---

Salveaza (0) Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide Adresa de e-mail Parolă Ține-mă minte No account yet? Register

---

cuprinzând Programa şcolară revizuită pentru disciplina Educaţie tehnologică, clasele a V-a – a VIII-a, din aria curriculară Tehnologii*)



──────────Notă …
*) Aprobată de Ordinul nr. 4876/2008 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 24 noiembrie 2008.

A n exă l a O r di nul M i ni s t r u l u i E ducaţ i e i , C e r cet ăr i i ş i T i ner e t u l u i nr . 4876/ 22. 07. 200 8

MI NI S T E R UL E DU CAŢ I E I , CE RCE T ĂRI I Ş I T I NE RE T UL UI

PROGRAME ŞCOLARE PENTRU

CLASELE a V-a – a VIII-a

E DUC AŢ I E T E H NO L O G I CĂ

NOTĂ DE PREZENTARE

Prezentul document conţine Programele şcolare revizuite de Educaţie tehnologică şi se adresează profesorilor care predau această disciplină în gimnaziu, la clasele a V-a – a VIII-a. În viziunea Curriculum-ului Naţional pentru învăţământul obligatoriu, Educaţia tehnologică este o disciplină de trunchi comun, componentă a ariei curriculare Tehnologii.

Educaţia tehnologică întregeşte cultura generală a elevului, având un profund caracter interdisciplinar şi practic- aplicativ.

Programele şcolare sunt concepute pentru trunchiul comun şi au în vedere:

• – curriculumul nucleu (pentru clasele cu 1 oră/săpt.);

• – curriculumul nucleu extins (pentru clasele cu 2 ore/săpt.) marcat prin asterisc (*).

Premisele revizuirii programelor şcolare sunt următoarele:

• – menţinerea, conform planului – cadru de învăţământ în vigoare, a plajei orare (a posibilităţii de a studia disciplina Educaţie tehnologică 1 – 2 ore/săptămână);

• – prin construcţie şi eşalonare pe clase, programa prezintă un sistem modular coerent, alcătuit din module de diferite tipuri, fiecare dintre ele articulându-se flexibil cu celelalte prin obiective, activităţi de învăţare, conţinuturi, finalităţi prezentate într-o manieră sintetic-integratoare. În fiecare an de studiu din ciclul gimnazial se studiază câte două module.

  Procesul de revizuire a programelor şcolare pentru Educaţie Tehnologică are în vedere:

• – revizuirea programelor şcolare prin descongestionarea acestora: eliminarea unor aspecte considerate de o complexitate care depăşeşte nivelul experienţei elevilor la această vârstă;

• – cuprinderea în curriculumul nucleu extins a unor conţinuturi aflate iniţial în curriculumul nucleu;

• – înlocuirea unor termeni şi expresii vizând o mai bună adaptare a limbajului şi a activităţilor de învăţare propuse precum şi corelarea cu noua legislaţie.

  Structura curriculum-ului şcolar are următoarele componente:

  • – obiective cadru, urmărite pe întreg parcursul învăţământului gimnazial; având un grad ridicat de generalitate şi complexitate, acestea se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini generate de specificul disciplinei;

  • – obiective de referinţă, formulând rezultatele aşteptate ale învăţării pentru fiecare an de studiu şi urmărind progresia în formarea de capacităţi şi achiziţia de cunoştinţe a elevului de la un an de studiu la altul;

  • – exemple de activităţi de învăţare care propun modalităţi de organizare şi realizare a demersului didactic cu elevii;

  • – conţinuturile învăţării, pe ani de studiu, ca mijloace prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor cadru şi a obiectivelor de referinţă propuse;

  • – standardele curriculare de performanţă la sfârşitul ciclului gimnazial, în calitatea lor de standarde naţionale, de sistem de referinţă pentru evaluarea calităţii procesului de învăţare, la sfârşitul gimnaziului.

    Conţinuturile marcate prin asterisc (*) reprezintă elemente ale curriculumului extins şi nu fac obiectul evaluărilor naţionale.

    Obiectivele cadru din Programa şcolară a disciplinei Educaţie tehnologică concordă cu exigenţele specificate în diverse documente referitoare la competenţele de bază într-o economie bazată pe cunoaştere.

    Prin studiul disciplinei Educaţie tehnologică se realizează corelarea cu exigenţele formulate în documentele de politică educaţională din România şi din Comunitatea Europeană privind pregătirea elevilor pentru viaţă şi învăţare continuă precum şi opţiunea pentru cariera profesională.

    La realizarea curriculumului pentru Educaţie tehnologică s-au luat în considerare:

    • o experienţa pozitivă acumulată în învăţământul românesc de la introducerea disciplinei Educaţie tehnologică în gimnaziu şi până în prezent;

    • o compatibilizarea cu programele disciplinei în învăţământul secundar din ţările Uniunii Europene şi din alte ţări cu sisteme avansate de învăţământ;

    • o asigurarea coerenţei pe verticală şi pe orizontală a procesului de iniţiere tehnologică şi de dezvoltare a abilităţilor practice prin corelarea cu finalităţile disciplinelor „Abilităţi practice” şi

      „Educaţie tehnologică” din învăţământul primar şi cu finalităţile celorlalte obiecte de studiu din învăţământul obligatoriu.

      Programa pune un accent deosebit pe educaţia pentru calitate. Studiul calităţii produselor şi a serviciilor, precum şi educaţia consumatorului şi a producătorului, permit dezvoltarea unor atitudini prin asumarea de valori care vizează calitatea. Programa de Educaţie tehnologică pune, de asemenea, accent pe dezvoltarea la elevi a competenţelor antreprenoriale, a spiritului de iniţiativă.

      În clasa a V-a, modulul „Organizarea mediului construit” are în vedere înţelegerea legăturii între dezvoltarea societăţii şi calitatea mediului, stimularea elevilor în observarea şi investigarea mediului înconjurător.

      Modulul "Economia familiei", parcurs în clasa a VI-a, are rolul de a familiariza elevii cu terminologia economică utilizată în activităţile curente ale familiei şi ale vieţii cotidiene şi de a-i face să înţeleagă motivaţia care se află la baza unui anumit comportament de consum.

      "Materiale şi tehnologii" este un modul de bază, care se regăseşte implicit şi în toate celelalte module. Se pune accentul pe studierea proprietăţilor diverselor tipuri de materiale precum şi pe executarea diferitelor operaţii tehnologice specifice obţinerii unui produs util.

      Modulul "Tehnologii de comunicaţii şi transport" prezintă complementaritatea celor două domenii şi faptul că ele pot fi privite ca un tot unitar. "Tehnologii de comunicaţii şi transport" (clasa a VII-a) şi "Produse alimentare de origine minerală, vegetală şi animală" (clasa a V-a) sunt module de curriculum integrat.

      La fel de interesant şi util este modulul referitor la „Energie”, în condiţiile crizei energetice mondiale şi căutării de noi surse neconvenţionale de energie .

      Modulul "Domenii profesionale", studiat la finalul clasei a VIII-a, se axează pe principalele tipuri de activităţi economice cu exemple de profesii din diverse domenii, condiţii de ocupare a locurilor de muncă şi tipuri de competenţe necesare încadrării pe piaţa muncii sau continuării studiilor.

      Proiectarea activităţii didactice, elaborarea de manuale şcolare alternative trebuie să fie precedate de lectura integrală a programei şcolare şi urmărirea logicii interne a acesteia. În cadrul programei, fiecărui obiectiv cadru îi sunt asociate obiective de referinţă; atingerea obiectivelor de referinţă se realizează cu ajutorul conţinuturilor. Cadrul didactic poate opta pentru utilizarea activităţilor de învăţare recomandate prin programă sau poate propune alte activităţi adecvate colectivului de elevi şi condiţiilor concrete din clasă. Strategiile de lucru propuse trebuie să ţină seama de experienţa elevilor la această vârstă şi să permită valorizarea pozitivă a acesteia.

      În construirea şi aplicarea strategiilor de instruire – învăţare – evaluare se recomandă:

    • o crearea unui context ambiental plăcut şi adecvat activităţii exploratorii a elevului;

    • o utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacităţii de comunicare, de manifestare a spiritului critic, tolerant, deschis şi creativ;

    • o familiarizarea elevilor cu modalităţi şi procedee de utilizare a diferitelor surse de informare precum şi crearea unor oportunităţi de învăţare care să favorizeze cunoaşterea prin experienţă proprie;

    • o încurajarea reflecţiei personale privind impactul tehnologiei asupra individului, mediului şi societăţii;

    • o punerea în faţa elevilor a unor sarcini de învăţare autentice, în contexte semnificative;

    • o utilizarea de scheme structurale, schiţe, alte reprezentări grafice care organizează cunoştinţele elevilor şi îi ghidează în experienţele de învăţare ulterioare.

    • o activitatea didactică este orientată spre activităţi în echipă, prin care elevii învaţă să coopereze şi să- şi asume responsabilităţi, încurajându-se astfel iniţiativa şi creativitatea.

    • o pentru activităţile practice este necesară organizarea locului de muncă, respectarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă.

Selectarea şi diferenţierea procedeelor didactice este de preferat a se face atât în raport cu tipurile de competenţe (cunoştinţe, deprinderi practice şi intelectuale, strategii de operare în plan mintal şi practic, atitudini etc.) ce se urmăresc a se dezvolta la elevi cât şi în raport de nivelul de complexitate al achiziţiilor de învăţare prevăzute de programă.

În acest sens, precizăm că, în definirea obiectivelor de referinţă, pentru fiecare modul s-au avut în vedere următoarele niveluri de complexitate ale achiziţiilor de învăţare ale elevului:

•  Abilităţi de cunoaştere şi înţelegere: utilizarea adecvată a termenilor şi a limbajului grafic specific diferitelor tehnologii în comunicare, cunoaşterea reglementărilor referitoare la calitatea mediului, protecţia consumatorului, observarea sistematică şi descrierea modului de execuţie a anumitor operaţii, realizarea de schiţe, referate, colaje, fotografii, colecţii etc.;

•  Abilităţi de explicare şi interpretare: citirea şi interpretarea corectă a schemelor constructive şi funcţionale, a instrucţiunilor, prospectelor, etichetelor şi altor materiale de promovare a produselor,

  stabilirea de corelaţii între proprietăţile materialelor şi operaţiile tehnologice, corelarea evoluţiilor din domeniul tehnologiei cu dinamica pieţei muncii etc.;

•  Abilităţi de evaluare şi gândire critică: aprecierea calităţii produselor înainte de cumpărarea lor, identificarea de soluţii originale pentru valorificarea optimă a spaţiului din locuinţă, clasă, şcoală, luarea deciziei profesionale luând în considerare specificul domeniului dar şi abilităţile şi interesele proprii etc.;

•  Abilităţi aplicative: proiectarea şi realizarea unor produse simple prin valorificarea resurselor materiale din mediul apropiat şi cu respectarea măsurilor de sănătate şi securitate în muncă, întocmirea unui buget personal de venituri şi cheltuieli sau de utilizare a timpului, utilizarea unei fişe tehnologice, a unor instrumente, scule sau a unor ustensile, efectuarea unor mici reparaţii, utilizarea calculatorului şi a altor mijloace moderne de comunicare efectuarea unor operaţii tehnologice simple.

  Definitoriu pentru Educaţia tehnologică în gimnaziu se consideră a fi faptul că învăţarea vizează prioritar formarea de abilităţi de gândire critică şi de abilităţi practice, în condiţii de cooperare, celelalte tipuri de abilităţi constituind achiziţii prealabile, necesare dezvoltării acestora.

  În aplicarea programei vor fi avute în vedere şi următoarele aspecte:

  • – În fiecare an şcolar se studiază două module, în ordinea indicată în programă, timpul acordat fiecăruia depinde de profesorul clasei. Important este ca să fie atinse toate obiectivele vizate de programă.

  • – Activitatea didactică este orientată spre activităţi în echipă, prin care elevii învaţă să coopereze şi să-şi asume responsabilităţi, încurajându-se astfel iniţiativa şi creativitatea.

  • – În scopul atingerii obiectivelor de referinţă, profesorul are libertatea de a îmbogăţi registrul activităţilor de învăţare şi de a dezvolta acele teme care se pot integra contextului socio-economic local.

PROGRAMA PENTRU

EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ

Obiective cadru

Modul 1

ve de

referinţă

• – Exemple de activităţi de învăţare

• – Conţinuturi

Modul 2

• – Obiective de referinţă

• – Exemple de activităţi de învăţare

• – Conţinuturi

Modul 3

……….

• – Obiective de referinţă

• – Exemple de activităţi de învăţare

• – Conţinuturi

Modul n

• – Obiective de referinţă

• – Exemple de activităţi de învăţare

• – Conţinuturi

– Obiecti

REPARTIZAREA MODULELOR PE CLASE

CLASA	DENUMIREA MODULELOR
V	ORGANIZAREA MEDIULUI CONSTRUIT	PRODUSE ALIMENTARE DE ORIGINE MINERALĂ, VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ
VI	ECONOMIA FAMILIEI	MATERIALE ŞI TEHNOLOGII (lemn, textile, piele, ceramică)
VII	MATERIALE ŞI TEHNOLOGII (materiale metalice, materiale plastice, cauciuc, sticlă)	TEHNOLOGII DE COMUNICAŢII ŞI TRANSPORT
VIII	ENERGIE	DOMENII PROFESIONALE

OBIECTIVE CADRU

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

OBIECTIVE CADRU	STANDARDE
1. Înţelegerea implicaţiilor dezvoltării tehnologice asupra individului, mediului şi societăţii	S.1 Identificarea unor surse de poluare care afectează calitatea vieţii S.2 Descrierea principalelor resurse (materiale, băneşti, umane) şi tehnologii necesare pentru obţinerea unui produs S.3 Analizarea elementelor de progres a diferitelor tehnologii precum şi a meseriilor /profesiilor specifice acestora
2. Dezvoltarea capacităţii de proiectare, execuţie, evaluare, utilizare şi valorificare a produselor	S.4 Execuţia de produse simple, conform fişei tehnologice, cu respectarea normelor de protecţie a muncii şi a mediului S.5 Evaluarea produselor /serviciilor în funcţie de caracteristicile de calitate şi de posibilităţile de valorificare
3. Valorificarea în comunicare a termenilor şi simbolurilor specifice tehnologiilor	S.6 Utilizarea adecvată a limbajului grafic specific diverselor domenii de activitate în contexte variate de comunicare
4. Dezvoltarea spiritului de iniţiativă şi a capacităţii de orientare profesională	S.7 Evaluarea de opţiuni privind viitoarea meserie în concordanţă cu propriile interese, aptitudini şi cu caracteristicile pieţei muncii

CLASA a V-a

Modulul: ORGANIZAREA MEDIULUI CONSTRUIT OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil	Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi:
1.1.	să descrie elementele mediului construit şi funcţionalitatea acestora	– discuţii pe marginea unor hărţi, planuri, imagini, documente, monografii, filme, site-uri privind amplasarea geografică a localităţii şi evoluţia în timp a sistemelor de organizare teritorială; – vizitarea localităţii cu identificarea destinaţiei clădirilor (clădiri administrative, de sănătate, culturale, comerciale, de învăţământ, economice, industriale, etc.), şi ale reţelelor de utilităţi; – exerciţii de orientare utilizând hărţi, planuri, documentaţie de specialitate; – vizitarea unor agenţi economici din localitate, târguri tradiţionale, muzee etnografice, expoziţii; – investigarea directă a spaţiilor interioare din locuinţă, şcoală şi din alte clădiri ce adăpostesc instituţii publice;
1.2.	să identifice surse de poluare şi să se implice în prevenirea şi combaterea acestora	– identificarea surselor de poluare din locuinţa personală, şcoală, localitate; – studiu de caz “Sursele de apă potabilă” , vizitarea staţiei de tratare / epurare a apei din localitate (zonă);
1.3.	să respecte prevederi ale legislaţiei referitoare la calitatea mediului	– exerciţii de aplicare a unor prevederi legale privind protecţia mediului (apă, păduri,aer, sol); – întâlniri cu reprezentanţi ai comunităţii locale: primărie, agenţi economici, ONG-uri; – studii de caz referitore la: păstrarea şi conservarea mediului natural, colectarea selectivă a deşeurilor; – vizionarea de filme referitoare la protecţia mediului;
*1.4.	să compare modalităţi tradiţionale şi moderne de amenajare a mediului rural şi urban	– culegere de informaţii din albume, reviste, fotografii, CD, eventual imagini de pe Internet în vederea sesizării diferenţelor dintre sistemele de amenajare teritorială specifice localităţilor urbane şi rurale – consultarea diferitelor materiale documentare (reviste de arhitectură, decoraţiuni interioare, prezentări de produse de mobilier, bunuri de folosinţă îndelungată).

