---

Salveaza (0) Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide Adresa de e-mail Parolă Ține-mă minte No account yet? Register

---

Notă …

Conţinută de ORDINUL nr. 1.686 din 1 octombrie 2020, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 900 din 5 octombrie 2020

ANEXA

PLAN GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE 2021 – 2027

REGIUNEA NORD – VEST

CUPRINS

ABREVIERI

CAPITOLUL I: DESCRIEREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE REGIUNII

CARACTERISTICI GEOGRAFICE

ANALIZE DEMOGRAFICĂ ŞI SOCIO-ECONOMICĂ

INDICATORII DE SĂNĂTATE ŞI PRINCIPALII CONTRIBUTORI LA POVARA BOLILOR PRINCIPALELE PROBLEME

CAPITOLUL II: VIZIUNEA ŞI DIRECŢIILE STRATEGICE

VIZIUNEA STRATEGICĂ DIRECŢIILE STRATEGICE

CAPITOLUL III: PLAN GENERAL DE SERVICII SANITARE PE NIVELURI DE ÎNGRIJIRE

1. ÎMBUNĂTĂ'IREA SERVICIILOR ACORDATE DE MEDICII DE FAMILIE 'INTELE REGIONALE ŞI PLANUL OPERAŢIONAL

2. ÎMBUNĂTĂ'IREA SERVICIILOR DE ASISTEN'Ă MEDICALĂ COMUNITARĂ ANALIZA SITUA'IEI ACTUALE

   'INTELE REGIONALE ŞI PLANUL OPERAŢIONAL

3. ÎMBUNĂTĂ'IREA SERVICIILOR DE ASISTEN'Ă MEDICALĂ SPITALICEASCĂ RE'EAUA DE UNITĂ'I SPITALICE'TI 'I NUMĂRUL DE PATURI PENTRU BOLI ACUTE PROCENTUL DE PATURI PER SPECIALITATE 'I NECESITĂ'ILE DE REPROFILARE DIREC'II 'I 'INTE STRATEGICE

   'INTE REGIONALE:

   INFRASTRUCTURĂ SPITALICEASCĂ 'I CADRUL LEGAL

   PROIEC'IE PENTRU SPITALELE DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD-VEST REPROFILAREA SERVICIILOR SPITALICE'TI

   1. JUDEŢUL SĂLAJ

   2. JUDEŢUL BIHOR

   3. JUDEŢUL BISTRIŢA

   4. JUDEŢUL MARAMUREŞ

   5. JUDEŢUL SATU MARE

   6. JUDEŢUL CLUJ

4. ÎMBUNĂTĂ'IREA RE'ELEI DE SERVICII DE URGEN'Ă

5. DEZVOLTAREA FACILITĂ'ILOR DE ÎNGRIJIRE AMBULATORIE CLINICĂ 'I PARACLINICĂ DIAGNOSTIC SITUA'IE CURENTĂ 'I PRINCIPALELE DEFICITE

   'INTE OPERA'IONALE 'I PLAN REGIONAL

6. DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE 'I A RECUPERĂRII ANALIZA SITUA'IEI CURENTE 'I PRINCIPALELE DEFICITE

'INTE OPERA'IONALE 'I PLAN REGIONAL ÎNGRIJIRILE PALIATIVE

'INTE OPERA'IONALE 'I PLAN REGIONAL

REZUMATUL PRINCIPALELOR MĂSURI ALE PLANULUI DE SERVICII MEDICALE DIN RNV

ANEXE ANEXA 1

ANEXA 2

ANEXA 3 ANEXA 4A

ANEXA 4B ANEXA 5

ANEXA 6

ANEXA 7

ANEXA 8

ANEXA 9

ANEXA 10

ANEXA 11

ABREVIERI

BH Judeţul Bihor

BN Judeţul Bistrita-Nasaud

CJ Judeţul Cluj

CMI Cabinet medical individual

CNAS Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

CNSISP Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică CP Centru de permanenţă

FTE Full time employee (angajat cu normă întreagă) FNUASS Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate INSP Institutul Naţional de Sănătate Publică

ITL Îngrijire pe termen lung

MF Medic de familie

MG Medic generalist

MM Judeţul Maramures

MS Ministerul Sănătăţii

OCDE Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică OMS Organizaţia Mondială a Sănătăţii

ORL Oto-rino-laringologie

PIB Produsul intern brut

PRSS Planul Regional de Servicii Sanitare PSI Plan Strategic Instituţional

RNV Regiunea de dezvoltare Nord-Vest

RSM Rata Standardizată a Mortalităţii

SJ Judeţul Salaj

SM Judeţul Satu Mare

SNS Strategie Naţională de Sănătate

SNSPMPDSB Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti

UE Uniunea Europeană

CAPITOLUL I: DESCRIEREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE REGIUNII

Regiunea de dezvoltare Nord-Vest se numără printre regiunile cu o densitate şi un număr mare de locuitori comparativ cu celelalte regiuni ale României, cu o pondere importantă a populaţiei în mediul urban. Indicatorii de sănătate a populaţiei sunt comparabili cu cei la nivel naţional.

Caracteristici geografice

Regiunea Nord-Vest (RNV) este reprezentată de partea nord-vestică a Transilvaniei. Este formată din 6 judeţe – Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare şi Sălaj, şi cuprinde 43 de centre urbane, 403 comune şi 1 800 sate. Regiunea acoperă o suprafaţă de 34.160 km2 (14,3% din ţară) şi are 2,6 milioane de locuitori (13,1% din populaţia ţării) – date din 2018. Aproximativ jumătate din populaţia sa (52%) locuieşte în zonele urbane, Cluj (65%) şi Maramureş (57%).

Figura 1: Zona de dezvoltare regională nord-vest – Localizare şi judeţe

Analize demografică şi socio-economică

Populaţia din regiune în 2018 a fost de 2,55 milioane de locuitori. Populaţia în vârstă de 65 de ani şi peste reprezintă 17,2% din total (tabelul 1).

Tabelul 1: Populaţia Regiunii de NV per judeţe, 2018

Grupa de vârstă	Salaj	%	Bihor	%	Bistrita	%	Maramures	%	Satu Mare	%	Cluj	%	TOTAL	%
0 – 4	11921	5.6	29294	5.2	16695	6.0	23580	5.1	17680	5.3	34995	5.0	134165	5.2
5 – 14	23664	11.1	61424	10.9	33173	11.9	49838	10.8	38410	11.5	65047	9.2	271556	10.6
15 – 64	135377	63.6	376417	66.9	182061	65.1	310770	67.3	224734	67.4	481592	68.2	1710951	66.9
65 – 85+	41874	19.7	95615	17.0	47571	17.0	77824	16.8	52803	15.8	124280	17.6	439967	17.2
TOTAL	212836	100	562750	100	279500	100	462012	100	333627	100	705914	100	2556639	100

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Conform celor mai recente proiecţii demografice, populaţia regiunii este de aşteptat să scadă cu circa 2% în perioada 2014-2030. Populaţia cu vârstă de 65+ ani va creşte, ajungând la 17,4% din total în 2020 şi 19,8% în 2030.

2030

2020

2015

0%

20%

40%

65+

60%

Total

80%

100%

Figura 2: Proiecţii demografice şi proporţia populaţiei cu vârsta de peste 65 ani

499750	2525235
450123	2580338
409839	2588367

Sursa: Proiecţii Eurostat

RNV este pe locul trei printre cele opt regiuni de dezvoltare în ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor, contribuind cu 12,3% la PIB-ul naţional. Judeţul cu cel mai mare PIB este Cluj, care găzduieşte şi instituţiile regionale. Cluj este, de asemenea, cel mai urbanizat judeţ din regiune (67% din populaţie trăieşte în zone urbane), în timp ce Bistriţa-Năsăud este cel mai puţin urbanizat (36%). Există, de asemenea, diferenţe semnificative între judeţe în ceea ce priveşte dezvoltarea economică, prin faptul că zonele de sud şi vest ale regiunii sunt mai dezvoltate decât centrul şi estul. Cele mai sărace judeţe sunt Sălajul şi Bistriţa-Năsăud.

Populaţia din RNV este a treia cea mai privilegiată din punct de vedere socio-economic din ţară. Rata sărăciei relative din regiune a fost de 19.0% (date din 2017), mai mică decât media naţională (23.6%) şi mult mai mică decât cea mai defavorizată regiune, Regiunea de Nord-Est (33.4%).

Sursa: INS https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/dimensiuni_ale_incluziunii_sociale_in_romania_2017.pdf

Indicatorii de sănătate şi principalii contributori la povara bolilor

În 2018, indicatorii de sănătate în RNV înregistrează mici variaţii faţă de media pe ţară şi pe celelalte regiuni. Rata medie a speranţei de viaţă este mai scăzută faţă de media pe ţară pe total şi urban. Rata natalităţii este peste media naţională, cu excepţia judeţului Satu Mare a cărei rată a natalităţii a fost, în anul 2018, sub media natională şi regională. Ratele mortalităţii infantile sunt mai mari faţă de media pe ţară, cu excepţia judeţului Cluj, iar judeţul Sălaj are printre cele mai mari rate ale mortalităţii infantile din ţară. Mortalitatea generală în regiune este comparabilă cu media naţională, cu excepţia judeţului Sălaj şi Bihor, unde valorile ratei sunt mai mari, ponderea mai ridicată fiind în rural. Menţionăm că mortalitatea cauzată de bolile ischemice ale inimii este cea mai mare din toate regiunile ţării (rata pentru România 224,8%ooo, iar RNV este 292,5%ooo), în timp ce ratele de mortalitate prin boli digestive au valori mult peste media pe regiune şi ţară în judeţul Maramureş.

În anul 2018 cele mai frecvente cazuri noi de boală în RNV au fost reprezentate de: boli ale aparatului respirator, boli ale aparatului digestiv, boli ale sistemului osteo-articular, boli ale aparatului genito-urinar şi boli ale aparatului circulator, similar cu frecvenţa la nivel naţional, structură similară cu anii anteriori.

Pentru acelaşi an 2018, în RNV cele mai mari valori ale ratelor de prevalenţă sunt pentru următoarele categorii de boli: boli hipertensive, cardiopatii ischemice, boli pulmonare obstructive cronice, tulburări mentale şi de comportament, valorile ratelor fiind similare cu cele la nivel naţional. În toate judeţele aparţinând RNV prevalenţa prin boli hipertensive şi cardiopatie ischemică ocupă primele locuri, urmat de diabet zaharat şi BPOC, cu excepţia judeţului Satu Mare, în care rata de prevalenţă prin diabet zaharat ocupă primul loc (tabelul 2).

Tabel 2: Prevalenţa bolilor cronice majore în RNV în 2018 (cazuri la 100 000 locuitori)

	România	Regiunea NV	Bihor	Bistriţa- Năsăud	Cluj	Maramureş	Satu Mare	Sălaj
Boli hipertensive	13296.5	13419.8	16312.0	11354.2	14351.5	12789.7	6406.9	17756.4
Cardiomiopatie ischemică	6102.2	6158.7	8705.1	5858.3	5798.9	5949.6	3375.0	5831.7
Diabet	4252.5	4262.9	3229.7	3952.8	4048.8	3992.1	6890.6	4580.5
Boli mentale şi comportamentale	2445.0	2187.6	2674.7	1484.1	2290.2	2326.8	1153.1	2802.6
Boli pulmonare obstructive cronice	2230.1	2624.7	4182.1	1748.5	2393.9	2227.0	1066.8	3727.8

Sursa: INSP-CNSISP

Principalele probleme

Serviciile de sănătate din RNV se confruntă cu mai multe provocări majore:

• Insuficienta integrare între diferitele categorii de sectoare de servicii în sensul în care asistenţa primară nu are suficiente legături funcţionale cu asistenţa medicală spitalicească, în timp ce promovarea sănătăţii şi prevenţia nu sunt conectate la adecvat cu îngrijirea curativă, cu un impact negativ puternic asupra continuităţii asistenţei medicale.

• Unităţile de îngrijire primară nu îşi îndeplinesc în mod adecvat funcţia de “gatekeeper”/„paznic”, ceea ce duce la un sistem spitalicesc supraîncărcat;

• Serviciile de asistenţă medicală comunitară sunt încă insuficiente, dar în dezvoltare, inclusiv în ceea ce priveşte dezvoltarea resurselor umane şi a infrastructurii;

• Modelul de îngrijire este în unele cazuri fragmentat, se bazează pe servicii specializate separate şi necesită dezvoltarea de echipe interdisciplinare care ar asigura o abordare integrată a îngrijirii. Nu există stimulente care să încurajeze o astfel de abordare integrată a asistenţei medicale;

• Accesul la îngrijire (disponibilitatea furnizorilor de servicii şi a serviciilor specifice) variază semnificativ în funcţie de particularităţile zonelor geografice.

  În ceea ce priveşte infrastructura, majoritatea spitalelor judeţene existente au fost construite între 1965 şi 1975, pavilioane suplimentare fiind adăugate în anii 1980. În ciuda lucrărilor de reabilitare selectivă, starea fizică, spaţiile şi funcţionalitatea multor clădiri sunt slabe. Lipsa de dependinţe clinice (în special pentru serviciile de asistenţă clinică) duce la ineficienţe organizaţionale. În ceea ce priveşte serviciile medicale specifice (intervenţii chirurgicale, diagnostic imagistic sau de laborator etc.), se întâmplă frecvent ca serviciile care trebuie să fie co-localizate, necesită deplasarea pacientului între locaţii, cauzând întârzieri şi disfuncţionalităţi în furnizarea serviciilor (generând riscuri mari şi calitate scăzută a serviciile).

  În timp ce aceste provocări sunt într-o oarecare măsură comune tuturor regiunilor, interacţiunea lor cu condiţiile socio-economice specifice din RNV duce la deficienţe şi mai accentuate în furnizarea serviciilor de asistenţă medicală, cu două consecinţe majore:

• Nevoia de servicii de sănătate nu este acoperită în mod adecvat, în special pentru populaţiile rurale şi vulnerabile.

• Inegalităţi în accesul la servicii între oraşe şi mediul rural, între grupuri nemarginalizate şi marginalizate.

  Un studiu din 20121 arată că 9,5% din populaţia cu vârsta de 15 ani şi peste din RNV nu a putut merge la un specialist atunci când a fost nevoie (faţă de media naţională de 12,8%). Când au fost întrebaţi despre motivele acestei situaţii:

• 75,6% au menţionat costurile prea mari;

• 7,1% au sperat că problema de sănătate va dispărea fără intervenţie;

• 5,7% au menţionat teama de a accesa serviciile de asistenţă medicală.

  Din cauza problemelor sistematice menţionate mai sus, cererea şi oferta sistemului de asistenţă medicală sunt puternic dezechilibrate. Astfel, nevoia nesatisfăcută de asistenţă medicală în Regiunea de Nord-Vest oferă o bază foarte puternică pentru intervenţie.

  

  1 Institutul Naţional de Statistică (2013), Condiţiile de viaţă ale populaţiei din România

  CAPITOLUL II: VIZIUNEA ŞI DIRECŢIILE STRATEGICE

  Viziunea strategică

  La nivelul RNV vor fi reduse diferenţele dintre nevoile populaţiei şi performanţele sistemului de asistenţă medicală. Serviciile centrate pe pacient vor fi furnizate în mod eficient şi eficace printr-un nou sistem de sănătate regional, re-proiectat funcţional şi structural. Datorită sistemului reînnoit şi a măsurilor intersectoriale, stilul de viaţă şi indicatorii de sănătate se vor îmbunătăţi.

  Viziunea: O naţiune de oameni sănătoşi şi productivi prin accesul la servicii calitative de prevenţie, urgenţă, tratament şi reabilitare, utilizarea eficientă şi eficace a resurselor şi promovarea celor mai înalte standarde şi bune practici.

  Strategia Naţională de Sănătate 2014 – 2020

  Viziunea privind dezvoltarea asistenţei medicale în regiunea de nord-vest este cea a unui sistem de asistenţă medicală performant, reformat şi restructurat, care se bazează pe îngrijiri primare şi comunitare de anvergură, cu un rol eficient de prevenţie şi gatekeeper, un sistem ambulator consolidat şi o reţea de spitale raţionalizată, coordonată şi simplificată.

  În conformitate cu strategia, viitorul sistem de sănătate al RNV va fi caracterizat de:

  Receptivitate, astfel încât accesul la îngrijiri să fie îmbunătăţit în mod semnificativ, cu o proporţie mai mică de nevoi nesatisfăcute şi scăderea inegalităţii, astfel încât rezultatele reflectate în starea de sănătate să fie îmbunătăţite semnificativ, atât în măsuri absolute, cât şi în raport cu restul ţării, cu scăderi accentuate ale mortalităţii şi morbidităţii;

  Echitate şi protecţie financiară, o problemă deosebit de gravă în RNV, unde diferenţele de acoperire a serviciilor de sănătate şi rezultatele reflectate în starea de sănătate sunt semnificative atât între diferitele judeţele, cât şi între zonele rurale şi urbane şi în care un procent semnificativ din populaţie menţionează costurile ca impediment în accesarea serviciilor de sănătate;

  Eficacitate şi sustenabilitate financiară, cu o alocare mai raţională a resurselor financiare şi umane către îngrijirile primare şi ambulatorii, şi o reducere substanţială a spitalizărilor care pot fi evitate.

  Pentru perioada 2021-2027 Ministerul Sănătăţii elaborează o nouă strategie naţională de sănătate, cu continuarea principiilor enunţate în strategia precedentă. Se urmăreşte realizarea la nivel regional a unei reţele de servicii de sănătate performante, integrate, care să acopere nevoile de servicii medicale pentru întreaga populaţie din regiune.

  Direcţiile strategice

  Implementarea viziunii necesită acţiuni transformatoare pentru reproiectarea funcţiei şi structurii sistemului de sănătate, în conformitate cu obiectivele şi priorităţile de nivel înalt ale strategiei.

  Direcţiile strategice pentru sistemul de sănătate românesc în ansamblu, inclusiv pentru RNV, sunt:

  • Consolidarea unităţilor de îngrijire primară şi îngrijirea comunitară prin extinderea reţelei de medici de familie şi furnizori de servicii de asistenţă medicală comunitară, creşterea capacităţii şi revizuirea legislaţiei în sensul aplicabilităţii la realitatea contextuală a funcţionării serviciilor de sănătate şi a coroborării cu legislaţia europeană în domeniu ;

  • Dezvoltarea resurselor umane şi a infrastructurii în unităţile de îngrijire ambulatorie;

  • Integrarea serviciilor de sănătate, atât pe verticală (asistenţă medicală primară – asistenţă în ambulatoriu – spital) cât şi pe orizontală (asistenţă medicală primară – asistenţă medicală

    comunitară – asistenţă socială – promovarea sănătăţii şi prevenirea bolilor – terapie – reabilitare);

  • Revizuirea traseului pacientului, pentru anumite boli cronice, consolidarea rolului de

    „gatekeeper” a asistenţei primare şi sprijinirea „inversării” piramidei serviciilor de asistenţă medicală;

  • Raţionalizarea şi reconfigurarea reţelei spitaliceşti;

  • Dezvoltarea serviciilor integrate de îngrijiri paliative la nivel comunitar, primar, ambulatoriu şi spital, cu accent pe îngrijirea la domiciliu şi în ambulatoriu;

  • definirea conceptului de ÎTL şi dezvoltarea serviciilor de ÎTL.

    Aceste direcţii strategice naţionale au fost adaptate în continuare la particularităţile RNV; o atenţie deosebită a fost acordată pentru:

  • Reducerea inegalităţii interjudeţene, în special în ceea ce priveşte asistenţa medicală ambulatorie şi discrepanţele dintre zonele rurale şi cele urbane în ceea ce priveşte accesul;

  • Asistenţă medicală comunitară pentru comunităţi cu populatie vulnerabilă din punct de vedere medical şi social;

  • Accesul la asistenţă medicală în zonele rurale;

  • Reorganizarea reţelei spitaliceşti, având în vedere natura fragmentată şi starea critică a infrastructurii spitaliceşti.

12

REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD-VEST – VIZIUNEA PENTRU 2027

DOMENIUL STRATEGIC	PROBLEME IDENTIFICATE	INTERVEN IA NECESARĂ	CONDI II NECESARE	REZULTATE
Sănătate publică	Indicatori de sănătate nesatisfacatori în unele zone în comparaţie cu media naţională	Consolidarea capacităţii de spitalizare de zi, în ambulatoriu, asistenţă primară şi comunitară	Revizuirea legislaţiei pentru îmbunătăţirea mecanismelor, de finanţare pentru îngrijirea ambulatorie şi spitalizarea de zi	Indicatori de sănătate îmbunătăţiţi şi rezultate privind sănătatea cel puţin egale cu media naţională
	Povară mare a bolilor cronice, în special a bolilor cardiovasculare, diabetului, cirozei şi hepatitelor cronice	Consolidarea capacităţii de spitalizare de zi, asistenţă ambulatorie, asistenţă primară şi comunitară;	Revizuirea legislaţiei, standardelor şi modalităţilor de finanţare pentru îngrijirea ambulatorie şi spitalizare de zi; Dezvoltarea pachetului de servicii de îngrijire ambulatorie; A fost revizuit curriculum-ul pentru rezidenţiat în medicina de familie pentru managementul bolilor cronice.	Reducerea poverii bolilor cronice; creşterea gradului de conştientizare a cauzelor acestor boli şi îmbunătăţirea acţiunii de prevenţie
Servicii sanitare	Asistenţă primară inegal distribuită	Recrutarea între 43-72 de medici de familie, acordând prioritate zonelor fără niciun medic de familie	Identificarea unor surse de finanţare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea/echiparea cabinetelor MF; Dezvoltarea pachetului de servicii pentru asistenţa primară prin dezvoltarea unor mecanisme de stimulare a performanţei.	Acoperire cu medici de familie îmbunătăţită
	Acoperire insuficientă cu servicii de asistenţă medicală comunitară	Crearea de noi echipe de asistenţă medicală comunitară, cu focalizare pe populaţia vulnerabilă din punct de vedere medical, social, economic	Dezvoltarea reţelei de asistenţă medicală comunitară; Consolidarea integrării cu asistenţa medicală primară. Dezvoltarea de ghiduri, protocoale, management de caz, standarde de cost şi calitate pentru activitatea de asistenţă medicală comunitară	Dezvoltarea de noi centre comunitare integrate avizate de către Ministerul Sănătăţii prin Unitatea de Incluziune Socială
	Capacităţi spitaliceşti inegal distribuite	Înfiinţare spital regional	Consolidarea capacităţii de îngrijire de urgenţă, acordând prioritate spitalelor judeţene; Consolidarea capacităţii de îngrijire cronică în raport cu nevoia demonstrată din sănătate	1 spital regional şi reconfigurarea spitalelor din regiune
	Îngrijire în ambulatoriu inegal distribuită	Consolidarea capacităţii de îngrijire în ambulatoriu pentru	Consolidarea capacităţii de îngrijire în ambulatoriu pentru specialităţi clinice cu	Reţeaua de îngrijire în ambulatoriu care acoperă toate judeţele şi toate

		specialităţile clinice de bază în toate zonele urbane	adresabilitate mare şi cu deficit ridicat; Introducerea de criterii normative pentru distribuţia teritorială a echipamentelor de înaltă performanţă.	specialităţile medicale relevante
	Proporţie crescută de spitalizări evitabile	Dezvoltarea facilităţilor de îngrijire în ambulatoriu şi în spitalizare de zi	Consolidarea integrării între ambulatoriu şi asistenţa primară; Dezvoltarea pachetului de spitalizare de zi şi îmbunătăţirea mecanismelor de finanţare a serviciilor acordate în spitalizarea de zi.	Spitalizarea evitabilă tratată în asistenţă medicală primară / ambulatorie / pe termen lung
	Capacitate limitată şi concentrată într-un număr redus de unităţi de recuperare şi îngrijire pe termen lung	Modificarea legislaţiei la nivel naţional. Relocarea unui număr de paturi în cadrul unităţilor spitaliceşti / sociale pentru înfiinţarea ITL, astfel încât să crească numărul de paturi de recuperare şi ITL cu 25%.	Elaborarea unei strategii pentru dezvoltarea furnizării serviciilor de îngrijire pe termen lung (inclusiv cerinţele de forţă de muncă)	Pacienţii cronici care se încadrează în criteriile ITL, să beneficieze de servicii în spaţii adecvate de îngrijire pe termen lung
	Capacitate limitată şi concentrată într-un număr redus de unităţi de îngrijire paleativă	Elaborarea strategiei, precum şi a unui model integrat şi coordonat pentru furnizarea de îngrijiri paliative în România Dezvoltarea capacităţii de îngrijire paliativă pentru a asigura o acoperire de 60% până în 2027. Infiinţarea de ambulatorii noi de îngrijiri paliative şi de noi echipe de îngrijire paliativă specializată la domiciliu. Instruire 30% din MF în îngrijirea paliativă de bază.	Elaborarea şi implementarea politicilor şi reglementărilor privind serviciile, medicamentele, instruirea personalului Includerea îngrijirilor paliative în curriculum pentru rezidenţii în cabinetele medicilor de familie şi de oncologie Dezvoltarea şi implementarea modelelor de finanţare pentru îngrijirea paliativă de bază, serviciile ambulatorii de îngrijire paliativă, îngrijirea de zi, simplificarea mecanismului de acces pentru servicii la domiciliu. Monitorizarea anuală a dezvoltării şi acoperirii nevoilor de îngrijiri paliative.	Îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru pacienţii cu boli cronice progresive şi familiile lor şi acces la servicii de îngrijire paliativă de calitate în locaţia adecvată.
Măsuri la nivel de sistem	Provocări structurale: Adaptabilitate continuă la nevoile de servicii medicale prin adoptarea reglementărilor de punere în aplicare a măsurilor identificate, întărirea capacităţii tehnice şi de coordonare între	Stabilirea responsabilităţilor la nivelul structurilor din Ministerul Sănătăţii şi la nivel decizional pentru supravegherea, implementarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătate.		Un cadru şi o strategie clare cu aportul şi sprijinul tuturor părţilor interesate.

13

	toţi actorii care activează în domeniul sănătăţii.
	Utilizarea redusă a instrumentelor de planificare	Stabilirea responsabilităţilor de planificare la nivelul structurilor din MS şi la nivel decizional pentru dezvoltarea şi finanţarea serviciilor medicale		Servicii sanitare planificate şi coordonate.
	Sisteme informatice insuficient dezvoltate si integrate	Crearea unei soluţii electronice pentru preluare, transmitere, centralizare, Evaluare şi administrare de către fiecare furnizor de servicii medicale a infrastructurii sanitare.		Luarea deciziilor bazate pe informaţii actualizate.

