Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii Document

Emitent: MINISTERUL AGRICULTURII, PADURILOR, APELOR SI MEDIULUI
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 176 bis din 1 martie 2004

Actiuni Suferite

Actiuni Induse

Refera pe

Referit de

Nu exista actiuni suferite de acest act

Nu exista actiuni induse de acest act

Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACT	REFERA PE	ACT NORMATIV
Actul	ARE LEGATURA CU	ORDIN 1114 23/12/2003
Actul	REFERIRE LA	ORDIN 312 08/08/2001
Actul	REFERIRE LA	NORMA 08/08/2001
Actul	REFERIRE LA	ORDIN 156 27/12/1999
Actul	REFERIRE LA	NORMA 27/12/1999 CAP. 7

Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACT	REFERIT DE	ACT NORMATIV
Actul	APROBAT DE	ORDIN 1114 23/12/2003
Actul	CONTINUT DE	ORDIN 1114 23/12/2003

privind Manualul de instrucţiuni pentru boala de Newcastle*)

____________Notă …
*) Aprobat prin Ordinul nr. 1.114 din 23 decembrie 2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 1 martie 2004

ANEXĂ")

*)Anexaestereprodusăînfacsimil.

CAPITOLUL I

PREVEDERI GENERALE

1. Introducere
1. 1.1 Pesta porcină clasică este una din bolile infecto contagioase, virale, foarte gravă a porcilor domestici şi sălbatici.
2. 1.2 Boala este produsă de un pestivirus din familia Flaviviridae, înrudit antigenic şi structural cu virusul Diareei virale bovine (BVD) şi virusul Bolii de graniţă (BD).
3. 1.3 Principala cale naturală de infecţie este cea oronazală, prin contact direct sau indirect cu porcii infectaţi sau prin consumul de hrană contaminată. De asemenea, transmiterea bolii se poate realiza şi prin material seminal provenit de la vierii infectaţi.
4. 1.4 Perioada de incubatie este de 7 – 10 zile. În conditii de
  
  teren aceasta poate fi prelu' ngită la 2-4 săptămâni. Boala' are
  
  caracter epizootic. La tineret evoluţia bolii este acută, letală iar la adulţi boala poate evolua moderat, subacut sau subclinic.
2. Obiective

2.1. Planul de urgenţă pentru Pesta porcină clasică are drept scop:
1. a) eradicarea cât mai rapid posibilă a unui focar iniţial (primar) de pestă porcină clasică
2. b) blocarea propagării bolii dintr-un focar primar, înainte ca acesta să devină necontrolabil
3. c) împiedicarea declanşării unei epizootii
2.2. Prezentul plan de urgenţă pentru pesta porcină clasică trebuie să tină cont de următoarele cerinte:
1. a) con' firmarea sigură şi rapidă a boli'i;
2. b) rapiditatea punerii în aplicare a măsurilor de combatere;
3. c) implicarea de mijloace suficiente şi adaptate la situaţie, privind resursele umane şi materiale;
4. d) participarea tuturor crescătorilor, medicilor veterinari, a numeroase instituţii şi autorităţi guvernamentale.
2.3. Planul de urgenţă pentru pesta porcină clasică are ca anexă Manualul de instrucţiuni pentru pesta porcină clasică.

CAPITOLUL li

1. PREVEDERI LEGISLATIVE

Prezentul plan este elaborat în conformitate cu legislaţia în vigoare prevăzută pentru fiecare din următoarele capitole:

_1.1. Supravegherea veterinară şi diagnosticul pentru pestă porcină clasică;
1.9 Vaccinarea de necesitate;

1.1O. Tăierea şi uciderea animalelor;
1. a) Legea sanitară veterinară nr. 60/1974 republicata , cu modificările şi completările ulterioare prevede la cap. VII sancţiuni penale şi contravenţionale corelate cu nerespectarea prevederilor legale privind pesta porcină clasică.
2. b) Hotărârea Guvernului nr.1247/2002 privind stabilirea şi
sanctionarea contraventiilor la normele sanitare veterinare.

' '
2. În baza prevederilor legislaţiei menţionate:

a) Prezenţa sau suspicionarea pestei porcine clasice este notificată obligatoriu şi imediat la autoritatea veterinară competentă, conform prevederilor ordinului nr. 156/1999, pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123/23.03.2000. Această măsură trebuie făcută de medici veterinari care aparţin autorităţii veterinare centrale, teritoriale precum şi din partea unor ministere altele decât Ministerul Agriculturii Pădurilor Apelor şi Mediului care cunoaşte sau suspectează prezenţa pestei porcine clasice în orice efectiv de porcine, în special de proprietari, îngrijitori, personalul veterinar de asistenţă sau care lucrează în abatoare şi în laboratoare de diagnostic.
b) Investigarea oficială în urma suspicionării bolii va fi efectuată imediat pentru a confirma sau infirma prezenţa acesteia.
c) Probele pentru examenele de laborator vor fi recoltate de la porcine vii, moarte sau ucise în scop de diagnostic.
d) Proprietarul sau reprezentantul acestuia va permite accesul în exploataţia unde se suspicionează boala şi va coopera cu investigatorii oficiali.
e) După confirmarea bolii se va face notificarea internă de către direcţia sanitară veterinară judeţeană şi internaţională de către Agenţia Naţională Sanitară Veterinară.
f) Măsurile de combatere dispuse sunt aplicate de urgenţă pentru a ţine focarul de boală sub control.
g) Restricţiile dispuse se referă la mişcarea animalelor, persoanelor, furajelor, vehiculelor în zonele de protecţie şi de supraveghere, ca şi pentru produsele din carne şi alte materiale contaminate.
h) Porcinele din focarele de boală vor fi ucise, iar cadavrele

distruse în aşa fel încât să se evite răspândirea infecţiei, în conformitate cu definiţia „stamping out" precizată de OIE.
i) Carnea şi celelalte produse provenite de la porcine bolnave sau suspecte de boală, tăiate de necesitate înainte de confirmare acesteia trebuie confiscată şi distrusă în condiţiile precizate anterior.
j) Compensarea la preţul pieţii va fi făcută către proprietar pentru porcinele ucise, distruse în scop de diagnostic şi pentru combaterea bolii, ca şi pentru produsele de origine animală şi materialele care au fost confiscate şi distruse prin incinerare sau îngropare.
k) O anchetă epidemiologică detaliată, oficială va fi efectuată de către autoritatea veterinară locală în scopul precizării surselor de infecţie şi identificării a altor exploataţii supuse riscului de infecţie.

I) Autoritatea veterinară locala va asigura supravegherea porcinelor din zonele de protecţie şi supraveghere prin examinare clinică, morfopatologică si de laborator.

m) Adăposturile, echipamentele, vehicolele şi alte materiale contaminate vor fi bine curăţate, spălate şi dezinfectate folosind substanţe înregistrate si omologate in România active pentru virusul pestei porcine clasice.
n) În situaţii speciale autoritatea veterinară oficială poate dispune vaccinarea de necesitate în zone bine delimitate cu vaccin viu a porcinelor în condiţiile precizate prin Hotărârea Guvernului nr. 1026/2003.
o) Autoritatea veterinară este împuternicită să solicite ajutorul

unor formaţiuni, parte componentă a comandamentului antiepizootic local pentru a asigura condiţii normale pentru aplicarea măsurilor de combaterea bolii.

CAPITOLUL III

PREVEDERI LEGISLATIVE FINANCIARE

1. Fonduri bugetare de urgenţă
1. 1.1. Baza legală pentru prevederile financiare:
  1. 1.1.1. Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevede la art. 19:
    1. a) În cazul acţiunilor de importanţă deosebită ce se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boli transmisibile, prin sacrificarea unor animale şi prin alte măsuri ce se impun pentru prevenirea difuzării epizootiilor şi pentru apărarea sănătăţii efectivelor de animale, se acorda despăgubiri, proprietarilor animalelor sacrificate sau altfel afectate, indiferent dacă animalele respective sunt asigurate sau nu;
    2. b) Sacrificarea unor animale şi alte măsuri ce se impun pentru prevenirea epizootiilor şi apărarea sănătăţii efectivelor de animale, în cazul acţiunilor de importanţă deosebită prevăzute la alin.(1), se aprobă în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.
    3. c) Plata despăgubirilor se face din fondurile prevăzute pentru combaterea epizootiilor, la valoarea de înlocuire la preţul pieţei a animalului sacrificat, după caz, la suma pierderii suferite de proprietar prin redarea, indisponibilizarea ori afectarea în alt fel a animalului, la data când a avut loc acţiunea de lichidare a focarelor de boală sau de asanare a acestora, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
    4. d) Suma pierderii suferite de proprietar prin sacrificarea,
      
      redarea, indisponibilizarea ori afectarea în alt fel a animalului la data când a avut loc actiunea de lichidare sau de asanarea a focarului de boală se sta' bileşte de o comisie de apreciere, constituita din medicul veterinar de stat al circumscripţiei sanitare veterinare teritoriale, un specialist de la Centrul local de consultanţă
      
      agricolă, un specialist de la Oficiul de reproducţie şi selecţie a animalelor, agentul agricol, primarul localităţii sau reprezentantul acestuia.
    5. e) Valoarea de înlocuire a animalului se stabileşte în funcţie de
    valoarea genetică, zootehnică, sex, vârstă, greutate, starea fiziologică, categoria de producţie, la preţul pieţei la data când a
    
    avut loc ac.tiunea de lichidare sau de asanare a focarului de boală.
  2. 1.1.2. Hotărârea de Guvern nr. 614/1993 privind aprobarea
    
    „Programului de asanare a efectivelor de animale purtătoare de boli transmisibile la om şi refacerea şeptelului", republicata prevede că
    
    „se aprobă acţiunile cuprinse în programul de asanare a afectivelor de animale purtătoare, cu modificarile si completarile ulterioare. Realizarea integrala a actiunii de supraveghere si depistare a vaccinurilor obligatorii si de necesitate, precum si a unor tratamente antiparazitare de necesitate in cazul aparitiei unor epizootii, se asigura din fondurile bugetare , cu respectarea Normelor metodologice comune ale Ministerului Finanţelor nr. 5415/1993 si de Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei nr. 41540/1993, modificate şi completate cu Normele metodologice comune ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului nr. 195/1.10.2003 şi nr. 22343/16.10.2003 ale Ministerului Finanţelor Publice privind finanţarea cheltuielilor pentru combaterea bolilor la animale privind finanţarea cheltuielilor pentru combatere bolilor la animale elaborate de Ministerul Finantelor si Ministerul Agriculturii Pădurilor Apelor şi Mediului. Toate op' eraţiunile privind asanarea efectivelor de animale de boli transmisibile şi despăgubirea acestora din fondurile special constituite pentru agricultură se face în conformitate cu Legea bugetului şi respectarea prevederilor din Legea sanitară veterinară nr, 60/1974, republicată cu modificările şi completările ulterioare şi a ” ,,Normelor metodologice privind finanţarea cheltuielilor pentru combaterea bolilor la animale” elaborate de Ministerul Agriculturii şi alimentaţiei cu nr. 41540/4.08.1993 şi Ministerul Finanţelor nr. 5415/3.09.1993 cu modificarile si completarile ulterioare. Operaţiunile şi acţiunile cuprinse în normele sanitare veterinare privind profilaxia şi combaterea bolilor epizootice şi a zoonozelor de la capitolul ” Cheltuieli materiale pentru combaterea epizootiilor” se realizează cu respectarea normelor metodologice comune ale Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Agriculturii Pădurilor, Apelor şi
    
    Mediului, prevăzute la lit. A. Aprobarea acţiunilor care se realizează pentru asanarea efectivelor de animale purtătoare de boli transmisibile la· om, în cazul apariţiei pestei porcine clasice, este dată de Agenţia Naţională Sanitară Veterinară din Ministerul Agriculturii Pădurilor, Apelor şi Mediului, de către direcţiile sanitare veterinare judeţene şi a municipiului Bucureşti sau de către medicul veterinar de stat, după caz. Acţiunile de asanare prevăzute la lit. C se realizează sub supravegherea Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare din Ministerului Agriculturii Pădurilor Apelor şi Mediului a direcţiilor sanitare veterinare judeţene şi a municipiului Bucureşti, a circumscripţiilor sanitare veterinare teritoriale. În vederea refacerii şeptelului, din creditele bugetare alocate prin Ministerul Agriculturii Pădurilor Apelor şi Mediului, la capitolul „ Cheltuieli materiale pentru combaterea epizootiilor”, se plătesc despăgubiri – în afara celor cuvenite prin asigurări şi a sumelor recuperate prin valorificarea produselor şi subproduselor de la animalele tăiate, moarte sau ucise – celor care înregistrează daune în urma tăierii, morţii sau uciderii animalelor”. Beneficiază de despăgubiri, potrivit legii, persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate, şi persoanele fizice deţinătoare de animale, care au suferit pagube în cazul aplicării acţiunilor de importanţă deosebită ce se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boli transmisibile, cuprinse la pct. I, lit. C, din prezenta anexă, şi a celor prevăzute în normele metodologice comune ale Ministerului .Finanţelor Publice şi Ministerului Agriculturii Pădurilor Apelor şi Mediului, în baza documentatiei întocmite de autoritatea sanitară veterinară de stat. în cazul iichidării rapide a focarelor de boli transmisibile, despăgubirile se acordă indiferent dacă animalele sunt asigurate sau nu.
    
    Prin acţiuni de importanţă deosebită se înţelege măsurile
    
    care se aplică pentru lichidarea focarelor şi păstrarea teritoriului ţării liber de boli cu mare difuzibilitate la animale şi a celor transmisibile de la animale la om (tuberculoză, leucoză enzootică bovină, rabie, trichineloză şi alte boli); prin lichidarea rapidă a focarelor de boli transmisibile se înţelege tăierea sau uciderea animalelor diagnosticate ca fiind bolnave ( abataj sanitar ), operaţiuni de profilaxie zoosanitară efectuate sub supravegherea administraţiei şi autorităţii veterinare de stat, precum şi alte măsuri ce se impun pentru prevenirea difuzării epizootiilor şi apărarea sănătăţii
    
    efectivelor de animale.
  3. 1.1.3. Legea nr. 381 din 13 iunie 2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură, prevede:
    1. a) Acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură se prevede, la Cap. I art. 1, , că „sunt considerate calamităţi naturale pierderile cantitative şi calitative de recolte, mortalitatea şi/sau sacrificarea de necesitate a animalelor, produse printr-o manifestare distructivă a bolilor, pe areale extinse”.
    2. b) La art. 2 se prevede că „Nominalizarea şi încadrarea în categoria bolilor care generează calamităţi naturale la plante şi animale se realizează de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor”, pesta porcină clasică fiind inclusă în această categorie.
    3. c) La art. 4 se precizează că „Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi, prin bugetul de stat se va aloca Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului o sumă destinată despăgubirii producătorilor agricoli „, ,,ca urmare a efectelor negative ale fenomenelor naturale şi ale bolilor prevăzute la art. 2”.
    4. d) Conform art. 8, ,,Despăgubirile se acordă producătorilor agricoli pentru animale,” şi „despăgubirea reprezintă maximum 80
      
      % din valoarea de asigurare".
    5. e) Conform art. 9, ,,Constatarea pagubelor se face în prezenţa producătorului agricol afectat şi a unei comisii numite de prefectul judeţului”.
2. 1.2. Cheltuieli prevăzute:

a) În bugetul anual al Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului sunt alocate fonduri speciale care să acopere cheltuielile destinate lichidării focarelor de boală care apar.
b) Cheltuielile prevăzute se acordă pentru:
1. (i) plata suplimentară pentru salarii (ore suplimentare, angajări temporare, cheltuieli de transport şi diurnă);
2. (ii) echipament şi alte materiale de protecţie;
3. (iii) consumabile;
  1. (IV) uciderea porcilor şi distrugerea cadavrelor;
  2. (V) dezinfectarea sau distrugerea materialelor contaminate;
  3. (VI) curăţarea şi dezinfecţia adăposturilor, curţilor, vehiculelor şi echipamentelor;
  4. (VII) măsuri de protecţia animalelor;
  5. (VIII) compensaţii pentru porcii ucişi, produse de origină
    
    animală;
  6. (IX) de vaccinări de necesitate.
c) Cheltuieli pentru pregătirea combaterii bolii:
1. (i) instruirea echipelor de lucru;
2. (ii) susţinerea grupului de experţi;
3. (iii) pregătiri generale pentru combaterea bolii în focare.
  
  CAPITOLUL IV
  
  LANT•
  
  DE COMANDĂ
  1. A. STRUCTURI SPECIFICE PERMANENTE CU REPONSABILITĂ.TI ÎN RELAT.IE CU PESTA PORCINĂ CLASICĂ
    1. 1. LA NIVEL GUVERNAMENTAL
      1. 1.1. Comisia Guvernamentală de Apărare împotriva Dezastrelor instituită prin Ordonanţa Guvernului nr.47/12.08.1994, Cap. li art 16
      2. 1.2. Comandamentul Antiepizootic Central – instituit prin Hotărârea Guvernului nr. 1004/4.10.2001 cu atribu.tiuni stabilite de art. 15 al Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 republicată.
    2. 2. LA NIVELUL MINISTERULUI AGRICULTURII, PĂDURILOR, APELOR ŞI MEDIULUI
      1. 2.1. ,,Comisia Centrală pentru Epizootii şi Supravegherea Contaminării Radioactive, Chimice şi Biologice a Produselor Vegetale şi Animale” instituită prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 72/16.03.2001 şi Ordonanţa Guvernului nr. 47/12.08.1994, Cap. li art 17 lit. g.
      2. 2.2. Agenţia Naţională Sanitară Veterinară din structura Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului care reprezintă autoritatea veterinară centrală (AVC), a cărei organizare şi funcţionare este prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 739/2003 .
      3. 2.3. Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală, organizat conform Regulamentului de organizare şi funcţionare aprobat prin ordinul MAAP nr. 475/2002.
    3. 3. LA NIVEL JUDET• EAN
      1. 3.1. ,,Comisia Judeţeană pentru Prevenirea Dezastrelor” constituită în fiecare judeţ în baza Ordonanţei Guvernului nr 47/12.08.1994, art. 11
      2. 3.2. Comandamentul Antiepizootic Judeţean – instituit în fiecare judeţ prin Hotărârea Guvernului nr. 1004/4.10.2001 cu atribuţii stabilite de art.15 al Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
      3. 3.3. Direcţia sanitară veterinară judeţeană si respectiv a Municipiului Bucureşti organizată conform regulamentului de organizare si funcţionare prin Ordinul Ministrului Agriculturii şi
        
        Alimentat.iei nr. 125/1998.
    4. 4. LA NIVEL LOCAL (municipii, oraşe comune)
    4.1 Comandamentul Antiepizootic Local (municipal, orăşenesc şi comunal) instituit în baza art. 15 al Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
  2. B. STRUCTURI SPECIFICE PENTRU CAZURI DE NECESITATE
    1. 1. LA NIVEL CENTRAL
      1. 1.1. CELULA DE CRIZĂ pentru pesta porcină clasică, următoarea structură:
        
        a) Se constituie în baza prezentului program şi este compusă
        
        din:
        
        (i) ministrul agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului;
        
        (ii) directorul general al Direcţiei generale buget finanţe;
        
        (iii) subsecretarul de stat care coordonează activitatea Agenţiei
        
        Naţionale Sanitare Veterinare;
        
        (IV) directorul general al Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare;
        
        (V) ministrul finanţelor publice ;
        
        (VI) mi nistrul transporturilor, construcţiilor şi turismului;
        
        (VII) ministrul de interne şi administraţiei publice;
        
        (VIII) preşedintele Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor
        
        b) Se reuneşte ori de câte ori există o suspiciune de pestă porcină clasică şi rămâne operaţională până la ridicarea măsurilor de carantină şi repopularea exploatatiilor
        
        c) Împreună cu Centrul Naţional de Luptă contra Pestei porcine clasice, aceasta are ca principală atribuţie stabilirea şi urmărirea modului de aplicare a măsurilor specifice şi nespecifice pentru combaterea pestei porcine clasice;
        
        d) Celula de criză se organizează la nivelul Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare
        
        e) Coordonatele acesteia sunt: Strada Negustori nr. 1 B, sector 2 Bucureşti, Tel 0040-21-315.78.75, fax 0040-21-312.49.67, e-mail: ansv@maa.rosau ansv.disp@maa.ro
      2. 1.2. CENTRUL NAT.IONAL DE LUPTĂ CONTRA PESTEI PORCINE CLASICE
        
        a) Se constituie în baza prezentului program
        
        b) Are următoarea componenţă:
        
        (i) preşedinte – directorul general al Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare;
        
        (ii) vicepreşedinte – directorul general adjunct al Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare;
        
        (iii) secretar – directorul Direcţiei de Sănătate Animală din Agenţia Naţională Sanitară Veterinară;
        
        (IV) membri:
        
        – directorul general al Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală;
        
        – directorul general adjunct al Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală;
        
        – specialist virusolog din Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală;
        
        – specialist epidemiolog din cadrul Institutului de
        
        Diagnostic şi Sănătate Animală;
        
        – specialist în patologia porcină din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală;
        
        – preşedintele Asociaţiei Naţionale de Creşterea Porcinelor;
        
        – specialist responsabil cu monitorizarea;
        
        Centrul Naţional de luptă contra pestei porcine clasice este coordonat de subsecretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului care coordonează Agenţia
        
        Na.tională Sanitară Veterinară.
        
        c) Are următoarele responsabilităţi principale:
        
        (i) stabilirea, împreună cu celula de criză, a măsurilor specifice veterinare, pentru elucidarea suspiciunii de pestă porcină clasică şi a celor ce sunt necesare după confirmarea bolii, precum şi a măsurilor nespecifice generale, de combatere a pestei porcine clasice;
        
        (ii) monitorizează, urmăreşte şi controlează punerea în aplicare a măsurilor specifice veterinare, împreună cu centrele locale de luptă contra pestei porcine clasice
        
        (iii) elaborează şi îmbunătăţeşte strategia de intervenţie în caz de necesitate pentru pesta porcină clasică
        
        (IV) elaborează şi realizează în practică programul de instruire a centrelor locale de luptă contra pestei porcine clasice şi a grupelor de experţi de la nivel central şi local privind conduita de abordare în cazul unei situaţii de necesitate create de pesta porcină clasică
        
        (V) informează celula de criză, conducerea Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare şi celelalte structuri centrale de luptă contra pestei porcine clasice asupra evoluţiei bolii
        
        (VI) asigură şi gestionează materialele necesare la nivel central şi la nivelul centrelor locale de luptă contra pestei porcine clasice •
        
        (VII) stabilirea şi gestionarea necesarului de vaccin în caz că se aplică vaccinarea antipestoasă de necesitate pentru controlul bolii
        
        (VIII) coordonarea tuturor acţiunilor din prezentul program, pe teritoriul României;
        
        (IX) asigură dotarea cu mijloace de comunicare – computere, telefoane fixe şi mobile, fax-uri, ale căror coordonate trebuie cunoscute de centrele locale de luptă contra pestei porcine clasice, de către celula de criză şi de grupele de experţi centrali şi locali
        
        (X) stabileşte lista cu numele, adresa, numărul de telefon, fax, calificarea şi experienţa în combaterea bolilor din lista A a OIE
        
        a persoanelor responsabile de la centrele locale şi toate structurile centrale, judeţene şi locale implicate în controlul pestei porcine clasice.
        
        d) Centrul Naţional de Luptă Contra Pestei Porcine Clasice are următoarele coordonate:
        
        – Agenţia Naţională Sanitară Veterinară – 8-dul Carol I nr. 24, sector 3, Bucureşti, tel. 021-315.7875, Fax: 021-312.4967; E-mail: ansv,disp@maa.ro
      3. 1.3. GRUPUL NAT.IONAL DE EXPERT.I
        
        a) Grupul Naţional de Experţi are următoarea componenţă:
        
        Grupul national de experti
        
        (i) directorul adjunct al Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală – şeful grupului;
        
        (ii) specialist virusolog – şeful Laboratorului Naţional de Referinţă pentru Pesta Porcină Clasică;
        
        (iii) specialist în patologia porcină;
        
        (IV) specialist epidemiolog;
        
        (V specialist în diagnosticul pestei porcine clasice;
        
        (VI) specialist epidemiologie moleculară;
        
        (VII) specialist pentru probleme de biosecuritate;
        
        (VIII) specialist igienă şi protecţia şi bunăstarea animalelor;
        
        (IX) specialist responsabil cu monitorizarea;
        
        (X) alţi specialişti existenţi la nivel naţional, care pot realiza competenţele de expert al grupului;
        
        Grupul naţional de experţi se împarte în două subgrupuri :
        
        1. Subgrupul care face deplasarea în teren la nivelul Centrului judeţean de luptă contra pestei porcine clasice şi care va coordona activitatea grupului de experţi locali;
        
        2. Subgrupul care rămâne la nivelul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală şi al Laboratorului Naţional de Referinţă pentru Pesta Porcină Clasică.
        
        b) Atribuţiile grupului national de experti :
        
        (i) conduce ancheta epidemiologică şi evaluează riscul indus de focar;
        
        (ii) acordă asistenţă directorului general al Agenţiei
        
        Naţionale Sanitare Veterinare pentru evaluarea situaţiei evoluţiei bolii şi a eficienţei măsurilor de control aplicate;
        
        (iii) efectuează expertizarea riscului potenţial în relaţie cu pesta porcină clasică şi dezvoltă noi strategii de control al evoluţiei bolii;
        
        (IV) instruieşte şi asistă structurile locale şi centrale implicate în lichidarea focarelor de boală.
        
        c) Are coordonatele: Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală, Str. Dr. Staicovici nr. 63, sector 5 Bucureşti, tel. 021- 410.1299; 021-410.1390; Fax: 021-411.3394; E-mail:
        
        office@idah.ro
    2. 2. LA NIVEL TERITORIAL

2.1 celula teritorială de criză (organizată de Direcţia Sanitară Veterinară Judeţeană respectiv a Municipiului Bucureşti)
2.2 Centrul judeţean de luptă contra pestei porcine clasice
1. a) Este instituit în baza prezentului program;
2. b) Se organizează la nivelul direcţiilor sanitare veterinare judeţene şi este compus din:
  1. (i) directorul adjunct al Direcţiei Sanitare Veterinare Judeţene respectiv al municipiului Bucureşti – şeful grupului;
  2. (ii) specialist virusolog;
  3. (iii) specialist epidemiolog;
    1. (IV) specialist în patologia porcină;
    2. (V) specialist igienă protecţie şi bunăstare animală;
    3. (VI) specialist responsabil cu prelevarea şi transportul probelor la laborator; –
    4. (VII) alţi specialişti la nivel judeţean compatibili cu funcţia de expert al grupului.
3. c) Responsabilităţi
  1. 1. impun, monitorizează, urmăresc şi controlează punerea în aplicare a:
  2. 2. măsurilor specifice veterinare impuse de „Centrul
  Naţional de Luptă contra Pestei porcine clasice" prin intermediul direcţiei sanitare veterinare judeţene si respectiv a municipiului Bucureşti;
  1O. asigurarea legăturii cu autorităţile locale – poliţie, primării,
  
  prefecturi – nominalizate pentru impunerea măsurilor de carantină de gradul li;
  1. 11. sensibilizarea crescătorilor, medicilor veterinari, celor care intervin în exploataţii din domeniul public sau privat, populaţiei
    
    rurale prin exploatarea tuturor suporturilor mediatice, recomandând drumul de parcurs pe lângă organismele din teren (administraţia judeţeană, serviciile veterinare, laboratoarele veterinare, asociaţiile de crescători de animale);
  2. 12. evaluarea şi participarea la întocmirea planului judeţean de alertă şi intervenţie de urgenţă în caz de pestă porcină clasică prin;
    
    -analiza factorilor şi situaţiilor particulare ce implică un risc de propagare a unei epizootii;
    
    -adaptarea planului naţional cadru de alertă şi intervenţie de necesitate în caz de pestă porcină clasică la particularităţile judeţene şi locale;
    
    -aprobarea planului judeţean de alertă şi intervenţie în caz de necesitate pentru pesta porcină clasică;
  3. 13. evaluarea costurilor directe şi indirecte induse de un focar de boală susţinute de bugetul public, a celor suportate de crescători sau de asociaţiile de crescători;
  1. 14 efectuează bilanţul acţiunilor întreprinse şi emite noi abordări ce trebuie să conducă la eliminarea focarului;
  2. 15 evaluează prejudiciile, sancţiunile şi punctele slabe ce trebuie corijate (evaluarea şi controlul punctelor critice);
  3. 16 instruirea trimestrială a posturilor de comandament fix şi operaţional şi a grupelor de experţi privind pesta porcină clasică;
4. d) La nivelul centrelor locale de luptă contra pestei porcine clasice, localizate la nivelul direcţiilor sanitare veterinare judeţene si respectiv a municipiului Bucureşti trebuie să existe:
  1. 1. mijloace de comunicare: computere, telefoane fixe şi mobile, fax cu linie directă cu Centrul Naţional de Luptă contra Pestei porcine clasice;
  2. 2. mijloace de deplasare în teritoriu;
  3. 3. sistem informatizat de colectare, procesare şi stocare a datelor;
  4. 4. o hartă a teritoriului, în detaliu;
  5. 5. lista unităţilor ce trebuie contactate la o suspiciune de pestă porcină clasică (abatoare, servicii de însămânţări artificiale, fabrici de lapte, pieţe judeţene, autorităţi locale – poliţie, primărie, vamă, prefecturi, medicii veterinari de liberă practică, reţelele de transport animale şi produse animaliere şi de origine animală, serviciul de recoltare a pieilor, societăţile de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare, fabricile de preparate din carne, unităţi ale Ministerul
    
    Apărării Naţionale, unităţile de ecarisare, aglomerările temporare de animale, parcurile şi rezervaţiile naturale de animale);
  6. 6. un plan de intervenţie, mijloace de informare mass media;
  7. 7. stoc de materiale şi echipament de intervenţie, conform anexei nr. 1;
5. e) La nivelul Centrului Local de Luptă contra Pestei porcine clasice se organizează trei formaţiuni:
1. postul de comandament fix – localizat la nivelul direcţiei sanitare veterinare judeţene si respectiv a municipiului Bucureşti

_2. postul de comandament operaţional – implantat lângă exploataţia contaminată;

3. o celulă de informare la nivelul prefecturii. Aceste structuri au următoarele responsabilităţi:
1. 2.2.1 POSTUL DE COMANDAMENT FIX (la nivelul Direcţiei Sanitare Veterinare judetene si respectiv a municipiului BUCUREŞTI) are următoarele atribuţii:
  1. a) centralizarea tuturor informaţiilor, în special a celor provenite de la diferite instituţii şi organisme implicate în gestionarea focarului şi din anchetele epizootologice;
  2. b) analizarea datelor şi identificarea punctelor critice;
  3. c) evaluarea situaţiei şi evoluţia focarului;
  4. d) definirea zonelor de protecţie şi de supraveghere, împreună cu posturile de dezinfecţie şi de control;
  5. e) contactarea primăriei situate în zona de supraveghere pentru instituirea măsurilor de către postul de comandament operaţional;
  6. f) pregătirea deciziilor administraţiei locale;
  7. g) asigurarea transmiterii, urmanrn şi execuţiei deciziilor
    
    „Comandamentului Antiepizootic Judeţean" şi local şi ale
    
    ,,Comisiei Judeţene de Apărare împotriva Dezastrelor";
  8. h) întocmirea raportului epizootic şi a altor rapoarte;
  9. i) ţinerea la zi a bilanţului mijloacelor materiale, financiare şi de personal angajate în focarul de boală;
2. 2.2.2 POSTUL DE COMANDAMENT OPERAŢIONAL (la

nivelul focarului de boală) are următoarele atribuţii:

a) colectarea datelor privind importanţa focarului şi evoluţia bolii, evaluarea prejudiciilor produse de prezenţa acesteia, reacţiile vecinilor, starea de spirit a crescătorilor şi a celor care intervin în focar;
b) organizarea şi dirijarea operaţiunilor veterinare şi de supraveghere, veghind la efectuarea acestora;
c) asigurarea că echipele specializate (grupele de experţi centrali şi locali) pot, la sfârşitul zilei:
- – să se decontamineze;
- – să evalueze acţiunile întreprinse în timpul zilei;
- – să primească informaţiile necesare pentru a doua zi;
d) angajarea tuturor mijloacelor disponibile pentru eliminarea focarului;
e) ţinerea la zi a tabloului operaţiunilor de pus în aplicare;
f) solicitarea de noi mijloace de intervenţie;
g) contactarea postului de comandament fix pentru a-i furniza informaţiile necesare, pentru a-i transmite solicitările de noi mijloace materiale, financiare şi de personal;
h) punerea în aplicare a dispoziţiilor „Comandamentului Antiepizootic Judeţean” şi local şi ale „Comisiei Judeţene de Apărare împotriva Pestei porcine clasice” transmise prin intermediul postului de comandament fix.

Postul de comandament operational este situat în zona de supraveghere a focarului şi conlucrează strâns cu echipele de experţi ce activează în zona de protecţie a focarului.

Postul de comandament operaţional trebuie să dispună de:
- – o sală de lucru;
- – magazie de materiale;
- – un loc de decontaminare cu duş şi maşină de spălat;
- – un loc de odihnă;
- – un loc pentru spălarea şi dezinfecţia vehiculelor;
  
  – echipamente : post de telefon şi materiale radio pentru legătura cu poliţia şi jandarmeria, cu pompierii, cu primăria şi prefectura;
- – pompe pentru curăţenie mecanică cu apă sub presiune; substanţe letale şi alte mijloace de ucidere a
  
  animalelor;
- – panouri de avertizare;
- – mijloace de deplasare;
- – materiale de recoltare a probelor;
- – mijloace transport carcase de animale;
- – materiale de birotică;
- – avize speciale pentru măsuri restrictive;
- – avize de afişare şi informare a publicului;
  
  Postul de comandament operaţional trebuie să aibă în stoc:
  - – echipament de protecţie complet.
  - – materiale de contenţie, pentru prelevare de probe şi pentru uciderea animalelor;
  - – materiale şi produse pentru spălare şi dezinfecţie;.
i) personalul din centrele locale de luptă contra pestei porcine clasice sunt trimestrial instruite la nivelul „Centrului Naţional de Luptă contra Pestei porcine clasice” privind responsabilităţile şi procedurile legale de urmat în cazul apariţiei pestei porcine clasice.

