Notă …

Aprobată prin ORDINUL nr. 3.310 din 21 februarie 2020, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 178 din 4 martie 2020.

Anexă la ordinul ministrului educaţiei și cercetării nr. 3310/21.02.2020

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

Programa de Limba română

Curs de iniţiere pentru străinii adulţi care au dobândit o formă de protecţie internaţională în România şi resortisanţi ţări terţe

București, 2020

Nota de prezentare

Programa de Limba română – curs de iniţiere pentru străinii adulţi care au dobândit o formă de protecţie internaţională în România şi resortisanţi ţări terţe reglementează studiul limbii române ca limbă străină de către străinii adulţi care au dobândit o formă de protecţie internaţională (BPI) şi resortisanţi ţări terţe cu drept de şedere în România (RTT).

Dezvoltarea programei a fost realizată pe baza următoarelor documente:

• Key Competences for Lifelong Learning — a European Reference Framework, Recommendation of the European Parliament and of the Council of 18 December 2006, (Recomandarea Parlamentului European vizând competenţele cheie) in Official Journal of the EU, 30 decembrie 2006. Din acest document au fost extrase elementele componente ale competenţei de comunicare.

• Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi (CECRL) – Acest document a orientat

  reflecţia asupra competenţelor de comunicare.

• Language Support for Adult Refugees: a Council of Europe toolkit. Acest set de instrumente a

  facilitat selectarea activitaţilor de învăţare în funcţie de profilul specific al cursanţilor refugiaţi.

  La nivelul curriculumului actual, competenţele sunt definite în perspectivă europeană ca ansambluri structurate de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini dobândite prin învăţare, care concură la rezolvarea problemelor specifice unui domeniu, dar şi a unor probleme generale. Astfel, programa este centrată pe un model de proiectare curriculară ce vizează dezvoltarea competențelor de comunicare în limba română, potrivit Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi Străine (CECRL), în acord cu profilul şi nevoile reale de învăţare ale refugiaţilor şi migranţilor adulţi în România. De asemenea, aceasta este în acord cu Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (2006/962/EC). Competenţele cheie îi permit individului să înţeleagă, să se exprime şi să interpreteze concepte, sentimente, fapte şi opinii atât în formă orală cât şi scrisă (ascultare, vorbire, citire şi scris) în anumite contexte sociale şi culturale (muncă, formare profesională, educaţie, în timpul liber, în viaţa privată etc.), în funcţie de nevoile şi dorinţele fiecăruia în vederea facilitării procesului de integrare socio-economică şi culturală în societatea românească.

  Programa de Limba română – curs de iniţiere pentru străinii adulţi care au dobândit o formă de protecţie internaţională în România şi resortisanţi ţări terţe are în vedere legătură foarte strânsă care există între procesul de achiziție a limbii și procesul de integrare pe care trebuie să-l parcurgă o persoană cu statut de refugiat sau migrant. Achiziția limbii române reprezintă o premisă pentru exersarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor de către aceste persoane, pentru obţinerea independenţei şi autosusţinerii, precum și pentru relaţionarea în noua societate. De asemenea, aceasta este esențială pentru obţinerea de cunoştinţe de bază privind cultura şi valorile societăţii ţării gazdă şi dobândirea de competenţe civice.

  Programa are în vedere nevoia de abordare comunicativ-funcţională în învăţarea limbii române într- o manieră adaptată profilului şi nevoilor cotidiene de comunicare ale BPI şi RTT în România, în contextul

  actual, luând în considerare aspecte privind istoricul educaţional al cursantului şi modalitățile de familiarizare a acestuia cu mediul şcolar. Această abordare se întemeiază pe date care pun în evidență faptul că aproximativ două treimi din persoanele BPI din România care au participat la cursurile de iniţiere în limba română şi de acomodare culturală, organizate în cadrul Programului General Solidaritatea şi Gestionarea Fluxurilor Migratorii (PG SOLID) și a Programului Național Fondului pentru Azil, Migrație și Integrare (FAMI), în perioada 2012-2016, nu au finalizat gimnaziul în ţara de origine şi o treime sunt neşcolarizate. Alţi factori determinanţi pentru învăţare sunt: vârsta la momentul sosirii în România, genul, timpul petrecut şi gradul de expunere la noua societate, dar şi diferenţa lingvistică și distanța geografică dintre țara de origine și România. De asemnea, sănătatea fizică şi mentală, traumele şi tortura anterioare suferite, responsabilităţile familiale şi circumstanţele economice sau locative pot constitui provocări care pot influenţa învățarea limbii române.

  Pornind de la aceste considerente, prezenta programă este concepută pe trei niveluri corespondente CECRL: începător (nivelul A1), intermediar (nivelul A2) și avansat (B1). Aceasta permite revizuirea conţinutului cursului actual de iniţiere în limba română pentru adulţii BPI, fiind centrate pe formarea de competențe de comunicare și nu pe asimilarea de conținuturi lingvistice specifice limbii române.

  Caracteristicile programei și numărul de ore

  Programa este maximală şi permite profesorului să personalizeze activităţile de învăţare, în funcţie

  de profilul şi motivaţia cursanţilor, dezvoltând progresiv competenţele lingvistice ale acestora.

  Având în vedere abordarea centrată pe dezvoltarea de competenţe, fiecare oră de curs contribuie la atingerea unor niveluri conform CECRL, şi nu poate fi văzută doar ca o achiziţie de cunoştinţe. Numărul de ore alocat pentru atingerea acestor niveluri ţine cont de profilul educaţional şi motivaţia cursanţilor, de nivelurile de competenţe anterioare reale ale acestora şi de prevederile OG 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie sau un drept de şedere în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European cu normele metodologice de aplicare în vigoare.

  Numărul de ore de predare aferent atingerii fiecărui nivel CECRL poate varia în funcţie de profilul specific al cursanţilor. De exemplu, pentru majoritatea cursanţilor BPI adulţi, învăţarea limbii române presupune învăţarea alfabetului latin, astfel încât atingerea nivelurilor A1 şi A2 ar putea necesita un număr de ore mai mare decât cel prevăzut.

  Orientativ, a fost alcătuit următorul tabel de corespondenţă:

  Nivel CECRL	Număr de ore necesar pentru atingerea nivelului
  A1	136
  A2	272 (136 A1 + 136)
  B1	408 (272 A2 + 136)

  Programa de Limba română – curs de iniţiere pentru străinii adulţi care au dobândit o formă de protecţie internaţională în România şi resortisanţi ţări terţe are următoarea structură:

• Notă de prezentare

• Competențe generale

• Competențe specifice și exemple de activități de învățare

• Conținuturi

• Sugestii metodologice

Competenţele generale sunt urmărite pe întreg parcursul cursului şi orientează achiziţiile cursanţilor adulţi BPI şi RTT, în contexte particulare diverse, în vederea facilitării procesului de integrare în România.

Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale şi vizează, progresiv, achiziţiile participantului, în funcție de nivelurile CECRL. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare, care valorifică experienţa concretă a cursantului şi integrează strategii didactice adecvate în contexte de învăţare variate.

Conţinuturile constituie baza de operare pentru dezvoltarea competenţelor. Domeniile de conţinut propuse sunt selectate din lista oferită în descriptivul de conţinuturi ale competenţei de comunicare în limba străină din Recomandarea Parlamentului european privind cadrul de referinţă pentru competenţe cheie pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi.

Sugestiile metodologice au rolul de a orienta profesorul în organizarea demersului didactic pentru a reuşi să faciliteze formarea competenţelor.

1. Receptarea de mesaje orale în situații de comunicare uzuală

2. Exprimarea orală în situații de comunicare uzuală

3. Receptarea de mesaje scrise în situații de comunicare uzuală

4. Redactarea de mesaje în situaţii de comunicare uzuală

Competenţe generale

8

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

1. Receptarea de mesaje orale în situații de comunicare uzuală

   A1.1	A1.2	A2.1	A2.2	B1.1	B1.2
   	Unde…? De unde …? …?
   1.2. Recunoașterea unor poziții de bază (stânga, dreapta, aici, acolo, pe, sub, în, în fața, în spatele) – indicarea poziției prin limbajul non- verbal	1.2. Identificarea orei și a cantității exprimate numeric (numere, prețuri) în cadrul unui mesaj audiat articulat clar și rar – realizarea de jocuri de rol la magazin: clientul	1.2. Urmărirea unor instrucţiuni simple de orientare, în vederea atingerii unui obiectiv – marcarea cu săgeţi pe o hartă simplă a unui oraş/	1.2. Sesizarea punctelor principale din mesaje și anunțuri clare și simple	1.2. Desprinderea semnificației dintr-o conversație cotidiană atunci când interlocutorii reformulează sau repetă la cerere anumite cuvinte/expresii	1.2. Formularea de ipoteze cu privire la continuarea unei relatări simple, întrerupte – formularea de ipoteze simple cu privire la posibila continuare a

   1. Oferirea unei reacții adecvate, la un salut/o întrebare/ instrucțiune simplă rostită clar și rar

      • folosirea saluturilor, în funcție de momentele zilei

      • folosirea saluturilor, în funcție de persoană

      • selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica înțelegerea întrebării/instrucțiunii

      • producerea de răspunsuri nonverbale la comenzi simple (vino, ridică-te, stai jos, deschide cartea etc.)

   1. Identificarea semnificației globale a unui mesaj oral clar articulat în contexte familiare

      • formularea de răspunsuri la întrebările: Cine…? Ce…? Când…?

      • formularea de răspunsuri la întrebarea Despre ce e vorba în

      • selectarea variantei corecte dintr-un set prezentat (imagine semnificativă şi imagini plauzibile/ distractori)

      • alegerea variantei corecte în exerciţii de tip adevărat/ fals

   1. Identificarea unor detalii din mesaje simple articulate clar şi rar în contexte cunoscute/ previzibile

      • răspunsuri la întrebări simple despre anumite elemente din mesaje audiate

      • completarea unor contexte cu expresii/ cuvinte lipsă

   1. Identificarea semnificației unor schimburi verbale clar articulate, care au loc în mod curent

      • respectarea unor reguli de conduită în sala de curs prezentate de adulţi/de profesori

      • interacțiuni uzuale (la piață, în mijloacele de transport, pe stradă, la locul de muncă, timp liber etc.)

      • rezolvarea de exerciții de tip adevărat/ fals sau alegere multiplă

   1. Desprinderea principalelor puncte din emisiuni radio/ TV/internet pe teme familiare, dacă se vorbește relativ rar și cu claritate

      • alegerea variantei corecte în exerciţii de tip adevărat/ fals, alegere multiplă în baza temelor specifice

      • colectarea unor informații despre diverse teme de interes

      • documentarea pentru activități legate de găsirea unui loc de muncă, înscrierea la şcoală, accesarea de servicii medicale etc.

   1. Identificarea de elemente de înțelegere globală din mesaje autentice

      • rezolvarea de exerciții de tip adevărat/ fals sau alegere multiplă;

      • desprinderea mesajului unui discurs sau cântec românesc, audiat

      • formularea de întrebări după o prezentare pe diverse teme din aria tematică a nivelului lingvistic

      • completarea unor tabele /scheme cu elemente lipsă

   • oferirea unei reacții adecvate la mesajul audiat

   • completarea unui

   	plătind preţul corect în funcţie de mesajul audiat -formularea de întrebări şi răspunsuri referitoare la oră pe baza unui ceas desenat/ceas adevărat -notarea de: numere, date, ore și nume de locuri din mesaje audiate	ţări; – executarea unui set de instrucțiuni în vederea poziționării corecte a obiectelor sau a persoanelor în spațiu	tabel/ text lacunar cu informații lipsă – punerea în ordine logică a punctelor principale din mesajele ascultate		evenimentelor din relatarea ascultată – compararea variantei personale cu mesajul original
   1.3. Manifestarea curiozității față de sesizarea semnificației unor mesaje simple	1.3. Manifestarea disponibilităţii pentru receptarea de mesaje orale simple, articulate clar şi rar	1.3. Manifestarea interesului pentru înţelegerea de detalii dintr-o varietate de mesaje orale simple (filme, clipuri) -folosirea unui document audio- video autentic şi simplu ca punct de plecare a unei activităţi/ unui proiect uri	1.3. Solicitarea în forme simple a repetării unui mesaj/ fragment de mesaj pentru a desprinde semnificația acestuia -realizarea unor jocuri de rol corespunzătoare unor situații cotidiene (la magazin, la locul de muncă, la doctor, la școala copiilor, în familie, la restaurant) – realizarea unor contexte diverse pentru mesaje	1.3. Raportarea proactivă la schimburi verbale	1.3. Desprinderea semnificației unor informații tehnice simple cu privire la funcționarea unor aparate -rezolvarea unor sarcini (de tip adevărat/ fals sau alegere multiplă)

   • așezarea unui obiect în funcție de pozițiile indicate

   • schimbarea poziției unui obiect în funcție de instrucțiuni date

   • identificarea și notarea sintagmelor de repetare/ reformulare în scopul folosirii lor ulterioare

   • transmiterea semnificaţiei/expresiilor/ elementelor repetate prin joc de rol

   • participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor-ascultător.

   • formularea de ipoteze referitoare la sesizarea semnificaţiei în limba maternă sau prin intermediul unor mijloace nonverbale (obiecte, imagini, pantomimă)

   • vizionarea de clipuri adecvate din punct de vedere tematic şi lingvistic

   • realizarea unui desen în funcţie de un mesaj audiat

   • răspunsuri nonverbale la recunoaşterea/ înţelegerea contextului/ expresiilor/ cuvintelor: ridic mâna, şterg tabla, deschid fereastra, închid uşa

   • desprinderea unor informații relevante din anunțuri de interes public (în gară, aeroport, magazin)

   • crearea unor noi contexte în care se utilizează detaliile: joc de rol, stand-up-

   • manifestarea toleranței față de interlocutori prin folosirea de structuri lingvistice specifice limbii studiate și elemente de comunicare nonverbală

   • realizarea unor exerciţii de reflectare asupra rolului structurilor utilizate prin crearea contextelor potrivite, de exemplu Pălăriile gânditoare

   • ascultarea unor instrucțiuni pentru utilizarea unor aparate casnice sau administratea unor medicamente

   • asocierea imaginilor cu textul audiat

   • ordonarea fragmentelor de text în conformitate cu textul audiat

   9

   Limba română – curs de inițiere pentru străinii adulţi care au dobândit o formă de protecţie internaţională în România şi resortisanţi ţări terţe

   10

2. Exprimarea orală în situații de comunicare uzuală

   A1.1	A1.2	A2.1	A2.2	B1.1	B1.2
   -indicarea vârstei, a culorii preferate etc. articulare corectă a fonemelor specifice, a modelelor intonatorii specifice calități					necesară colectarea selectivă? Este util voluntariatul?
   2.2. Participarea la dialoguri simple în contexte de necesitate imediată	2.2. Cererea şi oferirea de informaţii referitoare la numere, la preţuri, la exprimarea orei	2.2. Cererea şi oferirea de informaţii referitoare la casă, familie, adresă, persoane, pasiuni obiceiuri – dialoguri scurte între cursanţi sau cursant-profesor- pentru a afla adresa cuiva, unde şi cu cine locuiește	2.2. Participarea la scurte schimburi sociale cu sprijin din partea interlocutorilor	2.2. Participarea la scurte conversații în contexte obișnuite, asupra unor subiecte generale în pregărirea unor	2.2. Parafrazarea orală a mesajului unor scurte pasaje scrise cu cuvintele și ordinea din textul original

   1. Reproducerea/ formularea unor mesaje simple și scurte, respectând pronunția și intonația specifice, cu sprijin din partea interlocutorului

      • repetarea formulelor de salut, de prezentare

      • exerciții joc de

      • exprimarea unei idei

      • exprimarea unei

   1. Exprimarea a ceea ce îi place/ displace

      • explicarea simplă a preferinței

      • realizarea unui top al preferințelor din clasă/alimente/grup de prieteni

      • realizarea de scurte prezentări ale unor persoane cu accent pe preferinţele acestora

   1. Oferirea unei opinii în legătură cu un subiect familiar/ situație cunoscută

      • rezolvarea de exerciții de exprimare a acordului/ dezacordului

      • discutarea etapelor unui proiect -rezolvarea de exerciţii în vederea exprimării opiniei personale, exprimării unui sfat/a unor indicaţii

   1. Relatarea unei întâmplări/ a unor experiențe personale

      • relatarea activităților de săptâmăna trecută/ din familie/ din ţara de origine pe baza unei liste de puncte

      • expunerea unei experiențe (cu ppt/ videoclip/ jurnal audio)

      • realizarea unui interviu dirijat – relatarea unei experiențe personale

   1. Exprimarea unei sugestii sau a unei reacții la o propunere în cadrul unui dialog informal

      • exersarea solicitării unei confirmări/ infirmări

      • realizarea unei burse a sugestiilor pentru organizarea unui eveniment (în familie, în comunitate)

      • exprimarea sentimentelor/ opiniei personale

   1. Formularea de idei/ păreri pe teme de interes în cadrul unei discuţii/ în mesaje de răspuns

      • realizarea de interviuri ghidate/dirijate

      • dezbaterea pe baza argumentelor pro/ contra a unei teme de interes (de exemplu, Este

   • participarea la jocuri de rol simple, după un scenariu dat – Ce mai faci? Câți ani ai? Care este culoarea preferată? Îți plac fructele? Îţi place sportul?

   • adaptarea dialogului

   • participarea la jocuri de rol la curs/ la piaţă

   • realizarea de jocuri cu folosirea unităților de măsură în diferite domenii de interes pentru adulţi

   • oferirea de răspunsuri și reacții la întrebări/ invitații/ oferte/ acceptare/ refuz etc.

   • formularea de întrebări și răspunsuri pentru a

   • susținerea de conversații simple despre experiențe avute/ filme/ personalităţi importante pentru viaţa cursantuluiș

   • realizarea de dialoguri

   • relatarea orală a sensului unor pasaje citite folosind cuvintele din text și reconstruind textul

   • rezumarea orală a unor pasaje scrise și

   la contexte situaționale noi		tema dată	afla/ oferi detalii de identificare	proiecte commune	expunerea acestora în grup sau partenerului – găsirea ideilor- cheie/ cuvintelor- cheie şi realizarea unui text tip oglindă
   2.3. Prezentarea unui obiect/unei persoane/ unui personaj prin identificare	2.3. Descrierea simplă a unei persoane/a unui personaj	2.3. Descrierea unor obiecte/ a locuinţei	2.3. Realizarea unor expuneri scurte, repetate, a unui subiect familiar	2.3. Descrierea unor intenții, speranțe, ambiții	2.3. Descrierea acțiunii unei cărți sau unui film și a reacțiilor proprii
   2.4. Manifestarea disponibilității pentru articularea unor sunete noi și pentru a explora noi modele articulatorii/ de intonație și accent – producerea și	2.4. Manifestarea deschiderii pentru interacțiune socială și lingvistică conversaționale	2.4. Manifestarea interesului pentru exprimarea personală într-o altă limbă decât cea maternă – utilizarea limbii române pentru a se exprima în contexte	2.4. Participarea la schimbul verbal fără teama de eșec	2.4. Manifestarea interesului pentru calitatea exprimării / interacțiunii /autocorectare	2.4. Exprimarea și solicitarea unor puncte de vedere personale într-o conversație

   • dialoguri pentru prezentarea familiei/ a prietenilor (descrierea membrilor familiei, vârsta, profesia, pasiuni)

   • completarea unor tabele/ scheme pe

   • indicarea și numirea unei persoane/ unui obiect

   • identificarea unui obiect prin jocuri de tip întrebare-răspuns

   • formularea de răspunsuri la întrebările: Cine este? Ce este? Cum este?