1. 2. Dezvoltarea capacităţii de proiectare, execuţie, evaluare, utilizare şi valorificare a produselor

   	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
   	La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil	Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi:
   2.1.	să identifice materialele necesare pentru execuţia unei clădiri şi a obiectelor din locuinţă şi şcoală.	utilizării lor în decorarea clasei şi locuinţei;
   2.2.	să realizeze produse simple cu respectarea normelor de calitate, protecţie a muncii şi a mediului	Camera mea, Casa viitorului);
   2.3.	să coopereze şi să-şi asume responsabilităţi în activităţile de grup
   *2.4.	să aplice soluţii pentru înlăturarea disfuncţionalităţilor din mediul apropiat al elevului

   • – exerciţii de identificare a diferitelor tipuri de materiale utilizate în construirea şi dotarea locuinţei, a şcolii;

   • – analiza unor obiecte din gospodărie;

   • – colecţionarea unor obiecte din mediul natural în vederea

   • – exerciţii de planificare a activităţii cu sugerarea succesiunii operaţiilor şi a posibilelor alternative de lucru;

   • – efectuarea de măsurători şi întocmirea planului clasei, camerei, locuinţei, şcolii.

   • – exerciţii de desenare, măsurare, trasare, tăiere, îmbinare (prin coasere, înnodare, lipire, legare etc.) pentru obţinerea diferitelor produse simple;

   • – realizarea de aranjamente florale, obiecte decorative cu grad redus de complexitate;

   • – întocmirea unor miniproiecte de reamenajări interioare în funcţie de destinaţii şi /sau ocazii speciale (ex.

   • – evaluarea şi valorificarea produselor obţinute,

   • – organizarea de concursuri tematice /expoziţii în clasă / şcoală /localitate /zonă;

   • – organizarea locului de muncă în funcţie de rolul asumat în executarea unor produse simple

   • – asumarea responsabilităţilor individuale în elaborarea unor materiale (schiţe, planuri, colaje, colecţii, proiecte, portofolii) realizate în cadrul echipei;

   • – exerciţii de identificare a unor disfuncţionalităţi din locuinţă şi şcoală (elemente constructiv – funcţionale, reţele de utilităţi).

   • – implicarea directă în viaţa comunităţii prin amenajarea unor spaţii verzi; semnalarea unor surse de poluare;

   • – participarea la colectarea selectivă a ambalajelor în vederea reciclării acestora.

   • – simulări pe calculator utilizând softuri educaţionale specifice (ex. amenajarea unei localităţi, construcţia unei case, decorarea unei case, locuinţe, camere, realizarea de planuri de locuinţe, şcoală etc.).

2. 3. Valorificarea în comunicare a termenilor şi simbolurilor specifice tehnologiilor

   	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
   	La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil	Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi:
   3.1.	să utilizeze informaţii culese din surse diferite

   • – exerciţii de identificare, selectare, citire şi interpretare a simbolurilor şi termenilor specifici domeniului, din diferite texte, imagini, documente, planuri, prospecte;

   • – descrierea spaţiilor şi utilităţilor din locuinţă, şcoală, alte clădiri în funcţie de utilitatea acestora;

   • – utilizarea termenilor de specialitate, a limbajului grafic, a simbolurilor şi a culorilor în vederea realizării de planuri, desene, colaje;

   • – selectarea şi organizarea informaţiei în vederea realizării de proiecte, portofolii, tabele, colaje;

   • – utilizarea noilor tehnologii de informare şi comunicare, pentru a analiza şi descrie produse din mediul apropiat: denumire, elemente componente, mod de utilizare etc.

   • – discuţii în care să fie utilizaţi termeni specifici oricărei construcţii (fundaţie, elevaţie , acoperiş, camere cu diferite destinaţii, spaţii de circulaţie, de depozitare etc.).

3. 4. Dezvoltarea spiritului de iniţiativă şi a capacităţii de orientare profesională

   	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
   	La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil	Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi:
   *4.1.	să propună noi posibilităţi de amenajare a mediului şi de creştere a calităţii serviciilor din localitate
   4.2.	să stabilească legături între elementele mediului construit, tipurile de activităţi şi meseriile (profesiile) specifice acestora

   • – elaborarea mai multor variante de amenajare a spaţiilor interioare / exterioare cu alegerea variantei optime;

   • – exerciţii de îmbunătăţire a produselor realizate (aspect, funcţionalitate etc.)

   • – activitate practică de întreţinere şi înfrumuseţare a locuinţei, clasei, grădinii şcolii etc.

   • – implicarea în viaţa comunităţii (localităţii – îngrijirea spaţiilor verzi, participarea la viaţa socială şi culturală, asigurarea curăţeniei, semnalarea unor factori poluanţi, colectarea materialelor refolosibile etc.)

   • – culegerea de informaţii referitoare la resursele naturale şi ocupaţiile specifice zonei utilizând diferite surse;

   • – discuţii privind ocupaţiile oamenilor din comunitatea locală,posibilităţile de transport şi de dezvoltare şi modernizare a localităţii;

   • – citire hărţi / planuri / documentaţie inclusiv site-uri de prezentare a unor agenţi economici.

   CONŢINUTURI

   

   • – *Evoluţia în timp a sistemelor de amenajare teritorială.

   • – Organizarea localităţii.

     • ► Clădiri: destinaţie, alcătuire constructivă,

     • ► Reţele de utilităţi;

     • ► Elemente de limbaj grafic specific.

     • ► *Aplicaţii (soft-uri educaţionale).

   • ▪ Localitatea

     – Activităţi specifice localităţii de referinţă.

   • ▪ Locuinţa:

   • ▪ Şcoala:

     • ► Tipuri, planuri şi scheme funcţionale

     • ► Funcţii, amenajare, confort ambiental (spaţial, fiziologic şi psihologic)

     • ► Anexe gospodăreşti*.

     • ► Amplasare, alcătuire constructivă,

     • ► Plan (şcoală, clasă, laborator) şi scheme funcţionale

     • ► Funcţii şi amenajare

   • ▪ Conservarea mediului şi combaterea poluării. *Dezvoltarea mediului construit

CLASA a V-a

Modulul: PRODUSE ALIMENTARE DE ORIGINE MINERALĂ, VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil :	Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi:
1.1	să selecteze produsele alimentare în funcţie de valoarea nutritivă şi energetică şi de influenţa asupra sănătăţii omului	– exerciţii de diferenţiere a originii produselor alimentare şi de analiză de produs; – discuţii dirijate privind speciile de plante şi de animale din zona geografică respectivă; – vizite la sere, crescătorii de animale, pieţe, magazine, agenţi economici din localitate, expoziţii, târguri; – exerciţii de evaluare cantitativă şi calitativă a consumului zilnic de alimente;
1.2	să descrie principalele moduri de utilizare a produselor alimentare de origine minerală, vegetală şi animală în alimentaţia omului	– discuţii pe tema alcătuirii unui meniu; – activităţi de selectare de produse pentru principalele mese ale unei zile; – vizite la unităţi de alimentaţie publică /întreprinderi de prelucrare a produselor de origine minerală ,vegetală şi animală
1.3	să analizeze influenţa factorilor de mediu asupra cultivării plantelor şi creşterii animalelor	– exerciţii de asociere a factorilor de mediu cu plantele şi animalele specifice anumitor zone agricole; – dezbateri pe tema valorificării reziduurilor din agricultură, utilizarea tehnologiilor ecologice;
*1.4	să descrie tradiţiile locale referitoare la obţinerea produselor alimentare	– consultarea unor materiale documentare; – descrieri de produse realizate cu ocazia unor sărbători, tradiţionale, cu specific naţional /local (ex. Paşte, Crăciun, aniversări); – expoziţii /colecţii cu produse realizate conform tradiţiilor locale.

1. 2. Dezvoltarea capacităţii de proiectare, execuţie, evaluare, utilizare şi valorificare a produselor

   	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
   	La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi:
   2.1.	să identifice materiile prime, materialele şi principalele unelte, instrumente şi echipamente specifice utilizate în obţinerea produselor	materialelor folosite în obţinerea produselor alimentare;

   • – exerciţii de identificare a materiilor prime şi

   • – exerciţii de identificare a maşinilor şi utilajelor specifice tehnologiilor agricole;

   • – exerciţii de identificare a vaselor, ustensilelor, aparatelor utilizate în prepararea alimentelor;

   2.2.	să execute lucrări de cultivare a plantelor /creştere a animalelor domestice respectând normele ecologice şi măsurile de securitate şi sănătate în muncă
   2.3.	să identifice principalele produse alimentare pe baza unui meniu recomandat /întocmit în prealabil de către elev	/ale anului /evenimente festive;
   2.4.	să analizeze calitatea produselor alimentare în funcţie de: nevoile pe care le satisfac, proprietăţile organoleptice, valoarea nutritivă şi energetică, estetică
   2.5.	să coopereze şi să-şi asume responsabilităţi în activităţile de grup

   • – exerciţii de ordonare logică a etapelor unui proces tehnologic şi de selectare a tehnologiilor adecvate pentru diferite grupe de plante şi /sau animale;

   • – exerciţii de selectare şi mânuire corectă a uneltelor utilizate în cadrul operaţiilor de cultivare a plantelor de grădină /apartament;

   • – realizarea de aranjamente florale, de adăposturi pentru diferite specii de animale;

   • – exerciţii de determinare a influenţei factorilor de mediu asupra dezvoltării plantelor şi animalelor în laborator şi lotul şcolii;

   • – exerciţii de utilizare a echipamentelor individuale de protecţie şi a celor de pază contra incendiilor;

   • – studii de caz referitoare la creşterea şi îngrijirea animalelor domestice;

   • – studii de caz cu privire la respectarea securităţii şi sănătăţii în muncă la desfăşurarea diferitelor lucrări agricole;

   • – întocmire de meniuri pentru diferite perioade ale zilei

   • – exerciţii de selectare şi mânuire corectă a vaselor, ustensilelor, aparatelor utilizate în prepararea alimentelor;

   • – exerciţii de cântărire, amestecare /combinare, de diferite materii prime sau materiale respectând reţetele din cărţi de bucate/reviste de specialitate;

   • – studii de caz privind determinarea caracteristicilor organoleptice ale unor produse alimentare;

   • – exerciţii de identificare a valorii energetice şi nutritive a alimentelor ( informaţii de pe ambalaje etc.);

   • – evaluarea calităţii produselor realizate

   • – exerciţii de determinare a calităţii produselor pe baza proprietăţilor organoleptice;

   • – exerciţii de diferenţiere a diferitelor posibilităţi de ambalare a produselor alimentare;

   • – studii de caz referitoare la influenţa mediului (temperatură, umiditate) asupra produselor;

   • – studii de caz privind riscurile pentru sănătate în cazul consumării unor produse alimentare expirate;

   • – organizarea de concursuri tematice /expoziţii (clasă/ şcoală /localitate /zonă);

   • – organizarea locului de muncă, în funcţie de rolul asumat în executarea unor produse simple;

   • – aranjarea mesei pentru diverse ocazii;

   • – asumarea responsabilităţilor individuale în cultura plantelor şi /sau a creşterii animalelor;

   • – respectarea regulilor de comportament la masă;

   • – respectarea normelor de igienă în activităţile din bucătărie

   • – realizarea de ambalaje, etichete, reclame, colaje, colecţii, proiecte, portofolii.

2. 3. Valorificarea în comunicare a termenilor şi simbolurilor specifice tehnologiilor

   	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
   	La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil	Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi:
   3.1	să valorifice informaţiile culese din surse diferite utilizând terminologia şi simbolurile specifice domeniului
   3.2	să explice termeni şi simboluri privind calitatea, igiena produselor alimentare şi protecţia consumatorilor

   • – culegerea de informaţii din diferite surse (reviste, manuale, Internet etc.);

   • – citire de prospecte, pliante, documentaţie, ambalaje, etichete etc.;

   • – realizarea de colecţii /portofolii individuale /de grup;

   • – redactarea unei sesizări adresate Oficiului de Protecţie a Consumatorilor referitoare la semnalarea unor nereguli referitoare la calitatea produselor cumpărate (proprietăţi organoleptice, transport, depozitare, comercializare etc.);

   • – organizarea de expoziţii şi concursuri tematice;

   • – realizarea de fotografii şi vizionarea de filme didactice / documentare;

   • – exerciţii de citire şi interpretare a informaţiilor de pe prospecte, ambalaje;

   • – identificarea drepturilor avute în calitate de consumator.

3. 4. Dezvoltarea spiritului de iniţiativă şi a capacităţii de orientare profesională

   	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
   	La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi:
   *4.1	să identifice posibilităţi diverse de valorificare a produselor alimentare de origine minerală, vegetală şi animală
   4.2.	să stabilească legături între activităţi /profesii şi produsele alimentare obţinute

   • – prezentarea şi valorificarea produsului realizat;

   • – studii de caz referitoare la producerea alimentelor, la conservarea produselor, posibilităţi de valorificare;

   • – exerciţii de corelare a activităţilor de cultivare a plantelor şi de creştere a animalelor domestice din zonă cu factori de mediu şi ocupaţiile locuitorilor;

   • – studii de caz (ex. de teme: Tradiţiile locale, Calendarul activităţilor, Obiceiurile folclorice din zonă; Meşteşuguri locale);

   • – descrierea activităţilor desfăşurate de bucătar, crescător de animale, agricultor, ospătar etc.;

   • – întocmirea unor eseuri, referate, colaje privind ocupaţiile oamenilor din comunitatea locală.

   CONŢINUTURI

   

   • – Alimente de origine minerală: apă, sare.

   • – Alimente de origine vegetală: în stare proaspătă (fructe, legume) şi prelucrate (zahăr, ulei, cereale, orez). Cultivarea plantelor de câmp / grădină (semănat, plantat, lucrări de îngrijire, recoltare şi valorificare); factori de mediu; securitare şi sănătate în muncă.

   • – Alimente de origine animală: carne, lapte, ouă. Creşterea animalelor domestice (hrănire şi îngrijire; valorificarea produselor); factori de mediu; securitate şi sănătate în muncă.

   • ▪ Originea alimentelor:

     

   • ▪ Criterii de selecţie a produselor alimentare: caracteristici organoleptice; informaţii de pe etichete, ambalaje, prospecte etc.; valoare nutritivă şi energetică.

   • ▪ Alcătuirea meniurilor:

     

     • – Criterii de întocmire. Relaţia dintre alimentaţia corectă şi condiţiile geografice, climaterice starea de sănătate, vârstă, anotimp, activităţi desfăşurate, profesii etc.

     • – *Meniuri pentru diferite ocazii /anotimpuri /situaţii deosebite.

   • ▪ Tehnologii de preparare a hranei:

     • – Bucătăria: vase; ustensile; dispozitive; aparate; factori de confort.

     • – Respectarea normelor de igienă în activităţile din bucătărie .

     • – Aranjarea mesei.

     • – Prepararea la rece. *Prepararea la cald. Conservarea alimentelor.

     • – *Tehnologii tradiţionale şi moderne de preparare a alimentelor. Bucătăria românească.

   • ▪ Evaluarea calităţii produselor alimentare. Protecţia consumatorului. * Valorificarea produselor alimentare.

• ■ Relaţia: om – produse alimentare – mediu.

CLASA a VI-a

Modulul: ECONOMIA FAMILIEI

1. Înţelegerea implicaţiilor dezvoltării tehnologice asupra individului, mediului şi societăţii

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil	Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:
1.1	să identifice activităţi economice din viaţa familiei	– prezentarea unor exemple de activităţi de: producţie, schimb, consum;
1.2	să descrie principalele resurse necesare desfăşurării unor activităţi familiale de producţie şi consum	– joc de rol pentru identificarea diferenţei dintre nevoi şi dorinţe; – discuţii referitoare la resurse materiale şi umane;
1.3	să recunoască factori economici şi sociali din mediul înconjurător care influenţează viaţa familiei	– exerciţii de ierarhizare a nevoilor de consum ale familiei şi ale fiecărui membru;
1.4	să enunţe unele drepturi şi obligaţii ale consumatorilor	– exerciţii de selectare a informaţiilor privind drepturile consumatorului şi protecţia acestuia; – identificarea instituţiilor care asigură protecţia consumatorului în localitatea respectivă; – comentarea unor articole din presă privind probleme de sănătate a familiei, protecţia consumatorului şi măsuri preconizate.

1. 2. Dezvoltarea capacităţii de proiectare, execuţie, evaluare, utilizare şi valorificare a produselor

   	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
   	La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil	Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:
   2.1	să-şi stabilească bugetul (zilnic, săptămânal, lunar) şi modalităţi de economisire	– activităţi de elaborare a unui buget simplu al clasei şi al familiei;
   2.2	să stabilească priorităţi în consum şi cheltuieli în funcţie de nevoile proprii şi ale familiei
   2.3	să analizeze un produs realizat în funcţie de calitate, cheltuieli şi posibilitatea obţinerii unui câştig	de obţinut din vânzarea acestuia;

   • – discuţie cu privire la nevoi şi modul lor de acoperire

   • – exerciţii de repartizare a veniturilor pentru satisfacerea diferitelor nevoi şi justificarea economiilor efectuate;

   • – exerciţii referitoare la decizia privind cumpărarea unor produse

   • – utilizarea de soft educaţional

   • – realizarea unui produs simplu (un semn de carte etc.), calcularea cheltuielilor şi a veniturilor posibile

   • – activităţi practice de realizare a unei reclame pentru promovarea produsului obţinut;

   • – simularea unor tranzacţii simple, eventual prin comerţ electronic;

   2.4

   să întocmească planuri de activităţi în funcţie de timpul disponibil

   • – descrierea modului de utilizare a timpului într-o zi / săptămână;

   • – comentarea în grup/echipă a posibilităţilor de utilizare eficientă a timpului;

   • – discuţii în grup/echipă privind importanţa repartizării judicioase a timpului între muncă, distracţie şi alte activităţi zilnice.

2. 3. Valorificarea în comunicare a termenilor şi simbolurilor specifice tehnologiilor

   	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
   	La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:
   3.1	să utilizeze concepte economice în comunicare
   3.2	să observe şi să compare diferite modalităţi de plată

   • – exerciţii de utilizare a termenilor economici: nevoi, resurse, producţie, schimb, consum, venituri, cheltuieli, preţ, buget referitor la viaţa familiei şi a clasei;

   • – exerciţii de citire a unor grafice, scheme, etichete;

   • – exerciţii de redactare a unor sesizări către organizaţiile sau instituţiile de protecţie a consumatorului;

   • – stabilirea avantajelor şi dezavantajelor efectuării plăţilor prin: numerar, carduri, cec;

   • – realizarea unor colecţii de monede, bancnote, carduri.

3. 4. Dezvoltarea spiritului de iniţiativă şi a capacităţii de orientare profesională

   	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
   	La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:
   4.1	să elaboreze proiecte pentru realizarea unui produs util cu precizarea bugetului necesar	– exerciţii de corelare a priorităţilor de realizare a produsului proiectat cu resursele băneşti, umane, materiale şi de timp;
   4.2	să identifice abilităţi şi interese personale care îl pot orienta în carieră

   • – vizitarea unor locuri de muncă – eventual ale părinţilor – şi consemnarea unor observaţii;

   • – discuţii relevante cu privire la legătura dintre educaţie, muncă, satisfacţie profesională.

   CONŢINUTURI

   • ▪ Rolul familiei în consumul şi producţia de bunuri şi servicii.

   • ▪ Nevoi şi dorinţe – identificarea nevoilor individuale ale familiei şi ale clasei /şcolii.

     

   • ▪ Resursele familiei – relaţia: venituri, consum, economii. Activitatea de producţie şi relaţiile dintre membrii familiei /clasei.

   • ▪ Comportamentul de consum. Calitatea produselor. Protecţia consumatorului.

     

   • ▪ Bugetul familiei –suportul comportamentului de consum. Proiectarea bugetului, decizia privind cumpărarea unor produse, preţul. Bugetul elevului. Disciplina bugetului personal.

   • ▪ Gestionarea bugetului individual de timp. Organizarea timpului familiei.

• ■ *Profesii ale membrilor familiei.

CLASA a VI-a

Modulul: MATERIALE ŞI TEHNOLOGII

(lemn, textile, piele, ceramică)

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil	Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:
1.1.	să identifice materii prime şi materiale lemnoase, textile, din piele, ceramică în funcţie de provenienţă şi proprietăţi	– observaţii şi discuţii pe baza unor enciclopedii, lucrări de specialitate, mostre; – exerciţii de identificare şi de comparare a diferitelor tipuri de materiale din mediul apropiat; – exerciţii de observare şi de comparare a unor produse în funcţie de materialele utilizate;
1.2.	să sesizeze efectele tehnologiilor de obţinere a materiilor prime, a semifabricatelor şi a produselor finite asupra mediului şi societăţii	– studiu de caz; – vizite la croitorie, atelier de tâmplărie, atelier de olărit; atelier de pielărie, cizmărie
1.3.	să analizeze un produs ţinând cont de utilizare, materiale, alcătuire, formă, schemă funcţională, prezentare, preţ	– analiza unor obiecte confecţionate din lemn, textile, piele, ceramică, existente în mediul apropiat elevului; – exerciţii de întocmire a unor fişe de analiză de produs;
*1.4	să identifice elementele de progres în evoluţia diferitelor tehnologii de prelucrare a materialelor din lemn, textile, piele ,ceramică	– culegere de informaţii din albume, reviste, fotografii, CD, Internet; – utilizarea softului educaţional – colecţii /expoziţii cu produse realizate prin tehnologii tradiţionale /locale şi /sau moderne. – descrieri de produse realizate cu ocazia unor sărbători tradiţionale, cu specific naţional /regional – implicare directă în viaţa comunităţii prin participarea la colectarea ambalajelor în vederea reciclării acestora (hârtie, carton).

1. 2. Dezvoltarea capacităţii de proiectare, executare, evaluare, utilizare şi valorificare a produselor

   	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
   	La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil	Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:
   2.1.	să selecteze materiale şi tehnologii adecvate pentru realizarea unui produs util

   • – exerciţii de comparare a diferitelor tipuri de materiale utilizate în realizarea de produse;

   • – exerciţii de selectare a materialelor şi a instrumentelor de măsură, scule, unelte, aparate simple necesare executării unui produs;

   2.2	să execute produse simple din mediul apropiat elevului pe baza unei fişe tehnologice primite, respectând măsurile de securitate şi sănătate în muncă, PSI, normele de calitate şi protecţia mediului	şcoli;
   2.3	Să coopereze şi să-şi asume responsabilităţi în activităţile din cadrul echipei	în echipă în executarea unor produse simple;

   • – exerciţii de demontare – montare /asamblare a unor produse simple;

   • – exerciţii de citire şi utilizare a unei fişe tehnologice pentru produse din lemn, piele, materiale textile;

   • – execuţie practică a unor produse simple conform fişei tehnologice;

   • – exerciţii de realizare a diferitelor elemente decorative din material lemnos, textil, de pielărie etc.;

   • – discuţii cu privire la calitatea produselor;

   • – evaluarea şi valorificarea produselor obţinute prin organizarea de expoziţii /concursuri între grupe, clase,

   • – exerciţii de utilizare a echipamentelor individuale de protecţie şi de pază contra incendiilor;

   • – organizarea locului de muncă în funcţie de rolul asumat

   • – elaborarea unor materiale (schiţe, planuri, colaje, colecţii, proiecte, portofolii) individual /împreună cu alţi colegi;

   • – jocuri didactice;

2. 3. Valorificarea în comunicare a termenilor şi simbolurilor specifice tehnologiilor

   	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
   	La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil	Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:
   3.1.	să valorifice informaţiile culese din surse diferite utilizând terminologia şi simbolurile specifice domeniului
   3.2.	să descrie un produs utilizând limbajul specific

   • – exerciţii de identificare şi de selectare a simbolurilor şi termenilor specifici domeniului din diferite texte, imagini, documente;

   • – utilizarea termenilor de specialitate şi a limbajului grafic în realizarea (individual/ în echipă) de schiţe, desene, planuri, referate, miniproiecte, tabele, colaje sau materiale publicitare;

   • – schimb de opinii, idei, mesaje cu elevi din alte localităţi din ţară şi din străinătate;

   • – vizionarea de filme didactice /documentare şi realizarea de fotografii;

   • – exerciţii de comunicare – descriere a unui produs folosind corect terminologia;

   • – utilizarea noilor tehnologii de informare şi comunicare pentru a descrie produse: denumire, elemente componente, mod de utilizare etc.;

   • – exerciţii de aprofundare a textului (de pe ambalaje, prospecte, documentaţie specifică) cu ajutorul imaginilor şi a simbolurilor.

3. 4. Dezvoltarea spiritului de iniţiativă şi a capacităţii de orientare profesională

   	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
   	La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:

   4.1.	să sesizeze relaţia dintre tipuri de activităţi , meserii şi profesii specifice acestora
   *4.2.	să propună noi posibilităţi de utilizare şi decorare a obiectelor din lemn, textile, piele, ceramică	.

   • – culegerea de informaţii referitoare la ocupaţiile specifice zonei utilizând diferite surse (inclusiv Internetul);

   • – întocmirea unor minieseuri /fişe privind ocupaţiile oamenilor din comunitatea locala;

   • – recunoaşterea meseriei în funcţie de tipul de material şi de tehnologiile de prelucrare a acestuia

   • – exerciţii practice de înfrumuseţare a unor obiecte;

   • – identificarea a noi posibilităţi de utilizare şi decorare a anumitor produse;

   • – evaluarea calităţii produselor realizate

   • – prezentarea şi valorificarea produselor realizate prin organizarea unor expoziţii;

   • – implicarea în viaţa comunităţii prin activităţi ce vizează atitudinea privind utilizarea de materiale reciclabile;

   

   CONŢINUTURI

   Lemn, textile, piele, ceramică

   • ▪ Materii prime şi materiale:. Provenienţă. Clasificare. Proprietăţi.

     

   • ▪ Analiza de produs (gamă de produse): utilizare; materiale folosite, alcătuire, formă; schiţă constructivă; prezentare, preţ;

   • ▪ Realizarea unui produs simplu

     •  Studierea „Fişei tehnologice”. Elemente de limbaj grafic specific.

       

       – * Tradiţii locale. Tehnologii artizanale. Soft educaţional.

       – Operaţii de pregătire. Operaţii de prelucrare. Operaţii de finisare.

   • ▪ Evaluarea şi valorificarea produselor (calitate, utilizare, prezentare, preţ).

     *▪ Noi posibilităţi de utilizare şi decorare a produselor.

   • ▪ Activităţi, meserii şi profesii specifice realizării produselor din lemn, textile, piele, ceramică.

CLASA a VII-a

Modulul: MATERIALE ŞI TEHNOLOGII

(materiale metalice, materiale plastice, cauciuc, sticlă)

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. 1. Înţelegerea implicaţiilor dezvoltării tehnologice asupra individului, societăţii şi mediului

   	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
   	La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil	Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi
   1.1.	să descrie materii prime şi materiale din metal, sticlă, plastic, cauciuc în funcţie de provenienţă, caracteristici şi proprietăţi
   1.2.	să identifice efectele tehnologiilor de obţinere a materiilor prime, a semifabricatelor şi a produselor finite asupra mediului şi societăţii
   1.3	să analizeze un produs ţinând cont de utilizare, materiale, alcătuire, formă, schemă funcţională, prezentare, preţ .
   *1.4	să evidenţieze evoluţia diferitelor tehnologii de prelucrare a materialelor metalice, plastice, cauciuc, sticlă

   • – exerciţii de identificare şi de comparare a diferitelor tipuri de materiale din mediul apropiat;

   • – studiu de caz privind utilizările materialelor de tip: metal, sticlă, plastic, cauciuc;

   • – demonstraţii privind proprietăţile materialelor studiate;

   • – vizitarea unor ateliere de prelucrări;

   • – comentarea buletinelor de analiză a compoziţiei apei, aerului, solului din diferite zone industriale;

   • – analiza unor obiecte confecţionate din metal, sticlă, cauciuc, plastic, existente în mediul apropiat elevului;

   • – exerciţii de întocmire a unor fişe de analiză de produs;

   • – culegere de informaţii din albume, reviste, fotografii, CD, Internet;

   • – colecţii / expoziţii cu produse realizate prin tehnologii tradiţionale /locale şi /sau moderne.

2. 2. Dezvoltarea capacităţii de proiectare, executare, evaluare, utilizare şi valorificare a produselor

   	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
   	La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele capabil activităţi:
   2.1.	să execute produse simple din mediul apropiat elevului, respectând măsurile de securitatea şi sănătatea în muncă , normele de calitate şi de protecţia mediului;
   2.2.	să coopereze şi să-şi asume responsabilităţi în activităţile în echipă	– organizarea locului de muncă în funcţie de rolul asumat în executarea unor produse simple; – elaborarea unor materiale (schiţe, planuri, colaje,colecţii, proiecte, portofolii) individual / împreună cu alţi colegi; – jocuri didactice
   *2.3.	să întocmească fişa tehnologică pentru realizarea unui produs util	– exerciţii de întocmire de fişe tehnologice pentru realizarea de produse simple;
   *2.4	să propună soluţii privind neconcordanţele calitative constatate la produsele analizate;

   • – exerciţii de citire şi utilizare a unei fişe tehnologice realizată în prealabil de către profesor;

   • – exerciţii de ordonare logică a etapelor unui proces tehnologic;

   • – exerciţii de demontare – montare /asamblare a unor obiecte /modele;

   • – exerciţii de selectare şi mânuire corectă a instrumentelor de măsură a sculelor, a uneltelor a aparatelor simple etc.;

   • – execuţia practică a unor produse conform fişei tehnologice (desenează, măsoară, trasează, taie, asamblează diferite componente şi materiale);

   • – exerciţii de apreciere a calităţii unor produse, în funcţie de diferite criterii;

   • – evaluarea şi valorificarea produselor prin expoziţii/ concursuri între grupe, clase, şcoli;

   • – exerciţii de utilizare a echipamentelor individuale de protecţie în vederea asigurării securităţii, sănătăţii în muncă şi de prevenire a incendiilor;

   • – remedierea unor defecte, efectuarea unor mici reparaţii;

   • – implicarea directă în viaţa comunităţii prin participarea la colectarea ambalajelor în vederea reciclării acestora (metal, plastic, cauciuc, sticlă)

   • – formularea de idei referitoare la creşterea funcţionalităţii produselor realizate împreună cu colegii sau individual.

3. 3. Valorificarea în comunicare a termenilor şi simbolurilor specifice tehnologiilor

   	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
   	La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele capabil activităţi:
   3.1.	să utilizeze termeni de specialitate şi limbajul grafic pentru realizarea de schiţe, scheme de funcţionare

   • – exerciţii de identificare şi de selectare a simbolurilor şi termenilor specifici domeniului din diferite texte, imagini, documente, dicţionare şi enciclopedii tehnice;

   • – întocmirea de colecţii /portofolii individuale sau în echipă;

   • – utilizarea noilor tehnologii de informare şi comunicare, pentru a analiza şi descrie produse: denumire, componente, mod de utilizare, mod de funcţionare etc.

4. 4. Dezvoltarea spiritului de iniţiativă şi a capacităţii de orientare profesională

   	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
   	La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele capabil activităţi:
   4.1.	să stabilească relaţii între tehnologiile de obţinere a materiilor prime, semifabricatelor, produselor finite şi meseriile / profesiile specifice acestora
   *4.2	să propună noi posibilităţi de utilizare şi decorare a obiectelor din metal, materiale plastice, sticlă, cauciuc

   • – culegerea de informaţii referitoare la ocupaţiile specifice zonei utilizând diferite surse (inclusiv, internetul);

   • – vizitarea unor agenţi economici din localitate, târguri tradiţionale, muzee etnografice, expoziţii;

   • – întocmirea unor fişe privind ocupaţiile oamenilor din comunitatea locală.

