ANEXĂ din 16 decembrie 2019

Emitent : AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI



Notă …

Aprobată prin DECIZIA nr. 2.168 din 16 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 16 din 13 ianuarie 2020.

Anexă

MODEL

pentru întocmirea Programului de îmbunătățire a eficienței energetice (PIEE)

aferent localităților cu o populație mai mare de 5.000 locuitori

Model Pagină de gardă pentru Programul de Îmbunătățire a Eficienței Energetice:

PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE

PENTRU MUNICIPIUL/ORAȘUL/COMUNA ………………………… Județul …………………………

ANUL DE RAPORTARE:.…………

Întocmit de………………………………..

În cazul autorităților administrației publice locale din localitățile cu o populație mai mare de

20.000 de locuitori, se va specifica:

Managerul energetic pentru localități atestat conform legislației sau Persoana fizică autorizată, atestată în condițiile legii /

Persoana juridică prestatoare de servicii energetice agreată în condițiile legii, cu care s-a încheiat un contract de management energetic

(numele și prenumele, denumire societate)

…………………………………………

…………………………………………

(semnătura)

Data întocmirii PIEE: …………

1. Introducere

   Cuprins

2. Importanța planificării măsurilor de eficiență energetică de către localități

3. Obiective și reglementări europene și naționale în domeniul energetic

4. Elementele principale ale PIEE

5. Procesul de elaborare a PIEE

   1. Etapa de pregătire

      1. Stabilirea structurii echipei de management a procesului

      2. Identificarea și implicarea actorilor relevanți

   2. Etapa de planificare

      1. Evaluarea cadrului de politici naționale, regionale și locale în vigoare

      2. Evaluarea nivelului de performanță a managementului energetic în localitate

      3. Selectarea sectoarelor care se includ în PIEE

      4. Colectarea de informații relevante pentru domeniul eficienței energetice Sectorul clădiri publice aparținând UAT

         Sectorul clădiri rezidențiale Sectorul iluminat public Sectorul transport public local

         Sectorul gestionare deșeuri / salubrizare Sectorul apă potabilă și epurarea apelor uzate

         Producerea de energie termică și/sau energie electrică și termică în cogenerare

      5. Determinarea nivelului de referință

      6. Formularea obiectivelor PIEE

   3. Etapa de implementare

   4. Etapa de monitorizare și raportare

6. Termeni și definiții Bibliografie

Anexa 1- Matrice de evaluare nivelului de performanță a managementului energetic în localitate, pentru anul …

Anexa 2 – Fișă de prezentare energetică a localității…………pe anul ..…

Anexa 3 – Sinteza Programului de Îmbunătățire a Eficienței Energetice, în anul de raportare …

FIȘĂ COLECTARE DATE CONSUM ENERGIE ELECTRICĂ – Fisa E FIȘĂ COLECTARE DATE CONSUM GAZE NATURALE – Fisa G FIȘĂ COLECTARE DATE CONSUM ENERGIE TERMICĂ – Fișa Th

FIȘĂ COLECTARE DATE Suprafața utilă – Fișa F

FIȘĂ COLECTARE DATE TRANSPORT PUBLIC LOCAL – Fisa Tp FIȘĂ COLECTARE DATE SALUBRIZARE – Fișa S

1. Introducere

   Îmbunătățirea eficienței energetice este un obiectiv strategic al politicii energetice naționale, datorită contribuției majore pe care o are la realizarea siguranței alimentării cu energie, a dezvoltării durabile și competitivității, la economisirea resurselor energetice primare, precum și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

   Prezentul Model a fost întocmit în baza prevederilor Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică, cu modificările și completările ulterioare, ca sprijin pentru autoritățile administrație publice locale din localitățile cu peste 5000 de locuitori care au obligația legală de a elabora planuri de îmbunătățire a eficienței energetice care să includă măsuri pe termen scurt și măsuri pe termen de 3-6 ani.1

   Modelul își propune să contribuie la creșterea capacității autorităților locale de a realiza documente de conformare relevante, bazate pe o cunoaștere corectă a modului în care se consumă energia în cadrul localității.

   Metodologia prezentată în cadrul acestui Model creează un cadru de lucru comun pentru toate localitățile din România. Ea se bazează pe instrumente utilizate cu succes la nivel european și internațional și facilitează stabilirea și îndeplinirea țintelor de creștere a eficienței energetice la nivel local, evaluarea performanțelor locale, precum și schimbul de experiență între localități.

2. Importanța planificării măsurilor de eficiență energetică de către localități

   Localitățile dețin o cotă importantă din consumul național de energie. De aceea îmbunătățirea eficienței energetice și producerea de energie din surse regenerabile la nivelul localităților pot contribui semnificativ la creșterea siguranței energetice atît la nivel local cât și național.

   Planificarea corespunzătoare a măsurilor de eficientizare energetică poate de asemenea să susțină o creștere economică inteligentă, sănătoasă și durabilă la nivel local și să diminueze sărăcia energetică. Sărăcia energetică – definită în general ca fiind situația în care gospodăriile nu își pot permite încălzirea necesară sau alte servicii energetice necesare – are implicații extinse asupra celor afectați, adâncind sărăcia și excluziunea în sens larg și fiind un factor important de marginalizare socială.

   Îmbunătățirea eficienței energetice la nivelul localității poate contribui la crearea de locuri de muncă în zonă având în vedere că renovarea clădirilor, instalarea sistemelor de producere a energiei din surse regenerabile de energie, instalarea și operarea sistemelor de management energetic sunt activități care implică multă forță de muncă.

   La elaborarea Programului de îmbunătățire a eficienței energetice la nivelul localității, autoritățile publice locale trebuie să ia în considerare cele patru roluri pe care le joacă în domeniul energiei, în fiecare dintre roluri putând să influențeze creșterea eficienței energetice. Astfel:

   • În rolul de consumator de energie:

     Administrația locală trebuie să asigure energie pentru clădirile publice. Punerea în aplicare

     

     1 Prezentul Model poate fi utilizat de către orice alte autorități ale administrației publice locale care, voluntar, doresc să realizeze Programe de îmbunătățire a eficienței energetice

     a unor programe și acțiuni destinate economisirii energiei ar permite realizarea unor economii considerabile.

     Autoritățile locale trebuie să asigure, de asemenea, o serie de servicii comunitare de utilități publice caracterizate de un consum ridicat de energie, cum ar fi: transportul public local de călători, iluminatul public, salubrizarea localităților, gestionarea deșeurilor, alimentarea cu apă, canalizarea și epurarea apelor uzate, colectarea, canalizarea și evacuarea apelor pluviale, alimentarea cu energie termică în sistem centralizat, salubrizarea localităților, domenii în care se pot face îmbunătățiri semnificative. Chiar și atunci când aceste servicii sunt delegate către alți operatori, se pot lua măsuri pentru reducerea consumului de energie, în cadrul contractelor de achiziții publice de bunuri și servicii.

   • În rolul de producător de energie:

     Autoritățile locale pot îndeplini rolul de producători locali de energie termică în sitem centralizat, producători de energie electrică sau gaze naturale, dar pot în același timp să fie prosumatori, producând energie din surse regenerabile: energie eoliană, energia derivată din biomasă (biodiesel, bioetanol, biogaz), energie geotermală, energie solară, dar și prin sistemele de producere în cogenerare a energiei electrice și a energiei termice.

   • În rolul de reglementator și factor de dezvoltare:

     Autoritățile locale pot adopta reglementări, politici de taxare locală sau programe de finanțare cum sunt subvențiile sau finanțările nerambursabile pentru a susține inițiativele private în domeniul eficienței energetice sau al utilizării surselor regenerabile de energie.

     Totodată, deciziile strategice privind dezvoltarea urbană, cum ar fi evitarea extinderii nejustificate a așezărilor urbane, pot reduce consumul de energie în transporturi, în rețeaua de iluminat public (extindere), amenajare teritoriu (noua infrastructură edilitară), servicii pentru asigurarea ordinii publice, servicii de sănătate ( ambulanță), altele.

   • În rolul de sursă de motivare și exemplu pentru comunitate:

   Este important ca autoritățile locale să contribuie la informarea, motivarea și schimbarea de comportament a cetățenilor și a operatorilor economici cu privire la utilizarea eficientă, rațională a energiei.

   Este, de asemenea, important ca autoritățile să reprezinte un exemplu (model) prin acțiuni care sprijină dezvoltarea energetică durabilă. Autoritățile locale pot, de exemplu, să impună utilizarea SRE în clădirile administrative noi sau utilizarea autobuzelor electrice pentru transportul public local de călători.

   Măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice incluse în PIEE trebuie să fie suficient de consistente, astfel încât să contribuie la atingerea țintei naționale asumate de România, cât și la realizarea obiectivelor specifice din Planul Național de Acțiune în domeniul Eficienței Energetice (PNAEE).

3. Obiective și reglementări europene și naționale în domeniul energetic

   1. Politici și reglementări la nivelul Uniunii Europene

      În februarie 2015, Comisia Europeană și-a stabilit strategia energetică prin Pachetul privind Uniunea Energetică care are obiectivul „de a oferi consumatorilor UE – gospodării și întreprinderi – o energie sigură, durabilă, competitivă și la prețuri accesibile”, iar pentru a-l

      îndeplini s-au stabilit cinci piloni importanți: asigurarea aprovizionării, extinderea pieței interne a energiei, creșterea eficienței energetice, reducerea emisiilor, cercetarea și inovarea.

      În decembrie 2015, UE a jucat un rol important în medierea unui acord la nivel mondial privind schimbările climatice. La conferința de la Paris, s-a convenit limitarea încălzirii globale la mai puțin de 2 °C în acest secol, iar in octombrie 2016, UE a aprobat în mod oficial acest Acord. În consecință, UE (și restul lumii) trebuie să ia măsurile necesare pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

      În noiembrie 2016, Comisia a propus pachetul „Energie curată pentru toți europenii”, care își propune să revizuiască legislația pentru a contribui la tranziția către un sistem energetic ecologic. Pachetul include acțiuni de accelerare a inovării în domeniul energiei curate, pentru a renova clădirile din Europa și pentru a le face mai eficiente din punct de vedere energetic, precum și pentru a îmbunătăți performanța energetică a produselor și pentru a garanta o mai bună informare a consumatorilor.

      În mai 2018, în Jurnalul Oficial al Comisiei Europene L156/19.06.2018, a fost publicată Directiva (UE) 2018/844 a Parlamentului European și a Consiliului, de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor și a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică.

      În decembrie 2018, în Jurnalul Oficial al Comisiei Europene L328/21.12.2018, au fost publicate următoarele documente :

      • Directiva (UE) 2018/2002 a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a

        Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică care stabilește un cadru comun de măsuri pentru promovarea eficienței energetice pe teritoriul Uniunii, cu scopul de a se asigura atingerea obiectivelor principale ale Uniunii privind eficiența energetică de 20 % pentru anul 2020 și a obiectivelor sale principale privind eficiența energetică de cel puțin 32,5 % pentru anul 2030 și de a deschide calea pentru viitoare creșteri ale eficienței energetice după aceste date.

      • Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului privind promovarea

        utilizării energiei din surse regenerabile care stabilește că ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie al Uniunii în 2030 este de cel puțin 32 %. Comisia analizează acest obiectiv, urmând să înainteze, până în 2023, o propunere legislativă vizând majorarea acestuia dacă se constată reduceri suplimentare substanțiale ale costurilor de producție a energiei din surse regenerabile sau dacă majorarea este necesară pentru îndeplinirea angajamentelor internaționale ale Uniunii în materie de decarbonizare ori dacă o reducere semnificativă a consumului de energie în Uniune justifică o astfel de majorare.

      • Reglamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului privind

      guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale

      Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, stabilește fundamentul legislativ necesar pentru o guvernanță fiabilă, favorabilă incluziunii, eficientă din punctul de vedere al costurilor, transparentă și previzibilă a uniunii energetice și a acțiunilor climatice (mecanismul de guvernanță), care să asigure atingerea obiectivelor uniunii energetice prevăzute pentru anul 2030 și pe termen lung în conformitate cu Acordul de la Paris din 2015 asupra schimbărilor climatice.

   2. Politici și reglementări la nivel național

      Similar cu perspectiva Uniunii Europene de a construi politica sa energetică și de mediu la orizontul anului 2030 în jurul a cinci piloni, România a dezvoltat Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC 2021-2030) pe o serie de elemente constitutive, esențiale pentru definirea rolului și contribuției naționale la consolidarea Uniunii Energetice.

      În acest context, în luna decembrie 2018, a fost transmisă propunerea țintelor României privind contribuția la atingerea obiectivelor Uniunii, la orizontul anului 2030, astfel:

      – Eficiență Energetică	37,5 %
      – Emisii ETS (% față de 2005)	44,0 %
      – Ponderea globală a energiei din surse
      regenerabile, în consumul final brut de energie	27,7 %

      Principalele reglementări la nivel national în domeniul energiei sunt următoarele:

      Cadrul legal național privind eficiența energetică

      • Legea nr. 121/ 2014 privind eficiența energetică cu modificările și completările ulterioare (denumită în continuare “Legea”)

        Art. 9 alin. (20), alin. (21) și alin. (22) din Lege prevăd următoarele obligații pentru autoritățile administrației publice locale:

        „(20) Autoritățile administrației publice locale din localitățile cu o populație mai mare de 5.000 de locuitori au obligația sa întocmească programe de îmbunătățire a eficientei energetice in care includ masuri pe termen scurt și masuri pe termen de 3-6 ani.

        (21) Autoritățile administrației publice locale din localitățile cu o populație mai mare de

        20.000 de locuitori au obligația:

        1. să întocmească programe de îmbunătățire a eficienței energetice în care includ măsuri pe termen scurt și măsuri pe termen de 3-6 ani;

        2. să numească un manager energetic, atestat conform legislației în vigoare sau să încheie un contract de management energetic cu o persoană fizică atestată în condițiile legii sau cu o persoana juridică prestatoare de servicii energetice agreată în condițiile legii.

        (22) Programele de îmbunătățire a eficienței energetice prevăzute la alin. (20) și alin.

        (21) lit. a) se elaborează în conformitate cu modelul aprobat de Departamentul pentru Eficiență Energetică și se transmit Departamentului pentru Eficiență Energetică până la 30 septembrie a anului în care au fost elaborate.”

        Totodată, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) :

        „Autoritățile administrațiilor publice centrale achiziționează doar produse, servicii, lucrării sau clădiri cu performanțe înalte de eficiență energetică, în măsura în care acestea corespund cerințelor de eficacitate a costurilor, fezabilitate economică, viabilitate sporită, conformitate tehnică, precum și unui nivel suficient de concurență, astfel cum este prevăzut în anexa nr. 1.”

      • Legea nr. 123/2012 energiei electrice și a gazelor naturale, cu completările și modificările ulterioare;

      • HG nr. 203/2019 pentru aprobarea Planului național de acțiune în domeniul eficienței energetice (PNAEE IV)

      • Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare

      • Legea nr. 220/2008 privind promovarea producției de energie din surse regenerabile, cu completările și modificările ulterioare;

      • HG nr. 1069/2007 privind aprobarea Strategiei energetice a României pentru perioada 2007-2020;

      • HG nr. 877/2018 privind adoptarea Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030

      În domeniul achizițiilor publice, autoritățile administrației publice centrale și locale vor respecta cerințele Regulamentului (UE) 2017/1369 al Parlamentului European și al Consiliului, dar și a regulamentelor (CE) ale Comisiei, de implementare a Directivei 2009/125/CE și a Directivei 2005/32 CE a Parlamentului European și a Consiliului, privind instituirea unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică și etichetare energetică aplicabile produselor cu impact energetic (regulamente disponibile pe pagina web a ANRE: https://www.anre.ro/ro/eficienta-energetica/legislatie/legislatie-ue/eficienta-energetica1387182970).

   3. Programul de Îmbunătățire a Eficienței Energetice – PIEE

      PIEE este un document care definește acțiuni, responsabilități și termene de realizare concrete în scopul îmbunătățirii eficienței energetice și a reducerii consumului de energie pe termen scurt, mediu și lung al autorităților publice locale.

      Prin PIEE, localitățile stabilesc măsurile necesare, estimează economiile de energie și identifică resursele financiare pentru a contribui la atingerea țintelor naționale în domeniul eficienței energetice și a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final de energiea.

      Prezentul Model pentru întocmirea PIEE introduce:

      • o structură minimală a Programului de îmbunătățire a eficienței energetice (inspirat din documente similare realizate pe plan internațional);

      • chestionare de evaluare a capacității de management energetic local, care să ofere

        informații asupra bazelor de date existente și procedurilor de gestiune energetică aplicate;

      • indicatori de eficiență energetică care să permită evaluarea și compararea performanțelor energetice locale cu valori de referință medii înregistrate la nivel național și european;

      • o formă de raportare unică, care să permită centralizarea datelor și sinteza acestora la

      nivel național, în vederea evaluării impactului.