   • indicarea câtorva trăsături ale unui membru al familiei, prieten sau coleg

   • identificarea unei persoane/a unui personaj prin jocuri de tip întrebare-răspuns

   • prezentarea casei/ apartamentului

   • realizarea de exerciții în parteneriat de descriere și reprezentare a unui spațiu

   • *prezentarea în câteva cuvinte/ succintă a unui poster/ a unei activități de proiect

   • raportarea unei activități pe baza unui plan/ pregătirii prealabile

   • realizarea și prezentarea unui grafic/ unei diagrame

   • interpretarea unei statistici

   • descrierea intențiilor de viitor cu privire la studii, meserii sau viața personală

   • descrierea meseriei visate

   • povestirea unei acțiuni (carte sau film) și a impresiilor personale cu sprijinul unor întrebări ajutătoare

   • relatarea evenimentelor din perspectiva unui personaj

   • relatarea în grupuri diferite de cursanţilor a unor secvenţe dintr-o carte/ dintr-un film

   • practicarea formulelor

   • exersarea convențiilor de comunicare (folosirea

   • căutarea unei variante simple de exprimare

   • folosirea mijloacelor de exprimare vizuală și

   • solicitarea reformulării

   • realizarea de exerciţii de corectare reciprocă

   • realizarea de exerciții

   • organizarea de dezbateri pro-contra pe teme de interes

   • realizarea de jocuri

   11

   Limba română – curs de inițiere pentru străinii adulţi care au dobândit o formă de protecţie internaţională în România şi resortisanţi ţări terţe

   interpretarea de replici scurte în scenete

   corectă a formelor de adresare tu/ Dvs.) – joc de rol

   de comunicare uzuală

   nonverbală în sprijinul unei prezentări verbale – jocuri de rol

   de autoevaluare pe baza înregistrării audio sau a semnalării unor erori din partea colegilor – repetarea parțială a frazei interlocutorului

   de rol pe teme de interes cu privire la viața și oportunităţile în oraşul/ţara gazdă – exprimarea părerii prin jocuri de argumentare/ contraargumentare

   • realizarea de jocuri de rol în diferite situații de comunicare

   • realizarea de materiale de promovare a limbii române

   12

3. Receptarea de mesaje scrise în situații de comunicare uzuală

   A1.1	A1.2	A2.1	A2.2	B1.1	B1.2
   utilizarea aparaturii de	Unde? de exemplu, evenimente culturale, concerte etc.

   1. Recunoaşterea semnificaţiei unor fraze uzuale tipice pentru viaţa cotidiană

      • jocuri pentru asocierea unor simboluri iconice cu forma verbală corespunzătoare (de exemplu, indicatoare uzuale pe stradă – Parcare interzisă, Metrou, Spital)

      • realizarea unor comenzi simple de calculator (deschide, inchide, copiere, lipire, imprimare etc.)

      • realizarea de conexiuni logice corecte a semnificaţiilor privind funcţionarea/

   1. Identificarea unor detalii din texte simple care conţin informaţii uzuale

      • răspunsuri la întrebări simple referitoare la text

      • exerciții de completare de text / enunț lacunar pe baza informațiilor aflate din text

      • aflarea de informaţii de pe internet pe baza unor fișe simple de lucru: Ce? Când?

   1. Identificarea informațiilor din panouri și semne aflate în locuri publice pentru facilitarea orientării

      • exerciții de identificare a unor informații vitale de securitate (Pericol, Nu traversați, Drum blocat,Acces interzis, Drum în construcție…)

      • realizarea unui index cu informații din panouri și semne aflate în locuri publice

      • exerciții de asociere a semnificaţiilor – puzzle

   1. Identificarea informațiilor necesare din liste sau din texte funcționale simple (pliante, meniuri, anunţuri din ziare/online)

      • identificarea de informații necesare în texte simple (publicitare sau de interes general – un panou în magazin, avizerul blocului etc.)

      • exerciții de căutare în pliante/ ghiduri turistice

      • găsirea unui meniu adecvat în funcție de preferințe, din oferta unui restaurant

   1. Desprinderea sensului unor cuvinte separate din context în vederea deducerii înțelesului unei expresii din texte pe teme familiare

      • completarea de tabele

      • exerciții de asociere

      • interpretare de grafice, tabele, diagrame simple

   1. Identificarea rapidă a informațiilor relevante dintr-o serie de texte scurte

      • exerciții de identificare a informațiilor de bază, de tipul Cine? Unde? Când? Ce? din știri scurte sau din alte relatări scrise

      • evidenţierea informaţiilor relevante prin identificarea cuvintelor cheie şi transferarea informaţiilor în tabele, scheme etc.

   uz cotidian: telefon mobil, televizor etc.
   3.2. Identificarea semnificaţiei globale a unui text simplu pe teme familiare	3.2. Identificarea unor elemente importante de reperare a unui eveniment pe un afiș (inclusiv afiș digital) sau pe un alt suport	3.2. Căutarea de imagini relevante pentru a ilustra proiecte în comunitate	3.2. Extragerea informațiilor prezentate din articole de ziar/ digitale simple sau din broșuri de prezentare, în care numele și numerele joacă un rol important la servicii medicale… Înscrierea la şcoală a copiilor…	3.2. Desprinderea principalelor puncte din articole scurte pe teme familiare și de actualitate	3.2. Selectarea de informaţii din mai multe texte în scopul îndeplinirii unei sarcini structurate de lucru
   3.3. Descifrarea unor mesaje simple familiare primite de la prieteni, colegi, profesor privire la situaţii	3.3. Identificarea datelor cerute pe un formular simplu (nume, prenume, data nașterii, adresa) vârstă -identificarea datelor	3.3. Identificarea informațiilor din mesaje scrise simple lecturii unui	3.3. Recunoașterea diferitelor tipuri de corespondență pe subiecte familiare (solicitarea unei informații) apreciere -postare pe rețea de socializare	3.3 Desprinderea sensului global din articole sau interviuri documentări	3.3 Recunoaşterea organizării logice a unui paragraf /text funcțional -exerciții de reconstituire a ordinii fragmentelor conectori, elemente

   • efectuarea unei activități în funcție de mesajul primit

   • alegerea unei imagini potrivite dintr- un set pentru a ilustra semnificaţia textului

   • răspuns la întrebarea „Despre ce e vorba în text?”/ Recunoașteți tema textului?

   • localizarea unui eveniment (concert, spectacol)– loc şi dată de desfăşurare

   • identificarea locului şi a orei de desfăşurare a unui eveniment sportiv pe un bilet de intrare

   • exerciţii de orientare pe hartă – citirea hărţii

   • realizarea de postere: Desertul meu prefertatș Artistul meu preferat…

   • realizarea unui material video de prezentare

   • completarea de texte lacunare cu informaţii care se regăsesc în text

   • proiecte pe teme de interes: Un /O artist(ă) celebru/ă în ţara mea Accesul

   • Bursa știrilor – realizarea unui album cu cele mai interesante evenimente selectate săptămânal din familie/locul de muncă/şcoală

   • realizarea unei emisiuni dezbatere – avantaje/ dezavantaje, ale informaţiilor selectate

   • folosirea de texte scurte pentru identificarea unor informații relevante, de exemplu, despre obiecte pierdute sau sfaturi pe forumuri online, cu scopul redactării de sfaturi proprii sau găsirii unor obiecte

   • asocierea logică, corectă a unor titluri sau soluţii date pentru diverse situaţii : texte/ anunţuri – titluri, subtitluri, imagini

   • completare de text lacunar

   • răspunsuri la întrebări referitoare la informaţia dintr-un text de sms/ e-mail cu

   • identificarea unui coleg după descrierea sumară a celui căutat sub categoriile

   • nume, prenume,

   • oferirea de reacții adecvate în funcție de mesaj

   • efectuarea unei activități în funcție de mesajul primit

   • propunerea

   • citire de bilețele de

   • identificare de e- card, e-mail,

   • activități de selectare a informațiilor relevante în vederea efectuării unei sarcini de lucru

   • selectarea celor mai potrivite surse de informare pentru realizarea unei teme/

   • exerciții de segmentare a textelor

   • completare cu

   13

   uzuale (nu pot vorbi acum, ne vedem diseară, sună-mă la 5 etc.)	dintr-un permis de şedere / carte de identitate	material pe baza înțelegerii globale – oferirea de sfaturi pentru a aprofunda un text sau pentru a-l ocoli	scrisoare semi- formal	– realizarea de colecții de articole/ surse pe anumite teme	determinate de sens în economia textului scris – realizarea de planuri de idei short- list, texte oglindă
   3.4 Manifestarea curiozității pentru decodarea unor mesaje scrise simple	3.4 Manifestarea deschiderii pentru receptarea de mesaje în limba străină	3.4. Manifestarea interesului pentru lectura de orientare	3.4. Manifestarea disponibilității pentru informare prin lectură orașe pe tematici date sau liber alese	3.4. Manifestarea deschiderii pentru informare dintr-o varietate de surse	3.4. Manifestarea interesului pentru selectarea unor texte pertinente în funcție de nevoile de învățare/ cunoaștere „Textului lunii” din partea grupelor de lucru o dată pe lună

   • căutarea unei felicitări pe site-uri specializate pentru a le potrivi cu profilul unui coleg/un anume eveniment

   • realizarea unui album ilustrat cu sărbători din cultura românească (specifice unui anumit sezon), pe baza mesajelor descoperite pe site-uri de felicitări

   • jocuri de orientare pe hartă, plan, în spațiul clasei în funcție de instrucțiuni

   • descoperirea mesajelor din aplicații pe calculator

   • vizionarea de materiale video- podcasturi pe diverse teme şi rezolvarea exerciţiilor aferente

   • jocuri de orientare pe hartă, plan, în spațiul clasei în funcție de instrucțiuni

   • elaborarea de strategii de intelegere globală a textului: la prima lectura – tema, Ce?, Când, Unde?, Cine?

   • realizarea de prezentări/ materiale pentru expoziţii tip piaţetă

   • participarea la proiecte integrate care necesită documentare

   • realizarea de materiale de informare/ grupuri de experţi, realizarea de reclame/ panouri publicitare în formate diverse: panouri, ppt, video, blog etc.

   • inițierea de corespondență electronică cu persoane din alte

   • utilizarea textelor în diverse situaţii

   • exerciții de identificare a tipurilor de texte multimodale adecvate intereselor personale de lectură (afișe publicitare digitale, narațiuni grafice etc.)