Celula de informare organizată la nivelul prefecturii are următoarele responsabilităţi:

– prea toate informaţiile referitoare la situaţia din focar .
– răspunde la apelurile populaţiei şi furnizează informaţii pentru mass-media

2.3. GRUPUL DE EXPERT.I LOCALI

1. Grupul de experti locali este constituit din specialişti din

structura direcţiei sanitare veterinare judeţene si respectiv a municipiului Bucuresti, serviciile veterinare private locale şi alte persoane ajutătoare specializate pe diferite domenii
2. Grupul de experti locali este constituit din cinci echipe de experţi:
1. a) echipa de epidemiologi
2. b) echipa de screening
3. c) echipa de trasabilitate
4. d) echipa de stamping-out şi evaluare
5. e) echipa de instruire

a) ECHIPA DE EPIDEMIOLOGI ESTE FORMATĂ DIN:
1. (i) şeful serviciului de sănătate animală de la nivelul direcţiei sanitare veterinare judeţene si respectiv a municipiului Bucureşti;
2. (ii) un reprezentant al serviciilor private locale;
3. (iii) medicul veterinar de stat care are responsabilitatea
  
  pentru exploataţia respectivă;
  
  Echipa de epidemiologi lucrează împreună şi sub coordonarea echipei de epidemiologi de la nivel central;
  
  Echipa de epidemiologi evaluează eficienţa acţiunilor de dezinfecţie şi dezinsecţie;
  
  Echipa de epidemiologi are următoarele responsabilităţi: pe baza informaţiilor furnizate de echipa de specialişti de sănătate animală şi de echipa de trasabilitate, combinate cu informaţiile primite despre exploataţiile din jur – asistă postul de comandament operaţional asupra:
  - – posibilei origini a infecţiei ;
  - – perioadei iniţiale de contaminare a exploataţiei;
  - – punctelor de risc din exploataţia contaminată şi riscul pentru exploataţiile din apropiere, ţinând cont de răspândirea agentului etiologic pe calea aerului sau prin mişcări de animale infectate;
  - – determinării limitelor de posibilă răspândire a agentului pestei porcine clasice
b) ECHPA DE SCREENING este formată din specialişti de la direcţia sanitară veterinară judeţeană si respectiv a municipiului Bucureşti.
- – screening-ul de inventariere – se execută la începutul fazei de prealertă, pentru a avea o evaluare exactă a răspândirii virusului în zona de protecţie, cât de repede posibil şi inventarierea numărului de animale din această zonă;
- – screening-ul in perioada de suspiciune şi control – se efectuează pentru a avea o situaţie exactă a animalelor moarte, ucise, suspecte de boală, suspecte de contaminare şi a animalelor nereceptive din zona de protecţie;
- – screening-ul final: realizarea screening-ului serologic în fermele din zona de protecţie şi zona de supraveghere. Aceasta este obligatorie pentru a motiva ridicarea măsurilor de carantină.
c) ECHIPA DE TRASABILITATE

– monitorizează mişcările de animale vii, produse animaliere şi de origine animală, persoane, furaje şi alte materii şi materiale ce pot constitui purtători de virus pestos porcin.

trasabilitatea în „amonte" şi „aval" de exploataţia contaminată, în timp şi spaţiu, pentru a evalua posibilele

contacte ale exploataţiei înainte de perioada de contaminare, în perioada de incubaţie şi după suspiciunea bolii în exploataţie;
- – ţine sub observaţie exploataţiile „de contact” şi toate exploataţiile suspecte până la eliminarea suspiciunii de pestă porcină clasică;
- – recoltează probele necesare examenului de laborator şi utilizează probele prelevate din exploataţia contaminată pentru a determina originea virusului pestei porcine clasice prin metode de biotehnologie şi lungimea perioadei între contaminare, suspiciune şi diagnostic;
d) ECHIPA DE STAMPING-OUT ŞI EVALUARE are

următoarele responsabilitati:

coordoneaza uciderea animalelor susceptibile din exploataţia contaminată ;
- – determină valoarea animalelor, a furajelor, a ustensilelor şi a altor materiale ce se supun distrugerii ;
- – determină valoarea produselor de origine animală ce se distrug;
-supraveghează dezinfecţiile periodice şi controlează eficienţa dezinfecţiei şi a dezinsecţiei finale .
e) ECHIPA DE INSTRUIRE realizează instruirea personalului din focar privind depistarea şi aplicarea măsurilor de control al bolii. Grupul de experţi locali realizează, de asemenea:
1. (i) întocmirea, împreună cu şeful centrului local de luptă contra pestei porcine clasice, a raportului epizootic periodic
2. (ii) avizarea recoltărilor de probe în zonele de protecţie şi de supraveghere
f) RAPORTUL EPIZOOTIC trebuie să conţină:
- – situaţia în zona infectată ;
- – speciile de animale sensibile şi metodele de creştere;
- – numărul de animale cu semne clinice, suspecte de boală, suspecte de contaminare şi numărul de cazuri.
- – detalii privind mărimea şi amplasarea exploataţiei, relaţiile cu alte exploataţii, existenţa şoselelor naţionale ori a drumurilor principale în apropiere
- – situaţia meteorologică locală şi mijloacele de legătură cu cea mai apropiată staţie meteorologică
- – evaluarea necesităţilor materiale şi de personal pentru punerea în aplicare a diferitelor măsuri dispuse de postul de comandament operaţional
g) Grupul de experţi locali este la dispoziţia postului de comandament operaţional.

În fiecare seară informează postul de comandament operaţional asupra:

– evoluţiei focarului ;
– aplicarea dispoziţiilor primite;
– aspectelor particulare apărute
– solicită resursele materiale şi de personal pentru următoarele actiuni;
– p' reia de la postul de comandament operaţional dispoziţiile pentru a doua zi

CAPITOLUL V RESURSE DE PERSONAL

1. La nivelul Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare – va exista situaţia la zi nominală şi coordonatele (telefon, fax, e-mail) pentru:

a) Comandamentul Antiepizootic Central
b) Comisia Guvernamentală de Apărare împotriva Dezastrelor
c) Comisia Centrală pentru Epizootii, Contaminare Radioactivă, – Chimică şi Biologică a Produselor Vegetale şi Animale

, d) Agenţia Naţională Sanitară Veterinară
1. (i) conducerea de coordonare -Subsecretar de Stat
2. (ii) conducerea executivă
  - – Director General
    - – Director General Adjunct
    - – directorii celor două directii
    - – toţi specialiştii din A.N.S.V. ş'i funcţiile acestora

e) Institutele centrale de profil :
1. (i) conducerea
2. (ii) toţi specialiştii din cele trei institute cu funcţia
f) Celula de criză
g) Centrul Naţional de Luptă contra Pestei porcine clasice
h) Grupul Naţional de Experţi

· 2. La nivelul direcţiilor sanitare veterinare judeţene si respectiv a municipiului Bucureşti va exista situaţia la zi nominală şi coordonatele (telefon, fax, e-mail) pentru:

a) Comandamentul Antiepizootic Judeţean

_b) Comisia Judeţeană pentru Prevenirea Dezastrelor

c) Direcţia Sanitară Veterinară Judeţeană si respectiv a municipiului Bucuresti
1. (i) conducerea – director – director adjunct – şefii de servicii
2. (ii) ceilalţi specialişti
d) Centrul Local de Luptă contra Pestei porcine clasice
e) Grupul Local de experţi :
1. (i) echipa de epidemiologi ;
2. (ii) echipa de screening ;
3. (iii) echipa de trasabilitate;

(IV) echipa de stamping-out şi evaluare;
(V) echipa de instruire;
(VI) alţi experţi.

• 3. Acorduri de colaborare

a) Agenţia Naţională Sanitară Veterinară trebuie să elaboreze şi să agreeze cu Colegiul Medicilor Veterinari din România acordul de colaborare care implică participarea directă a medicilor veterinari concesionari la toate acţiunile implicate de prezentul program.
b) Agenţia Naţională Sanitară Veterinară va încheia acorduri de colaborare cu:
1. (i) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului;
2. (ii) Ministerul Administraţiei şi Internelor;
3. (iii) Ministerul Apărării Naţionale;
  
  (IV) Ministerul Sănătăţii;
  
  (VI) Ministerul Justiţiei;
c) Agenţia Naţională Sanitară Veterinară va încheia cu conducerile direcţiilor medicale din ministerele în care sunt organizate servicii veterinare protocoale privind implementarea

particulară a prevederilor prezentului program În unităţile cu animale ce aparţin acestor ministere.
d) Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi direcţiile sanitare veterinare judeţene si respectiv a municipiului Bucureşti au dreptul să angajeze temporar personal calificat şi necalificat pentru punerea În aplicare operativă a măsurilor specifice şi generale de control al bolii.

4. Necesar de personal

a) Calculul necesarului de personal va avea în vedere faptul că un medic veterinar oficial poate vizita şi examina clinic, În medie, porcii din 5 ferme pe zi, iar necesarul de echipe instruite trebuie să asigure examinarea a până la 1O focare de boală În orice moment În zona de protecţie a fiecărui focar.

CAPITOLUL VI

RESURSE DE ECHIPAMENTE ŞI ALTE FACILITĂŢI MATERIALE
1. 1. Facilităti materiale
  1. 1.1. La ni'velul central şi teritorial centrele de luptă contra pestei porcine clasice trebuie să aibă acces imediat la echipamente de protecţie şi facilităţi materiale care să asigure implementarea întregului set de măsuri de combaterea bolii. O parte din aceste echipamente şi materiale va fi stocată pentru cazuri de necesitate iar restul trebuie să poată fi achiziţionat rapid pe bază de precontracte, din surse publice sau private
    
    – 1.2. În stoc va trebui să existe:
    
    – a) echipament de protecţie;
b) dezinfectante eficiente faţă de virusul pestei porcine clasice, detergenţi şi săpun;
c) pompe de curăţare şi dezinfecţie, lopeţi, razuri;
d) mijloace de ucidere şi eutanasiere;
e) echipament de necropsie şi de prelevare de probe;
f) afişe şi pancarte de avertizare ori de interzicere;
g) hărţi detaliate;
h) echipament de vaccinare;

Echipamentele şi materialele stocate vor fi ţinute corespunzător şi vor fi verificate periodic, pentru aprecierea gradului de deteriorare În vederea înlocuirii.

1.3 Echipamentele şi .materialele care trebuie achiziţionate pe bază de precontracte sunt:

a) vehicule diferite;
b) escavatoare;
c) materiale combustibile.
d) pompe diferite pentru spălare sub presiune şi dezinfecţie;
e) cisterne pentru apă;
f) generatoare electrice;
g) arzătoare pentru flambare;
h) mijloace de procesare a cadavrelor şi deşeurilor.

CAPITOLUL VII CAPACITĂT.I DE LABORATOR

• ••1. Laboratoare de diagnostic pentru pesta porcină clasică

1.1 Examenele de laborator pentru depistarea pestei porcine clasice sunt efectuate în laboratoarele sanitare veterinare judeţene abilitate;

1.2. Rezultatele acestora vor fi confirmate de un Laboratorul Naţional de Referinţă pentru pesta porcină clasică din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală.
1.3. Sarcinile şi responsabilităţile laboratorului naţional de referint,ă vor fi următoarele:
1. a) Asigurarea legăturii cu Laboratorul de Referinţă pentru Pesta Porcină Clasică al Comunităţii Europene cu referire la standardele şi metodele de diagnostic pentru pestă porcină clasică şi diagnosticul diferenţial.
2. b) Sprijinirea activităţii laboratoarelor judeţene prin:
  1. (i) stocarea şi furnizarea liniilor celulare folosite în diagnostic Împreună cu virusul şi/sau a serurilor standardizate şi a celorlalţi agenţi de referinţă;
  2. (ii) organizarea şi executarea testelor comparative periodice de diagnostic al pestei porcine clasice şi transmiterea periodică a rezultatelor acestor teste la autoritatea veterinară centrală a României.
3. c) Furnizarea informaţiilor şi efectuarea de instruiri ulterioare, în special prin:
  1. (i) colectarea datelor şi a informaţiilor despre metodele de
    
    diagnostic şi de diagnostic diferenţial utilizate şi transmiterea acestor informatii la autoritatea veterinară centrală a României
    
    '
    
    '
  2. (ii) elaborarea şi implementarea planurilor necesare pentru
    
    instruirea ulterioară a experţilor în diagnostic de laborator în vederea armonizării tehnicilor de diagnostic;
  3. (iii) organizarea unei întâlniri anuale cu reprezentanţii laboratoarelor judeţene în care se vor prezenta noutăţile în tehnicile de diagnostic;
1.4. Laboratorul national de referintă va functiona în

conformitate cu condiţiile rec'unoscute de strictă' securitate a' şa cum

sunt indicate în Standardele minime pentru laboratoarele care lucrează cu virusul pestos porcin, elaborate de Comisia Europeană de Luptă contra Pestei porcine clasice.
1.5. Laboratorul de referinţă va formula şi va recomanda măsurile de securitate ce trebuie luate de laboratoarele judeţene cu privire la diagnosticul pestei porcine clasice, în conformitate cu standardele minime în domeniu.
1.6. Între laboratoarele de stat judeţene de diagnostic, Centrul Naţional de luptă contra pestei porcine clasice, grupul de experţi şi Laboratorul Naţional de Referinţă pentru pesta porcină clasică trebuie să existe un sistem de comunicatie directă.

'

2. Ambalarea, transportul şi asigurarea securităţii probelor pe timpul transportului

, 2.1 Probele care conţin material viral cu mare potenţial infectant (amigdale, splină, rinichi, limfonoduri, os sternal), se protejează prin închidere in cutiile de plastic cu închidere etanşă, în vata imbibata cu solutie decontaminantă.

2.2. Probele astfel recoltate se ambalează, după individualizarea vizibilă, în cel putin doua pungi de plastic. Pe

ambalajul exterior se fixează. o eticheta scrisă vizibil cu urmatorul continut:

„PERICOL – Prezentul pachet se poate deschide doar de persoane autorizate”.

.2.3. Pe acest ambalaj exterior se aplică primele sigilii şi se dezinfectează. Pachetul astfel ambalat si sigilat se introduce in lada izoterma prevăzută cu brichete refrigeratoare sau în termose cu cuburi de gheaţă.

– 2.4. Lada izoterma sau termosurile se închid si se sigileaza efectuandu-se dezinfectia exterioara a acestora.

– 2.5. Nota de insotire va avea mentiunea URGENTA – solicitare de examene de diag_nostic pentru A 130.

2.6. ln afara datelor curente, pe nota de însoţire eliberată de direcţiile sanitare veterinare judeţene respectiv a municipiului Bucuresti se va mentiona obligatoriu numele medicului care a recoltat probele, data si ora la care s-au recoltat, numele persoanei care a efectuat ambalarea si dezinfectia ambalajelor ce contin probe, precum si numele persoanei raspunzatoare de securitatea probelor pe timpul transportului. Pe delegatia celor ce insotesc probele se va mentiona data si ora la care acestea au fost predate.

,2.7 Echipamentul folosit de catre cei care au examinat animalele si au recoltat probe, precum si restul materialelor nefolosite din trusa de recoltare şi se introduc in sacii de p1astic care vor fi dezinfectati la exterior si sigilati. Acesti saci se deschid doar in camera de autoclavare din laboratorul judetean.

• .2.8. Probele astfel recoltate si ambalate, se vor transporta in cel mai scurt timp posibil la laboratorul judeţean sau la Laboratorul naţional de referinţă pentru pesta porcină clasică.

INTRODUCERE

Următorii termeni se definesc astfel:

– ,,unitate” – orice întreprindere care produce, transportă, colectează, depozitează, procesează sau comercializează produse supuse controlului veterinar oficial ;
– ,,autoritate competentă” -autoritatea veterinară centrală care are stabilită prin lege competenţa de a administra şi controla activitatea sanitară veterinară din România sau orice autoritate căreia i-a fost delegată această competenţă ;
– ,,medic veterinar oficial” – orice medic veterinar împuternicit de

autoritatea veterinară centrală a României ;
– ,,exploataţie” – o întreprindere agricolă sau clădirile ce aparţine unui angrosist aşa cum sunt definite de legislaţia in vigoare, situate pe teritoriul României şi în care animalele supuse controlului veterinar oficial, cu excepţia equideelor, sunt cazate sau ţinute în mod regulat, precum şi exploataţia definită pentru comerţul internaţional cu ecvidee;
– ,,centru sau organizaţie” – orice întreprindere care produce, depozitează, procesează sau manipulează produse supuse controlului veterinar oficial;
– ,,turmă, lot” – un animal sau un grup de animale ţinute într-o unitate sau într-o gospodărie a populaţiei ce se constituie ca o unitate epidemiologică;
– ,,animal de tăiere” (sau de măcelărie) – orice animal destinat a fi supus tăierii sau pentru un centru de colectare de unde următoarea destinaţie este abatorul;
– ,,animale de creştere sau producţie” – orice animal incluzând pe cele destinate pentru înmulţire, pentru producţia de carne ori pentru muncă, prezentări sau expoziţie, cu excepţia animalelor care iau parte la evenimente culturale sau sportive şi care sunt destinate tăierii

imediate;
– ,,boli cu notificare obligatorie” – cele specificate de Norma sanitară veterinară privind anunţarea, declararea, notificarea şi stingerea unor boli transmisibile ale animalelor aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei si pădurilor nr. 159/1999;
– ,,centru de colectare” – exploataţiile, centrele de strângere a animalelor şi târgurile de animale, în care animalele originare din

diferite exploataţii sau gospodării ale populaţiei sunt grupate împreună pentru a forma loturi de transport de animale destinate comerţului;
- – ,,animal din speciile sensibile” – porcine , domestice sau sălbatice prezente într-o unitate, exploataţie sau gospodărie a populaţiei ;
- – ,,animal receptiv” – orice animal din speciile sensibile care nu este vaccinat sau care este vaccinat dar imunizarea acestuia este considerată, de către autoritatea veterinară competentă, a fi inadecvată
- – ,,animal infectat” – orice animal din speciile sensibile la care au fost evaluate simptomele clinice sau leziunile post mortem ca fiind produse de pestă porcină clasică sau la care prezenţa pestei porcine clasice a fost oficial constatată, urmare examenelor de laborator;
- – ,,animal suspect a fi infectat” – orice animal din speciile de animale sensibile care prezintă simptome clinice sau leziuni post mortem care sunt astfel încât prezenţa pestei porcine clasice poate fi suspectată în mod rezonabil;
- – ,,animal suspectat de a fi contaminat” – orice animal din speciile sensibile care poate – în conformitate cu informaţiile epizootologice colectate – să fie direct sau indirect expus la virusul pestei porcine clasice;
- – ,,abataj sanitar” – operaţiunea de profilaxie zoosanitară efectuată sub supravegherea autorităţii competente pentru confirmarea unei boli, ce constă în sacrificarea tuturor animalelor bolnave şi contaminate dintr-un efectiv şi, dacă este cazul, a tuturor celor care din alte efective au putu fi expuse la contaminare, fie direct, fie prin intermediul unor mijloace susceptibile de a asigura transmiterea. Toate animalele sensibile vaccinate sau nu, trebuie să fie tăiate şi carcasele lor incinerate, îngropate sau distruse prin orice alt mijloc ce permite evitarea propagării bolii prin carcase sau produse ale animalelor tăiate;
- – ,,abator” – o întreprindere utilizată pentru tăierea animalelor
  
  destinate alimentaţiei umane sau animale şi agreată de autoritatea competentă pentru export;
- – ,,animal” – orice mamifer din specii domestice sau sălbatice_
- – ,,aeroport internaţional” – un aeroport desemnat de ţara pe teritoriul căreia este situat, ca aeroport de intrare sau de ieşire pentru traficul aerian internaţional de animale, material seminal, ovule, embrioni, larve, albine, produse biologice şi patologice;
  
  – ,,caz" – animal cu pestă porcină clasică, fiind înţeles că trebuie precizat criteriul (clinic, serologic, etc), ce permite a afirma că animalul este bolnav;
– ,,cărnuri proaspete” – cărnurile ce nu au fost supuse nici unui tratament care să le modifice ireversibil caracterele organoleptice fizico

– chimice, cărnurile simplu refrigerate sau congelate sunt cărnuri proaspete;
- – ,,focare de boală” – orice exploataţie, unitate, gospodăria populaţiei sau clădire unde sunt prezente animale, ca şi locurile din apropierea lor, unde au apărut cazuri de boală;
- – ,,târg de animale vii” – amenajare care corespunde următoarelor conditii:
  - – este plasat sub controlul unui medic veterinar oficial
  - – nu este situat într-o zonă infectată şi este dezinfectat înainte şi după folosire
  - – nu serveşte decât animalelor pentru îngrăşat, de muncă, sau animalelor de măcelărie
  - – este împrejmuit are o singura poarte de intrare sI
    
    iesire.
  - – spaţiu pentru izolarea animalelor suspecte sau bolnave
- – ,,ţară exportatoare” – o ţară din care sunt expediate, cu destinaţie spre o altă ţară, produse agricole supuse controlului veterinar oficial;
  - – ,,ţară imp!)rtatoare” – o ţară de destinaţie către care sunt făcute expediţii de produse agricole supuse controlului veterinar oficial
- – ,,ţară de tranzit” – o ţară care este traversată sau în care fac numai escală la nivelul unui post de frontieră produse agricole, supuse controlului veterinar oficial;
  
  I
- – ,,ţară indemnă de pestă porcină clasică” – unde se practică vaccinarea – o tară care trebuie:
  - – să poată face dovada rapidităţii şi regularităţii în declararea bolilor la animale
  - – să expedieze o declaraţie la Oficiul Internaţional

I I

de Epizootii atestând absenţa focarului de pestă porcină clasică şi a oricărei vaccinări contra acestei boli, timp de cel puţin 12 luni cu o documentatie care să demonstreze existenta unui sistem eficace de supraveghere sanitară şi a unui dispozitiv complet de reglementare şi de luptă contra bolii

– să nu importe nici un animal vaccinat contra pestei porcine clasice, după oprirea vaccinării.

Dacă o ţară indemnă de pestă porcină clasică unde este practicată vaccinarea, doreşte obţinerea statutului de ţară indemnă de pestă porcină clasică unde nu se practică vaccinarea, o perioadă de aşteptare

de 12 luni e necesară după oprirea acesteia.

– ,,zonă indemnă de pestă porcină clasică” – este o zonă ce poate fi stabilită într-o ţară indemnă unde este practicată vaccinarea sau într-o ţară indemnă unde nu este practicată vaccinarea, sau într-o ţară ale căror anumite părţi au rămas infectate. Zona infectată este separată de restul ţării şi de ţările vecine infectate printr-o zonă de supraveghere. O ţară în care există o zonă indemnă de pestă porcină clasică unde se practică vaccinarea este necesar să :
- – poată face dovadă de rapiditate şi regularitate în declararea bolii la animale
- – să expedieze o declaraţie la Oficiul lnternational de Epizootii indicând dorinţa sa de a stabili o astfel de zonă şi atestând absenţa în aceasta a oricărui focar de pestă porcină clasică în ultimii 2 ani şi a oricărei vaccinări contra acestei boli, timp de cel puţin 12 luni şi absenţa introducerii oricărui animal vaccinat în zonă, după oprirea
  
  vaccinării
- – să furnizeze o documentat.ie care să demonstreze existenţa unui sistem eficace de supraveghere sanitară în zona
  
  indemnă de pestă porcină clasică şi în zona de supraveghere
- – să descrie în detaliu limitele acestor două zone, demonstrând eficacitatea supravegherii ce se exercită şi existenţa unui dispozitiv de reglementare complet de protecţie şi de luptă contra pestei porcine clasice. Zona de supraveghere trebuie să aibă cel puţin 1O km în profunzime.
– ,,ţară infectată” – ţara în care nu sunt respectate condiţiile pentru a putea fi considerată ca indemnă de pesta porcină clasică;
– ,,zonă infectată de pestă porcină clasică” – o zonă în care boala este prezentă, într-o ţară până atunci indemnă. Zona infectată trebuie să aibă o rază de cel puţin 1O km în jurul focarelor de pestă porcină clasică;

Ea este separată de restul ţării printr-o zonă de supraveghere, având cel puţin 10 km în profunzim . În cele două zone, deplasările de animale trebuie să fie controlate. ln zona infectată de pestă _porcină clasică, porcinele vii nu pot părăsi zona infectată decât cu un mijloc de transport şi dirijate către un abator desemnat, situat într-o zonă de supraveghere, unde vor fi tăiate imediat.
- – ,,suspiciunea de pestă porcină clasică” – starea patologică a porcinelor care permite să se suspicioneze că virusul pestei porcine clasice este la originea exprimărilor epidemiologice, clinice şi patologice.
  
  Anexa privind Manualul de instrucţiuni conţine următoarele fişe:
- – Fişa nr.1 – Prealerta – anunţarea suspiciunii de pestă porcină clasică
- – Fişa nr. 2 – Măsuri de restricţie de necesitate impuse la suspiciunea de pestă porcină clasică.
- – Fişa nr. 3 – Raportul preliminar al grupului de experţi şi inspectori
- – Fişa nr. 4 – Prelevarea şi trimiterea de probe la laborator pentru confirmarea sau infirmarea bolii
- – Fişa nr. 5 – Ridicarea măsurilor de restricţie la infirmarea bolii
- – Fişa nr. 6 – Raportul privind ancheta epidemiologică
- – Fişa nr. 7 – Proceduri de diagnostic
- – Fişa nr. 8 – Procedură de notificare internă şi internaţională
- – Fişa nr. 9 – Procedură şi acţiuni de instituire a zonelor de protecţie şi de supraveghere
- – Fişa nr. 1O – Proceduri de tăiere şi ucidere a animalelor
- – Fişa nr. 11 – Proceduri de ecarisare a teritoriului şI de procesarea cadavrelor şi deşeurilor animaliere
- – Fişa nr. 12 – Proceduri de curăţare, dezinfecţie şi dezinsecţie
- – Fişa nr. 13 – Proceduri de vaccinare de necesitate pentru pesta porcină clasică
- – Fişa nr. 14 – Proceduri de stingerea unui focar de pestă porcină clasică şi ridicarea restricţiilor sanitare veterinare
- – Fişa nr. 15 – Proceduri de repopulare
- – Fişa nr. 16 – Proceduri de instruire pentru combaterea pestei porcine clasice
- – Fişa nr. 17 – Proceduri de publicitate, avertizare a populaţiei, relaţii cu mass-media
- – Fişa nr. 18 – proceduri pentru scenarii epidemiologice

FIŞA 1

Prealerta – notificarea susp1c1unii de pestă porcină clasică (raportul preliminar de suspiciune)

Porc suspect de a fi infectat cu virusul pestei porcine clasice – orice porc care manifestă simptome clinice sau orice carcasă de porc care prezintă leziuni post-mortem ori reacţii la testele de laborator efectuate conform manualului de diagnostic şi care indică prezenţa posibilă a pestei porcine clasice.

Anunţarea suspiciunii de pestă porcină clasică se efectuează conform prevederilor Ordinului nr. 156 din data 27.12.1999 (Publ. in Monitorul Oficial nr. 123 din data 23.03.2000), anexa la norma sanitara veterinara privind anuntarea, declararea si notificarea unor boli transmisibile ale animalelor

capitolul 11, punctul 1:

„Anuntarea suspiciunii ori a aparitiei unei boli transmisibile la animale sau de la animale la om, precum si a cazurilor de taieri de necesitate sau de moarte a animalelor constituie o obligatie legala pentru toti detinatorii de animale (persoane fizice sau juridice), pentru orice persoana care, prin activitatea pe care o desfasoara, vine in contact cu animalele sau cu produsele de origine animala, pentru unitatile care prelucreaza, colecteaza, depoziteaza, transporta, valorifica ori comercializeaza produse de origine animala, pentru personalul care activeaza la punctele de control pentru trecerea frontierei de stat, precum si pentru administratia publica locala si personalul sanitar veterinar„

Raportul preliminar de suspiciune se întocmeşte conform

modelului de mai jos :

RAPORT DE NOTIFICARE (SUSPICIUNE)

IA I1 1310

Codul bolii

Luna Anul

Ziua

Judet•ul

Codul de

notificare al judeţului

Numele şi funcţia persoanei care raportează

Numărul de fax şi adresa de poştă electronică

I PESTĂ PORCINĂ CLASICĂ

Numele bolii

I IFD – B.A. Nr.

Metoda de diagnostic

6. 7. 8.

Data detect•iei init•iale de focare separate

infecţii

de sănătate

Data estimativă a a modificării statusului

identificate

Nr.

primei

Localizarea geografică a focarului {focarelor)

10.

Detalii referitoare la focar{e)

Nr. foca re

Specia

Nr. animal e existen

te IA n focar

Nr. de animal e afectat e

Din care:

Cu semn e clinic

Moart e

Ucis e

Tăiat e

FIŞA2

Măsuri de necesitate impuse de suspiciunea de boală

În cazul suspicionării pestei porcine clasice se aplică măsurile prevăzute în Ordinul Ministrului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor nr. 404/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare pentru controlul pestei porcine clasice (Publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 268 din data de 17 aprilie 2003).

Autoritatea veterinară centrală a României trebuie să dispună imediat măsuri de investigare, pentru a confirma sau a infirma prezenţa bolii menţionate, conform procedurilor stabilite în Manualul de diagnostic.

a) inventarierea tuturor porcilor şi exploataţiilor, pe categorii, întocmirea unei situaţii cu porcii bolnavi, morţi sau susceptibili de a fi infectaţi,
b) reţinerea în exploataţii a tuturor porcilor în adăposturi sau alt loc unde pot fi izolaţi,
c) interzicerea intrării/ieşirii porcilor din exploataţie, autoritatea veterinară locală putând extinde • după caz interdicţia ieşirii din exploataţie şi a altor specii de animale, cuprinzând măsuri pentru distrugerea rozătoarelor şi insectelor.
d) interzicerea ieşirii din exploataţie a cărnii sau produselor din carne provenite de la porcine, material seminal, ovule şi embrioni provenite de la porci, a furajelor pentru animale, a ustensilelor, diferitelor materii şi deşeuri care pot transmite virusul pestei porcine clasice, acestea neputând face obiectul comerţului cu Statele Membre ale Uniunii Europene,
e) pentru deplasarea persoanelor spre sau din exploataţie numai cu avizul autorităţii sanitare veterinare locale,
f) funcţionarea mijloacelor de dezinfecţie la intrarea şi ieşirea din exploataţia de porcine în scopul reducerii riscului de răspândire a virusului,
g) recoltarea de probe pentru examenele de laborator care au drept scop confirmarea sau infirmarea pestei porcine clasice de la porcii ucişi,
h) când exploataţia unde se găsesc porcii suspecţi este într-o zonă cu o densitate mare de porci, autoritatea veterinară locală dispune aplicarea aceloraşi măsuri,
i) măsurile nu trebuie ridicate până când suspiciunea de pestă porcină clasică nu a fost infirmată de laboratorul sanitar veterinar autorizat unde s-au efectuat analizele de laborator.

FIŞA3

Raportul preliminar al grupului de experţi şi inspectori

Grupul permanent de experţi şi inspectori stabilit de către autoritatea veterinară centrală a României sprijină autoritatea veterinară locală în întocmirea anchetei epidemiologice care trebuie să fie concepută cu responsabilitate pentru a oferi date clare privind:
1. a) condiţiile de apariţie;
2. b) sursa de infecţie;
3. c) exploataţii cu animale nou îmbolnăvite;
4. d) mişcările de animale, furaje şi alte mijloace prin care s-ar fi putut transmite boala.
5. e) probele recoltate se trimit la laborator;
6. f) rezultatul examenelor de laborator;
7. g) măsurile dispuse pentru combatere.
FIŞA4

Prelevarea şi trimiterea de probe la laborator pentru confirmarea sau infirmarea bolii
1. 1. Prelevarea şi trimiterea de probe la laborator pentru confirmarea sau infirmarea pestei porcine clasice se face în conformitate cu prevederile ordinului 404/2002. Medicul veterinar teritorial recoltează probe (stern şi set de organe-rinichi, splină, limfonoduri, tonsile) de la cadavre sau porci ucişi pe care le trimite în condiţii de securitate optimă, (conform Manualului de Diagnostic) la Laboratorul sanitar veterinar judeţean pentru punerea în evidenţă a prezenţei sau absenţei virusul pestei porcine clasice.
2. 2. Probele sunt expediate cu Notă de însoţire unde se precizează că acestea provin de la porcii domestici sau sălbatici prin care se solicită detecţia de antigen şi genom viral şi sau izolarea de virus de la animalele vii sau moarte (sânge pe anticoagulant, probe de stern şi organe) şi detecţia de anticorpi pentru supravegherea efectivelor având în vedere antecedentele epidemiologice (vaccinări anterioare).
3. 3. Se vor respecta condiţiile de ambalare, identificare şi transport ale probelor recoltate.
FIŞA5

Ridicarea măsurilor de restrict•ie la infirmarea bolii
1. 1. Confirmarea sau infirmarea pestei porcine clasice se face în baza:
  1. a) observării simptomelor clinice şi morfopatologice;
    
    bl detecţia virusului, a antigenului sau a genomului în probele de
    
    organe, sânge;
    
    c) detecţia anticorpilor specifici
2. 2. Procedurile de diagnostic sunt oficial aprobate şi omologate şi în conformitate cu Manualul OIE de standarde şi sunt înscrise în Catalogul naţional al metodelor de diagnostic paraclinic veterinar.
3. 3. Sunt autorizate următoarele teste:·
  1. a) IFD efectuat pe frotiuri de măduvă sternală;
  2. b) testul de identificare a antigenului detectat cu setul de anticorpi monoclonali
  3. c) testul de simplificare şi detecţie a genomului viral Sunt respectate prevederile ordinului nr. 404/2002.
4) Ridicarea măsurilor de restricţie sanitară veterinară se face de către autoritatea veterinară teritorială (Direcţiile sanitare veterinare) după ce suspiciunea de pestă porcină clasică a fost infirmată oficial prin buletin de analiză emis de Laboratorul sanitar veterinar de stat.