      Conform legislației în vigoare, autoritățile administrației publice locale din localitățile cu o populație mai mare de 5000 de locuitori, au obligația să întocmească programe de îmbunătățire

      a eficientei energetice (PIEE), după modelul detaliat în prezentul document. În vederea încadrării în țintele anuale stabilite prin Planul Națioanal de Acțiune în domeniul Eficienței Energetice (PNAEE) aprobat prin hotărâre de guvern (PNAEE IV a fost aprobat prin HG nr.203/2019), programele actualizate se transmit către ANRE-DEE până la data de 30 septembrie a fiecărui an.

      NOTĂ:

      Comunitățile locale semnatare ale Convenției Primarilor2 care întocmesc Planuri de Acțiune pentru Climă și Energie Durabilă (PACED3) pot transmite aceste planuri în locul PIEE doar în situația în care PACED conține informațiile solicitate în tabelele 2 – 10 și în Anexa 3 ale prezentului document, iar aceste informații sunt actualizate anual și transmise către ANRE. În acest caz, valoarea economiilor de energie aferente măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice trebuie să fie identificate și alocate pe ani, ca valori estimate și realizate (a se vedea pct 5.4). Planul prezentat trebuie să cuprindă măsuri pe termen scurt și măsuri pe termen de 3-6 ani.

4. Elementele principale ale PIEE

   PIEE poate avea următoarea structură orientativă:

   1. Sumar executiv

   2. Introducere

   3. Cadrul de politici și reglementări la nivel european, național, județean și local, în vigoare, în domeniul energiei și eficienței energetice

   4. Situația energetică a localității

      1. Descrierea generală a localității

      2. Nivelul de performanță a managementului energetic în localitate

      3. Analiza consumurilor energetice pe sectoare de activitate

   5. Stabilirea nivelului de referință

   6. Stabilirea obiectivelor privind economiile de energie aferente fiecarui sector de activitate pentru o perioadă de 3-6 ani

   7. Măsuri de eficiență energetică planificate pe termen scurt, mediu și lung (cu estimarea economiilor anuale de energie, a bugetului necesar realizării lor, a termenului de punere în funcțiune, defalcat pe sectoare/activități și identificarea surselor de finanțare, responsabili/parteneri – măsuri investiționale, măsuri de educare, măsuri organizatorice/ de consolidare a capacității instituționale, măsuri legislative -). Prioritizarea măsurilor.

   8. Acțiuni de monitorizare și evaluare a rezultatelor implementării măsurilor de creștere a eficienței energetice

   9. Concluzii. Sinteza măsurilor de eficiență energetică

   Etapele și pașii în elaborarea PIEE sunt prezentate în continuare.

   

   2 Convenția Primarilor privind Clima și Energia, inițiativă a Comisiei Europene, https://www.conventiaprimarilor.eu/ro/

   3 Planul de Acțiune pentru Climă și Energie Durabilă – orizont de timp 2030

5. Procesul de elaborare a PIEE

   Procesul de elaborare a PIEE include patru etape: pregătire, planificare, implementare, monitorizare și raportare. În cele ce urmează sunt prezentați pașii și acțiunile recomandate a fi întreprinse în fiecare din aceste etape.

   1. Etapa de pregătire

      Această primă etapă este dedicată creării cadrului necesar pentru elaborarea, implementarea și monitorizarea programului de îmbunătățire a eficienței energetice la nivelul localității.

      1. Stabilirea structurii echipei de management a procesului

         La nivelul UAT/primăriei, se va forma o echipă complexă de management a procesului de elaborare și implementare a PIEE, formată din persoane cu competențe și cunoștințe (tehnice, economice) necesare acestui proces. Echipa va fi coordonată de managerul energetic al localității (dacă există). Această echipă va trebui să asigure derularea în bune condiții a procesului de elaborare a PIEE.

         Vor trebui alocate resursele necesare (umane, timp, financiare) în raport cu activitățile definite pentru atingerea obiectivelor.

         Se recomandă autorizarea unei persoane din cadrul compartimentului tehnic al UAT ca manager energetic de localități4. În cazul în care acest lucru nu este posibil, se recomandă contractarea unei Persoane Fizice Autorizate sau a unei Companii de Servicii Energetice pentru servicii de asistență tehnică5 în îndeplinirea acțiunilor de management energetic pentru comunități locale, cu atribuții de suport tehnic și organizatoric în pregătirea, implementarea și monitorizarea proiectelor de creștere a eficienței energetice.

      2. Identificarea și implicarea actorilor relevanți

         Administrația publică locală trebuie să se asigure că în cadrul acestui proces de elaborare și implementare a PIEE vor fi implicați actorii relevanți (stakeholderi) din localitate.

         Actorii relevanți sunt în general cei care dețin date și informații, resurse și expertiză necesare procesului, precum și cei ale căror activități sunt vizate de PIEE. În această categorie pot intra:

         • companii publice locale, asociații de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice;

         • instituții publice deconcentrate, servicii publice descentralizate, direcția de statistică;

         • actori instituționali: organizații profesionale (arhitecți, ingineri, etc), universități, camere de industrie și comerț, asociații de afaceri sectoriale, institute de cercetare, bănci și instituții financiare-nebancare, ONG-uri;

           

           4 Daca indeplinește cerințele legale de autorizare și se identifică poziția în organigrama UAT compatibilă cu acestă calificare.

           5 Autorizată în condițiile legii

         • distribuitorii de energie, furnizori de utilități, companii de servicii energetice, companii de management a utilităților, companii de transport publice/private, companii de construcții;

         • cetățenii din localitate, asociații de proprietari;

         • mass media.

           Se stabilesc structurile de lucru, parteneriale cu actorii relevanți, în funcție de scopul pe care îl are parteneriatul cu aceștia:

           • de informare/colectare informații – grupuri de lucru sectoriale, seminarii, grupuri-țintă, forumuri, întâlniri publice, comunicate de presă;

           • de consultare pe parcursul procesului de planificare, implementare și monitorizare a

             rezultatelor,– comitet consultativ;

           • de implicare activă și colaborare în elaborarea/implementarea PIEE – grupuri de lucru sectoriale, comitet de monitorizare.

   2. Etapa de planificare

      1. Evaluarea cadrului de politici naționale, regionale și locale în vigoare

         Programul de îmbunătățire a eficienței energetice trebuie să se integreze în Planul Național de Dezvoltare (PND) și să se coreleze cu Strategia de Dezvoltare Locală (fig. 1).

         

         Figura 1 – Intergrarea PIEE în Planul Național de Dezvoltare

         Astfel, se vor identifica toate strategiile și politicile existente la nivel național, județean și local, planurile de dezvoltare și reglementările care au impact asupra consumului de energie în cadrul localității.

      2. Evaluarea nivelului de performanță a managementului energetic în localitate

         Evaluarea nivelului de performanță a managementului energetic în localitate se face prin completarea matricei de evaluare din Anexa 1. În cadrul matricei se va marca cu culoare căsuța care corespunde situației din localitate (marcajele color din anexă sunt cu caracter de exemplu).

      3. Selectarea sectoarelor care se includ în PIEE

         Autoritățile administrației publice locale vor include toate sectoarele relevante, din perspectiva consumului de energie pentru localitatea respectivă.

         În PIEE vor fi cuprinse acele măsuri pentru care UAT-ul este eligibil să intervină conform legii, respectiv poate aloca fonduri din bugetul local, poate accesa fonduri structurale, este eligibil să facă împrumuturi, să acceseze fonduri din alte surse (programul Româno Elvețian, fondul Norvegian, Fondul de mediu, etc.), altele.

         Serviciile comunitare de utilități publice sunt sub conducerea, coordonarea, controlul și responsabilitatea autorităților administrației publice locale și modalitatea de gestiune este stabilită prin hotărâri ale autorităților deliberative ale administrației publice locale.

         Astfel, se vor avea în vedere, după caz:

         • clădiri publice aflate sub autoritatea administrației locale (de ex: UAT și autoritatea deliberativă – consiliul local)

         • clădiri rezidențiale;

         • iluminatul public;

         • alimentarea cu apă;

         • canalizare și epurarea apelor uzate;

         • colectarea, canalizarea și evacuarea apelor pluviale;

         • alimentarea cu energie termică în sistem centralizat;

         • salubrizarea localităților

         • transportul public local de călători

         • producerea energiei electrice și termice din surse regenerabile .

           Se va prezenta modul de gestionare a serviciilor de utilități publice stabilit de autoritatea publică locală, prin completarea Tabelului 1.

           Tabelul 1 – Modul de gestionare a serviciilor de utilități publice

           Servicii comunitare de utilități publice	Tipul contractului de gestiune a serviciului public încheiat de UAT				Indicatori de eficiență energetică stipulați prin contract
           	Contract de gestiune delegată cu operatori de drept privat	Hotărâre de dare în administrare către operatori de drept public	Contract de gestiune directă cu operatori de drept privat	Alte tipuri de contracte (dacă există)	DA Precizați indicatorul	NU
           Iluminat Public
           Alimentare cu apă si canalizare
           Alimentare cu energie termică
           Transport public local
           Salubrizare

           Pentru serviciile comunitare de utilități publice concesionate către operatorii economici, autoritățile administrației publice locale vor avea în vedere includerea în programele de dezvoltare și modernizare a infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestor servicii, a măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice aferente desfășurării serviciilor de utilități publice menționate.

      4. Colectarea de informații relevante pentru domeniul eficienței energetice

         Pentru stabilirea nivelului de referință a consumurilor energetice sunt necesare informații specifice. Autoritatea locală trebuie să aloce resurse adecvate și să implice actorii relevanți pentru a construi o bază de date corectă și completă.

         Se vor colecta următoarele categorii de date:

         1. Date generale despre localitate

            1. Amplasarea localității

            2. Condiții climatice specifice (zonă climatică, temperatura exterioară convențională de calcul, zona eoliană, viteza vântului de calcul, perioada de încălzire, numărul de grade- zile etc.)

            3. Evoluția populației, evoluția fondului de locuințe etc.

            4. Modalitatea de asigurare a alimentării cu energie (termică, gaze naturale, electrică)

         2. Date specifice sectoarelor care se includ în PIEESectorul clădiri publice aparținând UAT

            În vederea descrierii sectorului Clădiri publice (școli, spitale, grădinițe, clădiri administrative, instituții de cultură etc.) aflate în proprietatea UAT-ului care achită costurile energetice, se va completa Tabelul 2.

            Pentru descrierea situației consumurilor energetice în sectorul clădirilor publice sub autoritatea UAT-ului, se va completa fișa de prezentare din Anexa 2.

            Tabelul 2 – Indicatori de consum energetic în sectorul clădiri publice, pentru anul de raportare …..

            Nr. Crt.	Tip clădire	Nr. clădiri în grup	Total suprafață utilă încălzită	Indicatori
            				Consum energie electrică	Consum energie termică	Consum combust.*	Factura energie
            							electrică	termică*
            			m2	MWh/an	MWh/an	MWh/an	mii lei	mii lei
            1	Spitale, dispensare, policlinici, etc.
            2	Învățământ preuniversitar (grădinițe, școli, licee, etc.)
            3	Clădiri social-culturale (creșe, cămine de bătrâni, teatre, muzee, cinematografe etc.)
            4	Clădiri administrative/birouri
            5	Clădiri cu altă destinație (grădină zoologică, bazine, piețe, patinoare, cluburi sportive)
            6	TOTAL

            Notă : Tabelul se actualizează anual și se transmite către ANRE în termenul prevăzut de lege

            (*)- Pentru clădirile care nu sunt racordate la sistemul centralizat de încălzire (SACET), se va lua în considerare consumul de combustibil (gaze naturale, CLU, biomasă etc) aferent acestora, exprimat în MWh/an și se va menționa că aceste clădiri nu sunt racordate la SACET.

            Datele de consum energetic se colectează de la distribuitorii locali de energie termică, gaze naturale și energie electrică și se găsesc în Fișa Th (Anexa Th și rând 4), Fișa G (Anexa G și rând 4) și, respectiv, Fișa E (Anexa E și rând 4).

            Datele de suprafețe utile și număr clădiri în grup se colectează prin inventarierea clădirilor publice sub autoritatea administrației locale (Primăriei și Consiliului Local).

            Valoarea anuală a facturilor se colectează de la fiecare administrator de clădire publică sau din contabilitatea instituțiilor care își desfășoară activitatea in clădiri, sub autoritatea Consiliului Local.

            Prin eficiență energetică la nivelul clădirilor publice și private, înțelegem reducerea necesarului și utilizarea rațională a energiei, în același timp cu asigurarea unui confort termic adaptat, a calității aerului interior și a unui iluminat interior respectând normele lumino-tehnice în vigoare.

            În tabelele următoare, se raportează indicatorii de consum anual de energie dacă activitățile respective sunt gestionate (și costurile sunt suportate) de către autoritatea administrației publice locale.

            Sectorul clădiri rezidențiale

            Pentru descrierea sectorului rezidențial se va completa Tabelul 3.

            Pentru descrierea situației consumurilor energetice în sectorul clădirilor rezidențiale, se va completa fișa de prezentare din Anexa 2.

            Tabelul 3 – Indicatori consum energetic în sectorul rezidențial, pentru anul ….

            Nr crt	Indicatori*	Valoare indicator	Consum de energie*		Mărime de raportare*
            0	1	2 = 4 / 6	3	4	5	6
            1	Consum anual specific de energie pentru încălzire și a.c.m. [kWh/m2 an]		Consumul total de energie pentru încălzire și a.c.m. (SACET, gaze naturale și biomasă) [MWh/an], din care:		Suprafața utilă totală încălzită [m2], din care:
            			– Apartamente în bloc		– Apartamente in bloc
            			– Case individuale		– Case individuale
            2	Consumul anual specific de energie de răcire cu aer condiționat [kWh/m2 an]		Consum total de energie de răcire [MWh/an], din care:		Suprafață utilă totală răcită cu aer condiționat [m2], din care:
            			– Apartamente în bloc		– Apartamente in bloc
            			– Case individuale		– Case individuale
            3	Consumul anual specific de energie electrică [kWh/m2 an]		Consumul total de energie electrica [MWh/an]: – Locuințe		Suprafața utila totală [m2]: – Locuințe

            Notă : Tabelul se actualizează anual și se transmite către ANRE în termenul prevăzut de lege

            (*)-Defalcarea indicatorilor pe tipuri de locuință (apartamente și case individuale) se face în măsura în care există date disponibile;

            Rând 1 – Datele de consum energetic se colectează de la distribuitorul local de energie termică și gaze naturale și se găsesc în Fișa Th (rând 1), respectiv Fișa G (rând 1). Datele de suprafețe utile încălzite se colectează de la Direcția Fiscală prin Fișa F.

            Rând 2 – Datele se calculează.

            Rând 3 – Datele se inserează dacă sunt disponibile

            Rând 4 – Datele de consum energetic se colectează de la distribuitorul de energie electrică se găsesc în Fișa E (rând 1). Datele de suprafețe utile încălzite se colectează de la Direcția Fiscală prin Fișa F.

            Sectorul iluminat public

            PIEE va cuprinde o scurtă descriere a sistemului de iluminat public: consumul de energie electrică în ultimii 3 ani, aria de acoperire a sistemului de iluminat public (rutier, pietonal, arhitectural, peisagistic etc.), informații despre aparatele de iluminat (putere, caracteristici tehnice, anul instalării), numărul de aparate de iluminat pe tipuri, număr de stâlpi, indicatori specifici (KWh/nr. locuitori; KWh/luna, lei/luna).

            Pentru descrierea sistemului de iluminat public se va completa Tabelul 4.

            Pentru localități mari, pot fi incluse date privind consumul pentru semaforizare, semnalizare luminoasă, mijloace publicitare, etc. care intră în atribuțiile primăriei.

            Tabelul 4 – Indicatori aferenți sistemelor de iluminat public, în anul de raportare …

            Nr. crt.	An Indicator	U.M.	An-2	An-1	Anul de raportare
            1	Consum anual de energie electrică (1.1+1.2)	MWh/an
            1.1	Iluminat public	MWh/an
            1.2	Iluminat semaforizare, semnalizare, arhitectural	MWh/an
            2	Factura energie electrică	Mii lei/an
            3	Număr puncte luminoase	buc.
            4	Putere instalată	W
            5	Indicator specific mediu, putere	W/punct luminos
            6	Indicator specific mediu, energie	kWh/ punct luminos

            Notă: Tabelul se actualizează anual și se transmite către ANRE în termenul prevăzut de lege

            Rând 1 – Datele se colectează de la distribuitorul de energie electrică și se găsesc în Fișa E, rând 2 și în Anexa E;

            Rând 2 – Datele se colectează de la compartimentul pentru iluminat public al UAT și de la compartimentul financiar al UAT;

            Rând 3 și 4 – Datele se colectează de la compartimentul pentru iluminat public al UAT; Rând 5 și 6 – Indicatorii se calculează cu datele colectate.

            Sectorul transport public local

            Pentru descrierea sectorului transport public local, se vor avea în vedere următoarele elemente:

            • Eficiența sistemului de transport, care se referă la modul în care este acoperită cererea de transport. Aceasta depinde de infrastructură și structura localității. Consumul pe pasager creste proporțional cu scăderea densității populației localității . Reducerea volumului de trafic este un aspect important al unui transport eficient. Planificarea urbana poate sa optimizeze amplasarea sistemului de transport pentru limitarea distantei de transport;

            • Eficiența călătoriei, care se referă la eficiența consumului de energie al diferitelor moduri de transport. Principalii parametri sunt ponderea relativă a diferitelor moduri de transport și factorul de încărcare a vehiculelor

            • Eficiența vehiculelor, care se referă la reducerea consumului specific de combustibil aferent fiecărui tip de vehicul; acest indicator depinde de performanța vehiculelor utilizate cât și de maniera de conducere a autovehiculelor.

            Pentru descrierea acestui sector se recomandă completarea Tabelul 5.

            Tabelul 5 – Indicatori de consum energetic în sectorul transport public, pentru anul de raportare …

            Indicatori	Valoare indicator	Consum de energie (tep)		Mărime raportare
            1	2 (= 4 / 6)	3	4	5	6
            1. Eficiența sistemului
            Consumul specific de energie la transportul public local (tep/pas.)		Consumul de energie anual aferent transportului public local		Număr de pasageri
            2. Eficiența călătoriei
            Consumul specific de energie (tep /pkm)		Consumul anual de energie aferent transportului public loca)		pasageri–km (pkm)
            3. Eficiența vehiculului
            Consumul specific mediu de energie pe tip vehicul (tep/km)		Consumul total de energie, din care:		Total Km parcurși
            – Motorina		-autobuze, microbuze, etc.		Km parcurși pe categorie de vehicul
            – Benzină		-autobuze, microbuze, etc.		Km parcurși pe categorie de vehicul
            – Gaz natural comprimat		-autobuze, microbuze, etc.		Km parcurși pe categorie de vehicul
            – Biocombustibil		-autobuze, microbuze, etc.		Km parcurși pe categorie de vehicul
            – Energie electrică (tracțiune prin linii)		-tramvaie, troleibuze		Km parcurși pe categorie de vehicul
            – Energie electrică – vehicule cu acumulatori		-autobuze electrice		Km parcurși pe categorie de vehicul

            Notă: Tabelul se actualizează anual și se transmite către ANRE în termenul prevăzut de lege

            Indicatorul ''Parcursul pasagerilor'' este exprimat în pasageri-kilometri (pkm), unitate de măsură definită ca transportul unui pasager, pe distanta de un kilometru.

            1. – Se vor lua în considerare toate formele de energie utilizate la transportul public local (motorină, benzină, biocombustibil energie electrică de tracțiune, gaz natural comprimat), prin transformare din unități fizice în unități echivalente (tone echivalent petrol – tep);

            2. – Datele se colectează de la Serviciul de Transport public sau compania de transport public local care aparține UAT-ului sau companiei care a concesionat transportul public local, prin Fișa Tp.

            3. – Datele se colectează de la Serviciul de Transport public prin Fișa Tp.

            Sectorul gestionare deșeuri / salubrizare

            Deșeurile reprezintă una dintre cele mai acute probleme legate de protecția mediului, din cauza cantităților mari generate și depozitării necontrolate a acestora.

            Autoritățile locale, împreună cu operatorul de salubrizare, trebuie să asigure condiții pentru colectarea separată a materialelor reciclabile (plastic, metal, hartie și sticlă) începand cu data de 1 ianuarie 2016.

            În Tabelul 6, se raportează indicatorii de consum anual de energie, dacă activitatea este gestionată (și costurile sunt suportate) de către autoritatea administrației locale.

            Tabelul 6 – Indicatori consum anual de energie pentru flota auto – Direcția de Salubrizare

            Indicator	Motorina	Benzina	Energie electrica	Alte tipuri de combustibil
            	tep	tep	tep	tep
            Consum total

            Datele se colectează de la Directia de Salubrizare, prin Fișa S.

            În cazul în care activitatea de gestionare deșeuri/salubrizare este delegată către un operator economic al cărui consum anual de energie este sub 1000 tep, în cadrul PIEE, se vor menționa indicatorii de performanță energetică prevăzuți în contractul de delegare, în Tabelul 1 sau în programele de dezvoltare a infrastructurii existente.

            Sectorul apă potabilă și epurarea apelor uzate

            Companiile de apă, care operează la nivel județean sau chiar regional, dacă depășesc 1000 tep/an sunt considerați operatori economici care au obligația de a numi un manager energetic și de a completa și transmite către Departamentul pentru Eficiență Energetică (DEE), până la 30 aprilie a fiecărui an, Declarația de consum total anual de energie și Chestionarul de analiză energetică a consumatorului de energie.

            Se evidențiază indicatorii specifici de performanță energetică în sistemele de alimentare cu apă și epurare ape uzate, conform Tabelului 7, dacă activitatea este gestionată de către autoritatea administrației locale.

            Tabelul 7 – Indicatori de consum de energie electrica în sectorul apă potabilă, pentru anul de raportare …

            Nr. crt.	Consumul de energie electrică, pe tipuri de subactivitati	Valoare MWh	Valoare tep (1MWh =0,086 tep)
            1	Statii de pompare apă în rețea
            	Uzina de apă
            	Total Apă
            2	Stația de Epurare
            	Stații de pompare canal
            	Total Canal
            	Total

            Tabelul 8 – Indicatori de consum de energie aferent spațiilor administrative aflate în proprietatea operatorului de drept public/operatorului de drept public cu capital de stat responsabil cu apa/ canalizarea/ epurarea apelor uzate, pentru anul de raportare …

            Nr. crt.	Consumul de energie	Valoare MWh	Valoare tep (1MWh =0,086 tep)
            1	Consumul de energie electrică
            2	Consumul de energie termică
            	Total

            În cazul în care activitatea de gestionare apă potabilă/canalizare/epurarea apelor uzate este delegată către un operator economic al cărui consum anual de energie este sub 1000 tep, în cadrul PIEE se vor menționa indicatorii de performanță energetică prevăzuți în contractul de delegare, în Tabelul 1 sau în programele de dezvoltare a infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciului.

            Producerea de energie termică și/sau energie electrică și termică în cogenerare

            În cadrul PIEE, se menționează tipul de alimentare cu energie termică a localității (de ex: rețea de termoficare, centrale termice – CT, centrale termice zonale – CTZ, unități de cogenerare, încălzire cu centrale termice murale, sobe etc.).

            Dacă unitățile de producere a energiei sunt date în administrare către operatori de drept public, se detaliază consumurile aferente acestor unități.

            Datele referitoare la unitățile de producere a energiei termice și/sau energiei electrice și termice în cogenerare, se sintetizează în tabelul de mai jos.

            Tabelul 9 – Consumuri aferente unităților de producere a energiei termice și/sau electrice și termice în cogenerare, în anul de raportare ….

            Tip centrală*	Anul PIF	Putere termică instalată	Putere electrică instalată	Energia termică utilă livrată la consumatori	Consumul de combustibil în anul de raportare ….. (tep)
            		MWt	MWe**	(tep)	Gaze naturale	Cărbune	CLU	Biomasa	Altele

            Notă: * se menționează: centrala termică, centala termică zonală/de cvartal, cogenerare etc.

            ** pentru unitățile în cogenerare

            Tabelul se actualizează anual și se transmite către ANRE în termenul prevăzut de lege.

            În cazul în care activitatea de gestionare a energiei termice este delegată către un operator economic al cărui consum anual de energie este sub 1000 tep, în cadrul PIEE, se vor menționa indicatorii de performanță energetică prevăzuți în contractul de delegare, în Tabelul 1 sau a programelor de modernizare a SACET.

         3. Utilizarea energiei din surse regenerabile la nivel local

         Se va face o scurtă descriere a instalațiilor de utilizare a energiei regenerabile utilizate pe plan local (surse regenerabile pentru energie electrică, termică, cogenerare din biogaz, etc).

         Nu se va prezenta potențialul la nivel național și nici la nivel regional, ci efectiv sursele regenerabile de energie existente local pentru implementare, în special la nivel de clădiri publice, pentru autoconsum.

         Pentru aceste surse, în cadrul PIEE, se prezintă situația consumurilor de energie provenite din surse regenerabile, în strânsă corelare cu utilizarea energiei la nivel local. Exemplu: dacă o școală are suprafețe disponibile pentru captatoare termice solare (panouri solare) pentru producerea apei calde menajere, însă, pe perioada verii, școala este închisă și nu există utilizare de apa caldă menajeră, atunci se va decide dacă soluția este sau nu oportună.