   • căutarea de texte în funcție de interes

   • selectarea de texte multimodale adecvate intereselor personale de lectură (de ex. afișe publicitare digitale, narațiuni grafice etc. adecvate intereselor)

   • prezentarea

   14

   15

4. Redactarea de mesaje în situaţii de comunicare uzuală

16

17

Conţinuturi

Sugestii metodologice

Pentru un demers eficient sugerăm:

• folosirea limbii române în fraze simple pentru orice situaţie de comunicare din sala de curs – se va evita traducerea sau folosirea variantei familiare cursantului;

• utilizarea nonverbalului pentru a sprijini învăţarea intuitivă, profesorul recurgând la mimă, desen, clipuri video şi filmuleţe pentru a oferi puncte de acces relevante sau pentru a explica un concept; utilizarea unei alte limbi străine pentru a explica un cuvânt – indică similaritatea și constituie o plasă de siguranță pentru cursant;

• folosirea de cartonaşe mnemotehnice;

• organizarea de activităţi pe grupe pentru a stimula interacţiunea în limba română; acest context de lucru este şi un context de comunicare securizant în care elementele specifice limbii ţintă (de la acte de vorbire la modele intonatorii) capătă funcţionalitate fără niciun efort; organizarea unor activități care să ofere ocazia interacțiunii cu vorbitori nativi (vizite în magazine, farmacii, librării etc.);

• monitorizarea activităţilor pe grupe în vederea folosirii limbii române; introducerea treptată a unor structuri de bază care tind să devină familiare/ firesc este să existe o motivaţie comunicativă, dacă nu, efectul de învăţare este mult mai scăzut;

• oferirea de exemple și analogii reprezentative pentru intuirea regularităţilor limbii (articularea atentă şi eventuala scriere pe tablă a unor cuvinte pentru a-i sprijini pe cursanţi în a observa anumite mărci gramaticale, cursanţii structurându-şi astfel progresiv regula; sugestie: descoperirea unui fenomen, încercarea aplicării lui, apoi, eventual, elaborarea unei reguli); asemenea exemple nu ar trebui să facă obiectul unor lecţii sau secvenţe de lecţii separate ci să apară în mod firesc pe parcursul diverselor activităţi de comunicare (profesorul propune un „stop-cadru” pentru observarea regularităţii şi oferă mai multe exemple, eventual solicitând cursanţilor să găsească şi ei ceva similar; profesorul şi clasa pot dezvolta împreună un set de semne/ gesturi convenţionale care să le amintească cursaţilor anumite regularităţi: de exemplu, palma deschisă în sus pentru o anume terminaţie la care se încurcă aceştia, o buclă cu degetul pentru a aminti diferenţa de gen etc. – important este ca participanţii la curs să recunoască rapid semnul ca să-şi amintească regula);

• recurgerea la un context autentic de comunicare, creat în clasă pentru a practica actele de vorbire recomandate şi pentru a dezvolta competenţele stipulate;

• realizarea unei lecturi de comprehensiune: accentele formative trebuie să fie puse pe semnificaţii şi pe explorarea acestora la nivelul textului; lectura este un scop explicit al învăţării, de maximă importanţă pentru cunoaştere şi pentru dezvoltarea personală a cursantului; lectura nu trebuie să fie utilizată ca mijloc pentru practicarea vocabularului şi a gramaticii; totodată, lectura cu voce tare este contraproductivă pentru comprehensiune; pronunţia şi intonaţia vor fi exersate prin activităţi de tipul: recitare de poezii, jocuri amuzante (de pronunţie) ;

• recomandăm folosirea unei varietăţi de texte care să cuprindă şi elemente iconice – afiş, planşă, tabel, desen, caricatură, pliante, broşuri, bogat ilustrate etc.;

  Limba română – curs de inițiere pentru străinii adulţi care au dobândit o formă de protecţie internaţională în România şi resortisanţi ţări terţe

• jocuri bingo pentru fixarea numeralelor;

• folosirea cuvintelor încrucișate pentru fixarea unui vocabular pe clase semantice;

• propunerea de teme motivante de lucru – teme simple pentru care se oferă sprijin în clasă sau prin

  intermediul TIC, atunci când există dotare.

  Resurse

  • Manual de limba română pentru adulţi (nivel CECLR A1, A2, B1)

  • Caietul cursantului pentru adulţi (nivel CECLR A1, A2, B1)

  • Ghidul profesorului

    Obs.: Aceste resurse educaţionale au fost realizate în cadrul proiectului „REACT_RO: Resurse educaționale pentru învăţarea limbii române şi acomodarea culturală a beneficiarilor de protecție internațională și resortisanților țărilor terțe în România”, nr. contract FAMI 17.03.03.02, finanţat prin Programul Național – Fondul pentru Azil, Migrație și Integrare prin Inspectoratul general pentru Imigrări, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al României.

  • Language Support for Adult Refugees – Council of Europe Toolkit, disponibil la: https://www.coe.int/en/web/language-support-for-adult-refugees/list-of-all-tools

    Bibliografie

• Iris Beckmann-Schulz et al. (2007). Manual on second language training with asylum seekers and refugees, Equal Learning, European Comission.

• Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite (UNHCR) Agenda UNHCR pentru Integrarea Refugiaţilor in Europa Centrală, (2009). Document disponibil la http://www.unhcr-centraleurope.org/ro/pdf/cu-ce-ne-ocupam/promovarea-integrarii/agenda-de-integrare-unhcr-a-refugiatilor-in-europa-centrala.html

  

  refugiaţilor în Europa Centrală (2009).

• Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite (UNHCR) Nota UNHCR privind integrarea

  Document disponibil la: http://www.unhcr-centraleurope.org/ro/pdf/cu-ce-ne-ocupam/promovarea-integrarii/nota-unhcr-privind-integrarea-refugiatilor-in-europa-centrala.html

• Little David, The linguistic integration of adult migrants and the Common European Framework of Reference for Languages (CEFR). Document disponibil la: https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSearchServices/DisplayDCTMContent?documentId=09000016802fc1ca

Grup de lucru

Ioana Barbu Manager proiecte Fundaţia Schottener Servicii Sociale, coordonator

Andreea Floari Fundaţia Schottener Servicii Sociale, profesor limba română pentru străini

Daniela Muntean Fundaţia Schottener Servicii Sociale, psihopedagog

Daniela Stoicescu Şcoala gimnazială Aletheea, profesor

Limba română – curs de inițiere pentru străinii adulţi care au dobândit o formă de protecţie internaţională în România şi resortisanţi ţări terţe

Anexă la ordinul ministrului educaţiei și cercetării nr. 3310/21.02.2020

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

Programa de Limba română

Curs de inițiere pentru copiii străini

care au dobândit o formă de protecţie internaţională în România şi resortisanţi ţări terţe

București, 2020

Notă de prezentare

Programa de Limba română – curs de iniţiere pentru copiii străini care au dobândit o formă de protecţie internaţională în România şi resortisanţi ţări terţe reglementează studiul limbii române ca limbă străină de către copiii străini care au dobândit o formă de protecţie internaţională (BPI) şi resortisanţi ţări terţe cu drept de şedere în România (RTT).

Dezvoltarea programei a fost realizată pe baza următoarelor documente:

• Key Competences for Lifelong Learning — a European Reference Framework, Recommendation of the European Parliament and of the Council of 18 December 2006, (Recomandarea Parlamentului European vizând competenţele cheie) in Official Journal of the EU, 30 decembrie 2006. Din acest document au fost extrase elementele componente ale competenţei de comunicare.

• Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi (CECRL) – Acest document a orientat

  reflecţia asupra competenţelor de comunicare.

• Language Support for Adult Refugees: a Council of Europe toolkit. Acest set de instrumente a

facilitat selectarea activitaţilor de învăţare în funcţie de profilul specific al cursanţilor refugiaţi.

La nivelul curriculumului actual, competenţele sunt definite în perspectivă europeană ca ansambluri structurate de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini dobândite prin învăţare, care concură la rezolvarea problemelor specifice unui domeniu, dar şi a unor probleme generale. Astfel, programa este centrată pe un model de proiectare curriculară ce vizează dezvoltarea competențelor de comunicare în limba română, potrivit Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi Străine (CECRL), în acord cu profilul şi nevoile reale de învăţare ale copiilor cu statutu de refugiat şi de migrant în România.

Programa de Limba română – curs de iniţiere pentru copiii străini care au dobândit o formă de protecţie internaţională în România şi resortisanţi ţări terţe are în vedere legătură foarte strânsă care există între procesul de achiziție a limbii și procesul de integrare pe care trebuie să-l parcurgă o persoană cu statut de refugiat sau migrant. Achiziția limbii române de către copii reprezintă o premisă pentru începerea sau continuarea studiilor, pentru exersarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor, pentru relaţionarea în diferite contexte sociale. De asemenea, aceasta este esențială pentru obţinerea de cunoştinţe de bază privind cultura şi valorile societăţii ţării gazdă şi dobândirea de competenţe civice.

Există o legătură foarte strânsă între limbă și procesul de integrare a unui copil BPI sau RTT. Folosirea unui limbaj comun facilitează interrelaţionarea vorbitorilor în toate mediile sociale. Cunoașterea limbii reprezintă premisa de bază pentru începerea sau continuarea studiilor, pentru exersarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor, pentru relaţionarea în diferite contexte sociale. Programa se întemeiază pe experiențe concrete și pe date colectate prin intermediul cursurilor de limba română pentru BPI şi RTT – cursuri derulate de organizaţii nonguvernamentale şi finanţate prin Programul General Solidaritatea şi Gestionarea Fluxurilor Migratorii (PG SOLID) și Programul Național Fondului pentru Azil, Migrație și Integrare (FAMI), în perioada 2012-2018. Aceste experiențe de derulare a cursului de iniţiere în limba română pentru copiii BPI în ultimii 6 ani relevă existența unor factori care pot afecta abilitatea copiilor de a participa activ la procesul de învăţare. Printre aceștia, o mare importanță au modelul familial şi istoricul educaţional. Luând în considerare faptul că cele mai multe persoane adulte BPI din România nu au finalizat gimnaziul în ţara de origine şi că aproximativ un sfert dintre aceștia sunt neşcolarizați, se observă o tendinţă de perpetuare a acestui model și în rândul copiilor lor. În aceste

situaţii, părinţii nu conştientizează rolul central al şcolarizării în dezvoltarea şi formarea copilului, tolerând abandonul şcolar al copiilor cu vârste de peste 12 ani, în favoarea găsirii unui loc de muncă. Alte aspecte care accentuează pierderea reperelor și starea de nesiguranţă sunt: întreruperea studiilor pe termen nedefinit ca urmare a situaţiei conflictuale din ţara de origine; părăsirea ţării de origine; schimbările frecvente de domiciliu înainte de recunoaşterea formei de protecţie; traumele suferite; lipsa prietenilor şi a familiei – în cazul minorilor neînsoţiți; dificultăţile întâmpinate în înscrierea copiilor la şcoală, în primul an de la sosirea în România, constrângerile materiale etc.

Pornind de la aceste considerente, prezenta programă este concepută pe trei niveluri corespondente CECRL: începător (nivelul A1), intermediar (nivelul A2) și avansat (B1). Aceasta permite centrarea cursului de iniţiere în limba română pentru copiii străini BPI pe formarea de competențe de comunicare și nu pe asimilarea de conținuturi lingvistice specifice limbii române.

Numărul de ore și caracteristicile programei

Având în vedere abordarea centrată pe dezvoltarea de competențe, fiecare oră de curs contribuie, prin acumulare, la atingerea unor niveluri conform documentului CECRL, și nu poate fi văzută doar ca achiziție de cunoștințe.

De regulă, numărul de ore de predare acumulat, aferent atingerii fiecărui nivel CECRL poate varia în funcţie de specificul limbii predate și de vârsta elevilor. În tabelul de mai jos, este prezentat numărul minimal de ore necesar pentru atingerea fiecărui nivel de învățare a limbii române de către copiii BPI şi RTT. Nevoile elevilor și absența unor experiențe culturale și de învățare pot conduce la alocarea unui număr de ore sensibil mai mare.

Identificarea nivelului pe care se află elevii și, ca urmare, a secțiunii de programă aplicabile într- un caz dat, se va face de către profesor, coroborând informațiile despre numărul de ore acumulat de elevi în învățarea limbii respective cu informațiile obținute prin testul predictiv (de încadrare). Fundamentul diagnozei nivelului îl constituie testul predictiv racordat la CECRL. Se aplică teste predictive la începutul fiecărui an şcolar, cu excepţia momentului de debut al învăţării limbii.

Programa de Limba română – curs de iniţiere pentru copiii străinii care au dobândit o formă de protecţie internaţională în România şi resortisanţi ţări terţe are următoarea structură:

• Notă de prezentare

• Competențe generale

• Competențe specifice și exemple de activități de învățare

• Conținuturi

• Sugestii metodologice

Competenţele generale sunt urmărite pe întreg parcursul cursului şi vizează receptarea și producerea de mesaje simple de către copiii BPI şi RTT, în contexte de comunicare uzuală, în vederea facilitării procesului de integrare în România.

Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale şi vizează, progresiv, achiziţiile participantului, în funcție de nivelurile CECRL. Activităţi de învăţare reprezintă exemple de sarcini de lucru prin care se dezvoltă competențele specifice. În cadrul programei, exemplele de activități marcate cu asterisc (*) constituie recomandări de abordare la nivelurile de vârstă 6-9 ani, celelalte adresându-se copiilor de 10-15 ani.

Conţinuturile constituie baza de operare pentru dezvoltarea competenţelor și sunt organizate pe domenii

Sugestiile metodologice au rolul de a orienta profesorul în organizarea demersului didactic pentru a reuşi să faciliteze formarea competenţelor.

1. Receptarea de mesaje orale în situații de comunicare uzuală

2. Exprimarea orală în situații de comunicare uzuală

3. Receptarea de mesaje scrise în situații de comunicare uzuală

4. Redactarea de mesaje în situaţii de comunicare uzuală

Competenţe generale

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

25

1. Receptarea de mesaje orale în situații de comunicare uzuală

   A1.1	A1.2	A2.1	A2.2	B1.1	B1.2
   -* selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica înțelegerea întrebării/instrucțiunii ,,prenumele și o mișcare” -jocuri de mimă și	Unde…? De unde …?				-* rezolvarea de exerciții de tip adevărat/ fals sau alegere multiplă

   1. Oferirea unei reacții adecvate, la un salut/o întrebare/ instrucțiune simplă rostită clar și rar

      • *folosirea saluturilor, în funcție de momentele zilei

      • folosirea saluturilor, în funcție de persoană

      • *realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în mesajul oral

      • *producerea de răspunsuri nonverbale la comenzi simple (vino, ridică-te, stai jos, deschide cartea etc.)

      • realizare de acțiuni în cadrul jocurilor:

   1. Identificarea semnificației globale a unui mesaj oral clar articulat în contexte familiare

      • *formularea de răspunsuri la întrebările: Cine…? Ce…? Când…?

      • formularea de răspunsuri la întrebarea Despre ce e vorba în …?

      • *selectarea variantei corecte dintr-un set prezentat (imagine semnificativă şi imagini plauzibile/ distractori)

      • alegerea variantei corecte în exerciţii de tip adevărat/ fals

   1. Identificarea unor detalii din mesaje simple articulate clar şi rar în contexte cunoscute/ previzibile

      • *realizarea unui desen în funcţie de un mesaj audiat

      • *răspunsuri la întrebări simple despre anumite elemente din mesaje audiate

      • completarea unor contexte cu expresii/ cuvinte lipsă

   1. Identificarea semnificației unor schimburi verbale clar articulate, care au loc în mod curent

      • *respectarea unor reguli de joc prezentate de adulţi sau de copii

      • *interacțiuni uzuale (la piață, pe stradă, timp liber)

      • rezolvarea de exerciții de tip adevărat/ fals sau alegere multiplă

   1. Desprinderea principalelor puncte din emisiuni radio/ TV/internet pe teme familiare, dacă se vorbește relativ rar și cu claritate

      • *alegerea variantei corecte în exerciţii de tip adevărat/ fals, alegere multiplă în baza temelor specifice

      • colectarea unor informații pentru proiecte integrate

      • documentarea pentru activități la diverse discipline

   1. Identificarea de elemente de înțelegere globală din mesaje autentice

      • *desprinderea mesajului unui cântec românesc, audiat

      • formularea de întrebări după o prezentare pe diverse teme din aria tematică a nivelului lingvistic

      • completarea unor tabele /scheme cu elemente lipsă

   pantomimă
   1.2. Recunoașterea unor poziții de bază (stânga, dreapta, aici, acolo, pe, sub, în, în fața, în spatele)	1.2. Identificarea orei și a cantității exprimate numeric (prețuri, numere) în cadrul unui mesaj audiat articulat clar și rar -*formularea de întrebări şi răspunsuri referitoare la oră pe baza unui ceas de jucărie – *realizarea de jocuri de rol la magazin: clientul plătind preţul corect în funcţie de mesajul audiat -notarea de: numere, date, ore și nume de locuri din mesaje audiate	1.2. Urmărirea unor instrucţiuni simple de orientare, în vederea atingerii unui obiectiv în spațiu	1.2. Sesizarea punctelor principale din mesaje și anunțuri clare și simple	1.2. Desprinderea semnificației dintr-o conversație cotidiană atunci când interlocutorii reformulează sau repetă la cerere anumite cuvinte/expresii verbal	1.2. Formularea de ipoteze cu privire la continuarea unei relatări simple, întrerupte
   1.3. Manifestarea curiozității față de sesizarea semnificației unor mesaje simple adecvate vârstei -* audierea de cântece potrivite vârstei	1.3. Manifestarea disponibilităţii pentru receptarea de mesaje orale simple, articulate clar şi rar	1.3. Manifestarea interesului pentru înţelegerea de detalii dintr-o varietate de mesaje orale simple (filme, cântece, clipuri) -* folosirea unui document audio- video autentic şi simplu ca punct de plecare a unei activităţi/ unui proiect – desprinderea unor	1.3. Solicitarea în forme simple a repetării unui mesaj/ fragment de mesaj pentru a desprinde semnificația acestuia – *practicarea unor formule uzuale pentru a solicita reformularea/ repetarea unui mesaj -* realizarea unor jocuri de rol	1.3. Raportarea proactivă la schimburi verbale de reflectare asupra	1.3. Desprinderea semnificației unor informații tehnice simple cu privire la funcționarea unor aparate -rezolvarea unor sarcini (de tip adevărat/ fals sau

   • *indicarea poziției prin mișcarea mâinii

   • *așezarea unui obiect în funcție de pozițiile indicate

   • schimbarea poziției unui obiect în funcție de instrucțiuni date

   • *mimare de acţiuni în funcţie de instrucţiuni (mergi înainte, ia-o la stânga, încă 5 paşi înainte)

   • marcarea cu săgeţi pe o hartă simplă a unui oraş/ hartă a comorii pe o insulă pustie

   • executarea unui set de instrucțiuni în vederea poziționării corecte a obiectelor sau a persoanelor

   • *oferirea unei reacții adecvate la mesajul audiat

   • completarea unui tabel/ text lacunar cu informații lipsă

   • punerea în ordine logică a punctelor principale din mesajele ascultate

   • *integrarea în schimbul

   • identificarea și notarea sintagmelor de repetare/ reformulare în scopul folosirii lor ulterioare

   • transmiterea semnificaţiei/expresiilor/ elementelor repetate prin joc de rol

   • *identificarea punctelor principale dintr-o relatare simplă

   • *formularea de ipoteze simple cu privire la posibila continuare a evenimentelor din relatarea ascultată

   • compararea variantei personale cu mesajul original

   • *vizionarea unor secvențe scurte din desene animate

   • *participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor-ascultător, folosind păpuși de

   • *vizionarea de clipuri adecvate din punct de vedere tematic şi lingvistic

   • *realizarea unui desen în funcţie de un mesaj audiat

   • răspunsuri nonverbale la recunoaşterea/ înţelegerea contextului/ expresiilor/ cuvintelor:

   • *realizarea de exerciții/activități care solicită concentrarea atenției

   • manifestarea toleranței față de interlocutori prin folosirea de structuri lingvistice specifice limbii studiate și elemente de comunicare nonverbală

   • realizarea unor exerciţii

   • *ascultarea unor instrucțiuni pentru utilizarea unor aparate casnice

   • *asocierea imaginilor cu textul audiat

   26

   deget, pe mână, marionete etc. – formularea de ipoteze referitoare la sesizarea semnificaţiei în limba maternă sau prin intermediul unor mijloace nonverbale (obiecte, desene, pantomimă)

   bat din palme, pocnesc din degete, ridic mâna

   informații relevante din anunțuri de interes public (în gară, aeroport, magazin) – crearea unor noi contexte în care se utilizează detaliile: joc de rol, stand-up- uri

   corespunzătoare unor situații cotidiene (în magazin, la școală, în familie, la restaurant) – realizarea unor miniscenarii/ contexte diverse pentru mesaje

   rolului structurilor utilizate prin crearea contextelor potrivite, de exemplu Pălăriile gânditoare

   alegere multiplă) – ordonarea fragmentelor de text în conformitate cu textul audiat

   27

2. Exprimarea orală în situații de comunicare uzuală

   A1.1	A1.2	A2.1	A2.2	B1.1	B1.2
   -*indicarea vârstei, a culorii preferate etc. articulare corectă a fonemelor specifice, a modelelor intonatorii specifice calități					necesară colectarea selectivă?, Poveștile- film sau carte?)
   2.2. Participarea la dialoguri simple în	2.2. Cererea şi oferirea de informaţii	2.2. Cererea şi oferirea de	2.2. Participarea la scurte schimburi	2.2. Participarea la scurte conversații în	2.2. Parafrazarea orală a mesajului

   1. Reproducerea/ formularea unor mesaje simple și scurte, respectând pronunția și intonația specifice, cu sprijin din partea interlocutorului

      • *repetarea formulelor de salut, de prezentare

      • *exerciții joc de

      • exprimarea unei idei

      • exprimarea unei

   1. Exprimarea a ceea ce îi place/ displace

      • *explicarea simplă a preferinței

      • realizarea unui top al preferințelor din clasă/familie/grup de prieteni

      • realizarea de scurte prezentări ale unor personaje cu accent pe preferinţele acestora

   1. Oferirea unei opinii în legătură cu un subiect familiar/ situație cunoscută

      • *rezolvarea de exerciții de exprimare a acordului/ dezacordului

      • discutarea etapelor unui proiect -rezolvarea de exerciţii în vederea exprimării opiniei personale, exprimării unui sfat/a unor indicaţii

   1. Relatarea unei întâmplări/ a unor experiențe personale

      • *relatarea activităților de săptâmăna trecută/ din vacanță/ excursia la munte pe baza unei liste de puncte

      • expunerea unei experiențe (cu ppt/ videoclip/ jurnal audio)

      • realizarea unui interviu dirijat – relatarea unei experiențe personale

   1. Exprimarea unei sugestii sau a unei reacții la o propunere în cadrul unui dialog informal

      • *exersarea solicitării unei confirmări/ infirmări

      • realizarea unei burse a sugestiilor pentru organizarea unui eveniment (la școală, în comunitate)

      • exprimarea sentimentelor/ opiniei personale

   1. Formularea de idei/ păreri pe teme de interes în cadrul unei discuţii/ în mesaje de răspuns

      • *realizarea de interviuri ghidate/dirijate

      • dezbaterea pe baza argumentelor pro/ contra a unei teme de interes (de exemplu, Este

   contexte de necesitate imediată	referitoare la numere, la preţuri, la exprimarea orei	informaţii referitoare la casă, familie, adresă, persoane, pasiuni obiceiuri tema dată	sociale cu sprijin din partea interlocutorilor	contexte obișnuite, asupra unor subiecte generale	unor scurte pasaje scrise cu cuvintele și ordinea din textul original
   2.3. Prezentarea unui obiect/unei persoane/ unui personaj prin identificare	2.3. Descrierea simplă a unei persoane/a unui personaj	2.3. Descrierea unor obiecte/ a locuinţei spațiu	2.3. Realizarea unor expuneri scurte, repetate, a unui subiect familiar	2.3. Descrierea unor intenții, speranțe, ambiții	2.3. Descrierea acțiunii unei cărți sau unui film și a reacțiilor proprii

   • *participarea la jocuri de rol simple, după un scenariu dat

   • Ce mai faci? Câți ani ai? Cine e prietenul tău? Îți plac fructele? Joci tenis?

   • adaptarea dialogului la contexte situaționale noi

   • *participarea la jocuri de rol la magazin/ la chioşc

   • *amenajarea unui colţ al cumpărăturilor în clasă și iniţierea de simulări client-vânzător în acest context

   • realizarea de jocuri cu folosirea unităților de măsură în diferite domenii de interes pentru copii

   • *dialoguri scurte între elevi sau elev- profesor pentru a afla adresa cuiva, unde şi cum locuiește

   • dialoguri pentru prezentarea familiei/ a prietenilor (descrierea membrilor familiei, vârsta, profesia, pasiuni)

   • completarea unor tabele/ scheme pe

   • *oferirea de răspunsuri și reacții la întrebări/ invitații/ oferte/ acceptare/ refuz etc.

   • formularea de întrebări și răspunsuri pentru a afla/ oferi detalii de identificare

   • jocuri de rol

   • *susținerea de conversații simple despre experiențe avute/ filme/ persoane faimoase

   • realizarea de dialoguri în pregărirea unor proiecte sau pe parcursul documentării pentru proiecte

   • *relatarea orală a sensului unor pasaje citite folosind cuvintele din text și reconstruind textul

   • rezumarea orală a unor pasaje scrise și expunerea acestora în grup sau partenerului

   • găsirea ideilor- cheie/ cuvintelor- cheie şi realizarea unui text tip oglindă

   • *indicarea și numirea unei persoane/ unui obiect

   • *identificarea unui obiect prin jocuri de tip întrebare-răspuns

   • formularea de răspunsuri la întrebările: Cine este? Ce este? Cum este?

   • *indicarea câtorva trăsături ale unui prieten, colegului de bancă

   • *realizarea unui colaj/ desen al unui personaj de desen animat şi verbalizarea portretului respectiv

   • identificarea unei persoane/a unui personaj prin jocuri de tip întrebare-răspuns

   • *realizarea unui desen/colaj al camerei (personale/ visate) şi apoi descrierea orală

   • prezentarea casei/ apartamentului

   • realizarea de exerciții în parteneriat de descriere și reprezentare a unui

   • *prezentarea în câteva cuvinte/ succintă a unui poster/ a unei activități de proiect

   • raportarea unei activități pe baza unui plan/ pregătirii prealabile

   • realizarea și prezentarea unui grafic/ unei diagrame

   • *descrierea intențiilor de viitor cu privire la studii, meserii sau viața personală

   • *descrierea meseriei visate sau a unei meserii imaginare

   • descrierea experientei învățării și a strategiilor de învățare

   • *povestirea unei acțiuni (carte sau film) și a impresiilor personale cu sprijinul unor întrebări ajutătoare

   • relatarea evenimentelor din perspectiva unui personaj

   • relatarea în grupuri diferite de elevi a unor secvenţe dintr- o carte/ dintr-un film

   28

   			– interpretarea unei statistici
   2.4. Manifestarea disponibilității pentru articularea unor sunete noi și pentru a explora noi modele articulatorii/ de intonație și accent cântece și poezii	2.4. Manifestarea deschiderii pentru interacțiune socială și lingvistică	2.4. Manifestarea interesului pentru exprimarea personală într-o altă limbă decât cea maternă române	2.4. Participarea la schimbul verbal fără teama de eșec	2.4. Manifestarea interesului pentru calitatea exprimării / interacțiunii /autocorectare frazei interlocutorului	2.4. Exprimarea și solicitarea unor puncte de vedere personale într-o conversație

   • *interpretarea de

   • *producerea și interpretarea de replici scurte în scenete

   • producerea de texte noi, de exemplu, poezie concretă

   • *practicarea formulelor conversaționale

   • exersarea convențiilor de comunicare (folosirea corectă a formelor de adresare tu/ Dvs.)

   • joc de rol

   • *utilizarea limbii române pentru a se exprima în contexte de comunicare uzuală

   • *realizarea de jocuri de rol în diferite situații de comunicare

   • realizarea de materiale de promovare a limbii

   • *căutarea unei variante simple de exprimare

   • *folosirea mijloacelor de exprimare vizuală și nonverbală în sprijinul unei prezentări verbale

   • jocuri de rol

   • *solicitarea reformulării

   • *realizarea de exerciţii de corectare reciprocă

   • realizarea de exerciții de autoevaluare pe baza înregistrării audio sau a semnalării unor erori din partea colegilor

   • repetarea parțială a

   • *organizarea de dezbateri pro-contra pe teme de interes

   • realizarea de jocuri de rol pe teme de interes cu privire la viața și opțiunile adolescenților

   • exprimarea părerii prin jocuri de argumentare/ contraargumentare (metoda acvariului)

   29

3. Receptarea de mesaje scrise în situații de comunicare uzuală

   A1.1	A1.2	A2.1	A2.2	B1.1	B1.2
   -* jocuri pentru asocierea unor simboluri iconice cu forma verbală corespunzătoare (de exemplu, indicatoare uzuale pe stradă –	text		3.1. Identificarea informațiilor necesare din liste sau din texte funcționale simple (pliante, meniuri, orare) – identificarea de informații necesare în texte simple (publicitare sau de interes general – un		3.1. Identificarea rapidă a informațiilor relevante dintr-o serie de texte scurte – *exerciții de identificare a informațiilor de bază, de tipul Cine? Unde? Când? Ce? din știri scurte sau

   1. Recunoaşterea semnificaţiei unor fraze uzuale tipice pentru viaţa cotidiană

   1. Identificarea unor detalii din texte simple care conţin informaţii uzuale

      • *răspunsuri la întrebări simple referitoare la text

      • *exerciții de completare de text / enunț lacunar pe baza informațiilor aflate din

   1. Identificarea informațiilor din panouri și semne aflate în locuri publice pentru facilitarea orientării

      • *„căutarea comorii” pe baza unor simboluri și semne

      • *exerciții de

   1. Desprinderea sensului unor cuvinte separate din context în vederea deducerii înțelesului unei expresii din texte pe teme familiare

      • *completarea de tabele

      • exerciții de asociere

      • interpretare de grafice, tabele, diagrame simple

   Parcare interzisă, Metrou, Spital) -* realizarea unor comenzi simple de calculator (deschide, inchide, copiere, lipire, imprimare etc.) – realizarea de conexiuni logice corecte a semnificaţiilor privind funcţionarea/ utilizarea aparaturii de uz cotidian: telefon mobil, televizor etc.)	– aflarea de informaţii de pe internet pe baza unor fișe simple de lucru: Ce? Când? Unde? de exemplu, evenimente culturale, concerte etc.	identificare a unor informații vitale de securitate (Pericol, Nu traversați, Drum blocat, Drum în construcție…)	panou în magazin, panoul unei biblioteci etc.)		din alte relatări scrise – evidenţierea informaţiilor relevante prin identificarea cuvintelor cheie şi transferarea informaţiilor în tabele, scheme etc.
   3.2. Identificarea semnificaţiei globale a unui text simplu pe teme familiare	3.2. Identificarea unor elemente importante de reperare a unui eveniment pe un afiș (inclusiv afiș digital) sau pe un alt suport	3.2. Căutarea de imagini relevante pentru a ilustra proiecte școlare/ în comunitate	3.2. Extragerea informațiilor prezentate din articole de ziar/ digitale simple sau din broșuri de prezentare, în care numele și numerele joacă un rol important urșilor polari… Cum protejăm mediul înconjurător…	3.2. Desprinderea principalelor puncte din articole scurte pe teme familiare și de actualitate	3.2. Selectarea de informaţii din mai multe texte în scopul îndeplinirii unei sarcini structurate de lucru subtitluri, imagini

   • realizarea unui index cu informații din panouri și semne aflate în locuri publice

   • exerciții de asociere a semnificaţiilor – puzzle

   • exerciții de căutare în pliante/ ghiduri turistice

   • găsirea unui meniu adecvat în funcție de preferințe, din broșura unui restaurant

   • *efectuarea unei activități în funcție de mesajul primit

   • *alegerea unei imagini potrivite dintr- un set pentru a ilustra semnificaţia textului

   • răspuns la întrebarea „Despre ce e vorba în text?”/ Recunoașteți tema textului?

   • *localizarea unui concert/spectacol – loc şi dată de desfăşurare

   • *identificarea locului şi a orei de desfăşurare a unui eveniment sportiv pe un bilet de intrare

   • exerciţii de orientare pe hartă – citirea hărţii

   • *realizarea de postere: Animalul meu preferat, Actorul meu preferat…

   • realizarea unui material video de prezentare

   • *completarea de texte lacunare cu informaţii care se regăsesc în text

   • proiecte pe teme de interes: O zi din viața lui … Un monument celebru. Salvarea

   • *Bursa știrilor – realizarea unui album cu cele mai interesante evenimente selectate săptămânal din viața școlii

   • realizarea unei emisiuni dezbatere – avantaje/ dezavantaje, ale informaţiilor selectate

   • *folosirea de texte scurte pentru identificarea unor informații relevante, de exemplu, despre obiecte pierdute sau sfaturi pe forumuri online, cu scopul redactării de sfaturi proprii sau găsirii unor obiecte

   • asocierea logică, corectă a unor titluri sau soluţii date pentru diverse situaţii : texte/ anunţuri – titluri,

   30

   3.3. Descifrarea unor mesaje simple familiare primite de la prieteni, colegi, profesor	3.3. Identificarea datelor cerute pe un formular simplu (nume, prenume, data nașterii, adresa) vârstă „vânătoarea de spioni”	3.3. Identificarea informațiilor din mesaje scrise simple	3.3. Recunoașterea diferitelor tipuri de corespondență pe subiecte familiare (solicitarea unei informații) de apreciere -postare pe rețea de socializare	3.3 Desprinderea sensului global din articole sau interviuri	3.3 Recunoaşterea organizării logice a unui paragraf /text funcțional -* exerciții de reconstituire a ordinii fragmentelor
   3.4 Manifestarea curiozității pentru decodarea unor mesaje scrise simple benzi desenate sezon), pe baza mesajelor descoperite	3.4 Manifestarea deschiderii pentru receptarea de mesaje în limba străină -* jocuri de orientare pe hartă, plan, în spațiul clasei în funcție de instrucțiuni	3.4. Manifestarea interesului pentru lectura de orientare	3.4. Manifestarea disponibilității pentru informare prin lectură	3.4. Manifestarea deschiderii pentru informare dintr-o varietate de surse	3.4. Manifestarea interesului pentru selectarea unor texte pertinente în funcție de nevoile de învățare/ cunoaștere în funcție de interes

   • *completare de text lacunar

   • răspunsuri la întrebări referitoare la informaţia dintr-un text de sms/ e-mail cu privire la situaţii uzuale (hai în parc, vino la fotbal, sună- mă la 5 etc.)

   • *identificarea unui coleg după descrierea sumară a celui căutat sub categoriile

   • nume, prenume,

   • identificarea datelor dintr-un permis de şedere / carte de identitate

   • jocuri de tip

   • *oferirea de reacții adecvate în funcție de mesaj

   • *efectuarea unei activități în funcție de mesajul primit

   • propunerea lecturii unui material pe baza înțelegerii globale

   • oferirea de sfaturi pentru a aprofunda un text sau pentru a-l ocoli

   • *citire de bilețele

   • identificare de e- card, e-mail, scrisoare semi- formal

   • *activități de selectare a informațiilor relevante în vederea efectuării unei sarcini de lucru

   • selectarea celor mai potrivite surse de informare pentru realizarea unei teme/ documentări

   • realizarea de colecții de articole/ surse pe anumite teme

   • exerciții de segmentare a textelor

   • completare cu conectori, elemente determinate de sens în economia textului scris

   • realizarea de planuri de idei short- list, texte oglindă

   • *lectură globală de

   • *căutarea unei felicitări pe site-uri specializate pentru a le potrivi cu profilul unui coleg/un anume eveniment

   • realizarea unui album ilustrat cu sărbători din cultura românească (specifice unui anumit

   • descoperirea mesajelor din aplicații, jocuri pe calculator

   • vizionarea de materiale video- podcasturi pe diverse teme şi rezolvarea exerciţiilor aferente

   • *jocuri de orientare pe hartă, plan, în spațiul clasei în funcție de instrucțiuni

   • elaborarea de strategii de intelegere globală a textului: la prima lectura – tema, Ce?, Când, Unde?, Cine?

   • realizarea de prezentări/ materiale pentru expoziţii tip piaţetă

   • *participarea la proiecte integrate care necesită documentare

   • realizarea de materiale de informare/ grupuri de experţi, realizarea de reclame/ panouri publicitare în formate diverse: panouri, ppt, video, blog etc.

   • inițierea de corespondență

   • *utilizarea textelor în diverse situaţii

   • exerciții de identificare a tipurilor de texte multimodale adecvate intereselor personale de lectură (benzi desenate, afișe publicitare digitale, narațiuni grafice etc.)

   • *căutarea de texte

   • selectarea de texte multimodale adecvate intereselor personale de lectură (de ex. benzi desenate, afișe publicitare digitale, narațiuni grafice etc. adecvate intereselor)

   • prezentarea

   31

   pe site-uri de felicitări

   electronică cu elevi din alte orașe pe tematici date sau liber alese

   „Textului lunii” din partea grupelor de lucru o dată pe lună

   32

4. Redactarea de mesaje în situaţii de comunicare uzuală

   A1.1	A1.2	A2.1	A2.2	B1.1	B1.2
   			hobby-uri etc.	simplu -*identificarea elementelor componente ale unui CV	personală (familie, școala, interese etc.)
   4.2. Redactarea unui mesaj simplu către un coleg răspuns la anunţ,	4.2. Redactarea de mesaje simple despre sine/ despre alţii -* scrierea unui mesaj introductiv simplu către un prieten prin corespondenţă (un scurt autoportret – culoarea ochilor, a	4.2. Descrierea unor aspecte ale vieții cotidiene (oameni, locuri, școală, familie, hobby-uri), folosind fraze simple – *realizarea unui album cu hobby-	4.2. Prezentarea unei activități în scris, utilizând cuvinte de legătură („și”, „dar”, „pentru că”) scris a unei poziții –	4.2. Relatarea unor evenimente folosind elementele de introducere a succesiunii („mai întâi”, „apoi”, „după aceea”, „în final” – *exerciții de redactare de texte pe	4.2. Redactarea de texte simple și coerente pe teme de interes

   1. Scrierea unei felicitări de ziua cuiva sau pentru o sărbătoare

      • *realizarea unui calendar al sărbătorilor şi afişarea acestuia în clasă

      • *confecţionarea unei felicitări şi scrierea mesajului uzual sau a unuia simplu personalizat

      • compunerea unor mesaje scurte de felicitare pe telefon sau mail

   1. Completarea de date personale (nume, prenume, adresa, vârsta, pasiuni)

      • *completare de formulare pentru înscrierea la activități specifice vârstei (curs de înot, de dans, de limbă străină etc.)

      • proiecte de grup pentru întocmirea unei fişe de identitate a unui personaj îndrăgit, a unei personalităţi

   1. Redactarea de mesaje și de note simple și scurte

      • *redactarea unei invitații/mesaj de mulțumire

      • scrierea unei explicații scurte pentru o imagine în cadrul unui proiect

      • elaborarea unui flyer pentru comunicarea rezultatelor unui proiect

   1. Completarea unui formular cu informații de identificare (educație, interese, competențe)

      • *realizarea unei prezentări a membrilor unui grup pe baza unui formular

      • „fișa personală” pentru un sportiv celebru/ cântăreț animal preferat etc.

      • completare de fişă bingo – descriere pers., caracteristici,

   1. Redactarea CV- ului în forma prescurtată folosind un template

      • identificarea regulilor de redactare a unui CV

      • colectarea de date pentru completarea CV-ului

      • completarea unui CV, de exemplu, Europass

   1. Redactarea unei scrisori despre situația

      • *exerciții de corespondență cu alți copii în cadrul unor proiecte

      • redactarea de scrisori ca răspuns la scrisori date/situații

      • redactarea unui mail, une scrisori formale (motivarea absenței la un curs de înot etc.)

   • *scrierea unui mesaj scurt pe un bilet (sunt acasă, vin imediat; răspunde, te rog; așteaptă, te rog etc.)

   • formularea unui

   • *completare de text lacunar

   • argumentarea în

   • *realizarea unui scurt raport de documentare pentru un proiect pe baza unor repere/ unui plan

   • redactarea unei

   sms, înştiinţare, scuză	părului, mâncarea preferată, pasiuni) – scrierea unei intrări simple pe un blog	urile personale jurnal personal	pro sau contra și utilizarea conectorilor adecvați – redactare cu suport vizual/verbal (întrebări, repere)	baza unor imagini/ filme sau de repovestire – realizarea de podcasturi în baza textelor	scrisori de intenţie cu structură simplă în vederea susţinerii unei candidaturi/ înscrieri la un curs etc.
   4.3. Participarea la proiecte de grup în care se elaborează cu sprijin mesaje scurte pentru un eveniment	4.3. Manifestarea disponibilității pentru schimbul de mesaje scrise simple – *realizarea de corespondenţă directă prin bilețele, vederi -utilizarea diverselor aplicații digitale pentru corespondență (e-mail, whatsApp, sms)	4.3. Participarea la schimbul de mesaje scrise -propunerea de teme stimulative pentru redactare	4.3. Depășirea fricii de eșec în redactare/ schimbul de mesaje scrise	4.3. Manifestarea interesului pentru calitatea redactării	4.3. Raportarea proactivă la schimbul de mesaje scrise funcționale inclusiv prin solicitarea de informații mai complete despre diverse produse/ servicii etc.)

   • realizarea unui poster de grup cu eroii preferați

   • realizarea unui

   • *realizarea unui afiș

   • realizarea unui album al clasei

   • realizarea unui anunţ scurt/ anunţ publicitar etc.

   • *proiecte de grup

   • schimb de scrisori/ mail-uri, corespondenţă

   • *exerciții de revizuire a textelor scrise

   • exerciţii de scriere creativă, de exemplu, poveşti, poezie concretă, antitexte

   • *exerciții de autoevaluare și interevaluare

   • discutarea unei grile de atribuire de scoruri pentru evaluarea exprimării în scris

   • *redactarea unui răspuns la un anunț referitor la o excursie/ tabără

   • solicitarea de informații suplimentare referitoare la un nou model de telefon pe site-ul unui retailer

   • oferirea unui răspuns la un anunț publicitar de pe site-ul unui hotel/ restaurant

   • redactarea unui răspuns la un anunț publicitar, inclusiv solicitarea de informații complete și exacte despre diverse produse/ servicii (o mașină, curs academic

   33

   Limba română – curs de inițiere pentru copiii străinii care au dobândit o formă de protecţie internaţională în România şi resortisanţi ţări terţe

   34

   Conținuturi

   A1	A2	B1

   • Saluturi uzuale

   • Prezentare: nume, vârstă

   • Sala de clasă: obiecte, rechizite

   • Culori și nonculori

   • La școală învăț…

   • Ce mănânc dimineața, la prânz, seara?

   • Fructe și legume

   • Programul zilnic – ceasul cu orele fixe

   • Obiecte vestimentare

   • Familia

   • Locuința

   • Meserii și profesii

   • Părțile corpului

   • Animale și plante

   • Activități preferate

   • Mijloace de transport

   • Alte forme de salut

   • Casa și familia

   • Obiceiuri și tradiții în familie

   • Școala

   • Unități de măsură

   • Vremea

   • Povești sau filme pentru copii

   • Îmbrăcăminte și încălțăminte

   • Activități zilnice

   • Cum sunt eu? Gânduri și emoții

   • Reguli de păstrare a sănătății

   • Hobby-uri

   • Saluturi cunoscute

   • Membrii unei familii

   • Activități gospodărești în casă

   • Personaje îndrăgite din cărți, filme, muzică etc.

   • Orașul: La hotel, La restaurant etc.

   • Drumul către școală – mijloace de transport

   • Cum se fabrică

   • Alimente – La piață, În supermarket

   • Vremea

   • Modă

   • Hobby-uri

   • Ocupații și domenii de activitate

   Sugestii metodologice

   Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei pentru proiectarea şi derularea activităţilor de predare-învăţare-evaluare a limbii române, pentru copiii beneficiari ai unei forme de protecţie internaţională şi resortisanţi ţări terţei, în concordanţă cu profilul şi nevoile acestora.

   În susţinerea cursului de limba română, cadrul didactic va insista permanent pe trezirea interesului copilului BPI sau RTT pentru învăţarea limbii române şi pe dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, jocul didactic va predomina, asigurând contextul pentru participarea activă, individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei şi sentimente. Tot ceea ce se întâmplă la „ora” de comunicare în limba română ar trebui să se deruleze sub forma unei suite de jocuri sau antrenamente atractive pentru toate grupele de vârstă ale cursanţilor.

   Din spaţiul clasei nu trebuie să lipsească resurse educaționale atractive, potrivite diferitelor vârste: cartonașe mnemotehnice, filme, jocuri, cărți, afișe, computer etc. Se va pune accentul pe spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor şi nu pe rigurozitatea ştiinţifică a acestora. Recomandăm folosirea unei varietăţi de texte care să cuprindă şi elemente iconice – afiş, planşă, tabel, desen, caricatură, pliante, broşuri, bogat ilustrate etc.

   Pentru intuirea regularităţilor limbii se recomandă oferirea de exemple și analogii reprezentative, cum ar fi articularea atentă şi, eventual, scriere pe tablă a unor cuvinte pentru a-i sprijini pe elevi în a observa anumite mărci gramaticale și regularități ale limbii. Asemenea exemple nu ar trebui să facă obiectul unor lecţii sau secvenţe de lecţii separate, ci să apară în mod firesc pe parcursul diverselor activităţi de comunicare (profesorul propune un „stop-cadru” pentru observarea regularităţii şi oferă mai multe exemple, eventual solicitând elevilor să găsească şi ei ceva similar; profesorul şi clasa pot dezvolta împreună un set de semne/ gesturi convenţionale care să le amintească elevilor anumite regularităţi: de exemplu, palma deschisă în sus pentru o anume terminaţie la care se încurcă elevii, o buclă cu degetul pentru a aminti diferenţa de gen etc. – important este ca elevii să recunoască rapid semnul ca să-şi amintească regula).

   Activitatea didactică se va desfăşura într-o interacţiune permanentă cu copiii, astfel încât să răspundă intereselor acestora. Copiii vor fi stimulaţi să întrebe, să intervină, să aibă iniţiativă, să exprime idei şi sentimente despre ceea ce învaţă. Pot fi utilizate texte scurte, atractive, care să fie citite și transpuse în jocuri de rol sau în mici scenete.

   O altă sugestie metodologică se referă la folosirea nonverbalului pentru învăţarea intuitivă – dacă profesorul mimează acţiunea de a se ridica/sta jos atunci când enunţă aceste activităţi, pentru cursant va fi mult mai clar despre ce este vorba. În acelaşi context, învăţarea va fi facilitată dacă cursanţii sunt încurajați în permanență să combine verbalul (ceea ce au receptat sau ceea ce exprimă) cu limbajul corporal.

   Foarte importantă este învăţarea în context. Formarea competenţelor de comunicare are loc într- un context favorabil, semnificativ. În absenţa acestuia, cursanţii ajung doar să recite cuvinte şi fraze memorate, fără să le poată transfera în viața de zi cu zi. Se recomandă organizarea unor activități care să ofere ocazia interacțiunii cu vorbitori nativi (vizite în magazine, farmacii, librării etc.).

   Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. Se recomandă cu prioritate metode moderne de evaluare precum: proiectul, portofoliul, observarea sistematică a comportamentului cursanţilor, centrarea pe progresul personal, autoevaluarea etc. Este recomandabil ca

   Limba română – curs de inițiere pentru copiii străinii care au dobândit o formă de protecţie internaţională în România şi resortisanţi ţări terţe

   evaluarea să se realizeze prin raportare la competenţele specifice, evitându-se comparaţiile între copii. Evaluarea va orienta profesorul în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale copiilor. Se vor valorifica și competenţele dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil.

   Resurse

   • Manual de limba română pentru adulţi (nivel CECLR A1, A2, B1)

   • Caietul cursantului pentru adulţi (nivel CECLR A1, A2, B1)

   • Ghidul profesorului

Obs.: Aceste resurse educaţionale au fost realizate în cadrul proiectului „REACT_RO: Resurse educaționale pentru învăţarea limbii române şi acomodarea culturală a beneficiarilor de protecție internațională și resortisanților țărilor terțe în România”, nr. contract FAMI 17.03.03.02, finanţat prin Programul Național – Fondul pentru Azil, Migrație și Integrare prin Inspectoratul general pentru Imigrări, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al României.

Bibliografie

Hamilton, R., Moore, D. (2003). Educational Interventions for Refugee Children: Theoretical Perspectives and implementing best practice, Routledge, New York.

Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite (UNHCR) Agenda UNHCR pentru Integrarea Refugiaţilor in Europa Centrală, (2009). Document disponibil la http://www.unhcr-centraleurope.org/ro/pdf/cu-ce-ne-ocupam/promovarea-integrarii/agenda-de-integrare-unhcr-a-refugiatilor-in-europa-centrala.html

Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite (UNHCR) Nota UNHCR privind integrarea refugiaţilor în Europa Centrală (2009). Document disponibil la: http://www.unhcr-centraleurope.org/ro/pdf/cu-ce-ne-ocupam/promovarea-integrarii/nota-unhcr-privind-integrarea-refugiatilor-in-europa-centrala.html

Grup de lucru

Ioana Barbu Manager proiecte Fundaţia Schottener Servicii Sociale, coordonator Andreea Floari Fundaţia Schottener Servicii Sociale, profesor limba română pentru străini Daniela Muntean Fundaţia Schottener Servicii Sociale, psihopedagog

Daniela Stoicescu Şcoala gimnazială Aletheea, profesor

Limba română – curs de inițiere pentru copiii străinii care au dobândit o formă de protecţie internaţională în România şi resortisanţi ţări terţe

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește