| Nr. crt. |
Cod proiect ADER |
Denumirea obiectivului general/denumirea obiectivului specific/denumirea proiectului |
Valoare totală lei d.c. 2019 2020 2021 2022 |
Principalele rezultate preconizate |
Rezumatul proiectului |
Modul de aplicare/utilizare a rezultatelor |
|
|
| 1. |
2. |
3. |
4. |
5. |
6. |
7. |
|
|
| OBIECTIVUL GENERAL 1: ÎMBUNĂTĂȚIREA REZULTATELOR ECONOMICE ALE FERMELOR, PRIN CREȘTEREA EFICIENȚEI DE UTILIZARE A RESURSELOR NATURALE ȘI A INPUTURILOR TEHNOLOGICE, PENTRU O AGRICULTURĂ DURABILĂ, ÎN CONTEXTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE |
|
|
| Obiectivul specific 1.1.: Îmbunătățirea germoplasmei principalelor culturi privind rezistența la secetă și temperaturi extreme |
|
|
| 1. |
ADER 1.1.1 |
Îmbunătățirea structurii soiurilor de grâu de toamnă în sudul și estul țării prin crearea și introducerea de soiuri cu producție mai mare și mai stabilă în condițiile schimbărilor climatice și cu calitate corespunzătoare cerințelor pieței |
2.050.000 d.c. 308.271 770.677 585.714 385.338 |
– Crearea unui material genetic superior pentru a pune la dispoziția fermierilor din principala zonă de cultură a grâului, noi soiuri de grâu de toamnă capabile să dea producții mai ridicate, mai stabile și de calitate corespunzătoare cerințelor pieții, în condițiile tot mai frecvente ale unor temperaturi mai ridicate și ale fluctuațiilor regimului pluviometric; – Introducerea în testările oficiale din rețeaua Institutului de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor – ISTIS, a 3 linii cu caracteristicile urmărite. |
Zona de Sud și Est a României este cea mai mare cultivatoare de grâu a țării, cu suprafețe ce depășesc în general 1-1,2 milioane de hectare. Această zonă este și cea mai vulnerabilă din punct de vedere a schimbărilor climatice, care au produs deja o creștere semnificativă a temperaturilor și mari fluctuații ale regimului pluviometric. De aceea, îmbunătățirea structurii soiurilor prin valorificarea progresului genetic pentru potențialul de producție în paralel cu îmbunătățirea toleranței la arșiță, secetă și boli, poate aduce avantaje considerabile pentru fermieri și pentru economia națională. Proiectul valorifică progresul realizat recent în programele de ameliorare selectând genotipurile cu producțiile cele mai ridicate în diferitele condiții ale zonei, cu comportare mai bună în testările pentru toleranța la ger, arșiță și secetă și cu indici calitativi superiori. |
– Multiplicarea rapidă a semințelor din cele mai valoroase 3 linii de grâu; – Organizarea de loturi demonstrative în diferite zone de cultură a grâului, organizarea zilelor câmpului și publicarea rezultatelor obținute în reviste de specialitate; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 2. |
ADER 1.1.2 |
Crearea de linii noi de orez cu caracteristici de productivitate superioară și adaptabilitate la condițiile specifice limitei nordice de cultivare |
400.000 d.c. 60.150 150.376 114.286 75.188 |
– Crearea a 1-2 linii noi de orez cu productivitate superioară și adaptabilitate la condițiile specifice limitei nordice de cultivare din țara noastră; – Realizarea unui studiu de marketing pentru identificarea cerințelor consumatorilor în privința calităților orezului alimentar și stabilirea unor direcții de ameliorare în vederea satisfacerii acestor cerințe culinare; – Stabilirea elementelor de tehnologie specifice care permit manifestarea în optim a potențialului de producție a noilor creații de orez; – Introducerea în procesul de omologare și certificare a 1-2 linii noi de orez; – Promovarea culturii orezului în scopul valorificării terenurilor slab productive. |
Orezul este una din cele mai importante plante de cultură agricolă din lume ce asigură randamente mari pe unitatea de suprafață. România se află la limita nordică de cultură a orezului în Europa, iar în condițiile schimbărilor climatice ce se preconizează, se apreciază că această limită se va extinde mai mult către nord. În acest context, și întrucât principalul element de productivitate îl reprezintă planta cu potențialul său genetic și de adaptare la condițiile de mediu, se impun măsuri și în domeniul obținerii de genotipuri de orez adaptate noilor condiții, cât și în domeniul perfecționării, îmbunătățirii și actualizării elementelor de lucru din cadrul tehnologiei de cultură. Proiectul urmărește identificarea soiurilor care au caracteristici ce răspund cerințelor de ameliorare, pentru utilizarea lor ca forme parentale în scopul combinării însușirilor și caracteristicilor pozitive care prezintă productivitate și adaptabilitate crescută. Cerințele de ameliorare sunt: – perioada de vegetație de 125-150 zile; capacitate de producție – peste 7 t/ha; – rezistență crescută la atacul bolilor și dăunătorilor; – rezistență la cădere, la condiții de frig și toleranță la salinitate; – randament la prelucrare mai mare de 62%. Activitățile ce se vor desfășura în cadrul proiectului, sunt:– identificarea unor surse pentru procurarea de material biologic și studierea variabilității acestuia, în vederea depistării de forme parentale care corespund cu obiectivele de ameliorare urmărite; – realizarea de încrucișări între formele parentale valoroase și crearea de material biologic nou prin hibridare; – introducerea seminței hibride rezultate în urma încrucișărilor controlate din câmpul de hibridare și realizarea primelor alegeri a indivizilor cu caracteristici ce răspund la cerințele de ameliorare; – aplicarea selecției în populațiile cu variabilitate existentă sau creată, pentru obținerea stabilității caracteristicilor formelor hibride realizate; – alegerea combinațiilor hibride valoroase în vederea stabilizării caracterelor vizate și reținerea pentru înmulțire a plantelor cu caractere fenotipice îmbunătățite față de cele ale părinților, numite linii; – înmulțirea liniilor concomitent cu continuarea procesului de selecție, până la obținerea unei noi populații, distinctă, uniformă și stabilă, care în funcție de performanțe, poate fi atestată ca un nou soi sau cultivar; – studierea liniilor obținute și verificarea potențialului genetic, în culturi comparative, din punct de vedere al productivității, calității și însușirilor biologice; – identificarea liniilor care în experiențele de orientare au întrecut în producție soiul martor și îndeplinesc condițiile de cultivar și care s-au remarcat prin calitate mai bună în culturile comparative de concurs; – introducerea liniilor valoroase rezultate în urma activității de ameliorare desfășurate, la testare în vederea omologării și certificării ca nou cultivar de către organismul specializat Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor – ISTIS; – îmbunătățirea amenajării spațiilor pentru lucrări de ameliorare, depozitare și izolare a cantităților mici de semințe și a dotării tehnice specifice. |
– Multiplicarea rapidă a semințelor din noile genotipuri de orez; – Promovarea noilor creații prin publicații în reviste de specialitate adresate fermierilor; – Comunicarea rezultatelor cercetărilor în cadrul unor manifestări științifice, târguri și expoziții; – Organizarea de loturi demonstrative; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 3. |
ADER 1.1.3 |
Crearea de hibrizi de porumb productivi, toleranți la secetă, arșiță, boli și dăunători în vederea diminuării impactului încălzirii globale asupra agroeco- sistemelor din România |
2.000.000 d.c. 300.751 751.880 571.429 375.940 |
– Crearea, identificarea și predarea la Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor – ISTIS, pentru testare, a minimum 4 hibrizi simpli de porumb, caracterizați prin toleranță la secetă, arșiță, rezistență la boli și dăunători din grupe diferite de precocitate care să răspundă cerințelor fermierilor. |
România s-a aflat, din 2014, pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește suprafața cultivată cu porumb. Este preconizat că schimbările climatice vor spori și mai mult frecvența și severitatea stresurilor abiotice și biotice. Proiectul are ca scop crearea unor noi hibrizi de porumb cu eficiență sporită de utilizarea a apei în condiții de stres hidric, pierderea rapidă a apei din boabe la recoltare care să contribuie la creșterea stabilității recoltelor, paralel cu îmbunătățirea nivelului de rezistență la boli, a producției și calității acesteia. Strategia abordată va permite accelerarea progresului genetic în privința producției în condiții de stres, deoarece se completează selecția directă pentru producție în condiții de stres, cu o selecție indirectă bazată pe însușiri fiziologice care pot favoriza performanțele productive în condițiile menționate. Beneficiul unei astfel de strategii este dat de considerente recente datorate noilor aparate de determinare a caracterelor specifice, care sunt precise și ușor de folosit la măsurătorile de câmp și laborator. În plus, folosirea metodei haploidiei va accelera procesul de ameliorare. Crearea de minimum 4 noi hibrizi de porumb, mai adaptați la factorii de stres abiotici și biotici ce decurg din schimbările climatice prognozate, reduc riscurile de producție. |
– Multiplicarea rapidă a noilor creații va facilita transferul rezultatelor la fermieri, ca beneficiari ai rezultatelor cercetării; – Organizarea de loturi și vizite demonstrative; – Publicarea rezultatelor în lucrări științifice și broșuri; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 4. |
ADER 1.1.4 |
Crearea de noi genotipuri de lucernă și trifoi roșu cu perenitate crescută și conținut ridicat de proteină în diferite condiții ecologice prin obținerea de soiuri proteice cu rezistență la secetă și arșiță și cu capacitate mai mare pentru producerea de sămânță |
1.600.000 d.c. 240.601 601.504 457.143 300.752 |
– Crearea și diversificarea germoplasmei de lucernă și trifoi roșu adaptate condițiilor climatice din diferitele zone de cultură ale acestor specii, cu conținut de proteină de peste 22% în faza de îmbobocire; – Obținerea a minimum 10 hibrizi și 4 soiuri sintetice noi la lucernă și 6 hibrizi și 2 soiuri sintetice noi la trifoiul roșu; – Înscrierea în vederea testării și înregistrării la Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, ISTIS, a două soiuri noi unul de lucernă și unul de trifoi roșu cu un conținut de proteină mai mare cu 0,5-1,0% comparativ cu soiurile extinse în cultură. Acestea vor contribui la: – creșterea rentabilității fermelor zootehnice sau producătoare de furaj și de sămânță de lucernă și trifoi roșu; – reducerea inputurilor cu azot la plantele postmergătoare. |
Proiectul își propune să realizeze soiuri noi de lucernă și trifoi roșu, cu capacitate de producție ridicată pentru masă verde și sămânță, cu un conținut ridicat în proteină brută, cu perenitate superioară celei existente, competitive în amestecuri cu graminee, rezistente la secetă și temperaturi extreme și care să contribuie rapid la creșterea suprafețelor cultivate prin creșterea ponderii în cultură a soiurilor autohtone care au adaptabilitate mărită. Pentru realizarea acestui deziderat se va urmări cumularea în noi genotipuri a unor gene și sisteme de gene complementare care să confere noilor soiuri următoarele însușiri: – potențial ridicat de producție la furaj; – calitate foarte bună a furajului, conținut în proteină brută mai mare cu cel puțin o unitate procentuală și mai scăzut în celuloză cu cel puțin o unitate procentuală, față de soiurile martor; – o bună rezistență la iernare dată de un repaus vegetativ în intervalul 2-4, conform clasificației 'fall dormancy'; – perenitate mare, dată de o perioadă eficientă de exploatare de 3 ani la trifoiul roșu și 4- 5 ani la lucernă; – rezistență bună la secetă și arșiță apreciată printr-o capacitate rapidă de refacere după dispariția perioadelor de stres hidric; – potențial ridicat de producție la sămânță inclusiv în condiții nefavorabile, dat de un grad ridicat de autofertilitate. Toate acestea au drept scop final creșterea suprafețelor cultivate cu lucernă și trifoi roșu, prin creșterea ponderii în cultură a soiurilor românești și crearea disponibilităților pentru export. |
– Organizarea de loturi demonstrative; – Multipicarea rapidă a noilor soiuri; – Prezentarea rezultatelor în cadrul unor manifestări științifice, seminarii, work- shopuri, conferințe, simpozioane; – Publicarea de lucrări științifice în reviste de specialitate; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| Obiectivul specific 1.2: Adaptarea practicilor de management la modificările climatice predictibile pentru o mai bună utilizare a apei, atât din precipitații, cât și a apei de irigare |
|
|
| 5. |
ADER 1.2.1 |
Cercetări privind identificarea soluțiilor tehnice și a elementelor tehnologice pentru practicarea sistemului de lucru dry-farming în sudul României |
600.000 d.c. 90.225 225.564 171.429 112.782 |
– Identificarea unui sortiment de culturi din specii, soiuri și hibrizi rezistenți la secetă și arșiță; – Precizarea secvențelor tehnologice specifice zonelor secetoase care asigură conservarea apei în sol; – Stabilirea măsurilor fitotehnice specifice pentru condiții de secetă; – Înființarea de culise și perdele de protecție; – Stabilirea eficienței aplicării sistemului dry-farming; – Tehnologii cu sistemul de lucru dry- farming în sudul României. |
Sistemul dry-farming vizează metodele agrofitotehnice de conservare a apei în sol și de valorificare a ei în optim din zonele secetoase prin utilizarea unor culturi, soiuri și hibrizi adaptați și cultivați pe baza unor tehnologii specifice. Elementul principal al sistemului dry-farming îl reprezintă utilizarea plantelor adaptate și asigurarea prelucrării cât mai eficiente a solului pentru înmagazinarea, conservarea și cedarea apei la cerințele plantei. Principalele activități sunt: – alegerea structurii de culturi, a lucrărilor solului și a măsurilor agrofitotehnice ce permit conservarea apei în sol; – adaptarea și îmbunătățirea sistemei de mașini agricole pentru zonele secetoase; – asigurarea eficienței inputurilor agricole; -testarea și raionarea speciilor, soiurilor și hibrizilor rezistenți la secetă; – stabilirea și fundamentarea unui sistem optim de lucrări ale solului pentru condiții de secetă; – experimentarea unor inhibitori de transpirație ai plantelor și de evaporație la sol. |
– Organizarea de vizite periodice în câmpurile experimentale neirigate cu specialiști agronomi, fermieri, mici agricultori etc.; – Organizarea periodică de instruiri de lucru cu specialiști ce activează pe suprafețe amplasate la neirigat; – Comunicarea rezultatelor cercetărilor în cadrul unor manifestări științifice, workshop-uri, mese rotunde, târguri și expoziții; – Publicarea principalelor rezultate obținute în reviste de specialitate; – Publicarea unei broșuri de prezentare a sistemului dry- farming; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| Obiectivul specific 1.3: Îmbunătățirea germoplasmei principalelor culturi sub aspectul sporirii eficienței de utilizare a nutrienților și a toleranței la condiții nefavorabile de sol |
|
|
| 6. |
ADER 1.3.1 |
Îmbunătățirea capacității de producție și calității noilor soiuri de soia printr-o adaptabilitate ecologică superioară |
600.000 d.c. 90.225 225.564 171.429 112.782 |
– Identificarea în cadrul germoplasmei existente, de noi genotipuri de soia, aparținătoare grupelor de maturitate 0 – 000, cu performanțe productive și de calitate superioară soiurilor actuale aflate în cultură; – Introducerea în testarea oficială la Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, ISTIS, a 1-3 linii de perspectivă. |
Cercetările vor avea drept scop identificarea, crearea și testarea de noi soiuri de soia, cu grad ridicat de adaptabilitate la condiții de stres termic și hidric, precum și de pretabilitate pentru recoltarea mecanizată, care să contribuie la creșterea stabilității recoltelor, concomitent cu îmbunătățirea nivelului producției și a calității acesteia. Principalele obiective ale proiectului sunt: – identificarea de noi genotipuri cu un grad ridicat de toleranță genetică la secetă și temperaturi extreme; – identificarea unor noi genotipuri de soia cu perioadă de vegetație corespunzătoare ofertei ecologice a diferitelor zone de cultură, cu capacitate de producție ridicată și indici de calitate superiori, cu pretabilitate sporită pentru recoltarea mecanizată și potențial superior de valorificare a fertilității naturale a solurilor și a bacterizării; – promovarea în cultură a noilor genotipuri va determina, atât creșterea eficienței culturilor de soia, cât și creșterea interesului fermierilor pentru extinderea suprafețelor cultivate. |
– Organizarea manifestărilor științifice și a "Zilelor câmpului'; – Elaborarea și diseminarea de pliante de prezentare a performanțelor cantitative și calitative ale noilor genotipuri; – Organizarea de loturi demonstrative; – Transferul către fermieri a rezultatelor obținute prin asigurarea nucleelor de sămânță din genotipurile identificate, în vederea multiplicării și extinderii rapide în cultură; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 7. |
ADER 1.3.2 |
Îmbunătățirea și diversificarea germoplasmei culturilor proteice în privința productivității și calității recoltei, a adaptabilității la factorii de stres biotic și abiotic destinate pentru produse alimentare |
800.000 d.c. 120.301 300.752 228.571 150.376 |
– Identificarea, crearea și testarea de noi genotipuri de mazăre de toamnă și de primăvară, năut și arahide, cu capacitate de producție ridicată și stabilă, cu însușiri de calitate superioară, conținut în proteină brută, cu rezistență/toleranță genetică la secetă și temperaturi extreme, în contextul schimbărilor climatice; – Identificarea de soluții tehnice eficiente pentru recoltarea mecanizată a arahidelor; – Introducerea în testarea oficială la Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, ISTIS, a 1-2 linii de perspectivă, pe specie. |
Cercetările vor avea ca scop identificarea, crearea și testarea de noi soiuri de mazăre de toamnă și de primăvară, năut și arahide, cu grad ridicat de adaptabilitate la condiții de stres termic și hidric. De asemenea, se va urmări crearea de soiuri tip afilia la mazăre în scopul reducerii pierderilor la recoltare, aceasta având drept scop creșterea stabilității recoltelor, concomitent cu îmbunătățirea nivelului producției și a calității acesteia. Principalele obiective ale proiectului sunt: – crearea și identificarea de noi soiuri de mazăre de toamnă cu o bună rezistență la temperaturi scăzute și cu un grad ridicat de toleranță genetică la secetă și temperaturi extreme; – îmbunătățirea rezistenței la cădere și scuturare la mazăre și năut; – identificarea de noi genotipuri, cu o valoare alimentară îmbunătățită; – identificarea de soluții tehnice de recoltare mecanizată a arahidelor. |
– Elaborarea și publicarea de articole în reviste de specialitate; – Comunicarea rezultatelor în cadrul unor manifestări științifice; – Organizarea de loturi demonstrative; – Realizarea unor fișe tehnice de prezentare a noilor creații biologice; – Multiplicarea noilor soiuri; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| Obiectivul specific 1.4: Sisteme noi de management al culturilor, cu costuri reduse și cu eficiență ridicată de utilizare a inputurilor |
|
|
| 8. |
ADER 1.4.1 |
Cercetări privind stabilirea influenței aplicării noilor sisteme și tehnologii de agricultură conservativă de lucrări agricole mecanizate pentru combaterea efectelor secetei, păstrarea fertilității solurilor și a apei în sol și creșterea cantitativă și calitativă a producțiilor la principalele specii de plante cultivate |
1.300.000 d.c. 195.488 488.722 371.429 244.361 |
– Precizarea elementelor tehnologice ale sistemelor de agricultură convențională și conservativă și a parametrilor acestora cu impact major asupra producțiilor agricole în zonele expuse secetei, la culturile de grâu, porumb, floarea soarelui, mazăre; – Evaluarea creșterii și dezvoltării culturilor agricole grâu, porumb, floarea soarelui, mazăre, cu ajutorul indicelui normalizat de diferențiere a vegetației, măsurat cu ajutorul unui senzor optic;– Monitorizarea bilanțului apei și a principalelor însușiri fizico-chimice ale solului; – Stabilirea influenței aplicării diferitelor elemente tehnologice asupra randamentelor agricole la culturile de grâu, porumb, floarea soarelui, mazăre, corelate cu reținerea apei în sol și analiza economică a rezultatelor; – Evaluarea nivelului de productivitate a culturilor agricole prin măsurători biometrice și de producție și caracterizarea lucrărilor și mașinilor agricole din punct de vedere al conservării apei în sol; – Elaborarea de măsuri tehnologice pentru reținerea apei în sol și valorificarea eficientă a inputurilor tehnologice, dată fiind extinderea fenomenelor de secetă și arșiță atmosferică pe suprafețe întinse din Romania. |
Proiectarea unei experiențe polifactoriale care să evidențieze impactul elementelor tehnologice, inclusiv irigația, asupra creșterii producțiilor agricole la grâu, porumb, floarea soarelui, mazăre, în zonele afectate de secetă. Montarea experiențelor pentru studiul impactului elementelor tehnologice, rotația culturilor, lucrările solului, managementul resturilor vegetale și fertilizarea cu azot asupra producțiilor agricole în zone secetoase se va face în sistemele de agricultură convențională și conservativă. Se va urmări analizarea influenței sistemelor de agricultură luate în studiu, a elementelor tehnologice și a parametrilor acestora asupra nivelului producțiilor agricole în zonele expuse secetei. Va fi asigurată monitorizarea și evaluarea continuă a creșterii și dezvoltării culturilor de grâu, porumb, floarea soarelui, mazăre, a bilanțului apei și a principalilor indicatori fizico-chimici ai solului. Va fi stabilită influența aplicării diferitelor sisteme de agricultură asupra comportării culturilor și a randamentelor agricole la culturile de grâu, porumb, floarea soarelui, mazăre, corelate cu reținerea apei în sol iar rezultatele vor fi analizate din punct de vedere economic. |
– Organizarea de loturi demonstrative; – Publicarea de broșuri și materiale promoționale privind posibilitățile de creștere a producțiilor din zonele expuse la secetă; – Participarea la sesiuni de comunicări științifice și prezentarea rezultatelor cercetărilor obținute; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 9. |
ADER 1.4.2 |
Refacerea capacității de producție și protecție a agroecosistemelor din zona solurilor nisipoase prin promovarea în cultură a unor specii de plante tolerante la stresul termohidric, fasoliță, sorg, secară |
700.000 d.c. 105.263 263.158 200.000 131.579 |
– Promovarea în asolament a unor specii și soiuri de plante tolerante la stresul termohidric, fasoliță, sorg și secară, ca alternativă la culturile de porumb, grâu, soia, fasole din zonele secetoase; – Conservarea și îmbunătățirea stării de fertilitate a solurilor nisipoase, prin încorporarea în sol a fasoliței ca îngrășământ verde; – Elaborarea unor măsuri de combatere integrată a agenților de dăunare din culturile de sorg, fasoliță și secară; – Elaborarea unei rețete furajere din fasoliță, sorg și secară și testarea acestora în sectorul zootehnic; – Elaborarea unui sistem de agricultură specific zonelor cu nisipuri supuse aridizării pentru asigurarea trasabilității și siguranței alimentare în contextul schimbărilor climatice. |
Proiectul vizează refacerea capacității de producție și protecția agroecosistemelor din zona solurilor nisipoase prin promovarea în cultură a unor plante specifice climatului arid, fasoliță, sorg, secară. Proiectul va fi implementat prin următoarele activități: – elaborarea de soluții științifice și tehnologice pentru realizarea de progrese semnificative în cultivarea fasoliței, sorgului și secarei într-un sistem de agricultură durabilă; – promovarea fasoliței, sorgului și secarei în rețete furajere. – monitorizarea factorilor de risc clima, sol, plantă și elaborarea de soluții privind promovarea unei agriculturi sustenabile în zona secetoasă din sudul Olteniei; – cercetări privind reducerea inputurilor prin promovarea asolamentului fasoliță-sorg-secară în zonele secetoase; – analize de calitate fizică și chimică a solului prin folosirea fasoliței ca îngrășământ verde; – cercetări privind elaborarea și certificarea unor formule de recepturi de nutrețuri combinate pe baza de fasoliță, sorg boabe și secară în hrana animalelor. |
– Organizarea de seminarii, workshop-uri și de vizite demonstrative cu fermierii; – Elaborarea și editarea de materiale de informare tehnico-stiințifică; – Participarea cu articole și comunicări științifice la conferințe, simpozioane naționale și internaționale; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 10. |
Abrogat. |
|
|
| 11. |
ADER 1.4.4 |
Identificarea, evaluarea, testarea, dezvoltarea și validarea metodelor de analiză a nutrienților și contaminanților din inputurile utilizabile în agricultura ecologică |
1.300.000 d.c. 195.488 488.722 371.429 244.361 |
– Studiu asupra reglementărilor în vigoare cu privire la descrierea și compoziția inputurilor utilizate în agricultura ecologică; – Model experimental privind dezvoltarea metodelor de analiză a nutrienților și contaminanților din inputurile utilizabile în agricultura ecologică; – Validarea metodelor identificate pentru analiza nutrienților și contaminanților din inputurile utilizabile în agricultura ecologică; – Testarea eficacității unor inputuri specifice pentru agricultura ecologică; – Ghid de bune practici privind evaluarea, testarea, dezvoltarea și validarea metodelor de analiză a nutrienților și contaminanților. |
Agricultura ecologică are ca prim obiectiv obținerea de produse agroalimentare de calitate, fără contaminanți, reziduuri de pesticide, metale grele, cu un conținut echilibrat de nutrienți, în contextul reducerii efectelor negative asupra mediului și sănătății umane. În România, dezvoltarea de culturi în sistem ecologic a cunoscut în ultimii ani o evoluție ascendentă ca urmare a tendinței din ce în ce mai mare a consumului de alimente sănătoase. Respectarea reglementărilor comunitare reprezintă o cerință atât pentru fermieri cât și pentru producătorii de inputuri. Metodele de verificare, pot fi optimizate și eficientizate cu ajutorul unor proceduri dezvoltate, testate, validate în condiții care să asigure atât analiza nutrienților, cât și a contaminanților prezenți în inputuri utilizabile în agricultura ecologică. Pentru dezvoltarea acestora se au în vedere: – utilizarea unor metode de detecție sensibile, bazate pe tehnici de ultimă generație, comparabile cu cele din laboratoarele de referință europene, care să asigure obținerea de rezultate sigure pentru nutrienți – macroelemente: C, N, P, K, Ca, Mg, S, microelemente: Fe, Mn, Zn, Cu, Mo, Co sau metale grele – Pb, Cd, Ni, prin tehnici precum spectrometria de masă ICP-MS, spectrofotometria etc.; – analizarea contaminării inputurilor utilizabile în agricultura ecologică cu reziduuri de pesticide – organoclorurate, dioxinele, furanii, prin cromatografie de gaze cuplată cu spectrometrie de masă, iar reziduurile triazinice prin lichid cromatografie cuplată cu detector UV, conform reglementărilor în domeniu. Având în vedere varietatea extrem de mare a tipurilor de inputuri – lichide, solide, semisolide se impune o etapă de caracterizare a matricelor/probelor, astfel încât procedura să specifice clar proba reprezentativă și constituirea probei analitice. Validarea rezultatelor obținute în cadrul proiectului, de către laboratoare acreditate, reprezintă un obiectiv care va sta la baza propunerii spre utilizare a inputurilor. Caracterizarea unor inputuri utilizabile în agricultura ecologică prin metodele și tehnicile validate, testarea eficacității acestora, precum și realizarea unui Ghid de bune practici privind evaluarea, testarea, dezvoltarea și validarea metodelor de analiză a nutrienților și contaminanților în cadrul proiectului, vor constitui baza științifică a unei proceduri de certificare/atestare a inputurilor utilizabile în agricultura ecologică. |
Rezultatele proiectului se vor disemina prin: – Publicarea de articole științifice în reviste indexate în baze de date naționale și internaționale; – Publicarea de articole de specialitate în reviste de profil; – Comunicări științifice la seminarii, workshopuri și conferințe naționale și internaționale; – Rezultatele obținute vor sta la baza elaborării procedurii de certificare/atestare a inputurilor utilizabile în agricultura ecologică; – Câmp experimental la culturi de câmp – grâu, porumb, floarea soarelui și legume – tomate, ardei, castraveți, în vederea testării inputurilor; – Pagină web cu informații privind rezultatele cercetărilor. |
|
|
| Obiectivul specific 1.5: Practici îmbunătățite de management integrat al culturilor pentru prevenirea și combaterea buruienilor, bolilor și dăunătorilor, prietenoase cu mediul |
|
|
| 12. |
ADER 1.5.1 |
Conservarea durabilă și sustenabilă a fertilității solului prin aplicarea rațională a îngrășămintelor, în condițiile unui sistem optimizat de rotație a culturilor |
900.000 d.c. 135.338 338.346 257.143 169.173 |
– Elaborarea de măsuri tehnologice pentru reținerea apei în sol și valorificarea eficientă a inputurilor tehnologice, soluții de limitare a degradării solului; – Broșură de prezentare a agriculturii durabile cu evidențierea măsurilor și soluțiilor de limitare a degradării solului. |
Cea mai însemnată parte din resursele de hrană de pe Terra provin, direct sau indirect, din sol. Solul, ca mijloc de producție în agricultură este o resursă naturală a cărei regenerare este condiționată de modul de utilizare. Sistemele intensive de cultură asociate cu noile genotipuri de plante, de mare productivitate, exportă anual din sol cantități apreciabile de macro și microelemente nutritive. Pe lângă acest consum de nutrienți, exploatarea intensivă, nerațională, conduce la dezechilibrarea balanței nutritive, scăderea capacității de tamponare a solului, acidifierea, poluarea și în final, la deșertificarea lui. Conceptul de dezvoltare durabilă a economiei a fost lansat, pentru prima dată, la "Conferința ONU pentru Mediu și Dezvoltare" de la Rio de Janeiro în anul 1992, la care au participat delegații din toate țările lumii. Cea mai cunoscută definiție a dezvoltării durabile este cea dată de Comisia Brundtland, în raportul "Viitorul nostru comun", respectiv "dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi". Caracteristicile definitorii ale agriculturii durabile sunt: productivitatea crescuta, rentabilitatea economică, siguranța alimentelor și protecția mediului. Proiectul își propune elaborarea de soluții tehnologice pentru fermierii din România, țară cu suprafețe însemnate intensiv exploatată, în ceea ce privește optimizarea dozelor de îngrășăminte administrate culturilor, reducerea proceselor de degradare a solurilor, creșterea productivității culturilor și reducerea cheltuielilor la nivel de fermă. De asemenea, prin proiect se urmărește să se ofere soluții privind limitarea degradării antropice a solurilor prin optimizarea fertilizării minerale și organice, de lungă durată, a principalelor culturi de câmp, dar și de sporire a productivității culturilor și reducerea riscurilor de mediu prin asigurarea unei rotații corespunzătoare, care să includă și o plantă amelioratoare de sol. |
– Organizarea de câmpuri experimentale și loturi demonstrative; – Comunicarea rezultatelor cercetărilor obținute în cadrul unor manifestări științifice, workshop-uri, expoziții; – Publicarea de articole și lucrări științifice în reviste de specialitate din țară și străinătate; – Publicarea și distribuirea broșurii de prezentare a agriculturii durabile cu evidențierea măsurilor și soluțiilor de limitare a degradării solului; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 13. |
ADER 1.5.2 |
Cercetări cu privire la elaborarea unor tehnologii la principalele culturi de câmp porumb, grâu, floarea soarelui, soia, rapiță, leguminoase pentru boabe, prin optimizarea normelor de ecocondiționalitate |
500.000 d.c. 75.188 187.970 142.857 93.985 |
– Elaborarea de tehnologii la culturile de câmp porumb, grâu, floarea soarelui, soia, rapiță, leguminoase pentru boabe, care vor răspunde normelor de ecocondiționalitate pe baza experiențelor derulate. |
Proiectul își propune să valideze tehnologii la culturile de câmp porumb, grâu, floarea soarelui, soia, rapiță, leguminoase pentru boabe, care vor răspunde normelor de ecocondiționalitate, prin experiențe în câmp în condiții de producție, cu respectarea tuturor normelor privind ecocondiționalitatea, conform standardelor privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor. Optimizarea normelor de ecocondiționalitate se va face în urma unor experiențe în câmp și a unor studii de caz derulate în exploatațiile agricole folosind cele mai noi modele la nivel mondial. Prioritare sunt: covorul verde, domeniu ce presupune cercetări multiple, analize de sol, irigațiile, drenajul, metode mai bune de aplicare a îngrășămintelor. Se vor avea în vedere toate metodele care reduc dozele de inputuri pe unitatea de produse agricole realizate, care măresc conținutul de materie organică din sol, care limitează poluarea apei și care dezvoltă activitatea biologică din sol, răspunzând astfel normelor de ecocondiționalitate. |
– Organizarea de întâlniri cu fermierii în vederea identificării propunerilor efective de modele de tehnologii care vor fi aplicate de toți fermierii interesați; – Experiențele cuprinse în proiect vor fi făcute în condiții de producție, pentru culturile principale, secundare, straturi vegetale corespunzător reglementărilor referitoare la zonele de interes ecologic, ZIE; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 14. |
ADER 1.5.3 |
Evaluarea impactului fertilizării și amendării îndelungate asupra mediului, în contextul încălzirii globale pentru asigurarea gestionării durabile a fertilității solurilor acide |
700.000 d.c. 105.263 263.158 200.000 131.579 |
– Evaluarea emanațiilor de bioxid de carbon din sol în funcție de fertilizare și amendare; – Determinarea acumulărilor de metale grele în sol și plantă; – Identificarea factorilor implicați în menținerea la un nivel corespunzător al fondului trofic al solului; – Identificarea unor măsuri de conservare a fertilității solului și transferul acestora în practica agricolă. |
Amplasarea experiențelor staționare cu amendarea și fertilizarea solurilor acide începând cu toamna anului 1961 s-a impus ca un imperativ major, degradarea prin acidifiere a solului din N-V țării fiind cel mai extins proces, reprezentând 65-70% din terenul agricol. Până acum, cercetările au vizat determinarea fluxului de macroelemente, implicațiile ambientale ale tratamentelor sistematice fiind mai puțin studiate. Aceasta impune identificarea unor eventuale evenimente rare, acumularea în sol și plantă a metalelor grele, emanațiile de bioxid de carbon, extinderea unor anumite specii de buruieni aparținând conceptelor "invisible present" sau "chemical time bomb". Totodată, cercetările se axează pe menținerea fondului trofic al solului la nivel optim fără riscuri ambientale. La nivel mondial există puține experiențe în regim staționar cu amendarea solurilor acide, iar în cele existente factorul amendare nu prezintă mai multe graduări. |
– Publicarea de articole în reviste de specialitate; – Comunicarea rezultatelor în cadrul unor manifestări științifice; – Participarea la reuniuni și simpozioane științifice interne și internaționale; – Promovarea publică a informațiilor științifice și tehnologice prin organizarea de întâlniri cu fermierii, direcțiile agricole județene; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 15. |
ADER 1.5.4 |
Cercetări cu privire la influența diferitelor metode de lucrare a solului asupra gradului de îmburuienare, compoziției floristice a speciilor de buruieni, în culturile de câmp și dinamicii apei în sol la culturile de câmp |
600.000 d.c. 90.225 225.564 171.429 112.782 |
– Identificarea de noi soluții de combatere integrată a buruienilor; – Secvențe agrotehnice privind prevenirea îmburuienării, necesare îmbunătățirii performanțelor de producție și de calitate a culturilor de câmp; – Identificarea produselor de combatere chimică a speciilor de buruieni, inclusiv a celor noi apărute, în strânsă corelație cu noile concepte "prietenoase" cu mediul înconjurător; – Cuantificarea evoluției apei în sol, funcție de lucrările de pregătire și întreținere a solului. |
Proiectul are drept scop identificarea de noi soluții de reducere a îmburuienării, prin măsuri agrotehnice asociate cu combaterea chimică, în contextul apariției de noi specii de buruieni și de noi produse chimice. Proiectul propune realizarea experiențelor care să permită identificarea unor soluții tehnologice, prin cercetări efectuate în câmpul experimental și cu ajutorul analizelor de laborator. Cercetările se vor desfășura în experiențe polifactoriale ce vor cuprinde principalele culturi de câmp grâu, porumb, floarea soarelui, soia, mazăre, sisteme de lucrare a solului și scheme de erbicidare simple sau combinate. Prin analize de laborator se va determina gradul de infestare al solului cu buruieni, evaluarea compoziției floristice, modificarea însușirilor solului privind regimul hidric și indicii de calitate ai producției agricole finale. |
– Manifestări științifice, organizarea de întâlniri cu specialiștii agricoli, studenți și fermieri interesați de promovarea și aplicarea unei agriculturi performante; – Organizarea de loturi demonstrative; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 16. |
ADER 1.5.5 |
Îmbunătățirea managementului de protecție a plantelor de cultură împotriva agenților de dăunare prin folosirea biopesticidelor și a preparatelor metabolice din plante pentru a preveni acumularea substanțelor nocive din pesticidele de sinteză |
450.000 d.c. 67.669 169.173 128.572 84.586 |
– Îmbunătățirea tehnologiilor de combatere a dăunătorilor prin reducerea și eliminarea unor insecticide care afectează biodiversitatea ecosistemelor agricole și sănătatea umană; – Stabilirea eficacității unor metaboliți extrași din plante și a unor bioinsecticide comerciale în controlul dăunătorilor în vederea utilizării practice în cadrul unor culturi organice din zona de nord a țării atât în sistem gospodăresc cât și în cadrul fermelor mari; – Publicarea unei cărți manual la încheierea ciclului experimental, cu tehnologii de combatere a dăunătorilor cu metaboliți extrași din plante și a unor bioinsecticide comerciale; – Brevetarea a cel puțin unei tehnologii care se referă la combaterea dăunătorilor cu bioinsecticide. |
Una dintre condițiile de bază în sporirea producției la hectar o constituie protecția plantelor în raport cu complexul de boli și dăunători care atacă aceste plante. Controlul asupra populațiilor dăunătoare care vizează plantele de cultură se realizează preponderent cu insecticide chimice, care pe lângă aspectele economice pozitive induc și o serie de inconveniente riscante pentru sănătatea omului și a mediului înconjurător. După folosirea intensivă a insecticidelor sintetice au apărut o serie de aspecte negative cum ar fi: contaminarea mediului, toxicitate pe speciile nețintă, afectarea sănătății omului, ceea ce a crescut interesul pentru mijloace naturale de control, inclusiv și pentru cercetări ale unor noi surse de insecticide vegetale. Ca alternativă la insecticidele chimice de sinteză, obiectivul acestui proiect se referă la utilizarea ca insecticide a unor substanțe biologice extrase din plante prin diferite metode cu impact asupra comportamentului insectei, cu impact minim asupra mediului și care să nu afecteze sănătatea umană. |
– Rezultatele științifice se vor publica în articole științifice cotate ISI, Institutul pentru Știința Informării și în reviste naționale și internaționale de largă circulație, în domeniu; – Pagină web cu baze de date la care vor avea acces toți fermierii interesați de aceste practici prietenoase cu mediul. |
|
|
| 17. |
ADER 1.5.6 |
Identificarea de insecticide biologice compatibile cu sistemul integrat de prevenire și combatere a dăunătorului Tanymecus dilaticollis și dăunătorilor de sol din cultura de porumb |
300.000 d.c. 45.113 112.782 85.714 56.391 |
– Identificarea de bioinsecticide entomopatogene pentru combaterea dăunătorului Tanymecus dilaticollis; – Studii de eficacitate biologică în condiții de câmp și laborator; – Studii privind efectul aplicării în masă a biopreparatelor fungice asupra microbiotei solului; – Identificarea de tulpini noi de microorganisme cu potențial patogen; – Elaborarea unor secvențe tehnologice de combatere a rățișoarei porumbului, Tanymecus dilaticollis, cu insecticide biologice. |
Creșterea suprafețelor de porumb afectate de rățișoara porumbului, Tanymecus dilaticollis, din cauza scăderii rezistenței porumbului față de atacul agenților de dăunare, ca urmare a schimbărilor climatice, precum și restricționarea aplicării unor pesticide chimice, fac necesară găsirea unor noi soluții care să asigure protecția culturilor în condiții de eficiență economică și ecologică. Utilizarea unor mijloace biologice de combatere reprezintă o alternativă la combaterea chimică. Proiectul vizează elaborarea unei secvențe tehnologice de combatere a acestui dăunător, compatibilă cu sistemul actual de protecție a culturii de porumb. Ipoteze favorabile: existența în colecția națională de entomopatogeni a unor microorganisme autohtone, cu potențial insecticid față de Tanymecus dilaticollis și rezultatele unor cercetări care atestă capacitatea unor fungi entomopatogeni de a declanșa îmbolnăvirea în masă a populațiilor de Tanymecus dilaticollis și altor dăunători de sol din cultura de porumb. |
– Publicarea articolelor științifice în reviste de specialitate; – Diseminarea rezultatelor către companiile care vor să investească în viitor în realizarea de bioinsecticide prin organizarea de întâlniri de lucru, broșuri pliante; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| OBIECTIVUL GENERAL 2: ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII PRODUCȚIEI CULTURILOR DE CÂMP, ÎN CONCORDANȚĂ CU CERINȚELE PIEȚEI ȘI A CONSUMATORILOR, PENTRU O MAI BUNĂ COMPETITIVITATE PE PIAȚA INTERNĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ |
|
|
| Obiectivul specific 2.1: Îmbunătățirea germoplasmei principalelor culturi privind potențialul genetic de a acumula componente de calitate esențiale |
|
|
| 18. |
ADER 2.1.1 |
Crearea de soiuri de grâu de toamnă și de primăvară destinate zonelor din Transilvania, Moldova și vestul țării, pentru panificație, cu capacitate ridicată de producție, competitive pe plan internațional |
1.400.000 d.c. 210.526 526.316 400.000 263.158 |
– Crearea a două soiuri noi, mai productive și îmbunătățite din punct de vedere al indicilor de calitate; – Introducerea în testarea oficială la Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, ISTIS, a 2 linii de grâu, corespunzătoare zonei. |
Obiectivul proiectului este identificarea unor genotipuri de grâu de toamnă/primăvară care să fie superioare ca producție față de soiurile actuale pe care urmează să le înlocuiască, să aibă parametri calitativi corespunzători cerințelor industriei de panificație, conținut de gluten, minim 26%, conținut de proteină în bob 13% și în făină de 11,5%, deformarea glutenului, cu valori între 6 și 12 mm, indice de cădere mai mare de 280 secunde și cu o bună adaptabilitate la condițiile pedo-climatice. Efectul economic al rezultatelor proiectului poate fi considerabil având în vedere că sporul de producție realizat prin introducerea unui nou soi se obține fără alte cheltuieli din partea unităților beneficiare, fiind astfel accesibil tuturor cultivatorilor, indiferent de puterea lor economică și experiența acestora. |
– Publicarea de articole în reviste de specialitate; – Participare la simpozioane științifice interne și internaționale; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. – Potențialii beneficiari ai proiectului sunt toate exploatațiile agricole din Transilvania, Moldova și vestul țării indiferent de mărime sau putere economică, totalizând o suprafață de cca. 600 mii hectare cultivate cu grâu, de pe care s-ar putea obține o producție de 3.500.000 tone, respectiv 45% din producția de grâu a României; – O altă categorie de beneficiari ai rezultatului proiectului sunt și unitățile economice din industria de panificație, care vor beneficia de o materie primă corespunzătoare calitativ. |
|
|
| 19. |
ADER 2.1.2 |
Crearea și promovarea unor genotipuri noi de orz și orzoaică caracterizate prin însușiri superioare de adaptabilitate la diferite condiții de mediu, productivitate și calitate cerute de industria alimentară și de zootehnie |
600.000 d.c. 90.225 225.564 171.429 112.782 |
– Crearea unei germoplasme noi, îmbunătățită, care să asigure creșterea eficienței culturii orzului și orzoaicei în concordanță cu cerințele sectoarelor de procesare a materiei prime și de valorificare în furajarea animalelor; – Introducerea în testarea oficială la Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, ISTIS, a 2-3 linii de perspectivă de orz și orzoaică, corespunzătoare obiectivelor proiectului; – Identificarea de genotipuri de orzoaică de primăvară tolerante la seceta indusă și valorificarea intensivă a acestora în programele de ameliorare. |
Crearea și promovarea unei germoplasme noi de orz și orzoaică, care să înglobeze componente de calitate îmbunătățite, stabile în variate condiții de mediu, vizează valorificarea cu eficiență sporită a potențialului agricol al României. Cercetările vor avea două direcții distincte: – crearea de genotipuri destinate industriei berii cu un conținut de proteine cuprins între 9,5-12%, amidon peste 60% și MMB minim 42 g; – crearea de genotipuri destinate furajării animalelor cu un conținut de proteine cuprins între 11,5 și 14,5%, amidon peste 60% MMB până la 42 g. Evaluarea potențialului cantitativ și calitativ al genotipurilor de orz și orzoaică, în condiții diverse de experimentare, va permite promovarea celor mai corespunzătoare forme, cu efecte directe asupra optimizării raportului cerere-ofertă în diversele areale de cultură ale țării noastre. Identificarea de genotipuri de orzoaică de primăvară cu rezistență superioară la stres hidric va determina, atât creșterea semnificativă a stabilității cantitative și calitative a recoltelor, cât și diversificarea accentuată a bazei genetice a lucrărilor de ameliorare. |
– Diseminarea rezultatelor cercetării prin participarea la manifestări științifice și organizarea "Zilelor câmpului"; – Publicarea a două lucrări științifice și elaborarea de recomandări privind cultivarea, în specific zonal, a orzului și orzoaicei de toamnă și de primăvară; – Elaborarea și diseminarea de pliante de prezentare a performanțelor cantitative și calitative ale noilor genotipuri; – Organizarea de loturi demonstrative; – Transferul către fermieri a rezultatelor obținute prin asigurarea nucleelor de sămânță din genotipurile identificate precum și cele nou create, în vederea multiplicării și extinderii rapide în cultură; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 20. |
ADER 2.1.3 |
Crearea de soiuri de secară de toamnă cu talie scurtă, rezistente la boli, cu însușiri superioare de panificație |
300.000 d.c. 45.113 112.782 85.714 56.391 |
– Identificarea de forme fenotipice cu talie scurtă, rezistente la cădere și boli; – Obținerea de genotipuri de secară cu talie scurtă și potențial productiv și calitativ; – Testarea a 2 linii valoroase nou create în rețeaua I.S.T.I.S., Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, în vederea înregistrării ca soiuri. |
Secara de toamnă se menține în structura cerealelor păioase din lume și din România, impunându-se prin importanța alimentară, furajeră, industrială, agrofitotehnică și prin posibilitatea utilizării eficiente a solurilor sărace și acide unde poate realiza producții egale și chiar mai ridicate decât cele înregistrate de grâu. Obiectivele care vor fi urmărite în cadrul acestui proiect sunt următoarele: – crearea de material inițial de ameliorare prin consangvinizare și hibridare; – reactivarea materialului de ameliorare existent prin continuarea procesului de ameliorare; – identificarea de genotipuri cu talie scurtă, rezistente la boli și cădere și cu potențial productiv și calitativ; – lărgirea biodiversității materialului de ameliorare existent privind principalele însușiri morfo-fiziologice talia plantei, rezistența la boli, prin consangvinizare, hibridare și selecție. Activitatea de ameliorare presupune folosirea consangvinizării și hibridării astfel încât va fi posibilă separarea unui spectru larg de forme fenotipice și genotipice, care vor sta la baza creării de linii valoroase în privința unor caractere și însușiri ca: talia scurtă, rezistență foarte bună la cădere, rezistență la atacul bolilor, calitatea îmbunătățită. |
– Sămânța nou creată va fi multiplicată și se vor realiza loturi demonstrative în scopul informării fermierilor; – Elaborarea și diseminarea de pliante de prezentare a performanțelor cantitative și calitative ale noilor genotipuri; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 21. |
ADER 2.1.4 |
Crearea și identificarea unor genotipuri de floarea-soarelui cu însușiri superioare de calitate și rezistență complexă la factorii biotici și abiotici și rezistență genetică la erbicide totale aplicate postemergent |
1.000.000 d.c. 150.376 375.940 285.714 187.970 |
– Îmbunătățirea germoplasmei de floarea soarelui, pentru calitatea uleiului, 85-90% conținut în acid oleic și 50-75% conținut în diferiți tocoferoli; – Obținerea de genotipuri cu conținut ridicat de proteine; – Obținerea de genotipuri rezistente la principalele boli și la parazitul lupoaia, ceea ce permite realizarea de producții mari, semințe sănătoase și ulei de calitate; – Obținerea a 3 linii cu androsterilitate citoplasmatică și 4-5 linii restauratoare de fertilitate; – Înscriere pentru testare la ISTIS, Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor a 3-4 hibrizi experimentali performanți. |
Identificarea de linii parentale și hibrizi și crearea de material genetic nou, care, pe fondul, inclusiv al rezistenței la erbicide, de tip imidazolinone sau de tip sulfonilureic, să cumuleze gene responsabile pentru niveluri semnificativ superioare celor actuale, privind: capacitatea de producție, conținutul semințelor în ulei și calitatea diversificată a acestuia, conținutul în proteine, rezistența sau toleranța la patogenii care induc boli de importanță economică majoră, mană, pătare brună, putregai alb, putregai cenușiu, precum și la cele mai virulente rase ale parazitului lupoaia. Se vor obține cel puțin 3 linii cu androsterilitate citoplasmatică și 4-5 linii restauratoare de fertilitate, care vor permite realizarea unor hibrizi performanți, care să posede caracteristicile menționate. Se vor utiliza surse de gene, obținute prin hibridări interspecifice sau aflate în colecție și selecția asistată de markeri moleculari, pentru rezistență la mană, lupoaie și erbicide. |
– Organizarea de loturi experimentale, în diferite zone de cultură pentru floarea – soarelui, din țară, cu hibrizii obținuți și invitarea fermierilor pentru vizită; – Publicarea în diferite reviste de specialitate a rezultatelor cercetărilor; – Producerea de semințe, din formele parentale ale hibrizilor obținuți, în scopul extinderii rapide în ferme; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 22. |
ADER 2.1.5 |
Crearea de soiuri de in, cânepă și bumbac cu producții mari de tulpini și sămânță, cu conținut ridicat în fibre și ulei și grad ridicat de adaptabilitate la condițiile de mediu |
900.000 d.c. 135.338 338.346 257.143 169.173 |
– Identificarea și crearea de noi genotipuri de in pentru ulei și pentru fibre, cu indici de calitate superiori și pretabilitate crescută diversității modalităților de utilizare a recoltelor în industria vopselurilor și biopolimerilor, industria alimentară; – Identificarea și crearea de noi genotipuri de cânepă monoică și dioică, cu pretabilitate crescută, atât pentru cultura principală, cât și succesivă, cu performanțe agronomice și de calitate îmbunătățite, adaptate diferitelor sisteme culturale aplicate diferențiat pentru producerea de tulpini, respectiv sămânță; – Identificarea surselor genetice în vederea ameliorării și creării de linii și soiuri de bumbac adaptate cultivării condițiilor din România; – Introducerea în testarea oficială la Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, ISTIS, a minimum unei forme specializate pe fiecare specie de perspectivă. |
În cadrul proiectului se urmărește identificarea și crearea de noi genotipuri cu performanțe agronomice și de calitate astfel: – la inul de ulei și inul de fibre – stabilitate sporită a recoltelor, în contextul schimbărilor climatice, conținut superior al soiurilor actuale în ulei și respectiv fibră, cu însușiri calitative îmbunătățite ale acestora; – la cânepa monoică și dioică – precocitate îmbunătățită, adaptabilitate ridicată la specificul sistemelor culturale aplicabile, actuale și inovatoare, producții ridicate de tulpini și respectiv sămânță, stabilitate sporită a recoltelor, menținerea conținutului în THC tetra-hydro-cannabinol sub plafonul de 0,2%. Evaluarea potențialului cantitativ și calitativ al noilor genotipuri, în condiții diverse de experimentare, va permite promovarea celor mai corespunzătoare forme, cu efecte directe asupra optimizării raportului cerere- ofertă în diversele areale de cultură ale țării noastre. |