         Situația consumurilor de energie produsă din surse regenerabile, se prezintă în următorul tabel.

         Tabelul 10 – Consumul de energie produsă din surse regenerabile, în anul de raportare …

         Locația echipamentului/ instalației de utilizare	Sursa regenerabilă de energie	Tip de energie produsă	Cantitate anuală de energie produsă		Cantitatea anuală de energie consumată
         		electrică/termică	MWh	tep	MWh	tep

         Notă : Tabelul se actualizează anual și se transmite către ANRE în termenul prevăzut de lege.

      5. Determinarea nivelului de referință

         Nivelul de referință reprezintă un set de date care descrie starea curentă, înainte de implementarea Programului de îmbunătățire a eficienței energetice.

         Nivelul de referință servește ca punct de comparație, necesar evaluării rezultatelor și impactului implementării programului.

         Pentru exemplificare, se prezintă situațiile de mai jos.

         

         Scenariul evoluției nivelului de referință actual, arată modificările nivelului de referință în cazul în care nu se va implementa niciun program energetic municipal

         Scenariile alternative – arată efectul unei politici mai mult sau mai puțin fermă de eficiență energetică

         

         Scenariul „eficient energetic” reprezintă evoluția preliminată a consumului de energie după aplicarea Programului de îmbunătățire a eficienței energetice

      6. Formularea obiectivelor PIEE

         Programul trebuie să ia în considerare următoarele elemente:

         1. Politica națională în domeniul energiei și mediului;

         2. Strategiile și politicile locale în acest domeniu (ex. planificarea urbană, sistemul de

            încălzire agreat în strategie – centralizat/descentralizat, politica de promovare a resurselor regenerabile locale, integrarea în politica de dezvoltare regională, etc).

         3. Condițiile și nevoile localității (ex. starea tehnică a infrastructurii urbane, potențialul economic al resurselor regenerabile locale, dezvoltarea parcurilor industriale, etc.).

         Formularea obiectivelor se va face realist, pe baza potențialului economic al localității și al capacității ei de finanțare a investițiilor din bugetul propriu sau surse atrase (publice sau private).

         Pe baza obiectivelor programului, sunt dezvoltate structura și conținutul acestuia. Exemple de obiective posibile ale Programului de îmbunătățire a eficienței energetice:

         • Reducerea consumului total de energie în clădirile municipale cu 15% până în anul ….. prin modernizarea si creșterea confortului interior;

         • Reducerea consumului de energie electrică cu 15% în clădirile municipale până în anul;

         • Reducerea consumului de energie pe metru pătrat în clădirile municipale cu 30% până în anul…..;

         • Reducerea consumului de benzină și motorină utilizate de vehicule municipale cu 25% până în anul……;

         • Ponderea de vehicule hibride electrice minimum 25% din flota de vehicule municipiului până în anul….;

         • Îmbunătățirea calității serviciilor energetice: îmbunătățirea calității iluminatului pentru atingerea standardelor in vigoare; idem pentru încălzire; asigurarea continuității și siguranței în alimentare a consumatorilor finali de energie la parametrii stabiliți prin contracte.

      7. Măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice

         Sunt menționate mai jos, ca exemplificare și fără a fi limitate la acestea, o serie de măsuri care pot fi aplicate pentru îmbunătățirea eficienței energetice în fiecare sector de activitate:

         1. Sectorul clădiri publice

            • Elaborare documentații de modernizare, creștere eficiență energetică și confort în clădiri publice;

            • Reabilitarea termică a clădirilor publice;

            • Implementarea sistemelor de monitorizare energetică (tip BMS);

            • Trecerea delimitării de la nivel de joasă tensiune la nivel de medie tensiune pentru un contur care cuprinde mai multe grupuri de clădiri publice, în vederea eliminării tarifului de distribuție de joasă tensiune și creșterea siguranței în alimentarea cu energie electrică;

            • Implementare proiecte pilot a sistemelor de ventilație cu recuperare de căldură și monitorizarea calității aerului interior, în special în clădirile din sistemul de învățământ și sanitar;

            • Implementare proiecte pilot sisteme inteligente de iluminat interior și exterior (senzori de prezență, senzori de crepuscul, sisteme dimming și telegestiune).

         2. Sectorul clădiri rezidențiale

            • Reabilitarea termică a blocurilor de locuințe;

            • Montarea de contoare termice la branșament (dacă este cazul);

            • Realizarea subcontorizării (repartitoare și contoare de apă caldă și rece) la blocurile care sunt supuse reabilitării termice;

            • Echilibrarea hidraulică a instalației interioare și înlocuirea instalațiilor vechi de apă și căldură.

            • Implementare proiecte–pilot privind distribuția energiei termice pe orizontală

         3. Sectorul iluminat public

            • Audit energetic la nivelul Sistemului de Iluminat Public;

            • Retrofit aparate de iluminat exterior și interior;

            • Introducerea Control IP – controlul aprinderii și stingerii sistemului de iluminat public, în funcție de intensitatea luminii exterioare (ex: instalarea de senzori de crepuscul);

            • Sisteme dimming și telegestiune;

            • Implementare sisteme de condiționare a nivelului tensiunii de alimentare cu energie electrică.

         4. Sectorul transporturi

            • Introducerea transportului electric și pe cablu;

            • Modernizarea flotei existente de transport public; utilizarea vehiculelor electrice avînd frână cu recuperare de energie;

            • Analiza sistemului de semaforizare și regândirea lui pentru optimizarea sistemului de transport public și privat, pentru a evita ambuteiajele și poluarea excesiva.

            • Managementul traficului public urban.

         5. Sectorul surse regenerabile de energie

            • Introducerea panourilor fotovoltaice pentru producere energie electrică;

            • Introducerea panourilor termo-solare pentru preparare apă caldă menajeră;

            • Utilizarea pompelor de căldură pentru încălzire, acolo unde este posibil;

            • Utilizarea surselor de apă geotermală pentru încălzire, dacă acestea există.

            • Recuperarea și utilizarea energiei termice produse în exces din activități urbane (din apele uzate, centre de calcul, alte surse de energie produse în exces).

         6. Sectorul salubrizare

            • Flote auto cu poluare redusă – vehicule electrice, pe gaz metan comprimat

            • Ecologizare depozite municipale de deșeuri

            • Punctele de pre-colectare

            • Lucrări de reabilitare la Stațiile de tratare,sortare, compostare

            • Colectarea selectivă deșeuri

            • Utilizarea energetică a fracțiunilor biodegaradabile ale deșeurilor

         7. Sectorul alimentare cu apă și epurare ape uzate

            • Reabilitarea sistemelor de alimentare de apa potabilă

            • Reabilitare infrastructura de canalizare si apa uzata

            • Utilizarea energiei termice recuperate din apele uzate

            • Producere energie electrică din fermentația nămolului

            • Valorificare energetică nămol

         8. Sectorul producere energie electrică și termică

            • securizare / înlocuire grupuri de măsură;

            • implementare sisteme de măsurare inteligentă;

            • echilibrarea încărcării fazelor rețelei;

            • reconfigurare / optimizare rețea JT;

            • modernizare branșamente,

            • modernizare posturi și stații de transformare;

            • modernizare LEA și LES;

            • înlocuire PT, LEA JT și LES MT;

            • rocada transformatoarelor de putere/reglaj tensiune;

            • înlocuirea transformatoarelor MT/JT cu trafo cu pierderi reduse;

            • reabilitare retea de distributie agent termic si sisteme individuale de contorizare

            • Retehnologizarea unor grupuri din centralele termoelectrice

            • Realizarea unor grupuri termoenergetice noi, moderne;

            • Promovarea cogenerării de înaltă eficiență;

            • Retehnologizarea/modernizarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică.

      8. Stabilirea priorităților PIEE

         Prioritățile Programului sunt în strânsă legătură cu obiectivele acestuia care pot fi clasificate în diferite moduri.

         • funcție de rolurile pe care localitatea le joacă în sectorul energiei (v. pct. 2 Importanța planificării măsurilor de eficiență energetică);

         • funcție de sectoare (educație, sănătate, cultură, etc.);

         • funcție de rezultatele preconizate în funcție de obiectivele prioritare ale programului (de exemplu: economii financiare, economii de energie, reducerea de emisii de gaze cu efect de seră, efecte sociale, etc.);

         Se prezintă mai jos o schemă integrată de stabilire a proiectelor prioritare.

         

      9. Determinarea mijloacelor financiare

         Mijloacele financiare pe care localitatea le poate aloca de la bugetul său provin din: venituri proprii din taxe și impozite locale, venituri din proprietate sau din vânzări de bunuri și servicii, privatizarea proprietăților municipale, subvenții de la bugetul de stat.