   • – exerciţii de stimulare a creativităţii privind noi posibilităţi de utilizare şi de decorare a anumitor produse;

   • – evaluarea calităţii produselor realizate;

   • – exerciţii de utilizare a unor obiecte în situaţii noi;

   • – prezentarea şi valorificarea produselor realizate prin organizarea unor expoziţii

   • – implicarea în viaţa comunităţii prin activităţi ce vizează utilizarea materialelor reciclabile.

   CONŢINUTURI

   Materiale metalice, materiale plastice, cauciuc, sticlă

   • ▪ Materii prime şi materiale): provenienţă, clasificare, proprietăţi.

     

   • ▪ Analiza de produs (gamă de produse): utilizare; materiale folosite, alcătuire, formă; schiţă constructivă, prezentare, preţ.

   • ▪ Realizarea unui produs simplu :

     • * – Întocmirea "Fişei tehnologice".

       • – Elemente de limbaj grafic specific.

       • – Operaţii de pregătire. Operaţii de prelucrare. Operaţii de finisare.

     – * Tradiţii locale. Tehnologii artizanale. Soft educaţional.

   • ▪ Evaluarea şi valorificarea produselor (calitate, utilizare, prezentare, preţ).

   • ▪ * Noi posibilităţi de utilizare şi decorare a produselor.

   • ▪ Activităţi, meserii şi profesii specifice realizării produselor din materiale metalice, materiale plastice, cauciuc, sticlă

CLASA a VII-a

Modulul: TEHNOLOGII DE COMUNICAŢII ŞI TRANSPORT OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. 1. Înţelegerea implicaţiilor dezvoltării tehnologice asupra individului, mediului şi societăţii

   	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
   	La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi:
   1.1	să identifice tipuri de reţele de comunicaţii şi transport şi efectele lor asupra omului şi a mediului	utilizării diferitelor tehnologii de comunicare;
   * 1.2	să identifice momente importante în evoluţia tehnologiilor de comunicaţii şi transport
   1.3	să explice complementaritatea dintre reţeaua de comunicaţii şi cea de transport
   *1.4	să descrie mijloacele şi căile de comunicaţii şi transport din localitate	– studiu de caz privind mijloacele de transport şi căile de comunicaţii din localitate;
   1.5	să propună soluţii de protejare a mediului în condiţiile transportului actual	a efectelor poluante produse de mijloacele de transport.

   • – studiu de caz pentru identificarea tipurilor de reţele de comunicaţii şi transport;

   • – studiu de caz privind influenţa mijloacelor moderne de comunicaţii şi transport asupra calităţii vieţii;

   • – exerciţii de identificare a oportunităţii utilizării reţelelor de comunicaţii şi transport în activităţile socio-umane;

   • – discuţii în grup privind avantajele şi dezavantajele

   • – identificarea diferitelor etape ale dezvoltării comunicaţiilor (prin limbaj grafic, vizual etc.) şi transporturi (de persoane, de mărfuri, de energie, de informaţii);

   • – identificarea avantajelor oferite de tehnologiile neconvenţionale;

   • – identificarea relaţiei dintre reţelele de comunicaţii şi cele de transport utilizând fotografii, albume, reviste de specialitate etc.;

   • – studiu de caz privind utilizarea comunicării în nodurile reţelelor de comunicaţii;

   • – vizite în nodurile şi căile reţelelor de transport;

   • – studii de caz;

   • – propunerea unor soluţii de reducere

2. 2. Dezvoltarea capacităţii de proiectare, execuţie, evaluare, utilizare şi valorificare a produselor

   	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
   	La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi:
   2.1	să utilizeze tehnologii moderne de comunicaţii pentru realizarea unor aplicaţii	confort, securitate, efecte poluante, preţ;
   *2.2	să realizeze produse grafice specifice comunicaţiilor şi transporturilor	– exerciţii de elaborare de schiţe, scheme, tabele specifice sistemelor de comunicaţii şi transport
   * 2.3	să aleagă cele mai potrivite căi şi aplicaţii pentru obţinerea şi/sau transmiterea datelor	– interpretarea, analiza şi afişarea informaţiei cu verificarea corectitudinii acesteia

   • – exerciţii de alegere a unui produs sau a unui serviciu în funcţie de diferite criterii: calitate, design, comoditate,

   • – prospectarea pieţei;

   • – redactarea şi expedierea unui mesaj prin poştă;

   • – transmiterea unui fax, e-mail;

   • – utilizarea cartelelor magnetice, telefon, metrou etc.

   • – utilizarea telefoniei fixe şi mobile, a interfonului etc.;

   • – activităţi practice de utilizare a unor softuri;;

   

   

3. 3. Valorificarea în comunicare a termenilor si simbolurilor specifice tehnologiilor

   	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
   	La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi:
   3.1	să utilizeze simboluri şi terminologia specifică comunicaţiilor şi transporturilor
   3.2	să selecteze pentru uzul personal informaţii din diverse surse referitoare la comunicaţii şi transporturi

   • – exerciţii de selectare a termenilor si a simbolurilor specifice comunicaţiilor şi transporturilor, din diferite enunţuri şi imagini prezentate;

   • – exerciţii de interpretare a simbolurilor şi semnelor grafice specifice comunicaţiilor şi transporturilor;

   • – identificarea avantajelor şi dezavantajelor oferite de sursele de informare din sistemele de comunicaţii şi transport;

   • – operare cu diverse surse de informare (carte de telefon, mersul trenurilor, teletext, internet etc.).

4. 4. Dezvoltarea spiritului de iniţiativă şi a capacităţii de orientare profesională

   

   	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
   	La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi:
   4.1	să descrie oportunităţi profesionale legate de serviciile de comunicaţii şi transport existente şi de perspectivă

   • – studiul unor materiale din media pentru dezvoltarea carierei (oferte de locuri de muncă, publicitate, teste on-line);

   • – simulări de interviuri;

   • – transmiterea unui CV, scrisori de intenţie, de mulţumire etc.;

   • – exerciţii de identificare a meseriilor şi profesiilor din domeniul comunicaţiilor şi transporturilor.

   CONŢINUTURI

   • ▪ Sisteme de comunicaţii şi transporturi: noţiuni generale, structură

   • ▪ Reţele de comunicaţii (căi, noduri, terminale):de telecomunicaţii (reţele informatice, telefonia mobilă şi fixă, reţele de televiziune şi radio etc.);

     – sistemul poştal.

   • ▪ Reţele de transport (căi, noduri, terminale) : terestru (feroviar, rutier), aerian, pe apă (naval şi fluvial);

     *Transporturi prin conducte şi pe cablu.

   • ▪ Mijloace şi tehnologii de realizare a transportului de persoane, de mărfuri şi de informaţii.

     *Tehnologii neconvenţionale (pe pernă de aer, suspensii magnetice).

   • ▪ Comunicaţii şi limbaj grafic în transporturi. *Soft educaţional.

   • ▪ Calitatea serviciilor de comunicaţii şi transport.

   • ▪ Impactul dezvoltării comunicaţiilor şi transporturilor asupra individului, mediului şi societăţii. Soluţii de protejare a mediului.

CLASA a VIII-a

Modulul: ENERGIE

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. 1. Înţelegerea implicaţiilor dezvoltării tehnologice asupra individului, mediului şi societăţii

   	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
   	La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi:
   1.1	să recunoască forme ale energiei, surse şi principalele tehnologii de obţinere a acesteia
   *1.2	să identifice surse şi tehnologii de obţinere a energiei
   1.3	să analizeze efectele tehnologiilor de producere a energiei şi utilizarea ei asupra mediului

   • – exerciţii de comparare a diferitelor forme de energie: mecanică, termică, chimică, luminoasă, electrică etc.;

   • – identificarea surselor de energie

   • – identificarea etapelor dezvoltării tehnologiilor de obţinere a energiei cu ajutorul ilustraţiilor, textelor de specialitate, diapozitivelor, albumelor etc.;

   • – dezbatere privind importanţa surselor neconvenţionale de producere a energiei;

   • – identificarea tehnologiilor de obţinere şi utilizare a diferitelor forme de energie şi efectelor sociale;

   • – culegerea de informaţii referitoare la sursele energetice naturale specifice zonei;

   • – vizite la agenţi economici de profil;

   • – dezbateri privind modalităţile de protejare a mediului;

   • – studiu de caz pentru identificarea posibilităţilor de economisire a energiei de diferite tipuri.

2. 2. Dezvoltarea capacităţii de proiectare, execuţie, evaluare, utilizare şi valorificare a produselor

   	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
   	La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi:
   2.1	să execute montaje simple din domeniul electric respectând măsurile de asigurare a securităţii şi sănătăţii în muncă	sănătăţii în muncă
   2.2	să interpreteze schiţe ale unor circuite electrice
   * 2.3	să remedieze defecţiuni simple din domeniu	– exerciţii de depistare şi remediere a defectelor unor elemente de circuit care nu se află sub tensiune (priză, întrerupător, fişă, lanternă, ceas electronic) cu respectarea normelor de tehnică a securităţii muncii.

   • – aplicaţii practice de realizare a unor montaje simple

   • – dezbateri pe teme de asigurare a securităţii şi

   • – exerciţii de citire a schemelor de circuite electrice dintr-o locuinţă;

   • – activităţi de utilizare de softuri

3. 3. Valorificarea în comunicare a termenilor şi simbolurilor specifice tehnologiilor

   	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
   	La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi:
   3.1	să utilizeze termeni tehnici şi simboluri specifice domeniului energetic	– exerciţii de selectare a termenilor şi simbolurilor specifice domeniului energetic din diferite enunţuri

   		şi imagini prezentate;
   3.2	să valorifice într-un mesaj propriu, termenii şi simbolurile specifice	– exerciţii de redactare a unor mesaje (în cuvinte sau limbaj grafic) pe baza unui suport vizual.

   4. Dezvoltarea spiritului de iniţiativă şi a capacităţii de orientare profesională

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi:
4.1	să compare avantajele şi dezavantajele unor locuri de muncă din domeniul energetic în scopul orientării profesionale	– discuţii cu specialişti care lucrează în domeniu; – documentare din materiale de specialitate;
4.2	să identifice pe plan local, posibilele profesii din domeniul energetic	– vizite la agenţi economici de profil; – studiu de caz privind profesiile oamenilor implicaţi în producerea şi distribuirea energiei la nivel local;
4.3	să identifice alternative şi oportunităţi în utilizarea şi economisirea energiei	– culegere de informaţii referitoare la modalităţi de utilizare şi economisire a energiei; – evidenţa consumurilor şi a costurilor de energie.

CONŢINUTURI

• ▪ Forme de energie: mecanică, termică, chimică, luminoasă, electrică etc.

• ▪ Surse de energie. *Surse energetice specifice zonei.

• ▪ Elemente de limbaj grafic specific. *Soft educaţional.

• ▪ Tehnologii de obţinere a energiei. *Tehnologii specifice zonei geografice.

• ▪ Transport şi distribuţie prin sistemul energetic naţional. Domenii de utilizare. Consumatori de energie.

• ▪ Energia în gospodărie:

  • – forme de energie şi utilizarea lor;

  • – circuite electrice dintr-o locuinţă; * circuite termice, gaze;

  • – consumatori electro-casnici;

  • – metode de economisire a energiei;

  • – *Remedierea defectelor simple a elementelor de circuit şi a aparatelor electro-casnice; scule utilizate (şurubelniţe, cleşti, ciocane /pistol de lipit, creion de tensiune etc.); securitatea şi sănătatea în muncă; prevenirea şi stingerea incendiilor.

• ▪ Impactul tehnologiilor de producere şi utilizare a energiei asupra omului şi a mediului.

CLASA A VIII-A

Modulul: DOMENII PROFESIONALE

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. 1. Înţelegerea implicaţiilor dezvoltării tehnologice asupra individului, mediului şi societăţii

   	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
   	La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei următoarele activităţi:	a	VIII-a	se	recomandă
   1.1	să enumere profesionale	principalele	domenii
   1.2	să identifice impactul tehnologiei asupra evoluţiei profesiilor; asupra relaţiilor de muncă şi asupra mediului	mediului înconjurător şi asupra relaţiilor de muncă.
   1.3	să identifice principalele competenţe ale personalului angajat în diverse domenii de activitate

   • – investigarea unor domenii de activitate în funcţie de profesiile şi meseriile lor;

   • – discuţii privind tendinţele în evoluţia pieţei muncii;

   • – observarea evoluţiei unor domenii profesionale noi (informatică, telecomunicaţii etc.);

   • – dezbateri privind implicaţiile unor ocupaţii asupra

   • – enumerarea principalelor responsabilităţi ale unui muncitor, maistru, tehnician, operator, proiectant, programator etc.;

   • – analizarea unor fişe ale posturilor;

2. 2. Dezvoltarea capacităţii de proiectare, execuţie, evaluare, utilizare şi valorificare a unor produse

   	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
   	La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei următoarele activităţi:	a	VIII-a	se	recomandă
   2.1	să identifice diferitele rute formare profesională oferite învăţământul românesc	de de	proprii;
   2.2	să elaboreze un plan propriu de dezvoltare profesională în funcţie de competenţele personale şi de caracteristicile pieţei muncii
   *2.3	să utilizeze diferite tehnici de prezentare pentru ocuparea unui loc de muncă
   *2.4	să elaboreze, după model, un plan simplu de afaceri pentru obţinerea unui produs sau a unui serviciu

   • – studierea ofertelor educaţionale în diverse contexte: documente oficiale, târguri de oferte educaţionale, ” Ziua porţilor deschise”, vizite la grupurile şcolare etc.;

   • – exerciţii de comparare a diverselor oportunităţi profesionale în raport cu nevoile şi interesele

   • – completarea de chestionare /fişe de autoevaluare;

   • – stabilirea elementelor de bază ale portofoliului profesional individual;

   • – exersarea tehnicilor de prezentare la interviu;

   • – jocuri de rol: ofertant – beneficiar;

   • – scrierea unei scrisori de intenţie;

   • – elaborarea unor CV-uri;

   • – utilizarea soft-ului educaţional

   • – analiza etapelor de elaborare a unui plan de afaceri

   • – analiza unor modele concrete de planuri de afaceri;

   • – elaborarea unui plan simplu de afaceri

3. 3. Valorificarea în comunicare a termenilor şi simbolurilor specifice tehnologiilor

   	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
   	La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei următoarele activităţi:	a	VIII-a	se	recomandă
   3.1	să utilizeze termeni specifici diferi- telor domenii profesionale la testările pentru obţinerea unui loc de muncă

   • – simulări de interviuri;

   • – discuţii cu agenţi economici;

   • – elaborare de CV-uri;

   • – realizare de cărţi de vizită;

   3.2	să valorifice într-un mesaj propriu termenii şi simbolurile învăţate	în cuvinte şi invers;
   *3.3	să coreleze simbolurile cu semnificaţia lor şi cu domeniul profesional în care sunt utilizate

   • – exerciţii de redactare, transmitere a unor mesaje (în cuvinte sau simboluri) pe baza unui suport vizual;

   • – exerciţii de „traducere” a semnelor şi simbolurilor

   • – exerciţii de interpretare a unor semne şi simboluri de pe produse, etichete, panouri de avertizare, indicatoare etc.

   • – realizarea de simulări privind utilizarea şi respectarea unor norme de protecţia muncii.

4. 4. Dezvoltarea spiritului de iniţiativă şi a capacităţii de orientare profesională

   	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
   	La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei următoarele activităţi:	a	VIII-a	se	recomandă
   *4.1	să organizeze informaţii relevante pentru obţinerea / practicarea diferitelor calificări profesionale
   4.2	să formuleze o opţiune pentru viitoa- rea meserie în concordanţă cu pro- priile interese şi aptitudini	loc de muncă;
   4.3	să coreleze opţiunile profesionale cu nevoile şi resursele zonei geografice şi cu tendinţele majore de evoluţie a pieţei muncii	zonă;
   *4.4	să aplice etape ale planului de afaceri pentru obţinerea unui produs sau a unui serviciu	etc.

   • – elaborarea in grup a unor "fişe ale postului" pe baza consultării documentelor si vizitelor efectuate la agenţi economici din domeniul serviciilor;

   • – vizionarea unor materiale înregistrate în întreprinderi mici şi mijlocii;

   • – realizarea unei liste cu locuri de muncă posibile pe baza studierii ofertelor din mass-media;

   • – simularea paşilor necesari pentru obţinerea unui

   • – analiza structurii de ocupare a forţei de muncă în zonă /regiune;

   • – discuţii cu reprezentanţi ai agenţilor economici din

   • – simularea unor activităţi propuse în planul de afaceri;

   • – organizarea unor competiţii pe componente ale planului de afaceri: promovare, comercializare

   CONŢINUTURI

   • ▪ Domenii profesionale Specificul profesional al diferitelor zone geografice. Domenii profesionale noi.

   • ▪ Rute de formare profesională. Competenţe profesionale: descriere.

   • ▪ Cerere şi ofertă pe piaţa muncii.

   • ▪ Calitatea muncii şi relaţiile de muncă. Comportamentul în afaceri.

   • ▪ Tendinţe în evoluţia pieţei muncii: *Dezvoltarea domeniului serviciilor, dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii etc. Mobilitate ocupaţională.

   • ▪ Protecţia mediului în contextul diverselor domenii profesionale.

   • ▪ *Planul de afaceri: condiţii de elaborare, principalele etape de realizare, modele ale unor planuri de afaceri.

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI

ORDIN

privind aprobarea programelor școlare revizuite pentru discipline de trunchi comun din aria curriculară Arte, clasele a V-a—a VIII-a*)

În baza prevederilor Legii învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 231/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare în Învățământul Preuniversitar,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul educației, cercetării și tineretului emite prezentul ordin.

Art. 1. — Se aprobă programele școlare revizuite pentru următoarele discipline de trunchi comun din aria curriculară Arte: Educație muzicală, Educație plastică, clasele a V-a—a VIII-a, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Prezentul ordin intră în vigoare începând cu anul școlar 2008—2009, pentru programele școlare revizuite la clasele a V-a—a VII-a. La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice altă dispoziție contrară privind programele școlare pentru disciplinele menționate la art. 1, clasele a V-a—a VII-a, se

abrogă.

Art. 3. — Prezentul ordin intră în vigoare începând cu anul școlar 2009—2010, pentru programele școlare revizuite la clasa a VIII-a.

Art. 4. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 5. — Direcția generală management învățământ preuniversitar, Direcția generală învățământ în limbile minorităților și relația cu Parlamentul, Direcția generală buget- finanțe, patrimoniu și investiții, Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare în Învățământul Preuniversitar, inspectoratele școlare județene/al municipiului București și unitățile de învățământ preuniversitar duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Ministrul educației, cercetării și tineretului,

Cristian Mihai Adomniței

București, 5 august 2008.

Nr. 4.988.

*) Ordinul nr. 4.988/2008 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 24 noiembrie 2008 și este reprodus și în acest număr bis.

EDUCAŢIE MUZICALĂ

Clasele a V-a – a VI-a

NOTĂ DE PREZENTARE

Proces complex şi unitar, ce se desfăşoară stadial, educaţia muzicală are drept scop dezvoltarea sensibilităţii estetice a elevilor, a capacităţilor de exprimare şi receptare muzicală, prin activităţi practice de cântare (vocală şi instrumentală) şi prin audiţii muzicale.

Documentul de faţă reprezintă curriculum-ul de educaţie muzicală pentru clasele a V-a – a VIII-a, parte integrantă a parcursurilor de învăţare oferite elevilor în contextul şcolarităţii obligatorii.

Opţiunea pentru acest curriculum a pornit de la premisele următoare:

imperativele reformei învăţământului, racordate la tradiţiile învăţământului muzical românesc;

proiectarea curriculum-ului pornind de la finalităţile şi obiectivele învăţământului;

centrarea obiectivelor pe formarea de capacităţi şi atitudini esenţiale în formarea personalităţii;

necesitatea proiectării concentrice a conţinuturilor, asigurând continuitatea şi progresia de la o clasă la alta.

În acest context, structura actualului curriculum cuprinde: obiective cadru, urmărite pe parcursul întregii etape de şcolaritate obligatorie, obiective de referinţă, exemple de activităţi de învăţare, conţinuturi, sugestii pentru repertoriul de cântece, sugestii pentru audiţii muzicale proiectate pentru fiecare clasă, standarde curriculare de performanţă.

Sugestiile privind repertoriul de cntece sunt orientative. Repertoriul poate fi extins prin includerea unor cântece populare aparţinând zonei folclorice respective.

Dată fiind plaja orară prevăzută în planul cadru (1-2 ore pentru clasele a V-a – a VII-a şi 1/2-1 oră pentru clasa a VIII-a), curriculum-ul conţine atât obiective de referinţă şi conţinuturi obligatorii, care aparţin curriculum-ului nucleu, cât şi altele, la decizia şcolii, care devin obligatorii atunci când se optează pentru curriculum extins (2 ore pe săptămână la clasele a V-a a VII-a şi 1 oră pe săptămână la clasa a VIII-a). Acestea din urmă sunt marcate cu asterisc.

În ceea ce priveşte distribuţia orelor alocate clasei a VIII-a, acestea se pot desfăşura fie în alternanţă cu orele de educaţie plastică, fie grupate într-un singur semestru.

NOTĂ: Prezenta programă este valabilă şi pentru şcolile în care predarea se face în limbi ale minorităţilor naţionale. În lecţii se poate include material vocal şi instrumental (exemple: reproduceri de cântece şi audiţii) conform specificului naţional.

1. 1. Dezvoltarea capacităţilor interpretative (vocale şi instrumentale)

2. 2. Dezvoltarea capacităţii de receptare a muzicii şi formarea unei culturi muzicale

3. 3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj muzical

4. 4. Cultivarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii muzicale/ artistice

OBIECTIVE CADRU

CLASA A V-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. 1. Dezvoltarea capacităţilor interpretative, vocale şi instrumentale

   Obiective de referinţă

   La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

   1. 1.1 să interpreteze vocal, individual sau în grup, cântece la unison sau în aranjamente armonico-polifonice simple, respectând indicaţiile de interpretare şi gestica dirijorală

   2. 1.2 să acompanieze ritmic cântecele interpretate

   3. 1.3 să folosească în mod corect tehnica instrumentală specifică anumitor instrumente1

      Exemple de activităţi de învăţare

      Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activităţi:

      exerciţii de respiraţie, emisie, dicţie; exerciţii de intonaţie;

      exerciţii de frazare; interpretare vocală la unison;

      cântare alternativă, cu ison, în canon; cântare vocală pe 2 voci;

      cântare expresivă, reliefând valenţele poetice ale textului;

      acompaniere ritmică, folosind corpul sau diferite obiecte sonore şi instrumente de percuţie; exerciţii de tehnică instrumentală (stabilirea tehnicii

      de mânuire a claviaturii şi de emisie sonoră la diferite instrumente: orgă electronică, fluier, chitară, block flötte etc.).

2. 2. Dezvoltarea capacităţii de receptare a muzicii şi formarea unei culturi muzicale

   Obiective de referinţă

   La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

   1. 2.1 să audieze cu atenţie lucrările muzicale, recunoscând elementele de limbaj învăţate

   2. 2.2 să compare fragmentele audiate, sesizând anumite diferenţe sau similitudini

   3. 2.3 să-şi exprime propriile impresii privind muzica audiată

      Exemple de activităţi de învăţare

      Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activităţi:

      exerciţii de reproducere, comparare şi recunoaştere a înălţimii şi duratei sunetelor muzicale;

      audiţii muzicale;

      prezentarea familiilor de instrumente muzicale; identificarea timbrului, a tempoului şi a

      nuanţelor;

      identificarea lucrării muzicale sau a fragmentului audiat;

      dezbatere pe baza biografiei marilor compozitori;

      pregătire şi participare la concerte; comentarea impresiilor dobândite în urma

      participării la concerte.

      1 Obiectivele de referinţă, activităţile de învăţare şi conţinuturile marcate prin asterisc sunt integrate în segmentul “Curriculum la decizia şcolii”. Celelalte obiective de referinţă, activităţi de învăţare şi conţinuturi constituie segmentul “Curriculum nucleu” definit în calitate de “Curriculum de bază”.

3. 3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj muzical

   Obiective de referinţă

   La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

   *3.1 să descifreze cântece scrise în tonalităţile Do major şi la minor, utilizând elementele de limbaj învăţate

   1. 3.2 să identifice în lucrările interpretate sau audiate elementele de limbaj muzical

      Exemple de activităţi de învăţare

      Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activităţi:

      exerciţii de intonaţie;

      exerciţii de citire şi scriere a notelor muzicale;

      citire ritmică; solfegiere;

      exerciţii de recunoaştere a înălţimii şi duratei sunetelor;

      recunoaşterea tempoului şi a nuanţelor; exerciţii de sesizare a expresivităţii intervalelor

      muzicale;

      analiza gamelor Do Major şi la minor; audiţii muzicale;

      concurs: “Recunoaşte instrumentul!”; identificarea structurii cântecelor.

4. 4. Cultivarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii muzicale şi artistice

   Obiective de referinţă

   La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

   1. 4.1 să cânte cu participare afectivă

   2. 4.2 să improvizeze ritmic pe o temă dată

   3. 4.3 să găsească un ison la o melodie dată

   4. 4.4 să reprezinte prin mişcare, vers, culoare, desen, conţinutul sugerat de muzică

Exemple de activităţi de învăţare

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activităţi:

interpretare muzicală; jocuri muzicale;

improvizaţii muzicale utilizând intervalele şi formulele ritmice învăţate;

organizare de momente artistice, medalioane muzicale, serbări;

audiţii muzicale;

participare la spectacole muzicale; concursuri cu teme muzicale;

improvizaţii demişcări adecvate unui cântec;

realizare de desene reprezentative pentru lucrările muzicale studiate.

1. 1. Practica muzicală

   Practica vocală:

   CONŢINUTURI

   deprinderi specifice de cânt: ţinuta corporală, respiraţia, emisia, dicţia, articulaţia

   modalităţi de cântare: individuală şi în grup, în dialog, monodică şi *polifonică (cu ison, în canon pe două voci)

   repertoriu de cântece2 Practica instrumentală:3

   deprinderi de tehnică instrumentală repertoriu de lucrări instrumentale

   2 A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cântece.

   3 . Se recomandă utilizarea instrumentelor de percuţie, a celor de suflat (block flötte, fluiere) sau a unor instrumente specifice zonei. Se poate recurge la ajutorul elevilor ce învaţă instrumente în şcolile de artă, cluburi etc.

2. 2. Elemente de limbaj muzical4

   Melodia:

   sunetele şi notele muzicale cuprinse întredo1 şi do2(si do 2) şi sol (octava mică) şi sol 2 (octava a II-a)

   intervale muzicale

   organizări sonore: tonalităţile Do Major şi la minor natural; Ritmul:

   duratele sunetelor şi ale pauzelor muzicale şi valorile corespunzătoare (pătrimea, optimea, doimea, nota întreagă, şaisprezecimea)

   punctul de prelungire (doimea, pătrimea şi optimea cu punct) combinaţii ritmice cu duratele învăţate, în măsurile de 2/4. 3/4, 4/4

   Tempoul: allegro, allegretto, moderato, andante

   Nuanţele: piano, forte, mezzoforte, mezzopiano

   Timbrul vocal (voci de copii, femei, bărbaţi) şi instrumental (familii de instrumente muzicale) Structura muzicală a cântecului: strofă, refren, rând melodic

3. 3. Elemente de cultură muzicală

Date despre lucrările muzicale abordate: titlul, compozitorul, autorul textului, tematica

Compozitori: A. Vivaldi, W.A. Mozart, J. Haydn, L. v. Beethoven, C. Porumbescu, T. Popovici, D.G. Kiriac

Audiţii muzicale5

Sugestii pentru repertoriul de cântece6

Deşteaptă-te, române! A. Pann

Tricolorul C. Porumbescu

Marşul lui Iancu T. Popovici

Barbu Lăutarul

Bardul din Mirceşti P. Mezetti

Revedere D.G. Kiriac

La oglindă T. Popovici

Limba românească I. Cartu

Sfinte Dumnezeule melodie tradiţională

Prohodul Domnului melodie tradiţională

Hristos a Înviat melodie tradiţională

Fie numele Domnului binecuvântat Al. Podoleanu

Colinde populare

Hora mare (Frunză verde de cicoare) popular

Mândru-i jocul Haţegana popular

Fata de păstor T. Teodorescu

Moara T. Popovici

A ruginit frunza din vii D.G. Kiriac

Răsună codrul I.D. Chirescu

Cucule, pasăre sură I.D. Chirescu

Cântec de primăvară W.A. Mozart

Copilul şi floarea J. Brahms

Cântecul gamei R. Rogers

4 Conţinuturile incluse în acest capitol nu vor constitui subiectul unor lecţii teoretice, ci vor fi valorificate ca instrumente pentru analiza lucrărilor muzicale interpretate-audiate.

5 A se consulta sugestiile pentru audiţiile muzicale.

6 La clasele, secţiile, şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale, repertoriul de cântece şi audiţiile muzicale pot fi completate cu creaţii muzicale aparţinând minorităţii respective.

Sugestii pentru audiţiile muzicale7

Antologie de folclor (Cântece şi jocuri populare) T. Alexandru

Trompetele răsună G. Musicescu

La oglindă T. Popovici

Morarul D.G. Kiriac

Pe cărare sub un brad

Imnul eroilor I.C. Brătianu

Mama I.D. Chirescu

Rugăciune I.D. Chirescu

Doruleţul I.D. Chirescu

Marşul lui Tudor din oratoriul Tudor Vladimirescu Gh. Dumitrescu

Dans ţărănesc C. Dimitrescu

Baladă pentru vioară şi pian C. Porumbescu

Trei jocuri româneşti P. Constantinescu

Dansuri româneşti B. Bartok

Cântec de leagăn W.A. Mozart

Repetiţie de concert W.A. Mozart

Mica serenadă W.A. Mozart

Alla Turca din Sonata pentru pian în La majornr. 11 W.A. Mozart

Anotimpurile A. Vivaldi

7 La clasele, secţiile, şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale repertoriul de cântece şi audiţiile muzicale pot fi completate cu creaţii muzicale aparţinând minorităţii respective.

CLASA A VI-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. 1. Dezvoltarea capacităţilor interpretative, vocale şi instrumentale

   Obiective de referinţă

   La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

   1. 1.1 să interpreteze vocal, fluent şi expresiv, la unison şi în diferite *aranjamente armonico-polifonice, cântece aparţinând diferitelor tipuri de muzică

   2. 1.2 să îmbogăţească cântarea vocală cu intervenţii instrumentale

   3. 1.3 să interpreteze instrumental melodiile învăţate vocal

      Exemple de activităţi de învăţare

      Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activităţi:

      exerciţii de cultură vocală (respiraţie, emisie, frazare, dicţie);

      interpretare vocală la unison, individuală sau în grup;

      interpretare vocală pe două voci (în canon sau armonică);

      concursuri de interpretare;

      intervenţii instrumentale cu caracter de improvizaţie;

      exerciţii de tehnică instrumentală.

2. 2. Dezvoltarea capacităţii de receptare a muzicii şi formarea unei culturi muzicale

   Obiective de referinţă

   La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

   1. 2.1 să asculte cu interes lucrări muzicale de diferite genuri, sesizând expresivitatea elementelor de limbaj muzical

   2. 2.2 să sesizeze apariţia temelor caracteristice în discursul muzical şi să le fredoneze

   3. 2.3 să recunoască lucrări muzicale, identificând tipul de muzică şi autorul lor

   4. 2.4 să-şi exprime preferinţele muzicale, argumentându-le

      Exemple de activităţi de învăţare

      Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activităţi:

      audiţii muzicale;

      comentarea lucrărilor audiate;

      dezbateri pe tema lucrărilor muzicale audiate; concursuri de recunoaştere a temelor muzicale caracteristice;

      exerciţii şi concursuri de recunoaştere a lucrărilor muzicale;

      identificarea tipului de muzică; audiere de emisiuni muzicale radio;

      vizionarea de emisiuni sau filme muzicale TV; participare la concerte;

      comentarea lucrărilor muzicale audiate.

3. 3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj muzical

   Obiective de referinţă

   La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

   *3.1 să descifreze cântece scrise în tonalităţi majore şi minore cu o alteraţie la cheie

   1. 3.2 să identifice şi *să redea formulele ritmice învăţate

   2. 3.3 să diferenţieze în audiţie caracterul major sau minor al tonalităţilor învăţate

   3. 3.4 să identifice în lucrările audiate temele muzicale şi să analizeze structura lor

   Exemple de activităţi de învăţare

   Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activităţi:

   exerciţii de citire ritmică şi melodică; solfegiere;

   construire după model a gamelor majore şi minore cu o alteraţie la cheie;

   *exerciţii de recunoaştere (dictee muzicale);

   audiţii muzicale;

   exerciţii de delimitare a temei muzicale şi de determinare a elementelor ei componente;

   identificarea temelor muzicale în lucrările audiate.

4. 4. Cultivarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii muzicale/ artistice

   Obiective de referinţă

   La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

   1. 4.1 să cânte nuanţat, corelând interpretarea cu mesajul ce trebuie transmis

   2. 4.2 să diversifice şi să îmbogăţească interpretarea muzicală

   3. 4.3 să sesizeze momentele de intervenţie instrumentală în cadrul unei cântări vocale

   4. 4.4 să-şi valorifice aptitudinile muzicale ca interpret

Exemple de activităţi de învăţare

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activităţi:

interpretare muzicală; exerciţii şi jocuri muzicale;

exerciţii de continuare a unei linii melodice începute pe un text dat;

construire de teme muzicale pornind de la un motiv dat;

concepere de programe artistice; audiţii muzicale;

jocuri muzicale;

participarea la pregătirea şi susţinerea unor serbări muzicale, serate sau momente muzicale.

1. 1. Practica muzicală

   Practica vocală

   deprinderi specifice de cânt

   CONŢINUTURI

   cântarea monodică şi *polifonică (cu ison, în canon pe două voci, armonică pe două voci)

   repertoriu de cântece8 Practica instrumentală:

   deprinderi de tehnică instrumentală repertoriu de lucrări instrumentale

2. 2. Elemente de limbaj muzical

   Melodia:

   modificarea înălţimilor sunetelor prin semnele de alteraţie

   organizări sonore: tonalităţile Sol Major, mi minor, Fa Major, re minor Ritmul:

   combinaţii ritmice în măsurile de 2/4. 3/4, 4/4 (actualizare) sincopa

   contratimpul

   Tempoul: accelerarea şi rărirea mişcării (accelerando şi rallentando) Nuanţele: crescendo şi descrescendo

   Timbrul:

   formaţii vocale: corul de voci egale şi mixt

   formaţii instrumentale: orchestra de muzică simfonică Elemente de structură:

   tema muzicală

   forma mono-, bi- şi tripartită

3. 3. Elemente de cultură muzicală

Tipuri de muzică şi genuri reprezentative:

muzica populară: cântecul propriu-zis, cântecul de joc şi melodia instrumentală de joc

*muzica religioasă9

creaţii muzicale culte: miniatura instrumentală, suita, rapsodia muzică de divertisment: valsul, tangoul, blues-ul, muzica folk

Compozitori: G.F. Händel, Fr. Schubert, R. Schumann, Fr. Chopin, J. Strauss,G. Bizet, Gh. Cucu, Gh.

8 A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cântece.

* Obiectivele de referinţă, activităţile de învăţare şi conţinuturile marcate prin asterisc sunt integrate în segmentul “Curriculum la decizia şcolii”.

9 Acest conţinut va fi abordat sub aspect practic, prin cântări specifice.

Dima, G. Musicescu, G. Enescu Audiţii muzicale10

Sugestii pentru repertoriul de cântece11

Deşteaptă-te, române! după A. Pann

Pe-al nostru steag C. Porumbescu

Hora Unirii Al. Flechtenmacher

Biruitorii

Trompetele răsună G. Musicescu

Ca o zi de primăvară G. Musicescu

Stejarul G. Musicescu

Plaiuri părinteşti L. Profeta

S-a dus cucul de pe-aici popular

Pitpalacul N. Oancea

Pe lângă plopii fără soţ G. Şerban

Ciobănaş cu trei sute de oi popular

Pe cărare sub un brad D.G. Kiriac

Primăvara P. Ciorogariu

Coborâi din deal în vale popular

Veniţi să ne închinăm cântare bisericească

Hristos a înviat G. Musicescu

Cu noi este Dumnezeu cântare bisericească

Colinde populare

Oda bucuriei L. van Beethoven

Teiul Fr. Schubert

Cântec de leagăn Fr. Schubert

Păstrăvul Fr. Schubert

Ave Maria Fr. Schubert

Sugestii pentru audiţiile muzicale12

Miluieşte-mă, Dumnezeule Gh. Cucu

Haz de necaz Gh. Cucu

Miniaturi pentru pian S. Drăgoi

Brâul amestecat Pr. Vlaiculescu

Menuet L. Boccherini

Cântece fără cuvinte F.M. Bartholdy

Für Elise L. van Beethoven

Contradansuri L. van Beethoven

Valsuri J. Brahms

Dansuri ungare J. Brahms

Vals brillant Fr. Chopin

Humoreska A. Dvorak

Valsuri J. Strauss

10 A se consulta repertoriul de audiţii muzicale.

11 La clasele, secţiile, şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale, repertoriul de cântece şi audiţiile muzicale pot fi completate cu creaţii muzicale aparţinând minorităţii respective.

12 La clasele, secţiile, şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale, repertoriul de cântece şi audiţiile muzicale pot fi completate cu creaţii muzicale aparţinând minorităţii respective.

Impromptu-uri Fr. Schubert

Momente muzicale Fr. Schubert

Păstrăvul Fr. Schubert

Lacul lebedelor (fragmente) P.I. Ceaikovski

Spărgătorul de nuci P.I. Ceaikovski

Bolero M. Ravel

Dans spaniol E. Granados

Badinerie din Suita 2 în si minor pentru orchestră J.S. Bach

Visare R. Schumann

Suita Muzica apelor (fragmente) G.Fr. Händel

Rapsodia albastră G. Gershwin

Suita I, partea I, Imaginile dimineţii E. Grieg

Suita a II-a Peer Gynt (fragment) E. Grieg

Tablouri dintr-o expoziţie M. Mussorgski

Messias G.Fr. Händel

Rapsodia română nr. 1 şi nr. 2 G. Enescu

Suita Impresii din copilărie G. Enescu

Poema română G. Enescu

Suita La seceriş T. Brediceanu

Suita În Munţii Apuseni M. Negrea

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ

EDUCAŢIE MUZICALĂ

CLASELE A VII-A – A VIII-A

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Educaţia muzicală – ca disciplină de învăţământ – are drept scop dezvoltarea sensibilităţii estetice a elevilor, a capacităţilor de exprimare şi receptare muzicală, prin activităţi practice de cântare (vocală şi instrumentală) şi prin audiţii muzicale.

Acest document reprezintă curriculum-ul revizuit de Educaţie muzicală pentru clasele a VII-a – a VIII-a, ca parte integrantă a parcursurilor de învăţare oferite elevilor în contextul şcolarităţii obligatorii. Revizuirea prezentului curriculum a avut în vedere următoarele aspecte:

• – generalizarea învăţământului obligatoriu de 10 clase, începând cu anul şcolar 2003-2004;

• – menţinerea şi în perioada următoare a struc

• –

• – turii şi a alocărilor orare din actualul plan-cadru de învăţământ, aprobat cu O.M. nr.

  3638/11.04.2001;

• – centrarea obiectivelor pe formarea de capacităţi şi atitudini, a căror evaluare să fie orientată de standardele curriculare de performanţă, la sfârşitul clasei a VIII-a.

  Revizuirea a constat, în principal, în reformularea standardelor curriculare de performanţă la sfârşitul clasei a VIII-a, astfel încât principiul accesibilităţii să fie respectat într-o mai mare măsură.

  Prezentul document cuprinde:

• – obiective cadru, urmărite pe parcursul întregii etape de şcolaritate obligatorie;

• – obiective de referinţă, exemple de activităţi de învăţare, conţinuturi, sugestii pentru repertoriul de cântece, sugestii pentru audiţii muzicale proiectate pentru fiecare clasă;

• – standarde curriculare de performanţă.

Sugestiile privind repertoriul de cântece sunt orientative. Repertoriul poate fi extins prin includerea unor cântece populare aparţinând zonei folclorice respective.

Dată fiind plaja orară prevăzută în planul cadru (1-2 ore pentru clasa a VII-a şi 1/2-1 oră pentru clasa a VIII-a), curriculum-ul conţine atât obiective de referinţă şi conţinuturi obligatorii, care aparţin curriculum-ului nucleu, cât şi altele, care vor fi valorificate în cadrul curriculum-ului la decizia şcolii. Acestea din urmă sunt marcate cu asterisc şi nu fac obiectul evaluărilor naţionale.

În ceea ce priveşte distribuţia orelor alocate clasei a VIII-a, acestea se pot desfăşura fie în alternanţă cu orele de educaţie plastică, fie grupate într-un singur semestru.

Prezenta programă este valabilă pentru toate unităţile de învăţământ preuniversitar, inclusiv şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale. În acest ultim caz, în lecţiile de Educaţie muzicală se poate include material vocal şi instrumental (exemple: reproduceri de cântece şi audiţii), conform specificului naţional.

OBIECTIVE CADRU

1. 1. Dezvoltarea capacităţilor interpretative (vocale şi instrumentale)

2. 2. Dezvoltarea capacităţii de receptare a muzicii şi formarea unei culturi muzicale

3. 3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj muzical

4. 4. Cultivarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii muzicale/artistice

CLASA A VII-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. 1. Dezvoltarea capacităţilor interpretative, vocale şi instrumentale

   Obiective de referinţă

   La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

   1. 1.1 să interpreteze vocal cântece de diferite tipuri şi genuri, controlând schimbările de dinamică, timbru şi tempo

      *1.2 să utilizeze diferite procedee armonico- polifonice (cântări în canon pe două sau trei voci)

      1. 1.3 să interpreteze teme muzicale accesibile din lucrări celebre

      2. 1.4 să interpreteze instrumental cântece folosind tehnici specifice

      Exemple de activităţi de învăţare

      Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activităţi:

      • – exerciţii de cultură vocală, relaxare, respiraţie, articulaţie, intonaţie, dicţie

      • – interpretare vocală, individuală sau în grup; – cântare în canon pe două sau trei voci; – cântare armonică pe două voci;

      • – interpretare de teme muzicale celebre;

      • – exerciţii de tehnică instrumentală;

      • – interpretare instrumentală.

2. 2. Dezvoltarea capacităţii de receptare a muzicii şi formarea unei culturi muzicale

   Obiective de referinţă

   La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

   1. 2.1 să asculte diferite lucrări muzicale, identificând tipul şi genul de muzică

   2. 2.2 să aprecieze bogăţia şi varietatea folclo- rului muzical românesc, recunoscând în lucrările audiate specificul zonal

   3. 2.3 să sesizeze specificul diferitelor tipuri de muzică (populară, uşoară, de operă)

      *2.4 să coreleze informaţiile privind activi- tatea marilor compozitori cu contextul socio-cultural în care au creat

      Exemple de activităţi de învăţare

      Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activităţi:

      • – audiţii muzicale;

      • – pregătire şi participare la concerte, spectacole muzicale;

      • – audierea de emisiuni muzicale radio, vizionare de emisiuni TV sau casete video cu înregistrări muzicale;

      • – discutarea şi analizarea lucrărilor audiate;

      • – concursuri “Recunoaşteţi audiţia”, “Recunoaşteţi interpretul”;

      • – povestirea acţiunii unor opere, operete, balete;

      • – documentare independentă (cărţi, reviste, programe de concert).

3. 3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj muzical

   Obiective de referinţă

   La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

   *3.1 să descifreze cântece şi teme muzicale în tonalităţile învăţate

   *3.2 să identifice forma fixă sau liberă a genurilor muzicii populare

   1. 3.3 să cunoască şi să diferenţieze elementele componente ale genurilor muzicale scenice

   Exemple de activităţi de învăţare

   Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activităţi:

   • – exerciţii melodice şi ritmice;

   • – solfegiere;

   • – exerciţii de intonare şi recunoaştere a intervalelor caracteristice din tonalităţile învăţate;

   • – recunoaşterea formei cântecelor populare;

   • – audiţii muzicale.

4. 4. Cultivarea sensibilităţii, imaginaţiei şi creativităţii muzicale/artistice

   Obiective de referinţă

   La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

   1. 4.1 să interpreteze cu sensibilitate şi expresivitate piesele muzicale abordate

   2. 4.2 să sesizeze aportul elementelor de limbaj în planul expresivităţii muzicale

   3. 4.3 să realizeze variaţii muzicale pe anumite teme ritmice sau melodice

   4. 4.4 să găsească anumite formule de acom- paniament ritmic sau instrumental

   5. 4.5 să asocieze mesajul muzical receptat imaginii vizuale

Exemple de activităţi de învăţare

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activităţi:

• – interpretare;

• – exerciţii de realizare a unor variaţii pe o temă dată;

• – audiţii muzicale;

• – exerciţii muzicale de tip “întrebare-răspuns”;

• – acompaniamente instrumentale folosind treptele principale ale tonalităţii;

• – schiţarea de decoruri şi costume pentru genurile scenice;

• – comentarea unor lucrări muzicale audiate sau vizionate, descrierea unor detalii de ordin regizoral cu rol în sporirea expresivităţii;

• – imaginarea portretului fizic şi moral al unui personaj dintr-o operă celebră pornind de la expresia muzicală.

1. 1. Practica muzicală

   Practica vocală:

   deprinderi specifice de cânt

   CONŢINUTURI

   cântarea monodică şi *polifonică (pe două şi trei voci)

   repertoriu de cântece1 Practica instrumentală:

   deprinderi de tehnică instrumentală deprinderi de acompaniament repertoriu de lucrări instrumentale

2. 2. Elemente de limbaj muzical

   Melodia:

   organizări sonore tonale (actualizare) Ritmul:

   măsuri simple şi compuse: 2/8, 3/8. 5/8

   *diviziuni excepţionale: trioletul

   *ritmul măsurat şi nemăsurat

   Tempoul şi nuanţele şi rolul lor expresiv (actualizare) Timbrul:

   formaţii instrumentale: taraful şi orchestra de muzică populară, formaţiile de muzică uşoară, fanfara

   interpreţi celebri: solişti vocali şi instrumentali de muzică populară, cultă, uşoară Elemente de structură:

   *forma fixă (strofică) şi liberă (improvizatorică) în muzica populară românească

   elemente componente ale operei, operetei şi baletului: uvertură, arie, cor, duet, act, tablou, număr

3. 3. Elemente de cultură muzicală

Tipuri de muzică şi genuri reprezentative:

muzică populară; genuri ale folclorului ocazional: colinda şi cântecul de stea, cântecul de nuntă; *genuri ale folclorului neocazional: doina şi balada

*muzică religioasă

1 A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cântece.

muzică cultă: opera, opereta, baletul muzică uşoară: stiluri şi interpreţi

Compozitori: W. A. Mozart, G. Bizet, G. Rossini, G. Verdi, K.M. von Weber, P.I. Ceaikovski,

A. Pann, I. Vidu, M. Jora audiţii muzicale2

Sugestii pentru repertoriul de cântece3

Imnul eroilor I.G. Brătianu

Românul C. Porumbescu

Trompetele răsună G. Musicescu

Cea de pe urmă noapte a lui Mihai Viteazul din colecţia G. Musicescu

Vântuleţ de primăvară popular

Trandafir de la Moldova popular

M-a făcut mama oltean popular

Fata dobrogeană popular

Tatăl nostru A. Pann

Apărătoarei Doamne cântare bisericească

Unul sfânt cântare bisericească

Mântuieşte Doamne, poporul tău cântare bisericească

Mergi la cer A. Flechtenmacher

Colinde

O, lume, ce frumoasă eşti! L. van Beethoven

Cântări de veselie G. Donizetti

Cântec de leagăn J. Brahms

Barcarola C.M. von Weber

Corul vânătorilor din opera “Freischütz” C.M. von Weber

Sugestii pentru audiţiile muzicale4

Răsunetul Ardealului I. Vidu

Răsunet de la Crişana I. Vidu

Grânele vara se coc I. Vidu

Negruţa I. Vidu

Trandafir de pe răzoare S. Drăgoi

Opera Năpasta (fragmente) S. Drăgoi

Divertisment rustic S. Drăgoi

Tatăl nostru A. Pann

Poloneze Fr. Chopin

Valsuri Fr. Chopin

Mazurci Fr. Chopin

Concertul nr. 1 pentru pian şi orchestră Fr. Chopin

Opera Nunta lui Figaro (uvertura, arii) W.A. Mozart

2 A se consulta sugestiile pentru audiţiile muzicale.

3 La clasele, secţiile, şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale, repertoriul de cântece şi audiţiile muzicale pot fi completate cu creaţii muzicale aparţinând minorităţii respective.

4 La clasele, secţiile, şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale, repertoriul de cântece şi audiţiile muzicale pot fi completate cu creaţii muzicale aparţinând minorităţii respective.

Sugestii pentru audiţiile muzicale4

Opera Oberon (uvertură) K.M. von Weber

Opera Freischütz (fragmente) K.M. von Weber

Opera Bărbierul din Sevilla (uvertura, arii) G. Rossini

Opera Wilhelm Tell (uvertura) G. Rossini

Opera Coţofana hoaţă (uvertura) G. Rossini

Opera Traviata (arii, duete, coruri) G. Verdi

Opera Aida (arii, duete, coruri) G. Verdi

Opera Nabucco (arii, duete, coruri) G. Verdi

Opera Trubadurul (arii, duete, coruri) G. Verdi

Opera Ernani (arii, duete, coruri) G. Verdi

Baletul Lacul lebedelor (fragmente) P.I. Ceaikovski

Baletul Spărgătorul de nuci (fragmente) P.I. Ceaikovski Baletul Frumoasa din pădurea adormită (fragmente) P.I. Ceaikovski Baletul “La piaţă” (fragmente) M. Jora

Opera Carmen (fragmente) G. Bizet

CLASA A VIII-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. 1. Dezvoltarea capacităţilor interpretative (vocale şi instrumentale)

   Obiective de referinţă

   La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

   1. 1.1 să interpreteze cu acurateţe un repertoriu divers de cântece şi de teme muzicale

   2. 1.2 să interpreteze instrumental un reper-toriu de cântece şi teme muzicale respec-tând indicaţiile de frazare, nuanţare, tempo

   3. 1.3 să realizeze acompaniamente instrumen- tale simple la cântecele învăţate

      Exemple de activităţi de învăţare

      Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activităţi:

      • – exerciţii de cultură vocală;

      • – interpretare de cântece sau teme mu-zicale; – cântare în canon;

      • – cântare armonică;

      • – exerciţii de tehnică instrumentală;

      • – interpretare instrumentală;

      • – interpretare vocală de cântece;

      • – acompaniament instrumental.

2. 2. Dezvoltarea capacităţii de receptare a muzicii şi formarea unei culturi muzicale

   Obiective de referinţă

   La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

   1. 2.1 să asculte o varietate de lucrări muzicale, identificând anumite elemente de limbaj musical

   2. 2.2 să recunoască lucrări muzicale reprezentative din creaţia universală

   3. 2.3 să emită judecăţi estetice personale asupra operelor muzicale audiate

      Exemple de activităţi de învăţare

      Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activităţi:

      • – audiţii muzicale;

      • – participare la concerte sau alte manifestări muzicale;

      • – recunoaşterea lucrărilor audiate;

      • – identificarea genului;

      • – discutarea şi analizarea lucrărilor audiate;

      • – utilizare de resurse variate pentru o mai bună înţelegere a lucrărilor muzicale audiate (programe de concert, reviste de specialitate, cărţi, emisiuni radio, TV).

3. 3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj muzical

   Obiective de referinţă

   La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

   *3.1 să descifreze cântece în tonalităţile învăţate

   1. 3.2 să analizeze elementele de limbaj muzical din lucrările învăţate sau audiate

   2. 3.3 să diferenţieze caracteristicile genurilor muzicale

   Exemple de activităţi de învăţare

   Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activităţi:

   • – exerciţii de citire ritmică şi melodică;

   • – solfegiere de motive sau teme muzicale;

   • – descifrarea instrumentală a unor lucrări/piese muzicale simple

   • – audiţii muzicale;

   • – analiza lucrărilor audiate.

4. 4. Cultivarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii muzicale/artistice

   Obiective de referinţă

   La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

   1. 4.1 să interpreteze cu expresivitate piesele muzicale abordate

      *4.2 să intervină cu idei personale în comentariul lucrărilor muzicale audiate

      Exemple de activităţi de învăţare

      Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activităţi:

      • – interpretare muzicală;

      • – concursuri de interpretare;

      • – dezbateri, schimburi de opinii;

        Obiective de referinţă

        La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

        1. 4.3 să realizeze scurte improvizaţii şi compoziţii muzicale

        2. 4.4 să identifice relaţii între creaţii aparţinând diferitelor arte

        *4.5 să elaboreze proiecte artistice

        Exemple de activităţi de învăţare

        Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activităţi:

      • – creare de formule de acompaniament;

      • – exerciţii de transformare a unei teme muzicale; – crearea unor contramelodii la o temă dată;

      • – crearea unor combinaţii simple de acorduri instrumentale la o melodie dată;

      • – utilizarea de surse bibliografice;

      • – realizarea unor ilustraţii sonore la tablouri, desene animate, texte, scenarii;

      • – proiectarea şi organizarea de programe artistice.

        1. 1. Practica muzicală

           Practica vocală:

           deprinderi specifice de cânt

           CONŢINUTURI

           cântarea monodică, *polifonică (canon pe două şi trei voci) şi armonică (pe două voci)

           repertoriu de cântece5 Practica instrumentală:

           deprinderi de tehnică instrumentală deprinderi de acompaniament repertoriu de lucrări instrumentale

        2. 2. Elemente de limbaj muzical

           Melodia:

           organizări sonore tonale: tonalităţile Do Major, la minor, Sol Major, mi minor, Fa Major, re minor (actualizare); *tonalităţile Re Major, si minor, Si bemol Major, sol minor

           Ritmul:

           combinaţii ritmice binare şi ternare rolul expresiv al ritmului orchestra simfonică

        3. 3. Elemente de cultură muzicală

        Audiţii muzicale6 Genuri muzicale:

        muzica cultă: liedul, sonata, concertul, simfonia muzica uşoară, muzica de divertisment, muzică de jazz

        Compozitori: J.S. Bach, J. Haydn, W. A. Mozart, L.v. Beethoven, Fr. Schubert, R. Schumann, Fr. Liszt, F. M. Bartholdy, , J. Brahms, G. Enescu,, M. Jora, P. Constantinescu

        5 A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cântece.

        6 A se consulta sugestiile pentru repertoriul de audiţii muzicale.

        Sugestii pentru repertoriul de cântece7

        Deşteaptă-te, române! A, Pann

        Gaudeamus igitur

        Pui de lei I. Brătianu

        Limba noastră Al. Cristea

        Graiul neamului T. Cerne

        Sfânta zi de liberate Al. Flechtenmacher

        Iancu la Turda T. Popovici

        Marş de 1 Mai C. Porumbescu

        Doruleţule I. Chirescu

        Eu mă duc, codrul rămâne T. Teodorescu

        Colinde Chiril Popescu

        Corul sclavilor din opera Nabucco G. Verdi Aria lui Papageno din opera Flautul fermecat W.A. Mozart Cântecul lui Solveig din suita Peer Gynt E. Grieg

        Trandafirul F. Schubert

        Arii din opereta Liliacul J. Strauss

        Sugestii pentru audiţiile muzicale8

        Tocata şi fuga în re minor

        Suita nr. 2 în si minor (fragmente)

        Concertul pentru două viori şi orchestră în re minor (partea I)

        Concertul italian (pentru pian) Concerte brandenburgice (fragmente) Missa în si minor (fragmente)

        Ave Maria Stabat mater

        Concertul pentru vioară în la minor Simfonia nr. 101 (Ceasornicul) Simfonia nr. 94 (Surpriza)

        Concertul pentru pian şi orchestră nr. 21 în Do Major (partea a II-a)

        Mica serenadă

        Concertul pentru vioară şi orchestră în La Major (partea I)

        Simfonia nr. 40 în sol minor (partea I) Sonata pentru pian op. 13 “Patetica” Sonata pentru pian op. 27 nr. 2 (a Lunii)

        Concertul pentru vioară şi orchestră în Re Major (partea I) Concertul pentru pian şi orchestră nr. 5 (fragmente) Simfonia a V-a (fragmente)

        Simfonia a IX-a în re minor (fragmente)

        Simfonia a IX-a Din Lumea Nouă Un american la Paris

        West Side Story Summertime

        J.S. Bach

        J.S. Bach

        J.S. Bach

        J.S. Bach

        J.S. Bach

        J.S. Bach

        J.S. Bach – Ch. Gounod

        S. Pergolesi

        A. Vivaldi

        J. Haydn

        J. Haydn

        W.A. Mozart

        W.A. Mozart

        W.A. Mozart

        W.A. Mozart

        L. van Beethoven

        L. van Beethoven

        L. van Beethoven

        L. van Beethoven

        L. van Beethoven

        L. van Beethoven

        A. Dvorak

        G. Gershwin

        L. Bernstein

        L. Armstrong

        7 La clasele, secţiile, şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale, repertoriul de cântece şi audiţiile muzicale pot fi completate cu creaţii muzicale aparţinând minorităţii respective.

        8 La clasele, secţiile, şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale, repertoriul de cântece şi audiţiile muzicale pot fi completate cu creaţii muzicale aparţinând minorităţii respective.

        STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

        Obiective cadru

        1. 1. Dezvoltarea capacităţilor interpretative (vocale şi instrumentale)

        2. 2. Dezvoltarea capacităţii de receptare a muzicii şi formarea unei culturi muzicale

        3. 3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj muzical

        4. 4. Cultivarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii muzicale

        Standarde

        S1. Respectarea regulilor de cânt vocal şi/sau instrumental (linie melodică sau acompaniament)

        S2. Receptarea şi utilizarea elementelor de limbaj în practica muzicală (formule ritmice, măsuri, structuri melodice simple, elemente de dinamică etc.)

        S3. Recunoaşterea apartenenţei lucrărilor muzicale audiate la anumite tipuri de muzică (populară, uşoară, simfonică)

        S4. Respectarea regulilor de interpretare vocală şi/sau instrumentală a unor cântece din repertoriul învăţat, care cuprind elementele de limbaj muzical prevăzute de programa şcolară

        S5. Exprimarea cu ajutorul mijloacelor specifice altor discipline a mesajului muzical (coregrafie, arte plastice, literatură, istorie etc.), în funcţie de aptitudinile individuale

        EDUCAŢIE PLASTICĂ

        Clasele a V-a – a VI-a

        NOTĂ DE PREZENTARE

        Evoluţia societăţii omeneşti face apel în mod constant la virtuţile formative ale educaţiei prin şcoală şi, între diferitele arii curriculare, artele vizuale în cazul curriculumului de faţă constituie un domeniu privilegiat de formare a unor atitudini proprii în faţa operei de artă în parallel cu formarea la elevi de deprinderi pentru a exprima un limbaj specific.

        Prin statutul său, obiectul de studiu educaţie plastică promovează cultivarea sensibilităţii, a disponibilităţilor creative individuale în scopul comunicării cu şi prin artă şi crează premisele unui transfer către celelalte discipline şi în viaţa socială.

        Subliniem faptul că o mare parte din conţinuturile ce vor fi predate pe parcursul întregului ciclu cum ar fi unele teorii despre formă şi culoare, despre contrastele cromatice, despre dominante ş.a., sistematizate şi structurate ca atare, se datorează contribuţiei unor artişti şi teoreticieni conectaţi la mişcarea artistică a Şcolii de la Bauhaus, adică secolul al XIX lea şi prima parte a secolului XX.

        Actualul curriculum prezintă următoarele caracteristici:

        este centrat pe raţionalizarea activităţilor de învăţare, în funcţie de obiectivele cadru şi de obiective de referinţă;

        conţinutul valoric este predominant;

        este adaptat la posibilităţile de asimilare ale elevilor; este cu precădere intuitiv şi formativ;

        propune activităţi didactice diversificate în funcţie de interesele şi de posibilităţile elevilor.

        În acest context, structura actualului curriculum cuprinde: obiective cadru, urmărite pe parcursul întregii etape de şcolaritate obligatorie, obiective de referinţă, exemple de activităţi de învăţare, conţinuturi, sugestii pentru tematică, sugestii pentru aplicaţii proiectate pentru fiecare clasă, standarde curriculare de performanţă.

        Dată fiind plaja orară prevăzută în planul cadru (1-2 ore pentru clasele V – VII şi 1/2 -1 oră pentru clasa a VIII-a), curriculum-ul conţine atât obiective de referinţă şi conţinuturi obligatorii, care aparţin curriculum-ului nucleu, cât şi altele, la decizia şcolii, care devin obligatorii atunci când se optează pentru curriculum extins (2 ore pe săptămână la clasele a V-a – a VII-a şi 1 oră pe săptămână la clasa a VIII-a). Acestea din urmă sunt marcate cu asterisc.

        

        OBIECTIVE CADRU

        

        1. 1. Dezvoltarea capacităţii de exprimare plastică utilizând materiale, instrumente şi tehnici variate

        2. 2. Dezvoltarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii artistice

        3. 3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic

        4. 4. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului vizual-artistic

        CLASA A V-A

        OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

        1. 1. Dezvoltarea capacităţii de exprimare plastică utilizând materiale, instrumente şi tehnici variate

           Obiective de referinţă

           La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

           1. 1.1 să folosească adecvat materialele şi instrumentele de lucru

           2. 1.2 să identifice grupele de culori din cercul cromatic

              Exemple de activităţi de învăţare

              Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activităţi:

              exerciţii de folosire a diferitelor materiale de lucru, specifice diverselor domenii ale artelor plastice;

              exerciţii de recunoaştere, atât pe planşe didactice, cât şi pe reproduceri de artă, a culorilor şi a grupelor de culori;

              exerciţii de obţinere a nuanţelor spre una dintre culorile vecine în steaua culorilor;

              compoziţii aplicative, folosind nuanţe ale culorilor calde sau reci.

        2. 2. Dezvoltarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii artistice

           Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

           La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă capabil: următoarele activităţi:

           Obiective de referinţă

           1. 2.1 să reprezinte trăsăturile caracteristice ale unor structuri preferate din natură

           2. 2.2 să utilizeze o formă obţinută prin transformarea structurilor naturale în structuri plastice

              *2.3 să observe şi să obţină contraste cromatice în diferite compoziţii

              Exemple de activităţi de învăţare

              observarea formelor naturale şi a structurii lor exterioare şi interioare;

              exerciţii de redare a formei diferitelor structuri, prin descompunerea sau secţionarea lor;

              exerciţii de recompunere a formelor obţinute, într-o structură plastică;

              exerciţii de utilizare şi de creare a unor motive decorative;

              compoziţie decorativă realizată cu un motiv unic sau repetabil (tehnici diferite);

              exerciţii de identificare pe reproduceri de artă a contrastelor (de calitate, cald-rece);

              exerciţii de obţinere a contrastelor studiate; compoziţii figurative şi nonfigurative, realizate

              prin folosirea contrastelor (cel puţin o compoziţie pentru fiecare contrast).

              

        3. 3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic

           Obiective de referinţă

           La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

           1. 3.1 să obţină tratarea decorativă a suprafeţei

           2. 3.2 să obţină tratarea picturală a suprafeţei

           3. 3.3 să obţină expresivităţi ale punctului ori ale liniei ca ornamente decorative,

              *elemente constructive şi semne plastice

              Exemple de activităţi de învăţare

              Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activităţi:

              exerciţii de identificare a tratării decorative pe imagini-reproduceri de artă;

              exerciţii de obţinere a petei decorative (uniforme) din culori sau amestecuri de culori (tonuri, nuanţe, griuri neutre);

              compoziţii decorative folosind tratarea decorativă (uniformă) a culorii, precum şi diferite elemente de limbaj plastic;

              observarea pe reproduceri de artă a tratării picturale a suprafeţei;

              exerciţii de obţinere a tratării picturale prin folosirea amestecurilor (tonuri, nuanţe, griuri neutre);

              realizarea de compoziţii aplicative, figurative şi non-figurative prin folosirea tratării picturale a suprafeţei;

              exerciţii de realizare a punctului şi a liniei ca elemente decorative;

              compoziţii decorative realizate prin folosirea punctului şi a liniei ca ornament (prin repetare, densificare, rarefiere, gru-pare etc.);

              exerciţii de obţinere a punctului şi a liniei ca semne plastice;

              compoziţii aplicative conţinând expresivităţi ale punctului şi ale liniei ca semne plastice.

        4. 4. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului vizual-artistic

        Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

        La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă capabil: următoarele activităţi:

        *4.1 să identifice trăsăturile specifice artelor plastice din antichitate

   2. 4.2 să diferenţieze ramurile şi genurile artelor plastice, opera de artă autentică de kitsch, originalul de reproducere

CONŢINUTURI

dialog provocat pe bază de reproduceri de artă evidenţiindu-se deosebirile dintre stiluri şi modul de folosire a elementelor de limbaj plastic în imaginile prezentate;

observarea, pe imagini-reproduceri de artă, a trăsăturilor caracteristice artelor plastice din antichitate;

observarea pe imagini-reproduceri de artă a diferitelor ramuri şi genuri ale artelor plastice;

dialog pe bază de imagini şi obiecte kitsch, de reproduceri după opere de artă autentică (se recomandă vizitarea muzeelor).

1. 1. Introducere în domeniul artelor plastice: ramuri, genuri, spaţiul plastic, materiale şi tehnici de lucru

2. 2. Culorile spectrului solar: cercul cromatic (culori primare, *binare de gradul 1 şi II, calde şi reci,*culori complementare) şi nonculori

3. 3. Elemente de limbaj plastic: punct, linie, formă, forme naturale-forme plastice, plane şi *spaţiale, culoare.

4. 4. Tratarea picturală: amestecuri cromatice şi acromatice; nuanţe şi griuri; tratarea decorativă

5. 5. Compoziţia plastică: compoziţia închisă şi compoziţia deschisă;

6. 6. Artele plastice în Antichitate: Egipt, Grecia, Roma, *China, *India.

CLASA A VI-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. 1. Dezvoltarea capacităţii de exprimare plastică utilizând materiale, instrumente şi tehnici variate

   Obiective de referinţă

   La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

   1. 1.1 să obţină o suprafaţă picturală prin suprapunere grafică

   2. 1.2 să realizeze o dominantă de culoare într-o compoziţie, folosind game cromatice

      Exemple de activităţi de învăţare

      Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activităţi:

      exerciţii de observare, pe reproduceri de artă, a modalităţilor de tratare prin suprapunere grafică;

      compoziţie plastică realizată prin suprapunere grafică;

      exerciţii de obţinere a unor game cromatice; exerciţii de identificare a dominantei cromatice pe reproduceri de artă;

      compoziţii aplicative, plastice şi decorative, folosind dominanta de culoare (caldă şi rece).

2. 2. Dezvoltarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii artistice

   Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

   La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă capabil: următoarele activităţi:

   1. 2.1 să identifice ritmul plastic prin elementele exerciţii de identificare a ritmului pe de limbaj care-l formează reproduceri de artă;

   2. 2.2 să folosească ritmul, atât în compoziţiile exerciţii de exprimare a ritmului în plastice, cât şi în cele decorative compoziţie;

      compoziţia aplicativă plastică şi decorativă folosind ritmul plastic;

   3. 2.3 să valorifice în alcătuirea unor compoziţii exerciţii de recunoaştere a închise sau deschise elementele de limbaj semnificaţiilor elementelor de limbaj plastic, semnificaţiile şi raporturile dintre plastic, pe reproduceri de artă;

      ele observarea caracteristicilor unor

      compoziţii plastice deschise sau închise pe re-produceri;

      compoziţii plastice deschise şi închise;

   4. 2.4 să realizeze centrul/centrele de interes exerciţii de cunoaştere a prin elemente de limbaj plastic şi centrului/centrelor de interes precum şi a expresivităţile lor mijloacelor de expresie pe reproduceri de

      artă;

      compoziţii plastice cu unul sau mai multe centre de interes, folosind diferite elemente de limbaj plastic;

      *2.5 să folosească principiile artei în exerciţii de observare şi recunoaştere a compoziţii decorative repetiţiei, alternanţei şi a simetriei pe obiecte

      (imagini) de artă populară autentică;

      exerciţii de obţinere a unor motive decorative;

      compoziţii decorative realizate cu ajutorul repetiţiei, al alternanţei şi al simetriei motivului ales (tehnici diferite).

      

3. 3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic

   Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

   La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă capabil: următoarele activităţi:

   1. 3.1 să distingă între punct şi linie atât ca ele- exerciţii de observare dirijată a mente decorative de construcţie, cât şi ca rolului constructiv şi decorativ al semnificanţi punctului şi al liniei (pe imagini de artă);

      exerciţii de identificare a semnificaţiilor punctului şi ale liniei într- o compoziţie (pe imagini de artă);

      compoziţii plastice şi decorative, folo-sind rolul decorativ şi constructiv al punctului şi al liniei, cât şi rolul lor de semnificanţi;

   2. 3.2 să reprezinte grafic forme din natură exerciţii de observare şi de

      reprezentare grafică a formelor naturale;

      *3.3 să creeze structuri plastice prin extrage- exerciţii de selectare prin stilizare a rea elementelor specifice formelor stu- trăsăturilor specifice formelor;

      diate; compoziţii decorative cu forme elabo- rate (structuri plastice);

      3.4 să utilizeze culorile complementare în ob- exerciţii de amestec al perechilor de ţinerea griurilor colorate cu-lori complementare, variind cantităţile,

      pentru obţinerea unor griuri colorate spre

      una dintre cele două culori (adăugând alb sau negru);

      compoziţii plastice şi decorative, fo- losind griurile rezultate din cele trei pe- rechi de culori complementare şi griurile valorice.

4. 4. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului vizual-artistic

   Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

   La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă capabil: următoarele activităţi:

   1. 4.1 să compare trăsăturile specifice artei go- exerciţii de observare pe imagini a ca- tice cu cele ale artei romanice şi ale artei racteristicilor operelor de artă bizantină, bizantine romanică şi gotică;

      identificarea unor elemente specifice stilurilor studiate (bizantin – cupolă, pandantiv, mozaic etc.; romanic – arc în plin centru, donjon etc.; gotic – rozetă, vitraliu etc.;

   2. 4.2 să recunoască trăsăturile definitorii ale exerciţii de observare pe imagini a artei Renaşterii pe reproduceri după ope- elementelor tipice ale Renaşterii;

rele unor artişti reprezentativi analiza operelor unor reprezentaţi ai Renaşterii, pe baza cunoştinţelor despre aceştia, prin dialog cu colegii şi cu pro- fesorul.

CONŢINUTURI

1. 1. Contraste cromatice (după Johanes Itten – Şcoala de la Bauhaus, teoria constructivă de culoare)

2. 2. Acorduri cromatice

3. 3. Dominanta de culoare – game cromatice

4. 4. *Compoziţia plastică ( continuare); despre *ritm în compoziţia plastică

5. 5. Noţiuni generale ale istoriei artelor: stilul bizantin, romanic, gotic şi renascentist

   

   MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

   CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

   PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ

   EDUCAŢIE PLASTICĂ

   CLASELE A VII-A – A VIII-A

   Bucureşti, 2008

   

   OBIECTIVE CADRU

   1. 1. Dezvoltarea capacităţii de exprimare plastică utilizând materiale, instrumente şi tehnici variate

   2. 2. Dezvoltarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii artistice

   3. 3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic

   4. 4. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului vizual-artistic

CLASA A VII-A

1. 1. Dezvoltarea capacităţii de exprimare plastică utilizând materiale, instrumente şi tehnici variate

   Obiective de referinţă

   La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

   1. 1.1 să reprezinte după natură aspectul exterior şi structura interioară a formelor

      Exemple de activităţi de învăţare

      Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activităţi:

      exerciţii de măsurare, proporţionare, paginare şi de raportare la întreg a obiectelor;

      exerciţii de valoraţie în creion sau în cărbune; exerciţii de observare şi de reprezentare a deformărilor aparente, în funcţie de linia de orizont, de poziţia desenatorului şi de punctul de fugă;

      schiţe de redare a volumelor prin culoare, pentru obţinerea unei unităţi cromatice a compoziţiei.

2. 2. Dezvoltarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii artistice

   Obiective de referinţă

   La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

   *2.1 să utilizeze modalităţi de proiectare şi de reproiectare a produselor (design)

   2.2 să identifice caracteristicile definitorii ale designului

   Exemple de activităţi de învăţare

   Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activităţi:

   observarea designului produselor şi al procesului de proiectare şi de reproiectare a acestora;

   discuţii privind domenii de manifestare ale designului (grafic, de produs, ambiental);

   elaborarea unor proiecte de design grafic pe o temă dată (copertă decarte, disc, C.D. etc.).

3. 3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic

   Obiective de referinţă

   La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

   1. 3.1 să organizeze elementele de limbaj plastic într-un spaţiu dat

   2. 3.2 să evidenţieze centrele de interes ale compoziţiei prin mijloace plastice

      Exemple de activităţi de învăţare

      Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activităţi:

      discuţii pe baza unor exemple, imagini- reproduceri de artă, pentru alegerea unei anumite organizări a elementelor de limbaj;

      exerciţii de stabilire a relaţiilor dintre culoare şi celelalte elemente de limbaj plastic;

      compoziţii aplicative, conţinând culoarea ca element principal de limbaj plastic;

      exerciţii de recunoaştere, pe imagini-reproduceri de artă, a centrelor de interes ale compoziţiei;

      compoziţii aplicative având unul sau mai multe centre de interes (folosind linii de forţă, mărime, detalii, culoare).

      discuţii pe imagini-reproduceri de artă pentru identificarea contrastelor;

      exerciţii de obţinere a contrastelor cromatice; compoziţii aplicative, folosind efectele contrastelor (complementar, calitativ, cantitativ);

      Obiective de referinţă

      La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

      *3.3 să realizeze compoziţii statice şi dinamice, unitare din punct de vedere cromatic

      3.4 să exprime prin culoare apropierea şi depărtarea, senzaţia de greu-uşor şi de cald-rece

      Exemple de activităţi de învăţare

      Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activităţi:

      exerciţii de recunoaştere pe imagini-reproduceri de artă a trăsăturilor caracteristice celor două tipuri de compoziţii;

      exerciţii de obţinere a unor acorduri cromatice prin ruperea tentei complementare cu alb, negru sau cu altă culoare;

      compoziţii aplicative cu organizarea statică sau dinamică a elementelor unitare cromatic;

      observaţii pe imagini-reproduceri de artă a efectelor spaţiale şi termodinamice ale culorilor;

      compoziţii aplicative folosind efectul termodinamic al culorilor;

4. 4. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului vizual-artistic

   Obiective de referinţă

   La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

   1. 4.1 să recunoască trăsăturile dominante ale operelor unor reprezentanţi de seamă ai picturii şi ai sculpturii

   2. 4.2 să realizeze comentarii cuprinzând judecăţi de valoare asupra unor imagini-reproduceri de artă

CONŢINUTURI

Exemple de activităţi de învăţare

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activităţi:

identificarea pe imagini-reproduceri de artă a modalităţilor de expresie specifice;

analizarea imaginilor pe baza datelor cunoscute, în dialog cu colegii şi cu profesorul;

stabilirea unui algoritm de întocmire a comentariului de artă;

comentarii ale unor opere reprezentative pentru perioada studiată.

1. 1. Redarea în perspectivă a liniei, a suprafeţei şi a volumului: studii după natură ( natură statică, *peisaj); valoraţie creion – cărbune, culoare- efectul spaţial al culorilor

2. 2. Forme plane şi forme spaţiale obţinute în urma observării naturii

3. 3. Compoziţia plastică cu mai multe centre de interes – compoziţia statică şi compoziţia dinamică.

4. 4. Compoziţia decorativă; principii decorative: stilizarea, repetiţia, alternanţa şi jocul de fond. Ritmul în compoziţia decorativă

5. 5. Noţiuni generale de Istoria Artelor: curente şi reprezentanţi, secolele XVII, XVIII şi XIX, curente şi reprezentanţi; aplicaţii.

CLASA A VIII-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. 1. Dezvoltarea capacităţii de exprimare plastică utilizând materiale, instrumente şi tehnici variate

   Obiective de referinţă

   La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

   *1.1 să execute construcţii grafice pe baza racordărilor de drepte şi cercuri, precum şi prin împărţirea cercului în părţi egale

   1.2 să reprezinte punctul, dreapta şi suprafaţa în spaţiu şi în epură, pe cele trei plane de proiecţie

   Exemple de activităţi de învăţare

   Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activităţi:

   exerciţii de reprezentare grafică (arce, rozete) realizate cu instrumente geometrice;

   proiect de vitraliu cu ancadrament realizat în culoare;

   schiţa faţadei unei construcţii în care se regăsesc arcul de boltă şi rozetă cu vitraliu; exerciţii de intuire a spaţiului tridimensional, reprezentat de triedrul de referinţă;

   executarea proiecţiilor unor suprafeţe pe baza coordonatelor punctelor.

2. 2. Dezvoltarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii artistice

   Obiective de referinţă

   La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

   1. 2.1 să organizeze un spaţiu decorativ, cu efect cinetic, pe baza unei reţele

      Exemple de activităţi de învăţare

      Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activităţi:

      exerciţii de descifrare a unor tipuri de reţele, pe baza imaginilor;

      exerciţii de compunere a reţelelor, cu un algoritm de lucru;

      compoziţii decorative realizate în contrast închis-deschis, organizat pe baza unei reţele.

3. 3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic

   Obiective de referinţă

   La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

   *3.1 să realizeze un studiu după natură, valorificând o problemă de culoare

   3.2 să integreze reprezentarea corpului omenesc în mişcare, în compoziţii plastice de toate tipurile

   Exemple de activităţi de învăţare

   Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activităţi:

   exerciţii de observare a formei obiectelor, a raporturilor dintre planuri, a paginaţiei;

   studii în culoare, pe baza contrastelor şi a armoniilor de culoare studiate;

   schiţe de mişcare a corpului omenesc respectând proporţiile acestuia;

   exerciţii de compunere a spaţiului plastic, prin diferite scheme compoziţionale;

   compoziţii aplicative cuprinzând corpul omenesc în mişcare şi o problemă de culoare.

4. 4. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului vizual-artistic

   Obiective de referinţă

   La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

   1. 4.1 să utilizeze criterii valorice proprii în analiza operelor de artă

CONŢINUTURI

Exemple de activităţi de învăţare

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activităţi:

discuţii pe imagini, în vederea recunoaşterii caracteristicilor curentelor în artă;

exersarea activităţii de comentare pe baza unei reproduceri din epoca studiată.

1. 1. Studiul după natură, creion şi culoare: natură statică, *portret, proporţiile corpului omenesc

2. 2. Elemente de desen proiectiv:

   – reprezentarea puctului, a dreptei, a formelor şi a corpurilor geometrice (cub, prismă, piramidă), în proiecţie ortogonală, pe cele trei plane de proiecţie şi în epură

   – reprezentarea puctului, a dreptei, a formelor şi a corpurilor geometrice în perspectivă

3. 3. Compoziţia decorativă pe baza modificării succesive a spaţiului in cadrul unei liniaturi iniţiale.

4. 4. Noţiuni generale de design; design grafic, design de produs, design ambiental

5. 5. Noţiuni generale de istoria artelor – sec. XX.

   Arta românească în sec. XIX – XX Original – reproducere, *kitsch-ul

   STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

   OBIECTIVE CADRU

   1. 1 Dezvoltarea capacităţii de exprimare plastică utilizând materiale, instrumente şi tehnici variate

   2. 2 Dezvoltarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii artistice

   3. 3 Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic

   4. 4 Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului vizual artistic

STANDARDE

S. 1. Reprezentarea corectă în proiecţie ortogonală a figurilor şi a corpurilor geometrice

S. 2. Elaborarea de compoziţii plastice şi decorative, folosind tehnicile însuşite

S. 3. Identificarea valorilor expresive ale elementelor de limbaj plastic

S. 4. Descrierea caracteristicilor operelor de artă studiate