– Participarea cu lucrări la manifestări științifice și organizarea "Zilelor câmpului"; – Elaborarea și diseminarea de pliante de prezentare a performanțelor cantitative și calitative ale noilor genotipuri; Publicarea a două lucrări științifice și elaborarea de recomandări privind valorificarea rezultatelor obținute;– Organizarea de loturi demonstrative; – Transferul către fermieri a rezultatelor obținute prin asigurarea nucleelor de sămânță din genotipurile identificate, în vederea multiplicării și extinderii rapide în cultură; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 23. |
ADER 2.1.6 |
Cercetări privind crearea și identificarea unor genotipuri de orz și/sau orzoaică de toamnă cu pretabilitate superioară pentru producerea sucului de orz verde |
850.000 d.c. 127.820 319.549 242.857 159.774 |
– Crearea, identificarea și selecția unor genotipuri de orz și/sau orzoaică de toamnă, diversificate din punct de vedere morfologic; – Testarea genotipurilor de orz și/sau orzoaică de toamnă în condiții diferite de cultivare – plantă premergătoare leguminoasă și densități variabile; – Evaluarea multianuală a cantității și a randamentului biomasei genotipurilor analizate; – Analiza cantitativă a sucului de orz și/sau orzoaică de toamnă, a proprietăților biochimice și capacității antioxidante ale acestuia; – Introducerea în testarea oficială în rețeaua Institutului de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, ISTIS, a 2 linii noi de perspectivă pentru orz și/sau orzoaică de toamnă, cu însușiri calitative ale sucului de orz verde, în vederea înregistrării și brevetării; – Cerere de brevet de invenție pentru metoda de obținere a sucului de orz verde din orz și/sau orzoaică de toamnă. |
Orzul și/sau orzoaica este o cereală bogată în enzime, vitamine, minerale și aminoacizi, cu calități nutritive deosebite pentru organismul uman. În stare verde conține minerale – calciu, magneziu, fier, potasiu, mangan, cupru, fosfor, iod, zinc, vitamine – A, B1, B2, B6, B12, C, E, K, toți aminoacizii esențiali, clorofilă și multe enzime active. Cantitativ, din planta verde, 23% reprezintă proteina digerabilă ceea ce îl face perfect pentru organismul uman, cu efect fortifiant asupra organismului. Proiectul va fi implementat prin următoarele activități: – crearea și identificarea de genotipuri care să asigure din punct de vedere cantitativ o biomasă corespunzătoare la recoltare, în faza în care plantele ating înălțimea de 25-30 cm, în vederea optimizării rezultatelor procesului de obținere a sucului de orz verde; – testarea genotipurilor la densități diferite de boabe germinabile/mp, fără aport de îngrășăminte chimice în primăvară, după mazăre ca plantă premergătoare; – evaluarea biomasei pe mp, în vederea stabilirii randamentului în masă verde a genotipurilor și în suc de orz verde, funcție de condițiile de cultivare; – multiplicarea genotipurilor de orz și/sau orzoaică de toamnă testate, în vederea asigurării necesarului de semințe aferent înființării următoarelor culturi; – identificarea genotipurilor care prezintă o capacitate îmbunătățită cu minimum 10% din punct de vedere al capacității de neutralizare a radicalilor peroxil de cel puțin 5500-6000 TE/l, TE = Trolox Equivalents = 1uM Trolox, și/sau sub aspectul conținutului în proteină totală, între 0,6-1,2%; Având în vedere proprietățile sucului de orz și/sau orzoaică verde, crearea, identificarea și evaluarea potențialului genotipurilor de orz și/sau orzoaică de toamnă va conduce la promovarea unor materiale biologice îmbunătățite, ca biomasă, cu o calitate superioară a sucului de orz verde. |
Diseminarea rezultatelor proiectului se va realiza prin: – 2 lucrări științifice care vor fi prezentate în cadrul unor simpozioane/conferințe internaționale/naționale; – 2 articole științifice care vor fi publicate în reviste de specialitate; -materiale de promovare a rezultatelor, poster și pliant; – organizarea a 3 întâlniri de lucru cu părțile interesate; – 2 broșuri cu rezultatele obținute în cadrul proiectului; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| Obiectivul specific 2.2: Management al culturilor și sisteme de protecția plantelor pentru minimizarea acumulării de compuși toxici sau potențial dăunători și care să favorizeze acumularea de componente cu efecte favorabile asupra sănătății umane |
|
|
| 24. |
ADER 2.2.1 |
Cercetări privind impactul utilizării insecticidelor neonicotinoide asupra plantelor și produselor agricole ale culturilor de interes melifer, albinelor și produselor stupului și elaborarea de sisteme de combatere integrată a dăunătorilor de sol la culturile de interes melifer |
2.400.000 d.c. 360.902 902.256 685.714 451.128 |
– Studiu de impact al măsurilor biologice, agrotehnice, chimice și fizice integrate în sistemul de combatere asupra populației de insecte dăunătoare din culturile de rapiță, floarea soarelui și porumb; – Model experimental privind determinarea eficacității unor noi insecticide chimice și biologice, aplicate la sămânță și prin tratamentul pe vegetație; – Studiu privind pragurile critice pentru apariția și atacul dăunătorilor de sol la culturile agricole din toate zonele de cultură a acestor specii; – Studii privind eficacitatea noilor insecticide utilizate asupra artropodofaunei prădătoare și polenizatoare; – Studiul remanenței insecticidelor sau a radicalilor toxici din insecticide în produsele agricole destinate consumului uman și furajer precum și în produsele stupului – miere și polen; – Proceduri privind evaluarea eficacității sistemului de protecție integrată în reducerea pierderilor de recoltă la culturile de rapiță, floarea soarelui și porumb; – Proceduri de eșantionare și determinarea reziduurilor de insecticide neonicotinoide în principalele produse apicole – miere și polen; – Maparea – elaborarea hărților de risc pentru dăunătorii de sol, viermi sârmă, gândacul pământiu, purici de pământ, rățișoara porumbului; – Elaborarea de sisteme de combatere integrată a dăunătorilor de sol la culturile de interes melifer, funcție de zonare și a hărților de risc; – Realizarea unor studii de impact asupra depopulării și mortalității albinelor din România la principalele culturi melifere: rapiță, porumb și floarea soarelui, prin efectuarea de analize specifice pentru identificarea reziduurilor unor neonicotinoide autorizate în albine adulte vii și moarte, în puiet și în produsele stupului; – Ghid de bune practici privind protecția albinelor la aplicarea tratamentelor fitosanitare la culturile de interes melifer. |
Proiectul își propune să realizeze un sistem de monitorizare a dăunătorilor de sol – viermi sârmă, gândacul pământiu, purici de pământ, rățișoara porumbului și a atacurilor produse de aceștia la culturile de interes melifer rapiță, floarea soarelui și porumb, precum și elaborarea unui sistem integrat de prevenire și reducere a pierderilor de recoltă care să asigure protecția culturilor prin interzicerea utilizării neonicotinoidelor în tratamentul seminței. Sistemul integrat de prevenire și combatere include: – mijloace biologice – experimentarea unor bioinsecticide pe bază de microorganisme entomopatogene, tulpini autohtone izolate din focare epizootice naturale, în vederea limitării populațiilor dăunătoare sub Pragul Economic de Dăunare; – măsuri agrotehnice – având în vedere rotația culturii, tipul de sol, fertilizarea, lucrările solului, sămânța și semănatul, soiul și hibridul folosit, lucrările de întreținere; – măsuri chimice – experimentarea unor insecticide noi în tratamentul seminței, care să le înlocuiască pe cele din grupa neonicotinoidelor, dar și stabilirea eficacității unor insecticide aplicate în timpul perioadei de vegetație pentru reducerea populației dăunătoare sub Pragul Economic de Dăunare; – măsuri fizice – care constau în tocarea și mărunțirea resturilor vegetale rămase după recoltare cu rol în reducerea populației de insecte dăunătoare care hibernează în interiorul acestora. Albinele melifere, Apis mellifera L., sunt de o importanță majoră în polenizarea plantelor/culturilor entomofile, având un rol vital în menținerea biodiversității și echilibrului ecosistemelor, datorită adaptărilor specifice ce țin de biologia speciei. În România, ca și în multe țări din lume, au apărut numeroase depopulări de albine care se presupune a fi rezultatul asociat al utilizării unor insecticide neurotoxice cu alte cauze de natură exogenă sau endogenă. În acest context, sunt necesare studii de impact al substanțelor autorizate pentru combaterea unor dăunători ai speciilor cultivate melifere, pentru a asigura sănătatea familiilor de albine, dar și monitorizarea sănătății mediului, albina fiind utilizată ca biosenzor de calitate a mediului. De asemenea, sunt necesare studii privind determinarea reziduurilor de insecticide neonicotinoide în produsele agricole și apicole implicate în filierele de produs specifice. |
– Elaborarea și publicarea de lucrări științifice cu rezultatele obținute în proiect; – Organizarea de mese rotunde, vizite și demonstrații în câmpurile experimentale; – Participarea la simpozioane, conferințe; – Validarea rezultatelor în loturi demonstrative în cadrul sectorului de dezvoltare a unităților partenere în proiect, dar și în exploatații agricole zonale; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului; – Diseminarea Ghidului de bune practici privind protecția albinelor la aplicarea tratamentelor fitosanitare la culturile de interes melifer; – Diseminarea rezultatelor experimentale privind urmele reziduurilor de produse insecticide în produsele agricole și apicole către operatorii economici implicați în filierele de produs specific, respectiv fermieri, apicultori și consumatori. |
|
|
| OBIECTIVUL GENERAL 3: DEZVOLTAREA DE CERCETĂRI FUNDAMENTALE, ÎN SCOPUL DESCHIDERII DE NOI CĂI DE PROGRES ÎN CERCETAREA APLICATIVĂ |
|
|
| Obiectivul specific 3.1: Dezvoltarea cercetărilor de genetică, genetică moleculară, genomică și proteomică, pentru deschiderea de noi orizonturi în ameliorarea viitoarelor soiuri |
|
|
| 25. |
ADER 3.1.1 |
Identificarea, evaluarea diversității genetice la nivelul germoplasmei de porumb prin metode clasice și cu markeri moleculari și utilizarea lor ca material inițial pentru obținerea de hibrizi performanți |
800.000 d.c. 120.301 300.752 228.571 150.376 |
-Identificarea unor hibrizi între linii surori, "sister line", respectiv hibrizi între linii diferite din punct de vedere genetic care să conducă la creșterea producției, calității și stabilității acesteia; -Sporirea producției cu cel puțin 10% la formele parentale materne ale hibrizilor simpli omologați prin încrucișarea formei materne cu o linie înrudită cu aceasta, realizându-se un oarecare heterozis între cele 2 linii înrudite. |
Diversitatea fenotipică și în mod deosebit diversitatea genetică a formelor parentale constituie una din cauzele determinante ale exprimării heterozisului la hibrizii de porumb. Diferențierea liniilor consangvinizate de porumb în scopul aprecierii gradului de înrudire și clasificării acestora în grupe de germoplasmă se face prin diferite metode respectiv metoda genetică care are ca element discriminatoriu nivelul de heterozis după producția de boabe, realizată în încrucișări sistemice de tip top – cross sau dialel și metode bazate pe tehnologii biochimice și moleculare. |
– Elaborarea și publicarea de lucrări științifice cu rezultatele obținute în cadrul proiectului; – Producerea de sămânță din noii hibrizi pe o suprafață cât mai mare pentru a asigura extinderea rapidă în producție; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| Obiectivul specific 3.2: Explorarea a noi căi de scurtare a perioadei de creare de soiuri |
|
|
| 26. |
ADER 3.2.1 |
Accelerarea progresului genetic pentru rezistența sau toleranța la unii factori biotici și abiotici de mediu importanți pentru cultura grâului, prin elaborarea unor modalități de selecție timpurie cu ajutorul markerilor moleculari |
850.000 d.c. 127.820 319.549 242.857 159.774 |
– Metode de lucru optimizate, tehnologii optimizate pentru evidențierea unor gene importante pentru performanța grâului; – Implementare tehnologie nouă- KASP ("Kompetitive Allele Specific PCR"); – Genotipuri, elite de grâu cu progres genetic privind rezistența sau toleranța la unii factori biotici și abiotici importanți pentru cultura grâului. |
Grâul reprezintă o cultură importantă pentru omenire, iar realizarea unor producții care să satisfacă necesarul reprezintă o mare provocare pentru cercetători, provocare ce este mult îngreunată de schimbările climatice dar și de faptul că este o specie alohexaploidă cu un genom vast și extrem de complex. Însă, aceste limitări pot fi depășite utilizând tehnologia markerilor moleculari, conducând la posibilitatea selecției indirecte a caracterelor de interes prin strategia selecției asistată de markeri. Scopul proiectului constă în identificarea de genotipuri cu haplotipuri favorabile pentru rezistență sau toleranță la stresul hidric, arșiță, rugini, viroze, mălură, fuzarioză, septorioză, calitate și producție, cu ajutorul markerilor moleculari și elaborarea schemelor de selecție timpurie a acestor allele în programul de ameliorare a grâului. Rezultatele acestui proiect vor deschide noi perspective de accelerare a progresului genetic în ameliorarea grâului. |
– Elaborarea și publicarea de lucrări științifice cu rezultatele obținute prin derularea proiectului; – Organizarea de mese rotunde, vizite și demonstrații în câmpurile experimentale; – Participarea la simpozioane, conferințe cu lucrări științifice în care sunt prezentate rezultatele obținute în proiect; – Punerea la dispoziția amelioratorilor a genotipurilor selectate, publicații, rapoarte; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| Obiectivul specific 3.3: Dezvoltarea cercetărilor de fiziologie și de formare a calității și a producției, pentru identificarea de noi căi de îmbunătățire |
|
|
| 27. |
ADER 3.3.1 |
Influența zincului asupra calității de panificație a grâului de toamnă și de primăvară |
2.000.000 d.c. 300.751 751.880 571.429 375.940 |
– Elaborarea a minimum două variante tehnologice de management al calității de panificație, prin care să se îmbunătățească conținutul în zinc asimilabil al producției de grâu de toamnă și de primăvară; – Modalitățile de creștere a zincului asimilabil în boabe de grâu, funcție de subspecie, tip de soi; – Ghid de bune practici privind creșterea calității de panificație a grânelor de toamnă și de primăvară din punct de vedere a conținutului de zinc asimilabil. |
Proiectul va fi abordat prin intermediul experimentărilor multifactoriale care să permită determinarea calității de panificație a soiurilor de grâu de toamnă și de primăvară prin analize specifice de compoziție chimică. Pe parcursul vegetației se vor determina parametrii de creșterea plantelor, conținutul de zinc în diferitele organe ale plantei rădăcină, tulpină, frunze, spic, bob integral și diferitele părți ale bobului; se vor face de asemenea determinări privind conținutul de zinc asimilabil din produsul principal și subprodusele procesului de morărit și modul în care zincul prezent în făinurile rafinate și integrale se regăsește în produsele finite pâine, diferite produse de panificație. Principalul factor de variație în afara subspeciilor de grâu de toamnă sau de primăvară va fi soiul, urmând a fi testate soiuri autohtone și soiuri din zonele în care prezența unui conținut ridicat de zinc asimilabil în boabe, se pune cu prioritate – Orientul Mijlociu, Orientul Îndepărtat, Nordul Africii. Se va urmări modul de formare al producției, influența fenofazelor de formare a producției, influența factorilor ambientali asupra mecanismelor fiziologice de formare a bobului. |
– Punerea la dispoziția cultivatorilor de grâu din România, în mod deosebit a celor care valorifică grâul în piața mondială, în zonele afectate de carența în zinc asimilabil a verigilor tehnologice de cultură, a modalităților de creștere a zincului asimilabil din boabe, făină și subproduse; – Organizarea de mese rotunde, conferințe și simpozioane interne și internaționale; – Publicarea unei lucrări științifice recunoscute indexată BDI, Baza de Date Internațională și a unei lucrări științifice cotată ISI, Institutul pentru Știința Informării, publicarea de articole în reviste de specialitate naționale și internaționale de largă circulație; – Se vor realiza rapoarte în atenția organizațiilor profesionale și interprofesionale, a autorităților publice centrale și locale interesate; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 28. |
ADER 3.3.2 |
Cercetări privind perfecționarea tehnologiilor de semănat la culturile succesive sau duble de porumb, floarea soarelui, soia și cânepă de fibră și semințe |
300.000 d.c. 45.113 112.782 85.714 56.391 |
– Noi tehnologii sau noi secvențe tehnologice pentru dezvoltarea culturilor succesive în condiții de irigare, dar și în condiții de neirigare pentru porumb, floarea soarelui, soia și cânepă de fibră și semințe; – Studii complexe și de serie cu condiții pedoclimatice diferite în scopul stabilirii principalelor elemente ale tehnologiilor pentru realizarea de culturi succesive. |
În România există suprafețe arabile mari care întrunesc condiții pedoclimatice favorabile pentru culturi succesive. Cercetările vor include diferite variante de culturi succesive sau duble, simple sau asociate la porumb, floarea soarelui, soia și cânepă de fibră și semințe. Acestea au drept scop elaborarea de noi secvențe tehnologice sau tehnologii care să conducă la creșterea rentabilității fermelor. Cercetările vor include principalele elemente de tehnologie de cultură: asolamentul, sistemul de lucrare a solului, sistemul de fertilizare, semănatul, lucrările solului și recoltarea. |
– Diseminarea rezultatelor prin organizarea de vizite ale fermierilor în câmpurile experimentale; – Prezentarea rezultatelor în emisiuni de specialitate pe posturi de radio și TV; – Elaborarea de broșuri și pliante; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 29. |
ADER 3.3.3 |
Cercetări în vederea elaborării tehnologiilor culturilor verzi, prioritar prin amestecuri de specii, cu maximizarea impactului favorabil al acestora asupra ecosistemului constituit din principalele culturi de câmp grâu, porumb, floarea-soarelui, rapiță de toamnă, în contextul implementării normelor europene privind condiționalitățile de mediu și de asigurare a biodiversității, inclusiv prin crearea de zone de interes ecologic |
600.000 d.c. 90.226 225.564 171.429 112.781 |
– Stabilirea speciilor cu pretabilitate crescută pentru realizarea culturilor verzi; – Optimizarea verigilor tehnologice, a momentului și metodelor de incorporare a culturilor verzi, care măresc producția de biomasă vegetală și cresc eficiența utilizării acesteia; – Cuantificarea influenței culturilor verzi asupra regimului apei în sol, dinamicii și structurii populațiilor de buruieni, precum și asupra necesarului de îngrășăminte pentru culturile principale, postmergătoare; – Elaborarea unui ghid de bune practici, cu includerea a câte două variante tehnologice la principale culturi de câmp țintă, grâu, porumb, floarea-soarelui, rapiță de toamnă. |
În România, deși a existat interes pentru realizarea de culturi verzi, utilizate în formarea covorului vegetal, a culturilor de acoperire sau ca îngrășământ verde, au fost întreprinse puține cercetări în acest domeniu. Proiectul vizează îmbogățirea bazei de date științifice a domeniului, având ca finalitate utilizarea celor mai potrivite specii de plante care, prin utilizarea secvențelor tehnologice optimizate, să asigure succesul economic și tehnic al acestei practici. În vederea elaborării de secvențe tehnologice specifice, principalele aspecte urmărite vor fi: – evaluarea potențialului de pretabilitate pentru înființarea de culturi verzi, precum și a zonelor cu strat vegetal, în concordanță cu definirea oficială a acestora, a unui set de specii de plante recomandate pentru asemenea utilizări; – configurarea a diferite variante tehnologice și elaborarea unui studiu comparativ al efectelor aplicării acestora asupra însușirilor fizico-chimice ale solurilor, dinamicii și structurii floristice a îmburuienării, precum și asupra necesarului de inputuri tehnologice. Pentru structurarea variantelor experimentale care urmează a fi testate se vor avea în vedere, atât cerințele exprese ale Regulamentelor UE emise în domeniu, cât și necesitatea formulării de recomandări bazate pe date experimentale certe. |
– Organizarea de ateliere de lucru la lansarea și închiderea proiectului; – Distribuirea de materiale de informare și comunicate de presă pe parcursul desfășurării proiectului; – Participarea la târguri și expoziții cu rezultatele obținute în cadrul proiectului; – Participarea cu comunicări la manifestări științifice; – Publicarea de articole științifice și comunicate de presă; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| OBIECTIV GENERAL 4: DEZVOLTAREA CERCETĂRILOR DE AMELIORARE GENETICĂ LA CARTOF PRIN NOI ABORDĂRI GENOMICE ȘI BIOTEHNOLOGICE, CU SCOPUL OBȚINERII DE NOI GENOTIPURI CARE SĂ CORESPUNDĂ EXIGENȚELOR ACTUALE ȘI DE PERSPECTIVĂ PRIVIND PRODUCEREA DE ALIMENTE MAI SĂNĂTOASE, DE CALITATE SUPERIOARĂ, PRETABILE ȘI AGRICULTURII ECOLOGICE ȘI PRODUCERII DE BIOCOMBUSTIBILI ȘI CARE SĂ PERMITĂ UTILIZAREA UNOR NOI METODE TEHNOLOGICE PROTECTIVE FAȚĂ DE MEDIU, CU POTENȚIAL DE CONSERVARE ȘI REGENERARE A RESURSELOR NATURALE |
|
|
| Obiectivul specific 4.1: Îmbunătățirea calității producției, mărirea diversității și realizarea de genotipuri rezistente la stresul biotic și abiotic, cu însușiri speciale, antioxidanți, vitamine, aminoacizi esențiali, pretabile pentru diverse folosințe, inclusiv industrializare |
|
|
| 30. |
ADER 4.1.1 |
Obținerea de soiuri noi de cartof cu capacitate superioară de răspuns la stresul abiotic și biotic prin utilizarea determinismului genetic al unor caractere de toleranță |
1.000.000 d.c. 150.376 375.940 285.714 187.970 |
– Caracterizarea fenotipică a 4-6 forme parentale, a 2-3 combinații hibride, în cadrul fiecărei combinații fiind obținute 50-100 genotipuri; – Realizarea a minim 40-60 pașapoarte genetice; – Stabilirea pe baza corelațiilor genetice și a însușirilor agronomice a 2-3 genotipuri cu caracteristici superioare de rezistență la stresul biotic și abiotic; – Maximizarea activității de hibridare prin folosirea ca forme parentale a unor genotipuri cu determinismul genetic stabilit; – Optimizarea programului de ameliorare a cartofului în România prin utilizarea determinismului genetic al caracterelor de toleranță la stresul termohidric și mana cartofului; – Introducerea în etapele de selecție a 2-3 linii valoroase, în vederea omologării ca soiuri. |
Obținerea de soiuri noi adaptate condițiilor climatice cu un grad ridicat de adversitate în exprimarea potențialului genetic al noilor creații de ameliorare și care să răspundă cerințelor în dinamică ale pieței, impune creșterea acurateței și siguranței în cadrul schemelor de selecție aplicate. Maximizarea activității de hibridare se va realiza prin efectuarea de experiențe în vederea identificării determinismului genetic în controlul unor caractere dorite de tipul toleranței la stresul termo-hidric și mană. Se vor utiliza forme parentale ale căror descendențe hibride se vor găsi în anul 2019 în etapa de populații vegetative – 2, la care vor fi determinate caracterele fenotipice, agronomice și de aspect cultural. Pe genotipuri provenite din formele parentale și combinațiile hibride luate în studiu se vor face determinări privind structura genetică prin analize de laborator, în scopul identificării unor corelații pozitive între diferitele secvențe de alele și caracterele de toleranță. După parcurgerea tuturor etapelor de selecție, se preconizează promovarea unor soiuri noi cu caracteristici de toleranță la stres termohidric și mană evidențiate, care vor aduce beneficii cultivatorilor de cartof prin diminuarea consumului de pesticide, a apei și a fertilizanților aplicați. |
– Diseminarea rezultatelor prin organizarea de mese rotunde cu alte unități implicate în ameliorarea cartofului și fermierii interesați și publicarea în reviste de specialitate; -Genotipurile promovate vor fi introduse într-o schemă de selecție în care vor fi implicate unitățile de cercetare în domeniu și fermierii interesați; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| OBIECTIVUL GENERAL 5: PRODUCEREA DE CARTOF DE SĂMÂNȚĂ DIN CATEGORIILE SUPERIOARE LA SOIURILE SOLICITATE DE PIAȚĂ ȘI LA NOILE CREAȚII ÎN CURS DE IMPLEMENTARE |
|
|
| Obiectivul specific 5.1: Îmbunătățirea metodelor de producere a cartofului pentru sămânță din categorii biologice superioare prin noi tehnici, inclusiv de biotehnologii |
|
|
| 31. |
ADER 5.1.1 |
Cercetări controlul cartoful sămânță privind virotic la pentru și studiul comportării unor linii și soiuri românești de cartof la noi virusuri cu potențial dăunător ridicat în contextul schimbărilor climatice |
600.000 d.c. 90.226 225.563 171.429 112.782 |
– Metodă de identificare a plantelor infectate; – Listă de soiuri românești și linii cu rezistență ridicată față de virusurile testate; – Cerere de brevet de invenție pentru metodă rapidă de identificare a plantelor infectate. |
Pagubele semnificative provocate fermierilor de către unele virusuri nou apărute Potato Aucuba Mozaic Virus, PotatoMop Top Virus, Tobacco Necrosis Virus, impun luarea unor măsuri urgente pentru a împiedica apariția și răspândirea acestor viroze. Datorită agresivității tulpinilor virale, unele soiuri care până în prezent erau considerate rezistente la virusuri, au trecut în categoria celor sensibile, cultivarea unor astfel de genotipuri conducând la pagube cantitative și calitative. Pagubele menționate pot fi prevenite prin adoptarea unui sistem de protecție adecvat și eficient și prin utilizarea unor linii și soiuri de cartof cu rezistență ridicată față de infecția cu virusuri mai puțin cunoscute în prezent în țara noastră. Implementarea unei metode simple de testare a culturii de cartof în timpul vegetației, utilizând kit-uri rapide și a unor produse specifice ce permit identificarea în timp util a focarelor de infecție cu anumite virusuri ale căror simptome nu se pot observa vizual. Cercetările se vor efectua în spații închise și izolate utilizând 10 linii de ameliorare și soiurile românești: Christian, Roclas, Sevastia, Brașovia, Castrum, Marvis, Azaria, Cosiana, Cezarina și Ervant și 5 soiuri străine: Bellarosa, Riviera, Sante, Blue Congo și Carrera. Se vor face teste virotice înainte și după inoculare cu izolate virale, minim 2500 teste pe an. Se vor monitoriza datele climatice și se vor face teste virotice în loturile experimentale și demonstrative. Se va elabora o aplicație web de informare a fermierilor privind evoluția spațială și temporală a virusurilor cu potențial dăunător ridicat și avertizarea în cazul apariției unor condiții favorabile pentru extinderea virozelor și a unor populații de afide vectoare, simptome specifice ale unor boli virotice la cartof, măsuri de control, lucrări de combatere vectori. Identificarea genotipurilor rezistente la noile virusuri prezente în țara noastră constituie o necesitate pentru producătorii de cartof și pentru organele de decizie care stabilesc politicile adecvate de producere a cartofului, structura de soiuri, orientarea producției de cartof din România. |
– Organizarea demonstrative; – Întâlniri pe producere a de loturi tot fluxul de cartofului în vederea informării producătorilor cu privire la aplicația web de informare a fermierilor privind evoluția spațială și temporală a virusurilor cu potențial dăunător ridicat, creșterea încrederii fermierilor în soiurile românești rezistente la bolile virotice; – Workshop-uri, mese rotunde, instruiri, cursuri de formare profesională; – Publicarea unei lucrări științifice recunoscute indexată BDI, Baza de Date Internațională și a unei lucrări științifice cotată ISI, Institutul pentru Știința Informării, publicarea de articole în reviste de specialitate naționale și internaționale de largă circulație; – Pagină web de informare a fermierilor și producătorilor de cartof pentru sămânță privind virusurile cu potențial dăunător ridicat, simptomele induse, modalități de identificare rapidă a plantelor infectate, măsuri de control, lucrări de combatere vectori. |
|
|
| 32. |
ADER 5.1.2 |
Cercetări privind producerea de minituberculi în condiții de izolare specifice |
450.000 d.c. 67.669 169.173 128.572 84.586 |
– Modernizarea și elaborarea tehnologiei de producere a minituberculilor de cartof pornind de la multiplicarea "in vitro"; – Extinderea în cultură într-un timp mai scurt a soiurilor românești Marvis și Castrum, cu însușiri agronomice valoroase; – Asigurarea într-un timp mult mai scurt a necesarului de sămânță pentru soiurile de cartof românești Marvis și Castrum; – Producerea a minimum 700 minituberculi/soi. |
Pentru realizarea unor producții mari și de calitate superioară, o deosebită importanță o are folosirea în cultură a unui material inițial cu valoare biologică ridicată, sănătos, care să-și păstreze caracterele și însușirile de soi și să prezinte rezistență la boli și dăunători. Metodele actuale permit introducerea rapidă în producție a soiurilor noi românești, cerute pe piața internă. Etapa premergătoare obținerii minituberculilor în spații protejate tip "insect proof" o reprezintă tehnica de înmulțire "in vitro", în condiții aseptice, pe medii nutritive artificiale. Materialul biologic utilizat constă în soiuri românești de cartof. Pentru îmbunătățirea calității materialului de plantat, sub aspect biologic și fitosanitar, se impune găsirea unor noi soluții tehnologice, eficiente și profitabile din punct de vedere economic, având ca scop final obținerea unor producții constante și de calitate. În cadrul proiectului avem ca principal obiectiv modernizarea sistemului "insect- proof", care să prezinte condiții controlate de temperatură, umiditate pentru buna producere a minituberculilor în număr ridicat. Se vor utiliza pentru mărirea spațiului de creștere și dezvoltare a minituberculilor, ghivece de dimensiuni mai mari de 1,5 l. Substratul nutritiv va fi constituit din: 30% turbă roșie, 70% turbă neagră, granulație 0-7 mm, pH – 5,5- 6,0, nivel de fertilizare – 0,8 kg /m3, de asemenea, se va adăuga perlit cu granulație mare pentru butășire, 4-6 mm. |
– Diseminarea materialului biologic obținut către cultivatorii de cartof; – Editarea tehnologiei de obținere a minituberculilor de cartof în spații "insect proof" în pliante și broșuri; – Diseminarea rezultatelor obținute prin participarea la conferințe; – Publicarea rezultatelor obținute în reviste de specialitate; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| Obiectivul specific 5.2.: Îmbunătățirea strategiilor de control și supraveghere a calității cartofului pentru sămânță |
|
|
| 33. |
ADER 5.2.1 |
Cercetări privind perfecționarea sistemului de monitorizare, prevenire și control a principalelor boli bacteriene și dăunători de carantină care afectează producerea cartofului în România, Clavibacter, Ralstonia, Synchitrium endobioticum Dithylenchus sp. |
800.000 d.c. 120.301 300.752 228.571 150.376 |
– Studiu privind stadiul actual al organismelor de carantină fitosanitară la cartof, Clavibacter, Ralstonia, Synchitrium endobioticum, Dithylenchus sp.; – Bază de date cu agenții economici autorizați în producerea și multiplicarea cartofului pentru sămânță la nivel național; – Rezultate privind rezistența noilor soiuri de cartof create în țara noastră, a soiurilor din import, precum și a liniilor în curs de ameliorare la Synchitrium endobioticum, patotipul comun D1; – Rezultate privind noile rase fiziologice de râie neagră, mult mai agresive față de rasa inițială D1, capabile să infesteze soiurile declarate rezistente la patotipul comun D1; – Tehnologii specifice eficiente de prevenire și control a organismelor de carantină fitosanitară la cartof. |
Putregaiul inelar Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus, putregaiul brun Ralstonia solanacearum și nematodul tuberculilor de cartof, Ditylenchus destructor, se află pe lista organismelor patogene de carantină fitosanitară supuse reglementărilor stricte la nivel național și european. Pierderile de producție în cazul bacteriozelor ajung până la 50% sau pot să depășească 80%. Metodele chimice sau biologice nu sunt eficiente pentru controlul acestor organisme, de aceea strategia de control trebuie să se axeze pe menținerea zonelor de producție a cartofului pentru sămânță libere de agenții patogeni, să folosească sămânță sănătoasă testată, provenită din zone neinfestate și să respecte măsurile stricte de carantină și igienă fitosanitară. Fermierii români se confruntă cu probleme financiare grave datorate carantinării suprafețelor de cartof infestate, a producțiilor compromise și a pierderii piețelor de desfacere. Proiectul cuprinde soluții și concepte metodologice noi pentru eficientizarea procesului de creare de noi genotipuri de cartof cât și de producere a materialului de plantat din categoriile biologice superioare cu rezistență sporită la patogenul Synchytrium endobioticum, râia neagră și în special la noile rase fiziologice ale patogenului. Pentru omologarea soiurilor noi de cartof este necesară reabilitarea centrelor de testare a organismelor de carantină fitosanitară la cartof. Noutatea proiectului constă în problemele abordate, pentru prima dată în țara noastră, referitoare la noile rase fiziologice de râie neagră, mult mai agresive față de rasa comună D1- inițială, capabile să infesteze genotipurile de cartof declarate rezistente la rasa comună, determinarea mecanismului de rezistență la patogen prin analize biochimice, metodă care poate rezolva problema clasificării genotipurilor de cartof în rezistente sau sensibile la patogen într-un mod mult mai rapid. |
– Întâlniri cu membrii Federației Naționale Cartoful din România în vederea instruirii fermierilor și organizarea de workshop-uri cu toți cei implicați în crearea de noi genotipuri de cartof și cultivarea cartofului în țara noastră; – Publicarea de articole științifice în reviste de specialitate, editarea de pliante, broșuri; – Participarea la simpozioane și sesiuni de comunicări științifice; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 34. |
ADER 5.2.2 |
Cercetări privind elaborarea unui sistem inovativ de monitorizare a afidofaunei și a sistemelor de monitorizare, control și testare a calității biologice la cartoful de sămânță |
500.000 d.c. 75.188 187.970 142.857 93.985 |
– Studiu asupra afidofaunei în relație cu condițiile climatice specifice perioadei de vegetație la culturile de cartof de sămânță; – Îmbunătățirea calității fitosanitare a cartofului pentru sămânță prin reducerea gradului de infecție virotică; – Ghid practic de determinare a principalelor specii de afide vectoare de virusuri la cartof și a bolilor și dăunătorilor de carantină. |
Principalii factori limitativi ai producției și calității cartofului pentru sămânță sunt soiul și calitatea materialului pentru plantat. Datele privind dinamica și structura populațiilor de afide sunt esențiale în dezvoltarea strategiilor sustenabile de protecție a culturilor de cartof. Monitorizarea populațiilor de afide se realizează cu ajutorul curselor de tip Moerike, vase galbene, care se amplasează în câmp în culturile de cartof și oferă informații privind dinamica populațiilor de afide și implicit a riscului potențial de transmitere virotică. Monitorizarea afidelor cu ajutorul cursei aspirante, sistem inovativ pentru țara noastră, permite determinarea abundenței și structurii unui număr mult mai mare de specii implicate în transmiterea virusurilor și integrarea rezultatelor într-o bază de date în vederea avertizării riscului infecțiilor virotice la cartoful de sămânță. Vor fi informați în timp real cultivatorii asupra riscului virotic pentru culturile de cartof și stabilirea momentului optim de intervenție. Se va prognoza dinamica și abundența speciilor de afide, vectoare de virusuri, funcție de modificările climatice. |
– Informări periodice expediate fermierilor referitoare la structura și dinamica afidelor și la riscul răspândirii infecțiilor virotice; – Atenționări privind necesitatea intervenției asupra populațiilor de afide prin măsuri eficiente de control; – Prezentarea datelor în cadrul sesiunilor de comunicări științifice; – Mese rotunde, instruiri, articole de diseminare, formare profesională cu fermierii din cadrul federațiilor de specialitate din România și extinderea colaborării internaționale și a schimbului de informații; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| OBIECTIVUL GENERAL 6: DEZVOLTAREA UNOR TEHNOLOGII CURATE CARE SĂ ACOPERE ÎNTREG LANȚUL ALIMENTAR DE LA FERMĂ LA CONSUMATOR – "FROM FARM TO FORK", ÎN CONCORDANȚĂ CU PRINCIPIILE AGRICULTURII DURABILE, CREȘTEREA SECURITĂȚII ALIMENTARE, A SIGURANȚEI ALIMENTARE ȘI CU RESPECTAREA CERINȚELOR GENERALE ȘI SPECIFICE ALE PIEȚEI |
|
|
| Obiectivul specific 6.1: Optimizarea tehnologiilor și elaborarea ghidurilor de Bune Practici Agricole (BPA) |
|
|
| 35. |
ADER 6.1.1 |
Cercetări privind utilizarea nămolului tehnologic, rezultat din procesarea sfeclei în fabrica de zahăr, ca amendament pentru corectarea pH-ului pe solurile acide |
350.000 d.c. 52.632 131.579 100.000 65.789 |
– Ghid practic privind modul de aplicare și dozele de nămol tehnologic recomandate în vederea corectării pH-ului acid al solurilor; – Înlocuirea amendamentelor calcaroase provenite de la fabricile de îngrășăminte cu nămol tehnologic obținut gratuit de la fabricile de zahăr. |
La procesarea sfeclei de zahăr în fabricile de zahăr nămolul tehnologic rezultă din operațiile de purificare, prin metode fizico-chimice a zemii de difuzie, în vederea concentrării și cristalizării normale a zaharozei. În anul 2017 prin procesarea celor 1.210.000 tone de sfeclă la noi în țară au rezultat aproximativ 61.000 tone de nămol tehnologic uscat care este stocat în bazinele de decantare din incinta fabricilor. Având în vedere cantitatea foarte mare de CaO3, 80,9% din nămolul tehnologic, acesta se poate utiliza cu rezultate foarte bune pentru ameliorarea reacției acide a solurilor. Prezența Ca în sol este foarte favorabilă pentru cultura sfeclei. Pe de altă parte nămolul tehnologic conține cantități importante de azot 0,67%, fosfor 0,67% și potasiu 0,13%. Proiectul propune înlocuirea amendamentelor calcaroase cu nămol tehnologic pentru corectarea pH-ului acid al solurilor noastre. Cercetările se vor axa pe testarea diferitelor doze de nămol care trebuie aplicate în funcție de pH-ul solului, metode de aplicare, utilaje folosite, momentul aplicării etc. |
– Organizarea de conferințe, sesiuni științifice workshop-uri și loturi demonstrative; – Nămolul tehnologic ca înlocuitor de amendamente calcaroase va fi utilizat de toți fermierii cultivatori de sfeclă și de către alți fermieri care au terenuri cu pH acid deoarece e livrat gratuit de către fabrici; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| Obiectivul specific 6.2: Promovarea și dezvoltarea în cultură a plantelor medicinale și aromatice |
|
|
| 36. |
ADER 6.2.1 |
Înființarea și diversificarea continuă a colecției naționale de plante medicinale și aromatice, aclimatizarea și introducerea în cultură de noi specii și perfecționarea tehnologiilor de cultivare în zona de munte |
300.000 d.c. 45.113 112.782 85.714 56.391 |
– Colecție cu minim de 200 specii și subspecii, care va sta la baza viitoarelor cercetări în domeniul plantelor medicinale și aromatice, având ca scop menținerea biodiversității, îmbogățirea colecției de resurse genetice, salvarea speciilor aflate pe cale de dispariție; – Introducerea în cultură a 2 noi specii de plante medicinale și aromatice și elaborarea a 2 tehnologii de cultură specifice. |
Proiectul își propune conservarea și îmbogățirea colecției de resurse genetice la plantele medicinale și aromatice din România, prin înființarea unei colecții naționale, unde să se regăsească plante medicinale și aromatice din flora spontană autohtonă și internațională, plante rare sau aflate pe cale de dispariție. Colecția va fi împărțită în patru categorii: 1 – plante anuale; 2 – plante bienale; 3 – plante perene și 4 – arbuști și semiarbuști. Fiecare categorie va fi compusă din specii de plante ordonate alfabetic, după Nomenclatura Botanică, specificându-se: Clasa, Ordinul, Familia, Specia, Subspecia, Varietatea, Denumire populară, Proveniența. Plantele și semințele vor fi procurate contra cost, donații sau schimb din diverse colecții particulare, grădini botanice naționale și internaționale, universități cu specific agricol, flora spontană. După procurare, plantele vor parcurge o perioadă de aclimatizare în seră, în funcție de specificul fiecăreia, totodată, urmărindu-se modul de înmulțire a acestora, pentru a asigura un număr optim de plante viitoarei colecții și eventualelor goluri apărute pe parcursul aclimatizării în câmp. |
– Diseminarea rezultatelor proiectului prin intermediul articolelor publicate în reviste de specialitate, prin broșuri, prin tipărirea unei cărți care să surprindă stadiile de dezvoltare a plantelor, facilitând astfel recunoașterea mai ușoară a acestor specii; – Prezentarea rezultatelor în cadrul unor simpozioane științifice, mese rotunde, vizite în câmp, instruiri și consultanță pentru fermierii interesați; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului; |
|
|
| OBIECTIVUL GENERAL 7: DEZVOLTAREA DE NOI PRODUSE, PRACTICI, PROCESE ȘI TEHNOLOGII INTEGRATE PRODUCȚIEI HORTICOLE |
|
|
| Obiectivul specific 7.1: Conservarea și gestionarea biodiversității horticole pentru generațiile viitoare |
|
|
| 37. |
ADER 7.1.1 |
Cercetări privind potențialul agrobiologic al unor soiuri și portaltoi din specii termofile de pomi și arbuști fructiferi în vederea intensivizării tehnologiilor de cultură |
850.000 d.c. 127.820 319.549 242.857 159.774 |
– Rapoarte anuale privind monitorizarea și evaluarea potențialului agrobiologic la speciile cais, piersic și migdal; – Înscrierea la ISTIS, Institutul de Stat pentru Testarea și Încercarea Soiurilor, a 2 selecții de cais și piersic, evidențiate pe parcursul activităților desfășurate; – Omologarea a 2 soiuri de cais și piersic; – Broșură privind completarea conveierului varietal zonal cu soiuri de cais, piersic și migdal; – Bază de date privind plantațiile pomicole de cais, piersic și migdal din zona de sud-est a României. |
Sortimentul pomicol și înființarea plantațiilor la nivel național sunt determinate mai mult de economia de piață, fapt ce impune crearea de soiuri de bună calitate, adaptate, rezistente /tolerante la bolile și dăunătorii specifici. Caisul, piersicul și migdalul găsesc condiții favorabile de dezvoltare în zona de sud-est, sud și vest a României. Este necesară extinderea suprafețelor de livezi cultivate cu aceste specii și utilizarea soiurilor autohtone sau aclimatizate la noi în țară. În plus, cultura migdalului necesită studii aprofundate privind sortimentul și pretabilitatea în condițiile actuale. Variabilitatea genetică a soiurilor de cais, piersic și migdal impun evaluarea diferențelor de creștere și fructificare, în scopul cunoașterii biologiei acestora și prin aceasta, stabilirea adaptabilității la schimbările climatice actuale. Diferențele fenotipice servesc la identificarea și evaluarea potențialului agrobiologic al materialului studiat, în relație cu factorii ecologici, fapt ce permite introducerea în cultură și a altor soiuri valoroase provenite din cele mai diverse zone. În rapoartele anuale privind monitorizarea și evaluarea potențialului agrobiologic la speciile cais, piersic și migdal, se va pune accentul pe: – adaptabilitatea soiurilor studiate la condițiile climatice și edafice; – cantitatea și calitatea producției de fructe;– productivitatea soiurilor și compatibilitatea cu portaltoii specifici; – rezistență sau toleranță la principalii agenți patogeni; – sortiment diversificat și eșalonat pe o perioadă cât mai lungă de timp. În urma rezultatelor obținute, se dorește extinderea suprafețelor cultivate cu aceste specii pomicole valoroase și utilizarea preponderentă a soiurilor românești. |
– Diseminarea rezultatelor cercetării prin organizarea de workshop-uri la care să participe instituțiile interesate, fermieri, cercetători, studenți; – Diseminarea rezultatelor de cercetare prin broșuri și pliante; – Demonstrații practice privind secvențele tehnologice pentru speciile cais și piersic; – Publicarea rezultatelor cercetării în 5 lucrări științifice cotate ISI, Institutul pentru Știința Informării, minim o lucrare/indexate BDI, Baza de Date Internațională, în reviste naționale și/sau internaționale; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 38. |
ADER 7.1.2 |
Selecția, conservarea și valorificarea biodiversității levurilor din microbiota viticolă zonală |
800.000 d.c. 120.301 300.752 228.571 150.376 |
– Caracterizarea biodiversității drojdiilor în areale viticole consacrate; valorificarea biodiversității microorganismelor din microbiota viticolă zonală prin selecția unor sușe de drojdii adaptate la caracteristicile nutriționale ale materiei prime, cu impact pozitiv asupra caracteristicilor organoleptice și tipicității vinurilor; – Crearea unei colecții de germoplasmă levuriană la nivel național; – Utilizarea în procesul de vinificație a unor culturi duble Saccharomyces și non – Saccharomyces, cu rol în îmbunătățirea proprietăților senzoriale ale vinului; – Crearea unor vinuri personalizate cu accentuarea caracterului de terroir. |
Vinul, ca produs al fermentației alcoolice a mustului, manifestă în compoziția sa fizico-chimică și în caracteristicile organoleptice, pe lângă influența soiului de viță, a solului, a condițiilor pedoclimatice specifice podgoriei, a tehnologiei de vinificație și influența caracterelor morfo-fiziologice și enologice ale drojdiilor. În prezent, în procesul de vinificație, sunt utilizate sușe comerciale preparate de obicei sub formă de drojdii uscate active care, dacă sunt alese corespunzător asigură o fermentație rapidă și diminuează riscurile. S-a constatat totuși că, prin utilizarea acestor drojdii se produce o uniformizare a caracterelor vinurilor și că în diferite areale viticole renumite există levuri care contribuie și accentuează tipicitatea teritorială, iar în condițiile unei concurențe acerbe este foarte importantă personalitatea și tipicitatea vinului. Pe de altă parte, există un interes crescut în utilizarea sușelor indigene și a speciilor sălbatice care pot contribui la îmbunătățirea calității senzoriale a vinurilor și care pun în evidență biodiversitatea unei anumite regiuni viticole. Proiectul își propune pe de o parte, selecția și conservarea unor tulpini de drojdii din areale viticole românești, iar pe de altă parte definirea proprietăților enologice ale tulpinilor și selecția de sușe de levuri valoroase pentru producerea unei game variate de vinuri. Se va avea în vedere screeningul speciilor autohtone Saccharomyces și non – Saccharomyces, precum și utilizarea culturilor mixte în procesul de vinificație, în scopul îmbunătățirii proprietăților senzoriale și prezervării tipicității de areal și soi a vinului. Aceste tulpini vor fi caracterizate din punct de vedere al producerii unor produși secundari, enzime extracelulare, cu importanță enologică semnificativă în calitatea vinului și în îmbunătățirea proprietăților senzoriale ale vinului. |
– Diversificarea ofertei de drojdii autohtone cu rol în obținerea unor vinuri cu tipicitate de areal viticol; – Diseminarea rezultatelor cercetării prin organizarea de workshop-uri și mese rotunde; – Prezentarea de lucrări științifice cu rezultatele obținute la conferințe, simpozioane naționale și internaționale; – Diseminarea rezultatelor cercetării prin broșuri, pliante; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 39. |
ADER 7.1.3 |
Ameliorarea sortimentului de soiuri pentru struguri de masă pentru crearea unor genotipuri adaptabile la factorii de mediu stresanți, în condițiile păstrării unor standarde ridicate de calitate și rentabilitate |
850.000 d.c. 127.820 319.549 242.857 159.774 |
– Identificarea condițiilor de mediu specifice ecosistemelor viticole participante la proiect; – Bază de date cu soiurile de masă, cultivate în cadrul acestor areale; – Selecții clonale din soiurile reprezentative pentru arealele implicate în cercetare, pentru struguri de masă; – Câmpuri comparative cu elitele clonale selectate; – Câmpuri de încercare cu elitele clonale de perspectivă; – Material liber de viroze, G0 pentru testare și înmulțire; – Plantații bază și certificate cu clone ale soiurilor de struguri pentru masă recomandate pentru arealele implicate în proiect; – Broșură de prezentare a clonelor cu adaptabilitate ridicată la condiții specifice de mediu. |
Prin acest proiect se are în vedere identificarea necesității efectuării selecției clonale la soiurile de masă admise în cultură în principalele podgorii, inițiindu-se selecția clonală la acele soiuri de masă care sunt cerute de piață. Clonele selectate vor fi înmulțite și plantate în câmpuri comparative și de încercare în vederea testării lor. Testarea comparativă se va axa pe studiul comportării elitelor clonale în condițiile de mediu specifice fiecărei zone viticole implicată în proiect, punându-se accent pe adaptabilitatea acestora la factorii abiotici și biotici stresanți. Înscrierea elitelor clonale pentru omologare la ISTIS, Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, se va face în funcție de rezultatele obținute în procesul de selecție și testare. |
– Înființarea de loturi demonstrative cu noile elite clonale din soiuri pentru struguri de masă; – Multiplicarea rapidă a celor mai valoroase clone pentru extinderea lor; – Organizarea de workshop-uri și mese rotunde pentru diseminarea rezultatelor obținute; – Acordarea de consultanță privind selecția pentru plantare a soiurilor și clonelor cu adaptabilitate ridicată la condiții specifice de mediu; – Diseminarea rezultatelor prin comunicări, articole, broșuri; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 40. |
ADER 7.1.4 |
Evaluarea vulnerabilității ecosistemului viticol la impactul dăunător al organismelor concurente și antagonice, în vederea elaborării și implementării unor noi tehnologii de control fitosanitar adaptate factorilor de stres biotici și abiotici cu impact redus asupra mediului |
800.000 d.c. 120.301 300.752 228.571 150.376 |
– Evaluarea multianuală a vulnerabilității ecosistemului viticol la incidența atacului organismelor dăunătoare, elaborarea de noi tehnologii, măsuri și mijloace îmbunătățite de diminuare a impactului economico-productiv al acestora; – Monitorizarea factorilor de risc biotici și abiotici care induc starea de vulnerabilitate și favorizează emergența și reemergența organismelor concurente și antagonice, prognoza și avertizarea apariției acestora în plantațiile viticole studiate; – Noi tehnologii de control fitosanitar al bolilor, dăunătorilor și buruienilor adaptate factorilor de risc biotici și abiotici la nivel zonal, local și de fermă, cu impact redus asupra ecosistemului viticol; – Bază de date privind structura și dinamica organismelor concurente și antagonice la nivel zonal, local și de fermă, 8 zone viticole, 30 locații și 60 de ferme viticole reprezentative; – Metode noi de prognoză și avertizare rapide și eficiente la nivel zonal și local; – Ghid fitosanitar de control al bolilor și dăunătorilor viței de vie; – Elaborarea de noi tehnologii, de prevenire și control, adaptate condițiilor agro-eco-climatice regionale și locale specifice; – Reducerea costurilor de producție cu minim 20%; – Creșterea profitului cu minim 15% și a stabilității producției cu 5 – 10%. |
Proiectul își propune determinarea patogenității și agresivității principalilor patogeni și dăunători ai viței de vie în vederea elaborării și implementării unor noi tehnologii, metode și mijloace de control fitosanitar cu impact redus asupra ecosistemului viticol. Obiective strategice și activități: – Determinarea patogenității și agresivității principalilor patogeni și dăunători ai viței de vie, diagnoza situației actuale pe zone de cultură, 8 zone viticole, analize și observații specifice în teren; -Testarea ecologică și evaluarea multianuală a vulnerabilității ecosistemului viticol la incidența atacului organismelor dăunătoare, prognoza și avertizarea apariției acestora în plantațiile viticole studiate; – Monitorizarea factorilor de risc biotici și abiotici, studiul influenței schimbărilor climatice, a factorilor ecologici și tehnologici ce condiționează apariția și evoluția principalilor patogeni și dăunători ai viței de vie, în funcție de amplasarea geografică și orografică a exploatațiilor viticole și supravegherea evoluției calității mediului; – Refacerea dezechilibrelor biocenotice prin utilizarea optimă a inputurilor tehnologice și implementarea resurselor genetice autohtone cu potențial de producție ridicat rezistență/toleranță la factorii biotici și abiotici; – Diminuarea efectului perturbator al organismelor concurente prin elaborarea și implementarea unor noi tehnologii agro-eco-eficiente, adaptate schimbărilor climatice, cu impact redus asupra ecosistemului viticol. |
– Diseminarea informațiilor cuprinse în baza de date privind structura și dinamica organismelor concurente și antagonice la nivel zonal, local și de fermă; – Diseminarea rezultatelor cercetării prin Ghidul fitosanitar de control al bolilor și dăunătorilor viței de vie, broșuri, pliante, prezentări power-point; – Organizarea de workshop-uri și mese rotunde cu fermieri și specialiști în vederea prezentării rezultatelor; – Participarea la conferințe naționale și internaționale; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| Obiectivul specific 7.2: Ameliorarea speciilor horticole în vederea creșterii siguranței și securității alimentare |
|
|
| 41. |
ADER 7.2.1 |
Îmbogățirea genofondului legumicol prin obținerea de creații biologice destinate obținerii de soiuri și hibrizi din familia Solanaceae, tomate, ardei, pătlăgele vinete |
1.890.000 d.c. 284.211 710.526 540.000 355.263 |
– Crearea de colecții de lucru pentru fiecare din cele trei specii, tomate, ardei și pătlăgele vinete; – Stabilirea Programului de ameliorare care cuprinde hibridări și selecție, utilizând genitorii care au caracterele și însușirile necesare, în special caractere de calitate superioară a producției și rezistență la factorii de stres; – Obținerea de linii noi la tomate, ardei și pătlăgele vinete strict specializate în funcție de domeniul de utilizare: consum în stare proaspătă și industrializare; – Verificarea liniilor noi în câmpuri de culturi comparative; – Înaintarea spre testare în rețeaua ISTIS, Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, a 3 linii de tomate, 1 linie de ardei și 1 linie de pătlăgele vinete, pentru consum în stare proaspătă și industrializare. |
Proiectul își propune ca prin lucrări de hibridări, retroîncrucișări și selecție, utilizând genitori proveniți din colecția de germoplasmă și care au caractere și însușiri valoroase, să se obțină linii noi la tomate pentru cultivarea în câmp și spații protejate, ardei și pătlăgele vinete, precum și material genetic pentru continuarea lucrărilor de ameliorare. În vederea îndeplinirii acestui obiectiv, va fi constituită o colecție de lucru pentru fiecare specie și se vor identifica sursele de gene din specii cultivate de la care se pot transfera gene de rezistență sau toleranță la factorii de stres. Vor fi stabilite programe complexe de ameliorare. Aceste programe vor urmări obținerea de linii cu caractere și însușiri de calitate superioară a fructelor, aspect, mărime, culoare, aromă, etc. calitate nutrițională și pretabilitate la diferite sisteme de cultură cum ar fi cultură în câmp sau în spații protejate. Noile linii vor avea un potențial de producție sporit sau cel puțin egal cu al cultivărilor utilizate în prezent dar vor avea o toleranță mai ridicată la factorii nefavorabili de mediu. Liniile obținute în cadrul acestui proiect vor urma trei direcții de utilizare: – cele cu potențial productiv ridicat vor fi introduse în culturi comparative pentru testare în rețeaua ISTIS; – după aprecierea însușirilor calitative ale fructelor, la o serie de linii va fi testată capacitatea combinativă în vederea stabilirii genitorilor pentru producerea de hibrizi F1; – alte linii valoroase vor urma un nou ciclu de ameliorare pentru obținere de noi cultivări. |
– Organizarea de mese rotunde și vizite de lucru pentru fermieri în vederea prezentării rezultatelor obținute; – Participarea cu prezentări la sesiuni/simpozioane științifice; – Diseminarea rezultatelor obținute prin broșuri și pliante; – Organizarea de culturi comparative pentru verificarea liniilor noi; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 42. |
ADER 7.2.2 |
Implementarea unor noi metode de ameliorare a speciilor pomicole în vederea eficientizării și reducerii timpului în procesul de selecție |
1.800.000 d.c. 270.676 676.692 514.286 338.346 |
– 6 baze de date privind caracterizarea fenotipică a surselor de variabilitate pentru rezistența la bolile specifice plantelor pomicole, productivitatea și calitatea fructelor la măr, păr, prun, cireș, căpșun, afin; – 2 screening-uri unor gene de rezistență la bolile specifice în populații hibride cu grad diferit de polimorfism la măr și căpșun; – 2 genotipuri de cătină selectate din flora spontană; – 2 metode îmbunătățite de scurtare a timpului de ameliorare a genotipurilor. |
Având în vedere dezvoltarea ontogenetică îndelungată a plantelor pomicole, dar și durata lungă a procesului de selecție și verificare a soiurilor, ameliorarea științifică este un proces greu, consumator de timp și energie, dar totodată principalul mijloc de modificare conștientă a genotipurilor în folosul cultivatorilor și consumatorilor. Completarea metodelor clasice de ameliorare cu cele noi, exemplu: inoculări artificiale, selecție asistată de markeri moleculari, altoirea pe portaltoi de vigoare redusă, etc., permite amelioratorului să realizeze selecția timpuriu pentru un caracter sau combinații de caractere, scurtând astfel procesul de creare a unui soi nou. Scopul proiectului este identificarea, evaluarea și selecția genotipurilor pomicole cu însușiri individuale și/sau asociate, care să constituie fundamentul genetic nou în procesul de creare de soiuri cu rezistență durabilă la boli și fructe de calitate. Materialul genetic valoros, existent în România, printr-o selecție timpurie prin metode avansate poate fi folosit cu succes în procesul de ameliorare. |
– Organizarea unui workshop privind prezentarea genotipurilor selectate timpuriu care vor fi utilizate în programele de ameliorare la speciile pomicole, soiuri și portaltoi; – Înființarea de culturi comparative pentru promovarea genotipurilor selectate la 6 specii, măr, păr, prun, cireș, căpșun, afin; – Elaborarea, prezentarea și publicarea a 5 articole în reviste naționale și internaționale privind nivelul genetic al germoplasmei pomicole; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 43. |
ADER 7.2.3 |
Valorificarea fondului de germoplasmă viticolă autohtonă prin crearea de noi soiuri de viță de vie cu potențial cantitativ și calitativ superior, cu rezistență genetică la boli și factorii de stres |
800.000 d.c. 120.301 300.752 228.571 150.376 |
– Descrierea combinațiilor hibride valoroase aflate în câmpurile experimentale – elite hibride cu toleranță sporită la boli, la stresul termic și hidric, cel puțin 6 elite hibride de luat în studiu; – Fișe de caracterizare ampelografică a genotipurilor luate în studiu, după OIV, Organizația Internațională a Viei și Vinului, descriptor list for grape varieties and Vitis species – 2nd edition O 2009 – cel puțin 6 fișe; – Înscrierea în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România a noilor creații biologice, cel puțin 3 soiuri noi;– Profilul compozițional, senzorial și caracterizarea organoleptică a vinurilor obținute; – Schimb de material viticol, vițe altoite, între parteneri, în vederea stabilirii comportării noilor creații – soiuri, în diferite areale viticole în perspectiva zonării acestora. |
Proiectul urmărește valorificarea diversității resurselor genetice în ameliorarea sortimentului viticol, în contextul viticulturii durabile. Vor fi realizate cercetări privind: – Crearea unei baze de date privind genotipurile valoroase; – Evaluarea ecosistemului viticol – bază de date; – Caracterizarea complexă a genotipurilor valoroase luate în studiu prin: – descriere ampelografică; – fișe de caracterizare pe baza descriptorilor OIV; – fișe descriptive a anilor de recoltă, spectrul fenologic, fertilitate, potențial biologic și calitativ, dinamică maturare struguri și stabilire moment optim de recoltare, evaluare calitativă a strugurilor la recoltare. – Realizarea documentației și depunerea la ISTIS, Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, în vederea înscrierii noilor soiuri în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România; – Stabilirea profilului compozițional, senzorial și caracterizarea organoleptică a vinurilor obținute. |
– Promovarea în rândul societăților comerciale cu profil vitivinicol și a producătorilor de struguri de masă și vin din zona de influență a unității, a noilor creații realizate de cercetarea științifică românească prin organizarea de loturi demonstrative; – Schimb de material viticol, vițe altoite între parteneri în vederea stabilirii comportării noilor creații în diferite areale viticole în perspectiva zonării acestora; – Introducerea noilor creații în Lista de soiuri de viță de vie cultivate în diferite podgorii; – Publicarea de lucrări științifice în reviste de specialitate cu rezultatele cercetării; – Organizarea unui workshop de prezentare a rezultatelor obținute cu producătorii de struguri de masă, societăți comerciale din zona de influență a unității; – Participarea la simpozioane științifice cu prezentări ale rezultatelor cercetării; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 44. |
ADER 7.2.4 |
Crearea de noi soiuri, asigurarea seminței de bază la speciile și soiurile de legume din Podișul Transilvaniei și protecția integrată a culturilor |
650.000 d.c. 97.744 244.361 185.715 122.180 |
– Realizarea unui material biologic din categorii superioare în cadrul selecției conservative la speciile de legume: ceapă, usturoi, păstârnac, varză, gulie, ridichi, fasole; – Menținerea colecției de germoplasmă la speciile de legume, vărzoase, bulboase, rădăcinoase și păstăioase; – Asigurarea seminței de bază din cultivarele ce fac obiectul acestui proiect, la nivelul cererii pe piață; – Înaintarea spre verificare în rețeaua ISTIS, Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, a patru cultivaruri de legume: usturoi, fasole, ceapă roșie, varză; – Realizarea unor studii, analize în ceea ce privește calitatea soiurilor de legume cele mai valoroase omologate și în curs de omologare. |
Proiectul vizează obținerea de noi cultivaruri de legume, concomitent cu realizarea de material biologic din categorii superioare, în cadrul selecției conservative la speciile de legume: ceapă, usturoi, păstârnac, varză, gulie, ridichi, fasole. Cercetările se efectuează pe tot ciclul biologic al cultivarelor de legume: vărzoase, bulboase, rădăcinoase și păstaioase, propuse în proiect. Studiile se efectuează în cadrul selecției conservative pe materialul biologic din verigile de selecție superioare, la cultivarele omologate și pe materialul biologic selectat pentru omologare. Scopul cercetărilor este de a realiza materialul biologic din categorii biologice superioare în cadrul selecției conservative necesar pentru producțiile de consum. Principalele verigi ale procesului de înmulțire și de menținere a valorii biologice a soiurilor sunt: asigurarea seminței de bază prin selecție conservativă, respectarea tehnologiilor de cultură și a măsurilor speciale de menținere a purității biologice a soiurilor. Asigurarea seminței de bază prin selecție conservativă are drept scop conservarea de bază a soiurilor prin eliminarea tuturor descendențelor netipice acestora. Proiectul își propune efectuarea studiilor în cadrul selecției conservative pe material biologic din verigile de selecție superioară, la speciile de legume omologate. |
– Publicarea de articole cu rezultatele cercetării în reviste de specialitate adresate fermierilor; – Realizarea de câmpuri experimentale; – Conservarea fondului genetic legumicol pe specii și verigi de selecție; – Prezentarea de lucrări științifice cu rezultatele cercetării în cadrul simpozioanelor și meselor rotunde; – Diseminarea rezultatelor cercetării prin broșuri și pliante; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 45. |
ADER 7.2.5 |
Îmbunătățirea și diversificarea germoplasmei unor culturi legumicole destinate pentru produse alimentare, în scopul creșterii productivității și calității recoltei, a adaptabilității la factorii de stres biotic și abiotic |
800.000 d.c. 120.301 300.752 228.571 150.376 |
– Realizarea și consolidarea bazelor de germoplasmă pentru speciile implicate în proiect: fasole, bob, mazăre de grădina, topinambur, năut, arahide, soia, linte; – Identificarea și ameliorarea genotipurilor valoroase cu capacitate de producție ridicată și stabilă, cu însușiri de calitate superioară, conținut în proteină brută, cu rezistență/toleranță genetică la secetă și temperaturi extreme, în contextul schimbărilor climatice și pretabile pentru recoltarea mecanizată; – Omologarea și brevetarea de noi genotipuri cu expresivitate fenotipică distinct valoroasă, un soi de bob, un soi de mazăre de grădina, un soi de fasole, un soi de topinambur; – Elaborarea unor tehnologii specifice de cultură prin implementarea de soluții tehnice moderne; – Realizarea analizelor biochimice și identificarea direcțiilor de utilizare cu aport direct în creșterea securității alimentare; – Asigurarea necesarului de sămânță pentru fiecare genotip omologat cu scopul extinderii acestuia în producție pe scară largă. |
Cercetările vor debuta cu constituirea bazelor de germoplasmă pentru fiecare specie, punându-se accent pe varietățile și populațiile locale. Se va evalua patrimoniul genetic colecționat iar cultivarele cu caracteristici distincte vor fi promovate din câmpul de colecție în câmpul de lucru. Genotipurile selecționate vor fi supuse lucrărilor intensive de ameliorare, cu scopul imprimării caracteristicilor genetice de productivitate ridicată, calitate, adaptabilitate la condițiile extreme de mediu, cu maturare concentrată a producției pentru a se recolta mecanizat. Genotipurile ameliorate care întrunesc condițiile impuse vor fi propuse pentru omologare și brevetare iar în paralel se vor desfășura studii și cercetări în vederea elaborării tehnologiilor specifice de cultură și se vor realiza studii de laborator privind analiza biochimică a producției, cu scopul cunoașterii mai aprofundate și identificării rețetelor eficiente de valorificare ca produs alimentar. |
– Elaborarea și publicarea de articole de popularizare în reviste de specialitate; – Comunicarea rezultatelor în cadrul unor manifestări științifice naționale și internaționale; – Organizarea de loturi demonstrative; – Includerea liniilor de perspectivă în rețeaua oficială de înregistrare a soiurilor; – Realizarea unor fișe tehnice de prezentare și a tehnologiilor specifice de cultură pentru noile creații biologice; – Multiplicarea noilor soiuri prin asigurarea necesarului de semințe pentru transfer tehnologic; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 46. |
ADER 7.2.6 |
Cercetări privind variația genetică, analizată prin tehno- logia de secvențiere de ultimă generație – NGS, la specii legumicole și pomicole de interes economic, în vederea genotipării acestora și obținerea unei baze de date a variațiilor genetice specifice speciilor autohtone |
1.500.000 d.c. 225.564 563.910 428.571 281.955 |
– Dezvoltarea și optimizarea unor metode enzimatice pentru selecția variantelor alelice: – Analiza polimorfismului fragmentelor de ADN, Cleavage Fragment Length Polymorphism, pentru screening-ul mutațiilor, care poate detecta cu precizie modificările secvenței, inclusiv substituții de perechi de baze, inserții și deleții; – Fracționarea probelor nucleotidice, Invasive Cleavage of Nucleotide Probes, ce va permite diferențierea între homozigoți și heterozigoți folosind enzimele de restricție care recunosc suprapunerea nucleotidelor în fragmentul țintă de ADN; – Amplificarea randomică a ADN-ului genomic, Random amplified polymorphic DNA-RAPD, care va permite detectarea diferențelor calitative și cantitative la nivelul genomului. Această tehnică de amprentare genetică folosește primeri aleatori pentru amplificarea randomică a ADN sau ADN complementar; – Detectarea variantelor alelice, prin: – secvențierea ADN-ului, Next generation DNA sequencing – NGS, este utilizată pentru a stabili identitatea variațiilor de nucleotide specifice secvențelor genice; – realizarea unei baze de date "digital sequence information" la varietăți de interes economic ale speciilor legumicole și pomicole luate în studiu. |
Un instrument fundamental pentru caracterizarea, selecția și ameliorarea speciilor vegetale îl constituie noile tehnici de genetică moleculară, care pot furniza informații privind succesiunea nucleotidelor în lanțurile de ADN. Punerea în evidență și înțelegerea variației genetice, presupune identificarea sensibilității la boli și a variațiilor fenotipice. Scopul proiectului este de a optimiza metodele și tehnicile de analiză moleculară a ADN ului, de a le aplica în analiza genotipurilor de interes economic ale speciilor legumicole și pomicole, cultivate în România, pentru a compara secvențele nucleotidice în vederea realizării unei baze de date a variațiilor genetice specifice speciilor autohtone, pentru minimum 4 specii legumicole și pomicole, cu minim 5 varietăți, în vederea utilizării acesteia pentru creșterea producției și veniturilor fermierilor. Activitatea de cercetare va presupune: – analiza bazei de date publice existentă, privind secvențele genomice identificate și caracterizate până în prezent, precum și caracterizarea fenotipică a genotipurilor luate în studiu; – monitorizarea în cultură a caracterelor fenotipice a genotipurilor luate în studiu pe tot parcursul derulării proiectului; – analiza moleculară a genotipurilor de interes, care va cuprinde: – identificarea mutațiilor, conform principiului enzimatic utilizat pentru a detecta modificarea structurii primare a ADN; – evidențierea produselor de detectare, prin strategii de etichetare și de separare a fragmentelor genetice amplificate; – optimizarea metodelor de extracție a ADN-ului, în scopul obținerii unor rezultate de cercetare de înaltă calitate care să asigure implementarea cu succes a acestor analize. – genotiparea polimorfismului nucleotidic singular – SNPs-single nucleotide polymorphisms, a variantelor alelice analizate, care se va realiza prin programe bioinformatice. Analiza bioinformatică a secvențelor nucleotidice obținute, va permite detecția variațiilor alelice rare prin confirmarea genelor candidate pentru caracterele importante din punct de vedere economic. |
– Întâlniri cu asociațiile horticole în vederea valorificării rezultatelor proiectului și prezentarea avantajelor utilizării informației genetice obținute pentru îmbunătățirea programelor de ameliorare; – Livrabilele proiectului vor fi puse la dispoziție, în vederea optimizării programelor de ameliorare ce vor trebui modificate în scopul selecției genomice; – Realizarea unei baze de date a variațiilor genetice specifice speciilor autohtone, disponibilă inclusiv autorităților competente în domeniu; – Articol științific cotat ISI, Institutul pentru Știința Informării; – Publicarea de articole în reviste naționale și internaționale; – Participarea la conferințe naționale și internaționale; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| Obiectivul specific 7.3: Modernizarea tehnologiilor de înmulțire și de cultură a plantelor horticole pentru utilizarea cu maximă eficiență a resurselor naturale și antropice, diminuarea impactului negativ al schimbărilor climatice și îmbunătățirea protecției mediului înconjurător |
|
|
| 47. |
ADER 7.3.1 |
Identificarea și stabilirea influenței unor portaltoi asupra culturilor de legume altoite din familia Solanaceae și Cucurbitaceae |
900.000 d.c. 135.338 338.346 257.143 169.173 |
– Identificarea de portaltoi compatibili: unul din fam. Solanaceae și unul din fam. Cucurbitaceae; – Obținerea de combinații genotipice noi, altoi x portaltoi: 3 din fam. Solanaceae și 3 din fam. Cucurbitaceae; – Tehnologii specifice de cultură în spații protejate, una pentru Solanaceae altoite și una pentru Cucurbitaceae altoite; – Eliminarea tratamentelor chimice pentru dezinfecția solului; – Reducerea densității de plantare cu peste 6 – 8%; – Creșterea producției de fructe cu peste 16%; – Obținerea unor producții de calitate E și a-I-a de peste 75%; – Obținerea de fructe cu compoziție biochimică și calitate organoleptică asemănătoare cu a fructelor nealtoite. |
Obiectivul principal al propunerii de proiect se referă la stabilirea fluxului tehnologic pentru obținerea unor noi combinații genotipice de legume pentru spații protejate, în contextul protejării mediului înconjurător și sănătății consumatorilor din România. Prin folosirea unui material biologic altoit, diferite combinații genotipice românești, se elimină necesitatea efectuării tratamentelor chimice pentru dezinfecția solului, poluante și cancerigene. Obiectivul proiectului este de modernizare a tehnologiilor de cultură a plantelor horticole pentru utilizarea cu maximă eficiență a resurselor naturale și antropice, îmbunătățirea protecției mediului înconjurător, ca prioritate pe plan național și mondial. Proiectul va implementa un material biologic și tehnologii inovative de cultivare a legumelor românești și străine, cu impact multivalent asupra producătorilor și consumatorilor. |
– Înființarea de câmpuri experimentale pentru transferarea rezultatelor obținute la posibilii beneficiari, legumicultori, persoane fizice și/sau persoane juridice, firme specializate în producere de legume în spații protejate; – Participarea la 3 simpozioane naționale/internaționale; – Publicarea a 3 lucrări științifice indexate BDI, Baza de Date Internațională, cu rezultatele cercetării; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 48. |
ADER 7.3.2 |
Cercetări privind crearea unui sistem tehnologic experimental pentru producerea și testarea calității miceliului de ciuperci cultivate |
500.000 d.c. 75.188 187.970 142.857 93.985 |
– Obținerea inoculului reprezentat prin miceliu secundar crescut în cultură submersă, mediu lichid; – Scurtarea timpului de producere a miceliului comercial și, implicit, a ciclului de cultură pentru speciile de ciuperci cercetate; – Realizarea unui miceliu de calitate, viguros, cu mare potențial de producție, liber de boli și competitori/paraziți; – Elaborarea unui protocol de verificare în faza de laborator și în pilot ciupercărie a calității miceliului de ciuperci; – Creșterea producției de ciuperci cu 5-10%, în condițiile utilizării ca material de însămânțare a unui miceliu obținut prin biotehnologii moderne; – Realizarea biotehnologiei producerii miceliului prin utilizarea inoculului lichid. |
Proiectul are în vedere modernizarea biotehnologiei de producere a miceliului de ciuperci cultivate și creșterea corespunzătoare a calității acestuia. În cadrul cercetărilor vor fi utilizate proceduri, secvențe tehnologice și materiale care reprezintă noutăți pentru acest domeniu în țara noastră: inocul obținut în cultură submersă, mediu lichid, pungi din polipropilenă, PP, autoclavabile cu filtru biologic, verificarea calității prin metode moderne de laborator dar și în cultura pilot de cercetare. |
– Loturi demonstrative cultivate în ciupercăria pilot; – Organizarea de mese rotunde cu producătorii de miceliu și ciuperci, pentru informarea acestora cu privire la rezultatele obținute; – Prezentarea și publicarea de lucrări științifice, pliante, broșuri, articole în reviste de specialitate, cu tehnologiile elaborate pentru transferul rezultatelor obținute la cât mai mulți producători din diferite județe; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 49. |
ADER 7.3.3 |
Cercetări privind încadrarea în arealele viticole a soiurilor de viță de vie pentru struguri de masă și vin în contextul schimbărilor climatice |
1.500.000 d.c. 225.564 563.910 428.571 281.955 |
– 4 baze de date climatice temperaturi minime, maxime, medii, precipitații, fenomene climatice extreme, etc., pentru o perioadă de minim 30 ani, actualizată pentru cele 8 regiuni cu toate arealele viticole; – Bază de date privind reacțiile ecofiziologice ale genotipurilor studiate, pigmenți fotosintetici, radiația fotosintetică activă, evapotranspirația, etc., în relație cu stresul climatic; – 4 baze de date privind caracteristicile agrobiologice și tehnologice ale genotipurilor studiate; – 10 clone omologate cu caracteristici superioare populației soiului, introduse în cultură, în vederea creșterii potențialului de producție și calitate a sortimentului viticol autohton și a conservării potențialului genetic natural al sortimentului; – Ghid privind microzonarea soiurilor de viță de vie, prin introducerea în cultură de noi genotipuri valoroase, obținute în ultimii 30 de ani de cercetare viticolă românească. |
Zonarea și microzonarea soiurilor de viță de vie reprezintă o prognoză teritorială de lungă durată, ce necesită reactualizarea periodică, bazată pe noi studii și cercetări privind schimbările climatice la care asistăm în ultimele decenii. Proiectul are ca obiectiv, realizarea unei baze de date climatice care coroborată cu spectrul fenologic, permite sau limitează încadrarea soiurilor de viță de vie și în alte areale viticole față de cele recomandate sau autorizate în actuala zonare viticolă. În cadrul proiectului se vor desfășura următoarele activități: – monitorizarea factorilor climatici cu impact major asupra plantațiilor viticole, a resurselor agro-pedologice și a agenților patogeni; – studiul comportării soiurilor în diferite areale de cultură, sub aspectul valorii agrobiologice cu referire la rezistența la factorii biotici și abiotici, desfășurarea fenofazelor de vegetație în corelație directă cu factorii climatici, vigoarea de creștere, însușirile de fertilitate și productivitate și a valorii tehnologice, cantitatea și calitatea producției de struguri; – influența schimbărilor climatice asupra soiurilor de viță de vie, cu referire la principalele fenofaze de vegetație, rezistența biologică la îngheț, secetă, agenți patogeni; – recomandarea introducerii în cultură a celor mai adaptate soiuri de viță de vie la schimbările climatice, în arealele viticole cu condiții similare celor în care au fost create și studiate. |
– Recomandarea introducerii în cultură de soiuri noi și clone în arealele viticole cu condiții similare celor în care au fost create și studiate, la întâlniri de grup cu fermieri interesați de domeniu; – Lucrări științifice susținute și publicate în reviste de specialitate; – Organizarea de mese rotunde, vizite de lucru pentru transferul rezultatelor cercetării către cultivatorii de viță de vie, către instituțiile care coordonează activitățile de producere a strugurilor și vinurilor la nivel regional și național, asociații profesionale; – Consultanță și asistență tehnică pentru micii fermieri în alegerea sortimentului de soiuri adaptate arealelor viticole; – Articole științifice cu rezultatele cercetării, indexate BDI, Baza de Date Internațională; – Diseminarea informațiilor cuprinse în Ghidul privind microzonarea soiurilor de viță de vie; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 50. |
ADER 7.3.4 |
Cercetări privind selecția "in vitro" în vederea identificării, multiplicării și promovării unor genotipuri de cartof dulce cu toleranță la stresul termohidric |
1.200.000 d.c. 180.451 451.128 342.857 225.564 |
– Creșterea rezistenței la stresul termohidric a plantei de cartof dulce prin obținerea materialului de plantare în condiții "in vitro"; – Creșterea stabilității caracterelor unor soiuri de cartof dulce prin plantarea "in vitro" a plantulelor de cartof dulce obținute "in vitro"; – Identificarea a 1-2 soiuri de cartof dulce tolerante la stresul hidric în urma testării acestora în condiții "in vitro"; – Introducerea în sistemul oficial de testare și înregistrare a 1-2 genotipuri de cartof dulce; – Reducerea consumului de apă cu 20% prin promovarea soiurilor de cartof dulce tolerante la stresul termohidric. |
Cartoful dulce, Ipomoea batatas L., combină o serie de avantaje, această cultură fiind o alternativă pentru fermierii care dispun de suprafețe limitate de teren, forță de muncă redusă și un capital mic, situați în zone defavorizate din punct de vedere pedoclimatic. În cadrul proiectului se vor desfășura următoarele activități: – identificarea germoplasmei de cartof dulce tolerantă la stresul hidric; – elaborarea protocolului pentru selecția "in vitro" a genotipurilor de cartof dulce tolerante la stresul hidric prin: – introducerea materialului biologic în condiții "in vitro"; – cultivarea "in vitro" a soiurilor de cartof dulce pe variante de mediu care induc stresul hydric; – evaluarea stabilității caracterelor morfologice și de productivitate; – evaluarea însușirilor fiziologice ale plantei la condițiile de stres termohidric din solar și câmp; – evaluarea stării de nutriție a plantei și a calității producției. |
– Publicarea a cel puțin 3 lucrări științifice cotate ISI, Institutul pentru Știința Informării; – Organizarea de workshop-uri anuale cu fermierii cultivatori de cartof dulce pentru prezentarea rezultatelor; – Organizarea unei mese rotunde: "Măsuri de creștere a toleranței cartofului dulce la condițiile de stres termohidric impus de schimbările climatice"; – Publicarea de articole cu rezultatele cercetării în reviste de specialitate; – Realizarea de loturi demonstrative; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 51. |
ADER 7.3.5 |
Modernizarea secvențelor tehnologice privind controlul agenților de dăunare și fertilizare la culturile de legume din familiile Solanaceae și Cucurbitaceae în concordanță cu modificările climatice |
800.000 d.c. 120.301 300.752 228.571 150.376 |
– Secvențe tehnologice modernizate pentru controlul simultan al agenților patogeni și dăunătorilor, cu impact minim asupra mediului înconjurător la culturile din câmp de tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, pepeni, dovlecei și dovleacul plăcintar; – Identificarea unor fertilizanți foliari destinați diminuării stresului plantelor, determinat de modificările climatice din ultimii ani, în vederea perfecționării tehnologiilor de cultură a speciilor menționate. |
Schimbările climatice din ultimii ani au determinat modificări semnificative a spectrului de agenți patogeni și dăunători și a importanței economice a acestora, la culturile de solano-fructoase și bostănoase de câmp. Astfel, în timp ce importanța economică a unor agenți patogeni s-a restrâns, apariția și evoluția atacului unor dăunători s-au extins. În acest sens, proiectul își propune ca activități: – stabilirea dinamicii apariției și evoluției atacului agenților patogeni și dăunătorilor sub influența schimbărilor climatice apărute; – evaluarea eficacității unor produse chimice, cu impact redus asupra mediului, asupra spectrului de agenți patogeni și dăunători prezenți în culturi în noile condiții climatice; – evaluarea posibilităților de utilizare în amestec a unor produse de protecție a plantelor pentru combaterea simultană sau în complex a organismelor dăunătoare; – evaluarea eficienței unor fertilizanți foliari destinați diminuării stresului plantelor, determinat de modificările climatice din ultimii ani, în vederea creșterii calității și cantității producției; – elaborarea de verigi și tehnologii de combatere pentru controlul agenților patogeni și dăunătorilor și de fertilizare foliară a speciilor de legume luate în studiu. |
– Organizarea de mese rotunde cu producătorii de legume asociați sau individuali, pentru informarea acestora cu privire la rezultatele obținute; – Prezentarea și publicarea de lucrări științifice și articole în reviste de specialitate, cu tehnologiile elaborate, pentru transferul rezultatelor obținute la cât mai mulți cultivatori din diferite județe; – Promovarea rezultatelor obținute prin broșuri și pliante; – Implementarea în fermele legumicole a tehnologiilor de combatere elaborate, competitive și cu impact socio-economic major; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 52. |
ADER 7.3.6 |
Cercetări privind tehnologia de producere a răsadurilor, florilor și legumelor cu talie mică prin folosirea unei sere dezvoltate pe verticală |
1.000.000 d.c. 150.376 375.940 285.714 187.970 |
– Multiplicarea suprafeței de la nivelul solului de producere a răsadurilor; – Eficiență energetică superioară la producerea răsadurilor; – Automatizarea completă a proceselor din interiorul serei; – Producerea de material biologic de calitate; – Eficientizarea activității economice a agenților economici care concură la producerea de sere verticale; – Tehnologia de producere a răsadului de legume și flori în sere verticale; – Reducerea tratamentelor chimice aplicate, condițiile de mediu putând fi controlate în totalitate, spre deosebire de celelalte tipuri de spații protejate; – Model experimental de seră verticală cu 6 transportoare, amprenta la sol de 135 mp și suprafața cultivată de 504 mp; – Îmbunătățirea condițiilor de muncă în seră, fără riscul unor îmbolnăviri profesionale. |
Sera verticală este alcătuită dintr-o incintă de deservire și o incintă tehnologică în care se află montat un transportor cu cupe care are pe verticală o mișcare ascendent-descendentă, cu viteză foarte mică. Materialul biologic este așezat în cupe și prin mișcarea ascendent-descendentă a transportorului este expus la lumină și temperatură constantă. Sursa de căldură este poziționată la baza incintei tehnologice, într-o fosă, astfel încât căldura urcă până la partea superioară a incintei, încălzind atât aerul cât și transportorul cu cupe. Sera este prevăzută cu ferestre la partea inferioară și cu un acoperiș rabatabil. Modelul experimental propus a se realiza în cadrul proiectului va fi construit din materiale de ultimă oră și va îngloba tehnica de vârf. Modelul experimental de seră verticală va fi alcătuit din două transportoare cu cupe. Propunerea de proiect motivează abordarea inovativă a proiectării unei sere verticale automatizate, model experimental la scară reală, cu o suprafață utilă de 504 mp și cu o amprentă la sol de 135 mp pentru demonstrarea potențialului economic și comercial al acestei idei. |
– Organizarea de întâlniri și mese rotunde cu fermierii interesați în producerea răsadurilor de legume și flori; – Realizarea de broșuri/pliante pentru promovarea modelului experimental și a tehnologiei de producere a răsadului în sera verticală; – Publicarea de articole cu rezultatele obținute în reviste de specialite; – Asistență și consultanță de specialitate fermierilor în implementarea tehnologiei de producere a răsadului în sera verticală; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 53. |
ADER 7.3.7 |
Studiul influenței apei magnetice pentru obținerea de producții superioare calitativ și cantitativ la plantele legumicole |
350.000 d.c. 52.632 131.579 100.000 65.789 |
– Elaborarea unei tehnologii inovative cu următoarele avantaje: – utilizarea judicioasă a resurselor de apă și sol; – scăderea riscului de contaminare cu bacterii, prin scurtarea timpului de obținere a germenilor; – eliminarea unor verigi tehnologice, combaterea buruienilor; – stimularea potențialului productiv și calitativ; – reducerea perioadei de vegetație; – Elaborarea unui Ghid practic de implementare a tehnologiei inovative. |
În cadrul proiectului se va elabora o tehnologie pentru stimularea germinației, a ratei de creștere și a productivității la speciile legumicole și se determina profitabilizarea activităților agricole prin utilizarea unor inputuri culturale minime care permit scurtarea perioadelor de vegetație, obținerea unor recolte cantitative și calitative, cât mai puțin expuse chimizării. Tehnologia presupune elaborarea unui sistem furnizor de apă magnetică, operabil în câmp deschis și spațiu protejat aplicabil unei game vaste de specii, pentru: – stimularea germinației deficitare la: păstârnac, morcov, pătrunjel, sparanghel, ardei lung, gras, gogoșar, vinete; – creșterea randamentului productiv și calitatativ la: tomate, ardei, fasole pitică și urcătoare, castraveți, pepene galben, porumb dulce, varză; – reducerea timpului de producere a germenilor la: fasole mung și adzuki, ridichi, grâu, specii vărzoase, andive, salată, spanac. Validarea sistemului se va realiza prin studii comparative fenologice, fiziologice și biochimice ale plantelor, pentru demonstrarea influenței apei magnetice asupra vigorii, ratei de creștere, a elementelor de productivitate și a indicilor de calitate. |
– Elaborarea de rapoarte, lucrări științifice, pliante, broșuri pentru promovarea rezultatelor studiului către comunitatea științifică din agricultură, fermieri și organizații, companii procesatoare de legume; – Acordarea de asistență tehnică, servicii științifice și tehnologice în domeniul mediului și al practicilor și tehnologiilor de cultivare a legumelor; – Dezvoltarea de colaborări viabile cu parteneri publici și privați, pentru exploatarea rezultatelor în vederea profitabilizării activității economice; – Diseminarea informațiilor cuprinse în Ghidul practic de implementare a tehnologiei; – Organizarea de loturi demonstrative pentru validarea modelului elaborat; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 54. |
ADER 7.3.8 |
Cercetări privind bolile sistemice, fitoplasmozele și cancerul bacterian la vița de vie, în vederea creșterii eficienței economice a exploatațiilor viticole |
700.000 d.c. 105.263 263.158 200.000 131.579 |
– Identificarea agenților patogeni prin tehnica moleculară; – Stabilirea ciclului de dezvoltare al cicadei vector al fitoplasmei Flavescence doree, Scaphoideus titanus și al cicadei vector al fitoplamei Stolburului, Hyalestes obsolethus, în zone viticole din vestul și estul țării; – Schema de combatere chimică a S. titanus cu insecticide omologate; – Evaluarea efectului recepării butucilor asupra infecțiilor cu fitoplasma; – Preparat bacterian brevetat folosit la combaterea cancerului bacterian; – Scheme de prevenire a infecțiilor fitoplasmatice și cancer bacterian; – Model experimental de stabilire a ciclului de dezvoltare al cicadei vector al fitoplasmei Flavescence doree, Scaphoideus titanus și al cicadei vector al fitoplamei Stolburului, Hyalestes obsolethus, în zone viticole din vestul și estul țării; – Broșură cu informații referitoare la "îngălbenirea viței de vie" și cancerul bacterian; – Model experimental de evaluare a efectului recepării butucilor asupra infecțiilor cu fitoplasmă. |
Vița de vie este una din principalele culturi atât la nivel mondial cât și la noi în țară. România, cu o suprafață viticolă de peste 180.000 de hectare, 6% din suprafața viticolă a UE, ocupă locul 5 și locul 6 la producția de struguri și de vin la nivelul Uniunii Europene. În ultimii ani, ca urmare a implementării Programului Național de Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014- 2018, măsura 1.2. – Restructurarea și reconversia podgoriilor, s-a realizat o revigorare a sectorului viticulturii și vinificației românești, prin întinerirea plantațiilor și creșterea suprafețelor cu viță de vie, folosind material săditor în mare parte din țările vest europene. O consecință nedorită apărută a fost creșterea riscului de pătrundere și răspândire a fitoplasmozelor și cicadelor care le răspândesc, precum și a cancerului bacterian, cu efecte directe și ireversibile asupra plantelor, nivelului și calității producției. Starea fitosanitară optimă a plantelor este garantul de menținere și sporire a gradului de dezvoltare integrată și sustenabilitate economică a sistemelor de exploatare viticolă. Se propune realizarea de cercetări și studii aprofundate asupra etiologiei și epidemiologiei bolilor și elaborarea unor seturi de măsuri de prevenire și combatere pentru diminuarea extinderii în noi podgorii. |
– Organizarea de mese rotunde și întâlniri cu fermierii, operatorii economici și alți utilizatori și beneficiari ai Programului Național de Sprijin al României în sectorul vitivinicol; – Publicarea rezultatelor în reviste de specialitate și științifice de prestigiu; – Introducerea în practica viticolă a unor măsuri de management integrat pentru prevenirea răspândirii și limitarea impactului bolilor; – Recomandări privind politica națională referitoare la organismele de carantină fitosanitară; – Participarea la manifestări științifice naționale/internaționale și publicarea de articole științifice în reviste naționale și internaționale; – Distribuirea gratuită a broșurii cu informații referitoare la "îngălbenirea viței de vie" și cancerul bacterian; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 55. |
ADER 7.3.9 |
Cercetări privind activitatea biologică a unor produse pe bază de nanomateriale asupra unor agenți de dăunare majori din pomicultură și evaluarea impactului ecotoxicologic al acestora asupra entomofaunei utile |
500.000 d.c. 75.188 187.970 142.857 93.985 |
– 2 produse pe bază de nanomateriale pentru protecția culturilor pomicole; – Tehnologie de aplicare a produselor pe bază de nanomateriale; – 2 rapoarte privind efectul ecotoxicologic al nano-materialelor asupra unor organisme test, ex. râme; – 2 rapoarte privind eficacitatea produselor nanomateriale asupra unor agenți de dăunare majori din pomicultură; – 2 rapoarte privind impactul acestor produse asupra entomofaunei utile, ex. coccinelide; – Studiu privind efectul utilizării nanomaterialelor asupra fiziologiei plantelor; – 2 cereri de brevet pentru produsele pe bază de nanomateriale. |
Nanotehnologia este o modalitate promițătoare de a îmbunătăți producția vegetală, calitatea și siguranța alimentelor, de a reduce input-urile agricole, de a îmbogăți absorbția nanonutrienților din sol și de a dezvolta pesticide cu acțiune dorită de către utilizatori. Aplicarea acesteia conduce la o abordare high-tech și în agricultură. Cunoștințele actuale nu sunt suficiente pentru a evalua pericolele și riscurile nanoparticulelor în mediul înconjurător, ecotoxicitatea acestora fiind foarte importantă deoarece creează o legătură directă între efectele adverse ale acestora și organisme, microorganisme, plante și altele, inclusiv oameni, la diferite niveluri trofice. Deși siliciul nu este un element esențial pentru nutriția plantelor, el are un impact benefic asupra creșterii și dezvoltării speciilor pomicole, în special atunci când sunt expuse la stres abiotic sau biotic, fiind recunoscut drept biostimulant. Utilizarea nanoparticulelor ce au în compoziție predominant siliciul a dat rezultate pozitive din punct de vedere al recoltei, însă introducerea pe scară largă prezintă un grad de incertitudine datorat diferențelor de opinie privind impactul asupra faunei utile. Deoarece mecanismele fizico-chimice de acțiune a acestor particule sunt încă în studiu, singura modalitate de a elimina aceste incertitudini este realizarea unor studii ecotoxicologice asupra faunei utile în condiții de laborator și în câmp. Nanoparticulele studiate vor fi derivate predominant din roci silicioase, blocate în combinații insolubile. În acest sens, scopul proiectului este creșterea competitivității tehnico-economice în pomicultură prin utilizarea în siguranță a resurselor geologice autohtone. Principalele activități destinate atingerii acestui scop sunt: – evaluarea ecotoxicologică a nano-materialelor asupra unor organisme test, ex. râme; – evaluarea eficacității produselor nanomateriale asupra unor agenți de dăunare majori din pomicultură; – evaluarea efectului utilizării nanomaterialelor asupra fiziologiei plantelor. |
– Identificarea grupurilor țintă în vederea diseminării rezultatelor obținute; – Organizarea a 2 workshop-uri cu participarea pomicultorilor care aplică tehnologii ecologice și a specialiștilor din cercetare și învățământ, pentru promovarea rezultatelor proiectului; – Participarea la 3 simpozioane naționale/internaționale; – Publicarea a 2 lucrări științifice indexate BDI, Baza de Date Internațională și a unei lucrări științifice cotată ISI, Institutul pentru Știința Informării; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 56. |
ADER 7.3.10 |
Cercetări privind utilizarea composturilor obținute din nămoluri rezultate din prelucrarea apelor uzate menajere ca fertilizant în pomicultură cu respectarea Acquis-ului de mediu |
1.500.000 d.c. 225.564 563.910 428.571 281.955 |
– Bază de date suport, inclusiv legislație, standarde, în scopul elaborării de noi ipoteze de lucru privind metode și soluții pentru utilizarea composturilor obținute din nămoluri de epurare a apelor uzate menajere în pomicultură; – Raport privind impactul aplicării compostului provenit din nămolul de epurare a apelor uzate menajere ca fertilizant pe solurile cu potențial agroproductiv scăzut, în tehnologiile pomicole, inclusiv cele de producere a materialului săditor, cu respectarea legislației în vigoare privind protecția mediului. Stabilirea indicatorilor plantei și solului care pot fi îmbunătățiți din punct de vedere chimic, fizic, biologic; – Raport privind impactul aplicării compostului obținut din nămolul de epurare a apelor uzate menajere, asupra indicatorilor agrofizici, agrochimici, agrobiologici ai solului, precum și asupra creșterii și fructificării speciilor pomicole din vasele de vegetație, în vederea elaborării tehnologiilor de aplicarea a compostului în pomicultură; – Rețea tehnologică integrată privind managementul utilizării composturilor obținute din nămoluri rezultate din prelucrarea apelor uzate ca fertilizant în pomicultură, în scopul sprijinirii, implementării și răspândirii modelului obținut la nivel național; – Ghid de bune practici, care include tehnologia privind utilizarea compostului provenit din nămolul de epurare a apelor uzate menajere ca fertilizant în pomicultură. |
Scopul proiectului este elaborarea unor tehnologii de utilizare a compostului obținut din nămolurile de epurare a apelor menajere, ca fertilizant în pomicultură pe soluri grele cu potențial agroproductiv scăzut sau suspuse aridizării, soluri nisipoase. Elaborarea unor tehnologii eficiente de utilizare a acestuia în pomicultură ar putea contribui la soluționarea simultană a două probleme: creșterea fertilității solului și protecția mediului. Nămolul de epurare a apei menajere este puțin folosit în agricultură din motive psihologice, economice, juridice și tehnologice. Fiind stocat an de an, ocupă suprafețe extinse afectând mediul înconjurător. Compostul provenit din nămolul de epurare are o valoare de fertilizare similară cu cea a gunoiului de grajd, conține o materie organică humificată, cu un raport optim carbon/azot și nu conține agenți patogeni. În cadrul cercetărilor se vor realiza experimentări în vase de vegetație, plantate cu specii pomicole, care simulează condițiile naturale, în condiții controlate privind poluarea mediului. Vor fi administrate doze diferite de compost, astfel încât conținutul de metale grele din sol să nu depășească limitele normale admise conform reglementărilor în vigoare. Compostul poate fi utilizat cu condiția respectării legislației în vigoare. Analizele chimice, de determinare a conținutului total de elemente nutritive și metale grele vor fi efectuate la sol, plantă și apa percolată prin stratul de sol. Pentru plante se vor analiza organele verzi – lăstari, frunze, precum și fructele obținute. Prin indicatorii analizați se poate caracteriza nivelul de nutriție, dar și gradul de poluare a plantei. Datele obținute vor contribui la elaborarea unei tehnologii de fertilizare, utilizând compostul provenit din nămolul de epurare al apelor uzate menajere. Se va avea în vedere extinderea aplicării sistemului de fertilizare în pomicultură, în special în producerea materialului săditor pomicol. Beneficiarii direcți ai rezultatelor vor fi unități de cercetare-dezvoltare, alte instituții interesate, producători particulari, fermieri care vor beneficia de Ghidul de bune practici și tehnologia privind utilizarea compostului ca fertilizant în pomicultură. Rezultatele vor avea aplicabilitate atât în mediul științific, cât și în practica pomicolă și vine în sprijinul soluționării obligațiilor asumate de către România privind protecția mediului. |
– Organizarea unui workshop privind utilizarea compostului provenit din nămolul de epurare a apelor uzate menajere, ca fertilizant în pomicultură; – Minimum 3 lucrări științifice indexate BDI, Baza de Date Internațională și a unei lucrări științifice cotată ISI, Institutul pentru Știința Informării; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului; – Diseminarea informațiilor cuprinse în Ghidul de bune practici, inclusiv a tehnologiei elaborate, la nivel național prin distribuirea către instituțiile interesate, fermieri, pepinieriști, unități de cercetare și de învățământ superior horticol. |
|
|
| 57. |
ADER 7.3.11 |
Tehnologii de obținere a materialului altoit la specii pomicole prin metode inovative în vederea creșterii competitivității tehnico- economice în pomicultură |
800.000 d.c. 120.301 300.752 228.571 150.376 |
– Studiu privind sisteme noi de altoire prin "hot callusing", calusare la cald, cu gestionarea bolilor la materialul săditor pomicol; – Bază de date a locațiilor cu pondere în România a speciilor nuc, castan comestibil și cireș; – Tehnologie inovativă de înmulțire la nuc comun (Juglans regia L.); – Tehnologie inovativă de înmulțire la castan comestibil (Castenea sativa L.); – Tehnologie inovativă de înmulțire la cireș (Prunus avium L.); – Propuneri de soluții către unitățile forestiere, unități administrative și instituții publice în perspectiva realizării de perdele de protecție din speciile nuc, castan comestibil și cireș. |
Nucul și cireșul sunt specii pomicole din cele mai valoroase, datorită fructelor, lemnului și a capacității de adaptabilitate ecologică. Din datele FAO, Food and Agriculture Organization, se constată că producția mondială de nuci a înregistrat o continuă creștere, ajungând în anul 2010 la 2.545.388 tone. În țara noastră, nucul și cireșul se cultivă prin grădini sau livezi și relativ frecvent se întâlnesc ca plante subspontane. Castanul comestibil găsește condițiile favorabile în special în zona de sud a României și în ultimele două decenii multe soiuri noi au fost introduse pentru a fi testate și promovate spre a fi înființate livezi noi. Materialul săditor este elementul principal care contribuie la extinderea exploatațiilor pomicole moderne. Înmulțirea speciilor pomicole ridică o serie de probleme tehnice și economice care au dus până în prezent la obținerea unor cantități insuficiente de material săditor de calitate. În cadrul proiectului se va studia flora spontană în vederea identificării de genotipuri valoroase din speciile nuc, castan comestibil și cireș sălbatic. Se vor elabora tehnologii/secvențe tehnologice privind altoirea la masă pentru speciile cireș, nuc și castan comestibil. Se vor realiza studii privind comportarea în pepinieră a unor soiuri noi de cireș, nuc și castan comestibil create în țară sau introduse, altoite pe portaltoi românești omologați și selecții de portaltoi de perspectivă. Se va realiza o bază de date cu locațiile genotipurilor valoroase precum și conservarea ex situ a materialului genetic identificat. Se vor elabora tehnologii de înmulțire și de cultură adaptate fiecărei specii pentru introducerea acestora și ca perdele de protecție în perspectiva diminuării impactului negativ al schimbărilor climatice și îmbunătățirea protecției mediului înconjurător. Rezultatele vor fi diseminate prin publicarea de tehnologii de înmulțire și de cultură, lucrări științifice și articole de promovare. |
– Minimum 3 workshop-uri privind sisteme noi de altoire prin calusare la cald cu gestionarea bolilor la materialul săditor pomicol; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului; – Publicarea unei lucrări științifice cotată ISI, Institutul pentru Știința Informării și a unei lucrări științifice indexată BDI, Baza de Date Internațională, cu rezultatele cercetării; – Publicarea de articole în reviste de specialitate cu rezultatele cercetării; – Diseminarea celor 3 broșuri privind tehnologiile inovative de înmulțire la nuc, castan, și cireș prin distribuirea către instituțiile interesate, pepinieriști, unități de cercetare și de învățământ superior horticol. |
|
|
| 58. |
ADER 7.3.12 |
Cercetări privind diagnosticarea timpurie multisenzorială a stresului nutrițional, în vederea optimizării metodelor de fertirigare în pomicultură |
1.000.000 d.c. 150.376 375.940 285.714 187.970 |
– 2 baze de date de referință privind rețetele de fertilizanți pentru culturile pomicole, dozele, epocile și modul de administrare al acestora la cireș și măr; – 2 secvențe tehnologice îmbunătățite de identificare timpurie a stării de stres nutrițional și de aplicare a fertilizării și irigării în mod echilibrat, în funcție de consumul plantelor, în plantațiile pomicole superintensive de măr și cireș; – Ghid tehnico-economic privind tehnologiile de fertirigare a plantațiilor pomicole de cireș și măr, adaptat condițiilor pedo-climatice ale României. |
Tehnologiile pomicole intensive, cu controlul aproape integral al factorilor de vegetație, reduc la minim poluarea mediului și a fructelor, prin administrarea îngrășămintelor chimice localizat în funcție de consumul plantelor, în doze mici și dese, aplicate foliar sau prin apa de irigare, fertirigare, care ajung aproape integral la plantele de cultură, prin tratamente fitosanitare integrate cu volum redus de apă pe unitatea de suprafață și prin erbicidări cu substanțe biodegradabile aplicate numai sub rândul de pomi. În același timp, tehnologiile intensive fac posibilă obținerea unor cantități mari de fructe pe suprafețe de teren mai restrânse, redând astfel mari suprafețe pentru alte culturi sau pentru flora spontană armonizată biocenotic. În ultimii ani, în special în țările vest-europene, tendința de a aplica tehnologii de cultură care să protejeze mediul și să-l păstreze cât mai nepoluat, a căpătat conotații majore. Proiectul își propune să realizeze următoarele activități: – monitorizarea multisenzorială a unor parametri sintetici ai stării nutriționale a pomilor și adaptarea unor indicatori noi, pentru optimizarea continuă a proceselor de creștere și fructificare, fundamentarea unor secvențe specifice tehnologiilor de precizie; – adaptarea celor mai moderne tehnologii de fertirigare aplicate în România și în țările cu agricultură avansată, în vederea asigurării unei nutriții echilibrate în livezi, în condițiile limitării efectelor negative ale schimbărilor climatice actuale și a celor prognozate pentru următorii 50 de ani; – integrarea în tehnologiile de optimizare nutrițională a soiurilor și portaltoilor autohtoni și străini valoroși, adaptați condițiilor pedo-climatice din România; – gestionarea irigării în funcție de dinamica parametrilor sintetici ai stării nutriționale a pomilor, prin programarea udărilor cu ajutorul sistemelor computerizate de irigare localizată asociată cu fertirigare. Toate acestea vor avea ca rezultat, realizarea secvențelor tehnologice de fertilizare adaptate condițiilor pedo-climatice din România, experimentate și verificate în condiții concrete de livadă la speciile pomicole cireș și măr, integrate în ghidul tehnico- economic desemnat la sfârșitul proiectului. |
– Organizarea de workshop-uri cu participarea specialiștilor din rețeaua națională de extensie, a fermierilor privați, în cadrul cărora se vor prezenta rezultatele cercetărilor efectuate; – Pagină web cu informații privind rezultatele obținute în cadrul proiectului; – Diseminarea la nivel național a ghidului tehnico-economic privind tehnologiile de fertirigare a plantațiilor pomicole de cireș și măr prin distribuirea gratuită a acestuia personalului din serviciile de extensie, pomicultorilor, proiectanților, operatorilor economici și altor potențiali utilizatori și beneficiari ai proiectelor din cadrul Subprogramului pomicol din Programul Național de Dezvoltare Rurală; – Publicarea unei lucrări științifice indexată BDI, Baza de Date Internațională și a unei lucrări științifice cotată ISI, Institutul pentru Știința Informării, publicarea de articole în reviste de specialitate naționale și internaționale. |
|
|
| 59. |
ADER 7.3.13 |
Cercetări privind evaluarea stării de sănătate a plantațiilor noi de prun și cireș, în vederea elaborării practicilor de management integrat în prevenirea bolilor virotice |
1.000.000 d.c. 150.376 375.940 285.714 187.970 |
– Baza de date privind incidența și distribuția virusurilor la prun și cireș; – Minimum 3 hărți ale prezenței diferitelor virusuri/fitoplasme la nivel regional și național; – Minimum 3 hărți de evidențiere a potențialelor focare de infecție și evaluări ale riscului de răspândire necontrolată; – Minimum 5 fișe de monitorizare, care includ măsuri pentru prevenirea răspândirii și limitării impactului bolilor virotice în funcție de situațiile constatate; – Ghid privind managementul integrat în prevenirea bolilor virotice; – Clarificarea situației privind starea fitovirotică a noilor plantații de prun și cireș la nivel național. |
La speciile pomicole sâmburoase, prun, cireș, infecțiile cu unele virusuri /fitoplasme sunt extrem de grave deoarece, pe lângă pagubele directe, pomii infectați reprezintă focare de infecție pentru pomii sănătoși din apropiere, livezile tinere fiind foarte expuse acestui risc. În contextul înființării de noi livezi prin Programul Național de Dezvoltare Rurală – submăsura 4.1a, s-au realizat importuri masive de material de plantare care au accentuat riscurile introducerii unor virusuri/tulpini virale/fitoplasme care nu au fost identificate până în prezent în Romania. De exemplu, deși România este endemică pentru virusul Plum pox, PPV, țara noastră este printre puținele din Europa unde tulpina PPV-M, cunoscută ca fiind cea mai agresivă, nu a fost identificată, motiv pentru care se impune o monitorizare riguroasă a noilor plantații înființate cu material provenit din import, astfel încât să fie evitată o potențială răspândire necontrolată a acestei tulpini, care ar agrava foarte mult situația existentă. Proiectul vizează evaluarea în ansamblu a stării fitovirale a unor noi plantații pomicole sâmburoase, prun, cireș, la nivel local, regional și național care să permită elaborarea timpurie a unor măsuri coerente de limitare a impactului bolilor virotice în noile livezi, astfel încât acestea să contribuie la revigorarea pomiculturii românești și la reducerea importurilor de fructe. În acest sens, vor fi monitorizate din punct de vedere fitovirotic un număr reprezentativ de noi plantații pomicole la nivel național utilizând pentru dignosticul de precizie a agenților patogeni tehnici serologice, DAS-ELISA și/sau moleculare, IC/RT- PCR – virusuri; Nested PCR – fitoplasme. În cazul depistării unor infecții cu PPV în livezile de prun înființate cu material săditor din import, se va efectua RT-PCR pe diferite regiuni genomice ale virusului, astfel încât să se poată identifica potențiala prezență a sușei PPV-M. Rezultatele obținute vor clarifica situația privind starea fitovirotică a noilor plantații de prun și cireș la nivel național, rezultatele având o deosebită importanță practică și științifică. Rezultatele își găsesc utilitatea practică întrucât reprezintă elemente cheie în elaborarea măsurilor care să conducă la limitarea impactului bolilor virotice în noile livezi, bazate pe o situație concretă și, astfel, la creșterea competitivității fermierilor. |
– Prezentarea, pentru fiecare livadă monitorizată, a rezultatelor obținute în fișe sintetice, minim 10, care vor fi puse la dispoziția fiecărui fermier beneficiar, astfel încât măsurile specifice de limitare a răspândirii virusurilor și impactului acestora să poată fi aplicate punctual; – Minimum 3 workshop-uri privind practicile de management integrat în prevenirea bolilor virotice; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului; – Participarea cu lucrări la manifestări științifice; – Publicarea unei lucrări științifice cotată ISI, Institutul pentru Știința Informării; – 2 lucrări științifice indexate BDI, Baza de Date Internațională; – Diseminarea ghidului privind managementul integrat în prevenirea bolilor virotice prin distribuirea către instituțiile interesate, pomicultori privați, pepinieriști, unități de cercetare și de învățământ superior din domeniu. |
|
|
| 60. |
ADER 7.3.14 |
Cercetări privind elaborarea unor tehnologii noi de prevenire și combatere a unor bacterii fitopatogene în pomicultură |
1.000.000 d.c. 150.376 375.940 285.714 187.970 |
– Raport privind impactul genurilor microbiotei pomicole, a speciilor de bacterii fitopatogene și a celor potențial antagoniste agenților care provoacă bacterioze; – Tehnici noi de diagnosticare a agenților fitopatogeni bacterieni; – Stabilirea fenofazelor critice de infecție cu agenți patogeni în vederea elaborării buletinelor de avertizare; – Baze de date cu soiurile evaluate ca rezistente/tolerante la atacul bacteriozelor; – Secvențe tehnologice noi de monitorizare, prevenire și combatere a patogenilor; – Tehnologii noi de prevenire și combatere a principalelor bacterii fitopatogene incluse în strategiile de Management Integrat, IPM, al bolilor la speciile măr, păr, gutui, nuc, prun, cireș, cais și piersic; – Ghid de bună practică agricolă și de mediu dedicat fermierilor, privind combaterea bacteriozelor la speciile pomicole semințoase, sâmburoase și nucifere. |
Bacteriozele afectează numeroase specii de plante de cultură, inclusiv speciile pomicole, cele mai periculoase pentru plantațiile de meri, peri și gutui sunt focul bacterian, Erwinia amylovora Burrill și arsura bacteriană comună, Pseudomonas syringae pv. syringae van Hall, iar pentru sâmburoase, ulcerația și ciuruirea bacteriană a frunzelor, Pseudomonas syringae pv. mors prunorum, Wormald Joung, Dye et Wilkie și Xanthomonas campestris pv. Pruni, Smith Dye, sin. Xanthomonas pruni, E.F. Smith, Dowson, care atacă, prunul, cireșul, caisul, piersicul, migdalul, iar nucul este atacat de bacteria Xanthomonas arboricola pv. Juglandis, Pierce 1901. Acești agenți patogeni produc pagube însemnate. Scopul final al proiectului este de realizare a unor tehnologii integrate pentru combaterea bacteriozelor foarte periculoase la speciile pomicole semințoase, sâmburoase și nucifere, stoparea infecțiilor și salvarea producției de fructe a pomilor, prin testarea unor tratamente chimice și/sau cu antagoniști ai patogenilor de origine bacteriană. |
– Minimum 2 workshop-uri de prezentare a rezultatelor și întruniri cu specialiști, cercetători, profesori studenți, fermieri și producători individuali, inclusiv demonstrații practice; – Diseminarea ghidului de bună practică agricolă și de mediu dedicat fermierilor, cu prezentarea în detaliu a tehnologiilor, gamei de fungicide și/sau antagoniști ai patogenilor de origine bacteriană, utile pentru prevenirea și stoparea acestor boli; – Minimum 3 lucrări de specialitate în reviste indexate BDI, Banca de Date Internațională și a unei lucrări științifice cotată ISI, Institutul pentru Știința Informării; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 61. |
ADER 7.3.15 |
Stabilirea măsurilor și mijloacelor de prevenire și combatere integrată a dăunătorului Tuta absoluta, molia minieră la culturile de tomate în spații protejate |
1.000.000 d.c. 150.376 375.940 285.714 187.970 |
– Elaborarea unor secvențe tehnologice de combatere integrată pentru controlul dăunătorului, cu impact minim asupra mediului înconjurător și a calității producției la culturile protejate; – Identificarea unor metode de combatere chimică și biologică pentru controlul adulților și pontelor de Tuta absoluta; – Proceduri de control a gazdelor secundare și a samulastrei de solanacee cultivate din zonele de cultură protejate a tomatelor protejate. |
Schimbările climatice din ultimii ani au determinat modificări semnificative a spectrului de agenți patogeni și dăunători și a importanței economice a acestora la culturile de solano-fructoase în sere, în special tomate. Astfel, incidența moliei miniere, Tuta absoluta, a crescut și corespunzător și pagubele produse de aceasta afectând în special tomatele cultivate în spațiile protejate. Combaterea adulților și a pontelor, depuse pe fața inferioară a frunzelor, este relativ dificilă prin faptul că în spațiile protejate pot avea loc mai multe generații pe sezon, numărul generațiilor fiind direct proporțional cu creșterea temperaturii, o generație la cca. 15 zile la temperaturi de peste 30°C. În aceste condiții este necesară abordarea problematicii combaterii integrate prin următoarele activități: – stabilirea dinamicii apariției și evoluției atacului dăunătorului în diferite tipuri de spații protejate; – evaluarea eficacității unor produse chimice, cu impact redus asupra mediului, asupra adulților, ouălor și larvelor în diferite tipuri de spații protejate, inclusiv pentru combaterea dăunătorului de pe gazdele secundare; – stabilirea eficacității utilizării feromonilor, bacteriilor entomopatogene, paraziți și prădători specifici; – evaluarea posibilităților de utilizare în asocieri de tip sinergic și/sau convergent a diferitelor mijloace de combatere simultană sau în complex; – evaluarea eficienței diferitelor mijloace de combatere simple sau asociate în vederea creșterii calității și cantității producției; – elaborarea de verigi și tehnologii de combatere pentru controlul dăunătorului la Tuta absoluta. |
– Organizarea de mese rotunde cu producătorii de legume asociați sau individuali, pentru informarea acestora cu privire la rezultatele obținute; – Prezentarea și publicarea de lucrări științifice, pliante, broșuri, articole în reviste de specialitate, cu tehnologiile elaborate pentru transferul rezultatelor obținute la cât mai mulți cultivatori din diferite județe; – Implementarea în fermele legumicole a tehnologiilor de combatere elaborate, competitive și cu impact socio-economic major; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| Obiectivul specific 7.4: Optimizarea și implementarea tehnologiilor de procesare și păstrare a produselor horticole |
|
|
| 62. |
ADER 7.4.1 |
Cercetări privind optimizarea unor secvențe tehnologice în scopul obținerii de vinuri cu conținut redus în dioxid de sulf |
1.000.000 d.c. 150.376 375.940 285.714 187.970 |
– Bază de date, studii, fișe de descriere a eșantioanelor de struguri și vin; – Secvențe tehnologice de reducere a dozelor de dioxid de sulf; – Profil compozițional și profil senzorial al vinurilor cu conținut redus în dioxid de sulf, în funcție de varianta experimentală testată; – Optimizarea dozelor de produse oenologice în scopul obținerii unor vinuri cu conținut redus de dioxid de sulf, în condițiile menținerii tipicității soiului; – Metodă de dozare a SO2-ului prin extracție, pentru a se evita erorile de măsură în cazul utilizării unor aditivi admiși de legislația viti-vinicolă; – Realizarea unui Soft cu date privind SO2 molecular în excel pentru producătorii interesați. |
Dioxidul de sulf este în prezent principala substanță cu rol antiseptic folosit în industria vinului și nu numai. În ultima perioadă consumatorii sunt din ce în ce mai atenți la aditivii folosiți în industria alimentară și cea a băuturilor în special. Chiar dacă nu poate fi evitat tratamentul cu dioxid de sulf, tehnologiile moderne de vinificare permit folosirea limitată a acestei substanțe prin folosirea în paralel a altor aditivi sau tratamente tehnologice. Proiectul își propune să abordeze modalități de reducere/înlocuire parțială a dioxidului de sulf în etapele tehnologice de obținere a vinurilor, păstrând nealterate proprietățile fizico-chimice și organoleptice ale produsului precum și garantarea stabilității acestuia în momentul punerii lui în consum. Vor fi abordate următoarele aspecte: – analiza strugurilor, optimizarea cantitativă și calitativă a produselor oenologice pe fluxul de producere a vinurilor, abordându-se o atenție specială folosirii enzimelor și drojdiilor; – controlul proceselor de oxidare a mustului/mustuielii și vinului prin metode chimice și fizice; – analiza capacității de combinare a dioxidului de sulf cu anumiți aditivi și administrarea lor în vin; – analiza compozițională și senzorială a vinurilor obținute. Se va avea în vedere optimizarea anumitor secvențe tehnologice în scopul reducerii dozelor de dioxid de sulf în etapele tehnologice de prelucrare a strugurilor, stabilizare și condiționare a vinurilor, cu menținerea potențialului calitativ al acestora. Prin punerea la punct a unor tehnologii specifice se vor produce vinuri cu conținut scăzut în dioxid de sulf, la praguri specifice vinurilor BIO sau chiar mai jos. |
– Rezultatele vor fi folosite de producătorii de vinuri BIO, sau de cei care doresc să scoată pe piață vinuri cu conținut scăzut în dioxid de sulf, vinuri care pot avea un impact important asupra consumatorilor, tot mai exigenți și mai atenți la produsele pe care le consumă; – Realizarea de lucrări de promovare pentru informarea consumatorilor privind efectul benefic asupra organismului al consumului de vinuri cu conținut redus de dioxid de sulf; – Organizarea de workshop-uri de prezentare a rezultatelor și de promovare a acestor vinuri, în vederea valorificării lor pe piața viti-vinicolă; – Organizarea de degustări ale vinurilor cu adaos de dioxid de sulf și cu conținut redus de dioxid de sulf și analiza comparativă a acestora; – Participarea cu lucrări la conferințe, simpozioane naționale și internaționale; – Promovarea rezultatelor prin broșuri și pliante; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| Obiectivul specific 7.5: Inovarea și transferul de cunoștințe în horticultură |
|
|
| 63. |
ADER 7.5.1 |
Cercetări privind aplicarea tehnologiilor emergente bazate pe metode de procesare minimală în industrializarea produselor horticole |
1.100.000 d.c. 165.413 413.534 314.286 206.767 |
– Elaborarea temelor de proiectare pentru modele experimentale; – Proiectarea și execuția unor modele experimentale funcționale pe baza metodelor de procesare minimală; – Reducerea cu minimum 10% a consumurilor energetice, prin utilizarea unor tehnologii inovative performante; – Minimum 2 metode de procesare minimală, aplicabile industrializării produselor horticole; – Minimum 3 tehnologii emergente ce au la bază metodele de procesare minimală; – Minimum 2 modele experimentale de utilaje funcționale, pe baza metodelor de procesare minimală; – Minimum 3 noi produse procesate, sanogene, cu calități organoleptice și nutritive superioare. |
Pe parcursul ultimilor ani, preferințele consumatorilor s-au îndreptat tot mai mult către produse alimentare cu arome și culori cât mai naturale, astfel încât data durabilității minimale să fie suficient de îndelungată, pentru ca produsul să facă față atât distribuției cât și perioadei de depozitare, până la consumul propriu-zis. Aceste obiective pot fi atinse prin utilizarea unor tehnologii emergente, ce au la bază așa numitele metode de procesare minimală, care produc modificări de mică amploare asupra produselor, fără clasicul tratament termic, astfel încât acestea să-și poată păstra într-o măsură cât mai mare calitățile nutritive și caracteristicile senzoriale. Dintre acestea fac parte: – electro-încălzirea; – procesare la presiuni înalte; – ultrasunete; – ambalare în atmosferă controlată; – iradierea cu raze gama; – microfiltrare; – șoc termic criogenic; – imobilizarea enzimelor; – ambalare activă; – ozonizare. Procedeele de prelucrare enumerate au ca efect distrugerea microorganismelor și, în unele cazuri, a enzimelor, fără a provoca creșterea substanțială a temperaturii, cu acțiuni nesemnificative asupra pigmenților, aromelor, vitaminelor și compușilor de bază ai alimentului. Produsul final este astfel net superior din punct de vedere calitativ, comparativ cu produsele care au trecut prin procedee de prelucrare termică, fiind preferate de consumatori. |
– Transferul tehnologiilor emergente ce au la bază metode de procesare minimală, părților interesate; – Punerea la dispoziția operatorilor economici de noi utilaje; – Activități de diseminare a rezultatelor: workshop-uri; mese rotunde, articole științifice publicate în reviste de specialitate naționale și internaționale; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 64. |
ADER 7.5.2 |
Cercetări privind stabilirea unor tehnici moderne de altoire și procedee de supra-altoire în plantațiile viticole |
900.000 d.c. 135.338 338.346 257.143 169.173 |
– Studiul interacțiunii altoi/portaltoi format după supra-altoire; – Refacerea potențialului productiv al plantațiilor îmbătrânite; – Refacerea unor plantații înființate prin programul de reconversie, prin utilizarea metodelor de supra-altoire în vederea înlocuirii soiurilor/clonelor existente, neadaptate la mediu cu soiuri/clone de calitate; – Manual de prezentare a metodelor de supra-altoire. |
Altoirea multiplă pe portaltoi este a doua tehnologie intensivă de producere a materialului săditor viticol și constă în altoirea unei vițe de vie care a făcut deja obiectul unei altoiri. Proiectul își propune să abordeze tehnici moderne de altoire și supra-altoire în scopul schimbării sortimentului varietal, reconversia/restructurarea plantațiilor viticole, reîntinerirea plantațiilor, sau în condițiile alegerii greșite a soiurilor pentru plantare și imposibilitatea exprimării potențialului soiului într-un anumit terroar viticol. Vor fi aplicate mai multe metode de altoire: în copulație, sub scoarță, în ochi dormind, în despicătură simplă, în despicătură dublă. Se va avea în vedere creșterea procentului de prindere și concreșterii vițelor altoite până la 80% – 90%, eliminarea perioadei de forțare în camere special amenajate a butașilor altoiți, cu mare consum de energie electrică; eliminarea aplicării stimulatorilor de calusare utilizați, de obicei, la altoirea în uscat. Va fi efectuat un studiu comparativ privind costurile schimbării sortimentului prin supra-altoire cu cele ale unei restructurări convenționale prin defrișare și replantare. |
– Organizarea de conferințe, mese rotunde și demonstrații practice privind utilizarea metodelor de supra-altoire; – Publicarea de articole în reviste de specialitate, mass-media cu informații privind rezultatele cercetării; – Promovarea metodelor de supra-altoire utilizate în schimbarea structurii sortimentale prin difuzarea manualului de prezentare a acestora la producătorii viticoli interesați; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 65. |
ADER 7.5.3 |
Identificarea bolilor fungice de lemn la vița de vie prin metode moleculare |
800.000 d.c. 120.301 300.752 228.571 150.376 |
– Metode noi, rapide, fiabile, economice și cu o mare putere discriminatorie în detectarea și identificarea patogenilor lemnoși la vița de vie; – Mijloace eficiente și rapide de detectare a patogenilor de lemn; – Tehnologii/verigi tehnologice eficiente privind testarea patogenilor de lemn la materialul săditor și în plantațiile viticole; – Soluții tehnice pentru prevenirea răspândirii bolilor de lemn în plantație; – Tehnologie/verigi tehnologice privind diminuarea/inactivarea acțiunii bolilor fungice de lemn la vița de vie; – Studiu privind utilizarea de metode neconvenționale, microorganisme cu efect antagonist, în vederea diminuării acțiunii bolilor fungice de lemn la vița de vie. |
Cunoașterea particularităților microorganismelor permite dezvoltarea unor aplicații în diferite domenii ale agriculturii. După aderarea României la Uniunea Europeană, s-a pus un accent deosebit pe reconversia plantațiilor viticole. Odată cu importul masiv de viță de vie prin proiectele de reconversie finanțate din fonduri europene au fost introduse și o serie de boli produse de ciuperci, fitoplasme, micoplasme etc. Declinul biologic al viței de vie cuprinde diferite maladii cu trăsături comune, provocate de paraziți interni ai lemnului, Eutypa lată, Phaeomoniella chlamydospora, și specii de Botryosphaeriaceae, Phomopsis și Phaeoacremonium, BDA – înnegrirea și moartea brațelor. Identificarea corectă a patogenilor implicați în declinul prematur, este o condiție primordială și esențială pentru desfășurarea studiilor privind proiectarea strategiilor de control, deoarece niciuna dintre măsurile de control existente la ora actuală, nu sunt pe deplin eficiente pentru prevenirea și tratarea acestor boli complexe. Impactul economic al acestor boli variază în funcție de condițiile climatice și terroar. Se estimează la nivel național că rata medie a plantelor care exprimă aceste boli, simptome, pierderi, este între 2 și 5% pe an. Dincolo de identificarea și cunoașterea diverșilor patogeni implicați, importantă este și capacitatea plantei de a răspunde la agresiune. Complexul de ciuperci asociat cu pierderile este foarte prezent în podgorie. Scopul cercetărilor constă în identificarea bolilor de lemn care conduc la declinul prematur al plantațiilor viticole înființate în urma programului de reconversie, evaluarea și monitorizarea răspândirii acestora în podgorii. Metodele moleculare sunt utile pentru: detectarea prezenței unui singur patogen specific; detectarea virusurilor care nu pot fi cultivate în mod corespunzător; identificarea patogenilor ce cresc greu pe medii de cultură sau a celor care nu pot fi cultivați "in 1vitro". Patogenii pot fi identificați în prezent prin utilizarea unor fragmente de ADN, acidul dezoxiribonucleic, sau ARN, acidul ribonucleic, specifice, numite probe, complementare cu anumite secvențe din genomul unor anumitor patogeni. În cadrul proiectului se va avea în vedere: – Proiectarea strategiilor de control al bolilor de lemn la vița de vie prin noi tehnologii; – Comportarea soiurilor și clonelor de viță de vie cultivate prin programul de reconversie, la atacul patogenilor lignicoli; – Studierea modului de manifestare și evoluția principalilor patogeni lignicoli implicați în declinul prematur al viței de vie; – Influența condițiilor climatice asupra nivelului de atac al patogenilor lignicoli; – Definirea rolului fiecărui parazit în plantă și relația lor cu factorii abiotici; – Răspunsul ecofiziologic al plantelor de viță de vie la impactul dăunător al patogenilor lignicoli. |
– Transmiterea instrucțiunilor tehnice la beneficiari prin postere, pliante; – Publicarea de articole științifice în reviste recunoscute pe plan național și internațional cu rezultatele cercetării; – Prezentarea lucrărilor științifice la manifestări științifice, mese rotunde workshop-uri; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 66. |
ADER 7.5.4 |
Cercetări privind îmbunătățirea tehnicilor de producere a plantelor mamă pomicole |
1.500.000 d.c. 225.564 563.910 428.571 281.955 |
– Stoc de plante mamă – plante candidat la minim 5 specii; – Tehnici/secvențe tehnologice îmbunătățite de înmulțire a plantelor mamă la minim 5 specii; – Plantații mamă cu plante Bază/Certificat la minim 5 specii, material de înmulțire; – Procedură de verificare a autenticității materialului obținut cât și a stabilității genetice a plantelor regenerate prin metode biotehnologice; – Ghid de bune practici privind producerea plantelor mamă conform schemelor de certificare. |
Plantele mamă pomicole reprezintă baza sistemului de producere a materialului săditor și de aceea este necesară activitatea de cercetare în direcția îmbunătățirii calității materialului de înmulțire și plantare pomicol care să corespundă cu noua legislație națională în domeniu. Conservarea și utilizarea materialului de înmulțire pomicol în procesul de producere pe scară largă a pomilor ca material de plantare, dar și obținerea de noi plante certificate din categorii biologice superioare reprezintă o necesitate obiectivă datorită importanței acordate acestui sector prin politicile agricole comune actuale. Vor fi desfășurate activități specifice de obținere a plantelor mamă, cât și modernizarea facilităților de menținere a acestora care să corespundă cerințelor impuse de normele noi de aplicare a legislației privind producerea, prelucrarea, controlul și certificarea calității materialului săditor. Pentru crearea stocului de plante mamă – plante destinate înmulțirii, cercetările vor contribui la dezvoltarea unor tehnici de înmulțire care să combine metodele biotehnologice și tradiționale. Unul din obiective se referă la elaborarea, perfecționarea și implementarea tehnologiilor de microînmulțire la unele specii pomicole, având în vedere soiurile noi create și promovate în România. Se vor realiza cercetări privind regenerarea prin organogeneză în vederea elaborării de verigi și secvențe tehnologice care, alături de înmulțirea convențională, să contribuie la crearea stocului de plante mamă. Obținerea unui material săditor de calitate constituie o preocupare permanentă care unește eforturile specialiștilor din mai multe domenii de cercetare pomicolă cum ar fi: virologia, biotehnologiile, protecția plantelor, înmulțire, genetică și ameliorare. Rezultatele au aplicabilitate atât în mediul științific cât și în cel al producerii materialului săditor pomicol. Beneficiarii direcți ai rezultatelor sunt atât menținătorii oficiali ai soiurilor, cât și operatorii economici care utilizează materialul pentru plantare. |
– Diseminarea informațiilor cuprinse în ghidului de bune practici privind producerea plantelor mamă conform schemelor de certificare; – Organizarea de workshop-uri la care vor fi invitați pepinieriști, fermieri, reprezentanți ai autorităților implicate in domeniu, alți potențiali beneficiari ai rezultatelor; – Prezentarea, de lucrări de specialitate, științifice, de popularizare și publicarea acestora în reviste de specialitate – minim 3 lucrări indexate BDI, Baza de Date Internațională /cotate ISI, Institutul pentru Știința Informării; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 67. |
ADER 7.5.5 |
Cercetări privind managementul alcoolului în vederea producerii de vinuri cu grad alcoolic scăzut |
600.000 d.c. 90.225 225.564 171.429 112.782 |
– Bază de date privind dinamica maturării strugurilor în corelație cu evoluția factorilor climatici; – 3 Procedee de obținere a musturilor cu concentrații reduse de zaharuri fermentescibile; – Procedeu de reducere a concentrației alcoolice a vinurilor. |
Vinul este un produs alimentar obținut exclusiv prin fermentarea alcoolică, totală sau parțială, a strugurilor proaspeți, presați ori nu, sau a mustului de struguri, având un conținut de etanol minim de 8,5% vol. Efectele benefice ale consumului de vin asupra sănătății umane sunt cunoscute în medicina tradițională și confirmate de cercetările recente. Datorită efectului dăunător al alcoolului etilic, aceste beneficii pot fi exploatate doar parțial, printr-un consum moderat de vin sau prin consumul de vin cu un grad alcoolic redus. Datorită creșterii temperaturilor din ultimii ani, s-au semnalat acumulări tot mai ridicate de zaharuri în struguri, care determină obținerea unor vinuri cu grad alcoolic ridicat, peste 14%, care nu sunt conforme cu cerințele actuale ale consumatorilor. În acest sens, tehnologiile de producere a vinurilor trebuie adaptate, astfel încât prin metode fizice sau biologice să se poată obține vinuri cu grad alcoolic mai scăzut decât potențialul strugurilor la cules. Proiectul are ca scop principal, elaborarea și implementarea unor procedee tehnologice de obținere a unor vinuri cu conținut alcoolic scăzut. Obiectivele urmărite: – studiul potențialului de producție al soiurilor selectate, în relație directă cu evoluția factorilor climatici, temperatura, precipitații etc.; – analize fizico-chimice pentru caracterizarea dinamicii maturării strugurilor pe areale viticole și soiuri; – procedee de obținere a musturilor materie primă destinate producerii de vinuri cu grad alcoolic scăzut, recoltare diferențiată, utilizarea de levuri selecționate, osmoza inversă; – testarea unor procedee de reducere a concentrației alcoolice a vinurilor, concentrare în vid. |
– Organizarea de întâlniri, mese rotunde cu fermierii, cultivatori de viță de vie și oenologi; – Lucrări științifice susținute și publicate în reviste de specialitate și în baze de date internaționale cu informații referitoare la rezultatele obținute; – Participarea cu vinuri obținute prin tehnologiile de reducere a concentrației alcoolice la târguri și expoziții; – Transferul rezultatelor către beneficiari, producători de vinuri, și către instituțiile care coordonează activitățile de producere a strugurilor și vinurilor la nivel regional și național, asociații profesionale prin broșuri și pliante cu secvențele tehnologice elaborate; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 68. |
Abrogat. |
|
|
| 69. |
ADER 7.5.7 |
Perfecționarea metodelor de control al punctelor critice în viticultura ecologică |
800.000 d.c. 120.301 300.752 228.571 150.376 |
– Stabilirea punctelor critice din sistemul ecologic aplicat în diferite areale viticole; – Proceduri de evitare a contaminărilor în lanțul tehnologic de producere a strugurilor și vinurilor ecologice; – Metode inovative privind managementul buruienilor, controlul bolilor și dăunătorilor în plantațiile viticole ecologice; – Recomandări asupra modului de organizare a controlului punctelor critice în sistemul viticol ecologic; – Bază de date privind calitatea strugurilor și vinurilor ecologice obținute în arealele viticole implicate în proiect; – Proceduri inovative pentru controlul punctelor critice în sistemul ecologic adaptat fiecărui areal viticol luat în studiu. |
Prin prezentul proiect se are în vedere efectuarea unei analize critice asupra tehnologiilor uzuale de cultivare ecologică a viței-de-vie, în prima fază efectuându-se studii cu privire la identificarea factorilor de stres din plantațiile viticole ecologice, identificarea de soluții, produse, tehnici care pot fi experimentate în aceste plantații. Se vor testa în loturi demonstrative noile produse, tehnici și în funcție de rezultatele obținute – calitatea strugurilor, respectiv a vinurilor – se vor valida procedeele inovative prin care se controlează cu succes dezvoltarea buruienilor, atacul bolilor și al dăunătorilor din plantații. Prin implementarea și valorificarea rezultatelor proiectului se realizează cadrul pentru impulsionarea abordării de către fermierii romani a sistemului ecologic în viticultură și vinificație. |
– Punerea la dispoziția persoanelor interesate, în cadrul unor întâlniri de grup, a informațiilor cu privire la: – punctele critice din tehnologiile de cultivare ecologică a vitei-de-vie și din vinificația ecologică; – metode inovative pentru controlul ecologic al buruienilor în plantații, controlul bolilor și dăunătorilor; – proceduri inovative pentru controlul punctelor critice în sistemul ecologic adaptat fiecarui areal viticol luat în studiu; – recomandări asupra modului de organizare a controlului punctelor critice în sistemul viticol ecologic. – Consilierea și asistența tehnică de specialitate persoanelor interesate în implementarea rezultatelor; – Organizarea de workshop-uri, comunicări și publicarea de articole în reviste de specialitate pentru diseminarea rezultatelor; – Organizarea de loturi demonstrative în care să fie prezentate noile soluții; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| OBIECTIVUL GENERAL 8: MANAGEMENTUL DURABIL AL RESURSELOR GENETICE ANIMALE |
|
|
| Obiectivul specific 8.1: Ameliorarea genetică a populațiilor de animale – rase, linii cu status normal |
|
|
| 70. |
ADER 8.1.1 |
Ameliorarea cantitativă și calitativă a producției de carne la ovinele Țigaie ruginie din zona de podiș a Transilvaniei, prin selecție în rasă curată |
1.000.000 d.c. 150.376 375.940 285.714 187.970 |
– Identificarea în cadrul efectivelor de ovine Țigaie ruginie, prin proceduri de bonitare, măsurători corporale și cântărire a exemplarelor cu aptitudini pentru producția de carne; – Constituirea unui nucleu de oi și berbeci, prin întocmirea anuală a planului de potrivire a perechilor și deschiderea registrului de evidențe primare, care să se încadreze în următorii parametri: – greutatea corporală: berbeci 80-90 kg; oi mame 60-65 kg; – vârsta de înțărcare 70 zile; – greutatea de înțărcare 18-20 kg; – spor mediu zilnic la îngrășare 220- 225 g; – greutatea mieilor la 100 zile: 24-26 kg; – greutatea mieilor la 150 zile: 35-38 kg; – randament la sacrificare 52-54%, încadrarea în grila EUROP – clasa U și R, fără exces de grăsime, raportul carne-oase în carcasă 2,9/1; – realizarea la oile mame a unei prolificități de 120-125%, mai mare cu 10-15% față de prolificitatea medie a rasei; – vârsta introducerii la reproducție 10-12 luni; – însușiri organoleptice superioare: carnea suculentă, perselată și fără gust specific pronunțat, cu strat de grăsime uniform dispus. – Producerea anuală a cca. 90-100 cap. berbeci de reproducție, certificați ca origine și productivitate, solicitați de crescătorii de ovine de rasă Țigaie, cuprinși în registrul genealogic al rasei; – Crearea unei baze de date, prelucrarea și interpretarea rezultatelor în vederea omologării ca linie genetică specializată pentru carne; – Creșterea eficienței economice a exploatațiilor cu 25-30%; – Elaborarea unui ghid practic de dezvoltare a rasei Țigaie pentru producția de carne, cu lucrări specifice pentru ameliorarea producției de carne. |
Rasa locală de ovine Țigaie ruginie, realizează sporuri medii zilnice relativ reduse. Pentru a putea penetra piața europeană a cărnii de ovine cu carcase de miel sau miei vii obținuți de la rasele și varietățile locale, se impune ameliorarea producției de carne. Proiectul de față își propune ameliorarea cantitativă și calitativă a producției de carne la rasa Țigaie ruginie, prin selecție în rasă curată. Scopul proiectului este efectuarea unor activități de cercetare pentru ameliorarea producției de carne la ovinele Țigaie ruginie. Activitatea de ameliorare a producției de carne la Țigaia ruginie urmărește îmbunătățirea indicilor cantitativi și calitativi ai producției de carne și îmbunătățirea calității carcaselor, îmbunătățirea parametrilor morfoproductivi și îmbunătățirea indicilor de reproducție – prolificitate, precocitate și presupune: – selecția fenotipică a ovinelor din rasa Țigaie ruginie, care fac obiectul activității de ameliorare; – întocmirea anuală a planului de potrivire a perechilor; – efectuarea montei dirijate sau a însămânțărilor artificiale; – obținerea unei populații din rasa Țigaie ruginie cu însușiri performante, corespunzătoare fermelor de elită pentru producerea berbecilor amelioratori; – elaborarea tehnologiilor de întreținere pentru toate categoriile biologice, care să aibă în vedere respectarea condițiilor de bună creștere specifice zonei și să asigure realizarea de animale cu o bună dezvoltare corporală, rezistente, capacitate ridicată de valorificare a hranei, precum și o producție sporită de carne. |
– Livrarea progresului genetic; – Materialul de prăsilă obținut prin ameliorarea prin selecție a Țigăii ruginii pentru producția de carne, va putea fi valorificat în exploatațiile de ovine din zona podiș a Transilvaniei, pentru ameliorarea efectivelor în rasă curată; – Aplicarea rezultatelor cercetării în exploatațiile de ovine se va realiza, atât cu sprijinul cercetătorilor din unitate prin diseminarea rezultatelor cercetării, care vizează ameliorarea în rasă curată a Țigăii pentru producția de carne și punerea în evidență a valorii calitative a carcasei, informând atât crescătorii, cât și asociațiile de creștere a ovinelor din rasa Țigaie ruginie; – Organizarea anuală a unei mese rotunde cu crescătorii din zonă; – Participarea la manifestări științifice, târguri și expoziții de animale; – Diseminarea către părțile interesate a ghidului practic de dezvoltare a rasei Țigaie pentru producția de carne, cu lucrări specifice pentru ameliorarea producției de carne; – Publicarea a 100 broșuri privind tehnologia de optimizare a producției de carne la rasa Țigaie ruginie; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 71. |
ADER 8.1.2 |
Cercetări privind testarea capacităților productive ale metișilor obținuți prin încrucișarea oilor Țigaie ruginie cu berbeci din rase de carne din Franța |
400.000 d.c. 60.150 150.376 114.286 75.188 |
– Obținerea de metiși cu performanțe productive superioare pentru producția de carne; – Evaluarea capacității combinative a rasei Țigaie ruginie cu rase de carne din Franța;– Obținerea unor precursori utilizabili în activitatea de ameliorare a raselor de ovine cu lână semifină din România, în vederea creșterii cantitative și calitative a producției de carne; – Elaborarea unei anvelope tehnologice optimizate în vederea reducerii duratei de îngrășare cu cel puțin 5% comparativ cu tehnologiile clasice, a tineretului ovin provenit din hibridarea raselor de tip Țigaie cu rase de carne franțuzești, cu efecte economice importante pe unitatea de produs. – Consolidarea și înmulțirea populației hibride R1 de caprine, 75% Boer și 25% Carpatină; Se vor crea precursorii unei populații românești de caprine de carne, prin încrucișarea raselor Boer și Carpatină, izolare reproductivă și selecție în direcția sporirii și îmbunătățirii producției de carne, cu următoarele caracteristici: – Realizarea unei prolificități de 140- 150% la caprele mame; – Vârsta la înțărcare a iezilor 80 -90 zile, greutatea la înțărcare 14-16 kg, spor mediu zilnic la îngrășare 200g; – Greutatea la 150 de zile – 28-30 kg și randament la sacrificare 47-49%; – Carcase bine conformate, cu profile convexe și strat subțire de grăsime pe carcasă; – Raportul carne/oase 2,6/1- carne suculentă, slab perselată, culoare roșiatică, fără gust și miros pronunțat de capră; – Consum specific al iezilor la îngrășare 5,5-6 UN/kg spor greutate vie; – Produșii obținuți în urma împerecherii țapilor din noua populație de carne cu capre carpatine, vor realiza un spor mediu zilnic de creștere la îngrășare cu 25%-30% mai mare, cu un consum mai mic de furaje cu 15-20%, față de iezii carpatini; – Metișii vor avea un randament la sacrificare de 47-49% față de cel obținut de iezii din rasa Carpatină, la care randamentul la sacrificare este de 42-43%; – Tehnologie de obținere a metișilor pentru producția de carne la caprine. |
Proiectul urmărește creșterea producției de carne, prin folosirea încrucișării oilor Țigaie ruginie cu rase de carne din Franța, de tipul Venden, Berichon și Blanc du Massif Central. Proiectul va demara cu alcătuirea programului de hibridare, respectiv: – Se vor selecta oile din rasa Țigaie ruginie care vor fi încrucișate cu berbecii de carne din Franța; – Se va efectua potrivirea perechilor și nominalizarea împerecherilor, potrivit principiilor moderne de hibridare clasică; – Ulterior se va evalua dezvoltarea corporală și viteza de creștere a metișilor obținuți, prin cântăriri și măsurători biometrice. Se vor evalua însușirile calitative și cantitative pentru producția de carne. Se va evalua capacitatea combinativă a oilor țigaie ruginie cu berbecii din rasele de carne folosiți. Următoarea etapă a activității de cercetare va consta în determinarea efectul heterozis și în paralel stabilitatea genetică a însușirilor ameliorate la populația hibridă. Se vor estima valorile coeficienților de heritabilitate pentru caracterele specifice producției de carne la noile populații – corelații, heritabilitate, repetabilitate. Se vor elabora diferite variante de metisare și de creare a unei noi populații de carne, ce vor fi diseminate la crescătorii de ovine. Rezultatele obținute vor fi prelucrate statistic în vederea optimizării tehnologiilor folosite în scopul creșterii producției de carne la ovine și vor fi centralizate în cadrul unei anvelope tehnologice livrabile părților interesante. |
– Organizarea întâlnirilor de lucru, meselor rotunde, care au ca obiect această temă, cu crescătorii de ovine interesați; – Elaborarea a cel puțin unui articol științific care va fi comunicat la simpozioanele naționale și publicate în reviste de specialitate; – Valorificarea descendenților hibrizi cu rezultate îmbunătățite pentru producția de carne către crescători de ovine din zona Moldovei, care doresc să aplice tehnologii specifice producției de carne; – Diseminarea broșurilor cuprinzând anvelopa tehnologică optimizată în direcția creșterii performanțelor productive pentru carne a raselor de ovine cu lână semifină prin hibridare cu rasă de carne; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 72. |
ADER 8.1.3 |
Cercetări privind crearea unei populații românești de caprine de carne, prin încrucișarea raselor Boer și Carpatină |
1.100.000 d.c. 165.413 413.534 314.286 206.767 |
– Punerea la dispoziția persoanelor interesate, în cadrul unor întâlniri de grup, a informațiilor cu privire la: – punctele critice din tehnologiile de cultivare ecologică a vitei-de-vie și din vinificația ecologică; – metode inovative pentru controlul ecologic al buruienilor în plantații, controlul bolilor și dăunătorilor; – proceduri inovative pentru controlul punctelor critice în sistemul ecologic adaptat fiecărui areal viticol luat în studiu; – recomandări asupra modului de organizare a controlului punctelor critice în sistemul viticol ecologic. – Consilierea și asistența tehnică de specialitate persoanelor interesate în implementarea rezultatelor; – Organizarea de workshop-uri, comunicări și publicarea de articole în reviste de specialitate pentru diseminarea rezultatelor; – Organizarea de loturi demonstrative în care să fie prezentate noile soluții; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
Proiectul urmărește crearea unei populații de caprine de carne prin încrucișarea rasei Boer cu rasa Carpatină, consolidarea genetică și înmulțirea populației de hibrizi R1- 75% Boer, 25% Carpatină. Populația de hibrizi se va reproduce în sine, obținându-se până în anul 2022 caprine de carne bine adaptate la condițiile de mediu din Dobrogea. Pe parcursul derulării proiectului se vor desfășura următoarele activități: – Înregistrarea individuală a fătărilor; – Stabilirea principalilor indici de reproducție ai caprelor mame: fecunditate, prolificitate; – Cântărirea iezilor la fătare, la o lună, la două luni, la înțărcare și la vârsta de șase luni; – Efectuarea de măsurători corporale pe animalele adulte – capre, țapi; – Realizarea anuală a două loturi de iezi masculi care vor fi îngrășați o perioadă de 100-120 de zile în sistem intensiv: lotul I – martor, din rasa Carpatină și lotul O – experimental, din populația nou-creată, Boer x Carpatină; – Urmărirea vitezei de creștere a iezilor, a consumului de furaje și a conversiei furajelor în kg greutate vie; – Efectuarea sacrificărilor de control la sfârșitul perioadei de îngrășare, stabilindu-se randamentul la sacrificare; -Tranșarea carcaselor, stabilirea compoziției tisulare a acestora și încadrarea pe categorii de calitate; – Prelucrarea statistică a datelor obținute și interpretarea acestora. La finalizarea lucrărilor de cercetare documentația de formare și consolidare a populației de caprine de carne va face obiectul unei broșuri cu tehnologia de obținere a metișilor pentru producția de carne la caprine. |
– Livrarea unui număr de 100- 120 țapi de reproducție care vor fi utilizați în crescătoriile interesate, pentru obținerea iezilor hibrizi de carne cu viteză mare de creștere, un spor mediu zilnic de peste 180 grame și un randament mare la sacrificare, de peste 45%; – Organizarea de mese rotunde cu asociații și crescătorii interesați pentru producția de carne; – Publicarea de lucrări la simpozioane și participarea la târguri și expoziții; – Urmărirea rezultatelor obținute de crescătorii de caprine în urma utilizării țapilor de reproducție pentru producția de carne; – Broșura cu tehnologia de obținere a metișilor pentru producția de carne la caprine, cca 100 de exemplare, va fi pusă la dispoziția celor interesați, crescători de caprine, organizații din domeniu; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 73. |
ADER 8.1.4 |
Stabilizarea genetică a unui nou ecotip ovin specializat pentru producția de pielicele și carne la rasa Karakul |
1.000.000 d.c. 150.376 375.940 285.714 187.970 |
– Obținerea prin încrucișarea raselor Rasa de Carne Palas RCP+ Rasa Karakul de Botoșani KB și Cap Negru German CNG + Karakul de Botoșani KB, a două generații de hibrizi F1 2020, 2021 cu rezistență genetică la scrapie și caracteristici fenotipice dorite pentru producția de carne; – Obținerea în 2021 a gestațiilor premergătoare generației backcross R1; – Obținerea unor date comparative privitoare la capacitatea combinativă a raselor, materializate prin: indici de reproducție – fecunditate, fertilitate, natalitate și parametrii privind aptitudinile hibrizilor pentru producția de carne – spor mediu zilnic, randament la sacrificare, calitate carcase. |
În cadrul proiectului se va testa capacitatea combinativă a rasei Karakul de Botoșani KB cu rase de carne Rasa de Carne Palas-RCP și Cap Negru German- CNG. Se dorește crearea unor populații premergătoare stabilizării unui nou ecotip ovin specializat pentru producția de carne. În primul an de derulare a proiectului, părinții potențiali din rasa maternală KB și cele paternale RCP și CNG vor fi genotipați și selectați pentru rezistența la scrapie. Pentru obținerea generației F1-2020, vor fi realizate două tipuri de încrucișări masculi RCP cu femele KB; masculi CNG cu femele KB. Descendenții F1-2020 vor fi evaluați pentru aptitudinile producției de carne, iar carcasele masculilor vor fi evaluate în sistem european – SEUROP. În următorul an vor fi realizate aceleași tipuri de încrucișări. Ulterior, din populația parentală va fi obținută o nouă generație F1- 2021, care va fi evaluată din nou. În toamnă vor fi realizate încrucișări de tip back-cross între generația F1-2020 și berbeci noi. Ele vor permite obținerea în final a generației R2 destinată înmulțirii în sine, în scopul stabilizării caracterelor dorite. |
– Fermierii vor putea folosi informațiile privind capacitatea combinativă a rasei Karakul din fermele proprii cu rasa de carne autohtonă, Rasa de Carne Palas, respectiv cu cea de import Cap Negru German. În acest fel vor putea lua decizii privitoare la cea mai rentabilă schemă de hibridare în fermele proprii, care poate duce la obținerea unor miei cu carcase de calitate superioară, competitivi pe piața UE sau Asiatică; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 74. |
ADER 8.1.5 |
Elaborarea unei tehnologii performante pentru îmbunătățirea caracterelor de reproducție la taurine |
450.000 d.c. 67.669 169.173 128.572 84.586 |
– Metodologie modernă de identificare a genotipurilor anormale în efectivele de taurine investigate; – Evaluarea efectelor bolilor ereditare asupra capacității de reproducție a purtătorilor, cu importanță majoră în creșterea și exploatarea animalelor de fermă; – Stabilirea măsurilor adecvate de profilaxie a anomaliilor și eliberarea buletinelor de analiză citogenetică, care se vor transmite beneficiarilor; – Elaborarea de propuneri privind monitorizarea bolilor ereditare prin investigație citogenetică în scopul asigurării sănătății genetice a efectivelor de taurine investigate și evitării efectelor negative asupra performanțelor de reproducție și eficienței economice în creșterea și exploatarea acestora; – Cuantificarea anomaliilor cromozomale la rasele de taurine investigate, în raport cu cazuistica internațională. |
Îmbunătățirea caracterelor de reproducție și implicit eficiența economică în exploatarea efectivelor de taurine crescute în țara noastră, este astăzi posibilă prin aplicarea metodologiei moderne de screening citogenetic. Controlul citogenetic sistematic este în măsură să evidențieze o serie de defecte ereditare sau neereditare care, odată cunoscute și eliminate, contribuie la îmbunătățirea eficienței reproductive în populația analizată. Odată identificate genotipurile anormale, vor fi studiate prin metode moderne de marcaj cromozomal prin care vom putea evidenția structura materialului genetic la nivel subcromozomal, ceea ce va contribui la stabilirea unui diagnostic cert privind afectarea integrității materialului genetic studiat. Prin aplicarea testelor specifice metodologiei moderne de investigație citogenetică se vor evidenția cauzele și factorii de risc implicați în apariția defectelor ereditare. Pentru racordarea noastră la legislația europeană, care condiționează importul și exportul de animale și material seminal, de calitatea materialului genetic, este imperios necesară aplicarea metodologiei moderne de screening citogenetic pentru eradicarea bolilor ereditare, la rasele de taurine din țara noastră. |
Diseminarea rezultatelor va fi făcută prin intermediul: – Revistelor științifice interne și internaționale, elaborarea de lucrări științifice și participarea la diferite manifestări științifice atât în țară cât și în străinătate; – Organizarea de întâlniri cu crescătorii de animale, difuzarea de pliante și broșuri pentru promovarea rezultatelor și pentru a atrage atenția asupra importanței asigurării sănătății genetice a efectivelor de bovine crescute în țara noastră; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 75. |
ADER 8.1.6 |
Cercetări privind utilizarea markerilor SNP și formarea unei populații de referință în vederea implementării selecției genomice la taurine |
1.200.000 d.c. 180.451 451.128 342.857 225.564 |
– Genotiparea unui lot de animale cu 800 capete Bălțată cu Negru Românească, 600 Bălțată Românească și 100 Brună de Maramureș pe baza unui panel de 50.000 de SNP-uri -Single Nucleotide Polymorphism, în scopul creării unor populații de referință pentru aceste rase; – Crearea și dezvoltarea unor baze de date genotipice și fenotipice proprii fiecărei populații de referință, cu date achiziționate în conformitate cu standardele de calitate stipulate de ghidurile internaționale; – Metodologie de estimare prin metode moderne a parametrilor genetici ai populațiilor de taurine din România; – Efectuarea de studii de asociere la nivel genomic, studii GWAS – Genome-Wide Association Study, pentru caracterele de producție și reproducție importante din punct de vedere economic; – Adaptarea modelelor matematice pentru estimarea valorilor de ameliorare genomice; – Elaborarea Indexului de Selecție optim pentru caracteristicile morfo- productive ale populațiilor de taurine din România; – Metodologie de implementare a cuantificării unor noi genotipuri, scorul podal, ecografia mușchiului Longissimus dorsi, LD, ale unor caractere ce fac obiectul ameliorării; – Identificarea punctelor din programele de ameliorare ce vor trebui modificate în vederea trecerii la Selecția Genomică. |
Din anul 2000 a început dezvoltarea testelor de genotipare pentru un număr mare de polimorfisme ale unei singure nucleotide SNP, iar primul cip comercial de genotipare SNP a fost lansat în decembrie 2007. Peste 15.000 de genotipuri au fost utilizate pentru a determina SNP-uri, care ar trebui să fie utilizate în evaluarea genomică a bovinelor de lapte din Statele Unite ale Americii, SUA. Evaluările genomice ale SUA au fost lansate pentru prima dată în ianuarie 2009 pentru rasele Holstein și Jerseys, în august 2009 pentru Brown Swiss, în aprilie 2013 pentru Ayrshires și în aprilie 2016 pentru Guernseys. Astfel, tematica proiectului vizează studii de selecție genomică la vaci în contextul bio-economic din România. Proiectul își propune investigarea unui număr de 50.000 de SNP-uri în cadrul raselor Bălțată cu Negru Românească, Bălțată Românească și Brună de Maramureș și efectuarea de studii de asociere la nivel genomic, studii GWAS, pentru caracterele importante din punct de vedere economic. Genotiparea cu ajutorul SNP-urilor va genera un set de informații precise despre structura genetică a efectivelor de vaci din România. |
– Întâlniri cu fermierii și asociațiile de creștere a taurinelor în vederea valorificării rezultatelor proiectului și prezentarea avantajelor utilizării informațiilor genomice la rasele de taurine pentru îmbunătățirea programelor de ameliorare; – Colaborarea cu Agenția Națională pentru Zootehnie în vederea valorificării informațiilor genomice; – Publicarea de articole în reviste naționale și internaționale; – Participarea la conferințe naționale și internaționale; – Publicarea a 2 articole științifice cotate ISI, Institutul pentru Știința Informării; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 76. |
ADER 8.1.7 |
Cercetări privind elaborarea tehnologiei de ameliorare a ovinelor din Linia de lapte Bacău în vederea creșterii performanțelor productive |
900.000 d.c. 135.338 338.346 257.143 169.173 |
– Evaluarea genetică a reproducătorilor pe baza determinării estimatorilor genetici și a valorii de ameliorare; – Identificarea criteriilor supuse ameliorării; – Testarea berbecilor pentru caracterele de producție și reproducție; – Realizarea piramidei de ameliorare și structurarea efectivelor în raport cu performanțele de producție; – Ierarhizarea efectivelor după calitatea genetică și valoarea performanțelor de producție; – Definirea criteriilor care vor sta la baza nominalizării oilor mame de berbeci; – Optimizarea fluxului tehnologic în raport cu grupa de vârstă și starea fiziologică în vederea cuantificării câștigului genetic într-un termen mai scurt. |
Implementarea proiectului vizează elaborarea unei tehnologii eficiente de ameliorare a unei populații de tip nou de ovine, rezultată din încrucișarea oilor locale Țigaie cu genitori aparținând rasei Awasii, dar și de implementarea unui management eficient în vederea creșterii gradului de asemănare și a stabilizării caracterelor morfologice, productive și reproductive, pentru a se îndeplini toate cerințele tehnice actuale în vederea omologării. În vederea atingerii tuturor obiectivelor specifice etapelor de derulare se va efectua o analiză detaliată a tuturor indicatorilor specifici caracterelor de producție și reproducție care, prin optimizare, pot atrage o creștere a gradului de ameliorarea a acestora. În acest sens se vor determina indicatorii actuali care caracterizează noua populație de ovine cu referire directă la: – indicii de reproducție la mioare și la oile adulte, sezon de reproducție, fecunditate, prolificitate, indicii neonatali; – evaluarea caracterelor specifice producției de lapte în funcție de categoria de ovine și de tehnologia de creștere cu referire la: aplicarea unor tehnologii diferite de creștere a oilor pe durata lactației; – efectuarea controalelor productive în acord cu recomandările International Committee for Animal Recording – ICAR și elaborarea curbei lactației; determinarea capacității lactogene pe intervalul unei lactații și identificarea obiectivă a lactației maxime pentru a elabora viitoarea tehnologie de ameliorare; – evaluarea caracterelor specifice producției de carne se va baza pe organizarea îngrășării tineretului aparținând noii populații în vederea determinării reale a următorilor indicatori: intensitate de creștere, spor, consum specific, indici de abatorizare. De asemenea, prin proiectul propus se urmărește și înființarea unui centru de testare a berbecilor reproducători și determinarea valorii de ameliorare pentru caracterele de producție și reproducție. În ultima parte a proiectului se va efectua o analiză genetică a noii populații de ovine și se va elabora standardul noii populații de ovine, în vederea omologării ca o nouă creație biologică. |
– Organizarea de workshop-uri cu fermierii din zonă; – Participarea cu efective de animale reprezentative la expozițiile zootehnice desfășurate în arealul respectiv; – Prezentarea rezultatelor cercetării la simpozioane și conferințe naționale și internaționale; – Publicarea rezultatelor cercetărilor în jurnale științifice indexate în baze de date internaționale; – Întâlniri periodice cu membrii asociațiilor profesionale din zonă în vederea promovării principalelor date și informații ale cercetării aplicate și a identificării problemelor cu care aceștia se confruntă; – Realizarea unei pagini web în vederea asigurării transparenței și a promovării rezultatelor din cercetarea aplicată; – Principalii beneficiari a rezultatelor obținute vor fi toți crescătorii de ovine aflați în arealul reprezentat de Podișul Central al Moldovei. |
|
|
| 77. |
ADER 8.1.8 |
Cercetări privind creșterea procentului de cazeină coagulabilă din laptele de capră și a randamentului de procesare în brânzeturi, folosind selecția unor markeri ADN |
800.000 d.c. 120.301 300.752 228.571 150.376 |
– Stabilirea cu acuratețe la țapii din registrul genealogic a genotipurilor alfa S1 cazeinei, CSN1S1 și clasificarea lor în funcție de acest criteriu; – Evidențierea practică în ferme pilot a efectului genotipurilor AA, respectiv FF, asupra conținutului de cazeină al laptelui și a randamentului de obținere al brânzeturilor de capră; – Obținerea prin însămânțări/monte dirijate în fermele pilot a unor descendenți cu genotip CSN1S1 AA; – Recomandarea unui plan eficient de ameliorare a conținutului de cazeină coagulabilă din lapte la rasele de caprine crescute în România. |
Ameliorarea eficientă a calității de procesare a laptelui de capră produs de rasa Carpatină este limitată de lipsa testării genetice pentru gena alfa S1 cazeinei, CSN1S1, marker aplicat ca prim criteriu în selecția caprinelor din Franța din anii 2000. Genotipurile CSN1S1 cauzează o variabilitate foarte semnificativă a conținutului de CSN1S1 în lapte între 1,2 g/l – FF si 7,2g/l – AA și a cantității de brânza de capră obținută, cu până la 20% pe litrul de lapte procesat. În cadrul proiectului este necesar ca activitatea de cercetare aplicată să se realizeze pe efectivele de caprine înscrise în registrul genealogic al rasei. Proiectul își propune să rezolve: – genotiparea la locusul CSN1S1 a masculilor amelioratori din registru și a unor femele de interes; – evaluarea practică în câteva ferme pilot, pe loturi experimentale de femele, a efectului genotipurilor CSN1S1, AA, respectiv FF, asupra conținutului de cazeină coagulabilă și a randamentului de transformare a laptelui în brânzeturi; – promovarea țapilor amelioratori de tip AA, prin însămânțări artificiale sau monte dirijate realizate în câteva ferme pilot. În cadrul proiectului este necesar ca activitatea de cercetare aplicată să se realizeze pe efectivele de caprine înscrise în registrul genealogic. Prin aplicarea rezultatelor cercetării de către crescătorii de capre se vor optimiza schemele de selecție/împerechere prin promovarea reproducătorilor cu genotip CSN1S1. Schema de selecție sau împerechere va permite obținerea unei descendențe ameliorate cu parametrii calitativi superiori ai laptelui, evidențiat prin conținut crescut în cazeină și randament mare de procesare în brânzeturi. Diversificarea și scoaterea pe piață a produselor îmbunătățite și noi, din lapte de capră, prin folosirea unui lapte de calitate net superioară tehnologic, va duce la creșterea rentabilității fermelor de capre. |
– Organizarea de workshop-uri cu fermierii din zonă; – Promovarea reproducătorilor cu genotip CSN1S1 AA, a schemelor de selecție sau împerechere de către crescătorii de capre; – Prezentarea rezultatelor cercetării la simpozioane și conferințe naționale și internaționale; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 78. |
ADER 8.1.9 |
Cercetări privind capacitatea de combinare generală și specifică a rasei Gât Golaș de Transilvania cu diferite rase și linii de găini privind calitatea cărnii |
1.100.000 d.c. 165.414 413.533 314.286 206.767 |
– Realizarea unor ghiduri tehnologice pentru diferite sisteme de creștere a rasei Gât Golaș de Transilvania; – Promovarea în industria avicolă a producției de carne de calitate superioară pentru un hibrid estimat cu creștere mai lentă; – Estimarea calității cărnii, compoziție chimică, acizi grași, aminoacizi; – Stabilirea unor recomandări nutriționale specifice; – Estimarea eficienței utilizării unor materii prime furajere; – Studiu privind determinarea mărimii optime a fermei de produse cu specific tradițional; – Propunerea unor module de organizare în diferite asocieri a producătorilor de produse avicole tradiționale, în vederea valorificării unei mărci specializate; – Realizarea unui studiu tehnico-economic privind înființarea unei ferme avicole cu specific tradițional. |
Gât Golaș de Transilvania constituie o rasă națională recunoscută ca rasă de expoziție, dar și de interes pentru avicultura profesionistă. Ea deține o serie de însușiri importante: puii au un ritm de creștere rapid și o viabilitate remarcabilă, păsările sunt rustice, adaptabile la condiții diferite de mediu, furnizează carne cu însușiri de calitate deosebite. De aceea, este mai mult decât justificat să i se acorde, în țara de origine, cea mai mare atenție. În acest sens, scopul proiectului constă în determinarea capacității de combinare generală și specifică a rasei, în diferite varietăți, cu alte rase sau simpli hibrizi, în vederea realizării unor hibrizi comerciali cu performanțe îmbunătățite și calitate superioară a cărnii, crescuți în diferite sisteme de creștere. Principalele activități, conform planului de realizare, unde în fiecare an, fiecare varietate de culoare se combină cu rase sau hibrizi, cuprind: experimentări pe loturi de reproducție și de hibrizi specializați, studii și teste de calitate a cărnii, testări de formule de nutrețuri combinate prin utilizarea de materii prime furajere specifice producției tradiționale. |
– Elaborarea și editarea de materiale de informare; – Diseminarea documentației privind tehnologiile de creștere și alimentație în sistem tradițional a puilor de carne, precum și a soluțiilor nutriționale de hrănire prin organizarea de instruiri, seminarii, demonstrații practice, workshop-uri pentru toți potențialii utilizatori; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 79. |
ADER 8.1.10 |
Caracterizarea genomică a raselor locale de ovine în vederea creării unor populații de referință ce vor fi folosite la estimarea valorii de ameliorare genomică |
1.000.000 d.c. 150.376 375.940 285.714 187.970 |
– Crearea și dezvoltarea unei baze de date cu valori fenotipice ale caracterelor de producție, reproducție și de bunăstare precum și genotipurile la populația de referință; – Metodologie nouă de estimare mai precisă a parametrilor genetici ai populațiilor locale de ovine din România; – Studiu de implementare a noii metode non-invazive de evaluare mai rapidă a cantității de carne în carcasă, prin metoda ecografică; – Estimarea efectului polimorfismelor mononucleotidice asupra caracterelor cu importanță economică și elaborarea ecuațiilor de predicție ce vor sta la baza implementării informației genomice, în programele de ameliorare; – Studiu de identificare și selectare a unor markeri moleculari Single Nucleotide Polymorphism – SNP, cu impact major în producția și sănătatea animalelor, în vederea utilizării lor în calcularea valorii de ameliorare genomice; – Elaborarea unui model matematic ce va putea fi utilizat în viitor la estimarea valorii de ameliorare genomică la ovine. |
Metodele tradiționale de ameliorare a ovinelor au dus la specializarea acestora și scăderea variabilității caracterelor de importanță economică. Populațiile locale de ovine, pe de altă parte, au menținut prin prezervarea "in situ" o variabilitate mărită ce poate oferi adaptabilitate mai bună a animalelor la noile condiții de mediu și implicit a unei producții sustenabile. La ora actuală, evaluarea genetică a reproducătorilor din populația de ovine, pe baza performanțelor proprii și a indivizilor înrudiți, este foarte costisitoare atât din punct de vedere financiar cât și al timpului. Evaluarea genomică permite identificarea indivizilor valoroși din punct de vedere genetic încă de la nașterea acestora, scurtând foarte mult procesul de selecție și costurile legate de acesta. Din acest punct de vedere, selecția genomică va intensifica ameliorarea atât a producției de lapte și carne la ovine, cât și rezistența la îmbolnăvire a acestora. La nivel internațional, țări precum Franța, Anglia, Australia, folosesc selecția genomică la rasele specializate dar și ca instrument de prezervare la rasele locale. Până în prezent, în România nu s-a folosit informația genomică în cadrul programelor de ameliorare a ovinelor. Este strict necesară implementarea unei strategii naționale de ameliorare genomică a caracterelor cu importanță economică la specia ovine, în vederea alinierii domeniului creșterii ovinelor la standardele europene și implicit cele internaționale. Selecția genomică reprezintă utilizarea informației oferită de polimorfismul unei singure nucleotide, la estimarea valorii de ameliorare, fără a fi neapărat cunoscută locația genelor care afectează caracterele ce fac obiectul ameliorării. Primul pas în selecția genomică este stabilirea unui grup de referință ce caracterizează cel mai bine din punct de vedere morfo-productiv rasa de ovine. Următorul pas este reprezentat de genotiparea indivizilor din grupul de referință cu ajutorul tehnologiilor moderne, SNP chip. După genotipare se va estima, cu ajutorul metodologiei GWAS, studiul de asociere al genomului cu fenotipurile, efectul SNP asupra caracterelor de interes economic. După estimarea efectului SNP în grupul de referință se poate calcula valoarea de ameliorare genomică a oricărui animal ce va fi genotipat în populația de bază. |
– Implementarea rezultatelor obținute la nivel de fermier, asociație de creștere a ovinelor, autorități de control și reglementare; – Întâlniri periodice cu fermierii, dedicate informării; – Cursuri de programe de ameliorare, la cererea asociațiilor de creștere sau a mediului academic; – Simpozioane naționale și internaționale – Publicarea rezultatelor în reviste cu caracter agro-zootehnic, din țară și străinătate, indexate BDI, Bază de Date Internaționale și cotate ISI, Institutul pentru Știința Informării, minim un articol; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 80. |
ADER 8.1.11 |
Cercetări privind cauzele și factorii de risc implicați în apariția defectelor ereditare la bovine în scopul asigurării profilaxiei genetice |
500.000 d.c. 75.188 187.970 142.857 93.985 |
– Metodologie modernă de identificare a genotipurilor anormale în efectivele de taurine, Bălțată Românească, Bălțată cu Negru Românească, Brună, Pinzgau de Transilvania și bubaline, Bivol Românesc din țara noastră; – Identificarea cauzelor și factorilor de risc implicați în apariția defectelor ereditare la bovine; – Evaluarea efectelor bolilor ereditare asupra capacității de reproducție a purtătorilor, cu importanță majoră în creșterea și exploatarea animalelor de fermă; – Stabilirea măsurilor adecvate de profilaxie a anomaliilor și eliberarea buletinelor de analiză citogenetică, care se vor transmite beneficiarilor; – Elaborarea de propuneri privind prevenirea bolilor ereditare, a cauzelor și factorilor de risc implicați în apariția defectelor ereditare la bovine, pe baza investigației citogenetice în scopul asigurării sănătății genetice a efectivelor de taurine și bubaline, a evitării efectelor negative asupra performanțelor de reproducție și eficienței economice în creșterea și exploatarea acestora; – Cuantificarea anomaliilor cromozomale la rasele de taurine și bubaline investigate, în raport cu cazuistica internațională. |
Îmbunătățirea caracterelor de reproducție și implicit eficiența economică în exploatarea efectivelor de taurine și bubaline crescute în țara noastră, este astăzi posibilă prin aplicarea metodologiei moderne de screening citogenetic. Controlul citogenetic sistematic este în măsură să scoată la lumină o serie de defecte ereditare sau neereditare care, odată cunoscute și eliminate, contribuie la îmbunătățirea eficienței reproductive în populația analizată. Odată identificate genotipurile anormale, acestea vor fi studiate prin metode moderne de marcaj cromozomal prin care vom putea evidenția structura materialului genetic la nivel subcromozomal, ceea ce va contribui la stabilirea unui diagnostic cert privind afectarea integrității materialului genetic studiat. Prin aplicarea testelor specifice metodologiei moderne de investigație citogenetică se vor evidenția cauzele și factorii de risc implicați în apariția defectelor ereditare. Se vor investiga cu precădere femelele cu tulburări de reproducție, anestru prelungit, monte repetate, avorturi și taurii folosiți la însămânțări artificiale, întrucât ei sunt principala pârghie de diseminare a anomaliilor ereditare în populațiile de descendenți. Pentru racordarea României la legislația europeană, care condiționează importul și exportul de animale de reproducție și material seminal, de calitatea materialului genetic, este imperios necesară aplicarea metodologiei moderne de screening citogenetic pentru eradicarea bolilor ereditare la rasele de taurine și bubaline din țara noastră. |
– Publicarea unor articole de specialitate în reviste tehnice și articole științifice în jurnale recunoscute la nivel național și internațional; – Participarea cu prezentări la conferințe naționale și internaționale; – Organizarea de workshop-uri, vizite de lucru și instruiri cu crescătorii de taurine, la care vor fi prezentate și difuzate rezultatele cercetării; – Elaborarea de broșuri cu datele obținute în perioada implementării proiectului; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 81. |
ADER 8.1.12 |
Cercetări privind crearea unui nucleu de taurine specializat pentru producția de carne |
1.000.000 d.c 150.376 375.940 285.714 187.970 |
– Crearea unui nucleu de taurine de carne, care să substituie rasele importate, care suferă de stres de adaptare la condițiile din țara noastră; – Creșterea producției de carne de calitate superioară în fermele comerciale de vaci de lapte și în fermele care doresc să facă tranziția de la producția de lapte la cea de carne; – Reducerea consumului specific pentru realizarea unui kilogram spor de creștere la taurine cu 1-1,5 unități nutritive/kg spor, prin valorificarea efectului heterozis și a combinabilității genetice dintre rasele genitoare; – Valorificarea superioară a vacilor slab productive, pentru 5-10% din efectivul fermei în care se va implementa proiectul și pentru cca. 20-25% reformate, din efectivul anual care să determine implicit, creșterea veniturilor din fermele de vaci de lapte, care exploatează rasa Bălțată cu Negru Românească; – Valorificarea superioară a furajelor de volum, furaj masă verde, fânuri și siloz de porumb, prin conversia acestora în carne de vită de calitate superioară și creșterea eficienței economice în fermele de vaci de lapte; – Obținerea unui nucleu de taurine de carne, de aproximativ 50 capete, la finalizarea proiectului. |
La nivel mondial, datorită utilizării pe scară tot mai largă a materialului seminal sexat în fermele de vaci de lapte, numărul de vaci necesar să producă vițele de înlocuire a scăzut semnificativ, vacile cu potențial productiv mai mic și cele reformă fiind încrucișate cu tauri din rase de carne pentru creșterea eficienței economice a exploatațiilor în țări precum Statele Unite ale Americii, Austria, Franța și Italia. În România nu există rase indigene specializate pentru producția de carne, majoritatea raselor locale fiind rase mixte Bălțată românească – Simmental; Brună de Maramureș – Schwyz sau specializate pentru producția de lapte Bălțată cu negru românească, Holstein-Friză, din acest motiv producția de carne de mânzat este una modestă sub aspect cantitativ și calitativ. Obiectivul principal al proiectului îl reprezintă realizarea unui nucleu de taurine obținut din încrucișarea vacilor din rasa Bălțată cu negru românească, care reprezintă peste 35% din efectivul național, cu tauri din rase specializate pentru producția de carne rasele Aberdeen Angus, Limousine, Alb albastră belgiană și Charolaise, pentru obținerea unor produși cu rate de creștere ridicate +20-30% și carcase de calitate superioară, preponderent clasele de calitate E, U și R. Chiar dacă rasele încrucișate au caractere de producție diferite, se poate conta pe compatibilitatea genetică dintre acestea și pe efectul heterozis la produși. |
– Elaborarea de articole științifice și tehnice care vor fi comunicate la simpozioane, mese rotunde și se vor publica în reviste de specialitate din țară și străinătate; – Participarea cu prezentări la conferințe naționale și internaționale; – Organizarea de workshop-uri, vizite de lucru și instruiri cu crescătorii de taurine unde vor fi prezentate și difuzate rezultatele cercetării; – Elaborarea de broșuri cu datele obținute în perioada implementării proiectului; – Participarea cu loturi de animale la expoziții agricole; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| Obiectivul specific 8.2: Conservarea și prezervarea populațiilor de animale rase, linii, vulnerabile și în pericol de dispariție |
|
|
| 82. |
ADER 8.2.1 |
Testarea capacității de combinație a celor 3 linii autohtone de curcă Meleagris gallopago, în vederea populării microfermelor cu material biologic productiv și adaptabil la condiții variabile de exploatare |
900.000 d.c. 135.338 338.346 257.143 169.173 |
– Testarea capacității de combinabilitate a celor 3 linii autohtone de curcă, considerate patrimoniu genetic național; – Producerea de hibrizi broiler cu performanțe productive ridicate, din combinarea a câte 2 linii; – Testarea performanțelor hibrizilor, atât cele productive cât mai ales de plasticitate și adaptabilitate; – Îmbunătățirea performanțelor cu minim 12-15% la hibrizi față de formele parentale; – Ghid cu tehnologii de creștere și exploatare specifice materialului biologic produs; – Practicarea unor metode biotehnologice moderne pentru reproducere, incubație și prevenție a bolilor. |
Realizarea unor performanțe productive ridicate în fermele de curci este posibilă numai prin producerea de hibrizi care, în condiții tehnologice corespunzătoare, să asigure performanțe productive ridicate. Utilizarea în producție a hibrizilor de curcă, presupune existența unor linii cu un anumit grad de homozigoție și care, prin combinare, să asigure vigoarea hibridă, heterozisul. Realizarea stării de homozigoție a genelor care controlează caracterele productive ale curcilor implică perfecționarea acestor linii prin selecție și testarea capacității lor de combinare. Prin perfecționarea liniilor de curci existente, se urmărește reducerea consumului de furaje, mărirea vitezei de creștere la tineret, reducerea procentului de mortalitate, creșterea fertilității și ecloziunii prin îmbunătățirea calității materialului seminal la masculi și perfecționarea tehnicii de recoltare și diluție a acestuia și de însămânțare a curcilor, îmbunătățirea stării sanitar-veterinare a efectivelor, prin măsuri de supraveghere, sanitizare și un tratament al ouălor. Prin proiect se vor dezvolta cunoștințele privitoare la alimentația omului, prin evidențierea rolului cărnii de curcă în rândul alimentelor de origine animală, prin calitatea și valoarea sa igienico-dietetică. |
– Promovarea tehnologiilor de creștere și exploatare specifice materialului biologic produs și difuzarea către fermieri și părțile interesate a ghidului elaborat; – Difuzarea în țară a materialului biologic creat cu valoare genetică ridicată; – Organizarea de mese rotunde cu microfermele interesate; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 83. |
ADER 8.2.2 |
Cercetări privind însușirile morfoproductive ale rasei Pinzgau de Transilvania în vederea elaborării programului de ameliorare a rasei |
550.000 d.c. 82.707 206.767 157.143 103.383 |
– Menținerea unui nucleu distinct din rasa Pinzgau de Transilvania cât mai apropiat de rasa originară din zona Bucovinei și a Munților Apuseni, care să asigure stabilitatea genetică a exemplarelor și un număr suficient de mare pentru a evita driftul genetic; – Evaluarea efectivului de taurine din rasa Pinzgau de Transilvania din punctul de vedere al însușirilor fenotipice și genotipice; – Obținerea de vaci gestante, înregistrarea produșilor obținuți de la vacile din loturile experimentale, stabilirea indicilor de creștere și dezvoltare a produșilor obținuți; – Recoltarea unor probe biologice de la indivizi de rasă Pinzgau de Transilvania ce vor fi genotipate pentru locii cu importanță economică în producția de lapte; – Implementarea unui program de ameliorare a genofondului rasei |
Se va face un studiu documentar privind rasa Pinzgau de Transilvania și importanța ei în programul de ameliorare a resurselor genetice ale populațiilor de taurine. Se va evalua efectivul de taurine din rasa Pinzgau de Transilvania existent în țară, din punct de vedere numeric și al însușirilor fenotipice, în vederea stabilirii obiectivelor viitoare de ameliorare. Se vor desfășura activități de însămânțare artificială a vacilor Pinzgau de Transilvania cu material seminal congelat provenit de la tauri din aceeași rasă, vor fi înregistrați și monitorizați produșii cu însușiri fenotipice caracteristice rasei, urmărindu-se indicatorii de creștere și dezvoltare. Se vor centraliza rezultatele obținute, în ceea ce privește menținerea și ameliorarea unei populații din rasa Pinzgau de Transilvania la un nivel care să evite driftul genetic. Toate informațiile obținute vor fi prelucrate statistic. |
– Elaborarea de articole științifice care vor fi comunicate la simpozioane și se vor publica în reviste de specialitate; – Organizarea de întâlniri de lucru, mese rotunde, instruiri, consultanță pentru fermieri; – Elaborarea de articole și broșuri de promovare a rezultatelor proiectului; – Dirijarea spre arealul de creștere a rasei, în vederea menținerii și ameliorării genetice a populațiilor actuale, a tineretului femel și mascul disponibil în cadrul nucleului format și consolidat; – Pagină web cu informații privind ameliorarea rasei Pinzgau de Transilvania și posibilități de utilizare a ei în scop economic, cultural și turistic |
|
|
| 84. |
ADER 8.2.3 |
Evaluarea și conservarea a diferite rase și linii de palmipede, în vederea obținerii unor hibrizi cu potențial productiv ridicat |
1.000.000 d.c. 150.376 375.940 285.714 187.970 |
– Conservarea populațiilor de palmipede prin realizarea unui program cadru de reproducție; – Realizarea unor hibrizi comerciali cu potențial productiv ridicat; – Promovarea producției de carne de palmipede; – Evaluarea productivă a raselor și liniilor de palmipede; – Evaluarea calității cărnii de palmipede – compoziție chimică, acizi grași, aminoacizi; – Estimarea eficienței utilizării unor materii prime furajere; – Propunerea unor module de organizare în diferite asocieri, în vederea valorificării unei mărci specializate; – Realizarea unui studiu tehnico- economic privind înființarea unei ferme pentru producția de carne de palmipede. |
Creșterea palmipedelor poate deveni o ramură importantă a aviculturii din România, rasele și liniile existente putând forma numeroși hibrizi performanți pentru carne sau ficat gras. În colecția națională există din 1962 o genotecă de rațe și gâște, singura din țară, cu 11 populații de mare valoare biologică, provenind din importuri și din selecția unor genotipuri autohtone. Deoarece efectivele de palmipede din țară s-au redus foarte mult, se impune conservarea acestui material biologic. În acest sens, scopul proiectului este de a păstra rasele și liniile de palmipede în limita minimă, științific admisă, pentru menținerea în echilibru genetic și realizarea unor hibrizi cu potențial productiv ridicat. Activitățile necesare desfășurării proiectului întrunesc condițiile de echilibru genetic, păsările fiind crescute în rasă curată, izolate reproductiv. Aceste activități se referă la experimentări pe rase sau linii de palmipede, pe loturi de hibrizi specializați, realizarea de studii și teste de calitate a cărnii. |
– Elaborarea și editarea de materiale de informare cu rezultatele cercetării – pliante, broșuri; – Diseminarea pe scară largă a documentației privind tehnologiile de creștere și alimentație ale hibrizilor comerciali; – Organizarea de instruiri, seminarii, demonstrații practice, workshop-uri pentru toți potențialii beneficiari – fermieri existenți, ferme nou înființate, autorități, cooperative avicole, unități de cercetare în domeniu, Uniunea Crescătorilor de Păsări din România; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 85. |
ADER 8.2.4 |
Evaluarea indicatorilor morfo-productivi și de reproducție la populații de suine Mangalița și Bazna, în vederea conservării genetice și a ameliorării structurii acestora |
1.100.000 d.c. 165.414 413.533 314.286 206.767 |
– Studiu privind indicatorii morfo- productivi și reproductivi la populații de suine Mangalița și Bazna; – Test biologic pentru puritatea rasei; – Stabilirea unor rețete nutriționale care să permită valorificarea superioară și eficientă a hranei; – Evaluarea conformației, constituției și a indicatorilor de creștere, a principalilor indici reproductivi specifici masculilor și femelelor și eventualele modificări survenite în calitatea cărnii și a grăsimii la aceste rase, în urma aplicării acestor strategii nutriționale; – Plan de măsuri de conservare a celor două rase. |
Mangalița, rasă veche formată în Balcani, a fost eliminată sistematic din etajele piramidei ameliorării în România, datorită unor însușiri productive și reproductive incompatibile cu rigorile economiei de piață. În ultima perioadă, se înregistrează cca. 20 000 de capete porci rasa Mangalița, iar exemplarele rasei Bazna reprezintă aproximativ 600 capete. Majoritatea animalelor nu beneficiază încă de o recunoaștere genetică oficială și științifică, multe determinări fiind făcute empiric, prin analiza somatică a corpului. În toate regiunile țării nu s-au înregistrat mai mult de 250- 280 fermieri, proprietari de micro-ferme cu efective pornind de la cca. 50 de capete și până la 400 capete. În plus, fermierii sunt răspândiți aleatoriu, în județe cu sau fără tradiția creșterii porcinelor. Proiectul își propune organizarea planurilor experimentale pentru a stabili structura nutrițională optimă pentru aceste rase. Plecând de la aceste considerente, este necesară menținerea unui nucleu de rasă pură în vederea valorificării în funcție de interesele fermierilor și ale pieții. Pentru atingerea obiectivelor propuse se are în vedere evaluarea indicatorilor morfo-productivi a eventualelor modificări survenite în calitatea cărnii și a grăsimii la aceste rase, în urma aplicării strategiilor nutriționale, precum și a indicilor de reproducție, realizarea unui plan de măsuri de conservare a celor două rase. Un set de măsuri vor fi stabilite pentru menținerea unui nucleu de animale semnificativ. Se vor utiliza numai animalele de rasă pură, înscrise în registrul genealogic. Se vor dirija împerecherile în vederea evitării consangvinizării. |
– Organizarea de conferințe, simpozioane, seminarii, workshop-uri, cu specialiști în domeniu, pentru prezentarea rezultatelor cercetării; – Organizarea de instruiri, demonstrații practice expoziții pentru promovarea creșterii suinelor din rasele Bazna și Mangalița în gospodăriile populației în special la nivel rural; – Publicarea unor broșuri cu performanțele raselor, rețetele nutriționale specifice acestora și planul de măsuri de conservare; – Transferul rezultatelor – proceduri, metodici, metodologii, tehnologii, către crescătorii de Mangalița și Bazna; – Difuzarea de noi informații cu privire la metodele de inducere și sincronizare a estrului la rasele locale Mangalița și Bazna; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 85^1. |
ADER 8.2.5 |
Cercetări privind identificarea fenotipică și genotipică pe bază de markeri a populației de taurine din rasa Sură de stepă din diferite areale de creștere în vederea asigurării managementului durabil al rasei |
1.400.000 d.c. 210.526 526.316 400.000 263.158 |
– Cuantificarea numerică a populațiilor de taurine din rasa Sură de stepă; – Stabilirea markerilor genetici specifici rasei Sură de stepă; – Stabilirea efectelor genetice ale proteinelor de șoc termic implicate în rezistența populației de taurine la factorii de mediu, în condiții de stres termic; – Evaluarea diversității genetice a taurinelor din rasa Sură de stepă; – Extinderea nucleului de taurine Sură de stepă până la nivelul evitării driftului genetic și a consangvinizării, în vederea asigurării conservării resurselor genetice ale rasei |
În contextul fenomenului general de diminuare a diversității genetice, în special la bovine, conservarea speciilor amenințate cu dispariția joacă un rol primordial. Printre rasele de taurine cu risc de dispariție în țara noastră este și Sura de stepă, deoarece, conform standardelor internaționale, mai există aproximativ 150 de exemplare. Scopul proiectului constă în identificarea și stabilirea unor markeri genetici și moleculari pentru analiza comparativă a diversității genetice în populațiile de animale din rasa Sură de stepă din zona de N-E a României, precum și din arealele de creștere Bisoca-Buzău și Delta Dunării, în vederea evaluării diversității genetice a populațiilor de taurine studiate. Obiectivele proiectului au în vedere stabilirea condițiilor de includere a efectivelor de animale identificate și izolate în zonele de creștere în cadrul programelor de conservare, în vederea extinderii populațiilor de taurine din rasa Sură de stepă până la un număr de 50-100 de indivizi, pentru evitarea pierderilor de gene prin deplasarea întâmplătoare a secvențelor prin drift genetic și a pericolului de consangvinizare. Pentru realizarea obiectivelor propuse în cadrul proiectului se vor identifica efectivele de taurine din rasa Sură de stepă din punct de vedere numeric și al distribuției teritoriale. Se vor efectua analize cantitative ale proteinelor de șoc termic (HSP60, HSP70, HSP90-Heat Shock Protein) prin reacția RT-PCR, a căror sinteză este declanșată de factorii stresogeni biologici, fizici și chimici, în vederea stabilirii însușirii de rezistență la factorii de mediu specifici rasei. Prin utilizarea SNPurilor (single-nucleotide polymorphism) determinate la nivelul genoamelor se vor evalua diversitatea genomică în rândul populației de bovine Sură de stepă din arealele studiate, diversitatea genetică și utilizarea acestor resurse genetice în vederea potențializării de creștere a populațiilor existente și scoaterii rasei din pericolul de dispariție. Vor fi efectuate analize fenotipice și genetice la populațiile de taurine Sură de stepă identificate și izolate în arealele de creștere din România și se vor identifica markerii genetici specifici rasei Sură de stepă pentru stabilirea identității de rasă. Se va stabili diversitatea genetică datorată arealelor diferite de creștere a rasei în România prin teste de citogenetică moleculară și prin analiza structurii populaționale cu ajutorul biostatisticii și al datelor din pedigriurile animalelor: distanța genetică prin calcularea indexului de conservare genetică (GCI); coeficientul de înrudire (F); variația endogamiei (ΔF); mărimea efectivă a populației (Ne); intervalul între generații (L); coeficientul de consangvinizare (AR); statistica Wright’s F. Se vor obține produși de rasă pură Sură de stepă prin aplicarea tehnologiilor moderne de reproducere. Utilizarea SNP-urilor (single-nucleotide polymorphism) determinate la nivelul genoamelor analizate, pentru a evalua diversitatea genomică în rândul populației bovine Sură de stepă din arealele studiate, diversitatea genetică și utilizarea acestor resurse genetice în vederea potențializării de creștere a populațiilor existente și scoaterii rasei din pericolul de dispariție. Datele obținute se vor centraliza și se vor evidenția trăsăturile fenotipice și genetice ale diferitelor varietăți de Sură de stepă prin comparea cu nucleul oficial din zona de N-E a României, urmărind totodată o strategie de conservare și consolidare genetică a rasei. |
– Participare la simpozioanele naționale și internaționale; – Publicare de articole științifice în reviste de specialitate; – Întâlniri de lucru, mese rotunde, instruiri și consultanță pentru fermieri; – Elaborare de articole de popularizare, broșuri; – Crearea paginii web cu informații privind varietățile rasei Sura de stepă din România și asemănările fenotipice și genetice dintre acestea |
|
|
| Obiectivul specific 8.3: Îmbunătățirea indicatorilor de reproducție la animalele de fermă prin utilizarea biotehnologiilor specifice |
|
|
| 86. |
ADER 8.3.1 |
Cercetări privind aspectele tehnico- economice ale fertilității la rasa de vaci Holstein Friză |
1.100.000 d.c. 165.414 413.533 314.286 206.767 |
– Obținerea unui interval de fătări de 12,8-13 luni, față de 14-15 luni în prezent, din care durata gestației reprezintă 280 zile, iar repaus uterin 85-110 zile, în condițiile unei lactații de 305 zile și un repaus mamar de 60 zile; – Realizarea unui ghid de bune practici de management al reproducției, validat în condiții experimentale, prin aplicarea căruia să poată fi valorificate eficient primele 100 de zile lactație, având în vedere că 50% din profit este generat în primele 100 zile de lactație; – Obținerea unor indici economici superiori prin îmbunătățirea parametrilor de reproducție, scurtarea intervalului de la fătare la însămânțarea fecundă, la cca. 75 zile, creșterea ratei de concepție imediat după repaus uterin, cu peste 90% și prelungirea vieții productive a femelelor de reproducție; – Îmbunătățirea statusului reproductiv al șeptelului, pentru evitarea unor costuri financiare suplimentare la nivelul fermei, prin diagnosticarea corectă, prevenirea, monitorizarea stării de sănătate și gestionarea eficientă a bolilor de reproducție precum endometrita, avortul și membranele fetale reținute, cauze majore ale infertilității femelelor; – Îmbunătățirea acurateții și creșterea ratei de detectare a estrului prin aplicarea protocoalelor hormonale de sincronizare folosind gonadorenine și prostaglandina, administrate în formă unică, în asociație sau combinație, GnRH + PGF2a + gestageni; – Reducerea intervalului dintre fătări de la 425 la 365 de zile duce la: – creșterea producției de lapte cu 5%, respectiv 504 l/vacă în lactație, rezultând un câștig de cca 1000 lei/vacă în lactație; – suplimentarea cotei de venituri zilnice provenite din vânzarea vițeilor, cu cca 2,9 lei/zi/cap; – Elaborarea unei metodologii de reproducție și management pentru vacile din rasa Holstein Friză. |
Performanța reproductivă este un factor determinant principal al muncii și rentabilității eficiente a unei ferme de vaci de lapte. Ineficiența reproducerii influențează producția de lapte, rata de sacrificare, modalitățile de fătare, progresul genetic și profitabilitatea. În majoritatea cazurilor, extinderea intervalului dintre fătări succesive deasupra unui anumit nivel va duce la o scădere a profitabilității. Fertilitatea scăzută are o influență economică deosebită în fermele de producție a laptelui ducând la scăderea producției anuale de lapte. În cazul vacilor bune producătoare de lapte, spre deosebire de juninci, par să existe dificultăți în realizarea concepției. În general, producțiile crescute au fost asociate cu rate scăzute ale concepției, sugerând că necesitățile metabolice în acest caz pot afecta negativ fertilitatea. În cazul vacilor de lapte, fertilitatea este influențată de practici de management cum ar fi detectarea estrului și tehnicile de însămânțare, prin aplicarea protocoalelor hormonale de sincronizare a căldurilor prin folosirea hormonilor de tipul gonadorenine și prostaglandina în asociație sau formă unică. În fermă se consideră nivelurile de performanță reproductivă luându-se în calcul parametrii ca: indicele de fătare, incapacitatea de a concepe, procent de viței obținuți, interval fătare-prima montă în zile, diagnosticul gestației, procent de gestații, analize ale fertilității veterinare. Activitățile proiectului urmăresc: – colectarea informațiilor privind indicii de reproducție, formarea bazelor de date. Înregistrarea datelor necesare pentru monitorizarea fertilității. Se va forma un lot din 25 capete vaci de lapte aflate în lactația I-a până la a III-a, la care se va determina starea de sănătate a acestora și valoarea actuală a indicilor de reproducție; – se va înregistra valoarea indicilor de reproducție realizați, precum și stabilirea parametrilor pentru măsurarea performanței fertilității; – se va efectua evaluarea economică a îndeplinirii indicilor de reproducție propuși și efectul fertilității asupra impactului economic prin abordări diferite de îmbunătățire a performanței reproductive a vacilor de lapte, estimarea valorii economice a indicilor de reproducție prin prisma cantității de lapte și forma curbei lactației, gradul de prelungire a intervalului de fătare, marja aplicată furajelor achiziționate, costul pe litru de lapte, valoarea vițeilor, costul montelor repetate și intervențiilor veterinare și creșterea randamentului în perioada de lactație timpurie la vacile non-gestante. Se urmărește îmbunătățirea managementului fătărilor și a indicilor de fătare din fermele de vaci de lapte precum și asigurarea unui vițel pe cap de vacă, pe an. Fermierii trebuie să conștientizeze pierderile realizate în fermele de vaci de lapte, din cauza neîndeplinirii indicilor de fertilizare menționați mai sus. |
– Întâlniri cu grupuri de fermieri și prezentări de comunicări științifice în domeniul creșterii animalelor; – Organizarea de conferințe naționale și internaționale, simpozioane naționale, cu participarea fermierilor, organizațiilor centrale și locale de ameliorare a animalelor; – Elaborarea articolelor științifice și publicarea în reviste de specialitate; – Pagină web cu informații privind rezultatele cercetărilor. |
|
|
| 87. |
ADER 8.3.2 |
Cercetări privind îmbunătățirea indicilor de reproducție la bivolițe, în scopul reducerii efectului sezonicității asupra producțiilor, prin implementarea de biotehnologii |
600.000 d.c. 90.226 225.563 171.429 112.782 |
– Obținerea unui interval între fătări cât mai aproape de 365 zile, interval considerat optim pentru o exploatare eficientă a bivolițelor; – Realizarea unei producții mai mari de lapte prin creșterea numărului de lactații/bivoliță; – Folosirea unui lot uniform de malaci pentru creștere și hrănire prin sincronizarea fătărilor la un număr mai mare de bivolițe, într-o perioadă dată; – Planificarea lactațiilor în efectiv, în conformitate cu anumite cereri ale pieței, preț favorabil, produse sezoniere; – Reducerea forței de muncă necesare detectării estrului prin inducerea și sincronizarea programată a estrului, pentru inseminare la timp; – Elaborarea unei tehnologii de reproducție îmbunătățite pentru bivolițe. |
Studiile de specialitate au indicat că, prin diferite metode biotehnice, ciclul sexual la bivoliță poate fi controlat și dirijat, astfel încât, într-o perioadă dată să fie însămânțate artificial mai multe femele, avantajele constând în scurtarea intervalului de instalare a gestației, reducerea efectelor sezonicității, urmărirea mai ușoară a manifestării căldurilor, organizarea mai bună a reproducției în fermele de bivolițe și implicit efecte economice importante. Sincronizarea estrului reprezintă o metodă importantă pentru îmbunătățirea managementului reproductiv la bubaline. Se au în vedere diferite metode moderne de sincronizare a estrului la bivolițe în vederea reducerii efectelor sezonicității, prin îmbunătățirea indicilor de reproducție și creșterea producției de lapte. Prin acest proiect vor fi aplicate mai multe scheme de tratament în vederea inducerii estrului într-o anumită perioadă, la un număr mai mare de bivolițe. Protocoalele de tratament au la bază diferite produse hormonale, administrate în formă unică, gestageni GnRH tip Progesteron, Prostaglandina PGF2a, în asociație, analogi GnRH + PGF2a sau combinații, gestageni GnRH + PGF2a, în vederea stabilirii celor mai eficiente biotehnici de management al estrului. Activitățile proiectului urmăresc: -identificarea și selectarea bivolițelor, care au performanțe productive, dar cu probleme de reproducție. Se vor forma 5 loturi experimentale, a câte 10 capete/lot, bivolițe cu o stare bună de sănătate, apreciată prin analize de profil metabolic și de întreținere, prin scorul condiției corporale, în funcție de protocolul terapeutic aplicat, bivolițe care vor fi inseminate artificial cu material seminal sau montate natural. În următorii ani, se vor înregistra indicii de reproducție la loturile de bivolițe și se va urmări producția de lapte. Se vor centraliza rezultatele cu privire la activitatea de reproducție a bivolițelor din loturile experimentale, în ceea ce privește indicatorii de reproducție și producția de lapte. – centralizarea rezultatelor cu privire la activitatea de reproducție a bivolițelor din loturile experimentale, în ceea ce privește indicatorii de reproducție și producția de lapte. |
– Elaborarea de articole științifice care vor fi comunicate la simpozioane naționale; – Elaborarea de articole științifice care vor fi publicate în reviste de specialitate; – Întâlniri de lucru, mese rotunde, instruiri, consultanță pentru fermieri, articole de promovare a rezultatelor proiectului, broșuri; – Pagină web cu informații privind tehnologia de reproducție a bivolițelor. |
|
|
| 88. |
ADER 8.3.3 |
Aplicarea unor biotehnologii de reproducție și genetică moleculară pentru înmulțirea controlată și consolidarea varietăților vulnerabile Alb, Roz și Halili din cadrul rasei Karakul de Botoșani |
1.500.000 d.c. 225.564 563.910 428.571 281.955 |
– Bază de date privind distribuția în ferme a varietăților Alb, Roz și Halili; – Obținerea prin genotipare a unor populații parentale rezistente la scrapie, care să ofere șansa obținerii unor descendenți sănătoși; – Standardizarea unui protocol de recoltare a materialului seminal și de însămânțare artificială, util pentru maximizarea numărului de descendenți obținuți din cele 3 varietăți; – Obținerea în trei ani consecutivi de descendenți, cu caracteristici fenotipice superioare părinților și cu o rezistență crescută la scrapie. |
Rasa Karakul prezintă o paletă coloristică a pielicelelor nemaiîntâlnită la alte rase autohtone, cu varietăți omologate Neagră, Brumărie, Maro, Sur. Obținerea unor pielicele de calitate, privind buclajul, finețea și pigmentația, sunt solicitate în industria confecțiilor, dar și cele albe sunt de interes, deoarece pot fi vopsite în funcție de cerințele pieței. Proiectul vizează activități de înmulțire controlată a varietăților în pericol de dispariție Alb, Roz și Halili, în scopul creării premiselor omologării lor, avându-se în vedere următoarele: – inventarierea efectivelor din cele trei varietăți existente în registru genealogic; – genotiparea și selecția părinților rezistenți genetic la scrapie, generarea unor profile ADN utile în stabilirea filiației și calcularea unor indici de diversitate; – nominalizare loturilor matcă, realizarea de însămânțări artificiale și/sau a montelor dirijate; – bonitarea mieilor obținuți în ani consecutivi conform fișei folosite la rasa Karakul, cuprinzând calitatea pielicelelor, caracterele de rasă și reținerea indivizilor care se califică ca părinți. În urma cercetărilor va fi optimizat un plan de selecție sau împerechere care va duce la înmulțirea mai eficientă a acestor varietăți și consolidarea lor în vederea maximizării șanselor de omologare în următorii ani, ca varietăți distincte în cadrul rasei Karakul de Botoșani. |
– Rezultatele cercetării vor fi aplicate în ferme private din domeniu, pentru gestionarea mai eficientă a varietăților de ovine vulnerabile Alb, Roz și Halili din cadrul rasei Karakul de Botoșani; – Pagină web cu informații privind rezultatele cercetărilor. |
|
|
| 89. |
ADER 8.3.4 |
Cercetări privind aplicarea diagnosticului ecografic în managementul reproducerii vacilor din specia Bos taurus rasa Bălțată cu Negru Românească |
750.000 d.c. 112.782 281.955 214.286 140.977 |
– Creșterea ratei gestației cu cel puțin 10%, a vacilor pentru lapte din lotul experimental, prin diagnosticarea timpurie a gestației în scopul depistării femelelor negestante, care vor fi supuse terapiei hormonale, necesare declanșării estrului; – Îmbunătățirea ratei estrului cu cel puțin 20%, în cazul vacilor pentru lapte din lotul experimental, prin aplicarea terapiei corespunzătoare a afecțiunilor utero-ovariene, ca urmare a creșterii acurateții diagnosticului clinic, prin utilizarea ecografiei transrectale; – Stabilirea momentului optim de realizare a inseminării artificiale, la vacile pentru lapte din lotul experimental, în scopul îmbunătățirii ratei gestației la prima inseminare artificială, cu cel puțin 10%, prin utilizarea ecografiei transrectale, în monitorizarea ovulației; – Evaluarea eficienței economice ca urmare a utilizării ecografiei în managementul reproducerii vacilor pentru lapte; – Realizarea unui ghid de bune practici privind utilizarea diagnosticului ecografic la specia Bos taurus. |
Ecografia reprezintă una dintre cele mai avansate tehnologii ce poate fi aplicată în scop de cercetare și de practică curentă pentru îmbunătățirea performanțelor de reproducere la specia Bos taurus. Prin caracterul său neinvaziv, examenul ecografic la specia Bos taurus oferă specialiștilor în domeniu, posibilitatea monitorizării și cercetării anatomiei uterine, involuției și patologiei uterine, depistarea timpurie a gestației, analiza dezvoltării embrio-fetale și chiar determinarea sexului fătului. Proiectul are drept scop îmbunătățirea activității de reproducere a vacilor din specia Bos taurus, rasa Bălțată cu Negru Românească, prin utilizarea ecografiei transrectale în stabilirea diagnosticului de certitudine privind unele situații fiziologice și patologice. Inițial vor fi diagnosticate precoce gestațiile la vacile pentru lapte din lotul experimental, prin realizarea ecografiei transrectale la 25 și 30 zile post-inseminare artificială. Se va stabili intervalul minim de zile de la inseminarea artificială pentru realizarea ecografiei, în scopul eficientizării diagnosticului de gestație. Vacile diagnosticate negestante până la 25-30 zile post- partum, din lotul experimental, vor fi supuse terapiei specifice pentru îmbunătățirea ratei de concepție și a intervalului fătare-concepție. Apoi, se vor diagnostica ecografic afecțiunile utero-ovariene, în scopul creșterii eficienței terapiei specifice și îmbunătățirii performanțelor de reproducere a vacilor pentru lapte din lotul experimental. Se va utiliza examenul ecografic transrectal pentru stabilirea dimensiunii foliculului ovarian dominant în apropierea ovulației, în scopul dirijării inseminării artificiale pentru îmbunătățirea ratei concepției vacilor din lotul experimental. Implementarea activităților proiectului va determina o creștere a acurateții diagnosticului ecografic în ceea ce privește diferitele ipostaze fiziologice și patologice ale reproducerii la bovine, ceea ce va duce la eficientizarea managementului reproducerii. |
Rezultatele proiectului se vor aplica și disemina prin: – Articole științifice care vor fi publicate în reviste de specialitate naționale și/sau internaționale; – Două articole științifice indexate BDI, Baze de Date Internaționale; – Participare la sesiuni de comunicări științifice și prezentarea cercetărilor obținute; – Organizare de mese rotunde și simpozioane, pentru promovarea rezultatelor proiectului; – Sesiune de prezentare și instruire privind utilizarea diagnosticului ecografic, pentru practicienii în domeniu – medici veterinari, tehnicieni, operatori inseminatori, ingineri zootehniști; – Pagină web cu informații privind aplicațiile practice ale ecografiei în managementul reproducerii vacilor din specia Bos taurus. |
|
|
| OBIECTIVUL GENERAL 9: ÎMBUNĂTĂȚIREA NUTRIȚIEI ȘI ALIMENTAȚIEI ANIMALELOR ÎN VEDEREA CREȘTERII COMPETITIVITĂȚII SECTORULUI DE CREȘTEREA ANIMALELOR, A SIGURANȚEI ȘI CALITĂȚII PRODUSELOR, SCĂDEREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI |
|
|
| Obiectivul specific 9.1: Valorificarea eficientă în hrana animalelor de fermă a noi resurse furajere, generate de ameliorarea plantelor și evoluția diverselor industrii alimentare /non- alimentare |
|
|
| 90. |
Abrogat. |
|
|
| 91. |
ADER 9.1.2 |
Cercetări privind utilizarea fitoaditivilor în furajarea păsărilor în vederea diminuării poluării mediului cu azot |
500.000 d.c. 75.188 187.970 142.857 93.985 |
– Elaborarea și implementarea în nutriția păsărilor, găini ouătoare și broiler, a unor noi rețete furajere care să includă diferiți aditivi, fitobiotice, uleiuri esențiale în scopul creșterii biodisponibilității proteinei și diminuării excretei de azot; – Creșterea biodisponibilității proteinei, concomitent cu îmbunătățirea performanțelor de producție; – Omologarea soluțiilor nutriționale viabile. |
Poluarea cu azot reprezintă una dintre cele mai importante probleme de mediu ale secolului XXI, iar sursa dominantă este sectorul agricol. Poluarea cu azot din apele terestre și de suprafață poate provoca și efecte negative asupra sănătății și economiei umane. În vederea diminuării excretei de azot, obținerii unei rentabilități economice, cu menținerea, îmbunătățirea performanțelor de producție, există mai multe strategii: dezvoltarea programelor de furajare specifice sexului și cerințelor animalului; formularea rațiilor astfel încât să includă cantitățile minime de nutrienți necesari pentru a satisface obiectivele de producție; utilizarea unor ingrediente cu digestibilitate ridicată și biodisponibilitate a nutrienților; formularea rațiilor bazate pe disponibilitatea nutrienților în locul conținutului total de nutrienți. Fitobioticele și uleiurile esențiale sunt compuși bioactivi naturali, derivați din plante, care pot fi adăugate în rații pentru a îmbunătăți performanța și sănătatea animalelor și pentru a reduce eliminarea de azot din excretă. |
– Elaborarea și implementarea de recomandări nutriționale către crescătorii de păsări, către fermele industriale de profil; – Comunicarea rezultatelor științifice la conferințele naționale și internaționale; – Publicarea de lucrări științifice în reviste de specialitate naționale și internaționale; – Pagină web cu informații privind rezultatele cercetărilor. |
|
|
| 92. |
ADER 9.1.3 |
Cercetări privind îmbunătățirea sistemului furajer la bovine, prin diversificarea structurilor de specii furajere și al noilor cultivare ameliorate |
1.000.000 d.c. 150.376 375.940 285.714 187.970 |
– Obținerea de producții mari și uniform repartizate în cursul perioadei de vegetație de cca 15-18 t SU/ha/an; – Obținerea unui procent mai mare de proteină în amestecul furajer, ca urmare a unui aport de 18 – 22% în amestecul furajer, a cicorii furajere și leguminoaselor; – Estimarea efectelor nutrețurilor studiate asupra principalilor parametri ce descriu metabolismul ruminal, animale fistulizate, urmărind în primul rând dinamica pH-ului, NH3, determinarea acizilor grași volatili, AGV, din lichidul ruminal prin gaz-cromatografie sau alte metode de precizie care să permită analiza rapidă și precisă a acizilor grași volatili, a profilului AGV-urilor. În baza acestor analize se continuă testarea cicorii furajere – Cichorium intybus L. pe tineretul taurin, în vederea estimării efectelor acesteia la nivel productiv și economic; – Obținerea unor sporuri în greutate superioare la rumegătoare, respectiv a unui spor mediu zilnic de 800 – 900 g, pe întreaga perioadă de creștere și dezvoltare a organismului sau până la sacrificare; – Optimizarea și eficientizarea fluxului tehnologic de producere și conservare a speciilor furajere ameliorate. |
Diversificarea structurilor de specii furajere ce intră în alimentația bovinelor, este o temă de interes tot mai mare pe plan mondial. Astfel se vizează îmbunătățirea actualului sistem furajer prin diversificarea structurilor de specii furajere și al noilor cultivare ameliorate. În acest context, în scopul diversificării și îmbunătățirii calității furajelor se recomandă introducerea cicorii furajere – Cichorium intybus L., în amestecuri cu graminee și leguminoase perene, datorită calităților deosebite ale acestei plante, respectiv, nivel ridicat al proteinei "asemănător lucernei", rezistență deosebită la secetă, palatabilitate și producții ridicate de substanță uscată, SU. Scopul proiectului este de a realiza amestecuri de specii de leguminoase și graminee care să genereze producții mari de biomasă, mai ales în condiții ridicate de intensivizare tehnologică, cu valoare energetică și proteică ridicată și conținut mare de substanțe nutritive, rezistență sporită la secetă, utilizându-se soiuri cu grad ridicat de competitivitate față de alte specii. Realizarea unor amestecuri de plante cu grad ridicat de consumabilitate, care se pretează la moduri diferite de utilizare, este o tematică de mare interes pentru potențialii beneficiari. Atingerea obiectivelor urmărite prin proiect, implică totodată și îmbunătățirea infrastructurii în sectorul vegetal, cu scopul efectuării unor cercetări moderne asemenea celor de la nivel european. |
– Instruiri ale fermierilor și organizarea de expoziții și târguri de profil; – Multiplicarea semințelor din categoriile biologice superioare și difuzarea creațiilor biologice vegetale la principalii beneficiari; – Diseminarea rezultatelor se va face prin publicarea de articole în reviste de specialitate, broșuri cu rezultatele obținute, participarea la conferințe internaționale și naționale, workshop-uri cu fermierii interesați; – Pagină web cu informații privind rezultatele cercetărilor. |
|
|
| 93. |
ADER 9.1.4 |
Cercetări privind îmbunătățirea eficienței productive a animalelor din speciile bovine, ovine, caprine, porci și păsări, prin reducerea emisiilor totale anuale de gaze cu efect de seră, exprimate în tone CO2 echivalent |
3.000.000 d.c. 451.128 1.127.819 857.143 563.910 |
– Studiu privind identificarea tehnologiilor și a practicilor pentru reducerea emisiilor totale anuale de gaze cu efect de seră, exprimate în tone CO2 echivalent, pentru animalele din speciile bovine, ovine, caprine, porci și păsări, care să îmbunătățească eficiența producției la nivel de animal și de fermă; – Studiu asupra strategiilor de furajare, care pot conduce la reducerea cantității de gaze cu efect de seră și a fezabilității aplicării acestora; – Strategii de furajare care implică modificarea structurii rațiilor/rețetelor, a nivelului de includere a unor materii prime, aditivi furajeri etc., validate prin efectuarea unor teste de nutriție și estimarea efectelor acestora asupra emisiilor de gaze cu efect de seră; – Studiu asupra compoziției emisiilor de gaze eliminate de animalele din speciile ovine, caprine, bovine, suine și păsări, în diferite tipuri de adăposturi și variante tehnologice de creștere; – Studiu asupra fezabilității, efortului financiar aferent implementării la nivel național a unor măsuri care să contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul zootehnic, în vederea dezvoltării durabile a sectorului zootehnic și siguranței alimentare; – Identificarea modelelor care pot fi utilizate în estimarea emisiilor de gaze cu efect de seră, pe baza unor informații minimale, sistemelor de creștere, structura rațiilor; – Realizarea unui program/soft pentru calculul emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul zootehnic. |
Pentru sistemele de producție animalieră, emisiile de oxid de azot – N2O, metan – CH4 și dioxid de carbon – CO2, constituie pierderi de azot, energie și practic o valorificare ineficientă a materiilor prime furajere, ceea ce conduce la reducerea eficienței și productivității în sectorul zootehnic. În acest scop, vor fi detaliate tehnologiile și practicile specifice managementului nutrițional al fermelor zootehnice și va fi realizată o ierarhizare a acestora din punct de vedere a fezabilității aplicării, iar cele mai promițătoare vor fi validate prin teste-pilot de demonstrare. Stabilirea unui standard minim de furajare, pe fiecare specie și categorie de producție, rase, tip de exploatație și întreținere, care să conducă la reducerea emisiilor totale anuale de gaze cu efect de seră, exprimate în tone CO2 echivalent. În cadrul acestui proiect se va proiecta și dezvolta un program pentru calculul emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul zootehnic provenite din diferite tipuri de exploatații unde se cresc ovine, caprine, bovine, suine și păsări. Programul pentru calculul emisiilor de gaze va fi utilizat pentru fiecare tip de exploatație agricolă, corespunzător speciei de animale și specializării tehnologice a animalelor, fiind realizată și o analiză comparativă a rezultatelor obținute . Se vor stabili unele metode de intervenție pentru reducerea emisiilor, bazate pe tehnologii și practici care să îmbunătățească eficiența producției la nivel de animal și de fermă. De asemenea, va fi analizată fezabilitatea potențialelor instrumente de implementare la nivel național. În final, se vor oferi recomandări pentru atenuarea și/sau remedierea efectelor nocive ale emisiilor de gaze provenite din sectorul zootehnic, asupra mediul înconjurător. |
– Organizarea de simpozioane, conferințe naționale și internaționale, workshop-uri, mese rotunde cu specialiști în domeniu, fermieri; – Publicarea unui articol științific cotat ISI, Institutul pentru Știința Informării, a 3 articole științifice indexate BDI, Baze de Date Internaționale; – Elaborarea și distribuirea de materiale informative – broșuri, pliante; – Realizarea unor teste demonstrative, prin care vor fi estimate efectele unor strategii de furajare asupra nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră. Rezultatele vor fi utilizate de fermieri, ca exemplu al aplicării unor tehnici de reducere a emisiilor; – Pagină web cu informații privind rezultatele cercetărilor. |
|
|
| Obiectivul specific 9.2: Evaluarea efectelor contaminanților ( micotoxine, etc.) asupra sănătății animalelor și siguranței produselor animale; dezvoltarea de metode de detecție și strategii de decontaminare |
|
|
| 94. |
ADER 9.2.1 |
Evaluarea efectelor produse de diferiți contaminanți alimentari asupra sănătății purceilor înțărcați și elaborarea de recomandări naționale și europene privind normele și limitele de toleranță pentru micotoxine |
500.000 d.c. 75.188 187.970 142.857 93.985 |
– Evaluarea riscului de expunere a suinelor la contaminarea cu micotoxine în conformitate cu recomandările UE; – Monitorizarea contaminării cu micotoxine a cerealelor din sud-estul României; – Identificarea claselor de micotoxine care contaminează frecvent cerealele în perioada 2019-2022, corelat cu condițiile climatice; – Date, valori de toxicitate generală obținute în experimente realizate pe purcei înțărcați pentru toxinele produse de specii de fungi ca Fusarium, Aspergillus, Penicillium etc.; – Date și valori de toxicitate specifică obținute în experimente realizate pe purcei înțărcați; – Elaborarea de recomandări privind normele și limitele de toleranță la micotoxine pentru porc; – Date științifice privind interacțiunea micotoxine-microbiotă-inflamație, obținute în experimente in vivo realizate pe purcei înțărcați; – Niveluri maxime de toleranță pentru toxinele produse de Fusarium, Aspergillus, Penicillium, etc. la purcei înțărcați; – Ghid privind limitele de toleranță pentru micotoxine la porc. – Ghid privind limitele de toleranță pentru micotoxine la porc. |
În prezent sunt cunoscute peste 400 de micotoxine cu efecte toxice. Comisia Europeană și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor, EFSA – European Food Safety Authority, au stabilit reglementări privind limitele de micotoxine maxim admise în produsele alimentare destinate hranei umane pentru cele mai frecvente micotoxine-aflatoxina, fumonisina, deoxinivalenol, nivalenol, zearalenona, conform Regulamentelor Comisiei Europene nr. 165/2010 și 1126/2007. Pentru animalele de fermă CE și EFSA au stabilit limite de toleranță doar pentru aflatoxine, pentru celelalte micotoxine enumerate sunt în prezent doar recomandări. EFSA solicită experimentări suplimentare pentru ca aceste reglementări să devină norme. Schimbările climatice au perturbat distribuția sau aria de răspândire a micotoxinelor pe glob, în România a fost observată o contaminare din ce în ce mai mare cu aflatoxine, dar și cu micotoxine produse de specii de Fusarium. Proiectul își propune evaluarea efectelor produse de micotoxinele care contaminează frecvent cerealele din România și care afectează performanțele productive, starea generală de sănătate și capacitatea de reproducție la porc. Vor fi efectuate experiențe pe porc, specie extrem de sensibilă la efectele micotoxinelor utilizând concentrații de micotoxine apropiate de recomandările EFSA. Experimentele vor fi efectuate pe purcei hibrizi. Se vor determina performanțele productive, răspunsul la stres oxidativ, parametri biochimici, hepatici și imuni. |
– Diseminarea rezultatelor obținute prin publicarea de articole științifice în reviste indexate în baze de date naționale și internaționale; – Publicarea de articole de specialitate în reviste de profil; – Diseminarea rezultatelor obținute prin comunicări științifice la seminarii, workshopuri și conferințe naționale și internaționale; – Pagină web cu informații privind rezultatele cercetărilor. |
|
|
| OBIECTIVUL GENERAL 10: EFICIENTIZAREA SISTEMELOR DE EXPLOATARE A ANIMALELOR DE FERMĂ |
|
|
| Obiectivul specific 10.1: Elaborarea și validarea de tehnologii de exploatare a animalelor de interes zootehnic |
|
|
| 95. |
ADER 10.1.1 |
Cercetări privind aptitudinile rasei Pinzgau de Transilvania în direcția producției de carne |
500.000 d.c. 75.188 187.970 142.857 93.985 |
– Relansarea producției de carne a rasei Pinzgau și implicit eficiența economică a gospodăriilor din zona montană; – Ritm de creștere mai mare a vițeilor, 800-900 g/zi și mai sănătoși; – Vârsta de sacrificare a vițeilor se va reduce cu 1-2 luni, greutatea în viu va crește la aproximativ 500 kg și în final va crește calitatea carcaselor obținute; – Elaborarea programului de conservare a genofondului rasei. |
Se va face o documentare bibliografică cu privire la reabilitarea producției de carne la nivel național prin implementarea tehnologiei de creștere a "vacii de carne" din rasa Pinzgau de Transilvania și se vor aranja spațiile de cazare specifice pentru variantele destinate studiului, varianta martor și varianta experimentală. Producția de lapte a vacilor Pinzgau este modestă, 6-8 l/zi, defectele de uger sunt majore și afectează mulsul mecanic, iar alăptarea vițeilor direct de la mamă prin supt se face pentru întreaga cantitate de lapte produsă. Vițeii vor suge toată cantitatea de lapte produsă de uger în intervalul naștere – înțărcare a vacilor mame, 230 zile. Apoi, se va urmări ritmul de creștere la tineretul din experiență în intervalele: 0-6 luni, 6-12 luni, 12-18 luni și la vârsta de sacrificare, în același timp se va urmări și înregistra consumul de furaje pe toată perioada experimentală. Totodată, se va cuantifica evoluția dimensiunilor corporale la toate categoriile de vârstă, aceste dimensiuni de lungime, lărgime și înălțime se vor măsura la sfârșitul fiecărei perioade de vârstă, urmărindu-se în același timp și starea de sănătate a întregului efectiv de viței și vaci. De asemenea, se va urmări procesul de reproducție a vacilor mame: data montei, data fătării, durata lactației, durata repausului mamar, intervalul între fătări, starea de sănătate a aparatului reproductiv la vaci. Totodată, se vor face observații cu privire la comportamentul vacilor în condițiile întreținerii acestora în padocuri colective, împreună cu produșii lor, se va urmări cu atenție manifestarea instinctului matern de apărare și recunoaștere a vițelului. Se vor face sacrificări de control la cele două loturi, experimental și martor, în urma cărora se va urmări vârsta și greutatea la sacrificare, greutatea carcasei, se vor tranșa carcasele, se va cântări cantitatea de carne, grăsime, oase și flax. La nivelul vertebrelor 8-9 si 11- 12 se vor face secțiuni pentru perimetrarea și calcularea suprafeței ochiului de mușchi în cmp. Se vor recolta probe de carne din care se vor face analize de laborator pentru compoziția chimică: substanță uscată – S.U, proteină, grăsime. Toate datele obținute vor fi prelucrate și interpretate statistic, iar diferența între mediile celor două variante experimentale vor fi testate din punct de vedere al semnificației statistice, testul "t". În final se va face un calcul de eficiență economică pentru cele două variante: tehnologia "vaca de carne" și îngrășarea tradițională semiextensivă, comparând cele două rezultate obținute. |
– Articole științifice publicate în reviste de specialitate; – Articole de promovarea rezultatelor proiectului în broșuri și presă; – Lucrări științifice care vor fi prezentate în simpozioane naționale; – Întâlniri de lucru, vizite, mese rotunde, instruiri și consultanță de specialitate pentru crescătorii de taurine; – Crearea paginii web cu informații privind importanța și pretabilitatea rasei pentru producția de carne. |
|
|
| Obiectiv specific 10.2: Creșterea gradului de acoperire a consumului de produse animaliere din producția internă în concordanță cu potențialul de producție sectorial și participarea la schimbul internațional cu astfel de produse ca răspuns la cererea crescândă de alimente la nivel mondial |
|
|
| 96. |
ADER 10.2.1 |
Cercetări privind intensivizarea producției de carne de miel la rasa de ovine Țurcană prin tehnologii și biotehnologii inovative |
1.000.000 d.c. 150.376 375.940 285.714 187.970 |
– Creșterea prolificității la rasa Țurcană la 130-150% prin selecție sau prin hibridare cu rase de carne prolifice; – Standardizarea condițiilor de creștere în sistem intensiv pentru a reduce pierderile prin mortalitate sub 3%; – Crearea a două preparate furajere care să conțină prebiotice, vitamine, elemente minerale, glucoză și probiotice, culturi vii pentru popularea rumenului întărirea sistemului imunitar și să asigure simbionților ruminali un mediu propice de înmulțire, ceea ce are ca efect final creșterea valorificării furajelor și maximizarea vitezei de creștere; – Estimarea efectelor celor două preparate furajere asupra principalilor parametri ce descriu metabolismul ruminal, dinamica pH, NH3; profilul acizilor grași volatili, AGV, asupra sistemului imunitar și asupra performanțelor productive. |
Producția de carne trebuie concepută ca o modalitate științifică și eficientă economic de a optimiza: obținerea unui număr cât mai mare de miei înțărcați pe oaie mamă și an; realizarea unei viteze de creștere a mieilor la nivelul potențialului rasei cu un consum specific cât mai mic; obținerea unor carcase de calitate, obiectiv de care este strâns legat prețul de vânzare. Principiul de bază al îngrășării intensive este hrănirea zilnică a tineretului ovin la nivelul cerințelor nutriționale, adecvată greutății și vârstei și limitarea mișcărilor pentru a reduce consumul de energie. De asemenea, trebuie avuți în vedere o serie de parametri nutriționali precum raportul de concentrate voluminoase, natura aportului energetic al rației, etc. Interesul de a dirija activitatea microorganismelor ruminale, în scopul optimizării fermentațiilor ruminale este din ce în ce mai mare deoarece prin diferite procedee biotehnologice poate fi crescut gradul de utilizare al hranei sau pot fi dirijate fermentațiile ruminale într-un sens care favorizează acumularea de masă corporală. |
– Publicarea unor articole de specialitate în reviste de profil și articole științifice în volume recunoscute la nivel național și internațional; – Organizarea de workshop-uri cu crescătorii de ovine unde vor fi prezentate rezultatele cercetării; – Organizarea unor vizite în fermele de îngrășare a tineretului ovin unde le vor fi prezentate fermierilor noutățile în domeniu și cerințele pieței privind cantitatea și calitatea carcaselor la mieii îngrășați în raport cu prețul obținut; – Pagină web cu informații privind rezultatele cercetărilor. |
|
|
| 97. |
ADER 10.2.2 |
Cercetări privind determinarea, monitorizarea și păstrarea însușirilor organoleptice, fizico-chimice, microbiologice și tehnologice ale cărnurilor provenite de la populații locale de suine Mangalița și Bazna, crescute în condiții heterogene, pe teritoriul României |
500.000 d.c. 75.188 187.970 142.857 93.985 |
– Studiu comparativ al populațiilor exploatate în sistem comercial de Mangalița și Bazna, crescute pe teritoriul României, în diferite regiuni, tipice pentru creșterea acestor rase, zona Ardeal, Moldova, sau atipice Bărăgan, Oltenia, din punct de vedere al însușirilor organoleptice, fizico-chimice și microbiologice ale cărnurilor, care să recomande extinderea exploatării acestor rase; – Determinarea variației însușirilor organoleptice, fizico-chimice, microbiologice și tehnologice ale cărnurilor, în funcție de tehnologiile de creștere și exploatare, factori de mediu și cei genetici; – Ghid de bune practici privind creșterea, hibridarea și exploatarea în România a suinelor din rasele Bazna și Mangalița, care să asigure menținerea însușirilor organoleptice, fizico-chimice, microbiologice și tehnologice ale cărnurilor, inclusiv din punct de vedere al influenței factorului nutritiv asupra acestor însușiri; – Obținerea cu caracter experimental a unor carcase valoroase, prelucrarea și conservarea eficientă și profitabilă a cărnii, grăsimii, preparatelor și semipreparatelor, în condițiile păstrării calităților specifice studiate. |
Carnea este considerată ca aliment sănătos pentru consumul uman și o materie primă valoroasă pentru industria alimentară. Valoarea nutritivă și caracteristicile microbiologice și organoleptice ale cărnii sunt determinate de regulă, de componența în fosfolipide vitamine și microelemente. După tăiere, în carcasa animalelor se produc o serie de procese fizice, chimice și biologice care îi desăvârșesc calitățile bune pentru carcasă. Aceste procese, în evoluția lor produc o serie de transformări în mușchi care privesc zvântarea, rigiditatea musculară, maturarea, fezandarea. Aprecierea suinelor pentru carne urmărește: calitatea cărnii și calitatea grăsimii. În acest context, carnea și grăsimea raselor Mangalița și Bazna au intrat în atenția multor companii ale industriei alimentare europene, datorită conținutului scăzut în colesterol de tip LDL, în mușchiul Longissimus dorsi, dar și a concentrației semnificative, în microelemente de tip seleniu, cupru, fier, zinc și de vitamine aparținând în special complexului B, comparativ cu porcii crescuți în sistem intensiv. Grăsimea de Mangalița conține cu 12-16% mai puțini acizi grași saturați și cu 8-10% mai mulți acizi grași nesaturați decât rasele de porci de carne, potrivit cercetătorilor Holl6 și colaboratorii, în studiul din anul 2003. Pornind de la cercetările din domeniu, respectiv Pasarin și colaboratorii săi, în anul 2016, Zăhan și colaboratorii în anul 2009 și 2010, în cadrul proiectului se vor studia însușirile organoleptice, fizico-chimice, microbiologice și tehnologice ale cărnii și grăsimii obținute de la populațiile locale de Bazna și Mangalița la nivel național. Se vor efectua seturi de analize ale însușirilor organoleptice, fizico-chimice, microbiologice și tehnologice ale cărnii și grăsimii, se vor centraliza rezultatele analizelor obținute, care vor fi prelucrate și completate în vederea determinării variabilității acestora în funcție de factorii de influență, precum tehnologiile de creștere și exploatare, nutriția, factorii genetici și de mediu, care determină această variabilitate. Examenul organoleptic se face pe carcasa întreagă, sferturi, semi-carcasă. Se controlează aspectul, culoarea, consistența, mirosul și caracteristicile grăsimii, măduvei oaselor. La rece, se va determina frăgezimea, exudația cărnii și pH-ul. Totodată, se va calcula și verifica determinismul genetic al însușirilor studiate și variația acestuia în condiții de hibridare moderată și intensivă. Pe baza datelor obținute, coroborate cu diferitele metodologii de creștere, întreținere și exploatare, precum și cu metodele de prelucrare, conservare ale cărnii, grăsimii preparatelor din carne și grăsime de Bazna și Mangalița, se vor determina cele mai bune practici în materie și vor fi validate printr-o fundamentare experimentală pertinentă. Prin rezultatele obținute și prin diseminarea lor se pun bazele constituirii unei anvelope logistice care să permită o abordare unitară la nivel național a creșterii și exploatării comerciale a celor două rase valoroase, educarea consumatorului în această privință și extinderea exploatării celor 2 rase cu rezultate benefice pentru populație și pentru crescători, diversificarea și extinderea produselor tradiționale și recomandări pentru industria procesatoare, la costuri accesibile. |
– Organizarea de conferințe, simpozioane, seminarii, workshop-uri, cu specialiști în domeniu, pentru prezentarea rezultatelor cercetării referitoare la însușirile organoleptice, fizico-chimice și microbiologice ale cărnurilor provenite de la rasele Mangalița și Bazna; – Distribuirea Ghidului de bune practici privind creșterea, hibridarea și exploatarea în România a suinelor din rasele Bazna și Mangalița, către fermieri, procesatori, instituții de învățământ în domeniu; – Organizarea de instruiri, demonstrații practice expoziții pentru promovarea creșterii suinelor din rasele Bazna și Mangalița în gospodăriile populației; – Transferul rezultatelor proiectului către factorii de decizie adecvați din sistemele agro-alimentare reglementate local, regional, național sau european, pe de o parte, asociat unui proces planificat de promovare la nivelul utilizatorilor finali – procesatori individuali pentru adoptarea și/sau aplicarea rezultatele obținute; – Pagină web cu informații privind rezultatele cercetărilor. |
|
|
| OBIECTIVUL GENERAL 11: SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICĂ A EFECTIVELOR DE ANIMALE PRIN DERULAREA ȘI MONITORIZAREA UNOR AMPLE PROGRAME DE PREVENIRE ȘI COMBATERE A UNOR BOLI LA ANIMALE |
|
|
| Obiectivul specific 11.1: Cercetări privind etiopatogeneza, dinamica infecțiilor virale majore și stabilirea tipurilor de virusuri circulante în populația de porcine din țara noastră pentru aplicarea unor măsuri imunoprofilactice eficiente |
|
|
| 98. |
ADER 11.1.1 |
Cercetări privind elaborarea de teste de detecție rapidă, detecție diferențială, produse vaccinale și biocide utilizabile în controlul pestei porcine africane și al factorilor de risc epidemiologic în România |
4.100.000 d.c. 616.541 1.541.353 1.171.429 770.677 |
– 2 studii referitoare la date epidemiologice privind genurile/speciile de vectori biotici, vertebrate/nevertebrate, implicați în transmiterea și persistența virusului în România; – 2 metodologii de detecție a prezenței virusului în vectori, insecte, artropode și în probe biologice prelevate de la suine, ante-mortem; – 2 metodologii de caracterizare fenotipică și genetică a virusului pestă porcină africană; – 4 reagenți pentru diagnosticul rapid efectuat la fața locului; – 2 formule imunologice de tip auto-vaccin, aplicabile în culoare de protecție, pentru profilaxia specifică; – 2 formule biocide cu acțiune specifică antivirală și anti- parazitară. |
Pesta porcină africană, PPA, a provocat recent pierderi economice grave în industria și în creșterea tradițională a suinelor în nord-estul și estul Europei, inclusiv în România. În plus, a fost înregistrată o creștere dramatică a cazurilor de PPA, în populațiile de mistreți. Evoluția actuală a epidemiei impune necesitatea investigării dinamicii transmiterii indirecte și a potențialelor rezervoare de virus din mediu. De asemenea, lipsa manifestărilor clinice specifice, măsurile legate de prevenirea răspândirii virusului, care este extrem de contagios și de rezistent, și faptul că diagnosticul se bazează exclusiv pe teste de laborator, cel mai frecvent realizat pe probe prelevate post-mortem, impun construcția și validarea unor reagenți pentru teste rapide de diagnostic, utilizabile la fața locului, tip "pen-side", pe probe prelevate non-invaziv ante-mortem – secreții nazale, salivă, materii fecale și adaptate tipurilor virale circulante în arealul nostru și a unor formule imunoprofilactice aplicabile în zona de protecție. Cercetările vor conduce la aprofundarea cunoștințelor științifice privind PPA și obținerea unor instrumente moderne și adecvate controlului eficient al PPA în România. |
– Rezultatele vor fi implementate în programele sanitare veterinare privind controlul infecțiilor cu virusul PPA în efectivele de suine; – Reagenții de diagnostic, formulele imunologice de tip autovaccin și biocidele concepute și validate în cadrul proiectului vor fi translatate producției industriale de biopreparate și biocide specifice; Diseminarea rezultatelor proiectului se va realiza prin: – elaborarea a 3 articole științifice care vor fi comunicate la simpozioane naționale; – elaborarea a 3 articole științifice care vor fi publicate în reviste de specialitate; – organizarea a 2 întâlniri de lucru, 2 articole în reviste de specialitate, 2 broșuri pentru toți potențialii utilizatori; – pagină web cu informații privind rezultatele proiectului PPA, evoluția și controlul specific al acesteia. |
|
|
| Obiectivul specific 11.2: Cercetări privind utilizarea unor produse imunoglobulinice (IgY), folosite în prevenirea și tratamentul diareilor infecțioase la viței și purcei |
|
|
| 99. |
ADER 11.2.1 |
Cercetări privind obținerea anticorpilor policlonali IgY și utilizarea lor în prevenirea și tratarea unor boli la taurine și porci în vederea reducerii pierderilor și creșterii siguranței produselor alimentare de origine animală |
400.000 d.c. 60.150 150.376 114.286 75.188 |
– 3 studii cu date epidemiologice privind principalii agenți patogeni care afectează sănătatea tineretului porcin și/sau bovin în perioadele critice de viață, criza de înțărcare, enteropatii, tarați, convalescență; – 3 metodologii de obținere a antigenelor specifice din bacteriile patogene izolate; – 3 metode de imunizare a loturilor de găini, cu antigenele specifice obținute; – 3 metode și tehnici de testare și evaluare a statusului imun al găinilor imunizate; – 3 metode și tehnici de obținere a IgY specifice, de determinare calitativă și cantitativă a IgY, de condiționare a IgY specifice din gălbenuș, monovalente sau polivalente; – 3 formule profilactice și de tratament și scheme de administrare a produselor bază de IgY specifice la tineretul porcin și bovin. |
Bolile provocate de Salmonella spp., E. coli, Staphyloccocus la purcei și viței, cauzează anual pierderi economice majore datorate mortalității la animalele aflate în perioade critice de viață și costurilor cu aplicarea tratamentelor asociate. Evoluția acestora la efectivele de animale impune necesitatea investigării în vederea găsirii unor noi metode eficiente profilactice și de tratament în scopul creșterii siguranței produselor alimentare de origine animală și pentru creșterea nivelului de bunăstare a animalelor. Astfel, anticorpii IgY policlonali specifici, obținuți prin administrarea la găini de antigene bacteriene izolate de la viței și porci, devin o sursă eficace și sigură ce pot asigura scăderea semnificativă a ratei îmbolnăvirilor și implicit, a pierderilor economice asociate, precum și în creșterea siguranței preparatelor de carne provenite din efectivele de animale în cauză, protecția față de Salmonella spp., E. coli, Staphylococcus. Proiectul își propune scăderea pierderilor economice în sistemele intensive de creștere a animalelor, în special a tineretului porcin și bovin și creșterea nivelului de bunăstare a animalelor, prin aplicarea în producție a formulelor profilactice și de tratament bazate pe imunoglobulina IgY, formule obținute în cadrul acestui proiect, ducând astfel la eficientizarea programelor de creștere a tineretului taurin și porcin și la asigurarea calității și siguranței alimentelor de origine animală, obținute de la aceste animale. |
– În obținerea de formule noi de premixuri și suplimente furajere, care să fie o alternativă eficientă în prevenirea și tratamentul unor boli la tineretul porcin și bovin; – Produsele obținute, concepute și validate în cadrul proiectului, vor fi transferate producției industriale de preparate biotehnologice. Diseminarea rezultatelor proiectului se va realiza prin: – elaborarea a 2 articole științifice care vor fi comunicate la simpozioane naționale/internaționale; – elaborarea a 2 articole științifice care vor fi publicate în reviste de specialitate; – organizarea a 2 întâlniri de lucru, 2 articole în reviste de specialitate, 2 broșuri pentru toți potențialii utilizatori;– pagină web cu rezultatele proiectului, privind utilizarea preparatelor bazate pe IgY policlonali specifici în profilaxia și tratamentul unor boli la tineretul porcin și bovin. |
|
|
| Obiectivul specific 11.3: Metode moderne pentru obținerea unor vaccinuri eficiente multivalente destinate controlului anaerobiozelor și a infecțiilor asociate la rumegătoare |
|
|
| 100. |
ADER 11.3.1 |
Cercetări privind elaborarea unui produs inovativ, «ecologic prietenos», pentru prevenția și terapia afecțiunilor glandei mamare la rumegătoare, ca alternativă la antibioterapie |
1.200.000 d.c. 180.451 451.128 342.857 225.564 |
– Implementarea unei biotehnologii de nouă generație, de tipul «sinteză verde», pentru obținerea unui produs inovativ, pe bază de nanoparticule din metale și uleiuri esențiale, ca terapie alternativă pentru antibiotice și chimioterapice în profilaxia și tratamentul afecțiunilor glandei mamare la rumegătoare; – Metodologie pentru sintetizarea și caracterizarea econanoparticulelor de metal obținute prin sinteză verde din diferite extracte de plante; – Stabilirea formulelor profilactice și de tratament, precum și a schemelor de administrare a produselor pe bază de econanoparticule în profilaxia și tratamentul mamitei la vacile pentru lapte; – Evaluarea efectului preparatului pe bază de nanoparticule asupra parametrilor fizico-chimici ai laptelui și a stării de sănătate a vacilor; – Studiu asupra fezabilității și a efortului financiar aferent implementării la nivel de fermă a unui tratament alternativ la antibiotice și chimioterapice pentru managementul mastitei la vacile pentru lapte |
Mastita, cea mai frecventă patologie a glandei mamare, afectează epiteliul secretor, mucoasa canalelor galactofore și a sinusului galactofor sau țesutul interstițial, producând anual pierderi de circa 2 miliarde de euro în Europa. Printre germenii cel mai frecvent implicați în apariția acestor procese inflamatorii se numără Streptococcus agalactiae, Staphylococcus aures, Escherichia coli și Candida albicans. Tratamentul convențional, care utilizează antibiotice sistemice și intramamare, are o serie de limitări precum: eficiență limitată datorită spectrului larg de agenți patogeni care provoacă mastite; apariția rezistenței la antibiotice din cauza folosirii neraționale a acestora; riscul apariției unor reziduuri de antibiotice și pierderi economice ridicate, generate de imposibilitatea valorificării laptelui contaminat; recidivarea afecțiunii, deoarece tratamentul, deși poate îmbunătăți starea clinică, nu reușește adesea să elimine complet infecția; dificultăți în contenționarea animalelor în vederea administrării tratamentului intramamar. Proiectul urmărește dezvoltarea unui produs inovativ, pe bază de nanoparticule de metal, uleiuri esențiale și chitosan, pentru managementul mamitei la vaci pentru lapte, ca metodă alternativă la tratamentul convențional cu antibiotice de sinteză și chimioterapice. Se vizează astfel scăderea pierderilor economice în ferme, creșterea nivelului de bunăstare a animalelor prin aplicarea în producție a unor formule profilactice și de tratament bazate pe nanoparticule, obținute în cadrul acestui proiect, ducând la eficientizarea managementului mastitelor și la asigurarea calității și siguranței laptelui materie primă. Nanoparticulele vor fi sintetizate printr-o biotehnologie ecologică, de nouă generație, denumită «sinteză verde», utilizând extracte din plante și săruri de metale. Această tehnologie ecologică, al cărei principiu de bază constă în utilizarea polifenolilor din plante ca agent reducător și stabilizator, este convenabilă, mai puțin consumatoare de energie, utilizează materiale sigure, eficiența procesului de producție a nanoparticulelor fiind maximizată. Nanoparticulele sintetizate vor fi combinate cu uleiuri esențiale, cu efect recunoscut în tratamentul mastitelor, precum și cu chitosan, singurul compus natural cu funcții similare cu cele ale colagenului.Prin asocierea nanoparticulelor de metal cu uleiuri esențiale se va profita de numeroasele activități biologice ale acestor compuși, precum activitatea antimicrobiană, antiseptică, antioxidantă, antiinflamatoare, analgezică. Totodată, acțiunea antibacteriană și antiinflamatoare este potențată de proprietățile chitosanului. Produsul elaborat va fi aplicat extern, la nivelul glandei mamare, sub formă de spray/cremă, și va acționa local, prin absorbție percutanată. Va fi analizată eficacitatea tratamentului alternativ pe bază de nanoparticule și compuși naturali comparativ cu tratamentele convenționale pe bază de antibiotice și chimioterapice. Acest tip de abordare ar putea aduce îmbunătățiri majore în sectorul agrozootehnic și în cel al sănătății publice, deoarece ar permite reducerea utilizării antibioticelor și chimioterapicelor și a costurilor economice generate de această afecțiune. Cercetările vor conduce la aprofundarea cunoștințelor științifice privind utilizarea nanotehnologiei în sectorul agrozootehnic și la obținerea unor soluții inovative pentru eficientizarea producției. |
– Organizarea unor workshopuri și mese rotunde cu specialiști în domeniu, cadre didactice, cercetători și fermieri; – Publicarea a cel puțin 2 articole științifice cotate ISI, care să rezume principalele rezultate ale proiectului și metodologia utilizată în cadrul proiectului; – Elaborarea și distribuirea de material informativ în format electronic – pagină de social media – și tipărit – broșuri de diseminare a rezultatelor în mediul profesional și public; – Minimum 2 participări la conferințe din domeniu, sub formă de poster sau prezentare; – Elaborarea unui ghid de bune practici privind managementul afecțiunilor mamare în sectorul agrozootehnic convențional și ecologic. – Pagina web cu informații privind rezultatele proiectului |
|
|
| OBIECTIVUL GENERAL 12. DEZVOLTAREA CERCETĂRILOR DE APICULTURĂ |
|
|
| Obiectivul specific 12.1: Diversificarea și eficientizarea producțiilor apicole |
|
|
| 101. |
ADER 12.1.1 |
Cercetări privind dezvoltarea unei tehnologii integrate de combatere a varrozei, Varroa destructor prin valorificarea unor comportamente naturale ale albinelor precum și realizarea unui tratament eficient și nepoluant, cu impact benefic asupra albinelor și produselor apicole |
500.000 d.c. 75.188 187.970 142.857 93.985 |
– Tehnologie integrată, alternativă, prietenoasă cu mediul, pentru combaterea varroozei, Varroa destructor; – Formulă optimă de tratament, nepoluantă și care să minimizeze riscurile legate de dezvoltarea rezistenței acarianului Varroa destructor; – Sporirea eficienței tratamentelor în combaterea varrozei cu minim 50%, prin reducerea numărului de tratamente, a timpului de expunere la tratament și a intervalului dintre tratamente; – Reducerea costurilor tratamentelor pentru combaterea varroozei cu minim 50%. |
În ultima perioadă, cercetările pe plan internațional au pus în evidență o serie de comportamente naturale, la albina meliferă, ca de exemplu comportamentul igienic, care ar contribui la creșterea rezistenței naturale la o serie de boli bacteriene și parazitare. Varroza este o boală cauzată de un acarian, Varroa destructor, care produce cele mai mari pagube, fiind considerat dăunătorul principal al albinei melifere, pentru care există subvenții la nivel european – măsura de combatere a varrozei. Cea mai importantă etapă a ciclului biologic, înmulțirea, are loc în puietul căpăcit al familiei de albine. Tratamentele actuale sunt relativ eficiente, în special pe paraziții care se găsesc pe albinele adulte, dar contribuie la poluarea produselor apicole și la creșterea rezistenței acarianului la aceste substanțe. O serie de cercetări proprii recente, privind comportamentele legate de descăpăcirea și recăpăcirea puietului, combinate cu tratamente prietenoase cu mediu, împreună cu sporirea rezistenței naturale pe cale genetică, ar putea asigura o tehnologie de combatere integrată, alternativă produselor de sinteză, mult mai eficientă, asigurând sănătatea albinelor și calitatea produselor apicole. |
– Videofilm tehnico – științific privind particularitățile biologice și noua tehnologie de combatere; – Broșură privind aplicarea tehnologiei de combatere; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului; – Conferințe apicole; – Manifestări științifice naționale și internaționale; – Articole științifice care vor fi publicate în reviste de specialitate. |
|
|
| 102. |
ADER 12.1.2 |
Dezvoltarea și actualizarea programului național de protecție și ameliorare a albinei locale – Apis mellifera carpatica, prin elaborarea și testarea unui sistem de evaluare a familiilor de albine, în vederea ameliorării rasei |
450.000 d.c. 67.669 169.173 128.572 84.586 |
– Program optimizat de testare a performanței familiilor de albine în procesul de bonitare, selecție și ameliorare a rasei locale Apis mellifera carpatica și a ecotipurilor acesteia, subpopulații locale; – Tehnici îmbunătățite de control al reproducției, bonitare și selecție pentru protecția și ameliorarea rasei locale; – Manual privind testarea performanței familiilor de albine. |
În România, protecția și ameliorarea albinei românești – Apis melifera carpatica, reprezintă un obiectiv important, reglementat la nivel național prin Legea apiculturii și prin programul național de ameliorare în rasă curată. Deși, în ultima perioadă programul a suferit o serie de modificări, conștientizarea necesității protecției albinei românești, dar și aplicarea unui sistem optim, unitar, de testare și evaluare a fondului genetic național, A.m. carpatica, necesită încă numeroase îmbunătățiri care să corespundă programelor aplicate și în alte țări europene, care susțin protecția și ameliorarea populațiilor locale. Un sistem optim de evaluare a parametrilor supuși selecției, armonizat cu programe similare din alte țări UE, pentru colectarea și prelucrarea datelor, dar și pentru evaluarea valorilor de ameliorare este foarte necesar și ar veni în sprijinul apicultorilor cât și al autorităților de verificare și control, Agenția Națională pentru Zootehnie, ANZ, pentru stimularea producției de material biologic autohton selecționat, sporind astfel producțiile apicole, mai ales în contextul derulării programelor europene de susținere a apiculturii și a minimizării fenomenelor de hibridare interrasială. |
– Actualizarea programului național cadru de protecție și ameliorare a rasei; – Diseminarea manualului pentru testarea performanței familiilor de albine și a programului optimizat pentru protecția și ameliorarea rasei locale prin: – Întâlniri, mese rotunde, dezbateri cu apicultorii, asociațiile profesionale; – Conferințe apicole și organizarea cursurilor de formare profesională în domeniul apiculturii; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului; – Publicarea de articole în reviste de specialitate. |
|
|
| OBIECTIVUL GENERAL 13: MANAGEMENTUL DURABIL AL RESURSELOR ACVATICE VII |
|
|
| Obiectivul specific 13.1: Ameliorarea, protecția și conservarea resurselor genetice din apele interioare și din acvacultură |
|
|
| 103. |
ADER 13.1.1 |
Cercetări privind ameliorarea, protecția și conservarea resurselor genetice din apele interioare și din acvacultura României |
1.600.000 d.c. 240.602 601.503 457.143 300.752 |
– Stabilirea stării populațiilor piscicole din ecosistemele acvatice naturale, din zona de sud, sud-est și vest a României; – Stabilirea a minimum 3 programe de repopulare pentru speciile de pești rare, din arealul cercetat; – Dezvoltarea populațiilor piscicole prin realizarea populărilor de susținere pentru minimum 3 specii de pești rare, periclitate sau amenințate cu dispariția; – Proiectarea unui modul experimental pentru reproducerea artificială, în habitatele de reproducere naturală; – Realizarea unor metode și tehnici noi în domeniul geneticii animale, protecției și conservării resurselor genetice din acvacultură; – Model experimental pentru caracterizarea morfologică și evaluarea performanțelor productive la speciile cu importanță economică: crap, ciprinide asiatice și sturioni; – Fișe standard de caracterizare a raselor și speciilor de pești cu importanță economică din diferite zone ale României; – Realizarea primei bănci de gene pentru acvacultură din România; – Program de conservare a resurselor genetice din acvacultură; – Ghid practic cuprinzând metodele și căile de ameliorare, protecție și conservare a resurselor genetice din acvacultură. |
Datele și informațiile existente privind starea resurselor piscicole din apele interioare impun necesitatea adoptării și promovării unor ample programe ce vizează protecția, conservarea și refacerea populațiilor unor specii de pești, în special a celor vulnerabile, amenințate cu dispariția ca urmare a modificărilor survenite în habitatele de reproducere, hrănire sau în căile de migrație. Aceste modificări au afectat în primul rând, faza reproducerii din ciclul biologic al peștilor și această fază trebuie "ajutată" prin intervenția omului, prin producerea materialului piscicol și popularea în mediul natural, corelată cu acțiuni de reabilitare ecologică. Pe de altă parte, în acvacultură, reproducerea necontrolată, tendința de creștere a speciilor, raselor, liniilor și populațiilor de pești cu înaltă productivitate, neglijând aspectele protejării și conservării resurselor genetice, introducerea voluntară sau involuntară a speciilor noi, au condus, în ultimele decenii, la fenomenul de "alterare, eroziune genetică" cu efecte negative în sfera economicului. Au fost afectate performanțele reproductive, cele de creștere, rezistența la boli, mergând până la alterarea raselor și liniilor de crap și extincția unor specii. În acest context, proiectul își propune realizarea a două obiective importante: un prim obiectiv vizează protecția, conservarea și refacerea resurselor piscicole din apele interioare, iar cel de al doilea – ameliorarea, protecția și conservarea resurselor genetice din acvacultură. În ceea ce privește resursele piscicole din ecosistemele acvatice naturale, proiectul își propune să contribuie la refacerea potențialului pescăresc al acestora, prin reproducerea artificială și obținerea materialului piscicol necesar realizării populărilor de susținere pentru speciile de pești rare, periclitate sau amenințate cu dispariția. Activitățile derulate sunt următoarele: – analiza datelor și informațiilor existente, privind starea resurselor piscicole din ecosistemele vizate; – stabilirea programelor de populare pe specii și vârste; – capturarea reproducătorilor din mediul natural; – realizarea instalațiilor pilot pentru reproducerea și creșterea până la vârsta de populare, adaptate fiecărei specii; – realizarea experiențelor de reproducere artificială cu utilizarea numărului minim eficace de genitori, pentru menținerea biodiversității genetice; – creșterea descendențelor rezultate din speciile rare, periclitate sau amenințate cu dispariția, până în momentul populării lor în bazinele naturale. Pentru, atingerea obiectivului de ameliorare, protecție și conservare a resurselor genetice din acvacultură, în cadrul proiectului se vor derula următoarele activități: – caracterizarea fenotipică și a performanțelor productive pentru rasele și liniile de crap de cultură; – realizarea de metiși, hibrizi și linii înalt productive în cadrul familiei Cyprinide; – caracterizarea genetică și stabilirea măsurilor de ameliorare pentru speciile de ciprinide asiatice; – stabilirea stării de conservare a speciilor de sturioni; – identificarea și elaborarea principalelor căi de ameliorare, protecție și conservare a resurselor genetice din acvacultură pentru speciile de crap, ciprinide asiatice și sturioni. |
– Diseminarea către fermierii piscicoli a ghidului practic elaborat; – Asistență tehnică și consultanță la reproducerea controlată, în fermele specializate, în producerea materialului piscicol de populare; – Diseminarea și utilizarea în fermele piscicole din România a materialului biologic piscicol, cu origine cunoscută și cu caracteristici bioproductive valoroase; – Material piscicol destinat populărilor de susținere în ecosisteme acvatice naturale; – Realizarea unei pagini web cu informații privind rezultatele proiectului; – Furnizare de date în vederea elaborării, de către autoritatea competentă, unei strategii de ameliorare, protecție și conservare a resurselor genetice din acvacultură și a programului de aplicare a acesteia; – Diseminarea rezultatelor proiectului, prin participare la manifestări științifice, organizarea unor mese rotunde, întâlniri de lucru cu fermierii din acvacultură; – Publicarea rezultatelor proiectului în reviste de specialitate și broșuri. |
|
|
| 104. |
ADER 13.1.2 |
Evaluarea și monitorizarea bioresurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale, pentru asigurarea exploatării durabile a acestora |
1.200.000 d.c. 180.451 451.128 342.857 225.564 |
– Tablou sinoptic privind resursele acvatice vii pescărești din fluviul Dunărea și râul Prut, precum și lacurile de acumulare care fac obiectul activității de pescuit comercial; – Studiu privind starea de sănătate a resurselor acvatice vii pescărești din fluviul Dunărea și râul Prut, precum și din lacurile de acumulare; – Tablou general privind demografia speciilor de pești care fac obiectul activității de pescuit comercial, pe specii și vârste; – Studiu privind starea de conservare a speciilor de pești din arealul cercetat; – Studiu privind migrația scrumbiei de Dunăre amonte de confluența râului Prut cu fluviul Dunărea; – Ghid practic privind măsurile de refacere, a speciilor vulnerabile din fluviul Dunărea, râul Prut și lacurile de acumulare; – Program de măsuri de exploatare durabilă a resurselor din habitatele piscicole naturale. |
Degradarea habitatelor, supraexploatarea prin pescuit și poluarea mediului, au constituit principalele cauze ale scăderii biodiversității resurselor acvatice vii, în ultimele decenii. Proiectul își propune realizarea cercetărilor privind evaluarea și monitorizarea evoluției bioresurselor acvatice vii în vederea stabilirii măsurilor de exploatare durabilă prin: – cunoașterea stării resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale; – determinarea factorilor biotici și abiotici limitativi privind dezvoltarea fondului piscicol; – stabilirea relațiilor captură-efort; – eșantionarea capturilor comerciale; – estimarea parametrilor de selectivitate a pescuitului; – determinarea biomasei exploatate. Datele sunt necesare pentru formularea reglementărilor din domeniu și a planurilor de management naționale. |
– Propunerea unui program de măsuri de exploatare durabilă a resurselor din habitatele piscicole naturale și punerea acestuia la dispoziția autorității publice centrale responsabile cu politica în domeniul administrării resurselor acvatice; – Diseminarea către fermierii piscicoli a ghidului practic elaborat; – Realizarea unei pagini web cu informații privind rezultatele proiectului; – Diseminarea rezultatelor proiectului prin participare la manifestări științifice, mese rotunde, întâlniri de lucru; – Publicarea rezultatelor proiectului în reviste de specialitate și broșuri. |
|
|
| OBIECTIVUL GENERAL 14: DEZVOLTAREA ȘI DIVERSIFICAREA SISTEMELOR ȘI TEHNOLOGIILOR DE ACVACULTURĂ |
|
|
| Obiectivul specific 14.1: Elaborarea și implementarea sistemelor și tehnologiilor competitive și performante, adaptate la contextul socio – economic actual, cu impact negativ redus asupra mediului și a componentelor sale |
|
|
| 105. |
ADER 14.1.1 |
Diversificarea producției din acvacultură, prin introducerea speciilor de pești autohtone și alohtone valoroase |
1.300.000 d.c. 195.489 488.721 371.429 244.361 |
– Creșterea paletei de specii de acvacultură furnizate consumatorilor; – Refacerea potențialului piscicol al ecosistemelor acvatice naturale; – Revigorarea activității de pescuit recreativ; – Creșterea cantitativă și calitativă a speciilor introduse pe piață; – Manual cu tehnologii de reproducere și de creștere a materialului piscicol de populare, în diferite sisteme, adaptate la noile tipuri de ferme piscicole. |
Apariția speciilor din import pe piața românească, a determinat o schimbare a preferinței consumatorului către noi specii și produse de acvacultură. O măsură de diminuare a importurilor și de creștere a competitivității acvaculturii o reprezintă diversificarea producției, prin introducerea unor specii pentru care există cerere pe piață și tradiție în consum. Proiectul își propune să contribuie la creșterea calitativă și cantitativă a producției și diversificarea acesteia cu specii valoroase prin elaborarea și implementarea tehnologiilor de reproducere și de creștere a materialului piscicol de populare pentru speciile lin, știucă și scoicar. Alegerea speciilor s-a realizat în funcție de cererea manifestată, în ultimi ani, atât de fermieri cât și de consumatori. Activitățile din cadrul proiectului urmăresc: – capturarea reproducătorilor și constituirea loturilor experimentale; – stabilirea metodelor și tehnicilor de reproducere artificială; – determinarea parametrilor de reproducere; – obținerea loturilor de descendenți. Elaborarea tehnologiilor de reproducere și creșterea materialului piscicol de populare, se va realiza în diferite sisteme, adaptate la noile tipuri de ferme piscicole. |
– Instrucțiuni tehnologice privind reproducerea și creșterea acestor specii care vor fi diseminate către operatorii economici cu activitate în piscicultură; – Diseminarea către fermierii piscicoli interesați a manualului și broșurii de prezentare a tehnologiilor elaborate în cadrul proiectului; – Realizarea unei pagini web cu informații privind rezultatele proiectului; – Organizarea de instruiri, seminarii, demonstrații practice, întâlniri de lucru, mese rotunde; – 2 Articole publicate în reviste de specialitate. |
|
|
| 106. |
ADER 14.1.2 |
Cercetări privind elaborarea de sisteme tehnologice și tehnologii pentru dezvoltarea acvaculturii în canalele de irigații |
1.400.000 d.c. 210.526 526.316 400.000 263.158 |
– Sisteme și tehnologii optimizate privind exploatarea prin acvacultură a potențialului național reprezentat de rețeaua de canale de irigații prin: – sisteme modulare amovibile pentru creșterea peștilor în diferite tipuri de canale de irigații; – tehnologii de creștere a speciilor de pești în policultură – crap, ciprinide asiatice, somn, sturioni, în canalele de irigații. – Creșterea potențialului în acvacultură prin introducerea corpurilor de apă formate din canalele de irigații, cu un potențial de cel puțin 10%; – Ghid practic privind creșterea speciilor de pești în canale de irigații. |
România dispune de o bogată rețea de canale de irigații, rețea care în momentul actual este total neexploatată în acvacultură. În România nu s-au întreprins cercetări privind dezvoltarea acvaculturii în canalele de irigații comparativ cu alte state, care au valorificat în mod superior această resursă națională. Proiectul își propune abordarea cercetărilor privind elaborarea sistemelor tehnologice de creștere a speciilor de pești pretabile în aceste corpuri de apă. Cercetările vor avea în vedere sezonalitatea existenței apei în canalele de irigații. Rezultatele propuse a fi obținute în acest proiect se vor realiza prin următoarele activități: – determinarea performanțelor de creștere și a randamentelor tehnologice ale speciilor de cultură pretabile condițiilor specifice canalelor de irigații; – determinarea performanțelor constructive ale sistemelor modulare amovibile de creștere a speciilor de pești aplicabile canalelor de irigații; – cercetări privind adaptarea și optimizarea tehnologiilor funcție de speciile de pești de cultură pretabile biotopului reprezentat de canalele de irigații. |
– Diseminarea rezultatelor proiectului prin: – participare la manifestări științifice, mese rotunde, întâlniri de lucru; – publicarea rezultatelor în reviste de specialitate, broșuri; – distribuirea ghidului practic elaborat, către fermierii piscicoli interesați; – Realizarea unei pagini web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| OBIECTIVUL GENERAL 15: ASIGURAREA SĂNĂTĂȚII VIEȚUITOARELOR ACVATICE ȘI A OAMENILOR |
|
|
| Obiectivul specific 15.1: Studii și cercetări suport pentru asigurarea bunăstării și sănătății viețuitoarelor acvatice, siguranței și securității alimentare |
|
|
| 107. |
ADER 15.1.1 |
Cercetări privind identificarea și dezvoltarea de noi metode de profilaxie și tratament în acvacultură |
1.000.000 d.c. 150.376 375.940 285.714 187.970 |
– Studiu privind starea de sănătate a speciilor de pești utilizate în acvacultura din România, precum și caracteristicile mediului în care acestea se dezvoltă; – Stabilirea îmbolnăvirilor cu impact major asupra speciilor de pești utilizate în acvacultura din România; – Program – instrument privind starea ihtiosanitară în vederea eliminării vectorilor de transmitere și răspândire a agenților patogeni și monitorizarea stării ihtiopatologice, la nivel național; – Realizarea a minimum 2 rețete furajere, folosite în scop profilactic; – Realizarea a 2 metode inovative terapeutice de tratament; – Ghid practic pentru identificarea bolilor, cu recomandări privind profilaxia bolilor și terapia bolilor la pești; – Broșură privind introducerea conceptului de bunăstare animală și a securității alimentare în fermele piscicole. |
În domeniul sănătății la pești, referitor la modul de stabilire a diagnosticului, în ultimii ani s-au produs modificări semnificative de abordare care se referă la următoarele aspecte: – creșterea ariei geografice în care au fost identificați agenții patogeni; – modul de identificare a acestora pentru stabilirea diagnosticului; – impunerea de restricții în utilizarea unor substanțe folosite în tratamentul anumitor boli. Cercetările se vor întreprinde și asupra calității mediului de creștere a peștilor, cercetări care sunt esențiale în cunoașterea stării de boală. În efectivul piscicol prezentarea apariției și evoluția stării de boală se va face corespunzător categoriei de vârstă, icre embrionate, puiet, pește de consum. Proiectul va elabora inițierea tratamentului care este necesar pentru stabilirea unui diagnostic rapid și corect precum și o evaluare a costurilor. Proiectul va realiza un program – instrument privind starea ihtiosanitară în vederea eliminării vectorilor de transmitere și răspândire a agenților patogeni de la o unitate piscicolă la alta, îmbolnăviri infecto -contagioase, parazitare, etc. Intervenții de tip imunoprofilactic și terapeutic în operațiunile din fluxul tehnologic în sensul reducerii riscului, cu cel puțin 10%, de apariție a îmbolnăvirilor în efectivele piscicole din fermele de acvacultură. |
– Asistență tehnică, consultanță ihtiopatologică și intervenții de urgență în fermele piscicole; – Diseminarea către fermierii piscicoli interesați a broșurii și a ghidului elaborat; – Realizarea unei pagini web cu informații privind rezultatele proiectului, privind metodele de profilaxie și tratament în acvacultură; – Organizarea de instruiri, seminarii, demonstrații practice, întâlniri de lucru, mese rotunde; – Publicarea rezultatelor proiectului în reviste de specialitate și broșuri. |
|
|
| OBIECTIVUL GENERAL 16: PUNEREA ÎN VALOARE A PATRIMONIULUI PASTORAL AL ROMÂNIEI PRIN SPORIREA PRODUCȚIEI TOTALE DE FURAJE ȘI A CALITĂȚII ACESTORA, CU O CONVERSIE OPTIMĂ ÎN PRODUSE ANIMALIERE, ÎN CONCORDANȚĂ CU O BUNĂ PRACTICĂ AGRICOLĂ CARACTERIZATĂ PRIN ARMONIZAREA DINTRE DEZVOLTAREA ECONOMICO- SOCIALĂ, CONSERVAREA BIODIVERSITĂȚII ȘI PROTECȚIA MEDIULUI. |
|
|
| Obiectivul specific 16.1: Realizarea de noi genotipuri mai performante adaptativ, productiv și cantitativ la speciile de pajiști și plante furajere compatibile cu principiile dezvoltării durabile și a schimbărilor climatice |
|
|
| 108. |
ADER 16.1.1 |
Cercetări privind obținerea de noi soiuri de plante furajere la speciile de graminee Festuca arundinacea, Lolium perenne, Bromus inermis Leyss, și leguminoase perene pentru pajiști Trifolium repens, Lotus corniculatus, Onobrychis viciifolia, în condiții de secetă, utilizate în furajarea bovinelor, ovinelor și caprinelor |
2.000.000 d.c. 300.752 751.879 571.429 375.940 |
– Crearea de noi soiuri din speciile Festuca arundinacea, Lolium perenne, Bromus inermis Leyss, Trifolium repens, Lotus corniculatus, Onobrychis viciifolia, cu nivel ridicat de substanță uscată la toate speciile și cu nivel de proteină mai mare cu cel puțin 15%, la speciile de leguminoase, adaptate schimbărilor climatice; – Înscrierea în vederea testării și înregistrării testării în rețeaua Institutului de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, ISTIS, a noilor soiuri de Festuca arundinacea, Lolium perenne, Bromus inermis Leyss, Trifolium repens, Lotus corniculatus, Onobrychis viciifolia; – Creșterea producției de semințe din categoriile biologice superioare mai mari cu cel puțin 25% de sămânța amelioratorului, prebază, prin care se asigură necesarul pentru multiplicare. |
Datorită schimbărilor climatice globale se impune ca noile soiuri de plante furajere de pajiști să aibă capacitatea de a valorifica terenurile cu potențial scăzut, afectate de diferite tipuri de degradare. Principalele obiective prevăd identificarea genotipurilor valoroase, rezistente la condițiile de stres abiotic, utilizarea lor la crearea de noi soiuri performante, care să asigure multifuncționalitatea soiurilor și implicit a pajiștilor, în condițiile practicării unei agriculturi durabile, ecologice.Crearea de noi soiuri la speciile de graminee Festuca arundinacea, Lolium perenne, Bromus inermis Leyss, și leguminoase perene pentru pajiști Trifolium repens, Lotus corniculatus, Onobrychis viciifolia care prin ponderea lor asigură o rație completă la bovine, ovine și caprine, fără hrănire suplimentară asigurând și protecția solului împotriva eroziunii și prin ponderea plantelor leguminoase, creșterea fertilității solului. Stabilirea raportului optim dintre speciile de graminee Festuca arundinacea, Lolium perenne, Bromus inermis Leyss, și leguminoase perene pentru pajiști Trifolium repens, Lotus corniculatus, Onobrychis viciifolia, în vederea asigurării cerințelor nutriționale ale animalelor din speciile de bovine de lapte și de carne și speciile de ovine, caprine, fără hrănire suplimentară. Noile soiuri trebuie să răspundă condițiilor de plasticitate ecologică, rezistenței la factorii de stres, să fie de precocități diferite, să aibă competitivitate și randament ridicat. Datorită variabilității, adaptabilității și existenței în flora spontană din România a unor resurse genetice valoroase, materialul genetic autohton, combinat cu materialele biologice străine, vor asigura un câștig genetic somatic productiv și reproductiv care vor caracteriza soiurile viitoare. |
Proiectul va furniza fermierilor recomandări privind: – Utilizarea noilor soiuri în vederea producerii de sămânță certificată; – Alcătuirea de amestecuri simple și complexe pentru pajiști, pretabile la diferite moduri de folosință, pășune, fâneață, mixt, care va permite producerea unor furaje calitativ superioare, cu grad ridicat de proteină la nivelul cerințelor nutriționale ale bovinelor, ovinelor și caprinelor;– oturile semincere pentru producerea de semințe din soiurile superioare, sămânța amelioratorului, prebază, din soiurile noi create și a celor înscrise în Catalogul oficial, având în vedere necesitatea multiplicării acestora pentru a asigura cantitățile de semințe solicitate de beneficiari; – Broșură și pliante pentru fiecare din noile soiuri din speciile de Festuca arundinacea, Lolium perenne, Bromus inermis Leyss, și leguminoase perene pentru pajiști Trifolium repens, Lotus corniculatus, Onobrychis viciifolia; – Articole care se vor disemina primăriilor, administratorilor legali ai islazurilor, autorităților de profil sau direct fermierilor care supraînsămânțează și renovează pajiștile permanente degradate; – Minimum 3 seminarii și conferințe naționale și internaționale; – Organizare de workshop- uri, de simpozioane cu participarea beneficiarilor; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| Obiectivul specific 16.2: Evaluarea prin metode expeditive a stării actuale de degradare a pajiștilor permanente în vederea reintroducerii lor în circuitul agricol, conservarea biodiversității, integrare estetico-peisagistică și de protecție a mediului |
|
|
| 109. |
ADER 16.2.1 |
Cercetări privind implementarea și extinderea sistemului agrosilvopastoral, ca măsură preventivă împotriva aridizării și deșertificării pajiștilor permanente, în contextul încălzirii globale, în vederea creșterii producției animaliere |
450.000 d.c. 67.669 169.173 128.572 84.586 |
– Clasificarea și identificarea sistemelor agrosilvopastorale, din țara noastră și starea lor actuală de întreținere și folosire; – Date privind atenuarea efectelor negative ale încălzirii globale asupra covorului ierbos al pajiștilor existent sub coronamentul protector al vegetației lemnoase din sistemele agrosilvopastorale; – Producția diferențiată a pajiștilor pe suprafețele fără vegetație lemnoasă comparativ cu sistemul agrosilvopastoral; – Evaluarea globală din punct de vedere productiv, protectiv, estetic și economic al sistemelor agrosilvopastorale; – Ghid privind sistemul agrosilvopastoral și pentru identificarea speciilor care produc hrana pentru animale. |
Una din cele mai eficiente măsuri pentru ameliorarea impactului negativ al factorilor de aridizare și deșertificare este introducerea sistemului agrosilvopastoral, în care toate componentele: arbori și arbuști care produc hrană pentru animale, iarbă, animale, vegetație invazivă, habitat, biodiversitate sunt într-un echilibru ecologic și economic optim. În cadrul proiectului se vor stabili speciile de arbori și arbuști care produc hrană pentru animale, compoziția dendrologică pe zone altitudinale, compoziția nutrițională, speciile de animale care o pot consuma, capacitatea de pășunat, densitatea nutrițională comparativ cu pajiștile tradiționale, dar și agrotehnica specifică. Se vor stabili lucrările de întreținere a arborilor și arbuștilor care produc hrană pentru animale și activitatea agricolă minimă de tăiere și/sau pășunat arbustifer pe specii dendrologice și specii de animale, dar în mod special zonele din țară pe a căror suprafețe nu cresc ierburi bune pentru pășunat în anumite perioade ale anului, secetă frecventă și condiții pedologice. Se vor face cercetări complexe interdisciplinare asupra unor sisteme agrosilvopastorale existente sub formă de vegetație lemnoasă, în combinație cu vegetația ierboasă a pajiștilor seminaturale folosită prin pășunat cu animalele sau în regim de fâneață. |
Pe baza rezultatelor proiectului se vor elabora: – Pliante cu lucrări de înființare a plantațiilor cu vegetație lemnoasă, tăieri de revitalizare a celei existente, modul de folosire a pajiștilor, la care se adaugă instrucțiuni de înființare a unor sisteme agrosilvopastorale, de întreținere și exploatare, lucrări de management a sistemului vechi în special a celor cu stejari seculari; – Articole de promovare în presă și reviste de profil, media pentru implementarea și extinderea sistemelor agrosilvopastorale; – Rezultatele cercetărilor se vor disemina sub formă de ghiduri pe zone altitudinale; – Prezentare la diferite seminarii și conferințe naționale și internaționale; – Organizare de workshop- uri, de simpozioane cu participarea beneficiarilor; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 110. |
ADER 16.2.2 |
Cercetări privind organizarea, administrarea și gestionarea multifuncțională a patrimoniului pastoral montan, prin dezvoltarea durabilă a creșterii animalelor rumegătoare de fermă și valorificarea serviciilor ecosistemice, în vederea asigurării sustenabilității economice a fermelor și gospodăriilor montane și diversificării producției |
450.000 d.c. 67.669 169.173 128.572 84.586 |
– Identificarea și caracterizarea ecosistemului praticol montan, a practicilor de exploatare/valorificare și evaluare a diferitelor politici asupra biodiversității și multifuncționalității, respectiv a impactului socioeconomic generat de acestea; – Stabilirea și promovarea activităților tradiționale de dezvoltare durabilă a pajiștilor permanente și a altor resurse naturale și specifice zonei respective de către comunitățile locale, care au stat la baza dezvoltării comunității și care nu afectează obiectivele de conservare a biodiversității; – Promovarea unor măsuri tehnologice inovative, sustenabile și stabilirea modurilor de folosire optimă a pajiștilor permanente, prin aplicarea de metode cantitative și calitative de evidențiere a caracterului multifuncțional antropic și al biodiversității acestora; – Stabilirea unor metode rapide de estimare a valorilor nutritive, productive și economice a pajiștilor permanente ce pot asigura autonomia furajeră în creșterea animalelor și obținerea unei producții animaliere scontate; – Elaborarea unui atlas de dezvoltare montană privind dinamica acoperirii și utilizării terenurilor, ca suport pentru posibile politici și intervenții financiare; – Evaluarea/estimarea serviciilor ecosistemului pastoral montan, determinate de potențialul melifer, fitofarmaceutic și alimentar al speciilor de plante din flora spontană de interes economic; – Elaborarea unei metodologii inovative de bune practici agricole în managementul multifuncțional al ecosistemelor pastorale montane. |
Studiile, de natură cantitativă și calitativă, vor evidenția valoarea economică, ecologică și socială a pajiștilor permanente din zona montană națională, a căror dimensiune va da o nouă orientare conceptului de multifuncționalitate durabilă în agricultura montană. Se va face o cartare a zonei montane privind dinamica utilizării terenurilor și potențialul de creștere a animalelor, la nivel de Unități Administrativ Teritoriale montane, caracterizarea ecosistemului praticol montan, a practicilor de exploatare/valorificare și evaluare a diferitelor politici asupra biodiversității și multifuncționalității, respectiv a impactului socioeconomic generat de acestea. Stabilirea și promovarea succesiunii de activități tehnice și economice în vederea transformării masei verzi obținută de pe pajiștile permanente din zona montană în produse, inclusiv nealimentare; Dezvoltarea de noi tehnologii și combinații ale tehnologiei existente, bazate pe inovare de proces, organizațională de produs și marketing, pentru creșterea performanței productive și economice, calitatea produselor, a fluxului muncii și a timpului de răspuns la oportunități și crize, în vederea creării avantajului competitiv pe piață. Aplicarea unor metode rapide de estimare a valorilor nutritive, productive și economice a pajiștilor permanente și stabilirea rațiilor furajere pe nivele de producție, rase și nivele altitudinale. |
Rezultatele obținute vor fi transmise fermierilor și instituțiilor care gestionează patrimoniul praticol montan și vor fi diseminate prin: – Editarea unei cărți, broșuri, lucrări științifice, articole de informare și consultanță; – Prezentare la diferite seminarii și conferințe naționale și internaționale; – Organizarea a minimum 2 workshop-uri, simpozioane, cu participarea beneficiarilor; – Ghid de bune practici pentru fermierii montani; – Recomandări privind activitățile tradiționale de dezvoltare durabilă a resurselor regenerabile din zona montană, prin introducerea de tehnologii cu impact redus; – Recomandări privind elaborarea de politici montane punctuale în funcție de dinamica schimbărilor economice europene referitoare la utilizarea pajiștilor permanente; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| Obiectivul specific 16.3: Elaborarea unor soluții tehnologice de îmbunătățire, întreținere și folosire a pajiștilor situate în diferite regiuni fizico-geografice (câmpie, deal, munte) în contextul relației climă – sol – plantă – animal – produs animalier – conservarea biodiversității și protecția mediului înconjurător |
|
|
| 111. |
ADER 16.3.1 |
Cercetări privind optimizarea metodelor de valorificare prin pășunat a pajiștilor permanente, utilizate de către animale ierbivore de fermă, în vederea creșterii producției de carne și lapte pe hectarul de pajiște |
450.000 d.c. 67.669 169.173 128.572 84.586 |
– Stabilirea raportului graminee/leguminoase și a celor mai eficiente modalități de folosire a pajiștilor permanente, în funcție de condițiile pedoclimatice zonale prin diferite metode de îmbunătățire a pajiștilor, în vederea asigurării unor rații complete pentru animalele erbivore de fermă; – Creșterea randamentului privind conversia proteinei de origine vegetală din pajiști în proteină animală din lapte și/sau carne cu cel puțin 25%; – Studiu privind analiza comparativă privind eficiența economică a diferitelor sisteme de pășunat și efectele acestora asupra productivității pajiștilor, sănătății animalelor și calității producțiilor animaliere; – Ghid de organizare a activității de pășunat în funcție de metodele de îmbunătățire aplicate în fermele cu suprafețe de pajiști; – Creșterea productivității animalelor erbivore de fermă din arealul studiat cu cel puțin 25%; – Loturi demonstrative pe specii de animale erbivore de fermă și tipuri de pajiști. |
Proiectul are ca obiectiv obținerea unor producții vegetale și animaliere pe unitatea de suprafață ridicate, de calitate bună și cât mai uniform repartizate în timpul anului, stabilirea raportului de graminee/leguminoase care să asigure rații complete, un raport de conversie cât mai ridicat între producția vegetală și cea primară animală, cu costuri mai mici cu 25% față de condițiile actuale, cu evitarea degradării pajiștilor și asigurării bunăstării animalelor. Stabilirea speciilor de ierburi leguminoase cu o bună palatabilitate și a densității acestora pentru fiecare specie de animale erbivore de fermă, care să asigure, în condiții de pășunat intensiv, cantitatea de substanță uscată energie și proteină digestibilă necesară unei producții maxime pe unitatea de suprafață. Se analizează comparativ pe specii de animale și tipuri de pajiști eficiența economică a diferitelor raporturi de leguminoase/graminee în diferite sisteme de pășunat și efectele acestora asupra productivității de nutrienți ai pajiștilor, sănătății animalelor și calității producțiilor animaliere. Se va analiza efectul productiv și economic, exprimat în produse animaliere obținute pe hectar de pajiște pentru diferite metode de îmbunătățire a pajiștilor prin măsuri de suprafață și/sau radicale, supuse unui regim de exploatare prin pășunat pe specii de animale erbivore de fermă. |
Rezultatele vor fi diseminate prin: – Prezentare la diferite seminarii și conferințe naționale și internaționale; – Organizarea de întâlniri cu reprezentanți ai asociațiilor de crescători de animale; – Loturi demonstrative privind organizarea activității de pășunat; – Editarea și publicarea de broșuri, pliante, ghiduri; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului; – Organizare de workshop-uri, de simpozioane cu participarea beneficiarilor. |
|
|
| 112. |
ADER 16.3.2 |
Cercetări privind elaborarea și promovarea unor tehnologii de mecanizare pentru reconstrucția, mentenanța pajiștilor permanente, protecția mediului și menținerea biodiversității, utilizând noi echipamente specifice |
500.000 d.c. 75.188 187.970 142.857 93.985 |
– Testarea echipamentelor noi pentru curățirea, fertilizarea, reînsămânțarea și supraînsămânțarea pajiștilor permanente aflate în diferite condiții de degradare; – Bază de date experimentale obținute în diferite condiții de lucru, privind utilizarea noilor echipamente și tehnologiilor aferente; – Elaborarea, definitivarea și promovarea unor tehnologii și variante tehnologice de mecanizare pentru mentenanța și reconstrucția pajiștilor permanente, protecția mediului și menținerea biodiversității; – Demonstrarea funcționalității noilor echipamente și variante tehnologice. |
Tehnologiile clasice de întreținere și îmbunătățire a pajiștilor utilizează mașini și agregate agricole universale folosite pentru alte culturi. Date fiind cerințele agrotehnice speciale impuse lucrărilor, variantele clasice prezintă o serie de dezavantaje. Pentru a preîntâmpina aceste neajunsuri s- au conceput și realizat de cercetarea științifică românească din domeniu, noi modele experimentale specifice. Sunt echipamente relativ simple, cu cheltuieli minime privind consumul de carburanți, întreținerea și exploatarea. Încercările se vor face în condiții variabile de lucru caracterizate prin diferiți factori restrictivi care acționează pe pajiștile permanente. Se vor experimenta noile tehnologii de întreținere și îmbunătățire a pajiștilor, care cuprind variante de mecanizare a lucrărilor, cu un impact ecologic redus și inputuri minime. Scopul proiectului este acela de promovare a unui sistem de mașini specifice lucrărilor agricole pe pajiști, ca rezultat al cercetării din domeniu. Proiectul se va finaliza cu demonstrarea funcționalității variantelor tehnologice, elaborarea de soluții tehnologice noi și diseminarea rezultatelor obținute. |
Rezultatele cercetărilor vor fi prezentate sub următoarele forme: – Referate științifice de specialitate susținute la manifestări științifice și publicate în revistele de specialitate. – Publicarea unor lucrări cu noile tehnologii de mecanizare și echipamente realizate: broșuri, pliante, filme. – Loturi demonstrative în diferite condiții staționale în vederea demonstrării funcționalității noilor echipamente și variante tehnologice; – Organizarea de workshop-uri cu fermierii din zonele caracterizate prin diferiți factori restrictivi; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 113. |
ADER 16.3.3 |
Cercetări privind stabilirea optimului dimensional a fermelor de vaci de lapte aflate în arealul montan, bazate pe module agro- pastorale prietenoase cu mediul în contextul noilor schimbări climatice |
1.000.000 d.c. 150.376 375.940 285.714 187.970 |
– Soluții tehnice și tehnologii prietenoase cu mediul având la bază practicile tradiționale, concretizate cu elaborarea unui program informatic; – Optimizarea modulului de producție, prin stabilirea ordinii de realizare a lucrărilor, grupate pe fiecare etapă de producție și echipamente/utilaje în parte, ținând cont de relațiile de interdependență dintre operații, de timpii de execuție, cât și de termenele de livrare ale produselor finite și alte caracteristici utile, cu optimizarea sarcinilor de planificare, gestiune și urmărire ale întregului proces de producție; – Realizarea unor module experimentale cu replicabilitate în 6 ferme de vaci de lapte, de dimensiuni optime tehnico- economic, situate pe diferiți masivi montani și niveluri altitudinale; – Îmbunătățirea performanței economice a fermierilor implicați în procesul de producție a laptelui, cu roluri bine definite, atribuții clare și proceduri care îi va ajuta să își oprimizeze eforturile și să obțină rezultate superioare; – Creșterea productivității fermelor de vaci de lapte din masivii montani, cu cel puțin 25%; – Creșterea producției animaliere cantitativ/calitativ și economic cu cel puțin 15%; – Obținerea produselor agroalimentare montane de calitate superioară. |
Proiectul propus vizează elaborarea și promovarea unor cercetări aprofundate în scopul dezvoltării tehnico/economice sustenabile a fermelor din zona montană prin realizarea unui modul integrat, replicabil, bazat pe aplicarea în complex a unor tehnologii prietenoase cu mediul, în contextul schimbărilor climatice și al apariției fenomenelor extreme. Modulul de producție agropastorală va fi dedicat fermierilor implicați în activități de creșterea animalelor în zona montană pentru producerea de lapte și/sau carne și procesarea acestora, și se adresează tuturor fermierilor care au nevoie de informații legate de fluxul de producție, planificarea producției, echipamente și materiale necesare, timpi și personal de producție, gradul de ocupare al utilajelor sau necesarul de materii prime, utilaje, necesare pentru comenzile de produse agroalimentare montane. Modulul de producție agropastorală asigură gestionarea unui ciclu complet de producție, de la necesarul de materii prime și materiale până la realizarea produsului finit în vederea garantării profitului. Modulul de producție optimizează procesul de producție, prin eliminarea timpilor morți și a produselor sau categoriilor de produse care nu aduc profit fermelor de vaci de lapte. De asemenea, se va urmări gestionarea durabilă a pajiștilor și a altor resurse naturale și dezvoltarea echilibrată a zonei montane, cu un sector agroalimentar durabil și competitiv, cu produse montane de calitate și valoare adăugată înaltă. |
– Rezultatele studiilor din cadrul proiectului vor fi prezentate fermierilor prin simularea de modele cu programul informatic; – Publicarea de broșuri, pliante, rapoarte, filme documentare; – Loturi demonstrative în diferite condiții staționale; – Organizare de workshop-uri și simpozioane, cu participarea beneficiarilor; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 114. |
ADER 16.3.4 |
Studii și cercetări privind dezvoltarea fermelor și gospodăriilor țărănești montane prin optimizarea utilizării pajiștilor silvo-pastorale bazată pe amenajarea, evaluarea valorii nutritive și a capacității de încărcare a acestora pe specii de animale, bovine, ovine, caprine, existente la nivel local, comparativ cu rasele specializate |
900.000 d.c. 135.338 338.346 257.143 169.173 |
– Soluții tehnice și tehnologii în scopul gospodăririi raționale, echilibrate a fondului pastoral montan; – Optimizarea multifuncționalității pajiștilor montane; – Stabilirea sistemelor durabile de exploatare a pajiștilor pe diferite nivele altitudinale prin pășunatul animalelor din speciile bovine, ovine, caprine, existente la nivel local, comparativ cu rasele specializate; – Stabilirea capacității de pășunat și a încărcăturii optime pe pajiștile montane prin practicarea unei agriculturi durabile; – Consolidarea economică a fermei familiale montane. |
Ținând cont de faptul că pajiștile reprezintă una dintre resursele cele mai importante ale zonei montane, precum și de ponderea acestora în structura patrimoniului funciar se va urmări utilizarea și conservarea durabilă a acestora prin realizarea unor planuri speciale de management integrat bazate pe tehnologii specifice de îmbunătățire și valorificare bazate pe creșterea productivității, asigurarea unor furaje echilibrate și rații complete de pe pajiști pentru diferitele categorii de animale ceea ce va conduce la obținerea unui produs montan de calitate. Proiectul propus vizează promovarea unor studii și cercetări în scopul dezvoltării sustenabile a fermei țărănești montane prin realizarea unui modul experimental bazat pe aplicarea în complex a unor tehnologii performante, prietenoase cu mediul, în contextul noilor schimbări climatice și al apariției fenomenelor extreme. |
Rezultatele vor fi diseminate prin: – Recomandări privind activitățile tradiționale de dezvoltare durabilă a pajiștilor din zona montană, prin introducerea unor module bazate pe aplicarea în complex a unor tehnologii performante prietenoase cu mediul; – Recomandări privind elaborarea de politici montane în funcție de dinamica schimbărilor economice europene referitoare la utilizarea pajiștilor permanente; – Prezentare la diferite seminarii și conferințe naționale; – Organizarea de workshop- uri cu fermierii din zonele montane caracterizate prin diferiți factori restrictivi; – Rezultatele studiilor și cercetărilor se vor concretiza într-o lucrare cu caracter coroborat cu realizarea unui modul pentru fermieri montani ce cuprinde tehnologii specifice de îmbunătățire și valorificare a pajiștilor ce conduc la creșterea productivității speciilor de animale, bovine, ovine, caprine; – Loturi demonstrative în diferite condiții montane staționale; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| OBIECTIVUL GENERAL 17: ÎMBUNĂTĂȚIREA NUTRIȚIEI ȘI SĂNĂTĂȚII |
|
|
| Obiectivul specific 17.1: Sisteme de calitate și management integrat – tehnologii și control pe flux – în vederea minimizării nivelelor de contaminanți care ar putea apărea pe parcursul procesului tehnologic |
|
|
| 115. |
ADER 17.1.1 |
Metode inovative pentru prevenirea și combaterea fraudelor alimentare, prognoza efectelor acestora asupra integrității și trasabilității produselor și evaluarea impactului în economia sectorului agroalimentar |
1.800.000 d.c. 270.677 676.691 514.286 338.346 |
– Studiu privind situația fraudelor alimentare pentru cel puțin 5 grupe de produse, pe plan național și internațional și clasificarea lor; – Studiu privind metodologiile de identificare a metodelor utilizate pentru testarea autenticității produselor recunoscute oficial; – Sistem pilot inovativ de alertă privind identificarea fraudelor alimentare pentru minimum 5 grupe de produse; – Studiu privind metodele de identificare rapidă a unor produse adulterante pentru falsificarea produselor alimentare de bază, pe 5 grupe de produse; – Elaborarea unui manual de integritate alimentară pentru operatorii din sectorul agroalimentar și autorităților de control al calității și autenticității produselor agroalimentare; – Ghiduri cu protocoale de identificare a fraudelor alimentare, pe fiecare grupă de produse și pentru conștientizarea și educarea consumatorilor – minimum 5; – Evaluarea riscurilor socio- economice și studiu privind impactul costurilor de implementare a unui program de măsuri pentru diminuarea fraudelor alimentare, în vederea asigurării informării și conștientizării consumatorilor și pentru asigurarea securității alimentare la nivel național – Model conceptual în domeniul fraudelor alimentare; – Metode de prognozare și analize de impact socio- economic și de mediu asupra efectelor și riscurilor fraudelor în economia sectorului agroalimentar. |
În prezent, la nivel internațional, s-a constatat o creștere a incidenței fraudelor alimentare, ceea ce determină necesitatea inventarierii unor măsuri de diminuare a fraudelor, cu analiza detaliată a minimum 5 filiere pentru produsele de bază:– pâine și produse de panificație; – carne și produse de carne, pe specii de animale domestice; – pește si produse din pește; – lapte și produse din lapte; – legume și fructe proaspete și procesate. Pe piața alimentară apar deseori produse alimentare neconforme cu legislația în vigoare, din punct de vedere al integrității alimentare și autenticității. Se disting două aspecte referitoare la "autenticitatea alimentară" și "integritatea alimentară", ambele având statutul de produs alimentar, dar primul este starea de a nu fi "afectat sau modificat în ceea ce privește caracteristicile așteptate, inclusiv siguranța, calitatea și nutriția", în timp ce acesta din urmă este starea de a fi "autentic și indiscutabil în ceea ce privește natura, originea, identitatea și cerințele necesare pentru a satisface proprietățile așteptate". Pe baza inventarierii tipurilor de fraude alimentare existente pe piața românească, la produsele fabricate la nivel național dar și internațional și a standardelor de calitate în vigoare, se va efectua un studiu privind metodologiile de identificare a metodelor utilizate pentru testarea autenticității produselor, recunoscute oficial – utilizarea chimometriei în studiile de autenticitate alimentară – metode chimimetrice, metode izotopice, teste imunoenzimatice, utilizarea biomarkerilor, rezonanța magnetică, sau alte metode moderne utilizate în prezent. Aceste metodologii rezultate din studiile pilot întreprinse în cadrul proiectului, vor fi publicate în ghiduri cu protocoale de identificare a fraudelor alimentare, pe grupe de produse, la care vor avea acces toate autoritățile cu atribuții în controlul autenticității produselor agroalimentare. În urma studiilor și analizelor efectuate va fi conceput un sistem de alertă, la nivel național, pentru informarea și promovarea măsurilor de prevenire și combatere a fraudei alimentare, verificarea integrității și trasabilității produselor agroalimentare comercializate pe piața românească, bune practici pentru conștientizarea și educarea consumatorilor. În cadrul proiectului vor fi efectuate teste analitice și de interpretare a datelor pentru prezentarea anumitor practici frauduloase, etichetarea greșită și/sau falsificarea economică, în vederea elaborării unor ghiduri de bune practici, pe grupe de produse, pentru minimum 5 produse de bază. Va fi elaborat un model conceptual în domeniul fraudelor alimentare în urma inventarierii măsurilor antifraudă existente la nivel național și internațional, pentru cel puțin 5 filiere de produs. Vor fi analizate filierele de produs pentru identificarea tipurilor de fraude alimentare și a metodelor de prognozare și analize de impact socio- economic și de mediu asupra efectelor și riscurilor fraudelor în economia sectorului agroalimentar. Analiza costurilor pentru punerea în aplicare a unor scenarii socio-economice și administrative pentru contracararea fraudelor alimentare va determina evaluarea și promovarea celor mai eficiente măsuri antifraudă, diferențiat pentru cel puțin 3 scenarii: măsuri administrative, măsuri de informare și educare a populației și evaluarea costurilor socio- economice pentru lipsa de acțiune. Astfel, se va desfășura un proces amplu de consultare, o dezbatere structurată pentru colectarea opiniilor a cât mai multor categorii de părți interesate, inclusiv actorii non- agricoli. |
– Elaborarea a minimum 3 articole științifice care vor fi comunicate la simpozioane naționale/internaționale, care vor fi publicate în reviste de specialitate; – Organizarea a minimum 5 întâlniri de lucru, pe filiere de produs; – Elaborarea și diseminarea a 5 broșuri pentru părțile interesate, pentru fiecare grupă de produse; – Organizarea a 3 workshop- uri/seminarii organizate cu prezentarea rezultatelor; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului; – Sistem de alertă pentru informarea, educarea și promovarea măsurilor de combaterea fraudei în domeniul integrității produselor agroalimentare; – Furnizarea rapoartelor de cercetare către instituțiile cu atribuții de control, în scopul fundamentării măsurilor de prevenție și diminuare a fraudelor alimentare; – Activități de promovare pentru creșterea nivelului de cunoaștere și conștientizare a consumatorilor privind fraudele alimentare: utilizarea social media, participări la manifestări în domeniu. |
|
|
| 116. |
ADER 17.1.2 |
Produsul montan ca model de susținere a valorii adăugate a produselor realizate de fermierii din zona de munte, în scopul dezvoltării durabile a exploatațiilor agricole montane |
700.000 d.c. 105.263 263.158 200.000 131.579 |
– Atlas cu încadrarea ariilor de dezvoltare intracomunitară din 3 zone pilot; – Nomenclator de potențiale produse alimentare, pentru certificarea cu denumirea facultativă de produs montan pentru produse lactate, produse din carne, produse din fructe și ciuperci din flora spontană, băuturi; – Studiu privind caracteristicile organoleptice, proprietățile fizico-bio-chimice și nutriționale pentru: 9 produse din carne, 9 produse din lapte, 9 produse din fructe de pădure, 9 băuturi locale, 9 produse cu ciuperci; – Studiu sociologic privind influențele produsului montan asupra producătorilor din zonele montane pilot; – Manual de promovare a produsului montan, concepte de marketing; – Minimum 2 ghiduri de bune practici pentru procesatorii de produse din lapte, carne, fructe de pădure, ciuperci și băuturi, din zona montană. |
Produsul montan este rezultanta interacțiunii dintre cultura tradițională, gastronomie și mijloacele de existență a gospodăriilor țărănești din mediul rural montan. Cercetările se vor focaliza pe elaborarea unor modele optimizate pe grupe de produse, precum și analiza aspectelor economice, sociale și culturale care contribuie la valorificarea prin lanțuri scurte de producere, achiziție, stocare/depozitare și desfacere/comercializare a produselor montane pentru revigorarea și creșterea rentabilității gospodăriilor și a exploatațiilor agricole montane. Se vor efectua cercetări complexe privind caracteristicile organoleptice, proprietățile fizico-bio-chimice și nutriționale pentru principalele categorii de produse montane de origine animală și vegetală în 3 zone pilot, în Carpații Orientali, în Carpații Meridionali și în Carpații Occidentali, pentru a se identifica posibile corelații între calitatea nutrițională, compoziția produselor montane și specificul poliflorei locale, date de particularitățile pedologice și geo-climatice ale arealului studiat. Se vor efectua studii pentru evaluarea preferințelor consumatorilor privind produsele montane și interesul comunităților locale, pentru valorificarea specificului gastronomic montan, aspecte care pot constitui forța motrice de dezvoltarea sustenabilă a spațiului rural montan. Un accent deosebit se va pune pe aspectele de economie socială montană care au evoluat în mod natural de-a lungul timpului și și-au pus amprenta asupra stabilității și perenității comunităților montane. |
– Ghiduri cu recomandări pentru procesatori, privind utilizarea tehnologiilor tradiționale pentru asigurarea reproductibilității și siguranței alimentare pentru produsele montane realizate; – Recomandări pentru producătorii de produse montane, pensiuni agroturistice, operatori economici privind valorificarea cu prioritate a produselor tradiționale montane realizate pe plan local/zonal; – Datele furnizate de proiect vor sta la baza elaborării de către autoritățile abilitate, a unui act normativ privind caracterizarea și stabilirea originii produsului montan; – Recomandări și planuri de acțiune pentru autoritățile locale pentru crearea unor târguri/piețe locale pentru informarea și conștientizarea consumatorilor privind calitatea și siguranța produselor montane românești; – Itinerarii demonstrative interne; – Caravană de informare privind beneficiile sistemului asociativ pentru sectorul de comercializare a produselor montane; – Lucrări științifice pentru valorificarea rezultatelor; – Participarea la evenimente științifice de diseminare: conferințe, târguri, saloane etc.; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| OBIECTIVUL GENERAL 18: CREȘTEREA DURABILĂ A PRODUCȚIEI INTERNE |
|
|
| Obiectivul specific 18.1: Evaluarea și optimizarea consumurilor de resurse – apă și energie – în vederea obținerii de produse alimentare |
|
|
| 117. |
ADER 18.1.1 |
Cercetări privind identificarea potențialului de constituire a unor clustere regionale de economie circulară – studii de caz |
700.000 d.c. 105.263 263.158 200.000 131.579 |
– Dezvoltarea unei metodologii de diagnoză a potențialului de economie circulară la nivelul unei entități geografice – regiune, județ. Studii de caz în regiunile istorice, Moldova, Ardeal, Oltenia, Dobrogea; – Metodologie de implementare și transfer tehnologic a principiilor economiei circulare la nivelul unui operator economic sau grupuri operaționale; – Proiect pilot privind constituirea și dezvoltarea unui cluster agroalimentar regional, prin exploatarea unor resurse alimentare în sistem de economie circulară și demonstrarea fezabilității și sustenabilității funcționării în clustere, a entităților din domeniul agroalimentar; – Model demonstrativ de bune practici pentru clustere regionale de economie circulară, în domeniul agroalimentar; – Ghid de bune practici privind funcționarea operatorilor din domeniul agroalimentar în cluster. |
Economia circulară, EC, devine tot mai mult o cale spre managementul eficient al resurselor, inclusiv în industria agroalimentară. Ea este legată esențial de economia mediului, ecologia industriei, inovare tehnologică, aplicarea reutilizării și reciclării resurselor. La nivel european s-a demonstrat faptul că, aplicarea EC conduce la un management eficient al resurselor, dar și definirea rolului autorităților în crearea unui cadru de reglementări, care să impulsioneze implementarea acesteia. EC trebuie să fie abordată în contextul general al dezvoltării organizaționale, cu accent pe principiile manageriale de afaceri și inovare tehnologică promovată prin toate mijloacele, inclusiv prin educație, fiind un factor determinant. Proiectul își propune dezvoltarea unui model pilot regional, de tip economie circulară, cu implicarea unor entități economice pe întregul lanț alimentar precum și a unui model demonstrativ de bune practici pentru clustere regionale de economie circulară în domeniul agroalimentar, prin: – crearea lanțurilor valorice în domeniul agroalimentar și al dezvoltării rurale; – dezvoltarea unei politici de cluster pentru branduri și scheme de calitate regionale, pentru produse agroalimentare; – utilizarea unor modele economice sustenabile, prin optimizarea raportului input/output la nivel regional; – participarea la proiecte naționale, internaționale și atragerea de fonduri pentru dezvoltare, inclusiv de pregătire profesională. |
– Model demonstrativ de bune practici pentru clustere regionale de economie circulară în domeniul agroalimentar, cu potențial de extindere în alte zone din țară; – Diseminarea metodologiilor de transfer tehnologic, către părțile interesate din lanțul agroalimentar; – Pachet integrat de susținere a tehnologiilor inovative, cu implementarea unei atitudini responsabile față de mediu și față de resursele folosite – alimentare, apă, energie etc.; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului; – Publicarea a minimum 2 articole, în reviste de specialitate, naționale și internaționale; – Comunicare științifică; – Datele furnizate vor sta la baza elaborării unei politici publice vizând cadrul administrativ de sprijinire a structurilor de economie circulară la nivel regional; – Organizarea a 2 workshop- uri cu actori relevanți de pe lanțul agroalimentar, pe plan local/regional. |
|
|
| 118. |
ADER 18.1.2 |
Metode de reducere a risipei alimentare pe lanțul agroalimentar, la nivel național, în vederea prevenirii și reducerii impactului socio-economic, până în anul 2030 |
1.000.000 d.c. 150.376 375.940 285.714 187.970 |
– Analiză de impact privind risipa alimentară la nivel național, în anul 2020, estimarea pentru 2030 și evaluarea costurilor socio-economice pe întregul lanț agroalimentar; – Elaborarea unor metode și modele tehnico-economice de prevenire și diminuare a risipei alimentare, pe toate verigile lanțului agroalimentar: producție – depozitare – transport – distribuție și comercializare – rețele de alimentație publică – HORECA – consumatori, în vederea fundamentării unor politici publice; – Studiu privind noi metode și tehnici de donare a alimentelor în vederea diminuării risipei alimentare, manual/ghid de bune practici; – Ghid de informare și conștientizare în rândul actorilor relevanți din lanțul agroalimentar; – Evaluarea ex-ante a promovării politicilor publice identificate în modelele tehnico – economice propuse și calcularea costurilor pentru implementarea unor scenarii până în 2030, în mod independent sau prin asocierea unor concepte. |
La nivel mondial, s-a stabilit faptul că: – pierderile generate de risipa de alimente reprezintă o treime din alimentele produse pentru consumul uman, ceea ce înseamnă aproximativ 1,3 miliarde de tone pe an; – risipa alimentară este un factor generator de risipă a tuturor resurselor utilizate în producerea hranei: terenul arabil, apă, energie, materie primă, contribuind astfel la creșterea emisiilor de CO2 și a poluării. Cauzele risipei de alimente nu sunt mereu aceleași. Ele diferă în funcție de etapa lanțului de aprovizionare cu alimente, de tipul produsului și de locul unde sunt irosite alimentele. Dacă se împarte lanțul alimentar în cinci sectoare, producție agricolă, gestionare și depozitare, procesare, distribuție și consum, se poate observa modul în care diverse comportamente din fiecare sector duc la eliminarea alimentelor perfect comestibile, începând cu pierderile înregistrate în timpul recoltării și al depozitării, până la transportul în condiții nesigure, la greșelile de etichetare și la comportamentele alimentare neadecvate ale consumatorilor finali atunci când cumpără și folosesc produsele alimentare. Risipa de alimente este un fenomen cu adânci implicații la nivelul societății moderne și, nu numai, cu implicații etice, economice și de mediu, în contextul limitării resurselor naturale. Soluțiile de diminuare a risipei alimentare vizează toate verigile lanțului alimentar, din câmp până la stilul de consum în gospodării. Uniunea Europeană a pus la dispoziție mai multe instrumente tehnice și de comunicare pentru a sprijini statele membre în îndeplinirea obiectivului ONU de reducere la jumătate a risipei alimentare până în anul 2030, între care: – Platforma de comunicare UE – Losses and FOOD WASTE; – Manualul de donare; – Manualul de măsurare a risipei alimentare în statele membre, în vederea evaluării și raportării unitare la EUROSTAT. Evaluarea ex-ante a promovării politicilor publice identificate în modelele tehnico – economice propuse și calcularea costurilor pentru implementarea unor scenarii până în 2030, în mod independent sau prin asocierea unor concepte, precum: – îmbunătățirea legislației; – informare, conștientizare și educare; – parteneriate inovative de cercetare – dezvoltare -inovare la nivel regional, național și transnațional; – nu se face nimic. |
– Datele furnizate vor sta la baza: – fundamentării unor politici publice de prevenire și reducere a impactului socio-economic până în anul 2030, actualizare legislație, politici de educație, informare și conștientizare etc.; – elaborării unui pachet integrat de susținere a metodelor inovative de reducere a risipei, cu implementarea unei atitudini responsabile față de resursele alimentare folosite; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului; – Publicarea a minimum 2 articole în reviste de specialitate, naționale și internaționale; – Comunicare științifică. |
|
|
| Obiectivul specific 18.2: Elaborarea de tehnologii alimentare noi și evaluarea tehnologiilor deja existente, inclusiv de ambalare, în ceea ce privește impactul acestora asupra mediului |
|
|
| 119. |
ADER 18.2.1 |
Cercetări privind compoziția nutrițională a unor produse alimentare obținute din cereale și plante oleoproteice, cultivate în sistem ecologic versus convențional |
300.000 d.c. 45.113 112.782 85.714 56.391 |
– Studiu privind calitatea unor produse alimentare obținute din cereale și plante oleoproteice cultivate în sistem convențional comparativ cu cele cultivate în sistem ecologic; – Studiu privind analiza pieței și a cerințelor de consum pentru produse alimentare obținute din cereale și plante oleoproteice, cu valoare adăugată; – Studiul calității intrinseci la specii cultivate în sistem convențional comparativ cu cele cultivate în sistem ecologic. |
Alimentele au un loc foarte important în viața omului, constituind un sistem complex cu rolul de hrănire și menținere a sănătății. De aceea, anumite caracteristici ale alimentelor sunt standardizate, fiind stabilite limite maxime și minime pentru acestea, astfel încât viața și sănătatea consumatorului să nu fie afectate și să se asigure conformitatea calității produsului. Agricultura ecologică constituie un mod de producție care se caracterizează prin utilizarea de tehnici de cultivare a plantelor și de creștere a animalelor ce respectă echilibrul natural, prin excluderea utilizării produselor chimice de sinteză, a organismelor modificate genetic, promovarea și sporirea biodiversității, promovarea și stimularea ciclurilor biologice și limitarea utilizării de inputuri. Calitatea produselor alimentare de origine vegetală se referă atât la caracteristicile senzoriale si organoleptice ale acestora, cât și la cele fizico-chimice. Proiectul își propune studiul calității intrinseci a unor produse alimentare cultivate atât în sistem convențional cât și ecologic. |
– Stimularea consumului produselor alimentare obținute din cereale și plante oleoproteice, cultivate în sistem ecologic; – Publicarea de materiale informative – pliante, broșuri, care să fie distribuite în rândul producătorilor autohtoni, cu privire la calitatea intrinsecă a produselor vegetale cultivate atât în sistem ecologic cât și în sistem convențional; – Participarea la manifestări științifice în care să fie prezentate rezultatele obținute în cadrul proiectului; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului; – Publicarea a minimum 2 articole în reviste de specialitate, naționale și internaționale. |
|
|
| OBIECTIVUL GENERAL 19: ASIGURAREA SIGURANȚEI ȘI SECURITĂȚII ALIMENTARE ÎN CONDIȚIILE GESTIONĂRII DURABILE A RESURSELOR NATURALE CLIMĂ, SOL, APĂ, BIODIVERSITATE DIN AGRICULTURĂ |
|
|
| Obiectivul specific 19.1: Fertilizarea rațională în acord cu cerințele de mediu și cu diminuarea presiunilor socio-economice locale |
|
|
| 120. |
ADER 19.1.1 |
Cercetări privind utilizarea datelor obținute în câmpurile experimentale de lungă durată cu variante de fertilizare și elaborarea unor metode moderne de simulare matematică pentru perfecționarea metodelor de studii agrochimice |
1.500.000 d.c. 225.564 563.910 428.571 281.955 |
– Manual de fertilizare adaptat dezvoltărilor tehnologice din domeniul culturii plantelor și cerințelor impuse de standardele de agromediu, actualizat; – Fundamentarea, pe bază de experimente în câmp și prelucrarea informațiilor din câmpurile de lungă durată, a practicilor de aplicare a îngrășămintelor care să respecte atât cerințele de mediu, Directiva Nitrați, cât și necesitățile fermierilor pentru obținerea unor producții mari și de calitate; – Studiu privind conținutul de cadmiu în solurile fertilizate cu îngrășăminte cu fosfor; – Metodologie bazată pe sisteme expert și modele de simulare care să permită includerea aspectelor progresului tehnologic în recomandările privind fertilizarea culturilor agricole; – Raport privind culegerea, analiza și prelucrarea statistică a datelor experimentale din câmpurile de lungă durată cu fertilizare NP, NPK, gunoi de grajd, în sistem clasic/conservativ; – Testări agrochimice în câmp experimental și spațiu protejat, utilizând tehnici de fertilizare, fertilizanți și tehnologii de cultură diferite; – Analize complexe de sol, plantă, fertilizanți, date biometrice și climatice; – Studii agropedologice în zonele experimentale, în minim 4 stațiuni agricole de cercetare-dezvoltare; – Indicatori statistici și de modelare privind producția agricolă; – Sistem informatic de fertilizare, validat; – Cod de bune practici agricole, actualizat. |
Managementul nutrienților trebuie să susțină o producție competitivă cu impact redus asupra mediului și soluții socio-economice acceptabile. Metodologia pe baza căreia se efectuează actualele recomandări agrochimice a fost elaborată pe baza informațiilor din câmpurile experimentale, culese într-o perioadă în care progresul tehnologic din ultimii ani manifestat în domeniul culturii plantelor, soiuri/hibrizi performanți, metode agrotehnice inovatoare, nu era prezent. În plus, experiențele realizate erau orientate numai spre aspectele agronomice, efectele asupra mediului nefiind cuantificate. În consecință, la ora actuală există puțin suport experimental care să susțină că unele practici agricole, benefice pentru fermieri, nu produc efecte negative asupra mediului. În același timp, fertilizanții cu fosfor comercializați și utilizați în UE conțin cadmiu, element care nu este benefic plantelor și omului. Prin noul cadru legislativ european se impune un control mai strict privind conținutul de cadmiu în fertilizanții cu fosfor. În cadrul proiectului se va actualiza Manualul pentru fertilizare și de realizare a studiilor agrochimice, se va valida un sistem informatic de optimizare a programelor de fertilizare, se va actualiza Codul de bune practici agricole, precum și realizarea unui Studiu privind conținutul de cadmiu în solurile fertilizate cu îngrășăminte cu fosfor. Pentru realizarea obiectivelor se vor utiliza datele experiențelor de lungă durată cu fertilizare NP, azot, fosfor, NPK, azot, fosfor, potasiu, cu gunoi de grajd, în sistem clasic/conservativ, în diverse condiții pedoclimatice care se vor completa cu datele din activitățile de testări agrochimice în câmp experimental și spațiu protejat utilizând diferite tehnici de fertilizare, fertilizanți și tehnologii de cultură, în minim 4 Stațiuni de Cercetare Dezvoltare Agricolă. Datele obținute, studiile agrochimice, analizele de sol, plantă, fertilizanți, datele biometrice și climatice, se vor utiliza în actualizarea Manualului pentru fertilizare și de realizare a studiilor agrochimice, actualizarea Codului de bune practici agricole, precum și validarea Sistemului informatic de fertilizare, ce vor fi puse la dispoziția fermierilor. |
– Diseminarea manualului de fertilizare, precum și a studiului privind conținutul de cadmiu în solurile fertilizate cu îngrășăminte cu fosfor; – Pagină web cu informații privind rezultatele experiențelor de lungă durată cu fertilizare NP, NPK, gunoi de grajd, în sistem clasic sau conservativ în diverse condiții pedoclimatice; – Furnizare de date care vor sta la baza elaborării unor reglementări legale pentru utilizarea oficială a metodologiei pentru realizarea studiilor agrochimice; – Simpozioane, mese rotunde și vizite de lucru în câmpurile experimentale; – Materiale informative – broșuri, flyere. |
|
|
| 121. |
ADER 19.1.2 |
Cercetări privind aprovizionarea solului cu fosfor și potasiu – elemente esențiale în asigurarea securității alimentare în România |
1.500.000 d.c. 225.564 563.910 428.571 281.955 |
– Studiu privind evoluția gradului de aprovizionare a solului cu fosfor și potasiu sub influența fertilizării organice, minerale și organo-minerale, în diferite sisteme de agricultură, convențională și conservativă; – Studiu privind impactul fertilizării cu fosfor și potasiu asupra producției agricole și a gradului de încărcare cu metale grele a solului și plantei; – Stabilirea rolului fosforului și potasiului în procesul de decontaminare a solurilor poluate; – Broșura privind optimizarea epocilor și metodelor de aplicare a îngrășămintelor cu fosfor și potasiu; – Evaluarea cantitativă pentru principalele condiții pedoclimatice din România, a proceselor care influențează mobilitatea fosforului și potasiului în sol; – Studii de caz privind evaluarea pierderilor de fosfor și potasiu prin scurgeri la suprafață, eroziune și levigare pe profil și influența acestora asupra calității apelor de suprafață, curgătoare și stagnante și asupra apelor freatice; – Cod de bune practici pentru administrarea îngrășămintelor cu fosfor și potasiu și utilizarea lor de către plante. |
Decalajul foarte mare între gradul de aprovizionare cu fosfor și potasiu al solurilor din diferite țări ale Comunității Europene, conduce la recomandări de fertilizare foarte diferite. În plus, cantitatea de gunoi de grajd și alte produse organice din industrie este foarte mare în țările din vestul Europei și foarte mică în România, ceea ce face ca politicile de utilizare a fertilizanților să fie foarte diferite, chiar dacă normele generale sunt asemănătoare. Insuficiența nutriției cu fosfor și potasiu influențează în mod negativ toate procesele metabolice, de creștere și dezvoltare a plantelor. Prin proiect se va evalua dinamica gradului de aprovizionare cu fosfor și potasiu sub influența diferitelor tipuri de agricultură, dinamica fosforului și potasiului în sistemul sol-plantă și modalitățile de creștere a conținutului de fosfor mobil și potasiu mobil din solurile României. De asemenea, se va urmări rolul fosforului și potasiului în decontaminarea terenurilor poluate. |
– Furnizare de date care vor sta la baza fundamentării politicilor pentru creșterea conținutului de fosfor și potasiu din solurile agricole și utilizarea rațională a fosforului și potasiului în agricultură; – Evaluarea impactului indus de politicile agricole comunitare, prezente și viitoare, asupra aprovizionării cu fosfor și potasiu a solurilor agricole din România; – Prezentări la diferite simpozioane, conferințe, congrese, mese rotunde în țară și străinătate; – Câmpuri demonstrative; – Planuri de management a fosforului și potasiului în agricultură în condițiile asigurării protecției mediului ambiant; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| OBIECTIVUL GENERAL 20: INTEGRAREA PROBLEMELOR LEGATE DE RESURSELE DE SOL ÎN POLITICILE EUROPENE ȘI GLOBALE AGRICOLE ȘI DE PROTECȚIE A MEDIULUI |
|
|
| Obiectivul specific 20.1: Protecția solului |
|
|
| 122. |
ADER 20.1.1 |
Cercetări privind sechestrarea carbonului în sol – 4 o |
1.600.000 d.c. 240.602 601.503 457.143 300.752 |
– Evaluarea potențialului de creștere a carbonului sechestrat în solurile din România, folosință agricolă; – Portofoliu de măsuri pentru sechestrarea carbonului în solurile cu folosință agricolă și a potențialului de sechestrare a carbonului asociat fiecărei măsuri; – Verificarea, în diferite condiții pedoclimatice, a potențialului de sechestrare a carbonului asociat fiecărei măsuri identificate; – Metodologie complexă de evaluare a măsurilor de sechestrare a carbonului din punct de vedere al bilanțului gazelor cu efect de seră provenite din activități agricole. |
În cadrul celei de a 21 -a Conferințe a Părților, COP21, pentru Convenția Națiunilor Unite pentru Schimbări Climatice, Franța a lansat inițiativa 4 o privind creșterea anuală a rezervelor de carbon din solurile cultivate cu 0,4% față de valoarea actuală, ceea ce ar balansa creșterea concentrației de carbon din atmosferă, indusă de activitățile antropice. În cadrul proiectului va fi evaluat potențialul de creștere a carbonului din solurile cultivate pe baza potențialului de stocare a carbonului în sol, determinat de parametri fizico-chimici ai solului și a conținutului actual al carbonului din sol. Se va elabora un portofoliu cu măsuri uzuale care conduc la sechestrarea carbonului, pentru fiecare măsură, fiind elaborată o metodologie de evaluare a creșterii conținutului de carbon în sol. Efectele induse de principalele măsuri identificate se vor verifica în diferite condiții pedoclimatice. Pe baza acestor rezultate vor fi elaborate scheme pentru măsurile de sechestrare a carbonului adaptate fiecărei condiții pedoclimatice. |
– Codul de bune practici pentru sechestrarea carbonului rezultat în soluri cu 4 o pe an la nivel de unități administrativ- teritoriale, UAT, transferat către autoritățile locale; – Campanii de instruire a părților interesate în vederea implementării metodelor propuse pentru creșterea sechestrării carbonului în sol; – Elaborarea rapoartelor de țară către organismele de monitorizare a inițiativei 4 o; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului . |
|
|
| OBIECTIVUL GENERAL 21: EFICIENȚA ECONOMICĂ, TEHNOLOGII, PROTECȚIA MEDIULUI ÎN AGRICULTURĂ |
|
|
| Obiectivul specific 21.1: Metode de inventariere, monitorizare, protecție, ameliorare și utilizare durabilă a resurselor naturale ale agroecosistemelor (sol, apă, climă) |
|
|
| 123. |
ADER 21.1.1 |
Integrarea de tehnici și tehnologii experimentale și digitale avansate în cercetarea de lungă durată a fenomenului erozional și evaluarea impactului eroziunii asupra terenurilor agricole din zona colinară a României |
1.800.000 d.c. 270.677 676.690 514.287 338.346 |
– Studiu analitic privind repartiția procentuală a terenurilor din România, pe grupe de pante; – Documentație de execuție a dispozitivelor experimentale privind scurgerea și eroziunea și realizarea acestora; – Rețea națională de dispozitive experimentale privind cercetarea de lungă durată a scurgerii și eroziunii; – Date cantitative și calitative privind scurgerea și eroziunea de pe terenurile din zonele colinare; – Studiu privind impactul scurgerilor și eroziunii asupra terenurilor exploatate agricol, din zonele colinare; – Ghid revizuit privind exploatarea agricolă antierozională, durabilă; – Scheme cadru de organizare și amenajare antierozională. |
Eroziunea solului este un fenomen complex, determinat de climă, relief, sol-rocă, vegetație și om, toate acestea exprimate în timp. Eroziunea solului afectează direct terenurile în pantă, prin scăderea fertilității solului și implicit a producției agricole iar prin fragmentarea lor, exploatarea agricolă este mult îngreunată. Transportul și depunerea materialului erodat degradează și solurile din lunca râurilor, rețeaua hidrografică și lacurile colinare. Pentru același teritoriu, scurgerea și eroziunea poate varia în timp, după cum variază și factorii naturali. Proiectul își propune realizarea unei rețele naționale, pentru cercetarea de lungă durată a eroziunii solului, prin utilizarea de tehnici și tehnologii experimentale și digitale avansate specifice. Această rețea națională se va realiza prin materializarea dispozitivelor experimentale și formarea de colective de cercetare privind eroziunea solului, integrate în unități de cercetare-dezvoltare agricolă, coordonate la nivel național. Pe baza unor cercetări îndelungate privind regimul precipitațiilor, al scurgerilor și eroziunii înregistrate la parcelele standard de control al scurgerilor și eroziunii, se poate stabili frecvența și tipul ploilor torențiale care produc eroziune, sezonul critic de eroziune, structura culturilor și coeficienții de scurgere, elemente necesare în stabilirea complexului de măsuri și lucrări de combatere a eroziunii. Având în vedere intensificarea fenomenelor extreme din ultima perioadă, care influențează frecvența și tipul ploilor torențiale, sezonul critic de eroziune și coeficienții de scurgere, se impune cercetarea de lungă durată a eroziunii solului de pe terenurile agricole din zona colinară a României. În cadrul proiectului se vor realiza următoarele activități: – Se va elabora documentația de execuție a dispozitivelor experimentale privind scurgerea și eroziunea, realizarea acestora, inclusiv dotarea acestora cu echipamentele de cercetare necesare; – Se vor obține, pe de o parte date cantitative și calitative privind scurgerea și eroziunea de pe terenurile agricole pe parcele standard și la nivel de mici bazine hidrografice reprezentative, evidențiind influența factorilor declanșatori, iar pe de altă parte evaluarea impactului eroziunii asupra terenurilor agricole din zonele colinare ale României; – Se vizează furnizarea de scheme cadru de amenajare antierozională și revizuirea ghidului de exploatare agricolă antierozională, care să asigure în timp controlul scurgerilor și al eroziunii, creșterea și stabilitatea producțiilor agricole în cadrul exploatațiilor agricole precum și informarea și conștientizarea fermierilor privind impactul eroziunii asupra terenurilor din zonele colinare exploatate agricol, în condițiile intensificării schimbărilor climatice din ultima perioadă. |
– Transferul documentației de execuție a dispozitivelor experimentale privind scurgerea și eroziunea către punctele din rețeaua națională; – Realizarea dispozitivelor experimentale pentru cercetarea de lungă durată a scurgerii și eroziunii în punctele din rețeaua națională; – 5 întâlniri de lucru cu fermieri din zonele colinare ale României, pentru dezbateri privind amploarea și gravitatea consecințelor fenomenelor erozionale; – 5 broșuri/postere de prezentare a evaluării impactului degradării terenurilor agricole prin eroziune; – Diseminarea informațiilor cuprinse în Ghidul revizuit privind exploatarea agricolă antierozională, durabilă; – Broșură cu scheme cadru de organizare și amenajare antierozională și agrotehnici adecvate, specifice fiecărei culturi agricole care se cultivă pe pante, în scopul restabilirii echilibrului ecologic; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| OBIECTIV GENERAL 22: DEZVOLTAREA CERCETĂRILOR INTERDISCIPLINARE ȘI MULTISECTORIALE ÎN DOMENIUL ECONOMIEI AGRARE ȘI DEZVOLTĂRII RURALE DURABILE |
|
|
| Obiectiv specific 22.1: Monitorizarea, analiza și prognoza dezvoltării economico-sociale a sectorului agricol și a spațiului rural din România, în perspectiva Reformei PAC de după 2020 |
|
|
| 124. -Rezultatele proiectului se vor |
ADER 22.1.1 |
Evaluarea potențialului energetic și economic al resurselor bioregenerabile pentru producerea de bioetanol, biogaz, biomasă din producția secundară agricolă |
1.000.000 d.c. 150.376 375.940 285.714 187.970 |
– Studiu privind identificarea resurselor pentru producerea de biomasă din producția secundară agricolă; – Studiu privind evaluarea potențialului energetic și economic al biomasei; – Studiu privind evaluarea potențialului de producere a bioetanolului; – Studiu privind evaluarea potențialului de producere a biogazului. |
Proiectul are ca obiectiv evaluarea potențialului de biomasă din agricultură, utilizarea acesteia în producerea de bioetanol și biogaz, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile. Sursele regenerabile de biomasă din România au un potențial ridicat din punct de vedere energetic și economic. Activitățile proiectului se vor concretiza în identificarea resurselor de biomasă din agricultură, se vor oferi soluții, modalități de valorificare a acesteia, ca sursă regenerabilă, în scopul creșterii competitivității și securității energetice. Necesitatea implementării proiectului derivă din faptul că rezultatele acestuia pot fi utilizate în elaborarea și fundamentarea politicilor publice și în managementul integrat al schemelor de sprijin pentru producătorii agricoli. Valorificarea rezultatelor activităților de cercetare se va face în scopul dezvoltării economice durabile, al creșterii bunăstării și calității vieții, al îmbogățirii patrimoniului național al cunoașterii. |
– Rezultatele proiectului se vor adresa producătorilor agricoli și vor fi diseminate etapizat, în scopul informării și conștientizării fermierilor cu privire la obținerea și utilizarea eficientă, din punct de vedere economic, de biomasă, bioetanol și biogaz, din producția agricolă secundară; – Rezultatele proiectului se pot aplica prin: – stabilirea unor mecanisme de stimulare a producției de materie primă pentru obținerea de biocombustibili, prin acordarea de facilități producătorilor agricoli pentru cultivarea plantelor energetice; – utilizarea suprafețelor de teren necultivate, improprii pentru cultivarea agricolă convențională, în diferite stadii de degradare, ce pot fi utilizate în culturile energetice, fără a necesita lucrări deosebite deîmbunătățire. – Rezultatele pot fi utilizate în elaborarea și fundamentarea politicilor publice și în managementul integrat al schemelor de sprijin pentru producătorii agricoli. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 125. |
ADER 22.1.2 |
Modele pilot de exploatații montane, unități funcționale, specifice grupurilor de masive din Carpații Meridionali bazate pe criterii geologice, geomorfologice și economico-sociale specifice |
450.000 d.c. 67.669 169.173 128.572 84.586 |
– Studiu complex privind valorificarea durabilă a resurselor zonei Carpaților Meridionali, conservarea peisajului și a biodiversității; – Studiu privind dezvoltarea și diversificarea activităților economice specifice zonei montane fără deteriorarea echilibrului ecologic; – Modele pilot de exploatații montane, în 5 localități din zona Carpaților Meridionali, în funcție de resursele agricole, piscicole, forestiere, energetice, industriale, artizanale, turistice și culturale, specifice zonei; – Studiu privind integrarea activităților lucrative la nivel de producător sau prin asocierea producătorilor pentru aplicarea unei politici montane competitive. |
Confruntarea cu amplificarea factorilor limitativi care se regăsesc în utilizarea excesivă și de cele mai multe ori nerațională, a resurselor de mediu, impune aprofundarea cunoștințelor, elaborarea unor studii și cercetări care vor sta la baza unor strategii pe termen mediu și lung, în scopul prevenirii și combaterii efectelor negative determinate de schimbările climatice globale, degradarea solurilor, diminuarea resurselor de apă, restrângerea biodiversității, diminuarea resurselor naturale neregenerabile. Proiectul se axează pe cercetări multi și pluridisciplinare, conlucrări și colaborări la nivel local, regional și național și în mod excepțional, pe elaborarea unui studiu amplu care să furnizeze informații ce vor sta la baza unor strategii adecvate și modele de unitate funcțională în arealul Carpaților Meridionali. |
– Rezultatele cercetărilor vor furniza informații autorităților competente în scopul elaborării unei politici montane adecvate arealului luat în studiu; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului; – Diseminarea rezultatelor către unitățile de cercetare, fermele agricole și asociațiile din zona montană în cadrul unor mese rotunde, workshop-uri. |
|
|
| OBIECTIV GENERAL 23: ECONOMIE, ORGANIZARE, MANAGEMENT ȘI MARKETING ÎN AGRICULTURĂ |
|
|
| Obiectiv specific 23.1: Fundamentarea economică a tehnologiilor și costurilor de producție, a marjei brute și a gradului de profitabilitate a produselor agricole vegetale și animale, la nivel de fermă |
|
|
| 126. |
ADER 23.1.1 |
Fundamentarea tehnico- economică a costurilor de producție și estimări privind prețurile de valorificare ale principalelor produse vegetale și animale, obținute în sistem convențional și în agricultura ecologică |
1.000.000 d.c. 150.376 375.940 285.714 187.970 |
– Studiu privind tendința de evoluție economică a sistemelor de producție vegetală și animală, obținute convențional și ecologic; – Documentații tehnico- economice pentru principalele produse vegetale și animale, obținute în sistem convențional și ecologic – devize tehnologice, bugete de venituri și cheltuieli, costuri unitare de producție, estimări privind prețul de valorificare, marja brută, standard output; – Studiu privind analiza eficienței economice pentru principalele produse vegetale și animale, obținute convențional și ecologic; – Ghid practic cu soluții tehnico- economice pentru principalele produse vegetale și animale, obținute în sistem convențional și ecologic. |
Proiectul implică utilizarea unitară a metodologiilor, tehnicilor și echipamentelor specifice unui studiu analitic, prelucrării și valorificării datelor. În metodologia folosită în cadrul proiectului, se vor întocmi devizele și bugetele de venituri și cheltuieli la produsele vegetale și animale, obținute în sistem convențional și agricultura ecologică, diferențiate în funcție de tehnologiile aplicate, de nivelul de alocare a factorilor de producție și, implicit, prin randamentele la unitatea de suprafață și pe unitate de produs. Prin proiect, se vor crea instrumente fundamentate științific de reglementare a funcționalității pieței produselor agricole și un sistem de indicatori, de eficiență, de competitivitate, de rentabilitate etc., care să aibă un rol important în deciziile privind dezvoltarea viitoare a sectorului agricol. Cuantificarea indicatorilor tehnico-economici și financiari vizează costul de producție, prețul de valorificare, productivitatea muncii, rentabilitatea, marja brută standard, pragul de rentabilitate. Se va utiliza metoda normativ-constructivă sau metoda variantelor, care are la bază informațiile și calculațiile estimative de indicatori. |
– Datele furnizate de proiect vor sta la baza elaborării de către autoritățile competente a unui act normativ, în scopul fundamentării măsurilor de sprijin; – Diseminarea rezultatelor cercetării către unitățile de cercetare-dezvoltare din domeniu, fermierilor, asociațiilor agricole, părților interesate; – Participare la manifestări științifice; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului; – Promovarea rezultatelor cercetării în 4 broșuri; – Publicarea a 4 articole în reviste de specialitate cu profil agricol și 2 articole științifice naționale și internaționale; – Organizarea unui simpozion. |
|
|
| OBIECTIV GENERAL 24: DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII ADMINISTRATIVE, A ADMINISTRAȚIEI CENTRALE ȘI LOCALE, A AGENȚILOR ECONOMICI DE A ELABORA ȘI IMPLEMENTA POLITICI PUBLICE, STRATEGII ȘI PROGRAME LA NIVEL NAȚIONAL ȘI REGIONAL ÎN DOMENIUL ASIGURĂRII SECURITĂȚII ALIMENTARE NAȚIONALE ȘI A ATINGERII OBIECTIVELOR STRATEGICE EUROPA 2020 |
|
|
| Obiectiv specific 24.1: Elaborarea studiilor și analizelor pentru fundamentarea deciziilor sectoriale și implementarea politicilor agricole comune |
|
|
| 127. |
ADER 24.1.1 |
Cercetări privind elaborarea unor studii și analize, pentru fundamentarea deciziilor și politicilor publice, pentru comercializarea produselor agroalimentare în vederea asigurării securității și siguranței alimentare a populației |
600.000 d.c. 90.226 225.563 171.429 112.782 |
– Studii și analize necesare factorilor decizionali privind comercializarea produselor agroalimentare de bază: legume, fructe, lapte și produse lactate, carne și produse din carne, ouă, miere de albine, produse de panificație. Fiecare studiu va cuprinde: – dimensionarea potențialului agroalimentar în România și analiza valorizării potențialului agroalimentar pe lanțul scurt și pe lanțul lung agroalimentar; – analiza pieței naționale a produselor agroalimentare în contextul evoluției pieței interne, calitatea duală a produselor alimentare comercializare în țările din sud-estul Europei și evoluția balanței comerciale. – Studiu privind cererea și oferta produselor agroalimentare, dorințele, nevoile și opiniile consumatorilor finali și realizarea unui profil al consumatorului, raportat la prețul produselor comercializate; – Studiu privind formele de promovare a produselor agroalimentare pe categorii, comercializate în România. |
În România, nu există suficiente informații despre piața agroalimentară, ceea ce a condus la diminuarea competitivității operatorilor mici și mijlocii. Piața agroalimentară românească trebuie să se alinieze standardelor de performanță adoptate de celelalte state europene, în vederea asigurării competitivității. În cadrul proiectului, studiile vor fi elaborate în vederea asigurării trasabilității pe filiera principalelor produse agroalimentare comercializate pe piața românească, dat fiind faptul că unele studii și anchete recente la nivel european indică, într-adevăr faptul că pe piața Uniunii Europene există și se vând produse de o marcă aparent similară, care au însă, în unele state membre, o compoziție diferită. Testele și sondajele efectuate în unele state membre, în special din Europa Centrală și de Est, au arătat că există produse care sunt prezentate pe piață sub același nume și ambalate identic, dar conțin ingrediente diferite, în detrimentul consumatorilor. Aceste diferențe au fost găsite atât în produse alimentare, cum ar fi crochete de pește, supe instant, cafea, băuturi răcoritoare, cât și în produse non- alimentare sau produse destinate bebelușilor. Parlamentul European recomandă măsuri care să fie aplicate la nivel european și național pentru a identifica și evita diferențele de calitate a produselor, prin: – cooperarea transfrontalieră și schimb de informații despre posibile practici neloiale între autoritățile naționale competente; – abordarea comună a procesului de testare, pentru a aduna probe sigure și comparabile legate de diferențele de calitate; – prezentarea rezultatelor într-o bază de date publică și analiza acestora. De asemenea, la nivel comunitar se lucrează în prezent la elaborarea unei metodologii, menite să îmbunătățească testarea comparativă a produselor alimentare, astfel încât statele membre să poată reconsidera aceste aspecte în noi politici publice, având o bază științifică solidă și partajată, care să fie aceeași pentru toți. Obiectivul principal al cercetărilor constă în analiza detaliată a pieței pentru principalele produse agroalimentare de bază: legume, fructe, lapte și produse lactate, carne si produse din carne, ouă, miere de albine, produse de panificație, în vederea fundamentării deciziilor privind comercializarea acestor produse pe piață; cunoașterea opiniilor consumatorilor în ceea ce privește țara de origine/proveniență a produselor agroalimentare, evidențiindu-se factorii care influențează producția, cererea și oferta de produse, costul de producție și prețul de valorificare; analiza factorilor care influențează piața internă și internațională a produselor. |
– Rezultatele obținute vor fi diseminate prin: publicarea de broșuri, articole de specialitate în reviste de profil, comunicări științifice în cadrul unor simpozioane științifice recunoscute la nivel național și internațional; – Rezultatele studiilor realizate vor fi puse la dispoziția producătorilor agricoli și operatorilor economici de pe piață, unităților de cercetare- dezvoltare din domeniu, părților interesate și vor constitui o sursă permanentă de informare în domeniul producerii, prelucrării, procesării și comercializării produselor agroalimentare; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 128. |
ADER 24.1.2 |
Cercetări privind eficiența economică a creșterii ovinelor, caprinelor, taurinelor de lapte, de carne și a bubalinelor |
1.500.000 d.c. 225.564 563.910 428.571 281.955 |
– Studiu privind eficiența economică a sectoarelor de creștere a animalelor, pe specii și direcții de specializare; – Metodologie de evaluare a eficienței economice; – Studiu privind eficiența economică a fermelor de diferite dimensiuni, pentru fiecare specie; – Program de analiză a eficienței economice pentru ovine, caprine, taurine, bubaline; – Studiu de caz privind analiza eficienței economice la specia taurine, pe exploatații de diferite dimensiuni, amplasate în regiuni geografice și forme de relief diferite, din fiecare specie de animale. |
Sectoarele de creștere a ovinelor, caprinelor, taurinelor și bubalinelor se confruntă cu dificultăți economice, datorită gradului redus de specializare și integrare a producțiilor. De asemenea, participarea fermierilor la evoluția pieței producțiilor zootehnice este limitată, datorită gradului redus de organizare în structuri asociative și în lanțurile de producție-procesare-comercializare. Obiectivul proiectului este identificarea cu acuratețe a segmentului de exploatații cele mai vulnerabile, pe specii, pentru a oferi informații utile instituțiilor abilitate, în vederea elaborării planurilor de susținere din fonduri publice și revigorarea exploatațiilor. Revigorarea exploatațiilor vulnerabile, aflate în dificultate, contribuie la dezvoltarea economică a sectorului zootehnic și la creșterea securității alimentare a populației, prin creșterea ofertei de produse destinate consumului alimentar. Prin proiect, se vor analiza indicatorii de eficiență economică, pe ferme de diferite dimensiuni din speciile aflate în studiu. Se va face o analiză comparativă a tehnologiilor aplicate în ferme, ținând cont de dimensiune, gradul de mecanizare și automatizare, locație și modul de utilizare al forței de muncă. Va rezulta un program de analiză al eficienței economice, prin care fermierul să poată să-și determine rentabilitatea la nivel de fermă. |
– Datele furnizate vor sta la baza elaborării politicilor de susținere financiară din fonduri publice naționale și europene, a sectorului zootehnic; – Organizarea de dezbateri cu participarea fermierilor și asociațiilor crescătorilor de animale pentru prezentarea rezultatelor proiectului și pentru recomandări cu privire la îmbunătățirea managementului exploatației; – Organizarea de workshop- uri, vizite de lucru și instruiri cu crescătorii de ovine, caprine, taurine, bubaline, unde vor fi prezentate și difuzate rezultatele cercetării; – Publicarea de articole de specialitate în reviste tehnice și în jurnale recunoscute la nivel național și internațional; – Participarea cu prezentări la conferințe naționale și internaționale; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| OBIECTIVUL GENERAL 25: MECANIZAREA ȘI AUTOMATIZAREA PROCESELOR ÎN AGRICULTURĂ ȘI INDUSTRIA ALIMENTARĂ 2019 – 2022 |
|
|
| Obiectivul specific 25.1: Dezvoltarea tehnologiilor de mecanizare și a sistemelor tehnice inovative destinate lucrărilor solului, înființării, întreținerii și recoltării culturilor agricole, horticole, agrozootehnice și agrosilvice în condițiile conservării surselor de mediu, combaterii fenomenului de secetă și a deșertificării |
|
|
| 129. |
ADER 25.1.1 |
Tehnologie de mecanizare și sistem tehnic pentru recoltarea culturii de cânepă |
1.000.000 d.c. 150.376 375.940 285.714 187.970 |
– Studiu prospectiv privind tehnologiile de mecanizare a culturii de cânepă, existente la nivel mondial; – Documentație de execuție a unui sistem tehnic inovativ pentru recoltarea cânepei; -Tehnologie de mecanizare a culturii de cânepă, în condițiile specifice din România; – Model experimental de sistem tehnic inovativ pentru recoltarea tulpinilor de cânepă, cu lungime variabilă, pentru ferme cu dimensiuni până la 10 ha; – Raport de experimentare a unui sistem tehnic; – Raport de demonstrare a funcționalității și utilității sistemului tehnic inovativ pentru recoltarea cânepei; – Cerere de brevet de invenție. |
Cânepa este o plantă textilă importantă datorită conținutului ridicat în fibre naturale și pentru semințele bogate în ulei sicativ. Fibrele de cânepă se utilizează în principal la confecționarea produselor textile, a saltelelor precum și ca material izolator în diferite domenii. Din sămânță se extrage uleiul, cu multiple aplicații în medicină și în industria de lacuri și vopseluri. În ultimii ani, această plantă tehnică a reintrat în atenția cultivatorilor români, astfel încât, conform Anuarului Statistic al României din 2017, suprafața cultivată cu cânepă a crescut semnificativ. Exploatarea rațională și eficiența culturilor de cânepă impune realizarea și implementarea unei tehnologii de mecanizare a culturii de cânepă în condițiile specifice din România precum și a unui sistem tehnic inovativ pentru recoltarea acesteia. Utilizarea de către fermieri a tehnologiei și a sistemului tehnic, realizate în cadrul proiectului, va conduce la dezvoltarea de noi oportunități de afaceri pentru aceștia precum și la reducerea cheltuielilor cu tehnologia de cultură și cu forța de muncă utilizată, cu minim 20%. |
Rezultatele proiectului se vor disemina prin: – Articol științific cotat ISI, Institutul pentru Știința Informării; – 3 articole științifice indexate BDI, Baze de Date Internaționale; – 3 articole științifice prezentate în cadrul unor simpozioane/conferințe naționale și internaționale; – 2 participări la târguri de profil; – Participare la sesiuni de comunicări științifice și prezentarea cercetărilor obținute; – 2 vizite de lucru la fermierii cultivatori de cânepă; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 130. |
ADER 25.1.2 |
Cercetări privind realizarea și testarea echipamentelor tehnice de recoltat plante medicinale și aromatice, utilizate în exploatațiile de mici dimensiuni |
810.000 d.c. 121.805 304.510 231.429 152.256 |
– Studiu tehnologic privind recoltarea plantelor medicinale și aromatice de pe suprafețe reduse; – Plan tehnic pentru un echipament multifuncțional de recoltat cuplat la tractor; – Model experimental, echipament tehnic de recoltat, pentru ferme cu dimensiuni până la 10 ha; – Raport experimentare echipament tehnic; – Raport demonstrare a funcționalității echipamentului multifuncțional de recoltat; – Cerere de brevet de invenție. |
Astăzi, conform O.M.S., Organizația Mondială a Sănătății, peste 75% din populația lumii utilizează plantele medicinale și aromatice pentru nevoi medicale de bază, fapt care a determinat extinderea suprafețelor cultivate cu aceste specii, modernizarea și adaptarea tehnologiilor de cultură, astfel încât acestea să ofere stabilitatea unor producții ridicate de material vegetal, cu un conținut bogat de substanțe active. Cultivarea plantelor medicinale și aromatice reprezintă o oportunitate pentru micii fermieri autohtoni care dispun de suprafețe reduse de teren, în contextul potențialului și a resurselor deosebite ale României în acest domeniu. Proiectul își propune fundamentarea, realizarea și implementarea unui sistem tehnic multifuncțional de recoltat plante medicinale și aromatice, cuplat la un tractor de putere mică, destinat utilizării în exploatații de mici dimensiuni, în vederea eficientizării acestora, a exploatării durabile a resurselor și a protejării mediului. Echipamentul va efectua recoltarea prin tăiere, utilizând două sisteme interschimbabile, cu lame oscilante drepte sau curbe, în conformitate cu cerințele tehnologiilor de cultură specifice plantelor medicinale și aromatice, urmând a fi implementat la una din unitățile de cercetare partenere, din domeniu. |
Rezultatele proiectului se vor disemina prin: – Articol științific cotat ISI, Institutul pentru Știința Informării; – 2 articole științifice indexate BDI, Baze de Date Internaționale; – 3 articole publicate în cadrul unor simpozioane/conferințe naționale și internaționale; – 2 participări la târguri de profil; – Participare la sesiuni de comunicări științifice și prezentarea cercetărilor obținute; – 2 vizite de lucru la fermierii cultivatori de plante medicinale; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului; – Poster pentru promovarea rezultatelor proiectului. |
|
|
| 131. |
ADER 25.1.3 |
Tehnologie inovativă de mecanizare pentru întreținerea plantațiilor de viță de vie |
1.600.000 d.c. 240.602 601.502 457.144 300.752 |
– Studiu tehnologic privind tehnologiile de mecanizare pentru întreținerea plantațiilor de viță de vie cultivate în condițiile specifice regiunilor viticole sau podgoriilor din România; – Tehnologie inovativă de mecanizare pentru întreținerea plantațiilor de viță de vie; – 3 documentații de execuție modele experimentale inovative: echipament de prășit pe rând și între butucii de viță de vie, mașină de stropit în plantații de viță de vie, mașină de balotat corzi de viță de vie; – 3 modele experimentale inovative: echipament de prășit pe rând și între butucii de viță de vie, mașină de stropit în plantații de viță de vie, mașină de balotat corzi viță de vie; – Raport de experimentare tehnologie inovativă de mecanizare pentru întreținerea plantațiilor de viță de vie; – Raport de demonstrare a funcționalității și utilității tehnologiei inovative de mecanizare pentru întreținerea plantațiilor de viță de vie; – Raport de diseminare a rezultatelor cercetării; – 3 cereri de brevet de invenție. |
România este o importantă țară europeană producătoare de vin, ce dispune de o suprafață viticolă de circa 180.000 ha, un mare trecut istoric și bogate tradiții culturale în domeniu. Din păcate, producțiile obținute în țara noastră sunt încă sub potențialul soiurilor cultivate datorită faptului că nu există în fiecare fermă /podgorie, sistema de mașini adecvată, care să conțină echipamente specifice tipului de cultură, specificului zonei, etc. Noile tehnologii de mecanizare cuprind astăzi echipamente inteligente și eficiente ce permit lucrarea solului mecanizat și între butucii de vie pe rând, mașini de stropit cu doză redusă, cu recuperarea parțială a substanței utilizate, mașini de balotat corzi și altele, care să permită și reducea impactului asupra mediului și culturii de viță de vie. Efectele benefice ale utilizării de către fermieri a tehnologiei inovative, vor fi următoarele: – prin lucrările de prășit pe rând și între butucii de viță de vie se va asigura în permanență regimul aerohidric și trofic favorabil în stratul explorat de rădăcinile viței de vie; – prin utilizarea mașinii de stropit în plantații de viță de vie se vor realiza economii importante de substanță activă în funcție de faza vegetativă în care se află plantația de viță de vie în momentul stropirilor în raport cu tratamentul convențional; – prin folosirea mașinii de balotat corzi de viță de vie se va recupera biomasa, subprodus din exploatațiile viticole în vederea valorificării pentru obținerea de energie regenerabilă. Echipamentele realizate vor fi implementate la unitățile de cercetare partenere din domeniu și vor rămâne în dotarea acestora. |
Rezultatele proiectului se vor aplica și disemina prin: – Transferul documentației tehnice la operatorii economici în scopul fabricației; – Articol științific cotat ISI, Institutul pentru Știința Informării; – 3 articole științifice indexate BDI, Baze de Date Internaționale; – 3 articole științifice prezentate în cadrul unor simpozioane/conferințe naționale și internaționale; – 2 participări la târguri de profil; – Participare la workshop; – 2 vizite de lucru la fermierii cultivatori de viță de vie; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului; – Poster. |
|
|
| Obiectivul specific 25.2: Fundamentarea și realizarea unor sisteme tehnice noi, inteligente specifice conceptului de "agricultură de precizie" pentru valorificarea superioară a potențialului de producție a terenurilor agricole în condiții de exploatare durabilă |
|
|
| 132. |
ADER 25.2.1 |
Tehnologii și echipament inteligent pentru creșterea productivității în spații protejate, independente energetic |
2.900.000 d.c. 436.090 1.090.225 828.572 545.113 |
– Studiu prospectiv privind tehnologiile și echipamentele inteligente pentru creșterea productivității în spații protejate; – 2 documentații execuție model experimental seră și echipament inteligent; – 2 modele experimentale, seră minim 0,03 ha și echipament inteligent; – Tehnologie de fertirigare și tehnologie adaptivă de management a factorilor de microclimat în spații protejate; – 2 rapoarte experimentare tehnologii și echipament; – 2 rapoarte demonstrare tehnologii și echipament; – 2 cereri de brevet de invenție. |
Având în vedere tendința de creștere a cererii de produse agroalimentare estimate pentru următorii ani, precum și creșterea productivității în sectorul agroalimentar, acestea reprezintă un obiectiv principal atât la nivel național cât și la nivel global. Proiectul propune implementarea unei tehnologii inovative noi și moderne de exploatare a energiei solare utilizând celule fotovoltaice, care au și rol de protecție pe lângă cel energetic, într-un model experimental de seră. Tehnologia și cele 2 modele experimentale, seră minimum 0,03 ha și echipamentul inteligent vor fi implementate și vor rămâne în dotarea uneia din unitățile de cercetare legumicolă parteneră. Se va avea în vedere: – implementarea unei tehnologii inteligente de realizare a unui microclimat optim monitorizat în timp real, adaptat condițiilor de iluminare și atmosferă outdoor/indoor; – realizarea unei tehnologii inteligente de fertirigare controlată raportată la valorile parametrilor fizici și chimici ai solului, micro și macronutrienți, umiditate, temperatură, conductivitate electrică pH; – realizarea unei aplicații de informare a fermierului în timp real; – realizarea unui model experimental de echipament inteligent gestionat de un sistem informatic, unic la nivel național, proiectat și implementat la o unitate de cercetare parteneră din domeniu, pentru efectuarea lucrărilor repetitive de întreținere a culturilor efectuate convențional manual în spații protejate. Rezultatele obținute vor favoriza realizarea de noi cercetări interdisciplinare cu aplicabilitate în sectorul agricol și crearea de noi locuri de muncă. |
Rezultatele proiectului se vor disemina prin: – Transfer tehnologic, în scopul promovării modelului experimental de seră și a echipamentului inteligent, către fermieri, operatori economici interesați și unități de cercetare; – 2 articole științifice cotate ISI, Institutul pentru Știința Informării; – 5 articole științifice indexate BDI, Baze de Date Internaționale; – 2 articole prezentate în cadrul unor simpozioane/conferințe naționale și internaționale; – Materiale de promovare a rezultatelor: 2 postere, 2 pliante, 2 fișe tehnice; – 2 participări la sesiuni de comunicări științifice și prezentarea cercetărilor obținute; – 2 vizite de lucru; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. |
|
|
| 133. |
ADER 25.2.2 |
Cercetare cu privire la proiectarea unui echipament inteligent horticol de analiză, predicție și acțiune biodina- mică |
1.500.000 d.c. 225.564 563.910 428.571 281.955 |
– Studiu tehnologic de dezvoltare a unui sistem hardware-software inovativ pentru managementul fitopatologic al plantelor horticole; – Documentație de execuție a unui sistem software; – Documentație de execuție a unui sistem hardware; – Documentație de execuție a unei rețele neurale;– Studiu tehnologic de dezvoltare și execuție a unui echipament electric destinat distribuției tratamentelor fitopatologice pentru culturile de ceapă, morcovi, cartofi, pătrunjel, păstârnac, țelină; – Documentație de execuție a unui sistem de dozare și protecție biologică a plantelor; – Documentație de execuție a structurii mobile, acționată electric; – Model experimental de sistem tehnic inovativ, pentru ferme cu dimensiuni între 10-100 hectare; – Crearea unei platforme digitale inteligentă care va conține noi metode și mijloace de protecție a plantelor; – Cerere de brevet de invenție și patent. |
Creșterea populației globale, urmată de schimbări climatice, presupune accelerarea tranziției către un viitor sustenabil. Pentru o exploatare biodinamică a resurselor naturale, nevoia sistemelor inteligente de decizie în timp real cu aplicabilitate în horticultură, reprezintă o utilitate atât economic cât și biologică. Acest factor stabilizează funcționalitatea cercetării. Cercetarea vizează lansarea unui produs/chituri inovative din sfera tehnologiilor inteligente – echipamente inteligente de analiză și predicții, adaptat culturilor de: ceapă, morcovi, cartofi, pătrunjel, păstârnac, țelină. În primul stadiu al cercetării, se dezvoltă un sistem inteligent hardware-software, atașat echipamentelor, mașini de erbicidat, prăsitori, semănători, existente în ferme, specializat în colectarea datelor. – Sistemul hardware este format din: – procesoare de imagine care au ca scop procesarea imaginilor culese din câmp și crearea unor pachete de date, stocate pe un server; – sistem de dozare prin microvalve al necesarului de substanțe nutritive, în urma observațiilor efectuate; – Sistemul software, este alcatuit din: – o structură particulară de interconexiuni și mecanisme de ajustare a legăturilor de învățare; – o serie de aproximări de funcții și predicții ale unor serii temporale; – dezvoltarea unui set de algoritmi inteligenți, prin determinarea viitoarelor invazii de dăunători; – monitorizarea activității fotosintezei utilizând algoritmi pentru extragerea indexilor preemergenți unei viitoare boli, prin predicția necesarului de micro și macro nutrienți. În stadiul doi de cercetare se dezvoltă: – prototipul mașinii electrice agricole; – proiectarea instalației de dozare cu microvalve și control al distribuției substanțelor nutritive/fitosanitare necesare plantelor; – asamblarea sistemului software-hardware pe structura mobila electrică. |
Rezultatele proiectului se vor disemina prin: – Articol științific prezentat în cadrul unor simpozioane /conferințe naționale și internaționale; – 2 participări la târguri de profil; – Participare la sesiuni de comunicări științifice și prezentarea cercetărilor obținute; – Promovarea prototipului pe canale media-digitale; – Vizite de lucru la fermierii cultivatori de legume și cartofi; testarea echipamentului de distribuție a tratamentelor fitosanitare/substanțelor nutritive pentru culturile de ceapă, morcovi, cartofi, pătrunjel, păstârnac, țelină. |
|
|
| Obiectivul specific 25.3.: Fundamentarea și realizarea de noi tehnologii de mecanizare și automatizare a proceselor din agricultură și industria alimentară: condiționare, procesare, stocare și depozitare a produselor agricole primare, non-agricole și acvacultură în condiții de eficiență, siguranță și securitate |
|
|
| 134. |
ADER 25.3.1 |
Sisteme recirculante de acvacultură utilizate în etapa premergătoare repopulării apelor naturale cu material piscicol |
1.000.000 d.c. 150.376 375.940 285.714 187.970 |
– Studiu tehnologic privind soluții tehnice inovative pentru reducerea consumului de energie electrică a sistemelor acvacole, tip outdoor; – Documentație execuție stație pilot sistem acvacol, tip outdoor; – Stație pilot sistem acvacol, tip outdoor; – Raport de experimentare a sistemului acvacol, tip outdoor în condiții de exploatare; – Raport de demonstrare a utilității și funcționalității stației pilot; – Cerere de brevet de invenție. Rezultatele cercetărilor vor conduce la: – Reducerea consumurilor energetice cu minim 25% în domeniul acvaculturii; – Reducerea mortalității materialului acvacol. |
Proiectul vine în întâmpinarea cerințelor fermelor piscicole de identificare a unor soluții tehnice inovative, moderne pentru reducerea consumului de energie electrică, din cadrul sistemelor de creștere outdoor a materialului acvacol, folosind surse de energie regenerabilă. Stația pilot outdoor destinată utilizării în etapa premergătoare repopulării apelor naturale cu material acvacol, va fi proiectată și implementată la o unitate de cercetare parteneră din domeniu, astfel încât consumurile energetice cu reglarea temperaturii, aerarea și recircularea apei, filtrarea impurităților, hrănirea automată etc. să fie optimizate, utilizându-se materiale noi și tehnică digitală de control. De asemenea, instalația va fi dotată cu un biofiltru și cu un sistem hibrid de generare a energiei electrice, fotovoltaic și eolian. Prin utilizarea energiei regenerabile și optimizarea parametrilor de funcționare ai echipamentelor, din cadrul sistemului acvacol, se va eficientiza din punct de vedere economic obținerea materialului acvacol – pești, crustacee sau moluște. |
Rezultatele proiectului se vor disemina prin: – Transferul documentației de execuție la agenții economici cu activitate în domeniul acvaculturii, la fermele cu profil acvacol, la instituții de cercetare- dezvoltare în domeniul acvaculturii și la instituții de învățământ superior de profil etc.; – Articol științific cotat ISI, Institutul pentru Știința Informării; – 4 articole științifice indexate BDI, Baze de Date Internaționale; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului; – Poster; – Fișă tehnică; – 2 participări la sesiuni de comunicări științifice și prezentarea cercetărilor obținute; – 2 simpozioane; – 2 vizite de lucru. |
|
|
| Obiectivul specific 25.4: Soluții tehnice eficiente pentru dezvoltarea bioindustriilor în spațiul rural pentru valorificarea superioară a bioresurselor non-alimentare |
|
|
| 135. |
ADER 25.4.1 |
Tehnologie de obținere a biofertilizanților și/sau bioinsecticidelor, destinată sistemelor de producție ecologice |
500.000 d.c. 75.188 187.970 142.857 93.985 |
– Studiu tehnologic privind tehnologiile de obținere a biofertilizanților și /sau bioinsecticidelor; – 2 documentații de execuție echipamente pentru obținere a biofertilizanților și/sau bioinsecticidelor ecologice; – 2 modele experimentale de echipamente pentru obținere a biofertilizanților și /sau bioinsecticidelor; – Tehnologie de obținere a biofertilizanților și/sau bioinsecticidelor; – 2 rapoarte de experimentare tehnologie de obținere a biofertilizanților și/sau bioinsecticidelor; – 2 rapoarte demonstrare a utilității și funcționalității tehnologiei; – 2 cereri de brevet de invenție. |
Deoarece agricultura ecologică reprezintă o ramură de nișă a agriculturii din Romania, proiectul dorește să vină în întâmpinarea nevoilor fermierilor care practică acest tip de agricultură prin realizarea unei tehnologii de obținere a biofertilizanților și/sau bioinsecticidelor folosind plante medicinale și aromatice. În cadrul tehnologiei se vor dezvolta două echipamente specializate pentru extragerea substanțelor active din plantele medicinale și aromatice. Primul echipament va funcționa pe principiul extracției sub presiune, folosind un sistem de ultrasonicare pentru permeabilizarea membranei celulare a plantelor, favorizând astfel extracția de principii active cu proprietăți biofertilizatoare și/sau bioinsecticide. Al doilea echipament va permite obținerea uleiurilor volatile care vor intra în compoziția rețetelor de biofertilizanți și/sau bioinsecticide, prin distilare cu abur saturat umed sub presiune. Produsele brute obținute prin folosirea celor două echipamente vor putea fi combinate în laborator pentru obținerea de biofertilizanți și bioinsecticide în vederea valorificării superioare a producțiilor agricole, acestea urmând a fi verificate și testate pentru determinarea eficienței, timp de 2 ani, la un partener, producător în agricultura ecologică. Rezultatele cercetărilor vor conduce la: – Obținerea de noi substanțe ecologice biofertilizante și/sau bioinsecticide, testate pentru determinarea eficienței timp de 2 ani, la un partener producător în agricultura ecologică; – Creșterea productivității culturilor ecologice. |
Rezultatele proiectului se vor disemina prin: – Transferul documentației de execuție a echipamentelor/tehnologiei la agenții economici interesați, fermieri, unități de cercetare și societăți comerciale, pentru care se vor organiza activități de demonstrare a tehnologiei; – Articol științific cotat ISI, Institutul pentru Știința Informării; – 4 articole științifice indexate BDI, Baze de Date Internaționale; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului; – Poster; – Fișă tehnică; – 2 participări la sesiuni de comunicări științifice și prezentarea cercetărilor obținute; – 2 simpozioane; – 2 vizite de lucru. |
|
|
| 136. |
ADER 25.4.2 |
Tehnologii de valorificare superioară a deșeurilor ligno-celulozice din horticultură |
1.000.000 d.c. 150.376 375.940 285.714 187.970 |
– 2 studii prospective privind cele două tehnologii de valorificare a deșeurilor ligno-celulozice din horticultură; – 2 modele experimentale de echipamente de valorificare a deșeurilor ligno-celulozice; – 2 tehnologii de valorificare a biomasei ligno-celulozice din horticultură, un echipament de tabletizare care poate fi utilizat și pentru biochar și un echipament specializat pentru arderea tabletelor în vederea obținerii perdelelor de protecție împotriva brumei târzii; – 2 metodologii experimentare a celor două tehnologii; – 2 rapoarte de experimentare tehnologii; – 2 rapoarte de demonstrare a utilității tehnologiilor; – 2 cereri de brevet de invenție. |
Datorită schimbărilor climatice care afectează în ultimii ani și țara noastră, a apărut fenomenul de brume târzii, cu efect distrugător asupra viilor și livezilor, ducând chiar la compromiterea integrală a producțiilor dintr-un an. Proiectul vine în sprijinul fermierilor prin realizarea a două tehnologii de valorificare a reziduurilor din horticultură: una de tabletizare pentru coarde, crengi, lăstari, frunze de viță de vie și pomi și una pentru protecția împotriva atacurilor brumelor târzii de primăvară. Noutatea este dată de abordarea îndreptată spre economia circulară, prin utilizarea unui reziduu, prin tabletizare, care poate fi utilizat și pentru biochar, ce devine materie primă într-o altă tehnologie, cea de atenuare a efectelor brumei târzii – conceptul de "zero waste", închizându-se ciclul prin eliminarea pierderilor și întoarcerea beneficiilor la locul de obținere a produselor principale. Se vor determina tehnologiile potrivite pentru obținerea de biocombustibili solizi din biomasă, se vor realiza, testa și demonstra cele 2 tehnologii. Tabletele vor fi destinate pentru protecția împotriva atacurilor brumelor târzii, prin generarea de căldură și fum și pentru obținerea de energie, contribuind la independența energetică a fermierilor. Echipamentele vor fi realizate, verificate și testate la unități de cercetare – dezvoltare pomicole și viticole, vor fi implementate și vor rămâne în dotarea uneia din unitățile de cercetare pomicole sau viticole parteneră. Rezultatele cercetărilor vor conduce la: – valorificarea superioară a deșeurilor rezultate din activitățile de întreținere a culturilor horticole; – reducerea efectelor brumelor târzii de primăvară asupra culturilor. |
Rezultatele proiectului se vor disemina prin: – Transferul tehnologiilor de valorificare superioară a deșeurilor ligno-celulozice din horticultură sub formă de bioenergie la beneficiari, se va face către unități de cercetare, societăți comerciale etc.; – Articol științific cotat ISI, Institutul pentru Știința Informării; – 4 articole științifice indexate BDI, Baza de Date Internațională; – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului; – Poster; – Fișă tehnică; – 2 participări la sesiuni de comunicări științifice și prezentarea cercetărilor obținute; – 2 simpozioane; – 2 vizite de lucru. |
|
|