14

CAPITOLUL III: PLAN GENERAL DE SERVICII SANITARE PE NIVELURI DE ÎNGRIJIRE

1. ÎMBUNĂTĂ,IREA SERVICIILOR ACORDATE DE MEDICII DE FAMILIE

   ANALIZA SITUAŢIEI CURENTE ŞI A PRINCIPALELOR DEFICITE

   În 2018, numărul medicilor de familie raportat de Institutul Naţional de Statistică din RNV a fost 1537, reprezentând 12,8% din numărul total de medici de familie la nivel naţional. Mai mult de jumătate dintre aceşti medici de familie au lucrat în mediul urban (59,7%), având în vedere că distribuţia populaţiei în regiune este de 52,4% – urban şi 47,6% – rural.

   Acoperirea cu medici de familie în regiune (6,0 la 10.000 loc.) se situează la nivelul mediei naţionale (6,2 la 10.000 loc.). În judeţe există un echilibru între acoperirea cu medici de familie în urban şi rural, excepţie face judeţul Bihor (unde acoperirea este mult mai mare faţă de valorile pe regiune şi ţară) şi judeţul Satu Mare (unde există o discrepanţă mare între urban şi rural faţă de regiune şi ţară).

   Figura 3: Numărul medicilor de familie / 10 000 locuitori (2018)

   

   Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică

   La 31.07.2019, conform datelor CNAS, în RNV a fost înregistrat un număr de 17 localităţi rurale fără medici de familie, cele mai multe sunt în Sălaj (7) şi Maramureş (5), existând şi două judeţe în care toate localităţile rurale au acoperire cu medici de familie (Bihor şi Satu Mare).

   Tabel 3: Consultaţii acordate la nivel de îngrijiri primare şi localităţi fără medici de familie în zonele rurale din RNV

   Judeţ	Consultatii per capita (medicina familiei) (zone urbane)	Consultatii per capita (medicina familiei) (zone rurale)	Localităţi fără medici de familie
   Bihor	1.8	2.1	0
   Bistriţa-Năsăud	3.7	2.0	2
   Cluj	1.6	3.0	3
   Maramureş	3.3	2.6	5
   Satu Mare	2.4	1.6	0
   Sălaj	4.3	2.9	7
   Regiunea N-V	2.4	2.3	17

   Sursa: INSP-CNSISP 2018 (consultaţii / locuitori)

   O estimare a numărului de medici de familie din RNV (pe baza datelor din 2018) conform normativului acceptat a evidenţiat un surplus de medici de familie de 247 medici de familie în zona urbană, în timp ce există o lipsă de 597 medici în zonele rurale.

   În anul 2019 au fost identificate 17 localităţi cu deficit de medici de familie, a căror detaliere este prezentată în Anexa 7.

   ,intele regionale şi planul operaţional

   1. Numărul de MF va creşte cu 2% – 4%. Aceşti MF vor fi mai ales atraşi în comunele fără MF2 şi în zonele rurale, în special în Sălaj, Satu Mare şi Maramureş (care înregistrează cei mai scăzuţi indici de acoperire în rural), utilizând mecanismele de stimulare descrise anterior.

   2. Creşterea rolului MF în ceea ce priveşte: educaţia şi consilierea în domeniul sănătăţii; Îngrijirea legată de sarcină, inclusiv îngrijirea prenatală şi postnatală; servicii de planificare familială; îngrijirea copiilor (inclusiv imunizarea), consilierea şi educaţia pentru sănătate; managementul bolilor cronice; managementul patologiei vârstnicului; screening populaţional pentru cancer (în special activităţile de screening pentru cancerele de sân şi de col uterin, colon); evaluarea necesităţilor de îngrijiri paliative pentru pacienţii cu boli progresive cronice şi furnizarea de îngrijiri paliative de bază; monitorizarea periodică activă de către MF a persoanelor înscrise pe listele acestora conform reglementarilor legale şi asigurarea cadrului legal pentru stimularea acordării consultaţiilor medicale pentru întărirea prevenţiei;

   3. Identificarea unor surse de finanţare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea / echiparea cabinetelor MF; subvenţionat atât de la nivel naţional, la nivel local, precum şi de partenerii tehnici şi financiari. O cerere de candidaturi va fi lansată între judeţe. Criteriile de prioritizare pentru selectarea cabinetelor de medicină de familie care vor fi sprijinite se vor baza pe: statutul juridic clar al spatiului cu destinaţia cabinet MF, gradul de uzură al locatiei şi activităţile anterioare de reabilitare şi întreţinere, evidente că investiţia va promova îmbunătăţirea performanţei în furnizarea serviciilor, precum şi standardele de calitate, impactul proiectului investiţional în ceea ce priveşte stimularea acordării de fonduri, gradul în care proiectul de investiţii contribuie la îmbunătăţirea serviciilor oferite, inclusiv acordarea unor servicii noi; plata pentru performanţă.

2. ÎMBUNĂTĂ,IREA SERVICIILOR DE ASISTEN,Ă MEDICALĂ COMUNITARĂ

   Analiza situaţiei actuale

   Conform cifrelor anului 2019, în RNV există un număr de 132 asistente medicale comunitare şi 46 de mediatori sanitari. Asistenţii medicali comunitari şi mediatorii sanitari sunt angajaţi de către autorităţile locale, de obicei ca parte a serviciului social de la nivelul unităţii teritorial administrative, iar finanţarea cheltuielilor salariale pentru aceste categorii de personal este asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii.

   În prezent, legislaţia specifică care reglementează funcţionarea asistentei medicale comunitare este OUG 18/2017 privind asistenţa medicală comunitară, aprobată prin Legea nr. 180/2017 cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prin HG nr. 324 / 2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea activităţii de asistenţă medicală comunitară.

   Sistemul de asistenţă medicală comunitară, deşi a înregistrat în perioada 2014-2019 o creştere a personalului angajat cu 56 asistenţi medicali comunitari şi 1 mediatoare sanitară, nu dispune încă de personal suficient. O analiză a diferenţelor evidenţiază necesitatea suplimentării cu 346 de asistenţi medicali comunitari (298 în zonele rurale şi 48 în zonele urbane). Bihor, Bistriţa Năsăud, Satu Mare şi Maramureş sunt judeţele cu nevoi mai mari pentru asistenţii medicali comunitari în rural. Pentru mediatorii sanitari, având în vedere faptul că nu există date populaţionale pentru localităţile care au cel puţin 700 de locuitori de etnie romă, se vor face angajări numai în acele localităţi în care autoritatea publică locală îşi asumă existenţa unei populaţii de etnie romă de cel puţin 700 oameni.

   

   2 Vezi Anexa 7 pentru o listă a localităţilor din regiunea de NV fără medic de familie (date 2014). Lista va fi actualizată la momentul implementării.

   Distribuţia şi dinamica numărului de asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari rural / urban şi judeţe este redată în tabelul de mai jos.

   Tabelul 4: Asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari din RNV, 2014 – 2019

   JUDETUL	RURAL				URBAN
   	AMC		MS		AMC		MS
   	2014	2019	2014	2019	2014	2019	2014	2019
   Bihor	9	14	8	8	4	6	3	4
   Bistriţa Năsăud	16	23	8	7	0	4	1	2
   Cluj	4	6	3	3	0	0	4	5
   Maramureş	15	20	0	1	6	22	7	4
   Satu Mare	7	5	3	4	1	0	2	3
   Sălaj	14	29	5	5	0	3	1	0
   Total	65	97	27	28	11	35	18	18

   Legenda: AMC – asistenţi medicali comunitari, MS – mediatori sanitari Sursa datelor: MS – UIS

   Tabelul 5: Necesarul de asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari din RNV în rural şi urban, 2014- 2019

   Indicatori	Rural				Urban
   	Situaţia actuală		Necesităţi teoretice cf. Normativului National3		Situaţia actuală		Necesităţi teoretice cf. Normativului National4
   	2014	2019	2014	2019	2014	2019	2014	2019
   Număr de comunităţi cu populaţie marginalizată	167	167*	NA	NA	42	42*	NA	NA
   Număr populaţie marginalizată	197 345	197 345*	NA	NA	41 546	41 546*	NA	NA
   Număr asistenti medicali comunitari	65	97	+330	+298	11	35	+72	+48
   Număr mediatoare sanitare	27	28	NA	NA	18	18	NA	NA

   *Nota: datele pentru populatia marginalizată sunt cele din 2014, urmând a fi actualizate după centralizarea datelor în urma recensământului populaţiei din 2021

   Distribuţia pe judeţe a necesarului de asistente comunitare din RNV este:

   Figura 4: Necesar asistenţi medicali comunitari în mediul rural, 2019

   

   Sursa: Analiza datelor INSP

   ,intele regionale şi planul operaţional

   

   3 Referinţă: populaţia 2014

   4 Referinţă: populaţia 2014

   Dezvoltarea unui număr minim de 15 noi echipe comunitare integrate5 în regiunea NV până în 2027, în zonele cu concentrare mare a populaţiei vulnerabile. Pentru crearea acestor echipe comunitare integrate, se vor identifica surse de finanţare externe.

   Astfel, 21 de comunităţi din regiunea NV vor beneficia de echipe comunitare în cadrul proiectului POCU 122607 “Crearea şi implementarea serviciilor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale”, implementat perioada 2018–2022 de Ministerul Municii şi Justiţiei Sociale, în calitate de lider de Proiect, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi Ministerul Sănătăţii în calitate de parteneri. Lista comunelor selectate este prezentată în Anexa 8.

   Numărul de angajaţi ai comunităţii va creşte cu 20% în perioada 2021-2027. Noile recrutări vor fi alocate în principal pentru:

   • dezvoltarea unui număr minim de 15-20 de noi echipe comunitare integrate6 în RNV până în 2027 (prima rundă de propuneri);

   • noile centre comunitare integrate create cu fondurile din cadrul programului regional;

   • comunele fără medici de familie (dacă sunt diferite de cele anterioare);

   • alte localităţi rurale cu o acoperire scăzută în ceea ce priveşte medicina de familie.

3. ÎMBUNĂTĂ,IREA SERVICIILOR DE ASISTEN,Ă MEDICALĂ SPITALICEASCĂ

   Reţeaua de unităţi spitaliceşti şi numărul de paturi pentru boli acute

   Există 69 spitale în RNV: 50 spitale de asistenţă medicală acută (care au şi secţii / compartimente cu paturi de cronici/recuperare) şi 19 spitale pentru afecţiuni cronice (Tabelul 6). Din acestea:

   • 41 sunt spitale publice de îngrijire acută;

   • 9 sunt unităţi private de asistenţă medicală acută;

   • 10 sunt îngrijiri pe termen lung / facilităţi publice pentru afecţiuni cronice,

   • 9 sunt unităţi private cu paturi de cronici .

     Tabelul 6: Reţeaua existentă de unităţi spitaliceşti

     Spitale	Afecţiuni acute	Afecţiuni cronice	TOTAL	Spitale de stat af. acute	Spitale private af.			Spitale de stat af. cronice	Facilităţi private af. Cronice
     						acute
     Bihor	11	5	16	9	2			3	2
     Bistriţa Năsăud	4	1	5	3	1			1	0
     Cluj	15	7	22	15	0			3	4
     Maramureş	11	2	13	7	4			1	1
     Sălaj	4	2	6	3	1			1	1
     Satu Mare	5	2	7	4	1			1	1
     Total	50	19	69	41	9			10	9

     Sursa: Analiza SNSPMPDS cu date la 2018

     Tabel 7: Număr total de paturi

     Judeţ	Spitale publice			Spitale private			Total Sp.publice + private
     	Nr.paturi cronici	Nr.paturi acuţi	Total	Nr.paturi cronici	Nr.paturi acuţi	Total	Nr.paturi cronici	Nr.paturi acuţi	Total
     BH	1.017	2.692	3.709	32	260	292	1.049	2.952	4.001
     BN	319	1.122	1.441		69	69	319	1.191	1.510
     CJ	1.117	5.154	6.271	334		334	1.451	5.154	6.605
     MM	513	1.982	2.495	31	72	103	544	2.054	2.598
     SJ	133	833	966	94	23	117	227	856	1.083

     

     5 Legea privind asistenţa medicală comunitară a fost aprobată (n°18/2017), HG 324/ 2019 e aprobata

     Judeţ	Spitale publice			Spitale private			Total Sp.publice + private
     	Nr.paturi cronici	Nr.paturi acuţi	Total	Nr.paturi cronici	Nr.paturi acuţi	Total	Nr.paturi cronici	Nr.paturi acuţi	Total
     SM	251	1.348	1.599	20	9	29	271	1.357	1.628
     Total	3.350	13.131	16.481	511	433	944	3.861	13.564	17.425

     Numărul total de paturi pentru îngrijire acută reprezintă 13.564 de paturi. Cele 18 spitale / clinici private sunt situate în principal în Bihor, Maramureş şi Cluj şi sunt entităţi mici cu 10 până la 70 de paturi, numai unul în Bihor are 244 paturi şi unul în Cluj cu 180 paturi.

     Utilizarea actuală sporită a serviciilor spitaliceşti este atribuită capacităţii reduse a sectorului extraspitalicesc şi, în principal, eşecului în asigurarea rolului de „paznic” al asistenţei primare. Aproximativ 75% din cazurile spitalizate nu au trimitere de la MF şi aproximativ 50% dintre pacienţii spitalizaţi sunt consultaţi în secţia de urgenţă, indiferent de cauza spitalizării. În plus, datele referitoare la grupul de diagnosticare (DGD) arată în mod constant că o proporţie semnificativă a pacienţilor spitalizaţi au diagnostice care pot fi tratate fie în ambulatoriu şi / sau de MF.

     În 2018, rata de ocupare a spitalelor de îngrijire acută s-a încadrat între 52% şi 76% în funcţie de categoria de spital. La nivelul regiunii, rata de ocupare a paturilor este de 65%. Cu un număr total de internări pentru îngrijiri acute reprezentând 502.390 (408.509 privind pacienţi din regiunea NV şi 93.881 privind pacienţi din afara regiunii) şi aproximativ 3,1 milioane de zile de spitalizare în 2018, acest lucru înseamnă că şi în prezent (şi anume, înainte de implementarea strategiei de reconfigurare) în regiune există un exces de paturi pentru îngrijire acută.

     La nivel regional, numărul de paturi pentru îngrijire acută este de 5,4 la 1.000 de locuitori. Numărul de internari la 100 locuitori este de 19,8% (figura 5). Ratele mari înregistrate la Cluj sunt reprezentative pentru faptul că spitalele clujene sunt instituţiile de trimitere pentru regiune.

     Figura 5: Paturile pentru îngrijire acută şi rata internărilor pe populaţie Sursa: Analiza SNSPDSPMB date la 2018

     

     28.6

     19.8

     20.0

     15.7

     13.6

     15.1

     15.3

     7.5

     5.4

     5.3

     4.3

     4.5

     4.0

     4.1

     35.0

     30.0

     25.0

     20.0

     15.0

     10.0

     5.0

     0.0

     Regiunea NORD-VEST

     Bihor Bistriţa Năsăud

     Cluj Maramureş Sălaj Satu Mare

     Pat/1.000 loc Cazuri externate/100 loc

     Număr paturi de îngrijire acută la 1000 locuitori Numărul internărilor la 100 locuitori

RNV este cea mai autonomă din ţară (cu excepţia Bucureşti-Ilfov) din punct de vedere al spitalizărilor acute:

• 97,5% dintre pacienţii din RNV au fost internaţi în spitalele din regiune în 2014 (adică, 502 976 internări din totalul de 515 671);

• Restul de 12 695 de pacienţi din NV (adică 2,5% din totalul de pacienţi cu internare din regiune) au fost internaţi în principal în Bucureşti Ilfov;

  În 2014, 8,3% din numărul total de internări în spitale care au avut loc în spitalele din RNV au vizat pacienţi din regiunile învecinate (şi anume, 45 788 internări): centru, nord-est şi vest. Astfel, Cluj este cel de-al doilea cel mai puternic pol de spitalizare din judeţ, după Bucureşti (unde puţin peste 50% din cazurile acute provin din afara Bucureştiului în sine).

  Insuficienţa cardiacă şi hipertensiunea arterială sunt cele mai uzitate diagnostice de internare, reprezentând aproximativ 5% din totalul internărilor. De remarcat proporţia insuficienţei ventriculare stângi şi a bolilor respiratorii (insuficienţă respiratorie, bronşiolită şi pneumonie) ce reprezintă o pondere mai mare din totalul internărilor decât media naţională.

  Spitalizările evitabile au însumat aproximativ 15 000 de cazuri în 2014 (aproximativ 3% din totalul internărilor). În raport de numărul total al spitalizărilor, acesta este în conformitate cu media naţională. Hipertensiunea şi pneumonia bacteriană reprezintă împreună mai mult de două treimi din acestea.

  În concluzie, sectorul îngrijirilor spitaliceşti în sistem de spitalizare continuă pentru acuţi din RNV este supradimensionat, în conexiune cu subutilizarea îngrijirilor primare si ambulatorii. În plus, durata medie de spitalizare este ridicată în raport cu punctele de referinţă internaţionale

  Unităţile sanitare publice şi private de îngrijire spitalicească acută, sunt concentrate în judeţul Cluj şi au între 75 – 1515 paturi.

  Aproximativ 50% dintre pacienţii spitalizaţi au fost consultaţi în departamentul de urgenţă, indiferent de cauza spitalizării. În plus, datele privind grupul diagnosticat (DRG) arată în mod constant că o proporţie semnificativă de pacienţi spitalizaţi au diagnostice care pot fi tratate fie în ambulator şi / sau de către MF.

  Ratele mai ridicate de internări per populaţie înregistrate la nivelul judeţului Cluj se justifică prin faptul că spitalele din judeţ sunt instituţiile de referinţă pentru regiune, care sunt centre regionale pentru anumite tipuri de afecţiuni pentru pacienţii din regiune sau chiar din ţară.

  Procentul de paturi per specialitate şi necesităţile de reprofilare

  Din totalul celor 13.564 de paturi de îngrijire acută existente în regiunea NV (toate paturile incluse publice, private, militare etc.), 38% % sunt situate în judeţul Cluj. Tabelul 8 de mai jos prezintă numărul de paturi pe specialitate din regiune şi judeţul Cluj.

  Tabelul 8: Procentul de paturi per specialitate în regiunea NV

  Secţie Acuţi	Nr. Paturi			%
  	Judeţul Cluj	Alte judeţe	Total	Judeţul Cluj	Alte judeţe
  Arsi		12	12		100%
  ATI	276	307	583	47%	53%
  Boli infectioase	146	278	424	34%	66%
  Boli infectioase copii	49	27	76	64%	36%
  Cardiologie	220	444	664	33%	67%

  Secţie Acuţi	Nr. Paturi			%
  	Judeţul Cluj	Alte judeţe	Total	Judeţul Cluj	Alte judeţe
  Cardiologie copii		9	9		100%
  Chirurgie cardiovasculara	60	12	72	83%	17%
  Chirurgie generala	546	788	1334	41%	59%
  Chirurgie maxilo-faciala	37	139	176	21%	79%
  Chirurgie oncologica	180	0	180	100%	0%
  Chirurgie plastica si reparatorie	37	77	114	32%	68%
  Chirurgie si ortopedie pediatrica	58	78	136	43%	57%
  Chirurgie toracica	25	15	40	63%	38%
  Chirurgie vasculara	25	27	52	48%	52%
  Dermatovenerologie	53	145	198	27%	73%
  Diabet zaharat, nutritie si boli metabolice	42	114	156	27%	73%
  Diabet zaharat, nutritie si boli metabolice copii		5	5		100%
  Endocrinologie	35	28	63	56%	44%
  Gastroenterologie	234	110	344	68%	32%
  Ginecologie	14	4	18	78%	22%
  Gineco-oncologie		20	20		100%
  Hematologie clinica	56	75	131	43%	57%
  HIV/SIDA	22	23	45	49%	51%
  Medicina generala	8	0	8	100%
  Medicina interna	555	932	1487	37%	63%
  Nefrologie	51	59	110	46%	54%
  Nefrologie copii	25	0	25	100%
  Neonatologie (nn si prematuri)	73	122	195	37%	63%
  Neonatologie (nou nascuti)	12	217	229	5%	95%
  Neurochirurgie	58	64	122	48%	52%
  Neurologie	219	383	602	36%	64%
  Neurologie pediatrica	35	7	42	83%	17%
  Obstetrica		39	39		100%
  Obstetrica-ginecologie	269	865	1134	24%	76%
  Oftalmologie	99	81	180	55%	45%
  Oftalmologie copii		4	4		100%
  Oncologie medicală	115	219	334	34%	66%
  Oncopediatrie	40	0	40	100%
  Ortopedie si	165	346	511	32%	68%
  Otorinolaringologie (ORL)	96	142	238	40%	60%
  Otorinolaringologie (ORL) copii	15	8	23	65%	35%
  Pediatrie	364	671	1035	35%	65%
  Pneumologie	146	485	631	23%	77%
  Pneumologie copii	15	17	32	47%	53%
  Psihiatrie (acuti si cronici)	11	35	46	24%	76%
  Psihiatrie acuti	275	727	1002	27%	73%
  Psihiatrie pediatrica	30	7	37	81%	19%
  Radioterapie	175	30	205	85%	15%
  Reumatologie	47	34	81	58%	42%

  Secţie Acuţi	Nr. Paturi			%
  	Judeţul Cluj	Alte judeţe	Total	Judeţul Cluj	Alte judeţe
  Sterilitate- infertilitate		1	1		100%
  Terapie intensiva coronarieni -UTIC		16	16		100%
  Transplant renal	30	0	30	100%
  Urologie	111	162	273	41%	59%
  Regiune Nord-vest	5154	8410	13564	38%	62%

  Sursa: Analiză date MS şi SNSPMPDSB, referire anul 2018

  Spitalele din RNV au aprobate un număr de 583 de paturi de ATI (care nu fac parte din cele necontractabile), acestea au fost incluse în tabelul de mai sus.

  Direcţii şi ţinte strategice

  Viziunea este ca serviciile spitaliceşti să abordeze în mod eficient cazuri complexe şi acute şi să transfere celelalte cazuri la asistenţă primară, ambulatorie şi pe termen lung / reabilitare, după caz. Reţeaua de spitale din regiune va fi raţionalizată şi reconfigurată pentru a asigura rentabilitatea şi utilizarea optimă a serviciilor.

  Principii fundamentale pentru planul de optimizare a serviciilor spitaliceşti în RNV

  • Raţionalizarea / optimizarea serviciilor medicale:

    • Îmbunătăţirea eficienţei şi eficacităţii (reducerea DMS şi creşterea RUP)

    • Trecerea progresivă de la internări continue la asistenţă ambulatorie şi spitalizare de zi

    • Scăderea treptată a numărului de internări pentru acuţi

    • Dezvoltarea serviciilor pentru cronici, paliaţie şi a îngrijirilor pe termen lung, în paralel cu indentificarea soluţiilor de finanţare a acestora la capacitatea necesară

    • Optimizarea serviciilor medicale pentru acuţi, dezvoltarea unor centre specializate pe patologii specifice, integrate pe toate nivelurile de asistenţă –Dezvoltarea serviciilor medicale integrate, complementare la nivel de judeţ şi regiune

  • Orizontul de implementare: treptat până în anul 2027

  • Asigurarea eficienţei şi sustenabilităţii financiare a sistemului spitalicesc regional

  • Aplicabilitate la nivelul tuturor unităţilor sanitare din sistem

    Factorii cheie care influenţează mărimea, nivelul, tipul serviciilor spitalicesti, modul de integrare cu alţi furnizori de servicii medicale şi care vor fi luaţi în considerare de către spitale şi autorităţile locale, pentru planurile de reorganizare locală ale serviciilor spitaliceşti sunt:

    • Evoluţiile demografice şi epidemiologice ale populaţiei din zona de acoperire;

    • Identificarea nevoilor specifice ale populaţiei şi a disponibilităţii / absenţei altor servicii medicale, inclusiv a serviciilor preventive;

    • Costurile de susţinere a serviciilor spitaliceşti acute moderne de nivel secundar şi terţiar, asigurarea sustenabilităţii;

    • Dezvoltarea continuă a practicilor şi tehnicilor medicale şi introducerea acestora în planurile de dezvoltare ale serviciilor;

    • Nevoia de a răspunde la cerinţele de calitate şi siguranţa în furnizarea asistenţei medicale spitaliceşti;

    • Necesitatea de a integra şi dezvolta diferite tipuri de servicii medicale, pentru a realiza continuitatea îngrijirilor;

    • Dezvoltarea complementara, integrarea serviciilor cu alte servicii din zona, judet, regiune;

    • Evaluarea şi sustinerea unor nevoi suplimentare, în contextul unor crize sanitare precum epidemii, cutremure, alte dezastre în scopul proiectarii unor capacităţi flexibile, rezerve, identificarea unor soluţii alternative de servicii, identificarea deficitului de paturi / servicii / personal pe anumite specialităţi, a deficitului de îndeplinire a unor condiţii de calitate, igiena şi siguranţă, necesitatea de acoperire a unor cerinţe temporar crescute de îngrijiri, echipamente de diagnostic şi tratament, materiale, medicamente.

    ,inte regionale:

    

    1. Numărul de paturi de asistenţă medicală spitalicească acută în regim de spitalizare continuă din regiune se va reconfigura până în 2026 – 2027, cu o creştere concomitentă a numărului de paturi de cronici şi dezvoltarea serviciilor furnizate în spitalizarea de zi şi cea ambulatorie de specialitate.

       O astfel de reducere se bazează pe:

• diminuarea numărului de cazuri acute în regim de spitalizare continupă de la 14,9 la 100 locuitori în prezent la o ţintă propusă de 17,5 la 100 de locuitori în 2026-2027.

• susţinerea trecerii de la servicii de spitalizare continuă la cele de spitalizare de zi şi ambulatorii, prin dezvoltarea şi finanţarea adecvată a acestora;

• creşterea ratei de ocupare a paturilor din spitale la 80% (rată de ocupare considerată optimă şi fezabilă economic pentru spitalele/secţiile de acuţi);

• durata medie de spitalizare se stabileşte la 6 zile, anticipând faptul că, datorită dezvoltării unui sistem regional de asistenţă medicală integrat, spitalele care dispun de capacitatea de diagnostic şi tratament şi resurse umane, vor putea trata cazuri complexe care necesită o internare mai lungă.