         Mijloacele financiare care pot fi atrase din surse externe sunt: fonduri nerambursabile puse la dispoziție de autoritățile naționale sau autorități/organizații europene/internaționale prin

         proiecte, fonduri speciale dedicate energiei sau mediului, Fondul Român pentru Eficiență Energiei, credite de la bănci comerciale, parteneriate public-privat, contracte de performanță energetică, concesiuni și leasing, donații, etc.

         Sursele de finanțare cuprind și alte instrumente financiare pentru economii de energie.

         În vederea finanțării măsurilor de eficiență energetică propuse în Programul de Îmbunătățire a Eficienței Energetice, trebuie avută în vedere aprobarea Programului de către Consiliul Local al UAT.

   3. Etapa de implementare

      Implementarea PIEE este etapa care necesită cele mai multe resurse de timp, efort și mijloace financiare, fiind necesara mobilizarea actorilor locali: departamente ale autorității locale, asociații de proprietari, persoane implicate in administrarea clădirilor publice locale, companiile de utilități publice, bănci, asociații profesioniste din domeniul energiei sau alte autorități locale prin schimbul de experiență, bune practici și prin stabilirea unor sinergii.

      Se pregătesc proceduri și procese specifice pentru implementarea fiecărei măsuri cuprinse în Proiect.

      Se recomandă pregătirea și, în măsura în care este posibil, implementarea sistemului standard de Management Energetic ISO 50001, prin definirea unui calendar de implementare, fixarea rolurilor executive și decizionale, validarea funcționalității instrumentelor de monitorizare energetică, definirea unor proceduri privind managementul energetic, instruirea personalului Primăriei. Utilizarea unui sistem al managementului calității este un instrument util pentru a arata că procedurile sunt în conformitate cu obiectivele.

      Implementarea activităților din PIEE este urmărită de către persoanele cu atribuții în acest sens din cadrul autorității publice locale.

      Se evaluează periodic derularea activităților descrise în PIEE și, după caz, se propun ajustări. Se desfășoară activități de management energetic de tipul:

      • Promovarea soluțiilor de eficiență energetică și a surselor (regenerabile) de energie la

        nivelul comunității urbane;

      • Promovarea achiziției de produse, servicii, lucrări sau clădiri cu performanțe înalte de eficiență energetică

      • Evaluarea, în cadrul achizițiilor, a costurilor pe toată durata de viată generate de implementarea unor soluții și echipamente consumatoare de energie;

      • Suport tehnic în definirea temelor de proiectare și fundamentarea oportunităților de accesare finanțări prin programele structurale (POR, POIM, fonduri elvețiene, fonduri norvegiene), guvernamentale, de cercetare și diseminare (POC, Horizon 2020) pentru punerea în practică a proiectelor cu impact în utilizarea eficiență a energiei;

      • Promovarea unei campanii de afișare a certificatelor de performantă energetică în clădirile auditate energetic, în relație cu auditorii energetici, proiectanții și constructorii, proprietarii și administratorii de clădiri din UAT;

      • Pregătirea unor materiale de informare publică privind rezultatele și impactul proiectelor derulate de către Primărie, pentru creșterea eficienței energetice (clădiri publice, în clădirile rezidențiale, iluminat public, transport public) conștientizarea și schimbarea de comportament, pentru publicare în revista Primăriei și diseminare pe canalele media;

      • Se vor identifica și promova idei, proiecte și parteneriate public-private în domeniul eficienței energetice și planificării energetice urbane.

   4. Etapa de monitorizare și raportare

      Prin monitorizarea PIEE se stabilește dacă sunt atinse obiectivele, dacă este respectată derularea activităților de management energetic și dacă nu se depășesc resursele alocate.

      Cel mai simplu mod de monitorizare a rezultatelor obținute prin implementarea măsurilor din programul de îmbunătățire a eficienței energetice este prin comparații pe baza datelor cu privire la:

      1. starea obiectivelor înainte și după punerea în aplicare a măsurilor din Programul de îmbunătățire a eficienței energetice

      2. cantitatea totală de energie economisită pentru întreaga perioadă de punere în aplicare a programului, precum și proiecțiile pentru o anumită perioadă de timp folosind datele din măsurători reale și previziunile bazate pe rezultatele efective de la măsurile puse în aplicare.

      Evaluarea programului ar trebui să includă, de asemenea, o comparație a rezultatelor obținute pentru fiecare dintre obiectivele stabilite: scăderea costurilor cu energia, reducerea emisiilor, îmbunătățirea calității serviciilor energetice și a altor indicatori care fac obiectul programului.

      Monitorizarea și evaluarea începe de obicei de la primii pași ai proiectului și continuă după finalizarea implementării măsurilor, în scopul stabilirii impactului pe termen lung al programului asupra economiei locale, consumului de energie, mediului și asupra comportamentului uman.

      Pentru descrierea măsurilor de eficiență energetică implementate se va completa Tabelul 11, iar în Anexa 3 este dat un model de completare a acestuia.

      Tabelul 11 – Măsuri de eficiență energetică implementate în anul de raportare …

      Sector consum	Măsuri de eficiență energetică*	Indicator cantitativ	Anul PIF	Val. economiei tep/an		Fonduri necesare [mii lei/an]	Sursa de finanțare	UAT Departament responsabil
      				estimată	realizată

      Notă : *se recomandă realizarea unor anexe cu descrierea mai detaliată a măsurilor propuse, eventual cu link-uri pentru detalii de interes pentru potențiali investitori

      Programul de îmbunătățire a eficienței energetice la nivelul localității se întocmește pe o perioadă de 3-6 ani și se transmite către Departamentul de Eficiență Energetică din cadrul Autorității Naționale pentru Reglementare în domeniul Energiei până la data de 30 septembrie a anului în care a fost întocmit.

      Până la data de 30 septembrie a fiecărui an de raportare acoperit de Program, se vor actualiza și se vor transmite la ANRE următoarele documente:

      1. Stadiul de implementare a măsurilor de eficiență energetică din PIEE (Tabelul 11);

      2. Ajustări aduse Programului de îmbunătățire a eficienței energetice (pe structura Anexei 3 a acestui document);

      3. Matricea de evaluare a nivelului de performanță al managementului energetic, actualizată (Anexa 1);

      4. Fișă de prezentare energetică a localității, actualizată (Anexa 2)

      5. Situațiile consumurilor energetice pe sectoare de activitate pentru anul de raportare (Tabel 1 – Tabel 10)

      Fișele de colectare date din sectoarele de activitate nu se transmit către ANRE.

6. Termeni și definiții

• audit energetic – procedură sistematică al cărei scop este obținerea unor date/informații corespunzătoare despre profilul consumului energetic existent al unei clădiri sau al unui grup de clădiri, al unei operațiuni sau instalații industriale sau comerciale sau al unui serviciu privat sau public, identificarea și cuantificarea oportunităților rentabile de economisire a energiei și raportarea rezultatelor;

• auditor energetic – persoana fizică sau juridică atestată/autorizată, în condițiile legii, care are dreptul să realizeze audit energetic la consumatori; auditorii energetici persoane fizice își desfășoară activitatea ca persoane fizice autorizate sau ca angajați ai unor persoane juridice, conform legislației în vigoare.

• consumator final – persoana fizică sau juridică care cumpără energie exclusiv pentru consumul propriu;

• contract de performanță energetică – acord contractual între beneficiarul și furnizorul unei măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice, verificată și monitorizată pe toată perioada contractului, prin care cheltuielile cu investițiile referitoare la măsura respectivă sunt plătite proporțional cu un nivel al îmbunătățirii eficienței energetice convenit prin contract sau cu alte criterii convenite privind performanță energetică, cum ar fi economiile financiare;

• consum final de energie – toată energia furnizată industriei, transporturilor, gospodăriilor, sectoarelor prestatoare de servicii și agriculturii, exclusiv energia destinată sectorului de producere a energiei electrice și termice și acoperirii consumurilor proprii tehnologice din instalațiile și echipamentele aferente sectorului energetic;

• economie de energie – cantitatea de energie economisită determinată prin măsurarea și/sau estimarea consumului înainte și după punerea în aplicare a unei măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice, asigurând în același timp normalizarea condițiilor externe care afectează consumul de energie.