FIŞA 6

Raportul privind ancheta epidemiologică
1. 1. Când este confirmată pesta porcină intr-o exploataţie prin buletinul de analiză emis de Laboratorul National de Referintă din
  
  cadrul IDSA, autoritatea veterinară teritorială' dispune următo' arele măsuri:
  1. a) uciderea imediată a porcilor din exploataţie care se face sub supraveghere sanitară veterinară oficială, pentru evitarea riscului de răspândire a virusului în timpul uciderii şi transportului;
  2. b) recoltarea unui număr suficient de probe de la porcii ucişi pentru a se putea stabili modul de contaminare a exploataţiei precum şi perioada dintre contaminare şi notificarea bolii;
  3. c) prelucrarea sub supraveghere sanitară veterinară oficială a cadavrelor de porci morţi sau ucişi;
  4. d) identificarea şi prelucrarea sub supraveghere sanitară veterinară oficială a cărnii provenite de la porcii tăiaţi în perioada dintre contaminarea probabilă şi aplicarea măsurilor oficiale;
  5. e) identificarea şi distrugerea sub supraveghere sanitară veterinară a materialului seminal, ovulelor, embrionilor proveniţi de la porci care au fost colectaţi din exploataţiile din exploataţie în perioada dintre contaminarea prealabilă şi aplicarea măsurilor oficiale;
  6. f) supunerea unui tratament care să asigure distrugerea virusului pestei porcine clasice a tuturor substanţelor şi deşeurilor suspecte de a fi contaminate, reguli care se aplică conform instrucţiunilor medicului veterinar oficial;
  7. g) executarea dezinfecţiei adăposturilor în care au fost cazaţi porcii, a vehiculelor utilizate pentru transportul acestora, a cadavrelor, a echipamentului, aşternuturi, gunoi de grajd, a purinului suspect de a fi
    
    contaminat în următoarele conditii:
    1. (i) asigurarea sup' ravegherii sanitare veterinare oficiale
      
      conform instrucţiunilor medicului veterinar oficial;
    2. (ii) respectarea principiilor şi procedurilor de curăţenie, dezinfecţie şi tratamentul care pot fi amendate sau suplimentate ulterior.
2. 2. lnformatiile solicitate cu privire la focarul de pestă porcină clasică trebuie să cuprindă:
1. a) Data detecţiei iniţiale a modificării statusului de sănătate;
2. b) Data estimativă a primei infecţii cu virusul pestei porcine clasice, înainte ca boala să fie notificată sau suspectată;
3. c) Situaţia mişcării efectivelor de animale şi originea acestora;
4. d) Deplasarea persoanelor, vehiculelor, porcilor, carcaselor, materialului seminal, cărnii, aprovizionarea cu furaje sau a oricărui material, care ar fi putut.transporta virusul către sau de la exploataţia în cauză;
5. e) Certificarea sanitară veterinară;
6. f) Data şi ora trimiterii probelor la laborator;
7. g) Data confirmării/infirmării diagnosticului de pestă porcină clasică;
lu Nr. de focare separate identificate;

.l) Localizarea geografică a focarului (focarelor) ;
j) Situaţia epidemiologică a efectivelor de porcine din zona de supraveghere epidemiologică, inclusiv a porcilor mistreţi din mediul silvatic, rezervaţii naturale sau grădini zoologice;
k) Detalii referitoare la focar(e):

Nr.

Nr. animale

Nr. de animal

Din care:

Cu semn e clinic

e

Moarte

Ucise

Tăiate

focar

existente

e

(e)

în focar

afectat

(e)

e

-l1) Detalii privind efectivul afectat;

m) Detalii privind epidemiologia bolii;

11..,) Măsuri de control luate la data raportării.

o) Dacă sunt persoane vinovate de apariţia bolii.

FIŞA 7

Proceduri de diagnostic – de supraveghere, de infirmare sau confirmare a bolii.
1. 1. Pentru diagnosticul pestei porcine clasice se respectă prevederile ordinului nr. 404/2002, confirmarea unui focar de pestă porcină clasică bazându-se pe:
  1. a) simptomele clinice şi anatomopatologice caracteristice bolii;
  2. b) detecţia virusului, a antigenului sau a genomului în probe de ţesuturi, organe, excreţii;
  3. c) punerea în evidenţă a anticorpilor specifici în probele de sânge;
  4. d) testul de imunofluorescenţă directă efectuat pe frotiuri de măduvă sternală;
  5. e) testul de identificare a antigenului detectat cu setul de anticorpi monoclonali
  6. f) testul de amplificare şi detecţie a genomului viral.
2. 2. Declararea oficială a pestei porcine clasice şI instituirea măsurilor de carantină de gradul li.
  1. 2.1. Medicul veterinar oficial întocmeşte actul sanitar veterinar de declarare a pestei porcine clasice din care rezultă:
    1. a) data apariţiei bolii;
    2. b) exploataţia unde a fost diagnosticată boala;
    3. c) efectivul total de porcine existent;
    4. d) numărul de porci la care s-a diagnosticat boala;
    5. e) data confirmării oficiale a pestei porcine clasice şi categoria la care a apărut.
3. 3. Actul de declarare se înregistrează la Consiliul local al comunei de pe raza căruia se află exploataţia şi este de medicul veterinar oficial şi autoritatea veterinară locală.
4. 4. Declararea oficială a bolii se face conform prevederilor ordinului nr. 156/1999 şi ordinului nr. 404/2002.
5. 5. Se respectă prevederile Ordinului nr. 404 din 2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de supraveghere, profilaxie şi combatere a pestei porcine clasice pentru controlul serologic al porcilor din zonele de protecţie şi de supraveghere pentru depistarea anticorpilor virusului pestei porcine clasice (referitoare la procedura de recoltare a probelor vs efectivul considerat). Interpretarea oricărui test serologic pentru pestă porcină clasică se va face ţinând seama şi de diagnosticul diferenţial faţă de infecţiile cu pestivirusuri ale rumegătoarelor – BVDV şi BDV.
6. 6. Confirmarea unui focar de pestă porcină clasică se bazează pe:
  1. a) observarea simptomelor clinice şi a leziunilor morfopatologice caracteristice bolii;
  2. b) detecţia virusului, a antigenului sau a genomului în probe de ţesuturi, organe, sânge sau în excreţii;
  3. c) demonstrarea prezenţei anticorpilor specifici în probele de sânge.

7. Procedurile de diagnostic sunt oficial agreate şi omologate şi în conformitate cu cele prevăzute de Manualul OIE de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri şi sunt înscrise în Catalogul naţional al metodelor de diagnostic paraclinic veterinar.

FIŞAS

Procedura de notificare internă şi internaţională

Pesta porcină clasică este o boală declarabilă şi carantinabilă, sistemul de notificare fiind stabilit prin ordinul MAA nr. 156/1999 prin:

a) Notificarea internă constă în anunţarea oficială făcută de medicul veterinar oficial, serviciile veterinare aparţinând altor ministere decât Ministerului Agriculturii Pădurilor Apelor şi Mediului sau de conducerea acestora ori de serviciile veterinare particulare prin fax, telefon, telex, ori comunicare scrisă direct la autoritatea veterinară locală reprezentată de direcţia sanitară veterinară judeţeană, respectiv a Municipiului Bucureşti. Suspiciunile şi confirmările de pestă porcină clasică sunt anunţate telefonic prin e-mail la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală şi Agenţia Naţională Sanitară Veterinară, precizându se exploataţia, abatorul, mijlocul de transport, târgul de animale, fondul de vânătoare unde au apărut asemenea situaţii. Notificarea internă se face periodic şi în conformitate cu dispoziţiile Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare.
b) Notificarea internaţională se face în baza prevederilor statului

Oficiului Internaţional de Epizootii, România ca ţară fondatoare recunoaşte drepturile Biroului Central al Oficiului Internaţional de Epizootii de a comunica direct cu administraţia veterinară centrală a unei ţări membre a acestui organism.

.

Toate notificările şi informaţiile transmise la Oficiului Internaţional de Epizootii de Agenţia Naţională Sanitară Veterinară sunt evaluate ca fiind transmise de ţara noastră, iar toate notificările şi informaţiile transmise de Oficiului Internaţional de Epizootii la Agenţia Naţională Sanitară Veterinară sunt evaluate ca fiind transmise tării noastre..

România ca ţară membră a Oficiului Internaţional de Epizootii, pune la dispoziţia altor ţări membre prin intermediul Oficiului Internaţional de Epizootii, orice informaţie necesară pentru a reduce pe cât posibil riscul răspândirii bolilor inclusiv a pestei porcine clasice şi acordă sprijin în lupta împotriva acesteia la nivel mondial.

Agenţia Naţională Sanitară Veterinară transmite Oficiului Internaţional de Epizootii:
1. (i) notificarea prin telex, telegramă, fax şi orice alte mijloace electronice în termen de 24 de ore a oricărui dintre următoarele evenimente: bolile din lista A a OIE, referitor la prima apariţie sau reapariţie a pestei porcine clasice, dacă ţara sau regiunea ţării a fost considerată anterior liberă de pestă porcină clasică, aspecte importante noi pentru epidemiologice altor state, stabilirea diagnosticului pentru pesta porcină clasică. Dacă există aspecte excepţionale din punct de vedere epidemiologic pentru alte ţări.
  
  Autoritatea veterinară centrală a României trebuie:
2. (ii) să notifice boala şi să furnizeze Comisiei Europene informaţii cu privire la focarele de pestă porcină confirmate în exploataţii, cazurile de PPC confirmate într-un abator sau în mijloacele de transport, cazurile primare de PPC confirmate la porcii sălbatici, rezultatul anchetei epidemiologice;
3. (iii) să furnizeze Comisiei Europene cu privire la cazurile ulterioare confirmate la porcii sălbatici dintr-o zonă infectata cu PPC.
  
  Se întocmeşte un raport prin care se precizează:
  - – data expedierii şi ora
  - – numele tării noastre
  - – numele b' olii
  - – numărul de focare sau de cazuri
  - – data suspectării pestei porcine clasice
  - – data confirmării pestei porcine clasice
  - – metodele folosite pentru confirmare
  - – dacă boala a fost confirmată la porcu sălbatici, într-o exploataţie, abator sau mijloc de transport
  - – numărul porcilor morţi pe categorii
  - – numărul porcilor ucişi şi data uciderii
  - – data prelucrării carcaselor
  - – localizarea geografică a focarului
  - – măsurile aplicate pentru combatere
  - – rezultatul testelor efectuate pe probe de la porcii ucişi Rapoarte lunare referitoare la prezenţa, absenţa sau evoluţia

pestei porcine clascie şi aspecte importante pentru epidemiologice altor ţări membre.

FIŞA9

Procedură şi acţiuni de instituirea zonelor de protecţie şi de supraveghere

1. Medicul veterinar oficial primeşte prin buletinul de analiză confirmarea pestei porcine clasice şi întocmeşte actul sanitar veterinar de declarare oficială a bolii din care rezultă:
1. a) localizarea focarului
2. b) efectivul de porci din exploataţie
3. c) numărul de porci morţi, ucişi, tăiaţi din focar
4. d) efectivele de animale altele decât porcii
5. e) numărul porcilor îmbolnăviţi
6. f) situaţia exploataţiilor învecinate
7. g) data confirmării pestei porcine clasice
8. h) măsuri dispuse de medicul veterinar oficial pentru combatere·şi prevenirea difuzării bolii •
2. Pe baza confirmării oficiale a pestei porcine clasice într-o exploataţie, autoritatea veterinară teritorială stabileşte:
1. a) zona de protecţie cu o rază de cel puţin 3 km în jurul focarului
2. b) zona de supraveghere cu o rază de cel puţin 10 km
3. Când stabileşte aceste zone, autoritatea veterinară locală trebuie să t•ină cont de rezultatele

anchetei epidemiologice, situaţia geografică, respectiv graniţele naturale sau artificiale, localizarea exploataţiilor, modalităţile de deplasare şi de comerţ cu porci, precum şi disponibilitatea abatoarelor, instalaţiile, personalul disponibil pentru a controla orice deplasare a porcilor în cele două zone, în special dacă porcii care vor fi ucişi trebuie mutaţi din zona de origine.
4. Se are în vedere dacă una din aceste zone ale focarului include părţi din teritoriul României şi din cel al unui sau mai multor state

vecine, situaţie în care autorităţile veterinare respective cooperează cu România pentru a stabili acea zonă.
5. Astfel autoritatea veterinară centrală a României trebuie să ia măsuri de semnalizare evidentă, avertizare, resurse media ca presă şi televiziune pentru informarea tuturor peroanelor aflate în zona respectivă.

I. Măsuri in zona de protecţie

1: Autoritatea veterinară centrală a României dispune aplicarea următoarelor măsuri:

a) inventarierea exploataţiilor şi inspectarea acestora pe o perioadă de 7 zile de către un medic veterinar oficial pentru examinare clinică şi control al evidenţelor, identificarea porcilor.
b) interzicerea mişcărilor de porci, interdicţie care nu este aplicată tranzitului porcilor pe şosea sau calea ferată dacă aceasta se face fără descărcare şi opriri.

Se acordă derogare pentru porcii care trebuie tăiaţi imediat şi provin din afara zonei de protecţie în condiţiile în care abatorul este în acea zonă.
c) curăţarea şi igienizarea mijloacelor de transport pentru animale vii sau materii (carcase, furaje, gunoi de grajd, purin) care pot fi contaminate. Nici un astfel de mijloc de transport nu poate ieşi din această zonă în alte condiţii şi nu a fost verificat de autoritatea veterinară locală.
d) interzicerea intrării sau ieşirii dintr-o exploataţie a oricărui animal domestic fără autorizarea autorităt.ii veterinare locale.
e) notificarea la autoritatea veterinară locală a porcilor morţi sau bolnavi din exploataţie
f) interzicerea mutării din exploataţia unde sunt ţinuţi, a porcilor pentru o perioadă de peste 30 de zile după efectuarea curăţeniei şi dezinfecţiei exploataţiei infectate. Cu aprobarea autorităţii veterinare locale se poate face mişcarea acestor porci către:
1. (i) un abator pentru tăiere imediată
2. (ii) o întreprindere de prelucrare sau într-un loc unde sunt ucişi imediat şi cadavrele sunt prelucrate sub supraveghere sanitară veterinară oficială
3. (iii) alte incinte, în măsuri cazuri excepţionale din zona de protecţie când trebuie să fie informat imediat Comisia Europeană despre această măsură.
g) interzicerea ieşirii materialului seminal, a ovulelor şi embrionilor provenite de la porcii din

exploataţii
h) respectarea măsurilor de igienă de către persoanele care intră sau ies din exploataţie pentru a reduce riscul răspândirii virusului pestei porcine clasice

2. În conditiile stabilite de autoritatea veterinară centrală a României, atunci' când interdicţiile sunt menţinute mai mult de 30 de zile datorită apariţiei altor focare care produc probleme de bunăstare a animalelor sau de altă natură, se poate aviza mişcarea porcilor din această zonă către:
1. a) abatorul aflat în zona de protecţie pentru tăierea imediată a porcilor
2. b) o întreprindere de prelucrare sau un loc corespunzător unde porcii sunt ucişi imediat şi
  
  cadavrele prelucrate sub supraveghere sanitară veterinară oficială
3. c) alte incinte din zonele de protecţie
3. Aceste derogări se iau în baza unei cereri motivate de proprietarul exploataţiei, adresată autorităţii veterinare locale, care avizează ieşirea porcilor din exploataţie în următoarele condiţii:
4. Carnea rezultată se transportă în condiţii de maximă siguranţă în mijloace sigilate pe tot traseul
5. în zona de protecţie sunt aplicate aceste măsuri până la efectuarea următoarelor operaţiuni:

a) curăţenia şi dezinfecţia exploataţiei infectate
b) examinarea clinică şi de laborator a porcilor din toate exploataţiile care nu trebuie să se realizeze înainte de 30 de zile de la realizarea curăţeniei şi dezinfecţiei în exploataţia contaminată

li. Măsuri in zona de supraveghere
1. 1. Autoritatea veterinară centrală a României dispune aplicarea următoarelor măsuri:
  1. a) inventarierea exploataţiilor existente
  2. b) interzicerea deplasării şi transportului pe drumuri publice sau private a porcilor cu excepţia că acestea sunt autorizate de autoritatea veterinară locală, cu excepţia tranzitului pe şosea sau calea ferată când acestea se fac fără descărcare sau oprire şi nici porcilor pentru tăiere imediată proveniţi din afara zonei de supraveghere dacă abatorul este în zona menţionată
  3. c) curăţarea şi dezinfecţia mijloacelor de transport porci şi a altor animale, materii care pot fi contaminate. Nici un mijloc de transport nu poate ieşi din zonă fără a fi curăţat şi dezinfectat.
  4. d) Interzicerea intrării sau ieşirii timp de 7 zile de la stabilirea zonei de supraveghere a oricărui animal domestic fără avizul
    
    autorităt.ii veterinare locale
  5. e) notificarea porcilor morţi sau bolnavi la autoritatea veterinară locală
  6. f) interzicerea mutării porcilor din exploataţia unde sunt ţinuţi timp de 21 de zile de la efectuarea curăţeniei şi dezinfecţiei decât spre:
    1. (i) un abator pentru tăiere imediată
    2. (ii) o întreprindere de prelucrare sau loc unde porcii sunt ucişi imediat, iar cadavrele prelucrate sub supraveghere sanitară veterinară oficială
  7. g) interzicerea ieşirii materialului seminal, a ovulelor şi a embrionilor proveniţi de la porcii din exploataţia infectată
  8. h) respectarea măsurilor de igienă de către persoanele care intră sau ies din exploataţie pentru a reduce riscul răspândirii virusului pestei porcine clasice.
2. 2. Autoritatea veterinară locală poate autoriza în baza unei cereri scrise a proprietarului, ieşirea porcilor din exploataţia aflată în zona de supraveghere atunci când interdicţiile au fost menţinute mai mult de 30 de zile către:
  1. a) abator pentru tăiere imediată
  2. b) o întreprindere de prelucrare sau un loc unde sunt uc1ş1 ş1 cadavrele prelucrate sub supraveghere sanitară veterinară oficială
  3. c) către alte incinte localizate din zona de protecţie sau supraveghere situatie care este comunicată de autoritatea veterinară centrală a Româ' niei la Comisia Europeană
3. 3. Măsurile din zona de supraveghere se menţin până când au fost efectuate curăţenia şi dezinfecţia exploataţiei infectate, porcii din toate exploataţiile au fost supuşi examinării clinice şi de laborator conform Manualului de Diagnostic pentru a depista prezenţa sau nu a virusului pestei porcine clasice, acţiuni care nu trebuie realizate înainte de 20 de zile de curăţenia şi dezinfecţia preliminară.
4. 4. În ambele zone, de protecţie şi supraveghere sunt interzise următoarele activităt•i:
  1. a) activitatea de reproducţie de la prima suspiciune până la eliminarea animalelor din exploataţie
  2. b) scoaterea produselor agricole cultivate în incinta exploataţiei infectate
  3. c) sanitare veterinare (vaccinări, recoltări de sânge, tratamente)
  4. d) izolarea funcţională a adăposturilor unde a fost suspicionată, confirmată pesta porcină clasică)
  5. e) respectarea normelor de profilaxie generală cu asigurarea dezinfecţiei mijloacelor de transport şi pentru personalul angajat şi vizitator
  6. f) limitarea circulaţiei
  7. g) interzicerea vânătorii în zonele silvatice
  1. III. Măsuri aplicate in caz de confirmare a pestei porcine clasice in alte locuri decât exploataţii de animale
    
    Pesta porcină clasică poate fi diagnosticată în târguri de animale, baze de achiziţii, expoziţii sau diferite aglomerări (abatoare temporare de animale), pe timpul transportului când se dispun următoarele măsuri:
    1. a) uciderea şi îngroparea porcinelor bolnave sau suspecte de îmbolnăvire
    2. b) pentru restul speciilor de animale din aceste aglomerări conduita este stabilită de Comandamentul antiepizootic judeţean în funcţie de numărul şi speciile existente
    3. c) închiderea târgului, expoziţiei, bazei de achiziţii şi evacuarea animalelor, efectuarea dezinfecţiei şi curăţeniei
    4. d) organizarea de depistări a unor eventuale cazuri de îmbolnăviri
    5. e) dirijarea la primul abator a animalelor unde se suspicionează pesta porcină clasică, respectiv a cărnii şi subproduselor rezultate în aşa fel încât să fie eliminat orice pericol de difuzare a virusului pestei porcine clasice
    6. f) uciderea şi distrugerea porcilor sălbatici din mediul sălbatici în condiţiile evitării riscului de răspândire a virusului
  2. IV. Măsuri de trasabilitate
    1. 1. Dacă medicul veterinar oficial consideră, pe baza unor date confirmate, că pesta porcină clasică ar fi putut fi introdusă din alte exploataţii în exploataţia suspectă a fi contaminată sau din aceasta în alte exploataţii, ca rezultat al mişcării de persoane, animale sau vehicule pe orice altă cale sau mijloc, acele alte exploataţii vor fi plasate sub supraveghere sanitară veterinară oficială şi acţjunile de
      
      supraveghere nu vor fi ridicate până când suspiciunea prezenţei bolii în exploataţia suspectă de contaminare nu este oficial eliminată.
    2. 2. Daca medicul veterinar oficial consideră, pe baza unor date confirmate, că pesta porcină clasică ar fi putut fi introdusă în exploataţia contaminata din alte exploataţii ca rezultat al mişcării de persoane, animale sau vehicule ori pe orice altă cale sau mijloc, acele alte exploataţii vor fi plasate sub supraveghere veterinară oficială.
    3. 3. Daca medicul veterinar oficial găseşte sau consideră, pe baza unor date confirmate, că pesta porcină clasică ar fi putut fi introdusă din exploataţia contaminata în alte exploataţii ca rezultat al mişcării de persoane, animale sau vehicule ori pe orice altă cale sau mijloc, acele alte exploataţii vor fi plasate sub supraveghere veterinară oficială.
    4. 4. Când o exploataţie a fost supusă prevederilor pct. 1, 2 şi 3, autoritatea veterinară competentă va interzice mişcarea animalelor din această exploataţie cu altă destinaţie decât pentru transport direct la un abator, sub supraveghere veterinară oficială, cu scopul tăierii de necesitate. înainte de a se acorda o astfel de autorizare, medicul veterinar oficial trebuie să efectueze o examinare a întregului efectiv din exploataţia respectivă şi să confirme că nici un animal nu este suspect de a fi infectat.
    5. 5. Atunci când condiţiile permit, autoritatea veterinară competentă poate limita masurile prevăzute la pct. 1 şi 2 pentru o parte a exploataţiei incriminate şi a animalelor existente acolo, cu condiţia ca animalele existente să fi fost cazate, ţinute şi furajate complet separat de cele care fac obiectul celor specificate la pct. 1 şi 2.
    6. 6. Atunci când porcinele sunt livrate sau scoase din exploataţia în care sunt ţinute, ele trebuie sa fie identificate în aşa fel încât, pentru a fi posibilă stabilirea exploataţiilor de origine sau exploataţia de unde provin şi toate mişcările lor să poată fi repede identificate (trasabilitate).
  3. V. Tăierea de urgenţă a porcinelor şi valorificarea cărnii rezultate se vor efectua în aceleaşi condiţii ca şi în cazul zonei de protecţie.
  1. 1. întreprinderile de producere a nutreţurilor combinate şi abatoarele din zonele epizootice vor funcţiona cu aprobarea şi în condiţiile stabilite de către Comandamentul Antiepizootic Judeţean respectiv al Municipiului Bucureşti prin respectarea normelor qe profilaxie generală. •
  2. 2. întreprinderile de producere a făinii proteice furajere situate în zonele epizootice pot prelua cadavre sau deşeuri animaliere numai din
    
    localităţi libere de boală, în condiţiile stabilite de Comandamentul Antiepizootic Judeţean, cu excepţia celor care sunt destinate special pentru distrugerea animalelor tăiate sau moarte din zone de protecţie.
  3. 3. Personalul silvic şi de vânătoare are obligaţia să anunţe imediat comandamentele antiepizootice locale ori de câte ori găsesc cadavre ori depistează porcine sălbatice, bolnave sau suspecte de boală, este obligatoriu ca acestea să fie capturate şi examinate de autoritatea veterinară locală.
  4. 4. în zonele epizootice se interzice vânătoarea.
  5. 5. Măsurile în zona de supraveghere vor fi menţinute în aplicare cel puţin 30 de zile după eliminarea tuturor porcinelor din exploataţie sau locul contaminat şi efectuarea în această exploataţie a curăţirii preliminare şi operaţiunile de dezinfecţie.
  FIŞA 10
  
  Tăierea şi uciderea animalelor
  1. 1. Obiect: descrierea modului în care se efectuează operaţiunile de mişcare, cazare, contenţionare, asomare, sacrificare şi ucidere a suinelor (domestice şi sălbatice) din focare de pestă porcină clasică, în scopul combaterii bolii.
  2. 2. Domeniul de aplicare: toate suinele (domestice şi sălbatice) din focare de pestă porcină clasică
  3. 3. Documente asociate: Ordinul Ministrului Agriculturii Apelor i Pădurilor nr. 404/2002), cu privire la măsurile de control al pestei porcine clasice, Ordinul nr. 119/2003 privind Norma Sanitară Veterinară pentru problemele de sănătate animală şi sănătate publică referitoare la uciderea vânatului sălbatic şi la comercializarea cărnii de vânat sălbatic, publicat în Monitorul Oficial nr. 159/12.03.2003, Ordinul Ministrului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor nr. 425/2002), privind protecţia animalelor în timpul sacrificării sau uciderii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887/9.12.2002.
  4. 4. Definiţii: în sensul prezentei proceduri, prin următorii termeni se înţelege:
  - – ,,porc” – orice animal din familia Suidae, inclusiv porcii sălbatici;
  - – ,,porc sălbatic” – un porc care nu este ţinut sau crescut într-o exploataţie;
  - – ,,exploataţie” – orice incintă agricolă sau de altă natură, localizată pe teritoriul României, în care porcii sunt crescuţi sau ţinuţi permanent sau temporar. Nu sunt incluse abatoarele, mijloacele de transport şi zonele împrejmuite în care porcii sălbatici sunt ţinuţi şi pot
    
    fi vâna.ti.
  - – ,,porc suspect de a fi infectat cu virusul pestei porcine clasice” – orice porc care manifestă simptome clinice sau orice carcasă de porc care prezintă leziuni post-mortem ori reacţii la testele de laborator efectuate conform manualului de diagnostic şi care indică prezenţa posibilă a pestei porcine clasice;
  - – ,,caz de pestă porcină clasică sau porc infectat cu virusul pestei porcine clasice” – orice porc sau carcasă de porc la care au fost confirmate oficial simptome clinice sau leziuni post-mortem de pestă porcină clasică şi la care prezenţa bolii a fost confirmată oficial ca rezultat al unei examinări de laborator efectuate conform manualului de diagnostic;
  - – ,,focar de pestă porcină clasică” – exploataţia în care a fost detectat unul sau mai multe cazuri de pestă porcină clasică;
  - – ,,focar primar” – focarul care apare pentru prima dată într-o exploataţie sau lot de animale.
  - – ,,zonă contaminată” – zona din teritoriul României în care, în urma confirmării unuia sau mai multor cazuri de pestă porcină clasică la porcii sălbatici, măsurile de eradicare a bolii sunt puse în aplicare;
  - – ,,caz primar de pestă porcină clasică la porcii sălbatici” – orice caz de pestă porcină clasică, care este detectat la porcii sălbatici într-o zonă în care nu se aplică nici o măsură;
  - – ,,confirmarea infecţiei” – declararea de către autoritatea competentă a prezenţei unei boli, bazată pe rezultatele de laborator; în caz de epidemie autoritatea competentă poate să confirme prezenţa unei boli pe baza rezultatelor clinice şi/sau epidemiologice;
  - – „metapopulaţie de porci sălbatici” – orice grup sau subpopulaţie de porci sălbatici cu contacte limitate cu alte grupuri sau subpopulaţii;
  - – ,,populaţie de porci sălbatici susceptibilă” – acea parte a unei populaţii de porci sălbatici, care nu a dezvoltat imunitate faţă de virusul pestei porcine clasice;
  - – ,,deţinător” – orice persoană fizică sau juridică care deţine porci sau care este însărcinată cu îngrijirea animalelor menţionate, contra cost sau nu;
  - – ,,medic veterinar oficial” – medicul veterinar desemnat de autoritatea veterinară centrală a României;
  - – ,,ucidere” -orice proces care cauzează moartea animalelor;
  - – ,,tăiere" – cauzarea morţii unui.animal prin sangerare;
  - – ,,exploataţie de contact” – o exploataţie posibil contaminată cu pesta porcină clasică, ca urmare a localizării, circulaţiei persoanelor, porcilor ori a vehiculelor sau în oricare alt mod.
  1. 4.1. Conform prevederilor ordinului nr. 425/2002 prin care este aprobată Norma sanitară veterinară privind protecţia animalelor in timpul sacrificării sau uciderii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887/19 septembrie 2002, animalele nu trebuie supuse unui stimul, suferinţă sau dureri inutile in timpul mişcării, cazării, asomării, tăierii sau uciderii.
  2. 4.2. În funcţie de locul unde se face tăierea sau uciderea porcilor
    
    dintr-o exploataţie unde a fost diagnosticată pesta porcină clasică trebuie realizate următoarele condi.tii:
    1. a) contenţia fără a se provoc in mod intenţionat sau neintenţionat suferinţă, durere, rănire sau contuzie
    2. b) picioarele animalelor nu trebuie legate, animalele nu sunt suspendate înainte de asomare sau ucidere, prinderea unui animal într-un sistem de content•ie nu trebuie asociată sub nici
      
      o formă cu suspendarea animalului
    3. c) animalele care sunt asomate sau ucise prin mijloace mecanice sau electrice aplicate pe cap trebuie prezentate într-o astfel de poziţie, încât echipamentul să poată fi folosit adecvat cu uşurinţă şi pe o perioadă determinată
    4. d) echipamentul de asomare electrică nu va fi folosit ca un mijloc de limitare a mişcărilor sau de imobilizare a animalelor şi nici ca mijloc de a face animalele să se deplaseze.
    4.3 Asomarea
    
    În ceea ce priveşte asomarea sunt permise următoarele metode:
    1. a) electronarcoza
    2. b) pistol cu gloanţe captiv
    3. c) expunerea la bioxid de carbon
    4. d) lovire înainte de pierderea cunoştinţei
    4.4. Uciderea
    
    Uciderea porcilor cu pestă porcină clasică se face prin aplicarea următoarelor metode:
    1. a) pistol cu gloanţe liber sau puşcă
    2. b) camera de vid
    3. c) electrocutarea
    4. d) expunerea la bioxid de carbon
5. 5. Cerinţe specifice pentru asomare
  1. 5.1. Asomarea nu trebuie să fie efectuată decât atunci când este urmată imediat de sângerarea animalului.
  2. 5.2. Animalele nu se introduc în boxele de asomare până când operatorul care urmează să efectueze asomarea nu este pregătit pentru asomarea animalului. Animalelor nu li se va contenţiona capul până când operatorul nu este pregătit să le asomeze.
  3. 5.3. În cazul electronarcozei electrozii trebuie plasaţi astfel încât să cuprindă creierul, permiţând curentului să treacă prin acesta. Se vor lua măsuri corespunzătoare care să asigure că există un contact electric bun, prin udarea pielii. Atunci când animalele sunt asomate individual, aparatul trebuie:
    1. a) să încorporeze un dispozitiv care să măsoare impedanţa curentului şi să nu permită funcţionarea aparatului în condiţiile în care nu se asigură intensitatea şi puterea minime ale curentului electric;
    2. b) să încorporeze un dispozitiv sonor sau vizual care să indice durata timpului de aplicare pentru fiecare animal;
    3. c) să fie conectat la un dispozitiv care să indice voltajul şi intensitatea curentului, poziţionat astfel încât să fie uşor vizualizat de către operator.
  4. 5.4. În cazul expunerii la dioxid de carbon:
    1. a) Concentraţia de dioxid de carbon pentru asomarea porcilor trebuie să fie de minimum 70% în volum.
    2. b) Camera în care porcii sunt expuşi la gaz şi echipamentul folosit pentru conveierea porcilor prin cameră trebuie proiectate, construite şi întreţinute astfel încât să se evite rănirea porcilor sau compresia pieptului şi să le permită acestora să rămână în poziţie patrupedă până când îşi pierd cunoştinţa. Se va asigura o iluminare adecvată atât pentru camera de asomare, cât şi pentru dispozitivul de conveiere a porcilor pentru a permite acestora acomodarea vizuală.
    3. c) Camera trebuie prevăzută cu dispozitive pentru măsurarea concentraţiei de gaz la punctul de maximă expunere şi care să avertizeze sonor sau luminos dacă concentrat,ia de dioxid de carbon scade sub nivelul cerut.
    4. d) Porcii trebuie ţinuţi în boxe sau în containere care să permită acestora să se poată vedea între ei şi trebuie transportaţi în camera de gazare în termen de 30 de secunde de la intrarea lor în instalaţie.
    Porcii trebuie transportaţi cât mai repede posibil de la intrare către punctul de maximă concentraţie şi trebuie expuşi suficient, astfel încât să se asigure că rămân inconştienţi până la sacrificare.
6. 6. Cerinţe specifice pentru ucidere
  1. a) Pistolul cu glonte liber sau puşcă
    
    Aceste arme care pot fi folosite pentru a ucide vânat, trebuie autorizate de către autoritatea competentă, care trebuie să se asigure că aceste arme sunt folosite corect numai de către personal calificat.
  2. b) Electrocutarea şi dioxidul de carbon
  Autoritatea competentă poate autoriza uciderea prin aceste · metode, cu condiţia ca, suplimentar să se stabilească puterea şi durata curentului electric folosit, precum şi concentraţia şi durata expunerii la dioxidul de carbon.
7. 7. Sângerarea animalelor
8. 8. Sacrificarea şi uciderea suinelor in afara abatoarelor

8.1 Animalele pot fi sacrificate în afara abatoarelor, cu condiţia ca acestea să fie asomate în prealabil, fără a se realiza baie de sânge. Autoritatea competentă poate autoriza transportul animalelor bolnave în scopul sacrificării sau uciderii, cu condiţia ca transportul să nu provoace animalului o suferinţă în plus.

FIŞA 11

Ecarisarea teritoriului, procesarea cadavrelor şi deşeurilor animale

1. Obiect: descrierea modului în care se efectuează operaţiunile de colectare, distrugere sau procesare (prelucrare) a cadavrelor şi a deşeurilor animaliere provenite din focare de pestă porcină clasică.