  Tabel 9. Capacitatea de îngrijire spitalicească – cazuri acute (instituţii publice) – ţinte regionale

  Indicator	2014	2018	Tinta prevazută în 2026 – 2027
  Numărul de internări la 100 locuitori	20,8	19,8	17,5
  Durata medie de spitalizare	6,8	6,13	6,0
  Rata de ocupare (%)	54%	62%	80%

  Sursa: Analiza date SNSPMPDSB

  În ceea ce priveşte spitalizarea de zi, în perioada 2015 – 2018 s-a inregistrat o creştere semnificativă a furnizării serviciilor spitaliceşti în regim de spitalizare de zi raportate ca şi „cazuri medicale şi chirurgicale rezolvate”. Aceeaşi evoluţie crescătoare se înregistrează pentru serviciile pentru diagnostic, tratament şi monitorizare, raportate ca „servicii”, atât la nivel naţional cât şi în RNV.

  Tabelele de mai jos ilustrează creşterea capacităţii de acordare a serviciilor în regim de spitalizare de zi (caz rezolvat) şi a numărului de servicii în spitalizare de zi (în total, pe toate listele din contractul-cadru).

  Tabelul 10: Evoluţia numărului de cazuri medicale, respectiv chirurgicale rezolvate în regim de spitalizare de zi în anul 2018 comparativ cu anul 2015

  An	2015		2018
  Tip interventie	Nr. cazuri medicale	Nr. cazuri chirurgicale	Nr. cazuri medicale	Nr. cazuri chirurgicale
  Total ţară	1.448.697	228.188	1.808.649	314.775
  Regiunea NV	314.194	34.701	357.505	76.234

  Sursa: date SNSPMPDSB

  Este de aşteptat ca până în 2027, această tendinţă de creştere a disponibilităţii serviciilor în spitalizare de zi să continue şi, astfel, să se înlocuiască treptat o parte din serviciile acordate în prezent în spitalizare continuă. Pentru aceasta sunt necesare investiţii atât pentru amenajarea locaţiilor, cât şi pentru achiziţionarea de echipamente de diagnostic şi tratament. In paralel, este necesară recrutarea de personal şi / sau formarea adecvată a personalului pentru acordarea noilor servicii, în condiţii de calitate şi siguranţă pentru pacienţi.

  Tabelul 11: Evoluţia numărului de servicii rezolvate în spitalizare de zi, în anul 2018 comparativ cu 2015

  An /Servicii	2015	2018
  Total tara	2.278.223	2.762.738
  Regiunea NV	280.236	315.126

  Sursa: date SNSPMPDSB

  La nivel de ţară, procesul de reorganizare şi reducere a numărului de paturi a fost continuu până în prezent. In susţinerea celor anterior menţionate, evoluţia reducerii numărului de paturi la nivel naţional este următoarea: de la un număr de 129.524 de paturi contractabile în anul 2011 la un număr de

  119.579 de paturi contractabile în prezent. Raţionalizarea numărului de paturi a fost iniţiată de Ministerul Sănătăţii prin aprobarea Planului naţional de paturi contractabile, prin hotărâre de guvern, o dată la 3 ani. In anul 2020 a fost iniţiată şi aprobată o nouă hotărare de guvern, HG nr. 337/2020 aprobarea Planului naţional de paturi pentru perioada 2020 – 2022, cu menţinerea plafonului actual maxim al numărului de paturi.

  Datele din anul 2015 arată că în sistemul de sănătate din Romania existau 6,0 paturi la 1.000 de locuitori, valoare care se înscrie în intervale medii ale ţărilor din UE în 2015 şi un număr de internări de 19,9 la 100 locuitori în 2015, încadrându-se în intervalele puţin peste medie faţă de UE, dar comparabile cu alte state cu sisteme de sănătate apropiate ca organizare a serviciilor.

  Reconversia numărului de paturi de spitalizare continuă acuţi se va realiza prin:

  1. transformarea parţială / totală a anumitor spitale de îngrijire acută în unităţi de îngrijire pe termen lung / cronici şi / sau alte facilităţi publice (de exemplu spitale de specialitate),

  2. reducerea numărului de internari în spitalizare continuă-acuţi în restul spitalelor de îngrijire acută.

  În ceea ce priveşte dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi, vor fi operate următoarele modificări:

  • Modificări legislative privind cazurile internate pentru rezolvarea in regim de spitalizare de zi, cu privire la condiţii, diagnostice şi proceduri (nivel naţional);

  • dezvoltarea capacităţii privind procedurile care urmează a fi efectuate pentru cazurile de zi;

  • modificări legislative privind rambursarea serviciilor pentru spitalizarea de zi;

  • Implementarea soluţiilor TIC pentru îmbunătăţirea sistemelor de raportare şi pentru a realiza interoperabilitatea sistemului informaţional în domeniul sănătăţii;

  • Echipamente noi, moderne, care pot oferi diagnostic rapid şi tratament în spitalizare de zi;

  • Dezvoltarea infrastructurii de transport accesibile pentru populaţie în vederea accesării serviciilor de spitalizare de zi.

  1. Există necesitatea la nivel regional de a reprofila anumite paturi de "specialitate" pentru a alinia capacitatea disponibilă la nevoile populaţiei, acordându-se o atenţie deosebită:

• scăderii numărului de paturi de obstetrică (pe măsură ce rata natalităţii scade);

• reducerii numărului de paturi pentru copii pe măsură ce populaţia în vârstă de 0 – 14 ani scade, modernizarea şi optimizarea serviciilor de pediatrie, modele noi de servicii;

• consolidării / dezvoltării, după caz, a capacităţilor de îngrijire în cardiologie intervenţională la nivel de regiune;

• actualizării Strategiei de Sănătate Mintală, cu dezvoltarea centrelor de sănătate mintală şi altor alternative dezvoltate la nivelul comunităţilor. Se va defini un plan strategic care să îmbunătăţească accesibilitatea şi calitatea serviciilor oferite copiilor, grupurilor vulnerabile şi populaţiei marginalizate, gestionarea dependenţelor etc. Apariţia acestor noi servicii va duce la o îmbunatatire a asistenţei medicale psihiatrice (acută şi cronică) şi la consolidarea centrelor ambulatorii (Conform Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 375/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea centrelor de sănătate mintală prevede cadrul naţional pentru organizarea şi funcţionarea serviciilor de sănătate mintală), cu implicarea factorilor locali, inclusiv a serviciilor sociale.

1. Serviciile de sănătate mintală

   Conform raportului „Health at a glance 2018”, 1 din 6 persoane din UE se confruntă cu o problemă de sănătate mintală. Prevalenţa afecţiunilor de sănătate mintală în România în 2018 este de 14,3%, valoare mai mică de media UE (7,3%). Mai multe studii arată că 10-20% dintre copii au una sau mai multe probleme de sănătate mintală sau comportamentale, probleme care, în absenţa îngrijirii, nu duc la o rezolvare pozitivă a simptomelor.

   În prezent, RNV are un total de 1.085 de paturi pentru afecţiuni psihiatrice acute, din care 316 se află în judeţul Cluj. În plus, în regiune există 1.221 de paturi pentru afecţiuni psihiatrice cronice. Astfel, în regiune există 0,72 paturi psihiatrie la 1.000 loc, similar cu valorile de referinţă din alte ţări UE, unde media este de 0,73 paturi la 1.000 de locuitori atât pentru psihiatria acută, cât şi pentru cea cronică.

   Tabel 12. Situaţia numărului de paturi pentru cazuri psihiatrice acute şi cronice în regiunea de NV, 2018

   JUDE, / SPITAL	Nr. paturi Psihiatrie Acuţi	Nr. paturi Psihiatrie Cronici	Total
   BH	279	446	725
   Spitalul Clinic de Urgenţă "Avram Iancu" Oradea	35		35
   Spitalul Clinic MunicipaL "Dr. Gavril Curteanu" Oradea	174	41	215
   Spitalul de Psihiatrie Nucet	35	150	185
   Spitalul de Psihiatrie Stei	20	255	275
   Spitalul Municipal "Dr. Pop Mircea" Marghita	15		15
   BN	87	126	213
   Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa	79	8	87
   Spitalul Orăşenesc Beclean	8	118	126
   CJ	316	446	762
   RECHINUL IMPEX		10	10
   SC Polaris Medical Clinica de Tratament şi Recuperare SA		40	40
   Spitalul de boli psihice cronice Borsa		195	195
   Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca	30		30
   Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţă Cluj-Napoca	180	10	190
   Spitalul Militar de Urgenţă Cluj-Napoca	10		10
   Spitalul Municipal Clinic Cluj-Napoca	20	90	110
   Spitalul Municipal Dej	40	35	75
   Spitalul Municipal Turda	25	45	70
   Spitalul Orăşenesc Huedin	11	21	32
   MM	289	132	421

   JUDE, / SPITAL	Nr. paturi Psihiatrie Acuţi	Nr. paturi Psihiatrie Cronici	Total
   Spitalul de Boli Infecţioase, Dermatovenerologie şi Psihiatrie Baia Mare	45		45
   Spitalul de Psihiatrie Cavnic	34	20	54
   Spitalul Municipal Sighetu Marmaţiei	210	112	322
   SJ	39	10	49
   Spitalul Judeţean Zalau	39	10	49
   SM	75	61	136
   Spitalul Judeţean Satu Mare	55	60	115
   Spitalul Municipal Carei	20	1	21
   TOTAL	1085	1221	2306

2. Dezvoltarea unor servicii prioritare pentru ameliorarea indicatorilor de mortalitate evitabilă şi tratabilă

   Conform Raportului Comisiei Europene şi OECD România, profilul de ţară din 2019, România înregistrează rate ale mortalităţii evitabile şi tratabile printre cele mai crescute din UE, mai ales pentru boala cardiacă ischemică, accidentul vascular cerebral, pneumonii, cancere, accidente. Serviciile de sănătate naţionale şi regionale, trebuie să răspundă cu prioritate acestor nevoi de optimizare a îngrijirilor populaţiei:

   • Consolidarea capacităţilor de îngrijire a bolilor cardio-vasculare, la nivel de regiune, prin dezvoltarea serviciilor necesare populaţiei: preventive, curative, inclusiv cardiologie intervenţională şi de recuperare. Se propune consolidarea capacităţilor de cardiologie intervenţională prin crearea a trei „centre” în Cluj, Oradea şi Baia Mare.

   • Serviciile medicale de oncologie: Dezvoltarea diagnosticului şi a capacităţii de tratare în specialitatea oncologie: Conform datelor INSP (raportate de cabinetul de oncologie), în anul 2018 incidenţa cancerului în România a fost de 317,20 la 100 000 de locuitori, iar în RNV valoarea ratei a fost peste media pe ţară – 374,22 la 100 000 locuitori. Judeţele: Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Sălaj şi Bihor au valori ale ratei incidenţei peste media pe ţară, judeţele Sălaj şi Bihor având valori peste media pe ţară şi pe regiune. Judeţul Satu Mare are valoarea ratei sub media pe ţară şi regiune. Cancerul este una dintre cele mai des întâlnite cauze de deces, reprezentând 19,49% din totalul deceselor din România în anul 2018, iar decesele prin cancer în RNV reprezintă 13,17% din total decese prin cancer în România şi 2,57% din total decese generale.

     În aprilie 2016, Minixterul Sănătăţii a elaborat primul plan de luptă împotriva cancerului pentru perioada 2016 – 2020. Acest plan este implementat în prezent de către Minister, INSP şi institutele de specialitate prin 3 proiecte POCU şi include diferite măsuri menite să reducă mortalitatea şi incidenţa cancerului cu următoarele obiective:

     • Prevenirea cancerului;

     • Detectarea timpurie şi screening-ul (în special cancerele de col uterin şi de sân);

     • Îmbunătăţirea diagnosticului, tratamentului şi accesului populaţiei la tratament;

     • Managementului durerii şi îngrijirea paliativă.

       Implicaţiile acestui plan pentru RNV sunt:

       • Institutul Regional de Oncologie va rămâne spitalul de referinţă de top pentru RNV şi dincolo de graniţele regionale. Capacitatea sa va fi consolidată odată cu crearea unui compartiment de chirurgie toracică pentruabordarea tumorilor toracice

       • Pentru a îmbunătăţi capacitatea de diagnostic şi tratament, Spitalul Judeţean Baia Mare va constitui un al doilea „centru de referinţă” regional pentru tratamentul cancerului, incluzând buncăre de radioterapie.

       • Accesul populaţiei la tratament va fi, de asemenea, facilitat prin consolidarea capacităţilor de

         oncologie medicală / chimioterapie folosind modele alternative la îngrijirea în sistem de internare (de exemplu, serviciile furnizate în ambulatoriu, spitalizare de zi etc.)

         Vor fi elaborate standardele şi capacităţile pentru îngrijirea de sprijin şi paliativă. Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative conform standardelor de îngrijire paliativă şi de susţinerea integrarii precoce a îngrijirii paliative ca parte a asistării bolnavilor oncologici. Pentru realizarea acestui deziderat de integrare precoce a îngrijirii paliative în asistenţa pacienţilor cu cancer se va acţiona la nivel strategic şi de decizie prin includerea unui modul obligatoriu de 3 – 4 luni de îngrijiri paliative în cadrul rezidenţiatului de oncologie, modul care se va desfaşura în centre de îngrijiri paliative de instruire. Fiecare institut / spital de oncologie / secţie de oncologie din regiune va avea alocată minim o echipă mobilă specializată în îngrijiri paliative acolo unde spitalul nu are o secţie sau un ambulatoriu de îngrijiri paliative.

   • Servicii pentru pacienţii cu accident vascular cerebral (AVC)

     Se urmăreşte consolidarea reţelei regionale de gestionare a AVC şi îmbunătăţirea traseului pacientului. Se va crea o comisie specială (sau un grup de lucru) care să implice toate cele şase judeţe pentru a defini traseul optim în caz de AVC la nivel regional (luând în considerare resursele umane şi echipamentele imagistice disponibile). Traseul pacientului va cuprinde: prevenirea, diagnosticarea şi gestionarea AVC şi a atacului ischemic tranzitoriu, recuperarea acestuia.

     Reţeaua regională va include:

     • un serviciu regional neurovascular şi pentru AVC (situat în viitorul spital regional de urgenţă), reprezentând serviciul de referinţă la nivel regional;

     • În fiecare judeţ, în funcţie de capacitatea tehnică, de resurse umane şi a timpilor de acces

       necesari pentru AVC, se vor identifica unităţile din diferite zone geografice, care vor fi incluse în reţeaua regională de management al accidentului vascular cerebral cu scanarea CT disponibilă

       24 ore, telemedicină, utilizarea protocoalelor adecvate împărtăşite cu serviciul de referinţă regional şi instruirea continuă a personalului.

     • condiţiile de transport, precum şi standardele definite pentru transferul pacienţilor;

     • Dezvoltarea serviciilor de recuperare pentru pacienţii cu AVC.

   • Servicii optimizate pentru gravide şi copii

     Conform analizei mortalităţii infantile din 2018 realizată de INSP, mortalitatea infantilă în regiunea NV, este de 7,2 decese la 1000 născuţi vii, mai mare faţă de media pe ţară care este de 6,4 decese la 1000 de născuţi vii. Cu excepţia judeţului Cluj, care înregistrează o rată de 6,0 decese la 1000 născuţi vii (sub media pe ţară), Judeţul Sălaj înregistrează cea mai crescută rată, 11,1 decese la 1000 născuţi vii, urmat de judeţele Satu-Mare cu o rată de 7,4, Maramureş cu o rată de 7,3, Bihor cu o rată de de 7,2 şi Bistriţa-Nasăud cu o rată de 6,7 decese la 1000 născuţi vii.

     Principalele măsuri pentru dezvoltarea / optimizarea serviciilor medicale la nivel judeţean şi regional, adaptate nevoilor specifice pentru aceste categorii de populaţie, vor urmări:

     • creşterea capacităţii de diagnostic precoce a sarcinii cu risc, monitorizarea sarcinii, tratament antenatal/ neonatal/ postnatal, pentru scăderea ratelor de mortalitate prenatală, neonatală şi postneonatală;

     • intervenţii medicale eficace prin investiţii în infrastructură, echipamente, programe de formare a

       personalului cu scopul scăderii mortalităţii infantile, mortalităţii in prima copilărie (evitabile şi

       tratabile prin afecţiuni precum pneumonii, edeme pulmonare, meniningite, prematuritate, distrofii, malformatii congenitale, traumatisme etc.);

     • integrarea serviciilor de spital cu cele de asistenţă medicală primară şi asistenţă medicală

     comunitară, programe de educaţie şi prevenţie pentru personal medical şi mame, in scopul combaterii cauzelor de mortalitate infantile şi a mortalităţii în prima copilărie.

3. Servicii pentru pacienţii vârstnici

• Revizuirea modelului de gestionare a afecţiunilor datorate vârstei şi a bolilor cronice: în RNV, ca şi în celelalte regiuni din România, cazurile de îmbolnăviri legate de îmbătrânire şi gestionarea bolilor cronice va creşte în deceniile următoare şi impune adaptarea modelului de îngrijire la patologia vârstnicului şi a gradului de dependenţă a acestora. Portofoliul de servicii şi nivelurile de capacitate vor anticipa reprofilarea serviciilor necesare în ambele aspecte:

  • la nivel de spital, dezvoltarea de servicii pentru aceasta categorie de pacienţi, inclusiv

    infiintarea/ dezvoltarea retelei de geriatrie

  • la nivel judeţean, dezvoltarea locaţiilor comunitare pentru varstnici (mecanisme de gestionare şi de plată care vor fi definite) pentru a creşte accesibilitatea, a asigura continuitatea adecvată a îngrijirii şi a menţine sustenabilitatea financiară.

Infrastructură spitalicească şi cadrul legal

În Cluj va fi construit un nou spital regional cu infrastructură modernă şi echipament de înaltă tehnologie. Acest spital va prelua şi rolul spitalului clinic judeţean de urgenţă Cluj (1.500 paturi), ceea ce înseamnă că actualul Spitalul Judeţean se va reloca la noul spital regional. Noul spital regional va deveni un centru de competenţă pentru reţeaua de spitale din NV pentru a trata pacienţii critici şi cazurile care necesită tehnologie şi expertiză la nivel înalt. Capacitatea şi configuraţia acestuia se bazează pe evaluarea necesarului de servicii pentru populaţia din regiune şi ţine cont de serviciile oferite de alte spitale / institute terţiare existente în Cluj (de exemplu, institutele regionale pentru cardiologie şi oncologie, spitalul de copii etc.). Viitoarea structură arhitecturală pentru acest nou spital va fi proiectată pentru a optimiza funcţionarea sa viitoare şi pentru a îmbunătăţi performanţa şi eficienţa. Acest lucru va realiza centralizarea anumitor activităţi care sunt dispersate astăzi (de exemplu, săli de operaţii, servicii de diagnostic clinic), dezvoltarea unor noi modele de conducere clinică inclusiv organizarea "centrelor" medicale, care vor reuni mai multe specialităţi înrudite.

Crearea cadrului legal pentru construirea noilor spitale regionale. Ministerul Sănătăţii va elabora cadrul legal pentru gestionarea sistemului de îngrijire la nivel regional care să asigure traseul pacientului, repartizarea responsabilităţilor şi prioritizarea serviciilor medicale furnizate de către centrele regionale pentru afecţiunile care pot avea impact asupra sănătăţii populaţiei din regiune – cardiologie, cancer, îngrijire intensivă perinatală etc.

Reproiectarea reţelei de servicii medicale la nivel regional va conduce la consolidarea celor cinci spitale judeţene de urgenţă (Satu-Mare, Bistriţa –Năsăud, Salaj, Bihor, Maramureş). Unele spitale judeţene au fost reabilitate şi dotate cu echipamente în cadrul Programului Operaţional Regional precedent (2007-2013). In perioada 2014 – 2019 spitalele judeţene din regiune au beneficiat de investiţii în infrastructura sanitară şi echipamente medicale.

Spitalele judeţene vor avea noi roluri: în primul rând, vor oferi îngrijiri medicale şi chirurgicale complexe în spitale, inclusiv servicii de spitalizare de zi şi terapie intensivă şi, în al doilea rând, vor oferi servicii ambulatorii integrate cu asistenţa medicală spitalicească şi vor avea capacitate îmbunătăţită de diagnostic şi tratament. Acestea vor contribui la dezvoltarea activităţilor de screening în aria lor geografică, în strânsă complementaritate cu sarcinile din obiectivele generale ale SNS.

Spitalele din RNV vor fi reorganizate pe trei nivele

Spitale terţiare de nivel regional (trimitere):

• Noul spital regional, care funcţionează şi ca spital de urgenţă de nivel înalt, oferă servicii de asistenţă medicală de înaltă complexitate cu servicii de ambulatoriu integrate, inclusiv tehnologie înaltă pentru diagnostic şi tratament, care deserveşte întreaga regiune.

  

• Institutele terţiare de specialitate, situate în principal în municipiul Cluj, vor face parte din

sistemul spitalicesc de trimitere (de exemplu, Institutul de Oncologie, Spitalul Copiilor, Institutul de Gastro-enterologie, Institutul de Boli Infecţioase etc.);

• Cele cinci spitale judeţene de urgenţă (Sălaj, Bihor, Bistriţa, Maramureş, Satu Mare). Spitalele judeţene vor avea noi roluri: în primul rând, vor oferi asistenţă medicală şi

  chirurgicală avansată de urgenţă şi electivă prin spitalizare, de terapie intensivă, inclusiv servicii de spitalizare zi, iar în al doilea rând, vor oferi asistenţă ambulatorie integrată cu îngrijirea în spitalizare continua şi vor avea capacităţi avansate de diagnosticare şi tratament. Acestea vor contribui la dezvoltarea activităţilor de screening în zona lor geografică, în strânsă complementaritate cu sarcinile date MF.

• Spitalul Clinic Municipal din Cluj şi Spitalele municipale din celelate oraşe mari.

Spitale judeţene şi municipale de nivel secundar:

Spitale locale situate în oraşe mai mici care deservesc comunitatea locală, oferă servicii spitaliceşti de bază, servicii alternative în ambulatoriu, servicii de spitalizare de zi, investigaţie imagistice si paraclinice de bază pentru diagnosticare şi tratament.

Proiecte diferite de reabilitare, extindere şi dotare cu echipamente vor fi realizate în spitale cu valoare specifica pentru reţeaua spitalelor regionale. Aceste activităţi de renovare vor fi realizate ţinând cont de proiectele de investiţii planificate / în curs finanţate de către autorităţile locale şi / sau partenerii internaţionali de dezvoltare.

De exemplu, Spitalul Judeţean de Urgenţă din Baia Mare a fost reabilitat şi dotat cu echipament (pentru o sumă totală de 56,7 milioane EUR) în contextul programului operaţional regional anterior (2007-2013). Alte operaţiuni de modernizare / renovare se fac în prezent în Spitalul de Urgenţă din Zalău (20,1 milioane EUR) şi Spitalul Clinic Municipal din Cluj Napoca (25,8 milioane EUR).

De asemenea, prin proiectul Ministerului Sănătăţii finantat de Banca Mondială s-au furnizat echipamente de anestezie, monitorizare, ventilaţie şi ecografie Doppler în cele opt următoare spitale:

Bihor	Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea
Bistriţa Năsăud	Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa
Cluj	Spital Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca
Cluj	Spital Clinic Municipal Cluj
Cluj	Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca
Cluj	Institutul de Oncologie pr.Dr.I.Chiricuţă
	Institutul Regional de Gastro – Hepatologie „Prof. Dr. Octavian Fodor”
Cluj	Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardio-Vasculare "Prof. Dr. Niculaie Stancioiu" Cluj-Napoca
Maramureş	Spital Judeţean de Urgenţă „Dr Constantin Opriş” Baia Mare

Diferitele reabilitări şi dotări cu proiectele de echipament vor fi efectuate în spitale de valoare strategică pentru reţeaua regională de spitale. La nivel regional, vor continua proiectele începute din diferite surse de finanţare şi se vor identifica noi soluţii pentru reabilitarea fizică, extinderea şi dotarea cu echipamente de diagnostic şi tratament.

PROIEC,IE PENTRU SPITALELE DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD–VEST

Viitoarea reţea regională de spitale publice de asistenţă medicală din NV poate fi structurata astfel:

• 1 spital regional care va rezolva cazurile de complexitate mare, pentru întreaga regiune având şi rol de spital judeţean pentru judeţul Cluj;

• 5 spitale judeţene de urgenţă;

• spitale de specialitate;

• institute de specialitate;

• 1 spital pentru copii;

• spitale municipale / orăşeneşti;

• spitale publice aparţinând ministerelor şi insituţiilor cu reţea sanitară proprie;

• unităţi pentru îngrijiri pe termen lung

• unităţi de îngrijiri paliative

Reprofilarea serviciilor spitaliceşti

1. Judeţul Sălaj Situaţia la 31 decembrie 2018 *):

   Numărul total de paturi pentru acuţi **): 828

   Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliaţie: 227 Numărul total de paturi: 1055

   6 spitale existente în prezent: 4 publice (43 spitale pentru îngrijire acută şi 1 pentru îngrijire cronică) şi 2 facilităţi private

   *) Nota: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile

   **) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.

   31

   Tabelul 13: Plan operaţional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din judeţul Sălaj

   Nr.	Denumirea spitalului	Proprietate	Nr. paturilor de îngrijire acută	Nr. paturilor de îngrijire cronică	Total paturi	Ajustările propuse
   1	Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău	Public	619	45	664	La propunerea US/APL, planurile de reorganizare locală vor include reconversia unui nr. de paturi de îngrijire acută în servicii de spitalizare de zi, creşterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice şi îngrijiri paliative, ajustarea numărului de paturi, după nevoile populaţiei. Pentru a răspunde rolului de spital judeţean de urgenţă se vor dezvolta / consolida / îmbunatăţi capacităţile de diagnostic şi tratamente complexe şi urgente, cel puţin pentru: patologie cardiacă ischemică, accidente vasculare cerebrale, boli neoplazice, boli pulmonare, accidente. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structura.
   2	Spitalul Orăşenesc "Prof. Dr. Ioan Puşcaş" Simleu Silvaniei	Public	135	24	159	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuţi, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi şi ambulatorii, reorientarea serviciilor pentru cele de reabilitare şi recuperare. Aceste mşsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

   Nr.	Denumirea spitalului	Proprietate	Nr. paturilor de îngrijire acută	Nr. paturilor de îngrijire cronică	Total paturi	Ajustările propuse
   3	Spitalul Orăşenesc Jibou	Public	51	30	81	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuţi, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi şi a celor ambulatorii. Optimizarea serviciilor pentru acuţi şi cronici, în funcţie de nevoile populaţiei. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
   4	Spital Boli Cronice Crasna	Public	0	34	34	La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare se va orienta către dezvoltarea serviciilor ambulatorii, îmbunătăţirea serviciilor pentru cronici şi paliaţie.
   5	Centrul de Recuperare, Tratament şi Îngrijire Zalău	Privat	0	94	94	Procesul de reconfigurare şi optimizare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
   6	SC Salvosan Ciobanca	Privat	23	0	23	Procesul de reconfigurare şi optimizare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
   Total Sălaj			828	227	1055

   32

   Sursa pentru situaţia la 31.12.2018: Analiza datelor MS, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi SNSPMPDSB

2. Judeţul Bihor

   Situaţia la sfârşitul anului 2018 *):

   Numărul total de paturi pentru îngrijire acută **): 2724

   Numărul total de paturi pentru îngrijire pe termen lung / recuperare / paliativă: 804 Numărul total de paturi: 3528

   16 spitale existente în prezent: 12 publice şi 4 facilităţi private

   *) Notă: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile

   **) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.

   33

   Tabelul 14: Plan operaţional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din judeţul Bihor

   Nr.	Denumirea spitalului	Proprietate	Nr. paturilor de îngrijire acută	Nr. paturilor de îngrijire cronică	Total paturi	Ajustările propuse
   1	Spitalul Judeţean de Urgenţă Oradea	Public	767	20	787	La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuţi, cu o creştere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi şi ambulatorii. Dezvoltarea capacităţii serviciilor pentru a răspunde rolului de spital judeţean de urgenţă pentru intervenţii de diagnostic şi tratament complexe şi urgente, cel puţin pentru priorităţile de boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale, cancere, boli pulmonare, accidente. Ajustarea serviciilor oferite se va face în funcţie de nevoile populaţiei. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
   2	Spitalul Clinic Municipal Dr. Gavril Curteanu Oradea	Public	839	190	1029	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversiea unui nr. de paturi de spitalizare de acuţi, cu o creştere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi şi ambulatorii, cu ajustarea nr. de paturi după nevoile populaţiei şi în complementaritate cu spitalul judeţean. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
   3	Spitalul Orăşenesc Alesd	Public	83	46	129	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuţi, cu o creştere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi şi a celor ambulatorii, mai ales pentru serviciile de internare subutilizate. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

   Nr.	Denumirea spitalului	Proprietate	Nr. paturilor de îngrijire acută	Nr. paturilor de îngrijire cronică	Total paturi	Ajustările propuse
   4	Spitalul Municipal »Episcop Nicolae Popovici» Beiuş	Public	189	16	205
   5	Spitalul Municipal «Dr. Pop Mircea» Marghita	Public	217	28	245	La propunerea US/APL, conversia unui nr. de paturi de îngrijiri acute în cronici, spitalizare de zi şi servicii ambulatorii. Ajustarea numărului de paturi pe specialitati în funcţie de adresabilitate şi nevoile populaţiei. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. Spitalul acoperă servicii necesare populaţiei care locuieşte în partea de nord a judeţului.
   6	Spitalulul de Psihiatrie Nucet***)	Public	34	150	184	Procesul de reconfigurare trebuie definit în funcţie de orientările strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătăţii mintale (adulţi, copii, dependenţe, grupuri vulnerabile etc.)
   7	Spitalul Municipal Salonta	Public	106	8	114	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuţi, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi şi a celor ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. Spitalul va asigura în continuare servicii medicale de bază populaţiei care locuieşte în sud-vestul judeţului.
   8	Spitalul Orăşenesc Stei	Public	32	18	50	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuţi, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Se recomandă dezvoltarea servicii medicale pentru cronici, recuperare, îngrijiri pe termen lung. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
   9	Spitalulul de Psihiatrie şi Pentru Măsuri de Siguranţă Stei**)	Public	24	20	44	Specificitatea acestui spital este că funcţionează atât cu sectoarele de sănătate, cât şi de justiţie. Se va lua în considerare extinderea capacităţii de servicii, dat fiind specificul unităţii. Legătura cu justiţia trebuie consolidată pentru a dezvolta o abordare adecvată pentru reintegrarea pacienţilor şi monitorizare. Mecanismul de finanţare al acestei

   34

   Nr.	Denumirea spitalului	Proprietate	Nr. paturilor de îngrijire acută	Nr. paturilor de îngrijire cronică	Total paturi	Ajustările propuse
   						entităţi trebuie, de asemenea, revizuit pentru a asigura o co- alocare de fonduri atât de către sectorul sănătăţii, cât şi al justiţiei.
   10	Spitalul Clinic de Recuperare Medicală Băile Felix	Public	0	252	252	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include consolidarea şi organizarea ambulatorului integrat. Dezvoltarea capacităţilor specifice pentru servicii de reumatologie, recuperare, geriatrie etc. Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
   11	Spitalul Pelican Privat	Privat	118	0	118	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
   12	Spitalul Euclid Private	Privat	13	0	13	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
   13	Spitalul Clinic CF Oradea	Public	93	9	102	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
   14	SC New Medics	Privat	0	10	10	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
   15	SpitalulClinic „Avram Iancu” Oradea	Public	209	15	224	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate şi specificului militar, la propunerea ministrului de resort.
   16	Centrul Medical Laser SYSTEM punct de lucru stabil Oradea	Privat	0	22	22	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
   Total Bihor			2724	804	3528

   ***) Nu au fost luate în calcul paturile Cod Penal şi internări nevoluntare: Spitalul de Psihiatrie Nucet are contractate încă 36 paturi art. 110 CP şi internări nevoluntare, Spitalul de Psihiatrie şi Pentru Măsuri de Siguranţă Ştei are contractate încă 230 de paturi art. 110 CP

   35

   Sursa pentru situaţia la 31 decembrie 2018: Analiza datelor MS, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi SNSPMPDSB

   36

3. Judeţul Bistriţa

   Situaţia la 31 decembrie 2018 *):

   Numărul total de paturi pentru acuţi **): 971

   Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliaţie: 311 Numărul total de paturi: 1282

   4 spitale publice existente în prezent şi 1 facilitate privată

   *) Nota: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile

   **) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.

   Tabelul 15: Plan operaţional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din judeţul Bistriţa

   Nr.	Denumirea spitalului	Proprietate	Nr. paturilor de îngrijire acută	Nr. paturilor de îngrijire cronică	Total paturi contractate	Ajustările propuse
   1	Spitatalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa	Public	696	138	834	La propunerea US/APL, planurile de reorganizare locală vor include reconversia unui nr. de paturi de îngrijire acută în servicii de spitalizare de zi, creşterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice şi îngrijiri paliative, ajustarea numărului de paturi în funcţie de nevoile populaţiei. Pentru a răspunde rolului de spital judeţean de urgenţă se vor dezvolta / consolida / îmbunătăţi capacităţile de diagnostic şi tratament complexe şi urgente, cel puţin pentru: patologie cardiacă ischemică, accidente vasculare cerebrale, boli neoplazice, boli pulmonare, accidente. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
   2	Spitalul Orăşenesc «Dr. George Trifon» Năsăud	Public	142	0	142	La propunerea US/APL, conversia unui număr de paturi de îngrijiri acute în spitalizare de zi, consolidarea serviciilor de ambulatoriu şi îngrijiri pentru cronici, îngrijiri pe termen lung, reorganizarea serviciilor ţinând cont şi de adresabilitate şi nevoile populaţiei. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

   Nr.	Denumirea spitalului	Proprietate	Nr. paturilor de îngrijire acută	Nr. paturilor de îngrijire cronică	Total paturi contractate	Ajustările propuse
   3	Spitalul Orăşenesc Beclean	Public	71	118	189	La propunerea US/APL, conversia unui număr de paturi de îngrijiri acute în servicii ambulatorii şi spitalizare de zi. Se va dezvolta centrul de sănătate mintală şi ambulatoriul. Se recomandă dezvoltarea unor servicii de reabilitare fizică şi recuperare. Pentru serviciile de psihiatrie, procesul de reconfigurare trebuie elaborat în conformitate cu orientările strategice şi obiectivele prezentate pentru planul de sănătate mintală (trecerea la alternative comunitare şi ambulatorii, consolidarea serviciilor specifice pentru copii, grupuri vulnerabile, dependenţe etc.) Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
   4	S.C. «Clinica Sanovil’ S.R.L.	Privat	62	0	62	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
   5	Preventoriul TBC de copii Ilişua	Public	0	55	55	Reconfigurarea va fi definită conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate la propunerea APL cu consultarea Comisiei de specialitate în concordanţă cu particularităţile României în ceea ce priveşte tuberculoza. Se vor lua în considerare alte opţiuni de servicii, cum ar fi servicii medicale pentru pacienţii cronici.
   Total BistriGa			971	311	1282

   37

   Sursa pentru situaţia la 31 decembrie 2018: Analiza datelor MS, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi SNSPMPDSB

   38

4. Judeţul Maramureş Situaţia la 31 decembrie 2018 *):

   Numărul total de paturi pentru acuţi **): 2019

   Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliaţie: 499 Numărul total de paturi: 2518

   13 spitale existente în prezent: 8 publice şi 5 facilităţi private

   *) Nota: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile

   **) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.

   Tabelul 16: Plan operaţional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din judeţul Maramureş

   Nr.	Denumirea spitalului	Proprietate	Nr. paturilor de îngrijire acută	Nr. paturilor de îngrijire cronică	Total paturi contractate	Ajustările propuse
   1	Spitalul Judeţean de Urgenţă «Dr.Constantin Opris» Baia Mare	Public	848	2	850	La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare va include conversia unui număr de paturi de spitalizare de acuţi, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi şi a celor ambulatorii. Dezvoltarea capacităţii serviciilor pentru a răspunde rolului de spital Judeţean de urgenţă pentru intervenţii de diagnostic şi tratament complexe şi urgente, cel putin pentru prioritaţile de boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale, cancere, boli pulmonare, accidente. Ajustarea serviciilor oferite se va face în functie de nevoile populaţiei. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
   2	Spitalul de boli infecţioase şi psihiatrie Baia Mare	Public	135	0	135	La propunerea US/APL, dezvoltarea de servicii de sănătate mintală în conformitate cu orientările strategice şi obiectivele prezentate pentru planul de sănătate mintală (trecerea la alternative comunitare şi ambulatorii). Conversia unui număr de paturi de îngrijiri acute în servicii ambulatorii şi spitalizare de zi pentru serviciile de boli infecţioase şi dermatologie. Se va ţine cont de reglementările naţionale şi experienţa din perioada pandemiei SARS-CoV 2 pentru a crea condiţii necesare îngrijirii pacienţilor, a respectării circuitelor funcţionale, condiţiilor de triaj, a dotărilor cu echipamente, materiale, medicamente, stocuri, pentru o reacţie adecvată în posibile repetări a unor epidemii / pandemii.

   Nr.	Denumirea spitalului	Proprietate	Nr. paturilor de îngrijire acută	Nr. paturilor de îngrijire cronică	Total paturi contractate	Ajustările propuse
   3	Spitalul de Pneumoftiziolo gie “Dr. Nicolae Ruşdea” Baia Mare	Public	111	86	197	Propunerea US/APL pentru optimizarea funcţionării, specificul serviciilor pentru pacienţii cu tuberculoză, inclusiv recuperare şi paliaţie, după caz. Optimizarea organizării şi funcţionării, prin conversia unor servicii de spitalizare continuă în spitalizare de zi şi servicii ambulatorii. Se va ţine cont de reglementări naţionale şi experienţa din perioada pandemiei SARS-CoV 2 pentru a crea condiţii necesare îngrijirii pacienţilor, a respectării circuitelor funcţionale, condiţiilor de triaj, a dotărilor cu echipamente, materiale, medicamente, stocuri, pentru o reacţie adecvată în posibile repetări a unor epidemii / pandemii Parteneriat / complementaritate cu serviciile spitalului judeţean pentru cresteterea calităţii şi eficienţei, optimizarea serviciilor de chirurgie toracică.
   4	Spitalul Municipal Sighetu Marmaţiei	Public	495	153	648	La propunerea US/APL, se va avea în vedere optimizarea serviciilor de sănătate mintală în conformitate cu orientările strategice şi obiectivele prezentate pentru planul de sănătate mintală (trecerea la alternative comunitare şi ambulatorii). Conversia unor servicii de internare continuă ineficiente, în servicii medicale şi chirurgicale de zi, cu ajustarea numărului de paturi de internare continuă în funcţie de nevoile populaţiei. Spital de subtrimitere pentru partea de nord a judeţului.
   5	Spitalul Psihiatrie Cavnic	Public	43	35	78	La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare trebuie definit în funcţie de orientările strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătăţii mintale (adulţi, copii, dependenţe, grupuri vulnerabile etc.).
   6	Spitalul de Recuperare Borşa	Public	140	142	282	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui număr de paturi de spitalizare de acuţi mai putin utilizate în servicii de spitalizare de zi, dezvoltarea serviciilor cu adresabilitate crescută, reconfigurarea serviciilor tinând cont şi de complementaritatea serviciilor din zonă. Dezvoltarea capacităţii pentru îngrijiri cronice şi recuperare. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură pentru cronici.
   7	Spitalul Orăşenesc Târgu Lapus	Public	55	15	70	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui număr de paturi de spitalizare de acuţi mai putin utilizate în servicii de spitalizare de zi,

   39

   Nr.	Denumirea spitalului	Proprietate	Nr. paturilor de îngrijire acută	Nr. paturilor de îngrijire cronică	Total paturi contractate	Ajustările propuse
   						dezvoltarea serviciilor cu adresabilitate crescută, complementaritatea cu serviciile din zonă. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
   8	Spitalul Orăşenesc Vişeul de Sus	Public	130	35	165	Spitalul trebuie menţinut, având în vedere caracteristicile geografice ale zonei. La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversiea unui număr de paturi de spitalizare de acuţi, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi, reconfigurarea serviciilor ţinând cont şi de complementaritatea serviciilor din zonă. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
   9	SC Che- Cosmedica SRL	Privat	12	4	16	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
   10	SC Euromedica Hospital SRL	Privat	41	0	41	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
   11	SC Clinica Somesan SRL	Privat	6	0	6	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
   12	SC Centrul Medical Catalina SRL	Privat	0	27	27	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
   13	Policlinica Sfântul Ioan	Privat	3	0	3	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
   	TOTAL		2019	499	2518

   40

   Sursa pentru situaţia la 31 decembrie 2018: Analiza datelor MS, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi SNSPMPDSB

5. Judeţul Satu Mare

   Situaţia la 31 decembrie 2018 *):

   Numărul total de paturi pentru acuţi **): 1339

   Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliatie: 260 Numărul total de paturi: 1599

   6 spitale existente în prezent: 4publice şi 2 facilităţi private

   *) Notă: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile

   **) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.

   41

   Tabelul 17: Plan operaţional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din judeţul Satu Mare

   Nr.	Denumirea spitalului	Propriet ate	Nr. paturilor de îngrijire acută	Nr. paturilor de îngrijire cronică	Total paturi contractate	Ajustările propuse
   1	Spitalul Judeţean de Urgenţă Satu Mare	Public	882	106	988	La propunerea US/APL, planurile de reorganizare locală vor include reconversia unui număr de paturi de îngrijire acută în servicii de spitalizare de zi, creşterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice şi îngrijiri paliative, ajustarea numărului de paturi, dupa nevoile populatiei. Pentru a răspunde rolului de spital Judeţean de urgenţă se vor dezvolta / consolida / îmbunătăţi capacitaţile de diagnostic şi tratamente complexe şi urgente, cel puţin pentru: patologie cardiacă ischemică, accidente vasculare cerebrale, boli neoplazice, boli pulmonare, accidente. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
   2	Spitalul de Pneumoftiziolo gie Satu Mare	Public	97	71	168	Propunerea US/APL pentru optimizarea funcţionării, specificul României în ceea ce priveşte TBC-ul, spitalul va oferi în continuare servicii pentru bolnavii TBC, inclusiv recuperare şi paliaţie, după caz. Optimizarea organizării şi funcţionării, prin conversia unor servicii de spitalizare continuă în spitalizare de zi şi servicii ambulatorii. Se va ţine cont de reglementări naţionale şi experienţa din perioada pandemiei SARS-CoV 2 pentru a crea condiţii necesare îngrijirii pacienţilor, a respectării circuitelor funcţionale, condiţiilor de triaj, a dotărilor cu echipamente, materiale, medicamente, stocuri, pentru o reacţie adecvată în posibile repetări a unor epidemii / pandemii.

   Nr.	Denumirea spitalului	Propriet ate	Nr. paturilor de îngrijire acută	Nr. paturilor de îngrijire cronică	Total paturi contractate	Ajustările propuse
   3	Spitalul Municipal Carei	Public	167	35	202	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui număr de paturi de spitalizare de acuţi, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi şi ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
   4	Spitalul Municipal Negreşti Oaş	Public	184	28	212	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui număr de paturi de spitalizare de acuţi, cu o creştere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi şi ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
   5	SC Manitou Med SRL- Gynoprax	Privat	9	0	9	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
   6	S.C. Sara Clinic Recovery S.R.L.	Privat	0	20	20	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
   			1339	260	1599

   42

   Sursa pentru situaţia la 31 decembrie 2018: Analiza datelor MS, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi SNSPMPDSB Notă: Nu au fost luate în calcul cele 6 paturi contractabile (cronici) SPITALUL CLINIC CF (T16) -secţia exterioară SATU MARE

6. Judeţul Cluj

Situaţia la 31 decembrie 2018 *):

Numărul total de paturi pentru acuţi **): 4915

Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliaţie: 1322 Numărul total de paturi: 6237

22 spitale existente în prezent: 18 publice (15 pentru îngrijire acută, 1 psihiatrie cronică, 1 pneumoftiziologie, 1 recuperare) şid 4 private pentru îngrijire pe termen lung sau paliative

*) Notă: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile

**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.

43

Tabelul 18: Operaţional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din judeţul Cluj

Nr.	Denumirea spitalului	Proprietate	Nr. paturilor de îngrijire acută	Nr. paturilor de îngrijire cronică	Total paturi contractate	Ajustările propuse
1	Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj- Napoca		1397	25	1422	In anul 2027, noul Spitalul Regional de Urgenta Cluj va fi operaţional. El va prelua şi rolul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, atât prin preluarea serviciilor medicale pentru acuţi (servicii de tip terţiar, pentru politraumă, servicii complexe etc.), cât şi a personalului de specialitate aferent. Etapele principale de dezvoltare a noului SRU Cluj sunt: proiectare, construire, dotare, operaţionalizare, etape ce se vor desfăşura în perioada 2020-2027. Configurarea serviciilor SRU Cluj a fost stabilită prin analiza nevoilor de servicii medicale terţiare pentru RNV. Au fost evaluate toate spitalele din municipiul Cluj care acordă servicii de nivel terţiar (cazuri complexe, urgenţe majore), a căror activitate să se concentreze în viitorul spitalul regional. Acesta se va construi pe un amplasament nou, în strada Avram Iancu nr. 370-374, Comuna Floreşti. Va înlocui complet spitalul existent (cu excepţia sec’iilor de obstetrică/ginecologie şi neonatologie recent reabilitate prin programul finanţat de Banca Mondială) şi va prelua unele

Nr.	Denumirea spitalului	Proprietate	Nr. paturilor de îngrijire acută	Nr. paturilor de îngrijire cronică	Total paturi contractate	Ajustările propuse
						servicii din alte spitale terţiare ale reţelei regionale de urgenţă din Cluj (servicii de urologie de la Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal, servicii de chirurgie toracică de la Spitalul de Pneumoftiziologie “Leon Daniello”, serviciile de cardiologie şi chirurgie cardiovasculară de la Institutul Inimii “N. Stăncioiu”). SRU Cluj va fi spital regional de urgenţă de 849 de paturi, destinat rezolvării cazurilor complexe şi a urgenţelor grave şi politraumei pentru pacienţii din RNV; se bazează pe un concept organizaţional de grupări de specialităţi medicale strâns legate de divizii structurate "centre" – Centrul pentru Cap şi Gât, Centrul toracic, Centrul abdominal, Centrul pentru articulaţii, coloană vertebrală şi traumatism, Centrul de medicină internă, Centrul pentru mamă şi copil. SRU va avea servicii de spitalizare de zi şi ambulatorii, integrate cu cele de internare continuă. SRU Cluj va dispune de o UPU extins si heliport. Componentele de îngrijire medicală şi chirurgicală de zi şi ambulatoriul de specialitate vor avea un rol major în acordarea îngrijirilor. In acest scop, spitalul va primi echipamente şi tehnologie de înaltă performanţă şi resurse umane adecvat pregatite. Noul model financiar, modelul de organizare şi conducere a SRU, ce se vor elabora şi aproba în perioada următoare, vor asigura cost-eficienţa şi sustenabilitatea spitalului. Pentru a asigura funcţionarea optimă a noului SRU ca furnizor de servicii complexe, terţiare, pentru pacienţii din regiune, se vor realiza reglementări privind optimizarea fluxurilor de pacienţi, conceptul de reţea regională de

44

Nr.	Denumirea spitalului	Proprietate	Nr. paturilor de îngrijire acută	Nr. paturilor de îngrijire cronică	Total paturi contractate	Ajustările propuse
						servicii medicale, optimizarea altor servicii la nivelul spitalelor din regiune, cu sprijinul MS şi al consultanţilor din programele MS, cu implicarea managerilor şi a specialiştilor de la spitale, a autorităţilor locale. SJCU Cluj/ UMF Cluj şi autoritaţile locale au elaborat o propunere de reorganizare / reutilizare a spaţiilor existente în prezent la nivelul SRU Cluj (post use concept, apobată de către MS). In paralel cu construirea şi operaţionalizarea noului SRU, aceasta propunere de reorganizare a serviciilor va fi dezvoltată în mod specific şi integrată cu toate propunerile de le nivelul unităţilor sanitare din Cluj şi din celelalte judeţe. Toate propunerile formulate de către spitale / autorităţi locale trebuie să respecte recomandările din planul actual. Este necesar a se corela toate propunerile la nivel de judeţ şi regiune, pentru o repartiţie corectă a serviciilor, conform nevoilor populatiei şi capacităţii de îngrijire a unităţilor.
2	Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli cardiovasculare “Niculae Stăncioiu” Cluj-Napoca	Public	160	0	160	In perioada de operaţionalizare a SRU Cluj, serviciile de urgenţă de cardiologie şi chirurgie cardiovasculară vor fi preluate de la Institut la SRU Cluj, prin evaluări comune ale echipei SRU, MS şi Institutului. Institutul se va dezvolta în continuare pentru a asigura accesul şi continuitatea la servicii medicale cardio-vasculare de tip terţiar, pentru populaţia din regiune. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.

45

Nr.	Denumirea spitalului	Proprietate	Nr. paturilor de îngrijire acută	Nr. paturilor de îngrijire cronică	Total paturi contractate	Ajustările propuse
3	Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Cluj-Napoca	Public	192	0	192	Spitalul va continua să ofere servicii specifice pentru boli infecţioase, cu optimizarea utilizării paturilor pentru internare continuă. Se va ţine cont de reglementări naţionale şi experienţă din perioada pandemiei SARS- CoV2 pentru a crea conditii necesare îngrijirii pacienţilor, a dotărilor cu echipamente, materiale, medicamente, stocuri, pentru o reacţie adecvată în posibile repetări a unor epidemii / pandemii. Utilizarea de protocoale / complementarităţi de lucru stabilite cu viitorul spital regional. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
4	Institutul Regional de Gastroenterologie – Hepatologie ”Prof.Dr. Octavian Fodor” Cluj-Napoca	Public	380	0	380	Institutul va continua să ofere servicii medicale şi chirurgicale înalt specializate, functionând în reţeaua de spitale de tip terţiar pentru RNV, cu optimizarea utilizării numărului de paturi de spitalizare continuă, conversia unor servicii către spitalizare de zi şi servicii ambulatorii.
5	Spitalul Clinic de Urgenţă pentu Copii Cluj-Napoca	Public	416	60	476	Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii va rămâne principalul furnizor de servicii de îngrijire terţiară de înaltă specializare din RNV. Obiectivul pe termen scurt: spitalul pentru copii va beneficia de reabilitarea anumitor unităţi şi dotare cu echipamente. Date fiind analizele actualizate de nevoi, expertiza personalului medical, condiţiile improprii ale actualelor clădiri ale spitalului de copii (spitalul funcţionează din 15 clădiri, iar o parte din acestea sunt improprii), pe termen mediu, la propunerea APL / spital se va realiza un nou spital pentru copii în sistem monobloc spital în care vor fi dezvoltate la standarde europene secţiile: chirurgie infantilă, ATI, ORL, nefrologie, neurologie, pediatrie, într-un concept modern architectural, organizational şi functional, care va oferi servicii pentru populatia infantilă din regiune. Ca spital de refererinţă pentru serviciile de pediatrie din regiune va include şi un compartiment de îngrijiri paliative de 10-12 paturi, cu centru de zi de paliaţie şi ambulatoriu

46

Nr.	Denumirea spitalului	Proprietate	Nr. paturilor de îngrijire acută	Nr. paturilor de îngrijire cronică	Total paturi contractate	Ajustările propuse
						de îngrijiri paliative integrat. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
5	Spitalul Clinic de Pneumoftizilogie ”Leon Daniello” Cluj-Napoca	Public	136	89	225	Spitalul cu o singură specialitate va fi menţinut ţinând cont de specificul României în ceea ce priveşte tuberculoza. Optimizarea utilizării serviciilor de internare continuă prin conversia unui număr de paturi in spitalizare de zi, pentru alte specialităţi de pneumologie. Serviciile de chirurgie toracică vor fi transferate în noul spital regional. Se va tine cont de reglementari nationale si experientă din perioada pandemiei SARS-CoV 2 pentru a crea conditii necesare îngrijirii pacienţilor, a respectarii circuitelor funcţionale, condiţiilor de triaj, a dotărilor cu echipamente, materiale, medicamente, stocuri, pentru o reacţie adecvată în posibile repetări a unor epidemii / pandemii. Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.
6	Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca	Public	30	363	393	La propunerea APL/USL, procesul de reconfigurare va fi orientat către consolidarea capacităţilor de recuperare / reabilitare. In acest scop, se vor analiza structurile de alt profil din cadrul spitalului, cu identificarea unor soluţii de mutare / reorganizare, în complementaritate cu structuri cu profil similar existente în municipiul Cluj. Dezvoltarea serviciilor ambulatorii, în funcţie de nevoile pacienţilor internaţi şi a zonei în care este amplasat spitalul. Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.
7	Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca	Public	236	115	351	La propunerea APL/USL spitalul se va reconfigura/dezvolta pentru a oferi servicii medicale de tip acut de nivel secundar pentru populaţia oraşului Cluj. Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structura.
8	Institutul de Oncologie ”Prof.Dr.I.Chiricuţă”	Public	515	0	515	La propunerea MS şi a Institutului regional de referinţă, dezvoltarea capacităţii pentru diagnostic şi tratament,

47

Nr.	Denumirea spitalului	Proprietate	Nr. paturilor de îngrijire acută	Nr. paturilor de îngrijire cronică	Total paturi contractate	Ajustările propuse
	Cluj-Napoca					dezvoltarea tratamenului personalizat, optimizarea serviciilor prin dezvoltarea serviciilor ambulatorii şi de spitalizare de zi, dezvoltarea serviciilor preventive, inclusiv screening şi îngrijire paliativă pentru a oferi servicii adecvate populaţiei şi pacienţilor cu afecţiuni oncologice din RNV. Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
9	Spitalul Municipal Dej	Public	268	65	333	Spitalul va fi menţinut ca spital de sub-trimitere pentru partea de nord a judeţului. La propunerea APL/USL spitalul se va reconfigura / dezvolta pentru a oferi servicii medicale de tip acut, nivel secundar pentru populaţia oraşului Dej, cu conversia unor servicii de spitalizare continuă în spitalizare de zi şi servicii ambulatorii. Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
10	Spitalul Municipal Gherla	Public	85	0	85	La propunerea APL/ US, spitalul se va reconfigura pentru a oferi servicii medicale secundare, complementare cu cele din Dej şi servicii medicale de îngrijiri palliative şi pe termen lung. Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
11	Spitalul Municipal Turda	Public	304	45	349	Spitalul va fi menţinut ca spital de sub-trimitere pentru partea de sud a judeţului. La propunerea APL/USL spitalul se va reconfigura / dezvolta pentru a oferi servicii medicale secundare pentru populaţia oraşului Turda. Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
12	Spitalul Municipal Câmpia Turzii	Public	95	10	105	La propunerea APL/ US, spitalul se va reconfigura pentru a oferi servicii medicale, complementare cu cele din Turda şi servicii medicale de îngrijiri pe termen lung şi de îngrijiri paliative. Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

48

Nr.	Denumirea spitalului	Proprietate	Nr. paturilor de îngrijire acută	Nr. paturilor de îngrijire cronică	Total paturi contractate	Ajustările propuse
13	Spitalul Orăşenesc Huedin	Public	136	21	157	Spitalul va fi menţinut pentru a deservi populaţia din nord- vestul judeţului, inclusiv asistenţa de urgenţă. La propunerea APL/USL spitalul se va reconfigura / dezvolta pentru a oferi servicii medicale de tip acut, nivel secundar pentru populaţia oraşului Huedin, cu conversia unor servicii de spitalizare continuă în spitalizare de zi şi servicii ambulatorii. Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
14	Spitalul de Boli Psihice Cronice Borşa	Public	0	195	195	Procesul de reconfigurare trebuie definit în funcţie de orientările strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătăţii mintale (adulţi, copii, dependenţe, grupuri vulnerabile etc.) Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
15	Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca	Public	65	0	65	Parte din activitatea pentru servicii de urgenţă pentru urologie va fi preluată în noul SRU, prin evaluări comune efectuate de spital, MS, SRU. Dată fiind recunoaşterea municipiului Cluj-Napoca drept centru universitar, cu experienţă în servicii medicale în domeniu, adresabilitatea şi accesul populatiei, se propune crearea unui centru de transplant multi-organ Cluj, pornind de la expertiza centrului de transplant renal, recunoscut la nivel naţional şi dezvoltând capacităţile pentru alte tipuri de transplant, care să rezolve aceste patologii terţiare pentru pacienţii de la nivelul RNV. Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
17	SC Eurotrat SRL Gherla	Privat	0	76	76	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
18	Asociaţia “Sf. Nectarie” Cluj-Napoca	Privat	0	40	40	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.

49

Nr.	Denumirea spitalului	Proprietate	Nr. paturilor de îngrijire acută	Nr. paturilor de îngrijire cronică	Total paturi contractate	Ajustările propuse
19	Spitalul Clinic C.F. Cluj	Public	248	0	248	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
20	S.C. Rechinul Impex S.R.L.	Privat	0	38	38	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
21	S.C. Polaris Medical Clinic de Tratament şi Recuperare S.A.	Privat	0	180	180	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
22	Spitalul Militar de Urgenţă "Dr. Constantin Papilian" Cluj Napoca	Public	252	0	252	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
			4915	1322	6237

50

Sursa pentru situaţia la 31 decembrie 2018: Analiza datelor MS, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi SNSPMDP

1. ÎMBUNĂTĂ,IREA RE,ELEI DE SERVICII DE URGEN,Ă

   Reţeaua de urgenţă din regiune va fi consolidată pentru a reduce povara cazurilor de urgenţă asupra spitalului de urgenţă din Cluj (viitorul spital regional). Ca atare, capacităţile ATI vor fi consolidate în celelalte spitale judeţene, precum şi în două-patru spitale municipale. Spitalele judeţene din Baia Mare şi Bihor sunt potenţial candidate pentru dezvoltarea capacităţii ATI, având în vedere şi poziţia lor geografică faţă de Cluj şi potenţialul lor de a acoperi uniform regiunea.

   Potenţialul pentru integrarea şi extinderea funcţionalităţilor telemedicinei cu intervenţie asistenţă de urgenţă va fi dezvoltat în continuare.

   In perioada 2014-2020, reţeaua de urgenţă din regiune a beneficiat de finanţare din două surse financiare principale:

   – investiţii FEDR prin care care sunt direcţionate către 43 de unităţi de asistenţă de urgenţă, aparţinând spitalelor judeţene sau spitalelor de pediatrie. Lista acestor unităţi pentru RNV a fost elaborată şi a fost aprobată prin Ordinul MS (a se vedea tabelul 19):

   Tabel 19 Reţeaua de urgenţă – UPU-rile reabilitate prin POR

   Nr. art.	Judeţ	Spitale
   5	Bistriţa Năsăud	Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa
   26	Sălaj	Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău
   27	Satu Mare	Spitalul Judeţean de Urgenţă Satu-Mare

   Fonduri ale Băncii Mondiale: Din cele 15 structuri spitaliceşti pentru primirea cazurilor de urgenţă din regiunea de nord-vest (şapte UPU şi opt UTI), şase structuri (şase UPU) vor fi dotate prin proiectul Băncii Mondiale în curs de desfăşurare.

   Capacitatea de intervenţie (de exemplu, creşterea numărului de ambulanţe) va fi, de asemenea, consolidată.

   Se va dezvolta în continuare potenţialul pentru integrarea şi extinderea funcţionalităţilor telemedicinei cu intervenţia de asistenţă de urgenţă.

   Se va urmări o mai bună integrare a nivelului pre-spital (servicii de ambulanţă şi servicii de urgenţă furnizate de pompierii cu paramedici şi echipe integrate cu medici de urgenţă, ca parte a SMURD cu spitalele de urgenţă prin unităţi şi departamente de sosiri urgenţe).

   Reţeaua de urgenţă din regiune va fi consolidată prin investiţiile din fonduri europene (POR) şi împrumuturi BIRD, pentru UPU/CPU din cadrul spitalelor judeţene şi municipale din regiune.

2. DEZVOLTAREA FACILITĂ,ILOR DE ÎNGRIJIRE AMBULATORIE CLINICĂ ,I PARACLINICĂ

   Capacitatea ambulatorie de îngrijire va fi consolidată în regiune prin reabilitarea / retehnologizarea / echiparea ambulatorii integrate, cu accent special pe judeţele în care aceste unităţi sunt în număr limitat sau în stare proastă. Accentul va fi pus pe consolidarea furnizării de servicii în specialităţile clinice de bază şi în specialităţile cu deficit ridicat şi adresabilitate ridicată la nivel regional (de exemplu: reumatologie, oncologie şi pediatrie neurologie).

   Diagnostic situaţie curentă şi principalele deficite

   În regiunea de nord-vest, cel mai mare număr de unităţi ambulatorii se află în judeţul Cluj (37%), fapt explicat cel mai probabil de existenţa unui număr mare de spitale, inclusiv spitale / institute de specialitate (oncologie, cardiologie, urologie şi transplant renal), urmat de judeţul Maramureş (21%) şi

   judeţul Bihor (19%). La celălalt capăt, Bistriţa-Năsăud (3%) şi Sălaj (5%) au cele mai puţine ambulatorii din regiune.

   În ceea ce priveşte tipurile de ambulatorii, cabinetele medicale individuale (CMI) sunt predominante la nivelul regiunii, urmate îndeaproape de centrele ambulatorii de specialitate şi de ambulatoriile integrate ale spitalelor.

   

   

   Figura 6. Împărţirea îngrijirii specializate în ambulatoriu pe categorie

   Sursa: SNSPMPDSB

   Activitatea ambulatorie din RNV se compară în general bine cu media naţională. Consultaţiile şi serviciile la 10 000 de locuitori sunt strâns comparabile cu mediile naţionale, în timp ce numărul de consultaţii pe medic este unul dintre cele mai mari din ţară (144,9 faţă de 91,9 medie naţională), pe al doilea loc după Bucureşti.

   

   nr. ambulatorii renovate prin POR 2007-2013

Figura 7. Ambulatorii integrate modernizate prin programul operaţional regional 2007-2013

Tabelul 20. Unităţi ambulatorii care furnizează servicii paraclinice care furnizează servicii paraclinice

Judeţ	BIHOR	BN	CJ	MM	SM	SJ	TOTAL
AMBULATORIU PUBLIC	22	4	44	28	26	6	130
AMBULATORIU PRIVAT	17	3	34	17	5	4	80
TOTAL	39	7	78	45	31	10	210

Sursa: Analiza datelor MS şi SNSPMPDSB

Dintre cele 44 ambulatorii integrate din RNV (inclusiv ambulatorii integrate în spitalele cronice), 14 au fost renovate / reabilitate / modernizate ca parte a Programului Operaţional Regional 2007-2013. Cele mai multe ambulatorii care au primit finanţare au fost în Satu Mare (4 din 4), în timp ce în Maramureş şi Sălaj doar câte un ambulatoriu integrat a primit finanţare din 7, respectiv din 5 câte sunt în aceste judeţe.

Procesul de îmbunătăţire a infrastructurii ambulatoriilor de specialitate a continuat şi în exerciţiul financiar 2014 – 2020. Asftel au fost iniţiate, finalizate sau aflate în curs de finalizare proiecte de reabilitare, reorganizare, extindere a 36 de ambulatorii, care au beneficiat de rambursarea cheltuielilor echipamente şi investiţii efectuate în perioada 2014-2020. Ambulatoriile sunt situate în judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj.

16

14

12

10

8

14

6

10

4

7

7

2 5

3

4

3

2

0

Bihor

Bistrita Nasaud

Total Ambulatorii

Cluj

Maramures

Satu Mare

Salaj

Ambulatorii beneficiare FEN 2014-2020

Figura 8. Numărul ambulatoriilor integrate din RNV reamenajate prin POR 2014 – 2020

Ca rezultat al acestor îmbunătăţiri este de aşteptat o creştere a volumului de servicii contractate şi acordate în noile ambulatorii. Pentru aceasta este însă necesară revizuirea legislaţiei pentru stimularea

contractării şi, implicit, acordării acestor servicii. In prezent, modul de decontare a acestor servicii nu acoperă în totalitate cheltuielile. Revizuirea legislatiei trebuie să cuprindă atât actualizarea tarifelor pentru aceste servicii, cât şi revizuirea normării personalului în ambulatoriile de specialitate şi a celor integrate spitalelor.

Tabelul 21: Situaţia privind numărul de consultaţii acordate în regim ambulatoriu, în unităţi spitaliceşti publice, în anul 2018

Nr. crt	Judetul	Consultatii acordate in 2014	Consultatii acordate in 2018
1	Bihor	577.571	446.478
2	Bistriţa-Năsăud	180.080	187.659
3	Cluj	825.817	661.863
4	Maramureş	437.507	474.247
5	Satu-Mare	309.714	243.364
6	Sălaj	162.455	161.179

Sursa INSP

In anul 2018 au fost decontate pentru ambulatoriul de specialitate: consultaţii, servicii acordate de către medicii în specialităţi clinice şi servicii conexe actului medical (acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical): număr total de servicii de specialitate: 924.266, iar număr total servicii conexe: 67.692.

Situaţia detaliată pe specialităţi privind consultaţiile, serviciile acordate de către medicii în specialităţi clinice şi serviciile conexe actului medical este prezentată în Anexa nr. 3.

Tabelul 22: Numărul contractelor pentru furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate încheiate de către casele de sănătate cu furnizorii de servicii medicale pentru ambulatoriile de specialitate în perioada 2017 – 2019

Nr.crt.	Casa de Asigurari de Sănătate	Ambulatoriu specialitati clinice			Paraclinice: laborator / radiologie si imagistica / anatomie patologica			Ambulatoriu Recuperare, Medicină fizică şi Balneologie
		2017	2018	2019	2017	2018	2019	2017	2018	2019
1	BIHOR	49	55	62	28	27	30	21	24	27
2	BISTRITA NASAUD	11	11	12	11	10	10	6	4	5
3	CLUJ	135	132	139	61	62	64	17	16	14
4	MARAMURES	37	39	43	25	22	24	6	6	6
5	SATU MARE	41	33	34	20	18	19	4	5	4
6	SALAJ	12	14	13	8	8	8	4	4	3
TOTAL		285	284	303	153	147	155	58	59	59

Din analizele de mai sus se observă scăderea numărului de consultaţii acordate în regim ambulatoriu în unităţile spitaliceşti publice, în anul 2018 faţă de anul 2014. Această tendinţă se datorează, pe de o parte, restricţiilor de spaţiu (în unele cazuri legate de lucrările de reabilitare aflate în desfăşurare), care au dus la restrângerea furnizării acestor servicii, dar şi a tarifelor inadecvate de rambursare a serviciilor ambulatorii, a lipsei personalului de specialitate şi a normarii inadecvate.

Odată cu finalizarea îmbunătăţirii condiţiilor de spaţiu, echipamente, circuite etc., este de aşteptat creşterea contractării pentru serviciile ambulatorii. Reglementarile legate de personal şi tarife vor condiţiona evoluţia furnizarii serviciilor în ambulator.

Numărul necesar de medici de specialitate şi numărul de norme necesare pentru fiecare specialitate clinică (pentru care se încheie contract cu Casa de asigurări de sănătate) se stabileşte de către comisia formată din reprezentanţi ai caselor de asigurări de sănătate, ai colegiilor teritoriale ale medicilor şi ai direcţiilor de sănătate publică, respectiv ai direcţiilor medicale ori ai structurilor similare din ministerele şi instituţiile centrale cu reţea sanitară proprie, după caz, pe baza unor criterii care se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate aplicabil pe perioada de valabilitate a Contractului-cadru. Situatia detaliata la nivelul Regiunii se regăseşte în Anexa 9.

Comisia stabileşte numărul necesar de medici şi numărul necesar de norme. Pentru specialităţile clinice, prin normă se înţelege un program de lucru de 7 ore în medie pe zi şi, respectiv, de 35 de ore pe săptămână. Pentru un program de lucru mai mare sau mai mic de 7 ore în medie pe zi, programul de lucru la cabinet pentru specialităţile clinice se ajustează în mod corespunzător. La lucrările comisiei participă, cu rol consultativ, reprezentanţi ai organizaţiilor patronale şi sindicale şi ai societăţilor profesionale ale medicilor de specialitate din asistenţa medicală ambulatorie pentru specialităţile clinice reprezentative la nivel judeţean, în condiţiile în care sunt constituite astfel de organizaţii la nivel local.

Pentru judeţul Bihor, comisia a stabilit necesarul de norme pentru toate cele 43 de specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, precum şi pentru medicii cu atestat de studii complementare în Planificare familială (media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialităţi, respectiv atestat de studii complementare în Planificare familială fiind de 64,84%). Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative si Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înfiinţării a 9 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Bihor nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialităţi clinice: Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Gastroenterologie pediatrică, Geriatrie şi Gerontologie, Nefrologie pediatrică, Oncologie şi hematologie pediatrică, Pneumologie pediatrică pediatrică şi cu nici un medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.

Pentru judeţul Bistriţa-Năsăud, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 28 de specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialităţi fiind de 45,32%. Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative şi Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înfiinţării a 5 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Bistriţa- Năsăud nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialităţi clinice: Alergologie şi imunologie clinică, Anestezie şi terapie intensivă, Boli infecţioase, Chirurgie orală şi maxilo-facială, Chirurgie pediatrică, Chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Geriatrie şi Gerontologie, Genetică medicală, Hematologie, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurochirurgie, Ortopedie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Oncologie şi hematologie pediatrică, Radioterapie şi cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.

Pentru judeţul Cluj, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 39 de specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialităţi, respectiv atestate de studii complementare fiind de 99,44%. Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative Comisia de îngrijiri paliative si Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Bancii Mondiale au stabilit necesitatea înfiinţării a 11 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Cluj nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialităţi clinice: Anestezie şi terapie

intensivă, Gastroenterologie pediatrică, Nefrologie pediatrică, Neonatologie şi cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.

Pentru judeţul Maramureş, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 41 de specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, precum şi pentru medicii cu atestat de studii complementare în Planificare familială şi Îngrijiri paliative, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialităţi, respectiv atestate de studii complementare fiind de 82,66%. Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative şi Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înfiinţării a 8 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Maramureş nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic din următoarele specialităţi clinice: Anestezie şi terapie intensivă, Chirurgie cardiovasculară, Cardiologie pediatrică, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Oncologie şi hematologie pediatrică, Radioterapie.

Pentru judeţul Satu Mare, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 30 de specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialităţi fiind de 69,46%. Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative şi Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înfiinţării a 6 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Satu-Mare nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialităţi clinice: Anestezie şi terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie toracică, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurochirurgie, Pneumologie pediatrică, Oncologie şi hematologie pediatrică, Radioterapie şi cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.

Pentru judeţul Sălaj, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 30 de specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialităţi fiind de 68,31%. Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative şi Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înfiinţării a 4 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Sălaj nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialităţi clinice: Anestezie şi terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie orală şi maxilo-facială, Chirurgie toracică, Gastroenterologie pediatrică, Geriatrie şi Gerontologie, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Pneumologie pediatrică, Oncologie şi hematologie pediatrică, Ortopedie pediatrică, Radioterapie şi cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.

,inte operaţionale şi plan regional

În prezent, o proporţie semnificativă a pacienţilor ajung să fie internaţi în spital, datorită accesului limitat la servicii acordate în ambulatoriul de specialitate.

Pentru a inversa această tendinţă, se vor continua investiţiile prin proiecte de reabilitare, echipare, consolidarea, extindere a capacităţii de servicii, respectiv modernizarea în conformitate cu nevoile regionale de sănătate, ţinând seama de investiţiile deja efectuate prin proiectele finanţate din POR. In acelaşi timp, introducerea modificărilor de legislaţie care vor actualiza tarifele serviciilor în ambulator la nivel real al costurilor, normarea şi plata personalului, sunt esenţiale pentru dezvoltarea acestor servicii.

Pentru prioritizarea programului de investiţii în domeniul ambulatoriilor, se propune un set de criterii care să ţină seama de următoarele considerente:

• judeţele cu număr mic de servicii ambulatorii contractate cu asigurările de sănătate judeţene (numărul mic de servicii contractate poate avea mai multe motive);

• localităţi în care ambulatoriul este singurul furnizor de servicii publice;

• sprijin şi implicare din partea autorităţilor locale şi a comunităţii locale;

• existenţa / identificarea personalului de specialitate care asigură funcţionarea structurilor ambulatorii;

• starea infrastructurii, istoricul investiţiilor de capital, cost-eficienţă;

• investiţii în consolidarea capacităţii de acordare a serviciilor în specialităţile clinice cu mare adresabilitate sau deficit ridicat, în conformitate cu nevoile de sănătate demonstrate şi serviciile disponibile în zona de captare corespunzătoare;

1. DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE ,I A RECUPERĂRII

Având în vedere nevoile de îngrijire pe termen lung, îngrijiri paliative şi de recuperare estimate, planul propune definirea, reglementarea şi implementarea acordării îngrijirilor pe termen lung, alături de creşterea numărului de paturi de recuperare şi îngrijire paliativă cu aproximativ 25% până în 2027.

Majoritatea acestora vor fi obţinute prin transformarea paturilor de îngrijire acută ca parte a reconfigurării reţelei regionale de spitale.

Analiza situaţiei curente şi principalele deficite

Legislatia naţională nu defineşte serviciile de îngrijire pe termen lung, deşi acestea există sub forma serviciilor medicale acordate anumitor categorii de pacienţi cu afecţiuni, identificate în special în secţii precum cele de psihiatrie, ATI, neurologie, recuperare, neonatologie-prematuri etc. Este necesară definirea acestor servicii, care necesită atât asistenţă medicală, cât şi îngrijiri de tip social în mod integrat, pe termen lung.

Judeţul Cluj concentrează aproximativ 38% din paturile de îngrijire cronică. Capacitatea de îngrijire cronică este în mod special subdezvoltată în judeţul Satu Mare, care are mai puţin de 9 paturi de îngrijire cronică la 10.000 de locuitori şi mai puţin de 17% paturi cronice din totalul paturilor de spital.

Tabel 23. Număr paturi alocate serviciilor de îngrijire pe termen lung

Secţie Cronici	Nr. paturi			%
	Judeţul Cluj	Alte judeţe	Total	Judeţul Cluj	Alte judeţe
Cronici		258	258		100%
Geriatrie si gerontologie	25	0	25	100%
Îngrijiri paliative	101	129	230	44%	56%
Medicina muncii	15	25	40	38%	63%
Neonatologie (prematuri)	40	13	53	75%	25%
Neonatologie (prematuri)_MaternitateGrII		17	17		100%
Neonatologie (prematuri)_MaternitateGrIII		20	20		100%
Pediatrie (recuperare pediatrica)	25	12	37	68%	32%
Pneumoftiziologie (TB)	188	270	458	41%	59%
Pneumoftiziologie pediatrică (TB)	10	20	30	33%	67%
Psihiatrie cronici	185	408	593	31%	69%
Psihiatrie cronici (lunga durata)	261	367	628	42%	58%
Recuperare medicală		78	78		100%
Recuperare medicală – cardiovasculara	134	43	177	76%	24%
Recuperare medicală – ortopedie traumatologie	50	14	64	78%	22%
Recuperare medicală – respiratorie		33	33		100%
Recuperare medicală neurologie	146	166	312	47%	53%
Recuperare neuro-psiho-motorie		40	40		100%
Recuperare, medicina fizica si balneologie	271	357	628	43%	57%
Recuperare, medicina fizica si balneologie copii		140	140		100%
Regiunea Nord-vest	1451	2410	3861	38%	62%

Sursa: Analiză date MS şi SNSPMPDSB, referire anul 2018

În prezent, serviciile de îngrijire pe termen lung şi de recuperare sunt furnizate în 19 spitale pentru probleme cronice (10 publice şi 9 private), precum şi în departamente specifice din spitale pentru îngrijire acută, pentru un total de 3.861 de paturi. Dintre acestea, 31,6% şi 12,6% sunt dedicate psihiatriei şi respectiv pneumologiei, ceea ce înseamnă că în jur de 2 000 de paturi sunt dedicate altor activităţi de îngrijire de lungă durată şi îngrijiri palliative.

În 2018 au fost înregistrate în RNV un număr de 59.077 de cazuri de spitalizare. Până la 83% din cazurile de spitalizare au fost în secţiile de recuperare, medicină fizică şi balneologie, urmate de secţiile de boli cronice şi psihiatrie.

Tabel 24. Situaţia numărului de paturi, cazuri şi zile de spitalizare pentru îngrijirile pe termen lung

Specialitate cronici	Nr. paturi	Nr. cazuri	Nr. zile spitalizare	% din total paturi	% din total cazuri	% din total zile
Cronici	258	7620	80,035	6.68%	12.90%	7.35%
Geriatrie şi gerontologie	25	620	7,746	0.65%	1.05%	0.71%
Îngrijiri paliative	230	3437	67,560	5.96%	5.82%	6.20%
Medicina muncii	40	1403	7,723	1.04%	2.37%	0.71%
Neonatologie (prematuri)	90	1252	20,524	2.33%	2.12%	1.88%
Pneumoftiziologie	488	3296	103,622	12.64%	5.58%	9.51%
Psihiatrie cronici	1221	5216	364,351	31.62%	8.83%	33.44%
Recuperare medicală	1509	36233	438,043	39.08%	61.33%	40.20%
Grand Total	3861	59077	1,089,604	100%	100%	100%

Figura 9. Zile de spitalizare pentru îngrijiri pe termen lung pe categorie (%)

12.90%

8.83%

5.82%

5.58%

2.37%

2.12%

1.05%

% din total zile de spitalizare

Recuperare medicala

Cronici Psihiatrie cronici Ingrijiri paliative Pneumoftiziologie Medicina muncii

Neonatologie (prematuri)

Geriatrie si gerontologie

61.33%

0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00% 70.00%

Sursa: Analiza datelor MS şi SNSPMPDSB

Din analiza datelor existente la nivelul MS şi SNSPMPDSB, mai mult de 60% din zilele de spitalizare (cazuri cronice) care ar putea intra în serviciile de tip ITL, au fost legate de servicii acordate în sectii de recuperare, iar peste 8% în secţii de psihiatrie cronici şi peste 5% în secţii de pneumologie şi îngrijiri paliative. Serviciile acordate in sectii de geriatrie-gerontologie reprezintă un total de 1,05%. În ceea ce priveşte morbiditatea paliativă, cazurile oncologice au reprezentat peste 50% din totalul regional (dar mai puţin decât media naţională de 74%).

Capacitatea de îngrijire cronică în RNV este uşor peste media naţională în raport cu numărul total de paturi de spital (25% din totalul paturilor de spital faţă de 23% din totalul la nivel naţional). În ceea ce priveşte judeţele, cele mai dezvoltate din această perspectivă sunt Bihor şi Bistriţa-Năsăud, cu peste 30% paturi pentru îngrijiri cronice; dimpotrivă, în Sălaj, mai puţin de 20% din total paturi este destinat îngrijirii cronice. În termeni absoluţi, în Sălaj şi Satu Mare există sub 10 paturi pntru îngrijirii cronice la

10 000 de locuitori, sub media naţională (14 paturi la 10 000 locuitori).

În 2014, în regiune existau zece furnizori de servicii de îngrijire paliativă pentru un total de 79 de paturi pentru îngrijiri paliative. Medicii şi asistentele cu competenţe de îngrijire paliativă au fost grupaţi în Cluj, Bihor şi Maramureş. Judeţele cu cea mai mică capacitate în raport cu nevoile estimate sunt Bihor şi, în special, Sălaj. Densitatea paturilor pentru îngrijiri paliative este deosebit de scăzută în Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Sălaj, în timp ce densitatea profesioniştilor din domeniul sănătăţii este deosebit de mică în Bistriţa-Năsăud, Satu Mare şi Sălaj.

,inte operaţionale şi plan regional

Numărul total de paturi de ITL şi recuperare din regiune va fi crescut printr-o reevaluare a necesarului de servicii de acest tip. Numărul de paturi pentru ITL şi Recuperare va fi dezvoltat atât în unităţi sanitare de specialitate, cât şi în secţiile specifice din spitalele generale.

Pentru dezvoltarea unor astfel de servicii este necesar sprijinul şi implicarea din partea tuturor actorilor implicaţi, inclusiv a autorităţilor publice locale, precum şi demararea unor proiecte noi, după caz.

Numărul paturilor de recuperare şi de îngrijire de lungă durată va fi dezvoltat în regiune după cum urmează:

• Refacere/recuperare: 30 paturi la 100 000 locuitori;

• Îngrijire de lungă durată şi managementul vârstnicilor: 6 paturi la 1.000 locuitori cu vârsta peste 65 ani

Numărul total de capacităţi de recuperare şi îngrijire pe termen lung din regiune va fi adaptat la ţintele definite şi va reprezenta un total de circa 3 475 de paturi / locuri de zi.

Tabelul 25: Capacităţile ţintă de recuperare şi îngrijire pe termen lung în RNV

	Recuperare	Îngrijire pe termen lung
Bihor	172	598
Bistriţa-Năsăud	83	289
Cluj	215	743
Maramureş	139	482
Sălaj	64	252
Satu Mare	102	338
TOTAL	774	2 701

Sursa: Analiza datelor MS şi SNSPMPDSB

Acest număr total de paturi va fi dezvoltat atât în instituţii specializate, cât şi în departamente specifice din spitale de îngrijiri acute. Unde este relevant, consolidarea instituţiilor de recuperare şi îngrijiri pe termen lung va fi „sincronizată” cu raţionalizarea spitalelor de îngrijire acută din regiune. O parte din clădirile de îngrijire acută redundante vor fi transformate în facilităţi de îngrijire pe termen lung sau de recuperare.

Următoarele criterii vor fi utilizate pentru a prioritiza locurile unde să se dezvolte astfel de facilităţi / servicii:

1. Sprijin şi implicare din partea autorităţilor locale şi a comunităţii locale;

2. Dovada că proiectul va facilita reconfigurarea paturilor de spital pentru îngrijiri acute din zonă, de ex. permiţând externarea anticipată a pacienţilor cu probleme acute.

O evaluare aprofundată va fi realizată la nivel judeţean / regional pentru a determina împărţirea capacităţilor viitoare în cadrul diferitelor sub-specialităţi (pentru adulţi şi copii):

• Reabilitare / recuperare cardiacă;

• Reabilitare / recuperare neurologică (inclusiv după accident vascular cerebral);

• Reabilitare / recuperare locomotorie;

• Reabilitarea / recuperarea în bolile oncologice;

• Alte specialităţi etc.

  Îngrijirile paliative

  Asociaţia Europeană de Îngrijiri Paliative (EAPC) a publicat recent Atlasul 2019 al Îngrijrilor Paliative în Europa (2), rezultat al unui amplu studiu pentru identificarea situaţiei dezvoltării paliaţiei în peste 50 de ţări din Europa şi foste ţări sovietice din Asia. Au fost vizate patru categorii majore de indicatori:

  1. situaţia cadrului legal, a politicilor de reglementare a funcţionării îngrijirilor paliative şi a integrării acestora in ansamblul sistemelor naţionale de sănătate,

  2. educaţia specialiştilor (medici, asistenţi medicali şi alt personal necesar echipelor multidisciplinare de paliaţie,

  3. consumul mediu de medicaţie opioidă – ca indicator al gradului de control al durerii şi

  4. numărul de servicii acordate în diverse medii de îngrijire (la domiciliul pacienţilor, în ambulator sau centre de zi, în regim de internare continuă).

În acest context, România se situează în jumătatea inferioară a clasamentului ţărilor investigate, ca număr de servicii la 100.000 locuitori.

Prin reglementările adoptate în anul 2018 (OMS nr. 253/2018) s-au creat premisele unei dezvoltări coordonate a îngrijirilor paliative atât în sistemul public de sănătate cât şi în cel privat şi au fost definite structurile de acordare a îngriirilor paliative în funcţie de complexitatea cazurilor şi de preferinţele pacienţilor. Ordinul precizează patologiile care pot beneficia de îngrijiri paliativ, locaţiile în care se acordă serviciile şi pregătirea profesională a personalului care lucrează în serviciile de paliaţie publice sau private. De asemenea, Ordinul se corelează cu alte prevederi legale ale noului Contract Cadru şi ale Normelor metodologice de aplicare a acestuia în privinţa condiţiilor de finanţare prin sistemul asigurărilor de sănătate, precum şi cu standardele de calitate ce se impun a fi reglementate de unităţile sanitare în vederea acreditării de către Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate (ANMCS).

În perioada 2002-2020, introducerea şi dezvoltarea unor mecanisme de finanţare a serviciilor de îngrijiri paliative prin sistemul asigurărilor de sănătate a avut drept consecinţă dezvoltarea acestor servicii atât în sistemul public cât şi în cel privat de sănătate, unităţile cu paturi de internare (compartimente/secţii de paliaţie) având cea mai accentuată dezvoltare.

Figura 10: Evoluţia numărului de unităţi cu paturi de îngrijiri paliative pentru perioada 2000-2019

Sursa: Date CNAS

Intre cei 108 furnizori de servicii spitaliceşti de îngrijiri paliative finanţate în anul 2019, numai 16 unităţi (15%) se află în RNV, distrituite astfel:

Tabelul 26: Număr unităţi de îngrijiri paliative finanţate în anul 2019 din RNV

Judeţ	Public	Privat	Total
Bihor	4	1	5
Bistriţa Năsăud	1	0	1
Cluj	2	2	4
Maramureş	2	1	3
Sălaj	1	1	2
Satu Mare	1	0	1
Total	11	5	16

,inte operaţionale şi plan regional

Rapoartele de servicii pentru determinarea numărului de paturi de îngrijire paliativă, structuri de îngrijire paliativă în ambulatoriu şi echipe de îngrijire paliativă la domiciliu au fost stabilite după cum urmează7 :

Tabel 27: Serviciu Îngrijiri paliative şi rapoarte de alocare personal

Număr de paturi pacienţi internaţi îngrijiri paliative per număr de locuitori	Număr de cabinete de îngrijiri paliative ambulatorii per număr de locuitori	Număr de echipe de îngrijiri paliative la domiciliu per număr de locuitori
25 paturi ÎP la 125,000 locuitori	1 cabinet ÎP ambulatoriu la 60,000 locuitori	1 echipă de ÎP la domiciliu la 40,000 locuitori
Raport personal îngrijiri paliative pacienţi internaţi	Raport personal îngrijiri paliative ambulatoriu	Raport personal echipa de ÎP la domiciliu
1 doctor cu atestat ÎP la 12 paturi 1 asistentă cu formare ÎP la 8	1 echipa de ÎP ambulatoriu constă în: 1 doctor	1 echipa de ÎP la domiciliu constă în: 2 doctori

7 Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust.

paturi, 8 per tură 1 infirmieră la 8 paturi pe tură 1 asistent social la 25 paturi jumătate de normă psiholog la 12 paturi ; 4 contracte de muncă cu timp parţial – alte tipuri de personal (fizioterapeut, consilier spiritual)

1 asistentă jumătate de normă asistent social 2 contracte de muncă cu timp parţial – alte tipuri de personal (fizioterapeut, consilier spiritual)

4 asistente 1 psiholog 1/2 normă fizioterapeut

Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust

În plus, sunt stabilite şi următoarele obiective calitative 8:

• Îngrijirea paliativă va fi dezvoltată ca servicii integrate la toate nivelurile de îngrijire, în funcţie de complexitatea nevoilor pacienţilor cu boli progresive cronice.

• Este necesară consolidarea capacităţilor în domeniul îngrijirii paliative de bază şi al îngrijirilor paliative specializate cu dezvoltarea structurii (servicii de îngrijire paliativă specializate la domiciliu, servicii ambulatorii de îngrijiri paliative, unităţi tip hospice de îngrijire paliativă, echipe spitaliceşti de îngrijire paliativă, servicii de îngrijire paliativă în spitale, şi centre de consultanţă pentru furnizorii de îngrijire paliativă de bază) şi formarea resurselor umane, alături de ajustările politicilor, pentru a permite furnizarea şi coordonarea serviciilor.

• Protocoalele şi algoritmii pentru îngrijirile paliative trebuie să fie puse în aplicare şi medicamentele esenţiale de îngrijire paliativă (inclusiv medicamente analgezice puternice-opioide) trebuie să fie disponibile la toate nivelurile de îngrijire atât pentru pacienţii cu cancer, cu respectarea reglementarilor în vigoare, cât şi pentru cei cu alte boli progresive cronice.

• Dezvoltarea unor modele durabile pentru finanţarea îngrijirilor paliative de bază şi specializate în toate locaţiile pentru a asigura furnizarea continuă a serviciilor.

• Dezvoltarea şi acoperirea serviciilor vor fi monitorizate anual prin colectarea sistematică de date de la furnizorii de servicii, pentru a reflecta volumul şi calitatea furnizării serviciilor, iar rezultatele vor fi utilizate pentru a sprijini în mod strategic dezvoltarea în continuare a serviciilor pentru a asigura accesul consecvent la îngrijirile paliative din România.

Tabel 28: Servicii/Furnizori de îngrijiri paliative (anul 2018):

Judeţ	Spital	Sp. public / privat	Sp. acut / cronic	Nr. paturi contractabile
BH	Centrul Medical Laser SYSTEM punct de lucru stabil Oradea	PRIVAT	Cronic	22
	Spitalul Clinic Municipal "Dr. Gavril Curteanu" Oradea	PUBLIC	Acut	7
	Spitalul Municipal "Episcop N. Popovici" Beius	PUBLIC	Acut	10
	Spitalul Orăşenesc Alesd	PUBLIC	Acut	8
	Spitalul Orăşenesc Stei	PUBLIC	Acut	12
BH Total				59
BN	Spitalul Judeţean Bistriţa	PUBLIC	Acut	5
BN Total				5
CJ	Centrul de îngrijiri paliative Sf. Nectarie	PRIVAT	Cronic	40
	SC Polaris Medical Clinică de Tratament şi Recuperare SA	PRIVAT	Cronic	43

8 Sursa: Informaţii din partea consultantului Băncii Mondiale privind îngrijirea paliativă (Ms Marilyn Boggust) despre Planurile Regionale de Servicii – Noiembrie 2017

Judeţ	Spital	Sp. public / privat	Sp. acut / cronic	Nr. paturi contractabile
	Spitalul Municipal Campia Turzii	PUBLIC	Acut	10
	Spitalul Municipal Dej	PUBLIC	Acut	8
CJ Total				101
MM	Centrul Medical Catalina	PRIVAT	Cronic	25
	Spitalul de pneumoftiziologie "Dr. Nicolae Ruşdea" Baia Mare	PUBLIC	Acut	10
	Spitalul de psihiatrie Cavnic	PUBLIC	Acut	10
MM Total				45
SJ	S. C. SALVOSAN CIOBANCA I.S.R.L.	PRIVAT	Acut	0
	Spitalul de boli cronice Crasna	PUBLIC	Cronic	10
SJ Total				10
SM	Spitalul Orăşenesc Negreşti – Oaş	PUBLIC	Acut	10
SM Total				10
Total				230

Tabelul de mai jos explică diferenţa dintre serviciile de îngrijiri paliative disponibile în prezent în regiune şi serviciile paliative care sunt necesare pentru a răspunde nevoilor populaţiei

40,000 loc.

Tabelul 29: Servicii îngrijiri paliative în RNV – Curente, necesare şi analiza deficitului

Nord Vest	Populaţie	Nr. şi tipul curent de paturi		Paturi necesare	Deficit*	Pacienţi ambulatoriu în prezent după număr şi tip de furnizori de servicii			OP necesar	Deficit**	Echipe curente de asistenţă la domiciliu după număr şi tip de furnizori de servicii			Echipe la domiciliu necesare	Deficit**
S = Stat C = Societate privată		S	C	25 pat. la 125,000 loc.		S	ONG	C	1 cabinet la 60,000 loc.		S	ONG	C	1 echipa la
BH	561,404	37	22	112	-75	0	0	0	10	10	0	2	0	15	13
BN	278,851	5	0	56	-51	0	0	0	7	7	0	0	0	10	10
CJ	691,106	18	83	138	-120	0	0	0	13	13	0	0	0	20	20
MM	460,689	20	25	92	-72	0	0	0	8	8	0	0	0	11	11
SJ	211,691	10	0	42	-32	0	0	0	10	10	0	0	0	16	16
SM	329,079	10	0	66	-56	0	0	0	6	6	0	0	0	10	10
Total	3,198,564	100	130	640	-540	0	0	0	54	54	0	2	0	82	80

* nu include paturi la privat, ** exclude facilităţile private

Sursa: SNSPMPDSB 2018 Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust.

Notă: Atunci când s-a estimat numărul de paturi suplimentare necesare, paturile private au fost excluse din calcul, deoarece acestea nu sunt accesibile tuturor pacienţilor.

Deoarece nu va fi posibil să se atingă imediat nivelurile şi standardele descrise mai sus, ţintele pe termen scurt şi mediu se stabilesc după cum urmează:

• paturi paliative: înfiinţarea în sistemul public şi / sau sau finanţarea paturilor existente inclusiv în sistem privat (540 paturi) care vor acoperi 100% din nevoia actuală;

• servicii de ambulatoriu: înfiinţarea între 17 şi 27 de servicii ambulatorii care vor acoperi între 30% şi 50% din decalajul actual;

• echipe paliative de îngrijire la domiciliu: înfiinţarea între 12 şi 24, până la 40 echipe de îngrijire la domiciliu care vor acoperi între 15% şi 30% din diferenţa curentă şi 10 echipe mobile de spital

• conform normativului de personal aprobat prin OMS 253/2018, 95 de medici vor trebui să parcurgă instruirea în îngrijiri palliative; 270 de asistenţi medicali vor trebui specializaţi în îngrijiri paliative, 100 alţi profesionişti din echipele multidisciplinare (psihologi, kinetoterapeuţi, preoţi, asistenţi sociali etc.). Pentru îngrijirea paliativă de bază, pe lângă instruirea a 30% din medicii de familie existenţi, se va include un stagiu practic de 3-4 luni de îngrijiri paliative în rezidenţiatul de medicină de familie şi oncologie. O evaluare continuă a nevoilor de resurse umane va fi realizată în conformitate cu normativele naţionale şi obiectivele propuse şi raporturile pentru îngrijirea paliativă.

Dezvoltarea şi distribuţia teritorială a serviciilor de îngrijiri paliative se va face prioritar în zonele cu acoperire slabă în raport cu nevoia de servicii de fiecare tip.

REZUMATUL PRINCIPALELOR MASURI ALE PLANULUI DE SERVICII MEDICALE DIN RNV

Servicii	Măsuri
Asistenţa medicală primară	Se prevede ca numărul de MF să crească cu 3% – 5%. Astfel, un număr de 43 până la 72 de medici de familie suplimentari vor fi atraşi în regiune. Se vor extinde competenţele / obligaţiile medicilor de familie pentru îngrijirea gravidelor, copiilor şi bolnavilor cronici şi mecanisme îmbunătăţie de plată / stimulare a medicilor. Infrastructura cabinetelor medicală va fi îmbunătăţită prin investitiţii din viitorul Program operational sănătate / integrare cu centre de asistenţă medicală comunitară.
Echipe de asistenţă medicală comunitară	Până în 2022 vor fi create minimum 15 – 20 de echipe integrate. Numărul furnizorilor de servicii de asistenţă medicală comunitară (medici, asistenţi medicali comunitari, moaşe şi mediatori sanitari) va fi ajustat în consecinţă. Se vor aborda cu prioritate comunele fără medici de familie, alte localităţi rurale cu acces redus la servicii medicale.
Sectorul spitalicesc	Strategia de reconfigurare îşi propune să raţionalizeze numărul de paturi, să evite duplicarea serviciilor nejustificate şi să reducă numărul internărilor în regim de spitalizare continuă. Reţeaua de spitale va fi formată din: 1 spital regional care va rezolva cazurile de complexitate mare, pentru întreaga regiune şi are si rol de spital judeţean pentru judetul Cluj; 5 spitale judeţene de urgenţă; spitale de specialitate; institute de specialitate; 1 spital pentru copii; spitale municipale / orăşeneşti; spitale publice aparţinând ministerelor şi insituţiilor cu reţea sanitară proprie; unităţi pentru îngrijiri pe termen lung. Procesul de raţionalizare şi optimizare a serviciilor va cuprinde: Reconfigurare servicii pentru a răspunde rolului spitalului în cadrul reţelei, conversia unui număr de paturi de spitalizare continuă (acuţi) în servicii de spitalizare de zi, creşterea capacităţiii de servicii ambulatorii, integrate, creşterea eficienţei şi eficacităţii serviciilor; In funcţie de nivelul spitalului, se vor dezvolta capacităţile serviciilor pentru a răspunde rolului specific al spitalelor (de ex – spital judeţean de urgenţă pentru intervenţii de diagnostic şi tratament complexe şi urgente, institute regionale de specialitate, spital local etc.), în concordanţă cu analiza nevoilor specifice ale populaţiei ; Dezvoltare complementară a serviciilor (mai ales în cazul spitalelor aflate la distanţe mici, accesibile), ajustarea serviciilor oferite se va face în funcţie de nevoile populaţiei; Focalizare pe creşterea calităţii şi siguranţei pacientului; Adaptarea condiţiilor de furnizare a asistenţei medicale necesare populaţiei în condiţiile pandemiei SARS CoV 2; Măsurile de reorganizare a serviciilor au în vedere preluarea personalului în noile structuri.
Centre de ambulatoriu specializate	– Optimizarea / dezvoltarea ambulatoriului va avea în vedere criterii de prioritizare (judeţele cu număr mic de servicii ambulatorii contractate cu casele de asigurări de sănătate judeţene, localităţile

în care ambulatoriul este singurul furnizor de servicii publice, necesitatea de a acorda servicii în specialităţile clinice cu mare adresabilitate şi care înregistrează un deficit ridicat în zona administrativ-teritorială respectivă, în conformitate cu spectrul nevoilor de sănătate ale populaţiei arondate precum şi din zonele învecinate acesteia; – Disponibilitatea personalului cu pregătire profesională corespunzătoare, care să asigure funcţionarea adecvată a noilor centre ambulatorii este esentială şi face parte din criteriile de prioritizare ale programului de investiţii.

Asistenţă paliativă, recuperare şi îngrijire pe termen lung

Numărul total de paturi de ITL estimat la 2701 paturi va fi crescut atât în instituţii specializate, cât şi în departamente specifice din spitale de îngrijiri acute. Se vor dezvolta servicii specializate pentru diverse patologii pentru adulţi şi copii. Consolidarea serviciilor de recuperare şi îngrijiri pe termen lung va fi corelată, după caz, cu raţionalizarea serviciilor de îngrijire acută din regiune. Îngrijirea paliativă va fi dezvoltată prin servicii integrate la toate nivelurile de îngrijire, în funcţie de complexitatea nevoilor pacienţilor cu boli progresive cronice, atât în domeniul îngrijirii paliative de bază, cât şi al îngrijirilor paliative specializate. Se va urmări dezvoltarea serviciilor conform normativelor stabilite.

Adaptarea cadrului legal de organizare şi finanţare pentru susţinerea măsurilor din planul de servicii

Măsurile de reorganizare / dezvoltare a serviciilor vor fi sprijinite de revizuirea şi adaptarea mecanismelor de finanţare şi a tarifelor pentru asistenţa medicală ambulatorie, serviciile acordate în spitalizarea de zi, a celor de spitalizare continuă precum şi pentru îngrijiri medicale şi paliative la domiciliu. Pentru asistenţa medicală primară se vor identifica mecanisme de plată adecvate pentru creşterea rolului medicilor de familie în acordarea de servicii preventive, îngrijirea gravidelor, copiilor, precum şi a pacienţilor cu afecţiuni cronice.

Având în vedere nevoile identificate de creştere a alocării financiare pentru sistemul de sănătate şi faptul că, bugetul FNUASS se stabileşte anual prin legea bugetului de stat, inclusiv în ceea ce priveşte alocarea pe tipuri de asistenţă medicală, va fi necesară prevederea în lege a alocării adecvate a fondurilor în acest scop. Deoarece este obigatoriu a se menţine echilibrului financiar al FNUASS, prevederile bugetare viitoare trebuie să ţină cont de costurile reale ale serviciilor.

Anexele nr. 1-3, 4A, 4B, 5-11 fac parte integrantă din prezentul Plan General Regional de Servicii Sanitare.

ANEXE

Anexa 1

Situaţia la nivelul asistenţei medicale primare în perioada 2016-2018 din punct de vedere al listelor cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele MF

În anul 2016

Nr. crt.	Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, inscrise	Nr. Medici la 31.12.2016	Număr asigurati înscrisi la 31.12.2016	Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale inscrise la 31.12.2016	Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii inscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2016
0	1	2	3	4	5
1	sub 500	161	36.148	2.897	39.045
2	500 – 1000	661	472.947	79.421	552.368
3	1001 – 1500	2.592	2.739.672	537.284	3.276.956
4	1501 – 2000	3.512	5.077.472	1.007.938	6.085.410
5	2001 – 2200	1.103	1.909.737	399.443	2.309.180
6	2201 – 2500	1.425	2.732.218	587.080	3.319.298
7	2501 – 3000	1.130	2.533.751	520.584	3.054.335
8	3001 – 3500	367	976.416	196.632	1.173.048
9	3501 – 4000	108	330.071	70.759	400.830
10	4000 – 4500	70	251.490	63.208	314.698
11	peste 4500
	Total	11.129	17.059.922	3.465.246	20.525.168
	Urban	6.867	10.803.784	1.988.909	12.792.693
	Rural	4.262	6.256.138	1.476.337	7.732.475

În anul 2017

Nr. crt.	Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, inscrise	Nr. Medici la 31.12.2017	Număr asigurati înscrisi la 31.12.2017	Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale inscrise la 31.12.2017	Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii inscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2017
0	1	2	3	4	5
1	sub 500	149	35.934	2.719	38.653
2	500 – 1000	609	431.617	76.390	508.007
3	1001 – 1500	2.568	2.728.900	545.343	3.274.243
4	1501 – 2000	3.412	4.894.424	1.033.287	5.927.711
5	2001 – 2200	1.094	1.868.053	417.317	2.285.370
6	2201 – 2500	1.397	2.664.089	599.955	3.264.044
7	2501 – 3000	1.137	2.524.458	544.987	3.069.445
8	3001 – 3500	418	1.097.388	235.843	1.333.231
9	3501 – 4000	122	372.939	81.259	454.198
10	4000 – 4500	69	240.582	67.132	307.714
11	peste 4500	7	30.427	5.742	36.169
	Total din care:	10.982	16.888.811	3.609.974	20.498.785
	Urban	6.484	10.236.624	2.035.406	12.272.030
	Rural	4.498	6.652.187	1.574.568	8.226.755

În anul 2018

Nr. crt.	Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, inscrise	Nr. Medici la 31.12.2018	Număr asigurati înscrisi la 31.12.2018	Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale inscrise la 31.12.2018	Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii inscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2018
0	1	2	3	4	5
1	sub 500	153	38,889	2,640	41,529
2	500 – 1000	606	441,101	80,117	521,218
3	1001 – 1500	2,544	2,688,599	557,991	3,246,590
4	1501 – 2000	3,332	4,766,273	1,054,820	5,821,093
5	2001 – 2200	1,067	1,817,277	437,835	2,255,112
6	2201 – 2500	1,309	2,489,380	577,481	3,066,861
7	2501 – 3000	1,190	2,630,352	598,064	3,228,416
8	3001 – 3500	431	1,132,615	254,738	1,387,353
9	3501 – 4000	131	391,165	91,153	482,318
10	4000 – 4500	77	263,108	75,095	338,203
11	peste 4500	12	52,099	11,346	63,445
	Total	10,852	16,710,858	3,741,280	20,452,138
	Urban	6,577	10,485,520	2,143,858	12,629,378
	Rural	4,275	6,225,338	1,597,422	7,822,760

70

Anexa 2

Situaţia contractelor încheiate de furnizorii din sistemul sanitar cu casele de asigurări de sănătate pe domenii de asistenţă în 2019

Nr. crt.	Casa de Asigurari de Sănătate	Asistenta Primara	Specialităţi clinice Ambulatoriu	a) Paraclinice: laborator / radiologie, imagistica şi medicină nucleară/ anatomie patologica	b) Paraclinice: ecografie generala (abdomen si pelvis) – medici de familie	c) Paraclinice: ecografii – medici specialitati clinice	d) Paraclinice: radiografie dentara retroalveolară şi panoramică – medici dentisti	Medicină fizică şi de Reabilitare in Ambulatoriu	Acupunctură	Medicina dentara	Spitale	Consultatii de urgenţă la domiciliu şi transport sanitar neasistat	INGRIJIRI MEDICALE / PALIATIVE LA DOMICILIU			Medicamente Ambulatoriu	Dispozitive medicale	Sanatorii şi Preventorii	TOTAL
													Îngrijiri medicale la domiciliu	Îngrijiri Paliative la domiciliu	Îngrijiri medicale si Paliative la domiciliu
1	ALBA	189	28	16	2	2	0	10	0	52	12	2	8	0	0	63	69	0	453
2	ARAD	244	85	29	8	9	1	11	0	161	14	3	4	0	0	100	72	0	741
3	ARGEŞ	341	63	32	18	3	2	14	0	68	23	4	6	0	0	86	78	0	738
4	BACAU	263	51	32	0	0	1	10	0	52	27	3	6	0	0	68	79	3	595
5	BIHOR	333	62	30	3	9	1	27	2	306	21	1	2	1	0	151	63	0	1,012
6	BISTRITA	133	12	10	1	2	3	5	0	37	5	1	5	0	0	73	68	1	356
7	BOTOSANI	155	9	13	5	1	1	5	0	43	4	0	0	0	0	62	64	1	363
8	BRASOV	313	95	26	1	6	2	9	0	52	27	3	3	1	0	83	76	1	698
9	BRAILA	144	26	14	5	5	1	5	0	22	5	0	3	0	0	42	76	0	348
10	BUZĂU	190	50	26	9	9	0	7	0	35	16	2	2	0	0	48	72	0	466
11	CARAŞ	146	54	10	1	6	1	9	0	28	6	2	0	0	0	36	65	0	364
12	CALARASI	111	54	19	0	1	1	8	0	16	7	1	6	0	0	40	77	0	341
13	CLUJ	336	139	64	9	18	11	14	1	153	28	10	12	0	0	125	67	0	987
14	CONSTANTA	373	202	47	6	0	0	26	1	142	34	7	1	0	0	111	75	4	1,029
15	COVASNA	98	18	10	0	1	0	8	0	17	4	0	1	0	0	34	67	0	258
16	DÂMBOVITA	211	26	18	0	3	1	9	0	68	4	1	12	0	0	86	83	0	522
17	DOLJ	403	148	46	4	35	1	26	1	146	44	2	7	0	0	134	78	0	1,075
18	GALAŢI	234	34	21	6	2	0	8	0	89	11	1	10	0	0	40	78	0	534
19	GIURGIU	104	24	14	2	3	1	1	0	26	4	0	0	0	0	51	0	0	230
20	GORJ	185	45	22	9	6	0	11	0	40	9	0	2	0	0	49	71	0	449
21	HARGHITA	145	26	10	2	6	2	4	0	44	6	2	2	0	0	62	57	0	368
22	HUNEDOARA	218	25	22	0	6	0	10	0	23	13	1	0	0	0	58	73	2	451
23	IALOMITA	107	28	19	1	3	1	6	0	32	4	3	2	0	0	49	73	0	328
24	IASI	401	173	53	0	6	10	31	0	231	36	0	24	0	0	129	56	1	1,151
25	ILFOV	150	47	16	0	6	0	9	0	26	8	2	8	0	0	82	77	0	431
26	MARAMURES	213	43	24	5	4	8	6	1	100	17	5	13	0	1	85	64	0	589
27	MEHEDINTI	132	25	12	5	2	0	9	0	24	6	1	2	0	0	46	68	0	332
28	MURES	284	112	33	18	21	6	16	1	120	18	6	7	0	0	89	62	0	793
29	NEAMT	228	54	23	1	2	1	7	0	95	12	1	5	0	0	57	71	0	557
30	OLT	232	33	28	5	2	0	9	0	23	7	1	4	0	0	73	81	0	498
31	PRAHOVA	347	100	40	0	7	2	22	0	67	31	2	7	0	0	86	86	2	799
32	SATU-MARE	138	34	19	0	0	0	4	0	70	7	0	4	0	0	66	59	0	401
33	SĂLAJ	105	13	8	1	0	0	3	0	61	6	0	2	0	0	45	64	0	308
34	SIBIU	238	48	23	0	0	0	5	0	119	13	3	5	0	0	58	74	0	586
35	SUCEAVA	273	112	25	0	2	2	10	0	57	16	2	3	0	0	136	67	0	705
36	TELEORMAN	160	78	21	2	0	0	8	0	34	7	0	0	0	0	54	77	0	441
37	TIMIŞ	405	222	41	9	15	0	23	1	164	26	3	5	0	0	135	67	0	1,116
38	TULCEA	83	36	10	0	0	0	4	0	22	4	2	0	0	0	24	66	0	251
39	VASLUI	156	37	20	1	3	0	7	0	46	6	2	4	0	0	55	63	0	400
40	VÂLCEA	202	33	14	0	0	0	22	0	51	11	1	4	0	0	52	70	1	461
41	VRANCEA	137	44	20	1	0	0	2	0	37	8	1	3	0	0	68	63	0	384
42	BUCURESTI	850	592	149	28	92	2	84	7	160	86	9	29	0	0	350	91	0	2,529
43	AOPSNAJ	240	93	214	27	28	4	40	1	40	24	1	14	0	0	494	85	2	1,307
TOTAL		9,95	3,233	1,343	195	326	66	564	16	3,199	677	91	237	2	1	3,835	2,992	18	26,745

Anexa 3

71

Situaţia detaliată pe specialităţi privind consultatiile, serviciile acordate de catre medicii de specialitate clinica si serviciile conexe actului medical acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical la recomandarea medicilor de specialitate clinica

		BIHOR			BISTRIŢA NĂSĂUD			CLUJ			MARAMUREŞ			SATU MARE			SĂLAJ
Nr.	Specialitat ea/atestat de studii compleme ntare	Nr. total consultaţii	Nr. total servicii	Nr. servicii conexe	Nr. total consultaţii	Nr. total servicii	Nr. servicii conexe	Nr. total consultaţii	Nr. total servicii	Nr. servicii conexe	Nr. total consultaţii	Nr. total servicii	Nr. servicii conexe	Nr. total consultaţii	Nr. total servicii	Nr. servicii conexe	Nr. total consultaţii	Nr. total servicii	Nr. servicii conexe
0	C1	C2	C3	C4	C5	C6	C7	C8	C9	C10	C11	C12	C13	C14	C15	C16	C17	C18	C19
1	ALERGOLOGIE SI IMUNOLOGIE CLINICA	5.200	4.442	0				12.936	15.828	0	8.400	5.519	0	4.558	1.893	0	1.178	620	0
2	ANESTEZIE SI TERAPIE INTENSIVA	0	0	0				1	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
3	BOLI INFECTIOASE	2.059	123	0				2.763	0	0	7.229	0	0	427	0	0	2.159	3	0
4	CARDIOLOGIE	30.849	23.515	0	6.154	5.149	0	51.157	55.320	0	22.049	7.179	0	11.950	7.166	0	3.383	1.354	0
5	CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ	0	0	0	200	38	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
6	CHIRURGIE CARDIOVASCULA RA	0	0	0	0	0	0	594	225	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
7	CHIRURGIE GENERALA	15.409	6.524	0	5.656	2.987	0	32.699	17.657	0	26.307	16.963	0	8.073	4.299	0	5.310	2.822	0
8	CHIRURGIE ORALA SI MAXILO- FACIALA	336	12	0	0	0	0	5.367	364	0	0	0	0	403	0	0	0	0	0
9	CHIRURGIE PEDIATRICA	1.834	127	0	546	116	0	1.084	483	0	1.842	1.061	0	1.365	36	0	482	116	0
10	CHIRURGIE PLASTICA, ESTETICA SI	2.127	470	0	898	528	0	3.199	1.150	0	1.306	177	0	1.341	158	0	452	31	0
11	CHIRUGIE TORACICĂ	165	4	0	0	0	0	0	0	0	892	193	0	0	0	0	0	0	0
12	CHIRURGIE VASCULARA	2.254	1.343	0	0	0	0	1.582	265	0	2.275	362	0	609	6	0	727	32	0
13	DERMATOVENER OLOGIE	25.746	9.697	0	12.083	7.141	0	57.432	39.289	0	27.350	11.883	0	13.109	5.215	0	8.238	3.343	0
14	DIABET ZAHARAT, NUTRITIE SI BOLI METABOLICE	99.209	15.149	5.060	36.786	9.094	0	104.563	19.163	4.451	37.441	5.889	94	36.403	5.634	235	18.951	2.803	7

		BIHOR			BISTRIŢA NĂSĂUD			CLUJ			MARAMUREŞ			SATU MARE			SĂLAJ
Nr.	Specialitat ea/atestat de studii compleme ntare	Nr. total consultaţii	Nr. total servicii	Nr. servicii conexe	Nr. total consultaţii	Nr. total servicii	Nr. servicii conexe	Nr. total consultaţii	Nr. total servicii	Nr. servicii conexe	Nr. total consultaţii	Nr. total servicii	Nr. servicii conexe	Nr. total consultaţii	Nr. total servicii	Nr. servicii conexe	Nr. total consultaţii	Nr. total servicii	Nr. servicii conexe
0	C1	C2	C3	C4	C5	C6	C7	C8	C9	C10	C11	C12	C13	C14	C15	C16	C17	C18	C19
15	ENDOCRINOLOGIE	19.901	1.378	0	8.226	97	0	60.149	5.608	0	13.108	175	0	13.120	381	0	2.462	0	0
16	GASTROENTEROL OGIE	11.271	2.493	0	5.578	711	0	18.863	1.609	0	11.140	590	0	2.841	0	0	5.199	472	0
17	GASTROENTEROL OGIE PEDIATRICĂ	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
18	GENETICA MEDICALĂ	617	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	124	7	0
19	GERIATRIE SI GERONTOLOGIE	0	0	0	0	0	0	800	2.676	0	883	23	0	0	0	0	0	0	0
20	HEMATOLOGIE	5.476	0	0	1.533	0	0	4.413	704	0	5.905	0	1	0	0	0	825	0	0
21	MEDICINA INTERNA	31.207	28.817	0	5.569	2.077	0	53.446	36.183	0	29.999	11.830	0	20.810	14.50 8	0	8.917	3.071	0
22	NEFROLOGIE	3.364	0	13	2.277	0	0	2.728	0	0	1.180	1	0	1.346	0	0	809	0	0
23	NEFROLOGIE PEDIATRICA	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
24	NEUNATOLOGIE	1.178	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
25	NEUROCHIRURGI E	4.515	1	0	713	27	0	3.263	0	0	2.632	825	0	0	0	0	885	0	0
26	NEUROLOGIE	34.241	14.752	3.103	8.288	716	1	72.941	42.920	3.924	24.388	3.005	215	27.241	3.036	425	8.338	1.490	706
27	NEUROLOGIE PEDIATRICA	1.979	50	213	1.833	1.652	8	8.014	6.192	2.506	1.824	0	390	2.389	731	0	1.459	173	485
28	ONCOLOGIE MEDICALĂ	11.794	1	2	4.405	0	0	36.173	2.534	2.936	15.968	802	8	6.930	0	0	4.945	0	7
29	ONCOLOGIE HEMATOLOGIE PEDIATRICA	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
30	OBSTETRICA- GINECOLOGIE	23.214	5.253	0	8.798	750	0	38.529	7.694	0	15.568	6.481	0	11.627	1.518	0	3.828	77	0
31	OFTALMOLOGIE	41.133	27.135	0	8.590	9.018	0	57.580	51.312	0	27.116	21.018	0	14.718	10.88 8	0	5.651	2.428	0
32	OTORINOLARINGO LOGIE	29.466	13.308	0	6.964	5.525	0	56.501	38.676	1.241	22.757	8.744	0	16.234	6.703	43	5.535	3.159	90
33	ORTOPEDIE SI TRAUMATOLOGIE	21.804	6.412	0	7.427	757	0	25.820	8.605	8	18.946	5.240	0	9.516	793	15	6.013	1.916	0
34	ORTOPEDIE PEDIATRICA	2.662	293	0	0	0	0	7.458	2.156	62	1.109	496	0	0	0	0	0	0	0
35	PEDIATRIE	45.320	6.517	0	14.929	5.141	0	35.407	8.034	0	25.628	583	0	23.779	951	0	11.257	70	0

72

		BIHOR			BISTRIŢA NĂSĂUD			CLUJ			MARAMUREŞ			SATU MARE			SĂLAJ
Nr.	Specialitat ea/atestat de studii compleme ntare	Nr. total consultaţii	Nr. total servicii	Nr. servicii conexe	Nr. total consultaţii	Nr. total servicii	Nr. servicii conexe	Nr. total consultaţii	Nr. total servicii	Nr. servicii conexe	Nr. total consultaţii	Nr. total servicii	Nr. servicii conexe	Nr. total consultaţii	Nr. total servicii	Nr. servicii conexe	Nr. total consultaţii	Nr. total servicii	Nr. servicii conexe
0	C1	C2	C3	C4	C5	C6	C7	C8	C9	C10	C11	C12	C13	C14	C15	C16	C17	C18	C19
36	PNEUMOLOGIE	10.991	8.980	0	3.583	4.008	0	16.217	19.623	0	15.028	12.091	0	8.907	1.601	0	8.079	6.395	0
37	PNEUMOLOGIE PEDIATRICA	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
38	PSIHIATRIE	68.992	17.486	11.176	13.533	726	78	80.442	33.527	7.338	22.958	5.434	1.14 9	20.143	1.564	262	11.284	2.606	1.75 8
39	PSIHIATRIE PEDIATRICA	5.067	2.607	3.999	2.917	885	6	14.698	9.468	9.866	3.126	0	910	2.016	147	58	4.039	174	2.72 9
40	RADIOTERAPIE	2.262	0	0	0	0	0	8.471	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
41	REUMATOLOGIE	10.436	1.996	0	9.793	499	0	33.517	9.036	959	8.850	367	0	6.012	769	0	7.360	455	598
42	UROLOGIE	12.479	1.163	0	4.648	0	0	17.802	1.096	0	7.732	519	0	6.177	13	0	3.525	0	0
43	CHIRURGIE SI ORTOPEDIE PEDIATRICA							0	0	0	697	71	0	972	10	0	648	21	0
44	Îngrijiri paliative							0	0	0	0	0	0
45	Planning familial							1	0	0	1.779	0	0
	TOTAL	584.557	200.048	23.566	181.927	57.642	93	926.610	437.397	33.291	413.412	127.521	2.767	273.016	68.020	1.038	142.062	33.638	6.380

73

74

Anexa 4a

Situaţia investigaţiilor paraclinice, după provenienţa recomandării, conform Anexei nr. 17 la ord. 397/836/2018, decontate din fondul alocat asistenţei medicale paraclinice, în baza contractelor încheiate cu furnizori de servicii medicale paraclinice în anul 2018

Nr. crt.	CAS	La recomandarea Medicului de Familie		La recomandarea Medicului de Specialitate		TOTAL
		Nr. investigatii efectuate	%	Nr. investigatii efectuate	%	Nr. investigatii efectuate
C1	C2	C3	C4	C5	C6	C7
1	ALBA	639,014	84.25%	119,448	15.75%	758,462
2	ARAD	970,305	80.60%	233,473	19.40%	1,203,778
3	ARGES	1,007,651	89.31%	120,550	10.69%	1,128,201
4	BACAU	850,733	85.05%	149,512	14.95%	1,000,245
5	BIHOR	422,122	70.98%	172,577	29.02%	594,699
6	BISTRITA	220,973	71.26%	89,128	28.74%	310,101
7	BOTOSANI	387,432	76.27%	120,566	23.73%	507,998
8	BRASOV	1,218,167	83.50%	240,797	16.50%	1,458,964
9	BRAILA	355,275	90.67%	36,566	9.33%	391,841
10	BUZAU	363,929	84.04%	69,115	15.96%	433,044
11	CARAS	349,988	84.77%	62,893	15.23%	412,881
12	CALARASI	371,494	82.31%	79,823	17.69%	451,317
13	CLUJ	718,059	61.64%	446,826	38.36%	1,164,885
14	CONSTANTA	1,333,907	86.41%	209,806	13.59%	1,543,713
15	COVASNA	141,682	80.90%	33,455	19.10%	175,137
16	DAMBOVITA	550,320	84.76%	98,932	15.24%	649,252
17	DOLJ	691,981	67.11%	339,072	32.89%	1,031,053
18	GALATI	639,200	84.25%	119,496	15.75%	758,696
19	GIURGIU	171,725	88.51%	22,293	11.49%	194,018
20	GORJ	435,118	76.43%	134,198	23.57%	569,316
21	HARGHITA	316,848	70.11%	135,074	29.89%	451,922
22	HUNEDOARA	533,621	80.54%	128,905	19.46%	662,526
23	IALOMITA	521,829	85.32%	89,781	14.68%	611,610
24	IASI	1,010,098	63.18%	588,741	36.82%	1,598,839
25	ILFOV	403,385	73.78%	143,378	26.22%	546,763
26	MARAMURES	728,902	68.30%	338,282	31.70%	1,067,184
27	MEHEDINTI	428,282	89.03%	52,749	10.97%	481,031
28	MURES	681,985	60.77%	440,243	39.23%	1,122,228
29	NEAMT	505,958	89.83%	57,286	10.17%	563,244

30	OLT	474,487	78.57%	129,404	21.43%	603,891
31	PRAHOVA	985,619	72.66%	370,834	27.34%	1,356,453
32	SATU MARE	405,325	81.93%	89,403	18.07%	494,728
33	SALAJ	251,304	80.93%	59,220	19.07%	310,524
34	SIBIU	664,813	88.18%	89,125	11.82%	753,938
35	SUCEAVA	580,988	77.03%	173,277	22.97%	754,265
36	TELEORMAN	499,074	84.37%	92,432	15.63%	591,506
37	TIMIS	1,417,759	77.43%	413,241	22.57%	1,831,000
38	TULCEA	205,451	86.52%	31,997	13.48%	237,448
39	VASLUI	591,567	89.43%	69,952	10.57%	661,519
40	VALCEA	438,879	90.48%	46,203	9.52%	485,082
41	VRANCEA	355,580	85.45%	60,570	14.55%	416,150
42	BUCURESTI	6,972,994	51.93%	6,454,767	48.07%	13,427,761
43	OPSNAJ	2,151,241	71.95%	838,802	28.05%	2,990,043
TOTAL		32,965,064	70.50%	13,792,192	29.50%	46,757,256

75

76

Anexa 4b

Situaţia pe judeţe a serviciilor medicale paraclinice decontate în anul 2018

din care:

Nr. crt.	CAS	Număr investigatii medicale paraclinice DECONTATE
			investigatii medicale paraclinice-analize de laborator	investigatii medicale paraclinice-radiologie şi imagistică medicală	investigatii medicale paraclinice-explorari functionale	investigatii medicale paraclinice- medicină nucleară
C1	C2	C3	C4	C5	C6	C7
1	ALBA	758,462	734,484	23,185	736	57
2	ARAD	1,203,778	1,169,361	32,998	1,109	310
3	ARGES	1,128,201	1,075,925	51,023	1,052	201
4	BACAU	1,000,245	948,913	50,202	879	251
5	BIHOR	594,699	543,741	49,898	1,002	58
6	BISTRITA	310,101	297,621	11,929	486	65
7	BOTOSANI	507,998	482,629	24,719	457	193
8	BRASOV	1,458,964	1,395,787	59,106	3,733	338
9	BRAILA	391,841	364,822	26,862	147	10
10	BUZAU	433,044	395,308	37,554	164	18
11	CARAS	412,881	403,183	9,308	388	2
12	CALARASI	451,317	421,037	30,067	203	10
13	CLUJ	1,164,885	1,079,565	82,885	1,767	668
14	CONSTANTA	1,543,713	1,499,165	41,232	3,119	197
15	COVASNA	175,137	165,824	9,171	133	9
16	DAMBOVITA	649,252	621,948	26,476	778	50
17	DOLJ	1,031,053	1,002,009	27,676	1,077	291
18	GALATI	758,696	730,811	26,724	1,009	152
19	GIURGIU	194,018	187,004	6,849	146	19
20	GORJ	569,316	525,921	41,111	472	1,812
21	HARGHITA	451,922	404,130	47,229	530	33
22	HUNEDOARA	744,364	686,746	55,492	1,831	295
23	IALOMITA	611,610	599,073	12,454	73	10
24	IASI	1,598,839	1,528,118	67,601	2,755	365
25	ILFOV	546,763	539,165	7,271	307	20
26	MARAMURES	1,067,184	1,019,341	46,809	1,011	23
27	MEHEDINTI	481,031	468,779	9,411	2,010	831
28	MURES	1,122,228	1,071,320	50,080	719	109
29	NEAMT	563,244	545,121	17,643	315	165
30	OLT	603,891	584,844	18,693	330	24
31	PRAHOVA	1,356,453	1,304,558	49,485	2,275	135
32	SATU MARE	494,728	452,909	41,173	571	75

77

Nr. crt.	CAS	Număr investigatii medicale paraclinice DECONTATE
			investigatii medicale paraclinice-analize de laborator	investigatii medicale paraclinice-radiologie şi imagistică medicală	investigatii medicale paraclinice-explorari functionale	investigatii medicale paraclinice- medicină nucleară
33	SALAJ	313,231	295,985	16,956	257	33
34	SIBIU	753,938	708,571	44,868	416	83
35	SUCEAVA	754,265	718,876	33,027	2,325	37
36	TELEORMAN	591,506	581,214	10,017	249	26
37	TIMIS	1,831,000	1,747,400	75,473	6,837	1,290
38	TULCEA	237,448	227,199	10,214	34	1
39	VASLUI	661,519	633,206	27,472	788	53
40	VALCEA	485,082	461,847	22,558	651	26
41	VRANCEA	416,150	405,645	9,621	663	221
42	BUCURESTI	13,427,761	13,091,610	312,247	21,687	2,217
43	OPSNAJ	2,990,043	2,880,514	105,756	3,283	490
TOTAL		46,841,801	45,001,229	1,760,525	68,774	11,273

din care:

Anexa 5

Bugetul alocat pentru fiecare program de sănătate publică la nivel national, în perioada 2015-2019

78

mii lei=

Programele naţionale de sănătate publică	Total buget 2015	Total buget 2016	Total buget 2017	Credite bugetare 2018	Credite bugetare 2019
I. Programul naţional de boli transmisibile, din care:	477.258	520.754	620.084	597.593	701.059
Programul naţional de vaccinare	128.073	140.647	286.176	266.367	338.857
Programul naţional de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare	4.151	3.469	2.073	2.617	2.803
Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiei HIV	323.871	349.939	308.157	303.076	327.998
Programul naţional de supraveghere şi control al tuberculozei	20.258	22.192	19.875	24.410	30.345
Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale şi monitorizarea utilizării antibioticelor şi a antibiotico- rezistenţei	905	4.507	3.803	1.123	1.056
II. Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă	1.763	1.671	1.561	1.667	1.724
III. Programul naţional de securitate transfuzională	127.980	111.506	108.942	100.287	118.047
IV. Programele naţionale de boli netransmisibile, din care:	141.497	120.224	84.885	87.978	95.164
Programul naţional de depistare precoce activă a cancerului de col uterin	10.580	6.214	4.612	6.985	7.768
Programul naţional de sănătate mintală şi profilaxie în patologia psihiatrică	1.488	1.757	1.811	1.757	1.743
Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană	109.754	86.249	54.711	57.890	61.435
Subprogramul de transplant de celule stem hematopoietice periferice şi centrale	15.661	20.094	17.385	16.106	16.393
Subprogramul de fertilizare in vitro şi embriotransfer	2.081	4.354	4.732	3.939	5.209
Programul naţional de boli endocrine	1.016	657	659	363	132
Programul naţional de evaluare a statusului vitaminei D	x	x	x	x	1.511
Programul naţional de tratament pentru boli rare	700	686	700	700	700
Programul naţional de management al registrelor naţionale	217	213	275	238	273
V. Programul naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate	1.734	1.651	1.412	1.407	1.325
VI. Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului	28.321	28.667	19.916	21.246	25.614
Total buget programe naţionale de sănătate publică	778.553	784.473	836.800	810.178	942.933
MS – acţiuni centralizate			10	0	0
TOTAL BUGET	778.553	784.473	836.810	810.178	942.933

Anexa 6

79

Bugetul alocat pentru fiecare program curativ de sănătate la nivel naţional, în perioada 2015-2019

Creditele de angajament aprobate pentru programele nationale de sănătate curative in perioada 2015 – 2019
Nr. crt.	Denumirea programului national de sănătate	Denumirea subprogramului national de sănătate	Credite de angajament aprobate (LEI)
			2015	2016	2017	2018	2019
1	Program naţional de boli cardiovasculare		101,846,130.00	119,996,010.00	128,972,830	158,624,000.00	174,237,000.00
2	Programul national de oncologie	Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologice (adulţi şi copii)	1,484,151,290.00	2,060,823,710.00	1,409,944,930	1,574,211,000.00	1,985,724,500.00
		Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT	14,708,000.00	17,604,000.00	35,514,000	31,336,000.00	41,726,000.00
		Subprogramul de reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin endoprotezare	1,124,430.00	512,480.00	512,000	339,000.00	409,000.00
		Subprogramul de diagnostic şi de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic şi/sau FISH şi examen de biologie moleculară la copii şi adulţi;	1,502,360.00	1,617,000.00	2,184,840	2,948,000.00	3,076,000.00
		Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecţiuni oncologice realizate în regim de spitalizare de zi (adulţi şi copii)	80,512,460.00	131,768,790.00	171,900,520	191,808,000.00	240,181,000.00
		Subprogramul de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing şi neuroblastom) la copii şi adulţi.			119,000	33,000.00	20,000.00
		Total program	1,581,998,540.00	2,212,325,980.00	1,620,175,290.00	1,800,675,000.00	2,271,136,500.00
3	Programul naţional de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze		22,479,350.00	20,738,960.00	18,739,000	19,083,640.00	27,972,620.00

Creditele de angajament aprobate pentru programele nationale de sănătate curative in perioada 2015 – 2019
Nr. crt.	Denumirea programului national de sănătate	Denumirea subprogramului national de sănătate	Credite de angajament aprobate (LEI)
			2015	2016	2017	2018	2019
	auditive)
4	Programul national de diabet zaharat		894,819,220.00	941,800,350.00	1,089,739,020	1,267,950,170.00	1,546,432,250.00
5	Program naţional de tratament al bolilor neurologice		106,610,000.00	124,531,720	133,157,670	170,928,000.00	156,928,000.00
6	Program naţional de tratament al hemofiliei şi talasemiei		72,550,400.00	79,408,750.00	202,288,840	159,046,000.00	164,741,000.00
7	Program naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare		117,834,320.00	123,936,230.00	201,539,000	272,440,000.00	432,804,270.00
8	Program naţional de sănătate mintală		1,611,670.00	1,760,860.00	1,761,000	1,953,000.00	1,944,120.00
9	Programul national de endocrinology		7,627,690.00	6,501,410.00	2,601,000	2,372,000.00	2,219,000.00
10	Programul national de ortopedie		68,438,930.00	85,628,220.00	80,544,710	88,634,000.00	102,304,000.00
11	Programul national de transplant de organe, tesuturi si celule umane		69,693,240.00	53,622,950.00	53,623,000	53,801,000.00	51,821,000.00
12	Programul national de supleere a functiei renale la bolnavii cu insuficienta renala cronica		883,772,940.00	929,756,000.00	1,033,642,590	1,022,801,000.00	1,131,898,000.00
13	Program national de terapie intensiva a insuficientei hepatice		694,210.00	263,740	633,000	517,000.00	177,000.00
14	Program naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă	Subprogramul de radiologie intervenţională	18,605,380.00	20,563,300.00	14,192,000	16,407,000.00	13,373,000.00
		Subprogramul de diagnostic şi tratament al epilepsiei rezistente la	10,784,200.00	11,286,900.00	8,226,830	4,471,870.00	2,754,240.00

80

Creditele de angajament aprobate pentru programele nationale de sănătate curative in perioada 2015 – 2019
Nr. crt.	Denumirea programului national de sănătate	Denumirea subprogramului national de sănătate	Credite de angajament aprobate (LEI)
			2015	2016	2017	2018	2019
		tratamentul medicamentos
		Subprogramul de tratament al hidrocefaliei congenitale sau dobândite la copil	198,240.00	432,820.00	433,000	389,000.00	236,000.00
		Subprogramul de tratament al durerii neuropate prin implant de neurostimulator medular	869,400.00	700,000.00	700,000	825,320.00	1,075,000.00
		Total program	30,457,220.00	32,983,020.00	23,551,830.00	22,093,190.00	17,438,240.00
	Total programe		3,960,433,860.00	4,733,254,200.00	4,590,968,780.00	5,040,918,000.00	6,082,053,000.00

81

Anexa 7

Zone cu prioritate în atragerea de medici de familie (31.07.2019)

NR.	JUDET	LOCALITATE	POPULATIE
1	Bistrita Năsăud	Monor	1420
2	Bistriţa Năsăud	Ciceu Mihăeşti	1203
3	SALAJ	COSEIU	1178
4	SALAJ	LOZNA	966
5	SALAJ	TREZNEA	1035
6	SALAJ	CAMAR	1702
7	SALAJ	POIANA BLENCHI	1227
8	SALAJ	ZALHA	908
9	SALAJ	ZIMBOR	1004
10	MARAMURES	BASESTI	1407
11	MARAMURES	BISTRA	4355
12	MARAMURES	COAS	1413
13	MARAMURES	SAPANTA	3178
14	MARAMURE'	Oarţa de Jos	1179
15	CLUJ	AITON	1042
16	CLUJ	ASCHILEU MARE	1602
17	CLUJ	VAD	2026

Sursa: INS http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/populatia_romaniei_pe_localitati_la_1ianuarie2016_0.pdf

Anexa 8

83

Lista comunelor pre-selectate pentru proiectul POCU Cod SMIS 122607

	Denumire judeţ	Denumirea Unităţii Administrativ- Teritoriale	COD SIRUTA	Popul aţie	Urban / Rural	Grad de marginaliza re	Comunităţi care doresc să beneficieze de suport	Specialişti (urmează a fi recrutaţi)			Finanţare pentru construire/renovare CCI/cabinet medical
								Asistent social	Asistent medical comunitar	Consilier şcolar
1	BIHOR	LAZARENI	29813	3233	Rural	4	DA	x	x	x	DA (C)
2	BIHOR	DRAGESTI	29341	2586	Rural	4	DA	x	x	x	DA (C)
3	BIHOR	DIOSIG	29092	6816	Rural	3	DA	1	x	1	DA (C)
4	BIHOR	BOROD	27560	3843	Rural	3	DA	x	x	x	DA (C)
5	BIHOR	CURTUISENI	29001	3780	Rural	3	DA	1	x	x	DA (C+R)
6	BIHOR	ABRAM	27070	2808	Rural	3	DA	1	x	x	DA (R)
7	BISTRITA-NASAUD	TEACA	34985	5329	Rural	4	DA	1	x	1	DA (C)
8	BISTRITA-NASAUD	PARVA	34155	2317	Rural	3	DA	1	x	x	DA (R)
9	BISTRITA-NASAUD	ROMULI	34360	1672	Rural	3	DA	x	x	x	DA (C)
10	CLUJ	CAMARASU	56522	2655	Rural	3	DA	1	x	x	DA (R)
11	CLUJ	PANTICEU	58856	1844	Rural	3	DA	x	x	x	nu avem date
12	CLUJ	SACUIEU	59283	1466	Rural	3	DA	1	x	x	DA (R)
13	MARAMURES	COLTAU	179846	2557	Rural	3	DA	x	x	1	DA (C)
14	SALAJ	DRAGU	141027	1427	Rural	4	DA	x	x	nu avem date	DA (C)
15	SALAJ	BOBOTA	140280	3766	Rural	3	DA	1	x	nu avem date	DA (R)
16	SALAJ	NAPRADEA	142177	2652	Rural	3	DA	1	x	nu avem date	nu avem date
17	SALAJ	SAMSUD	142854	1723	Rural	3	DA	x	x	nu avem date	DA (R)
18	SALAJ	SANMIHAIU ALMASULUI	142676	1617	Rural	3	DA	1	x	nu avem date	nu avem date
19	SATU MARE	TURULUNG	139214	3680	Rural	3	DA	1	x	x	DA (R)
20	SATU MARE	ACAS	136713	2827	Rural	3	DA	x	x	1	DA (R)
21	SATU MARE	SAUCA	138805	1376	Rural	3	DA	1	x	x	DA (R)

84

Anexa 9

nr norme

acoperite

nr norme

acoperite

nr norme

acoperite

nr norme

acoperite

nr norme

acoperite

nr norme

acoperite

Situaţia privind numărul de medici şi de norme necesare /acoperite pe tipuri de specialitati si atestate de studii complementare în RNV

Nr.	Listă specialităţi / competenţe / atestate	BIHOR			BISTRIŢA NĂSĂUD			CLUJ			MARAMUREŞ			SATU MARE			SĂLAJ
		Nr. medici	Nr. norme		Nr. medici	Nr norme		Nr. medici	Nr norme		Nr. medici	Nr norme		Nr. medici	Nr norme		Nr. medici	Nr norme
			Necesar	Nr norme		Necesar	Nr norme		Necesar	Nr norme		Necesar	Nr norme		Necesar	Nr norme		Necesar	Nr norme
1	Alergologie şi imunologie clinică	2	6,00	2,00		2,00		9	6,50	6,50	5	5,00	5,00	4	10,00	4,00	2	1,29	1,29
2	Anestezie şi terapie intensivă	5	6,00	1,14				0	0,00	0,00	0	1,00	0,00	0	0,00	0,00	0	0,00	0,00
3	Boli infecţioase	12	7,00	1,91		2,00		12	2,00	2,00	8	2,00	2,00	6	2,00	0,29	6	1,71	1,71
4	Cardiologie	44	22,00	17,93	7	5,00	1,00	63	32,50	31,50	18	7,00	6,50	13	7,00	4,00	8	4,94	1,94
5	Cardiologie pediatrică	0	2,00	0,00				0	1,00	0,00	0	0,00	0,00	0	0,00	0,00	0	0,00	0,00
6	Chirurgie cardiovasculară	0	2,00	0,00				8	1,00	1,00	0	0,00	0,00	0	0,00	0,00	0	0,00	0,00
7	Chirurgie generală	40	21,00	11,12	20	7,00	3,74	70	23,50	23,50	30	13,00	12,75	12	4,00	3,20	12	3,64	2,64
8	Chirurgie orală şi maxilo-facială	4	3,00	0,51		1,00		9	1,00	1,00	1	1,00	0,25	2	1,00	0,29	0	0,00	0,00
9	Chirurgie pediatrică	3	3,00	0,43		1,00		7	2,50	2,50	3	3,00	1,00	3	1,00	0,51	2	1,57	0,57
10	Chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă	4	3,00	0,57		2,00		12	2,50	2,50	3	2,00	0,25	2	1,00	0,29	1	0,14	0,14
11	Chirurgie toracică	1	2,00	0,03				4	1,00	1,00	3	2,00	1,00	0	0,00	0,00	0	0,00	0,00
12	Chirurgie vasculară	3	4,00	1,29				7	2,00	2,00	4	3,00	1,50	1	1,00	0,11	1	0,29	0,29

Nr.

Listă specialităţi / competenţe / atestate

BIHOR

Nr. medici

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Nr. norme

BISTRIŢA NĂSĂUD

Nr. medici

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Nr. medici

Nr norme

CLUJ

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Nr norme

MARAMUREŞ

Nr. medici

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Nr norme

SATU MARE

Nr. medici

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Nr norme

SĂLAJ

Nr. medici

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Nr norme

e

19	19,00	12,19	8	8,00	6,00	44	31,00	31,00	18	14,00	14,00	6	5,00	4,00	5	5,86	3,86
35	34,00	29,98	9	14,00	9,16	40	40,50	40,50	14	9,00	9,00	9	10,00	8,37	6	6,79	4,79
15	16,00	9,89	3	5,00	2,86	42	32,00	32,00	9	6,00	3,75	7	8,00	6,50	1	1,00	1,00
18	13,00	7,32	4	7,00	3,50	37	19,00	19,00	8	6,00	4,50	10	5,00	4,11	4	1,86	1,86
0	2,00	0,00				0	0,00	0,00	0	1,00	0,00	0	0,00	0,00	0	0,00	0,00
2	3,00	0,44				1	1,50	1,50	0	1,00	0,00	0	0,00	0,00	1	0,50	0,50
0	2,00	0,00				1	1,00	1,00	1	2,00	0,50	1	2,00	0,11	0	0,00	0,00
4	4,00	1,03		2,00		10	6,50	6,50	5	4,00	2,50	1	2,00	1,00	1	0,27	0,27
51	32,00	25,14	13	6,00	2,21	61	25,00	25,00	27	16,00	15,50	25	10,00	9,07	18	9,57	5,57
10	5,00	2,97	3	4,00	1,24	6	1,00	1,00	3	2,00	0,50	2	1,00	0,23	1	0,14	0,14
0	2,00	0,00				0	0,00	0,00	0	1,00	0,00	0	0,00	0,00	0	0,00	0,00
9	5,00	2,63				0	0,00	0,00	0	1,00	0,00	0	0,00	0,00	0	0,00	0,00
6	4,00	1,14				7	1,00	1,00	2	2,00	1,00	0	0,00	0,00	1	0,79	0,29
29	27,00	19,27	9	5,00	2,86	57	33,00	33,00	15	9,00	9,00	14	10,00	6,27	10	4,00	3,00
4	4,00	2,51	1	1,00	1,00	8	8,00	8,00	1	2,00	1,00	3	3,00	2,00	2	1,43	1,43
14	10,00	3,57	5	5,00	1,00	37	17,50	17,50	7	6,00	5,00	8	5,00	2,40	5	2,92	1,92

1. Dermatovenerologi Diabet zaharat,

2. nutriţie şi boli metabolice

3. Endocrinologie

4. Gastroenterologie

17

Gastroenterologie pediatrică

18 Genetică medicală

19

Geriatrie şi gerontologie

1. Hematologie

2. Medicină internă

3. Nefrologie

23

Nefrologie pediatrică

1. Neonatologie

2. Neurochirurgie

3. Neurologie

27

Neurologie pediatrică

85

28 Oncologie

Nr.	Listă specialităţi / competenţe / atestate	BIHOR			BISTRIŢA NĂSĂUD			CLUJ			MARAMUREŞ			SATU MARE			SĂLAJ
		Nr. medici	Nr. norme		Nr. medici	Nr norme		Nr. medici	Nr norme		Nr. medici	Nr norme		Nr. medici	Nr norme		Nr. medici	Nr norme
			Necesar	Nr norme		Necesar	Nr norme		Necesar	Nr norme		Necesar	Nr norme		Necesar	Nr norme		Necesar	Nr norme
29	Oncologie şi hematologie pediatrică	0	2,00	0,00				0	0,00	0,00	0	1,00	0,00	0	0,00	0,00	0	0,00	0,00
30	Obstetrică- ginecologie	52	27,00	19,65	17	8,00	5,30	62	28,50	28,50	18	8,00	8,00	19	8,00	6,50	11	5,00	4,00
31	Oftalmologie	26	25,00	18,03	8	8,00	3,84	42	32,00	32,00	16	11,00	11,00	9	8,00	7,00	5	7,00	3,00
32	Otorinolaringologie	22	22,00	14,40	9	8,00	4,94	37	27,00	27,00	13	7,00	7,00	11	7,00	5,00	5	4,50	2,50
33	Ortopedie şi traumatologie	26	20,00	8,29	9	5,00	2,50	25	10,50	10,50	14	5,00	5,00	9	3,00	2,57	7	2,00	2,00
34	Ortopedie pediatrică	2	3,00	0,29				4	1,00	1,00	1	2,00	0,50	1	0,00	0,00	0	0,00	0,00
35	Pediatrie	39	26,00	16,40	10	8,00	4,29	38	14,00	14,00	22	11,00	10,25	12	10,00	7,57	10	7,29	4,29
36	Pneumologie	24	11,00	9,88	3	6,00	2,07	11	8,50	8,50	19	7,00	6,50	14	3,00	2,06	9	3,42	3,42
37	Pneumologie pediatrică	0	2,00	0,00				0	0,00	0,00	2	1,00	1,00	0	0,00	0,00	0	0,00	0,00
38	Psihiatrie	58	41,00	38,30	9	14,00	4,17	67	52,00	52,00	21	11,00	10,25	17	10,00	8,84	8	7,36	4,36
39	Psihiatrie pediatrică	3	6,00	1,83	1	3,00	1,00	16	11,50	11,50	1	3,00	1,00	3	3,00	1,49	2	2,00	2,00
40	Radioterapia	6	3,00	0,74				18	7,50	7,50	0	1,00	0,00	0	0,00	0,00	0	0,00	0,00
41	Reumatologie	5	7,00	2,95	2	6,00	0,93	28	17,00	17,00	6	4,00	3,00	5	6,00	4,21	4	4,79	2,79
42	Urologie	12	8,00	4,14	5	6,00	1,50	25	9,50	9,50	8	4,00	3,00	5	4,00	2,14	4	1,19	1,19
43	Planificare familială	0	1,00	0,00				0	0,00	0,00	1	2,00	1,00	0	0,00	0,00	0	0,00	0,00
44	Îngrijiri paliative	0	0,00	0,00				0	0,00	0,00	1	2,00	1,00	0	0,00	0,00	0	0,00	0,00

86

nr norme

acoperite

nr norme

acoperite

nr norme

acoperite

nr norme

acoperite

nr norme

acoperite

nr norme

acoperite

65,76

96,26

159

111,13

160,00

243

172,75

209,00

338

528,50

531,50

956

70,25

155,00

160

335,20

517,00

673

3,00

3,00

7,00

10,00

7,75

8,00

19,00

20,00

5,14

6,00

45,29

50,00

7

9

10

31

5

64

87

Nr. medici

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Nr. medici

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Nr. medici

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Nr. medici

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Nr. medici

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Nr. medici

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Anexa 10

Definiţiile reabilitării, îngrijirii paliative şi îngrijirii pe termen lung Îngrijirea paliativă

În conformitate cu Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 253 / 2018 se utilizează următorii termeni şi definiţii:

1. Îngrijire paliativă: un tip de îngrijire care combină intervenţii şi tratamente având ca scop îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor şi familiilor acestora, pentru a face faţă problemelor asociate cu boala ameninţătoare de viaţă, prin prevenirea şi înlăturarea suferinţei, prin identificarea precoce, evaluarea corectă şi tratamentul durerii şi al altor probleme fizice, psiho- sociale şi spirituale;

2. b) îngrijiri terminale: îngrijirile acordate unui pacient cu mijloacele de tratament disponibile, atunci când nu mai este posibilă îmbunătăţirea prognozei fatale a stării de boală, precum şi îngrijirile acordate în apropierea decesului;

3. c) hospice: termen utilizat pentru a descrie unităţi sanitare cu paturi, destinate exclusiv acordării de îngrijiri paliative pacienţilor cu boli cronice progresive, şi care pot furniza servicii specializate de îngrijiri paliative şi la domiciliu; în România conceptele de îngrijire de tip hospice şi îngrijire paliativă sunt superpozabile;

4. d) echipă interdisciplinară de îngrijiri paliative: un grup de profesionişti cu instruire în domeniu şi experienţă corespunzătoare pentru acordarea serviciilor de îngrijiri paliative, confirmată prin modul stabilit de reglementările normative în vigoare; componenţa echipei variază în funcţie de necesităţile particulare ale beneficiarilor de îngrijiri paliative.

   Scopul îngrijirilor paliative este îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor şi a familiilor lor care se confruntă cu probleme asociate unei boli care pune viaţa în pericol, prin servicii de prevenire şi ameliorare a suferinţei, prin identificarea precoce şi instituirea tratamentului durerii şi al altor probleme fizice, psihosociale şi spirituale.

   Îngrijire paliativă:

   • asigură ameliorarea durerii şi a altor simptome de suferinţă;

   • afirmă viaţa şi consideră moartea ca un proces normal;

   • nu intenţionează nici să grăbească şi nici să amâne moartea;

   • integrează aspectele psihologice şi spirituale ale îngrijirii pacientului;

   • oferă un sistem de asistenţă pentru a ajuta pacienţii să trăiască cât mai activ până la moarte;

   • oferă un sistem de asistenţă care să ajute familia să facă faţă în timpul bolii pacientului şi în propria suferinţă;

   • foloseşte o abordare în echipă pentru a aborda nevoile pacienţilor şi familiilor lor, inclusiv consilierea în caz de deşeuri, dacă este indicat;

   • va îmbunătăţi calitatea vieţii şi poate influenţa pozitiv cursul bolii;

   • este aplicabilă la începutul bolii, în asociere cu alte terapii care intenţionează să prelungească viaţa, cum ar fi chimioterapia sau radioterapia şi include acele investigaţii necesare pentru a înţelege şi gestiona mai bine complicaţiile clinice deranjante.

     Îngrijirea paliativă pediatrică9

     Îngrijirea paliativă pediatrică reprezintă un domeniu special, deşi strâns legat de îngrijirea paliativă a adulţilor. Conform OMS, definiţia îngrijirilor paliative este comună pentru adulţi şi copii: prevenirea şi ameliorarea suferinţei pacienţilor adulţi şi copii şi a familiilor acestora, în confruntarea cu problemele generate de boli ameninţătoare de viaţă; aceste probleme includ suferinţă fizică, psihologică, socială şi spirituală a pacienţilor şi cea psihologică, socială şi spirituală a familiilor acestora.

     

     9 Sursa: Organiaţia Mondială a Sănătăţii – (2002)

     În mod specific, pentru copii cu afecţiuni ce necesită îngrijire paliativă, se aplică următoarele principii (OMS, 1998):

   • Îngrijirea paliativă pentru copii este îngrijirea totală activă a corpului, minţii şi sufletului copilului şi implică, de asemenea, acordarea de sprijin familiei.

   • Începe când boala este diagnosticată şi continuă indiferent dacă un copil primeşte sau nu un tratament îndreptat asupra bolii.

   • Furnizorii de sănătate trebuie să evalueze şi să atenueze stresul fizic, psihic şi social al copilului.

   • Îngrijirea paliativă eficientă necesită o abordare largă multidisciplinară care să includă familia şi să utilizeze resursele comunitare disponibile; poate fi implementat cu succes chiar dacă resursele sunt limitate.

   • Poate fi asigurată în unităţi de îngrijire terţiară, în centre medicale comunitare şi chiar la domiciliul copiilor.

   Reabilitarea medicală10

   „Procesul de a ajuta o persoană care a suferit o boală sau o vătămare să redobândească abilităţile pierdute şi, astfel, să-şi recâştige autosuficienţa maximă. De exemplu, munca de reabilitare după un accident vascular cerebral ajută pacientul să meargă şi să vorbească din nou clar ”.

   Definiţia îngrijirii pe termen lung11

   „Îngrijirea de lungă durată este îngrijirea pentru persoanele care au nevoie de sprijin în multe aspcte ale vieţii pe o perioadă lungă de timp. În mod obişnuit, aceasta se referă la ajutorul cu aşa-numitele activităţi ale vieţii de zi cu zi (ADL), cum ar fi îmbăierea, îmbrăcarea, toaletarea, urcarea şi coborârea din pat şi uneori hrănirea, şi aceasta este adesea asigurată de familie, prieteni şi îngrijitori fără înaltă calificare sau asistente medicale“.

   În prezent, în România, Legea nr 292 din 2011 privind cadrul general de organizare şi finanţare a sistemului de asigurări sociale, specifică la articolele 31-32, tipurile de activităţi de sprijin ce pot fi acordate persoanelor devenite dependente, ca urmare a unor boli, traume, dizabilităţi.

   Tipurile şi definiţia îngrijiri medicale pe termen lung în România, urmează a fi definite.

   Deoarece costurile îngrijirii formale pe termen lung pot deveni rapid mari pentru cei care au nevoie de îngrijiri, multe ţări au instituit sisteme publice de acoperire a riscurilor. Acoperirea poate fi limitată la anumite grupuri ţintă cu venituri mici sau poate fi universală. Beneficiile pot implica servicii în natură sau în numerar, iar serviciile pot fi furnizate în diferite locaţii, de obicei în funcţie de statutul beneficiarului asistenţei. Membrii personalului relevant pot avea calificări diferite în funcţie de statutul beneficiarului asistenţei şi de acordurile instituţionale ale ţării, la fel ca şi intensitatea furnizării asistenţei medicale. Îngrijirea de lungă durată poate fi oferită în mediul de acasă, instituţional sau de îngrijire de zi, de la furnizori publici, fără scop lucrativ sau cu profit, cu servicii care variază de la sisteme de alarmă până la îngrijire personală 24 de ore / 7 zile. Utilizatorii serviciului pot fi obligaţi să plătească o parte din costul pentru utilizarea acestora.

   Responsabilităţile pentru – şi cheltuielile cu – sistemele formale de îngrijire pe termen lung pot fi centralizate la un minister sau agenţie, de obicei Ministerul Sănătăţii sau Ministerul Afacerilor Sociale, sau pot fi o responsabilitate comună, deşi de multe ori autorităţile de nivel inferior au autoritate asupra furnizării de servicii şi, în unele cazuri, asupra finanţării. Aproape o treime din ţările OCDE au o guvernare descentralizată a îngrijirii pe termen lung la nivel de stat, regional sau local (de exemplu, Canada, Finlanda, Coreea, Mexic, Slovenia, Suedia, Elveţia, Regatul Unit şi Statele Unite).

   

   10 Sursa: Medicinenet.com

   11 Sursa: OCDE – Furnizarea şi plata asistenţei pe termen lung (2011)

   Anexa 11

   Obiective Normative utilizate în estimarea deficienţelor serviciilor de sănătate

   1. Asistenţa primară

      1. Zone urbane

         1. 1 medic de familie şi 2 asistente medicale cu echivalent normă întreagă (FTE) la 2.000 locuitori

         2. 1 medic de şcoală, 1 dentist şi 2 asistente medicale FTE la 4 şcoli

      2. zonele rurale fără grupuri în poziţii vulnerabile

         1. 1 medic de familie şi 1 asistentă medicală FTE la 1.000 locuitori

         2. 1 medic de şcoală, 1 dentist şi 1 asistentă medicală FTE per la 4 şcoli

      3. zonele rurale cu grupuri în poziţii vulnerabile

         1. 1 medic de familie şi 1 asistentă medicală FTE la 1.000 locuitori

         2. 1 medic de şcoală, 1 dentist şi 1 asistentă medicală FTE per la 4 şcoli

         3. cel puţin un centru operaţional în afara orelor de program

   2. Asistenţa medicală comunitară

      1. Zone cu populaţie vulnerabilă din punct de vedere medical şi social; 1 asistentă medicală comunitară la 500 persoane (populaţie asistată); 1 mediator de sănătate la 700 persoane (populaţie asistată)

      2. Criteriile de definire a zonelor cu acces dificil:

         • comunităţi rurale cu o desitate a populaţiei

         • condiţii geografice

           1. altitudine >600m sau pantă >15%

           2. Delta Dunării

           3. Acces rutier dificil tot anul

         • numărul aşezărilor (altele decât cele care întrunesc criteriile de mai sus) la o distanţă mai mare de 50km de la cea mai apropiată staţie de ambulanţe

         • numărul aşezărilor (altele decât cele care întrunesc criteriile de mai sus) la o distanţă mai mare de 150km de la cea mai apropiată unitate de asistenţă medicală cu paturi

   3. Asistenţa în ambulatoriu

      1. 1 un medic specialist FTE şi 1 asistentă medicală FTE pentru fiecare specialitate clinică de bază12 din ambulatoriu la 10.000 locuitori

      2. 1 un medic specialist FTE şi 1 asistentă medicală FTE pentru alte specialităţi clinice la 50.000 locuitori

      3. 1 medic laborant FTE şi 2 asistente de laborator FTE la 10.000 locuitori

      4. medic radiolog FTE şi 1 asistentă radiologie FTE la 10.000 locuitori

      5. 1medic reabilitare şi 2 asistente reabilitare FTE la 5.000 locuitori

      6. 1 fizioterapeut, 1 pshihoterapeut şi 1 logoped la 10.000 locuitori

      7. echipament medical (prognozat până la realizarea analizelor detaliate privind volumul de lucru)

         1. 1 CT la 200.000 locuitori

         2. 1 RMN la 250.000 locuitori

         3. 1 ecograf la 10.000 locuitori

   4. Asistenţa paliativă

      1. Refacere / recuperare: 30 paturi la 100.000 locuitori;

      2. Îngrijire paliativă: 20 paturi pentru asistenţă paliativă la 100.000 locuitori

      3. Îngrijire pe termen lung şi managementul vârstnicilor: 6 paturi la 1.000 locuitori cu vârsta peste 65 ani

      4. 1 medic FTE şi 2 asistente medicale FTE la 40 pacienţi

      5. 1 echipă de asistenţă la domiciliu la 20.000 locuitori.

12 Medicina internă, pediatrie, obstetrică-ginecologie şi chirurgie generală