• eficiența energetică – raportul dintre valoarea rezultatului performant obținut, constând in servicii, mărfuri sau energia rezultată și valoarea energiei utilizate în acest scop;

• energie – toate formele de produse energetice, combustibili, energie termică, energie din surse regenerabile, energie electrică sau orice altă formă de energie, astfel cum sunt definite în art. 2 lit. (d) din Regulamentul (CE) nr. 1.099/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008 privind statisticile în domeniul energiei;

• furnizor de servicii energetice – persoană fizică sau juridică care furnizează servicii energetice sau alte masuri de îmbunătățire a eficienței energetice în instalația sau la sediul consumatorului final;

• instrumente financiare pentru economii de energie – orice instrument financiar, precum fonduri, subvenții, reduceri de taxe, împrumuturi, finanțare de către terți, contracte de performanță energetică, contracte de garantare a economiilor de energie, contracte de externalizare și alte contracte de aceeași natură care sunt făcute disponibile pe piață, de către instituțiile publice sau organismele private, pentru a acoperi parțial sau integral costul inițial al măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice;

• îmbunătățirea eficienței energetice – creșterea eficienței energetice ca rezultat al schimbărilor tehnologice, comportamentale și/sau economice;

• încălzire și răcire eficientă – opțiune de încălzire și răcire care, comparativ cu un scenariu de bază care reflectă situația normală, reduce măsurabil consumul de energie primară necesar pentru a furniza o unitate de energie livrată, în cadrul unei limite de sistem relevante, într-un mod eficient din punct de vedere al costurilor, după cum a fost evaluat în analiza costuri-beneficii, ținând seama de energia necesară pentru extracție, conversie, transport și distribuție;

• management energetic – ansamblul activităților de organizare, conducere și de gestionare a proceselor energetice ale unui consumator;

• manager energetic – persoană fizică sau juridică prestatoare de servicii energetice atestată, al cărei obiect de activitate este organizarea, conducerea și gestionarea proceselor energetice ale unui consumator;

• măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice – acțiuni care, în mod normal, conduce la o îmbunătățire a eficienței energetice verificabilă și care poate fi măsurată sau estimată;

• PAED (sau PACED) – Planul de Acțiune pentru (Climă și) Energie Durabilă

• reabilitare substanțială – reabilitarea ale cărei costuri depășesc 50% din costurile de investiții pentru o noua unitate comparabila;

• renovare complexă – lucrări efectuate la anvelopa clădirii si/sau la sistemele tehnice ale acesteia, ale căror costuri depășesc 50% din valoarea de impozitare/inventar a clădirii, după caz, exclusiv valoarea terenului pe care este situata clădirea;

• serviciu energetic – activitatea care conduce la un beneficiu fizic, o utilitate sau un bun obținut dintr-o combinație de energie cu o tehnologie și/sau o acțiune eficientă din punct de vedere energetic care poate include activitățile de exploatare, întreținere și control

  necesare pentru prestarea serviciului, care este furnizat pe baza contractuală și care, în condiții normale, conduce la o îmbunătățire a eficienței energetice și/sau a economiilor de energie primară verificabilă și care poate fi măsurată sau estimată;

• sistem eficient de termoficare centralizat și de răcire – sistem de termoficare sau răcire care utilizează cel puțin: 50% energie din surse regenerabile, 50% căldura reziduala, 75% energie termică produsa în cogenerare sau 50% dîntr-o combinație de tipul celor sus-menționate;

• Societate prestatoare de servicii energetice (SSE) – persoană juridică sau fizică autorizată care prestează servicii energetice și/sau alte măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice în cadrul instalației sau incintei consumatorului sau pentru autoritățile locale din localitățile cu peste 20000 locuitori și care, ca urmare a prestării acestor servicii și/sau măsuri, acceptă un grad de risc financiar. Plata pentru serviciile prestate este bazată, integral sau parțial, pe îmbunătățirea eficienței energetice și pe îndeplinirea altor criterii de performanță convenite de părți.

• suprafața utilă totală – suprafața utilă a unei clădiri sau a unei parti de clădire unde se utilizează energie pentru a regla climatul interior prin: încălzire/răcire, ventilare/climatizare, preparare apă calda menajera, iluminare, după caz;

Bibliografie

1. Guide for municipal decision makers and experts MUNICIPAL ENERGY PLANNING – elaborat de EnEffect, Centrul pentru Eficiență Energetică din Bulgaria, cu contribuția Asociația OER, care a participat în calitate de partener al consorțiului proiectului MODEL, finanțat de Comisia Europeană în cadrul Intelligent Energy – Programul Europa (2007-2010).

2. Guidebook 'How to develop a Sustainable Energy and Climate Action Plan (SECAP)'

3. Urban Transport and Energy Efficiency – Federal Ministry for economic cooperation and development, BMZ

4. ENERGY STAR Guidelines for Energy Management – U.S. Environmental Protection Agency

5. Energy Efficiency Indicators: Essentials for Policy Making – International Energy Agency (IEA)

6. Indicatori de eficiență energetică pentru România – proiectului ODYSSEE-MURE

33

Anexa 1- Matrice de evaluare nivelului de performanță a managementului energetic în localitate, pentru anul …

34

Notă: Marcarea căsuțelor este doar un exemplu de mod de completare.

Se va evidenția fiecare linie conform situației reale pentru localitate, existente în anul de raportare

Anexa 2 – Fișă de prezentare energetică a localității…………pe anul ..… ENERGIE ELECTRICĂ

*Numai dacă factura este plătită de municipalitate

Datele de consum energie electrică 1, 2, 3, 4, 6 se colectează de la distribuitorul de energie electrică conform Fișei E, iar datele de consum 5 se colectează de la Serviciul de Transport Public conform Fișei Tp.

GAZE NATURALE

Datele de consum se colectează de la distribuitorul de gaze naturale conform Fișei G.

ENERGIE TERMICĂ (din sistemul de încălzire centralizată)

(1 Gcal=1,163 MWh)

Datele de consum se colectează de la distribuitorul de energie termică din sistemul centralizat conform Fișei Th.

BIOMASĂ (lemne de foc, peleți, etc.)

NOTĂ: se va preciza daca sunt utilizați și alți combustibili în afară de gaz natural si biomasă, pentru gătit, apă caldă și încălzire

CARBURANȚI (motorină, benzină, gaz natural comprimat)

NOTĂ:

Rând 1 – Datele se colectează de la Serviciul de Transport Public Local conform Fișei Tp. Rând 2 – Datele se colectează de la serviciile de salubrizare conform Fișei S.

37

Anexa 3 – Sinteza Programului de Îmbunătățire a Eficienței Energetice, în anul de raportare …

38

39

40

41

42

43

FIȘĂ COLECTARE DATE CONSUM ENERGIE ELECTRICĂ – Fisa E

*Numai dacă factura este plătită de municipalitate

NOTĂ: Datele sunt utilizate în tabelele 2, 3, 4 și în Fișa din Anexa 2.

Anexa E- Formulare solicitare date pentru clădiri publice privind consumurile de energie electrică

FIȘĂ COLECTARE DATE CONSUM GAZE NATURALE – Fisa G

NOTĂ: Datele sunt utilizate în tabelele 3, 4 și în Fișa din Anexa 2.

Anexa G – Formular solicitare date clădiri publice privind consumurile de gaze naturale

FIȘĂ COLECTARE DATE CONSUM ENERGIE TERMICĂ – Fișa Th

NOTĂ: Datele sunt utilizate în tabelele 3, 4 și în Fișa din Anexa 2.

Anexa Th – Formular solicitare date clădiri publice privind consumurile de energie termică

FIȘĂ COLECTARE DATE Suprafața utilă – Fișa F

Nota: * Locuință nou construită= locuință dată în folosință în anul de raportare

FIȘĂ COLECTARE DATE TRANSPORT PUBLIC LOCAL – Fisa Tp

• Situația consumului de combustibil în anul

  Destinația consumului	UM	Motorină	Benzină	Gaz natural comprimat	Total
  Transport public local	to

• Situația consumului de energie electrică în anul …

  Destinația consumului	UM	Energie electrică din rețeaua de tracțiune electrică	Energie electrică din stații încărcare vehicule electrice
  Transport public local	MWh

• Distanță anuală parcursă de mijloacele de transport public local în anul…

  Nr. crt.	Tip combustibil	Distanță parcursă [km]
  1	Motorină
  2	Benzină
  3	Gaz natural comprimat
  4	Energie electrică (din rețeaua de tracțiune electrică)
  5	Energie electrică (vehicule electrice)
  6	Număr total de km parcurși

• Numărul de pasageri sau călători echivalenți din transportul public local pe categorii de vehicule la nivelul anului … : …… pasageri/an

  FIȘĂ COLECTARE DATE SALUBRIZARE – Fișa S

• Situația consumului energetic la nivelul anului ….

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește