie	487	3454	132794	18,28%	9%	15%
Psihiatrie	883	3291	389115	33,15%	8%	43%
Regiune SV	2664	40447	903432	100%	100%	100%

Figura 8. Zile de spitalizare pentru îngrijiri pe termen lung pe specialiate (%)

Sursa: Analiza datelor MS şi SNSPMPDSB

Din analiza datelor existente la nivelul MS și SNSPMPDSB, 29% din zilele de spitalizare (cazuri cronice) care ar putea intra în serviciile de tip îngrijiri pe termen lung, au fost legate de servicii acordate în secții de recuperare, iar peste 14% în secții de pneumologie.

Capacitatea de îngrijire cronică în RSV este uțor pestemedia națională în raport cu numărul total de paturi de spital (24% din totalul paturilor de spital față de 23% din totalul la nivel național). În ceea ce priveşte județele, cele mai dezvoltate din această perspectivă sunt Dolj cu 28% și Vâlcea cu 24%, iar județul Mehedinți cu 18% și Olt cu 19%, înregistrează cea mai scăzută capacitate de îngrijire a pacienților cronici. În termeni absoluţi, în Mehedinți și Olt există sub 10 paturi pentru îngrijirii cronice la

10.000 de locuitori, sub media națională (14 paturi la 10.000 locuitori).

În 2019, în regiune existau patru furnizori de servicii de îngrijire paliativă (1 public și 3 privați) cu un total de 58 de paturi pentru îngrijiri paliative. Medicii și asistentele cu competențe de îngrijire paliativă au fost grupaţi în județul Dolj, nici un alt județ din regiune nu mai acordă asistență de îngrijiri paliative.

Tabel nr. 30

Județ / Spital	Nr. paturi	Nr. cazuri externate	Nr. zile spitalizare
DJ	58	443	15759
Centrul Medical Galaxy Med SRL	20	164	6232
Centrul Medical QualityLIfe	10	44	1277
SC Centrul Medical de Ingrijiri Paliative "Sf. Elena" SRL	24	200	7821
Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova	4	35	429
Regiune SV	58	443	15759

ȚINTE OPERAȚIONALE ȘI PLAN REGIONAL

Numărul total de paturi de îngrijire pe termen lung și recuperare din regiune va fi crescut printr-o reevaluare a necesarului de servicii de acest tip și va fi dezvoltat atât în unități sanitare de specialitate, cât și în secțiile specifice din spitalele generale. Pentru dezvoltarea unor astfel de servicii este necesar sprijinul și implicarea din partea tuturor actorilor implicați, inclusiv a autorităților publice locale, precum și demararea unor proiecte noi, după caz.

Tabel nr. 31: Capacitatea de îngrijire pe termen lung în anul 2019

Specialitate	RSV	DJ	GJ	MH	OT	VL
Cronici	243	5	49	43	50	96
Geriatrie și gerontologie	36		10			26
Ingrijiri paliative	58	58
Medicina muncii	25	25
Medicină fizică şi de reabilitare	858	401	150	76	89	142
Neonatologie	74	35	5	10	6	18
Pneumologie	487	203	105	74	55	50
Psihiatrie	883	522	70	32	143	116
Regiune SV	2664	1249	389	235	343	448

Numărul total de capacități de recuperare / cronici / îngrijire pe termen lung din regiune va fi adaptat la ținte definite și va reprezenta un total de circa 3.324 paturi, adică o creștere de aproximativ 25% față de capacitatea din 2019.

Adaptarea și dezvoltarea acestor servicii se va face ținând cont de deficitele existente, cererea de servicii, structura populaței pe grupe de vârstă, indicatori de morbiditate, utilizând normativele în vigoare. Se va acorda o atențe sporită dezvoltării acestor servicii în județe cu deficit marcat și populație varstnică, cu boli cornice, în special în Mehedinți și Olt. O analiză rapidă pe tipuri de servicii a deficitelor ne indică faptul că la nivel de regiune sunt disponibile doar 7 paturi de recuperare cardio-vasculară, 4 paturi de recuperare ortopedică și traumatică, 15 paturi de recuperare neuro-psiho-motorie.

Bunele practici prevăd pentru recuperare un număr de 30 paturi la 100.000 locuitori, pentru îngrijire pe termen lung şi managementul vârstnicilor, un număr de 6 paturi la 1.000 locuitori cu vârsta peste 65 ani. Ca personal necesar se prevede 1 medic norma întreagă FTE (full time equivalent) şi 2 asistente medicale FTE la 40 pacienţi.

În paralel se vor dezvolta serviciile medicale la domiciliu (1 echipă de asistenţă la domiciliu la 20.000 locuitori). Pentru îngrijirea paliativă se prevăd 20 paturi pentru asistenţă paliativă la 100.000 locuitori.

O evaluare aprofundată va fi realizată la nivel județean / regional pentru a determina tipurile de specialități și sub-specialități, pentru adulți și copii, ce vor fi dezvoltate în conformitate cu practicile naționale / internaționale, precum și pentru a determina capacitățile viitoare la nivel de județ și regiune:

Reabilitare / recuperare cardiacă;
Reabilitare / recuperare neurologică (inclusiv după accident vascular cerebral);
Reabilitare / recuperare locomotorie;
Alte specialități etc.

Serviciile de îngrijire pe termen lung (paturile) se vor putea dezvolta atât în instituții specializate, cât și în secții/compartimente specifice din spitale de îngrijiri acute. Unde este relevant, consolidarea instituțiilor de recuperare și îngrijiri pe termen lung va fi „sincronizată” cu raționalizarea spitalelor de îngrijire acută din regiune. O parte din clădirile de îngrijire acută redundante vor fi transformate în facilităţi de îngrijire pe termen lung sau de recuperare.

Următoarele criterii vor fi utilizate pentru a prioritiza locurile unde să se dezvolte astfel de facilități / servicii:
Deficit al acestor servicii față de județele din regiune / țară, nevoi ale populaței pentru aceste servicii
Dovada că serviciile propuse vor facilita reconfigurarea paturilor de spital pentru îngrijiri acute din zonă, de ex. permițând externarea anticipată a pacienților cu probleme acute, precum și integrarea acestora cu servicii medicale pentru acuți.
Sprijin și implicare din partea autorităților locale și a comunității locale.

ÎNGRIJIRILE PALIATIVE

Asociația Europeană de Îngrijiri Paliative (EAPC) a publicat recent Atlasul 2019 al Îngrijrilor Paliative în Europa (2), rezultat al unui amplu studiu pentru identificarea situației dezvoltării paliației în peste 50 de țări din Europa și foste țări sovietice din Asia. Au fost vizate patru categorii majore de indicatori:
1. situația cadrului legal, a politicilor de reglementare a funcționării îngrijirilor paliative și a integrării acestora in ansamblul sistemelor naționale de sănătate,
2. educația specialiștilor (medici, asistenți medicali și alt personal necesar echipelor multidisciplinare de paliație,
3. consumul mediu de medicație opioidă – ca indicator al gradului de control al durerii și
4. numărul de servicii acordate în diverse medii de îngrijire (la domiciliul pacienților, în ambulator sau centre de zi, în regim de internare continuă).

În acest context, România se situează în jumătatea inferioară a clasamentului țărilor investigate, ca număr de servicii la 100.000 locuitori.

Prin reglementările adoptate în anul 2018 (OMS nr. 253/2018) s-au creat premisele unei dezvoltări coordonate a îngrijirilor paliative atât în sistemul public de sănătate cât și în cel privat și au fost definite structurile de acordare a îngriirilor paliative în funcție de complexitatea cazurilor și de preferințele pacienților. Ordinul precizează patologiile care pot beneficia de îngrijiri paliative, locațiile în care se acordă serviciile și pregătirea profesională a personalului care lucrează în serviciile de paliație publice sau private. De asemenea, Ordinul se corelează cu alte prevederi legale ale noului Contract Cadru și ale Normelor metodologice de aplicare a acestuia în privința condițiilor de finanțare prin sistemul asigurărilor de sănătate, precum și cu standardele de calitate ce se impun a fi reglementate de unitățile sanitare în vederea acreditării de către Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS).

În perioada 2002-2020, introducerea și dezvoltarea unor mecanisme de finanțare a serviciilor de îngrijiri paliative prin sistemul asigurărilor de sănătate a avut drept consecință dezvoltarea acestor servicii atât în sistemul public cât și în cel privat de sănătate, unitățile cu paturi de internare (compartimente/secții de paliație) având cea mai accentuată dezvoltare.

Figura 9: Evoluția numărului de unități cu paturi de îngrijiri paliative pentru perioada 2000-2019

Sursa: Date CNAS

Intre cei 108 furnizori de servicii spitalicești de îngrijiri paliative finanțate în anul 2019, numai 4 unități (3.48%) se află în RSV, distrituite intr-un singur judet, astfel:

Tabelul 26: Număr unități de îngrijiri paliative finanțate în anul 2019 din RSV

Județ	Public	Privat	Total
Dolj	1	3	4
Gorj	–	–	–
Mehedinți	–	–	–
Olt	–	–	–
Vâlcea	–	–	–
Total	1	3	4

ȚINTE OPERAȚIONALE ȘI PLAN REGIONAL

Rapoartele de servicii pentru determinarea numărului de paturi de îngrijire paliativă, structuri de îngrijire paliativă în ambulatoriu și echipe de îngrijire paliativă la domiciliu au fost stabilite după cum urmează12 :

Tabel 27: Serviciu Îngrijiri paliative și rapoarte de alocare personal

Număr de paturi pacienți internați îngrijiri paliative per număr de locuitori	Număr de cabinete de îngrijiri paliative ambulatorii per număr de locuitori	Număr de echipe de îngrijiri paliative la domiciliu per număr de locuitori
25 paturi ÎP la 125,000 locuitori	1 cabinet ÎP ambulatoriu la 60,000 locuitori	1 echipă de ÎP la domiciliu la 40,000 locuitori
Raport personal îngrijiri paliative pacienți internați	Raport personal îngrijiri paliative ambulatoriu	Raport personal echipa de ÎP la domiciliu
1 medic cu atestat ÎP la 12 paturi 1 asistentă cu formare ÎP la 8 paturi, 8 per tură 1 infirmieră la 8 paturi pe tură 1 asistent social la 25 paturi jumătate de normă psiholog la 12 paturi; 4 contracte de muncă cu timp parțial – alte tipuri de personal (fizioterapeut, consilier spiritual)	1 echipa de ÎP ambulatoriu constă în: 1 medic 1 asistentă jumătate normă asistent social 2 contracte de muncă cu timp parțial – alte tipuri de personal (fizioterapeut, consilier spiritual)	1 echipa de ÎP la domiciliu constă în: 2 medici 4 asistente 1 psiholog 1/2 normă fizioterapeut

Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust

În plus, sunt stabilite și următoarele obiective calitative 13:

12 Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust.

Îngrijirea paliativă va fi dezvoltată ca servicii integrate la toate nivelurile de îngrijire, în funcție de complexitatea nevoilor pacienților cu boli progresive cronice.
Este necesară consolidarea capacităților în domeniul îngrijirii paliative de bază și al îngrijirilor paliative specializate cu dezvoltarea structurii (servicii de îngrijire paliativă specializate la domiciliu, servicii ambulatorii de îngrijiri paliative, unități tip hospice de îngrijire paliativă, echipe spitalicești de îngrijire paliativă, servicii de îngrijire paliativă în spitale, și centre de consultanță pentru furnizorii de îngrijire paliativă de bază) și formarea resurselor umane, alături de ajustările politicilor, pentru a permite furnizarea și coordonarea serviciilor.
Protocoalele și algoritmii pentru îngrijirile paliative trebuie să fie puse în aplicare și medicamentele esențiale de îngrijire paliativă (inclusiv medicamente analgezice puternice-opioide) trebuie să fie disponibile la toate nivelurile de îngrijire atât pentru pacienții cu cancer, cu respectarea reglementarilor în vigoare, cât și pentru cei cu alte boli progresive cronice.
Dezvoltarea unor modele durabile pentru finanțarea îngrijirilor paliative de bază și specializate în toate locațiile pentru a asigura furnizarea continuă a serviciilor.
Dezvoltarea și acoperirea serviciilor vor fi monitorizate anual prin colectarea sistematică de date de la furnizorii de servicii, pentru a reflecta volumul și calitatea furnizării serviciilor, iar rezultatele vor fi utilizate pentru a sprijini în mod strategic dezvoltarea în continuare a serviciilor pentru a asigura accesul consecvent la îngrijirile paliative din România.

Tabel 28: Servicii/Furnizori de îngrijiri paliative (anul 2018):

Județ	Spital	Sp. public / privat	Sp. acut / cronic	Nr. paturi contractabile
DJ	Centrul Medical de Ingrijiri Paliative Sf Elena	privat	Cronic	25
	Centrul Medical Galaxy Med SRL, Craiova	privat	Cronic	24
	Centrul Medical Quality Life Craiova	privat	Cronic	18
	Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova	public	Acut	5
Total				72

Tabelul de mai jos explică diferența dintre serviciile de îngrijiri paliative disponibile în prezent în regiune și serviciile paliative care sunt necesare pentru a răspunde nevoilor populației

prezent după număr și tip

asistență la domiciliu după

servicii

Tabelul 29: Servicii îngrijiri paliative în RSV – Curente, necesare și analiza deficitului

Sud Vest

Populație

Nr. și tipul curent de paturi

Paturi necesare

Deficit*

Pacienți ambulatoriu în de furnizori de servicii

necesar

Deficit**

Echipe curente de

număr și tip de furnizori de

Echipe la domiciliu

necesare

Deficit**

13 Sursa: Informații din partea consultantului Băncii Mondiale privind îngrijirea paliativă (Ms Marilyn Boggust) despre Planurile Regionale de Servicii – Noiembrie 2017

S = Stat C = Societate privată		S	C	25 pat. la		S	ONG	C	1 cabinet la		S	ONG	C	1 echipa la
DJ	691.276	5	67	138	-66	–	–	–	12	-12	–	2	–	17	-17
GJ	359.883	–	–	72	-72	–	–	–	6	-6	–	–	–	9	-9
MH	280.888	–	–	56	-56	–	–	–	5	-5	–	–	–	7	-7
OT	438.318	–	–	88	-88	–	–	–	7	-7	–	–	–	11	-11
VL	397.878	–	–	80	-80	–	–	–	7	-7	–	–	–	10	-10
Total	2.168.243	5	67	434	-362	–	–	–	36	-36	–	2	–	54	-54

125,000 loc.

60,000 loc.

40,000 loc.

* nu include paturi la privat, ** exclude facilitățile private

Sursa: INSS 2019 si Raport evaluare a nevoii de îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust.

Notă: Atunci când s-a estimat numărul de paturi suplimentare necesare, paturile private au fost excluse din calcul, deoarece acestea nu sunt accesibile tuturor pacienților.

Deoarece nu va fi posibil să se atingă imediat nivelurile și standardele descrise mai sus, țintele pe termen scurt și mediu se stabilesc după cum urmează:

paturi paliative: înființarea graduala în sistemul public și / sau sau finanțarea paturilor existente inclusiv în sistem privat fără profit (125 paturi) care vor acoperi 30% din nevoia actuală;
servicii de ambulatoriu: înființarea între 17 și 27 de servicii ambulatorii care vor acoperi între 30% și 50% din decalajul actual;
echipe paliative de îngrijire la domiciliu: înființarea între 12 și 24, până la 40 echipe de îngrijire la domiciliu care vor acoperi între 15% și 30% din diferența curentă și 10 echipe mobile de spital;
conform normativului de personal aprobat prin OMS 253/2018, 174 de medici vor trebui să parcurgă instruirea în îngrijiri paliative; 368 de asistenți medicali vor trebui specializați în îngrijiri paliative, 100 alți profesioniști din echipele multidisciplinare (psihologi, kinetoterapeuți, preoți, asistenți sociali etc.). Pentru îngrijirea paliativă de bază, pe lângă instruirea a 30% din medicii de familie existenți, se va include un stagiu practic de 3-4 luni de îngrijiri paliative în rezidențiatul de medicină de familie și oncologie. O evaluare continuă a nevoilor de resurse umane va fi realizată în conformitate cu normativele naționale și obiectivele propuse și raporturile pentru îngrijirea paliativă.

Dezvoltarea și distribuția teritorială a serviciilor de îngrijiri paliative se va face prioritar în zonele cu acoperire slabă în raport cu nevoia de servicii de fiecare tip.

REZUMATUL PRINCIPALELOR MĂSURI ALE PLANULUI DE SERVICII MEDICALE DIN RSV

Servicii

Măsuri

Asistenţa medicală primară

Se prevede ca numărul de MF să crească cu 3% – 5%.

Astfel, un număr de 43 până la 72 de medici de familie suplimentari vor fi atrași în regiune. Se vor extinde competențele / obligațiile medicilor de familie pentru îngrijirea gravidelor, copiilor și bolnavilor cronici și mecanisme îmbunătățite de plată / stimulare a medicilor. Infrastructura cabinetelor medicală va fi îmbunătățită prin investitiții din

viitorul Program operational sănătate / integrare cu centre de asistență medicală comunitară.

Echipe de asistenţă medicală comunitară

Până în 2022 vor fi create minimum 15 – 20 de echipe integrate. Numărul furnizorilor de servicii de asistență medicală comunitară (medici, asistenți medicali comunitari, moașe și mediatori sanitari) va fi

ajustat în consecință. Se vor aborda cu prioritate comunele fără

	medici de familie, alte localități rurale cu acces redus la servicii medicale.
Sectorul spitalicesc	Strategia de reconfigurare își propune să raționalizeze numărul de paturi, să evite duplicarea serviciilor nejustificate și să reducă numărul internărilor în regim de spitalizare continuă. Rețeaua de spitale va fi formată din: 1 spital regional care va rezolva cazurile de complexitate mare, ce va avea si un centru de servicii oncologice pentru întreaga regiune și are si rol de spital județean pentru județul Dolj; 4 spitale județene de urgență; spitale de specialitate; spitale municipale / orășenești; spitale publice aparținând ministerelor și insituțiilor cu rețea sanitară proprie; unități pentru îngrijiri pe termen lung și paliație. Procesul de raționalizare și optimizare a serviciilor va cuprinde: Reconfigurare servicii pentru a răspunde rolului spitalului în cadrul rețelei, conversia unui număr de paturi de spitalizare continuă (acuți) în servicii de spitalizare de zi, creșterea capacitățiii de servicii ambulatorii, integrate, creșterea eficienței și eficacității serviciilor; In funcție de nivelul spitalului, se vor dezvolta capacitățile serviciilor pentru a răspunde rolului specific al spitalelor (de ex – spital județean de urgență pentru intervenții de diagnostic și tratament complexe și urgente, spital local etc.), în concordanță cu analiza nevoilor specifice ale populației ; Dezvoltare complementară a serviciilor (mai ales în cazul spitalelor aflate la distanțe mici, accesibile) Ajustarea serviciilor oferite se va face în funcție de nevoile populației și criterii de sustenabilitate; Focalizare pe creșterea calității și siguranței pacientului, a introducerii de proceduri administrative și protocoale clinice standardizate Adaptarea condițiilor de furnizare a asistenței medicale necesare populației în condițiile pandemice (SARS CoV 2 sau alte epidemii / pandemii); Măsurile de reorganizare a serviciilor au în vedere pregătire medicală continuă, conversia personalului, preluarea personalului în noile structuri.
Centre de ambulatoriu specializate	Optimizarea / dezvoltarea ambulatoriului va avea în vedere criterii de prioritizare (județele cu număr mic de servicii ambulatorii contractate cu casele de asigurări de sănătate județene, localitățile în care ambulatoriul este singurul furnizor de servicii publice, necesitatea de a acorda servicii în specialitățile clinice cu mare adresabilitate şi care înregistrează un deficit ridicat în zona administrativ-teritorială respectivă, în conformitate cu spectrul nevoilor de sănătate ale populaţiei arondate precum şi din zonele învecinate acesteia; Disponibilitatea personalului cu pregătire profesională corespunzătoare, care să asigure funcționarea adecvată a noilor centre ambulatorii este esentială și face parte din criteriile de prioritizare ale programului de investiții.
Asistenţă paliativă, recuperare şi îngrijire pe termen lung	Numărul total de paturi pentru îngrijirile pe termen lung va fi crescut atât în instituții specializate, cât și în departamente specifice din spitale de îngrijiri acute. Se vor dezvolta servicii specializate pentru

diverse patologii pentru adulți și copii. Consolidarea serviciilor de recuperare și îngrijiri pe termen lung va fi corelată, după caz, cu raționalizarea serviciilor de îngrijire acută din regiune.

Nr estimat de paturi de îngrijire pe termen lung / recuperare / cronici/ varstnici pană in 2027: 3324

Subspecialitati ce vor fi dezvoltate: Reabilitare/recuperare cardiac, Reabilitare/recuperare neurologică (inclusiv după accident vascular cerebral); Reabilitare/recuperare locomotorie; Alte specialități etc.

Îngrijirea paliativă va fi dezvoltată prin servicii integrate la toate nivelurile de îngrijire, în funcție de complexitatea nevoilor pacienților cu boli progresive cronice, atât în domeniul îngrijirii paliative de bază, cât și al îngrijirilor paliative specializate.

paturi paliative: înființarea graduala în sistemul public și / sau finanțarea paturilor existente în sistem privat fără profit (125 paturi) care vor acoperi 30% din nevoia actuală;
servicii de ambulatoriu: înființarea între 17 și 27 de servicii ambulatorii care vor acoperi între 30% și 50% din decalajul actual;
echipe paliative de îngrijire la domiciliu: înființarea între 12 și 24, până la 40 echipe de îngrijire la domiciliu care vor acoperi între 15% și 30% din diferența curentă și 10 echipe mobile de spital;

OMS 253/2018 – educație și formare (174 medici, 368 de asistenți medicali, 100 profesioniști din echipele multidisciplinare- psihologi, kinetoterapeuți, preoți, asistenți sociali etc; instruirea a 30% din medicii de familie existenți

Se va urmări dezvoltarea serviciilor conform normativelor stabilite.

Condiții pentru susținerea măsurilor din planul de servicii

Pentru implementarea măsurilor propuse este necesară revizuirea și adaptarea mecanismelor de finanțare și a tarifelor pentru asistența medicală ambulatorie, serviciile acordate în spitalizarea de zi, a celor de spitalizare continuă precum și pentru îngrijiri medicale şi paliative la domiciliu. Va fi necesară și actualizarea mecanismelor de plată pentru medicii de familie, în condițiile extinderii competențelor acestora. Se vor emite reglementări legale care vor reflecta aceste actualizări. Scopul principal este a se utiliza pentru rambursare costurile reale ale serviciilor, în acest fel asigurându- se un echilibru financiar la nivelul sistemului de sănătate. Alte reglementări vor fi emise de Ministerul Sănătății, pentru a sprijini implementarea schimbărilor referitoare la condiții de internare a pacienților, trasee clinice, organizarea rețelelor de spitale, îmbunătățirea calității și siguranței.

În condițiile în care, prin planul de srvicii propus, au fost identificate nevoi de creștere a alocării financiare pentru sistemul de sănătate și faptul că, bugetul FNUASS se stabilește anual prin legea bugetului de stat, inclusiv în ceea ce privește alocarea pe tipuri de asistență medicală, va fi necesară prevederea în lege a alocării adecvate a fondurilor în acest scop.

Anexele nr. 1-3, 4A, 4B, 5-11 fac parte integrantă din prezentul Plan General Regional de Servicii Sanitare.

ANEXE

Anexa 1

Situația la nivelul asistenței medicale primare în perioada 2016-2019 din punct de vedere al listelor cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele MF

În anul 2016

Nr. crt.	Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, înscrise	Nr. medici la 31.12.2016	Număr asigurati înscrisi la 31.12.2016	Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale inscrise la 31.12.2016	Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2016
0	1	2	3	4	5
1	sub 500	161	36.148	2.897	39.045
2	500 – 1000	661	472.947	79.421	552.368
3	1001 – 1500	2.592	2.739.672	537.284	3.276.956
4	1501 – 2000	3.512	5.077.472	1.007.938	6.085.410
5	2001 – 2200	1.103	1.909.737	399.443	2.309.180
6	2201 – 2500	1.425	2.732.218	587.080	3.319.298
7	2501 – 3000	1.130	2.533.751	520.584	3.054.335
8	3001 – 3500	367	976.416	196.632	1.173.048
9	3501 – 4000	108	330.071	70.759	400.830
10	4000 – 4500	70	251.490	63.208	314.698
11	peste 4500
	Total	11.129	17.059.922	3.465.246	20.525.168
	Urban	6.867	10.803.784	1.988.909	12.792.693
	Rural	4.262	6.256.138	1.476.337	7.732.475

În anul 2017

Nr. crt.	Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, înscrise	Nr. medici la 31.12.2017	Număr asigurati înscrisi la 31.12.2017	Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale inscrise la 31.12.2017	Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2017
0	1	2	3	4	5
1	sub 500	149	35.934	2.719	38.653
2	500 – 1000	609	431.617	76.390	508.007
3	1001 – 1500	2.568	2.728.900	545.343	3.274.243
4	1501 – 2000	3.412	4.894.424	1.033.287	5.927.711
5	2001 – 2200	1.094	1.868.053	417.317	2.285.370
6	2201 – 2500	1.397	2.664.089	599.955	3.264.044
7	2501 – 3000	1.137	2.524.458	544.987	3.069.445
8	3001 – 3500	418	1.097.388	235.843	1.333.231
9	3501 – 4000	122	372.939	81.259	454.198
10	4000 – 4500	69	240.582	67.132	307.714
11	peste 4500	7	30.427	5.742	36.169
	Total din care:	10.982	16.888.811	3.609.974	20.498.785
	Urban	6.484	10.236.624	2.035.406	12.272.030
	Rural	4.498	6.652.187	1.574.568	8.226.755

În anul 2018

Nr. crt.	Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, înscrise	Nr. medici la 31.12.2018	Număr asigurati înscrisi la 31.12.2018	Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale inscrise la 31.12.2018	Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2018
0	1	2	3	4	5
1	sub 500	153	38,889	2,640	41,529
2	500 – 1000	606	441,101	80,117	521,218
3	1001 – 1500	2,544	2,688,599	557,991	3,246,590
4	1501 – 2000	3,332	4,766,273	1,054,820	5,821,093
5	2001 – 2200	1,067	1,817,277	437,835	2,255,112
6	2201 – 2500	1,309	2,489,380	577,481	3,066,861
7	2501 – 3000	1,190	2,630,352	598,064	3,228,416
8	3001 – 3500	431	1,132,615	254,738	1,387,353
9	3501 – 4000	131	391,165	91,153	482,318
10	4000 – 4500	77	263,108	75,095	338,203
11	peste 4500	12	52,099	11,346	63,445
	Total	10,852	16,710,858	3,741,280	20,452,138
	Urban	6,577	10,485,520	2,143,858	12,629,378
	Rural	4,275	6,225,338	1,597,422	7,822,760

În anul 2019

Nr. crt.	Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, înscrise	Nr. medici la 31.12.2019	Numar asigurati înscrisi la 31.12.2019	Numar persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale inscrise la 31.12.2019	Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2019
0	1	2	3	4	5
1	sub 500	127	35.902	7.698	43.600
2	500 – 1000	570	389.186	91.025	480.211
3	1001 – 1500	2.401	2.510.851	548.593	3.059.444
4	1501 – 2000	3.207	4.562.411	1.025.177	5.587.588
5	2001 – 2200	1.040	1.756.050	417.147	2.173.197
6	2201 – 2500	1.364	2.565.961	608.060	3.174.021
7	2501 – 3000	1.204	2.650.061	608.670	3.258.731
8	3001-3500	491	1.275.546	297.861	1.573.407
9	3501-4000	153	455.087	107.875	562.962
10	4000-4500	86	300.245	85.463	385.708
11	peste 4500	16	63.830	15.315	79.145
	Total	10.659	16.565.130	3.812.884	20.378.014
	Urban	6.657	10.629.777	2.226.068	12.855.845
	Rural	4.002	5.935.353	1.586.816	7.522.169

Anexa 2

Situația contractelor încheiate de furnizorii din sistemul sanitar cu casele de asigurări de sănătate pe domenii de asistență în 2019

Nr. crt.	Casa de Asigurari de Sănătate	Asistenta Primara	Specialități clinice Ambulatoriu	a) Paraclinice: laborator / radiologie, imagistica şi medicină nucleară/ anatomie patologica	b) Paraclinice: ecografie generala (abdomen si pelvis) – medici de familie	c) Paraclinice: ecografii – medici specialitati clinice	d) Paraclinice: radiografie dentara retroalveolară şi panoramică – medici dentisti	Medicină fizică şi de Reabilitare in Ambulatoriu	Acupunctură	Medicina dentara	Spitale	Consultatii de urgenţă la domiciliu şi transport sanitar neasistat	INGRIJIRI MEDICALE / PALIATIVE LA DOMICILIU			Medicamente Ambulatoriu	Dispozitive medicale	Sanatorii şi Preventorii	TOTAL
Nr. crt.	Casa de Asigurari de Sănătate	Asistenta Primara	Specialități clinice Ambulatoriu			c) Paraclinice: ecografii – medici specialitati clinice		Medicină fizică şi de Reabilitare in Ambulatoriu	Acupunctură	Medicina dentara	Spitale		Îngrijiri medicale la domiciliu	Îngrijiri Paliative la domiciliu	Îngrijiri medicale si Paliative la domiciliu	Medicamente Ambulatoriu	Dispozitive medicale	Sanatorii şi Preventorii	TOTAL
1	ALBA	189	28	16	2	2	0	10	0	52	12	2	8	0	0	63	69	0	453
2	ARAD	244	85	29	8	9	1	11	0	161	14	3	4	0	0	100	72	0	741
3	ARGEŞ	341	63	32	18	3	2	14	0	68	23	4	6	0	0	86	78	0	738
4	BACAU	263	51	32	0	0	1	10	0	52	27	3	6	0	0	68	79	3	595
5	BIHOR	333	62	30	3	9	1	27	2	306	21	1	2	1	0	151	63	0	1,012
6	BISTRITA	133	12	10	1	2	3	5	0	37	5	1	5	0	0	73	68	1	356
7	BOTOSANI	155	9	13	5	1	1	5	0	43	4	0	0	0	0	62	64	1	363
8	BRASOV	313	95	26	1	6	2	9	0	52	27	3	3	1	0	83	76	1	698
9	BRAILA	144	26	14	5	5	1	5	0	22	5	0	3	0	0	42	76	0	348
10	BUZĂU	190	50	26	9	9	0	7	0	35	16	2	2	0	0	48	72	0	466
11	CARAŞ	146	54	10	1	6	1	9	0	28	6	2	0	0	0	36	65	0	364
12	CALARASI	111	54	19	0	1	1	8	0	16	7	1	6	0	0	40	77	0	341
13	CLUJ	336	139	64	9	18	11	14	1	153	28	10	12	0	0	125	67	0	987
14	CONSTANTA	373	202	47	6	0	0	26	1	142	34	7	1	0	0	111	75	4	1,029
15	COVASNA	98	18	10	0	1	0	8	0	17	4	0	1	0	0	34	67	0	258
16	DÂMBOVITA	211	26	18	0	3	1	9	0	68	4	1	12	0	0	86	83	0	522
17	DOLJ	403	148	46	4	35	1	26	1	146	44	2	7	0	0	134	78	0	1,075
18	GALAŢI	234	34	21	6	2	0	8	0	89	11	1	10	0	0	40	78	0	534
19	GIURGIU	104	24	14	2	3	1	1	0	26	4	0	0	0	0	51	0	0	230
20	GORJ	185	45	22	9	6	0	11	0	40	9	0	2	0	0	49	71	0	449
21	HARGHITA	145	26	10	2	6	2	4	0	44	6	2	2	0	0	62	57	0	368
22	HUNEDOARA	218	25	22	0	6	0	10	0	23	13	1	0	0	0	58	73	2	451
23	IALOMITA	107	28	19	1	3	1	6	0	32	4	3	2	0	0	49	73	0	328
24	IASI	401	173	53	0	6	10	31	0	231	36	0	24	0	0	129	56	1	1,151
25	ILFOV	150	47	16	0	6	0	9	0	26	8	2	8	0	0	82	77	0	431
26	MARAMURES	213	43	24	5	4	8	6	1	100	17	5	13	0	1	85	64	0	589
27	MEHEDINTI	132	25	12	5	2	0	9	0	24	6	1	2	0	0	46	68	0	332
28	MURES	284	112	33	18	21	6	16	1	120	18	6	7	0	0	89	62	0	793
29	NEAMT	228	54	23	1	2	1	7	0	95	12	1	5	0	0	57	71	0	557
30	OLT	232	33	28	5	2	0	9	0	23	7	1	4	0	0	73	81	0	498
31	PRAHOVA	347	100	40	0	7	2	22	0	67	31	2	7	0	0	86	86	2	799
32	SATU-MARE	138	34	19	0	0	0	4	0	70	7	0	4	0	0	66	59	0	401
33	SĂLAJ	105	13	8	1	0	0	3	0	61	6	0	2	0	0	45	64	0	308
34	SIBIU	238	48	23	0	0	0	5	0	119	13	3	5	0	0	58	74	0	586
35	SUCEAVA	273	112	25	0	2	2	10	0	57	16	2	3	0	0	136	67	0	705
36	TELEORMAN	160	78	21	2	0	0	8	0	34	7	0	0	0	0	54	77	0	441
37	TIMIŞ	405	222	41	9	15	0	23	1	164	26	3	5	0	0	135	67	0	1,116
38	TULCEA	83	36	10	0	0	0	4	0	22	4	2	0	0	0	24	66	0	251
39	VASLUI	156	37	20	1	3	0	7	0	46	6	2	4	0	0	55	63	0	400
40	VÂLCEA	202	33	14	0	0	0	22	0	51	11	1	4	0	0	52	70	1	461
41	VRANCEA	137	44	20	1	0	0	2	0	37	8	1	3	0	0	68	63	0	384
42	BUCURESTI	850	592	149	28	92	2	84	7	160	86	9	29	0	0	350	91	0	2,529
43	AOPSNAJ	240	93	214	27	28	4	40	1	40	24	1	14	0	0	494	85	2	1,307
TOTAL		9,95	3,233	1,343	195	326	66	564	16	3,199	677	91	237	2	1	3,835	2,992	18	26,745

Anexa 3

Situația detaliată pe specialități privind consultatiile, serviciile acordate de catre medicii de specialitate clinica si serviciile conexe actului medical acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical la recomandarea medicilor de specialitate clinica, în anul 2018

DOLJ

GORJ

MEHEDINŢI

OLT

VÂLCEA

Nr. crt.

Specialitatea/atestat de studii complementare

Nr. total

consultaţii

Nr. total servicii

Nr. servicii conexe

Nr. total

consultaţii

Nr. total servicii

Nr. servicii conexe

Nr. total

consultaţii

Nr. total servicii

Nr. servicii conexe

Nr. total

consultaţii

Nr. total servicii

Nr. servicii conexe

Nr. total

consultaţii

Nr. total servicii

Nr. servicii conexe

C10

C11

C12

C13

c14

c15

c16

ALERGOLOGIE SI IMUNOLOGIE CLINICA

5.584

3.050

–

1.834

2.429

–

481

297

–

827

1.546

–

3.958

3.824

–

ANESTEZIE SI TERAPIE INTENSIVA

–

BOLI INFECTIOASE

6.671

5.029

–

963

–

3.133

–

1.058

–

118

–

CARDIOLOGIE

80.604

65.332

–

7.521

5.905

–

7.837

6.702

–

18.833

14.966

–

11.182

11.711

–

CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ

–

CHIRURGIE CARDIOVASCULARA

–

CHIRURGIE GENERALA

26.046

18.328

–

5.952

3.174

–

6.056

1.594

–

11.560

4.803

–

7.806

6.469

–

CHIRURGIE ORALA SI MAXILO-FACIALA

2.446

431

–

278

317

–

403

–

CHIRURGIE PEDIATRICA

3.439

2.160

–

338

233

–

1.952

494

–

1.460

125

–

518

201

–

CHIRURGIE PLASTICA, ESTETICA SI

2.790

3.139

–

753

727

–

140

–

3.017

706

–

CHIRUGIE TORACICĂ

982

–

CHIRURGIE VASCULARA

–

2.086

–

DERMATOVENEROLOGIE

48.003

33.392

–

6.584

944

–

5.923

1.430

–

18.090

5.077

–

7.077

3.209

–

DIABET ZAHARAT, NUTRITIE SI BOLI

METABOLICE

90.447

33.641

1.229

32.551

1.239

851

23.752

4.826

1.636

33.443

2.627

935

21.189

–

ENDOCRINOLOGIE

47.979

11.204

–

13.875

990

–

8.846

–

5.791

1.573

–

3.550

–

GASTROENTEROLOGIE

16.711

3.112

–

5.186

–

2.151

–

2.088

–

GASTROENTEROLOGIE PEDIATRICĂ

–

GENETICA MEDICALĂ

700

660

–

GERIATRIE SI GERONTOLOGIE

832

1.944

–

111

–

681

232

–

1.899

1.279

–

HEMATOLOGIE

5.655

–

231

–

424

–

977

–

MEDICINA INTERNA

85.794

71.090

–

13.363

5.624

–

11.405

3.869

–

28.210

9.437

–

9.890

3.505

–

22	NEFROLOGIE	4.873	23	–	1.319	77	–	1.223	–	2	5.584	–	364	839	–	–
23	NEFROLOGIE PEDIATRICA	–	–	–	–	–	–	–	–	–	–	–	–	–	–	–
24	NEUNATOLOGIE	–	–	–	–	–	–	–	–	–	–	–	–	–	–	–
25	NEUROCHIRURGIE	1.836	–	–	–	–	–	374	–	–	–	–	–	1.021	–	–
26	NEUROLOGIE	63.680	37.077	2.594	27.019	7.006	393	12.759	2.584	549	29.155	4.628	124	27.597	3.743	690
27	NEUROLOGIE PEDIATRICA	4.727	1.767	650	–	–	–	1.350	–	–	–	–	–	–	–	–
28	ONCOLOGIE MEDICALA	31.813	1.402	2	4.183	43	–	10.207	–	684	10.114	–	–	9.837	–	–
29	ONCO- HEMATOLOGIE PEDIATRICA	–	–	–	–	–	–	–	–	–	–	–	–	–	–	–
30	OBSTETRICA- GINECOLOGIE	35.927	15.065	–	7.841	3.150	–	3.534	2.180	–	12.323	5.426	–	5.708	1.328	–
31	OFTALMOLOGIE	103.329	81.663	–	17.238	17.638	–	9.217	9.473	–	30.344	10.409	–	19.138	15.501	–
32	OTORINOLARINGOLOGIE	54.642	39.776	9	25.516	11.246	339	3.955	1.401	–	16.023	8.021	–	16.758	13.781	–
33	ORTOPEDIE SI TRAUMATOLOGIE	23.913	9.697	256	10.077	3.349	–	6.733	885	–	12.597	3.978	588	9.790	3.277	554
34	ORTOPEDIE PEDIATRICA	2.075	343	–	–	–	–	291	111	–	687	51	–	1	458	–
35	PEDIATRIE	21.882	9.057	–	22.099	7	–	4.226	227	–	18.397	714	–	19.814	1.855	–
36	PNEUMOLOGIE	15.310	21.211	–	4.831	5.926	–	7.093	7.243	–	9.456	9.624	–	16.072	9.079	–
37	PNEUMOLOGIE PEDIATRICA	–	–	–	–	–	–	–	–	–	–	–	–	–	–	–
38	PSIHIATRIE	75.176	38.602	554	15.348	3.006	1.100	10.295	2.844	290	39.378	6.937	3.273	15.054	3.628	–
39	PSIHIATRIE PEDIATRICA	3.682	1.914	1.979	3.608	–	1.508	–	–	–	2.445	1.372	1.927	–	–	–
40	RADIOTERAPIE	499	–	–	–	–	–	–	–	–	–	–	–	–	–	–
41	REUMATOLOGIE	13.768	8.642	904	–	–	–	–	–	–	2.064	51	374	995	1.994	–
42	UROLOGIE	9.521	311	–	6.224	781	–	5.705	126	–	5.968	236	–	3.662	987	–
43	CHIRURGIE SI ORTOPEDIE PEDIATRICA	–	–	–	1.797	697	–	38	13	–				1.330	21	–
44	Ingrijiri paliative	8	–	–				–	–	–
45	Planing familial				236.640	74.558	4.191	147.027	– 46.299	– 3.161	321.080	92.626	7.585	218.978	85.912	1.244
	TOTAL	891.344	519.062	8.177	236.640	74.558	4.191	147.027	– 46.299	– 3.161	321.080	92.626	7.585	218.978	85.912	1.244

Anexa 4a

Situaţia investigaţiilor paraclinice, după proveniența recomandării, conform Anexei nr. 17 la ord.MS/CNAS 397/836/2018, decontate din fondul alocat asistenţei medicale paraclinice, în baza contractelor încheiate cu furnizori de servicii medicale paraclinice în anul 2018

Nr. crt.	CAS	La recomandarea Medicului de Familie		La recomandarea Medicului de Specialitate		TOTAL
Nr. crt.	CAS	Nr. investigatii efectuate	%	Nr. investigatii efectuate	%	Nr. investigatii efectuate
C1	C2	C3	C4	C5	C6	C7
1	ALBA	639,014	84.25%	119,448	15.75%	758,462
2	ARAD	970,305	80.60%	233,473	19.40%	1,203,778
3	ARGES	1,007,651	89.31%	120,550	10.69%	1,128,201
4	BACAU	850,733	85.05%	149,512	14.95%	1,000,245
5	BIHOR	422,122	70.98%	172,577	29.02%	594,699
6	BISTRITA	220,973	71.26%	89,128	28.74%	310,101
7	BOTOSANI	387,432	76.27%	120,566	23.73%	507,998
8	BRASOV	1,218,167	83.50%	240,797	16.50%	1,458,964
9	BRAILA	355,275	90.67%	36,566	9.33%	391,841
10	BUZAU	363,929	84.04%	69,115	15.96%	433,044
11	CARAS	349,988	84.77%	62,893	15.23%	412,881
12	CALARASI	371,494	82.31%	79,823	17.69%	451,317
13	CLUJ	718,059	61.64%	446,826	38.36%	1,164,885
14	CONSTANTA	1,333,907	86.41%	209,806	13.59%	1,543,713
15	COVASNA	141,682	80.90%	33,455	19.10%	175,137
16	DAMBOVITA	550,320	84.76%	98,932	15.24%	649,252
17	DOLJ	691,981	67.11%	339,072	32.89%	1,031,053
18	GALATI	639,200	84.25%	119,496	15.75%	758,696
19	GIURGIU	171,725	88.51%	22,293	11.49%	194,018
20	GORJ	435,118	76.43%	134,198	23.57%	569,316
21	HARGHITA	316,848	70.11%	135,074	29.89%	451,922
22	HUNEDOARA	533,621	80.54%	128,905	19.46%	662,526
23	IALOMITA	521,829	85.32%	89,781	14.68%	611,610
24	IASI	1,010,098	63.18%	588,741	36.82%	1,598,839
25	ILFOV	403,385	73.78%	143,378	26.22%	546,763
26	MARAMURES	728,902	68.30%	338,282	31.70%	1,067,184
27	MEHEDINTI	428,282	89.03%	52,749	10.97%	481,031
28	MURES	681,985	60.77%	440,243	39.23%	1,122,228
29	NEAMT	505,958	89.83%	57,286	10.17%	563,244
30	OLT	474,487	78.57%	129,404	21.43%	603,891
31	PRAHOVA	985,619	72.66%	370,834	27.34%	1,356,453

32	SATU MARE	405,325	81.93%	89,403	18.07%	494,728
33	SALAJ	251,304	80.93%	59,220	19.07%	310,524
34	SIBIU	664,813	88.18%	89,125	11.82%	753,938
35	SUCEAVA	580,988	77.03%	173,277	22.97%	754,265
36	TELEORMAN	499,074	84.37%	92,432	15.63%	591,506
37	TIMIS	1,417,759	77.43%	413,241	22.57%	1,831,000
38	TULCEA	205,451	86.52%	31,997	13.48%	237,448
39	VASLUI	591,567	89.43%	69,952	10.57%	661,519
40	VALCEA	438,879	90.48%	46,203	9.52%	485,082
41	VRANCEA	355,580	85.45%	60,570	14.55%	416,150
42	BUCURESTI	6,972,994	51.93%	6,454,767	48.07%	13,427,761
43	OPSNAJ	2,151,241	71.95%	838,802	28.05%	2,990,043
TOTAL		32,965,064	70.50%	13,792,192	29.50%	46,757,256

Anexa 4b

Situaţia pe judeţe a serviciilor medicale paraclinice decontate în anul 2018

din care:

Nr. crt.	CAS	Număr investigatii medicale paraclinice DECONTATE
Nr. crt.	CAS	Număr investigatii medicale paraclinice DECONTATE	investigatii medicale paraclinice-analize de laborator	investigatii medicale paraclinice-radiologie şi imagistică medicală	investigatii medicale paraclinice-explorari functionale	investigatii medicale paraclinice- medicină nucleară
C1	C2	C3	C4	C5	C6	C7
1	ALBA	758,462	734,484	23,185	736	57
2	ARAD	1,203,778	1,169,361	32,998	1,109	310
3	ARGES	1,128,201	1,075,925	51,023	1,052	201
4	BACAU	1,000,245	948,913	50,202	879	251
5	BIHOR	594,699	543,741	49,898	1,002	58
6	BISTRITA	310,101	297,621	11,929	486	65
7	BOTOSANI	507,998	482,629	24,719	457	193
8	BRASOV	1,458,964	1,395,787	59,106	3,733	338
9	BRAILA	391,841	364,822	26,862	147	10
10	BUZAU	433,044	395,308	37,554	164	18
11	CARAS	412,881	403,183	9,308	388	2
12	CALARASI	451,317	421,037	30,067	203	10
13	CLUJ	1,164,885	1,079,565	82,885	1,767	668
14	CONSTANTA	1,543,713	1,499,165	41,232	3,119	197
15	COVASNA	175,137	165,824	9,171	133	9
16	DAMBOVITA	649,252	621,948	26,476	778	50
17	DOLJ	1,031,053	1,002,009	27,676	1,077	291
18	GALATI	758,696	730,811	26,724	1,009	152
19	GIURGIU	194,018	187,004	6,849	146	19
20	GORJ	569,316	525,921	41,111	472	1,812
21	HARGHITA	451,922	404,130	47,229	530	33
22	HUNEDOARA	744,364	686,746	55,492	1,831	295
23	IALOMITA	611,610	599,073	12,454	73	10
24	IASI	1,598,839	1,528,118	67,601	2,755	365
25	ILFOV	546,763	539,165	7,271	307	20
26	MARAMURES	1,067,184	1,019,341	46,809	1,011	23
27	MEHEDINTI	481,031	468,779	9,411	2,010	831
28	MURES	1,122,228	1,071,320	50,080	719	109
29	NEAMT	563,244	545,121	17,643	315	165
30	OLT	603,891	584,844	18,693	330	24
31	PRAHOVA	1,356,453	1,304,558	49,485	2,275	135
32	SATU MARE	494,728	452,909	41,173	571	75
33	SALAJ	313,231	295,985	16,956	257	33

Nr. crt.	CAS	Număr investigatii medicale paraclinice DECONTATE
Nr. crt.	CAS	Număr investigatii medicale paraclinice DECONTATE	investigatii medicale paraclinice-analize de laborator	investigatii medicale paraclinice-radiologie şi imagistică medicală	investigatii medicale paraclinice-explorari functionale	investigatii medicale paraclinice- medicină nucleară
34	SIBIU	753,938	708,571	44,868	416	83
35	SUCEAVA	754,265	718,876	33,027	2,325	37
36	TELEORMAN	591,506	581,214	10,017	249	26
37	TIMIS	1,831,000	1,747,400	75,473	6,837	1,290
38	TULCEA	237,448	227,199	10,214	34	1
39	VASLUI	661,519	633,206	27,472	788	53
40	VALCEA	485,082	461,847	22,558	651	26
41	VRANCEA	416,150	405,645	9,621	663	221
42	BUCURESTI	13,427,761	13,091,610	312,247	21,687	2,217
43	OPSNAJ	2,990,043	2,880,514	105,756	3,283	490
TOTAL		46,841,801	45,001,229	1,760,525	68,774	11,273

din care:

Anexa 5

Bugetul alocat pentru fiecare program de sănătate publică la nivel national, în perioada 2015-2019

-mii lei-

Programele naţionale de sănătate publică	Total buget 2015	Total buget 2016	Total buget 2017	Credite bugetare 2018	Credite bugetare 2019
I. Programul naţional de boli transmisibile, din care:	477.258	520.754	620.084	597.593	701.059
Programul naţional de vaccinare	128.073	140.647	286.176	266.367	338.857
Programul naţional de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare	4.151	3.469	2.073	2.617	2.803
Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiei HIV	323.871	349.939	308.157	303.076	327.998
Programul naţional de supraveghere şi control al tuberculozei	20.258	22.192	19.875	24.410	30.345
Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale şi monitorizarea utilizării antibioticelor şi a antibiotico- rezistenţei	905	4.507	3.803	1.123	1.056
II. Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă	1.763	1.671	1.561	1.667	1.724
III. Programul naţional de securitate transfuzională	127.980	111.506	108.942	100.287	118.047
IV. Programele naţionale de boli netransmisibile, din care:	141.497	120.224	84.885	87.978	95.164
Programul naţional de depistare precoce activă a cancerului de col uterin	10.580	6.214	4.612	6.985	7.768
Programul naţional de sănătate mintală şi profilaxie în patologia psihiatrică	1.488	1.757	1.811	1.757	1.743
Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană	109.754	86.249	54.711	57.890	61.435
Subprogramul de transplant de celule stem hematopoietice periferice şi centrale	15.661	20.094	17.385	16.106	16.393
Subprogramul de fertilizare in vitro şi embriotransfer	2.081	4.354	4.732	3.939	5.209
Programul naţional de boli endocrine	1.016	657	659	363	132
Programul naţional de evaluare a statusului vitaminei D	–	–	–	–	1.511
Programul naţional de tratament pentru boli rare	700	686	700	700	700
Programul naţional de management al registrelor naţionale	217	213	275	238	273
V. Programul naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate	1.734	1.651	1.412	1.407	1.325
VI. Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului	28.321	28.667	19.916	21.246	25.614
Total buget programe naţionale de sănătate publică	778.553	784.473	836.800	810.178	942.933
MS – acţiuni centralizate			10	0	0
TOTAL BUGET	778.553	784.473	836.810	810.178	942.933

Anexa 6

Bugetul alocat pentru fiecare program curativ de sănătate la nivel național, în perioada 2015-2019

Creditele de angajament aprobate pentru programele nationale de sănătate curative in perioada 2015 – 2019

Nr. crt.

Denumirea programului national de sănătate

Denumirea subprogramului national de sănătate

Credite de angajament aprobate (LEI)

2015

2016

2017

2018

2019

Program naţional de boli cardiovasculare

101,846,130.00

119,996,010.00

128,972,830

158,624,000.00

174,237,000.00

Programul national de oncologie

Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologice (adulţi şi copii)

1,484,151,290.00

2,060,823,710.00

1,409,944,930

1,574,211,000.00

1,985,724,500.00

Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienții cu afecţiuni

oncologice prin PET-CT

14,708,000.00

17,604,000.00

35,514,000

31,336,000.00

41,726,000.00

Subprogramul de reconstrucţie

mamară după afecţiuni oncologice prin endoprotezare

1,124,430.00

512,480.00

512,000

339,000.00

409,000.00

Subprogramul de diagnostic şi de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic şi/sau FISH şi examen de biologie

moleculară la copii şi adulţi;

1,502,360.00

1,617,000.00

2,184,840

2,948,000.00

3,076,000.00

Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecţiuni oncologice realizate în regim de spitalizare de zi

(adulţi şi copii)

80,512,460.00

131,768,790.00

171,900,520

191,808,000.00

240,181,000.00

Subprogramul de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing şi neuroblastom) la copii şi

adulţi.

119,000

33,000.00

20,000.00

Total program

1,581,998,540.00

2,212,325,980.00

1,620,175,290.00

1,800,675,000.00

2,271,136,500.00

Programul naţional de tratament al surdităţii prin proteze auditive

implantabile (implant cohlear, proteze auditive)

22,479,350.00

20,738,960.00

18,739,000

19,083,640.00

27,972,620.00

Programul national de diabet zaharat

894,819,220.00

941,800,350.00

1,089,739,020

1,267,950,170.00

1,546,432,250.00

Program naţional de tratament al bolilor

106,610,000.00

124,531,720

133,157,670

170,928,000.00

156,928,000.00

Creditele de angajament aprobate pentru programele nationale de sănătate curative in perioada 2015 – 2019

Nr. crt.

Denumirea programului national de sănătate

Denumirea subprogramului national de sănătate

Credite de angajament aprobate (LEI)

2015

2016

2017

2018

2019

neurologice

Program naţional de tratament al hemofiliei şi talasemiei

72,550,400.00

79,408,750.00

202,288,840

159,046,000.00

164,741,000.00

Program naţional de diagnostic şi tratament

pentru boli rare

117,834,320.00

123,936,230.00

201,539,000

272,440,000.00

432,804,270.00

Program naţional de sănătate mintală

1,611,670.00

1,760,860.00

1,761,000

1,953,000.00

1,944,120.00

Programul national de endocrinology

7,627,690.00

6,501,410.00

2,601,000

2,372,000.00

2,219,000.00

Programul national de ortopedie

68,438,930.00

85,628,220.00

80,544,710

88,634,000.00

102,304,000.00

Programul national de transplant de organe,

tesuturi si celule umane

69,693,240.00

53,622,950.00

53,623,000

53,801,000.00

51,821,000.00

Programul national de supleere a functiei renale

la bolnavii cu insuficienta renala cronica

883,772,940.00

929,756,000.00

1,033,642,590

1,022,801,000.00

1,131,898,000.00

Program national de

terapie intensiva a insuficientei hepatice

694,210.00

263,740

633,000

517,000.00

177,000.00

Program naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă

Subprogramul de radiologie intervenţională

18,605,380.00

20,563,300.00

14,192,000

16,407,000.00

13,373,000.00

Subprogramul de diagnostic şi tratament al epilepsiei rezistente la

tratamentul medicamentos

10,784,200.00

11,286,900.00

8,226,830

4,471,870.00

2,754,240.00

Subprogramul de tratament al

hidrocefaliei congenitale sau dobândite la copil

198,240.00

432,820.00

433,000

389,000.00

236,000.00

Subprogramul de tratament al durerii neuropate prin implant de neurostimulator medular

869,400.00

700,000.00

700,000

825,320.00

1,075,000.00

Total program

30,457,220.00

32,983,020.00

23,551,830.00

22,093,190.00

17,438,240.00

Total programe

3,960,433,860.00

4,733,254,200.00

4,590,968,780.00

5,040,918,000.00

6,082,053,000.00

Anexa 7

Zone cu prioritate în atragerea de medici de familie (31.07.2019)

NR.	JUDEŢ	LOCALITATE	POPULAŢIE
1	Dolj	Măceșu de Jos	1272
2	Mehedinți	Balta	1037
3	Mehedinți	Cireșu	491
4	Mehedinți	Godeanu	582
5	Mehedinți	Dumbrava	1392
6	Mehedinți	Vlădaia	1630
7	Olt	Vișina Nouă	1732
8	Vâlcea	Ghioroiu	1556
9	Vâlcea	Runcu	935

Sursa: INS http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/populatia_romaniei_pe_localitati_la_1ianuarie2016_0.pdf

Anexa 8

Lista comunelor pre-selectate pentru proiectul POCU Cod SMIS 122607

	Denumire judeţ	Denumirea Unităţii Administrativ- Teritoriale	COD SIRUTA	Popul ație	Urban / Rural	Grad de marginaliza re	Comunităţi care doresc să beneficieze de suport	Specialişti (urmează a fi recrutaţi)			Finanţare pentru construire/renovare CCI/cabinet medical
	Denumire judeţ	Denumirea Unităţii Administrativ- Teritoriale	COD SIRUTA	Popul ație	Urban / Rural	Grad de marginaliza re	Comunităţi care doresc să beneficieze de suport	Asistent social sau tehnicia n in asistent a sociala	Asistent medical comunitar	Consilier şcolar Si mediator scolar	Toti asistentii medicali comunitari sunt recrutati. Urmeaza sa fie recrutati si mediatori sanitari in localitatile care au comunitati de romi.
1	GORJ	Rosia de Amaradia						1as.soc	4	1 consilier scolar 1 mediator scolar
2		Albeni							3	1 consilier scolar
3	DOLJ	Cosoveni						1as.soc	1	1 consilier scolar 1 mediator scolar	La Dolj UAT Salcuta nu a semnat inca protocolul de implementare a proiectului
4		Catane							1	1 consilier scolar 1 mediator scolar
5	MEHEDINTI	Gruia						1	2	1 consilier scolar 1 mediator scolar
6		Poroina Mare						1	1	1 consilier scolar 1 mediator scolar

7	VÂLCEA	Racovita		1
8		Vaideieni	1	1	1 consilier scolar 1 mediator scolar
9	OLT	Dobrețu		1
10		Giuvărăști		1	1
11		Stoenești	1	1	1
12
13

Anexa 9

Nr. medici

Situația privind numărul de medici și de norme necesare /acoperite pe tipuri de specialitati si atestate de studii complementare în RSV

Nr. crt. 1	Listă specialităţi/ competențe/atestate Alergologie şi imunologie clinică	DOLJ			GORJ			MEHEDINŢI			OLT			VÂLCEA
		5	Nr. norme		Nr. medici	Nr. norme		Nr. medici	Nr. norme		Nr. medici	Nr. norme		Nr. medici	Nr. norme
			Necesar nr norme	Nr norme acoperite	Nr. medici	Necesar nr norme	Nr norme acoperite	Nr. medici	Necesar nr norme	Nr norme acoperite	Nr. medici	Necesar nr norme	Nr norme acoperite	Nr. medici	Necesar nr norme	Nr norme acoperite
			5,00	5,00	3	3,00	2,00	1	3,00	1,00	1	15,00	1,00	2	2,00	2,00
2	Anestezie şi terapie intensivă	0	0,00	0,00	0	1,00	0,00	0	–	–	0	0,00	0,00	0	0,00	0,00
3	Boli infecţioase	9	7,00	5,50	4	3,00	1,00	3	3,00	1,00	9	13,00	1,70	0	0,00	0,00
4	Cardiologie	61	42,00	40,00	8	9,00	5,00	8	8,00	3,00	14	27,00	12,40	15	8,00	8,00
5	Cardiologie pediatrică	0	0,00	0,00	0	1,00	0,00	0	–	–	0	14,00	0,00	0	0,00	0,00
6	Chirurgie cardiovasculară	0	2,00	0,00	0	1,00	0,00	0	1,00	0	0	9,00	0,00	0	0,00	0,00
7	Chirurgie generală	65	20,00	19,00	22	15,00	10,00	22	8,00	4,00	22	33,00	11,50	9	5,00	5,00
8	Chirurgie orală şi maxilo- facială	5	2,00	1,00	2	4,00	1,00	0	2,00	0	3	14,00	0,20	0	0,00	0,00
9	Chirurgie pediatrică	9	7,00	7,00	0	1,00	0,00	1	2,00	0,50	4	15,00	0,80	1	1,00	0,50
10	Chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă	7	4,00	4,00	1	2,00	1,00	0	1,00	0	6	16,00	0,90	0	0,00	0,00
11	Chirurgie toracică	4	2,00	2,00	0	1,00	0,00	0	1,00	0	0	10,00	0,00	0	0,00	0,00
12	Chirurgie vasculară	0	0,00	0,00	0	1,00	0,00	0	2,00	0	0	4,00	0,00	2	1,00	1,00
13	Dermatovenerologie	36	30,00	30,00	4	5,00	2,00	5	5,00	1,00	13	26,00	7,30	5	4,00	4,00
14	Diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice	36	32,00	30,00	8	12,00	6,00	7	8,00	6,50	14	30,00	13,00	4	4,00	4,00
15	Endocrinologie	31	25,00	25,00	8	10,00	6,00	2	4,00	1,00	4	19,00	3,00	5	4,00	4,00
16	Gastroenterologie	25	14,00	13,00	4	4,00	2,00	0	1,00	0	4	14,00	0,80	7	6,00	6,00
17	Gastroenterologie pediatrică	0	0,00	0,00	0	1,00	0,00	0	–	–	0	10,00	0,00	0	0,00	0,00
18	Genetică medicală	6	4,00	3,00	0	1,00	0,00	0	1,00		0	4,00	0,00	0	0,00	0,00
19	Geriatrie şi gerontologie	2	2,00	1,00	0	1,00	0,00	0	–	–	1	9,00	0,20	5	4,00	4,00
20	Hematologie	10	5,00	5,00	1	1,00	1,00	3	3,00	1,50	2	17,00	0,10	2	1,00	0,50
21	Medicină internă	113	68,00	63,00	29	19,00	14,00	15	10,00	6,00	22	35,00	15,00	22	11,00	11,00

22	Nefrologie	13	4,00	4,00	3	4,00	2,00	2	5,00	1,00	7	20,00	3,80	2	1,00	0,50
23	Nefrologie pediatrică	0	0,00	0,00	0	1,00	0,00	0	–	–	0	10,00	0,00	0	0,00	0,00
24	Neonatologie	0	0,00	0,00	0	1,00	0,00	0	2,00	0	0	6,00	0,00	0	0,00	0,00
25	Neurochirurgie	5	3,00	3,00	0	1,00	0,00	0	1,00	0	0	6,00	0,00	1	1,00	0,50
26	Neurologie	43	36,00	34,00	21	18,00	15,00	10	8,00	5,00	18	26,00	9,30	18	10,00	10,00
27	Neurologie pediatrică	2	4,00	2,00	1	3,00	0,50	1	3,00	1,00	0	12,00	0,00	0	0,00	0,00
28	Oncologie medicală	25	12,00	12,00	3	5,00	1,00	4	5,00	2,50	7	14,00	2,00	4	2,00	1,50
29	Oncologie şi hematologie pediatrică	0	0,00	0,00	0	1,00	0,00	0	–	–	0	9,00	0,00	0	0,00	0,00
30	Obstetrică-ginecologie	80	44,00	41,00	27	18,00	14,00	17	10,00	3,00	29	30,00	10,10	8	5,00	5,00
31	Oftalmologie	59	44,00	43,00	11	10,00	7,00	6	6,00	4,00	10	27,00	10,90	10	6,00	6,00
32	Otorinolaringologie	46	32,00	32,00	11	10,00	7,00	6	6,00	3,00	12	25,00	9,50	11	7,00	7,00
33	Ortopedie şi traumatologie	30	15,00	14,00	20	13,00	10,00	7	5,00	1,00	12	25,00	8,40	13	6,00	6,00
34	Ortopedie pediatrică	3	2,00	1,00	1	3,00	0,50	1	2,00	0,50	2	18,00	2,00	1	1,00	0,50
35	Pediatrie	57	24,00	24,00	20	15,00	11,00	9	9,00	3,00	23	29,00	10,60	12	8,00	8,00
36	Pneumologie	21	15,00	14,00	10	10,00	5,00	9	7,00	3,00	15	25,00	8,20	12	4,50	4,50
37	Pneumologie pediatrică	0	0,00	0,00	0	1,00	0,00	0			0	11,00	0,00	0	0,00	0,00
38	Psihiatrie	67	52,00	51,00	17	15,00	11,00	12	10,00	6,00	20	37,00	27,40	17	10,00	10,00
39	Psihiatrie pediatrică	3	3,00	3,00	1	3,00	1,00	0	2,00	0	3	21,00	4,50	0	0,00	0,00
40	Radioterapia	3	2,00	2,00	0	1,00	0,00	0	–	–	0	6,00	0,00	0	0,00	0,00
41	Reumatologie	16	11,00	11,00	0	1,00	0,00	0	1,00	0	2	18,00	2,10	1	1,00	1,00
42	Urologie	16	7,00	5,00	8	9,00	5,00	5	7,00	1,00	6	16,00	1,30	5	2,00	2,00
43	Planificare familială	0	0,00	0,00	0	1,00	0,00	0	2,00	0	0	12,00	0,00	0	0,00	0,00
44	Îngrijiri paliative	0	0,00	0,00	0	1,00	0,00	0	–	–	0	0,00	0,00	0	0,00	0,00
45	Medicină fizică și de reabilitare	52	50,00	41,00	18	12,00	10,79	13	14,00	10,00	11	18,50	10,00	40	40,00	40,00
TOTAL		965	631,00	590,50	266	253,00	151,79	169	168,00	69,50	296	755,50	188,00	234	155,50	152,50

Anexa 10

Definiţiile reabilitării, îngrijirii paliative şi îngrijirii pe termen lung

Îngrijirea paliativă

În conformitate cu Ordinul Ministrului Sănătății nr. 253 / 2018 se utilizează următorii termeni și definiții:

Îngrijire paliativă: un tip de îngrijire care combină intervenţii şi tratamente având ca scop îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor şi familiilor acestora, pentru a face faţă problemelor asociate cu boala ameninţătoare de viaţă, prin prevenirea şi înlăturarea suferinţei, prin identificarea precoce, evaluarea corectă şi tratamentul durerii şi al altor probleme fizice, psiho- sociale şi spirituale;
îngrijiri terminale: îngrijirile acordate unui pacient cu mijloacele de tratament disponibile, atunci când nu mai este posibilă îmbunătăţirea prognozei fatale a stării de boală, precum şi îngrijirile acordate în apropierea decesului;
hospice: termen utilizat pentru a descrie unităţi sanitare cu paturi, destinate exclusiv acordării de îngrijiri paliative pacienţilor cu boli cronice progresive, şi care pot furniza servicii specializate de îngrijiri paliative şi la domiciliu; în România conceptele de îngrijire de tip hospice şi îngrijire paliativă sunt superpozabile;
echipă interdisciplinară de îngrijiri paliative: un grup de profesionişti cu instruire în domeniu şi experienţă corespunzătoare pentru acordarea serviciilor de îngrijiri paliative, confirmată prin modul stabilit de reglementările normative în vigoare; componenţa echipei variază în funcţie de necesităţile particulare ale beneficiarilor de îngrijiri paliative.

Scopul îngrijirilor paliative este îmbunătățirea calității vieții pacienților și a familiilor lor care se confruntă cu probleme asociate unei boli care pune viața în pericol, prin servicii de prevenire și ameliorare a suferinței, prin identificarea precoce și instituirea tratamentului durerii și al altor probleme fizice, psihosociale și spirituale.

Îngrijire paliativă:
- asigură ameliorarea durerii și a altor simptome de suferință;
- afirmă viața și consideră moartea ca un proces normal;
- nu intenționează nici să grăbească și nici să amâne moartea;
- integrează aspectele psihologice și spirituale ale îngrijirii pacientului;
- oferă un sistem de asistență pentru a ajuta pacienții să trăiască cât mai activ până la moarte;
- oferă un sistem de asistență care să ajute familia să facă față în timpul bolii pacientului și în propria suferință;
- folosește o abordare în echipă pentru a aborda nevoile pacienților și familiilor lor, inclusiv consilierea în caz de deșeuri, dacă este indicat;
- va îmbunătăți calitatea vieții și, de asemenea, poate influența pozitiv cursul bolii;
- este aplicabilă la începutul bolii, în asociere cu alte terapii care intenționează să prelungească viața, cum ar fi chimioterapia sau radioterapia și include acele investigații necesare pentru a înțelege și gestiona mai bine complicațiile clinice deranjante.
  
  Îngrijirea paliativă pediatrică14
  
  Îngrijirea paliativă pediatrică reprezintă un domeniu special, deși strâns legat de îngrijirea paliativă a adulților. Conform OMS, definiția îngrijirilor paliative este comună pentru adulți și copii: prevenirea și ameliorarea suferinței pacienților adulți și copii și a familiilor acestora, în confruntarea cu problemele generate de boli amenințătoare de viață; aceste probleme includ suferință fizică, psihologică, socială și spirituală a pacienților și cea psihologică, socială și spirituală a familiilor acestora.
  
  În mod specific, pentru copii cu afecțiuni ce necesită îngrijire paliativă, se aplică următoarele principii (OMS, 1998):
- Îngrijirea paliativă pentru copii este îngrijirea totală activă a corpului, minții și sufletului copilului și implică, de asemenea, acordarea de sprijin familiei.
  
  14 Sursa: Organiaţia Mondială a Sănătăţii – (2002)
- Începe când boala este diagnosticată și continuă indiferent dacă un copil primește sau nu un tratament îndreptat asupra bolii.
- Furnizorii de sănătate trebuie să evalueze și să atenueze stresul fizic, psihic și social al copilului.
- Îngrijirea paliativă eficientă necesită o abordare largă multidisciplinară care să includă familia și să utilizeze resursele comunitare disponibile; poate fi implementat cu succes chiar dacă resursele sunt limitate.
- Poate fi asigurată în unități de îngrijire terțiară, în centre medicale comunitare și chiar la domiciliul copiilor.
Reabilitarea medicală15

„Procesul de a ajuta o persoană care a suferit o boală sau o vătămare să redobândească abilitățile pierdute și, astfel, să-și recâștige autosuficiența maximă. De exemplu, munca de reabilitare după un accident vascular cerebral ajută pacientul să meargă și să vorbească din nou clar ”.

Definiţia îngrijirii pe termen lung16

„Îngrijirea de lungă durată este îngrijirea pentru persoanele care au nevoie de sprijin în multe aspcte ale vieții pe o perioadă lungă de timp. În mod obișnuit, aceasta se referă la ajutorul cu așa-numitele activități ale vieții de zi cu zi (ADL), cum ar fi îmbăierea, îmbrăcarea, toaletarea, urcarea și coborârea din pat și uneori hrănirea, şi aceasta este adesea asigurată de familie, prieteni și îngrijitori fără înaltă calificare sau asistente medicale“.

În prezent, în România, Legea nr 292 din 2011 privind cadrul general de organizare și finanțare a sistemului de asigurări sociale, specifică la articolele 31-32, tipurile de activități de sprijin ce pot fi acordate persoanelor devenite dependente, ca urmare a unor boli, traume, dizabilități.

Tipurile și definiția îngrijiri medicale pe termen lung în România, urmează a fi definite.

Deoarece costurile îngrijirii formale pe termen lung pot deveni rapid mari pentru cei care au nevoie de îngrijiri, multe țări au instituit sisteme publice de acoperire a riscurilor. Acoperirea poate fi limitată la anumite grupuri țintă cu venituri mici sau poate fi universală. Beneficiile pot implica servicii în natură sau în numerar, iar serviciile pot fi furnizate în diferite locaţii, de obicei în funcție de statutul beneficiarului asistenţei. Membrii personalului relevant pot avea calificări diferite în funcție de statutul beneficiarului asistenţei și de acordurile instituționale ale țării, la fel ca și intensitatea furnizării asistenței medicale. Îngrijirea de lungă durată poate fi oferită în mediul de acasă, instituțional sau de îngrijire de zi, de la furnizori publici, fără scop lucrativ sau cu profit, cu servicii care variază de la sisteme de alarmă până la îngrijire personală 24 de ore / 7 zile. Utilizatorii serviciului pot fi obligați să plătească o parte din costul pentru utilizarea acestora.

Responsabilitățile pentru – și cheltuielile cu – sistemele formale de îngrijire pe termen lung pot fi centralizate la un minister sau agenție, de obicei Ministerul Sănătății sau Ministerul Afacerilor Sociale, sau pot fi o responsabilitate comună, deși de multe ori autoritățile de nivel inferior au autoritate asupra furnizării de servicii și, în unele cazuri, asupra finanțării. Aproape o treime din țările OCDE au o guvernare descentralizată a îngrijirii pe termen lung la nivel de stat, regional sau local (de exemplu, Canada, Finlanda, Coreea, Mexic, Slovenia, Suedia, Elveția, Regatul Unit și Statele Unite).

15 Sursa: Medicinenet.com

16 Sursa: OCDE – Furnizarea şi plata asistenţei pe termen lung (2011)

Anexa 11

Obiective Normative utilizate în estimarea deficienţelor serviciilor de sănătate
1. Asistenţa primară
  1. Zone urbane
    1. 1 medic de familie şi 2 asistente medicale / soră medicală / moașă, cu echivalent normă întreagă (FTE) la 2.000 locuitori
    2. 1 medic de şcoală, 1 dentist şi 2 asistente medicale / soră medicală FTE la 4 şcoli
  2. zonele rurale fără grupuri în poziţii vulnerabile
    1. 1 medic de familie şi 1 asistentă medicală / soră medicală moașă FTE la 1.000 locuitori
    2. 1 medic de şcoală, 1 dentist şi 1 asistentă medicală / soră medicală FTE per la 4 şcoli
  3. zonele rurale cu grupuri în poziţii vulnerabile
    1. 1 medic de familie şi 1 asistentă medicală / soră medicală, moașă FTE la 1.000 locuitori
    2. 1 medic de şcoală, 1 dentist şi 1 asistentă medicală / soră medicală FTE per la 4 şcoli
    3. cel puţin un centru operaţional în afara orelor de program
2. Asistenţa medicală comunitară
  1. Zone cu populație vulnerabilă din punct de vedere medical și social; 1 asistentă medicală comunitară la 500 persoane (populaţie asistată); 1 mediator de sănătate la 700 persoane (populaţie asistată)
  2. Criteriile de definire a zonelor cu acces dificil:
    - comunităţi rurale cu o desitate a populaţiei
    - condiţii geografice
      1. altitudine >600m sau pantă >15%
      2. Delta Dunării
      3. Acces rutier dificil tot anul
    - numărul aşezărilor (altele decât cele care întrunesc criteriile de mai sus) la o distanţă mai mare de 50km de la cea mai apropiată staţie de ambulanţe
    - numărul aşezărilor (altele decât cele care întrunesc criteriile de mai sus) la o distanţă mai mare de 150km de la cea mai apropiată unitate de asistenţă medicală cu paturi
3. Asistenţa în ambulatoriu
  1. 1 un medic specialist FTE şi 1 asistentă medicală / soră medicală FTE pentru fiecare specialitate clinică de bază17 din ambulatoriu la 10.000 locuitori; pentru specialitatea obstetrică- ginecologie asistenta medicală poate fi înlocuită de moașă.
  2. 1 un medic specialist FTE şi 1 asistentă medicală FTE pentru alte specialităţi clinice la 50.000 locuitori
  3. 1 medic laborant FTE şi 2 asistente de laborator FTE la 10.000 locuitori
  4. medic radiolog FTE şi 1 asistentă radiologie FTE la 10.000 locuitori
  5. 1medic reabilitare şi 2 asistente reabilitare FTE la 5.000 locuitori
  6. 1 fizioterapeut, 1 pshihoterapeut şi 1 logoped la 10.000 locuitori
  7. echipament medical (prognozat până la realizarea analizelor detaliate privind volumul de lucru)
    1. 1 CT la 200.000 locuitori
    2. 1 RMN la 250.000 locuitori
    3. 1 ecograf la 10.000 locuitori
4. Asistenţa paliativă
  1. Refacere / recuperare: 30 paturi la 100.000 locuitori;
  2. Îngrijire paliativă: 20 paturi pentru asistenţă paliativă la 100.000 locuitori
  3. Îngrijire pe termen lung şi managementul vârstnicilor: 6 paturi la 1.000 locuitori cu vârsta peste 65 ani
  4. 1 medic FTE şi 2 asistente medicale FTE la 40 pacienţi
  5. 1 echipă de asistenţă la domiciliu la 20.000 locuitori.

17 Medicina internă, pediatrie, obstetrică-ginecologie şi chirurgie generală

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

	Redacția Lex24
	Publicat in Repertoriu legislativ, 15/12/2024