2: Domeniul de aplicare: toate animalele (domestice şi sălbatice) moarte şi deşeurile animaliere provenite din focarele de pestă porcină clasică

3. Documente asociate: Ordinul nr. 404/2002 privind controlul pestei porcine clasice, Ordinul MAPAM nr. 723/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte reguli de sănătate cu privire la subprodusele de la animale , ce nu sunt destinate consumului uman, publicat în Monitorul Oficial nr. 842/26.11.2003;
4. Definiţii: în sensul prezentei proceduri, prin următorii termeni se înţelege:
- – ,,deşeuri animale” – carcase sau părţi ale animalelor sau produse de origine animală nedestinate consumului uman, cu excepţia excreţiilor animale;
- – ,,materiale cu grad ridicat de risc” – deşeuri animale susceptibile de a prezenta riscuri ridicate asupra sănătăţii animalelor sau oamenilor;
- – ,,intreprindere de prelucrare a materialelor cu grad ridicat de risc” – întreprindere în cadrul căreia deşeurile animale sunt supuse unui tratament sau unui proces de prelucrare în vederea distrugerii agenţilor patogeni;
- – ,,produse tehnice sau farmaceutice,, – produse destinate altor scopuri decât consumului uman sau animal;
- – ,,unitate de prelucrare a deşeurilor,, – întreprindere de prelucrare cu grad scăzut de risc, întreprindere de prelucrare cu grad ridicat de risc, întreprindere care produce hrană animală ori întreprindere care prepară produse tehnice sau farmaceutice şi în cadrul căreia sunt utilizate deşeuri animale în vederea pregătirii unor astfel de produse;
  - – ,,porc” – orice animal din familia Suidae;
  - – ,,porc de crescătorie” – porcul destinat creşterii sau utilizat în vederea perpetuării speciei;
  - – ,,porc de ingrăşătorie” – porcul pus la îngrăşat şi destinat abatorizării pentru producţia de carne;
  - – ,,porc mistreţ” – sălbatic – porcul care nu este ţinut sau crescut într-o exploataţie;
  - – ,,animal” – orice animal domestic dintr-o specie care ar putea fi direct afectată de boala în cauză sau orice animal vertebrat sălbatic, susceptibil să participe la epidemiologia bolii, având rol de vector sau rezervor de infecţie;
  - – ,,exploataţie” – orice unitate situată pe teritoriul României, în care animalele sunt crescute sau sunt ţinute permanent ori temporar;
  - – ,,proprietar sau deţinător” – orice persoană fizică sau juridică care deţine în proprietate animale ori care este însărcinată cu posibilitatea întreţinerii acestor animale;
  - – ,,medic veterinar oficial” – medicul veterinar împuternicit de Ministrul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului şi prin Agenţia Naţională Sanitară Veterinară, în condiţiile legii, să îndeplinească unele atribuţii publice conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2000;
  - – ,,porc suspect de pestă porcină clasică” – orice porc care prezintă simptome clinice, leziuni post-mortem sau reacţii ca urmare a testelor de laborator efectuate, indicând posibila prezenţă a pestei porcine clasice;
  - – ,,porc bolnav de pestă” – orice porc cu manifestări specifice de pestă porcină clasică:
    - – la care s-au constatat în mod oficial simptome clinice ori leziuni post-mortem de pestă porcină clasică; sau
    - – la care a fost constatată în mod oficial prezenţa bolii, în urma unui examen de laborator efectuat conform metodelor înscrise în Catalogul naţional al metodelor de diagnostic paraclinic veterinar;
  - – ,,focar de boală” – exploataţia în care a fost detectat unul sau mai multe cazuri de pestă porcină clasică;
- – ,,focar primar” – orice focar nelegat din punct de vedere epizootologic de un focar anterior constatat în aceeaşi regiune, exploataţie sau de prima apariţie într-o regiune diferită;
- – ,,ecarisaj” – distrugerea prin îngropare sau incinerare a materiilor cu risc înalt de contaminare, astfel încât să se evite riscul de propagare a bolii – Directiva C.E.E. nr. 90/667;
- – ,,exploataţie contact” – o exploataţie în care pesta porcină clasică este posibil să fi fost introdusă din cauza amplasării sale, ca urmare a circulaţiei persoanelor, a porcilor, a vehiculelor sau a oricărui alt conţact epidemiologic.
5. Condiţii privind prelucrarea cadavrelor şi deşeurilor animale
1. 5.1. Fiind considerate materiale cu grad ridicat de risc trebuie prelucrate într-o întreprindere cu grad ridicat de risc aprobată de autoritatea sanitară veterinară centrală sau înlăturate prin arderea la crematoriu ori prin îngropare:
  1. a) toate porcinele care au decedat în fermă, dar nu au fost sacrificate in vederea consumului uman, inclusiv animalele nou născute sau nenăscute;
  2. b) animalele omorâte în cadrul măsurilor de control al bolii, fie în ferme, fie în alte locuri desemnate de către autoritatea competentă;
  ·c) toate deşeurile animale, inclusiv sângele rezultat de la animalele care au prezentat semne clinice de boală;
  1. d) animalele, carnea proaspătă, carnea de vânat şi produsele din carne importate din ţări terţe, care pe durata inspecţiei prevăzute de legislaţia sanitară veterinară nu au îndeplinit condiţiile sanitare veterinare în vederea importului în România, cu excepţia cazului în care vor fi reexportate sau importul acestora va fi acceptat cu restricţiile stabilite conform prevederilor legislaţiei în vigoare;
  2. e) animalele de fermă care au murit pe durata tranzitului, fără a intra sub incidenţa prevederilor pentru situaţiile de ucidere în caz de urgenţă, din motive de protecţie;
2. 5.2. Autorităţile competente pot, dacă este necesar, să decidă înlăturarea materialelor cu grad ridicat de risc, prin procedura arderii la crematoriu sau a îngropării, în cazul în care:
  1. a) transportul animalelor infectate sau suspectate de a fi infectate cu,o pesta porcină clasică către cea mai apropiată intreprindere de
    
    prelucrare a materialelor cu grad ridicat de risc este refuzat ca urmare a pericolului de propagare a riscurilor legate de sănătate;
  2. b) animalele sunt infectate sau suspectate de a fi infectate cu pestă porcină clasică;
  3. c) deşeurile animale în cauză provin din locuri la care accesul se realizează dificil;
  4. d) cantitatea şi distanţa care trebuie acoperite nu justifică măsura colectării deşeurilor.
3. 5.3. Îngroparea trebuie să se efectueze la o adâncime suficientă, pentru a preveni dezgroparea de către animalele carnivore a cadavrelor sau deşeurilor, precum şi într-un sol corespunzător, pentru a preveni contaminarea apelor sau orice poluare a mediului. Anterior îngropării, cadavrele sau deşeurile vor fi stropite cu un decontaminant corespunzător, activ pentru agentul patogen al pestei porcine clasice, autorizat de către autoritatea competentă.
6. Condiţii de igienă referitoare la funcţionarea în cadrul întreprinderilor de prelucrare a deşeurilor animale
1. a) Deşeurile animale trebuie să fie prelucrate cât mai curând posibil după sosire. Până la procesare ele trebuie să fie depozitate în mod corespunzător.
2. b) Containerele, recipientele şi vehiculele utilizate în vederea transportului deşeurilor animale trebuie să fie curăţate, spălate şi decontaminate după fiecare utilizare trebuie să fie autorizate sanitar veterinar.
3. c) Persoanele care lucrează într-o secţie septică nu vor putea intra într-o secţie aseptică fără să îşi schimbe hainele de lucru şi încălţămintea sau fără să îşi dezinfecteze încălţămintea. Echipamentele şi instrumentele nu vor fi mutate din prima zonă în zona aseptică.
4. d) Apele reziduale care provin din secţia septică vor fi tratate în vederea asigurării distrugerii agenţilor patogeni.
5. e) Vor trebui luate sistematic măsuri de prevenire împotriva păsărilor, rozătoarelor, insectelor şi altor dăunători.
7. Deşeurile animale vor fi prelucrate în următoarele condiţii:
1. a) materialele vor fi autoclavate la o temperatură de minimum 133°C, pe durata a 20 de minute, la o presiune de 3 bari. Dimensiunea materiei prime dinaintea prelucrării va trebui redusă cu minimum 50 mm, cu ajutorul unui polizor;
2. b) la punctele critice ale procesului de încălzire vor trebui să fie asigurate termografe de înregistrare în vederea monitorizării tratamentului termic;
3. c) pot fi folosite şi alte sisteme de tratament termic, cu condiţia ca acestea să fie aprobate conform legislaţiei sanitare veterinare, oferind garanţ i echivalente în legătură cu siguranţa microbiologică;
4. d) astfel de sisteme alternative de tratament termic pot fi aprobate numai în situaţiile în care din produsul final s-au prelevat zilnic mostre, pe o perioadă de o lună, pentru asigurarea respectării standardelor microbiologice impuse. De asemenea, va trebui desfăşurată şi rutina secundară de prelevare de mostre.
5. e) Instalaţiile şi echipamentele trebuie menţinute în bună stare de funcţionare, iar echipamentele de măsurare trebuie recalibrate periodic.
6. f) Produsele finite trebuie manevrate şi depozitate în întreprinderea de prelucrare a deşeurilor animale într-o astfel de manieră încât să se înlăture orice pericol de contaminare.
8. Condiţii referitoare la produsele finite obţinute în unităţile de prelucrare a deşeurilor animale
1. a) Mostrele prelevate din produsele finite imediat ulterior tratamentului nu vor trebui să conţină spori de bacterii patogene termorezistente (Clostridium perfringens absent în 1 g de produs).
2. b) Mostrele de produse finite prelevate pe durata sau ulterior scoaterii din depozitele întreprinderii de prelucrare, vor trebui să respecte următorii parametrii:
Salmonella: absentă în 25 g: n = 5, c = O, m = O, M = O; Enterobacterii: n = 5, c = 2, m = 10, M = 3 x 102 în 1 g, în care:

n = numărul de unităţi din care este formată mostra;

m = valoarea de plecare a numărului de bacterii. Rezultatul este considerat satisfăcător în cazul în care numărul de bacterii din toate mostrele nu depăşeşte valoarea m;

M = valoarea maximă a numărului de bacterii. Rezultatul este considerat ca fiind nesatisfăcător în cazul în care numărul de bacterii din una sau mai multe mostre este M sau un număr superior;

c = numărul de unităţi de mostre care prezintă bacterii, într-un număr cuprins între m şi M, mostra fiind considerată acceptabilă în cazul în care numărul de bacterii prezent în celelalte unităţi de mostre este m sau un număr mai mic decât acesta.
9. Derogări

Autoritatea sanitară veterinară centrală, în situaţii excepţionale şi sub supravegherea veterinară efectuată de autorităţile competente, poate autoriza utilizarea deşeurilor animale în scopuri ştiinţifice;

1O. Controale şi inspecţii care trebuie efectuate la întreprinderile în care se prelucrează materiale provenite din focare de pestă porcină

10.1. Autoritatea sanitară veterinară centrală trebuie să se asigure, pe propria răspundere, că operatorii şi proprietarii de astfel de întreprinderi (în care sunt prelucrate materiale provenite din focare de pestă porcină) sau reprezentanţii acestora adoptă toate măsurile necesare şi în special că aceştia:
1. a) vor identifica şi vor controla punctele critice;
2. b) vor preleva mostre semnificative din fiecare lot prelucrat în vederea verificării respectării standardelor microbiologice;
3. c) vor înregistra rezultatele diverselor verificări şi teste şi le vor păstra pe o perioadă de minimum 2 ani în scopul prezentării acestora la autorităţile competente;
4. d) vor introduce un sistem de monitorizare.
10.2. În situaţiile în care rezultatul unui test efectuat asupra mostrelor necesare nu este corespunzător, operatorul întreprinderii de prelucrare va fi obligat:
1. a) să notifice de îndată acest aspect autorităţii competente;-
2. b) să identifice cauzele nerespectării;
3. c) să se asigure de faptul că nici un material contaminat nu este mutat din interiorul spaţiilor anterior reprelucrării acestuia sub directa supraveghere a autorităţii competente şi reprelevării oficiale de mostre, în vederea verificării respectării cerinţei legate de controlul microbiologic.
10.3. La intervale stabilite autorităţile competente vor desfăşura inspecţii şi verificări redundante la astfel de întreprinderi, în ceea ce priveşte:
1. a) conformarea acestora prevederilor mai sus menţionate;
2. b) încadrarea în standardele microbiologice ulterior tratamentului.
10.4. Analizele şi testele se vor desfăşura în conformitate cu metodele recunoscute ştiinţific, în special cu cele stabilite prin

prevederile Uniunii Europene sau, în cazul în care acestea nu există, în conformitate cu standardele interna.tionale recunoscute.
10.5. În cazul în care inspecţiile efectuate de către autoritatea competentă demonstrează faptul că nu sunt respectate toate cerinţele, autoritatea competentă va trebui să ia măsurile ce se impun. Producătorul va fi obligat:
1. a) să notifice de îndată autorităţii competente detaliile legate de natura mostrei şi de lotul din care pr vine aceasta;
2. b) să prelucreze sau să reprelucreze lotul contaminat, sub supravegherea autorităţii competente;
3. c) să sporească intensitatea prelevării de mostre;
4. d) 1să iniţieze procedurile corespunzătoare de decontaminare şi curăţare din interiorul întreprinderii.
10.6. Autoritatea sanitară veterinară centrală va redacta o listă cuprinzând unităţile aprobate care procesează deşeuri animale provenite din focare de pestă porcină clasică, situate pe propriul teritoriu. Fiecărei întreprinderi i se va aloca un număr oficial de identificare.

1O.7. Autoritatea sanitară veterinară centrală va comunica această listă, precum şi actualizările acesteia celorlalte state membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisiei Europene.

10.8. Autoritatea sanitară veterinară centrală va aplica măsuri în special în ceea ce priveşte organizarea şi urmărirea verificărilor efectuate de direcţiile sanitare veterinare judeţene şi a municipiului Bucureşti, în vederea asigurării că măsurile de control prevăzute mai sus sunt respectate.
10.9. Autoritatea sanitară veterinară centrală va stabili detaliile şi frecvent•a verificărilor.

10.1O. Autoritatea sanitară veterinară centrală, care acţionează conform acestei proceduri, va stabili metodele de referinţă aferente analizelor microbiologice.

10.11. În toate situaţiile în care se face referire la prezenta procedură aspectele vor fi analizate de autoritatea sanitară veterinară centrală, care va stabili regulile ce vor fi respectate.

11. Cerinţe privind colectarea şi transportul deşeurilor animale
1. 11.1. Deşeurile animale trebuie colectate şi transportate la unităţile aprobate sau la întreprinderile de prelucrare a materialelor cu grad ridicat de risc în containere sau în vehicule corespunzătoare, astfel încât să se prevină scurgerea. Containerele sau vehiculele trebuie să fie acoperite în mod corespunzător.
2. 11.2. Vehiculele, prelatele şi containerele refolosibile trebuie să fie menţinute în stare de curăţenie şi dezinfectate după fiecare transport.
3. 11.3. Autoritatea competentă va lua toate măsurile ce se impun în vederea controlării mişcărilor de deşeuri provenite din focare de pestă porcină clasică, prin impunerea păstrării de evidenţe scrise şi de documente care vor însoţi aceste materiale pe durata transportului acestora către locul de înlăturare sau, în cazul în care se consideră necesar, prin sigilarea acestora.
4. 11.4. În situaţiile în care anumite deşeuri animaliere sunt transportate direct în vrac către întreprinderea de prelucrare, informaţiile referitoare la origine, denumirea şi natura deşeurilor animale, precum şi cuvintele „nedestinate consumului uman” vor fi, de asemenea, indicate pe o etichetă ataşată containerului, cutiilor de

carton sau altor materiale de ambalare, literele având o înălt•ime de minimum 2 centimetri.

FIŞA 12

Procedură

privind acţiunile de decontaminare, dezinsecţie, deratizare (DDD) ce se aplică in focarele de pestă porcină clasică

1. Obiect: descrierea modului în care se efectuează operaţiunile de decontaminare, dezinsecţie, deratizare din focare de pestă porcină clasică·, în scopul combaterii bolii..
2. Domeniul de aplicare: toate unităţile de creştere şi exploatare a porcilor în care au apărut focare de pestă porcină clasică.
3. Documente asociate: Ordinul Ministrului Agriculturii Apelor şi Pădurilor nr. 404/2002 privind controlul pestei porcine clasice
4. Definiţii: în sensul prezentei proceduri, prin următorii termeni se

înţelege:
- – ,,porc" – orice animal din familia Suidae, inclusiv porcii sălbatici;
- – ,,porc sălbatic” – un porc care nu este ţinut sau crescut într-o exploataţie;
- – ,,exploataţie” – orice incintă agricolă sau de altă natură, localizată pe teritoriul României, în care porcii sunt crescuţi sau ţinuţi permanent sau temporar. Nu sunt incluse abatoarele, mijloacele de
  
  transport şi zonele împrejmuite în care porcii sălbatici sunt ţinuţi şi pot fi vâna.ti.
- – ,,porc suspect de a fi infectat cu virusul pestei porcine clasice” – orice porc care manifestă simptome clinice sau orice carcasă de porc care prezintă leziuni post-mortem ori reacţii la testele de laborator efectuate conform manualului de diagnostic şi care indică prezenţa posibilă a pestei porcine clasice;
- – ,,caz de pestă porcină clasică sau porc infectat cu virusul pestei porcine clasice” – orice porc sau carcasă de porc la care au fost confirmate oficial simptome clinice sau leziuni post.,.mortem de pestă porcină clasică şi la care prezenţa bolii a fost confirmată oficial ca rezultat al unei examinări de laborator efectuate conform manualului de diagnostic;
- – ,,focar de pestă porcină clasică” – exploataţia în care a fost detectat unul sau mai multe cazuri de pestă porcină clasică;
- – ,,zonă contaminată” – zona din teritoriul României în care, în urma confirmării unuia sau mai multor cazuri de pestă porcină clasică la porcii sălbatici, măsurile de eradicare a bolii sunt puse în aplicare;
- – ,,caz primar de pestă porcină clasică la porcii sălbatici” – orice caz de pestă porcină clasică, care este detectat la porcii sălbatici într-o zonă în care nu se aplică nici o măsură;
- – ,,confirmarea infecţiei” – declararea de către autoritatea competentă a prezenţei unei boli, bazată pe rezultatele de laborator; în caz de epidemie autoritatea competentă poate să confirme prezenţa unei boli pe baza rezultatelor clinice şi/sau epidemiologice;
- – ,,metapopulaţie de porci sălbatici” – orice grup sau subpopulaţie de porci sălbatici cu contacte limitate cu alte grupuri sau subpopulaţii;
- – ,,populaţie de porci sălbatici susceptibilă” – acea parte a unei populaţii de porci sălbatici, care nu a dezvoltat imunitate faţă de virusul pestei porcine clasice;
- – ,,deţinător” – orice persoană fizică sau juridică care deţine porci sau care este însărcinată cu îngrijirea animalelor menţionate, contra cost sau nu;
- – ,,medic veterinar oficial” – medicul veterinar desemnat de autoritatea veterinară centrală a României;
- – ,,analiza (de microclimat, de sanitaţie)” – determinarea unui parametru de igienă.
- – ,,adăpost” – construcţie destinată creşterii animalelor.
- – ,,barem de sanitaţie” – număr minim de tampoane de sanitaţie recoltate dintr-un obiectiv decontaminat.
- – ,,compartiment” – una din încăperile unui adăpost în care se cresc animale.
- – ,,decontaminare” – operaţiune complexă care are drept scop
  
  distrugerea germenilor de pe o suprafaţă, din conţinutul unui material, sau din aer.
- – ,,fosă” – spaţiu subteran destinat acumulării purinului din
  
  adăposturi, sau padocuri, situat de obicei în afara suprafeţei pe care o drenează.
- – ,,hala” – încăpere unică în adăpost şi pe un nivel, unde se cresc
  
  animalele în sistem industrial.
- – ,,obiectiv” – (interior-exterior, închis-deschis, cu animale-fără animale) cea mai mică parte construită dintr-o fermă având funcţionalitate de sine stătătoare, pe care se aplică operaţiuni de zooigienă.
- – ,,exploataţie de contact” – o exploataţie posibil contaminată cu pesta porcină clasică, ca urmare a localizării, circulaţiei persoanelor, porcilor ori a vehiculelor sau în oricare alt mod.
5. Aplicarea acţiunilor de decontaminare, dezinsecţie, deratizare (ODO)
1. 5.1. Pentru eradicarea pestei porcine clasice în toate fermele în care s-a declarat boala măsurile OOD trebuie aplicate sub supraveghere veterinară oficială şi conform instrucţiunilor date de medicul veterinar oficial.
2. 5.2. Substanţele utilizate (substanţe decontaminante, insecticide, rodenticide) trebuie să fie aprobate oficial de către autoritatea veterinară centrală a României şi folosite conform instrucţiunilor producătorului în concentraţiile care asigură distrugerea virusului pestei porcine clasice.
3. 5.3. În acţiunile DDO se va lucra numai cu personal calificat şi autorizat, dotat cu echipament de protecţie complet şi specific fiecărei acţiuni (pulverizare, gazare etc.) şi în echipe de minimum doi operatori. Trebuie cunoscute şi luate măsuri pentru aplicarea tuturor mijloacelor de prevenire a intoxicaţiilor la om.
6. Decontaminarea
1. 6.1. Substant.ele decontaminante trebuie verificate înainte de utilizare cu privire la eficienţa lor, deoarece prin depozitarea prelungită
  
  efectul cid al acestora se diminuează.
2. 6.2. Alegerea substanţelor decontaminante trebuie făcută luând în considerare natura incintelor, vehiculelor şi obiectelor care urmează să fie tratate.
3. 6.3. Condiţiile în care sunt utilizaţi agenţii de degresare şi substant.ele decontaminante trebuie să fie astfel încât eficacitatea acestora să nu fie alterată. Trebuie respectaţi, în special, parametrii
  
  tehnici indicaţi de producător, cum ar fi: presiunea, temperatura minimă şi timpul de contact solicitat;
4. 6.4. Acţiunea trebuie să vizeze toate obiectivele interioare şi exteriore din unitate. Pentru fiecare tip de obiectiv se utilizează decontaminantul adecvat, după recomandările acestuia. Timpul de contact este de minimum 24 ore pentru toate obiectivele.
5. 6.5. Pentru decontaminarea prin biosterilizare, timpul de contact necesar este e minimum 4 luni.
6. 6.6. Echipamentul de protecţie se va decontamina prin fierbere sau gazare cu substanţe decontaminante specifice. Resturile grosiere (gunoi, furaje, aşternut etc.) provenite din obiective vor fi incinerate sau dacă aceasta nu este posibil, se vor decontamina prin metoda
  
  biotermică la platforma de gunoi sau treapta mecanică a staţiei de epurare.
7. 6.7. în cursul uciderii animalelor trebuie luate toate măsurile
  
  necesare pentru a respecta normele de protecţie a animalelor şi pentru a se evita sau minimaliza dispersarea virusului pestei porcine clasice. Aceastea din urmă trebuie să includă, printre altele, instalarea echipamentului temporar de decontaminare, furnizarea de îmbrăcăminte protectoare, duşuri, posibilităţi de decontaminare a echipamentului utilizat, a instrumentelor şi a aparaturii şi întreruperea sursei de energie a ventilaţiei.
8. 6.8. Carcasele animalelor ucise trebuie pulverizate cu dezinfectant. În cazul în care carcasele trebuie evacuate din exploataţie pentru prelucrare, trebuie utilizate containere acoperite şi etanşe. De îndată ce carcasele porcilor au fost evacuate pentru prelucrare, acele părţi ale exploataţiei în care aceste animale au fost adăpostite şi orice părţi ale altor clădiri, curţi etc. contaminate în cursul uciderii, tăierii sau examinării post-mortem trebuie aplicate imediat măsurile de decontaminare.
9. 6.9. Orice ţesut sau sânge care ar fi putut fi răspândit în cursul tăierii sau post-mortem ori care a produs contaminarea globală a clădirilor, curţilor, ustensilelor etc. trebuie colectat şi prelucrat minuţios împreună cu carcasele.
  
  6.1O. Decontaminarea se repetă după 7 zile.
  1. a) Curăţenia mecanică
    - – se elimină animalele din obiectiv sau din locurile vizate;
    - – se scoate de sub tensiune reţeaua electrică;
      
      se umezeşte întreaga suprafaţă decontaminabilă cu apă sau diverse soluţii (slab decontaminante, detergente, decapante etc.);
    - – se îndepărtează resturile grosiere (furaje, aşternut, dejecţii etc.) şi se transportă cu o benă etanşă la platforma de gunoi sau treapta mecanică a staţiei de epurare. Atenţie, să nu se imprăştie pe alte obiective.
    - – se demontează toate părţile detaşabile şi se depozitează într-un loc special amenajat (o platformă betonată şi acoperită, o magazie betonată, un padoc betonat. Toate vor avea obligatoriu un sistem de colectare a apelor uzate sub control unde urmează operaţiunile de curăţire şi decontaminare;
    - – se curăţă întreaga suprafaţă decontaminabilă de resturile aderente în aşa fel încât să poată fi recunoscut meterialul din care este făcută. Curăţarea se face cu ajutorul apei Oet de apă sub presiune de cel puţin 1O atm.), aerului comprimat, măturilor, periilor, răzurilor etc. Mai pot fi utilizate soluţii detergente sau decapante;
    - – resturile şi lichidele sunt colectate prin sistemul de evacuare a dejecţiilor sau se transportă cu o benă etanşă la platforma de gunoi sau staţie de epurare (trapta mecanică);
    - – suprafeţele din pământ vor fi înlocuite cu pământ proaspăt, după îndepărtarea la platforma de gunoi sau treapta mecanică a staţiei de epurare, a unui strat de 15-20 cm. Pământul nou va proveni dintr-o zonă stabilită de medicul veterinar ca neexpusă contaminării. Acest pământ va fi amestecat 5 : 1 cu var nestins sau clorură de var înainte de introducerea în obiectiv;
    - – grăsimea şi murdăria trebuie îndepărtate de pe toate suprafeţele prin aplicarea unui agent de degresare şi apoi se spală suprafeţele cu apă;
    - – se execută reparaţiile curente necesare reluării procesului de producţie, conform tehnologiilor sanitare veterinare şi de creştere;
    - – se face o nouă curăţenie mecanică pentru a îndepărta resturilor rezultate în urma activităţii de reparaţii;
    - – se introduc părţile detaşate care au fost curăţate şi decontaminate de la locul unde au fost depozitate în obiectiv, montându-se functional.
  2. b) Ap'licarea decontaminantului
    - – se utilizează decontaminate specifice, indigene sau din import omologate şi înregistrate în România
    - – se calculează suprafaţa decontaminabilă, se asigură mijloace de decontaminare şi măsurile de protecţie a muncii;
    - – se pregăteşte soluţia de lucru în funcţie de cerinţele decontaminantului şi suprafaţa decontaminabilă;
    - – se condiţionează obiectivul (se îndepărtează apa din recipienţi, excavaţii, anfractuozităţi ale pardoselii, hrănitoare, adăpătoare, bazine, iesle şi canale; se deschid tablourile electrice; se completează geamurile; se închid robinetele; se asigură sursa de iluminare etc.);
    - – se condiţionează suplimentar obiectivul în funcţie de cerinţele decontaminantului şi modul de aplicare (preîncălzire, etanşare, umidifiere etc.);
    - – se împrăştie cantitatea de soluţie de lucru calculată pentru obiectiv începând de sus în jos şi din partea opusă spre ieşire. Aplicarea se face prin pulverizare fină, pe întreaga suprafaţă decontaminabilă, cât mai uniform, pentru a asigura cantitatea de soluţie de lucru pe fiecare metru pătrat;
    - – se închide şi se sigilează obiectivul; se încheie actul sanitar veterinar de decontaminare;
    - – timpul de contact este decel puţin 6 ore.
  3. c) Controlul eficienţei decontaminării şi condiţionarea obiectivului pentru repopulare
  - – se recoltează cu ajutorul tampoanelor de sanitaţie resturi din obiectivul decontaminat, de către o persoană instruită în acest sens şi dotată cu materiale necesare. Această persoană intră prima în obiectiv după desigilarea acestuia, utilizând mijloace de protecţie personală;
  - – se respectă baremul de sanitaţie şi se face neutralizarea specifică a decontaminantului;
  - – se întocmeşte nota de însoţire pentru laborator;
  se asigură prelucrarea materialului recoltat în maxim 24 ore.
7. Dezinsecţia vizează distrugerea dăunătorilor (insecte, acarieni) Se repetă în funcţie de ciclul biologic al dăunătorilor.
1. 7.1. Acţiunea de dezinsecţie va fi generală, cuprinzând toate obiectivele şi suprafeţele populate de dăunători, în scopul împiedicării retragerii acestora de pe suprafeţele tratate pe cele netratate şi refacerii rapide a populaţiei.
2. 7.2. Substanţele şi produsele pesticide trebuie folosite corect şi raţional, utilizându-se numai concentraţiile indicate, pentru a evita
  
  instalarea rezistent.ei dăunătorilor la acestea.
3. 7.3. Aplicarea soluţiilor trebuie făcută numai în locuri potrivite, în
  
  funcţie–de specia de dăunători, de obiectivul unde se aplică şi în locurile unde ei circulă de obicei, unde se ascund şi unde îşi depun ouăle.
4. 7.4. Dezinsecţia trebuie executată ritmic şi neîntrerupt pentru a
  
  evita refacerea populaţiei de dăunători în obiectivul tratat.
5. 7.5. Pentru a fi eficientă, trebuie să fie generală, simultană pentru toate obiectivele şi continuă, ţinându-se cont de ciclul evolutiv al dăunătorului care se combate.
6. 7.6. Înainte de începerea acţiunii de dezinsecţie se va stabili
  
  specia dăunătorului, gradul de infestare, locul de depunere al ouălor şi de dezvoltare a formelor intermediare, de natura şi specificul
  
  obiectivului ce urmează a fi tratat. În funct•ie de aceste criterii se stabileşte toxicul şi metoda ce urmează a fi aplicată, pentru a obţine
  
  efectul maxim.
7. 7.7. Operaţiunea de dezinsecţie trebuie să se realizeze conform următoarelor etape şi operaţiuni în succesiune cronologică:
  1. a) Curăţenia mecanică:
    - – se îndepărtează prin mijloace mecanice şi/sau automate praful şi depunerile de materiale nefolositoare rezultate din activitatea unităţii;
    - – se curăţă cu apă şi produse detergente suprafaţa ce urmează a fi supusă acţiunii de dezinsecţie, de resturile aderente, astfel încât– să poată fi recunoscut materialul de fabricaţie pe întreaga lui suprafaţă.
  2. b) Dezinsecţia propriu-zisă:
    - – se calculează suprafaţa totală ce va fi supusă acţiunii de
      
      dezinsect•ie.
    - – se alege insecticidul specific avându-se în vedere obligatoriu şi
      
      toxicitatea faţă de om, şi se utilizează conform instrucţiunilor de folosire ale acestuia. Produsul ales trebuie să fie înregistrat şi autorizat.
    - – corespunzător suprafeţelor stabilite se va calcula cantitatea de toxic necesară. La stabilirea necesarului de substan.tă se va .tine seama de suprafaţa tratată, de instrucţiunile producătorului privind cantitatea
      
      de substanţă ce se aplică pe m2 (în general, în aplicarea prin pulverizare, se socoteşte cantitatea de 0,05 (50 ml) – O,1 (100 ml) litri soluţie pe m2 ca fiind suficientă), de concentraţia soluţiei aplicate, precum şi de concentraţia în substanţă activă a substanţei folosite.
    - – se condiţionează obiectivul, pentru acţiunea de dezinsecţie, prin îndepărtarea excesului de umiditate de pe suprafeţe.
    - – se aplică soluţia de lucru calculată pe obiectiv, începând de sus în jos (grinzi, plafoane, stâlpi de susţinere, se continuă pe pereţi şi pardoseală) şi din partea opusă spre ieşire. Aplicarea se face prin pulverizare fină, pe întreaga suprafaţă, insistându-se asupra locurilor preferate de dăunători (pervazul ferestrelor, pereţii despărţitori, deasupra uşilor, pe tavan, unghiuri, în spatele vestiarelor, de-a lungul conductelor etc.), cât mai uniform, pentru a asigura cantitatea de soluţie de lucru pe fiecare metru pătrat. Dezinsecţia se continuă la exteriorul
    - • clădirilor, mai ales la pervazul ferestrelor şi tocurile uşilor, în locul de depozitare a gunoiului şi în alte zone suspecte aflate în incinta unităţii.
      - – se realizează în două reprize, la interval de 2 ore.
      - – se închide obiectivul şi se sigilează (cu bandă adezivă de hârtie, pe care scrie „ATENŢIE, NU INTRAŢI, PERICOL DE INTOXICAŢIE!”).
      - – se respectă timpul de contact de cel puţin 24 ore, apoi se realizează condiţionarea obiectivului (aerisire, spălarea instalaţiilor şi a utliajelor care vin in contact direct cu materia primă sau produsul finit).
    Dacă se doreşte realizarea dezinsecţiei prin aerosolizare (dispersarea în aer a unor particule fine de 40 – 50 microni, de substanţe insecticide) toate instalaţiile electrice se vor scoate de sub tensiune, pentru a se evita scurtcircuitele şi accidentele de muncă prin electrocutare. Se vor utiliza generatoare speciale tip Swingfog, ce produc temperatura ridicată de 350°C necesară transformării în ceaţă a inşecticidului lichid, care se dispersează în spaţii închise şi se depune dup'ă 15-18 ore sub forma unei pelicule fine de microcristale insecticide, cu remanenţă de contact pe suprafeţele tratate. Fumigaţiile se aplică după curăţarea încăperilor, cu uşile şi ferestrele bine închise – etanşeizate (cu hârtie adezivă). După dezinsecţie, nu se vor xecuta noi văruiri înainte de 60-70 zile, pentru a nu îndepărta pelicula insecticidă remanentă.
    
    Operaţiunea se realizează prin introducerea din afară a ţevii de eşapament de la aparatul de dipersie (de tip Swingfog) prin orificii sau prin uşa întredeschisă, prezenţa oamenilor în ceaţa toxică din interior fiind interzisă. Perioada de contact este de 36-48 ore.
  3. c) Controlul eficienţei dezinsecţiei
  Se realizează de către personalul sanitar veterinar, instruit în acest scop şi dotat cu materialele necesare.
8. 7.8. Acesta intră primul în obiectiv, după desigilarea acestuia,
  
  .
  
  utilizează echipament de protecţie adecvat (halat, mănuşi de unică folosinţă, protectoare pentru încălţăminte şi dacă este cazul, mască buco-nazală).
9. 7.9. În cazul insectelor zburătoare, eficienta dezinsect.iei se
  
  realizează prin observarea prezenţei insectelor moarte în spaţiile tratate
  
  şi reducerea numărului de insecte vii din aer şi de pe suprafeţe. Pentru evaluarea procentuală a eficienţei dezinsecţiei se pune un anumit număr. de benzi lipicioase timp de 1/2 – 1 oră, înainte şi după dezinsecţie. Se stabileşte procentul de insecte capturate după dezinsecţie, faţă de cele capturate înainte de dezinsecţie, după care se stabileşte eficienţa, scăzând procentul obţinut din 100.
10. 7.10. În cazul insectelor nezburătoare, se pot număra insectele vii de pe o suprafaţă înainte şi după dezinsecţie stabilind eficienţa la fel ca la insectele zburătoare.
8. Deratizarea vizează distrugerea tuturor rozătoarelor din perimetrul unităţii şi evitarea trecerii acestora în vecinătăţi.
1. 8.1. Succesul acţiunilor de distrugere depinde de seriozitatea şi
  
  profesionalismul acţiunilor sistematice desfăşurate în unităţi, dar şi de cooperarea cu unităţile vecine pentru sincronizarea măsurilor de combatere, prevenindu-se astfel invadarea altor gospodării, dată fiind marea mobilitate a rozătoarelor.
2. 8.2. Este recomandabil ca acţiunile de distrugere a insectelor şi rozătoarelor dăunătoare să se execute combinat, în scopul realizării unor zone libere de astfel de dăunători.
3. 8.3. Modul de aplicare ţine atât de biologia rozătoarelor, cât mai ales de evitarea fenomenului de rezistent.ă. Pentru aceasta se utilizează fie un singur raticid (durata între deratizări fiind de 6 luni), fie mai multe
  
  substanţe, utilizând mai întâi raticidele cu acţiune insidioasă (anticuagulantele) şi în ultima parte pe cele cu acţiune brutală (hidrogen fosforat, fosfură de zinc).
4. 8.4. Pentru canalele de evacuare a dejecţiilor se recomandă
  
  blocurile raticide hidrofuge.
5. 8.5. Cele mai utilizate mijloace de deratizare sunt cele mecanice şi
  
  chimice:
  1. a) Mijloacele mecanice
    - – Sunt folosite diferite tipuri de capcane sau curse care se amplasează ţinând seama de căile obişnuite de circulaţie, la circa 40 – 50 cm de galerie. La început, capcanele se lasă nearmate câteva zile şi numai după ce rozătoarele se obişnuiesc cu prezenţa lor, se armează.
    - – Un alt mijloc eficient de combatere a rozătoarelor constă în inundarea galeriilor cu apă sub presiune, distrugând mai ales puii.
  2. b) Mijloacele chimice
  - – Sunt foarte eficiente şi se numesc generic raticide. Raticidele pot fi substanţe anorganice sau organice, de natură vegetală sau de sinteză. De asemenea, după modul cum acţionează, pot fi toxice de ingestie şi toxice respiratorii.
  - – Toxicele de ingestie se aplică sub formă de momeli toxice alimentare: boabe de cereale sau alt suport alimentar impregnate cu soluţii toxice; pulberi folosite la prăfuiri.
  - – Toxicele respiratorii constituie un mijloc mai eficient de eliminare a rozătoarelor, distrugându-le pe toate cele aflate în galeriile sau în spaţiile gazate.
6. 8.6. Se aplică în special galeriilor care nu au comunicare cu spaţii
  
  locuite de om şi unor spaţii închise folosite ca depozite, care deasemenea nu au legătură cu cele locuite de om.
7. 8.7. Etapele şi operaţiunile deratizării:
  1. a) Curăţenia mecanică
    - – se scot animalele în padocuri sau se mută în alte obiective care au fost în prealabil, supuse măsurilor D.D.D.;
    - – se evacuează gunoiul şi resturile furajere şi se depozitează pe platforma de gunoi;
    - – se spală cu apă şi se îndepărtează toate resturile organice aderente de suprafeţe;
  2. b) Aplicarea rodenticidului
    - – se folosesc momeli toxice şi/sau prăfuiri pe locurile circulate de rozătoare, galeriile accesibile, locurile de acces din afara adăposturilor. La galerii se poate aplica gazarea. Se otrăvesc sursele de apă; _
    - – în cazul în care animalele nu se evacuează, momelile toxice şi prăfuirile se aplică în locurile circulate de rozătoare, dar la care animalele nu pot avea acces (grinzile de susţinere ale acoperişului, camerele de depozitare a furajelor, alte camere anexe, pervazurile ferestrelor (când aleile de servire sunt laterale), aleile de servire (dacă se poate asigura închiderea perfectă a uşilor de la boxe);
  - – în afara adăposturilor se procedează la fel ca în primul caz. Se pot amplasa staţii de intoxicare în interior şi în exterior;
  - – în timpul verii, o atenţie deosebită se va acorda spaţiilor verzi dintre adăposturi şi din vecinătatea adăposturilor (unde şobolanii se retrag şi sapă galerii), canalelor, conductelor de alimentare cu apă şi hrană, precum şi canalelor de evacuare a dejecţiilor. Asupra acestora se va acţiona aplicându-se prăfuirea cu pulberi toxice asupra galeriilor şi locurilor umblate, precum şi momeli toxice alimentare. Se poate executa gazarea galeriilor;
  - – momelile neconsumate de rozătoare trebuie adunate la sfârşitul acţiunii de deratizare de către cei care le-au amplasat şi se vor distruge prin ardere sau se vor îngropa (cel puţin un metru adâncime, la o distanţă de cel puţin 50 m de sursele de apă);
  - – toate galeriile trebuie astupate, urmele vizibile de rozătoare se curăţă, iar după câteva zile se va reinspecta zona tratată pentru a se verifica apariţia urmelor proaspete.
9. Măsuri generale de protecţie pentru păstrarea, manipularea ş1 utilizarea pesticidelor

9.1 Păstrarea decontaminanţilor, insecticidelor, rodenticidelor trebuie făcută numai în ambalaje originale, ermetic închise, în locuri răcoroase, departe de alimente şi furaje şi în siguranţă faţă de copii şi persoane neavizate.
9.2 În timpul utilizării:
- – manipularea şi aplicarea numai de persoane adulte perfect familiarizate cu măsurile de protecţie;
- – purtarea obligatorie a echipamentului de protecţie;
- – evitarea contactului toxicelor cu pielea;
- – purtarea mănuşilor şi a ochelarilor de protecţie;
- – purtarea măştii pe faţă la pulverizările în spaţiile închise;
- – aplicarea pulberilor şi momelilor, numai cu mâna protejată;
- – nu se va ingera materialul concentrat; nu se bea, nu se mănâncă şi nu se fumează în timpul lucrului sau manipulării;
- – nu se pulverizează când este vânt;
- – surplusul sau apa de spălare a utilajului de lucru nu se aruncă în ape stătătoare sau curgătoare;

– spălarea şi denocivizarea cu soluţie de detergent a echipamentului de protecţie;
– spălarea şi depozitarea într-un loc sigur a containerelor şI ambalajelor goale, după utilizarea conţinutului.

9.3. Nu sunt admişi să lucreze cu substanţe toxice: tinerii sub 18 ani, persoanele cu răni deschise, femeile gravide sau cele care alăptează, persoanele suferinde de unele boli (de ficat, inimă, plămâni, sistem nervos etc.) şi alcoolicii.

Personalul D.D.D trebuie să fie:

– dotat cu trusă de prim ajutor;
– instruit periodic cu privire la măsurile de aplicare a D.D.D şi să cunoască normele de protecţie a muncii referitoare la activitatea pe care o desfăşoară.

FIŞA 13

Proceduri de vaccinare de necesitate pentru pesta porcină clasică

1. Dacă autoritatea veterinară centrală a României intentionează să aplice vaccinarea trebuie să trimită Comisiei Europene un' Plan al vaccinării de necesitate care să includă informaţii cu privire la:
1. a) situaţia bolii care a condus la solicitarea vaccinării de necesitate
2. b) extinderea zonei geografice în care trebuie efectuată vaccinarea
  
  _de necesitate şi numărul de exploataţii de porcine din acea zonă
3. c) categoriile de porci şi numărul aproximativ de porci ce trebuie vaccinati
4. d) vaccinul' ce urmează a fi utilizat
5. e) durata campaniei de vaccinare
6. f) înregistrarea şi identificarea animalelor vaccinate
7. g) măsurile referitoare la mişcarea porcilor şi a produselor acestora
8. h) criteriile ce vor fi luate în considerare pentru a decide dacă vaccinarea sau măsurile se vor aplica în exploataţia de contact
9. i) alte elemente corespunzătoare stării de necesitate, incluzând examinările clinice şi de laborator efectuate pe probe prelevate în exploataţiile în care animalele au fost vaccinate şi în celelalte exploatatii localizate în zona de vaccinare.
2. în cursul ‘perioadei de execuţie a vaccinărilor de necesitate, autoritatea veterinară centrală a României dispune ca:
1. a) nici un porc viu să nu iasă din zona de vaccinare, exceptând cazul în care urmează să fie transportaţi pentru tăiere imediată la un abator desemnat de autoritatea veterinară locală, situat în cadrul zonei de vaccinare sau în apropierea acelei zone, ori la o întreprindere de ecarisare sau un loc corespunzător unde porcii sunt ucişi imediat şi cadavrele sunt prelucrate sub supraveghere sanitară veterinară oficială.
2. b) carena provenită de la porcii vaccinaţi de necesitate să fie prelucrată sau marcată şi tratată conform prevederilor legale
3. c) materialul seminal, ovulele şi embrionii colectaţi de)c:i porcii ce urmează să fie vaccinaţi de necesitate, pe o perioatjă de 30 de zile înainte de vaccinare să fie identificaţi şi distruşi sub supraveghere oficială
3. Aceste prevederi se aplică pentru o perioadă minimă de 6 luni, consecutivă realizării

operaţiunilor de vaccinare din zona în cauză, perioadă în care trebuie aplicate măsuri pentru a se interzice:
1. a) ieşirea porcilor serologic pozitivi din exploataţia în care aceştia sunt ţinuţi, cu excepţia cazurilor în care sunt destinaţi tăierilor imediate
2. b) colectarea materialului seminal, a embrionilor sau a ovulelor provenite de la porcii serologice pozitivi
3. c) ieşirea purceilor proveniţi din scroafe serologic pozitive din exploataţia de origine, exceptând cazuri în care sunt trimişi la abator pentru tăiere imediată sau într-o exploataţie după ce s-a obţinut rezultat negativ la testul serologic pentru anticorpii contra pestei porcine clasice
4. Decizia de a aplica vaccinarea de necesitate poate fi luată de

autoritatea veterinară centrală a României cu conditia să nu fie periclitate interesele Comunităţii Europene şi să f'ie îndeplinite următoarele condiţii:
1. a) întocmirea unui proiect de plan de vaccinare care împreună cu decizia de aplicare a
  
  vaccinării trebuie notificate Comisiei Europene înainte de începerea acţiunii.
2. b) să stipuleze că toţi porcii din exploataţiile în care urmează să fie vaccinaţi trebuie tăiaţi sau ucişi cât mai rapid posibil după realizarea vaccinării, iar carnea proaspătă provenită de la aceştia trebuie prelucrată sau marcată şi tratată conform prevederilor în vigoare.
5. în cazul în care a fost utilizat un vaccin marker în campania de vaccinare se procedează la fel cu privire la marcarea cărnii de la porcii vaccinaţi şi utilizată ulterior precum şi destinaţia produselor tratate.
6. Când pesta porcină clasică a fost confirmată la porcii sălbatici, iar datele epidemiologice disponibile indică faptul că există posibilitatea ca boala să se răspândească, poate fi introdusă vaccinarea de necesitate conform procedurilor cunoscute pentru porcii domestici. Autoritatea veterinară centrală a României trebuie să trimită Comisiei Europene Planul vaccinării de necesitate, iar la fiecare şase luni să înainteze aceleiaşi comisii un raport cu privire la rezultatele campaniei de vaccinare împreună cu raportul care se referă la măsurile de eradicare a pestei porcine realizate.
7. Potrivit prevederilor HG nr. 1026/2003 privind strategia de

nevaccinare pentru pesta porcină clasică a porcilor pe teritoriul României, începând cu data de 15 septembrie 2003 este interzisă

vaccinarea antipestoasă porcină pe teritoriul României, cu excepţia porcinelor din unităţile organizate autorizate sanitar veterinar unde vaccinarea este opţională precum şi a porcilor mistreţi pe întreg teritoriul României.

FIŞA 14

Proceduri de stingerea unui focar de pestă porcină clasică şi ridicarea restricţiilor sanitare veterinare

1. Stingerea unui focar de pestă porcină clasică reprezintă momentul ridicării tuturor măsurilor şi restricţiilor, când se constată că:
1. 1.1. Pe teritoriul localitătii nu mai există animale bolnave sau tinute
  
  sub observaţie pentru pestă p' orcină clasică; '
2. 1.2. Rezultatele examenelor de laborator efectuate pe probele recoltate din focar, zona de protecţie ori de supraveghere sunt negative;
3. 1.3. s-au realizat integral măsurile de profilaxie şi combatere
  
  stabilite;
4. 1.4. Au trecut cel puţin 30 de zile de la lichidarea ultimului caz de boală, efectuarea dezinfecţiei finale iar rezultatele examenelor de laborator pentru purceii santinelă au fost negative.
2. în acest sens medicul veterinar al circumscripţiei sanitare veterinare zonale întocmeşte un act sanitar veterinar de stingere a epizootiei. Actul sanitar veterinar de stingere a epizootiei se înregistrează în evidenţa primăriei localităţii pe teritoriul căreia a evoluat epizootia, sub semnătura primarului de luare la cunoştinţă.
3. România ca ţară, o zonă sau o exploataţie de porcine din ţara noastră este considerată ca fiind din nou liberă de pestă porcină clasică atunci când toate condiţiile prevăzute de Codul internaţional _de sănătate animală pentru pesta porcină clasică sunt îndeplinite. , _
4. Agenţia Naţională Sanitară Veterinară comunică, la cererea Biroului central al Oficiului Internaţional de Epizootii prevederile legale referitoare la reglementările de carantină, import, export, tranzit şi reglementările referitoare la programele de supraveghere a săn tăţii animalelor, care se aplică în ţara noastră.
5. Notificarea la serviciile sanitare veterinare ale Comisiei Europene, din cadrul direcţiilor generale XXIV şi VI, şi la autqrităţile veterinare centrale ale statelor membre ale Uniunii Europene a_ ridicării restricţiilor într-o zonă sau pe tot teritoriul României se transmite conform Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei si pădurilor nr.156/1999 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

FIŞA 15

Proceduri de repopulare

1. Reintroducerea porcilor în exploataţiile unde a fost diagnosticată pesta porcină clasică nu trebuie să se realizeze mai devreme de 30 de zile de la efectuarea operaţiunilor de curăţenie şi dezinfecţie, dezinfectantele ce au fost utilizate trebuie să fie omologate şi înregistrate în România, operaţiunile de curăţenie şi dezinfecţie au fost efectuate sub supraveghere sanitară veterinară şi au fost respectate precizările făcute în Fişa nr. 12
2. La reintroducerea porcilor trebuie luat în considerare tipul de creştere practicat în exploataţia respectivă respectându-se următoarele proceduri:
1. a) reintroducerea porcilor în exploataţiile de porcine în aer liber trebuie să înceapă cu introducerea porcilor santinelă care au fost controlaţi şi care au reacţionat negativ la controlul prezenţei anticorpilor contra virusului pestei porcine clasice sau care provin din exploataţii ce nu fac obiectul unei restricţii legate de pesta porcină clasică.
  
  Autoritatea veterinară centrală a României solicită ca porcii santinelă să fie plasaţi în întreaga exploataţie infectată, iar la 40 de zile de la introducere să preleveze de la aceştia sânge şi organe în vederea testării prezenţei anticorpilor conform Manualului de Diagnostic.
  
  Dacă nici unul din porci nu a dezvoltat anticorpi contra virusului pestei porcine clasice poate avea loc repopularea completă.
  
  Nici un porc nu poate ieşi din exploataţie înainte de a cunoaşte rezultatele negative ale examinării serologice.
2. b) pentru exploataţiile cu alte forme de creştere, reintroducerea porcilor trebuie să se realizeze în condiţiile precizate la punctul·a) sau să se facă repopularea totală cu condiţia ca:
  1. (i) toţi porcii să fie introduşi pe o perioadă de 20 de zile şi să provină din exploataţii care nu fac obiectul nici unei restricţii legate de pesta porcină clasică
  2. (ii) porcii din efectivul repopulat să facă obiectul unei examinări serologice conform Manualului de Diagnostic, recoltarea probelor să se efectueze cel mai devreme după 40 de zile de la sosirea ultimilor porci
  3. (iii) nici un porc nu poate ieşi din exploataţie înainte de a fi disponibile rezultatele negative la examenul serologic
3. Dacă au trecut mai mult de şase luni de la efectuarea operaţiunilor de curăţenie şi dezinfecţie a exploataţiei, autoritatea veterinară centrală a României poate acorda derogare, ţinând cont de situaţia epidemiologică.

FIŞA 16

Proceduri de instruire pentru serviciile veterinare

1. Vor fi realizate de către specialişti desemnaţi şi vor cuprinde în primul rând personalul serviciilor veterinare din zona în care boala a fost declarată şi din unităţile administrative învecinate (medici concesionari, medici angajaţi ai abatoarelor sau ai unităţilor de creştere, etc). –
2. La nivelul Direcţiilor sanitare veterinare judeţene se pot organiza simulări ale unui focar de pestă porcină clasică la care sunt invitaţi pentru a fi instruiţi medicii veterinari liber profesionişti, din unităţi şi ferme de creştere a porcinelor, medicii veterinari de abator şi medicii veterinari zonali.

FIŞA 17

Proceduri de publicitate, avertizare a populaţiei, relaţiei cu mass-media asupra bolii

1. Agenţia Naţională Sanitară Veterinară va întocmi lunar un raport privind situaţia internă şi internaţională a pestei porcine clasice în lume, care va fi distribuit:
1. a) tuturor direcţiilor sanitare veterinare judeţene si respectiv a municipiului Bucureşti
2. b) asociaţiilor de crescători de porcine.
2. În cazul existenţei unui risc privind pestă porcină clasică în ţară, în ţările vecine şi în Europa, Agenţia Naţională Sanitară Veterinară va iniţia emisiuni televizate şi intervenţii prin intermediul celorlalte mijloace mass-media pentru a explica populaţiei despre aceste aspecte.
3. Direcţiile sanitare veterinare pe teritoriul cărora evoluează pesta porcină clasică şi au teritoriul comun cu unul sau mai multe state învecinate vor monta sisteme vizibile de avertizare şi atenţionare.
4. Periodic vor fi publicate în Jurnalul Medicilor Veterinari şi alte

publicaţii de specialitate aspecte practice privind supravegherea, prevenirea şi combaterea pestei porcine clasice şi implicaţiile sanitare şi în special economice ale acesteia.
5. În facultăţile de medicină veterinară, o atenţie deosebită se va acorda bolilor din lista A a Oficiului Internaţional de Epizootii. Studenţii vor fi instruiţi despre prevederile legale în vigoare, aspectele clinice ale bolii, diagnosticul diferenţial, şi principiile majore de combatere a bolii.
6. Colegiul Medicilor Veterinari din România va prezenta la întâlnirile zonale sau na.tionale cu medicii veterinari concesionari aspectele menţionate anterior.
7. Prefecturile vor fi informate trimestrial privind situaţia mondială a pestei porcine clasice, privind structurile judeţene şi responsa_bilităţile acestora.
8. La fiecare Direcţie sanitară veterinară judeţeană si respectiv a municipiului Bucureşti va exista cel puţin ,Jn xemplar din Planul de urgenţă pentru pesta porcină clasică. •

FIŞA 18

Proceduri pentru scenarii epidemiologice

FACTORUL DETERMINANT	SCENARIUL I	SCENARIUL li
Nr. de focare	1	1
Nr. focare de infecţie	1	1
Intensitatea in zona de 3 kmşi 10 km	Efectiv cu până la 2000 porci crescuţi intensiv (Penitenciar Oradea 2000 porci)	Efectiv cu până la 6000 porci crescuţi intensiv (Exploataţia losia Nord a SC NUTRIENTUL SA Palota 6014 porci)
Nr. mediu de porci din fermă in zona intre 3 şi 10 km	3500 porci (GP – 1500 porci + Penitenciar 2000 porci)	8020 porci ( GP – 2006 porci + Exploataţia losia Nord 6014 porci)
Densitatea de porci In zona cuprinsă intre 3 şi 10km	scăzută	medie
Măsuri de combatere aplicate	ORDIN MAAP nr. 404 din 6 septembrie 2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la măsurile de control ale pestei porcine clasice	ORDIN MAAP nr. 404 din 6 septembrie 2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la măsurile de control ale pestei porcine clasice

■ A

M N STERULAGR CULTUR ,PĂDUR LOR,APELORŞMED ULU

ORDIN

pentruaprobareaNormeisanitareveterinareprivindPlanuldecontingenţăşiManualuldeinstrucţiunipentruboaladeNewcastle*)

Întemeiulprevederilorart.31alin.(1)dinLegeasanitarăveterinarănr.60/1974,republicată,

înbazaHotărâriiGuvernuluinr.739/2003privindorganizareaşifuncţionareaMinisteruluiAgriculturii,Pădurilor,ApelorşiMediului,cumodificărileulterioare,

văzândReferatuldeaprobarenr.158.466din12decembrie2003,întocmitdeAgenţiaNaţionalăSanitarăVeterinară,

ministrulagriculturii,pădurilor,apelorşimediuluiemiteurmătorulordin:

Art.1.–SeaprobăNormasanitarăveterinarăprivindPlanuldecontingenţă,cuprinsăînanexanr.1,precumşiManualuldeinstrucţiunipentruboaladeNewcastle,prevăzutînanexanr.2,carefacparteintegrantădinpre-zentulordin.

Art.2.–DirecţiilesanitareveterinarejudeţeneşiamunicipiuluiBucureşti,precumşiinstitutelecentralede

profilvorducelaîndeplinireprevederileprezentuluiordin.Art.3.–AgenţiaNaţionalăSanitarăVeterinarăvacon-trolamoduldeîndeplinireaprevederilorprezentuluiordin.Art.4.–PrezentulordinvafipublicatînMonitorulOficialalRomâniei,Partea ,şivaintraînvigoareînter-

mende30deziledeladatapublicăriilui.

p.Ministrulagriculturii,pădurilor,apelorşimediului,

PetreDaea,

secretardestat

Bucureşti,23decembrie2003.

Nr.1.114.

*)Ordinulnr.1.114/2003afostpublicatînMonitorulOficialalRomâniei,Partea ,nr.176din1martie2004şiestereprodusşiînacestnumărbis.

ANEXANr.1″)

*)Anexanr.1estereprodusăînfacsimil.

1„2.2 Sursele de virus sunt reprezentate de secreţiile respiratorii, fecale, carcase infectate. Virusul este eliminat în timpul perioadei de

incubat.ie.

1.3 Istoric

Boala a fost semnalată prima dată în Jawa şi apoi în jurul unor porturi din Orientul Îndepărtat. Concomitent a apărut În Anglia (1926), în localitatea Newcastle, identificându-i-se etiologia virală şi fiind descrisă de Doyle (1927) sub denumirea de „boala de Newcastle". Aceasta s-a extins repede pe toate continentele. La noi a fost descrisă de către Al. Pop În 1943, sub denumirea de „boala de Filaret" .
1.4 Importanţă

Pseudopesta este cea mai gravă boală a păsărilor. Ea produce pagube economice enorme prin morbiditatea accentuată, mortalitatea ridicată şi afectarea producţiei de carne şi ouă.,

2. OBIECTIVE

România are statut de .tară indemnă de boala de Newcastle.

Scopul acestui plan de contingenţă este de a stabili conduita de alertă şi intervenţie În caz de necesitate pentru boala de Newcastle.
3. SPECIFICAT•U GENERALE
1. 3.1 Planul de contingenţă stabileşte măsurile naţionale ce se aplică în eventualitatea apariţiei unui focar de boala de Newcastle. Pentru buna îndeplinire a prevederilor acestui plan, trebuie să existe acces la dotări, echipamente, antiseptice şi dezinfectante, produse biologice, personal şi la alte materiale corespunzătoare necesare pentru eradicarea rapidă şi eficientă a focarului de boală.
2. 3.2 Planul de contingenţă prevede următoarele :
  1. a) constituirea unui centru de criză la nivel naţional;
  2. b) furnizarea unei liste a centrelor locale de control ale bolii; c)furnizarea de informaţii cu privire la personalul implicat în
    
    aplicarea măsurilor de control şi responsabilităţile acestuia;
    1. d) conduita fiecărui centru local de a contacta rapid persoanele/organizaţiile implicate direct sau indirect;
    2. e) modalitatea de achiziţionare rapidă a echipamentelor şi materialelor necesare;
    3. f) măsurile aplicate în caz de suspiciune sau confirmare a bolii
      
      de Newcastle;
    4. g) modalitatea de transport rapid al probelor de diagnostic către laboratorul sanitar veterinar abilitat;
    5. h) cantitatea de vaccin contra bolii de Newcastle estimată a fi necesară în cazul stabilirii acestei măsuri de profilaxie;
    6. i) metodele de distrugere a surselor de infecţie;
    7. j) metodele de decontaminare;
3. 3.3 Planul de contingenţă este necesar atât în caz de suspiciune cât şi în caz de confirmare a bolii de Newcastle.

3.4. Baza legală pentru elaborarea planului o constituie:

a) Codul Zoo-Sanitar Internaţional al OIE partea a li-a, cap. 2.1.14.
b) Manualul de Standarde pentru testele de diagnostic şi vaccinuri al OIE, partea a li-a, secţiunea 2.1., cap. 2.1. 3.5.

Legislaţia directă corelativă pe care se fundamentează planul de contingenţă :

a) Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicată,

Partea a III-a, Capitolul li, lit. G – boli specifice păsărilor
b) Ordinul nr. 312/8.08.2001 al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, prin care se aprobă Norma sanitară veterinară privind diagnosticul, profilaxia, supravegherea şi combaterea influenţei aviare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 5 octombrie 2001.

CAPITOLUL li

PREVEDERI LEGISLATIVE – PUTERI LEGISLATIVE

pentru boala de Newcastle

1. SUPRAVEGHEREA VETERINARĂ OFICIALĂ este

reglementată prin:
1. a) Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicată, care prevede în Partea a III-a, Cap. li, lit. G- boli specifice păsărilor; la cap. 11-art.5, lit. a) ca: ,,medicii veterinari au răspunderea să organizeze efectuarea la timp şi în bune condiţii a operaţiunilor sanitare veterinare de depistare şi prevenire a bolilor infecţioase la animale".
2. b) Norma Sanitară Veterinară privind Programul de supraveghere, profilaxie, şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului, secţiunea l-a „Acţiuni de supraveghere sanitară veterinară a bolilor din Lista A a OIE”, modalităţile de supraveghere pentru boala de Newcastle, aprobată anual prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului .
3. c) Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr. 114/1975 care aproba „Norme şi măsuri sanitare veterinare" de aplicare a „Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 republicata, prevede la Partea a li-a Cap. li „Măsuri pentru supravegherea şi controlul sanitar veterinar al circulaţiei animalelor şi produselor de origine animală".
4. d) Ordinul nr. 312/8.08.2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, prin care se aprobă Norma sanitară veterinară privind diagnosticul, profilaxia, supravegherea şi combaterea bolii de Newcastle , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 5 octombrie 2001.
Pentru supravegherea şi prevenirea introducerii bolii de Newcastle în exploataţii avicole se vor institui şi menţine permanent următoarele măsuri de profilaxie generală:
1. 1. suprevegherea clinică şi anatomopatologică permanentă a tuturor păsărilor de fermă şi de agrement aflate pe teritoriul României;
2. 2. respectarea regulilor sanitare veterinare şi de zooigienă privind popularea, hrănirea, exploatarea şi transportul păsărilor;
3. 3. împrejmuirea exploataţiilor avicole, astfel ca în incinta acestora să nu pătrunda persoane, vehicule şi alte animale, decât printr-o intrare special amenajată aflată sub contolul sanitar-veterinar;
4. 4. construirea şi amenajarea la intrarea în exploataţia avicolă a unui filtru sanitar veterinar dimensionat în raport cu numărul
  
  personalului, în care să se efectueze schimbarea obligatorie a hainelor şi a încălţămintei cu echipament de protecţie antiepizootică;
5. 5. interzicerea intrării în exploataţia avicolă a persoanelor care nu lucrează direct în procesul de producţie cu excepţia organelor de control, care vor respecta condiţiile obligatorii de filtru sanitar;
6. 6. interzicerea introducerii în ferme a altor animale decât cele care constituie proprietatea exploataţiei, precum si desfăsurarea altor activităţi diferite de specificul acesteia;
7. 7. menţinerea obligatorie în carantina profilactică a păsărilor ce urmează să fie introduse în exploataţie;
8. 8. asigurarea mijloacelor de transport ce vor fi folosite numai în incintă;
9. 9. organizarea şi amenajarea conform regulilor sanitare veterinare, a locurilor de depozitare a produselor de origine animală şi a furajelor;
1O. evacuarea dejecţiilor şi depozitarea lor astfel încât să nu constituie surse de poluare;
1. 11. aplicarea periodică a măsurilor de dezinfecţie, deratizare şi dezinsecţie;
2. 12. solicitarea avizului autorităt.ii sanitare veterinare la fiecare
  
  introducere de noi efective în exploataţiile avicole;
3. 13. anunţarea imediată a medicului veterinar oficial la apariţia sau suspiciunea unei boli transmisibile;
4. 14. până la sosirea medicului veterinar se vor lua măsuri de izolare a păsărilor bolnave, moarte sau sacrificate de necesitate;
5. 15. se interzice vânzarea şi scoaterea din incintă a produselor de origine animală, furajelor, gunoiului şi altor materiale;
6. 16. se va urmări permanent şi în mod sistematic starea de sănătate a efectivelor prin examene clinice şi necropsice în vederea depistării la timp a primelor suspiciuni de boală;
7. 17. în exploataţiile indemne se vor introduce ouă de incubat, pui de o zi şi tineret înlocuire, numai din unităţi indemne;
8. 18. în zona de protecţie a exploataţiei, cu o rază de cel puţin 3 km se va asigura supravegherea şi menţinerea sănătăţii efectivelor de păsări prin depistări periodice;
9. 19. orice mişcare interjudeţeană a efectivelor de păsări va fi avizată de către Agenţia Naţională Sanitară Veterinară prin direcţiile sanitare veterinare judeţene implicate;
10. 20. exploataţiile avicole au obligaţia să respecte tehnologia de creştere şi tehnologia sanitară veterinară conform legislaţiei în vigoare;
11. 21. se va organiza supravegherea sanitară veterinară permanentă a păsărilor ce se aduc in târguri, pieţe, expoziţii;
12. 22. periodic la intervale de cel mult o săptămână din exploataţiile avicole se vor trimite probe la laborator pentru examene de supraveghere sanitară veterinară;
13. 23. supraveghere serologică a statusului imun la 14-21 zile de la vaccinarea a li-a a efectivelor de păsări. La efectivele de păsări importate, pentru efectuarea examenului virusologie, se vor recolta tampoane traheale şi cloacale de la un lot de 60 păsări, între a 7-a şi a 15-a zi a perioadei de carantină.
14. 24. expedierea probelor şi interpretarea rezultatelor revin autorităţii sanitare veterinare competente prin medicul veterinar oficial.
2. CERTIFICAREA VETERINARĂ este reglementată de:
3. MĂSURILE DE PROTECT• IE constau in :
1. 3.1 Măsuri de protecţie privind importul de animale, produse
  
  animaliere şi de origine animală şi alte materii şi materiale ce pot influenţa starea de sănătate a animalelor sunt reglementate de:
  1. a) Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicata, cap. IV
    
    ,,Prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale", art. 24 – 28 stabileşte procedurile vizând importul, tranzitul şi exportul în, prin şi din România;
  2. b) Ordinul MAIA nr. 114/1975 privind aprobarea „Normelor şi măsurilor sanitare veterinare” pentru aplicarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, republicata prevede la Partea a li a, cap. li
    
    „Supravegherea şi controlul sanitar veterinar al circulaţiei animalelor şi produselor de origine animală", măsuri privind „controlul sanitar veterinar asupra importului, exportului şi tranzitului de animale, produse de origine animală şi furaje".
  3. c) Ordinul ministrului agriculturii si alimentaţiei nr.70/1998 privind condiţiile şi procedura de avizare sanitară veterinară a importului, exportului şi tranzitului de animale, produse şi subproduse de origine animală, furaje şi alte produse şi materii ce pot influenţa sănătatea animalelor şi sănătatea publică, cu modificările si completările
    
    ulterioare, publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.499/23,12,1998 ;
  4. d) Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei si pădurilor nr.
    
    234/10.08.2001 pentru aprobarea "Normei sanitare veterinare privind admiterea la import a produselor de origine animală", cu modificările si completările ulterioare publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 456/10.08.2001;
  5. e) Codul Internaţional de Sănătate a Animalelor al Oficiului
    
    interna onal de epizootii prevede la Partea I, Titlul 1.5, Cap. 1.5.1. – dispoziţii privind transporturile de animale la Cap. 1.5.2.- ,,Măsuri zoosanitare aplicabile înainte de plecare şi la plecarea animalelor, iar la Capitolul 1.5.5. ,,Măsuri zoosanitare la sosire";
  6. f) ,,Acordul pentru Aplicarea Măsurilor Sanitare şi Fitosanitare” al Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) prevede liniile generale de desfăşurare a comerţului internaţional cu animale, produse animaliere şi de origine animală
2. 3.2 Măsuri de protecţie privind monitorizarea mişcărilor interne de animale, reglementate de:
  1. a) Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicată, prevede la cap. li „Prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale”
    
    reguli pentru circulaţia animalelor şi produselor de origine animală în interiorul tării.
  2. b) O' rdinul ministrului agriculturii si industriei alimentare
  nr.114/1975 •ce aprobă „Norme şi măsuri sanitare veterinare” de aplicare a Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, republicata prevede la Partea a li-a, Cap. li „Supravegherea şi controlul sanitar veterinar al circulaţiei animalelor şi produselor de origine animală” detalii privind circulaţia animalelor pe jos, pe cale ferată, rutier, cu avionul, naval.
3. 3.3 Măsuri de protecţie privind supravegherea aglomerărilor temporare de animale (târguri, expoziţii, concursuri, baze de export, staţiuni de carantină)
  1. a) Ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare nr.114/1975 ce aprobă „Norme şi măsuri sanitare veterinare” de aplicare a Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, republicata, prevede la Partea a li-a, cap. li, reguli pentru organizarea şi funcţionarea locurilor cu aglomerări temporare de animale (târguri, oboare,
    
    expoziţii),
  2. b) Hotărârea Guvernului nr. 19/17.01.1996 aprobă
    
    „Regulamentul cadru de organizare şi funcţionare a pieţelor, târgurilor şi oboarelor" si Hotararea Guvernului nr. 732/2003 privind unele măsuri de comercializare a produselor agroalimentare in pieţe, târguri şi oboare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 204/30.08.1996;
  3. c) Codul Internaţional de Sănătate a Animalelor al Oficiului internaţional de epizootii prevede la Partea I, Titlul 1.5 „Proceduri de Import şi de Export”, Cap. 1.5.3 – ,,Măsuri zoosanitare aplicabile tranzitului între locul de plecare din ţara exportatoare şi locul de sosire în ţara importatoare”.
4. NOTIFICAREA INTERNĂ ŞI INTERNATIONALĂ:
1. 4.1 Se va face în conformitate cu prevederile Ordinului nr.156 din 27 decembrie 1999 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor, publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123/23.03.2000, după cum urmeaza:
  1. a) ,,Notificarea internă imediată către autorităţile veterinare oficiale în cazul suspiciunii sau confirmării bolii de Newcastle este obligatorie.”
  2. b) ,,Notificarea internă constă în anunţarea oficială făcută de medicul veterinar al circumscripţiei sanitare veterinare zonale, de serviciile veterinare aparţinând altor ministere decât Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei sau de conducerile acestora ori serviciile medicale veterinare particulare, prin telefon, telex, fax, e-mail ori prin comunicare scrisă directă către autoritatea veterinară competentă, reprezentată de direcţia sanitară ori prin comunicare scrisă directă către autoritatea veterinară competentă, reprezentată de direcţia sanitară veterinară judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti”.
  3. c) După confirmarea oficială a diagnosticului de boala de Newcastle, autorităţile veterinare competente teritorial notifică imediat boala prin telefon, fax, telex, e-mail la Agenţia Naţională Sanitară Veterinară. Notificarea oficială internatională a bolilor transmisibile ale
    
    '
    
    animalelor se efectuează numai de către Agenţia Naţională Sanitară Veterinară.
  4. d) Notificarea internaţională a bolilor menţionate se face:
    1. (i) la serviciile sanitare veterinare şi fitosanitare ale Comisiei Europene, din cadrul direcţiilor generale XXIV şi VI, şi la
      
      administrat•iile veterinare centrale ale statelor membre;
    2. (ii) la Biroul central al Oficiului Internaţional de Epizootii (Paris,
      
      Franţa);
    3. (iii) la Comisia Europeană de Luptă împotriva Febrei Aftoase, în cazul bolilor veziculoase ale animalelor (Roma, Italia);
    4. (iv) la administraţiile veterinare centrale ale ţărilor vecine şi, după caz, ale ţărilor cu care România face schimburi economice cu animale vii şi cu produse supuse controlului sanitar veterinar oficial într-o perioadă care nu depăseşte perioada maximă de incubaţie specifică fiecărei boli (convenţiile veterinare bilaterale);
  5. e) Notificarea internaţională a bolilor transmisibile se face în termen de 24 de ore de la declararea oficială a bolii, prin fax, tel x, e mail sau prin alte sisteme electronice de comunicaţie rapidă, cu referire la apariţia unui focar primar de boală declarat, precum şi cu privire la ridicarea măsurilor restrictive de carantină din teritoriul ţării
    
    noastre, referitor la un focar al uneia dintre bolile ment•ionate.
2. 4.2 Codul lnternational de Sănătate a Animalelor al Oficiului
  
  lnternational de Epizootii prevede la Partea I, Titlul 1.2, proceduri pentru „notificări şi informaţii epizootologice".
3. 4.3 Legea sanitară veterinară nr. 60/1974 republicată, prevede la cap. 11, art. 5,lit. c), ,,atribuţiile şi răspunderile medicilor veterinari privind notificarea veterinară”, la cap. III, art. 9, ,,obligaţiile deţinătorilor de animale şi ale unităţilor care prelevează, depozitează, transportă şi valorifică produse de origine animală privind” ,,anunţarea fără întârziere, asupra apariţiei ori suspiciunii unei boli transmisibile la animale” iar la art. 1O,11,12, – obligaţiile persoanelor fizice, ale oricărei persoane care vine în contact cu animalele şi ale serviciilor veterinare din celelalte ministere privind notificarea îmbolnăvirilor la animale
4. 4.4 Ordinul ministerului agriculturii si industriei alimentare nr. 114/1975 ce aprobă „Norme şi măsuri sanitare veterinare" pentru aplicarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, prevede la Partea a 11,
  
  cap. IV "măsuri generale pentru combaterea bolilor transmisibile la animale" şi „reguli pentru anunţarea cazurilor de boală" la animale.
5. 4.5 „Acordul pentru Aplicarea Măsurilor Sanitare şi Fitosanitare” al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, prevede obligativitatea notificării bolilor animalelor şi a tuturor măsurilor aplicate ca urmare a acestei notificări ce vizează comerţul cu animale şi produse animaliere şi de origine animală.
5. ANCHETA EPIDEMIOLOGICĂ este reglementată de prevederile următoarelor acte normative:
1. a) Ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare nr.114/1975 care aprobă Norme şi măsuri sanitare veterinare de aplicare a Legii sanitare veterinare nr.60/1974, republicata, Partea li. Cap. III „Măsuri generale de prevenire a bolilor infecto-contagioase la animale”, ce prevede la art.11O efectuarea de către serviciile veterinare a operaţiunilor de depistare a acestor boli; Partea III, Capitolul. li a, art.5; este pecizată responsabilitatea medicului veterinar de a „recolta şi expedia prin delegat probe pentru examen de laborator”; Partea a li-a „norme privind recoltarea, ambalarea şi expedierea organelor, produselor patologice, şi probelor de sânge În vederea diagnosticului de laborator.” Partea a 5-a, unde sunt menţionate „indicaţii pentru efectuarea anchetei epidemiologice”, în general se va efectua imediat pentru a confirma prezenţa sau suspiciunea bolii de Newcastle; se va efectua o anchetă epidemiologică detaliată de către autorităţile veterinare pentru
  
  stabilirea, dacă este posibil, a cauzei (sursei bolii) şi pentru identificarea altei ferme cu risc de infect.ie.
2. b) Ordinul nr. 312/8.08.2001 al ministrului agriculturii,
alimentatiei si padurilor, prin care se aprobă Norma sanitară veterinară privind diagnosticul, profilaxia, supravegherea şi combaterea bolii de Newcastle, publicat În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 5 octombrie 2001, art.8, pct.1, lit.g).
6. PRELEVAREA DE PROBE ŞI EXAMINAREA DE

LABORATOR este reglementată de:
1. a) Ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare nr.114/1975 care aprobă „Norme şi măsuri sanitare veterinare”, pentru aplicarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, republicata, part li. Cap. III „Măsuri generale de prevenire a bolilor infecto contagioase la animale”, ce prevede la art.11O efectuarea de către serviciile veterinare a operaţiunilor de depistare a acestor boli; la part.III, cap.li a, art.5 este pecizată responsabilitatea medicului veterinar de a „recolta şi expedia prin delegat probe pentru examen de laborator”; în partea a li-a „norme privind recoltarea, ambalarea şi expedierea organelor, produselor patologice, şi probelor de sânge în vederea diagnosticului de laborator”; se prelevează probe de sânge, tampoane traheale, cloacale de la păsările bolnave şi probe de organe de la cadavre pe medii speciale si se transportă la laborator în condiţii corespunzătoare; se efectuează examene serologice: microtestul de inhibare a hemaglutinării, evaluarea apacităţii de formare a plajelor; izolarea de virus pe ouă embrionate de găină; indicele de patogenitate intracerebrală. După izolarea şi identificarea virusului tulpinile de virus se vor trimite la laboratorul de referinţă pentru subtipizare.
2. b) Norma Sanitară Veterinară privind Programul de – supraveghere, profilaxie, şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului, secţiunea l-a „Acţiuni de supraveghere sanitară veterinară a bolilor din Lista A a OIE”, modalităţile de supraveghere pentru boala de Newcastle, aprobată anual prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului .
3. c) ,,Manualul de Standarde pentru Teste de Diagnostic şi Vaccinuri” prevede la secţiunea 1.1.1. – metode standardizate pentru prelevarea de probe, la cap 1.2. – elemente de management de calitate pentru laboratoarele de diagnostic veterinar, la cap. 1.3. – principiile de validare a metodelor de diagnostic pentru bolile infecţioase, la cap.5.1. – transferul internaţional şi transportul materialelor patologice de la animale, partea a li-a, secţiunea 2.1., capitolul 2.1. -metode de supraveghere şi diagnostic pentru boala de Newcastle.
4. d) Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr 53/17.07.1997 au fost stabilite criteriile pentru autorizarea
  
  laboratoarelor sanitare veterinare din România.
5. e) Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 25/28.04.1995 s-a constituit „Comitetul Tehnic şi al Subcomitetelor pentru Omologarea Metodelor şi Metodologiilor de Diagnostic Medical Veterinar" a căror componenţă a fost modificată prin Ordinul ministrului agriculturii si alimentaţiei nr 26/17.04.1997 şi Ordinul ministrului agriculturii si alimentaţiei nr. 148/9.12.1999
6. f) Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr 146/17.08.2000 a fost aprobată „Norma sanitară veterinară privind Buna Practică de Laborator'' (GLP).
7. g) ,,Codul Internaţional de Sănătate a Animalelor” care
  
  precizează la Partea a 4-a Titlul 4.1 „testele de diagnostic pentru certificarea animalelor pentru schimburi internaţionale"
8. h) Ordinul nr. 312/8.08.2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei, apelor şi padurilor, prin care se aprobă Norma sanitară veterinară privind profilaxia, supravegherea şi combaterea bolii de Newcastle , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 5 octombrie 2001.
7. OPERAŢIUNILE DE CURĂŢENIE ŞI DEZINFECŢIE sunt

reglementate de:
veterinară privind profilaxia, supravegherea şi combaterea bolii de Newcastle, publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 5 octombrie 2001, care prevede următoarele:
1. a) Operaţiunile de curăţire şi dezinfecţie se vor efectua sub supravegherea medicului veterinar oficial, în conformitate cu instrucţiunile medicului veterinar de stat şi a reglementărilor în vigoare:
2. b) Dezinfectantele care se vor utiliza şi concentraţiile lor sunt cele aprobate de către autoritatea sanitară veterinară teritorială.
3. c) Procedura pentru curăţarea şi dezinfecţia primară a exploataţiei infectate constă în:
  1. (i) •aspersarea incintelor în care păsările au fost cazate şi orice parte a celorlalte clădiri, terenuri etc., contaminate în cursul sacrificării sau examenului post-mortem, cu dezinfectantele aprobate de legislaţia sanitară veterinară în vigoare;
  2. (ii) colectarea şi distrugerea împreună cu carcasele a tuturor resturilor de păsări sau de ouă, care ar putea contamina clădirile terenurile, instrumentele, etc;
  3. (iii) menţinerea dezinfectantului folosit, cel puţin 24 de ore pe suprafeţele menţionate mai sus.
4. d) Procedură pentru curăţarea şi dezinfecţia finală a exploataţiei infectate constă în:
  1. (i) îndepărtarea grăsimilor şi resturilor de pe toate suprafeţele prin aplicarea unui agent de degresare, urmată apoi de spălare cu apă;
  2. (ii) aplicarea dezinfectantului după spălare şi menţinerea acestuia timp de 7 zile;
  3. (iii) repetarea aplicării unui agent degresant, clătirea cu apă rece, aspersarea cu dezinfectant şi spălarea din nou cu apă;
  4. (iv) prelucrarea aşternutului folosit şi gunoiului de grajd prm metode care să permită distrugerea virusului.
8. MĂSURI DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A BOLII DE NEWCASTLE

8.2 Combaterea bolii :
1. 8.2.1. În exploataţia avicolă suspectă de contaminare se instituie următoarele măsuri:
  1. 1. medicul veterinar oficial va asigura notificarea obligatorie şi imediată a suspiciunii bolii de Newcastle către autoritatea sanitară veterinară teritorială;
  2. 2. se va face o înregistrare a tuturor categoriilor de păsări indicând numărul păsărilor domestice care au murit, numărul celor care prezintă semne clinice; înregistrarea va fi efectuată zilnic pentru a ţine evidenţa puilor eclozionaţi sau care au murit pe parcursul perioadei de suspiciune;
  3. 3. se vor trimite de urgenţă la laborator probe pentru precizarea diagnosticului;
  4. 4. păsările din exploataţia suspectă vor rămâne în adăposturile existente, evitându-se contactul cu alte păsări;
  5. 5. nici o pasăre nu va intra sau ieşi din exploataţie;
  6. 6. toate mişcările de persoane, animale, vehicule, ustensile, din şi înspre exploataţie, de carne de pasăre, de furaje, deşeuri, aşternut, gunoi sau orice ar putea transmite virusul bolii de Newcastle se vor face cu avizul autorităţii sanitar veterinare teritoriale;
  7. 7. întreaga producţie de ouă, indiferent de profilul fermei contaminate (selecţie, reproducţie sau producţie pentru consum) se va dirija până la elucidarea diagnosticului spre o întreprindere abilitată pentru fabricarea şi/sau prelucrarea produselor din ouă, in condiţii de supraveghere de către autoritatea sanitară veterinară teritorială;
  8. 8. se vor folosi mijloace corespunzătoare de dezinfecţie la intrarea şi ieşirea din halele de păsări precum şi din exploataţii;
  9. 9. se va efectua o anchetă epidemiologică în conformitate cu art. 8 lit. g) din Ordinul nr. 312/8.08.2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor, prin care se aprobă Norma sanitară veterinară privind profilaxia, supravegherea şi combaterea bolii de Newcastle;
2. 8.2.2. După confirmarea oficială a diagnosticului de boală de Newcastle se notifică imediat boala prin telefon , fax , telex la: Direcţia Sanitară Veterinară judeţeană respectiv a municipiului Bucureşti, Agenţia Naţională Sanitară Veterinară, Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală, Oficiul Internaţional de Epizootii şi Comunitatea Europeană. în exploataţia avicolă în care s-a confirmat oficial prezenţa bolii de Newcastle se instituie, următoarele măsuri sanitare veterinare:
  1. a) toate păsările din exploataţie se sacrifică pe loc fără întârziere; toate păsările care au murit sau au fost sacrificate, precum şi toate ouăle se distrug; aceste operaţii se vor efectua în aşa fel încât să reducă riscul răspândirii bolii;
  2. b) orice material sau deşeu cum ar fi furajele, aşternutul sau gunoiul de grajd susceptibil de a fi contaminat vor fi distruse sau tratate corespunzător. Acest tratament va asigura distrugerea virusului bolii de Newcastle, efectuat în conformitate cu instrucţiunile medicului veterinar oficial;
  3. c) atunci când păsările domestice dintr-o exploataţie au fost sacrificate în cursul perioadei probabile de incubaţie a bolii, carnea provenită de la aceste păsări va fi oriunde este posibil identificată şi distrusă;
  4. d) ouăle de incubaţie livrate sau transferate din exploataţie în cursul perioadei probabile de incubaţie vor fi identificate şi distruse; puii care au eclozionat din aceste ouă vor fi plasaţi sub supraveghere sanitară veterinară iar ouăle de consum livrate în timpul perioadei probabile de incubaţie a bolii care au fost transferate din exploataţie vor fi identificate şi distruse, cu excepţia celor care au fost anterior dezinfectate corespunzător;
  5. e) după efectuarea operaţiunilor prezentate la punctele a) şi b) spaţiile folosite pentru cazarea păsărilor, Împrejurimile lor, vehiculele utilizate pentru·.·•transport şi toate echipamentele posibil a fi contaminate vor fi curăţite şi dezinfectate În conformitate cu legislaţia sanitară veterinară in vigoare;
  6. f) nici o pasăre nu va fi reintrodusă in exploataţie decât după cel puţin 21 zile de la terminarea acţiunilor prevăzute la punctule);
  7. g) efectuarea anchetei epidemiologe, care va avea În vedere: perioada de timp în care boala de Newcastle ar fi putut exista În exploataţie sau in voliera de porumbei; originea posibilă a bolii de Newcastle În exploataţie sau voliera de porumbei şi identificarea altor exploataţii sau voliere in care se găsesc păsări domestice, porumbei sau alte păsări ţinute în captivitate care ar putea fi infectate sau contaminate din aceeaşi sursă ; interzicerea circulaţiei personalului, păsărilor domestice, porumbeilor sau a altor păsări ţinute în captivitate, a altor animale, vehicule, ouălor, cărnii şi carcaselor precum şi a oricăror ustensile sau materiale care pot vehicula virusul bolii de Newcastle din sau spre exploataţia sau voliera respectivă.
3. 8.2.3. Autoritatea Sanitară Veterinară competentă poate extinde măsurile prevăzute mai sus la alte exploataţii Învecinate dacă localizarea, configuraţia lor sau contactul cu exploataţia În care boala a fost cofirmată oferă suficiente motive pentru a suspiciona posibila contaminare. Pentru a asigura coordonarea integrală a măsurilor necesare eradicării bolii de Newcastle, cât mai repede posibil, va fi constituit un grup de criză. Autoritatea Sanitară Veterinară va institui în jurul exploataţiei infectate, o zonă de protecţie cu o rază de cel puţin 3 km care este inclusă într-o zonă de supraveghere cu o rază de cel puţin 1O km. La instituirea acestor zone se va ţine cont de factorii geografici, administrativi, ecologici şi epidemiologici legaţi de boala de Newcastle precum şi de posibilităţile de monitorizare.
4. 8.2.4. În zona de protecţie se aplică următoarele măsuri:
  A
5. 8.2.5. ln zona de supraveghere sanitară veterinară se vor menţine aceleaşi măsuri.
  1. 1. identificarea tuturor exploataţiilor din zonă care deţin păsări domestice.
  2. 2. controlul circulaţiei păsărilor şi ouălor de incubat din interiorul zonei.
  3. 3. interzicerea circulaţiei păsărilor domestice în afara zonei pe parcursul primelor 15 zile cu excepţia transportului direct către un abator desemnat de autoritatea sanitară veterinară; carnea provenită de la aceste păsări va fi însoţită de un marcaj special de salubritate.
  4. 4. interzicerea circulaţiei ouălor de incubat in afara zonei, cu excepţia celor destinate unei staţii de incubaţie desemante de
    
    autoritatea sanitara veterinară; înainte de expediere ouăle ş, ambalajele trebuie dezinfectate.
  5. 5. interzicerea circulaţiei aşternutului şi dejecţiilor în afara zonei.
  6. 6. interzicerea târgurilor, pieţelor, expoziţiilor şi altor aglomerări de păsări.
  7. 7. se interzice transportul păsărilor cu excepţia tranzitului pe autostrăzi sau căi ferate. Măsurile se aplică cel puţin 30 zile de la efectuarea operaţiunilor de curătenie şi dezinfecţie in exploataţia infectat.
8.3 Măsurile de combatere a bolii de Newcastle, sunt reglementate de:

a) Legea sanitară veterinară nr. 60/1974 republicată, prevede

la cap. IV – măsuri pentru „prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile ale animalelor"
b) Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr.114/1975 care aproba „Norme şi măsuri sanitare veterinare" de aplicare a Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 republicata, prevede la Partea li, Cap. IV ,,măsuri generale pentru combaterea bolilor transmisibile ale animalelor (anunţarea cazurilor de boală, obligaţia deţinătorilor de animale, ale administraţiei publice şi ale medicului veterinar in caz de boli transmisibile ale animalelor, izolarea, observaţia sanitară veterinară, carantina de necesitate, zona epizootică, stingerea bolii şi ridicarea măsurilor de carantină).
c) Ordinul nr. 312/8.08.2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, prin care se aprobă Norma sanitară veterinară privind profilaxia, supravegherea şi combaterea bolii de Newcastle, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 5 octombrie 2001.

9. VACCINAREA DE NECESITATE

9.1. Decizia de a introduce vaccinarea în completarea măsurilor de control va fi luată de autoritatea veterinară centrală.

9.2. Comitetul Naţional de Control al Bolii este responsabil pentru aprovizionarea cu vaccin, folosirea acestuia in acord cu legislaţia comunitară şi pentru stabilirea zonei in care va fi utilizat.
9.3. Autoritatea sanitară veterinară centrală se va asigura că:
1. 1. vaccinarea contra bolii de Newcastle poate fi aplicată ca o măsură suplimentară de control, în situaţia apariţiei bolii;
2. 2. singurele vaccinuri permise sunt cele care au primit avize de comercializare din partea autorităţii veterinare centrale.
9.4. Autoritatea sanitară veterinară centrală care efectuează vaccinarea preventivă sau de necesitate contra bolii de Newcastle va informa Comisia Europeană despre:
1. 1. caracteristicile şi compoziţia vaccinurilor ce se vor utiliza;
2. 2. procedurile pentru supravegherea distribuirii, depozitării şi folosirii vaccinurilor;
3. 3. speciile şi categoriile de păsări domestice care vor fi supuse vaccinării;
4. 4. zonele în care vaccinarea va fi efectuată;
5. 5. motivele pentru care este efectuată vaccinarea.
9.5. România poate dispune instituirea unui program de vaccinare pentru porumbeii voiajori. Atunci când este cazul va notifica acest lucru Comisiei Europene.

10. TĂIEREA ŞI UCIDEREA PĂSĂRILOR se va realiza in conformitate cu următoarele acte normative:
1. a) Legea sanitară veterinară nr. 60/1974 republicată, care prevede la art. 19 cap. IV – posibilitatea tăierii păsărilor în regim de "stamping out". Acţiunea de stamping-out se efectuează respectând prevederile „Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor în timpul tăierii sau uciderii" aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 172/13.09.2000 – amendat de ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei şi pădurilor nr. 425/19.09.2002, publicat în Monitorul Oficial al Romaniei nr. 887/9.12.2002
2. b) Ordinul ministrului agriculturii industriei şi alimentaţiei nr. 114/1975 care aproba „Norme şi măsuri sanitare veterinare" de aplicare a legii sanitare veterinare nr. 60/1974, republicata, prevede posibilitatea uciderii sau tăierii în condiţii speciale. Păsările din
  
  fermele infectate vor fi ucise, iar carcasele distruse pe orice cale care să împiedice răspândirea bolii în alte efective. Păsările din alte efective considerate din punct de vedere epidemiologic a fi cu risc la expunerea directă sau indirectă la infecţie vor fi de asemenea ucise şi distruse în acelaşi mod. Carnea şi produsele de la păsările suspecte de a fi infectate vor fi de asemenea distruse pentru prevenirea transmiterii bolii în alte efective.
11. RESPONSABILITAŢILE SPECIFICE sunt reglementate

pnn:
1. a) Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei
  
  nr.125/16.12.1998, pentru aprobarea "Regulamentului privind organizarea şi functionarea serviciilor sanitare veterinare de stat" cu modificările şi completările ulterioare.
2. b) Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr.63/11.09. 1997 – stabileste „atributiile serviciilor sanitare veterinare" din cadrul altor ministere decât Ministerul Agriculturii, inclusiv în domeniul supravegherii, prevenirii, combaterii bolilor transmisibile ale animalelor.
3. c) Hotărârea Guvernului nr. 1004/4.10.2001 prin care se constituie şi se stabileşte componenţa Comandamentului Antiepizootic Central, a comandamentelor antiepizootice judetene, municipale, orăşeneşti şi comunale.
4. d) Legea sanitară veterinară nr. 60/1974 republicată, prevede la cap.IV „prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile ale animalelor, la art. 15 – atribuţiile Comandamentului Antiepizootic Central, ale celor judeţene, municipale, orăşeneşti, comunale, pentru controlul bolilor transmisibile ale animalelor şi la art. 16 responsabilităţile administraţiei publice centrale şi locale privind
  
  „prevenirea şi combaterea bolilor transmisible ale animalelor''; cap.IV stabileşte atribuţiile administraţiei publice centrale şi locale privind "prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile ale animalelor"; cap.li
  
  -,,stabilirea atribuţiilor şi răspunderilor medicilor veterinari inclusiv pentru prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile ale animalelor''; cap.III – ,,stabilirea obligaţiilor deţinatorilor de animale şi ale unitaţilor care colectează, prelucrează, depozitează, transportă şi valorifică produse de origine animală";
5. e) Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 1–9/1.04.1991 privind aprobarea „Regulamentului de organizare şi desfăşurare a activităţilor medicale veterinare particulare" amendat prin „Regulamentul privind atribuţiile şi competenţele medicilor veterinari liber profesionişti", precum şi îndeplinirea unor îndatoriri publice (nr. 04/22.12.98 /85130/23.12.98) prevede la cap. IV şi V aceste atribuţii şi responsabilităţi ale structurilor implicate pentru supravegherea, prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile ale animalelor.
6. f) Contractul de concesionare încheiat între medicii veterinari concesionari şi Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor prin Agenţia Domeniilor Statului, prevede atribuţiile şi responsabilităţile acestora.
7. g) Ordinul ministrului agriculturii alimentaţiei şi pădurilor nr. 475/15. 1O. 2002 stabileşte regulamentul de organizare şi functionare a Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală în privinţa supravegherii bolilor transmisibile ale animalelor.
  
  h} Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr. 114/1975 care aproba „Norme şi măsuri sanitare veterinare” de aplicare a Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, republicata, prevede la Partea III, cap. li „Măsuri speciale pentru prevenirea şi combaterea bolilor infectocontagioase şi parazitare”, ,,boli supuse declarării oficiale şi măsurilor de carantină”, responsabilităţile specifice ale medicilor veterinari , ale organelor administraţiei publice centrale şi teritoriale şi ale persoanelor fizice şi juridice privind boala de Newcastle.
  1. i) ,,Codul Internaţional de Sănătate a Animalelor” al O.1.E. Partea a-2-a „Boli din lista A a O.1.E." prevede la Capitolul 2.1.14.
    
    „Boala de Newcastle", responsabilităţile administraţiilor veterinare centrale în comerţul cu păsări, produse provenite de la acestea şi alte materii şi materiale ce pot influenţa starea de sănătate a păsărilor;
  2. j) Ordonanţa Guvernului României nr.47/12.08.1994 art.5 precizează că se organizează "apărarea împotriva dezastrelor" şi se constituie "Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor'' condusă de Primul-Ministru cu atribuţii prevazute la art.14, iar în subordinea acesteia, "Comisia Centrală pentru epizootii
şi supraveghere a contaminării radioactive, chimice şi biologice a produselor vegetale şi animale"
12. ECARISAREA TERITORIULUI ŞI PROCESAREA

CARCASELOR DE ANIMALE se ralizează in conformitate cu următoarele acte normative:
1. a) Hotărârea Guvernului nr. 92/4.02.1991- prin care se
  
  înfiintează societatea comercială ,,Protan SA" care are respo' nsabilitatea ecarisării teritoriului, colectării şi procesării deşeurilor animaliere.
2. b) Ordinul ministrului agriculturii ·şi industriei alimentare
  
  nr.114/1975 care aproba „Norme şi măsuri sanitare veterinare" de aplicare a Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, republicata, prevede la cap. III, măsuri „pentru distrugerea şi valorificarea cadavrelor de animale, a confiscatelor şi deşeurilor de abator", reglementarea folosirii în hrana animalelor a resturilor de la abatoare, şi de la unitătile de alimentaţie publică".
3. c) Hotărârea Guvernului nr. 162/20.02.2002, stabileşte principiile şi condiţiile de depozitare a deşeurilor, publicata in M.Of. Partea I, nr. 164/07.03.2002 cu modificarile si completarile ulterioare.
4. d) Hotărârea Guvernului nr. 128/14.02.2002 incinerarea
  
  deşeurilor publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160/06.03.2002.
5. e) Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei şi pădurilor nr. 373/26.09.2001 care aproba „Norma sanitară veterinară privind gestionarea deşeurilor toxice şi de risc din laboratoarele sanitare veterinare", publicat în Monitorul Oficial al Romaniei nr. 703/6.11.2001 modificat şi completat prin Ordinul ministrului agriculturii alimentaţiei şi pădurilor nr. 483/12.12.2001, publicat în Monitorul Oficial al Romaniei nr. 22/16.01.2002.
6. f) Hotărârea Guvernului nr. 856/16.08.2002 stabileşte modalităţile privind „evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile" inclusiv deşeurile periculoase, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 659/05.09.2002.
13. SISTEMUL NAŢIONAL DE COMPENSARE a pierderilor

suferite de proprietarii sau deţinătorii de animale ş1 păsări prin tăierea

sau uciderea acestora, sau aplicarea altor măsuri din planul de combatere a bolii, este reglementată În legislaţia veterinară prin:
1. a) Hotărârea de Guvern nr.614/1995 privind aprobarea
  
  „Programului de asanare a efectivelor de animale purtătoare de boli transmisibile la om şi refacerea şeptelului" republicata, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 754/16.10.2002 care prevede modul de utilizare a sumelor prevăzute în acest scop din fondul special pentru agricultură, constituit potrivit legii bugetului. Prin acest act normativ se specifică faptul că „se suportă în totalitate de la bugetul statului cheltuielile pentru acţiunile de combaterea bolilor epizootice la animale, păsări şi albine, boli cu caracter epizootic, precum şi cele care au evoluat şi care au fost eradicate". Se va efectua cu promptitudine, Într-o perioadă de timp care, în conformitate cu legislaţia europeană, nu va depăşi 60 de zile de la data tăierii păsărilor sau distrugerii bunurilor contaminate. Înregistrarea exploataţiilor de animale este reglementată prin:
2. b) Ordonanţa de urgenţă nr.108/27.06.2001 aprobată prin
  
  legea 166/10.04.2002 publicata in M.Of. Partea I, nr. 256/16.04.2002 privind exploataţiile agricole, care stabileşte la art.4 – ,,dimensionarea exploataţiilor agricole comerciale" iar implementarea se face conform normelor metodologice din 17.06.2002.
3. c) Ordinul comun al ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 35/20.09.1994 sial /MF / nr. 1238/20.09.1994 stabileşte „Comisia de apreciere a valorii de înlocuire a animalelor în cadrul acţiunilor de asanare a bolilor la animale.
4. d) Legea sanitara veterinara nr. 60/74, republicată – art. 19 care statuează „acordarea de compensări în cazul uciderii sau tăierii
  
  animalelor in cadrul unor programe de asanare sau de combatere a unor boli".
5. e) Hotărârea de Guvern nr.614/1995, republicata privind aprobarea „Programului de supraveghere, prevenire, combatere si asanare a bolilor la animale si a celor transmisibile de la om la animale şi de refacere a şeptelului" care prevede modul de utilizare a sumelor prevăzute in acest scop în fondul special pentru agricultură, constituit potrivit legii bugetului. Prin acest act normativ se specifică faptul că se suportă în totalitate de la bugetul statului cheltuielile pentru acţiunile de combaterea bolilor epizootice la animale, păsări şi
  
  albine, boli cu caracter epizootic, precum şi cele care au evoluat sau care au fost eradicate. Aceasta se va efectua cu promptitudine, într-o perioadă de timp care, în conformitate cu legislaţia europeană nu va depăşi 60 de zile de la data tăierii păsărilor sau distrugerii bunurilor contaminate.
14. ÎNREGISTRAREA EXPLOATAT• IILOR DE ANIMALE este

reglementată prin:

Ordonanţa de urgenţă nr. 108/27.06.2001 aprobată prin Legea 166/10.04.2002 privind exploataţiile agricole, care stabileşte la art. 4 – ,,dimensionarea exploataţiilor agricole comerciale" iar implementarea se face conform „Normelor metodologice din 17.06. 2002".
15. SANCT• IUNI

Prevederile legislative privind sancţiunile sunt reglementate de

Hotărarea Guvernului nr. 1247/ 7.11.2002 privind stabilirea si sanctionarea contraven.tiilor la normele sanitare veterinare.

CAPITOLUL III

LANT•

DE COMANDĂ

A. Structuri specifice permanente ce au responsabilităţi in relat•ie cu boala de Newcastle
1. 1. LA NIVEL GUVERNAMENTAL
  1. 1.1. Comisia Guvernamentală de Apărare împotriva Dezastrelor instituită prin Ordonanţa Guvernului nr.47/12.08.1994, Cap. li art 16;
  2. 1.2. Comandamentul Antiepizootic Central – instituit prin Hotărârea Guvernului nr. 1004/4.10.2001 cu atribu.tii conform art. 15 al Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, republicată.
2. 2. LA NIVELUL MINISTERULUI AGRICULTURII, PĂDURILOR, APELOR ŞI MEDIULUI
  1. 2.1. Regulamentul „Comisiei Centrale pentru Epizootii şi
    
    Supravegherea Contaminării Radioactive, Chimice sau Biologice a Produselor Vegetale şi Animale" instituită prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 145/24.02.2003 şi Ordonanţa Guvernului nr. 47/12.08.1994 privind apararea împotriva dezastrelor, Cap. li art. 17 lit.g;
  2. 2.2. Agenţia Naţională Sanitară Veterinară din structura Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului reprezintă autoritatea veterinară centrală (AVC}, a cărei organizare şi funcţionare este prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 739/2003 si Ordinul nr.125/16.12.1998 pentru aprobarea „Regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciilor sanitare veterinare de stat”, cu modificările si completările ulterioare;
  3. 2.3. Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală, organizat conform Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 475/10.11.2002.
3. 3. LA NIVEL JUDET• EAN
  1. 3.1. ,,Comisia Judeţeană pentru Prevenirea Dezastrelor”
    
    constituită În fiecare judeţ În baza Ordonanţei Guvernului nr 47/12.08.1994, art. 11;
  2. 3.2. Comandamentul Antiepizootic Judeţean – instituit În fiecare
    
    judeţ prin Hotărârea Guvernului nr. 1004/4.10.2001 cu atribuţii conform art.15 al Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, republicată;
  3. 3.3. Direcţia sanitară veterinară judeţeană, respectiv a
    
    Municipiului Bucureşti – organizată conform Ordinului ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr.125/16.12.1998 pentru aprobarea
    
    „Regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciilor sanitare veterinare de stat", cu modificările si completările ulterioare.
4. 4. LA NIVEL LOCAL (municipii, oraşe, comune)
  
  4.1 Comandamentul Antiepizootic Local (municipal, orăşenesc şi comunal) instituit În baza art. 15 al Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 republicată, cap. li.
B. Structuri specifice pentru cazuri de necesitate ce au responsabilităţi in relaţie

cu boala de Newcastle
1. 1. LA NIVEL CENTRAL
  
  din:
  1. 1.1. CELULA DE CRIZĂ pentru boala de Newcastle
    1. a. Se constituie in baza prezentului program şi este compusă
      1. (i) ministrul agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului;
      2. (ii) directorul general al Direcţiei Generale Buget – Finante;
      3. (iii) subsecretarul de stat care coordonează activitatea Agenţiei
        
        Nat•ionale Sanitare Veterinare;
      4. (iv) directorul general al Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare;
      5. (v) ministrul finanţelor;
      6. (vi) ministrul transporturilor;
      7. (vii) ministrul de interne şi administraţiei publice;
      8. (viii) preşedintele Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor
    2. b. Se reuneşte ori de câte ori există o suspiciune bolii de Newcastle şi rămâne operaţională până la ridicarea măsurilor de carantină şi repopularea exploatatiilor
    3. c. Împreună cu Centrul Naţional de Luptă contra bolii de Newcastle, aceasta are ca principală atribuţie stabilirea şi urmărirea modului de aplicare a măsurilor specifice şi nespecifice pentru combaterea bolii de Newcastle;
    4. d. Celula de criză se organizează la nivelul Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului.
    5. e. Coordonatele acesteia sunt: strada Negustori, nr. 1B, sect. 2, tel. 0040-21-315.78.75, fax 0040-21-312.49.67, e-mail: ansv@maa.ro sau ansv.disp@maa.ro
  2. 1.2. CENTRUL NAT• IONAL DE LUPTĂ CONTRA BOLII DE NEWCASTLE
    1. 1.2.1. Se constituie in baza prezentului program
    2. 1.2.2. Are următoarea componenţă:
      1. a) preşedinte – directorul general al Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare;
      2. b) vicepreşedinte … directorul general adjunct al Agenţiei
      Nationale Sanitare Veterinare;
      
      'c) secretar – directorul Direcţiei de Sănătate Animală din Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare;
      
      d) membri:
      
      – (i) directorul general al Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală;
      1. (ii) directorul general adjunct al Institutului de Diagnostic şi
        
        Sănătate Animală;
      2. (iii) specialist epidemiolog pe probleme de patologie aviară din cadrul Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare;
      3. (iv) specialist virusolog din cadrul Institutului de Diagnostic
        
        şi Sănătate Animală ;
      4. (v) specialist în patologia aviară din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală;
      5. (vi) preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din
        
        România;
      6. (vii) specialist responsabil cu monitorizarea;
      Centrul Naţional de luptă contra bolii de Newcastle este condus de subsecretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului care coordonează activitatea Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare.
    3. 1.2.3. Are următoarele responsabilităţi principale:
      1. a) stabileşte, împreună cu celula de criză, măsurile specifice veterinare, pentru elucidarea suspiciunii bolii de Newcastle precum şi măsurile sanitare veterinare de combatere, în cazul confirmării bolii;
      2. b) monitorizează aplicarea măsurilor specifice veterinare, împreună cu centrele locale de luptă contra bolii de Newcastle;
      3. c) elaborează şi îmbunătăţeşte strategia de intervenţie în caz de necesitate pentru boala de Newcastle;
      4. d) elaborează şi realizează programul de instruire a centrelor locale de luptă contra bolii de Newcastle şi a grupelor de experţi de la nivel central şi local privind conduita de intervenţie în cazul unei
        
        situat•ii de necesitate create de boala de Newcastle;
      5. e) informează celula de criză, conducerea Agenţiei Naţionale
        
        Sanitare Veterinare şi celelalte structuri centrale de luptă contra bolii de Newcastle asupra evoluţiei bolii;
      6. f) asigură şi gestionează materialele necesare la nivel central şi la nivelul centrelor locale de luptă contra bolii de Newcastle;
      7. g) stabileşte şi gestionează necesarul de vaccin, în cazul aplicării vaccinării de necesitate pentru controlul bolii;
      8. h) coordonează toate acţiunile din prezentul program, pe teritoriul României;
      9. i) asigură dotarea cu mijloace de comunicare – computere, telefoane fixe şi mobile, fax-uri, ale căror coordonate trebuie cunoscute de centrele locale de luptă contra bolii de Newcastle, de către celula de criză şi de grupele de experţi centrali şi locali
      10. j) stabileşte lista cu numele, adresa, numărul de telefon, fax, e-mail, calificarea şi experienţa în combaterea bolilor din lista A a OIE a persoanelor responsabile de la centrele locale şi toate structurile centrale, judeţene şi locale implicate în controlul bolii de Newcastle.
    4. 1.2.4. Centrul Naţional de Luptă Contra bolii de Newcastle are următoarele coordonate:
      
      a) Agenţia Naţională Sanitară Veterinară – strada Negustori nr. 1 B, sector 2, Bucureşti, tel. 021-315.78.75, Fax: 021-312.49.67; E mail: ansv@maa.ro
  3. 1.3. GRUPUL NAT• IONAL DE EXPERT• I
    1. 1.3.1. Are următoarea componenţă:
      1. a) directorul adjunct al Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală – şeful grupului;
      2. b) specialist virusolog – şeful Laboratorului Naţional de Referinţă pentru boala de Newcastle;
      3. c) specialist în patologia aviară;
      4. d) specialist epidemiolog;
      5. e) specialist în diagnosticul bolii de Newcastle;
      6. f) specialist epidemiologie moleculară;
      7. g) specialist pentru probleme de biosecuritate;
      8. h) specialist în igienă, protecţia şi bunăstarea animalelor;
      9. i) specialist responsabil cu monitorizarea;
      10. j) alţi specialişti existenţi la nivel naţional, care pot realiza competenţele de expert al grupului;
    2. 1.3.2. Grupul naţional de experţi se împarte în două:
      1. 1. Subgrupul care face deplasarea în teren la Centrul judeţean de luptă contra bolii de Newcastle şi care va coordona activitatea grupului de experţi locali;
      2. 2. Subgrupul care rămâne la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală şi al Laboratorului Naţional de Referinţă pentru boala de Newcastle.
      I
    3. 1.3.3. Atributii:
      1. a) conduce ancheta epizootologică şi evaluează riscul indus de focar;
      2. b) acordă asistenţă directorului general al Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare pentru evaluarea situaţiei evoluţiei bolii şi a eficienţei măsurilor de control aplicate;
      3. c) efectuează expertizarea riscului potenţial în relaţie cu boala de Newcastle
      4. d) dezvoltă noi strategii de control al evoluţiei bolii;
      5. e) instruieşte şi asistă structurile locale şi centrale implicate în lichidarea focarelor de boală.
    4. 1.3.4. Echipa de specialişti de sănătate animală se deplasează la
      
      postul de comandament operaţional pentru a efectua următoarele:
      1. a) în cazul unui focar primar, să conducă imediat ancheta epizootologică pentru a realiza o evaluare detaliată a riscului indus de focar;
      2. b) în timpul evoluţiei bolii şi a controlului acesteia, se ocupă de problemele particulare ce apar şi acordă asistenţă directorului general al Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare privind evaluarea situaţiei;
      3. c) permanent efectuează expertizarea riscului potenţial în relaţie cu boala de Newcastle şi dezvoltă noi strategii de control al bolii;
      4. d) instruieşte şi asistă structurile locale şi centrale implicate în lichidarea unui focar de bolă de Newcastle privind măsurile în caz de necesitate;
    5. 1.3.5. Are coordonatele: Institutul de Doagnostic şi Sănătate
      
      Animlă, Str. Dr. Staicovici nr. 63, sector 5 Bucureşti, tel. 021- 410.1299; 021-410.1390; Fax: 021-411.3394; E-mail: office@idah.ro
2. 2. LA NIVEL TERITORIAL
3. 3. La nivelul Centrului Local de Luptă contra bolii de Newcastle se organizează trei grupuri:
  1. A) postul de comandament fix – localizat la nivelul direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti
    
    8) postul de comandament operaţional – implantat lângă exploataţia contaminată;
    
    C) o celulă de informare la nivelul prefecturii.
    A) Postul de comandament fix (la nivelul direcţiei sanitare veterinare)
    1. a) centralizarea tuturor informaţiilor, în special a celor provenite de la diferite instituţii şi organisme implicate în gestionarea focarului şi din anchetele epizootologice;
    2. b) analizarea datelor şi identificarea punctelor critice;
    3. c) evaluarea situaţiei şi evoluţia focarului;
    4. d) definirea zonelor de protecţie şi de supraveghere, împreună cu posturile de dezinfecţie şi de control;
    5. e) contactarea primăriei situate în zona de supraveghere pentru instituirea măsurilor de către postul de comandament operaţional;
    6. f) pregătirea deciziilor administraţiei locale;
    7. g) asigurarea transmiterii, urmăririi şi execuţiei deciziilor
      
      „Comandamentului Antiepizootic Judeţean" şi local şi ale „Comisiei Judeţene de Apărare împotriva Dezastrelor";
    8. h) întocmirea raportului epizootic şi a altor rapoarte;
    9. i) ţinerea la zi a bilanţului mijloacelor materiale, financiare şi de personal angajate în focarul de boală;
  2. B) Postul de comandament operaţional (la nivelul focarului
  de boală)
  1. a) colectarea datelor privind importanţa focarului şi evoluţia bolii, evaluarea prejudiciilor produse de prezenţa acesteia, reacţiile vecinilor, starea de spirit a crescătorilor şi a celor care intervin în focar;
  2. b) organizarea şi dirijarea operaţiunilor veterinare ş1 de supraveghere, veghind la efectuarea acestora;
  3. c) asigurarea că echipele specializate (grupele de experţi centrali şi locali) pot, la sfârşitul zilei: să se decontamineze; să evalueze acţiunile intreprinse în timpul zilei; să primească informaţiile necesare pentru a doua zi;
  4. d) angajarea tuturor mijloacelor disponibile pentru eliminarea focarului;
  5. e) ţinerea la zi a tabloului operaţiunilor de pus în aplicare;
  6. f) solicitarea de noi mijloace de intervenţie;
  7. g) contactarea postului de comandament fix pentru a-i furniza informaţiile necesare, pentru a-i transmite solicitările de noi mijloace
    
    materiale, financiare şi de personal;
  8. h) punerea in aplicare a dispoziţiilor „Comandamentului Antiepizootic Judeţean” şi local şi ale „Comisiei Judeţene de Apărare împotriva bolii de Newcastle” transmise prin intermediul postului de comandament fix.
  9. i) Postul de comandament operational este situat în zona de supraveghere a focarului şi conlucrează strâns cu echipele de experţi ce activează în zona de protecţie a focarului
  10. j) Postul de comandament operaţional trebuie să dispună de:
    1. 1. o sală de lucru;
    2. 2. magazie care să se poată închide cu cheie;
    3. 3. un local pentru repararea materialelor;
    4. 4. un loc de decontaminare cu duş şi maşină de spălat;
    5. 5. un loc de odihnă;
    6. 6. un loc pentru spălarea şi dezinfecţia vehiculelor;
      
      ?.echipamente: post de telefon şi materiale radio pentru legătura cu poliţia şi jandarmeria, cu pompierii, cu primăria şi prefectura;
      1. 8. pompe de curăţenie mecanică cu apă sub presiune;
      2. 9. substanţe letale şi alte mijloace de ucidere a păsărilor; 1O. panouri de avertizare;
      1. 11. mijloace de deplasare;
      2. 12. materiale de recoltare a probelor (conform anexei li);
      3. 13. mijloace de transport a cadravelor de păsări;
      4. 14. materiale de birotică;
      5. 15. avize speciale pentru măsuri restrictive;
      6. 16. avize de afişare şi informare a publicului;
  11. k) Postul de comandament operaţional trebuie să aibă în stoc:
    1. 1. echipament de protecţie complet, cizme, mănuşi de cauciuc, combinezoane, şosete, chiloţi, bonete, bluze groase in trei exemplare: una pentru focar, una pentru ancheta epizootologică şi una de schimb;
    2. 2. materiale de contenţie, pentru prelevare de probe şi pentru abatorizarea animalelor;
    3. 3. materiale şi produse pentru spălare şi dezinfecţie;
  1. m) Centrele locale de luptă contra bolii de Newcastle sunt trimestrial instruite la nivelul „Centrului Naţional de Luptă contra bolii de Newcastle” privind:
    1. 1. responsabilităţile grupului de experţi centrali
    2. 2. responsabilităţile grupului de experţi locali
    3. 3. responsabilităţile postului de comandament fix
    4. 4. responsabilităţile postului de comandament operaţional
    5. 5. procedurile de anunţare şi notificare a suspiciunii de boală
    6. 6. procedurile de stamping-out şi ucidere a păsărilor
    7. 7. procedurile de ecarisare, colectare şi procesare a cadavrelor păsărilor ucise şi a deşeurilor
    8. 8. procedurile de dezinfecţie, deratizare, dezinsecţie şi de decontaminare a echipamentelor şi utilajelor
    9. 9. procedurile de prelevare de probe, prelucrarea şi transmiterea probelor la „Laboratorul Naţional de Referinţă pentru influenţa aviară”
C. Celula de informare organizată la nivelul prefecturii are următoarele responsbilităţi:
1. 1. preia toate informaţiile referitoare la situaţia din focar;
2. 2. răspunde la apelurile populaţiei şi furnizează informaţii pentru mass media.

2.3. Grupul de experţi locali
1. 2.3.1. Grupul de experti locali este constituit din specialişti din structura direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a muncipiului Bucuresti, serviciile veterinare private locale şi alte persoane ajutătoare specializate pe diferite domenii
2. 2.3.2. Grupul de experti locali este constituit din cinci echipe de experţi:
  1. a) echipa de epidemiologi
  2. b) echipa de screening
  3. c) echipa de trasabilitate
  4. d) echipa de stamping-out şi evaluare
  5. e) echipa de instruire
    1. a) ECHIPA DE EPIDEMIOLOGI ESTE FORMATĂ DIN:
      1. 1. şeful serviciului antiepizootic de la nivelul direcţiei sanitare veterinare judeţene si respectiv a municipiului Bucuresti;
      2. 2. un reprezentant al serviciilor private locale;
      3. 3. medicul veterinar de stat care are responsabilitatea pentru exploataţia respectivă;
        
        Echipa de epidemiologi lucrează impreună şi sub coordonarea
        
        echipei de epidemiologi de la nivel central; evaluează eficienţa acţiunilor de dezinfecţie şi dezinsecţie; si are urmatoarele responsabilităţi: pe baza informaţiilor furnizate de echipa de specialişti de sănătate animală şi de echipa de trasabilitate, combinate cu informaţiile primite despre exploataţiile din jur – asistă postul de comandament operaţional asupra:
        
        (i) posibilei origini a infecţiei ;
        
        (ii) perioadei iniţiale de contaminare a exploataţiei;
        
        (iii) punctelor de risc din exploataţia contaminată şi riscul pentru exploataţiile din apropiere, ţinând cont de răspândirea agentului – etiologic pe calea aerului sau prin mişcări de păsări infectate;
        
        (iv) determinarii limitelor de posibilă răspândire a agentului bolii de Newcastle
    2. b) ECHPA DE SCREENING este formată din specialişti de la direcţia sanitară veterinară judeţeană , respectiv a municipiului Bucuresti.
      
      b) 1. Screening-ul de inventariere – se execută la inceputul fazei de prealertă, pentru a avea o evaluare exactă a răspândirii virusului în zona de protecţie, cât de repede posibil şi inventarierea numărului de păsări din această zonă;
      
      b) 2. Screening-ul în perioada de suspiciune şi control – se efectuează pentru a avea o situaţie exactă a păsărilor moarte, ucise, suspecte de boală, suspecte de contaminare şi a animalelor nereceptive din zona de protecţie;
      
      b) 3. Screening-ul final: realizarea screening-ului serologic în fermele din zona de protecţie şi zona de supraveghere. Aceasta este obligatorie pentru a motiva ridicarea măsurilor de carantină.
    3. c) ECHIPA DE TRASABILITATE – realizează, în funcţie de mişcările de animale vii, produse animaliere şi de origine animală, persoane, furaje şi alte materii şi materiale ce pot constitui purtatori de virus al bolii de Newcastle şi în funcţie de perioada maximă a posibilei contaminări:
      1. (i) trasabilitatea „amonte” şi trasabilitatea „aval” de exploataţia
        
        contaminată, în timp şi spaţiu, pentru a evalua posibilele contacte ale exploataţiei inainte de perioada de contaminare, în perioada de incubaţie şi după suspiciunea bolii în exploataţie;
      2. (ii) ţine sub observaţie exploataţiile „de contact” şi toate exploataţiile suspecte până la eliminarea suspiciunii bolii de Newcastle;
      3. (iii) recoltează probele necesare examenului de laborator şi utilizează probele prelevate din exploataţia contaminată pentru a determina originea virusului bolii de Newcastle prin metode de biotehnologie şi durata în timp intre contaminare, suspiciune şi diagnostic;
    4. d) ECHIPA DE STAMPING-OUT ŞI EVALUARE are urmatoarele responsabilitati:
      
      (i) coordonează uciderea păsărilor susceptibile din exploataţia contaminată;
      
      (ii} determină valoarea păsărilor, a furajelor, a ustensilelor şi a altor materiale ce se supun distrugerii;
      1. (iii) determină valoarea produselor de origine animală ce se distrug;
      2. (iv) supervizează prima dezinfecţie, dezinfecţiile periodice şi controlează eficienţa dezinfecţiei şi a dezinsecţiei finale.
    5. e) ECHIPA DE INSTRUIRE realizează instruirea personalului din focar privind depistarea şi aplicarea măsurilor de control al bolii. Grupul de experţi locali realizează, de asemenea:
    1. (i) întocmirea, împreună cu şeful centrului local de luptă contra bolii de Newcastle, a raportului epizootic periodic;
    2. (ii) avizarea recoltărilor de probe în zonele de protecţie şi de supraveghere.
3. 2.3.3. Raportul epizootic trebuie să conţină:
  1. a) situaţia în zona infectată ;
  2. b) speciile de păsări sensibile şi metodele de creştere;
  3. c) numărul de păsări cu semne clinice, suspecte de boală, suspecte de contaminare şi numărul de cazuri.
  4. d) detalii privind mărimea şi amplasarea exploataţiei, relaţiile cu alte exploataţii, existenţa şoselelor naţionale ori a drumurilor principale în apropiere
  5. e) situaţia meteorologică locală şi mijloacele de legătură cu cea mai apropiată staţie meteorologică
  6. f) evaluarea necesităţilor materiale şi de personal pentru punerea în aplicare a diferitelor măsuri dispuse de postul de comandament operaţional
4. 2.3.4. Grupul de experţi locali este la dispoziţia postului de comandament operaţional şi în fiecare seară îl informează asupra:

a) evoluţiei focarului ;
b) aplicarea dispoziţiilor primite ;
c) aspectelor particulare apărute
d) solicită resursele materiale şi de personal pentru următoarele act•iuni;
e) preia de la postul de comandament operaţional dispoziţiile

pentru a doua zi.

CAPITOLUL IV PREVEDERI LEGISLATIVE FINANCIARE

Pentru boala de Newcastle

A. FONDURI BUGETARE DE URGENT• Ă
1. 1. Legea sanitara veterinara nr. 60/ 1974, republicată–,
  
  la art. 19 că:
  
  prevede
  1. a) În·cazul acţiunilor de importanţă deosebită ce se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boli transmisibile, prin sacrificarea unor animale şi prin alte măsuri ce se impun pentru prevenirea difuzării epizootiilor şi pentru apărarea sănătăţii efectivelor de animale, se acorda despăgubiri, proprietarilor animalelor sacrificate sau altfel afectate, indiferent .dacă animalele respective
    
    sunt asigurate sau nu;
  2. b) Sacrificarea unor animale şi alte măsuri ce se impun pentru prevenirea epizootiilor şi apărarea sănătăţii efectivelor de animale, în cazul acţiunilor de.importanţă deosebită prevăzute la alin.(1), se aprobă în condiţiile stabilite de Hotărârea Guvernului.
    
    . c) Plata despăgubirilor se face din fondurile prevăzute pentru
    
    combaterea epizootiilor, la valoarea de înlocuire la preţul pieţei a păsărilor sacrificate, după caz, la suma pierderii suferite de proprietar prin redarea, indisponibilizarea ori afectarea în alt fel a păsărilor, la
    
    data când a avut loc act.iunea de lichidare a focarelor de boală sau de
    
    asanare a acestora, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
    
    d) Suma pierderii suferite de proprietar prin sacrificarea,
    
    redarea, indisponibilizarea ori afectarea în alt fel a păsărilor la data când a avut loc act.iunea de lichidare sau de asanare a focarului de boală se stabileşte de o comisie de apreciere, constituită din medicul
    
    veterinar de stat al circumscripţiei sanitare veterinare teritoriale, un specialist de la Centrul local de consultanţă agricolă, un specialist de la Oficiul de reproducţie şi selecţie a animalelor, agentul agricol, primarul localităţii sau reprezentantul acestuia.
2. 2. Legea nr. 381 din 13 iunie 2002 prevede:
  1. a) Acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură se prevede, la Cap. I art. 1, , că „sunt considerate calamităţi naturale pierderile cantitative şi calitative de recolte, mortalitatea şi/sau sacrificarea de necesitate a animalelor, produse printr-o manifestare distructivă a bolilor, pe areale extinse”.
  2. b) La art. 2 se prevede că „Nominalizarea şi încadrarea în categoria bolilor care generează calamităţi naturale la plante şi animale se realizează de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor”, pesta porcină clasică fiind inclusă în această categorie.
  3. c) La art. 4 se precizează că „Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi, prin bugetul de stat se va aloca Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului o sumă destinată despăgubirii producătorilor agricoli „, ,,ca urmare a efectelor negative ale fenomenelor naturale şi ale bolilor prevăzute la art. 2”.
  4. d) Conform art. 8, ,,Despăgubirile se acordă producătorilor agricoli pentru animale,” şi „despăgubirea reprezintă maximum 80 % din valoarea de asigurare”.
  5. e) Conform art. 9, ,,Constatarea pagubelor se face În prezenţa producătorului agricol afectat şi a unei comisii numite de prefectul judeţului”.
B. CHELTUIELI PREVĂZUTE:
1. 1. în bugetul anual al Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului sunt alocate fonduri speciale care să acopere cheltuielile destinate lichidării focarelor de boală care apar.
2. 2. Cheltuielile prevăzute se acordă pentru:
  1. a) plata suplimentară pentru salarii (ore suplimentare, angajări temporare, cheltuieli de transport şi diurnă);
  2. b) echipament şi alte materiale de protecţie;
  3. c) consumabile;
  4. d) uciderea păsărilor şi distrugerea cadavrelor acestora;
  5. e) dezinfectarea sau distrugerea materialelor contaminate;
  6. f) curăţarea şi dezinfecţia adăposturilor, curţilor, vehiculelor şi echipamentelor;
  7. g) măsuri de protecţia animalelor;
  8. h) compensaţii pentru păsările ucise, produse de origină animală şi alte materiale confiscate şi distruse;
  9. i) campanii de vaccinări de necesitate.
3. 3. Cheltuieli pentru pregătirea combaterii bolii:
  1. a) instruirea echipelor de lucru;
  2. b) susţinerea grupului de experţi;
  3. c) pregătiri generale pentru combaterea bolii În focare.
4. 4. Dependent de evoluţia şi extinderea geografică şi În timp a îmbolnăvirii păsărilor, pentru intervenţii extinse În caz de necesitate, „Centrul Naţional de Criză” pentru boala de Newcastle va solicita Guvernului alocaţii suplimentare din Fondul de Intervenţie al Guvernului
5. 5. Retribuirea personalului angajat al M.A.P.A.M. este asigurată de M.A.P.A.M. în cazul în care este necesar personal suplimentar pe perioadă determinată, cheltuielile ocazionate de plata manoperei, diurnei, transportului, cazării, etc, se va face din fondul pentru combaterea epizootiilor.
6. 6. Costurile cu echipamentele, ustensilele şi materialele consumabile pentru intervenţii în caz de urgenţă se face tot din
  
  Fondul pentru combaterea epizootiilor. Trebuie prevăzută decontarea cheltuielilor auxiliare determinate de repararea sau înlocuirea unor utilaje şi echipamente utilizate în focarul de boală. Autoritatea veterinară centrală a României va cuantifica cheltuielile gravate de dotarea Centrului Naţional de Luptă şi a centrelor locale de luptă Împotriva bolii de Newcastle, cu toate echipamentele, utilajele şi materialele necesare ce trebuie să existe şi să rămână în permanenţă la aceste nivele.
7. 7. Cheltuielile alocate acoperirii costurilor normale ale activităţilor pe care serviciile veterinare le efectuează în scopul prevenirii introducerii bolii şi supravegherii în scop preventiv a efectivelor de păsări sunt asigurate din fonduri bugetare .
8. 8. Sistemul intern şi internaţional de notificare se realizează cu fonduri bugetare, incluse În Programul de supraveghere, profilaxie, şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului .
9. 9. Prelevarea de probe suplimentare şi transportul acestora la laborator se face conform Programului de supraveghere, profilaxie, şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului.
10. 10. Sacrificarea, transportul carcaselor, transportul şi distrugerea materialelor contaminate vor fi acoperite din Fondul pentru combaterea epizootiilor.
11. 11. Totalitatea pierderilor suferite de proprietarul de păsări prin sacrificarea, retardarea, indisponibilizarea efectivelor la data când a avut loc actiunea de lichidare sau de asanare a focarului de boală, se stabileşte de o comisie de apreciere constituită din medicul veterinar de stat al circumscripţiei sanitare veterinare teritoriale, un specialist de la Centrul local de consultanţă agricolă un specialist de la Oficiul de reproductie şi selectie a animalelor, agentul agricol, primarul localităţii sau reprezentantul acestuia. Valoarea de Înlocuire se stabileşte în funcţie de valoarea genetică, zootehnică, sex, vârstă, greutate, stare fiziologică, categoria de producţie, la preţul pieţei la
  
  data când a avut loc actiunea de lichidare sau de asanare a focarului de boală. Conform Legi'i 381/2002 art. 9, ,,constatarea pagubelor se face În prezenţa producătorului agricol afectat şi a unei comisii numite de prefectul judeţului”.
12. 12. Cheltuielile ocazionate de elaborarea programului de intervenţie in situaţii de necesitate şi in general toate cheltuielile de pregătire a operaţiunilor sunt finanţate din fondurile bugetare destinate serviciilor veterinare pentru activităţi curente.
13. 13. Costurile privind vaccinarea păsărilor vor fi acoperite din Fondul pentru combaterea epizootiilor.
14. 14. Costurile privind operaţiunile de curăţenie, sanitaţie, dezinfecţie, deratizare sunt de asemenea acoperite prin fonduri bugetare.
15. 15. Plata compensaţiilor destinate crescătorilor de păsări se va efectua conform H.G. nr. 614/1995, republicată. Din creditele bugetare alocate prin Ministerul Agriculturii, la cap. „Cheltuieli materiale pentru combaterea epizootiilor” se plătesc despăgubiri – în afara celor cuvenite prin asigurări şi a sumelor recuperate prin valorificarea produselor şi subproduselor de la animale tăiate, moarte sau ucise.
16. 16. Realizarea integrală a vaccinărilor obligatorii şi de necesitate, în cazul apariţiei unei epizootii se asigură din fonduri bugetare cu respectarea „Normelor metodologice comune ale Ministerului Finanţelor şi Ministerului Agriculturii nr. 541/1993 privind finanţarea cheltuielilor pentru combaterea bolilor la animale”.
17. 17. Acţiunile cuprinse în normele sanitare veterinare privind profilaxia şi combaterea bolilor epizootice şi a zoonozelor de la cap.
  
  „cheltuieli materiale pentru combaterea epizootiilor'' se realizează cu respectarea normelor metodologice comune ale Ministerului Finanţelor şi Ministerului Agriculturii.
18. 18. În contextul legal privind legislaţia muncii, trebuie prevăzute modalitătile de plată pentru orele suplimentare şi modalităţile de plată pent_ru personalul necalificat angajat temporar pentru punerea în aplicare a planului mai sus menţionat.

CAPITOLUL V RESURSE

A. RESURSE DE PERSONAL
1. 1. La nivelul Agentiei Sanitare Veterinare va exista situaţia la zi nominală şi coordonatele (telefon, fax, e-mail) pentru :
  1. a) Comandamentul Antiepizootic Central;
  2. b) Comisia Guvernamentală de Apărare impotriva Dezastrelor ;
  3. c) Comisia Centrala pentru Epizootii, Contaminare Radioactivă, Chimică şi Biologică a Produselor Vegetale şi Animale;
  4. d) Agenţia Naţională Sanitară Veterinară conducerea de coordonare (Subsecretar de Stat) si conducerea executiva:
    1. (i) Director General
    2. (ii) Director General Adjunct
    3. (iii) directorii celor doua direcţii
    4. (iv) toţi specialiştii din ANSV şi funcţiile acestora.
  5. e) Institutele centrale de profil:
    1. (i) conducerea
    2. (ii) toti specialiştii din cele trei institute
  6. f) Celula de criză
  7. g) Centrul National de Luptă contra bolii de Newcastle
  8. h) Grupul Naţional de Experţi:
    1. (i) echipa de epidemiologi ,
    2. (ii) echipa de specialişti de sănătate animală
2. 2. La nivelul directiilor sanitare veterinare judetene şi respectiv a municipiului Bucuresti, va exista situaţia la zi şi coordonatele (telefon, fax, e-mail) pentru:
  1. a) Comndamentul Antiepizootic Judeţean
  2. b) Comisia Judeţeană pentru Prevenirea Dezastrelor
  3. c) Direcţia Sanitară Veterinară Judeţeană şi respectiv a municipiului Bucureşti
    1. 1. conducerea -director
    2. 2. director adjunct
    3. 3. sefii de servicii:
      1. (i) antiepizootic
      2. (ii) de igienă şi sănăte publică
      3. (iii) ceilalti specialisti
  4. d) Centrul Local de Luptă contra Bolii de Newcastle
  5. e) Grupul local de experţi:
    1. (i) echipa de epidemiologi
    2. (ii) echipa de screening
    3. (iii) echipa de transabilitate
    4. (iv) echipa de stamping-out şi evaluare
    5. (v) echipa de instruire
    6. (vi) alţi experţi
B. ACORDURI DE COLABORARE
1. 1. Agenţia Naţională Sanitară Veterinară a elaborat şi agreat împreună cu Colegiul Medicilor veterinari din România, acordul de colaborare ce implică participarea directă a medicilor veterinari concesionari la toate actiunile implicate de prezentul program.
2. 2. Agenţia Naţională Sanitară Veterinară a incheiat acorduri de colaborare cu:
  1. a) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului
  2. b) Ministerul de Interne sial Administratiei
  3. c) Ministerul Apărarii Naţionale
  4. d) Ministerul Sănătătii
3. 3. Agenţia Naţională Sanitară Veterinară a încheiat cu conducerile direcţiilor medicale din ministerele in care sunt organizate servicii veterinare protocoale privind implementarea particulară a prevederilor prezentului program în unităţile cu animale ce aparţin acestor ministere.
  
  4 Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi Direcţiile ·sanitare Veterinare Judeţene, respectiv a minicipiului Bucureşti au dreptul să angajeze temporar personal calificat şi necalificat pentru punerea în aplicare operativa măsurilor specifice şi generale de control al bolii.
C. RESURSE DE ECHIPAMENTE ŞI ALTE MATERIALE
1. 1. FACILITĂT• I MATERIALE
  
  FACILITĂT• I
  1. 1.1. La nivelul Centrului National de Luptă contra bolii de Newcastle şi la nivelul Centrelor Locale de Lupta contra bolii de Newcastle, trebuie sa existe suplimentar de cele menţionate deja, urmatoarele:
    1. a) –echipament de protectie;
    2. b) dezinfectante eficiente faţă de virusul bolii de Newcastle, detergenţi şi săpun;
    3. c) pompe de curăţare şi dezinfectie, lopeţi, răzuri;
    4. d) personal instruit pentru uciderea păsărilor şi substanţe letale ;
    5. e) echipament de necropsie şi prelevare de probe;
    6. f) afişe şi pancarte de avertizare ori de interzicere;
    7. g) harţi detaliate;
    8. h) echipament de vaccinare;
  2. 1.2. În stoc va trebui să existe:
    1. a) echipament de protecţie;
    2. b) dezinfectante eficiente faţă de virusul bolii de Newcastle, detergenţi şi săpun ;
    3. c) pompe de curăţare şi dezinfecţie, lopeţi, razuri;
    4. d) personal instruit pentru uciderea păsărilor şi substanţe letale,
    5. e) mijloace de ucidere şi eutanasiere;
    6. f) echipament de necropsie şi de prelevare de probe;
    7. g) afişe şi pancarte de avertizare ori de interzicere;
    8. h) hărţi detaliate;
    9. i) echipament de vaccinare;
  3. 1.3. Echipamentele şi materialele stocate vor fi menţinute corespunzător şi vor fi verificate periodic, pentru aprecierea gradului de deteriorare in vederea înlocuirii.
  4. 1.4. Echipamentele şi materialele care trebuie achiziţionate pe bază de precontracte sunt:
    1. a) vehicule diferite;
    2. b) escavatoare;
    3. c) materiale combustibile.
    4. d) pompe diferite pentru spălare sub presiune şi dezinfecţie;
    5. e) cisterne pentru apă;
    6. f) generatoare electrice;
    7. g) arzătoare pentru flambare;
    8. h) mijloace de procesare a cadavrelor şi deşeurilor.
2. 2. DREPTURI DE ACCES
  
  Medicii veterinari care au responsabilitatea punerii în aplicare a măsurilor specifice şi a celor generale trebuie să aibă acces la:
  1. 1. vehicule;
  2. 2. combustibili;
  3. 3. utilaje de dezgropare şi îngropare;
  4. 4. aruncatori cu flăcări (pentru sterilizarea metalelor);
  5. 5. echipament de pulverizare şi alte mijloace de sanitaţie;
3. 3. MIJLOACE DE TRANSPORT ALE CARCASELOR ŞI DEŞEURILOR
  
  Dacă nu există posibilitatea ca deşeurile, cadavrele şi carcasele de păsări tăiate sau ucise să fie procesate şi distruse pe loc, acestea vor fi transportate la unităţi de procesare specializate. Autoritatea sanitară veterinară trebuie să aibă acces la mijloace de transport specializate pentru acest tip de transport.
4. 4. MIJLOACE DE TRANSPORT AL PROBELOR LA LABORATOR
5. 5. MIJLOACE DE BIROTICĂ ŞI DE INSTRUIRE
  1. a) materiale de birotică;
  2. b) aparatură de birotică.
6. 6. MIJLOACE MATERIALE DE INSTRUIRE
7. 7. MIJLOACE DE CURĂŢARE, DEZINFECŢIE SI DEZINSECŢIE
8. 8. MIJLOACE DE UCIDERE St EUTANASIERE
9. 9. ECHIPAMENTE DE PROTECTIE
  1. a) salopete sau combinezoane;
  2. b) halate;
  3. c) bonete;
  4. d) mănuşi de examinare (cauciuc rezistent);
  5. e) mănuşi prelevare probe;
  6. f) galosi sau cizme de cauciuc;
  7. g) complet mască-ochelari;
  1. 9.1. Pentru personalul tehnic instruit, desemnat să efectueze la locul de intervenţie operatiuni de decontaminare, în plus:
    1. a) combinezon sau sorţ cauciucat
    2. b) ochelari de protecţie
    3. c) mască de protecţie
    4. d) mănuşi de dezinfecţie (rezistente la substanţe decontaminante uzual folosite).
  2. 9.2. Dimensiunile echipamentului destinat acestor acţiuni vor fi
    
    potrivite fiecărui membru al echipelor de experţi locali sau naţionali şi se vor pastra sub formă de set individual, În saci de plastic etichetaţi cu numele utilizatorilor, alături de trusele destinate recoltării de probe În locuri special destinate şi închise la care vor putea avea acces permanent persoanele desemnate sau, in afara orelor de program,
    
    ofit'erii de serviciu. '
  3. 9.3. Este interzis a se da echipamentului de intervenţie, alte utilizări.
  4. 9.4. După utilizare, echipamentul folosit este după caz, fie
    
    sterilizat prin fierbere şi ramâne În incinta cu păsări afectate in vederea utilizării În acţiuni de intervenţie in presupusul focar, fie se ambalează În saci de plastic dubli care vor fi supusi separat dezinfecţiei chimice exterioare şi se vor decontamina prin autoclavare în laborator.
10. 10. MIJLOACE DE PROCESARE CARCASE SI DEŞEURI

CAPITOLUL VI CAPACITĂT• I DE LABORATOR

1. Laboratoare de diagnostic pentru boala de Newcastle:
1. 1.1 Examenele de laborator pentru diagnosticul bolii de Newcastle sunt efectuate in laboratoarele sanitare veterinare judeţene abilitate;
2. 1.2 Rezultatele acestora vor fi confirmate de un Laborator Naţional de Referinţă pentru boala de Newcastle din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală.
3. 1.3 Sarcinile şi responsabilităţile laboratorului naţional de referinţă vor fi:
  1. a) Asigurarea legăturii cu Laboratorul de Referinţă pentru boala de Newcastle al Comunităţii Europene cu referire la standardele şi
    
    metodele de diagnostic al bolii de Newcastle şI diagnosticul diferential.
  2. b) ‘Sprijinirea activităţii laboratoarelor judeţene prin:
    1. (i) instructaje periodice;
    2. (ii) organizarea de teste comparative periodice de diagnostic al bolii de Newcastle;
  3. c) Furnizarea informaţiilor şi efectuarea de instruiri ulterioare, în special prin:
    1. (i) colectarea datelor privind informaţiile şi metodele de diagnostic şi de diagnostic diferenţial utilizate şi transmiterea acestora la autoritatea veterinară centrală a României;
    2. (ii) elaborarea şi implementarea planurilor necesare pentru instruirea ulterioară a experţilor în diagnostic de laborator în vederea armonizării tehnicilor de diagnostic.
2. Ambalarea, transportul şi asigurarea securităţii probelor pe timpul transportului

2.1. Probele,care conţin material viral cu mare potenţial infectant, se protejează prin închiderea în cutii de plastic etanşe, în vată îmbibată cu solut•ii dezinfectante. Probele astfel recoltate se

ambalează după individualizare în cel puţin două pungi de plastic. Pe

ambalajul exterior se fixează o etichetă cu următorul conţinut:

PERICOL – Pachetul se deschide doar de persoane autorizate.
2.2. Pe acest ambalaj exterior se aplică primele sigilii şi se dezinfectează. Pachetul astfel ambalat si sigilat se introduce in lada izoterma prevăzută cu brichete refrigeratoare sau în termose cu cuburi de gheaţă.
2.3. Lada izoterma sau termosurile se închid si se sigileaza efectuandu-se dezinfectia exterioara a acestora.
2.4. Nota de Înso.tire va avea ment.iunea URGENT.Ă – solicitare

de examene de diagnostic pentru A 160.
2.5. ln afara datelor cu·rente, pe nota de Însoţire eliberată de direcţiile sanitare veterinare judeţene se va mentiona obligatoriu numele medicului care a recoltat probele, data si ora la care s-au recoltat, numele persoanei care a efectuat ambalarea si dezinfectia ambalajelor ce contin probe, precum si numele persoanei raspunzatoare de securitatea probelor pe timpul transportului. Pe delegatia celor ce insotesc probele se va mentiona data si ora la care acestea au fost predate.
2.6. Echipamentul folosit de catre cei care au examinat animalele si au recoltat probe, precum si restul materialelor nefolosite din trusa de recoltare se introduc in sacii de plastic care vor fi dezinfectati la exterior si sigilati. Acesti saci se deschid doar in camera de autoclavare din laboratorul judetean.

Probele recoltate şi ambalate se vor recolta în cel mai scurt timp posibil la laboratorul judeţean sau la Laboratorul Naţional de Referinţă pentru boala de Newcastle.

Metode de diagnostic utilizate:

1. Izolarea si identificarea virusului bolii de Newcastle
2. Teste serologice: testele de hemaglutinare şi inhibare a hemaglutinării.

1.1.3. Legea nr. 381 din 13 iunie 2002 privind acordarea despăgubirilor in caz de calamităţi naturale În agricultură, prevede:
1. a) Acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale În agricultură se prevede, la Cap. I art. 1, , că „sunt considerate calamităţi naturale pierderile cantitative şi calitative de recolte, mortalitatea şi/sau sacrificarea de necesitate a animalelor, produse printr-o manifestare distructivă a bolilor, pe areale extinse”.
2. b) La art. 2 se prevede că „Nominalizarea şi Încadrarea În categoria bolilor care generează calamităţi naturale la plante şi animale se realizează de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor”, pesta porcină clasică fiind inclusă În această categorie.
3. c) La art. 4 se precizează că „Pentru aplicarea prevederilor
  
  prezentei legi, prin bugetul de stat se va aloca Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului o sumă destinată despăgubirii producătorilor agricoli ", ,,ca urmare a efectelor negative ale fenomenelor naturale şi ale bolilor prevăzute la art. 2".
4. d) Conform art. 8, ,,Despăgubirile se acordă producătorilor agricoli pentru animale,” şi „despăgubirea reprezintă maximum 80 °/o din valoarea de asigurare”.
5. e) Conform art. 9, ,,Constatarea pagubelor se face în prezenţa producătorului agricol afectat şi a unei comisii numite de prefectul judeţului”.

ANEXANr.2″)

*)Anexanr.2estereprodusăînfacsimil.

FIŞA NR. 2

MASURI DE RESTRICTIE DE NECESITATE IMPUSE DE SUSPICIUNEA DE BOALA

1. Numarul de referinta al cazului
2. Numele detinătorului de păsări / fermei 3Adresa detinătorului de păsări/ fermei

–(i)Subsemnatul, inspector veterinar al (titlul administratiei veterinare), prin prezenta va aduc la cunostinta ca, în acord cu prevederile legislative de control al bolilor la păsările mai sus mentionate, mişcarea animalelor, persoanelor, produselor de la acestea, materialelor sau vehiculelor spre

sau din ferma numită mai jos sunt supuse condiţiilor ment.ionate în această notă.

4. Adresa fermei:
5. Numarul de înregistrare al fermei: aceste restriciţii vor ramâne în vigoare pâna la anularea printr-o notă de serviciu.
6. Motivul prezentului act:
7. Nume:

a.Adresa oficială şi numărul de telefon de contact al inspectorului veterinar:

9.Semnatura: 10.Data şi ora:

FIŞA NR. 3

RAPORT PRELIMINAR AL GRUPULUI DE EXPERTI SI INSPECTORI

1. • Numărul de referinţă al cazului ;
2. Data şi ora vizitei ;
3. Numele, adresa şi numarul de telefon de contact al inspectorului veterinar care efectuează investigaţia; adresa fermei sau a locaţiei în care este suspectată boala de Newcastle;
4. Adresa exploataţiei sau a locaţiei în care este suspectată boala de Newcastle ;
5. Numărul de telefon ;
6. Numărul de inregistrare;
7. Numele şi adresa deţiăatorului de animale I fermei ;
8. Numărul de telefon ;
9. Zona de protecţie şi supraveghere a fermei;

1O. Numele, adresa şi numărul de telefon al medicului veterinar propriu:

11. Detalii despre păsările prezente în fermă:

Categoria de Total păsări în păsări viaţă

Numărul păsărilor cu simptome

Număr păsări moarte
12. Detalii despre alte animale prezente în fermă

Specii

Număr

Sunt izolate?

Simptome

Categoria afectată

Număr de păsări cu simptome
13. Semne clinice observate
14. Leziuni anatomo-patologice

Leziunea

Categoria afectată

Număr de păsări cu leziuni
15. Schiţa fermei arătând amplasarea păsărilor, în particular cele cu simptome;
16. Tipul de adaposturi ;
17. Lista fermelor învecinate cu ferma respectivă:
18. Probe recoltate pentru diagnostic;

Proba recoltată

Categoria de păsări

Identificarea

"" .., ..

pasanI

Număr de probe

(se va nota orice pasăre ucisă în scop de diagnostic)
19. Mişcarea păsărilor spre şi în afara fermei în ultimele 21 de zile,astfel:
1. a) mişcarea înspre fermă
  
  Data
  
  Categoria
  
  Originea
  
  Dacă prezintă simptome de
  
  boala de Newcastle:
2. b) Mişcarea în afara fermei
  
  Data
  
  Categoria
  
  Originea
  
  Dacă prezintă simptome de boala de Newcastle:
20. Miscarea produselor de la pasari, deseurilor şI echipamentului înspre şi în afara fermei în ultimele 21 de zile,astfel :
1. a) Mişcarea înspre fermă
  
  Data
  
  Categoria
  
  Originea
  
  Dacă prezintă simptome de boala de
  
  Newcastle:
2. b) Mişcarea în afara fermei
  
  Data
  
  Categoria
  
  Originea
  
  Dacă prezintă simptome de boala de Newcastle:
21. Date despre suspiciunea existenţei bolii în fermă;

22•. Date despre momentul când boala a debutat;

23. Date despre sursa de infecţie probabilă ;
24. Necesitatea aplicării unor măsuri de restrictive asupra unor ferme învecinate care pot fi o sursa de infectie sau la care infectia poate fi răspandită :

Lista fermelor

puse sub restrict.ie: Număr de înregistrare

Adresa fermei

Numele, adresa si numarul de telefon al proprietarului
25. Numele insectarului veterinar care completeaza raportul
26. Semnatura
27. Data si ora completarii raportului

FIŞA NR. 4

PRELEVAREA SI TRIMITEREA DE PROBE LA LABORATOR PENTRU CONFIRMAREA SAU INFIRMAREA BOLII
1. 1. Nr. de referina al cazului :
2. 2. Adresa fermei
3. 3. Nr. telefon :
4. 4. Nr. de inregistrare :
5. 5. Localizare pe hartă
6. 6. Istoric al cazului
  
  a)data la care fost declarata boala: .
  
  b )data la care au fost semnalate primele semne ale bolii :
  1. c) simptome notate de catre inspectorul veterinar
  2. d) durata bolii
  3. e) sursa posibilă a infectiei
7. 7. Pasari prezente în fermă
  
  Categoria de
  
  .., .., .
  
  pasan
  
  Total in viata
  
  Nr. de păsări
  
  cu semne clinice
  
  Nr. păsări moarte
8. 8. Probe trimise pentru diagnostic:
  
  Proba
  
  Sursa (categoria şi locaţia în cadrul fermei
  
  Identificarea păsărilor
  
  Nr. probelor
9. 9. Data şi ora trimiterii probelor:

1O. Metoda de trimitere a probelor către laborator:

11. Numele, adresa oficiala si numarul de telefon de contact al medicului veterinar care a prelevat probele
12. Semnatura:
13. Data:

FIŞA NR. 5

RIDICAREA MASURILOR DE RESTRICT• IE
1. 1. Nr. de referintă al cazului:
  1. a) numele proprietarului de păsări/ exploataţiei
  2. b) adresa proprietarului/ exploataţiei
    1. (i) Subsemnatul, inspector veterinar la (denumirea administraţiei veterinare), prin aceasta, în acord cu prevederile legislative privind controlul mai sus-mentionatei boli, ridic restricţiile pentru (data . impunerii măsurilor de urgentă), restricţiile de mişcare a păsărilor, persoanelor, animatelor, materialelor sau vehiculelor spre şi dinspre exploataţie/ locaţie.
2. 2. Adresa holdingului / locaţiei :
3. 3. Nr. de inregistrare al holdingului:
4. 4. Numele, adresa oficială şi nr. de telefon de contact al inspectorului veterinar:
5. 5. Semnatura:
6. 6. Data şi ora

FIŞA NR. 6

RAPORTUL PRIVIND ANCHETA EPIDEMIOLOGICĂ

1. Nr. de referinţă al cazului;
2. Adresa exploatatiei infectate;
3. Nr. de telefon;
4. Nr. de înregistrare;
5. Harta de referint.ă;
6. Numele, adresa şi nr. de telefon al proprietarului;
7. Numerele de înregistrare, adresele şi harta de referinţă a altor exploataţii aflate sub acelaşi patronaj;·
8. Detalii privind pasările sacrificate:

Categoria

Numar

Nr. celor cu simptome

Descrierea simptomelor

Nrde probe

colectate
9. Data estimata a proxImeI expuneri la virusul bolii de Newcastle;

1O. Detalii privind probele trimise

Material

Sursa: categoria

de păsări şi locaţia În fermă

Identificarea păsărilor

Nr. probei

11. Măsurile de siguranţă adecvate în cadrul exploataţiei afectate, incluzând notificarile şi folosirea procedurilor de dezinfecţie la intrarea şi iesirea din exploataţie;
12. Identificarea unor probleme particulare privind îndepartarea din exploataţia infectată a carcaselor sau efectuarea curaţeniei, dezinfecţiei, dezinsecţiei şi deratizării în exploataţia infectată;
13. Procedurile aplicate În cazul existenţei unor astfel de probleme;
14. Identificarea sursei de infectie a exploataţiei ;
15. Urmatoarele exploatatii sunt sub restrictie, si s-au facut vizite de supraveghere in:
1. a) Exploataţii din care provin păsările ce au fost duse în exploataţia infectată cu 21 de zile înainte de apariţia simptomelor
2. b) Exploataţii în care s-au deplasat ulterior vehicule care au transportat păsările către exploataţia infectată.
  
  .c) Exploataţii de la care holdingul infectat' a primit produse de la păsări, deseuri, echipament sau alte materiale ce pot transmite infecţia cu 21 de zile înainte de apariţia simptomelor
  
  d) Exploataţii ce au primit păsări din exploataţia infectată cu 21 de zile înainte de apariţia simptomelor
  1. e) Exploataţii vizitate cu 21 de zile înainte de apariţia simptomelor de persoane care trăiesc sau lucrează in exploataţia infectată sau de veterinari ce au venit în contact cu păsări în cursul lucrului sau vizitelor efectuate
  2. f) Explotaţii cu risc de contact direct sau indirect cu 21 de zile înainte de apariţia simptomelor cu păsări din exploataţia infectată prin magazine sau centre de colectare
  3. g) Exploataţii de pasari apropiate exploatatiei infectate
  4. h) Este necesar sa se puna sub restricite si supraveghere alte exploatatii?
  5. i) Dacă da, este necesar să fie furnizata o lista a acestora
  6. j) Ce recoltare de probe se recomanda pentru exploatatiile aflate in supraveghere ?
  7. k) E recomandat ca in exploatatiile cu risc particular de expunere la infectie sa fie efectuata uciderea pasarilor susceptibile ce nu prezinta inca semne clinice de boala ?
16. Numele, adresa si numarul de telefon al persoanei ce a completat acest document :
17. Semnatura:
18. Data:

FIŞA NR. 7 PROCEDURI DE DIAGNOSTIC

1. Diagnosticul de supraveghere a bolii de Newcastle se realizeaza in conformitate cu prevederile Programului actiunilor strategice de prevenire si combatere a bolilor la animale, prin supravegherea serologica a efectivelor de pasari din exploataţiile avicole, gospodăriile populaţiei si a efectivelor de pasari din import.
2. Diagnosticul de confirmare sau infirmare a bolii de Newcastle se realizeaza prin :
1. a) examene virusologice de izolare a virusului bolii de Newcastle din probe de organe provenite de la pasari moarte sau pasari ucise in scop de diagnostic si probe de tampoane traheale si tampoane cloacale recoltate de la pasari vii ;
2. b) identificarea virusului prin reactia de inhibare a hemaglutinarii, utilizind un antiser de referinta contra bolii de Newcastle,
3. c) testul patogenitatii intracerebrale efectuat pe pasari SPF în varstă de o zi.

FIŞA NR. 8

PROCEDURĂ DE NOTIFICARE INTERNĂ ŞI INTERNAT• IONALĂ

Prezenta este întocmită în conformitate cu prevederile Codului Zoo – Sanitar Internaţional, Titlul 1.2 – Notificări şi informaţii epizootologice, art. 1.2.0.3.

Administratiile veterinare trebuie să adreseze la OlE :

1. O declaratie sub fo.-ma unei telegrame, telex sau telecopie, în 24 de ore :
1. a) de la prima apariţie a unei boli din Lista A sau de la reapariţia sa într-o ţară sau într-o zonă a ţării considerată pâna în acel moment ca indemnă ;
2. b) de la orice nouă constatare ce se referă la una din bolile din Lista A, care are importanţă epidemiologică pentru alte ţări ;
3. c) de la suspiciunea uneia dintre bolile din Lista A, dacă această suspiciune constituie o noutate importantă din punct de vedere epidemiologic pentru celelalte ţări ;
4. d) de la orice nouă constatare ce se referă
  
  la o boală ce nu figurează în Lista A, dar prezintă o importanţă epidemiologică extraordinară pentru alte ţări.
2. La notificarea efectuata conform pct. 1 de mai sus, îi va urma un raport săptămânal prin telegramă, telex sau telecopie, cu informaţii complementare asupra evoluţiei situaţiei, justificând declaraţia de urgenţă. Expedierea rapoartelor săptămânale va continua până când boala este eradicată sau până când situaţia este suficient stabilizată. În această situaţie, vor trimite la OIE rapoarte lunare conform pct. 3.
3. Un raport lunar asupra absenţei sau apariţiei şi evoluţiei bolilor din Lista A, precum şi asupra datelor privind

bolile neînscrise în listă, dar având importanţă epidemiologică pentru alte ţări;
4. Un raport anual asupra bolilor din Listele A şi B şi oricăror altor boli cu importanţă socio- economică sau un interes veterinar major.

FIŞA NR. 9

PROCEDURĂ ŞI ACŢIUNI DE INSTITUIRE A ZONELOR DE PROTECŢIE ŞI SUPRAVEGHERE

1. Zona de protectie si zona de supraveghere se stabilesc in conformitate cu prevederile Ordinului nr. 312/8.08.2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, prin care se aprobă Norma sanitară veterinară privind diagnosticul, profilaxia, supravegherea şi combaterea bolii de Newcastle , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 5 octombrie 2001.
2. Autoritatea Sanitară Veterinară va institui în jurul exploataţiei infectate, o zonă de protecţie cu o rază de cel puţin 3 km care este inclusă într-o zonă de supraveghere cu o rază de cel puţin 1O km. Se vor stabili graniţele acestor zone, caile de acces si punctele de control, se interzice accesul in aceste zone si organizarea de târguri, expoziţii, pieţe de pasari.
3. În zona de protecţie se aplică următoarele măsuri: a)identificarea tuturor exploataţiilor din zonă care deţin păsări domestice şi sălbatice în captivitate.
1. b) inspecţii periodice la toate exploataţiile din zonă care deţin păsări, examinarea clinică a acestora iar dacă este necesar recoltarea de probe pentru examen de laborator.
2. c) păsările să fie crescute în hale şi adăposturi care să poată fi izolate.
3. d) la intrarea şi ieşirea din exploataţie să existe mijloace de dezinfecţie corespunzătoare.
4. e) să fie pusă sub control circulaţia persoanelor care manipulează păsări, carcase de pasăre şi ouă, vehiculele cu care se transportă păsările, carcasele şi ouăle în interiorul zonei; transportul păsărilor va fi interzis cu excepţia tranzitului pe autostrăzi sau calea ferată.
5. f) se va interzice transferul de păsări sau ouă de incubat din exploataţia de origine , cu excepţia celui autorizat de autoritatea sanitară veterinară.
6. g) transportul aşternutului sau a dejecţiilor se va face numai cu aviz sanitar veterinar.
7. h) vor fi interzise târgurile , pieţele, expoziţiile sau alte forme
de aglomerare a păsărilor domestice sau a altor păsări.
4. Măsurile se vor menţine cel puţin 21 zile de la efectuarea măsurilor de curăţenie şi dezinfecţie preliminară în zona infectată; după această perioadă zona de protecţie va fi inclusă în zona de supraveghere sanitară veterinară.
5. În zona de supraveghere sanitară veterinară se vor aplica urmatoarele măsuri.
1. a) identificarea tuturor exploataţiilor din zonă care deţin păsări domestice.
  
  b)…controlul circulaţiei păsărilor şi ouălor de incubat din interiorul zonei.
  1. c) interzicerea circulaţiei păsărilor domestice în afara zonei pe parcursul primelor 15 zile cu excepţia transportului direct către un abator desemnat de autoritatea sanitară veterinară; carnea provenită de la aceste păsări va fi însoţită de un marcaj special de salubritate.
  2. d) interzicerea circulaţiei ouălor de incubat in afara zonei, cu excepţia celor destinate unei staţii de incubaţie desemnate de autoritatea sanitara veterinară; înainte de expediere ouăle şi ambalajele trebuie dezinfectate.
  3. e) interzicerea circulaţiei aşternutului şi dejecţiilor în afara zonei.
  4. f) interzicerea târgurilor, pieţelor, expoziţiilor şi altor aglomerări de păsări.
  5. g) se interzice transportul păsărilor cu excepţia tranzitului pe autostrăzi sau căi ferate.
6. Măsurile se aplică cel puţin timp de 30 de zile de la efectuarea operaţiunilor de curăţenie şi dezinfecţie m exploataţia infectată.

FIŞA NR. 10

PROCEDURI DE VACCINARE DE NECESITATE PENTRU BOALA DE NEWCASTLE

1. După aprobarea de către Autoritatea sanitară veterinară a vaccinărilor contra bolii de Newcastle, este necesară întocmirea unui plan de efectuare a acestor vaccinări.
2. Comitetul National de Control al Bolii este responsabil pentru aprovizionarea cu vaccin, folosirea acestuia în acord cu legislaţia comunitară şi pentru stabilirea zonei în care va fi utilizat.
3. Este planificata cantitatea necesara de vaccin, operaţiunile necesare pentru distribuirea lui, inclusiv lanţul frigorific de la punctul de primire la punctul de păstrare si apoi la locul utilizării.
4. Echipamentul de vaccinare, suficient sa asigure administrarea unei mari cantităţi de vaccin in scurt timp, ţinut in păstrare de Comisia Locală de Control al bolii va putea fi trimis rapid in zona unde va fi utilizat;
5. Va fi completată o listă cu personalul veterinar, tehnic şi centrul administrativ, care va fi instruit privind procedurile de vaccinare si care va fi in legătura cu Centrul de Vaccinări de Urgenta.
6. Fiecare echipă de vaccinare va fi constituită dintr-un medic veterinar si un tehnician veterinar.
7. Înaintea vaccinării, păsările vor fi examinate clinic şi vaccinarea se va aplica numai păsărilor care nu prezintă semne clinice de boală.

FIŞA NR.11

PROCEDURĂ DE STINGERE A FOCARULUI ŞI RIDICARE A MĂSURILOR DE CARANTINĂ

Operaţiunile de stingere a focarului şi ridicarea măsurilor de carantină se realizează în conformitate cu Ordinul 156/ 27 dec. 1999, pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor, cap. VII – Stingerea bolilor transmisibile şi ridicarea restricţiilor sanitare veterinare, publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123/23.03.2000.

FIŞA NR.12 PROCEDURI DE REPOPULARE

1. Reintroducerea păsărilor în exploataţii se va face numai

după cel puţin 30 de zile de la efectuarea operaţiunilor de curăţenie şi dezinfecţie;
2. La reintroducerea păsărilor în exploataţie trebuie respectate următoarele măsuri:
1. a) Acţiunea începe cu introducerea păsărilor santinelă care au fost controlate şi care au reacţionat negativ în ceea ce priveşte prezenţa anticorpilor contra virusului bolii de Newcastle, sau care provin din exploataţii libere de restricţii legate de această boală. Păsările santinelă trebuie plasate în întreaga exploataţie, iar după 40 de zile de la introducere trebuie examinate în ceea ce priveşte prezenţa anticorpilor specifici, conform manualului de diagnostic. Repopularea completă se va face numai în condiţiile in care nici una din păsările santinelă nu a dezvoltat anticorpi contra virusului bolii de Newcastle.
2. b) Păsările din efectivul repopulat nu pot părăsi exploataţia înainte de efectuarea examenelor serologice , conform manualului de diagnostic şi numai dacă rezultatele examenelor au fost negative.

FIŞA NR.13

PROCEDURI DE INSTRUIRE PENTRU COMBATEREA BOLII DE NEWCASTLE

1. Instruirea privind diferite aspecte corelate cu Boala de Newcastle se adresează:
1. a) Centrului naţional de luptă contra bolii de Newcastle
2. b) Grupelor de experţi la nivel naţional c)Echipelor de experţi naţionali d)Laboratorului naţional de referinţă
  1. e) Centrelor locale de luptă contra bolii de Newcastle
  2. f) Grupelor de experţi locali g)Echipelor de experţi locali
2. Fiecare din aceste structuri trebuie să fie instruită în sistem piramidal de către structura direct ierarhică pentru subiecte vizând responsabilităţile specifice în controlul Bolii de Newcastle.
3. Structurile centrale se vor instrui lunar.
4. Structurile teritoriale ment.ionate sunt instruite trimestrial de către structurile centrale.
5. La nivelul CNLCBN se ţine un registru în care se înregistrează fiecare instruire, tematica, participanţii, lectorii, evaluarea.
6. Semestrial şeful CNLCBN trebuie să se instruiască la Laboratorul Comunitar de Referinţă al Uniunii Europene.

FIŞA NR.14

PROCEDURI DE PUBLICITATE, AVERTIZARE A POPULATIEI, RELAŢII CU MASS–MEDIA

1. Este necesară informarea mass- mediei:
1. a) Asupra bolii : semne ,simptome, pericole. b)lnformarea comunităţii agricole,
  
  c)Prezentarea bolii şi consecinţe pentru sănătatea publică
2. De asemenea este importantă legătura cu Ministerul Sănătăţii pentru:
1. a) vaccinarea antigripală a populaţiei care activează în creşterea industrială a păsărilor;
2. b) intensificarea supravegherii populaţiei active (conjunctivite datorate virusului bolii de Newcastle, sezonul gripelor, etc.)

FIŞA Nr.15

PROCEDURĂ DE SCENARII EPIDEMIOLOGICE PENTRU BOALA DE NEWCASTLE

ROMANIA

Raport detaliat asupra Bolii de Newcastle Focarul nr………..

1. Localizarea:
1. a) localitatea, municipiul b)localităţi învecinate
c) judeţul
2. Tipul de exploataţie şi dimensiunile acesteia:
1. a) nr. de păsări b)categoria
c)ferme nepopulate: Da….., Nu…...
3. Suspiciunea:
1. a) date asupra suspiciunii
2. b) de cine a fost anunţată?
3. c) nr. de păsări bolnave/ moarte şi categoria
4. d) nr. păsări cu semne clinice
5. e) nr. probe recoltate:
  
  Nr. probe
  
  Examene efectuate
  
  Probe pozitive
6. f) alte investigaţii efectuate şi rezultatele obţinute;
4. Diagnosticul
1. 4.1. centrul unde au fst efectuate investigaţiile cu scop–de diagnostic;
2. 4.2. metodele de diagnostic;
3. 4.3. date asupra confirmării bolii;
5. Depopularea
1. 5.1. date asupra depopulării
2. 5.2. metode de depopulare
6. Curăţenia preliminară şi diagnosticul

PREŢURILE

publicaţiilorlegislativepentruanul2004

–pesuporttradiţional–

ValoareaValoarea

crt.anual –lei–

Nr.Denumireapublicaţieiabonamentuluiabonamentuluitrimestrial

	–lei–	Trim.	Trim.	Trim.	Trim. V
1.MonitorulOficial,Partea ,înlimbaromână	9.875.000	2.468.750	2.715.750	2.987.500	3.286.000
2.MonitorulOficial,Partea ,înlimbaromână,numerebis*)	1.780.000	–	–	–	–
3.MonitorulOficial,Partea ,înlimbamaghiară	7.900.000	1.975.000	1.975.000	1.975.000	1.975.000
4.MonitorulOficial,Parteaa -a	12.500.000	3.125.000	3.125.000	3.125.000	3.125.000
5.MonitorulOficial,Parteaaa	2.530.000	632.500	632.500	632.500	632.500
6.MonitorulOficial,Parteaa V-a	10.680.000	2.670.000	2.670.000	2.670.000	2.670.000
7.MonitorulOficial,ParteaaV -a	9.850.000	2.462.500	2.462.500	2.462.500	2.462.500
8.ColecţiaLegislaţiaRomâniei	2.500.000	625.000	687.500	756.500	832.500
9.ColecţiadehotărârialeGuvernuluişialteactenormative	4.150.000	1.038.000	1.141.500	1.255.500	1.381.500
10.Repertoriulactelornormative	625.000	–	–	–	–
11.DeciziialeCurţiiConstituţionale	470.000	–	–	–	–
12.Ediţiitrilingve	2.500.000	–	–	–	–

*)Cuexcepţianumerelorbisîncaresepublicăactecuunvolumextinsşicareintereseazădoarunnumărrestrânsdeutilizatori.

ToatepublicaţiileRegieiAutonome„MonitorulOficial”suntpurtătoaredeT.V.A.încotăde9%,aceastafiindinclusăînpreţuldeabonament.

Pentrusiguranţaclienţilor,abonamentelelapublicaţiileRegieiAutonome„MonitorulOficial”sepotefectuaprinurmătoriidifuzori:

◆ COMPAN ANAŢ ONALĂ„POŞTAROMÂNĂ”–S.A.–prinoficiilesalepoştale
◆ ROD PET–S.A.–printoatefilialele
◆ NTERPRESSSPORT–S.R.L.–Bucureşti,str.HristoBotevnr.6

(telefon/fax:313.85.07;313.85.08;313.85.09)
◆ PRESSEXPRES–S.R.L.–Otopeni,str.FlorideCâmpnr.9(telefon/fax:221.05.37;0745.133.712)
◆ M.T.PRESS MPEX–S.R.L.–Bucureşti,bd.Basarabianr.256(telefon/fax:255.48.15;255.48.16)
◆ NFOEUROTRAD NG–S.A.–Bucureşti,Splaiul ndependenţeinr.202A(telefon/fax:212.73.54)
◆ ACTALEG S–S.R.L.–Bucureşti,str.BanulUdreanr.10,(telefon/fax:411.91.79)
◆ CUR ERPRESS–S.A.–Braşov,str.TraianGrozăvescunr.7(telefon/fax:0268/47.05.96)
◆ M MPEX–S.R.L.–Hunedoara,str. onCreangănr.2,bl.2,ap.1(telefon/fax:0254/71.92.43)
◆ CALL OPE–S.R.L.–Ploieşti,str.CandianoPopescunr.36(telefon/fax:0244/51.40.52,0244/51.48.01)
◆ ASTOR-MED–S.R.L.– aşi,str.Sucidavanr.2,bl.U2,sc.C,ap.2(telefon/fax:0232/27.91.76,0232/25.84.27)

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

ANEXĂ din 23 decembrie 2003

Informatii Document

CAPITOLUL I

PREVEDERI GENERALE

5. ANCHETA EPIDEMIOLOGICĂ este reglementată de prevederile următoarelor acte normative:

b) Ordinul nr. 312/8.08.2001 al ministrului agriculturii,

6. PRELEVAREA DE PROBE ŞI EXAMINAREA DE

LABORATOR este reglementată de:

d) Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr 53/17.07.1997 au fost stabilite criteriile pentru autorizarea

f) Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr 146/17.08.2000 a fost aprobată „Norma sanitară veterinară privind Buna Practică de Laborator'' (GLP).

g) ,,Codul Internaţional de Sănătate a Animalelor” care

h) Ordinul nr. 312/8.08.2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei, apelor şi padurilor, prin care se aprobă Norma sanitară veterinară privind profilaxia, supravegherea şi combaterea bolii de Newcastle , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 5 octombrie 2001.

7. OPERAŢIUNILE DE CURĂŢENIE ŞI DEZINFECŢIE sunt

7.3. ,,Codul Internaţional de sănatate a animalelor” al OIE prevede la partea a 4-a, titlul 4, măsuri pentru distrugerea agenţilor patogeni şi a insectelor vectori.

7.4. Ordinul nr. 312/8.08.2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, prin care se aprobă Norma sanitară

8. MĂSURI DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A BOLII DE NEWCASTLE

8.1. Prevenirea bolii se realizează prin metode de profilaxie generală şi metode de profilaxie specifică :

8.2.4. În zona de protecţie se aplică următoarele măsuri:

8.2.5. ln zona de supraveghere sanitară veterinară se vor menţine aceleaşi măsuri.

f) Contractul de concesionare încheiat între medicii veterinari concesionari şi Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor prin Agenţia Domeniilor Statului, prevede atribuţiile şi responsabilităţile acestora.

g) Ordinul ministrului agriculturii alimentaţiei şi pădurilor nr. 475/15. 1O. 2002 stabileşte regulamentul de organizare şi functionare a Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală în privinţa supravegherii bolilor transmisibile ale animalelor.

i) ,,Codul Internaţional de Sănătate a Animalelor” al O.1.E. Partea a-2-a „Boli din lista A a O.1.E." prevede la Capitolul 2.1.14.

12. ECARISAREA TERITORIULUI ŞI PROCESAREA

CARCASELOR DE ANIMALE se ralizează in conformitate cu următoarele acte normative:

a) Hotărârea Guvernului nr. 92/4.02.1991- prin care se

b) Ordinul ministrului agriculturii ·şi industriei alimentare

c) Hotărârea Guvernului nr. 162/20.02.2002, stabileşte principiile şi condiţiile de depozitare a deşeurilor, publicata in M.Of. Partea I, nr. 164/07.03.2002 cu modificarile si completarile ulterioare.

d) Hotărârea Guvernului nr. 128/14.02.2002 incinerarea

f) Hotărârea Guvernului nr. 856/16.08.2002 stabileşte modalităţile privind „evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile" inclusiv deşeurile periculoase, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 659/05.09.2002.

13. SISTEMUL NAŢIONAL DE COMPENSARE a pierderilor

a) Hotărârea de Guvern nr.614/1995 privind aprobarea

b) Ordonanţa de urgenţă nr.108/27.06.2001 aprobată prin

c) Ordinul comun al ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 35/20.09.1994 sial /MF / nr. 1238/20.09.1994 stabileşte „Comisia de apreciere a valorii de înlocuire a animalelor în cadrul acţiunilor de asanare a bolilor la animale.

d) Legea sanitara veterinara nr. 60/74, republicată – art. 19 care statuează „acordarea de compensări în cazul uciderii sau tăierii

B. ACORDURI DE COLABORARE

1.1.3. Legea nr. 381 din 13 iunie 2002 privind acordarea despăgubirilor in caz de calamităţi naturale În agricultură, prevede:

	Redacția Lex24
	Publicat in Repertoriu legislativ, 17/11/2024

Specii	Număr	Sunt izolate?

Simptome	Categoria afectată	Număr de păsări cu simptome

Leziunea	Categoria afectată	Număr de păsări cu leziuni